Rezolvari IAC
•Comentati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica ! care sunt aceste elementela nivelul limbajului ? Limbajul clasic se bazeaza pe limbajul ordinelor clasice : unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu asamblate printr-o sintaxa bazata pe un sistem de proportionare vazut ca analogie cu ,, armonia universala " = garantia frumosului . Ca orice limbaj, se adapteaza evolutiei societatii si se imbogateste in timp : repertoriul formal se imbogateste - noi elemente morfologice, sisteme construire ( arcul si bolta), grupuri sintactice, ,,expresii gramaticale "; sintxa devine mai complexa. Despartirea ,,blanda" de traditia clasica a avut 3 cauze majore : 1. Aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale ( tipuri de cladiri). 2. Aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie; 3. Reorientarile gandirii umane - un ,,altceva" care devine impotant pentru oameni. Toate antreneaza noi cautari formale: la nivelul obiectului, la nivelul al limbajului expresiv ( morfologie: repertoriu formal, sintaxa: compozitie modul de punere impreuna intr-un tot cu sens a componetelor morfologice de vocabular) si la nivelul orasului. Schimbarea se opereaza mai ales la nivel de vocabular. La nivelul sintaxei, traditia compunerii spatilor (mai ales cele mari) ramane de factura clasica. Despartirea radicala de traditia clasica presupune constructia unui nou limbaj formal, reprezentand totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent in primele decenii ale secolului, echivalente in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice. Constructia unui nou limbaj formal presupune definirea M.M., scoala Bauhaus (1919) cele 5 puncte ale unei noi arhitecuri (1926), Weissenhof Siedlung (1927), stilul international. Programul de avangarda al M.M. implica un mare program estetic - cautarea de noi limbaje plastice, credinta in valabilitatea universala a acestor idei.
• Faceti o paralela intre proiectul manifest Plan Voisin ( le Corbusier) si proiectul de reurbanizae a Chandingarhului ( Rodrigo Perez de Arce)
Rodrigue Perez de Arce La inceputul anilor 1970 nimeni numai putea pune la indoiala falimentul urbanismului modernist : aceasta nu s-a intamplat findca ideile erau irealizabile, ci tocmai pentru ca ele fusesera puse in practica. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina logic, fara echivoc, matematic. Astfel, atat aura cladirii ca obiect individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri particularizate, au fost eradicate cu dispret. •Ce anume da nastere unui oras? Cu se dezvolta cultura urbana ex nuovo pentru a d aruii expresia vietii in acel oras? Proiectul pleaca de la traditia de dezurbaizare pe care o remarca prin prioritatea data automobilului, separarea functiunilior, dispersarea, densitatea slaba, imagine neconvingatoare pentru viata urbana. Proiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversee tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras. Orasul preindustrial este o sedimentare, o suprapunere d straturi de interventiii care imbogatesc spatiilesi viata urbana. Exista 3 tipuri de transformari: -reciclara elementelor arhitecturale; -reapropierea ruinelor si a fragmentelor urbane; -transforarea cladirilor locuite. Fiecare dintre acestea este de naturala cumulativa: tinde sa puna noul cu vechiul in preuna si, in general, provoaca o intensficare a folosirii. Monumente majore ( manastiri, biserici, moschei, palate) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea. Prima etapa a transformarii consta in inchidere spatiilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele ditre el putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradii publice sau semipublice. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane.
Cazul extrem a orsului Chanchingarh, in a carui creare si implementare a proiectului nu s-a luat in considerare modul de viata specific, cu traditii, obieceiuri, si mod de locuire, si unde au avut loc numeroase manifestari prn care populatia incerca sa isi redobandeasc orasul, odata cu ordinea care tine de traditie, si renegand noua ordine ,,europenizata si aplicata fara nici o consideratie fata de clima dura dn Nordul Indiei sau modul de viata Indian " ( Hall, ,,Orasele de maiine"). Acest exemplu demonstreaza ca in pofida valorii arhitecturale a planului orasului Chandigarh, prezervarea sa ,,in original" nu a fot posbila, datorita neacceptarii sale de catre comunitate. Frumoasele obiecte autosuficiente ale lui Le Corusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete. In aceste lanuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale planuluiorigina devin tesut ale noului oras. Cladirile existente se imbogateses cand sunt incorporate in noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire (aproape generala) cu succes internatinal , dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala Miscarii Moderne. Ele se concentreaza tocmai asupra diferetenelor, asupra specificatilor locale. •Comentati rolul de model al Vilei Savoye in relatie cu schimbarile la nivelul limbajului arhitectural aduse de MM! Constructia unui nou limbaj formal este, dupa spusele lui Paolo Portoghesi ,, tentativa de a gasi sau a regasi "- un raport imediat, direct si violent intre lucrul cu spatiul si asupra spatiului si conditiile existentiale si etice ale societatii moderne"; este practic totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent cu primele decenii ale secolului, pandante in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice. Le Corbusier dezvolta cinci puncte ale unei noi arhitecturi : 1. Cladirea ridicata pe piloti 2. Planul liber 3. Fatada libera 4. Fereastra in banda 5. Acoperis -gradina. Asezata pe un sit impadurit, ce domina Valea Senei, Vila Savoye este exemplu perfect de utilizare libera a celor ,, cinci puncte" formulate de arhitect in 1927. Functionalista si austera la exterior, volumul ei este suportat de stalpii de deasupra marii expansini a peluzei. Accesul masinilor nu putea fi mai direct, ele fiind parcate chiar intre stalpi, sub casa.
Livingul poate fi considerat drept partea acoperita a unui mare spatiu de receptie, din care doua treimi formeaza un ,,patio" deschis catre peisaj pintr-o fereastra continua intre interior si exterior, astfel incat geamul nu mia pare sa fie decat o diafragma. Vila Savoye este tipul ,,foarte generos", care afirma in exterior o vointa arhitecturala si satisface in interior toate nevoile functionale. Aceasta ramane un manifest care va fi primul din lista lucrarilor lui Le Corbusier, etichetat ca edificiu istoric in Franta inca din 1965. Un ecran sinuos, asemenea unor figuri din picturile puriste, cuprinde spatiul liber situat pe acoperis. Aceasta cladire unica, asemanatoare unei masini prin multe elemente ce evoca podurile si suprastructurile unei punti, aminteste si de gradinile suspendate ale manastirii d'ema. Marea fereastra a camerei de zi culiseaza pentru a crea o cotninuitate intre patio si interior. In interiorul prismei, configurate de planul patrat, locuinta a fost organizata, dupa indelungi cercetari, sub forma literei "L", ceea ce separa clar zonele publice de dormitoare. •Care sunt conditiile urbanismului postbelic care au dus la reevaluarea calitatilor orgasului traditional? -Nemultimurea locuitorilor - disfunctii in utilizare -Constatarile si avertismentele specialistilor din afara profesiunii -Reinterpretarea atentiei spre mostenirea istorica si valorile ei ca urmarea a dezamagirii fata de arhitectura moderna. -Constientizarea incapacitatii de a face fata problemelor reale numai pe baza teoriei orasului functionalist. La inceputul anilor '70 nimeni nu mai putea pune la indoiala falimntul urbanismului modernist: aceasta nu s-a intamplat fiindca ideile erau irealizabile, ci tocmai pt ca ele fususera puse in practica. Dorinta modernista de a universaliza orasul a dus la un oras-masina, logic, fara echivoc, matematic. Astfel atat, aura cladiri ca obiect individualizat cat si strada, piata, curtea sau insula urbana, ca locuri, particularizate, au fost eradicate cu dispret. •Ce anume da nastere unui oras? Cum se dezvolta cultura urbana ex-Nuovo pentru a devenii expresia vietii in acel oras? Proiectul pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin: -Prioritatea data automobilului
-Separarea functiilor -Dispersarea -Densitatea slaba -Imagine neconvingatoare pentru viata urbana. Proiectul critic care insoteste aceste intrebari testeaza diversele tipuri de cladiri care formeaza baza unui oras. Orasul pre-industrial este o sedimentare, o suprapunere de straturi de interventii care imbogatesc spatiile si viata urbana. Exista 3 tipuri de transformari: 1. Reciclarea elementelor arhitecturale 2. Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane 3. Transformarea cladirilor locuite Fiecare dintre acestea este de natura cumulativa: Tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si, in general, provoaca o intesificare a folosirii. Monumente majore ( biserici, manastiri, moschei.) sunt construite in timp din bucati si totusi isi pastreaza coeziunea. Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fi folosite pentru culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot devenii insule urbane. Frumoasele obiecte Le Corbusier isi recapata locul in tesut, intrezarite de pe strazi, onorate de piete. In aceste planuri alternative, bazate pe proiectul lui Le Corbusier, spatiile verzi ale planului original devin tesut ale noului oras. Cladirile existente imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire ( aproape generala), cu succes international, dar fara pretentia de solutie cu valabilitate universala a teoriei M.M. . Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor, asupra specificitatii locale.
•Care sunt consecintele urbane ale transformarilor suferite de orasul european in secolul XlX? - S-a rupt continuitatea spatiala a orasului si relatia spatiala
traditionala dintre locuinta si oras. - S-a neglijat pietonul in favoarea masinii. - S-a generalizat excesiv, netinandu-se cont de caracterul specific al culturii locale si al locului. - Ceea ce inseamna orasul traditional, raporturile de inrudire, de legatura din tesutul urban si ierarhiile spatiale traditionale au cedat in fata ,,obiectului autosuficient" de arhitectura - S-a rezolvat problema cantitativa a locuintei de masa. - In conditii calitative de spatiu, echipare si igiena - net superioare incercarilor anterioare. - O retea moderna de transport. •In ce a constat reevalurea postmoderna a orasului traditional? Reurbanizarea orasului functionalist ( 1980) pleaca de la tendinta de dezurbanizare pe care o remarca prin : - Prioritatea data automobilului -Separearea functiilor -Dispersarea -Densitatea slaba -Imaginea neconvigatoare pt viata urbana. Exista trei tipuri de transformari: 1.Reciclarea elementelor arhitecturale 2.Reapropierea nivelelor si a fragmentelor urbane 3.Transformarea cladirilor locuite . Fiecare tinde sa puna noul cu vechiul impreuna si in general provoaca o intensificare a folosirii. Prima etapa a transformarii consta in inchiderea spatiilor deschise, crearea unei retele de strazi, piete si gradini, unele dintre ele putand fii folosite pt culturi, altele pot fi folosite ca gradini publice sau semipublice. Incetul cu incetul acestea pot fi construite si curtile pot sa devina insule urbane.
Se recreaza astfel un tesut urban. In aceste planuri alternative bazate pe proiectul lui Le Corbusier, "spatiile verzi" ale planului original devin tesut al noului oras. Cladirile existente se imbogatesc cand sunt incorporate in noul oras. Aceste tipuri de cautari vor avea o mare raspandire, un succes international dar fara pretentia de ,,solutie cu valabilitate universala" a teoriei M.M.. Ele se concentreaza tocmai asupra diferentelor asupra specificitatiilor locale ( geografice, istorice sau culturale). Cautarile merg mana in mana cu o schimbare la nivelul limbajului. La Bienala de la Venetia - 1980 semnficativ intitulata ,, prezenta trecutului", strada novissima este o strada cu fronturi continue ( ca in orasul traditional), care reprezinta o colectie de fatade, fiecare proiectata de cate un ,,nume al momentului", in care elementul comun este cautarea unui limbaj de inspiratie istorica. -Redescoperirea tesutului si preluarea in proiect a tipurilor de spatii urbane traditionale: strazi, piete, scuaruri, dar formalizate. -Cautari de investire a spatilor urbane cu calitati ,,sensibile" deduse din modul de folosire a orasului tradiitional: crearea de spatii cu caracter binedefinit ( public, semipublic, privat); Proiectarea de spatii pe care oamenii sa si le poata " insusii". -Adaptarea la conditii particulare, opusa pretentiei generalizatoare. -Preluari din limbajul traditional ( iesirea din tiparele si rigorile limbajului modernist) -Doua exemple concludente sunt Bucurestiul si Berlinul. •In ciuda criticii modernitatii aduse de postmdernism si chiar in urma acestuia, arhitectura de sf. de secol XX. a preluat si dus mai departe elemente ale limbajului arhitecturii moderne. Comentati succint relatia arhitecturii contemporane cu limbajului modernismului. Temele arhitecturii postmoderne se contureaza ca o reactie critica fata de tematica modernitatii la mai multe niveluri : - Limbajul expresiv - Orasul
- Teoria care sustine proiectul. Insa, modernismul a fost mult mai nuantat: Arhitectura moderna nu a fost un monobloc - au existat multe cautari expresive in paralel cu M.M. ; Nici chiar MM. ( nucleu dur) nu a fost atat de unitar, proiectele marilor arhitecti au depasit mereu ingradirile proprilor concepte, a existat o permanenta indoiala si deriberare critica chiar in cadrul CIAM-urilor. Se cautase programatic si se gasise un nou limbaj formal cand in 1927 mai multi arhitecti europeni proiectaza case pentru expozitia Die Wohnung de la Wiessienhof, apare evident ca acestia impartasesc aceleasi afinititati pentru acoperisului-terasa, metodele moderne de constructie si tencuielile line ale planurilor simple, cea ce este condamnat de traditionalisti ca o "arhitectura araba". Codificarea noulu limbaj se leaga de ideea de stil international, asa cum a fost formulata de Henry-Russel Hitchock si Philip Johnson: importanta data articulatiei volumelor nu masei construite, echilibrul nu simetria, perfectiune tehnica nu ornamentatie, materiale produse industrial si de asemenea cele 5 principii propuse de Le corbusier -Casa ridicata pe piloti -Plan liber -Fatade libere -Geamuri in banda -Acoperis gradina Cea ce a produs in mod special reactia postmoderna a fost aplicarea generalizata a ideilor cele mai simple, cele mai usor copiabile, aplicabile ale MM, echivalent cu consumul ,, stilului international, in relatie cu ideea orasului functionalist asa cum s-a practicat in reconstructia postbelica a oraselor europene sub imperiul urgentei si a cantitatii. Multe dintre temele miscarii moderne se prelungesc si dealungul perioadei postmoderne si in momentul contemporan in forme expresive si cu sensuri foarte diverse. De altfel, pastel din temele MM., continua ca de exemplu limbajul modernist insusi ajunge ,, istorie" - material expresiv prelucrabil, ca si orice alt limbaj . (ex. Richard Meier, Alvaro Siza, Florian Stanciu.).
•Care este relatia dintre arhitectura moderna, MM si stilul international ?
MM are nuclee generatoare multiple ( constructivismul rus, neoplasticismul olandez - Le Corbusier, scoala Bauhaus), de unde si arhitecturi diverse cu scopuri expresive diferite, reprezentandu-se ca un monolit ideologic si formal. Arhitectura moderna nu trebuie confundata cu MM deoarece cuprinde mai mult de atat si anume toate cautarile care o premeg si o anunta. MM este doar nucleu tare, de avangarda al acestuia. In cadrul CIAM-elor, incepand cu 1928 se studiaza si se sistematizeaza principalele idei legate de arhitectura si oras, cele care vor administra constructia predominanta de dupa WW2. MM este produsul unor grupuri si sau personalitati puternice, care au cautat raspunsuri noi la problemele pe care epoca le propunea in fata arhitectiilor: futuristii italieni ( Antonio Sant Elia) neoplasticisti olandezi ( Theo van Doesburg, Cornelius van Eesteren), constructivistii rusi (Vladimir Totline, Konstantin Mielnikov, Ilia Golossov, Andrei Bounov), scoala Bauhaus ( Walter Gropius , fratii Taut) , Le Corbusier. Desii a influentat intreg stilul international, pentru mai mult de jumatate de secol, istoria artei moderne a fost prezentata in vest, in linii mari si acceptata in est, ca si cum cultura avansata a sec XX ar fi fost exclusiv definita de o succesiune de stiluri create la Paris, Munchen, New York sau Berlin. •Care sunt principile urbanismului liber? Care sunt problemele careia acestea le raspund? Orasul functionalist sau urbanist liber lanseaza o alta idee despre oras; cea mai radicala, ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului XIX. Ideea se bazeaza pe : -Negarea tesutului traditional ( sistemul strada, piata - insula ) si inlocuirea lui cu o alta formula de oras, o inventie fara precedent in cultura europeana. -Segregarea functionala, stricta a orasului, urmarind acele functiuni majore: Locuire, munca, loc de relaxare *loisir , circulatie. -Spatiul urban ,,explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (bine definit formal), propunand obiecte de sine statatoare ( mare volume construite) care plutesc intr-un spatiu verde, liber, relativ nedefinit formal. Dupa Le Corbusier, principile fundamentale ,, plan de Ville " . exemplu : decongestionarea centrului orasului, cresterea densitatii populatiei, cresterea mijloacelor de circulatie, cresterea suprafetelor verzi.
In zonele urbane aglomerate conditiile de locuire erau insalubre din cauza spatiului insuficient din locuinta, absentei spatilor verzi utilizabile si neglijari intretinerii cladirilor. Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si mai mare separare de elemente naturale. Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. Distributia serviciilor comunitare si a scolilor erau arbitrare, iar suburbiile se dezvoltau fara un plan anume, facand dificil accesul in oras pentru multe zone. La toate aceste probleme au fost propuse solutii care constituiau urbanismul liber si care au avut cea mai mare raspandire. •Explicati relatia posibila intre arhitectura vernaculara si cea culta! Arhitectura vernaculara a suferit o criza care a determinat disparitia acestui mod de edificare in societatea moderna si schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna . Ceea ce nu inseamna ca numai exista forme contemporane de vernacular, care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si mediului natural. Azi vernacularul se prezinta sub forma patrimoniului, a protectiei, ''muzeificarea'' mosternirii vernaculare; Vernacularul trait/viu; vernacularul activ (satul Buzescu, palatele tiganesti, Cairo). Arhitectura vernaculara reprezinta sursa arhitecturii culte, fiind o insipiratie pentru aceasta datorita obtiunilor individuale, cautarilor nationale "programatice" in arhitectura secolului XX., arhitectura neo-romaneasca sau specificului national --> Ion Mincu, Regionalismului critic cercetarii antropologice ca fundament al proiectului. Un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatilor; lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor arhitecturii moderne si globalizarii folosind fortele contextuale care dau sens si seminificatie unui loc este regionalismul critic. Acesta este un concept folosit pt prima oara de Alexander Tzonis si Liane Dufour, reluat ulterior de Kenneth Frampton. KF pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur ,, cum sa fi modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita, dar
sa fi si parte a unei civilziatii universale. Regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile sale care sunt progresite universale si astfel conceptul lui Frampton se distinge de regionalism, care incearca in mod progamatic sa realizeze o corespondenta directa cu arhitectura vernaculara, cu ,,localul" fara sa ia parte in mod constient la ,,universal". Bienala de arhitectura de la Venetia - 2008 este un exemplu de activitate a vernacularului. Intitulata Bolt, instalatia propusa de echipa castigatoare a concursului pentru amenajarea Pavilionului Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre arhitectura contemporana si ,, out these " original. S-au propus niste strategii de conlucrare intre arhitectura erudita si cea vernaculara: forme dirijate de vernacular, participarea community architecture, dezvoltarea durabila/ abordarea ecologica. S-au organizat tabara de la Bunesti unde se doreste creearea conditilor de viata si cadrul de desfasurare al activitatii specifice perioadei vernaculare. •Care sunt motivele pentru care MM respinge traditia clasica? Prin miscarea moderna se intelege incercarea de a gasii un nou tip de oras, care sa rezolve problemele urbane si sociale care urmeaza revolutia industriala si cresterea demografica. In secolul XiX-XX, arhitectura moderna se bazeaza pe principiul ,, forma urmeaza functiunea" punandu-se accentul pe rationalitatea structurala, descoperirea spatiului, frumosul rational derivat din rationalitatea functiunii, a structurii si a materialelor. Schimbarile majore determinate de cresterea gradului de industrializare si explozia demografica au produs o reactie inevitabila si in modul de gandire al arhitectului orasului. Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema, deoarece orasele nu mai puteau functiona corect, fiind perturbata relatia intre individ - comunitate, intre individ - spatiu construit. Revitalizarea orasului devenise o problema ale carei solutii au fost enuntate in ,,Carta de la Athena" -1933. Aceasta se bazeaza pe faptul ca tesutul traditional, reprezentat prin sistemul ,,strada-piata -insula" nu mai este eficient si trebuie inlocuit cu o noua forma de organizare a orasului.De asemenea era considerata ca fiind necesara o impartire stricta a functiilor oraselor, prin urmarirea celor 4 functiuni majore: -Locuire , munca , loisir., circulatie
Extensile orasului devorau incetu cu incetu spatiile verzi din jurul lui, cauzand o si mai mare separare de elemente naturale. Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. La toate aceste probleme s-a simtit nevoia de interventie propunandu-se solutii care au determinat nasterea unei arhitecturi moderne. •Explicati cu ajutorul exemplelor deosebirea dintre urbanismul liber si tesutul urban al orasului traditional! Orasul functionalist lanseaza o alta idee despre oras, cea mai radicala, ca raspuns la problematica orasului industrial al secolului XX. Ideea se bazeaza pe: negarea tesutului urban traditional.(sistemul piata-strada-insula) si inlocuirea lui cu o alta forma de oras, o inventie fara precedent in cultura europeana. Bucurestiul a adoptat aceste schimbari, fiind sesizabile zonele: Balta Alba, Drumu Taberei, Titan, in opozitie cu centrul vechi care a pastrat tesutul urban traditional. In cazul Berlinului, modelele urbane urmarite cereau un plan mai liber si deschiderea tesutului urban in fasii construite sau obiecte de sine statatoare. In acelasi timp, increderea oarba in progres a declarat razboi decoratilor fatadelor din secolul XlX-lea din epoca lui Bismark care au fost inlaturate ,, purificate" . Vechi strazi si cartiere intregi au fost afectate de principiul "demolare pentru reconstructie". -Segregarea functionala stricta a orasului urmarind 4 functiuni majore: ->Locuire ->Munca ->Loisir ->Circulatie Daca noul model de oras se bazeaza pe aceste 4 functiuni, in orasul traditional functiunile urbane - pline de nuante se amesteca sau se delimiteaza organic in oras. Aglomerarea urbana exprimata prin tesutul urban traditional devenise o problema, deoarece orasele nu mai puteau functiona corect (Paris, Munchen, NY) iar relatile individ-comunitate si individ-spatiu construit erau perturbate. Cladirile construite dealungul rutelor majore de circulatie si in jurul
intersectilor erau nepotrivite pentru locuit din cauza zgomotului, prafului si noxelor. Alinierea traditionala a caselor dealungul drumului inseamna ca o buna expunere la lumina solara era posibila doar pentru un numar minim de locuinte. (str. Lipscani, Bucuresti). Spatiul urban "explodat" inlocuieste spatiul urban traditional (binedefinit formal) - propunand obiecte de sine statatoare, care plutesc intrun spatiu verde, liber, relativ nedefinit, formal. Spatiu urban traditional este caracterizat de tesutul urban. si sistem ierarhizat strada-insula-monument si spatii urbane binedefinite strada-piata decupate in fondul construit.
•Comenati succint premisele care genereaza despartirea de traditia clasica. Care sunt aceste elemente la nivelul orasului? Cauzele majore care au determinat in secolul al XlX-lea despartirea ,,blanda" de traditia clasica si au determinat mari schimbari in arhitectura sunt aparitia de noi nevoie umane care aduc noi programe arhitecturale ( noi cladiri), aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie, reorientarile gandirii umane, un "altceva" care devine important pt oameni. Mutatiile secolului XlX sunt determinate de: - saltul demografic, -revolutia industriala, -liberalismul, -ideologiile nationale, -increderea in gandirea pozitiva si in progresul stintific, -schimbarile din arta si din teoria artei. Dezvoltarea urbana fara precedent induce o noua problematica cantitativa si calitativa in termeni de circulatie de gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuinte pentru o patura sociala deprivilegiata. Nu numai noutatea este coplesitoare, dar si avengura problemelor, ingeneral depaseste cu mult scara la care se pusesera pana atunci. Apar noi tipuri de cladiri: fabrici, gari, hale alimentare, alte tipuri de cladiri administrative. Gasirea formelor adecvate noilor necesitati ( functiuni, programe)
urbane, cu o noua semnificatie devine terenul unor preocupari foarte diversificate. La fel si cautarea modalitatilor de folosire expresiva si constructiva a noilor materiale si tehnologii de constructie ( metalul si betonul armat ), cautari care trebuie puse in legatura si cu dezvoltarea stiintelor ingineresti. Arhitectura cauta programatic sa exprime spiritul noii epoci. Se ajunge la construirea unui nou set de valori al epocii prin schimbarea perceptiei asupra realitatii inconjuratoare, mijloacele de reprezentare a acesteia, rolul atribuit artistului, precum si pozitiei obiectului de arta. Despartirea radicala de traditia clasica este data de marele razboi (1914-1918) si revolutia rusa (1917). Ambele ducand la disparitia unei lumi. •Cand au fost aplicate principiile orasului functionalist in cazul Bucurestiului? Dati un exemplu! Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate. Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a 2a jumatate a sec. XlX) •De ce spunem ca MM este mai mult decat un stil? Termenul de modernism, cu care MM este uneori inlocuit, este intr-o anume masura specios, trimitand prea cu usurinta la aceasi categorie de stil, ceea ce reprezinta o argumentatie f reductiva si ca atare pagubeste bogatia ideilor si a rasp. expresive. Miscarea Moderna nu se prezinta ca un monolit ideologic si formal; asa cum are radacini multiple, miscarea are si nuclee generatoare multiple, de unde si arh. diverse, cu scopuri expresive diferite. •Care au fost momentele de negare totala a istoriei orasului Bucuresti? Exemplificati si comentati succint. "In orasul nostru totul trebuie facut de la capat" pare o negare a istoriei . Bucurestiul "sovietizat" recurge la o negare paradoxala : retorica comunista a noului nu este similara negatiei moderniste, orasul traditional este expresia unei societati bazate pe explorare, iar NOUL este ,,continutul socialist in forme nationale", deci si un recurs la istorie. mai veche sau mai noua fara distrugeri majore ale fondului.
Anii 50 necasera prin "realismul-socialist"; anii 60-inceput de70 -sincronizare si un inceput de desincronizare, pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani; a ariei unde se intersecteaza mai multe etnii cu aceleasi fond cultural si politic. Se doreste construirea unei noi identitati nationale, strategia curenta fiind respingerea a tot ce reprezinta ,, trecutul otoman" (administratie,stil de viata, cultura). Ca atare, programul ideologic costa in respingerea trecutului apropiat si balcanic pentru a devenii europeni. •Identificati si caracterizati pe scurt momentele de desincronizare dintre evolutia arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si cea occidentala. -Secolul XV Bucurestiul balcanic un tesut neierarhizat, fara operati majore de regularizare si control. -1831 - Bucurestiul european neaga traditia bizantina dar nu distruge in totalitate orasul vechi. Operatie de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale - modernizarea tesutului major, precum si cel minor -1945 - Bucurestiul sovietizat unde constructia noua respecta in linii mari principile anterioare, pe cand in Europa se aplica pe scara larga principile MM. -1974-1975 - Bucurestiul Ceausist : Critice "de sus" a marilor ansambluri sub semul economiei de teren: -placarea marilor cai de acces in oras "indesire" -1989 - Bucurestiul tranzitiei post-comuniste unde cu putine exceptii, distrugerea orasului continua. •Identificati si caracterizati pe scurt momentele de sincronizare dintre evolutia arhitectural-urbanistica a Bucurestiului si ce occidentala. Bucurestiul "European" presupune ideea de modernizare. Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse ai fi cauzele. Principalele dimensiuni sunt respingerea mostenirii orientale/ balcanice si asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale. Toate echivalau cu modernizarea iar modernizarea inseamna occidentalizare/ sincronizare cu occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita. Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale; in
realitate este o negociere cu ambele. Modernizarea oraselor presupune occidentalizarea modului de viata/locuire, ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna, ordonarea spatiului urban dupa cel occidental pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala "europeana", schimbarea imaginii orasului. Inaintea de WW2, ,, Bucurestiul este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, ceamai occidentala din Balcani, desi cea mai estica" Georges Oudard. 1935 Anii 45-50 - O scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale.
• Le Corbusier a creat o lista de conditii urbane ce ar trebuii schimbate, imbunatatite, create, sau luate ca un raspuns la o cerere, dar fara a cauta un raspuns de la beneficiari, grupuri de interese sau cetateni. Plan Voisine a fost prezentat ca un pachet complet, nu ca o serie de componente flexibile. Populatia nu a fost impresionata d capacitatea proiectului de a le suplinii nevoile pe termen lung, nici in termeni financiari, nici in felul adoptat la Paris. El propunea demolarea centrului Parisului cu toata istoria, atmosfera si monumentele sale pentru a construii "monumentele prezentului". Structura spatiala era insotita si de structra sociala segretionista. Marimea si pozitionarea unitatii de locuit depindea de meseria locatarului. Astfel in centru erau birourile pentru elite precum industriasii, oamenii de stinta, artistii. 24 de terenuri vor oferii pana la 600.000locuri de munca pentru alesi in o densitate mare dar care are procentul de ocupare a terenului 5% construit. In exteriorul acestui centru se vor gasii apartamentele de lux in cladiri in cadre cu 6 nivele cu POT 15% si blocuri pentru muncitori cu curti interioare si POT - 52%. Blocurile pentru muncitori trebuiau sa fie construite in masa --> Le Corbusier le numea celule de locuit. Uniteatea de locuit era identica si in interior, mobilierul respectand acelasi principiu. Locuintele de lux erau dotate cu servire comuna prin telefon. In inima centrului, la inaltimea de 180m era un centru cultural. Muncitorii trebuiau sa traiasca in unitati satelit. Aici urmau sa fie construite spatii verzi, utilitati sportive si locuri de agrement.
