Curriculum ascuns si implicatiile implicatiile lui asupra dezvoltarii copilului
In scoala scoala ,copilul ,copilul devine devine elev.Aceasta elev.Aceasta schimbare de statut statut este marcata de faptul ca,pe de o parte copilul vine in scoala cu lumea sa ,pe de alta parte el intra intr-o alta lume ,cu alte caracteristici sociale si emotionale.Experienta scolara reprezinta cron cronol olog ogic ic,d ,dar ar si on onto tolo logi gicc ,o part partee subs substa tant ntia iala la a un univ iver ersu sulu luii coti cotidi dian anaa al copilului.Cand intra in scoala copilul trebuie sa invete “meseria de elev”.Coulon !""# !" "#,$ ,$au aunn #% #%%# %#&, &,ce ceea ea ce pres presup upun unee a'us a'usta tare reaa la un spat spatiu iu soci social al cu valo valori ri ,modele ,normeexplicite si implicite& noi fata de cele cu care era familiarizat. familiarizat. Cercetatorii au pus in evidenta ,in ultimul timp,faptul ca ne-am concentat prea mult pe curriculum din perspective continutului si nu suficient pe schimbarile care au legatura directa cu viata si cu dezvoltarea identitatilor,atitudinilor,valorilor,sisidentitatilor,atitudinilor,valorilor,sistemelor de credinte ,dispozitiilor comportamentale,strategiilor tipice de analiza si actiune la nivelul elevilor.(untem prea mult centrati pe intrebarea )”Ce stiu elevii*”si nu sufficient de preocupati de intrebarea )”Cine sunt elevii*”.In acest sens ,in ultimele decenii s-au realizat numeroase cercetari empirice referitoare la)comportamentul profesorului,calitatea comunicarii,competentele lingvistice ale elevilor,reprezentari elevilor,reprezentari si retele de semnificatii in clasa. +icro-cos +icro-cosmos mos social social ,clasa ,clasa de elevi elevi reprezi reprezinta nta nu numai locul priivileg priivilegiat iat al al transmiteri transmiteriii cunoasteri cunoasteriii scolare,ci scolare,ci si spatiul in care au loc negocieriade negocieriadeseori seori confli conflictu ctuale ale si implic implicite ite&,s &,see desco descoper peraa ierar ierarhii hii.$r .$roce ocese se adapta adaptativ tivee comple complexe xe ,strategiile de “ face fata situatiei” scolare sunt considerate fie elemente ale curriculum-ului ascuns ,fie comportamente prin care este invatata si exersata meseria de elevrespectiv de profesor&,fie expresia culturilor de rezistenta. (coala si clasa de elevi pun laolalta culturi si identitati reprezentand medii ale transmiterii culturale.$utem intalni o cultura care valorizeaza scoala si experienta scolaritatii ,dar si culture anti-scoala.$e de o parte unii cercetatori se centreaza pe curriculum ascuns,tot ce se invata mai degraba implicit decat explicit,de exemplu a invata sa astepti,sa iti vina randul sunt componente preluate implicitacson !"/&.In acest sens,o analiza culturalista a comportamentului profesorului presupune confruntarea identitatii profesorului cu normele si valorile scolii.$e de alta parte ,clasa mai poate reprezenta arena conflictelor culturale ,elevii proveniti din medii culturale cu modele comportamentele si asteptari foarte diferite ,care uneori pot fi incompatibile sau insuficient sincronizate cu cele ale profesorului sau ale celorlalti colegi.(ociologii educatiei si antropologii s-au ocupat atat de cultura pro-scoalain care elevii socializeaza socializeaza si adapteaza universului scolar si aplica strategii eficiente penteua face fata cu succes “meseriei de elev”,pe dimensiunea academica,precum si pe cea sociala&cat si de cultura anti-scoala0bgu #%%1&. Curriculum Curriculum-ul -ul ascuns ascuns a aparut aparut in liter literature ature de special specialitate itate in anii anii 2/%,prim 2/%,primaa utilizare a termenului ca atare apartinanadu-i lui 0verl3.A fost numit in diferite moduri,ca si curriculum “latent” sau “acoperit”,ca “rezultate non-academice ale scolaritatii” , “reziduu al scolaritatii” sau “curriculum nestudiat” si a fost din ce in
ce mai studiat in ultima perioada.Aparitia lui a coincis ,usor curios,cu perioada cand au aparut obiectivele comportamentale si rezultatele “masurabile” ,un model care facea abstractie de “efectele perverse” ale actiunii educationale.E.4allance il defineste in “Enciclopedia Internationala a Curriculum-ului “ in urmatorul mod) “acele “acele practici practici si rezultate rezultate ale scolaritatii scolaritatii ,care desi nu sunt explicite explicite in ghidurile curriculare sau sau politica politica scolara,totusi,reprezinta scolara,totusi,reprezinta o latura permanenta si eficienta eficienta a experientei scolare ,acele forte care intruchipeaza diferitele forme neacademice si nemasurabile ale invatarii elevilor”.Este astfel privit din doua ipostaze) curriculum ascuns ca practica educationala ca proces& si curriculum ascuns ca rezultate educationale.Ca proces proces el reprezinta “un set de practici practici ale caror caror efecte desi desi sunt necunoscut necunoscutee ,sunt asteptate”. asteptate”.5e 5e fapt prin aceasta aceasta se intelege intelege ca curriculum-ul curriculum-ul ascuns reprezinta tot ceea ce se intampla intentionat sau neintentionat in spatiul scolii si care insoteste “simbolic” actiunea educationala ,fara a fi consemnat in acte oficiale.4iata de zi cu zi a scolii transmite transmite constant informatii ,practici care sunt asimilate de elevi mult mai usor penteu ca pentru ei reprezinta un mod de adaptare ,dar si unul de aobtine reusita. 6n exemplu exemplu de curricul curriculum um ascuns ascuns ca practica practica poate poate fi sic ea ceea ce Eisner Eisner numea “null “null curriculum”,a curriculum”,adica dica ceea ce nu le predam elevilor,a elevilor,astfel stfel transmita transmitand nd elevilor elevilor mesa'ul mesa'ul ca ca acele acele elemente elemente nu sunt importa importante nte pentru pentru experiente experientele le lor educationale sau in viata lor sociala in societate.El adauga) “Ceea ce am vrut sa spun este ca scoala determina unele consecinte nu doar in virtuteav a ceea ce nu preda ,dar si in virtutea a ceea ce negli'eaza negli'eaza sa predea”. Curriculum-ul ascuns ascuns ca rezultat rezultat educational educational se refera refera la ceea ce scoala formeaza formeaza la sfarsitul parcursului scolar fara a se fi propus initial in documentele oficiale .7enr3 . vorbea despre “docilitate “ ca rezultat ascuns al scolaritatii inb !"88. Ideea centrala este aceea ca prin curriculum ascuns se intelege totalitatea ata a practicilor cat si a rezultatelor educationale neintentionate la nivel de documente oficiale,dar care coexista si potenteaza chiar eficienta curriculum-ului oficial. Inca Inca cu do doua ua-t -tre reii dece deceni niii in urma urma ,mai ,mai mu mult ltii auto autori ri consi conside dera rauu cont contin inut utul ul invatamantului “un arbitrariu cultural” propus prin intermediul educatiei de catre instantele aflate la putere pentru a-si legitima legitima si perepetua functionarea. functionarea. 5esi este este mai mai putin putin sesizabil, sesizabil,pedag pedagofia ofia,ca ,ca stiint stiintaa socio-uma socio-umana na a fost fost mereu mereu compatibila cu ascunderea ,disimularea sau chiar cu interzicerea cunoasterii pentru unii educabili ,punandu-se astfel in serviciul unei ideologii,desi acest lucru este greu de probat cu suficienta C.Cucos, 5.6ngureanu&. Curriculum Curriculum-ul -ul ascuns ascuns reprezin reprezinta ta o predare predare tacita tacita a normelor normelor si expect expectante antelor lor econ econom omic icee si soci social ale, e,de dezi zira rabi bile le la un mo mome ment nt dat, dat, me ment ntin inan andu du-s -see astf astfel el o distribuire inegala si inechitabila in societate ,nu numai in plan socio 9economic,ci si in sfera cuturalului. Intr-u Intr-unn cadru cadru mai mai larg larg al al curri curricul culumum-ulu uluii globa globall ,curr ,curricu iculum lum-ul -ul ascu ascuns ns netezeste,in ultima instanta,accesul instanta,accesul la puterea ulterioara ulterioara in societate.Acest societate.Acest lucru poate fi sesezat urmarindu-se urmarindu-se urmatoarele aspecte) aspecte) -cine are acces si la ce curriculm,concret*
-ce categorie de educabili pot face autentice optiuni curriculare* -cat de opportune sunt optiunile curiculare in general* -ce elemente si in ce masura participa la curriculum* Curr Curric icul ulum um-u -ull din din sfer sferaa extr extrasc ascol olar arul ului ui ascu ascuns ns infl influe uent ntea eaza za elev elevii ii la nive nivell subliminal,printr-o ideologie si indoctrinare subtila,formandu-le sau convertindule convingerile,sentimentele,concepti convingerile,sentimentele,conceptiile,atitudinile, ile,atitudinile,comportamentele. comportamentele. C:teva ip ipostaze al ale cu curriculumului as ascuns ar ar fi fi) Valori ale personalităţii profesorului . ;iecare profesor se prezint< =n fa>a elevilor ca un subiect cu un contur valoric particular. Experien>a sa de via><, preferin>ele, opiniile, predispozi>iile sale valorice vor infuza actul sinuturilor vehiculate , profesorul nu-?i poate pune =ntre paranteze dinamica ?i prezen>a sa uman um an<, <, stru struct ctur uraa inti intim< m< a pers person onal alit it<> <>ii ii sale sale.. @u este este de negl negli' i'at at fapt faptul ul c< profesorul se poate converti ?i =ntr-un necesar& consilier sau =ndrumional vine s< sus>in<, s< =ntionare complet<, =n care g:ndirea, stia de a utiliza diferite surse de putere pentru a influen>a comportamentul ?i atitudinile elevilor sare vor defini =n ce mie&.5oar acesta din urm< poate asigura c< elevul va dezvolta acele abilit<>i necesare unei societ<>i democr democrati atice ce de exempl exemplu, u, g:ndir g:ndiree indepe independe ndent< nt< 9 luarea luarea de decizi deciziii pe baza baza analizei propriiB activism ?i implicare =n via>a comunit<>iiB formarea ?i aderarea la un sistem de valori precum toleran>a la diversitate ?i respectul fa>< de individ.& Charisma, un termen general ?i destul de dificil de ma>i nu at:t de personalitatea cuiva ci de faptul c< =l respectie nu avem nevoie de reguli sau s< fim convin?i. 4om urma persoana pentru c< suntem convin?i de abilit<>ile sale, de principiile ?i valorile sale sau de loialitatea sa fa>< de noi.Aceast< credibilitate poate rezulta at:t din puterea personal< c:t ?i din puterea expertului pentru c< dac< avem =ncredere =n competen>a cuiva, =l vom urma chiar dac< nu ne place persoana. 7and3, !""1& Cum rele sau abilit<>ile profesionale&. Dendin>a de a penaliza provocarea prin apelul la puterea pozi>iei “(tai =n banca ta” “as<, nu mai fii a?a de?tept”& sau for>< ridicarea agresiv< a tonului& perpetueaz< pasivitatea ?i duce la pierderea
respectului =n fa>a elevilor. ;aptul c< exist< provocare, farii ofer< ?anse mult mai mari =n c:?tigarea respectului ?i acceptarea autorit<>ii de c n>aa chia chiarr dac< dac< nu =nto =ntotd tdea eaun unaa vo vorr s< =?i =?i asum asumee ?i respo respons nsab abil ilit itat atea ea.. Cercet< mai mare asupra a ceea ce fac,c< sunt mai interesa>i ?i mai implica>i dac< simt c< pot influen>a activit<>ile pe care le desfie dac< profesorul le ofer< posibilitatea s< =?i influen>eze propriul proces proces de =nv<>are. Acordarea recompenselor/sancţiunilor recompenselor/sancţiunilor
$entru $entru a fi eficient eficiente, e, recompense recompensele le ?i sanc>iunil sanc>iunilee trebuie trebuie s< respecte respecte anumite cerin>e care ?i predare”. Recompensa este un mi'loc de influen>are pedagogic< folosit =n cazul c:nd elevul a =ndeplinit cu succes o sarcin< grea, a s t<>ii ca form< form< de apreci apreciere ere&, &, nota.F nota.Fec ecomp ompens ensaa acorda acordat< t< pe me merit rit spore?te =ncrederea elevului =n for>ele proprii, =i treze?te dorin>a de a se eviden>ia, =l convinge c< educatorul ?i colegii colegii =i apreciaz< stra stra ?i rezultatele a ob>inute. Fecompensa se acord< respect:ndu-se regulile generale de a nu recompensa un grup restr:ns de ale?i, ci pe to>i care s-au eviden>iat =ntr-o anumit< activitate =nv<>a ?i cu stimularea spiritului autocriticB de a deprinde pe elevi s< nu se mul>umeasc< cu realizinuteB de a nu banaliza formele superioare de recompens< acordarea diplomei de onoare, premierea& prin folosirea lor cotidian< ?i cu cel mai mic prile'B de a >ine cont de particularit<>ile individuale ?i de v:rst< v:rst< ale copiilor. Fecompensele dau rezultate numai atunci c:nd sunt =mbinate cu exigen>< riguroas< ?i constant<. Ele trebuie acordate cu mia egoismului ?i a =nfumurare pedagogic< folosit atunci c:nd copilul nu =ndepline?te cerin>ele stabilite sau =ncalc< regulile de comportare.Ca tipuri de sanc>iuni se pot folosi) admonestare, discutarea gre?elii =n colectiv, eliminarea temporar< de la 'ocul sau ocupa>iile colectivului, ignorarea, controlul f
dezonoarei”. Caracterul sanc>iunii se schimb< =n func>ie de v:rsta copilului, dar =ntotdeauna con>inutul ?i gradul ei trebuie s< corespund< gre?elii comise. Predispoziţ Predispoziţii ii valorice valorice ale elevilor elevilor şi ale clasei clasei de elevi elevi . ;iecare grup educa>ional se prezint< ca un H?antier” axiologic =n care se for'eaz< atitudini, se supun la prob< ritualuri ?i valori. Compozi>ia grupului, chiar dac< este omogen< , coaguleaz< experien>e diferite de raportare la realitate, de trire reciproc<, de difuziune a unor ac>iuni sau stiei care se realizeaz< prin contagiune ?i imita>ie. @u este de negli'at negli'at acest poten>ial poten>ial.. $:n< la interioriza interiorizarea rea unor conduite, conduite, elevii elevii sunt sensibili la influen>ele ce se exercit< =ntre ei ?i pozitive, ?i negative&, de care profesorii trebuie s< fie con?tien>i con?tien>i ?i s< le utilizeze utilizeze cu profit pedagogic. pedagogic. Mediul ambiental ,ambianta ,ambianta propriu-zis< din clasa va influen>a reac>iile elevilor. Clasa ca unitate func>ional< principal< a programului, este nucleul de desfionale. eneza tuturor elementelor clasei suprafa><, form<, volum& st< =n modul =n care este g:ndit postul de lucru al elevului ?i principiile care stau la baza proiecti a>ie, e, etc. etc. &. ;orma ;orma clasei clasei este este determinat< de c:>iva factori ) ob>inerea unui ambient c:t mai pli func>iona onalB lB ob>ine ob>inerea rea parame parametri trilor lor igienici recomanda>i de medici ventilare, luminare natural<& ?i asigurarea unei construc>ii eficiente ?i durabile. A face educa>ie fiune sau pedeaps< este o utopie, deoarece nu exist< copil care siona gre?eala =nseamn< a o =ncura'a. $edeapsa este necesar< ?i are rol educativ, a?a cum afirma pedagogul Comenius),, 6neori e necesar s< aplici ?i pedeapsa pentru ca exemplele ?i =nv<>ie”. aten>ie”.