Cultura nucului

CULTURA NUCULUI Cerinţele nucului nucului faţă de condiţiile condiţiile de mediu mediu Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu variază foarte mult în raport cu , soiul şi portaltoiul, vârsta , faza de vegetaţie sau repaus, prezenţa sau absenţa rodului,etc. Creşterea şi fructificarea nucului are loc sub influenţa a două categorii de factori: ereditari şi ecologici. Factorii Factorii ecologici ecologici cu efect direct asupra creşteri creşteriii şi fructifică fructificării rii sunt grupaţi grupaţi in mai multe multe categorii: - factori climatici : lumina, temperatura, apa şi aerul; - factori edafici ( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul de asigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea activitatea microbiologică ; - factori organici; - factori biotici.

Cerinţele faţă de lumină . Rolul luminii în viaţa nucului este foarte important, deoarece în prezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză. Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei, influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia d irecţia de creştere a lăstarilor. Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia (număr de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru nuc, cu condiţia asigurării unor condiţii tehnologice optime. Cunoaşterea cerinţelor nucului faţă de lumină este necesară la amplasarea lor pe terenurile în pantă, în raport cu punctele cardinale, la stabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şi formei coroanei etc. Cerinţele faţă de căldură. Căldura este un factor de vegetaţie deosebit de important, care condiţionează condiţionează desfăşurare desfăşurareaa proceselor de asimilaţie, asimilaţie, respiraţie respiraţie şi transpiraţi transpiraţie, e, parcurgerea parcurgerea fenofazelor, viaţa latentă a nucului în timpul repausului de iarnă. Rezistenţa la ger a nucului depinde de însuşirile ereditare ale genotipului, de vârsta nucului, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc. Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerarea vârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilor şi pregătirea nucului pentru iarnă. Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi au ajuns într-un anumit stadiu în care devin sensibili. Cerinţele faţă de apă. Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtor în viaţa nucului. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% în frunze, ramuri şi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Nucul da rezultate bune în zone cu peste 600 mm precipitaţii anual. Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi a sistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditatea solului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimea recoltelor şi alţi factori, panta terenului. În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, mai mare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului nucul are nevoie de mai puţină apă,

de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpul creşterii intense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare. Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şi calitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea de toamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea nucului scade, regularitatea producţiei şi mărimea recoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă este scurtată. Rezistenţa Rezistenţa la secetă a nucului este este destul de ridicată. ridicată. Cu toate toate că cerinţele cerinţele lor faţă de umiditate umiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe multe culturi culturi agricole, nucul rezistă la insuficienţ insuficienţaa umidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi la nuc o scădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteia . Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţirea aeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii activităţii normale a rădăcinilor nucului.

Cerinţele faţă de aer . Aerul are un rol important, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentru respiraţia organelor aeriene şi a celor subterane. În plantaţiile de nuc şi mai ales în coroanele nucului, este necesar să se menţină o mişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acest punct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcare a maselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, unde mişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabile sunt depresiunile depresiunile şi locurile locurile joase închise. închise. Astfel se explică explică de ce în aceste locuri, din regiunile regiunile mai ploioase, bolile criptogamice criptogamice atacă mai puternic, puternic, iar rădăcinile rădăcinile nucului cresc mai slab şi în consecinţă rodesc mai puţin. Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilă nucului. Aerul uscat influenţează negativ nucul prin aceea că provoacă pierderea apei din ţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aerul uscat uscat,, afla aflatt în mişca mişcare re,, prod produce uce uscar uscarea ea secr secreţ eţie ieii de pe stig stigma mate te şi deci deci defa defavo vori rize zeaz azăă polenizarea. principalul factor de mediu de care depinde producţia de Cerinţele faţă de sol. Solul este principalul fructe in cazul în care condiţiile cerute , de soi, şi portaltoi sunt asigurate. Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă, depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului de primă importanţă importanţă sunt:textur sunt:textura, a, grosimea stratului penetrabil penetrabil pentru rădăcini, structura structura şi adâncimea adâncimea apei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari: soluri nisipoase, lutoase şi argiloase. Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, au perm permea eabi bililita tate te mare mare pent pentru ru apă apă şi aer, aer, se încăl încălzes zescc uşor uşor şi pier pierdd uşor uşor apa prin prin evap evapootranspiraţie şi infiltraţie. În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4 m, pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5% argilă, reuşesc aproape toate plantatiile de nuc. În general aceste soluri necesită aplicarea frecventă a îngrăşămintelor organice. Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura nucului, prin faptul că permit o bună dezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând în acelaşi timp infiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţin suficiente substanţe nutritive. Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greu permeabile pentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate în substanţe substanţe nutritive, nutritive, 2

sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru cultura speciilor pomicole. Ele prezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor, recolte mici şi nesigure şi prelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ce atrage după sine micşorarea rezistenţei la ger. Pentru cultura nucului nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şi cele calcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ. Însuşirile chimice ale solului. Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şi rodirea nucului atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri se înregistrează pe soluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice sunt favorabile. Solurile slab humifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, ca şi cele cu conţinut prea ridicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură o creştere şi dezvoltare echilibrată a nucului. Pentru cultura nucului o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul în elemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc. precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri .

Reacţia solului . Nucul are o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum

rezultă din tabelul următor:

Specia Nuc

Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului Valoare pH Acid Minim Optim Maxim 5,5

6,2-8,2

8,5

Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prin amendamente.

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI Alegerea şi pregătirea terenului Alegerea terenului Amplasrea plantaţiei se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corectă a locului de plantare trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de microzonare. Noua plantaţie se va realiza numai în acele zone unde specia sau soiul vor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire: - se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-nisipoasă şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3; - din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ; - Livada de pomi va fi amplasata în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia ca acestea să fie uniforme; - condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului; - se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de iarnă; 3

- trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de

plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu; plantare, terenurile terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, drenaj, ca şi cele cu nivel - sunt excluse de la plantare, freatic sub 1,5 m. Pentru livada de nuc care se pretează în sisteme de cultură moderne se vor prefera în primul rând rând tere terenur nurililee cu solu soluri ri fert fertilile, e, meca mecani niza zabi bile le sau sau cu posi posibi bililită tăţiţi certe certe de îmbun îmbunăt ătăţ ăţir iree a proprietăţilor agro-productive. În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi de mecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din: - executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există porţiuni de băltiri sau infiltraţii de apă; - crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de inundare; antierozionale, pe terenurile în în pantă, dar supuse erodării; - executarea de lucrări antierozionale, - pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm. Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apă freatică trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime. Reacţia Reacţia solului solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, alcalină, cu pH-ul cuprins cuprins între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S, se vor evita expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer, precum şi zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară.

Pregătirea terenului Pentru plantarea nucului, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp de pauză (dacă este cazul), fertilizare şi desfundare. Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţia pe locul ocupat de vechile plantaţii pomicole sau de vegetaţie forestieră. La plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechi este recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor groase şi adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte mijloace. Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe băltiri de apă care influienţează negativ asupra vegetaţiei nucului.Un teren bine modelat uşurează mult şi asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit, aşezarea şi manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se execută imediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge pe unele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas la suprafaţă un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizare puternică. Efectele oboselii solului Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşi teren a nucului. În urma defrişării vechilor plantaţii şi a desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor care pot să constituie sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge focarele unor boli virotice, bacteriene, fungice, etc, este de preferat când când este posibil.

asigur urăă afân afânar area ea stru struct ctur urililor or infe inferi rioa oare re mai mai comp compac acte te şi cele cele glei gleice ce Desfundarea asig imperm impermeabi eabile le şi totodat totodatăă cu această această lucrar lucraree se încorp încorpore orează ază îngrăş îngrăşămi ăminte ntele le organi organice ce în adâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu atât este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul 4

plugurilor şi tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe mai mari. Perioada Perioada optimă optimă de executare executare a lucrărilor lucrărilor de desfundare desfundare este: în cazul terenurilo terenurilorr libere, libere, iunie – august; în cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de desfundare trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi corespunzătoare din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări premergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor). Înainte Înainte de pichetare pichetare şi plantarea plantarea propriu-zisă, propriu-zisă, se impune impune executarea executarea lucrării de nivelare de suprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv a şanţului rezultat rezultat de la ultima ultima brazdă a plugului. plugului. Lucrarea Lucrarea se execută execută de regulă cu discul şi cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea, alinierea pomilor pe rând şi lucrările ulterioare de exploatare a plantaţiei. modificarea reacţiei reacţiei solurilor puternic puternic acide Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea cu pH sub 5,0 prin administra administrarea rea de amendamente amendamente calcaroase calcaroase în doze de cel puţin puţin 5 t/ha (pe bază de analiză). Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea de răspândire a sist sistem emul ului ui radi radicu cular lar se real realiz izea ează ză prin prin admi admini nist stra rare reaa unor unor cant cantitităţ ăţii cores corespun punză zăto toar aree de îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic realizat de o instituţie de specialitate). Fertilizar Fertilizarea ea de fond cu îngrăşămint îngrăşămintee organice şi minerale minerale se aplică aplică pe întreaga suprafaţă suprafaţă la înfii înfiinţar nţarea ea planta plantaţie ţieii şi la groapă groapă pentru pentru pomii pomii plantaţi plantaţi la distan distanţe ţe mai mari. mari. Orient Orientati ativ, v, la înfiinţar înfiinţarea ea plantaţiil plantaţiilor, or, pentru un ha se administrea administrează ză pe soluri cu fertilitat fertilitatee mijlocie mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică. Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în mod uniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare. Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6 m) în aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de 15-20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare potasică, care se amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom. Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasarea solului cu combinatorul, după plantare. Ca dimensionare dimensionare,, exploataţia exploataţia pomicolă pomicolă devine rentabilă rentabilă începând începând de la 1 ha şi până la 20 -30 ha, chiar şi mai mult.

Parcelarea terenului În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere din livadă, a recoltării şi transportului fructelor, terenul se împarte în parcele. Parcelele sunt necesare la suprafeţele de peste 5 ha . Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă, orientarea rândurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului. Forma Forma unei parcel parcelee este este de regulă regulă dreptu dreptungh nghiul iulară ară iar lăţime lăţimeaa reprez reprezint intăă aproxi aproximat mativ iv jumătate jumătate din lungimea lungimea acesteia. acesteia. În vederea vederea transportulu transportuluii fructelor fructelor şi nu numai, trebuie trebuie avută în vedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor. La parcelarea terenului trebuie avut în vedere şi stabilirea locurilor unde se va depozita producţia în aşa numitele construcţii de producţie. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în vedere şi împrejmuirea viitoarei livezi.

5

Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului Distanţele dintre rândurile de pomi şi pe rând se stabilesc în funcţie de combinaţia soi-portaltoi, fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform unei scheme de pichetaj.

Distanţele de plantare la nuc pentru plantaţiile intensive intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi Specia

Portaltoiul

Soiul

1

2

3

Nuc (altoit)

J. regia

Distanţa de plantare Intre rânduri Pe rând 4

Lara

7,0

5

7,0

Densitatea /ha Min Max 6

204

7

20 4

Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S. După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane înalte înalte de 1,5-2,0 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile liniile care încadrează terenul terenul într-o într-o figură geometrică (dreptunghi, pătrat etc). Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătul rândului, rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa distanţa stabilită. stabilită. La plantarea plantarea pomilor se întinde întinde din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuită şi sistemelor de pichetat.

Pentru executarea unui pichetat sunt necesare: •

jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile;

•

ruleta sau panglica de oţel de circa 50 m lungime;

•

sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime;

•

picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime);

•

triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5)

Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor. 6

In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şi pante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită. Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face paralel cu curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor făcute de animale în timpul păşunatului. Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care se execută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat.

Plantarea nucului Epoca de plantare Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la venirea primului îngheţ, deoarece până în primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact strâns cu pământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă se acumulează umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii. Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme decât cei plantaţi primăvara şi realizează creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia în care plantarea nu s-a făcut în toamnă, aceasta se realizează primăvara cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului, înai înaint ntee de porn pornir irea ea pomi pomilo lorr în veget vegetaţ aţie ie,, când când solu solull are are umid umidititat atee ridi ridica cată tă.. Plan Plantă tări rile le de primăvară executate cu întârziere pot să compromită plantaţia şi să întârzie intrarea pe rod a pomilor. pomilor. Se mai pot planta pomi şi în „ferestrele „ferestrele iernii”, iernii”, cu condiţia ca temperaturil temperaturilee din timpul plantării să nu scadă sub 0 °C. Executarea gropilor Săpatul gropilor . In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm, în cazul plantaţiilor intensive . Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de 70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. În teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât să încapă cât mai bine sistemul radicular. În cazul arbuştilor fructiferi fructiferi gropile cu dimensiuni de 40/40/30 cm. Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil. Pregătirea materialului săditor Materialul săditor se procură de la pepinierele pomicole şi până la plantarea acestora se stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi plant plantar area ea treb trebui uiee să se real realiz izez ezee cât cât mai mai oper operat ativ iv pe măsu măsura ra plant plantăr ăriiii pentr pentruu a evit evitaa deshidratare deshidratarea. a. Trebuie Trebuie multă atenţie la transportul transportul,, manipularea manipularea şi plantarea plantarea pomilor, pomilor, pentru a nu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei (50 – 80 cm). Materialul săditor admis la plantare este cel certificat. Orice altfel de material săditor folosit la plantare rămâne în responsabilitatea celui care îl foloseşte. Un astfel de material săditor este bine să fie evitat la plantare. La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi mucegăite. mucegăite. Rădăcinile Rădăcinile principale principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile rădăcinile secundare secundare se scurtează cu 7

cca cca 1/3 1/3 din din lung lungim imee iar iar cele cele subţ subţir irii la 1-2 1-2 cm sau sau rămâ rămânn inta intact cte. e. Tăie Tăieri rile le se exec execut utăă perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici. După După fasona fasonare, re, pomii pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul rădăci rădăcinil nilor or pentru pentru a menţin menţinee o umidit umiditate ate mai ridica ridicată tă în zona rădăcinil rădăcinilor. or. Până Până la planta plantare re materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţii pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare).

Tehnica de plantare Pomii trebuie trebuie plantaţi plantaţi cu punctul punctul de altoire la nivelul nivelul solului, asezându-se asezându-se pe un muşuroi de pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipă formată de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijlocul gropii de plantare plantare şi la adâncimea adâncimea corespunzăto corespunzătoare are iar cealaltă cealaltă trage pământ provenit din stratul stratul fertil fertil al solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, ca pământul să patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurul pomului, începând de la marginea gropii spre interior. Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se termină plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg, kg, gunoi de grajd fermentat. Pe timp timp secet secetos, os, în speci special al prim primăv ăvar ara, a, pomi pomiii plant antaţi aţi se udă udă cu 15-20 litri de apă. In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de plantare, cu restul pământului râmas, fără a se mai tasa. Proiectarea Proiectarea coroanei coroanei pomilor. pomilor. Pomii sub forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la nivelu nivelull solulu soluluii în cazul cazul planta plantaţii ţiilor lor intensi intensive. ve. Scur Scurta tare reaa pomi pomilo lorr este este bine bine să se execu execute te primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.

8

Lucrarea

0 a)Amendarea solului pe terenurile cu aciditate pronunţată ( cu pH sub 5,5 şi cu saturare în baze sub 60%) b) Fertilizarea în funcţie de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive: - pe terenuri care se desfundă, - pe terenuri care nu se desfunda. c) De Dezi zinf nfec ecţiţiaa solu solulu luii d) Desfundarea terenului : - pe terenuri profunde de minimum 70 cm; - gropi individuale pe terenuri cu sol superficial şi cu alunecări stabilizate e) Nivelarea terenului desfundat f) Săpat gropi în teren desfundat

Lucrarea

0 a) Asigurarea materialului săditor b) Stratificarea materialului săditor şi udarea lui c) Plantarea propiu-zisă ( fasonarea, mocirlirea, plantarea ) d) Udarea pomilor după plantare la locul definitiv

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI Perioada de executare

1 Inainte de de des desffunda undarre

Inainte de desfundare In groapă, la plantare In groapă, la plantare Inai Inaint ntee de desf desfun unda dare re

Parametrii lucrării

2 4-8 4-8 t/t/ha (d (doza oza ca care să să riridice pH pH la la 6, încât saturarea în baze să fie de 80% pe orizontul până la 4° cm adâncime) gunoi 40-50 t/ha fosfor 150-200 kg/ha s.a. potasiu 150-200 kg/ha s.a. 20-30 kg gunoi 5-10 kg gunoi 40-50 kg gunoi 250-300 g fosfor s.a. 150-200 g potasiu s.a. 25-7 25-755 kg/ kg/ ha Lind Lindat atox ox-3 -3,, în funcţie de vârsta larvelor

Cu 2-3 luni înainte de plantare Cu 2-3 luni înainte de plantare

60/60/60 cm 40/40/30 cm 80/80/60 cm

Cu 10-15 zile înainte de plantare Inainte de plantare

Uniformizarea terenului 60x60x60 40x40x30

PLANTAREA Perioada de executare

Parametrii lucrării

1 Cu 5-10 zile înainte înainte de plantare, toamna Imediat

2 Soiurile prevăzute a se planta - certificat .

Toamna 1 XI-1 XII Primavara 1 III-5 IV

Conform tehnologiei

Imediat după plantare, primavara.

20l/groapa

e) Protejarea pomilor Toamna împotriva rozătoarelor f) Arătura terenului bătătorit cu După plantare, ocazia plantării toamna sau primavara 9

In şanturi fără stagnări de apă

de 2 -3 ori la nevoie Cu diferite materiale La 15-20 cm, cu răsturnarea brazdei spre rândul de pomi

g) Proiectarea coroanei

Primavara la pornirea în vegetaţie

Conform specificului formei de coroană proiectată

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ÎNTREŢINERE A NUCULUI Lucrări de întreţinere Lucrări de întreţinere a solului Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu ierburi perene şi se recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi. În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează aproape de suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la rădăcinile pomilor. O parte din apă, care pătrunde totuşi în pământ, este absorbită de rădăcinile ierburilor, înainte de a ajunge la rădăcinilor pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara devreme, consumă cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de ea. Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi poate să fie totală sau parţia parţială. lă. În cazul cazul înierbăr înierbăriiii parţial parţiale, e, o parte parte din suprafa suprafaţa ţa de teren teren din jurul jurul trunchiu trunchiului lui se menţine sub formă de ogor negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate fi permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou. n ou. Menţinerea Menţinerea permanentă a ogorului ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului. În acest caz solul se menţine curat de buruieni şi afânat în cursul întregii perioade, prin discuire sau praşile repetate. Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la suprafaţă, împiedică evaporarea apei, ea rămânân rămânândd aproape aproape în întreg întregime ime la dispoz dispoziţi iţiaa pomilor pomilor.. Ca urmare urmare,, pomii pomii din livezi livezile le unde unde pământul este menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor pentru apă şi hrană cresc mai bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate. Totuşi Totuşi,, prin prin lucrare lucrareaa perman permanent entăă a solului solului,, în cazul cazul ogorul ogorului ui negru, negru, se distru distruge, ge, într-o într-o anumită anumită măsură structura structura lui. Asemenea Asemenea soluri se bătătoresc bătătoresc repede, nu permit pătrunderea pătrunderea apei şi a aerului către rădăcini. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în perioada îngălbenirii frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 20 – 22 cm. Adâncimea arăturii va fi mult mai redusă în apropierea trunchiului pomilor, pentru a nu distruge rădăcinile. Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi. Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, suprafaţa, inclusiv inclusiv sub coroana coroana pomilor, pomilor, după efectuarea tăierilor tăierilor şi tratamentel tratamentelor or contra contra bolilor. În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12 cm, mai ales după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.

Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare. 10

Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă, rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8 -10 m una de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe direcţia direcţia vântului vântului dominat. dominat. Grămezile Grămezile cu materiale materiale fumigene fumigene trebuie trebuie să ardă ardă (să producă producă fum) până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3ºC.

Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanice şi prin mijloace chimice. Această lucrare se face obligatoriu cu consultarea specialiştilor. Perioada optimă de aplicare a erbicidelor se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare a principalelor specii de buruieni din plantaţii. Erbicidele se pot aplica preemergent toamna sau primăvara devreme, pentru a împiedica germinaţia seminţelor şi postemergent în stadiul de vegetaţie, acestea fiind absorbite de plante prin frunze. Buruienile perene se combat în tot timpul anului pe vetre, cele mai bune rezultate obţinânduse înainte de înflorire sau când au 10-15 cm înălţime. La aplicarea erbicidelor în plantaţiile pomicole se vor respecta următoarele reguli: - prepararea (soluţiei) suspensiei de erbicide se face numai cu apă perfect limpede şi lipsită de orice impurităţi, pentru a nu se înfunda duzele instalaţiei; - la prepararea erbicidelor nu se vor folosi vase din lemn, prepararea soluţiilor se va face cât mai departe de sursele de apă (fântâni, canale, ape curgătoare); - după terminarea lucrării vasele cât şi toată aparatura folosită se spală cu apă curată, în amestec cu sodă şi se clătesc repetat cu apă curată. Ambalajele goale rămase se distrug. Soluţiile rămase cât şi apa provenită de la spălarea vaselor şi pompelor se varsă în gropi anumite, adânci, departe de fântâni, ape curgătoare, canale; - erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt.

Denumirea erbicidelor sau amestecurilor amestecurilor de erbicide

Erbicidele recomandate Substanţa activă

Gramoxone Roundup Devrinol

%

Paraquat 20% Glyphosate 36% Napromid 50% Simazin ( simadon) Caragard (caradon)

Doza recomandată kg/ha efectiv 4 6-10 6-8 4-5 4-5

Lucrări de întreţinere a pomilor Combaterea bolilor şi dăunătorilor Număr Numărul ul orga organi nism smel elor or dăun dăunăt ătoar oaree care care afect afecteaz eazăă într într-u -unn fel fel sau sau altu altul,l, sănăt sănătat atea ea şi produc productiv tivita itatea tea pomilo pomilorr este este foart foartee mare. mare. Diferi Diferiţiţi viruşi viruşi,, bacteri bacterii,i, ciuperc ciupercii parazi parazite, te, insect insecte, e, păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor. Lupta cu bolile şi dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu toate că vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acţiona asupra lor. 11

Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi: Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate, fixate sau atârnarea de ramuri, reducând substanţial atacul omizilor, primăvara; Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea atacului unor ciuperci şi bacterii, care provoacă putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli; Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care se distrug numeroşi dăunători care se găsesc pe scoarţă (păduchi ţeştoşi, ouă de acarieni şi insecte etc.), unii dăunători din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o serie de ciuperci şi bacterii; Răzuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect îndepărtarea unei întregi serii de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi. Răzuirea se face cu perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere; Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată de pomi, la începutul toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru creşterea şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle sau pupele lor, care şi-au găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră în cursul iernii. De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la procesele de extragere şi prelucare a substanţelor nutritive, de care au nevoie pomii. Măsur Măsurililee menţ menţio ionet netee mai mai sus sus nu sunt sunt sufic suficie ient ntee şi treb trebuie uie compl complet etat atee cu măsur măsurii de combatere chimică.care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice, cea mai importantă fiind lucrarea solului din livadă, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi se distrug pupăriile insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de vegetaţie.

Complexe de tratamente fitosanitare la nuc Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc Nr. Boli şi dăunători Perioada (luna, Produsele folosite trat. combătuţi decada) 1

2 3 4 5

Bacterioza nucului (Xanthomonas juglndis), Antracnoza (Gnomonia leptostylla), etc. Păduchele di din San Jose, ouă de afide, etc. Bacterioza nucului, Antrcnoza

Septembrie, 3 Noiembrie, 1

Bacterioză, antracnoză etc. Bact acteri erioză, an antrcano anoză, ză, mol moliia frunzelor, afide, acarianul galicol ( Eriophyes tristriatus), insecte defoliatoare, cărăbuşul de mai (Melolontha

Aprilie, 2 Ma i , 1

Decembrie februarie Aprilie, 1

12

Conc. %

Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă)

1,0 2,0

Dibutox 25

1,0

Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) Turdacupral 50 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + DEF 25 EC

0.5 1.0 0,3 0,5 1,0 0,2

6 7 8

9

10

11

melolontha) în anii cu zbor masiv, gărgăriţa mugurilor şi a frunzelor (Sciaphobus squalidus) etc. Vier Vierm mele ele fruct ructel elor or (Ca Carrpoca pocaps psaa p. )(G.1), molia frunzelor, afide, antrcnoză, bacterioză etc. Se combat aceleaşi boli şi dăunători ca la tratamentul 6 Pădu ăduchele ele din San Jos Jose (G.1) şi aceleaşi boli şi dăunători ca la tratamentele 6 şi 7

Ma i , 3

Turdacupral 50 + Sinoratox R 35

0,3 0,1

Iunie, 2

Turdacupral 50 + DEF 25 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Carbetox 37 EC Turdacupral 50 + Carbetox 37 EC

0,3 0,2

Iunie, 3

Pădu ăduchele ele din San Jos Jose (G.1), molia frunzelor, afide, antrcanoză, bacterioză, păianjenul galicol etc. Vier Vierm mele ele fruct ructel elor or (G.2) G.2),, acarianul galicol, afide, antracnoză, bacterioza

Iulie, 2

Vier Vierme mele le fruc fructe telo lorr (G. (G.2) 2),, afi afide de,, insecte defoliatore, molia frunzelor, antracnoza frunzelor, bacterioza, etc.

August, 1

Iulie, 3

13

Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Sinoratox R 35 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Crabetox 37 EC

0,5 1,0 0,5 0,5 0,5

0,5 1,0 0,1 0,5 1,0 0,5

Fertilizarea Fertilizarea nucului Aplicarea Aplicarea îngrăşăminte îngrăşămintelor lor în livada livada asigură asigură creşteri creşteri normale sau viguroase viguroase ale lăstarilor lăstarilor,, favorizează formarea unui număr mai mare de muguri de rod pentru producţia din anul următor şi contribuie la creşterea în volum şi greutate a fructelor din anul respectiv. Îngrăşămintele folosite în pomicultură trebuie să conţină cel puţin principalele elemente care intră în hrana pomilor: azotul, fosforul şi potasiul. În afară de azot, fosfor şi potasiu, potasiu, pomii pomii mai extrag din sol şi alte elemente, elemente, cum sunt: fierul, cuprul, magneziul, borul, aluminiul, manganul şi altele, denumite microelemente. Pomii fructiferi rămân pe acelaşi amplasament o perioadă lungă de timp, în care extrag din sol mari cantiţăti de elemente nutritive. Cerinţele Cerinţele pomilor faţă de elementele elementele nutritive nutritive variază variază în cursul cursul vieţii vieţii acestora, acestora, în funcţie funcţie de vârsta acestora. Pentru o evaluare cât mai corectă a necesarului de subsţante nutritive a livezii trebuie stabilit mai întâi continuţul solului în elemente nutritive. Se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice, minerale şi îngrăţăminte verzi.

Îngrăşămintele organice provin din dejecţiile animalelor şi se găsesc în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti. Pe lângă efectul bun pe care-l au în direcţia sporirii producţiei şi a calităţii fructelor, îngrăşămintele organice contribuie şi la îmbunătăţirea unor proprietăţi fizice, chimice şi biologice ale solului. Principalele îngrăşăminte organice sunt: gunoi de grajd, gunoiul de păsări şi compostul. Gunoiul de grajd (bălegarul) este un îngrăşământ organic cu acţiune pozitivă complexă asupra asupra tuturor tuturor tipurilo tipurilorr de sol din pomicult pomicultură ură.. Efecte Efectele le cele mai evident evidentee ale aplicări aplicăriii gunoiului în livezi se înregistrează pe solurile cu un conţinut ridicat în argilă, umede şi reci. Cantităţile de gunoi ce trebuie aplicate în livezi cresc odată cu creşterea conţinutului în argilă şi a scăderii indicelui de azot. Gunoiul de grajd se aplică toamna pe suprafaţa de sub proiecţia coroanei pomilor, în proporţie de 80 %.

Îngrăşăminte chimice În afara îngrăşămintelor organice, se folosesc şi îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu. în kg/ha substanţă activă, activă, aplicate în funcţie de indicele de azot (IN) al solului şi Doze de azot în recolta scontată . în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului Doze de fosfor în cu fosfaţi solubili şi recolta scontată. Doze de potasiu în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului cu potasiu mobil şi recolta scontată. Se aplică toamna pe toată suprafaţa plantaţiei.

14

Reguli generale - la plantarea pomilor se adminstrează 15-20 kg gunoi bine fermentat sau 8-10 kg mraniţă care se amestecă cât mai bine cu pământul cu care se umple groapa. În primul an de viaţă al pomilor, când lăstarii acestora au 8-12 cm lungime se aplică împrejurul fiecărui pom 15-20 15-20 g N subs substa tanţ nţăă acti activă vă.. Acest Acestaa se înco încorp rpor oreaz eazăă în sol sol prin printr tr-o -o lucr lucrar aree superficială; - până la intrarea pe rod a pomilor, anual, se administrează 4 kg gunoi şi 4-6 g N substanţă activă per m² de proiecţie a coroanei pomilor; - în livezile ajunse în perioada de rodire deplină se recomandă administrarea la fiecare 2 ani a dozelor de gunoi menţionate în tabel. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor Îngrăşămintele organice şi cele minerale cu fosfor şi potasiu se aplică de regulă toamna după recoltare, fiind încorporate cât mai adânc posibil în sol. Îngrăşămintele cu azot se vor admin adminis istr traa 1/3 1/3 toam toamna na şi 2/3 2/3 prim primăv ăvar ara, a, de pref prefer erat at în două două repr repriz izee (pri (primu mull mome moment nt primăvara devreme şi al doilea imediat după d upă legarea fructelor).

LUCRARI DE INTRETINERE Lucrarea 1 Aratură de bază Mobilizarea solului pe rând (sau pe proiecţia coroanei în livezile clasice) Discuit arătură Erbicidare pe rând (exclusiv pe terenurile nisipoase)

Perioada de executare

2 Toamna, inainte de căderea frunzelor Toamna, înainte de căderea frunzelor Primavara devreme In perioada de repaus pe sol curat (preemergent) 800-1000 l/ha In perioada de vegetaţie (postemergent) 300-400 l/ha

15

Parametrii lucrării 3 18 - 20 cm, 12 – 14 cm 10 -14 cm, 8 – 12 cm 8 -12 cm Simazin ( simadon) 4-5 kg s.a./ha efectiv tratat Simazin ( simadon) 3-6 kg s.a./ha efectiv tratat Caragard (caradon) 4-5 kg s.a./ha efectiv tratat, cand buruienile au 15-20 cm

RECOLTAREA Recoltarea fructelor

Recoltarea, transportul şi manipularea fructelor necesită un bun nivel de dotare tehnică şi un volum mare de forţă de muncă (aproximativ 40-60% din necesarul anual).

Evaluarea producţiei de fructe se face la începutul intrării în pârgă când datele pot fi foarte apropiate de producţia reală. Aceste date vor sta la baza organizării şi pregătirii campaniei de recoltare, în funcţie de care se va stabili: necesarul de forţă de muncă pentru recoltarea, ambalarea şi sortarea fructelor, recipientele necesare pentru recoltare (coşuri, găleţi, saci), scări şi platforme, ambalaje (lăzi de diferite tipuri, coşuri de plastic, scări în funcţie de specie, precum şi volumul şi măsurile necesare (curăţirea, reparaţia, dezinfectarea, deratizarea). Stabilirea momentului optim de recoltare Fructele se recoltează când ajung la maturitate. Se deosebesc două feluri de maturităţi: a) maturi maturitat tatee de recoltare recoltare sau de cules, cules, stadiu stadiu care pe de o parte parte permite permite fruct fructelo elor r culese să-şi desăvârşească procesul de coacere. b) maturitate maturitateaa de consum consum sau tehnică tehnică este este starea starea de dezvoltar dezvoltaree maximă maximă a gustului gustului şi aromei. Perioada de recoltare a fructelor Pe cât posibil să se evite recoltarea în mijlocul zilelor senine, călduroase, atunci când temperatura fructelor se ridică. De asemenea trebuie să se evite culegerea fructelor umede, fie de ploaie sau de rouă.

Perioada de recoltare a fructelor Specificare Nucile

Perioada de recoltare

Caracteristicile fructelor la maturitatea de recoltare

Când învelişul verde crapă şi Mărimea caracteristică fructele încep să cadă soiului singure

Momentul de recoltare se stabileşte în funcţie de destinaţia producţiei.

16

CALCULE ECONOMICE PENTRU INFIINTAREA UNUI HA DE NUC

Tabel centralizator privind distanţele de plantare Specia Nuc

Distanţa între arbori / arbuşti m 7

Distanţa între rânduri m 7

Număr arbori, / ha 204

DURATA DINTRE PLANTARE SI INTRAREA PE ROD ŞI DURATA DE EXPLOATARE A PLANTAŢIILOR

Specia

Portaltoiul

Nuc altoit

generativ

Durata dintre plantare si intrarea pe rod (ani) si productia medie/ ha 3 ani – 2100 kg/ha

Durata dintre plantare si intrarea pe rod deplin (ani)

Durata de exploatare(ani)

8 ani - 7000 kg / ha

55

Devizele pe elemente de cheltuieli din prezentul proiect sunt orientative şi pot fi modificate. La realiz realizare areaa proiec proiectul tului, ui, special specialist istul ul consult consultant ant împreun împreunăă cu benefi beneficia ciarul rul vor ţine ţine cont de structura antemăsurătorilor, a devizelor de lucrări, costul manoperei, costul materialelor si costul lucrarilor mecanizate, etc.

17

Deviz nr.1. pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi la hectar Distanţele de plantare: 7 m între rânduri şi 7 m pe rând Manoperă: Nr. Număr Denumirea lucrării din Crt. art. Din normele de muncă NTM/92 Unitatea de măsură 0 1 2 1. 2887 Defrişarea cu gr grad de ac acop. 2.

2892

3.

2918 2918

4. 5. 6.

1819 1859 3226 3226

7.

3246

8

1832

9

1867

10

3281

11

1773

12

Z.O. UM

Total Z.O.

3

4

18,8

20% - 1 ha Revizuirea şi co completa etarea 3,2 lucrării de defrişare : 1 ha Evac Evacua uarrea rest restur urii veget egetal ale: e: 1,02 1 ha Confecţionat picheţi: 0,204 0,66 Pichetat terenul 1 ha 1,0 Încăr ncărccat, at, trtransp anspor orttat la 8-1 8-10 0,25 Km. şi descărcat în câmp,gunoiul de grajd –20 to Încărcat şi şi de descărcat 0,11 îngrăşăminte chimice (2operaţiuni) 0,5 to Săpat gropi de 1 × 1 × 0,8m. 0,125 204 gropi Administrat îngrăşăminte 1,54 0,204 Încărcat şi descărcat pomi şi 0,20 picheţi 0,5 to Făcut şanţ de 50 × 50cm. şi 0,05 stratificat 5 m.l

1775

Stratificat pomi 0.2 ml

13

1846

Adus gunoiul de grajd la gropi 0.204

14

1845

Fasonat rădacina, făcut mocirla şi mocirlitul în vederea plantării 0.204

18

18,8

Din care pe categorii I II III IV 5

6

7

18,80

3,2

3,20

1,02

1,02

0,13 1,0 5,0 0,05

0,13 5,00

1,0

0,05

26,0

26,00

0,32

0,32

0,10

0,10

0,25

0,25

1,82

0,36

0,36

8

1,66

3,33

0,67

1,66 0,67

8

15 16

1845 1847

TOTAL MANOPERĂ

Repartizat pomi la gropi 3,13 0,204 Plantarea pomilor lucrare 0,042 completă 204

0,63

1( unu ) ha

8,56

8 ,5 6

Total Z.O.uri

×

67,75 0,13

7,76

5 1 ,3

8 ,5 6

Tarif RON /Z.O Total RON

×

150 10163

1 50 1164

1 50 7695

150 1284

×

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. crt.

0,63

Lucrarea Caracteristici şi utilajul folosit

CT Coef.de transf. 2 1,80

15 0 20

ha

0 1 1. Arăt Arătur urăă adânc adâncăă la 30c 30cm. m.-- 2 luc lucră rări ri îna înain inte te de plantare 2. Admin Adminis istr trat at guno gunoii de graj grajdd cu MIG MIG -4 -4 – 20 20 0,08 t/ha 3. Discuit+nivelat terenul înainte de plantare 0,47 4. Arăt Arătur uraa nor norma mală lă în liva livadă dă înai înaint ntee de de 1,36 plantare 5. Discuit după plantare 0,47 6. Dezinfectat solul 0,43 1(un) ha Total ha a.r. TOTAL LUCRĂRI Tarif RON/ha a.r MECANICE Total pentru un ha RON

Materii şi materiale Nr. Crt. 0

Denumirea

1 Gunoi de grajd 100kg./pom Sinoratox În Îngră grăşăm şămint intee chimic chimicee complex complexee 2,5 kg./pom Pomi altoiţi / puieti nuc Pichete TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE

UM 2 Kg. Kg Kg Buc Buc

Cantitate a RON / UM 3 4 20 50 30 25 50 0 3.39 20 4 20 4

Cantitatea Ha /a.n.

11 0 0,4

3 2

4 3 ,6 0

1

1,6

2 1

0 ,9 4 1 ,3 6

1 1

0 ,4 7 0 ,4 3 8,4 850

7140 Valoarea Total Greutate pe lei transport 5 6 1000 20000 750 100 1696 500 22440 82

:pentru 1 (un) ha 25.968

19

500 100 X

Transporturi de materii şi materiale Nr. Crt.

Denumirea –grupa

0 1. 2. 3.

1

Gunoi de grajd Îngrăşăminte chimice +liudator Pomi altoiţi TOTAL 1 ( un) ha TRANSPORTURI PENTRU :

Distanţa de transport

Cantitatea transport tone 2 3 10 20,0 50 0,6 50 0,5 Total t/km Tarif RON/t/km. Total RON

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Specificare

pentru 1 (un) hectar

Cap.I Cap. II Manoper Utilaje a

10163

7140

20

RON Cap.III Cap. IV Material Transport e

25968

893

Volum total t/km 4 200,0 30 , 25 255,0 3 .5

893

Total cheltuieli directe

44164

Deviz nr. 2 pentru executarea executarea lucrărilor de întreţinere întreţinere în anul I a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha. Distanţa de plantare 7 m între rânduri şi 7 m pe rând. Manoperă Nr. Nr. Art. Crt. din NTM/92 0 1

1 3246

2

1867

3

2744

4

2740

5

1908

TOTAL MANOPERA

Denumirea lucrării din normele de muncă Unitatea de măsură şi cantitatea

2 Incârcat şi şi de descărcat în îngr. chimice 2 operaţiuni 0,408 Administrat manual îngrăşăminte chimice 0,204 Pregătit soluţie pentru 4 tratamente 0,800 mii l Stropit pomii cu Vermorelul 0,8 mii l Prăşit în jurul pomilor 4m2 × 4 lucr. UM=mii m2,, cantit.=(0,8 × 4)=3,2 1 (un) (un) ha Tot Total Z.O Z.O.uri uri Tarif RON /Z.O. Total RON

Z.O

Total ZO

Din care pe categorii I II III IV

3 0,11

4 0,04

5

1 ,5 4

0,31

0 ,0 9

0,02

0 ,0 2

3 ,3 3

0,66

0 ,6 6

1 ,2 2

0,90

×

1.93 150

×

0 1

C T coef. de transf.

1

2

Discuit cu GD -2,8 – 2 lucrari 0,01 TOTAL LUCRĂRI 1 ( un) ha To Total ha a.r. MECANICE Tarif RON/ha a.n PENTRU : Total pentru un ha

21

8

0,90 0 .3 5 150

53

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucra Lucrare reaa cara caract cter erist istic icăă şi util utilaj ajul ul folo folosi sitt crt.

7

0 ,3 1

290

×

6 0 ,0 4

ha

3

1

RON

0,90 150

135

Cantitatea Ha a.n.

4

0,01 0,01 8 50

9

0 ,6 8 150

102

Materii şi materiale Nr. Crt

Denumirea

UM

Cantitatea

0 1 2 1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg 2 Fungicide: 800 l × 0,3% Kg 3 Insecticide : 800 l × 0,2% Kg TOTAL VALOARE pentru 1 (un) MATERII ŞI hectar MATERIALE

3 500 2 ,4 1 ,6

Valoarea RON/ Total UM RON 4 5 1 500 40 96 80 128

Greutatea pt. Transport 6 500 2,4 1,6 530

724

Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea grupa Crt. 0 1 1 Îngrăşăminte chimice 2 Insectofungicide TOTAL 1 (UN) TRANSPORTURI HA PENTRU

Distanţa de Cantitatea Volum total t/km transp. transp. tone 2 3 4 50 0,05 2.5 50 0,03 1,5 Total t/km. 4 Tarif RON /t/km 3.5 Total RON 14

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Specificare pentru 1 (un )hectar

Manopera

RON Utilaje

290

9

22

Total cheltuieli Materiale Transport directe

724

14

1037

Deviz nr.3 pentru executarea lucrărilor lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. Art. Denumirea lucrării din normele Z.O. Total Crt. din de muncă Z.O. Din care pe categorii NTM/92 Unitatea de măsură şi cantitatea 0 1 2

1 1952 redus1/ 2 1832

3

1843

4

1845

5

1866

6

2744

7

2740

8

1908

TOTAL MANOPERA

2 Tăieri de formarea coroanei 0.204

3 1,04

4 0,21

Săpat gropi pentru completări de 0,125 goluri 12% 25 buc Fasonat rădăcină făcut mocirlă şi 3,33 mocirlet 0,03 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,03 Plantat pomi nr. goluri 12% 0,02 UM=buc.; cantit=25 Preparat soluţie pentru 5 0,09 tratamente a 200 l cantit.=1,0 can tit.=1,0 Stropit pomii cu vermorel ca c antit. 3,33 =1,0 Prăşit în jurul pomilor câte 4 m2 1,22 se execută 4 lucrări UM= mii m2; cantit.=3,2 × 1 (unu)ha TOTAL Z.O. TARIF RON /Z.O × TOTAL RON

0,12

0 ,1 2

0,10

0 ,1 0

0,09

0 ,0 9

Utilaje :lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Crt. 0

Lucrarea Caracteristici şi utilaje folosite 1 Discuit intre rinduri cu grapa 2 ori -

TOTAL LUCRĂRI MECANICE

1(un) ha

6

7

8 0,21

0 ,5

0,50

0,09

0,09

1,33

1,33

1,90

1 ,9 0

4,34 150

2 ,2 1 150

651

332

CT coef. Cantitatea de transf. Ha 2 3 0 ,0 1 1 -

Total ha a.r. Tarif RON/ha a.n. Total pentru RON

23

5

Ha a.n. 4 0,01

0.01 850 un

ha

9

2.13 1 50

319

Materii şi materiale Nr. crt.

Denumirea

0 1

1 Pomi Pomi pent pentru ru comp comple letă tări ri golu goluri ri 12% 2 Fungicide :1000 × 0,3% 3 Insecticide :1000 × 0,2% TOTAL 1 (un ha VALOARE MATERIALE

UM

Cantitatea

2 Buc

3 25

Kg kg

3 2

Denumire grupa

0 1 1 Pomi şi insectofungicide TOTAL 1 (un ) ha MATERII ŞI MATERIALE

40 80

120 160

780


Nr. crt.

Valoarea RON Total / UM RON 4 5 20 500

Distanţa de transport 2 50

Total t/ha Tarif RON /t/km Total

Cantitatea transport Tone 3 0,02

pentru 1(un ) ha

Manopera

651

RON Utilaje

Materiale

9

780

24

6 50 3,0 2,0 3,0

Volum total t/km 4 1,0 1,0 3.5

4

RON

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare

Greutatea pentru transport

Transport

4

Total cheltuieli

1444

Deviz nr. 4 pentru executarea executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din Crt din normele de muncă NTM/92 Unitatea de măsură şi cantitatea 1

195 2

3

274 4

4

274 0

5

190 8

8

203 7

9

186 9

TOTAL MANOPERA PENTRU

Z.O.

Total ZO

Tăieri pentru formarea coroanei U.M.=mii pomi ; cantitatea =0,204 Preparat soluţie pentru 5 tratament a 300 l - 1.5 mii l

2,08

0 ,0 2

0,02

0,09

0 ,0 3

0,03

Stropit pomii cu vermorelul AS cantit. =1,5 Prăşit 4 m2 în jurul pomilor de 4 ori 3,2

3,33

1 ,0 0

1,00

1,22

1 ,9 0

Strans ramurile si scoase la alei 1,5 Plivitul lastarilor si dirijarea lor pe directia randurilor =0,204

5,75

1 ,6 2

6,06

1 ,2 3

×

5.8 150

1 (unu) ha

Total Zouri Tarif RON/Z.O. Total RON

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Crt

0 1

Lucrarea Caracteristici şi utilaje folosite

1 Discuit de 2 ori intre rinduri

TOTAL LUCRĂRI MECANICE PENTRU :

1(un) ha

Total ha .a.r. Tarif RON/ha a.h. Total pentru un ha

25

× ×


1,90 1,62 1,23 1,62 150

870

CT Coef. De trans. 2 0,01 1

243

3,13 150

1,05 1 50

470

157

Cantitatea 3

4 0,01 0,01 850

RON

9

Materii şi materiale

Nr. Crt 0 1 2

Denumirea

UM

Cantitatea

1 2 Fungicide 1500 l. × 0,3% Kg. Insecticide :1 :1500 l.l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOARE MATERII ŞI MATERIALE


Nr. crt.

Denumirea –grupa

0 1 1. Insectofungicide TOTAL 1 (un) ha TRANSPORT PENTRU :

3 4,5 3,0

Distanţa de transport Km. 2 5 ,0

To Total t/km. Tarif tarif RON /t/km Total

Valoarea RON Total / RON UM 4 5 40 180 80 240

pentru 1 ( un ) hectar

6 1,5 3,0 7,5

420

Cantitatea transportată Tone 3 0,01

Volum total t/km 4 0,5 0,5 3.5

2

RON

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE SPECIFICARE

Greutatea pe pentru transport

RON

Manopera

Utilaje

Materiale

Transport


870

9

420

2

1301

26

Deviz nr. 5 pentru executarea executarea lucrărilor lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de NUC NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. crt art. din NTM/9 2


ZO UM

Total ZO

2 Tăieri pentru formarea coroanei 0,204 Încărcat şi descărcat îngrăşăminte chimice 2 operaţiuni0,4 × 2=0,8 Administrat manual îngrăşăminte chimice 0,204 Sapa mare în jurul pomilor 0,8 Preparat soluţie pentru 5 tratamente a 400 l.2.0 Stropit pomi vermorel AS-S 2 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 Se execută 4 lucrări 3,2 Strâns ramurile şi scoase la alei1,5

3 2,08

4 0,42

5

0,11

0,08

0,08

1,54

0,30

2,63

0,10

0,09

0,18

0,18

3,33

1,66

1,66

1,22

0,90

5,75

1,63

Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe direcţia rândurilor 0,204 TOTAL 1 (unu) ha Total ZO uri MANOPERĂ Tarif RON/ZO Total RON

6,06

0,23

×

5 ,5 150

0 1

1 1952

2

1775

3

1868

4

1866

5

2744

6

2740

7

1908

8

2037

9

1869

× ×

Lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Crt

Lucrarea Caracteristici şi utilaje folosite

0

1 Discuit cu grapa cu discuri 2 ori TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. MECANICE Total pentru un ha PENTRU :

27

825


6

7

8 0,42

0,30 0 ,1 0

0 ,9 0 1,63

0 ,2 3 0,08 150

12

CT Coef. de transf. 2 0,01 1 RON

1.93 150

290

1 .2 3 150

2.26 150

185

339

Cantitatea Ha Ha a..n 3

4 0,01 0.01 850

9


Denumirea

UM

Cantitatea

0 1 2 1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg. 2 Fungicide 2000 l. × 0,3% Kg. 3 Insecticide :2 :2000 l.l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOAREA MATERII ŞI MATERIALE


Nr. crt.

Denumirea –grupa

0 1 1. Îngrăşăminte chimice +Insectofungicide TOTAL 1 (un) Total t/km. TRANSPORTURI ha Tarif RON /t/km PENTRU Total

3 400 4,50 3,00

Distanţa de transport Km. 2 50

Valoarea Greutatea pentru RON Total transport / UM RON 4 5 6 1 400 400 40 180 1 ,5 0 80 240 3 ,0 0 410 820

Cantitatea transportată tone

Volum total t/km

3 0,05

4 2.5 2.5 3.5

9

RON


pentru 1 ( un ) hectar

Manopera

825

RON Utilaje

9

28

Materiale Transport

820

9


1663

Deviz nr. 6 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha pomi/ha

Manopera Nr. Nr. art. crt din NTM/9 2 0 1

1 1953


2 Tăieri pentru formarea coroanei 0,204 2 3226 Încărcat, transportat la 812km. şi descărcat în comp. Gunoiul de grajd UM=t cantit.=4 3 1867 Administrat îngrăşăminte natural în jurul pomilor 20kg/pomi UM=ha ; cantit.=1,0 4 1866 Sapa mare în jurul pomilor UM=mii m2 cantit.=0,8 5 2744 Preparat soluţie pentru 5 tratamente a 500 l. UM=mii l.; cantit. =2.5 6 3157 Deservit MSPP la 5 tratamente UM=ha ; cantit.=5 7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 UM =mii m2; cantit. =3,2 8 2037 Strans ramurile şi scoase la alei UM=mii mp;cantitate=1,5 9 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe direcţia rândurilor UM=mp;cantitate=0,204 TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri MANOPERA Tarif RON/Z.O. Total RON

Z.O. UM

Total Z.O.


3 3,84

4 0,78

5

0,25

1,00

1,00

1,33

0,33

0,33

2,63

1,10

0,09

0,22

0,06

0,30

1,22

0,90

5,75

1,63

6,06

1,23

×

7,49 150

× ×

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole 29

1124

6

7

8 0,78

1 ,1 0 0,22 0,30 0 ,9 0 1,63 1 ,2 3 0,30 150

45

2,96 150

444

3 ,2 3 150

485

1 150

150

Nr. Crt 0 1

Lucrarea Caracteristici şi utilaje folosite 1 Stropit cu MSPP-5 tractoare

TOTAL LUCRĂRI MECANICE

1(un) ha

Total ha .a.r. Tarif RON/ha a.h. Total pentru un ha


Denumirea

UM

3 4,00 6,0 4,0

Transporturi de materii şi materiale Denumirea –grupa

0 1 1. Gunoi de grajd 2 Insectofungicide TOTAL 1 (un) ha TRANSPORTURI

– pentru 1 ( un ) hectar

1124

4 0.01 0.01 850

9

Greutatea pentru transport 6 4000 6 4,0 4010

760

Distanţa de transport Km. 2 10 50

Total t/km. Tarif tarif RON /t/km Total

Manopera

3 1

Valoarea RON/ Total UM RON 4 5 50 200 40 240 80 320

Cantitatea transportată tone

Volum total t/km

3 0.4 0,001

4 4 0 ,5 0 4 ,5 0 3.5

16

RON


Cantitatea ha Ha a..n

RON

Cantitatea

0 1 2 1 Gunoi de grajd t 2 Fungicide 2000 l. × 0,3% Kg. 3 Insecticide :2 :2000 l.l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOAREA MATERII ŞI MATERIALE

Nr. crt.

CT Coef. de trans. 2 0,01

RON Utilaje

9

30

Materiale Transport

760

16


1909

Cultura nucului

Recommend Documents