Cultura marului
Malus domestica Ord. Rosales Fam. Rosaceae Subfam. Pomoideae
Marul este o specie pomicola foarte veche, cultivata de mii de ani. Despre specia mar se aminteste si in cartile religioase ca fiind simbolul cunoasterii raului. Datele stiintifice au aratat ca marul are o vechime in cultura de mai bine de 7500 de ani. In prezent este speci a cea mai cultivata in climatul tempe rat, ocupand supra fete foarte mari. Din punct de vedere al productiei obtinute, marul ocupa locul 4 la nivel mondial, dupa banane, citrice si struguri. Importanta culturii marului
Marul se cultiva pe suprafete mari din cauza insusirilor alimentare, a proprietatilor terapeutice si avantajelor financiare obtinute in urma comertului cu mere. ompozitia chimica a merelor si insusirile morfologice fac ca merele sa se pastreze o perioada indelungata de timp si sa se consume in diferite momente ale anului. Merele proaspete sunt bogate in apa, zaharuri, acizi organici, vitamine !vit. , ", #$, substante pectice, substante proteice, saruri minerale etc. %rin prelucrare industriala se obtin o serie de produse precum suc, concentrate de mere, cidru, compot, gem, marmelada, mere deshidratate, mere confiate, distilate !rachiu de mere$. onsumul de mere este recomandat pe tot parcursul anului, tuturor categoriilor de varsta. onsumate permanent, merele contribuie la ameliorarea starilor de anemie, la buna functionare a tranzitului intestinal, la vitaminizarea organismului, la mentinerea echilibrului acido&bazic din organism. Merele au efect antio'idant si contribuie la cresterea rezistentei organismului fata de agresivitatea virusurilor. Merele au epoci de coacere diferite si pot fi consummate proaspete pe tot parcursul anului, comparativ cu alte fructe, care pot fi consummate sezonier. (ructele se pastreaza foarte bine in spatii simple, iar in spatii moderne se pastreaza de la un an la altul. (aptul ca nu suntem obligati sa valorificam productia imediat dupa recoltare ne permite sa scoatem fructele la vanzare in momentele in care cererea este mare si pretul avantajos. Marul este un pom rustic, adaptat foarte bine conditiilor pedo&climatice din zona temperata, este foarte productiv si mai rezistent la atacul diferitelor boli si daunatori, fata de alte specii. )e poate cultiva in diverse sisteme de cultura, valorificand atat solurile fertile cat si pe cele mai putin fertile. Originea marului si aria de raspandire
ercetarile au arata ca marul ete srcinar din zona aucaz si s&a adaptat foarte bine climatului temperat. Marul se cultiva atat in emisfera sudica, cat si in emisfera nordica. %e glob se cultiva in zonele cuprinse intre *5 o latitudine nordica si +0&+5 o
latitudine sudica. )e cultiva pe toate continentele, ocupand o suprafata mai mare de 4 milioane hectare. ontinentul -uropean este cel mai mare producator de mere, urmat de #merica si apoi de -'tremul rient !hina, /aponia$. ea mai mica productie de mere se obtine pe continental #frican, datorita climatului foarte cald. In -uropa, mari producatoare de mere sunt (ranta, Italia, ermania, )pania, %olonia, 1ngaria, 2omania. In 2omania, majoritatea plantatiilor de mar sunt amplasate in zonele colinare din subcarpati, dar se gasesc plantatii si pe terenurile plane din zonele de campie. Marul este foarte cultivat in judetele "istrita& 3asaud, #rges, alcea, Maramures, )uceava, %rahova, Dambovita, luj, )atu& Mare, "rasov, "uzau, rancea.
Particularitati biologice ale marului
%entru infiintarea unei plantatii pomicole se folosesc pomi din categoria biologica certificata !eticheta albastra$, rezultati din asocierea altoiului cu portaltoiul. In functie de particularitatile celor doi parteneri care se asociaza se obtin pomi de vigoare mica, mijlocie sau mare. %omii altoiti pe portaltoi de vigoare mica, precum M, M67, M4 vor avea un sistem radicular slab dezvoltat si nici coroana nu se va dezvolta mult. #cesti pomi se folosesc la infiintarea plantatiilor superintensive si au nevoie de sistem de sustinere. %omii altoiti pe portaltoi de vigoare medie, precum M7 si M0* au o inradacinare mai adanca, iar pomii care se formeaza dezvolta o coroana ramificata. #cesti pomi se folosesc la infiintarea plantatiilor intensive, care nu necesita sistem de sustinere. %omii altoiti pe portaltoi precum M04 si #6, formeaza un sistem radicular profound, iar pomii rezultati vor forma o coroana foarte mare. #cesti pomi vigurosi se folosesc la infiintarea plantatiilor clasice, care valorifica foarte bine terenurile inclinate din zona dealurilor inalte. %rimavara marul debuteaza in vegetatie prin evolutia mugurilor de rod, care se deosebesc de cei vegetative prin volumul mai mare. Dintr&un mugur de rod !mi't$ se formeaza o inflorescenta cu mai multe flori, care se deschid pe rand incepand cu floarea centrala a inflorescentei. In ceea ce priveste polenizarea, majoritatea soiurilor de mar sunt autosterile si foarte putine se autopolenizeaza. De aceea se recomanda cultivarea in aceeasi parcela a 6&+ soiuri care sa se polenizeaze reciproc. #tunci cand 5&0 din numarul florilor de pe pom leaga fructe se obtine o productie foarte buna. 2amurile anuale din coroana marului sunt ramuri scurte de cel mult +&5 centimetri !pinteni si tepuse$ sau ramuri lungi, care pot depasi +0&40cm lungime !smicea, nuielusa, mladita$. In functie de gradul de ramificare a coroanei la mar se intalnesc mai multe tipuri de ramificare. Dintre acestea cele mai intalnite sunt tipul ,,)pur ,, tipul ,,)tandard,, si tipul ,,olumnar,,. 8ipul )pur este caracteristic unor soiuri de mar precum )tar9rimson !"ot de iepure$, oldenspur, :agener premiat etc. #cete soiuri se recunosc dupa volumul redus al coroanei si o ramificare relativ slaba. De asemenea in coroana pomului se gasesc tepuse si foarte rar nuieluse si mladite. 8epusele sunt apropiate unele de altele si garnisesc foarte bine ramura mama. 2amurile de rod se formeaza pe lemn tanar, dar pot sa apara si pe lemn mai batran. oroana pomului nu se degarniseste, iar ramurile de schelet sunt
6
groase. ;a aceste soiuri se manifesta fenomenul de ,,bazitonie ,,, adica cresterea puternica a ramurilor de la baza coroanei. De foarte multe ori ramurile bazale concureaza a'ul pomului, devenind egale cu acesta sau cresc chiar mai mari. 8ipul )tandard de fructificare este caracteristic majoritatii soiurilor de mar precum olden delicious, /onathan, Idared, )tar9ing delicious etc. ;a aceste soiuri volumul coroanei este mare, iar coroana este foarte ramificata. 2amurile de rod care predomina sunt nuieluse si mladite si mai rar se gasesc tepuse.
Cerintele marului fata de factorii de mediu
Cerinte fata de lumina . Marul face parte din categoria speciilor cu cerinte medii fata de lumina. #cest lucru permite cresterea numarului de pomi la hectar, fara ca acestia sa se umbreasca reciproc. Distanta dintre randuri si dintre pomi pe rand trebuie sa se aleaga stfel incat pomii sa intercepteze cantitatea suficienta de lumina de care au nevoie. #mplasarea randurilor trebuie sa se faca astfel incat pomul sa fie luminat o perioada mai mare de timp din zi. Insuficienta luminii determina obtinerea unor fructe de slaba calitate, de dimensiuni reduse, slab colorate si acidulate. Insuficienta luminii conduce la degarnisirea coroanei Cerinte fata de caldura . Marul se dezvolta foarte bine in zonele in care temperatura medie anuala este cuprinsa intre 7,5 = o. #sta inseamna ca poate ocupa terenurile din zona de campie pana la terenurile din zona dealurilor inalte cu altitudine de 700&>00 m. (ata de temperaturile din perioada de repaus este foarte rezistent. Mugurii de rod pot suporta temperaturi de &+6..&+5 o. Daca temperaturile scazute se instaleaza lent pomii sunt foarte rezistenti, iar daca temperaturile scazute survin brusc pomii pot fi sensibili. Dupa perioade cu recolte ridicate, pomii au o sensibilitate scazuta la ger, iar daca gerul este insotit de vant poate provoca rani pe trunchi si ramuri !arsuri de ger$. 2ezistenta la frig este influentata si de momentul in care acesta survine. In faza de boboc floral marul suporta temperaturei de &5..&* o. In stadiul de floare deschisa suporta &+..&4o. (ructul abia legat suporta temperaturi de &,5..&,7o.
+
In timpul perioadei de vegetatie temperatura medie zilnica trebuie sa aiba valori de 6&5 o. 8emperaturile ridicate din timpul perioadei de vegetatie, asociate cu lumina puternica provoaca dereglari fiziologice, astfel ca fructele se dezvolta necorespunzator. )oiurile de mere cu fructe rosii sunt mai pretentioase fata de temperatura. #ceste soiuri au fructificat bine atunci cand in perioada imediat urmatoare infloririi s&au inregistrat mai multe zile cu temperaturi mai mari de 5 o. Cerinte fata de apa . Marul se dezvolta foarte bine in zonele cu precipitatii ridicate. #re cerinte mari atat fata de umiditatea atmosferica, cat si fata de umiditatea din sol. )e dezvolta foarte bine in zonele in care precipitatiile medii anuale ajung la *50&700 mm. %entru a obtine recolte foarte mari, marul necesita >00&00 mm precipitatii anual. #pa in e'ces la nivelul solului provoaca asfi'ierea radacinilor. In perioada de vegetatie nu suporta stagnarea apei in sol mai mult de 4&5 zile sau 0&6 zile in timpul perioadei de repaus. Daca in perioada de parga nu primeste apa, fructele incep sa cada masiv, provocand pierderi importante. 2ezistenta marului la seceta depinde si de tipul de portaltoi. %omii cu sistem radicular bine dezvoltat sunt mai rezistenti la seceta, iar cei cu sistem radicular slab dezvoltat necesita irigat zilnic. %anza de apa freatica trebuie sa fie la o adancime mai mare de 6,5&+ m. In cazul portaltoilor de vigoare mica panza de apa freatica poate fi situata si la ,5 = 6 m. Cerinte fata de sol . %entru realizarea unei productii ridicate marul are nevoie de terenuri fertile. )olurile cu un continut optim in azot conduc la obtinerea unor cresteri anuale de 40&*0 cm lungime. Marul se dezvolta foarte bine pe terenuri cu te'tura lutoasa, luto&argiloasa, luto&nisi poasa. %e solurile slab aprovizionate in calciu apar dereglari fiziologice, manifestate sub forma unor pete pe fruct. )olul trebuie sa contina 60&40 mg calciu?00 g de sol. 3ivelul de fosfor si potasiu asimilabil din sol trebuie sa aiba valori de 65&+0 mg?00 g de sol. (ructe de calitate se obtin daca in sol se gaseste magneziu asimilabil in cantitate de 5&60 mg?00 g de sol. 2eactia solului este foarte importanta in dezvoltarea marului. Marul se dezvolta si fructifica foarte bine pe terenurile slab acide. aloarea optima a p@&ului trebuie sa fie cuprinsa intre *,>&7,+. 3u sunt indicate pentru mar solurile compacte, slab aerisite si cu e'ces de saruri. -'istenta sarurilor in cantitate mai mare de 0,&0,4 face ca solul sa nu poata fi valorificat de mar. Tehnologia de intretinere a unei plantatii de mar
Dupa infiintare, o plantatie de mar are nevoie de o serie de lucrari de ingrijire, lucrari care se aplica anual. ;ucrarile care se aplica vizeaza solul si planta. )olul din livada de mar se poate mentine in mai multe modalitati, dar cel mai adesea solul se mentine ca ogor negru sau inierbat. gorul negru se recomanda in zonele lipsite de precipitatii, pentru a conserva apa in sol. #ceasta modalitate de intretinere presupune mentinerea terenului dintre randuri si dintre plante pe rand, afanat si lipsit de buruieni cu ajutorul araturii si lucrarii cu discul sau freza. #ratura la pomi se e'ecuta in perioada de toamna, dupa caderea frunzelor, superficial !5&> cm$ pentru a nu distruge radacinile de la suprafata. %rimavara dupa efectuarea taierilor de fructificare terenul se lucreaza cu grapa cu discuri pentru afanarea terenului si nivelarea acestuia. %e parcursul perioadei de vegetatie, in functie de ritmul de
4
aparitie a buruienilor se aplica +&4 lucrari cu discul sau cu freza. Intre pomi pe rand terenul se mentine curat de buruieni prin aplicarea prasitului manual, prasitului mecanic !freza cu palpator$ sau cu ajutorul erbicidelor 8erenul inierbat se recomanda in plantatiile situate pe terenurile in panta si pe terenurile din zonele cu multe precipitatii. In zonele lipsite de precipitatii se recomanda inierbarea terenului numai daca plantatia dispune de sistem de irigat. Inierbarea se poate face pe toata suprafata terenului sau numai pe intervalul dintre randuri. Inierbarea poate fi naturala !rezultata prin tunderea repetata a buruienilor aparute$ sau artificiala !obtinuta prin insamantarea anumitor specii de interes furajer$. #tunci cand terenul se mentine inierbat, pe parcursul perioadei de vegetatie, iarba se coseste mecanic de 5&* ori. Iarba tocata ramane pe loc contribuind la imbunatatirea fertilitatii solului. %entru a evita tasarea solului ca urmare a deplasarii agregatelor, mai nou se practica cosirea ierburilor de 6 ori pe an. %rima coasa se aplica in luna iunie&iulie, iar a doua se aplica toamna. Iarba cosita ramane pe teren pentru a se descompune sau poate fi folosita in hrana animalelor, daca nu s&au folosit foarte multe substante chimice la protectia livezii. Dintre lucrarile care vizeaza planta cele mai aplicate suntA taierea de fructificare, irigatul, fertilizarea, aplicarea tratamentelor fitosanitare. Taierile de fructificare la mar se pot aplica in timpul perioadei de repaus, sau dupa recoltarea fructelor in cazul soiurilor timpurii. 8aierile se aplica in fiecare an si urmaresc mentinerea pomului in tiparul formei de coroana proiectata. %rin taieri se limiteaza inaltimea pomilor, astfel incat sa nu se umbreasca reciproc. %rin taieri se normeaza incarcatura de rod, astfel incat pomul sa nu fie supraincarcat cu rod, ceea ce ar conduce la obtinerea unor fructe mici si la instalarea alternantei de rodire. Irigatul se aplica mai ales in zonele secetoase, unde s&au folosit portaltoi de vigoare mica. Irigatul se aplica in acest caz prin picurare, zilnic, sau la interval de cateva zile pentru a mentine solul din zona radacinilor umed la valoarea de 70 din intervalul umiditatii active !I1#$. In plantatiile intensive se aplica 6&+ udari cu norme de 450&500 m+?ha la o udare. Momentele critice in care se aplica udarea suntA & in momentul dezmuguritului, daca nu s&au acumulat suficiente precipitatii in perioada de iarna, & la 5&60 de zile dupa legatul fructelor !luna mai$, & dupa caderea fiziologica din luna iunie, & in timpul cresterii intense a lastarilor, & &
cu 5&60 de zile inainte de recoltare, toamna in momentul ingalbenirii frunzelor.
Fertilizarea se face cu scopul de a completa necesarul de substante consumate de pomi. %entru fertilizare se recomanda gunoi de grajd aplicat odata le +&4 ani, prin imprastiere pe toata suprafata de teren sau numai pe randul de pomi cu ajutorul masinilor specializate, sau utilizarea ingrasamintelor chimice. %entru a asigura o buna aprovizionare a solului cu elemente nutritive, in functie de continutul natural al solului se recomanda aplicarea unei doze anuale de 60&50 9g 3, >0 9g % si 40&*0 9g B. unoiul de grajd, ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica toamna inainte de arat. 8ot cu aceasta ocazie se aplica o treime din cantitatea de azot. #zotul nu se aplica in totalitate deoarece este usor spalat in profunzime de apa din precipitatii. 2estul de azot se aplica imediat dupa legarea fructelor !a doua treime$ si in momentul cresterii intense a lastarilor
5
!ultima treime de azot$. %lantatiile superintensive de mar necesita mai multe stropiri cu ingrasaminte foliare pentru corectarea dereglarilor fiziolgice si sustinerea productiei. Aplicarea tratamentelor fitosanitare. %lantatia de mar este afectata de o serie de boli si daunatori. %rotectia plantelor impotriva acestora se poate face prin mai multe metode, dar cei mai multi cultivatori recurg la metodele chimice, care sunt cel mai usor de aplicat. -vident acestea au si un efect neplacut asupra mediului. %rincipalele boli care ataca marul sunt rapanul ! Venturia ineualis$ si fainarea ! Podosp!aera leucotric!a$. #ceste boli distrug frunzele si fructele. Dintre daunatori, virmele merelor ! C"dia pomonelle# produce pagube importante. %entru combaterea acestora se aplica tratamente chimice in anumite momente, bine stabilite cu substante omologate si in dozele recomandate. %entru asigurarea protectiei integrale a productiei, o plantatie de mar necesita un numar foarte mare de tratamente chimice. 3umarul acestora difera in functie de soiul cultivat, de intensitatea atacului din anul respectiv, ajungandu&se la 6&4 tratamente anual. In unele tari cu traditie in pomicultura, pentru realizarea protectiei merelor se aplica uneori chiar +0 de tratamente, ceea ce inseamna un consum foarte mare de pesticide cu implicatii asupra mediului si poluarii fructelor. -'ista la mar soiuri care au rezistenta genetica la principalele boli. %rin cultivarea acestora numarul tratamentelor se reduce considerabil, aplicandu&se 4&5 tratamente anual, ceea ce inseamna un pret de cost redus, o poluare a mediului si fructelor foarte mica. Recoltarea. In functie de epoca de coacere merele se grupeaza in + categoriiA & meredevara, & meredetoamna, & meredeiarna Merele de vara se recolteaza incepand cu luna iulie, atunci cand au marime, forma si culoare caracteristica. #cete mere nu se pot pastra mai mult de doua saptamani si de aceea se consuma imediat. Merel de toamna se recolteaza incepand cu luna septembrie. 3u se pot pastra decat cel mult doua luni in depozit, dar pierderile calitative si cantitative sunt mari. De aceea ele se consuma imediat dupa recoltare. Merele de iarna se recolteaza la sfarsitul lunii octombrie, cand au realizat marimea caracteristica si 70&>0 din insusirile gustative. -le sunt destinate pastrarii in depozit si aici ele isi continua evolutia realizand culoarea si formarea aromelor. In momentul recoltarii soiurile galbene au culoarea verde si numai in depozit aceasta devine galbena. )oiurile rosii se recolteaza cand fructul este acoperit in procent de 0 in rosu. 2ecoltate prea devreme raman necolorate.
*
Cultura prunului
Prunus domestica Ord. Rosales Fam Rosaceae Subfam. Prunoideae
Importanta cultivarii prunului ultura prunului este cunoscuta de mii de ani si aceasta specii ocupa suprafete importante. )e cultiva pe toate continentele si dupa mere si piersici realizeaza cel mai mare volum de productie. %runele se cultiva pentru valoarea alimentara, terapeutica si multiplele posibilitati de prelucrare. In stare proaspata sunt bogate in zaharuri !0&> $, substante pectice !0,* $, vitamina !60&40 mg?00 g$ si saruri minerale pe baza de a, Mg, (e, 3a s.a.$. onsumate in stare proaspata sau deshidratate contribuie la reglarea tranzitului intestinal, datorita continutului ridicat in fibre. %rin prelucrare, din prune se obtine suc de prune, compot, gem, marmelada, prune uscate, bomboane cu prune, iar prin distilare se obtine tuica si palinca. %runul se foloseste ca portaltoi pentru cais, piersic si migdal si este o specie
rustica. ;emnul de prun se foloseste in industria mobilei si la obtinerea carbunelui de prun , care are o mare putere calorica. %runul se cultiva pe cele mai grele terenuri si asigura venituri importante celor din zonele de deal si munte unde nu se pot desfasura alte activitati agricole. Originea si aria de raspandire %runul are mai multe centre de srcine si de aceea prunele obtinute in anumite zone difera unele de altele. %rimul centru se srcine este centrul euro&asiatic, care cupride cea mai mare parte a -uropei, coasta caucaziana a Marii 3egre si #sia Mica. In ceste zone s&a format corcodusul !Prunus cerasifera$ si porumbarul !Prunus spinosa$. #l doi&lea centru de srcine este centrul est&asiatic, care cuprinde hina, /aponia, oreea$. #ici s&au format specii caracteristice, care nu s&au raspandit in alte zone, datorita sensibilitatii la frig. #l trei&lea centru este cel nord&american unde s&a format prunul american ! Prunus americana$ si prunul canadian ! Prunus nigra$. #vand in vedere ca arealul de raspandire a corcodusului se suprapune foarte mult cu arealul de raspandire a porumbarului se presupune ca actualul prun s&a format in urma hibridarii naturale a celor doua specii. ea mai mare producatoare de prune este -uropa, urmata de #sia, #merica de 3ord. #merica de )ud, #frica. In tara noastra prunul se gaseste raspandit peste tot, dar se cultiva cu rezultate foarte bune in zonele subcarpatice. )e poate cultiva de la campie pana la zona dealurilor inalte.
7
Particularitati biologice ale prunului igoarea prunului este data de soi, portaltoi si fertilitatea solului. %runul altoit pe portaltoi generativi !obtinuti din samburi$ formeaza o coroana mare, iar altoit pe portaltoi vegetativi !obtinuti din butasi$ formeaza o coroana mai restransa. Majoritatea radacinilor se gasesc in stratul de sol cuprins intre 5&*0 cm si foarte putine patrund la adancimi foarte mari. %runul se altoieste pe diferiti portaltoi, dar poate avea propriile radacini. (oarte
multe soiuri de prun formeaza din radacini drajoni. #cestia sunt identici cu planta mama si pot fi folositi la inmultirea prunului. )i portaltoii obtinuti din butasi drajoneaza si de aceea in primii ani de viata ai plantatiei se recomanda indepartarea drajonilor. %runul este o specie precoce, incepe sa produca la 6&+ ani din momentul plantarii. 2amurile de rod sunt reprezentate de buchete de mai si ramuri mijlocii. -'ista soiuri de prun care fructifica preponderent pe buchete de mai !)tanleC$ si soiuri care fructifica atat pe buchete cat si pe ramuri mijocii !#gen$. Dintr&un mugur florifer la prun se formeaza o inflorescenta cu 6&+ flori si foarte rar se formeaza o singura floare. (ructul se numeste drupa si prezinta in interior un sambure care este aderent la pulpa sau nu. Majoritatea soiurilor de prun au pulpa neaderenta la sambure. )oiul #gen este un soi cu fructe foarte dulci cu pulpa aderenta la sambure. oroana prunului este destul de ramificata daca in perioada de formare a coroanelor se aplica lucrari care stimuleaza ramificarea. ;a soiul )tanleC, desi este relative viguros, coroana nu va avea un volum mare daca nu se aplica taieri in primii ani de viata. Daca se instaleaza fructificarea pomul nu mai creste din cauza tendintei de a forma foarte multe fructe. %entru a mari volumul coroanei se recomanda aplicarea unor taieri severe. %runul infloreste relativ tarziu, odata cu corcodusul, ciresul, visinul si nu este afectat de temperaturile scazute. In procesul polenizarii prunul se comporta diferit. -'ista soiuri autofertile !)tanleC$, partial autofertile !#gen$ si autosterile !8uleu gras$. 1nele soiuri au pollen, dar acesta nu este viabil si nu polenizeaza nici propriile flori, nici florile altor soiuri. #ceste soiuri se numesc androsterile !entenar$. In cazul in care 60 din florile e'istente pe pom sunt fecundate prunul asigura o productie foarte buna. In cazul cultivarii a 6&+ soiuri de prun in aceeasi parcela se asigura un procent ridicat de flori fecundate. Durata de e'ploatare a prunului este de 45&50 ani. %roductia de prune la hectar ajunge la 60&65 t. Cerintele prunului fata de factorii de mediu
Cerinte fata de lumina . %runul nu este foarte pretentious fata de lumina, dar formeaza fructe de calitate cand pomul este bine e'pus la lumina. %oate valorifica terenurile care nu beneficiaza de lumina directa toata ziua. In conditii de lumina insuficienta nu se formeaza fructe de calitate. #cestea nu se coloreaza si nu acumuleaza zaharuri si arome. 2amurile formate la lumina insuficienta se usuca. erintele reduse fata de lumina permite indesirea prunului, dar acest lucru trebuie sa se faca cu atentie pentru a se evita umbrirea reciproca. oroana prunului se dezvolta destul de mult in timp si de aceea trebuie lasat spatiu suficient pentru dezvoltare.
>
Cerinte fata de temperatura . %runul este o specie putin e'igenta fata de caldura. (ructifica foarte bine in zone in care temperatura medie anuala este cuprinsa intre >,5& 0o. -'ista si soiuri care se dezvolta in zone mai racoroase !ras 2omanesc$. %runul are o plasticitate ecologica ridicata, astfel incat se dezvolta foarte bine si in zone mai calde cu temperaturi medii anuale de 0&o !)tanleC, #nna )path$. (ata de temperaturile scazute din iarna este foarte rezistent, suporta temperaturi de &+>..&40o. In stadiul de boboc floral suporta &5..&* o. (loarea deschisa suporta pentru o
scurt timp temperaturi de pana la &+,6 . (ructul abia legat poate fi afectat daca temperatura scade la &6,6 o. )unt situatii cand apar brume in timpul infloritului si daca durata acestora este mai mare florile pot fi afectate intr&o masura mai mare sau mai mica. De aceea se impun masuri de protectie a florilor prin metoda fumigatiei. Cerinte fata de umiditate . %runul nu este foarte pretentios fata de umiditate, dar el creste foarte bine in zonele in care precipitatiile medii anuale sunt mai mari de *00 mm. (ructifica si in zonele mai secetoase cu precipitatii anuale de 550 mm. )ub acest nivel al precipitatiilor se impune aplicarea irigatului. In conditii de insuficienta a apei, cresterile anuale sunt reduse, iar fructele raman mici, nu ajung la dimensiunile specifice soiului, iar pulpa devine tare. Cerinte fata de sol . %runul are cerinte mici fata de te'tura si structura solului. reste bine pe aproape toate tipurile de sol din tara noastra. and volumul edafic util al solului este redus sau materialul scheletic se afla la suprafata creste greu si realizeaza o coroana redusa ca volum. -ste singura specie pomicola care valorifica solurile cele mai grele. reste si pe terenurile inclinate situate la altitidini de 500 m. alorifica terenurile cu un continut de argila de pana la 50&55 . 1n astfel de teren se lucreaza foarte greu si retine apa cu o forta destul de mare. )i terenurile usoare !nisipoase$ pot fi valorificate de prun, daca se aplica o tehnologie adecvata. (ata de reactia solului este destul de tolerant, dezvoltandu&se intr&un interval foarte mare al p@&ului. (ructifica corespunzator cand p@&ul este usor acid sau neutru, valorile optime ale p@&ului fiind cuprinse intre 5,> si 7,6. (aptul ca se intalneste si fructifica foarte bine si in zona dobrogeana unde sunt terenuri alcaline, demonstreaza toleranta ridicata a acestei specii fata de reactia solului. 2ezultate bune s&au obtinut si pe terenurile cu reactia solului de >&>,+. %e terenurile alcaline apare cloroza ferica, daca continutul in calcar este mai mare de 0 calcar activ. Tehnologia de intretinere a plantatiei de prun
%runul se cultiva pe terenuri foarte diferite din punct de vedere al fertilitatii, altitudinii, e'pozitiei si de aceea tehnologia trebuie sa tina seama de toate aceste aspecte. In prezent se infiinteaza plantatii clasice in zonele cu terenuri inclinate, plantatii intensive si superintensive pe terenurile plane sau usor inclinate, care pot beneficia de o mecanizare intensa a lucrarilor de e'ploatare. %entru obtinerea de productii ma'ime an de an, pomii au nevoie de lucrari de ingrijire, care trebuie aplicate la momentul potrivit. Intretinerea solului din li$ada. 8erenul din livada poate fi intretinut ca ogor lucrat sau imburuienat. In zonele de campie terenul se mentine afanat prin lucrari de arat si discuit. Inierbarea terenului se face in zonele inclinate si umede unde e'ista riscul apritiei eroziunii de suprafata. %e terenurile plane din zonele de campie, in plantatia de prun se
face o aratura in perioada de toamna la adancimea de >&60 cm. Din primavara pana in toamna terenul se lucreaza cu grapa cu discuri sau cu freza. 8erenul inierbat pe intreaga suprafata sau numai pe intervalul dintre randuri se coseste repetat in timpul vegetatiei, iar iarba cosita ramane pe loc sau se poate strange in jurul trunchiului pomilor formand un strat de mulci. Ferilizarea prunului. u cat productia de prune este mai mare cu atat cantitatile de substante nutritive e'trase din sol sunt mai mari. #plicarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in functie de fertilitatea naturala a solului, de reactia acestuia si continutul in argila . #stfel, cercetarile au aratat ca pe terenurile acide, pentru o productie la potentialul ma'im al unei livezi sunt necesare 40 t gunoi de grajd aplicat odata la 6&+ ani, la care se adauga anual 50 9g 3 substanta activa, *0 9g % substanta activa si 40 9g B substanta activa. %e terenurile acide nu se folosesc cantitati mari de ingrasaminte, deoarece acestea au o reactie fiziologica acida si contribuie la acidifierea solului. In aceste conditii se elibereaza in sol anumite elemente precum #l, Mn, s.a care devin to'ice pentru sistemul radicular. %e masura ce reactia solului se apropie de valoarea neutra, creste si cantitatea de ingrasaminte la hectar. In acest caz dozele de ingrasaminte recomandate se apropie de 60 9g 3 substanta active, 00 9g % substanta active si >0 9g B substanta active, daca continutul in argila are valoarea de 45 . data cu cresterea continutului in argila creste si cantitatea de ingrasaminte aplicate. Ingrasamintele greu solubile si cele organice se aplica toamna, pentru a avea timp suficient sa migreze pana in primavara urmatoare la nivelul radacinilor active. Ingrasamintele cu azot se aplica fractionat in + reprize. 8oamna se aplica o treime din doza anuala de azot pentru a asigura hranirea radacinilor. Imediat dupa inflorit se aplica a doua treime din doza anuala de azot, iat in perioada cresterii intense a lastarilor se aplica ultima parte din doza anuala de azot. Irigarea plantatiei. In zonele cu precipitatii reduse se recomanda aplicarea a 6&+ udari cu norme de +50&400 m +?ha. %erioadele critice in care prunul necesita cantitati mai mari de apa sunt in perioada infloritului sau imediat dupa inflorit, in perioada cresterii fructelor in momentul in care samburele se intareste si atunci cand fructele intra in parga. #pa trebuie asigurata constant pe parcursul perioadei de vegetatie pentru o buna dezvoltare a fructelor. 1neori, daca alterneaza perioadele de seceta cu cele umede, fructele cresc neuniform sau pot sa absoarba cantitati mari de apa intr&un interval scurt de timp si sa crape, mai ales daca acest lucru se intampla in apropierea fazei de parga.
Aplicarea taierilor de fructificare. Daca la celelalte specii de pomi, taierile trebuie aplicate obligatoriu in fiecare an, la specia prun taierile pot fi aplicate odata la 6&+ ani. Dupa perioade de fructificare abundenta se aplica o taiere care presupune reintinerirea coroanei. u aceasta ocazie se taie ramurile epuizate, se incadreaza pomul in forma de coroana stabilita initial, iar semischeletul arcuit datorita greutatii fructelor se taie din zona de curbura. 8aierile la prun se pot face in perioada de repaus, sau in perioada de vegetatie, daca recoltarea s&a facut devreme. )emischeletul prunului trebuie intinerit prin scurtarea lungimii acestuia in functie de vigoare. Daca taierile nu sunt aplicate corect, in coroana prunului apar ramuri lacome din lemnul gros. #ceste ramuri se mentin numai daca sunt necesare, astfel trebuie indepartate de la punctul de insertie. Protectia fructelor de atacul bolilor si daunatorilor. )pre deosebire de alte specii pomicole prunul este atacat de putine boli si daunatori. %entru prevenirea atacului de boli si daunatori si pentru combaterea acestora se aplica tratamente chimice cu substante
0
specifice. 3umarul de tratamente este considerabil mai redus fata de alte specii. mare atentie trebuie acordata combaterii viespei samburelui ! %ur"toma ornata$ si viespei prunului !&aplocampa minuta$. Dintre cele doua, viespea samburelui poate produce pagube insemnate. (ructele se dezvolta normal, pana ajung la dimensiunea unei alune si imediat dupa intarirea samburelui, fructele cad din pom. %ierderile de productie pot fi foarte mari, ajungand uneori la >0 . %entru a evita toate aceste aspecte se fac tratamente in perioada de repaus, la inmugurit, imediat dupa scuturarea petalelor, atunci cand fructele au legat si periodic la doua saptamani pana cand fructele au crescut si samburele s&a intarit. In functie de conditiile climatice si de tipul bolilor si daunatorilor care pot sa apara, se aplica sau nu tratamente fitosanitare. Recoltarea fructelor. %runele se recolteaza in functie de destinatie. (ructele destinate consumului in stare proaspata se recolteaza la maturitatea de consum sau cu 6&+ zile inainte de aceasta. 2ecoltate prea devreme nu&si continua maturarea. In acest stadiu prunele au ajuns la marimea specifica soiului, sunt coapte in procent de >0&0 , au gust caracteristic si pulpa ferma. %entru valorificare in stare proaspata prunele se recolteaza cu mare atentie, fara a rupe ramurile de rod si fara a sterge stratul de pruina de pe supafata fructului. )tratul de pruina protejeaza fructul impotriva deshidratarii si creaza senzatia de prospetime. (ructele pentru marmelada, deshidratare si distilare se recolteaza tarziu, la supracoacere, cand sunt foarte dulci si incep sa se deshidrateze. ;a supracoacere fructele cad din pom si se recolteaza de pe sol. In acest sens, in (ranta, in plantatiile de prun destinate obtinerii fructelor pentru deshidratare !soiul #gen$, in perioada de maturare a fructelor se asterne pe sol, mecanizat, un strat de paie, gros de 6&+ cm, de pe care se aduna fructele. In acest fel fructele nu vin in contact cu solul, nu se murdaresc si nu se strivesc, iar zilnic o echipa de mucitori recolteaza fructele cazute, care sunt trimise catre cuptoarele de deshidratare.