Seminar tutor: Sorana Corneanu
Student: Dina Nicolae Cristian 1 Year, Group 1, Romanian - English st
Biblio card: Culianu, chapter VI
1. Magia intrasubiectiv Orice magie care nu presupune intervenia demonilor fiind intersubiectiv, este posibil ca aciunea operatorului s fie îndreptat asupra lui însui, în care caz avem de-a face cu o magie intrasubiectiv.
ÄPurificarea inimii" prin practicarea virtuilor, ca i prin folosirea sunetelor eficace i a altor procedee mai mult ori mai puin Ämagice", reprezint o preocupare extrem de veche în Orient. Deja Upaniadele elaboreaz o fiziologie subtil foarte complex, bazîndu-se pe rolul unui sintetizator cardiac numit manas, a crui existen n-a fost niciodat pus la îndoial de nici o coal de filozofie indian - cu excepia, poate, a unora materialiste, în timpul somnului, energiile sau prânas se retrag în manas sau în simul intern (fenomen numit Ätelescopiapra/mj"); în stare de veghe, ele circul în corpul subtil, în practicile mistice, Äcavitatea inimii" sau Äcavitatea eterat" (kâs hrdaya) joac un rol esenial : Micul spaiu din inim e la fel de mare ca acest întins univers. Cerurile i Pmîntul sînt în el, Soarele, Luna i stelele, focul i fulgerul i vînturile aijderea; i tot ce exist acum i tot ce nu mai exist: cci întregul univers este în El i El slluiete în inima noastr (Chndogya Upaniad, VIII, 1). Omul reacioneaz la stimulii externi prin emoii care se traduc în secreii imediate de adrenalin. Orice investire extern se însoete de o pulsiune intern care este experimentat în Äspaiul inimii". Or, Äcel dintîi «limbaj», «verbul», este expresie corporal", iar schemele verbale Äsînt capitalul referenial al tuturor gesturilor posibile ale speciei Homo sapiens"*. S lum la întîmplare cîteva scheme verbale relative la inim: o persoan incapabil de a fi atins de nenorocirea altcuiva manifest o Äduritate a inimii", are o Äinim de piatr"; dimpotriv, acela care îi d curs emoiilor are Äinim bun", iar acela care nu are deloc intenii rele în aciunea lui social, închipuindu-i c nici alii nu au, este posesorul unei Äinimi pure". Cutare altul îi are inima pe buze, o inim de aur, dar i se poate întîmpla s aib inim rea i chiar iadul în inim. Putem face lucrurile cu o inim uoar i chiar din toat inima, dar ni se poate întîmpla s nu ne trag inima la nimic. Cînd o afacere ne st la inim, vrem s avem inima împcat, iar o inim tînr înseamn o inim zburdalnic. Cît despre cele ale inimii, ele ne fac s ne oferim sau s ne refuzm inima - i aa mai departe.
Cu siguran, trebuie s existe un adevr de ordin extralingvistic în toate aceste expresii, un adevr care pretinde s spun c inima este sediul sensibilitii, al oricrei reacii emotive i al organului moral (sau imoral) prin excelen.
2. Magia intersubiectiv
Magia intrasubiectiv nu e decît un caz special al circuitului inter-subiectiv, care funcioneaz dup principiul continuitii pneumei universale. Definiia ficinian a magiei este concis i clar: operaiunile magice au ca scop obinerea unor efecte îndeprtate prin cauze imediate, îndeosebi prin aciunea lucrurilor inferioare asupra lucrurilor superioare ce le corespund (per inferiora consentanea), primele servind de Ämomeli" (escae, illices, illecebrae) care Äîmbie" (allici) în momentele prielnice (temporibus opportunis). Scopul magiei pneumatice a lui Ficino este de a îmbunti condiiile spirituale, fizice, psihice i sociale ale operatorului însui sau ale clientului su. Teurgia i medicina sînt activitile principale ale magicianului. Plantele, pietrele, metalele i diverse alte substane utilizate în funcie de poziia planetelor în zodiac au o influen pozitiv asupra spiritului teurgului sau asupra strii de sntate a unui bolnav. Amuletele, talismanele i imaginile pot avea, dup caz, un efect profilactic sau curativ. Se înelege de la sine c aceleai leacuri pot fi folosite pentru a obine rezultate de ordin divers: succesul social, uurina de a înva ori de a exercita o profesie, armonia în raporturile intersubiective etc. Albertus Magnus spune în Speculum astronomiae c liberul arbitru nu este defel constrîns prin alegerea unei ore propice, ci c, mai curînd, neluînd în seam alegerea unei ore favorabile la începutul marilor operaiuni, nu dm nici o prob de libertate: dimpotriv, nu facem decît s bruscam liberul arbitru (ibid.).
