c c c c c c
÷ EUTANASIA,SINUCIDERE A ASISTAT c
V V
Eutanasia şi sinuciderea asistată sunt subiecte care au provocat dintotdeauna discuţii înflăcărate şi reacţii din cele mai diverse, atât in mediul academic, politic, medical, cât şi în viaţa de zi cu zi. Astăzi însă, informaţia mediatică se răspândeşte cu mare viteză în toată lumea, iar oamenii sunt permanent la curent cu evenimentele relevante, la care ar fi avut cu greu acces în trecut. ÷ ÷ei doi termeni pot fi deosebiţi privind la persoana care indeplineste actul final, actul fără de care nu ar surveni moartea. Astfel, dacă moartea este indusă de altă persoana decât pacientul, avem de-a face cu à . Pe de altă parte, dacă persoana care urmează să moară îşi administrează de exemplu o doză letală de medicamente, prescrise de doctor în acest scop, vorbim despre Ãà ÷ - în funcţie de voinţa, exprimată sau nu, a candidatului la eutanasie distingem între à (persoana are capacitatea de exprimare liberă a voinţei şi solicită, uneori în mod repetat, eutanasierea), à (persoana, deşi este capabilă să-şi exprime consimţământul sau să refuze actul eutanasic, nu este consultată în acest sens sau chiar se ignora voinţa sa exprimata anterior de a refuza eutanasia) şi Ã
(persoana nu are capacitatea de a-şi exprima liber voinţa datorita stării sale psihice - bolnav psihic- sau fizice - stare de inconştienţă, comă).
- în functie de modul în care actionează medicul deosebim à (pozitivă, directă, "mercy killing"), produsă în mod deliberat, prin mijloace active, prin recurgerea la un procedeu tanatogen, respectiv à (negativă, indirectă, "letting die"), produsă în mod deliberat, prin neinstituirea sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament . storia eutanasiei se intinde mult înapoi in timp, în antichitate. Grecii şi romanii permiteau, în anumite situaţii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai târziu, odată cu apariţia religiilor monoteiste şi sacralizarea vieţii.
V V
V V
n secolul XX s-au format numeroase organizaţii care militează pro sau sau contra eutanasiei.
Prima a fost constituită în 1935 de un grup de medici londonezi şi se numea p Ã
Ã. Aceasta a fost urmată, în 1938, de à Ã, infiintata in Statele Unite. Hemlock Society numara in prezent 67.000 de membri, care sprijină decizia individului de a muri. Ãà à Ã
à à Ãà à , spune presedinta asociatiei, Barbara Lee. Pentru prima dată în istoria omenirii eutanasia a fost legiferată în anul 1906 în statul Ohio, SUA. A fost practicată şi în Germania hitleristă, unde erau omorâţi copii nou-născuţi cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili şi invalizii. De fapt, eutanasia înseamnă ! Ã"à à de comun acord cu un bolnav care nu mai suportă durerile. Medicul vine şi îl ucide în condiţiile stabilite de bolnav, la ora fixată de el.Unii care militează pentru legiferarea eutanasiei, consideră că ea face parte din drepturile omului şi transferă ! Ãà à à à Ãà . De fapt, medicul nu-l eliberează numai pe bolnav de suferinţă, eliberează familia şi societatea de bolnavul devenit o povară inutilă, dacă nu cumva în spatele eutanasiei nu se ascund şi interese meschine, cum ar fi moştenirea. Potrivit celei mai sigure aprecieri medicale, oprirea sau retragerea tuburilor de hidratare şi hrănire poate fi considerată o opţiune morală doar când pacientul este într-o stare de comă ireversibilă, sau când el este conştient, deşi se află evident în ultimele faze ale procesului morţii şi cere repetat ca hrana şi lichidul să fie oprite. Acest al doilea caz nu constituie eutanasie activă sau sinucidere. El acceptă mai degrabă realitatea morţii iminente şi lasă ca boala sau trauma trupească să-şi urmeze cursul natural, acolo unde îngrijirea medicală nu mai poate reda sănătatea.Dar cu ce e mai presus oprirea aparatelor care îi ţin în viaţă pe unii oameni fără discernământ şi eutanasia şi sinuciderea asistată? Atitudinea faţă de muribund trebuie să-şi aibă temeiul în cele două porunci creştine: ! # şi ! à à Ãà à à Dar iubirea faţă de aproapele tău nu înseamnă să-i curmi viaţa din milă, pentru a-l scăpa de dureri, ci înseamnă să-l ajuţi să suporte durerea. Să i se dea toate îngrijirile medicale şi să se urmărească cu multă atenţie alinarea durerilor, pentru ca acestea să nu devină de nesuportat până în clipa în care se predă lui Dumnezeu. Se spune ca mântuirea se obţine prin suferinţă. ntre durere şi reguli scrise sau nescrise, între drepturi şi obligaţii, între viaţă şi moarte. Oameni relativ tineri şi nu numai, conştienţi până în ultima clipă, o parte chiar intelectuali şi cu deplin discernământ, s-au
V V
V V
chinuit luni intregi, zi de zi, oră de oră, cu un cancer nemilos. Metastaze în care durerea devine insuportabilă, carnea ţi se topeşte pe oase, trupul ţi-e mâncat şi devii o à . O suferinţă fizică de nesuportat, presărată cu morfină. Eşti ca un măr mâncat de viermi, pas cu pas, incapabil să se apere. Sau ca un om legat la mâini şi picioare, într-un subsol întunecat, care lasă o dâră de sânge, iar şobolanii flămânzi vin şi îl ciopârţesc rând pe rând. Dar ce durere poate fi mai mare când ştii că dintr-un om falnic, demn şi cu planuri măreţe, ai devenit o legumă care nu mai are nicio şansă de supravieţuire şi îţi astepti moartea în chinuri groaznice? Durerea psihică e cu siguranţă copleşitoare. Eşti conştient, împreună cu cei de lângă tine, că nu mai ai nicio şansă. Te rogi, te întrebi de ce, îţi răspunzi că nu e drept, te macini ca o maşină de tocat ce merge-n gol. Te chinui, îi chinui şi pe alţii, vrei să se termine mai repede şi nu poţi face nimic. ntrebarea e doar şi nu . Sigur că religia nu permite eutanasia. Dumnezeu nu ne dă mai mult decât putem duce, şi nu ne cere mai mult decât putem da. Ştiu, suntem condamnaţi să ne ducem crucea până la capăt. ÷ine suntem noi să ne opunem voinţei lui Dumnezeu« Dar de multe ori e atât de nedrept, e atât de ilogic, e atât de greu« ? Şi dacă pe patul ăla stă o persoană din familia noastră, sau la care ţinem foarte mult? Şi dacă am fi chiar noi? Argumente pro şi contra există foarte multe, de altfel oamenii sunt împărţiţi şi cu greu îţi faci o idee cum e mai bine,să trăieşti suferind,să ai nişte dureri pe care nimeni nu merită să le suporte,sa îţi vezi apropiaţii suferind lângă tine sau să apelezi la o cale simplă şi să scapi de acest coşmar. ÷a argumente putem spune că aceste metode sunt clar nişte modalităţi cu scopul de a opri suferinţă extremă prin care trec unii bolnavi în stadiu terminal şi de a le oferi o moarte liniştită. De obicei o à este descrisă ca trecerea în nefiinta într-un mediu plăcut, familiar şi fără suferinţă, ca si cum ai adormi. ÷ spunea că o este à à à Ãà Ã$à à à Ãà Oamenii ar trebui să aibă dreptul să decidă momentul propriei morţi. n secolul al XV-lea, filozoful scoţian sustţnea în eseul său %Ãà Ãà că, Äîntr-o societate liberă, Ä Ã Ã Ã Ã$ à .´ Unele voci susţin şi ca acest drept ar trebui totuşi temperat prin obligaţia de a nu face rău altei persoane. Unii spun că menţinerea în viaţă a unei persoane, mai mult decât durata naturală de viaţă de exemplu prin conectarea la aparate nu este morală. Oamenilor ar trebui sa li se permită să moară cu demnitate. Există mari diferenţe între modurile în care fiecare vede conceptul de Ãà ÷ele mai comune umilinţe care ar justifica eutanasia sunt printre V V
V V
altele că persoana devine o povară pentru ceilalţi, incapacitatea de a mai face faţă activităţilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vieţii într-un spital sau cămin.Bineinţeles sunt lucruri pozitive dacă putem spune aşa şi din prisma rudelor persoanei bolnave care măcar nu mai sunt nevoite să îndure atâtea clipe dificile alături de apropiaţii lor aşteptând o moarte lentă şi dureroasă. Argumentele
sinuciderii asistate şi eutanasiei se bazează, de obicei, pe
principiile etice şi religioase cu privire la à Ã. De asemenea, sunt voci care susţin că legalizarea eutanasiei ar putea grăbi moartea unor persoane, împotriva voinţei lor. Putem avea în vedere şi sacralitatea vieţii, argument ce se bazează pe valorile religioase care consideră viaţa sacră şi inviolabilă, nicio persoană nu are dreptul de a lua viaţa cuiva. Legalizarea eutanasiei în cazurile grave ar face din această practică o rutină folosită pe scară largă.Trebuie să avem în vedere şi faptul că un om bolnav grav poate trece printr-o depresie puternică şi dorinţa de a muri să survină acestui lucru, dar cu ajutorul unor specialişti acesta poate trece peste depresie şi se poate răzgândi în privinţa deciziei de a mai apela la eutanasie sau sinucidere. Un alt argument contra şi poate cel mai important e faptul că bolnavul îşi poate pierde încrederea în medic, bolnavul neştiind dacă medicul mai face tot ce îi stă în putinţă să îl însănătoşească sau se va apela rapid la varianta suprimării vieţii. Medicii care nu sunt de acord cu eutanasierea bolnavului au găsit o altă metodă ceea ce numesc ei $&à , care vine, după părerea lor, ca o alternativă foarte bună eutanasiei şi sinuciderii asistate. Prin îngrijirea paliativă se poate îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor şi a famiilor acestora în faţa problemelor de sănătate pe care le asociază bolile letale prin prevenirea şi uşurarea suferinţei,prin identificarea precoce,evaluarea şi tratamentul durerii, precum şi a altor probleme fizice, psihologice şi spirituale. Aceasta îngrijire paliativă are foarte multe avantaje printre care faptul că uşurează clar durerea şi alte simptome supărătoare, nu încearcă nici sa grăbească şi nici să amâne moartea, oferă sprijin pentru o viaţă cat se poate de activa până la sfârşit, creşte calitatea vieţii şi oferă un ajutor familiei bolnavului şi cel mai important lucru dacă este aplicată devreme în evoluţia bolii, împreună cu alte mijloace terapeutice, poate să prelungească viaţa şi suportabilitatea complicaţiilor clinice. Multi medici şi specialisti susţin că o eventuală legalizare pe plan mondial a eutanasiei şi a sinuciderii asistate vor crea mai multe lucruri rele decât bune.
V V
V V
Deşi eutanasia şi sinuciderea asistată medical ar putea părea, la prima vedere, atrăgătoare, legalizarea acestora are efecte negative profunde, deja constatate în ţările unde se practică. De exemplu odată legalizate eutanasia şi sinuciderea asistată nu vor putea fi controlate, vor fi ucişi şi pacienţi care nu şi-au dorit acest lucru. nişial gândită pentru grupuri strict delimitate cum ar fi pacienţii cu boli în fază terminală, eutanasia ar fi mai devreme sau mai târziu folosită şi pentru alte grupuri de pacienţi cum ar fi persoanele în vârstă, pacienţii cu handicap, pacienţii cu probleme afective, cei cu infirmităţi şi chiar copii sau nou-născuţi cu infirmităţi. Astfel se va ajunge la o desconsiderare a vietii umane, în general a membrilor vulnerabili dintr-o societate,ei crezând că sunt nefolositori şi sunt o povară pentru societate şi în special pentru rude. Autonomia pacientului va scădea, dorinţa de a muri este rareori o decizie într-adevăr autonomă.Ea este mai degrabă expresia depresiei, durerii sau a unui control slab al simptomelor, decât o dorinţă autentică. De asemenea legalizarea va submina îngrijirea medicală, în special îngrijirea paliativă şi va submina serios relaţiile doctor-pacient. Legalizarea eutanasiei va aduce o schimbare fundamentală în relaţia doctor-pacient, când pacientii se vor întreba dacă medicul care intră în salon poarta hainele albe ale unui tămăduitor sau pe cele negre ale unui călău. ÷? ÷ ? u toţi medicii consideră că legalizarea acestor metode au efecte negative .÷el mai celebru şi poate cel mai complex caz este cel al lui ù ù ÷ supranumit % ' Ã care s-a născut pe 26 mai 1928, în Pontiac, Michigan jumătate armean jumătate american, pictor în ulei, compozitor şi instrumentist de jazz şi nu în ultimul rând un anatomopatolog. Avea încă de la inceputul vieţii o atracţie faţă de moarte şi asta se transpunea şi în ceea ce făcea el ca artist realizând la un moment dat o pictură in ulei care ilustra un copil mâncând carne dintr-un cadavru aflat în descompunere. n autobiografia lui declara că atunci când a văzut o femeie agonizând din cauza unui cancer a devenit convins că (Ã Ã ÃÃ( De-a lungul carierei sale de anatomopatolog, Kevorkian a manifestat un interes bizar pentru moarte, astfel încât el a fost poreclit, de către colegii săi, , deoarece făcea fotografii ale retinei bolnavilor în momentul decesului. Kevorkian a inventat un dispozitiv ce putea fi folosit pentru comiterea suicidului.
V V
V V
El a făcut valva, pentru prima data, în cazul bolnavei Janet Adkins, pe care a asistat-o in comiterea suicidului cu acest dispozitiv la data de 4 iunie 1990. Doctorul Moarte era foarte convins că oamenii dacă au dreptul la viaţă au totodată şi dreptul la moarte, De asemenea, el era convins că dacă cineva grav bolnav cu deplin discernământ doreşte să moară trebuie să fie ajutat. ntenţia lui era clară- vroia cu orice preţ Ã$#à à à à à şi el avea de gând să facă primul pas în privinta asta. După primul caz în care i-a apărut numele, a încercat să se facă cunoscut apărând tot mai des pe prima pagina a ziarelor, dar şi la anumite emisiuni, iar presiunea exercitată asupra sa creştea pe zi ce trece ajungând în atenţia justitţei à à à à Totuşi, cum asistarea la o sinucidere nu era o infracţiune, judecătorul nu îl putea condamna, Kivorkian folosind metoda sinuciderii asistate şi nu a eutanasiei.Tot mai multe familii veneau la el şi mulţi oameni cu probleme grave de sănătate apelau la Doctorul Moarte pentru îi scăpa de coşmarul pe care îl trăiau zi de zi. El a inventat un mecanism foarte simplu pentru a ajuta bolnavul să îşi curme singur zilele numit u÷ .Acesta la o simplă apasare de buton declanşa un ser fiziologic, care declanşa perfuzia, pacientul adormea, intra într-o coma profundă, în timp ce doza letală de clorură de potasiu oprea inima pacientului. La pacientii care nu aveau controlul funcţiilor motrice fiind parţial sau total paralizaţi Kivorkian lega un fir de aţă de dispozitiv şi punea firul între dinţii pacientului astfel încât la o tragere fină a acestuia toată operaţiunea era declanşată. Decesele au început să crească de la săptămână la săptămână fiind mereu reţinut de poliţie dar cum nu făcea nimic ilegal era eliberat atunci când avocatul său îi plătea cauţiunea. Presiunea era din ce in ce mai mare,grupuri mari de oameni veneau la uşa casei sale şi protestau dar acesta nu îi băga în seamă si îşi continua ceea ce credea el că e menirea sa. ÷u timpul a ajuns foarte cunoscut, împărţind lumea practic în două, provocând bineînţeles şi discuţii foarte multe dar lui nu-i păsa îşi vedea în continuare de treabă, oamenii continuau să vină la el şi el îi ajuta cu foarte mare plăcere. Deoarece eutanasia era ilegala şi îi putea aduce o condamnare avea grija ca inainte de o sinucidere asistată să îl filmeze într-un interogatoriu pe bolnav pentru a avea o dovadă în faţa instanţei că bolnavul şi-a dat acordul şi a fost cu deplin discernământ.
V V
V V
Kivorkian avea tot mai multe procese, la un moment dat i s-a retras şi dreptul de practică însă el avea încredere în continuare că va putea legaliza aceste două metode susţinând prin intermediul avocatului său că ½ ½ ½ !! !" " ! ! # Jack Kivorkian a ajuns aproape de anii 1999 la nu mai puţin de 150 de pacienti care au murit asistaţi de el. nsă, în acelaşi an, dorind parcă să protesteze şi mai mult, a comis prima eutanasie lui Thomas Youk, de 52 de ani. De data aceasta el nu a mai scăpat şi pentru că nu mai era nici reprezentat de nici un avocat dorind să se reprezinte singur , instanţa nu a avut incotro şi l-a condamnat la 8 ani şi jumătate de închisoare. A ieşit în 2007 şi de atunci participă la diferite conferinţe şi sustine în continuare că eutanasia şi sinuciderea asistată trebuie legalizate. n present, eutanasia şi sinuciderea asistată sunt legalizate în tari precum şi în diferite regiuni din?şi ? . ÷ea mai importantă organizaţie în acest moment care realizează aceste două metode la cererea pacienţilor este cu sediul in . Este supranumită nu mai puţin de 1000 d oameni din 40 de ţări au mers acolo rugându-se să fie omorâţi. ÷el mai celebru caz este foarte emotionant, întrucât este vorba despre doi bătrâni, soţ şi soţie, care şiau dorit să moară împreună, punând astfel capăt suferinţei. Peter Duff, în vârstă de 80 de ani, şi soţia sa, Penelope, de 70 de ani, au decis să moară amândoi la clinica Dignitas din Zürich, injecţia letală fiindu-le administrată în 27 februarie. Bătrânul suferea de cancer de colon, care se extinsese şi la ficat, iar soţia acestuia avea o formă rară de cancer gastrointestinal, din 1992, iar starea sănătăţii ei se deteriorase tot mai mult. Vâlva din jurul morţii lor a fost cu atât mai mare cu cât cei doi erau milionari şi membri de bază ai comunităţii. Peter Duff a fost patron al Festivalului Bath şi un important om de afaceri. El a fost lider al ÷omitetului ÄAlcool în Moderaţie³ din Marea Britanie, din 2001. ÄPenny şi Peter Duff au murit liniştiţi, împreună, în Zürich, după o luptă grea împotriva cancerului terminal, în 27 februarie. Decizia lor nu a fost influenţată de grija care le-a fost întotdeauna oferită de doctorii şi asistentele care i-au consultat, lucru pentru care atât ei, cât şi V V
V V
familia au fost mereu recunoscători³, a transmis, într-un comunicat, fiica celor doi. ÷uplul avea doi copii şi le-a spus vecinilor şi prietenilor că se mută într-o altă reşedinţă a familiei, explicându-şi astfel plecarea din locuinţa lor de două milioane de lire sterline din Bath, Somerset. De fapt, soţii Duff aveau alte planuri - ei au mers în Elveţia, unde legea le permitea să moară împreună, aşa cum îşi doreau. Persoanele care doresc să se sinucidă asistat la Dignitas trebuie să aducă un certificat medical din care să reiasă faptul că sunt bolnave în stadiu terminal, că boala lor nu mai este tratabilă. Ei sunt cazaţi în clinică sau într-un apartament aparţinând organizaţiei Dignitas, după care mai sunt supuşi unui control medical. n final, pacientului i se pune la dispoziţie un cocteil de barbiturice pe care trebuie să îl bea singur, din pahar sau cu paiul. Aceasta este o condiţie impusă de legislaţia elveţiană, pentru ca o astfel de practică, neincriminată, să fie considerată Ã $! ! $! susţine Ludwig Minelli, fondator Dignitas ÷ Sinuciderea asistată şi eutanasia vor stârni mereu controverse şi intrigi, discutii şi dispute. Dacă omul are dreptul la viaţă ar trebui sa aibă şi dreptul la moarte mai ales că moartea este o consecinţă a vieţii chiar dacă este dorită în niste situaţii excepţionale.V
V V
