Indispensabila Getica Dada Mamusa
“şi architectul Traian biruind pe Decebal Decebal,, clădi în munţii Dacilor cetate nouă. Dar zidul romanilor nu putea ţine fără suflet închis între pietrele lui. Şi regele Decebal închise de buna voe viaţa lui nemuritoare în temeliile cetăţii spriinind!o temeinic"
Getica, opera de căpătîi a lui Vasile Pârvan (1882-1927) Getica, Pârvan (1882-1927) a fost preentată ca !e!oriu de specialitate în "edin#a din 27 iu$ie i u$ie 192% a &cade!iei 'o!âne "i a fost tipărită în 192, în seria , to!ul al *e!oriilor +ec#iunii storice a &cade!iei, pu$licate de editura ultura a#ională. &ceasta edi#ie a fost înso#ită de %2 de fi/uri, %0 de plan"e "i % ăr#i. Vasile Vasile Pârvan în calitate de profesor istorie antică "i epi/rafie la niversitatea niversi tatea din 3ucure"ti "i de director al *ueului a#ional de &nticită#i, a for!at valoro"i areolo/i, selectînd tineri studio"i, s tudio"i, care au contri$uit apoi la constituirea unei "coli !oderne de areolo/ie (on estor, 'adu Vulpe, Geor/e 4tefan, 5u!itru 6udor 6udor,, Vladi!ir 5u!itrescu, .+. icolăescu-Plop"or ic olăescu-Plop"or,, 5u!itru 3erciu) a or/aniat 4coala ro!ână din 'o!a, institu#ie pentru perfec#ionarea tinerilor areolo/i "i istorici, "i a ini#iat "i condus apari#ia anuarelor acesteia pe!eris 5acoro!ana: "i 5iplo!atariu! talicu!: precu! "i pri!a serie a revistei 5acia (192%), anuar în care fiind pu$licate studii nu!ai în li!$i de circula#ie interna#ională, a contri$uit "i contri$uie la inte/rarea reultatelor areolo/iei ro!âne"ti în circuitul infor!a#ional interna#ional. Prin pu$licarea !arilor sintee; Getica. < protoistorie a 5aciei (192) "i 5acia. ivilia#iile antice din #ările carpato-danu$iene (apărută postu! = 1928 = la a!$rid/e "i tradusă apoi în li!$a ro!ână, în !ai !ulte edi#ii = pri!a în 1907), ini#ierea săpăturilor în !ai !ulte cetă#i antice din 5o$ro/ea, !ai ales la >istria, coordonarea cercetărilor areolo/ice din *untenia "i
Page 1 of 9
B 5acia. ivilia#iile antice din re/iunile carpato-danu$iene: (postu!ă=1928, în li!$a en/leă, traducere în ro!ână 1907, 19E7, 19E8) ercetările ini#iate de Vasile Pârvan între 1911A1927 au avut ca reultat realiarea a nu!eroase lucrări de sinteă, activitate ce are ca apo/eu Getica. < protoistorie a 5aciei, unde se încerca pentru pri!a oară introducerea ori/inii si evolu#iei culturii "i civilia#iei traco-/etice în circuitul istoriei universale.
Page 2 of 9
la ideea că totul tre$uie reluat de la capăt, investind în aceasta un efort uria" de investi/a#ie "i sinteă. +e poate spune, fără tea!a de a /re"i, că indiferent dacă infor!a#ia este u"or desuetă "i !ult î!$o/ă#ită de descoperirile !ai noi, descoperiri care astăi sunt privite din un/iuri de vedere !ult !ai lar/i "i !ai co!pleFe "i ciar dacă siste!ele de refeJrin#ă s-au sci!$at, Getica ră!âne o carte clasică de /îndire istorică, un punct de referin#ă de care nici o altă /îndire areolo/ică nu poate face a$strac#ie, un punct de plecare în noi reconstituiri "i eFe/ee. KK artea este structurată în "ase capitole înceiate fiecare cu o siste!atiare a interpretărilor "i reconstituirilor reultînd un ta$lou de ansa!$lu pentru ca un al "aptelea capitol de concluii să reu!e toate capitolele anterioare constituindu-se într-o sinteă de a!ploare. Prin notele adău/ate teFtului lui Pârvan s-a încercat tipărirea unei edi#ii critice toc!ai pentru a su$linia i!portan#a i!pusă de reperul care este Getica în istorio/rafie "i în areolo/ie. Pri!ul capitol face le/ătura între teritoriul 5aciei "i periodiarea /eneral euroJpeană "i eFplică sci!$area culturală petrecută la li!ita dintre epoca 3ronului "i >allstatt, sunt sta$ilite cronolo/ic !i/ra#iile ci!!erienilor "i sci#ilorAsecolul -V a.r. Aidee re/ăsită "i la Paul 'einecLe sau on estor, "i sunt considerate efectele acestor !i/ra#ii asupra 5aciei, totul privit prin pris!a !odificărilor care au afectat aspectul etno-cultural local. Vasile Pârvan su$liniaă caracterul de insule etnice ale infiltrărilor scitice, constată "i dovede"te rapida lor difuie în !asa autotonă. apitolul al -lea al Geticii constituie o recapitulare a infor!a#iilor literare despre /eto-daci, co!parate cu date areolo/ice, reu"ind astfel să sci#ee un cadru-sce!ă ră!as în linii /enerale aproape intact până ai dacă ad!ite! că a fost preluat de aproape to#i istoricii ur!ători. onstructul !odern de /eto-daci uat de autor, dese!neaă ra!ura nordică a tracilor, !ai eFact /rupul de traci care locuiau la nord de 3alcani. Dn acest sens ter!enul a fost folosit de Vasile PârvanA!ai înainte însă de Gri/ore 6ocilescu în sens lin/vistic- "i ulterior de ur!ătoarele /enera#ii de cercetători. &pari#ia /eto-dacilor în istoria scrisă o datoră! lui >erodot care a notat despre o situa#ie socio-istorică potrivită ti!pului său, lucru u"or de re!arcat "i în ivoarele !ai târii care au preluat infor!a#iiile de la Ipărintele istoriei:, preluări prea pu#in !odificate sau adaptate realită#ii istorice, o$li/ându-ne la o pruden#ă aproape critică. >erodot îi a!inte"te cel dintîi pe /e#i, localiîndu-i cu nu!ele lor etnic eFclusiv la sud de 5unăre. Dn nordul 5unării îi se!naleaă către est pe sci#i, la 5unărea de Mos spune că nu ar fi cunoscute popula#ii, iar către vest vor$e"te de si/inni, popula#ie pro$a$il de ori/ine iraniană, căreia i se atri$uie ci!itirele $irituale de tip VeLeru/. Plecînd de la această situa#ie, Pârvan caută să reconstituie situa#ia etno-politică din secolul V a.r. cercetând în acela"i ti!p "i unii autori !ai tîriiA +tra$o, 5iodor din +icilia, &rrian A "i afir!ă că în realitate încă din vre!ea lui >erodot /e#ii ocupau a!$ele !aluri ale 5unării. +e cuvine a!intit că această arie a /e#ilor este li!itată de Page 3 of 9
alte one etnice $ine conturate "i cunosJcute; sci#ii la est, odriii "i !oesii la sud, tri$alii "i scordiscii spre sud-vest iar spre nord sînt tri$urile tracilor nordici încă do!ina#i de cel#i. &"a tre$uie sa fi arătat arta etno-politică a dispersiei tracice din stîn/a fluviului la data cînd &leFandru cel *are î"i începe incursiunea în teritoriile de la nordul 5unării, dată la care popula#ia locală tre$uie că era constituită doar ca o for!a#ie locală, pentru ca !ai tîriu, în vre!ea lui ?Nsi!a aceasta să se preinte în plin proces de centraliare avînd un re/e A 5ro!icaites A cu suficientă autoritate "i for#ă încît să se opună cu succes ar!atei !acedonene. 'e/atul acestui $asileu local î"i eFtinde autoritatea asupra unei one clar deli!itate, are în centru o capitală în Hurul căreia concentreaă o anu!e putere !ilitară "i politică "i are o for#ă econo!ică proprie "i suficientă. Dn perioada ur!ătoare, pe $aa unor !ărturii nu întotdeauna credi$ile, acest proces de concenJtrare a puterii "i de unificare politico-teritorială se accentueaă.
+ăpăturile efectuate la Piscul răsani, î!preună cu on &ndrie"escu, $eneficiaă de aten#ia între/ului capitol patru. ercetările ulterioare au între/it i!a/inea de $aă trasată de Pârvan dar fără sa !odifice esen#ial concluiile acestuia. apitala re/elui /et 5ro!icaites, antica >elis i se pare lui Pârvan ca fiind foarte pro$a$il localiată aici, pe !alul alo!i#ei. ?e/at de localiarea !ai !ultor dave /eto-dace autorul acceptă în !are parte coordonatele din arta lui Ptole!eu. &nalia toponi!elor ce ră$at pînă în vre!urile noastre din ivoarele epi/rafice "i literare ocupa capitolul cinci, capitol în care se încearcă o reconstituire a situa#iei de!o/rafice "i etno/rafice "i sta$ilirea pe $aa acestor date a !ări!ii "i întinderii teritoriale a dacilor. apitolul, privit ca un studiu filolo/ic, sta$ile"te astfel arealul etno-/eo/rafic ocupat de daci, areal oarecu! !ai restrîns de cercetările ulterioare. apitolul "ase se ocupă de Ivîrsta fierului în 5acia: fiind de departe cel !ai a!plu "i !ai eFplicit capitol, !ai cu sea!ă prin faptul ca periodiarea culturală folosită de Pârvan este diferită de cea folosită de predecesorii săi dar ase!ănătoare cu cea folosită "i ai. oncluiile acestui capitol ră!în vala$ile, în liniile lor /enerale pînă astăi, cu toate că epoca ?a 6@ne constituie încă un su$iect de de$ateri "i controverse. Pârvan î"i însu"e"te sce!a cronolo/ică enun#ată de Paul 'einecLe în 1899 "i ad!ite o Iîntîriere: fa#ă de evolu#ia civilia#iilor vestice dar acceptă influen#e vesticeAIallstatiene: "i Iveneto-illNre: sau Iale unor ele!ente nord-italice. &utorul inventariaă cu /riHă, !etodic fiecare aspect al culturii !ateriale, a"eările, ocupa#iile, tipolo/ia produselor, aritectura, "i !anifestările spirituale ale dacilor, sco#înd în eviden#ă fondul autoton. &stfel el dă conceptului de epocă a fierului ur!ătoarea defini#ie; I!aterial, adică econo!ic, vîrsta fierului începe la noi a$ia pe la 7CC spiritual, adică istoric-cultural, ea începe, totu"i, încă de la anul 1CCC:. *arele istoric consacră orfevrăriei acestei epoci nu !ai pu#in de 2C de pa/ini "i discută aproape toate o$iectele de aur cunoscute la vre!ea sa "i care au putut fi atri$uite acestei perioade. oncluiile încid în cip firesc volu!ul eviden#iind încercarea autorulul de a strîn/e la un loc, spre analiă "i co!para#ie, toate infor!a#iiile cuprinse în !ai $ine de un !ileniu "i Hu!ătate de istorie de la epoca $ronului "i pînă la cucerirea ro!ană. Dn#ele/înd necesitatea cunoa"terii rădăcinilor istorice ale ro!anis!ului dunărean, Vasile Pârvan a făcut din cercetarea ele!entelor tracice o preocupare per!anentă, relevînd posterită#ii cei peste o !ie de ani ai 5aciei li$ere. Pârvan denu!e"te în su$titlul lucrării această perioadă ca fiind preistoria 5aciei. nfor!a#iile sau !ai $ine is sursele infor!a#iilor au fost captate din trei direc#ii distincte; "tiri literare, date lin/vistice "i date areolo/ice din care pri!ele două sunt adesea inco!plete sau disparate, neputînd întotdeauna să fie relevante. Dn sci!$ areolo/ia, prin !aterialul eFtras direct din săpături este de departe ancora în trecutul nostru istoric. ste dincolo de orice du$iu ca în ilele noastre volu!ul de infor!a#ie este !ult !ai !are decît la începutul anilor O2C cînd a aparut această pri!ă !are sinteă a asupra acestei perioade "i toc!ai această cantitate !ai !are este cea care nu ne !ai per!ite să pronun#ă! for!ulări cate/orice ci di!potrivă, prin includerea diver"ilor factori de pro$a$ilitate se încearcă cuprinderea cît !ai Page 5 of 9
fidelă a co!pleFită#ii feno!enelor istorice studiate avînd ca scop pricipal deli!itarea cît !ai strictă a datelor certe de cele cu !ai pu#ine "anse de pro$a$ilitate. Pentru interpretarea critică a ivoarelor literare despre /eto-daci, Getica lui Vasile Pârvan ră!îne o lucrare de referin#ă. Dntre/a lucrare trateaă pro$le!a într-un !od nou pentru acele vre!i, î!$inînd pri!ele relatări scrise cu reultatele cercetărilor areolo/ice, punînd astfel într-o lu!ină nouă !aterialele areolo/ice, fapt ce a per!is intuirea unor stări de fapt altfel /reu dacă nu i!pro$a$il de dedus din si!pla cunoa"tere a unui ivor literar. *odalită#ile prin care areolo/ia î"i eFpune reultatele diferă de esen#ial de !etodele ce citire "i interpretare critică a unui teFt dar Getica î!$ină fericit a!$ele procedee de lucru, !otiv pentru care reultatele o$#inute, de"i pe alocuri depă"ite, sunt încă în vi/oare "i ai. ivelul cercetărilor din pri!a Hu!ătate a secolului a per!is for!ulări cate/orice dar tre$uie relevat faptul că analia feno!enelor de cultură !aterială "i spirituală prin pris!a ivoarelor scrise a cerut din partea autorului o acri$ie în ce prive"te cronolo/ia datelor areolo/ice, lucru de care Pârvan s-a acitat eFe!plar. 6re$uie se!nalată însă predo!inarea aten#iei acordată ivoarelor literare "i lin/vistice în detri!entul celor areolo/ice, /radul de ipoteă a unor astfel de surse istorice fiind arareori considerat ca atare, utiliînd aceste scrieri ca ivor istoric cu nuan#e diferite. 6otu"i el a reu"it să supună aten#iei un !aterial areolo/ic $o/at !ai ales le/at de spa#iul intracarpatic. < astfel de lucrare nu putea să nu cuprindă tot spectrul surselor de infor!are; literare, epi/rafice, areolo/ice, topo/rafice, ono!astice "i nu!is!atice. nte/rarea ivoarelor nu!is!atice în studiul ulti!ei Hu!ătă#i de veac din !ileniul anterior erei noastre a fost o noutate căci a relevat faptul că inte/rarea feno!enului !onetar în cadrul vie#ii econo!ice este !ai !ult decît necesară pentru în#ele/erea vastită#ii culturii !ateriale "i spirituale. &naliarea feno!enelor econo!ice a constituit o preocupare per!anentă a autorului "i ia per!is acestuia să introducă, în cip firesc, descoperirile !onetare, în co!pleFul econo!ic "i cultural al ulti!ei perioade cuprinse în Getica. Paleoetnolo/ia a fost un alt ivor de infor!a#ii din care Pârvan a eFtras nu!eroase date care i-au per!is sa eFplice în detaliu !odul de via#ă, tipul de cultură "i nivelul de civilia#ie al prototracilor, tracilor "i /eto-dacilor. 'aportarea la alte popoare "i popula#ii conte!porane "i învecinate, unele, cu! sunt /recii "i ro!anii, cu un stadiu de civilia#ie superior i-a în/aduit să reconstruiască pînă la nivel de detaliu o !ultitudine de aspecte culturale. &cest !od de a$ordare, folosind atunci cînd !aterialul cercetat a în/aduit, raportarea la realită#ile satului ro!ânesc, încă suficient de araic pe vre!ea sa, l-au autoriat să su$liniee caracterul predo!inant #ărănesc al culturii spa#iului carpato-dunărean, caracter !o"tenit încă din neolitic "i păstrat ciar după cucerirea ro!ană. onservatoris!ul "i tradi#ionalis!ul !ilenar al civilia#iei #ărăne"ti dacice, apoi daco-ro!ane, este adesea su$liniat ; civilia#ia /etică ?at@ne se va păstraAprin popula#ia de la #araA"i pe dedesuptul celei ro!ane:. ercetarea locuin#elor în strînsă le/ătură cu !ediul natural au per!is coneFiuni între tipurile de locuin#e "i condi#iile de !ediu /eo/rafic. ontinuitatea culturii traco-/eto-dacilor este ur!ărită prin toate for!ele de !anifestare; a"eări, locuin#e, inventar casnic, ocupa#ii, ali!enta#ie, !e"te"u/uri, artă, cuno"tin#e, reli/ie, ar!e, Page 6 of 9
or/aniare !ilitară, o$iceiuri, !itolo/ie, credin#e, rituri, ritualuri, via#a de fa!ilie. u!ularea tuturor datelor venind dintr-un spectru atît de lar/ au făcut posi$ilă tea privitoare la sedentaris!ul /eto-dacilor, caracter reflectat "i în aspectele privitoare la institu#iile !ilitare.
"i ciar să ofere solu#ii asupra unor aspecte, solu#ii ră!ase valide "i la o Hu!ătate de veac de la scrierea Geticei. ele două concluii principale care se desprind din cercetarea co!parată a anticită#ilor scitice cît "i a culturii locale sînt faptul că popula#ia autotonă se deli!iteaă cate/oric de ele!entul iranic infiltrat iar enclava scitică: nu a reu"it să disloce ni!ic din cursul civilia#iei traco-dacice sfîr"ind prin a fi asi!ilată.
scrierea operei sale de căpătîi, concluiile sale î"i !en#in trăinicia, astfel încît nici o lucrare de referin#ă care reaia una sau !ai !ulte din pro$le!ele a$ordate de el !ai înainte să nu î"i per!ită să nu îl citee. 5acă antica Getica lui riton, printr-un concurs nefericit de întî!plări, s-a pierdut, lipsindu-ne ai de infor!a#ii cruciale pentru în#ele/erea civilia#iei /eto-dace, iată că printr-un !ecanis! a$solut natural al co!pensa#iei, ave! o altă Getica, poate la fel de relevantă în deslu"irea !isterelor trecutului nostru îndepărtat. aracterul ei i!ua$il reidă din a$unden#a de idei, din !ultitudinea de direc#ii de cercetare noi relevate astfel că pute! spune că Getica este un $un patri!onial indispensa$il istoriei poporului ro!ân. 3i$lio/rafie; 3elcin, Ple"ca ornelia, nele pro$le!e de etnolo/ie în opera lui Vasile Pârvan, în arpica, V, 1980 p. E9 3erciu, 5u!itru, 5espre personalitatea lui Vasile Pârvan ,în arpica, V, 1980 p. 21 3erciu, 5ră/icescu &dina, Vasile Pârvan "i studiile sale de istorie !edievală ro!ânească , în arpica, V, 1980 p.E1 3oronean#, Vasile, Vasile Pârvan, fondator al "colii de areolo/ie ro!âne"ti ante!ir, 6raian, Vasile Pârvan, literat , în arpica, V, 1982 p. 20 5aicoviciu, >adrian, 5aco-/e#ii în opera lui Vasile Pârvan, în arpica, V, 1980 p.01 5u!itra"cu, +ever, Vasile Pârvan "i niversitatea din luH (&specte areolo/ice), în arpica, Q1, 1992 p. %1 Rlorea, Vasile, Vasile Pârvan, teoretician al istoriei,în arpica, V, 1982 p. 1E KKK storia ro!ânilor, vol. , editura nciclopedică, 3ucure"ti, 2CC1. *itrea, 3ucur, voarele nu!is!atice în opera lui Vasile Pârvan, în arpica, V, 1980 p. 09 Pârvan, Vasile, Getica. < protoistorie a 5aciei, editura *eridiane, 3ucure"ti, 1982. Vasiliev,Valentin, Pro$le!a scitică în opera lui Vasile Pârvan, în arpica, V, 1980 p. E1 Vulpe, 'adu, Vasile Pârvan, creator de "coală "tiin#ifică, în arpica, V, 1982 p. 7 Vulpe, 'adu, &!intiri despre Vasile Pârvan, în arpica, V, 1980 p. 27 rsaci, Vasile, Vasile Pârvan "i 5avele de pe +iret, în arpica, Q1, 1992 p. 12E +uceveanu, &leFandru, ercetările lui Vasile Pârvan de la >istria, în arpica, V, 1990 p. 17 Su$, &leFandru, Pe ur!ele lui Vasile Pârvan, editura +port-6uris!, 3ucure"ti, 1980. Su$, &leFandru, Vasile Pârvan, oresponden#ă inedită din vre!ea studiilor 19C%A19C9, în arpica, , 198 p. 281 Su$, &leFandru, Vasile Pârvan, Preocupări $i$lio/rafice "i docu!entaristice, în arpica, , 198, p. 029.
Page 9 of 9
