Chirita in provinţie – Comentariu de Vasile Alecsandri Comedia reprezintă specia literara a genului dramatic cult in care ni se prezintă o serie de evenimente menite a stârni rasul. Categoria estetica prin intermediul căreia sunt surprinse evenimentele se numeşte comic. Sursele comicului variază in funcţie de ceia ce surprinde si satirizează scriitorul: comicul de situaţie, de limbaj, intenţie, nume, caracter. „Chirita in provinţie” reprezintă o comedie de moravuri întrucât Alecsandri surprinde, satirizează moravurile societarii: corupţia, snobismul, incultura, parvenismul. Astfel, V.Alecsandri abordează tema inlaturarii corupţiei, a dorinţei de a parveni, ducându-si personajele, impingadu-le in zona ridicolului, subliniind discrepanta dintre esenţa si aparenta, criticând diferenţa dintre ceia ce sunt in realitate si ceia ce vor sa para personajele comediei. Titlul comediei ne indica numele protagonistei, Chirita, un personaj ridicol, dornic de a parveni, un personaj a cărui imagine este adusa in prim-plan ca fiind simbolul snobismului, inculturii si al parvenismului. Întreaga acţiune se concentrează in jurul acestui personaj feminin, scriitorul conturându-i un portret moral prin acumulare de trasatori si prin fuziunea modalităţilor de caracterizare directa (indicaţii scenice si replicile altor personaje) cu modalităţile de caracterizare indirecta (limbajul, atitudinile, faptele personajului). Titlul operei conţine de asemenea si o coordonata spaţiala: „in provinţie”, ce subliniază si anticipează inarvertenta dintre esenţa si aparenta, Alecsandri ironizând dorinţa Chiritei de a se sincroniza cu moda Parisului. Comedia este structurata in doua acte, iar răsturnarea de stituatii, limbajul si gesturile personajelor stârnesc hazul. Ca moduri de expunere dominante întâlnim dialogul si monologul ce constituie modalitatea de caracterizare indirecta a personajelor si au rolul de a contura caracterul personajelor, dezvăluindu-ne totodată firul întregii acţiuni. Singurele intervenţii in text ale scriitorului sunt indicaţiile scenice care, inserate intre replicile personajelor, constituie o modalitate directa de caracterizare a personajelor oferindu-ne informaţii cu privire la gestica, mimica personajelor, dar si cu privire la decor. Personajele comediei sunt relativ puţine, insa conturează prototipuri umane, viabile si in ziua de astăzi. Astfel, Chirita simbolizează snobismul, incultura, corupţia, parvenismul, ca si şotul acesteia. Luluta simbolizează orfana, capabila insa a iubi sincer; Leonas simbolizează tipul inteligent, abil, ce reuseste sa învingă si sa demaşte corupţia; Gulita este tipul retardatului, incapabil a lua singur decizii si a-si asuma responsabilitatea. Comicul de limbaj se realizează prin vorbele unor personaje intr-o franceza inventata de ele („furculission”, „lingurission”), utilizarea unor neologisme cu forme si sensuri greşite (Chirita: „Nu sunt ipocondra”). Comicul de caracter se manifesta prin personajul Chirita, care se lauda in fata celorlalţi ca ar fi o persoana cultiva care ştie multe lucruri din Occident, dar ea inga mai are idei învechite, specifice Orientului. Folosirea diminutivelor ca nume – Luluta, Gulita, Chirita, exprima cam ce pot gândi personajele, ele fiind oarecum hilare. Fiecare personaj se crede grozav intr-un anumit domeniu, dar acest lucru este eronat, deoarece termeni ca ipocrizia, incultura, snobismul si corupţia descriu foarte bine acţiunile personajelor din opera. De-a lungul comediei, prin intermediul situaţilor hilare, V.Alescsandri satirizează societatea, moravurile acesteia, ridiculizându-si totodată personajele călăuzite de dorinţa de a parveni si de a accede in societate. Dorinţele Chiritei, un personaj ilar, privesc sincronizarea modei de la Paris cu cea din provincie, schimbarea statului social dorind investirea in funcţia de ispravnic al şotului si casatoria unicului fiu, Gulita, cu orfana Luluta. Utlizand un procedeu romantic, Vasile Alecsandri pune in antiteza doua cupluri: Chirita si şotul sau, cuplu caracterizat prin snobism, incultura si corupţie, si cuplul format din
Leonas si Luluta, un cuplu romantic, de o idee pura, un cuplu adept al ideilor inovatoare, capabil in finalul operei a demasca corupţia.
