Celuloza Cuprins: 1.Introducere 2.Metode de obtinere a celulozei 3.Proprietati chimice 4.Proprietati fizice 5.Utilizari ale celulozei 6.Vocabular 7.Bibliografie
1. Introducere Definitie si formula moleculara - celuloza reprezinta polizaharida ce formeaza peretii celulelor
vegetale, alaturi de hemiceluloze, lignina, pentozani, materii pectice, pectice , rasini - aceasta imprima plantei rezistenta mecanica si elasticitate - formarea celulozei in plante este urmarea unui proces biochimic de fotosinteza din bioxid de carbon si apa: 6nCO2 + 5nH2O →( C6H10O5) + 6nO2 - asa cum reiese si din reactia de mai sus, formula moleculara a celulozei este (C 6H10O5)n - procentul de celuloza din plante este variabil: ♦cantitatea cea mai mare de celuloza este continuta de fibrele de bumbac ( 8595%), aceasta avand un grad inalt de puritate, de 99,85% ♦ de asemenea, firele de in si de canepa contin pana la 95% celuloza 1
lemnul arborilor contine in medie 50% celuloza – in anumite tipuri de lemn(rasinoasele),continutul in celuloza variaza intre 40 si 60%. ♦
2. Metode de obtinere a celulozei. - in stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu o solutie de KOH in absenta oxigenului din aer. - in industrie,celuloza se obtine,astazi,din lemn,stuf si din paie. - pentru obtinerea celulozei din plante, trebuie indepartate diferitele incruste, adica lignina, pentozanii, hexozanii, materiile pactice, cu care alcatuieste fibra lemnoasa - cele mai mari cantitati de celuloza se obtin din lemn, care, dupa ce este cojit este taiat in bucatele mici si uscat, urmand sa fie tratat chimic - pentru separarea celulozei din plante exista mai multe metode: ♦ cel mai cunoscut tratament chimic este procedeul cu bisulfit. Acesta se numeste astfel datorita lesiei de sulfit acid de calciu cu care se trateaza lemnul. Lesia se prepara trecand un curent de bioxid de sulf printr-un recipient in care se gaseste carbonat de calciu, sub un jet fin de apa. Sulfitul acid se formeaza conform reactiei : CaCO3 + 2SO2 + 2H2O →Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O - tratarea lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140 ◦C si 5 At., in autoclave, timp de mai multe ore. - celuloza ramane in stare solida, pe cand lignina trece in solutie, sub forma de acizi lignin-sulfonici - polizaharidele care se mai gasesc in lemn sunt hidrolizate pana la monozaharide - dupa terminarea reactiei, amestecul este trecut in vase de decantare pentru separarea celulozei, care este apoi spalata cu apa, stoarsa la prese si uscata - de obicei celuloza este scamosata pentru egalizare, pasta de celuloza obtinuta mai putand fi supusa unei operatii de inalbire, realizata de obicei cu clor. - celuloza bruta este trecuta prin valturi, foile obtinute fiind apoi trimise in consum
2
- calitatile obisnuite de celuloza se intrerbuinteaza la fabricarea hartiei, cele superioare fiind intrebuintate pentru producerea matasii artificiale ( vascoza), sau pentru prepararea explozibililor. alt procedeu utilizat pentru fabricarea celulozei este procedeul cu hidroxid de sodiu, ce consta in tratarea lemnului cu lesii de hidroxid de sodiu, la 170 ◦C si 7-8 At. ♦procedeul cu sulfat – consta in tratarea lemnului cu hidroxid de sodiu si sulfura de sodiu, obtinuta prin reducerea sulfatului de sodiu ce se adauga in timpul procesului. ♦ procedeul cu acid azotic, in care se foloseste ca agent de atac acidul azotic ♦
3.Proprietati chimice. - in mod obisnuit, celuloza este o macromolecula cu un grad de polimerizare foarte variabil ( 3000 – 12000 )
- macromoleculele celulozei sunt filiforme in unele regiuni orientate paralel ( regiuni de cristalite) - in alte regiuni ele sunt impletite, cu goluri intre ele ( regiuni amorfe) Asa se explica rezistenta mare pe care o au firele de celuloza, precum si puterea de imbinare cu mult mai redusa decat in cazul amidonului, care se prezinta sub forma de granule. - prin incalzire, celuloza se descompune, mai ales in prezenta oxigenului - celuloza este insolubila in apa – din cauza numeroaselor legaturi de hidrogen dintre macromolecule, apa nu poate patrunde in interiorul 3
cristalitelor pentru a produce o imbibare si o departare a moleculelor unele de altele. - acizii minerali diluati si dizolvantii organici de asemenea nu dizolva celuloza - celuloza este solubila in acizii minerali concentrati, precum acidul sulfuric, acidul clorhidric, acidul fosforic. Dizolvarea este precedata de imbibare, solutiile de celuloza fiind vascoase. - actiunea acizilor asupra celulozei duce la micsorarea gradului de polimerizare, rezultand hidroceluloze. Dupa taria acidului si durata actiuni se obtin hidroceluloze cu proprietati diferite. - dizolvantul caracteristic al celulozei este solutia amonicala ce contine hidroxid de cupru [ Cu(NH 3)4] . (OH2) – reactivul Schweitzer. Din asemenea solutii, celuloza poate fi precipitata prin adaugare de acizi minerali. - higroscopicitatea celulozei ( capacitatea celulozei de a absorbi umiditatea din aer) este datorata fixarii moleculelor de apa numai in regiunile exterioare ale cristalitelor sau in regiunile amorfe ale macromoleculelor. Din acesata cauza, cantitatea de apa retinuta de fibrele de celuloza este mica. - prin hidroliza enzimatica – produsa de celulaza – celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuitoare. 4.Proprietati fizice.
- celuloza pura este o substanta alba, fara gust si miros, cu mare rezistenta mecanica - densitatea celulozei este de 1,5 g/cm 3
4
- rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor de celuloza, precum si de orientarea lor paralela, in regiunile in care macromoleculele sunt orientate paralel formandu-se un numar mare de legaturi de hidrogen intre grupele --OH ale macromoleculelor, ceea ce confera rezistenta fibrei. - prin hidroliza acida, celuloza se transforma in glucoza, proprietate pe care se bazeaza fabricarea etanolului din lemn. Molecula de glucoza.
- prin hidroliza enzimatica – produsa de celulaza – celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuitoare. 5.Utilizari ale celulozei
- studiul reactiilor de esterificare a
dus la concluzia ca in fiecare grupa de celuloza sunt continute trei grupe de hidroxil.Pe aceasta baza,formula celulozei se poate scrie astfel: [C6H7O2(OH)3]n - cele trei grupe –OH libere din molecula celulozei permit o serie de reactii caracteristice,de importanta practica.Prin tratarea celulozei cu solutii de NaOH sau KOH se produce “mercerizarea bumbacului” rezultand alcali-celuloza ,ca urmare a inlocuirii partiale a hidrogenului hidroxilic cu sodiu sau cu potasiu.Prin tratare cu apa,alcali-celuloza se descompun ,regenerand celuloza,cu aceleasi proprietati chimice ca si cea initiala deosebindu-se insa prin structura fizica. Hidroliza celulozei- in prelucrarea celulozei, hidroliza prezinta o deosebita importanta ,deoarece permite obtinerea glucozei din celuloza;glucoza rezultata la randul ei poate fi transformata in alcool etilic. - prin incalzirea lemnului taiat in bucati,in autoclave care contin o solutie de acid sulfuric,celuloza se hidrolizeaza in glucoza.Acidul sulfuric este apoi neutralizat cu o solutie de hidroxid de calciu,care se precipita si se indeparteaza.Solutia de glucoza ramasa este supusa apoi fermentarii alcoolice obtinandu-se alcool etilic (spirt). 5
- dintr-o tona de celuloza din lemn uscat se obtin pana la 200 l de spirt;cu alte cuvinte ,la fabricarea spirtului o tona de rumegus poate inlocui o tona de cartofi sau 300 kg de cereale. - daca se tine seama ca in industrie se cer mari cantitati de alcool, devine evident ca obtinerea spirtului din celuloza de lemn are o mare insemnatate in economisirea unor materii prime cum sunt cartofii si cerealele,care pot fi folosite in alimentatie. Fabricarea hartiei - cantitati mari de celuloza se folosesc la
fabricarea hartiei. Pana la jumatatea secolului al XIX-lea,hartia se fabrica din carpe de in si de bumbac care sunt formate din celuloza aproape pura.Dupa aceea s-a inceput fabricarea hartiei din celuloza extrasa din lemn,apoi direct din lemn. - pentru obtinerea hartiei, se folosesc materii fibroase ca: lemnul,celuloza,carpele,maculatura si materiale de umplutura.Materialele fibroase se transforma mai intai in pasta. - pasta de lemn se obtine prin macinarea lemnului in instalatii speciale.Fibrele formate prin spalare continua cu apa,ies sub forma unei suspensii apoase,numita pasta mecanica de lemn. - pasta de carpe se obtine din carpe vechi sau deseuri rezultate la fabricarea confectiilor.Acestea sunt dezinfectate cu ajutorul aburului,desprafuite si sortate dupa felul fibrelor (in,canepa,bumbac) apoi sunt tocate si fierte cu lesie de soda caustica pentru a fi curatate.Dupa spalare sunt destramate si impreuna cu apa formeaza pasta.Aceasta pasta este destinata fabricarii hartiei de calitate superioara,cum este hartia de bancnote. - de obicei,pentru fabricarea hartiei obisnuite se foloseste celuloza sulfit,care se obtine din lemn,prin procedeul cu sulfit acid de calciu. -
pentru fabricarea cartoanelor si a mucavalelor se foloseste maculatura provenita din hartiile uzate. oricare ar fi provenienta pastei,ea este spalata cu apa si amestecata cu 6
materiale de umplutura si materiale auxiliare.Materialele de umplutura cele mai intrebuintate sunt: - caolinul, carbonatul de calciu si talcul. Ele umplu golurile dintre fibre si fac suprafata hartiei mai uniforma.Materialele auxiliare sunt cele de incleiere (parafina,cleiul animal sau colofoniul,care fac ca hartia sa nu suga cerneala) si colorantii,daca se fabrica hartie colorata. - pasta de celuloza amestecata cu aceste material este trecuta printre cilindri , unde se elimina apa, rezultand o banda continua de hartie. Banda de hartie este trecuta apoi printer alti cilindri, incalziti din interior, unde se usuca si apoi printr-o masina formata din valturi care o finiseaza. - pe langa intrebuintarea hartiei pentru scris si tipar , ea mai serveste pentru confectionarea de saci, ambalaj special, material izolant etc. Matasea artificiala - problema care a trebuit sa fie rezolvata la
fabricarea matasii artificiale a constat in obtinerea unei solutii care sa poata fi transformata in fibre bune pentru tors. - pentru obtinerea unei astfel de solutii a fost utilizata ca materie prima celuloza , deoarece ea prezinta o structura fibroasa.
- pentru obtinerea matasii artificiale se folosesc urmatoarele metode industriale: cuproamoniacala, acetat si vascoza. - pentru obtinerea matasii acetat se dizolva acetatul de celuloza in acetona si solutia obtinuta se trece prin filiere, care sunt rasucite apoi mai multe impreuna, formand firul cu care se confectioneaza diferite tesaturi. - prin metoda vascozei, celuloza extrasa din lemn se trateaza cu hidroxid de sodiu si sulfura de carbon, rezultand solutia de xantogenat de celuloza. Cu timpul aceasta solutie devine din ce in ce mai vascoasa , de unde si denumirea de vascoza.
7
- vascoza este trecuta apoi printr-un tub cufundat intr-o baie de precipitare care contine solutia de acid sulfuric si presata prin orificiile unei filere speciale. Firul rezultat , alcatuit din 4-80 de fibre ( dupa numarul orificiilor filierei ) , este depanat pe o bobina. - daca firele sunt taiate scurt , in bucati de 3-15 cm lungime si apoi rascucite , se obtine celofibra , care se toarce impreuna cu bumbacul si lana naturala , fiind folosita in industria textila. - spre deosebire de matasea artificiala , pe baza de celuloza, matasea naturala este constituita , ca si firele de lana, din proteine. - din vascoza se pot obtine pelicule subtiri , transparente , numite celofan , folosite la diferite ambalaje. - daca celuloza dizolvata in solutie de hidroxid tetramino-cupric este trecuta prin filiere – duze cu orificii foarte fine – si apoi intr-o baie acida, aceasta este precipitata sub forma de fire care pot fi tesute. Ele formeaza asa numita cupra ( matase de cupru). - sub forma precipitata, celuloza are o alta structura fizica decat cea initiala – desi are aceeasi compozitie chimica, ea este hidratceluloza. - gradul de polimerizare la matasea cupra este 400-500. - oxidantii energetici ( acid hipocloros, hipocloriti, permanganat de potasiu, acid azotic diluat, apa oxigenata) formeaza oxicelulozele, amestecuri de produse de oxidare, rezultate prin ruperea moleculei. Cu cat oxidarea este mai energica, cu atat aceste produse aumolecule mai mici. De aceea, la o albire prea intensa a tesaturilor textile, rezistenta fibrei de celuloza scade. - daca celuloza sodata se trateaza cu halogenuri sau cu sulfati neutri de alchil, in mediu alcalin, se obtin eteri ai celulozei. Dintre acestia, cei mai folositi sunt metil-, etil-, si benzil- celuloza. - ele sunt substante cu solubilitati variate, dupa gradul de alchilare. Astfel, trimetil-celuloza este insolubila in apa, pe cand produsele de metilare incompleta sunt solubile. - celuloza formeaza cu usurinta esteri – acestia nu rezulta din tratarea celulozei cu acizi organici, ci cu anhidride sau cu cloruri de acizi. Astfel, acetatii de celuloza ( acetil – celulozele) se obtin prin tratarea celulozei cu un amestec de acetanhidrida si acid acetic, in prezenta unei cantitati mici de acid sulfuric drept catalizator. De remarcat este faptul ca acetil-celuloza are un grad de polimerizare mai mic decat celuloza pura ( 200-250). 8
- acetil celuloza este un material neinflamabil, de aceea este folosita pentru confectionarea filmelor cinematografice, la fabricarea maselor plastice asemanatoare celuloidului si la fabricarea unor fibre artificiale – matase acetat. Importanta tehnica mai au esterii anorganici ai celulozei si anume nitratii de celuloza, obtinuti prin tratarea celulozei cu acid azotic amestecat cu acid sulfuric sau cu acid fosforic, acesta avand functie de deshidratant. Intrebuintarile nitrocelulozelor. ♦ amestecand o solutie alcoolica de nitro-celuloza cu o solutie alcoolica de camfor se obtine celuloidul, una dintre primele mase plastice descoperite. Acesta poate fi colorat adaugand coloranti in amestecul de materii prime. De asemenea, se poate obtine transparent sau opac. Celuloidul este inflamabil si solubil in diferiti dizolvanti organici, mai ales in acetona. Se intrebuinteaza la confectionarea peliculei fotografice, ce au dezavantajul ca sunt inflamabile, precum si a altor obiecte uzuale ( tocuri, creioane, rame de ochelari, manere de cutit, papusi.) ♦coloxilina contine 11-12% azot. Ea este cunoscuta sub numele de celuloza slab nitrata , fiind un amestec din mono- si dinitrat de celuloza . Dizolvata dintr-un amestec de alcool si eter , coloxilina da colodiu, un lichid transparent si incolor. Colodiul se intrebuinteaza la acoperirea ranilor cu suprafata mica deoarece intins intr-un strat subtire se usuca repede si fomeaza o pelicula prin care nu pot patrunde bacteriile. ♦ piroxilina ( fulmicotonul sau trinitratul de celuloza ) continbe 313, 6 % azot. Este o substanta exploziva deoarece arde intr-un timp foarte scurt si degaja o cantitate mare de gaze ( H 2, , CO, CO2, NO). Se foloseste ca exploziv de mina. Piroxilina nu poate fi folosita la obtinerea pulberilor explozibile pentru armele de foc deoarece ea arde extrem de repede si gazele care se formeaza produc o presiune maxima inainte ca proiectilul sa reuseasca sa se miste din loc, ceea ce face ca teava sa nu reziste. Pentru micsorarea vitezei de ardere , piroxilina se dizolva in dizolvanti organici . Masa gelatinoasa care se formeaza se comprima prin orificii de forme diferite , se taie in parti de marimea necesara si se usuca in aer cald; astfel se obtine pulbere fara fum , care arde mai incet ca piroxilina. 9
din nitro-celuloza cu grad de nitrare scazut si cu grad de polimerizare mic se pot fabrica lacuri rezistente la lumina si la intemperii.Drept dizolvant se folosesc esteri alifatici amestecati cu toluen si xilen iar drept plastifiant ulei de ricin, rasini naturale. ♦
6.Vocabular *acetat - sare sau ester al acidului acetic *alcalin - 1. (despre substanțe) cu reacție bazică. ♦ metale ~ e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~ e = medicamente care conțin alcalii, în tratamentul acidității gastrice. 2. (despre ape, soluri) care co * alchil - radical organic monovalent, prin îndepărtarea hidroxidului unui alcool * alchilare - . reacție chimică de introducere a unui alchil în molecula unui compus organic *alifatic - adj. (despre combinații organice saturate) format din atomi de carbon legați între ei în formă de lanț liber * amidon - Substanță organică ce se găsește în semințele, fructele și tuberculele plantelor și care se folosește în industria alimentară, chimică- spirt. Prin hidroliză se transformă în glucoză. Se obține mai ales din cartofi și cereale. * amonical - Care conține amoniac *amorf - (Despre substanțe), Care nu prezintă o structură cristalină, regulată; p. ext. fără formă precisă. *anhidrid - sulfat anhidru natural de calciu *anhidru - (Despre unele săruri) Din care a fost îndepărtată apa; lipsit de apă *atmosfera - Unitate de măsură a presiunii gazelor * autoclava - . Vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea reacțiilor chimice etc. sub presiune (și la temperaturi ridicate). 2. Capac care închide ermetic un recipient și se menține închis prin presiunea din recipient
*bisulfit - Sare a acidului sulfuros în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfit acid * camfor - Substanță organică, incoloră, volatilă, cu miros caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic 10
(Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată (sub formă de ulei camforat) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși vasomotori și al aparatului respirator și la fabricarea celuloidului * caolin - Rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de impurități, insolubilă în apă, alcătuită din caolinit, întrebuințată în industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, în medicină etc. * celobioza - dizaharidă din două molecule de glucoză, rezultând din hidroliza celulozei, pulbere solidă, solubilă în apă, optic activă. * celofibra - Fibră textilă artificială, obținută din celuloză și folosită ca materie primă; ștapel. 2) Țesătură fabricată din astfel de fibră *celuloid - material plastic solid, ușor inflamabil, din camfor și azotat de celuloză *colofoniu - Reziduu de culoare galbenă-roșcată obținut după îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere, folosit în industria hârtiei, a lacurilor, a cauciucului etc. *cristalit - Monocristal de dimensiuni mici, care intră în alcătuirea unui corp policristalin. *duza - Piesă tubulară folosită pentru reglarea presiunii sau a vitezei de scurgere la fluide. 2) Piesă cu mai multe orificii prin care se trage mătasea în fire. * ester - compus chimic rezultat prin acțiunea unui acid carboxil asupra unui alcool, cu eliminare de apă. * esterificare – Reacție reversibilă dintre un acid și un alcool, cu formare de ester și eliminare de apă. * filiform - Care are forma unui fir *glucoza - Substanță zaharoasă cristalizată, de culoare albă, care se găsește în miere, în fructe, în plante, în organism sau se prepară pe cale industrială, având numeroase folosiri în industrie și în farmacie. * halogenura - Compus al unui halogen cu un element chimic, cu un radical organic sau anorganic *hemiceluloza - Polizaharidă complexă, larg răspândită la plantele superioare. *hexoza - Nume generic dat monozaharidelor cu șase atomi de carbon în moleculă. (glucoza, galactoza, fructoza) * hidrat - 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (În sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri. 11
* hidroceluloza - Compus chimic obținut prin hidroliza parțială a celulozei sau acțiunea acizilor minerali. * hidroliza - 1. Descompunere a unor compuși prin acțiunea apei. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator * hipoclorit - Sare a acidului hipocloros, care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitică. ♢ Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros, întrebuințată ca dezinfectant și ca decolorant; apă de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. * lesie - Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor, în diverse procese industriale etc.) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de lemn * lignina - Substanță organică complexă care se găsește în țesuturile plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate. * mercerizare - tratarea firelor sau tesăturilor de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai mătăsoase, mai compacte și mai rezistente. * metaloid - Element chimic nemetalic, rău conducător de căldură și de electricitate, lipsit de ductilitate. *metilare - (Chim.) Proces de fixare a unei grupări metil pe o moleculă. *monozaharida - Substanță din clasa hidraților de carbon, care poate fi obtnută prin hidroliza zaharurilor și care nu se poate desface în zaharide mai simple. *mucava - Carton gros întrebuințat la legatul cărților, la confecționarea cutiilor, ambalajelor etc * nitrat - azotat. ♦ ~ de argint = azotat de argint; ~ de celuloză = nitroceluloză. * oxidant - . Care are proprietatea de a oxida, care produce oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a produce o oxidare. * oxidare - A (se) combina cu oxigenul; a reactiona cu alte substanțe, cedând electron * parafina - Substantă solidă, albă și translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca materie primă în industria chimică * pectic – care contine pectina 12
* pectina - Clasă de compuși organici care se găsesc în țesuturile celulelor vegetale și care, prin amestecare cu apă și prin fierbere, capătă forma unei gelatine, fiind folosiți în industria alimentară, farmaceutică și în cosmetică * pentoza - Compus organic din grupul glucidelor, având cinci atomi de carbon în moleculă. * policondensare - Reactie de combinare a unor monomeri într-o macromoleculă, cu eliminarea concomitentă a unor produse secundare. *polizaharida - Nume dat unor substanțe cu structură macromoleculară, de origine naturală, din clasa hidraților de carbon, rezultate prin policondensarea unor monozaharide. *sulfura - Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ♢ Sulfură de carbon = combinație de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor și toxic, cu miros neplăcut, folosită în industrie și în agricultură. *silicat - Sare a acidului silicic, care intră în compoziția unui mare număr de minerale și care se folosește în metalurgie, la fabricarea produselor refractare, a sticlei și a a materialelor de construcții. * soda caustica – hidroxid de sodiu *suspensie - Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil. * talc - Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albăverzuie, unsuros și moale la pipăit, folosit în industria farmaceutică, textilă etc. * xantogenat - Compus obținut prin acțiunea unui hidroxid de metal alcalin asupra sulfurii de carbon *xilen - . hidrocarbură benzenică, lichidă, omolog superior al toluenului, din gudroanele de huilă. 7.Bibliografie: - ,,Chimie organica’’ – E. Beral, M. Zapan – Editura Tehnica, Bucuresti, 1961. - ,, Chimie si probleme de chimie’’ – I.Risavi, I. Ionescu – Editura Tehnica, Bucuresti, 1971
13
