Chestionar KB 1. Cine te supără, supără, întristea întristează, ză, dezamăgeş dezamăgeşte te sau te face să te simţi simţi confuz şi de ce? Ce anume nu-ţi place la elea? (Aminteşte-ţi: fi dur, copilăros şi meschin). Nu-mi place (sunt supărat pe, sau întristat, speriat, conuz etc. , de) (nume) pentru că: .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .. !. Cum ai ai "rea "rea să se schim# schim#e? e? Ce ai "rea "rea să facă facă? ? reau ca (nume) să .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .................................. ..................................................... ......................................... ......................................... ...................................... ..................... .. $. Ce ar tre# tre#ui ui să facă facă sau să nu facă facă,, cum cum ar tre# tre#ui ui să %e, %e, să g&nd &ndeasc ască sau sau să simt simtă ă? Ce sfat sfat i-ai i-ai pu puttea ofer oferi? i? (Nume) ar tre!ui (nu ar tre!ui) sa: ............................................................................................... ........................................ ............................................................................................... ........................................ .................................... ....................................................... ....................................... ....................................... ...................................... ..................... ............................. .................................... ....................................................... ....................................... ....................................... ...................................... ..................... ............................. '. Ce ar tre#ui tre#ui să facă facă pentru pentru ca tu să %i ferici fericit(ă)? t(ă)? ("ma#inează-ţi ("ma#inează-ţi că este ziua ta şi poţi a$ea orice îţi doreşti. %ă-i !ătaie&) Am ne$oie ca (nume) să................................ să............................................... ............... ............................................................................................... ........................................ ............................................................................................... ....................................... ............................................................................................... ........................................ ............................................................................................... ........................................
'
*. Ce părere ai despre această persoană? +ă o listă. ( Nu fi raţional sau !lnd.) (Nume) este............................................................................................................ ............................................................................................... ......................................... ............................................................................................... ......................................... ............................................................................................... ......................................... ............................................................................................... ......................................... ............................................................................................... ......................................... . Ce anume ţi-ai dori să nu mai trăieşti niciodată legat de această persoană? Niciodată nu mai $reau sa:............................................................................................................. ............. ....................................................................................................................... .............................. ....................................................................................................................... ..............................
n"estigarea Cele patru între#ări şi întoarcerea '. ste ade$ărat* +. oţi f a!solut si#ur că este ade$ărat* . um reacţionezi, ce se întmplă cnd crezi acest #nd* /. ine ai f ără #nd* şi 0ntoarce #ndul, după aceea #ăseşte cel puţin trei e1emple autentice, specifce despre cum întoarcerea este ade$ărată în $iaţa ta. Acum, olosind cele patru între!ări, să in$esti#ăm prima afrmaţie de la numărul ' de pe e1emplu: Paul nu mă ascultă. 0n timp ce citeşti, #ndeşte-te la cine$a pe care nu ai iertat în totalitate. 1. /ste ade"ărat? 0ntrea!ă-te 2ste ade$ărat că ...................................................*3. 4ii liniştit. %acă $rei întrade$ăr să a5i ade$ărul, răspunsul se $a ridica, pentru a întmpina între!area. 6asă mintea să pună între!area şi aşteaptă răspunsul care iese la supraaţă. 0oţi % a#solut sigur că este ade"ărat? Analizează această între!are: 2ot f a!solut si#ur că este ade$ărat că ..............................................* ot ştii măcar dacă cine$a ascultă sau nu* u ascult $reodată, chiar dacă par că nu aş asculta*3
+
!. Cum reacţionezi, ce se înt&mplă c&nd crezi acest g&nd? um reacţionezi cnd crezi că ..................................................................* um te comporţi cu el* 4ă o listă. %e e1emplu: 27ă uit urt la el. 0l întrerup. 0l pedepsesc prin aptul că nu sunt atentă. 0ncep să $or!esc mai repede şi mai tare şi încerc să-l orţez să asculte.3 ontinuă să completezi lista în timp ce pătrunzi în interior şi uită-te cum te tratezi pe tine în acea situaţie şi cum te simţi. 27ă închid. 7ă izolez. 7ănnc şi dorm mult şi mă uit la tele$izor mult timp. 7ă simt deprimată şi sin#ură3. 8!ser$ă toate eectele #ndului pe care îl crezi, Paul nu mă ascultă. $. Cine ai % fără g&nd? Acum analizează cine ai f ără #ndul......................................... ine ai f dacă nici nu ai f capa!il să #ndeşti acest #nd* 0nchide ochii şi ima#ineazăţi-l pe aul cum nu te ascultă. "ma#inează-ţi că nu ai #ndul aul nu mă ascultă (sau nici măcar că ar trebui să asculte). "a-ţi timpul necesar. 8!ser$ă ce ţi se dez$ăluie. e $ezi* um te simţi* ntoarce g&ndul. Afrmaţia ori#inală, Paul nu mă ascultă, cnd este întoarsă, ar putea de$eni 2u nu-l ascult pe aul3. ste asta la el de ade$ărat sau mai ade$ărat pentru tine* nd nu îl asculţi pe aul* 0l asculţi pe aul cnd te #ndeşti că nu te ascultă* 9ăseşte cel puţin trei e1emple autentice, specifce despre cum această întoarcere este ade$ărată în $iaţa ta. Altă întoarcere este 2u nu mă ascult3. A treia este 2aul mă ascultă3. entru fecare întoarcere pe care o descoperi, #ăseşte cel puţin trei e1emple autentice, specifce despre cum întoarcerea este ade$ărată în $iaţa ta. %upă ce ai o!ser$at întoarcerile, $ei continua in$esti#area o!işnuită pentru următoarea afrmaţie scrisă la numărul ' pe chestionar, Paul nu mă apreciază, iar după aceea, cu alte afrmaţii de pe chestionar. ită-te la prima afrmaţie pe care ai scris-o la numărul ' de pe chestionar. Acum pune-ţi următoarele între!ări: ';
1. /ste ade"ărat? ?@, am o!ser$at de multe ori cum oamenii, în con$ersaţii, media şi cărţi, ăceau afrmaţii ca 2Nu e1istă sufcientă înţele#ere în lume3, 21istă prea multă $iolenţă3, 2Ar tre!ui să ne iu!im unul pe celălalt3. Acestea erau po$eşti pe care şi eu le credeam. ăreau emoţionante, !lnde şi în#riorătoare, dar auzindu-le, am o!ser$at că creznd aceste #nduri, îmi cauza stres şi nu mă simţeam în pace în interiorul meu. %e e1emplu, cnd am auzit po$estea 2oamenii ar tre!ui să fe mai iu!itori3, între!area se năştea în mine 2ot f a!solut si#ură că este ade$ărat* hiar pot ştii pentru mine, în mine, că oamenii ar tre!ui să fe mai iu!itori* hiar dacă întrea#a lume îmi spune, este realmente ade$ărat*3 Bi spre surprinderea mea, cnd am ascultat în interiorul meu, am $ăzut că lumea este ceea ce este, nimic mai mult, nimic mai puţin. 0n ceea ce pri$eşte realitatea, nu e1istă 2ce ar tre!ui să fe3. 1istă doar 2ceea ce este3, e1act aşa cum este, chiar acum. Ade$ărul este înaintea fecărei po$eşti. Bi fecare po$este, înainte de in$esti#are, ne opreşte să $edem ceea ce este ade$ărat. Acum pot în srşit să in$esti#hez fecare potenţială po$este incomodă, 2ot f a!solut si#ur că este ade$ărat*3. "ar răspunsul, la el ca între!area, a ost o e1perienţă: Nu. =tăteam f1ată în răspuns, solitară, în pace, li!eră. um poate f nu răspunsul corect* Coţi pe care îi cunoşteam, toate cărţile, spuneau că răspunsul ar tre!ui să fe da. %ar am auns să $ăd că ade$ărul este el însuşi şi nu $a f ordonat de către nimeni. 0n prezenţa acelui nu interior, am auns să $ăd că lumea este întotdeauna aşa cum tre!uie să fe, chiar dacă eu mă opun sau nu. Bi am auns să îm!răţişez realitatea cu toată inima mea. "u!esc lumea, ără $re-o condiţie. ''
/
%acă răspunsul este tot da, oarte !ine. %acă crezi că poţi f a!solut si#ur că este ade$ărat, este întotdeauna în re#ulă să mer#i la între!area . $. Cum reacţionez, ce se înt&mplă c&nd crezi acest g&nd? u autorul acestei între!are, începem să o!ser$ăm cauza şi eectul interior. 0ţi dai seama că atunci cnd crezi #ndul, apare un sentiment neplăcut, o nelinişte care poate aun#e de la disconort uşor la rică sau panică. %upă ce aceste patru între!ări m-au #ăsit, o!ser$am #nduri ca 28amenii ar tre!ui să fe mai iu!itori3 şi am $ăzut că acestea cauzau un sentiment de nelinişte. Am o!ser$at că înaintea #ndului, era pace. 7intea mea era tăcută şi limpede. Asta este ceea ce sunt ără po$estea mea. Atunci, în liniştea conştientizării, am început să o!ser$ sentimentele care apăreau din credinţa în #nd sau ataşamentul aţă de #ndul respecti$. "ar în linişte, am putut $edea că dacă era să cred acel #nd, rezultatul ar f ost un sentiment de nelinişte şi tristeţe. nd între!am 2um reacţionez cnd cred #ndul că oamenii ar tre!ui să fe mai iu!itori*3, am o!ser$at că a$eam nu doar un sentiment de nelinişte (asta era clar), dar reacţionam şi cu poze mentale pentru a demonstra că #ndul era ade$ărat. Am z!urat într-o lumea care nu e1ista. Am reacţionat prin a trăi într-un corp stresat, $ăznd totul prin ochi speriaţi, un somnam!ul, cine$a într-un coşmar ără srşit.
D
ntoarce g&ndul entru a ace întoarcerea, rescrie #ndul. 0nti scrie-l ca şi cum ar f scris despre tine. nde ai scris numele cui$a, pune-te pe tine. 0n loc de 2el3 sau 2ea3, pune 2eu3. %e e1emplu 2aul nu mă apreciază3 se întoarce 2u nu-l apreciez pe aul3 şi 2u nu mă apreciez pe mine3. Alt tip este întoarcerea la '?; de #rade la opusul e1trem: 2aul mă apreciază3. entru fecare întoarcere, #ăseşte cel puţin trei e1emple autentice, specifce despre cum întoarcerea este ade$ărată în $iaţa ta. Aici nu este $or!a despre a te în$ino$ăţii sau de a te simţi $ino$at. ste despre a descoperi alternati$e careţi pot aduce pacea. 0ntoarcerea este o parte oarte puternică a 6ucrării. Att timp ct crezi că pro!lemele tale au cauza 2aară3, att timp ct crezi că oricine altcine$a sau orice altce$a este responsa!il pentru suerinţa ta, situaţia este lipsită de speranţă. 0nseamnă că eşti $eşnic în rolul de $ictimă, că sueri în paradis. Aşa că primeşte ade$ărul acasă la tine şi începe să te eli!erezi. "n$esti#aţia com!inată cu întoarcerea este o cale rapidă spre realizarea de sine. ntoarcerea pentru numărul 0ntoarcerea pentru afrmaţia numărul @ de pe chestionarul Eudecă-ţi aproapele este puţin dierită de celelalte. 0nlocuim 2Niciodată nu mai $reau să...3 cu 2=unt dispus să...3 şi 2Aştept cu plăcere să...3. %e e1emplu 2Niciodată nu mai $reau să mă cert cu aul3 se întoarce în 2=unt dispusă să mă cert cu aul3 şi 2Aştept cu plăcere să mă cert cu aul3. Această întoarcere este despre a îm!răţişa toate aspectele $ieţii. =punnd şi creznd 2=unt dispus să...3, creează deschidere, creati$itate şi 5e1i!ilitate. 8rice rezistenţă pe care ai a$ea-o este slă!ită, permiţndu-ţi să te deschizi mai de#ra!ă dect să încerci să aplici $oinţă sau orţă pentru a eradica situaţia din $iaţa ta. =punnd şi creznd 2Aştept cu plăcere să...3 în mod acti$ te deschide către $iaţă, pe măsura ce se desăşoară. ste !ine să o!ser$i că aceleaşi sentimente sau situaţii se pot întmpla din nou, dar doar în #ndurile tale. nd realizezi că disconortul şi suerinţa sunt chemarea la in$esti#are, ai putea să aştepţi cu plăcere sentimentele incomode. Ai putea chiar să le e1perimentezi ca pe nişte prieteni, $enind să-ţi arate ce nu ai in$esti#at pnă la srşit. Nu mai este ne$oie să aştepţi ca oamenii sau situaţiile să se schim!e, pentru a trăi în pace şi armonie. 6ucrarea este calea directă pentru a-ţi orchestra propria ericire. ntre#ări şi răspunsuri Îmi este greu să scriu despre alţii. Pot scrie despre mine? 2 %acă $rei să te cunoşti, scrie despre altcine$a. 0ndreaptă 6ucrarea spre e1terior la început, şi s-ar putea să o!ser$i că tot ce este în e1teriorul tău, este o re5ectare directă a #ndirii tale. ste doar despre tine. 7are maoritate dintre noi, ne-am îndreptat criticile şi udecăţile către noi şi nu s-a rezol$at încă nimic. nd îl udeci pe altul, in$esti#hează şi întoarce conceptul pe care îl in$esti#hezi. Aceasta este calea rapidă către înţele#ere şi realizarea de sine. Cum poţi spune că realitatea este bună? Ce zici despre război, viol şi toate lucrurile groaznice din lume? Le treci cu vederea? 2 um aş putea să le trec cu $ederea* %oar o!ser$ că atunci cnd cred că acestea nu ar tre!ui să e1iste în timp ce e1istă, suăr. ot să opresc răz!oiul din mine* ot să încetez să mă molestez şi să-i molestez pe ceilalţi cu #ndurile şi acţiunile mele a!uzi$e* Altel continui prin mine, chiar lucrul care $reau să înceteze în lume. 0ncep @
prin a-mi opri propria suerinţă, propriul răz!oi. Aceasta este o muncă de-o $iaţă. Deci ceea ce spui este că ar trebui să accept realitatea aşa cum este şi să nu mă cert cu ea. Aşa este? 2 6ucrarea nu spune ceea ce ar tre!ui cine$a să acă sau să nu acă. %oar între!ăm: are este eectul cnd te cerţi cu realitatea* um te simţi cnd aci asta* Această 6ucrare e1plorează cauza şi eectul ataşării de #ndurile dureroase şi în această in$esti#are ne #ăsim li!ertatea. %oar să zicem că nu ar tre!ui să ne certăm cu realitatea, reprezintă doar adău#area altei po$eşti, altei flozofi sau altei reli#ii. Nu a uncţionat niciodată. ubind ceea ce este pare ca şi cum nu ai vrea nimic niciodată. !u este mai interesant să vrei ceva? 2 1perienţa mea este că $reau ce$a întotdeauna. e $reau este ceea ce este. Nu este doar interesant, este e1tatic& nd $reau ceea ce am, #ndul şi acţiunea nu sunt separateF se mişcă ca unul, ără con5ict. %acă #ăseşti ce$a că lipseşte, scrie #ndul şi in$esti#hează. Am $ăzut că $iaţa nu este niciodată insufcientă şi nu necesită un $iitor. Cot ceea ce am ne$oie este întotdeauna urnizat şi nu tre!uie să ac nimic pentru asta. Nu este nimic mai interesant dect a iu!i ceea ce este. Dacă nu am o problemă cu oamenii? Pot scrie despre lucruri, ca trupul meu? 2 %a. 4ă 6ucrarea pe orice su!iect care este stresant. %e îndată ce de$ii amiliarizat cu cele patru între!ări şi întoarcerile, poţi ale#e su!iecte ca de e1emplu: corpul tău, !oală, carieră, chiar %umnezeu. %upă aceea oloseşte termenul 2#ndirea mea3 în locul su!iectului, atunci cnd aci întoarcerea. 1emplu: 2orpul meu ar tre!ui să fe puternic, sănătos şi 5e1i!il3 de$ine 29ndirea mea ar tre!ui să fe puternică, sănătoasă şi 5e1i!ilă.3 Nu este asta ceea ce $rei cu ade$ărat, o minte echili!rată şi sănătoasă* A ost $reodată un corp !olna$ o pro!lemă, sau este #ndirea ta despre corp cea care cauzează pro!lema* "n$esti#hează. 6asă-l pe medicul tău să ai!ă #riă de corpul tău, '/
G
în timp ce tu ai #riă de #ndirea ta. Am un prieten care nu-şi poate mişca corpul şi iu!eşte $iaţa. 6i!ertatea nu necesită un corp sănătos. li!erează-ţi mintea. Cum aş putea "nvăţa să iert pe cineva care m#a rănit $oarte tare? 2 Eudecă-ţi duşmanul, scrie, pune patru între!ări, întoarce #ndul. ezi sin#ur că iertarea înseamnă să descoperi că ceea ce credeai că s-a întmplat, nu s-a întmplat. nă nu $ezi că nu este nimic de iertat, nu ai iertat cu ade$ărat. Nimeni nu a rănit $reodată pe cine$a. Nimeni nu a ăcut $reodată un lucru teri!il. Nu e1istă nimic teri!il în aară de #ndurile tale nein$esti#ate despre ceea ce s-a întmplat. Aşa că oricnd sueri: in$esti#hează, uită-te la #ndurile pe care le #ndeşti şi eli!erează-te. 4ii un copil. 0ncepe cu mintea care nu ştie nimic. %u-ţi i#noranţa pnă la ericire. %ste investigarea un proces de g&ndire? Dacă nu, ce este? 2 "n$esti#area pare a f un proces de #ndire, dar de apt este o metodă de a desace #ndirea. 9ndurile îşi pierd puterea asupra noastră cnd realizăm că ele doar apar în minte. Nu sunt personale. rin 6ucrare, în loc să ne suprimăm #ndurile, în$ăţăm să le primim cu !raţele deschise.
?
