Biblioteca de psihanaliza, 53 Coleqie coordonata de Vasile Dem. Zamfirescu
Mandala unui om modern
c. G. Jung
OPERE COMPLETE
1 ARHETIPURILE ~I INCON~TIENTUL
COLECTIV
Traducere din limba germana de Dana Verescu Vasile Dem. Zamfirescu
A TReI
EDITORI Marius Chivu Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu MACHETAREA $1 COPERTA SERIE1 Dinu Dumbravician REDACTOR Daniela $teranescu TEHNOREDACTAREA COMPUTER1ZATA Cristian Claudiu Caban Descrierea CIP a Bibliotecii Na~ionale a Romaniei JUNG, CARL GUSTAV Opere complete / Carl Gustav lung; trad.: Dana Verescu, Vasile Dem. ZamflIescu. - Bucure~ti : Editura Trei, 2003 (Biblioteca de psihanaliza, 53) vol. ISBN 973-8291-61-5 Vol. I: Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv. - 2003. ISBN 973-8291-62-3 I. II.
c
Bibliogr. - Index.
Verescu, Dana (trad.) Zamfirescu, Vasile Dem. (trad.)
159.964.2
Aceasta edirie este bazata pe volumul 9/1 (Die Archetypen und dus kollektive Unbewuflte), din c.G. Jung, Gesummelte Werke, Walter-Verlag, Solothurn ~i DUsseldorf, 1995, ingrijita de Lilly Jung-Merker ~i Dr. phil. Elisabeth Rlif. Pentru textullui Jung din aceasta edirie: Copyright © Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, DUsseldorf / Germany, 1995 © Editura Trei, 2003 - pentru prezenta edirie in limba romana
c.P. 27-40, Bucure~ti TeL/Fax: +4 012245526 e-mail:
[email protected] wwvv.edituratrei.ro ISBN: 973-8291-62-3
CUPRINS
Despre edi tie
9
DESPRE ARHETIPURILE INCON~TIENTULUI COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) II CONCEPTUL DE INCON~TIENT COLECTIV (trad. V. D. Zamfireseu) a) Definitie b) Semnifieatia psihologica a incon~tientului eoleetiv c) Metoda de demonstrare d) Un exemplu
51 53 54 59 61
III DESPRE ARHETIP CU 0 SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA (trad. V. D. Zamfireseu)
65
TV ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE ARHETIPULUI MAMEI (trad. D. Vereseu) 1. Despre eoneeptul de arhetip 2. Arhetipul malnei , 3. Complexul Inatern A. Complexul matern al fiului B. Complexul matern al fiieei a. Hipertrofia maternului b. Amplifiearea erosului c. Identitatea eu mama
85 87 92 95 95 97 97 98 99
d. Apararea impotriva mamei 5
11
100
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
C. Aspectele pozitive ale complexului matern a. Mama
10 1 101
b. Erosul amplificat c. Numai-fiica
:104 106
D. Complexul matern negativ 4. Rezumat
107 109
V DESPRE RENA$TERE (trad. D. Verescu) Observatie preliminara 1. Forme ale rena~terii 2. Psihologia rena~terii A. Experienta transcendentei vietii B. Transformarea subiectiva
:
3. Exempul unei serii simbolice, care ilustreaza procesul transformarii VI DESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS (trad. D. Verescu) 1. Introducere
VII
119 121 122 124 125 126 141
155 157
2. Psihologia arhetipului infans a. Arhetipul ca stare a trecutului b. Funqia arhetipului c. Caracterul de viitor al arhetipului d. Unitate ~i multiplicitate a motivului copilului e. Zeu copil ~i copil erou 3. Fenomenologia speciala a arhetipului infans a. Abandonul copilului b. Invincibilitatea copilului c. Hermafroditismul copilului d. Copilul ca fiinta a inceputului ~i sfar~itului 4. Rezulnat
165 165 168 169 170 171 172 172 175 178 182 184
DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII ZEITEI KORE (trad. D. Verescu) a. Cazul X b. Cazul Y
187 197 201
6
Cuprins
VIII
IX
X
XI
XII
XIII
c. Cazul Z
206
CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPIRITULUI IN BASM (trad. V. D. Zamfirescu) Cuvant Inainte
2Il 213
a. b. c. d. e. f.
214 220 222 234 246 247
Despre cuvantul "spirit" Automanifestarea spiritului In vise Spiritul In basm Simboluri teriomorfe ale spiritului In basm In completare Anexa
g. Incheiere
255
DESPRE PSIHOLOGIA FIGURII TRICKSTER-ULUI (trad. D. Verescu)
259
CON$TIINTA,INCON$TIENT $1 INDIVIDUA TIE (trad. D. Verescu)
279
CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL PROCESULUI DE INDIVIDUATIE (trad. D. Verescu) Imaginea 1-12 , REZUMAT
297 351 353
DESPRE SIMBOLISTICA MANDALEI (trad. D. Verescu) Imaginea 1-54 Rezuma t
361 395 395
MAN DALE (trad. D. Verescu)
397
Biblio grafie Indi ce
.403 .427
7
DESPRE EDITlE
Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalitatile cele mai importante ale secolului XX, este inca putin cunoscuta in Romania. De~i in ultimii ani s-au publicat cateva din caqile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alcatuiesc opera, insumand mai mult de 8 000 de pagini, raman inaccesibile cititorului de limba romana. Psihiatru, psihanalist, discipol ~i disident allui Freud, personalitate interdisciplinara de vasta cultura apreciata in mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de ~tiinta oficiala, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul in genere, Jung a ~tiut, poate ca nimeni altul, sa pretuiasca simbolul ~i sa gaseasca drumuri de acces spre intelesurile sale profunde. Contributia sa principala ramane insa descoperirea incon~tientului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care deschidem editia operelor complete ale lui Jung cu volumul dedicat arhetipurilor incon~tientului colectiv, tratate in studii esentiale publicate intre 1933 ~i 1955, in cea mai mare parte inedite in Romania. Va urma volumul dedicat tipurilor psihologice, 0 alta contributie importanta a psihologiei analitice, iar apoi volumul despre psihologia fenomenelor oculte, care reprezinta teza de doctorat a lui Jung. Speram ca acest nou inceput va fi mai mult decat un simplu puseu, care sa-~i epuizeze energia dupa primele reu~ite, a~a cum s-a intam plat pana acum, ~i ca yom putea publica to ate cele 18 volume ale 9
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
seriei Jung. Faptul ca publicarea aperelar lui Freud initiata de editura naastra a ajuns a valumul all O-lea ne da increderea necesara pentru a naua intreprindere de durata. 26 actambrie 2003
Editura
I DESPRE ARHETIPURILE INCON~TIENTULUI
[Aparuta pentru prima data in ErtlllOs-Jllhrbllcil Prelucrata ca studiu intai in \fall dell Wllrzehl Arclzetyplls.
(Psychologische Abhandlungen
COLECTIV
1934 (Rhein-Verlag, des Bewufltseills.
Zurich
Studiell
IX) Rascher, Zurich 1954.]
1935).
iiber del1
DESPRE ARHETIPURILE INCON$TIENTULUI COLECTIV
Ipoteza ca existl un incon~tient colectiv este una din aceIe idei care la inceput surprinde publicul, pentru ca apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul curent, a~a cum s-a intamplat ~i cu notiunea de incon~tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon~tient, dezvoltata mai ales de e.G. CARUS~i E. yon HARTMANN,a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicale orientate ~tiintific. La inceput conceptul de incon~tient s-a marginit la desemnarea continuturilor refulate sau uitate. Pentru FREUDincon~tientul, de~i apare deja - cel putin metaforic - ca subiect activ, nu este in esenta nimic altceva decat sediul acestor continuturi uitate ~i refulate ~i are doar datorita acestui fapt 0 importanta practica. Prin urmare, conform acestei viziuni incon~tientul are 0 natura exclusiv personala I, de~i pe de alta parte chiar FREUDa sesizat ca modul de gandire al incon~tientului este arhaico-mitologic. Fara indoiala, un strat-oarecum superficial al incon~tientului este personal. II numim incon~tientul personal. Acesta se sprijina insa pe un strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este innascut. Stratul acesta mai adanc constituie a~a-numitul incon~tiel1t colectiv. M-am oprit la expresia "colectiv" intrucat acest incon~tient nu In lucrarile ulterioare FREUD ~i-a nuan\at viziunea fundamentala prezentata aici: psihismul instinctual I-a numit "sine" (rillS Es) iar prin "supraeu" (Uber-hil) a desemnat con~tiin\a colectiva interiorizata individului ~i in parte refulata.
13
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
este individual ci universal, adica, in opozitie cu psihismul individual, cuprinde cum grana salis la toti indivizii, indiferent de locul na~terii. Acela~i la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura suprapersonala, prezenta in fiecare. Existenta psihica este recunoscuta doar pe baza confinuturilor con~tientizabile. De aceea nu putem vorbi despre un incon~tient dedit in masura in care suntem capabili sa-i identificam continuturile. Continuturile incon~tientului personal sunt in principal a~a-numitele complexe afective, care constituie intimitatea personala a vietii psihice. in schimb, continuturile incon~tientului colectiv sunt a~a-numitele arhetipuri. Termenul "arhetip" il intfllnim inca de la PHILO IUDAEus2 cu referire la imago Dei in om. De asemenea, la IRENAEUS3 unde citim: "Mundi fabricator non a semetipso fecit haec, sed de alien is archetypis transtulit." in Corpus Hermeticum4 Dumnezeu este numit TO apX8Tunov
Index.
2
De opi(icio
3
Adversus
4 5 6
(SCOTT,Her111etica I, p. 140; lumina arhetipala). II, 4 (MIGNE, P. G. - L. III co!. 144; arhetipurile (MIGNE, I. c., co!. 595).
7
De divers is quaestio/libus, LXXXIII, xlvi co!. 49 (ldei .. ele insele neformate ... conlinute in inteligenta divina). Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" intr-un mod asemanator; din Tractatus aureus allui Hermes Trismegistus (Theatrum chemicum, 1613, iv.
0111/1eShaerese, 2, 6 (p. 126)
imateriale).
P. 718) aflam: " ... ut Deus omnem divinitatis suae thesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eodem modo Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se circumferens ... " (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca intr-un arhetip toate comorile divinitalii sale. Tot astfel Saturn poarta in sine intr-un mod secret imaginea corpurilor metalice). La Vigenerus (Tractatus de ig/le et sale in Thentrulll chellliCll111, 1661, VI, p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata dupa chipulunui arhetip) ~i de aceea este numita "magnus homo" ("homo maximus" la Swedenborg).
14
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
spune ca in cazul continuturilor colective ale incon~tientului avem de-a face cu tipuri arhaice sau - mai bine zis - cu tipuri origin are, cu alte cuvinte cu imagini (Bilder) universale existente din vremurile stravechi. Expresia "representations collectives", utilizata de LEVY- BRUHL pentru desemnarea figurilor simbolice din conceptia despre lume a primitivilor, poate fi aplicata fara dificultate ~i continuturilor incon~tiente, care inseamna aproape acela~i lucru. Caci invataturile primitive vorbesc despre arhetipuri metamorfozate. Totu~i ele nu mai sunt aici continuturi ale incon~tientului, ci s-au inve~mantat in formule con~tiente, care sunt transmise prin traditie, mai ales sub forma invataturii ezoterice - expresie tipica a transmiterii continuturilor colective de provenineta incon~tien ta. G alta expresie bine cunoscuta a arhetipurilor 0 constituie mituriIe ~i basmele. Dar ~i in acest caz este yorba de forme specific fixate, transmise de-a lungul unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de arhetip se potrive~te doar mijlocit celei de "representations collectives", intrucat prima se refera doar la acele continuturi psihice care nu au fost inca supuse unei prelucrari con~tiente ~i care reprezinta deci realitati psihice inca nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica sau prelucrata careia i-a dat na~tere nu exista 0 diferenta insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invataturilor ezoterice arhetipurile apar intr-o forma care de obicei indica inconfundabil influenta valorizatoare a prelucrarii con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 cunoa~tem din vise ~iviziuni, este in schimb mult mai individuala, mai greu inteligibila sau mult mai naiva de cat in mit, de exemplu. Arhetipul este un continut incon~tient pe care con~tientizarea ~i perceperea il modifica, ~i anume in sensul respectivei con~tiinte individuale in care apare8.
Ceea ce se infelege prin "arhetip" a devenit pe deplin clar prin expunerea relatiei sale cu mitul, invatatura ezoterica ~ibasmul. Mult mai dificila este incercarea de a lamuri ce este un arhetip din punct de vedere psihologic. Cercetatorii miturilor s-au mulfumit pana acum cu re8
Pentru a fi exacti trebuie sa distingem mtre "arhetip" ~i"reprezentare arhetipala". Arhetipul in sine este un model ipotetic, neintuitiv, foarte asel11anator cu ceea ce in biologie este cunoscut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aceasta ~i lucrarea mea Tlteoretisclte Uberleguugeu zum WesCll des Psycltiscltm.
15
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
prezentari solare, lunare, meteorologice, cu reprezentari ale vegetatiei ~i alte reprezentari ajutatoare. Faptul ca miturile sunt in primul rand manifestari psihice care exprima esenta psihicului a trecut insa aproape neobservat. Pentru primitiv explicarea obiectiva a unor lucruri cunoscute prezinta putin interes, in schimb el, sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie irezistibila de a asimila orice experienta senzoriala externa unor procese psihice. Pentru primitiv, inregistrarea rasaritului ~i apusului soarelui nu este suficienta; acestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i un proces psihic, cu alte cuvinte drumul soarelui trebuie sa intruchipeze destinul unui zeu sau erou, care, in fond, nu sala~luiqte altundeva decat in sufletul omului. Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi vara ~iiarna, fazeIe lunii, anotimpul ploilor etc., nu sunt alegorii9 ale unar experiente obiective, ci expresii simbolice ale dramei intime ~i incon~tiente a sufletului, care devine accesibila con~tiintei umane pe calea proieqii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proieqia este atat de puternica, incat a fost nevoie de cateva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns chiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi "scientia intuitiva", intrucat caracterologia psihologica nu a putut fi desprinsa de a~tri. Jar cel care astazi mai crede sau crede din nou in astrologie, acela redevine de regula victima vechii presupozitii superstitioase a influentei a~trilor, de~i oricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa ~tie ca punctul primaverii a fost fixat din vremea lui HIPPARCHOSDINALEXANDRIA la 00 Aries, ca deci orice horoscop se bazeaza pe un zodiac arbitrar ales tocmai pentru ca de la HIPPARCHOSincoace, datarita precizarii echinoqiului, punctul primaverii a fost impins treptat pana la gradul de inceput al Pe~tilor. Subiectivitatea omului primitiv este atat de impresionanta in cat prima incercare de interpretare a mitului ar fi trebuit sa-l raporteze la psihic. Cunoa~terea naturii oferita de mit constituie in esenta limba ~i inve~mantarea exterioara a proceselor psihice incon~tiente. Tocmai acest caracter incon~tient explica de ce intelegerea mitului a apelat la 9
Alegoria este 0 parafrazare a unlli con\inut con~tient, in schimb simbolul, expresia cea mai adecvata cu putin\a pel1tnll1l1 COn\inllt abia banuit, dar inca necllnoscut, incon~tient.
16
Despre arhetipuriJe incon~tientului
colectiv
orice altceva de cat psihicul. Pur ~i simplu nu se ~tia ca psihicul contine toate acele imagini din care s-au nascut intotdeauna miturile ~i ca incon~tientul nostru este un subiect activ dar ~i pasiv, a carui drama omul primitiv 0 regasea analogic in toate procesele mari ~imici ale naturiilo. "In pieptul tau se afla stelele destinului rau", ii spune Seni lui Wallenstein I], ceea ce ar putea satisface orice astrologie, daca s-ar ~ti cate ceva des pre acest secret al inimii. Insa pana nu demult el nu fusese dezlegat ~i n-a~ indrazni sa afirm ca astazi situatia este principial diferita. Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice invatatura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la religiile mondiale dominante. Initial ele con tin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima tainele sufletului In imagini minunate. Templele ~i scrierile lor sfinte transmit prin cuvant ~i imagine stravechea invatatura sfanta, accesibila oricarei credinte, oricarei priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu cat imaginea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai cuprinzatoare, cu atat se indeparteaza mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pierduta, noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o. De ce este psihologia cea mai tanara dintre ~tiintele experimentaIe? De ce incon~tientul nu a fost descoperit cu mult timp inainte iar comorile sale nu au fost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu: pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti, mult mai frumoasa ~i mai cuprinzatoare deca.t experienta nemijlocita. Cand pentru multi viziunea cre~tina asupra lumii ~i-a pierdut din forta de atraqie, locul i-a fost luat de comorile simbolice ale Orientului, inca pline de farmec, care pot satisface mult timp de acum inainte dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra, aceste imagini - fie ca sunt crqtine sau budiste, fie ca sunt de alta natura - apar ca frumoase, pline de mister ~i de promisiuni. Totu~i, cu cat ne devin mai familiare, cu atat mai tocite Slit1t ele de utilizarea
10
Vezi pentru aceasta
lUNG
11 SCHILLER, Die Picc%lllilli,
~i KERENYI, Eillfiihnlllg II, 6, p. 118.
17
ill dllS Wesell der Myth%gie.
Arhetipurile
~i jncon~tientul colectiv
frecventa, a~a in cat ramane doar exterioritatea lor banaia cu paradoxia ei aproape lips ita de sens. Misterul imaculatei conceptii sau homoousia fiului ~i a tatalui sau Trinitatea, care nu este 0 triad a nu mai Inaripeaza imaginatia filosoficii. Ele au devenit simple obiecte de credinta. De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul credintei ~i speculatia filosoficii a europeanului cultivat se simt atrase de simbolurile Orientului, de conceptiile grandioase despre divinitate din Italia ~i de abisurile filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul ~i spiritul omului antic au fost captate de ideile cre~tine. Sunt numero~i aceia care mai intai s-au lasat in voia influentei simbolurilor cre~tine pha cand s-au scufundat In nevroza kierkegaardiana sau pana cand relatia lor cu Dumnezeu s-a transform at, ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii, lntr-o insuportabil de tensionata relatie eu-tu, pentru ca apoi sa sucombe in fata farmecului proaspetei exoticitati a simbolurilor orientale. Aceasta cedare nu este neaparat lntotdeauna lnfrangere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat nu de putine ori la oamenii cultivati ai Orientului care se simt atra~i de simbolul cre~tin sau de ~tiinta, atat de inadecvata spiritului oriental, ajungand la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitata de aceste imagini eterne este irezistibila constituie In sine ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze ~i cople~eascii. Doar au fost create din materia originara a divinitatii. De aceea ele II fac pe om sa simta adierea divinitatii, ~i In acela~i timp II apara impotriva trairii nemijlocite a acesteia. Amintitele imagini au fost, datorita efortului adesea multisecular al spiritului uman, incluse intr-un sistem cuprinzator de idei ordonatoare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspandire, straveche, numita Bisericii. Cazul misticului ~i pustnicului elvetian NIKLAUSYON FLi'JE12, de curand canonizat, imi poate cel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fost a~a-numita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat lntr-atat IncM a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul 12 Vezi TUNG,Smiler
Klaus, in GeSlIl1ll11elte Werke, vol. XI, Walter-Verlag, 1971.
18
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
unei picturi contemporane, existente ~iastazi in biserica parohiala din Sachseln. Este yorba de 0 mandala impaqita in ~ase, in al carei centru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca FRATELEKLAUSa cercetat, cu ajutorul unei ciirticele ilustrate apartinand unui mistic german, esen~a viziunii sale ~i ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr-o forma inteligibila. Cu acestea s-a indeletnicit ani in ~ir.Este ceea ce am numit "prelucrarea" simbolului. Reflexia sa asupra esen~ei viziunii, influen~ata de diagrama misticii a ghidului sau, I-a condus in mod necesar la concluzia cii a vazut Sfanta Treime insa~i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~i iubirea ve~nica, ceea ce reprezinta ~i pictura din Sachseln. Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In momentul extazului, fratele Klaus a vazut 0 priveli~te atat de infrico~atoare incat chipul sau ~i-a schimbat expresia, ~i anume intr-un asemenea mod incat oamenii se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima intensitate. Despre acestea scrie WOELFLIN:"Quotquot autem ad hunc advenissent, primo conspectu nimio stupore sunt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causam dicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, humanam faciem ostentantem, cuius intuitu cor sibi in minuta dissiliturum frustula pertimesceret: unde et ipse stupefactus, averso statim vultu, in terram corruisset atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri horribilem ".13 Pe buna dreptate, aceasta viziune a fost pusa in legatura cu cea din 1, 13 ~i urm.l4, adica cu acea imagine apocalipticii a lui Cristos, care este depii~ita in stranietate doar de mielul monstruos cu ~apte ochi ~i ~apte coarne (Apocalipsa 5, 6). Rela~ia dintre aceasta figura ~i Cristos al Evangheliilor este greu inteligibila. De aceea, traditia a interpretat inca de timpuriu aceasta viziune intr-un anumit mod. Astfel, umanistul KARLBOVILLUSii scrie in 1508 unui prieten: "Vreau sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe cer in timpul unei nopv inste-
Apocalipsa
Klaus VOIl Fliie, p. 92 ~i urm. ("Toli cei care veneau la el se speriau de indata ce-l priveau. Despre cauza acestei frici obi~nuia ellnsu~i sa spuna ca a vazut 0 lumina patrunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l s-a temut ca inima ar putea sa i se faramileze. De aceea, plin de spaima, ~i-a Intors de Indata fata ~i s-a prabu~it la pamant. Acesta ar fi motivul pentru care chipul sau Ii inspaimanta pe ceilalli.") Vezi ~i STOCKL1, Die Visiollell des seligerl Bruder Klaus, p. 34. 14 Bl.ANKE, I.c., p. 94.
13 BLANKE, Bruder
19
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
late, pe cand se afla in plinii rugiiciune ~i contemplare. Atunci a viizut forma unui chip omenesc cu 0 expresie infrico~iitoare, plinii de furie ~i amenintiiri ete." IS Aceastii interpretare concordii cu amplificarea modernii prin Apocalipsa 1,13.16 De asemenea, nu trebuie sii uitiim celelalte viziuni, ale caror triisiituri se indepiirteazii considerabil, cel putin in parte, de cele dogmatice: Cristos in piele de urs, Domnul ~iDoamna Dumnezeu, fratele Niklaus ca Fiu ete. Traditia a pus in legiiturii importanta viziune cu pictura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln, precum-~i cu simbolistica rotii din a~a-numitul Tratat al pelerinuluil7: fratele Niklaus ii aratii pelerinului care-I viziteazii imaginea rotii. In mod evident, aceasta I-a preocupat intens. BLANKE este de piirere ca, contrar traditiei, intre viziune ~i pictura Sfintei Treimi nu existii nici 0 relatiel8. Mi se pare ca acest scepticism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotii trebuie sii fi avut un temei. Asemenea viziuni produc adesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a se fiiramita). Experienta ne aratii ca "cercul imprejmuitor", mandala, constituie antidotul fatii de stiiri de spirit haotice. Astfel devine inteligibilii fascinatia exercitatii de roatii asupra ciilugiirului. De asemenea, interpretarea viziunii infrico~iitoare ca triiire a lui Dumnezeu nu este nici ea eronatii. De aceea, legiitura dintre marea viziune ~i pictura Sfintei Treimi din Sacheln, respectiv simbolul rotii, mi se pare, in virtutea unoI' temeiuri psihologice, ca fiind foarte plauzibilii. Viziunea aceasta neindoielnic inspiiimantiitoare, care a piitruns vulcanic in lumea de reprezentiiri religioase a ciilugiirului, fiirii introducere dogmaticii ~ifarii exegezii, a necesitat desigur 0 indelungatii activitate de asimilare, pentru a fi incorporatii in conceptia de ansamblu, ceea ce a permis restabilirea echilibrului perturbat. Confruntarea cu neobi~nuita triiire a avut loc pe terenul stabil al dogmei din vremea respec15 STOCKLl, 1.c. 16 LA v AUD (Vie profollde
de Nicolas de Flue) traseaza 0 parate/a tot atat de adecvata cu un text din Horologiul11 sapieutiae allui HEINRICH SEUSE in care Cristos apocalipticui apare ca un razbunator manias, total opus lui Isus din predica de pe l11unte. 17 Eiu Ilutzlicher /Iud lohlicher Tractot van Bmder Claus wId einem Bilge. Vezi STOCKLl,
p.95. 18 L.c., pp. 95
~iurm. 20
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
tiva, care ~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat in mod salvator trairea inspaimantatoare in frumosul corespondent sensibil al ideii Trinitatii. Dar confruntarea ar fi putut avea loc ~ipe terenul viziunii, dand curs factitatii ei stranii, probabi! in defavoarea conceptului cre~tin de Dumnezeu ~ispre nefericirea fratelui Klaus, care nu ar mai fi devenit un sfant, ci un eretic (daca nu chiar bolnav), incheindu-~i viata pe rug. Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic: el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0 traire pe cat de puternica pe atat de periculoasa ~i decisiva, care datorita intensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "experienta divinitatii"; formularea simbolica nu dauneaza in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i deformeaza hotarator semnificatia deosebita. Chipul maniei divine, pe care il intalnim intr-un anume sens ~i la JAKOBBOHME,nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament, tatal iubitor din ceruri, putand deveni de aceea sursa unui conflict interior. Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sfar~itului celui de-al XV-lea veac, epoca unui NICOLAUSCUSANUS,care voia sa evite soarta amenintatoare prin formula "complexio oppositorum"! Nu cu mult dupa aceea, Dumnezeul Vechiului Testament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul protestantismului. Jahve este un Dumnezeu ale carui opozitii nu au fost inca separate. FRATELEKLAUSs-a plasat in afara obi~nuintei ~i a traditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait mult timp singur ~i a privit adanc in oglinda intunecata, a~a incat a avut acces la minunata ~i infrico~atoarea experienta originara. intr-o asemenea situatie, imaginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul multor secole a functionat ca un leac salvator, ajutandu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhetipale ~isa evite propria disolutie. ANGELUSSILESruSnu a fost tot atat de norocos caci in vremea sa biserica - garantul dogmei - i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-a expus conflictului interior. JACOBBOHMEcunoa~te un Dumnezeu al "focului maniei", un adevarat deus absconditus. insa el a reu~it sa depa~easca contradiqia profund traita cu ajutorul formulei crqtine tata-fiu ~i s-o integreze in conceptia sa, ce-i drept, gnostica, totu~i cre~tina in toate punctele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de alta parte i-a fost de folos alchi2]
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
mia care de mult pregatea in taina unirea contrariilor. In orice caz, mandala sa, anexata celor Patruzeci de intrebari despre sufletl9, ~i care reprezinta esenta divinitatii, este inca puternic marcata de contradictie, fiind impartita intr-o jumatate intunecoasa ~i intr-o jumatate luminoasa; de asemenea, cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a se imbrati~a i~i intorc spatele2o. Dogma inlocuie~te incon~tientul colectiv, dfmdu-i 0 formulare cuprinzatoare. De aceea, forma de viata catolid nu cunoa~te principial 0 problematid psihologid de acest tip: viata incon~tientului colectiv este absorbita aproape tara urma de reprezentahle arhetipale dogmatice ~i, asemeni unui rau imblanzit, curge in albia simbolisticii credo-ului ~i ritualului. Incon~tientul colectiv traie~te in interioritatea sufletului catolic. Doar astazi incon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologid, biserica cre~tina fiind precedata de misterele antice care-~i intind radacinile pana in indepartata epod neolitid. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imagini viguroase care sa ofere ajutor magic impotriva periculoasei vieti a abisurilor suflete~ti.Intotdeauna formele incon~tientului au fost exprimate prin imagini protectoare ~i tamaduitoare ~i astfel alungate in spatiul cosmic, extrasufletesc. Furtuna de imagini a Reformei a produs literal 0 bre~a in zidul protector al imaginilor sfinte care de atunci s-au prabu~it una dupa alta. Ele au devenit nesigure prin coliziunea cu ratiunea aflata in ascensiune. In plus, sensullor dzuse in uitare cu mult timp inainte. Dar oare fusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au ~tiut niciodata care este sensullor ~i abia protestantismul a descoperit ca de fapt nimeni nu ~tia ce semnificatie au imaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau complexitatile Trinitatii? S-a creat aproape impresia d aceste imagini au trait pur ~i simplu, d existenta lor vie a fost acceptata tara indoiala ~i fara reflexie, a~a cum oamenii impodobesc pomul de Craciun ~i inro~esc oua, fara sa ~tie care este semnifica~ia acestor obiceiuri. Imaginile arhetipale sunt a priori atat de indrcate de sens, incat niciodata nu ne intrebam care Ie este sensu!. Zeii mor din timp in timp pentru d descoperim brusc ca ei nu inseamna nimic altceva decM obiecte inutile ta19
Viertzig
Fragell VOrl derSee/el1
20 Vezi ~i JUNG, Zur Empiric
Verstmld.
Essentz.
Wescll, Natllr
des Illdividuatiol1sprozesscs,
22
1Illd Eigellschaft
ete.
GeslI11l11le/te Werkc, vol. IX.
Despre arhetipurile
incon~tientu[ui
colectiv
cute din lemn ~i piatra de mana omului. In realitate descoperim atunci ca nu am gandit deloc asupra imaginilor acelora. Iar cand omul incepe sa gandeasca asupra lor, 0 face cu ajutorul a ceea ce el nume~te "ratiune", dar care de fapt nu este altceva decat suma prejudecatilor ~i limitarilor sale. Istoria dezvoltarii protestantismului constituie un iconoclasm cronicizat. Zagazurile au cedat rand pe rand. Iar demolarea nici nu a fost prea dificila, 0 data zdruncinata autoritatea Bisericii. Cunoa~tem modalitatea in care, in mare ~i in mic, in general ~i in particular, s-a produs lenta destructurare, modalitatea in care s-a instalat dominanta ~i inspaimantatoarea saracie simbolid de astazi. In acela~i timp a disparut ~i puterea bisericii - 0 cetate careia is-au rap it bastioanele ~i cazematele,o cas a cu peretii daramati. Faramitarea protestantismului in cateva sute de subdiviziuni - de fapt 0 prabu~ire regretabila care lezeaza sentimentul istoric - indica mentinerea nelini~tii. Protestantul se afla intr-o stare de neajutorare pe care ar putea-o dispretui ~i omul natural. Con~tiinta produsa de iluminism nu se sinchise~te de asta, dar cauta cu seninatate in alta parte ceea ce s-a pierdut in Europa. Sunt dutate acele forme intuitive, acele imagini care pot lini~ti inima ~i mintea, descoperindu-se astfel comorile Orientului. In sine, demersul nu este reprobabil. Nimeni nu i-a impiedicat pe romani sa importe in impuniHoare cantitati cu~tele asiatice. Dad popoarele germanice nu s-ar fi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis strain, ele l-ar fi putut cu u~urinta repudia in momentul in care legiunile romane i~i pierdusera prestigiul. Cre~tinismul s-a mentinut pentru d a corespuns modelului arhetipal existent. De-a lungul timpului insa, transformarile suferite de cre~tinism l-ar fi uimit pe intemeietorul sau, dad ar fi putut sa Ie cunoasd; specificul cre~tinismului negrilor sau al indienilor ar putea preocupa, de asemenea, reflexia istorid. De ce n-ar asimila ~iOccidentul formele orientale? Romanii mergeau la Eleusis, Samotrache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar parea d Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~dri turistice de acest gen. Zeii Greciei ~i ai Romei au murit de aceea~i boala ca ~isimbolurile noastre cre~tine: atunci ca ~iastazi oamenii au descoperit vidul din spatele zeilor. In schimb zeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsumata. Numele lor era rar ~i inteligibil iar faptele lor inconjurate de 0 ob23
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
scuritate promiiatoare, ceea ce Ie deosebea radical de uzata chronique scandaleuse a Olimpului. Neinielese, simbolurile asiatice nu s-au banalizat a~a cum s-a in tam plat cu vechile simboluri autohtone. Faptul ca preluarea noului a fost tot atat de necritica precum abandonarea vechiului nu s-a transformat atunci intr-o problema. Este diferita astazi situaiia? Vom putea oare imbraca, asemenea unei haine noi, simboluri gata facute, crescute pe un teren exotic, alaptate cu sange strain, vorbite intr-o limb a straina? Un cer~etor care se ascunde in haine regale, un rege care se deghizeaza in cer~etor? Filra indoiala, este cu putinia. Sau exist a in noi 0 porunca ce ne interzice mascarada ~i ne indeamna sa ne iesem singuri vestmantul? Sunt convins ca sariicirea continua a simbolisticii are un sens. Aceasta dezvoltare are 0 consecvenia interna. S-a pierdut tot ceea ce nu a constituit obiectul gandirii ~i nu a avut, in virtutea acestui fapt, o relaiie semnificativa cu con~tiinia in continua dezvoltare. Daca incercam sa ne acoperim goliciunea cu somptuoase vestminte orientale, a~a cum procedeaza teosofii, atunci ne tradam propria istorie. Dupa ce ne-am injosit, transformandu-ne in cer~etori, nu mai putem poza apoi ca regi indieni de opereta. Mult mai probabil mi se pare, in loc de a ne crede deiinatorii un or bunuri ai caror mo~tenitori legali nu suntem in nici un caz, sa recunoa~tem deschis sariicia spirituala prod usa de pierderea simbolurilor. Noi suntem mo~tenitori legali ai simbolisticii cre~tine, pe care insa intr-un fel am tradat-o. Am lasat sa se ruineze casa pe care ne-au cladit-o pariniii no~tri ~i incercam acum sa patrundem prin efraqie in palatele orientale necunoscute pariniilor no~tri. Cine ~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate muliumi cu surogate este astazi intr-o situaiie ~i mai dificila: in faia sa se casca haul neantului pe care-I evitam cu teama. Mai rau inca: vidul este umplut cu idei sociale ~i politice absurde, caracterizate in totalitate de inconsistenia spirituala. Cel care nu se muliUlne~te cu acest savantlac preteniios se vede silit sa apeleze cu toata seriozitatea la a~a-numita sa in credere in Dumnezeu, ceea ce arata ca teama este inca mai convingatoare. Ea nu este neintemeiata caci acolo unde Dumnezeu se afla foarte aproape pericolul este foarte mare. Cu alte cuvinte, recunoa~terea saraciei spirituale este periculoasa caci cine este sarac dore~te iar cine dore~te i~i asuma un de'stin. Un proverb elveiian 24
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
o spune categoric: "rn spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatele fiecarui sarac, doi." A~a cum in crqtinism elogiul saraciei lume~ti abate mintea de la bunurile lumii, tot astfel saracia spirituala se lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a se feri de rilma~itele jalnice ale unui mare trecut, care astazi se nume~te "Biserica" protestanta, precum ~ide orice seductie a exotismului, pentru a se intoarce la sine, acolo unde in lumina rece a con~tiintei goliciunea lumii se intinde pana la a~tri. Aceasta saracie am mo~tenit-o de la parintii no~tri. Imi amintesc inca bine de invatatura in vederea confirmarii pe care am primit-o de la propriul meu tata. Catehismul m-a plictisit ingrozitor. Odata, pe cand rasfoiam micuta carte catand ceva interesant, am gasit un pasaj care se referea la Trinitate. M-am interesat, ~iam a~teptat cu riibdare pana cand instruirea a ajuns la pasajul respectiv. Cand ora mult a~teptata a sosit, tatal meu mi-a spus: "Pasajul acesta 11sarim pentru ca eu insumi nu inteleg nimic din el." Astfel ultima mea speranta a fost ingropata. Am admirat sinceritatea tatalui meu, dar asta nu m-a ajutat sa depa~esc plictiseala care ma cuprindea ori de cate ori auzeam vorbarie religioasa. Intelectul nostru a realizat lucruri extraordinare, in timp ce casa no astra spirituala s-a naruit. Suntem irevocabil convin~i ca nici eel mai nou ~i mai puternic telescop, construit in America, nu va putea descoperi empireul in spatele celor mai departate nebuloase; ~tim ca privirea ne va rataci disperata prin dqertul incomensurabilelor departari. Situatia nu se va ameliora nici in fata microcosmosului dezvilluit de fizica matematica. In cele din urma dezgropam intelepciunea tuturor timpurilor ~ipopoarelor ~idescoperim ca ceea ce este mai de pret a fast de mult spus in cea mai frumoasa limba. Asemenea copiilor intindem mainile spre aceste comori ~i ne inchipuim ca am ~i intrat in posesia lor. Dar ceea ce posedam nu mai are valoare iar mainile obosesc sa se tot intinda ciici bogatie exista pretutindeni unde ajunge privirea. Intreaga aceasta posesie se lichefiaza ~i nu putini au fast ucenicii de vrajitori care s-au inecat in cele din urma in apele pe care chiar ei Ie-au invocat, dacii nu cumva nu cazusera dinainte prada nebuniei salvatoare care imparte intelepciunea in buna ~i rea. Dintre ace~tia din urma se recruteaza acei bolnavi tematori care i~i inchipuie ca au 0 misiune profeticii. Intrucat prin divizarea artificiala a intelepciunii in adevara25
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
ta ~i falsa se na~te in suflet tensiunea iar din aceasta 0 singuriitate ~i 0 dependenta asemanatoare cu cele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in a-~i gasi tovara~i de viciu. Daca mo~tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci, pentru a vorbi ca HERACLIT, ~i spiritul a cobor~'it din inaltul de foe. Insa atunci cand spiritul se ingreuneaza, el se transforma in apa iar intelectul, victima a ingamrarii luciferice, se instapane~te asupra locului unde trona spiritu!. Acesta i~i poate asuma "patris potestas" asupra sufletului nu insa ~i teluricul intelect, simpla sabie sau ciocan al omului ~i nu creator de lumi spirituale, parinte al sufletului. KLAGES nu a vrut sa spuna altceva iar reabilitarea spiritului de catre SCHELER a fost destul de modesta caci ambii au trait intr-o epoca in care spiritul nu se mai afla sus ci jos, nu mai era foc ci apa. Drumul sufletului, care-~i cauta tatal pierdut, a~a cum Sophia il cauta pe Bythos, conduce de aceea spre apa, spre acea oglinda intunecat a dinlauntrul temeiului sau. Cine ~i-a asumat starea saraciei spirituale - adevarata mo~tenire a unui protestantism trait consecvent pana la capat - se inscrie pe drumul sufletului care duce spre apa. Aceasta apa nu este un mod de a vorbi metaforic, ci un simbol viu pentru psihismul adane. Un exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poate ilustra ideea. Un teolog protestant a visat de mai multe ori acela~i vis: ~edea pe un povarni~ iar dedesubt se deschidea 0 vale adanca pe al carei fund se afla un lac intunecat. EI ~tia in vis ca pcma in ace/ moment ceva fl impiedica sa se apropie de apa. De data aceasta s-a hotariit 5-0 faca. Apropiindu-se de mal, s-a intunecat dintr-o data, atmosfera a devenit amenintatoare iar 0 pala de vant a incretit suprafata nica ~i s-a trezit.
apei. Atunci
I-a cuprins pa-
Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care viseaza coboara in propriile sale profunzimi iar drumul 11conduce spre 0 apa misterioasa. Aici se petrece minunea lacului din Bethesda: un Inger coboara ~iatinge apa care capata prin aceasta puteri mantuitoare. In vis vantul, pneuma, este cel care bate unde ii e voia. Este necesar ca omul sa coboare la apa pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul spiritului care trece deasupra apei este insa amenintator ca orice lucru a carui cauza nu este eul uman sau care ramane in afara cunoa~terii. Astfel se 26
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
indica 0 prezenta invizibila, un nume care nu poate fi insufletit nici de a~teptarea umana, nici de arbitrul uman. EI traie~te din sine insu~i infiorand pe omul pentru care spiritul nu este altceva decat ce cred oamenii despre el sau fac din el, de cat ceea ce serie in carti sau constituie obieetul discutiilor. Cand ins a apare spontan, atunci el devine fantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv. Batranii tribului Eigonyi din Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator aqiunea zeului noptii pe care-I numeau "cel care produce frica". "EI vine la tine", imi spuneau ei, "ca 0 pala de vant reee care-ti produce fiori sau alearga fluierand in eercuri largi prin iarba inalta"; un Pan african care in ora fantomatica a amiezii da tarcoale cantand In flautul trestiei ~i inspaimanta pastorii. ~i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nou un Pastor, un pastor al turmei care la vremea intunecoasa a noptii a calcat pe malul plin de trestii al apei din valea adanca a sufletului. Spre natura, copac, stanca ~i apele sufletului a eoborat aeel spirit odinioara numai foc, asemenea acelui bat ran din Zarathustra lui NIETZSCHE, care, obosit de oameni, se retrage in padure pentru a mormai impreuna cu ur~ii intru slava creatorului. Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuie parcurs de cel care vrea sa recupereze comoara, pretioasa mo~tenire a tatalui. In imnul gnostic al sufletului2!, fiul este trimis de catre parintii sai sa caute perla pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla pe fundul unei fantani adanci, pazita de balauri, din tara Egiptului, acea lume avida ~i beata de placerile carnii, 0 lume a bogatiilor de natura fizica ~ispirituala. In cautarile sale, fiul uita de sine ~i de datoria sa ~i se pierde in orgia placerilor lumii egiptene pana cand 0 scrisoare a tatalui ii aminte~te de misiunea sa. Ajuns la apa, el se scufunda in adancimea intunecoasa a fantanii, pe al carei fllnd va gasi perla pentru a 0 oferi in cele din urma zeitatii supreme. Acest imn atribuit lui BARDESAN provine dintr-o epoca asemanatoare in mai multe privinte epocii noastre. Omenirea cauta ~i a~tepta, iar pe~tele - "Ievatus de profundo"22 - din izvor a fost acela care a devenit simbol al Mantuitorului. 21 Vezi Tlzol1lasnktell 22 AUGU5TlNU5,
in Nelltestal11enlliclze Apokryplzell edit. de HENNECKE pp. 277-28l. libri, XIII, xxi co!. 395, 29.
COllfessiollll1ll
27
Arhetipurile
~i incon~tientul coleetiv
Pe cand scriam aceste randuri am primit din Vancouver 0 scrisoare de la un necunoscut. Autorul era uimit de viseIe sale in care intotdeauna era yorba de apii: "Almost every time I dream it is about water: Either I am having a bath, or water-closet is overflowing, or a pipe is bursting, or my home has drifted down to the water edge, or I see an acquaintance about to sink into water, or I am trying to get out of water, or I am having a bath and the tub is about to overflow, etc."23 Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon~tientului. Lacul din vale este incon~tientul care se aflii intr-un fel sub con~tiintii, motiv pentru care a fost adesea denumit "subcon~tient", de multe ori cu sensul peiorativ de con~tiintii inferioarii. Apa este "spiritul viiii", dragonul de apii allui Tao, a carui naturii este asemiiniitoare apei, un yang preluat de un yin. De aceea apa inseamnii din punct de vedere psihologic spirit care a devenit incon~tient. De aceea visul teologului spune foarte corect cii el ar putea triii la malul apei efectul spiritului viu asemiiniitor minunii tiimiiduirii in lacul din Bethesda. Coborarea in adancuri pare sii preceadii intotdeauna urcarea. Astfel, un alt teolog24 a visat ca privea la un fel de castel al Graalului aflat pe un munte. EI mergea pe 0 strada care aparent conducea la poalele muntelui unde incepea urcu~ul. Cand s-a apropiat de munte a descoperit, spre marea sa dezamagire, ca era despartit de munte de 0 prapastie - 0 vagauna intunecata, adanca pe al carei fund curgea 0 apa subpamanteana. A coborat pe 0 poteca abrupta in adanc ~i apoi s-a catarat cu dificultate pe celalalt mal. Dar priveli~tea nu ~i-a facut aparitia iar visiitorul s-a trezit. ~i in acest caz visiitorului, care tinde spre inalturi luminoase, i se impune necesitatea coborarii in adancuri intunecoase ca o conditie indispensabilii a ascensiunii. In adancuri pandesc pericoIe pe care eel intelept Ie evitii, ratand insii bunul vizat, accesibil marii indrazneli necenzurate de intelepciune. 23 Aproape
de fiecare data cand visez este yorba de apa: sau fac baie sau refuleaza WC-ul, sau se sparge 0 \eava, sau casa mea ajunge pe malul unei ape, sau vad un cunos cut pe punctul de a se ineca, sau incerc sa ies din apa, sau in timp ce sunt in baie cada este toemai pe punctul de a se revarsa. 24 Faptul ca este din nou visul unui teolog nu trebuie sa mire tocmai pentru ca preotul se oeupa din motive profesionale cu problema ascensiunii. EI vorbe~te atat de des de ea incat nu e cu putin\a sa nu se intrebe despre natura propriei ascensiuni spirituale. 28
Despre arhetipurile
incon~tientull1i colectiv
Enuntul visatorului se love~te de rezistente puternice din partea con~tiintei pentru care "spiritul" poate fi doar ceva aflat in inalt. In aparenta "spiritul" vine intotdeauna de sus. Tot ce vine de jos este dubios, condamnabil. Pentru aceasta conceptie spiritulinseamna Iibertatea suprema,o plutire peste adancuri, 0 eliberare din inchisoarea teh.:iricului ~ide aceea un refugiu pentru cei tematori care nu doresc sa "devina". Apa ins a este telurica, palpabila, sange ~i setea de sange, mirasul ~i corporalitatea pasion ala. Incon~tientul este acea dimensiune a psihicului ce coboara dinspre luminozitatea con~tiintei clare spiritual ~i moral pana in sistemul nervos numit inca de cei vechi simpatic care, spre deosebire de sistemul cerebra-spinal, intretinatorul perceptiei ~i al activitatii musculare ~iprin acestea stapanul spatiului inconjurator, men tine echilibrul vital Tara mijloace de simt ~i care, prin intermediul misterioasei intropatii, ne ofera cuno~tinte despre esenta intima a unei alte vieti, putand-o chiar influenta profund. In acest sens el este un sistem colectiv, baza prapriu-zisa a oricarei participation mystique, in timp ce functia cerebro-spinala culmineaza in determinarile separatoare ale eului, avand succes prin mijlocirea spatiului daar la ceea ce este superficial ~i exterior. Ultima traie~te totul ca ceva exterior, primul ca pe ceva interior. De obicei incon~tientul trece drept un fel de intimitate inchisa, ceea ce Biblia desemna prin cuvantul "inima", conceputa, printre altele, ca locul de origine al tuturor gandurilor rele. In incaperile inimii locuiesc spiritele cele rele ale sangelui, mania cea iute ~islabiciunea simturilor. A~a arata incon~tientul cand este privit dinspre con~tiinta. Aceasta pare a fi in esenta 0 funqie a creierului mare care separa totul ~i prive~te partile in izolarea lor, incon~tientul fiind ~i elinteles exclusiv ca incon~tientul meu. De aceea se considera ca acela care coboara in incon~tient cade in marginirea imperativa a subiectivitatii egocentrice, fiind expus in aceasta fundiitura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie adaposte~te lumea subterana a sufletului. Cine prive~te in oglinda apei vede mai intai propria-i imagine. Cine se indreapta spre sine insu~i riscii sa se intalneascii cu sine insu~i. Oglinda nu lingu~e~te, ea II reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea, acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ca II ascundem cu ajutorul personei - masca noastra de actori. Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arata adevaratul chip. 29
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Aceasta este prima proba de curaj ceruta de drumul spre interior, o proba care-i sperie pe cei mai multi dci int;l1nirea cu sine insu~i face parte dintre acele lucruri neplacute pe care Ie evitam atata timp cat putern proiecta in exterior tot ceea ce este negativ. Cand sun tern in stare sa ne vedem propria umbra ~i sa suportam cunoa~terea ei, atunci abia am rezolvat 0 mid parte a sarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personal. Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~ivrea de aceea sa participe intr-o forma sau alta la viata intregului. Ea nu poate fi indepartata prin argumente ~i nici nu poate fi racuta inofensiva prin sofisme. Aceasta problema este extrem de dificila dci ea nu numai d angajeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te totodata de neputinta ~i de neajutorarea sa. Naturile puternice - sau mai curand ar trebui sa Ie numim slabe? - nu agreeaza aceasta aluzie ~i-~i inventeaza un dincolo de bine ~i de rau eroic, taind nodul gordian in loc de a-I desface. Insa mai devreme sau mai tarziu datoriile trebuie pliitite. Trebuie sa ne marturisim d exista probleme pe care nu Ie putem rezolva cu mijloace proprii. 0 asemenea marturisire are avantajul sinceritatii, al adevarului ~i al realismului, pun and astfel baza pentru 0 reaqie compensatorie din partea incon~tientului colectiv, cu alte cuvinte suntem acum dispu~i sa acordam credit unei intuitii sau sa percepem ganduri pe care mai inainte nu Ie lasam sa ajunga la expresie. Vom acorda poate atentie viselor care apar in astfel de momente sau vom reflecta asupra trairilor pe care Ie avem acum. Numai in conditiile unei asemenea atitudini pot fi trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala~luiesc in intimitatea naturii umane, caci neajutorarea ~i slabiciunea constituie trairea ~iproblema eterna a omenirii pentru care exista 0 solutie eterna, in absenta dreia omenirea ar fi pierit de mult. Atunci cand a fost racut tot ceea ce putea fi racut mai ramane doar ce s-ar putea face dad s-ar cunoa~te aceasta posibilitate. Dar in ce masura se cunoa~te omul pe sine insu~i? Experienta ne spune d destul de putin. De aceea ramane destul spatiu pentru incon~tient. Dupa cum se ~tie, rugiiciunea cere 0 atitudine foarte asemanatoare ~i are din acest motiv un efect corespunzator. Reaqia necesara ~i ceruta a incon~tientului colectiv se exprima in reprezentari arhetipale.lntalnirea cu sine insu~i inseamna mai intai intalnirea cu propria umbra. Umbra este desigur 0 tredtoare ingusta, 0 3°
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
poarta stramta, a carei dureroasa ingustime nu poate fi evitata de cel care coboara in fantana adanca. Trebuie sa facem cuno~tinta cu noi in~ine pentru a ~ti cine suntem, caci dincolo de poarta se afla in mod surprinzator 0 intindere fara margini, de 0 nemaiauzita nedeterminare, unde, dupa cat se pare, nu exista interior ~i exterior, sus ~i jos, aici ~i acolo, al meu ~i al tau, bine ~i rau. Este lumea apei in care plute~te tot ceea ce este viu, unde incepe domeniul "simpaticului", sufletul a ceea ce este viu, unde eu nu sunt distinct de acesta ~i acela, unde il traiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu. lncon~tientul colectiv nu este un sistem personal, inchis, ci obiectivitatea identica cu lumea ~i deschisa lumii. Spre deosebire de habitudinile con~tiintei mele pentru care eu sunt mereu subiectul care are obiecte, aici eu sunt obiectul tuturor subiectelor. Aici sunt atat de strans legat de lume incat uit cu u~urinta cine sunt in realitate. "Pierdut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivita pentru a caracteriza aceasta stare. Acest sine este lumea - sau 0 lume -, daca ar putea fi vazuta de 0 con~tiinta. De aceea trebuie sa ~tim cine suntem. De indata ce incon~tientul ne atinge, noi devenim incon~tienti de noi in~ine. Acesta este pericolul originar pe care omul primitiv, atat de aproape inca de aceasta pleroma, I-a cunoscut instinctiv ~i care-l inspaimanta. Con~tienta sa este inca nesigura, sta pe picioare ~ovaielniceoInca infantila, ea abia s-a desprins din apele originare. Cu u~urinta poate fi inecata de un val al incon~tientului ~i atunci primitivul uita cine este ~i face lucruri in care nu se mai recunoa~te. De aceea primitivii se feresc de efectele necontrolate: sub imperiullor con~tiinta dispare, omul fiind inlocuit de un posedat. Toate eforturile umanitatii s-au indreptat in direqia consolidarii con~tiintei. Acestui scop i-au fost subordonate riturile, reprezentarile colective, dogmele; ele constituiau zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului, ale a~a-numitelor "perils of the soul". lata motivul pentru care ritul primitiv consta din alungarea spiritelor, desfacerea vrajii, apararea de piaza rea, propitiatiuni, purificare ~iproducere analogid, adid magid, a evenimentului favorabil. Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vechi au devenit mai tarziu fundamentele bisericii. De aceea, atunci cand simbolurile imbatranesc, se prabu~esc ~i zidurile pe care ele se sprijina. Atunci apele 31
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
cresc ~i uria~e catastrofe se abat asupra umanitatii. Condudtorul religios al Taospueblo, a~a-numitul Loco Tenente Gobernador, mi-a spus odata: "Americanii ar trebui sa inceteze de a ne mai tulbura religia, caei dad aceasta se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatal nostru, sa se ridice pe cer, atunci in zece ani americanii ~i intreaga lume vor trece prin momente grele; atunci soarele nu va mai rasari." Cu alte cuvinte va fi noapte, lumina con~tiintei se va stinge, iar marea intunecata a incon~tientului va navali peste noi. Primitiva sau nu, omenirea se afla intotdeauna la liziera acelor lucruri pe care Ie face ea insa~i dar nu Ie stapane~te. Pentru a am inti doar un exemplu: toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se inarmeaza potrivit axiomei ,,5i vis pacem, param bellum". Omenirea nu poate face nimic impotriva umanitatii iar zeii, ca intotdeauna, ii conduc destineIe. Astazi zeii sunt numiti "factori", de la facere. Factorii stau in culiseIe teatrului lumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul con~tiintei suntem propriii no~tri stapani, in aparenta sun tern factorii in~i~i. Dar dad pa~im pe poarta umbrei ne dam seama cu spaima d sun tern obiectele unor factori. A ~ti aceasta este desigur neplaeut, dci nimic nu dezamage~te mai mult decat descoperirea propriei noastre neputinte. Exista chiar temei pentru 0 panid primitiva in masura in care suprematia con~tiintei in care credem ~i 0 aparam cu anxietate, in realitate unul din secretele succeselor umane, este in mod periculos pusa sub semnul intrebarii. Dar intrucat ne~tiinta nu garanteaza securitatea, ci dimpotriva spore~te insecuritatea, este preferabil, in pofida tuturor rezistentelor, sa ne cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema corect formulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom ~ti atunci d pericolul cel mai mare care ne ameninta provine din desconsiderarea reaqiei psihice. De aceea, cei clarvaziitori au inteles dintotdeauna d conditiile istorice exterioare constituie intr-un fel doar prilejul pentru pericolele cu adevarat grave, adid pentru conceptiile social-politice eronate ce nu pot fi explicate ca urmari necesare ale conditiilor exterioare, ci ca decizii ale incon~tientului. Aceasta problematid este noua dci veacurile anterioare credeau intr-o forma sau alta in zei. A fost nevoie de 0 saracire tara precedent a simboliSticii pentru a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetipuri ale incon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i se acorda cre32
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
dit. Convingerea nu poate fi adusa decat de 0 experienta cum este cea schitata In visul teologului; doar atunci poate fi traita autonomia spiritului deasupra apelor. De cand stelele au cazut din cer iar simboluriIe noastre supreme au palit, In incon~tient se desra~oara 0 viata secreta. De aceea avem astazi 0 psihologie ~i de aceea vorbim despre incon~tient. Toate acestea ar fi cu totul de prisos Intr-o epoca ~iIntr-o cultura care au simboluri. Caci ele constituie spiritul de sus iar atunci ~ispiritul Se afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemenea culturi trairea sau cercetarea incon~tientului ar fi 0 stradanie inutila, ba chiar absurda caci incon~tientullor nu este altceva de cat domnia lini~tita, netulburata a naturii. Incon~tientul nostru ins a ascunde apa insufletita, adica spirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tulburat. Cerul s-a transformat pentru noi intr-un spatiu cosmic pur fizic iar empireul divin, intr-o amintire frumoasa. Insa "inima noastra arde" ~i 0 nelini~te secreta macina radiicinile existentei noastre. Impreuna cu Voluspd ne putem intreba: Ce mai ~opte~te Wotan eu allui Mimir eap? Deja izvorul clocote~te.25
Indeletnicirea cu incon~tientul este pentru noi 0 problema. In joc se afla Insa~i existenta noastra spirituala. Toti acei oameni care au racut experienta continuta in visui amintit ~tiu cii trebuie sa caute comoara in adancul apei, comoara pe care vor incerca s-o rid ice la suprafata. Intrucat ei nu trebuie sa uite vreodata cine sunt, ei nu trebuie in nici un caz sa-~i piarda con~tiinta. Locullor va fi deci pe pamant; ei vor deveni - pentru a ramane consecventi comparatiei - pescari ~i vor prinde cu piasa sau cu undita ceea ce inoata in apa. $i chiar dacii exista oameni care nu inteleg ceea ce fac pescarii, ace~tia nu se vor in~ela niciodata asupra sensului activitatii lor, caci simbolul me~te~ugului lor este cu cateva secole mai vechi decat nepieritoarea poveste despre sfantul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar. Multi ramanla nivelul instinctual al acestei indeletniciri ~i atunci ei sunt simple vidre, a~a cum ~tim de pilda din basmullui OSCAR A.H. SCHMITz26 despre vidra. 25 Die Edda, p. 149. Acest pasaj a fast scris - nota bene 26 Miirclzell ails del11 Ullbewufltell, pp. 14 ~iurm.
33
in anull934.
Arhetipurile
~i incon~tientul
eoleetiv
Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip, dar din spatele sau se ivesc adesea fiinte vii; pe~tii - ace~ti locuitori inofensivi ai adancurilor - sunt inofensivi, insa pentru multi lacul este populat ~i de vietati de un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pescarului se prinde a ondina, un pe~te de sex feminin, pe jumatate amP Ondinele sunt fiinte fascinante: Pe jl1miltate-1trage ea Pe jumatate cade el $i niciodata TIU mai fu vazut.28 Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al unei fermecatoare fiinte feminine, denumita de noi anima. De asemenea, sirenele, meluzinele29, driadele, gratiile, ielele, lamiile ~i sucubele li pot seduce pe tineri, sorbindu-Ie viap. Moralistul va spune ca aceste figuri sunt proiectii ale un or stari suflete~ti caracterizate de dor ~i ale unor fantasme reprobabile. Nu putem sa nu acordam a anumita indreptatire acestei afirmati. Dar epuizeaza ea intregul adevar? Sunt ondinele intr-adevar doar un produs al slabiciunii morale? Oare n-au existat astfel de fiinte din vremurile cele mai vechi, atunci cand con~tiinta umana ce se infirip a era inca in intregime dependenta de natura? Spiritele padurii, campului ~i cursurilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei morale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura temute, a~a incat ciudata lor alura eroica este doar partial caracteristica. Pe atunci con~tiinta era mult mai simpla iar domeniul ei ridicol de mie. Foarte mult din ceea ce noi astazi consideram a fi parte componenta a psihicului nostru se afla la primitiv in stare de proieqie, populand lumea . inconjuratoare. Cuvantul "proiec~ie" nu este de fapt potrivit, caei nimic nu a fast aruneat in afara din suflet, ei complexitatea sa pe care a cunoa~tem as27 Pentru
aeeasta
vezi PARACELSUS, De vita longll, editat
(1562), precum
~i comentariul 28 GOETHE, balada Der Fischer. 29 Vezi pentru erarea
aeeasta
imaginea
meu in Pnrace!sus initiatului
mea Praxis aer PsycllOtherapie,
sorar mystica
ma apare
prinde
freevent
ell navodlll in literatura
in Liber mutns p. 344).
ei pasari seeolelor
-
EI
simboluri
Tractlltus
RaIse! von Bologua.
34
din]
peseuie~te
XVI-XVII,
TUS, ALDROV ANDUS ~i in eomentariulla
de ADAM VaN BODENSTEIN
als geistige Erschei11l1l1g. 677 (ilustratia ~i prinde
pentru
animus.
de exemplu
13 din lu-
0 ondina.
A sa
Ideea de Ilni-
la RICHARD us VI-
Ilureus. Vezi ~i artieolul
meu
Das
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
tazi se datoreaza unei serii de introieqii. CompJexitatea sa a crescut propor~ionaJ cu dezlnsufle~irea naturii. Ceea ce demult trecea drept 0 gra~ie stranie este numit astazi "fantasma erotid", complicfll1d In mod dureros via~a noastra sufleteasd. 0 Intalnim tot atat de des ca pe oondina; pe deasupra seamana unui spirit rau; ca 0 vrajitoare, apare sub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie, care de drept nu poate fi proprie unui con~inut psihie. Uneori provoad fascinatii care pOl' concura cu cea mai puternid vraja sau stari de teama care nu sunt depa~ite In intensitate nici de cele create de aparitia diavolului. Ea este 0 fiin~a care ne tachineaza, care ne taie drumul sub diferite chipuri ~ivestminte, care ne joad tot felul de farse, aflandu-se la originea unor amagiri faste sau nefaste, a un or depresiuni, extaze, afecte necontrolate ete. Chiar ~i In stare de introieqie rationala, ondina nu-~i abandoneaza natura pozna~a. Vrajitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele ei bauturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magid s-a rafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, dqi invizibile, nu sunt mai pu~in periculoase. Pe ce ne bazam atunci cand dam acestei zane numele de anima? Anima Inseamna totu~i suflet ~i desemneaza ceva minunat ~i nepieritor. Dar nu intotdeauna a fost astfel. Nu trebuie sa uitam d acest fel de suflet este 0 reprezentare dogmatid ce urmarea sa Indeparteze ~isa fixeze ceva nelini~titor de autonom ~ide viu. Cuvantul german Seele (suflet) este prin intermediul formei gotice saiwalo inrudit indeaproape cu cuvantul elin aioA-os, care inseamna "mobil", "cu sclipiri multicolore", adid ceva asemanator unui fluture - In elina l/Juxft, care, beat, zboara buimac din floare In floare ~i traiqte din miere ~i iubire. In tipologia gnostica, &v~pWTIOS l/JUXlKOS(omul psihic) este plasat In urma lui TIV£UflanKos (O!TIulspiritual) ~i, in fond, exista suflete rele care trebuie arse perpetuu In iad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilor nebotezati este privat cel putin de cunoa~tere a lui Dumnezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (de aceea anima) sau fladra. Un cuvant necanonic al Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape ii este aproape focului".3o La HERACLIT, sufletul este, pe treapta cea mai Inalta, de foc ~i uscat, dci l/JuXr1In sine se Inrudqte 30 HEN1':ECKE (editor), Neutestamentliche
Apokryphe1l, p. 35. 35
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
strans cu "suflu racoros" -1jJUX81 v inseamna a sutla 1jJuxpos rece iar 1jJuxos racoros ... o fiin1;avie este 0 fiin1;ainsutletita. Sutletul este viul din om, ceea ce traie9te din sine insu9i 9i produce viata: de aceea Dumnezeu a sutlat peste Adam, pentru ca el sa traiascii. Cu viclenie 9i amagire jucau9a sutleteascii determina materia cea mai inerta 9i nedoritoare de via1;asa traiascii. El convinge de lucruri incredibile pentru ca via1;asa fie traita; el ii intinde tot felul de curse omului pentru a-I determina sa ajunga pe pamant 9i sa ramana acolo, cu scopul ca viata sa fie traita, a9a cum in Paradis Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calita1;ile fructului oprit. Dacii n-ar fi existat mobilitatea 9i sclipirile sutletului, omul ar fi stagnat din cauza pasiunii sale celei mai mare - ineqia31• Ca avocat folose9te 0 anumita ra1;ionalitate iar un anumit fel de moralitate ii da binecuvantarea. A avea sutlet reprezinta 0 cutezan1;a a vie1;iiciici sufletul este un demon distribuitor de via1;acare-9i joacii jocul dracesc deasupra 9i dedesubtul vie1;iiumane, ceea ce face ca in interiorul dogmei sa fie amenin1;at cu anumite pedepse 9i propi1;iat cu anumite binecuvantari care depagesc cu mult posibilul uman al meritului. Raiul 9i iadul sunt destine ale sutletului9i nu ale omului care in slabiciunea 9i prostia sa nu ar 9ti ce sa facii intr-un Ierusalim ceresCo Anima nu este un sutlet dogmatic, 0 anima rationalis, concept al filosofiei, ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisraciitor toate enunturile incon9tientului, ale spiritului primitiv, ale istoriei limbii 9i religiei. Anima este un "factor" in sensul cel mai propriu al cuvantului. Ea nu poate fi [acuta, ci este intotdeauna a priori-ul dispozi1;iilor, reaqiilor, impulsurilor 9i a tot ce este spontaneitate psihicii. Ea este via1;acare se alimenteaza din sine insa9i, care ne insufla via1;a.Ea este via1;adincolo de con9tiin1;a ce nu-i poate fi integrata Tararest acesteia, ciici via1;apsihicii este in cea mai mare parte a ei ceva incon9tient 9i inconjoarii con9tiin1;a din toate paqile. Aceasta idee ni se impune de la sine dacii ne dam seam a 0 singura data de pregatirea incon9tienta necesara pentru a recunoa9te 0 perceptie. De9i s-ar parea cii anima subsumeaza totalitatea vietii sutlete9ti incon9tiente, ea nu este decat un arhetip printre altele 9i de aceea nu ca31
LA ROCHEFOUCAULD, Maxime (separime), DCXXX, p. 264.
Despre
arhetipurile
incon~tientului
colectiv
racterizeaza pur ~i simplu incon~tientul, fiind doar un aspect al sau. Aceasta reiese din faptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adica masculin, este foarte probabil feminin ~ipentru ca non-eul este resimtit ca neapartinfmd eului, ca exterior, imaginea animei este proiectata de obicei asupra femeilor. Fiecare sex contine in sine intr-o anumita masura sexul opus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea este determinata doar de predominarea genelor masculine asupra celor feminine. Minoritateagenelor feminine pare a forma un caracter feminin care de obicei ramane incon~tient datorita pozitiei sale inferioare. Cu arhetipul animei pa~im In domeniul zeilor, in acel domeniu pe care ~iI-a rezervat metafizica. Tot ce este atins de anima devine numinos, adica neconditionat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din paradisul omului nevinovat, plin de bune intentii. Anima furnizeaza cele mai puternice argumente Impotriva Indeletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele morale ~i descatu~eaza forte ce ar fi trebuit sa ram an a in incon~tient. $i intr-adevar lucrurile a~a stau in masura In care viata nu este doar bine ci ~i rau. Intrucat anima vrea viap, ea vrea atat binele cat ~i raui. In domeniul zanelor, aceste categorii nu exista. Viata trupeasca, precum ~i cea sufleteasca se descurca mult mai bine fara morala conventionala, fiind mai sanatoase ~i neascunzand aceasta. Anima crede In KUAOV Ka.yufr6v care este un concept primitiv, anterior opozitiei descoperite mai tarziu dintre estetica ~i etica. A fost nevoie de 0 indelungata prelucrare crqtina pentru a arata ca binele nu este Intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesar bun. Paradoxul acestei perechi conceptuale nu a creat probleme nici primitivilor, nici omului Antichitatii. Anima este conservatoare ~iramane in mod ferm ata~ata umanitatii celei vechi. De aceea ea apare adesea In haina istorica, aratand preferinte deosebite pentru Grecia ~i Egipt. A se com para pentru aceasta "clasicii" RIDERHAGGARD~i PIERREBENOIT.Visul Rena~terii, Hypnerotomachia a lui Poliphil032 ~i Faust de GOETHEau coborat adanc in Antichitate, pentru a gasi "Ie vrai mot de la situation". Primul invoca pe regina Venus, ultimul pe troiana Elena. Despre ani32 Vezi LINDA FIERZ-DAVID, BENOIT, a se consulta
Der Liebestraum des Poliphilo. (Pentru
bibliografia).
37
RIDER HAGGARD
~i
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
ma in lumea Biedermeier ~i a romantismului aflam din tabloul viu pe care-l schiteaza ANIELAJAFFE33. Nu dorim sa sporim mai mult numarul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente ofera meditatiei noastre material suficient ~i 0 simbolistica spontana, autentica. Celui care dare~te sa vada ce se intampla cand anima i~i face aparitia in societatea moderna ii recomand cu caldura cartea Private Life of Helen of Troy de ERSKINE.Ea nu este lipsita de profunzime caci tot ce este cu adevarat viu este insotit de un aer de eternitate. Anima este viata dincolo de arice categorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare ~i lauda. Regina cereasca ~i gasculita care a cazut in curs a s-a gandit vreodata cineva ce soarta sarmana a fost plasata intre stelele cerqti in legenda Mariei? Viata tara sens ~ifara regula, care nu se multume~te cu propria-i bogatie, il inspaimanta pe omul civilizat ~i-l determina sa se apereoReaqia sa nu este nejustificata caci viata este de asemenea mama tuturor absurditatilor ~i a oricarJli tragism. De aceea, omul nascut din \arana cu instinctul sau de animal sanatos se afla in lupta cu sufletul sau ~i cu demonia acestuia. Daca sutletul ar fi fost doar intuneric, atunci cazul ar fi fost simplu. Din paeate lucrurile nu stau astfel caci aceea~i anima poate aparea ~ica Inger alluminii, ca psihopomp ~i conduce catre sensul cel mai inalt, a~a cum demonstreaza Faust. Daca confruntarea cu umbra reprezinta 0 proba relativ u~oara, confruntarea cu anima, dimpotriva, 0 proba extrem de dificila. Caei rapartarea la anima este la randul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva pentru fortele spirituale ~i morale ale barbatului. Nu trebuie sa uitam niciodata ca tocmai in cazul animei este yorba de continuturi psihice care niciodata mai inainte nu au fost in posesia omului, intrucat, in calitate de proieqii, s-au aflat in afara campului sau psihic. Pentru fiu, anima se ascunde in spatele puterii cople~itoare a mamei, care adesea ramane pentru restul vietii obiectul unui ata~ament afectiv, extrem de daunator sau dimpotriva benefic, inspirandu-i curaj pentru faptele cele mai indraznete. Omului antic anima ii aparea ca zeita sau ca vrajitoare. Omul medieval a inlocuit zeita prin regina cereasca ~iprin mama biserica. Lumea desimbolizata a protestantilor a dezvoltat mai intai un sentimentalism nesanatos iar apoi 0 ascutire a conflictului moral, care a dus .\3 Bitner wIn Symbole
ClUSE.T.A. Hoffll1Cll11l5 Miirchcll
"Der Goli/elle
7()pr
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
in mod logic la "Dincolo de bine ~i rau" a lui NIETZSCHE,~i asta datorita faptului ca conflictul nu a mai putut fi suportat. In centrele civilizate, aceasta stare se exprima prin crescanda nesiguranta a casatoriei. In multe tari din Europa au fost atinse, daca nu depa~ite, cotele americane ale ratei divorturilor, ceea ce arata ca anima se afla cu precadere in stare de proieqie asupra celuilalt sex, producand astfel de relatii complicate magic. Numita stare a condus, nu in ultimul rand datorita consecintelor sale patologice, la aparitia psihologiei moderne, care sub forma ei freudiana sustine ca baza tuturor tulburarilor este sexualitatea, punet de vedere care nu face decat sa accentueze conflictul existent.34 Cauza ~iefectul sunt interschimbate. Tulburarea sexuala nu este in nici un caz cauza neplacerilor nevrotice, ci, ca ~i acestea, unul din efectele patologice ale unei diminuate adaptari a con~tiintei, care este confruntata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata. Ea nu poate intelege schimbarile din lumea ei ~i nu ~tie ce atitudine sa adopte pentru a se readapta. "Ie peuple porte Iesceau d'un hiver qu'on n'explique pas'" sun a traducerea [in franceza a] unei inscriptii coreene. Atilt in cazul umbrei, cat ~i in cazul animei nu sunt suficiente cuno~tintele conceptuale. Nici prin intropatie sau transpunere nu Ie putem trai continutul. A invap pe dinafara 0 lista de arhetipuri nu folose~te la nimic. Arhetipurile sunt complexe traite care se manifesta destinal, aqionand in viata noastra cea mai intima. Anima nu ne mai apare ca zeita, ci adesea ca slabiciunea no astra strict personala sau ca indrazneala no astra cea mai beneficiL Daca un savant merituos in varsta de ~aptezeci de ani i~i parase~te familia ~i se casatore~te cu 0 actrita de douazeci de ani, cu parul ro~u, atunci putem spune ca zeii au cerut 0 noua victima. A~a se manifesta la noi cople~itoarea forta demonica. Pan a nu de mult aceasta tanara persoana ar fi putut fi cu u~urinta lichidata ca vrajitoare. Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oameni de 0 anumita inteligenta ~icultura care inteleg u~or ~inemijlocit ideea de anima ~ireIativa autonomie a acesteia, precum ~i fenomenul animus Ia femei. In schimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati mai mari tocmai pentru ca ei nu sunt constran~i sa se confrunte cu stari de lucruri com34 Punctul meu de vedere este expus pe larg in cartea mea Die Psych%gie gWlg.
39
der Ubertrn-
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
plexe, earaeteristiee psihologiei ineon~tientului. Dadi sunt in acela~i timp ~i medici, intelegerea Ie va fi ingreunata de gfmdirea somato-fiziologica, ce crede ca poate exprima procesele psihice prin concepte intelectuale, biologice sau fiziologice. Insa psihologia nu este niei biologie, nici fiziologie, nici vreo aWi ~tiinta, ci tocmai cunoa~tere despre suflet. Tabloul pe care I-am schitat pana acum despre anima nu este complet. Ea este intr-adevar elan vital haotic, dar in acela~i timp este caracterizata de 0 ciudata semnificatie, ceva asemanator unei ~tiinte secrete sau unei intelepciuni ascunse, in surprinzatoare contradiqie cu natura ei irationala, de zana. Ma voi referi aici din nou la autorii citati mai inainte. RIDERHAGGARDi~i nume~te eroina "Wisdom's Daughter", regina din Atlantis a lui BENOITare cel putin 0 excelenta biblioteca, in care poate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui PLATON.Reincarnarea Elenei din Troia a fost eliberata dintr-un bordel din Tyr de catre inteleptul Simon Magus, pe care I-a insotit apoi in calatoriile sale. Intentionat nu am mentionat de la inceput acest aspect caracteristie al animei pentru ca prima intalnire cu ea numai la intelepciune nu te determina sa te gande~ti35. Numai eel care se confrunta cu anima are acces la aceasta dimensiune. Doar un travaliu dificil ne permite sa intelegem36 ca in spatele jocului crud cu destinul uman se ascunde un fel de intentie secreta ce pare a corespunde unei cunoa~teri superioare a legilor vietii. Tocmai nea~teptatul, haoticul nelini~titor, contine un sens adanc. ~i cu cat acest sens este mai bine cunoscut, cu atat anima i~i pierde din caracterul constrangator. Treptat se nasc zagazuri in calea puhoiului haosului; caci ceea ce are sens se separa de ceea ce nu are sens iar faptul ca sensul ~i nonsensul nu mai sunt identice slabe~te forta haosului, sensul fiind inarmat cu fort a sensului iar nonsensul cu forta nonsensului. Astfel se na~te un nou cosmos. Nu am pretentia ca prin aceasta am exprimat 0 noua descoperire a psihologiei medicale, ci doar intelepciunea straveche ca din multimea experientelor vietii ia na~tere acea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului37. 35 Ma refer aici la exemple litera Ie general accesibile ~i nu la material clinic, du-le pe primele satisfaciitoare pentru scopul urmarit. 36 Am in vedere confruntarea cu con\inuturile incon~tientului in genere. una din' marile sarcini ale procesului de integrare. 37 Carticica lui SCHMALTZ Ostliche Weisheit ul1d West/idle Psychothempie nea orientala ~i psihoterapia occidentaJa) of era un bun exemplu pentru
40
considerfmAceasta este (In\elepciuaceasta.
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
Intelepciunea ~i lipsa Intelepciunii nu numai ca apar la fiintele de felul zanei ca unul ~i acela~i lucru, dar chiar sunt unul ~i acela~i lucru atata timp cat sunt Intruchipate de anima. Viata este lipsita ~i plina de sens. ~i daca lipsa de sens nu devine obiect al rasului iar sensul obiect al speculatiei, atunci viata este banala, totul are dimensiuni insignifiante. Exista atunci doar un sens mic ~i un nonsens mic. In fond nimic nu are sens caci atata timp cat a lipsit omul ca fiinta ganditoare nimeni nu a explicat fenomenele. De explicatii are nevoie doar acela care nu Intelege. Semnificatie are doar ininteligibiluL Omul ~i-a Iacut aparitia Intr-o lume pe care n-o Intelegea ~i de aceea a Incercat s-o explice. Astfel anima ~i, prin urmare, viata sunt lip site de semnificatie pentru ca nu ofera explicatii. Insa ele sunt explicabile caci In orice haos exista cosmos ~iIn orice dezordine, ordine secreta, In orice arbitrar, lege severa, caci orice aqiune se bazeaza pe contrarii. Pentru a cunoa~te acest fapt este nevoie de capacitatea discriminatorie a intelectului uman care dizolva totulin judecati antinomice. Daca el se confrunta cu anima, atunci haosul arbitrarului Ii va da prilejul sa Intrevada ordinea secreta, adica sa "postuleze" privitor la ea existenta sensului ~i intentiei. Ciici In realitate nu dispunem de la Inceput de 0 reflexie rece, ~tiinta ~i filosofia nefiindu-ne de nici un folos iar Invatiitura religioasa traditionala ajutandu-ne doar Intr-o mica masura. Suntem excedati de 0 traire haotica iar judecata cu toate categoriile sale se dovede~te neputincioasa. Explicarea umana e~ueaza In fata acestei situatii de viata turbulente, pentru care nu se potrive~te nici una din interpretarile tradition ale. Este un moment de prabu~ire. Cadem in abisurile cele mai adanci, "ad instar voluntariae mortis", cum foarte bine spune ApULEIUS.Nu este yorba de o artificiala renuntare voita la propriile capacitati, ci de una natural a, silita. Nu este yorba de 0 supunere ~iumilire voite, infrumusetate moral, ci de 0 infrangere totala de neinteles, incununata de teama plina de panica a demoralizarii. Abia cand toate punctele de sprijin au fost distruse ~i cand nu mai exista speranta vreunei proiectii se creeaza posibilitatea trairii unui arhetip care pana acum a stat ascuns In lipsa de sens plina de semnificatie a animei. El este arhetipul sensului, a~a cum anima este arhetipul vierii pur ~i simplu. Sensu! ne apare ca fiind ceva de data mai recenta deoarece consideram, nu tara 0 anumita indreptatire, ca noi sun tern sursa lui ~i ca lu41
Arheripurile ~i incon~rienrul colecriv
mea poate exista ~i Taraa fi interpretata. Insa cum procedam pentru a conferi sens? De unde-I obtinem in ultima instanta? Formele conferirii de sens sunt categorii istoriee ale caror radaeini coboara pana in Antichitatea nebuloasa, fapt de care nu ne dam seama cu suficienta claritate. Conferirea de sens se folose~te de anumite matrite stravechi. Putern aborda aceasta problema din ce punet dorim, pretutindeni yom ajunge la istoria limbii ~ia motivelor, care intotdeauna trimite direct la fermecata lume primitiva. Sa luam ca exemplu cuvantul idee. EI trimite la coneeptul platonician de doos ideile ve~nice fiind imagini originare care sala~luiesc £V UTI£pOUp
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
da In care a avut dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorul vis38: Statea in fata unui frumos in negru. !?tia ca este magicianul
barbat in varsta, in intregime
imbracat
alb. Acesta tocmai ii vorbise indelung
dar autorul visului nu-~i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitia finala: ,,$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul magicianului negru. " In momentul respectiv s-a deschis u~a ~i a intrat un biirbat in varsta, foarte asemanator cu primul, numai ca era imbracat in alb. S-a adresat magicianului alb: "Am nevoie de ajutorul tau': aruncand in acela~i timp 0 privire intrebCitoare catre visa tor. Magicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini~tit, este un inocent. " Apoi magicianul negru a inceput sa povesteasca: el vine dintr-o tara indepartata unde s-a intamplat ceva ciudat. Tara era guvernata de un rege bCitran care a simtit ca
i se apropie
moartea
~i din acest motiv a inceput sa-~i caute un mor-
manto In acea tara exista un mare numar de morminte din timpuri vechi dintre care regele I-a ales pentru sine pe cel mai frumos. Potrivit legendei, aici fusese inmormantata 0 fecioara. Regele a dat dispozitie ca mormantul sa fie deschis ~i sa fie pregCitit pentru sine. Insa de indata ce osemintele care se aflau acolo au fost scoase la lumina, ele au prins viata ~i s-au prefacut
intr-un
cal negru care afugit
spre de~ert unde a dis-
parut. El, magicianul negru, de indata ce a auzit aceasta istorie a pornit in cautarea calului. Dupa cateva zile de mers pe urmele sale a ajuns in de~ert, I-a strabiitut pana pe partea unde incepea din nou iarba. Aco10 a gasit calul pascand ~i a descoperit ceva in legCitura cu care are nevoie de sfatul magicianului alb. Acolo a dat peste cheia paradisului ~i nu ~tie ce trebuie sa faca cu ea in continuare. - In acest moment ten-
sionat visatorul s-a trezit. In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul visului: dominant este simbolul biitranului rege care-~i dore~te odihna eterna, ~i anume In locul unde au mai fost Ingropate astfel de "dominante". El a ales mormantul animei care-~i doarme somnul de moarte asemenea frumoasei din padurea adormita, atata timp cat viata este reglata ~iexprimata de un principiu (print sau princeps) viabil. Insa cand 38 Am mai amintit acest vis in studiul 2/11' Phii1lome1lo1ogie des Geistes i/11Miirchell ~iin Psychologie /Inri Erziehwzg ca exemplu de vis "mare", fara un comentariu amanun\it.
43
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
regele ajunge la sfaqitul vietii39, ea i~i recapiitii viata ~i se transform a in calul cel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprima lipsa de control a naturii pasion ale. Cine il urmeaza ajunge in de~ert, adica intr-un tar am arid, indepiirtat de oameni, a imagine a insingurarii spirituale ~i morale. Insa acolo se aflii cheia paradisului. Dar ce inseamnii paradisul? Desigur, edenul cu pomul vietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rauri ale sale. In viziune cre~tina, el este de asemenea ora~ul ceresc al "Apocalipsei" care, ca ~iedenul, apare structurat ca mandala. Insa mandala reprezinta un simbol al individuatiei. Prin urmare, magicianul negru este acela care gase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credinta ale visatorului, cheia care deschide calea individuatiei. Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia insingurare-individuatie sau evolutia spre sine. Aceasta parte a visului este totodata 0 remarcabila parafrazii a Cuvantului Domnului editat ~i completat de HUNT ~i GRENFELL, un de drumul spre impiiriitia cereasca este aratat de animale ~i unde, in admonitiune, se spune: "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi in~iva, caci voi sunteti ora~ul iar ora~ul este imparatia. "40 Ceea ce urmeaza constituie 0 parafrazii a ~arpelui din paradis care i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca, piicat care a condus in cele din urma la mantuirea omenirii de catre Fiul Domnului. Aceastii inliintuire cauzala a prilejuit, dupii cum se ~tie, identificarea ofiticii a ~arpelui cu soter-ul (salvator, mantuitor). Calul negru ~i magicianul negru sunt - ceea ce reprezintii continut spiritual modern - elemente cvasinegative, a caror relativitate in raport cu binele este sugerata de interschimbarea vestmantului. Cei doi magicieni sunt doua aspecte ale barbatului batran, ale maestrului ~i invatiitorului de inaltii clasa, ale arhetipurilor spiritului care reprezintii sensul preexistent ascuns in haosul vietii. El este tatal sufletului, care in mod surprinziitor este mama sa fecioara motiv, pentru care el a fost numit de catre alchimi~ti "striivechiul fiu al mamei". Magicianul negru ~i calul negru corespund coborarii in adancul intunecos din vise Ie amintite anterior. 39 Pentru aceasta vezi motivul "batranului rege" din alchimie (Psychologie IlIld Ale/jemie, paragr. 491 ~i urm.) 40 Vezi ~i JAMES, Apocryphal New Testament, pp. 25 ~i urm.
44
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tanar student la teologie! Din fericire el n-a observat ca in vis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a oferit spre intelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a unor asemenea evenimente poate surprinde. De ce atata risipa? La aceasta trebuie totu~i sa adaug ca nu ~tim cum a aqionat visul asupra studentului dupa un timp mai indelungat ~isa subliniez ca, mie cel putin, visul mi-a spus foarte multo El nu s-a pierdut, chiar daca autorul sau nu I-a inteles. In mod evident visulincearca sa prezinte binele ~i riiulin functia lor comuna, probabil ca raspuns la conflictul moral inca nerezolvat din sufletul cre~tin. Din relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita apropiere de ideile Orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse, de eliberarea de contrarii care este indicata ca 0 posibilitate de solutie a conflictelor. Cat de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~ia raului practicata in Orient 0 arata 0 interogatie indiana: "Care drum spre desavar~ire este mai lung, al celui care-l iube~te pe Dumnezeu sau al celui care-l ura~te?" Raspunsul este urmatorul: "Cel care-l iube~te pe Dumnezeu are nevoie de ~apte reincarnari pana la desavar~ire iar cel care-l ura~te, doar de trei, caei eel care-l ura~te se gande~te mai mult la el decat cel care-l iube~te." Eliberarea de contrarii presupune 0 nivelare valorica funqionala care contrazice sentimentul nostru cre~tin. Totu~i eooperarea contrariilor morale este, a~a cum 0 arata visul discutat, un adevar natural, recunoscut de Orient ca atare, fapt ilustrat in modul cel mai clar de filosofia taoista. De altfel exista ~i in traditia cre~tina anumite pasaje care se apropie de acest punct de vedere. Amintese ca exemplu parabola ispravnieului necredincios. Visul nostru nu constituie in aceasta privinta ceva singular intrucat tendinta relativizarii contrariilor este una din trasaturile specifice ale ineon~tientului. Trebuie precizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurile de sensibilitate morala exacerbata; in alte cazuri incon~tientul poate insista tot atat de ferm asupra incompatibilitatii contrariilor. De regula, ineon~tientul se situeaza pe 0 pozitie eompensatorie in raport cu atitudinea con~tiintei. De aceea se poate spune ca visul presupune convingerile ~idubiile specifiee unei con~tiinte teologice de observanta protestanta. In pofida acestei limitari a valabilitatii sale la un domeniu restrans, visuli~i demonstreaza clar superioritatea. Sensul 45
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sau apare, in mod adecvat, exprimat ca opinia ~i vocea unui magician intelept, superior in toate privintele con~tiintei visatorului. Magicianul este sinonim cu batranulintelept care are relatii de filiatie directa cu figura ~amanului din societatile primitive. EI este, ca ~ianima, un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei vieti cu lumina sensului. EI este iluminatul, invatatorul ~i maestrul, un psihopomp, a carui personificare nu a putut fi evitata nici de iconoclastul NIETZSCHE, care I-a incarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epoci aproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor al propriei iluminari ~i al propriului extaz "dionisiace". Este adevarat ca pentru el Dumnezeu era mort, dar demonulintelepciunii s-a transform at pentru el intr-un dublu intrupat, a~a cum spune: Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi -
iar Zarathustra
mi-a
trecut prin fa~a41...
Pentru NIETZSCHE, Zarathustra este mai mult decat 0 figura poetica, este 0 marturisire involuntara. Viata sa a fost 0 ratiicire in intunecimile indepartarii de Dumnezeu, ale decre~tinarii ~i de aceea i-a aparut revelatorul ~iiluminatorul ca izvor vorbitor al sufletului sau. De aici provine limba hieratica din A~a grait-a Zarathustra, caci acesta este stilul arhetipului spiritului. Prin trairea acestui arhetip modernul face experienta modalitatii stravechi a gandirii ca activitate autonoma al carei obiect suntem. Hermes Trismegistos sau Thoth din literatura ermetica, Orfeu, Poiandres ~i inruditul cu acesta Poimen allui Hermas42 constituie alte formulari ale aceleia~i experiente. Daca numele de Lucifer nu ar avea 0 incarcatura peiorativa, el ar fi foarte potrivit pentru acest arhetip. De aceea m-am multumit sa-I denumesc arhetipul batranului fntelept sau arhetipul sensului. Asemenea tuturor arhetipurilor, ~i acesta are un aspect pozitiv ~i unul negativ. Cititorul poate gasi 0 prezentare amanuntita a in Lieder des Pri11Ze1l Vogelfrei, p. 60. in original, versurile lui NIETZSCHE suna in felul urmator:
41 Sils-Mnria
Da, plOtzlich, Freundin! wurde Eins zu ZweiUnd Zarathustra gieng an mir vorbei ... 42 REITZENSTEIN considera Piistorulilli Hennas drept 0 scrisoare crqtina fa\a de POil11{llldres.
concurenta
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
dualitatii "batranului intelept" in eseul meu intitulat Contributii la fenomenologia spiritului in basm. Cele trei arhetipuri discutate pana acum - umbra, anima ~ibatranulintelept - apar personificate in experienta nemijlocita. In dezvoltarile anterioare am prezentat premisele psihologice genera Ie necesare pentru ca ele sa fie experimentate. N-am mai putut oferi insa de cat simple rationalizari abstracte. Mult mai sugestiva ar fi fost 0 descriere a procesului a~a cum se manifesta in experienta nemijlocita. In cursul acestui proces arhetipurile apar ca persoane ce aqioneaza in vise ~i fantasme. Procesulinsu~i se desra~oara in cadrul unui alt tip de arhetipuri pe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri ale transformarii (Wandlung). Acestea nu mai sunt persoane ci situatii, locuri, mijloace, cai tipice etc. care simbolizeaza respectivul fel de transformare. Ca ~i persoanele, aceste arhetipuri sunt adevarate simboluri care nu pot fi interpretate nici ca GllfH:ia (semne), nici ca alegorii. Caracterul de adevarate simboluri deriva din multitudinea sensurilor, din profunzimea, din inepuizabilitatea lor. Principiile fundamentale, acele apxaf, ale incon~tientului sunt, datorita bogatiei lor, indescriptibile, de~i cognoscibile. Judecata intelectuala cauta intotdeauna univocitatea ~iin felul acesta rateaza esentialul, dci ceea ce corespunde cel mai bine naturii lor este plurivocitatea, bogatia aproape de necuprins a relatiilor, care fac cu neputinta formularile univoce. In plus, ele sunt paradoxale, asemenea spiritului la alchimi~ti care trece drept "senex et iuvenis simul". Cine dorqte sa-~i fad 0 idee despre procesul simbolic poate apela la seriile de imagini din alchimie de~i simbolurile acesteia sunt mai ales tradition ale, chiar dad, adesea, originea ~i semnificatia Ie sunt obscure. Din cultura Orientului cele mai bune exemple sunt: sistemul chakren tantric43 sau sistemul nervos mistic din yoga chineza44. Dupa to ate aparentele, seria de imagini a tarotului reprezinta vestigii ale arhetipurilor transformarii, idee ce mi-a fost confinnata de 0 expunere lamuritoare a profesorului R. BERNOULLI.45 Procesul simbolic este 0 traire in imagini ~ia imaginii. Dezvoltarea sa are de regula 0 structura enantiodromid, asemenea textului I Ching, 43 44
(Editor), The Serpmt Power. Seelische Fiihnmg im lehenden ]iwismlls. 45 BERNOULLI, Zur SYlIlholik geollletrischer Figllren lIt/d Zahlell. AVALON
ROUSSELLE,
47
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
~i constituie un ritm al negarii ~i afirmarii, al pierderii ~i ca~tigului, al luminii ~i intunericului. Inceputul este aproape intotdeauna 0 fundatura sau 0 alta situatie criticii. Scopul sau este, general vorbind, iluminarea sau con~tiinta superioara prin care situatia initiala este ridicata pe 0 treapta mai inalta ~idepa~ita. Din punct de vedere temporal, procesul poate fi foarte concentrat, manifestandu-se intr-un singur vis sau intr-o singura traire, sau foarte diluat, intinzandu-se pe luni sau ani, in funqie de natura situatiei initiale, a individului angajat in proces sau a scopului de atins. Desigur, bogatia simbolicii variaza considerabil. De~i initial totul este trait la nivelul imaginii,.adica simbolic, nu este yorba totu~i de pericole de mucava, ci de riscuri reale, care pot determina un destin. Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fascinatiei arhetipurilor, ceea ce se intampla mai ales atunci cand imaginile arhetip ale nu sunt con?tientizate. In cazulin care exista 0 predispozitie psihoticii se poate in tam pIa ca figurile arhetipale, ciirora oricum Ie este proprie, in virtutea numinozitatii lor naturale, 0 anumita autonomie, sa se elibereze de controlul con~tiintei ~i sa ajunga la deplina independenta, adicii sa producii fenomene de posedare. Bolnavul posedat de anima dorqte sa se transforme prin autocastrare intr-o femeie numita Maria sau se teme ca i se va impune a~a ceva cu forta. Un exemplu pentru aceasta il constituie cunoscutul SCHREBER.46 Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologie a animei cu numeroase motive arhaice. Un caz de acest tip a fost publicat la vremea sa de NELKEN.47 Un alt pacient ~i-a descris ~i comentat singur simp tome Ie intr-o carte.48 Amintesc aceste cazuri pentru cii exista oameni care sustin cii arhetipurile sunt propriile mele naluciri. Ceea ce in psihoza se manifesta brutal in nevroza ramane ascuns intr-un plan secund, influentand nu mai putin viguros con~tiinta. Cand analiza ajunge la fundalul con~tiintei, ea des cop era acelea~i figuri arhetipale care anima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase documente literar-istorice demonstreaza cii este yorba de forme ale imaginarului care se manifesta practic pretutindeni, ~i nu de produse ale psihozei. Aspectul patologic nu cansta in existenta acestar reprezentari, 46 Del1kwiirdigkeiten eines NervenkrolIkelI. 47 Al1alytische Beobachtllngen iiber Ph(l/'ltasien cines Schizophrenell. 48 CUSTANCE, Wisdom, Madness and Folly.
Despre arhetipurile
incon~tientului
colectiv
ci in fenomenul de disociere datoritii ciiruia con~tiinta nu mai poate controla incon~tientul. De aceea in toate cazurile de disociere este necesarii integrarea incon~tientului in con~tiintii. Este yorba de un proces sintetic pe care I-am denumit "procesul individuatiei". Acest proces corespunde de fapt cursului natural al vietii prin care individul devine ceea ce a fost de la inceput. Intrucat omul are con~tiintii, 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase variatiuni ~i perturbiiri generate de abaterea con~tiintei de la baza instinctualii arhetipalii. De aici rezultii necesitatea sintezei celor douii pozitii, sintezii care inseamnii psihoterapie chiar pe treptele cele mai primitive, unde apare sub forma riturilor de reconstruire (Wiederherstellungsriten). Ca exemple pot fi date identificiirile retrospective ale australienilor cu striimo~ii perioadei alcheringa, identificiirile cu fiii soarelui la populatiile Taospueblo, apoteoza soarelui din misterullui Isis la ApULEIUSetc. Metoda terapeuticii a psihologiei complexe constii, pe de 0 parte, tocmai in con~tientizarea cat mai deplinii a continuturilar incon~tiente constelate ~i, pe de alta parte, in sinteza acestora cu con~tiinta prin intermediul actului cognitiv. Dar pentru cii omul civilizat este caracterizat de 0 mare disponibilitate ~i se folose~te de ea in mod constant cu scopul de a evita to ate riscurile posibile, nu este sigur cii actul cunoa~terii va fi urmat de comportamentul corespunziitor. Dimpotrivii, trebuie sii anticipiim manifesta lipsii de eficientii a cunoa~terii ~i in consecintii sii-i diim 0 utilizare adecvatii. De regulii, cunoa~terea singurii nu ajutii ~i nici nu constituie prin sine 0 fortii moralii. De abia in astfel de cazuri devine clar in ce masurii, vindecarea nevrozei este 0 problemii maralii. Deoarece arhetipuriJe sunt relativ autonome, ca arice continut numinos, ele nu pot fi integr<:iteexclusiv rational, ci au nevoie de un procedeu dialectic, adicii de 0 adeviiratii confruntare, care imbracii adesea forma dialogului, realizill1du-se astfel nedeliberat definitia alchimicii a meditatiei: "colloquium cum suo angelo bono", dialogul interior cu ingerul siiu bun.49 De obicei, acest proces are 0 desfii~urare dramaticii, cu multe peripetii. EI se exprimii in simboluri onirice sau este insotit de astfel de simboluri, inrudite cu acele "representations collectives", care 49 RULANDUS, Lexicon alche111iae (articolulmeditatio).
49
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sub forma motivelor mitologice au intruchipat dintotdeauna transformarile suflete~ti. 50 Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la mai multe exemple de arhetipuri. Le-am ales pe acelea care joaca rolul principal in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul de transformare psihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul care s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, umbra, anima ~ibatranul intelept au fost reluate ~i tratate pe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale incon~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbolistica sinelui5I, iar procesul individuatiei, in relatia sa cu simbolistica alchimica, a fost supus unei cercetari mai aprofundate.52
50 Uimuriri sllplimentare 51 Aion.
UntersLlchungen
52 Psychologie
in lucrarea mea SYlJlbole der Wand/illig. wr
SYl11bolgeschichte.
IlIld Alchel11ie.
50
II CONCEPTUL DE INCON$TIENT COLECTIV
[Initial 0 expunere intitulata The concept of the Collective Unconscius ~i tin uta la Abernethian Society, spitalul St. Bartholomew din Londra pe 19 octombrie 1936. Publicata in jOLimal al acestui spital (Londra 1936-1937) pp. 46-49 ~i 64-66.J
CONCEPTUL DE INCON$TIENT COLECTIV
Intrucat conceptul de incon~tient colectiv este acela dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai multe neintelegeri, in cele ce urmeaza voi incerca a) sa-l definesc, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru psihologie, c) sa expun metoda de demonstrare ~i d) sa dau cateva exemple.
a) Definitie Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihicului care poate fi deosebita negativ de incon~tientul personal prin faptul ca el nu-~i datoreaza existenta experientei personale ~i nu este de aceea un ca~tig personal. In timp ce incon~tientul personal consta esentialmente din continuturi care au fost candva con~tiente dar care au disparut din con~tiinta, fiind fie uitate, fie refulate, continuturile incon~tientului colectiv nu au fost niciodata con~tiente, nefiind deci dobfmdite individual, ~i-~idatoreaza existenta exclusiv ereditatii. Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideii de incon~tient colectiv, indica prezenta in psihic a anumitor forme de universala raspindire. Cercetarea mitologica Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele corespund conceptului de "representations collectives" creat de LEVy-BRUHLiar in domeniul studiului comparativ al religiilor HUBERT~i MAUSSIe-au definit drept "categorii ale imaginatiei". Mai de mult ADOLF BASTIANIe desemnase prin termenul de "idei origin are" sau "elementa53
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
re". De aici rezultii suficient de clar cii reprezentarea pe care 0 am despre arhetip -literal 0 formii preexistentii - nu este singularii, ci poate fi mtalnitii ~iin alte discipline, unde imbracii 0 hainii terminologicii specificii. Prin urmare, teza mea sunii in felul urmiitor: aliituri de con~tiintii, care are 0 naturii pe deplin personalii ~i pe care 0 consideriim - chiar atunci cand ii anexiim ca pe un apendice incon~tientul personal - ca fiind singurul sistem psihic, existii un al doilea sistem psihic, a ciirui naturii este colectivii, nonpersonalii. Incon~tientul colectiv nu se formeazii pe parcursul vietii individului, ci este mo~tenit. EI constii din forme preexistente - arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod mijlocit ~i conferii continuturiJor con~tiintei 0 formii bine determinatii.
b) Semnificatia psihologicii a incon~tientului colectiv Psihologia noastra medicala, care s-a niiscut din practica de clinicii, subliniazii natura personalii a psihicului. Am in vedere in primul rand conceptii1e lui FREUD ~i ADLER.Este 0 psihologie a persoanei care considerii cii factorii etiologici sau cauzali au 0 naturii aproape exclusiv personalii. Totu~i, chiar ~i aceastii psihologie se bazeazii pe anumiti factori biologici generali, cum ar fi de pildii instinctul sexual sau nazuinta de autoafirmare, ~i nu doar particularitatile personale. Ea este constransa la aceasta in miisura in care emite pretentia de a fi 0 ~tiinta explicativii. Nici una din aceste conceptii nu contesta existenta instinctelor, comune animalelor ~i oamenilor, ~i nici influenta lor asupra psihologiei personale. I115ainstinctele sunt factori motivationali ereditari nonpersonali, de universalii riispandire, care se afla adesea atat de departe de marginea con~tiintei, incat psihoterapia modernii se vede silitii sa-~i asume sarcina de a-i ajuta pe pacienti sii ~iIe con~tientizeze. In plus, instinctele nu sunt, conform esentei lor, vagi ~i nedeterminate, ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea oriciirei con~tientiziiri ~i indiferent de gradul acesteia, i~i urmiiresc scopurile intrinseci. De aceea ele constituie analogii exacte ale arhetipurilor, atat de exacte incat se poate admite cu temei cii arhetipurile sunt copiile incon~tiente ale instinctelor insqi; cu alte cuvinte, ele reprezinta modelele fundamentale ale comportamentului
instinctiv.
54
Conceptul de incon~tient colectiv
Ipoteza incon~tientului colectiv este de aceea tot atat de riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poate admite fara dificultate ca, racand abstraqie de motivatia rationala a intelectului con~tient, activitatea umana este influentata Intr-o masura considerabila de catre instincte. Daca afirmam ca fantezia, perceptia ~i gandirea noastra sunt influentate In acela~i mod de principii formale Innascute ~i de universala raspandire, 0 Intelegere care functioneaza normal va descoperi In aceasta conceptie tot atat de mult sau tot atat de putin misticism ca In teoria instinctelor. De~i am fost adesea Invinuit de misticism, trebuie sa subliniez 0 data In plus ca incon~tientul colectiv nu constituie 0 problema speculativa sau filosofica, ci una empirica.lntrebarea suna simplu: exista sau nu exista astfel de forme universale? Daca exista, atunci exista ~i un domeniu al psihicului care poate fi numit incon~tient colectiv. Diagnoza incon~tientului colectiv nu este Intotdeauna 0 sarcina u~oara. Nu este suficient sa identificam natura arhetipala, adesea evidenta, a produselor incon~tiente, caci acestea pot fi tot atM de bine dobandite prin intermediullimbii ~i al educatiei. Criptomnezia trebuie de asemenea exclusa, ceea ce In multe cazuri este aproape imposibil.ln pofida tuturor acestor dificultati sunt suficiente cazurile individuale In care rena~terea spontana a motivelor mitologice se afla dincolo de orice dubiu rational. Daca un asemenea incon~tient exista cumva, atunci explicatia psihologica trebuie sa ia cuno~tinta de el ~i sa supuna unei critici severe anumite etiologii pretins personale. Punctul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un exemplu concreto Ati citit probabil interpretarea pe care 0 da FREUD unui anum it tablou allui LEONARDO DA VINCI care Ie reprezinta pe Sf. Ana ~i pe Maria cu Pruncull. FREUD explicii remarcabilul tablou prin faptul cii LEONARDO Insu~i a avut doua mame. Aceasta cauzalitate este personala. Nu intentionam sa ne oprim asupra faptului cii astfel de imagini nu sunt deloc unice ~i nici asupra minorei inexactitati cii Sf. Ana este de fapt bunica lui Cristos, ci dorim sa subliniem cii psihologia aparent personala este impregnata de un motiv nonpersonal, bine cunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua mame este un arhetip ce poate fi Intalnit In diferite variante In domeniul mitologiei ~i al religiei, constituind baza a 1
Eille Killdizeitserillllertlllg
des Leollardo
da \fiIlCi, 1\1.
55
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
numeroase representations collectives. A~ putea aminti ca exemplu motivul dublei origini, al originii umane ~i al celei divine, ca in cazullui HERAKLEScare, adoptat de Hera din ne~tiinta, a dobandit nemurirea. Ceea ce era mit in Grecia reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul era in acela~i timp de natura umana ~idivina. Pe peretii camerelor de na~tere ale templelor egiptene sunt infati~ate cea de-a doua concepere ~ina~tere divina a faraonului - el s-a nascut "a doua oara". Aceasta reprezen tare constituie baza tuturor misterelor rena~terii, inclusiv a celor cre~tine. Cristos insu~i s-a nascut de doua ori: prin botezarea in Iordan a realizat rena~tcrea din apa ~i din spirit. 1I'lliturghia romana cristelnita este numita In mod consecvent "uterus ecclesiae" ~i din lvIisalul roman aflam, dmd se vorbe~te despre sfintirea apei de botez in sabbatum sanctum, si'unbata de dinaintea Pa~telui, cii ~i astazi ea se nume~te astfel. Oricum ar fi, in gnoza timpurie spiritul, care aparea sub chipul unui porum bel, era considerat ca sophia, sapientia, intelepciunea ~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul acestui motiv al parintilor dubli, copiii de astazi, in locul zanelor bune sau rele care realizau 0 "adoptie magicii" cu blestem sau binecuvantare, au na~i, adica (in germana elvetiana) "Gotti" ~i "Gottc", (in engleza) "godfather" ~i"godmother". Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 larga raspandire spatiala ~i temporala. La inceputurile medicinei ea aparea ca un mijloc magic de vindecare; in multe religii ea constituie experienta misticii iar in filosofia naturii din Evul Mediu, ideea centrala; last not least multi cop ii, dar ~i unii adulti, cred cii parintii lor nu Ie sunt decat parinti adoptivi ciirora Ie-au fost incredintati. BENVENUTOCELLINI, de pilda, avea aceasta credinta despre care aflam din autobiografia sa2. 1nsa este cu totul exclus ca toti oamenii care cred intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate doua marne sau invers, ca cei ciltiva care au imparta~it soarta lui LEONARDOsa fi molipsit cu complexele lor restul umanitatii. Fapt este cii trebuie sa admitem existenta unei nevoi umane universale ciireia ii corespunde prezenta universala a fantasmei celor doua marne, nevoie ce se oglinde~te in aceasta tema. Chiar dad LEONARDODAVINCI ~i-ar fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf. Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoie2
Leben des Benvenuto Cellini, tibersetzt und hg. van GOETHE.
Conceptul de incon~tient colectiv
Iii -, totu~i el n-ar fi exprimat astfel decat 0 credinta pe care milioane de oameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o. Simbolul vulturului, analizat de FREUD in eseul amintit, face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui HORAPOLL03, 0 carte foarte citita in vremea aceea. Din ea aflam ca vulturii sunt doar de sex feminin ~ica simbolic desemneaza mama; fecundarea lor 0 realizeaza vantul (in grece~te, pneuma). Sub influenta Cre~tinismului, acest cuvant a capatat sensul de "spirit". In relatarea despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza inca dubla semnificatie de vant ~i spirit. Consider ca acest fapt se refera la Maria care, conform esentei sale fecioara, este fecundata de pneuma, asemenea unui vultur. Totodata vulturul este, dupa HORAPOLLO, simbolul Atenei, care, nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce cuno~tea doar maternitatea spirituala. Toate acestea trimit la Maria ~i la motivul rena~terii. Nu exista nici 0 dovada ca LEONARDO ar fi putut exprirna altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem ca s-a identificat cu PruncuI, atunci el a infati~at, dupa cat se pare, dubla maternitate mitica ~i nu propria sa istorie. ~i ce am putea spune despre toti ceilalti arti~ti care au pictat acela~i motiv? Sa fi avut ~i ei doua marne? Cu neputinta sa transpunem acum cazullui LEONARDO in domeniul nevrozelor ~isa admitem ca este yorba de un pacient cu un complex matern care i~i inchipuie ca nevroza sa provine din faptul de a fi avut doua marne. De~i rezultatul interpretarii personale i-ar fi dat dreptate, acesta ar fi in intregime fals. Caci in realitate cauza nevrozei sale ar consta in reactivarea arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip funqioneaza individual ~i istoric fara a avea vreo legatura cu situatia relativ rara a dublei maternitati. De~i seducatoare, ipoteza unei cauze personale atM de simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict medical a ii va fi, fara indoiala, dificil sa inteleaga cum poate rnotivul mamei dubIe, despre care el nu are cuno~tinta, sa aiba 0 forta atat de mare in cat sa aqioneze ca 0 situatie traumatica. Insa dad luam in considerare energiile uria~e ascunse in sfera mitid a omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastid. De fapt 3
1, 11, p. 32 I, II, p. 32 -
FREUD,!.
c., II, pp. 24 ~i mm.
57
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
exista numeroase nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determinate. Consider de-a dreptul periculoasa incercarea psihologiei pur personale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta motivelor arhetipale, psihologice care cauta chiar sa distruga aceste motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai bine dedt acum douazeci de ani natura fortelor profunde. Doar suntem martorii retriiirii de catre 0 mare natiune a unui simbol arhaic, ba chiar a unor forme religioase arhaice ~i a modului in care aceasta noua emotie aqioneaza revolutionar asupra individului, transformandu-l. Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe care nici nu ne-o puteam imagina inainte de razboi. ~i ce altceva este soarta marilor popoare decat sumarea modificarilor psihice ale indivizilor? Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata, avandu-~i radacinile exclusiv in cauze person ale, arhetipurile nu intervin in nici un fel. Insa cand nevroza provine dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba de 0 situatie daunatoare intr-altfe!, care provoaca nevroza la un l1umar mare de indivizi, trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor. Intrucat nevrozele sunt de cele mai multe ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme private, trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai multe cazuri: este retrait ace! arhetip care corespunde situatiei ~i ca urmare intra in aqiune fortele instinctuale ascunse in arhetip, pe cat de explozive pe atat de periculoase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Mai mult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia unui arhetip sa nu-i cada victima. Daca in urma cu treizeci de ani cineva ar fi indraznit sa prezica faptul ca evolutia psihologica va merge in direqia reactivarii medievalei persecutii a evreilor, ca Europa va tremura din nou in fata grupurilor de lictori romani sau a mar~urilor legiunilor, ca va putea fi reintrodus salutul roman de acum doua mii de ani ~i ca arhaica svastica va inlocui crucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati disponibilitatea pentru sacrificiu, acel om ar fi fost batjocorit ca un nebun mistic. ~i astazi? Oridt de uimitor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit oribila realitate. Viata privata, motivele ~icauzele private au devenit in lumea de astazi aproape fiqiuni. Omul trecutului, care traia intr-o lume de arhaice representationes collectives, a fost chemat din nou la 0 viata foarte vizibila ~i chi58
Conceptul de incon~tient colectiv
nuitor de reala, ~i aceasta nu doar in cazul catorva indivizi dezechilibrati, ci a milioane de oameni. Exista tot atatea arhetipuri cate situatii de viata tipice. Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara conpinut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune. Cand traim ceva care corespunde unui arhetip, acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitate ce se impune impotriva ratiunii ~i vointei sau produce un conflict care se prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda de demonstrare Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate fi demonstrata existenta arhetipurilor. lntrucat arhetipurile produc anumite forme spirituale, trebuie sa explicam unde ~i cum poate fi gasit materialul care face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta visele care au avantajul de a fi produse spontane ale psihicului incon~tient, independente de vointa ~i de aceea produse pure ale naturii, neinfluentate de vreo intentie con~tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce apar in vis sunt cunoscute visatorului. Dintre cele care-i sunt necunoscute trebuie sa excludem motivele care ar putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazullui LEONARDO simbolul vulturului. Nu suntem siguri ca LEONARDO a preluat acest simbol de la HORAPOLLO, ceea ce ar fi totu~i pe deplin plauzibil pentru un om cultivat al acelei vremi, arti~tii plastici distingandu-se in special prin bogate cuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivului pasarii in fantasma lui LEONARDO, motiv prin excelenta arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de noi sunt cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i care totu~i funqioneaza in viseIe sale a~a cum funqioneaza arhetipurile la nivelul surselor istorice. A~a-numita imaginatie activa constituie 0 alta sursa pentru materialul necesar. Prin acest termen desemnez seriile de fantasme produse prin concentrare intentionata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa viselor sunt augmentate prin prezenta fantasmelor in59
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
con~tiente ~i inaccesibile ~i ca aducerea in con~tiinta a acestor fantasme schimba caracterul viselor, care devin mai rare ~i mai ~terse. De aici am dedus cii viseIe con tin adesea fantasme care tind spre con~tientizare, ciici la baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror tendinta naturala este de a influenta gandirea con~tienta. In astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice fragment de fantasma care i se pare important din perspectiva contextu/ui sau, adica din perspectiva materialului asociativ in care se aflii intricat, pana cand ilintelege. Nu este yorba de un aspect al asociatiei libere, recomandata de FREUDIn scopul interpretarii, ci de preluarea fantasmei prin observarea materialului fantasmatic care Ii este asociat In mod natural. Nu este locul aici sa dam explicatii tehnice privitoare la metoda. Vom spune doar cii seria de fantasme adusa la suprafata u~ureaza incon~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. Desigur, aceasta metoda poate fi utilizata doar in anumite cazuri alese cu grija. Ea nu este cu totul inofensiva deoarece il poate indeparta pe pacient prea mult de realitate. In orice caz, un avertisment lmpotriva unei apliciiri nediscriminatorii nu poate fi de cat binevenit. In sfar~it, dar nu In ultimul rand, 0 sursa interesanta pentru material arhetipal ne-o pun la dispozitie ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de transa ~i visele din prima copilarie (intre trei ~i cinci ani). Materialul de acest gen este accesibil in cantitatile dorite, dar el ramane lipsit de valoare dacii nu pot fi stabilite paralele istorice convingatoare. Fire~te, nu este suficient sa punem in legiitura ~arpele dintr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui; ciici cine ar putea garanta cii semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele In vis coincide cu cea pe care 0 are in cadrul mitic? De aceea, pentru a stabili 0 paralela viabila este necesar sa cunoa~tem semnificatia funqionala a unui simbol individual ~i apoi sa aflam dacii simbolul mitic presupus paralel rezulta din acela~i tip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie funqionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un demel's de cercetare Indelungat ~i anevoios dar ~i un obiect ingrat pentru expunere. Intrucat simbolurile nu pot fi rupte din contextullor, ar trebui realizate prezentari exhaustive de simboluri personale ~i mitice, ceea ce este cu neputinta In cadrul unei singure conferinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa cu riscul de a-mi adormi jumatate din auditoriu. 60
Conceptul de incon~tient colectiv
d) Un exemplu Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i publicat, 11folosesc din nou datorita conciziei sale ce n recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus, doresc sa adaug cateva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia trecutei publicari4. In 1906 am luat cuno~tinta de fantasma stranie a unui paranoic internat de mai multi ani. Pacientul suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrarea deosebita, ~i la vremea aceea eu insumi nu aveam habar de mitologie sau arheologie, a~a ineat situatia nu era in nici un fel suspecta. Intr-o zi I-am intalnit in timp ce se afla la fereastra ~i, mi~eand capul in stanga ~i-n dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac ~ieu la fel, promitandu-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Cand I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisui soarelui; eand imi mi~c capul incoace ~i-n colo, se mi~ca ~i el, ~i astfel se na~te vantu!." Fire~te nu am putut intelege ciudata idee, pe care totu~i am notat-o. Aproximativ patru ani mai tarziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit 0 carte a lui ALBRECHTDIETERICH,cunoscutul filolog, care m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu. Aceasta opera, publicata in 1910, se ocu pa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala din Paris. DIETERICHcredea a fi descoperit intr-o parte a textului 0 liturghie dedicata lui Mithra. Textul este Taraindoiala un ghid religios pentru realizarea anumitor invocatii in care este pomenit Mithra. Provenind din ~coala misticilor alexandrieni, el are 0 semnificatie identica cu Corpus Hermeticum. In textullui DIETERICH citim urmatoarele indemnuri: "Cll fa\a la soare inspira de trei ori, eat de adanc po\i, ~ivei vedea ca te ridici ~ipa~qti spre inalt, a~aineat po\i crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibiliva fi aratat de zeul soare, tatal meu: tot astfel va deveni vizibil ~i a~a-numitul tub, originea vantului de serviciu. Caci vei vedea atarnand din discul solar ceva ca un tub: ~ianume, eand este indreptat inspre 4
C. G. 317.
JUNG,
Symhole der Wand/ung,
paragr.149, 223 ~iDie
61
Struktur der See/e,
paragr.
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
regiunile de vest apare intotdeauna vantul de est; cand esteprodus celalaltvant datorita orienUiriispre regiuniledin est,vei vedea in mod asemanator dupa regiunea aceluia intoarcerea (mi~careain continuare a) chipuJui."S Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor in situatia de a triii el insu~i viziunea pe care a avut-o autorul sau in care cel putin crede. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului sau - ceea ce este mai probabilintr-una din comunitatile mistice existente in acea vreme, despre care ne vorbe~te PHILOIUDAEus in calit ate de contemporan. Ciici zeul focului sau al soarelui invocat aici reprezinta 0 figura pentru care pot fi indicate paralele istorice, unele in stransa legatura cu Cristos al revelafiei. De aceea avem de-a face cu 0 reprezentare colectiva, a~a cum sunt ~i aqiunile rituale descrise, de pilda imitarea vocilor de animale ete. Viziunea discutata face parte dintr-un context religios a earui natura extatiea este indiscutabila ~i descrie un tip de initiere in trairea mistiea a divinitatii. Pacientul nostru era cu aproximativ zece ani mai in varsta ca mine ~i suferea de un delir de grandoare, considerand ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos. Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare eram agreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezentarile sale abstracte. Ideile sale delirante erau precumpanitor de natura religioasa ~i, atunci cand m-a indemnat sa privesc in soare clipind asemenea lui ~i sa mi~c capul intr-o parte ~i-ntr-alta, el avea intentia evidenta de a ma determina sa particip la viziunea sa. Lui ii revenea ralul de intelept mistic iar mie cel de invatiicel. Mai mult, el se credea insu~i zeul soarelui intrucat producea vantul prin mi~carea capului. Transformarea rituala in zeitate este atestata de ApULEIUSin misterele lui Isis, ~i aI1Ume in forma unei apoteze solare. Semnificatia vantului de serviciu este, foarte probabil, aceea a spiritului procreator (pneuma inseamna vant) care, em an at de soare, patrunde in sutlet ~i-I fecundeaza. Asocierea soarelui cu vantul apare foarte des in simbolistica antiea. Trebuie acum sa dovedim ca nu este yorba de 0 simpla coincidenta a celor doua cazuri. Pentru aceasta este necesar sa aratam ca asociepp. 6-7 (lUNG a aflat mai tarziu ca editia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind publicata in 1903. Oricum pacientuJ fusese internat in spital cu ca\iva ani inainte de 1903). Eil1e Mitl1mslillirgie,
62
Conceptul de incon~tient colectiv
rea reprezentarii unui tub al vantului cu Dumnezeu sau cu soarele are o existenta colectiva independent de cazurile amintite sau, pentru a ne exprima altfel, d ea apare ~i in alte timpuri ~i locuri. Anumite picturi medievale reprezinta Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une~te tronullui Dumnezeu cu trupul Mariei. Fie porumbelul, fie Pruncul coboara prin launtrul sau. Porumbelul semnifid fecundatorul, Sfantul Spirit-vant. Desigur, este cu totul exclusa posibilitatea ca pacientul sa fi avut cuno~tinta de un papirus care a fost publicat patru ani mai tarziu ~i cu totul improbabil ca viziunea sa sa aiba legatura cu ciudata reprezentare medievala a Bunei-Vestiri, chiar dad printr-o inimaginabila intamplare 0 astfel de pictura i-ar fi dzut sub ochi. Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinirea varstei de douazeci de ani, nu a dlatorit niciodata, in galeriile publice din Zurich, ora~ul sau natal, neexistand un astfel de tablou. Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului cercetarii. Dad am intalni doar astfel de cazuri, sarcina no astra ar fi mult u~urata; de obicei, adunarea materialului probator este mult mai dificila. Mai intai trebuie sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie putea consider a fenomene tipice ~i nu simple accidente, ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, sa zicem cateva sute, urmarind figurile tipice ~i dezvoltarea lor in cadrul seriei. Aceasta metoda permite evidentierea anumitor continuitati ~i discontinuitati la una ~i aceea~i figura. Poate fi aleasa oricare dintre figurile prin care comportamentul in vis sau vise creeaza impresia d exprimii un arhetip. Atunci cand materialul disponibil este suficient de bogat ~ia fost bine observat, pot fi Iacute constatiiri interesante asupra modificiirilor pe care Ie sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~ivariantele sale pot fi liimurite cu ajutorul paralelelor din domeniul mitologiei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat aceasta metoda ~i cazuistica necesarii.6
6
Grulldsiitzliches
wr praktischell
PsyclJOtherapie,
tea a daua.
63
vezi ~i Psycl1010gie 1II1dA/chemic,
par-
III DESPRE ARHETIP CUO SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA
[Aparut pentru prima data in Zelltralblatt filr Psychotherapie Imd ihre Grmzgebiete IX/5 (Leipzig, 1936) pp. 259-275. Revizuit in studiul al do ilea in VOI1den Wurzeln des Bewuf~tseills. Studiell iiber dell Archetypus. (Psychologische Abhandlungen Zurich, 1954. ]
IX) Rascher,
DESPRE ARHETIP CD 0 SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA
De~i con~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja ca a existat candva 0 psihologia neempirica, totu~i astazi atitudinea dominanta este asemanatoare acelei atitudini a trecutului care identifica psihologia cu 0 teorie asupra psihicului. Lumea academica a avut nevoie de acea revolutie drastica In planul metodei, revolutie initiata de FECHNER I ~i WUNDT2, pentru a Intelege ca psihologia este un domeniu empiric ~i nu 0 teorie filosofica. Materialismul In ascensiune de la sfar~ituI secolului al XIX-lea nu a acordat vreo importanta faptului cii a existat candva 0 "psihologie bazata pe experienta"3 careia Ii datoram descrieri Inca utile. Amintesc In acest sens doar cartea doctorului ]USTINUS KERNER Vizionara din Prevorst (1846). Orientarea nou aparuta a unei metodologii ~tiintifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descriptiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator se reflecta deja In "Psihofizica" lui FECHNER. Rezultatele ei actuale sunt psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de vedere ~tiintific In favoarea fenomenologiei. insa deocamdata nu se poate afirma ca punctul de vedere fenomenologic a fost acceptat de toata lumea. Teoria joaca Inca pretutindeni un rol mult prea mare, In loc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclusa In fenomenologie. Chiar FREUD, a ciirui orientare empirica nu 1
Elel1lellte tier Ps)'choph)'sik.
2
Grulldziige
tier ps)'siologischell
De exemplu cuJegerea dr G.H. Seelenklilltie.
PsycllOlogie. SCHUBERT,
Altes Wlti Neues nus del1l Gebiet der illllfCfI
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
poate fi pusa la indoiala, a transformat teoria sa, asociata metodei, intr-o conditie sine qua non, ca ~i cfmd ar fi indispensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o anum ita lumina pentru a exista. eu toate acestea, FREUDa fost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelor complexe in domeniul nevrozelor. Orizontul deschis nu a depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte fiziologice fundamentale, a~a incat s-a putut na~te impresia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinctelor. Aceasta limitare a psihologiei a fost binevenita pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani iar astazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situatia nu s-a schimbat radical. Se creeaza nu numai avantajul unui "domeniu delimitat de lucru", ci ~i pretextul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-un perimetru mai largo Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut cu vederea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor, cum este de pilda cea freudiana, ramfme cu totul in aer in absenta unei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a tinut seama de faptul ca in domeniul nevrozelor PIERREJANET4 a inceput, chiar inaintea lui FREUD,sa elaboreze 0 metodologie descriptiva, pe care nu a impovarat-o cu prea multe premise teoretice ~i filosofice. Domeniul strict medical a fost depa~it de descrierea biografica a fenomenului sufletesc reprezentata de opera principala a filosofului THEODOREFLOURNOY, care evoca psihologia unei personalitati exceptionaleS. Pe aceea~i linie se inscrie, ca prima incercare atotcuprinzatoare, lucrarea cea mai importanta a lui WILLIAMJAMES,Varieties of Religious Experience (1902). De la ace~ti doi cercetatori am invatat sa inteleg esenta tulburarii psihice in cadrul intregului suflet omenesc. Am practicat ani de zile psihologia experimentala, insa abia indeletnicirea intensiva cu nevrozele ~i psihozele mi-a aratat ca oricat de dezirabile ar fi determinarile cantitative - metoda calitativ descriptiva este indispensabila. Psihologia medicala a recunoscut ca faptele decisive sunt extrem de complicate ~i ca pot fi surprinse doar printr-o descriere cazuistica. Insa aceasta metoda presupune libertatea fata de prejudeciitiIe teoretice. Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo unde nu 4 5
t'
L'Autol11atisme psycilOlogique, Etat mintal des hysteriques: Nevroses et idees fixes. Des Indes ilia plallete Mars ~iNouvelles observntiolls sur Ull cas de somnambulisme avec glossolalie.
68
Despre arhetip
CU 0
speciala considerare a conceptuilli de anima
mai poate fi experimentala, tara ca prin aceasta sa inceteze a fi ~tiintifica. 0 ~tiinta experimentala se autoanuleaza dacii i~i traseaza domeniul in funqie de conceptele teoretice. Sufletul nu se sfar~e~te acolo unde inceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aha natura. Cu alte cuvinte, in fiecare caz pe care-l abordam ~tiintific trebuie sa tinem cont de totalitatea fenomenului sufletesc. Toate aceste consideratii sunt indispensabile pentru tratarea unui concept empiric, cum este cel de anima. Impotriva prejudecatii adesea exprimate ca ar fi yorba aici de 0 inventie teoretica sau - chiar mai rau - de pura mitologie, trebuie sa subliniez cii anima este un concept pur empiric care nu urmare~te altceva decat sa numeascii un grup de fenomene inrudite sau analoage. Acest concept nu realizeaza ~i nu inseamna mai mult decM conceptul de "artropode", care reune~te toate vietuitoarele cu un schelet extern chitinos, corpul ~i membrele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. Astfel, 0 intreaga grupa fenomenologica a primit un nume. Prejudeciitile mai sus numite provin, oricat de regretabil ar fi acest lucru, din ignoranta. Criticii nu cunosc fenomenele in discutie, ciici ele se afla in cea mai mare parte dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medicale, intr-un domeniu al experientei general umane. Sufletul cu care are de-a face medicul nu tine seama de marginirea cuno~tintelor sale, ci se manifesta ~i reaqioneaza la influente provenind din toate domeniile experientei umane. Esenta sa nu se manifesta doar in plan personal, instinctual sau social, ci in fenomenullumii in genere, ceea ce inseamna cii dacii vrem sa intelegem "sufletul" trebuie sa includem lumea in ecuatie explicativa. Desigur, este nu numai posibil, ci ~i necesar sa delimitam, din motive practice, domenii de studiu. Totodata va trebui sa Ie insotim insa de con~tiinta limitarii. Dar cu cat fenomenele cu care se confrunta practica terapeuticii sunt mai complexe, cu atilt limitele ~i cunoa~terea trebuie sa fie mai largi. Cel care nu cunoa~te raspandirea universala ~isemnificatia motivului diadei (Syzygienmotiv) in psihologia primitivilor6, mitologie, istoria comparatii a religiilor ~iin istoria literaturii, acela se va descurca cu 6
Insist in special aSllpra ~amanismlllui (ELIADE, Ie Clznmmzisme, p. 80).
cu reprezentarea
69
sa despre "epouse celeste"
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
greu In problematica pe care 0 implica conceptul de anima. Cuno~tintele sale referitoare la psihologia nevrozelor Ii vor u~ura Intr-o anumita masura Intelegerea, Insa abia 0 fenomenologie generala Ii va putea deschide ochii pentru semnificatia cazului individual ~i a deformarii patologice. Contrar prejudecatii de generala rasp and ire ca principala sursa a cunoa~terii omene~ti se afla In afara omului ~ica "nihil esse in intelectu, quod non antea fuerit in sensu", cu totul remarcabila teorie a atomului emisa In Antichitate de LEUCIP~iDEMOCRITnu s-a bazat pe observarea proceselor atomice, ci pe reprezentarea "mitologica" a unar parti de infima marime, cunoscute Inca de Australia centrala paleolitica drept atomi Insufletiti sau particelele infime animate.? Istaricul vechii ~tiinte a naturii sau a vechii filosofii a naturii ~tie cat din sufletul omului este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute. Ponderea proieqiei este In fapt atat de mare in cat nu yom fi niciodata In stare sa spunem cum arata in-sinele lumii, caci suntem constran~i, In procesul cunoa~terii, sa transformam procesul fizic In proces psihic. Dar cine ne garanteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 imagine "obiectiva" a lumii cat de cat satisIacatoare? Ar trebui ca procesul fizic sa fie de asemenea un proces psihic. Insa de aceasta constatare ne desparte inca o distanta considerabila. Deocamdata trebuie sa ne multmnim de bine de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaza acele imagini ~i forme care fac cu putinta cunoa~terea obiectului. Conform consensului general, aceste forme sunt transmise pe calea traditiei, ceea ce ar Insemna ca astazi mai vorbim inca despre atomi pentru ca, direct sau indirect, am luat cuno~tinta de teoria atomica a lui DEMOCRIT.Dar de unde a aflat despre atomi acesta sau cel care a vorbit primul despre cele mai mici elemente constitutive? 0 astfel de idee I~i are originea In a~a-numitele reprezentari arhetipale, care nu sunt copii ale fenomenelor fizice, ci produse origin ale ale factorului sufletesc. Ipoteza materialista, care vede in "suflet" 0 simpla pasti~a a proceselor fizice ~i chimice, nu a fost confirmata. Dimpotriva, 0 multime de fapte demonstreaza ca sufletul traduce procesul fizic Intr-o succe7
SPENCER ~i GILLEN, The Northern LEY,
The friel/I/f
the SOlll, pp. 87
Tribes of Celltral
~i urm. 70
Austmlia,
p. 331; vezi ~i eRA w-
Despre arhetip eu 0 speeiala considerare a coneeptului de anima
siune de imagini in care cu greu mai putem recunoa~te procesul obiectiv. Ipoteza materialista este prea indrazneaia ~i depa~e~te ceea ce poate fi accesibil experieniei prin prezumiie "metafizicii". Singura constatare legitima din punctul de vedere al nivelului actual al cunoa~terii noastre este cii nu cunoa~tem incii esenia psihicului. De aceea nu exista temei pentru a considera psihicul drept ceva secundar sau epifenomenal. Dimpotriva, avem motive suficiente ca sa-l consideram - cel pUiin ipotetic - un factor sui-generis, ~i anume pan a cand procesul sufletesc va putea fi reprodus in eprubeta. Incercarea alchimiei de a produce piatra filosofala care trebuia sa constea din corpus, anima ~i spiritus a fast respinsa cu ironie ca iinand de domeniul imposibilului; de aceea trebuie sa ne debarasam ~i de consecinia logicii a presupoziiiei medievale, ~i anume de prejudecata materialista referitoare la suflet, ciici premisele ei nu sunt demonstrate. Intrucat nu se va reu~i curand reducerea un or stari suflete~ti complexe la 0 formula chimicii, factorul sufletesc trebuie considerat deocamdata in mode ipotetic ca 0 realitatea autonoma cu a natura enigmaticii. Aceasta in primul rand pentru ca el apare, conform experieniei efective, ca esential diferit de procesele fizico-chimice. Nu ~tim in ce consta substaniialitatea obiectelor fizice, adicii a materiei. De aceea, atunci cand consideram factorul sufletesc drept un factor de sine statator, de aici rezulta cii exista un tip de viaia psihicii sustrasa arbitrariului inveniiei ~i manipularii con~tiente. Instabilitatea, superficialitatea, inconsistenia, ba chiar futilitatea anumitor fenomene suflete~ti sunt caracteristice in primul rand pentru psihismul subiectiv, adicii pentru coniinuturile con~tiiniei, ~i nu pentru psihismul obiectiv, adicii pentru incon~tient, care constituie a condiiie a priori pentru con~tiinia ~i coniinuturile ei. Incon~tientul este sursa acelor influenie determinante care, indiferent de mijlocire, produc in fiecare individ experienie ~i plasmuiri imaginative asemanatoare sau identice. Una din dovezile cele mai puternice in favoarea acestei idei este paralelismul universal al motivelor mitologice, pe care Ie-am numit, datorita naturii lor de prototipuri, arhetipuri. Am numit anima unul din aceste arhetipuri, care are a deosebita importania practicii pentru psihoterapeut. Denumirea latina desemneaza un aspect care nu poate fi gandit in termenii dogmaticii cre~ti71
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
ne ~i nici in conceptele filosofice despre sutlet. Cine dorqte sa-~i facii o reprezentare cat de cat con creta despre esenta a ceea ce desemneaza conceptul nostru, acela trebuie sa se adreseze scriitorului antic MACROBruSS sau filosofiei chineze clasice9, unde anima (in chineza po ~igui) este gandita ca 0 parte feminina ~i htonicii a sutletului. Insa unui asemenea procedeu regresiv ii este asociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic, pe care incerc pe cat posibil sa-l evit, dar ciiruia ii cade victima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare intuitiva. Anima nu este un concept abstract, ci unul empiric, ciiruia forma pe care 0 imbracii ii este inerenta, neputand fi prezentat altfel decat prin fenomenologia sa specificii. Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordin filosofic, psihologia ~tiintificii trebuie sa considere viziunile transcendente produse de spiritul uman in toate timpurile drept proiectii, adica drept continuturi psihice plasate ~i ipostaziate intr-un spatiu metafizic.IO In istoria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rand in diadele divine, in percchile de zei de sexe diferite. Acestea pot fi intalnite, pe de 0 parte in obscura mitologie primitiva II iar pe de alta parte in speculatia filosofica a gnosticismului 12 ~i a filosofiei chineze clasice, unde perechea cosmogonicii este alcatuita din yang (principiul masculin) ~i yin (principiul feminin). 3 Despre aceste diade se poate afirma lini~tit cii sunt la fel de raspandite ca barbatul ~i femeia. De aici rezulta in mod firesc concluzia cii motivul amintit este inerent imaginatiei, astfel incM ea este determinata sa proiecteze, in toate locurile ~i timpurile, acela~i lucru.14 J
S
In son111iumScipionis.
9
WILHELM CHANTEPIE
UND JUNG, Das Geheimnis
der Goldcnen Bliite (1929), pp. 49 ~i urm.,
DE LA SAUSSAYE (ed.), Lehrbuch der Religionsgeschichte I, pp. 193 ~i urm.
10 Aceste punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~terii realizata de KANT ~i nu are
nimic de-a face cu materialismul. 11 WINTHUlS,
Das Zweigeschlechterwesen
bei den ZentrnlnustraliertJ und anderen Val-
kern. 12 In special in sistemul valentinienilor.
Vezi IRENAEUS, Adversus ol7mes haereses.
13 I Ging. Dns Buch der Wimdlungen. 14 Un mare numar
de exemple instructive ofera a~a-numita fliosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII. 0 imagine relativ satisfiicatoare of era Symbola aurene memae a lui MICHAEL MAIER.
72
Despre arhetip cu 0 speciala considerare a conceptului
de allima
Din experienta medicala ~tim cii proieqia este un proces automat, incon~tient prin care un conti nut incon~tient subiectului este transferat asupra unui obiect, creandu-se impresia cii respectivul continut apartine obiectului. Proiectia dispare in momentulin care devine con~tienta, adicii atunci cand continutul este recunoscut ca apartinand subiectului.IS De aceea, cerul politeist al Antichitatii a suferit 0 diminuare serioasa din cauza viziunii exprimate pentru prima data de EUHEMERosI6, conform ciireia zeii sunt oglindiri ale caracterelor umane. Afirmatia cii diada divina nu este nimic altceva de cat perechea idealizata a parinrilor sau alta pereche umana (de indragostiri), care dintr-un motiv sau altul apare in cer, este foarte atragatoare. Aceasta presupunere ar fi corecta dacii proieqia ar fi un proces con~tient. Putem presupune cii propriii parinti reprezinta pentru subiect persoanele cele mai cunoscute, cu alte cuvinte persoanele de care subiectul este pe deplin con~tient. Dar tocmai din acest motiv parintii nu pot fi proiectari, caci proiecria se aplicii asupra unui conrinut care in aparenra nu-i apartine. Prin urmare, imaginea parinrilor nu poate alimenta proieqia, intrucat rine de sfera con~tiinrei. Insa in realitate tocmai imaginea parinrilor este cea care pare a fi cel mai frecvent proiectata, fapt atat de evident in cat de aici s-ar putea conchide cii sunt proiectate mai ales conrinuturile con~tiente. CazuriIe de transfer in care pacientul este pe deplin con~tient cii proiecteaza asupra medicului imaginea tatalui (sau chiar imaginea mamei), precum ~i fantasmele incestuoase conexe pot ilustra cel mai clar aceasta. $i totu~i pacientul nu se elibereaza de urmarile proieqiei, de efectul transferului, adicii el se comporta ca ~i cum nu ar fi con~tient de proieqia sa. De aceea trebuie sa admitem ca alaturi de fantasmele incestuoase exista ~i alte continuturi intens emorionale asociate imaginilor parintilor, conrinuturi care au nevoie de con~tientizare. Insa con~tienIS
16
Exista totu~i cazuri in care in pofida unei con~tientizari aparent mul\umitoare, actiunea proieqiei asupra subiectului nu inceteaza, cu alte cuvinte a~teptata eliberare nu se instaleaza. !n astfel de cazuri intra in joe, dupa cum am putut constata, ~i alte con\inuturi importante, de~i incon~tiente, asociate purtatorului proieqiei. Acestea sunt cele care intre\in eficien\a proieqiei in aparen\a con~tientizate. A trait CU aproximativ 300 de ani inainte de Cristos. Vezi BLOCK, Euht!lnere. Son livre et sa doctrine.
73
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tizarea lor este mai dificila de cat cea a fantasmelor incestuoase, despre care se admite ca sunt refulate datorita unei rezistente puternice, ceea ce Ie arunca in incon~tient. Daca aderam la aceasta idee, atunci suntem constran~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase exista continuturi care sllnt refulate de 0 rezistenta ~i mai puternica. Dar intrucat cu greu ne putem imagina ceva mai respingator de cat incestul, rezolvarea acestei probleme ne pune in dificultate. Daca ne ghidam dupa experienta practica, yom constata ca imaginile parintilor sunt asociate nu numai cu fantasm a incestului, ci ~i cu reprezentari religioase. Pentru acestea nu trebuie aduse dovezi istorice. Ele sunt general cunoscute. Surprinzatoare ramane reticenta de a comunica numitele reprezentari religioase. Cineva observa ca intr-o societate obi~nuita este mai penibil sa vorbe~ti, dupa masa, de Dumnezeu decat sa spui 0 gluma deocheata. $i intr-adevar, pentru multi este mai u~or sa marturiseasca fantasmele sexuale decat faptul ca mediculle apare ca mantuitor, caci primul caz are justificare biologica, in timp ce al doilea pare definitiv patologic, ceea ce produce cea mai mare jena. Cred Insa ca se acorda 0 important8. prea mare "rezistentei". Acelea~i fenomene pot fi explicate tot atat de bine prin lipsa de imaginatie ~i reflexie, care fac atat de dificil pentru pacient actul con~tientizarii. Poate ca eJ nu are 0 rezistent8. deosebita fata de prezentarile religioase, ci pur ~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea sa-~i considere medicul drept Dumnezeu sau mantuitor. Ratiunea sa it apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sa presupuna ca medicul i~i imagineaza a~a ceva. Cand cineva este dogmatic, ii vine, dupa cum se ~tie, u~or sa-I considere pe celalalt profet ~i intemeietor de religii. Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religioase au 0 forta emotionala ~i sugestiva deosebita. Desigur, aici includ toate representations collectives: tot ceea ce relateaza istoria religiilor, precum ~i toate ,,-is-mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degeneratii a confesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convins ca este liber de ideiIe religioase, dar nimeni nu se poate indeparta atat de mult de umanitate incat sa nu aiba 0 representation collective dominanta. Tocmai materialismul, ateismul, comunismul, socialismul, liberalismul, intelectualismul, existentialismul sau etc. constituie dovada. EI este in74
Despre arhetip
CU 0
speciala considerare
a conceptului de anima
tr-un fel sau altul, manifest ori inaparent, dominat de 0 idee supraordonata. Psihologia ~tie d ideile religioase sunt asociate cu imaginile pariniilor. Istoria a conservat dovezi covar~itoare pentru aceasta, ca sa nu mai vorbim de descoperirile medicale moderne care au susiinut chiar ideea d relaiiile cu pariniii constituie cauza propriu-zisa a na~terii ideilor religioase. Totu~i aceasta ipoteza se bazeaza pe 0 cunoa~tere insuficienta a faptelor. In primul rand, relaiiile din lumea primitiva, cand lucrurile stateau cu totul altfel, nu pot fi pur ~i simplu traduse in termenii psihologiei moderne a familiei; in al doilea rand, trebuie sa ne ferim de fantasmele necontrolate despre un tata originar ~idespre hoarda originara iar in al treilea rand trebuie sa cunoa~tem foarte bine fenomenologia acestor trairi sui-generis care sunt trairile religioase, ceea ce reprezinta aspectul cel mai important. Incerdrile psihologice de pana acum nu au indeplinit simultan cele trei condiiii. Pe temeiul experieniei psihologice cunoa~tem pozitiv doar faptul d imaginilor pariniilor Ie sunt asociate reprezentari teiste, cel mai adesea in mod incon~tient (dupa cum reiese din materialul oferit de pacieniii no~tri). Iar cand proieciiile care Ie corespund nu sunt dizolvate prin inielegere, atunci sun tern indreptaiiii sa ne gandim la prezenia coniinuturilor emoiionale de natura religioasa, indiferent de rezistenia raiionalizatoare a pacientului. Documentele pe care Ie deiinem despre om ne arata d intotdeauna ~ipretutindeni el a stat sub influenia unor reprezentari dominante. Pretinsele exceptii de la regula nu inseamna decat d 0 forma cunoscuta ~i a~teptata de credinia a fost inlocuita cu 0 varianta necunoscuta. Teismul este inlocuit de ateism, mai modernul Mithras este preferat lui Dionysos, iar paradisul celest este inlocuit cu paradisul terestru. Un om fara 0 representation collective dominanta ar fi ceva cu totul anormal. Insa un asemenea fen omen poate fi intalnit doar in imaginaiia unor indivizi care se in~ala asupra lor in~ile. Ace~tia se in~ala nu numai in ce prive~te existenia ideilor religioase, ci ~i in ce prive~te intensitatea lor. Arhetipul reprezentarii religioase are, ca orice instinct, energia sa specifid pe care n-o pierde, chiar dad 0 ignora con~tiinia. A~a cum putem admite fara dificultate ca orice om deiine intr-o anumita masura toate funqiile ~icalitaiile umane, tot astfel ne putem a~tepta sa 75
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Intalnim factorii religio~i normali, respectiv arhetipuri, iar aceasta a~teptare nu va fi In~elata, a~a cum se poate vedea cu u~urinta. Cine reu~e~te sa abandoneze 0 credinta 0 poate face doar pentru cii alta credinta Ii este mai apropiata - "plus <;:achange, plus <;:areste la me me chose!" Nimeni nu se poate sustrage conditiei umane. Forta dominatoare a representations collectives explicii intensitatea rezistentei care Ie reprima. Aflate In stare de refulare, ele nu devin invizibile, ci se ascund In spatele unor reprezentari ~i configuratii problematice din alte motive, argumentandu-Ie complexitatea ~i caracterul problematic. De pilda, imagine a pe care -copiii ~i-o fac des pre parintii lor este exagerata pana la limitele fantasticului de acest adaos secret. lata de ce ne putem Intreba cat din riiu famata fantasma a incestului trebuie luata In serios. In spatele parintilor ~i al perechii de Indriigostiti gasim continuturi extrem de tensionate care, Intrucat nu sunt percepute de con~tiinta, I~i fac simtita prezenta doar datorita proieqiei. Faptul cii asemenea proieqii sunt adevarate evenimente, ~i nu simple opinii traditionale, poate fi demonstrat prin documente istorice. Acestea arata cii astfel de diade sunt, In totala opozitie cu atitudinea traditionala a credintei, proiectate Intr-o forma vizionara, intens traitaY Unul din cele mai instructive cazuri de acest tip este cel allui NIKLAUSVON FLUE,un mistic elvetian din secolul al XIV-lea care a fost de curfmd canonizat ~i despre ale ciirui viziuni contemporanii sai ne-au lasat marturie.18 In viziunile care au drept obiect initierea sa In fliiatia divina, divinitatea apare dubla, atat ca tata regesc, cat ~i ca mama regeascii. Intrucat In acel moment biserica eliminase de mai bine de 1000 de ani elementul feminin din Trinitate ca fiind eretic, aceasta reprezentare este cu totulneortodoxa. FRATELEKLAUSera un simplu taran analfabet, care fusese initiat, cu siguranta, doar Inlnvatatura religioasa oficiala ~i care, In orice caz, nu avea cuno~tinta de interpretarea 17 Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exist a probabil un numar
mult mai mare de viziuni care corespund dogmei. Totu~i acestea nu sunt proieqii spontane ~i autonome in sens strict, ci vizualizari ale wwr COlliilluturi coll~tiellte, provocate prin medita\ie, autosugestie ~i heterosugestie. in acest sens aqioneaza mai ales exerci\iile ~i practicile de medita\ie prescrise de Orient. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de vizillni ar treblli sa constate printre altele cat reprezinta viziunea propriu-zisa ~i cat a contribuit prelucrarea in sens dogmatic la configurarea viziunii.
18 STOCKLI, Die VisiolleH des seligell Bruder
Klaus,
BLANKE, Bruder
Klaus
VOIl der Fliie.
Despre arhetip eu 0 speciala considerare a eoneeptului de anima
gnostica a Sfantului Spirit ca Sophia 19materna. A~a-numita viziune trinitara a acestui mistic este totodata un exemplu concludent pentru intensitatea continutului proiectat. Situatia psihologicii a lui NIKLAUS era extrem de potrivita pentru 0 astfel de proieqie, ciici reprezentarea con~tienta era atat de Indepartata de continutul incon~tient, Incat acesta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Prin urmare, viziunea nu ne prezinta imaginea traditionala a lui Dumnezezu, ci 0 imagine "ereticii"20 de natura arhetipala, care revine la viata spontan, nemijlocit. Este yorba de arhetipul perechii divine, al diadei. Un caz foarte asemanator Intalnim In viziunile din Pelerinage de l'Arne de GUILLAUMEDE DIGULLEVILLE.21 El n vede pe Dumnezeu In Inaltul cerurilor, stand pe un tron rotund, stralucitor; alaturi de el, pe un tron asemanator din cristal maro, sta regina cerurilor. Pentru un calugar apartinand ordinului cistercienilor, care, dupa cum se ~tie, se caracteriza printr-o deosebita severitate, 0 asemenea viziune este cu totul ereticii. Conditia proiectiei este din nou prezenta. Opera lui EDWARDMAITLAND, care prezinta biografia ANNEI KINGSFORD,contine 0 impresionanta descriere a trairii provocate de viziunea diadei. MAITLANDdescrie pe larg modulln care a trait divinitatea, traire provocata de 0 viziune luminoasa, foarte asemanatoare celei avute de FRATELEKLAUS.El spune textual: "Dumnezeu ca stapan este cel care demonstreaza prin dualitatea sa cii Dumnezezu este atat substanta cat ~i energie, atat iubire cat ~i vointa, atat feminin, cat ~i masculin, atat mama cat ~i tata."22 Aceste cateva exemple sunt suficiente pentru a ilustra modulln care este traita proieqia, precum ~i independenta ei In raport cu traditie. 19 Ciudata poveste de iubire a aeestui eon recent poate fi gasita la 1 RENAEUS,Adversus omens haereses, I, 2, 2 ~i urm; 20 JUNG, Bruder
Klaus.
21 GUILLAUMEserie trei Pelerinages
in maniera Divinei Comedii, insa indepedent de DANTE,mtre 1330 ~i 1350. EI era prior al manastirii eistereienilor din Chalis in Normandia. Vezi DELACOTTE,Guillaume de Digulleville ... Trois rOl1l11llS-pOemes dll XIII" siecle. (De asemenea, Psychologie Iwd Alchemie, paragr. 315 ~i urm). 22 MAITLAND,AllIla Killgsford: Her Life, Letters, Diary alld Work I, p. 130. Vizillnea lui Maitland eorespunde ea forma ~i sens viziunii din Poil11andres (SCOTT,Herl11etica I, pp. 114 ~i urm.), unde lumina spirituala mai este numita ~i "masculin-feminina". Nu ~tiu dad Maitland a eunoscut Poil11andres. Dupa cat se pare, nu.
77
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Ipoteza ca in incon~tient exista un continut cu 0 puternica incarcatura emotionala, care intr-un anum it moment este proiectat, devine inevitabilii. Continutul consta in motivul diadei, care ne spune ca intotdeauna masculinul ~i femininul apar impreuna. Larga raspandire ~iincarcatura emotionala a motivului demonstreaza ca avem de-a face eu un fapt fundamental ~i de aceea extrem de important din punct de vedere practic, indiferent daca psihoterapeutul sau psihologul intelege unde ~i cum intervine acest factor sufletese in spatiul domeniului sau de aetivitate. Dupa cum se ~tie, mierobii exist au ~iinainte de a fi descoperiti. A~a cum am aratat mai sus, este foarte la indemana sa presupunem ca in spatele diadelor se afla pereehea parintilor. Partea feminina, deci mama, corespunde animei. Insa intrucat, dupa cum am aflat, proieqia este imposibila atunei cand obieetul este con~tient, nu ne ramane decat sa admitem ca parintii sunt pentru noi in aeela~i timp oamenii eei mai necunoscuti, ca ar exist a 0 imagine-oglinda incon~tienta a parintilor, deosebita, ba chiar cu totul straina de ei, ineomensurabila, a~a cum este omul fata de Dumnezeu. Ar fi de conceput, ceea ce s-a ~iafirmat, ca imaginea-oglinda incon~tienta sa nu fie altceva decM imaginea supravalorizata a mamei ~itatei, intiparita in prima eopilarie, imagine ulterior refulata datorita fantasmei ineestului, care Ii este asociata. Insa aceasta conceptie presupune ca numita imagine a fost candva con?tienta, dici altfel nu ar fi putut fi "refulata". In plus, ar trebui presupus ca insu~i actul refularii se conserva in con~tiinta ~i 0 data cu el cel putin amintirea reaqiei morale refulante, din a carei natura putem deduce cu u~urinta continutul refulat. Nu intentionez sa ma opresc asupra acestei obieqii, ci doresc sa evidentiez faptul ca, potrivit opiniei generale, imaginea parintilor nu se contureaza in perioada premergatoare pubertatii sau intr-o alta perioada, cand con~tiinta este mai mull sau mai putin dezvoltata, ci in perioada euprinsa intre primuJ ~i cel de-al patrulea an de viata, adica intr-o perioada in care con~tiinta nu este continua ~i prezinta caracterul unei discontinuitati insulare. Raportarea la eu, caracteristica pentru 0 con~tiinta continua, este prezenta doar partial ~i de aceea 0 mare parte a vietii psihice in acel stadiu poate fi considerata relativ incon~tienta. Daca am intalnit 0 asemenea stare de somnambulism, onirica sau de onbnubilare. Insa observarea copiilor
Despre arhetip
CLl 0
speciala considerare a conceptului
de anima
de varste foarte fragede ne arata cii 0 astfel de stare este definita printr-o perceNie impregnata de fantasme a realitatii. Fantasmele precumpanesc asupra impresiilor simturilor ~i Ie modeleaza pe acestea in sensuI unei provizorii imagini psihice. Dupa parerea mea este 0 mare gre~eala ~i admitem cii sufletul copilului nou-nascut constituie un fel de tabula rasa. In masura in care copilul se na~te cu un creier diferentiat, predeterminat prin ereditate, ~ide aceea individualizat, el opune impresiilor care vin din exterior disponibilitatii specifice, ceea ce determina 0 seleqie ~i 0 modelare (individuala) a materialului perceptiv. Aceste disponibilitati sunt instincte ~ipreformatii mo~tenite. Cele din urma - conditii formale a priori ale percep~iei - se bazeaza pe instincte mo~tenite. Prezen~a lor imprima lumii copilului ~i lumii onirice pecetea antropomorfa. Arhetipurile, ciici despre ele este yorba, prefigureaza ciiile de dezvoltare pentru activitatea imaginatiei, producand astfel in visele copiilor, precum ~i in delirul schizofrenilor, uimitoare paralele mitologice, paralele pe care Ie putem regasi estompate in visele oamenilor normali ~inevrozatilor. Nu este yorba deci de reprezentilri mo~tenite, ci de posibilitilti mo~tenite de reprezentari. Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una generala, a~a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii universale a arhetipuril 0 r.23 Tot a~a cum arhetipurile se manifesta ca mituri in istoria popoarelor, ele i~i fac simtita prezenta in cazul fieciirui individ, prezenta care este cu atat mai puternica, adicii antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat, cu cat con~tiinta este mai ingusta sau mai slaba, permitand imaginatiei sa invadeze realitatea. In primii ani de viata ai copilului aceasta condi~ie este fara indoiala implinita. De aceea mi se pare mai probabil ca la inceput acea forma arhetipala a perechii divine acopera ~iasimileaza imaginea parintilor reali, pana cand, in cele din urma, da23 HUBERT ~i MAUSS (Me/fl/lges
d'izistoire des religions, preface p. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "categorii", inspira\i probabil de KANT: "elles existent d'ordinaire plutat sous la forme d'habitudes directrices de la conscience, eles-memes inconscientes", Autorii admit ca imaginile originare sunt oferite prin intermediullimbii. Aceasta presupozi\ie este intr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insa ea este contrazisa de faptul ca psmologia visului ~i psmopatologia ne pun in fa\a 0 sum a de imagini ~j conexiuni arhetipale care nu pot fi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice a limbii.
79
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
torita intaririi con~tiintei, este perceputa - nu rareori spre dezamagirea copilului - statura reala a parintilor. Nimeni nu cunoa~te mai bine ded.t psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se prelunge~te adesea pima tarziu la varsta adulta ~i de care pacientii se desprind cu greu, dupa ce au opus 0 rezistenta inver~unata. Imi amintesc de un caz care mi s-a prezentat ca victima unui accentuat complex matern ~i de castrare, nedepa~it inca in pofida unei "psihanalize". Din proprie initiativa pacientul a facut cateva desene care o reprezentau pe mama sa mai intai ca pe 0 fiintii supranaturala, pentru ca apoi s-o infati~eze ca pe 0 faptura jalnica, cu amputari sangerande. Era foarte evident ca mama suferise 0 castrare, caci in fata regiunii genitale puteau fi vazute parti din organul masculin castrat. Desenele prezentau 0 "climax a maiori ad minus"24: mai la inceput mama aparea ca un hermafrodit divin, care apoi, din cauza experimentarii dezamagi to are ~ide necontestat a realitatii, este privata de platoniciana perfeqiune a androginului, fiind transformata intr-o jalnica femeie obi~nuita ~ibatrana. Prin urmare, este evident ca mama a fost de la inceput asimilata ideii arhetipale a diadei sau a coniunctio masculinului ~i femininului, motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana.25 Aceste caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~i-l fac strain ~iinaccesibil con~tiintei: in cazulin care subiectul se identifica cu el, urmarea este 0 modificare pustiitoare a personalitatii, cel mai adesea sub forma unui delirant sentiment de superioritate sau inferioritate. Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafrodite: a~a-numitul complex de castrare al pacientului. EI cazuse din Olimpul copilariei ~i nu mai era fiul-erou al unei marne divine. "Frica sa de castrare" era frica de viata real a, care, lipsita cum era de sensul mitologic, vag pastrat in amintire, contrazicea in toate privintele a~teptarea originara a copilariei. Existenta sa fusese "dedivinizata" in sensul cel mai propriu al termenului. Jar aceasta insemna pentru el, fara a-~i da seama, 0 pierdere grava in ce prive~te speranta de viata ~i forta de aqiune. El se considera "castrat", ceea ce reprezinta 0 eroare nevrotica pe deplin comprehensibil a, atat de comprehensibila in cat poate fi cu u~urinta terorizata. 24 Cobora.re de la mare la mie. 25 Corespunziitor
platonicianului am originar, care era bisexuat (PLATON, Symposion, XIV), ~i hermafroditului originar.
80
Despre arhetip cu 0 speciala consider are a conceptului
de anima
Fiind generala, temerea de a nu pierde pe parcursul vietii legatura cu premisele instinctive, arhetipale ale con~tiintei a condus la incetatenirea din vremuri imemoriale a obiceiului de a dubla parintii biologici ai nou-nascutului prin doi na~i, respectiv printr-un "godfather" ~i 0 "godmother", cum sunt numiti in engleza, sau un "Gotti" ~i 0 "Gotte", in germana elvetiana, drora Ie revine in primul rand buna-starea spirituala a finului. Ei reprezinta perechea divina care apare la na~tere, indicand motivul "dublei na~teri."26 Imaginea animei, care face ca mama sa apara in ochii fiului drept 0 fiinta supranaturala, se estompeaza treptat in contact cu banalitatea (0tidianului ~i cade in incon~tient, Tara ca prin aceasta sa-~i piarda tensiunea initiala ~i bogatia instinctuala. Ea este gata de salt ~i folose~te pentru a se proiecta, orice prilej, ~i anume atunci cand 0 femeie face 0 impresie deosebita. In astfel de momente se petrece ceea ce Goethe a trait in legatura cu doamna von Stein27, traire transfigurata literar prin intermediul personajelor Mignon ~i Gretchen. In ultimul caz, GOETHE 26 "Na~terea dubla" reprezinta
motivul mitic conform caruia eroul are atat parinti divini, cat ~i parinti umani, motiv care joaca un rol important in mituri ~ireligii ca motiv al botezului sau rena~terii. Acest motiv I-a indus in eroare ~i pe FREUDatunci cand a scris studiul Eine Kindheitserinnenmg des Leonardo da Vinci. Fara sa ~tie ca LEONARDOnu a fost singurul care a pictat-o pe Sf. Ana cu Fecioara Maria, respectiv pe bunica ~i pe mama, la mama ~i mama vitrega a lui LEONARDO,cu alte cuvinte a incercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale. Dar alti pictori au avut ~i ei cu to-
tii mame vitrege? Desigur, fantasma dublei origini, care exista in biografia lui LEONARDO,a alimentat foqarea lui FREUD.Imaginatia a trecut cu vederea ca realitatea care contrazicea teoria, ~i anume ca Sf. Ana era bunica ~i I-a impiedicat pe FREUDsa cerceteze biografia altor arti~ti care au pictat acela~i motiv. "Inhibarea religioasa a gandirii", amintita la p. 17, ~i-a manifestat prezenta ~i in cazul autorului insu~i. Chiar ~i teoria incestului, atat de mult discutata, se bazeaza pe un arhetip, ~i anume pe bine cunoscutul motiv al incestului, motiv care apare foarte frecvent in mitul eroului. Acest motiv deriva logic din mitul originar al hermafroditului, ale earui radacini par a fi implant ate adanc in epoca primitiva. intotdeauna cand 0 teorie psihologiea forteaza nota, se poate presupune cu temei ea 0 fantasma arhetipala incearca sa deformeze realitatea, ceea ce corespunde conceptului freudian de "inhibare religioasa a gandirii". incercarea de a explica na~terea arhetipurilor prin teoria incestului ar fi fost tot atat de eficienta ca incercarea de a tuma apa dintr-un vas in alt vas alaturat, legat insa de primul printr-un tub. Un arhetip nu poate fi explicat prin alt arhetip, cu alte cuvinte nu se poate explica de unde vin arhetipurile pentru ea nu exista punct arhimedic in afara aces tor conditii a priori. 27 "De ce ne dai privirile patrunziitoare." Aprilie 1776 (Catre doamna von Stein). 81
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
ne-a dezvaluit, dupa cum se ~tie, intreaga "metafizica" subiacenta. In experienta afectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se manifesta ca fascinatie, supraevaluare ~i orbire sau sub forma misoginiei de toate tipurile ~i intensitatile, care nu poate fi explicata prin natura reala a respectivului "obiect", ci doar printr-un transfer al complexului matern. Acesta ia na~tere, pe de 0 parte, printr-o asimilare normala ~ipretutindeni existenta a mamei cu partea feminina a arhetipului perechii de contrarii "masculin-feminin" iar pe de alta parte printr-o enorma intarziere a desprinderii mamei de imaginea originara. 0 pierdere totala a arhetipului este de fapt insuportabila pentru om. De aici se na~te un imens "disconfort in cultura", care este resimtita ca strain a, pentru ca nu exist a un "tata" ~i 0 "mama". Oricine are cuno~tinta de modul in care religia s-a ingrijit de aceasta problema. Din pacate sunt numero~i cei care, lara sa reflecteze, pun problema adevarului acolo unde este yorba de 0 nevoie psihologica. eu 0 respingere "rationala" nu se realizeaza nimic in aceasta privinta. Anima are intotdeauna in proiectie forma feminina caracterizata de anumite insu~iri. Aceasta constatare empirica nu presupune ideea ca arhetipul zn sine ar fi structurat in acela~i mod. Diada masculin-feminin este doar una din perechile posibile de contrarii, ce-i drept una din cele mai importante din punct de vedere practic ~i de aceea una din cele mai frecvente. Ea are multiple relatii cu alte diade, care nu prezinta trasaturile de diferentiere caracteristice celor doua sexe ~icare nu pot fi subsumate decat fortat opozitiei sexelor. Amintitele relatii pot fi intalnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga28, in gnosticism29 ~imai ales in filosofia alchimica3o, lacand abstraqie de produsele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze ~ipsihoze. Daca examinam cu atentie toate aceste date, atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetip aflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, nu are un contur determinabil cu exactitate, ci este 0 formatiune care nu poate fi determinata din punct de vedere formal, dar care are posibilitatea de a se manifesta, datorita proieqiei, in diferite forme. 28 AVALON (ed.), The Serpent S/lIlkli mId Sluiktn. 29 SCHULTZ, Dokul11enle
Power, de asemenea
der Gl1osis, in special
30 Vezi PsycllOlogie llnd Alchel11ie. 82
Shri-Snl11bhnm
Tmllra
~i VVOODROPP,
Iistele la IRENAEUS, 1, ed. cit.
Despre arhetip eu 0 speeiala considerare a eoneeptului
de anima
AceasUi constatare pare sa vina in contradiqie cu conceptul de "tip". Cred ca nu este 0 simpla aparenta, ci 0 contradiqie reala. Din punct de vedere empiric are de-a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu anumite forme, care pot fi distinse una de alta ~icarora Ii se poate atribui un nume.Insa de indata ce aceste tipuri sunt desprinse de fenomenologia lui cazuistica ~i se incearca cercetarea relatiilor lor cu alte forme arhetipale, yom constata emergenta unor conexiuni atat de extinse in planul istoriei simbolurilor, in cat ni se impune concluzia ca elementele psihice fundamentale sunt caracterizate de 0 versatilitate derutanta care depa~e~te posibilitatea de reprezentare a omului. lata de ce empiria trebuie sa multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceea ce nu o situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii atom ice, de~i metoda folosita nu este cantitativa ci morfologic-descriptiva. Anima este un factor de 0 deosebita importanta in psihologia masculina ori de cate ori emotiile ~i afectele sunt puse in joc. Ea intare~te, exagereaza ~imitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ~i cu oamenii, indiferent de sex. Atunci cand anima este puternic constelata, caracterul barbatului i~i pierde din tarie: el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos ~i neadaptat. EI se afla in stare de "disconfort" ~iinduce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea animei ]a 0 femeie potrivita explica existenta complexului de simptome. Cum am mai spus, scriitorilor nu le-a seapat nici figura animei. Ei ne-au dat descrieri remarcabile, oferindu-ne in acela~i timp informaIii asupra contextului simbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipul. Ma refer inainte de toate la She, The Return of She ~i la Wisdom's Daughter de RIDER-HAGGARD ~ila L'Atlantide de BENOIT. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe RIDER-HAGGARD, atat erau de frapante asemanarile dintre cele doua opere. Ulterior BENOIT a reu~it, dupa cat se pare, sa respinga acuzatia. De asemenea, Prometheus de SPITTELER contine observatii extrem de subtile, iar romanul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proieqia. Terapia este 0 problema care nu poate fi tratata exhaustiv in cateva cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o fac aici, insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de vedere in chestiune: oamenii tineri care nu au ajuns inca la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul varstei de 35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala a ani/nei. In orice 83
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
caz un barbat trebuie sa reu~easca sa devina un barbat. Hmarul care se maturizeaza trebuie sa se poata elibera de fascinatia exercitata de mama, asupra ciireia este proiectata anima. Exista cazuri exceptionale, reprezentate in special de arti~tii plastici, unde problema se afla adesea in cu totul alta parte, apoi homosexualitatea, caracterizata de regula prin identificare cu anima. Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarea lui ca perversiune. Din punct de vedere psihologic este yorba mai curand de 0 insuficienta desprindere de arhetipul hermafroditului, asociata cu 0 rezistenta declarata de a accepta rolul unei fiinte unisexuate. 0 asemenea dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata negativ, in masura in care conserva tipul uman originar, negat pana la un anum it punct de fiinta unisexuata. In cea de-a doua parte a vietii, 0 pierdere durabila a animei inseamna pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~i omeniei. De regula iau na~tere 0 rigidizare pretimpurie, dacii nu chiar sclerozare, unilateralizare fanatica, incapa~anare, principialitate dagmatica sau contrariul: resemnare, oboseala, neglijenta, lipsa de responsabilitate ~iin cele din urma un "ramolisment" infantil cu inclinare spre alcoo!. De aceea, in cea de-a doua jumatate a vietii trebuie restabilita pe cat se poate legatura cu sfera trairilar arhetipalc.31
31 in scrierea mea Die Beziehungen zwischen del11[ch und dem Unbewufltell am prezen-
tat problemele esentiale pentru terapie. La fel in: Die Psych%gie der Ubertrngung. in ce prive~te aspectul mitologic al onil11ei, cititorul poate consulta Einfiihnll1g ill das Wesell der Myth%gie pe care am scris-o impreunii cu Karl Ken!llyi.
IV
ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE ARHETIPULUI MAMEI
[Aparut pentru prima oara in: ErmlOs-Jahrbuch 1938 (Editura Rhein Zurich 1939). Revizuit ca studiu III in: \fall dell Wurzelll des Bewufltseills. Swdien aber dell Archetypus. (Psyclwlogische Ablul1ldlwzgell IX), Rascher, Zurich, 1954. OC 9/1.]
ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE ARHETIPULUI MAMEI
1. DESPRE CONCEPTUL DE ARHETIP Conceptul marii mume provine din istoria religiilor ~i cuprinde cele mai diferite forme ale tipului de zeita mama. Mai intli el nu intereseaza psihologia dci imaginea unei "mari mume" in aceasta forma apare in experienta practid doar rareori ~i atunci numai in conditii foarte deosebite. Simbolul este desigur un derivat al arhetipului mamei. Dad riscam incercarea de a cerceta din perspectiva psihologica fundalul imaginii marii mume, suntem nevoiti sa luam ca baza a consideratiei noastre mult mai generalul arhetip al mamei. De~i astazi nu mai este necesar sa dezbatem pe larg conceptul de arhetip, in acest caz nu mi se pare de prisos sa incepem cu cateva observatii principiale. Timpurilor mai vechi nu Ie era greu sa inteleaga -in ciuda parerilor oarecum deviante ~i a inclinatiei gandirii spre aristotelicianism - ideea lui PLATON ca oricarei fenomenalitati 1ieste preexistenta ~i supraordonata Ideea. "Arhetipul" nu este altceva decM 0 expresie care apare inca din Antichitate, sinonima cu "Ideea" in sensul platonician. Cand, de exemRlu, in Corpus Hermeticum, care ar putea apaqine secolului al III-lea, Dumnezeu este desemnat ca TO aPX£TUTIOV qJWS I, este exprimat gandul ca EI este "imaginea origin ara" preexistenta fenomenului "lumina" ~i supraordonata oricarei lumini. Daca a~ fi filosof, atunci a~ continua, conform presupunerii mele, argumentul platonician ~ia~ spune: undeva, "intr-un loc ceresc", exista 0 imagine originara a mamei, preexistenta ~i subordonata ori1
SCOTT, Hermeticn
!, p.
140; lumina arhetipala.
87
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
dirui fenomen al "maternului" On cel mai larg sens al cuvantului). Dar cum nu sunt filosof, ci empiric, nu pot sa-mi permit sa presupun ca universal valabil temperamentul meu, adidi atitudinea mea individuala referitoare la problemele de gandire. Acest lucru ~i-l poate permite se pare doar acel filosof care presupune di dispozitia ~i atitudinea sa sunt generale ~i nu recunoa~te di lndoiala sa individuala este 0 conditie esentiala a filosofiei lui. Ca empiric trebuie sa constat di exista un temperament pentru care ideile sunt esenfa ~i nu simple nomina. Intamplator - aproape di a~ vrea sa spun - traim In prezent, de aproximativ 200 de ani, lntr-un timp in (are a devenit nepopular, ba chiar de neinteles, sa presupunem di ideile ar putea fi altceva decat nomina. Cine gande~te in mod anacronic lndi platonic va afla spre dezamagirea sa di esenta "divina", adidi metafizica, a ideii a fost abandonata domeniului incontrolabil al credintei ~i superstitiei sau lasata din mila poetilor. Punctul de vedere nominalist a "invins", in seculara cearta a universaliilor, pe cel realist, iar imagine a originara s-a evaporat in flatus vocis. Aceasta riisturnare a fost insotita, ba chiar In bun a parte produsa de aparitia puternidi a empirismului, ale dirui avantaje s-au imp us lntr-un mod clar mintii. De atunci "idee a" nu mai este un a priori, ci ceva secundar ~i derivat. Desigur di noul nominalism are pretentii de valabilitate universala, de~i se bazeaza pe 0 presupunere determinata ~i deci restransa, conform temperamentului. Ea sun a astfel: este valabil ceea ce vine din afara ~i este deci verificabil. Cawl ideal este confirmarea experimentala. Antiteza suna astfel: este valabil ce vine din interior ~i nu este verificabil. Lipsa de speranta a acestui punct de vedere sare in ochi. Filosofia naturii greaca dedicata substantialitatii, lmpreuna cu ratiunea aristotelidi, a obtinut asupra lui PLATON 0 victorie tardiva, dar semnificativa. Dar in orice victorie se afla samburele unei viitoare lnfrangeri. In timpurile recente s-au lnmultit semnele care indica 0 anumita schimbare a punctului de vedere. In mod semnificativ, tocmai invatatura lui KANT despre categorii este cea care, pe de 0 parte, sufoca din germene orice incercare de metafizica In sens vechi, iar pe de alta parte pregate~te 0 rena~tere a spiritului platonic: dadi nu poate exista 0 metafizidi ce ar depa~i posibilitatile omene~ti, atunci nu exista nici un empirism care sa nu fi fost deja prins ~i limitat de un a priori al structurii 88
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
cunoa~terii. Intr-un secol ~ijumatate care a trecut de la Critica rafiunii pure, ~i-a facut loc treptat ideea ca gandirea, ratiunea, intelegerea ete. nu sunt procese care exista pentru sine, eliberate de orice conditionare subiectiva ~i care se supun numai legilor eterne ale logicii, ci sunt funqii psihice, care se supra- ~i subordoneaza personalitatii. Intrebarea nu mai suna astfel: este vazut, au zit, simtit cu mainile, cantarit, numarat, gandit ~i constatat logic?, ci astfel: cine vede, cine aude, cine a gfllldit? Inceputa cu "ecuatia personala" la observarea ~imasurarea proceselor minimale, critica aceasta continua pana la constituirea unei psihologii empirice, a~a cum nu a cunoscut nici 0 perioada inaintea noastra. Astazi suntem convin~i cii in toate domeniile cunoa~terii exista premise psihologice, care sunt hotaratoare pentru alegerea substantei, metoda de prelucrare, felul concluziilor ~i construirea ipotezelor ~i teoriilor. Credem chiar cii personalitatea lui KANT nu a fost 0 presupozitie neesentiala a Criticii ratiunii pure. Nu numai filosofii, ci ~i inclinatiile filosofice proprii, ba chiar a~a-numitele cele mai bune adevaruri ale noastre se simt nelini~tite, dacii nu chiar amenintate de ideea premiselor personale. Orice libertate creatoare - a~a pretindem noi - ne este luata! Cum, un om poate sa gandeasca, sa spuna ~i sa faca numai ce este? Presupunand ca nu se exagereaza ~i nu se cade astfelintr-un psihologism fara limite, este yorba, fire~te, a~a mi se pare, de 0 critica necesara. Aceasta critica este esenta, originea ~i metoda psihologiei moderne: exista un a priori al tuturor activitatilor omenqti, iar acesta este structura individuala innascuta ~i deci precon~tienta ~i incon~tienta a psihicului. Psihicul precon~tient, de exemplu cel al nou-nascutului, nu este in nici un caz un nimic gol care, in conditii favorabile, poate fi invatat orice, ci 0 presupozitie enorm de complicata ~i extrem de determinata individual, care apare ca nimic intunecat pentru cii nu 0 putem vedea direct. De indata ce apar insa primele manifestari vizibile de viata psihice numai un orb poate sa nu vada caracterul individual al acestor exteriorizari, personalitatea specificii. Nu se poate presupune cii toate aceste singularitati iau na~tere abia in momentulin care apar. Dacii este yorba, de exemplu, de inclinatii morbide, prezente deja la parinti, presupunem cii mo~tenirea s-a realizat prin plasma germinativa. Nu ne gandim cii epilepsia unui copil de mama epilepticii ar fi 0 mu89
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tatie surprinzi'itoare. La fel procedam cu aptitudinile care pot fi urmarite de-a lungul generatiilor. in mod identic explicam reaparitia aqiunilor instinctuale complicate la animale care nu ~i-au vazut niciodata parintii, deci care n-au fost "educate" de ace~tia. Astazi trebuie sa pornim de la ipoteza ca omul nu este 0 exceptie printre creaturi in masura in care in orice conditii, ca orice animal, poseda un psihic preformat, specific, care, a~a cum arata observarea mai atenta, prezinta inca trasaturi clare ale unor preconditionari familiare. Nu avem nici un motiv sa presupunem ca exista anumite activitati (funqii) umane care sa faca exceNie de la aceasta regula. Dar nu prea ne putem face 0 idee prea exacta cum arata dispozitiile care fac posibila operarea instinctuala la animal. La fel de putin e posibil sa recunoa~tem alcatuirea dispozitiilor psihice incon~tiente, datorita carora omul este in stare sa reaqioneze intr-un mod uman. Trebuie sa fie vorba de forme funqionale, pe care Ie-am desemnat ca "imagini". "Imaginea" exprima nu numai forma activitatii de exersat, ci in acela~i timp ~i situatia tipica in care se declan~eaza activitatea2. Aceste imagini sunt "imagini originare" in masura in care sunt proprii speciei ca atare ~i, daca chiar au "Iuat na~tere« vreodata, aparitia lor coincide cel putin cu aparitia speciei. Este umanitatea omului, forma umana specifica a activitatilor sale. Presupunerea ca nu sunt mo~tenite, ci ca iau iar na~tere in fiecare om, ar fi la fel de absurda ca ~iconceptia primitiva ca soarele care rasare dimineata este altul decat cel care a apus in ajun. Cum tot ce este psihic este preformat, la fer sunt ~i to ate funqiile acestuia, mai ales acelea care provin direct din dispozitii incon~tiente. Acestora Ie apartine mai ales imaginatia creatoare. in produsele fanteziei "imaginile origin are" devin vizibile, iar aici i~igase~te aplicarea specifica conceptul de arhetip. Nu este meritul meu remarcarea pentru prima oara a acestui fapt. Lauda i se cuvine lui PLATON.Primul care a pus in evidenta, in domeniul psihologiei popoarelor, aparitia anumitor "idei originare" universal raspandite a fost ADOLFBASTIAN.Mai tarziu, doi cercetatori din ~coala durkheimiana, HUBERT~i MAUSS,au vorbit de "categorii" ale imaginatiei. Preformarea incon~tienta in forma unei "gandiri incon~tiente« a fost recunoscuta de nimeni altul de2
Vezi JUNG,
Illstinkt
111/11 Ullbewuj(tes.
90
Aspectele psihologice ale arhetipului
marne!
cat HERMANN USENER3. Daca am vreo contributie la aceasta descoperire, aceasta este dovada ca arhetipurile nu se raspandesc numai prin traditie, limba ~i migratie, ci pot reaparea spontan pretutindeni, ~ianume intr-o forma care nu e influentata de vreo mijlocire din afara. Nu trebuie subestimata importanta acestei constatari, caci ea nu inseamna nimic mai putin de cat ca in fiecare psihic sunt prezente dispozitii, forme, idei in sens platonic incon~tiente, dar nu mai putin active, adica vii, ~icare ii preformeaza ~iinfluenteaza instinctiv, gandirea, simtirea ~i activitatea. Ma lovesc mereu de neintelegerea ca arhetipurile ar fi determinate din punctul de vedere al continutului, ar fi adica un fel de "reprezentari" incon~tiente. De aceea trebuie subliniat inca 0 data ca arhetipurile sunt determinate nu din punctul de vedere al continutului, ci doar formal, ~i asta numai intr-o masura foarte conditio nata. 0 imagine originara este determinata din punctul de vedere al continutului numai daca este con~tienta ~i deci contine material din experienta con~tienta. Dimpotriva, forma sa, a~a cum am explicat in alta parte, poate fi comparata cu sistemul de axe al unui crista], care preformeaza intr-o anumita masura formarea eristalului in apa-mama, fara sa posede el insu~i 0 existenta substantiala. Acest lucru apare abia in modul cristalizarii ionilor ~i apoi a moleculelor. Arhetipul este un element gol in sine, formal, care nu este altceva decat 0 "facultas praeformandi", 0 posibilitate data a priori a formei de reprezentare. Mo~tenite nu sunt reprezentarile, ci formele care corespund in aceasta privinta exact instinetelor determinate de asemenea formal. Prezenta instinctelor poate fi la fel de putin dovedita ca ~iprezenta arhetipurilor in sine, in masura in care instinctele nu se manifesta in concreto. Referitoare la determinarea formei, comparatia cu formarea cristalelor este explicativa in masura in care sistemul de axe determina doar structura stereometrica, dar nu ~i forma concreta a cristalului individual. Acesta poate fi mare sau mic sau poate varia datorita diferitelor forme ale suprafetelor sale sau datorita cristalizarilor reciproce. Constant este numai sistemul de axe eu relatiile sale geometrice in prineipiu invariabile. Aeela~i luem e valabil pentru arhetip: poate fi in principiu denumit ~i poseda un nu3
USENER,
Dns Wei/l11nclltsfest,
p. 3.
91
Arhetipurile ~i incon~tientul colectiv
deu de semnificatie invariabil, care determina modul sau de aparitie numai in prineipiu, nu ~i concreto Modu/ in care apare, de exemplu, arhetipul mamei in mod empiric nu poate fi dedus complet din el, caci depinde de alti factori.
2. ARHETIPUL MAMEI Ca orice arhetip, ~i cel al mamei are 0 multime imprevizibila de aspecte. Amintesc numai cateva forme mai tip ice: mama ~i bunica proprii; mama vitrega ~i soacra, orice femeie eu care exista vreo relatie, doica, strabuna ~i femeia alba, in sens mai inalt, figurat zeita, in special mama lui Dumnezeu, Fecioara (ca mama intinerita, de exemplu Demetra ~i Core), Sophia (ca iubita-mama, eventual ~i ca Cibele-Attis, sau ca fiid [mama intinerita)-iubita); telul dorintei de mfmtuire (paradis, imperiu divin, Ierusalimul ceresc); in sens extins Biserica, Universitatea, ora~ul, tara, cerul, pamantul, pad urea, marea ~i apele statatoare; materia, lumea de dedesubt ~i luna, in sens restrans ca loc al na~terii ~i conceptiei ogorul, gradina, stanca, prapastia, copacul, izvorul, fantana adanca, cristelnita, floarea ca vas (trandafir ~i lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau ca Cornucopiatypus; in sensul cel mai restrans uterul, or ice forma tubulara (de exemplu filetul); Yoni; cuptorul, vasul de gatit; ca animale vaca, iepurele ~i orice animal care ajuta. Toate aceste simboluri pot avea un sens pozitiv, fast sau un sens negativ, nefast. Un aspect ambivalent este zeita destinului (Parce, Gratii, ursitoare), nefast este vrajitoarea, balaurul (orice animal ~erpuitor ~i devorator, ca pe~tele mare ~i ~arpele); mormantul, sarcofagul, ad an cuI apei, moartea, co~marul ~i spaima copiilor (Typus Empusa, Lilith etc.). Aceasta enumerare nu are pretentia de a fi completa, ea indica doar trasaturile esentiale ale arhetipului mamei. Proprietatile sale sunt "maternul"; pur ~i simplu autoritatea magica a femininului; intelepciunea ~i inaltimea spirituala dincolo de ratiune; ceea ce e bun, ceea ce protejeaza, datator de cre~tere, fertilitate ~i hrana; locul transformarii magi92
Aspecte\e psihologice ale arhetipului
mamei
ee, al rena~terii; instinctul sau impulsul care ajuta; secretul, ascunsul, obscurul, prapastia, lumea mortilor, Inghititorul, seducatorul ~i otra\;torul, ceea ce treze~te teama. Am ilustrat aceste proprietati ale arhe'pului mamei pe larg Insotindu-le de dovezi corespunzatoare In carea mea Simboluri ale transformarii (Symbole der Wandlung). Am formulat acolo opozitia proprietatilor ca mama iubitoare ~iInspaimantaware. Paralela istorica cea mai apropiata este Maria, care In alegoriile medievale este In acela~i timp ~i crucea lui Cristos. In India ar fi duala Kali. Filosofia Samkhya a exprimat arhetipul mamei In conceptullui Prakrti, care consta din cele trei gune sau proprietati de baza, ~i anume: bunatate, pasiune ~i obscuritate - sattvam, rajas ~i tamas4. Acestea sunt trei aspecte esenjiale ale mamei, ~i anume bunatatea ei oerotitoare ~i hranitoare, emotionalitatea ei orgiastica ~i Intunecimea ei ubpamanteana. Trasatura deosebita In legenda filosofica, faptul ca Prakrti danseaza In fata lui Purusha, pentru a-i aminti de "cunoa~terea diferentiatoare", nu apartine nemijlocit mamei, ci arhetipului animei. Acesta este deseori amestecat In psihologia masculina mai Intai cu imaginea mamei. De~i imaginea mamei In psihologia popoarelor este, ca sa spunem a~a, universala, aceasta imagine se modifica esentialln experienta individuala practica. Aici suntem impresionati de semnificatia aparent uperioara a mamei personale. Atat de des iese in evidenta aceasta figura In psihologia personalist a, incat cea din urma, a~a cum ~tim, nu depa~e~te mama personala niciodata In conceptii, nici macar teoretic. Pentru a anticipa, conceptia mea se deosebe~te principial de teoria psihanalitica prin faptul ca eu acord mamei personale numai 0 emnificatie conditionata. Adica: nu numai mama personala este cea de la care pleaca toate influentele asupra copilului descrise In literatura, ci este yorba mai degraba de arhetipul proiectat asupra mamei, care Ii da acesteia 0 baza mitologica, conferindu-i astfel autoritate, ba chiar numinozitates. Influentele etiologice, respectiv traumatice, ale 4
Aceasta este semnifica\ia etimologica a ce\or trei gune. Vezi WECKERLING (editor), Das Gliick des Lebens. Medizinisches Drama von Arzondariiyamakhi, pp. 21 ~i urm. ~i GARBE, Die Sfimkhya-Philosophie, pp. 272 ~iurm. in acest sens, psihologia americanii oferii 0 mul\ime de exemple. Vezi in aceastii privin\ii PHILIP WYLIE, Generation of \ripers.
93
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
mamei trebuie despartite in doua grupe: una care corespunde trasaturilor de caracter sau atitudinilor mamei personale prezente in mod real ~i a doua care contine trasaturi aparente, in masura in care este yorba de proieqii de tip fantasmatic (adica arhetipal) din partea copilului. Deja FREUD a recunoscut ca adevarata etiologie a nevrozei nu-~i are radacinile, a~a cum a crezut la inceput, in influente traumatice, ci mai degraba intr-o dezvoltare proprie a fanteziei infantile. Nu poate fi scoasa din discutie posibilitatea ca 0 asemenea dezvoltare poate fi dedusa din influentele suparatoare ale mamei. De aceea eu caut cauza nevrozelor infantile in primul rand la mama, caci ~tiu din experienta ca, in primul rand, un copil se dezvolta mai degraba normal decat nevrotic ~i, in al doilea rand, in majoritatea cazurilor cauza tulburiirii se afla la parinti, in specialla mama. Continuturile fantasmelor anormale sunt legate numai in parte de mama personala, caci ele contin deseori afirmatii care depa~esc cu mult lucrurile ce pot fi subscrise unei mame reale; ~i asta mai ales cand este yorba de imagini pronuntat mitologice, a~a cum este deseori cazul in fobiile infantile, unde mama apare ca animal, vrajitoare, stafie, mancatoare de oameni, hermafrodit ~i altele. Cum fantasmele nu sunt intotdeauna in mod clar mitologice sau, cand sunt, nu provin mereu dintr-o presupozitie incon~tienta, ci i~i pot avea sursa in basme, observatii intamplato are ~i altele asemanatoare, este indicata in orice caz 0 cercetare amanuntita. La copii problema aceasta se pune mult mai putin decat la adulti, care transfera asemenea fantasme de regula asupra medicului in timpul tratamentului, sau mai bine spus: aceste fantasme apar ca proiectate. In acest caz nu ajunge sa Ie observam ~i sa Ie punem deoparte, considerandu-Ie ridicole, eel putin nu pe termen lung, caci arhetipurile apartin in mod inalienabil oricarui psihic ~i formeaza acea "comoara in campul reprezentarilor obscure", de care vorbe~te KANT ~i pentru care stau dovada bogatele motive folclorice. Un arhetip, confom esentei sale, nu este doar un prejudiciu suparator. In sine, el apaqine celor mai inalte valori ale sufletului uman ~i a populat Olimpurile tuturor religiilor. Indepartarea lui inseamna 0 pierdere potentiala. Este yorba mai degraba de a dizolva aceste proieqii pentru a inapoia continuturile lor celor care Ie-au pierdut prin alienare spontana. 94
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
3. COMPLEXUL MATERN Arhetipul mamei formeaza baza a~a-numitului complex matern. Este 0 chestiune deschisa daca acesta ia na~tere rara participarea cauzala dovedita a mamei. Experien!a imi spune ca mama este activa in cauzarea tulburarii, mai ales in cazul nevIOze1or infantile sau al ce10r care i~i au originea etiologica fara indoiala in prima copilarie. In orice caz, sfera instinctuala a copilului este tulburata, astfe1 fiind constelate arhetipurile, care apar deseori intre mama ~i copil ca elemente straine care inspira frica. Atunci cand, de exemplu, copilul unei marne hipergrijulii 0 viseaza pe aceasta ca animal rau sau ca vrajitoare, 0 asemenea traire duce la 0 disociere in sufletul copilului ~ideci la posibilitatea nevrozel.
A.
COMPLEXUL
MATERN AL FIULUI
Efectele complexului matern sunt diferite in cazurile fiului ~i fiicei. Efecte tip ice asupra fiului sunt homosexualitatea ~idonjuanismul, ocazional ~i impotenta6. In homosexualitate, componenta heterosexuala este inerenta mamei in forma incon~tienta, in donjuanism mama este in mod incon~tient cautata "in orice femeie". Efectele complexului matern asupra fiului sunt reprezentate de ideologia tipului Cibele-Attis: autocastrare, nebunie ~i moarte timpurie. La fiu, complexul matern nu este pur, din moment ce exista 0 inegalitate a sexelor. Diferenta este motivul pentru care in orice complex matern masculin, alaturi de arhetipul mamei, un IOI semnificativ este jucat de arhetipul partenerului sexual, ~i anume anima. Mama este prima fiinta feminina cu care se intalne~te viitorul barbat ~i care, manifest sau latent, tandru sau gIOsolan, con~tient sau incon~tient, nu se poate abtine sa nu faca aluzie la masculinitatea fiului; la fel, fiul realizeaza sau, cel putin in mod incon~tient, raspunde instinctiv feminitatii mamei. Astfe1,la fiu, simplele relatii de identitate sau de rezistenta sunt in mod constant intersectate de factorii atraqiei ~i respingerii erotice. Prin aceasta tabloul se com6
Aici ~i complexul patern joaca un rol considerabil.
95
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
plica semnificativ. Dar nu vreau sa afirm ca de aceea complexul matern al fiului trebuie luat mult mai In serios decat cel al fiicei. Sun tern Inca la Inceputul cercetarii acestor complexe fenomene suflete~ti, In stadiul pionieratului. Comparatiile se pot face atunci cand avem la dispozitie cifre statistice. Dar acestea nu se viid Inca. Complexul matern este numai la fiicii un caz pur ~i necomplicat. Aici este yorba pe de 0 parte de 0 Intarire a instinctelor feminine care porne~te de la mama, pe de alta parte de 0 sliibire a lor pana la disparitie. In primul caz ia na~tere, datoritii preponderentei lumii instinctelor, 0 incon~tientii a propriei personalitati; In cazul din urmii se dezvoltii 0 proieqie a instinctelor asupra mamei. Pentru moment trebuie sa ne multumim cu constatarea ca, In cazul fiicei, complexul matern fie solicitii peste miisurii instinctul feminin, fie II inhibii, iar la fiu riine~te instinctul masculin printr-o sexualizare nenaturala. Cum "complexul matern" este un concept al psihopatologiei, el este mereu asociat cu conceptele de dauna ~i suferinta. Dar daca 11scoatem din cadrul Ingust al patologiei ~i Ii diim 0 semnificatie mai cuprinziitoare, putem sii amintim ~i de influenta sa pozitivii: la fiu ia na~tere aliituri de homosexualitate sau In locul ei 0 diferentiere a erosului7 (In aceasta privintii se aseamana cu Banchetullui PLATON); de asemenea, existii ~i 0 dezvoltare a gustului ~i esteticii, ciirora nu Ie dauneazii un anumit element feminin; calitati pedagogice, carora capacitatea empatica femininii Ie aduce Implinirea; un spirit istoric, care este conservator In cel mai bun sens al cuvantului ~i care pastreaza cu sfintenie toate valorile trecutului; un simt al prieteniei care leaga foarte strans sufletele biirbatilor ~i care elibereaza chiar ~i prietenia dintre sexe de anatema imposibilitiitii; 0 bogiitie de sentimente religioase, care face adeviiratii 0 ecclesia spiritualis ~i, in sfaqit, 0 receptivitate spirituala, care este vasul voluntar al revelatiei. Ceea ce ca negativ este donjuanism, pozitiv poate semnifica masculinitate curajoasii, lipsita de menajamente, 0 ambitie pentru scopuri inalte; violentii impotriva prostiei, inciipiitanarii, nedreptiitii ~i lenei; capacitate de sacrificiu pentru ceea ce este drept, care se invecineazii cu eroismul; rabdare, inflexibilitate ~itenacitate a vointei; 0 curiozitate pe 7
Uba die PsycllOlogie des Ullbewufl,ten, paragr. 16 ~i urIll.: "Teoria erosului".
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
care nu 0 sperie enigma lumii; un spirit revolutionar, care construie~te 0 noua casa aproapeJui ori care da alta fata lumii. Toate aceste posibilitati se oglindesc in mitologemele pe care Ie-am in~iruit mai devreme ca aspecte ale arhetipului mamei. Cum m-am ocupat deja de complexul matern al fiului intr-o serie de scrieri, impreuna cu complicatiile animei, in aceste prelegeri, in care este yorba de tipul mamei, voi trece in fundal psihologia masculina.
B.
COMPLEXUL
MATERN AL FIICE!
a. Hipertrofia maternului S-a remarcat mai devreme cii la fiicii complexul matern8 da na~tere intr-o anumita masura la 0 hipertrofie a femininului sau la 0 atrofie corespunzatoare. Amplificarea femininului semnificii 0 intarire a tuturor instinctelor feminine, in primul rand a instinctului matern. Aspectul negativ prezinta 0 femeie al ciirei singur scop este procrearea. Barbatul este ceva secundar; el este in esenta un instrument in vederea conceptiei ~i este randuit ca obiect de ingrijire, printre cop ii, rude sarace, pisici, gaini ~i mobila. Chiar ~i propria personalitate este secundara; ea este deseori mai mult sau mai putin incon~tienta, ciici viata este traita in altii ~i prin altii, fiind, ca urmare a incon~tientei propriei personalitati, identicii cu ace~tia. Intai poarta cop iii, apoi se agata de ei, ciici lara ei nu are nici 0 raison d'etre. Ca ~i Demetra, ea sfideaza zeii arogandu-~i dreptul de posesie a fiicei. Erosul este dezvoltat numai ca relatie materna, ca relatie personala fiind incon~tient. Un eros incon~tient se exteriorizeaza mereu ca putere9; din aceasta cauza acest tip nu este in stare sa aducii un sacrificiu real, ci i~i reprima instinctul matern 8
9
Prezint in acest capitol 0 serie de tipuri de complexe materne, prin care nu formulez experien\e terapeutice. "Tipurile" nu sunt cazuri singulare, fapt care trebuie cunoscut de orice om educar. "Tipul" nu este nid 0 schema inventata in care sunt bagate Cl1 for\a toate cazurile care apar. "Tipurile" sunt construqii ideale, imagini medii ale experien\ei, cu care nu se identitlca nici un caz singular. Oamenii care au experien\a doar din carli sau din laborator nu pot sii-~i fad 0 imagine corecta despre experien\a psihologica a medicului. Aceasta fraza se bazeazii pe faptul ca acolo unde lipse~te iubirea, puterea Ii ia locul.
97
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
deseori pana la anihilare datorita vointei de putere. Cu cat este mai incon~tienta 0 mama de propria ei personalitate, cu atat mai mare ~i mai violenta este vointa ei incon~tienta de putere. Exista multe cazuri de acest tip pentru care nu Demetra, ci Baubo este simbolul potrivit. Mintea nu este cultivata pentru sine, ci persista de cele mai multe ori in forma predispozitiei sale originare, adicii ramane originara, necultivata ~i rara scrupule, dar reala ~iocazional chiar adancii precum natura I 0. Dar ea insa~i nu ~tie acest lucru ~i din aceasta cauza pe de 0 parte nu poate pretui spiritul mintii, pe de alta parte nu ii poate admira filosofic adancimea, ci probabil uita ce a spus.
b. Amplificarea erosului Complexul cauzat de 0 asemenea mama fiicei nu trebuie sa fie neaparat 0 hipertrofie a instinctului matern. Dimpotriva, acest instinct este eventual dizolvat la fiicii. In locullui apare 0 amplificare a erosului, care aproape intotdeauna duce la 0 relatie incon~tienta incestuoasa cu tata1l1. Erosul escaladat duce la 0 in tar ire anormala a personalitatii celuilalt. lnvidierea mamei ~i invingerea ei vor deveni laitmotivul actiunilor viitoare, care deseori au 0 natura dezastruoasa. Unui caz de acest fel ii plac relatiile visatoare ~i senzationale ~ise intereseaza de barbati casatoriti, mai putin de dragullor ~i mai mult pentru cii sunt ciisatoriti ~i deci au posibilitatea de a strica mariajul, fapt care este scopul principal al exercitiului. Daca acest scop este atins, interesul se evapora, din cauza lipsei instinctului matern, ~i altul vine la randl2. Acest tip se caracterizeaza printr-o remarcabila incon~tienta. Aceste femei sunt oarbe la ceea ce facl3, fapt care este prejudicios nu numai pentru ceilalti, ci ~ipentru ele insele. Nu mai trebuie sa spun cii pentru barba10 Termenul pe care I-am folosit in seminariile
mele englezqti este "natural mind". In acest caz, iniliativa este a fiicei. In alte cazuri, psihologia tatalui (proieqia illlimei) cauzeaza 0 Iegatura incestuoasa la fiiea. 12 Aici acest tip difera de eel inrudit, complexul patel'll feminin, la care, dimpotriva, apar 0 dadacire ~i 0 cocolo~ire a "tatalui". 13 Aceasta nu inseamna ca erau ineon~tienli de fapte. Doar semnificalia lor Ie ramanea incon~tienta. 11
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
~iicu un eros lene~ acest tip ofera 0 ocazie buna pentru proieqia animel.
c. ldentitatea cu mama Daca in cazul complexului matern nu are loc 0 amplificare a erosului, rezulta 0 identitate cu mama ~i 0 paralizie a propriei aqiuni feminine. Apare 0 proieqie a propriei personalitati asupra mamei din cauza incon~tientei propriei lumi instinctuale, a instinctului matern ca ~i a erosului. Tot ce aminte~te acestor femei de maternitate, responsabilitate, legatura personala ~i preten~ie erotica provoaca sentimente de inferioritate ~i obliga la fuga, desigur la mama, care traie~te in mod camplet, ca suprapersonalitate, tot ce fiicei ii pare complet de neatins. Uimita involuntar de fiica, ea traie~te totul in avans. Fiica se mul~ume~te sa ramana legata dezinteresat de mama ~i se straduie~te in acela~i timp in mod incon~tient, intr-un fel impotriva propriei voin~e, sa devina tiranul propriei marne, fire~te in spatele ma~tii completei loialitati ~i a devotamentului. Ea traie~te 0 via~a in umbra, prelungind via~a mamei printr-o constanta transfuzie de sange. Aceste fecioare palide nu sunt invulnerabile fat a de casatorie. Dimpotriva, in ciuda caracterului de umbra ~i a deta~arii interioare, sau mai degraba tocmai datorita lor, au 0 cota inalta pe pia~a casiitoriilor. Ele sunt mai ales in a~a masura goale, in eat un barbat poate sa banuiasca absolut orice in ele; ele sunt in asemenea masura incon~tiente, ineat incon~tientul din ele se extinde in nenumarate antene, ca sa nu zic brate, care sug to ate proiectiile masculine, fapt care place extraordinar de mult barbatilor. Caci 0 a~a de mare nedeterminare feminina este opusul dorit al determinarii ~i al univocita~ii masculine care este satisfacuta numai eand tot ce este indoielnic, cu doua sensuri, nedeterminat, neclar poate fi expulzat in proieqia asupra unei delicioase nevinovatii feminine 14. Din cauza deta~arii interioare caracteristice ~i a sentimentelor de inferioritate, care se confunda constant cu suparatoarea inocen~a, barbatului ii revine roJ4 Acest tip de femeie are 0 influenla benefica asupra sOlului, pana cand acesta descoper a C/{ cille s-a casatorit ~i cu cille imparte patul conjugal, ~i amlme cu soacra sa.
99
ArhetipuriJe ~i incon~tientul colectiv
lul avantajos, cvasicavaleresc, de a suporta, intr-un mod superior ~iindulgent, cunoscutele neajunsuri feminine. (Ca acestea iau na~tere in bun a parte din cauza proieqiilor sale ii ramane din fericire ascuns.) Deosebit de atragatoare este neajutorarea notorie a fetei. Ea este in a~a masura 0 anexa a mamei, in cat nici nu ~tie cum se face di un barbat se apropie de ea. Ea are atunci atata nevoie de ajutar ~i nu ~tie nimic, incat ~i cel mai bland pastor devine un hot de femei curajos, rapindu-i mamei iubitoare fata, in mod mi~elesc. $ansa imensa de a putea fi macar 0 data un om ~i jumatate nu apare zilnic ~i dezvolta deci 0 puternidi forta motivationala. La fel a furat-o Hades pe Persefona de la neconsolata Demetra, dar la sfatul zeilar 0 lasa pe timpul verii la soacra sa. (Cititorul binevoitor observa di asemenea legende nu iau na~tere "aiurea".)
d. Apararea impotriva mamei Cele trei tipuri extreme de care tocmai am vorbit sunt legate prin multe trepte intermediare, dintre care vreau sa amintesc doar una. La tipul din mijloc este yorba nu atat de amplificare sau paralizie a instinctelar materne, cat mai degraba de 0 aparare exagerata impotriva puterii cople~itoare a mamei. Acest caz este exemplul demonstrativ pentru a~a-numitul complex matern negativ. Laitmotivul sau este: arice, dar nu ca mama! Este yorba pe de 0 parte de 0 fascinatie care nu devine ins a niciodata identitate, pe de alta parte de 0 amplificare a erosului, care ia na~tere intr-o anumita opozitie invidioasa fata de mama. Aceasta fiica ~tie ce-i drept, tot ce nu vrea, dar nu prea ii este clar care este destinul ei. lnstinctele ei sunt toate concentrate in forma de aparare impotriva mamei ~i de aceea nu poate sa-~i construiasca 0 viata proprie. In cazul in care ajunge totu~i, la asta, de pilda se disatore~te, mariajul va fi folosit fie numai pentru a se desprinde de mama, fie destinulii scoate in cale un barbat care are trasaturi esentiale de caracter asemanatoare celor ale mamei. Toate procesele ~i trebuintele instinctive se lovesc de dificultati nea~teptate; ori nu funqioneaza sexualitatea, ori copiii sunt nedoriti, ori datoriile de mama par insuportabile, ori cerintele convietuirii conjugale sunt indeplinite cu nerabdare ~i iritare. Toate acestea nu 100
Aspecte1e psihologice ale arhetipului
mamei
sunt fapte de viata esentiale, caci apararea constanta fata de mama formeaza inca scopul in viata. in aceste cazuri trasaturile arhetipului mamei se pot vedea in cele mai mici detalii. De exemplu, mama cafamilie sau clan provoaca rezistente puternice sau, dimpotriva, lipsa de interes pentru familie, comunitate, societate, conventie ~i altele asemanatoare. Rezistenta impotriva mamei ca uter apare deseori in dureri menstruaIe, dificultati de conceNie, groaza de graviditate, sangerari in timpul sarcinii, na~teri premature, intreruperi de sarcina ~ialtele. Mama ca materie provoaca nerabdare, lipsa de dexteritate in manuirea uneltelor ~ivaelor, atitudini gre~ite in privinta vestimentatiei. Din apararea impotriva mamei rezulta ocazional 0 dezvoltare spontana a ratiunii in scopul realizarii unei sfere in care mama nu apare. Aceasta dezvoltare reiese din trebuinte proprii ~i nu in onoarea biirbatului, caruia vrea sa ii impuna sau sa-i arate 0 camaraderie spirituala. Ea folose~te la doborarea puterii mamei prin critica intelectuala ~i~tiinta superioarii sau la demonstrarea prostiilor, gre~elilor logice ~i a carentelor in educatie ale mamei. Mana in mana cu dezvoltarea ratiunii merge ~i 0 anumita aparitie a unor trasaturi masculine.
C.
ASPECTELE
POZITIVE
ALE COMPLEXULUI
MATERN
a.Mama Aspectul pozitiv al primului tip, ~i anume amplificarea instinctului matern, este acea imagine a mamei care a fost cantata ~i prquita in to ate timpurile ~i in toate limbile. Este acea iubire de mama care se aflii printre cele mai emotion ante ~i de neuitat amintiri ale adultului, semnificand radacina secreta a oricarei deveniri ~i transformari, intoarcerea acasa ~i baza oricarui inceput ~i sfaqit. Cunoscuta in profunzime ~i strain a ca natura, tandru iubitoare ~i ingrozitoare ca destinuldatatoare de viata, vesela ~i niciodata obosita, 0 mater dolorosa ~i poarta obscura, fara raspunsuri, care se inchide in spatele mortilor. Mama este iubire de mama, este trairea mea 9i secretul meu. Ce se poate spune mai mult, mai nedrept, mai insuficient, ba chiar mai ipocrit despre acel om care se nume9te mama 9i- am vrea sa spunem ]0]
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
care a fost intamplator purtatoarea acelei trairi care ne inchide in sine pe ea ~i pe mine ~i toata omenirea, ba chiar toate creaturile vii, care devin ~i mor, trairea vietii, ai carei copii suntem? S-a facut mereu ~i se va face mereu, dar un cunoscator nu mai poate pune greutatea Ingrozitoare a semnificatiei, responsabilitatii ~i datoriei, a cerului ~i infernului pe acel om slab care gre~e~te, demn de iubire, indulgenta, intelegere ~i iertare, care ne-a fost mama. El ~tie ca mama este purtatoarea acelei imagini innascute a noastre de mater natura ~i mater spiritualis, a intregii dimensiuni a vietii, careia noi, ca ~i copii, ii suntem incredintati ~i in acela~i timp abandonati. El nu trebuie, de asemenea, sa ezite nici un moment s-o elibereze pe mama umana de aceasta po'lara inspaimantatoare, din consideratie fat a de ea ~i fata de sine. Caci tocmai aceasta greutate a semnificatiei ne lipe~te de mama ~i a inlantuie pe aceasta de copil, spre distrugerea sufleteasca ~i fizica a ambilor. Un complex matern nu se rezolva prin reducerea unilaterala a mamei la 0 masura umana, Intr-o anum ita masura "corectata". Aici exista pericolul de a dezintegra in atomi chiar ~itrairea "mama" ~i deci de a distruge 0 valoare inalta ~i de a arunca cheia de aur pe care a zana buna ne-a pus-o in leagan. De aceea omul a adaugat in mod instinctiv perechii parentale ~iperechea divina preexistenta ca "godfather" (na~) ~i "godmother" (na~a) ai nou-nascutului, pentru ca acesta sa nu ii confunde pe parinti, din incon~tienta sau din rationalism miop, cu divinitatea. Arhetipul este mai putin 0 problema ~tiintifica ~i mai mult a chestiune stringenta a igienei suflete~ti. Chiar daca ne-ar lipsi toate dovezile pentru existenta arhetipurilor, ~i chiar daca toti oamenii de~tepti ne-ar dovedi in mod convingator ca nici nu pot exista arhetipuri, ar trebui sa Ie inventam, pentru a nu lasa cele mai inalte ~i naturale valori ale noastre sa se scufunde in incon~tient. Daca acestea ajung in incon~tient, dispare puterea elementara a trairilor origin are. In locul acesteia apare fixatia pe imago-ul mamei, ~i dnd aceasta este indeajuns de rationalizatil., suntem in intregime legati de ratio umana ~i condamnati de acum inainte sa credem numai ceea ce este rezonabil. Aceasta este pe de 0 parte 0 virtute ~i un avantaj, pe de alta parte 0 restrangere ~i 0 saracire, caci ne apropiem prin aceasta de pustiul doctrinar ~i de "Iluminism". Aceasta Deesse Raison raspande~te 0 lumina amagitoare, care 102
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
lumineaza numai ce se ~tie deja, acoperind de intuneric tot ceea ce e nevoie sa fie cunoscut ~i racut con~tient. eu cat ratiunea pare mai independenta, cu atat mai mult devine intelect pur, pun and opiniile in locul realitatii ~ineavand in fata ochilor inainte de to ate omul a~a cum este, ci 0 imagine falsa a acestuia. Lumea arhetipurilor trebuie sa ramana con~tienta omului, indiferent daca Ie intelege sau nu, caci in ea el este inca natura ~i legat cu radiicinile sale. 0 conceptie despre lume sau 0 societate care n desparte pe om de imaginile originare ale vietii nu numai ca nu este cultura, ci este intr-o mare masura 0 inchisoare sau un grajd. In cazulin care imaginile originare raman con~tiente intr-o forma oarecare, energia care Ie corespunde poate alimenta omu!. In cazulin care nu se mai reu~e~te mentinerea legaturii cu acestea, energia, care se exprima in acele imagini ~i care cauzeaza fascinatia inerenta complexului parental infantil, cade inapoi in incon~tient. Prin aceasta incon~tientul prime~te 0 inciircatura, care se imprumuta ca aproape irezistibila vis a tergo oriciirei conceptii, idei sau tendinte, care I~i fixeaza ca tel dezirabil ratiunea concupiscentia. In acest mod omul cade prada con~tiintei sale ~i conceptelor acesteia de corect ~i incorect. E departe de mine tendinta de a devaloriza darul divin al ratiunii, aceasta inalta capacitate umana. Dar ca singura stapana ea nu are nici un sens, ca ~i lumina intr-o lume in care aceasta nu poate Invinge intunericu!. Omul ar trebui sa ia In considerare sfatulintelept al mamei ~i necrutatoarea ei lege a restrangerii naturale. Nu trebuie sa uite niciodata ca lumea exista pentru ca opozitiile ei se echilibreaza. Astfel rationalul se echilibreaza cu irationalul, ceea ce e intentionat cu ceea ce e dat. Aceasta digresiune in generalitate a fost de neocolit, caci mama este prima lume a copilului ~i ultima lume a adultului. In mantia acestei mari Isis suntem inveliti tot! ca ~i copii ai ei. Dar vrem acum sa ne intoarcem la tipurile complexului matern feminin. La barbat complexul matern nu este niciodata "pur", adica este combinat mereu cu arhetipul animei, ceea ce are drept consecinta cii opiniile barbatilor despre mama sunt in mare parte emotionale, adicii sunt prejudiciate In mod "animos". Numai la femeie exista posibilitatea de a cerceta efectele arhetipului mamei rara amestecuri "animoase", ceea ce fire~te se poate face cu succes numai acolo unde nu s-a dezvoltat un animus compensator. 103
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
b. Erosul amplificat Ajungem acum la al do ilea tip al complexului matern feminin, ~i anume la amplificarea erosului. Am conturat despre acest caz, in masura in care I-am intalnit in domeniul patologic, un portret foarte nefavorabil. Dar chiar ~i acest tip atat de putin atragator are un aspect pozitiv, de care societatea n-ar vrea sa se lipseasca. Sa luam eel mai rau efect al acestei atitudini, ~i anume distrugerea fara scrupule a casatoriei, ~i yom vedea in spatele ei 0 ordine plina de sens ~i scop a naturii. Acest tip are originea, a~a cum am spus, .intr-o mama pur instinctiva, naturala ~i de aceea devoratoare. Acest tip de mama este un anacronism,o d.dere intr-un matriarhat obscur, in care barbatul are doar rolul de fertilizator ~isupus al ogorului, ducand 0 existenta insipida. Amplificarea reactiva a erosului la fiica vizeaza barbatul, care trebuie sustras suprasarcinii matern-feminin. 0 asemenea femeie se va a~eza instinctiv mereu de-a curmezi~ul acolo unde va fi provocata de incon~tienta sotilor. Ea tulbura comoditatea atat de periculoasa pentru personalitatea masculina, pe care el 0 prive~te ca fidelitate. Aceasta comoditate duce la incon~tienta propriei personalitati ~ila acele casnicii prezumtiv ideale, in care el nu este decat "tata", iar ea numai "mama", ~i in care sotii chiar se adreseaza unul altuia in felul acesta. Este un drum abrupt, care coboara cu u~urinta casnicia la 0 identitate incon~tienta a partenerilor. Femeia tipului de care vorbim direqioneaza raza fierbinte a erosului ei asupra unui barbat umbrit de mama sa, stimuland astfel conflictul moral. Para acesta nu exista 0 con~tiinta a personalitatii. "Dar de ce", se va pune intrebarea, "trebuie ca omul «a tort et travers» sa ajunga la 0 con~tiinta mai inalta?" Aceasta intrebare atinge inima problemei, iar raspunsul este ceva mai dificil. In loc de un raspuns real pot marturisi numai un fel de crez: mi se pare ca in miile de milioane de ani in sfar~it cineva trebuia sa ~tie ca aceasta lume minunata a muntilor, marilor, soarelui ~ilumii, a Caii Lactee, a nebuloasei stelelor fixe, a plantelor ~i animalelor exista. Cand am vazut, in Athi Plains, in Africa de Est, cirezile salbatice de mii de capete care pa~teau in lini~te pe 0 colina, a~a cum faceau dintr-un timp imemoriabil, am avut sentimentul ca sunt primul om, prima fiinta care ~tia d. toate acestea exista. Intrea104
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
ga lume din jurul meu traia tacerea inceputului ~i nu ~tia cii exista. ~i 'ocmai in aceI moment eu ~tiam cii lumea devenise, iar tara acel mo:TIent ea nu ar fi fost. Toata natura urmare~te acest tel ~i il gase~te im_linit in om, ~i anume doar in omul eel mai con~tient. Fiecare mic pas e cararea deveniiii con~tiente creeaza 0 lume. Nu exista con~tiinta tara diferentierea opozitiilor. Acesta este principiul tat a allogosului, care se afirma in lupta interminabila cu ciildura originara ~i intunericul originar al poalei materne, adicii a incon~tienrului. Filra sa se fereascii de contlict, de suferinta, de pacat, curiozitatea divina aspira sa se nascii. Incon~tienta este pacatuI originar, raul pur ~i simplu pentru logos. Actul eliberator creator de lume este insa uciderea mamei, iar spiritul, care s-a aventurat in to ate inaltimile ~iadancimile, uebuie, a~a cum a spus SYNESIUS,sa sufere ~i pedepsele divine, legarea de stancile Caucazului. Caci unul nu poate exista tara celalalt, pentru cii la inceput au fost unul, iar Ia sfar~it vor fi iara~i unul. Con~tiinta poate exista numai prin recunoa~terea ~i consideratia continua a incon~tientului, a~a cum orice viata trebuie sa tread prin multe morti. Stimularea contlictului este 0 virtute Iucifericii in eel mai propriu ens aI cuvantului. Contlictul creeaza focul afectelor ~i emotiilor ~i, ca orice foe, ~i acesta are doua aspecte, ~i anume arderea ~i crearea luminii. Emotia este pe de 0 parte focul alchimic, a ciirui ciildura face sa apara totul ~i a carui ar~ita, "omnes supertluitates comburit", arde tluidele de prisos, pe de alta parte emotia este acel moment in care otelul love~te piatra ~i ia na~tere 0 scanteie: emotia este sursa principala a oriciirei con~tientizari. Nu exista nici 0 transform are din intuneric in lumina ~i din inertie in mi~care tara emotie. Femeia al ciirei destin este sa fie perturbatoare este numai in cazurile patologice exclusiv distructiva. In cazul normal ea este, ca perturbatoare, cuprinsa de distrugere, ca transformatoare se transforma ea lnsa~i, iar stralucirea focului pe care il aprinde lumineaza ~i ilumineaza to ate victimele incurdturii. Ceea ce parea perturb are tara sens devine proces de purificare - "tleacul evapora totul"15. Dacii acest tip de femeie e incon~tienta de semnificatia funqiei ei, adica nu ~tie cii este parte a "acelei puteri care vrea mereu rau ~i face 15
Faust II, Prapastia.
105
Arhetipurile
~i ineon~tientul eoleetiv
mereu bine"16, ea va muri de sabia pe care singura a adus-o. Con~tiinta insa 0 transform a in salvato are ~i mantuitoare.
c. Numai-fiica Femeia celui de-al treilea tip, ~i anume aceea a identitatii cu mama 17 pana la paralizia instinctelor proprii, nu trebuie sa fie mereu o nulitate rara speranta. In cazurile normale exista, dimpotriva, posibilitatea ca tocmai printr-o proiectareintensiva a animei sa fie umplut vasul gol. Fire~te, de aceasta depinde 0 asemenea femeie: fara un barbat ea nu se poate apropia nici de ea insa~i; ea trebuie efectiv sa fie furata mamei. Mai mult, ea trebuie sa joace pentru mult timp ~i cu multa osteneala rolul care-i revine, pana ajunge la saturatie. Astfel poate sa descopere cine este ea. Asemenea femei sunt sotii devotate barbatilor lor, care exista doar datorita identitatii cu 0 profesie sau un talent, dar care sunt ~i raman incon~tienti rn rest. Cum ei rn~i~inu sunt decM ni~te ma~ti, femeia trebuie sa fie rn stare sa joace cu naturalete rolul de rnsotitoare. Dar aceste femei pot poseda aptitudini pretioase care nu s-au dezvoltat pentru ca personalitatea proprie era incon~tienta. In acest caz are loc 0 proiectare a talentului asupra unui sot lipsit de a~a ceva, ~i atunci vedem cum dintr-o data acesta plute~te ca purtat de un covor zburator catre cele mai rnalte piscuri. "Cherchez la femme", ~i yom descoperi cheia secretului acestui succes. Asemenea femei rmi amintesc - sa mi se scuze comparatia nepoliticoasa - de catelele mari ~i puternice care se sperie de cel mai mic catel care latra pentru ca este un mascul feroce ~i pentru ca nu Ie trece prin cap sa-I mu~te. La urma urmei vidul este un mare mister feminin. EI este ceea ce este strain barbatului de la rnceputul timpului, golul, celalalt adanc, yin. Starea deplorabila care inspira mila a acestei nulitati (vorbesc aici ca barbat) este, din pacate - aproape ca a~ vrea sa spun -, misterul plin de forta al feminitatii incomprehensibile. 0 asemenea femeie este 16 17
I.e., prima parte, Camera de studiu. Cauzat de proieqia instinete\or. 106
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
pur ~i simplu destin. Un barb at poate sa spuna orice despre aceasta, impotriva ~i pentru, sau poate sa nu spuna nimic, caci tot va cadea imprudent in aceasta gaura sau ~i-a ratat singura ~ansa de a pune stapanire pe masculinitatea sa. Primul nu poate sa-~i explice norocul chior, al doilea nu-~i poate face plauzibila nefericirea. "Mamele! Mamele! Sun a atat de minunat!" I8 CU acest suspin, care pecetluie~te capitularea barbatului la granitele imperiului matern, trecem la cel de-al patrulea tip.
D.
COMPLEXUL
MATERN NEGATIV
Acest tip este caracterizat de complexul matern negativ. Ca fenomen patologic, aceasta femeie este 0 tovara~a incomoda, pretentioasa ~inesatisfacatoare a barbatului, caci intreaga ei nazuinta de a se impotrivi se orienteaza contra a orice izvora~te din fundamentul natural. Dar nu scrie nicaieri ca experienta ei sporita nu 0 invata nimic, astfel incat sa renunte mai intai la a-~i combate mama in sens personal ~i restrans. Dar chiar ~i in cel mai bun caz ea va fi du~manul a tot ce e intunecat, neclar, indoielnic ~i va cultiva tot ce e sigur, clar, rational. Ea i~i va depa~i sora feminina in simt practic ~ijudecata rece, putand deveni pentru sotul sau prietena, sora ~i sfiituitoare competenta. 0 ajuta in acest sens aspiratiile ei masculine, care fac posibila intelegerea umana, din cola de orice erotica, a individualitatii barbatului. Dintre toate formele complexului matern, aceasta femeie are, in a doua jumatate a vietii, cea mai mare ~ansa de a face un record din casnicia sa, fire~te numai daca reu~e~te sa invinga infernul numai-femininului, haosul poalei materne, care (consecint~ a complexului matern) 0 ameninta in cea mai mare masura. Dupa cum se ~tie, un complex este depa~it intr-adevar numai atunci cand este epuizat prin viata pana la ultimul detaliu. Ceea ce am tinut departe de noi din cauza complexelor trebuie baut impreuna cu drojdia daca vrem sa scapam cu bine. Aceasta femeie se apropie de lume cu fata intoarsa, ca nevasta lui lot, uitandu-se inapoi catre Sodoma ~i Gomora. In acest timp viata 18
Faust II, Galeria intunecatiL
107
Arhetipurile
~i incon~tientu] colectiv
trece pe langa ea ca 0 sursa suparatoare de iluzii, dezamagiri ~i iritari care I~i au cauza In incapacitatea ei de a privi miicar 0 data drept In ainte. Astfel, viata ei devine ceea ce a respins mereu, ~i anume numai-matern-femininul, ca 0 consecinta a atitudinii ei incon~tient-reactive fata de viata. Intoarcerea fetei Ii deschide pentru prima oara lumea In lumina claritatii, Impodobita cu culorile ~i minunatiile tineretii, mergand chiar pana In copilarie. 0 asemenea priveli~te Inseamna recunoa~tere ~i descoperire a adevarului, care este conditia obligatorie a con~tiintei. 0 parte din viata s-a pierdut, Ins a sensul viqii Ii este salvato Femeia care se lupta cu tatal ei are mereu posibilitatea vietii pulsional-feminine, ciici ea respinge doar ceea ce Ii este strain. Dar dacii se lupta cu mama sa, ea poate, cu riscul prejudicierii instinctelor, sa atinga 0 con~tiinta mai Inalta, ciici prin mama ea neaga ~i Intunecimea, pulsionalitatea, echivocitatea, incon~tienta propriei ei fiinte. Datorita claritatii, simtului practic ~i masculinitatii sale aceasta femeie poate fi Intalnita deseori In pozitii importante In care feminitatea ei materna descoperita tarziu, condusa de 0 minte rece, dezvolta 0 eficienta binecuvantata. Dar nu numai In exterior se afirma rara combinatie de feminitate ~i minte mas cuI in a, ci ~i In domeniul intimitatii suflete~ti. Ea poate sa joace, ca 0 conduciitoare spirituala ~i sratuitoare a unui barbat, ascunsa lumii exterioare, un rol influent ca spiritus rector invizibil. Datorita calitatilor ei, ea este mult mai transparenta decat alte forme ale complexului matern pentru barbat ~i de aceea lumea masculina va proiecta asupra ei complexe materne benigne. Prea-femininul sperie un anumit tip al complexului matern masculin, care se caracterizeaza printr-o mare delicatete a sentimentului. De aceasta femeie el nu se teme, ciici ea construie~te punti pentru spiritul masculin pe care el poate conduce In siguranta sentimentul pe celalalt mal. Ratiunea ei articulata insufla Incredere barbatului, un element care nu trebuie subestimat, care lipse~te de multe ori din relatia masculin-feminin. Erosul barbatului duce nu numai In sus, ci In acela~i timp ~i In jos, spre acea Infioratoare lume Intunecata a unei Hecate ~i a unei Kali, de care Ii e groaza oriciirui barb at spiritual. Ratiunea acestei femei Ii va fi 0 stea In Intunericullipsit de speranta al unei aparent nesfar~ite poteci gre~ite. 108
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
4. REZUMAT Din cele spuse pana acum ar trebui sa se vada ca enunturile mitologiei, ca ~i efectele complexului matern, daca sunt desprinse din marea lor varietate cazuisticii, se raporteaza in ultima instanta la incon~tient. Cum altfel s-ar fi gandit omul sa compare ziua ~i noaptea, vara ~i iarna ploioasa, sa desparta cosmosulintr-o lume luminoasa a zilei ~i o lume intunecata plina de fiinte fabuloase, dacii nu ar fi gasit tocmai in sine insu~i modelulin con~tiinta ~i in incon~tientul eficient, dar invizibil, adica incognoscibil? Conceptiile originare despre obiect rezulta numai in parte din comportamentul obiectiv allucrurilor, ~iin mare parte din starile de fapt intrapsihice, care au de-a face cu lucrurile numai datorita proieqiei. Aceasta provine din faptul ca primitivul nu a cunoscut inca asceza spiritului, ~ianume critica cunoa~terii, ci traie~te lumea ca fenomen general numai crepuscular inauntrul fluxurilor fantasmatice fabricate de el, unde subiectivul ~i obiectivul se intrepatrund in mod nediferentiat. "Tot ce e exterior este ~i interior", am putea spune ca GOETHEJ9. Acest "interior", pe care rationalismul modern il deriva din "exterior", are structura sa proprie care este ca un a priori al experientei con~tiente. In cele din urma nu se poate imagina cum experienta in cel mai extins sens, cum psihicul ar putea lua na~tere exclusiv din ceea ce e exterior. Psihicul apartine celor mai interioare secrete ale vietii ~i, ca orice alta forma de viata organica, are structura ~i forma sa personale. Daca structura psihicii ~i elementele ei, arhetipurile, au luat fiinta vreodata este 0 intrebare metafizicii ~inu se poate raspunde la ea. Structura este data dinainte, adica exista mereu, ca 0 preconditie. Aceasta este mama, forma, in care e cuprins tot ceea ce este trait. In opozitie cu ea, tatal reprezinta dinamica arhetipului, caci acesta este ~i forma, ~i energie. Purtatoarea arhetipului este in primul rand mama personala, caci initial copilul traie~te cu ea in participare exclusiva, adicii in identitate incon~tienta. Mama este nu numai preconditia fizicii, ci ~ipsihica, a copilului. 0 data cu trezirea con~tiintei eului participarea se destrama 19 ("Nimic nu e inauntru,
nimic nu e afara; ICaci ce e inauntru,
ulld Welt. Epirrhema.)
109
aceasta e afara. " Gatt
ArhetipuriJe ~i incon~tientuJ colectiv
treptat, iar con~tiinta incepe sa apara, in opozitie cu incon~tientu!. De aici ia na~tere diferenta dintre eu ~i mama, care devine treptat din ce in ce mai clara. Astfel, din imaginea ei dispar toate trasaturile fabuloase ~i misterioase, fiind impinse catre cea mai apropiata persoana posibila, de exemplu catre bunica. Ea este, ca mama a mamei, mai mare ca aceasta. Ea este pe drept "marea muma". Nu rareori ea are trasaturile intelepciunii, ca ~i ale vrajitoriei. Caci cu cat arhetipul este mai indepartat de con~tiinta, cu atilt devine mai clar, luand 0 forma mitologica evidenta. Trecerea de la mama la bunica semnifid 0 cre~tere in rang a arhetipului. Aceasta apare in mod evident in observarea batacilor: jertfa ucisa este modesta, este mancare obi~nuita. Dar dad fiul are ~iel un fiu, atunci tatal a devenit bunic, ~i are un merit mai mare pe lumea cealalta. Atunci i se aduc jertfe mari20. in timp ce distanta dintre con~tient ~i incon~tient devine mai mare, bunica se transforma datorita cre~terii rangului in Marea Muma, fapt care duce la destramarea, la despartirea opozitiilor interne ale acestei imagini. la na~tere pe de 0 parte 0 zana bun a, ~i pe de alta parte una rea, sau 0 zeita binevoitoare, luminoasa ~i una periculoasa, intunecata. in Antichitatea apuseana ~i mai ales in culturile rasaritene opozitiile raman de cele mai multe ori unite intr-o singura forma, fara ca acest paradox sa deranjeze con~tiinta. Cum legendele zeilor sunt pline de contradiqii, a~a este ~i caracterul moral al figurilor lor. in Antichitatea apuseana, paradoxul ~i echivocitatea morala a zeilor au creat inca de timpuriu scandal ~i au provocat 0 critica corespunzatoare, care a dus pe de 0 parte la 0 devalorizare a zeilor Olimpului, ~i pe de alta parte a facut loc interpretarii filosofice. Cel mai evident se exprima acest fapt in reform a cre~tina a conceptului iudaic de Dumnezeu: lahve cel echivoc din punct de vedere moral a devenit un Dumnezeu exclusiv bun, in opozitie cu care diavolul intruchipa tot rau!. Se pare ca 0 dezvoltare emotionala mai puternica la omul occidental I-a constrans pe acesta sa ia decizia de a separa moral divinitatea. in Rasarit, atitudinea predominant intuitiv-intelectuala a valorilor emotionale nu a dus la 0 astfel de decizie, fapt pentru care zeii i~i pastreaza paradoxul moral originar. Astfel, Kali 20 W ARNECK, Die Religion der Batak.
110
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
este reprezentativa pentru Rasarit ~i Madona pentru Apus. Aceasta ~i-a pierdut complet umbra. Ea (umbra) a cazut in infernul vulgar, unde duce 0 existenta abia observata ca "bunica a diavolului". Datorita dezvoltarii valorilor emotionale, stralucirea zeitatii luminoase ~i bune a crescut, insa intunericul, care este reprezentat de diavol, s-a localizat in om. Aceasta dezvoltare proprie a fost cauzata in principal de faptul ca, speriat de dualismul maniheist, cre~tinismul a incercat sa-~i apere monoteismul cu toata forra. Cum insa realitatea intunericului ~i raului nu poate fi negata, nu a ramas altceva de cat de a face omul responsabil pentru asta. Diavolul a fost aproape sau total indepartat, fapt care a facut ca aceasta forma metafizica, ce constituia candva 0 parte integrala din divinitate, sa fie introiectata in om, astfel inc1t acesta a devenit purtatorul acelui mysterium iniquitatis: "omne bonum a Deo, omne malum ab homine!"21. Aceasta dezvoltare este rasturnata in ultima vreme intr-un mod infern-al, lupul in piele de oaie ~optind peste tot in urechi ca raul nu este deca.t 0 proasta intelegere a binelui ~i un instrument potrivit al progresului. Se crede ca astfellumea intunericulnu mai este ingrozitoare ~i nimeni nu se gande~te ce otravire spirituala i se pregate~te astfel omului. EI insu~i devine in acest fel diavol, caci acesta este jumatatea unui arhetip a carui putere irezistibila 11 face chiar ~i pe europeanulnecredincios, cu orice ocazie potrivita sau nu, sa exclame ,,0, Doamne!" Daca mai exista ~i alta posibilitate, nu ar trebui sa ne identificam niciodata cu un arhetip, caci consecintele sunt, a~a cum ne arata psihopatologia ~i anumite realizari ale timpului, inspaimantiltoare. Occidentul s-a preocupat atat de putin de suflet, incat a trebuit sa nege ~i conceptul de forta sufleteasca ce nu e ~i nu poate fi imblanzita de om, ~i anume diviniJatea insa~i, pentru a-~i apropria, pe langa raul deja inghitit, ~i binele. Cititi 0 data cu atentie ~i critic din punct de vedere psihologic Zarathustra lui NIETZSCHE. NIETZSCHE a prezen tat cu 0 consecventa rara ~i cu pasiunea unui om intr-adevar religios psihologia "supraomului", al carui Dumnezeu a murit; al acelui om care se sfarma pentru ca a inchis paradoxul divin in casa 2]
Secretul nedreptatii oameni.
(pacat) - tot ce e bun vine de la Dumnezeu, ce e rau vine de la
111
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
stramta a omului muritor. GOETHE, inteleptul, a observat "ce groaza 11apuca pe supraom"22 ~i a zambit cu zambetul superior al filistinului cultivat. Transfigurarea mamei, a carei marime cuprinde regina cerului ~i in acela~i timp pe Maria Egipteanca, inseamna intelepciune maxima ~i 0 predica de post pentru ganditorul occidental. Dar ce pretentii sa avem intr-un timp in care chiar ~i reprezentantii ale~i ai religiilor cre~tine recunosc public incapacitatea lor de a intelege fundamentele experientei religioase. Am scos dintr-un articol teologic (protestant) urmatoarea fraza: "Noi ne consider am - naturalist sau idealist - ca fiinte unitare ~i nu impartite in mod caracteristic, astfel indit puteri straine sa poata avea acces la viata noastra interioara23, a~a cum se presupune in Noul Testament."24 Autorului ii este de buna seama necunoscut faptul ca ~tiinta a constatat ~i demonstrat de mai bine de 0 jumatate de secollabilitatea ~i disociabilitatea con~tiintei. Intentiile noastre con~tiente sunt, intr-o masura mai mate sau mai mica, tulburate ~i intersectate constant de intruziuni incon~tiente, ale caror cauze ne sunt la inceput necunoscute. Psihicul e departe de a fi 0 unitate, dimpotriva, este un amestec clocotitor de impulsuri, inhibitii ~i afecte contradictorii, iar starea lui conflictuala este pentru multi oameni intr-atat de insuportabila, in cat ei i~i doresc chiar ~i sa1varea elogiata de teologie. Salvare de ce? Desigur de 0 stare psihica in cel mai inalt grad dubioasa. Unitatea con~tiintei, respectiv a a~a-numitei personalitati, nu este 0 realitate, ci un deziderat. lmi amintesc inca foarte clar de un anum it filosof care visa de asemenea la unitate ~i care m-a consultat din cauza nevrozei sale: era obsedat de ideea ca are cancer. Nu ~tiu cati speciali~ti a consultat ~i cate radiografii a facut. A fost mereu asigurat ca nu are cancer. El insu~i mi-a spus: ,,~tiu ca nu am cancer, dar a~ putea avea." Cine este raspunzator pentru aceasta inchipuire? Nu el 0 face, ci 0 putere straina 11obliga. Nu oscilez intre aceasta stare ~i posedatul din Noul Testament. Daca cred intr-un demon al aerului sau intr-un factor din incon~tient este total irelevant. Faptul ca omul este amenintat de puteri straine in unitatea sa inchipuita ramane neschimbat. Era mai bine daca teologia ar fi 22 Fallst!,
Noapte. Spiritul pamantului
vobe~te.
23 Subliniat de mine. 24 Citat BULTMANN in: BURl, Theologie
Il11d
112
Philosoph
ie, p. 117.
Aspeclele psihologice ale arheliplllui
mamei
luat in considerare aceste fapte psihologice, decat sa "demitologizeze" cu 0 intarziere de stil de sute de ani. Am incercat prin prezenta lucrare sa ofer 0 imagine asupra acelor fenomene psihice care sunt de atribuit dominatiei imaginii materne. Fara sa fie indrumat, cititorul a putut sa perceapa, chiar ~i in voalata psihologie personalista, acele trasaturi care caracterizeaza din punct de vedere mitologic Marea Muma. Cand cerem pacientilor no~tri care se afla sub influenta speciala a imaginii mamei sa exprime in cuvinte sau imagini ce inseamna "mama" - fie pozitiv, fie negativ -, obtinem formatiuni simbolice care se adreseaza, ca analogii nemijlocite, imaginii mitologice a mamei. 0 data cu aceste analogii intram intr-un domeniu a carui explicare necesita multa munca. Eu cel putin nu ma simt in stare sa spun ceva definitiv despre acest subiect. Dad totu~i indraznesc sa fac cateva observatii, acestea trebuie considerate ca provizorii ~i rezervate. Vreau sa atrag atentia mai ales asupra faptului d imaginea mamei se afla pe alt plan dad cel care 0 exprima este barbat ~inu femeie. Pentru femeie, mama este tipul vietii ei con~tiente. Pentru barbat insa mama este tipul unui opus de trait, strain, plin de lumea de imagini a incon~tientului latent. Deja din acest motiv complexul matern al barbatului este principial diferit de cel al femeii. Corespunzator, mama este, pentru barbat, 0 chestiune de un extraordinar caracter simbolic, ~iaici i~i are originea tendinta acestuia de a-~i idealiza mama. Idealizarea este un apotropeism secret. Se idealizeaza acolo unde trebuie exilata 0 teama. Temutul este incon~tientul ~i influenta lui magid25. In timp ce la barbat mama este ipso facto simbolica, la femeie ea devine aparent abia in cursul dezvoltarii psihologice un simbol. Este frapant ca, potrivit experientei, la barbat tipul Urania apare in general mai puternic, in timp ce la femeie predomina tipul htonic, al a~a-numitei marne pamant. In faza in care apare arhetipul, se observa de regula 0 identitate mai mult sau mai putin completa cu imaginea originara. Femeiase poate identifica in mod nemijlocit cu mama pamant; barbatul insa nu (exceptie fac cazurile psihotice). A~a cum arata mitologia, una 25 Desigur ca ~i fiica poale idealiza mama, dar e nevoie de conditii speciale, in limp ce la barbal idealizarea are loc in cadrul normal.
113
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
dintre proprietatile Marii Mume este ca apare deseori ca pereche Impreuna cu corespondentul ei masculin. Barbatul se identifica deci cu iubitul-fiu al Sophiei, un "puer aeternus" sau un "filius sapientiae", un Intelept. Insotitorul mamei htonice este Insa opusul, un Hermes itifalic (sau un Bes ca In Egipt) sau - exprimat indian - un lingam. Acest simbol are 0 Inalta semnificatie spirituala In India, iar Hermes este una dintre cele mai contradictorii figuri ale sincretismului elenist, de la care se trag cele mai hotaratoare dezvoltari spirituale ale Occidentului: Hermes este ~i zeu al Revelatiei, iar In filosofia naturala medieval a timpurie nu este nimic altceva decat nous-ul creator de lume Insu~i. Acest secret este exprimat cel mai bine In cuvintele obscure ale Tabulei Smaragdinal: "Omne superius sicut inferius"26. Cu aceste identificari intram In domeniul diadelor, ~i anume al perechilor opuse, In care unul nu e despaqit niciodata de celalalt de contrariul sau. Este acea sfera a trairii care duce nemijlocit la experienta individuatiei, a devenirii de sine. Ar putea fi Intelese multe simboluri ale acestui proces din literatura medievala occidentala ~i din comorile de Intelepciune ale Orientului, dar in aceasta problema cuvintele ~i conccptele, ba chiar ~i ideile, Inseamna putin. Ele pot chiar sa ne condud pe drumuri gre~ite. In acest Inca obscur domeniu sufletesc al experientei, In care arhetipul ne apare nemijlocit, puterea lui psihica se vede foarte clar. Aceasta sfera este sfera trairii pure ~i nu poate fi prinsa sau anticipata de nici 0 formula. Fire~te ca cel care cunoa~te Intelege, chiar fara prea multe cuvinte, ce tensiune exprima ApULEIUSIn minunata sa rugiiciune Regina Coeli, In care 0 asociaza pe celesta Venus cu "nocturnis ululatibus horrenda Proserpina"27: este paradoxullnspaimantator al imaginii originare materne. Cand am scris prima versiune a acestui articolln 1938 nu ~tiam ca, doisprezece ani mai tarziu, forma cre~tina a arhetipului mamei va fi declarata adevar dogmatic. Regina Coeli cre~tina are desigur toate trasaturile olimpiene, dezbarata de exceptia luminosului, bunatatii ~ieternitatii ~i chiar ~i corpul ei omenesc, care ca materie este abandonat putrefaqiei, a devenit nepieritor. Totu~i bogata alegorica a mamei dum26 RUSKA (editor), p. 2; Tot ce e sus e la fel cu ceea ce e jos. 27 Metal1lorphoseos, cartea XI, pp. 223 ~iurm.; Proserpina, care prin urletele ei nocturne treze~te spaima.
114
Aspectele psihoJogice ale arhetipuJui mamei
nezeie~ti are cateva legaturi cu prefigurarile ei pagane in Isis (sau 10) ~i Semele. Nu numai Isis ~i copilul Horus sunt exemplari din punct de vedere iconologic, ci ~i calatoria la cer a Semelei, mama originar muritoare a lui Dionysos, anticipeaza assumptio Beatae Virgin is. De asemenea, fiul Semelei este un zeu care moare ~i invie (~i cel mai tanar dintre Olimpieni). Semele insa~i pare sa fi fost 0 veche zeita a pamantului, a~a cum Fecioara Maria este pamantul din care s-a nascut Cristos. In aceste conditii ia na~tere desigur pentru psiholog intrebarea unde a ajuns atat de caracteristica relatie a imaginii mamei cu pamantul, intunericul ~i cu adancimea omului corporal, cu natura sa pulsionala ~i pasionala animalica ~i cu "materia". Declaratia dogmei a venit intr-un timp in care realizarile ~tiintelor naturii ~i ale tehnicii unite cu o concePtie despre lume rationalista ~i materialista ameninta cu distrugerea violenta bunurile spirituale ~i sufletqti ale omenirii. Omen irea se pregate~te cu frica ~idezgust pentru 0 crima ingrozitoare. Ar putea aparea conditii in care, de exemplu, sa trebuiasca folosita bomba cu hidrogen ~iin care, pentru apararea legitima a propriei existente, aceasta fapta inspaimantatoare ~i de negandit sa devina inevitabila. Mama dumnezeiasca ridicata la cer este in totala contradiqie cu aceasta fatala dezvoItare a lucrurilor; assumptio a ei fiind interpretata chiar ca 0 trasiitura opusa intentionata impotriva doctrinarismului materialist, care reprezinta 0 rascoala a putcrilor htonice. A~a cum cu aparitia lui Cristos a luat na~tere, mai intai, dintr-un originar Fiu allui Dumnezeu din ceruri, un diavol ~iun adversar propriu-zis allui Dumnezeu, acum, invers, s-a desprins din domeniul ei originar htonic 0 figura cereasca ce ~i-a cucerit 0 pozitie opusa puterilor titanice ale pamantului ~i ale lumii subterane. A~a cum mama dumnezeiasca a fost eliberata de toate proprietatile esentiale ale substantialitatii, la fel materia a fost dezinsufletita temeinic, ~i asta intr-un timp in care fizica aducea dovezi care, chiar daca nu "desubstantializau" materia, cel putin ii atribuiau insu~iri ~i puneau in chestiune problema relatiei cu sufletul, care nu mai putea fi amanata. A~a cum dezvoltarea puternicii a ~tiintelor naturii a dus la 0 detronare pripita a spiritului ~ila 0 la fel de negandita zeificare a materiei, tot aceea~i dorinta de cunoa~tere este pe punctul de a construi 0 punte intre cele doua conceptii despre lume. Psihologia indina sa vada in dogma lui assumptio un simbol care anticipeaza in115
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
tr-un anum it sens dezvoltarea amintita. Ea considera ca relatia cu pamantul ~i cu materia este a trasatura indispensabila a arhetipului mamei. Deci cand a asemenea figura este reprezentata ca fiind luata in cer, adica in domeniul spiritului, ea indica a unire a pamantului ~icerului, respectiv a materiei ~i spiritului. Cunoa~terea ~tiintifica a ales drumul invers: ea vede in materie echivalentul spiritului, in care imagine a acestui "spirit" pare sa fie debarasata de toate sau eel putin de cele mai multe dintre proprietatile cunoseute pana acum, ca ~i substanta pamanteasca ce a intrat solemn in eer, dar care s-a eliberat de specificul propriu. De asemenea, se va infiripa a un ire a principii lor separate. In mod eoneret, assumptio semnifica a opozitie totala cu materialismul. 0 opozitie astfel inteleasa nu numai ca nu scade tensiunea dintre contrarii, ci a duce la extrem. Din punct de vedere simbolic, assumptio a corpului semnifica a recunoa~tere a materiei, care numai datorita unei tendinte pneumatice predominante a fast identificata cu raul pur ~isimplu. In sine, spiritul ~i materia sunt neutre sau mai degraba "utriusque capax", ceea ce inseamna eapabile de a fi ceea ee omul nume~te bine sau rau. De~i aceste desemnari sunt foarte relative, la baza lor stau contradiqii reale, eare apartin structurii energetiee a naturii fiziee ~i psihice, fara de care nu exista un a fi eonstatabil. Nu exista nici a pozitie fara negatia ei. In eiuda sau tocmai datorita opozitiei extreme, una nu poate exista fara cealalta. Este a~a cum a formulat filosofia clasica chineza: yang (principiul luminos, calduros, uscat ~i maseulin) contine in sine germenele lui yin (prineipiul intunecat, rece, umed ~i feminin) ~i vice-versa. in materie ar fi de deseoperit deci germenele spiritului ~i in spirit germenele materiei. Fenomenele "sincronicitatii" observate din timpuri vechi ~i confirm ate statistic de experimentele lui RHINE conduc dupa to ate aparentele in aceasta direqie.28 0 anumita "insufletire" a materiei pune sub semnul intrebarii imaterialitatea absoluta a spiritului, prin care ii revine aeestuia un fel de substantializare. Dogma bisericeasca, proclamata intr-un timp al eelor mai mari tensiuni politice din istorie, este un simptom compensator, care corespunde aspiratiei catre a unitate a imaginii despre lume din ~tiintele naturii.lntr-un anumit sens, ambe28 JUNG, SYl1chrol1izitiit
als eil1 Pril1zip akausaler Zusammel1hiillge.
116
Aspectele psihologice ale arhetipului
mamei
Ie dezvoltari au fost deduse din alchimie in forma hieros gamos a contrariilor, desigur ca numai in forma simbolicii. Simbolul are insa marele avantaj cii poate cuprinde intr-o singura imagine factori eterogeni, chiar incomensurabili. 0 data eu declinul alchimiei, unitatea simbolicii a spiritului ~i substantei s-a distrus ~iin consecinta omul modern se atla dezradacinat ~i strain intr-o natura dezinsutletita. Alchimia a vazut unirea contrariilor in simbolul copacului ~i de aceea nu e de mirare cii incon~tientul omului de astazi, care nu se mai simte acasa in lumea sa ~icare nu-~i poate baza existenta nici pe trecutul care nu mai este ~i nici pe viitorul care n-a venit inca, se indreapta iar catre simbolul copacului lumii inradacinat in aceasta lume ~i care cre~te in sus catre polul ceresc, ea ~i omul. Istoria simbolurilor prezinta copacul ca fiind drumul ~i crqterea catre neschimbator ~i etern, care ia na~tere prin unirea contrariilor ~icare prin eternul a-fi-deja-prezent face posibila unirea. Se pare ca omul, care-~i cauta in zadar existenta ~i face din asta 0 filosofie, poate sa regaseasca drumul catre acea lume in care nu e strain numai prin trairea realitatii simbolice.
117
V DESPRE RENA$TERE
[Aparut pentru prima oara ca "Die verschiedenen Aspekte der Wiedergeburt" in: Era1939 (Editura Rhein, Zurich, 1940); revizuit ~i adaugit sub titlul de mai sus in: Gestaltul1gel1 des Ullbewu{.!ten. (PsycllOlogische Abhal1dltmgel1 VII) Rascher, Zurich, 1950.]
Hos-]ahrlJUch
DESPRE RENA~TERE
OBSERVATIE
PRELIMINARA
Expunerile care urmeaza redau continuturile esentiale a doua prelegeri pe care Ie-am tinut pe nepregatite. Au fost luate notite stenografice dupa ele pe care Ie-am putut folosi la prelucrare. Anumite pasaje insa au trebuit abandonate, in principal pentru d cerintele textului tiparit sunt altele de cat cele ale vorbirii libere. Insa mi-am mentinut intentia originara, ~i anume de a rezuma continutul de idei al prelegerilor mele asupra temei "rena~terii"; de asemenea, mi-am dat silinta de a reda analiza celei de a 18-a Sure ca exemplu al unui mister al rena~terii in principalele sale aspecte. Am indus 0 serie de surse care poate sunt binevenite pentru cititor. Sinteza mea insa nu inseamna altceva decM 0 incercare de prezentare generala a unui domeniu al cunoa~terii care poate fi atins doar superficial in cadrul unei prelegeri.
Conceptul de rena~tere nu este folosit mereu in sens unitar. Cum acest concept are diferite aspecte, am incercat aici sa stabilesc principalele semnificatii ale acestuia. Subliniez cinci aspecte diferite, care probabil s-ar multi plica dad am piitrunde In detalii; dar mi se pare d astfel s-au atins cel putin semnificatiile principale. Prima parte a expunerilor mele ofera 0 scurta prezentare a diferitelor forme de rena~tere, In timp ce partea a doua prezinta diversele aspecte psihologice ale acestora. (In parte a a treia va fi ilustrat pe baza unei serii de simboluri procesul transformarii.) 121
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
1. FORME ALE RENA$TERII a. Metempsihoza. Conceptul rena~terii este, cum se poate vedea din cele spuse mai sus, multilateral. Subliniez ca prim aspect metempsihoza, migrarea sufletului. In aceasta reprezentare este yorba despre ideea unei vieti care se Intinde In timp prin diferite corpuri sau despre succesiunea unei vieti care este Intrerupta de diverse relncarnari. Nici In budism, unde este yorba In special despre aceasta Invatatura - Buddha Insu~i a trait 0 serie foarte lunga de rena~teri -, nu e clar dacii e garantata continuitatea personalitatii, cu alte cuvinte, poate fi yorba ~i doar de continuitatea karmei. Elevii au pus aceasta Intrebare inca din timpul vietii maestrului, dar el nu a dat un raspuns clar in privinta continuitatii personalitatii. I b. Refncarnarea. A doua forma este relncarnarea, care contine eo ipso conceptul continuitatii personale. In acest caz personalitatea umana este gandita ca fiind continua astfellnc~1t, cand cineva se relncarneaza sau este nascut, este a~a-zis potential In stare sa-~i aminteascii vietile anterioare ~i ca aceste vieti erau ale lui, adica aveau acela~i eu ca ~i viata prezenta. In cazul relncarnarii este yorba de regula despre rena~terea In corpuri umane. c. lnvierea (resurrectio). 0 a treia forma este Invierea. Prin aceasta se Intelege 0 relntemeiere a existentei umane dupa moarte. Aici intra In joc 0 alta nuanta, ~i anume aceea a transformarii, a transmutarii sau a transformarii esentei. Aceasta poate fi In adevaratul sens al cuvantului, adicii fiinta relnviata este 0 alta; sau poate fi improprie, conditiile generale ale existentei fiind altele: este yorba de alt loc sau de alt corp, ca In premisa cre~tina cii acest corp va fi reinaltat. Pe 0 treapta superioara acest proces nu va fi inteles doar ca unul material, ci se va presupune cii resurectia mortilor va fi 0 Inaltare a corpus glorificationis, a acelui "subtle body", la starea de nestriciiciune. d. Rena~terea (renovatio). A patra forma se refera la rena~tere sensu strictiori; ~i anume la rena~terea din timpul duratei de viata indi1
Vezi Samyutta-Nikaya,
16, 12, Kassapa-Samyutta,
122
Sutta 12: "Dupa moarte", p. 286.
Despre rena~tere
vidualii. Cuvantului german [Wiedergeburt] Ii corespunde in engleza "rebirth". Dar se pare d nu exista un corespondent francez care sa aibii semnificatia particulara a "rena~terii". Acest cuvant are 0 savoare specifid. EI are 0 aura care contine ideea de "renovatio", de innoire sau chiar de imbunatatire prin aqiune magid. Rena~terea poate fi 0 innoire sau 0 schimbare a esentei, in masura in care personalitatea care este innoita nu se schimba in esenta, ci sunt supuse vindedrii, intaririi sau imbunatatirii doar funqiile, partile personalitatii. Astfel, chiar ~i bolile somatice sunt vindecate prin ceremonii ale rena~terii. ~ o alta forma este transform area propriu-zisa, ~i anume rena~terea totalii a individului. Aici innoirea este legata de 0 schimbare a esentei, pe care 0 putem desemna ca transmutare. Este yorba in acest caz de transformarea fiintei muritoare intr-una nemuritoare, a celei corporaIe intr-una spirituala, a celei umane intr-una divina. Un exemplu bine cunoscut este transfigurarea lui Cristos sau inaltarea Maicii Domnului dupa moarte, cu tot cu corpul ei, la cer. Reprezentari asemanatoare gasim in Faust, partea a doua, ~i anume transformarea lui Faust in baiat ~iapoi in doctorul Marianus. e. Participarea la procesul transformarii. A cincea forma, in sfar~it, este rena~terea indirecta. Aici transformarea nu are loc nemijlocit prin faptul d omul trece prin moarte ~i prin rena~tere, ci se intampla indirect prin participarea la un proces de transformare, care este gandit ca petrecandu-se in afara individului. Este yorba de participarea sau de prezenta la un ritual al transformarii. Acesta poate fi 0 ceremonie, cum este de exemplu liturghia, unde este yorba despre transformarea substantelor. Prin prezenta la ritual apare 0 influenta a gratiei in individ. Despre transformari asem~natoare ale divinitatii este yorba ~i in misterele pagane, unde participantul mist este parta~ la daruirea gratiei, a~a cum ~tim de la misterele eleusine. Amintesc de profesiunea de credinta a misterelor eleusine, care slave~te influenta gratiei in forma certitudinii nemuririi.2 2
Vezi versurile 480-482 ale IIIIrlului De11letrei (DE JONG, Dlls Antike religiol/Sgeschichtlicher,
etlulOlogischer
wId psychologischer
123
Mysterienwesell
Bedel/tung,
p. 14):
ill
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
2. PSIHOLOGIA RENA$TERII Rena~terea nu este un proces pe care sa-I putem observa. Nu putern sa-I masuram, can tarim sau fotografiem. EI este sustras simturilor noastre. Avem de-a face cu 0 realitate pur psihicii, ce ne este mijlocita numai indirect. Se vorbe~te de rena~tere, se recunoa~te rena~terea, se realizeaza rena~terea - aceasta este realitatea care e suficienta pentru noi. Nu suntem preocupati de intrebarea: rena~terea este un proces care poate fi simtit cumva? Trebuie sa ne multumim cu realitatea psihica. Aici trebuie sa observ cii prin aceasta nu se intelege judecata vulgad cii "psihicul" ar fi sau nimic, sau in orice caz mai putin decat 0 forma gazoasa. Dimpotriva, sunt de parere cii psihicul este cea mai puternicii realitate din lumea oamenilor. Ba chiar este mama tuturor realitatilor, a culturii ~i a razboiului care omoara oameni. Toate acestea sunt mai Intili psihice ~i invizibile. Atata timp cat este "doar" psihic, nu poate fi perceput de simturi, ~i totu~i este adevarat dincolo de indoiala. Faptul ca oamenii vorbesc despre rena~tere ~i cii exista un asemenea concept inseamna cii exista ~i 0 stare psihicii care este astfel desemnata. Cum este realizata aceasta stare putem ~ti numai din enunturi. De aceea trebuie sa interpelam istoria universala asupra a ceea ce ea denume~te rena~tere, dacii vrem sa aflam ce este aceasta. "Rena~terea" este un enunt care apaq:ime enunturilor primordiaIe ale omenirii. Aceste enunturi primiordiale se bazeaza pe ceea ce denumesc eu ca "arhetipuri". Toate enunturile care vizeaza suprasenzorialul sunt determinate in fond de arhetip, astfelincat nu e de mirare cii enunturi concordante despre rena~tere se gasesc la cele mai diferite popoare. Aceste enunturi trebuie sa aiba la baza 0 procesualitate psihicii pe care trebuie sa 0 descifreze psihologia, dincolo de toate premisele metafizice ~i filosofice asupra semnificatiei unor asemenea 2 (cont.)
Fericit, omul care locuie~te piimantul ~i a privit acestea! Dar eel eare nu partieipii la faptele sfantului Se pierde in intunerieul care infa~oarii moartea!
intr-un epitaf eleusin (I.e.) se spune: intr-adeviir, 0 frumoasii taina vestesc zeii ferici\i! Pentru muritori moartea nu e un blestem, ci 0 bineeuvantare!
124
Despre rena~tere
enunturi. Pentru a putea avea 0 privire de ansamblu asupra fenomenologiei evenimentelor transformarii e necesara schitarea mai precisa a acestui domeniu. In principal, se pot diferentia doua grupe de evenimente: in primul rand trairea transcendentei vietii ~i in al doilea rand cea a propriei transformari.
A. EXPERIENT A TRANSCENDENTEI
VIETH
a. Evenimente mijlocite de fapte sfinte. Prin conceptul de "transcendenta a vietii" inteleg orice experiente amintite mai sus pe care Ie are mistul prin participare la actiunea sfanta ~i care Ii ofera 0 durata nelimitata de viara prin transformare ~i innoire. In drama misterelor, transcendenra vierii fata de formele de aparitie concrete este reprezentata mai ales prin destinele transformarii - moarte ~i inviere - ale unui zeu sau erou divino Mistul este de aceea fie doar un martor al procesului sau un coparticipant, sau 0 persoana impresionata de drama divina, fie se va identifica, prin aqiune rituala, cu zeul. Decisiv in acest caz este faptul d 0 substanta sau existenta, sau forma de viara obiectiva se transforma intr-un proces de care mistul este influentat, impresionat, "sfintit" sau "grariat" numai datorita prezentei sau participarii. Procesul transformarii nu are loc in el, ci in afara, de~i el poate fi atras in acesta. Mistul, care traie~te omorarea, imbudtatirea ~i impra~tierea lui Osiris ~ideci ~i reinvierea lui, traie~te astfel permanenta ~i continuitatea vietii, care depa~e~te orice schimbare a formelor fenomenale ~irena~te ca PhoenL'{ din propria cenu~a. Din participarea la procesualitatea rituala ia na~tere, de exemplu, acea speranta in nemurire care e proprie misterelor eleusine. Un exemplu viu al dramei misterelor, care reprezinta permanenta ~i transformarea vietii, este liturghia. Dad observam publicul in timpul slujbei sfinte putem vedea toate gradele indiferentei, ale simplei prezente, pana la devotamentul eel mai profund. Grupurile de biirbati, care stau in apropierea ie~irii in timpul slujbei, se intretin despre treburi lume~ti, i~ifac mecanic semnul crucii ~ise lasa intr-un genunchi, participa totu~i la slujba sfanta, in ciuda indiferentei, ~i anume prin simpla prezenta in spatiul plin de grarie. In timpul slujbei este sacrificat Cristos intr-un act 125
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
supralumesc ~iatemporal, iar el ia na~tere din nou in substantele transformate. Moartea sacrificiala rituala nu e 0 repetare a evenimentului istoric, ci procesul primordial ~iunic, etern. Evenimentulliturghiei este de aceea 0 participare la transcendenta vietii care depa~e~te orice limite ale spatiului ~i timpului. Este un moment de eternitate in timp3. b. Evenimente nemijlocite. Ceea ce e reprezentat de drama misterelor poate aparea ~i tara ritual, ca eveniment spontan, extatic sau vizionar. Un exemplu clasic de acest fel este viziunea de la amiaza4 a lui NIETZSCHE.Ii apare, dupa cum se ~tie, Dionysos-Zagreus, eel imbucatat it ~i resuscitat, in locul misterului cre~tin (" imbrati~at de iubirea bogata a unui butuc de vie ~iascuns lui insu~i "). Astfel trairea sa este dionisiac-naturala; divinitatea apare in ve~mantul naturii antice, iar momentul etern este ora de la amiaza: "A zburat timpul? Nu cad? Nu am cazut - asculta! in fantana eternitatii?" Chiar ~i "cercul auriu", "inelul reintoarcerii" ii apare aici, tagaduind invierea vietii.5 Evenimentul i se intampla ca ~i cum ar fi asistat la un mister. Multe evenimente mistice au un caracter asemanator, ~i anume eel al unei reprezentari in care este atras privitorul; dar prin aceasta nu se presupune in mod necesar ~i 0 transformare a fiintei sale. Astfel, chiar ~i cele mai frumoase sau impresionante vise nu au deseori 0 influenta de durata sau transformatoare asupra celui care viseaza, de~i acesta poate fi impresionat de ele. Dar el nu-~i face in mod necesar 0 problema din asta. Atunci desigur ca evenimentul ramane "afara", ca unul din multe alte acte rituale. Aceste forme ale trairii deseori mai mult estetice trebuie separate cu grija de cele care semnifica in mod neindoielnic transformari ale propriei fiinte.
B.
TRANSFORMAREA SUBIECTIV A
Transformarile personalitatii nu sunt deloc evenimente rare. Ele joaca un rol considerabil in psihopatologie. Fire~te ca este yorba de 3 4 5
Vezi JUNG, Das WalldhmgssYlIlbol ill der Messe. Also sprach Zarathllstm, pp. 400 ~iurm. HORNEFFER, Nietzsches Lehre VOil der Ewigell Wiederkllllft. 126
Despre rena~tere
alte evenimente de cat cele mistice discutate anterior, care pot fi intelese foarte greu din punct de vedere psihologic. Dar fenomenele pe care vrem sa Ie observam in continuare apartin unui domeniu familiar psihologiei. a. Diminuarea personalitiitii. Prin aceasta se intelege 0 alterare a • ersonalitatii in sensul diminuarii. Un exemplu pentru aceasta este ceea ce-i este desemnat in psihologia primitiva drept "pierdere a sufletului". Este yorba de 0 stare aparte, care este explicata de primitivi prin disparitia unui suflet. Conform acestei conceptii, sufletul calatore~te asemenea unui caine care a fugit in noapte. Este treaba vraciului de a aduce inapoi fugarul. Pierderea se intampla deseori brusc ~i se expri:na printr-o tulburare considerabila a starii generale. Fenomenul este in legatura cu alcatuirea con~tiintei primitive, care nu poseda unitatea con~tiintei noastre. Noi dispunem de puterea vointei, insa primitivul DU. EI are nevoie de exercitii complicate pentru a se putea aduna ~i ?entru a efectua activitati con~tiente ~ivoite, nu doar emotion ale ~iinstinctive. Con~tiinta no astra este in aceasta privinta mai sigura ~i mai de incredere; fire~te ca lucruri asemanatoare i se pot intampla ~i omuJui civilizat, dar asta nu e desemnat ca pierdere a sufletului, ci ca "abaissement du niveau mental", un concept allui JANET, care desemneaza foarte potrivit fenomenu1.6 Este yorba de 0 slabire a tensiunii con~tiintei, asemanatoare unei stari cazute a barometrului, care prezice vreme proasta. Tonusul s-a slabit, ceea ce e resimtit subiectiv ca greutate, lipsa de chef ~i deprimare. ~i-a pierdut "cheful" ~i nu are curaj sa se apropie de 0 noua zi ~i de treburi. Se simte el insu~i ca de plumb, pentru ca nimic nu vrea sa se mi~te. Asta se datoreaza faptului ca nu mai are deloc energie disponibila7. Acest bine cunoscut fenomen corespunde celui primitiv de pierdere a sufletului. Starea de lipsa a placerii ~i de paralizare a vointei poate merge atat de departe, in cat personalitatea se descompune ~i unitatea con~tiintei inceteaza; partile personalitatii devin independente, iar controlul con~tiintei se pierde. De aici rezulta de exemplu campuri anesteziate sau amnezii sistematice. Ultimele sunt 6
Les Ni!vroses, p. 358. Aici intra fenomenul gana descris de conteJe
127
KEYSERLING
(Medito{ii
sud-a11leriClllle).
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
"fenomene de ciidere" isterice. Acest termen medical corespunde celui primitiv de pierdere a "sufletului". Abaissement-ul poate fi consecinta oboselii fizice ~i psihice, a bolilor somatice, a afectelor puternice ~i ~ocului, care au 0 influenta deosebit de nefasta asupra sigurantei de sine a personalitatii. Abaissement-ul are intotdeauna 0 influenta restrictiva asupra intregii personalitati. EI diminueaza increderea in sine ~i placerea de a intreprinde ceva ~i ingusteaza orizontul spiritual printr-un egocentrism in expansiune. Poate duce, in sfar~it, la dezvoltarea unei personalitati esential negative, care este 0 falsificare fata de ceil originara. b. Transformare in sensu/ mu/tip/icarii. Rareori personalitatea este de la inceput ceea ce va deveni mai tarziu. De aceea exista posibilitatea, cel putin in prima jumatate a vietii, multipliciirii sau schimbarii acesteia. Ea se poate realiza prin influente externe, ~i anume prin iruperea inauntru a unor continuturi noi ~i vitale ~i asimilarea lor. Pe aceasta cale se poate face experienta unui adaos esential al personalitatii. De aceea se presupune cii aceasta largire vine numai din afara, ~i astfel se intemeiaza prejudecata cii se poate forma 0 personalitate prin acumularea din afara. Dar cu cat este urmata mai mult aceasta reteta ~i se presupune cii orice cre~tere vine din afarii, cu atat mai tare se sarace~te ceea ce e inauntru. De aceea, dacii ne subjuga 0 mare idee din afara, trebuie sa intelegem cii ea ne cuprinde numai pentru ca ceva din noi ii vine in Intampinare ~i Ii corespunde. Bogatie Inseamna posedarea unei disponibilitati psihice ~i nu 0 tolba de vanatoare plina. Tot ce vine din afara, ca ~i tot ce riisare din interior devine propriu numai atunci cand dispunem de un spatiu interior corespunzator marimii continuturilor care vin din afara sau din interior. Cre~terea personalitatii este de fapt con~tientizarea unei largiri care vine din surse interioare. Para larghete sufleteascii nu ne putem raporta la marimea obiectului nostru. De aceea se spune cii omul cre~te 0 data cu marimea sarcinii sale. Dar el trebuie sa posede capacitatea de cre~tere, altfel nici cea mai grea sarcina nu ajuta la nimic. Cel mult el se sfarma In contact cu ea. Un exemplu dasic al multipliciirii este Intalnirea lui NIETZSCHE cu Zarathustra, care I-a transformat din aforist critic in poet ~i profet tra128
Despre rena~tere
gic. Un exemplu asemanator este Pavel, care in drum spre Damasc I-a intalnit deodata pe Cristos. De~i acest Cristos allui Pavel nu ar fi fost posibil lara acel Isus istoric, totu~i aparitia lui Cristos descrisa de Pavel a provenit nu din Isus istoric, ci din incon~tientul sau. Intr-un moment culminant al vietii, cand se deschide bobocul ~i din ce e mic iese ceva mare, atunci "unu devine doi", iar forma mai ;nare, care exista dintotdeauna dar care a dimas invizibila, ii apare omului cu f0rta revelatiei. Micul real ~i lipsit de speranta va atrage re\'elatia marelui intotdeauna in domeniul micimii sale. Dar mare!e in-erior ~tie ca multa~teptatul prieten al sufletului, nemuritorul, a deve::titacum realitate, pentru"a fi prins in inchisoarea sa8", ~ianume penuu a cuprinde pe cea care I-a purtat mereu in sine ~iI-a tinut prizonier ~i pentru a lasa viata sa sa se reverse in cealalta: un moment al pericoului de moarte! Viziunea nietzscheeana profetica a dansatorului pe arma9 dezvaluie pericoiul amenintator al atitudinii "de dansator pe -arm a" fata de un eveniment caruia Pavel i-a dat cel mai inaltator :lUme de care era capabi!. Cristos insu~i este cel mai inalt simbol a ceea ce e nemuritor ~i ascuns in omul muritor.! 0 In mod obi~nuit aceasta problema este reprezentata printr-un motiv dublu, de exemplu prin Dioscuri, dintre care unul e muritor ~i celalalt nemuritor. 0 parale!a indiana este perechea de prieteni: Doi prieteni inaripati, legati intre ei Imbrati~eaza unul ~i acela~i copac; Unul gusta fructele dulci, Celalalt prive~te, lara sa manance, numai in sus. Spiritul, coborat la un astfel de copac, Se gase~te in incon~tienta prins; Dar cand prive~te puterea celuilalt ~i maiestatea, atunci grijile se indeparteaza de e!.II Efesel1 i 4, 8. A/so spmclz ZOTllthllstrn, pp. 21 ~iurIn.: "Sufletul tau va muri mai repede decat corpu!." :0 Vezi mai departe in: J UNG, VerslIcil eiller psychologisclzer DelltlIlIg des Trillitiitsdogmas, paragr. 226 ~i UrIn. :J <;:veta~vatara Upanishad lV, 6, 7, 9 in: DEussEN, Sechzig Upollishad's des Veda, p. 301.
129
Arhetipurile
~i incon9tientul
colectiv
o paralela remarcabila este ~i saga islamica a lntalnirii dintre Moise ~i Chadir12, la care voi reveni mai tarziu. Dar transformarea personalitatii In sensu I multiplicarii nu trebuie vazuta desigur numai in forma unor asemenea evenimente semnificative. Exista ~i 0 cazuistica obi~nuita, care poate fi realizata din istoria bolii ~ivindecarii pacientilor nevrotici. La urma urmei, orice caz In care prin recunoa~terea a ceva mai mare se rupe ~i 0 banda de fier din jurul inimii apartine acestei categorii.13 c. Schimbare a structurii interne. In acest caz nu era yorba nici de multiplicare, nici de diminuare, ci de 0 schimbare structurala a personalitatii. Amintesc ca forma principala fenomenul de posesiune, care consta In faptul ca un continut, 0 idee sau 0 parte a personalitatii, dintr-un motiv sau altul, a preluat conducerea asupra individului. Continuturile care poseda apar ca ni~te convingeri, idiosincrazii strahii etc. De regula, ele nu pot fi supuse corecturii. Trebuie sa fii un foarte bun prieten al posedatului ~i sa ai vointa sa iei totul asupra ta, daca faci Incercarea de a lupta lmpotriva unor asemenea stari. Nu vreau sa stab ilesc 0 granita absoluta lntre posedare ~i paranoia. Posedarea poate fi formulata ca 0 identitate a personalitatii eului cu un complex de reprezentare.14
Un caz frecvent este identitatea cu persona, acel sistem de adaptare sau acea maniera prin care ne relation am cu lumea. Astfel, aproape fiecare profesie are persona sa caracteristica. Aceste lucruri pot fi foarte u~or studiate astazi, dnd persoanele publice apar at at de des fotografiate ln presa. Lumea impune un anum it comportament, iar profesioni~tii se straduiesc sa corespunda acestor a~teptari. Pericolul este de a fi identic cu persona, de exemplu un profesor identic cu manualul sau sau un tenor cu vocea sa. Astfel, iata necazul. De atunci se traie~te numai ln propria biografie. Nici 0 activitate nu se mai poate desfa~ura In mod natural. Caci este deja scris: " ... ~i atunci a facut asta ~iaia ~ia spus 12 Comllul, Sura 18. 13 in dizerta\ia
mea inaugural a Zur Psychologie und Pathologie sogenal1l1ter oewlter Phiinomene din 1902 am descris un asemenea caz de largire a personalita\ii. 14 Pentru concep\ia bisericeasca de posedare vezi DE TONQUEDEC, Les Maladies nerveuses au mentales et les manifestations diabolique. (eu 0 prefa\a de cardinalul VERDIER)
130
Despre rena~tere
aceasta sau aceea" ete. Ve~mantul Deianeirei i s-a lipit de piele. Atunci este nevoie de hotararea deznadajduita a lui Hercule spre a-~i smulge \fe~mantullui Nessus de pe corp ~i pentru a urca in focul nemuririi pre a deveni ceea ce este de fapt. Exagerand, s-ar putea spune ca perona este ceea ce un individ de fapt nu este ci el ~i alti oameni cred ca este.IS In orice caz, ispita de a fi ceea ce pari este mare, pentru ca deseori persona este platita cu bani gheata. Exista ~i alti factori care pot obseda individul in mod decisiv. Printre ace~tia este foarte importanta a~a-numita funcfie inferioara. Nu este aici locul pentru a detalia aceasta problematica.16 A~ vrea doar sa oberv ca funqia inferioara coincide practic cu partea intunecata a personalitatii umane. Intunericul pe care il presupune orice personalitate este locul de acces catre incon~tient sau poarta viselor. Din el cele doua iiguri gemene, "umbra" ~i "anima", iau forma visului nocturn sau, pe evazute, intra in posesia con~tiintei eului. Un om posedat de umbra sa se pune singur in lumina ~i cade in propria capcana. Cand este posibil, prefera sa faca 0 impresie proasta altora. De obicei este un ghinionist pentru ca traie~te sub sine ~i in cel mai bun caz obtine ceea ce nu i se potrive~te. ~i daca nu exista nici un prag de care sa se impiedice, atunci i~i face unul ~i i~i inchipuie ca a facut ceva folositor. Posedarea de catre anima sau animus, dimpotriva, ofera 0 alta imagine. In primul rand, in decursul transformarii personalitatii ies in evienta acele trasaturi ale sexului opus, la barbat cele feminine ~i la femei cele masculine. Ambele forme pierd in cazul posesiei ~armul ~ivaoarea pe care Ie au doar in starea introvertita, deci atunci cand formeaza 0 punte catre incon~tient. Orientata spre exterior, anima este capricioasa, lipsita de masura, cu toane, necontrolata, emotionala, uneori demonic de intuitiva, rara scrupule, mincinoasa ~i mistica 17; animus, ;5 in acest context se pot citi cu folos ApllOrismen (Parerga
Imd Paralipomen(/
zur Lebensweislzeit
de SCHOPENHAUER
I, cap. II: "Despre ceea ce este cineva" ~i cap. IV: "Despre
ceea ce reprezinta cineva"). 16 Aceasta problema importanta este tratata exhaustiv In cap. V din Psyclzologisclze Typen. 17 Vezi descrierea potrivita a 1I11imei la ULYSSESALDROVANDUS(Dendrologioe libri duo, p.I46): "Ea parea in acela~i timp foarte moale ~ifoarte tare, ~i, in masura in care de aproape 2000 de ani a avut cele mai schimbatoare Inrati~ari - ca ~i Proteus -, ea provenea cu siguran]a din haos, adica din ratacirea agathonica a iubirii provocate celui 131
Arhetipurile
~i incan~tientul
calectiv
dimpotriva, este rigid, principia!, obsedat de lege, didactic, atoate~tiutor, teoretic, incalcit in cuvinte, dornic de cearta ~ide dominare.IS Ambii au un gust amar: anima se inconjoara de subieqi inferiori, iar animus cade intr-o gandire inferioara. Un alt caz de schimbare structurala prive~te anumite obseryatii rare, despre care pot vorbi doar cu anumite rezerve. Este yorba de stari de posesie, dar in care posesia este declan~ata de ceva care e cel mai bine desemnat drept "suflet al strabunilor", mai precis un anumit suflet al strabunilor. Practic, este yorba de cazuri de identificare cu mortii. (Fenomenele de identitate apar desigur dupa moartea "stramo~ului".) LEON DAuDET mi-a atras atentia la inceput asupra acestor posibilitati prin cartea sa dezordonata, dar geniala, L'Heredo. El presupune ca in structura personalitatii sunt prezente paTti componente ale stra1110~ilor,care, brusc, in anumite conditii, i~i fac aparitia. Astfe!, individul cade nemijlocit intr-un rol ancestral. $tim acum ca acest luctu are o semnificatie foarte mare la primitivi. Nu ia na~tere doar presupunerea ca in copii se reincarneaza spirite ale strabunilor, ci se ~i incearca transpunerea lor incopii, prin faptul ca acestora li se dau nume corespunzatoare. De asemenea, primitivii incearca - in mod ritualsa se retransforme pe sine in stramo~ii lor. lndic reprezentarea australiana a altjirangamitijna 19, sufletul stramo~esc pe jumatate animalic, a carui reinviere cultica e de 0 mare semnificatie funqionala pentru viata tribului. Aceste reprezentari din epoca de piatra erau foarte raspandite, ceea ce se mai poate constata inca pe numeroase vestigii in alte locuri. De aceea nu este improbabil ca aceste forme originare ale trairii sa se repete ~i astazi ca identificari cu sufletul strabunilor, ~i'cred ca am Yazut astfel de cazuri. d. Identificarea cu un grup. Vrem sa trecem la discutarea unei alte forme de traire a transformarii, pe care 0 desemnez ca identificare cu un grup. Mai exact, este yorba de identitatea unui individ cu un nucare era cetii\ean balanez, Lucius Agatha Priscus." 0 descriere similarii se giise~te ~i in Hypllerotomachia des Poliphilo. (vezi LINDAFIERZ-DAVID,Der Liebestraum des Poliphilo, pp. 205 ~iurm.) . 18 Vezi EMMAlUNG, Eill Beitrag 2um Problem des Allimus. 19 Vezi LEVy-BRUHL,La MytllOlogie primitive.
132
Despre rena~tere
mar de oameni care au, ca grup, 0 traire comuna a transformarii. Aceasta este 0 situatie psihologid deosebita ce nu trebuie confundata cu participarea la un ritual al transformarii care, de~i se desfa~oara in fata unui public, nu se bazeaza in nici un caz pe identitatea de grup ~i nici nu determina in moo necesar a~a ceva. Este cu totul altceva cand transformarea este trait a in grup. Intr-un grup mai mare de oameni, care sunt legati printr-o dispozitie deosebita ~i sunt identici unii cu altii, ia na~tere 0 traire a transformarii ce se poate com para cu greu cu 0 transformare individuala. 0 traire de grup are loc la un nivel mai profund al con~tiintei de cat dad este traitii individual. Este 0 realitate faptul d atunci cand se aduna mai multi oameni ~i se unesc printr-o dispozitie comuna ia na~tere un suflet comun in grup, care se afla sub nivelul celui individual. Cl.nd un grup este foarte mare ia na~tere un fel de suflet animalic comun. De aici faptul d morala organizatiilor mari este mereu indoielnid. Este inevitabil ca psihologia unei adunari de oameni sa cada la nivelul celei a unei multimi.20 Deci dad am in grup ceea ce se nume~te 0 traire com una, aceasta are loc la un nivel relativ mai adanc al con~tiintei: de aceea aceasta traire de grup este mult mai &ecventa de cat 0 traire individuala a transformarii. Este ~imai u~or de atins, dci multimea are 0 mare forta de sugestie. Individul din multime devine u~or 0 victima a propriei sugestibilitati. Este nevoie doar sa e intample ceva, de exemplu 0 propunere care a cucerit masa, ~i individulo accepta, chiar dad e imorala. In masa nu se simte responsabilitatea, dar nici frica. Astfel, identificarea cu un grup este 0 cale simp la, u~oara; dar trairea de grup nu ajunge mai adanc. Se schimba ceva in individ, dar nu se impune nimic, dimpotriva: individul e impulsionat sa caute mereu masa, pentru a-~i intari trai.rea ~i a putea sa creada in ea. Caci atunci cand nu mai e In multime este un alt om, care nu mai poate reproduce starea anterioara. In masa domina participation mystique, care nu este altceva de cat 0 identitate incon~tienta. Se merge de exemplu la teatru: imediat privirile se cauta; fiecare se uita cum prive~te celalalt ~itoti sunt prin~i In piasa invizibila a relatiilor reciproce incon~tiente. Dad aceasta stare spore~te, atunci individul este purtat de valul comun al 20 Vezi LE BON, Psychologie
der Masserl.
133
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
identitatii. Aceasta poate fi un sentiment placut - 0 oaie Intre zeci de mii de oi. Dacii percep cii aceasta multime este 0 mare ~i minunata unitate, atunci sunt un erou, ridicato data cu grupul. Cfmd Imi revin, descopar cii numele meu este cutare ~i cutare, ca locuiesc pe strada cutare la al treilea etaj ~i ca aceasta poveste a fost In fond foarte frumoasa; sper cii va avea loc ~i maine, astfellncat sa ma pot simti iar ca un Intreg popor, ceea ce este mult mai bine decatun simplu civil XY.Cum acesta este un drum u~or ~i comod ciitre cre~terea In rang a personalitatii, omul a format mereu grupuri care faceau posibile trairi colective ale transformarii. Reidentificarea apoi Cll stari ale con~tiintei mai joase ~i mai primitive este deseori legata de 0 cre~tere a sentimentului de viata, de aici efectul de promotor vital al reidentificiirii din epoca de piatra cu stramo~ul pe jumatate anima.21 Regresia psihologicii inevitabila In grup este, In parte cel putin, anulata de ritual, adica de aqiunea culticii ce aduce reprezentarea festiva ~i faptele, ~i intamplarile sfinte In centrul activitatilor grupului ~i Impiedicii multimea sa cada Intr-o pulsionalitate incon~tienta. Astfel, prin faptul cii aqiunea culticii corespunde intereselor ~i atentiei individului, ea face po sibil pentru acesta 0 traire relativ individuala ~i In grup, ramanand astfelln oarecare masura con~tient. Dar dacii lipse~te relatia cu un centru, care exprima, prin intermediul simbolisticii sale, incon~tientul, atunci sufletul de masa devine un punct central fascinant, tragand in urma sa toti indivizii. De aceea adunarile de oameni sunt de obicei focarele epidemiilor psihice22, pentru care evenimenteIe din Germania sunt un exemplu clasic. Acestei valorizari esential negative a psihologiei i se ridica obieqia cii exista ~iexperiente pozitive, de exemplu un entuziasm pozitiv care Ii da aripi individului sa realizeze fapte pozitive sau un la fel de pozitiv sentiment de solidaritate umana. Fapte de acest fel nu trebuie neglijate. Comunitatea poate sa ofere individului curaj, atitudine ~i Indrazneala, care In izolare ar fi repede pierdute. Ea Ii poate treziamintirea 21 Alljirallgnmitijlla. LEN, The Nortlzem
Vezi in aeest sens riturile triburilor australiene: SPENCER and GIL7J-ihes of Central
Australia,
22 Amintese
ea
~i LEVy-BRUHL,
I.c.
de catastrofala panica starnita de adaptarea radiofonid a unei povestiri fantastiee scrise de H.G. WELLS (War oftlze HTclrlds) in New York eu pu\in inainte de ultimul razboi mondial ~i care s-a repetat de eurand'in Quito.
134
Despre rena?tere
di este om intre oameni. Dar asta nu impiedicii sa Ii adauge ceva ce individul nu poseda. Asemenea daruri deseori nemeritate inseamna pe moment 0 gratie deosebita, dar pe termen lung exista pericolul ca daml sa se trans forme in pierdere, in masura in care natura umana are labiciunea sa ia darurile drept de la sine intelese ~i de aceea sa aiba in momente de restri~te mai degraba pretentii dela acestea decat sa se a~tepte la 0 performanta de la sine insa~i. Acest lucru se vede din pacate chiar prea clai in tendinta de a cere totul de la stat, tara sa ne gandim ca acesta e format din indivizi care ridicii pretentii. 0 dezvoltare conecventa a acestei tendinte duce la comunism, unde fiecare individ este clavul comunitatii ~i aceasta este reprezentata de un dictator, de un tapan de sclavi. Toate triburile primitive in care societatea este organizata comunist au ~i un conduciitor cu putere absoluta. Statul comunist nu este altceva decat 0 monarhie absoluta in care nu exista supu~i, i numai iobagi. e. Identificarea cu eroul de cult. 0 alta identificare semnificativa pentru experienta transformarii este cea cu zeul sau emu], care se trans-
forma in timpul aqiunii sfinte. Multe activitati de cult au ca scop producerea identitatii. Un exemplu clar se gase~te in Metamorfozele lui ,APULEIUS, in care mistul, un om obi~nuit, ales Helios, incununat cu 0 coroana de palmier ~i acoperit de 0 man tie misticii, este slavit de multime. Sugestia comunitatii aduce cu sine identitatea cu zeu!. Participarea comunitatii are loc nu numai cand mistul e supus apoteozei, ci ~i clind aqiunea sfanta e povestita, ceea ce duce pe termen lung ~ila modificiiri psihice la individ. Cultul lui Osiris este un asemenea exemplu. La inceput faraonul participa la zeul transformarii prin faptul cii el singur avea "un Osiris", mai tarziu cei mai distin~i din regat erau cei care aveau un Osiris, ~i in cele din urma cre~tinismul a incoronat aceasta dezvoltare prin faptul cii fiecare are un suftet nemuritor ~iparticipa nemijlocit la divinitate. In cre~tinism, dezvoltarea incepea cand Dumnezeul sau Cristosul exterior devenea Cristos interior al individului ~i, de~i in mai multi, ramanea unul ~i acela~i; un adevar anticipat chiar de psihologia totemului, unde lamesele totemice animalul totemic era omorat ~i facut buciiti ~i totu~i ramanea numai unul, a~a cum exista doar un prunc Cristos ~i un Sfant Nicolae. 135
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Prin participarea la destinul zeului, in mistere, este transformat indirect ~i individu!. In cre~tinismul bisericesc evenimentul transform arii este indirect, in masura in care are loc-prin participare la act sau povestire. Actul (dromenon) este 0 forma, povestirea sau "cuvantul" sau "solia" este cealalta. Prima este caracteristidi pentru cultul bisericii catolice. Ultima forma este "vestirea Cuvantului" in protestantism.
f Proceduri magice. 0 alta forma a transformarii este atinsa printr-un ritual folosit in acest scop. In loc de a trai transformarea prin participare, el este folosit intentionat pentru a provoca 0 transformare. Aceasta devine intr-o oarecare masura 0 tehnid la care se supune omu!. De exemplu: un barb at este bolnav ~i de aceea trebuie "innoit". Innoirea trebuie sa i se "intample"; pentru a i se intampla, el este trecut printr-o gaura din perete la capul patului sau ~i este deci renascut, sau: prime~te un alt nume ~i astfel un alt suflet; atunci demonii nu il mai recunosc, sau: trebuie sa tread printr-o moarte figurata, sau: el este, in mod grotesc, trecut printr-o piele de vad ce il manand ~i apoi il elimina, sau: trece printr-o 'ablutiune sau printr-o baie baptismala ~i se transforma intr-o fiinta semidivina cu un caracter nou ~i un destin metafizic schimbat. g. Transformare tehniciL In afara de folosirea magid a ritualului exist a ~i tehnici speciale, care atrag, alaturi de gratia corespunzatoare ritualului, ~i striiduinta mistului de a-~i atinge scopu!. Aici este yorba de 0 traire a transformarii care este obtinuta prin mijloace tehnice. In acest context intra acele exercitii numite yoga in Rasarit ~i exercitia spiritualia in Apus.In cazul acestor exercitii este yorba de 0 anum ita tehnid ce este prescrisa mai mult sau mai putin exact ~i are ca scap un anumit efect psihologic, sau cel putin se straduie~te in aceasta direqie. Acesta este cazul at at in yoga rasariteana, cat ~i in metodele apusene corespunziltoare.23 Sunt deci tehnici in adevaratul inteles al cuvantului, in care s-au prelucrat procesele transformarii la origine naturale. Acolo unde mai devreme, cand nu existau premise istorice, apareau transfonnari spontane sau naturale, sunt folosite acum aceste succe23 Vezi in acest sens
JUNG,
Zur Psychologie iistliclzer Meditatioll.
Despre rena~tere
siuni de evenimente tocmai pentru a ajunge la transformare. Vreau sa explic sub forma unui basm cum au luat na~tere aceste metode: A fost odata un batran curios. El traia Intr-o pe~tera, unde se ferea de galagia satelor. Avea reputatia de vrajitor, ~i de aceea avea elevi care voiau sa Invete de la el arta vrajitoriei. Dar el nu se gandea la a~a ceva. £1voia doar sa ~tie mereu ce era ceea ce el nu ~tia dar de care era sigur di se Intampla. Dupa ce s-a gandit mult timp la ceea ce e de negandit, ;:IU mai ~tia ce sa faca, a~a ca a luat 0 creta ~i a tacut desene pe toti peretii pe~terii sale, pentru a afla cum ar arata ceea ce nu ~tia el. Dupa multe Incercari a nimerit cercul. "Asta e bine", a simtit el, ,,~i pun un atrat Inauntru", ~i a~a era ~i mai bine. Elevii erau curio~i, ei ~tiau doar di se Intampla ceva cu batranul ~i ar fi dorit foarte mult sa ~tie ce face acesta. A~a ca I-au Intrebat: "Ce faci acolo Inauntru?" El nu le-a rasuns. Atunci ei au descoperit desenele de pe pereti ~iau spus: "Asta e!", i apoi au imitat desenele. Astfel au inversat Insa, tara sa-~i dea seama, intregul proces: ei au anticipat rezultatul ~i au sperat sa obtina cu fora ~i ace1proces care dusese la acel rezultat. A~a s-a Intamplat atunci ~i a~a se Intampla ~i acum. h. Transformare naturalii. Am indicat deja ca alaturi de procesele de transformare tehnice exista ~i transformari naturale. Acestea din urma formeaza baza tuturor reprezentarilor despre rena~tere. Natura Insa~i cere 0 moarte ~i 0 rena~tere. Batranul alchimist DEMOCRIT spune: "Natura se bucura de natura, natura Imbrati~eaza natura, natura biruie natura."24 Exista procese naturale de transformare care ni se Intampla fie cii vrem, fie ca nu, fie ca ~tim sau nu. Aceste procese dau na~tere unor considerabile efecte suflete~ti, care In sine i-ar face ~i pe cei Inclinati catre meditatie sa se Intrebe ce li s-a Intamplat. Ca ~ibatranul din povestea noastra, vor desena mandale, vor intra In cercullor ~i, In perplexitatea ~i stramtoarea Inchisorii alese de ei Insi~i, pe care au dorit-o a fi un refugiu, se vor transforma In fiinte Inrudite cu Dumnezeu. Mandalele sunt laca~uri de Inceput, ba chiar gaoace ale Inceputului, lotu~i din care ia na~tere un Buddha. Yoginul se prive~te pe sine, stand In pozitia de lotus, transformat In forma nemuritoare. 24 BERTHELOT, Collectioll
des allciell5 (/lchimistes
137
grecs, II, I, 3, p. 43 (45).
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Procesele naturale de transformare se anunta mai ales in vise. Am prezentat in alta parte 0 serie de simboluri onirice ale procesului de individuatie.25 Erau vise care foloseau tara exceptie simbolistica rena~terii. Era yorba in acel caz de un proces lung de transformare interioara ~iinve;;mantare in alta fiinta. Acea "alta fiinta" este celalalt din noi, personalitatea viitoare, urmatoare ~imai mare, pe care am cunoscut-o deja ca prietenul sufletesc interior. De aceea este 0 consolare pentru noi sa gasim, reprezentat;;i figurat prin aqiune sfanta, prietenul ;;icompanionul, ca de exemplu in acea relatie de prietenie dintre Mithras ;;i zeul soarelui, care reprezinta 0 taina pentru ratiunea educata, caci ea obi;;nuiqte sa priveasca aceste lucruri tara compasiune. Dar daca ar ignora sentimentul, ar descoperi ca el este prietenul care, a~a cum 0 arata monumentele, e luat de Sol in carul solar. Este reprezentarea prieteniei dintre doi barbati, care este imagiflea exterioara a unei realitati interioare: nu este nimic altceva de_catreprezentarea relatiei cu prietenul interior sufletesc, in care natura insa;;i vrea sa ne transforme in acel altul care sun tern tot noi ;;i pe care totu;;i nu 11vom atinge niciodata complet. Omul este perechea de Dioscuri, in care unul e muritor, iar celalalt nemuritor; ei sunt mereu impreuna ;;itotu;;i nu formeaza niciodata in intregime unul. Procesele transformarii vor sa ii apropie pe cei doi, insa con;;tiinta emite rezistente, pentru ca celalalt apare mai intai ca strain ;;i straniu ;;i pentru ca nu ne putem obi;;nui cu gandul ca nu suntem singurii stapani ai casei. Noi preferam sa fim mereu eu ;;i nimic altceva. Dar ne confruntam cu prietenul sau du;;manul interior, ;;i de noi depinde daca el este prietenul sau du;;manul nostru. Nu trebuie sa fim bolnavi mintali pentru a auzi vocea lui. Dimpotriva, acesta este lucrul cel mai simplu ;;i mai natural. Ne putem pune, de exemplu, 0 intrebare la care acesta raspunde. Fluxul ideatic curge mai departe ca intr-o discutie obi~nuita. Se poate numi "asociere" sau "discutie cu sine" sau "meditatie" in sensul batranilor alchimi;;ti care 11desemnau pe partenerul de discutie ca "aliquem alium internum", un anumit altul, interior.26 Aceasta forma a colocviului cu prietenul sufletesc are un corespondent chiar ;;i in metoda din Exercitia spiritualia ale 25 Eranos-]alzrbuclz 1935. Acest material se gasqte in forma liirgita ~i prelucrata chologie und Alchemie. 26 RULANDUS, Lexicon
alchemioe,
p. 327, vezi mediTaTio.
138
in: Psy-
Despre rel1a~tere
ui IGNATJUS27,fire~te cu precizarea ca numai cel care mediteaza vorile~te, iar discursul-replica interior este sarit. Acesta probabil ca trecea deept reprobabil, caci era produs de om, ca ~i astazi. Prejudecata nu mai este moral-metafizica, ci mai r3.u: intelectuala. "Vocea" este expli.:ata ca asociere prosteasca, ce este intr-o anumita masura inutila, a~a m funqioneaza un ceas defect. Sau se spune: "Acestea sunt doar idei:e mele", chiar daca la 0 observatie mai atenta s-ar putea stabili ca e rurba de idei negate sau care nu au fost niciodata gandite con~tient; ca si cum tot ce e psihic ~i observat de eu ar fi apartinut mereu de el! _.li.ceastii hybris sluje~te scopului mentinerii ~i suprematiei con~tiintei, :are trebuie protejata de 0 dizolvare in incon~tient. Dar ea ar ceda jal-;c, daca incon~tientului i-ar veni sa transforme cateva idei lipsite de ns in obsesii sau daca ar produce alte simptome psihogene de care .::on~tiinta nu vrea in nici un caz sa raspunda. Verdictul nostru in privinta vocii interioare se mi~ca intre doua exrreme: ea fie trece drept un nonsens total, fie drept vocea lui Dumnezeu. Nimanui nu ii trece prin cap ca ar exista ~i0 cale de mijloc. Cela~]t este atM de unilateral In felul sau, precum este ~i eu!. Din conflic::II celor doi pot reie~i adevar ~i sens, fire~te numai daca eul vrea sa re:Ull1oascapersonalitatea celuilalt. Hare deja eo ipso personalitate, ca ~i cile unui bolnav psihic, dar un colocviu adevarat este posibil abia .!..l]ncicand eul recunoa~te existenta unui partener de discutie. Aceas:.§. Iecunoa~tere nu poate fi pretinsa de la nimeni, caci la urma urmei :::':1 oricine e potrivit pentru exercitia spiritualia. Nu este 0 discutie daca ::uar ne adresam celuilalt - cum face, de exemplu, GEORGESANDin "'iscutiile sale cu prietenul ei spirituaj28; pe 30 de pagini vorbe~te doar 3. ~ia~teptam degeaba sa II auzim pe celalalt. Dupa colocviul din exer.-:ria urmeaza probabil gratia muta, in care scepticul modern nu crede. ar cum ar fi daca Cristos interpelat ar raspunde nemijlocit in cuvin;.e!eunei inimi pacatoase? Ce baze teribile ale indoielii ar fi spulbera-~ De ce nebunie n-ar trebui sa ne temem?Se intelege de ce imagini~ divine sunt preferate mute ~i de ce con~tiinta eului crede in supre-
/ZQUIERDUS, Praxis Exercitiorlll11 spirituolilll11 (p. 10): "Colloquium aliud non este, quam familiariter loqui cum Christo Domino" ete. Colocviul nu este altceva dedit a vorbi intim eu Cristos Dumnezeul.
Emretiel1s
jour/wliers
avec Ie tres riocte et tres habile doctellr Piffoel
139
ete.
Arhetipurile ~iineon~tientul eoleetiv matia sa. Se intelege
de ce prietenul
interior
apare atat de des ca du~-
man ~i de ce este a~a de departe, iar vocea sa atat de tacuta. Cine "ii este aproape, este aproape de foc"29. Poate cii alchimistul
a gandit
asemanator
cand a spus: "Alege ca
piatra pe cel datorita ciiruia regii sunt slaviti in coroanele lor ~i medicii i~i vindecii bolnavii, ciici acesta este aproape de foe. "30 Alchimi~tii proiecteaza intamplarile interioare in forma exterioara, ~i astfella ei prietenul
interior
apare sub forma "pi~trei", despre care Tractatus aufii de intelepti, ce va spune piatra: apara-ma ~i da-mi ce e al meu pentru ca eu sa te ajut. "31 Aici un
reus spune: "Intelegeti, eu te voi apara,
scoliast32 observa: "Cautatorul adevarului aude piatra, ca ~i pe fliosof, vorbind dintr-o singura gura." Filosoful este Hermes, iar piatra este identica cu Mercurius, care este Hermes roman33. Din cele mai vechi timpuri Hermes este mistagogul ~i psihopompul alchimi~tilor, prietenul ~i sfatuitorullor34, care Ii conduce spre telul operei lor. El este "tanquam praeceptor intermedius inter lapidem et discipulum"35. Dar altora prietenulle apare in forma lui Cristos sau Chadir sau a unui guru vizibil sau invizibil. EI poate sa aparii ~i sub forma unui conduciitor social sau personal. In acest caz colocviul este extrem de unilateral. Nu are loc 0 discutie interioara, ci posibilul discurs al celuilalt apare ca actiune a lui, deci ca intamplare exterioara. Alchimistului i-a devenit vizibila in transform area substantei chimice. Deci daca cineva a ciiutat transformarea,
a gasit-o
in exterior
in substanta,
iar transformarea
29 Neutestamentliche Apokryphell, p. 35.
30 Un Pseudo-Aristotel in: Rosarium philosophorum, 1550,fo1.Q. 31 "Largiri vis mihi meum" (Vrei sa-mi dai ee e al meu) este variant a obi~nuita, de citit conform primei edi\ii din 1566 in: Ars chemica, sub titlul Septem tractatus seu capitula Hennetis Trismegisti, aurei, ~ide asemenea in: Teatr. ClIem., 1613,IV,~i MANGET, Bibliotheca chemica curiosa I, 400 ~iurm. jll Rosarium philosophorum, 1550,fo1. E IV se gase~te0 alta varianta: "Largire mihi ius meum ut te adiuvem" (Da-mi ce e dreptul meu, pentru ea sa te ajut), eeea ee reprezinta 0 toana interpretativa, dar importanta pentru interpretarea alchimiei, a autorului anonim al Rosarium-ului. 32 MANGET, I.e.,p. 430b. 33 Detalii in: Psyeholagie WId AlclIemie (paragr. 84 ~iurm.) ~i Der Geist Mercurius (paragr. 278 ~iurm. ~i289). 34 Vezifrumoasa rugaeiune a Astrampsychos: 'E:\.Ot flat KUpte 'Epflii, unde se spune la sfiir~it:"Eu sunt tu, ~itu e~tieu". (REITZENSTEIN, Poimandres, p. 21.) 35 MANGET, 1.e.:"inva\atorulmijloeitor in acela\i timp intre piatra ~ielev."
Despre rena~tere
acesteia i-a strigat: "Eu sunt transformarea", iar unii au fost atat de inteligenti in eat au ~tiut: "Este transformarea mea, dar nu una personala, ci transformarea unui muritor in ceva nemuritor din mine, care s-a eliberat din inveli~ul murito[, care sunt eu, ~i s-a trezit la propria viala, ~i care a urcat in barca soarelui ~i poate ma ia ~i pe mine."36 Aceasta este 0 idee foarte veche. Am ajuns in Egiptul de Sus, in vecinatatea Assuan-ului, la un mormant egiptean vechi, care a fost deschis de curand. in spatele intrarii se afla un mic co~ din trestie cu cadavrul uscat al unui nou-nascut, invelit in straie saracacioase. Probabil cii sotia unui muncitor a pus copilul mort in mormantul demnitarului pentru ca acel copil sa ia parte la mantuire c8.nd va urca in barca soarelui, caci a fost ingropat intr-un loc sfant.
3. EXEMPUL UNEI SERII SIMBOLICE, CARE ILUSTREAZA PROCESUL TRANSFORMARII Ca exemplu aleg forma care joaca un mare rolln mistica islamica, ~i anume Chadir, Verdele. El apare in a 18-a Sura din Coran, care contine un mister al rena~terii; ea este intitulata "Pe~tera". Pe~tera este 10cui rena~terii, acea cavitate secreta in care qti inch is pentru a fi innoit. Coranul spune despre ea: "Daca ai fi vazut soarele cum se indrepta in dreapta pe~terii la rasarit, iar la apus se lasa catre stanga, in timp ce cei 36 Piatra ~i transformarea ei sunt reprezentate ca rena~tere a lui homo philosophicus, al p.185 doilea Adam (Aurora collsurgells, quae dicitur Aurea hora, in: Artis auriferae!, ~i urm.), ea suflet omenese (Cartea lui Krates in: BERTHELOT, La Chimie au moyen ilge, III, 50), ea fiinta sub- ~i supraordonata omului ("Hie lapis est subtus te, quantum ad obediantiam: supra te, quo ad dominium: ergo a te, quantum ad seientiam: circa te, quantum ad aequales" (Aceasta piatra este sub tine, ea sup us: peste tine, ca stapan: dupa tine, ca cunoa~tere: imprejurul tau, ca egal)) (RosilluS ad Sarratrmtam in: Art. aurif !, p. 310), ca via\a ("sanguis est anima, et anima est vita, et vita lapis noster est" (sangele e suflet, iar sufletul e via\a, iar via\a e piatra noastra)) (TractaLUs in: Art. aurif Aristotelis in: Art. rlurif. !, p. 347, de asemenea Rachaidibi fragmmtum !, pp. 398 ~i 401), ca Maria virgo (De arte chimica in: Art auri(.I, p. 582), ca omul insu~i ("tu es eius minera ... et de te extrahitur ... et in te inseparabiliter manet" (tu qti mineralul sau ... ~i din tine este el extras ... ~i in tine ramane inseparabil)) (RosilluS in: Art. aurif!, p. 311). ad Sarratalltam
141
I
Arhetipurile
?i incon?tientul
colectiv
adormiti se adunau in mijloc."37 "Mijlocul" este centrul in care se aWl comoara sau unde are loc incubatia sau sacrificiul sau transform area. Cea mai frumoasa dezvoltare a acestei simbolistici se afla pe altarul mithraic38 ~i in reprezentarile alchimice ale substantei transformarii39, care apare mereu intre soare ~iluna. Reprezentarile Crucificiirii urmeaza de asemenea acest tip. Aceea~i dispozitie simbolicii se gase~te la ceremoniile de transform are (respectiv vindecare) ale indienilor Navajo.40 Un asemenea loc de mijloc sau al transformarii este pe~tera, in care cei ~apte se odihnesc, tara a biinui cii sunt pe cale sa obtina un plus de viata apropiat de nemurire. Cand s-au-trezit, au aflat cii au dormit 309 ani. Legenda are urmatorul sens: cui i se intampla sa nimereasca in acea pe~terii, adicii in pe~tera pe care fiecare 0 are in sine sau in acel intuneric aflat dincolo de con~tiinta, acela va fi implicat intr-un proces de transformare incon~tient la inceput. Prin imersiunea in incon\,tient el duce la 0 relatie a con\,tiintei sale cucontinuturile incon~tiente. De aici poate reie\,i 0 modificare cu consecinte importante, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ, a personalitatii sale. Deseori aceasta transformare este interpretata in sensul unei prelungiri a vietii naturale sau ca 0 aspiratie cMre nemurire. Primul caz corespunde multor alchimi\,ti, mai ales lui PARACELSUS(in tratatul De vita longa41), ultimul, in chip clasic, misterelor eleusine. Numarul \,apte, al celor care dorm, arata prin sfintenia sa42 ca este yorba de zei care s-au transformat in somn \,i se bucura astfel de tine-
i
I
37 P. 241. 38 CUMONT, Textes et monuments figures relatif' (ll/X misteres de Mithra II.
39 Vezi in aceasta privin\a
mai ales viziunea
incununata
din visullui
Zosimos: "EI
purta un obiect care era alb de jur-imprejur ?i stralucea de frumusele ?i care avea numele (mesouranismo heliou) «pozilia soarelui in mijlocul cerului»" (lUNG, Einige Bemerkungen zu den \fisionen des Zosimos, p. 23 ?i Die \fisionen des Zosimos, parag. 86). The Mountail! Chal1t,?i STEVENSON, Ceremollial ofHasjelti Dail;is. a invalaturii secrete indicate in acest tratat se gase?te in Paracelsus als geistige Erscheimmg (paragr. 170 ?i urm.).
40 MATTHEWS,
41 0 prezentare
42 Diferitele variante ale Iegendei vorbesc ba de ppte, ba de opt tineri. In povestirea din
Coran al optulea este un caine. Coranul aminte~te ~i alte versiuni (in Sura] 8): "Unii spun: ei erau ... trei, iar cainele era aJ patrulea; aJlii spun: erau cinci, ~i eu cainele ~ase... ; allii insa spun: erau 1apte, 1i eu cainele opt" (p. 242). Cainele aparline aces-
142
Despre rena~tere
rete eterna.43 Multumita acestei constatari ~tim deja ca este yorba de povestirea unui mister. Destinul reIat at al figurilor numinoase n prinde pe ascultator, deoarece povestea exprima procese paralele din incon~tientul acestuia pe care la integreaza astfel din nou con~tiintei. Reluarea starii originare este importanta in masura in care viata ~i-a capatat iar prospetimea tineretii. Dupa povestea celor ~apte adormiti urmeaza in Coran observatii morale ce par fara legiitura. Lipsa de legatura este doar aparenta, in realitate sentimentul inaltator este substanta de care au nevoie cei care nu pot rena~te, ci trebuie sa se multumeasca cu faptele morale, deci cu respectarea legilor. Deseori comportamentul condus dupa legi este inlocuitorul transformarii spirituale.44 Dupa aceasta urmeaza povestea lui Moise ~i Josua ben Nun, servitorul sau: "Moise ii spune servitorului sau: nu vreau sa incetez sa umblu, chiar dad voi dlatori 80 de ani pana voi ajunge la locul unde se intalnesc cele doua mari.
tora. Se poate sa fie yorba aici de tipica nesiguran\a dintre ~apte sau opt (analoaga cu cea dintre trei ~i patru), pe care am subliniat-o In PsycllOlogie ulld Alchemie (paragr. 200 ~i urm.). De la ~apte la opt apare acolo figura lui Mephisto, care a luat na~tere, cum se ~tie, din caine. De la trei la patm al patrulea este diavolul sau femininul, pe 0 treapta superioara este mater Dei (vezi In acest sens prezentarile mele In: Psyclwlugie und Religion, paragr. 124 ~i urm.). Se poate sa fie vorba de 0 nesiguran\a asel11anatoare cu cea de la numararea egipteanului noua (paut = company of the gods; vezi BUDGE, The Gods of the Egyptialls I, p. 88). Legenda se refera la persecutarea cre~tinilor de catre Decius pe la 250. Ea are loc in Efes, unde "doarl11e", nu a murit loan. Cei ~apte care dorm s-au trezit iara~i sub domnia imparatului 'reodosiu al II-lea. (408-450). Ei au dormit deci aproape 200 de ani. 43 Cei ~apte sunt vechii zei ai planetelor. Vezi in acest sens BOUSSET, Hauprpro/Jleme der Gllusis, pp. 23 ~i url11. 44 Supunerea sub lege, pe de 0 parte, ~i libertatea "copiilor lui Dumnezeu", deci a renascu\ilor, pe de alta parte, sunt subliniate in Epistolele lui Pavel. Este yorba de doua clase de oameni relativ diferite, care se diferentlaza printr-o mai mare sau mai mica dezvoltare a con~tiin\ei, ca ~i de omul superior ~i inferior dintr-unul ~i acela~i individ. Sarkikos ramime pentru totdeauna sub lege, doar pneumatikos este capabil de rena~terea Intru libertate. Aceasta situa\ie corespunde paradoxului aparent insolubil al cerin\ei de ascultare a bisericii ~i a liberta\ii fa\a de lege pe care 0 sus\ine in acela~i timp. Astfel, legend a din CarmI vorbqte lui pnewnatikos ~i promite libertate celui care are urechi sa auda. Dar cel care, ca ~i sarkikos, nu are urechi sa auda, acela gase~te pacea in supunerea oarba fa\a de voin\a lui Allah.
143
Arhetipurile
~i ineon~tientul coleetiv
Dupa ce au ajuns aici, au uitat de pe~tele care ~i-a urmat drumul catre mare printr-un canal. Dupa ce au trecut de acest loc, Moise a spus catre servitorul sau: adu-ne masa de pranz; caci am obosit in aceasta calatorie. Dar acesta a raspuns: uite ce mi se intampla! Cand ne odihneam langa stanca, am uitat pe~teIe. Numai Satan poate fi motivul pentru care I-am uitat ~i nu mi-am amintit de el, ~i intr-un mod miraculos acesta a scapat in mare. Atunci Moise a spus: acolo este atunci locul in care yom cauta. ~i s-au intors pe drumul pe care au venit. ~i atunci I-au gasit pe unul dintre servitorii no~tri, binecuvantat cu gratie ~i intelepciune. Atunci Moise i-a spus: sa te urmez oare, astfel incat tu, intru conducerea mea, sa ma inveti 0 parte din intelepciunea pe care ai invatat-o? Dar el a raspuns: nu vei rezista cu mine, caci cum ai putea sa asculti rabdator lucruri pe care nu Ie poti intelege? Dar Moise a raspuns: ma vei gasi, cu voia lui Dumnezeu, rabdator, ~i nu voi fi in nici 0 privin\a neascultator. Acela a spus: atunci, daca vrei sa ma urmezi, nu ai voie sa ma intrebi despre nimic, pana cand nu-\i voi da eu insumi raspunsul. ~i astfel au mers ei, pana cand au ajuns la un vapor in care acela a facut 0 gaura. Atunci Moise a spus: ai facut gaura tocmai pentru ca echipajul sa se scufunde? Ce ai facut ma sperie. Dar acela a raspuns: nu ti-am spus dinainte cii nu ma vei suporta cu rabdare? Dar Moise a raspuns: 11l1-miface repro~uri ca am uitat, ~i nu face ca supunerea mea sa fie atat de grea. Mai departe, au intalnit un tanar, pe care acela I-a omorat. Atunci Moise a spus: ai omorat un om nevinovat. intr-adevar, ai comis 0 nedreptate. Dar acela a raspuns: nu ti-am spus dinainte ca nu vei avea rabdare? Atunci Moise a zis: daca te voi mai intreba ceva de acum lncolo, sa nu ma mai rabzi langa tine. Ia aceasta ca pe 0 scuza. Au mers mai departe, pana au ajuns la locuitorii unui anumit ora~, de la care au cerut mancare. insa ace~tia nu voiau sa ii primeasca. Ei au gasit un zid care amenin\a sa se prabu~easca; dar acela I-a reparat. Atunci Moise i-a zis: dacii ai vrea, ai gasi sigur recompensa pentru aceasta. Dar acela a replicat: aici ne despaqim. Dar mai intai vreau sa-ti comunic semnifica\ia lucrurilor pe care nu ai avut rabdare sa Ie supoqi. Ace! vapor apaqinea unor oameni saraci care aveau de lucru pe mare, ~i I-am facut nefolositor pentru ca ii urmarea un conducator care fura orice vapor intalnit in cale. in ce 11 prive~te pe tanar, parintii sai sunt oameni credincio~i, ~i ne temeam sa nu ii amageasca cu ratacirile ~i necredinta sa; de aceea am dorit ca Domnul sa Ie dea in schimb un fiu mai bun. Acel zid apaqinea unor tineri din ora~ care sunt orfani. Sub el se afla 0 comoara pentru ei, ~icum tatallor era un om drept, este voia Domnului tau ca ei in~i~i,cand vor ajunge la maturitate, sa 144
Despre rena~tere
ridice comoara. A~aca nu am aqionat dupa bunul plac. Vezi,aceasta este explicatia lucrurilor pe care nu ai avut rabdare sa Ie suporti."45 Aceasta poveste este 0 largire ~i 0 explicitare a legendei celor ~apte oameni adormiti ~i a problemei rena~terii. Moise este omul in cautare, in "quest". In aceasta drumetie este insotit de "umbra" sa, de "servitor" au de omul "inferior" (pneumatikos ~i sarkikos in doi indivizi). Josua este fiullui Nun. Acesta din urma este un nume de pe~te46, ceea ce indica provenienta lui Josua din adancul marii, din intuneric ~i din lumea umbrelor. Pasajul critic este atins la "confluenta a doua mari". Ea este interpretata ~i ca fiind canalul de Suez, unde se apropie marea estica ~i cea vestica. Este de asemenea ~i mijlocul, pe care I-am gasit deja in proomiumul simbolic, dar a carui semnificatie nu a fost recunoscuta de la inceput de carre om ~i umbra sa. Ei ~i-au uitat pe~tele, care reprezinta sursa de hrana. Pe~tele 11indica pe Nun, tatal umbrei, omul carnal, care provine din obscuritatea creatorului. Pe~tele a fost trezit la viata ~i a sarit din co~, pentru a urma drumul catre casa, catre mare, adica tatal, stramo~ul animal ~i creatorul vietii se des parte de omul con~tient, ceea ce inseamna 0 pierdere a sufletului instinctual. Acest proces este un fenomen de disociere bine-cunoscut in psihopatologia nevrozelor, care e in legatura intotdeauna cu 0 unilateralitate a atitudinii con~tiintei. Dar in masura in care procesele nevrotice nu sunt altceva decM exagerari ale fenomenelor normale, nu e de mirare daca lucruri asemanatoare apar ~i in sfera normalului. Este yorba de cunoscuta "pierdere a sufletului" la primitivi, a~a cum am descris mai sus in capitolul despre diminuarea personalitatii; in limbaj ~tiintific, este vorba de un "abaissement du niveau mental". Moise ~i servitorul sau observa in curand ce s-a intamplat. Moise s-a a~ezat, infometat ~iobosit. Se pare ca a simtit 0 lipsa, inieleasa la inceput ca fiind fiziologica! Oboseala este tocmai unul din simptomele obi~nuite ale unei asemenea pierderi de energie (libido). lntregul proces descrie ceva tipie: ~i anume nerecunoa~terea unui moment vital; un motiv pe care 11intalnim intr-o multitudine de forme -15 Pp. 456 ~imm. -16 Vezi in acest sens VOLLERS, Chidher, p. 241. 145
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
mitologice. Moise i~i da seam a ca a descoperit ~i pierdut din nou in mod incon~tient sursa vietii, fapt ce poate fi descris ca 0 intuitie remarcabila. Pe~te1epe care voiau sa-1 manance este un continut al incon~tientu1ui, care restabi1e~te legatura cu originea. El este renascutul ~i eel trezit intru 0 noua viata. Aceasta s-a intamplat, cum spun comentarii1e,prin atingerea cu apa vietii. in masura in care pe~tele sare in mare, el devine iar un continut al incon~tientului, iar descenden~ii sai se caracterizeaza prin faptul ca au daar un ochi ~i 0 jumatate de cap.47 Alchimia cunoa~te de asemenea un pqte straniu in mare, "pe~te1e rotund Taraoase ~ipiele"48, care reprezinta "elementu1 rotund", germenele "pietrei vii", filius philosophorum. Apa vie~ii are 0 paralela in aqua permanens a alchimiei. Aceasta apa este slavita ca "vivificans" ~i are proprietatea ca dizolva tot ce e solid ~i caaguleaza tot ce e fluid. Comentarii1e Coranului amintesc ca aco1o unde a disparut pe~tele marea s-a transform at in uscat, in care se vede inca urma pe~te1ui.49 Pe acea insula s-ar afla acum Chadir, in mijloc. 0 interpretare mistica spune ca ar sta "pe un amvon (tron) de lumina intre marea superioara ~i cea inferioara"50, deci tot lntr-o pozi~ie mediana. Apari~ia sa pare sa fie in legiitura cu dispari~ia pe~te1ui. Aproape ca pare ca el insu~i este pe~tele. impotriva acestei supozitii avem faptul ca ~i comentarii1e a~aza sursa vie~ii in obscuritate.51 Adancu1 marii este obscur ("mare tenebrositatis"!). intunericu1 i~i are paralela in nigredo alchimic, care apare dupa coniunctio, dnd femininu1 a preluat in sine masculinul.52 Din nigredo iese "piatra", simbo1ul sinelui nemuritor, iar prima sa apari~ie e C0111parata cu "ochii de pe~te"53. 47 L.c., p. 253. 48 Allegoria super Turbam in: Art. aurif I, p. 141.(Aion, paragr. 195~i urm.) 49 V OLLERS, I.e., p. 244. 50 L.e., p. 260. 51 L.e., p. 258. 52 Vezi mitul "Visio Arislei", mai ales in versiunea lui Rosarium philosophorwn (Art. allrif. II, p. 246), inecarea soarelui in fantana lui Mercurius ~i leul verde, care inghite soarele (I.e., pp. 315~i 366).Vezi in acest sens Die Psychologie rler Ubertl'l/g/lng (paragr. 467 ~i urm.). 53 Piatra alba apare in timpul procedurii la marginea vasului ca "pietre pre\ioase orienOpera mineralia, tale, ca ochi de pe~te" ("tanquam oculi pisciwn"; vezi HOLLANDUS, p. 286; ~i LAGNEUS, Harmonia chemica in: Teatr. chem., 1613,IV, p. 870).Ochii apar la sfar~itullui nigredo 0 data Ct1 inceputullui albedo. 0 compara\ie corespunzatoare
Despre rena~tere
~i Chadir reprezinta sinele. Proprietatile sale il califica astfel: el s-ar fi nascut intr-o pe~tera, deci in intuneric; este "eel care traie~te mult", care, ca ~i Hie, se innoie~te periodic. Ca ~i Osiris, este taiat in bucati la "far~itul zilei, ~i anume de Antichrist. Dar el poate sa se trezeasca iar la ,iata. El este analog celui de-al doilea Adam, drept care e interpretat pe~tele renascut54, un sfatuitor, un Paraclet, "fratele Chadir". In orice caz, Moise il recunoa~te ca pe 0 con~tiinta superioara, de la care a~teap12. invatatura. ~i acum urmeaza acele fapte de neinteles care arata cum percepe con~tiinta eului felul superior in care sinele conduce destinul. Pentru mistul capabil de transformare este 0 poveste consolatoare, pentru cel ascultiitor insa este 0 atentionare de a nu carti impotriva autoritatii de neconceput a lui Allah. Chadir nu reprezinta doar intelepc:iunea superioara, ci ~i aqiunea corespunzatoare acesteia, care se afla dincolo de ratiunea omeneasca. Ascultatorul unei asemenea povestiri se va identifica cu Moise care cauta ~i cu Josua care uita, iar povestea ii arata cum se desfa~oara rea~terea care aduce nemurirea. In mod semnificativ, nu Moise ~i nici osua nu se transform a, ci pe~tele uitat. Acolo unde dispare pe~tele este LOCU] de na~tere allui Chadir. Din insignifiant ~i uitat, ba chiar din im~robabi], ia na~tere fiinta nemuritoare. Acesta este un motiv curent a] na~terii eroului ~i nu mai trebuie demonstrat.55 Cititorul Bibliei i~i va
u
sunt acele scilltillne, care apar in intunericul materiei. Aceasta idee e dedusa din Zah. 4, 10: "Quis enim despexit dies parvos? Et laetabuntur, et videbunt lapidem stanneum in manu Zorobabel. Septem isti, Oculi sunt Domini, qui diseurrunt in universam terram." "Da, eei care au dispre\uit ziua mieilor ineeputuri, to\i aeeia vor vedea Cl1bucurie piatra finala in mana lui Serutbatel. Aee~ti ~apte sunt oehii Domnului, care privese peste intreg pamill1tul." (E1RENAEUSORANDUSin introdueerea tratatului lui FLAMMELasupra hieroglifelor, fol. A 5). Sunt eei ~apte oehi ai lui Dumnezeu pe piatra de temelie a noului Templu (Zah. 3, 9). eei ~apte indica eele ~apte stele, zeii planetelor, care sunt reprezenta\i de alchimi~ti in iadul subpamantean (MYLIUS,Philosophia reforl11nta, p.167). Ei "dorm in Hades" sau sllnt "Iega\i" (BERTHELOT,A/ell. grecs, IV, xx, 8, p. 181). Prin asta se face referire la eei ~apte care dorm. V OLLERS,I.e., p. 254. Probabil ea aiei este 0 influen\3 ere~tina. Vezi masa eu pe~te a ere~tinilor timpurii ~i simbolistica pe~telui. Pentru simbolistiea pe~tellli vezi "Beitrage zur Symbolik des Selbst" (Aion) .. Pentru alte exemple vezi Wandhl1lgen und SY1Jlbole der Libido (partea a doua). in 10cuI multor materiale alchimiee eitez veehiul verso "Hie lapis exilis extat, precio quoque vilis,! Spernitur a stultis amatur plus ab edoetis" (Aeeasta piatra invizibila are un pre\ mie; ea e dispre\uita de pro~ti, dar eu atat mai iubita de inva\a\i) (Rosaril11phi-
147
Arhetipurile
ji ineonjtientul
eoleetiv
aminti de Isaia 53, 2 ~i urm., unde este descris "cavalerullui Dumnezeu", ~i de pove~tile na~terii din Evanghelii. Caracterul hranitor al substantei sau divinitatii transformarii se regase~te in multe povestiri cultice: Cristos este painea, Mondamin porumbul, Dionysos vinul ete. Cu aceste simboluri se acopera 0 realitate psihica, ce are, din punctul de vedere al con~tiintei, numai semnificatia a ceva de asimilat, dar a carui natura este de fapt ignorata. Simbolul pe~telui 0 indica nemijlocit: este influenta "hranitoare" a continuturilor incon~tiente care intretin, prin flux constant de energie, capacitatea de viata a con~tiintei, care nu-~i poate produce singura energia. Capacitatea de transformare este acea radacina insignifianta ~i aproape invizibila (==incon~tienta) a con~tiintei, din care totu~i ia na~tere intreaga putere a acesteia. Cum incon~tientul este resimtit ca strain, ca non-eu, este foarte bine ca este reprezentat printr-o forma straina. El este, pe de 0 parte, cel mai nesemnificativ, dar pe de alta parte, in masura in care contine in potentia acea totalitate "rotunda", este ~i cel mai semnificativ. "Rotundul" este de fapt ace a comoara care e ascunsa in pe~tera incon~tientului56 ~i a carei personificare este tocmai aceasta fiinta personala ce formeaza unitatea superioara a con~tiintei ~i incon~tientului. Este 0 figura asemaniitoare lui Hiranyagarbha, Purusha, Atman ~i misticului Buddha. Pentru acesta am ales din acest motiv termenul "sine" ~i am inteles prin el 0 totalitatesufleteasca ~i in acela~i timp un centru, care nu coincide cu eul, ci 11include pe acesta, ca un cerc mai mare unul mal mle. Sentimentul nemuririi care apare in transform are e in legatura cu natura proprie incon~tientului. Lui ii revine ceva aspatial ~i atemporal. Dovada empirica pentru aceasta se gase~te in a~a-numitul fenomen telepatic, care este contestat inca de un scepticism exagerat, dar care in realitate apare mult mai des dedt se crede in generaL57 Presimtirea nemuririi se bazeaza, mi se pare, pe un straniu sentiment de dilatare spain: Art. aurit "Iapsit exillis", Graalullui
losophorul11
II, p. 210). "Lapis exilis" construiejte
poate a punte ciitre
WOLFRAM VON ESCHENBACH.
56 Vezi in aeest sens "Die Visionen des Zosimos" in: VOIl dell Wurzez,J des Bewuj!tseills. 57 Vezi RHINE, Neulalld der See/e. Aiei gasim ji a privire de ansamblu asupra experimentelor mai veehe. Pana acum nu au fast aduse obieqii sus\inute impotriva acestor rezultate. De aeeea, Ie pandqte pericolul de a treee neobservate.
Despre rena~tere
{io-temporala. Mi se pare chiar di ritualurile de deificare din misterii ar fi 0 proieqie tocmai a acestui fenomen sufletesc. Caracterul de personalitate al sinelui se exprima in legenda lui Chadir foarte clar. Tocmai povestirile care nu sunt in Coran con tin acest lucru in mare masura. VOLLERS da multe dovezi in acest sens in lucrarea sa foarte des citata. Intr-o dilatorie in Kenia am avut un conduditor de safari care era un somalez sufit. Pentru el, Chadir era 0 figura extrem de vie, ~i m-a asigurat di mi s-ar putea intampla oricand sa-l un "om al dirtii" intalnesc pe Chadir, dici sunt un m'tu-ya-kitabu58, (adidi al Coranului). EI a dedus din discutiile noastre di eu sunt un mai bun cunosditor al Coranului decat el insu~i (ceea ce fire~te nu inseamna mult). De aceea ~i credea di sunt "islamu". Mi-a spus di a~ putea sa-l intalnesc pe Chadir sub forma unui barb at de pe strada sau acesta ar putea sa apara in noapte ca lumina alba ~ipura sau - ~i aici a mu~cat dintr-un fir de iarba zambind - a~a ar putea fi vazut ~i cel verde. El insu~i a primit odata ajutor ~i consolare din partea lui Chadir: dupa razboi nu avea slujba ~i era intr-o stare de restri~te. Dar intr-o noapte, cand dormea, a visat di vede la u~a 0 lumina alba, ~ia ~tiut ca era Chadir. A sarit repede din pat (in vis) ~iI-a salutat evlavios cu salem aleikum (pacea sa fie cu tine) ~i a ~tiut ca de acum inainte dorinfa sa se va fndeplini. Intr-adevar, cateva zile mai tarziu a primit postul de conduditor de safari de la 0 firma din Nairobi. Acest caz arata di ~i in religia popoarelor de astazi Chadir este indi viu ca prieten, sratuitor, consolator ~i chiar ~i invatator al oamenilor. Pozitia sa dogmatidi a fost descrisa de somalezul meu ca maleika kwanza-ya-mungu = primul inger allui Dumnezeu, de asemenea un soi de "inger al Fetei", un adevarat angelos, 0 solie. Calitatea de prieten a lui Chadir este explicata de urmatorul pasaj din a 18-a Sura. Redau pas-ajul textual: "ludeii te vor intreba ~i despre Dhulkarnain. Raspunde: vreau sa va povestesc 0 istorie despre el. Noi i-am intarit regatul sau pe pamant ~i i-am dat mijlocul de a-~i indeplini toate dorin\e1e. Odata eI mergea pe drum, pana a ajuns
;8 Limba este Kisuahili, lingua franca a Africii de Est. Ea contine multe cuvinte arabe, a~a cum arata ~i acest exemplu: kitab = carte.
149
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
intr-un loe unde apune soarele, ~i i s-a parut ea aeesta intra intr-o fantana eu noroi negru la fund. Aeolo a intalnit un pOpOLNoi i-am spus: 0, Ohulkarnain: ori pedepse~ti aeest popor, ori te araii bland fa\a de el. Oar el a spus: aeel dintre ei care comite nedrepta\i, pe aeela il vom pedepsi, iar apoi trebuie sa se intoareala Oomnul sau, care il va pedepsi ~i mai te drepte, aeela prime~te 0 minunata rasplata noastre. Apoi ~i-a urmat drumul mai departe, sare soarele. Ell-a gasit ridicandu-se deasupra
tare. Oar cine erede ~i face fap~i vrem sa-i u~uram poruncile pana a ajuns in locul unde raunui pop or earuia nu ii dadu-
sem nimie pentru a se proteja de el. Aeest lueru e adevarat, caci i-am euprins in eunoa~terea noastra pe tOii eei care au fost eu el. ~i-a urmat drumul mai departe, pana a ajuns intre doi munii, unde a gasit un popor care abia ii inielegea limba. Ei i-au spus: 0, Ohulkarnain, Jadsehudseh ~i Madsehudseh au adus putrezieiunea in lara. E~ti muliumit daca noi iii platim un tribut eu eondiiia sa ridiei un munte intre ei ~i noi? Oar el a raspuns: puterea eu care m-a inzestrat Oomnul este mai buna decat un tribut. Sta\i alaturi de mine, ~i voi inalia un zid puternie intre ei ~ivoi. Adueeii-mi bueaii mari de fier, pentru a umple spa\iul dintre eei doi munii. EI a spus mai departe: sufla\i, pentru ea fierul sa stralueeasea preeum focul. Apoi a spus: adueeii-mi minereu topit pentru a-I turna deasupra. Astfel ei (Jadsehudseh ~i Madsehudseh) nu au putut niei sa uree, niei sa gaureasea zidul. Atunci Ohulkarnain a spus: am racut aeest lueru prin mila Oomnului meu. Oar daca ragaduiala Oomnului meu va fi indeplinita, atunci el va transforma zidul in praf; dar fagaduiala Oomnului meu este adevarata. In acea zi oamenii, unul dupa altul, ca valurile marii, vor eadea; ~i cand se va sufla in trambi\a, atunci ii vom aduna pe tOii. In acea zi vom da iadul eelor neeredineio~i, ai caror ochi ~iale caror urechi erau astu pate, astfel incat n-au putut auzi somalia mea." lntalnim ~i aiei din nou una dintre acele !ipse de legatura care nu sunt rare in Carano Ce ar trebui sa gandim despre aceasta trecere aparent brusca la Dhulqarnein, eel cu doua coarne, ~i anume Alexandru eel Mare? Facand abstraqie de anacronism (cronologia lui Mohamed nu-i oricum prea buna), nu se vede bine de ce trebuie sa apara aici Alexandru. Dar trebuie sa se ~tie ca Chadir ~i Dhulqarnein sunt acea mare pereche de prieteni pe care V OLLERS 0 compara pe drept cuvant eu Dioseurii. o zguduitoare
Legatura psihologid ar fi deei urmatoarea: Moise a avut traire a sinelui, care i-a adus in fala ochilor cu mare cla-
150
Despre rena~tere
ritate procese incon~tiente. Gmd vine dupa aceia la oamenii sai, la iudei, care se numara printre necredincio~i, ~i vrea sa explice trairea pe care a avut-o, el 0 face tot in forma povestirii misterelor. In loc sa vorbeasca despre sine insu~i, vorbe~te despre "cel cu doua coarne". Moise lnsu~i este un "incornorat", astfel incH inlocuirea cu Dhulqarnein este plauzibila. Apoi el descrie ~ipoveste~te istoria acestei prietenii, cum ~i-a ajutat Chadir prietenii. Dhulqarnein calatore~te de la apusul pana la rasaritul soarelui. El descrie deci drumul innoirii soarelui prin moarte i intuneric catre inaltare. Prin aceasta se indica iara~i ca Chadir este cel care nu numai ca se afla alaturi de oameni la nevoie, dar Ii ~i ajuta la rena~tere. 59 Coranul nu face nici 0 diferenta in aceasta prezentare intre Allah, care vorbe~te la persoana a doua, ~i Chadir. Dar este clar ca in acest pasaj sunt puse in aplicare aqiunile de ajutor descrise mai sus, de un de se vede in ce masura Chadir este 0 clarificare sau "incarnare" a lui Allah. Relatia de prietenie dintre Chadir ~iAlexandru joaca un rol deosebit incomentarii, de asemenea ~irelatia cu profetul Hie. VOLLERS nu crede de cuviinta sa compare perechea de prieteni Gilgamesch ~i Enkidu.60
Moise trebuie deci sa descrie faptele celor doi prieteni poporului sau sub forma impersonala a povestirii misterelor. Psihologic, aceasta inseamna ca transformarea trebuie reprezentata sau perceputa ca traita de "altul". De~i Moise insu~i, in trairea sa Chadir, sta in locullui Dhulqarnein, el trebuie sa-l numeasca in povestire pe acesta in locul sau. Acest lucru nu e intamplator, caci marele pericol psihic care e legat de obicei de individuatie, de devenirea de sine, cansta in identificarea con~tiintei eului cu sinele. De aici ia na~tere 0 inflatie care ameninta sa dizolve con~tiinta. Toate culturile mai primitive sau mai vechi au un simt deosebit pentru "perils of the soul" ~i pentru caracterul periculos ~i iresponsabil al zeilor. Cu alte cuvinte: ele nu au pierdut inca un anumit instinct sufletesc al aproape imperceptibilelor ~i totu~i atat de esentialelor procese de fundal, ceea ce nu putem afirma deloc despre cultura contemporana. Amenintatoare, fire~te, dar de neinteles, sta 59 Acela~i lucru indicat in povqtile alexandrine evreie~ti. Vezi BIN GORTON, Der Born Judas 1II, pp. 133 ~i urm., legend a "pe~terii sfinte", ~ip. 153, povestea "apei vie\ii", care e inrudita eu Sura 18. 60 Vezi
~iJUNG, Symbole
der WalldlulIg, paragr. 282
151
~iurm.
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
in fata ochilor no~tri perechea de prieteni NIETZSCHE ~i Zarathustra, deformata de inflatie. ~i ce sa credem despre Faust ~iMephisto? Hybrisui faustic este deja primul pas ciitre nebunie. Mi se pare cii in faptul ca la inceputul transformarii Faust este un caine, ~inu un pe~te comestibil, iar figura transformata este un diavol, ~i nu un prieten intelept "inzestrat cu mila ~i intelepciunea noastrii", este cheia intelegerii enigmaticului suflet germanic. Trecand peste anumite detalii din text, vreau sa amintesc ~i construqia zidului impotriva lui Jadschudsch ~i Madschudsch. Acest motiv repeta ultima fapta a lui Chadir din actul precedent, ~i anume reconstruqia zidului ora~ului. Dar de aceasta data zidul semnificii 0 aparare puternicii impotriva lui Gog ~i Magog. Pasajul s-ar putea referi la Apocalipsa 20, 7 ~i urm.: ,,$i dnd s-au implinit 1000 de ani, Satana va fi liber din inchisoarea sa ~i va ie~i, pentru a seduce paganii din cele patm capete ale lumii, pe Gog ~i Magog, pentru a-i aduna la cearta, al carar numar este dt nisipul marii. $i ei s-au ridicat de-a lungul pamantului ~i au inconjurat armata Sfantului ~i ora~ul iubit."
Dhulqarnein preia aici rolullui Chadir ~i construie~te un zid indestructibil pentru poporul care locuie~te "intre doi munti". Acesta este desigur locul de mijloc, care trebuie protejat de Gog ~i Magog, masele du~manoase nedeterminate ~i nelimitate. Din punct de vedere psihologic, este iara~i yorba de sine, care troneaza la mijloc ~i este descris in Apocalipsa ca "ora~ iubit" (Ierusalim in punctul de mijloc al pamantului). Sinele este eroul a carui na~tere este deja amenintata de puteri colective invidioase; comoara slavita de toti ~i care isca cearta, ~i in sfar~it zeul care este imbucatatit de originara ~iintunecata putere a intunericului. lndividuatia in semnificatia sa psihologica este un opus contra naturam, care creeaza in stratul colectiv un horror vacui ~i care determina ciocnirea puterilor suflete~ti colective. Povestirea misterelor, despre perechea de prieteni, promite proteqie61 celui care in cautarea sa a gasit comoara. Insa la un moment dat, conform prezice61 A~a cum Dioscurii salveaza de la Inee.
Despre rena~tere
rii lui Allah, zidul protector va cadea, ~i anume in ziua sfaqitului lumii, deci psihologic atunci cand con~tiinta individuala se stinge in valul intunericului, deci atunci cand are loc un sfaqit allumii subiectiv. Prin aceasta se intelege aceI moment in care con~tiinta se scufunda iar in acel intuneric din care iqise la inceput, ca ~i insula lui Chadir, ~i anume moartea. Dar povestirea misterelor continua in escatologie: in aceasta zi (a Judecatii) lumina se intoarce la lumina eterna, iar intunericulla intunericul etern. Contrariile se despart ~iincepe 0 durata atemporala care reprezinta tensiunea mare ~i de aceea improbabila stare a inceputului, tocmai datorita despartirii absolute a contrariilor; acest lucru e in opozitie cu conceptia care vede sfar~itul intr-o "complexio oppositorum". Cu aceasta privire asupra eternitatii, paradisului ~i iadului se incheie seria simbolicii a celei de a 18-a Sure. In ciuda caracterului ei aparent lipsit de legatura ~i deseori doar aluziv, ea este 0 reprezentare aproape fara lacune a unei transformari sut1ete~ti pe care astazi, datorita cunoa~terii psihologice, 0 recunoa~tem drept un proces de individuatie. Datorita vechimii legendei ~i construqiei spirituale primitive a profetului, procesul decurge exclusiv in afara con~tiintei, sub forma povestirii misterelor despre prieten sau perechea de prieteni ~i faptele acestora. De aceea totul este indicat doar ~i golit de consecinte logice, Insa exprima atat de bine arhetipul intunecat al transformarii in cat erosul religios pasional al arabilor este pe deplin satisIacut. De aceea figura lui Chadir joacii in mistica islamicii un rol insemnat.
153
VI DESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS
lA aparut impreuna CU 0 contribu\ie a lui KARL KERENYI ("Das Urkind in der Urzeit") ca monografie (Albae Vigiliae VI/VU) la editura academica Pantheon, Amsterdam-Leipzig, 1940, sub titlul Das GMtlidle Killd. III 1IlytilOiogischcr ulld psychologischer BeleuchtUllg. Apoi, impreuna cu studiul urmiitor din acest volul11, ca: e.G. JUNG ~I KARL KERENYI, Eillfiihrullg ill das Wesell der MytllOlogie. Gottkilld1llythos / Eleusillisehe Mysterien, la aceea~i editura in 1941. Edi\ie noua sub acela~i titlll, dar cu slIbtitlul Das giittliche Killd / Das giittliehe Miidehell la editura Rhein, Zurich, 1951.]
DESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS
1. INTRODUCERE AutoruPlucrarii asupra mitologiei "copilului" sau a zeitatii copil ill-a rugat sa comentez din punct de vedere psihologic obiectul cercetarii sale. Accept cu placere invitatia sa, de~i Intreprinderea lui este :oarte temerara, avand In vedere importanta semnificatie a motivului mitologic al copilului. Aparitia greco-romana a motivului a fost largita de KERENYIprin paralele indice, finice ~i de alta provenienta, indicand astfel ca reprezentarea se poate extinde ~i mai mult. E adevarat ca 0 descriere cuprinzatoare n-ar aduce In principiu nimic decisiv; dar ar putea sublinia impresia aproape cople~itoare a raspandirii universale ~i a frecventei motivului. Abordarea uzuala de pana acum a motivelor mitologice care erau Impartite In domenii separate unele de altele, ca filologie, etnologie, istorie a culturii ~i istorie comparata a religiilor, nu putea rasp un de cerintelor universalitatii, iar problematica psihologica pusa de universalitate nu putea fi Inlaturata prin ipoteze ale migratiei. Ca urmare, nici ideile lui ADOLFBASTIANnu au avut prea mult succes la vremea_aceea. E adevarat ca deja pe atunci materialul empiric prezent era suficient pentru a trage concluzii psihologice, lipseau Insa premisele necesare acestui lucru. Cuno~tintele psihologice de atunci au adus, ce-i drept, formarea miturilor In domeniullor, a~a cum arata exemplullui WILHELMWUNDT (Volkerpsychologie), dar nu au fost In stare sa demonstreze ca acest proces exista ~i In psihicul omului civilizat ca 0 funqie vie ~i, de asemenea, nu au vrut 1
KERF-NYI,
Dos giittliche
Killd.
157
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sa inteleaga motivele mitologice ca elemente structurale ale psihicului. Fidela istoriei sale, psihologia, care a fost intai metafizicii, apoi ~tiin~a a funqiilor simturilor ~i apoi a con~tiin~ei ~i funqiilor sale, ~i-a identificat obiectul cu con~tiinta ~i continuturile sale ~i a trecut complet cu vederea existen~a unui suflet necon~tient. De~i diferi~i filosofi, ca LEIBNIZ,KANT~i SCHELLING,au indicat in mod clar problema unui suflet obscur, totu~i a fost un medic eel care s-a sim~it obligat sa se refere, datorita experien~ei sale ~tiintifice ~i medicale, la incol1~tient ca baza esentiala a sufletului. Acesta a fost CARLGUSTA V CARUS,predecesorul decisiv allui EDUARDVONHARTMANN.Recent, tot psihologia medicala a fost cea care s-a apropiat, fara presupozitii filosofice, de problema incon~tientului. Prin multe cercetari individuale a devenit clar ca psihopatologia nevrozelor ~i a multor psihoze nu poate scapa de ipoteza unei parti obscure a sufletului, adica a incon~tientului. La fel se rntampla ~i cu psihologia viselor, care este 0 terra intermedia rntre psihologia normala ~i cea patologicii. In vis, ca ~irn produsele psihozei, s-au realizat nenumarate legaturi, care nu pot fi comparate decat cu legaturi de idei (sau eventual cu anumite produse poetice, care deseori se caracterizeaza prin rmprumuturi din mit nu intotdeauna con~tiente). Dacii la 0 cercetare temeinica ar fi rezultat cii in cazul majoritatii acestor aparitii este yorba de cuno~tin~e uitate, medicul nu s-ar mai fi obosit sa facii cercetari extinse asupra paralelelor individuale ~i colective. In realitate, mitologeme tipice au fost observate tocmai la indivizii la care asemenea cuno~tin~e erau excluse ~i la care era imposibila 0 deviere a acestora din posibile reprezentari religioase sau din figuri ale limbii uzuale.2 Aceste rezultate au avut nevoie de presupunerea cii trebuie sa fie yorba de reapari~ii "autohtone" dincolo de orice traditie, adicii de prezen~a elementelor structurale "formatoare de mituri" ale psihicului inc()n~tient.3 2
3
JUNG, Die Struktur rIer Seele paragr. 317 ~i urm. FREUD (Die TI"awnrleutlmg, pag. 185) a comparat anumite aspecte ale psihologiei infantile cu legend a lui Oedip ~i a observat ca "eficacitatea lor universal valabila" se explica prin presupozi\ii infantile asemanatoare. Prelucrarea propriu-zisa a materialului mitologic a fost preluata de ekvii mei. (MAEDER, Essai rI'interpretatiOiI de quelque reves,
~i Die
Symbolik
in dell Leg('1Jden, Mlirchen,
Ober Gefiil1gl1ispsychosen
~i Wllngheifiillung 158
Gebrauchen
und Symbolik
und Trliumen; im Miirchen;
RIKLIN,
ABRAHAM,
Despre psihologia arhetipului
infans
In cazul acestor produse nu este yorba niciodata (sau daar rareori) de mituri formate, ci mai degraba de paqi componente ale mitului care, datorita naturii lor tipice, pot fi numite "motive", "imagini originare", "tipuri" sau "arhetipuri" (a~a cum Ie-am numit eu). Arhetipul infans este un exemplu potrivit. Putem spune astazi ca arheripurile apar in mituri ~i basme, ca ~i in vise ~i in produsele fantasmat ice psihotice. Mediulin care sunt inserate este fire~te in primul rand un ansamblu de sens ordonat ~i de cele mai multe ori inteligibil nemijlocit, in ultimul rand 0 serie de imagini ininteligibila, iratio~ala, care poate fi desemnata ca deliranta, dar careia nu li lipse~te toru~i un sens ascuns. La individ, arhetipurile apar ca manifestari invo.untare ale unor procese incon~tiente, ale caror existenta ~i sens pot Ii deduse numai indirect; in mit insa este yorba de formatiuni tradiponale dintr-un timp imemoriabi!. Ele provin dintr-o lume primiti\'a cu presupozitii ~i conditii spirituale, pe care Ie putem observa la ~rimitivii care exista ~i astazi. Miturile de pe aceasta treapta sunt de :-egula despre originea tribului ~i se transmit prin repovestire de la 0 generatie la alta. Starea spirituala primitiva se deosebe~te de cea civi:izata numai prin faptul ca in privinta extinderii ~i intensitatii con~iinta este mult mai putin dezvoltata. Functii ca gandirea, vainta etc. ;m sunt inca diferentiate, ci precon~tiente, fapt care in cazul gandirii e exprima prin aceea ca nu se gande~te con~tient, ci ca gandurile apar. Primitivul nu poate afirma ca el gande~te, ci ca "se gande~te in ej". Spontaneitatea actului de gandire nu se afla cauzalin con~tiinta a, ci in incon~tientul sau. El nu este capabil nici de 0 incordare con~tienta a vointei, ci el trebuie sa se transpuna sau sa se lase transpus intr-o "dispozitie a intentiei": de aici "rites d' entree et de sortie" ale sale. Con~tiinta sa este amenintata de un incon~tient cople~itor, de aici teama de influente magice Tare pot intersecta oricand intentiile sale ide aceea este inconjurat de puteri necunoscute, carora trebuie sa li -.eadapteze intr-un fe!. In starea crepusculara cronica a con~tiintei este deseori aproape imposibil de aflat daca doar a visat sau chiar a Urmeaza, din ~coala vieneza, RANK, Der Myt/lIls VOIl der Geburt in WOlldl1l1lgelllmd SYl1lbole der Libido (1911) am prezentat 0 cercetare mai cuprinziitoare a paralelelor psihice ~i mitologice. Vezi ~i prelegerea mea, Despre orhetip C11 0 speeiolii culIsiderare a eOlleeptllllli de alIima (in aces! volum). Trt/llm und Myt/lIls.)
des Heldell.
159
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
trait ceva. Manifestarea incon~tientului cu arhetipurile sale se extinde peste tot in con~tiinta, iar lumea mitica a strabunilor, cum este, de exemplu, altjira sau bugari a australienilor, este 0 existenta egala cu natura material a, daca nu chiar superioara acesteia.4 Nu lumea, a~a cum 0 cunoa~tem noi, vorbe~te din incon~tientul sau, ci lumea necunoscuta a psihicului, despre care ~tim ca reproduce numai partiallumea noastra empirica, ~i ca, pe de alta parte, 0 formeaza chiar pe aceasta, corespunzator presupozitiei psihice. Arhetipul nu rezulta din fapte fizice, ci el infati~eaza mai degrabii cum traie~te sufletul faptul fizic, sufletul negand realitatea palpabila ~i sustinand convingeri care contrazic realitatea. Starea spirituala primitiva nu inventeaza mituri, ci Ie traie~te. Miturile sunt la origine revelatii ale sufletului precon~tient, enunturi involuntare asujJra procesualitatii psihice incon~tiente ~i nimic mai putin de cat alegorii ale proceselor fizice.5 Aceste alegorii ar fi fost un joc de prisos al unui intelect ne~tiintific. Miturile au insa 0 semnificatie vitala. Ele nu numai ca reprezinta, dar ~i sunt viata sufleteasca a tribului primitiv, care se sfarma ~i dispare imediat daca i~i pierde mo~tenirea mitica stramo~easca, aidoma unui om care ~i-a pierdut sufletul. Mitologia unui trib este 0 religie vie, a carei pierdere reprezinta mereu ~i peste tot, chiar ~i la omul civilizat, 0 catastrofa. Religia insa este 0 legatura vie cu procesele suflete?ti, care nu depind de con~tiinta, ci se petree dincolo de ea, in obscuritatea fundalului psihic. Multe dintre aceste procese incon~tiente iau na~tere din initiativa indirecta a con~tiintei, dar niciodata din vointa con~tienta. Altele par sa apara spontan, adica fara cauze recognoscibile con?tiente. Psihologia moderna trateaza produsele activitatii fantasmatice incon~tiente ca autoreprezentari ale proceselor in incon~tient sau ca enunturi ale psihicului incon?tient despre sine insu~i. Se pot deosebi doua categorii ale acestor produse. In primul rand: fantasme (inclusiv vise) cu un caracter personal, care se bazeaza neindoielnic pe traitul, uitatul sau refulatul personal ~i care pot fi explicate exhaustiv prin 4
Faptul este cunoscut, iar literatura etnologica corespunzatoare se poate prezenta aici. Die Struktllr der Seele, paragr. 328 ~i urm. 160
este mai mare decat
Despre psihologia arhetipului
infans
anamneza individuala. In al doilea rand: fantasme (inclusiv vise) cu un caracter nepersonal, care nu i~i au originea in trairile anterioare individuale ~i care, prin urmare, nu pot fi explicate prin achizitiile individuale. Aceste imagini fantasmatice i~i au neindoielnic analogulin tipurile mitologice. De aceea trebuie presupus cii ele corespund anumitor elemente structurale colective (~i nu individuale) ale sufletului uman ~i, ca ~i elementele morfologice ale corpului uman, sunt mo~tenite. De~i traditia ~i extinderea iau na~tere prin migratie, exista totu~i, cum s-a mai spus, peste tot cazuri numeroase care nu pot fi explicate astfel, ci necesita presupozitia unei reaparitii "autohtone". Aceste cazuri sunt atat de frecvente, in eat trebuie presupusa existenta unui strat ufletesc fundamental colectiv. Am desemnat acest incon~tient ca inDn~tient colectiv. Produsele acestei a doua categorii sunt atat de asemanatoare tipurilor structurale ale miturilor ~i basmelor, ineat pot fi considera~eca inrudite. De aceea este posibil ca ambele, tipurile mitologice ca ,i cele individuale, sa fi luat na~tere in acelea~i conditii. Cum s-a mai pus, produsele fantasmatice ale celei de-a doua categorii (ca ~i cele in prima, de altfel) iau na~tere intr-o stare redusa a intensitatii constiintei (in vise, delir, viziuni etc.). In asemenea stari inceteaza inhiarea operata de concentrarea con~tiintei asupra continuturilor incon~tiente, ~i astfel materialul anterior incon~tient se revarsa, ca prin u~i larg deschise, in spatiul con~tiintei. Acest mod de aparitie este regula generala.6 Intensitatea redusa a con~tiintei ~ilipsa concentrarii ~iatentiei, acest _abaissement du niveau mental" (PIERREJANET),corespund destul de ~'(act starii con~tiintei primitive, in care trebuie banuita originea forillarii miturilor. De aceea este foarte probabil ca ~i arhetipurile mito'ogice sa fi aparut in mod asemanator ca ~i manifestarile individuale ale structurilor arhetipale, care au lac ~i astazi. Principiul metodic conform caruia psihologia trateaza produsele mcon~tientului suna astfel: continuturile de natura arhetipala manifes-a procese in incon~tientul colectiv. Ele se refera de aceea nu la ceva -
0 excep\ie sunt anumite cazuri de viziune spontana, "automatismes teleologiques" ~i procesele metodei indicate de mine a "imagina\iei active" (Zllr Em· pirie des 1l1dividllatiOilsprozejJes, cap. XI al acestui volum). (FLOURNOY)
161
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
con~tient sau care a fost con~tient, ci la ceva esential incon~tient. De aceea, in ultima instanta, nici nu se poate indica la ce se refera. Fiecare interpretare ramane in mod necesar la "ca-~i-cum". Nucleul semnificatiei poate fi circumscris, dar nu ~i descris. Dar chiar ~i simpla circumscriere inseamna un progres esential in cunoa~terea structurii precon~tiente a psihicului care era ~i cand inca nu exista 0 unitate a persoanei (fapt care ~i astazi este nesigur la primitivi) ~i absolut nici 0 con~tiinta. Aceasta stare precon~tienta poate fi observata ~i in copilaria timpurie ~i tocmai visele acelei perioade stimuleaza continuturi arhetip ale nu rareori remarcabile.7 Daca se aqioneaza deci conform principiului enuntat mai sus, nu se mai pune problema daca un mit se refera la soare sau la luna, la tata sau la mama, la sexualitate sau la foc sau la apa, ci este yorba numai de circumscrierea ~icaracterizarea aproximativa a unui nucleu de semnificafie incon~tient. Sensul acestui nucleu nu a fost niciodata con~tient ~inici nu va fi niciodata. EI a fost ~iva fi numai interpret at, ~i fiecare interpretare care se apropie intr-o anum ita masura de sensul ascuns (sau - din punctul de vedere al intelectului ~tiintific - de nonsens) ~i-a ridicat pretentia nu numai asupra adevarului ~ivalabilitatii absolute, ci ~i asupra veneratiei ~i devotiunii religioase. Arhetipurile au fost ~i sunt puteri suflete~ti ale vietii, care vor sa fie luate in serios ~iau grija, intr-un mod curios, sa capete valabilitate. Ele au fost mereu aducatoare de proteqie ~i salvare, iar incalcarea lor are drept consecinta bine cunoscutele "perils of the soul"s din psihologia primitivilor. Ele sunt ~istimulii infailibili ai tulburarilor nevrotice ~i chiar psihotice, caci se comporta la fel ca organe ale corpului sau sisteme funqionale organice neglijate sau maltratate. Ceea ce enunta mereu un arhetip este in primul rand 0 asemanare din punctul de vedere allimbii. Daca vorbe~te despre soare ~i 11 identifica cu leul, regele, comoara aparata de balaur ~i "puterea vindecatoare" sau data to are viata a omului, el nu este nici unul, nici celalalt, ci tertul necunoscut, care se exprima mai mult sau mai putin potrivit prin toate aceste asemanari, dar care - fapt ce este constant o suparare a intelectului - ramane necunoscut ~i neformulabil. Din 7 8
Material de specialitate se gase~te numai in rapoarte netiparite ale Seminarului hologic al ~colii tehnice superioare, Zurich 1936-] 939. Peri cole ale sufletului.
162
psi-
Despre psihologia arhetipului
infans
acest motiv, intelectul ~tiintific cade mereu in tertipuri explicative ~i -pera sa termine definitiv cu fantoma. Fie ca stradaniile se chemau t'uhemerism sau apologetica cre~tina sau iluminism in sens restrans sau pozitivism, intotdeauna se ascundea in spatele lor mitul in haine Doi, care se ofere a ca 0 cunoa~tere definitiva dupa modelul sfant strayechi. In realitate nu se poate scapa in mod legitim de baza arhetipaIii fara a deelan~a 0 nevroza, la fel cum nu se poate scapa de corp ~i de organele sale fara sinucidere. Daca arhetipurile nu pot fi negate au facute cumva inofensive, fiecare treapta culturala a diferentierii (Qn~tiintei este confruntata cu sarcina de a gasi 0 noua interpretare, mespunzatoare treptei, pentru a lega viata trecuta, inca existenta in noi, cu viata prezenta care ameninta sa dispara. Daca aceasta nu se intampla, ia na~tere 0 con~tiinta fara radacini, care nu mai este orienlata in trecut, care sucomba neajutorata tuturor sugestiilor, adica ractic devine predispusa epidemiilor psihice. 0 data cu trecutul ierdut, care a devenit "neinsemnatul", devalorizatul, ceea ce nu va mai fi valorizat, s-a pierdut ~i vindecatorul, caci vindecatorul este fie neinsemnatul insu~i, fie provine din acesta. El ia na~tere in "transformarea formei zeilor" (ZIEGLER) ca vestitor sau ca prim nascut al noii beneratii ~i apare nea~teptat in locuri improbabile (na~tere din piatra sau capac, brazda de ogor, apa etc.) ~i ca forma dubla (prichindel, pitic, cop ii, animal etc.). Acest arhetip al "zeului copil" are 0 larga raspandire ~i este intim amestecat cu toate celelalte aspecte mitologice ale motivului copilului . . .ici nu mai este nevoie sa indicam "copilul Isus" inca viu, care i~i dezyaluie, in legenda Christophorus, aspectele tip ice de "mai mic decat micui ~imai mare de cat marele". In folelor, motivul capilului apare in forma piticului ~i spiridu~ului ca explicare a puterilor naturale ascunse . .\cestui domeniu ii apartine ~i figura elasica tarzie a avu-pwnaplov, a omuletului de metal9, care insufletea pana tarziu in Evul Mediu pe de 0 parte minele10, pe de aha parte metalele alchimiceI] ~i mai ales il reprezenta pe Mercurius cel renascut in forma campleta (ca hermafrodit, ca 9
M. BERTHELOT, Collectioll des anciens alchimistes grecs, III, xxxv, p. 20l. De animalltibus sllbtermlleis; A. KIRCHER, MUlldlls subterraneus, VIII,4. 11 MYLlUS, Philosophia reformllta.
10 G. AGRICOLA,
1n3
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
filius sapientiae sau ca infans nosterI2). Multumita interpretarii religioa-
se a "copilului", au fost pastrate din Evul Mediu ~i anumite dovezi care arata "copilul" nu numai ca figura traditionala, ci ~i ca viziune trait a spontan (ca a~a-numita "invazie a incon~tientului"). Amintesc viziunea "baiatului despuiat" la MEISTERECKHART~i visul FRATELUIEUSTACHIUSI3. Relatari interesante asupra unor asemenea trairi spontane se gasesc ~i In pove~tile cu fantome engl~ze~ti, in care este yorba de viziunea unui "Radiant Boy", care pare sa fi fost viizut Intr-un loc unde sunt Intalnite ruine antice.14 Aceasta forma este interpretata ca avand semnificatie funesta. Se pare chiar ca este yorba de figura unui "puer aeternus", care a devenit nefast din cauza "transformarii formei", imparta~ind destinul zeilor antici ~i germanici care au devenit cu totii duhuri rele. Caracterul mistic al trairii este demonstrat ~i de Faust allui GOETHE,Partea a doua, in care Faust Insu~i este transformat intr-un baiat ~iluat In "corul baietilor fericiti", ca "stadiu de papu~a" al Doctorului Marianusl5. In ciudata poveste Imperiul fara spatiu a lui BRUNOGOETZapare 0 figura de "puer aeternus", numita Fo (=Buddha), cu coruri intregi de baieti "nefericiti" cu semnificatie nefasta. Amintesc acest caz numai pentru a indica vivacitatea prezenta In to ate timpurile a acestui arhetip. In domeniul psihopatologiei, motivul in fans apare frecvent. Deseori este copilulnebun la femei bolnave psihic, care de regula e interpre16, tat in mod cre~tin. Apar ~i homunculi, ca In reriumitul caz SCHREBER unde apar In eete ~i tortureaza bolnavul. Dar eel mai clar ~imai plin de sens se manifesta motivul copilului in terapia nevrozei In cadrul procesului de maturizare a personalitatii stimulat de analiza incon~tientului, pe care I-am desemnat ca proces de individuatie.17. In cazullui este vor12 Allegoria super librum wrbae in: Artis auriferae!, p. 161. '3 Texte aus der deutschen Mystik des 14. Ulld 15. fahr/ul1lderts, pp. 143 ~i urm. urm.
~i 150 ~i
The HauHted Homes alld Family TTllditions of Great Britain, pp. 43 ~i urm. Exista 0 veche autoritate in alchimie numit MORIENES, MORIENUS DE RAND MARIABibliotheca chemica curiosa J, p. 509 NUS (De campositione alchemiae in: MANGETUS, ~i urm.). In cazul caracterului pronuntat alchimic allui Faust, Partea a doua, 0 asemenea legatura nu e nea~teptata. 16 Denkwiirdigkeiten eines Nervenkmnkell. 17 Prezentare generala in: Bewuf~tsein, Unbewuj~tes lmd Individuatioll, StudiuJ X al acestui volum. Fenomenologie speciala in urmatoare1e capitole, de asemenea in: Psycho14 15
INGRAM,
Despre psihologia arhetipului
in fans
~a de procese precon~tiente care, treptat, in forma fantasmelor mai :nult sau mai putin modelate, tree in con~tiinta sau devin con~tiente in :orma viselor sau, in sfar~it, sunt facute con~tiente prin metoda imagi~atiei active 18. Aceste materiale contin din plin motive arhetipale, prin-. e care deseori motivul infans. Deseori copilul este modelat pornind _e la exemplul cre~tin, dar ~i mai frecvent el se dezvolta din stadii pre:iminare necre~tine, ~i anume din animale subterane, cum ar fi crocoCilii,balaurii, ~erpii sau chiar maimutele. Frecvent copilul apare in po:Hul florilor sau dintr-un ou de aur sau ca punct central al unei mandale. In vise apare ca fiu sau fiicii, ca Miat, tanar sau fecioara, uneori 2Vand 0 origine exoticii, chineza, indiana, cu pielea de culoare inchisa, ~u cosmicii, inconjurat de stele sau cu 0 coroana de stele, ca fiu regesc __u copil de vrajitoare cu atribute demonice. Ca un caz special al mo:ivului "valorii greu de atins"19, motivul in fans este foarte schimbator 5i ia toate formele posibile, ca cea de piatra pretioasa, perla, floare, vas, u de aur, cuaternitate, bila de aur etc. Se dovede~te a fi capabil sa fie -nlocuit cu imagini asemanatoare de acest feI.
2. PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS
a. Arhetipul ca stare a trecutului In ceea ce prive~te psihologia motivului nostru, trebuie sa observ orice enunt asupra a ceea ce e pur fenomenalla un arhetip cade in :::lod necesar sub incidenta criticii de mai sus. Nu trebuie sa ne lasam 'ci un moment prada iluziei cii un arhetip ar putea fi explicat ~irezolt. Chiar ~i cea mai buna incercare explicativa nu este nimic altceva ~ecat 0 traducere mai mult sau mai putin fericita in alt limbaj de ima?ni. (Limba nu este altceva decat imagine!) In eel mai bun caz visilm .:a
logie wzd Alchemie Zur Empirie
(partea a daua; "Traumsymbole des IndividuationsprozeBes") ~i Studiul XI al aeestui volum. zwischelJ nem Ich lIlJd dem Ullbewu{3teu, partea a doua, III (ea ~i Die
des IlJdivinuatiolJsprozefles,
Die Beziehungen
traIJSZe11de1lte FunktiolJ). _~ Symbole
der Wand/wzg.
165
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
mitul mai departe ~i Ii dam 0 forma moderna. Iar 0 interpretare sau 0 explicare afecteaza sufletul, de aici rezultand consecinte corespunzatoare pentru propria stare de bine. Arhetipul este - ceea ce nu trebuie uitat niciodata - un organ sufletesc care se gase~te la oricine. 0 explicatie proasta inseamna, in mod corespunzator, 0 atitudine proasta fata de acest organ, care dauneaza acestuia. Insa cel care sufera in final este cel care explica prost. "Explicatia" trebuie sa fie data astfelincat sa se pastreze sensul funqional al arhetipului, adica este garantata 0 legatura suficienta ~i corespunzatoare a con~tiintei cu arhetipul. Acesta este un element structural psihic ~i de aceea 0 parte componenta in mo vital necesara a bugetului sufletesc. El reprezinta sau personifica anumite date instinctive ale psihicului obscur, primitiv, practic radacin;;. invizibila a con~tiintei. Ce semnificatie elementara are legatura Cl: aceasta radacina 0 arata preocuparea spiritului primitiv pentru rdati;;. cu anumiti factori "magici", care nu sunt altceva de cat ceea ce desemnam noi ca arhetipuri. Aceasta forma originara de religia formeaza ~i acum esenta eficienta a oricarei vieti religioase ~ia~a va fi mereu, indiferent care va fi forma viitoare a acestei vieti. Pentru arhetip nu exista nici un inlocuitor "rational", a~a cum nu exista nici pentru creierul mic sau rinichi. Organele corpului pot fi cercetate anatomic, histologic ~idin punct de vedere al dezvoltarii. Aceasta corespunde cu descrierea unei fenomenologii arhetipale ~i cu 0 reprezentare comparata a acesteia. Sensul unui organ corporal reiese numai din chestionarea teleologica. De aici se na~te intrebarea: care este scopul biologic al arhetipului? A~a cum fiziologia raspunde la intrebarea despre corp, 12 fel psihologia trebuie sa raspunda la aceea~i intrebare despre arhetip. Cu constatari de genul: motivul infans este 0 rama~ita a amintirii despre propria copilarie, ~iexplicatii asemanatoare, intrebarea este doar ocolita. Daca insa - modificand u~or aceasta fraza - spunem ca motivul copilului ar fi 0 imagine a anumitor lucruri din propria copilarie pe care am uitat-o, ne apropiem mai mult de adevar. Dar cum in cazul arhetipului este yorba de intreaga omenire ~i nu de 0 imagine care apartine unui singur individ, atunci formulam mai bine astfel: mativu' infans reprezinta
aspectul precon~tient
20 Nu e de prisos sa observam ca 0 prejudecata
al copilariei sufletului
colectiv.20
profana identifica motivul capilului cu experien\a concreta "copil", ca ~i cum capilul real ar fi presupozi\ia cauzala a existen166
Despre psihologia arhetipului
in fans
Nu este 0 gre~eala sa ne reprezentam mai intai istoric acest =nunt, in analogie cu anumite experiente psihologice, care spun cii ~nele segmente ale vietii individuale se pot personifica in asemenea ::1asura, ineat se ajunge la 0 autoprezentare: de exemplu, ne vedem ?e noi in~ine ca copii. Asemenea experiente vizionare - fie ca au loc :n stare de vis sau de veghe - sunt legate de conditia ca in prealabil 5J fi avut loc 0 disociere intre stare a prezenta ~i cea trecuta. Aseme;:leadisocieri se realizeaza in baza incompatibilitatilor, de exemplu starea prezenta a intrat in contradiqie cu stare a din copilarie. Proabil s-a despaqit in mod violent de caracterul sau originar datori-, unei persona2! voluntare, corespunzatoare ambitiei. Prin aceasta 1. devenit necopilaros ~i artificial ~i ~i-a pierdut radiicinile. Aceasta te 0 ocazie favorabila pentru 0 la fel de vehementa confruntare cu .:.devarul originar. Luand in considerare faptul ca pana acum omenirea nu a incetat sa :aca enunturi asupra copilului divin, am putea extinde probabil analopa individuala ~i asupra vietii omenirii ~i am trage astfel concluzia ca 5i omenirea intra mereu in contradictie ell conditionarea din copilaria , adicii cu starea originara, incon~tienta ~i instinctiva, ~i cii pericolul ::.Deiasemenea contradiqii, care face posibila viziunea "copilului", este ~rezent. Exercitiul religios, adicii repovestirea ~i repetarea rituala a proului mitic, are ca scop de a aduce in fata con~tiintei imaginea copi:lriei ~itot ce este legat de aceasta, in scopul de a pastra intreaga legara ell conditia originara.
tei motivului copilului. in realitatea psihologica, reprezentarea empirica "copil" este numai mijlocul de expresie (~i nici macar singurul!). De aceea, reprezentarea mitologica a copilului nu e 0 copie a "copilului" empiric, ci un simbol clar: este vorba de un copil divin, minunat, non-uman, conceput, nascut ~i crescut in conditii ie~ite din comun. Fapteie sale sunt la fei de minunate ~i monstruoase ca ~i natura sa. Doar datorita aces tor proprietati neempirice ia na~tere necesitatea de a vorbi de un "motiv al copilului". "CopiluJ" mitologic apare ~i ca Dumnezeu, uria~, pitic, animal etc., ceea ce indica 0 cauzaJitate umana nu mai putin rationala sau con creta. Acela~i lucru este valabil ~i despre arhetipurile "tatalui" ~i "mamei", care sunt tot simboluri mitoJogice irationale. Psychologische Typell (paragr. 879 ~i urm.) Defini\ii, vezi suJlet, ~i Die Beziehllngen zwischen demlch Imd delll Ul1bewuj3tel1,prima parte, cap. 3.
167
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
b. Funqia arhetipului Motivul copilului nu reprezinta doar ceva care a fost ~i a trecut de mult, ci ~i ceva prezent, adica nu este doar rama~ita, ci un sistem functional prezent, care e menit sa compenseze, respectiv sa corijeze unilateralitatile ~iextravagantele inevitabile ale con~tiintei. Esenta con~tiintei este concentrare asupra ditorva continuturi care sunt ridicate cat mai sus din punctul de vedere al claritatii. Con~tiinta are drept consecinta ~ipresupozitie necesara excluderea altor continuturi momentan la fel de capabile de a fi con~tiente. Aceasta exc!udere. cauzeaza inevitabil 0 anumita unilateralitate a continutului con~tiintei. Cum omului civilizat i s-a dat, 0 data cu dinamica vointei, un instrument eficient pentru exprimarea practica a continuturilor sale, 0 data cu educarea vointei ia na~tere pericolul mare de ratacire In unilateral ~i de digresiune In ceea ce e lipsit de lege ~ide radacini. Aceasta este ce-i drept pe de 0 parte posibilitatea libertatii umane, dar pe de alta parte este ~isursa unor nesfar~ite adversitati instinctuale. Omul primitiv se caracterizeaza deci - ca ~i animalul - prin neofobie ~ilegatura stransa cu traditia. Dupa gustul nostru el este Intr-un mod jenant retrograd, In timp ce noi elogiem progresuI. Tendinta noastra progresista face pe de 0 parte posibila Implinirea multor dorinte, dar pe de alta parte se aduna 0 vina la fel de gigantica, prometeica ce necesita din dind In dind 0 plata sub forma unor catastrofe pe masura destinului. Cat timp a visat omenirea sa zboare, iar acum am ajuns la bombardamente aeriene! Astazi se ridiculizeaza speranta cre~tineasca Intr-o lume de dincolo, dar se cade adesea In chiliasme care sunt de sute de ori mai nerezonabile dedit ideea unui dincolo de moarte plin de bucurie! Con~tiinta diferentiata este mereu amenintata de dezradacinare, de aceea are nevoie de starea de copilarie Inca prezenta. Simptomatica compensarii este exprimata, fire~te, din punctul de vedere al progresului, cu expresii nu prea magulitoare. Cum este vorba, privit superficial, de un efect retardant, se vorbe~te de inertie, Inapoiere, scepticism, cicaleala, conservatorism, teama, meschinarie ete. In masura In care insa omenirea are capacitatea de a scapa de propriile fundamente, ea poate sa ajunga necritic de la unilateralitatile periculoase pana la catastrofa. ldealul retardant este mereu mai primitiv, mai natural (in sensul bun ca ~i rau) ~i mai "moral", in masura in care 168
Despre psihologia arhetipului
infans
ramane fidellegilor transmise prin traditie. Idealul progresist este mereu mai abstract, mai nenatural 9i "imoral" in masura in care cere infidelitate fata de traditie. Progresul constrans de vointa este mereu spasm. !napoierea este ea apropiata de naturalete, dar 9i amenintata constant de 0 trezire dureroasa. Conceptia mai veche era con9tienta cii un progres este posibil numai "Deo concedente", fapt prin care intra legitim in posesia con9tiintei contrariilor 9i repeta pe 0 treapta mai inalta stram0ge9tile "rites d'entree et de sortie". Dar cu dH con9tiinta e diferentiaza mai mult, cu atilt mai mare devine pericolul separarii ~ale de stare a de riidiicina. Despartirea totala are loc numai atunci cand este uitat "Deo concedente". Este un principiu psihologic faptul cii 0 parte scindata a sufletului este numai aparent inactivata, insa duce in realitate la 0 posesiune a personalitatii, prin care stabilirea scopurilor acesteia este falsificata in sensul partii suflete9ti scindate. Deci cand starea copilareascii a sufletului colectiv este refulata pana la excluderea totala, continutul incon9tient pune stapanire asupra stabilirii con9tiente a scopului, inh~band, falsifici\nd sau distrugand realizarea lui. !nsa un progres viabil apare doar prin cooperarea celor doua.
c. Caracterul de viitor al arhetipului Un aspect esential al motivului infans este caracterul sau de viitor. Capilul este viitor potential. De aceea aparitia motivului infans in psihologia individului inseamna de regula 0 anticipare a dezvoltarilor viitoare, chiar daca nu pare sa fie yorba de 0 figura retrospectiva la prima ,redere. Viata este curs, scurgere in viitor, 9i nu acumulare. De aceea nu e de mirare cii tamaduitori~ mitici sunt deseori zei copii. Aceasta corespunde exact experientelor psihologiei individuale, care arata cii acest "copil" pregate9te transformarea viitoare a personalitatii. El anticipeaza in procesul de individuatie acea figura care rezulta din sinteza elementelor de personalitate con9tiente 9i incon9tiente. Este deci un simbol unificator al contrariilor22,. un mediator, un Mcmtuitor, adicii eel care intrege9te. Conform acestei interpretari, motivul copilului este ca22
Psychologische
Typen
(paragr. 315 ~i mm.).
169
Arhetipurile
~i incon~tientul eoleetiv
pabil de mai sus amintitele multiple transformari ale formei: este exprimat, de exemplu, prin ceea ce e rotund, cercul sau bila, sau prin cuaternitate, care este alta forma a totalitatii.23 Am desemnat aceasta totalitate care transcende con~tiinta ca sine24. Scopul procesului de individuatie este sinteza sinelui. Din alt punct de vedere, in locul termenului "sinteza" se impune poate mai degraba "entelehie". Exista un motiv empiric pentru care aceasta exprimare ar fi eventual mai potrivita: simbolurile totalitatii apar frecvent la inceputul procesului de individuatie, ba chiar pot fi observate in visele infantile ale primului nascut. Aceasta observatie pledeaza pentru 0 prezenta apriorica a potentialitatii totalitatii25, din care cauza este recomandat conceptul de entelehie. Dar in masura in care procesul de individuatie decurge in mod empiric ca 0 sinteza, e ca ~icum ceva deja existent s-ar mai recompune in mod paradoxa!. Datorita acestui aspect se poate folosi expresia "sinteza".
d. Unitate ~i multiplicitate a motivului copilului In fenomenologia variata a motivului "infans", trebuie distinse un itatea ~i multiplicitatea formelor in care apare. Daca este yorba, de exemplu de multi homunculi, pitici, baieti etc., care nu sunt caracterizati in mod individual, exista probabilitatea unei disocieri. Intalnim asemenea forme mai ales in schizofrenie, a carei esenta consta in fragmentarea personalitatii. Multitudinea de copii reprezinta atunci produsul dizolvarii personalitatii. Daca multiplicitatea apare la normali, atunci este yorba de reprezentarea unei sinteze inca neimplinite a personalitatii. Personalitatea (respectiv "sinele") se gase~te atunci pe treapta multiplicitatii, adica este prezent un eu care poate sa-~i traiasca totalitatea nu in cadrul propriei personalitati, ci in comunitate cu familia, rudele sau natiuneaj este inca in stare de identitate incon~tienta cu multiplicitatea grupului. Biserica tine seam a de aceasta stare universal 23 "Traumsymbole
des IndividuationsprozefSes" (Psychologie !/lId Alchel11ie, partea a doua) ~i PsycilOlogie !/lId Religion (paragr. 108 ~i urm.). 24 Die Beziehungen zwischen del11Ieh LInd del7l Unbewuflten (paragr. 398 ~i urm.; vezi ~i Aioll, capitolul 4). 25 Psychologie ulld Alchel7lie (paragr. 328 ~i mm.).
170
Despre psihologia arhetipului
infans
raspandita prin invatatura despre corpus mysticum ~i natura de membru a individului. Dacii motivul infans apare in forma unitatii, este yorba de 0 sintezii a personalitatii incon~tiente ~i deci deocamdata deja implinite, care nu inseamna, practic, ca orice e incon~tient, decat 0 posibilitate.
e. Zeu copil ~i copil erou "Copilul" are cand aspectul zeitatii copit, cand pe cel al eroului taiir.Ambele tipuri au in comun na~terea miraculoasa ~i primele destine ale copilariei, abandonul ~ipericolul reprezentat de urmaritori. Zeul te supranatural pur, eroul are 0 esenta omeneascii, dar inaltata pana Ja granita supranaturalului ("jumatate zeu"). In timp ce zeul, in relatia 5a intima cu animalul simbolic, personifica incon~tientul colectiv incii eintegrat in esenta umana, eroul cuprinde in supranaturalul sau esenra umana ~ireprezinta de aceea 0 sinteza a incon~tientului ("divin", adica inca neumanizat) ~i a con~tiintei umane. EJ reprezinta 0 anticipare ?otentiala a unei individuatii care se apropie de totalitate. Destinele "copilului" pot fi privite din aceasta cauza ca reprezentari e acelor evenimente psihice care au loc in cazul entelehiei sau apari'ei "sinelui". "Na~terea miraculoasa" incearca sa descrie felul trairii a~terii. Cum este yorba de 0 aparitie psihicii, totul trebuie sa se intam",Ie intr-un mod neempiric deci, de exemplu, printr-o na~tere feciorel"ca sau prin zamislire miraculoasa, sau prin na~tere prin organe neaturale. Motivul "infati~arii saracacioase", al faptului de a fi predat, abandonat, pus in pericol ete. incearcii sa reprezinte posibilitatea pre;:4ra a existentei psihice, adica enorma dificultate de a atinge acest bun supremo De asemenea, prin aceasta este caracterizata ~i incon~tienta ~i ;:;eajutorarea acelei dorinte de viata care con strange tot ceea ce cre~te ~ se supuna legii autoimplinirii cat mai complete, proces ciiruia ii stau :n cale obstacolele reprezentate de influentele mediului in forme exem de variate. Mai ales amenintarea particularitatii proprii prin ba- uri ~i ~erpi indica pericolul cii dobandirea con~tiintei va fi inghitita 3D nou de sufletul instinctiv, de incon~tient. Vertebratele inferioare runt de mult simbolurile preferate pentru fundamentul psihic colec]71
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tiv26, a carui localizare anatomica coincide cu centrii subcorticali, cerebelul ~imaduva spinarii. Aceste organe formeaza ~arpele.27Visele en ~erpi apar deci de regula in cazul devierilor con~tiintei de la fundamentul instinctual. Motivul "mai mic dedit ceea ce e mic, dar mai mare decat marelea indica incon~tienta faptelor totalizatoare, dar ~i minunate ale "copilului". Acest paradox apartine esentei eroului ~i traverseaza ca un fir ro~u intregul sau destin. Este capabil de a infrunta cel mai mare pericol, dar este doborat in cele din urma de "nesemnificativ": Baldur din cauza vascului, Maui din cauza rasului unei pasarele, Siegfried din cauza singurului loc vulnerabil, Hercule din cauza cadoului Iacut de sotia sa, altii din cauza tradarii etc. Fapta principala a eroului este invingerea monstrului intunericului: este victoria sperata ~i a~teptata a con~tiintei asupra incon~tientului. Ziua ~i lumina sunt sinonime ale con~tiintei, noaptea ~iintunericul ale incon~tientului. Con~tientizarea este cea mai puternica traire din toate timpurile, caci astfel a luat na~tere lumea despre a carei existenta nu se ~tia nimic inainte. ,,~i Dumnezeu a zis: sa fie lumina!" este proieqia acelei trairi origin are a con~tiintei care se desparte de incon~tient. La primitivii de astazi starea de fapt sufleteasca este inca periclitata, iar "pierderea sufletului" este 0 afeqiune psihica tipica, ce obliga medicina primitiva la variate interventii psihoterapeutice. De aceea deja copilul se caracterizeaza prin fapte care indica telul invingerii intunericului.
3. FENOMENOLOGIA SPECIALA A ARHETIPULUI INFANS a. Abandonul copilului Parasirea, abandonarea, periclitarea etc. apaqin pe de 0 parte imaginii inceputului nesemnificativ ~i pe de alta parte na~terii misterioa26 Vertebratele superioare 27 Aceasta semnifica\ie
Vezi ~i LEISEGANG,
simbolizeaza in principal afecte.
a ~arpelui se gase~te deja la HIPPOLYTOS, Refutatio, IV, 49-51. Die GlJosis, p. 146.
172
Despre psihologia arhetipului infans
e ~i miraculoase. Acest enunt descrie a anumita traire psihica de natura creatoare, care are ca obiect aparitia unui continut nou ~iinca necunoscut. In psihologia individului este yorba mereu intr-un asemenea moment de a situatie conflictuala pasion ala, din care nu exista parent nici a ie~ire - pentru con~tiinta, caci pentru aceasta este valabil "tertium non datur" (tertul este exclus)28. Din ciocnirea contrariilor, psihicul incon~tient realizeaza mereu un tert de natura iratioala, care este nea~teptat ~i de neconceput pentru con~tiinta. Se prezinta intr-o forma care nu corespunde nici lui da, nici lui nu, ~i de aeeea este respinsa de ambii. Con~tiinta nu cunoa~te contrariile ~i de aeeea nu reeunoa~te nici unificatorul. Dar cum rezolvarea conflictului prin unirea contrariilor este de a semnificatie vitala ~i este ~i dorita de con~tiinta, se ive~te banuiala creatiei semnificative. De aici ia na~-ere caracterul numinos al "copilului". Un continut semnificativ, dar eeunoscut are mereu a influenta secreta fascinanta asupra con~tiin,ei. Noua forma este totalitate in devenire; ea este pe drumul spre totalitate, eel putin in masura in care intrece in "totalitate" con~tiinta 5fa~iatade contrarii ~i ii este deci superioara acesteia prin completitudine. De aceea tuturor "simbolurilor unificatoare" Ie revine 0 semni-iCatie izbavitoare. Din aceasta situatie ia na~tere "copilu!" ca un continut simbolic, elierat in mod clar de legatura cu baza (mama), respeetiv izolat, tra",and-o ~i pe mama in situatia periclitata, amenintat pe de a parte de 3titudinea devianta a con~tiintei, pe de alta parte de horror vacui al inwn~tientului, care este pregatit sa-~i inghita toti nascutii sai, caei pe aee~tia i-a produs din joaca, iar distrugerea este parte a jocului. Nimic ,- lume nu se arata binevoitor noii na~teri, dar ea este totu~i realizarea 0ea mai pretioasa ~i de viitor a naturii origin are inse~i, in masura in :::areinseamna in ultima instant~ 0 autorealizare mai inalta. De aceea :1atura, lumea instinctuala insa~i, i~i apropriaza "copilul": el este hra;lit sau protejat de animale. "Infans" inseamna ceva care devine independent. El nu poate dewni rara a se desprinde de origine: pariisirea este deci 0 eonditie ne;:esara, nu numai un fenamen secundar. Conflictul nu este depa~it in -~ PsycilOlogische
Typell (paragr. 249 ~i urm. -
173
un ter\ nu existii).
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
cazul in care con~tiinta riimane captiva contrariilor; de aceea este nevoie de un simbol care sa-i arate necesitatea desprinderii de origine. In timp ce simbolul "infans" fascineaza ~i cuprinde con~tiinta, apare efectul salvator in con~tiinta ~i se indepline~te acea separare de situatia conflictuala de care con~tiinta nu a fost capabila. Simbolul este anticipare a unei stari a con~tiintei/care abia acum se na~te. Atat timp cat aceasta nu este realizata, "copilul" ramane 0 proieqie mitologica, ce necesita repetitie cultuala ~i innoire ritualiL Copilul Isus este, de exemplu 0 necesitate cultuala atata timp cat majoritatea oamenilor inca nu este capabila sa realizeze psihologic propozitia "daca nu deveniti ca ~i copiii". Cum aici este yorba de dezvoltari ~i tranzitii deosebit de grele ~i de periculoase, nu este de mirare ca aceste figuri raman vii secole sau milenii de-a randul. Tot ceea ce ar trebui sa fie omul, in sens pozitiv sau negativ, dar inca nu poate fi, traie~te ca forma mitologica ~i ca anticipatie alaturi de con~tiinta sa, fie ca proiectie religioasa, fie - ceea ce e mai periculos - ca ni~te continuturi ale incon~tientului, care se proiecteaza spontan asupra unor obiecte incongruente, de exemplu asupra unor invataturi ~i aqiuni igienice sau care "promit vindecarea". Toate acestea reprezinta un inlocuitor mitologic rational, care din cauza nenaturaletii sale mai mult dauneaza omului in loc sa-l sprijine. Situatia conflictuala rara iqire, din care rezulta "copilul" ca tert irational, este desigur 0 formula care corespunde numai unei etape de dezvoltare psihologice, adica moderne. Ea nu poate fi aplicata ca atare asupra vietii suflete~ti a primitivului; chiar ~i numai pentru faptul ca perimetrul con~tiintei infantile a primitivului exclude inca 0 lume intreaga de posibilitati de trairi psihice. Conflictul moral modern este pe treapta naturala a primitivului inca 0 stare de restri~te obiectiva care are 0 semnificatie amenintatoare. De aceea, nu putine figuri ale copilului sunt aduciitoare de culturii ~i deci identificate cu factori culturali ajutatori, cu focul29, metalul, graul, porumbul etc. Ca iluminatori, adica cei care inmultesc con~tiinta, ei inving intunericul, adica stare a anterioara incon~tienta. Con~tiinta mai inalta, ca ~tiinta despre ce este 29 Chiar ~i Cristos are 0 natura de foe ("Cine mi-e aproape, e aproape de foe": ORIGENES, HOl11ilille ill Ierel11illl11, XX, 3, citat in: PREUSCHEN, Antilegol11ena, p. 44); la fel
Sfimtul Spirit.
174
~i
Despre psihologia arhetipului
infans
con~tient in prezent, are 0 semnificatie identica cu singuratatea cosmica. Singuratatea exprima opozitia dintre purtatorul sau simbolul con~tiintei inalte ~i mediul inconjurator al acestuia. lnvingatorii intuneriwlui se gasesc departe in preistorie, ceea ce indica (impreuna cu alte legende) faptul ca a existat ~i 0 ananghie originara psihica, ~i anume incon~tienta. Din aceasta sursa provine "irationala teama de intuneric" a primitivilor de azi. Am gasit la un trib din Mount Elgon 0 forma de reIigie care corespunde unui optimism panteist. Aceasta convingere era uspendata de la ~ase seara pana la ~ase dimineata ~i inlocuita de teama, caci noaptea domne~te fiinta intunericului Ayik, "cel care produce teama". Ziua nu existau in zona ~erpi uria~i, dar noaptea ei bantuiau peste tot. Noaptea intreaga mitologie se dezlantuia.
b. Invincibilitatea copilului Un paradox frapant in to ate miturile copiilor este ca pe de 0 parte "copilul" este abandonat incon~tient unor du~mani mult mai puernici decM el ~i este amenintat de pericolul constant al extinqiei, iar ~e de alta parte dispune de puteri care intrec cu mult masura omeoeasca. Acest enunt este legat strans de faptul psihologic ca pe de 0 arte "copilul" este "neinsemnat", adica necunoscut, "numai un coil", iar pe de alta parte este divino Din punet de vedere al con~tiintei, este yorba de un continut aparent nesemnificativ, caruia nu i se increinteazii nici un caracter dezlegator sau salvator. Con~tiinta este prinsa in situatia sa conflictuala, iar puterile care se luptii acolo par atat de mari, incat continutul "copil" nu are nici 0 legatura cu factorii con~ti. tei. De aceea este lesne trecut cu vederea ~i cade iara~i in incon~tient. =>easta cel putin ar trebui sa ne temem, daca lucrurile s-ar petrece conform a~teptiirilor con~tiintei. Mitul subliniaza cii nu acesta e cazul, ci cii acestui "copil" ii revine 0 putere superioara ~i cii se impune in ;:nod nea~teptat, in ciuda tuturor pericolelor. "Infans" apare ca 0 na~cere a incon~tientului din sanul acestuia, conceput din baza naturii 'Jmane, sau ~i mai bine din natura vie. EI personifica puteri ale vietii dincolo de perimetrul stramt al con~tiintei, drumuri ~i posibilitati de care con~tiinta in unilateralitatea ei nu ~tie ii 0 totalitate care include 175
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
adancurile naturii. EI reprezinta avantul cel mai puternic ~i inevitabil al fiintei, ~i anume cel al autorealizarii. Este un nu se poate altfelinzestrat cu toate puterile instinctuale naturale, in timp ce con~tiinta este prins a constant intr-un presupus se poate altfel. Impulsul ~i compulsiunea autorealizarii este legitate a naturii ~i de aceea are 0 putere de neinfrant, chiar daca inceputul efectului ei este mai intai nesemnificativ ~i improbabil. Puterea se exteriorizeaza in minunile copilului erou, mai tarziu in athla ("Iucrarile") figurii sclavu/ui (tipul Hercule), in care eroul a depa~it incon~tienta "copilului" dar se afla inca intr-o pozitie nesemnificativa. Figura sclavului conduce de regula la epifania propriu-zisa a eroului semidivin. In mod special avem in alchimie 0 transformare a motivului asemanatoare, ~i anume in sinonimele lui lapis. Ca materia prima el este "lapis exilis et vilis". Ca substanta a transformarii apare ca "servus rubeus" sau "fugitivus" ~i in sfar~it doc bande~te intr-o adevarata apoteoza demnitatea unui "filius sapientiae" sau "deus terrenus", 0 "Iumina peste toate luminile", 0 putere care contine in sine toate puterile superiorului ~i inferiorului. EI devine "corpus glorificatum", care a dobandit incoruptibilitate eterna ~i a devenit panaceu ("Mantuitor!").30 Marimea ~i invincibilitatea "copilului" este legata in speculatia indica de fiinta lui atman. Acesta corespunde celui "mai mic dedit ceea ce este mic ~i mai mare decM marele". Sinele ca fenomen individual este "mai mic de cat micul", ca echivalent al lumii este "mai mare dedit marele".31 Sinele ca pol opus, ca "altul" absolut allumii, este conditio sine qua non a cunoa~terii lumii ~i a con~tiintei subiectului ~iobiectului. Este a fi altul psihic, care face posibila con~tiinta. ldentitatea nu face posibila con~tiinta, numai separarea, desprinderea ~i pasionata stare de a-fi-in-opozitie pot realiza con~tiinta ~icunoa~terea. Introspeqia indiana a cunoscut de timpuriu aceasta stare de lucruri ~i a identificat subiectul cunoa~terii cu subiectul 30 Piatra minuscula ~i nesemnificativa - sclavul ro~u sau fugitiv - fiul in\elepciunii - zeu pamill1tean - corp glorificat. - Materialul este adunat in: Psychologie 1/lld Alchemie, partea a doua ~i a treia. Mercur ca servitor in parabola Iui EIRENAEUSPHILALETHES,Erkliirtlllg da Hermetisch Poetische11 Wake Herm Georgii Riplaei, pp. 131 ~i urm. 31 Vezi Katha-Upani~ad in: Sacred Books of the East XV, p. 11, tradus c1rologischeTypell, paragr. 342.
~icomentat
in: Psy-
Despre psihologia arhetipului
infans
o:.xistentei.Conform atitudinii predominant introvertite a gandirii iniene, obiectul a pierdut atributul realitatii absolute ~i a devenit deseori simpla aparenta. Atitudinea spirituala greco-occidentala nu s-a pu:ut elibera de convingerea existentei absolute a lumii. Aceasta s-a Intamplat cu pretul semnificatiei cosmice a sinelui. Chiar ~iastazi Ii este greu omului occidental sa recunoasca necesitatea psihologica a unui subiect transcendent al cunoa~terii ca pol opus al universului empi:ic, de~i presupozitia existentei unui sine suprapus lumii, eel putin ca ",
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
fantasmata primitive care, datoritil realitiltii lor, i~i proiecteazil continutul in lumea exterioaril. La urma urmei ~i corpul omenesc este racut din substanta lumii, ~i intr-o asemenea substantil fantasmele se reveleazil; filril acestea nu pot fi experimentate. Filril substantil, ele ar fi ca 0 retea abstractil de cristal intr-o apil-mamil, in care procesul de cristalizare nu a inceput incii. Simbolurile sinelui iau na~tere in adancul corpului ~i exprimil deseori substantialitatea acestuia ca ~i structura con~tiintei care percepe. Simbolul este corp viu, corpus et anima; de aceea "infans" este 0 formulil atat de potrivitil pentru simbol. Unicitatea psihicului este 0 milrime realizatil nu total, dar constant, care este in acela~i timp baza inevitabilil a oricilrei con~tiinte. "Straturile" adanci ale psihicului pierd 0 datil cu cre~terea adancimii ~i obscuritiltii unicitatea individualil. Ele devin in "jos", adicil 0 datil cu apropierea de sistemele funqionale autonome, mai colective, pentru a deveni universale ~i totodatil pentru a se dizolva in substantialitatea corpului, ~i anume in corpurile chimiceo Carbonul corpului este chiar carbon. In acest sens ii dau dreptate lui KERENYI cand spune cil in simbol vobe~te lumea fnsii~i. Cu cat simbolul este mai arhaic ~i mai "adanc", adicil mai fiziologic, cu atat este mai colectiv ~i universal, mai "substantial". Cu cat este mai abstract, mai diferentiat ~i mai specific, cu atat se apropie de natura exceptionalitiltii ~i unicitiltii con~tiente ~i cu atat mai mult a indepilrtat esenta sa universalil; In con~tiintil existil pericolul de a deveni simplil alegorie, care nu depil~e~te cadrul conceptiei con~tiente, fiind astfel abandonat tuturor posibilelor incercilri explicative rationaliste.
c. Hermafroditismul
copilului
Este un fapt remarcabil cii probabil majoritatea zeilor cosmogonici au 0 naturil bisexualil. Hermafroditul nu inseamnil nimic altceva decM o unire a celor mai puternice ~imai evidente contrarii. Aceastil unire indicil starea spiritualil primitivil, la inceputul ciireia diferentele ~icontrariile nu erau nici separate, nici ~terse. 0 datil cu cre~terea luminozitiltii con~tiintei apar ~i contrariile ca fiind mai clar despilrtite. Dacii hermafroditul n-ar fi decat un produs al nediferentierii primitive, ar fi de
Despre psihologia arhetipului
in fans
qteptat ca 0 data cu procesul de culturalizare el sa dispara. Dar nu se ffitampla in nici un caz a~a; dimpotriva, ~i imaginatia treptelor cultura_c: inalte s-a preocupat de aceasta reprezentare, a~a cum putem observa 'n filosofia greaca tarzie ~isincretica a gnosticismului. In filosofia me'evala a naturii un rol semnificativ este jucat de hermafroditul Rebis. -i recent auzim inca de androginia lui Cristos in mistica catolica.32 Aici nu mai poate fi yorba de prezenta unei fantasme primitive, de contaminare originara a contrariilor. Reprezentarea originara a de-enit mai degraba, a~a cum putem observa in lucdrile medievale33, un simbol al unirii constructive a contrariilor, un "simbol unificator" pro:~)fiu-zis.Simbolul, in semnificatia sa funqionala, nu mai indica inapoi, ci inainte catre un tel inca neatins. Nepreocupat de monstruozita~ea sa, hermafroditul a devenit treptat un mantuitor care depa~e~te .:onflictele, semnificatie pe care a dobandit-o pe 0 treapta cultural a re:!ativtimpurie. Aceasta semnificatie vitala explica de ce imaginea herUlafroditului nu s-a stins in preistorie, ci, dimpotriva, s-a putut afirma ie-a lungul secolelor, 0 data cu adancirea continutului simbolic. Fap;:01 ca 0 reprezentare atM de arhaica a atins 0 asemenea inaltime a semnificatiei indica nu numai forta vitala a ideilor arhetipale, ci demonstreaza ~i corectitudinea principiului de baza ca arhetipul este un intermediar unificator intre baza incon~tienta ~i con~tiintiL El arunca 0 "unte intre con~tiinta prezentului amenintata de dezradacinare ~i totalitatea preistorica naturala, incon~tient-instinctiva. Prin aceasta in;:ermediere, unicitatea, exceptionalitatea ~i unilateralitatea con~tiintei individuale a prezentului sunt legate mereu de preconditionarile natu;ale ~iorigin are. Progresul ~idezvoltarea nu sunt idealuri de negat; dar de i~ipierd sensul dnd omulin noua sa stare este numai un fragment 'n sine insu~i ~i lasa tot ce e fundamental ~i esentialin umbra incon$tientului, intr-o stare de primitivitate sau chiar de barbarie. Con~tiinta disociata de bazele sale, incapabila de a implini sensul noii stari, cade ~or intr-o stare care este mai rea dedt cea de care voia sa 0 elibereze innoirea - exempla sunt odiosa! Lui FRIEDRICHSCHILLERi-a devenit entru prima oad clara aceasta problema; dar nici contemporanii, nici KOEPGEN, Die Gnosis des Christellllll/lS, pp. 315 ~imm. -G Lapisu! ca mediator ~i medium; vezi Tractat1/S aureus cum sc/lOliis in: Chem. I, p. 408b, ~iArt. o1/ri[, p. 64!.
.Ji.!
179
MANGETUS,
Bibl.
Arhetipurile
~i incon~tientul calectiv
urma~ii sai nu au fost in stare sa traga vreo concluzie. In schimb, se vrea mai mult ca oricand sa se educe copiii. De aceea am banuiala cii furor paedagogicus ar fi un binevenit drum secundar, care se invarte in jurul problemei ridicate de SCHILLER,~i anume educarea educatorului. Copiii sunt educati de ceea ce este adultul, ~i nu de ceea ce trancane~te el. Credinta general raspandita in cuvinte este 0 adevarata boala a sufletului, caci 0 asemenea superstitie deviaza de la fundamentele omului ~i duce la 0 identificare fad leac a personalitatii cu "sloganul" in care se crede. Intre timp tot ceea ce se zice ca a fost depa~it de progres aluneca tot mai adanc in incon~tient, de unde in cele din urma ia na~tere starea primitiva a identitatii cu masa. ~i aceasta stare devine atunci realitate in locul progresului sperat. Fiinta originara bisexuata devine in cursul dezvoltarii culturale simbolul unitatii personalitatii, al sinelui, in care conflictul contrariilor se lini~te~te. Fiinta originara devine in acest fel scopul indepartat al autorealizarii fiintei umane, fiind inca de la inceput 0 proiectie a totalitatii incon~tiente. Totalitatea umana consta dintr-o unire a personalitatii con~tiente ~i incon~tiente. A~a cum fiecare individ rezulta din gene atat masculine cat ~i feminine ~i fiecare sex e determinat de predominanp genelor corespunzatoare, la fel in psihicul barbatului numai con~tiinta este masculina, iar incon~tientul este feminin. La femeie lucrurile stau invers. Am redescoperit ~i reformulat acest fapt in teoria mea asupra animei.34 Dar ea era cunoscuta de mult timp. Ideea unei coniunctio a masculinului ~i femininului, care a ajuns concept a~a-zis tehnic in filosofia hermetica, apare ca mysterium iniquitatis deja in gnosticism, probabil influentat de veterotestamentara "casatorie divina", a~a cum, de exemplu, a realizat-o Hosea.35 Aceasta e indicata nu numai de anumite obiceiuri transmise36, ci ~i de citatul din Evanghelie in a doua scrisoare catre Clemens: "Cand cei doi vor fi unul, ~i ceea ce e afara ca ceea ce e inauntru, ~i masculinul cu femininul, nici masculin, nici feminin."37 Acest Logion este introdus la CLE34 PsycllOlogische Typen, Defini\ii, vezi suflet, ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich IlIld
dem Unbewuj3ten (partea a daua, cap. 2, paragr. 296 ~i urm.). 35 Hosea,
I, 2
~iurm.
36 Vezi FENDT, Gnostische Mysterien. 37 HENNECKE, Neutestame1ltliche Apokryphen, pp. 176, 12. 180
Despre psihologia arhetipului
infans
MENSALEXANDRINUS CU urmatoarele cuvinte: "C'md ati calcat (CU picioarele) inveli~ul ru~inii ... "38, ceea ce se refera la corp, caci CLEMENS, ca ~i CASSIAN(de la care s-a preluat citatul), ca ~i PSEUDO-CLEMENS interpreteaza cuvantul in mod spiritual, in opozitie cu gnosticii, care, dupa cum se pare, luau coniunctio ceva cam literal. Insa erau ingrijorati ca, prin practica abortus ~i a altor restriqii, sensul biologic al activitatii lor nu depa~ea in greutate semnificatia religioasa a ritului. In timp ce in mistica bisericeasca imaginea originara a hieros gamos era sublimata la cea mai mare inaltime ~i se apropia numai ocazional, ca la MECHTHILDYONMAGDEBURG39, cel putin senzorial, de physis, ea a ramas peste tot vie ~i obiect al unei deosebite preocupari psihice. Desenele simbolice ale lui OPICINIUSDE CANISTRIS40 ne ofera in aceasta privinta 0 interesanta perspectiva despre felul in care imaginea originara servea unirii contrariilor ehiar ~i in stare patologica. In filosofia hermetica ce domina Evul Mediu, coniunctio se realiza in intregime in domeniul physis in teoria fire~te abstracta a "coniugium Solis et Lunae", care, in ciuda fanteziei imaginare, dadea oeazia antropomorfizarii. In aceasta situatie este de in~eles cand in psihologia moderna a incon~tientului imaginea originara apare in forma opozi~iei masculin-feminin, ~i anume ca con~tiinta masculina ~i incon~tient personificat feminin. Prin eon~tientizarea psihologica, imaginea se complica nu in mod neinsemnat. In timp ce ~tiinta veche era aproape exclusiv un domeniu in care nu se putea proiecta decat incon~tientul barbatului, noua psihologie a trebuit sa recunoasca ~i existen~a unui psihic feminin autonom. Insa aiei lucrurile stau exact pe dos: 0 con~tiinta feminina e in opozitie cu un incon~tient personificat masculin, care nu mai poate fi desemnat ea anima, ci mai degraba ca animus. Cu aceasta descoperire s-a complicat ~i problema coniunctio. La origine viata acestlii arhetip se desfa~ura in intregime in domeniul magiei fertilitatii ~i de aceea a ramas mult timp un simplu fenomen biologic cu nici un alt scop in afara de eel al fertilizarii. Dar deja in Antichitatea timpurie semnifica~ia simbolica a actului pare sa e fi multiplicat. Astfel, de exemplu, realizarea personificata a hieros 38 CLEMENS, Stromatn, III, 13, 92 [~iHENNECKE, I.e., p. 23). 39 Lumina curgiitoare a divinittlfii. -!O SALOMON, OpicinitlS de Canistris.
181
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
gamos ca aqiune de cult a devenit nu numai mysterium, ci chiar simpIa presupunere.4! A~a cum am vazut, ~i gnosticismul a facut eforturi pentru a subordona fiziologicul metafizicului. In biserica, coniunctio este retrasa din domeniul physis, iar in filosofia naturii a devenit "theoria" abstracta. Aceasta dezvoltare inseamna 0 transformare treptata a arhetipului intr-un proces sufletesc, care poate fi desemnat teoretic ca 0 combinatie de procese con~tiente ~i incon~tiente.42 Din punct de vedere practic, cazul nu este atat de simplu, caci de regula incon~tientul feminin al biirbatului este proiectat asupra unei femei, iar incon~tientul masculin al femeii este proiectat asupra unui barbat. Clarificarea acestei problematici este special psihologica ~i nu mai apartine explicarii hermafroditului mitologic.
d. Copilul ca fiinta a inceputului ~i sfaqitului Dupa moartea sa, Faust este luat ca baiat in "corul baietilor fericiti". Nu ~tiu daca in aceasta ciudata reprezentare GOETHE s-a referit la acei amora~i antici sepulcrali. Nu ar fi de neconceput. Figura cucullatus indica ceea ce e invaluit, adica invizibil, geniul singuraticului, care apare intr-o noua viata in hora copilareasca, inconjurat de figurile marine ale delfinilor ~i zeilor marii. Marea este simbolul preferat al incon~tientului, mama a orice e viu. A~a cum "copilul" are in anumite circumstante (ca, de exemplu, in cazullui Hermes ~i dactililor) 0 legatura apropiata cu falusul ca simbol al creatorului, tot a~a apare iar in falusul sepulcral ca simbol al unei innoite conceptii. De aceea "copilul" este ~i "renatus in novam infantiam". Nu este numai 0 fiinta a inceputului, ci ~i a sfaqitului. Fiinta inceputului exista inainte de oameni, iar fiinta sfar~itului este dupa oameni. Din punct de vedere psihologic, enuntulinseamna ca acest "copil" sim4' Vezi acuza\ia episcopului ASTERlUS(FOUCART,Mysteres d'Eleusis, cap. XX). Conform relatarii lui HIPPOLYTUS,hierofantul a devenit chiar impotent dupa consumarea unei bauturi din cucuta. Semnificafii asemanatoare au autocastrarile preo\ilor din slujba zei\ei mama. 42 Asupra disputei cu incon~tientul vezi Die Beziehungen zwL
Despre psihologia arhetipului
infans
bolizeaza fiinta precon~tienta ~i postcon~tienta a omului. Fiinta sa precon~tienta este starea incon~tienta a copilariei timpurii, fiinta postcon~tienta este 0 anticipare per analogiam dincolo de moarte. In aceasta reprezentare se exprima esenta cuprinzatoare a totalitatii sufletqti. Totalitatea consta nu din perimetrul con~tiintei, ci cuprinde in ea extensia nedeterminata ~i nedeterminabila a incon~tientului. Totalitatea este din punct de vedere empiric de 0 intindere de neprevazut, mai batrana ~i mai tanara de cat con~tiinta ~i circumscriind-o pe aceasta in spatiu ~i timp. In cazul acestei constatari nu este yorba de speculatie, ci de experienta sufleteasca nemijlocita. Procesul con~tiintei este nu numai permanent insotit, ci ~i deseori condus, sprijinit ~i intrerupt de procese incon~tiente. Viata sufleteasca se afla in copil, inca inainte de a avea con~tiinta. Chiar ~i adultul spune ~i ace lucruri de care abia mai tarziu ~tie - daca ~tie - ce inseamna. Dar le-a spus ~i facut ca ~i cum le-ar fi ~tiut. Visele noastre ne spun constant lucruri de dincolo de opinia no astra con~tienta (de aceea ot fi atat de bine folosite in terapia nevrozelor). Avem banuieli ~i " ercePtii din surse necunoscute. Temeri, toane, intentii, sperante ne cople~esc cu 0 cauzalitate indescifrabila. Aceste experiente concrete rormeaza baza acelui sentiment ca nu ne suntem cunoscuti suficient Doua in~ine ~i a acelei banuieli penibile ca ne putem surprinde pe noi in~ine. Omul primitiv nu i~i este sie~i 0 enigma. Problema omului este ultima pe care omul a pastrat-o pentru sine. Dar primitivul are atat de mult suflet in afara con~tiintei, in cat experienta unui psihic aflat in afara sa este mult mai obi~nuita decat pentru noi. Con~tiinta inconjurata de puteri psihice, aparata, purtata sau amenintata ~i traata este 0 experienta originara a omenirii. Aceastii experienta s-a roiectat in arhetipul infarrs, care exprima totalitatea omului. EI este parasitul ~i abandonatul ~i in acela~i timp puternicul-divin, incepurul nesemnificativ ~i indoielnic ~j sfar~itul triumrator. "Copilul etern" in om este 0 experienta de nedescris, 0 nepotrivire, un dezavantaj ~i o prerogativa divina, un imponderabil, care reprezinta valoarea ~i Donvaloarea ultima.
183
Arhetipurile
~i incon~tientuj colectiv
4. REZUMAT Sunt con~tient ca un comentariu psihologic al arhetipului infans ramane simpla schita fara 0 documentare exhaustiva. Dar cum este yorba de un taram psihologic nou, pe mine m-au interesat in primul rand delimitarea perimetrului posibil al problematicii ridicate de arhetip ~i descrierea, cel putin ca rezumat, a diferitelor aspecte ale acestei probleme. Delimitari precise ~i formulari conceptuale stricte sunt pur ~i simplu imposibile in acest domeniu, caci fluxulintrepatrunderii reciproce apartine esentei arhetipurilor. Ele pot fi circumscrise numai aproximativ. Sensullor viu reiese mai mult din totalitatea reprezentarii lor de cat dintr-o formulare singulara. Orice incercare a unei pareri clare se pedepse~te imediat prin faptul ca ~terge luminozitatea nucleului semnificativ de neinteles. Nici un arhetip nu poate fi redus la 0 forma simpla. El este un vas care nu poate fi niciodata golit sau umplut. El exista in sine numai potential ~i cand ia 0 forma substantiala el nu mai este ce a fost odata. £1 persista de-a lungul mileniilor ~i necesita mereu 0 noua interpretare. Arhetipurile sunt elementele de neclintit ale incon~tientului, dar ele i~i schimba constant forma. Este aproape lipsita de speranta incercarea de a desprinde un singur arhetip din reteaua vie a sufletului, dar, in ciuda impletirii lor, ele formeaza unitiiti ce pot fi intelese intuitiv. Psihologia, ca multe alte exteriorizari ale sufletului, lucreaza cu reprezentari ~i concepte care sunt deduse din structuri arhetipale ~i dau na~tere, in mod corespunzator, unui mit destul de abstract. Psihologia traduce deci limba arhaica a mitului intr-un mitologem modern, inca necunoscut ca atare, care formeaza un element al mitului ,,~tiinta". Aqiunea "fara ie~ire" este mit viu ~i trait ~i de aceea satisfacator, ba chiar vindecator, pentru oamenii cu un temperament corespunzator, in masura in care ei au fost separati de fundamentele sufletului printr-o disociere nevrotica. Arhetipul "in fans" este intalnit empiric in procesele de individuatie spontane ~i terapeutice. Prima forma a "copilului" este de obicei incon~tienta. In acest caz exista 0 identificare a pacientului cu infantilismul sau personal. Atunci apart' (sub influenta terapiei) 0
Despre psihologia arhetipului
infans
mai mult sau mai putin treptata separare ~i obiectivare a "copilului", cieci 0 dizolvare a identitatii, cu 0 intensificare (deocamdata sprijinita tehnic) a formarii fantasmelor, in care devin vizibile in mare masura trasaturi arhaice, adicii mitologice. Cursul urmator al trans;'ormarii corespunde mitului eroului. De regula lipse~te motivul fap-elor mari, dar amenintarile mitice joaca un rol cu atilt mai mare. De obicei apare in acest stadiu 0 identitate cu rolul, atragator din diferite motive, al eroului. Aceasta identitate este deseori foarte perseverenta ~i problematicii pentru echilibrul sufletesc. Dacii dizolvarea identitatii reu~e~te, figura eroului poate, prin reducerea con~tiintei la 0 dimensiune umanii, sa se diferentieze treptat pima la simbolul -inelui. In realitatea practica este yorba, desigur, nu numai despre simpIa cunoa~tere a acestor dezvoltari, ci de trairea transformiirilor. Starea de inceput a infantilismului personal arata imagine a "parasituui", adicii a copilului "neinteles" ~i nedreptatit, care are pretentii rogante. Epifania eroului (a doua identificare) se arata intr-o infla.e corespunzatoare: 0 preten tie oarecare devine convingerea cii res?ectivul este cine va deosebit; sau imposibilitatea implinirii preten;iei dovede~te propria inferioritate, care favorizeazii rolul tolerantului eroic (0 inflatie negativa). In ciuda opozitiei, ambele forme sunt icientice, ciici delirului de grandoare con~tient ii corespunde 0 inferioritate incon~tienta, compensatoare, iar inferioritatii con~tiente un delir de grandoare incon~tient. (Nu exista una fiirii alta.) Daca obtacolul celei de-a doua identificari este trecut cu bine, atunci procesualitatea con~tientii poate fi separata clar de cea incon~tientii ~i procesualitatea incon~tientii poate fi observatii obiectiv. De aici ia na~tere posibilitatea disputei ell incon~tientul ~i astfel cea a sintezei elementelor con~tiente ~i incon~tiente ale cunoa~terii ~i aqiunii. De aici rezultii deplasarea centrului personalitiitii din eu in sine.43 In acest cadru psihologic se randuiesc motivele parasirii, invincibilitiitii, hermafroditismului ~ifiintei de inceput ~i sfar~it, ca ni~te categorii diferite ale trairii ~i cunoa~terii.
43 Die Beziehullge11
zwischell
delll Ieh ulld delll Ullbewuptell.
185
VII
DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII ZEITEI KORE
{lmpreuna cu 0 contribu\ie a lui KARL KERENYI ("Kore") ca monografie (Albae Vigiliae VlIl/IX) in Panteonul Institu\iei Academice, Amsterdam-Leipzig 1941, aparut sub titlul Dns gMtlicl1e Miidchen. Die Hauptgestalt der Mysterien Vall Eleusis ill mytlzologiscl1er wid psycl1ologiscl1er Beleucl1tlll/g. Apoi, impreuna cu studiul precedent al acestui volum, ca: e.G. JUNG ~i KARL KEREl'-.TYI, Einfiihnlllg ill das Wesen der Mytl1ologie. Gottkindmyaceea~i editura, 1941. Edi\ie noua sub acela~i titlu de mai thos / Eleusillische Mysteriellia sus, dar cu subtitlul Das giittlidle Killd / Das go ttliche Miidchenla editura Rhein, Zurich, 1951.]
DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII ZEITEI KORE
Figura zeitelor Demeter ~i Kore, sub triplul aspect de fecioara, mama ;;iHecate, nu numai ca nu e necunoscuta psihologiei incon;;tienmlui, ci este ;;i 0 problema practica. "Kore" i;;i are corespondentul psiologic in acele tipuri pe care Ie-am desemnat pe de 0 parte ca sine sau ersonalitate supraordonata, pe de alta parte ca anima. Pentru a explica aceste figuri, presupuse ca fiind necunoscute, trebuie sa fac dteva observatii de ordin general. Psihologul trebuie sa lupte cu acelea;;i greutati ca ;;i mitologul atunci dnd se pune problema unei definitii exacte, respectiv a unei informatii neechivoce ;;i precise. Clara ;;i neechivoca este numai imaginea insa;;i, alia cum se prezinta in contextul sau obi~nuit. In aceasta forma dezvaluie tot ce contine. Dar dnd se incearca obtinerea prin absactie a "esentei proprii" a imaginii, atunci aceasta devine neclara ;;ise risipe;;te ca un fum. Pentru a intelege funqia ei vie, trebuie lasata, ca Sinta vie, in complexitatea ei naturala, rara sa se faca cercetari ~tiintince asupra anatomiei cadavrului ei sau asupra arheologiei ruinelor sale. Prin aceasta nu trebuie negata indreptatirea acestor metode, daca sunt aplicate acolo unde este logic. In cazul cople;;itoarei complexitati a fenomenelor psihice, punctul de vedere fenomenologic pur este rara indoiala, pe tennen lung, singu;111 posibil ;;i de la care ne putem a~tepta la succes. "De unde" vin luaurile ~i "ce" sunt ele sunt intrebari care duc deseori la interpretari remature tocmai in domeniul psihologiei. Asemenea speculatii se bazeaza mai degraba pe premise incon~tiente ale conceptiei despre lume 189
Arhetipurile
ji inconjtientul
colectiv
a celui care Ie formuleaza de cat pe natura insa~i a fenomenelor. Domeniul fenomenelor psihice produse de procese incon~tiente este a~a de bogat ~i de variat, incH prefer sa descriu descoperirile ~iobservatiile ~. cand e posibil, sa Ie clasific, adica sa Ie ordonez in anumite tipuri. Aceasta este metodica ~tiintelor naturii care se folose~te peste tot unde este yorba de un material variat ~iinca neordonat. Se poate pune la indoiala utilitatea sau oportunitatea categoriilor sau tipurilor folosite, dar nu ~ijustetea metodei. Cum observ ~i cercetez de decenii produsele incon~tientului in ce mai larg sens al termenului, ~ianume visele, fantasmele, viziunile ~iideiIe delirante, nu pot sa nu recunosc anumite regularitati, adica tipuri. Exista tipuri de situafii sau de figuri, care se repeta deseori dupa 0 anumita logica. De aceea folosesc conceptul de motiv, pentru a desemna aceste repetitii. Astfel, exista nu numai vise tip ice, ci ~i motive tip ice In vise. Acestea pot fi, cum am spus, situatii sau figuri. Printre cele din urma exista figuri umane care se pot subordona unei serii de tipuri: principalele sunt - conform opiniei melel - umbra, biitranul, copilul (inclusiv ca tanar erou), mama ("mama originara" ~i"mama htonica") drept personalitate supraordonata ("demonica" deci) ~iopusul corespunzator ei, fecioara, apoi anima la barbat ~i animus la femeie. Cu enumerarea tipurilor desigur ca nu s-au epuizat toate cazurile care prezinta 0 regular itate statistica in aceasta privinta. Figura Korei, care ne intereseaza pe noi, apartine, cand e observata la barbat, tipului "anima"; cand e observata la femeie, tipului "personalitate supraordonata". 0 proprietate esentiala a figurilor psihice este ca sunt duble sau sunt capabile de a se dubla; in orice caz sunt bipolare ~i oscileaza intre semnificatia lor pozitiva ~i cea negativa. Astfel, personalitatea "supraordonata" poate sa apara ~i sub aspect contratacut, precum Mefistofe!, care, ca personalitate, este de fapt mult mai pozitiv de cat Faust, ambiDupa cHe ~tiu nu au fost facute ~i alte propuneri. Critica s-a mUl\Uluit sa ne asigure ca IlU exista astfel de arhetipuri. Sigur ca IlU,la fel cum In Ilatura nu exista un ordin al plantelor! Totu~i oare se va nega apari\ia familiilor naturale de plante? Sau vor fi contestate aparilia ~i repeti\ia constanta a anumitor asemanari morfologice ~i fUIle\ionale? In cazul formetor tip ice ale incon~tientului este vorba de ceva asemanator in principiu. Este vorba de forme prezente a priori sau norme biologice ale activita\ii sufletqti.
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
tiosul sec ~i irational; 0 alta figura negativa este acel Degetel sau prostul din pove~ti. La femeie, figura corespunzatoare lui Kore este de regula 0 figura dubla, ~i anume 0 mama ~i 0 fecioara; adica uneori apare ca una, alteori ca cealalta. Din acest fapt a~putea conchide, de exemplu, ca la elaborarea mitului Demeter-Kore influenta feminina a cople~it-o pe cea masculina in a~a masura, incat acesteia din urma aproape ca nu ii revine nici 0 insemnatate. Rolul barbatului in mitullui Demeter este de fapt numai acela de rapitor ~iviolator. In practica, figura Korei apare la femeie ca tanara fecioara necunos(uta; nu rareori ca Gretchen ~i mama nelegitima.2 0 nuanta frecventa este cea de dansatoare, pentru a carei elaborare se face uz de cuno~tine clasice: atunci fecioara apare ca 0 coribanta, ca 0 bacantii sau ca 0 nimfii. 0 varietate nu foarte rarii este cea a sirenei, care i~i triideazii caracterul supranatural prin coada de pe~te. Frecvent, figura Korei ~i de asemenea cea a mamei alunecii spre regnul animal, ai carui reprezentanti favoriti sunt pisica sau ~arpele, sau ursul, sau un monstru subteran negru, cum e crocodilul, sau fiinte de felul salamandrei sau ~oparlei.3 Neajutorarea tinerei fecioare 0 expune pe aceasta tuturor pericolelor posibile, de exemplu sa fie devorata de mon~tri sau sacrificata ritual, ca un animal de jertfii. Deseori, copila nevinovatii devine victim a unor orgii sangeroase, ingrozitoare, ba chiar obscene. Uneori este vorba de 0 adevarata Nekyia, 0 coborare in in fern ~i0 ciiutare a "comorii weu de obtinut", ocazionallegatii de orgii sexuale rituale sau de ofrande de sange menstrual aduse lunii. E de remarcat faptul ca torturile ~i aqiunile obscene sunt executate de 0 "mamii htonica". Au loc betii ~i biii de sange4, crucificari, de asemenea. Figura fecioarei ce poate fi ob:
-L
Concep\ia personalista interpreteaza asemenea vise ca "impliniri ale dorin\ei". 0 asemenea interpretare pare multo!'a ca fiind singura posibila. Vise de acest fel apar insa in diferite circumstan\e ale vie\ii, chiar ~i acolo unde teoria implinirii dorin\ei devine violen\a pura ~i arbitrara. Cercetarea motivelor in domeniul viselor mi se pare de aceea mai prudenta ~i mai corespunzatoare scopului. Viziunea dubla a salamandrei, de care vorbe~te BENVENUTO CELLINI in biografia sa, corespunde unei proieqii a nllimei, ocazionata de muzica pe care 0 facea tatai. Vezi GOETHE, Werke XXXIV, p. 20, ~i JUNG, Psychologie ulld Alchimie, paragr. 404. Una dintre pacientele mele, a carei dificultate principaJa era un complex matern negativ, a dezvoltat 0 serie fantasmatica despre 0 figura materna primitiva, 0 indiana, care 0 inva\a despre esen\a femeii. in aceste leqii Sf gasqte un paragraf deosebit de-
191
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
servata in cazuisticii se deosebe~te sensibil de vaga natura florala a Korei, in masura in care figura moderna prezinta contururi mai nete ~ie departe de a fi atilt de "incon~tienta", a~a cum 0 arata exemplele ce urmeaza. Figurile corespunzatoare zeitelor Demeter ~iHecate sunt figuri superioare ale mamei, uneori cu supravietuire mai indelungata, care acopera spatiul dintre tipul Pieti pana la tipul Baubo. Incon~tientul femeii. care compenseaza candoarea conventionala, se dovede~te aici mult mai inventiv. Imi amintesc doar foarte putine cazuri in care figura nobila a zeitei Demeter sa se manifeste in mod pur, intr-o imagine ivita spontan din incon~tient. Imi amintesc de un caz in care a aparut 0 zeita fecioara imbracata in eel mai pur alb, dar ea tinea in mana 0 maimuta neagra. "Mama htonicii" este mereu subpamanteana ~i are uneori legaturi cu luna, fie prin sacrificiile de sange amintite, fie prin sacrificii de CQpii, fie este impodobita cu cornullunii.5 In reprezentari desenate sau plastice, "mama" este intunecata pana la negru sau ro~ie (culorile ei principale), are 0 expresie a fetei primitiva, chiar animalica, forma se apropie deseori de idealul neolitic al acelei Venus din Brassempouy, respectiv al celei din Willendorf sau al Adormitei din Hal Saflieni. In di-
ii
spre simge, care suna astfel: "Viata femeii este apropiata sangelui. Fiecare luna aminte~te aceste lucru, iar na~terea este un lucru sangeros, distrugere ~i creatie. 0 femeie poate concepe, dar noua viata nu e creatia ei. In ultima instanta, ea ~tie ~i se bucura de favoarea care i s-a racu!. Ea este 0 mica mama, nu Marea Muma. Dar imaginea ei e asemanatoare celei mari. Daca ea intelege acest lucru, este binecuvantata de natura, caci s-a sup us intr-adevar ~i de aceea poate lua parte la branirea Marti Mume." Deseori, luna este doar "acolo", ca de exemplu intr-o fantasm a despre mama htonica sub forma "femeii albin a" (JOSEPHINED. BACON,111the Border Coulltry, pp. 14 ~ urm.): Cararea ducea catre 0 cabana mica de aceea~i culoare ca ~i cei patru copac mari care 0 inconjurau. U~a era larg deschisa, ~i inmijloc, pe un scaun scund, statea o batrana invaluita intr-o mantie lunga ~i 0 privea prietenos. Cabana era plina de zumzaitul albinelor. Intr-un colt al cabanei era 0 fantana rece, adanca, in care se oglindeau ,,0 luna alba ~i stele mici". Ea a vawt intregul firmament in fantana. Femeia a somat-o sa-~i aminteasca indatoririle vietii de femeie. - In yoga tantrica iese din Shakti cea adormita "un zumzait ca cel al unui roi de albine" (Sbatchakra Niriipana, p. 29, in: AVALON,The Serpellt Power). Vezi ~i mai jos (paragr. 352) dansatoarea care se dizolva intr-un roi de albine. Albinele sunt legate ~i- ca alegorie - de Maria, a~a cum 0 arata textul sfintirii lumanarilor de Pa~te. Vezi DUCHESNE,Origil1es du cu/te clm!tiel1, pp. 265 ~i urm.
192
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
ferite ocazii am gasit ~i cazuri de polimastie intr-o ordonare corespunzatoare celei a scroafei. "Mama htonica" joaca un rol semnificativ in incon~tientul femeii, caci toate aparitiile sale sunt caracterizate drept "puternice". Acest lucru indica faptul ca in asemenea cazuri "factorul mama htonica" este anormal de slab in con~tiinta ~i de aceea are nevoie de intarire. Admit ca in acest stadiu pare aproape imposibil de inteles faptul ca asemenea figuri sunt clasificate in categoria personalitatilor "supraordonate". lnsa intr-o cercetare ~tiintifica trebuie sa se faca abstraqie de premisele morale sau estetice ~i sa fie lasate sa vorbeasca fapteIe. Fecioara este adesea caracterizata ca nefiind om obi~nuit; ea are 0 origine fie necunoscuta, fie stranie sau arata ciudat, sau face sau suporta lucruri stranii, de unde trebuie conchisa 0 natura speciala, mitica a fecioarei. La feI, poate ~i mai evident, "mama htonicii" este - in sens antic - 0 fiinta divina. Mai mult, ca mama htonica ea nu apare numai ca Baubo, ci ~i ca regina Venus din "Poliphilo"6, inciircata de un destin. Formele deseori inestetice ale "mamei htonice"corespund unei prejudecati a incon~tientului feminin modern, care nu era cunoscuta Antihitatii. Natura subpam{mteana a zeitei Hecate strans legata de aceea a lui Demeter ~i destinul Persephonei indica totu~i partea intunecata a ufletului omenesc, chiar dacii nu in aceea~i masura in care 0 gasim in materialul modern. "Personalitatea supraordonata" este omul total, a~a cum este el in realitate, ~i nu doar a~a cum se prezinta sie~i. De totalitate tine ~isufleilll incon~tient, care are, ca ~i con~tiinta, cerintele ~i necesitatile sale. :'-luvreau sa interpretez personalistic incon~tientul ~i sa emit afirmatia .a imaginile fantasmatice, ca cele descrise mai sus, ar fi "impliniri ale dorintei" de natura refulata. Aceste imagini ca atare nu au fost nicioata con~tiente, de aceea nici nu au putut sa fie refulate. Eu inteleg in:on~tientul mai degraba ca suflet impersonal comun tuturor oamenilor, de~i se exteriorizeaza printr-o con~tiinta personala. Chiar dacii toata lumea respira, respiratia nu este totu~i un fenomen interpretabil in mod personal. Imaginile mitice apartin structurii incon~tientului ~i 'unt un bun impersonal, de care majoritatea oamenilor mai degraba S
COLONNA,
Hypllerotomachia
Poliphili,
~iLINDA
Poliphilo.
193
FIERZ-DAVID,
Der Lie/JestraulI1
des
Arhetipurile
~i incan~tientul
calectiv
sunt posedati, de cat 11poseda. Imagini ca cele descrise mai sus provoaea in anumite conditii tulburari ~i simptome corespunzatoare ~i este sarcina terapiei medicale sa afle daea ~i cum ~i in ce masura aceste impulsuri trebuie integrate personalitatii con~tiente sau daea au fost deplasate, in mod secundar, printr-o orientare deficitara a con~tiintei dintr-o potentialitate normala in actualitate. In practiea, exista ambeIe posibilitati. Eu desemnez "personalitatea supraordonata" in mod obi~nuit ca "sine", facand aici 0 diferentiere neta intre eu, care, dupa cum se ~tie, este doar atilt de intins ca ~i con~tiinta, ~i fntregul personalitc'itii, care inglobeaza alaturi de partea con~tienta ~i pe cea incon~tienta. Eul este deci fata de "sine" ca partea fata de intreg. Astfel, sinele este supraordonat. Empiric, sinele nu e resimtit ca subiect, ci ca obiect, datorita panii sale incon~tiente care nu patrunde in con~tiinta dedit indirect, pe calea proieqiei. Datorita partii incon~tiente, sinele este atat de indepartat de con~tiinta, incat se poate exprima numai in parte prin figuri umane, in rest se folose~te doar de simboluri obiective ~i abstracte. Figurile umane sunt tata ~i fiu, mama ~i fiiea, rege ~i regina, zeu ~i zeita. Simbolurile teriomorfe sunt dragonul, ~arpele, elefantul, leul, ursuI ~i alte animale puternice sau, dimpotriva, paianjenul, racul, fluturele, earabu~ul, viermele ete. Simbolurile botanice sunt de regula flori (lotus ~i trandafir!). Acestea fac tranzitia spre configuratii geometrice, cum sunt cercul, sfera, patratul, cuaternitatea, ceasul, firmamentul, etc.? Campul nedeterminat al partii incon~tiente face imposibila 0 intelegere ~i 0 descriere completa a personalitatii umane. In consecinta, incon~tientul intrege~te imagine a prin figuri vii, de la animalla divinitate, ca limite extreme ale extraumanului, dupa care completeaza lumea animala prin adaugarea regnului vegetal ~i a abstractului anorganic, realizand un microcosmos. Aceste intregiri se gasesc de altfel frecvent ~i ca a~a-zise atribute la imaginile divine antropomorfe. Demetera ~i Kore, mama ~i fiica, completeaza con~tiinta feminina la nivel superior ~i inferior. Ele adauga vechiul ~i noul, puterea ~islabiciunea, ~i largesc astfel con~tiinta individuala limitata ~i strans legata de spatiu ~i timp spre presimtirea unei personalitati mai mari, mai cu7
Vezi in acest sens Psychologic lIIul Alchemic, partea a daua.
194
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
prinzatoare, care, pe deasupra, participa la procesualitatea eterna. Nu e poate admite cii mitul sau misterul ar fi fost inventate con~tient, ci mai degraba se pare cii acestea reprezinta recunoa~terea involuntara a unei realitati psihice incon~tiente. Psihicul care preexista con~tiintei (de exemplu la copil) participa pe de 0 parte la psihicul mamei, iar pe de aha parte ajunge ~i in psihicul fiicei. De aceea se poate spune cii fieca,e mama i~i cuprinde in sine fiica ~i fiecare fiicii mama; iar fiecare fe:neie se prelunge~te in trecut in mama ~i in viitor in fiicii. Din aceasta participare ~i fuziune ia na~tere acea incertitudine in legatura cu mo:nentul temporal: ca mama traie~te mai devreme, iar ca fiicii mai tarziu. Din td.irea con~tienta a acestei legaturi ia na~tere sentimentul excinderii vietii peste generatii: un prim pas ciitre experienta ~i certitudiea nemijlocita a eliberarii din timp, ceea ce inseamna un sentiment de imortalitate. Viata individual a se ridicii pana la a deveni tipul, ba .::hiararhetipul destinului feminin in general. Astfel are loc 0 apocatas:aza a vietii stramo~ilor care, prin intermediul puntiii reprezentate de omul individual, se prelunge~te in generatiile viitoare. Printr-o asemeea experienta, individuli~i gase~te locul ~isensulin viata generatiilor ii astfel din cursul vietii, care trece prin individ, sunt indepartate toa'.e piedicile inutile. Dar ~i individul este eliberat din izolarea sa ~i este ::-edatpropriei totalitati. Grice indeletnicire culticii cu arhetipurile are, :n ultima instanta, acest scop ~i acest rezultat. Psihologului ii este clar ce efecte de catharsis ~i innoitoare a avut ::ultullui Demeter asupra psihicului feminin ~i ce lipsa de igiena psi, ciciie proprie culturii noastre, care nu mai cunoa~te asemenea trairi :amaduitoare cum sunt emotiile eleusine. Imi dau seama cii nu numai psihologul profan, dar nici psihologul _ecialist sau psihiatrul, ba nici macar psihoterapeutul nu se poate fosi de materialul arhetipal al pecientilor sai, daca nu a cercetat in mod c,..ecialaceasta latura a fenomenologiei incon~tientului. Tocmai sub obscrvatia psihiatricii ~ipsihoterapeuticii apar frecvent cazuri care se dis- g printr-o produqie bogata a simbolisticii arhetipale.8 Dar cum me3cului observator ii lipsesc cuno~tintele istorice necesare, el nu este in Indic disertatia elevului meu JAN NELKEN, Al10lytische Beobochtungell iiber PhOl1tO(I 9 12), ca ~i analiza mea asupra unei serii fantasmatice in:
sie1l eil1es Schizophrene1l Symbole
der Wondlllilg.
195
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
stare sa vada paralelismul dintre observatiile sale ~i descoperirile istoriei spiritului ~i culturii. Invers, un cunosdtor al mitologiei ~i istoriei comparate a religiilor nu este de regula psihiatru ~i de aceea nu ~tie ca mitologemele sale mai apar inca proaspete ~ivii - de exemplu in vise ~iviziuni, in secretul celor mai personale ~iintime trairi, pe care in nici un caz nimeni nu le-ar oferi bisturiului ~tiintific. Materialul arhetipa: este de aceea mare Ie necunoscut ~i este nevoie de studii ~ipregatiri speciale pentru a se putea aduna acest material. Nu mi se pare de prisos sa dau cateva exemple din experienta mea cazuistid, exemple care reprezintii aparitia imaginilor arhetipale in vis sau in fantasma. Ma lovesc de fiecare data la publicul meu de dificultatea d acesta considera d 0 asemenea ilustrare prin "cateva exemplea ar fi lucrul cel mai u~or din lume. Dar in realitate este aproape imposibil sa demonstrezi ceva cu cateva cuvinte ~i imagini scoase din context. Acest lucru e posibil numai fata de un cunoscator. Nimanui nu i-ar trece prin cap ce are de gand Perseu cu capul Gorgonei dad nu ar cunoa~te mitul. La fel este ~i cu imaginile individuale: ele au nevoie de un context, care nu este numai mitul, ci ~i anamneza individuala. Dar asemenea relatii au 0 extindere fara limite. Fiecare serie de imagini oarecum completa ar necesita pentru reprezentarea ei 0 carte de aproximativ 200 de pagini. Cercetarea mea asupra seriei fantasmatice a lui MILLERpoate da 0 idee despre acest lucru.9 De aceea ~ovai cand incerc sa dau exemple cazuistice. Materialul pe care 11folosesc provine in parte de la persoane normale, in parte de la persoane nevrotice. Este vorba in parte de vise, in parte de viziuni sau de vise infa~urate in viziuni. In cazul acestor "viziuni" nu este in nici un caz yorba de halucinatii sau de stari extatice, ci de imagini fantasmatice spontane, vizuale sau de a~a-numita imaginatie activa. Aceasta este 0 metoda a introspeqiei propusa de mine, ~i anume observarea fluxului imaginilor interioare: atentia se concentreaza asupra unei imagini onirice impresionante dar de neinteles sau asupra unei impresii vizuale spontane ~i se observa ce modificari au loc in imagine. Desigur ca. trebuie eliminata orice critica.,iar ceea ce se intampla trebuie observat ~i descris cu oobiectivitate 9
Symbole der Walldhl11g. Cartea lui H. G. BAYNES, The Mythology of the Soul, cuprinde 939 de pagini ~i se straduiqte sa dea a interpretare legitima materialului de la daar dai indivizi.
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
absoluta. Este de la sine inteles ca ~i obieqiile, fie "arbitrare", fie "imaginate", trebuie inlaturate, caci ele dau na~tere temerii con~tiintei euiui, care nu tolereaza alt stapan in propria casa; sau cu alte cuvinte, este yorba de inhibitia exercitata de con~tiinta asupra incon~tientului. In aceste conditii iau na~tere serii fantasmatice lungi ~ideseori foar:e dramatice. Avantajul acestei metode este cii scoate la lumina din IDundenta continuturi ale incon~tientului. In acela~i scop ne putem fo- i de desen, pictura ~i modelaj. Seriile vizuale trec, atunci cand sunt .:ramatice, in domeniul auditiv-verbal, de unde iau na~tere atunci dia-guri. Aceasta metoda este, in cazul indivizilor patologici ~i mai ales .::lschizofrenilor latenti, destul de periculoasa in anumite conditii ~ide :H:eeanecesita control medical. Ea se bazeaza tocmai pe 0 slabire inten::onata a con~tiintei ~i a influentei ei constrangatoare ~ilimitatoare asu:rra incon~tientului. Scopul metodei este desigur in primul rand unul ~rapeutic; dar in al doilea rand metoda ofera ~i un bogat material em;iric. Dintr-un asemenea material sunt preluate unele dintre exemple;e noastre. Ele se deosebesc de vis numai prin forma mai buna, care se _'azeaza pe faptul cii aceste continuturi sunt receptate nu de 0 con~ti::1~acare viseaza, ci de una treaza. Exemplele provin de la femei de varj;:2. mijlocie.
a. Cazul X.* 1. (IMPRESIE VIZUALA SPONTANA): "Am vazut 0 pasare alba cu ari_:]~desfiicute. Ea a cobordt pe 0 figura feminina imbriicatii in albastru, -ore statea ca 0 statuie antica. Pasarea s-a a~ezatpe mana ei. Ea tinea un ;b de grau in mana. Pasarea I-a luat in cioc ~i a zburat iar la cer." X a desenat aici 0 imagine: pe un tron alb de marmura se gase~te 0 -cgura"materna" arhaicii imbracata in albastru. (Maternitatea este sub~;ata prin pieptul puternic.) 2. Un taur ridica un copil de la pamant ~i fl poarta catre 0 statuie an-;:;."1 defemeie. Apare 0 taniirii dezbriicata cu parul impodobit cu 0 coroa- de flori, calarind pe un taur alb. fa copilul ~i il arunca in aer ca pe 0 '::"zurile sunt men\ionate
in ordine cronologica.
197
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
minge ?i apoi fl prinde. Taurul alb fi poarta pe amandoi pana la un templu. Acolo fata pune copilul jos ete. (urmeaza 0 initiere). In aceasta imagine apare fata, de pilda sub forma Europei. (Ai sunt folosite anumite cuno~tinte ~colare.) Nuditatea ~i coronita de flo•. indica 0 licenta dionisiaca. Jocul cu copilulin loc de minge este un motiv al procesului ritual secret, care se refera mereu la "sacrificiul copilului". (A se com para aceasta cu acuzatia de omor ritual adusa de pagani cre~tinilor ~i de cre~tini gnosticilor ~i evreilor, ca ~i cu sacrificiile de copii la fenicieni, cu protestele impotriva liturghiei negre ete., ca ~ cu "jocul cu mingea in biserica"10.) 3. "Am vazut un porc de aur pe un piedestal. Fiinte pe jumatate animalice dansau fn cerc fn jurullui. Ne-am grabit sa sapam 0 groapa adalica fn pamant. Am gasit apa fn ea. Atunci a aparut un om fntr-un car d aur. El a sarit fn groapa, unde se mi?ca (dansa) fncoace?i fncolo... M-am mi?cat ?i eu fn ritm cu el. Atunci el a sarit dintr-o data din groapa, m-~ violat ?i am ramas fnsarcinata." X este identic cu fata care apare adesea ~i sub forma unui tanar. Acest tanar este 0 figura a animusului, care intruchipeaza masculint:: in femeie. Tanarul ~i fata formeaza 0 diada sau "eoniunetio", care simbolizeaza esenta totalitatii (ea hermafroditullui Platon, care a devenii. mai tarziu in filosofia alchimica simbol al totalitatii desavaqite). X. danseaza in mod evident, de aiei ~i expresia "Ne-am grab it". Paralelismul eu motivul subliniat de KERENYI mi se pare remareabil. 4. "Am vazut un tanar frumos cu un tambal de aur, care dansa ?i sarea de bucurie ... In cele din urma a cazut la pamant ?i ?i-a fngropat fatl fn flori. Apoi s-a scufundat fn poala unei mame strabune. Dupa un timp s-a ridicat ?i a sarit fn apa, unde se scufunda ca un delfin ... Am vazut ai parullui era auriu. Am sarit fmpreuna, mana fn mana. Astfel, am ajuns la 0 prapastie ... " La traversarea prapastiei tanarul cade fn ea. X este singura ?i ajunge la un rau unde 0 a?teapta un cal de mare alb cu 0 barca de aur. X este in aeeasta seena tanarul, de aceea aeesta dispare mai tarziu, iar ea ramane singura eroina a pove~tii. Ea este aiei eopilul mamei, delfinul, tanarul cazut in prapastie ~i mireasa a~teptata de Poseidon. In10 Vezi Zur PsycllOlogie l/I1d Alchemic,
der Tricksterfigur,
paragr. 182.
paragr. 4607 al acestui volum, ~i PSycllOlogie
Despre aspectul psihologic al figurii zeitei Kore
tersectarile ~i deplasarile ciudate ale motivului in aceste materiale individuale sunt cam acelea~i ca in cazul variantelor mitologice. Tanarul in poala mamei a facut 0 asemenea impresie lui X, in cat ea a pictat aceasta imagine. Este aceea~i figura ca la numarull. Numai ca nu bobul de grau, ci corpul tanarului este cel care, epuizat complet, se odihne~te in poala mamei uria~e. 5. Urmeaza
apoi sacrificiul
oii, iar animalul
de sacrificiu este folosit
ca in jocul cu mingea. Participantii se manjesc cu sangele sacrificiului. Apoi urmeaza a baie in sangele care ta~ne~te. X este transformatii astfel /n plantii. 6. In continuare, X ajunge intr-o pe~tera cu ~erpi, unck este inlantuita de ace~tia. 7. Sub mare dom'me, intr-o pe~terii a ~erpilor, a femeie divina. (Ea este fn desen mult mai mare deeM ceilalii.) Ea are un v9mant ro~u ca sangeIe, care fi acopera numai jumatatea inferioara a corpului. Are pielea inchisa la culoare, buze ro~ii pline ~ipare sa aiM a mare forta fizica. saruta pe X, care are rolul de fatii tanara, ~i a da in dar numero~ilor biirbati prezenii etc.
0
Aceasta zeita este "mama htonicii" tipicii, a~a cum apare in multe fantasme moderne. 8. Cand X revine la lumina, ea resimte un fel de iluminare: flacari :llbe danseazii fn jurul capului ei, fn timp ce ea merge de-a lungul unoI' lanuri de grau unduitoare.
Cu aceasta imagine se incheie episodul matern. Fara a repeta un mit cunoscut, motivele ~i relatiile dintre motive apar a~a cum sunt cuiloscute din mitologie. Aceste imagini se prezinta spontan ~i nu se bazeaza deloc pe anumite cuno~tinte con~tiente. Am folosit metoda ima'natiei active chiar la mine insumi ~i am observat numeroase simboluri ~i relatii dintre simboluri pe care adesea nu Ie-am putut identifica in texte dedH multi ani mai tJrziu ~i pe care inainte nu Ie cuno~team deloc. La fel se intampla ~i in vise. De exemplu, acum cativa ani am visat cii: "Escaladam incet ~i cu greutate un munte. Cand credeam ca am :Jtins varful, am descoperit ca mii aflam la marginea
unui platou. In de-
•.artare se fniilta a creasta de munte care era adevartaul varf Se lasa !oaptea ~i am viizut un parau care curgea de-a lungul pantei fntunecoaiC, lucind metalic, ~i douii drumuri care urcau, unulla stanga, celiilalt la 199
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
dreapta, ~erpuind zn serpentine. In dreapta, sus, la znaltime, se afla un hotel. los, pClrIlulcurgea catre stanga ~i era traversat de un pod." Nu mult dupa aceea am gasit intr-un
obscur tratat alchimic
urma-
toarea "alegorie": In a sa Speculativa philosophia II, medicul din Frankfurt GERARDUS DaRNEus, care a trait in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, descrie "Mundi
peregrinatio,
pe de 0 parte, ~i "Via veritatis" autorul spune:
quam erroris viam appellamus"
pe de alta parte. Despre
primul
drum
" ... humanum genus, cui Deo resistere iam innatum este, non desist it media quaerere, quibus proprio conatu laqueos evadat quos sibimet posuit, ab eo non petens auxilium, a quo solo dependet omnis misericordiae munus. Hinc factum est, ut in sinistram viae partem officinam sibi maximam extruxerint ... huic domui praeest industria ... Quod postquam adepti fuerint, ab industria recedentes in secundam mundi regionem tendunt: per infirmitatis pontem facientes transitum ... At quia bonus Deus retrahere vellet, infirmitates in ipsos dominari permittit, turn rursus ut prius remedium (industria!) a se quaerentes, ad xenodochium etiam a sinistris constructum et permaximum confluunt, cui medicina praeest. Ibi pharmacopolarum,
chrirurgorum
et physicorum in-
gens est copia" etc. Despre
drumul
adevarului,
care este drumul
"drept",
autorul
spu-
ne: " ... pervenietis ad Sophiae castra, quibus excepti, longe vehementiori quam antea cibo reficiemini". - Chiar ~i paraul este aici: "viventis aquae fluvium, tam admirando fluentem artificio de montis ... apicen". (Sophiae ... de cuius etiam fante scaturiunt aquae !I 2) 11
Theatrum chemicum, 1602,
!, Pl'.
286 ~i urm.
12 Rasa omeneasca, careia ii este innascut sa se impotriveascii
lui Dumnezeu, nu renun\a sa caute mijloace ~i ciii pentru a ie~i prin forte proprii din capcana pe care ~i-a pus-o ea insa~i, ~i nu cere ajutor Celui de care depinde arice milostenie. Astfel, in partea stanga a drumului s-a ridicat un atelier uria~. In aceasta casa domnqte harnicia (etc.). Cand s-a realizat acest lucru, ei se indeparteaza de harnicie ~ise straduiesc spre a doua regiune a lumii, folosind ca punct de trecere podul insuficien\ei. Dar cum Dumnezeu, in hunatatea Sa, incearca sa ii traga inapoi, Ii lasa sa tie stapanili de sUibiciunile lor; dar cum ei, ca ~i mai Inainte (harnicie!), cauta ajutorul in ei In~i~i, se indreapta tot catre partea stanga, unde domne~te medicina. Acolo exist a 0 mare mullime de farmaci~ti, chirurgi ~i medici (I" 287). - Veli ajunge in campia inlelepciu-
200
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
o deosebire esentiala fata de imaginea mea onirica consta in faptul ca - radmd abstractie de pozitia inversa a hotelului - raul intelepciunii se gase~te in partea dreapta, ~i nu - ca in visul meu - in mijlocul imaginii. In cazul visului meu este yorba aparent nu de un "mit" cunoscut, ci de 0 inlantuire de reprezentari pe care am putea sa 0 luam drept "individuala", adica unica. 0 analiza temeinica a putut dovedi cu u~urinta ca este yorba de 0 imagine arhetipala, care poate fi reprodusa din nou intr-un secol ~i intr-un loc oarecare. Dar trebuie sa marturisesc a mie natura arhetipala a imaginii onirice mi-a devenit clara abia and I-am citit pe DORNEus. Cazuri similare am observat nu numai a mine, ci ~i la pacientii mei. Dar este nevoie, a~a cum arata acest e.,xemplu,de 0 atentie deosebita daca vrem ca asemenea paralelisme sa au ne scape. Imaginea materna antica nu se epuizeaza cu figura lui Demeter. Ea -e exprima ~iprin Cybele-Artemis. Cazul urmator indica aceasta direce. b. Cazul Y 1. VIS: "Traversez un lant muntos, drumu/ este solitar, salbatie ~i di" eil. Apare 0 femeie care coboara din eel',pentru a malnsoti ~i a sta /anif mine. Ea estefoarte luminoasa, cu par desehis ~i oehi stralueitori. Dar in eand In cclnd, dispare iar. Dupa ee merg un timp singura, observ ea mi-am lilsat undeva bastonul ~i trebuie sa ma In tore sa-/ iau. Astfel sunt nevoita sa treepe zanga un monstru Inspaimantator, un urs uria~. $i eand am trecut pe aiei prima data a trebuit sa 0 iau pe Zangael, dar atunei ma • roteja femeia divina. Astfel, toemai eand tree pe langa animal, e/ se In'reapta spre mine, dar ea apare din nou, iar cum 0 vede ursul se /ini~te~;e ~i ne lasa sa treeem. Atunei femeia divina dispare iar." Este yorba aici de 0 zeita materna protectoare, care are legaturi eu '.lrsul, deci un fel de Diana, respeetiv Dea Artio a galo-romanilor. Fenii ~i, prelua\i acolo, ve\i fi Intari\i cu ° hrana mai eficienta dedit pana acum (1'.288). - Un flux de apa vie curge datorita iscusin\ei uimitoare din varful muntelui In jos (I'. 280). - In\elepciunea, din care izvora~te apa (1'.279). 201
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
meia divinii e aspectul pozitiv, ursul aspectul negativ al "personalitiitii supraordonate", care completeazii omul con~tient In sus Inspre divin si In jos Inspre animalic. 2. VIS: "Pa?im printr-o poarta fntr-un sparhl asemanator unui tunl, unde urcam 0 scara Inalta. Pe una dintre cele mai de sus trepte citesc 0 inscriptie de genul: «Vis ut sis». Scara se termina Intr-un templu ce se ajla fn wlrful unui munte fmpadurit ?i este altfel inaccesibil. Este sanctuaru! lui Ursanna, zeira urs ?i mama divina In acela?itimp. Templul e construi: din piatra ro?ie. Aici se aduc spre sacrificiu ofrande de sange. Animale stau In jurul altarului. Pentru a patrunddn templu trebuie sa fii transformat In animal, ?i anume Intr-un animal de padure. Templul are forma unei cruci cu brare egale cu un spatiu rotund fn mijloc, care nu' e acoperit, astfel fncat se vad cerul ?i constelaria Ursei.Pe altar, In mijlocul spatiului descoperit, se afla cupa lunii, carefumega continuu. Exista ?i 0 imagine uria?a a divinitarii, dar nu efoarte vizibila. Adoratorii transformari In animale - dintre carefac ?i eu parte - trebuie sa atinga cu piciorul lor piciorul imaginii divinitarii, iar imaginea Ie da un semn sau pronunra un oracol ca «Vis ut sis» 13." In acest vis zeita urs apare clar, de~i statuia ei nu e "foarte vizibiIii". Relatia cu sinele, cu personalitatea supraordonatii, nu e exprimatii doar prin oracolul "Vis ut sis", ci ~i prin cuaternitate ~i spatiul central rotund al templului. Relatia cu constelatia simbolizeazii din vechime "eternitatea". Sufletul provine "din stele" ~i se Intoarce iar In regiunea stelarii. Raportul dintre "Ursanna" ~i lunii e indicat prin "cupa lunii". Zeita lunii apare ~i In vise ale copiilor: 0 fetitii care a crescut In conditii psihice deosebit de dificile a visat de multe ori acela~i vis Intre aJ ~aptelea ~i al zecelea an al vietii: jos, aproape de debarcader,femeia-luna o a?teapta pentru a 0 lua pe insula ei. Din piicate ea nu putea sii-~i aminteascii ce se petrecea acolo, dar era atat de frumos Incat se ruga deseori sii aibii iar acest vis. De~i, dupii cum se vede, cele douii visiitoare nu sunt identice, motivul insulei apare ~i In visuI precedent ca "varf de munte inaccesibil". 13 Vrei sa fii. 202
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
Treizeci de ani mai tarziu, fetita care visase femeia-luna are 0 fantasma dramaticii.: "Urcam un munte abrupt, intunecat. Sus era un castel acoperit cu a cupola. Am intrat }i am urcat (la stanga) pe a scara in spirala. Sus (In cupola) m-am gasit in prezenta unei femei, carepurta pe cap a podoabi'ifacuta din coarne de vaca. Am recunoscut-o imediat ca fiind femeia-Iuna din copilaria mea. La porunca femeii-Iuna am privit la dreapta }i am vazut un soare orbitor pe cealalta parte a prapastiei. Peste aceasta prapastie trece un pod ingust, transparent, pe care am pa}it cu con}tiinta ca nu trebuie sa ma uit in nici un caz in prapastie. M-a cuprins a teama ciudata }i am ezitat. Am presentimentul unei tradari, dar trec totu~i ~i inaintez 5J!resoare. SOal'eleimi spune: "Daca poti sa te apropii de mine de noua ori fara sa te arzi, totul va fi bine. " Dar ma temeam din ce in ce mai tare, si in cele din urma am privit in jos ~i am vazut un tentacul negru, ca al unui Octopus, pomind de sub soare ~i incercand sa ma prinda. De spaima am cazut in prapastie. Dar in lac sa fiu zdrobita,ma aflu in bratele mamei htonice. Cand vreau sa 0 privesc in fata, ea se transforma in lut, i..'lreu ma aflu pe pamant." E remarcabiJ cum la inceput aceasta fantasma concorda cu visul meu. :emeia-luna de sus e net deosebita de mama htonicii. de jos. Prima 0 in'ta pe visatoare sa se avante in aventura aparent nu lipsita de pericol cu ~arele; ultima, dimpotriva, 0 prinde in bratele ei protectoare. De aceea ;:ea care viseaza - ca femeie in pericolpare sa fie in rolul Korei. Dar ne intoarcem acum la seria no astra onirica: 3. Y vede in vis doua imagini, pictate de pictorul nordic Hermann Christian Lund. a. "Prima reprezinta a camera taraneasca din nord. Fete in costume pestrite se plimbi'i la brat (adica intr-un rand). Cea din mijloc este mai "'licadecat celelalte ~i,pe deasupra, are a cocoa~a~i i~i intoarce capul spre _.:-ate.Asta, impreuna cu privirea ciudata, ii da un camcter vrajitoresc. b. A doua imagine reprezinta un dragon al carui gat se intinde peste in~eaga imagine ~i mai alespeste fata, care se afla in puterea acestuia ~i nu :~ate face nici 0 mi~care, eaei atunci cand se mi~ca, se mi~ea ~i dmgonul, ::irei~ipoate mari sau miqora corpul, dupa voie, iar cand fata vrea sa se , .departeze, el pur ~isimplu i~iintinde gatul, astfel incat 0 prinde iara~i.ln wd curios,fatu l1/A are fata sau in oriee caz eu nu am putut sa a vad. " 203
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Este yorba de un pictor inventat in vis. Animus apare deseori ca pictor sau are un aparat de proieqie, este operator de cinema sau posesor al unei galerii de tablouri, figuri care se refed la animus ca funqie mediatoare intre con~tient ~iincon~tient: incon~tientul contine imagini care sunt mijlocite, adid manifestate, de animus, fie ca imagini fantasmatice, fie incon~tient ca fapt de viata trait. Din proiectia animusului iau na~tere relatii fantastice de iubire sau de ura fata de "eroi" sau "demoni". Victimele sunt tenori, arti~ti, vedete de cinema, sportivi etc. Fata este desemnata in prima imagine drept "demonid", cu cocoa~a ~iprivire rea "peste umeri". (De aceea primitivii purtau la ceafa amulete impotriva deochiului, dci la spate, acolo unde nu vedem, este punctul vulnerabil.) In a doua imagine "fata" e reprezentata ca victima a unui monstru. Ca in primul vis, unde femeia celesta ~i ursul sunt identici, la fel se petrece aici cu fecioara ~i dragonul, ceea ce in viata practid e deseori mai mult decat doar 0 gluma proasta. ~i aici este yorba de largirea personalitatii con~tiente, ~i anume pe de 0 parte prin neajutorarea victimei, pe de alta parte prin pericolul deochiului unei coco~ate ~iprin puterea unui dragon. 4. IN PARTE VIS, iN PARTE IMAGINAtIE VIZUALa. "Un vrajitor fi prezinta unui print indian vrajile sale. EIproduce 0 tanara ~ifrumoasa fatiJ de sub 0 panza. Ea este 0 dansatoare care ~tie sa se transforme cu adevarat sau cel putin ~tie sa-~i tina publicul sub puterea acestei iluzii.ln timpul dansului, se transforma fntr-un roi zumzaitor de albine. Apoi se transforma intr-un leopard, apoi devine fantana arteziana, apoi un polip din mare care a fnlantuit un Ulnarpescuitor de perle.lntre aceste scene, in momentele dramatice i~i reia fnfati~area omeneasca. Ea apare ca magarita care duce fn spate doua co~uri pline de fructe minunate. Apoi devine paun multicolor. Printul e extrem de fncantat ~i 0 cheama la el. Dar ea danseaza mai departe, acum dezbracata, ~i i~ismulge chiar ~ipielea de pe corp, ~i in sfar~it se prabu~e~te ca un schelet. Acesta este ingropat, dar noaptea cr9te din mormant un crin din potirul caruia rasare 0 femeie alba, care plute~te incet catre cer." Acest fragment descrie transformarea femeii iluzioniste (ca 0 PUtere specific feminina) pana la nivelul personalitatii transfigurate. Aceasta fantasma nu este inventata ca alegorie, ci consta in parte dintr-un vis, in parte din imagini fantasmatice spontane. 204
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
5. VIS: "Sunt intr-o biserica din gresie cenu~ie.Absida e putin ridicata. Acolo (aproape de sanctuar) este spanzurata, de crucea de piatra a ferestrei, a fata in rochie ro~ie. (Sa fie sinucidere?)" Ca in cazul precedent, in care sacrificiul copilului, respectiv al oii, juca un rol important, la fel se intampla cu sacrificiul fetei, care e spanzurata de "copacul cruce". Aici intra ~i moartea dansatoarei, caci aceste figuri de fete sunt in mod constant sortite mortii, pentru ca domnia lor exclusiva asupra psihicului feminin impiedica procesul de individuatie, adica maturizarea personalitatii. Fata corespunde animei barbatului ~i se folose~te de aceasta pentru a-~i atinge scopurile, fixate de natura, in care iluzia joaca eel mai mare rol. Dar cat timp 0 femeie se multume;;te sa fie femme it homme, ea nu are 0 individualitate feminina. Ea este goala ;;inu are decat straluciri false, un receptacul binevenit pentru proieqii masculine. Dar femeia ca personalitate este 0 alta problema: in acest caz iluziile nu mai folosesc la nimic. A~a ca atunci cand se pune problema personalitatii, ceea ce e de regula 0 chestiune penibila a celei de a doua jumatati a viqii, ~i forma infantila a sinelui devine caduca. Nu imi mai ramane de cat sa dau 0 reprezentare ~ifigurii Korei obervate la barbat, animei. Cum totalitatea barbatului, in masura in care fiU e constitutional homosexual, nu poate fi de cat 0 personalitate masculina, la fel figura feminina a animei la barbat nu poate fi subsumata tipului personalitatii supraordonate, ci necesita 0 valorificare ~i 0 pozitie diferite de aceasta din urma. Anima apare, in produsele aqiunii incon~tiente, de asemenea sub forma fetei ~i a mamei, de aceea interpretarea personalista 0 reduce la mama personala sau la 0 alta persoana corespunzatoare. In aceasta operatie desigur ca sensul propriu figurii se pierde, ca de altfel in toate interpretarile reduqioniste, fie din domeniul psihologiei incon~tientului, fie din eel al mitologiei. Toate incercarile numeroase din acest din urma domeniu de a interpreta zeii ~i eroii solar, lunar, astral sau meteorologic nu aduc nimic considerabil intelegerii; dimpotriva, deplaseaza sensul intr-o direqie gre~ita. Deci atunci cand in vise sau in alte imagini spontane apare 0 figura de femeie necunoscuta, a carei semnificatie oscileaza intre extremele zeita prostituata, e de preferat ca aceasta figura sa fie lasata in independenta ei ~j sa nu fie redusa in mod arbitral' la ceva cunoscut. Daca incon~tientul 0 desemneaza ca "necunoscuta", acest atribut nu ar trebui
i
2°5
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
indepartat in mod violent, pentru a lua na~tere 0 interpretare "rezonabila". Anima este 0 figura bipolara ca ~i "personalitatea supraordonata" ~i de aceea poate fi ba pozitiva, ba negativa; ba batrana, ba tanara; ba mama, ba fata; ba zana buna, ba vrajitoare; ba sfanta, ba prostituata. Pe langa aceasta ambivalenta, anima are relatii "oculte" cu "misterele", cu lumea tenebrelor, ~i de aceea are deseori 0 tenta religioasa. Atunci cand se deta~eaza cu claritate, are 0 relatie curioasa cu timpul: cel mai adesea e aproape sau in intregime nemuritoare, caci se afla in afara timpului. Scriitorii care au incercat sa infati~eze poetic acest aspect nu au uitat sa puna in lumina relatia-particulara dintre anima ~i timp. Amintesc descrierea clasica a lui RIDERHAGGARD,She ~i The Return of She, L'Atlandide a lui BENOIT~i in special To Walk the Night a unui tanar autor american, SLOANE.In toate aceste descrieri anima se afla in afara timpului cunoscut de noi, de aceea este straveche sau e 0 fiinta care apartine unei alte ordini a lucrurilor. Cum tipurile incon~tientului sunt partial sau nu sunt deloc exprimate la noi prin figuri ale credintei religioase, ele revin in incon~tient ~i astfel sunt sup use proiectiei incon~tiente asupra unor personalitati umane mai mult sau mai putin potrivite. 0 anumita forma de anima ii apare baiatului sub trasaturile mamei ~i ii confera acesteia stralucirea puterii ~i superioritatii sau 0 aura demonica ~i mai fascinanta. Ca o consecinta a ambivalentei, proiectia poate avea in totalitate 0 natura negativa. 0 mare parte a fricii inspirate barbatilor de femei se bazeaza pe proiectia animei. La un barbat infanti!, anima are de regula 0 figura materna; la un adult, este vorba de 0 figura feminina mai tanara. Cel "prea batran" se compenseaza insa printr-o fata foarte tanara, chiar printr-o copila.
c. Cawl Z $i figura animei are relatii cu animalele care Ii simbolizeaza calitatile. Astfel, ea poate aparea ca ~arpe sau tigru sau pasare. Voi cita ca exemplu 0 serie de vise, care contine asemenea transformari.14 14 Visele sLlnt redate nLll11aifragmentar, ~i anLlme in masura in care se refera la reprezentarea nllimei. 206
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
1. 0 pasare alba se a~aza pe masa. Ea se transforma
brusc Intr-o fe-
tita blonda, de ~apte ani, ~i la fel de brusc redevine pasare, dar care vorbe~te cu voce umana. 2.1ntr-o
casa subpamanteana,
de fapt In infern, locuie~te un magi-
cian ~i profet foarte biitran Impreuna
cu "fiica" sa, dar care de fapt nu e
fiica lui. Aceasta e dansatoare, 0 persoana foarte u~uratica, ea este Insa oarba ~i cauta sa se vindece. 3. 0 casa singuratica In padure, In care locuie~te un batran Invatat. Deodata apare fiica sa, un fel de fantoma,
~i se plange ca oamenii 0 soco-
tesc ca fiind doar 0 fa 11tasma. 4. In fata unei biserici se afla 0 statuie gotica a Pecioarei, dar care e vie, fiind "femeia necunoscuta
~i totu~i cunoscuta'~ Ea tine In brate, Inlo-
cuI copilului, ceva ca 0 flacara sau un ~arpe sau un dragon. S.lntr-o capela Intunecata Ingenuncheaza 0 "contesa" imbracatii
In
negru. Rochia Ii e Impodobita cu perle pretioase. Ea are parul ro~u ~i e ciudata. Mai mult, e Inconjurata de spirite ale mortilor. 6. Un ~arpe feminin se poarta tandru ~i insinuant, vorbqte cu voce omeneasca. Are doar ,,111tampliitor" forma de ~arpe.
7. 0 pasare vorbe~te cu aceea~i voce, dar se dovede~te saritoare, tncearca sa-l salveze pe cel care viseaza dintr-o situatie periculoasa. 8. Necunoscuta
se afla, ca
~ivisatorul,
caci
In varful unui turn de biserica
~i se holbeaza la acesta In mod ciudat, de deasupra pamantului. 9. Necunoscuta
apare brusc ca 0 Ingrijitoare
batrana
Intr-o toaleta
subterana la 15 grade sub zero. 10. Ea iese din casa ca "petite bourgeoise'; Impreuna cu 0 prietena, iar In locul ei sta di11tr-o data 0 zeita de statura foarte Inalta asemaniitoare Atenei, In rochie albastra. 11. Ea apare In biserica
fn locul altarului disparut, de asemenea ne-
obi~nuit de mare, dar cu fata acoperita. In toate aceste viseIS este vorba de 0 fiinta necunoscuta,
feminina, ale carei calitati nu indica nici 0 femeie cunoscuta celui ce viseaza. Necunoscuta este caracterizata de vis ca atare ~ii~i manifesta natura stranie atat prin capacitatea ei de transformare, cat ~i prin ambivalenta ei 15
in expullerile urmatoare este yorba nu de "interpretari" zumari ale modurilor de apari\ie a i1llil1lci.
207
ale viselor, ci numai de re-
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
paradoxala. Ea straluce~te in toate nuantele ~i ajunge de la cea mai mare adancime pana la cele mai mari inaltimi. Visull caracterizeaza anima ca fiinta naturala, apropiata de spiridu~i, adicii numai condition at umana. Ea poate fi la fel de bine 0 pasare, adicii sa apartina naturii in intregime ~i sa dispara (sa devina incon~tienta) iar din domeniul uman (din con~tiinta). Visul 2 descrie necunoscuta ca figura miticii de dincolo (adicii din incon~tient). Ea este sarar, respectiv filia mystica, a unui hierofant sau "filosof', deci 0 paralela la acele diade mistice a~a cum Ie Intalnim in figurile lui Simon Magul ~i Elena, Zosimos. ~iTheosebeia, Comarius ~i Cleopatra etc. Figura noastra oniricii se potrive~te eel mai bine cu Elena. 0 reprezentare realmente deosebita a psihologiei animei In figura unei femei se gase~te in ERSKINE,Helen afTroy. Visul3 reprezinta aceea~i tema, dar Intr-un plan de basm. Aici anima este caracterizata ca fiinta fantomaticii. Visul4 0 a~aza pe anima In apropierea Maicii Domnului. Fiul pastreaza aluzii la speculatiile mistice asupra ~arpelui-salvator ~i asupra naturii de foe a Mantuitorului. In visul 5, anima, In planul romanului de aventuri, este femeia "nobila", fascinanta, dar care are de-a face cu spirite. In visele 6 ~i 7 apar transformari teriomorfe ale figurii. Identitatea cu eel care viseaza se poate recunoa~te imediat dupa voce ~i dupa continutul celor spuse. Anima a luat "intamplator" forma de ~arpe, a~a cum in visull s-a transformat u~or din forma umana in pasare. Ca ~arpe a aparut intr-un rol negativ, ca pasare intr-unul pozitiv. Visul8 reprezinta 0 confruntare a visatorului cu anima. Ea are loc sus, deasupra pamantului (adicii deasupra realitatii omene~ti). Se pare cii este yorba aici de 0 fascinatie periculoasa produsa de anima. Visul 9 semnificii 0 ciidere a animei intr-o pozitie extrem de "subordonata", unde ~i ultima farama de fascinatie a disparut ~i ramane doar regretul uman. VisullO arata paradoxala natura dubla a animei, pe de 0 parte cea mai banala mediocritate, pe de alta parte divinitate olimpiana. Visulll replaseaza anima In biserica cre~tina, dar nu ca icoana, ci chiar ca altar. Altarul este locul sacrificiului care in acela~i timp conIine sfintele moa~te. 208
Despre aspectul psihologic al figurii zei\ei Kore
Pentru a clarifica macar intr-o anum ita masura to ate aceste rapor::uri importante ale figurii animei ar fi nevoie de 0 cercetare speciala, ai cuprinzatoare, care nu ~i-ar avea locul aici, ciici, cum am amintit ceja, anima nu e luata in considerare deeat indirect in interpretarea ~orei. Am prezentat aceasta serie de vise in scopul de a da cititorului 0 idee asupra materialului empiric, care se aflii la baza ideii de anima.16 'Jin serii de acest fel ~i asemanatoare reiese 0 imagine medie a acelui :actor care joacii in psihicul masculin un rol atilt de important ~i pe .:are presupuneri naive il identificii constant cu anumite femei, pentru "-con centra asupra lor toate iluziile in care e atilt de bogat erosul mas:ulin. Este clar cii anima barbatului gase~te ocazia de a se proiecta in culllui Demeter. Kore cea sortita unui destin subpamilntean, mama cea .:u doua fete ~iraporturile ambelor cu aspectele teriomorfe ii ofera aniei destule posibilitati de a se oglindi stralucitor ~i echivoc in cultul oeusin sau mai degrabii sa traiascii in acesta ~i sa il umple pe mist cu :linta ei in asemenea masura, ineat acesta sa poata dobilndi un folos curabil. Trairile animei sunt intotdeauna de 0 importanta foarte mare B statornica pentru biirbat. Mitul Demeter-Kore este mult prea feminin pentru a putea fi considerat 0 proieqie a animei. De~i anima poate trai in Demeter-Kore, :::aare cu totul alta natura. Ea este in cel mai inalt sens femme a hom•.••e, in timp ce Demeter-Kore reprezinta 0 sfera a trairii exclusiva a maei ~i fiicei, care e strain a biirbatului. Psihologia cultului lui Demeter :;:e intr-adevar toate trasaturile unei ordini sociale matriarhale, in care -rbatul, de~i e inevitabil, este totu~i un factor suparator.
lndic articolul meu Uber den Arclzetypus mit besOIulerer Beriicksichtigung des Animabegriffes (Studiul III al acestui volum). 209
VIII CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPIRITULUI IN BASM
._\parut pentru prima data in Errmos-Jnhrbuch 1945 (Rhein-Verlag, Zurich, 1946) cu ::mul "Zur Psychologie des Geistes" ~i extins cu titlul Sym!J,,/ik des Geistes. (Psycho.oJgischeAbhandlungen VI) Rascher, Zurich, 1948.]
CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPIRITULUI IN BASM
Cuv ANT
INAINTE
Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figureaza ~i aceea ca obiectul poate fi consider at cunoscut doar in masura in care cercetarea poate emite asupra sa enunturi valide din punet de vedere ~tiintilie. In acest sens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin fap-e. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pentru psihologie, unul ,in cele mai importante fenomene este enuntul, in special dimensiunea sa formala ~i de continut, ultimului aspect revenindu-i 0 imporanta mai mare din perspectiva esentei psihicului. Prima sarcina este intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor, dupa care urmeaza cercetarea exact a a legitatii comportamentului lor viu. In ~tiinta narurii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putin~ doar acolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psihologia nu detine un astfel de punet intrucat doar psihicul poate observa psihicul. :Je aceea cunoa~terea substantei psihicului este imposibila, cel putin entru mijloacele noastre actuale. Aceasta nu exclude posibilitatea ca fizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedic dorit. Deocamdata, perspicacitatea noastra cea mai fina nu poate inregistra mai mult decat exprima propozitia: a~a se comportii psihicul. Cercetatorul cinstit va trebui sa renunte insa politicos sau respectuos la problema ubstantei psihicului. Consider ca nu este de prisos sa-mi incuno~tin,ez cititorii despre necesara ~ivoluntara autolimitare a psihologiei penuu a putea intelege punctul de vedere fenomenologic al psihologiei moderne. Aceasta perspectiva nu exclude existenta credintelor, convingerilor de tot felul sau a sentimentului certitudinii ~i nici nu exclude 213
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
posibila lor validitate. Insa oridt de importante ar fi ele pentru viata individuala sau colectiva, psihologia nu dqine nici un mijloc spre a Ie proba valid itatea in sens ~tiintific. Putem deplange aceasta neputinta a ~tiintei, tara ca astfel s-o determinam sa se autodepa~easca.
a. Despre cuvantul "spirit" Cuvantul german "Geist" (spirit) este Intrebuintat intr-atatea sensuri Incat inventarierea lor nu este lipsita de dificultate. Prin spirit se desemneaza acel principiu opus materiei, acea substanta sau existenta imateriala numita pe treapta cea mai inalta ~i cea mai generala "Dumnezeu". Aceasta substanta imateriala este reprezentata ~i ca purtator al fenomenului psihic sau chiar al vietii. La celalalt pol sta conceptia care opune spirit ~i natura. Aici conceptul de spirit este limitat la supranatural sau la antinatural ~ia pierdut relatia substantiala cu sufletul ~iviata. 0 limitare asemanatoare implica viziunea lui SPINOZA conform careia spiritul este un atribut al substantei unice. Hilozoismul merge mai departe, intelegand spiritul ca proprietate a materiei. De generala raspandire este conceptia care intelege spiritul ca pe un principiu activ superior iar sufletul ca pe un principiu activ inferior; invers, la anumiti alchimi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae et corporis" I, ceea ce arata ca era gandit ca spiritus vegetativus (spiritul vietii sau al nervilor, cum afost numit mai tarziu). Tot atat de raspandita este ~i concePtia ca spiritul ~i sufletul sunt In esenta unul ~i acela~i lucru, distingerea lor fiind deci arbitrara. La WUNDT, spiritul apare ca "fiinta interioara, daca nu luam in considerare vreun fel de relatie cu fiinta exterioara"2. Altii limiteaza spiritulla anumite facultati, funqii sau proprietati psihice, cum ar fi gandirea ~iratiunea, opuse simtamantului (Gemiit), care tine mai mult de "suflet". Acqtia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gandirii rationale, respectiv intelectului, incluzand ~ivointa, memoria, imaginatia ~inazuinta determinata de motive ideale. 0 alta acceptie a spiritului ne-o ofera cuvantul "spiritual" prin care se intelege 0 funqionare diversa, bogata, stralucitoare, sur2
Legiitura dintre suflet ~i corp. Logik III: Logik dcr Gcisteswissenschaftcll. 214
Contribufii
la fenomenologia
spiritului in basm
prinzatoare a intelectului. De asemenea, prin spirit se desemneaza 0 anumita atitudine sau principiul acesteia. Astfel, educatia poate fi realizata "in spiritullui Pestalozzi" sau "spiritul Weimar-ului reprezinta mo~tenirea germana nepieritoare". Un caz special il constituie "spiritul vremii" - principiul sau motivul anumitor conceptii, judecati ~i actiuni colective. De asemenea, exista un spirit obiectiv prin care se \ntelege totalitatea creatiilor culturale ale umanitatii, in special cele de natura intelectuala ~i religioasa. Spiritul inteles ca atitudine are, a~a cum arata uzullimbii, inclinatii inconfundabile spre personificare: spiritullui Pestalozzi poate fi in sens concret spiritul sau, adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spiriteIe de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui GOETHE~i SCHILLER, caci spirit inseamna ~i stafie, adica sufletul unei persoane moarte. Expresia "suflarea rece a spiritelor" indica, pe de 0 parte, inrudirea originara a lui 1jJuxil cu 1jJuxpos ~i 1jJuxos, ambele insemnand rece, iar pe de alta parte, semnificatia originara a cuvantului TIVeUIlCX, care nu inseamna altceva decat "aer mi~cat", a~a cum anima ~i animus stau in legiitura cu aVellOS (vant). Cuvantul german Geist trimite la ceva spumegand, tumultuos, fiind de aceea inrudit cu Gischt, Giischt, gheest, precum ~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stravechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceea se mai spune ~i astazi despre 0 persoana manioasa ca este posedata sau manata de diavol sau de un spirit rau.3 A~a cum spiritele ~isufletele mortilor aveau, conform conceptiei vechi, 0 alcatuire materiala foarte fina asemanatoare unei adieri sau fumului, tot astfel spiritus are la alchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, activa ~i insufletitoare, de tipul alcoolului ~i al substantelor arcane. Pe aceasta treapta, spiritul este alcoo!, amoniac, alcool formic ete. Numeroasele sensuri ~i_nuante de sens ale cuvantului "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care vrea sa-~i delimiteze conceptual obiectul. Pe de alta parte insa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de descrierea obiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a fenomenului. Este yorba de un complex funqional care initial, pe 0 treapta primitiva, a fost resimtit ca 0 prezenta invizibila de ordinul unei adieri. In lucrarea Varieties of Religious Experience, WILLIAMJAMESa .3 Pentru aceasta vezi expunerile din lucrarea mea Geist ulld Lebell.
215
Arhetipurile
~iincon~tientuJ
colectiv
descris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte cunoscut exemplu iJ constituie ~i vantul despre care este yorba in misterul Rusaliilor. Pentru experien~a primitiva, personificarea prezen~ei invizibile, inchipuirea ei ca stafie sau demon este inevitabila. Sufletele sau spiritele celor mor~i sunt identice cu activit atea psihica a celor vii, continuand-o. Astfel se contureaza concep~ia ca psihicul este un spirit. De aceea, atunci cand individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte ca apar~inandu-i, i1 considera ca pe propriul spirit. Cl.nd evenimentul psihic este resim~it ca strain, spiritul este de asemenea strain, putand determina fenomenul de posedare. In primul caz, el corespunde atitudinii subiective, in ultimul, opiniei publice, spiritului timpului sau datului antropoid, inca neuman, desemnat ~i prin termenul de incon~tient. Corespunzator originarei sale naturi eoliene, spiritul este intotdeauna activ, inaripat, mobil, precum ~i inviorator, stimulator, inspirator, incendiar chiar. In termeni moderni, spiritul este dinamic ~i de aceea constituie opusul tradi~ional al materiei, respectiv al caracterului ei static, iner~ial, lipsit de via~a. Diferen~ierea ulterioara a acestei opozi~ii conduce la ciudata contrapunere a spiritului ~i naturii. De~i spiritul trece drept ceea ce este in mod esen~ial viu ~i inviorator, nici natura nu poate fi considerata ca fiind lipsita de spirit sau moarta. Aici trebuie deci sa fie yorba de presupozi~ia (cre~tina) a spiritului, care ii atribuie o asemenea superioritate fa~a de natura incat se poate raporta la ea ca la ceva mort. Aceasta dezvoltare particulara a concep~iei despre spirit se bazeaza pe cuno~tin~a ca prezen~a invizibila a spiritului este un fenomen psihic, adica propriul spirit, ca el consta nu numai din impulsuri vitale, ci ~i din continuturi prelucrate. Din prima categorie se eviden~iaza acele imagini ~i modele care populeaza campul vizual intern; in ce prive~te a doua categorie, mentionam gandirea ~i ra~iunea care ordoneaza lumea imaginilor. Astfel, spiritului vital originar, natural i s-a suprapus un supraspirit care se opune primului, considerat ca ceva doar natural. Supraspiritul a devenit un principiu ordonator supranatural ~isupralumesc, aqionand la scara cosmica. In aceasta ipostaza a fost denumit "Dumnezeu" sau cel pu~in a fost considerat ca un atribut al substantei unice (SPINOZA).De asemenea, in cre~tinism a fost in~eles ca divinitate intrupata. 216
Ii
I
Contributii
la fenomenologia
spiritului in basm
Dezvoltarea conceptiei despre spirit in directie opusa, hilozoista, deci a maiori ad minus, a avut loc, sub semnul anticre~tinismului, in cadrul materialismului. Premisa acestei dezvoltari a fost cel'titudinea exclusiva referitoare la identitatea spiritului cu funqiile psihice, a carar dependenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara. Substan\a unica a fost rebotezata, numindu-se acum "materie", pentru a genera 0 notiune a spiritului care depinde neconditionat de substratul nutritiv al mediului ~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. Astfel, originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa, aparent in totalitate, domeniului fiziologiei umane, a~a incH un KLAGES a putut cia expl'esie plangel'ii sale impotl'iva "spil'itului ca advel'sal' al sufletului". Ultimului i-a revenit intl'eaga spontaneitate originara a spiritului, dupa ce acesta fusese coborat la rangul de atribut neliber al materiei. insa cum undeva trebuia sa se pastreze calitatea specifica spiritului de deus ex machina, eel care a preluat-o a fost sinonimul sau originar, sufletul, acea fiinta multicolora4, asemanatoare unui fluture, de ol'dinul adierii (anima, 1jJuXll). Chiar daca viziunea materialista nu s-a imp us pretutindeni totu~i, in afara sferei religioase, spiritul a fost inteles ca fiind epuizat de sfera enomenelor con~tiente. Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denumirea pentru fenomenul endopsihic, in timp ce "spiritul obiectiv" desemna nu spiritul universal sau divinitatea, ci totalitatea bunurilol' culturale intelectuale, care constituie institutiile noastre umane ~i continutul bibliotecilor noastre. Spiritul ~i-a pierdut in mare masura natura sa originara, autonomia ~i spontaneitatea sa, exceptie facand doar domeniul religiei, unde, eel putin in principiu, a fost pastl'at caracterul -au originar. in acest rezumat a fost descrisa 0 entitate care se prezinta ca fenomen psihic nemijlocit, in opozitie cu alte fenomene psihice a carol' existenta este derivata, de catl'e conceptia naiva, din determinismul fizic. lntrucat 0 relatie a spil'itului cu conditiile fizice nu este nemijlocit rizibila, fenomenului spiritual i s-a atribuit imaterialitate, chial' lntr-o :nasura mai mare decat s-a intamplat in cazul fenomenuJui sufletesc -'l
Seele (sufletul), in germana veche saiwalo, este Jnrudit, po ate, cu multicolor, mobil, schimbator. Acesta are ~i sensul de viclean, amagitor, ceea ce face ca definitia alchimica a sufletului ca Mercurius sa dobandeasca 0 anumita Jntemeiere.
217
Arhetipurile
~i incon~tientul co\ectiv
luat in sens restrans. Ultimului i se recunoa~te nu numai 0 dependenta de physis, ci chiar 0 anumita materialitate, a~a cum arata ideea unu: subtle body ~i conceptia chinezeasca despre sufletul gui. 0 totala imaterialitate a celor suflete~ti este de neconceput in conditiile unei legaturi intime intre fenomene de natura psihica ~i fenomene fizice paralele. In opozitie cu aceasta, consensus omnium insista asupra imaterialitatii spiritului, tara ca totu~i sa se admit a unanim ca spiritul are 0 substantialitate proprie. Este greu de inteles de ce ipotetica materie, care astazi arata cu totul altfel decat cu treizeci de ani in urma, trebuie sa epuizeze sfera realitatii iar spiritul sa fie exclus din ea. De~i conceptul de imaterialitate nu-l exclude pe cel de realitate cu materialitatea sa. Insa spiritul ~i materia sunt forme ale unei existente (Sein) in sine transcendente. Astfel, adeptii tantrismului sustin, cu tot atata indreptatire, ca materia nu este altceva de cat determinatia gandului divino Singura realitate nemijlocita este cea pshica a continuturilor con~tiintei, etichetate ca fiind de origine spirituala sau materiala. Spiritului ii sunt proprii, in primul rand, un principiu de mi~care ~i activitate spontana, apoi capacitate a de a produce imagini in mod liber, dincolo de percePtiile senzoriale, iar in al treilea rand, manipularea suverana ~i autonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritul se afJa In afara sa, iar datorita dezvoltarii, spiritul ajunge sa fie cuprins In domeniul con~tiintei umane, fiindu-i subordonat ca 0 funqie a sa, ceea ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale. Ultima a fost mentinuta doar in cadrul conceptiilor celor mai conservative, adica in cadrul religiilor. Coborarea spiritului in sfera con~tiintei umane este exprimata in mitul despre vous-ul divin care ajunge prizonierul
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului In basm
de puternic fiinta umana, in cat omul este tentat sa creada ca el este creatorul spiritului ~ica 1lcontroleaza. In realitate, fenomenul originar al spiritului se instapane~te asupra omului, ~i anume tot a~a cum lumea fizica, in aparenta obiectul docil al intentiilor umane, limiteaza libertatea umana in mii de chipuri, devenind obsedanta idee-forta. Spiritul11 ameninta pe omul naiv cu inflatia, epoca noastra oferind in acest sens exemplele cele mai instructive. Pericolul este cu atat mai mare, cu cat obiectul exterior capteaza mai puternic interesul ~i cu cat se uita mai u~or ca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura are loc diferentierea relatiei cu spiritul, ceea ce impiedica realizarea echilibrului necesar. Daca obiectului exterior nu i se opune obiectul interior, atunci ia na~tere un materialism absolut, asociat cu 0 deliranta supraestimare sau cu dizolvarea personalitatii autonome, ceea ce reprezinta idealul statului to tali tar de masa. Dupa cum se vede, modernul concept general al spiritului nu se acorda cu viziunea cre~tina, care considera spiritul ca un summum bonum, ca insu~i Dumnezeu. Desigur, exista ~i conceptul unui spirit rau. Dar nici cu acesta nu coincide conceptul modern al spiritului, intrucat el nu este in mod necesar rau. Mai curand el este indiferent sau neuu din punct de vedere moral. Cand Scriptura spune: "Dumnezeu este spirit", enuntul suna ca 0 definitie sau ca 0 calificare. Insa diavolului ii evine, dupa cum se pare, acela~i specific de a fi 0 substanta spirituala, de~i degradata, negativa. ldentitatea originara de substanta se mai exrima inca in ideea ingerului cazut, ca ~i in apropierea dintre Jahve ~i atan din Vechiul Testament. Un ecou al acestei apropieri primitive rauna inca in ruga din Tatiil nostru unde se spune ,,$i nu ne duce pe noi in ispita", ispitirea fiind totu~i indeletnicirea diavolului insu~i. Cu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu am pus-o inca in cursul dezvoltarilor de pana acum. Pentru a ne face 0 imagine despre manifestarea psihica a factorului "spirit" am apelat mai intai la con.:eptiile acreditate de istoria culturii ~i de uzul curent, conceptii produse de con~tiinta ~i reflexia con~tienta. Nu am tinut seama de faptul ca spiritul, gratie autonomiei sale originare, incontestabila ~idin punct de ,-edere psihologic5, este capabil sa se reveleze.
j
Chiar daca se considera ca 0 autorevelare a spiritului, de pilda apari\ia unui spirit, nu este nimic altceva decat 0 halucina\ie, aceasta este totu~i un eveniment psihic 219
I
i
Arhetipurile
~i incon~tientul calectiv
b. Automanifestarea spiritului in vise Fenomenul psihie al spiritului indica fara dubii natura sa arhetipala; eu alte cuvinte, fenomenul numit spirit se bazeaza pe existenta unei imagini originare autonome, prezenta preeon9tient in mod universal in zestrea psihica a omului. Ca 9i in toate eelelalte eazuri asemanatoare, am intalnit aeeasta problema la paeientii mei, 9i anume in visele lor. Mai intai am fost frapat de faptul ca un anumit tip de complex patern are un earaeter "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enunturi, aqiuni, tendinte, impulsuri, opinii etc. carora nu li se poate refuza atributul de "spiritual". In cazul barbatilor, un complex patern pozitiv conduce adesea la un anumit cult al autoritatii 9i la 0 pronuntata submisivitate fata de regulile 9i valorile spirituale, in timp ce la femei produce puternice aspiratii 9i interese spirituale. In vise, convingerile hotaratoare, interdiqiile 9i sfaturile provin de la 0 figura paterna. lnvizibilitatea sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea consta doar dintr-o voce autoritara, care roste9te judecati definitive6. Cel mai adesea factorul "spirit" este simbolizat prin figura barbatului batran. Uneori, rolul acesta este jucat chiar de un spirit "autentic", adica de spirit unui decedat. Piticii apar, eel putin conform experientei mele, in specialla femei. De aceea mi s-a parut firesc ca BARLACHsa atribuie, in Ziua mortilor, mamei figura gnomica a lui Statu-Palma-Barba-Cot, a9a cum Bes este atribuita zeitatii materne de la Karnak. La ambele sexe, spiritul poate aparea sub forma unui copil sau a unui tanaI. La femei aceasta figura corespunde unui a9a-numit animus "pozitiv", care indica posibilitatea unei intreprinderi spirituale con9tiente. La barbati, aceea9i figura nu este tot atat de univoca. Ea poate avea un sens pozitiv 9i atunci simbolizeaza personalitatea "superioara", sinele saufilius regius al alchimi9tilor7. Ea poate avea insa 9i un sens negativ 9i atunci trimite la umbra infantila.8 In ambele cazuri copilu] intruehipeaza un spantan (care nu este sup us vain\ei naastre). in arice caz, ea reprezintii un complex autanam, ceea ce este suficient pentru scopurile naastre. 6 7 8
Un caz carespunziitar este prezentat in Psychologie unn A/chemie (paragr. 52 urm.). Viziunea "copilului despuiat" pe care a are Meister ECKHART este de acest tip. Amintesc de "copiii" din ramanullui BRUNO GOETZ, Das Reich olme Raum. 220
Contributii
la fenomenologia
spiritului in basm
2Ilumit spirit,9 Batranul ~icopilul sunt foarte asemanatori. In alchimie, cuplullor joaca un rol important ca simbol allui Mercurius. Intruchiparile spiritului din vise nu sunt intotdeauna bune din · tinct de vedere moral. Nu de putine ori ele sunt nu numai ambigue, .:i poarta insemnele raului. Trebuie sa subliniez insa ca marele plan care 5ta la baza vietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o asemenea masura intentiilor noastre, incat nu putem ~ti niciodata care rau este necesar pentru ca, prin intermediul enantiodromiei, sa se nasca un ine ~i care bine va conduce la un rau. Acel "probate spiritus", reco:nandat de loan 10, nu poate fi adesea, in pofida celor mai bune inten:ii, nimic altceva decat 0 a~teptare a rezultatului final. Figura batranului intelept poate aparea nu numai in vise ci ~i in viziunile produse de meditatie (sau de imaginatia activa). In aceste din rma cazuri apariti~ este uneori atat de plastica, in cat ea preia rolul :rnui guru, a~a cum se pare ca se intampla nu de putine ori in India.1 I _Batranul intelept" apare in vise ca magician, medic, preot, invatator, • rofesor, bunic sau ca alta persoana care detine autoritate. Arhetipul spiritului, intruchipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta in-otdeauna in acele situatii care necesita clarviziune, intelegere, sfatul un, hotarare, plan de aqiune etc., individul in cauza nedispunand · sa de ele. Arhetipul compenseaza aceasta deficienta spirituala prin :ontinuturi care acopera Jipsa. 0 excelenta ilustrare ne ofera visul de-pre magicianul alb ~i magicianul negru, care incerca sa compenseze .- cultatile spirituale ale unui student la Teologie. Intrucat nu-l cunosc ?e cel care a avut visul, influenta mea este exclusa. EI a visat ca se afla '>/ fata unei figuri preote~ti de inalta tinuta, numit "magicianul alb': de~i _;a inve~mantat intr-o lunga haina neagra. Acesta tocmai incheiase un 'iscurs mai lung cu cuvintele: ,,$i pentru aceasta am nevoie de ajutorul ragicianului negru." Atunci, u~a s-a deschis brusc ~i in indipere a pa_
ill n
Vezi pentru aceasta ~i "copiJul divin". "Probati daca spiritele vin de la DomnuJ", I, loan 4, l. De aici ~i numeroasele pove~ti fantastice cu rishis ~i mahatmas. Intrebat de mine cine i-a fost guru, un indian cLlltivat, CLlcare m-am intre\inut despre ceea ce este un guru, mi-a raspuns: "Sankariicharya". (see. VIII-IX). Surprins, am remarcat: "Nu este cunoscutul comentator?" La care el a replicat: "Da, el este, insa desigur doar spiritul sau", lara a fi tulburat catu~i de pu\in de nelini~tea mea tipic occidentala.
221
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
truns un alt batran - "magicianul negru" - imbracat intr-un ve?man alb. $i acesta era frumos ?i impunator. Era evident ca magicianul negru dorea sa-i vorbeasca celui alb, dar ezita 5-0 faca in prezenta visatorulul Atunci magicianul alb i-a spus ariltand spre visator: "vorbe?te, este w, inocent': Magicianul negru incepu sa relateze modul ciudat in care gasise cheia pierduta a paradisului, C!l care nu ?tia ce sa faca. EI venise la magicianul alb pentru ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele di,; tara sa i?i cauta un mormant potrivit. Intamplator, slujitorii sai au dezgropat un vechi sarcofag, care adapostea resturile muritoare ale unei fecioare. Regele a deschis sarcofagul, a aruncat osemintele ?i a poruncit ca sarcofagul safie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai tarziu. In • de indata ce osemintele au ajuns la lumina zilei, fiinta pe care 0 alciltuiau odinioara- ?i anume, fecioara - s-a prefacut intr-un cal negru care a fugit spre pustiu. Magicianul negru I-a urmarit in pustiu ?i mai departe, gasind dupa mu/te peripetii cheia pierduta a paradisului. Astfel sincheiat istoria sa ~i, din pacate, ~i visul.12 Aiei compensatia nu se realizeaza desigur in sensul cii visatorului j se spune ee trebuie sa facii, ei el este eonfruntat eu 0 problema la care m-am referit mai sus ~i pe care viata ne-o pune neineetat in fata, ~j anume nesiguranta judeciitii morale; derutanta intrepatrundere a binelui ~i a raului, neiertatoarea inlantuire a vinei, suferintei ~i mantuirii. Drumul acesta ciitre experienp religioasa originara este coreet, insa dti 11cunosc? El este asemenea unei voei ~optite care vine de departe.. $oapta este ambigua, indoielnicii ~iobscura; ea presupune pericol ~i indrazneala - 0 potecii nesigura pe care se poate merge, fara certitudine ~i sanqiune, doar de dragul Domnului.
c. Spiritulin basm A~ dori sa pun la dispozitia cititorului meu un material oniric modern mult mai bogat. Ma tem ins a cii specificul viselor ar face expunerea foarte dificila ~i ar neeesita un spatiu de care nu dispunem aiei. De
12 Vezi ~i e.G. TUNG, Allalytisehe
~i Die
Beziehungen
zwisehe/l
Psychologie
/I/Id Erziehilllg,
paragr. 208 ~imm., precum paragr. 287.
dem [eh wid deJ/1 U/lbewuj~ten,
222
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
aceea ne yom adresa folclorului, care ne scute~te de dificultatile ~iconfuzia cazuisticii individuale, putfmd urmari variatiunile motivului spiritului fara a mai tine seama de conditii mai mult sau mai putin singulare. In mituri 9i basme, precum ~i in vis, sufletul se exprima despre sine iar arhetipurile se reveleaza in contextullor natural ca "Formare, ansformare, / A noimelor eterne eterna perindare".13 In basm, arhetipul spiritului se manifesta ca batran tot atat de des Ql ~i in viS.14 Batranul apare ori de cate ori eroul se afla intr-o situa'e fara ie~jre, disperata. Scaparea ii poate veni doar pe calea unei ganiri temeinice sau pe cea a inspiratiei, deci de la 0 funqie spirituala sau de la un automatism endopsihic. Intrucat eroul nu este capabil, in motive interioare sau exterioare, de 0 asemenea performanta, cuo~tinta necesara apare, compensand !ipsa, in forma unui gand personificat, tocmai sub chipul batranului aducator de sfat ~i ajutor. InIT-un basm estonian 15 se poveste~te despre un orfan persecutat care, la pascut fiind, a pierdut 0 vaca ~i care, de frica pedepsei, nu s-a mai intors acasa 9i ~i-a luat lumea in cap. Astfel a ajuns intr-o situatie fara 5peranta ~i ie9ire. Epuizat, baiatul a cazut intr-un somn adanc. Cand 5-3 trezit "i s-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fata sa un -atran mic de stat, cu 0 lunga barba sura care tocmai se pregiitea sa =lina dopulla plosca sa cu lapte. «Mai da-mi sa beau!» I-a rugat baia:ul. «Pentru astazi ajunge», a raspuns batranul. «Daca n-a~ fi trecut din . tamplare pe aici, cu siguranta ca ti-ai fi dormit ultimul somn, caci .:and te-am gas it erai pe jumiHate mort.» Apoi batranull-a intrebat pe - aiat cine este ~i incotro merge. Acesta i-a povestit toate pataniile de .:are ~i-a amintit, pana la bataia din seara dinaintea plecarii. Atunci ba--:anul i-a spus: «Dragul meu copil! Nu ti-a mers nici mai bine, nici ai rau dedit celorlalti copii ai caror parinti se odihnesc sub pam ant. :Je intors, nu te mai poti intoarce. 0 data ce ai plecat, trebuie sa-ti ca-ti noroculin lume. Pentru ca nu am nici casa, nici femeie, nu iti pot :-urta de grija, in schimb iti pot da pe gratis un sfat bun.»" Faust, ll, "Finstere Galerie", in traducerea romaneasca a Iui ~TEFAN AUG. DOINA~. _ Basmele pc cne Ie lltilizez in acest stud ill mi-all fost recomandate de dr Marie-Louise von Franz. careia Ii mlll\umesc pe aceasta cale. Wie eiu VI~,i,ellkllabe 1II1erhofft seitl Gliick [and (Finnische und Estnische Volksmarchen, Nr. 68).
223
!.
Arhetipurile
~i incan~tientuJ colectiv
Pana In acest punct batranul spune ceea ce ;;i baiatul, eroul povestirii, ar fi putut sa gandeascii. Atunci cand ;;i-a luat lumea In cap dancurs unui impuls afectiv, putea macar sa-;;i dea seama cii va avea neverie de hrana. De asemenea, ar fi trebuit ca Intr-un asemenea moment reflecteze asupra situatiei sale. Atunci i-ar fi venit In minte Intreaga perveste a vietii sale, inclusiv trecutul cel mai apropiat, a;;a cum se Intampia In astfel de situatii. Atare anamneze reprezinta un proces teleologi care vizeaza Intr-un moment critic mobilizarea tuturor fortelor personalitatii, pentru a bate la poarta viitorului cu forte reunite, El nu poate face calea Intoarsa ;;i nici nu se poate ~aza pe ajutorul cuiva. Intelegerea acestui fapt va conferi aqiunii sale decizia necesarii. Orientandu-lln aceasta direqie, batranulll scute;;te de efortul propriei gandiri. Mai mult, batranul este chiar aceasta reflexie adecvata ;;i concentrare a fortelor fizice ;;i morale, care, acolo unde gandirea con;;tienta nu este Incii sau nu mai este posibila, se realizeaza spontan In spatiul extrapsihic. Sub un anumit aspect, concentrarea ;;i tensionarea fortelor psihice se aseamana magiei. Ele dezvolta 0 energie surprinzator de mare, superioara de cateva ori celei obtinute de Incordarea con;;tienta a vointei. Faptul poate fi demonstrat experimental, In stare a de concentrare artificiala din hipnoza. La cursurile mele obi;;nuiese sa a;;ez 0 istericii.. extrem de firava constitutional dar aflata Intr-un profund somn hipnotic, cu ceafa pe spatarul unui scaun ;;i cu ciilcaiele pe spatarul altw scaun ;;i s-o las In aceasta pozitie timp de un minut. Pulsul i se ridica treptat pana la 90. Unul din studentii mei, In acela;;i timp un excelent gimnast, a Incercat zadarnic sa reproduca experimentul prin Incordarea con;;tienta a vointei. El s-a prabu;;it imediat cu un puis de 120. Cand batranul cellntelept a reu;;it sa mobilizeze In suficienta masura fortele baiatului, a devenit posibila ;;i receptarea sfatului cel bun. Cu alte cuvinte, situatia nu a mai parut rara ie;;ire. Ell-a sratuit pe baiat sa mearga mereu spre est, unde, dupa ;;apte ani, va ajunge la muntele eel mare, ceea ce echivaleaza cu fericirea. Masivitatea ;;i Inaltimea muntelui simbolizeaza personalitatea matura 16. Foqele reunite produc 16 lntrucat
munte!e reprezintii seopu! drume\iei ~i al ascensiunii, din punet de vedere pihologie el semnifica sinele. I Ching descrie muntele drept scap: "Regele i-a aratat munte1e de vest" (Hexagramm 111'. 17). La HONORIUSVONAUTUN (Speculum de mysteriis ecc/esille in MIGNE P.L. CLXXII, p. 354) citim: "Montes patriarehae et prophetae
224
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
siguranta, care este cea mai bun a garantie a succesuluil7. Astfel, baiatului nu-i va lipsi nimic. "Ia traista mea cu paine ~i plosca mea", spune batranul, ,,~ivei avea In fiecare zi atata man care ~i bautura cata vei avea nevoie." De asemenea, i-a dat foaia sa de brusture care se putea transforma Intr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 apa. Batranul din basme pune de obicei Intrebarile referitoare la cine, unde, cum ~i pentru ce 18 pentru ca astfel sa declan~eze con~tien tizarea Ji mobilizarea fortelor morale ~iInca mai des el ofera mijloacele supranaturale necesarel9, adica nea~teptata ~i improbabila apetenta a succesului care constituie, atat la bine cat ~ila rau, 0 particularitate a personalitatii unificate. Tot atat de necesara pare ~i interventia batranului, adica obiectivarea spontana a arhetipului, Intrucat vointa con~tienta singura nu este capabila sa armonizeze personalitatea In a~a fellncat sa obandeasca apetenta neobi~nuita a succesului. Pentru aceasta este nemie, nu numai In basm ci ~i In viata, de obiectivarea arhetipului care ;ini~te~te reaqia pur afectiva printr-o serie de procese de confruntare si realizare, prin intermediul carora este evidentiat cu claritate cine, nde, cum, pentru ce. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de ::noment ~i a scopului. Iluminarea, descalcirea confuziei destinale au sunt" (Mun\ii sunt patriarchii ~i profe\ii). RICHARDYONST. VICTOR spune "Vis videre Christum transfiguratum? Ascende in montem istum, disce cognoscere te ipsum" (Dad vrei sa-l vezi pe Cristos cel iluminat, urca muntele autocunoa~terii). (Benjamin mil10r in MIGNE, P. L. CXCVI co!. 53-56). !"" In aceasta privin\a trebuie men\ionata in mod special fenomenologia yoga. Afirma\ia poate fi documentata cu numeroase exemple: Spanische und portugiesiche Volksmarchen (Nr. 34: Der weifle Popagei; Nr. 45: Kiil1igil1 Rose fll1d der kleille Thomas); Russische Volksmarchen (Nr. 26: Das Miidchell olme Hiil1de); Marchen aus Marchen aus Iran (Dos Gedem Balkan (Nr. 15 Der Hirt fllld die drei Samovilell); heimllis des Bades Bndgerd); Nordische Volksmarchen I (Schweden Nr. II: Der Werwolf), p. 231. ,.::.Fetei care-~i cauta fra\ii ii da un ghem care se rostogole~te in direqia lor (Finnische und Estnische Volksmarchen, Nr. 83: Die kiimpfelldell Briider, p. 280). Prin\ului care caura imperiul ceresc Ii da a bard fermecata care merge singura (Deutsche Marchen seit Grimm, Die eisemell Stiefel, p. 381). Alte darnri sunt un flaut care face totul sa danseze (Marchen aus dem Balkan, Die zwolf Brackell) sau sfera care arata drnmul ~i bagheta fermecata care face invizibil (Nordische Volksmarchen, Nr. 18 Danemark: Die Prillzessill mit dell zwiilf Paar Goldsclwlzm. p. 97) sau dini fermeca\i (l.c., p. 287, ~r. 20, Schweden: Die drei HUllde) sau a carte cu inva\ii!ura secreta (Chinesische Volkmarchen, p. 248, Nr. 86: Dscllllllg Liang).
225
II
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
adesea un aspect de-a dreptul miraculos, ceea ce este cunoscut psihoterapeutului. Tendinta biHranului de a declan~a reflexia se exprima ~i sub forma cerintei ca mai intai eroul sa doarma. Fetei care-~i cauta fratii disparu~ ii spune: "Odihne~te-te, ca dimineata este mai inteleapta decat seara."2 De asemenea, el are 0 viziune de ansamblu asupra situatiei neclare a eroului aflat in incurcatura sau eel putin este in stare sa obtina acele informatii de care are nevoie in continuare. in acest scop apeleaza adesea la ajutorul animalelor, in special al pasarilor. Printului care caut
226
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
biserica perfecta, pentru a ma~teni regatul. Dupa ce a fast ridicata ~i nimeni nu a reu~it sa descopere vreun defect, apare un batd.n care spune: "Ah, ce biserica frumaasa ati claditl Pacat ca fundatia este putin trambal" Printul parunce~te ca biserica sa fie daramata ~i canstruie~te una naua. Dar ~i de data asta biitranul descopera a gre~eala ~i a~a se intampla de trei ari.26 Batranulintruchipeaza deci pe de a parte cunaa~tere, reflexie, intelepciune ~i intuitie, iar pe de alta parte calitati morale, cum ar fi bunavainta ~igenerozitatea, care probeaza indeajuns natura sa "spirituala". Intrucat arhetipul este un cantinut autanam al incon~tientului, basmul, care indeab~te cancretizeaza arhetipurile, figureaza aparitia batranului in vis, ~i anume, a~a cum se in tam pIa de pilda ~i in visele maderne. Intr-un basm balcanic, biitranul ii apare eroului in vis cand acesta se afla in incurcatura ~i-l sfatuiqte cum paate face fata problemelor insalubile care-i stau in fata.27 Relatia sa cu incan~tientul este pusa in evidenta de numele de "rege al padurii" pe care-l paarta intr-un basm rusesc.28 Din bu~teanul pe care se a~ezase taranul sa se odihneasca i~i face aparitia un amulet "plin de zgarieturi ~i cu a barba \-erde care-i atarna pana la genunchi". "Cine e~ti tu?" intreba taranul. Sunt regele padurii, Och", raspunse amuletul. Taranul ii dadu pe fiul 5iiu cel dezordanat drept ucenic. "Iar amuletul pleca cu el ~i-l conduse in lumea de sub pamant, unde-l gazdui intr-a caliba verde. In caliba IOtul era verde: peretii erau verzi, ca ~i lavitele; nevasta lui Och ~i ca_iii sai erau ~i ei verzi, pe scurt - tatul, tatul. Naiadele care slujeau in ;:asa erau verzi ca virnantul." Chiar ~i mancarea era verde. Regele paurii este zugravit aici ca a zeitate a vegetatiei care, pe de 0 parte, sta_ane~te padurea, iar pe de alta parte are, datarita naiadelar, relatii cu imperiul apelor, ceea ce indica clar apartenenta sa la incan~tient, sim'iolizat frecvent atat prin padure cat ~i prin apa. Aparitia batranului ca pitic indica de asemenea apartenenta la in::on~tient. In basmul despre printesa care-~i cauta iubitul se spune: "Se mnapta. Intunericul se lasa iar stelele se ridicau pe cer. Printesa ~edea - acela~i lac ~iplangea. Pe cand se afla adancita in ganduri auzi a voce :D Kaukasische Marchen, pp. 35 ~i mm. =; Balkanmarchen (Nr. 49: Die Lubi 11l1d die Sclli;l1e del' Erde), p. 217. -, Russische Marchen (Nr. 6: Ocll), pp. 30 ~i urm.
227
ArhetipuriJe ?i incon?tientul
colectiv
care-i dadu buna seara. «De ce stai aici atat de singura ~i de trista?» mai auzi. Sari ca arsa, plina de spaima, ~i nu rara motiv. Insa cand se uita in jur vazu doar un omulet batran care inclina capul in directia sa, salutand-o prietenos." Intr-un basm elvetian, fiul de taran, care voia sa-i duca fiicei regelui un co~ plin cu mere, intalni "es chlis isigs Manndle, das frogtene, was er do e dem Chratte haig?" intr-un alt loc, "Manndle" are "es isigs Chlaidle an."29 Prin "isig" trebuie sa intelegem desigur "de fier", ceea ce este mai plauzibil decat "de gheata". In ultimul caz, citatul ar fi trebuit sa sune: "es Chlaidli vo Is". Este adevarat ca exista omuleti de gheata, dar exista ~i omuleti de metal. Cunosc un vis modern in care a aparut un omulet de metal negru, momentul ales fiind unul de cotitura, a~a cum se intampla ~iin basmul acesta despre Hans cel prost, care era pe punctul de a se casatori cu 0 printesa. Intr-o serie de viziuni moderne, batranulintelept care apare de mai multe ari are 0 data marime normala, cand se contureaza pe fundul unui crater inconjurat de stanci inalte, iar alta data, dimensiuni foarte reduse, cand se afla pe varful unui munte, in mijlocul unei stancarii joase. Acela~i motiv ilintalnim ~i la GOETHE, in basmul despre printesa piticilor care poate locui intr-o caseta.30 Din aceea~i categorie fac parte anthroparion, omuletul de plumb din viziunea lui Zosimos31, omuletii metalici din mine, dactilii cei iscusiti ai Antichitatii, homunculii alchimi~tilar, gnomii, brownies scotieni etc. M-am convins de "realitatea" unar atare reprezentari cu prilejul unui gray accident de mina, cand doi participanti ajun~i la suprafata dupa catastrora au avut viziunea colectiva a unui omulet cu gluga care, iqit din crapaturile inaccesibile ale peretelui ghetarului, I-a traversat, aruncandu-i pe amandoi intr-o panica cumplita. Am intalnit adesea motive care mi-au lasat impresia ca incon~tientul ar reprezenta lumea marimilor infinitezimale. Din perspectiva rationalista, aceasta ar putea fi derivata din sentimentul obscur ca in cazul unor astfel de viziuni avem de-a face cu ceva endopsihic, conchizandu-se ca, in fond, lucrul trebuie sa fie foarte mic pentru a-~i gasi loc in cap. Nu imparta~esc asemenea presupuneri "ra29 Este yorba de basmul Der Vogel Greif, Nr. 84 din culegerea Ki1lder u1ld Hllusmiirchen
alcatuita de fratii Grimm, II, pp. 29 ?i urm. Textul abunda in gre~eli fonetice. 30 Die 1leue Me/usille, Marchen. 31 Vezi studiul meu Eillige Bemerktmge1l zu dell Visi01lell des Zosimos.
228
Contribufii
la fenomenologia
spiritului in basm
jionaliste", de~i nu pot sustine cii ele ar fi intotdeauna gre~ite. Mai plallzibila mi se pare ipoteza cii inclinatia spre diminutivare, pe de 0 parte, ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!), pe de alta parte, sunt asociate surprinzatoarei nesigurante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul incon~tientului.32 Sentimentul uman al marimii, din care se alimen;:eazaconceptul nostru rational despre mare ~i mic"este subiectiv, fiind lipsit de valabilitate nu numai in domeniul fenomenelor fizice, ci ~i in ::cela al incon~tientului colectiv, care se afla dincolo de campul de ac:iune al specificului uman. Atman este "mai mic decat mic" ~i mai ;:nare decat mare, el are marimea unui deget, dar "acopera lumea prerutindeni intr-un strat gros de doua palme".33 Iar cabiriile sunt, dupa GOETHE, "mici la stat, dar mari ca putere. "34 Tot astfel, arhetipul baanului intelept este extrem de mic, aproape insesizabil, dar de tine 0 :orta care poate modifica destine, cum se poate constata dacii se mer5e la ddiicina lucrurilor. Arhetipurile, ca ~i lumea atomului, demonhreaza cii pe cat experimentul cercetatorului patrunde mai adanc in ::;:ilcrocosmos, pe atat energiile inlantuite acolo sunt mai distrugatoa-e. Nu numai cercetarea fizicii a aratat ca infinitezimalul are efecte mare, ci ~i cercetarea psihologicii. De cate ori, in momentele critice ale 1etii, nu depinde totul de un aparent nimic! Anumite basme primitive dau expresie naturii iluminatorii a arhelpului nostru, identificandu-l pe batran cu soarele. EI duce cu sine 0 :idie pe care 0 folose~te pentru a coace un dovleac. Cand a terminat .:e mancat ia din nou focul cu sine, ceea ce ii determina pe oameni sa .-1fure.35 Intr-un basm nord-american, batranul apare ca un vraci care .:etine focuP6 Spiritul se manifesta ca foc, a~a cum ~tim din Vechiul :-=:stament ~i din misterul Rusaliilor. Pe langa istqime, intelepciune ~i cunoa~tere, batranul este caracte::zat, a~a cum am amintit, ~ide calitati morale; mai mult, el pune la in_ intr-un basm siberian (1'.13, p. 62, Der ill Steill verwalldelteMml11) biHranul apare ca o raptura alba, de propor\ii uria~e. Vezi ~i studiul meu Zlir PsydJOlogie des Kindarchetypus. Fallst, II, Kabirel1szelle. lndianermarchen aus Sudamerika, p. 285 (Dos El1de der Welt ul1d der Fellerdiebstahl).
lndianermarchen
aus Nordamerika,
p. 74 (Geschichtel1
diebstahl).
229
VOI1Miil1iibllSdz:
Der Feller-
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
eereare taria moraHi a oamenilor ~i eonditioneaza darurile sale de IT'zultatul aeestei probe. Un exemplu deosebit de clar ne este oferit ' basmul estonian despre fiiea adevarata ~i fiiea vitregaY Ultima este fata orfana, foarte aseultatoare ~i ordonata. La ineeputul povestirii, . seapa furea de tors in fantana. Sare dupa ea, nu se ineacii ~i ajunge L. tara magicii unde intalnqte 0 vacii, un berbee ~i un mar ciirora Ie ll:deplinqte rugamintile. Apoi da peste 0 odaie de baie, unde se atla ..batran murdar care 0 roaga sa-l spele. Intre eei doi are loe urmatoar, diseutie: batranul: "Fata frumoasa, fat a frumoasa! Spala-ma, ea nu mi mai pot suporta atilt de murdar!" Fata: "Cu ee sa inealzese sob a?" Batranul: "Aduna bu~teni ~i gain at de eioara ~i fa focul eu ele." Insa ez aduee vreaseuri ~i intreabii: "De unde sa iau apa?" Batranul raspunde:: "Sub lojnita sta 0 iapa alba. Aduna-i urina intr-un eiubar!" Insa fa aduee apa eurata. "De unde sa iau 0 maturiea de baie?" "Taie coada iepii eelei albe ~i fa din ea 0 maturicii de baie!" Insa ea face una din ramuri de mesteaciin. "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra din pardoseala ~i freacii-ma cu ea!" Insa ea aduee sapun din sat ~i-I spala pe biitran. Ca rasplata batranul ii da un sipet phn eu aur ~i eu pietre pretioase. Cealalta fata este, fire~te, invidioasa, i~i aruncii ~i ea furea de tors in fantana, dar 0 gase~te imediat. Merge totu~i mai departe ~i face totul pc dos. Rasplata este ~i ea corespunzatoare. Motivul este atat de freeven! ineilt alte ilustrari sunt inutile. Superioritatea ~i generozitatea batranului il plaseaza in proximitatea divinitatii. In basmul Soldatul ~iprintesa neagrii38 se poveste~te cum in fiecare noapte printesa blestemata iese din sicriul ei de fier ~i-l ademene~te pe soldatul care paze~te mormantul ~i apoi il manancii. UnuJ din soldatii care urma sa fadi de garda se hotara~te sa fuga. "Iar cand se insera, soldatul se indeparta pe furi~, strabiitu munti ~i eampii §i ajunse la 0 paji~te foarte frumoasa. Dintr-o data in fata sa aparu UD omulet eu 0 lunga barba sura, care era chiar bunul nostru Dumnezeu, plecat in lume sa starpeasca raul pe care 11facea diavolulin fiecare noapte. «Incotro?» ilintreba omuletul eel sur ~i se arata doritor sa-l insoteascii. ~i vazand soldatul ca batranelul este atat de binevoitor ii marturisi cii a fugit ~i de ce a fugit." Urmeaza, ca de obicei, sfatul eel bun. 37 Nr. 35: Der Lolzn der Stie{toclzter Il/ld der Hallstoclzter, 38 Deutsche Marchen seit Grimm, pp. 189 ~iurm. 230
pp. 192 ~i urm.
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
~naceasta povestire, batrfmul este identificat in mod naiv cu Dumnezeu insu~i, a~a cum alchimistul englez Sir GEORGE RIPLEY il nume~te Jre"batranul rege" "antiquus dierum"39. Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva, luminoasa, favorabila, care ;:inde spre inalt ~i 0 alta, in parte negativa ~idefavorabila, in parte doar ;'tonid, deci neutra, care tinde in jos. Arhetipul spiritului nu face ex.::eptiede la regula. Chiar infati~area sa de pitic indid 0 diminutivare :imitativa, sens pe care il are ~i naturalitatea unei zeitati a vegetatiei, ve:::itadin lumea subpamanteana. Intr-un basm balcanic, batranul apa~ diminuat, in masura in care ~i-a pierdut un ochi.40 "Vilele" - un fel ':e duhuri rele inaripate - i I-au seas iar eroul trebuie sa aiba grija ca ~e sa i-I puna la lac. Prin urmare, batranul a pierdut 0 parte din lumi::a vederii, adid 0 parte din iluminarea ~i clarviziunea sa, rapita de de-onica lume a intunericului. Diminuarea sa prin atingerea lumii in~:mericului aminte~te de soarta lui Osiris, care ~i-a pierdut unicul ochi ;rivind un pore negru, adica pe Seth, sau de cea a lui Wotan care ~i-a ;.a:crificatochiulla izvorullui Mimir. In mod semnificativ, batranul din __ mul nostru dlare~te un tap, ceea ce arata d el insu~i are 0 latura :::tunecata. Intr-un basm siberian, batranul apare ca un mo~neag cu ~ singur picior, cu 0 singura mana ~i cu un singur ochi, care treze~te .::J mort cu un toiag de fier. Pe parcursul pove~tii el este omorat din ;;qeala de eel de mai multe ori reinviat, care astfel i~i distruge ferici-:0'3. Basmul este intitulat Biltranul cu 0 singura jumiltate ~i, in fapt, di;::ilnuarea sa provine din aceea d intr-un fel traie~te doar cu jumatate ~ trup. Cealalta jumatate este invizibila ~i apare in basm ca un uciga~ -are vrea sa-l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e~te sa-l IDoare pe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprins de fur ie, el ia ~i "aia batranului cu 0 singura jumatate, ceea ce indica identitatea celor :llorati. Prin urmare, batranul ar putea fi ~i contrariul sau, datator de ia dar ~i uciga~ - "ad utrum que peritus"41, a~a cum se spune derre Hermes. Daca a~a stau lucrurile, atunci din motive euristice, precum ~i din ~te motive este recomandabil ca acolo unde batranul apare ca "modest" Der Alte der Tnge. In a sa Cnntilena. Balkanmarchen, Nr. 36: Der Konig l/nd seille drei Solme. PRUDENTIUS, COlltm Symmaclzum, vezi !ZAHNER Die seelellheilCllde Bll/me, p. 182.
231
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sau "binevoitor" sa ne uitam cu atentie in jur. In legatura cu basmul e~tonian amintit la inceput despre baiatul care a pierdut vaca se poate na~te banuiala ca batranul aparut la momentul oportun ~idispus sa ajute este cel care mai inainte a furat vaca pentru a-i oferi protejatului sa un motiv solid de a fugi in lume. Experienta cotidiana ne arata ca presupunerea noastra este corecta, caci adesea cunoa~terea superioara dar subliminala pune la cale cele mai nepliicute incidente pentru a-I inspaimanta pe Augustin cel prost care este eul con~tient ~i a-I aduce pe drumul adevarat, pe care, din cauza prostiei, nu l-ar fi gasit niciodata singur. Daca orfanul nostru ar fi biinuit ca biitranul este cel care a furavaca, l-ar fi privit ca pe un gnom rautiicios sau ca pe un demon. Batranul este caracterizat deci de 0 latura negativa, a~a cum ~amanul primitivilor apare, pe de 0 parte, ca vindecator iar pe de alta parte ca un temut otravitor, insu~i cuvantul 'PaPf.lO::KOV insemnand atat medicamen cat ~i otrava. In sfar9it, otrava poate juca in realitate ambele funqii. Ambivalenta biitranului, care-l apropie de zane, este ilustrata de figura extrem de instructiva a lui Merlin. $i daca in anumite cazuri ei poate phea a fi insa~i intruchiparea binelui, in altele imbraca hainele raului. Atunci el devine vrajitorul cel rau care face raul de dragul raului. Intr-un basm siberian,42 biitranul este un spirit rau care "duce pC' cap doua lacuri in care inoata doua rate". El se hrane~te cu carne de om. Basmul ne spune cii eroul ~i oamenii sai s-au dus la 0 petrecere In satul vecin 9i ~i-au lasat cainii acasa. Insa ace~tia au hotarat conforrr: proverbului "cand pisica nu-i acasa 90arecii joaca pe masa" sa faca ~iei o petrecere. In momentul culminant s-au repezit asupra proviziilor de carne ~i le-au devorat. Cand s-au intors acasa 9i au vawt paguba, oamenii au alungat cainii, care s-au refugiat in padure. "Creatorul ii spune ]ui Ememqut, eroul basmu]ui: «Du-te cu nevasta ta ~icauta cainii!»'" Pe drum, erou] este surprins de un visco] infrico9ator 9i se adaposte9te in casa spiritului rau. Urmeaza cunoscuta scena a diavolu]ui pacalit Tatallui Ememqut se nume9te "creatoru]" dar tatal celui din urma, "de-sine-insu9i-creatul", pentru ca 9i-a fost sie~i creator. Dqi nicaieri in basm nu se spune ca batranul cu doua lacuri pe cap i-ar fi ademenit pe erou ~i pe nevasta sa pentru a avea cu ce sa-~i potoleasca foamea, 42 Nr. 36, Die HUl1de des Schiipfers.
232
Contribu\ii
1afenomeno1ogia spiritu1ui in basm
totu~i putem presupune ca un spirit a pus stapanire pe caini, i-a determinat sa petreaca asemenea oamenilor, pentru ca apoi, contrar obiceiului lor, sa fuga in padure, unde vor trebui cautati de Ememqut. Viscolul care-I sile~te pe erou sa se refugieze in casa spiritului riiu nu pare :lici el intamplator. Sfatuitorul este in acest basm creatorul, fiul de-sine-insu~i-creatului, ceea ce da na~tere unei probleme foarte com plica~e,a carei dezvoltare preferam sa 0 lasam in seam a teologilor siberieni. Intr-un basm balcanic, batranul ii da prinei fara copii sa manance un mar, dupa care ea ramane insarcinata ~i na~te un cop iI, al carui na~ este, prin intelegerea initiala, insu~i Mtranul. Copilul este insa un drac de baiat care-i bate pe toti ceilalti copii ~i omoara vitele pastorilor. Timp de zece ani baiatul n-a fost botezat. Batranul apare, ii infige un rutit in picior ~i-I nume~te "printul cutit". Fiul dore~te apoi sa pIece in !ume, ceea ce tatal, dupa 0 lunga ezitare, ii permite. De cutitul infipt in _icior depinde viata sa: daca il scoate altcineva, moare; daca ~i-I scoa-e singur traie~te. In cele din urma cutitul devine fatal pentru el, 0 Mana vrajitoare smulgandu-l in timpul somnului. £Ioul moare dar este :eadus la viata de cei doi prieteni pe care ~i-i facuse.43 Aici Mtranul este 'e ajutor, dar ~i creatorul unor destine periculoase ar fi putut foarte ine sa evolueze spre rau. Raul se manifesta clar ~i de timpuriu in cacacterul violent al tanarului. Tot intr-un basm balcanic intalnim 0 varianta demna de atentie a motivului nostru. Un rege i~i cauta sora rapita de un strain. Pe drum se opre~te la coliba unei femei biitrane, care-l avertizeaza ca nu crebuie sa-~i continue cautarea. Un porn incarcat cu fructe, care se rerrage mereu din fata sa, il indeparteaza de coliM. Cand in cele din ~rma se opre~te, din coroana sa coboara un batran. II gazduie~te pe ::-ege~i-l conduce in targul un de locuia sora sa, devenita sotia batraului. Ea ii spune regelui ca sotul ei este un spirit rau, care-I va ucice. $i intr-adevar, dupa trei zile, regele dispare. Fratele sau mai tanar =.Ieaca la randu-i sa-l caute ~i omoara spiritul eel rau transformat in - alaur. Prin aceasta este risipita vraja ~i in locul spiritului apare un arbat tanar ~i frumos care se casatore~te cu sora regelui. Batranul, [are la inceput apare ca zeitate a vegetatiei, se afla intr-o evidenta re-
.J
Balkanmarchen
Nr. 9: Die Tnte1l des Znrellsoll11es fllld seiller beidell Gefiihrten.
233
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
latie cu sora. EI este un uciga~. Intr-un episod intercalat este invinui: ca a vrajit un ora~ intreg, locuitorii devenind de "fier", adica imobili rigizi ~i tacuti.44 De asemenea, el 0 tine captiva pe sora regelui ~i nu-; mai ingaduie sa se intoarca la rudele ei. Astfel ne este sugerat fapt~ ca sora este posedata de animus. Batri'mul este conceput deci ca an:musul sorei. Felul in care regele este implicat in posedarea de care Sllfera sora sa, cautarea acesteia ne arata ca ea reprezinta anima fratelui. Prin urmare, arhetipul destinal s-a instapanit mai intai asuprc. animei regelui, silindu-l sa pIece In cautarea farmecului vietii, a "bunului de pret greu de atins", ceea ce-l transforma In erou mitic, adj· ca In personalitate superioara - 0 expresie a sinelui sau. Aici batranul aqioneaza exclusiv ca raufacator ~i trebuie inlaturat cu fOQ2. pentru ca apoi sa reapara ca sot al sorei-anima, de fapt ca mire al st:fletului, celebrand incestul sfant ca simbol al unirii contrariilor. Aceasta frecventa ~i indrazneata enantiodromie inseamna nu numai intinerirea ~i transformarea batranului; ea sugereaza 0 intima rela~e secreta Intre bine ~i rau. In basmul amintit, arhetipul batranului apare deci sub chipul rauracatorului, angajat in transformarile ~iperipetiile procesului individu2tiei, care evolueaza spre hieros gamos. In basmul rusesc despre regele pi!durii, evolutia are sens invers. La inceput, regele padurii se arata binevoitor ~i generos, dar apoi nu mai vrea sa-l ajute pe sarmanul baiat, a~ in cat evenimentele principale ale povestirii se reduc la diferitele incercari ale tanarului de a scapa din ghearele vrajitorului. Cautarea estc inlocuita de fuga, care pare sa aduca acelea~i beneficii ca aventurile cele mai periculoase, caci la sfar~it eroul 0 ia de sotie pe fiica regelui iar Vrajitorul trebuie sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.
d. Simboluri teriomorfe ale spiritului in basm Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa daca nu am IU2 In considerare 0 modalitate particulara de manifestare, ~i anume ce2 teriomorfii. Aceasta se incadreaza in teriomorfismul zeilor ~i al de44 Nr. 35: Der Schwiegersol11/ aus der Fronde. 234
Contributii
la fenomenologia
spiritului in basm
onilor ~i are aceea~i semnificatie psihologicii. Intruchiparea aniala arata ca funqiile ~i continuturile respective se afla inca in doeniul extrauman, cu alte cuvinte dincolo de con~tiinta umana. De .r.::eeaele participa la demonicul suprauman, pe de 0 parte, ~i la anialicul subuman, pe de alta parte. Insa aceasta distinqie este vala:Jila doar in planul con~tiintei, unde corespunde unei cerinte a gan.:.irii. Logica spune: "Tertium non datur", cu alte cuvinte nu putem ;andi contrariile in unitatea lor. Prin urmare, suprimarea unei anti-omii poate fi pentru noi doar un postulat. Pentru incon~tient lu:rurile stau cu totul altfel, continuturile lui fiind in sine paradoxale u antinomice, inclusiv categoria existentei. Dacii cineva care nu de.we cuno~tinte psihologice vrea sa-~i facii 0 imagine despre acest >pect este recomandabil sa studieze misticii cre~tini sau filosofia in.::iana. Acolo va gasi influentele cele mai pregnante ale antinonimi.:ii incon~tientului. De~i in basmele analizate pana acum batranul a avut 0 infati~are ::mana ~i un comportament uman, totu~i aptitudinile sale vrajito-~?ti, precum ~i superioritatea sa spiritual a indica 0 dimensiunea exaumana sau supra - ~i subumana - atat in bine cat ~i in rau. As~ectul teriomorf nu inseamna nici pentru primitiv, nici pentru in-on~tient 0 diminuare valarica, ciici intr-o anumita privinta anima~ este superior omului. EI nu s-a ratacit incii in con~tiinta sa, nu a us nici uneia din f0rtele care-l anima un eu Indaratnic, ci impIi-e~te aproape complet im pulsurile interioare. Dacii animalul ar fi ;:on~tient, el ar fi mai smerit decat omu\. Legenda despre pacatul orijnar contine 0 invatatura profunda; ea este expresia sentimentului scur cii emanciparea eului con~tient reprezinta un fapt luciferic. De ,2 inceputurile ei, istoria universala consta in confruntarea dintre senrimentul de inferioritate ~i supraevaluarea de sine a omului. Intelep.:iunea cauta linia de mijloc ~i jspa~e~te aceasta cutezanta prin pri;:;1ejdioasa inrudire cu demonu] sau animalul, fiind adesea interpre-ata gre~it in plan moral. Adesea intalnim in basme motivul animalelor care ajuta eroului . •.cestea se comporta ~i vorbesc asemenea oamenilor ~i dau dovada de intelepciune care 0 depa~e~te chiar pe cea a omului. In astfel de cazuri se poate afirma cu indreptatire ca arhetipul spiritului este expri235
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
mat teriomorf. Intr-un basm german45 se poveste~te cum tanarul czre-~i eauta prin~esa disparuta Intalnqte un lup care-i vorbe~te: "Nu r~ teme ~ispune-mi Incotro te duci." Tanarulli poveste~te necazul sau i; lupul ii daruie~te un fir din blana lui cu ajutorul earuia 11poate che ori de cate ori este nevoie. Acest episod se desfa~oara exact la fel ca ir:taInirea cu batranul. In aceea~i poveste se manifesta ~i latura negati\""= a arhetipului. Pentru ilustrare voi reproduce In continuare In mod ri-zumativ basmul. Pe cand pazea porci in padure, tanarul descopera un copac uria~ ax earui ramuri se pierdeau In nori. "Cum s-o vedea lumea privita di: varfullui?" se Intreaba tanarul. Apoi se urca ~i se tot urea In copac <2: e ziua de lunga, fara a ajunge la ramuri. Pentru ea se Intuneca trebl';~ sa Innopteze pe ciotul unei ramuri. A doua zi continua sa se ca~ere spre pranz ajunge la comana. De-abia pe seara da de un sat c1adit 1;;tre ramuri. Locuitorii satului Ii ofera gazduire peste noapte. In diminea~a urmiitoare se ca~ara mai departe. Spre pranz ajunge la un cas unde locuia 0 fecioara. Aici afla ea mai sus nu se poate merge. Este fii unui rege pe care a rapit-o un vrajitor. Tanarul ramane In castel una i se permite sa intre In to ate camerele cu exceptia uneia. Insa curiozitatea se dovede~te a fi irezistibila: el intra In camera ~i giise~te acolo u;;. corb, flXat pe perete cu trei cuie, dintre care unulli strapunge gatul iar celelalte doua, aripile. Corbul se plange de sete iar tanarul, milos, Ii Ci sa bea. La fiecare Inghi~itura cade cate un cui. La a treia Inghititura corbul este liber ~i zboara pe fereastra. Cand printesa aude de cele ir:tamplate, Ii spune inspaimantata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit ... acum ma va lua ~i pe mine!" ~i Intr-adevar, nu dupa mult timp, disparu ~iea. Tanarullncepe s-o caute ~i Intalne~te pe drum, a~a cum am arat2.: mai sus, lupul. Apoi va Intalni un urs ~i un leu, care de asemenea Ii vo~ da un fir din blana lor. Pe deasupra, leulli dezvaluie ca printesa este retin uta In apropiere, Intr-o cabana de vanatoare. Tanarul ajunge la printesa, dar afla ea nu 0 poate rapi pentru ea vanatorul are un cal alb cu trei picioare atoate~tiutor care-I va avertiza negre~it. Totu~i tanarul mcearca sa fuga cu printesa. Vanatorulli prinde, dar lIlasa pe tanar 45 Die pri/lzessin
auf de11l Bau11l (Deutsche
Marchen seit Grimm).
236
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basl11
Ieee deoarece ~i acesta Ii salvase viap pe cand era corbo In timp ce vaniitorul se afla in padure, tanarul se strecoara din nou in cabana ~i 0 convinge pe printesa sa afle cum ~i-a obtinut vanatorul calul eel istet. Printesa il iscode~te pe vanator care-i poveste~te, in timpul noptii, ca in apropiere locuie~te 0 vrajitoare care cre~te cai fermecati. Cel care reu~e~tesa pazeasca manjii timp de trei zile poate sa-~i aleaga un cal din herghelie. Mai demult ea ofere a ~i doisprezece miei pentru a astampafa foamea celor doisprezece lupi care traiau in padure pe langa gospodaria ei. Dar vrajitoarea nu-i daduse nici un miel. Lupii I-au urmarit ~i au reu~it, la trecerea granitei, sa-i smulga balanului sau un picior. De aceea are el doar trei picioare. Tanarul, care se afla ascuns sub pat, a auzit totu!. Chiar a doua zi, tanarul se tocme~te la vrajitoare cu conditia sa-i ea nu numai calul pe care ~i-l va alege, ci ~i cei doisprezece miei. '-rajitoarea este de acord. Ea Ie porunce~te manjilor sa fuga iar tana~lui ii da drept hautUr3. rachiu, pentru a-I adormi. Tanarul 11bea, :doarme iar manjii fug in padure. In prima zi, eroul ii aduna cu aju~orullupului iar in cea de a doua ~i a treia, cu ajutorul ursului ~i al eului. Acum tanarul i~i poate pretinde rasplata. Fata cea mica a vraitoarei ii dezvaluie care este calul mamei ei, fire~te eel mai bun cal, ·ot un cal alb. Tanarul 11va pretinde. Insa de indata ce-l scoate din p-ajd, vrajitoarea ii gaure~te copitele ~i-i suge maduva din oase. Apoi ?Iegate~te din maduva 0 prajitura pe care i-o da tanarului pe drum. Calul s-a transformat intr-o martoaga, insa tanarul ii da sa manance .;rajitura ~i calul i~j recapata imediat fortele. El ~i stapanul sau para~c neviitamati pad urea, dupa ce au potolit foamea celor doispreze:::e lupi cu cei doisprezece miei_ Tanarul 0 rape~te din nou pe printe3.3 ~i pleaca amandoi pe calul fermecat. Biilanul vanatorului i~i aver::izeaza stapanul ~i fugarii sunt repede ajun~i din urma pentru ca hamul cu patru picioare refuza sa alerge. Cand vanatorul este aproa~e, balanul cu patru picioare ii striga celui cu trei picioare: "Surioa3, trante~te-l!" Vrajitorul este trantit ~i calcat in picioare de cei doi .:ai. Tanarul 0 a~aza pe printesa pe calul alb cu trei picioare ~i astfel -- indreapta spre regatul tatalui fetei unde se vor casatori. Calul alb .::: patru picioare il roaga pe tanar sa reteze capul sau ~i al surorii sale, :ei doi preracandu-se intr-un print impunator ~i intr-o prea-frumoa237
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sa printesa, care pleacii dupa un timp au pIe cat in "regatullor". Ei fusesera cil.ndva prefacuti in cai de ciitre vfmator. Nu numai simbolul teriomorf al spiritului este interesat in acest basm, ci ~i faptul cii funqia cunoa~terii ~i a intuitiei sunt reprezentate printr-un animal de ciilarie. Aceasta inseamna cii spiritul poate fi proprietate. Astfel, balanul cu trei picioare este proprietatea vanatorului demonic iar cel cu patru picioare a vrajitoarei, mai intai. Aici spiritul este, pe de 0 parte, funqie, care asemenea unui obiect i~i poate schimba posesorul, iar pe de alta parte subiect autonom (vrajitorul ca proprietar al calului). Eliberand calul alb cu patru picioare din mainile vrajitoarei, tanarul elibereaza un spirit sau un gand de dominatia incon~tientului. Vrajitoarea inseamna aici, ca ~i in alte locuri, mater natura, respectiv starea originara, a~a-zis "matriarhala" a incon~tientului, ceea ce indica 0 structura psihicii in care incon~tientului i se opune cloar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie. Calul alb cu patru picioare se dovede~te superior celui cu trei picioare, intrucat ii poate porunci. Deoarece cuaternitatea este un simbol al totalitatii iar totalitatea joaca un rol important in lumea de imagini a incon~tientului46, victoria primului asupra ultimului ne apare ca fireasca. Insa ce semnificatie are opozitia dintre triada ~i cuaternitate, cu alte cuvinte ce inseamna triad a fata de totalitate? Problema amintita se nume~te in alchimie axioma Mariei, Insotind aceasta filosofie de mai bine de un mileniu, pentru ca in ce\e din urma sa mai fie reluata in Faust (scena cabirilor). Forma sa literara cea mai timpurie 0 gasim in cuvintele introductive la Timaios, amintite ~ide GOETHE.47La alchimi~ti, triadei divine ii corespunde Tara echivoc 0 triada inferioara, htonica (diavolul cu trei capete la DANTE),aceasta consta intr-un principiu a ciirui simbolisticii tradeaza inrudirea cu raul, de~i nu este obligatoriu ca ea sa exprime doar rauL Mai curand, totul indica faptul di raul, respectiv simbolul sau cu46 Privitor la cuaternitate Religion
~iPsychologie
recomand lucrarile mele mai vechi, in special PsyclJO/ogie wid und A/chemie.
47 Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosc este cea a celor patru fii ai lui Horus, dintre care trei apar uneori cu capete de animal iar unul cu cap de om. Din punct de vedere cronologic, la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiel a celor patru figmi, care reapar sub forma celor patru at rib ute ale evangheli~tilor. Dupa cum se ~tie, trei sunt cu cap de animal iar unul are cap de om (ingerul).
Contribufii
la fenomenologia
spiritului in basm
rent, apartine familiei acelor figuri care descriu intunecatul, nocturnul, inferiorul, htonicul. Inferiorul se raporteaza, in aceasta simbolistica, la superior ca 0 corespondenta opusil48, cu alte cuvinte, el este conceput, asemenea superiorului, ca triada. Trei ca numar masculin este aici in mod logic subordonat vanatorului celui rau, pe care il putem intelege din perspectiva alchimica drept 0 triada inferioara. Patru, ca numar feminin, este insa atribuit batranei. Ambii cai sunt animale fermecate, care vorbesc ~i detin cuno~tinte ~i reprezinta de aceea spiritul incon~tient, subordonat intr-un caz vrajitorului iar in celalalt vrajitoarei. Relatia dintre triada ~i cuaternitate este mai intai aceea a opozitiei masculin-feminin; apoi cuaternitatea este un simbol al totalitatii, nu ~i triada. Aceasta trimite, conform alchimiei, la 0 opozitie, intrucat 0 triada presupune intotdeauna 0 alta, a~a cum lumina presupune intunericui, binele, raul, superiorul, inferiorul. Opozitia implica din punct de vedere energetic un potential, iar unde exista potential, acolo exista ~i posibilitatea unei desfa~urari, caci tensiunea creata de opozitii tinde pre descarcare. Daca ne reprezentam cuaternitatea ca patrat ~i-l impartim pe acesta printr-o diagonala in doua jumatati, atunci iau na~tere doua triunghiuri ale caror varfuri sunt indreptate in directii opue. A~a cum aceasta reflexie simpla deriva triada din cuaternitate, tot astfel vanatorul ii explica printesei ca balanul sau a avut la inceput patm picioare, un picior fiindu-i smuls de cei doisprezece lupi. Faptul de a avea trei picioare se datoreaza deci unui accident petre cut in momenul in care calul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celei intunecate. In limbaj psihologic, aceasta inseamna ca atunci cand totalitalea incon~tienta a devenit manifesta, patrunzand in sfera con~tiintei, unul din cele patru elemente ramane in urma, retinut de horror vacui aJ incon~tientului. Astfel ia fiinta 00 triada careia Ii corespunde, a~a cum tim nu din basme ci din istoria simbolurilor, 0 triad a opusa49, ceea ce inseamna ca apare un conflict. ~i aici ne-am putea intreba impreuna al patrulea, dragul meu Timaios, cu SOCRATE: "unu, doi, trei -insa din cei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde, unde a ramas el oare?"50 ." In Tnbuln Smnmgdil1a intalnim propozilia: "Quod est infernis, est sicut quod est superius", p. 2. ,9 Vezi PsycllOlogie l/lld Alchemie; pentru detalii, Der Geist Mercurius. -,0 Acest pasaj obscur a fast atribuit unei .,ciudate toane" a lui PLATON.
239
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
El a riimas in imperiul mumei celei intunecate, retinut de nesatul de lup al incon~tientului, care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera • schimb 0 ofrand a corespunzatoare. Vanatorul, respectiv batranul vrajitor ~i vrajitoarea corespunc imaginilor negative ale parintilor din lumea magica a incon~tientului. In basm, vanatorul apare mai intai sub forma unui corbo El a rapit-o pe printesa ~i0 tine prizoniera. Printesa 1lnume~te "diavol". Dar elinsu~i se afla, in mod surprinzator, inchis intr-o camera interzisa a castelului, unde este tintuit cu trei cuie de perete, cu alte cuvinte ca ~i crucificat. El este prizonier, ca orice paznic de prizonieri ~i blestemat, ca oricine blestema. Inchisoarea ambilor este un castel vrajit aflat in varful unui copac uria~, probabil copacullumii. Printesa apartine lumii de sus, din apropierea soarelui. Deoarece este tinuta prizoniera in copacullumii, ea este un fel de anima mundi, care a ajuns in puterea intunericului. Acestuia, captura pare sa nu-i priasca, rapitorul fiind e1 insu~i crucificat, ~i anume cu trei cuie. Crucificarea inseamna eviden o chinuitoare dependenta ~i suspendare, pedeapsa celor temerari care au indraznit sa se aventureze in sfera principiului opus ca un Prometeu, ceea ce corbul, care este identic cu vanatorul, a ~i faptuit. El a furat din luminoasa lume de sus un suflet pretios, fapta care atrage dupa sine ca pedeapsa tintuirea la perete in varful celest al copacului lumn. lnstrumentul de proscriere specific basmului este triad a cuielor. De~ basmul nu ne spune cine a tintuit corbul, s-ar parea ca a fost yorba de un blestem triadic. Tanarul erou care s-a catarat in copacullumii ~i a patruns in castelul fermecat, un de 0 va elibera pe printesa, are voie sa intre in toate camerele cu exceptia uneia, cea in care se afla corbuPI A~a cum este interzis de a manca din pomul paradisiac, tot astfel nu se poate intra in respectiva camera, ceea ce pana la urma se va intampla, caci nimic nu treze~te interesul ca 0 interdiqie, despre care se poate spune ca este calea cea mai sigura spre nesupunere. In mod evident, intentia secreta care-l anima pe erou nu este atM cea de a a elibera pe printesa, ci mai curand cea de a-l elibera pe corbo De indata ce-l vede pe erou, corbulinGRIMM (I, Nr. 55: MariC11kil1d), in camera interzisa se afla "Trinitatea", se apre semnificativ.
51 In basmullui
ceea ce
111i
240
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
epe sa tipe jalnie ~i sa se planga de sete52 iar tanarul, euprins de mila, !l invioreaza nu cu isop ~i otet ci eu apa proaspata, eeea ee duee la ime"ata desprindere a euielor, permitandu-i eorbului sa zboare pe fereas::ra.Astfel, spiritul rau este pus in libertate, se transform a in vanator, 0 :ipe~te pentru a doua oara pe printesa ~i 0 inch ide de data asta pe pa:Dant intr-o cabana de vanatoare. Intentia secreta este partial dezvalui·"c printesa trebuie adusa pe pam ant din lumea de sus, eeea ee nu este ::u putinta rara eontributia spiritului rau ~i a nesupunerii umane. Insa deoareee ~i in lumea umana vanatorul de suflete 0 stapane~te ;e printesa, eroul trebuie din nou sa intervina, obtinand prin vicle~ug, 3¥ cum am aflat, balanul eu patru pieioare de la vriijitoare, eu ajuto::ul caruia va infrange balanul cu trei pieioare - temeiul puterii vana:orului. Triada este eea eare-l blestema pe corb ~i tot triada eonstituie =-uterea spiritului rau. Aeestea sunt eele doua triade orientate in diree.. opuse. Din eu totul alt domeniu, ~i anume eel al experientei psihologiee, ;rim ca trei din eele patru funqii psihiee se diferentiaza, adici:ipot deni eon~tiente, in timp ee 0 a patra ramane ata~ata de solul matern, ....e ineon~tient ~i este eonsiderata drept funqia "inferioara". Ea eonsti'e calcaiullui Aehile ehiar pentru 0 con~tiinta de-a dreptul eroica. In::::;--un punet anume eel puternie este slab, eel istet, prost, eel bun, rau; .-eciproea este de asemenea adevarata. Conform basmului triada este 0 ;:uaternitate ciuntita. Daca eelor trei picioare Ii se poate adauga un al ;atrulea, atunei soar constitui unitatea. De altfel, a~a ~i suna enigma=::
Inca AELIAN(De l1atura al1imalium, I, 47) relateaza ca Apollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiy ca un corb insarcinat cu caratul apei a intarziat prea mult.ln foldorul german se spune ca in iunie sau august corbul trebuie sa sufere de sete pentru ca doar el nu a fast tulburat de moartea lui Cristos sau pentru ca, trim is de Noe, nu s-a mai in tors. (PANZER,ZeitsclIrift fiir deutsche Mythologie II, p. 171 §i KOHLER,Kleil1eI, 3). 0 prezentare exhaustiya priyitoare la corb ca re Schriftel1 zur MiirchenforslzlllIg il1 der patristischel1 alegorie a raului ne of era RAHNERin Erdgeist WId Himmelgeist Theologie. Pe de alta parte corbul se afla intr-o rela\ie stransa fata de Apollo, in calitatea pe care a are de animal sfant al acestuia: de asemenea, in BibEe eorbul apare intr-o lumina pozitiya (Ps. 147,9: "El [Dumnezeu] da hrana yitelor §i puilor corbului dnd striga"; lay 38, 41: "Cine pregate§te corbului hrana dnd puii lui striga spre Dumnezeu ... ?" La fel in Luea 12,42. Ca adeyarate "spirite utile" ei apar in Regii, 17, 5, unde ii adue zilnie mancare lui Elias.
24]
Arhetipuriie
~i incon~tientul eoleetiv
tica axioma a Mariei: "Din trei apare unul [ca] al patrulea" (f:K ,0 ,pi,OD ,0 8V n':w;p,ov)53, ceea ce inseamna ca atunci cfmd din treilea se na~te al patrulea, simultan apare ~i unitate. Partea care s-_ pierdut ~i care se afla in posesia lupilor marii mume reprezinta intr-adevar doar un sfert, dar alcatuie~te impreuna cu celelalte trei acea totalitate care suprima disocierea ~i conflictul. Cum se explica insa faptul ca sfertul respectiv este el insu~i, conform simbolisticii basmului, 0 triada? Raspunsul nu ni-l poate ofer: amintita simbolistica, ap ca sun tern nevoiti sa apelam la material psihologiei. Am afirmat mai inainte ca trei dintre funqiile psihice .pot diferentia ~i ca doar una ramane prizoniera incon~tientului. Aceasta afirmatie are nevoie de precizari suplimentare. Experienta ne aratl ca diferentierea reu~e~te, doare aproximativ, in cazul unei singure functii, care de aceea este considerata functia superioara sau principala ~. care, aliituri de introversie ~iextraversie, determina tipul atitudinii con~tiente. Ei i se aliitura una sau doua funqii auxiliare, mai mult sau mal putin diferentiate, care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere. ceea ce inseamna ca nu pot fi atat de liber utilizate. lata de ce ele sun' caracterizate de 0 mai mare spontaneitate decM funqia principala, care se dovede~te intr-o mai mare masura fidela ~i binevoitoare fata de intentia noastra. Dimpotriva, cea de-a patra funqie, cea inferioara, este inaccesibila pentru vointa no astra. Ea se manifesta cand ca un spiridU$ care ne provoaca bizare tulburari, cand ca deus ex machina. Din aceasta expunere reiese ca nici funqiile diferentiate nu s-au eliberat total de inradacinarea in incon~tient, partial fiind inca in puterea acestuia . operand sub influenta lui. Celor trei funqii diferentiate care stau la dispozitia eului Ie corespund trei fragmente incon~tiente, care nu s-au eliberat inca de incon~tient.54 $i a~a cum celor trei funtii partial con~tiente ~i diferentiate Ie corespunde 0 a patra functie, nediferentiata, ca un factor perturbator mai mult sau mai putin penibil, tot astfel functia superioara pare a fi cel mai inver~unat du~man al incon~tientului. Pentru a nu lasa nementionata 0 subtilitate deosebita trebuie sa spunem ca a~a cum diavolul se deghizeaza cu placere in Inger alluminii, tot ast-
i.
53 Vezi Psyc1lOlogie und Alc1zemie, Index, Maria Prophetissa. 54 intr-un basm nardie ele apar ea trei prin\ese ingropate pana la gat in pamant, care trebuie saivate (Norwegen, Nr. 24: Die rirei Pril1zessillel1 im Weij3lol1d).
242
Contributii
la fenomenologia
spiritului in basm
:d funqia
inferioara influenteaza in secret ~i cu rea intentie mai ales ::i.mctiaprincipala, dupa cum aceasta 0 reprima in special pe prima.55 Aceste dezvoltari, din pacat destul de abstracte, sunt necesare pen:ru a lumina intr-o anum ita masura conexiunile rafinate ~i aluzive ale . asmului nostru de 0 "simplitate copilareasca", dupa cum se spune de bicei. Cele doua triade - una care blameaza raul ~i alta care-i face ;uterea - corespund exact structurii functionale a psihicului nostru n~tient ~i incon~tient. Basmul ca un produs spontan, naiv ~i nereflec·.at al sufletului nu poate exprima de cat ceea ce este sufletul. De aceea, ::u numai basmul nostru reprezinta aceste relatii structurale ale psihi.::llui, ci ~i alte nenumarate basme.56 Basmul analizat ilustreaza cu 0 rara calitate caracterul contradictoal arhetipului spiritului, pe de 0 parte, ~i colaborarea derutanta a tinomiilor in direqia unei superioare con~tientizari, pe de alta. Ta~rul porcar care escaladeaza uria~ul copac allumii pornind de jos, de .2 nivelul animalitatii, ~i-~iafla in luminoasa lume de sus fecioara ani:a - printesa de inalta obar~ie - simbolizeaza ascensiunea con~tiin:5 de la treptele inrudite animalitatii pana la punctul inalt ~i bogat in ;erspective, care ilustreaza extrem de sugestiv amplificarea orizontului :on~tiintei.57 De indata ce con~tiinta biirbatului a atins acest nivel, il va :.:Jtampina acolo pandantul sau feminin - anima.58 aceasta este per--nificarea incon~tientului. Intalnirea cu anima arata cat de nepotrivit ~te sa numim incon~tientul "sub con~tiinta", ci el se afla chiar deasu~, cu mult deasupra, a~a in cat eroul ajunge doar cu greu acolo. Acest -::con~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sen.21 ca cel ce ajunge aici, asemenea eroului nostru, se afla fata de "sub:on~tient" la aceea~i inaltime ca fata de suprafata pamantului. Dimpo. a. Va face neplacuta descoperirea ca anima, printesa suflet, anima III
=
Pentm teoria functiilor psihice vezi Psychologische Typen. -.~ Pentru profanul in acest domeniu doresc sa adaug ca teoria structurala a psihicului nu a fost elaborata pe baza basmelor ~i a miturilor, ci a experientelor ~i observatiilor cercetarii psiho-medicale, gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cercetarea comparativa a unor domenii care par foarte indepartate de medicina. - Este vorba de 0 enantiodromie tipica: pe acest drum nu va urca la nesfar~it, ci, intrucat trebuie sa realizeze ~i cealalta latura a fiintei sale, va ~i cobor!. Clnd zare~te copacul uria~, tanarul se intreaba: "Cum s-o vedea lumea privita din varfullui?"
243
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
sa luminoasa din inalt se afla acolo sus vrajita ~itot atat de nelibera o pasare intr-o colivie de aur. Intr-adevar, acel cineva se va putea lauda ca a depa~it nivelul de jos al unei insensibilitati animale, insa in sufletul sau se afla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterne intunecate, tinand de lumea subterana, intruchipata de un corb - aceasta cunoscuta figura teriomorra a diavolului. La ce-i mai pot servi altitudinea ~i orizontullarg cand iubitul sau suflet tanje~te in inchisoare! Mai mult, aparent sufletul face jocullumii subpamantene ~i inceard sa-l impiedice pe tanar sa afle secretul intemnitarii sale, interzicandu-i accesul intr-o anum ita camera. In realitate, interdictia il conduce pe tanar intr-acolo. Este ca ~i cum incon~tientul ar avea doua maini, fiecare dintre ele racand intotdeauna contrariul a ceea ce face cealalta mana. Printesa dore~te ~i nu dore~te sa fie eliberata. Insa ~i spiritul rau a cazut intr-o curs a: el a vrut sa fure un suflet fn,lmos din lumea de su ceea ce ca fiinta inaripata a ~i reu~it, rara a se gandi ca prin aceasta va fi el insu~i pedepsit in lumea de sus. De~i este un spirit intunecat, el nazuie~te spre lumina. Aceasta este justificarea sa secreta, a~a cum tintuirea reprezinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atata timp cat spirit rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici printesa nu poate ajunge pe pamant iar eroul ramane in paradis. Insa aici comite pacatul nesupunerii, ceea ce face cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rap ire a printesei. In pofida acestor urmari negative, printesa ajunge pe pamant, iar corbul demonic ia chipul uman al vanatorului. Astfel anima cea luminoasa ~isupralumeasca, precum ~iprincipiul raului sunt aduse la dimensiuni umane, devenind tangibile. Atot~tiutorul cal cu trei picioare al vanatorului intruchipeaza puterea acestuia. El corespunde partilor incon~tiente ale funqiilor diferentiate.59 Vanatorul personifica funqia interioara, care se manifesta ~i la erou sub forma curiozitatii ~i a apetitului pentru aqiune. Intr-o faza ulterioara, eroul se apropie ~i mai mult de vanator: ca ~i aceasta i~i ia calul de la vrajitoare. Dar spre deosebire de erou, vanatorul omite sa ia impreuna cu calul ~i cei 59 Atot~tiinta piirtilor incon~tiente ale funqiilor diferentiate este desigur 0 exagerare. in realitate acestea dispun de - sau mai bine spus sunt influentate de - perceptiile ~ amintirile sublimale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale ale incon~tientului. Acestea sunt cele care transmit activitiitilor incon~tiente informatii de 0 surprinziitoare exactitate.
244
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
doisprezece miei pentru a hrani cei doisprezece lupi, care apoi Ii vor vatama calul. Vanatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pentru ca este un simplu hot. Omisiunea sa ilinvata pe erou ca incon~tientul nu-~i lasa din mana produsele decat in schimbul unui sacrificiu.60 Cifra doisprezece este aici un simbol temporal care are ~i conotatia celor douasprezece munci (aiJAa)61 ce trebuie prestate pentru incon~tient pentru a ne elibera de el.62 Vanatorul apare ca 0 prima incercafe, ratata, a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului ~ia violentei. Insa dobandirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a spiritului de sacrificiu ~i a daruirii. Instapanindu-se asupra calului cu patru picioare, eraul ilinlocuie~te complet pe vanator ~i 0 obtine astfel ~i pe printesa. Cuaternitatea se dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica de cat triada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei din urma pentru a fi intreaga. In acest basm primitiv, arhetipul spiritului este exprimat teriomorf, ca un blestem de trei funqii, subordonat unei unitati - spiritul rau -, a{iacum a instanta nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade de cuie. In primul caz, unitatea supraordonata corespunde funqiei inferioare, care reprezinta adversarul incon~tient al functiei principae, deci vanatorului; in ultimul caz, funqiei principale, deci eroului. In ale din urma, vanatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul, ~a incat functia vanatorului este preluata de erau. Mai mult, eroulinu~i se ascunde de la inceput in vanator ~i-l determina pe acesta din mma sa intre in posesia sutletului prin to ate mijloacele imorale care-i stau la dispozitie, pentru ca apoi sa-l transmita, aparent impotriva yointei sale, eroului. La suprafata, relatia dintre cei doi este acut conictuala, in timp ce in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt. Deznodamantul se praduce atunci cand eroul reu~e~te sa cucereasca cua"ernitatea, ceea ce psihologic inseamna ca funqia inferioara a fast pre00 Vanatorul a facut 0 socoteala grqita, a~a cum se intampla adesea. Ne giindim pu\in sau nu ne gandim ehiar deloc la pre\ul pe eare-l presupune activitatea spiritului. ;,1 Vezi mitullui Hercule. ::2 Alehimi~tii insist a asupra marii durate a operei ~i vorbese de "Iongissima vita", "diu-
turnitas immensae meditationis" ete. Numarul doisprezeee trebuie sa fie in rela\ie eu anul bisericese in interiorul caruia se desfa~oara opera de manuitor a lui Cristos. Probabil ea saerificarea mielului provine din aceasta sursa.
245
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
luata in sistemul celor trei funqii diferentiate. Acest conflict este rezolvat sub it iar figura vanatorului se topqte in neant. Dupa aceasta victorie, eroul i~i a~aza printesa pe calul cu trei picioare, indreptandu-se amandoi spre regatul tatalui fetei. Ea conduce ~i personifica acum acea zona a spiritului caremaiinainteilservisepevanatorulcelrau.Anima este ~i ramane deci reprezentanta acelei parti a incon~tientului care nu poate fi niciodata preluata intr-o to tali tate accesibila omului.
e. in completare Abia dupa ce am incheiat manuscrisul am luat cuno~tinp de varianta rusa a basmului nostru, care se nume~te Maria Morevna.63 Eroul povestirii nu este un porcar, ci Ivan Tatevici. Cele trei animale care-l ajuta pe erou sunt explicate aici in felul urmator: ele reprezinta corespondenteIe celor trei surori ale lui Ivan ~i ale sotilor acestora, care sunt de fapt pasari. Cele trei surori constituie 0 triada incon~tienta de functii relationata cu domeniul animal, respectiv spiritual. Oamenii-pasari sunt un fel de ingeri ~i subliniaza natura auxiliara a funqiilor incon~tiente. lntervin salvator in acest moment hotarator in care eroul (spre deosebire de varianta germana) ajunge in puterea spiritului rau ~ieste ucis ~i dezmembrat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu)64. Spiritul rau este un batran, care apare adesea dezbracat ~i se nume~te Costei Besmertnoi (Costei65 Nemuritorul). Nelipsita vrajitoare este cunoscuta de Baba- Jaga. Cele trei animale care ajuta eroul in varianta gennana sunt aici dublate: mai intai oamenii-pasari iar apoi leul, pasarea straina ~i albinele. Printesa este aici regina Maria Morevna, 0 mare conducatoare de o~ti (in imnul ortodox rus, Maria, regina cerurilor, este cinstita ca 0 "conducatoare de o~ti"), care tine legat cu douasprezece lanturi spiritul rau intr-o camera interzisa. Cand Ivan potolqte setea batranului, acesta 0 rape~te pe regina. Caii magici nu se prefac la sfar~it in oameni. Basmul rusesc are un pronuntat caracter primitiv. 63 Fiica marii (Russian Fairy Tales, pp. 553 ~i urm.). 64 Batranul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l arunca in mare, ceea ce amintqte de soarta lui Osiris (cap ~i falus!). 65 De la costh = os ~ipacosth, caposth = mizerabil, murdar.
Contribu\ii
Ja fenomenologia
spirituJui in basm
f. Anexa intrucat sunt precumpanitor tehnice, dezvoltarile care urmeaza nu se adreseaza tuturor cititorilor. La inceput voiam sa Ie las de 0 parte in aceasta noua editie, insa in cele din urma m-am hotarat altfel ~iIe-am indus intr-o anexa. Cititorul care nu are interes pentru psihologie poate sari tara remu~cari peste acest capitol. Aici tratez problema aparent absurda a celor trei, respectiv patru picioare ale cailor magici prezentand consideratiile mele in a~a fel incat metoda folosita sa poata fi urmarita. Pe de 0 parte, rationamentul nostru psihologic se bazeaza pe date irationale ale materialului (basmului, mitului sau visului) iar pe de alta parte, pe con~tientizarea relatiilor relation ale "Iatente" dintre respectivele date. Ca astfel de relatii exista este mai intai 0 ipoteza, a~a cum tot ipoteza este ~i idee a ca visele au un sens. Adevarul acestei afir:natii nu este aprioric. Fecunditatea ei poate fi probata doar prin apli;:are. De aceea, mai intai trebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipo:eze la materialul imaginar asigura obtinerea unei interpretari coerente. Aplicarea consta in prezentarea materialului de a~a maniera incat sa reiasa sensul sau ascuns. Pentru aceasta, majoritatea elementelor au ne"oie de 0 anumita amplificare, adica 0 anumita darificare, generaliza:e obtinuta prin intermediul apropierii de un concept mai mult sau ::naiputin general, conform regulilor de interpretare cardanice. Astfel, ~ntru a deveni intangibil, faptul de a avea trei picioare trebuie mai in:ii separat de cal ~i apoi apropiat de principiul sau, adica de 0 triada. :aptul de a avea patru picioare apare, pe 0 treapta superioara a con.:eptului general, in relatia cu triada, de unde rezulta enigma din TimalS, adica problema lui trei ~i patru. Triada ~i tetrada reprezinta struc::IIi arhetipale care joaca un rol important in simbolistica generala, fi~d in egala masuraimportante pentru cercetarea mitului ~ivisului. Ri.:3carea datului irational (a faptului de a avea trei sau patru picioare) ;e treapta unui concept intuitiv general pune in evidenta semnificatia -=niversala a motivului ~i confera intelectului cercetator curajul de a norda cu seriozitate acest argument. Sarcina care ne sta in fata presu~:.me 0 serie de reflexii ~i rationamente de natura tehnica pe care do:;:sc sa Ie comunic cititorului interesat de psihologie ~i mai ales speciatului, cu atat mai mult cu cat acest efort de intelegere este caracteris247
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tic pentru descifrarea simbolurilor ~i indispensabil pentru abordarea produselor incon~tientului. Numai pe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele, rara a apela la 0 teorit preexistenta, a~a cum este cea astronomidi ~i meteorologidi a mitulrn sau - last not least - cea freudiana. Calul cu trei ~i patru picioare constituie in fond nueleul unei enigme a direi cercetare atenta prezinta un interes deosebit. Trei ~i patr amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a funqiilor, ci ~i d, axioma Mariei Prophetissa, care joadi in alchimie un rol importanL Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra semnificatiei celor doi cai fermecati. Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca, pe de 0 parte calul cu trei picioare ii revine, ca animal de dilarie, printesei di, pe de alta parte, elinsu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita.. Triada este asociata aici in mod elar cu feminitatea, in timp ce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin excelenta masculin, ca sa nu mai vorbim de faptul di trei ca numar impar este oricum masculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct C2 "masculinitate", care in Trinitatea vechiului Egipt constand din Dumnezeu-Kamutef6Lfaraon este ~i mai evidenta. Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui animal semnifica masculinitatea care sala~luie~te incon~tient in fiinta feminina. In cazuJ femeii reale, ei ii corespunde animus, care, asemenea calului vriijit, reprezinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul animei triada nu coincide cu reprezentarea cre~tina a Trinitatii, ci cu "triunghiul de mai jos", cu triada inferioara a funqiilor psihice, care alcatuiesc a~a-numita "umbra". Jumatatea inferioara a personalitatii este in cea mai mare parte incon~tienta. Ea nu se identifidi cu intreg incon~tientul, ci doar cu latura sa personala. In schimb anima, in masura in care este deosebita de umbra, personifidi incon~tientul colectiv. Faptul ca ii este subordonata triada ca animal de calarie inseamna ca ea "dilare~te" umbra, adica se raporteaza la ea ca 0 furie.67 In acest caz, ea poseda umbra. Insa daca ea insii~i este calul, atunci ea ~i-a pierdut pozitia dominanta ca perso66 Kamutef inseamna "tauml mamei sale". Vezi )ACOBSOHN, Die dogmntische StellulIg des Kiinigs ill der Theologie der alte11Agypter, pp. 17,35,41. 67 Vezi Symbole der Walldhmg (paragr. 370 ~i urm. ~i 658 ~iurm.).
Contributii
la [enomenologia
spiritului in basm
nificare a incon?tientului colectiv ?i devine animalul de ciilarie al prin;esei A, sotia eroului, adicii este posedata de aceasta. Cum foarte bine 5pune basmul, ea este, ca printesa B, transformata prin vraja In cal cu aei picioare. Aceasta situatie destul de Incurcata poate fi limpezita In fdul urmator: 1. Printesa A este anima68 eroului. Ea ciilare?te, adica poseda calul :u trei picioare - umbra -, adica triada inferioara a functiilor viitomlui ei sot. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acapa:at jumatatea inferioara a personalitatii eroului. A?a cum se intampla ,,-deseaIn viata sa obi?nuita, ea I-a abordat pe erou dinspre partea sa -~aba,caci acolo unde exista 0 slabiciune este nevoie de sprijin ?i com?Ietare. A?a ar sta lucrurile daca eroul ?i printesa A ar fi doua persoae reale. Ins a Intrucat este yorba de un basm a carui aqiune se desfa50ara In cea mai mare parte intr-o lume fermecata, interpretarea prin:",seiA ca anima este mult mai corecta. In acest din urma caz, Intalni;ea cu anima I-a rap it pe erou lumii profane, a?a cum Merlin a fost ra~it de zana sa. Cu alte cuvinte, ca om obi?l1Uit eroul se vede antrenat tr-un vis feeric ?i vede lumea ca prin ceata. 2. Situatia se complica ?i mai mult prin faptul nea?teptat ca bala-ul cu trei picioare este la randul sau feminin, adica un echivalent al ~rintesei A. B corespunde, In forma-i cabalina, umbrei printesei A triadei inferioare a funqiilor acesteia). Printesa B se deosebe?te insa ':e printesa A prin aceea ca ea nu ciilare?te, asemenea acesteia, un cal, .:i este continuta in acesta, adica este transformata prin vraja in cal ?i ,,-stfelajunge sub dominatia unei tria de masculine. Deci ea este pose"-ta de umbra.
3. Problema care se pune este: a cui umbra 0 stapane?te? Nu poate :: umbra eroului, caci acesta se afla sub dominatia animei sale. Raspunul ni-l da basmul care ne spune ca vanatorul, respectiv vrajitorul, este :el care a vrajit-o. Dupa cum am vawt, vanatorul sta In anumite rela.. cu eroul, ultimul substituindu-se treptat primului. De aceea am pu-~ presupune ca vanatorul nu este in fond nimic altceva de cat umbra tTOului.Aceasta conceptie este contrazisa de faptul ca vanatorul repreFalltU] ca ea nu este 0 [ata obi~nuita, ci 0 persoana regala. Mai mult, eJecta spiritului rau dovedqte natura ei mitologicii, neumana. Trebuie sa presupun conceptul de 11Il;ma drept cunoscut. 249
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
zinta 0 foqa importanta care nu numai domina anima eroului, ci ~iregIa relatie frate-sora, de a carei existenta eroul ~i anima sa n-au haba::~i care este ~i in basm revelata dintr-o datil. Forta care depa~e~te sfe de aqiune a individului are caracter superindividual ~i nu poate fi cli;;, acest motiv identificata cu umbra, conceputa ~i definita de noi ca jumatatea intunecata a personalitatii. Ca factor supraindividual, divinitatea-vanator este acea dominanta a incon~tientului colectiv care datorita insu~irilor sale - vanator, vrajitor, corb, cal fermecat, crucificarirespectiv suspendare in varful copacului lumii69 - prive~te in speci sufletul germanic. De aceea, reflexul conceptiei crqtine in marea incon~tientului are in mod logic trasaturile lui Wotan.70 In figura vanatorului avem de-a face cu 0 imago dei, ciici \<\Totaneste de asemenea u=. zeu al vantului ~i spiritului, ceea ce i-a determinat pe romani sa-l asimileze in mod corect lui Mercur. 4. Printul ~i sora sa, printesa B, sunt luati in posesia de zeul paga. ~i transformati in cai, cu alte cuvinte coborati in sfera animala. Aceasta corespunde incon~tientului. Odinioara, sub inIati~area umana, ei a' apartinut domeniului con~tiintei colective. Insa cine sunt ei? Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa pornim de la faptu.: cii ambii reprezinta dubluri ale eroului ~i ale printesei. Ambii stau in legatura cu ultimii ~iprin aceea ca Ie servesc drept animale de ciilarie, aparand deci ca jumatatea lor inferioara, animalicii. Animalul in incon~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna simbolul acestei zone psihice a omului care ramane In Intunericul vietii corporale a instinctului. Eroul ciilare~te pe armasar, caracterizat prin numarul par (feminin patru iar printesa pe iapa, care are doar trei (numar masculin) picioareoAceste numere evidentiaza cii 0 data cu transformarea In animale a 69 ,,~tiu cum anin in copacul vantos nouil nop\i vqnice, Rilnite de lance, inchinae lui Wotan: eu insumi inchinat mie insumi In acel capac care ascunde oricui loeut unde a crescut din rildilcini." (Wodans Runcnkunde - Havamal, vers 139) in Die Edda. 70 A se vedea trilirea divinitiltii descrise de NIETZSCHE in Killge der Ariadne: ,,[ ... ] vanatul tilu sunt necru\iitor vaniltor! prinsa ta cea mai mandril, tu, brigand din spatele norilor ... " Diehtungcn: Dionysos Dithyrambcn (Werke VIII, p. 423).
250
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
avut loc ~i 0 anumita modificare a caracterelor sexuale: armasarul are un atribut feminin iar iapa unul masculin. Rezultatul i~i gase~te confirmarea in psihologie: in masura in care un barbat este invadat de incon~tient (colectiv), nu numai sfera sa instinctuala se manifesta tara restriqii, ci ~i un anum it aspect feminin, pentru a carui denumire am propus termenul anima. Dimpotriva, daca 0 femeie ajunge sub dominatia incon~tientului, atunci se manifesta partea intunecata a naturii ei ~eminine, asociata cu pronuntate trasaturi masculine. Acestea sunt grupate de conceptul animus.?! 5. Conform basmului, forma animala a perechii frate-sora esteneautentica ~i-~i datoreaza existenta vrajii facute de divinitatea-vanator pagana. Daca ei n-ar fi de cat animale, ne-am putea multumi cu inter?retarea de mai sus. Insa astfel am trece cu vederea in mod nejustificat !l1odificarea caracterului sexual. Calul cel alb nu este un cal obi~nuit, i un cal fermecat cu insu~iri supranaturale. Faptura umana din care, datorita vrajii, s-a nascut animalul poseda de asemenea trasaturi su?ranaturale. Desigur, basmul nu contine nici 0 remarca in aceasta priyinta. Insa daca presupunerea no astra, ~i anume ca forma animala a ambilor corespunde paqii infraumane a eroului ~i printesei, este intemeiata, atunci rezulta d forma umana corespunde paqii supraumane ~ celor doi. Caracterul suprauman al celui care la inceput este porcar :ranspare din transform area sa in erou: el nu ramane la porcii sai, ci se .::atara in copacullumii, unde, aproape ca Wotan, devine prizonierul ~cestuia, dci eroul este un semizeu. De asemenea, el nu ar fi putut sa-l :'"locuiasca pe vanator dad nu ar fi avut 0 anumita asemanare cu acesla. Tot astfel, prizonieratul printesei A in varful copacului lumii indica natura aleasa a acesteia, iar in masura in care imparte patul cu vanatorul, a~a cum ne spune basmul, ea este chiar sotie de zeu. Puterile exceptionale, aproape supraumane ale eroului ~i faptul de z fi fost ales constituie cei doi factori care angajeaza doua fapturi ome:le~ti obi~nuite intr-un destin suprauman. In lumea profana, aceasta te calea pe care un porcar ajunge rege iar 0 printesa dobande~te un 'i>arbat corespunzator. Insa pentru ca basmul cunoa~te nu numai 0 ::lme profana, ci ~i una magid, destinul uman nu epuizeaza totul. De -
Vezi pentru aceasta
EMMA
JUNG,
Ein Beitrag
251
211m Problem
des Anim1ls.
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
aceea nu sunt neglijate nici aluziile la ceea ce se petrece In lumea magidL $i acolo un print ~i 0 printesa au dzut In mainile spiritului rau. care la randul sau se afla Intr-o situatie mai mult decM neplacuta, de nedepa~it fara ajutor strain. In felul acesta soarta umana care revine tanarului ~i printesei A primew 0 paralela pagana a divinitatii, se ridica deasupra lumii eroilor ~i a preferatilor zeilor, paralelismul depa~e~tE universul magic ~i patrunde in domeniul divin ~i spiritual, un de spiritul sau, diavolul sau cel putin un diavol, devine victim a vrajii facute de un principiu opus cel putin la fel de puternic, dad nu mai puterni4 sugerat prin cele trei ace. Aceasta tensiune extrema Intre contrarii, care constituie sursa aqiunii, nu este nimic altceva decM conflictul dintre triada de sus ~i triada de jos sau, exprimat In termeni religio~i, dintre Dumnezeul cre~tin, pe de 0 parte, ~i diavolul, care a preluat trasaturiIe lui Wotan72, pe de alta parte. 6. S-ar parea d dad vrem sa Intelegem basmul corect trebuie sa pledm de la aceasta instanta suprema, dci primul temei al aqiunii L constituie gestul spiritului rau. Urmarea imediata este crucificarea sa. In situatia chinuitoare In care se afla, el are nevoie de ajutor, care, Intrucat nu vine de sus, poate fi solicit at numai de jos. Un tanar pastor are atat curio zit atea cat ~i spiritul de initiativa, In egala masura temerare ~i copilare~ti, de a escalada copacullumii. Dad ar fi cazut ~i ~i-ar fi rupt oasele, lumea ar fi spus: un spirit rau i-a insuflat aceasta nebunie de a se urca tocmai Intr-un astfel de copac uria~! $i In realitate oamenii nu ar fi gre~it prea mult, dci spiritul rau tocmai de a~a ceva avea neaparat nevoie. Rapirea printesei A a Insemnat 0 imixtiune In lumea profana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care putem presupune ca apartinea semizeilor, 0 imixtiune In lume magid. Nu este exclus ca nelegiuirea de a 0 vraji pe printesa A s-o fi precedat pe cealalta. In orice caz, ambele reprezinta imixtiuni ale spiritului rau aflat In lumea magid, precum ~i In cea profana. Nu este Intamplator, ci profund semnificativ, faptul ca eliberatorul sau mantuitorul este tocmai un porcar, asemenea fiului risipitor. El vine de jos, ceea ce 1l apropie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi~tii despre mantuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anularea 72 Pentru
triad a lui Wotan vezi NINCK, pp. 142 ~i urm.
Wotan und german/selzer Schicksalsglaube,
252
Contribu\ii
la fenomenologia
spiritului in basm
:;::,edepseidivine impuse spiritului diu, ceea ce constituie, ca 0 prima :reapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii conflictului 7. Morala acestei pove~ti este de fapt foarte ciudata. Sfar~itul satis:ace in masura in care eroul ~i printesa A se casatoresc ~i devin rege ~i -egina. De asemenea, printul ~iprintesa B se casatoresc, insa in confor~itatea cu arhaica prerogativa regala a incestului, ceea ce ar putea trezi anumita repulsie, prerogativa care trebuie admisa ca dand continut :mui obiect caracteristic lumii dumnezeilor.73 Ce se intampla insa cu _:-iritul rau, cu a carui mantuire de pedeapsa cea dreapta incepe aqiu:::.ea?Vanatorul eel rau este calcat in picioare de calul sau, ceea ce nu .:auneaza insa in mod durabil spiritului. In aparenta el dispare fara :::TIlle;in realitate, ellasa ca urma atat in lumea profana cat ~iin lumea :::lagica 0 fericire cu greu dobandita. Cuaternitatea, reprezentata, pe de parte, de porcar ~ide printesa A ~i, pe de alta parte, de printul ~iprin;a B, s-a reunit ~i legat trainic eel putin pe jumatate: acum stau fata-n :2ta doua cupluri conjugale, care, de~i paralele, sunt separate unul de .itul, intrucat unul apartine lumii profane iar celalalt lumii magice. In :~fida acestei indiscutabile separari, intre ele exista, a~a cum am vazut, ::=latiipsihologice secrete, care ne permit sa-l derivam pe unul din ce.ialt. Exprimandu-ne in spiritul basmului, a carui aqiune incepe in :-.lllctul eel mai inalt, putem spune ca lumea semizeilor 0 preceda pe .:.eaprofana, iar aceasta deriva intr-o anumita masura din prima, .::lle trebuie gandita ca provenind din lumea zeilor. Daca a~a stau lu.::;-urile,atunci porcarul ~i printesa A nu sunt altceva de cat copii ale ;TITItului ~i printesei B, care la randullor sunt prod use ale prototi:;:lrilor divine. Sa nu uitam ca vrajitoarea care cre~te cai este pan2.i1tul feminin al vrajitorului, amintind intrucatva de Epona (zeita .:.:lta a cailor). Din pacate, nu ni se spune nimic despre modul in .:::;.reprintul ~i printesa B sunt transformati in cai. Ca vriijitoarea este --utoarea acestui act reiese din faptul ca cei doi cai provin din grajPresupunerea di aiei este vorba de perechea frate-sora se bazeaza pc faptul ea armasaml i se adreseaza iepei eu "surioara". Pe de a parte, aeesta poate fi un simplu fOr011 de parler, pe de alta parte, "surioara" inseamna toemai sora, fie ea este yorba sau nu de 0 sora adevarata. In plus, in mitologie cat ~i in alchimie in cestui joadi un rol important. 253
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
durile ei, fiind deci Intr-o anumita masura produsele ei. VanatoIl.l: ~i vrajitoarea alcatuiesc un cuplu care reprezinta reflectulln parti htonic-nocturna a lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplu divin poate fi recunoscut cu u~urinta in reprezentarea crqtina c.t prima importanta despre sponsus ~i sponsa, despre Cristos ~i biserica mireasa. Daca am dori sa interpretam basmul dintr-o perspectiva person2la, tentativa ar e~ua din cauza cii arhetipurile nu sunt nascociri, ci elemente autonome ale psihicului incon~tient ~i exista inaintea oricare: activitati a imaginatiei. Arhetipurile reprezinta structura nemodificabila a unei lumi psihice care probeaza prin influentele determinanexercitate asupra con~tiintei ~i cii este reala. Astfel faptul ca cupluk uman74 Ii corespunde in incon)itient un alt cuplu, ultimul fiind doar • aparenta 0 oglindire a primului, reprezinta 0 realitate psihicii importanta. Cuplul regal este de fapt intotdeauna )iipretutindeni a priori, cuplul uman fiind mai curand 0 concretizare individuala, spatio-temp~ rala, a imaginii originare eterne, eel putin In structura sa spirituala rntiparita In continuumul biologic. S-ar putea spune cii porcarulll reprezinta tocmai pe acest om animalic pentru care exista undeva, in lumea de sus, 0 partenera. Priyi:. din acest punct de vedere ellntruchipeaza tot ceea ce ar putea deve omul daca s-ar ciitara putin mai sus in copacullumii75. Ciici In masura in care tanarul pastor se instapane~te asupra jumatatii sale feminine de na~tere Inalta, el se apropie toto data de cuplul semidivin ~ise ndicii in sfera regalitatii, adicii a universalei valabilitati. In intermezzo-I:. care se afla in Nunta chimica de CHRISTIANROSENCREUTZIntalnirr;. acela~i motiv: fiul regelui trebuie mai Intai sa-~i elibereze mireasa regala din puterea unui maur, a ciirui concubina ea a devenit de bunavoie. Aici maurul reprezinta nigredo-ul alchimi~tilor, in care se ascunde substanta arcan. Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologemului nostru, cu alte cuvinte - exprimat psihologic - 0 alta varianta aceluia~i arhetip. 74 in masura in care anima este inlocuita de 0 persoana umana. 75 Copacul uria~ are drept corespondent in alchimie arhor philosophiCl/. intalnirea dintre omul teluric ~i anima care coboara din coroana sub forma meluzinei este prezelltata ~i in pergamentllilui Ripley. Vezi illlstra\ia 257 din Psychologie wul Alchemie. 254
Contl'ibu\ii la fenomenologia
spil'itului in basm
Asemenea alchimiei, basmul descrie acele procese incon~tiente care .:ompenseaza situatia con~tiintei cre~tine. EI zugrave~te un spirit care 5ande~te ideile cre~tine dincolo de granitele trasate de conceptia biseri.ii, pentru a gasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu numai :=:vulMediu, ci ~i epoca modema. Nu este greu de observat ca imaginea ..:eleide-a doua perechi regale reprezinta 0 paralela la imaginea cre~tina cespre mire ~i mireasa iar imaginea vanatorului ~i a vrajitoare consti:rile 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui wotanism inca prezent, ':e~i incon~tient. Faptul ca este yorba de un basm german prezinta un ':eosebit interes intrucat acela~i wotanism a fost din punct de vedere ?Sihologic na~ul national-socialismului76. Acesta a intati~at lumii cu claritate deform area inspre zonele inferioare. Pe de alta parte, basmul ara:3 ca realizarea totalitatii umane nu este posibila tara includerea spiri::Jlui intunecat, mai mult, ca acesta din urma reprezinta chiar 0 causa :~.strumentalis a individuatiei mantuitoare. In totala contradiqie cu .r.:estscop al dezvoltarii spirituale, scop spre care tin de nu numai natu:a, ci a fost prefigurat ~i de doctrina cre~tina, national-socialismul a dis::-us autonomia morala a individului ~i a instituit totalitatea lipsita de IalS a statului. Basmul ne arata in schimb cum trebuie procedat. Tre_~e sa folosim impotriva lui propriile sale metode, ceea ce desigur nu ;oate fi infaptuit daca acea lume magica subterana a vanatorului intu~ccat ramane incon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii prefera ~ predice dogme in loc de a lua in serios sufletul uman.
g. Incheiere Daca examinam spiritul in forma sa arhetipala, a~a cum apare in ~me ~ivise, atunci se contureaza 0 imagine surprinzator de diferita -- ideea con~tienta despre spirit cu multiplele ei ramificatii de sens. In -od originar, spiritul este un daimonion care, sub forma umana sau .c:llinala,iese in intampinarea omului. Insa materialul de care dispunem ~inta deja urmele extinderii con~tiintei, care incepe sa ocupe acel do-{'niu initial incon~tient ~isa transforme partial acele daimonia in acte -
Vezi eseurile mele din Aufsiitze zur Zeitgeschichte (in special ,,\Afotan" ~i "Nach del' Katastl'ophe" ). 255
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
arbitrare. Omul cucere~te nu numai natura ci ~ispiritul, Taraa-~i da sezma ceea ce face. Pentru intelectul iluminist, apare ca 0 punere in oreEne descoperirea ca ceea ce la el trecea drept spirite este de fapt spiritc.: omului, propriul sau spirit. Tot ceea ce epocile trecute atribuiau ca 5 prauman in bine ~i in rau daimonilor este redus, ca 0 exagerare, la masura "ra~ionala", ~i astfel totul pare in cea mai buna ordine. Dar oa:t' convingerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu sigurar::.~a doar exagerari? Daca nu erau exagerari, atunci integrarea spiritul uman nu inseamna altceva de cat demonizarea acestuia, intrucat forte spirituale supraumane, care mai inainte se aflau inlan~uite in natu sunt preluate in fiin~a umana ~i-i confera 0 putere care, in mod periculos, impinge grani~ele umanului in indeterminat. Pe ra~ionalistul iluminist doresc sa-lintreb: a condus reduqia sa ra~ionala la 0 stapanire benefica a materiei ~ia spiritului? Elimi va raspunde men~ionand progresele fizicii ~i ale medicinei, eliberarea spiritului din letargia medievalZ ~i, ca un cre~tin bine intentionat, mantuirea de frica de demoni. Atun voi intreba in continuare: la ce au condus toate celelalte cuceriri ale cwturii? Infioratorul raspuns se afla sub ochii no~tri: nu am fost mantuip de nici 0 spaima, caci un co~mar ingrozitor a cuprins lumea. Pan' acum, ra~iunea a e~uat jalnic ~i tocmai ceea ce to~i doreau sa evite produce in inspaimantatoare progrese. Impresionantele succese in domeniul utilului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca omul va putea evita prapastia spre care se rostogole~te vertiginos. Dupa primul razboi mondial s-a sperat in ra~iune umana. Acum, dupa cel de-al doilee. se spera din nou. Dar deja omul este fascinat de posibilita~ile fisiunii uraniului ~i-~ipromite 0 epoca de aur - cea mai buna garan~ie ca grozaviile pustiirii cresc nemasurat. $i cine este autorul tuturor acestor lucruri? Tocmai spiritul uman considerat inofensiv, dotat, inventiv, care din pacate nu este con~tient de demonia sa. Mai mult, acest spirit face totul pentru a nu fi silit sa se priveasca in fata, fiecare ajutandu-l dupa puteri in aceasta privinta. Orice numai psihologie nu, caci aceasta necuviin~a ar putea conduce la autocunoa~tere! Mai bine razboaie, de care este vinovat intotdeauna celalalt; ~i nimeni nu vede ca toata lumea este posedata de dorin~a de a face ceea ce evita ~i-i provoaca frica. Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile trecute n-au exagerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demonia sa ~i ca oamenii sunt mai 256
Contribu(ii
1a fenomenologia
spiritului in basm
expu~i, datorita ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada posedilrii. Arhetipul spiritului poate avea atat efecte pozitive cat ~i efecte ne5ative, optiunea libera, con~tienta a omului fiind aceea care Impiedica inele sa se trans forme In ceva satanic. Cel mai gray pacat al omului -5teincon~tienta, pacat de care se fac vinovati ~i cei care ar trebui sa re=-rezinte dascalii ~i modelele celorlalti oameni. Cand yom Inceta oare .>2ne limitam la presupozitia ca omul este barbar ~iyom cauta cu toa2 seriozitatea mijloacele ~icaile de a-I exorciza, de a-I smulge poseda"':j ~iincon~tientei sale, cautare care sa se transforme In cea mai imporanta sarcina culturala? Nu se poate Intelege 0 data ca nici una din mo.:mcarile ~iameliorarile exterioare nu ating natura umana ~ica In fond --tul depinde de faptul dad omul care folose~te ~tiinta ~i tehnica este -u nu responsabil? Desigur, cre~tinismul ne-a aratat calea, Insa el nu ~ patruns suficient de adanc dincolo de suprafata, a~a cum 0 demoneaza faptele. De ce nenorocire mai avem nevoie, pentru ca cel putin -onducatorii responsabili ai umanitatii sa deschida larg ochii ~i sa se mereze de eroare?
257
IX
DESPRE PSIHOLOGIA FIGURII TRICKSTER-ULUI
_..-aruta original' in: Der gottliche ScI,ellJJ. Eill ilidillilischer Mythellzyklus, consemnata ~i prevazllta Cll comentarii de PAUL RADIN - care figureaza ~i ca _-=-101'- ~i KARL KERF-NY!, ca ~i Cll aceasta interpreta1'e psihologica a llli e.G. lUNG. Edi=ra Rhein, ZUrich, 1954.] -;: SAM BLOWSNAKE
DESPRE PSIHOLOGIA FIGURII TRICKSTER-ULUI
Nurmi este u~or sa ma exprim, in cadrul stramt al unei postfete, "Clprafigurii trickster-ului I in mitologia indiana. De mult timp, fire~,de cand am citit acum multi ani cartea clasica a lui ADOLF F. BAN3.IER despre The Delight-Makers, am remarcat analogia europeana a .::LJ1avaluluidin biserica medievala cu inversarea ordinii ierarhice, care tinua inca in carnavalul asociatiilor studente~ti. Ceva din aceasta " .zitie se afla ~i in desemnarea diavolului ca "simia Dei" ~i in caracrizarea lui folclorica drept diavol "pacalit" ~i"prost", iar 0 unire straa motivului trickster-llllli se gase~te in figura alchimica a lui Mer'us, ~i anume tendinta 1~lide-a face farse, in parte amuzante, in parrautacioase (otrava!), capacitatea lui de transformare, natura sa du'. teriomorra-divina, expunerea la torturi de orice fel ~i - last not Sf apropierea lui de figura unui mantuitor. Datorita acestor pro:etati, Mercurius apare ca daemonium resuscitat din timpuri stra':"i, mergand chiar mai departe de aceI Hermes grec. Trasaturile de er ale lui Mercurius nu sunt rara legatura cu anumite figuri folrice, ale caror aparitii in basme sunt foarte cunoscute: sunt acele fi. ale "prostului", "Pacala", care este rara exceptie un erou negativ ~i '- reu~e~te sa faca, prin prostia sa, ceea ce altul nu poate, in ciuda ce:.a edi\ia sa a ciclului mitului indian, Der giittliche Schell11, Editura Rhein ~i-a luat li:xrtatea de a inlocui cuvantul "trickster", folosit de JUNG, prin "Schelm". Aceasta inen(ie I-a suparat atat de tare pe autor, incat nu numai ca preluam observa\ia sa ~ permit sa observ cii in manuscrisul meu m-am folosit peste tot de expresiile 'j)Tost» ~i«trickster» in lac de «Schelm» -, dar ne ~i referim la edi\ia originara. 261
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
lor mai bune eforturi. In basmul fratilor GRIMM2, "spirituJ Mercuric· este pacalit de un fiu de taran ~i trebuie sa se rascumpere prin pref suI dar al artei vindecarii. Cum toate figurile mitice corespund unor trairi interioare ~iin if chiar au ie~it din acestea, nu e de mirare ca ~i in domeniul experien parapsihologice apar fenomene care prezinta caracteristici ale trici..ster-ului. Acestea sunt aparitiile "Poltergeist", care se gasesc peste tot~timp ~i spatiu in mediul copiilor ~i adolescentilor. Farsele rautacio2.5# ~i glumete ale acestui spirit sunt la fel de cunoscute ca ~iinteligenta zuta, respectiv prostia notorie, a "comunicatiilor" sale. Chiar ~icapautatea de transformare pare sa reprezinte 0 proprietate a acestui Polte:-geist, caci el e infati~at nu de putine ori ca avand forma animala. elinsu~i se descrie ca un suflet din iad, nici motivul chinului subie nu pare sa lipseasca. Raspandirea sa universala coincide cu cea a ~aIJ:lZnismului, caruia ii apartine, dupa cum se ~tie, intreaga fenomenolog" spiritista. In caracterul ~amanului ~i vraciului insu~i se afla ceva di:. trickster, caci ~i el joaca farse riiutacioase oamenilor, pentru a cade. apoi prada razbunarii celor afectati. De aceea profesia sa este uneo:periculoasa. Facand abstraqie de acest lucru, tehnicile ~amanice ii pregatesc vraciului suparari considerabile, dacii nu chiar chinuri. In or:.::: caz, "the making of a medicine man"3inseamna in multe Jocuri 0 as;:menea tortura fizicii ~i sufleteasca, incat, dupa cate se pare, sunt cauzete astfel deterioriiri psihice de durata. Pe de alta parte este eviden·' "apropierea de Mantuitor", confirm and adevarul mitic cii ranitul ~i r-'" care rane~te vindecii, iar eel care sufera anuleaza suferinta. Aceste trasaturi mitologice ajung pana in cele mai inalte sfere ~ dezvoltarii spirituale religioase. Daca, de exemplu, se examineaza m~ atent trasaturile demonice ale lui Jahve din Vechiul Testament, atun se gasesc imprevizibilitatea, pofta de distrugere lipsitii de scop ~i suferinta autoimpusa a trickster-ului impreuna cu aceea~i evo]utie, care St impune treptat, catre Mantuitor, 0 data cu umanizarea simultana. Toemai aceasta inversare arata relatia compensatorie a trickster-ului ~"Sfantul" care la noi, in amintirea Saturnaliilor antice, a dus chiar d:-
0'-
2
Der Geist im GillS, Nr. 167. Devenirea unui vraci.
Despre psihologia figurii trickster-ului
:::ml Mediu timpuriu la obiceiuri biserice~ti deosebite. Ele erau sarba--rite cu cantece ~idansuri mai ales in zilele care urmau Na~terii Dom·ului, deci in perioada Anului Nou. Acestea erau la inceput inofensi'le tripudia (dansuri) ale preotilor, ale clerului inferior, ale copiilor ~i ~bdiaconilor din biserica. Astfel, cu aceasta ocazie era ales un episco15 puerorum (episcop copil) in dies innocentium4, fiind impodobit cu ~mfmtul pontifical. Intr-un zgomot ingrazitor, eI fiicea 0 vizita ofi.iala intr-un palat arhiepiscopaJ ~i de la 0 fereastra a acestuia impartea inecuvantarea episcopala. Acela~i lucru se intampla la tripudium hy-Jdiaconorum, ca ~i celelalte grade spirituale. La sfar~itul secolului al '-I-Iea, cel dintai s-a transform at intr-o sarbatoare a nebunilor (jes->
.f'
Ziua capiilor nevinovati: 28 decembrie. Du CANGE, Glo5snriuI11 medine et infil1l11c Intinitntis, v. Kalendae, p. 481. Aiei se ga~te ~i observatia ca expresia frantuzeasca "Saudi acres" inseamna literal "saturi Diaooni" sau "Diacres saouls". ~,!odelul nemijlocit al obiceiurilor biserice~ti pare sa rezide in sarbatoarea numita .Cervula" sau "Cervulus". Avea lac la calendele iui ianuarie ~i era un fel de sarbatoarc de Anul Nou. Se schimbau "strenae" (<'trellnes, cadouri de Anul Nou), oamenii se
263
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Chiar ~i preotii din anumite locuri par sa fi sarbatorit "Libert;;. Decembrica", cum era numita libertatea nebunilor, dqi (sau poa·~ pentru ca?) cu aceasta ocazie se putea da frau liber starii timpurii con~tiintei, ~i anume salbaticiei pagane ~i barbare, relaxarii ~i lip de raspundere.7 La inceputul secolului al XVI-lea, se pare ca aces'L:~ ceremonii, care mai arata in forma originara spiritul trickster-ul au incetat. Cel putin, anumite hotarari ale Conciliului 1581-1585 interzic festum puerorum ~i alegerea unui episcopus puo'rorum. In sfar~it, trebuie sa amintim ~ide "Festum Asinorum", care era sa:-batorit in special in Franta. De~i aceasta sarbatoare a fost gandita ca sarbatoare inofensiva in amintirea fugii in Egipt, ea se petrecea intr-"mod ciudat, care putea da ocazia unor neintelegeri. In Beauvais, pr cesiunea magarului intra chiar in biserica.8 In Missa solemn is ca.:-t urma, la sfar~itul partilor (ca Introitus, Kyrie, Gloria ete.) se necheu (adica i-a cum fac magarii, "hac modulatione Hinham concludebcu:tur"). "La sfar~itulliturghiei preotul va necheza in locul «Ite missa es: de trei ori (ter Hinhannabit), iar poporul va raspunde in loc de "D gratias" de trei ori i-a (Hinham)", sta scris intr-un codex manuscripr ••..• din secolul al XI -lea. Du CANGEciteaza un imn legat de aceasta sarbatoare: Orientis partibus, Adventavit Asinus, Pulcher et fortissimus, Sarcinis aptissimus. costumau ca animale, iar batnlnele dansau ~i dntau pe strazi. Se dntau "cantati nes sacrilegae" (Du CANGE,i.e., v. Cervula). Acest lucru se intiimpla chiar in vec~ tatea catedralei Sf. Petru din Roma. 7
8
Acelui "festum fatuorum" ii apartine in multe locuri ~i inca inexplicabilul joc cu mIDgea al dericilor, care era condus de episco1', res1'ectiv de arhie1'iscop - "ut etiam ad lusum 1'ilae demittant" (ca ~i ei sa se dedea jocului cu 1'ila). Pila sau pelota mingea, care era aruncata de 1'artici1'anti de la unulla altui. Vezi Du CANGE,i.e., Kalendae ~i Pelota. "Puella, quae cum asino a parte Evangelii 1'ro1'e altare collocabatur" (0 fata, care a~eza CUlln magar in apropierea aitarullli, liinga Evanghelii). (Du CANGE,i.e., v. ~ turn Asinorum.).
Despre psihalagia
figurii trickster-ului
Din \ari rasaritene A venit magarul, Frumosul ~i eel mai puternic, Cel mai bun animal de povara. Un vers de acest fel era intotdeauna urmat Hez, Sire Asnes, car chantez,
de refrenul
frantuzesc:
Belle bouche rechignez, Vous aurez du foin assez Et de l'avoine a plantez. Hei, Domnule magar, canta\i! Renun\a\i la delicatesa? Veri avea destul fan ~i ovaz destul. lmnul
are 10 strafe, iar ultima
suna astfel:
Amen, dicas, Asine, (hie genuflectehatur) Jam satur de gramine, Amen, amen itera Aspernare vetera
(n
Spune amin, magarule (aici se ingenuncheazii) Acum e~ti satul de iarba, Repeta amin, amin, Dispre\uie~te vechiul (?)9 Du CANGE spune: cu cat mai ridicol pare acest ritual, "cu at at mai _ :avna era el executat" (eo religiosiori cuItu observata fuerint). in alt - magarul este acoperit eu 0 patura aurie, ale carei patru colturi sunt ute de "praecipuis Canonicis" (eanoniei distin~i); "ceilalti care sunt _~enti trebuie sa se imbraee festiv, ca de Craciun". Avand in vedere - existau anumite inclinatii de a-I pune pe magar, in mod simbolic, in in lac de vetera probabil caetera?
265
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
legatura cu Cristos, caci din timpuri stravechi Dumnezeul evreilor a fost conceput de popor ca magar ~iCristos insu~i a fost atins de aceasta prejudecata, a~a cum dovede~te mazgalitura de pe peretele ~colii Imperiale de cadeti, a~a-numitul crucifIx batjocoritor, confIrm at de TERTULLIAN10, pericolul teriomorfIsmului era foarte aproape. Episcopii in~i~inu au putut face mult timp nimic impotriva acestui obicei, pana cand a trebuit sa fIe reprimat in cele din urma de "auctoritas supremi Senatus". Apropierea problematica de blasfemie va fi facuta vizibila prin interpretarea lui NIETZSCHE!l,~i anume in "sarbatoarea magarului" intentionat blasfemiatoare. Aceste obiceiuri medievale demonstreaza rolul figurii trickster-ului ad owlos, iar cand el a disparut din domeniul bisericesc, a aparut pe scena comediantilor italieni profani ca aceIe tipuri cornice, care, desemnate deseori ca itifalice, amuzau publicul nu tocmai pudic, ci cu glume neechivoce in stil gargantuesc. JACQUESCALLOTSa imortalizat aceste fIguri clasice pentru posteritate: Pulcinellas, Cucorognas, Chico Sgarras ~i cum se mai numeau ele.12 In povestirile glumete, in obraznicia carnavalesca, in riturile tamaduitoare ~i vra,jitore~ti, in temerile ~i iluminarile religioase fantasma trickster-ului bantuie ca fIgura fIe clara, fIe umbrita prin mitologia tuturor timpurilor ~i spatiilorl3, evident ca un "psichologem", adica 0 structura psihica arhetipala de 0 mare vechime. Ea este totu~i, in formele sale cele mai clare, 0 capie fidela a can~tiintei umane Inca nediferentiate, care corespunde unui psihic ce abia atinge nivelul animal. Privit din punct de vedere cauzal ~i istoric, aceasta origine a fIgurii trickster-ului nu poate fi contestata. Ca peste tot in biologie, nici in psihologie raspunsulla intrebarea "de ce" nu poate fI nici trecut cu vederea, nici ignorat, de~i de regula nu ne invata nimic despre sensul funqio10 ApologetiClls adverslls gentes, XVI. ("Cruciftxul
blasfemiator" este reprodus ca imago de,. Walldlung.). 11 Also sprach Zarathustra, pp. 452 ~i urm. 12 Ma refer la seria "balli di Sfessania". Acest l1ume se poate referi la ora~ul etrusc Fescennia, care era cunoscut datorita cantecelor sale temerare. De aici "Fescennia licentia" la HORATlU, unde Fescenninus =
83,p. 335,in: Symbole
p. 238. Autorul indica ftgurile de "comic strips" ale cotidienelor mardi prin analogii arhetipale.
266
engleze, care se re-
Despre psihologia figurii trickster-ullli
nal. Din acest motiv biologia nu poate raspunde intrebarii, "in ce scop", caci numai prin raspunsulla aceasta intrebare devine evident sensul fenomenului. Chiar ~i in patologie, unde este yorba de deteriorari simple, in nici un caz semnificative, punctul de vedere strict cauzal nu s-a dovedit suficient, caci exista nu putine fenomene patologice care i~i dezvaluie sensu I abia la intrebarea in ce scop. Dar cand este yorba de manifestari normale ale vietii, intrebarea in ce scap are intaietate. Faptul ca 0 con~tiinta barbara sau primitiva i~i reprezinta 0 imagi:Je despre sine inca de pe 0 treapta timpurie a dezvoltarii, continua aceasta activitate de-a lungul secalelor sau chiar mileniilor ~i permite _roprietatilor principiale ale acesteia sa se amestece cu produsele spi:ituale diferentiate, chiar superioare poate fi explieat eauzal prin aceea ra proprietatile arhaice sunt de regula eu atat mai conservative ~iincayatanate cu cat sunt mai veehi. Nu se poate scapa de amintirea imagi:ill existente ~i de aceea aeeasta este tarata in eontinuare ea 0 anexa lipsita de sens. Winnebagos, urmatorii posesori ai ciclului trickster-ului, nu ar fi ':eloc de acard eu aeeasta explieatie, care este atat de simplista incat ar ?,utea ajunge ~i pretentiilor rationalistice ale epocii noastre. Pentru ei, ::;litul nu reprezinta in nici un caz 0 rama~ita, caci pentru a~a ceva el =ste prea amuzant ~i eu siguranta este un obiect de plaeere neimparta>ita. Pentru ei, el "funqioneaza", in masura in care ei nu au fost deja llterati de civilizatie. Pentru ei nu exista nici 0 oeazie de a lua in con£iderare sensul ~i scopul enunturilor mitice, a~a cum europeanului naiv :omul de Craciun nu Ii pune niei 0 problema. Pentru observatorul .!tent, fire~te ca ~i trickster-ul ~i pomul de Craciun sunt motiv ~i ocazie ':e refleqie. Depinde de alcatuirea spirituala a observatorului ce crede ,,: despre aeeste obiecte. Lu~nd in eonsiderare primitivitatea eiclului :--ickster-ului, e de a~teptat ea eineva sa se multumeasca sa vada in acest it pur ~i simplu refleetarea unei stari de eon~tiinta timpurii, elemen;.are,ceea ce ~i pare sa fie trickster-ul. 14 Treptele precedente de con~tiin\a par sa lase urme observabile. Astfel, chokras din sistemul tantric corespllnd in mare localizarilor con~tiin\ei, ca ano/wIG = regillnea pieptlllui, l110nipura = regiunea abdomenului, svodhisthol1o = regiunea vezicii, vishuddha corespunde con~tiin\ei moderne a vorbirii ~i laringelui. (Cf. AVALON,The Serpetl t Power.)
267
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Mai ramane de raspuns la Intrebarea daca In domeniul psihologiei empirice exista de fapt asemenea reflectari personificate. Ele exista Intr-adevar ~i aceste experiente formeaza chiar cele mai timpurii observatii psihopatologice, ~ianume clivajul personalitatii (double personnalite). Aceste disociatii au proprietatea ca personalitatea clivata nu este una oarecare, ci sta Intr-o relatie de complementaritate sau Intr-una compensatorie cu personalitatea eului. Ea este 0 personificare a trasaturilor de caracter, uneori rele, alteori bune, ale personalitatii eului. 0 personificare colectiva cum este trickster-ul reiese din Insumarea cazurilor individuale ~i este recunoscuta de cMre individ, ceea ce nu s-ar Intam pia dad. ar fi yorba de 0 personificare individuala. Daca mitul ar fi doar 0 simpla rama~ita istorica, ar trebui sa ne Intrebam de ce nu a disparut deja In groapa de gunoi a trecutului, ci I~i face simtita prezenta influenta pana In varfurile cele mai Inalte ale civilizatiei; chiar ~i acolo unde joaca rolul unui "delight-maker" nu dator ita prostiei sale ~ia ciudateniei sale grote~ti. El reprezinta 0 albie veche detectabila In multe culturi, In care curge Inca apa. Acest lucru se vede eel mai bine prin faptul motivul trickster-ului nu apare doar In forma mitica, ci ~i naiv ~i autentic la omul civilizat care nu banuie~te nimic, ~i anume peste tot un de acesta are de-a face cu coincidente care par sa Impiedice printr-o intentie rautacioasa vointa ~ifapta sa. Atunci el vorbe~te cu placere de "spiridu~i" ~i de "ironia soqii", ca eroul din romanullui F. TH. VrSCHER Auch Einer, a carui lectura Iacea parte din formarea culturii germane. Trickster-ul este reprezentat aici prin tendinte contrare din incon~tient, In cazul individual printr-un fel de a doua personalitate care are un caracter pueril, inferior, asemanator acelor personalitati care vorbesc In cercurile spiritiste sau care cauzeaza fenomene copiliire~ti, caracteristice acelui "Poltergeist". Am desemnat aceste componente de caracter care nu lipsesc niciodatii In mod Indreptatit drept umbral5. Ea trece In nivelul nostru de cultura drept ratatul personal ("gaffe", "slips") ~ieste repro~ata personalitatii con~tiente ca fenomen de deficienta. Nu mai sun tern con~tienti de noi in~ine astfel cii, de exemplu, la carnaval ~ila alte obiceiuri asemanatoare se ga-
d
15
Acela~i concept se gase~te deja la parintele Bisericii (Adversus haereses, I, II, 1).
268
IRENAEUS
desemnat ca "umbra"
Despre psihologia figurii trickster-ului
sesc rama~ite ale figurii colective a umbrei, care dovedesc ca umbra individuala este un descendent al unei figuri colective numinoase. Aceasta se descompune treptat sub influenta civilizatiei ~i ramane doar in resturi folclorice greu de recunoscut ca atare. Dar partea sa principala se personifica ~idevine obiectul raspunderii subiective. Ciclul trickster-ului lui RADIN a pastrat forma mitica originara a umbrei ~i denoUi astfel 0 stare a con~tiintei foarte timpurie, dinaintea na~terii mitului, in care indianul se mai afla intr-o obscuritate spirituala asemanatoare. Abia dnd con~tiinta sa a atins un nive! mai inalt a putut sa se desprinda ~isa obiectiveze ca altceva starea timpurie, adica sa 0 faca obiectul unor enunturi. Cata vreme semana cu trickster-ul, 0 asemenea confruntare evident ca nu putea avea loc. Ea a fost posibila abia dnd obtinerea unei stari de con~tiinta noua ~isuperioara a inlesnit privirea asupra unei stari inferioare. Nu s-a putut evita ca in aceasta privire retrospectiva sa se amestece putina batjocura ~i desconsiderare ~i in orice caz ca imaginea amintita din trecut sa se tulbure ~i mai multo Acest fenomen se poate sa se fi repetat de mai multe ori in istoria dezvoltarii spirituale. Desconsiderarea suverana cu care prive~te timpul modern gusturile ~i ratiunea secolelor trecute este un exemplu clasic ~i chiar ~i in Noul Testament se gase~te 0 aluzie inconfundabiHi la acest fenomen, ~i anume in Faptele apostolilor 17, 30, un de se spune ca Dumnezeu se uita de sus (um:ptOWv, despiciens) la XPOVOt ,iis ayvOlas, timpurile incon~tientei. Aceasta atitudine sta intr-o stranie opozitie cu ~i mai frecventa ~i impresionanta idealizare a trecutului, care nu e slavit doar ca "vechile timpuri bune", ci este dntat ca Epoca de Aur, paradisul insu~i, ~i asta nu de oameni necultivati ~i superstitio~i, ci de acele - se poate spune - milioane de contaminati teosofic, care cred inca in existenta de odinioara ~i in cultura superioara a Atlantidei. Cine apartine unui cere cultural care cauta starea completa undeva in trecut, acela trebuie sa se simta mi~cat intr-un mod straniu de figura trickster-ului. El este un precursor al Mantuitorului ~i, ca ~i acesta, este Dumnezeu, om ~i animal. El este deasemenea sub- ~i suprauman, 0 fiinta divin-animalica, a carui trasatura permanenta ~i impresionanta este incon~tienta. Din cauza ei, e! este parasit de insotitorii sai (evident umani), prin aceasta putand fi indicata renuntarea la respec269
Arhetipurile
ji inconjtientul
colectiv
tiva stare a con~tiintei. £1 este atat de incon~tient de sine insu~i, indu nu reprezinta a unitate ~i mainile sale se cearta intre ele. £1 se desparte ~i de anusul sau ~i il insarcineaza cu a misiune deosebita. Chiar ~isexul sau este facultativ, in ciuda proprietatilor falice: el se poate transforma intr-o femeie ~i poate concepe copii. Din penisul sau el face plante folositoare. Aceasta situatie indica natura sa creatoare originara: din corpul zeului ia na~tere lumea. Pe de alta parte, el este in anumite privinte mai prost decat animalele ~itrece dintr-o stangacie in alta. De~i de fapt nu este rau, consecinta incon~tientei ~ia instabilitatii sale sunt fapte reprobabile. Captivitatea sa in incon~tienta animalica reiese din faptul ca este inchis intr-un craniu de elan, iar depa~irea acestei situatii din faptul ca, invers, inchide capul ~oimului in rectul sau. Apoi el ajunge iar in situatia anterioara, ~i anume sub gheata, ~ieste calcat in picioare de animale pana cand reu~e~te sa pacaleasca chiar ~i coiotul, astfel amintindu-~i de natura sa de Mantuitor. Trickster-ul este a fiinta originara "cosmica" cu 0 natura divin-animalica, superior pe de 0 parte omului datorita proprietatilor sale supranaturale, dar pe de alta parte inferior acestuia din cauza incon~tientei ~i a lipsei de ratiune. Nici animalelor nu Ie face fata, din pricina remarcabilei lipse a instinctelor ~i a indemanarii. Aceste defecte definesc natura sa umana, care este mai prost adaptata conditiilor mediului decat cea a animalelor, dar are din aceasta cauza 0 aspiratie catre 0 evolutie a con~tiintei mult mai inalte, adica poseda a considerabila dorinta de a invata, care este subliniata din plin ~i de mit. Repovestirea mitului inseamna anamneza terapeutica a continuturilor, care, din motive de nepatruns, nu trebuie sa se piarda. Daca acestea nu ar fi decat resturi inca prezente ale unei stari precedente inferioare, ar fi de inteles daca atentia s-ar muta de la ele, iar reaparitia lor ar fi resimtita ca a povara. Dar nu este deloc a~a, caci trickster-ul este pentru mult timp, pana in cadrul civilizatiei, 0 sursa de placere, fiind inca recunoscut in figurile carnavale~ti ale unui Pulcinello sau Peter cel prost. Este un motiv important pentru care este inca functional. Dar nu-i singurul ~i oricum nu e motivul pentru care aceasta reflectare a unei stari de con~tiinta foarte primitive a luat forma unei persoane mitologice. Resturile unei stari timpurii ~i acum pe moarte i~ipierd energia intr-o masura crescanda, caci altfel ele nu doar ar disparea. Dar in
Despre psihologia figurii trickster-ului
nici un caz nu trebuie sa ne a~teptam ca ele, cu propria putere, sa se condenseze Intr-o figura mitica cu ciclu legendar, daca nu ar primi energie din afara, In acest caz direct de la con~tiinta superioara sau din surse incon~tiente, Inca neepuizate. Daca se pune - ceea ce este posibil ~iingaduit - aceasta problema In paralel cu un eveniment individual corespunzator - 0 figura a umbrei impresionanta, contrarie, care sta In opozitie cu con~tiinta personala -, atunci aceasta nu apare pentru ca este inca prezenta, ci pentru ca se bazeaza pe 0 dynamis a carei existenta nu poate fi explicata decM din situatia prezenta, de exemplu din cauza ca umbra este atilt de antipatica pentru con~tiinta eului, Inat trebuie reprimata In incon~tient. Aceasta explicatie nu se va potrivi in cazul nostru In masura In care trickster-ul reprezinta In mod evident o treapta a con~tiintei disparuta, careia Ii Iipse~te puterea de a Iua singur 0 forma ~i de a se clarifica. Reprimarea ar Impiedica-o sa dispara, dci tocmai ceea ce e reprimat are ~ansa de a se mentine, pentru ca in incon~tient ~tim din experienta ca nu se corijeaza nimic. Dincolo de aceasta, istoria trickster-ului nu este pentru con~tiinta indiana nici incompatibila, nici antipatica, ci dimpotriva pliicuta, ~ide aceea nu ajunge sa fie reprimata. Se pare, din contra, ca mitul este sustinut ~i cultivat de con~tiinta. ~i chiar a~a este, caci aceasta reprezinta metoda cea mai buna ~i mai incununata de succes pentru a men tine con~tienta figura umbrei ~i a 0 supune criticii con~tiente. De~i aceasta din urma nu are In nici un caz un asemenea caracter, ci mai degraba pe cel al unei aprecieri pozitive, totu~i trebuie sa ne a~teptam ca, 0 data cu dezvoltarea continua a con~tiintei, aspectele mai grosolane ale mitului sa fie eliminateJ6, chiar daca nu ar exista pericolul unei disparitii bru~te a aceslora ca 0 consecinta a ciocnirii cu civilizatia alba. S-a vazut de multe ori cum anumite trasaturi Ingrozitoare sau obscene la origine ale unui obicei s-au transformat In decursul timpului In simple aluzii. Acest proces de a deveni inofensiv dureaza, a~a cum arata istoria motivului, foarte mult, astfel in cat chiar pe trepte superioare de civilizatie ne Impiedicam de urme ale acestuia. Longevitatea ar putea fi exi6 Sarbatorile carnavalului bisericesc au fost interzise deja In Evul Mediu de Papi. Scufundarea lui "Veli" In Basel in a doua jumatate a lui ianuarie, daca Imi amintesc bine, a fost interzisa de poli\ie in anii ~aizeci ai ultimului seco!, dupa ce 0 victima a murit de pneumonie.
271
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
plicata prin puterea ~i vitalitatea inca prezente ale starii de con~tiinta din mit ~i printr-o participare ~i fascinatie a con~tiintei determinate in mod secret prin acest fapt. Facand abstraqie de faptul ca ipotezele pur cauzale din domeniul biologic sunt putin satisracatoare, in cazul nostru trebuie luat in considerare faptul ca deja 0 stare superioara de con~tiinta a acoperit una inferioara ~i aceasta din urma, cum s-a subliniat deja, se afla deja in retragere. Se adauga faptul ca trickster-uli~i datoreaza reamintirea In principal interesului dovedit de con~tiinta; aceasta, a~a cum am vazut, Impreuna cu fenomenul secundar inevitabil al civilizarii treptate, adica al asimilarii figuriiprimitive, careia, ca daemonium originar, Ii revine chiar 0 anumita autonomie, adica 0 capacitate de a fi posedat. Completarea punctului de vedere cauzal cu unul indicand scopul a racut posibile, nu numai In psihologia medicala In cazul fantasmelor individuale de provenienta incon~tienta, interpretari pline de sens, ci face acest lucru Intr-o masura deosebita ~i In cazul fantasmelor colective, adica al miturilor ~i al basmelor. A~a cum arata PAUL RADIN, procesul de civilizare incepe chiar inauntrul ciclului trickster-ului, astfel fiind indicata depa~irea starii originare. Caracteristicile celei mai adanci incon~tiente se desprind astfel: In loc de a aqiona brutal, ingrozitor, proste~te ~i lipsit de sellS, trickster-ullncepe, catre sfar~itul ciclului, sa aqioneze cu sellS ~i folositor. Astfel se descopera chiar Inauntrul mitului devalorizarea incon~tientei de dinainte. Ne Intrebam, firqte, ce se intampla acum cu caracteristicile rele ale trickster-ului. Observatorul naiv presupune ca, atunci cand aspectele intunecate dispar, ele chiar nu mai exista. Dar nu se intampia a~a. De fapt se realizeaza 0 eliberare a con~tiintei de fascinatia raului ~i aceasta nu mai este constransa sa convietuiasca cu el, dar raul ~i intunericul nu s-au evaporat ca un fum, ci s-au retras In incon~tient datorita pierderii energiei, unde a~teapta In mod incon~tient, In timp ce In con~tiinta totul merge bine. Dar daca con~tiinta este zguduita de situatii critice ~i Indoielnice, atunci se vede ca umbra nu s-a dizolvat in neant, ci a a~teptat ocazia potrivita pentru a aparea cel putin ca proieqie asupra vecinului. Daca Ii reu~e~te aceasta farsa, atunci Intre cei doi ia na~tere iar acea lume obscura primitiva, In care - chiar ~ipe cea mai Inalta treapta de civilizatie - s-ar putea Intampla tot ce este ca272
Despre psihologia figurii trickster-u\ui
racteristic pentru figura trickster-ului. Limbajul vulgar nume~te in mod potrivit ~i luat literal acest lucru "teatrul maimutelor", pe a carui scena totul merge prost sau este prostit, ~i numai in mod exceptional sau in ultimul moment se intampla ceva inteligent. Politica ofera cele mai bune exemple in acest sens. A~a-numitul om de cultura I-a uitat pe trickster. EI ~i-l aminte~te doar in mod impropriu ~i metaforic dnd, iritat de stangacii, vorbe~te de farse de spiridu~i ~i lucruri asemanatoare. EI nu banuie~te d umbrei sale ascunse ~i aparent inofensive ii revin caracteristici de a caror periculozitate el nici macar nu viseaza. Cand oamenii se aduna in mase in care individul dispare, aceasta umbra este mobilizata ~i- a~a cum demonstreaza istoria - chiar personificata, respectiv incarnata. Conceptia funesta d sufletului omenesc ii vine totul din afara, el fund nascut tabula rasa, sprijina credinta falsa d in conditii exterioare normale ~i individul 0 duce bine. EI a~teapta salvarea sa de la stat ~i face societatea responsabila pentru propria incapacitate. EI e de parere ca sensul existentei ar fi atins dnd proviziile vitale ii sunt Iivrate gratis acasa sau dnd toata lumea ar avea un automobil. Naivitati de acest fel ~ialtele similare iau na~tere in locul umbrei devenite incon~tiente ~i intretin incon~tienta acesteia. Sub influenta unor asemenea prejudediti, individul se simte dependent de mediul sau ~i pierde capacitatea e introspeqie. Astfel, etica sa este reprimata de ~tiinta despre ce este permis sau interzis, sau oferit. Cum putem sa a~teptam, de exemplu, de la un sold at ca el sa supuna ordinul primit de sus unei considerari etie? EI nici macar nu a descoperit posibilitatea de a fi capabil de impulsuri morale spontane, chiar ~i atunci cand nu il vede nimeni. De aceea pare de inteles de ce mitul trickster-ului a fost conservat ~ dezvoltat mai departe: el ar putea poseda, ca multe alte mituri, 0 in£l.uenta psihoterapeutid. EI tine sub ochii individului cu 0 dezvoltare mai inalta stare a precedenta intelectuala ~i morala, pentru ca acesta sa nu uite ce se intampla ieri. Noi ne inchipuim d ceea ce nu intelegem I1U are nici 0 influenta asupra no astra. Dar nu se intampla mereu a~a. Omul intelege rar doar cu capul, ~i cu atat mai putin dnd este prim i·IV. Mitul are, datorita numinozitatii sale, 0 influenta directa asupra incon~tientului, indiferent dad eI e inteles in mod con~tient sau nu. Fapml ca repovestirea lui nu a devenit de mult ceva invechit cred d se 273
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
poate explica prin scopul sau. Explicatia este ceva mai grea in masun. in care opereaza doua tendinte opuse, ~i anume pe de 0 parte cea de_ rezulta din stadiul precedent ~i pe de alta parte cea de a nu-l uita pe acesta.17 PAULRADIN a intampinat, se pare, ~i el aceasta dificultate. E scrie: "Din punct de vedere psihologic se poate afirma ca istoria culturii umane reprezinta incercarile omului de a uita transformarea sa di;: animal in om."18 Cateva pagini mai departe el scrie (in legatura Epoca de Aur): "Acest refuz incapatanat de a uita nu este 0 intamplare."J9 Nu este 0 intamplare nici ca aceasta pozitie trebuie exprimata.. ceea ce va caracteriza comportamentul paradoxal fat a de mit. La noi. chiar ~i cel mai luminat om va impodobi un porn de Craciun pentrc copiii sai, rara sa banuiasca ce poate insemna acest obicei, ~i este pregiitit de fiecare data sa inabu~e in fa~a orice incercare de interpretare. Este uimitor sa observam cat din a~a-numita superstitie s-a raspandi: la ora~ ~i la tara; dar daca am lua individul ~i I-am intreba tare ~i ciar. "Crezi in spirite? in vraji? in eficienta leacurilor magice?" el ar nega indignat. Pariez 0 suta la unu ca el n-a auzit niciodata de a~a ceva ~iconsidera ca totul este 0 prostie. in secret insa crede, ca ~i un locuitor al junglei. Opinia publica fire~te ca ~tie foarte putin despre aceste lucruri. caci este convinsa ca in societatea noastra luminata asemenea superstitii sunt eliminate de mult ~i este 0 problema de conventie generala s2. se poarte ca ~i cum nu ar fi auzit niciodata de asemenea lucruri, cu atamai putin ca.le-ar crede. Dar nimic nu a trecut, nici macar pactul de sange cu diavolul. i:. afara a fost uitat, inauntru insa nu. Oamenii se comporta ca acel negrc de pe panta de Sud a Elgonului, cu care am mers 0 bucata de drum. 12 o rascruce de drum, am ajuns la 0 capcana pentru spirite alcatuita C2. o casa, noua ~i foarte draguta, in apropierea unei pe~teri, in care locuia impreuna cu familia. L-am intrebat daca el a construit coliba. A negat foarte surescitat ~ia sustinut ca copiii sai au racut 0 asemenea "jucarie" (numita "jou-jou" in Africa de Vest). Apoi a dat un branci casei. iar aceasta s-a prabu~it. 17 A nu uita inseamna
a pastra con~tient. Dad du~manul dispare din campul meu \~zual, atunci el probabi! se afta in spatele meu. 18 RADIN, Gott LllldMensch in der primitiven Welt, p. J l. 19 L.c., p. J 3.
274
Despre psihologia figurii trickster-ului
Aceasta este exact reaqia pe care 0 putem observa ~i acasa. Pe afara sun tern aproape un om de cultura, iar pe dinauntru un primitiv. Ceva din om nu e dispus sa abandoneze realmente inceputurile, iar altceva crede ca le-a depa~it de mult timp. Aceasta opozitie mi-a devenit con~tienta intr-un mod drastic: am observat desvrajirea unui grajd, realizata de un "vi'trtej" (vraci). Grajdul se afla langa 0 cale ferata, pe care treceau in timpul ceremoniei magice mai multe trenuri internationaIe, ai caror caliitori habar nu aveau ca la cativa metri de ei avea loc un ritual primitiv. Opozitia celor <;louastari de con~tiinta nu este nimic altceva de cat expresia structurii contrarii a psihicului, care este desemnat ca un sistern energetic bazat pe tensiunea contrariilor. Din acest motiv nici nu Gxista enunturi psihologice generale care sa nu poata fi la fel de bine inversate, ~i tocmai astfeli~i dovedesc valabilitatea. Nu trebuie uitat ca in orice dezbatere psihologica nu spunem nimic despre psihic, ci psihirul se exprima inevitabil pe sine insu~i. De aceea nu ajuta sa credem ca prin inermediul "spiritului" ne putem a~eza deasupra psihicului, chiar daca spiritul afirma ca e independent de suflet. Cum am putea demonstra acest lucru? Putem, ata! timp cat dorim, sa afirmam ca unul dintIe enunturile noastre ar proveni din psihic, respectiv ar fi psihic sau numai-psihic, iar celalalt ar fi spiritual ~ide aceea superior celui psihic. .-\cestea sunt ~i raman simple afirmatii care se bazeaza pe postulate de aedinta. Un fapt in aceasta ierarhie trihotomica anticii originara a continu,milor psihice (hilic, psihic, pneumatic) este structura antagonica a psiicului, care este nemijlocit obiect al experientei. Unitatea naturii psi, ice se afla la mijloc, a~a cum apare ~i natura vitala a cascadei in legarura dinamica dintre sus ~ijos. Astfel, influenta vie a mitului ne apare
275
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
ala este 0 parte a personalitatii care nu lipse~te niciodata, ia na~tere mereu ~i figura colectiva. Fire~te nu intotdeauna in forma mitologicii, in timpurile noi, ca 0 consecinta a refularii ~i a neglijarii cresdinde • mitologemelor originare, ca proieqii de natura corespunzatoare asupra altor societati ~i popoare. Dacii punem in paralel trickster-ul cu umbra individuala, se ridi intrebarea dacii acea intorsatura ciitre ceea ce are sens, a~a cum esr adaugata mitului trickster-ului, se poate observa ~i la umbra subiechva ~i individuala. Cum aceasta este 0 figura bine definita ce apare frecvent in fenomenologia viselor, putem ra.spunde pozitiv la aceasta ifitrebare: umbra, dqi per definitionem 0 figura negativa, are deseori trasaturi sau relatii pozitive, care indicii un fundal altfel alcatuit. Este ~i cum sub un inveli~ inferior ar ascunde continuturi semnificative. Ex:perienta confirma banuiala, iar ceea ce e aparent ascuns provine cr regula din figuri tot mai numinoase. Urmatorullucru care este U: spatele umbrei20 este de obicei anima, careia ii rev in 0 fascinatie ~i putere de posesiune considerabile. Aceasta figura deseori prea tanm ascunde tipul foarte influent al "biitranului" (intelept, magician, reg" etc.). Seria poate fi continuata. Dar acest lucru nu are niei un rost, cii din punct de vedere psihologic nu se poate intelege decat ceea ce a fos trait. Coneeptele psihologiei noastre complexe nu sunt, in privinteIe esentiale, formulari intelectuale, ci desemnari pentru anumite domenii de experienta, care pot fi descrise, dar care pentru cel care nu le-. trait raman moarte ~i incomprehensibile. Astfel, dupa experienta mea. ne putem inchipui rara difieultati deosebite ee se intelege prin "umbra de~i am fi dorit ca acest concept ilustrator sa fie inlocuit mai degrabi eu un cuvant ,,~tiintific" cu rezonanta latina sau greacii. Intelegerea animei, dimpotriva, se lovqte deja de dificultati mai semnificative. Ea es-u~or acceptata, dar nu e deloc sau e foarte putin inteleasa, dad vrec sa devenim eon~tientj de rolul ei in viata proprie, pentru ca.ea reprezinHi tot ceea ce biirbatul nu duee la bun sfar~it ~i eeea ce persista df 20 Cu expresia "a sta in spate" incerc sa fac ciaI' faptul ca, in masura in care umbra
=
recunoscuta ~i integrata, se pune problema rela\iei, respectiv a al1i111ei. Desigur ca illsputa cu umbra influen\eaza rela\iile eului cu datu! interior ~i exterior, caci integrcrea umbrei determina 0 modificare a personalita\ii. Cf. in acest sens expunerile mel= in: Aiol1 (paragr. 13 ~i urm.).
Despre psihologia figurii trickster-ului
2ceea constant Intr-o stare emotionala, care nu are voie sa fie atinsa. Gradul incon~tientei Intalnit In aceasta relatie este uimitor. De aceea te aproape imposibil ca barbatul care se teme de feminitatea proprie -;; Inteleaga ce Inseamna "anima". Nu e de mirare ca se Intampla a~a, caci ~i cea mai elementara intui'e a umbrei da uneori Inca mult de lucru europeanului modern. Dar :urn umbra reprezinta figura cea mai putin exploziva ~i cea mai apro)ata de con~tiinta, ea formeaza ~i acel aspect al personalitatii care e pus :., discutie la Inceput In analiza incon~tientului. In parte amenintatoa:e, in parte ridicola, figura sa se afla la inceputul drumului individua:::ei~i pune sub semnullntrebarii suspect de simpla ghicitoare a Sfinxului sau cere In mod nelini~titor raspuns la 0 quaestio crocodilina2I• Daca la sfaqitul motivului trickster-ului se arata Mantuitorul, aces-2 semnifica consolarea sau speranta ca 0 nenorocire a disparut, res=-ectivaeeasta e recunoscuta con~tient. Numai din pierderea In "lipsa :'e mantuire" se poate na~te dorul de Mantuitor, adica recunoa~terea 51 integrarea inevitabila a umbrei pot da na~tere unei situatii at at de .:onstrangatoare Incat Intr-o anumita masura numai un Mantuitor su~Tanatural poate descurea ghemul incalcit al destinului. In cazul indi'dual problema ridicata de umbra este rezolvata pe treapta animei, 1dica a relatiei. In eazul eoleetiv-istorie, ea ~iin eel individual, este vor'ia de 0 dezvoltare a con~tiintei, care se elibereaza treptat din inchisoa:ea ayvola:, adica a ineon~tientei22, iar Mantuitorul este de aeeea un .!ducator de lumina. Ca In forma colectiva, mitologica, ~i umbra individuala contine In illle germenele enantiodromiei, al inversarii.
:l Crocadilul
i-a furat unei marne copiluL La rugamintea ei de a-I da inapoi, crocadilul spune ca ii va indeplini dorin\a dad ii da un raspuns adevarat intrebarii lul: "Voi da inapoi capilul?" Dadi da, atunci nu e adevarat, iar capilul nu va fi inapoiat; daca nll, atllnci iara~i nll e adevarat, adica mama a pierdllt oricum capilu!' EUMANN, Urspnmgsgeschichte des Bewui~tseil1s.
277
x CON$TIINTA, INCON$TIENT $I INDIVIDUATIE
.0 prima edi\ie a acestei lucrari a fost scrisa in engleza sub titlul "The Meaning of Indi;duation" ~i formeaza capitolul introductiv la: Tile Integratio1l of Persollality (Farrar & ~nehart Inc., New York ~i Toronto, 1939, ~i Kegan Paul, Trench, Trubner & Co. Ltd., :'ondra, 1940). Versiunea germana prelucrata de editor a aparut sub titlul actual in Zelt;ralblattfiir Psychothernpie 1I1ld iilre Grenzgebiete XII5 (Leipzig, 1939) pp. 257-270.]
CON$TIINTA,1NCON$TIENT $11NDIVIDUAT1E
Legatura dintre con~tiinta ~i incon~tient, pe de 0 parte, ~i procesul e individuatie, pe de alta parte, sunt probleme care apar cu regulari
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
care este observat este incon~tient de faptul cii el dezvaluie fie cele mai secrete ganduri ale sale, fie lucruri pe care nu le-a gandit niciodata con~tient. Este totu~i 0 prejudecata sa presupunem cii ceva care nu a fos;: niciodata gandit nu ar aparea Inauntrul psihicului. Avem 0 multime de dovezi cii con~tiinta este departe de a cuprinde Intregul psihic. Multe lucruri se Intampla pe jumatate con~tient ~i tot la fel de multe chiar in intregime incon~tient. Cercetarea amanuntita a fenomenelor de personalitate dubla ~i multipla, de exemplu, a oferit un material considerabil de dovezi. (Indic lucrarile lui PIERREJANET,THEODOREFLOURNOY, MORTONPRINCE~.a.) In orice caz, psihologia medicala a fast impresionata de importanta un or asemenea fenomene, care cauzeaza diferite simptome psihiae ~i fiziologice. In aceste conditii, presupunerea unui eu care exprima totalitatea psihicii nu mai poate fi sustinuta. Dimpotriva, a devenit vizibil faptul ca intregul trebuie sa cuprinda in mod necesar at at domeniU:: imprevizibil al procesualitatii incon~tiente, cat ~i con~tiinta ~i cii eul nn poate fi decat centrul con~tiintei. Se va pune desigur intrebarea daca incon~tientul poseda, de asemenea, un centru. Nu a~ indrazni sa presupun existenta unui principiu, analog eului, care sa domneascii in incon~tient. Intr-adevar, totul indicii contrariul. Dacii ar exista un asemenea centru, aproape cii am a~tepta semne regulate ale existentei sale. Cazurile de dubla personalitate a; fi atunci fenomene frecvente ~i nu curiozitati rare. Forma de aparitie E. fenomenelor incon~tiente este de cele mai multe ori relativ haoticii f. nesistematica. Visele, de exemplu, nu prezinta nici a ordine clara, ni vreo tendinta sistematicii, a~a cum ar trebui sa fie cazul dacii la baza lor ar sta a con~tiinta personala. Filosofii CARLGUSTAVCARUS~i EDUARD VaN HARTMANNconsidera incon~tientul ca fiind un principiu metafizic, un fel de spirit universal, Taraorice urma de personalitate sau con~tiinta a eului ~i, la fel, "vointa" lui SCHOPENHAUER este de asemenea lipsita de eu. Psihologii moderni considera de asemenea incon~tientL ca fiind a funqie lipsita de eu aflata sub pragul con~tiintei. In opozitie cu filosofii, ei sunt tentati sa derive funqiile subpragale din con~tiinta. JANETse gande~te la a anumita slabiciune a con~tiintei, care e incapabila sa mentina impreuna toate procesele psihice. FREUDprefera idee2. cii exista factori con~tienti care reprima anumite tendinte. El vorbe~tJe 282
Con~tiinta, incon~tient ~iindividuatie
mult in favoarea ambelor teorii, dci sunt 0 multime de cazuri in care Intr-adeviir 0 sliibiciune a con~tiintei este cauza disparitiei continutufilor sau in care continuturi nepliicute sunt refulate. Este evident d observatori atilt de atenti ca JANET ~i FREUD nu ar fi realizat teorii in care incon~tientul sii fie derivat in principal din surse con~tiente, dacii ar fi descoperit urme ale unei personalitiiti independente sau ale unei voin-e autonome in exterioriziirile incon~tientului. Dad este adeviirat d incon~tientul nu constii din altceva decat din continuturi de care intampliitor con~tiinta se lipse~te, dar care nu e deosebesc deloc de materialul con~tient, atunci eul ar putea fi identificat mai mult sau mai putin cu totalitatea psihicului. Dar situatia au este atat de simp Iii.Ambele teorii se bazeazii in principal pe experiente cu nevrozele. Nici unul dintre cei doi autori nu dispune de exerientii psihiatricii specialii. Dad ar poseda a~a ceva, ei ar fi fost cu sigurantii impresionati de faptul d incon~tientul prezintii continururi care sunt complet diferite de cele ale con~tiintei, intr-adeviir atat e diferite in cat nimeni nu Ie poate intelege, nici pacientul, nici medicu!. Bolnavul este inghitit de un flux de idei care atat lui, cat ~i omului normal, Ii sunt straine. De aceea Jl numim "nebun": nu Ii putem intelege ideile. Noi intelegem ceva numai atunci cand avem premisele necesare pentru aceasta. Dar in acest caz premisele sunt la fel de striiine con~tiintei noastre cum ii erau ~i spiritului pacientului, atunci cand a il1nebunit. Daca nu ar fi a~a, el nu s-ar fi imbolniivit iliciodatii psihic. Intr-adeviir, I1Uexistii nici un domeniu care sii ne fie cunoscut nemijlocit, din care sa derivam anumite reprezentiiri patologice. Aici nu e5te yorba in nici un caz de continuturi mai mult sau mai putin normale, aproape il1tamplator lip site de con~tiintii. Dimpotrivii, este vor, a de creatii la inceput de natura stranie. Ele se deosebesc in orice pri'intii de materialul nevrotic, des pre care nu se poate spune cii ar fi deosebit de bizar. Materialul unei nevroze este omene~te inteligibil, cel al unei psihoze nu.2 :: Inieleg prin aceasta desigur numai anumite cawri de schizofrenie, ca de exemplu cazul rel1umit allui SCHREBER (Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken) sau cazul pe care I-a publicat NELKEN (Analytische Beobachtungen iiher Phllntllsien eines Schizophrenen). 283
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Acest ciudat material psihotic nu poate fi, din aceasta cauza, derivat din con~tiinta, caci in aceasta din urma nu exista premise cu ajutorul carora sa poata fi explicata stranietatea reprezentarilor. Continuturile nevrotice pot fi integrate fara deteriorari esentiale ale eului, insa ideile psihotice nu. Ele raman de necuprins, iar con~tiinta eului este mai mult sau mai putin cople~ita de ele. Ele au chiar 0 tendinta deosebita de a atrage eulin "sistemul" lor. Asemenea cazuri demonstreaza ca in anumite conditii incon~tientul este capabil sa preia rolul eului. Consecintele acestui schimb sunt nebunia ~i confuzia, caci incon~tientul nu este 0 a doua personalitate cu 0 function are organizata ~i centralizata, ci probabil 0 sum a descentralizata a proceselor psihice. Fire~te ca nimic din ce creeaza spiritul uman nu se am absolut in afara domeniului psihic. Chiar ~i cea mai trasnita idee trebuie sa corespunda unui lucru existent In psihic. Nu se poate presupune ca anumite capete ar contine elemente care In altele nu apar deloc. De asemenea, nu putem presupune ca incon~tientul are capacitatea sa devina autonom numai la unii oameni, ~i anume la cei care sunt predispu~i la tulburari psihice. Este mult mai probabil ca tendinta spre autonomie este 0 proprietate mai mult sau mai putin generala a incon~tientului. Tulburarea psihica este intr-un anumit sens doar un exemplu care iese in evidenta al unui dat ascuns, dar care apare totu~i general. Tendinta spre autonomie se tradeaza mai ales in stari afective, chiar ~i in cele ale omului normal. in cazul unei emotii puternice se spun sau se fac lucruri care depa~esc media. Nu e nevoie de mult: iubirea ~i ura, bucuria ~i tristetea ajung deseori pentru a conduce la 0 inlocuire a eului cu incon~tientul. Chiar ~iidei foarte stranii se pot instapani in asemenea situatii asupra unor oameni altminteri sanato~i. Grupuri, comunitati ~i chiar popoare intregi pot fi cup rinse astfel de epidemii spirituale. Autonomia incon~tientului in cepe acolo unde iau na~tere emotiile. Emotiile sunt reaqii instinctive, involuntare, care tulbura ordinea rationala a con~tiintei prin izbucniri elementare. Emotiile nu sunt "racute" de vointa, ci ele au loc. in emotie apare nu rareori 0 trasatura de caracter straina chiar ~i celui care 0 traie~te sau continuturi ascunse pot izbucni involuntar. Cu cat 0 emotie este mai puternica, cu atat se apropie de patologic, adica de acea stare In care con~tiinta eului este data la
Con~tiinta, incon~tient ~i individuatie
"arte de continuturi autonome ~i deseori incon~tiente. Cat timp inn~tientul se afla intr-o stare de somnolenta, se pare ca in acest doniu ascuns nu se afla nimie. De aceea suntem mereu surprin~i cfmd "a mai inainte necunoscut se ive~te brusc aparent din nimie. Dupa -eea vine fire~te psihologul ~i arata ca s-a intamplat a~a pentru ca din :erite motive a~a trebuia sa se intample. Dar cine putea sa prevada -=t lucru? oi numim incon~tientul un nimic ~itotu~i el este 0 realitate in potia: ideea pe care 0 yom gandi, fapta pe care 0 vom implini, chiar ~i -stinul de care ne yom plange maine exista incon~tient de astazi. Neoscutul pe care 11dezvaluie emotia exista dintotdeauna ~i soar fi czentat mai devreme sau mai tarziu con~tiintei. De aceea trebuie sa mlem la socoteala mereu eXlstenta a ceea ce este inca nedescoperit. ;:esta poate fi, cum am mai spus, reprezentat de triisaturi de caracter "cunoscute. Dar pot aparea in acest fel ~iposibilitati de dezvoltare viare, poate chiar tocmai intr-o izbucnire emotionala, care in condie date poate modifica din temelie 0 situatie. Incon~tientul are chip Ianus: pe de 0 parte continuturile sale se intind inapoi pana intr-o e instinctuala precon~tienta, preistorica, pe de alta parte el antici~a un viitor potential, tocmai pe baza unei pregatiri instinctive a . =rorilor hotaratori de destin. 0 cunoa~tere completa a factorilor de .:.u.iiincon~tienti dintr-un individ ar putea sa prevada in mare masu- destinul acestuia. In masura in care tendintele incon~tiente - fie in forma imagini:-retrospective, fie in forma anticiparilor - apar in vise, acestea au . st intelese in toate secolele care au trecut nu atat ca regresii istorice, -:t mai degraM ca anticipari ale viitorului - pe buna dreptate une'. Ciici tot ceea ce devine se in tam pia pe baza a ceea ce a fost ~i inca 'sta ca amintire - con~tienta sau incon~tienta. In masura in care nici -:;om nu e nascut ca 0 inventie cu totul noua, ci repeta de fiecare data ~a treapta de dezvoltare atinsa, el contine incon~tient ca dat aprio_.- intreaga structura psihicii ce s-a dezvoltat la seria sa de striimo~i in ns ascendent sau descendent. Acest fapt da incon~tientului aspectul storic" caracteristic, dar in acela~i timp este ~i conditio sine qua non a ei anumite figurari a viitorului. Din acest motiv deseori este greu de --bilit daca 0 anum ita exteriorizare autonoma a incon~tientului tre285
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
buie explicata in principal ca eject (~i astfel istoric) sau ca scop (~i 3Scfel ca final ~i anticipativ). Con~tiinta gandqte de regula fara sa ia i:: considerare preconditiile ancestrale ~i fara sa calculeze influenta acestui a priori asupra formarii destinului. In timp ce noi gandim in deCl'
Con~tiin\a, incon~tient ~i individua\ie
.•cest lucru ar fi prea nefiresc: se poate vedea doar la fiecare copil cat ':e ezitant ~i incet se dezvolta con~tiinta eului dintr-o con~tiinta frag::nentara a diferitelor momente ~i cum aceste insule apar treptat din innericul complet al simplei instinctualitati. Con~tiinta ia na~tere dintr-un psihic incon~tient care este mai ba<:an decat aceasta ~i care funqioneaza mai departe impreuna cu con"nta sau in ciuda con~tiintei. De~i exista numeroase cazuri in care .:ontinuturi con~tiente devin iar incon~tiente (de exemplu prin repriare), incon~tientul ca intreg este departe de a reprezenta un rest al n~tiintei. (Sunt oare funqiile psihice ale animalelor rama~ite ale con;tiintei?) Cum am amintit mai sus, exista putine sperante de a gasi 0 ordine incon~tient care sa coincida cu con~tiinta eului. Nu se pare deloc d i:Jntem pe cale de a descoperi 0 personalitate a eului incon~tienta, ceva ::a un "contra-pamfmt" pitagoreic. Totu~i nu trebuie trecut cu vederea - ptul d, la fel cum con~tiinta rasare din incon~tient, ~i centrul eului e dintr-un adanc intunecat, in care era cumva continut, in timp ce rnsta in potentia. La fel cum 0 mama umana nu poate concepe decat ~ copil uman, a carui natura proprie era ascunsa in el inca din tim;ul existentei sale potentiale, suntem aproape constran~i sa credem d con~tientul nu poate fi exclusiv 0 aglomerare haotid de instincte ~i agini. Ceva trebuie sa mentina ~i sa dea expresie intregului. Centrul -"u fire~te d nu poate fi eul, dci eul a fost nascut in con~tiinta ~i se ;m.potrive~te incon~tientului, excluzandu-l pe acesta cat de mult posi~il. Sau se poate ca incon~tientul sa-~i fi pierdut centrul prin na~terea lui? Dad ar fi ap, atunci ar fi de a~teptat ca eul sa fie superior in.:on~tientului ca influenta ~i semnificatie. Atunci incon~tientul ar caka odest pe urmele con~tiintei. Dar asta ar fi exact ceea ce dorim. Din nefericire, faptele demonstreaza contrariul: con~tiinta e depa-ra mult prea u~or de influente incon~tiente, iar acestea sunt deseori ai adevarate ~i mai intelepte decM gandirea con~tienta. De asemenea, ~ intampla ca motive incon~tiente sa obtina 0 victorie impotriva horararilor con~tiente tocmai acolo unde este yorba despre problemele ~rincipale ale vietii. Destinul individual depinde in mare masura de - ctori incon~tienti. 0 cercetare atenUi arata cat de mult depind hotamile con~tiente de funqionarea netulburata a memoriei. Dar memo287
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
ria sufera frecvent de imixtiunea deranjanta a continuturilor inco'· ~tiente. Mai mult, ea funqioneaza de regula in chip automat. in m obi~nuit utilizeaza pun tile asociative, dar destul de des se folose~te " ele intr-un mod atat de ie~it din comun, in cat este nevoie de mca 0 e\luare a intregului proces de reproducere daca vrem sa aflam cum ajuns anumite amintiri in con~tiinta. $i nu rareori aceste punti ram"ascunse. Tntr-un asemenea caz este imposibil de demonstrat ipote unei activitati independente a incon~tientului. Un alt exemplu este iLtuitia, care se bazeaza in principal pe procese incon~tiente de 0 natur" foarte complexa. Din cauza acestei proprietati am definit intuitia "perceptie via incon~tient". Tn mod normal, colaborarea dintre incon~tient ~i con~tiinta decurge lin ~i tara deficiente, astfelincat nici macar nu se observa em tenta incon~tientului. Dar daca un individ sau un grup social deviazi prea mult de la baza instinctuala, atunci se poate face experienta intregii amplori a puterilor incon~tiente. Conlucrarea incon~tientului es:.e inteleapta ~i orientata catre scop ~i chiar daca se comporta antagoni.: fata de con~tiinta, expresia sa este mereu compensatorie intr-un m-~ inteligent, ca ~i cum ar incerca sa restabileasd echilibrul pierdut. Exista vise ~i viziuni de un tip superior, in cat anumiti oameni enta sa admita d originea lor este intr-un psihic incon~tient. Ei prefera sa presupuna d aceste fenomene provin dintr-un fel de "supracon~tiinta". Asemenea oameni fac diferenta dintre un fel de incon~tient fiziologic sau instinctiv ~i 0 sfera sau treapta de con~tiinta "deasupra" con~tiintei, numita "supracon~tiinta". Tntr-adevar, acest psihic, numit de filosofia indiana con~tiinta "superioara", corespunde ceea ce Apusul nume~te "incon~tient". Dar exist a 0 intreaga serie d observatii care aproape d vorbesc in favoarea posibilitatii unei con~tiinte in incon~tient, ca de exemplu anumite vise, viziuni ~i experiente mistice. Dar dad presupunem 0 con~tiinta in incon~tient, ne vedem pu~i in fata faptului d nu poate exista 0 con~tiinta tara subiecadid un eu cu care stau in legatura continuturile. Con~tiinta are nevoie de un centru, adica de un eu, caruia ii este ceva con~tient. Nu cunoa~tem alt fel de con~tiinta ~i nici nu ne putem inchipui 0 con~tiinta tara eu. Nu poate exista 0 con~tiinta dad nimeni nu spune: "Sun: con~tient de mine."
e
288
Con~tiintii, incon~tient ~i individuatie
Nu ca~tig nimic dad speculez asupra unor lucruri pe care nu Ie pucunoa~te. De aceea ma feresc sa fac afirmatii care depa~esc gran i~iintei. Niciodata nu mi-a fost posibil sa descopar ceva ca 0 perso"tate in incon~tient, care sa poata fi comparata cu eul nostru. De~i III se poate gasi un "al doilea eu" (exceptand cazurile rare de persona--te dubla), manifestarile incon~tientului prezinta eel putin urme de ona1itati.Un exemplu simplu pentru aceasta este visul, in care ideea irid este reprezentata de 0 serie de persoane reale sau imaginare. In ate disociatiile importante, manifestarile incon~tientului iau un ca-cter de personalitate foarte puternic. Ele par sa reprezinte complexe e sunt clivate de un intreg mai mare ~isunt orice altceva in afara de trul personal al incon~tientului. Am fost mereu impresionat de caracterul de personalitate al fragntelor disociate. De aceea m-am intrebat deseori dad nu ar fi in<>ptatitapresupunerea ca, dad aceste fragmente ar avea personalita, bucata intreaga, din care au fost desprinse, nu ar putea sa ridice 0 etentie ~i mai intemeiata de a trece drept personala. Concluzia pare §ca, fiindd nu e important dad fragmentele sunt mari sau mici. De atunci nu ar avea personalitate ~i intregul? Personalitatea nu presuIe cu necesitate con~tiinta. Ea poate sa doarma sau sa viseze. Aspectul general al manifestarilor incon~tiente este in principal ha: ~i irational, in ciuda anumitor simptome de inteligenta ~iintentio'tate. lncon~tientul fabrid vise, fantasme, viziuni, emotii, idei grote~ti :aulte altele. Este exact ceea ce se a~teapta de la cineva care viseaza. Pare - -e 0 personalitate care nu a fost niciodata treaza ~icare nu a fost nici:2ta con~tienta de viata triiita ~i de propria continuitate. Se pune nu,i intrebarea daca ipoteza unei asemenea personalitati adormite ~i ase este posibila. Se poate ca tot ceea ce gasim noi in incon~tient aseiniitor personalitatii sa fie continut in mai sus amintitele personifidri . ....•acest lucru e posibil este, conform banuielii mele, lipsit de scop, doar .::anu cumva exista dovezi ale aparitiei unor personalitati mult mai . fragmentare, adid mai complete, chiar dad ascunse. unt convins d exista astfel de dovezi. Din pacate, un asemenea Jterial apartine subtilitatilor analizei psihologice. De aceea nu este .:mai u~or sa construim un concept intr-un mod simplu ~i convin:or. 289
ArhetipuriJe ~i incon~tientul colectiv
Vreau sil incep cu a scurtil constatare: in incon~tientul oricilrui bilrbat este ascunsil a personalitate femininil, ~i a personalitate masculinin fiecare femeie. Este un lucru bine cunoscut cil sexul e determinat de a majorita a genelor masculine sau feminine. Minoritatea genelor de sex opus n_ dispare. Bilrbatul contine de aceea a laturil caracterizatil drept femininil, adicil el insu~i are a formil incon~tientil femininil; un fapt de carc in general nu este deloc con~tient. Presupun ca fiind cunoscut faptuI cil am desemnat aceastil figuril drept anima. Pentru a nu repeta lucrurcunoscute, indic bibliografia aferentil.3 Aceastil figuril apare frecvent ir: vise, unde pot fi observate in vivo toate atributele pe care Ie-am subliniat in publicatii precedente. o altil figuril nu mai putin importantil ~ibine definitil este umbra.. care, ca ~i anima, apare fie in proieqii asupra persoanelor potrivite, fie ca atare personificatil in vise. Umbra coincide cu incon~tientul "personal" (care corespunde conceptului FREuDian de incon~tient). Ca ~ianima, ~i aceastil figuril a fast reprezentatil de catre poeti. Amintesc de relatia Faust-Mephistopheles, de asemenea de Elixiere des Teufefs a lui HOFFMANN, pentru a indica doua descrieri tipice. Figura umbrei personifica tot ceea ce nu recunoa~te subiectul ~i care totu~i i se impune mereu -- direct sau indirect -, de exemplu trasaturi de caracter inferioare ~i alte tendinte incompatibile. Pentru mai multe detalii trebuie sa indic alte lucrilri de specialitate.4 Faptul cil incon~tientul personificil chiar ~iin vise anumite continuturi accentuate emotional este motivul pentru care terminologia mea, care e alciltuitil in scopuri practice, a preluat personificarea ~ia exprimat-o in formularea numelui. In afaril de cele doua figuri amintite exista ~i altele, mai putin frecvente ~i frapante, dar care au trecut prin experienta poetica ~i mitolo3
4
Psyehologisehe Typen, Definitionen, v. "suflet"; Die Beziehungen zwiseher: dem Ieh und dem Unbewufsten, partea a daua, cap. 2; Psychologie und Alchemie, partea a daua, ~i DespTe arhetip, cu 0 consideraTe speeiala a coneeptului de anima (Studiul III in acest volum). TONI WOLFF, Einfiihnmg in die Gnmdlagen del' Komplexen Psyehologie; JUNG; UbeT die Archetypen des kol/ektiven Unbewufsten (cap. in acest valum); apoi Aion, cap. 2.
I
Con~tiin\a, incon~tient ~iindividuaiie
pea. Numese de exemplu figura eroului5 ~i pe eea a "batrfmului in~ept"6, pentru a men~iona doar doua dintre eele mai cunoseute. Toate aeeste figuri apar eomplet autonom in eon~tiin~a, 0 data ee ::ste yorba de stari patologiee. Referitor la anima vreau sa subliniez in "peeial cazullui NELKEN7. Remareabil este faptul ca aceste earaetere au :-ela~iievidente cu descrieri poetiee, mitologice sau religioase, fara ea .iceste relatii sa se dovedeasca reale. Adicii ele sunt imagini analoage "C'0ntane. Un asemenea eaz a dus ehiar la invinuirea de plagiat: serii-oml franeez PIERREBENOITa realizat 0 decriere a animei ~i a mitului . clasie in a sa Atlantide, care reprezinta 0 paralela exaeta la She a lui _~DERHAGGARD.Proeesul a de curs fara rezultat, adica BENOITnu euuv?tea She. (Ar putea fi yorba in aeest eaz la urma urmei ~i de 0 in~eare eriptomnezica, ce poate fi exclusa numai eu mare greutate.) Aspee::li "istorie" al animei ca ~i condensarea ei eu sora, mama, sotia ~i fiiea preuna eu motivul ineestului se gase~te ~i la GOETHE("Ah, tu ai fost alte vremuri sora sau sotia mea'(8) ca ~iin figura animei a reginei sau :~mina alba a alchimiei. La alchimistul englez EIRENAEUSPHILALE:HES,care a seris pe la 1645, se gase~te observatia ca "regina" era "sora, ::lama sau so~ia" regelui. (Comentariu la Duodecim portae a lui Sir GEORGERIPLEY,care a aparut in limba germana in 1741 ~i poate (?) ii ~ cunoseut lui GOETHE.)Aceea~i idee se gase?te, impodobita, ~i la un ~'aeient allui NELKEN~i intr-o serie de eazuri din observatia mea, in .::arepot exclude cu eertitudine influen~ele literare. De altfel, comple1 animei apartine bunurilor celor mai vechi ale alchimiei latine.9 Daca se studiaza personalitatile arhetipale ~i comportamentullor 0 eata eu visele, fantasmele ~i ideile delirante ale paeientilorlO, se obtine impresie puternica despre relatia nemijloeita eu reprezentarile mitogiee, care la profan au disparut de multo Ele formeaza un fel de fiinef. in acest sens Symhole der Wandlung, passim. Zur Phiinomenologie des Geistes im Marchen (cap. VIII in acest volum).
- NELKEN,I.C. In poezia "De ce ne aruncai priviri adanci?" (Catre doamna yon Stein). ef. in acest sens renumita "VisioArislei" (Artis aurifeme II, pp. 246 ~imm.), care exista ~iin traducere germana (RUSKA,Die Visionen des Arisleus, pp. 22 ~imm.). Un exemplu al metodei in: Psychologie und Alchemie, partea a doua. 291
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
te ciudate, pe care am dori sa Ie inzestram cu con~tiinta; ele par aproG.pe capabile de aceasta. Dar aceasta idee nu-~i gase~te nici 0 justific
In cartea mea Symbole der Wand/ung am descris cazul unei tinere femei cu o "istorie eroica",respectiv 0 fantasma a animusului, care a produs a recolta bogata de material mitologic. RIDERHAGGARD,BENOIT~i GOETHE (in Faust) au subJiniat caracterul istoric al animei. 292
Con~tiinta, incon~tient
~iindividuatie
_~rpul, care e treditor din punct de vedere individual, dar din punct - - vedere colectiv are 0 varsta imposibil de masurat. Anima ~i animus traiesc intr-o lume foarte diferita de cea exterioa-1, intr-o lume in care pulsul timpului bate foarte incet, in care na~te-:2. ~iviata indivizilor conteaza foarteputin. Nu e de mirare d existenlor e stranie, atat de stranie in cat intruziunea ei in con~tiinta inseam::.l deseori psihoza. Anima ~i animus apartin rara indoiala acelui mate-,1 care se manifesta in schizofrenie. Ceea ce am spus despre incon~tientul colectiv poate da 0 idee mai ult sau mai putin satisfacatoare despre ceea ce vreau sa spun cu -easta expresie. Dad ne intoarcem la problema individuatiei, ne vepu~i in fata unei sarcini destul de neobi~nuite: psihicul consta din ua jumatati incongruente, care trebuie sa formeze impreuna un in~'g.Suntem tentati sa gandim d con~tiinta eului este capabila sa asi-:leze incon~tientul sau speram cel putin di 0 asemenea solutie este sibila. Dar din nefericire incon~tientul este intr-adevar incon~tient, Z:d nu ne este cunoscut. $i cum se poate asimila ceva necunoscut? 'liar dad ne putem face 0 imagine destul de completa despre anima ;:elelalte figuri, acest lucru nu inseamna ca s-au atins adancurile in:l§tientului. Speram sa stapanim incon§tientul, dar mae§trii controui, yoginii, ating completitudinea in Samadhi, 0 stare a extazului ~e, din cate ~tim, corespunde unei stari de incon§tienta. Nu e yorba faptul di ei numesc incon§tientul nostru "con§tiinta universala"; este faptul d in cazullor incon~tientul a inghitit con§tiinta eului. =; TIU realizeaza ca 0 "con~tiinta universala" este 0 contradictio in =iecto, dci concluzia, alegerea §i diferentierea constituie radacina §i '-nta a tot ceea ce are pretentia de a se numi "con~tiinta". "Con~tiinuniversala", dimpotriva, este, privita logic, identidi cu incon~tienDar este adevarat ca 0 folosire exacta a metodelor CanonuZui PaZi ~ ale yoga-siara aduc cu sine 0 remarcabila largire a con§tiintei. -:.ontinuturile con~tiintei pierd insa din claritate 0 data cu largirea. La u§it con~tiinta este cuprinzatoare, dar crepusculara; un nesfar~it nu- de lucruri se varsa intr-un intreg neclar, care semnifid 0 identic completa a datelor subiective ~i obiective. Toate astea sunt foarte :::.rnoase,dar nu sunt de recomandat pentru regiunile situate la nord ropicul Racului. 293
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Acesta este motivul pentru care trebuie sa avem In vedere 0 alta lutie. Noi credem In con~tiinta eului ~i In ceea ce numim realitate. alitatile climei nordice sunt atat de convingatoare, In cat ne sim semnificativ mai bine daca nu Ie uitam. Pentru noi are sens sa ne 0 pam de realitate. Con~tiinta europeana a eului este de aceea tentata inghita incon~tientul, iar daca acest lucru nu se poate realiza, se Ince2:ca cel putin sa fie reprimat. Dar daca se cunoa~te ceva despre inco;:;~tient, se ~tie ca el nu poate fi Inghitit. Se ~tie, de asemenea, ca nu poate sa fie pur ~i simplu reprimat, caci am aflat ca incon~tientul viata ~i ca aceasta viata se Indreapta Impotriva noastra daca este reu:mata, cum este cazulin nevroze. Con~tiinta ~i incon~tientul nu fac un Intreg daca se reprima $i 5 tulbura reciproc. Daca trebuie sa lupte unul impotriva celuilalt, atlillcel putin ar trebui sa fie 0 lupta dreapta ~i fiecare parte sa aiba acel drepturi. Ambii sunt aspecte ale vietii. Con~tiinta ar trebui sa-~i a ratiunea ~iposibilitatea de autoproteqie, iar viata haotica a incon~ti~ tului ar trebui sa aiba posibilitatea sa-~i urmeze propriul drum, atat putem suporta. Aceasta Inseamna lupta deschisa ~i colaborare des' sa In acela~i timp. A~a se pare ca ar trebui sa arate viata oamenilor. Esz vechiul joc cu ciocanul ~i nicovala. Fierul care sufera Intre cei doi ~lefuit ~i devine un Intreg indestructibil, ~i anume un "individ". Cam asta inseamna "procesul de individuatie". A~a cum indica c_ mele, este yorba de un proces sau de un curs de dezvoltare, care prorne din conflictul celor doua realitati suflete$ti de baza. Am reprezen~ problematica acestui conflict In scrierea mea Relafiile dintre eu ?i :-con~tient (Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewuflten), putin In trasaturile sale de baza. Un capitol speciaiinsa 11 reprezir.;; simbolistica procesului, care are 0 importanta deosebita pentru desfi$urarea viitoare a disputei dintre con~tiinta ~i incon$tient, atat practi~ cat ~i teoretic. Cercetarile mele din ultimii ani au avut In princi-aceasta tema. Spre marea mea surpriza, s-a dovedit ca formarea Sll:bolurilor are 0 legatura foarte stransa cu reprezentarile alchimice $i ~ special reprezentarile "simbolului unificator"12 sunt cele care ofed Tr_ 12 Psychologische
Typen,
Definitionen, v."simbol" ~icap. V, 3, b (paragr. 349
mm.). 294
Con~tiin\ii, incon~tient 9i individuatie
~:1elacea mai semnificativa. Fire~te ca este yorba de procese care nu au 'ci 0 semnificatie pentru stadiile de Inceput ale tratamentului psihic. Jimpotriva, cazurile mai dificile, ca de exemplu cazurile de transfer ""rezolvate, dezvolta aceste simboluri. Cunoa~terea lor e de 0 impor-nta deloc de neglijat pentru tratamentul acestor cazuri, mai ales daca e yorba de pacienti cultivati. Cum se poate realiza armonizarea datelor con~tiente ~iincon~tiennu este un lucru care poate fi prescris sub forma unei retete. Este ba de un proces vital irational, care se exprima In anumite simbo'. Poate fi sarcina medicului de a ajuta acest proces.ln acest caz cu9terea simbolurilor este obligatorie, caci prin ele se realizeaza unicontinuturilor con~tiente ~i incon~tiente. Din unire iau na~tere sitii sau stari de con~tiinta noi. De aceea am desemnat unirea contraQr ca "funqie transcendenta" 13. In aceasta transformare a persona'pi Intr-o entitate rezida scopul unei psihoterapii care ridica pretende a nu fi 0 simpla cura a simptomelor.
_ .;ych%gische iZ
I)1pen,
Definitionen, v. "funqie transcendenta" ~i Gesamme/-
Werke VIII, Studild II. 295
XI
CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL PROCESULUI DE INDIVIDUATIE
Forma marii vieti urmeaza in intregime Tao. Tao influen\eaza lucrurile invizibil, imperceptibil. Imperceptibile, invizibile sunt imaginile in el! Imperceptibile, invizibile sunt lucrurile in el! Nesondabila, obscura e in el Saman\a! Aceasta samanta e adevarul. in ea e credin\a. De la inceput pana astazi numele sau nu poate lipsi, pentru a in\elege na~terea tuturor lucrurilor. $i de unde ~tiu eu ca na~terea tuturor lucrurilor s-a realizat a~a? Tocmai prin aceasta. LAOTSE:
Tao te king, c. 21. Traducere de
Smdiul III din Geswlt1l11gcIl des Ullhewuj(ten. Zurich, 1950, unde textul este introdus
=,
RICHARD
WILHELM
Ahhand/1I11gell VII), Ra"snota de subsol: "Aceasta lu-
(PsycllO/ogisclle Ct1
urmatoarea
=re este 0 prelucrare ~i completare a prelegerii mele cu acela~i nume, publicata pentru 1933."] :rima oara in Erallos-Jahrhuch
CONTRIBUTII LA EMPIRISMUL PROCESULUI DE INDIVIDUATIE
in anii '20 am cunoscut in America 0 doamna cu studii academi.:e- 0 yom numi doamna X - care se ocupa deja de noua ani cu Fsihologia. Ea citise toate lucriirile recente referitoare la acest dome-iu. in 1928, cand avea varsta de 55 de ani, a venit in Europa, pentru -~i continua studiile sub direqionarea mea. Ca fiiea a unui tata important, ea avea interese multiple, 0 cultura remarcabila ~i un spirit - . Era neeasatorita, dar traia cu echivalentul incon~tient al partene:"J.luiuman, animusu/, aceasta personificare a tot ce este masculin in::--<> femeie, In acea legatura caracteristiea ce se Intalnqte la atat de :::mlte femei cu educatie academiea.1 Cum se Intampla frecvent, ~i --st caz dezvoltarea ei se baza pe un complex patern pozitiv, adiea ea ca "fiUe a papa" ~i, in mod corespunzator, nu avea 0 relatie bun a cu =:ama. Animusu/ ei nu era genul care sa persiste Intr-o convingere oa~re. De acest lucru 0 protejau inteligenta ei naturala ~i 0 remarca~i1acapacitate de a accepta ca valabile punctele de vedere ale altor oa:::::.eni. Aceasta, avand In vedere prezenta unei caracteristici nicidecum la sine intelese, bune, a animusu/ui, Impreuna cu ni~te experiente .:- viata inevitabil dificile au adus-o la 0 limita ~i la 0 stare de repaus, punandu-i-se apoi necesitatea de a cauta drumuri care sa 0 duea departe. Aceasta a oferit ocazia ealatoriei ei In Europa. La acest lu- nu Intamplator - s-a mai adaugat un motiv. Ea avea, dinspre ;:z.rtea mamei, origine scandinava. Cum relatia cu mama, dupa cum
-~i
Cf. in acest sens ce se spune rnai jos in camentariulla £os cap.
299
imaginea 10 referitor la ho-
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
am mai spus, Hisa de dorit, fapt pe care il recuno~tea ~i ea, treptal: ! luat na~tere in ea sentimentul di 0 parte din fiinta ei ar fi evoluat at.fel dadi relatia cu mama ei i-ar fi dat un impuls in acest sens. Can': s-a hotarat sa diliitoreasdi in Europa, ~tia di astfel se intorcea intranumita masura la origini ~i trezea la viata 0 buditidi din copilaria care era legata de mama. Inainte de a ajunge la Zurich, a trecut p . Danemarca, tara mamei sale. Acolo a impresionat-o peisajul ~i in mOc': nea~teptat a avut pofta sa picteze, ~i anume peisaje de tara. Pana atunn nu avusese 0 inclinatie estetidi de acest fel ~i de asemenea ii lipsez:. cuno~tintele de desen sau pictura. Ea incercat acuarelele, ~i peisaj' sale modeste 0 umpleau de un ciudat sentiment de satisfaqie. Picttra i-a dat, cum mi-a spus, 0 noua viata. Ajunsa la Zurich, ~i-a contlnuat incerdirile, ~i cu 0 zi inainte sa vina prima oara la mine a ineeput sa picteze un peisaj - de data aceasta din amintire. In timp ce f2cea acest lucm, 0 imagine fantasmatidi interna s-a interpus: se vedel cu jumatatea inferioara a corpului prinsa fn pamant, adica fntr-o sta ca. Mediul era 0 plaja presarata cu blocuri de stanca. In fundal se vedi:.;. marea. Ea se simtea prizoniera ~i neajutorata. Bruse m-a vazut pe mi sub masca unui magician medieval. A cerut ajutor, eu am trecut pe acr· 10 ~i am atins stanca cu un baston fermecat. Stanca s-a sfaramat, ia,r a ie~it fntreaga din ea. Astfel, in locul peisajului, a pictat aceasta im;,gine fantasmatidi ~i mi-a adus-o in ziua urmatoare.
Imaginea 1 A~a cum se intampla frecvent la incepatori ~i necunosditori, repICzentarea picturala i-a prilejuit dificultati. In asemenea cazuri, incon~tientului ii este u~or sa-~i strecoare imaginile sale din spatele con~tiintei i::: tablou. Astfel s-a intamplat ca marea bucata de standi sa nu apara cu forma ei adevarata pe hartie, ci sa ia forme nea~teptate. Acestea ariitau in parte ca ni~te oua tari, taiate in doua, cu galbenu~ul in mijloc. Altele era:.. ca ni~te piramide ascutite. Intr-o asemenea standi era ea prinsa. Paml . dat pe spate ~i marea cu valuri indicau di biitea un vant puternic. Imaginea reprezinta starea ei de captivitate, dar nu ~i actul elibernrii. Deci acolo s-a intamplat ca ea sa fie prinsa de pamant, ~i anume is 300
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
:ara mamei ei. Din punct de vedere psihologic, aceasta stare inseamna desigur 0 legare de dtre incon~tient. Relatia nesatisIadtoare cu mama a lasat in urma ceva obscur ~i care tanjea dupa dezvoltare. Cand cade · rada vriijii tarii mamei ~i inceard sa exprime acest lucru prin pictura, evine clar ca este prinsa ind pe jumiitate in pamantul mama, adid in · arte este ind identid cu mama, ~i anume cu acea regiune a corpului :are contine tocmai secretul mamei, pe care nu-l dezvaluise niciodata. Cum doamna X a descoperit singura metoda imaginatiei active fo_~sitede mult timp de mine, am putut sa completez elaborarea proble:nei chiar in punctul indicat de imagine: ea este captiva in incon~tient si a~teapta de la mine, ca de la un magician, ajutor fermecat. Cum da:orita cuno~tintelor ei psihologice era capabila sa fad interpretari, nu 3. fost nevoie nici macar de 0 clip ire plina de inteles pentru a aduce la mina ace! sous-entendu al bastonului fermecat salvator. Simbolismul sexual, care pentru multe firi naive are 0 importanta capitala, nu a inxmnat 0 descoperire pentru ea. Ea era pregatita sa ~tie d in cazul ei 0 asemenea explicatie, oricat de adevarata ar fi fost in alta privinta, nu ayea nici 0 importanta. Nu voia sa ~tie cum ar fi posibila vreo salvare arecare, ci cum ~i prin ce mijloace soar realiza a~a ceva in cazul ei. Sriam acest lucru la fel de putin ca ~i ea. ~tiu numai d asemenea solu--sunt posibile doar pe 0 cale imposibil de anticipat, individuala. Cai_f: ~i mijloacele nu pot fi gandite artificial sau prevazute, dci 0 aseme~ea ~tiinta este numai colectiva, se bazeaza pe experienta medie ~i de a:ceeain cazuri individuale este nesatisIadtoare, ba chiar de-a dreptul · corecta. Dad luam in considerare varsta ei, mai bine renuntam de la mceput sa ne ocupam de solutii ~tiute dinainte ~i sa scoatem la lumi~a adevaruri generale, despre care pacientul ~tie la fel de multe ca ~i :nedicul. Experienta indelungata m-a invatat ca in asemenea cazuri sa :cnunt la lucrurile ~tiute dinainte ~i sa las incon~tientul sa apara in ,?rim-plan. Viata instinctiva a trecut de atatea ori neprejudiciata prin ;roblematica acestei varste, incat putem presupune cu certitudine ca l.cele procese de transformare care fac posibila aceasta trecere sunt de ult timp pregatite in incon~tient ~i i~i a~teapta rezolvarea. Din evolutia de pana acum a cazului am vazut deja cum incon..,jentul s-a folosit de inabilitatea de a desena ~i a adus la lumina pror-riile aluzii. Nu am trecut cu vederea ca budtile de stand s-au trans301
Arhetipurile
~i incon~tientu] colectiv
format in oua. Oul este un nucleu al viej:ii caruia Ii revine 0 semnificaj:iesimbolica inalta. El nu este numai un simbol cosmogonic, ci ~iun "filosofic". Cel dintai este oul orfic, inceputullumii, cel din urma este ovum philosophicum al filosofiei naturale medievale, ~i anume vasul dir; care la sfar~itullui opus alchymicum iese homunculusul, adica Anthropos-ul, omul spiritual, interior ~i complet, numit in alchimia chineti: Chen-jen (literal: omul complet).2 Din aceasta aluzie am putut deja sa vad ce soluj:ie a prevazut in COIl~tientul, ~i anume individuaj:ia, caci tocmai acest proces este cel care il dezleaga pe om din capcana incon~tientului. Este 0 soluj:ie definitiva. faj:ade care toate celelalte cai se comporta ca fiind ajutatoare ~i provizorii. Aceasta cunoa~tere pe care mai intai am j:inut-o pentru mine a facut ca precauj:ia sa mi se para de dorit. Am sfatuit-o de aceea pe doamna X sa nu ramana la simpla imagine fantasmatica a actului eliberarii, ci sa incerce mai degraba sa realizeze 0 reprezentare picturala a acesteia. Cum ar arata acest lucru fire~te ca nu puteam sa-mi inchipui ~i a fost mai bine a~a, caci altfel, din dorinj:a de a 0 ajuta, a~ fi trimis-o pe doamna X pe cai gre~ite. Aceasta sarcina i s-a parut, luand in consider are inhibij:iile sale la des en, foarte grea. De aceea am sfatuit-o sa se mulj:umeasca cu ceea ce e posibil ~isa se foloseasca de imaginaj:ia ei pentru a depa~i dificultaj:ile tehnice. Acest sfat avea scopul de a aduce cat mai multa imaginaj:ie in desene, caci astfel incon~tientul are cea mai buna ~ansa sa-~i reveleze conj:inuturile. De asemenea, am sratuit-I sa nu se fereasca de culorile vii, caci ~tiam din experienj:a ca incon~tientului i se par atragatoare culorile intense. Astfel a luat na~tere 0 nou2. Imagme.
Imaginea 2 Este yorba iara~i de bucaj:i de stanca, de forme rotunde ~i ascuj:ite; dar primele nu mai sunt oua, ci rotunjiri complete, iar deasupra lor se gase~te 0 lumina. Una dintre forme Ie rotunde se deosebe~te prin fapM 2
Vezi Psychologie und Alchemie (paragr. 138 ~i urm. ~i 306); mai departe LU-CH'IAKG Wu ~I TENNEY L. DAVIS, An Ancient Chinese Treatise on Alchemy Entitled 7:,'on T'u/J~ Ch'I, pp. 241 ~i 251.
3°2
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
di din imprejurimile sale ta~ne~te un fulger auriu. Nu mai exista nici un magician ~i nici un baston fermecat. Relatia personala cu mine pare sa :i disparut. Imaginea reprezinta acum un proces natural impersonal. In timp ce doamna X picta acest tablou a facut tot felul de desco?eriri. Mai intai, ea nu era con~tienta ce fel de tab Iou urma sa picteze . .\. incercat sa-~i imagineze iar situatia de la inceput; plaja stancoasa ~i marea ie~eau in evidenta. Dar ouale s-au transformat in globuri sau ercuri abstracte, iar atingerea fermecata devine un fulger care straba-e starea sa incon~tienta. Ea a descoperit din nou, 0 data cu aceasta ::ransformare, sinonimul istoric al "oului filosofic", ~i anume "rotundum", rotundul, forma originara a lui Anthropos (sau 01:01Xeiov WPYYUAOV, element rotund, cum il nume~te ZOSIMOS). Este 0 con.:eptie care din timpuri stravechi este legata de cea a lui Anthropos.3 "Totconform traditiei vechi, sufletul tinde catre 0 forma sfericii. A~a .:urn relateaza calugarul Cii.SARIUS YON HEISTERBACH, el "nu numai cii :esteasemanator sferei lunii, ci este prevazut cu ochi pe to ate partile" ex omni parte oculata). Vom reveni asupra acestui motiv al polioftaliei. Relatarea sa se bazeaza foarte probabil pe anumite fenomene parapsihologice, "sferele de lumina", respectiv luminozitati globulare, .:are, intr-un remarcabil acord in cele mai indepartate regiuni ale lumii, rrec drept "suflete".4 Fulgerul care are efect eliberator reprezinta un simbol folosit pen:ru acela~i lucru ~i de P ARACELSUS ~i alchimi~ti. 5 Toiagul care despicii "nca lui Moise, care pe de 0 parte a adus apa vietii ~i pe de aIta parte s-a transformat in ~arpe, ar putea fi indicat aici in fundal.6 Fulgerul "'-"ITlnifica0 modificare de stare brusca, nea~teptata ~i cople~itoare.7 ;
; -
Cf. in acest sens Psyclwlogie ulld Alclzemie (paragr. 109). Dialogus miraculorum, IV, xxxiv ~i I, xxxii: "Animam CAESARIUSHEISTERBACENSIS, suam fuisse tanquam vas vitreum et sphaericum, oculatam retro et ante" (Sufletul sau sa fie ca un vas de sticla, rotund, prevazut eu ochi in spate ~i in fa\a). Un ansamblu de rapoarte asemanatoare se gase~te in: BOZZANO,Populi primitivi e mal1ifestaTraducere in germana de SCHNEIDER:Ubersi/lI1liclze Ersclzeil1ul1Zi011i sllpernormali. ge11 bei dell Natllrviilkern, pp. 209 ~imm. PlIracclslls als geistige Ersclzeillul1g (paragr. 190). Este Hermes Kyllenios cel care poarta sut1etele. Caduceus corespunde falusului. Cf. HIPPOLYTOS,Elel1clzos, V, 7, 30, p. 87. Acela~i context in: ElencllOs, V, 16;8, p. 113. ~arpe = OUVctf.LtS allui Moise. "Mentis sive animi lapsus in alterum mundum" (alunecarea spiritului sau sufletului in cealalta lume) (RULANDUS,Lexicol1 Alclzemiae). in Chymischel1 Hochzeit (ROSEN303
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
In "spiritul fulgerului" ar consta "viata mare, atotputernidi", spune Ciici lovind a~a de asprimea pietrei, a~a se ascute spinul amar al naturii ~ise va infuria peste masura, dci natura se sparge de asprime, astfel fneat libertatea apare ca un fulger. "9 Fulgerul este "na~terea luminii"lo. EI are puterea transformarii. BOHME spune a~a: "dci a~ putea sa inteleg fulgerul pe care abia 11 vad ~i recunosc cu carnea mea, astfel ca mi-a~ clarifica corpul cu el ("din fulger vine lumina maiestatii") astfel d nu ar mai semana cu corpul animalelor, ci cu cel al ingerilor lui Dumnezeu."11 In alt loc el spune: "La fel cum fulgeruJ vietii vine din mijlocul puterii divine, unde toate spiritele lui Dumnezeu i~i primesc viata ~i se bucura" etc.12 Despre "spiritul izvarului Mercurius el spune ca "i~i are originea in fulgerul-foc". Mercurius este "spiritul animal", care "impungea" din corpullui Lucifer "in SalnitruIl' lui Dumnezeu ca un ~arpe de foe", ca ,,~i cum un tunet de foc ar duce in natura lui Dumnezeu, sau ca un ~arpe furias care tuna ~i fulgera ca ~i cum ar vrea sa distruga natura" I 4. Despre "cea m~i intima na~tere a sufletului" corpul animalic nu prime~te de cat ,,0 imagine de a clip a, ca atunci cand fulgera" 15."Na~terea divina triumfataare" dureaza "in noi, JACOB BOHME8. " ...
8 9 10
II 12 13
14
15
CREUTZ)fulgerul determina insuflelirea perechii divine. In Apoealipsa dupa Baruch siriana Mesia apare ca fulger (RIESSLER,Altjiidisehes Sehrifttum auflerhalb der BibeL p. 101). La fel se spune ~i la HIPPOLYTOS(Elenehos, VIII, 10,5, p. 230), cii dupa per· spectiva docetica a lui Monogenes, pentru cii eonii nu au putut suporta stralucirea pleromei, s·au retras "ca cel mai mare fulger in cel mai mic corp" sau "ca lumina ochilor sub pleoape". $i sub aceasta forma a mers in lume prin Maria (10,6, p. 230). La fel LACTANTIUS(Divilloe institutiones, VII, 19,644): "in orbe toto lumen descen· dentis dei tamquam fulgur" etc., cu referire la Luca 17,24: " ... sicut fulgur corus· cans ... ita erit Filius hominis in die sua" ["ciici a~a cum fulgerul fulgera ... ap va fi Fiul omului in ziua sa"J. La fel Zaharia 9,14: "et Dominus Deus ... exibit ut fulgur ia· culum eius" ["Domnul va aparea deasupra lor, ~i sagelile sale la~nesc ca fulgerele"j. Viertzig Fragen vall der See/en Urstand, Essentz usw., !, 91. Vam dreifachell Leben des Menschen, II, 24. Aurora, ader Morgellriithe im Aufgang, 10,13, p. 133. L.c., 10,24, p. 135. L.c., 12,39, p. ] 59. Sal nitri = salpetru, ca ~i sarea prima materia (Drey Principia, !, 9). Aurora, 15,65, p. 206. Aici fulgerul nu este 0 revelalie a voinlei divine, ci 0 modifica· re a starii de natura satanica. Fulgerul este ~i un mod de aparilie a diavolului (Luca 10,18). Aurora, 19, 18, p. 240.
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
amenii, numai atata timp cat dureaza fulgerul; de aceea cunoa~terea ;:Joastra este atat de fragmentara; dar in Dumnezeu fulgerul dureaza eschimbat ~i etern" I 6. (Vezi ~i fig. 1, tabelul 3.) In acest context vreau sa amintesc un lucru pe care BbHME n pune ill legatura cu fulgerul, ~i anume cuaternitatea, care in imaginile care rmeaza joaca un rol foarte mare: cand sunt prinse ~i imblanzite in .:ele patru calitati sau cele patru spiritel7, atunci "fulgerul sau lumina sunt ca 0 inima In centru 18. Daca aceea~i lumina, care se afla in centill, apare in cele patru spirite, atunci puterile celor patru spirite se ri.:lid in lumina ~i devin vii, ~i iubesc lumina, adica 0 cuprind ~i sunt £t!Sarcinate cu aceasta." I 9 "Fulgerul sau bastonuf20 sau inima care se ~a~te in puteri ramane in centru; ~i acesta este Fiul... ~i acesta este ldevaratul Spirit Sfant, pe care noi, cre~tinii, n slavim ca a treia per;oana a Divinitatii."21 In alt loc BbHME spune: "Cand fulgerul focu~'uiatinge fiinta cea mai intunecata22, atunci este mare spaima, de care :>c sperie focul rece, ~iimediat moare, devine neputincios, ~i se scufun.1.1. .. Acum fulgerul face ... in inaltarea sa 0 + care cuprinde toate :?roprietatile, apoi spiritul ia na~tere in fiinta23, ~i asta este a~a: e daca ratiune, nu mai ai voie sa intrebi, este eternitate ~i timp: Dumnezeu :J. iubire ~i man ie, paradis ~i inferno Partea inferioara deci este priul principium, ~i este natura eterna in manie ca ~i cum regatul innericului locuie~te in sine insu~i, iar partea superioara (is cu aceas-
II
L.e., 11,5, p. 143. '" Cele patru calita\i se supra pun la BOHMEIn parte cu cele patru elemente, In parte cu cele patru proprieta\i uscat, umed, cald, rece, in parte cu calita\ile gustului, ca sec, amar, dulce, acru, In parte cu cele patru culori. o inima formeaza centrulmandalei In Viertzig Fragen. Vezi fig. 1, tabelul 3. Aurora, I 1,16, p. 144. •- "Baston" poate Insemna aici copac sau cruce (o,o:up6~ == par), respectiv tulpina de f1oare, tulpina de copac, ba\ul crucii, dar se poate referi ~i la baston (de plimbare, de dirijat). in al doilea caz ar putea fi yorba de 0 bagheta fermecata, care, In evolu\ia ulterioara a acestei imagini, Incepe, ca copac, sa Inverzeasca. Vezi mai jos! .:l Aurora, 11,21, p.145. Obscuritatea inferioara corespunde lumii elementare, care e caracterizata cuaternar. Cf. In acest sens cei patru achurajim, care sunt aminti\i in comentariulla ima-
::j
ginea 7. Motivul pentru aceasta este ca fulgerul este prins de cuaternitatea lita\ilor ~i Impar\it In patm.
3°5
elementelor ~i ca-
Arhetipurile
?i incon?tientul
colectiv
ta figura) este Salnitru124, ce e + deasupra cercului este regatul glori care in spaima regatului bucuriei25 se stinge din vointa pliicerii liber din focul stralucirii luminii in puterea libertatii, ~i acela~i spirit-2pa26... este corporalitatea placerii libere ... , in care striilucirea focul ~i a luminii fac 0 tinctura, ca 0 inverzire ~i cre~tere, ~i 0 revelatie a lorilor din foe ~i lumina. "27 M-am oprit intention at mai mult asupra expunerilor lui BOHM.privind fulgerul, pentru cii acestea sunt foarte lamuritoare pentru ps:hologia imaginilor noastre. Fire~te cii ele presupun ni~te lucruri car vor aparea abia in imaginile care urmeaza. De aceea trebuie sa-l rog cititor ca la comentariile care urmeaza sa i~i aminteascii de conceptIDt lui BOHME. Am subliniat punctele esentiale prin litere cursive. Din ctatele lui BOHME se poate vedea cu u~urinta ce semnificii pentru el fu.:" gerul ~i ce rol joaca el ~i in cazul nostru. In special ultimul citat mer:ta 0 atentie speciala: el anticipeaza motive principiale ale imaginilor \-:itoare ale analizandei mele, ~ianume crucea, respectiv cuaternitatea,
=-
24 "Sal petrae" este materia arcana, sinonima cu "Sal Saturni" ?i "Sal Tartari mllndi ioris" (KHUNRATH, Van hylealischen Chaos, p. 263). Tartar are in alchimie un dublu. Pe de 0 parte eI inseamna piatra vinului, iat pe de alta parte jumatatea in:'=rioara a vasuilli de gatit ca ?i substan\a arcana (ABRAHAMELEAZAR,Uraltes Chyn:i;ches Werk, II, p. 91, 32). In "cavitates terrae" ( = Tartar) cresc metalele. Sal este dU; KHUNRATH"centrum terrae physicum". Dupa ABRAHAMELEAZAR,toate metaleJI: sunt transformate iar in Mercurius de "in\e1eptul cerului ?i Tartarului". Saturn e un maleficus obscur. (Aceea?i simbolisticii in Offertorium alliturghiei sufletelor (M~ sale Romallum): "lib era animas omnium fidelium defunctorum de poenis inferni ~ de profundo lacu: lib era eas de ore leonis (atribut allui Jaldabaoth = Saturn), ne ~ sorb eat eas tartarus, ne cadant in obscurum" ["elibereaza sufletele tuturor credina ?ilor mor\i din pedeapsa infernului ?i din prapastia adancii; e1ibereaza-le de ram::narea leului, astfel incat adancul sa nu Ie inghita, astfel in cat sa nu cada in intu~ ric"].) Saturn creeaza intunericul (BOHME, Vom dreifachen Leben, 9, 73)?i este un pect al salnitrului (De sigllatura rerum, 14,41, p. 185). Salnitrul este "usearea", re5'peetiv intarirea ?i incorporarea eelar ?apte spirite surse ale lui Dumnezeu, care toate con\inute in al ?aptelea, respectiv in Mercurius, "cuvantullui Dllmnezeu" (A rora, 11,47; 15,38, De signatura rerum, 4, 32, p. 35). El este, ca acesta, mama ?i ca~ za a tuturar metalelor?i sarurilor (De signatura rerum, 14,41, p. 185,?i 3, 19, p. 2\ EI este un "corpus subtile", pamantlll paradislllui ?i starea corporala imaculata ••~ naintea caderii, deci 0 esen\ii a materia prima. 2S Impara\ia bucuriei a lui Dumnezeu. 26 Se refera la "apa superioarii" (Facerell 1,7). 27 De signlltura rerum, 14,28?i urm., p. 182.
306
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
.imandala impartita, care corespunde jos infernului, iar sus domeniu. mai luminos al Salnitrului. La BOHME, jumatatea inferioara inseam::.3"obscuritatea eterna", care "ajunge pana la foc"28, iar cea superioa',salnitrica, dimpotriva, corespunde celui de-al treilea principiu, "lu:nii vizibile elementare ... , care este 0 consecinta a primului ~i a altor ;rincipio"29. Crucea corespunde celui de-al doilea principiu, "impe~lui gloriei", care se reveleaza prin "focul magic", ~i anume prin ful:~., pe care it nume~te 0 "revelatie a mi~carii divine"30. "Stralucirea fo~Jui" provine din "unitatea lui Dumnezeu" ~i reveleaza vointa Lui. _andala reprezinta deci "imperiul naturii", care "in sine este marele :uneric etern". "Imparatia lui Dumnezeu" sau "Gloria"3! (sc1. cru), dimpotriva, este lumina, de care vorbe~te loan 1,5: ,,$i lumina lueaza in intuneric ~iintunericul nu a cuprins-o." Viata care "se des- de de lumina eterna ~i se afunda in opusul ei" este "numai 0 fana ~i 0 nebunie, a~a cum sunt diavolii ~i cum sunt ~i sufletele con'mnate, a~a cum se vede ... in al patrulea numar".32 "Focul naturii ne" este numit de BOHME a patra figura ~iprin aceasta intelege "un - vital spiritual, care provine din conjunqia ... tariilor (sc1. a salniui intarit, uscat) ~i a mi~carii" (~i anume a vointei divine)33. Coreszator lui loan 1,5, patrimea apartine fulgerului, crucea imparatiei riei, iar natura, adica lumea vizibila ~iadancul intunecat, ramane in c:eastareprezentare a lui BOHME neatinsa de lumina impatrita ~i de ""'eapersista in obscuritate. De dragul completitudinii trebuie amintit ca semnul e este acela~i eel al cinabrului (Cinnabaris), a celui mai important minereu de art viu (HgS).34 Coincidenta celor doua simboluri nu este, din punct vedere al interpretarii pe care 0 da BOHME lui Mercurius, deloc inpliitoare. RULAND gase~te ca e greu de recunoscut ce se intelege Tabulae prineipioruln, p. 271,3. :"'c.,5. :"'c., p.
279,42.
:"'c., p. 280, 45. :"'c. :"'c., p. 279,41. -Sumele sau oficial este Hydrargyrum sulphuratum rubrum. 0 alta versiune a sem;:;ului sau este ili (LijD¥, Alehemistisehe LInd chemisehe Zeichen; GESSMANN, Die Ge-
wmsymbole
der AldIemie, Arzrzeikrll1de L1lldAstralogie des Mitte/alters).
307
Arhetipurile
~i ineon~tientul eoleetiv
prin "Cinnabaris".35 Sigur este numai ca deja in alchimia greaca exis: o KtVV&PlXpt':>TWV qnAoao, carbuni, carora Ie apartin toate pietrel= colorate in ro~u, ca rubinele, granatele, ametistele etc. Ele lumineazi precum carbunii incin~i.39 Drept carbuni "stin~i" treceau in schirn:At1J&V1JplXKe,:> antracitul. Din aceste legaturi se explica similitudin semnelor alchimice ale aurului, antimoniului ~igranatului. Aurul 0, ce<. mai importanta substanta "filosofica" dupa Mercurius, are un sem;::. comun cu regulus antimonii40, care tocmai in cele doua decenii dinairrtea alciituirii scrierii De signatura rerum (1622), din care provine citztul nostru, s-a bucurat de un renume deosebit ca substanta a transformarii41 ~i panaceu42. Aproximativ in primul deceniu al secolului XVII-lea a aparut Triumphwagen Antimonii a lui BASILIUS V ALENTI35 "Maximum est dubium apud Medicos quid sit Cinnabaris, quia nomen hoc Cinmbaris multis et diversis tribuitur rebus ab auctoribus" (Medicii au 0 mare indoiali despre ce ar fi Cinnabaris, caci aceasta desemnare de Cinnabaris este folosita de actori pentru multe ~i diferite lucruri). (RULANDus, Lexion nlchemine, v. Cinnaba -
p.149.) 36 BERTHELOT,Collection des anciens nlchimistes grecs, l!l, xxix, 24, pp. 198/204. 37 L.e., I,v,l, pp. 22/21. Despre simbolistica legata de cerc (Ouroboros) trebuie obsen ca dragonul are trei urechi ~i patru picioare. (Axioma Mariei! Cf. PsycllOlogie und P.";chemie, paragr. 209 ~i urm.) 38 Nnturalis historiae libri, XXXIII, vii. 39 Medical anthrax '= carbunculus '= abces de piele. 40 Antimoniul este desemnat ~i de 6 Ca regulus este desemnat un metal ca~tigat prin re-duqie dintr-o legatura. 41 MICHAEL MAIER spune: "Verum philosophorum antimonium in mari profunda, regius ille filius demersum delitescit" (Adevaratul Antimoniu al filosofJlor se afla aee! fiu de rege ascuns in adaneul marii). (SY111bolaaurelle mensae, p. 380) 42 Slavit ca "Hercules morbicida" (Hercule care nimiee~te boalile) (l.e., p. 378).
308
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
.•us (prima editie 1611?)43 ~i a cunoscut cur
~
}09
Arhetipurile
~i incon~tientul calectiv
reprezentat doar de fulger, deci doar functional, adica eu insemn pentru ea doar cauza "declan~atoare". Ca magician am aparut in mod potrivit in rolullui Hermes Kyllenios, despre care Odiseea (XXIV, 2 ~i mm.) spune: Dar Hermes, Kyllenianul,a invocat sufletele Celor liberi ~itine in maini frumoasa Bagheta,din aur, cu care ochii muritori Ii inchide, pe care vrea, iar pe cei adormiti ii treze~te. Hermes este 1jruxwv cdnos, "cauza sufletelor"46. El este ~i conduciitorul viselor (T1Yrl'twP 6vefpwv)47. Pentru imaginile care urmeaza este deosebit de important cii lui Hermes i se atribuie cifra patru. MARTIANUSCAPPELLAspune: "Numerus quadratus ipsi Cyllenio deputatur, quod quadratus deus solus habeatur."48 Forma pe care a luat-o imaginea nu era binevenita neconditionat pentru con~tiinta. Doamna X a descoperit insa din fericire in timpul pictatului cii doi factori participau la aceasta, ~i anume - conform propriilor cuvinte - ratiunea ~i ochii. Ratiunea voia ca imaginea sa fie a~a cum ar fi trebuit sa fie conform presupunerilor sale; ochii, dim potriva, tine au la viziunea lor ~iau constrans-o astfelincat imaginea a ie~it corespunzator realitatii ~i nu a~teptarii rationale. Ratiunea avea in intentie 0 scena diurna, in care stralucirea soarelui tope~te sfera, dar ochiul a preferat 0 imagine nocturna ~i "un fulger zdrobitor, periculos". Aceasta intuitie a ajutat-o sa recunoascii rezuItatul adevarat al efortmilor ei ~i sa presupuna astfel cii intr-adevar era yorba de un proces obiectiv ~i impersonal ~i nu de 0 relatie personala. Unei conceptii personaliste a procesualitatii psihice, cum e cea allui FREUD,de exemplu, nu i-ar fi u~or sa vada in acest rezultat altceva decat 0 refulare elaborata. Dar dacii aici ar fi refulat ceva, nu putem face con~tiinta riispunzatoare pentru aceasta, ciici aceasta ar prefera neconditionat ca mult mai interesant un imbroglio personal. Refularea trebuie sa fi fost efectuata de ciitre incon~tientulinsu~i. Sa ne gandim ce 46 HIPPOLYTOS, Elmchos. V, 7, 30, p. 86. KERENYI, Hermes del' Seelenfiihrer, p. 29. 48 L.e., p. 30. 47
310
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
Inseamna asta: pulsiunea, puterea originara a incon~tientului, este reprimata sau Incovoiata tocmai de catre acest incon~tient! Ar fi Intr-adevar 0 necesitate sa vorbim In acest caz de "refulare", din moment ce incon~tientul renunta la telu1 sau, care nu e numai de a Imperechea doua animalia, ci de a lasa un individ sa devina. in acest scop totalitatea adica rotunduleste subliniata ca Intruchipare a personalitatii, iar eu sunt redus la fragmentul unei secunde, care este durata unui fulger. Despre fulger, analizandei i-a venit ideea ca reprezinta intuitia, preupunere care nu poate fi Inlaturata In masura In care aceasta are lac "asemenea fulgerului". Astfel exista destule motive pentru presupunerea ca doamna X era de tipul senzatie. Ea Insa~i se considera ca atare. Funqia "inferioara" ar fi In acest caz intuitia. Ca atare, semnificatia ei ar fi de funqie rezolvatoare sau "salvatoare". Conform experientei, ea este mereu functia opusa compensatorie, complementara ~i oscilanta a funqiei principale.49 Particularitatea mea psihica face ca eu sa apar in aceasta relatie ca un potrivit purtator al proiectiei. Funqia inferioara este cea de care se face cel mai putin uz In mod con~tient. Acesta este rnotivul nediferentierii, dar ~i al prospetimii ~i allipsei sale de uzura. Ea nu sta la dispozitia con~tiintei ~i chiar dupa 0 folosinta indelungaa nu l~i pierde autonomia ~i spontaneitatea decat In anumite conditii. Rolul ei este de aceea cel de deus ex machina. Ea nu depinde de eu, ci de sine. De aceea ea love~te ocazional ~i nea~teptat con~tiinta, cu con.secinte devastatoare, ca un fulger. Ea da la a parte eul ~i face loc unui factor supraordonat acestuia, ~ianume Intregul omului, care consta din on~tient ~i incon~tient ~i de aceea se Intinde nedeterminat de mult peste eu. Acest sine a fost mereu prezentSO, dar dormea, ca "un fulger in piatra" (NIETZSCHE)SI.Este Intr-adevar secretul "pietrei", allui la~isphilosophorum, in masura in care aceasta reprezinta materia prima. "n piatra doarme spiritul Mercurius, "cercullunii", "rotundul ~i patratul"S2, homunculusul (am'Jpwnapwv), piticul ~i In acela~i timp An-'9 Perechile funqionale
sunt gandire-simtire,
senzatie-intuitie.
CE. Psycl1010giscile Typen,
Definitionen.
jl
in acest sens Psychologie 111ld Alchemie apriorica a simbolului mandalei. Mai multe in: Psychologie und Alchemie
-.,.
PREISENDANZ,
j,O
Papyri
Graecae magicae
(paragr. 329), unde demonstrez (paragr. 406). II, p. 139.
311
prezenta
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
thropos53, pe care alchimia il simbolizeaza ;;i ca faimosul ei lapis philosophorum.54
Toate aceste idei ;;i concluzii erau desigur incon;;tiente analizandei mele, iar mie insumi imi erau cunoscute numai atat incat reu;;eam sa recunosc in cerc a;;a-numita mandala55, care exprima psihologic totalit atea sinelui. In aceste conditii chiar ;;i 0 contaminare neintentionata cu idei alchimice era in intregime exclusa. lmaginile sunt de aceea creatii genuine ale incon;;tientului in partile lor esentiale; in cele neesentiaIe (motive peisajistice) pravin din continuturi con;;tiente. De;;i sfera cu punctul ei central care lumineaza in ro;;u ;;i fulgerul azuriu joad ralul principal, nu trebuie trecut cu vederea d alaturi sun indicate ?i mai multe oua sau sfere. Dad sfera semnifid sinele analizandei, trebuie in mod necesar sa extrapolam aceea;;i interpretare ~i asupra celorlalte sfere. De aceea trebuie sa amintesc d doamna X avea prietene cu care a legat 0 prietenie de 0 viata, formand 0 comunitate de interese spirituale. Ca 0 comunitate de destin, toate trei i;;i au radacinile in acela?i "pamant", adid in incon?tientul colectiv, care este unul ;;i acela;;i pentru toate. Din acest motiv imaginea a doua are un caracter nocturn atat de accentuat, intentionat de dtre incon?tient;;i orientat impotriva con;;tiintei. De asemenea, este de amintit faptul d piramidele ascutite din prima imagine se regasesc ;;i in a doua. In imaginea a doua varfurile lor sunt aurite de fulger, ceea ce Ie scoate in evidenta. Le-a;; interpreta ca "ceea ce iese inainte", adid drept continuturi ale incon;;tientului care tind in sus dtre lumina con?tiintei, a;;a cum pare sa fie cazul cu multe continuturi ale incon?tientului colectiv.56 Spre deosebire de prima imagine, in a doua apar culori mai vii,;;i anume ra;;ul ?i auriu!. Auriul exprima lumina solar a, ba chiar divinitatea. De aceea este un sinonim pentru lapis philosophorum,;;i anume ca aurum philosophicum sau aurum potabile sau aurum vitreum.57 53 Der Geist Merwriu5
(paragr. 267 ~i urm.).
54 Psychologie und Alchemie, cap. III, 5. 55
WILHELM
~iJ UNG, Das
Geheil111lisder Goldenen Bliite.
56 Se vorbe~te mull ~i cu 0 anumita indrepta (ire de rezisten\a pe care incon~tientul 0 opune con~tientizarii. Dar trebuie subliniat, in schimb, ca incon~tientul are 0 anumita inclina\ie catre con~tiin\a, ceea ce inseamna un impuls catre con~tientizare. 57 Aur ~i sticlii de aur frJosofice ~i care pot fi baute (referitor la Apocalipsa 12,21).
312
Contribu\ii
la empirismul proeesului de individua\ie
Cum am subliniat deja, pe atunci nu eram in stare sa-i spun ceva doamnei X des pre aceste idei, din simplul motiv ca eu insumi nu Ie ~tiam inca. Ma simt nevoit sa amintesc inca 0 data aceasta situatie, pentru ca imaginea a treia care urmeaza aduce un motiv care indica neindoielnic alchimia ~imie mi-a dat impulsul definitiv de a studia opereIe clasice ale vechilor adepti.
Imaginea 3 Imaginea, care a aparut la fel de spontan ca ~i primele doua, se deosebe~te mai ales prin culori luminoase. In spatiul plin de nori plute~te libera 0 sfera albastru inchis cu marginea ro~ie ca vinul. Centrul ei este inconjurat de 0 banda valurita, argintie, care tine sfera in echilibru !Jrin "forte egale ~i opuse", a~a cum a explicat analizanda. In dreapta us deasupra sferei plute~te un ~arpe auriu, care e indreptat cu capul catre sfera, 0 evidenta dezvoltare ulterioara a fulgerului auriu din imaginea 2. Ea a desenat ~arpele mai tarziu, pe baza anumitor "considera~". Toata aceasta imagine este "a planet in the making"58. In mijlocul benzii argintii se atlii numarul12. Banda este gandita ca fiind intr-o :ni~care rapida de oscilatie, de aici motivul valului. Este ca 0 centura oscilatorie, care mentine sfera in plutire. Doamna X 0 aseamana ine~uluilui Saturn. Dar spre deosebire de acesta, care a luat na~tere din saeliti descompu~i, el ar fi mai degraba originea lunilor care vor lua na~tere in viitor, a~a cum e cazullui Jupiter. Liniile negre din banda argintie sunt desemnate de ea ca "linii de forta", care indica mi~carea aceleia~i.Am facut aici, intrebator, obsevatia: "Deci oscilatiile benzii menfin sfera in plutire?" "Fire~te", a spus ea, "sunt oscilatiile lui Mercur, solul zeilor. Argintul este argintul viu (mercury!)." Ea a continuat imediat: "Mercurius, adica Hermes, este nous-ul, spiritul sau ratiunea, ~i acesta este animusul, care aici este in afara in loc de inauntru. El este ca un val care ascunde adevarata personalitate. "59 Vom lasa aceasta ob58 0 planeta in devenire. 59 Doamna X se refera aiei la prezentarile mele din: Die Beziehungen zwischel1 delll Ich und delll Ul1bewuf3ten, care Ii crau cunoscute din edi\ia mai timpurie Collected Papers on Attalytical Psychology.
313
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
servatie ulterioara de 0 parte ~ine yom indrepta mai intai asupra contextului care, spre deosebire de cele doua imagini precedente, este deosebit de bogat aici. In timp ce doamna X picta aceasta imagine, a simtit ca doua vise anterioare se amestecau in viziune. Erau cele doua "mari" vise ale vietii ei. Atributul "mare" 11cuno~tea din povestirile mele despre viata onirica a primitivilor africani pe care i-am vizitat. EI a devenit un f; de "colloquial term" in desemnarea viselor arhetipale, care dupa cum se ~tie poseda 0 numinozitate deosebita. In acest sens este el folosit de visatoare. Sub narcoza a visat urmi'itoarele: A vazut a sfera gri a lumi:" o banda argintie se rotea in jurul ecuatorului ei ~i alciituia, corespunziitor fazelor de oscilatie, zone de condensare ~i de subtiere. In locurile dt: condensare au aparut numere de la 1 pana la 3; dar exista tendinta ca eIe sa ajunga pan a la 12. Aceste numere insemnau "puncte nodale" sau "personalitati mari", care au jucat in decursul istoriei un rol. "Numaml12 semnifica eel mai important (inca viitor) punct nodal sau «om mare», pentru ca desemna punctul culminant al procesului de evolutie." (Acestea sunt propriile ei cuvinte.) Celalalt vis care s-a amestecat cu el a avut loc cu un an inainte fatz eel precedent: Ea a vazut un ~arpe auriu pe cer.Acesta cerea ca victimii dintr-o mare multime de oameni un tanar, care s-a supus acestei cerer: cu tristete. Visul s-a repetat dupa scurt timp: $arpele a ales-o de aceasta data pe visatoare. Multimea adunata a privea cu mila, dar ea ~i-a asumat "mandra" destinul. Ea s-a nascut, a~a cum spune, pe la miezul noPtii, ~i anume atat de putin dupa acesta, incat s-a iscat indoiala daca a vazut lumina lumii pe 28 sau pe 29. Tatal sau obi~nuia sa glumeasca: ea este inaintea timpului sau, caci a venit pe lume chiar la inceputul unei noi zile, ~i anume atat de pe muchie de cutit in cat mai ca s-a crezut ca s-a nascut totu~j "in al doisprezecelea ceas". Numarul12 insemna pentru ea, a~a cum a spus, punctul culminant al vietii, pe care I-a atins abia acum. Ea resimtea "eliberarea" ca pe punctul de apogeu al vietii ei. Este intr-adevar 0 ora de na~tere, dar nu visatoarea s-a nascut atunci, ci sinele. Aceasta deosebire trebuie mentionata. Contextul celei de-a treia imagini reprezentat aici are nevoie de un comentariu. Trebuie subliniat mai ales ca analizanda resimte momen314
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
tul acestei imagini ca "punct maxim" al vietii ei ~iil ~idesemneaza astfel. Mai mult, in aceasta imagine s-au condensat doua vise "mari", ceea ce mare~te, daca mai e posibil, importanta acesteia. Sfera din imaginea 2 s-a ridicat acum intr-o atmosfera mai luminoasa, pe cer. Intu·nericul nocturn al pamantului a dispiirut. Cre~terea luminii indica 0 con~tientizare: eliberarea a devenit realitate, integrata de con~tiintii. Analizanda a inteles ca sfera plutitoare reprezinta "adevarata personalitate" (the true personality). Dar ramane inca obscur cum i~i inchipuie relatia "adeviiratei personalitati" cu eul. Termenul ales de ea coincide in mod remarcabil cu chinezescul chen-jen, "omul adevarat" sau "complet". Acesta la randul sau e inrudit cu "homo quadratus"60 al alchimiei6I. ~-\~acum am subliniat deja in analiza celei de-a doua imagini, acel rotundum din alchimie este identic cu Mercurius, "rotundul ~i piitratul"62. Aici devine evident a in concreto in mod special relatia cu Mercur ius, ~i anume datorita reprezentiirii mijlocite a lui Mercur inaripat care, dupa cum se vede, intra in imagine datorita meritelor proprii ~i nu dintr-o necunoa~tere a scrierilor lui BOHME.63 La alchimi~ti, procesul de individuatie reprezentat ca opus trece crept 0 analogie a creatiei lumii, iar opus-ul insu~i trece drept 0 crea'e a operei creatoare divine. "Omul" este vazut ca un microcosmos, -a un corespondent complet allumii in mic. In cazul nostru gasim ce ;:orespunde cosmosului in om ~i ce fel de proces de devenire este pus in paralel cu creatia lumii ~i formarea corpurilor rotunde cere~ti: este 'a?terea sinelui, in care acesta apare ca microcosmos.64 Nu omul em50 in acest sens este folosita ~i expresia "square" in engleza modema. 51 "quadrata figura" care apare in centrul mandalei alchimice ca simbol allui lapis, al carei mijloc este Mercurius, este desemnata ca "mijlocitor (mediator), care aduce pacea intre du~mani". (Hermetis Trismegisti Tractatus aureus wm scholiis, in: Theatrum chemicum, 1613,IV, p. 691) ~ intr-o invoca\ie carre Hermes. Vezi PREISENDANZ, I.c. !l, p. 139.Mai mult in: PsychoLogieund Alchemie (paragr. 172~i figura 214) prezinta 0 repetare a "quadrangulum secretum sapientum" din Hermetis Trismegisti Tractlltus nureus in: Bib/. chem. wrioso I. p. 408 b. Vezi ~i Der Geist Mercurius (paragr. 273 ~i urm.). -:3 0 aita origine a lui "mercury" n-am putut gasi In ciuda eforturilor. Desigur ca nu e exdusa criptomnezia. Avimd In vedere determinarea reprezentarii ~i extraordinara coinciden\a a apari\iei ei (cf. BOHME), Indin catre ipoteza din urma, care nu elimina arhetipul, ci tocmai ca 11presupune. Cf. in acest sens "na~terea interioara a sutletului" la BOHME.
315
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
piric realizeaza correspondentia cu lumea, a~a cum gandea Evul Mediu, ci mai degraba totalitatea de nedescris a omului sufletesc sau spiritual, care nu poate fi descris, deoarece este alcatuit atat din con~tiinta, cat ~idin cuprinderea nedeterminata a incon~tientului.65 Desemnarea de microcosmos lasa sa se vada ca ia na~tere 0 banuiala generala (~i la analizanda mea) ca omul "intreg" ar fi la fel de cuprinzator ca ~i lumea, ca Anthropos. Analogia cosmica apare deja in visul mult mai timpuriu al narcozei, care contine de asemenea problema personalitatii: punctele nodale ale oscilatiilor sunt "personalitati mari" de 0 semnificatie istorica. Deja in anul1916 am observat la 0 analizanda un proces de individuatie asemaniitor, ilustrat de imagini. Era yorba, de asemenea, de 0 creatie a lumii, care a fost reprezentata dupa cum urmeaza (fig. 2): Dintr-un inceput nerecognoscibil cad trei picaturi, care se separa in patru linii66, respectiv doua perechi de linii. Acestea se mi~cii ~i descriu patru drumuri care mai intai se despart, apoi se unifica periodic intr-un punct nodal ~i reprezinta un sistem oscilatoriu. Punctele nodale semnificii "mari personalitati ~i fondatori de religii", a~a cum mi-a comunicat ~i analizanda mea de atunci. Se pare ca este yorba de aceea~i reprezentare, care poate fi desemnata ca arhetipala in masura in care sunt prezente idei generale despreperioade ale lumii, tranzitii critice, zei ~i semizei, care personifica eonii. Incon~tientul produce imaginile sale desigur nu prin gandire, ci din inclinatia, prezenta pretutindeni, a sistemului omenesc catre asemenea reprezentari, cum sunt perioadele lumii, yuga ~i avatarurile hinduismului ~i lunile platonice ale astrologiei cu zeii tauri ~iberbeci ~i"marele" pe~te67 al eonului cre~tin. Faptul ca punctele nodale din imaginea analizandei noastre contin sau semnificii numere este dovada unei mistici incon~tiente a numerelor, care nu poate fi descifrata u~or. Din cate vad, in aceasta fenomenologie exista doua trepte; prima ajunge panala trei, cealalta pana la doisprezeceoSunt amintite deci doua numere, trei ~i doisprezece. Doisprezece este de patru ori trei. Banuiesc ca intalnim aici axioma Mariei, ~ianume dile65 Acest homo interior sau altus (om interior sau inalt) era Mercurius sau eel pu\in reie~ea din acesta. Cf. Der Geist Mercurius (paragr. 284 ~i mm.). 66 Liniile indica cele patm culori clasice.
67 Pe~tele "uria(
din inscriplia Aberkios (circa
316
200) (cf. Aioll,
paragr.
127).
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
ma deosebita a lui trei ~i patru68, despre care am vorbit de mai multe ori69, caci joaca un rol important in alchimie. A~ indrazni aici presupuIlerea ca este yorba de 0 tetramerie (ca in alchimia greaca), de un proces de transformare impartit in patru faze de trei7o,analog celor 12 transformari ale zodiacului ~i impartirii acestuia in patru. Numarul12, a~a cum se intampla nu rareori, nu are doar 0 semnificatie individuala (ca in cazul de fata ca zi de na~tere), ci ~i 0 semnificatie conditionata temporal, caci eonul contemporan al pe~telui se apropie de sfar~itul critic ~i reprezinta in acela~itimp a douasprezecea casa a zodiacului. Aici trebuie sa ne gandim la reprezentari gnostice asemanatoare, ca de exemplu la gnoza lui ;USTINUS: "Tatal" (Elohim) procreeaza cu Edem, care era jumatate femeie, jumiitate ~arpe, 12 ingeri paterni, ~i ea concepe in afara de ace~tia 12 materni, care - din punct de vedere psihologic - reprezinta umbrele (elm 12 paterni.lngerii materni se impart in patru categorii (fl€P'll) de cite trei, care corespund celm patru rauri ale paradisului. Ingerii se mi~cii in cere ca ~icum ar dansa (tv X6p~ KUKA1K~)7].Aceste lucruri aparent disparate pot fi puse intr-o legatura ipotetica unele cu altele caci re'es dintr-o radacina comuna, ~i anume din incon~tientul colectiv. Mercurius este in cazul nostru 0 centura care inconjoara lumea, .::arealtfel este de obicei reprezentata de prpe.72 Mercurius este un serCf. in acest sens FROBENIUS, Schicksalskunde, pp. 119 ~i urm. Interpretarile
mi se par
ce-i drept indoielnice in diferite privin\e. fi9 Psychologie und Alchemie (paragr. 204) ~i Zur Phiinomenologie des Geistes im Miirchen (paragr. 425 ~i 430 in acest volum). "'0 Psychologie und Alchemie, la "Impiir\ire in patm" (Index). , HIPPOLYTOS, Elenchos, V, 26, 1 ~i urm., p. 126. "'"'2 Cf. in acest sens OlTiYTjol~... rrEpt rrolK{;\.Tj~ Kat rrOAUI10p
317
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
pens sau un draco In alchimie ("serpens mercurialis").
in mod spe Insa, acest simbol se gase~te la 0 anumita departare de sfera ~i se mdreapta spre ea ca ~i cum ar ameninta-o. Sfera plute~te datorita un forte egale, dar opuse. Acestea sunt reprezentate sau legate de argin viu. Dupa 0 conceptie mai veche, Mercurius este duplex, adicii este aDtagonic In ellnsu~i.73 Mercurius, respectiv Hermes, este un vrajitor un zeu al vrajitorilor. Ca Hermes Trismegistos este arhitatal alchirni Bastonul sau fermecat, caduceus, este Incolacit de doi ~erpi. Acela~i atr::but 11desemneaza ~i pe Asklepios, zeul medicilor.74 Arhetipul acest reprezentari a fost proiectat de analizanda asupra mea, chiar Inainte analiza sa Inceapa. Imaginea originara, care sta la baza sferei Inconjurate de argin viu, este cea a unui cosonos orfic In jurul ciiruia se Incolace~te un ~arpe.75 in cazul nostru Insa, simbolul ~arpelui allui Mercurius este InIcr cuit printr-un fel de reprezentare pseudofizicii, ~i anume printr-u~ camp de molecule de argint viu care oscileaza. Acest lucru arata ca voalare intelectuala a adevaratei stari de fapt, ~i anume ca sinele, re5pectiv simbolul acestuia, este Imbrati~at de serpens mercurialis. A~a cw::;: observa In mod corect analizanda, "adevarata personalitate" este astfl" mascata. Aceasta ar fi asemanatoare unei Eve Imbrati~ate de ~arpele paradisului. Pentru a Impiedica acest aspect, Mercurius s-a scindat, dUp2 modelul stravechi, In doua forme diferite, In mercurius crudus sau vulg: (argintul viu crud sau obi~nuit) ~i Mercurius philosophorum (spiritIC mercurialis sau spiritul Mercurius, Hermes-Nous), care plute~te inacuna cu coroana ornamentata, deci imaginile celor 12 semne zodiacale, pe care Ie purta pe spate.] EISLER (Weitenmantellllid Himmelszelt, p. 389) pune in legiitura aces" ~arpe zodiacal cu Leviathanul. Dragonul ca simbol al anului, vezi: Mythographus 'fa_ ticanus Ill, p. 162.0 legatura asemanatoare se gase~te in: HORUSApOLLO,Se/ecta hierog/yphica, 2, p. 9: "Insuper ut serpens quotannis pelle ac senio simul exuitur: sic e: annuum spatium, quod mundi circumactu producitur, immutatione facta renov;)tur, ac veluti reiuvenescit." (A~a cum ~arpele i~i innoie~te in fiecare an pielea ~i varsta, la fel se innoie~te ~i intinere~te ~i cursul annal, care e creat de invartirea cosmosului, transformandu-se.) 73 Der Geist Mercurills (paragr. 267 ~i urm.). 74 MEIER, Antike 1l1kllbatiol1 U1ut modenze Psychotherapie. 75 Vishnu este desemnat ca damodara, ca "cellegat cu 0 franghie imprejuru! corpului Nu sunt sigur ca acest simbo! este luat aici in considerare; il amintesc numai de dragul completitudinii.
318
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
:Iv pe cer ca fulger auriu, respectiv Nous-~arpe. In oscilatia benzii de rrgint viu putem banui 0 anum ita emotie, a~a cum exprima ~i a~tep""rea tensionata: "Hangen und Bangen in schwebender Pein76!" Arginviu inseamna pentru alchimist aparitia concreta, materiala a lui Spi-:tus Mercurii, a~a cum apare in mandala amintita mai sus din scoliile ! Tractatus aureus: punctul din mijloc este Mercurius, iar patratul "mprejur il reprezinta pe Mercurius impartit in patru (elemente). EI e anima mundi, care este inauntru ~iin acela~i timp invaluie lumea, 1&manatoare lui Atman in reprezentarea Upani~adelor. A~a cum arptul viu este 0 materializare a lui Mercur, ~i aurul reprezinta 0 mate~.alizare a soarelui in pamantJ7 Un fapt de care nu ne putem minuna de ajuns este cel ca a1chi"-ia din toate timpurile ~i locurile a pus in legatura reprezentarea -elui lapis sau minera (mineral) cu idee a lui homo altus sau maxi.us, adica Anthropos78. Dar ~i aici trebuie sa ne miram ca reprezen:;rea pietrei rotunde, intunecate, desprinse din stanca reprezinta -'cmai 0 asemenea idee abstracta cum este cea de totalitate psihica omului. Pamantul ~i mai ales piatra grea, rece este chintesenta subantialitiitii, ca ~i argintul viu metalic, care inseamna, dupa piirerea --alizandei, animusul (= mens, nous). Pentru ideea de sine ~i de ani'us ne-am a~tepta la simboluri mai degraba pneumatice, deci ima).'1i de fum ~i vant. Vechea formula AtKO'S ou AtKO'S (lapis non la;is, piatra ~i nu e piatra) exprimii aceastii dilema: este yorba de 0 ::.Jmplexio oppositorum, asemanatoare naturii luminii, care se com;()rta uneori ca fiind corpuscularii, alteori ca fiind ondulatorie, deci .::2.rein sine este de ambele feluri. Ceva asemiiniitor trebuie sa ba-
-~im ~i in cazul acestor enunturi greu de explicat, paradoxale, ale -con~tientului. Asemenea enunturi nu sunt inventiile unei con~ti~e, ci manifestari spontane ale unui psihic care nu este controlat :.e con~tiinta ~i se pare ca posedii libertatea de a exprima puncte de -edere care nu iau in considerare deloc intentiile con~tiintei. Dupli-ratea lui Mercurius, pe de 0 parte natura sa metalica, pe de altii .dTte cea pneumatica, e paralela cu simbolizarea ideii inalt spiritua-:;;
GOETHE,
-
MAlER,
-1
EgI1l011t, actul 3. Original: "Langen und Bangen".
i]uorlmto, caput !, pp. 1] ~i urm. in alchimia medievala acesta e Cristos. Vezi PsycilOlogie l/l1d Alehel1lie, III, cap. 5. De eirel/lo physico
319
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Ie de Anthropos printr-o fiinta corporala, ba chiar metalicii (a'r rum!). Din manifestari de acest fel nu se poate trage alta conelu . decat cii incon~tientul are tendinta de a considera spiritul ~i mate nu doar ca echivalente, ci chiar ca identice; aceasta in opozitie fl2:grantii cu unilateralitatile intelectuale ale con~tiintei) care ar dori spiritualizeze materia ~i sa materializeze spiritul. Faptul c~ lapis adicii in cazul nostru sfera plutitoare, poseda 0 semnificatie dubli reiese din circumstanta cii este desemnata prin doua culori simbo" ce: ro~u] semnificii sangele ~i afectivitatea, ~i anume reaqia fiziol gicii ce leaga spiritul ~i corpul, iar albastrul procesul spiritual (men sau vou"). Aceasta dualitate aminte~te de dualitatea alchimicii CO,"pus ~i spiritus, legate printr-un teq, ~i anume prin anima ca "ligamentum corporis et spiritus". Un "albastru adanc" amestecat cu verde reprezinta la BOHME "libertatea", adicii imparatia divina interioara a unui suflet renascut. Ro~ul duce ciitre regiunea de foe ~i ca "prapastie", care formeaza periferia mandalelor lui BOHME.
Imaginea 4 Imaginea care urmeaza descrie 0 modificare remarcabila: sfera despartit in mod evident in coaja ~i miez. Coaja a luat un colorit carne. Miezul ro~u destul de nebulos la inceput din imaginea 2 prezil:;ta acum un interior diferentiat cu un deosebit caracter triadic. "LinDIe de forta" care la origine apartineau benzii de argint viu traverseazi acum intregul nueleu; ceea ce indicii faptul cii emotia, tulburarea u_ mai este doar exterioara, ci a cuprins deja ce e mai intim. ,,0 enol' activitate interna a inceput astfel", spune analizanda. Forma triadi este un organ feminin stilizat ca 0 plant a in actul fecundarii: spermatozoonul sparge inveli~ul miezului. Rolul sau este jucat de serpens mercurialis: ~arpele este negru, intunecat, htonic, un Hermes KaTaxfrovlO'; ~i Wv
lmaginea 1
Imaginea 2
Imaginea 3
Imaginea 4
Imaginea 5
Imaginea 6
Imaginea 7
Imaginea 8
Imaginea 9
Imaginea 10
Imaginea 12
Imaginea I3
Imaginea 14
S1 BdUl'ilBlliI
Imaginea 16
Imaginea 17
Imaginea 18
Imaginea 19
Imaginea 20
Imaginea 21
Imaginea 22
Imaginea 23
Imaginea 24
Contributii
la empirismul
procesului
de individuatie
$arpele din imagine a noastra reprezinta - mai exact spus - nu atat spermatozoonul, cat mai degraba falusul. LEONEEBRE079 nume~te in al sau Dialoghi d'amore planeta Mercur membrum virile al ceru~ui,adicii al macrocosmosului gandit ca "eel mai mare om".80 Spermatozoonul pare sa corespunda substantei aurii, care reprezinta ectodermul miezului, in care se afla ~arpele.81 Cele doua petale (?) argintii rerezinta probabil vasul receptor, in care miezul soarelui (aur) se odihnqte.82 Sub floare se afla un cere violet, care prin culoarea sa anunta .:ii reprezinta "natura duala", ~i anume spirit ~i corp (ro~u ~i albastru).83 arpele are un halou galben deschis, prin care se exprima natura lui uminoasa. Cum ~arpele a luat na~tere din fulger, respectiv reprezinta forma lui ttansformata, vreau sa amintesc aici un caz paralel, in care fulgerului ii revine aceea~i funqie iluminatoare, insufletitoare, fertilizatoare, ansformatoare, respectiv vindeciitoare, ca in cazul nostru ~arpelui. In imagine (fig. 3) sunt reprezentate doua faze: prima este 0 sfera neagra, .;:aresemnificii starea depresiei celei mai profunde, iar a doua este fulserul care love~te aceasta sfera. Limbajul folose~te aceea~i imagine: a _lovit" sau "a aprins" ceva. Diferenta consta numai in faptul cii frecent pacientului ii apare mai intai imaginea ~i abia apoi intuitia care ii ipune: "Aceasta a lovit." In ceea ce prive~te contextul imaginii 4, doamna X a subliniat cii .Janda de argint viu (imaginea 3) 0 deranja eel mai multo Ea simtea cii Opera medicului ~i filosofului LEONEEBREO(nascut cca. 1460, mort catre 1520) a cunoscut in secolul al XVI-lea 0 mare rasp and ire ~i a exercitat 0 influen[a considerabila asupra contemporanilor, ca ~i asupra posterita[ii. Este 0 evolutie a Iiniei neoplatoniciene schitate de medicul ~i alchimistul MARSILIus FICINUS (1433-1499) in coallui PLATON.Numele autorului este de fapt Don Jumentariul sau la Symposium DAHABRABANELdin Lisabona. (Textele indica ba ABRABANEL,ba ABARBANEL.) ~i Folosesc traducerea engleza a Dialoghi, care a fost editata de FRIEDEBERG-SEELEY JEANH. BARNESin 1973 sub titlul The Philosophy of Love by Leone Ehl'eo. Pasajul de mai sus se gase~te la pp. 92 ~i 94. Sursa acestei conceptii trebuie cautata in interpl'etarea cabalist a a lui Jesod (Kabbala denudata). Acest mod de exprimare pseudobiologic corespunde educa[iei ~tiin\itlcc a analizandei.
':. ~i aceasta reprezentare este alchimica: sYllodos Lurzae cum Sol, l'espectiv hieros gall/os al colliullctio. Mai multe in: Die PsycilOlogie del' Uhel'tragwlg. Mai mult in acest sens in: Dcr Geist del' Psychologie (paragr. 498).
32]
""
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
substanta argintie trebuie sa fie "inauntru", iar liniile de forta negre rmaneau in mma ~i ar constitui un ~arpe negru. Acesta ar inconj apoi sfera.84 Ea percepea ~arpele negru mai intai ca "pericol ingroutor", ca pe ceva care ar ameninta "integritatea sferei". Acolo unde ~~pele sparge inveli~ul miezului, ia na~tere foc (= emotie). Con~tiinta (mind) a inteles aceasta flacara ca pe 0 reaqie de aparare a sferei ~i
t:
84 Trebuie sa ne gandim aici la oceanul care inconjoara lumea ~i la ~arpele lumii ascum in acesta, ~i anume Leviathanul, "draco in mari", care, in legatura cu tradi\ia egiptt"a-na despre Typhon ~i marea care apaqine acestuia, este diavoluJ. "Diabolus maria undique circumdat et undique pontum." ("Diavolul inconjoara marea peste tot ?i oceanul din toate par\ile.") (HIERONYMUS,Epistoln, 2, 4; in continuare vezi RAHNER,Ar.tellllil crucis, II, "Marea lumii", p. 112.) 85 Acela?i motiv se gase?te in doua mandale, care au fost publicate de ESTHERHARDl'(Dos Geheil111lis del' Seele, pp. 434 ~i436). 86 Este Nous-ul in forma de ?arpe ~i serpens l11erwrialis al alchimiei.
:;22
Contribu\ii
la empirismu!
procesului
de individua\ie
bat vine din domeniul htonic al "femeii lume", adica de la anima pro" iectata asupra lumii. Aici trebuie sa amintim din nou reprezentarile asemanatoare din gnoza lui JUSTINUS: al treilea dintre ingerii paterni este Baruch. El este in acela~i timp copacul vietii din paradis. Lui Baruch ii corespunde pe • artea materna Naas (~arpele), care este arborele cunoa~terii (scientia bani et mali).86 Cum Elohim a parasit-o pe Edem, caci s-a retras ca a doua treime catre prima treime din triada divina (careeonsta din "cel bun", "Tatal" ~i Edem), Edem a urmat pneuma tatalui pe care a Hisat-o in oameni, lasand ca aceasta sa fie chinuita de Naas (tVlX naacw~ KOAaaeal KOAa(n ,0 nv£uJ.!cx ,013 'EAwelJ.! ,0 OV tv ,0113 eXvpwnols). Acesta a dezonorat-o pe Eva ~i I-a folosit ~i pe Adam penau pliicere. Dar Edem este sufletul (wux1i), spiritul (nv£uJ.!cx)este Elo, im. "Sufletul este orientat impotriva spiritului, iar spiritul impotriva sufletului" (KlX,a ,ijs wuxijs '€""(;(XK'CX1)87. Aceasta reprezentare lurnineaza antagonismul ro~ului ~i albastrului din mandala noastra, ca ~i ~tacul ~arpelui, care are caracterul de cunoa~tere. De aceea ne temem e cunoa~terea adevarului, in acest caz a umbrei. De aceea Baruch I-a trim is pe Isus printre oameni, pentru ca ace~tia sa fie condu~i catre "eel un". Acest "bun" insa este numit "Priapos" ... 88 Elohim este lebiida, =.dem Leda, el este aurul, ea Danae. Nu trebuie trecut cu vederea ca figura ~arpelui ii revine din vechime zeului revelatiei, de exemplu lui Agathodaimon. Astfel, ~i Edem ca fecioara.-~arpe are 0 natura dubla OfyvwJ.!os, OfawJ.!os), iar figura ei devine in alchimia medievala simolullui Mercurius androgin.89 Sa ne amintim ca in imaginea 3 mercurius vulgi, ~i anume obi~nuiilll argint viu, inconjoara sfera: aceasta inseamna ca sfera misterioasa este invaluita sau voalata de 0 ratiune "vulgara", cruda. Analizanda insa~i e de parere ca "animusul mascheaza adevarata personalitate". De aceea nu gre~im dnd presupunem cii 0 conceptie despre lume banala, ~
HIPPOLYTOS, Elenchos, V, 26, 21 ~i 25, p. 129 ~i urm .. Aceasta poveste despre Adam, Eva ~i ~arpele s-apastrat inca pana in Evu! Mediu. (toaSe pare ca pe baza unui joc de cuvinte IIpt(Xreos ~i £replOreOt1l0E 1:eX retina te creeaza). (Elene/lOs, V, 26, 33, p. 132) Vezl imaginea [Melusinei] din Pandora (1588) in: Paracelsus als geistige Erscheimll1g Werke XIII). (Parace/sica, p. 99 ~i Gesammelte
323
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
~i anume una a~a-numita biologidi, s-a illStapanit asupra simbolul sexual ~i a realizat, dupa modelul cunoscut, 0 concretizare a acestuia. o gre~eala scuzabila! 0 alta conceptie, mai corecta, este cu atat ill subtila, incat lucrurile cele mai cunoscute ~i la indemfma sunt preferate spre marea satisfaqie a propriei a~teptari "rezonabile" ~i in aplauzeIe contemporanilor, pentru a descoperi apoi fire~te ca am ramas bl, cati, dici am ajuns acolo de unde plecasem in marea aventura. De ao este clar care este scopul ~arpelui itifalic: de sus vine ceea ce e aeriar:. intelectual, spiritual, de jos ceea ce e pasional, corporal, intunecat. ~a;pele se dezvolta ca simbol pneumatic90, ca un Mercurius spiritualis, dea a cunoa~tere pe care analizanda insa~i 0 formuleaza dupa cum urmeaza: eul cu a sa folosire arbitrara a sexualitatii sta sub 0 lege universaE.. De aceea in acest caz sexualitatea nu este 0 problema, dici ea este su ordonata Ullui proces de transformare superior ~i continuta de dit~~ acesta, deci in nici un caz refulata, ci numai lipsita de obiect. Doamna X a resimtit, cum mi-a comunicat mai tarziu, imaginea." ca fiind cea mai grea, ca ~i cand ar reprczenta momentul crucial al rntregului proces. Dupa parerea mea a avut dreptate, dici inlaturarea aGt: de clara ~i nemiloasa a eului atat de iubit ~i atat de important nu es:f deloc un lucru de nimic. Acel "a-se-Iasa" nu este degeaba conditio sir'£ qua non a tuturor formelor de evolutie sufleteasca, fie di se nume~tf meditatie, contemplatie, yoga sau exercitium spirituale. Dar, a~a cur;: arata acest caz, paras ire a eului nu reprezinta un act de vointa ~i c.=aceea nu e un rezultat obtinut arbitrar, ci este a intamplare, 0 realiz.:.re a direi logidi intern a poate fi mu~amalizata doar prin autoamagire.. in acest caz ~i in acest moment a-se-putea-Iasa are 0 importanta extrem de mare. Dar cum totul trece, poate sa apara alt moment in cart eul parasit sa trebuiasdi sa fie pus in funqie. A-se-Iasa ii da incon~tier:;.tului ~ansa mare ~i necesara. Dar cum el consta din opozitii, este zi noapte, luminos ~i intunecat, pozitiv ~i negativ, bun ~i rau ~i este c~ aceea ambivalent, se va ivi iara~i negre~it momentulin care omul, ca " lov, trebuie sa pastreze fidellinia, pentru a nu fi aruncat de pe ~ine;, anume atunci c'md valul este in reflux. Dar de pastrarea ei are grija n":j::.
90 in concordan\a
cu concep\ia (wov),
(1tVeUIlCX1:IKW1:CHOV
antica, ~i anume ca ~arpele ar fi "animalul spiritua.. fiind de aceea ~i simbolul Nous-ului ~i al Mantuitoro-
lui.
324
Contribu\ii
la empirismul
proeesului
de individua\ie
:nai 0 vointa con~tienta, adica eul. Aceasta este marea semnificatie de :ielnlocuit a eului, dar care, ap cum arata clar cazul nostru, nu e mai ~utin relativa. Dar relativa este ~i 0 realizare superioara prin integrarea :ilcon~tientului. Se adauga ceva luminos ~i ceva Intunecat, iar mai muldi lumina Inseamna mai multa noapte.9! De neoprit Insa este pulsiu::ea con~tiintei catre orizonturi mai largi, care trebuie sa extinda peri::netrul personalitatii, pentru ca acesta sa nu fie rupt.
Imaginea 5 Imaginea a luat na~tere, a~a cum a spus doamna X, ca 0 consecin~ naturala a imaginii 4. Sfera ~i ~arpele s-au separat. Ultimul se scuronda ~i pare sa-~i fi pierdut caracteristica amenintatoare. Insa sfera se dovedqte Intr-adevar a fi fecundata: ea nu numai ca s-a marit, dar 2. ~i Inflorit In culori vii.92 In miez a aparut 0 Impartire In patru. _\ceasta nu provine dintr-o consideratie con~tienta, care ar fi fost la :ndemana cuiva cu pregatire in biologie, caci Impaqirea in patru a :,rocesului sau a simbolului central exista dintotdeauna, incepand cu .:ei patru fii ai lui Horus sau cei patru serafimi ai lui Ezechiel sau cu a~terea celor patru eoni din Metra (Uterus) insarcinata cu pneuma :.n gnoza Barbelo, sau cu crucea care la BOHMEalcatuie~te fulgerul (= --rpe)93, pana la tetrameria lui opus alchymicum ~i a partilor sale ;::omponente (elemente, calitati, grade etc.).94 Patrimea formeaza me:-eu 0 unitate; in cazul nostru este un cere verde in centru. Cele patru ~Iemente sunt nedifereniiate ~i formeaza fiecare un vartej, care apa~: Sa se compare eu aeeasta ee spune lOAN ALCRUCII despre "noaptea
lntuneeata".
In-
terpretarea sa psihologica este utila. De aiei compara\ia alchimiea a mandalelor eu "rosarium" (gradina de trandafiri). ~3 in bud ism, "marii regi", !ocnpa!a (aparatorii lumii), formeaza cuaternitatea. Vezi Samyutfa-Nikaya, I, p. 367. " ... mystiea quasi distillatione, Deus aquam hane primordialem in quatuor partes ae regiones separavit et distinxit" (intr-un fel de distilare mistiea Dumnezeu a separat ~i distins aeeasta apa primordiala In patm par\i ~i domenii) (SENDIVOGIUS,Episto!a XIII In: Bib/. ehem. curiosa II, p. 496). La CHRISTIANOS(BERTHELOT,A!eh. Crees, VI, ix, I, p. 393,~i x, I, p. 394),oul, ea ~i materia insa~i, consta din patm eomponente. (Aeela~i luem ea eitat al unui XENOCRATES,i.e., VI, xv, 8, p. 414.)
325
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
rent e orientat ciHre stanga. Nu cred di ma ln~el considerand di c probabil ca orientarea ditre stanga sa indice In general 0 mi~care c2.tre incon~tient, iar orientarea catre dreapta (In sensul acelor ceasQrnicului), dimpotriva, sa indice 0 mi~care ditre con~tiintii.9s Prin:z este "sinister", ultima "dreapta", "corecta" ~i "lndreptatita". In Tibe:. svastica orientata ditre stanga trece drept un semn al religiei Bar: adidi al magiei negre. Stupas ~i Chortens trebuie de aceea sa fie circumambulati In sensul acelor ceasului. Vartejurile orientate ciitr:: stanga patrund In incon~tient, cele orientate ditre dreapta se elibereaza de haosul incon~tient. In Tibet, svastica orientata ditre dreapta semnifidi de aceea budismu1.96 (Vezi ~i fig. 4.) Analizandei Iloastre procesul i-a pamt a fi In primul rand 0 diferentiere a con~tiintei. Din bagajul cuno~tintelor ei psihologice, ea a interpretat cele patm elemente ca fiind cele patm forme de orientare .L= con~tiintei: a gandi, a simti, a senzatie ~i a intui ("a biinui"). Insa a observat di elementele sunt to ate egale, In timp ce funqiile nu sunt
}26
Contribu(ii
la empirismul
proeesului
de individua\ie
ate ciitre stanga, de~i impartirea in patru a mandalei reprezinta tocmai o con~tientizare. Nu dispun in aceasta privinta de suficient material. Culoarea albastra indica aerul = pneuma, iar orientarea catre stanga indica 0 intarire a intluentei incon~tiente. Probabil aceasta trebuie inceleasa ca 0 compensatie pneumatica fata de culoarea ro~ie foarte accentuata, care reprezinta afectivitatea. Mandala insa~i are culori vii, ro~ii, dar cele patru vartejuri au 0 culoare in principal rece, verzui-albastra, care pentru analizanda inseamaa "apa". Aceasta ar putea fi in legatura cu orientarea catre stanga, caci 2pa reprezinta un simbol preferat al incon~tientului.97 Verdele din cenau are semnificatia vietii in sens htonie. Este "benedicta viriditas" a alhimi~tilor. Problematic in aceasta imagine este faptul ca ~arpele negru se afla in afara totalitatii simbolului cercului. EI ar trebui, pentru a reprezen-a intr-adevar totalitatea, sa fie continut in cere. Dar daca ne amintim de semnificatia amintita mai sus, nefasta, a ~arpelui, atunci e de inteles ca preluarea ~arpelui in simbolul totalitatii psihice prezinta anumi-e dificultati. Daca banuiala no astra ca cele patru vartejuri sunt orien~te catre stanga se confirma, atunci s-ar dezviilui 0 anumita tendinta titre adancuri ~i catre obscuritatea spiritului98, cu care ar putea fi asimilat ~arpele negru. EI reprezinta, ca ~i diavolul in teologia cre~tina, mbra, ~i anume una care se intinde mult dincolo de elementul persoal ~i care de aceea poate fi asemanata cel mai bine cu un principiu, de ~'(emplu cel al raului.99 Umbra este cea care il scutura pe am ~i pe care :impul nostru a trebuit sa 0 descopere intr-un mod cutremurator. Ranuirea acestei umbre in cosmosul nostru nu este 0 treaba u~oara. Fap:ul ca ii intoarcem spatele raului ~i astfel il putem evita apartine unei :ungi serii de naivitati invechite. Este doar 0 politica a strutului, care au impresioneaza deloc realitatea raului. Raul formeaza opozitia necesara cu binele ~i far a el nici nu ar exista un bine. A~a ca acesta nu poa'7
Ca un fel de subc~"n\ialitate a spiritului, mai ales atunei dnd a devenit doetrina "tare". AminLse aici ~i de euloarea verde-albastra la BbHME, care inseamna "libertate",
Pentru natura dubla a spiritului (Mereurius duplex al alchimiei) d. Zur PhiillomeHologie des Geistes im Miirchen (in aeest volum). 99 Cf. ~arpele de foe al lui Lucifer la BbHME.
327
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
te fi scos din discutie. Ramanerea In afara a ~arpelui negru exprima r zitia critica a raului In modul de a privi traditional. 100 Fundalul intregii imagini este luminos, In culori de pergameAmintesc aceasta circumstanta In mod special, pentru ca urmatoar> imagini indica In aceasta privinta transformari caracteristice.
Imaginea 6 Fundalul acestei imagini este de un gri mohorat. Dar mandala 1..::sa~i are culori vii, ro~u deschis, verde ~i albastru. Numai acolo ut}"; voalul ro~u intra In miezul albastru-verde, ro~ul se Inchide pan a la loarea sangelui, iar albastrul deschis devine un ultramarin Intune-Oscilatiile lui Mercur, care lipseau In imaginea precedenta, apar nou aici, ~i anume la gatul maciuliilor ro~ii (ca mai Inainte la gatul ~-pelui negru). Ceea ce iese mai ales In evidenta este aparitia unei S\' tici orientate catre dreapta ~i trebuie Iacuta observatia ca imaginile_ luat na~tere In 1928 ~i ca nu exista nici 0 legatura directa cu fantasc':Ie contemporane, care pe atunci erau necunoscute lumii. Svas~:aminte~te, datorita culorii ei verzi, de vegetal, dar in acela~i timp ea z.;-~ ~i caracterul ondulatoriu al celor patru vartejuri din imagine a prer"'denta. In aceasta mandala se face incercarea de a uni contrariile ro~u ~i.:..,bastru ~i afara, ~i inauntru. In acela~i timp, orientarea catre dreapta t:r=buie sa duca la 0 inaltare In lumina con~tiintei, probabil pentru ca fu::dalul a devenit vizibil sumbru. $arpele negru a disparut, dar ince~·. sa-~i imparta obscuritatea intregului fundal. Pentru aceasta ia na~te;-f' in mandala 0 mi~care compensatorie in sus, catre lumina, aparent 01.::cercare de salvare a con~tiintei de intunecarea mediului Inconjuriito: Imaginea e in legatura cu un vis, care a avut loc cu cateva zile inain:= de realizarea imaginii. Doamna X a visat ea s-a intors din vaeanta ;...; tara din nou in ora~. Spre surprinderea rou/ui ei crqtea 100
Cf. in acest sens mn (paragr. 243
U/1
capac. Ea s-a gandit:
[J 13NG.1
ei a deseoperit "Copaeu/
ea In mijlocu/ L--
aeesta poate indur.
Versllch zu eiller psyclwlogischen Deutullg des TI-illitiitsd.--
~iurm.). 328
Contribu\ii
la empirismul
procesului
de individua\ie
cu seoarta lui groasa, ea/dura dintr-o locuinta din ora~." ldeile legate de capac au dus la semnificatia materna a acestuia. Copacul explica motivul plantei din mandala, iar cre~terea lui reprezinta cre~terea nivelului sau eliberarea con~tiintei produsa de intoarcerea spre dreapta. Din acela~i motiv, copacul "filosofic" este un simbol al opusului alchimic, care, dupa cum se ~tie, reprezinta tot un proces de individuatie. In gnoza lui JUSTINUSintiUnim reprezentari asemanatoare: ingerul Baruch reprezinta pneuma lui Elohim, iar ingerul matern Naas, viclenia intunecatei Edem. Dar ambii ingeri sunt, cum am amintit deja, in acela~i timp ~i copaci: Baruch este arborele vietii, Naas al cunoa~terii. Despartirea ~i antagonismul celor doi corespunde epocii de atunci (secol II-III d. Cr.). Dar ~i atunci era yorba de procesul de individuatie, a~a cum vedem la HIPPOLYTOS.I01Elohim i-a dat "profetului" Hercule sarcina de a-I elibera pe "tata" (pneuma) din puterea elor 12 ingeri riti. Acestea ar fi cele 12 munci ale sale. Astfel, mitullui Hercule are intr-adevar carcateristicile unui proces de individuatie, ~i anume trasaturile catre cele patru puncte cardinalel02, cei patru fii, ;;ubordonarea femininului (Omfala), care simbolizeaza incon~tientul, I si autosacrificarea ~i rena~terea realizate prin intermediul ve~mantu;ui Deianeirei. "Scoarta groasa" a copacului inseamna un motiv al apararii, care apare in mandala ca "formare a cojii" (vezi mai jos!). Acesta se exprima in motivul aripilor negre de pasare, protectoare, care acopera con:.inutul mandalei. Prelungirile in forma de maciulii ale substantei periJerice ro~ii sunt simboluri falice, care descriu intruziunea afectivitaill in spatiul intern pneumatic. Ar trebui sa duca la 0 insufletire ~i im~ogatire a spiritului care umple interiorul. Acest "spirit" nu are desigur nimic de-a face cu intelectul, ci mai degraba cu ceva care poate fi cesemnat ca substanta spirituala (pneuma) sau - exprimat mocern - ca "existenta spirituala". ldeea simbolica ce sta in spate este _ceea~ica ~i conceptia dezvoltata in omiliile lui CLEMENSROMANUS,ca -:veU\-LlX ~i aW\-LlX (spirit ~i corp) sunt unul in Dumnezeu.103 Mandala ~cte, de~i numai un simbol al sinelui ca to tali tate psihica, in acela~i ~I
Elellchos, v, 26, 27 ~i urm. Referitor la plimbare vezi Psychologie lmd Alchemie (paragr. 457). '3 Realencyklopiidie fiir protestantische Theologie ulld Kirche IV, 173,60. 2
329
Arhetipurile
~i ineon~tientul
eoleetiv
timp 0 imagine a lui Dumnezeu, 0 imago Dei, caci centrul, cercul ~i patrimea sunt simboluri divine de mult cunoscute. Din nediferentierez empirica dintre "sine" ~i "Dumnezeu" reiese in teosofia indiana identitatea lui Purusha-Atman personal ~i suprapersonal. In literatura edeziastica, precum ~i in cea alchimica, este deseori citata fraza: "Deus e-sphaera infinita (sau circulus) cuius centrum est ubique, circumferentia (vero) nusquam." (Dumnezeu este 0 sfed nesfar~ita (sau cerc), carei centru este peste tot, iar circumferinta nicaieri.)104 Aceasta reprczentare se gase~te deja la PARMENIDE. Vreau sa redau versurile lui, pentru ca ele se refera la acelea~i motive care stau la baza mandalei noastre: "Ciici coroanele inguste105 au fost umplute cu foc neamestecat, ce de dupa acestea cu intunericl06, dar intre acestea estse revarsa parti focului. In mijlocul acestora este zeita 107,care conduce totul. Ciici pe tot anima na~tere ~i imperechere, trimitand femeia barbatului spre imperechere ~i, invers, barbatul femeii." 108 Invatatul iezuit NICOLAUSCAUSSINUS109 observa urmatoarele: po:nind de la relatarea lui CLEMENSALEXAN DRINUS ca in anumite oem in templele egiptene se foloseau roti, el comenteaza ca DEMOCRIT(&Abdera) l-ar numi pe Dumnezeu vouv tv TIupl a
109
110
des Alanus de Insul!s, p. 118) explica acest en"prin liber Hermetis sau liber Trismegisti, Cod. Par. 6319~i Cod. Vatic. 3060. 2;'tCq>llvat = coronae, respectiv cojile sferei. NUKt6~ = eu noapte. tJ.atf.lwv ij TIllvm KU~EpVat ca un daem01zium feminin. Dupa tradueerea lui DIELS, Die Fragmente der Vorsokratiker 1, pp. 161 ~i urm. (Ad Clementis Alexandrini hieroglyphica observationes in: De symbolica Aegyptiori sapiemia ete., pp. 128 ~i urm.) Stromateis, lib. V, C. viii, paragr. 45, 4 ~i urm.: "Dar gramatieianul Dionysios Thrax spune in scrierea Asupra sel111lificafieiil1laginii textual: «Unii au reprezentat aqiunile nu doar prin cuvinte, ci ~i prin imagini. .. de exemplu roata care se invarte, care e trasa de egipteni, ~i be\ele care au fast d; celor care se roaga.» Caci tracul Orpheus spune: «Ca nuielele sunt pe pamant lucrarile muritoare, Nimic nu e determinat, se mi~ca In cere. Totul imprejur - nu trebuie sa lntarzie intr-un ptllet, Mai degraba fiecare are propriul curs, cu care a inceput.»" Vezi DIELS, Vorsokratiker II, p. 29, 38: Novv TOV i1cov ev TIupl oq>atpoet (AlT. 1,7,16).
330
Contributii
t£
]a empirismul
procesului
de individua\ie
coronam (coroana), ca un cerc mentinut
de caldura lumi-
'Jii.111 ~i Jamblichus a constat at foarte clar in cartea despre misterii ca <:giptenii n reprezentau pe Dumnezeu, Domnullumii, ca ~ezand in 10-
:Us, 0 planta de apa, ale carei fmcte sunt, ca ~i petalele, rotunde1 12, prin :are se indica mi~carea circulara a ratiunii (mentis), care se intoarce :nereu in sine (1nsa~i)." De aici au luat na~tere ~i transformarile ~i re- tiile (circuitiones), care reprezinta 0 imitatie a mi~carilor cerului. Dar .:erul era numit de stoici un "Dumnezeu rotund ~i circular" (rotundum a volubilem Deum). La aceasta se refera ~i explicatia "mistica" (mysti:e = simbolica) din Psalmi 11,9: "In circuitu impii ambulant" (in cerc erg cei rara Dumnezeu 113); cei rara Dumnezeu se afla mereu doar la ;eriferie, fara sa ajunga vreodata in centru, care este Dumnezeu.114 'reau sa amintesc aici doar in trecere motivul rotii in simbolistica andalei. in alt loc am vorbit pe larg despre acesta. 115
Imaginea 7 in aceasta imagine s-a racut intr-adevar noapte, caci intreaga foaie
;e care se afla mandala este neagra. Toata lumina se concentreaza in cera.Culorile ~i-au pierdut caracterulluminos, dar au ca~tigat in in:alsitate. lese in evidenia mai ales faptul ca negrul a patruns chiar pana centru, astfel realizandu-se un lucru ce a fost temut, ~i anume neAcest pasaj se refera la CICERO, De rzatura deorum, I, 12,28: ,,(Parmenide) coronae similae efficit (o't£
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiy
greala ~arpelui ~i intunericul inconjurator sunt asimilate in interio" mandalei ~i sunt, in acela~i timp, a~a cum arata imaginea, compen-printr-o lumina aurie care izvora~te din centru. Razele acesteia form za 0 cruce cu bratele egale, care inlocuie~te svastica din imaginea PITcedenta. Aceasta e reprezentata doar de patru carlige, care indica 0 ar=mita rotatie catre dreapta. 0 data cu atingerea negrului absolut ~i prezenta lui in mijloc, se pare ca ~i mi~carea in sus, rotatia catre drea;ta, s-a sfar~it. Din acest motiv aripile lui Mercur au cunoscut 0 difera::tiere semnificativa, ceea ce probabil inseamna ca sfera are destula p::tere pentru a se mentine in plutire, adica pentru a nu se scufunda = intunecarea completa. Razele aurii, care formeaza crucea, Ie leaga ii:;:preuna pe cele patru.116 rau na~tere 0 legatura ~i 0 intarire interne care sunt in legiitura o aparare impotriva efectelor distrugatoarel17, substanta neagra ce a patruns pan a in mijloc. Simbolul crucii (crux are pentru noi mereu ~i conotatia chinului, astfel in cat nu gre~im can:. presupunem ca atmosfera acestei imagini ar fi cea a unei suspensii mult sau mai putin chinuitoare (aripi!) deasupra prapastiei intune· ~te a singuriitatii interioare. Am amintit mai sus reprezentarea lui BClHME,conform careia fu:-gerul "face 0 cruce", iar aceasta cruce este pusa in legiitura cu cele patru elemente etc. Intr-adevar, JOHNDEE simbolizeaza elementele pricruce a cu brate egale. U8 Aceasta, impreuna cu un cerc mic, este ~i ser.:nul pentru cupru, cuprum, de la Kypris == Afrodita, in timp ce Ven este desemnata cu ~. In mod remarcabil, vechiul semn farmaceutic f este acela~i pentru spiritus Tartari (v. tartarisatus == spirit al vinului tartarizat), care, tradus literal, inseamna "spirit allumii subpamantene-$- este lapis haematites»,piatra sangelui" (oxid de fier). Se pare deci ci rezulta nu numai 0 cruce, care vine de sus, ca in cazullui BOHME~i 2mandalei noastre, ci ~i 0 cruce care vine de jos, adica - pentru a r"116
Aceasta interpretare mi-a fast confirmata ~i de tibetanul LINGDAMGOMTCHEN,abctele de la Bhutia Busty: syastica este, a~a cum a spus el textual, ceea ce nu poate ;3 "spart, despar\it ~i stricat". De aceea ar putea insemna ~iceya de genul unei intari:c interioare a mandalei.
117 Cf. un motiy de intarire asemaniitor in mandala din Amitayur-Dhyana Sutra [JUKG.. Zur Psychologie dstlicher Meditation (paragr. 917 ~i 930). 118 Monas hieroglyphica in: Theatr. chem. (1602) II, p. 220. DEE pune ~i cmcea in legitura cu focul.
332
Contributii
la empirismul
procesului
de individuatie
mane la comparatia lui BOHME - fulgerul poate veni ~i de jos din sange, din doamna Venus sau din Tartar. Salnitrul neutru allui BOHME este, cum am amintit deja, identic cu sarea in general, ~i aceasta este desemnata printre altele cu semnul +. Pentru materia arcan, drept care trecea sarea in alchimia secolelor XVI-XVII, nu putea exista un semn mai bun. Sarea este, in obiceiurile biserice~ti ca ~i in cele alchi:nice, simbolul Sapientiei, pe de 0 parte, ~i pe de alta parte cel al per:ionalitatii deosebite, respectiv alese, Matei 5, 13: "Vos estis sal terrae" Voi sunteti sarea pamantului). Numeroasele linii ondulate ~i straturi din mandala no astra Ie in:eleg ca formarea cojii, adica drept aparare orientata in afara. Ele sunt :ormatiuni protectoare, care urmaresc acela~i scop ca ~i intarirea in:erna. Cojile se afla in legiitura cu visul despre copacul din camera de lucru, care are 0 "scoarta groasa". Formarea cojii apare ~i in mandale.e altor cazuri cu semnificatia unei intariri ~i ingro~ari catre exterior, deci 0 adevarata formare a scoartei. Nu mi se pare imposibil ca acest :enomen sa stea la baza acelor "cortices" (scoarte) sau "putamina" coji) ale Cabalei. "Ap se va numi ceea ce se afla in afara Sfinteniei", Din ace~tia iau na~~ cei ~apte regi cazuti ~i cei patru achurajim.119 :.ere klippoth sau cortices. Ca in alchimie, ace~tia sunt scoriae sau zgu:a, carora Ie revine caracterul de multitudine, ca ~i cel de moarte. In ;:nandala no astra, cojle semnifica delimitari ale unitatii interioare fata ':e negrul exterior cu puterile lui distrugatoare, care sunt personifica:e de prpe.120 Acela~i motiv este exprimat prin petalele florii de lotus Cei "septem Reges" se refera la eonii timpurii, la lumi "traite", cei patru achurajim sunt a~a-numi\ii "posteriora Dei": "omnia ad Malchuth pertinent; Quae ita vocatur, quia est postrema in Systemate Aziluth ... in imis Shechinae existere" (to\i apartin lui Malchuth; care se nume~te a~a pentru cii.este ultima in sistemullui Aziluth ... ele exista in adancurile Shechinei1 (Kabbala denudata I, p. 72). Patrimea lui achurajim formeaza un quaternio masculin-feminin: "Patris nempe et Matris supernorum, nee non Iisraelis Senis et Tebhunae" (I.e., p. 675). Senex este Aen-Soph sau Kether (I.e., p. 635), Tebhunah este Binah, intelligentia (I.e., p. 726). Cojile inseamna ~i spirite impure. :.:0 Vezi Kabbala derzudata I, pp. 675 ~iurm. "Cojile" (klippoth) reprezinta ~i raul. (Der Sahar I, 137 ~i urm., ~i II, 34 b) Conform unei interpretari cre~tine din secolul al XVII-lea, Adam Belial este corpullui Messia, "intregul corp (tatum corpus) sau o~tirea cojilor". (in acest sens Cariflteni II, 6, 15 ~i urm.) Aceasta s-a intamplat ca 0 consecin\a a caderii in pacat, iar straturiJe exterioare s-au infectat mai mult decM
:19
333
Arhetipurile
~i incon~tientul
calectiv
~i prin cajile de ceapa. Pet aleIe exterioare s-au uscat, s-au camp ~i s-au Intarit, dar protejeaza straturile mai moi, vii, interioare. In sens trebuie inteleasa a~eza'rea In lotus a copilului Horus, a zeilor dieni ~i a lui Buddha, a~a cum ~i HOLDERLINse folose~te de a comparatie: Filra destin, ea adormitul Sugar, respira cere~tii; Cast, ~inut in mugur modest, rnflore~teetern spiritul. .. 121 In limbajul imagistic cre~tin Maria este floarea in care se as Dumnezeu sau este trandafirul de la fereastra, In care troneaza rex &' riae ~i judecatorullumii. Intalnim implicit imaginea cojilor ~i la JACOB BOHME,caci coaja terioara a sferei din mandala sa ce trebuie gandita tridimensional este desemnata ca "vointa lui Lucifer", "prapastia etema, prapastia ;,.tunericului", "iadul diavolului" etc.l23 BOHMEspune despre aceas Aurora: "Vezi, cand Lucifer a trezit cu o~tirile sale focul maniei in ::tura lui Dumnezeu, astfel Incat Dumnezeu s-a maniat In natura pe ~cifer, a dobandit na~terea exterioara in natura 0 alta calitate, foarte ver~unata, crunta, rece, Incinsa, amara ~i acra. Spiritul clocotitor, mai Inainte in natura era moale, in na~terea sa exterioara a deveconsiderabil ~i Inspaimantator, care acum se nume~te vant sau eleme-tul aer."124 In acest fel iau na~tere cele patru elemente, iar paman mai ales prin contractare ~i uscare.
121 122
123 124
cele interioare. Anima Christi se lupta ~i in cele din urma distruge cojile, care se::::nifid materia. La Adam Belial face trimitere textul din Provo 6, 12: "homo ap vir inutilis graditur ore perverso" ("un om de nimic, un om fara leac este eel are neadevarulin gura"). (Adumbratio Kabbalae christianae, IX, 2, p. 56.) Gesammelte Werke II (Gedichte: "Hyperions Schicksalslied", p. 160). BOHME spune despre "via\a spiritual a ~i naturala": "lmpreuna ele sunt camp eu 0 roata sferid rotunda, care merge pe toate par\i1e, a~a cum indica roata lui ~ chiel." (VcJ1llirdisc/letl IInd himmlischen Mysterium, 5,2, p. 326) Cap. 17,6. p. 222. Aici ma refer la reproducerea mandalelor in vechea edi\ie en'-za a Viertzig Fragel1 din 1647 (XL. Questio11SConcerning the SOllie, fig. p. 32). Cap. XVII, 6, p. 222.
334
Contribu\ii
la empirismul
procesului
de individua\ie
Putem banui aici influente cabalistice, de~i BOHMEnu ~tia mult mai illUlt despre "Cabala" de cat PARACELSUS. El intelegea prin aceasta 0 ;pecies a magiei.125 Cele patru elemente corespund aici celor patru churajim.126 Este yorba despre un fel de a doua patrime, care rezulta din cuaternitatea interioara, pneumatica, dar este natura fizica. Chiar si alchimia se refera la achurajim. Astfel, MENNESspune 127:,,~i de~i nu;nele sfant allui Dumnezeu indica tetragrammaton-ul sau cele patru litere, se gasesc in eI, a~a cum se vede, numai trei litere. Litera he se ga5e~te de doua ori, caci [cele doua he] sunt acelea~i, [~i anume] aer ~i lpa, ceea ce inseamna Fiul; pamantul: Tata!, focul: Sfantul Spirit. Ast;"el,cele patru litere ale numelui lui Dumnezeu desemneaza vizibil Treimea cea sfanta ~i materia, care e prezenta de asemenea in mod triplu rriplex)128 ... [~i] care este numita ~i umbra aceluia~i [~i anume a lui Dumnezeu] ~i este numita de catre MoiseI29 partea posterioara a lui Dumnezeu (Dei posteriora), ~i care (posteriora) pare sa fie Ncuta din e:a[materie]".I30Acest enunt confirma perspectiva lui BOHME. ~5 Quaestiones theosophicae, 3, 34,p. 12. :=6 Aurora, XVII, 7, p. 222,amintqte de cele ,,~apte spirite", care "s-au aprins in na~terea lor exterioara". Ele sunt spiritele lui Dumnezeu, "spirite-sursa" ale naturii eterne ~i temporale. Ele corespund celor ~apte planete ~i formeaza "roata centri" (De signatura rerum, IX, 8 ~i urm., p. 88).Cele ~apte spirite sunt cele ~apte calita\i amintite mai sus, care provin toate de la 0 mama. Aceasta este "un izvor dublu, rau ~i bun in toate lucrurile" (Aurora, II, 2, p. 72).Or ice mi~care provine din aceasta opozi\ie. ~i "zei\a" lui PARMENIDE~i Edem din doua par\i din gnoza lui JUSTIN. GUILIELMUSMENNENs (1525-1608), un Inva\at alchimist flamand, a scris 0 carte: Aurei velleris, sive sacrae pllilosophille, naturae et artis admirabiliumlibri tres, tiparita In: Theatr. clum. (1622)V, pp. 272~i urm. :::S "Ut itaque Deus est trinus et unus, sic etiam materia, ex qua cuncta creavit, triplex alchimic pentru triad a funqieste et una" (I.c., p. 335).Acesta este corespondentul ilor con~tienta ~i incon~tienta_ din psihologie. (Zur Phanomenologie des Geistes im Marclzen, cap. VIII al acestui volum.) :':9 MENNENSpare sa nu se refere aici direct la Kabbala, ci la un text atribuit lui Moise, pe care nu am reu~it sa-l demonstrez. in nici un eaz nu exista 0 referire la textul grecesc desemnat de BERTHELOTca "Chimie de Moise" (Aleh. grecs, IV, xxii). Moise este amintit ici ~i colo in vechea literatura, iar LENGLET-DuFRESNOY(Histoire de IIIphilosophie hermetique Ill, p. 22) prezinta sub numarul 26 un manuscris al Biblioteeii din Viena, cu titlul Moysis prophetlle ct legislatoris Hebraeorum secretum clzi111iwm (Ouvrage suppose) . .:;0 L.e., 1,10,pp. 334~i urm.
335
Arhetipurile
~i ineon~tientul
eoleetiv
Cele patru vartejuri origin are s-au dizolvat in intregime in paurtul ondulat (linii ondulate!) din interior. Astfel iau na~tere patru oe:rtre aurii, indicate deja in desenul anterior, care stralucesc in culo curcubeului. Sunt culorile ochiului paunului, care, ca ~i cauda pavo joaca un mare rol in alchimie.131 Acest aspect colorat reprezinta' opus un stadiu intermediar care preceda rezultatul definitiv. JACO BOHME spune: "... 0 iubire-dorinta sau 0 frumusete a culorilor." in~· birea-dorinta ,,i~i au originea toate culorile"J32. Chiar ~i din mande. noastra izvorasc culorile vii ale stratului ro~u, care semnifidi afect:r.";-· tatea. Despre "viata naturii" ~i a "spiritului" unite in "roata sferei" (,-, mai sus) BOHME spune: ,,~i ne este cunoscuta noua 0 prezenta eter::; a naturii, asemanatoare apei ~i focului care stau cumva unul in al amestecateapoi exista 0 culoare albastra luminoasa, asem ana to are gerului focului, care apoi are 0 forma, ca un rubin 133cu cristale am tecate intr-o singura fiinta, sau ca galben, ro~u, albastru amestecate . 131 Caurla pavol1is este identificata de HENRICUSKHUNRATH eu irisul, "nuncia Dei". G=,. RARDUSDORNEus (De trnl1smutatiol1e metal/orum in: Theatr. chem. 1602, I, p. S'h explica astfel: "Haec est avis noetu volans absque alis, quam caeli ros primus co nuata decoctione, sursum atque deorsum ascensione descensioneque in caput co. convertit, ae tandem in eaudam pavon is, et postea eandidissimas et olorinas pllIlBl5 ac postremo summam rubedinem acquirit, indicium ignae suae naturae" (Ace= este pasarea care noaptea zboara fara aripi, pe care prima roua a cerului 0 transfu.ma in corb prin constanta coborare ~i urcare, ~i apoi in coada de paun, ~i astfel Gc"tine aripi de lebada ~i in cele din urma devine ro~u aprins, un semn al naturii ei ~ foe). La BASILIDES(HIPPOLYTOS,Elel1chos, X, ]4, I, p. 274) ochiul de paun este s' nonim eu sperma mUI1r1i,eu K6KKO~ at VaTIEw~. El contine in sine 1:~V 1:W xpWlla1:WV TIAlllluv, bel~ugul eulorilor, ~i anume 365. Din oehii de paun se realizeaza culoarea aurie, a~a cum reIateaza Kyranizii (DELATTE, Textes latins et vi= fral1rais re/atifs aux Cyra11 irles,XCIII, p. ]71). Lumina lui Mohamed are forma un:::: paun, iar din sudoarea aeestuia au fost facuti ingerii. (Vezi APTOWITZER,ArabismJiirlische Sch;;pfungstheoriel1, pp. 209 ~i233.) 132 De sigl1aturn rerum, XIV; 10 ~i urm., p. 176. 133 Carbunculus este un sinonim allui lapis. "Rex ... clarus ut carbuneulus" [Regele ..• stralueitor ea un granat} (Citat din LILIUS, 0 sursa veehe in Rosarium philosoplwrum in: Art. aurif II, p. 329). "Radius ... in terris, qui lueet in tenebris instal' earbuncuJi in se collectus" (0 raza in pamant, care lumineaza in intuneric la fel ca un gra,nat). (Din reprezentarea teoriei lui THOMASD'AQUINO la MICHAELMAIER, SymlJo-. la aurCile mensae, VIII, p. 377.) "Inveni quendam lapidem rubeum, clarissimum, diaphanum et lucidum, et in eo conspexi omnes formas elementorum, et etiam eOIlllL contrarietates"
(Am gasit 0 anumita piatra ro~ie, foarte clara, transparenta 336
~i lumi-
Contributii
la empirismul
procesului
de individuatie
""paintunecata, caci ca albastru se afla in verde, caci fiecare are straJucirea proprie ~i straluce~te, ~i apa curma focul ei, eaci nu exista niei 0 .::lstrugere, ei 0 fiinta eterna in doua misterii, ~i totu~i diferenta celor .joua principii ca doua vieti." Fenomenul colorat i~i datoreaza existen"imaginatiei in marele mister, caci 0 viata esentiala minunata se na~" pe sine". 134 Se vede de aiei eu toata claritatea dorita ca BOHME s-a preocupat de !cela~i fenomen psihic ca ~i doamna X - ~i de multe altele. BOHME a at ideea de tetramerie ~i de cauda pavonis din alchimie135, dar ca ~i lceasta, el are la baza 0 experienta care este din nou dezvaluita de psi,ologia moderna. Nu numai produsele imaginatiei active, ci ~i visele nt cele care produc acelea~i dezordini cu 0 spontaneitate de neinflutat. Un bun exemplu este urmiitorul vis: 0 pacienta viseaza ca se afla tr-o sala. In ea se gase~te a masii cu trei scaune. Un biirbat necunoscut, :.Jrestii ltmga ea, fi spune sa se a~eze. In acest scop, visiHoarea f~i aduce -:n departare un al patrulea seaun. Ea e a~ezatii acum la masii ~i riisfoe a carte, In care sunt desenate zaruri albastre ~i ro~ii, fntr-un fel de 'C. Brusc f~i da seama ca mai are de fndeplinit a obligatie. Pariise~tecaera ~i merge fntr-o casa galbenii. Ploua cu giileata, iar ea se adaposte~-. sub un dafin verde. Masa, cele trei scaune, invitatia de a se a~eza, scaunul care mai tre-:lie adus, pentru a fi patru, zarurile ~ijocul indica toate ca este yorba .:- 0 "combinatie". Aceasta decurge in trepte, mai intai este 0 combina· de ro~u ~i albastru, apoi urmeaza galbenul ~i in sfar~it verdele . ...:estepatru culori simbolizeaza patru calitati, a~a cum am vazut. Acesnu numai ca se lasa, ci au ~ifast interpretate istoric in diverse mo. 1. Din punct de vedere psihologie, aceasta cuaternitate indica mai -tfu funqiile de orientare ale con~tiintei, din care cel putin a funqie -e incon~tienta ~i astfel iese din discutie folosirea con~tienta. !n cazul noasa, ~i in ea am vazut toate formele elementelor ~i contrariile lor) (Citat din THOPhilosophia reformata, p. 42). Vom himmlischell wId irdischen Mys teriu 111 , V, 4 ~i urm. - Motive chimice pentru clludll pavol1is sunt pe de 0 parte inveli~u] topit care irizea· za al metalelor fluide (de exemplu plumb!), pe de altii parte culorile vii ale anum;· tor aliaje de argint viu ~i plumb. Acestea din urma au format materialul de inceput, cu care s-a lucrat. ~AS la MYLws,
337
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
nostru, aceasta ar fi verdele, adica funqia simtiriil36, ceea ce se POlccve~te aici, caci relatia pacientei cu realitatea acestei lumi este neobi9il de complicata ~i incomoda. A~a-numita funqie inferioara are insa, torita incon~tientei ei, marele avantaj interior ca este contaminata incon~tientul colectiv, adica ea poate deveni 0 punte ce traverseaza pI'"":pastia care desparte con~tiinta de incon~tient ~i astfel poate restabili legatura vitala cu incon~tientul. Acesta e motivul mai profund pen~_ care visul reprezinta tocmai funqia inferioara prin semnificativul ~fin. A~a cum in cazul doamnei X copacul care cre~te in mijlocul camerei ei are de-a face cu procesele de cre~tere din mandala ei, la fel se ctam pia ~i cu dafinul din acest vis. Este in mod esential acela~i copac~_ arbor philosophica a alchimi~tilor, despre care am vorbit pe larg in ca:-tea mea Psychologie und Alchemie. In afara de asta, poate fi luat in coesiderare faptul ca dafinul, conform unei conceptii vechi, nu poate .c: distrus nici de frig, nici de fulger - "intacta triumphat" -, de ace el este Fecioara Maria, modelul tuturor femeilor, a~a cum Cristos es:.~ cel al barbatilor.137 Pe baza interpretarii istorice, dafinul po ate fi cor;siderat in acest context (ca ~i copacul alchimi~tilor) ca simbol al sinelui.138 Cando area pacientilor care produc asemenea vise este de fie'""re data foarte impresionanta. Ne intoarcem acum iar la mandala no astra. Liniile aurii cu cape~~ in forma de maciulie repeta motivul precedent al spermatozoizilor ~ de aceea au semnificatia de ceea ce concepe, prin care se indica faptt: ca patrimea este realizata din nou intr-o forma noua, distincta. In masura in care piitrimea are de-a face cu con~tiinta, se poate conchide di;;. aceste simptome 0 intensificare a celei din urma. Lumina aurie care straluce~te din centru pare sa fie in legatura cu ea. Este vorba de un fi de iluminare interioara.
a
136 Cel putin
statistic, funqiei sim\irii ii revine culoarea verde. "Laurus undique virescens, pulchra, et inter complures arb ores, fulmine prostrates. media, epigraph en tenet: Intacta triumphal. Mariam Virginem, inter omnes creamras solam nullius peccati fulmine temeratam, haec imago spectat." (Dafinul frumos.. tot timpul verde, in mijlocul atator copaci care au fost distru~i de fulger, poarta inscriptia: "Neviltamata ea triumfa". Aceasta imagine se refera la Fecioara Maria, ca~ dintre toate creaturile este singura care nu a fost niciodata lovita de fulgerul pacatului.) (P1CINELLUS, MUl1dus symbolicus, lib. IX, cap. 16, p. 565) 138 Der Geist Mercurius (paragr. 24 7 ~i urm.). 137
338
Contribu\ii
la empirismul
procesului
de individua\ie
Cu doua zile inainte de aparitia acestei imagini, doamna X a avut rmatorul vis: "Eram in camera tatalui meu din casa de la tara. Dar ama mea impinsese patul meu de la perete in mijlocul camerei ~i dorea in el. Eu eram furioasa ~i am dus patulla locul sau. In vis cuvertu-a de pe pat era ro~ie;era exact acela~i ro~u ca eel reprodus in imagine." Semnificatia materna a copaeului din visul precedent este prelua.~ aici direct de catre incon~tient: de data aceasta mama dormea in ijlocul camerei. Aceasta pare sa fie 0 imixtiune suparatoare in sfe:a ei, care este reprezentata de camera tatalui ei, el avand pentru ea iCmnificatia de animus. De aceea sfera ei este una spiritual a ~i ea a !:zurpat-o ea pe camera tatalui. Ea s-a identificat deei eu "spiritul" . .. ici a intervenit mama ~i s-a a~ezat in eentru, ~i anume mai intai ;rin simbolul copacului. Ea reprezinta deci aeea physis opusa spiri~lui, adica fiinta naturala feminina, ceea ce ~i este de fapt visatoa~, dar ea nu a vrut sa accepte acest lucru deoarece i-a aparut ca ~ar-;e negru. De~i ea a anulat imediat interventia, principiul intunecat, :"'onic, tocmai substanta neagra a patruns totu~i pana in centrul andalei, a~a cum arata imaginea 7. Dar astfel poate sa apara ~i luina aurie, caci numai "ex tenebris lux"! Trebuie ca mama sa fie :usa in legatura cu ideea de matrix la BOHME. Matrix este la el coniitio sine qua non a tuturor diferentierilor, adica realizarilor, fara de ''lie spiritul ramane plutind, suspendat, ~i nu intra niciodata in Ie"tate. Ciocnirea principiului patern (spirit) cu cel matern (natura) ~ioneaza ca un ~oc. Dupa aceasta imagine, ea a resimtit intruziunea repetata a ro~ului, ~ care punea in legatura reprezentarea sentimentului, ca pe ceva su;oar-ator,~i a descoperit acum ca "rapport"-ul ei cu mine ca analistul ei = tata) ar fi nenatural ~i insuficient. Ea i~i dadea un "air" ~i poza ca eva inteligenta, plina de intelegere (uzurpatea spiritualitatii!). Dar a :;cbuit sa admit a ca se simtea foarte proasta ~i chiar era proasta, indient de ce gandeam eu despre aceasta. Aceasta marturisire i-a adus sentiment de mare eliberare, care a ajutat-o sa vada in sfar~it ca se' alitatea "pe de 0 parte nu este doar un mecanism de concepere a co:iilor ~i pe de alta parte nu este numai expresia pasiunii amoroase, ci e ~i fiziologic banala ~i autoerotica". Aceasta cunoa~tere tarzie a ':us-o direct intr-o stare fantasmatid, in care i s-au con~tientizat 0 se339
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
rie de imagini obscene. La sfaqit a vazut imaginea unei pasari man,: care a numit-o "pasarea piimanteasca" ~i care a coborat pe pamant. ~ sarea este, ca fiinta a aerului, un cunoscut simbol al spiritului. Ea ~~prezinta transform area imaginii "spirituale" a ei inse~i intr-o concc'Ftie despre sine mai caracteristica pentru fiinta feminina, adidi mai ~~ manteasca. Aceasta "imagine finala" confirma presupunerea noastri mi~carea intensiva in sus prin orientarea catre dreapta s-a oprit: pasirea a coborat pe pamant. Aceasta simbolizare inseamnii 0 diferentie:-~ ulterioara, necesara, a ceea ce BOHMEdesemneazii in general ca "illi:-.re-dorintii".139 Prin aceasta diferentiere con~tiinta nu este numai l~ta, ci este ~i confruntatii cu realitatea lucrurilor, ~i astfel triiirii interimre Ii este desemnat un anumit loco In zilele urmatoare pacienta a fost cople~ita de sentimente de de sine. I-a devenit clar cat de tare regreta ca nu a avut niciodata COiSe simtea ca un animal abandonat sau ca un copil pierdut. Aceastii 6pozitie s-a extins devenind un autentic Weltschmerz, ~i ea s-a simtit acel "all compassionate Tathagata" (Buddha).140 Abia dnd s-a las pradii acestor sentimente a devenit capabilii sii mai picteze 0 ima~= Nu trecerea bruscii sau reprimarea stiirilor neplacute duce la elibero:· adeviiratii, ci numai triiirea completii a acestora.
Imaginea 8 In imaginea a opta se vede imediat cii practic tot interiorul este uu:plut de substanta neagrii. Albastrul-verzui al apei s-a condensat intrcuaternitate albastru inchis, iar lumina aurie a centrului se rote~te ~ direqia inversii, impotriva acelor ceasornicului: pasarea coboarii pe pzmanto Asta inseamnii ca mandala tin de catre adancul htonic, intunecat. Ind mai plute~te - aripile lui Mercur aratii acest lucru - dar s-~ apropiat semnificativ de negru. Piitrimii interioare, nediferentiate ii corespunde una exterioarii, diferentiatii, pe care doamna X 0 identificii ~_ cele patru funqii ale con~tiintei. Ea atribuie acestora urmiitoarele (C139 Cf. in acest sens materialul 140
amintit
mai sus [Ia nota 13] despre carlulIlwlus.
Buddha eel pi in de mila.
34°
Contributii
la empirismuJ
procesului
de individuatie
_ori:intuitia = galben, gandirea = albastru deschis, simtirea = culoarea cirnii, senzatia = maro.141 Fiecare sfert este desfacut intr-o treime, ast:elincat iar ia na~tere numarul 12. Despartirea ~i qlracterizarea celor oua cuaternitatisunt remarcabile. In acest mod, patrimea exterioara apare ca 0 realizare diferentiata 142 a celei interioare nediferentiate, care :eprezinta de fapt astfel arhetipul. In Cabala, aceasta relatie corespunde piitrimii lui Merkabah 143 pe de 0 parte, ~i celei a lui achurajim pe de ~ta parte, la BOHME sunt cele patru spirite ale lui Dumnezeu 144 ~i cele atru elemente. Motivul plantei din crucea din interiorul mandalei, observat ~i de malizanda, trimite la copac (in acest caz "copac al crucii") ~i mama.145 ?Tin aceasta ea arata elementul mai inainte renegat este totu~i ac.:eptat, ~i anume intr-o pozitie centrala. Ea este con~tienta de acest lu.:IU, ceea ce inseamna desigur 0 diferenta mare ~i esentiala fata de atiilldinea ei precedenta. Spre deosebire de imaginea precedenta, aici lipse~te formarea cojii. Acest lucru e logic, caci ceea ce trebuie exclus este deja in centru. Apa:area a devenit de prisos. De aceea "cojile" se extind in spatiulintune;:at, ca ni~te inele aurii, care se indeparteaza concentric asemenea unor :llde. Aceasta indica 0 influenta asupra mediului care rezulta dintr-un sine strict izolat.
d
eu patru zile inainte de a picta aceasta mandala, ea a visat: "Trag n tanar barbat la fereastra ~i cu 0 pensula pe care am muiat-o in ulei .;!b ii curaf 0 pata neagra de pe cornee. Astfel, in centrul ochiului devine izibila 0 mica lampa aurie. Tanarul se simte pe loc u~urat, iar eu ii spun
= Culoarea
atribuita simtirii din mandalele s-a amintit mai sus .
altor persoane este de obicei verdele, cum
•.•.• Cf. cu aceasta cuaternitatea lui achurajim . . , Chochma (= facies homillis, chip de om), Binah (= aquila, acvila), Gedulah (= leo, leu) ~i Geburah ( = taurus, taur), respectiv cele patru fiinte ingere~ti simbolice din viziunea lui Ezechiel (1, 1 ~i urm.). :..<4Ele sunt desemnate cu nume de planete ~isunt numite de BbHME "cei patru ~efi care canduc regimentul in mama, purtatoarea". Sunt"ft, 21-,0' ~i0" ... in aceste patru figuri sta na~terea spiritulului / ca adevaratul spirit inauntru ~i afara" (De signatura rerum, IX, 9 ~i urm.), p. 90 . ...L) De legatura dintre capac ~imama, in special in traditia cre~tina, m-am ocupat indeaproape in: SYl11boleder Wandlung (partea a doua).
341
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
ca trebuie sa revina la control. La trezire spun cuvintele (Matei 6, T «De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat.»" Acest vis descrie transformarea. Analizanda nu mai este identica animusul. Acesta a devenit chiar pacientul ei, d.ci sufera de tulbu.r;E:: oculare. De regula, animusul vede stramb ~i deseori foarte neclar. : acest caz 0 pata neagra pe cornee a acoperit lumina aurie care lumin za in interiorul ochiului. EI "a vazut negru". Ochiul este chiar mod' mandalei, a~a cum se vede deja la JACOB BOHME. Acesta i~i num mandala, in \1iertzig Fragen van der SeeIe, "globul filosofic" (sfera.. "oglinda intelepciunii", "ochiul minunii eternitatii". BOHME spune eespre aceasta: "Fiinta sufletului cu imaginea ei este pe pamant, intr floare frumoasa, care cre~te din pamant, pentru a imagina apoi fo~ _ lumina: dnd se vede ca pamantul este un centru, dar nu 0 viata; ci ~ esential ~i din el cre~te 0 floare frumoasa, care nu seamana cu pama::-tul... ~i este totu~i pamantul mamei florilor." Sufletul este un "ochi foc ~i asemenea primului principiu", un "Centrum Naturae".146 Mandala este intr-adevar un "ochi" a carui structura simbolizeazi centrul ordonator al incon~tientului. El este un corp gol negru pe cnauntru, umplut de corpul vitros semifluid. Din afara se vede 0 SUPrE.fata rotunda, colorata, irisul, cu un centru intune cat, pupila. Din ea ¢sne~te 0 lumina aurie. BOHME 0 nume~te "ochi de foc", in concordan~ cu vechea teorie d. vederea em ana de la ochi. ("Dad. ochiul n-ar fi un soare ... "! ]47) Ochiul reprezinta con~tiinta (care este un organ perceptie), care prive~te in propriul sau fundal. Propria lumina ii mineaza din fata ~i dnd aceasta este clara ~i curata atunci intregul cor; este umplut de lumina. Con~tiinta are in anumite conditii un efect pcrificator. Aceasta este ~i parerea lui Matei 6, 22 ~i mm., care e exprim<:.ta ~i mai bine de Luca 11, 34 ~i mm. Ochiul este pe de alta parte un cunoscut simbol allui Dumneze~ BOHME nume~te de aceea globul sau filosofic "ochiul eternitatii", eserta tuturor esentelor, "ochiullui Dumnezeu".148 Prin faptul ca analizanda a acceptat intunericul, ea, ce-i drept, G_ I-a transformat in lumina, insa a aprins totu~i 0 lumina, care lumine2.-
iv
146 Dns umbgewnlldte Auge, 4 ~iurm. 147 GOETHE, Znhme Xmiell, III. 148 Viertzig Fragell VOIlder Seele: explicarea mandalelor.
342
Contribu\ii
la empirismul
proeesului
de individua\ie
zii obscuritatea interiorului. Ziua nu e nevoie de lumina ~i cand nu se ~ie d e noapte nu va fi aprinsa nici 0 lumina ~i nimanui nu ii va fi 3prinsa 0 lumina dad nu a trait teama in intuneric. Acest lucru nu e ~ocmai inaltiitor, ci este 0 simpla constatare a un or fapte psihologice. !:volutia de la imaginea 7 la imaginea 8 ofera 0 buna intelegere practi:a referitoare la ceea ce desemnez ca "acceptare a principiului intune;:at".Mi s-a repro~at de multe ori cii nu se poate inchipui ceva clar prin 2ceasta, ceea ce ar fi regretabil, deoarece este yorba de 0 problema eti:a de prim rang. Aici avem un asemenea caz de "acceptare" in praxi, ~i Jebuie sa ii las pe filosofi sa se inteleaga asupra aspectelor etice ale pro;:esului.149
Imaginea 9 Aceasta imagine contine pentru prima data albastra "floare a sufle~ui" pe fundal ro~u, pe care doamna X (desigur lara a-I cunoa~te pe 3OHME) 0 ~i desemneaza ca atare.] 50 In centru se afla lumina aurie sub - rma unei lampi, a~a cum constata ea insa~i. Formarea cajilor este deebita, dar cojile constau din lumina (cel putin in jumatatea superioara) ~i striilucesc in afara.15] Lumina cansta din culorile de curcubeu ale ~
.~
Nu ma simt ehemat sa cantarese din punet de vedere etie ce face venerabi/is mater 'Jatura pentru a-~i desfa~ura delicioasa lIoare. Se poate face asta, ~i eel al carui temperament simte necesitatea trebuie sa 0 faca, pentru a veni in intampinarea unei nevoi care este proprie ~i altora. ERICH NEUMANNs-a ocupat de probleme de acest fel intr-un mod foarte interesant (Tiefmpsychologie ulld eine Ileue Ethik). Respectul meu fa\a de natura va fi considerat 0 atitudine foarte ne-etica ~i mi se va repro~a ca ma feresc de "decizii". Oamenii care gandesc a~a ~tiu desigur foarte bine diferenta dintre bine ~i rau ~i pentru ce trebuie sa se deeida. Din pacate, eu nu ~tiu acest lucru atat de exact, ci sper, pentru pacientii mei ~i pentru mine, ca totul, lumina ~i intunericul, hotararea ~i indoiala ezitanta, se indreapta spre "bine", prin care inteleg 0 dezvoltare, a~a cum e descrisa aici, 0 desfa~urare, care nici nu strica, nici nu prejudiciaza nici una dintre par\i, ci da posibilitate vie\ii. Cartea Das Geheimllis der Go/delle/1 Eliite, pe care am scos-o impreuna cu RICHARD WILHELM, nu aparuse inca. Imaginea 9 a analizandei mde este inregistrata in ea . Cf. cu aceasta Adu111bratio Kabba/ae Christiallae, IV, paragr. 2, p. 26: "Toate fiintele create de Dumnezeul nesfar~it din primul Adam erau fiinte spirituaIe ... , adica ele erau acte simple, luminoase, in sine unul, luand parte la 0 fiintare, astfel incat pot fi 343
Arhetipurile
~iincon~tientul
coJectiv
soarelui care rasare; este 0 adevarata "cauda pavonis". Exista ~ase nunchiuri de raze. Aceasta aminte~te de discursullui Buddha dir: leqia de mijloc a Canonului Pali: "Iubitor. .. milos ... prietenos ... fire statornica el straluce~te spre 0 direqie, apoi spre alta, ~i apoi o a treia, apoi a patra, la felin sus ~i in jos: peste tot recunoscand:: ellumineaza intreaga lume cu firea statornica, ampla, adanca, ne"tata, curatata de manie ~i ura ... Pe elll numiti, voi, calugarii, un gar, imbaiat in baiainterioara." 152 == Nu se poate face aici 0 paralela cu Rasaritul budist, caci IL dala este impartita intr-o parte superioara ~i una inferioara.153 5 culorile curcubeului lumineaza ca ni~te coji ale sferei, jos cojile stau din pamant maro. Sus plutesc cele trei pasari albe == PneUI:: cu semnificatia Trinitatii, jos apare tapul, insotit de doi corbi (ai Wotan)] 54 ~i de 0 gramada de ~erpi. Aceasta nu e imaginea Sfa:: lui budist, ci a omului cu amprenta cre~tina, occidental, a carill mina arunca 0 umbra intunecata. Mai departe, cele trei pasari p tesc pe un cer complet negru, iar tapul conturat intr-un ton _ inchis se afla intr-un camp portocaliu deschis. Aceasta este, in m curios, culoarea robei calugarilor budi~ti, ceea ce cu siguranta nu respunde unei intentii con~tiente a pictoritei. Gandul este clar: al.:J nu poate exista fara negru, ~i nici diavolul fara sfintenie. Contr Ie sunt frati, de care Rasaritul incearca sa se elibereze prin a sa ::.~dvandva ("liber de cei doi") ~i neti-neti ("nu acesta, nu acesta",a·-'ca nici acesta, nici acela) sau pe care, ca in taoism, Ie inghite intrmod inexplicabil. Relatia cu Rasaritul este subliniata intentiona- pictorita, ~i anume prin faptul ca a pictat in mandala patru hexag.... me din I Ching. gimdite ca un punct central al unei sfere, ~i luand parte Ja 0 via\a, astfel incat pa; reprezentate ca 0 sfera stralucitoare." 152 K. E. NEUMANN, Die Redell Gatama Buddhas, I, 82 ~i urm. Acest indiciu despre
dha nu este deloc arbitrar, caci figura lui Tathagata in lotus revine de multe on seria numeroaselor mandale ale acestui caz. 153 Mandalele tibetane nu sunt impaf\ite, dar sunt inserate foarle frecvent intre pamant, respectiv intre zeii binevoitori ~i cei manio~i. 154 Aceasta este triada inferioara care corespunde Trinitatii, a~a cum ocazional dia\ este reprezentat eu trei capete. Vezi in acest sens 2ur Phiillomellalogie des Geiste;; Miirchen (cap. VIII in acest volum).
344
Contribu\ii
la empirismul
procesului
de individua\ie
Semnul din stanga din jumatatea superioara a mandalei este Yu, :entuziasmul. EI inseamna "tunetul care izbucne~te din pamant", adica excitatie care provine din incon~tient, care este reprezentata prin muDca ~i dans. Comentariullui CONFUCIUSredat de WILHELMspune in c!cestsens: Tare ea piatra, in ee scap 0 zi intreaga? Judeeata poate fi eunoseuta. Nobilul eunoa~te seeretul ~i revelaiia. EI il eunoa~te pe eel slab, dar ~i pe eel puternic: De aeeea Myriadele iI privesc.155
Entuziasmul este sursa frumosului, dar poate sa ~i orbeasca. A doua hexagrama de sus este Sun, diminuarea. Trigrama de sus in>eamna munte, cea de jos mare. Muntele depa~e~te marea, el 0 "domi:.ii".Aceasta este imaginea a carei semnificatie duce la auto control ~i re:::nere,adica la 0 aparenta diminuare de sine. Aceasta e semnificativa cu ;-rivire la "entuziasm". In ultima linie a hexagramei, care sun a astfel: ~ar nu mai are un camin special", este indicata "lipsa de casa" a calu;arului budist. Pe 0 treapta psihologica fire~te ca nu mai este yorba de demonstratie a~a de drastica a renuntarii ~i independentei, ci de in:rritia care nu mai poate fi revocata asupra conditionarii tuturor relati_or, a relativitatii tuturor valorilor ~i a pravizoratului oricarei fiintari. Semnul din jumatatea inferioara dreapta inseamna Schong, patrun'::ere:"rn mijlocul pamantului cre~te lemnul: imaginea patrunderii." Se ai spune ~i ca se patrunde "intr-un ora~ gol", fiind prezentat de rege:c "muntelui l(i". Aceasta hexagrama inseamna cre~tere ~i dezvoltare a ;-<:'rsonalitatiidin pamant in sus, ceea ce e anticipat prin motivul plan:.:i In mandala. Astfel se face aluzie la Invatiitura importanta, pe care ioamna X a tras-o din experienta, ~i anume la cunoa~terea faptului ca -.U exista dezvoltare daca nu se accepta umbra. Ultima hexagram a din stanga jos este Ding, tigaia. Este yorba de 0 .ala prevazuta cu picioare ~i parghii, de branz, care la ocazii festive :ontine mancarurile. Trigrama inferioara inseamna "vant" ~i "lemn", nr. 16. (Hexagramele rea, nr. 46; tigaia, nr. 50.)
.55 I Chillg,
amintite mai jos sun!: diminuarea,
345
nr. 41; piitrunde-
Arhetipurile
~i incon~tientul
colectiv
cea superioara "foc". Tigaia consta deci din lemn ~i foc, a~a cum " suI" alchimi~tilor consta din foc sau apa.156 In tigaie se afla 0 hra:-' pretioasa ("grasime de fazan"), dar nu este mancata, pentru ca exteri rul tigaii s-a modificat cumva ~i, din cauza faptului ca ea rupe pici rele, 0 face sa apara de nefolosit. Multumita unei autonegari de doreta, interioare, personalitatea se diferentiaza (oala capata manere ,,2.::rii", ba chiar "inele de nefrit") ~i se limpeze~te, pana cand atinge str:!: lucirea blanda a nobilului nefrit. 57 J
E adevarat ca cele patru hexagrame au fost introduse intentionat mandala, dar reprezinta rezultate autentice ale preocuparii pentru . Ching. Fazele ~i aspectele procesului interior de evolutie al analizan ' mele se pot de aceea exprima u~or in limbajul din I Ching, pentru d acesta din urma se bazeaza tot pe psihologia procesului de individuatie, care este preocuparea principala a taoismului 9i filosofiei Zen.:5 lnteresul pentru filosofia rasariteana a reie~it in cazul doamnei X d~impresiile adanci pe care le-a obtinut din experienta ei de viata ca • dintr-o cunoa9tere mai buna a ei inse~i, ~i anume impresii asupra antagonismului imens al naturii umane. Conflictul de nerezolvat c.a:-t ameninta aici face sistemele de mantuire rasaritene, care par sa s descurce ~i fara acesta, de doua ori interesante. Acestei cunoa9teri a Risaritului trebuie sa-i multumim in parte pentru faptul ca opozitiile . neunificat ale conceptiei cre~tine nu au fost mu~amalizate, ci au fo vazute in intreaga lor ascutime ~i totu~i sau tocmai din aceasta cauzi au fost alaturate in unitatea mandalei. 0 asemenea unificare nu i-a reu~it de exemplu lui BOHME; el a a~ezat semicerculluminos spate in sp~ te cu cel intunecat (adica feteIe convexe se ating). Partea luminoasa desemnata la el "Sfantul Spirit", cea intunecata dimpotriva "Tata!", ad]... ca auctor rerumJ59 sau "Primul Principium" (in timp ce Sfantul Sp' 156 Psychologie ul1d Alchemie (paragr. 338) .. 157 Un gand asemanator cu transformarea in lapis philosoplwntll1, 1.c. (paragr. 378). 158 0 perspeetiva buna 0 of era SUZUKI (Die groj~e Befreiul1g. Eil1fiilmmg il1 Zen-BuddhislI1us) ~iDas Geheil111lisder Goldel1el1Blate. 159 Cf. eu aeeasta citatul de mai sus din Aureum vel/us de MENNENS, unde "terra" i:oseamna pater, iar "umbra Dei" materia. Aceasta conceptie a lui BOHME e in acord earacterullui Jahve. Jahve este, independent de rolul sau de protector al dreptului al traditiei, amoral, respeetiv nedrept. Vezi STADE, Biblische Theologie des Alten Tt!>taments !, pp. 88 ~iurm.
Contribu\ii
la empirismul
procesului
de individua\ie
:eprezinta "al Doilea Principium"). Aceasta opozitie se incruci~eaza cu .=-erecheade contrarii Fiu ~i om pamantean. Diavolii se afta in toate ~rtile tatalui intunecat ~i formeaza focul de manie 160 al acestuia, ca ~i periferia mandalei. BOHMEa pornit de la alchimia filosofica ~i dupa ~tiinta mea a fost ?rimul care a incercat sa ordoneze cosmosul cre~tin in totalitatea sa rella intr-o mandala. 161 Incercarea a e~uat, caci el nu a reu~it sa inchida .:ele doua jumatati intr-un cere. Ins a mandala doamnei X cuprinde ~i ::ontine contrariile, ~i anume, a~a cum putem banui, datorita ajutoru.:.ll invataturii chineze despre yang ~i yin, cele doua principii metafizi.:e opuse, a caror cooperare creeaza lumea. Hexagramele cu linii intregi :rang) ~i intrerupte (yin) descriu anumite faze ale acestui proces. De lceea ele constituie pe buna dreptate mijlocirea antagonismului intre s;JS ~ijos. LAOTsEspune: "Susul sta pe adane." Acest adevar indiscuta- il e indicat in mod misterios ~i in mandala: cele trei pasari albe se afla ;e campul negru, tapul negru-cenu~iu pe un fundal colorat in porto.:aliu deschis. In acest mod se insinueaza adevarul rasaritean ~i face poiliila - eel putin ca anticipare simbolica - 0 unificare a contrariilor - irationalul proces al vietii, formulat de I Ching. Ca este intr-adevar rba despre fazele antagonice ale unuia ~i acela~i proces 0 arata imapnea urmatoare.
Imaginea 10 In a zecea imagine, care a fost inceputa la Zurich dar a fost termiata abia cand doamna X se afla deja in tara ei natala, apare aceea~i im:;,aqire in sus ~i jos ca mai inainte. "Floarea suftetului" 162 din centru --te aceea~i; dar ea este inconjurata peste tot de un cer noptatic albas,;j()
BOHME,
Viertzig
Fragel1.
I
Fac abstraqie con~tient de numeroasele ordonari circulare, respectiv rex gloriae cu cei patru evangheli~ti, paradisul cu cele patru fluvii, ierarhiile cere~ti ale lui DIONYSlUS AREOPAGlTUL etc., care to\i fac abstraqie de realitatea raului pentru cii 11considera 0 simpla privatio bOl1i ~i astfel 11miqoreaza eufemistic. 1 Cf. cu acest concept lucrarea ilustrativa a lui H UGQ RAHNER, Die seelcl1heilel1de Blume.
347
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tru Inchis, In care apar cele patru faze ale lunii, iar luna noua coincide cu lumea Intunecata (jos). Din cele trei pasari au ramas doua. Penele lor s-au Innegrit, Insa dintr-un singur tap au aparut doua fiinte cu coarne, asemanatoare oamenilor, cu fete deschise; din cei patru ~erpi mai sunt prezenti numai doi. Ca noutate remarcabila, In emisfera de jos, corporala (htonicii) apar doi crabi. Crabul are In mod esential aceea~i semnificatie ca ~i simbolul racului 63. Din pacate aici lipse~te contextul relatat de doamna X lnsa~i. In asemenea cazuri merita de cele mai multe ori sa cercetam ce folosinta i s-a dat In trecutul istoric obiectului aflat In discutie. In timpurile de demult, pre~tiintifice, Intre rac (Macrura = cu coada lunga) ~i crab (Brachyura = cu coada scurta) nu se fiicea 0 deosebire. Ca semn zodiacal, racul are semnificatia de rena~tere, ciici ell~i schimbii Inveli~ul.164Cei din vechime Insa n aveau In vedere In principal pe Pagurus Bernhardus, racul sihastru. El este ascuns In Inveli~ul sau de melc ~inu poate fi atins. De aceea elinseamna atentie ~i In acela~i timp prevedere a evenimentelor care vor veni.165 El "depinde de luna ~i se Inmulte~te cu aceasta" 166.Este remarcabil cii crabul apare tocmai In mandala In care se ivesc pentru prima oara fazele lunii. Cancerul este din punct de vedere astrologic domicilium Lunae. Din cauza mi~carii sale caracteristice spre Inapoi, el joaca In superstitii rolul unui animal care aduce ghinion ("mers de rac"). Cancerul (KapKlvos) este de demult numele tumorii maligne a glandelor. Rac se nume~te semnul zodiacal In care soarele Intra In mi~care retrograJ
163 Vezi BOUCHE-LECLERCQ,L'Astr%gie grecque: "Le Cancer ou Crabe ou Ecrevisse" (p. 136). Semnul zodiacal a fast reprezentat ca un crab tara coada. 164 "Cancer iuxta temporum vicissitudines mutari solet; pristinisque abiectis crustis, novas ac recentes induit." (Racul se transforma in decursul timpului; dupa ce ~i-a lepadat crusta, eJ i~i pune una noua ~i proaspata.) Aceasta ar fi 0 "Emblema" a invierii moqilor, spune PICINELLUS(Mulldus s)'mbo/iws, lib. VI, 45), ~i citeaza din Ereseni 4, 23: "renovamini autem spiritu mentis" etc. (" ... ~i sa va innoili in duhul minIii voastre"). 165 In perspectiva revarsarii Nilului, racii (ca ~i broa~tele lestoase ~i crocodilii) ~i-ar cloci ouale in locuri mai inalte, in siguranla: "... futura multo antequam veniant animo praesagiunt" (cu mult inainte ca viitorul sa apara, ei il presimleau in interior) (CAUSSINUS,Polyhistor s)'mboliws, lib VIII, 25, p. 383). 166 "Cancer a luna dependet, ac cum eadem accrescit." (Racu! este dependent de luna ~i cre~te cu acesta.) MASENIUS,Spew/um imagiml1ll veritlltis oew/toe, cap. LXVII, 30,
p.768. 348
Contribu\ii la empirismul procesului de individua\ie da. PSEUDO-KALLISTHENES poveste~te cum racii au scufundat vapoarele lui Alexandru in mare.167 Karkinos se nume~te racul care. I-a mu~cat pe Hercule de picior in timpulluptei cu monstrul din Lerna. Hera I-a a~ezat, drept multumire, printre stele.168 Din punct de vedere astrologic, Racul este un semn feminin ~i de apa 169, in care se situeaza
solstitiul
de vara. In Melotezii
170 ii revine
pieptul. De asemenea, el stapane~te marea de Vest. Lui PROPERTIUS ii apare ca straniu: "Octipedis Cancri terga sinistra time". ("Teme-te de spatele straniu al racului cu opt picioare."171) DE GUBERNATIS spune: "Racul cauzeaza ... ba moartea eroului solar, ba pe cea a monstrului." 172Paficatantram V, 2 poveste~te cum un rac, pe care mama n da fiului ca vraja apotropaica 173, ii salveaza acestuia viata, omorand un ~arpe negru.174 A~a cum e de parere DE GUBERNATIS, racul reprezinta ba soarele, ba lunal75, dupa cum merge inainte sau inapoi. Doamna X s-a nascut in primele grade ale Racului (circa 3°). Ea i~i cuno~tea horoscopul ~i era con~tienta de semnificatia momentului na~terii, adica ~tia faptul ca gradul zodionului in cre~tere conditioneaza individualitatea horoscopului din momentul respectiv. Pentru ca ea banuia inrudirea internii a celui din urmii cu mandala, ~i-a introdus in desen semnul ei individual e:9, care trebuia sa 0 exprime pe ea insii~i.176 Concluzia esentiala care poate fi trasa din imaginea 10 este ca dualitatile permanente balanseaza intern principiile din momentul respectiv, ele pierzand astfel din ascutime ~i incompatibilitate, a~a cum spune MULTATULII77: "Nimic nu este in intregime adevarat, ~inici 167 DE GUBERNA TIS,Die Thiere il1der indogermanischen Mytl101ogie, p. 611. Lexicon, v. Karkinos, 950. Acela~imotiv 1ntr-un vis (Uber die Psychologie 168 ROSCHER, des Unbewuflten (paragr. 123~imm.). 169 Rasaritul heliacic al Racului in Egipt arata inceputul revarsarii anuale a Nilului, ~i astEeiinceputul anului (BOUCHE-LECLERCQ, I.e.,p. 137). 170 CE. Psych%gie und Religion, paragr. 62, nota 7. 171 Elegiarumlib. N, 1, 150,p. 287. 172 DE GUBERNAT1S, l.e., p. 612. 173 Cf. cu aceasta Hanwiirterl7llch des deutschen Aberg/aubellS, V, p. 448, v. rae. ]74 Das PtlI1Clltalltmm, pp. 313 ~imm. 175 DE GUBERNATIS, I.e. 176 Horoscopul prezinta patm semne de pamant, dar nici un semn de aer. Pericolulcare amenin\a din partea I1I1imllSuilli se Eormeazain )08• 177 Pseudonim al poetului olandez EDUARD DOUWES alias DEKKER. 349
.
~
'
J
T I
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
i
I'I i
I I
aceasta nu este In Intregime adevarat." Dar aceasta atenuare problematica este compensata prin unitatea interiorului, In care lampa lumine:l' za ~i radiaza lumini colorate In cele opt colturi ale lumii.178 De~i atingerea echilibrului interior prin realizarea perechilor simetrice reprezinta probabil intentia principala a acestei mandale, totu~i nu trebuie trecut cu vederea faptul ca dublarea apare ~i acolo unde continuturi incon~tiente sunt pe punctul de a deveni con~tiente, adica diferentiabile. Ele se scindeaza, a~a cum arata adesea visele, In doua jumatati identice sau u~or diferite, corespunzator aspectului deja con~tient ~i celui inca incon~tient al continutului care apare la suprafata. Am despre aceasta imagine impresia ca ar reprezenta Intr-adevar un fel de solstitium sau punct culminant, unde se pronunta 0 hotara.re. Dualitatile Inseamna In fond Da ~i Nu, contrariile de neunit, dar care trebuie sa fie tinute Impreuna, daca vrem sa mentinem echilibrul vietii. Dar aceasta se poate Intampla numai daca mijlocul, In care aqiunea ~i suferinta sunt mentinute In echilibru, este pastrat ferm. Drumul duce la tai~ul cutitului. Un asemenea punct culminant al vietii, In care contrariile universale se ciocnesc, este In acela~i timp un moment in care nu rareori se deschide 0 priveli~te ampla asupra trecutului ~i viitorului. Acesta este momentul psihologic caruia, a~a cum a stabilit din vechime consensus gentium, i se potrivesc fenomene sincronistice, adica unde ceea ce e Indepartat temporal pare sa fie adus aproape: 16 ani mai tarziu, doamna X s-a Imbolnavit de cancer la san, care a dus la moarte.179
Imaginea 11 Despre aceasta imagine vreau doar sa spun ca razele colorate, care mai devreme porneau din centru, se rarefieaza aici, pentru ca apoi (In imaginile ulterioare) sa dispara trecator. Soarele ~i luna s-au exteriori178 Cf. cu aceasta reprezentarea
budista a celor "opt direqii ale busolei" (AmitllyurDhyallo-S11tra.ln: Sacred Books of the East XLIX, partea a II-a, p. 170). 179 Nu ezit sa iau serios in considerare fenomenele de sincronicitate, care stau la baza astrologiei. A~a cum alchimia are 0 eminenta indreptatire psihologica de a exista, dupa cum am demonstrat in mod exhaustiv, la fel are ~i astrologia. Astazi nu mai
35°
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
zat, adica nu mai sunt continute in microcosmosul mandalei. Soarele nu este auriu, ci are 0 culoare galben-ocru tulbure, ~i in plus prezinta o mi~care clara spre stanga: eI inclina catre propria intunecare, a~a cum trebiue sa fie cazul dupa imaginea racului (solstitium). Luna se afla in primul patrar. Formatiunile in aspect de bulb din apropierea soarelui ar reprezenta nori cumulus, dar par dubioase, cu culoarea lor gri-ro~iatica, ~i anume, ca ni~te tumori bulbare. Interiorul mandalei contine acum 0 quincunx de stele, iar culoarea stelei centrale consta din aur ~i argint. Impartirea mandalei intr-o emisfera de aer ~i una de pamant s-a transpus in exterior ~i nu mai poate fi recunoscuta in interior. Marginea argintie a emisferei de aer din imagine a precedenta inconjoara intreaga mandala ~i aminte~te de aceea de banda de argint viu, care, ca Mercurius vulgaris, "ascunde adevarata personalitate". In orice caz este probabil ca in aceasta imagine influenta ~i importanta lumii exterioare se impun in asemenea masura incat apar 0 anum ita prejudiciere ~i o devalorizare a mandalei. Dar ea nu este dizolvata sau distrusa (ceea ce se poate intampla in conditii similare), ci este sustrasa influentei telurice printr-o referire simbolica la 0 constelatie.
Imaginea 12 In imaginea 12 soarele a ajuns intr-adevar jos la orizont, iar luna se afla in primul patrar. Stralucirea mandalei a incetat in intregime. In mandala sunt preluate echivalente ale soarelui ~i lunii, de asemenea ~i ale pamantului. Remarcabila este insufletirea brusca interioara prin doua figuri de om ~i multe animale. Caracterul de constelatie al centrului a disparut ~i a Iacut loc unui fel de motiv de floare. Din pacate nu putem stabili ce inseamna aceasta insuflqire, caci lipse~te orice comentariu. In imaginea 13, sursa radiatiei nu se mai gase~te in mandala, ci in afara ei sub forma lunii pline, de la care pornesc unde concentrice, in culorile curcubeului. Mandala este aici inconjurata de patru ~erpi neeste interesant de ~tiut in ce masura aceste doua domenii sunt erori, ci trebuie mai degraba cercetat pe ce fundamente psihologice se bazeaza existen\a lor.
351
Arhetipurile
~i incon~tientul coleetiv
gri ~i aurii, dintre care trei se indreapta catre centru, iar unul i~i tine capul in sus, in afara. intre capetele ~erpilor ~i centru se afla de fiecare data 0 aluzie la motivul spermatozoidului. Prin aceasta se indica poate 0 intruziune intensa a lumii din afara, dar poate ~i 0 proteqie magica. Dizolvarea patrimii in trei plus unu corespunde arhetipului. ]SO in imagine a 14 mandala plute~te in prapastia stradala nocturna de pe Fifth Avenue din New York, unde s-a intors intre timp doamna X. Pe floarea albastrii din centru este reprezentata coniunctio a figurilor "rege~ti" printr-o flacarii a sacrificiului care arde intre cei doi. Regele ~i regina sunt asistati de doua figuri ingenuncheate, una femeie, cealalta barbat. Acesta este un quaternio de casatorie tipic, pentru a carui psihologie trebuie sa-l trimit pe cititor la prezentarea mea din Psihologia transferului (Die Psychologie der Ubertragung). Aceasta legiitura interna trebuie gandita ca 0 "intarire" compensatorie [ata de influentele externe care dizolva. in imaginea 15 mandala plute~te intre Manhattan ~i mare. S-a facut ziua, iar soarele tocmai rasare. Din centrul albastru, ~erpi alba~tri patrund in substanta ro~ie care invaluie mandala: procesul in cepe sa se inverseze, dupa ce introversia sentimentelor cauzata de ~ocul produs de New York a depa~it punctul de culminant. Culoarea albastra a ~erpilor indica faptul ca ace~tia au capatat 0 natura pneumatica. De la imaginea 16 incolo, tehnica desenului ?i picturii face un pas hotarator inainte. Mandalele ca~tiga valoare estetica. in imaginea 17 apare un fel de motiv al ochiului, pe care I-am observat ~i in imaginiIe altor persoane. Mi se pare ca e in legatura cu motivul polioftalmiei ~i ca indica natura proprie a incon?tientului, care poate fi inteles ca 0 "con~tiinta multipla". Am tratat in alt loc pe larg aceasta problema.lsl (Vezi ~i fig. 5.) Procesul de inversare a atins abia un an mai tarziu, dupa imaginea conjunqiei, punctul sau culm in ant in imaginea ] 9: aici substanta ro~ie este aranjata in jurul stelei aurii, cu patru raze, din centru; pe dnd substanta albastra tinde peste tot catre suprafata. in aceasta imagine inISO Este yorba de a?a-numita
axiomii a Mariei. Exemple eunoscute sunt Horus eu eei patru, respectiv 3 + 1 fii ai sai, eele patm figuri simboliee ale lui Ezechiel, eei patm evangheli?ti ?i -last /lOt least- eei trei sinoptici ?i loan. ISI Der Geist der Psychologie.
352
FIGURI
il ·~1j
'.~~
~r;:pnJ(;m~
Figura 1 Mandala din Viertzig Fragen van der Seele a lui Jacob BOHME, 1620. 1maginea provine din editia englezeascii din 1647. Cuaternitatea consta din Father (tata divin, auctor rerum), H. Ghost (Spiritul Sfant), soare (Fiu) ~iearth (Pamant), respectiv earthly man (am pamantean). Este caracteristic faptul cii ambele emisfere stau spate in spate, in lac sa se inchida.
Figura 2 Sehitii dupa 0 imagine din anu] 1916. Sus, soarele inconjurat de un ha]ou in culorile curcubeului, in stanga proeesul descrescator, in dreapta eel erescator. Haloul are 12 par1i (zodiac!).
[I
Figura 3 Schita dupa un desen al unei paciente tin ere cu depresie psihogena de la inceputul tratamentului: I Starea de neagra !ipsa de speranta II inceputul efectului terapeutic intr-o imagine precedenta sfera statea pe fundul marii. Ea a luat na~tere, a~a cum arata a serie de imagini, prin faptul ca un ~arpe negru a Inghitit soarele. Apoi a urmat a mandala cu opt raze, camplet neagra, cu a caroana de opt stele argintii. in mijloc se gasqte un homunculus negru. in transformarea ulterioara, sfera neagra dobande~te un centru ro~u, din care ies raze sau urme de sange ca ni~te extremitati ro~ii in forma de tentacuIe. intregul arata ca un crab sau ca un polip. A~a cumindica imagini ulterioare, pacienta insa~i este inchisa in sfera.
--~-----------------'--"-'-;'-
Figura 4 Relief neolitic din Tarxia in Malta. Vartejurile reprezinta carcei de vita de vie.
Figura 5 Mandai unei paciente de vreo 58 de ani, talentata artistic ~i cu educatie tehnica. In rnijlac oul inconjurat de ~arpe, in afara aripi ~i ochi apotropaic. Structura mandalei este in mod exceptional pentadicii. (Aceea~i pacienta a produs ~i rnandale triadice. Ii pliicea sa se joace cu forrnele, indiferent de sensullor, fapt pentru care e raspunzatoare inclinatiei ei artistice.)
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
cepe iar striilucirea in culorile curcubeului a mandalei, pentru ca de aici Inainte sa se mentina timp de peste zece ani. Nu vreau nici sa reproduc, nici sa comentez urmatoarele imagini care - a~a cum am spus - se intind timp de peste zece ani, ciici nu am sentimentul cii Ie-am inteles suficient. Ele au ajuns abia de curand, dupa moartea autoarei lor, in mainile mele, din pacate tara context ~i tara comentariu. In aceste conditii munca de interpretare este a problema nesigura, de aceea e mai bine sa nu fie fiicuta. Acest caz trebuie sa fie doar un exemplu despre cum iau na~tere asemenea imagini, ce Inseamna ele ~i ce fel de consideratii ~i moduri de a privi necesita interpretarea lor. Dar el nu poate nicidecum demonstra cum se exprima a viata intreaga in forma simbolicii. Procesul de individuatie cunoa~te cateva trepte ~i este capabil de multe peripetii, a~a cum arata suficient ~i cursul fictiv al opus alchymicum.
REZUMAT lmaginile noastre descriu a parte initiaHi a caii individuatiei. Desigur cii ar fi de dorit sa ~tim mai multe despre aceasta. Dar cum nici aurul filosofic, nici lapis philosophorum nu au fast vreodata realizate de fapt, tot a~a nimeni nu a putut povesti intregul drum, cel putin nu urechilor muritoare, ciici nu povestitorul, ci moartea spune acel "consummatum est". Cu siguranta cii exista in desfa~urarea ulterioara lucruri care merita sa fie cunoscute, dar din punct de vedere didactic, ca ~i terapeutic, este important sa nu se zaboveascii prea putin timp in stadiile de inceput. Cum aceste imagini reprezinta anticipatii intuitive ale evolutiilor viitoare, merita sa ne oprim mai mult la ele, pentru ca, cu ajutorullor, sa integram at at de multe continuturi ale incon~tientului in con~tiinta incat aceasta din urma sa-~i atinga cu adevarat treapta prevazuta. Asemenea evolutii psihice nu tin oricum ritmul cu evolu tia intelectuala. Ele au chiar scopul imediat sa aducii in contact 0 con~tiinta cu fondurile incon~tiente, cu care ar trebui sa fie in legatura. Aceasta a fost problema in cazul nostru. Doamna X a trebuit sa se intoarcii pana in tara mamei sale, pentru a-~i regasi pamantul - vestigia retro! Aceasta este 0 sarcina care 353
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
astazi sta nu numai in fata omului individual, ci a tuturor civilizatiilor. Ce altceva inseamna ingrozitoarele regresii ale timpului nostru? Ritmul evolutiei con~tiintei in ~tiinta ~i tehnica a fast prea rapid ~i a lasat incon~tientul, care nu a mai putut sa tina pasul, departe in spate ~i astfell-a reprimat intr-o pozitie de aparare, care se anunta intr-o generala vointa de distrugere. Ismele politice ~i sociale ale timpului nostru predica toate idealurile posibile, dar sub aceasta masca urmaresc scopul de a diminua nivelul culturii noastre, prin faptul ca limiteaza, respectiv impiedica, posibilitatile individuale de dezvoltareo Ele fac acest lucru in parte prin aceea ca genereaza un haos conditionat de teroare, deci a stare primitiva, care nu of era decat a singura posibilitate de viata, prin urmare, a stare care depa~e~te cele mai rele timpuri ale Evului Mediu "intunecat". Daca din experienta scIaviei dezonorante va rezuIta a dorinta spar ita de libertate spirituala ramane de vazut. In mod colectiv aceasta problema nil se poate rezolva, caci masa nu se schimba daca individul nu se schimba. Astfel, nici cea mai buna solutie nu i se poate impune, caci ea e buna numai atunci cand se leaga in individ de un proces natural de evolutie. De aceea este a intreprindere lipsita de speranta sa ne bazam pe retete ~i masuri colective. tnsanato~irea unui rau general incepe la individ, ~i numai atunci cand el se face pe sine, nu pe altii, raspunzator. Acest lucru e posibil desigur numai in libertate, nu ~i sub un regim de forta, fie ca acesta e exercitat de un tiran autonumit sau de unul ales de plebe. Imaginile de inceput ale seriei noastre descriu procesele psihice proprii care apar in momentul in care ne amintim fie care parte a personalitatii care a ram as in urma uitata. Abia este stabilita astfel legatura, ca ~i apar simbolurile sinelui, care vor sa mijloceasca 0 imagine a personalitatii totale. 0 data cu aceasta evolutie, modernul care nu banie~te nimic ajunge pe drumuri stravechi, ~i anume pe via sancta, ale carei pietre de hotar ~i deschiziitori de drum sunt religiile.182 EI va gandi ~i simti lucruri care ii sunt straine, daca nu chiar suparatoare. ApULEIUS poveste~te ca, in misterele lui Isis, "a pa~it pragul Proserpinei ~i a vazut soarele stralucind la miezul nop182 [saia 35,8: "et erit ibi semita et via et via sancta vocabitur"
rata ~i cale sfanta se va cbema"]. 354
[,,~i acolo va fi cale cu-
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
tii"183. El a vazut zeii inferiori ~i superiori de aproape ~i i-a slavit. Asemenea experiente se exprima ~i in mandalele noastre; de aceea gasim tocmai in literatura religioasa cele mai bune paralele ale simbolurilor ~i dispozitiilor situatiilor descrise in mandale. Acestea inseamna experiente interioare intense, care, dad individul care Ie traie~te poseda capacitate a morala a TItans, adid a increderii 10iale, duc la 0 cre~tere sufleteasd de durata in sensul unei maturizari ~i adanciri a personalitatii. Este yorba de acele experiente originare suflete~ti care stau la baza "credintei" ~i care trebuie sa fie fundamentul de nezdruncinat al acesteia, ~i nu numai al credintei, ci ~i al cunoa~terii. Cazul nostru arata cu 0 claritate rara spontaneitatea procesului sufletesc ~i transform area unei situatii personale in problema individuatiei, adid totalizarea individului, care reprezinta raspunsulla cea mai mare intrebare contemporana: cum poate fi unita iara~i con~tiinta cea mai tanara cu incon~tientul ramas in urma, stravechi? Stravechiul este baza instinctuala. Cine trece cu vederea instinctul, acela va fi cople~it din interior de acesta, ~i cel care nu se poate diminua singur va fi diminuat, ~i astfeli~i va pierde ~i libertatea, cel mai de pret bun. Mereu cand ~tiinta inceard sa reprezinte un a~a-numit curs simplu al vietii, lucrul se complid ~idevine dificil. De aceea nu trebuie sa ne miram d particularitatile unui proces de transformare, racute vizibile prin imaginatia activa, impun ratiunii ni~te cerinte deloc mici. Ele pot fi asemanate in aceasta privinta tuturor celorlalte procese biologice. $i acestea necesita cuno~tinte foarte speciale pentru a fi intelese. Dar exemplul nostru arata, pe de alta parte, ca acest proces poate incepe ~idecurge rara ca la baza lui sa stea vreo ~tiinta deosebita. Dar dad vrem sa intelegem ceva din el, adica daca vrem sa-I asimilam con~tiintei, avem nevoie de anum ite mijloace de cunoa~tere. Dad procesul nu este inteles deloc, el trebuie totu~i sa atinga 0 anumita intensitate pentru a nu se scufunda iar rara nici un rezultat in incon~tient. Dar dad emotiile lui cresc pana la un grad neobi~nuit, ele vor duce la 0 anumita interpretare. Depinde atunci XI, 23, p. 240: "Accesi confinium mortis: et calcato Proserpinae limine, per omnia vectus elementa remeavi." ["Am mers pana la granita dintre viata ~i moarte. Am trecut pragul Proserpinei, ~i dupa ce am trecut prin to ate elementeIe, l11-am intors" (p. 425 ).J
183 Metamorphose/!,
355
.
~
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
de corectitudinea acesteia dad consecintele sunt mai mult sau mai putin patologice. Experientele suflete~ti au, dupa cum sunt intelese corect sau incorect, efecte foarte diferite asupra evolutiei viitoare. Apartine deci datoriei psihoterapeutului sa-9i insugeasca acele cuno~tinte asupra acestor lucruri care sa-l facii capabil sa-~i ajute pacientii catre 0 interpretare adecvata. Asemenea experiente nu sunt lipsite de pericol, dci ele reprezinta totu~i, printre altele, matricea psihozelor. Interpretarile incapatanate ~i fortate trebuie neaparat evitate ~i, la fel, pacientul nu trebuie sa intre niciodata intr-o evolutie care nu se instaleaza natural, adicii spontan. Dar 0 data ce s-a instalat, el nu trebuie scos din ea, dci exista posibilitatea intemeiata a unei psihoze. Pentru decizia acestei probleme este nevoie de 0 experienta psihiatrica temeinica, in care trebuie luat in considerare faptul ca, in sine, constelatia imaginilor ~ifantasmelor arhetipaIe nu este deloc patologicii. Momentul patologic se reveleaza abia in felul in care individul reaqioneaza la ele, respectiv cum intelege motivele arhetipale. Caracteristica reactiei patologice este in primul rand identificarea cu arhetipul. De aici iau na~tere un fel de inflatie ~i posesiune de dtre continuturile care ies la iveala ~i 0 incapacitate de a fi stavilite cu care nu se poate masura nici 0 terapie. Identificarea poate decurge in cazurile favorabile ca 0 inflatie mai mult sau mai putin inofensiva. In toate cazurile insa identificarea cu incan~tientul inseamna 0 anumita slabire a con~tiintei, ~iaici cansta pericolul. Identificarea nu se "face", individul nu "se identifica", ci sufera in mod incon~tient identitatea cu un arhetip, adicii este posedat de acesta. In cazurile mai dificile ia na~tere necesitatea ca eul sa fie intarit, pe masura ce produsele incon~tientului sunt intelese ~i asimilate. Decizia in aceasta privinta ii revine tactului terapeutic ~i diagnostic al medicului. Aceasta mund reprezinta 0 incercare palpabila de-a face inteligibiIe procesele interne ale mandalelor. Ele reprezinta figuri ale unor transformari obscure din fundal, care sunt percepute cu "ochiul in tors", ~i astfel, cum se ofera, neintelese ~i necunoscute, sunt facute perceptibile cu pensula ~icreionul. Imaginile reprezinta un fel de ideogram a a continuturilor incon~tiente. Am folosit desigur aceasta metoda ~i cu mine ~i pot confirma ca intr-adevar se pot picta imagini complicate, despre al caror con~inut real nu se ~tie nimic. In timpul pictarii, imaginea se dezvolta a~a-zis de la sine ~i deseori chiar in opozitie cu intentia con356
Contributii
la empirismul procesului de individuatie
~tienta. Este interesant de observat cat de des realizarea imaginii contracareaza In mod surprinzator a~teptarile con~tiente. Aceea~i observatie poate fi facuta - deseori chiar mai clar - In cazul consemnarii continue a imaginatiei active. 184 Lucrarea de fata ar putea sa umple un gol simtit de mine In prezentare a metodei terapeutice. Tocmai despre imaginatia activa am scris putin, dar am vorbit cu atat mai multo Folosesc aceasta metoda din 1916. In carte a mea Raporturile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewuftten) am schitat-o pentru prima data. Mandala am amintit-o abia In 1929 In Secretul Plorii de Aur (Das Geheimnis der Goldenen Bliite) 185. Am tainuit cel putin 13 ani rezultatele acestei metode pentru a nu lasa sa ia na~tere nici 0 sugestie, ciici voiam sa ma asigur ca aceste lucruri - In special mandalele - se ivesc Intr-adevar spontan ~i cii nu sunt sugerate de propria mea imaginatie pacientilor. Apoi am putut sa ma conving prin studiul meu personal ca mandalele sunt desenate, pictate, sculptate In piatra ~i construite In to ate timpurile ~i locurile, cu mult Inainte ca pacientii mei sa Ie descopere. De asemenea, am vazut, spre satisfaqia mea, cii mandalele au fost visate ~i desenate de pacienti care se aflau In tratament cu psihoterapeuti care nu erau elevii mei. In legatura cu importanp ~i semnificatia simbolului mandalei mi s-au parut potrivite masuri de precautie deosebite, ciici acest motiv formeaza unul dintre cele mai bune exemple pentru eficacitatea universala a arhetipului. Intr-un Seminar despre visele copiilor, pe care I-am tinut In 1939/40, am amintit visuI unei fetite de zece ani, care nu a avut nici 0 posibilitate sa auda vreodata de cuaternitatea divinitatii. Visul a fost notat chiar de copil ~i mi-a fost trim is de un cunoscut: "Odata am vazut fn vis un animal care avea multe coarne. Cu acestea fmpungea alte animale mici. El se fncolacea ca un ~arpe ~i astfel se mi~ca.Apoi 0 ceata albastra a aparut din toate celepatru colturi ~i a fncetat sa manance. Atunci a venit bunul Dum184 Prezentari de natura cazuistica se gasesc in C. A. MEIER, Spo11tamnanijestatiollen des
kollektiven UnbewlIflten; BANZIGER; Personliclles lilld Archetypisches i111llldividllatiomproze.fS; GERHARD ADLER; Studies in Analytical Psychology. 185 Imaginatia activa este amintita mai departe in: JUNG, Ziele der Psychotherapie (paragr. 101 ~i urm.; idem Die transzellde11te Flwktion). Imagini de mandale in: WILHELM ~i JUNG, Das Geheimnis der Goldenen Bliite, in studiul urmator al acestui volum ~i in: PsycilOlogie lilld Alchemic. 357
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
nezeu, dar erau de [apt patru buni Dumnezei in celepatru colpuri. Apoi animalul a murit, ~i toate animalele mc'mcateau ie~it vii din el." Acest vis descrie un proces de integrare incon~tient. Toate animalele sunt inghitite de unul. Apoi vine enantiodromia: dragonul se transforma in pneuma, care reprezinta 0 cuaternitate divina. Urmeaza apocatastaza,o reinviere a mortilor. Aceasta fantasma extrem de "necopiHireasca" nu poate fi desemnata altfel decat ca arhetipala. De altfel doamna X a pictat in a 12-a imagine de asemenea 0 adunare a animalelor, ~i anume cate doi ~erpi, broa~te testoase, pe~ti, lei, porci, cate un tap ~iun berbec.186 Integrarea aduna multiplul in Unul. Copilului care a avut visul de mai sus, ca ~i doamnei X nu Ie era cunoscut faptul cii inca ORIGENE a spus (vorbind de animalele de sacrificiu): "Cauta aceste animale in tine insuti, ~i Ie vei gasi inauntru in sufletul tau. Intelege ca in tine insuti [intra temetipsum] ai turme de boi ... turme de oi ~i turme de capre ... Intelege ca in tine sunt ~ipasarile cerului. ~i nu te mira ca spunem ca acestea sunt in tine; intelege ca tu e~ti 0 a doua lume ~i ca in tine se afla soarele, luna ~i stelele.187" Aceea~i idee se regasqte ~i in alt loc, dar de data aceasta sub forma unei constatari psihologice: "Prive~te expresia fetei cuiva care e ba manios, ba trist, ba vesel ~i iar tulburat ~i iar bland ... Vezi cum acesta crede ca este Unul, [dar] nu e Unul, ci in el apar atatea persoane cate moduri de comportament, caci a~a cum spune ~i Scriptura "insipiens sicut luna mutatur" 188,nebunul se schimba precum luna ... Neschimbator e Dumnezeu, ~ide aceea e numit Unul, pentru ca nu se schimba. Astfel . cel care 11urmeaza drept pe Dumnezeu (imitator Dei iustus), care este Iacut dupa chipullui Dumnezeu, este numit Unul ~i el insu~i (unus ei ipse), daca el va ajunge la plinatate, pentru ca el insu~i, cand va atinge starea de varf a virtutii, nu se va [mail schimba, ci va ramane Unul pentru totdeauna. Ciici oricine, atata timp cat ramane in rautate (malitia), este impiirtit in multe ~iimpra~tiat in diferite. ~i atata timp cat el ramane in multele feluri de rautate, nu poate fi numit Unujl89." 186 Ne giindim aici la 0 arca a lui Noe, care traverseaza apa mortii ~i duce la un fel d•.•
rena~tere a vietii. 187 III Leviticul11 llOl11iline, V, 2. 188 Ecleziastul27,
12
189 III librul11 reg/lOrul11 hOl11ilill,
!, 4. 358
Contribu\ii
la empirismul procesului de individua\ie
Aici numeroasele animale sunt inlocuite deci prin stari afective, la discretia ciirora se afla omu!. Procesul individuatiei, care este astfel clar indicat, subordoneaza multiplul in Unu!. Dar Unul este Dumnezeu, a carui corespondenta in noi este imago Dei, imaginea lui Dumnezeu. Dar imaginea lui Dumnzeu se exprima, a~a cum am vawt deja la BOHME, in mandala.
359
j~ "'
XII
DESPRE SIMBOLISTICA MANDALEI
[Publicat pentru prima oara in: Gestllltlll1gen des Ul1bewlifitel1. (Psychologische Abhandlungen VII) Rascher, Zurich, 1950. Imaginile au fost adunate de JUNG pentru un seminar \inut in 1930 la Berlin. Noua dintre ele (imaginile 1,6,9,25,26,28.36, 37 ~i 38) au fost reproduse ca "exemple de mandale europene" in: RICHARDVVILHELM~i C. G. JUNG, Das Gel1einmis der Goldenen Bliite. Ein Cilillesisclles Lebel1sbucll. Editura Dorn, Mlinchen, 1929.]
DESPRE SIMBOLISTICA MANDALEI
In cele ce urmeaza vreau sa incerc sa prezint 0 categorie speciala a simbolisticii, §i anume mandala, printr-un mare numar de imagini. M-am exprimat de multe ori in legatura cu aceasta tema §i in cele din urma am realizat 0 descriere §i un comentariu exhaustiv al unor asemenea simboluri, care au aparut in cursul unei tratari individuale, in Psihologie ~i alchimie (Psychologie und Alchemie), in 1944. In studiu1 precedent al acestui volum am repetat incercarea; dar in acest caz mandalele nu au provenit din vise, ci din imaginatia activa. In articolul de fat a fac publice mandale de provenienta diferita, pentru a mijloci cititorului pe de 0 parte 0 impresie a uimitoarei bogatii de forme a imaginatiei individuale, pe de aha parte posibilitatea de a-~i forma 0 anumita judecata asupra aparitiei regulate a e1ementelor de baza. Referitor 1a interpretare trebuie sa trimit cititorulla literatura de specialitate. Ma voi multumi in aceasta intreprindere cu aluzii, caci 0 explicatie mai adanca ar merge mult prea departe, a~a cum arata exemplul mandalelor descrise in Psihologie ~i religie (Psychologie und Religion) sau prezentarile cercetarii anterioare din acest vo1um. Mandala (sanscr.) inseamna cerc. Acest termen indian desemneaza desene de cult circu1are. In marele templu din Madura (sudu1 lndiei) am observat cum a luat na~tere 0 asemenea imagine. A fost desenata cu creta colorata de 0 femeie pe podeaua Mandapam-ului (sala din fatal ~i masura trei metri patrati. Un pandit care ma insotea a raspuns, la intrebarea mea, ca nu §tie sa-mi spuna nimic despre acest lucru. Numai femeile care realizau asemenea imagini ~tiau ceva. Desenatoarea
.~
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Insa~i s-a dovedit ezitanta. Nu voia evident sa fie deranjata in munca ei. Mandale elaborate, realizate In creta ro~ie, se gaseau ~i pe peretii exteriori vopsiti ai multor casute. Cele mai bune ~i mai semnificative mandale se mtalnesc in regiunea in care e raspandit budismul tibetan.1 Ca exemplu va folosi urmatoarea mandala tibetana2, a carei cunoa~tere i-o datorez lui RICHARD WILHELM.
Imaginea 1
o mandala de acest fel este in obiceiul ritual 0 a~a-numita yantra, un instrument de contemplatie. Ea sprijina concentrarea prin ingustarea oarecum circulara a campului vizual psihic asupra centrului. De obicei, mandala contine trei cercuri, colorate in negru sau albastru Inchis, care exclud exteriorul ~i mentin laolalta interiorul. Aproape cu regularitate marginea exterioara este de foc, ~i anume focul concupiscentiei, al poftei, din care provin suferintele iadului. De multe ori, pe marginea exterioara sunt reprezentate chinurile locului de inmormantare. Urmeaza catre interior 0 coroana de petale de lotus, care caracterizeaza intregul ca Padma, floare de lotus. Inauntru se poate vedea un fel de manastire cu patru portio Aceasta Inseamna sfanta inchidere ~i concentrare. In curtea manastirii se gasesc de regula cele patru culori de baza, ro~u, verde, alb ~i galben, care reprezinta cele patru puncte cardinale ~i in acela~i timp funqii psihice, a~a cum indica Bardo Todol tibetana.3 Apoi urmeaza, de obicei separat printr-un cere magic, centrul ca obiect esential sau scop al contemplatiei. Acest centru este tratat foarte diferit, in funqie de cerintele obiceiului ritual sau de gradul de initiere al celui care contempla sau de orientarea sectei. De regula, aici este reprezentat Shiva in emanatiile sale creatoare de lume. Shiva este, conform invataturii tantrice, Unul care fiinteaza, atemporalitatea in starea sa completa. Creatia Incepe atunci cand acest Shiva neextins, in forma de punct - desemnat ca Shi1 2
Vezi in acest sens Psychologie WId Alchemie (paragr. 122 ~i urm.). Din institutul China din Frankfurt. Cf. JUNG, comentariu ragr.850.
psihologic la Bardo Todol in: Das tibera/lise/le Totel1buch, pa-
Despre simbolistica mandalei
va-bindu - apare intr-o imbrari~are eterna cu partea sa feminina, adicii cu femininul, ~i anume Shakti. Atunci el iese din starea de a-fi-insine, pentru a atinge starea de a-fi-pentru-sine, pentru a ma folosi de limbajullui HEGEL. In simbolistica din yoga Kundalini, Shakti este reprezentata ca ~arpe, care imbrati~eaza de trei ori ~ijumatate Lingga, ~i anume pe Shiva sub forma de falus. Aceasta este reprezentarea posibilitiitii fenomenelor in spatiu. Din Shakti iese Maja, substanra constituenta a lucrurilor individuale desfii~urate; ea este astfel creatoarea lumii reale. Aceasta este gandita ca iluzie, ca fiind-nefiind. Ea este ~i ramane in Shiva. Crearia incepe deci cu un act de dezbinare a contrariilor unite in zeu. Din tensiunea lor ia na~tere, ca 0 violenta izbucnire de energie, multitudinea lumii. Scopul contemplatiei proceselor reprezentate in mandala este ca yoginul sa devina "interior" zeului, adicii: prin contemplare se recunoa~te el insu~i iar ca zeu ~i se intoarce astfel din iluzia de a fi unic in totalitatea universaHi a starii de zeu. A~a cum am amintit deja, mandala inseamna cere. Exista multe variante ale motivului reprezentat aici, dar care se bazeaza in intregime pe cvadratura cercului. Motivullor de baza este supozitia unui centru al personalitatii, a unui a~a-zis loc central in interiorul sufletului, de care este legat totul, prin care se ordoneaza totul ~i care in acela~i timp reprezinta 0 sursa de energie. Energia punctului median se reveleaza in impulsul ~i compulsiunea aproape irezistibile de a deveni ce suntem, a~a cum orice organism trebuie sa ia, in orice conditii, acea forma care ii e proprie in mod esenrial. Acest centru nu este simtit sau gandit ca eu, ci, dacii se poate spune a~a, ca sine. De~i centrul reprezinta, pe de 0 parte, punctul cel mai interior, pe de alta parte lui ii apartine ~i 0 periferie sau un perimetru, care contine in sine tot ce apartine de sine, ~i anume perechile de contrarii, care compun intregul personalitatii. Aici intra in primul rand con~tiinta, apoi a~a-numitul incon~tient personal ~i in sfaqit 0 parte nedeterminat de mare a incon~tientului colectiv, ale ciirui arhetipuri sunt general umane. Un anumit numar al acestora este indus constant sau temporar in perimetrul personalitarii ~i datorita acestui contact suporta 0 amprenta individuala, ca de exemplu - pentru a am inti cateva figuri cunoscu365
r Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
te - umbra, animus ~i anima. Sinele este, de~i pe de 0 parte ceva simplu, pe de aha parte totu~i ceva campus, un "conglomerate soul", pentru a ma folosi de conceptia indiana. Exista in literatura lamaista reguli foarte detaliate despre cum trebuie pictat un asemenea cerc ~i cum trebuie folosi1. Forma ~i culoarea sunt stabilite de traditie, de aceea variantele se mi~ca intre limite relativ inguste. Obiceiul ritual al mandalelor este de fapt nebudist, in orice caz este strain budismului originar Hinayana ~i apare abia in budismul Mahayana. Mandala reprodusa aici (imaginea 1) descrie stare a in care un om, prin contemplatie, a trecut in stare a absoluta. De aceea lipsesc din aceasta mandala reprezentarile infernului ~i ale locului de inmormfmtare. Semnul diamantin, Dorje, din centru, arata stare a completa a masculinului unit cu femininul. Lumea iluziilor a disparut pentru totdeauna. Toate energiile s-au adunat iara~i in starea de inceput. Cele patru semne din portile curtii interioare indica faptul ca energia vitala curge ciitre interior; ea s-a desprins de obiecte ~i se intoarce in centru. Cand se atinge unificarea completa a tuturor energiilor in cele patru aspecte ale totalitatii, ia na~tere 0 stare statica, ce nu mai e sup usa nici unei schimbari. In alchimia chinezeasca aceasta stare se nume~te carpul de diamant, care carespunde acelui "corpus incorruptibile" al alchimiei medievale. Acesta este identic cu "corpus glorificationis" din concepti a cre~tina, ~i anume cu corpul nepieritor al invierii. Astfel, aceasta mandala arata unirea tuturor contrariilor, inserate intre yang ~i yin, intre cer ~i pamant, starea echilibrului etern ~i astfel a duratei de nezdruncina1. Pentru intentiile noastre psihologice mai modeste, trebuie sa luam distanta fata de acest limbaj metafizic colorat al Rasaritului: Para indoiala ca scopul acestui exercitiu de yoga este 0 schimbare psihica a adeptului. Eul este expresia starii de a-fi-unul. Yoginul schimba in acest exercitiu ritual eul sau cu Shiva sau Buddha; el produce deci 0 esentiala deplasare psihologica a centrului de la eul personalla un non-eu impersonal, care va fi resimtit de acum ca baza propriu-zisa a personalitatii. In acest context vreau sa amintesc 0 conceptie fundamentala chinezeasca asemanatoare, ~ianume acel sistem pe care se bazeaza I Ching. 366
Despre simbo/istica mandalei
Imaginea 2 In centru este kian, cerul, din care ies cele patru emanatii, ca puteri cerqti care se extind in spatiu. kian: heng: yuen: Ii: ching:
energie puterea puterea puterea puterea
creatoare autocreatii, corespunziitoare lui Shiva care striibate totul creatoare binefiiditoare determinantii, neschimbiitoare.
In jurul acestui centru masculin de putere se intinde piimantul cu elementele lui formate. Este aceea~i reprezentare ca ~i unirea Shiva-Shakti in yoga Kundalini, reprezentatii aici ca spatiu al piimantului, care preia in sine puterea creatoare a cerului. Din unirea lui kian (cer) cu kun, femininul, ia na~tere Tetraktys, care stii la baza oridirei fiintiiri (ca la PITAGORA). "Harta rau]ui" este una dintre bazele legendare ale I Ching, cartea prefacerilor, care in forma ei actualii provine partialincii din secolul al XII-lea a. Cr. Conform legendei, un dragon a scos semnele magice ale "hiirtii raului" dintr-un rau. Astfel, inteleptii au descoperit semnele ~i in ele legile ordinii lumii. Reprezentarea ariitatii aici este, corespunziitor varstei ei inaintate, caracterizatii prin ~nururi cu noduri, care inseamnii numere. Aceste numere au caracterul primitiv obi~nuit de calitiiti, in principal feminine ~i masculine. Masculine sunt toate numerele impare; numerele pare semnificii femininul. Din piicate, scapii cunoa~terii mele dadi aceastii reprezentare originarii a filosofiei chineze~ti a influentat sau nu aparitia mandalelor tantrice mult mai recente. Dar paralelele sunt atat de evidente, incat cercetiitorul european trebuie sii se intrebe: care reprezentare a influentat-o pe cealaltii; cea chinezii a provenit din cea indianii sau cea indianii din cea chinezii? Un indian pe care I-am intrebat mi-a riispuns: "Desigur di cea chinezii a provenit din cea indianii." Dar el nu ~tia cat de vechi sunt reprezentiirile chineze. I Ching i~i are riidiicinile in mileniul trei a. Cr. Riiposatul meu prieten RICHARDWILHELM,minunatul cunosditor al filosofiei clasice chineze, era de piirere di nu pot fi presu367
_.i
r ! Arhetipurile
~i incon~tientuJ colectiv
puse legaturi directe. In ciuda vastei asemanari principiale a ideii simbolice, nu trebuie sa existe in mod necesar ~i0 influentare directa, ciici ideile, a~a cum arata experienta ~i cum cred cii am dovedit deja, iau na~tere tot mereu, independent unele de altele, autohton, dintr-o matrice sufleteascii evident prezenta peste tot.
Imaginea 3 Ca opus al mandalei lamaiste prezint-"roata lumii" tibetana, care difera de prima. Aceasta este 0 reprezentare a lumii. In centru se gasesc trei principii: coco~ul, ~arpele ~iporcul, adicii voluptatea, invidia ~iincon~tienta. Roata are mai intai in centru ~ase spite, iar mai in exterior douasprezece. La baza ei sta un sistem triadic. Roata este tin uta de zeul mortii Yama. (Vom intalni mai tarziu ~i alti "purtatori de scut": imaginile 34 ~i 47.) Este de inteles cii lumea chinuita de biitranete, boala ~i moarte se afla in ghearele demonului mortii. Starea incompleta a fiintei este exprimata in mod remarcabil printr-un sistem triadic, iar cea completa (spirituala) printr-unul tetradic. Relatia fiintei incomplete cu cea completa corespunde de aceea unei proportio sesquitertia, ~ianume 3:4. Acest raport este cunoscut traditiei alchimice din Occident ca axioma Mariei. EI joaca ~i in simbolistica viselor un rol deloc de neglijat.4 Trecem acum la mandalele individuale, a~a cum sunt ele produse spontan de pacienti ~i analizanti in cursul con~tientizarii incon~tientului. Spre deosebire de cele de care am vorbit, ele nu se bazeaza pe nici o traditie ~i pe nici un model, ciici ele reprezinta creatii libere ale imaginatiei, dar care sunt determinate de anumite presupozitii incon~tiente, arhetipale, necunoscute autorilor. Din acest motiv ele repeta motivele importante atat de des, incat apar asemanari deosebite ale desenelor la cei mai diferiti autori. Imaginile provin in principal de la persoane cultivate, care nu cuno~teau paralelele etnice in chestiune. ImaginiIe sunt diferite in funqie de stadiul procesului terapeutic sau de vindecare. Anumitor etape importante ale procesului Ie corespund anumite motive. Para a intra in detaliile terapiei, vreau doar sa spun cii este 4
Cf. in acest sens cap. V.
368
-
Despre simbolistica mandalei
yorba de 0 noua ordonare a personalitatii, intr-o anumita masura de 0 noua centrare. Din acest motiv, mandalele apar mai ales in legatura cu dezorientari, panica sau stari psihice haotice. Ele au scopul de a aduce o ordine in ratacire, rara ca aceasta intentie sa Ie fie vreodata con~tienta pacientiloI. In orice caz, ele exprima ordine, echilibru ~i totalitate. De aceea, deseori este subliniat de catre pacienti efectul bineracator sau lini~titor al unei asemenea imagini. Prin mandale se exprima mai ales reprezentari ~i idei religioase, adica numinoase, sau - in locullor idei filosofice. Ele au de cele mai multe ori un caracter intuitiv, irational ~i, prin continutullor simbolic, aqioneaza asupra incon~tientului. De aceea ele au - in sens figurat - semnificatie ~i efect "magice", ca icoanele biserice~ti, a caror posibila eficienta nu a fost niciodata perceputa con~tient de pacienti. Ei descopera fire~te in efectul imaginilor proprii ce pot insemna icoanele. Imaginile lor nu sunt eficiente pentru ca provin din propria lor imaginatie, ci pentru ca pacientii sunt impresionati de faptul ca din imaginatia lor provin motive ~i simboluri nea~teptate ~i care exprima 0 idee ~i 0 stare de fapt pe care con~tiinta Ie poate concepe doar cu mult efort. Tocmai printr-o asemenea imagine, multi recunosc pentru prima data realitatea incon~tientului colectiv ca o marime autonoma. Dar nu vreau sa spun prea mult aici. Se poate descifra foqa impresiei ~i a captivarii in anumite imagini. Pentru imaginile care urmeaza trebuie sa fac cateva observatii despre elementele formale ale simbolului mandalei. Este yorba mai ales de 1. cerc - respectiv sfera - sau forma de ou. 2. Cercul este desenat ca floare (trandafir, lotus, sanscI. Padma) sau ca roata. 3. Centrul este exprimat prin soare, stea, cruce, de obicei cu patru, opt sau douasprezece raze. 4. Cercurile, sferele ~i crucile sunt reprezentate deseori ca fiind in rotatie (svastica). 5. Cercul este reprezentat printr-un ~arpe care inconjoara un centru, circular (Uoroboros) sau spiral at (ou orfic). 6. Cvadratura cercului ca cerc intr-un patrat sau invers. 7. Castelul, ora~ul, curtea (temerlOs) ca patrate sau circulare. 8. Ochiul (pupila ~i iris). 369
I
Ii
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
9. Alaturi de figurile tetradice (~i un multiplu de patru) apar ~i- dar mult mai rar - figuri triadice ~i pentadice. Acestea din urma trebuie privite ca imagini "perturbate", ale totalitatii a~a cum yom vedea mai jos.
Imaginea 4 Mandala provine de la 0 pacienta de varsta mijlocie, care a vazut acest desen mai intai in vis. In aceasta imagine ne lovim imediat de diferenta fata de mandalele rasaritene. Este esential mai saraca in forma ~i idei sau exprima atitudinea individuala a desenatoarei intr-o masura mult mai mare decat imaginile rasaritene corespunzatoare, care au cunoscut 0 figurare traditionala ~i colectiva. Visul suna astfel: "lnceream sa descifrez un model de broderiefoarte complicat. Sora mea ~tie cum se face asta. fntreb daca a facut 0 batista tivita. Ea raspunde: «Nu, dar ~tiu cum seface.» Apoi vad batista, desenul e indieat cu ate, dar lucrul nu este fnca facut. Trebuie mers de multe ori fmprejur (dinspre periferie), pana sa ne apropiem de piitratul din centru, unde se merge apoi in cere." Spirala este fiicuta in culorile tip ice ro~u, verde, galben ~i albastru. Conform indicatiei pacientei, patratul din centru reprezinta 0 piatra, care arata pe fetele ei cele patru culori de baza. Spirala din interior este reprezentarea ~arpelui, care se rote~te in jurul centrului de trei ori ~ijumatate5, la fel ca ~i Kundalini. Visatoarea nu avea nici 0 idee despre ceea ce se intampla in ea, ~i anume inceputul unei noi orientari; con~tient nici nu ar fi inteles acest lucru. De asemenea, paralelele din simbolistica rasariteana ii erau straine, astfel incat 0 asemenea influentare este exclusa complet. Reprezentarea simbolica a luat na~tere in ea spontan, cand a ajuns intr-un anumit punct al dezvoltarii ei. In aces! context imi e din piicate imposibil sa redau exact de fiecare data in ce conditii psihice au luat na~tere imaginile. Asta ar duce prea departe. Intentia acestui studiu este sa ofere 0 perspectiva asupra para-
0
Motivu13'/, (numarul apocaliptic al timpului de restri~te, de exemplu Apocalipsa II, 9 ~i II) se refera la dilema alchimica: 3 sau 41 respectiv la proportio sesquitertia (3:4). este 3 + 1/3. Sesquiterrills
370
Despre simbolistica mandalei
lelelor formale ale mandalelor individuale ~i colective. Din pacate, din acelea~i motive, imaginea individuala nu poate fi interpretata exhaustiv ~itemeinic. Pentru aceasta ar fi nevoie de 0 ?rezentare inevitabil cuprinzatoare a situatiei analitice de moment a pacientului. Unde este posibil ca printr-un indiciu simplu sa se lumineze istoria na~terii unei imagini, a~a cum este cazulln imagine a de fata, acest lucru se va Intampla. In ceea ce prive~te interpretarea imaginii, trebuie subliniat ca ~arpele care Inconjoara mai Int
Imaginea 5 Autoarea este 0 femeie de varsta mijlocie cu 0 predispozitie schizoida. Ea a desenat spontan de mai multe ori mandale, pentru ca de fiecare data acestea au aqionat ordonator asupra starilor ei psihice haotice, Imaginea reprezinta un trandafir, echivalentul apusean allotusului. In India, floarea de lotus (Padma) este, conform interpretarii tantrice, poala feminina. Noi cunoa~tem acest simbol din frecventele reprezentari ale lui Buddha (~i ale altor zei indieni) pe floarea de lotus,8 Aceasta reprezentare corespunde "florii de aur" a chinezilor, trandafirului rozacrucienilor ~i acelei rosa mystica din "Paradiso" lui DANTE. 6
Faust, partea int"ii, "Prolog in cd'.
7
Pentru aceasta mandala exista 0 paralela indiana foarte interesanta: un ~arpe alb, care s-a incolacit in jurul unui centru impartit in forma de cruce, in patru culori. NEWCOM ~iREICHARD, Sandpaintillgs of the Navajo Shooting CilImt, tabelul XlII, pp, 13 ~i 87. Lucrarea contine un mare numar de mandale interesante reproduse in culori, $i acest copll Horus egiptean este reprezentat ~ezand pe 0 floare de lotus,
8
371
1,
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Trandafirul ~i lotusul au de obicei mai multe raze ~i semnifid astfel cvadratura cercului, adid contrariile in unirea lor. Chiar ~i misticilor no~tri occidentali nu Ie era straina semnificatia trandafirului sau florii ca poala materna; dci se spune intr-o rugiiciune din Litania Lauritana: 0, coroana de trandafiri, inflorirea ta ii face pe oamenii veseli sa planga. 0, soare de trandafiri, stralucirea ta face oamenii sa iubeascii.. 0, fiu al soarelui, Tu, copil al rozei, 0, soare striHucitor. Floarea in cruce, peste toate inflorind ~i stralucind, Vlastar pur inflorit, Trandafir sfant, Maria.9
In acela~i timp, motivul vasului este 0 forma de exprimare a continutului, a~a cum Shakti reprezinta realizarea lui Shiva. A~a cum arata alchimia, sinele este un androgin ~i de aceea consta dintr-un principiu masculin ~i unul feminin. KONRAD YON WURZBURG vorbe~te de Maria, floarea din mare, care il contine pe Cristos. Iar intr-un vechi cantec bisericesc se spune: In toate cerurile rasare un trandafir, ~i sta in plina inflorire, Care lumineaza treimea, Dumnezeu Insu~i s-a inve~mantat cu el.l 0
Imaginea 6 Trandafirul din centru este reprezentat ca rubin, al drui inveli~ exterior este gfmdit ca roata ~i ca zid cu porti (astfel incat ceea ce e inauntru sa nu iasa ~i ce e exterior sa nu intre). Mandala este un pro9
Sursa nu a putut fi stabilitii.
10 Sursa nu a putut fi stabilitii.
372
Despre simbolistica mandalei
dus spontan din analiza unui barbat. Ea se bazeazii pe un vis: Visiitorul se afla cu trei tineri tovara~i de caliitorie fn Liverpooz11• Este noapte ~i ploua. Aerul este plin de fum ~ifuningine. Ei urea din port fn "ora~ul de sus". Visatorul spune: "Este foarte fntuneric ~i e greu de fnteles cum se poate rezista aici. Vorbim despre asta, iar fnsotitorul meu poveste~te ca, fn mod ciudat, un prieten al sau s-a stabilit aici ~i toti se mira de acest lucru.In timpul acestei discutii am ajuns fntr-un fel de «public garden», care se afla fn centrul ora~ului. Parcul este patrat ~i fn mijloc se gase~te un lac, respectiv un iaz mare, la care tocmai ajungem. Cateva felinare abia lumineaza obscuritatea neagra. Dar eu vad pe lac 0 insula mica. Pe aceasta se gase~te un singur copac, 0 magnolie ro~ie fnflorita, care fn mod miraculos se afla fntr-o lumina solara eterna. Observ ca tovara~ii mei nu vad aceasta minune, barbatul care s-a stabilit aici."
fn timp ce eu fncep sa-l fnteleg pe
Visatorul poveste~te: "Am incercat sa pictez acest vis. Dar cum se intlimpla de obicei, a ie~it altceva din el. Din magnolie a ie~it un fel de trandafir din sticla de culoare rubiniu deschis. EI straluce~te ca 0 stea cu multe raze. Piitratul reprezinta zidul care inconjoara parcul ~iin acela~i timp 0 strada care inconjoara parcul. Din aceasta ies opt striizi principale ~i din de elite opt strazi secundare, care se intlilnesc, fiecare, intr-un punct central ro~u stralucitor, la fel ca Etoile din Paris. Cunoscutul amintit in vis locuie~te intr-o cas a pe colt la una dintre Etoiles." Mandala une~te deci motivele clasice: floare, stea, cerc, loc imprejmuit (temenos) ~i planul unui ora~ cu citadelii. "Toate acestea imi apar ca 0 fereastra care se deschide catre eternitate", scrie visiitorul.
Imagine a 7 Motiv floral cu 0 cruce in centru. $i piitratul e ordonat in forma de floare. Cele patru fete din colturi corespund celor patru puncte cardinale, care sunt reprezentate deseori ca patm zei. Au aici un caracter demonic. Aceasta poate fi in legatura cu faptul ca pacienta s-a niiscut in India olandeza, unde a supt 0 data cu laptele mamei ~i demonologia locala caracteristica. Nenumaratele ei desene au avut toate un pronun11
Sa
se observe jocul cu acest nume: Liverpool = lac de fical. Ficatul este sediul vie\ii.
373
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tat caracter rasaritean ~i au ajutat-o sa asimileze influentele mai intai neconciliat ale mentalita~ii apusene. In imaginea urmatoare, care provine de la aceea~i autoare, in cele opt direc~ii sunt indreptate grimase asemanatoare. Caracterul floral a1 impresiei generale ascunde privitorului superficial demonicul, de care trebuie sa apere mandala. Ca efect "demonic" s-a dovedit a fi la aceasta pacienta influen~a europeana cu moralismul ~i rationalismul sau. Crescuta in India pana la ~ase ani, ea a ajuns mai tarziu intr-un mediu conven~ional european, care a aqionat pur ~isimplu devastator asupra "floralita~ii" spiritului ei rasaritean ~i a instalat 0 trauma psihicii cu efecte pe termen lung. In tratament, 0 data cu aceste desene, a aparut .iar 1umea ei originara ~i astfel a venit ~i vindecarea sufleteascii.
Imaginea 8 DesIa~urarea florala se impune ~i mai puternic ~i in cepe sa sufoce grimasele.
Imaginea 9 Aceasta imagine arata 0 stare mai tarzie. Grija minu~ioasa a desenului concureaza cu bogatia de culoare ~i forma. Din asta se recunoa~te nu numai concentrarea ie~ita din comun a desenatoarei, ci ~i triumful "floralitatii" rasaritene asupra demoniei intelectualismului, rationalismului ~i moralismului occidental. In aceJa~i timp devine vizibila ~i noua centrare a personalita~ii.
Imaginea 10 In aceastii imagine a unei alte paciente vedem in cele patru puncte cardinale capete ciudate, care reprezinta 0 pasare, 0 oaie, un ~arpe ~iun cap de leu asemanator unui om. Impreuna cu cele patru culori in care sunt pictate cele patru regiuni, ele incorporeaza patru principii. Inte374
Despre simbolistica mandalei
riorul este gol. EI ascunde un nimic care este exprimat de piitrime. Aceasta coincide cu majoritatea cople~itoare a mandalelor individuaIe: de regula se gase~te In centru motivul "rotundum", al rotundului, care ne este cunoscut din alchimie, sau emanatia tetradica, sau cvadratura cercului, sau mai rar figura proprie in sens general uman, adica drept "Anthropos". Intalnim acest motiv ~i in alchimie.12 Cele patru animale amintesc de heruvimul din viziunea lui Ezechiel, ca ~i de cele patru simboluri evanghelice ~i de cei patru fii ai lui Horus, care ocazional sunt reprezentati de asemenea in mod similar, ~i anume trei cu cap de animal ~i unul cu cap de om. Animalele inseamna de regula puterile instinctuale ale incon~tientului, care sunt mentinute in unitate in mandala. Aceasta integrare a instinctelor formeaza 0 premisa a individuatiei.
Imaginea 11 In aceasta mandala a unei paciente mai varstnice, floarea poate fi vazuta nu in schita, ci ca atare. Cercul din piitrat s-a pastrat totu~i prin liniile desenate, astfel incat acest desen poate fi, in ciuda altor realizari, privit ca 0 mandala. Planta reprezinta cre~terea, respectiv evolutia, ca ~i mugurul verde din chakra diafragmei din sistemul tantric Kundalini, care Inseamna Shiva. EI reprezinta centrul ~i masculinul, iar potirul florii femininul. Acesta din urma este nucleu ~i loc de na~tere.13 Astfel, Buddha este reprezentat ca zeul nucleu, caci el sta In lotus. El este zeuJ la Rasarit, acela~i simbol ca ~i Ra ca ~oim, Phoenix-ul care se ridica din cuib, Mithras in varful copacului sau copilul Horus in lotus. Toti sunt reprezentari ale status nascendi in locul de germ in are al solului matern. In imnurile medievale, Maria este slavita ~i ca potir de floare, in care Cristos, ca pasare, coboara ~i se odihne~te acolo. Din punct de vedere psihologic, Cristos inseamna unitatea, care se aeopera eu eorpul mamei divine sau eu corpus mysticum, biseriea, a~a cum s-ar acoperi cu petale de flori, sau se reveleaza in realitate prin aeesta. Cristos este ca idee un simbol al si12 Cf. in acest sens prezent,jrile mele din PsycllOlogie und Religion. 13
cr. WILHELM ~i JUNG,
DIIS
Geheimnis der GoldelleH Bliite.
375
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
nelui.14 A~a cum planta reprezinta
ta dezvoltarea dintr-un
cre~terea, la fel floarea reprezin-
centru.
Imaginea 12 Aici cele patru raze care ies din centru Intretaie Intreaga imagine. Asta da centrului un caracter dinamic. Structura florii este un multiplu de patru. Imaginea este caracteristica pentru personalitatea ie~ita din comun a desenatoarei, care poseda un anumit talent artistic. (Imaginea 5 provine de la aceea~i autoare.) In afara de aceasta, Ii este propriu un simt deosebit pentru semnificatia misticii cre~tine, care joaca un rol important In viata ei. Era important pentru ea sa traiasca fundalurile arhetipale ale simbolurilor cre~tine.
Imaginea 13 Fotografia unui covor, care a fost realizat de 0 femeie de varsta mijlocie Intr-un timp de suferinta exterioara ~i interioara, ca tesatura a Penelopei. Este yorba de 0 doctorita, care Intr-o munca harnid ~i zilnica de luni de zile a tesut In jurul sau acest cerc magic ca 0 contragreutate pentru dificultatile din viata ei. Ea nu a fost pacienta mea ~i de aceea nu a putut fi influentata de mine. Covorul contine 0 floare cu opt raze. Deosebit este faptul ca are un sus ~i un jos. Sus este lumina, jos Intuneric relativ. Aici se gase~te un animal asemanator unui carabu~, care reprezinta un continut incon~tient, comparabil cu starea soarelui ca Khepera. Nu rareori "sus" ~i "jos" se afla In afara cercului, In loc sa fie Inauntru. Intr-un asemenea caz, mandala protejeaza Impotriva contrariilor extreme, adica Inca nu e observata toata asprimea conflictului sau acesta e resimtit ca insuportabil. Cercul protector apara Impotriva unei posibile destramari cauzate de tensiunea contrariilor.
14 CE. in acest sens Aion,
cap. 5.
Despre simbolistica mandalei
Imaginea 14 Urmatorul desen este 0 prezentare indiana a lui Shiva-bindu, a punctului Shiva. El reprezinta puterea divina inaintea creatiei in contrariile inca unite. In punct se odihne~te zeu!. $arpele care-l inconjoara inseamna extinderea, mama devenirii, realizarea lumii formate. In India, acest punct este desemnat ca Hiranyagarbha, germenele de aur sau oul de aur. In acest sens, se spune in Sanatsugdtfya: "Marea lumina pura, care straluce~te; minunatia, care slave~te intr-adevar zeii; care face ca soarele sa straluceascii mai puternic; aceasta fiinta eterna, divina, va fi perceputa de cei credincio~i. Va fi vazuta de un om care a depus un juramant solemn."ls
Imaginea 15 Aceasta imagine, care provine de la 0 pacienta de varsta mijlocie, reprezinta 0 cvadratura a cercului. Plante Ie semnificii iarii~i ceea ce germineaza ~i cre~te. In centru se gase~te un soare. A~a cum arata ~arpele ~i motivul arborelui, este yorba de 0 reprezentare a paradisului. 0 paralela pentru aceasta este reprezentarea gnosticii a Edenului cu patru rauri paradisiace din gnoza naaseniana. Pentru interpretarea funqionala a ~arpelui in legatura cu mandala vezi expunerile mele din studiul precedent al acestui volum.16
Imaginea 16 Autoarea acestei imagini.este 0 femeie mai tanara, nevroticii. Prezentarea ~arpelui este ceva mai neobi~nuita, ciici el se afla in centru, iar capul lui coincide cu acesta. De obicei, el se gasqte in afara cercului interior sau cel putin se incoliice~te in jurul punctului central. Exista banuiala intemeiata cii in interiorul intunecat nu se afla ascunsa unitatea clorita, sinele, ci natura fernin in a, htonicii (ascunsa) a pacientei. Intr-o 15 Sacred Books of the East VIII, p. 186. 16 Comentariu
la imaginiJe 3, 4 ~i 5.
377
Arhetipurile
~i incan~tientul
calectiv
imagine ulterioara a acestei paciente mandala se sparge, iar ~arpele iese afara.
Imaginea 17 Imaginea provine de la 0 femeie mai tanara. Aceasta mandala este "legitima" in masura in care ~arpele inconjoara punctul din mijloc cu patru raze. EI tinde catre exterior: este trezirea lui Kundalini, adica natura htonica devine activa. Acest lucru e indicat ~i de sagetile indreptate in afara. Practic, aceasta inseamna 0 con~tientizare a naturii pulsionale. $arpele personifica de demult maduva spinarii ~i ganglionii. Varfurile orientate in afara pot in alte cazuri semnifica tocmai opusul, ~i anume apararea in afara, pentru a proteja interiorul amenintat.
Imaginea 18 Imaginea provine de la 0 pacienta mai varstnica. Spre deosebire de imaginea precedenta, aceasta este "introvertita". $arpele se afla imprejurul centrului cu patru raze ~i are capul in punctul alb din centru (= Shiva-bindu), astfel in cat pare ca are un halou. Se pare ca este yorba de o clocire a punctului median, respectiv de motivul ~arpelui care apara comoara. Centrul este deseori caracterizat drept "bunul de pret greu de atins"17.
Imaginea 19 Femeie de varsta mijlocie. Cercurile concentrice exprima "concentrare". Aceasta e subliniata de pe~tii care circumambuleaza centrul. Numarul patru are semnificatia de concentrare "totala". Orientarea ci'itre stanga indica, a~a cum se poate banui, mi~carea catre incon~tient, deci "scufundarea". 17 Cf. 5ymbole der Wtllldlullg,
partea a daua, cap. 7.
378
~
Despre
simbolistica mandalei
Imaginea 20
o paralela la imagine a 19 constituie 0 prezentare a motivului pe~telui, pe care am vazut-o pe plafonul cortului fastuos al maharajahului din Benares (schita). Imaginea 21 Pe~tele sta aici in locul ~arpelui. (Pe~tele ~i ~arpele sunt in acela~i timp atributele simbolice ale lui Cristos ~i ale diavolului!) El da na~tere in marea incon~tientului unui vartej, in mijlocul caruia trebuie sa ia fiinta perla. Mi~carea este de asemenea orientata catre stanga. Un imn din Rigveda spune: De intuneric era acoperita intreaga lume, Un oeean fara lumina - pierdut in noapte; Atunei, eeea ee era ascuns in eoaja, Unul s-a naseut prin puterea aqi~ei. Din aeesta a Iuat na~tere mai intai, Ca sambure al eunoa~terii, iubirea ...
18
$arpele personifica de regula incon~tientul; pe~tele, dimpotriva, reprezinta de cele mai multe ori un continut al acestuia. Asemenea diferente subtile trebuie luate in considerare in interpretarea unei mandale, caci ambele simboluri corespund foarte probabil cu doua trepte de evolutie diferite, unde ~arpele reprezinta 0 stare mai primitiva ~i mai pulsionala decat pe~tele, caruia chiar ~iistoric Ii revine 0 autoritate mai mare decM ~arpelui (ihtio simbolul).
Imaginea 22 In aceasta imagine a unei femei tinere, pe~tele a realizat, datorita circumambulatiunii sale, un centru diferentiat, in care apar mama ~i 18 DEUSSEN, Die Geheillliehre
rles Verla, p. 3.
379
------ ---------.:.~'j
Arhetipurile
~i incon~tientuJ colectiv
copilul in fata unui arbore stilizat al cunoa~terii sau al vietii (Paradis). Pe~tele are aici naturii de dragon; el este deci un monstru de felul unui Leviathan, care, la origine, a~a cum aratii textele Ras Shamra, era tot un ~arpe. $i aici mi~carea e orientatii catre stanga.
Imaginea 23 Mingea aurie corespunde nucleului auriu (Hiranyagarbha). Ea se aflii in rotatie, iar Kundalini, care 0 inconjoarii, s-a dublat. Aceasta indica con~tientizarea, in miisura in care un continut care urca din incon~tient se desparte intr-un anumit moment in douii jumiitiiti identice, una con~tientii ~i una incon~tientii. Dublarea nu e realizatii de con~tiintii, ci apare spontan in produsele incon~tientului. Con~tientizarea e indicatii ~i de orientarea catre dreapta a rotatiei, exprimatii de aripi (motivul svasticii). Stelele caracterizeazii punctul median ca formatiune cosmicii. EI are patru raze, deci se comportii ca un corp ceresc luminos. Shatapatha-Brahmana spune: "He then looks up to the sun, for that is the final goal, that the safe resort. To that final goal, to that resort he thereby goes: for this reason he looks up to the sun. (16.) He looks up, with the text. .. «Self-existent art thou, the best ray of light!» The sun is indeed the best ray of light, and therefore he says, «Self-existent art thou, the best ray of light. » «Light-bestowing art thou: give me light (varkas)!» «so say I», said Yagnavalkya, «for at this indeed the Brahmana should strive, that he be brahmavarkasin» (luminat de Brahma) ... (17.) He then turns (from left to right), with the text. .. «l move along the course of the sun», having reached that final goal, that safe resort, he now moves along the course of that (sun)."19 Din acest soare sunt amintite ~apte raze. Un comentator observii ca patru indica punctele cardinale; una in sus, cealaltii in jos; a ~aptea ~i 19 1,9,3, 15 ~i urm. (Sacred Books of tile E(lst XII, p. 271 ~iurm.): EI se uita in sus la soa-
re, caci acesta este scopuJ final, acesta e refugiul sigur. Catre acest scop final, ciitre acest refugiu merge el: din acest motiv se uita la 5Oare. (16.) El prive~te in sus cu ClIvintele: "Autocreator e~ti tu, cea mai buna raza de lumina!" Soarele este intr-adevJr cea mai buna raza de lumina ~i de aceea el spune: "Autocreator e~ti, cea mai bun" raza de lumina. Tu e~ti datiitor de lumina: da-mi lumina!" a~a spun eu, spllse Yagnavall..)'a,"caci catre aceasta trebuie sa tinda brahmanul, sa fie luminat de Brahma. (17.)
Despre simbolistica mandalei
"cea mai buna" spre interior. Ea este in acela~i timp discul soarelui, numit Hiranyagarbha20. Hiranyagarbha este, conform comentariului lui RAMANUGAla Vedanta Sutras (II, 4,17), sinele suprem, "agregatul colectiv al tuturor sufletelor individuale". EI este corpul brahmanului suprem ~i reprezinta sufletul colectiv. Pentru ideea sinelui ca un compus din multi, compara "Unusquisque nostrum non est unus, sed est multi", ~i "Omnes iusti unus est qui accipit palpam" la ORIGENE.21 Desenatoarea este 0 femeie de 60 de ani, cu talent artistic. Procesul de individuatie rezolvat prin tratament, care a fost mult timp blocat, a stimulat capacitatea creatoare (imaginea 21 are aceea~i sursal ~i a dat ocazia na~terii unei serii de imagini reu~ite, colorate, care dau expresie intensitatii trairii.
Imaginea 24 Aceea~i autoare. Contemplarea, deci concentrarea pe centru, este exersata chiar de ea. Ea a aparut in locul pe~telui ~i ~arpelui. 0 imagine ideala a ei s-a a~ezat imprejurul oului pretios. Picioarele sunt flexibile (nimBi!). Psihologia unei asemenea imagini nu este straina traditiei biserice~ti. Ceea ce in Rasarit este Shiva ~i Shakti, in Occident este "vir a femina circumdatus", ~i anume Cristos ~i Biserica mireasa; compara ~iMaitrayana-Brahmana-Upanishad: "He (the Self) is also he who warms, the Sun, hidden by the thousand-eyed golden egg, as one fire by another. He is to be thought after, he is to be sought after. Having said farewell to all living beings, having gone to the forest, and having renounced all sensuous objects, let man perceive the Self from his own body."n Atunci el se intoarce (de la stanga la dreapta) cu cuvintele «Ma n1i~cde-a lungul drumului soarelui», ~i el a atins acest scop fmal, acest refugiu sigur ~i se mi~ca acum de-a lungul acestui drum." 20 l.c. 21
22
Unul dintre noi nu este unul, ci mai multi. - Toti dreptii sunt unul, care a dobandit palmierul (Ill lihros regllorl/m homiline, J, 47). Barbat imbrati~at de femeie. - (Sinele) este ~i ceea (t' incalze~te, soarele, ascuns de oul auriu cu 0 nlie de ochi ea un foe de altul. Catre el trebuie tins, el trebuie dutal. Cand s-a desparrit de toate fiin\ele vii, cand a pleeat in padure ~i a renuntat la toate
381
F Arhetipurile
~i ineon~tientul eoleetiv
~i aici este indicata 0 stralucire care porne~te din cercul protector in afara. Aceasta exprima reprezentarea unei actiuni la distanta a starii introvertite de con~tiinta. Acest lucru s-ar putea intelege ~i ca legiitura incon~tienta cu lumea.
Imaginea 25 Aceasta imagine provine de la 0 alta pacienta de varsta mijlocie. Ea reprezinta faze diferite ale procesului de individuatie. Jos este prinsa in paienjeni~ul de radiicini htonic ( = Muladhara in yoga Kundalini). In mijloc ea studiaza 0 carte, adicii i~i cultiva ratiunea ~i i~i spore~te cunoa~terea ~i con~tiinta. Sus ea prime~te iluminarea ca "renata" sub forma unei sfere cere~ti care extinde ~ielibereaza personalitatea, a carei forma rotunda reprezinta mandala, dar in aspectul sau de "lmparatie a lui Dumnezeu", iar mandala inferioara, in forma de roata, are 0 natura htonicii. Este yorba de 0 confruntare dintre totalitatea naturala ~i cea spirituala. Mandala este neobi~nuita, datorita celor ~ase raze (~ase varfuri de munti, ~ase pasari, trei figuri umane). In afara de aceasta, ea se afla intre un evident sus ~i un jos, care sunt repetate chiar in mandala. Sfera superioara, luminoasa este pe punctul de a coborl in ~esime, respectiv treime, ~ia depa~it deja partea superioara a marginii rotii. Conform traditiei vechi, numarul ~ase inseamna creatie ~i devenire, ciici el reprezinta 0 coniunctio de doi ~i trei (2x3). (par ~i impar = feminin ~i masculin.) PHILO IUDAEUSil nume~te de aceea pe senarius (6) "numerus generationi aptissimus" (numarul eel mai potrivit pentru generare23). Conform unei conceptii vechi24, trei inseamna suprafata, iar patru inaltime a, respectiv adancimea. "Quaternarius solidi naturam ostendit" (arata natura solidului), in timp ce primele trei caracterizeaza sau redau incorporalele intelligibilia. Numarul patru apare ca piramida cu trei fete. ~esimea (hexas) arata cii mandala consta din doua triade, din care cea superioara se intrege~te aici in cuaternitate, in starea de aequabilitas obieetele sim(urilor, atunei ar putea omul sa pereeapa in corpul propriu sinele (VI, 8 in: Sacred Books of the East XV, p. 11). 23 De opi{icio mundi, p. 2. 24 L.e., p. 79.
•••
Despre simbolistica mandalei
~i iustitia, a~a cum spune PHILO. Jos ameninta nori intunecati inca neintegrati. Aceasta imagine demonstreaza faptul care nu e neobi~nuit ca personalitatea e dispusa spre extindere in sus ~i in jos.
Imaginile 26 ~i 27 Aceste mandale sunt in parte atipice. Ambele provin de la aceea~i femeie tanara. In centru se gase~te, ca in cazul precedent, 0 figura feminina, inchisa intr-o sfera de sticHi sau intr-o vezica transparentii. Arata aproape ca ~i cum ar fi pe cale sa ia na~tere un homunculus. (Compara homunculusul din retorta, Faust, II) In ambele mandale exista, langa numarul patru, respectiv opt, cinci raze care ies din centru. Exista deci 0 dilema intre patru ~i cinci. Cinci este numarul omului natural, in masura in care acesta consta dintr-un trunchi ~i cinci extremitati. Spre deosebire de acesta, numarul patru inseamna 0 totalitate reflectata. Aceasta descrie omul ideal ("spiritual") ~i il formuleaza ca pe 0 total itate in opozitie cu cincimea, care descrie omul corporal. Este caracteristic faptul ca svastica simbolizeaza omul "inchipuit"25, iar steaua cu cinci raze simbolizeaza omul material, corporal.26 Dilema lui patru ~i cinci corespunde celei dintre omul cultural ~i omul natural. Aceasta era problema pacientei. Imaginea 26 indica dilema in cele patru grupuri de stele: doua contin cate patru ~i doua cate cinci stele. La margine a exterioara a ambelor mandale se afIa reprezentat "focul pasiunii". In imaginea 26 marginea exterioara e formata din ceva care arata ca un tesut (in fIacari). In opozitie tipica cu mandalele "striilucitoare", acestea sunt (in special imaginea 27) "arzatoare". Este pofta arzatoare, asemanatoare dorului homunculusului inchis in retorta din Faust II, a carui carcasa de sticla se sparge in final de tronul Galatheei.
Este vorba de 0 dorinta erotica, dar in acela~i timp ~i de un arnor fati, 25 Aici trebuie luat in considerare
dad svastica e orientata carre dreapta sau catre stanga. Cea orientata catre stanga reprezinta in Tibet Bon, religia magid inferioara fata de budism.
26 Simbolul stelei este preferat aM de Rusia, cat ~i de America. Prima este ro~ie, a dona
este alba. Pentru semnificatia "clllori").
acestor culori d. Psychologie lmd Alchemie (Index, v.
383
Al'hetipurile ~i incon~tientul colectiv
care arde din sinele eel mai launtric, care modeleaza destinul ~i astfel va ajuta sinele sa se realizeze. La fel ca homunculusul din Faust, ~i forma inchisa in interior vrea sa "devina". Pacienta insa~i a resimtit conflictul, caci ea mi-a relatat ca nu-~i gasea lini~tea dupa ce a desenat ultima imagine. Femeia ajunsese la amiaza vietii ei, ~i anume in al 35-lea an de viata. Ea se gandea daca sa mai faca un al doilea copi!. S-a hotarat sa aiba copilu!. Dar destinul nu i I-a lasat, caci evident evolutia viitoare a personalitatii ei urmarea un alt scop, ~ianume unul nebiologic, respectiv cultural. Conflictul s-a rezolvat in acest sens.
Imaginea 28 Imaginea provine de la un barbat de varsta mijlocie. In centru se gase~te 0 stea. Pe cerul albastru se afla nori aurii. In cele patru puncte cardinale vedem figuri umane: sus un batran in pozitie contemplativa ~i jos Loki sau Hefaistos cu par ro~u de flacari, care tine in mana un tempJu. In dreapta ~i in stanga se afla doua figuri feminine, una luminoasa ~i una intunecata. Prin acestea sunt indicate cele patru aspecte ale personalitatii, respectiv patru figuri arhetipale, care apartin periferiei sinelui. Ambele figuri feminine se recunosc ca fiind cele doua aspecte ale animei. Batranul corespunde arhetipului sensului, respectiv al spiritului, iar figura intunecata, htonica, de jos e opusuJ inteleptului, ~i anume elementulluciferic fermecat (ocazional destructiv). In alchimie este Hermes Trismegistus versus Mercurius ca "trickster" evaziv.27 Cercul care inconjoara nemijlocit cerul contine forme de viata asemanatoare protozoarelor. Cele 16 sfere in patru culori, care urmeaza in afara, provin dintr-un motiv al ochiului originar ~i de aceea reprezinta con~tiinta contemplativa ~i diferentiatoare. De asemenea, ornamentele care se deschid spre inauntru ale urmatorului cere semnifica ceva asemanatar unar vase care i~i varsa continutul catre centru.28 Orna27 Vezi cap. VIII ~i IX ale acestui volum ca ~iDel' Geist Mercurius. 28 0 l'eprezentare similara se gase~te in alchimie, ~i anume in a~a-nllmita Ripley-ScrowIe ~i val'iantele ei (cf. Psychologie /lilt! Alchemie, p. 524, figura 257). Acolo zeii planetelol' sunt cei cal'e-~i amesteca atributele in baia rena~terii.
IMAGINI
Imaginea 1
I
I
"
I I
E~DE
" \
HENcr
HOL2
¢ ~
\
YK6'i M~
,':'SflO£
ell IN"
-
.....
\/A5SEP..
Imaginea 2
I I I
I I
-- ,,/
- - 0- --
'-
"-
\
\
\
--
, ,.-~--
• ,. I
I
Imaginea 3
Imaginea 4
Imaginea 5
------------------------------------~
.
..",
Imaginea 6
Imaginea 7
Imaginea 8
Imaginea 9
Imaginea 10
Imaginea 11
Imaginea 12
Imaginea 13
Imaginea 14
Imaginea 15
Imaginea 16
Imaginea 17
Imaginea 18
Imaginea 19
Imaginea 20
Imaginea 21
Imaginea 22
Imaginea 23
r I.
I
Imaginea 24
Imaginea 25
Imaginea 26
Imaginea 27
Imaginea 28
Imaginea 30
Imaginea 31
I I I
1
I I
"J
Irnaginea
32
1 21
3
5
8 9'
10! 11
15
15 '
t6
17 18 19
19
20 21
21 6
Imaginea 33
Imaginea 34
Imaginea 35
Imaginea 36
Imaginea 37
Imaginea 38
Imaginea 39
Imaginea 40
Imaginea 41
lmaginea 42
Imaginea 43
Imaginea 44
Imaginea 45
-------------~----------'."'
Imaginea 46
Imaginea 47
Imaginea 48
Imaginea 49
DEC.IMA FIGURA.
Imaginea 50
Imaginea 51
Imaginea 52
Imaginea 53
r
~
:----~~----------
I .. _-I I
n"
- -----.-
-----,
I
I !
i ! I I \
I
I
Imaginea 54
Despre simbolistica mandalei
mentele de pe cercul exterior se deschid in schimb in afara, pentru a primi din afara.In procesul de individuatie, proiectiile originare se intorc in interior, adica ele sunt integrate iar in personalitate. Spre deosebire de imaginea 25, aici este integrat "sus" ~i"jos", ca ~i"masculinul" ~i "femininul", ca in hermafroditul a1chimic.
Imaginea 29 Aici centrul este simbolizat de 0 stea. Aceasta reprezentare foarte frecventa corespunde imaginilor precedente, in care soarele reprezinta mijlocul. ~i soarele este 0 stea, un nucleu stralucitor in oceanul cerului. Imaginea descrie aparitia sinelui ca stea din haos. Cele patru raze sunt subliniate de cele patru culori. Aceasta imagine este semnificativa prin faptul ca prezinta structura sinelui ca pe 0 ordine fata de haos.29 Autorul este aeela~i cu eel al imaginii 28 (reprodueere alb-negru).
Imaginea 30 Aceasta mandala, care provine de la 0 pacienta varstnica, este ~i ea clivata intr-un sus ~i un jos; sus cerul, jos marea, a~a cum indica liniiIe ondulate aurii de pe suprafa~a verde. Patru aripi orientate catre stanga incereuiese centrul, care e earaeterizat numai de euloarea portoealiu-ro~cata. Contrariile sunt ~i aici integrate ~i constituie probabil eauza rotatiei centrului.
Imaginea 31
0
luna aurie Mandala atipiea, bazandu-se pe numarul doi (dyas). ~i una argintie formeaza marginile de sus ~i de jos. Interiorul este eer albastru sus, iar jos ceva ea un zid negru, cu creneluri. Pe aeesta sta, in dreapta, in afara, un paun cu coada desfacuta, iar in stanga se afla un ou, probabil un ou de paun. Avand in vedere rolul important pe care 29 Zur PsycilOlogie ;;stliclzer Meditation
(paragr. 942).
}85
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
11joaca paunulln alchimie ~iimpreuna CU oul de paun ~iIn gnosticism, ne putem a~tepta ~i la minunea "cauda pavonis", ~i anume la aparitia "tuturor culorilor", la desfa~urarea ~i con~tientizarea intregului, 0 data ce a cazut zidul despartitor intunecat. (Compara cu aceasta imaginea 32.) Pacienta banuia ca oul s-ar putea sparge ~i din el ar putea ie~i ceva nou, poate un ~arpe. In alchimie, paunul este sinonim cu Phoenix-ul. o varianta a legendei pasarii Phoenix poveste~te ca pasarea Semenda s-ar arde pe sine, din cenu~a ei ar lua na~tere un vierme, din care apoi ar ie~i iar pasarea.
Imaginea 32 Aceasta imagine este 0 reproducere din Codex alchemicus Rhenovacensis al Bibliotecii Centrale din Zurich. Paunul reprezinta aici pasarea Phoenix, care iese renascuta din vapaie. 0 reprezentare asemanatoare se gase~te intr-un manuscris de la British Museum, numai ca acolo paunul se afla Inchis Intr-un vas de sticla, vas hermeticum, ca ~ihomunculusul. Paunul este 0 imagine veche a rena~terii ~i Invierii, pe care 0 gasim deseori ~ipe sarcofagele cre~tine. In vasul care se afla langa paun apar culorile caudei pavonis ca semn pentru faptul ca procesul de transform are se apropie de scop. In procesul alchimic, serpens mercurialis, dragonul, se transforma In acvila, paun, gansacullui Hermes sau Phoenix.3D
Imaginea 33 Aceasta imagine a fost desenata de un Miat de ppte ani, care provine dintr-o casatorie problematica. El a realizat un mare numar de desene ciculare de acest fel ~i le-a pus In jurul patului sau. Elle numea "iubitele" lui ~i nu voia sa se culce niciodata fara ele. De aici se poate recunoa~te ca imaginile "fermecate" funqioneaza pentru el in semnificatia lor originara, ca cercuri fermecate protectoare. 30 Pentru detalii vezi Psychologie rmd Alchemie (paragr. 334 ~i 404).
386
Despre simbolistica mandalei
Imaginea 34
o fetitii de 11 ani, ai ciirei piirinp se aflau in proces de divort, a desenat in acea perioadii, care i-a adus multe dificultiiti, mai multe imagini ce exprimau clar structura mandalei. $i aici imaginile, ca cercuri fermecate, trebuie sii impiedice intruziunea dificultiitilor ~iobstacolelor lumii exterioare in spatiul interior sufletesc. Ele reprezintii un fel de autoprotectie. Poate cii la fel cape Kilkhor, roata tibetanii a lumii (imaginea 3), se giisesc in aceastii imagine pe ambele piirti forme asemiiniitoare coarnelor, care apartin, conform experientei, diavolului, respectiv unui simbol teriomorf al acestuia. Lui ii apartin ~i ochii oblici, ingu~ti de dedesubt ~i cele douii linii mici care indicii nasul ~i gura. Aceasta inseamnii: in spatele mandalei se aflii diavolul. Ori "demonii" sunt acoperiti de imaginea fermecata puternicii ~i astfel sunt eliminati - ceea ce ar corespunde scopului mandalei - ori, ca in cazul rotii tibetane a lumii, lumea e prinsii in ghearele demonului m0rtii. In imaginea noastrii, diavolii doar se uitii din spatele marginii. Ce se intelege prin aceasta am viizut in alt caz: 0 pacientii cu talent artistic a produs 0 mandalii tetradicii tipicii, pe care a lipit-o pe 0 bucatii de hartie groasii. Pe spatele hartiei se giisea un cerc corespunziitor, in care erau reprezentate perversitiiti sexuale. Acest aspect de umbrii al mandalei reprezenta dezordinea ~i risipirea care trebuie ordonate, "haosul", care se ascundea in spatele sinelui ~i se ivea amenintiitor imediat cand procesul de individuatie se oprea, respectiv cand sinele nu se realizeazii ~i riimane de aceea incon~tient. Acest fragment de psihologie a fost reprezentat de alchimi~ti prin allor Mercurius duplex, care pe de 0 parte este mistagog ~ipsihopomp, iar pe de altii parte este dragon otriivitor, spirit riiu ~i"trickster". Imaginea 35 Desen al aceleia~i fete. In jurul soarelui se aflii un cerc cu motivele ochiului ~i Uroboros. Motivul polioftalmiei apare deseori in mandale individuale. (Vezi, de exemplu, imaginile 17 ~i 5 din capitolul precedent al acestui volum.) In Maitrayana-Bn:ihmana-Upanishad31, oul 31
[Sacred Books XV, vi, 8, p. 311.]
387
Arhetipurile
~i incan~tientul
calectiv
(Hiranyagarbha = germene de aur) este desemnat ca avand ,,0 mie de ochi". Ochii din mandala Inseamna pe de 0 parte tara Indoiala con~tiinta contemplativa, dar pe de alta parte trebuie luat In considerare faptul ca textele ca ~i imaginile atribuie ochii figurii mitice, de exemplu unui Anthropos, de la care porne~te privirea. Aceasta pare sa indice fascinatia care prin privirea fermecata atrage Intrucatva asupra sa atentia con~tiintei. (Campara In acest sens imaginile 38 ~i 39.)
lmaginea 36 Reprezentare a unui ora~ medieval cu ziduri ~i~anturi cu apa, strazi ~ibiserici ordonate dupa patru raze. Ora~ul interior este Inconjurat Inca o data de ziduri ~i ~anturi, asemenea ora~ului Imparatului din Peking. Cladirile se deschid toate catre centru, care e reprezentat de un castel cu acoperi~ auriu. El este de asemenea Inconjurat de un ~ant cu apa. In jurul castelului, solul e acoperit cu pliici negre ~i albe. Ele reprezinta contrariile, care sunt unite aici. Aceasta mandala provine de la un barbat de varsta mijlocie (compara imaginile 28 ~i 29). 0 asemenea imagine nu este straina simbolisticii biserice~ti. Ierusalimul ceresc din Revelatie este faarte cunoscut. $i lumea de reprezentari indiana cunaa~te ora~ul brahmanului de pe muntele lumii Meru.In Floarea de Aur32 se spune: "Cartea despre castelul galben zice: «In campul mare cat un tol al casei mare de un picior se poate ordona viata.» Casa mare de un picior este fata.In fata campul mare cat un to1:ce ar putea fi altceva decat inima cereasciF In mijlocul tolului Impatrit locuiqte minunatia.In sala purpurie a ora~ului de nefrit locuie~te zeul vitalitatii ~igolului extrem." Taoi~tii numesc acest centru "tara stramo~ilor sau castelul galben".
Imaginea 37 Imaginea provine de la desenatoarea imaginilar 11 ~i 30. Liica~ul germenelui este caracterizat aici ca un sugar Inchis Intr-o sfera care se }2 Edi\ia a daua, p. 102.
388
Despre simbolistica mandalei
rote~te. Cele patru "aripi" sunt colorate in cele patru culori de baza. Copilul corespunde lui Hiranyagarbha ~i homunculusului alchimi~tilor. Pe reprezentari de acest fel se bazeaza mitologemul despre "copilul divin"33.
Imaginea 38 Mandala in rotatie. Provine de la aceea~i desenatoare a imaginilor 21 ~i 23. Remarcabile sunt cele patru raze ale aripilor aurii fata de tria-
da de caini, care se urmaresc in jurul centrului. Ei intorc spatele acestuia ~i indica astfel ca centrul se afla pentru ei in incon~tient. Mandala contine - in mod neobi~nuit - un motiv triadic cu orientare catre stanga, pe cand cele patru raze sunt orientate catre dreapta. Acest lucru nu e deloc intampliitor. Cainii reprezinta con~tiinta (presimtire, miros) care vaneaza incon~tientul; cele patru aripi orientate catre dreapta semnifica mi~carea incon~tientului catre con~tiinta, ceea ce corespunde situatiei de atunci a pacientei. Este ca ~i cum cainii ar fi fascinati de centrul pe care nu 11pot vedea. Animalele par sa reprezinte con~tiinta fascinata. Imaginea contine mai sus-amintita proportia sesquitertia
(3:4).
Imaginea 39 Acela~i motiv ca mai inainte, dar reprezentat de iepuri. Este un ornament gotic de la Domul din Paderborn. Nu se poate recunoa~te aici un centru, de~i rotatia 11presupune.
Imaginea 40 Aceasta imagine provine de la 0 pacienta tanara. Ea contine de asemenea proportio sesquitertia, ~i astfel acea dilema cu care incepe Tima33 Cap. VI al acestui volum.
389
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
ios allui PLATON ~i care, cum am amintit deja, joaca in alchimie un rol deloc neglijabil ca axioma Mariei. Trebuie sa indic in aceasta privinta Simbolistica spiritului (Symbolik des Geistes), ~i anume in mod special comentariul meu la povestirea din Timaios din Incercarea unei interpretari psihologice a dogmei Trinitatii (Versuch einer psychologischen Deutung des Trinitatsdogmas).34 (Compara ~itextulla imaginea 3.)
Imaginea 41 Aceasta imagine provine de la 0 pacienta schizoida, tanara. Momentul patologic se reveleaza in "liniile intrerupte", respectiv in fenomenele de clivaj din centru. Formele ascutite, impungatoare ale liniilor intrerupte inseamna impulsuri rele, care ranesc, distructive, care pot impiedica sinteza personalitatii. Dar se pare cii structura regulata a imaginii dimprejur reu~e~te sa alunge fenomenele amenintatoare de clivaj din interior. Acesta a fost de altfel cazul in cursul ulterior al tratamentului ~i in evolutia mai tarzie a pacientei.
Imaginea 42 Mandala tulburata nevrotic. Imaginea a fost desenata de 0 pacienta tanara, necasatorita, intr-un timp foarte conflictual pentru ea. Ea se gasea intr-o dilema intre doi barbati. Marginea exterioara prezinta cele patru culori diferite. Centrul este dublat in mod straniu, ciici in spateIe stelei albastre in campul negru apare un foc, iar in dreapta rasare un soare strabatut de vase de sange. Steaua cu cinci raze indicii pentagrama pe care 0 reprezinta omu!, unde bratele, picioarele ~i capul apar ca avand valoare egala. Steaua cu cinci colturi inseamna, cum am amintit deja, omul doar-natural, pamantesc ~iincon~tient. Com para imaginile 26 ~i 27. Culoarea stelei este albastra, deci de 0 natura rece. SoareIe care rasare, dimpotriva, este galben ~i ro~u, deci are 0 culoare calda. Soarele insu~i (care aici seamana cu un galbenu~ de ou clocit) inseam34 Cap. IV al acestui volum.
390
Despre simbolistica mandalei
na de regula con~tiinta sau iluminare ~i ratiune. De aceea s-ar putea spune despre mandala ca pacientei ii incolte~te 0 lumina; ea se treze~te din stare a ei pana acum incon~tienta, care corespundea unei existente doar biologice ~irationale. (Rationalismul nu ascunde in nici un caz o con~tiinta superioara, ci doar una unilaterala!) Noua stare este caracterizata de ro~uJ sentimentului ~i de galbenul (aurul) intuitiei. De aceea este yorba de 0 deplasare a centrului personalitatii in regiunea mai calda a inimii ~i sentimentului, iar prin integrarea intuitiei ia na~tere 0 concePtie a totalitatii irationala, bazata pe presentiment.
Imaginea 43 Aceasta imagine provine de la 0 femeie de varsta mijlocie, care, tara a fi nevrotica, se ocupa de evolutia ei spirituala ~i folosea in acest scop "imaginatia activa". Din aceste incercari a luat na~tere reprezentarea na~terii unei noi atitudini, respectiv con~tiinte (ochi) din adandurile incon~tientului (mare). Aici ochiul are semnificatia de sine.
Imaginea 44 Aceasta este 0 reprezentare care se gase~te pe un mozaic roman din Mokhnin (Tunisia), de unde am preluat-o. Este yorba de un apotropaism impotriva deochiului.
Imaginea 45 Mandala a indienilor Navajo. Ei realizeaza printr-o munca de durata, meticuloasa asemenea mandale, din nisip colorat, in scopuri tamaduitoare. Este 0 parte a ritului a~a-numitului cantec al muntelui (Mountain Chant), care este interpretat pentru bolnavi. Deasupra centruJui se intinde intr-un arc !arg corpul zeitei curcubeului. Capu! patrat caracterizeaza zeitatea feminina, eel rotund pe cea masculina. Ordonarea celor patru perechi de zei pe bratele crucii sugereaza 0 svasti391
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
di orientata ditre dreapta. Acestei mi~diri ii corespund ~i cele patru zeitati masculine, care inchid svastica.
Imaginea 46 Imaginea reprezinta de asemenea 0 pictura in nisip a indienilor Navajo. Ea apaqine ceremoniei "Male Shooting Chant"35. Cele patru puncte cardinale sunt reprezentate prin cele patru capete incornorate in culori corespunzatoare punctelor cardinale.
Imaginea 47 Aici redau pentru comparatie 0 reprezentare a zeitei cere~ti egiptene, care se apleadi asemenea zeitei curcubeului deasupra "tarii" cu orizont rotund. In spatele mandalei sta (probabil) zeul aerului, asemanator demonului (imaginile 3 ~i 34). Jos, bratele adoratoare ale lui Ka, cu motivul ochiului, tin mandala, ceea ce ar putea insemna totalitatea "tarll""36 .
Imaginea 48 Aceasta imagine dintr-un manuscris allui HILDEGARDVONBINGENreprezinta pamantul inconjurat de ocean, aer ~icerul cu stele. Sfera pamanteascii din centru este impiirtitii in patruY JACOBBOHMEa prezentat in cartea sa Viertzig Fragen von der Seele o mandala (imaginea 3 din studiul precedent al acestui volum). Cercul contine 0 jumatate luminoasii ~iuna intunecatii, care stau spate in spa35 (Cmtec de tragere al barbatilor.) Datorez ambele desene doamnei MARGARET SCHEVILL. Imaginea 45 este 0 varianta a picturii in nisip publicate in: Psychologie ll11d AIc!Jemie (figura 110, p. 257). 36 Desenul mi-a fost adus din British Museum, Londra. Relieful insu~i se pare ca se gasqte in New York. 37 Lucca, Biblioteca governativa. Cod 1942, fol. 37r.
392
Despre simbolistica mandalei
te. Ele reprezinta contrariile ce nu pot fi unite. De aceea, inima care sta intre ele trebuie sa Ie uneasca. Aceasta reprezentare este de-a dreptul neobi§nuita, dar exprima in mod adecvat conflictul moral de nerezolvat din concepti a cre§tina. "Sufletul este un ochi / in etern: 0 parabola a eternitatii: 0 figura intreaga §i 0 imagine dupa primul principia, §i asemenea lui Dumnezeu Tatal dupa persoana Sa / dupa natura Sa eterna. Esenta §i fiinta lui (unde este singur pur in sine) este mai intai roata naturii / cu primele patru forme." In alt loc al aceluia§i studiu, BOHME spune: "Fiinta sufletului cu imagine a sa / este pe pam ant / intr-o floare frumoasa." Sau: sufletul este "un ochi de foc", "din eternul centro naturae", 0 "parabola a primului principia". Ca ochi "el prime§te lumina / la fel ca luna stralucirea de la soare, ... caci viata sufletului se origineaza in foc". In alt loc. "Sufletul se aseamana cu 0 sfera de foc / sau cu un ochi de foc. "38
Imaginile 49 §i 50 Imaginea 49 este interesanta in masura in care lasa clar sa se vada in ce relatie se afla cu autorul ei. Desenatoarea (aceea§i ca la imaginea 42) are 0 problema cu umbra. Figura feminina din imagine reprezinta umbra ei, partea ei intunecata, htonica. Ea sta in fata unei roti cu patru spite §i formeaza cu aceasta 0 mandala cu opt raze. Din capul ei rasar patru §erpi39, care exprima natura tetradica a con§tiintei; dar eiin acord cu caracterul demonic al imaginii - fac aceasta in sens rau §i nefast, caci reprezinta ganduri rele §i distructive. lntreaga figura e acoperita de flacari, care emana 0 lumina orbitoare. Ea este ca un demon al focului, "salamandra", reprezentarea medievala a unui spiridu§ de foc. Focul exprima un proces de transformare intens. De aceea prima materia care trebuie transformata este reprezentata in alchimie prin salamandra in foc, a§a cum arata imaginea 50.40 Sulita sau sageata exprima, in mod exagerat, "direqia". Ea arata din mijlocul capului in sus. 38 "Ochiul intors", pp. 16] ~imm. 39 Cf. in acest sens cei patru ~erpi din jumatatea htonica (umbra) a mandalei din imaginea 9 cu lucrarea precedenta din acest volum. 40 Figura X din figurile lui LAMBSPRINCK din 1677 in Musaeum henneticum (p. 361).
393
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Tot ce e mistuit de foc se ridica, spre liica§urile zeilor. Dragonul care straluce§te in foc se volatilizeaza. Din chinul focului ia na§tere iluminarea. Imaginea lasa sa se banuiasca ceva despre fundalul procesului de transformare. Ea descrie evident 0 stare de chin, care aminte§te pe de o parte de crucificare, pe de alta parte de ixionul impletit pe roata. De aici e evident ca individua~ia, respectiv totalizarea, nu este nici un summum bonum, nici un summum desideratum, ci reprezinta suportarea dureroasa a unirii contrariilor. Aceasta este semnifica~ia crucii in cere. De aceea crucea are efect apotropaic, pentru ca, tinuta in fata raului, ii arata acestuia ca este deja indus §i de aceea_§i-a pierdut efectul distrugator.
Imaginea 51 Dintr-o problematica asemanatoare a unei paciente de 60 de ani a reie§it aceasta imagine: un demon de foc plute§te in noapte catre 0 stea, pentru a trece acolo dintr-o stare haotica intr-una ordonata. Steaua reprezinta totalitatea transcendenta. Demonul corespunde animusu/ui, care, ca §i anima, mijloce\>te legiitura dintre con§tiinta \>iincon§tient. Imaginea aminte\>te de simbolistica antica, de exemplu de PLUTARH41: sufletul este numai in parte in corp, iar in parte este in afarii, plute\>te deasupra omului ca 0 stea §i reprezinta geniul sau. Aceea§i conceptie se gase§te §i la alchimi§ti.
Imaginea 52 Aceasta imagine provine de la aceea\>ipacienta care a produs imaginea 51. Ea reprezinta fliicari din care iese plutind in sus un suflet. Acela§i motiv se repeta in imaginea 53. Se gase§te - §i anume cu aceea§i semnificatie - \>iin Codex Alchemicus Rhenovacensis (secolul al XV-lea) din Biblioteca Central a din Zurich (imaginea 54). Animae ("sufletele") ale materiei prime calcinate in foc scapa (ca aburi) sub 41
De genio Sacra tis. cap. xxii «(j/Jer den Diil1l0l1 des sokrates,
394
p. 195).
Despre simbolistica mandalei
forma figurilor umane copilare~ti (homunculi). In foc se afla dragonul care se transform a, forma htonica a animei mundi.
lmaginile 53 ~i 54 Trebuie sa observ ~i aici ca nu numai pacienta nu avea nici 0 cuno~tinta despre alchimie, dar pe atunci nici eu nu cuno~team materialul imagistic alchimic. Aceasta coincidenta, oridt de frapanta, nu inseamna deloc ceva neobi~nuit, caci marea problema ~ipreocupare a alchimiei filosofice este aceea~i care sta la baza psihologiei incon~tientului, ~ianume individuatia, adica integrarea sinelui. Cauze asemanatoare au ceteris paribus acelea~i efecte, ~iacelea~i situatii psihologice se folosesc de acelea~i expresii simbolice, care la randullor se bazeaza pe fonduri arhetipale, a~a cum am aratat-o pentru alchimie.
REZUMAT Sper ca am reu~it sa mijlocesc cititorului, prin aceasta serie de imagini,o idee despre simbolistica mandalei. Desigur ca prin prezentariIe mele nu am urmarit dedt sa dau 0 orientare superficiala materialului empiric care sta la baza cercetarii comparate. Am indicat anumite paralele, care ar putea duce la vii to are cercetari comparate etnologice ~i istorice, dar am renuntat in acest cadru la 0 prezentare com pleta ~i temeinica, pentru ca in acest scop ar fi trebuit sa merg mult mai departe. Despre semnificatia funqionala a mandalei nu trebuie sa spun aici multe cuvinte. Am tratat aceasta tema deja de dteva ori. Mai mult, cu ceva fier se poate banui, in aceste imagini pictate cu multa dragoste, dqi cu maini neindemanatice, care este sensul adanc pe care autorul a incercat sa-l puna in ele ~isa-l exprime. Ele sunt in sens indian yantras, adica instrumente de meditatie, de scufundare, de concentrare ~i de realizare a experientelor interioare, a~a cum am aratat in comentariulla Floarea de Aur. In acela~i timp, ele folosesc la stabilirea ordinii interioa395
Arhetipurile
~i incon~tientuJ colectiv
re ~i de aceea se gasesc deseori, cand apar in serii de imagini, nemijlocit dupa stari haotice, dezordonate, conflictuale ~i anxioase. De aceea ele exprima idee a refugiului sigur, a impiicarii interioare ~ia totalitatii. A~ putea sa arat inca multe alte imagini, din diferite regiuni ale lumii, ~i am fi surprin~i sa vedem cum aceste simboluri provin din acelea~i legitati de baza, a~a cum se observa la mandalele individuale. Luand in considerare faptul ca in toate cazurile demonstrate aici se afla fenomene noi neinfluentate, trebuie sa tragem concluzia ca dincolo de con~tiinta trebuie sa fie prezenta 0 dispozitie incon~tienta individului cu 0 raspandire a~a-zis universala, 0 dispozitie care produce in toate timpurile ~i locurile in principiu acelea~i simboluri sau cel putin uneIe foarte asemanatoare. Cum aceasta dispozitie este de regula incon~tienta individului, am desemnat-o drept incon~tient colectiv ~i postulez ca baza a produselor simbolice ale acestuia existenta imaginilor originare, a arhetipurilor. Nu trebuie sa adaug ca identitatea continuturilor incon~tiente individuale cu cele ale paralelelor etnice se exprima nu doar in figurarea imagistica, ci ~i in sens. Cunoa~terea originii comune a simbolisticii preformate incon~tient ne devenise inaccesibila. Pentru a 0 aduce din nou la lumina, trebuie sa citim texte vechi ~i sa cercetam culturi vechi, ca sa gasim acolo sensuI ~i intelegerea a ceea ce astazi pacientii no~tri ne spun despre evolutia lor sufleteasca. Daca mergem ceva mai adanc de suprafata sufletului, dam de straturi istorice care nu sunt in intregime inerte, ci traiesc ~iactioneaza mai departe in fiecare om, ~i anume intr-o masura despre care, dupa stadiul cunoa~terii noastre de astazi, probabil ca nu reu~im sa ne facem 0 imagine corecta.
XIII
MANDALE
[Scrisa pentru: Du. Sclzweizerische MOIwtssclzrift XV / 4 (Zurich, aprilie 1955) pp. 16 ~i 21, datat "ianuarie 1955". Numarul a fost dedicat adunarilor Eranos din Ascona ~i operei lui C. G. JUNG. Articolul era ilustrat cu reproduceri de mandale.]
MANDALE
Cuvantul sanscrit mandala 1nseamna "cerc" 1n sens general. In domeniul obiceiurilor religioase ~i 1n psihologie el desemneaza imagini circulare, care sunt desenate, pictate, sculptate sau dansate. Figuri plastice de acest fel exista 1n budismul tibetan, iar ca figuri de dans se gasesc 1n imaginile circulare ale manastirilor de dervi~i. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan 1n vise, 1n anumite stari conflictuale ~i 1n schizofrenie. Foarte frecvent ele contin 0 patrime sau un multiplu de patru sub forma crucii sau a stelei sau a unui patrat, octogon etc. In alchimie acest motiv se gase~te 1n forma "quadratura circuli". In budismul tibetan figurii Ii revine semnificatia unui instrument de cult (yantra), care trebuie sa sprijine meditatia ~i concentrarea. Ceva asemanator semnifica ea ~i 1n alchimie, ciici acolo reprezinta compunerea a patru elemente separate. Aparitia ei spontana la indivizi moderni permite cercetarii psihologice explorarea sensului sau functional. De regula, mandala apare 1n stari de disociatie sau dezorientare psihicii, de exemplu la copii 1ntre 8 ~i 11 ani, ai ciiror parinti se afla 1n divort, sau la adulti care sunt confruntati, ca 0 consecinta a nevrozei ~i a tratamentului ei, cu problematica contrariilor naturii umane, ~i astfel sunt dezorientati, sau la schizofreni, a ciiror imagine despre lume a ajuns haoticii din cauza intruziunii continuturilor incon~tiente neintelese. In astfel de cazuri se vede clar cum ordinea severa a unui asemenea cerc compenseaza dezordinea ~i ratiicirea starii psihice, ~i anume prin faptul cii se construie~te un punct central, spre care se ordoneaza totul, sau 0 ordonare concentricii a multiplului ne399
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
ordonat, a opusului ~i a ceea ce e de neunit. Este yorba aici evident de a incercare de autovindecare a naturii, care provine nu dintr-o consideratie con~tienta, ci dintr-un impuls instinctiv. Pentru aceasta se folose~te, a~a cum arata cercetarea comparata, a schema fundamentala, un a~a-numit arhetip, care apare ca sa zicem a~a pretutindeni ~i care nu-~i datoreaza existenta individuala exclusiv traditiei, la fel de putin cum instinctele au nevoie de 0 asemenea mijlocire. Ele ii sunt date fiecarui individ nou-nascut ~i apartin bagajului inalienabil al acelor proprietati care caracterizeaza 0 specie. Ceea ce desemneaza psihologia ca arhetip nu este altceva decat un aspect formal al instinctului care apare frecvent ~ide asemenea este dat a priori ca ~i acesta. Astfel, gasim 0 coincidenta de principiu, in ciuda diferentelor exterioare, la toate mandalele, ~i indiferent de provenienta lor temporala ~i spatiala. "Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetip ale care stau la baza formarii multora dintre visele ~i fantasmele noastre. Dar ea iese in evidenta mai ales prin faptul ca apartine ~i celor mai importante din punct de vedere funqional. Ea poate fi desemnata tocmai ca arhetip al totalitiitii. Datorita acestei semnificatii, "patrimea este unitate", este schema imaginilor divine, a~a cum arata viziunile lui Ezechiel, Daniel ~i Enoch I, la fel ~i reprezentarile lui Horus cu cei patru fii ai sai. Ace~tia din urma indica a diferentiere interesanta, caci exista ocazional reprezentari in care trei dintre fii au capete de animal, ~i numai unul are cap de am; lor Ie corespund viziunile veterotestamentare ~i chiar ~i emblemele serafimilor transferate evangheli~tilor ~i - last not least - insa~i natura Evangheliilor: trei sinoptice ~iuna gnostica. Trebuie sa mai observ in acest sens ca de la povestirea-cadru a platonicului Timaios ("Unu, doi, trei; dar unde a ram as al patrulea ... dragul meu Timaios?")2 ~i pfma la cabirii din Faust II motivullui patru ca trei ~i unu a constituit a preocupare mereu prezenta a alchimiei. Semnificatia adanca a cuaternitatii (patrimii) cu procesul ei propriu, secular, de diferentiere, care se reveleaza ~i in cele mai recente 1
2
Ezechiell, 5 ~i urill.; Daniel 7, 1 ~i urm.; Cartea lili Enoch 22, 2 ~i urm. (KAUTZSCH, Apokryphen ul1d Pseudoepigraphen des Alten TeStl/mel1ts, pp. 251 ~i urm.), 87, 2 ~i urm. (p. 290). Timaios, p. 2.
400
Mandale
dezvoltari ale simbolului cre~tin3, ar putea explica de ce "Du" a ales tocmai arhetipul totalitatii ca exemplu al formarii simbolurilor. La fel cum acest simbol are 0 pozitie centrala in documentele istorice, ~i individualii revine 0 semnificatie cople~itoare. Mandalele individuale sunt, cum era de a~teptat, de 0 mare diversitate. Majoritatea lor covar~itoare sunt caracterizate de cerc ~i patrime. Dar exista ocazional ~i unele care au cifra trei sau cinci, pentru care exista motive intemeiate. In timp ce mandalele de cult au de obicei un anumit stil ~i un numar limitat de motive specifice ca continut, mandalele individuale se folosesc de un continut a~a-zis nelimitat de motive ~i aluzii simbolice, din care nu e greu de vazut ca ele incearca sa exprime fie totalitatea individului in trairea sa interioara sau exterioara, fie punctul de referinta esential, interior al acestuia. Obiectullor este sinele, in opozitie cu eul, care este doar punctul de referinta al con~tiintei, in timp ce sinele contine in sine totalitatea psihicului, ~i anume con~tientul ~i incon~tientul. De aceea nu rareori mandala prezinta 0 anumita impartire intr-o jumatate luminoasa ~iuna intunecata, cu simbolurile specifice. Un exemplu istoric de acest fel este mandala lui JACOB BOHME, care se gase~te in tratatul sau Patruzeci de intrebc'iri despre suflet (Viertzig Fragen von der Seele). Ea este in acela~i timp 0 imagine a lui Dumnezeu. Acest lucru nu e intamplator, caci filosofia indiana, care a conturat in mod special ideea sinelui, a lui atman sau purusha, nu face 0 deosebire principiala intre esenta umana ~i cea divina. In mod corespunzator, ~i in mandala occidentala scintilla, scanteia sufletului, esenta intima, divina a omului, este caracterizata prin simboluri care ar putea la fel de bine sa desemneze 0 imagine a lui Dumnezeu, ~i anume imaginea divinitatii desfa~urate in lume, in natura ~i in om. Faptul ca asemenea imagini au, in anumite conditii, efecte terapeutice considerabile asupra autorilor lor este stabilit empiric ~i poate fi u~or inteles, caci ele reprezinta incercari temerare de alaturare a unor contrarii aparent neunificabile ~i de construire de punti intre separari aparent lipsite de speranta. Chiar ~i0 incercare simpla in aceasta direcVestire a dogmei ina!\iirii trupe~ti a Mariei la eer, innoiembrie 1950. Cf. ell aeeasta PSYc!lOlogie WId Religioll, paragr. 119 ~i urm.; \fersuch eiller pSYc!lOlogischen Deutung des Trillitiitsdog171os, paragr. 251 ~i urm.; At1lwort auf Hiob, paragr. 248 ~i mm. 401
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
tie pare sa aiba efecte tamaduitoare, flre~te numai atunci cfmd apare spontan. De la 0 repetare artificiala sau de la 0 imitatie intentionata a unor asemenea imagini nu trebuie a~teptat nimic. (0 serie de mandaIe individuale se gase~te In volumul meu Gestaltungen des Unbewufiten4.)
4
CapitoJeJe XI ~i XII ale acestui voJum.
402
BIBLIOGRAFIE
Coleqii de tratate alchimice de diferiti autori ARS CHEMICA, quod sit licita exercentibus, probationes doctissimorum iurisconsultorum. StrafSburg 1566. I Septem tractatus seu capitula Hermetis Trismegisti, aurei (pp.7-31): Tractarus aureus. ARTIS AURIFERAE, quam chemiam vocant etc. Volumul2 Basel 1593. Volumul I I Allegoriae super librum Turbae (pp.139-145) II Aurora consurgens: quae dicitur aurea hora (pp.185- 246; doar partea II) III Rosinus ad Sarratantam episcopum (pp. 277319) IV Liber secretorum alchemiae compositus per Calid filium Iazichi (pp. 325-351) V Tractatus Aristotelis de practica lapidis philosophici (pp. 361-373) VI Rachaidibi, Veradiani, Rhodiani, et Kanidis philosophorum regis Persarum: De materia philosophici lapidis, acutissime colloquentium fragmenturn (pp. 397-404) VII Liber de arte chimica incerti authoris (pp. 575631) Volumul II VIII Rosarium philosophorum (pp. 204-384; contine 0 a doua editie a Visio Arislei, pp. 246 ~iurm. 0 alta editie a Artis auriferae, citata ocazionalln acest volum, a aparut in 1572 in Basel ~i contine Tractatus aureus, pp. 641 ~i urm.)
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
BIBLIOTHECA CHEMICA CURIOSA seu rerum ad alchemiam pertinentium thesaurus instructissimus. Editor Johannes Jacobus Mangetus. Volumul 2. Geneva 1702. Volumul I I Hermes Trismegistus: Tractatus aureus de lapidis physici secreta (pp. 400-445) II Morienus: Liber de compositione alchemiae (pp.509-519) Volumul II III Sendivogius: Epistola XIII (p. 496) MUSAEUM HERMETICUM reformatum et amplificatum. Frankfurt 1678. Lambsprinck: De lap ide philosophico (pp. 337372) THEATRUM CHEMICUM, praecipuos selectorum auctorum tractatus ... continens. Volumurile I-III Ursel1602; Volumul IV StraSburg 1613; Volumul V 1622; Volumul VI 1661. Volumul I Dorneus: Speculativa philosophia, gradus septem vel decem continens (pp. 255-310) II Dorneus: De tenebris contra naturam et vita III Volumul II Volumul IV
Volumul V
IV V
brevi (pp.518-535) Dorneus: De transmutatione metallorum (pp. 563-646) Dee: Monas hieroglyphica (pp. 218-243) Hermetis Trismegisti Tractatus vere aureus de lapidis philosophici secreta (pp. 672-797): Tractatus aureus
VI
David Lagneus: Harmonia seu Consensus philosophorum chemicorum (pp. 813-903): Harmonia chemica
VII
Mennens: De aureo vellere ... libri tres (pp. 267470) Vigenerus (Blaise de Vigenere): Tractatus de igne et sale (pp.1-139)
Volumul VI VIII
404
Bibliografie
A. Bibliografie generala
ABRAHAMELEAZAR(Abraham Ie Jui£): Uraltes chymisches Werk. A doua editie Leipzig, 1760. ABRAHAM,Karl: Traum und Mythus. Eine Studie zur Volkerpsychologie. (Schriften zur angewandten Seelenkunde IV/4) Leipzig si Wien 1909. Adumbratio Kabbalae Christianae, id est, Syncatabasis Hebraizans, sive brevis applicatio doctrinae Hebraeorum cabbalisticae ad dogmata novi F~deris usw. Frankfurt a. M. 1634. AELIAN(Claudius Aelianus): De natura animalium libri XVII. Volumul 2 Leipzig 1864/66. AGRICOLA,Gregor: De animantibus subterraneis. Basel 1549. ALDROYANDUS,Ulysses (Ulisse Aldrovandi): Dendrologiae naturalis scilicet arborum historiae libri. Frankfurt 1671. Allegoriae sapientum supra librum Turbac. Vezi (A) AURIFERAE, I Amitayur-dhyana-Sutra in: Buddhist Mahayana-Sutras, partea II. Traducere de Max Muller ~i Jungjiro Takakusu. (Sacred Books of the East 49) Oxford 1894. APTOWITZER,Victor: Arabisch-judische Schopfungstheorien. In: Hebrew Union College Annual VI (Cincinnati 1929), pp. 205-246. Apokryphen, Neutestamentliche. Editate de Edgar Hennecke ~i altii. A doua editie Tubingen 1924. (ApULEIUS):Lucii Apulei Madaurensis Platonici philosophi opera. Volumul I: Metamorphoseos sive De asino aureo. Altenburg 1778. Germana: Die Metamorphosen oder Der goldene Ese!. Traducere de August Rode ~i Hanns Floerke. Munchen ~i Leipzig 1909. ARISLEUS:vezi Visio Arislei. (A) ARTISAURIFERAE,VIII. AUGUSTINUS(S. Aurelius Augustinus): Opera omnia. Opera et studio monachorum ordinis S. Benedicti e congregatione S. Mauri. 11 volume Paris 1836-1838. - Confessionum libri tredecim. Tom. I (co!. 132-410). - De diversis quaestionibus LXXXIII liber unus. Tom. VI [co!. 49 (tot textul co!. 25-138)]. Aurea hora: vezi Aurora consurgens. 4°5
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Aurora consurgens: vezi (A) ARTISAURIFERAE,II. AVALON,Arthur (editor, pseudonim pentru Sir John WOODROFFE): The Serpent Power. .. Two works on Tantrik Yoga, translated from the Sanskrit. London 1919. - vezi ~iWOODROFFE. BACON,Josephine Daskam: In theBorder Country. New York 1919. BANDELIER,Adolph Francis Alphonse: The Delight Makers. New York 1890. A doua editie 1918. BARLACH,Ernst: Der tote Tag. Drama in Rinf Akten. Berlin 1912. Baruch-Apokalypse: vezi RIESSLER. BAUMGARTNER, Matthias: Die Philosophie des Alanus de Insulis. 1m Zusammenhange mit den Anschauungen des 12. Jahrhunderts dargestellt. (Beitrage zur Philosophie des Mittelalters. Texte und Untersuchungen, II/4) Munster 1896. BAYNES,Herbert G.: Mythology of the Soul. London 1940. BENOIT,Pierre: L'Atlantide. Roman. Paris 1919. BERNOULLI,Rudolf: Zur Symbolik geometrischer Figuren und Zahlen. In: Eranos-Jahrbuch 1934 (Zurich 1935) pp. 369-415. BERTHELOTMarcelin: La Chimie au moyen age. 3 volume (Histoire des Sciences) Paris 1893. - Collection des anciens alchimistes grecs. Paris 1887/88. BIN GORlON, Micha Joseph (Pseudonym fUr Micha Joseph BERDYCZEWKI):vezi Born Judas. BLANKE, Fritz: Bruder Klaus von Flue. Seine innere Geschichte. (Zwingli Bucherei 55) Zurich 1948. BLOCK,Raymond de: Euhemere, son livre et sa doctrine. (Dissertation Universitat Liittich) Mons 1876. BOHME,Jacob: Des gottseligen, hocherleuchteten J'B' Teutonici Philosophi aIle Theosophischen Schriften. 3 volume Amsterdam 1682. De signatura rerum. Das ist: Von der Geburt und Bezeichnung aller Wessen. (Drey Principia). Beschreibung der drey Principien gottliches Wesens. Hohe und tiefe Grunde von dem dreyfachen Leben des Menschen. -
Tabulae principiorum. 406
Bibliografie
(Quaestiones theosophicae) Theosophische Fragen in Betrachtung gattlicher Offenbarung. - Viertzig Fragen von der Seelen Verstand, Essentz, Wesen, Natur und Eigenschafft, was sie von Ewigkeit in Ewigkeit sey. Verfasset von Dr. Bathasar Walter, Liebhaber der grofSen Geheimnussen, und beantwortet durch J' B'. Das umbgewandte. (anexa vol. II) Vom himmlischen und irdischen Mysterium. Aurora, oder MorgenrOthe im Aufgang. Samtliche Werke Neuautlage Stuttgart 1835 vol. 1. Born Judas, Der. Legenden, Marchen und Erzahlungen. Gesammelt von M.J. bin Gorion. 6 vol. A doua editie. Leipzig 1916-1923. Vol. III (1919): Maren und Lehren. BOUCHELECLERCQ,August: L'Astrologie grecque. Paris 1899. BussET, Wilhelm: Hauptprobleme der Gnosis. (Forschungen zur Religion und Literatur des Alten und Neuen Testaments X) Gattingen 1907. BozzANo, Ernesto: Populi primitivi e manifestazioni supernormali.Verona 1941. Germana: Obersinnliche Erscheinungen bei den Naturvalkern. BUDGE,E. A. Wallis: The Gods of the Egyptians or Studies in Egyptian Mythology. 2 vol. London 1911. BULTMANN,Rudolf: vezi BURL BURl, E: Theologie und Philosophie. In: Theologische Zeitschrift VIII (Basel 1952) pp.1l6-134. CAESARIUSHEISTERBACENSIS(Casarius von Heisterbach): Dialogus miraculorum. Editat de Josephus Strange. Kaln, Bonn ~i Brussel 1851. Calidis liber secretorum: vezi (A) ARTISAURIFERAE,IV Cartea Tibetana a Mortilor. Din editia engleza a Lama Kazi Dawa Samdup. Editor W. T. Evans-Wentz. Cu comentariul psihologic allui e.G. Jung. Zurich und Leipzig 1936. CAUSSINUS,Nicolaus: De symbolica Aegyptiorum sapientia. Kaln 1623. Impreuna cu: - Polyhistor symbolicus. Kaln 1623. 407
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
CELLINI,Benvenuto: Leben des B' C', Florentinischen Goldschmieds und Bildhaures, yon ihm selbst geschrieben, iibersetzt und mit einem Anhange herausgegeben yon Goethe. Partea I ~iII, Tiibingen 1803. CHANTEPIEDE LA SAUSSAYE: vezi Lehrbuch der Religionsgeschichte. CHARLES,Robert Henry editor: The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testament in English. 2 vol. Oxford 1913. CICERO(Marcus Tullius): De natura deorum: Academica. With an English text by H. Rackham. (Loeb Classical Library) London and New York 1933. (CLEMENSVON ALEXANDRIEN) Des C' yon Alexandreia Teppiche wissenschaftlicher Darlegungen entsprechend der wahren Philosophie (Stromateis) Cartea V (Opere IV). Aus dem Griechischen iibersetzt yon Otto SUihlin. (Bibliothek der Kirchenvater, 2. Reihe XIX) Miinchen 1937. Codex Alchemicus Rhenovacensis (secoluI15). Zentralbibliothek, Ziirich. CRAWLEY,Alfred Ernest: The Idea of the Soul. London 1909. CUMONT,Franz: Textes et monuments figures relatifs aux mysteres de Mithra. 2 vol. BriisseI1896/99. CUSTANCE,John: Wisdom, Madness and Folly. The Philosophy of a Lunatic. Pellegrini and Cudahy, New York 1952. Germana: Weisheit und Wahn. Mit einer Einleitung yon e.G. Jung. Rascher, Ziirich 1954. C;:vetac;:vatara-Upanishad:vezi DEussEN, Paul: Sechzig Upanishad's des Veda. DAUDET,Leon: L'Heredo. Essai sur Ie drame interieur, Paris 1916. DEE, John: vezi (A) THEATRuMCHEMICUM,IV. DE GUBERNATIS,Angelo: vezi: GUBERNATIS. DE JONG,K.H.E.: Das antike Mysterienwesen in religionsgeschichtlicher, ethnologischer und psyhoIogischer Beleuchtung. Leiden 1909. DELACOTTE,Joseph: Guillaume de Digulleville (poete normand): Trois romans-poemes du XIVe siecle. Les pelerinages et la divine comedie. 2 vol. Leipzig 1906/15. DELATTE,Louis: Textes latins et vieux franc;:aisrelatifs aux Cyranides. (Bibliotheque de la Faculte de Philosophie et Lettres de l'Universite de Liege CXIlI) Liittich 1942. 408
Bibliografie
DEUSSEN,Paul: Sechzig Upanishad's des Veda. Aus dem Sanskrit ubersetzt und mit Einleitungen und Anmerkungen versehen. A treia editie Leipzig 1938. - vezi Geheimlehre, Die, des Veda. DIELS, Hermann: Die Fragmente der Vorsokratiker griechish und deutsch. 2 vo!. A treia editie Berlin 1912. DIETERICH,Albert: Eine Mithrasliturgie. A doua editie. Leipzig ~iWien 1910. DIONYSIUSAEROPAGITA:De coelesti hierarchia. In: Migne, Patrologia Greco-Latina III co!. 119-320. - De divinis nominibus. In: Migne, Patrologia G-L. III co!. 595. DORN, Gerardus: vezi (A) THEATRUMCHEMICUM,I-III. Du CANGE,Charles: Glossarium ad scriptores mediae et infimae latinitatis. 6 vo!. Paris 1733-1736. DUCHESNE,Louis: Origines du culte chretien. Etude sur la liturgie latine avant Charlemagne. A cincea editie. Paris 1925. ECKHART,Meister: vezi Mystiker, Deutsche. Edda, Die. Gotterlieder und Heldenlieder. Aus dem Altnordischen von Hans von Wolzogen. Leipzig EISLER,Robert: Weltenmantel und Himmelszelt. Religionsgeschichtliche Untersuchungen zur Urgeschichte des antiken Weltbildes. 2 va!. Munchen 1910. ELEAZAR,ABRAHAM:vezi ABRAHAMELEAZAR. EUADE, Mircea: Le Chamanisme et les techniques archa'iques de l'extase. (Bibliotheque scientifique) Payot, Paris 1951. ERMAN,Adolf: A Handbook of Egyptian Religion. London 1907. - Die Religion der Agypter. Ihr Werden und Vergehen in vier Jahrtausenden. Berlin. ~i Leipzig 1934. ERSKINE,John: The Privete Life of Helen of Troy. A ~aptea editie. London 1926. EVANSWENTZ, E.Y.:vezi Tibetanische Totenbuch, Das. FECHNER,Gustav Theodor: Elemente der Psychophysik. A doua editie. 2 vo!. Leipzig 1889. FENDT,Leonard: Gnostische Mysterien. Munchen 1922. 409
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Festschrift Albert Oeri zum 21. September 1945. (Titlu: Umkreis und Weite. Contine e.G. JUNG,Das Ratsel von Bologna (pp. 265-279). Basler Berichtshaus, Basel 1945. FICINUS,Marsilius: Auctores Platonici. Venedig 1497. FIERZ-DAVID,Linda: Der Liebestraum des Poliphilo. Ein Beitrag zur Psychologie der Renaissance und der Moderne. Rhein-Verlag, Zurich 1947. hAMMEL, Nicholas: siehe ORANDUS. FLOURNOY,Thedore: Des 1ndes a la planete Mars. Etude sur un cas de somnambulisme avec glossolalie. A treia editie. Paris ~i Geneva 1900. - Nouvelles observations sur un cas de somnambulisme avec glossolalie. In: Archives de Psychologie I (Geneva 1902), pp. 101255. FOUCART,Paul: Les Mysteres d'Eleusis. Paris 1914. FREUD,Sigmund: Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci. (Schriften zur angewandten SeelenkundeVIl) Leipzig ~iWien 1910. Psychoanalytische Bemerkungen uber einen autobiographisch beschriebenen Fall van Paranoia (Dementia paranoides). In: Jahrbuch fur psychoanaltysche
und psychopathologische
Forscbun-
gen III (Leipzig ~i Wien 1911 ) pp. 9-68 (Adaos: "P. Schreber:
Denkwurdigkeiten Nervenkranken", pp. 588-590 des gleichen Bandes). Die Traumdeutung. Leipzig ~iWien 1900. FROBENIUS,Leo: Schicksalskunde. (Schriften zur Schicksalskunde V) Weimar 1938. GARBE,Richard: Die Samkhya-Philosophie. Eine Darstellung des indischen Rationalismus. A doua editie. Leipzig 1917. Geheimlehre, Die, des Veda. Ausgewahtle Texte der Upanishad's. Traducere din sanscritii de Paul Deussen. A treia editie. Leipzig 1909. GESSMANN,Gustav Wilhelm: Die Geheimsymbole der Alchymie, Arzneikunde und Astrologie des Mittelalters. Eine Zusammenstellung der von den Mystikern und Alchemisten gebrauchten geheimen Zeichenschrift, nebst einem kurzgefaBten geheimwissenschaftlichen Lexikon. A doua editie. Berlin 1922. 410
Bibliografie
GLAUBER,Johann Rudolf: Tractatus de natura salium oder Ausfurliche Beschreibung deren bekannten Salien usw. Amsterdam 1658. GOETHE,Johann Wolfgang von: Werke. Vollstandige Ausgabe letzter Hand. 31 vol. Cotta, Stuttgart 1827-1834. - Faust. Gesamtausgabe Insel, Leipzig 1942. - Siehe CELLINI. GOETZ,Bruno: Das Reich ohne Raum. Potsdam 1919. Universtlimmelte Neuausgabe See-Verlag, Konstanz 1925. GRIMM,Fratii: vezi Marchen. GUBERNATIS, Angelo de: Die Thiere in der indogermanischen My thologie. Traducere. 2 parti. Leipzig 1874. GUILLAUMEDE DIGULLEVILLE: vezi DELACOTTE. HAGGARD,Henry Rider: She. A History of Adventure. London 1887 - Ayesha: The Return of She. London 1905. - Wisdom's Daughter. London 1923. Handworterbuch des deutschen Aberglaubens. Editat de Hanns Bachtold-Staubli ~i altii, 10 vol. Berlin 1927-1942. HARDING,Esther: Das Geheimnis der Seele. Ursprung und Ziel der psychischen Energie. Traducere. Cuvant lnainte de e.G. JUNG. Rhein -Verlag, Zurich 1948. HENNEcKE,Edgar: vezi Apokryphen, Neutestamentliche. HERMESTRISMEGISTOS: vezi (A) THEATRUMCHEMICUM,IV/V. Hermetica. The ancient Greek and Latin writings which contain religious or philosophic teachings ascribed to Hermes Trismegistus. Editat de Walter Scott. 4 vol. Oxford 1934-1936. HIERONYMUS(Sfantul): Epistola II ad Theodosium et caeteros anachoretas. In: Opera Ill, Epistolarum pars 1. Editat de Isidor Hilberg. (Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum LIV) Wien ~i Leipzig 1910. HILDEGARDVON BINGEN:Liber divinorum operum. Codex 1942, Biblioteca governativa, Lucca. HIPPOLYTUS:Elenchos (= Refutatio omnium haeresium). Editat de Paul Wendland. (Die griechischen christlichen Schriftsteller der ersten drei Jahrhunderte) Leipzig 1906. Hirte des Hermas: vezi REITZENSTEIN. 411
I
Arhetipurile
~iincon~tientul
colectiv
HOFFMANN,E.T.A.: Die Elixiere des Teufels. Nachgelassene Papiere des Bruders Medardus, eines Kapuziners. Berlin-Leipzig 1908. HOLDERLlN,Friedrich: Opere complete. Insel, Leipzig - Gesammelte Werke. 3 vol. Jena 1909. HOLLAND US,Ioannis Isaacus: Opera mineralia, sive de lapide philosophico, omnia, duobus libris comprehensa. Middelburg 1600. (HOMERJHomer's Werke von Johann Heinrich Voss. vol. I: Bias. vol. II: Odysee. Stuttgard ~i Tubingen 1842. HONORIUSVON AUTUN:Expositio in Cantica canticorum. In: Migne, Patrologia Latina CLXXII col. 347-496. HORNEFFER,Ernst: Nietzsches Lehre von der Ewigen Wiederkunft und deren bisherige Veroffentlichung. Leipzig 1900. HORUSApOLLO:Selecta hieroglyphica, sive sacrae notae Aegyptiorum, et insculptae imagines. Rom 1597. HUBERT,Henri, et Marcel MAUSS:Melanges d'histoire des religions. (Travaux de l'annee sociologique) Paris 1909. I Ging. Das Buch der Wandlungen, editata de Richard Wilhelm. Jena 1924. INGRAM,John H.: The Haunted Homes and Family Traditions of Great Britain. London 1897. IRENAEUS(din Lyon): S. Irenaei episcopi Lugdunensis contra omnes haereses libri quinque. Oxford-London 1702. (lm Buchinneren ist der ubliche Titel "Adversus omnes haereses" verwendet.) Germana: Des heiligen l' fiinf Bucher geger die Haresien. (Bibliothek der Kirchenvater) Buch I-III Kempten ~i Munchen 1912. Isis. International Review devoted to the History of Science and Civilisation XVIII (Bruges 1932). (Wei Po-Yang pp. 210-289) IZQUIERDO,Sebastiano (AIcarazense Societatis Iesu): Praxis exercitiorum spiritualium P.N.S. Ignatii. Rom 1695. jACOBSOHN,Helmut: Die dogmatische Stellung des Konigs in der Theologie der alten Agypter. (Agyptologische Forschungen VIII) Gltickstadt 1939. JAMES,Montague Rhodes: The Apocryphal New Testament, being the Apokryphal Gospels, Acts, Epistles and Apocalypses with other 412
Bibliografie
Narrations 1924.
and Fragments newly translated by M' Rh' J'. Oxford
JAMES,William: The Varieties of Religious Experience. London 1902. JANET,Pierre: L'Automatisme psychologique. Paris 1889. - L'Etat mental des Hysteriques. Paris (1893). - Les Nevroses. (Bibliotheque de philosophie scientifique) Paris 1919 (erstmals 1909). - Nevroses et idees fixes. 2 vol. Paris 1898. JAFFE,Aniela: Bilder und Symbole aus E. T. A. Hoffmanns Marchen "Der Goldne Topf' in: JUNG, Gestaltungen des UnbewuiSten. JUNG,Carl Gustav: Aion. Untersuchungen zur Symbolgeschichte. (Psychologische Abhandlungen VIII) Rascher, Zurich 1951. (Ges. Werke IXJ2 (1976). - Analytische Psychologie und Erziehung. Kampmann, Heidelberg 1926. Neuausgabe Rascher, Zurich 1936. Prelucrata ~i largita ca: Psychologie und Erziehung. Rascher, Zurich 1946. Pb 1970. [Ges. Werke IV (1969)] - Antwort auf Hiob. Rascher, Zurich 1952. Neuauflagen 1953, 1961 ~i Pb 1967. [(Ges. Werke XI (1963 und 1973)] - Aufsatze zur Zeitgeschichte. Rascher, Zurich 1946. [(Ges. Werke X (1974) ~iXVI (1958)] - Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem UnbewuiSten. Reichl, Darmstadt 1928. Neuauflagen Rascher, Zurich 1933, 1935, 1939, 1945, 1950, 1960 ~i 1966 (Pb). [Ges. Werke VII (1964)] - Bruder Klaus. In: Neue Schweizer Rundshau I/4 (Zurich 1933) pp. 223-229. [Ges. Werke XI (1963 und 1973)] - Einige Bemerkungen zu den Vision en des Zosimos. In: EranosJahrbuch 1939. Rhein~Verlag, Zurich 1938. Editie largita in: Van den Wurzeln des BewuiStseins. -
-
Geist und Leben. In: Form und Sinn II12 (Augsburg 1926). Spater in: Seelenprobleme der Gegenwart. (Psychologische Abhandlungen III) Rascher, Zurich 1931. Neuauflagen 1933, 1939, 1946,1950 ~I 1969 (Pb). [Ges. Werke VIII (1967)] Der Geist Mercurius. In: Eranos-Jahrbuch 1942. Rhein-Verlag, Zurich 1943. Editie largita in: Symbolik des Geistes. 413
n
Arhetipurile
-
-
-
-
-
-
-
-
-
~i incon~tientul colectiv
Der Geist der Psychologie. In: Eranos-Jahrbuch 1946. RheinVerlag, Zurich 1947. Editie ulterioara: Theoretische Uberlegungen zum Wesen des Psychischen. Gestaltungen des UnbewuGten. (Psychologische Abhandlungen VII) Rascher, Zurich 1950. Instinkt und UnbewuGten. In: Unber die Energetik der Seele. Ges. Werke VIII (1967) Paracelsica. Zwei Vorlesungen tiber den Arzt und Philosophen Theophrastus. Rascher, Zurich 1942. [("Paracelsus als geistige Erscheinung" Ges. Werke XIII; "Paracelsus als Arzt" Ges. Werke XV (1971)] Psychologie und Alchemie. (Psycyhologische Abhandlungen V) Rascher, Zurich 1944. Editie revazuta 1952. [Ges. Werke XII (1972)] Psychologie und Religion. Die Terry-Lectures, gehalten an der Yale University. Rascher, Zurich 1940. Neuauflagen 1942, 1947 ~i Pb 1962. StA Walter, Olten 1971. [Ges. Werke Xl (1963 und 1973) ] Die Psychologie der Ubertragung, Erlautert an Hand einer alchemistischen Bilderserie, fUr Arzte und praktische Psychologen. Rascher, Zurich 1946. [Ges. Werke XVI (1958 und 1976)] Psychologische Typen. Rascher, Zurich 1921. Editii noi 1925, 1930,1937,1940,1942, 1947 ~i 1950. [Ges. Werke VI (1960 und 1967) ] Das Ratsel von Bologna. In: Festschrift Albert Oeri. [Ges. Werke XIV/1 (1968)] Die Struktur der Seele. In: Europiiische Revue IV/l (Berlin, April 1928) pp. 26-37 ~i IV/2 (Mai 1928) pp. 125-135. Extinsa in: Seelenprobleme der Gegenwart. Vezi mai sus: Geist und Leben. [Gen. Werke VIII] Symbole der Wandlung. Analyse des Vorspiels zu einer Schizophrenie. Rascher, Zurich 1952.4., editie prelucrata a: Wandlungen undSymbole der Libido (1912). [Ges. Werke V (1973)] Symbolik des Geistes. Studien uber psychische Phanomenologie, mit einem Beitrag von Dr. Phil. Riwkah Scharf. (Psycholog. Abhandlungem VI) Rascher, Zurich 1948, 1953. (prelegerile lui
Bibliografie
-
-
-
-
-
-
JUNG din acest volum, precum ~i din [Ges. Werke XI (1963 ~i 1973) und XIIL)] Synchronizitat als ein Prinzip akausaler Zusammenhange. In: e.G. JUNG,~i W. PAULI,Naturerklarung und Psyche. (Studien aus dem e.G. Jung-Institut IV) Rascher, Zurich 1952. [Ges. Werke VIII (1967)] Theoretische Dberlegungen zum Wesen des Psychischen. Erstmals als "Der Geist der Psychologie" in: Eranos-Jahrbuch 1946. Rhein-Verlag, Zurich 1947. Prelucrat in: Von den Wurzeln des BewuGtseins. [Ges. Werke VIII (1967)] Dber das Selbst. Eranos-Jahrbuch 1948. Rhein-Verlag, Zurich 1949. Als "Das Selbst" Cap. IV din: Aion. Dber die Psychologiedes UnbewuGten. Rascher, Zurich 1943. Neuauflagen 1948, 1960 ~i Pb 1966. [Ges.Werke VII (1964)] Versuch einer psychologischen Deutung des Trinitatsdogmas. In: Symbolik des Geistes. [Ges. Werke XI (1963 und 1973)] Die Visionen des Zosimos. Vezi: Einige Bemerkungen zu den Visionen des Zosimos. Das Wandlungssymbol in der Messe. In: Eranos-Jahrbuch 1940/41. Rhein-Verlag, Zurich 1942. Liirgita in: Von den WurzeIn des BewuGtseins. [Ges. Werke XI (1963 ~i 1973)] Von den Wurzeln des BewuGtseins. Studien uber den Archetypus. (Psychologische Abhandlungen IX) Rascher, Zurich 1954. [Trei articole din acest volum, iar restulin: Ges. Werke VIII (1967 ~i 1977), XI, (1963 ~i 1973) ~iXIII (1978)] Wotan. In: Aufsatze zur Zeitgeschichte. Zur Psychologie ostlicher Meditation. In: Mitteilungen der Schweizerischen
-
Gesellschaft der Freunde Ostasiatischer
Kultur V
(Bern 1943) pp. 33-53. Mai tarziu in: Symbolik des Geistes. Apoi in: BewuGtes und UnbewuGtes. Beitrage zur Psychologie. (Bucher des Wissens Tb) Fischer, Frankfurt a.M. ~i Hamburg 1957. [Ges. Werke XI (1963 und 1973)] Zur Psychologie und Pathologie sogenannter occulter Phanomene. Eine psychiatrische Studie. Dissertation. Oswald Mutze, Leipzig 1902. [Ges. Werke I (1966)] 415
-
-------------------------~~~~~=-=========== ..• _ ,.j
Arhetipurile
-
-
~i incon~tientuJ colectiv
~iKarl KERENY: Einfuhrung in das Wesen der Mythologie. Das gottliche Kind / Das gottliche Madchen. Rhein-Verlag, Zurich 1951. (articolelellui JUNGdin acest volum) ~i Wolfgang PAULI. Naturerklarung und Psyche. (Studien aus dem e.G. Jung-Institut IV) Rascher, Zurich 1952 Vezi Carte a Tibetana a Mor~ilor. WILHELM.
JUNG,Emma: Ein Beitrag zum Problem des Animus. In: JUNG, e.G.: Wirklichkeit der Seele. Anwendungen und Fortschritte der neueren Psychologie. (Psychologische Abhandlungen IV) Rascher, Zurich 1934. Editii noi in 1939 ~i 1947. Articolul a aparut impreuna cu "Die Anima als Naturwesen" (Beitrag zur Festschrift: Studien zur Analytischen Psychologie e.G. Jungs, II, Rascher, Zurich 1955) sub titlul "Animus und Anima" la Rascher, Zurich 1967. Kabbala denudata: vezi KNORRVaN ROSENROTH. KANT, Immanuel: Kritik der reinen vernunft. Werke, edit at de Karl Kehrbach. A doua editie. Reclam, Leipzig KERENYI, Karl: Hermes der Seelenfuhrer. Das Mythologem vom mannlichen Lebensursprung. In: Eranos-Jahrbuch 1942. Rhein-Verlag, Zurich 1943. Apoi: Albae Vigiliae, caietul1. Rhein-Verlag, Zurich 1944. - vezi JUNG,Carl Gustav, ~i Karl KERENYI. KERNER,Justinus: Die Seherin von Prevorst. 2 vol. Stuttgart ~i Tubingen 1829. KEYSERLING, Graf Hermann: Sudamerikanische Meditationen. Stuttgart 1932. KHUNRATH,Henricus: Von hylealischen, das ist, primaterialischen catholischen oder algemeinem naWrlichen Chaos. Magdeburg 1597. KIRCHER,Athanasius: Mundus subterraneus, in XII libros digestus. Amsterdam 1678. KNORRVaN ROSENROTH,Christian (editor): Kabbala denudata seu Doctrina Hebraeorum. 2 vol. Sulzbah ~i Frankfurt 1677/84. KOEPGEN,Georg: Die Gnosis des Christentums. Salzburg 1939. KOHLER,Reiunhold: Kleinere Schriften zur Marchenforschung. Weimar 1898. 416
Bibliografie
KORAN, Der. Aus dem Arabischen wortgetreu tibersetzt und mit erlauternden Anmerkungen versehen von L. Ullmann. A patra editie. Bielefeld 1857. LAvAUD,M.-Benoit: Vie profonde de Nicolas de Flue. Fribourg 1942. LACTANTIUSFIRMIANUS:Opera omnia. Hg. von Samuel Brandt und Georg Laubmann. (Corpus scriptorum ecclesiasticorum Latinorum) 3 vol. Wien 1890-1897. LAGNEus,David: vezi (A) THEATRUMCHEMICUM,VI. LAMBSPRINCK: vezi (A) MUSAEUMHERMETICUM. LA ROCHEFOUCAULD,Fran<;:ois, Duc de: CEuvres completes. 3 vol. ("Maximes" in vol. I). Paris 1868. LE BON, Gustave: Psychologie der Massen, Dbersetzung. (Philosophisch-soziologische Bticherei II) A doua editie imbunatatita. Leipzig 1902. Lehrbuch der Religionsgeschichte. Begrtindet von Chantepie de la Saussaye. Editat de Alfred Bertholet ~i Eduard Lehmann. 2 vol. A patra editie. Ttibingen 1925. LEISEGANG,Hans: Die Gnosis. Leipzig 1924. LEONEEBREO (Leo Hebraeus oder Jehuda Abravanel): Dialoghi di Amore. Vinegia 1552. Vezi ~i: Philosophy, The. LEVYBRUHL,Lucien: La Mythologie primitive. Le monde mythique des Australiens et des Papous.(Travaux de l'annee sociologique). A doua editie. Paris 1935. Lexikon, Austlihrliches, der griechischen und romischen Mythologie. Editat de W.H. Roscher ~i altii 11 vol. Leipzig 1884-1890. (Liber mutus.) Mutus Iiber, in quo tam en tota philosophia Hermetica figuris hieroglyphicis depingitur. La Rochelle 1677. LU-CH'IANG-Wu ~i Tenney.L. DAVIS:An ancient Chinese treatise on alchemy entitled Ts'an T'ung Ch'i. Isis. LUDY,F.:Alchemistische und chemische Zeichen. Stuttgart 1928. MACROBIUS,Ambrosius Aurelius Theodorius: In somnium Scipionis. Lyon 1556. MAEDER,Alphonse: Essai d'interpretation de quelques reves. In: Archives de psychologie VI (Geneva 1907) pp. 354-375. 417
.-
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Die Symbolik in den Legenden, Marchen, Gebrauchen und Traumen. In: Psychologischneurologische Wochenschrift X (Halle 1908/09) pp. 45-55. MAIER, Michael(is): De circulo physico, quadrato, hoc est auro usw. Oppenheim 1616. - Symbola aureae mensae duodecim nationum. Frankfurt a. M. 1617. MAITLAND, Edward: Anna Kingsford, her Life, Letters, Diary, and Work. 2 vol. London 1896. Maitrayana-Brahmana-Upanishad. Partea 11.Traducere de F. Max Muller. (Sacred Books of the East XV) Oxford 1900. MANGETUS, Jacobus Johannes: vezi (A) BIBUOTHECA CHEMICA CURIOSA. Marchen, Die, der Weltliteratur, editori Friedrich von der Leyen ~iPaul Zaunert. Eugen Diederichs, Jena. Volume citate: - Balkanmarchen aus Albanien, Bulgarien, Serbien und Kroatien. Editate de A. Laskien, 1915. Chinesische Volksmarchen. Editor Richard Wilhelm, 1913. Deutsche Marchen seit Grimm. Editor Paul Zaunert, 1912. - Finnische und Estnische Volksmarchen. Editor August von L6wis of Menar, 1922. - Indianermarchen aus Nordamerika. Editor Walter Krickeberg, 1924. Indianemarchen aus Sudamerika. Editor Th. Koch-Grunberg, 1920. Marchen aus Iran. Editor Arthur Christensen, 1939. Kaukasische Marchen. Editor A. Din, 1919. Kinder und Hausmarchen. Adunate de Fratii Grimm. 2 vol. 1922. Marchen aus Sibirien. Editor H. Kunike, 1940. Russiche Volksmarchen. Editor August von L6wis of Menar, 1914. -
Spanische und Portugiesische 1940.
Marchen. Editor Harri Meier,
Mai departe: AFANAS'EV,E. N.: Russian Fairy Tales. Translated by Norbert Guterman. New York (1946). 418
Bibliografie
MASENIUS,Jacobus: Speculum imaginum veritatis occultae usw. Editi 0 tertia. KoIn 1681. MATTHEWS,Washington: The Mountain Chant. In: Fifth Annual Report of the U.S. Bureau of American Ethnology (Washington 1887) pp.379-467. MCGLASHAN,Alan: "Daily Paper Pantheon" in: The Lancet Bd. 264 (i) London (1953) pp. 238/39. (MECHTHILDVON MAGDEBURG:)Das flieBende Licht der Gottheit der M'. Traducere in germana de Mela Escherich. Berlin 1909. MEIER, C. A.: Antike Inkubation und moderne Psychotherapie. (Studii din e.G. Jung-Institut I) Zurich 1949. - Spontanmanifestationen des kollektiven UnbewuBten. In: Zentralblatt fur Psychotherapie und ihre Grenzgebiete XI/5 (Leipzig 1939) pp. 284-303. MENNENS,Gulielmus: vezi (A) THEATRUMCHEMICUM,VII. MEYRINK,Gustav: Der weiBe Dominikaner. Wien 1921. MORIENUSROMANUS:vezi (A) BIBLIOTHECACHEMICACURIOSA,II. MYLIUS,Johann Daniel: Philosophia reformata continens libros binos. Frankfurt 1622. Mystiker, Deutsche, des 14. Jahrhunderts. Editor Franz Pfeiffer. 2 vol. Leipzig 1845/57. Mythographus Vaticanus III. In: Classicorum auctorum e Vatican is codicibus editorum VI. Editor Angelo Mai. Rom 1831. NELKEN,Jan: Analytische Beobachtungen uber Plantasien eines Schizophrenen. In: Jahrbuch fur psychoanalytische und psychopathologische Forschungen IV (Leipzig ~iWien1912) pp. 504-562. NEUMANN,Erich: Tiefenpsychologie und neue Ethik. Rascher, Zurich 1949. -
Ursprungsgeschichte des BewuBtseins. Cuvant inainte de e.G. JUNG.Rascher, Zurich 1949. NEUMANN,Karl Eugen: vezi Reden, Die, des Gotamo Buddho's. NEWCOMB,Frank Johnson ~i Gladys A. REICHARD:Sandpaintings of the Navajo Shooting Chant. New York 1938. NIETZSCHE,Friedrich: Werke. 16 vol. Leipzig 1899-1911. - Also sprach Zarathustra. Ein Buch fur Alle und Keinen. In: vol. VI. 419
-
~
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
- Dichtungen. In: vol. VIII. - Jenseits von Gut und Bose. In: vol. V. NINcK, Martin: Wodan und germanischer Schicksalsglaube. Jena 1935. OERI, Albert: vezi Festschrift. ORANDUSEIRENAEUS:Nicholas Flammel, His Exposition of the Hieroglyphicall Figures London 1624. ORIGENES:In Ieremiam homiliae. In: Migne, Patrologia Graeco-Latina XIII col. 255-544. -
In Leviticum homiliae. In: Migne, P.G.-L. XII coI.405-574. In libros Regnorum homiliae. In: Migne, P.G.-L. XII.
Paficatantram, Das. (Textus ornatior) Eine altindische Marchensammlung. Traducere de Richard Schmidt. Leipzig Pandora, das ist die edelst Gab Gottes usw. Editor H. Reusner. Basel 1588. Papyri Graecae magicae. Die griechischen Zauberpapyri, editare jii traducere de Karl Preisendanz jii altii 2 vol. Berlin 1928/31. PARACELSUS (Theophrastus Bombastus von Hohenheim): Samtliche Werke. Editori Karl Sudhoff jiiWilhelm Matthiesen. 15 vol. Miinchen jii Berlin 1922-1935. - De vita longa. Vol. III pp. 247 jii urm. (Editor Adam von Bodenstein. Basel 1562 (?)) PHILALETHES,Eirenaeus: Erklarung der Hermetisch poetischen Werke Herrn Georgii Riplaei. Traducere. Hamburg 1741. [PHILO IUDAEus:] Philonis Iudaei, summi philosophi ... opera. 2 vol. Lyon 1561. (De mundi opificio: vol. I pp. 1-35.) Philosophy, The, of Love (Dialoghi d'Amore) by Leone Ebreo. Translated into English by F. Friedeberg-Seeley and Jean H. Barnes. London 1937. Vezi jii LEONE EBREO. PICINELLUS(Picinello), Philippus: Mundus symbolicus. Koln 1683. PLATON(N): Gastmahl. Traducere In germana de Rudolf Kassner. A doua editie. Jena 1906. - Dialoge Timaios und Kritias. Traducere de Otto Appelt. (Philosophische Bibliothek 179) A doua editie. Leipzig 1922. 420
BibJiografie
-
Timaios, Kritias, Gesetze X. Traducere in germana de Otto Kiefer, Jena 1909.
PLINIUS,Secundus c.: Naturalis historiae libri XXXVII. Rec. Car. Mayhoff. 6 vol. Leipzig 1775-1906. Germana: Die Naturgeschichte des P' S' C'. Editor G. C. Wittstein. 6 vol. Leipzig 1881-1882. PLUTARCH:De genio Socratis. Germana: Dber den Damon des Sokrates. In: Vermischte Schriften. Mit Anmerkungen nach der Dbersetzung von Kaltwasser vollstandig hg. (Klassiker des Altertums 1. Reihe/II) Munchen ~i Leipzig 1911. Poimandres: vezi: REITZENSTEIN. PREISENDANZ, Karl: vezi Papyri Graecae magicae. PROPERTIUS:Catullus, Tibullus, Propertius, cum Galli fragmentis et pervigilio veneris ... etc. Studiis Societatis Bipontinae. Biponti 1783. PRUDENTIUS:vezi RAHNER,Hugo, Die seelenheilende Blume. RACHAIDIBUS:vezi (A) ARTISAURIFERAE,VI. RADIN, Paul: Gott und Mensch in der primitiven Welt. Traducere. Rhein-Verlag, Zurich 1953. !ZAHNER,Hugo: Antenna Crucis, II: Das Meer der Welt. In: Zeitschrift fur katholische Theologie LXVI (Wurzburg 1942) pp. 89-118. - Erdgeist und Himmelsgeist in der patristischen Theologie. In: Eranos-Jahrbuch 1945. Rhein-Verlag, Zurich 1946. - Die seelenheilende Blume. Moly und Mandragore in antiker 1944. Rheinund christlicher Symbolik. In: Eranos-Jahrbuch Verlag, Zurich 1945. Editie festiva pentru C. G. Jung, la a ~aptezecea al1lversare. RANK,Otto: Der Mythus von der Geburt des HeIden. Versuch einer psychologischen Mythendeutung. (Schriften zur angewandten Seelenkunde V) Leipzig ~iWien 1909. READ,John: Prelude to Chemistry. London 1939. Realencyklopadie fur protestantische Theologie und Kirche. Editor Albert Hauck. A treia editie. 24 vol. Leipzig 1896-1913. Reden, Die, des Gotamo Buddho' aus der Sammlung der Bruchstiicke' Suttanipato des Pali-Kanons. Traducere de Karl Neumann. Leipzig 1905. 421
I
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
REITZENSTEIN,Richard: Poimandres. Studien zur griechisch-agyptischen und fruhchristlichen Literatur. Leipzig 1904. REUSNER,Hieronymus: vezi Pandora. RHINE,J.B.: New Frontiers of the Mind. London 1937. Germana: Neuland der Seele. Zurich 1938.
•
RICHARDVON ST. VICTOR:Benjamin minor. In: Migne, Patrologia Latina CXCVI co1. 1-64. RIESSLER,Paul (editor): Judisches Schrifttum augerhalb der Bibe1.Traducere de P'R'. Augsburg 1928. Rigveda. Vezi DEussEN: Geheimlehre, Die . RIKLIN,Franz: Dber Gefangnispsychosen. In: Psychologisch-neurologische Wochenschrift IX (Halle 1907) pp. 269-273. - Wunscherfullung und Symbolik im Marchen. Leipzig ~i Wien 1908. RIPLAEUS,Georgius (Sir George Ripley): Cantilena. In: Opera omnia chemica. Kassel 1649. -
Verses Belonging to an Emblematicall Scrowle: Supposed to be invented by G' R'. In: THEATRUMCHEMICUMBRITANNICUM. London 1652. ROSCHER,Wilhelm Heinrich: vezi Lexicon, Ausfuhrliches. ROSENCREUTZ, Christian: Chymische Hochzeit. Stragburg 1616. ROSINus: vezi (A) ARTISAURIFERAE,III. ROUSSELLE,Erwin: Seelische Fuhrung im lebenden Taoismus. In: Eranos-Jahrbuch 1933. Rhein-Verlag, Zurich 1934. RULAND(US),Martin(us): Lexicon alchemiae sive dictionarium alchemisticum. Frankfurt 1612. RUSKA,Julius: Tabula Smaragdina. Ein Beitrag zur Geschichte der hermetischen Literatur. Heidelberg 1026. - Die Vision des Arisleus. In: Historische Studien und Skizzen zu Natur-und Heilwissenschaft. Festgabe Georg Sticker. .. zum siebzigstern Geburtstage. Editor Karl Sudhoff. Berlin 1930. SALOMON,Richard: Opicinus de Canistris. Weltbild und Bekenntnisse eines avignonensischen Klerikers des 14. Jahrhunderts. 2 vol. (Text und Bilder). (Studies of the Warburg Institute I A/B) London 1936. 422
Bibliografie
Samyutta-Nikaya. Die in Gruppen geordnete Sammlung aus dem Pali-Kanon der Buddhisten, zum ersten Mal ins Deutsche ubertragen von Wilhelm Geiger. Vol. I Munchen Neubiberg 1930. Sanatsugatiya. In: The Bhagavadgita, with the Sanatsugatiya and the Anugiita. Translated by Kashinath Trimbak Telang.(Sacred Books of The East VIII) A doua editie. Oxford 1908. SAND,George: CEuvres autobiographiques. 2 vol. NRF, Paris 1970171. ("Entretiens journaliers" in: vol. II pp. 972-1081.) SCHILLER,Friedrich: Die Piccolomini. A doua parte de: Wallenstein. Ein dramatisches Gedicht. Opere complete VI. Stuttgart ~i Tubingen 1823. SCHMALTZ,Gustav: Ostliche Weisheit und westliche Psychotherapie. (Schriftenreihe wr Theorie und Praxis der Psychologie) Hippokrates- Verlag Marquardt & Cie. Stuttgart 1951. SCHMIDT,Richard: vezi Paficatantram. SCHMIDT,Oscar A.H.: Marchen aus dem UnbewuBten. Cuvant inainte C. G. JUNG~i 12 de sene de Alfred Kubin. Munchen 1932. SCHOPENHAUER, Arthur: Aphorismen zur Lebensweisheit. In: Parerga und Paralipomena. Kleine philosophische Schriften. Editor R. Von Koeber. 2 vol. Berlin 1891. SCHREBER,Daniel Paul: Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken, nebst Nachtragen und einem Anhang. Leipzig 1903. SCHUBERT,Gotthilf Heinrich von: Altes und Neues aus dem Gebiet der innren Seelenkunde. 5 vol. Leipzig ~i Erlangen 1825-1844. SCHULTZ,Wolfgang: Dokumente der Gnosis. Jena 1910. SCOTT,Walter: vezi Hermetica. SENDIVOGIUS, Michael: Epistola XIII: vezi (A) BIBLIOTHECACHEMICA CURIOSA,Ill. Septem tractatus seu capitula Hermetis Trismegisti: vezi (A) ARS CHEMICA. Shatapatha-Brahmana. Translated by Julius Eggeling. (Sacred Books of the East XII) Oxford 1882. SILBERER,Herbert: Probleme der Mystik und ihrer Symbolik. Wien ~i Leipzig 1914. SLOANE,William M.: To Walk the Night. New York 1937. SPAMER,Adolf (editor): vezi Texte aus der deutschen Mystik. 423
Arhetipurile
~i incon~tientuJ colectiv
SPENCER,Baldwin, and F. J. GILLEN:The Northern Tribes of Central Australia. London 1904. SPITTELER,Carl: Imago. Jena 1919. - Prometheus und Epimetheus. Ein Gleichnis. Jena 1923. STADE,Bernhard: Biblische Theologie des Alten Testaments. Vol. I Tiibingen 1905. STEVENSON,James: Ceremonial of Hasjelti Dailjis and Mythical Sand Painting of the Navaho Indians. In: Eighth Annual Report of the u.s. Bureau of American Ethnology 1886-87 (Washington 1891) pp. 229285. STOCKLI,Alban: Die Visionen des seligen Bruder Klaus. Einsiedeln 1933. SUZUKI,Daisetz Teitaro: Die groBe Befreiung. Einfuhrung in den ZenBuddhismus. Cuvant introductiv de C. G. JUNG.Leipzig 1939. Tabula Smaragdina: vezi RUSKA. TERTULLIAN(US):Apologeticus adversus gentes. In: Migne, Patrologia Latina I, col. 257-536. Texte aus der deutschen Mystik des 14. und 15. Jahrhunderts. Editor Adolf Spamer. Jena 1912. Textes latins et vieux franyais relatifs aux Cyran ides: vezi DELATTE. Thomas-Akten: vezi Apokryphen, Neutestamentliche. TONQUEDEC,Joseph de: Les Maladies nerveuses ou mentales et les manifestations diaboliques. Precede d'une lettre de S.E. Ie Cardinal Verdier. A treia editie. Paris 1938. Tractatulus Aristotelis: vezi (A) ARTISAURIFERAE,V Tractatus aureus: vezi (A) ARTIS AURIFERAE,VIII; BIBLIOTHECA CHEMICACURIOSA,I, ~i ARS CHEMICA,1. Upanishaden: vezi DEUSSEN. USENER,Hermann: Das Weihnachtsfest. (Religionsgeschichtliche tersuchungen) A doua edi~ie. Bonn 1911.
Un-
Vedanta-Sutras, with the Commentary of Ramanuga (Ramanuja). Translated by George Thibaut, Part III (Sacred Books of the East XLVIII) Oxford 1904.
Bibliografie
VIGENERUS(Blais de Vigenere): vezi (A) THEATRuMCHEMICUM,VIII. VISCHER, Friedrich Theodor: Auch Einer. 2 vol. Stuttgart ~i Leipzig 1884. Visio Arislei: vezi (A) ARTISAURIFERAE,VIII, ~i (B) RusKA. VITUS, Richardus Basinstochius (Richard White of Basingstoke): Aelia Laelia Crispis epitaphium quod in agro Bononensi adhuc videtur. Padua 1568 ~i Dortrecht 1618. VaLLERS,Karl: Chidher. In: Archiv fur Religionswissenschaft XII (Leipzig 1909) pp. 234-284. W ARNECK,Johannes: Die Religion der Batak. Ein Paradigm a fUr die animistischen Religionen des lndischen Archipels. (Religions-Urkunden der Volker IVII) Leipzig 1909. WECKERLING,Adolf: Das Gluck des Lebens. Medizinisches Drama yon Anandarayamakhi. Tradusa in germana din sanscrita pentru prima data. (Arbeiten der deutsch-nordischen Gesellschaft fUr Geschichte der Medizin, der Zahnheilkunde und der Naturwissenschaften 13) Greifswald 1937. WELLS,Herbert George: The War of the Worlds. London 1898. (WEY PO-YANG:) An Ancient Chinese Treatise on Alchemy entitled Ts'an T'ung Ch'i, written by Wei Po-Yang about 142 A. D. Translated by Lu-ch'iang Wu and Tenney 1. Davis. In: Isis XVIII (Brugge 1932) pp. 210-289. WILHELM,Richard ~i e.G. JUNG:Das Geheimnis der Goldenen BlUte. Ein chinesisches Lebensbuch. Mit einem europaischen Kommentar von e.G. JUNG.Dornverlag, Munchen 1929. Neuausgabe Rascher 1938. Neuauflagen 1939, 1948 und 1957. (articolullui JUNGin: Ges. Werke XIII.) - vezi I Ging. WINTHUlS, Josef: Das Zweigeschlechterwesen bei den Zentralaustraliern und andern Volkern. Losungsversuch der ethnologischen Hauptprobleme auf Grund primitiven Denkens. (Forschungen zur Volkerpsychologie und Soziologie V) Leipzig 1928. WOLFF,Toni: EinfUhrung in die Grundlagen der Kommplexen Psychologie. In: Die kulturelle Bedeutung der KOI11 plexen Psychologie. Scriere festiva la a 60-a aniversare a lui e.G. lung. Berlin 1935. 425
I
~]
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
WOODROFFE,Sir John: Shakti and Shakta. Essays and addresses on the Shakta Tantra Shastra. A doua editie. Madras und London 1920. - vezi ~iAVALON. WUNDT,Wilhelm: Grundzuge der physiologischen Psychologie. A cincea editie. 4 vol. Leipzig 1901/1903. - Volkerpsychologie. 10 vol. Leipzig 1911-1920. WYLIE,Philip: Generation of Vipers. New York-Toronto 1942. In cazul operelor mai noi (aparute dupa 1945) este redata ~ieditura, dad este posibil.
426
INDICE DE NUME
A Abrabanel, Leone Ebreo 321 Abraham, Karl 158, 306 Adler, Albert 54 Adler, Gerhardt 357 Aelian 241 Agricola, Gregor 163 Aldrovandus, Ulysses 34,131 Alexandru cel Mare 150 Angelus Silesius 21 Aptowitzer, Victor 336 Apuleius 41, 49, 62, 114, 135, 354 Aristotel 140 Asterius, Bischof 182 Augustinus 27 Avalon, Arthur 47, 82, 192,267
B Bacon, Josephine D. 192 Bandelier, Adolf 261 Bardesan 27
Barlach, Ernst 220 Basilides 336 Bastian, Adolf 53,90, 157 Baumgartner, M. 330 Baynes, H.G. 196 Benoit, Pierre 37,40,83,206, 291-292 Bernoulli, Rudolf 47 Berthelot, Marcelin 137, 141, 147,163,308,325,335 Bin Gorion, Micha Joseph 151 Blanke, Fritz 19-20,76 Block, Raymond de 73 Blowsnake, Sam 259 Bohme, Jacob 21, 304-307, 309, 315,320,325,327,332337,339-343,346-347, 359,392-393,401 Bouche-Leclercq, Auguste 348349 Bousset, Wilhelm 143 Bovillus, Karl 19 Bozzano, Ernesto 303 Broglie, Louis de 281 427
Arhetipurile
~i incon~tientul
Bruder Klaus, vezi Niklaus von FlUe 18-19,76-77 Budge, E.A. Wallis 143 Bultmann, Rudolf 112 Buri, F. 112
C Callots, Jacques 266 Carus, Carl Gustav 13, 158, 282 Cisarius von Heisterbach 303 Cas sian 181 Caussinus, Nicolaus 331, 348 Cellini, Benvenuto 56, 191 Chantepie de la Saussaye, P.D. 72 Cicero 331 Clemens Alexandrinus 180,330 Clemens Romanus 329 Clemens, Pseudo- 181 Cleopatra 208 Colonna, Francesco 193 Comarius 208 Confucius 345 Crawley, Alfred Ernest 70 Cumont, Frantz 142,317 Cusanus 21 Custance, John 48
colectiv
Delacotte, Joseph 77 Delatte, Louis 336 Democrit 70, 137,330 Deussen, Paul 129, 379 Diels, Hermann 330 Dieterich, Albrecht 61 Dionysios Thrax 330 Dionysius Areopagitul14, 347 Dorneus, Gerardus 200-201, 336 Douwes, Eduard (Decker) 349 Du Cange, Emile 263-265
E Eckhart, Meister 164,220 Eisler, Robert 318 Eleazar, Abraham 306 Eliade, Mircea 69 Erman, Adolf 331 Erskine, John 38, 208 Euhemeros 73 Eustachius, fratele 164
F Fechner, Gustav Theodor 67 Fendt, Leonhard 180 Ficinus, Marsilius 321 Fierz-David, Linda 37,132,193 Flammel, Nicolas 147 Flournoy, Theodore 68, 161,282 Foucart, Paul Fran<;:oise182 Franz, Marie-Louise 223
D Dante Alighieri 77, 124,238, 256,371 Daudet, Leon 132 De Jong, K.H.E. 123 Decius, impiirat 143 Dee, John 332
Freud, Sigmund (v. ~i psihanalizii) 13,54-55, 428
Indice de nume
57,60,67-68,81,94,158, 282-283,310 Frobenius, Leo 317
G Garbe, Richard 93 Gessmann, Gustav Wilhelm 307 Goethe, Jochann Wolfgang von 34,37,56,81, 112, 164, 182,191,215,228-229, 238,291-292,319,342 Goetz, Bruno 164,220 Grimm, fratii 225-226, 228, 230, 236,240 Gubernatis, Angelo de 349 Guillaume de Digulleville 77
Honorius din Autun 224 Horapollo 57, 59 Horatiu 266 Horneffer, Ernst 126 Hubert, H. ~i Mauss, M. 53, 79, 90
I Ignatius, de Loyola 139 Ingram, John D. 164 Inocentiu al III-lea, Papa 263 loan al Crucii 325 Irenaeus 72, 77, 82, 268 Isus 20, 129, 163, 174, 323
J
H Haggard, H. Ridder 37,40,83, 206,291-292 Harding, Esther 322 Hartmann, Eduard von 13, 158, 282 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich 365 Heraclit 26, 35 Hieronymus, Sf. 322 Hildegard von Bingen 392 Hipparchos din Alexandria 16 Hippolytos 172, 303-304, 310, 317,323,329,336 Hoffmann, E.T.A. 290 Holderlin, Friedrich 334 Hollandus, Ioannis Isaacus 146
Jamblichus 331 James, M.R. 44 James, William 68, 215 Janet, Pierre 68,127,161,282283 Jung, Carl Gustav 17-18, 22, 6162,72,77,90, 116, 126, 129,136,142,151,155, 158,187,191,222,259, 261,290,312,326,328, 332,357,361,364,375, 397 Jung, Emma 132,251
K Kant, Immanuel 72, 79, 88-89, 94, 158 429
!
-
,
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
M
Kerenyi, Karl 17 Kerner, Justinus 67 Keyserling, contele Hermann 127 Khunrath, Henricus 306, 336
Macrobius 72 Maeder, A. 158 Maier, Michael 72, 308-309, 319, 336 Maitland, Edward 77 Manget, J.J. v. Bibliotheca Chemica Curiosa 140
Kingsford, Anna 77 Kircher, Athanasius 163 Klages, Ludwig 26, 217 Klaus, fratele v. Niklaus von Flue 18-21,76-77 Kohler, Reihold 241 Koepgen, Georg 179 Konrad von Wurzburg 372
Martianus Cappella 310 Masenius, Iacobus 348 Matthews, Washington 142 McGlashan, Alan 266 Mechthild, von Magdeburg 181 Meier, CA. 38, 318, 357 Mennens, Guilielmus 335, 346 Meyrink, Gustav 226 Miller, Frank (pseud.) 196 Mohamed 150,336 Multatuli, (pseud.) v. Douwes, Eduard 349
L La Rochefoucauld, Fran<;:ois36 Lactantius 304 Lagneus, David 146 Laotse 297, 347 Lavaud, M.-Benoit 20 Le Bon, Gustave 133 Leibniz, G.W. 158
Mylius, Jochann Daniel 147, 163,337
Leisegang, Hans 172 Lenglet-Dufresnoy, Pierre Nicolas 335 Leonardo da Vinci 55-56,81 Leone Ebreo 321
N
Leucip 70 Levy-Bruhl, Lucien 15,53, 132, 134 Lilius 336
Nelken, Jan 48, 195,283,291 Neumann, Erich 277, 343 Neumann, K.E. 344 Newcom, EJ. ~i Reichard, G.A. 371 Nietzsche, Friedrich 27, 39, 46, 111,126,128,152,250,
Lingdam Gomtchen 332 Lu-Ch'lang Wu 302 Ludy, F. 307
Niklaus von Flue 76 Ninck, Martin 252
311
430
Indice de nume
o
Rhine, J.B. 116, 148 Richardus Vitus 34 Riklin, E 158 Ripley, Sir George / Riplaeus (v. ~i Ripley-Scroll) 231, 254, 291,384 Roscher, W.H. 349 Rosencreutz, Christian 254 Rousselle, Erwin 47 Ruland, Martinus 307 Ruska, Julius 114,291
Opicinius de Canistris 181 Orandus, Eirenaeus 147 Origene 358, 381
p Panzer 241 Paracelsus, Theophrastus 34, 142,303,323,335 Parmenide 330-331, 335 Pavel, Sf. 129, 143 Pestalozzi, Johann Henrich 215 Philalethes, Eirenaeus 176,291 Philo Iudaeus 62, 382 Pitagora 367 Platon 40, 80, 87-88, 90,96, 198, 239,321,390 Plinius 308 Plutarh 394
S Salomon, Richard 181 Sand, George 139,381 Scheler, Max 26 Schelling, EW.J. von 158 Schevill, Margaret 392 Schiller, Friedrich 17, 179-180, 215 Schmaltz, Gustav 40 Schmitz, Oscar A.H. 33 Schopenhauer, Arthur 131,282 Schreber, Daniel Paul 48, 283 Schubert, G.H. 67 Schultz, Wolfgang 82 Sendivogius, Michael v. Bibliotheca Chemica Curiosa 325 Seuse, Heinrich 20 Simon Magul 208 Sloane, William M. 206 Socrate 239
Poliphilo 37, 132, 193 Preisendanz, Karl 311, 315 Preuschen, E. 174 Prince, Morton 282 Propertius 349 Prudentius 231 Pseudo- Aristotel140 Pseudo- Kallisthenes 349
R Radin, Paul 259, 269, 272, 274 Rahner, Hugo 231, 241, 322, 347 Ramanuga 381 Rank, Otto 159
Spencer, Sir Walter R. ~i Gillen, EG. 70, 134 431
1]
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
W
Spinoza, Baruch 214, 216 Spitteler, Carl 83 Stade, Bernhard 346 Stevenson, James 142 Stockli, Alban 19-20,76 Suzuki, D.T. 346 Swedenborg, Emanuel 14 Synesius 105
Warneck, Johannes 110 Wells, H.G. 134 Wilhelm, Richard (v. ~i Jung-W) 72,297,312,326,343, 345,357,361,364,367, 375 Winthuis, Josef 72 Woelflin, Heinrich 19 Wolff, Toni 290 Wolfram, von Eschenbach 148 Woodroff, Sir John 82 Wundt, Wilhelm 157,214 Wylie, Philip 93
T Teodosiu al II-lea, imparat 143 Tertullian 266 Thomas d' Aquino 336 Tonquedec, Joseph de 130
X
U
Xenocrates 325
Usener, Hermann 91
Z
V
Ziegler, L. 163 Zosimos din Panopolis 142,148, 208,228,303,308
Valentinus, Basilius 308 Vigenerus, Blasius 14 Vischer, F.Th. 268 Vollers, Karl 145-147, 149-151
432
INDICE DE TERMENI
A
albedo, 146 albina, 192 alcheringa, 49 alchimie, 44, 47,117,164,176, 191,221,238,248,253254,306,315,317-318, 333,336,363,375,384, 386,390,393,395,399 alegorie, 178, 192,204,241 Alexandru eel Mare, 150 Allah, 143, 147, 151, 153 Also sprach Zarathustra, 126, 129,266 altar v. ~ibiserica, 142,202,207208
abaissement du niveau mental, 127, 145, 161 achur~im,305,333,335,341 Adam, 34, 36, 141, 147,323, 333-334,343 Adler, 54, 357 Adumbratio Kabbalae Christianae, 334, 343 adunare Eranos, 397 Aen-Soph,333 aequabilitas, 382 aer, 38, 68, 197, 335, 351, 392 afect v. ~iemotie, sentiment, 35, 83,105,112,128,172 Africa, 104,274 Afrodita, 332 Agathodaimon, 323
altjira, 160 America, 25,32,39,93, 127,299, 383 ametist, 308 Amitayur-Dhyana Sutra, 332 amnezie, 127 amplificare, 20, 97-101, 104, 243, 247 anahata, 267
a.ioA-os, 35
alb (v. ~i culori), 43,197-198, 221~222, 226 albastru, 197,313,321,323,328, 336-337,340-341,347, 352,364,370,384-385 433
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
analiza v. ~i analist, 58, 201 anamneza, 161, 196,270 androgin (vo~i hermafrodit, masculin-feminin),80, 179,323,372 androginie, 179 anima, 29, 34-41,44,46-48, 50, 54,62,65,67,69-72,8284, 90, 92, 95, 104, 115, 131-135,141,159,165, 168,171,173,178,181, 189-190,192,194,198199,202,205-206,208209,215,217,221,226, 234-235,239-241,243244,246,248-251,254255,262,264,269-270, 276,287,290-291,293, 304,311,319-320,323, 326,334,351,357-359, 366,375,389,394 animal (vo~i teriomorfism), 38, 92,95,145,163,167,191, 194,202,238,241,248, 265,274,340,348,357, 375-376 animalic, 132-133,202,254,304 animus, 34, 39,103,131-132, 181,190,204,215,220, 234,248,251,293,319, 322,339,366 (Xv~pWTI&pwv, 163 anthroparion, 228 anthropos,302-303,316,320, 388
TIveUfl.
arhai~ 13, 15,48,58, 178,292 arheologie,61 arhetipuri, 14-15,53 - al animei, 36-37, 39, 41 - al batranului Inrelept, 46 - al copilului divin, 167 - al eroului, 250 - al Korei, 205 - al mamei, 55, 57 - al parinrilor, 56 - al perechii, 76-77, 79, 82, 102 - al rena~terii, 121 - al sensului, 41, 46
(Xv-frpWTIO~ 1jTUXtKO~, 35 434
Indice de termeni
- al sinelui, 329, 338, 375 - al spiritului, 44, 46 - al totalitatii, 401 - al transformarii, 47 - al vietii, 41 - umbra, 47 Aries, 16 armasar, 250- 251, 253 Ars chemica, 140 Artemis, 201 Artis auriferae, 141, 164,291 asiatic, 23-24 asimilare, 20-21, 82 Asklepios, 318 asociatie libera, 60 assumptio,115-116 astral, 205 astrologie, 16-17, 307, 316, 348349 ateism,74-75 athla,176 Atlantis, 40 Atman, 148, 176,229,319,330, 401 atom, 70 Attis, 92, 95 aur, 102, 165, 198,230,256,312, 351,357,377 Aurora consurgens, 141 aurum philosophicum, 312 aurum potabile, 312 aurum vitreum, 312 Australia, 70,132,134 avatar, 316 Ayik,175 Aziluth, 333
B Baba- Jaga, 246 baiat, 123, 164-165, 182,206, 223-226,232-234,344, 386 balans,349 Baldur, 172 barbar, 179,257 barbat, 38,43-44, 72, 82-84, 95, 97,99-101,103-104,106108,113-114,131,136, 149,180-182,190-191, 205-206,209,220,233, 243,251,276-277,290, 322,330,337 barca soarelui, 141 Bardo Todol, 364 Basel, 271 basm, 15,33,47,94, 137, 159, 161,208,211,213,222223,225-236 baston, 201, 300-301, 303, 305, 318 bataci,110 batrfm v. ~i arhetip al batranului, 27,31,43-44,137,206207,220,222-223,227230,233,246,287,292, 384 batrana v. ~i femeie, 80, 192, 206-207,233 Baubo,98,192-193 Benares,379 berbec, 230, 316, 358 Bes, 114, 220 435
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
Bethesda, 26, 28 Bhutya Busty, manastirea din, 326 Biblia, 29, 331 - Apocalipsa, 19 - Apocalipsa dupa Baruch, 304 - Daniel, 400 - Ecleziastul, 358 - Evanghelile, 19, 148, 180, 264 - Ezechiel, 325, 375, 400 - Faptele apostolilor, 269 - Hosea, 180 - Iov, 241, 324 - Isaia, 148,354 - Psalmi, 331 - Zaharia, 304 Bibliotheca chemica curiosa, 140, 164 Binah, 333, 341 bine, binele, 37,44-45, Ill, 192, 239,246,257,327 biologie, 15,40,266,325 bisericii, 19-22,76,92,170,208, 227,254,261,263,375, 381 blasfemie, 266 boala, 23, 180,368 bolnav psihic, 139 bomba cu hidrogen, 115 botez, 35, 56 Brahma, 292, 380-381, 388 broascii testoasa, 348, 358 bronz, 345 brownies scotieni, 228
Buddha, 122, 137, 148, 164,334, 340,344,366,371,375 budism, 122, 325, 383 bugari,160 Bythos,26
C Cabala, 335, 341 cabirii, 229, 400 caduceus, 303, 318 cal alb - v. cal, 236 cal, cal fermecat, 43, 198,222, 236-237,244,247,249251 caldura, 38, 105 calitati, 36, 75, 96, 108,206-207, 227,229,305,325,335, 337,367 cancer, 112,348,350 Canonul Pali, 293 capre, 358 carbunculus, 308, 336, 340 carnaval, 261, 266, 268, 270-271 carne,232,304,320 castel, 28,203,236,240,369,388 castrare, 48, 80, 95 catedrala Sf. Petru din Roma, 264 cauda pavonis, 336-337 cautare, 145,191,257 calugar, 20, 77, 303, 344-345 carabu?, 194,376 ciisatorie, 99, 352, 386 caine, 127, 142-143, 152 cearta a universaliilor, 88
Indice de termeni
cei ~apte (adormiti), 142-143, 147,333 cei ~apte ochi ai lui Dumnezeu, 147 celt,253
Codex alchemicus Rhenovacensis, 386, 394 coiot, 270 colloquium, 49, 139 Comarius, 208 comedie, 77, 266 comic strips, 266 comoara, 33, 144, 148 complex, 57, 80,95, 100, 102, 107, 130, 191,215,220, 299
centru, 19, 134, 148, 185,282, 288,305,325,327,330332,338-343,347,350352,364-373,375-379, 381,383-385,388-392 cer, 19,33,115,319,344,347, 366,385 cerc, 92, 148, 198,269,309,312, 317,321 Cervula, 263-264 Chadir, 130, 140-141, 146-147, 149-153 chakra, 192,375 cheie, 43-44, 102, 106, 152,222 Chen-jen, 302 Chico Sgarras, 266 chiliasm, 168 China, 18,217,242,311,364 Chochma, 341 Chymischen Hochzeit, 303 cinabru, 307-308 cinci colturi, 390 circuitiones, 331 circumambulatiune, 379
complexio oppositorum, 21, 153,319 comunism,74 concentrare, 59, 168,224,364, 378,395 concepere, 56, 339 conceptie, 22, 29, 42, 55, 78, 101, 103,115,249,303,318, 323-324,326,340,346, 366,391,394 concupiscentia, 103, 364 confesiune, 74 confirmare, 88, 243, 251 conflict, 21, 59, 105,239,246, 294 coniunctio (v. ~i contrarii, unire a), 80,146,180-182,321, 352,382 con~tient, 42, 73, 95, 110, 161162,174,184-185,202, 204,232,235,243,256, 273,282,286,288,311, 347,350,369-371 con~tientizare, 15,49,60, 73, 128,181,225,247,312,
326, 371,
coaja, 320, 379 coarne, 19, 150-151,203,348, 357,387 coborare in in fern, 191 coco~, 368 437
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
315,326-327,378,380, 386 con~tiinta, 28-29, 31, 36,49,5354,71,76,78,104-105, 108-110,142,147,160, 162-163,165,173-174, 178-179,181,183,193194,197,208,219,238, 241,243,267,269-272, 275,277,281-284,286288,291-295,310,312, 315-316,319,326,353, 380,382,389,391,394, 396 contemplare, 20, 365 contrarii (~i unire a), 22, 41, 45, 82,116-117,153,169, 173-174 copac, simbol al cunoa~terii, al vie~ii, alluminii, 27, 129, 163,236,240,243,250, 252,305,328-329,338, 341,373 copil(i), copilarie, 60, 78-80, 89, 93-95,102-103,108-109, 115,141,157,162-178, 182-185,190-191,195, 197-198,203,205-207, 220-221,223,233,243, 252,263,268,277,287, 300,331,334,340,357358,371-372,375,380, 384,389,395 Coran, 141-143, 149-150 corb, 236-237, 240-241, 244, 250,336
coribanta, 191 Corinteni (v. ~i Biblia), 333 Cornucopiatypus, 92 coroana, 135, 165, 197,236,254, 331,364,372 corp, 122, 131, 163, 176, 178, 321,333,342,380 corp de diamant, 366 corpus, 14,61,71,87,122,171, 178,319-320,333,375 corpus glorificationis, 122 corpus glorificatum, 176 Corpus Hermeticum, 14,61,87 corpus mysticum, 171 cortices, 333 cosmogonie, cosmogonic, 72, 178,302,326 cosmos, cosmic, 40-41,109,315, 318,327,347 crab, 348 Criiciun, 22, 265, 267, 274 crea~~ 173, 192,215,283,312, 315-316,364-365,368, 377,382 creator, 26, 62, 105, 114,232,380 credinta, 17-18,43-44,56-57, 75-76,88,102,123,144, 175,180,206,213,273, 275,292,297,355 credo, 22 creier, 29, 79, 217 cre~tinism, 23, 25, 135,216 erin, 204, 226 Cristos, ]9-20,22,55-56,62, 73, 93, ] ]5, ]23, ]25, 129, ]35, ]39-]40, ]48, ]74,
lndice de termeni
179,225,241,245,254, 266,319,338,372,375, 379,381 crocodil, 165, 191,277,348 cruce, 58, 93, 205, 274, 306-307, 309,325,332 cuaternitate, 165, 170, 194,202, 238-239,241,245,253, 305-306,309,325-326, 335,337,340-341,357358,382,400 cub, 371 Cucorognas, 266 cucullatus, 182 culori, 108, 192,302,305-306, 312-313,316,320,325, 327-328,331,336-337, 340,343-344,351,353, 364,370-371,374,383386,389-390, 392 cult, 135, 182,220,363,399,401 cultura, 16, 33, 39, 82, 103, 174, 268,273,275,299 cupru,308-309,332 cuptor,92 curcubeu, zeita a curcubeului, 336,343-344,351,353, 391-392 cuyant
daimonion, 255 Damasc,129 Danae, 323 Daniel (Yo ~i Biblia), 400 dans, dansatori, 93,129,191192,198-199,204-205, 207,225,250,263-264, 317,345,399 Das tibetanische Totenbuch, 364 Dea Artio, 201 Deesse Raison, 102 delfini, 182, 198 delir de grandoare, 62, 185 deliruri, 48, 62, 161, 185 Demetra, 92, 97-98,100 depresie, 321 destin, 16-17,24,32,36,39-40, 48,92,100-101,105,107, 125, 136, 143, 147, 164, 168,171-172,193,195, 209,225,229,233-234, 251,277,285-287,312, 314,334,384 deus absconditus, 21 Dhulkarnain, 149-150 Diana, 201 diayol (Yo ~i Lucifer, Satan), 25, 111, 115, 152,215, 252, 261 dictator, 135 dies innocentium, 263 dincolo,29-31, 36, 38, 55,69, 74, 92,107,124,142,147, 158, 160, 168, 175, 183, 208,218,229,235,255, 257,271,292,327,396
(Yo ~i logos), 14, 17,29, 35-36,42,56-57,88,96, 105
D dactili, 182,228 dafin,337-338 439
Arhetipurile
~i incon~tientuJ coJectiv
E
Dionysos, 75, 115, 126, 148,250 Dioscuri, 129, 138 discontinuu, 281 discutie, 69, 84, 94, 138-140, 230, 277,328,337,348 disocia~ie, 112, 179,268,286, 289,399 disputa,276 doctorul Marianus, 123, 164 dogma, dogmatic - a Trinitatii, a Inaltarii Mariei, 20-22, 35-36,71,74,76,84,114116, 149,390 doica,92 donjuanism, 95-96 dorinta erotica, 383 Dorje,366 dragon,28,203-204,207,308, 317,367,380,387 dreapta, orientarea catre, 326 driade,34 dromenon, 136
ecclesia spiritualis, 96 Edern, 317,323,329, 335 Eden,377 Efes, 143 Egipt,23,37,56,114,248,264, 349 £laos, 14,42 elefant,194 elernente, 44, 67,70,83,95,109, 158,161,169,184-185, 239,247,254,284,305, 319,325-326,332,334335,337,341,355,363, 367,369,399 Elena din Troia, 37 Elena lui Simon Magul, 208 Eleusis, mistere de la, 23, 182, 187 Elgonyi,27 eliberare, 29, 73, 272, 309, 339 Elohim, 317, 323, 329 emotie, 58,105,284,319,322 ernpireu, 25, 33 empiric, 55,67, 69, 72, 83, 88, 92,157,167,170-171, 177,183-184,194,197, 209,315,395,401 empirie, 22, 161, 165 empirism, 13,88 Empusa,92 enantiodromie / proces de inversare, 221, 234, 243, 277
drumetie, 145,224 dualism, dualitate, 46, 77, 320, 349-350 dublare, 350, 380 Dumnezeu, 14, 18-21,24,35-36, 45-46,62-63,74,77-78, 87,92,110-111,115,137, 139, 143-144, 147-149, 167,172,200,219,230231,241,248,269,304307,317,325,329-331, 334-335,342,357-359, 372,382,393,401 dyas,385
III
440
lndice de termeni
energie, 42, 77,109,127,145, 148,224,271,365,367 Enkidu,151 Enoch (v. ~i Biblia), 400 entelehie,170-171 entuziasm, 134,218,345 eon / perioada a lumii, 77, 304, 316-317,325,333 epidemie, 134, 163,284 epifanie, 176, 185 epilepsie, 89 episcopus puerorum, 263-264 epoca de aur, 256 epoca de piatra, 132, 134 Epona,253 ereditate, 79 ere tic, 21, 76 eroism,96 eros, erotic, autoerotism, 95-100, 104,107-108,153,209, 339 erou, 16,80-81, 125, 134, 147, 171-172,176-177,185, 190,226-227,231-235, 240-241,243-246,249251, 261, 291, 349 escatologie, 153 etern~at~38, 126,305,373 etiologie, 94, 177 etnologie, 157 etrusc,266 Eu, 26, 29, 37, 42,109,130-131, 139,147-148,151,194, 197,232,235,242,268, 271,276,281-284,286287,289,292-294,311,
315,324-325,356,366, 401 Europa, 23, 39, 58, 299-300 european, 18, 111,261,267,277, 294,367,374 Eva, 36, 323 Evanghelii v. Biblia, Evangheliile, 19 evangheli~ti, 238, 347, 352, 400 Evul Mediu, 56,163-164,181, 255,263,271,316,323 exercitia spiritualia, 136, 138-139 existen tialism, 74 experienta / empirie, 16,21,33, 67,94,97,183,195,271, 276,283,302,337,345, 356 explicatie, 166,267,271,301, 363 extaz, 19,35,46,293 extraversie, 242 Ezechiel, v. Biblia, - Ezechiel, 325
F falus, falic, 182, 246, 303, 321322,365 familie, 75, 10I fantana, 150, 192,204,230 fantasm a erotica, 35 fantasma, fantasme, fantasmatic, 34-35,47,56,59-61,7376,78-79,81,94,109, 159-161,165,177-179, 185,190-193,195-197, 199,203-204,207,266, 441
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
272,289,291-292,300, 302,307,328,339,356, 358,400 fantom a, 27, 207 faptul de a avea trei picioare, 248 faptul de a avea un picior, 237, 239,388 faraon,56,135,248
372,375,377,382-385, 391,393 Fenicia, fenicieni, 198 fenomenologie, 47, 67-70,72, 75, 83, 125, 164, 166, 170, 172,177,189,195,211, 213,225,262,276,292, 316 fenomenul gana, 127 fertilizare, 104, 181,321 Fescennia, 266 festum stultorum, 263 ficat,373 fier, 104, 130, 150,228,230-231, 332 fiid, 92, 95-97 filia mystica, 208 filius philosophorum, 146 filius sapientiae, 164, 176 filologie, 157 filosofie, 18,36,45,72,88,117, 177,238,302,346,367 fiu,18,20,27,38,40,44,80-81, 95-97,110,115,144-145, 165,176,194,203,208, 227-228,233,252,254, 262,304-305,308,335, 347,349,372 fizid, fizic, 27,71,82,88, 102, 109, 111, 139, 158, 199, 219,229,262,318,335 fiziologie, fiziologic, 40, 68-69, 145,166,178,182,217, 282,288,320,339 flaut, 27,225 442
Indice de termeni
floare, 35, 165,305,321,342343,351,364,369,371, 373,375-376,393 Floarea de Aur, 388, 395
fulger, 303-304, 307, 309-312, 319,321,338 funqie, 29, 42,105,131,218, 223,238,242,282,311, 321,337-338 - inferioara, 131 - vie, 157 animus ca -, 204 furea de tors, 230
flogiston, 42 fluture,35,194,217 Fo v. Goetz, Bruno, 164 fobii,94 foc,21,26-27,35,42,62,105, 131,140,150,162,174, 208,226,229-230,304308,320,322,327,330, 332,334-337,342,346347,364,374,381,383, 390,393-395 foldor,94, 163,223,241, 261, 269 forma, 15, 19,23,26,30,32,44, 47,50,54,70,74-77,79, 82,87,91-93,95,100, 103,105-106,109-111, 117,121-126,130-138, 140-143,147-148,152153,161,163-164,166, 170, 173-176, 184-185, 189,203-204,206-208, 217,234,241,255,262, 268,271,276,286,290, 303-304,308,322,329, 331,336,338,348,353, 358,364-365,369-374, 382,386,395,400-401 frate-sora, 252 frumosul, 21, 37, 265
G galben (v. ?i culari), 321, 336, 341,351,364,370,388, 390 gandire, 13,42, 88-89, 132, 159, 311,316 gansac,386 Geburah,341 Gedulah, 341 germ ani (v. ?i Germania), 23, 152, 164,250 Germania, 134 ghem, 225, 277 Gilgamesch, 151 gnom,232 gnosticism, 72, 82,179-180,182, 386 gnoza (gnostic), 56, 317, 323, 325,329,335,377 gnoza Barbelo, 325 "godfather", 56, 81, 102 "godmother", 102 Goethe, 34, 37, 56, 81, 112, 164, 182,191,215,228-229, 238,291-292,319,342
fuga, 99, 230, 233-234, 237 443
Arhetipurile ~i incon~tientu] colectiv
hilic, 275 hilozoism, 214 Hinayana, 366 hinduism, 316 hipnoza, 224 Hiranyagarbha, 148,377,380381, 388-389 hoarda originara, 75 homo maximus, 14 homosexualitate,95-96 homu'nculus, 302, 311, 383-384, 386,389 Horologium sapientiae, 20 horoscop, 16,299 Horus, 115,238,318,325,334, 352,371,375,400 hotarari ale Conciliului, 264 htonic, 113, 115,254, 320, 323,327,339-340,382 Hypnerotomachia, 37,132,193
Gog ~i Magog, 152 Gorgona, 196 Graal, 28, 33, 148 gradina, 92, 325 granat, 308-309, 336 grau, 174, 197, 199 greci,23 Grecia, 37, 56 Gretchen, 81,191 gri (v. ~i culari), 314, 328, 344 grup (v. ~i masa / mase), 58, 69, 94, 125, 132-134, 170, 251,284,288,383 guru, 140,221
H
n,
Hades, 100, 147 Hal Saflieni, 192 halou, 321, 378 halucinatie, 219 haos,40-41,131,354,385 Hecate, 108, 189, 192-193 Helen of Troy, 38, 208 HeEos, 135 Hera, 56, 349 Hercule, In, 176, 245, 308, 329, 349
I, I
n
I Ging, iad, 35-36, 147, 150, 153,262, 364 Iahve, 110 iapa (v. ~i cal), 230, 248, 250 icoana, 208 idee, 13-14,26,34,36,39,42,47, 56,61,70,74-75,82,8790,112,122-123,128, 130, 141, 147, 168, 180, 196,209,218-219,247, 254-255,282,284-285, 289,291-293,311,319,
hermafrodit (v. ~i androgin), 80, 94, 163 Hermes, 14,46, 114, 140, 182, 231,261,303,310,313, 315,318,320,384,386 heruvim,375 hexagrama, 345 hieros gamos, 117, 181,234,321 444
Indice de termeni
329,337,339,358,369370,375,381,395-396, 401 idei originare, 53, 90 identificare, 44, 84,132-135,151, 180,184-185,356 iele,34 iepure,92 Ierusalim, 36, 152 Ilie, 147, 151 iluminare, 48, 199,225,231,338, 382,391 imaginatie, 53, 59, 72, 74, 79, 82, 90,165,196,199,204, 254,301-302,337,357 imagini originare, 42, 220 imago, 14,83, 102,215,250,330, 338,359 imago Dei, 14,250,330,359 imortalitate, 195 impotenta, 95, 182 incest, 73-74, 76, 78,81,98,234, 253,291 incon~tien~ 13-17,22,28-33,3637,40,42,45,47,49-50, 53-55,59-60,71,73-75, 77-78,81,89-91,94-95, 97-99 - colectiv, 13-15,22,30-31, 171 - continuturi ale, 15, 174, 197,312,353 - instinctiv, 91 incon~tienta, 31, 96-99, 102, 104-106,108,129,171172,175-176,250,257,
269-270,272-273,277, 285-287,293,338,368 incubatie, 142 indian, 45, 93, 114, 129, 165, 176,191,204,221,229, 235,259,261,269,271, 288,330-331,363,366367,371,373-374,377, 388,395,401 indieni, 23-24, 142,334,371, 391-392 individ, 71, 131-132, 135, 180, 285,288,311,354,400 individuatie, 44, 49-50, 114, 138, 151-153,164,169-171, 177,184,205,234,255, 277,279,281,293-294, 297,299,302,315-316, 329,346,353,355,359, 375,381-382,385,387, 394-395 inel, 69, 313, 341 infans noster, 164 infantilism, 184-185 inflatie, 151-152, 185,356 inima, 29, 305 initiere, 62, 198,364 inscriptia Aberkios, 316 instinct, 31, 33-34, 38,49, 54-55, 58,60,68-69,75,79,81, 90
insula, 146, 373 integrare, 40, 49, 256, 276-277, 325,358,375,391,395 intelect, 26,103,160 intelectualism, 74,374 445
Arhetipurile
~iincon~tientul
introversie,242 intuitie, 146,227,277,309-311 invidie, 100, 152,230,368 loan, 143,221,307,325,352 Iordan,56 iris, 336, 342, 369 Isis, mister allui, 49, 62, 103, 115,354 islam, 141, 149, 153 isterie, isteric, 128, 224 istoria literaturii, 69 istoria religiilor, 74, 87 istorie comparata a religiilor, 157 itifalic, 114,324 iubire, 35, 77, 101-102, 204, 305, 336 iubita, 92, 147 iustitia, 383 ixion,394 imbrati~are, 365, 381 imbucatatire, 125 imparatia cereasca, 44, 226 impartire in patru, 325 imperechere,330 inaripat, 216, 315, 320 inger, 26, 38, 149,242 intelegere, 16, 18,40,45,55,70, 75,89,91, 102, 107, 111, 194,221,224,233,247, 276,339,343,396 intuneric, 38, 103, 105, 142, 145, 147,151,153,175,306307,309,336,343,373, 376,379
colectiv
intelepciune, 25, 28, 40-41, 46, 56,92,110,112,114, ]44, ]47,152,176,201,227, 229,235,342 invatatura secreta, 225 inviere, reinviere, 125, 132,358 inviere a mortilor, 358 izvor, 27, 46,57,226,335
J Jadschudsch, 150, ]52 Jesod,321 Josua ben Nun, 143
K Kabbala denudata, 321, 333 Kali, 93, 108, 110 Kamutef, 248 Karkinos, 349 Kassapa-Samyutta, Sutta, 122 Katha-Upani~ad, 176 Kenia, 27, 149 Kether,333 kian,367 Kilkhor, 387 Kisuahili, 149 klippoth, 333 Kore, 187, 189, 19], ]94,209 Kundalini, 365, 367, 370, 375, 378,380,382
L lamii,34
Indice de termeni
252,255,272,285-286, 292-293,303-304,314, 323,344,358,364,379, 399,401 lumea de jos, 309 lumina, 19,43,68,102,105,131, 146,149,172,197,199, 206,241,244,277,301303,305-306,309,325, 328,331-332,342-344, 373,376-377,379-380, 391,393,396 luna, 192,202,348,385 luni platonice, 316 lup, 236, 240
lapis, 141, 147, 176,311-312, 315,319,332,336,346, 353,371 lebada, 323, 336 Leda,323 lege, 41, 103, 143, 168,324 lemn, 23, 116,346,377 leopard, 204 Lerna, monstrul din, 349 leu, 374 Leviathan, 380 Liber mutus, 34 liberalism, 74 libertate, 29, 68, 89, 143,241, 354 libido, 145, 147, 159 AtKOS ou AtKOS, 319 Lilith,92 lingam, 114 Lingga, 365 Litania Lauritana, 372 liturghie, 56,61,123,125-126, 198,263-264,306 loc supraceresc, 42 locapala, 325 logos, 105 lotus, 92, 137, 194,331,333-334, 344,364,369,371,375 Luca (v. ~i Biblia), 241, 304, 342 Lucifer (v. diavol, Satan), 46, 304,327,334 lume, 15,27,31-32,41-42,58, 103-105,107-109,114117,159,168,173-174, 177,189,196,223,230233,240,243,249,251-
M m'tu-ya-kitabu, 149 macrocosmos,321 Madona, III Madschudsch, 150, 152 Madura, templul din, 363 magar, procesiunea, 264-266 magia fertilitatii, 181 magie, 181,224, 335 - neagra, 326 magnus homo, 14 maimuta, 192 Maitrayana -BrahmanaUpanishad, 381 Malchuth,333 mama, 76-77,89, 92-93, 95,98104,108,110,173,189, 191,193-195,202,287, 306 447
Arhetipurile
~i incon~tientuj colectiv
mana, 23 mandala, 20, 22, 44, 92, 307, 319, 322-323,327-329,331334,336,338,340,342, 344-345,347-349,351352,357,359,363-366, 370,372-378,382,385, 388-393,399,401 maniheism, 111 manipura, 267 mare, fiinta marina, 182 Maria, fecioara, Maica domnului, 46, 48,55-57, 8],93,112,115,123,14], 164,192,242,246,334, 338,372,375 mara, 77, 34], 344 masculin, 37, 50, 72, 77, 80, 82, 95-96, 108, 114, 116, ]80]82,209,239,248,250251,299,320,333,367, 372,382 Matei, 333, 342 mater Dei, 143 materia prima, ]76,306, 311 materialism, 13,68,70-71,74, 115-1]6 materie, 42, 7],101,114-116, 147,214,216-218,256, 335,394 matriarhat, 104 matrix, 339 Maui,l72 mar, 230 manastire de dervi~i, 399 manie, 21,305,334,344,347
mantuire, 44, 92, 141,253,277, 346 mantuitor, 27,44,74,169,176, ]79,208,252,261-262, 270,277 medic, 81, 158,213,221 medicina, 56, 172, 200, 243, 256, 262 meditatie, 38,49,76,137-138, 221,324,395 melc,348 melotezie, 349 melusina , 228 meluzine, 34 membrum virile, 321 memorie, 287 menstruatie, 101, 191 Mephisto, Mephistofeles, 143, 152,290 Mercurius, 140, 146, 163,217, 221,239,261-262,304, 306-308,3]1-312,315320,323-324,327,338, 351,384,387 Merkabah,34] Merlin, 232, 249 Meru,388 Messia,333 metafizica, 7], 82, 88, 109, 111, 139, 158 metal, 228, 308 metempsihoza, 122 meteorologie, 16,205,248 Metra, 325 microcosmos, 25, ]94, 229, 315316,351
lndice de termeni
miel, 19,237,245 miez, 320, 325 miezul noptii, 314, 354 Mignon, 81 mijloc, 56,100,142,152,203, 214,235,315,319,322, 344,373,378,382 Mimir, 33, 231 mineral, 319 minereu, 150, 307 minge, 198 minune, 26, 373, 386 mireasa, 254-255, 381 misoginie, 82 Missa solemnis, 264 mist, 123,209 mistagog, 140,387 mister ii, 149,331,337 misterul rusaliilor, 57, 216, 229 mistica, 141, 153, 179, 181 mistica, 19,56,62, 135, 146,325 mit, 16,56, 158-159, 162, 184, 199,209,267,272 Mithras, 62, 75, 138,375 mitologic, 13,80, 84, 113, 157158,167,174,182,292 mitologie, 48, 61, 69, 72, 175, 199,253 moarte, 35, 43, 95, 122-123, 125, 129,136-137,151,168, 183,215,270,276,333, 350,355,368 Moise, 130, 143-147, 150-151, 303,335 Mondamin, 148 Monogenes, 304
monoteism, III monstru, monstruos, 19, 167, 172,179,191,201,204, 349,380 mo~neag, 231 mo~tenire, 26-27, 89, 160,215, 263 morala, 45, 49, 110, 230, 255, 273,355 mormant, 43, 141,204,222 munte,28 - aIIumii, 388 - cantec aI, 391 - Ki, 345 Musaeum hermeticum, 393 muzica, 345 mysterium, 111, 180, 182,334, 337 mysterium iniquitatis, Ill, 180
N Naas, 323, 329 na~tere, 15,40,42,53,56, 59, 8182,84,89-90,95-97, 100, 105,109-110,115,117, 125-126,132-133,321322 natura, de natura, 13-14, 17,2728,54,56,62,71,75,7778,98,103,117,148,161, 173-174,178,190,192193,206,208,215-216, 218,247,270,276,283, 287-288,292,304,323, 449
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
326,334-335,343,352, 357,380,382,390,401 Navajo, 142,371,391-392 nebunie, 25, 58, 95, 139, 152, 252,263,307 nefrit, 346, 388 negru,43-44, 150, 192,222,274, 322,327-328,342,364, 390 nemurire, 125, 142, 147 neofobie, 168 neolitic,22, 192 neoplatonician,321 Nessus,131 nevroza,48,58-59,163 New York, 134,279,352, 392 nigredo, 146,254 Nil, 348-349 nimra, 191,381 nirdvandva, 45, 344 noapte,32, 112, 127, 149,230, 236,324-325,330-331, 343,373,379,394 Noe, 241, 358 nominalism, 88 nori, 236, 313, 351, 383-384 Notre-Dame (Paris), 263 Noul Testament, 21, 112,269 nou-nascutul, 79, 81, 89,102, 141,400 nous, 114,313,318-319,322, 324 nuditate, 198 nume,27, 129, 132, 136, 145, 266,341 numere, 250, 314, 316, 367
numinos, 37, 49,173 Nun, 145
o oaie, 111, 134,374 obscuritate, 23, 93, 146,269,307 obsesii, 139 ocean, 61, 322, 379,385, 392 ochi, 19,63,88,103,146-147, 150,152,201,231,303304,322,342,381,388, 391,393 octogon, 399 Octopus, 203 Oedip,158 ofitic,44 oglinda,26,78 ogor v. ~i pamant, 92, 104, 163 omenesc, 20, 68,114,141,178, 193,273,316 Omfala,329 opus alchymicum, 302, 325, 353 oracol, 202 ora~,44,63, 92,144,152,234, 274,328-329,345,373, 388 ora~ul ceresc, 44 ordine,41, 104, 197,256,282, 284,287,369,385,399 ordinului cistercienilor, 77 orfan,144,223,230,232 organe genitale, 80 orgie, 27,93,191 origine, 29, 56, 136, 160, 165, 173-174,181,193,218, 450
Indice de termeni
266,271,299,315,320, 380 Osiris, 125, 135, 147,231,246 otrava, 232, 261 Ouroboros, 308 ovum philosophicum,
302
p pace, 32,143,149,315 pacient (v ~i analiza, psihanaliza), 48, 57-58, 60-63,73-75,80, 184, 191,283,291,301,321, 337-338,340,342,356, 370-371,373-378,382383,385-387,389-391, 394-395 padma, 92, 364, 369,371 Pagurus Bernhardus, 348 Pan, 27 panaceu, 176 Paficatantram, 349
participare,95, 109, 123, 125126,133,135-136,195, 272 participation mystique, 29, 133 pasar~ 197,206-208,244,329, 374-375 pasiune, 93, 138 patologie, patologic, 39, 48, 59, 70,74,96,104-105,107, 158,181,197,267,283284,291,356,390 pattern of behaviour, 15 pacat, 44, 227, 243, 257 padure, 27, 202, 207, 227, 232233,236-237,381 pagan, 115, 123, 152, 198,250252,264 paienjen, 382 pamant, 19,33,36, 113, 149, 197-198,203,223,227, 241-242,244,287,300, 319,330,336,340,342, 344-345,349,351,366, 393 parinti adoptivi, 56 pastor, 27, 46, 100,233,252,254 Pastorullui Hennas, 46 patrime, 307, 325, 330, 333, 335, 338,341,375,399-401 patrat, 137, 194,239, 311, 315, 319,336,369-371,373, 375,391,399 paun, 204, 336, 385-386 parau ~i du, 199 Peking, 388 Penelopa,376
panteism, 175 ou de am, 165 Papa, 263 Paraclet, 147 paradis, 37,43-44,75,92,153, 222,240,244,269,305306,317-318,323,347, 377 paranoia, 130 parapsihologie, 262, 303 Parce,92 451
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
penis, 61, 270 pentadic, 370 pentagrama, 390 pe~te, 27, 34, 92, 102,137,141142,144-148,152,189, 191,199,237,246,310, 316-317,379-381 pe~tera, 137, 142, 147,199 pereche (v. ~i arhetipul), 72-73, 78,81, 102, 114, 129, 138, 150-153,253,311,330, 347
physis, 181-182,218,339 piatra (v. ~i stand, lapis philosophorum), 23, 132, 134,140-141,147,163, 165,202,205,230,309, 311,319,336,357,370 pictor, 81, 203-204, 344 "pierderea sufletului", 172 piramide, 300, 312 pisid, 97, 191,232 TItans, 355 pitagoreic, 287 piti~ 163, 167,227,231 planete, 143, 147,335,341,384 plant~ 199,320,331 pleroma,31 plumb, 127,228,337 pneuma, 26, 57, 62, 116, 143, 145,275,319-320,323325,327,329,335,344, 352,358 pneumatic, 275, 329 pneumatikos, 143, 145 po (chin.), 72, 326 po ala, 372 poet, 46, 128 pofta, 300 Poimandres, 46, 77, 140 Poimen allui Hermas, 46 polioftalmie, 303, 352, 387 Poliphilo, 37, 132, 193 polite ism, 73 politica, 24,32, 106, 116,213, 273,327,354 Poltergeist, 262, 268 porn de Craciun, 274
pergamentullui Ripley, 254 perils of the soul (pericole ale sufletului), 31,151,162 perla, 27, 165,204,207,379 Persefona, 100 Perseu, 196 personalitate, (scindare a, supraordonata etc.), 30, 68,80,89,96-99,104, 106,112,122-123,126128,130-132,134,138139, 142, 145, 149, 164, 169-171,180,185,189190,193-194,202,204206,219-220,224-225, 234,248-250,268,275277,279,282-284,287, 289-292,295,311,313316,318,323,325,333, 345-346,351,354-355, 365-366,369,371,374, 376,382-385,390-391 perversiune, 84 Phoenix, 125,375,386 452
Indice de termeni
proportio sesquitertia, 368, 370, 389
pore, porear, 198, 231, 236, 243, 246,251-254,358,368 portoealiu (v. 9i eulori), 344, 347,385 porumb, 148, 174,226 porumbel, 56, 63 posedare, 48,130,215-216 Poseidon, 198 pozitivism, 163 Prakrti,93 predica de pe munte, 20 preot, 221, 264 Priap,323 prichindel, 163 prietenie, pereehe de prieteni, 96,138,150-151,312 prima materia, 304, 393 primitiv, 15-17,27, 31-32, 34-37, 42,46,49,53,69,72,75, 90,109,127-128,132, 134-135,145,151,153, 159-162,166,168,172, 174-175,177-180,183, 192,204,215-216,218219,229,232,235,245246,267,270,272-273, 275,314,354,367,379 privire rea, 204 procreare, 97 profet, profetic, 25, 74,128-129, 151,153,207,329 proieqie, 34, 39, 77, 82, 96, 99, 149,174,180,204,209, 272 Prometeu, 240
Proserpina, 114 prost, 36, 96, 166,228,232,241, 261,270,273 prostituatii,205-206 protestantism, 21-23, 26, 136 proverb, Proverbe (v. Biblia), 24, 232 psihanalizii (v. 9i Freud), 80 psihiatrie, psihiatric, 195,283, 286,356 psihic, 53, 90-91, 94,139,151, 166,171,181,183,214, 216-217,220,266,275, 286-288,319,337,364 Psihofizica (v. 9i Fechner), 67 psihologie, 13, 33, 39-40, 53, 68, 75,87, 127, 134, 158, 189, 213,242,247,251,256, 266,352,363,387,399 - a animei, 208 - a arhetipului infans, 155 - a familiei, 75 - a incon9tientului, 40, 181, 189,205,395 - a nevrozelor, 68, 70 - a persoanei (personalii, personalistii), 54-55, 58, 68,93,113 - a primitivilor, 53, 69 - a rena9terii, 124 - a totemului, 135 - a viselor, 158 - american ii, 93 - complexii, 49, 276 453
Arhetipurile ~iincon~tientul colectiv
purpuriu (v. ~i eulori), 388 Purusha,93,148,330,401 pustnie, 18,226 putere, 21, 23, 97-98, 102, 111112, 114, 127, 129, 135, 148,150,152,162,175176,194,203-204,229, 240-244,246,254,256, 271-272,276,304,306, 311,329,332,367,377, 379
- de grup (sau a unei adunari), 133 - empiricii, bazata pe experienta, 17,67-68,268 - individuala (sau a individului), 169,173 - limitare, autolimitare a, 213 - maseulina, 83, 93, 97 - medieala, 40, 54, 68, 158, 177 - neempiricii, 67 - normala, 158 - ~tiintificii, 13, 72 - patologicii, 158 - popoarelor, 90, 93 - a "supraomului", III Psihologie ~i religie, 363 psihopatologie, psihopatologie, 79,96,111,126,145,158, 164,177,268 psihopomp, 38,46, 387 psihotehniea, 67 psihoterapie, 40, 49, 54, 295 psihotie, 48, 60, 113, 159, 162, 284
Q quincunx, 351 Quito, 134
R Ra,375 Raehaidibi fragmentum, 141 Ras Shamra, 380 rasarit, 16, 110, 136, 141, 151, 265,346-347,370,374 rationalism, 102, 109, 115, 178, 228,256,267,374 ratiune, 22-23, 74, 88-89, 92, 103, 108, 138, 147,214, 216,256,269-270,294, 305,310,313,323,382, 391 raul, 37,45,105,110-111,116, 230,232-233,238-239, 243,272,327,333 razboi, 58,134,149,256
psihoza, 48, 293 t/Juxos, 215 t/JuX~,215,217,323 pubertate, 78 "puer aeternus", 114, 164 Pulcinellas, 266 pulsiune, 176,311, 325, 365 punet de sprijin, 41 punetul primaverii, 16 TCup ad (wov,42 purifieare, 31, 105 454
lndice de termeni
"rites d'entree et de sortie", 159 rosa mystica, 371 Rosarium philosophorum, 140, 146,336 Rosencreutz, 254 Rosinus ad Sarratantam, 141 rotatie, 332, 369, 380, 385, 389 rotundum,303,309,315,331 rozacrucian, 371 rubedo, 308 rubin, 308, 336, 372 rubiniu (v. ~i culori), 373 rugaciune, 20, 114, 140,372 Rusia,383
rau (v. ~i parau), 22,44,198, 201,317,367,377 Rebis,179 rege,24,43,194,226,233,236, 251,253,276,308 regina cerului, 112 Regina Coeli, 114 regresie, regresiv, 72, 285, 354 reincarnare, 122 religie Bon, 326, 383 religie, religios, 17-18,20,25,32, 36,41,43,53,55-56,58, 61-62,69,74-76,79,8182,87, 94, 96, 111-112, 123,149,153,157-158, 160,162,164,166-167, 174-175,181,196,206, 215,217-218,222,248, 252,262,265-266,291, 316,326,354-355,363, 369,383,399 rena~tere, 55-56, 88,121-124, 137,141,143,147,151, 329,348,358 renovatio, 122 representations collectives, 15, 49,53,56,58,74,76 reprimare, 271, 286-287, 340 resurrectio, 122 revelatie, 42, 304, 306, 388 Rigveda, 379 Ripley-Scrowle, 384 rit, ritual, 22, 56, 62, 123, 125126,132-134,136,149, 167,174,191,198,265, 275,364,366
s)~ Sachseln, biserica din, 19-20 sacrificiu, 58,96-97, 199,202, 208,245,352,358 sacrilegae, 264 salamandra, 191, 393 salpetru, 304 Samotrache, 23 Samyutta-Nika-ya, 292 Sanatsugatiya,377 sange, 24, 29, 80, 99,101,141, 191-192,199,202,263, 274,308,320,328,332333,390 Sankaracharya, 221 sapientia, 56, 330 sarcina, 30, 39-40, 54-55, 63, 101,128,163,194,213, 215,247,257,293,295, 302,329,353 455
Arhetipurile
sarcofag, 92, 222, 386 sare, 304, 333 sarkikos, 143, 145 Satan (v. ~i Lucifer), 144,219 Saturn, 14,306,313 saturnalii, 262 sageata, 393 saracie, 23, 25 sarbatoare a nebunilor, 263 sarbatoare de Anul Nou, 263 sarbMoarea circumciziei, 263 Schelm, 259, 261 schizofrenie, 61, 79,170,197, 283,293,399 schizoid, 371, 390 Schong,345 scindare (v. ~idisociatie), 169, 318,350 scrisoare catre Clemens, 180 secret, 14, 17,45,76,113-114, 198,243,272,274-275 secte,364 Semenda, pasarea, 386 semnele, 88, 221, 367 senex,47,333 sens, 18,21-22,24,29,38,40-42, 67,76-77,88,91-93,96, 103-105,107,109,116, 121-122,134,136,139, 142-143,145-146,148149,159,162-164,174, 178,190,193-194,209, 213-215,218-220,231, 234,247,255,266-267, 272-273,276,281,284285,291-292,294,299-
~i incon~tientul colectiv
300,303,305-306,311, 314-315,317,321,326328,333-334,340,344345,364,368-369,375377,384,388,393,395396,399-400 sentiment, 23, 38,45,80, 134, 148, 183, 195,300,339, 391 sentiment de inferioritate, 80, 99, 185,235 senzorial, perceptie I experienta senzoriala, 16, 124, 181, 218 Septem tractatus seu capitula Hermetis Trismegisti, aurei, 140 serafim, 325, 400 "serpens mercurialis", 318, 320, 322,386 "servus rubeus", 176 sesquitertia (v. ~i proportio), 368,370,389 Seth, 231 sex, 34, 37, 39, 57,83, ]80,290 sexualitate, sexual, 39, 84, 95-96, ]00,162,322,324,339 Sf. Ana, 55-56, 8] sfant I sfintenie, 17, 19,21,33, 63,77,124-125,135,138, 14],152,163,174,206, 234,241,262-263,305, 335,344,346,354,364, 372 Sfantul Spirit, 63,174,335,346 456
lndice de termeni
310,319,321-322,331, 342-343, 348-352, 354, 358,369,372,376-377, 380-381,385,387,390, 393 social, 140,288 socialism, 74 societate, 38, 74, 101, 103 Sol (carul solar), 138 solstitiu, 349
sfera, 114,209,288,309,313314,317-318,321-322, 330-331,344,369,383, 388,393 Shakti, 82, 192, 365, 367, 372, 381 Shatchakra Nirupana, 192 Shiva, 364-367, 372, 375, 377378,381 - bindu, 378 Shri-Sambhara Tantra, 82 Siegfried, 172 simbol, simbolic, simbolistic, 1524,26-28,31-33,38,4244,47-50,57-60,62-63, 83,87,92-93,98,113117,121,129,134,138, 141-142,145-146,148, 153,169-171,173-175, 177-182,185,194-195, 198-199,202,206,220221,224,227,234,238239,242-243,245,247248,250,265,294-295, 301-303,307,309 simptome psihogene, 139 simtire, 91, 311, 341 sincronicitate, 116,350 Sine, 152, 176,366,381 sirena, 34, 191 sistemul chakren tantric, 47
oWJla,329
somalez, 149 somn, 43, 68, 72,78,142,223224,233,285 Sophia, 26, 56, 92, 147, 163,337 sora, 107,250-253 soror mystica, 34 spatiu ~i timp, 183, 194,229 sperma mundi, 336 spermatozoid, 338, 352 spermatozoon, 320-321 spirala, 203 spiridu~, 163,208,242,268,273, 393
OTjfu:l:a,47
spirit, 20, 27-28, 33, 35, 46, 5657,63,77,96-97,116, 174,214-217,219-221, 232-233,238,244,252, 255-256,262,282,299, 305-306,321,329-330, 332,335,339,341,346, 387
soacra, 92, 99-100 soare, 16,32,49,61-63,90,104, 138,141-142,146,150151,162,203,229,240,
spiritism, 262, 268 spiritus (v. ~i spirit), 71,108, 214-215,221,309,318320,332 457
Arhetipurile
~i incon~tientul colectiv
stanca, 27, 144,228,300-302, 309,319 stanga, orientarea ciitre, 326 stat, 135,255 - totalitar, 219 ~e~ 108,373,385,394 sticla, 303, 312, 373, 383, 386 stoic, 42, 331 stramo~i, 49,132, 195,285,292, 388
365,368,374,381,387, 393-394,396,401 su1E,308 sulita,393 superstitie, 88, 180,274 supracon~tiinta (v. ~i con~tiinta), 243,288 supraeu (Ober 1ch), 13 supraom, lll-112 svadhisthana, 267 svasticii, 58, 326, 328, 332, 369, 380, 383, 391-392 Symposion (v. ~i Platon), 80 Syzygienmotiv, 69 ~amanism, 69, 262 ~arpe, 37,44,60,92,172,191, 194,206-208,303-304, 313-314,317-325,327328,332-333,339,349, 357,365,368-371,374, 377-381,386 ~oc, 128,339,352 ~oim, 270, 375 ~tiinta, 18, 28-29, 36,40,49, 5354,56,68-69,71,76,78, 101,104-105,108-ll0, 142, 147, 158, 160, 162163,165,173-174,178179,181,183,193-194, 197,208,219,238,241, 243,267,269-272,275, 277,281-284,286-288, 291-295,301,310,312, 315-316,319,326,352355,380,382,389,391, 394,396
Stupas,326 subcon~tient, 28, 243 substanta, 77,125,140,176,178, 214,219,308,329 substanta (materia) arcan, 2] 5, 254,306,333 subteran, 29, 115, 165, 191,207, 244,255 "subtle body", 122,218 sucub,34 suflet, sufletesc, 16-18, 22, 26- 27, 29, 31, 34-38,40,44-46, 50,62,68-72,78-79,9496,102,108, lll, 114ll5, 122, 127-129, 132138,141,145,148-]49, 151-153,158,160-162, 166-167,169,171-172, 174,180,182-185, ]90, 193,202,2]4-2]8,223, 234,240-241,243-245, 250,255,262,273,275, 286,290,294,303-304, 306-307,310,315-316, 320,323-324,326,342343,347,355-356,358, 458
lndice de termeni
~tiinta a naturii, 68 ~tiinta experimentala, 69
T tabu, 37 tabula rasa, 79,273 Tabula Smaragdina, 114, 239 Tabulae principiorum, 307 tanar, 42, 45, 115, 165, 190, 198, 204,206,226,233,237, 244,252,286,341 tantra, tantric, 47,82,218,267, 364,367,371,375 - Shri-Sambhara, 82 - yoga tantrid, 192 tao, taoist, taoism, 18,28,45,47, 49,297,326,344,346, 388 Taospueblo,32,49 tarot, 47 tartarus, 306 tata, arhetip al tatalui, tatal originar, tata-fiu, tatafiid, 18,21,25-27,32,40, 42,44-45,61,73,75-77, 98,105,108-110,144145, 162, 191, 194,219220,226,232-233,237, 246,286,299,314,323, 335,339,347,393 Tatal nostru (rugilciune), 32,219 Tathagata, 340, 344 taur, 197-198,248,316,341 teama, 24, 35, 113, 168, 175,203, 309
Tebhunah, 333 tehnid, 136,247,354 teism,75 telepatie, telepatic, 148 temenos, 369, 373 templu, 147, 198,202,363,384 teosofie, 24, 269, 330 terapie (Yo ~i psihoterapie), 84, 184,194,356,368 teriomorfism (Yo ~i animal), 194, 208-209,234-236,238, 244-245,261,266,387 terr~ 19, 147, 158, 163,306,333, 346 tetrada, tetradic, 247, 368, 370, 375,387,393 Tetraktys, 367 tap, 231, 348, 358 Theatrum chemicum, 14,200, 315 Theosebeia, 208 Thoth,46 Tibet (Yo ~i tibetan, budism), 326,332,344,364,368, 383,387,399 tibetan, 364, 399 tigru, 206 Timaios, 238-239, 247, 389-390, 400 totalitate, 24, 148, 170-171, 173, 175,193,206,217,238, 242,246,319,329,369, 383 totem, 135 Tractatus Aristotelis, 141 459
Arhetipurile
~i incon~tientuJ coJectiv
traditie, 15,77,91, 158, 169,366, 368 trandafir, 92,194,369,371-373 transa,60 transcendenta, 125-126 transfer, 73,82,94,295,352,400 transformare, 47,50, 105, 123, 125-126,128,133,136138,142,147-148,176, 182,207,223,261-262, 295,301,303,317,324, 355,386,393-394 transmutare, 123 Tratat al pelerinului, 20 trauma, traumatic, 37, 57, 93-94, 132, 158-159, 165, 170, 193-194,235,374 treapta, 48, 122, 143, 159, 163, 169, 179,215,247, 253, 267,271-272,285,288, 345 Treime, 19,323,341,382 triada,18,238-239,242,246-247 trickster, 198,259,261-262,264, 266-273,275-277,384, 387 Trinitate, 18,25,76 tripudia, 263 tripudium hypodiaconorum, 263 Trismegistos, 46, 318 triunghi, 239, 248 tron, 77, 146, 197 tropicul Racului, 293 tulburare psihogena, 177 tunet,304
Tunis, Tunisia, 391 Typhon, 322
u "Ueli",271 ulei,341 umbra, 30, 38, 50, Ill, 131, 145, 179,190,220,248-250, 269,271-272,275-277, 290,327,335,345,366, 393 umed, 116,305 unilateralitate, 145, 168 unirea contrariilor, 22, 117, 173, 295 unitate, 112, 116, 134, 162,270, 242,270,281,325,375, 400 Upani~ade, 319 Urania, 113 uria~, 167,200-201,236,240, 243,252,254,317 Uroboros (v. ~i Ouroboros), 387 urs, 20, 201-202,236 Ursanna, 202 uscat, 35, 116, 141, 146,305, 307,334 uter, 92,101
V vaca,136,203,223,230 vanatoare, 128,236,241 vant,26-27,57, 62, 300,334 varcolac, 226
Indice de termeni
79,95,98, 103, 112, 126, 131,138,149 Vishnu, 318 vishuddha,267 Visio Arislei, 146, 291 viziune, 17-20,44,62-63 vointa,59, 77,160,169,284, 324-325,354 voluptat, 368 Voluspa,33 vraci, 127,229,262,275 vrajire / desvrajire, 252, 275, 286 vrajitoare, 35, 38-39, 94-95,165, 206,226,233,237,241, 244,246,255 vultur, 57, 59
"vartej",-275, 325-328, 336, 379 vas, 81, 92, 96, 101, 106, 146, 165,184,226,246,302303,306,309,321,371372,384,386 vas hermeticum, 386 Vechiul Testament, 219, 229, 262 Vedanta Sutras, 381 Venus, 37,114,192-193,309, 332-333 verde (v ~i culori), 227, 320, 325, 328,375 viata, 22, 36, 43, 58, 77, 99-101, 105,107-108,122,125, 134, 141-142, 145-148, 162,182,192,225,231, 233,294,337,342,344, 346, 353-354 - catolicii, 22 - dincolo de orice categorii, 38
J
\
W Weimar, 215 Winnebagos, 267 Wotan, 33, 231, 250-252, 344
- dorinte de, 171 - forma de viata organicii, 109 - forme de, 384 - primii ani de, 79 - psihicii, 71, 89, 292 - secreta, 33 - speranta de, 80 vierme, 194, 386 vin, butuc de vie, 126,309 vindecare,49,56, 142, 174,368, 374,400 violet (v. ~i culori), 321 vis, vise, visatori, 15,26-30, 3233,37,42-48,59-60,63,
y Yama, 368 yang, 28, 72,116,347,366 yin, 28, 72,106,116,326,347, 366 yoga, 47, 136,225,293,324,365367,382 yoga-sutra,293 yogin, 137,293,365-366 Yoni,92 Yu,345 yuga,316 461
Arhetipurile ~iincoii~tientulcolectiv
Z Zagreus, 126 Zarathustra, 27, 46, Ill, 126, 128-129,152,266 zaruri, 263, 337 zfma,40, 102,110,206 zeita, 38-39, 87,110, lIS, 192, 194,199,201,205,207
Zen, 346 zeu, 16, 114-115, 125, 171, 176, 194,250,318,365 zodiacal, semn, cerc, 318, 348 Zosimos, 142, 148,208,228,303, 308
