CAVITATEA BUCALĂ Structură generală Vestibul – delimitat ant de buze - arcade dentare - dinţi Cavitatea bucală propriu-zisă - tava tavan n (pa (pala latt dur dur şi moal moale) e) - podea - limba - istm istm buc buco-fa o-farringi ingiaan
Structura histologică generală
1. mucoasa orală a. epiteliu → pavimentos stratificat nekeratinizat / parakeratinizat (incomplet kerat.) / ortokeratinizat b. membrana bazală c. lamina propria → ţ conjunctiv lax sau dens semiordonat 2. submucoasa → ţ conjunctiv cu glande salivare minore şi/sau ţ adipos 3. musculara → ff musculare striate 4. structuri subiacente (profunde) → os, piele, mucoasa respiratorie
Varietăţi de mucoasă orală 1. Muco Mucoas asăă de de aco acope peri rire re 2. Muco Mucoas asăă mast mastic icat ator orie ie 3. Muco Mucoas asăă spec specia iali liza zată tă
MOCOASA DE ACOPERIRE - obraji - buze - mucoasa alveolară - planşeul bucal - formată din: epiteliu pavimentos stratificat keratinizat keratinizat gros, cu 3 straturi celulare • - stratul celulelor bazale - stratul intermediar - stratul superficial *epiteliul se descuamează şi se înnoieşte la aproximativ 12 zile alte tipuri de celule: • - mlanocite → în stratul bazal - cel Langerhans - cel Merkel (neuroendocrine, citoplasmă clară) - limfocite intraepiteliale intraepiteliale membrana bazală • lamina propria • - ţ conjunctiv lax cu - vase sanguine şi limfatice - terminaţii nervoase libere şi corpi Meissner - papile → rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei alveolare submucoasă • - ţ conjunctiv lax - fascicule de fibre de colagen - fascicule de fibre elastice - glande salivare minore - în buze, limbă, obraji, palat moale - de tip tubuloacinos → seroase, mucoase, mixte
- vase de sânge, nervi - lipseşte pe faţa ventrală a limbii → absorbţia se produce rapid
MUCOASA MASTICATORIE - localizare: - gingii - palat dur
Mucoasa -
epiteliu pavimentos keratinizat (palat dur) sau parakeratinizat (gingii)
Lamina propria - strat papilar - papile profunde şi dese - vase sanguine, terminaţii nervoase libere + corpi Meissner - strat reticular - ţ conjunctiv dens semiordonat - la nivelul gingiilor ff de colagen se continuă cu cele din periost
Submucoasa -
prezentă numai la niv. palatului dur ant → ţ adipos post → gl salivare minore (mucoase) ce se continuă cu palatul moale
MUCOASA SPECIALIZATĂ - localizare → faţa dorsală a limbii
BUZELE → 2 cute musculo-membranoase cu: - ax musculo-conjunctiv - ff musculare striate ale: - ms orbicular al buzelor - ms ridicator al buzelor - ţ conjunctiv dens cu ff elastice - glande salivare minore - adipocite - vase sanguine şi ff nervoase - 2 fete - externă - piele → epiteliu pavimentos keratinizat → derm cu foliculi ploşi, muşchi erectori ai firului de păr, gl sebacee, gl sudoripare - la comisuri → granule Fox-Fordyce (gl sebacee) - internă - mucoasa orală de acoperire → epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat - subepiteliu → glande sero-mucoase - margine liberă (roşul buzelor / vermilion ) - epiteliu pavimentos keratinizat subţire - poate conţine câteva glande sudoripare - corion – bogat vascularizat
OBRAJII Faţa externă → piele Faţa internă → mucoasă orală de acoperire - submucoasă → numeroase glande salivare - ţ adipos → uneori sub formă de lobuli → bula grăsoasă a lui Bchat Organul juxtaoral Chiewitz → localizat în spaţiul bucotemporal, medial de ramul ascendent al mandibulei
PALATUL - palatul dur → mucoasă masticatorie cu falduri fixe - posterior → glande salivare mucoase - palatul moale - versant bucal cu ESNK - versant faringian cu epiteliu pseudostratificat ciliat - ax cu ff musculare striate
UVULA - funcţie → percepţia gusturilor
LIMBA Diagnostiv pozitiv → structură parenchimatoasă cu: - ax muscular - ff musculare striate perpendiculare unele pe altele → aparţin o ms extrinseci (genioglos, hioglos) o ms intrinseci → ms lingual - alternează cu gl salivare minore mixte sero-mucoase, cel adipoase uniloculare, vase sanguine, ff nervoase - mucoasa - faţa ventrală → mucoasă orală de acoperire→ epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat - faţa dorsală → mucoasă specializată (prezintă proeminenţe → papile gustative) → epiteliu paviemtos stratificat keratinizat
Faţa dorsală Repere anatomice - bază separată prin V-ul lingual (sulcus terminalis) - corpul + vârful limbii - foramen cecum → vestigiu al canalului tireoglos
Baza limbii (post) - ESNK - cripte - amigdale linguale → ţesut limfoid difuz şi folicular, proemină la suprafaţă - foramen cecum
PAPILELE GUSTATIVE Formate din - ax de ţesut conjunctiv provenit din corion - ESK
Papile filiforme -
ESK nu au muguri gustativi
Papile fungiforme -
ax bogat vascularizat muguri gustativi rari izolate → printre papilele filiforme
-
pe marginile limbii → pe axul lung ax bogat vascularizat conţin muguri gustativi → mai numeroşi la tineri
Papile foliate
Papile circumvalate - 8-12 la nivelul V-ului - 0,1-0,2 cm în diametru - înconjurate de un şanţ profund (vallum ) - glande salivare von Ebner
- conşin numeroşi muguri gustativi pe versantul lateral
MUGURI GUSTATIVI - formaţiuni ovoidale în grosimea mucoasei (80x50 microni) - comunică cu spaţiul exterior prin porul gustativ - alcătuit din: - celule de susţinere – prevăzute cu microvilii - alungite, închise la culoare - nucleu tahicromatic - celule gustative (neuroepiteliale) – prevăzute cu microvili - palid colorate - nucleu eucromatic - celule bazale - în apropierea membranei bazale - nucleu rotund - localizare: - cei mai numeroşi în papilele circumvalate - papile fungiforme, papile foliate - arcul glosopalatin, palat moale - partea post a epiglotei - peretele posterior faringian - inervaţie - n. VII, IX - plexuri plexuri subgemale, perigemale, intragemale - funcţie: percepţia gusturilor - dulce - acru (acid) - amar - sarat - umani (delicios)
Inervaţia limbii -
-
motorie: n. XII senzitivă generală 2/3 ant – n. V o 1/3 post – n. IX o senzorială 2/3 ant – n. VII o 1/3 post – n. IX o
DINŢII Dentiţia deciduală - 20 de dinţi → 2I, 1C, 2M Dentiţia definitivă – 32 de dinţi → 2I, 1C, 2PM, 3M - dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate: - dinte uscat şi şlefuit → pentru componenta anorganică - dinte decalcifiat → pentru componenta organică
Structura generală 1. Coroana → regiunea ce depăşeşte marginea alveolei dentare 2. Coletul 3. Rădăcina → inclusă în alveola dentară * la vârful ei → foramenul apical * fixată de osul alveolar prin fibre de colagen → ligamentul alveolo-dentar
Secţiune longitudinală •
•
Cavitatea pulpară - în centru - conţine ţesut conjunctiv asemănător ţesutului embrionar → pulpa dentară → cu vase de sânge şi nervi - înconjurată de ţesut mineralizat Dentina - acoperită de 2 tipuri de ţesut mineralizat: - smaltul → la nivelul coroanei - cementul → la nivelul rădăcinii
Smalţul - structură acelulară, mineralizată - secretat de ameloblaste înainte de erupţie - format din: - prisme adamantine - substanţa interprismatică - prezintă - liniile incrementale Retzius - tufele smalţului
Dentina - ţesutul mineralizat, mai dur decât osul - componenta organică - colagen I, GAG - odontoblaşti - tapetează cavitatea pulpară - celule cilindrice - prezintă prelungiri localizate în tubuli dentinali/canaliculi Tomes - componenta anorganică → hidroxiapatita
Cementul - acoperă rădăcina la nivelul rădăcinii - este un ţesut mineralizat, asemănător osului - este avascular - mai gros spre regiunea apicală - sintetizat de cementocite → localizate în lacune - celulele comunică între ele prin prelungiri adăpostite în canaliculi
