GABRIEL STREMPEL
CATALOGUL MANUSCRISELOR ROM ANESTI
N
B.A.R., 1-1600 7!
cb EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA Bucurqti, 1978
www.dacoromanica.ro
CATALOGUL MANUSCRISELOR ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
Coperta §i supracoperta: GHEORGHE MOTORA
Redactor: NICULAE GHERAN Tehnoredactor: MARILENA DAMASCHINOPOL
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
Pe la mijlocul veacului trecut, Alexandru Odobescu, una din cab mai distinse figuri de carturari din cite a plasmuit pamintul romanesc, constata, de-a lungul peregrinarilor sale pentru cunoa§terea de visa a monumentelor arhitectonice ridicate de stramo0, ca un alt gen de monumente, cele de limba, de literatura, de istorie, zaceau impra§tiate prin poduri de biserici i mangstiri, sau prin dulapuri mucegaite, Med ca statul sa ia vreo masura pentru adunarea i adapostirea lor. Observatia, la fel de dureroasa, o inregistrase Kogalniceanu ceva mai devreme, atunci cind s-a hotarit sa pregateasca frumoasa i Inca utila editie in trei tomuri a Letopisitelor Moldova, aparuta la Ia0 in 1845-52, 0 cind, pentru realizarel ei, a fost nevoit sa-si adune singur o colectie de manuscrise de cronici, dui-A care sa lucreze. Acea coleclie a ajuns mai apoi in fondurile Academiei. In sfirsit, cind Romania, iesita din intunericul feudalismului, 1'0 organiza institutiile de invatamint universitar §i punea bazele Societat,ii Academice, cu rosturi precise pentru stabihrea unei gramatici 0 a unui dictionar de limba romaneasca, se constata de data aceasta la cu totul alt nivel , ca Academia nuii putea lndeplini sarcinile asumate, atita vreme cit nu avea la indemina o bibliotecd bine inzestrata, care sal adune in rafturile sale vechile texte de limba romaneasca, manuscrise i tiparite. Si atunci, acei oameni de mari idealuri, care au pus bazele Academiei, i cei care s-au ata§at mai apoi la numdrul, Intotdeauna limitat, al celor dintii Odobescu, Hasdeu, Cipariu, V. A. UiTchia, Kogalniceanu, Ion Ghica, D. A. Sturdza , WA' sa se sperie de cite trebuiau facute, au ridicat edificiul Bibliotecii Academiei, in care au adunat de pretutindeni documente de orice fel care graiau despre cultura poporului roman 0 care trebuiau sà stea la baza studiilor ce urmau sa fie elaborate despre istoria si limba noastra. Au incredinIat munca de organizare a colectiilor unui tInàr venit de la Blaj i proteguit de August Treboniu Laurian ; acela era www.dacoromanica.ro
Cuvint Inainto
6
Joan Bianu si avea &à stea Intre carti si manuscrise mai bine de cincizeci
de ani. In jurul anului 1900 un alt glas de apostol staruia pentru o mai mare grija fata de manuscrisele neorganizate de prin manastiri si pentru includerea lor In colectiile Academiei: era acela al lui Nicolae Iorga. Staruintele sale au dus, ln parte, la salvarea unor tomuri, dar masurile
radicale n-au putut fi luate sub vechea orinduire. Vor mai trece trei sferturi de veac Ora sa. apara Legea patrimoniului cultural national, care reglementeaza definitiv, printre altele, si regimul acestor valori spirituale.
Intr-un viitor, pe care-1 dorim cit mai apropiat, va fi realizata,
pentru Intlia card, o evidenta completà a tuturor manuscriselor pastrate astazi de-a lungul si de-a latul tarii si vor fi luate masurile ce se impun pentru restaurarea si buna lor conservare. Atunci vom avea o icoana
completa a unitatii culturale romanesti, reflectata atit de stralucit
In modestele manuscrise vechi, cu acelasi Inteles In Maramures ca si In Dobrogea, In Banat ca si In l3ucovina. Orientarea In acest mare fond nu va putea fi realizata, Irma, fara un Catalog descriptiv complet, fara un Corpus dat publicitatii, care sa stea la Indemina cercetatorilor de pretutindeni. De la acest postulat am pornit atunci cind ne-am asumat sarcina elaborarii primei pa* a corpus-ului care este si cea mai cuprinzatoare aceea care se ref era la manuscrisele adunate de Biblioteca Academiei R. S. Romania, In cei peste 110 ani de existenta. Volumele consacrate colectiei de la Academie vor trebui completate cu descrierea manuscriselor din celelalte fonduri publice si, natural, cu descrierea acelor tomuri care se pastreaza In bibliotecile particulare.
Operatiunea aceasta, deloc ispititoare prin ea Insasi, ridica
si
probleme complicate de descriere de codicologie, spun cei care se ocupa de asemenea lucruri dar nu insurmontabile, daca este facuta
cu staruinta si, fireste, cu un pic de pricepere.
Daca. este sa ne referim la ceea ce s-a mai facut la noi, ln materie de cataloage de manuscrise, si sa precizam metoda de lucru adoptatä, vom spune ca tot lui Ioan Bianu Ii datoram scheletul bibliografic care a stat la baza volumelor aparute la Academie. Acesta a fost conturat la finele veacului trecut, cind, Impreuna cu citiva colaboratori, a Inceput operatiunea de descriere a fondului romanesc. Metoda adoptata avea vizibile asemanari cu aceea care a stat la baza elaborarii Bibliografiei rornânefti vechi. Redarea, spre pilda, In Intregime, a prefetelor si postfetelor face parte si din obligatiile celui ce descrie cartile vechi romanesti.
www.dacoromanica.ro
Cu Tint Inainte
7
In ceea ce priveste metoda de lucru adoptata pentru volumul
de fata, care va ramine, speram, pentru Intreaga lucrare, aceasta difera sensibil de metodele amintite. In esentA, descrierea unui manuscris cuprinde patru parti: o parte consacrata elementelor secundare si cantitative (cota, vechime, numar de file un manuscris se descrie dupa
file si nu dupà pagini! , numerotatia data de gramatic si corespondentul acesteia cu numerotatia mecanica, dimensiuni), o a doua parte
care se ocupà de continutul lucrarii. In cazul frecvent al miscelaneelor, sint numerotate toate operele, inclusiv cele fragmentare. Nu sint redate Insa capitolele operelor (si aceasta este una din deosebirile esentiale fata de metodele de descriere amintite), nici prefetele si nici epilogurile. Aceasta a permis, dealtfel, concentrarea intr-un singur volum a 1600
cote de manuscrise, in loc de 300-350, cite pot fi descrise normal, dupà metodele clasice. Merrtionam ca titlurile formulate de noi
acolo
unde acestea lipsesc, sau avem de a face cu texte fragmentare sint asezate Intre paranteze unghiulare. A treia parte este rezervata insemnarilor copistilor, odor istorice, meteorologice, de stare civila, de lectori, daca sint de oarecare insemndtate pentru cultura romaneasca. Acestea
sint redate In intregime. Ultima parte este ocupata de aprecieri privitoare la particularitatile de scriere, ilustrare, ornamentare, legatura volumului si provenienta acestuia. In felul acesta socotim &à toate elementele menite sa atraga atentia
cercetatorului asupra unui manuscris sint retinute. Cititorul va observa, pe buna dreptate, abserrta unei introduceri in continutul celor 1600 manuscrise, prezentate mai jos. Aceasta introducere credem cà va fi cu mai multa autoritate conturata dupà publicarea intregului corpus, cind vom avea la indemina o frescd completà a literaturii manuscrise romanesti, medievale si moderne. Atunci ne vom putea referi, fall gres, la o seamd de probleme interesante, privithare la raspindirea si circulatia manuscriselor vechi pe pamintul romanesc, la evolutia si particularitatile scrierii chirilice, la tipul sau tipurile de lectura gustate de inaintasi si frecventa acestora, la ilustrarea
textelor si partea artistica a legaturilor, la scoli de gramatici etc. etc. Intregul studiu ar putea constitui epilogul ultimului volum, pe care ar fi chemat sà-1 scrie un orn priceput si tihnit. In ce ne priveste sintem constienti de imperfectiunile volumului de faVa, ca tot ceea ce este lucrat cu mina de tarina", cum spun gramaticii. Tot ceea ce va fi observat de cercetatori va constitui pentru noi un prilej de multumire si va fi retinut ca indreptar pentru volumele urmatoare. Nu putem incheia acest succint cuvint inainte, WA &à amintim maraa intelegere pe care a dovedit-o Editura stiintifica si enciclopedica pentru
www.dacoromanica.ro
Cuvint Inainte
8
ideea alatuirii unui asemenea Corpus, ca §i pentru indemnurile §i incurajarea cu care n-a incetat s'a" ne inconjoare in timpul elaborarii acestui prim volum. In sfir§it o menIiune specialá §i calde multumiri lui Niculae Gheran, färd de ale c6rui pretioase indicatii, sugestii si sfaturi, volumul de fatà n-ar fi ap4rut.
GABRIEL TREMPEL noiembrie 1976
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
acad. = academician
arh. = arhivA (e)
art. = articol(e) bibl. = biblioteed(i) cap. = capitol(e) col. = colectie(i) coin. = cornuna(i) cf. = confero conf. = conferintà(e) doe. = document(e) ed. = editie(ii) ex. = exernplu (e)
f. =
(e)
facs. = facsimil(e) foto . = fotografie(ii) fragrn. = fragment(e) g-ral = general = ilustratie(ii)
inf. = informatie(ii) ing. = inginer(i) jud. = judet(e) lb. = limba(i) ms. = manuscris(e) nr. = numdr(e) obs. = observatie(ii) orig. = original p. = pagind(i) pl. = plansd(e) prof. = profesor(i) reg. = regiune(i) rev. = revista(e) sec. = secol(e) soc. = societate trad. = traducere(i) univ. = universitar V. = vezi vol. = volum(e)
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAM ANALITICA
www.dacoromanica.ro
1 Sec. XIX (inceput) ; 193 f.; 40 x 25,5 cm ; paginatie veche, cifre arabe, cu greseli.
mai ales din arh. Mitropoliei>. Printre altele, pot fi mentionate doc. ale manastirii Birnova, de la tefanita Lupu, din 1660, si Antonie Russet, din 1677 (f. 1 2), hrisov de miluire pentru manastirile inchinate, dat de Constantin Mavrocordat, in 1743 (f.8" 11"), hrisov pentru iertarea vactiritului al lui 26"), hrisov pentru scoli de la Constantin Cehan Racovita din 1757 (f. 24" Grigorie Alexandru Ghica, din 1775 (f. 49 v-52), anaforaua mitropolitului Iacov pentru scoale, din 1800 (f. 91-95) etc. Textul cu cerneala neagra, de mai multe miini. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 2 Sec. XIX (inceput) ; 36 f. ; 45 x 16,5 cm. < Miscelaneu>.
1. F.1-20 v: < Condicd de veniturile i cheltuielile unei gospoddrii boieresti,
neidentificata, dintre anii 1820-1827>. 2. F.23 v-32 : < Retete culinare >. 3. F.33 v-34 v:
. 4. F.36 rv: < Retete medicale >. Numeroase file albe. Condica nu a apartinut Bisericii patruzeci de sfinti din
Iasi, cum gresit a fost catalogata de I. Bianu. Textul cu cerneala neagra. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 3 Sec. XIX (inceput) ; 71 f.; 40 x 26 cm.
< Condicd de doc. cuprinzind trad. In greceste i romcineste a unor firmanuri turcesti dintre anii 1780-1819, privitoare la Moldova>. Doc. au fost copiate dupá o.condica mai veche a marelui vornic Mihail Sturdza.
Unele au fost revizuite de catre Iordache Malinescu, conform insemnarii
sale de la f.l.
Textul cu cerneala neagra. Legatura orig. in carton si piele. Din bibl. lui
D. Sturdza-Scheianu. 4 Sec. XIX (1857); 571 f.; 35 x 21 cm. < Doc. orig., copii i imprimate, cuprinzlnd lucrdrile Cotnitetului electoral din linutul Romanului, din anul 1857 >. Numeroase file albe. Textul cu cerneala neagra. Legatura orig. In carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
www.dacoromanica.ro
B.A.R., 1-1600
14
5
Sec. XVIII XIX; 195 f.; 36x 23 cm.
7
Sec. XVIIIXIX; 268 f.; 26 x20 cm.
< Doc. orig., copii Si imprimate, dintre anii 1759-1848, privitoare la istoria Moldovei >. Marea majoritate a doe. se referd la epoca Regulamentului Organic §i la Revolutia de la 1848. Textul cu cerneala neagrd i rosie. Legatura orig. In carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 6 Sec. XIX (mijloc) ; 188 f. ; 30,5 x 20,5 cm. < Trad. i copii de doc., precum i imprimate deosebit de prefioase dintre anii 1850-1856, privitoare la istoria Moldovei gi Tara Romeinegti >. Numeroase file albe. Textul cu cerneala neagrd. Legaturd orig. In carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. < Trad, Si copii de doc. dintre anii 1723-1856, privitoare la istoria Moldovei >. 8
Mai multe file albe. Textul cu cerneala neagra. Legatura orig. in carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. Sec. XIX (mijloc); 267 f.; 37,5 x23 cm. < Doc. orig., copii i imprimate dintre anii 1830-1846, privitoare la istoria economicd i sociald a Moldovei >.
Mai multe file albe. Textul cu cerneald neagra. Legdturd orig. In carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 9 Sec. XVIII (1786); 252 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice: 1-228 (f. 5-242); 35x 22 cm. < Miscelaneu>.
F. 2 rv: Dedicatia monahului Ioanichie Sion, copistul ms., cdtre fratele stiu, Constantin Sion. F. 3: Insemnare a lui Ioanichie Sion facutd la mandstirea Neamt, cu privire la copierea ms.
1. F. 5-187: Viala i petrecirea a preacuviogilor pdrinfilor nostri a lui Varlaam
gi a lui Ioasaf scrim de .. loan Damaschin. 2. F. 187 v-242: < Viefi de sfinfi : Filaret cel Milostiv, Evdochia, Alexie, Omul lui Dumnezeu >.
3. F. 243-250 v: < Dimitrie al Rostovului, Cuvint pentru alegerea sufletului cu lurnea >.
F. 250 v-252 v: Insemndri ale copistului, ale altor membri ai familiei Sion, precum si de cititor. Textul cu cerneald neagra i rosie. Frumoase chenare, frontispicii colorate, viniete si majuscule la f. 3, 5, 8 s.a. Legaturd artistica In piele, cu scoartele de lemn. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 10 Sec. XIX (Inceput); 193 f.; 36,5x 22,5 cm. < Fragm. de dicfionar juridic, extrase in lb. romeind, latind, greacd ci germand cu caracter juridic, precum i copii de doc., Intregi sau fragmentare, cu caracter juridic, toate lucrate de Cristian Flechtenmacher, jurisconsultul Moldovei >. Textul cu cerneala neagrd. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
11 Sec. XIX (1835-1838); 140 f.; 35,5x 23,5 cm.
< Condicd cu extrase dupd diferite hotdriri judecdtoresti dintre anii 1835-1838, cu obs. ale lui Cristian Flechtenmacher, jurisconsultul Moldovei >.
Textul cu cerneald neagrd. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
www.dacoromanica.ro
Catalogul manuscriselor rominesti
15
12 Sec. XIX (1831 1840) ; 148 f.; 36,5 x 22,5 cm. < htsemndri f i extrase juridice En lb. rometnei, latind qi franceza, precum si copa de doc. i fragm., reimase de la Cristian .Flechtenmacher, jurisconsultul Moldovei >.
Textul cu cernealA neagrA. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 13 Sec. XVIII (1796) ; 96 f. ; numerotatie veche cu cifre chirilice : 2-98 (f. 1-96) ; 37 x 26 cm. Condica de doc. a manastirii Barboiul >.
A fost copiata prin grija protosinghelului Chiril, egumenul mAnastirii, de cdtre Constantin Polimaz, logofat, fiul protopopului Ionita din BacAu. Mai multe file albe. Textul cu cernealA neagrA i rosie. Frontispiciu in penità, de inspiratie floralA la f. 1. Legátura artisticA in carton si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 14 Sec. XIX (1839-1847); 98 f.; 33,5 x 20,5 cm. < Condica cuprinzind veniturile Si cheltuielile casei logo fatului Constantin Sturdza-Scheianu, pe anii 1839-1847 >.
15
Textul cu cernealA neagrá. Legaturà orig. in carton si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. Sec. XIX (1834-1837) ; 364 f. ; 35 x 22 cm. < Miscelaneu juridic >. < Copii de doc., formulare diverse Si circulare privitoare la organizarea judecittoreasca din Moldova, conform cu Regulamentul Organic >.
1. F. 1-95 v:
2.: F. 98-364 < Instructiuni pentru judeceitorille din Moldova de prima in-
stanlet, alceituite pe temeiul legilor i a textului Regulamentului Organic de catre
logofatul Constantin Dimitrie Sturdza, ocirmuitorul Departamentului drep-
tate>.
Mai multe file albe. Textul cu cernealá neagr6. LegAturä orig. In carton. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 16 Sec. XI X (mijloc) ; 197 f.; 34,5 x 21,5 cm. < Procedurei civild, cuprinsei In 930 de art. >.
A apartinut lui Constantin Dimitrie Sturdza, fost logorat at dreptAtii in
Moldova. Textul cu cerneal6 neagrd. LegAturä orig. In carton si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 17 Sec. XIX (1832) ; 7 f.; 34 x 23 cm. < Pomelnicul rn-rii Beirboiul, ctitoria boierilor Sturdzevi >.
Din cele 144 f. ale ms. nu sint ocupate decit f. 3-7. F. 5-7 cuprind inven. tarul odoarelor i mosiilor manAstirii, autentificat de Dimitrie Sturdza, logofat, cu semnAtura i pecetea inelarA in fum. Textul cu cerneald neagrd. LegaturA orig. in piele. Din bibl. lui D. SturdzaScheianu. 18
Sec. XIX (1832) ; 106 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-210 (f. 1 v-106) ; 51 x 40 cm. < Condica cuprinand nr. birnicilor din Moldova, pe sate i linuturi, din anul 1832 >.
Textul, avind rubricile tipArite, este scris cu cernealà neagrd. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 19 Sec. XVIII (1762); 38 f.; numerotatie veche cu cifre arabe: 1-35 If. 4-38) ; 30 x 20,5 cm. < Condica de ceremonii a domnilor Tara Moldovei, alceituita din porunca lui Grtgore Callimachi de catre Gheorgachi vtori logofat, In anul 1762 >.
www.dacoromanica.ro
B.A.R., 1-1600
16
Cf. Dan Simonescu, Literatura románeascd de ceremonial. Condica lui Cheorgachi, 1762. Studiu si text. Bucuresti, 1939. Textul cu cerneald neagr d. si rosie. Legdturd artisticd In piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
20 Sec. XIX (1825); 29 f.; 30,5 x21 cm.
< Enache Gane, Pribegia lui Cupidon la pustietdli >. Poem in versuri, In sapte pdrti. Soils In satul Ciumulesti, la anul 1825. La 1.2 este semnat: Negrut cdminar.
La f. 29 ' se afld o dedicatie, tot In versuri, adresatä spdtarului Iordache
Bucsdnescu. A fost publicat sub titlul Caldtoria lui Cupidon In pustiu, poemd In versuri compuse de rdposatul Enacachi Gane, spdtar. Iasi, 1850, In tipografia lui Dimitrie Gene. Textul cu cerneald neagrd. LegAturd orig. in carton si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 21
Sec. XIX (1857-1859); 240 f.; 26x 20,5 cm.
< Miscelaneu cuprinzind copii de poezii diverse, nr. din Alduta Romineased"
f i foi volante >.
Printre poezii figureazd copii ale poetilor: A. Donici, Gr. Alexandrescu,
V. Cirlova, C. Stamati, I. Eliade-Rddulescu, I. Vdcdrescu, C. Bolliac, G. Stihi, A. Hrisoverghi, D. Bolintineanu, Andrei Muresanu, V. Alecsandri, G. Sion etc. Textul cu cerneald neagrd, In caractere chirilice si de tranzitie. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. , 22
Sec. XIX (1858); 48 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-91 (f. 3-48); 27 x 20,5 cm. < Al. Donici, Fabule >.
.
Cuprinde 48 copii dupd poeziile fabulistului ; 20 titluri slut fdra text. Scris cu cerneald neagrd, In alfabet de tranzitie. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 23 Sec. XIX (mijloc); 132 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 2-255 (f. 4 v-132); 25,5 x 20 cm. .
1. F. 4-102 v: < Alecu Beldiman>, Tragodia sau mai bine a zice, Jalnica Moldovii Entimplare dupd ravreitirea grecilor, 1821. Copie cu corecturi.
2. F. 103-130: < Copii de doc. privitoare la raporturile Moldova cu Inalta Poartd>. Printre ele: Jurnalul mergerii boierilor deputali la Tarigrad In anul
1822, Tratatul de Inchinare a Moldovei kt Inalta Poartd, In vremea lui Bogdan cel Orb, cu comentarii. 3. F. 130 v-132: Alecu I3eldiman, Stihuri facute En Tazldu, In vremea Inchiderii acolo. 1824, april 20. Cf. M. Kogälniceanu, Cronicele Ronainiei, sau Letopisefele Moldaviei Fi Va-
lahiei, ed. II, -vol. III, p. 335-467. Textul cu cerneald neagrA, In alfabet de tranzitie. Legaturd orig. In carton
si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
24 Sec. XVIII (sfirsit); 192 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice: 1-192
(f. 2-192); 24 x 18,5 cm. Ignatie Xanthopolii, Meftefug f i Indreptar... pentru cei ce aleg f i primesc... a vietui calugdrefte. Este opera cunoseutá si sub titlul de: .Rai. Cellist si
F. 2-9 slut ocupate de Scard, de un fragm. din Istoria bisericeascd a lui
Meletie al Athinilor pentru sfintul Cellist si de un cuvint al lui Simeon arhiepiscopul Thessalonicului, pentru sfintii Cellist si Ignatie Xanthopolii. Textul cu cerneald neagrd si rosie. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
www.dacoromanica.ro
Catalogul rnanuscriselor romfinesti
17
o..o 1786 (f. 1) ; 270 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice: 1-268 (L 3-269); 23 x 16 cm. < Istoria lui Tarlo >.
Insemndri: F. 1: Poartd, pre care deschizindu-o cetitoriul va afla Intru
lucrare toate acéle ce norocul ci Intimpldrile au pricinuit lui Tarlo ci prietenilor sdi, la nenorocita ci fericita a lor stare; istorie ithiceascd ci interesátoare, care s-au télmdcit di pe limba frantuzasca..., in zilile prea Indltatului si luminatului domnu, mania sa Alexandru loan Mavrocordat, Intru Intlia domniia la scaonul Moldavii, la anul de la Hristos 1786. Scrisu-am eu, iubitoriul de ostenéle, prin silinta ci alcétuire dreptii méle, Stefan StIrce." F. 269-270 v: Insemnari ale copistului Stefan StIrce, printre care una din 27 ian. 1787, privitoare la mazilirea ci fuga In Rusia a lui Alexandru Mavrocordat Firaris ci Inscdunarea lui Alexandru Ipsilanti. Textul cu cerneald neagra ci rocie. Chenar negru In penità la 1. 1. LegAtura orig. in piele se pdstreazé sub legétura moderné. Din bibl. lui D. SturdzaScheianu.
06 1803 (f. 25 n; 91 f. ; paginatie veche cu cifre arabe: 1-179 (f. 2-91) ; 23 x
75 cm. < Catehism folosit de duhovnici pentru pregiltirea necreftinilor ce Poiesc .94 se
boteze >.
Insemnari: F. 25 v: Insemnare a lui Neofit monahul, de la manastirea Neamt, copistul Catehismului, dated 23 mai 1803, cu diverse consideratiuni religioase.
F. 26-27 v: Prefaté. a aceluiaci Neofit monahul, datatd Episcopia Romanului, 23 sept. 1805, cu consideratiuni asupra rostului Catehismului 0 cu precizarea ea' el Insuci a fost, altddaté, necrectin.
Textul cu cerneald. neagrd. Legaturd orig. In carton ci piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 27 1785 (f. 120 v); 121 f. ; 22,5 x 16,5 cm. < Miscelaneu filosofic>.
1. F. 1-13: < Cebet Thebanul, Dialog hare dilettor f i beitrin >. Text fragmen tar.
2. F. 14-110 v: < Cartea lui Epictet > (cap. 1-79, cu tllcuirea lor). 3. F. 110 v-120 ': Intrebdri si raspunsuri Intre impitratul Adrian f i intre filo-
soful Epictet.
Insemndri: F. 120 °: I. Si am scris eu smeritul ci mai micul Intre diaconi,
Stefan. Si umbla velet 1785". II. Insemnarea de posesor a lui Nicolae Petrovici, din anul 1851.
Textul cu cerneald neagra ci rocie. Frontispiciu In penitd la f. 14. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 28 Sec. XIX (1824) ; 267 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-525 (f. 3-267) ; 22,5 x 17 cm. < Ccillitoria lui Kox >. Tomul I. Cuprinde cdlatoria in Polonia (f. 4 v-147 ") ci Inceputul cdlatoriei In Rusia (f. 148-267).
Insemnéri: F. 3-4: Dedicatia vornicului Stefan Beldiman, adresata citi-
torilor ci datata 8 ghenar 1824. Textul cu cerneald neagrá. Legaturd orig. In carton lui D. Sturdza-Scheianu.
www.dacoromanica.ro
ci piele.
Din bibl.
B.A.R., 1-1600
18
29
Sec. XIX (1825); 261 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-517 (f. 3-261);
22,5 x 17 cm.
. Tomul II. Cuprinde a doua parte a cäldtoriei In Rusia.
Insemndri: F. 261: Sfirsitul tomului al doile. 1825, aprilie 5. Prescris In
Iasi. *tefan Beldiman, vornic". Textul cu cerneald neagrd. LegAturd orig. In carton si piele. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 80 Sec. XIX (Inceput); 125 f.; 23x 17 cm. < Miscelaneu literar >.
F. 1-7', 20 v-23 v: Insemnäri diverse si file albe. 1. F. 8-20: < Mic tratat de prozodie>. 2. F. 24-100 < Versuri diferite, din literatura romdneascd f i cea clasicd, copiate de paharnicul Mihalache Pastiescu (din C. Conachi, Ovidiu, Abelard si Eloiza etc.). 3. F. 121: < &tea medicaid >.
Hrisoverghi,
4. F. 123 v-125: < Schild geograficd a Moldovei f i Teirii Romeinefti>. Numeroase file albe. Insemndri: F. 1: AnuI 1816. Aceastä carte cu stihuri veselitoare ... s-au prescris de mine ... Mihalache Pastiescu paharnic." F. 8: Incuviintarea semnatd de A. Sihleanu, la 9 dec. 1854, pentru tipdrirea ms.
F. 125v : Insemnare despre un cutremur de pdmint din 24 apr. 1834. Textul cu cerneald neagrd. Legdturd orig. in piele. Din bibl. lui D. SturdzaScheianu.
81 1821 (f. 233 v); 233 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-457 (f. 3-233 v); 22,5 x 16,5 cm. F. 4 v < Ducray-Duminil, Frangois Guillaume >. Alexii sau Cdsula din codru. Istorii ithiceascd f i foarte interesantd, intru care sit va vede incit iaste vrednic de tinguire omul simlitoriu.
Insemndri: F. 3-4: Precuvintarea postelnicului Alexandru Beldiman, traducdtorul operei, datatä 1821, mart. 15. F. 233 v: Sfirsit tomului al doile, prescris In carantina Sculenii, 1821, maiu 22." Textul cu cerneald neagra. Din bibl. lui D Sturdza-Scheianu. 82 1821 (f. 214); 214 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-423 (f. 2-214); 22,5 x 16,5 cm. < Ducray-Duminil, Francois Guillaume >, Alexie sau Cdsuta din codru.
Insemndri: F. 214: S-au prescris de driapta me, In vreme Eterii, Intru ace osinditd vreme, In carantina ot Sculeni si In sat Vrdnestii-Rdzdsi. 1821, hinie 18, Beldiman vornic". Textul cu cerneald neagrd. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 83
Sec. XIX (inceput); 150 f.; numerotatie veche cu cifre arabe, diversä; 21 x 15,5 cm. < Ducray-Duminil, Frangois-Guillaume >, Alexie sau Cdsula din codru.
Insemndri: F. 3: A mia este cartia presinta, cumparata cu 2,6 parale, In
8 octombrie 1869. C. Costin". Textul cu cerneall neagrd si rosie. Desene remarcabile, In culori, la f. 3 v si 74. Copertile vechii legAturi In piele sint aplicate peste legAtura modern6. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu.
www.dacoromanica.ro
Catalogul manuscriselor românesti
19
34 1754 (f. 2), 1756 (f. 73 v); 121 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice, cu erori: 3-75 (f. 1-65); 21, 5 x15 cm. < Miscelaneu religios >.
1. F. 1-2: . 2. F. 2-7 v: < Pentru iconoclasti >. Pentru pre ce vreme scorni iconoborenie si care Impdrati s-au fticutu iconobornici si care sdboard din toga' lume pentr-aceasta furd procleti." 3. F. 7 v-23 V: < Semnul crucii>. Pentru cruce vdzutului semnu a Fiiului omenescu, a Domnului nostru Iisus Hristos, care semnu la vreme venirei sale la ce a doa sS. va ivi pe nuorii ceriului i pe graiurile vrAjmasilor crucii Domnului.
4. F. 24-28 v: Pentru Emblatul cu crucile.
5. F. 28 v-35: Pentru ruga sfintilor. 6. F. 35-42: Pentru ruga i milostenie ce sd faci drept sfintele ntortilor, din Scriptura vechi i nod dovedele de la sfinti.
7. F. 43-106 v < Vieti de sting : loan cel Nou de la Suceava, evanghelistul
Luca, Afroditian Persul, Sosana, Vasilie cel You >. 8. F. 107-121 < Fragm. de teologie morald : Inviildturd impotriva unor obiceiuri pdgine; Invdtdturd impotriva unor superstitii >.
Insemndri: F. 23 v: SA sd stie sine au scris, s-au iscAlit: az Toader Jora". F. 53: Insemnare pentru readucerea moastelor Sf. loan cel Nou la Suceava. F. 73 v: Aceastd cartalue am scris-o eu di pe o carte a sfintii sale a egumenului din Floresti pentru ca sd sd stie vdletul, 7264 <= 1756 >, intru care zile sd o fi scris Costantin Bdldcianu, Intru care scrie aye: scris-o-am di pe un izvod ce era scris de ieromonahul Neculai arhimandritul, ce scrie cd au scrisu-o de pe o Biblie a lui Serban vodd din Tara Munteniascd, cind au fost in Tara Lesascd." Textul cu cerneald magrd i rosie. Frontispicii In penitd la f. 24, 35, 43 s.a. Din bibl. lui D. Sturdza-Scheianu. 35 1734 (1. 148"); 148 f.; 20 x16 cm. < Cintdri bisericesti, extrase din Triod, Penticostar i Minei>.
Insemndri: F. 148" : Scris-am aceastd carte eu gresitul si nedestoinicul popa Ion de la Stiopi. Ai Domnului 1734." F. 135: Donatd Academiei RomAne" din Bucuresti de Joan Bota, inv. gr. or. In Sdlciva de Sus (Transilvania), In 25.V.1885. I. Bota, Inv. gr. or." Textul cu cerneald neagrd i ro§ie imitA tiparul. Frontispicii In penitd la
f. 1, 9, 38 s.a.
36 Sec. XVII (sfirsit); 186 f.; 21 x 15,5 cm.
Letopisetul Tara, Moldovei dela Aaron vodd incoace, de unde iaste pdrdsit de Uriache vornicul de Tara de Gios, scoasd de Miron Costin vornicul de Tara de Gios, in oras En Icts, in afiul de la zidirea lumii 7183, iar dela na,sterea Mintuitorului lumii, lui lisus Hristos, 1675. Cf. I. CrAciun si A. Dies, Repertoriul manuscriselor de cronici interne,
sec. XVXVIII, Bucuresti, 1963, P. 58-59.
Insemndri: F. 186 v: Insemnare de posesor care define ms. de la un unchi, Jorga, si care face aprecieri negative asupra textului.
F. 167 v: Iorga logofat". F. 1 liminard ": I. Ghiorghi logoldt. Mai 20, 7243" (= 1735 ). II. Zamfir logofdt".
Textul cu cerneald neagrA. Unele titluri, mentiuni si majuscule de la Inceput
www.dacoromanica.ro
B.A.R., 1-1600
20
slut scrise cu rosu. Desene marginale In penita, ulterioare copierii ms., !titre f. 94 °-103 v. Legatura veche in piele se pastreaza sub legatura moderna. 87 Sec. XVIII (inceput); 314 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice cu lipsuri:
17-33 (f. 6-314); 21 x 15,5 cm. < Miscelaneu de cronici >.
1. F. 6-114 °: < Pseudo Nicolae Costin, Istoria Moldovei de la suirea in
scaun a lui Eustratie Dabija pind la 1709 >. 2. F. 117-211 v: < Nicolae Costin, De domnia lui .Nicolae Mavrocordat >. 3. F. 212-314 < Axinte Uricariul, De a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat>.
Cf. I. Craciun si A. I1ie, Repertoriul p. 105, 96 si 107. Ms. a fost copiat de catre Stanciu preotul, de la Manastirea Antim. Cf. G. Strempel, Copisti de manuscrise romdnesti pind la 1800, vol. I, Bucuresti, 1959, p. 226. Textul cu cerneala neagra i rosie. Frontispicii colorate la f. 74 °, 81, 115 s.a. A apartinut lui Cezar Bolliac, care semneaza la f. 2. Ddruit Academiei Romane de D.A. Sturdza, la 13 sept. 1885. 88 Sec. XVIII (mijloc); 123 f. ; 19,5 x14 cm. Ineciffiturd sfintd pentra cei ce Per sä ia darul preolii, au au gi luat. Sub forma de intrebari i raspunsuri. Textul cu cerneala neagra. Cumparat de la anticarul A. Zwiebel din Bucuresti, la 19 nov. 1894.
39 Sec. XIX (inceput); 107 f.; paginatie veche cu cifre arabe : 1-213 (f. 1 107); 22,5 x 19 cm. < Miscelaneu >.
1. F. 1-91: Memoriu adresat impeiratului Austriei, Francisc II. Datat mart. 1804, se refera la situatia grea a romanilor din Ardeal, mai ales in legritura cu procesele pe care le au cu Scaunele sasesti. 2. F. 91 °-107: < Consideraliuni asupra locuitorilor Banatului i a mijloacelor ce trebuie folosite pentru indreptarea vielii kr, adresate impetratului Austriei de cdtre un necunoscut >.
Textul cu cerneala neagra. Daruit Academiei Romane de catre I. Droc, protopop in Miercurea Ciuc, la 2 apr. 1893. 40 1795 (f. 1); 157 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice i arabe: 1-95 (f. 1 95); 25,5 X18 cm.
F. 1: Istoria Americtii, cuprinzind un perilipsis a aflarii ei, primoniile bisericesti f i politiceti, inceputul legilor, a kr tagme f i desidemonii, rinduelele cirmuirii, firele f i obiceiurile lcicuitorilor ei, adunatei din deostibite ccirli a celor mai vrednici de credinlei istornici i acum intii tcilmdcitd in dialectul moldovenesc
prin osteneala smeritului Gherasim, arhimandrit Mitropoliei Ictsului,inchinatei preasfinfitului episcop al Bomanului, chiriu, chiriu Antonii. Tomul 2, 1795. Cuprinde numai istoria Perului, Braziliei i Canadei. Numeroase file albe. Insemnari: F. 157 °: < 1796 > mai 16, la 4 ceasuri, au raposat Antonie, episcopul Romanului." Textul cu cerneala neagra. CumpArat de la anticarii Saraga din Iasi, la 3 febr. 1894.
41 1829 (f. 282 °) ; 285 f.; 17,5 x 10,5 cm. F. 1 Pavel sl Virginia, scrisd in limba frantuzascd de I. E. Bernardin Sem-
www.dacoromanica.ro
Catalogul manuscriselor române§ti pieru i acum talmdcitu in cea romdneascd de Iancu Nicola. Eucuresti, in M<
21 cl-
niistirea > S< fintul> Sava, 1827 ianuarie 12.
insemnAri: F. 282 v: Eu, vazind frumoasa povestire a ace§tii mici cdrti me-am pus ostenelile mele cele cu dragoste intru scrierea ei, scriindu-o In vremea cumplitei ciumi ce stdpinea in Ia§i, la anul 1829, noemvrie 24, In sfinta MAndstire Slatina. Stefan Sandru". F. 283-284 v: Versuri patriotice semnate de copist. F. 284 v: Am aldturat §i acest stih patrioticesc, compus lnsu§ de mine, mai josul iscAlit, Stefan Sandrti. 1830 octomvrie 22". Textul cu cerneald neagrd. Cumpdrat de la anticarii Saraga din Ia§i, la 3 febr. 1894.
42 1834 (f. 99); 99 f.; paginatie veche cu cifre arabe cu omisiuni: 1-184 (f. 2 99) ; 21 x 16,5 cm.
F. 1: Partia intii Si a doa a Condicii criminaliceti, ce s-au alcdtuit In scurt pentru multa felurime a faptelor criminalicefti. Data in tipari in zilile pre lu-
minatului domnului loan Sandul Sturza voevod i a preosfintitului arhiepiscop Si mitropolit al Moldavvii, chirio chir Veniarnin f i prescrisii di pi tipari di mini C. Scobihor. insemndri: F. 99 S-au gatit di cdtrd mini gios iscAlitul, la anu 1834, mai 11, intru o zi de viniri, la 10 ceasuri §i giumatati din zi, turce§ti, In ora§ Ia§ii. Costachi Scohihor stolnic." Textul cu cerneald neagrd. Legatura orig. in piele. 43 1842 (f. 64) ; 152 f.; 20 x17 cm. < Caete de scoalei ale lui loan Cerndlescu >. F. 1-63: < Caet pentru retoricd . F. 64-89 : < Caet de istoria naturald si botanicei >. F. 96-152: < Caet pentru economia rurald >. insemnAri: La f. IV liminard, 64 §i 96 sint mentionati prof. celor trei cursuri, In persoana lui Ioan Maiorescu §i Leon Filipescu (pentru ultimele doud discipline). Textul cu cerneald neagrd. Cumpdrat de la anticarul I. Zwiebel din Bucure§ti, la 19 mai 1894. 44 1794 (f. 56); 234 f.; numerotatie veche cu cifre chirilice, diversil ; 18X 13 cm. < Miscelaneu>. 1. F'.
1 v-5: .
2. F. 5 v-46: < Viczot lui Constantin cel Mare >. F. 47-51 v : < Povestire despre Mihail fiul lui Theodor, impeiratul Rusiei Obba-Sah, impdratul Persiei = Vemintul lui Hristos >. 4. F. 53-56: < Povestire despre Melhisedec>. 5. F. 56 v-68 < Intrebdri St rdspunsuri >. 6. F. 69-70: .
7. F. 70 v-74: Istoria plirintelui Macarie, cind s-au intimpinat cu ingerul in pustie.
8. F. 74 v-83 v : Descoperirea sfintei Liturghii
9. F. 84-90 v: .
10. F. 91-93
Fragm. de Teologie polemicei >.
11. F. 93 v-107 ": (printre ele §i Apocalipsul lui Avraam). 12. F. 108 r-v: . 13. F. 109-115 v: < Apocalipsul Maicii Domnului>. 14. F. 116-133 v: < Istoria cdderii Tarigradului sub turci>.
www.dacoromanica.ro
B.A.R., 1-1600
22
15. F. 134-141: < Epistolia domnului nostru lisus Hristos = Legenda Duminicii >.
16. F. 142 r-°: < Idem, altd versiune >. 17. F. 142 144 v : < vestila, aripa Satanei>.
18. F. 145-177 V: < Vieti de sfinti : Ioan, Haralambie, loan cel Nou de la
Suceava, Dimitrie de la Basarabov, loan cel din Tara Romdneascd>. La f. 155 156 se afla un fragm. din Paraclisul Sf. Haralambie. 19. F. 178-205 v: < Vdmile aizduhului>. 20. F. 206-225 °: < Vedenia lui Grigore monahul>. 21. F. 226 231 : < Cuvinte monahale cdtre cdlugarii Mina-Sara Cdlddrusani >. 22. F. 231 V: < Minuni la nasterea lui Hristos >.
Insemndri: F. 56: Stanu logofatul, 7302 = 1794, septemvrie 22 de zile." F. 115 °: Stan logofátul, 1794, octovre 22." Cf. G. *trempel, Copisti p. 222. F. 231 v: ,_,S-au scris in Cernat, la SAcele, in tinutul Brasovului."
F. 232 °: insemnäri despre un cutremur de pilmint din anul 1823 si despre focul din Bucuresti din acelasi an. F. 233 v: frisemnare, cu unele stersaturi, despre domnia lui Caragea. Textul scris de cloud miini, cu cerneahl neagra i rosie. Desene in penit5, reprezentind figuri de sfinti la f. 6 °, 52 r_v 3.0. LegAturd orig. in piele i scoarte de lemn. 45 Sec. XIX (inceput); 103 f.; paginatie veche cu cifre arabe: 1-199 (f. 4-103); 22 x 16,5 cm. F. 4: Invdtdturii pentru tirnosirea bisericii, care cuprinde in sines toatet rinduiala inoirii sau sfinhirii besericii.
insemnari: F. 4: Iosif Rescanu". Numele posesorului este imprimat i pe coperta a II-a: Ierodiacon Iosif Riscanu". Textul cu cerneald neagrd i rosie. Pe f. 3 ° este lipita o gravurà in amnia' care 11 reprezintii pe sf. Vladimir. LegAtur5 orig. in piele. Cumpdrat de la
anticarii *araga din Iasi, la 3 febr. 1894. 46 1793 (f. 1) ; 128 f.; 22,5 x 16,5 cm.
F. 1: Viiala domnului Heruvim de la Ronda. Tomul I. Insemn5ri: F. 1: Aceastd istorie s-au scos de pe niste tetradii spaniolesti in dialectul frantozilsc si de pe aceasta s-au tàlmàcit ... 1793, august 31." Textul cu cernealà neagra. La f. 1 v sint redate 20 versuri grecesti. Frontis-
47
piciu in penita la f. 2. CumpArat de la anticarii *araga din Iasi, la 3 febr. 1894. Sec. XVIII (sfirsit) ; 55 f. ; 19 x 14 cm. < Miscelaneu>.
1. F. 1-4: Dissertation sur consomation du siecle." 2. F. 4-9: Palatul crailor lesesti. Este descris un palat vechi din Varsovia. 3. F. 9 v-13: Pentru ape. Convorbire filosofia asupra apei. 4. F. 13 y-14: Filosofie celor vechi, adidi a vrahmanilor 5. F. 14 v-36 °: < Omilii>. Text fragmentar. 6. F. 37 < La Bruyère >, Sur les dsprits forts. Text fragmentar in lb. francezà. 7. F. 37 °-46 °: < Omilii >. Text fragmentar. 8. Fragm. filosofice En lb. latind>. 9. F. F. 47 55 °-54" r_ v : <: