Stud. Arh. Negres Daniela Arhitectura, Anul IV Grupa 402 Casetelul Corvinilor Cetatea Hunedoarei
Castrulregal
Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor în secolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie.
Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stânca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca în zona nordica au existat doua încaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii în zona franceza si germana a secolelorXIII-XIV. secolelorXIII-XIV. Castelul din secolul XV
Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara.
Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat pic tat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat în fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice în spatiul german. Turnurile rectangulare plasate în zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gândite atât pentru arme cu coarda cât si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile.
Un punct de interes în castel îl reprezinta fântâna, sapata în spatiul dintre curtina veche si cea noua. Se admite, în general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, în sensul cresterii ponderii constructiilor civile. Una dintre cele mai interesante constructii datate în aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe stâlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala. Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic în spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate în doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de bolta în stil gotic, faza târzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii în spatiul german. O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor sârbi, aflati în garnizoana castelului. Turnul Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe stâlpi masivi, din calcar dolomitic. A doua faza de constructie
înceteaza înceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara Hunedoara si cu începerea începerea luptelor luptelor pentru ocuparea tronul tronului ui regatu regatului lui maghia maghiarr. Probab Probabilil ca, dupa dupa 1458, 1458, se initia initiaza za lucrar lucrari,i, în zona zona nordic nordica a a castelului, rezultând asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. unicat. Se admite, admite, în general, general, faptul ca finalizarea finalizarea lucrarilor lucrarilor la castel castel înceteaza înceteaza în jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast. Castelul în secolul XVI
De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate în zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare. Castelul în secolul XVII
În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica în spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate atât de necesitati civile cât si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua
niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot Tot în plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultând încaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat în urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi în fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul a spectul interior al capelei a fost modificat substantial în vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt înlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate întrunele rectangulare prin îngroparea partii lor superioare în molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura între aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe bârne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc. Tot în secolul al XVII-lea XV II-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si fânat. Castelul în secolul XIX
Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de
restaurare în castel în paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai înalte decat cele originale. Terasei Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt înlaturate si înlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice. Ancadramente
Pe baza acestor elemente, istorici de arta, arhitecti, arheologi au datat faze de constructie ale monumentului, având în vedere reperele de ordin stilistico-istoric pe care ancadramentele le contin. Cele mai vechi ancadramente, de forma sem icirculara, cu muchia tesita spre interior, specifice goticului timpuriu, se pot observa pe laturile de sud si est ale monumentului.O alta serie de ancadramente de factura gotica târzie se localizeaza la nivelul superior al palatului mare si al intrarii capelei, unele dintre acestea fiind veritabile opere de arta gotica târzie. Perioada renascentista aduce cu sine simplificarea acestor elem ente, importante fiind ancadramentele de fereastra de pe fatada nordica a palatului administrativ a dministrativ..
Blazoane
Marea majoritate a acestor elemente sunt specifice secolului XV si reprezinta blazonul familiei Corvin în diverse ipostaze (blazon civil, blazon militar, blazonul regatului în vremea
Corvinilor), la care se adauga cel al familiei Szilagyi, sotia lui Ioan de Hunedoara. Acestora li se adauga blazonul familiei Anjou si cel al lui Pavel Chinezul, comite al Timisoarei.
Chei de bolta
Cheile de bolta completeaza nervurile de piatra, dispuse în cruce si sprijinite pe stâlpi si console, fiind tipice doar marilor sali cu destinatii civile (Sala Cavalerilor, Sala Dietei), a capelei si a turnului Capistrano. Gama tipologica a acestora este diversa: de la elemente florale sau compozitii geometrice la blazoane nobiliare.
Fresce
Fresca pastrata pâna în prezent a fost completata pâna la începutul secolului XX de o compozitie picturala, alcatuita dintr-o însiruire de blazoane (blazoanele Corvinilor si ale prietenilor acestora), completata de scene mitologice sau de vânatoare. Aceasta fresca apartine stilistic secolului XV XV.. Realizari singulare pentru secolul XV ramân fatadele exterioare ale turnurilor buzduganului, tobosarilor si vechi de poarta. Aceste motive decorative dispuse în spirala sau oblic, pictate cu alb si rosu-caramiziu, sunt asemanatoare ca si maniera cu realizari ale santierelor ordinului teuton din Prusia. Fresca pastrata în Sala Dietei, apartine secolului XVII, respectiv modei renascentiste târzii. Ea cuprinde reprezentari de personaje nobiliare, înalti prelati bisericesti, precum si imagini ale celor mai importante fortificatii ale Transilvaniei. Aceasta realizare este completata de o serie de decoruri florale, identificate pe intrarile spre galeria Huniazilor. Pictura în fresca de la etajul aripii nordice (aripa Matei) dateaza din a doua jumatate a secolului al XV-lea si este singura pictura de acest gen, cu caracter laic din spatiul transilvanean. Înfatiseaza povestea dobândirii stemei familiei Huniazilor de catre Ioan de Hunedoara fiind compusa din patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra si între cele trei deschideri semicirculare Prima scena, de la dreapta la stânga, prezinta doua figuri umane, una de barbat foarte prost conservata, ce are mâna dreapta ridicata în pozitie de chemare si o figura femnina ce reprezinta o fetita ce are în mâna dreapta un mar cu o cruce deasupra, are privirea îndreptata spre barbat, aceasta scena sugerând momentul în care cei doi se cunosc, iar marul ce-l poarta femeia indica importanta acestui personaj, deoarece acest mar este considerat ca simbol al regatului maghiar. Pe coloana ce desparte primele doua deschideri se mai poate observa cu greutate o silueta ce poate fi una umana. Cea de-a doua scena înfatiseaza aceleasi doua personaje, barbatul tinând în mâna dreapta un inel, iar mâna stânga pe inima. În ceea ce priveste silueta feminina, ea este prezentata acum
mai matura, nemaiavând privirea îndreptata spre barbat si tinând mâna stânga ridicata. rid icata. Acesta Acesta este considerat momentul în care barbatul îi jura femeii credinta cu mâna pe inima, dându-i în acelasi timp acesteia un inel cu diamant, aceasta având un gest de refuz. Pe cea de-a doua coloana apare reprezentat un corb ce tine în plisc o banda ce probabil purta pe ea o inscriptie. Cele doua personaje apar si în cel de-al treilea cadran, barbatul având de aceasta data capul descoperit, cu amândoua mâinile îndreptate spre femeie redând gestul de respingere, iar femeia e înfatisata însarcinata, lucru sugerat de faptul ca poarta pe cap o scufie, iar în mâna stânga tine o veriga mare pe care sunt plasate doua inele, simbol al casatoriei promise de catre barbat, care acum refuza sa-si uneasca destinul cu aceasta. Coloana care desparte ultimele doua cadrane ale frescei, poarta pe suprafata sa interioara chipul unui copil ce poarta în mâna un mar identic cu cel purtat de personajul feminin în primul cadran si arata cu degetul mâinii drepte spre personajul masculin din ultimul cadran, indicându-l pe acesta ca si urmas al celuilalt barbat, ce este considerat a fi Sigismund de Luxemburg. Deasupra capului acestui personaj se afla o banda pe care se considera ca era scris „Johannes”. Ultimul cadran prezinta o scena de vânatoare de mistreti, unde apare un personaj masculin ce poarta o lance de vânatoare, personaj ce este identificat cu Matia Corvin. Pe peretele dinspre loggie a Camerei de aur se afla o alta fresca ce reprezenta o serie de blazoane ale unor mari demnitari ai regatului maghiar, pictura distrusa în totalitate la sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX, când s-a încercat decaparea stratului pictural de pe suportul de caramida foarte degradat.
Inscriptii
Una dintre cele mai importante inscriptii din castel se afla in sala cavelerilor cavelerilor,, mai precis pe capitelul celei de-a doua coloane. Inscriptia, inscrisa intr-o platbanda, este in limba l atina, scrisa cu caractere gotice. Continutul ei este: Hoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII. (Aceasta lucrare a facut-o mandrul si maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul Domnului 1452). Aceasta modalitate a decorarii salilor cu ajutorul unor inscriptii reflecta o atmosfera tipica modei apusene. Faimoasa ramâne inscriptia care decoreaza la exterior latura sudica a capelei. Textul Textul este în limba araba veche si multa vreme a fost tradus „Apa aveti dar suflet nu”. Renumitul turcolog Mihail Guboglu traduce inscriptia astfel: Cel care a scris-o se cheama Hasan, prizoniei la ghiauri în cetatea de lânga biserica. Caracteristicile inscriptiei o plaseaza la jumatatea secolului XV.
Bibliografie :
Dincolo de ruine: cetati medievale De Al Husar Institutul European, 2003 Istoria arhitecturii în Romînia De Grigore Ionescu Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963
