,I11
'ffir 'q
ii.^^ 'ftFF
,
'1".{llllir
W'
ffffit .ffit;rwffi" lHffii i,
rfitt**r ...I i. jwi
i
.rl
w*'"
!{ir rrri .,.,i!x,,[|
riL:i.':t1!l1i;illiiil
{ dfir t n tiffi'."r[, ;:f l
i
,@ffi
Qur0nt inainte Qartea
Q(Jc
enicufu
i Qrajitor
qi Scoo[a fenuqie de cQrdjitorie qutor :$essc c\[tof tHardin,
llrll
memhru o[
[onsitiului rprdjitorifor fcnuEii
Prietenul meu Oberon Zell-Ravenheart este Mai Marele Vrijitorilor, plrintele unei nobile tradilii magice, cu redecini mult mai strivechi decAt cele ale lui Merlin Si ale ucenicilor sii - o tradilie pistrati cu sfinlenie de vra-
,i
rl.rln Lakes,
cii din vechime, primii care au descoperit Puterea magiei 5i setea de cunoaEtere. Dar pentru noi a fost intotdeauna o ,,profesie", pe care am transmis-o din generalie in generaqie, pe cale orali, de la dascil la ucenic' Manualul de iniyiere in ar,ijitorie (Grimoire For Tbe Apprentice lVizard) scris de Oberon Zell-Ravenheart, reprezintd primul manual contemporan de vrijitorie, demn de incredere, care descrie pe larg credinlele 9i practicile magice. Acest ghid este al doilea volum dintr-o serie de scrieri destinate magiei, ce vI oferi leclii qi exercilii, prin care sn inlelegeli mai bine arta vrdjitoriei 9i sn vd perfeclionali
capacitllile magice.
Veli descoperi,
agadar, exercilii practice interactive,
provoclri incitante,
vi
schimbali structura sufleteascl cir1i, desene ale unor 5i realitatea inconjuritoare. Veli gisi, in paginile acestei lucruri magice fascinante Ei obiecte de ritual Pe cafe le puteli fiuri singuri,
dar gi alte instrumente care vd vor ajuta si
dar 9i sfaturi utile cu ajutorul cirora vom Putea crea impreuni un univers mai bun. Accentul se pune, a$adar, mai mult ca niciodati, pe practicd, nu
('drteq
ucenicu[u
i .''rdjitor
5
pe teorie. oamenii au fost intotdeauna fascinali de magie, dar numai cei cu adevirar daruili isi inchind viaqa acestei arte. Mulgi dintre noi cresc qi imbdtranesc in societili unde rareori i9i dezviluie adeviratele sentimente sau planuri, trezindu-se adesea inconjurali de minciuni 9i lucruri artificiale... de la incalliminte din imitagie de piele pani la zAmbete false 9i copaci din plastic. Foane multe dintre poveqtile despre vrijitorie pe care le citim abundd in inflorituri artistice gi iluzioniri menite se ne faci si ne simlim bine. pe de alti parte, fiecare dintre noi are gansa in viali de a-$i dezvilui adevirata personalitate, chiar daci asta presupune si plitim un anumit pre1. Ne-am niscut cu toqii intr-o lume miraculoasd, plinn de valori pe care irebuie si le pastrdm cu sfinlenie - noi inqine, semenii no;tri gi planeta Geea sunt unele
dintre ele. Ni aceasti carre
-
oferi, de
oportunitigi - .rr- este, de exemplu, pe care le descoperim fie prin munci asidud, fie ne sunt pur
se
asemenea,
;i simplu diruite
de spirite. Existi, e-adevdrar, vrijitori de paie magii fa1se, 9i dar gi vrijitori adevirali care infrptuiesc lucruri uruitoare. viala pe care agi primit-o in dar reprezintd gansa, gi poate misiunea voastrd, de a ,,transforma un vis in realitate": de a crea adevirate opere de magie gi de a modela aceasti
lume minunati in
fel incAt si devini ideale. v-a inzestrat cu porenlial mintal, spiritual, fizic gi extrasenzorial pentru a vi indeplini cel mai nobil scop: infeptuirea miracolelor. Termenul de ,,mister" provine din cuvantul gr...r. ,,Lusterion,., care nu se referi la necunoscut, ci la ,,lucrurile pe care numai cei iniliali inviqagi aga
Credelimi, natura
le cunosc". Pentru
ci
;i
v-a1i hotdrat si
pitrundeli tainele
acestei ane, vd putegi
considera printre cei aleqi - cei care vor descoperi misterele secretele unei ;i lumi magice... devenind astfel pdstrdtori nu ai unei credinle, ci ai unei curiozitdli nesdqioase ;i ai dorinlei de a descoperi mereu ceva nou.
In
zile, sunt gazdaanumero;i elevi gi ucenici de toate varstele, aici, in sanctuarul nosrru din inima pustietiqii, un roc sacru gi strivechi, inzestrat
.
aceste
cu puteri magice. Nu trebuie si uitali insd ci invigiturile noastre 9i toate cele cinci ci4i publicate, inclusiv Gaia Eros (New page, 2oo4), sunt rodul a peste
patruzecide ani de cercerare qi studii temeinice. Aceasti munci instruire de-o Ei viagi au inceput de la o varsta fragedi, cand intuilia mea fantastici qi uluitoarea capacitate de cunoaqtere m-au transformat intr-un lup singuratic. pentru
ci nimeni nu-mi inlelegea sentimentele
qi nici potenliarul
.*r."orJi.r^r, u*
fugit de la qcoala militard la varsta de treisprezece ani. Aga am pornir in ceurarea inlelepciunii gi a scopului meu in via1i. Nu trebuie si inlelegeqi cd profesorii de la gcoala
militard au fost prea exigenli cu mine, dar cunoagterea
Ei
e"pe.ienla
Q6eron $ef[-tlQlenhearr
--u\---'!.--
pe care doream si le dobAndesc nu erau apanajul gcolilor de stat. PAni la infiinlarea $colii Cenuqii de Vrijitorie, nu exista nicio institulie unde si-1i insuqe;ti
capacitiqile gi practicile asociate cu aceasti and Ei vocalie. A trebuit si cercetez gi si trec prin filtru nenumiratele teorii Promovate de a;a-numitele ,,ci4i luminate" ca si descopir pulinele adeviruri pe care le conqineau. $i pentru cd nu exista un consiliu al inleleplilor, cdrora sd le cer sfatul, mi-am petrecut ani intregi, stribdtend mii de kilometri, prin lumea toatd, pentrlr a-i putea intAlni pe marii vizionari ai timpului meu: Alan $(atts - adept
poet cu vederi radicale, Rolling Thunder vraci indian, Teles Goodmorning - liderul spiritual al indienilor din Taos 9i mulli alli preoli gi preotese apa4inAnd nenumiratelor culturi ezoterice' Am studiat misticismul oriental, practicile'ilflicca, arta striveche a magiei qi gamanismul, dobAndind in acelagi timp cunoEtinqe de la Mama Naturi, dar al religiei budiste, Gary Snyder
-
de la forlele 9i spiritele pe care le-am intAlnit in cdlitoriile mele. Deqi eu nu regret drumul greu pe care l-am stribitut in via1i, voi trebuie sd considerali $coala Cenugie de Vrijitorie ca pe o adevirati binecuvAntare, Ei
cdci vd oferd toate informaliile, sfaturile,
invdliturile
gi
sprijinul de care
avegi
nevoie. Trebuie si vi considerali, de asemenea, norocogi pentru cd aveli aceasti carte - un adevdrat ,,ghid" in peregrinirile voastre fire de sfArgit in care veli porni ca si dezlegali tainele vielii, si decoperili arta viziunii 9i se dobAndili
putere. Astfel, nu vd veli simli niciodatd singuri. Poate ci la inceput unele cuvinte sau concepte din aceasti carte vi se vor pirea inaccesibile. Sunt convins insi ci va merita efortul de a-i parcurge paginile pAni la capit. Oberon vi va ajuta si treceli peste toate obstacolele pe care le veli intAlni in cale, cici fiecare stavili nu este decAt o alti provocare. Nu trebuie si uitati ci - deEi a*ezi are barba alba - sufletul i-a rimas la fel de tAndr qi de vesel. Poate ctr, asemenea voui, in vechime a fost gi el un vraci,
inlelepciune
Ei
acum dornic si vd impirtigeasci elixirul fericirii. Aleturagi-vi, agadar, $colii noastre CenuEii de Vrijitorie ca si dobAndim noi cunogtinle, si fim ,,altfel", sd ne ajutim unii pe aliii, dar gi pe Mama Naturi gi si devenim niqte vrijitori temerari, care si le diruiascr semenilor lor dragoste gi armonie! Asa si fie! Jassr
Worr HaRon
Proiectul pentru Spiritualizarea Geei Gila \fildlands, New Mexico
,,Noui inele i-au fost oferite Omuiui, dar El igi doregte puterea mai presus de toate." (Stapinut inelelor). in rlt. doud filme - Omul care inf,lptuia miracole 9i Dumnezeu pentru o zi, cu Jim Carey - am vdzut cum zeii i-au conferit puteri divine unui muritor, dar consecinlele au fost devastatoare. Fiecare versiune a acestei povegti are o morala: ,,Ai
tru
ce s-ar putea si 1i se implineascil" Eroul glorie qi putere, dar soarta ti este pecetluiti.
blestemul celor trei dorinte devine o binecuvAntare.
Qea de a treio, dorintd : Oberon $eft-lIS
ce-1i doregti, pen-
dore;te intotdeauna bogigie,
Morala altor versiuni este insi mult mai profunde. Protagonistul cugetd indelung asupra ultimei dorinle Ei, in final, face alegerea corecti: in loc si-9i doreascd ceva pentru el, i;i indreapti gAndurile spre semenii lui. Iar atunci
cpr oto g
qutor
i;i
griji
Sensul povegtilor este
si ne faci
sd
chibzuim asupra chemirilor, nizuin-
lelor Ei operei viegii noastre, in funqie de care ne rrasim dorinlele. Aceasta este menirea magiei - ne ajuti si creiondm gi si dam viali viselor noastre.
.venheart
din bas-
Astfel, cAnd am descoperir aceste povefri, in copilirie, am inceput sd mi gindesc la dorinla cea mare, care trebuia sd fie prima, nu cea din urmi. $i am reugit si dau glas visului suprem: ,,imi doresc ca puterile psihice pe care fiecare individ le poarti in sine si prindi aripi Ei si se pogoare asupra universului", pornind de la premisa ci in lume existi mai mulli oameni buni decAt rii.
un
Toli magicienii qtiu ci nu-1i poli pune o dorinli, ca apoi s-o uili ferecatd intr-un sertar al minlii. Trebuie s-o rransformi in realitate, concentrAndu-1i toate gAndurile 9i acliunile in acea direclie. Mi-am pus, agadar, dorinla de
CAnd eram copil, am aflat legenda ,,Celor trei dorinle magice,,. povestea existd aproape in toate culturile din lume, indiferent cine este cel care le indeplinegte - spiritul lempii fermecate din povesrea rui Aladin, pegtiqorul
mul frajilor Grimm sau un inel fermecat, precum cel al lui solomon ori al eroilor lui rolkien. tn celebra povesre a lui w.v. Jacobs, din r9o2,o laba de maimuli joaci rolul talismanului fermecat, in timp ce, intr-un film recent, praf cu puteri magice rransformd in realitate visurile eroilor. lJneori, cei care oferd sunt zeri (vd mai amintili, probabil, cum Hera, Atena;i Afrodita au incercar, fiecare in pane, si-l cumpere pe paris, povestea
culminand cu Rezboiul Troian). ln mitologia cregtini, ispita vine i.rtotdeauna de la diavol, care a incercat si-l ademeneasci gi pe Iisus (r\4arc r:1.3; L.,ca 4:2).
Povestea medievald a doctorului Faust gi a lui Mefisto stitlabazaliteraturii moderne, dar gi a unor filme precum Fantoma paradiswlui, Eric, dup,a roma_
nul lui rerry Pratcherr sau pactul cu diavoripa, avandu-i in rolul p.incipal pe Elizabeth Hurley qi Brendan Frazer. In Biblie, diavolul il ispitegte mai intai pe Iisus cu bogdliile lumii. Apoi cu putere. $i, in cele din urmi, cu glorie. Iisus le respinge pe toare, spunAnd: ,,Piei, Satani!" Dar acesre trei lucruri rdmAn obsesiile qi dorinlele dintotdeauna
ale omenirii, in funqie de care indivizii igi caleazd toate acliunilg (inclusiv mulli dintre preogii 9i politicienii care pretind ci urmeazi inviliturile lui Iisus).
Q6eron $e[[-![$r'enheart
vi spun acum cincizeci de ani ;i tot ce am ficut drept linti aceasrd ndzuinqi. care
apoi in
viali
a avut
La inceputul anilor '70, am hrgit granigele dorinqei mele dintru inceputuri, transformAnd-o intr-o viziune, care avea drept scopt trezirea la viaga a
congtiinlei planetare - degteptarea Geei inse;i. Crezul acestei misiuni sacre a devenit astfel ,,nizuinla de a crea o relea de informalii, credinle mitologice ;i experienle pentru a ridica, din negurile unde zace adormiti, Spiritualitatea Omului, dar gi pe Geea, printr-un context emulativ, adunAndu-i pe toqi
copiii ei intr-o comunitate tribali care si i se dedice pe deplin ;i si o conduci responsabil gi, de asemenea, care si se diruiasci evoluliei congtiinlei umane." Am plasat astfel dorinqa originald gi munca de-o viala sub un singur slogan:,,Trezi1i-vi!"
St"[tumiri A; vrea si-i mullumesc in primul rAnd iubitei mele panenere via1tr,
Morning Glory, care
raleze qi str
mi sprijine in
de
- dupd 32 de ant - continui si md incu-
,,Moonwriter" Pesznecker, John ,,Apoilonius" Opsopaus 9i Ash ,LeopardDancer" deKirk. Ei sunt gefi de catedrd ai diverselor
de-
ci4ile
partamente din cadrul institutiei, directori gi profesori cu normi
de care vd vorbesc si ginAnd cursurile din cadrul $colii Cenu5ii de Aceste proiecte imi ocupi foane mult timp, dar ea acceprl
intreagi la gcoala noastrl. Sunt, de asemenea, autorii unor capitole
activitatea pe care o depun scriind
Vrijitorie.
cu generozitate si
in
al doilea
mi impani
rind,
ag
cu voi.
Aq vrea sd-i muljumesc dragului meu prieten gi frate Jesse Volf
vrea s1-i mullumesc lui Julie Epona O,Ryan
pentru sfaturile ei inlelepte gi pentru dirnicia cu care mi-a oferit aju-
torul ori de
ori i l-am cerut. Aceasttr carre nu ar frvLzutlumina tiparului fere contributia ei nepretruite. cAte
tn al treilea rAnd, trebuie si-mi exprim respectul de
gi
recunostinla faqi
membrii extraordinari ai colectinrlui Facultifi Cenugii de Vrijitorie.
Cu mulli dintre ei veti face cuno$rin{i in paginile acestei cd4i, bucurAndu-vd de aportul lor necondiqionat. Pe primul loc o situez peElizabeth Barretre, decanul qcolii noastre, ale cirei poezii tulburitoare deschid fiecare capitol in parre. $a implicat in toare subiectele abordate de Scoala
Vrijitorie, dovedindu-se un suslinlror extrem de prelios. Dintre ceilalli membri ai ;colii noastre, care 5i-au adus contribulia \a reahzarea acestei cir1i, vreau si-i mentionez pe Susan Cenugie de
importante ale prezentului manual. Hardin, membru tn Consiliul $colii Cenu;ii
de
Vrijitorie
qi
inigiator
al Proiectului pentru Spiritualizarea Geei. Este autorul a numeroase
anicole din aceasti cane, dar
Ei al
unor opere de ani cu adevirat unice
gi magice.
Le mulqumesc, de asemenea, prietenilor care ne-au ajutat si strAn-
fonduri ;i si ne mutem, cici am fost nevoili sI cdutdm o cltrdire noui in timp ce lucram la realizarea acestui proiect. $i, ln final, vreau sd le mullumesc lui Tracy Swangler gi solului gem
ei, Joe Butt, doi artigti desivirgiqi tn ana tatuajelor, care ne-au desenele
lor minunate pentnr
Vi mullumesc, Maiestilile
a
oferit
impodobi aceasti cafie.
Voastre!
OsrRoN Zu-l-Ra.vENHr.aRt
,'{fost odqtd cq niciodc.td... ...Se intAmpla, de fapt,
intllnit
in luna septembrie
a anului 1961.
Doi tineri
s-au
la inceputul primului lor an de studengie la un mic colegiu din Mis-
numeau Lance Christie Ei Tim Zell 9i amAndoi impindgeau sentimentul ci nu aveau nimic in comun cu pirinlii gi oamenii din preajma lor.
souri.
Astizi, i-am numi ,,changelings", termen care provine dintr-o credinli strdveche potrivit cdreia zinele rdpeau un copil dintr-o familie de muritori, inlocuinduJ apoi cu un copil-spiridu;. Cei doi tineri plecaseri de acasi in cdutarea unor fiinle asemenea lor. AmAndoi citeau cu pasiune romane gtiinlifico-fantastice 9i ci4i de benzi
cpr ef a(d
",{fost
odqtd,
Se
cq niciodcrtd...,,
desenate, fascinali de tema unei noi etape in evolulia umani (Homo Nopus
Nou"). Se considerau predecesorii unei noi generalii de indivizi, care igi vor putea folosi toate puterile minlii descrise in cirlile pe
sau ,,Omul
abloul meu preferat este o lucrare originald, pe care o admir
in
ade_
lui Chaz;i Debi LeFaye, decanul Academiei de Arte Strdvechi din apropierea lacului Tahoe, NorCalifia. Tabloul ii aparline lui James c. christiansen qi se numette ,,A fost odati ca niciodati"'" ca vrdjitor gi povestitor, md identific foarte mult cu personajul central al picturii, motiv pentru care il reproduc aici, cu permisiunea ;i lui Chaz qi a lui Debi. sea
casa
care le citeau.
Una dintre povegtile lor preferate era cea aZenner Henderson, intitusoarta supravieluitorilor unei planete dis-
lati,The People", care depdna
truse. Acegtia au ajuns pe pimAnt cu bircile de salvare dupd ce nava lor spaliala a explodat pe orbiti. tmpreqtiindu-se care incotro Ei neputAnd si ia legitura cu semenii lor, au inceput si fie persecutali pentru puterile gi
capacitilile lor ,,nepimAntene". Cei care au supravieluit au invilat sd-qi ascundi trisiturile care ii diferenliau de pimAnteni, devenind nigte indivizi retragi Ei paranoici. Povestea relateazd, mai departe cum reugesc ei sd se regiseasci generalii mai tArziu... inca de la prima lor intAlnire, Tim gi Lance au realizatcr au foarte multe
lucruri in comun. De-a lungul lunilor care au urmat, s-au intAlnit deseori ;i au stat de vorbd pdndtdrziu in noapte, plenuind cum si ia legitura cu cei asemenea lor gi ce sd faci atunci clnd ii vor gisi. Se gAndeau si puni bazele unui club, ale unei comunitili, fundalii, gcoli sau institut - chiar gi ale unei migciri culturale, dacd aveau sd fie destui adepli. Ca si afle cum sd-gi ducd planul la bun sfArqit, Tim s-a inscris intr-una dintre frdqiile studenle;ti. Lance qi alqi ,,inadapta1i" au fondat o frdlie, precum cea din frlmulAnimal House (Peripepii la colegiu), care se numeaMu Omicron
Alpha
- MOA (rnoa era o pasire uriagd din Noua Zeelandi, incapabili si
zboare, acum dispdrutd). (-.art e a ucoricufu
i ""rdjitor
r3
c()ia(a hate fic(iunea
l'inal
Apoi' in octombrie lg6r,Lance a gdsit in cutia pogtari romanul lui Roben A' Heinlein - stranger in a Strange Land (Strdin pe un tdrim necunoscut) - aceasta fiind desemnati carrea lunii de clubul de cane science Fiction. A reusit s-o
citeasci in luna marrie, fiind cuprins apoi
- dupd cum singur a mirturisit - ,,de un sentiment extraordinar de d6j)-r.'u". Lance i-a dat canea iui rim pe 4 aprilie, spunandu-i cd regisise in paginile ei multe dintre gandurile si ideile lor. Romanul relateazd. povestea lui valentine Michaer smith, un pimantean niscut pe Marte gi singurul supraviequitor al unei expedilii e$uate pe aceasti
planeti' El
a crescut, a;adar,
teze
cultura;i instituqiile omenirii cu ochii unui striin. Apoi, alaturi de alli si schimbe lumea...
adepqi, incearcd
ca si-;i protejeze micuqa comunirare, unde ideile sale incep se prinda ridicini, Michael infiinleazi Biserica Tuturor Lumilor, invocand p.i*rrl amendament din constitulia Statelor unite ale Americii: ,,congresul nu va adopta nicio lege
care
si ingrideasci drepturile instituliilor religioase nici libertatea de exprimare... 9i Pentru ci Marte este o planeti inghelati aride, apa este considerari ;i cea mai preqioasd materie din univers. Iar in povestea noastri, apa pe care o bei gi o imparli cu cei din jur capiti sensuri mult mai adanci, devenind sino-
nimi
cu deruirea de sine. cand oferi api cuiva 9i devii ,,frate de api.., legitura
care se incheagi intre cele.doui fiinle esre mult mai puternice decat relatriile de sAnge sau prin alianli. in zi,t de z aprilie 1,962,Lancesi rim s-au hotirat si dea viali unui nou vis, atrigandu-i pe algii in aceastd misiune
Au dat numele
Atl
;i
nobila.
acesteifrdlii a apei, deoarece in graiul aztecirorcuvantul inseamnd qi "api", dar ;i ,,silaEul strdmo5ilor... Cam in aceeagi perioadd, editura Marvel Comics a creat personajele de benzi desenate ,,X-Men", un grup de tineri mutangi, inzestrali de
cu puteri qi capacitili supranaturale, care devin elevii profesorurui charles Xavier Ia ,,$coala tinerilor supradotaqi". Ideea este preluatd de tinerii frali-de-api din ;i anii '60. Tim a devenit profesor gi a rucrat mulli ani in gcolile de statli pri-
vate
-
ca
profesor gi consilier. Dar abia pesre patruzeci de ani viziunea lui
a
prins cu adevirat viald sub forma unei $coli de Vrijitorie online. / In aceasti perioadi, eroii nogtri au creat o Bisericd a Tuturor Lumilor, care a cunoscut,
t4
timp de patru decenii, o dezvoltare uluitoare, dar care, in Qber on $e[[- {fo .''enfr eart
de conflicte interne, disensiuni gi lupte pentru putere
-,
s-a
destrimat pentnr totdeauna. Soarta ei tragici a spulberat energiile celor care ar fi dorit si se implice 9i in alte proiecte. Tim a adoptat apoi alte identitili -
Otter ;i, mai tArziu, Oberon. Da, eu sunt cel de acolo, cu piliria in formi cle con! tn timpul acestei lungi cdlitorii, am devenit vrijitor. $i acum sunt directorul $colii Cenugii de
Vrijitorie... mi-am implinit
ast-
lel destinul.
Scoala Qenuqie de c()rdjitorie
printre margieni, un popor strdvechi;i inlelept.
CAnd ajunge din nou pe pdmAnt, doudzeci de ani mai tirziu,in urma celei de a doua expedilii, Michael (qi, impreuni cu el, cititorul) are prilejul si cerce-
- mdcinati
,,$i ce e cu $coala asta Cenu;ie de Vrijitorie?" parcd vd gi aud intresi rdspund la intrebare, trebuie si vi spun o altd poveste, cici viala mea este impletiti numai din povegti. bAndu-vd. Ei bine, ca
CAnd am inceput sd scriu Manualul de inipiere in arrijitorie, nu md gAn-
unei;coli de vrijitorie. Cartea era destinatd si fie un manual, care sd-i indrume pe cititori spre diverse site-uri 9i gcoli online, de unde vor putea obtine mai multe informaqii in acest domeniu. Deoarece concepusem manualul in aqa fel incAt si le fie accesibil adolescenlilor (in special fanilor lui Harry Potter), 9i site-urile pe care urma si le acceseze cititorii mei trebuiau sd fie la fel de accesibile. Dar, in timp ce scriam, am descoperit in curAnd ci nu existau site-uri sau forumuri pe tema vrijitoriei sau a magiei destinate adolescenlilor pi nici pagini web care si le ofere informalii utile despre tVicca sau religiile p,igine. deam sd pun gi bazele
PdgAnismul
Ei
ce magia qi vrdjitoria practlcl independente de orice religie. Era important ca Si
Wicca reprezintd, orienttiri religioase,intimp
constituie studii
cititorii mei si inleleagi aceasti diferenli. Pe de alti parte, toare site-urile serioase Ei Ecolile online care oferi studii de magie sunt destinate numai adulqilor - cursurile sunt concepute la nivel universitar, iar studenlii trebuie si aibi peste optsprezece am. in plus, sunt ;i foarte scumpe. CAnd
mI
obsedeazi gAndul ci un anurnit lucru nu existi, il transform intr-o
imposibila" 9i fac tot ce-mi sti in putinln ca visul si prindi aripi. A;a intlmplat Ei de aceastd dati. Am recmtat un vrijitor de renume (Steven Day)
"misiune s-a
- impreuni gtiinle - ,,$coala
gi am creat
cu cAliva profesori bine pregntili gi devotali trup gi suflet
acestei
Cenugie de
Qarlea ucsnicu[ui
lrdjitor
Vrijitorie"
pe site-ul www.GreySchool.com.
r5
Elevii se pot inscrie de la unsprezece ani, iar cursurile sunr concepute la ni velul celor de gimnaziu gi de liceu (de9i avem cursanli de toate vArstele - chiar qi treculi de 70 de ani). Mi-am asumar responsabilitatea de director, iar programa de invigdmAnt sebazeazd,pe Manualul de inipiere in vrdjitorie. Durata studiilor este de Eapte ani, la
finalul cirora studenlii primesc diploma de calfe vrdjitori.
Anul 2003 l-am dedtcat Manualului de inipiere ln nrdjitorie,iar 2oo4 a fost anul in care am infiinlat $coala cenugie de vrijitorie. Nici nu am rerminat bine cu aceste doui proiecte, ci editorul meu mi-a cerut si mai scriu o carte aga a prins viaqi cea de fali! Este evident ci nu am ajuns inci la finalul cilitoriei noastre. Dupi, Ghidwl ucenicului ardjitor, va urma Manualul calfei vr,ijitor,
clntr o duc er e
care va trebui insolit de un ghid. Apoi, vor urma un manual (qi un ghid) al
maestrului
vrijitor
gi unul al profesorului doctor
in domeniu. Iar $coala organizeze cursuri universitare pentru calcare vor si devini maegtri vrijitori, dar qi postuniversirare pen-
cenugie de Vrijitorie va trebui
vrijitori, tru maeqtrii vrijitori care vor si devini doctori in domeniu. Iati mdrturisirea unuia dintre studenlii noEtri: fele
Cdldtorie printre cdrpi
sd
Precwm o carte,
l{u
mtiri ;i pdri nicio fregat,i,
ne poartd peste
$i niciun cal iute ca aintul Spre
Lumea noastrd peste zece ani... Mai mult de o sutd de eleai vor abfi soloit cursurile $colii Cenu;ii de Vrdjitorie, der.,enind calfe vrdjitori, si peste o mie de ucenici
i;i
asteaptd
rindul.
z,iri-ndep,irtate nu poate sd ne poarte
Ca poezia dintr-o carte.
Eutv
DrcrrNsoN
Talismanele pe care le purtdm
nu mai sunt doar simple ernbleme ale ;co/ii pe care o frecaentdm, ci reprezintd simbolul ordinului nostru. Iar acesta nu rnai este doar un sim-
Lwmea granite nu are ce-o carte sd le-nldture nu poate,
bol de recunod$tere printre frayii ;i surorile noAstre, ci ;i un simbol in fapa c,iruia se inclinti o lume intreagd - atit cea a ar,ijitorilor, cit si cea
Ea putere le insufla
laicd. Suntem respecta;i pi considerapi un izvor de intelEciune;i speranld
Iar cunoayerea
pentru comunit,iyile in care tniim. Puterile ne sunt recunoscute in congres, in armatd, tn sabaturi ;i conclaoe, iar pentru infiptuirile noastre
O carte
suntent recunoscupi ca o organizapie care militeazd pentru eoolutia lumii. S
racv,,\TruowRuNt" RonnsoN
Si nici taine pentru ele nu existd.
;i
cuointele prind aripi,
tdcerea, ca o pasdre, o strdpunge.
e wn dasc,il ce
sfaturi el ipi da
Si inadldturi cum nicdieri nu aei g,isi.
in S,i
ale sale slove o lume-ntreagd se ascunde. de n-ai g,isit ce iyi
dore;ti, adaug,i singur, dac,i popi! Er.rz-a.sEtu BaRREttE
cred ci un timp voi fi foarte ocupat. Dar vesrea buni este ci sunt insolit de o companie minunati in aceasti aventuri magicd. $i ca siJ parafrazezpe hobbitul Bilbo Baggins: dea Domnul sd trdim fericili pana la adanci bdtraneli!" "Si
ine aqi revenit, dragi prieteni, in lumea minr.rnatd a vrdjitoriei! Cartea pe care am scris-o inaintea acesteia - Cartea wcenicw-
lui vrdjitor - este doar o introducere in universul vrijitoriei, ('drteq ucenicufui lrdjitor
t7
unde v-am prczentatformele gi aspectele ei variate. Am abordat acolo toate subiectele pe care - impreuni cu membrii consiliului cenugiu
al Vrnjitorilor - le-am considerat temelia celei mai vechi qi mai documentate profesii din lume. Am incercar sA dim viaji ci4ii pe care ne-am fi dorit s-o avem cAnd am pornit in aceasti cilitorie magici gi cred ci am reugit. Sper cd o aveli la indemAni, penrru cd voi face
referiri la ea qi nu vreau sd mi repet. Acum, in acest volum, mi voi axa mai mult nu asupra teoriilor, aga cum am procedat in manualul precedent, ci asupra exercigiilor practice menite sd vi ajute si vi perfecqionaqi capacitigile psihice gi magice prin intermediul instrucliunilor, desenelor qi graficelor. Aceasti carte este un curs practic, deoarece pune in practici teoriile. Am vrut s-o intitulez curs practic pentru ucenicwl ardjitor, dar editorul meu s-a remut ci titlul nu ii va atrage pe cititori' aqa cd am optar pentru Ghidul wcenicului ar,ijitor. Membrii Consiliului Cenugiu al Vrljitorilor, pe care r-agi cunoscut deja in volumul precedent, gi-au adus qi acum contribulia la realizarea acestei cirli, iar pe noii colaborarori i-am coptat de la $coala Cenugie de Vrijitorie, unde sunr director. Multe din materialele prezentate aici constituie programa $colii cenugii de vrnjitorie. Fiecare dintre cele gaispre zece departamente ale gcolii noastre - despre care voi vorbi si in acest volum - are ca emblemi o anumiti culoare. adesea
Qodut cu[ori[or in artq,or$itoriei De-a lungul istoriei, au apirut mai multe ,;coli", ordine 9i practici specializarc de magie qi vrdjitorie. Multe dintre acesrea se dis-
tingeau prin culori. CAnd elevii gcolilor Flogwarrs sunt acceptagi in clasele Gryffindor (roqu), Ravenclaw (albastru), Hufflepuff (galben) sau Slytherin (verde), ei desf;qoari activitdli gi primesc invipituri in funcgie de practicile de magie specifice acestui cod al culorilor. Absolvenlii adoptau culorile gcolii respective, devenind Vrnjitori Rogii, Vrnjitori Yerzi, Vrdjitori Albi, Vrijitori Negri etc. Vrijitorii (-)6eron
$e[['
llQrlenfr eart
Cenuqii (sau
,,Vrijitorii Curcubeului", cum igi mai spun unii dintre
ci) nu se specializeazd,intr-un anumit domeniu, orizonturile cunoa$terii
lor fiind extrem de extinse. Unele vrijitoare au adoptat Ei ele acest cod al culorilor, devenind Vrtrjitoare Albe sau Verzi. $i zlnele pot fi recunoscute in funclie de culori. in Stapinwl inelelor al lui J.R.R. Tolkien, fiecare dintre cei cinci mari vrijitori (cunoscuji in lumea elfilor sub numele de Istari) clin PdmAntul de Mijloc este identificat tot prin intermediul unei culori. Dupn ce Gandalf cel Sur l-a distrus pe Balrog, a devenit Gandalf cel Alb, inlocuindu-l astfel pe Saruman cel Alb, pe care l-a sedus Lordul tntrrrr.."t Sauron. Un alt vrd,jitor din PimAntul de Mijloc este Radagast cel Cafeniu, care are o legiturd speciah cu anirnalele. Ceilalqi doi Istari nu sunt niciodati menlionali in trilogie, dar apar in alte cdrli. Ei se numesc Pallando gi Alatar qi sunt amlndoi Vrijitori Albaqtri. Descoperim acest concept gi in lumea universitari, unde culorile robelor purtate de profesori sunt alese in funcjie de domeniul lor de activitate. Acest sistem iqi are radacinile in secolele al XIIJea qi al XIIIJea, cAnd Biserica Romano-Catolicd a infiinqat primele universiuqi. Majoritatea cursurilor erau religioase, iar profesorii qi studenpii erau clerici. Astfel, uniforma universitard (tichia, roba qi gluga) se
aseamini cu linuta preo[ilor din acea perioadi. in cadrul consiliului de la Oxfor d din 1.222, Stephen Langton, arhiepiscop de Canterbury, in Anglia, a decretat ca toli preolii din jurisdicgia lui sd poarte cappa clawsa (,,pelerini inchisi"), o roba largi qi lungi, in stilul modei de atunci. Cum Oxford;i Cambridge se aflau in arhiepiscopia lui, preotii de la ambele universitiji au fost nevoili si se supunl decretului. De-a lungul anilor, clericii englezi au adoptat alte stiluri, dar profesorii - dintre care rnulli erau vrijitori - au continuat si poarte cappa clawsa) care a devenit in cele din urmi uniformi universitard. in codul universitar, in funclie de disciplina pe care o predau profesorii, existi douizeci gi gapte de culori asociate robelor. Iate cAteva dintre ele: (arte a uce nicufui lrdjitor
exqcte
-
populare) qi negru (asociat cu vrijitoria qi gtiinlele oculte). Am dedi ga[ben-auriu
$tiinlefe $tiin{ete umqniste - q[b $raptut - purpuriu ftedicina - terda ]Qrcica - roz pofitehnica - portocafiu
cat fiecireia dintre acesre culori cAte un capitol din carte. Cu toate acestea, existi gi a treisprezecea culoare, despre care ucenicii nu indriznesc si vorbeasci. $i anume culoarea roz, ale cirei caracteristici misterioase sunt explorate la nivelul calfelor vrijitori. Dar,
frlete pfastice - cafeniu St ozolta - q[b qslru -inchis Qratoric - gri- argintiu {eotogia - stqcojiu
UrmAnd, agadar, exemplul universitar, elevii care trec in anul al doilea de studiu la $coala Cenugie de Vrijitorie trebuie si opteze pentru una dintre culorile specifice fiecirui departament din cadrul aces-
tei instituqii. Culorile sunr asociare cu domeniul de specializare al studentilor, fiind, de asemenea, prezente qi pe diploma de calfe vrijitori pe care o vor primi la finalul studiilor. Elevii sunr incurajaqi si poarte o mantie simple, prinsd de umir, in stilul celor pe care le poarri vrajitorii cAnd fac anumire tipuri de vriji, dar Ei alte qinute magice in culorile pe care gi le-au ales. Ei pot, de asemenea, si le foloseascd atunci cAnd se implici in diverse acrivireli magice: aprind lumAniri de o anumit; culoare, practicd cromorerapia, igi aleg hainele 9i bijuteriile in functie de culoarea respecrivi etc.
Veli observa ci, spre deosebire de culorile despre care am vorbit in Manwalul de inipiere tn ardjitorie, aici voi aborda inci patru culori, gi vreau sd vi explic de ce fac acest lucru. Iati care sunt cele douisprezece culori tradigionale din arta vrijitoriei: acvamarin (asociat cu metafizica sau ,,magia minlii"), albastru (asociat cu puterea de vindecare), verde (asociat cu griinta plantelor sau fitoterapia), galben (asociat cu arta divinagiei), roEu (asociat cu alchimia 9i gtiinqele magice), portocaliu (asociat cu invocarea puterilor magice gi infiptuirea magiei), cafeniu (asociat cu imblAnzirea animalelor), violet (asociat cu metaf rzica gi cosmo lo gia), transparenf a (aso ciar i cu matematica), alb (asociat cu ritualurile magice), cenugiu (asociat cu legendele gi credinlele Qberon $ef [' tl{a.renfr eart
dupd multe dezbateri cu membrii gcolii noastre, am hoterAt s-o introducem in programr penrru a o integra printre capitolele volumului. In acest context, culoarea roz este asociati cu relaqiile pe care le aveqi cu alqi oameni. celelalte trei culori prezente in cursurile noasrre, dar qi in carrea de faqd, nu sunt culori propriu-zise, ci mai degraba domenii de studiu, pe care eu le consider extrem de utile, motiv pentru care le gi introduc in acest ghid. Este vorba despre indigo (asociat cu arra vrdjitoriei), argin-
tiu
(asociat cu $tiinfele naturale) Ei auriu (asociat cu pracricile magice). Toate acesre culori reprezintd domenii de specializare penrru ele-
vii noqtri, dupi modelul universitar.La fel cum un student se poare specializa in botanici, un ucenic vrijitor igi poate completa studiile, specializAndu-se in gtiinga plantelor gi devenind Vrijitor Verde.
Qbsar.rra{ii despre sti[ Iati acum cAteva observalii legate de stilul meu de a scrie! tn primul rAnd, cAnd mi refer la o persoani importanti din istorie, adaug imediat dupi numele acesteia anul nagterii qi al mo4ii, ca de exemplu: (t+15-1520). Dacd,, persoana respecrivd atrdrt mai aproape de era noastri, datele vor ri.mAne exact ca acelea de mai sus. Daci, insi, personalitilile la care fac referire au trdit - sd spunem in vremea romanilor, atunci voi adauga inipialele e.n. - ca de exemplu 376 e.n,Inigialele sunr sinonime cu AD (anno domini - anulDomnului, in latind, care se referi la era cregine). De asemenea, voi folosi abrevierea i.e.n. (inaintea erei noastre) pentru perioada de dinainte de Hristos, spre deosebire de algi scriirori, care folosesc abrevierea i.H. S-ar putea s; intAlnili aceasri abreviere in multe scrieri gtiinqifice sau pe teme de magie, de aceea ne-am glndit ci acesre note explicative v-ar putea fi de folos. (-.arlea ucenicufu i
lrdjitor
IJneori, nu avem data exactd a nagterii sau a mo4ii unei persoane, motiv pentru care adoptdm anumite abrevieri clasice: ,,c." inseamnd circa, aproximativ; ,p.g." se referd la perioada de glorie a unei personalitngi; iar ,,n." gi ,rn." inseamni ,,niscut" ;i ,,mort". in cazul regilor, reginelor, imperagilor ;i papilor, ,,d." indici perioada de domnie. Pentru cd multe cuvinte din arta magiei provin din limbi mai vechi ca englez.a (in special, din greaci 9i latinn), voi da o mici definilie clnd le voi folosi prima datd: polybedron $n greacri, obiect cu multe laturi). Vi voi atrage atenlia asupra acestor cuvinre, scriindu-le - prima oari cAnd vor apdreain text - cu litere italice.
,{e[ieru[ clt ,{t o 1r'r dj it or i e i 1in di go; Agadar, oreli sd devenipi ardjitori? Vrei s,i afli ale lurnii ;i magiei taine Dupd cite in;eleg? Dar e;ti abia la incepwt de drum,
Iar inapoi
Iar orizontul
Dar nu
e departe.
de oei veni, Porpile deschise tu le aei gisi. tnpelegi...
Incd nu poli sd inpelegi... Tu ardjitor arei sd devii $i invdpdturile strd,rrecbi arei
sd le
stii?
Dar, micule cdutdtor, mulpi au pornit $i au dir;it pe acest drum!
inca nu popi s,i inpelegi... Nu asculta ce spun menestrelii, C,ici nu este doar frumwsepe! Ce noppile
A
;i
un privilegiu
;i zilele pi le aa bintwi.
te tnatipa nu pot de sufletul pi-e gol.
Du-te
$i luntina
s-o asculpi!
Prin foc incearcd sd pd5e5ti $i cu noaptea sd dansezi!
Riuri ndaalnice incearcd sd strdbali
Dar nu inpelegi...
Este o misiwne
Cw umbrele inaapd sd oorbe5ti
;i lumea tu o aezi,
Qartea ucenicufu i rrrdjitor
Pin,i-n m,iri
de se reaarsd!
Lacrimile-n fulgi de nea obraji-pi br,izdeazd Pe
cind furtunile le-nfrunyi!
Dar nu
inpelegi...
Incd nu poli sli intelegi... Canioanele tu le sudbate $i-n qte;teri tu te ascunde! 21
In cimitire te strecoard $i printre monninte mediteazd!
Te
t. clntroducere
primesc ca ucenic
Si povapa
mi-o asculpi:
Ca ;tiinpa s-o pLltrunzi, Pe
virfurile munpilor incearcd sd
ajungi, Trecind peste mla;tini, cimpuri
Ca puterea *o prime5ti, Onoarea toatd li-o pristrezi, $i ca rnagia *o inpelegi, Via{a - ei - tri-o h,irazepti.
;i
depertwri! De pe st,inci incearcd sd te-aoinyi,
Luind totul Dar
de la capdt!
Dar nu
nw inpelegi...
Incd nu poli sd inpelegi... Speranpele de;a.rte.yi
par acum
$i cdutdrile zadarnice...
Dar nu
inpelegi...
Incd nu poli sd intelegi... Si astfel taina o descoperi,
-
Taina ar,ijitorilor: Magia cind o prind de mAnd,
se leagd,
forme gi modele. Nuanqa ultraviolet a indigoului se numegte ,,culoarea magiei", fiind, de asemenea, culoarea robelor purtate de vrijitori presarate adesea cu stele, cu luni gi cu alte simboluri astrale. In acest atelier, vom explora perceptiile gi iluziile gi vom analizaciteva jucirii inteligente, inventate de-a lungul timpului, ca sd intrelegem cum funcgioneazd, capacitigile noastre vizuale ;i mentale, cu ajutorul cirora am creat lumea inconjurdtoare. Vegi inviga cum pot fi manipulate percepfiile umane qi cum putem crea iluzii. Dar, inainte de a trece la acest capitol, trebuie si vi creali jurnalul magic, in care va trebui si notali diverse lucruri extrem de importante. Sarcina predarii acestei prime leclii vitale ii revine profesorului de la $coala Cenugie de Vrdjitorie, Susan Pesznecker ,,Moonwriter", decanul catedrei de Cosmologie 9i Metafizici.
Sodld pe aeci sii le devin,i.
z. Surna[u[ magic
$i puterea te inu,iluie Ca o mantie ea te cuprinde.
Vrdjitorule, din clipa asta Tu numai binele s,i-l sdvir;e;ti.
tw intelegi.
inpelegi... ELTzABETH
qutor: Susqn pesznecker,,fioonu'riter" lindigoy
Istoria jurnalulwi
$i acum intelegi...
In sfir;it,
Incd nu poli s/i inpelegi... 24
infruntat
prin ntine sd te vezi!
Dar nu
$i deodat,i tw o simti
Vii din now la ula mea Cum ai f,icut demult cindva. $i-n prag te miri Cind poryile pi se deschid.
de asemenea, de percepgie, imaginaqie, iluzie gi de capacitatea de a vedea
Ca
Incd nw popi s,i inpelegi...
pdtrunzi porne;ti din nou la drum. $i
Pdmintul, Aerul ;i Apa, Focul 5i Spiritul -
$i sufletul 1i-l chinuiesti. Lasd-m,i oglinda sa m,i fac
inpelegi...
gAndegti la consecinlele fiecirui cuvXnt pe care il rosteqti qi ale fiecirei fapte pe care o comiti. Prostia presupune si-gi urmireqti numai interesele meschine, ignorAnd urmirile. Un exemplu edificator in acest
ni-l oferi politicienii din ziua de astdzi. Culoarea asociati cu vrijitoria este in general indigo, care
Dar ceaa tot nu intelegi
se-nairt $i mii de z,oci auzi ln gind gi pentru o clipa tu rc infiebi: ,,Mai trdiesc ori am murit?"
^este
sens
Si de la toate-ai inadyat.
Stelele pe cer
Ca o sdgeatti ce inima-pi sndpunge Tainele yi se dezleagd ;i puterea o
ingelegi...
diferenla dintre ingelepciune gi prostie? Rdspunsul e foafte simplu. Ingelepciunea presupune si vezi tabloul de ansamblu $i sd te Care
Incd nu poyi s,i inpelegi...
Pe toate tu le.ai
Prezentul 5i aiitorul Ca trecutul-nncgur,tt iti par.
Dar nu
rijitoria este sinonimi cu ingelepciunea. Aqa cum artizanatul este megtegugul unui artizan, vrijitoria este me$te$ugul unui vrijitor.
Sufletul yi-l d,iruie;ti.
BanRE'ttr
Q6eron $e[[- tf{r",renlrecrt
Unele dintre primele manuscrise - qi poate chiar primele jurnale au fost concepute pe suluri de pergament, de papirus sau de hlrtie, materiale care se foloseau pe-atunci pentru scris. (-,qrte a ucen icufu
i lr{jitor
Pergamentul se confecqio neazd. dinpiele de vilel, de oaie sau de capri, pe cAnd papirusul era obginut din tulpina plantei de papirus. A fost folosit pentru prima dati in Egiptul anric in jurul anului 3oo0 i.e.n., iar prin anul 1000 i.e.n. locuitorii din Asia de vesr au inceput si cumpere papirus de la egipteni care folosiseri pani arunci numai tablite din lut. Au descoperit insi ci papirusul era mult mai ugor tle folosit. Ca si-l confeclioneze, oamenii tdiau, pe lungime, tulpinele plantelor gi le lisau sd se inmoaie in apa plni incepeau sd putrezeasci. Le a$ezau apoi unele peste altele,
risfirate, 9i le zdrobeau, inci ude, pAni
le netezeau qi deveneau o foaie platl precum cea de hArtie.
Sulwrile
;i cdrpile Sulurile au fost folosite de civilizatiile strevechi cu mult inainte de secolul I, cnnd s-au inventat primele cirqi. Plantele de papirus care cre$teau in Egipt erau folosite cu precidere pentru confectionarea sulurilor. Maitirziu, oamenii au incepur sI taie plantele de papirus sub formi de foi. Codexul (carte in latini) esre un manuscris care dateazd, din Evul Mediu. Inventarea codexului a reprezentat un progres, deoarece spre deosebire de suluri - putea fi deschis la orice pagini. in pl.rs, urhzareaambelor pirli ale paginii uqura lecrura gi scrisul. Codexul inlesnea, de asemenea aran) jarea documentelor intr-o biblioreci, pentru ci putea fi agezat pe rafturi in pozigie verticale. Istoria atesti faptul ci - odati cu aparigia materialelor de scris oamenii au inceput si tind jurnale. Acestea au jucat un rol extrem de important in expediqii. cand coribiile porneau in larg, jurnalul de bord devenea cel mai pregios obiect, iar cel in grija ciruia se afla se bucura de un respect aparre, dupd cel acordat cipitanului. Aceste jurnale ofereau detalii despre cdlitorie, care mai tirziu aveau si fie evaluate de monarhi;i oameni de gtiingn. Fird un jurnal de bord, importanqa unei cilitorii s-ar fi diminuat considerabil. La fel cum jurnalele de bord consemnau aventurile exploratorilor, jurnalul vostru magic trebuie si inregistre ze caldtoriavoastrd ca ucenici vrdjitori. cu ajutorul lui, veqi putea si vi analizagiprogresele Qberon $cff - {I{r'enhecrl
de la o lecqie la alta 9i de la un an la altul. Veqi putea sI vd rrotrrli lucrurile pe care le-a1i descoperit, ritualurile la care aqi partici-
Itcute
-
opiniile profesorilor voStri. Vegi putea imortaliza astfel momentele importante din drurnul vostru spre lumea magici a vrljitoriei. Pe scurt, jurnalul - impreuni cu cAteva instrumente utile - vI va .rjuta si invilaji. $i si progresaqi.
[):rt sau
sirbitorile pe care
le-a1i petrecut, dar gi
De dragwl pldcerii tn."r.a1i si faceqi un sul! Avegi nevoie de o bucate de hArtie, o panslici lungi de douizeci de centimetri qi o linguri din lemn sau un diblu g.or. irrfiq.rraqi hArtia pe diblu, apoi legali-o strXns cu panglica! Lisali-o
siptimAni, pe urml desfaceii panglica ;i scoategi diblul! Veli avea .rstfel un sul de hirtie pe care veli putea si scriegi vrijile, sI desenali hirqi secrete sau si notagi fazele lunii.
.rpa
o
flurna[u[ mq7ic Cwm sd alegepi un jurnal magic Ca ucenic vrijitor, unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie si le faceqi este si lineqi un jurnal magic. De ce este el atAt de important? o NotAndu-vi capacit5gile 9i abilitigile nou-dobAndite, vegi putea sd vi analizali progresele. r Vrijile, ritualurile qi alte proiecte descrise cu lux de aminunte in jurnal vi vor ajuta sd vi le amintiqi mereu ;i si le folosili ori de cAte ori avegi nevoie. o Consemnarea in jurnal a datelor, a fazelor lunii, a informaqiilor meteorologice etc. vi va ajuta si corelaqi aptitudinile voastre cu anumite fenomene magice sau naturale. o Disciplina joaciun rol extrem de important in arta vrijitoriei. A jine un jurnal presupune impunerea unei autodiscipline, acesta fiind un motiv suficient pentru a vi indemna si treceli la treabi. Cqrteq uccnicu[ui lrdjitor
Ce jwrnal ar tebwi sti alegepi In primul gi-n primul rnnd, trebuie sd alegegi un jurnal pe care si_l -_ folosili cu ugurinli qi in acelagi timp si v; fala plac"r". lrt.rtgi ,r..rri.i vrdjitori aleg modele tradigionale - agende cu iagini albe sau iirri"r". Unii preferi mapele cu foi, penrru .; l. p.r*ii ,l qi sd_qi rea_ "d",rg" ranjeze colile. Jurnalul trebuie si fie destul de mare pentru a-r putea forosi cu uguringi, dar destul de mic penrm a purea inira intr-un *.rr. sau inrr_o geanti' Poate si aibe cope4ile tari sau moi; cele cu copergile rari sunr mai rezistente. , E uEor si gdsili astdzi jurnare cu elemente decorative. putegi sd vi-l alegeli in funclie de aria inrereselor magice, de numele vosrru magic, de un animal fantastic sau de ,rr, ,or.ri etc. puteli alege, de aseme_ nea' o culoare care si vi oglindeascd interesul pentru .,1 domeniu din universul vrdjitoriei, cum ar fi, de exemplu, "rrrr-it culoarea verde, dacd' vdr simlili atraqi de lumea planteror, sau negru, daci suntegi fascinagi de gtiinlele oculte. Daci sunreri ambigiogili aveli siml artistic, puteli siJ decoragi dupi bunul vostru plac. ucenicii vrdjitori, adepqi ai tehnologiei moderne, por transforma un computer sau un_laptop intr_un jurnal magic, noiAnd.r_gi insem_ nirile in format word. Daci folosiji un compurer, vi sfituiesc si aveli mereu cu voi o agendi micd in care si vi puteli scriegi ideile atunci clnd nu vi afla1i in fatra calculatorului. Ce formwle magice alegepi cd motto pentru jwrnalul oostru Unii vrnjitori sdvargesc anumite rituaruri ca si-qi ocroreasce jurnalul de duhuri rele. sau scriu formure magice pe prima pagini a lui. cu ajutorul ritualurilor gi al formuleror magice, j.rr.r"lrrl i.rrir" un izvor de ?ngelepciune, o cdrduzd,'i un obiecJde meditalie. t"ta o
formuld magici:
Cuvintele mi
z8
acest loc
ii
diminueazd, prfierea. Clnd nul folosiqi, pistragi-l intr-un loc sigur ca si nu cadi pe mAini profane! Poate ci ar fi bine seJ inveliqi intr-o pAnzi care si corespundi
t :l
,
trlorii obiectului vostm de studiu (vezi introducerea legati de asoculorilor). Puneli-l pe un raft, intr-un sertar sau in cutia lui!
..'icrea
Cum
binecuv,intat.
Qb er on
$c[f - t(alenheart
sd fotosif
i jurna[u[
Ce ar trebwi sti scriepi ln el Rispunsul este simplu: scrieqi ce vreli Ei orice vi se pare relevanr din ciletoria voastri ca ucenici vrijitori! Fiecare insemnare trebuie s;i congind:
o o o o .
Data
Ora Starea
vremii
Locul
(de unde scriegi sau unde a avut loc
o o .
ritualul, vrala ori
evenimentul?) Tema sau ideea principali
Putefi si notagi
;i
alte lucruri in funcqie de interesele voastre:
Faza lunii sau pozigiazodiacall, a planetelor Aspecte legate de studiile voastre magice Evenimente din viaga voastrd legate de familie, prieteni,
munci, gcoali sau cilitorii etc. Evenimente din lumea profani
o . .
Vise qi gAnduri legate de aceste evenimente Sentimentele, stdrile sufletegti sau opiniile referitoare la un
r o o
anumit subiect Citatele preferate Poezii, povegti, desene, he4i, grafice sau alte lucrrri artistice Lucrdri magice - ritualuri, vrIji, talismane sau alfabete
le pdzeSte
$i asupra lor vegheazd, Ca s,i fie-n sigwranld
In
Unde trebuie sd lineli jurnalwl .f urnalul magic este un obiect personal Ei intim. Nimeni nu trelrrrie si-l citeasci firi permisiunea voastri. Unii vrdjitori cred cd nittrcni n-ar trebui si citeasci jurnalul magic al altei persoane, pentru
(lartea ucenicufui lrdjitor
o Ci4i gi filme despre magie sau ahe surse educarive . Obiective sau planuri de viitor o Pe parcurs, vi sfituiesc si vi gAndigi la aceste intrebari o o o
gi se
notali rdspunsurile in jurnal: Vedeti vreo legiturd intre evenimentele din naruri (starea vremii, fazele lunii, zile 9i nop1i, anorimpuri etc.) gi universul vostru launtric? V-ati perfecqionat in vreun fel cunoqtingele in arta vrijitoriei? Vi se pare cd viaqa voastrd emopionali sau spirituali a evoluat?
igi stabilesc anumire repere - solstigiile, echinocaiile, inceputul sau sfArgitul lunii etc. - 9i atunci igi revizuiesc insemnirile. de
;i
r.'pc.le.
Unii vrijitori igi scriu insemnirile importante cu un pix special. imi notez lucrurile pe care le consider extrem de imcu un stilou cu penija din argint. l)ortante Altii preferi si foloseascd pana de scris cireia ii inmoaie peniqa in t':ilirnari. Poate fi distractiv, cu atAt mai mult cu cAt ne aminteste de vrijitorii din vechime. $i totuqi, dacl adoptali acest stil de a scrie, va trelrrr, de exemplu,
unii vrijitori
Acest lucru
,lirr lumea vrijitoriei. (De exemplu, un descAnrec pentru vindecabolilor poate fi scris cu albastru, iar re[eta unei pogiuni magice ','.r prrrte fi scrisi cu verde.) Cariocile pot avea, de asemenea, nuante rrr.'t,rlizate gi strdlucitoare. Cele metalizate sunt mai durabile. Cele str.ilucitoare sunt impresionante, dar efectul se pierde odati cu fret.rrca paginilor. Vir sfdtuiesc sI nu folosili creionul, pentru cI insemnirile se gterg
ii ajuti si-gi analizeze progresele gi sn-gi evalueze viaga
vrijitori.
Puteli, de asemenea, sd desenatri in jurnal - graficele, desenele, he4ile alte ilustralii sunt o parre complementari a insemndrilor.
Cdnd ar trebui sti scriepi in jwrnal La inceput, incercaqi si scrieqi in fiecare zi! Acest lucru vd va impune o rutini gi o disciplini, aspecre exrrem de importante in viaqa unui ucenic vrijitor. Dupi ce veli cdpita mai multe experienqi, veqi scrie doar cAnd veli simqi nevoia. Va trebui si consemnagi in jurnalul vostru orice eveniment important pe care l-a1i trrit ca vrrjitori - parriciparea la un ritual de vrijitorie sau dobAndirea unui nou talent magic.
bui s-o faceqi intr-un loc sigur, unde nu existi pericolul si virsagi celimara. (lcrnelurile folosite pentru pana de scris sunt imposibil de gters. Ve{ gasi regeta unei cerneli magice in capitolul 9 dedicat Alchimiei.
Caligrafia Vrnjitorii inzestragi cu simg arristic pot folosi creioane
"*b"1. materiale de calitate, care sI rreaci testul timpului. Avantajul cariocilor il reprezintd varietarea culorilor, lucru care ne permite si ne alegem nuanla doriti in functrie de un anumit domeniu Qb er on
$e[[- tl{rlenhecrt
pixuri
Gatigrafie
$u6rd:vi1i jurna[u[ intr - o pa[etd coloristicd Cerneluri, stilouri ;i materiale de arbiaare unii vrnjitori preferi sd foloseasci pixurile in locul stilourilor sau al cariocilor atunci cAnd scriu in jurnalele lor, pentru ci nu curg si nu piteazd,hArtia. Aljii preferd cariocile. tr, cazuri,p.rt"gi giri
sau
colorate ca si-qi infrumuseleze paginile, creind jurnale cu aspecr meclieval, realizat prin anluminuri. Sau pot sd-gi decoreze filele jurnalului cu ajutorul caligrafiei. Caligrafia (termen compus in greaci din doui cuvinte - ,,frumusege" + ,,scris") reprezintd arta scrisului decorativ. Un stil special de a caligrafia este socotir un adevirat talent.
Caligrafia este o arti. Cum comunicarea prin cuvinte scrise de mind devine o raritate, caligrafiaa devenir evenimenrelor gi al oca"prttrlnl ziilor speciale, cum ar fi, spre exemplu, invitaliile de nunti.
Putegi cumpira cirli care si vi inveqe noliunile de bazd ale caligrafiei sau ale artei anluminurilor. Le puteli invlla, de asemenea, gi de pe internet. Daci aveli norocul si cunoagrefi pe cineva din cadrul Societnlii Anacronismului Creator, putegi apela la ajutorul unui profesor de caligrafie. (-.artea ucan icufu i rrdjitor
Cwm sd puneli in practicd ce ali tnodpat cAteva proiecte pe care le putegi pune in aplicare penrru a vi perfecjiona capacitigile magice: o Scrieli clte o insemnare din jurnal folosind o anumiti culoare sau un anumit tip de cerneali! o Apelati la ajutorul unui profesor de caligrafie sau cumpiragi o carte despre caligrafie de la un magazin de papetirie! Exersagi literele plni reugigi si le scrieqi corect! Adoptagi apoi acest stil ,,decorativ" clnd scrieqi in jurnal! o Folosili tehnica anluminurilor gi/sau caligrafia ca si scriegi o felicitare pentnr un prieten sau pentm un membru al familiei!
Iati
q con$tientiza, S. Cqpacitqtec ' c.pc"na,jufde rrrdjit ori[or qutor: Pentru un
vrijitor,
-
trisituri
se
manifesti atunci cAnd ne aflim intr-o situagie pe-
r ir rrkrmi, cind scena care ni se deruleazi prin faga ochilor devine dintr-odate lo.rrte clari, cAnd suntem con$tienli de fiecare m$care Ei sunet ;i putem , lrier si anticipim ce se va intAmpla mai departe. Acest proces apare fira i r r r plicarea vreunui comentariu sau a unui glnd abstract - se manifesti cu .r, t't'a;i rapiditate cu care sirim in picioare in clipa in care auzimun guier,rt la picioare, deqi cuvAntul ,$2{p€" nici nu ne-a trecut prin minte. Adepqii religiei budiste numesc acest instinct prezenld de spirit -
,
,rp:rcitatea de a fi congtient de momentul prezent.
fiecare moment este decisiv gi toate acliunile sale
sunt consecinqa unei decizii deliberate. Nu suntem victimele propriei nechibzuinge, de aceea nu ne pllngem niciodati de ce ni se intAmple. Prin aceastd caracterisrici ne distingem de oamenii obi;nuiqi - nu doar prin capacitigile noastre supranaturale, prin modul in care ne imbrdcim sau glndim. De fapt, rrisitura definitorie a unui vrijitor esre capaciratea de a conqtientiza. Aptitudinile noasrre magice ne ajutd doar cAnd suntem pe deplin congtienli de potengialul nostru uluiror, dar 9i de limitele noastre, de situagia gi de contexrul prezent, de intengiile congtiente $i de energiile magice ale altor indivizi... de efectele intenqionate gi neintengionate ale vrijilor, rugiciunilor gi acliunilor noastre. Natura ne-a tnzestrat cu o capacitate uluitoare - aceea de a glndi de a inqelege, dar vrijitorii trebuie si-qi perfecgioneze;i un instinct 9i primar, care este prezent nu doar in mintea, ci qi in trupul nostru, facAnd parte din structura noasrrd genetici - un instinct care i-a ajw tat pe strdmo;ii nogtri sI supraviequiascd gi si evolueze. il observem in vigilenla unei pisici carevineazi o pasire sau un qoarece, aga cum a liclrit cAndva in privirea unui tigru preistoric cu dinqi ca sabia.
jeff - tl{rlenheort
Vrijitorii
gi
rizboi-
rricii spirituali imbinn aceasti prezen:',lde spirit cu acliunile deliber'.rtc ;i consecinqele intengionate pentru a influenla evenimentele gi l)cntru a remodela lumea in mod con$tient. Numai indivizii perfect .'ongtiengi pot lua deciziile corecte... iar in cazul vrijitorilor, fiecare .rc1iune, mici sau mare, este consecinqa unei hotirAri congtiente. Degi cu togii ne nagtem cu aceasti capacitate de a congtie ntiza, mar r ritatea oamenilor nu-gi perfec tioneazl, aptitudinile native, preferXnd sri le ignore pentru a nu-gi asuma anumite responsabilitiqi. Vrijitorii, pe ,lc altd parte, gi le asumd gi igi petrec intreaga viagi, perfecgionlndu-gi prin practici indelungati - talentele native gi capacitatea de care vorbcam. Ca si inveqe si meargl, un copil exerseazl de nenumlrate ori pasii inainte de a porni la drum. Cei mai rapizi atleli sunt cei care muncesc din greu, oameni care iqi depfuesc limitele Ei iqi imbunitlgesc inzestririle naturale, exersAnd in fiecare zi. $i vrijitorii trebuie sd-gi perfecqLoneze firi preget capacitatea de conqtientizare. ince.cagi gi voi aceste exercitrii cAt se poate de simple: o Fiti mereu atenti de unde risare gi unde apune soarele, chiar dacd vI aflaqi intr-un oraE striin sau cerul este acoperit de nori! Observali, de asemenea, daci luna este descrescdtoare, crescitoare sau plini! tncercaqi sd sesizagi direclia in care curge o api, qinAnd seama de locul in care vd afla1i, dar ;i de cel mai apropiat golfuleq! Observagi direcgia in care bate vlntul, chiar daci adierea lui abia vd mAnglie obrajii! o Natura este locul ideal unde vi putegi perfecgiona aceasti capacitate - chiar daci vd aflagi in gridina din spatele casei sau intr-un parc - dar nu este singurul loc. Fiti mereu cu ochii-n i
(Wotf (Hqrdin lorgintiu; Sesse
Q6eron
Aceasti
far
tea ucenicu[ui rrrdjitor
patru gi observagi ror ce vi inconjoare, indiferent dacd plimbagi sau sunteli la;coale!
vd,
nativ pe care trebuie sil folosim la maxim. Cind mergeti pe trotuar, incercali si identifica{ plantele care cresc pe margine! Observagi modelele create in cimentul crdpat Atenjia
este un har
florile de pdpndie care se ivesc printre ele! Acordaqi atenqie zgomotelor diferite pe care le fac maginile care trec dintr-o parte in alta, de;i vi se par nepldcute! Luagi seama gi bucuragi-vi in acelagi timp de cAntecele pdsirilor, chiar daci sunteli pringi intr-o discugie! Incercagi si vi perfeclionali percepliile senzoriale! Putegi, de exemplu, si vd legati la ochi ;i si incercagi si gdsigi un prieren, ghidnndu-va doar dupi zgomotele pe care le face sau sd gisigi o portocali dupi miros. Un alt exerciliu presupune si gustali, cu ochii inchigi, diverse mlncdruri sau produse alimentare gi sd le identificagi. Nu este atAt de ugor precum vi imaginaqi. Oriunde vi aflaqi, incercagi si gisiqi plante comestibile qi surse de api potabile! Fili cu ochii-n parru ca sa descoperiji orice posibih ameninpare - de la traficul periculos la linii de inalti tensiune cdztfie la pimAnt, oamenii imbufnali gi gata de cearti, porliuni inghegate, pe care pogi oricAnd si aluneci, sau locuri primejdioase. Daci mai cunoaEteli persoane dornice si-gi perfecl joneze capacitiqile native, pureti sI vi implicagi cu togii intr-un joc care si vi testeze aptitudinile. Rugalil pe un prieten si treaci prin cameri cAnd nimeni nu se agteapti, apoi intrebapi-i pe ceilalqi ce au observat! Cine a trecut prin cameri, cu ce era imbricati gi ce-a ficut persoana respectivn? linea ceva in mlni? Cum au reaclionat sau interaclionat ceilalgi? $i-a trddat cumva intengiile sau scopul? o Priviti-i cu atentie pe oamenii din jurul vosrru! Ce vi transmite limbajul trupului? Este diferit de expresia de pe chipul lor? Jinlnd seama de hainele, coafura gi linuta lor, cum credeqi ci vor sd-i percepem? $i cum ii percepegi? tqi reprima sau igi proiecteazi energiile? Daci le proiecteazd, careeste efectul pe care vor sdl creeze) spre ce le direcgioneazd gi ce vor Ei
34
Qberon $e[[- tQalenhearl
si schimbe sau si realizeze? Oamenii sunt con$tienli de prezenga celorlalli 9i cum interaclioneaz|tuniicu allii? tncercagi sil identificaji pe cel sau pe cei care inspiri teaml ori dragoste! Incercali sn simqigi prezen+aenergiilor qi a entitiqilor nevezute, care siligluiesc intr-un anumit loc! in momentul in care incepegi si captali aceste fo4e, vI implicagi intr-un joc ca acela cu ,,Apa gi focul". Cu clt vi apropiali mai mult de aceste puteri nevlzute, cu atAt prezen+a spiritului devine mai intensd, provoclndu-vi fiori ;i fiind cu neputinpl de ignorat. Apoi, clnd trecegi pe lAngn el, intr-o alti direcgie , senzalia dispare. Invigagi din greutilile pe care destinul vi le presari in cale! invagaji ce inseamnd deruirea de sine Ei luptagi mereu sub
stindardul binelui! Identificali lucrurile care vi conferi senzaliade confort, dar gi disconfon! Nu uitali cI - pentru un vrdjitor - confortul este cel mai mare duqman! Ca si putem doblndi puterea magici, trebuie si urcim pante abrupte Ei si deschidem ugi in spatele cdrora se
ascund secrete pe care ne
temem {
vr..*)rt
si le dezleglm. ,,,'' , 't::--; "::: .,;j n Analizali gradul de influenqd pe care il exercitaii asupra.oamejtq$tdi "". nilor ;i asupra mediului {il inconjuritor! Ce impact fj,fi asupra oamenilor , ,i :'." , I.\,. . l:;1\$*w:.' venitiin contact atitudinea, ",, .,sr.:
'ff
au
." ;r;; ili'' \
\*ffi, j;;ffi, -"
"{
disprequl, ,'{ .]i\'l " 1,. \: t.ml; ideile si acliunile voastre? : ,'i't ' :,: "fflf?:' Sunteli mai bine informati I t , ' :"' a;'t':-; ."-,..j:-{tr sau inspirali declt decAt semenii exemplul, atentia,
voqtri? Cum influengeazd . 'r r r vrala - t.vostnr oe strlul rn mod direct sa' indirect formele vii ale Geei - pdrnar,tul, apa qi aerul? Le influenpeazd in bine sau in riu? ('.artea ucen icu[u i vrdjitor
ri
.,]r[i
Mama Nalurd, sursa inepuizabild a cunoapterii^si a ne aa inttnde intotdeauna
7a{ei'
"J',i!ri"i !'l,l!r',::
;:;:,':,' :] !]ii]-;,
sd ascuhdm.
Desen realizat de Jlssr' $(l'orr HanolN
pentru
Schimbaqi-vd adesea percepgiile qi acliunile pentru binele lumii 9i al semenilor vogtri! Concentrali-vi cu atenfie asupra obiectivelor voastre gi vedepi ce se intAmpla! Vi se pare cS,lucrurile pentru care v-a1i rugat qi pe care vi le dorigi cu ardoare devin realitate? Credegi ci anumigi prieteni sau anumite idei, conversatii, activitlji, emisiuni de televiziune sau obiceiuri personale vi distrag atenlia 9i vn impiedici sd vi ducegi intenliile la bun sfArgit?
Iatd un tablou amuzant realizatin !754 de \X/illiam Hogarth, care a vrut astfel si le atragi aten-
vI amintigi detaliile tuturor evenimentelor Ei lucrurilor care vi s-au intAmplatinziua respectivi gi notapi-le in jurnal aleturi de reaqiile gi sentimentele voastre! Consemnali nu doar aspectele pe care le-aqi observat, ci gi modul in care agi reacqionat ;i efectele sau consecinlele care au rezultat!
4. cperceptii qi i[uzii autor: Obaron lcenuqiu;
vi
invagl sI vedeli lucruri inaccesibile altora. O modalitate prin care vrijitorii realizeazi acest lucru qi pe care au perfecgionat-o de-a lungul timpului o reprezint| afia iluziilor optice. Multe iluzii se bazeaz6,pe perspectiud (,,privire inliuntru"), unde mintea umani coreleazl, automat mirimea cu distanga, astfel incAt - dacd un obiect pare mai mic decAt altul - noi il percepem ca fiind mai departe. $i daci pare si fie mai depane, ne agteptdm si fie mai mic. Acest fenomen ni se pare astdzi atit de firesc, incAt pare greu de crezvt cI pictorii au folosit tehnica perspectivei de-abia in perioada Renaqterii. tn arta medievale, figurile infaqigate in depirtare aveau aceeagi mlrime precum cele prezentate in prim-plan, aga cum gtim cI sunt in realitate. Daci il rugagi pe un prieten si stea la o anumiti distanqi de voi 9i apoi inchideli un ochi 9i intindeqi o mAnI, veli avea impresia cd il puteli cuprinde intre degetul mare gi cel arititor. $tim insi ci este vorba doar de o iluzie qi :6
mintea noastre com-
qigat artiqtii medievali.
o La sflrgitul fiecirei zlle,incercagi si
Aga cum am explicat in Manualul de inipiere in vrdjitorie, magia
ci
penseazi ace$ lucru - ii percepem mirimea corecti. Aga l-ar fi infe-
Qberon $eff -({r."enheart
lia oamenilor asupra importantrei perspectivei, invdllndu-i cum s-o foloseascd in picturi. ,,Cel care face un desen feri si cunoasci tehnica perspectivei va comite absurditdgile din acest frontispiciu." Regizorul Peter Jackson a folosit acelagi principiu al perspectivei cAnd a realizat Saipinul inelelor :l creat unghiuri pentm camera de luat vederi, bazXndu-se pe ,,perspectiva forqatd" in aga fel incAt hobijii par mai mici decAt sunt actorii in realitate. El i-a plasat pe Frodo sau pe Bilbo putin mai departe fagi cle Gandalf sau Aragorn, feclndu-i astfel sd pari mai mici. Pentru ca iluzia si fie perfecti, Jackson a consrruit pentru hobili un decor mult mai mare in comparaqie cu ei. Un alt exemplu il constituie ,,iluzialunii" - una dintre cele mai cunoscute iluzii optice. Cnnd se afle la orizont, luna plini pare mult mai mare decAt atunci cAnd este sus pe cer. Cu toate acestea, luna se aflA
-
care
la o distantri de 383.023 de
kilometri de pdmAnt
-
pdstreazd
intotdeauna acelaqi unghi cAnd este pe cer. Pare mai mare la orizont deoarece mintea umand percepe
orizontul ca fiind mai departe decAt cerul de deasupra noastrd. Desenul aliturat, intitulat,,T erra
Subterranea", realizat de Roger Shephard, este o iluzie care se (-.art ea ucen icu[u
i .'rrdjitor
17
-
bazeazd pe tehnica perspectivei false. Care personaj este mai mare micuqul care aleargd.speriat in prim-plan sau uria;ul care il urmiregte?
De fapt, cei doi sunt identici din toate punctele de vedere - inclusiv ca mirime. O alta formi de iluzie optici sebazeazi pe ambiguitare (,,cu doui tiiguri" - cevace are doui sau mai multe inlelesuri).
) .T,T:::;fl'i:il:i::T::::fr:$:'J;!*
ffi#:";:i'J::*'ffilT;:TH"',,:
14lC ((
[
,1 care priviii desenul. Ele se mai numesc gi ima- r I ginimetamorfi.ce.ChipuldinstAnga, realizatde \ G.H. Fisher, este un exemplu clasic. Priviqi cu \/
atenlie! Ce vedeqi? Distingegi chipul mamei, al tatilui Ei al fiicei? Dar desenul din dreapta ce infaii;eaze - o lebeda sau o veverili? tn celebrul exemplu din dreapta, efectul este creat prin inversarea imaginii din fundal cu cea din prim-plan, in funcgie de imaginea pe care o priviqi - cea albe sau cea neagri. Puteqi vedea in acelaqi timp gi vasul, ;i chipu-
rile umane?
Ittrl
Ce reprezinti desenul de deasupra?
Aceste imagini par complet diferite daci le intorci. Ati avea incredere in barbatul din desenul din dreapta? Desenele vd joaci feste. Apoi, existi imagini care par destul de reale pe hArtie, dar nu pot si existe in realitate. Iati cAteva exemple! Primul gi cel mai cunoscut este ,,Enigma lui Schuster" sau furca im38
Qberon $e[[- tl{r'cnh aart
pr>sibill. Existd nenumlrate variante ale fi elefantul lui Roger Shepard, intitulat ,,Dilema elefantului cu n picioare". CAte picioare are elefantul? Putegi vedea qi alte desene de acest gcn - unele chiar in culori - pe site-ul: ltttp: / / members.lycos.nl/ amazingart ,rcestui desen, cum ar
i
)
rpasdrea cqre te vrmd,re.;ta. Existi un alt efect al iluziilor optice, cu multiple utiliziri. Se baunui obiect 3D pe o suprafagi concavi spre deosebire de proiectarea normah, convexl, a obiectelor reale. Pentru t'i ne agteptlm ca obiectele reale si fie convexe, imaginile ne pdcilesc cr.r uqurinqi. Aceste iluzii optice sunt foarte vechi - le-am vizut in pic'r.etzd.pe proiectarea
ttrrile murale din Franla realizate de oamenii de Cro-Magnon cu 20000 rle ani in urmi. tn grot"l" lungi, animalele pictate plreau sd se indrepte spre ieqirea din pegteri ca sd renasci. Unele erau pictate pe suprafege plate; altele pe suprafege rotunjite qi bombate, create natural pe peretele de stAncI. Dar cele mai uluitoare erau pictate in adAnciturile din piatri - iar cAnd treceai pe llngd ele, lumina de la lempile cu ulei se rasfrAngea asupra lor, trezindu-le parcl la viaqi. Aceasti tehnicd se folose;te astdziin crearea migtilor concave, pictate pe dinluntru in a;a fel incit par convexe. tnremate ca nigte portrete obignuite, ele par si te urmireasci pretutindeni prin camerd intr-un mod insplimAntitor. Am creat gi eu un model, pe care il puteli face qi voi la rlndul vostru, dupi ce il copiaqi pe o hArtie mai rezistentd. L-am numit,,Pasirea care teurmireqte". tnainte cle a incepe si decupali, folosili un cutit de bucltdrie 9i o rigle pentru a marca locul! Lipipi apoi pasirea cu aracet! Dupi ce a1i asamblat-o, a$ezali-o pe un raft la nivelul ochilor,lnchideqi un ochi 9i plimbaqi-vi (-.arte a ucen icufu
i lrdjitor
39
prinfaga ei! Vi se vapd,rea ci igi va intoarce capul dupd voi gi vi va urmiri peste tot cu privirea. Iluzia dispare insd cAnd o priviqi cu ambii ochi. Imi puteti spune de ce? Apropo, impresia este ;i mai puternicd dacd puneli pasirea intr-o vazd, de sticli sau intr-un acvariu rotund.
Taumatropwl in 1,824, fizicianul englezJohn Ayrton Paris a inventat un dispozitiv simplu ca si le demonstreze fenomenul phi membrilor ColegiuIrri Regal Britanic al Fizicienilor. Acesta consta intr-un disc cu imagini pe ambele pdr1i, de care erau ataqate doui sfori. Clnd discul se invArtca intre cele doud sfori, imaginile de pe ambele pirli ale sale pireau
crelnd impresia unei singure imagini. Doi ani mai tArz.iu, aceste discuri au devenit primele obiecte de animalie vlndute lrr Londra, purtlnd numele de tawmatrop (in greaci ,,disc minune"). lniaginile infeqiqau pisiri in colivii gi qoareci in cugti, circari Ei lupte intre cAini 5i pisici. Aceste discuri au fost primele obiecte optice de .rnimalie, care au continuat si funcqioneze ca mijloace de distracgie
sa fuzioneze,
5. Qbiecte optice de anima[le La inceputul secolului al XIX-lea, clqiva inventatori Ei oameni de gtiinli au descoperit ci o serie de imagini statice pot crea efectul unei imagini in migcare. Acest lucru se intAmpla deoarece creierul nostru refine un timp imaginile pe care le vedem ca si nu ne cufundim in
plni
la inventarea cinematografiei rnoderne.
intuneric de fiecare datd cAnd clipim. Procesul este cunoscut sub numele de fenomenwl phi sau,,persisimaginilor". Observat ;i analizat pentru prima oari in 1820 de Peter Mark Roget, fenomenul se referi ia perioada de timp in care retina (ecranul de proiecgie, sensibil la lurninl, din spatele ochilor) re[ine o imagine. Daci vedem o lumini aprinzAndu-se gi stingAndu-se la fiecare zecime de secundi sau mai putin, o percepem ca arzindincon-
tenga
tinuu. Fiecare scAnteiere de lumini persisti pe retinl cel pulin o zecime de secunde. Din cauza acestei persistenle, nu ne dim seama cAnd se stinge lumina gi se aprinde alta. O percepem, in schimb, ca pe o lumind continui. Fenomenul stilabaza tuturor filmelor si desenelor animate. Ne sunt prezentate o serie de imagini cu o vitezi de cel pulin zece imagini pe secundi, cu o pauzi intre ele pentru ca acestea sa nu intre una intr-alta. Creierul face apoi o legituri intre cele doui imagini, care deqi statice - par acum in mi;care. (V-agi uitat vreodati cu atenlie la un film ca sd vedeli toate imaginile individuale? Este nevoie de 24 de cadre de film pe secundi pentru a convinge ochiul uman cI ceva se migci pe un ecran de proieciie.) Denumirile obiectelor optice de animalie, bazate pe acest fenomen, provin din greacl qi au sufixul trop, care inseamni,,a se risuci" sau scop -,.a privi". 4o
Qberon $cff - tl{rlorheort
Puteli si
vi
creaqi
propriul taumatrop, ghidAndu-vn dupi modeci4ii. Copiali imaginile la xerox
lele pe care vi le-am oferit la sfArgitul
la o mirime de 150%, apoi lipigi imaginile pe o bucati de carton! Decupali cartonul in formi de cerc 9i lipili-le pe ambele pirqi ale sale! (lmportant: Avegi grijd se lipiqi una dintre imagini cu capul in jos fali de cealalta!) Dupi ce se usuci lipiciul, faceli o gauri pe fiecare parte a cartonului, ca in modelele prezentate! Introduceqi apoi prin fiecare gaurl cAte o sfoari lungi cam de douizeci de centimetri qi faceli un nod la fiecare capit! Puteli folosi elastic in loc de sfoari, faclndu-i cAte un ochi la capete. Vi sugerez, de asemenea, si coloragi canarul cu galben gi frunzele copacului cu verde. Introduceqi degetele ardtdtoare in ochiurile sforilor sau ale elasticului, apoi risucigi Jisc.rl de mai multe ori! tntindeqi sfoara sau elasticul (.urteo ucenicu[ui .rrdjitor
4t
pentru ca discul si se roreascl incontinuu! Veli observa astfel ci imaginile de pe ambele pnrji ale discului fuzioneazd., pirAnd si fie una singuri. Copacul cel mort va infrunzi; canarul va inrra in colivie; gi atunci veli rosti cuvAntul ,,Magie". Chiar aga qi este. CuvAntul tawmaturgie (,,purerea de a face minuni") vine din greacd, Ei inseamnd punerea in practici a magiei. Desenaji acum propriile voastre imagini destinate unui taumatrop! Puneji-vd imaginalia la contribulie! Desenagi un cal pe o parte, iar pe cealaltl un om in aqa fel incAt sd pari ciar fi cilare; sau un jongler pe o parte, iar pe cealalti nigte mingi amncare in aer; capul unui berbat chel pe o parte gi peruca pe cealalti; sau un pegte qi un pescar! Distraji-vi creAnd ,,jumitdgi de imagine", care vor deveni un intreg atunci clnd invArtiji taumatropul!
Fenakistiscopwl
Urmitorul
in
dezvokarea obiectelor de animagie a fost descoperireafenakistiscopulul. Acesta a fost inventat in 1830 de Joseph Antoine Ferdinand Plateau din Belgia, dar Ei de profepas
sorul Simon Ritter von Stampfer de la Institutul Politehnic din Austria in anul 1832. Plateau qi-a numit inv engia fena b is t is c op (,,cilindrul cu imagini "), iar Vo n Stampfer l-a botezat stroboscop (.,titirezul cu imagini"). In 1833, Ackerman vindea aceste discuri la Londra sub numele de ,,fantascop" - eu prefer aceasti denumire. Se mai numea insF,, Eifantamascop, kaleidorama sau discul-minune. Astizi, din plcate, se folosegte mai mult termenul de fenakistiscop - un cuvAnt imposibil de pronunlar. Acesta era un disc pe marginea cdruia se desenau 8-16 imagini in pozi1',liugor modificate gi despi4ite prin nigte fante. Imaginile infaqi;au de obicei desene abstracre, jongleri sau acrobali. Discul putea fi montat pe un cilindru, iar imaginile rrebuiau privite in oglinde prin acele fante. CAnd se invAftea, persoana care privea imaginile prin fante, din spatele discului, avea impresia cd vedea, reflectati in oglinda, o imagine in continui miScare. 42
Qberon $a[['
Stroboscopul lui Von Stampfer implica un al doilea disc, static, care ave o ferestnrici infaia celuilalt disc, pentru a putea vedea imaginile in migcare flrrlt utrlizarea unei oglinzi. Ca si vd creafi propriul fantascop, copiagi
F
t" xerox discurile de la sfArgitul cn4ii qi apoi decupali-le - inclusiv ,,ugile" de pe unul dintre ele! Folosind o pionezd, fixali discul pe un diblu din lemn, in aga fel incAt - atunci clnd ginegi diblul orizontal - fereastra si fie plasatl in partea de jos! Lipigi apoi diblul cu scotch!
I
Fixaqi-l apoi, folosind aceeaqi pionezi, astfel cu cei doi dansatori si se vadi prin fereastri! @ Ca si observagi efectul, priviqi imaginile (, prin fereastrn 9i invArtili discul pAnI cindvtteza v;i va crea impresia ci cele doui personaje din desen danseazi impreuni! Veli fi astfel martorii pnmului obiect de animagie inventat de-a lungul timpului. Daci veqi folosi o luminl stroboscopici, vegi putea
?ncAt desenul
vedea miqcarea direct, fareutilbarea discului cu fereastrr.
lncercagi acum si vI creali propriul fantascop! imp;4igi cercul in 12 sau 1.6 pd4iegale - ca desenali imagi si clnd ^litiiapizza- 9i nile pe care vi le dorigi!
,,irtrc lwmi" Vi voi
prezenta acum adevlrata lecqie de
vrijitorie
Pe care fantas-
copul o poate dezvllui: Tot ceea ce percepem ca fiind ,,Lumea Reali" sunt, de fapt, vibragiile unor frecvenqe diverse pe care le captim cu simlurile gi cu instrumentele noastre qtiinlifice. Fie ci vorbim despre frecvenqele de vibraqie ale atomilor elementelor, fie de cele ale spectrului energiei electromagnetice sau de cele ale sunetului, totul - materie, energie, timp ;i spaqiu - se materializeaza ca frecvenle de vibraqie. $i pentru cr simlurile noastre sunt menite sd capteze anumite frecvenqe - cum (-orlea ucenicufui lrdjitor
43
ar fi, de exemplu, lumina gi sunetul, ne-am dezvoltat mecanisme cerebrale ;i de percepgie, care inleture discontinuitatea vibraliilor, astfel inclt le percepem ca fiind continue. Iar noi seminim cu dispozitivele de selectare a canalelor de radio sau TV, care trtazd nenumiratele frecvenle pe care le capteazl., alegAnd in final postul dorit. Diferenla consti in faptul cd ,,dispozitivele noastre interne de selectare" sunt programate si capteze doar anumite frecvenqe, inleturAndu-le din start pe celelalte. Fantascopul ne demonstreazd cu elegangi acest lucru, cu ajutorul
imaginilor qi al vitezei sale de rotalie. Dar daci toate lucrurile pe care le percepem fac parte dintr-un ciclu de frecvenge corelate cu receptorii nogtri, ce se intAmpla cu pauzele dintre aceste frecventre? tntre imaginile fantascopului existi anumite spalii goale, pe care noi nu le percepem din cauza ,,persistenlei imaginilor". Ce se intAmpla daci mai adiuglm o altd serie de imagini in acele spagii goale, dar cu o rar.d diferita a frecvenqei? Si ludm ca exemplu discul lui Plateau cu cele Eaisprezece imagini ale balerinei care face piruete (reahzat in 1S32)! Pentru ca ele si pari in migcare continui, discul trebuie si se invArtd cu o vrtezd de o rotalie pe secundl, ceea ce pentru ochiul nostru inseamnl Eaisprezece cadre pe secundi. Retina noastrr refine imaginea respectivi suficient clt si fie succedatd de cealalti.
Clte alte lumi Ei universuri paralele sau dimensiuni alternative existi vibragiilor pe care le ,redem qi le auzim? ,,trrtr. aceste lumi" t'xisti TirAmulZinelor, Lumea Spiritelor, Lumea de Dincolo - gi, l)()rlte, alte tirAmuri responsabile pentru multe fenomene stranii despre ('.rre oamenii au relatat de-a lungul timpului. irrr re rata
,,Ce simpuri ne lipsesc de nu aedem pi nu awzim lumea care ne inconjoardt
FnaNr Hrxrrxt, Dwne
Zootropul Zootropwl a fost inventat in Anglia in 1834 de William George Ilorner, care l-a numit daedalum (,,roata ingenioasi"). S-a bucurat insi de popularitate de-abia clteva decenii mai tArziu, clnd producltorii din Franqa (1860), Anglia qi America (1,867) au brevetat invenqia gi au introdus-o pe piali ca obiect optic de animagie. Omul de afaceri american Villiam Lincoln l-a redenumit zootrop (,,roata viegii"). Zootropulse baza pe aceleagi principii ca fantascopul, dar imaginile erau desenate in interiorul unui dispozitiv cilindric din metal, cu fante. Dispozitir-ul se monta pe un suport care
se
rotea astfel incAt cei care priveau dese-
in continud miqcare. Yrteza zootropului este variabila. Cu cAt cilindrul se rotegte mai tare, cu atlt imaginile sunt percepute mai clar, iar migcarea pare mai fluide. CAnd zootropul incetinegte gi vedeti fiecare imagine la o zecime de secund;, iluzia miqclrii incepe si dispari. nele le percepeau ca pe o imagine
Dar hai si introducem (aga cum fecut eu) o serie de patru intre cele qaisprezece cadre! Decupaqi qi acest disc 9i fixagi-l cu o pionezd de diblul din lemn, ca in modelul precedent! De data aceasta insi, trebuie sI gineli diblul
zXne
plasate la o distanle egali
astfel incAt fereastra sI fie plasati in partea de sus.
Daci vegi invlrti discul cu o vitezi de o rotajie pe secundi, vegi observa cd balerina face piruete pe loc. Dar dacd veqi invlrti discul 9i mai repede, cu o vitezi de patru rotalii pe secundi, imaginea balerinei va deveni neclari, dispirAnd in cele din urmi, in timp ce imaginea zAnei se coreleazd cu perceptia noastri vizuali^ de gaisprezece cadre pe secunda, materializAndu-se
dintr-odati in fala ochilor noqtri. Qberon $eff -i[{r'enhcart
Praxiniscopwl Zootropul presupunea insi o problemd: lumina nu pitrundea suficient prin fantele cilindrului. tn 1878, Emile Reynaud din Paris il perfecgioneazd, inlocuind fantele cu oglinzi. El a numit noul dispozitiv praxtnoscop (,,cilindrul practic"). Acesta era alcituit dintr-un cilindru, la fel ca zootropul, iar imaginile erau desenate tot in interiorul lui. Dar in locul fantelor prin care spectatorii priveau imaginile, acestea se reflectau in oglinzile plasate pe marginea cilindrului. O lumlnare alezatd deasupra le lumina gi mai bine. Cqrlea ucenicu[ui lrdjitor
45
iJ'' "
.t
Praxinoscopul era, de asemeinsolit de anumite elemente de decor pentru obqinerea efectului maxim. Cilindrul era plasat intr-o cutie de lemn, care avea un orificiu in capac. Prin acest orifinea,
-.
fi\
F"I , \*,:
ft
tnF!4
'\'
*Filqq
1*i.
1
ciu, spectatorul vedea o sceni care
4'r'
introducea imaginile intr-un anumit context. Toate dispozitivele de animalie se numeau ,Jucirii filozofice" in perioada victoriani. Ele sunt precursoarele filmelor moderne de astizi, cici benzile desenate ale zootropului au fost transformate in pelicule de film. Procesul a implicat desenarea a sure sau mii de imagini gi transpunerea lor pe band; transparenti ) care - agezatd. in fala unei lumini puternice - proiecta imaginile pe un ecran. Iar in momentul in care oamenii au reugit sd faci fotografii cu o frecvenli suficient de mare, incAt si simuleze o imagine in migcare, s-a niscut cinematografia moderni. Cele mai moderne proiecroare de filme funcjioneazi cu o vitezd de 24 de cadre sau imagini pe secundi. Aparatele video inregistreazd. gi redau casetele cu o vitezi de 30 de cadre pe secundi. Dar vechile aparate, care proiectau filmele mute, aveau ovitezl,de doar 16-1g cadre pe secundi. Mergeau atat de incet, incat imaginile pireau si rremure. $i acest subiect ne poarti spre urmitoarea noastri leclie - ,,Magia in filmele de animalie", unde o veli avea ca profesor pe Elizabeth Barrette, decan al $colii Cenuqii de Vrljitorie.
rfh.-
6. cQrajitorii '
;i
magia in fitmete de anima(ie
autor Q[izabeth $,arrette lcenusiuy 2OO0)
Multe filme au ca subiecte magia qi vrijitorii. Scopul acestei lecaii este sd analizd,m clteva personaje din filmele de animatrie. ca ucenici 46
,'t' credegi despre asta!
Jitme de animc.tie Alakazam cel mare (Taiji Tonomura, 1.96L, vechi film de animaqie pe care vi-l recomand in lecjia de astizi. S-ar putea si vi se pari pulin stangaci daci sunteti obiqnuili cu filmele moderne, dar are foarte mult farrnec. Personajul principal al pove$tii este o rnaimuqi riuticioasi, pe nume Alakazam. Nernulqumiti de statutul siu de rege, igi doregte cu ardoare puteri magice, pe care in final le furd. Pentru ci nu le poate stlplni, Alakazam invagd pe tot parcursul filmului cum si le foloseasci. ( )) este cel mai
Sabia din stdncd (Disney, 1963, G). Adaptare dupd romanul cu T.H. Vhite, filmul este o transpunere ciudatl a legendei arthuriene. Ni-l infeligeazd pe tAnirul Anhur intr-un mornent crucial din viala sa. Pelicula conline unele dintre cele mai complexe observagii despre magie din istoria filmelor de animagie. ,,Nu-qi imagina" - il avertizeazdMerlin - ,,ci magia igi va rezolva toate problemele, cici nu va fi deloc aga!" acelaqi nume, scris de
(Adaptare dup.i articolul ,,O lume plind de magie: Teme sacre in filmele de animalie Disney", revisra PanGaia, edijia din toamna anului
vr':ljitori, nu trebuie sl studiali doar aspectele practice ale acestei arte, . i ;i ideile care stau labazaei. in alte lecqii veli explora subiecte cu ( .rrilcter etic qi tehnic; in cea de astizi vom vorbi despre creativitate 1i irrterpretare. Trebuie sd incepegi sd vn gAndiqilavri,jitori gi la arta rn,rgiei, dar gi la semnificalia pe care o au pentru voi aceste nofiuni. Vom analiza, aqadar, treisprezece filme de animalie, care-iplaseazl, irr centrul atentiei pe vrijitori gi evenimentele magice. Le-am interlrrcl-:rt in ordinea aparipiei lor in cinematografe. Priviji fiecare film in l);rrte $i notagi-vi opiniile in jurnalul magic! (Pot fi procurate uqor din nr.rgazinele de specialitate, unde se inchiriazi sau se vlnd casete video ,rri DVD-uri, dar sunt difuzate qi la televizor.) Aga cum se intAmpla irr lumea vrdjitoriei, nu toate intreberile au un rispuns ,,corect". Scrietri
f)baron $e[[ - ($.,renh eorr
(.artea ucenicului lrajitor
47
Unele dintre secvenqele memorabile ale filmului sunt momentele in care Arthur se metamorfozeazdin pasire, veverigi gi pegte (trecAnd astfel prin toate cele trei tirAmuri ale vechilor celli: PlmAntul, Apa 9i Cerul). Duelul epic dintre Merlin Ei Madame Mim, unde cele doui personaje iau diverse forme, este extrem de amuzant; cutoate acestea, mesajul pe care ni-l transmite despre principiile morale ale magiei este clt se poate de grav: Merlin igi foloseEte inteligenla ca si-gi infrlngn rivala (care recurge la orice mijloace siJ picileascl), fd,rd, ca el si tncalce regulile. Magia gi gtiinla pot conlucra foarte bine impreuni; inleleptul Merlin le stlpAnegte pe amAndoui. Filmul pune accentul pe importanga inteligenqei, care trebuie sd fie mai presus de fo4a fizici^; in final, nu aceasta il ajute pe Arthur sd smulgd sabia din stAnci, ci puritatea inimii sale ii asiguri tronul.
vrdjitorii (Ralph Bakshi,
1977, PG) abordar
deazd o temi rard in filmele de animaqie,
preferatdin literatura gtiinqifico-fantastici: viitorul post-apocaliptic care a urmat unui rdzbor nuclear. Fiinge fermecitoare, precum zAnele, se nasc din plmAnturi roditoare in timp ce mutanti respingitori apar din linuturile pustiite de rdzboiul nuclear. Doi vrijitori gemeni - sau mai degrabd un vrijitor gi un vraci - se lupti si salveze lumea. Avatar qi Blackwolf folosesc metode diferite, atlt magice, cit qi laice, ca sI-gi atingi scopul.
Aaenturile unwi bobit (Rankin/Bass, 1980, U).Bazat pe romanul cu acela;i nume, scris de J.R.R. Tolkien, filmul ne prezintd povestea unui spiriduq paqnic gi comod, Bilbo Baggins, care este atras, feri voia lui, intr-o aventuri in urma intrigilor puse la cale de prietenul siu vrijitor, Gandalf cel Sur. tn compania celor treisprezece pitici, pornesc si recupereze o comoard furati - infruntAnd atacurile 48
Q6cron,je[[- il{rlenheart
rolilor, goblinilor, elfilor qi ale pdienjenilor rrrilqi. Bilbo gnsegte un inel cu puteri magice, ..'.rrc la inceput pare si-i ajute, dar care, mai tirziu, devine mirul discordiei. Aventurile ,rt ing punctul culminant odati cu infrAngerea b,rlaurului Smaug gi lupta pentru preluarea cornorii redobAndite. Bilbo descrie succinr 9i plast ic intAmplxrile prin care au rrecur: ,,Neplicute ;i incomode; din cauza lor nu pot si-mi iau t
nr,rsa
in tihnl."
Uhimul inorog (Rankin/Bass, 1982, PG). llirzat pe romanul lui Peter S. Beagle, filmul ne
infiliEeazi
o
povesre impresionanti. Eroina
pove$tii, un inorog, descoperi cd a rimas singurl in lume. Ea pornegte in ciutarea semenilor sii, realizind cd doar cAgiva oameni ii vld adevdrata inf;qiqare. Cdzilnd inmlinile vrijitoarei Mommy l]ortuna, inorogul reugeqte si scape cu ajutorul lui Schmendrick, un magici an care ne demonstreazl
citi
dreptate a a'v'ut Isaac Bonewits cAnd a
spus -
ci ,,sinceritatea nu inlocuie$te competenga". Ei cildtoresc impreuni spre castelul regelui Haggard, unde Taurul Rogu ii gine caprivi in mare pe inorogi. Metamorfozat intr-o fiingi umani, inorogul aproape ci igi uitd misiunea, pletind in final un pre! uriag ca si-gi salveze semenii. Regele leu (Disney,1994, G) exploreazi conceptul de statut sacru al regelui, conform ciruia intre el gi gara pe care o conduce existd o legiturd
mistici. Fugind de pericol, tAndrul erou Simba se imprietene$te cu Timon gi Pumbaa, adoptAndule {llozofiade viagi ,,Hakuna Matata" (Si triieqti fer e gri)i), care ii mar cheazd. adolescenga lipsiti de povara responsabilitipilor. Simba nu vrea sd se mai intoarcd in Pridelands. Rafiki, ca orice gaman bun, incearci si-l aduci pe calea cea l'.qrlea ucenicu[ui lrdjitor
49
dreapti pe eroul incipigAnat, dar Simba ingelege care ii este menirea pe plmAnt numai in clipa in care tatel ii apare in vis. Simba se intoarce acas5, unde gisegte un ginut pustiu qi arid, distrus de nepriceperea regelui. Odati cu victoria lui Simba, se intorc ai ploile, iar pdmlntul se treze;te din nou la viagi, celebrAnd intoarcerea regelui de drept. Fantasia 2000 (Disney,1999, G) continui tradiqia inceputi cu varianta originala din 1940. Tema ,,lJcenicului vrijitor" a lui Paul Dukas apare in amAndoui. tn aceastr poveste, Mickey Mouse imprumutl peleria fermecati a stlpAnului sIu in timp ce vrljitorul doarme, in speranqa ci sarcinile sale vor deveni mai ugoare. Descoperi insi cd este mai greu decAt gia imaginat si stipAneasci puterile magice. O altn capodoperi este ,,Pasirea de foc", suita de balet compusi in 191,9 de Igor Stravinski. Un elan insufla viaga unui sloi de gheali, creAnd un spirit feminin - o zind - care, prin puterile ei magice, insuflelegte pdmAntul. Dar eatreze$te astfel cumplita Pasdre de Foc, care sdligluiegte in mun[i qi care aproape ci o distruge pentru totdeauna. Aceasti poveste ne atrage atenqia asupra surselor de magie, dar gi a modului in care trebuie s-o Punem
in aplicare. Spiritele (Disney I{ome Entertainment; Hayao Miyazaki, 2001, PG) este povestea unei fetile care porneite impreund cu familia ei sI se mute intr-un nou cimin. Dar, pe drum,
piringii o iau pe o scurtlturi care ii poarti spre un linut magic, unde rimAn captivi. Este un loc de intAlnire a spiritelor altor lumi, iar micuqa Chihiro trebuie si-gi croiasci drum prin acel linut ciudat ca si-;i elibereze pdrinqii. Bogat in simbolistici japonezi, filmul abordeazdtema increderii, a devotamentului 9i a obligaqiilor familiale' Qbcron jeff-llUrtenhccrt
T. Cdf.dtoriq 4utor: !}foonwriter lindigo;
Studiaqi ana vrdjitoriei, dobAndiqi talente noi, scrieli in jurnalul rrr,rsic $i, incet-incet, incepegi si adunati in jurul vostru instrumente si lrrrine care vi conferi infagigarea unor vrijitori. I)ar, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe. Vrijitoria este o cilitorie plini de aventuri gi de neprevizut Ei nici ' zi nu va semina cu cealalta. in lecgiile de pAnI acum am vorbit despre scopul acestui drum, ,lt'spre menirea unui jurnal magic, dar gi despre instrumentele care r.,:i ajuti sI vd duceqi misir.rnea la bun sflrgit. Cu toate acestea, metamorfoza - trecerea de la ucenici la vrijitori .rrc loc inliuntrul vosrru. cehtoria pe care trebuie s-o intreprindeti ('ste una spirituala. Cititi cu atengie urmdroarele povegti gi incercali si le deslugili siml'.lurile! ce semnificalie au ele pentru voi gi cum v-ar purea fi de folos 1't'drumul pe care l-aji inceput?
tprima porl'sste Pe clnd ceata se risipegte, barca plutegte in ricere spre mal, cArrnuitd de doi b;rbagi arqi de soare, imbricaqi cu niEte pantaloni ponosili. Acostim pe un mal nisipos, iar ei mi privesc in ticere cAnd irni cufund pAni la glezne picioarele in apa pe care o simt nea$reprar de cald;. Ma indepirtez de barci qi o pornesc pe plaji. Esre momentul in cirre incerc si ingeleg penrru ce mi aflu aici. CAteva femei stau pe mal ;i mi recunosc, dar nici nu-mi zAmbesc, nici nu par ostile. tmi arate . clrare care duce spre pidure. tn timp ce urmez poteca aceea, le simt cum md urmiresc cu privirile. Soarele e sus pe cer, vAntul aduce o boare cu aromd de fructe de pidure, iar copacii si iarba par pictaqi irrtr-o nuantri fantasticr de verde. Am senzaqi a cd" am pigit intr-o altd lume - o lume la care doar am visat pAni acum. ('.rrteq ucenicufui lrdjitor
5r
Dupd cAteva minute de mers, cd,rarea mi poarti spre un lumini;. Intr-o parte vdd o alcituire simpla din piatri gi lemn. Mi indrept spre structura aceea, unde mi se sugereazd, s5, intru singuri. Piqesc in intuneric. CAnd incep si mi obignuiesc cu obscuritatea, trec de prag gi intru in camera principali. int.-o parte, arde un foc in cimin, iar lAngi el sti o femeie. Nu seamlni cu nicio femeie pe care am vizut-o in viata mea, deqi pare in acelagi timp intruchiparea tuturor femeilor din lume. Are pirul negru, presirat cu Euvile de un alb-argintiu. Ochii pe care Ei-i alintegte asupra mea par cenuqii. Este imbricati in voaluri de un albastru diafan. La glt poarti piatra lunii gi deasupra ei un colier din argint cu inscriplii runice. in -i.ra dreaptl line un toiag simplu, in vArful ciruia se afld o piatri strilucitoare de cuarg. Pe incheietura mAinii drepte are un tattaj, care infilise azd,luna crescitoare, in aceeagi nuanqi de albastru ca rochia ei. in .iurul taliei are o cingitoare din satin, de care este prins un sdculel din piele, ingesat de obiecte pe care nu mi le pot imagina. Intr-un coll al camerei se afli o misuli rotundi, acoperiti cu o faqi de masd de un verde atAt de strilucitor, incit pare incrustat cu firigoare de aur. Lucrurile de pe masi par lasate la intlmplare, sugerAnd in acelagi timp o ordine fireasci. Ved lumAniri, scoici, un pocal plin cu api, un cuqit strilucitor din obsidian 9i multe alte minuni pe care nu le pot numira. Pe peretele din spatele mesei se vid mai multe rafturi pline de sticle de diverse forme, mirimi gi culori, unele conqinAnd lichid, altele frunze sau seminge uscate. LJn clntar cu un set de greut;li e ,< agezat in apropiere, alituri de un , jurnal cu coperli din piele si o (.
pani de scris. De cealalti parte a ciminului se afli o masi obignuiti, cu doud scaune. Este acoperit; cu o faqa de
Ucenicii inxay'i, simt ;i pwn in practicti
pentru binele lumii
-
-
darurile pe care le
printesc. Desen de
JEssE.
\il/orE HaRorN
Q6eron $e[[- tl{rlenheort
'.rsi qialbastre. intr-o
parte observ o ravd cu fructe, o pAine cu cevin. in prrt"" cealalti se afl; o carte - o .arte -i'e.rle rrunati, cu coperli din piele qi argint. Pare si strdluceasci sau chiar s.i freamrte, dornici si-mi impirtd$easce din cunogtinqele ferecate i' paginile ei. simbolurile incrustare pe copertd sunt criptice pent ru ochiul meu profan. Realizez deodati cnt de siricicios sunt imbricati, iar miinile-mi sunr goale. Ferneia imi zAmbeqte, aritlndu-mi piinea gi fructele. - vino!spune ea. Probabil ci 1i-e foame. Hai si mancdm mai intai! Apoi vom incepe.
o
carafd,de
\doua
poreste
Bniatul stribate singur dealurile. Poarti o vesti gi o pelerini, ghete s.lide si o ciciuli cilduroasi. tr, ,rr.sac.rl pe care il qine in spate are citiva cartofi, un cugit, o frlnghie, o piturd si materiale ca s; aprinde locui. urci porvlrnisurile cu ajutorul unui toiag din lemn de anin si poarti cu el un burduf cu apd. Poposegte pe unul dintre versanlii inalqi ai muntelui. ,,Este un loc bun unde si innoptez", isi spune b;iatul. Apoi, aprinde focul la .rclipostul unei stxnci penrru ca vAntul sd nu i-l stingi, iar cildura sd
rlsfrAngi asupra lui. Verifica burduful gi vede ci este aproape plin. Lulnd cutitul, se aclincegte in pidure gi taie cAteva crengi de brad, pe care le duce la adipostul lui, unde isi incropeEte un pat. $tie ci, daci se va culca direct pe prmint, i se va pirea gi mai frig; crengile de brad vor fi pe post de saltea. Dupd ce gi-a flcut patul, porne;te si caute lemne pentru foc, pe care le aduni de pe jos, mullumind pidurii penrru generozitatea.i. tn ,..rrt timp, stringe un vraf de lemne. Biiatul a pornit intr-o cildtorie iniliatici. El trebuie sd srea pe munte pani cand i se va ari.ta viziunen. iqi caur; spiritul-animar qi noul nume pe care il va purta. Dar intre ele existd o legdturi puternici, astfel cr - penrru a-gi afla numele - trebuie si-si identifice spiritul-animal. Este tandr pentru acest ritual - abia a implinit paisprezece ani - dar el a cerut si plece, iar rugiminrea i-a fost indepliniti. se
Qartea ucenicufui
lrdjitor
$tie ci mulji se a$teaptl si dea greg, convingi ci nu va fi destul de puternic si indure vitregiile naturii pAni cAnd va avea viziunile dorite. Dar el nu le impirti;egte pirerea. Se simte in largul lui in mijlocul s;lbdticiei, cdci qtie si citeasci in stele, si descifreze semnele naturii Ei sa audi ritmurile pdmAntului. Stie si giseasci surse de api gi mincare, si aprindi focul gi sI simti prezenla animalelor inainte ca ele s-o simti pe-a lui. I se pare ci e pregitit pentru cea mai mare aventure a vietrii sale. Pentru ci se lasi seara, biiatul construiegte un rug, in stilul colibelor indiene. GhidAndu-se dupi apusul soarelui, identificn vestul ;i agazl pietre in jurul focului pentru a marca punctele cardinale. CAnd soarele se ascunde in spatele munlilor, rosre$te o rugi, se inchini cu fala inspre toate cele patru puncre cardinale, mullumegte naturii pentru darul focului qi apoi aprinde rugul. Flncnrile il cuprind, trosnind in aerul ,..". tn timp ce arde, biiatul pune ,m .".tof printre ticiunii incingi ca si se coaci. tntunericul se pogoari incet, iar culorile apusului incep si se estompeze. Bliatul se sprijini cu spatele de stAncl, bucurAndu-se de cildura focului, infruptlndu-se din cartoful copt gi potolindu-qi setea cu o inghilituri de ape. tgi atinre$re apoi privire" fl;cirilor, se "r.,pr" relaxeaz'a si invoci viziunile. Spirite ale vestului 5i ale apei d,itdtoare de uiapri, r,egheapi asupra mea! Spirite ale vestulwi, sc,iLdapi-mi swfletul in ale voastre puteri!
Spirite ale nordului, ale P,imAntului, ale stAncilor gi p,idurilor oerzi,
ocrotili-rnli in aceastd noapte ;i-n grija aoastrd voi md luapi! Spirite ale estului, ale aerwlui
fi
ale norilor, spirite ale
vintului,
care
improspdtapi natura, insuflapi-mi inpelEciunea aoastrd! Spirite ale sudului;i alefoculwi, dansapi cu mine
j
viziunea aoi mi-o d,iruipi!
El privegte apoi in ticere cum fliclrile se ridicd in aer, aude rrosnetul lemnelor mugcate de foc, simte mirosul de fum qi cildura lui dogoritoare. Pentru ci noaptea devine rece, igi trage pitura pe umeri gi adoarme.
A doua zi,bliatul se treze$te in aerul ricoros al rislritului. Culorile diminepii se revarsi asupra stAncilor din granit pe care sti. Cum Qberon $eff -tQrlanhearl
viziune nu se pogorase noaptea asupra lui, dormise bine gi vi Acum, in aerul plicut al diminegii, are minrea limpede. ZAmbegte pi se apucd si facd focul. Lulnd un trciune de pe marginea focului, igi rLrseneazl o linie pe ambele braje. Cea dintAi noapre rrecuse. Diseari, iqi spune el. Diseari... gi iqi incepe ziua fluierAnd.
'rcio
sase.
Dar rnai departe noi putem sd mergem I prin arta magiei sd ne remode/dm; sd eztoludm
con;tient noi putem sd inatiydm.
Personalitatea nu yi-o popi sclsirnba ! nici destinul; popi doar s,i le influenyezi. Nu popi schimba ins,i aluatul
din care natura pe tine
qfuturc- lar7intiuy
dinlduntru
se
nage,
;i
spre regatul inyelepciunii tot mereu incerci sd tinzi.
ca la cap,ituL cril,itoriei tu s,i-ajungi.
aripile 5i zboar,i, c,ici altfel z;ei muri! Eaolueazri, ciici altfel oei pieri!
Fiecare pas pe care-l
Sufletul se modeleazd,
propriile concluzii te-ajutti sti le tragi. Nu albia dd na5tere riului,
pi
cdptitind propria inmgine. $i crepte - intrinsec si natural inc,i de la incEut.
ci
-
Scinteia in foc
se
copdc spre cer se-nalp,i.
Noliune filozoficl indicAnd perfecqiunea lucrurilor (n. t r.).
modeleaz,i albia dupd cursul pe care
in care trdim rolul ni-l juc,im. Iar amprenta pe care asupra Lwnii vrem
transformd,
Iar dintr-o sdminpd un
riul
faci
;i-l urnteazii.
Ne credm singuri lumea
;i
56
sd ntergi.
Calea in aialti tu pi-o rnodelezi ;i aripile tot nTdi mult yi le intinzi
Entelehia transfortnd insri ghinda irt stejar.
1
;i acl,ipost ttticilor v-ietuitoare ai /a indeminri,
flori si fructe ai conccput
expresie.
Este destinul unui prinp ca rege s,i devin,i.
intinde
fie
Orologiul bate clipele-n parte si uiala parca o r('aczi: din seminye-ai aptirut ;i drum spre lumind ti-ai croit;
a aoinpei manr.festare
;i a esenpei
ce
cit mai departe trebuie
DestinuL e o fortd de zei h,irrizit,i. ce
s,i
ca lurnina s-o cuprinzi
Entelehiel
forp,i
-
Popi insri crengile sd pi le tnodeLezi
tu sd le creezi. Cu
eo
pl,imridit
ata cum nici stejarul salcie nicicind nu oa putea 5i nici salcia trandafir...
,4(e[ierut :ICI
Entelehia
te-a
ca scop
liuntric
scena pe care
f,ir,i al dezvolterii
tuturor
Qberon je[['cQrlorheart
de
pata ea trebuie
s,i
sti
o lris,im
fie.
Kartna nu trebuie s,i fie o scuzd pentru prostie ;i nici in spatele ei s,i te ascunzi ('urteq ucenicufui lrdjitor
ca de responsabiliate tu s,i fugi! Adopta enrclebia, ctici te ajutd sd-pi vezi calea ce-o urmezi ntt ca pe o aointd de zei impus,i,
ci ca pe o rnanifestare a propriei esenpe!
1. Seva naturii este spiritul. ?. Natura nu este o intAmplare. Ea are o semnificapie
gi un scop bine definit. -1. Anumite aspecte ale naturii sunt invizibile. 4. Natura face parte dintr-un lntreg, care este mai presus de timp
Entelebia pa;ii yi-i cdlduzelte
9i de spagiu.
tn aceastd c,il,itorie
5.
a descoperirii de sine.
6.
Fii increz,itor in propria-pi
;i
perfecyiune
7.
calea pi-o urmeazd!
8.
Consult,i-tri busola lduntricd ce spre entelehie te
oa conduce! Euz,A.serH BenRnrrr'
Frumusetea naturii are valoare intrinseci. Cel care pdstreazl" frumusegea gi armonia naturii este bun. Cel care le distruge este riu. Toate animalele, plantele qi locurile din naturi sunt sacre. Toate fiinlele trebuie si se dezvolte 9i si-gi implineasci destinul.
9. lJniversul liuntric face parte din naturi. l0.Trebuie si sirbitorim natura prin cAntec,
dans,
arti, poezie gi
povegri.
1l.Stiin1a este un instrument indispensabil pentru cunoa$rerea naturii.
r. clntroducere
(Larry Cates; http: / / ponalproductions.comlspiritNature)
ine a1i venit in lurnea naturii! Lecgiile despre narure includ toate aspectele care 1in de metafizici gi misticism corelate cu natura si cu misterele ei. Acest capitol joaci un rol atAt de important in arta vrijitoriei, inclt vrljitorii au mai fost numili qi ,,Filozofii naturii". in Atelier, vefi pltrunde in tainele narurii 9i ii vegi explora "."rt toate aspectele. Vegi primi sfaturi utile pe care le puteli pune in practici atunci cAnd plecali in excursii, in expedijii sau in rabere, sau dacd,vd, ocupali cu grddiniritul, bucurAndu-vi de aventuri uluitoare atlt in silbiticie, cAt 9i in agezirile urbane. Veli studia, de asemenea, ecologia ;i vegi afla de ce este ameninlat ecosistemul - qi cum putem si-l aplrim. Culoarea asociati acestui atelier este argintiul, reprezentAnd energiile feminine ale intuigiei, raqiunii, viselor, harurilor psihice 9i darului prezicerii. Argintiul este culoarea lunii, a tainelor narurii, a misterelor feminine gi a artei magiei qi vrijitoriei. GAnditi-vn la urmitoarele lucruri: 58
Qbaron $eff - (f{r.,'enh eart
Prima lecpie din cadrul acestui Atelier v-o implrtigegte llardin, membru al Consiliului Cenusiu al Vrajitorilor:
Jesse
\X/olf
z. Qeea, {pd,mdntuf r'riu qutor:
lgessc
cWoff
fiardin lar6intiu;
in centrrrl altarului meu de acasi rroneazi o sculpturd verde
ca
pidurea, care infijigeazd, o femeie linigtiti, frumoase 9i puternicd: Geea! Ira ne binecuvinteazd"qi ne vegheazi acqiunile atunci cAnd organizim .rcolo conferinqe sau festivaluri. Artistul qi vrd.iitorul Oberon i-a instrflat viali statuii, reprezentind-o sub forma unei femei puternice, crre sta cu picioarele incruci;ate sub ea, avAnd trisiturile fegei preluate percd din toate rasele lumii. Emani nu doar puterea unei mame prot cctoare, ci gi senzualitatea unei tinere fecioare. Pe picioare are gravate ('urteq ucenicu[ui ."rajitor
forme de pegti qi crustacee, atAt din timpurile strdvechi, cAt gi contemporane. Pe braqele Geei sunt schigate planta viegii gi copaci uriagi de sequoia, care se afla in pericol sd fie
tiiaji
de ma-
rile corporapii din California de Nord. Cosigele impletite 9i impodobite cu diverse simboluri ADN in forme care amintesc de toate speciile de viaqd
-
de la cele mai vechi gi mai simple la cele
mai complexe. Pe vArful capului troneazebalena cu puteri telepatice ;i un copil care line in mAini un glob albastru - simbolul planetei noastre pe care trebuie s-o ocrotim. Ea este Geea - Mama
Naturl,
zeiga
pdmintului pe care piqim,
dar qi a viequitoarelor gi a plante-
lor printre
care
triim.
Geea are diverse nume
Mami Aruru, Nu
-
Cybele, Kwa sau Terra.
BiEtinagii Yoruba ii spun Assaya, aborigenii - Kunapipi, hindusii - Prithivi, iar popoarele indigene din Peru - Pachamama, din trupul cdreia ne-am niscut cu totii. Numele de Geea sau Gaia (care rrmeazi cu Maya) provine din greacaveche. Legendele elene spun ci ea s-a niscut din Haos, dAndu-i apoi nagtere lui lJranus, zeul cerului. Dupi ce s-a unit cu Eros, iar acesta af.ertilizat-o cu energiile sale, Geea a devenit simbolul vielii inseqi, deruindu-le ingelepciunea sa celor care cunosc nogiunile de empatie gi congtientizare. Cele mai vechi reprezent5ri ale Mamei Naturi dateazd, de peste 100000 de ani, fiind printre primele dovezi care atestd ritualurile gi arta umani. Geea este ,,mama tuturor zerlor gi cea mai bitrAne dintre toti", spune Homer. Ea ii ispirl pe fondatorii 9i pe adeplii tuturor practicilor spirituale sau magice, printre care vrijitoria gi religia \7icca, panteismul ;i neopigAnismul, ecologia generalisti qi druidismul. Indiferent de religia pe care o imbragi;im, Geea reprezintd, izvorul vielii qi al viziunilor noastre. Este forqa care le oferi curaj qi ii cdlduzegte pe toli ciutdtorii si cercetitorii, iar viziunile ei conferd claritate gi putere tuturor practicilor spirituale gi magice. Qberon $e[f -!Qr.i'enheart
gi, clnd murim, ne intoarcem cu togii la sAnul ei - chiar si cei care .ru negat-o sau au batjocorit-o. Trdim intr-un univers plin de inspiragie qi imaginaqie creatoare. lrrdiferent care este percepfia noastri asupra acestei zeige, azeilor sau .r lui Dumnezeu, ;tim cd este o fo4i care cuprinde sub aripile sale ocrotitoare tot ceea ce existd ;i va exista vreodati. Dar pentru cei care s-rru niscut din pemlnt, divinitatea o reprezinti,planeta insigi. Nu rrebuie decAt si atingem pimAntul sau sd imbripigim un copac pentru e stabili o legdturi cu acesr zeu/zeigit gi toati purerea universului devine a noastri - prin forta naturii gi prin capacitiqile noastre magice. (]eea nu este doar o sceni pentru activitigile noastre noi suntem niqte pirgi complementare, organele senzoriale qi agenqii ei magici. Avem cu totii un rol pe care trebuie si-l jucim - ca ucenici gi profesori, muzicieni Ei artiqti, rizboinici qi iubili. Toate culturile ne invaqi ci trebuie si incheiem un pact sacru cu Manra Naturd, iar dacavom da gre$, soarta ne va fi pe veci pecerluit;. Faptul ci ne-am ignorat misiunea gi indatoririle pe care le avem fagi tle ea a dus la deciderea civilizaliei gi la aparilia unei crize de mediu de propo4ii inspiimlnt;toare. Dar, in acelaqi rimp, roare lucrurile de cilre avem nevoie sunt chiar aici, in faga noastri - un dar spiritual al zeigei Geea. Cu toqii am fost binecuvAntati cu harul de a face Narura sa ne ofere viziunile ;i lecpiile de care avem nevoie ca si devenim Ciutdtorii, eroii gi eroinele timpului nosrru.
o
o
tncercali si vI imaginaqi PimAntul ca pe o fiinlI vie, capabild sd simtd satisfaclia, bucuria gi durerea! Aceasta esre Geea. Astfel, veli evita si-i faceqi riu, acordlnd in acelaqi timp atenlie dorinqelor, sfaturilor, harurilor 9i lecqiilor ei. tncercati s-o desenagi a$a cum v-o imaginagi, ferasn vn glndili la perfecqiunea sau imperfecgiunea desenului! Imaginagia este mai
r ('artao
importanti decAt realitatea. Imaginali-vi acum ci sunteqi unul dintre organele ei senzoriale sau de perceplie! Ori de cAte ori sunteli rentati sd comiteqi un ucenicu[u
i lrdjitor
6r
act de abuz fagi de trupul vostru, cum ar fi, de exemplu, sd mAncagi peste misuri sau si vi infometagi, si beqi prea mult ori sI vI drogaji, sau orice altceva ar purea sd vi facd riu, gAndili-vd ci aceste abuzuri pe care le sdvArqiqi asupra voastri le resimte qi Geea!
a Desenaqi-vi ca o parte complementari a Geei, dar
;i ca silaqul spiritual al zeiqeit Respectali-o pe Geea, firi s-o venerati, cici putegi sd scoateji la iveah tot ce e mai riu, dar gi tot ce e mai bun din ea! Construili un altar dedicat Mamei Naturi intr-un loc cu totul special! Alegepi obiecte reprezentative pentru fiecare regn al Geei (pene pentru pdslri, pietre pentru minerale, un vas cu apd ca simbol pentnr rXurile qi marile ei, bucipi de blani sau coarne de cerb pentru animale gi a;a mai departe)! Adaugaqi qi alte obiecte care v5. aminresc de anumite momenre dificile din viala voastri, cAnd a1i invilat niEte lecgii grele, care insi v-au ajutat si devenigi vrijitori inqelepqi! o Aqezaqi in mijlocul altarului un singur obiect ca simbol al Geei un desen inrimat, un colaj de imagini din naturi decupate din reviste gi lipite intr-un glob de sticld sau reprezentarea unei femei! O sculpturi reprezintd. o alegere ideala - fie una creatdde Oberon, fie propria voasrri creaqie din lut, impodobiu cu mareriale naturale - scoici, fosile, lemn sau cristale. Daci vegi reuqi sI creali o statueti rudimentari, cu atAt mai bine, cici va semina cu Venus din Villendorf sau cu alte reprezentdri din timpuri imemoriale. a Nu incercali sd impunegi cu fo4a cultul Geei! Putepi, totuqi, si-i ajutagi pe alli ciutdtori volunrari si simti gi si capteze energiile Geei - atAt din jurul, cAt gi dinliuntrul lor! Este un lucru benefic pentru cei cu care venigi in conract) dar gi pentru PimAntul de care depinde viaga insigi. a Folosiqi un limbaj care sd-i inspire pe oamenii care nu fac parte din comunitatea voastri! Puteqi inlocui, de exemplu, termenul de ,,Geea" cu ,,Mama Naturd", pentnr ci in acest fel mesajul vostru va ayea mai multi rezonantd' tnc.rcali sI captali energiile negative, care dezech ihbreaza atit existenla voastri, cAt ;i pe a lumii tntregi! in ,..r, fel. o veqi Qberon $,cff '{Qarrenheart
ajuta pe Geea gi evolutive.
si restabileasci echilibrul - prin metode magice
Bucuragi-vl de harurile pe care le-aji primit, diruindu-le la rAndul vostru! Geea se va simqi astfel fericiti. a Descltugaqi-vd bucuria de a trd.i, cici astfel i-o vegi impirtd;i Geei! 9i a Creali un cAntec sau un descAntec in onoarea Geei! a tn fiecare ritual pe care il desfigurali, recunoa$teli gi inchinaqi-vi
o o
in fapa puterii Geei, care este mama ruturor spiritelor gi entitdlilor, dar gi un izvor permanent de cunoagtere! Scrieti ;i desfigurali ritualuri in care si atrageli arenfia participanlilor asupra caracterului imanent al Geei! Diruiti ceva in schimb penrru fiecare lucru pe care i-l ceregi
Mamei Naturi gi pe care ea vi-l conferd!
3. Qomuniunea, cu nqtura, qutorr A66t gTiflowroot lo16inliu;
Comuniunea cu natura presupune procesul de conEtientizare a ci-
clurilor care ne influengeazi existenja - exterioari qi liuntrici. Trebuie si invigim si apreciem micile miracole, dar gi momentele efemere clin viala noastri. Trebuie sd experimentim lumea fire ,,si capturdm,, cxperienla. Trebuie si invigim si percepem qi sI inlelegem natura) punAndu-ne la treabe gi perfeqionAndu-ne simqurile gi percepgiile senz.oriale- vom trezi astfel la viali instincte qi aptitudini pe care le-am r-ritat sau nu le-am folosit niciodati. un vrdjitor devine cu adevrrat
vrajitor numai atunci cxnd percepe subtilitdqile lumii inconjuritoare. in fiecare dimineajl, in."p.1i o noui cdlitorie in viala voastri, iar rnodul in care va decurge aceaste cilitorie depinde de felul in care vi trezili. Procesul de interaclionare cu narura intr-un mod cXt mai pozitiv cu putinli, cu rezultate curative qi magice, reprezintd. o provocare zilnici. Daci veli reugi si vi fixaqi ,,alarma interioard" in aqa fel incAt si vi trezili in fiecare dimineaji cu o jumitate de ori inainte se sune ceasul, veji incepe zi:ua fard, stres, insogili de viziunile sau imaginile din ('.arle a ucenicu[ui
lrdjitor
61
visele noplii. Ceasul biologic reprezintd, o modalitate ideale prin care puteti demara procesul de congtientizare. tr, ,..r, fel, puteqi, de asemenea, controla ciclurile de somn gi de visare.
Pe parcursul clldtoriei de ucenici vrijitori, veli avea ocazia sd, invalaqi nenumirate lucruri utile, dar nimic nu este mai important ca dezlegarea misterelor gi tainelor naturii. Ele constituie temelia vielii insegi. in fiecare zi avegi ocaziasi invipagi ceva nou de la naturi, chiar dac[ locuigi la orag. Daci privigi cerul in fiecare zi, vegrinviqa si prezicegi starea vremii. Daci veli acorda atenlie aerului sau vAntului care vi atinge pielea, veqi putea simqi ploaia cu o ori inainte de venirea ei. Daci veli privi un copac pe lAngI care treceli in fiecare zi,vegi observa schimb;rile subtile care survin in naturi. incercali si vorbiji cu animalele pe care le intllniqi in cale! Toate aceste lucruri simple reprezintd, niqte instrumente vitale pentru un vrijitor. Lumea care ne inconjoari se afli intr-o permanenti schimbare. Unele sunt stresante, altele ne deschid calea spre un alt univers - un univers plin de visuri, idealuri qi posibilitali cu totul noi. Obiceiurile gi credinqele adAnc inridicinate in cugetul gi in existenta noastrd incep si se schimbe odati cu dobAndirea noilor modalitdti holistice de a ne folosi puterile. Trdim intr-un timp al Renagterii, un timp al inflori rii intelectuale gi artistice, dar gi un timp al schimbarilor climatice ;i de mediu. Ucenicii vrijitori joaci un rol extrem de important, deoarece capacitdtile si principiile lor morale influenqeazi intr-un mod covlrgitor evenimentele viitoare. Pentru cd omenirea trece printr-un moment de crizi. comuniunea cu natura reprezintd o condilie sine qua non pentru toli vrijitorii. Misticismul, spiritualitatea gi autoexprimarea se contopesc cu in-
fluenlele culturale din intreaga lume. Vrijitori, ;amani, preotese, cilugiri, ingelepgi ai triburilor gi oameni de toate credinqele Ei tradiliile se intAlnesc gi cauti solulii pentru problemele 9i schimbirile globale. Pentru prima dati in istoria omenirii avem gansa de a dobAndi cunogtinqele 9i practicile curative specifice multor culturi. Acum ni se deschid porqile 9i ochii nogtri pot privi deopotrivi misterele antice gi tehnologia moderni. Descoperim faptul cd tocmai mogtenirea noastri genetici 9i diferenlele culturale au l^puterea de a ne imbogngi gi de a ne uni dincolo de orice granile ;i obstacole. Intr-un mod paradoxal, insd, 64
Qberon jeff - il{alenfr earl
lrogilia acestor resurse adAncegte gi mai mult misterele vieqii qi mecarrismele puterii. Nevoia de a pune in practici gi de a exersa artele met.rl'izice a devenit acum cu adevdrat vitale. Mama Naturd ne vorbegte tuturor. Mesajele ei ne sunt aduse uneori tlc vint, alteori le auzim in momente de meditagie sau in timpul ritrrrlurilor. Cei care danseazd sub clar de luni, celebrlnd-o pe Geea, r'inti adesea: ,,Din pAntecele zeilei noi ne na$rem qi la slnul ei ne intoarcem - ca o picdturi de ploaie in marele ocean..." Cuvintele ne rcrrmintesc faptul ci aceasti comuniune cu natura ne une$te gi ne con(ope$te viaga gi destinul.
Vrijitoarele qi vrnjitorii verzi, dar gi vracii triburilor din intreaga Irrrne incearcd sd vindece mediul inconjuritor gi si reaprindi fl.acdra spiritelor sacre ale naturii. Vedete precum Sting, Bono sau Al Gore
ficut tot ce le-a star in putinli sI ne rransmiti mesajul legiturii strinse dintre om 9i naturi, dar Ei al fragilitatii mediului narural. Chiar 1i oameni de afaceri de talia lui Ted Turner si Bill Er Melinda Gates ,rtr
.ru donat sume impresionante de bani pentnr programele de ajutorare
oamenilor gi a planetei, penrru ci inqeleg comuniunea dintre om gi nrturi. Schimbiri dramatice sunt pe cale de a se inflptui. Noi, vrijitorii, ne extragem purerea din univers gi pimAnt ;i trebuie s-o folosim ca si vindecim planeta-mamd. Talentul ;i fo4a noastre magici i;i au ridicinile in capacitatea de a inqelege narura, de a ne inqelege scmenii gi pe noi inqine. Ca vrijitori, veli dobAndi puterea de a modela viitorul. Cu cAt veti ingelege mai bine natura Ei legile universului, cu arar capacitateavoastrd .le a modela viitorul va deveni mai puternici. Se apropie timpul cAnd puterile vrijitorilor inlelepli vor juca un rol crucial in restabilirea echilibrului lumii noastre. Lecgiile naturii - simple sau dificile - vd vor ajuta sd pornigi in aceasti mare aventuri a viegii voastre. trrcercagi, ,rgadar, si invdgagi in fiecare zi ceva nou despre naturi, observAnd-o cu atenfie! Exercigiile de observaqie vi vor perfecliona perceptiile sen'toriale - instrumente extrem de importante pentru un vrijitor. tn fiecare celule din trupul uman existi o memorie generice. Comuniunea cu natura vi alutd sa stabiliqi contactul cu aceste memorii ger-retice. Este vital ca rofi vrijitorii sd-gi intinde anrenele senzoriale pentru a c pta inqelepciunea existentd in ele. Daci veqi invlga si ,r
l'.qrleq ucenicu[ui lrdjitor
65
cunoa$teli natura, veli descoperi cum si vi cunoa$teli pe voi ingivi si vi cunoaqtegi adevirata personalitate neingriditi de limite sau opreligti. Poate ci vd. atrage ideea de a rrece repede pesre acesr capitol dedicat studierii naturii pentru a ajunge mai repede la aspectele fascinante ale
vrijitoriei, dar nu vefi putea dobAndi puterile magice fdrd capaci-
tatea de a ingelege mecanismele naturii.
4. c\rtura[istu[ a,mator qutor: Koonwritar lindi1o
t) agendi veche de telefon loli de hArtie format A.4 Un marker cu pasri durabili ( lreioane colorate (daci vregi si vd colorali desenele) (;entute mai mari sau mai mici (intr-una trebuie si vd lineqi jurnalul) l);rsti corectoare ()trtiule: ca acelea in care se pistreazi filmele foto sau truse goale de machiaj l]orcane goale cu capace bine strAnse Un borcan cu capac giurit (pentru insecte sau animale de mici dimensiuni) l,;lnternl (
l.upi Un briceag multifunclional
1
l)enseti Ce este naturalistul? Este cel care studiazd gi interacli oneazd,cu na-
tura. Prin observajii gi interacaiuni, naturalistul inpelege mecanismul gi conexiunile dintre lumea noastri gi natura inconjuritoare. Mottoul $colii Cenugii de Vrnjitorie esre: Omnia viaunt, omnia inter se conexd - ,,Totul este viu, rotul interaclioneazd". (Cicero)
viejii
anstrumente[e nec esgtr e studiului natvrii Puteli citi ci4i despre naturd, puteti urmdri emisiuni la televizor putegi chiar sd faceli vizite la gridinile zoologice din oraqele in care Ei locuili. Dar nimic nu se compari cu incursiunile in inima naturii, unde puteli urmdri pe viu qi invila din ceea ce se perrece in jurul vostru. Ca si puteji desfigura activitilile din aceasti leqie, avefi nevoie de urmitoarele instrumente (pe multe dintre ele s-ar putea si le avepi deja
prin casi): Un jurnal gol Pixuri
Wr
Creioane 3-4 carioci in culori inchise Celofan rogu Un carton gol de oui Qberon $eff - !fu
."cnfr
eort
()le;te (un instrument opfional, dar util) lioarfeci Sloari din bumbac
() roli
de scotch transparenr Un metru (lung de cel pugin 90 de centimetri) Aracet
l.ipici Un ziar impiturit Un aparat de fotografiat (puteli folosi orice gen de aparat - de la cele de unicd folosingi la cele digitale) Este, de asemenea, extrem de important si avegi cu voi un ghid de
cilitorie. Vi recomand: A Practical Guide for the Amatewr Naturalist (Ghid practic pentru naturalistul amator)- de Gerald Durrell. Este ugor si gisili online un exemplar la mAna a doua la un prej derizoriu (putegi ciuta pe Amazon.com sau Powells.com). Este un ghid util, presirat cu fotor4rafii minunate gi instrucgiuni detaliate. Boy Scout Handbook qi Boy Scowt Fieldbook, publicate de Asociapia (iercetagilor din America (www.scourstuff.org), sunr alte doui ghicluri extrem de utile. Putegi, de asemenea, si cumpdraqi cd4i - in funclie de domeniul care il studiali - despre pisiri, flori, minerale, mamifere erc. [)e l'.arl es ucenicufu i rrdjitor
67
4.
|VOTA: Multe dintre informatiile din aceste c,irpi pot internet. Cu toate
Acestea, este
fi
gtisite pe
bine sd aoepi cu ooi un gbid practic. Cele
5.
din coleclia ,,Golden Pochet Guidei', scrise de Herbert Zim, sunt minunate ;i extrem de ieftine. Am gisit pe site-ul Arnazon.com exemplare la mina a doua pentru 0,59 dolari exemplarul.
voi un anumir exemplar, trebuie sd vedeqi mai intAi dacd acliunea voastri nu exerciti o influenjd negativi asupra ecosistemului. Dupi ce vi incheiali misiunea, mullumigi ener_ giilor emanate de locul respectiv! N-ar fi riu chiar si desfiquraqi un mic ritual sau sI rostiti o binecuvlntare. sau luapi cu
9rgfi qi principii gi
Salbeticia este definitt in dicgionar ca fiind ,,o regiune nepopulati necultivati, lisati in stadiul ei primitiv Ei caracterizati prin imen-
sitate, pustietate qi o complexitate neexploratd".
Definilia mea preferati pentru salbaticie elste: ,,IJn loc pe care il poqi vizita, dar unde nu ai voie se rimAi". CAnd iegiti din casi, faceji primul pas in selbeticie. poate cI grddina voastri nu este un loc silbatic (degi, cu pulin noroc, ar purea si fie), dar fiecare pas pe care il facegi in naruri vi apropie de un astfel de spagiu. CAnd ieqigi in naruri, pigipi intr-un loc sacru, guvernat de ciclul anotimpurilor, un loc al vielii gi al morjii, dar gi un loc al crealiei. Nu uitagi niciodati ci pigiji pe un pimant sacru, iar Terra gi stelele v-au dat viagi! Si trebuie si inlelegeqi acesr lucru in sens propriu: fiecare atom din trupul nostru s-a niscut din viaqa qi moartea stelelor atomii care zboard.prin spagiu pitrund in atmosfera noasrri gi se stabilesc pe pimAnt, unde incep procesul dltetor de viaqi. Astronomul gi cosmologul Carl Sagan spunea ci ,,suntem plimediqi din stele,,. Ca naturaligti, trebuie si respectagi anumite legi qi principii etice: 1. Nu culegeqi plante sau flori daci nu e un loc unde cresc din abundengi! 2. Alegeqi doar exemplarele cele mai mici! 3. Sunt situalii cAnd trebuie si. vI limitagi doar la fotografii. Nu trebuie si luali exemplare din specii aflate pe cale de disparigie, si deraniafi vizuinele animalelor sau si profanafi vestigiile culturii amerindiene. Fotografiile vd vor ajuta si pistrali aceste descoperiri fere si le tulburaqi. Qberon $eff - cl{alcnfraart
Nu lasagi urme ale prezengei voastre! CAnd plecapi de undeva, nimic nu trebuie sd.trddeze faptul ci agi fost acolo. ca ucenici vrdjitori, trebuie si respectaji intotdeauna integritatea gi caracrerul sacru al naturii. cnnd pdtrundeji intr-un loc
ffisuri
de precautie
cand lucragi in naturi, aveli grij; si vi luagi toate mesurile de precaulie pentru ca nimic si nu diuneze mediului inconjuritor: focul, uneltele ascuqite etc.! Precum in cazul tuturor aspectelor legate de vrijitorie, ;i cand e vorba de mdsurile de siguranqi ere trebuie aplicate asupra celor patru elemente: pimAntul, Aerul, Focul gi Apa.
Pdmdntul Folosirea unui basron vava ajutasd vd menlinegi echilibrul pe pantele abrupte pe care s-ar putea sd le stribategi, dovedindrr-r" ,r.rlrrtru_
ment extrem de util.
. Algseti un b;1 lung, cu un diametru de cinci centimetri, care si vi ajungn plni la umir, apoi curiqagi-i coaja cu un briceag! il prrtegi d..or" d.rpa cum dorigi sau il puteli lesa aga cum esre. Ata;ati-i o .rrr"" de varf, care sd pe incheietura mlinii, a$a cum vedegi in imaginea aliturati!
vi poatd intra
Aerul +
Inainre de
a porni intr-o incursiune prin naturi sau de a desfiqura un ritual in aer liber, ar fi bine sd analizali srarea vremii. Astfel, vetri putea evita surprizele neplicute. invdgagi ,,si cirili" semnele de pe cer cu ajutorul observagiilor qi al notigelor din jurnal! perfecliona reaharului de a prevesti anumire lucruri vd va imbundtdli qi capacitatea de a prezice starea vremii. Puteqi consuha in acest sens site-ul: http:/ /wunderground.com
Qarlea ucenicu[ui .,'rdjitor
Focwl Daca folosigi surse de foc (lumAniri, arugaze cu spirt, focuri de tabiri etc.), avepi griji s; utilizagi suprafeqe ignifuge! Evitagi sI pinegi hArtii sau obiecte din hArtie in preajmi! gi aveli grija se indepartali orice lucruri care ar putea si ia foc cu ugurinli! Nu purtaqi robe, eEarfe sau haine cu mAneci foarte largi, care s-ar putea aprinde repede! Daci sunteli nigte ucenici foarte tineri, folosigi chibriturile in prezenpa unui adult! Trebuie si faceqi focul de tab;r; numai in locuri amenajare, inleturAnd in prealabil materialele inflamabile gi crengile care atArni deasupra focului.
Nu ldsapi NICIODATA nesupraztegbeate sursele de foc! Nu vd uitapi niciodatd la soare printr-un binoclw sau telescop! V-api putea pierde pederea pentru totdeauna.
Apa
vi
aflati in naturd, nu beli api direct dintr-un rzvor,lac, helegteu, rAu sau orice alti sursi! Apa ar putea fi contaminati cu bacterii purtitoare de boli. inainte de a o bea, trebuie s-o purificaqi in felul urmitor: o Prin filtrare - folosind un filtru de api modern. o Prin fierbere - timp de unu-dou5 minute. o Prin tratamente chimice cu tablete de iod (cumpirate de la magazinele de specialitate) sau adeugAnd doui picituri de clor intr-un litru de api. CAnd
5. Cum sd tii un jurnqt, cum sd cu[egi p[ante qi cum
sd,
alegi minera[e.te
Cwm sd folosipi jurnalwl Cel mai valoros instrument al naturalistului este jurnalul, in care iqi noteazi cilitoriile, observaqiile gi descoperirile f;cute. Jurnalul Q6eron $eff -(f{r'enheart
strrprinde gi inregistreazdrtrdirile qi emoliile naturalistului care observd ('urn un flurure iese din cocon sau studiazi o eclipsi de luni. Jurnalul trebuie si fie destul de mic ca si incapi irrtr-un rucsac sau in buzunar in timpul aventurilor v();rsrre prin naturi. Poate sI fie o agendi simple sau unir cu cope4i tari gi coli albe. Ideal ar fi sd aibe micar , fue.va coli albe, unde putegi face desene, ha4i etc. in afari de notipe scrise, jurnalul trebuie sI conlini tlt'scne, he4i, grafice gi orice alte lucruri utile. putetri, de .rs('menea, se lipiqi fotografii sau ahe materiale practice. Notagi in jurnal observagii legate de locurile pe care le-a1i vizut
ridicat rabdra, de studiul aqtrilor sau de aventurile prin impreuni cu familia! Desenaji un fluture interesanr, un ,'.rcubeu minunar sau grddina voasrri cu plante medicinale! Adiugagi , r lotografie din excursia preferati! Indiferent cum il concepeli, jurnalul t rcbuie si v5. bucure sufletul. Iati o listi cu cAreva intrebiri pebaza cdrorasi vd notaqi observaqiile: s.ru unde v-a1i
t'.rre ati trecut
Unde
vi
afla1i?
In ce zi suntegi? Cum e vremea? Care este faza lunii? Descrieli zonain care vi aflagi, folosind cat mai multe adjective cu lrrrtingi! Adjectivele sunr cuvinre descriptive, care aratd,insugirea unui ,biect sau a unei fiinge, ca de exemplu: cafeniu, minunat sau moale. Ce viequitoare vedeji? Ce energii sau prezente percepefi?
Ce mirosuri simqigi? Ce sunete auzigl? irrcercagi sd stali pe loc, si inchideqi ochii qi sI ,rscultaii cu urechile ciulite. Apoi, scriegi sau desenali ce api auzit!
Revenili in acelagi loc in diverse momenre ale zilei sau seara! ce diferit? ce a rimas neschimbat? tntoarcegi-vr in acelagi loc irr condigii mereorologice diferite! ce vi se pare diferit? ce este la fel? Ce plante gesigi? Desenagi-le! Ce au acesre plante in comun? prin . t' se diferenqiazi? Scriegi o poezie despre narura carevd,inconjoarr! Nu uitaji ci poeziile au rimr, dar nu este o condigie obligatorie! cine spune ci treluie vi
se pare
\' urle a ucenicu[ui rrrdjitor
si scriegi o poezie in versuri? Dacd" muzainspiragiei voastre este o floare, incercaqi si scriegi cuvintele in forma unei flori! tncercali sd creaqi un haiku - gen literar cu formi fixi, din tradigia japonezd, care are rrei
versuri: primul vers are cinci silabe, al doilea are $apte, iar cel de-al treilea are cinci. Poate ci simgigi dorinla sd scriegi o povesre. Ori poate cI locul magic in care vi afla1i vd inspiri si sivArgiji un ritual sau si spuneqi o rugiciune. Proceswl de obseraare Procesul de observare presupune studierea cu foarte multd atenlie unui anumit lucru qi inregistrarea fenomenelor sau a intAmphrilor pe care le observali. In timpul acestui proces, trebuie si fiqi numai ochi qi urechi ca sd nu v5. scape nimic din tot ce vi inconjoari. Din picate, insd, fenomenul nu vine de la sine. tn.riaga noastrd de zi cu zi, ne concentrdm doar asupra unui anumit lucru care ne soliciti atentia pe moment, de aceea nu observim tot ce se petrece in jurul nostru. Din fericire, vefi purea dobAndi experiengl qi vegi exersa procesul de observare, a$a cum vd veli insugi - pe parcursul perioadei voastre de ucenicie - toare celelalte calitnli magice. Ca naturaligti, veli inviqa ci procesul de observare implici doui a
lucruri: rdbdare gi repetare. Daci vreli si vedegi cu adevirat ce se petrece in jurul vosrru) trebuie si vi inarmaji cu multi rdbdare qi si dedicaqi foarte mult timp acestei activitigi. Pentru cele mai bune rezultate, trebuie si pe^ ^vea treceti cAt mai mult timp in naturi 9i si observaji in tdcere tor ce se intAmple acolo. Odati ce vieguitoarele se vor obignui cu prezenta voastrd, nu vor mai fi atAt de timide gi igi vor continua existenla firi sd mai fie tulburate de compania voastri. Pe de alt; parte, ca si inlelegeli comporramentul plantelor gi al ani malelor sau ca sr deslqili semnele vremii, trebuie sd le cercetagi indelung. Fapt care permite sI vedegi lucruri care poate ci v-au scipat altidate 9i sn obqineqi rdspunsuri legate de ciclul anotimpurilor. n In tot acest timp, vegi descoperi Ei veqi vedea natura cu algi ochi. Ii veqi aprecia calitilile magice, pe care le puteli integra in ritualurile gi ceremoniile de vrdjitorie. Natura este, de asemenea, o sursi Q6eron $e[[- !fu ."enheart
inepuizabili de simboluri Ei instrumenre magice: crengi de copac, lemn putrezit, scoici, roci, plante medicinale, plante uscate, conuri de brad ctc. - pe toate (9i multe altele) le puteli folosi in practicile de magie, in studierea naturii sau ca obiecte de cult.
Cum sd cwlegepi ;i sti ptistrapi plantele Adunali plantele dis-de-dimineate, pentru ci atunci au culorile cele rnai intense ;i seva plini de uleiuri naturale! Puneli-le apoi intr-o pungi de plastic ca sI nu se ofileasci! Dupi ce le-api adunar, pestrati-le inrr-un loc intunecat, ferite de lumina soarelui! Presali-le apoi cAt mai repede cu putingd., dar nu mai devreme de trei-patru ore clupi ce le-aji adunat! Botanigtii profesioniqti pdstreazi plantele intr-o cutie de ierborizare, afa cum este cea din imagine, inainte de a le presa gi de a le introduce in ierbar. cand adunagi plantele, faceqi o descriere in iurnal a fiecirei specii in parre, pentru cd in acest fel veli reugi si le identificagi mai tirziu - lucru cu atat mai important daci adunali mai multe specii deodati. vi sugerez si desenaqi sau si descrieti zona de unde agi cules planta. Aqi gdsit-o la umbri? Sau la soare? Cregte intre stXnci sau sub un copac? Presagi apoi plantele, aranjAnduJe insi cu grij;, cici se vor usca exacr in pozigia in care le veqi a;eza! Plantele uscare fixagi-le apoi pe o foaie alba de hArtie gi scrieqi cu un marker in colqul din dreapta, de jos, urmiroarele dare:
o Numele popular al plantei . Genul;i specia (oplional) o Locul unde agi glsit planta o Descrierea . Data clnd aji gisit planta . Numele naturalistului Iati un exemplu: (-1rtea
ucen icu[u
i lrdjitor
73
Lqldqrusq Aquilegia Canadensis Cregtea intr-un loc insorit la marginea unei piduri Planti cu tulpina mici (are cam 25 de centimetri inellime) Are flori galbene cu inflorescenqe roqii 6 august 2006
Naturalistul
- Ima
Puteqi introduce apoi paginile ierbarului intr-o folie protecroare, plstrAnduJe intr-o agendi, inrr-o curie sau le puteli inrima 9i agdga Pe perete.
Cum sd presd{i plantele Plantele pot fi presate qi uscare prin diverse modalitagi. Cea mai buni hArtie in care le putegi presa esre cea de ziar, pentru
cd,
moale gi absorbantd. A;eza1i plantele intre paginile deirar,apoi apisaji ca si se lipeasci strAns sau punefi o greutate peste ele! Lisali-le asa careva este
zile sau chiar sdptimlni pAni cAnd sunt complet uscate! Cea mai simpli modalitate prin care le putepi presa esre si le aqezaqi tntre doui coli de hArtie, punAnd apoi peste ele cAteva cd4i voluminoase. Putegi folosi, de asemenea, o carre de telefon. Paginile cd4ilor de telefon sunt din hArtie de ziar, astfel cd pureli inrroduce plantele
direct intre ele. Agezaqi apoi cartea de telefon intr-un loc ferit, iar peste ea punefi cAteva ci4i grele! Verificagi starea plantelor in fiecare sdptimAni, scolAnduJe arunci cAnd vi se par complet uscate!
Cum sd adunapi gi sd eticbeta[i rocile Mineralele au o compozigie chimici specifici gi o structuri cristalini unicl Rocile sunt compuse din doud sau mai multe minerale. De exemplu, cua4ul este un mineral. Granitul este o roci, alcituiti din minerale precum cuarlul, ortoza sau microclinul. Rocile sunt de trei tipuri: 74
Roci magmatice: Acestea sunt compuse din minerale cristalizate prin solidificarea prin rdcire a magmei, ...rrc provine din mantaua superioari a pimAntului. ( lel mai bun exemplu de roci magmatici este bad" z.rltul - o rocii des intAlniti in scoarla pimAntului. Irundul celor mai multe oceane este compus din I'rzalt, ca qi teritoriul din nord-vestul Statelor IJnite. Granitul este o alti roci magmatici import.rnti. Cea mai mare parte a lanqului muntos din Sierra Nevada este .rlcituit din granit. Notd: Ca sd vi arnintiti mai u$or cum se formeazl rocile magmat ice, glnditi-vi la denumirea lor, adjectivul ,,magmatic< provenind de l:r ,,magmd" - masa minerale fluida ;i incandescentd din interiorul scoarlei pimAntului. si s-au format
Qh er on
cl{r'enhaort $eff -
Roci metamorfice: Iau naqtere din alte roci prin 1'rocesul de metamorfozd produs de presiunile gi tcmperaturile inalte provocate de miqcdrile scoa4ei tcrestre. Gnaisul este o rocl metamorfici, ce-a luat n.r$1ere din zdrobirea gi topirea granitului. Marmura ('ste o alti roci metarnorfici. Roci sedimentare: Se formeazi prin procesele de eroziune, transport ;i depunerea aluviunilor aduse de apele curgitoare. Calcarul este o roci sedimentarl. Clnd adunali roci, infiguragi-le pe fiecare in lrrrrte in hlrtie de ziar sau puneli-le in gentule ,.lc plastic pentru a nu le zg\,r.a sau sparge! Inainte de a le infigura, notafi in jurnal tlrrta gi locul unde aqi gisit rocile, precum qi des, r'ierea fiecireia in parte! Punelile cAte un numir, .rPoi scrieli-l pe o bucati de hArtie qi plasali-o in acelaqi loc cu roca rcspectivi! In acest fel, veqi reuqi mai t|rziu sd identificati corect t oate pietrele. CAnd ajungeli acasi, spilaqi-le cu griji, indepirtAnd mizeria, noroiul t'tc., apoi hsagi-le si se usuce! ( .rrlca ucoricu[ui .lrdjitor
75
Stabiligi care dintre suprafegele rocii reprezinti ,,vArful,, qi ,,baza,, pentru a le ageza alituri de celelalte piese din colecgia voastri! cu ajutorul pastei corectoare, facegi un punct clt un bob de mazdre pe fundul rocii, apoi - dupn ce s-a uscat - scriegi cu un marker numi.rul ei de identificare!
tn final, alcituiqi o listi in jurnalul vostru cu rocile pe care le-a1i gdsit gi numirul lor de identificare! Puteli nota informalii legate de locul unde le-agi descoperit, pimAntul etc. puteli, de asemenea, si desenali roca sau zona unde aqi gisit-o. Lisali pugin spaliu penrru observalii suplimentare! Puteli pistra rocile gi mineralele intr-un carton de oui, pentru ce aga nu existd pericolul si se frece una de alta gi sd se zgarie. N-ar fi riu si aEezagi etichete cu numele rocii in fala fiecrrui comparrimenr in care se afli pietrele. Unii oamenii preferd sd, etaleze rocile in cutiuqe albe, fdre ^ acest caz,vi sfdtuiesc si cdptugigi fundul cutiei cu o bucatd decapac. In postav sau de bumbac pentru a nu se zgiria. Rocile ii pot oferi naturalistului o experienli cu adevirat unici. procesul de formare a lor se desfigoari de milioane gi milioane de ani. Astizi, in munqii Guadalupe din vestul statului rexas, vezi rerase din calcar acolo unde, in urmi cu 250 de milioane de ani, exista un recif de corali pe fundul unei miri tropicale. tn mungii Verzi din Vermont, vezi stAnci din schist, o rocd metamorfici, acolo unde cAndva se afla girmul unei miri. Muntele HalfDome din Yosemite valley, california, care are altitudinea de 2 693 de metri deasupra nivelului mirii, este compus din adamellit gi granit, roci magmarice care s-au solidificat la mii de metri adlncime, sub suprafala pimAntului. Rocile pot fi talismane magice minunate. Ori de cAte ori un prieten sau un membru al familiei mele pleaci intr-o cihtorie, il rog si-mi aduci o piatri. Iar eu le adun din toate locurile in care cilitoresc. Sunr, agadar, posesorul unei impresionanre colecgii de buciqi de roci din intreaga lume - granit de pe varfurile mungilor Sierra Nevada, roci din lava pahoehoe din Hawaii, nisip de pe coasta statului Maine ;i minerale din Rusia, Suedia qi Arctica. Pe multe dintre ele le-am folosit in diverse ritualuri de magie. Qbaron $e[f ' !Qr""enheort
Cum sti gtisipi nordul, swdwl, estwl ;i aestwl ()rientarea cu ajutorul celor patru direcgii ale busolei - cunoscute ri sub numele de cele patru puncte cardinale - poate fi extrem de im)( )rtante atunci cAnd desenagi o harti, cAnd vreli si vI intoarcegi intr-un I ,rrrurnit loc sau clnd doriqi si desfiEurali un ritual gi si invocagi anunrite fo4e spirituale. Cea mai simph modalitate de orientare este folosirea busolei. Acul .,su r (magnetizat) al busolelor standard de orientare arati intotdeauna rrrrrdul. Jineti busola in faga voasrri, la acelagi nivel cu pimAntul! lrrtoarceli-vi ugor pAne cAnd staqi cu faga in direcqia pe care o aratd .rcul busolei - adici spre nord! Sudul va fi atunci in spatele vosrru, t'stul in dreapta, iar vestul in stAnga. O alti modalitate la fel de simple este orientarea dupi soare. Soarcle risare intotdeauna la est qi apune la vest. Laprinz, se afli intre cst $i vest. Daci vegi determina pozigia soarelui, veli descoperi celelalte puncte cardinale. De exemplu, daci este ora patru dupi-amiaza, iar soarele se apropie de unul dintre orizonturi, spre ce direcqie se indreapti? (Rdspuns: spre vest. Soarele apune intotdeauna la vest.) Daci vedegi ci soarele apune, unde este nordul? (Rispuns: in partea dreapti. Daci vi agezagi cu faga spre soarele care apune, atunci stagi cu faga spre vest, iar nordul este in partea dreapta.) Ca sI gisiqi nordul pe timp de noapte, trebuie sd gnsili Sreaua Polari. Localizagi Carul Mare (sau Ursa Mare) 9i trasali o linie intre ultimele doud ,,ro1i" ale carului in partea dinspre baza mare a trapezului, prelungind apoi de cinci ori segmentul ce une$te acesre doui stele. Aqa veji gisi Steaua Polard, cunoscuti qi sub numele de Steaua Nordului.
\-*--
6 Steaua
Nordului 6
O
sr
rq
Sr
Qartea ucenicufui vrdjitor
((
Termometrwl greierilor (Obero n) CAnd auzili lArnitui unui greier, putegi calcula cu multi precizie temperatura din aer. Numiragi de clte ori tnriie greierul in decurs de L5 secunde qi adunaqi apoi cu 401 Vegi afla astfel temperatura in grade Fahrenheit. Aceasta este legea lui Dolbear - A.E. Dolbear (1.537-Igj.A) a fost profesor de fizrcila Colegiul Tufts. Sunetul pe care il scot greierii se numeste stridwlapie - din cuvintul latinesc stridulws, care inseamnd ,,1Arlit". Greierii scot acest sunet ascutit si pitrunzdtor prin frecarea elitrelor. Doar masculii produc girlitul, dar numai femelele il pot auzi.
rrrct'di: clnd
pani auziti tunecu o vitezi de L224kilometri Pt' ,ri sau 335 metri pe secundi. Asta inseamni cd parcurge 1,61 ki I.'rctri in cinci secunde. Trebuie, agadar, sr gisiti un adipost cand Irrlgerul se afli la 4-5 kilometri disrangi - adici in decurs d" to-ts ,"('unde de clnd agivdzut fulgerul gi pXni agi arzittunetul. r
r:
rrl! La nivelul
mirii, sunetul se propagi
Cum sd cdldtoripi tn sigwranpd 1. Concepeli ,,un plan de cilitorie.,! Spuneqi cuiva unde, cu cine 9i clnd plecaji, dar Ei cand vi intoarceli! unii iqi iau telefoanele mobile penrru mai multi sigurangi.
2. Urmagi,,Regula
celor patru,,l plecaji intotdeauna intr_un grup de cel pugin parru persoane! in acest fel, daci cineva esre rinit, o persoani poare si rimanr cu rdnitul, iar ceilaltri doi sd plece
Cum putepi aprecia distanpa fapd de wn fwlger (Oberon) Daci sunteli afarlr gi se apropie o furtuni, trebtrie si ciutati irnediat un loc unde si vi addposrili - cu atat mai rnult daca 9i fulgeri! Descircirile electrice care au loc intre nori si pimAnt pot si ucidi sau si provoace rini grave direct sau indirect. Fulgerele pot si loveasca o persoani dupi ce curentul a trecut mai intai printr-un copac, un gard, un stAlp sau alte puncre inalte. Pot la fel de bine si loveasci o persoand, descrrcxndu-se in pimant dupi ce au lovit un obiect inalt. curentul poate, de asemenea, si treaci prin liniile de telefonie sau de inalt; tensiune, dar gi prin conductele instalagiilor de canalizare, daci in momentul descdrcirilor electrice folosigi telefonul sau alte aparate electrice, sau reparagi instalagiile. in mod similar, fulgerele pot lo..i direct obiec-
dupi ajutor.
3. Nu uitapi
sd punegi
in
bagaj ,,Cele zece lucruri vitale intr-o cdlitorie"! LualiJe cu voi pe orice drum, indiferent de vreme!
Nu gtii niciodatl cAnd i1i pot . Provizii a O lanterni . Un briceag . Trusa de prim ajutor
. . . o . .
tele, provocAnd explozii, arderea sau dis-
trugerea totald a acestora. Evitaqi, agadar, si stagi afard,intimpul descircirilor electrice sau si vi aflaqi in apropierea unor obiecte inalte! Cel mai eficient mijloc de protecgie impotriva fulgerelor este si gnsiqi cnt mai repede un loc unde si vI adipostiqi inainte de izbucnirea furtunii. Puteli sd apreciaji distanqa fali de un fulger punAnd in aplicare urmdtoarea 78
vedegi un fulger, numiragi secundele
salva viala:
Haine de schimb O hartl gi o busoli Brichete qi materiale de aprins focul Echipament de ploaie sau folie de supravieluire"" Lotiuni antisolare gi/sau pelirii ;i ochelari de soare O butelci sau o sticll cu api
'r Folia de supraviepuire este confeclionati dintr-un material ugor, rezistent qi impermeabil, cu care vi putegi infegura in caz de ploaie sau putepi incropi un corr. La fel de utild este gi o folie din plastic, precum cele pe care le folosigi ca sd protejaji mo_ bila atunci clnd zugrivili casa. Qberon .j,cf f - t[{o
ven
h
earr
(
-
qrtec
ucen
icu[ui ri'riijitor
Alte lwcruri wtile pe care trebuie sd le lwapi
o o o o .
cw tsoi:
Frlnghie sau sfoarl Spray anti-insecte Strugurel de buze O cdciuli sau o pelarie cilduroasd Un fluier din plastic (nu din metal, pentru cI vi se lipegte de buze cAnd este foarte frig afarlt)
Cwm sd ad creali propriwl atelier sAL! ,,muzeu" Trebuie sd vI rezervati un loc destinat atelierului sau muzeului naturalistului. Acesta trebuie sd congini o masi mare de lucru, rafturi gi diverse dulapuri. Trebuie si ave1i, de asemenea, o chiuvetl qi o sobe. Capitolul ,,Tehnici qi echipamente" din manualul vostru vi oferd nenumirate idei referitoare la experimentele gi investigaqiile pe care le puteli face in atelierul vostru, precum qi la echipamentele de care avegi nevoie. Muzeul vostru de gtiinle naturale poate fi pe cAt de simplu, pe atAt de complex, in funcgie de preferinqele voastre. Naturaliqtilor le place si etaleze rezultatele muncii lor de teren. Putegi si agezagi pe un raft sau pe o masi diverse obiecte adunate pe parcursul peregrinlrilor voastre, ghidurile care v-au cdhuzit sau o anumitd pagind din jurnal. IatI cAteva sfaturi referitoare la modalitilile prin care vd. puteqi pistra gi etala materialele de lucru: Cutiile de pigdri sau orice alte cutiuge solide reprezintd o varianti
in acest scop. Puteqi, de asemenea, sI glsigi la tArgurile de vechituri rafturi sau dulepioare la prequri derizorii ori si le confecqionali din sclnduri. Multe maideale
gazine
oferi rafturi ;i cutii din plastic la preguri extrem de convenabile.
6. Qum sd faceli focu[ c-vtor., Oberon lcenuqiu
trucuri magice. Este ugor si aprindegi o sclnteie - mai greu e si rransformafi scantt'i.r intr-un foc adevirat. Pentru asta avegi nevoie de materiale care s,i ia foc cu uguringi. tn afara de insrrumentele pe care Moonwriter vi Ie descrie in cele ce urmeazd,, purefi folosi ca materiale combustibilc cuiburi de qoareci, scoa4d de mesteacrn, plante uscate, scoarfi ,lc cedru, pinzdsau carton scdmo;at, pinzd carionizatirsau ciptugeala ,lc bumbac din interiorul jachetei ori a sacului de dormit. ,,Re{ete" pentru materiale combwstibile ;i instrumente de facwt focul (Moonwriter) Este extrem de important sd qtigi cum si aprindegi focul cum li si-l menginegi viu. Iatd citeva,,refete,. cnt se poate de simple: l. Rulali doui-patru foi de ziar, creA,nd un sul lrrng, ,r., foane strlns! InfdEuraji sulul cu sfoari alba din bumbac, legand-o bine 9i lesandu-i capetele lungi! Tiiali sulul cu foarfeca frintre rnndurile de sfoari! Topili parafind,intr-un vas din .oriro, a$ezat in prealabil intr-o cratigi cu apd fierbinte! Introduceli sulul de ziar in parafina topiti, linAndu-l de capetele de sfoari lesati-l ri sd se inmoaie cateva minute! Scoateqil apoi din vasul cu parafine qi lasali-l sd se usuce! 2. Umplepi compartimentele unui carron de oui cu scame qi puf, pro_ venind de la haine din fibre narurale - lana, bumbac int ropiji ;i pararinF' gi apoi turnali-o in compartimenrele de oui! Lisatri-o si se riceasci gi sd se intireasci, apoi tii4i compartimentele! Veqi avea
3.
astfel la dispozigie doudsprezece mareriale combustibile. un ciot vechi de lumanare este, de asemenea, un material com-
bustil eficient. Introduceli unul4intre
;
CAnd plecagi in drumelii prin naturd, trebuie si luaqi intotdeauna cu voi un briceag gi doud brichete Bic. Acestea sunt extrem de valoroase Qber on $e[[ -
1i rnult mai eficiente decat chibriturile. Dar dacd, se intampli sa vi rr czili in mijlocul naturii fara brichetd, va trebui si gtipi -- ca niEte vriiitori destoinici ce sunte{ - cum si aprindeji focul fere si avepi niciun irrstrument modern la indemani. Acesta esre unul dintre cele mai vechi
cllrtorheart
acesre insrrumenre inflamabile in groapa unde vregi sd facegi focul! tnconjuraqi-l cu surceluge gi paie, apoi'aprindegi-l!
Oind incepe si ardi cu purere, mai puneqi nuJ indbqili! ('qrlcc ucenicufui rrr{iitor
l"-.r", dai rrrArrd grije se
(Oberon)Daci veli sufla in foc, il vegi ajAga qi mai tare - mai ales dactr folosiqi un tub gol pe dinduntru sau o tulpini de trestie. tn -omentul in care materialul combustibil se aprinde gi focul incepe si ardr, trebuie doar si-l intreqineqi, adiugAnd din cAnd in cAnd lemne. Acestea trebuie puse cu foarte multi grije - procesul presupune un adevdrat ritual! Jineqi la indemAni un bdp pe post de vitrai ca si aranjagi lemnele atunci clnd se prrbugesc arse de foc!
,lt' r'argine, apoi crestagi marginea, sub forma unui qang, ca sd permiteli r.it'iunilor si cadd pesre materialul inflamabill (Fig. 1) Cont-ecqiona{i un burghiu dintr-un beq lrrrrg c"rn ,lt' l0 de centimetri gi gros cam de 2,5 centimetri! liotunjiti-l la capete 9i cojigi-l lateral, in asa fel irr..'it s,i devini octogonal (frlnghia arcugului st' va prinde mai bine de el). (Fig. 2) Minerul este un soi de capac care se fixeazit in vArful burghiului. Trebuie si-i faceti o gaurl in mijloc, adAnci de 2,5 centimetri, unde se va fixa vArful burghiului. il p,rt"qi corr_ fecliona din lemn, os sau piatrd, dar ostrf sau piatra sunt mult mai bune, daci le puteli gdsi, deoarece un mAner din lemn se poare inc|lzipr." ,"... (Fig. :) Arcusul este alcituit dintr-o creangi indoiti, lungi dJ s centirrrctri gi legati la capete cu un gnur, seminand.rr rrn viniroare. "r.1. I ):rci nu aveli altceva la indemani, putegi folosi siretul de la panry,li; in caz de urgenli, putegi impieti un gnur dintr-o plnzl rupti li1ii, o gesituri degirati sau chiar din plante rezistente ori fA;ii din sct':arti de copac. Legaqi-o de capetele crengii introduceli si burghiul, ,,r in desenui 2! Montali apoi ,,dispozirivul,., pinAnd cu lriciorul placa de bazd, si migcali arcugul
Piatra de cremene Ei oplul: Piatra de cremene, cua4ul gi alte roci dure produc scAntei dacr le lovigi cu lama din ogel a briceagului. Cu ajutorul acestei scAntei, aprindeli materialul inflamabil, fecAnd mAinile ciu; in jurul lui, apoi suflaji incet pini cAnd focul se integeqte! Inv5gali si recunoagteli piatra de cremene gi, dactr o gisigi in timpul drumegiilor voastre, begali-o in buzunar!
Lentilele: Puteli aprinde focul, cu ajutorul unei lupe, focalizind razele soarelui asupra materialului inflamabil. Puteqi folosi, de aseme-
nea, lentilele de la ochelari, de la binoclu sau de la aparatul de fotografrat. Daci agi pornit in drumejie pe timp de iarnd, puteli pune in aplicare acelaqi principiu folosind gheaqa in locul lentilelor. Gdsiii un rAu, un lac sau o balti inghelati - sau turnali apr intr-un vas gi ldsali-o sr inghepe! Desprindeli o bucati de gheaqd groasd cam de doi centi-
metri, cu un diametru de 5-7 centimetri! Frecali-o apoi intre mAinile goale pAni clnd caplte forma unei lentile! DupI aceea rimAne doar si vi rugaji ca soarele si striluceascS.
Burghiu de aprins focul: Dacd nu avegi o piatra de cremene, olel sau lupi, puteti si faceli pe loc un burghiu de aprins focul. Acesta este alcituit din patru elemente: placa de bazi, burghiul, arcqul gi minerul. Le puteli modela cu culitul sau cu o piatri asculite.
r:rpid, inainte gi-napoi, apisAnd cu putere
rnlnerul burghiului! Vegi vedea in curind cum fumul se ridici de pe placa de lrrrza. Puneli ticiunii aprin;i pe materialrrl inflamabil si suflati usor penrru ca Iocul si prind; putere! ,1,'
Pentru placa de bazi trebuie si alegegi o bucatd de lemn uscati gi plati ca sa aiba stabilitate. O coaji groasi de copac sau o bucati
plati dintr-un copac uscat reprezinti o variantd ideah Facegi o gaurd in ea, adAnci de 2,5 centimetri, foarte aproape
Fig.
NOTA: Nu ldsapi niciodat,i focul nesupravegheat _ nicimicar *n foc sl ins. care inci mai fumegi! Aveli griji ca inainte de culcare sj stingeli locul complet, ar-uncAnd api qi pimAnt pesre el pAnd cAnd nu ," -.i vid niciun ticiune aprins gi nicio urmi de fum!
1
.'','''.'''.',,: Qber on
$efl- !fu r'enhcart
(
(rrteq ucenicufui I'rnjitor
8;
T. Cum sd gdtili in ae'r [iber qutorr g(oonlvritcr
1indi6o1
Gltitul in naturl poate fi o activitate distractivl, Pe care si o puneli in practici nu doar clnd sunteli plecaqi in drume1ii. Puteli face gritar in aer liber sau in gemineul din casi. Puteqi sipa in curte o groapd pentru foc temporari sau permanentl.
Cum sd facepi tn cwrte o groapd pentrw foc tnaint. de a porni la treabr, va trebui sr cereqi permisiunea proprietarului grndinii respective, dacd locuigi cu chirie, impreunl cu un coleg de camerd sau cu pnrinlii vogtri. Va trebui, de asemenea, sl cercetaqi legile zonei ,.rp..li r.. in.rnele locuri, poate fi interzis si faci focul in aer liber, dar si fie, totugi, permis pentru gitit. Aveli grijd sd faceli groapa de foc la o distanqi de cel pulin trei metri de copaci, arbugti, case sau alte structuri! Clt timp este aprins, lineli mereu la indemAni o lopatl, o gdleatd cu apI Ei un furtun! Pentru o ,,vatri" permanenta, indepirtali iarba gi plantele de pe o suprafaqi cu un diametru de un metru! Incercuiqi apoi groapa cu pietre sau cardmtzil. Pentru o ,,vatrtr" temporarl, trasaqi pe iarbe un cerc cu un diametru de un metru. Facegi apoi o groapl adAnci de 90 de centimetri, indepdrtAnd stratul de iarbe. A;eza1i la umbri bulgnrii de prmlnt cu iarb; gi acoperili-i cu un prosop ud. Faceli focul in mijlocul cercului de pe care a1i indeprrt at iarba. Dupi ce aqi terminat gritarul, l*aqi focul sd ardd complet! Aruncali maitirziutlciunii gi cenuga (cenuqa o putefi pune peste strarul de compost). Udali suprafaga cu furtunul gi puneli la loc bulgirii de pimAnt cu iarbd. Udaqi apoi din nou. Iarba se va reface peste doui-trei siptimlni. Aveli griji s-o udaqi mereu in tot acest timp.
Prepdrdte gdtite la frigare Multe preparate pot fi gdtite la frigare. Aveqi nevoie
de un
bil
gros
cam cAt degetul vostru mic. Cojigi begul cu briceagul qi ascugili-l la un capit! Ca sn prejiqi hotdog, avegi nevoie de un be1 cu un capit bifurcat. 84
Apoi, trebuie si faceli focul fie cu cirbuni, fie cu lemne, lesAndu-l in jar.Jarul este necesar penrru ci asiguri . cdlduri constantr. Focul intens nu este bun pentru grdtarepentru t'i preparatele se ard pe dinafari, iar pe diniuntru rimAn crude. Putem infige produsele in frigare sau le purem infigura in jurul ei, rrrtindu-le apoi pe jar. cele mai obignuire preparare gdtite in felul acesta strnt hotdogul Ei kebabul - bucrgi de carne asoftate cu fructe;i legume 5i fripte. Rotiqi-le incet deasupra jarului pAni cAnd capdtdo culoare aurie! Un meniu special ar fi ,,angels on horseback": tiiaqi pe lungime rrn cArnat, creAnd un ,,buzunar". Introducegi irr el felii debrinzd,sau cagcaval. infagurali-l ;rpoi intr-o bucati de gunci qi fixati-l cu scobitori. Rotiti-l incet pe jar pAnd se priyegte qunca. Bomboanele marshmallows (tip fondante) si friginelele din felii ,le cozonac pot fi qi ele gdtite pe jar. Prdjigi-le uqor pani cand se umfli ;i capiti o culoare aurie. Daci o bomboani ia foc, nu incercatri siJ stingegi, fluturAnd prin aer bomboana infipte in bal, cici s-ar putea sii cadi in poala cuiva, provocandu-i arsuri grave! Lisali-o in foc ca pe o ofrandi adusi salamandrelor care seliqluiesc acolo! Ca si faceqi friginele, inmuiagi cAteva felii de cozonac in lapte i.dulcit ;i presiraji peste ele nuci de cocos. infigeqi-le apoi in tel ii prajiti-le pe jar. Frigirile pot fi folosite gi pentru anumite preparare din pesmet. pentrll acestea, avegi nevoie de un be1 mai gros - cam de mirimea degetuIrri vostru mare. Amesrecali pesmetul cu api sau cu lapte (in funclie de releti) intr-un vas mic pAnr se formeazd.o coci groasi. FrimAntagi apoi coca gi rdsucili-o pe o suprafaqa plau gi curari, pand cand ia forma unui ,,;arpe" puqin mai gros ca diametrul deget ului vostru mare gi strecuraqi uqor bilul printre rotocoalele de cocd. Puneli apoi e .,9arpele" pe jar, risucinduJ din cXnd in cind ca sd se prijeasci uniform. Este imPortant siJ frigegi incet ca si nu rimAni crud in interior - un exerciqiu de rdbdare penrru ucenicii vrdjitori. Este gata in momentul in care s-a trmflat gi a cdpltat o culoare aurie. Se serve$te cu unt qi dulceatrI. sr ardi plnd se transformr
Qberon $e[[-!fu r'enhearl
\' qrlea
ucen
icu[ui rrriijitor
85
Preparate gdtite tn folie de aluminiw Aveli nevoie de jar, de o folie de aluminiu rezistenti, o pereche de minugi gi nigte cleEti. Daci gdtigi la un foc de tabire, puteti folosi o paletd in loc de clesti. Aproape toate meniurile pe care le gitili la cuPtor pot fi preparate pe jar, invelite in folie de aluminiu. Cea mai renumiti relete este cea cunoscuti sub numele de ,,foil dinner". Puneqi in miilocul unei folii duble de aluminiu, cu dimensiunile de 40/45 centimetri, 2OO de grame de carne tocata de viti, o jumitate de cartof (curllat de coaji 9i tiiat in bucilele) 9i clteva legume, dupi gust: felii de ceapi, qelini, ciuperci, ardei, morcovi etc. Turnagi Peste ele doui-trei linguri de supi-cremi de ciuperci gi una-doui linguri de api. Impituriqi cu grij; folia de aluminiu, astfel incit pachetul si devini ermetic, $i punegiJ apoi pe jar. Lisali-l si se coaci in jur de 40-45 de minute, intorcindu-l de pe o parte pe alta cu clegtele sau cu paleta la fiecare 10-15 minute. Daci avegi un auz extrem de sensibil, veqi putea distinge sunetul ingredientelor sfArlind pe jar. Desfaceli apoi cu grija pachetul 9i, daci nu este gata, impdturili-l la loc ai lesa1i-l si se coacd incn 10 minute. Odata ce cunoa$teqi aceasti reteti de bazd,,ii puteti schimba ingredientele: qunci tiiati cubulele cu ananas gi cartofi dulci, carne de porc cu mere gi ceapi sau carne de pui cu cartofi galbeni Yukon, praz ;i ceapi dulce. Cremele de supi vor conferi meniului vostru diverse arorne, la fel ca gi plantele gi condimentele folosite. Porumbul este foarte ugor
irr rromentul in care ii intepagi cu cuqitul. Se servesc cu sare, unr, smAnrinl gi arpagic proaspit. Ca desert, puteli si incercali Banana Dreamboars. Desco.iipi pa4ial , r lunani 9i tiiapi-o pe lungime! Introducegi in interiorul ei bomboane ,lt' ciocolati qi bomboane fondante, apoi irrligurali-o in folia de aluminiu, avAnd
gr
iji si nu risturnatri bomboanele.
jar cam 20 de mirrrrtc, firi s-o invAniji de pe o parre pe ,rlte, pentru ci in acest caz bomboanele topite vor incepe sl curgi. Se s('rvegte cu linguriga. Merele coapre sunt o alt; delicatesi pe care o putegi pregiti cu ajuL.lsalio si
se coacd pe
r,rul foliei de aluminiu. Jineli mdrul in pozigie verticali
gi scoateli-i
rrricz.ul, pistrAndu-i
fundul intact. Curngagi-i cam doi centimetri din , . r,rja de la vlrf qi indesali-l cu zahdr brun, stafide, nuci ;i unt. Addugaqi .rpoi o jumitate de linguri de api. infaqurali-l in folia de aluminiu, li*indu-l in aceeaqi poziqie verticali. Punejil pe urmr printre ticiunii irrcin;i 9i lasalil si se coaci timp de 15-2Q de minute. 'frebuie si lineji seama de clteva principii fundamentale cAnd in aplicare aceasti metodi de gitit. in primul rAnd, trebuie si Prrneqi irrpachetali ermeric preparatele sd nu se scurgi zeama. tn al doilea rirrd, trebuie si intoarcegi pachetele de pe o pafte pe altalafiecare 10 rninute, avlnd grij; se nu rupegi folia. Daci aveli gemineu acasd, vi puteqi distra in serile reci de iarnd, s.itind pe jar preparate delicioase invelite in folie de aluminiu. putetri, ,1.' asemenea, si le bigaji la cuptor., unde sd le lisagi la o temperaturd dc 176 de grade Celsius timp de 40 de minute. Cwpe
din ceapd ;i portocdle
Cupe din ceapi: Teiaqi in jumitate, exact pe mijloc, o ceapi mare! Scoateli-i conlinutul gi umplegi-o apoi cu carne de r.,ita si cu condimente!
Cu ajutorul unor clegti lungi, puneli cupa
,lin ceapi direct pe jar, avlnd griji
se
nu
se
ristoarne! Lasapio acolo pAni cAnd carnea vi
\e pare rumenitl, iar mirosul vI imbati ( urteq ucenicufui rrrdjitor
87
simgurile! Q,{ot,i: Dacd ad temepi cd cenu;a ar putea tnoelipi cupa intr-o folie de aluminiu!)
sd
pdtrundti in carne,
In
cazul cupelor din coji de porrocald ,tdiagi o portocale in jumltate gi scoateli-i pulpa, lesAnd coaja rntacr.d! (Pulpa o puteli folosi la o salati de fructe sau o puteli mAnca a doua zi la micul-dejun.) Pregitili o cremd de
prijituri;i
turnagi-o in cupele din coji de ponocale! Puneli-le apoi
pe jar gi lasagiJe sd se coacd! Veqi avea ca desert o cu gust de portocali.
Cwm sd prdjipi owti
;i
prdjituri delicioasi
;uncd tntr-o pungd de bdrtie
Aceasta este o metodd,amuzantd,, care ii va surprinde pe foarte mulli oameni. Avegi nevoie de o pungi de cumpirlturi din hArrie maro, rrei
felii de qunci, unu-doui oud gi o vergea din lemn. Mai aveli nevoie gi de jar mocnit, nu incins. Desfacegi punga qi aqezagi pe fundul ei feliile de puncd, tiindu-le in prealabil ca si acoperigi toate suprafaqa! (I..I.t . nicio problemi daci feliile de qunci se phazl.pe perelii pungii.) StrAngeqi o pungd
la guri 9i fixaqi-o de vergeaua din lemn, folosind clegti pentru prins foile de hArtie sau ahe dispozitive pe care le gisili
,ru
gitit
pe pietre din cele mai vechi timpuri
-
cu mult inainte de
a
st' inventa metalul 9i cratigele. Aveli nevoie de o piatrd mare qi
plati - latd cam de 30-35 de cenirnetri gi groasi cam de 10-12 centimetri. Nu alegeqi piatra de pe fun,lul unui golfulel sau al unui rAu, pentru ci acestea pdstreazi apa qi pot si explodeze cAnd se incilzesc. Spnlaqi-o cu api gi sipun 9i ungeli cu ulei vegetal suprafaga pe care ,r veqi folosi! Ca si gntigi pe piatri, aveti nevoie de jar fie pebazd, de cirbuni, fie de ticiuni. Aqezali, cu ajutorul unei greble sau palete, straturile de ticiuni qi punegi piatra peste ele! A;teptali aproximativ 30-40 de minure ca si sc incingi! Ca sd verificali ce frige, virsagi puginl epi peste ea! Dacd sflrAie $i se transformd in abur, o puteli folosi ca pe orice tigaie sau cratiql de gitit. Inainte de a incepe, ungeti inci o dati piatra cu ulei, apoi puneqi clirect pe suprafaga ei gunca, oui, clitite, hamburgeri etc.! Lisali-le acolo pAni sunt gata! Dupi folosire, stingeli focul ;i lesagi piatra si se rlceasci. Curlgagi-o, ungeqi-o cu pulin ulei, infaguragi-o intr-un prosop curat qi pistragi-o pentru alte drumelii. t
la indemAni.
Jineqi punga deasupra jarului! S-ar putea ca procedeul si vi se pari mai greu la inceput: gunca trebuie sd se coacd fdrd ca punga si ia foc. In timp ce ;unca incepe si se topeascl, punga se imbibe cu grdsime. In momentul in care punga se incilze;te qi este bine imbibatd, desfaceli-o la guri Ei adiugati ouile crude chiar deasupra guncii. Nu gtergeli grdsimea de pe pungi! StrAngegi-o din nou la guri, fixaqi-o de vergeaua din lemn 9i lisali-o deasupra jarului plni cAnd gunca gi ouile se prijesc, avAnd griji tot timpul ca hArtia sd nu ia foc. Verificagi continurul la fiecare 5 minute! CAnd este gara, punefi punga pe o farfurie, tiiali-o la gurd, preslragi sare gi piper 9i mAncagi
direct din
ea.
Cum sd gdtipi pe o piatrd platd Aceasta este o alte modalit ate amuzanti de a gnti in naturi, deqi nu este deloc simpld. Nu veti regreta insi cd a1i invljat-o. Oamenii Qb er
on,je[['
!Qo.,renheort
8. papadia 9i furnica: p[ante[e qi animo[e.[e cd[duze pentru
lwdjitorii din
g.vtof . (E[izabeth
[ume.a urband,
(Barrette lcenusiu;,
1996
Aceste leclii despre spiritele-totem din mediul urban au debutat sub forma unei scurte expuneri pe care am ginut-o \n 1996 in faga membrilor Grupului de Studii P;gAne din Mediul Urban. De arunci, au devenit mult mai complexe, adresAndu-se unei ramuri a pdgAnismului din ce in ce mai rispAndite in lume... aceea a oraqului vrdjitoarelor. Adeplii acestei credinle religioase se adapteazd. cu greu vielii de la oraq. Pentru unii dintre noi adaptarea vine de la sine, dar cei mai mulqi (--,or t e a u cen
iculu
i
."rdj
itor
89
simt cd igi pierd identitatea, pierd o legituri vitali cu ciclurile vietrii. $i totugi, natura exerciti o purere la fel de mare asupra lumii urbane ca gi asupra vielii in salbeticie - sd nu uitdm curremurele din San Francisco, valurile de cilduri din Los Angeles, uraganele din Tampa! Chiar gi cimentul gi metalul din ,,jungla de beton" provin din pimAnt. Indiferent de vitregiile sorlii, narura izburegte si colonizeze orice spaliu vacant. Riddcinile copacilor stricd rrotuarele. Animalele qi pdsirile care se hrdnesc cu hoituri srribar in fugn aleile parcurilor. Plantele qi vieguitoarele reulesc si supravieguiasci chiar gi in mediul urban. Puterea de adaptare este o virrute. Steruinja de roade. Studiali comportamentul acestor locuitori ai junglei de beton, cici aveli multe de invdjat de le ei!
CP[qntele
Gardul viuz ,,Gardurile bune ipi asigur,i aecini bwni." Acest arbust omniprezent ne oferi un zid de verdea1tr. Nu este pretenlios, reugind sd supraviequiascd in condilii destul de vitrege: pimAnt nefenil sau smog. Gardul viu
\--'
sc,ipa niciodatd de
noi cu totwl."
Puterea de rezistenjd a pipddiei este uluitoare. DacI ii rupeli frunzele, ridicina va conrinua si dlinuie. Daci ii scoateji rxdecina, seminlele ii vor asigura continuitatea. Sursele de supravieluire ale piprdiei ne indeamni si mergem mereu mai departe. Cuvintele gi acjiunile noas-
tre se rispAndesc precum seminqele gi prind rldncini in locuri tndepirtate.
Forsilia: ,,Nu vd temepi s-o luapi mereu de la capdt!" O planti care cre$te la fel de bine ca un gard viu, dar
dupi o iarni
rrivechi oferd o
)'Ll ,-,lI-/..'/ -i' I ..,\
Pipidia: ,,Nu vepi
individual, forsiqia
umbri binecuvAntati. Cu toate acest c;r, atunci cAnd incep sd cadi, fructele lui emani un rniros inlepitor gi nephcut. Puterea arborelui ginko biloba se nagte, insi, din experienga qi vArsta lui rrr.rtusalemici, povdguindu-ne si luim decizii cu rnulti cumpltare. st
stabileqte granije qi
- cd[duzd
Iarba-albastrd: ,,Priztipi ce puteli implini dacd rdmhnepi unipi!" Este o planti pereni, care nu cregte niciodati solitar, ci numai in tufe, creAnd un covor moale, ca \\ y de plug, ce vi mAngiie picioarele obosite. Ea ne invagi \ valoarea lui ,,a fi impreund." gi a rezistentrei. ..Jt
gi ca arbust
Ginko biloba: ,,Gdndipi-vd bine inainte de a ,rtltona! Luapi in calcwl consecin;ele!" Acest arbore
rreze;te prima la viajd, indelungatd, etalAndu-9i florile de un se
galben-aprins. Qberon $eff - tT{atenfr aart
oferi adepost.
Cenu;arul (Ailanthus altissima):
,,Ce dezastru! Nu-i nimic, o
rtzolv ew."Dezvoltatorii din mediul urban urisc acest arbore, t.lr propnetanr ietarii de pepiniiere refuzi sa-l vAnda; gi totugi, este rureori integrat in programele de plantare, devenind rapid <' adevilatd pacoste. Cenuqarul crqte in soluri poluate, ,rctionAnd precum un canar intr-o mind de cirbuni - pre\ v'ine pericolul. Puterea lui consti in capacitatea de translirrmare: creqte in condijii vitrege, imbunitaqinduJe qi .'rcAnd habitate pentru alte specii.
c$ i e{u ilo qr e[e
l,\>+!H .i\--<
- cd[d,vzd,
Furnica: ,,Lwmea noastrd e la fel cu a aoastrd," Puterea furnicii constl in mdrimea ei. Este atAt de mice, incAt nimic nu pare s-o derlnjeze. Lumea ei este redusi la o scari atAt de nesemnificativi, tncAt viapa de la orag nu-i afecteazd c'xistenga. Nici ea nu pare si-i observe pe locuitorii rnediului urban. Daci insi aji putea pitrunde in lumea ei, v-agi simli ca acasi, cici civilizalia lor este la fel de complexi ca a noastrl. \'.ar
le
s ucenicu[u i rrrtijitor
rrrbrn - oriunde existd un copac ;i o bucati de pimlnt, vedem si o veverili. Ea a devenit sinonimd cu ideea de a face ecorr,rurii 9i provizii. Daci vegi vedea o veverigi ingropAnd nuci, r,'t'1i intelege imediat de ce face asta. Aveli nevoie de ajutor ( ,r s;i strAngeli provizii de iarni? Cerepi sfatul unei veverige!
$oimul-cilitor: ,,Nu o,i dapi niciodat,i b,itupi!" Deqi in urml cu clteva decenii era pe cale de disparijie, aceasta pasire de prada - temuti qi frumoasd - a reuEit sa supravieguiasci intr-un mod uluitor, in ciuda pierderii habitatului, a pesticidelor qi a altor schimberi dramatice survenite in naturi. CAnd vi simtili neputinciogi in faqa vitregiilor sortii, amintipi-vi cd 9i voi puteti trece peste ele ,,in zbor"l
flt
Porumbelul: ,,O stAncd artificidl,i -
(-unr sd aduce(i un prinos cdtduze[or urbane ce loc perfect
pen-
$*";"',:;::{^:l,Tl;i"ll':::h*,?'::"'i:*T:; intr-un h.abitat artificial decAt in cel natural. adepgi ai tehno-pdgAnismului, vi puteqi inspira din stilul de viati al porumbeilor.
d
^"t:rtnqd Dacd suntegi
$obolanul: ,,Gwnoiwl? Este raiul meu." Acest gurmand neobosit ne aminteqte sd conferim alte intrebuinqiri lucrurilor pe care vrem si le aruncdm. Ca gi cenuqarul, sobolanul transformd gunoiul intr-o adevlratd comoari. Puterea lui consti in capacitatea de a se adapta in orice situagie: poate si triiasci oriunde, si minAnce orice gi si foloseasci indiferent ce-i cade intre hbu1e. Daci vreqi si scdpagi r4's44;u1!'"" de obiceiul nociv de a mai cumpira obiecte de unici folosinqi, inspirali-vi din comportamentul Eobolanului!
Vribiula:
,,Nicio firimiturd nu e prea micd."
Jopiind
printre picioarele oamenilor, vribiula aduni resturile aruncate de algii. Aceasti pasire micugi igi face cuibul in locuri strAmte, inaccesibile altor pisiri, se ascunde in desiguri qi scapi de priddtori ciripind zgomotos. Vrdbiula ne invagi si triim modest gi si sclplm de pericol, pierzAndu-ne in anonimat. Veverila: ,,Pune cet;a d.eoparte pentru zile negre!" Zburdalnici gi iute, veverila este o prezenli constanti in parcurile gi gridinile din mediul Q6eron $re[[-![Qrlenheart
O puteli face in mod direct sau indirect. Metoda indirecti este mai rrloari si mult mai discreti. Creali un altar in dormitorul vostru gi ,lt'coraqi-l cu simbolurile animalelor sau ale plantelor care vI conIt'ri inspiraqie!Fotografiile sau obiectele de artd care infiligeazdplantt'le sau vieluitoarele respective reprezintS, o varianti ideali. Puteli, ,1,' ,rsemenea, si addugali simboluri fizice-- frunza unei plante sau un l)un1n de pdmAnt de pe un muguroi de furnici. Metoda directi implici anumite acliuni prin care afi putea imburr.ltati habitatul urban. Daci avegi un teren - sau micar un balcon l)ureti crea o ,,minigridini" ca si atrageli vieguitoarele. Construili un \uport ca si hrinigi pisirile! Cre;tegi plante care si le ofere adipost s,ru hrani viequitoarelor-ciliuze! Oferiqi-le, cel pugin, api! Sursele de .rpi atrag pisirile gi animalele, pentnr cd nu sunt ugor accesibile. Apoi, t'crleti cine iEi face aparigia! Dacd nu aveli spaliu, ciutagi resurse publice! Putegi si hriniqi p.isirile gi veverilele sau si admiraqi plantele dintr-un parc aflat in apropicre. Incercali sa vi implicagi in acqiuni de voluntariat! A1i putea si eontribuili la plantarea copacilor sau la ingrijirea straturilor de flori. In unele orage existi ,,programe de gridinirit", unde puteli planta divcrse specii, pe un teren mic, alituri de alqi grddinari.
Conclwzie Ei animalele despre care am vorbit nu sunt tocmai extra,,r'rlinare... Ba chiar, unele dintre ele nici nu se bucuri de o reputalie
Plantele
1,rca buni. Comparagi insi situalia lor cu cea a vulturilor, a urgilor \,ru a copacilor secquoia! Pipidia, furnicile qi restul plantelor qi al uicquitoarelor din mediul urban au inviqat si se adapteze. Acegti
(
(u'(eq ucenicu[ui
lrdjitor
9i
supravieluitori se descurci de minune in orage, poate chiar mai bine decat in habitatul natural. Poate ce par nesemnificative, dar puterea lor de adaptare dep{eqte orice imaginaqie. in momentele in care vi simqiti copleEili de lumea urbani, ganditi-vi la acesre vieguitoare, crci avegi multe de invilat de la ele!
Proiect de cercetare Dacd locuigi la oraq, cercetati imprejurimile. Daci stali la lari, vizitayiun orag din apropiere! cate specii de plante si animale identi-
ficali? Vi se pare ci au o aurl magici? Comentaqi in jurnalul vosrru descoperirile pe care le-a1i flcut!
'{e[ierut aclA: practici de ard,jitorie @uriul Vldstar de Soare, Bagbetd de Cdnt )tpil
{
de
foc, { strdlucitor, te inalpi puternic Si nest,iailit
os domnesc,
Tovards pe vecie
lh
$i cdlauza oie spre lumind Str,iin de orice-i rdu ;i nefiresc
,,|rzind in /Iacari aurii pe cer
\
Din
NJ uaLnic
)r ncpdtruns, de necuprins...
I
l4dszr
de Soare, Bagbet,i de
Tu, talisman, apdrdtor
Cint
Pdstreazi
sas
Si
pdzitor
lurnira nr,tei ale drzdtoare. EI-rzasrtu BaRnsrrr
t. clntroducere ine aji venit in lumea practicilor magice! Acest atelier vi va oferi echipament:uJ fizic ai conceptual care o sI vi ajute si puneli tn practici teoriile magice: instrumentele, costurnul, altarul (sanctum sanctorum), dar qi simboluri, semne, vrdji
ii
descAntece.
culoarea asociatr cu acest atelier este auriul, care reflecti energiile nasculine precum purerea, vitalitatea qi dorinqa de a conduce. Auriul sirnbolizeazr culoarea soarelui, zodia leului, adolescenqa, bucuria,
\
ertea ucenicufui rrrdjitor
95
rodnicia qi noblelea. Vrijitorii preferi adesea instrumente, amulete Ei bijuterii din aur, bronz sau alami. Capitolul ,,Practici de vrijitorie" este impl4it in doui subcapitole. ^ prima parte, vom vorbi despre echipament gi costume, iar in parIn tea a doua, despre vraji gi descAntece. Ca si puneli in practici vrdjitoria qi lecgiile din acest ghid, dar gi din Manwalwl de inipiere, va trebui mai intli sa vI pregdtigi instrumentele necesare unui vrijitor. Profesorul $colii Cenugii de Vrejitorie, Moonwriter, vd prezintd, urmdtoarele lectii:
a Agende mici (cu pagini liniate sau albe) a Creioane 9i pixuri obignuite gi colorate a Ci4i de taror sau alte instrumente de divinatie a Plante uscate a Ce4i (de citit sau de studiat) a Aparat foto de unicd folosinqd
a Chibrituri a LumAndri o SfoarI
o Foarfeci a Trusa de prim ajutor a Briceag o Ghiduri despre viala in naruri o Metru o Jurnalul magic
partea r - Q,chipamentu[ clnstrvmentele. necesqr e unui
rr4iitor
o
autor: }(oonu'riter lindi6o;
Vrijitorii trebuie sA fie intotdeauna pregitili pentru orice. Ca ucenici, trebuie sI alcdtuiqi o truse
.
pe care s-o qineli mereu Ia indemAni pentru
o
orice eventualitate. Aveli nevoie de un rucsac sau de o cutie de cosmetice. Trusele de ustensile - in special, cele cu multe compartimente - sunt
Echipamentul de supraviequire (Vezi ,,Cele 10 lucruri vitale in drume1ii" din subcapitolul ,,Cum si cildtoripi in sigurangi.. din Atelierul II, Srudii despre naturi)
Lucruri in care putefi pistra diverse articole: cutiule,
pungi
' i
de plastic etc.
O pungi de milai (ca prinos adus
pimAntului)'t
;
i
milaiul in practicile indienilor americani,, - scrie Elizabeth Barrette, decanul ;colii noastre. 'cu toate aceste a, prefer sir aduc ca ofranda lucruri cu o intrebuingare imediati: mxncare p.ntru pisiri, ingrdgimAnt narural qi seminqe de planre sdlbatice. vrrjitorii intreprinzitori pot si infegoare semingele gi ingrigimAntul cu un strat cle pimAnt, care se va dizolva treptat in ploaie.., Aceasta este o listi par:liale. cu timpul, odati cu evoluqia voasrrd .le la ucenici la vrijitori, vegi veni cu propriile idei, schimband sau imbunitigind trusa magici. De exemplu, dacd vi intereseazd studiile clespre naturi, pureti pune accentul pe ghidurile despre viaga in narurr sau alte materiale provenind din aceeagi sferi de interes. Daci devenigi lascinali de practicile magice, rrusa voasrri va congine cd4i despre vrrji 'r-,,Folosesc
la fel de utile. Gengile pentru aparatele foto sunt, de asemene a, o varianti ideali, cu atAt mai mult daci anumite compartise pot scoate. Indiferent de forma sau mIrimea ei, trebuie si fie o trusd portabile, destul de mare, in care sd putegi transporta lucrurile de care aveli nevoie. Unii vrljito ri pdstreazd, in trusa lor materiale gi instrumente magice. Iati cAteva sfaturi utile referitoare la articolele care nu trebuie si lipseascl din trusa niciunui vrijitor:
mente
Qber on $reff - cllrrrenfr aart
(-
srteq ucenicu[ui lrdjitor
Daci vi simlili inclinatri spre arta divinaliei, articolele principale din trusa voastrd vor fi ci4ile de tarot sau runele. ir, -o-"n,rrl in care vegi incepe sd inregistraqi progrese in vrijitorie, veli doblndi qi ,,instrumentele" unui vrijitor. Se limurim un lucru: puteli si figi vrejitori fire sd purtali mantie sau si agitali bagheta magici. Dar este ugor (9i distractiv) si iucali rolul in toati deplindtatea lui. Ca in orice profesie, me$te$ug sau hobby, vrijitoria devine mult mai interesantl gi amuzantl dacn ii adoptagi practicile qi costumele. Sunt situalii in care un anumit instrument magic sau o qinuti corespunzdtoare vi vor susline eforturile gi munca. IatI cAteva lucruri la care trebuie sl vd glndigi atunci clnd vreqi si va creali spaliul magic: Si desclntece.
Jwrnalwl de ardjitorie Ca si 1inegi un jurnal, aveqi nevoie de agende, pixuri' creioane, lipici etc. Va trebui sI achizilionaii cutii speciale, mape' dulapuri sau un birou in care si qineii toate instrumentele de scris, proiectele qi tlieturile dtn ziare, reviste etc.
Haine
;i
lixisti, de asemenea, gi magazine pe internet care vlnd articole ma1ir..'c online. tnainte de a cumpira, verificaqi daca obiectele sunt de I'trni calitate qi citili cu atenlie politica de returnare! Unii vrijitori \'.1 rc'comande se nu cumplragi articole magice ferd se le vedeqi gi si It' srudiaqi in prealabil. Ca ucenici, v-ag sfitui si le urmaqi indemnul.
Cdrli gi reaiste Niciun sancturn sanctorum nu esre complet fnrn o biblioteci magici 1i - odati ce interesul vostru pentru arta vrijitoriei incepe si se dezr,rlte * vegi dori si achizilionaqi cit mai multe cirqi cu putingd. Una tlirrtre cele mai ieftine modalitiqi prin care puteli face acest lucru este s:i cumpirali cn4i la mAna a doua. Powells.com gi Amazon.com sunt ,l,rua dintre cele mai cunoscute site-uri de unde puteli cumpdra cirli l.rlosite, adesea la preluri derizorii. O alta sursl la fel de buni este l,rrrtrul de magazine online ABE Books, care vinde cn4i la mAna a doua in toati qara. Puteji si studiagi, de asemenea, ziarele, revistele sau I )VD-urile care trateazi subiectele magice.
Alte articole
instrwmente
tn timpul perioadei voastre de ucenicie, va veni un moment cAnd veli dori si adoptali portul vrijitorilor. Mulgi \i creeazlpropriile linute gi instrumente, subiect despre care am vorbit qiin Manwalul de iniyiere. Daci veqi face o plimbare prin magazinele de lesituri, veli gisi modele gi materiale ca si vi croigi mantii, tunici, rochii ;i alte ginute magice. Unii vrijitori preferi sI-qi cumpere de-a gata hainele 9i ustensilele. tn -.rlte comunitiqi, existi magazine care vAnd articole magice. TArgurile ;i festivalurile inchinate Renagterii 9i religiilor piglne vi oferi ocaziasi cumpiraqi astfel de obiecte, cdci se organizeazd, expozilii cu vinzare pentru petreceri, spectacole qi baluri mascate. in lrrna octombrie puteli gisi o gami largi de articole magice, pentru ci lumea se pregiteEte sd slrbitoreascd Halloweenul. Puteli cumpira, agadar, haine, mi;ti, obiecte cu efecte speciale, beli;oare l.r-ito"r., lumAniri deosebite gi multe altele. tn aceasti perioadd, magazinele de specialitate se intrec in oferte care mai de care mai tentante qi mai fascinante. Qbcron $eff -tl$r'enheari
Nu putem cuprinde gama variati de obiecte care i-ar fi trebuint ioase unui vrljitor. Lumlndri, statui, plante, haine de ritual, po...rle, uleiuri, oglinzi in care sI citili viitorul, instrumente de divinagie, rrstensile pentru modelarea obiectelor magice, cristale, sticluqe gi t trtiuqe, ceasuri, calendare, ci4i de tarot, articole de artizanat, bijuterii, materiale de caligrafie, suluri de pergament, stilouri sau act csorii pentru astronomie - de toate s-ar putea si aveji nevoie la un moment dat. Dintre obiectele mai mari, menfionam rafturi, dulipioare, un birou, o cuti€ de bijuterii qi alte piese de mobilier, care s-ar putea s[ vI ajute in activitatea voa$re de vrdjitori. Pe multe dintre aceste obiecte le putegi confecgiona sau cumpira le prequri foarte mici. Puteqi face, de asemenea, o listi cu obiectele pe ,.'.rre vi le dorigi, astfel incAt - dact cineva vrea sI vd ofere ceva in tlrr - sd ii sugeragi ce v-ar plicea mai tare. ('drteq ucenicului .'rrrijitor
z. Qum sd aducem
ce.[e
cinci etemente .tita[e
in spo{iu[ nostru ma6ic Pentru ci aceste elemente ne influenl eazd toate aspectele vieqii magice, va trebui si le integraqi in casa gi in spagiul vostru magic. este temelia gi centrul universului nostru. Folositi articole din ceramici gi lut! inconjurali-vi casa cu pietre, roci qi cristale! CAnd gdtiqi, folosiqi sarea de mare!
PimAntul: PlmAntul
voastre magice! Pentru fiecare dintre ele, scriegi (a) dacd ali putea si le creaqi voi ingivd gi cum anume 9i (b) dacr trebuie si le cumpirali,
cum puteli s-o faceli fArA se cheltuiqi prea mulgi bani. Apoi, puteqi line evidenga lucrurilor pe care le-api obqinut. Unii vrijitori noteazl data qi locul achizigionirii fiecirui articol in parte.
3. Qostumu[
de.
rrAjitor
cutor: Oberon lcenu;iuy
Aerul: Aerul este energizant qi ne ajuti sd ne facem ordine in gAnduri. Ca si improsprtagi aerul din casr, deschideli ferestrele! Aprindeli lumAniri 9i ardegi timAie sau uleiuri aromatice! AtArnali la ferestre clopoqei qi stegulele! At|rnaqi prin casl carusele de jucirie!
Focul: Focul intruchipeazd energia in forma cea mai puri. Ca si invocagi energiile focului, ardeli lumAniri sau plante aromattzate! Daci avegi gemineu, aprindegi focul qi menqinegi-l aprins ca pe un loc de Ei ardei
iute in
Atlrnali
cristale la ferestre! Folosigi condimente le gitili! pe care preparatele
veghe gi de meditagie!
Apa: Apa calmeazi,linigte;te qi vindeci. Una dintre cele mai bune modaliteqi prin care puteli aduce api in spaliul vostru este sA instalali o fAntAna arteziand demici dimensiuni. Sau umpleqi un vas cu apl gi presiraqi petale de flori sau puneli lumAnlri plutitoare! Cochiliile de scoici, sticla
de mare sau coralul invocd
;i
ele energiile
timiduitoare
ale apei.
.rm;nunte cAteva piese vestimentare pe care le-am tratat ceva mai sulrerficial. Este vorba despre pdleria, mantia gi cizmele de vrijitor.
pdtdria qscutitA [a .tdrf Pilnriile inalte gi ascuqite lavirf sunt invariabil asociate cu vrijitorii vrijitoarele. Istoricii de la Muzeul de Istorie din Berlin sustin ci 1i vr:ijitorii din Epoca de Bronz, din Europa, purtau pelnrii t't>nice din aur, impodobite cu simboluri astrologice, care
ii ejutau si.prezicd
migcarea soarelui Ei a stelelor.
numite ,preo!i-regi", .rveau puteri supranaturale datoriti capacitllii lor de a prezice cu multi precizie timpul potrivit pentru seminarul, ,. trltivarea qi strAngerea recoltelor. ,,Erau consideraji StapAni ai Timpului, inzestrali ( u o cunoagtere divini, care le permitea si prezici viitorul", spune Vilfried Menghin, directorul mu,,'trlui din Berlin, care studiazi o pllirie conicd, rrrrnati ln aur, inalti de 74,5 centimetri, care datt'.rz.i din Epoca Bronzului gi a fost descoperitl Se spunea cd aceste personaje,
Energiile spirituale: Energiile spirituale reprezintd, chintesenga vitalitnqii qi emogiilor noastfe, ne conecteazl cu lumea inconjurltoare qi ne insuflI inspiragie ca sd reahzdm lucruri uluitoare. Ca sl invocim acesre energii spirituale, putem si impodobim casa cu fotografiile celor dragi sau cu lucruri incircate cu o bogatl semnificalie spirituah. Temd Alegetri o pagini goale din jurnalul vostnr 9i faceqi o listl cu cel pugin zece lucruri pe care vregi si le achizilionali pentru activitllile Qberon $e[[ - n{r
in Manualwl de inipiere in ardjitorie, am dedicat un intreg capitol niodalitlgilor prin care vd puteli croi costumul de vrijitori. Nu am de gAnd si repet cele spuse acolo, dar ag vrea si descriu cu lux de
enh
e
art
( .l'lcd ucenicufui rrrdiitor
in Elvelia in
1995,
fiind cumpirati in anul urmitor de directorii
muzeului din Germania. Domnul Menghin gi echipa sa de cercetitori au descoperit cI cele | 739 de simboluri astrale, care impodobesc conul, reprezinti un cod qtiingific, ce corespunde aproape in totalitate ,,ciclului metonic" descoperit de astronomul grec Meton in anul 432i.e.n. - la aproape 500 de ani dupl ce piliria fusese create -, lucru care explici relalia dintre calendarul lunar qi cel solar. ,,Simbolurile de pe pelerie reprezintd, o tabeh de logaritmi, care permite calcularea in prealabil a migcdrilor solare si lunare", a spus domnul Menghin. "Ele sugereazl faptul ci vrijitorii din Epoca Bronzului puteau si faci observalii astrologice empirice pe termen lung." O alti pelerie conici, descoperitl lAngd oraEul german Schifferstadt in 1835, are atagate o curelugl, care se prinde sub barbie. Incrustati cu simboluri solare gi lunare, este cel mai vechi exemplar, datAnd inci din anul 1300 i.e.n. Alli arheologi germani ne sugereazi cI preoqii-regi cu pelerii din aur triiau in aproape toate Europa preistorici. Profesorul Sabine Gerloff, arheolog german de la Universitatea Erlangen, susline aceaste teorie, oferindu-ne ca dovezi cinci pilerii similare din aur, descoperite in Irlanda in secolele al XVII-lea qi al XVIII-lea. (Articolul de deasupra ii apa4ine lui Tony Paterson 9i a fost preluat din The Berlin Nezas Telegraph, edigia din 17 /3/2002: ,,Misterious gold cones - hats of ancient wizards" ,,Conuri din aur misterioase - pilirii de vrijitori din timpuri strivechi.) tn deqertul Gobi din vestul Chinei, a fost descoperiti mumia unei femei cavcaziene, datAnd de2200 de ani (vezi poza din stAnga), c re avea pe cap o pihrie inalti, ascufiti Ei neagri, ca acelea purtate de vrijitoare. Pildriile de vrnjitori gi vrijitoare se bucuri astizi de multi popularitate, astfel inclt puteqi gi^di un model perfect in orice magazin de specialitate - in special,inprealma sdrbitorii de Halloween. Daci vregi insi si vd creaqi propria pelirie, puteli alege un model simplu, cu boruri, precum cea din imagine. to2
Qbcron $eff ' lQrrrenhearl
{antic
de cd[dtorie
Mantia de cihtorie trebuie sr indeplineasci gi rolul de pituri in sittratiile in care vegi fi nevoili sd dormili sub cerul liber. ca formi, st'rrrnind cu pelerinele Tabard, firi mxneci gi cu colguri rotunde. ( ierrdalf purra o mantie de acest gen in Frdpia inelului. ca sd vi croiti vi voi una la fel, aveqi nevoie de un marerial precum cel de pituri, lat ,lc 90 de centimerri, in culori inchise penrru a nu fi observaji pe timp tlt' noapte (verde-oliv, gri-inchis, indigo, maro sau negru). putegi sd q;isigi un material asemdnitor celor folosite penrru camuflaj. Misurali distanqa de la umeri la tilpi si dublati lungimea respect ivi pentru fiecare dintre cele doui piese! coaseqi-le apoi la jumitatea Irrngimii! Parrea cusutr va constitui spatele mantiei, in timp ce pa4ile libere vor constitui fap - la fel ca pelerinele Tabard. Despicaqi-o la mijloc in aga fel incat sa creali un T la gat (tdietura trebuie s; aibi camT-lo centimetri)! Tivigi marginile tiiate Ei lasagi rcverele sd atArne! Maitirziu,le puteli prinde cu o broEi. intindeli mantia clt e de lrrrrge p" pod.", in a9a fel inclt si creati tr' dreptunghi mare! Punegi sub ea la mijloc o bucati plati de lemn 5i tnfigeli o pionezi chiar unde se imbini ,,T"-ul! Luali o bucati de slbari Ei legali-o la un capit de pionezd! intindeti sfoara cAt lungimea lclei despicate a mantiei qi innodagi-o la capdt! Fixagi un marker in nodul rcspectiv gi, jinanduJ srrans, folositi-l ca pe un compas ca si trasagi un ccrc de jur imprejurul mantiei (rugaqi pe cineva sd tini bine pioneza ca si nu se desprindi de pe lemn)! Porniqi dintr-un puncr afTat la jumitatea distanlei dintre cenrru margine (vezi desenul de jo$! ;i
,t
( 9fiea ucenicufui
lrdjitor
Tiiagi materialul, urmAnd linia trasate 9i tiviqi marginile! Daci vreli si-i ataqali ;i glugi, puteli folosi aceste resturi, urmXnd modelul din Manwalul de inipiere in ar,ijitorie. Adiugaji in final doul gnururi lungi de 30 de centimetri cu care si legagi partea din faja cu cea din spate, creAnd gluri pentru mAneci! CAnd vreqi sd vd inveliqi cu ea, desfacegi-i ;nururile gi vi vepi bucura de o pituri cilduroasi!
ritual sau il
Fireqte ci aqi putea sd vi confecgionagi singuri cizmele daci lucragi in domeniul pieliriei. Dar procedeul este mult mai dificil gi nu pot sn-i dedic prea mult timp. Eu vi recomand sI vd
cumplragi o pereche de cizme convenabile de pe site-ul www.MuseumReplicas.com, unde va trebui si ciutagi la ,,Haine barb;teqti; pantofi, ghete, sandale". Cizmele potrivite pentru un vrijitor sunt cele din velur, inalte sau joase, care se incheie cu gireturi, model pe care il poartd qi Gandalf in seria StAphnul inelelor. Le puteli gisi cu sau firi franjuri, negre sau maro. Sunt foarte comode, iar prejul este rezonabil. Sunt foarte incAntat de ale mele!
$atut mq7ic
qutor: Koonwriter indi6ol 1
a- ry},rffill
magicd sau nu. Poate fi folosit ca piesi vestimentari de puteli pune pe umeri in timp ce scrieqi in jurnalul magic.
-
Crearea unui gal nu implicd eforturi financiare sau fizice prea mari.
l)cntru ci pot fi croite foarte u$or, ali putea si faceli mai multe, in Itrncqie de scopul pe care il aveqi sau de culorile magice. Ca si creali un qal, aveqi nevoie de urmitoarele lucruri:
o a . .
Qizme[e de vrdjitori
in Manualul de inipiere tn vrdjitorie,v-am invlqat cum si croigi o pelerini Tabard - un soi de mantie prinsd de umeri, care acoperi pieptul. Aceste peleiine trebuie purtate in functie J. .od.rl ..lor s"irpr"-
orice haini
un material lat de 70-90 centimetri intinse
Ei
lung cAt bralele voastre
ald de aceeaqi culoare ca galul mafini de cusut fier de cIlcat CAnd alegegi materialul, va trebui sd qineli seama de interesele gi pasiunile voastre magice. Este posibil si vi dorigi un model anume. [)entru ci ador natura, eu am un gal verde presirat cu modele in formi cle frunze de stejar gi ghinde. Mai am, de asemenea, un gal din satin, ?n nuanle de violet-indigo, presdrat cu modele solare gi lunare, pe care il folosesc atunci cAnd studiez cosmologia. inainte de a vd apuca de treabi, spilaqi materialul linlnd seama de indicagiile de pe eticheti! Uscali-I, respectAnd acelea;i indicalii! tr, "."rt fel, vedegi daci pesltura ,,intrd la apd", procedeu extrem de important, pe care trebuie si-l realizagi inainte de a incepe si coaseqi. Dupi uscare, tdiaqi cu foarfeca marginile scimogate! Crearea Ealului este un proces extrem de simplu, pe care il puteli desivlrgi ,,cAt ai zice pegte" sau cAt ai tivi cele patru laturi. Asta inseamni si coaseli marginile pentru a nu se destrima. tndoiqi pe dos cele patru margini - clte una o datl - 9i apoi trecefi cu fierul de cilcat peste ele! Prindeqi-le apoi cu ace de siguranli pentru a nu se desface! Le putegi insiila inainte de a le coase cu maEina de cusut. Dupi ce a1i terminat de insiilat, tiviqi marginile cu magina de cusut, avAnd grtje ca qalul si fie pe dos! Nu vi faceqi probleme daci opera voastri nu este perfecti - nu va observa nimeni!
culori despre care am vorbit in introducere. ,ll'.. { "-.rt GaJ -H Unii vrdiitori- in special fetele si femeile lr.- i,'rr)'e;;;41' feri si poarte un qal in locul pelerinelor Tabard, res- 4 ,ap-');r. ,''i11 pectAnd acela;i cod al culorilor. Poate fi purtat peste /o'!.r,
ce terminali, indoiji marginile inci o datl pentru a crea tivul! ttr..p"pi cu laturile mai lungi ale galului! tndoigi-le tnci o datd peste tivul deja cusut gi prindegi-le cu ace de siguranjl, avAnd griji - ca ;i pAnd cum - ca materialul si fie pe dos! Tivif-le apoi cu magina de cusut! Repetali procedeul qi cu celelalte doud laturi mai scurte!
lo4
Qartea
zece
Dupd
uce
nicu[ui lrdjitor
Dupi
terminali, scoatepi acele de sigurangi gi cilcali pe dos toate tivuri! DacI galul este din satin sau din alte materiale ,,exotice", nu incilziqi fierul de cilcat pentru a nu arde gesitura! Asta este tot - galul e gata! ce
cele patru
Sqtq de mqsd pentrv q[tqr qutor: $(oonrvriter lindi7o's
Fala de masd este o piesi decorativi pe care agezagi altarul. O putegi folosi 9i pentru alte activitiqi magice, cum ar fi, de exemplu, ghicitul in ci4i de tarot sau in oglinda care spune viitorul. Ca gi in cazul costumului sau al qinutei voastre de vrijitori, trebuie sI alegeli culoarea felei de masi pentru altar in funcgie de interesele sau intenqiile voastre magice. Putegi face mai multe fege de masi, nu
doar una singuri. Dacivregi o fali
de masi simpli, alegeqi un material de 0,6G0,90 metri pitraqi in culorile sau modelele dorite! Alegeqi mirimea in funqie de spaliul alocat altarului - dimensiunile putAnd astfel sd fie mai mari sau mai mici decAt cele pe care vi le-am sugerat. Spilali materialul aga cum agi ficut qi pentru gal! indoigi marginile 9i apoi tivili-le, urmAnd instrucqiunile descrise in capitolul destinat galului! Le puteli coase cu maqina de cusut sau le puteqi lipi, folosind o solulie speciah. Q,'lot,i: Aveti grijn ca in timp ce lucrapi si ginegi materialul pe dos!)
4. {taruf portabi[ aulor:. Oberon lcenusiu;
Daci plecagi adesea in cilitorii, ar fi bine si vi concepegi un altar portabil pe care siJ puteli folosi oriunde vi aflagi. Pentru asta aveli nevoie de o geanti-diplomat. Lipili pe peretele interior al genpii o fotografie care simbolizeazd chintesenla domeniului vostru de interes ro6
Qberon $eff-(f{rrenheort
vI oferi
o gamtr variatdde imagini)! Puteli, de asemenea, genlii cu o folie de plastic, introducAnd dedeperetele si capitonaqi subt diverse fotografii. La mijloc putefi si plasagi o imagine Pe care vrefi s-o vedegi cu o anumitd ocazie. Luali apoi trei bucigi de burete de cauciuc qi tniaqile pugin mai mari decAt dimensiunea fundului gentii! Doui dintre ele trebuie si fie groase de 2,50 centimetri. Adaptali grosimea celeilalte in funcgie de spaiiul rimas, astfel incAt toate cele trei bucili si incapi perfect in geantl. Puneli una dintre bucnqile groase de2,50 centimetri pe fundul gentii! tn final, aveli nevoie de o bucati sublire dintr-un material rigid, care va constitui baza altarului gi pe care o veti a$eza deasupra. O bucatd solida de carton sau o placi de lemn Formica reprezintdo variantd ideale. Alegeqi apoi cAteva obiecte mici care sI simbolizeze cele patru elemente! Puteti introduce, de asemenea, instrumentele voastre magice, cum ar fi, de exemplu, Bagheta Magici, Atham6 (Cugitul Sacru), Cupa, Cidelniga qi Pentagrama. Din altar nu trebuie sd lipseascl lumlnirile votive sau sfeqnicele pentru lumAniri (albe gi negre), tamiia,lumAnirile (calendarele
de uz curent gi o
brichetl
Puteqi opta gi pentru obiecte cu totul speciale - figurine care intruchipeazd zeitdgi, totemuri, lucruri personale care vI sunt foarte dragi,
fotografii, amulete etc. DupI ce agi adunat tot ce vreli sr luagi cu voi in altarul portabil, aranjali-le pe toate pe fundul genlii, lasAnd-o deschisi pentru a vedea cum arate altarul in forma finala! Poate veli dori si renunqati sau sI adiugali alte obiecte. A;ezagi apoi toate piesele altarului pe suprafaia din burete de cauciuc, lesAnd un spaliu intre ele! Trasagi cu un marker o linie in jurul fiecirui obiect in parte! Daqi piesele la o parte 9i - folosind o foarfecl qi un culit ascufit - decupaqi buretele, urmAnd linia trasatd! Daci obiectele sunt inalte, tiiaji buretele pAnd la fund! Dacd sunt mici (ca bagheta magici, cutitul sacm sau lumAnirile), gaura nu trebuie si fie prea adincd,. (Pentru cele plate precum penele, begigoarele parfumate sau (-.qrtea ucen icu[ui
lrdjitor
fotografiile - nu esre nevoie sr decupapi buretele; ele srau foarte bine deasupra lui.) Aqezali apoi in geante bucata decupati deasupra celeilalte!
ca si conferigi un plus
de magie altarului vosrru) putefi capitona buretele decupat cu o bucati de catifea, introducAnd-o in gruriodata
cu piesele de altar. Folosiqi acelagi material ca sd capitonapi gi bucata de burete care vajuca rolul de capac.
Alegeli o fali de masd frumoasd pentru altar, pulin mai mare decat geanta-diplomat, care si acopere interiorul servietei! ca si inchideli altarul portabil, puneji toate piesele la locurile lor! Aqezagi deasupra bucata rdmasd, pesre ea obiectele plate, imprturili gi fala de masd, punegi apoi bucata de carron sau placa J. l"-r, gi inchidegi geanta! puteqi bucura acum de un ahar portabil minunar, pe care
rrniversului
o experiengd covArgitoare gi timiduitoare. Bagheta magicd un simplu obiect static; este un obiect viu gi dinamic, rrrr instrument de canalizare a energiilor puternice. Din clipa in care
..
incepeli si o modelagi, fo4a gi misiunea pe care i-o incredingagi igi fac sirnqitd prezen)a.
Materialele din care puteli crea baghetele magice sunr extrem de tliverse. Puteli folosi, firegte, materialele tradilionale precum lemnul gi metalul, dar existi gi alternative. Trdim in secolul XXI qi - de;i poate vi se pare romanric si apelagi la trecut atunci cAnd modelaqi in-
vi
il putegi folosi oriunde gi oricand pentru activitalile voasrre magice. _ (vhiskerwind, prefectul Lojei Focului din cadrul $corii cenuqii de Vrnjitorie, adaugi urmitoarele) o alti variantd. este si vi concepefi altarul dintr-o cutiuli, cum ar fi, de exemplu, un pachet de qigiri, pe care s-o colorali sau si lipili fo_ tografii, atagAndu-i apoi piese specifice in miniaturi (mulgi o"-"nirtrArrg anumite obiecte miniaturale rocmai in acest scop). capacul devine baza altarului, iar corpul cutiei se rransformi in suprafaqa i.ri, ca o diorami.
o
dupi bunul vostru plac. chiar gi cutiugele ,,Altoids.. pot rolul de ,,altare de buzunar,,. Ele sunt des intllnite in Mexic ai ln alte triri ,,latino". sunr exrrem de.interesante. Le putegi folosi 9i acasd, ascunzanduJe cu ugurinld de ochii indiscreli. putetri decora apoi
sA joace {oarte bine
-
este doar
rrn
vrijitor
strumentele magice - prezentul qi viitorul ne oferi alternative la fel de inreresanre. Un vrijitor din secolul al XIII-lea nu are neapdrat o putere mai mare decAt din secolul nosrru. Tradigia joacd un rol exrrem de im-
portant, dar nu trebuie si vi limiteze orizontul posibilitalilor. Pregitirea spirituald pentru crearea unui instrument magic repre't.intiparteacea mai imponanti din procesul creator. Implicn diruire sufleteascd gi increderea in univers qi in propriile percepgii. Talentul t'ste gi el un factor care conteazi, deEi nu e nici pe departe cel mai important in procesul de creare gi modelare a unui instrument metafizic atit de puternic - scopul gi puterea de concentrare sunt decisive. Ca si puteli pune in practici principiile metafizice, trebuie sd incepegi sa meditali asupra aspectelor intangibile ale baghetei magice: sentimente, energii elemenrare, misiunea gi scopul pe care i le tncredinqagi. Felul cum arati, lungimea sau pietrele care o incrusteazi sunt toate 2rspecte secundare.
CAnd imaginea baghetei pe care v-o dorili incepe si prindi contur, putegi sd alegeqi materialele. Pe parcurs vI puteqi, insi, rizgAndi. Adesea, cAnd avem ceva minunat in minte, universul ne oferd o alternativd gi mai bund.
5. Cum sd mode.tati baghe.te[e mc.1ice qutor: 466l cWi[fowroot largintiuy
Nu vi grebili si terminaqi bagheta - modelagi incet gi cu ribdare! Nu trebuie sd lucragi contra cronometru atunci cAnd dagi viaqi unui instrument magic. Cu cAt avegi mai multi ribdare, cu atAt vor apdrea mai puqine frustriri de-a lungul drumului care vi a$teaptd, la fel ca qi in viagl. CXnd ajungegi intr-un punct unde nu mai gtipi ce sd-i faceli,
Crearca;i modelarea baghetelor magice este un proces complex, care implici sondarea resurselor leuntrice qi acceptarea unor noi experienle gi provoclri. Trebuie si vi largigi orizonrurile cunoagterii;i si captagi energiile Qb er on
enh
e
ar
t
(-'.qrtea ucen icu[u
i lrdjitor
ro9
lasali bagheta qi plecali la plimbare, rugAnd universul sd vd indrume pagii! Dupi un timp, veli $ti exact ce sd faceqi - poate dupl o ori, poare dupi o siptdmAnd. Nu grnbigi lucrurile, cici se vor rezolva de la sine! Bagheta va deveni insoqitorul vostru permanent - lesapi-o, aEadar, si parcurgi incet pagii evolujiei ei magice qi sI-gi adune puterile! Baghetele din metal pot fi confeclionate din diverse gevi pe care le gdsigi la feronerie. Puteli cumpira jevi din cupru, alamd, sau crom, scurtAndu-le chiar la magazin daci sunt prea lungi. Mulli vrijitori susfin ci bagheta magicl trebuie si fie lungi clt distanla de la cot la buricele degetelor. De;i mulgi recomandi acest lucm, nu este o condilie sine qua non. AlegeTi lungimea care vd convine! Ca sI modelaqi baghetele magice aveli nevoie de urmdtoarele ustensile: ciocan de lipit, aliaj de lipit fari plumb, gmirghel, sArmI de vase, adeziv qi mufe pe care trebuie sI le punegi la capete. Baghetele din lemn pot fi realizate din crengi uscate, care av cdzut la pimlnt sau din giruEi de lemn. Eu prefer crengile uscate, pentru ci nu vreau si tai f;ri rost ramuri vii. Lemnul poate fi modelat fie ud, fie uscat, ambele situalii prezentand avantde. Daci vreqi o baghetd ) laHarry Potter, puteli sd glefuiji cu qmirghel un !dru9 din lemn pAni ii dali forma dorite. Apoi, puteqi si-i sculptali Ei se-i Elefuiqi mAnerul. Pentru cre rea baghetelor din lemn avegi nevoie de urmitoarele ustensile: cuqit de grav^t, lame de rezervi, Emirghel, sArmd de vase, lac pentru lemn, vopsea, ceard gi adeziv. Baghetele din sticli sau din plastic pot fi confeclionate din tuburi realizate din acelea;i materiale. Tuburile din sticle, goale pe diniuntru, pot fi umplute cu ingrediente naturale, complet uscate: ghinde, seminqe, pietricele, pietre prelioase sau semipreqioase ori boabe prdjite de porumb. Ca si creagi o bagheti magici destinatd vrijilor pentru obqinerea unor recolte bogate, introduceji un smoc de grlu sau de iarbl intr-un tub gol din stich qi astupali-l apoi cu lut! Pentru acest gen de bagheti, nu mai introduceli nimic altceva acolo pentru cI veqi strica plantele! Putegi infrumusela baghetele folosind un aliaj de lipit fare plumb 9i un ciocan de lipit. Cele din piele pot fi confecgionate dintr-un fdru$ de lemn infdgurat
intr-o piele moale. $i sunt de doui feluri: acelea la care pielea se rdsucegte in jurul baghetei gi cele la care pielea infiqoard bagheta, fiind Qb er on $a [[ -
enh e ar t
.rpoi cusuti la capete. Poate fi impodobite cu diverse simboluri, desene,
lr'.rnjuri, mirgele, amulete sau talismane.
Iati sunt cele mai obignuite baghete! Alegerea depinde de gusturilc, credinjele gi preferinjele voastre. Nu uitapi ci voi vegi fi cei care \(' vor bucura de puterea ei, aga cd aveqi incredere in intuilia voastri! Vrijitorii au de obicei mai multe baghete, pe care le folosesc pentnr st'opuri diverse, aga ci trebuie si vn gAndili bine la misiunea pe care i o veji incredinja. Nu incercaji si-i conferigi mai multe roluri deodatS! l)r'ntru ci o creali din elemente organice, igi va manifesta singuri ,,inclirrrltria", odati cu desivArEirea ei. Lesali lucrurile sd-qi urmeze cursul liresc! $i nu uitagi cd o baghetl micd, simpli ;i lipsiti de strilucire poate li la fel de eficienti ca una mare, sofisticatl gi complexi!
6.
fum
sd creq+i o baghe.td ma7icd e[ectricd autor Oberon (cenugiu)
Una dintre perceptiile cele mai obiqnuite referitoare la baghetele mergice ale vrdjitorilor, promovate de imagini, pove$ti gi filme (precttm St,ipAnul inelelor;i Harry Potter), este aceea ci au un vArf de crist;rl care lumineazi. Mi-a placut intotdeauna aceasti idee, aqa ci mi-am confecqionat o astfel de bagheta. $i voi puteli sI faceli la fel. Aveqi nevoie de un bi1 a clrui bazl trebuie sI aibi un diametru de cel pujin 0,60 centimetri pentru a putea face o gauri unde si introducegi o baterie micn AAA. tn,rArf trebuie si-i atagaqi un cristal cu acelagi diametru ca baza bajului, pe care il puteji gnsi la magaztnele de
specialitate.
Apoi, trebuie si realizapi sistemul electric. Un LED alb gi strilucitor este cea mai buni varianti, pentru cd nu se arde .rproape niciodatd qi se conecteazi cu fire electrice. Incercagi si gisili un LED ale cdrui fire si aiba eO de centimetri lungime! Mai aveqi nevoie de un arc de pix Ei .le alte cAteva fire. Le puteli gdsi pe toate la magazinele Radio Shack. l-.artea ucanicufui rrrdjitor
\\,
Fig. a
W Fig.
M,
.1
Fio 7 -'6',,../r----1
=-J?{ Fig. B
Wr,
V; mai trebuie un capac de metal pe care trebuie s5-l ingurubaqi labaza bitului (vezi Fig. 1). Cel mai important lucru este sr gisili un bet inflgurat intr-o mhdigi de viql-de-vie, astfel incAt - in momentul in care il veli curila de coaj; si rdmAni un ginguleq spiralat, pe unde veli intinde firul de la baterie spre LED. Diametrul b;1ului nu trebuie sI depigeascd 60 de centimetri, trebuie s; fie cAt mai drept cu putintl qi lung cAt distanqa de la cotul indoit plnd la vArful degetului mijlociu. Dac; bilul este curbat, ii puteqi indrepta qinAndu-l in api fierbinte timp de o ori Ei ceva, intinzAndul apoi cu ajutorul unor prese de mAni cu qurub si uscAndu-l pe sobe la o temperaturi de 93 de grade Celsius (veziFig.2). Cele mai bune bele sunt cele pe care se urci viqa-de-vie sau alte plante agilitoare (vezi Fig. 3). Dacn vreli mai multe detalii referitoare la tdierea, pregitirea gi incdrcarea ei cu puteri magice, consultatt Manwalul de inipiere in ar,ijitorie! Dupi ce ati curitat cu grij; coaja de pe beq qi l-aqi qlefuit cu ;mirghel, devenind acum fin ca mitasea, lustruili-l cu ulei de mdsline qi ceard de albine, topite in prealabil la foc mic! Adiugaqi in acest melanj cAteva picituri de ulei parfumat! inmuiaqi apoi o cArpi 9i lustruili lt2
bagheta! ()bcron aje[[ - iI{rlenheart
Facegi acum o gauri la baza begului, destul de mare penrru ca bateria si intre gi si iasd cu ugurinla! Cavitatea trebuie sI fie mai .rdincl doar cu 0,25 centimetri fafi, de baterie penrru ca arcul s-o irnpingi spre vArf (vezi Fig. 4). La celilalt capit, faceqi o gaurl conici penrru LED, apoi acoperigi-o cu un strat de lipici cleios (adezivul de cauciuc e o varianri foarte buni). Puneli apoi o foiq; de aluminiu 9i intindegi-o cu o gumi de ;ters! Dupi ce lipiciul se usucd, tiiali cu grijn marginile foiqei de aluminiu (vezi Fig. 5)! Mai faceti apoi inci doui giuri, in unghiuri de 45 de grade, permiqind astfel firelor si iasd in afari gi si conecteze barcria cu LED-ul, infigurAndu-se pe ;inlulequl spiralat (vezi Fig. 5-6)! S-ar putea si fiqi nevoili si adAnciqi gdnlulequl cu o magini de gravat. Daci firele LED-ului nu ajung Tabazabaghetei, va trebui si le prelungigi. imbinati capetele ,4.-.lor, sudali imbinnrile 9i acoperiqi-le cu adeziv de cauciuc pentru ale izola (veziFig. T)t infagurali in jurul bazei baghetei un fir d. .rrpr.r care si se potriveasci in ;inguleqele capacului! lndoili capetele ?irului 9i fixatile in ganlul sipat in lemn, pe urmi inEurubagi capacul! Verificagi si vedeli daci totul este in ordine, apoi lipiti-le cu Krazy Glue, firi si dati insi cu lipici pe suprafaqa exterioarl (vezi desenul 1)! Intindeli firele LED-ului prin ganlul spiralat 9i unili capitul unui fir cu firul de cupru, apoi sudaqi-le qi dati cuKrazy Glue (vezi Fig. 1)! Aveqi grijd si nu curgd adeziv sau lipici pe firul rimas neconectat! Trebuie si aduceli acest ultim fir al LED-ului la suprafaga baghetei cam 7,60 de centimetri. Pentru asra, puteli si facegi o gauri prin gang pAni in partea opusi sau si scoateli, pur 9i simplu, firul din gantul baghetei, fixlndu-l de un cui de alami (vezi Fig. 8). Atagaqi acum arcul pixului de un fir scurt, infigurAndu-l gi sudinduJ la un capit, apoi introducegi-l in cavitatea bateriei, hsAnd firul sI atArne prin gaura ficuti la 45 de grade! Fixagi-l apoi de un alt cui, plasat la o distanli de 0,5 centimetri de celelalt (vezi desenul 6)! Verificatri sistemul, installnd bateria 9i strlngAnd capacul de la bazabaghetei! Punegi degetul mare pe ambele cuie, iar pielea voastrl va purta mai departe circuitul electric! LED-ul ar trebui si se aprinde acum.
[artea ucenicufui rrr4jitor
tl3
Daci totul merge perfect, lipili cu Krazy Glue Gel cristalul deasupra LED-ului 9i inf;guragi imbinnrile cu o slrmi de argint! Acoperiqi firele electrice infiqurAnduJe in continuare cu sArma de argint, fixAnd-o in final intr-o gdurici ficuti chiar deasupra capacului! Lipiqi pe capac o piatrl rotundi de cabochon gi inffuurati-o cu slrmi de argint! Acum aveli o adevlrati baghetd magici, ce lumineazi ca-n povegti.
7. Cum sd, crea[i un cqtcu[qtoy q[ oye[or p[anetare cutor: $ohn ,,,.{po[[onius" Opsopcus
1o[6y
Magia planetard implicn puterile celor gapte planete ezoterice pentru a infiptui un act magic, cum este crearea unui talisman. De exemplu, putem folosi puterea lui Venus ca si aducem dragostea in viaqa noastrd sau puterea lui Jupiter ca sI invocim prosperitatea (vezi Manualul de inipiere in ar,ijitorie). lJn act magic este mult mai eficient
daci este infaptuit intr-un moment in care o anumitl planetl exercitl o putere uluitoare. Pentru ci fiecare zi din sdptimAni este guvernate de o planeti, este bine se infeptuim un act magic guvernat de Jupiter in ziua guvernatl de Jupiter (oi). O planetd guverneazd fiecare ori a unei zile, astfel ci este bine si infaptuim un act magic exact in ora guvernati de planeta respectivi. De exemplu, intr-o zi de miercuri, Jupiter gtwerneazd, orele a 4-a qi a 11-a din zi gi pe a 6-a din noapte. Este qi mai bine daci incerclm si imbinim ora cu ziua in care guver-
neazi o anumiti planeti. De exemplu, daci vreli se infeptuili un act magic guvernat de Jupiter, trebuie s-o facegi in ora Ei ziua guvernate de aceasti planetd. (Dupe cum veti vedea, planeta care guverneazd, o anumiti zi gaverneazd gi orele 1 qi 8 din zi 9i 3 qi 10 din noapte.) Agadar, este foarte important si cunoagtem aceste ore planetare pentru infeptuirea unui act magic, dar cum le putem determina? Calculatorul orelor planetare ne poate veni in ajutor, consolidAndu-ne in acelaqi timp 9i percep[ia intuitivi referitoare la ciclul puterilor planetare. tt4
Q6eron $eff - ![$r'enfreart
Cunr sd creqti un catcu[ator calculatorul orelor planetare esre alcituit din doud componente: discul planetar gi divizorul orelor. Discul planetar .orrrf.r, din doui "rt" pi4i: placa din spate, gravard cu ingeragi gi cu numere de la L la 12, qi discul gravat cu o heptagramd (stea cu varfuri) ;apte ;i cu simbolurile planetelor. Xeroxali calcularorul de la sfarsitul ce4ii gi decupali placa clin spate 9i discul! Trebuie si fixali discul pe prace, in iil".a, ,t sc roteascd liber. Pentru asta puteli sr folosigi clame de "r" prins hartia pe care le gdsili la papetdrie. Faceli cate o gauri in mijlocul discului 9i al phcii din spate suficient de mari ca si incapi clamele, apoi introduceqile in giurile respective 9i prindeli cliscul de placa din spate! putegi lolosi la fel de bine capse pe care le gdsigi la magazinele de textile. Cel de al doilea componenr al calculatorului este divizorul orelor. Acesta este alcdtuit din doul elemente: tabelul orelor (compus din liniuge qi trei coloane de cifre) 9i rigla orelor (compusi din cifre de la 1 \a 12 de la stAnga la dreapta). Xeroxali tabelul gi rigla de la sflrgitul cdrjii qi apoi decupagi-le! Acum puteli porni la treabi.
Cum
sd
fotosi{i discut ptanetar
observali ci varfurile discului marcheazd, prima literi a zilelor siptlmAnii (L, M, M, J, V, S, D)! Ca si descoperiqi orele planetare pentru o anumitd zi din sdptimini, rotigi discul pani cind vlrful care marchetzd, ziu.a.ajunge in dreptul cifrei 1 de pe placa din spate!
Incercali asta chiar acum! Putegi, astfel, si identificatiplaneta asociati cu fiecare orr din zi si din noapre, in funcqie de simboiurile planetare. l.artea
ucenicufu
i .rr{jitor
n5
Observali ci cercul din interior (marcat cu simbolul soarelui) indicd cele douisp rezece ore ale zilei, iar cercul din exterior (marcat cu simbolul lunii) indicl cele douisprezece ore ale noptii. De exemplu, ca si descoperiti orele planetare pentru ziua de miercuri, rlsucili discul pAni cind vArful cu litera M ajunge in dreptul cifrei 1. Puteqi vedea atunci cI prima ori aztlet este guvernati de Mercur, a doua de Luni, a treia de Saturn gi aga mai departe. itt mod similar, prima ori a noptii este guvernati de Soare, a doua de Venus etc. Veqi observa, de asemenea, cd Jupiter guverneazi a 4-a gi a 11-a ori din zi Ei a 6-a
ori din noapte.
Cum sd fotosi{i dhizoru[ oretor Orele planetare nu au aceeaqi durati ca orele ceasului alcituite din 60 de minute. Agadar, ca si-gi implineasci actele magice, vrijitorii impart ziua Ei noaptea in douisprezece pdrgi egale. Pentru ci durata noplilor qi a zilelor se modifici pe parcursul anului, 9i durata orelor planetare suporti modificiri (de aceea, se numesc uneori ore neregulate sau ore influenqate de anotimp). Modificdrile orelor depind qi de latitudinea la care vd aflali, deoarece - dupi cum bine Etiqi - zilele qi nopqile suporti mai multe schimblri la poli declt la ecuator. Acest lucru s-ar putea si vi se pari complicat, dar divizorul orelor vi va ajuta si vi indepliniii actul magic exact la mo-
mentul dorit. Primul pas pe care trebuie siJ faceqi este si determinaqi momentul risiritului qi al apusului soarelui in locul in care vreli si inf;ptuili actul magic qi in ziua in care dorigi s-o facegi. Putegi obline informaqia dintr-un almanah - precum Almanahwl batrAnului fermier - care oferi informalii despre momentul in care soarele rlsare gi apune in fiecare zi, dar si sfaturi referitoare la stabilirea acestor momente in funcqie de locul in care vi aflati. Puteli glsi aceste informalii Ei pe internet, pe site-ul http:/ / aa.usno.navy.mil/dataldocs/RS-OneDay.html, care vi oferi date qi pentru un an intreg. rr6
Q6eron $cff -tISlen[raart
Si
vi
ci vreti si infeptuiti un intr-o ori guvernari de Mercur intr-o zi de joi. Cu ajutorul cliscului planetar, veli stabili ci a cincea gi a douisprezeceaori neregulati din ziua aceea sunt guvernate de Mercur. Ca sI le determinali, trebuie sn implrgigi la doisprezece orele din timpul zilei respective. S:i spunem ci in locul in care vi aflaqi in zrua aceea soarele risare la dau un exemplu. Sd presupunem
.rct magic
(r.50 a.m.
;i apune la 8.37 p.m. Privigi acum tabelul orelor! Liniile ingrogate reprezintd. orele cea.ului - de la 4 la 12 9i de la 1 la 9 (de jos in sus). Liniile subliri re;trezintl. sferturi de ord. Pentru orele din timpul zilei, jumdtatea de jos a tabelului indici orele de dimineali, iar jumitatea de sus orele cle dupi-amiazd. Cu toare acesrea, in colqul de jos din stAnga tabeIului vegi gisi linia risdritului de soare. Agadar, ora 6.50 a.m. va fi putin mai jos de linia ingrog atd. care marcheazd, ora 7 .AO. Nu conteazd pozitia orizontali a liniei pe care o alegeli, ci pozigia vertical;i gi distanla liniei fagi de baza tabelului. Agezagi rigla orelor cu sigeata care indici cifra 1 in locul de pe tabel care marcheazi risiritul soarelui! Descoperigi acum momentul apusului in partea de sus a tabelului. 8.37 p.m. va fi intre liniile care marcheazi orele 8.:30 si ti.45. Poziqionagi rigla, astfel incAt cifra 12 din partea dreapti si marcheze momentul apusului, avlnd grije ca sigeata din partea srlngi sa marcheze momentul risiritului! Acum puteti gisi corespondentul orelor ceasului pentru fiecare orI planetari, citindu-le de pe righ. A;adar, daci vreli s; infaptuiqi actul magic in cea de a cincea ord., analizagi poziliile sdgejilor de pe tabel care marche azd ambele cifre 5 ;i veli descoperi ci a cincea ori incepe la 1I.26 a.m. Ei se incheie la 12.35 p.m. (Dupi o pracrici indelungati, veli inviqa si plasali corecr rigla 9i sd citigi orele.) Stabilirea momenrului pentru infiptuirea unui acr magic in timpul nopgii presupune un proces similar, cu excepqia faptului ci trebuie si impdrlim la doisprezece ristimpul dintre apus ;i rds,iritwl zilei urmdtoare. Pentru orele noplii, jumitatea de jos a tabelului indici orele p.m., iar cea de sus indicn orele a.m. Sd presupunem cd vrem si infiptuim un act magic in timpul noplii, inrr-o Qarlea ucen icufu i rrrdjitor
i7
ffabetele coresponden[i[or ma1ici ai cifrei 5
zi de duminici, intr-o ord guvernati de Lund. Veqi observa) analizAnd discul planetar, ci a gasea ori a noplii este guvernatl de Lund. Stabilim momentul apusului in ziua de duminici (sd sPunem ci e vorba de ora 8.32 P.m.) qi momentul risiritului din ziua urmitoare (si spunem cl e vorba caz,lode ora 6.55 a.m.). in "..rt jos, calizdm apusul in col1ul de
{o6ia
occidenta[d ldruidism, c aba[a, a[chimiel
ELEMENTE DIRECTII (n h,)
l)lRECTll (s.h.) ANOTIMPURI IAZELE LUNII PROPRIETATI
tabelului, iar rislritul din in collul din dreapta de sus. Poziqionaqi rigla ca in exemplul de mai sus, dar in acest caz sigeata care indicn cifra l trebuie sd fie in partea stAng1, marcAnd apusul, in timp ce slgeata care indici cifra !2 trebuie si fie in dreapta, stAnga
marcAnd rlsiritul. Cititi cifrele care indicl cea de a Easea ori Ei veli descoperi ci aceasta incepe la t2-52 a.m. 9i se incheie la I'43 a'm'
Nu trebuie si uitaqi un lucru extrem de important: prima ore a zilei este guvernate de planeta care guverneazd qi ziua respectivi. Aqadar, dacd putegi sa infeptuiqi actul magic in zori, nu mai trebuie si faceli calcule at|ta timp cAt gtigi cAnd rdsare soarele in locul in care vi aflagi. Cu roate acestea, s-af putea sI fili obligali sd aqteptali
o siptimAni pAnI vi putegi infaptui actul magic. Trebuie si mentionez, insi, cI divizorul orelor nu se poate aplica in locuri care se aflI mai apfoape de poli decat paralela 50, funclionAnd, de exemplu, doar pAni in Seattle. fn locurile mai apropiate de poli, durata zilelor 9i a noplilor depigegte mlrimea tabelului.) puteli apela, firegte, la programele comput ertzate) care calculeazd orele planetare din orice parte a lumii, dovedindu-se extrem de utile, cu ar|r mai mult dacd nu aveli timpul necesar la dispozigie; dar nu
vi ajuti
- chintade
sd vd perfeclionali capacitllile mentale.
Q6eron $e[[-
FLEMENTE r
RUPfll
SIMTURI DEGETE
VOCALE CELTICE EIAPELE
vrETil MET
sANGfluL
f:l
ASPECTUL
zErIE.!91_ ASPECTUL
zElLoR * GHICITOARE
TETRAMORFI ARHANGHELI
coNSlrNTA PERSPECTIVA
ACTIUNI CABALISTICE
Qartea ucenicu[u i
lriiitor
il9
$(a6ia chinezd (taoistd) ELEMENTE
APA
METAL
pAurArur
ELEMENTE (Tattwa) DTRECTil
DTRECTil
Est
Sud
Vest
Centru
ANOTIMPURI
Primavara
Vare
Toamn;
Doyo
CLIMA
Vanturi puternice
Torida
Uscat
ETAPE
NaStere
C
Jupiter
Marte
PLANETE
Mercur
ORGANE DE SIMT
Urechi
GUSTUL
Sirat
SUNETUL
Geamal
(Auz)
reStere
Limbi Ochi (Vedere) (Vorbire)
Spirituale
APTITUDINI
lnsp rralre
ANIMALE
Broascalestoasa
Draoonul -
CULORI
Negru
Verde/ Albastru
RoSU
ORGANELE TSANG
Rinichii
Ficatul
lnima
Vezica urinard
vezrca Dilrara
ORGANELE FU
Recoltare
Transformare
Nas
(Miros) Guri (Gust)
Paserea
rnoentx
,
lntestinul suortre Bucurie
SENTIMENTE
FOC
ETER
(Tejas/Agni)
(Akasha)
APA (Apas) Esl
CULORI
(hinduism)
Albastru
SIMTURI
Pipiitul
Argintiu Vederea
Gustul
Procrearea
Evacuarea
Oceanele cascadele
Clopotele. qongurile pi talgerele
Mersul
indem6narea Vorbirea
SUNETE
Tunetele 5i tobele
Flautul
Jignirea
Minciuna Ldcomia
Senzualitatea Hotia
5i puritatea
AuloexamtnareaMultumirea de stne
LUCRURI INTERZISE
AUTO. OBSERVARE
Pl6ns
Centec
DEFECTE
Vitale
lntelectuale
C
Tigrul
Boul
ANIMALE
Albinele gi greierii
Atentia
Ordinea
5r
Tntretinerea
:
trupului
Posesivitatea Aversiunea Dorinta
ENTRE
(trbetane)
Perineul
GAtul
Pasarea
Testoasa
garuda
dragon
Egoismul
lgnoranta
Elefantul
Calul
Galben PlamSnii
Splina/ Pancreasul
lntestinul gros Stomacul
partea q clcl- q: qcte mq7ice
Mite
Hocus focus
8. {abe[u[ corespondentri[or magici ai cifrei 5
Cu or,iji timpul mi-l ocup:
Priaiyi cum plumbul in aur tl prefac!
qutor| Oberon lcenuqiul
Cheipa mea ufi ferecdte $i punpi dinainte
in Manualul
de iniyiere
Galben
ACrruNr
DIVINE
Dulce
Tipal
fiindusd qi tibetand
!\g6ic
in ar,ijitorie, am conceput tabelele cores-
descbide
imi intinde.
Poduri de lemn, c,ir,iri b,it,itorite
pondengilor magici pentru cifrele 2 (Diade), 3 (Triade), 4 (Elemente)., 7 (Planete/Zile 9i Chakre), 10 (Sephiroth), 1,2 (Zodri) 9i 13 (Copaci). Pentru ucenicii vrijitori, acestea sunt ni$te instrumente extrem de utile. AE vrea si adaug aici cAliva corespondengi magici pentru cifra5.Yezi tabelele de la paginile L!9,120 qi t}Il Qberon $eff - tllrenfrcart
imi
Cu creionul pe birtie cuainte eu aStern, C,ici el
e
a mea bagbet,i magicd
$i dintr-odatd vrdjitoare eu deain.
ErrzesstH BenRsTtr Qartea ucanicu[ui
lrijitor
tn p"rt""
din acest capitol vom vorbi despre vriji gi descAntece. Dar, mai intAi, vom inviga cum si crelm talismane, amulete Ei sigilii. Pe urmi va veni qi rAndul vrdjilor. $tiu cd agi vrea si treceli direct la acest subiect, dar vi sfituiesc si nu o faceli. CAnd vi construigi o casi, mai intAi faceli fundalia qi ridicagi peregii ;i pe urmi puneti acoperi5ul. a doua
r. Qum sd rrd greqli proprii[e sl tqllsm4na
qmu[e.te,
4utor: Abbt cWif[owroot largintiuy
Talisman: Obiect inzestrat cu virtuli magice, despre care se crede ci aduce noroc celui care il poarti. Gravare de obicei cu simboluri specifice, talismanele pot fi confeclionate sau cumpdrate de-a gata; pe de alte parte, orice obiect poate juca rolul de talisman, dacn ii conferim puteri magice. Amuleti: Obiect inzestrat cu puterea de a-l proteja sau de a inletura ghinionul celui care il poarti. Amuletele sunt de obicei confecqionate din materiale naturale, precum pietre sfinte, fosile, cristale, scoici, meteorigi, ghinde, oase etc., dar pot fi gi desenate. (OnanoN, Manual de inipiere tn or,ijitorie)
Amuletele au jucat intotdeauna un rol important in istorie. tncl din cele mai vechi timpuri, oamenii au purrar amulete Ei talismane ca sd infdptuiasci acte magice sau sd atragd. binecuvAntarea zerlor. Procesul de creare a unei amulete sau a unui talisman implicn fuzionarea eului vostru, a viziunilor voastre si a materialelor din care vreli si le confecgionagi. Nu trebuie si uitagi ci acest proces de creare amuletelor sau a talismanelor nu presupune doar modelarea materialelor folosite, ci ;i modelarea tntregii voastre structuri sufleteqti gi spirituale, precum gi perfecgion area capacitdqilor gi puterilor de percepgie. Astdzi, existi o gami variati de materiale pe care le puteli folosi pentru a crea amulete gi talismane. Trebuie doar si vI puneli imaginalia a
Qberon $e[f -([Svenheart
la contribugie gi si privigi in jurul vosrru. Pentru cI sunteli niqte vrijitori din secolul XXI, putegi confecgiona insrrumenre magice din ,rrice material pe care il gnsigi la indemAnl gi care face parte din universul vostru. Putegi combina, aqadar, metalul, lutul, rigina epoxidici, lemnul, hArtia, aqa qi sfoara, diverse qesituri ;i alte materiale, creAnd lucmri uluitoare. CAnd alegeqi ,,ingredientele", trebuie sd vi concentrati asupra a ceea ce vreli si exprimagi prin intermediul amulerelor sau al talismanelor voastre, dar gi asupra energiilor pe care vreti sd le atrageli. Daci doriji si chemaqi energiile focului qi ale electriciujii, nu veli folosi elemente .rcvatice gi nici telurice. tn momentul in care veqi identifica energiile pe care vi propunegi sn le atrageli cu ajutorul unei amulete, veli alege mult mai ugor materialele din care o veqi confecqiona. Obiectele gisite reprezintd o alu modalitate de reciclare, crelnd in acelaqi timp talismane cu adevirat unice. Dintre ele menlionnm bijucirii mici, panglici, f uterii rupte sau cioburi de vase din ceramici, fotografii, diverse dispozitive qi piese de calculator, mirgele, bucili de piele, capace de sticle, monede, nuci, pistli, flori uscate, ierburi, pietricele, bucngi ruginite din metal, mAnere, discuri, circuite imprimate, CD-uri 9i multe altele. Puteli adiuga in centrul amuletei pietre pregioase, cristale, strasuri, nasturi gi alte obiecte de acest gen. Multe amulete sunt confecgionate din bucnli de piele incrustate cu cristale gi impodobite apoi cu rune, simboluri magice sau de altd naturi. Pielea poate fi intinsd 9i uEor modelatl dupd ce agi inmuiat-o in apd,, intinzind-o apoi pe o anumiti formi.
{atismane din
pie[e
Materiale: piele moale, lut, cristale, mirgele, ac asculir de broderie, agd, rezistenti pentnr goblenuri qi un qnur de agijat la glt. Modelagi din lut o lacrimd de 5-7 centimetri! Fixaqi un cristal labaza lacrimii gi strasuri sau pietre prelioase deasupra cristalului, l*lnd destul spagiu intre ele pentru a le putea ancora in lut! Daci sunteli incAntali de aspectul amuletei, introduceli lacrima din lut in sobi ca si se usuce, (-,arlea ucanicufu i
lrajitor
T pratra
conform instrucliunilor de pe pachelel. Puteli modela, de asemenea, o lacrimi platd, o formd rotundi sau abstracti, fixAnd cristalele qi nestematele pe o singuri parte. In acest caz, piesa din lut trebuie si fie groasi dea,75 centimetri. DupI ce piesa din lut s-a uscat in sobi, tiiagi o bucati de piele puqin mai mare declt amuleta, avlnd griji si aveqi cusitu ri destul material in vArf ca si faceti o gauri pentru qnurul pe care il veqi atlrna la git! inmuiaqi pielea in api cald; qi intindeqi-o peste amuleti, apoi faceli o crestituri pentru piatra de cristal. Dupd ce fixali cristalul, intindeli pielea gi faceqi alte crestituri mici pentru pietrele sau nestematele pe care dorili si le incrustafi! Apoi tiviqi pe margini bucata de piele sau daci vrefi si aibi franjuri, hsaqi liberi o bucilici de piele pe care o veli tdia maitirziut Daca dorigi ca pielea si se vadi cAt mai pulin, tdiati-o cAt mai aproape de amuleti 9i tiviqi-i marginile! Dupi ce le-aqi cusut pe amlndoua, indoiqi pielea in spatele amuletei! Dupi ce se va usca, va rimAne inpozigia aceasta. Apoi, odati ce s-a uscat, ungeqi-o cu sipun-cremi sau cremi de mlini! Fixali-i in vArf un inelq prin care sd introducegi gnurul de agiqat la gAt sau introducegi-l pur qi simplu prin crestitura ficuti in piele! Vi puteli bucura acum, ani la rAnd, de o amuleti frumoasi gi rezistenti. Puteli decora bucata de piele, desenlnd-o cu un marker ori cu vopsea, sau atagAndu-i panglici sau alte materiale. Amuletele din piele pot fi confeclionate 9i fnrn lut, dar lutul asiguri fixarea permanenti a mirgelugelor.
Qm{
(t$
llcxibilitate amuletelor . Ele pot fi imbirrilte sau folosite ca accesorii separate [)cntru talismanul vostru. Concepegi ,rn model in care acestea si se intret.rie, obginAnd un efect extraordinar. ( )rr sa creati modelul dorit, luali o placi din lemn qi infigegi cuie in lo..'trrile in care sirma se va ramifica, intinzAnd-o apoi printre ele, in funcgie cu margele ac ,lc modelul pe care vregi si-l realtza1*r. Ileteqi cuiele cu un ciocan pentru a le fixa in placa din lemn! Lustruiqi .rpoi modelul cu gmirghel! Daci vreqi si addugagi mirgelutre sau alte accesorii din sArmi, fixaqi-le in timp ce introduceqi firul printre cuie. Putefi, de asemenea, si treceqi rle mai multe ori sirma de jur imprejurul unui cui, imbinlnd-o apoi .'u o alta mai sublire, ad;ugAnd qi cAteva mirgeluge. Puteli si ataqali amuletei voastre si alte elemente, din lemn sau din piele, modelAndule in funclie de forma gi de mdrimea talismanului. Puneqi-vi imaginaqia la contribulie, gi opliunile nu vor inceta sd .rpari! Creagi!
z. Qum sd aduce(i [umind in .piata voastrd, infaptuind un a,ct mq1ic cu qJutoru[ [umdndri[or autor :
frnu[ete din metl,t
(trdl 9\oontlancc
Fie cd Etigi, fie ca nu, este posibil si fi panicipat, micar
o dati in via1i, la un act magic infeptuit cu ajutorul Amuletele din metal pot fi combinate cu lemn sau cu elemente mici din metal. SArmi gisiti la orice magazin de feronerie - din cupru, nichel, alami sau metal lecuit. Cumpirali numai sArmi etichetati ca fiind ,,moale"! Nu cumpirali sirmi din plumb, deoarece plumbul este toxic! Folosind sArme de diverse mirimi, le putepi conferi foarte multi t24
Qberon $eff- cI!r'enfreart
lLrmAnirilor. Clnd vi s-a intAmplat ultima oari si vi puneli o dorinli qi si sufla1i in lumAnirile de pe tortul aniversirii voastre? Acesta este un act magic in forma sa cea mai simpli. tn bisericile din intreaga lume, de la cele catolice pini la cele universaliste-unitariene, oamenii infiptuiesc (
-qrteq
ucenicu[u
i ""rdjitor
125
clte un act magic aprinA,nd o lumAnare in timp ce se roagi pentru tnsinitogirea unui prieten sau rezolvarea unei probleme ori cAnd cer diviniulii si le indrume pagii in viagi. Aprinderea unei lumAniri in timpul sdrbdtorilor de iarni (Hanuka, Yuie/solstiliul de iarni, Criiiunul, Kw anzaEi Imbolc/tntAmpinarea Domnului) reprezinti un act magic menit si atragi cildura gi lumina soarelui - acest obicei igi are ridrcinile in Roma antici, unde oamenii daruiau lumAniri de Saturnalii. Chiar gi in India, inceputul iernii este marcat de sirbltoarea Divali, un alt ,,Festival al luminilor", unde felinarele qi luminirile care ard in jurul casei sau plutesc pe Gange simbolizeazi renaqterea ;i dorinlele legate de anul care vine. inc; de la inceputuri, oamenii au recunoscut pretutindeni puterea focului, fie pentru ci ne oferl cildura ditdtoare de viaqi sau mirosul apetisant al mAncirii, fie pentru ci adaugi savoare povegtilor inspiimAntitoare depdnate in jurul focului de tab;ri sau creeazi atmosfera perfectd pentru o intAlnire romantici. Flicirile jucduge, care danseazi in intuneric, ne capteaza atenlia gi ne fac si ne pierdem in liclrul qi in str;lucirea lor. Aceasta este puterea pe care dorim s-o atragem prin actele magice, unde lumAnlrile joaci rolul primordial. Diferenla dintre un act magic qi aprinderea unei lumAnlri consti in scopul pe care i-l conferili. Puteqi si infiptuili un act magic simplu sau complex, dar aspectul cel mai important il reprezintd menirea ;i rezultatul final pe care vi-l propuneli. Nu trebuie si uitagi ci, tn timpul ritualurilor magice, toate elementele sunt opqionale, cu excep[ia lumAnirilor (pe care, la nevoie, vi le puteqi imagina). Pornili, apadar, la treaba, folosind toate ,,ingredientele" de care aveqi nevoie!
It' cxploragi pe toare, f;rd sa vi insugiqi insi conceplia conform cireia, irr timpul unui ritual magic, trebuie sa folosili doar o anumiti lumlnrrre pentru a obline efectul scontat. CAnd alegeli forma gi mirimea trnei lumAniri, este important si vi gAndili cAt timp vreti sa arde. ( ) lumAnare mici, turnati intr-un suport de metal, va arde cAteva ore, in timp ce una votivi va arde o noapte sau poate chiar doui. LumAnirile eilindrice, cu diametrul mare, se consumi mai greu, dar trebuie sd le .'uritali ceara sau si le tiiali in jurul fitilului ca si ardd complet. Sfegnicul cu $apte brale este special creat pentru a putea aprinde clte o lumAnare in fiecare zi, timp de o siptimAn;, lisAnd-o aprinsd o zi intreagi, iar Itunlnirile inalte si subtiri, in suporturi din sticle, numite lumlniri de rrrgiciune, pot si ardi;i mai mult. (S-ar putea si fili nevoiqi si indepinaqi .unbalajul din plastic, dar, atunci cind le alegeli, trebuie si vi gAndili
in primul rlnd la energiile pe care acestea s-ar purea si le conlini.) Ar,lerea consecutivi a unor lumlnari gi grija pe care o acordali in tot acest tirnp vi vor ajuta si vi consolidaqi obiectivele pe termen lung sau si vi conturali mult mai bine dorintele pe care vreli sd le impliniti. Poate ci cloriqi ca lumnnarea si stea aprinsi intr-un anumit interval de timp, din z.i sau din noapte, in func1ie de obiectir.rrl pe care vi l-aqi propus, sau aveli intenlia s-o lisati pur 9i simplu si ardi pini la capit. Cel mai important aspect de care trebuie si qineli seama in timpul actelor magice este culoarea lumAnirilor. Ea contribuie la atragerea energiei dorite gi tot prin intermediul ei se stabilesc legdturile cu subconstientul vostru. Iati clteva dintre numeroasele semnificatii ale culorilor asociate cu lumlnirile: Roqu
- foc, dragoste, pasiune, emolii,
curaj, sex, fo4d, putere, mlnie,
sAnge, energie
Cunr sd alegeli o [umdnare Existi multe tipuri de lumlniri: din ceirri puri de albine, sub formi de suluri, dar gi modelate sub diverse tipare, lumAniri decorative, sculptate sau turnate in diverse suporturi. Formele modelate infaqigeazi pisici (folosite pentru atragerea norocului sau in acte magice cu animale), cranii (folosite in descAntecele de timiduire), figuri umane (folosite pentru atragerea iubirii qi legarea relaqiilor) 9i multe altele. Puteqi si Qbcron..je[['
tl{o."en
fi c
art
Roz - onoare, dragoste, idile, feminitate, prietenie, copilirie-fetiqe Portocaliu - atraclie, incurajare, stimulent, foc, curaj, toamni Galben - aer, glnduri, minte qi comunicare, atractie, farmec, incredere, fericire, bucurie, vari Verde - plmlnt, fertilitate, prosperitate, abundenld, creqtere, noroc, vindecare,
primivari
Albastru - api,
succes,
destinul material/teluric, ribdare, linigte, vin-
decare, claritate, inlelepciune L-drtea ucenicufu i r,'rdjitor
t27
rkrriti,
Albastru-deschis - cer, pace, copilerie-baielei Turcoaz - vindecare, echilibru, apI Purpuriu - spiritualitate gi destin spiritual, putere, pace, nobleqe Maro - pimAnt, fundament, stabilitate, muncd, aspecte legate de profesie gi de viaga ,,telurici" Alb - energia Yang, lumin5, puritate, unitate, vindecare, spirit gi unicitate, contine qi reflectd toate culorile, poate si inlocuiasci orice alte culoare Negru - energia Yin, intuneric, deqerticiune, potenlial, izgonire, eliberare, proteclie gi inhturarea ghinionului sau a vrijilor, neagd toate culorile gi energiile Cenugiu - neutralitate, impas, pierdere, lucruri ascunse' nehotirAre Auriu - apectele ,,masculine" ale divinitaiii, soare, prosperitate qi abun-
adeugAnd sau inhturAnd culorile, aromele sau plantele, in l'trnclie de obiectivul dorit. Nu uitaqi cd lumAndrile albe (gi uneori cele negre) pot fi folosite in orice scop. Jineji o lumlnare obignuitd in mAnI gi imaginaji-vi ce culoare agi vrea si aiber argintiu cu spirale purpurii, culorile pimAntului ;i ale cerului, verde cu puncte rogii - dali frAu liber imaginaqiei! tn ,rcest fel, vegi focaliza asupra lumAnirii energiile gi obiectivele. Dacd alegeji o lumAnare ca sd inflptuigi un act magic penrru o persoani (de preferat ar fi si-i avefi permisiunea), e bine si 1ine1i seama cle zodia ei. IatI culorile asociare cu planetele care guverneazd,zodnle:
denli Argintiu - simbolul Fecioarei, al divinitdgii feminine, luni, prospe-
Taur (Venus) - roz, mov, galben-deschis
ritate qi abundengr Anumite lumAndri destinate actelor magice au jumdtatea de jos vopsita in negru pentnr ca in momentul arderii culoarea de sus si acopere negrul. Acestea se numesc lumlniri cu efect de neutralizare, deoarece se folosesc pentru a inletura ghinionul sau ,,magia neagr5" in dragoste (lumAnrri rogii), pentru bani (umAndri verzi) sau in alte imprejuriri (lumlniri albe). Pe de alte parte, lumlnirile in care ce ra neagrdse revarsd peste cealaltd culoare sunt menite sd pund capit unei relapii, de aceea trebuie folosite cu multr griji. CAnd alegeli o lumlnare, trebuie si 1ine1i seama in primul rAnd de faptul ci este un punct de focalizare pentru voi - un punct unde se intAlnesc energiile con$tientului Ei ale subcongtientului - motiv Pentru care vI sfdtuiesc sI alegegi culoarea sau culorile care vd reprezinti cel mai bine. De obicei, imi place si fac cumpirituri in mag^zine obignuite, precum Target, Michael's sau JoAnne's, unde caut o lumlnare care ,,si-mi vorbeascl". Pot si cumpdr, de asemenea, ceard.ca si-mi modelez singur lumAnarea Qber on
$e[[-!furlcnheart
Berbec (N4ane) la stacojiu)
-
rogu gi iar rogu (toate nuangele de rotu
-
de la
roz
gi bleu Gemeni (Mercur) - galben, verde, violet Rac (Luna) - verdele mirii, argintiu, alb Leu (Soare) - galben, portocaliu, auriu Fecioari (Mercur) - ruginiu, bleumarin, gri Balanfi (Venus) - bleu qi culoarea levlngicii Scorpion (Pluto/Marte) - nuange inchise de rogu (purpuriu, bordo,
castaniu)
Sigetitor (|upiter) - purpuriu, bleumarin-inchis Capricorn (Saturn) - verde-inchis, cafeniu, cenugiu-inchis, albasrru, bleumarin Virsitor (Uranus/Saturn) - galben-deschis, indi go, alb astru-me t alizat Pegti (Neptun{upiter) - verde-pal sau verdele mirii, tvrcoaz,indigo
Daci nici una dintre aceste culori nu vi
se pare
potriviti pentru
persoana respectivi, alegegi lumlnarea urmAndu-vi propriile instincte. Putegi si ginegi lumAnarea in mAini gi si vd imaginaqi cu ochiul minpii
persoana spre care vreti se indreptaji energiile. In timp ce infaptuiqi actele magice, trebuie seama de
codul principiilor morale pe care vi
de asemenea, expresii saufrazecu efect
si qineli intotdeauna le-agi stabilit, rostind,
pozitiv, precum: ,,Spre binele..."
sau ,,Cer acest lucru pentru binele..." Q.artea ucen icufu i rrriij
it
or
129
Cum sd decorafi, sd inruegmdntoti qi sd insuftafi ener gii poziti^o e [umdndrii rroqstre simpli modalitate prin care puteli insufla energii pozrtive lumAnirii este s-o gineli in ambele mlini gi sr vi concentrali asupra obiectivului vostru, vizualizind rezultatul final dorit sau exprimAndu-vl in cuvinte scopul urmirit. in tot acest timp, putegi s-o gi ,,inve;mlnta1i". Sunt convins cd vi se va pdrea ciudat, dar nu Cea mai
tradireugind lumAnirii, pozitive insufla energii prin puteli care-i lionala astfel si v[ implinigi obiectivul. Trebuie, in primul rlnd, si alegeli un ulei: uleiuri esenliale sau parfumate, dar Ei uleiuri de gdtit, precum cel de misline sau de porumb. Jineqi baza lumAnirii in mAna stlngd (mAna-receptor) qi vArful in cea dreaptl (mAna-expeditor), ungind-o apoi cu fiecare mAni in parte! In timp ce vizualizaqi obiectivul, puteji unge lumAnarea in funclie de direciia energiilor pe care vrefi se le atrageji - in sus, in jos sau lateral, cu migciri lente 9i indelungate sau in spirale. in cazul lumAnirilor turnate in suporturi din sticle, picuraqi cAiiva stropi de ulei in lumAnare ;i intindeii-l pe toati este vorba de haine. Procesul de ,,invegmAntare" este o metoda
suprafala acesteia. Puteji folosi multe alte metode pentnr a insufla energie lumAndrilor voastre. Gravali pe ele, cu ajutorul unei scobitori sau al unui pix, cuvinte, rune, simboluri sau imagini! Lipili pe suportul lumAnirilor de rugiciune fotografii din reviste gi cataioage! tnfegurali-le in plante uscate, avAnd grljaca acestea si nu ia foc, sau alegeli lumAniri care au deja in componenfa lor plante ori alte ingrediente! Turnali, in fiecare zi, inainte de a o aprinde, cAteva picituri de uleiuri esenliale pe suprafala lumAnirii, ardegi timAie in apropiere sau alegeli lumAndri ale ciror par-
fumuri reflecti dorintele voastre!
ft
o
Vrefi si atragefi o energie pozitivi? Alegeli o lumlnare pentru acest scop qi una penrru voi! Aprindegi-le timp de cAteva nopli consecutiv, apropiindule cAte pulin de fiecare datel in momentul in care se ating, lesalile si ardl pAnd la capdt! Daci se lipesc una de alta gi se topesc
impreunl, cu atar mai bine.
o Vrefi si respingefi o anumiti energie? Repetagi procesul invers. o Vrefi si atrageli norocul de partea voastri? Alegeli lumAniri in funclie de
ce vd dorigi (bani, o slujbi noui, qi dragoste etc.) aEezaji-le in jurul lumAnlrii astrale!
o Vrefi
stabilitate? Aqezali patru lumAniri sub forma unui pitrat, ca picioarele unei mese sau ale unui scaun! DouI lumlniri pot reprezent^un cuplu in timp ce trei intruchipeazi cele trei chipuri ale divinitilii.
Adiugali alte simboluri, plante sau obiecte in altarul vostru, in aga fel inclt se atagegi energiile pozitive penrru a vn implini dorinlele. Puteqi adiuga ror ce credeqi voi ci vi ajutd in acest sens.
anjamentuf tum dndr itor
Daci dorili mai mult de o lumAnare, Putefi arania cAteva pe altarul vostru, in funciie de obiectivele pe care vd propuneqi si le realiza1i. tncercagi, de exemplu, si folosiqi dour sau mai multe ,,lumAniri t30
ocrotitoare", p€ czr€ sd le agezaqi in spatele sau in jurul altarului (simboluri ale Domnului Dumnezeului nostru, ale FecioareiMarra, dar ;i ale altor sfinqi sau fo4e divine), apoi aqezali o lumAnare in mijlocul altarului, reprezentAnd scopul sau intenlia actului magic! tn fala ei, puteli sI puneli o^ alti lumAnare) care va juca rolul de recipient ,,lumAnarea astrale". tn ...rt aranjament, energia circuli i.,tr-.rn spaliu protejat, trece prin lumAnarea care simbolizeazd doringa voastrl gi se opregte in lumAnarea-recipient sau lumXnarea astrali, atregAnd alte energii benefice. Gnsili multe alte aranjamente in cn4ile de specialitate, dar puteji Ia fel de bine sI vi concepegi propriul model, in funclie de scopul pe care il urmiritri:
Qbcron $e[[- !I{r'enhaarl
Cum sd stinge{i lumdnarea In cele mai multe caz:uri, este bine sd o lisaqi sI ardi complet pentru cavraja sd se implineasci. Daci totuqi, nu veqi dori, linegi-o aprinsi doar intr-un anumit interval l-.sr
le
a ucen icu[u i rrriijitor
siptimani sau luni la rand. Existi diverse opinii in care trebuie s-o stingefi. Dar, in afarl, de modala felul referitoare litatea ,,corecte", eu lin seama 9i de direcgia in care vreau si indrept energia intr-un anumit moment: vreau s-o gin captivl in lumAnare
timp
Pietrele Si bepele trni pot fringe oasele,
de cateva nopgi,
(atunci o sring cu degetele sau cu mucarnila) sau vreau s-o rdspAndesc in univers (atunci suflu in ea). CAnd o stingeli cu degetele, udaqi-le inainte, ca sI nu vI ardegi. Spre deosebire de metoda folosirii mucarnilei, in felul acesra vi veqi contopi energiile 6'svraja pe care o infiptuili. O alta modalitate este sI bateqi din palme deasupra flecerii - curentul de aer stinge lumAnarea, rdspAndind Pretutindeni energia focului'
Ce facepi dupd ce tnfdptuipi actul mdgic Fiecare lumAnare trebuie folositi doar pentru scopul pe care i l-a1i destinat, motiv pentm care trebuie si ingropaqi toate resturile care mai rimAn, chiar dacl asta inseamni si le trimiteli la groapa de gunoi ecologicd, impreunr cu gunoiul. Dacr actul magic a avut drept scop purifrcareasufleteasci, puteli sI aruncali resturile lumAnirii intr-o api din apropiere, dar aveli grije se nu influenqali negativ mediul inconjurltor. Puteli sl infaptuiqi acte magice cAt mai elaborate cu Putin!5, dar nu trebuie si uitati ci uneori aveli nevoie doar de o lumAnare 9i de pufin timp petrecut lAngd ea in vreme ce arde.
Dar g,indurile nicicind nu md aor atinge. Sau puteqi spune ,,Aztante, AeAnte, malefi.cante!" (;i pronunlapi a-VON-tay, a-VON-tay, MAL-ef-e-KON-tay care inseamnI,,Piei, piei, diavole!")
Cum sd neutralizapi energiile negdtiae ale wnei persoane Scrieqi de trei ori pe o bucati de hAnie numele persoanei care gi-ar putea face rlu sie;i, dar Ei altora! tncercuili
numele de fiecare dati! tmpituriqi hArtia in trei ;i apoi iar in trei! Legali-o cu sfoarl (sau a1e) roqie 9i alb;! Apoi umpleqi cu apl un pahar din plastic! Puneji hArtia legati cu sfoari in api, lesAnd-o sd se ageze pe fundul paharului! Iar in final,
w
bigaqi paharul in frigider, rostind in tot acest timp un descAntec: Fie ca aceastd persoand mie rdu sd nu imi fac,i! irnpietriai s,i rdmind Si din ginduri s,i-mi dispar,i!
Energia unei fiinpe bune ;i generoase Asupra rnea tu pogoard-te!
AtAta timp cAt paharul rdmAne in frigider, persoana respective nu-$i va mai poate face riu nici sieqi, nici celor din jur.
(ArurNn
Sn,A.pFER
&
LrrnNa. D'VaNus)
3. !)esc dntece, pentrv orice impreiurare cQraji de in[dturqre q unor pe.rsoctne rdu'ooitoare qi de e.xarcizqre Cum sd tnldturaPi gindurile negre Oricine nurre$te gAnduri negre; important este insi ce faceli cu ele. Cu ajutorul magiei, puteli scdpa de ele. Iatr cAteva sugestii: scrieli-|e cu cerneale pe o bucatd de hArtie de orez, apoi mototolili hArtia 9i aruncali-o intr-un rAu. Sau ingropali-o in pimAnt intr-o noapte cu luni nou5. Sau ardeti-o intr-un cazan mic. Sau aruncaqi-o in foc in timpul unui ritual. Aveli grijd ca in tot acest timp sd spuneli un descAntec: Q6eron $ef(- rQrtenheort
Cum sd tnldturapi pe cineaa din aiapa noastrd O modalitate prin care puteti inletura pe cineva din viala voasrri este si gisiqi o fotografie cu voi amAndoi gi s-o decupaji pe respectiva persoand din ea. (ArHnNa Suarrm)
!raia cutiei-oglindd
Imbricaqi interiorul unei cutii cu foile de metal! Puneli in cutie fotografia unei persoane care vI doreqte riul (sau scriegii numele pe o bucati de hArtie), apoi inchideqi cutia. AtAta timp cAt aceasra l-.ar I ea ucenicufu
i lr{iitor
133
rimAne inchisi, individul respectiv nu-gi mai poate face
riu nici
sieqi,
nici celor din jur. (ArunNa SHarrEn)
ulei de trandafir in ea qi amestecali cu o pani albe! (Da, se face mizerie. Jineli la indemAni prosopele de hArtie!) Ungepi-vl apoi pe fali cu aceaste cremi lermecatd ori
cle
de cAte
scdpapi de o persoand nedoritd Daci vreli sI sclpali de un vizitator nepoftit, Pune1i o miturl in spatele unei uqi, indreptAnd coada spre persoana resPective, f.trrd ca aceasta s-o vadi. Puteli sI mltura oriunde in casI, atAta timp cAt sta in ^rezatr spatele unei ugi gi are coada indreptatr in direcqia vizitatorului inoportun. Apropo, cAnd vi mutali in casl nouI, nu luali cu voi mdtura veche! Va aduce in locuinla cea noud toate problemele din cea veche' Aruncali-o gi cumpirali-vi una noui! (AruaNn SHarErn)
ori
avetri nevoie!
(ArunN,t
Pentru un pdr frumos Si lung Spdlaji-vi pIrul cu un $ampon de buni calitate, care si contini cheratini, apoi ungeli-l cu balsam. Masagi scalpul cu buricele degetelor cle la ambele mlini, repetand de trei ori urmdtorul descAntec: Lung;i
Cele trei Pictituri vrajl medievali meniti sI opreascl pe cineva sI vi faci riu! Rostili-o de trei ori:
bogat
p,irul rneu aA crerte,
Ca un ri.u, pe umeri, se oa rertdrsa; V,Antul mi-l oa flutura $i
prin /nagie tot mai lung;i mai
Da, a;a
Iatd o
Su.a.EEEn)
se
bogat va deaeni,
va lntimpla!
Dupd ce il clatili, uscati-l cu un prosop, masali-l cu spumi gi pieptlnali-l cu o perie din pir de porc, rostind descAntecul de inci trei ori. (OnenoN)
Ez, (spuneii-ve numele), Asupra
a
(spunegi numele persoanei respective)
Reodrs trei picdturi de singe Pe care de la tine le extrag Mai intii din inim,i, Apoi din ficat, $i apoi din seaa ta,
$i alaga
aji pentru purific ar e suf[eteqscA
Darurile gi binecuodntdrile apelor curgdtoare
Pi-o oei Pierde.
(ArunNa
SHe'rnen)
cp"aji de frumuse\e Pentru o Piele frumoasd Puneqi o picituri de ulei de trandafir pe fundul unei lumlnlri roqii creml emolientl, turnali qapte picituri Ei aprindeqi-o pe altar! Luaii o 134
cQr
Qberon $cf[- lQrvanfiaart
(Pentru depresie) Ce m-a inspirat si inflptuiesc aceasti vraieafost un pod micul construit peste un plrAu dintr-un parc a{7at in apropiere. Puteli la fel de bine sI v5, aSezaji pe niqte pietre in mijlocul unui izvor sau sd stagi in genunchi pe mal, cu mAinile in api. in acest caz' Pentnr a o auzi gi a o atinge, cel mai bine este str alegeli un golfulel. Agezagi-vi pe un pod sau pe nigte pietre ca si puteii asculta zgomotul apei, permilAnd ionilor negativi si vr cuprinde trupul. Stali cu faja spre aval, privind cum apa se indepirteazl gi exprimali in cuvinte
lucrurile care vd provoacl suferinqi gi de care vreli si scipagi: Qartea ucenicufui
lrdjitor
r35
qttuat de sacralizqre lie ipi incredinpez dEresia
Si
nelini;tea mea,
Tie
lli
lie
iPi inredinPez tristePea mea,
Acesta este un ritual prin care instrumentelor voastre magice
incredinPez durerea mea.
li
se
conferi sacralitate.
Lacrimile ;i aPatia mea'
Materiale: Instrumentele magice, sare pentnr pimXnt, santal sau paciuli) pentm aer,
Rostili descAntecul cu glas tare dacdPuteti' dar, dacdpreferaqi, putefi sIJ spunegi ;i in gAnd. Acum ducegi-vd in celelalt capit al podului sau intoarceli-vI cu fala spre amonte, primind lucrurile pe care vi le dorili: Primesc tdmdduire. Primesc Putere.
timlie
(din
bricheti gi lumlnlri pentru foc qi un
('Jstron cu apd. Deschidegi cercul gi invocaqi spiritele strdbunilor, cerAndu-le aju-
tor, indrumare gi binecuvlntare! Concentraji-vi asupra lucrurilor pe
Aprindeli lumAnarea! Aprindeqi timlia la l'lacira lumAnirii! Turnagi sarea in api! "freceqi instrumentul magic prin fumul de timAie, spunlnd:
t':rre
vreli si le
reahzatri!
Primesc curaj. Primesc bucurie ;i fericire.
Te
Mullumiqi izvorului Pentru leacurile qi binecuvAntirile lui
qi
binecuaintez cu puterea aerwlui.
Treceqi instrumentul prin flacira lumAnirii, spunAnd:
incheiaqi descAntecul, spunAnd:,,Facd'se aoia Domnulwi!" Este bine sn infnptuigi adesea acest ritual, schimbAnd lucrurile pe care vi le dorili, in funcgie de situagie. Puteqi, de asemenea, si-l
desfigurali in timpul plimberilor voastre zilnice prin naturi;i/sau in timpul perioadelor de meditalie. (L,tov MooND,rNca)
Te
Introduceqi sau stropili instrumentul cu apilsare, spunAnd: Te
Ritualwri de purificare cu aiutorul apelor curgdtoare O alti metodi este se stali cu faqa in amonte. Chiar dacd vi arez^ti pe un pod deasupra apei, inchideqi ochii qi imaginagi-vi cI energia ei se revarsl asupra voastre. tntindeli larg bragele (fie cn o facegi in realitate sau doar in minte) 9i tnchipuiqi-vd ci vd afla1i in mijlocul rAului. in timp ce senrevarsi qi trece peste voi, apaia cu sine suferinia trupului vostru. tn aceasti versiune, nu trebuie si exprimali in cuvinte lucrurile care vi tulburl via1a, dar vegi descoperi cu surprindere c[ o parte din suferinla voastrd a fost luati de valurile imaginare, purificindu-vi astfel trupul qi sufletul.
binecuointez cu puterea focului.
purific prin puterea dpei;
$i-pi confer puterea p,imintului.
Ridicagi instrumentul in aer, spunAnd: Facd-se ooia
C,ici tu acum imi aparpii!
Mulgumiqi spiritelor stribunilor pentnr ajutorul, indrumarea gi bi necuvAntarea lor inainte de a inchide cercul! (Aoeu-e MooN DnecoNsr,r.n)
(Lnov MooNDaNce) r36
Q6eron $e[[ - n{t
enhe ar t
Domnului,
\-.artea ucenicu[ui
lrdjitor
137
Qtuot de ocrotire Balaurul ocrotitor Acest ritual este menit sd vd aline temerile si sd vd dezviluie tainele ascunse ale sufletului. Agezali-vi comod gi tragegi adAnc aer in piept, concentrAndu-vd asupra respiraliei! Imaginagi-vi cu ochiul minlii ci vd aflaji intr-o vale liniqtita, pe marginea unei stAnci, 9i priviqi apa care curge dedesubt! Aruncagi toate grijile care vi macind in rAulocean, intorcAndu-vi apoi cu spatele la ele. Au displrut acum din min-
; Ji
->2
tea voastrd de parci nici n-ar fi existat. In faqi,
afli balaurul ocrotitor, care aqteapti chemapentm cd vd simqigi eliberali de griji gi probleme, rugafi-l urmitoarele lucruri: se
Adunali plantele gi puneji-le intr-un siculel purpuriu! Desenapi cu rnarkerul cAte un ochi pe fiecare p^rte a siculeplui! Dormili noaptea cu el sub perni! CAnd aveli nevoie de viziuni, frecali-l deasupra celei de aT.reia chakre a ochiului. (Lnor,,rnoDnNcrn)
c$isa, ritus,tvri qstr aIe, coqmotruri Ritual pentru un somn linistit Aveli nevoie de un beg(or parfumat cu aromd de vigine, iasomie sau paciuli. Aprindeli be1igorul, concentrAndu-vd asupra doringei voastre
Ei
spuneli:
rea voastri. Acum,
ingeri pazitori ai nopyii, Binecuaintapi-m,i cu puterile voastre!
Aratd-mi ce-mi Tainele
ce
doresc sd vdd,
pace nu
imi dau!
Apoi, linAnd bejigorul fumegAnd in mAnI, desenali in aer penragrama magicd, deasupra destinatarului acestei vriji, rostind cuvintele:
Dd-mi rdspunsuri ;i cunoa;tere $i aratd-mi ce trebuie s,i fac! Mintea, sufletul Si spiritul cunTpdtat
Pdmint, Aer,
Sunt secretul unei viepi perfecte.
Apd
,i Spirit,
Contopiyi-od puterile
Cdlduze5te-md 5i spune-mi pe ce cale
s-o
dpuc,
$i d,iruipi somnul binefdc,itor acestui suflet cbinuit!
C,ici la o rdscruce am ajuns
Odibneascdse tn pace tn aceastd noapte!
$i nu Stiu incotro s,i md indrEt.
Facd-se poia
Balaurul ocrotitor vd, va ardta apoi calea - deschideqi bine ochii ;i lasalil si intre in viata voastri! (Aonrra MooN DnacoNsrnn)
qttuqf de dhinalle
Domnului!
intr-un suporr lAng5 patul persoanei respective! Mullumiqi-le ingerilor pdzitori pentm ajutorul lor! (Analr,l MooN DnacoNsran) Aqezagi beqigorul fumegAnd
clnf[uen(e
Sdculepul Si ritualul de diainagie Ingrediente: un siculeg purpuriu, pelin-negru, cuiqoare, rozmarin, cimbru, liliac, caprifoi, menti gi un marker violet. r.38
Foc,
Qber on $ef[ - {Q.uenhanrt
Vraja cifrei trei Aceasti vraji este menite si vi ajute sd indreptagi comportamentul negativ al unei persoane. Nu uitagi insi ci va trebui sI repetaji Qarle a ucen icu[u
i rrrdjitor
r-19
ritualul, pentnr ci nu are rezrtltate imediate! Avegi griji ca atunci cAnd infaptuiqi vraja si nu fili cupringi de mAnie sau de uri, cici va avea efect de bumerang. VAnt din nord, printre copaci tu te strecoard,
De trei ori cite trei,
Si
f,i-i
s,i aad"i,
f,i-i
sd aadd!
Nisipuri bogate din est, ce pdmlntu-l nobilapi, De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi! Focuri din sud, din somn aoi a,i trezipi! De trei ori c,ite trei, ;i sd aada i-ajutapi! Ape din aest, ce in mare ad reodrsafi, De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi! (LEolanoDaNcan)
zarel.
(LrolenoDaNcnn)
Vrajd pentru wn iubit aflat la distanpd Aceastd vrald - sau descAntec - este menitd si trimitl un mesaj iubitului/iubitei ailat/e la distanji. Puteli s-o folosili cAnd unul dintre voi este plecat undeva departe. Ingrediente: Ca4i de tarot. Toji cei patru a;i, dar gi alte cd4i care vd, ajutd, si spuneli qi si trimitegi mesajul. O fotografie a iubitului/iubitei. Bagheta magici. r40
@o
0
puterea (c,irpii respectiae) spwnePi ce s,i facd ea).
magici, gAndindu-vI la iubitul/a vostru/voastri gi trimilAnd fiecirei ci4i in parte cAte un mesaj diferit! Urmaqi sensul acelor de ceasornic! fineli apoi bagheta in mAni, inchidepi ochii, gAndili-vl la alesul/aleasa inimii voastre 9i trimiteqi mesajul! Avef griji sI vedeqi cu ochiul minlii fotografia iubitului/ei! Atingeii apoi din nou cu bagheta cn4ile de tarot, in sensul acelor de ceasornic, spunAnd:
sugereazd, dragostea.
tmpletiqi panglicile ;i gAndiqi-ve la alesul/aleasa inimii voastre! Faceli un nod la mijloc, apoi continuali sI innodaji gnurul pAni la capete, ajungAnd in final la qapte noduri! Purtaqi qnurul cu voi pAni vi intAlnili marea iubire! Dnruilil apoi celor cinci elemente, arzXndu-l qi imprfitiind
in
@
Dacd este cazul, apelagi la puterea altei ci4i sau la orice alt element ajutltor ca sd trimiteli mesajul. Atingeqi toate cele opt ci4i cu bagheta
Avegi nevoie de trei panglici sau trei fire de
cenu$a
timit
Ca sd... (;i
Vraja Snurului iubirii in culori calde care vI
rlndurile de mai jos! Puneli fotografia pe o suprafaqi plati, de preferat pe podea. tnconjurali-o cu cei patru aqi, agezAndu-i in funcgie de elementele pe care le reprezintd (aqa cum veli vedea in cele ce urmeazi)! Inchideli cercul cu alte patru cirgi, spunAnd: Ipi
$ra7oste
a1i
inleturaji energiile negative, apoi deschidefi cercul gi rostiji propriul descAntec sau vraja mistici din
Qb er on
$et[ - cI{r
enhe ar t
li-am d,iruit puterea (cdr;ii
respective).
Pentru fiecare carte in parte. Pentru cavraja si fie;i mai puternici, privili fix fotografia gi trimiteqi mesajul in gAnd. Atingeqi fotografia cu bagheta magici! Atunci cAnd considerafi ci aqi terminat, inchideli cercul, spunAnd Facd-se aoia Domnului! sa:u BinecuoAntat/a sa fii!, sau orice alti formule magici pe care o doriji! Avegi grijd si urmaqi sensul invers ace-
lor de ceasornic! (Aoerra MooN Dn,rcoNsran)
Vraja lunii primiii ve$ti de la o persoanddragdvoud, privili luna Ca si vedeli sau si
cAnd se afleinfazecrescitoare gi spuneli
de
trei ori:
Qarlea ucanicu[ui lrnjitor
Dar cintecul
Vdd luna
tw mi-l ascultd!
2: cintecul tu mi-l descintd!
$i lwna pe mine md oede. $i luna tl aede pe cel ce inima mi-a fwrat.
3: c,intecul tu mi-l dezmiardd!
(AoEr-rn MooN Dnacosran) (Spunegi apoi de
trei ori numele persoanei respective!)
Vrdji pentru inaocarea puterii Miinile, inima;i glasul
A;a sd-mi ajute Domnul Dumnezeu!
spre cer
mi
le-nalp
Ca forpele ,Liepii eu sd le inaoc.
P,imint, Aer, Foc, Ap,i li Spirit, Puterile ai le tmbinapi $i Triplei Zeipe oiapd voi ti dapi!
Ave{ griji si spunegi numele persoanei respective de trei ori de fiecare datI cand rostili vraja, ceea ce inseamni ci in total il spuneji de noui ori! (ArHrN,r
SHnnnEn)
Pintece al aiepii,
$i leag,in al experienpei, Binecuvintatd tu s,i fii! Tripla Zeiya, pe tine te inaoc $i aoinpa Domnului sd se implineascd!
Q)rajd pentru noroc $i o soqrtd bund Pentrw atrdgerea norocului Aceastd vraja iqi are rldlcinile in cultura tribului Koyukon trebuie s-o rostiti de trei ori:
(AoEr-ra MooN Dnacosran)
gi
Vraja lumdndrii Stapine din ceruri,
Corbule, ce etti, corbule, ce-ai fost, Corbule, ce intotdeauna aei fi!
Putere, pace 5i iubire mie ddrwieSte-mi! SperanS.a
Corbului noi ne rugdm
tu sd mi-o aprinzi
flacdra acestei lumindri. Lupta dinl,iuntru tu mi-o potoleSte $i pacea ajutd-md *o regdsesc! Ca
Noroc sd ne aduc,i!
(ATHENA SHAFFER)
(AoErra MooN DnrcoNsrnn)
$Qmifestare
Qraji pentru bani,
Vrdji mistice Acestea vi ajuti atunci
cAnd vd aflali intr-un impas. Repetaqi descAntecul de trei ori, ginAnd seama de ultimul vers, care este de fiecare datd diferit:
Vrdji pentru bani Turnagi o pictrturd de ulei de paciuli pe fundul unei lumAniriverzi. Aprindeli lumAnarea, impreund cu pulini timlie, pe altar 9i rostitri cle
trei ori
(sau
in grupuri de cXte trei): tupiter, soarele de trei ori tu tl tnconjoard gi banii la rnine tu adu-i!
Putere misticd, Tu calea mi-o aratd!
(ArHrNa Srnnnnn)
Abruptd ;i lungd poate fi, t42
a.le.re. qi prosparitcrte
Qberon $eff -cfu
venfr
cart
l)arle a
u
cen icu[u
i rrriijit or
143
Vraja sdcwlepului cu bani Ingrediente: o lumAnare verde, gase monede, un sdculel verde
qi
sco4iEoari. Agezagi monedele
in jurul lumAnirii 9i aprindeqi-o, spunAnd de
trei ori: Banii sti creascd, Banii s,i in/loreascd, Banii
s,i strdluceascd
$i la mine
Dupi ce aqi ingirat roate monedele, aprindeli lumAnarea! Imaginafi-vi ci puterea banilor trece prin flaciralumAnirii 9i ajunge la rroi. Stagi zece minute in fai',a lumanirii aprinse 9i inchipuili-vr ci ducegi o viald imbelgugati, cheltuind banii gi facAnd investilii gi _cumpitat economii penrru viitor. Inlaturali indoielile 9i gandurile legate de datorii sau de taxe, care ar putea impiedica infipruireavrdjri.Dupd, zece minute, lesagi lumAnarea si arde pAne la capdt. Apoi, agezati din nou monedele in vas gi vasul la locul lui. continuaji si puneli in fiecare zi monede de argint in vas pentru ca vrala se prindi contur. Acest lucru se va intAmpla dupi o zi sau doud. (LrolnnoDaNcnn)
sd sporeascd!
Vraja banilor
Presiraqi siculegul cu scorligoari qi (cam dupi 15 minute) adunaqi monedele una cAte una gi punefi-le in el, spunAnd: SporeSte-mi banii de trei
ori cite trei!
Jinegi-l la indemAnd pAnn cAnd consideraqi cd,vrala
s-a
infaptuit!
Ingrediente: o lumAnare verde gi una albd; lumAniri inchinateZe.,tlui si Zeilei religiei \Vicca; tdmAie din iasomie sau paciuli; ci4i de tarot, care intruchipeazd lumea, soarele gi magicianul (sau cirli care vi reprezintd pe voi); o piatri ochi-de-tigru; un cuar! albastru gi unul fumuriu qi, dacd vreli, bagheta magicd. Aranjagi acesre anicole pe alrar, de preferat intr-o noapre cu luni plini, 9i spunefi:
(LEole.noD,tNcnn)
in
Vraja banilor de argint Aveqi nevoie de o siptimAni pentru tnflptuirea acestei vrlji. Agezali un vas intr-un loc la vedere gi punegi in el in fiecare zi,
timp de gapte zile, clte o monede!in.., de a gaptea zi,luagivasul gi o lumAnare verde cu suport qi duceqi-le intr-un loc potrivit pentru infdptuirea actului magic. inainte de a incepe vraja, imaginali-vd ci suntefi o persoani prosperi, pentnr care banii nu sunt o probleml Jineli lumAnarea tn miini qi inchipuili-vi ci banii se adund in portofelul vostru. Punegi lumAnarea cu suport pe o suprafalS,platl'gi agezaii monedele in jurul ei, spunAnd de fiecare datd: Banii s,i creascd,
aceastd noapte, in,noc
Puterile succesului, norocului ;i banilor. Slav,i Zeiyei noAstre, cdci in ajutor te chem!
$i aprindegi lumAnarea inchinatl Zeigeil Slao,i Zewlui nostru, cdci in ajutor te chem!
Ridicali mAna spre cer, inchideji ochii ;i imaginagi-vi cd doringa vi s-a implinit! Aprindeli timAia, spunAnd: Puterea ta sd Ca
parfumul
se
pogoare asupra niea
acestei
Jldcdri!
tn timp ce timAia arde, aprindeli lumAnarea verde, spunAnd:
Banii s,i infloreascd,
t44
Banii s,i str,iluceascd
Puterea ta sd se pogoare asupra mea
$i la rnine sd sporeascd!
Ca
Qher on $eff - (f{r'enfr eart
flacdra
(arlea ucenicu[ui I'rdjitor
acestei
lwrnindri! r45
Aprindegi lumAnarea albi, spunAnd: Puterea ta sd Ca
llacdra
se
Moi
lumindri!
trei pietre pe deasupra lumAnarilor 9i temAiei aprinse, de la stAnga la dreapta, cu miEcdri circulare! Stingeli timAia 9i a1ez \i-o apoi intre cele doud lumlnari! inchideli ochii 9i ridicaii mAna spre cer in timp ce rostifi prima propozigie! Deschide!-i apoi 9i rostigi vraja, in timp ce stingeli lumAnrrile pe rAnd. (Avegi grije sn le stingegi cu dege. tele, nu suflAnd in ele, pentru cr este considerat un gest lipsit de respectD Treceqi de trei
ori
cele
tpi mulpumesc, Zeipd, $i acas,i popi s,i pleci tn pace
s-a
sd
fie
Puneji fotografiile sau carrona$ele in plic 9i inchidegi-l s;-l sigilagi! Puteli si puneli pe el un simbol al proiectului la care lucrali impreuni. Pestraji-l in sigurangi pAnn la finahzarea acestuia!
firi
(Esr,rna T'sunnr)
cQraji pentru protec(ie qi siguranf d ;i iubire.
Vrajd pentru putere
ipi mulpumesc, Zeule, $i acasd popi s,i pleci in pace Si iubire. $i araja s-a infaptuit
gi aoinpa Dornnului
puful cuvintele
$i cu inpelepciune noi sd le rostim $i tn armonie sd trdim! A;a sd ne ajute Dumnezeu!
poSoare asupra nxea
acestei
ca
CAnd aveji nevoie de mai
tmplinit!
multi purere, rostiji
aceastd
vraji:
zilei ;i ale noppii, Puteri nemaiodzute ooi sd-mi dapi! Forpe ale
(Aorrra MooN DnacoNsran)
(LnolnnoD,rNcrn)
O"aji pentru pqca.
Vraj a oglinzii protectodre
Vraja mierii Puteji si faceli aceastl vraji atunci cAnd aveli de-a face cu o Persoand cu care nu reuqili si vd inlelegeli, dar pe care o vedeti adesea pentru ci lucrali impreunl la un proiect, aveli grije de copii etc. Avegi nevoie de o pand de paslre, un plic, miere gi fie de fotografiile voastre gi ale persoanei respective, fie de doui cartonase Pe care sI scrieli numele vostru gi pe cel al persoanei in cauzi. Ungeqi cu miere fotografiile sau cartonagele, spunAnd: Dulci ca mierea noi sd fi'm, Eu pentru tine si tu Pentru mine; In respect si inpelegere noi sd trdim $i scopul s,i ni-l tmPlinim'
Pentru aceaste vrajd, avegi nevoie de o oglind; protectoare cu rami -." clin argint. Trebuie s-o infeptuiqi in timp -.ig"qi prin casa, altarul^sau dormitorul pe care vregi sd-l protejagi de eneigiile negarive, linAnd oglinda cu faga spre exterior. Dupi incheierea ritualului, igd,gagi oglinda deasupra unei u;i, tor cu fala spre exterior! Oglinda cu ramd de argint,
Apdni-md in numele Fecioarei,
inl,itur,i-mi durerea $ ru;inea gi alin,i-mi gindurile negre!
vi
(Puteli si desfiquragi ritualul d" ,r"i ori, dar numai in cazul in care confruntali cu aracuri primejdioase deliberate.) Fie ca numai dragostea inima sti mi"o cuprindri!
Introduceli pana intre cele t46
doui Poze sau cartonage' spunAnd: Qberon $c[[- !furenhaart
(FnEonnrcr LeuoNo) (-,ar t ea
u
cen icu[u
i lrdjitor
t47
Vraja penelor Ca sI vi bucuragi de protecqie sutl la suti, cumpirati un coqulep gi umplegi-l cu pene, apoi punegi-l deasupra ugii de la intrare (sau a ugii pe care o folosigi cu precldere)! AtAt timp cAt co;ulequl cu Pene sti la locul lui, vI va proteja - atAt pe voi, cAt gi casa voastrd - de energiile sau intenqiile negative.
(ArurN,t SHarren)
tnainte de a incepe ritualul, scrieli pe fiqa de cartoreci regretele legate de anul care tocmai a trecut! Aranjagi minialtarul intr-un loc sigur, departe de obiectele inflamabile, gandindu-vd in acesr timp ce ve dorili penrru anul care vine. Punegi lumanarea pe altar gi inconjuragi-o cu cele r2pietre. Deschidetri cercul ca de obicei gi aprindeqi lumAnarea! Trecegi pietrele colierului pe deasupra
focului, spunAnd: Pentru anul ce-a oenit,
Q"aji
pa.ntru obliner a.a succesufui
Pietrele sd-mi ddruiasc,i...
Vrajd pentru succes Aprindeli pe altar o lumAnare aurie sau galbenl (turnagi mai intAi o picituri de ulei de paciuli pe fundul lumAnnrii) 9i timAie! Luaqi o cutiute gi o piatri de jad pe care trebuie s-o infigurali in pAnze de pdianjen qi s-o puneli apoi in cutiuli! Gisili un obiect care simboli-
impaturiqi apoi in patru figa de cartoteci gi ardegi-o in vas. pentru rnai multd sigurangi, putefi sd puneqi vasul in chiuvetd inainte de a o ,rrde. In acest fel, focul va fuziona cu apa. Precum
fumul acestei flticdri Anul in oi,nt s-a spulberat.
zeazd, stsccesul pe care vi-l dorigi sau scrieqi pe o bucati de hXnie obiectivul pe care vreli sdJ atingeqi, apoi puneli-le in cutiuql! Agezapi cutiula pe altar in fala lumAnirii, spunAnd de trei ori:
Prin
acest
Stdruinpa
Noule An, ce tocmai ai venit!
inchidegi cercul ca de obicei gi strAngeli mizeriat
talisman,
;i
DdruieSte-mi ce-mi doresc,
r,ibdarea tu mi le ofera
(Aonrra MooN Dnacousr,tn)
Ca norocul sd-mi surid,i gi succesul sdJ obpin!
cQraji pentru ob(ine.rea succesufu i ta in,od[dtvrd,
A;a s,i-mi ajute Dwmnezeu!
tnchideli apoi cutiuga qi pistraii talismanul tntr-un loc sigur! (ArunNe Sunrran)
Vrajd pentru anwl now Trebuie s-o inf;ptuili fie in celtici) sau pe 1 ianuarie.
ziua de Samhain (Anul
Nou in cultura
Vraja pietrei de citrin Ingrediente: doui lumAnlri galbene gi o piatrd
citrin.
'\.
Ingrediente; 12 pretre care simbolizeazd, cele"J'2luni ale anului, fige de cartotece, pix (creion), brichetd, un vas rezistent la foc (de preferat, un ceaun) plin cu apd, o lumAnare (de preferat, albe) qi un colier cu pietre protectoare. r48
de
Ungeli ambele lumAniri gi piatra de citrin cu ulei de lemAie! Aprindeqi lumAnirile qi aqezaEi citrinul intre ele sauinfap i'/; lor, astfel incAt lumina sI se rlsfrAngi asupra lor, spunAnd, li'(,
Qbcron $ett -
Piatrd minunatd, lwmina
s-o
captezi
$i inpelepciune tu sd-mi dai! Mintea agil,i sd mi-o ptistrezi $i curiozitatea s,i mi-o inciti! ('.arl e a ucen icu[u i
lriijitor
t49
Cunoa;tere tu sd-mi dai
A mai aenit un an; a mai trecut un an
Ca Pericolele s,i le eait! Vegheazd asuPra ntet,
$i dorinpa pot sd mi-o rostesc. Puteri magice, stdvechi 5i noi,
C,ici asta mi-e voinPa!
Voi dorinta mi-o-mplinipi!
invilali! Jineqi piatra cu voi studiali, faceli lucriri sau proiecte etc.!
Lisali lumAnlrile si ardi in timp ca sd
vi
ajute atunci cAnd
ce
(Spunegi dorinla 9i apoi stingeji toate lumAnirile dintr-o singuri
suflare!)
(LEor,tnlDaxcEn)
(lr4onNmc Grony ZErr-RavsNutenr)
Otaji pentru inda.ptinir e a dorinlelor
4. piatra puterii
Steawa dorinPei CAnd incepe si se insereze, uitali-vi sPre vest ca sI vedeqi prima stea care apare pe cer (probabil planeta Venus)! Imediat cum o vedeli, slrutagi palma mAinii 9i ridicali-o spre cer' spunlnd: Stea strrilucitoare, stea luminoasd,
Prima
stea Pe care
azi o add,
DorinPa vreau sd mi-o imPline;ti:
puneli-vl dorinPa!)
Fdntdna dorinPei Arunc un bdnuP
tn
fintdn,i
Pentru ca dorinPa sd mi-o asculPi. Vd doresc tuturor numai bine,
Dar acum
e
timpul
ca secretul sd pi-L spun
(Rostiqi dorinqa aplecali peste fAntAnI qi ascultali ecoul!) (OnrnoN)
Vraj a lwm,indrilor ania ersare IatI ce trebuie si spuneli inainte sd sufla1i in lumAnirile de pe tortul vostm aniversar: r50
Qber on
f,f,f,fi
$cf[- lQrlenheart
utor :
jr
ancesca !)c@randis
Vrljitorii cred in concepfii precum exprimarea gi explorarea propriei individualiaji, care se opun noqiunilor lipsite de valoare qi conlinut cum sunt descoperirea sinelui, unicitate sau libertatea de exprimare. Dar unde gisim puterea de a fi noi inqine? Curajul, hotlrArea gi increderea in sine? calmul, tiria sufleteasci sau alte trisituri de care avem nevoie ca si facem fali provocirilor vielii? creaqi Piatra Puterii, urmAnd instrucjiunile de mai jos! Piatra Puterii vi ofertr fo4a interio ard de care avepi nevoie. $i totugi, ea nu aclioneazd,doar la acest nivel, ci influenleazi gi lumea exterioari. Captali puterea dinlauntrul vostru, dar 9i din afard,. piatra vi conferi putere - sub toate aspectele. De exemplu, acest talisman poate si influenqeze norocul, ajutAndu-vi sI obginegi o slujbl noul, sI participapi la o competipie sporrivr sau sr vd implicaji in alte ac{iuni competitive. Ca si creali talismanul norocos, trebuie si alegeli o piatrl - nu are nicio importanli de ce o alegeji. Poate vd place ci este netedi la atingere sau are forma unui animal cu care vi identificali. Nu trebuie sr cdutapi motivul pentru care vd. atrage piatra respectivi. $i totuqi, daci prin forma, culoarea gi mirimea ei, vi sugere azd, puterea, alegerea este ideala. Dar daci piatra ,perfecri" nu-gi face aparigia, folosili ce gisili la indemani! Dupi cum veqi vedea, toate pietrele pot deveni pietre ale Puterii. Trebuie doar si punefi in practicr urmrroarele instrucliuni. Q.artea ucenicufu
i lrdjitor
t5l
BinecuvAnt agi piatra, qinAnd-o in mAnI qi spunAnd cu glas tare sau in gind: ,,Aceastd piatrd s-a ndscut din p,irn|nt;i este inzestratd cu toate Geei. in fi.iare granuld de p,lmdnt sal,i;luiette Puterea p,imintului. puterile -$i eu sunt o granul,i de primint. $i toate puterile Geei s,il,islwiesc in mine. Sunt pwternic."
Rostili apoi urmltoarele cuvinte pentru cavraia sd prindd contur: ,,O piatrti. O planetd. Focwrile din pAntecul Geei, care hrdnesc balaurwl, s,il,l;luiesc tn aceastti piatr,i. Trecerea timpului 5i-a pws amprenta. asupra ei. Forpa graaitapiei ;i rotalia p,imintulwi au modelat acedstd pi;tr,i. Apele curgdtoare au mAngLiat-o, iar stelele aw'uegheat-o. De aceea, cAnd pin in miini aceastd pidtrd, toa.te puterile pogoar,i aswpra me4. Geea este un alchimist 5i un rnagician; ea a modelat acest ta' lisman numai Pennu mine." Dupd ce-a1i infiptuit vraja, qineli piatra pe altar sau, daci nu aveti un loc special amenajat Pentru asta, atunci Putefi s-o puneli oriunde considerati de cuviinqi. Nu este nevoie s-o lineli in permanenge cu voi pentru cavraja sd se implineasci, ci doar atunci cAnd vregi sd-i captali puterile. Putegi, de asemenea, si mai rostili uneori cAteva dint i fr^tel" de mai sus pentru cavraia sa prinda contur. Piatra vI poate conferi astfel fo41, respect de sine, fermitate, noroc, pace sufleteascl gi lista poare si conrinue, deoarece talismanul reptezintdsimbolul puterii, iar puterea poate se ia nenumdrate forme - formele tuturor puterilor plmAntului, nu uitaqi asta! De fapt, cu ajutorul acestei pietre, orice vrajd pe care o vefi infiptui se va implini de-ndati' Spiritualitatea plmAntului are o laturi practicS, iar vrtriitorra impieuna cu ritualurile, incantaliile ;i teologia ei - se manifesti 9i ea la nirrel reresrru. Veli inlelege astfel mult mai u$or cum sI profitali din plin de beneficiile Talismanului Puterii. Nu vI lisagi inse pecdlili de ideea ci - dacd, aqi ficut vtila - nu trebuie si vi mai implicagi activ intr-o anumiti acliune. Poate ci veli avea mai muft noroc, poate ci vi veli simli mult maiincrezdtori in fo4ele voastre etc., dar asta nu inseamni cI nu trebuie si vi pregltiii asiduu inaintea unei competilii sportive, nu trebuie sI vi concePeli CV-ul sau si vI imbricaq i atrdgdtor pentru o anumiti intAlnire. Este, de asemenea, extfem de imporrant sd inlelegeli noliunea de putere - atit ceahuntrici, dar gi cea externl - Pentru ci ea constituie t52
Qb er on
$a.tl'
@t
enh e ar t
Nu se numeqte ,,Piatra Puterii" doar titlu impresionant.latd, definiliile puterii: poarte un
seva talismanului vostru.
ca sI
1. Toati lumea tgi doregte puterea. Piatravi conferi destul de uqor puterea atit de rAvnitd, dar trebuie s-o tnqelegeqi ca s-o puteli folosi dupi bunul plac.
2.
Pvtere^
vi ajuti si obqineli
ce
vi dorili,
dar nu prin
fo4i. Nu
trebuie, de exemplu, si confundaqi dorinla aprigi de a cA;tiga a unui invingdtor cu agresiunea periculoasd, pe care nu o mai poti controla. Geea nu vd va ajuta sd inqelagi, si vi rdzbunali sau sl vi impuneqi dorinlele sau punctele de vedere asupra cuiva. Seva fiecirui atom al universului o reprezinti integrrtatea morali. Agadar, indiferent de suferinla, nevoia sau dragostea voastri, piatra - gi toate puterile Geei - vi vor ajuta numai daci respectali principiile morale. Poate cI disprelul 9i alte fo4e distrugitoare vi pot conferi pe moment senzalia de putere, dar acest lucru vaavea efect de bumerang.
3. Odatd ce-ali infeptuitvraja, acliona[i bazAndu-vi pe integritate morali, Ei toate puterile pimAntului vi vor siri in ajutor. Dacd nu veli reugi de la bun inceput - iertat si-mi fie cligeul! trebui si mai incercagi o dati... 9i incl o datd.
4. Trebuie sd invd1a1i,
de asemenea, si primili puterea cu deschise. Acestea sunt secretele pietrei gi ale braqele
ucenicului slu. Dacd nu reugigi si vedeqi schimberile pozitive din personalitatea sau din viaqa ,n, voastri, s-ar putea si credegi, in mod eronat, cd.vrajapietrei puterii nu s-a infiptuit. Testali-i puterea cu pagi mici pentru a descoperi harul pietrei. Poate cI Geea v-a conferit deja puterea ei, dar s-ar putea si mai avegi nevoie de timp gi practici pentru a putea pigi in cele din urml prin via1l incr ezdtori, norocoEi gi binecuvXntali.
larlea ucanicu[ui lrdjitor
-
va
alte cAteva modaliugi prin care vi puteli testa puterea: respecsine, increderea, interacliunea gi comunicarea cu cei din jur sunt tul de doar cAteva exemple. i., ..", ce privqte norocul, dupi ce v-a1i conce-
Iati
put CV-ul, a1i dat o probe pentm un spectacol de dans sau i-a1i propus o intllnire unei persoane deosebite, incercagi sd vi relaxali qi si lnsaji lucrurile sI se desfigoare in voie. Stresul Ei puterea nu merg mAne tn mlni. Valoarea Pietrei Puterii este incontestabila, iar influenla ei devine din ce in ce mai puternici odati ce a1i invlqat s-o injelegeqi gi s-o folosipi. Dezavantaje: acest proces de invijare nu se termind niciodati. Avantaje: vi va conferi o fo4I uluitoare, care vi va ajuta sI infruntali toate provoclrile vielii. Cu cAt o vegi inlelege mai bine, cu atlt magia pietrei vi va influenga mai tare.
5. fum
sd
vr,ijitori incognito ne-ar da de intlmple ceva ciudat. Dar asta ar fi prea uEor! In realitate, dacd vi se pune o intrebare la ora de qtiinge naturale gi vregi si vd reimprospitali memoria cu ajutorul magiei, nu avegi timp si aprindegi clteva lumAnlri gi sd aranjaji eltarul pe banci. $i, chiar dacd a1i avea timp, n-a!i vrea si atrageqi :rtenfia, ca sd nu mai vorbim de faptul ci nu aveli voie si faceqi focul in campusurile universitare. De asemenea, dacl vi plimbapi in compania unor prieteni, iar individul care vd he4uieEte de ceva timp va abordeazi din nou cu acel zAmbet bine cunoscut pe chip, aqi vrea si facegi o vraja de proteclie, dar nu sau gesturile cu subinleles ale celorlalgi
inteles
ci
se
putegi si scoateli bagheta gi sa infeptuiqi magia. N-ar
li bine sd puteji face o vrajd tn mod discrer, oriclnd ;i oriunde, fare se observe cineva? Existi foarte multe vriji gi ritualuri magice pe care le puteli infeptui fdre ca oamenii prolarni si realizeze ceva. Acest capitol din ghidul nostru vd oferd ocaziasi exploragi modalitilile prin care putegi face acte magice firl sI trezii,i suspiciuni.
infdptui(i discret acte mq7ice ln [ocuri pub[ice
outor: Crow $ragontree lcenuqiu;
Dar, mai intAi, trebuie si
vi
prezint cAteva concepte fundamentale.
.. + Imi imaginez cdv-a1i creat deja un set impresionant de instrumente magice: bagheta magicd, pentagrama gi multe alte instrumente necesare actelor magice. Nu mi indoiesc ci agi citit - qi poate chiar agi pus
in practicd - vreo citevavriji. tmi inchipui cum ati aprins lumlnlri, ati creat spatiul magic, agi aranjat altarul gi api creat o atmosferi potrivite pentru un act de magie. Sunt sigur ce agi infiptuit vriji, iar rezultatele au fost uluitoare. Bravo! Nu pot decAt se vd felicit. A1i observat insl cum marii vrijitori din mituri Ei legende par sd inf;ptuiasci vriji puternice doar cu o simpli migcare a baghetei sau prin clteva cuvinte rostite in goapti? Sunt convins ci - daci le-am lua toiagul 9i paleriile vrdjitorilor pe care i-am vdzut in filme gi i-am imbreca in haine obignuite, de stradd - nu ar mai ieEi cu nimic ln evidengI. Nimeni nu gi-ar mai da seama cAnd ar face o vraji. Nimeni, in afard de alji vrijitori, nu ar realiza ci gestul lor sau cuvintele rostite pe sub barbdreprezint5, de fapt, o vraje. Poate doar zAmbetul atotgtiutor t54
Qb er on
$e[[ - ![Sl
enh
eart
Si
acum o nedeti...
Procesul debazd,al magiei ,,invizibile" implici un instrument banal, cum ar fi, de exemplu, o bomboand sau o jucdrie din pluq, cuplate cu procedeele magice ale relaxirii Eivizualizirii. Ultimele doui componente sunt extrem de importante gi trebuie perfe4ionate inainte de a infaptui actul magic. De aceea, aceastd parte a lecliei noastre se va ocupa de exerciqiile pe care trebuie si le practicali pentru a vi perfecgiona capacitatea de relaxare gi vim.alizare. Poate cd vI amintitri conceptul de vizualizare din Manualul de iniyiere in vrdjitorie (Cursul 4, Lecgia 6, Legile magiei), unde l-am definit ca fiind una dintre legile magiei. Existl voci care spun ci procesul de vizualizare se poate folosi in orice act magic infaptuit intr-o formd sau alta. DacI vi concentrali pur gi simplu asupra unui anumit lucru, (-.artea ucenicu[u i
lrdjitor
r55
implicali procesul de vizualizare. tn m"gia ,,tnvizrbild", acest procedeu joaci un rol extrem de imponant. Pentru ci nu aveli intotdeauna la indemAni instrumentele care si vd ajute sd creaji o atmosferd magici,
unui act de magie, trebuie sI vd puneqi la contribulie capacitatea de concentrare gi imaginagia. Procesul de vizualizare reprezinti necesard
intrumentul debazl, al magiei ,,invizibile". Consideraqi probabil ci aveli o imaginaqie debordantd - qi probabil cn avegi dreptate -, dar sunt convins ci procesul devizualizarevit va ridica, la inceput, anumite probleme. Nu trebuie si vi tngrijorali, pentru cd vI voi oferi clteva exerciqii care vi vor ajuta sd vI dezvoltagi ,,muschii" mentali. Dar, mai intAi, ag vrea si demontez o idee preconceputd. Deoarece cuvAntul ,,vizwalizare" estecompusdinverbul ,,avizualiza" sisufixul ,,re", oamenii igi inchipuie ci procesul de viz:ualizare presupune doar capacitatea de a vedea ceva cu ochiul mintii. Pentru purigtii semantici, acest lucru este adevdrat, dar, pentru noi,vizualizarea reprezintd o experienjl multisenzoriale. CAnd infaptuiqi, discret, un act magic, va trebui si mirosigi, si pipeili, si auzili ;i si gustali rezultatul magiei voastre. Nu trebuie sI uitagi nici cdvizualizarea poate fi mai mult o senzalie puternici decAt o percepfie senzoriali. Asta inseamnl ci puteli mirosi, vedea, gusta sau auzi un anumit lucru mult mai clar declt in mod obiqnuit. JinAnd seama de aceste aspecte, putem trece la treabe pentru a ne perfecgiona capacitegile necesare actelor magice,,invizibile". Aceste exercilii sunt utile gi pentru alte lucruri, nu doar pentru inflptuirea vrijilor. De exemplu, oamenii care se pot relaxa in orice situagie sunt mai puqin expugi afecliunilor cavzate de stres ;i triiesc mai mult decAt cei care nu se pot relaxa. Pe de alti parte, exercigiile de vizv,alizare ne perfecqioneazd, nt doar imaginalia, ci qi capacitatea de concentrare. Nu m-ar mira sd aflu ci performanjele voastre gcolare au crescut dupa ce ali practicat un timp aceste exercigii.
Qxer ci(iut I :
qtt
-,td!
pari dificil cAnd vd afla1i intr-o situalie disperati
gi
trebuie si faceqi
urgent o vrqd,, dar, dacdvegi practica frecvent aceste exerciqii, veli reuqi din ce in ce mai uqor sd vi relaxagi la comandi. Vi sfituiesc sd incercaqi
exerciliile intr-un loc liniqtit, cu o lumini difuzi^, unde nu vi va deranja nimeni cel pulin 15-20 de minute. Dupi ce veli reuEi si le faceqi cu mai multl ugurinll, puteli si le practicapi 9i in alte locuri - in sufragerie, cu televizorul deschis, sau in autobuz, in drum spre gcoali. Vegi reugi, in cele din urmi, si vi relaxagi pe loc oriunde v-aji afla. Existi multe modalitdqi de relaxare. Poate cea mai rapida gi mai eficienti metodd este cea cunoscute sub numele de Relaxarea Progresipd a Muschllor (RPM). Aceasta implici incordarea tuturor muqchilor, apoi relaxarea lor. Indoigi degetele de la picioare, incordali picioarele, contractali mugchii fesieri gi abdominali si apoi incordaqi bicepEii 9i mugchii faciali! Stali aqa timp de cAteva secunde, apoi tncepeli uqor, ugor sd vi relaxagi! Observali diferenqa pe care o inregistreazi mugchii gi trupul vostru odatd ce incepeli si vi relaxagi. in timpul acestui pro..l rosriti cu glas tare un cuvAnt care vi relaxeazd. Unii oameni aleg pur gi simplu verbul ,,a se relaxa", dar allii aleg cuvinte cu o semnificaqie intiml, cum ar fi, de exemplu, ,,acasi". Indiferent de cuvAntul pe care il alegeji, va trebui sdJ folosili de fiecare dati cAnd faceqi aceste exercilii. tn cele
din urmi, dupi o practicd indelungati, va trebui doar si rostifi cuvAntul qi starea de relaxare vi se va induce de la sine, oriunde veti fi. Cu toate acestea, sunt convins ci practicarea exercigiilor in public vn va face sI vi simliqi prost. De aceea, ve sfituiesc si le facegi doar in intimitate. Daci vregi, totuti, si le exersaji in public, fera s; creaji impresia ci aveli probleme cu stomacul, vd sugerez si incercali
urmitorul exercitiu: Agezaqi-vi cAt mai comod cu putinli 9i gAndiqi-ve la degetele de la picioare! Vorbesc foarte serios. GAndili-ve la degetele de la picioare la greutatea lor, la temperatura gi sAngele care pulseazi prin ele, dar Ei
c'xa+i
la felul in care se simt in pantofi, daci purtaqi aqa ceva! Imaginagi-vi lumini calde qi aurie pitrunde prin fiecare deget, rispAndindu-se
cum o
Primul lucru pe care trebuie sdJ faceli inainte de a infeptui o vrajl, in mod discret este si. vi relaxaqi. $tiu ci acest lucru s-ar putea sd vi r56
se
Qb er on
$eff - lQrlenhecrt
apoi in picioare gi relaxAnd fiecare mugchi cu care vine in conracr! Lumina se rispAnde$te spre gambe, coapse, fese gi abdomen, sta-
bilindu-se labaza coloanei vertebrale. Dupi clteva secunde, ea va Qartea ucenicu[u i rrrdjitor
t57
incepe si urce pe coloani, rispAndindu-se in zona umerilor 9i relaxind toqi mugchii pe care ii intllnegte in cale. Ajunge apoi in zona gitului, a scalpului gi a mugchilor faciali, axandu-se asupra maxilarului. Simliqi cum mugchii incep si se relaxeze in timp ce vd imaginali cum
lumina caldi vine in contact cu ei. Acum, pentru ci sunteqi complet relaxali, e timpul si incepem procesul de vizualtzare.
tului. Mugcapi din ea, in acelagi joc imaginar, savurlnd din plin gustul ..lulce. sunt convins ci o sd vi se faci pofti de porrocale de fiecare dati cind vegi face acest exercigiu. La fel ca in cazul exerciliului precedenr, puneti-l in practici gi pe acesta
Q,xer ciliuf 2: qgm dnqr ea Acest exerciliu este menit si vd perfecgioneze capacitatea de a vtztalizaobiecte care nu se afle in faqa voastri. Este partea cea mai uqoari din procesul de vizuahz"r.. irr."p"gi exerciliile intr-o camerl intunecati sau slab luminati, unde puteqi lucra cel pugin 15 minute fdr; se
fili
ci stimuleazi imaginagia la diverse niveluri senzori.rle! O portocah este ideali penrru acest exercigiu. Dupi ce v-a1i relaxat, respectAnd indicagiile din exerciliul2, incercali s;i vizualizali o portocali, imaginAndu-vi culoarea, coajaaspri gi modul irr care lumina se reflecri asupra ei. inchipuili-vi apoi s.rrzatri" pe care v-o creeazd" atingerea cojii ei in timp ce o mAngAiaqi cu degetele imaginare. Curilagi portocala;i simgili aroma pe care o degaji pulpa frucvit.uald. specifici,
cit mai
Q,xerciliu[ 4:
relaxare pe care le dorili. tnchideli ochii 9i imaginali-vi cu ochiul mintii o lumlnare. Cel mai ugor esre si vi imaginaqi cum fl.aciraei strdluceqte
si vi imaginaqi toati lumAnarea culoarea, mrrimea, poate chiar gi picrturile de ceari care se preling in timp ce arde. Nu e atAt de ugor pe cAt v-agi inchipuit, nu-i aga? Nu vd ingrijorali, cu putine practici, veli reugi sd vizualizaqi o lumAnare qi, in final. tot ce vi dorili - chiar cu ochii deschiqi! Vi recomand sI incercagi aceste exercilii zilnic sau cAt mai des cu putinta pAni cAnd procesul de vizualizare,executat cu ochii inchigi intr-o camerd luminatd difuz, vine de la sine. Apoi, il puteqi pune in practici in diverse situaqii, chiar 9i in timpul plimbirilor lungi qi plictisitoare pe care trebuie si le facegi cu pdrinlii vogtri. Nu uitaii ci procesul de viztahzare s-ar Putea si vi se par[ mai mult o senzatie gi mai Putin o imagine.
Qxer ciliuf
i:
Fortocq[a
tn -o-..ttrrl in care exercigiul 2 vi se va pdreaugor de pus in practic5, incercatri si vizualiza\i un lucru care nu are doar o dimensiune r58
Qberon
je[[-
cl{r'cnft eart
putinti, in diverse situapii! Imaginagivd o varietate
de lu-
t'nrri pentru a exersa muqchii vizualizdrrigi pentru a stimula cAt mai multe simtruri! De aceea, mAncarea 9i biuturile reprezintd,o alegere ideale.
deranjagi. Respirali adxnc de cateva ori Ei practicali exerciiiile de
gi danseazi pe pereli. incercaqi apoi
des cu
ffirut-ctnctncrs
\
*m
Prin intermediul acestui exerciliu, procesul de vizua- tft, lizare atinge nivelul magic. Imediat .. u"1i reugi si l(nrl11a)l practicali cu uqurinqi exerciqiul 3, veri putea l\ :l ltl i
ffi lT'iHl
T1,:1f,il1"il:::fl
:#ilt
w \r/
cruri gi situalii care s-ar purea si nu exisre 9i nici sd se fi intAmplat (cum ar fi, de exemplu, o nori bund oblinuti la un tesr pe care inci nu l-a1i dat). Pentru asra, trebuie si reu;iji sit viz'talizagi un lucru complet fictiv. CAnd incepegi acest exerciliu, incercali si creatri un rbiect fantezist din combinarea unor lucruri pe care deja le cunoaptegi. Fiica mea a inventat, de exemplu , mdrul-ananas, un ,,hibrid" tntre un rnir gi un ananas. La fel ca in exerciliile precedenre, incercali sI vI relaxagi intr-un loc slab luminat, unde nu vi va deranja nimeni. incercali si vi inchi puili cum ar ardtaun mIr-ananas. Ar semina cu un dovlecel, cu coaja galbeni, acoperit cu spinii verzi aiananasului. tnchipuiqivi cd atingegi cu degetele spinii ascugili 5i aspri. Aceqtia se desprind u5or de pe coaji. clezviluind pulpa moale gi galbeni a fructului. tmbataqi-ve cu aroma ('arleq ucenicu[ui I'rqjitor
r59
mdrului-ananas, care seamini pulin cu cea a nucilor de cocos. Mugcali din acest fruct imaginar, savurlndu-i gustul dulce-acriqor! Dupi ce aqi reugit si vizuahzayi mirul-ananas, incercaqi gi alte lu-
cruri imaginare! Inspiragivi, de exemplu, din poemul clasic al lui Lewis Carrol - Jabberuochy (cum credegi cd. aratl. arborele tumtum? $tim cI ne putem odihni la poalele lui, dar vi putegi urca in el?) Odatl ce v-a!i perfeclionat capacitilile de urzualizare, lumea magiei ,,invizibile" nu va mai avea secrete pentru,roi. intre timp, insd, rrom studia clteva dintre instrumentele necesare infaptuirii vrijilor ,,invizibile".
{Qraja bomboqne[or infaptuirii vrijilor cu a.iutorul bomboanelor mi-a venit in studengie. Aveam un curs foarte greu, iar examenul final se apropia ameninlitor. Deqi mi pregitisem sArguincios pentm acest test, voiam si-mi reimprospitez memoria infaptuind discret in ziua aceea o vrajd.. Nu puteam, firegte, si aprind lumAniri pe birou, aqa ci eram complet descumpinit. O prieteni fascinati de magie m-a sf;tuit si mi imbrac in galben 9i portocaliu - culori asociate de obicei cu aptitudinile mentale gi arta comunicirii. DeEi aceasta este o metodi eficienti prin care putem infaptui vraji, era pulin probabil ca - imbricat in felul acela - si pot face o magie in mod discret. in timp ce ii explicam acest lucru prietenei mele, ea mi-a oferit o guml de mestecat \Wrigley's Spearmint. Gestul ei aparent banal a aprins un beculeg in mintea mea. Plantele, precum menta, sunt asociate de foarte mult timp cu aptitudinile mentale. De ce n-ar fi gi guma de mestecat cu aromi de menti un adjuvant minunat? Experimentele efectuate in procesele de invlqare gi memorare au demonstrat in repetate rAnduri ci oamenii obqin rezultate mult mai bune la teste dacl - in timpul acestora - beau o ceaqci de cafea (asta in cazul in care au gi studiat temeinic in timp ce se delectau cu o ceagci Ideea
de cafea...). Acesta se nume$te proces de lnodpare dependent,i de stare.
Nu vi recomand, firegte, si begi cafea la qcoali. Cofeina nu este buni pentru voi. Ceea ce demonstreazdinsd rolul extrem de important pe care il joaci simlurile noastre - gustul gi mirosul. Simprile olfactive Qberon $etf - tl{r'enfr'eort
(rnirosul) sunt singurele procesate de latura emotivi a creierului nostru inainte ca latura raqionali si interprete ze senzaliile. Fiul meu, de exem-
plu, adori mirosul merelor gi al sco4igoarei. Aceste arome il transpun irnediat in atmosfera plini de veselie 9i iubire din bucitdria bunicii Itri. Pentru ci mirosul este corelat cu gustul, nu este de mirare ci un lucru atAt de mic gi de banal ca o bomboanl poate fi un instrument rnagic
atlt
de puternic.
Metoda prin care puteli infeptui o vrajacu ajutorul unei bomboane cste relativ simple. Luali mai intAi bomboanele pe care vregi si le foIosili pentru inflptuirea vrijii 9i puneti-le pe altar. Acum incercagi sd vi rclaxali ;i si vizualizali cum energiile asociare cu vraja respectivi pltrund in bomboane. De exemplu, daci avefi o bomboanl cu aromi de ananas, pe care vreti s-o folosiqi intr-o vraji meniti si vi aduci niqte bani, rrnaginagi-vi, cu ajutorul procesului de vizualtzare, cum ,,energiile ba-
nilor" pitrund in bomboani! inchipuili-vi ci suntegi in posesia banilor ..le care aveli nevoie! Cum v-agi simji? Ce agi face? Imaginagi-vi ci toate .lorinlele voastre se regisesc acum in bomboana cu aromi. de ananas! Ca si puteli folosi corect aromele asociate cu vrijile, vi ofer acum o listi scurti cu cAteva dintre cele mai oblnuite arome pentru bomboane: M,ir
- dragoste, vindecare Banand - prosperitate Afine
- proteclie
Cire;e - divinalie Ciocolatd - intuitie Cui;oare - proteclie qi dragoste Nuca de cocos - proteclie
Struguri Voronic
- puteri menrale qi bani (pe care
il g,isim
adesea
in
bomboanele de tuse)
- capacitili mentale
L,imiie - purificare, prietenie, longevitate Nalba - sindrare, iubire, proteclie Mentd - ideah pentru procesul de invdlare qi memorare Portocald - dragoste, bani, divinalie Ananas - noroc, bani Zmeurd - iubire, proreclie Pepene aerde
-
sind,rare, capacitiqi psihice
(-.qrtea ucenicufui .,'rdjitor
r6r
Lista oferi, firegte, doar o gamd restrlnsi de arome asociate cu bomboanele. cu toate acestea, Lexa Rosean oferl in cartea ei, TIte supermarket Sorceress (vrajitoarea de supermarket), ohstd completi a ,ro-.1o, magice asociate cu bomboanele gi produsele alimentare. DupI ce bomboanele s-au ,,incircar' cu energiile fiecirei vriji in parte,"9t.pt"9i un timp pAnI simlili nevoia sa infiptuili actul magic' itrrrr.i, pnrr.qi bomboana in gurr' savurlndu-i gustul 9i vizualizAnd energiile care pltrund in univers gi conlucreazd'la realizarea dorinlei .rorrlr.. Veti reuqi sa infeptuili vrlji puternice in timp ce toate lumea va crede ci savurali o bomboanl delicioasd' Daci nu puteli si mancaqi bomboane, nu vi lesali descurajali! putegi sa le inlocuili cu alte produse. Puteli, de exemplu, si mxncaqi un mdr penrru invocarea vrljilor tdmdduitoare sau un ciorchine de ,r-g,r.ip"rrtru imbunltitrirea memoriei. Sunt oricum mai sinStoase
semnificajia lor divinatorie. Puteqi, de asemenea , sd strdiali Manualul de inipiere in w,ijitoric ca sd descoperiqi gi alte semnificagii ale runelor.
decAt bomboanele.
Cum sd fotosi{i simbofurite tainlce DacI nu ave[i la dispozilie nigte cofetari magici, Precum \7illy vonka sau Bertie Bott1, nu puteli avea acces la bomboanele magice dupi bunul plac. Pe de altn parre, sunr situalii in care nu Puteli sd mancali bomboane - cum ar fi, de exemplu, tn timpul orelor sau la masi. Din fericire, nu roate magia ,invizibild" sebazeazd, pe dulciurile primite de Halloween. Aga cum $rili, probabil, simbolurile magice jrl."t de-a lungul timpului un rol extrem de important in arta ma"., giei. Astezi, p.r,.li descoperi acesre simboluri in locuri in care nimeni ,r.r p".. si le recunoasci. De exemplu, puteti gisi pentagrame Pretutinieni, dar pulini le recunosc puterile magice, considerAndu-le doar simple obiecte decorative. po"te ,rrr"le dintre cele mai cunoscute simboluri magice sunt runele - sistemul runelor magice din cultura germanici este, probabil' cel mai larg rnsplndit. Veii gisi gi in aceasti carte un set de rune, cAt ii 1
\(/illy \(onka -
vrijitor
personaj din romanul Cbarlic ;i fabrica de ciocoktd; Benie Bott
-
din seria Harry Potter (n. tr.). Q6eron $c[[- lllr'enfi ecrl
In momentul in care veli inqelege simbolurile divinatorii ale runeIor, vegi identifica mult mai ugor semnificagiile lor magice. De exemplu, daci suntEi la gcoala gi profesorul vi dI un test la care vreqi si obqineji trn rezultat foarte bun, runa Lagaz vd. poate ajuta si vi implinili dorinla. Dar cum si facem asta f.dre si atragem atentia? DeEi oamenii le folosesc in diverse moduri, in funclie de cultura pi tradijia lor, existtr gi cAteva coordonate comunel a Le puteli desena sau grava pe un anumit obiect (cAt mai discret cu putinti) o Le puteti rosri numele pur qi simplu (este o metode convenabila dace nimeni nu observi cI gopti;i ceva pe sub barbi) . Le puteli desena in aer (este o modalitate extrem de discreti daci reugiji si nu atragegi atenjia niminui) Modul in care folosiii un anumir simbol depinde de resursele pe care le aveti la indemlnl Ca sd folosili runa Lagazin exemplul pe care vi l-am dat ceva mai devreme, o puteti desena pe foaia pe care dagi tesrul, degi s-ar putea si vi se pard. prea osrenrariv. Poate ci preferaqi si spuneli in qoapti numele runei in timp ce dagi testul. Aceasti modalitate distrage insr atentia de la intrebdri, iar profesorul ar putea si t'readi cd goptili rispunsurile cuiva. o altn modalitate ar fi si trasali cu degetul simbolul runei pe foia de test, fire sI treziqi suspiciuni. ljna dintre metodele mele preferate esre sr rrasez in aer simbolul runei cu ajutorul baghetei magice. Pentru ci nu pot sd-mi folosesc instrumentele magice oriuride, trebuie si mr muljumesc cu ce am la indernlni. Acum cAliva ani, de exemplu, m-am urcat in avion cu o carte in mlnI, sperAnd cI zborul va decurge ftre probleme. in timp ce aviorrul se pregitea si decoleze, m-am rezemat de spdtarul scaunului, cu ('artea in faji, preficAndu-md cd ciresc. Ascuns intre paginile ci4ii, unde rrimeni nu mI putea vedea, am trasat in aer runa R aidho, rugAndu-mi sr avem pane de o celitorie liniqtitn. Am ajuns astfel la destinalie nu .loar in sigurangi, ci qi bucurAndu-ne de o cihtorie extrem de phcuti. Indiferent de metodi pe care o veti alege, avefi griji sI vi relaxaqi 1i si puneqi in practici procesul de vizualizare. Imaginali-vi senzajia,
(
urleq ucenicufui rrrdjitor
t63
puterea jucdrii[or din p1u;
aspectul, gustul qi sunetul dorinlei pe care vreli s-o implinigi prin rntermediul actului magic 9i porniqi la treabe!
Cum sd t''d creqti proprii[e simbofuri Yd. garantez
extrem de simpla. Alege unul dintre nenumiratele ei animdluge din plug,
cI distraclia va fi maximi!
Nu sunteqi obligagi, fireqte, sd folosili runele germanice pentru acest gen de magie. Mi-am creat un intreg sistem de simboluri, destinate artei divinaliei 9i a magiei, cdrora le-am conferit diverse semnificagii. Crearea propriului vostru sistem de simboluri vi oferi nenumirate avantEe. Pe de altd parte, este o experienl5 minunatd, care vi ajuti si vd perfecqionaqi capacitelile magice, precum creativitatea. Aceste simboluri au, de obicei, semnificaqii mult mai intime, care vor stabili cu timpul o leglturl magici intre voi. Deqi nu existd nigte reguli bine definite, vi ofer cAteva sfaturi: o Crea{i simboluri cdt mai simple: Desenele simpliste pot fi trasate in aer sau gravate pe un obiect mult mai ugor decAt lucririle
a
complicate. Pentru tncepwt, creapi doar cdtetsa simbolurz.' Concepeqi, la ince-
put, numai cAteva, destinate dorinlelor primordiale (succesul, protecfia etc.)! Astfel nu vegi fi nevoigi si memoragi deodatd prea multe simboluri noi. o Dali-le nume: Putegi folosi metode intuitive sau introspective pentru a le conferi simbolurilor voastre nume deosebite. Nu uitaqi si activaqi procesul de vizralizare atunci cAnd le creafi. Insistenqa mea s-ar putea si vi se pari cicilitoare, dar nu trebuie si uitali faptul cd frumuselea simbolurilor magice conste in semnificaqiile lor tainice. De exemplu, in sistemul meu de semne, semiluna reprezintd simbolul ,,secretelor", fiind corelati cu luna - simbolul misterelor gi al tainelor noplii. tn timp ce creafi sistemul de semne, incercali sd, vizualizapi cAt mai clar cu putinli obiectivul pe care dorigi sI-l realizali cu ajutorul acestor simboluri mistice. Vi se vd creiona in minte o anumiti forml - o semilund, triunghiul unei flaceri sau cercul soarelui. Daqi frAu liber imaginaqiei 9i bucurali-vI de o experienll uluitoare! 164
Qb e r on
's 1
Fiica mea foloseqte frecvent aceasti formd de magie ,,invizibile", care este
$e[[ - @l
enh
e
ar t
ii
transferl energiile pozitive,care o vor ajuta sa-qi implineasci doringa, apoi activeazd procesul de vizualizare.
o vrajd' pe care a infdptuit-o recent! Tocmai s-a transferar la o alti qcoah qi - aga cum se intampla cu orice copil de varsta ei - avea foarte multe emolii. voia si f.acd, o vrafitcare si-i ofere nu numai protecgie, ci s-o gi ajute si se simtd ca acasi, indiferent unde s_ar afla. Primul pas pe care l-a fecut a fost si aleagi o figurini corelati cu aceste atribute. Broasca-gestoasi pdrea alegerea cea mai potriviti. carapacea ei rare oferi nu doar protecgie, ci gi o casi mobila penrru orice imprejurare. Este, de asemenea, un animal care pare s;_;i pistreze calmul aproape tot timpul. Este bine si te bucuride aceste atribute in orice situapie. Apoi, i-a transferat jestoasei din plug energiile asociate cu obiectivul ei, facandu-i intr-o parte o micd tiieturi prin care a introdus plante corelate cu dorinla ei de protecjie anason, cuigoare gi sundtoare. Apoi a cusut festoasa, imaginAndu_gi _ cu ajutorul procesului de vizualizare - cum energiile po zitive au rimas,,prizoniere" iniuntru. Degi ar fi putut si ia la qcoala figurina din pluq, a vrur si fie discrete, astfel incat gesroasa magicd a rimas pani in ziua de astizi undeva tn camera ei. Agadar, oriunde se afle, dacr simte nevoia de proteclie sau siguranji, iqi imagineazd. cum broasca-lestoasi o crrpri.rde o apiri ;i ratd,
cu carapacea ei. cAnd vregi si facegi o vra1d, cu ajutorul unei figurine din plug, trebuie in primul rAnd sd alegeli animalul corespunziror, asociar cu
doringa pe care vreqi s-o implinili. Iatd o lista cu atributele figurinelor din casa mea, care v-ar putea fi de folos:
Aligator - protectie, putere, secrete Urs - vindecare, purere, griji pentru familie (--.ar
te
a ucen icu[u
i rrrdjitor
r65
Flature - joacd, schimbare, frumusele Vacd - bani, belgug, sinitate Cdine - fidelitate, curaj Balaur - putere, imaginalie, informalie Leu - conducere, curaj, putere Maimupd - inteligenql, zburdilnicie, agilitate B"f"r[a - inqelepciune, secrete, capacitigi mentale 9i psihice Iepure - prosperitate, rapiditate Lebddd - frumusege, potenfial, gralie Broascd-pestoasd - siguranli, stiruinli, capacitatea de a vi pdstra sAngele-rece in situalii de stres
in Manualwl de iniyiere in ardjitorie, oberon Zell-Ravenheart vd oferl atributele multor animale minunate (studiali in mod deosebit cursul 6, leclia 4: Arta metamorfozdrir). tn acelaqi capitol, Morning Glory Zell-Ravenhearr vd oferi o serie de ,Mottouri ale animalelor', care v-ar putea ajuta si alegeli animalul corespunzltor actului vostru magic. Dupi ce ati ales figurina din plug, va trebui si-i transferafi energiile pozitive, necesare infaptuirii vriiii voastre. Acest proces se numegte, in termenii mei, "pregltirea juclriilor din pluq" 9i poate fi pe cat de complicar, pe arar de simplu. Puteli si aranjaqi un altar, impodobinduJ apoi cu plante, pietre sau simboluri desenare pe hartie sau pureti sI vi relaxali pe marginea patului, vizrtalizind obiectivul qi transferAnd energiile pozitive asupra figurinei din plu9. Dacd vrefi sI folosili lumAniri in acest proces, trebuie si fili foarte atenli' deoarece juciriile din plug pot lua foarte ugor foc, anulAnd astfel efectul
vrijii.
ce i-aji transferat energiile, o puteli folosi. Indiferent unde vi afla1i, ii puteqi invoca energiile necesare infiptuirii actului magic. Daci trebuie sI dali un tesr la gcoald, imaginalivd penele gi creasta
Dupi
bufnilei din plq, iar ea vI va ajuta sI alegeqi rispunsurile corecte. CAnd aveli nevoie de purere, glndiqi-ve la blana gi muqchii ursului, iar dacd vreti se vi afla1i in poziqia de lider, imaginaqi-vd coama leului. Daci le folosili intr-un mod cumpltat qi responsabil, energiile figurinelor de plug se pot dovedi extrem de utile. Qberon $c[f -Qrtanfr eart
4n conc[uzie Vrdjitorii din poveqtile noasrre nu au intotdeauna la indemAni instrumentele magice. Le-ar fi greu si care cu ei un intreg altar.Dar, cu ajutorul acestor idei 9i obiecte simple, puteqi infaptui vrdji oriunde qi oricind. Nu trebuie si uitali insl ci acesre concepre reprezintd, doar inceputul clldtoriei voasrre in lumea magiei. Pentru a ajunge la destinajie, avegi nevoie de imaginajie, o practici indelungatl qi experienqi. Agadar, porniqi la drum!
r. 4nlroduce.re venit in lumea metafizicii sau a ,,magiei minlii"! Vom vorbi in acest capitol despre toate capacitigile psihice 9i metodele de perfecqio nare, dar gi despre meditalie, explorarea viine
aqi
inlelepciunea multor culturi. Culoarea magiei in capitolul de fagi este cea a apei - transparentul, care reprezintd.toate formele de magie mentale, Precum meditalia gi alte capacitiqi psihice. Corelatd cu zi:ua de vineri qi cu planeta Venus, aceasti ,,culoare" induce linigte sufleteasci qi stimuleaze cugetarea. Procesul de meditagie stl.labazamagiei gi vrliitoriei orientale, ju-
se bazeazd pe
fte[ierut cIO: fugite metafizicii
(qc1t
c'marinl
insi un rol crucial in cea occidentali, al clrei scop este sI punl stipAnire pe fo4a voinlei - care, de altfel, guverneazi lumea magiei. Dacd este pusr in practica in mod corespunzitor, meditaqia deschide porlile citre progresul individual gi cdtre dezvoltarea eului.
cAnd
Crede, o, tu, aisdtorwle Copil al focwlui, Crede, o, tu, aisdtorule,
Crede, o, tu, ttisdtorule,
Cd viseles reale,
Caci
Cdci wmbre lwngi arunc,i
Predestinate ele-Pi sunt!
Ce
gusturi in vise
fie dulci, fic
Pi se
aratd,
z. prime[e [ucruri
AmAre,
sd, [e.
Asupra lumii adormite, De ai ochi sdu nu ca sd le ztezi
R,i sfr,i
Crede, o, tu, aisdtorule,
n ge r i I e n t u n e c a t e !
Cdci straiele-aspre amdrdciune tpi aduc Crede, o, tu, oisdtorule,
Pe c,ind mdtasea
Ce auzi tn oise,
in
cqre trebuie
inr'rd{c{i
tor| (Estg.ra $-'shiroi (nelrul
Senzapiile ce tn aise tu le simPi,
-
pe,
magie te inv,iluie!
pagi sunt esenliali in arta vriiitoriei, oferindu-vi ;ansa de a vd specializa in orice domeniu magic, constituind insi qi arme de apdrare, daci este cazul.
Urmitorii
C,ici ele ipi;optesc adeztdruri mult mai Crede, o, tu, oisdtorule,
profunde
Decit
urecbile pot sd asculte!
Cdci viapa ;i-o aor schimba Precum orice realitate
Crede, o, tu, visdtorule, Ce
parfumuri aduLmeci tn
Lumrnl.e pe care in vise tu /e tnf,iptuiqti,
oise,
C,ici rdul dubneSte Ca pe;tele druncat de aaluri,
De soare scdldat,i!
mai bune metode pentru voi.
ElrzaeEtu B,qnnr,ttr 1
Iar binele aroma trandafirilor o are! r68
1. tnvagali mai intAi metoda simph! Acest lucru vd stimuleazi doringa de a exersa, ajutAndu-ve in acelagi timp si inlelege9i care ii este scopul. Existi, de asemenea, o versiune pe care o puteti impirtiqi celor aflati in impas. 2. invdlali cel pulin o varianti! Dupi ce v-agi insqit metoda simple, studiali micar una, pentru ci veli descoperi astfel care sunt cele
Qb e r on $e
[[' !fu
r'enh
e
crt
Tehnici magici asociati Cabalei (n. tr.).
(arlea ucenicu[ui lrdjitor
r69
3. Studiagi
gi alte versiuni! Acest lucru
vi ajuti si ingelegeli modul
de abordare al altor culturi qi rradilii, dar gi ce-ar trebui si faceli, dacd a1i veni in contacr cu membrii lumilor respecrive. Cu cAt studiaqi mai multe sisteme de magie 9i religie, cu atAt veqi ingelege mai bine practicile aitor popoare qi modul in care ar trebui si reactrionagi.
yoga, artele ma4iale sau la alte acliuni relativ simple Pentm a vi limpezi mintea. Una dintre prietenele mele mediteazi in timp cebrodeazd.
Versiuni: Orice formi de meditalie
este acceprari.
Nu trebuie si uitali insi
cd procesul de limpezire qi concentrare nu este acelagi
NU ESTE SUFICIENT DOAR sd exersaqi aceste
SA CITITI - nu uitatri asta! Trebuie metode pentru a le stipAni gi folosi in mod eficient.
p
$leditalia Este un proces care implici trecerea de la starea normald de congtientizare la una de concentrare gi liniqte. Capacitatea de a o aringe este necesari in orice avenruri magicd sau spirituali. Este benefici Ei in viaga cotidiani, deoarece influengele ei .analgeztce" detensioneazi stirile de stres gi imbunitilesc capacitatea de concentrare.
Metoda simpld: Cea mai obiqnuite metode de meditaqie esre cea bazatd,pe ,,limpe-
zirea' minlii. Agezaqi-vi confortabil, respiragi adlnc de clteva ori gi spunefi: ,,Limpezeqte-pi mintea!" incercagi si vi alungali toate glndurile. Daci ele continul si vi invadeze, rrageli din nou adAnc aer in piept qi repetafi: ,,Limpezeqte-1i mintea!" Veqi avea nevoie de o practicd indelungatd ca si reugiqi si vi qtergeji complet din minte toate gAndurile, dar veli observa o schimbare inci de la primele gedinte. Daci aceasti metodi de meditaqie vi se pari srresante, incercali alta. Agezali-vi confortabil, respirali adAnc de cAteva ori gi concenrrati-vi asupra unui cuvAnt, a unei fraze sau a unei imagini! incercapi, cu ajutorul acestei ,mantre", si vi fixali gAndul asupra unui singur lucru, inleturAnd din minte orice alte preocupiri. GAndurile igi vor mai face simliti prezenla, dar vor dispirea odati ce veli cepita experienqi. Daci nici una dinrre aceste tehnici de meditagie nu dI roade, incercali metoda concentririi asupra unei acliuni. Este similari cu tehnica pr.ecedenti, cu exceptia faptului cI acum trebuie si vi concentragi asupra unei aqiuni, nu asupra unui cuvlnt sau imagini. Putegi apela la Tai Chi, Qbcron $cff- ll{alanheart
lucru cu relaxa-
rea: srarea de aqa-zisi transi in fala televizorului nu inseamni meditaiie.
e.rf eclionqr
e
a c e[or[a[te simf ur i
Aceste activiteli sunt menite sd vi perfeciioneze simlurile astrale, care s-ar putea se fie atrofiate qi inactive in viala voastrd fizica. Simprile joaci un rol vital in detectarea Ei infeptuirea actelor magice, dar 9i in
comunicarea cu entitefile spirituale'
Metoda simpld: Alegeli un obiect simplu Pentm simlul Pe care vreti
sil
Per-
feclionali! De exemplu, puteti alege un suport de lumAniri Pentm acutizarea simlului vederii, sunetul unui clopoqel pentru cel al auzului, parfumul preferat pentru cel al mirosului, un fruct pentru cel al gustului gi o pani sau o anumiti qesituri Pentru cel al pipditului. Studiali obiectul respectiv, acordAnd atenlie fieclrui detaliu in parte! tndepanali apoi obiectul qi incercagi si-l recreagi cAt mai fidel cu putinli! Analizagi, de exemplu, suportul de lumAnlri, apoi inchidef ochii qi incercali ,,si-l vedeqi" cu ochiul minlii!
Versiuni: Dupi ce capdtagi experienli, incepeli si alegeli ca Punct de focalizare obiecte mult mai complexe! Apoi ciutali s5 vI concentrali asupra mai multor simguri deodati: strlduigi-vi, de exemplu, sI vI fixali atenlia in acelagi timp asupra sunetului qi aspectului clopolelului. Iar in final, incercaqi si vrzuializali obiectul cAt mai clar cu putinii, ca 9i cum l-agi avea in fala ochilor. Veli descoperi ci - odatd cu practica indelungati - 9i celelalte simguri se vor acrLtiza. (]arlea ucenicului rrrdjitor
t7l
]letoda de centrqre
Metoda simpld:
Presupune captarea;i concentrarea energiilor in trupul nostru fizic.
Acesta este un pas preliminar in procesul de auropurificare gi ,,impimAntare", ajutAndu-ne in acelaqi timp si echilibrdm chakrele individuale. Procesul de centrare ne ajuti si captlm energiile care se rispAndesc prin activitiqile sau lipsa noastri de concentrare. Esre corelat cu meditagia qi fiecare capacitate o completeazd, pe cealaltd,.
Metoda simpld: Respiragi adAnc de cAteva ori ca sI vi relaxagi gi imaginagi-vi cd urmati calea pe care o parcurge aerul in interiorul propriului corp. Fiecare respiraqie vi poarti tot mai in adAncuri pAni ajungeli in centrul trupului, exact in zona ombilicului.
Versiuni: Dupd ce cipitaqi experiengi, purefi incetini procesul de respiragie. CAnd vi aflaqi in centrul trupului, incercagi si vd imaginali ci sunreli inconjuraqi de o lumini lichida. (Aceste experienle vor cipita mai multi consistenli dupd perfecgionarea celorlalte simguri.) Observaji culoarea acestei lumini - este culoarea puterii in concepqia voastri gi poate fi folosit; pentru proiectarea qi controlarea energiei. r4;rr.,. ..j)r):.,j1.!.q/d '
Agezagivi gi calatorigi spre centrul trupului vostru! Mergeqi inainte pAnI ajungegtlabaza coloanei vertebrale! De acolo, imaginagi-vi ci o ridacini creqte gi iese din corpul vostru, precum o coada de animal, 9i se infige in pimAnt! Cu fiecare respiragie impingeqi gi mai mult redicina spre centrul pimAntului. Simlili cum riddcina ajunge.in inima Geei, fiind cuprinsi de energii calde, aurii qi umeduitoare. tncercaqi acum, tot cu ajutorul respiragiei, s[ atragegi aceste energii spre voi. Simligi cum vd cuprind qira spinirii, rispAndindu-se apoi in tot corpul. DacI este cazul, puteli sI inliturali energiile nedorite, trimigAnduJe in adlncul plmAntului (ca in metoda autopurificlrii).
Versiwni: Efectele acestei metode sunt extrem de diverse. Puteii experimenta o cildtorie astrali spre centrul pimlntului, care vi va imbognqi cu multe alte triiri, pe lAngi energiile binefacetoare. In locul unei rrdicini, putegi infige tn inima Geei un pilastru, ca simbol mai puternic al ancorei; puteli infige ra-decini, stAnd in picioare gi transformlndu-vi in copaci cu flori; vi puteqi lungi picioarele astrale pAnd cAnd vor atinge inima pimAntului. Dupi ce veti stiplni aceasti metodi, incercali 9i altele.
procesul de autopurificar
k
$leto da de,,impdmdntqr e" Procesul presupune conectarea energiilor trupului vostru cu cele ale pimAntului. Metoda esre benefici pentru^adepgii cultului PimAntului, dar are gi alte avantaje. In primul rAnd, energiile pnmlntului joaci rolul de ancore, impiedicAnd forgele exterioare si vd dezridicine t". in al doilea rAnd, aceasti metodi rri ajutl si vi conservali sau si vi sporili propriiie energii. Iar in al treilea rAnd, vi oferl posibilitatea sd inhturali energiile nedorite sau care existi in exces. Qbcron $eff-lQalenhearl
e
vi
consolideazi gi vi perfeciione azd energiile gi puterea de concentrare necesare actelor magice. Ve ajutl si Este o alte metodi care
inlituragi fo4ele negative care vd intuneci viaga fie din cauza mentalitlpilor cirora vd supuneqi, fie din pricina sdnitilii precare sau a influenqelor exterioare. Procesul de autopurificare este, de asemenea, un pas preliminar pentnr alte exerciqii de meditaqie.
Metoda simpld: Porniji in cildtoria spre centrul trupului vostru gi corelagi-vi energiile cu cele ale pdmAntului! Puneqi mAinile pe pimAnt!Respiragi adlnc 9i imaginaji-vi ci boala gi gAndurile negative care nu vi dau pace se strAng ghem in trupul vostru. Inspiraii adAnc gi - in momentul Qarte a ucenicu[ui rrrdjitor
t73
in care dali aerul afarl, - inchipuiji-vi ci aruncali ghemul cel rlu in adAncurile plmAntului, care va transforma energiile negative in energii pozitive.
Versiuni: poate realizagi stAnd in picioare, dacl nu vi incAntd 9i a atinge pimAntul. Puteli inletura energiile negative agitnnd mAinile prin aer (aveji grijx si nu lovigi pe ciPurificarea
ideea de a sta
se
in genunchi
neva!). Le puteqi transfera, de asemenea, intr-o piatra de cua4 fumurie. Sau puteli rosti o formule magici prin intermediul clreia anulagi efectele nocive ale energiilor negative. Dupi ce veti ciplta experienll, veli reugi sl-i ajutagi 9i pe algii si se purifice, cerAndu-le instr permisiunea. Dacd avepi nevoie doar de o purificare exterioarl a trupului (sau gi de una exterioarl), incercagi cu fumul de timlie - salvia este cel mai des folosiU; sau cu un inel care sd vI trezeasctr energiile din jurul trupului. Dacd sunteli deja atAt de experimentali, incAt si inhturaqi cu mAinile energiile negative, le putegi prelua ;i pe ale unei alte persoane pentnr a o curlla (avegi grije si vi purificali ulterior!). Trebuie sd procedali cu prudengi in acest caz pentm a capta absolut toate energiile negative. Spre exemplu, ca si fili siguri ci veli curiqa totul, porniji de undeva din fala corpului gi mergegi pAni in spate sau incepeji din zona capului ;i cercetagi cu atenqie pAnn la picioare.
$cutuf de protec(ie Pentru un vrljitor care joacd rolul de inger plzitor) arta folosirii scutului protector este vitali, iar avantilele sunt evidente. in funclie de puterea gi intenqia scutului folosit, acesta poate varia de la un simplu ,tampon" impotriva colegilor sAcAitori de la munci pAni la un adevlrat arsenal impotriva atacurilor magice.
voastri energie. Imaginagi-vd cd ea se rispAndegte in interiorul vostru gi vi inviluie ca intr-un scut protector, respinglnd energiile negative. reprezintd, propria
Versiuni: Cele mai multe ci4i despre practicile magice ne oferd cel puqin rrna sau dour metode de autoapdrare - uneori, ele ne sunt inftrfi$ate sub forma cercurilor magice. Scuturile protectoare Pot fi create cu ajutorul unor formule magice, pot fi modelate sub diverse forme;i decorate cu simboluri.
Chakrele individuale, pI4ile corpului sau obiectele Pot avea Propriile lor scuturi de apirare. tnainte insd de a le conferi acest scut' trebuie sI vi purificali - trupul sau obiectul respectiv - pentnr a nu include energiile negative in interiorul respectivelor cercuri magice (degi acest lucru deschide calea magiei combative, care nu constituie subiectul lecliei).
Q,chitibr qr e q chakr e[or Chakrele sunt centri de energie localizaii de-a lungul coloanei vertebrale. Fiecare dintre ele guverneazd diverse funclii, inclusiv pe cele {rzice, mentale, emogionale gi spirituale. O viagl armonioasi depinde de echilibrul gi de corelarea armonioasi ale acestor centri de energie.
Metoda simpld: infeptuili cilitoria spre centrul trupului vostru, indreptAndu-vl apoi spre baza coloanei vertebrale! De acolo, analizagi fiecare chakri in parte, mlsurlndu-le mdrimea gi strilucirea. Ele pot avea forma unor sfere sau a unor roqi. DacI unele dintre ele vi se par prea mari sau prea mici (mlrimea unei mingi de tenis este ideali), imaginali-vl ctr
ii
ii miriqi forma dupl cum dorili. Daci,
Metoda simpld: Infaptuili ctrlitoria spre centnrl trupului vostm 5i purificatri-vi, inleturAnd energiile negative! Yizualizagi apoi lumina coloratl care
de asemenea' puterea minlii strllucire vi se par obscure sau intunecate, conferili-le cu qi puritate. Energiile extrase din pimAnt sunt cu atit mai benefice pentm chakrele mici, intunecate sau obscure.
t74
Qartea ucenicufui
Qberon
$eff-Qlarfreart
reduceli sau
lrdjitor
t75
M
e o #
v {CD
ffi
1. Chakra redicinii: situatd labaza coloanei vertebrale. Guverneazi dorinla de supravieluire fizicd'. Are culoarea rogie.
) Chakra
3. 4.
5. 6.
7.
sacrah: situatd in preajma organelor sexuale (in
zona abdomenului inferior). Guverneazi viala sexuale, dar influeng eazd giempatia gi,,reacgiile stomacului". Are culoarea portocalie. Chakra plexului solar: situati deasupra ombilicului, sub piept. Guverneazi voinqa. Are culoarea galbeni. Chakra inimii: situati in dreptul inimii. Guverneazl compasiunea gi reprezinti punctul de echilibru al sistemului chakrelor. Are culoarea verde (sau roz, daci preferaqi). Chakra gAtului: situatd labaza gAtului. Guverneazi intelectul gi comunicarea. Are culoarea albastre. Chakra celui de al treilea ochi: situati in mijlocul frunqii, intre sprAncene. Guverneazd simgurile astrale. Are culoarea indigo. Chakra coroanei: situati in vArful capului. Guverneazi tirlmurile spirituale 9i inpelepciunea 1or. Are culoarea
violet.
Versiuni: Ca si le echilibraqi, puteli folosi pietre sau lumAniri care sd aibl culoarea chakrei respective. Celor care vor si aprofundeze acea$ domeniu le recomand cartea scrisd de AnodeaJudith - Week of Life (Roauviepii), impreuni cu manualul TIte Snenfold Journey (Calatoria celor gapte c,ii).
3. proc esu[ de meditatrie autor: Oonals Ntern lacrramarin; Meditaqia este definitd in diclionar ca fiind o stare de relaxare qi de examinare profundd. Pentru un vrijitor, acesta este doar inceputul -
dar nu scopul prinqipal. 176
Qbcron $e[[ -
De ce ar medita un vrijitor? Procesul de meditagie oferd multe
avantaje. tn primul rlnd, conferi calm gi relaxare. Dupn ce veli cipita experienqi, veli descoperi ci meditatia ne ajutd sd facem
mai ugor fagi stresului. Aceste caracteristici se dovedesc niste atuuri imbatabile, pe care ni le putem insugi cu uguringi.
Principalul motiv penrru care vrijitorii se implici in procesul de meditaqie consti in faptul cd ii ajuti si-qi perfecli onezeputerea de concentrare. Ceea ce implicn accesarea intuigiei gi a inlelepciunii ei, dar gi corelarea cu procesul colectiv de congtientizare. Capacitatea de concentrare, obginuti cu ajutorul meditaliei, vd, ajutd. sd vd direclionaqi energiile spre dorinqa pe care vregi s-o implinili. Procesul de meditalie pus adesea in practicd, prin intermediul unei discipline de fier, vd consolideazi puterea voingei. Pentru infeptuirea actelor magice, esre necesar ca - prin puterea voinlei - sI vi concenrrali gi si vi direclionaqi energiile spre obiectivul pe care vrefi siJ reaJizagi.ir, *o-"rrtrrl in care vegi avea o voinli de fier, actele magice vor deveni din ce in ce mai putnernice Ei mai eficiente. Inainte de a incepe procesul de meditalie, trebuie sd vi creali un spatiu sacru, care vi vaproteja;i vd va ajuta si vdcanalizagi energiile spre obiectivul dorit. Puteqi sdvizualizagi sau si vi imaginagi ci sunteli inconjurali de o auri alba de lumini sau purefi crea un cerc magic, a$a cum procedapi de obicei. Existl diverse forme de meditatie... Procesul actia de meditapie i^poliremigcarea fizici. Dacd practicali yoga sau Tai Cbi, gtigi deja cI acestea necesiti foarte multi concentrare. Ele sunt forme de meditaqie activl. O alu pracrici acriva o constituie mersul pe jos, concentrAndu-vi asupra mi;cirilor trupului qi numlrarea pagilor in timpul mersului. Puteli, de asemenea, sd repetali un cuvAnt sau o frazd, cu fiecare pas pe care il faceqi. O alte metodl este risucirea pe loc. Imaginagi-vi ci aveqi un cui sau o bucati de lemn intre degetul mare gi urmitorul deget de la piciorul Qartea ucenicu[ui
lrdjitor
t77
drept (procesul nu implici durere). Acesta va juca rolul de pivot de sprijin in timp ce vi rotigi. 'fineti mAna dreapti in faqa ochilor 9i priviqi centrul palmei! Y5.va ajuta si vi concentratri qi sd vi pistrali echilibrul. incepeli acum si vi invArtili incet spre dreapta, sprijinindu-va cu piciorul drept de pivotul imaginar, continuAnd si vi privigi palma. Daci preferagi, puteli face exerciliul folosind piciorul stAng gi mAna stnngi 9i invXrtindu-vi spre stAnga. Exersagi metoda lAngi un scaun sau o canapea, pentm ci s-ar putea ca la inceput si amelipi. Cronometrali 9i cregetegi treptat timpul cAt reugiqi si vi invAniji! Dupd cinci minute, veti fi intr-o stare de serniconqtienqd.
rrniversal este ,,Om', dar puteli folosi la fel de lrine cuvinte precum ,,Pace",,Iubire", ,,LJni-
l)adme Hum". Incantaliile sunt gi ele mantre ideale in procesul pasiv de meditaqie. Acesrea trebuie cAn-
t;lte cu voce tare gi pot
fi alcituite din cuvinte
sine stdtdtoare, expresii sau o rugi.ciune mai
Procesul pasie de meditapie reprezintd,procesul pe care il definim in general cu termenul de ,,medita1ie". tn cazul acesta, trebuie si stali jos, firi si vi mi;cati. Putegi si stagi pe un scaun, cu picioarele pe plmint (nu le gineqi incrucigate!) gi cu spatele drept sau pe o perni pe podea, cu picioarele incruciqate gi spatele drept. De ce este atAt de
important si stali drepgi? Deoarece avem canale de energie care trec prin coloana vertebrale, iar atunci cAnd stlm drepli, energia circule mult mai ugor prin ele. Procesul contribuie la perfeclionarea capacitnlii de concentrare. Un prim pas il constituie relaxarea. O modalitate simpli de relaxare este si vd fixaqi gAndul, pe rXnd, asupra fiecirei pi4i a corpului vostru. VI puteli imagina ci soarele este un mic proiector care igi focalizeazilumina asupra fiecdrui organ al trupului vostru. Incepeli cu vArful capului, apoi restrAngeji aria qi relaxali-vd. Concentrafi-vi asupra sprlncenelor, ochilor, obrajilor, nasului 9i gurii! Treceqi la gXt qi continuali in felul acesta plni ajungeji la degetele de la picioare, simqind cum intregul trup se relaxeazd. Acum, stlnd confortabil, concentragi-vi asupra respiragiei! Simjiqi cum aerul trece prin niri gi ajunge in plimAni, iar abdomenul se umfle un balon. CAnd il dagi afard,, eliminaqi qi stresul sau tensiunea pe care o simligi. Putegi continua sd vd, analizaji respiralia pe tot parcursul I sedintei de meditatie. Incercagi si numiraji respiragiile - spunlnd ,unu* cAnd inspiragi qi -doi" cAnd expirali. In timp ce respiraqi, puteli rosti un cuvAnt sau o propozijie care si consolideze procesul de concentrare. O mantra sau un cuvXnt ca
r78
Qberon
jcff - !I$rtenhcorl
i'
il considerali porrivit. Putegi spune propoziqii precum ,Noi suntem un intreg" sau o inqiruire de cuvinte ,,Pace, Iubire, Lumind". Existi expresii care de-a Itrngul timpului au devenit mantre - ,,Om Mani t:lte" sau orice cuvAnt pe care
o
de
lungl.
puteli practicameditagia pasivr este si privigi fix un obiect - o lumlnare aprinsi, o oglinda sau ambele lucruri, avAnd grija sa aseza+i lumAnarea in fala oglinzii. Daci ceva vi clistrage atenfia, lualio dela capdt, axAndu-vi privirea asupra obiectului respectiv. altn modalitate prin care
Procesul de contemplare este o alte formi de meditaqie pasivi. Presupune alegerea unui cuvxnt, a unei expresii sau propozilii inainte de a incepe qedinga de meditatrie. in timpul ei, glndili-vI la cuvAntul, expresia sau propozilia aleasl, analizind-o cnt mai profund cu putinfi. De exemplu, si presupunem ci alegeli si vi gAndiji la sensul propozijiei imperative ,Nu faceqi rru!". care este semnifica;ia ei? cum evitali sd faceli riu? Puteqi evita acest lucru? Credegi ci se referi doar la voi ingivi - la
vI facegi singuri riu? Nu este oare un punct de vedere egoist? ce simlili atunci cxnd mancali carne? sau ce-atri {ace daci ati fi soldat qi ar trebui si ucideji pe cineva? Pe parcursul gedingei de incercarea de a evita si
meditalie vi vor veni ;i alte idei. Putegi cugeta asupra sentingei: ,,Suntem pringi cu tolii in pinzavielii." care esre semnificatria ei? Includem
aici doar oamenii sau 9i animalele? Dar copacii? Cum influe nleazi acliunile mele aceasti p|nzd? ve! descoperi gi alte cuvinte sau propozigii care se preteazd, foarte bine actului cugetlrii.
Cum sd ad linigtipi gdndurile In timpul meditaqiei pasive, s-ar purea ca anumite gAnduri si vi distragl, atengia;i si interfereze cvprocesul de concenrrare. Imaginali-vi at
farlea ucenicufui trdjitor
apl linigtitd! Apoi cd cineva aruncd o piatri in api, creAnd valuri care-i tulburl suprafala calml. Privigi cum valurile dispar! Acestea sunt glndurile voastre. Lisagile si plece! Nu incercali si le oprigi! Sau gAndiqi-vi la un cer senin, pe care plutesc nori - simbolul gAndurilor voastre. Privili apoi cum norii se indepirteazd' Procesul de meditalie vd ajuti sd vi perfeclionali capacitatea de concentrare, si vd relaxali qi si vd educaqi voinqa printr-o disciplind de fier. Aceste atribute vi vor ajuta sI infiptuiqi in mod eficient actele magice. Conferili, de exemplu, o misiune unui cristal sau unei lumAniri - si spunem ci vreli sd transmitd energii timdduitoare. Puneqi cristalul sau lumAnarea pe altarul vostru gi agezalivi in fala lui! Concentra!i-ve asupra respiragiei! Captaii energiile pimAntului in centrul inimii gi atragegi apoi energiile cerului, dupi cum veqi vedea in cele ce vrmeazl. Permiteli acestor energii sI interfereze in centrul inimii! Jineli mAinile deasupra cristalului sau a lumAnrrii! Transferaqi energiile timiduitoare asupra obiectului resPectiv - acesta le va rispAndi mai tirziu in univers. Respiraqi adlnc gi concentrali-vi asupra energiilor din centrul inimii! t., -o-.rrtrrl in care expiragi, lesagi energia si treaci prin braqele qi mAinile voastre, transferAndu-le apoi in cristal sau in lumAnare. Simliqi cum puterea Ei energia voastrr se propagi, prin respiralie, asupra obiectului respectiv. CAnd vreqi sI rispAndili energii timiduitoare, concentralivi asupra obiectului insircinat cu aceasti misiune (daci este vorba de o lumAnare, aprindegi-o!) ;i trimiteli energiile pozitive celui care are nevoie de ele! Puteqi folosi un cristal in acelagi scop, conferindu-i energii pozitive ori de cAte ori vn simqili fericigi, increzitori qi prosperi. Daci vi simlili deprimali sau descurajali, captafi - prin intermediul procesului de meditagie - energiile pozitive ,,ferecate" in cristal! Jineqi cristalul in mAini in timpul gedinqei! Vi veqi simgi mult mai bine dupl aceea. La sflrgit mulpmili spiritelor locului respectiv, zeitxitlor sau altor entiteli care 9i-au ficut simlita prezen)ain timpul meditaliei' Trimiteqi apoi pdmAntului surplusul de energie! Astfel, veli reveni mai ugor la realitate, feri si mai aveli senzagia de confuzie' Cercul de lumini se va stinge treptat. Aruncali lumAnirile arse sau temAia Pe care ali folosit-o! Apoi vi puteli vedea in tihnl de treburile voastre. cd sunteli o
Q6eron $e[[-cl{r'anheart
Ghid
da.
meditalie
Acest ghid este conceput de profesorul $colii Cenuqii de Vrijitorie I'Iolly Ravenweed (indigo). Puteqi si rugaqi pe cineva si vi-l citeasci in timp ce meditagi, il puteli asculta pe o caserd inregistrati sau il puteqi
citi gi pune singuri in practicd. Aprindegi o lumAnare (e util, dar nu absolut necesar)! Agezagivd intr-un loc confortabil! tnchidegi ochii qi incetiniqi procesul de respirajie! Analizagi pentru o clipi mirosurile gi sunetele din jurul vostru! Imaginagi-vd cd este noapte, iar luna vegheazi deasupra voastrd, raspAndind o lumini strilucitoare gi albi, carevd.invdluie cu blAndete. Captaqi lumina prin piele, iar ea vd. va conferi o senzagie de pace gi relaxare. Simgigi cum vd pitrunde prin brage, picioare, cap gi trup pAnd ejunge in centrul corpului. Simgigi cum inima vi bate cu putere gi devine din ce in ce mai puternici, rispAndind in jur iubirea penrru Geea, pentru oamenii, viejuitoarele, plantele gi apele ei. Simlili cum lumina lunii pdtrunde prin trupul vostru gi ajunge in pimAnt. $tigi ci jucagi un rol important in procesul de crealie. Sunregi con$tienfi de faptul ci acliunile gi cuvintele voasrre influengeazd lumea inconjurdtoare. $tiji ci sunteli iubigi. Scnldaqi-vn timp de cAteva minure in aceasti armosferi de pace gi armonie! Clnd simgiji cd sunteqi pregitigi, ldsalivl ciliuziji de lumina lunii, care vi va purta spre destinaqia dorite!
4. oxercitii practice.
(Trwcuri
;i
da.
me,tafizicd
strategii pentru perfecpionarea capaciidpilor mentale) qutor: qlrebart (E[m lar6intiu,s
In loc si vI explic practicile anrice, am preferat ca - prin intermerliul acestei lecqii - si vI ofer solugii bazate pe experienga personali pentru situaliile in care vepi intAmpina greutigi pe parcursul aventurii. Astfel, le vegi putea aplica gi in alte circumsrange. Strategiile clasice au fost folosite in intreaga lume gi includ procesul de vizualizare (un proces mult mai complex, care nu presupune l-.arte a ucen
icufui lrdjitor
r8r
doar simlul viziunii), exerciqii de congtientizare (opuse procesului de gAndire sau interpretare a experienqelor) qi identificarea Ei controlarea energiilor ,,psiho-spirituale", numite chi, prana, manA, orgone, vril, magis sa:u alte denumiri. De;i aceste tehnici sunt diferite, existd cAteva exercilii simple care vi pot ajuta sd vi le insuqili mult mai repede gi eficient.
vrea sI vi-l sugerez este cel de concentrare asupra experienqei multi-senzoriale. Este un fapt bine cunoscut acela cd putem activa mai multe simguri deodati. Cele cinci simluri vdzlu,l, auzrtl, pipiitul, gustul gi mirosul - sunt cele mai cunoscute, dar existi qi simlul gAndirii, al sunetelor Ei imaginilor inchipuite, al emoqiilor, al echilibrului, al timpului sau al capacitlgii de percepere a cuvintelor (cuvintele sunt nigte sunete care nu ar valora nimic dacl ar fi lipsite de sens). Acestea ;i multe altele fac parte din experienla voastri multi-senzoriald. Cu cAt activali mai multe simluri deodati, cu atAt lucrurile din jurul vostru par mai naturale gi mai reale - realitatealumii voastre capiti deodata alte valentre. Acesta este un exercigiu de conqtientizare extrem de important. Dacd vrefi sd vI perfeclionali intuigia, trebuie si vedeli lumea
Primul exerciliu pe care
a$
printr-un unghi multi-senzorial. Cu veli obline mai multe informagii cu ajutorul experienlei multi-senzoriale,cu atAt intuilia voastrl v5, va putea oferi mai multe rispunsuri
cAt
\
legate de realitateainconjurdtoare.
i o
/')
-t(
!
r8z
Cu cAt veti activa mai multe simturi, cu atlt mai multe informatii va Procesa rntultla voastri. Acest proces pare la inceput destul de complicat. Dar este mult mai firesc si mai ugor sI activlm mai Qberon $e[(-furenheart
rnulte simquri deodati declt si simlim realitatea doar prin inrermediul vdzului sau al auzului. un exemplu extrem de simplu in acesr sens ('ste ceL practicat la orele de gtiinpe exacre din inrreaga lume. Elevii sunt legagi la ochi 9i li se astupi ndrile in timp ce li se oferl ceva de biut.
lri trebuie sd identifice lichidul pe care il gusti. ceea ce esre aproape imposibil. Simqul gustului presupune acivarea celorlalte - gustul, mirosul gi adesea piplitul ne ajutl, toate impreuni, si identificim mAncarea pe care o gustdm pentru prima oari. Vi sfituiesc si gnsigi un loc in naturi, care sd vi induci senzagia de frumusepe - un parc, o pidure, o formaliune stAncoasi sau chiar o seri, daci nu gisiji nimic din priveligtile descrise mai sus. Acum, dupi ce-a1i descoperit locul ideal, a;ezagi-vitundeva gi ascultali, privigi, rnirosili!... Secretul consri in oblinerea unui numdr cAt mai mare de informaqii, fire ca vreun simg sd le domine pe celelalte. Dacd vi se pare ci priviqi sau ascultagi ceva cu intensirate, incercagi sr controlali simlul respectiv! Urmitorul exerciliu este extrem de important. Multe ci4i care vorbesc despre procesul de vizuahzare vi cer si ,,vedeqi" un copac sau o piatri, dar pulini oameni gtiu cu adevlratcum arati, cum miroase sau ce senzajie are coaja unui copac - cum putegi. agadar, si vizualizagi un lucru plni in punctul in care obiectul respectiv pare real? Dar cunoa$terea pAnd in cele mai mici detalii a obiectului pe care vreqi sd-l vizualizagi reprezi.nti doar inceputul, pentru cI - in timpul procesului - trebuie si activati mulr mai multe simquri, nu doar pe cel al vizului. cu cxt activaii mai multe percepqii senzoriale, cu atAt scena respectivi. va deveni mai reald. Aqadar, daci vreqi sd, vizuahzaqi o piramide din rur, nu vi limitali doar la imaginea ei. tnchipuiqi-vi cd o lirreti in mAni 9i ii simgiqi greutatea, ii atingeli collurile Ei marginile ascugite, o mirosiqi qi o atingepi cu limba, simlindu-i gustul gi mirosul metalic. Acest lucru este extrem de important in procesul de experimentare gi controlare a energiei psiho-spirituale, penrru ci adesea oamerrii nu vid, dar simt energia. Acrivarea mai multor simluri deodati vi oferi gansa de a percepe cu mai multi intensitate energia din jurul li din interiorul vosrru. Nici eu nu o vid adesea, dar ii simr prezen)a. Modul in care fiecare dintre noi simte aceaste prezengi este o chestiune personali. (-qrteq ucanicului vrdjitor
r8j
puter ea una.i intr ebd,ri Experienqa multi-senzoriali este doar una dintre strategiile care
vi
drum. O alti tehnici la fel de importantr pe in aceasti lecqie este folosirea gi puterea v-o impirtigesc vreau si care unei intrebrri. Nu md refer la intrebarile pe care i le adresaqi unui profesor, ci la puterea pe care o intrebare o exercitd asupra subconqtientului nostru. CAnd puneqi o intrebare, recunoagtegi cd lipseqte o piesi dintr-un joc de ptzzl". t r -o*.rrtul in care formulaqi o intrebare, subcongtientul incearci - pe cAt ii std in putinfe - sI umple golul cu piesa corectd de puzzle. Vi sugerez sd nu puneii in practicl urmdtorul exerciliu pAni nu stipanili foarte bine tehnica experiengei multi-senzoriale. A;a cum am spus deia, o intrebare reprezintd un vid mental pe care mintea incearci si-l umple. intrebirile descriptive si multi-senzoriale activeazd, automat imaginapia gi procesul de vizualizare firri, implicarea con$tientului. netezesc inceputul de
nu sunteli foarte curajoqi - glasul con$tiintei s-ar putea si vi spunl: ,,Nu e adevdrat, sunt un lag." CAnd formulaqi intrebarea, nu spuneli ci suntegi curajogi 9i nici ci
palpabili, ci intrebaii-vi pur qi simplu cum ar ardta curajul. Fire;te, dacr vegi fi atenli, veli observa intr-adevlr cum indrdzneala pune, incetul cu incetul, stipXnire Pe sufletul vostru. Aceasta este influenla intrebirilor descriptive. In momentul in care citili intrebarea, imaginea' starea sufleteascl sau senzaiia pe care dorigi s-o invocagi in minte prinde deja contur. Dacd vd ve1i concentra cu atenlie, vegi observa ci mintea voastri a schilat deja imaginea obiectului respectiv. t.ttr"b"r"" nu trebuie si conlinl o minciund, pentru ci ea se va dovedi o piedici in calea acceptirii lui, iar mesajul nu va fi trimis subcongtientului. Dorinlele pot fi cu uqurinli amplificate cu ajutorul intrebirilor. Dar de ce am vrea si alAtem o dorinli? Dorinqa reprezintd' scopul subcongtientului. Astfel, dacl vreli si incurajagi perfecqionarea unei anumite capacitili mentale, o puteli creiona qi intensifica prin interrnediul intreberilor descriptive. ,rbsenqa spaimei devine o senzagie
Exemple: ,,Ce sunet ar scoate o molie cafenie, cu aripile acoperite de
in
puf
dacd'
-
timp ce ar zbrtra prin cameri - gi-ar intra tn ureche?" ,,Ce gust ar aveasuprafala rece qi strilucitoare a unei piramide de aur?" ,,Ce senzagie 1i-ar provoca o cipgunl rogie gi zemoasi dacd ai mugca
din pulpa ei dulce-acrigoari?" Sunt convins cd cel pu[in una dintre aceste intreb;ri ar declanga o reacfie automati, care v-ar contura imediat in minte imaginea obiectului respectiv. Trebuie si inlelegeli tnsd cr puterea unei intrebiri nu consti doar in capacitatea de a invoca o imagine in mintea noastrl, ci gi de a stArni o emotie, o stare sufleteasci sau o dorinli.
Exemplw: vrea si perfecqionez scrisul automat? De ce aq vrea ca pixul pe care il gin in mlnl si scrie singur lucruri pe care nici eu nu le cunosc in mod con$tient? De ce ag vrea si-mi sondez tainele leuntrice meu?" Ei de ce ag vrea sd aflu ce gAndeqte ;i ce vrea subcongtientul Observali folosirea limbaiului multi-senzorial in exemplul de mai sus! Formulaqi cAt mai multe intreberi de acest gen, deoarece subcongtientul acordl o atenlie mult mai mare scenelor descrise aminun1it decAt ideilor abstracte. Cu cAt scena este mai detaliatl, cu atlt impactul pe care il va exercita asuPra subcongtientului va fi mai mare. Vi puteli consolida tehnica, glndindu-vI la lucrurile pe care vreli sI le ,,De ce
ag
oblinegi cu ajutorul acestor exercilii.
Exemplw: ,,Ce este curajul? Cum m-ag simgi daci mi s-ar cuibari in piept' ani-
mAndu-mi inima gi fecAndu-mi cutezltor? Cum ar aritta axalul dactr a$ putea sdl vld?" Este ugor sd stArnim o emolie cAnd punem o intrebare. Putem caz - daci obline acelaEi rezultat Ei daci facem o afirmalie, dar in ^cest
r84
Qb er on
$e[f - ![$renheart
Exemplu: ,,Ce cunoEtinle a$ putea si dobAndesc prin intermediul acestei strategii? Cui i-ar putea fi de folos arta scrisului automat? Ce poveqti sau ce
artl
ag
putea sd creez cu ajutorul ei?"
Carle a ucenicu[ui ."rajitor
r85
Daci vegi continua si punegi in practici aceast; strategie, procesul va incepe si se desfigoare cu mult entuziasm. Dar nu vd oprigi aici - entuziasmul este doar inceputul! Trebuie si exersali in continuare pentru ca procesul si se desffuoare de la sine. Dacd nu mai grsili alte motive pentru care sd punegi in practici arta scrisului automat' savuraqi atunci senzalia pe care v-o creeazd, aceasti tehnici! Motivele penrru care vreqi sd o insugiqi sunt mai pugin importante decxt senzapiile pe care vi le creeaz'a. concentrati-vi asupra acestor sentimente gi imaginaqi-vd, avantajele pe care vi le poate aduce arra scrisului automar. Acesta nu este singurul exemplu. Strategia folosirii inrrebirilor descriptive gi multi-senzoriale vi ajuti si parcurgeli mult mai uqor acesr inceput de drum. tn *o-"r.r.rl in care a9i rodat subcon5tientul, avegi la indemAna instrumenrul cel mai prelios carcvd,va oferi succesul scontat. Majoritatea, daci nu chiar roate exercigiile mentale, presupun implicarea subcon;tientului pentru reugita misiunii voasrre. $i asta deoarece subconqtientului ii revine rolul cel rnai greu.
pr
op ozitriit e afir m ati.v e
Propoziliile afirmative sunr adesea percepure ca nigte formule magice, care transformi visele in realitate. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere, dar nu pot si ignor rolul important pe care il joaci in contextul dezvoltirii capacit;1ilor mentale. sunt extrem de utile, corelare fiind cu tehnica intreberilor descriptive. Motivul consti in faptul ci - dupi ce agi pus intrebarea care evoci o imagine sau o senzagie - ele s-ar putea si dispari foarte repede. Dar daci afirmali ci obiectul evocar prin intermediul intrebirii este real, imaginea va diinui mai mult timp, fiind mult mai bine ancorati in realitate. tntrebarea creioneazigi apoi consolideazi imaginea, senzalia sau doringa, in timp ce propozigiile afirmative le conferd triinicie, transformAndule din idei absrracte in lucruri palpabile. Propoziliile afirmative presupun .zugravirea" tn rermeni pozitivi a lucrurilor pe care vregi si le vedeli realizate. Trebuie si inlelegeli r86
Qb er on
$ef[- lQalenlrean
termenul ,,pozitivu nu se referd !a atribute pozitive Precum ,,bine" sau ,,bun", opuse celor negative - ,,rdu" sau ,prost(' ci la descrierea lucrurilor aga cum sunt ele in realitate. Negagiile precum nu, nici, nu este/nu sunt Sau alte cuvinte cu valoare negativd nu trebuie folosite. Folosind exemplul de mai sus, unde ne intreblm cum arate curajul gi dacl sunrem curajogi, ii putem afirma existenqa in viala noastre,
insi
cd
declarAndu-ne temerari.
Exemplw: ,,Curajul imi pitrunde in suflet gi mi ajuti sI infrunt toate obstacolele - mari gi mici. Teama imi este slugi, iar eu ii sunt stlpAn' Eu sunt acum qi pentru totdeauna curajos." Puteli folosi propoziql,,le afirmative ori de clte ori vreji sI consolidagi un sentiment sau o dorinli, deqi vegi descoperi - in multe ci4i de specialitate - faptul ci ele pot Provoca o schimbare in obiceiurile mentale sau chiar in universul vostru inconjuritor. Veli observa insd cI uneori intreberile vI vor ajuta mult mai uqor decAt propozrgtrle ahrmative se infeptuiii aceste schimbti'
Qe facem mai daparte De ce trebuie si invilim toate aceste lucruri? Ce legituri au cu tehnicile strivechi descrise in cn4ile despre magie qi puterile mentale? Respunsul este foarte simplu: strategiile vi vor ajuta si treceti cu bine peste greurelile inerente fiecirui inceput de drum. Daci nu stnpAnili foarte bine arta vizualizdri| atunci tehnicile fundamentale vi vor ajuta si ve conrurali in minte imaginea doritd. DacI nu reuqigi si vr insuqili practicile mult mai complexe, cum ar fi' de exemplu, psihokinezia, puteli - cu ajutorul intrebarilor 9i al propoztlnlor afirmarive - sd vi inoculagi nu doar convingerea ci aceste capacitlli pot
fi
ale voastre, ci gi increderea
in propriile fo4e
9i
in capacitatea de a
infaptui acte magice. Qartea ucanicufui rrrdjitor
r87
5. Cum sd rrrd creali sanctuaru[ astra[ tor: lDondtq ,A[rern loc.ramarin;
ce este spaqiul sacru sau sanctuarul? Este un loc destinat practicilor spirituale, ceremoniilor Ei meditaqiei. cand pdgili acolo, indiferent unde ar fi el, pitrundeli intr-o altd sferi a congtientului, unde vi conectagi cu Eul vostru spiritual, intr-o lume aflatd dincolo de granigele universului vostru teluric. Dupi un timp, procesul devine automar, dovedindu-se un instrument extrem de util. Spagiul sacru are de obicei un altar, care vi ajutd si vi concentrafi asupra obiectivului pe care vrepi si-l realizagi in timpul unei ceremonii sau meditalii. spagiul sacru sau sanctuarul poate fi o cameri sau o parte dintr-o cameri. Altarul il puteti aranjape o masd, pe un dulap, p€ un raft sau pe pewazul unei ferestre. Nu trebuie si arraga atenqia, astfel incat daci impirgigi camera cu cineva - persoana respectivi nu trebuie si gtie cd locul acela este sacru pentru ,roi. il prr,"qi impodobi cu o faqi de masd din dantele sau cu o eqarfi, pe care si aranjalianumite obiecte ?nzestrate cu o puternici incircituri sentimentali. cristalele sunt ade-
folosite ca piese de altar pentru frumusegea ;i capacitatea lor de a qi de a sroca energiile. cristalele vi ajuti sd intragi inrr-o srare uEoari de transi. Tineti cristalul in mAnd gi privigi-l cu intensitate! Daci vreqi, vd putegi imagina in interiorul cristalului, intr-o alti lume. Este o modalitate plicuti de meditapie. O cochiIie de scoici, un amonir mic (o fosih cu o spirah) sau o planti poare inrruchipa imaginea unei zei1e. Imaginea zeului o puteqi reda cu ajutorul unui obiect vertical - un cristal agezat in pozigie verticald, un corn de cerb, un con de pin sau chiar o ramuri micd de copac. Astfel, obiectele de pe altar nu vor atrage niminui atenqia, deoarece numai voi le cunoagte{i valoarea sacri. sea
amplifica
rB8
Qberon $e[[ - cl!,t
enhe ar t
)biectele din naturi, precum cele descrise mai sus, vor conferi frunrusele sanctuarului vostru. Altarul si piesele lui vI vor capta ener*iile 9i le vor rispAndi in atmosferi, transformAndu-le in energii calme ii puternice. Daci vi aflagi departe de casl 9i stresul vd tulburd existcnta, puteti sd vi gAndigi la altar 9i sn-i simliqi energiile. Ele vi vor (
.rjuta si vi linigtiqi qi si rezolvaqi in tihne situaqia tensionatl. Este mult mai uqor sd vd implicagi in practicile de meditatie $i ceremonie cAnd toate lucrurile sunt bine puse la punct. Puteli pistra ItrmAndrile, chibriturile 9i temAia intr-o cutie pe sau sub altar ori intr-un scrtar, daca aqi aranlat altarul pe un dulap. El devine astfel un cen-
tru de captare a energiilor voastre, amintindu-vi in acelagi timp de leptul cl suntegi in permanenqi. conectagi cu tirlmul sacralitilii. Este irnportant sd conEtientizali aceasti conexiune sacri gi sd.organizaqiztlnic o gedinli de meditagie gilsau un ritual sacru. La urma urmei, este ca in viaga de zi cu zi, dacd locuipi cu familia voastri sau cu altcineva, nu putegi duce o viagd armonioasi alituri de ei daci le vorbili doar o dati pe siptlmlni 9i ii ignoraqi in restul timpului, nu-i aqa? Este la lcl de important si stabiligi in fiecare zilegdttra cu Spiritele Atotputernice. Aveli grije ca sanctuarul vostru se fie clt mai atrigi.tor cu putinli! CAnd onoraqi Spiritele Atotputernice, vi onorali pe voi inqivi. Puteli crea un loc sacru gi in planul astral, nu doar in cel fizic. Dar .le ce am crea un sanctuar astral? Din mai multe motive. ln primul rind, exercigiile pe care vi le voi prezenta in cele ce urmeazd. sunt extrem de relaxante;i de liniqtitoare. Mai mult declt atAt, cind cilatorili in planul astral, vi perfecgionaqi creativitatea gi intuiqia - instrumente cxtrem de importante pentru un vrljitor. Misiunea vrijitorilor depinde in mare parte de o intuilie bine dezvoltati. Exerciliul pe care vi-l voi r>feri este un exerciqiu de vizualizare creativd. Vi se va pdrea ci imaginagia vi va juca feste, dar nu vd ingrijorati. Folosigi puterea vtzualizirii sau a imaginaqiei. Acest proces este mult mai util decAt ,,visarea cu ochii deschigi". Imaginalia devine un instrument extrem de puternic cAnd este folositi aqa. Exerciqiul de vizualizare este o formi de cilitorie astrali. Astfel rle exploriri vi permit si descoperiti si lumi paralele. Sanctuarul asrral reprezintd,,baza" de unde plecaqi qi unde vi intoarcegi in timpul cilitoriilor astrale. Dupi ce vegi inviqa cum si transferali sanctuarul (
-qrteq ucenicu[ui
lrajitor
astral in imaginalia voastri, purefi ciletori 9i poposi acolo oricAnd vi dorili. Clnd mergeji cu autobuzul sau staji undeva la coade, puteji cilitori o clipd in sancruarul vostru sacru. Po4ile vi. sunt intotdeauna deschise. intr-una din acesre ciletorii, s-ar purea si vI intAlniqi cu cdlduza voastrd. Aceasra vi va rispunde la intrebiri gi vr va ajuta ori de cAte ori veli avea nevoie. Ea vI insogeqte pretutindeni, chiar daci
sunteli sau nu congtienli de prezenga ei la acest nivel de cunoagtere, aga ci o puteli ruga si vi se arate in sanctuarul astral. $i, in ultimd instangi, este distractiv si aveli un loc tainic numai pentru voi. Locul sacru esre numai al vosrru. tl creagi dupl bunul vostru plac. Este un loc de refugiu, de munci, de odihnn sau de vacan[i, dotat cu tot ce vi doriqi penrm confortul si fericirea voastrd. Bucuraqi-vi de timpul perrecut acolo! Ca sd creali spaliul sacru asrral, duceli-vi in altar Ei binecuvlntafi-vi cu cele patru elemente (folosind sare qi apd sfinlite, dar qi timlie pentru elementele focului qi aerului)! Puneti-vi la contribuqie puterea imaginaliei printr-un proces activ de vizualizare. Inchipuipi-vi acum cI vi aflagi intr-un loc din naturi - un loc pe care il cunoa;te1i din lumea reale sau un loc imaginar. Uitali-vi in jurul vostru! Ce vedeli? Este ziui? Cerul este senin gi albastru? Sau este noapte? Vedeli luna qi stelele? Este cald sau frig? Ce al:zigi? S-ar purea sd, auzi:':i cintecul pdsirilor, foqnetul animalelor sau zgomotul propriilor pa9i. Ce mirosuri simqili? Daci vI aflaqi in pidure, s-ar putea sd simlipi mirosul pinilor sau - daci sunreli pe o pajigte - vi bucuraqi de aroma florilor silbatice. Faceji exerciliul fire sI vi grIbili, punlndu-vi la contribuqie toate simgurile. tncercaqi sn fipi cAt mai linigtili qi mai relaxaqi cu putinti! IntAlnili in cale un pod construir pesre un pArAu involburat. El r ep r ezintd, rrecerea spre un alt nivel al con$tientului. Acum traversati podul! Observagi din ce materiale este construit - din lemn sau din piatrl? Este vechi sau nou? Trece peste o rApi? Sau doar Qbcron $e[[ - fu,o enha art
plriu? tn timp ce pn9i1i pe el, podul s-ar putea si scA4Aie. I'riviti pArAul gi ascultagi zgomotul pe care il face! Observaji cAt de mare
l)cste un
('ste, cAt de calm sau cAt de repede curge. CAnd ajungeli de cealalte parte
podului, vdtreziliintr-un loc cu adevirat feeric. Imaginaji-v5 un loc strijuit de copaci, ape, munli, plaje sau alte peisaje de vis! Construiti o cabanl sau o casi, daci vre1i, cu tot confortul necesar. Aveli o grddini irr apropiere? Dar peisajele din jur? Cum sunt? Vreqi un altar in cisula voastril Dacd" da, imaginaqivn ci il impodobili cu obiectele din altartrl propriu-zis! Dupi ce terminaqi de aranlat altarul imaginar, exploraqi imprejtrrimile! Chiar daci aqi stabilit deja un spatiu sacru in casa voasrri imaginari, puteti crea incdunul in naturi. Ciutali un loc cu totul special, care sd vd induci un sentiment de pace qi relaxare - un lurninig in pddure, un megalit sau o movili pe o pajigte. Locul poare listrijuit de o api, de o plaj; sau de un pXlc de copaci, sau poate fi intr-un spatiu liber. Creali un loc dupd propria dorinti! Dupi ce veli gisi spagiul sacru din naturi, impodobili-vi altarul cu obiectele pe care le dorigi. Sfingifl apoi cu ajutorul celor patru elemenre, .rg;l cum aqi procedat qi cu cel fizic, incredinlAndu-i apoi misiunea doriti. Petreceqi cAteva minute, relaxali 9i liniEtili, bucurlndu-vi ..{e armonia 9i frumusegea locului vostru sacru. CXnd vi afla1i in altarul propriu-zis, glndigi-ve la sanctuarul astral, care va deveni astlel la fel de real precum cel fizic. Iatd un pas primordial in cariera .r
r,'oastrd de vri.f
itori.
Cind vn simgigi pregititri, mulpmili spiritelor locului respectiv gi traversagi din nou podul peste plrlu. CAnd ajungegi dincolo, a$ezati-vi pe pimlnt si transferaqi zeigei Geea energiile in exces. Relaxalivi gi simqigi energiile pimAntului! Inspiragi gi expiraqi de cAteva ori! Acum,
clupd ce-aji invijat strategia, puteti si vI intoarceqi oricAnd in acesr loc sacru din naturi. Revenigi in altarul vosrru sacru! Inspirati $i expiraqi de cAteva ori, ancorAndu-vi inapoi in realitate. CAnd veli des-
chide ochii, vi veli treziin altarul vosrm fizic. Mullumili spiritelor pentm cd v-au binecuvAntat sanctuarul astral. Aruncali obiectele de crre nLr mai aveli nevoie, stingegi lumAnirile qi vedeqi-vtr de drumul vostnr - relaxaqi 9i liniqtili.
Primitri binecuvAntarea! ('qrteq ucenicu[ui lrdjitor
l9r
6. Qxptorareq.pise[or de ta ,,eta7u[ strd[ucitor" sutor I qtizabelh <'[\arr ettc lcenuqiu
,,Lacrimi adevdrate ni dar
;i mindria
se
prelingpe obraji
;
sub porLara
durerii din aise,
spore;te swb amprenta gloriei din vise."
Magia viselor este o mogtenire pe care tofi oamenii o primesc. Existi dovezi care ateste faptul cd gi animalele viseazi. DeEi cultura moderni acordi puqini atenlie acestor experienge nocturne, majoritatea culturilor tradiqionale le consideri importante, poate chiar vitale. tntr"rrrperea brusci a somnului pune capit procesului de visare, motiv pentm care persoana respectivi se simte vleguiU de puteri sau iritati. Nu doar trupul nostru are nevoie de odihnn pentru a-gi recupera energiile irosite in timpul activitigilor diurne, ci gi mintea noastri are nevoie de relaxare. Aga ci visim. Vrijitorii inleleg foarte bine puterea viselor. Aceste viziuni activeazi subcongtientul qi ne pun in legdturd cu realitili mult mai subtile decAt cea inconjuritoare. TerAmul viselor este un tarAm al magiei gi al misterelor, unde lucrurile pe care le spunem, le facem sau le descoperim pot influengaviaga de zi cu zi. Pentru a canaliza aceasti putere tntr-un mod eficient, trebuie si explorim diverse strategii.
Qe trebuie sd qtim despre 1,ise Pe parcursul noplii, omul parcurge mai multe etape din procesul de visare. Prima etapi survine cam la o ori gi jumitate dupd ce persoana respectivi a adormit. Visele apar in timpul procesului cunoscut sub numele de REM (R.apid Eye Movement - Migcarea Rapidi a Ochilor). Par si se concretizeze in general in imagini vizuale, dar unii oameni trliesc in timpul somnului gi alte experienge senzoriale - simt, de exemplu, gustul unei plecinte cu mere. Expe4ii in vise pot atinge niveluri ale procesului de visare inaccesibile oamenilor obignuili. In afard, de visele care survin in timpul somnului adAnc, existd 9i cele care se afli la granija dintre starea de congtienld gi cea de visare, ()h er on $eff - ($r'enfr eort
aflagi pe punctul de a adormi, etapd cunoscute sub numele ,lc hipnagogie, sau la graniqa dintre starea de visare qi cea de conqtienle, eind vi aflagi pe punctul de a vi trezi, etapd cunoscute sub numele tlc stare hipnopompicd. Am preluat titlul acestui subcapitol dintr-o y,<-teziepe care am citit-o in studengie. Autorul folosea metafora unui ii[, p.nir.t a descrie etapele somnului, unde starea hipnagogici se afla ..lr un etaj striluciror" - intre nivelul superior qi cel inferior - un loc ,.ir-rd
vi
,rtrigiror, dar iluzoriu .Poeziarede frustrerile autorului provocate de l'aptul ci rata intotdeauna acest loc extrem de interesant. Complet trimit, eu i-am spus profesorului meu: ,,Dar eu acolo cobor in fiecare rroapte!" Am descoperit ci tdr|mul aflatla graniqa dintre starea de conftienq; gi cea de visare joaci un rol deosebit de important in exploririle crearive qi descoperirile intuitive, aga ci am invilat cum sir petrec mai mult timp pe acele tdrlmuri. De acolo, Pot si sondez visele nopgii pentru a le deslugi mesajul. Existl diverse categorii de vise - visele-amintiri, visele-nonsens si visele-adevdrate. Visele-amintiri redau fragmente din anumite evelimente care au avut loc recent) deoarece mintea inci proceseazi cxperienlele rrlite. Visele-nonsens sunt nigte vise ciudate, lipsite de inqeler, in care episoadele par sI nu aibl nicio leglturd intre ele visaqi, de exemplu , cd. patinaqi pe un lac de ciocolatl gi sunteqi urmlrili de un grup de clovni cilare pe nigte strugi sau alte absurditnli de acesr gen. Visele-adevlrate sunt viziuni extfem de puternice, care igi au ridicinile in arta magiei sau sunt trimise de puteri mai presus de noi. Acestea ne pot schimba via1a. Existi qi alte categorii de vise - visele-mesaj (secvenle care ne transmit o anumitd idee, de obicei dintr-o sursl externi), visele-revelaqii (ne oferi solulii penrru anumite probleme), visele-enigmi (a ciror semnificaqie trebuie si o inqelegem, deslugind simbolurile), visele-creative (ne trezim ava.nd in minte o poveste sau un tablou) gi coqmarurile (pline de spaiml 9i neliniEte), Ajungi la vArsta pubertlgii, majoritatea oamenilor incep si aiba gi vise erotice. HotirArile pe care le luim Ei lucrurile pe care le realizimin timpul viselor ne pot influenqa viaqa intr-un mod coplegitor. Vrljitorii invaql si foloseasci spaliul magic pentru explorarea sinelui 9i anahzarea arhetipurilor. (arle a ucenicu[ui ."rajitor
r93
Puteli afla mai multe lucruri despre istoria gi qtiinja viselor citind cdrqi de specialitate. Un punct de plecare este lucrarea lui David Fontana - Teach Yourself to Dream (invap,i-te cwm sd visezi).
Condit i i fundama.nta[a. Ca si putegi profita din
anumite condigii
qi
si
vi
plin
Sehnicit e magiei onir
de visele voastre, trebuie si
formaqi nigte obiceiuri extrem de importante.
dintre ele le puteli invila cu uEurinql; pentru altele insi aveli nevoie de ani intregi ca sd vi le insugili.
1. linegi un jurnal al viselor! Consemnarea viselor pe hlrtie vi ajuti si le analizati 9i se identificaqi temele principale. Jineii mereu pe noptieri o agende gi un pix. 2. Stabiliji-vi intenfia inainte de a vi urca in pat! Spuneqi, de exemplu: ,,tmi amintesc toate visele." Puteqi sd alegegi o teml pentru visele din noaptea respectivi. 3. invnqali si adormili cAt mai relaxali cu putinfi! DacI vd risucili de pe o parte pe alta timp de doudzeci de minute, nu veti mai reugi si captagi visele cu aceeagi receptivitate. tncercali sI vi impuneli o stare de relaxare qi visare atunci clnd culcati.
4. incercali si vi amintiji cit mai multe detalii din
visele pe
in noaptea precedenti! Visele nu vd pot ajuta prea mult dacl le uitali inainte de a le deslugi tainele. tncercaqi care le-a1i avut
sI
vi
amintigi cAt mai multe detalii qi apoi notafi-le pe hArtie.
5. Cind vd trezigi, gindili-vi pentru o clipi la visele pe care le-agi avut! Veqi reqi in acest fel si le captati inainte de a vi dispirea complet din minte.
6. Creafi-vi propriul dicfionar
de vise! Diclionarele clasice de
vise sunt un punct de plecare, dar anumite lucruri au semnificagii cu totul diferite pentru fiecare individ in parte. Simbolurile joaci un rol extrem de important in deslugirea viselor, dar trebuie si lisapi intotdeauna loc interpretirilor personale. 194
ic e
indeplinili
Pe unele
vi
Aceste lucruri vi vor ajuta si dezlegagi tainele propriilor vise. Pentru a ingelege gi mai bine mesajele onirice, puteii apela la meditaqie sau la gtiinga plantelor. Pe de alt; parte, arta interpretirii viselor vi ejuti si abordali qi alte domenii ale magiei.
Qberon $ef[- ![Srtenh eart
Activitalile onirice presupun navigarea qi influenlarea spaqiului oniric. Cu toate acestea, anumite lucruri din viala reala pot fi corelate cu domeniul visirii. La urma urmei, definiliile conceptelor magice pot varia de la o sursl la alta. Oamenii folosesc termeni diferiqi ca sd descrie practic acelagi lucru. De asemenea, unele dintre tehnici pot fi Lrtilizate atAt in scopuri benefice, cAt gi malefice' Unii vrijitori, animali de intengii rele, folosesc tehnicile onirice pentru a-gi manipula victimele sau pentru a le fura puterea.
-
presupune trezirea deliberatd dintr-un vis. Pentru asta, trebuie si fiii congtienii de faptul ci visali, impunAndu-vi apoi voinla de a vd trezi. Aceasta este o modalitate eficienti prin care puteli line cogmarurile in frAu. Strategia inducerii viselor - presupune infaptuirea actelor magice in spaliul oniric, cu influenqe in cel al realitftii. Ca si folosili spaqiul oniric pentru infaptuirea activitililor magice, trebuie sa degineli controlul asupra propriilor vise; uneori insd subcongtientul preia controlul gi face o vraleinlocul vostru, in timp ce dormili. Aceastl tehnicl vi ajutd sd infaptuigi acte magice fdrd ca aceia din jur si fie conqtienli $i si vi hiituiasci, in special daci trrili intr-un mediu ostil artei magice. Strategia interceptirii viselor - presupune caPtareacogmarurilor sau a viselor rivigitoare tnainte ca ele si tulbure somnul unei persoane' Anumite plante gi pietre, ca gi diverse obiecte magice, sunt inzestrate cu aceaste capacitate extrem de valoroasi. IJn maestru-vrdjitor poate si intercepteze visele, manipulAnd spaliul oniric fie ci este veaz, fie ci doarme. Stratei4ia reluirii viselor - presupune reluarea aceluiagi vis dupi ce v-atitrezito dati gi v-a1i culcat la loc. Unele se repetl de nenumirate
Strategia intreruperii viselor
lartea
ucenicu[u
i lrdjitor
r95
ori fird
si implice schimbari dramatice. $i voi putefi relua in mod deliberat un vis pe clnd vi aflaqi inci in stare de ca procesul
con$tien!d.
cilitoriilor onirice - presupune traversarea spagiului oni ric spre alte locuri, timpuri sau lumi. Aga cum se intAmpla gi in cazul clhtoriilor astrale, cele onirice vd, ajutd, sn vn deplqiqi granigele
Strategia
mentale gi trupegti. Procesul este adesea spontan, dar destinalia nu poate fi u$or controlati. Pentru asta, trebuie si invdlali si direcgio-
)'
)
nali fluxul viselor. Strategia revelagiilor onirice - presupune revelalia dezvoltirii personale prin intermediul acliunilor sau al deciziilor luate in spaliul oniric; beneficiile emolionale influenleazr viaja reali. E un proces care survine uneori de la sine, dar vrijitorii il transformi intr-o adevirati misiune. Strategia arhivirii viselor - presupune plstrarea anumitor vise intr-un serterag al mingii, astfel incAt sd vi le amintili a doua zi de dimineagi, dar gi pe termen lung. Procesul se referi gi la captarea puterii viselor vizionare pentm a influenla lumea reale. Diclionarele de vise gi jurnalele joacr un rol extrem de important in pdstrarea lor. Strategia vizionirii viselor - presupune sondarea necunoscutului prin intermediul viselor. Este una dintre nenumiratele activitdti magice care pot fi infeptuite in spaliul oniric. Pentru a o putea realiza in mod deliberat, trebuie sd aveqi puterea de a influenla evenimentele din vis. Cu toate acestea, nu este deloc un lucru neobignuit ca talentele magice sI-qi faci aparigia, chiar daci nu ghidaii in mod constient actiunea. ) Strategia trimiterii viselor - presu( pune crearea unui mesai sau a unui vis intreg qi plasarea lui in mintea altei persoane. Este o metodl complicati, dar extrem de utila. Degi este cel mai adesea uilizatd.intr-un grup de prieteni care igi trimit mesaje unii altora, se poate dovedi un Qberon $ef[-(f{"'cnfr eart
instrument periculos in mAinile unor persoane firi scrupule, care pot tulbura somnul unui individ trimigAndu-i vise neplicute. Strategia modelirii viselor - presupune modificarea unui vis pe parcursul desfiguririi sale. Trebuie si fiqi con$tienti ci visagi pentru a modifica apoi visul prin puterea voingei. Strategia este adesea folositi pentnr a opri cogmarurile, degi o putegi pune in practici doar din purl distraclie. Spaliul oniric este o ,,realitate virtuali". Strategia impirtigirii viselor - presupune impirtigirea aceluiagi vis de citre doui sau mai multe persoane. CAnd doi oameni, de obicei buni prieteni sau membri ai aceleia;i familii, au acela;i vis, trliesc impreuni o experiengi intim5. Acest lucru se intimpli uneori in mod natural in cultura laici moderni; dar in multe culturi tribale, procesul devine o condilie sine qua non, potrivit cireia membrii unei familii intregi trebuie si viseze impreund acelagi vis. in alte culturi, oameni diferili vrseazl.secvenfe diferite dintr-un vis, pe care apoi le potrivesc ca piesele dintr-un joc de puzzle. Strategia influengirii viselor prin muzici - presupune influengarea viselor prin melodii sau cAntece cum ar fi cele de leagin. Este unul dintre talentele tradiqionale ale unui bard. Peringii apeleaza adesea la aceastd strategie atunci cAnd igi adorm copiii. Vrijitorii igi pot dezvolta capacitatea, inducAnd vise liniqtitoare, risipind cogmarurile qi oferind leacuri timdduitoare. Strategia gnsirii unor solulii prin intermediul viselor - presupune folosirea subcongtientului 9i a realiugii fluide a spaliului oniric pentru procesarea provoclrilor din viaqa reali qi aflarea unor solulii. Procesul survine uneori in mod spontan, dar, pentru a putea stipAni aceastl putere, trebuie si invllagi si vi alegeli tema viselor. Strategia interpretirii viselor - presupune interpretarea viselor voastre, dar gi ale altora. Este un domeniu tipic vrdjitorilor. Vegi descoperi cu surprindere cAt de repede vegi cipita reputagia unui tdlmdcitor de vise gi cngi oameni vor apela la serviciile voastre. Aveji nevoie de o intuijie foarte buni, dar gi de o cunoa$tere vasti a arhetipurilor gi a simbolurilor. Strategia creirii viselor - presupune controlarea lor prin alegerea unei teme onirice. La fel cum firele
lAna, 9i visele pot prinde ('qrleq ucenicufui rrrdjitor
se
incheagi atunci cXnd toarceli
viaji din idei vag conturate.
Aceastd
vi oferi accesul spre multe alte talente magice. tn t.rmeni laici, procesul se nume$te ,,incubarea viselor". Strategia navigirii prin vis - presupune cildtoria prin spagiul oniric pentru acaptaideile gi pentru a le aduce in lumea reale sub forma unor povegti sau imagini. Procesul nu este deloc uqor. Trebuie sI navigali spre locul unde se afl; ideile, sd le captagi 9i si le aducegi in universul teluric - daci vi scapi printre degete, trebuie sd repetali cilitoria. Pentru asta, aveli nevoie de talent, dar;i de o voingi de fier. Strategia con$tientizirii viselor - presupune trdireaunui vis in stare de conEtiengi. Cunoscuti in lumea noastri ca fiind,,un proces lucid de visare", aceaste capacitate sr.dlabaza altor talente magice. Pentru a inlelege pe deplin un vis, trebuie sn 9ti1i mai intAi ce este. Strategia sonderii viselor - presupune ,,invadarea" tdrAmului oniric al altei persoane. Acest proces poate fi o experienli intimi intre prieteni, dar poate insemna qi incllcarea abuzivd, a spaliului oniric, dacd este vorba de un dugman. Strategia vI oferd ;i posibilitatea de a ajuta pe cineva sd-gi rezolve problemele. capacitate
i
, Strategia sonderii viselor presupune explorarea psihicd a viselor : sau a gAndurilor din subconstientul unei persoane. Procesul se dovedegte : eficient atunci cAnd persoana respectivd doarme, degi poate avea rei zultate - intr-o anumiti misuri - gi atunci cAnd mintea individului : este incelogatd. Nu e vorba despre o proieqie astrale. Autorul ex, ploririi psihice nu se proiecteazd\n planul astral. Tehnica poate fi : aseminati mai degrabd cu procesul de bilocalie, unde o persoani poate . exista in acelaqi timp in doui locuri diferite (Belanger, 2OO4). Metoda , se poate dovedi o experienqi pldcuti daci este realizatd,intre prieteni , apropiali sau intre doi iubili, dar poate fi un instrument cu influenle , puternic negative daci o puneli in practici in scop de manipulare, spio' naj, furt de energie etc. Invadarea abtrzivd, a spaqiului oniric al unei . persoane reprezintS, un atac psihic, ce nu trebuie infiptuit niciodati. or.EXzANDRrA Ba.reR,
, r98
*,:::r:f;:::;:::;rri:ff::o
Qberon jeff - tl{rranfr earl
Aveqi nevoie de timp ca si vi insugili toate strategiile onirice, cici 5tiinga viselor este o arti subtili gi complexl. Toati lumea viseazi, dar nu toate lumea qtie si foloseasci potenfalul acestei gtiinge. Puteqi incepe si studiaji arta onirici din seara asta chiar, dar veli avea nevoie de o viagi intreagi pentru a o stipAni. tnsi vepi reugi si vi perfeclionali capacitiqile magice continuAnd si studiagi arta vrdjitoriei.
f . 9gstii practice ontor Oberon lcenuqiu; Urmltoarele leclii vi vor oferi exercigii practice menite si vi ajute si vi perfecqionaji unele dintre cele mai imponante capacitdqi psihice. Ca in toate artele frumoase - muzici, dans sau picturd -, gi aici elementul-cheie pentru perfecgionarea talentului il constituie practica indelungati. tn capitolul ,,Talente magice" din Manualul de inipiere in ar,ijitorie, rrm vorbit despre cele mai importante capacitiji psihice, oferindu-vi 5i exerciqii practice pentru cAteva dintre ele. Citigi capitolul, pentru ci nu am de glnd si repet ce am scris acolo. Vi ofer, in schimb, alte exercilii, concentrAndu-mi asupra subiectelor pe care le-am tratat ceva rnai superficial in volumul precedent. Cele mai importante, dar gi cele mai cunoscute capacitipi psihice sunt telepatia gipsibokinezia. Am discutat pe larg despre aceste subiecte in manualul meu, oferindu-vd gi cAteva exerciqii practice. Acum vi prezint ;i .rlte exercilii menite si vi ajute sI vi perfecjionali capacitelile psihice.
{etepatia
(,,comwnicdrea mental/i cu o dltd persoand")
Telepatia presupune capacitatea de a-i comunica mental unei alte persoane gAndurile, ideile sau imaginile noastre. E un proces care ne rrjuti ,,si auzim" gAndurile altor indivizi gi le si transmitem altora pe ale noastre. Departe de a fi un ,,har" rarisim, descoperim cd e o capacitate ('.artea ucenicufui
lr4jitor
r99
F ce reprezinti o funclie naturali a creierului uman, care poate sd influenleze intregul proces al comunicirii. in 1996, cercetitorii in domeniul neurologiei au descoperit in cortexul premotor cerebral un grup ciudat de ncuroni care copiazi activitatea desfisurati in aceeagi zoni cerebrah a unei ahe persoane. Pentru ci sunt celule ce reflecti actiunile altora, cercetatorii le-au numit ,,neuroni-oglinda". Experimentele efectuate mai tirziu au confirmat
faptul ci - in afari de ;rceste acliuni in oglindr si triirile unui alt individ.
-
ele redau senzatiile
,,Neuronii-oglindi ne ajur) si ne inchipr'rim ci ne aflaim in rnintea
: ' ,
unei alte persoarle, susline Marco Iacoboni, neurolog la Fecult:rtea de Medicini UCLA. De frrpt, cu aiutorul neuronilor-oglind;i, nu trebuie si ne mai inchipuim, pentru ci ne aflam Practic in rnintea altcuivir." Neuronii-oglindi ii ajutir pe cercetitorii din domeniul stiintei cognitive sI expiice curn dezvolt,i copiii teoria cognitiei sociale, care presupune c;rpacitatea unui copil de a inqelege faptul ci mintea celor din jur este similari cu a lui. De-a lungul anilor, cercetatorii din domeniul qtiinlei cognitive au enunlat rnai multe teorii menite si explice modul in care se dezvolti cognilia sociali. Teoria sirnul;irii sustine laptul ci suntem inzestrati - inci de la in rnintea na$tere - cu harul de a citi gAnilurile altora. Ne
"pl:rsirn"
altcuiv;r si ne impunem propriile gAnduri. \rittorio Girllese, neurolog 1a Universitatea din Parma' Itali:r, unul clintre cercetitorii care lu descoperit neuronii-oglind:i, sr'rsline ci atunci cAnd interactionim cu cineva - nu ne limitim do,rr h observarea colnportamentului persoanei respective. El crede ci generim reprezentziri inrerne ale acqiunilor, senzaliilor gi emoliilor ei' de parci
noi
,
sLrntem cei care se migc;i, sirnt pi trziiesc resPectivele senzatii. Mr.rlti oameni de qtiinti considera ca neuronii-oglindi stau la baza
teoriei simulirii. ,,impirti5im cu a1li indivizi nu doar actiunile, emoliile si senzaiiile, ci qi circuitele neurale care dau viati acestor acliuni, emoqii $i senzatii: adici insusi sistemul neuronilor-oglindi", le-a spus Gallese
Deoirrece iegile telepatiei puse in migcare de neuronii-oglindi ope-
la un nivel cit se poate de simplist, vi sfituiesc si incepeli si practica!i exerciliile de telepatie bazate pe transmiterea senzatiilor, seni imentelor, imaginilor ;i muzicii, 9i nu pe comunicarea cuvintelor si reaz.a
.r
propoziliilor.
La sfArsitul acestei cir1i, veli gdsi o paginl care conline trei seturi .lc clte cinci cirti fiecrrre, folosite in exerciliile gi experimenteie de tclepatie. Primele dintre ele - cele care lnfiliqeazi o stea, ult cerc, o r'r-uCC, citeva linii gerpuitoare gi un pitrat - se numesc Cirlile Zen.er, pLrrtind numele doctorului Karl Zener de la Universitatea Duke, cel r',rre le-a perfeclionat, in anii '20, in colaborare cu doctorul J.B. Rhine ,1,-'1a
Universit:rtea Harvard. V-arr explicat cum sa le folosili in
llanualwl de initiere in r,rrijirnrie.
de cdrtile 'Zener,am conceput alte
doui seturi de cirqi care \ .rr putea dovedi mult mai eficiente pentrll anumili oameni. lJn set ,c bazeazi pe a;ii cirlilor de tarot - bagheta, pocalul, sabia gi pentaqrima - c;irora le-am ad:iugat securea dubh ca fiind al cincilea ,,as". Cehlait set este alcirtuit din simboluri cu o puternici incircituri ('nrotionali: craniul, femeia senzuali, fluturele, ochiul qi svastic:r. Penr ru a le putea folosi, faceli cinci copii ale p:rginii de la sfArtitul cdrlii, .riroi decupaqi-le in a;a fel incAt si faceli trei seturi de cite 25 de cirli liccare! Urnrali instrucliunile pe care vi le-;rm descris \r ManualwL de r tt t tiere irt rtrtiiitorie pentru c;irqile Zenerl. in afari
reporte.ilor de la LiaeScience.
'
(Articolul ,,scientists Say Everl'one Can Re'ad Minds"/ ,,Oamenii cle gtiinli srtstin c;i oricine poate citi ginclurile"' scris .le Ker
Thrn, in editia revistei Liresciertce din 27 aprilie
2OO5)
()ticron je[[ - il{ulenhcart
( !ri'tcd ucenicu[ui lrd-iitor
Nu trebuie si vI bazagi doar pe aceste imagini. Puteqi si vI creaqi propriile cirgi de telepatie, bazAndu-vi pe cinci imagini diferite care
vi
trezesc anumite sentimente, apoi facegi cinci c6pii pentru fiecare in parte! Ali putea si le dagi puline culoare - fie colorAnd aceste imagini sau altele, fie folosind hlnie coloratd: rogie, albastri, galbend, verde gi stacojie. Cel mai important lucru este ca persoana cireia ii ,,trimiteti" mesajele sd nu vadi ci4ile pe care le pineqi in mAni.
psihokinezia (,,scbimbarea pozipiei wnwi obiect cu puterea minpii") Psihokinezia presupune capacitatea de a muta sau de a influenqa obiectele fir; se le atingem fizic. Este una dintre cele mai rare si mai dificile capacitigi pe care le puteqi manifesta gi controla, dar mulpi oameni pot invela exercigiile de baza, devenind - odatd cu trecerea timpului gi cu o practicd indelungati - tot mai experimentali. Veli gisi in Manwalul de nr,ijitorie citeva exerciqii exrrem de eficiente care constituie un punct de plecare in manipularea tehnicilor de psihokinezie. Vi recomand si le puneli in practicd pini clnd veli cipita experiengi. Vegi gisi la sfArgitul cl4ii clteva modele de ,,titirez" , care sunt ni$te instrumente extrem de utile in metodele de psi hokinezie. Xeroxali-le, apoi decupaqi-le! Dupn ce veli invila cum si invArtili titirezul, sIJ opriqi 9i apoi sn-l invirtili din nou in sens opus, puteli si incercali si migcagi zarurtle. Pentru inceput, folosigi doar un singur zar, migcAndu-l cu puterea mingii, astfel incAt si vi arate cifra 6. Tinegi evidenqa rezultatelor voastre, incerclnd mereu sd vi le imbunitijili. Un alt exerciqiu la fel de bun in psihokinezie este aruncarea la linti. Vn va imbunitiqi nu doar capacitdlile fizice, ci gi pe cele psihice. Sporturile precum baseballul, popicele, frisbee, baschetul, darts, aruncarea culitelor, tirul gi golful vi ajuti si vi perfecgionali capa-
citigile psihokinezice. Introducerea mingii in gauri din prima lovituri reprezintd visul oricirui jucitor de golf - din catza mdrimii ei gi a glurii, dar gi din cauza distanqei implicate, lucrul pare imposibil. $i totu$i, jucitorii Q6eron $e[f -tI$.,renheart
profesioniqti de golf au reugit de multe ori aceasti performangl. Norruan Manley din California degine recordul mondial Pentru ci a inre-
cistrat cele mai multe performanqe de acest gen. A oblinut prima victorie in 1,964 gi a repetat de patru ori performangain !979. Cea rnai mare victorie din istoria golfului a fost inregistrati de liobert Mitera pe data de 7 octombrie 1955 la clubul de golf Miracle I lills din Omaha, Nebraska. El a introdus mingea in gaurd din prima I,rviturd, aruncAnd-o de la o distanqi de patru sute de metri. Nici micar rrtr a vizut steagul din locul in care se afla, realizdnd ce performanli irrregistrase numai in momentul in care a gdsit mingea acolo. Uluir()irrea lui realizare a fost corelate,fdrdindoiala, cu psihokinezia. Existi nenumerate posibilitili prin care Puteli pune in practicd ,'xerciqiile de psihokinezie - cea mai u;oarl metode este sI aruncali , , rcoloaqe de hlrtie direct in cogul de gunoi. Concentrali-vI asupra lintei ,rlcse si direcqionagi puterea minlii asupra lor, astfel incAt si le aruncapi ,lirect intr-acolo. ,,Folosiqi Fo4a", la lel cum a fdcut qi Luke Sklnvalker, ,'r'oul seriei ,,Razboiul stelelor", clnd a distrus Steaua Mo4ii.
pirokinezia (,,manipularea focwlwi cu l)utera
min;ii")
Pirokinezia presupune capacitatea de a aprinde sau de a controla l,,cul doar cu puterea minqii. Oamenii care fac acest lucru se numesc l,irokinetici.
Exerciqiile care stau labazapirokineziei implicl aprintlt'rea unei singure lumAniri subliri intr-o cameri inchisl
intunecattr, care nu permite pitrunderea curenlilor de .r.'r. Agezali-vi confortabil, ginlnd lumAnarea pe o masl l,r o distanql de cel putin opt metri, in aga fel inclt I l,rcira si fie la nivelul ochilor vogtri! Respiraqi Pe nas, irrcet gi regulat, urmlnd instrucqiunile din lecgia despre ..Meditagie" pentru a intra intr-o stare meditativi! Lisaqi ,,i
si pltrundd in congtientul vostru, inlaturlnd rrr.rte gAndurile din minte! Yizrsaltzalifl,acdra, care se ,',1i.:i ;i coboarl! Aprindeli-o gi diminuaqio! tncercali ll.rc;ira
( (r'lca ucenicufui rrrdjitor
2. Nu incercagi sd pitrunde! in mintea unui individ firi permisiunea lui! 3. Nu gAndigi cu voce tare, daci nu va adresagi in mod deliberat unei persoane! Nu este nevoie si vi trAmbipaqi lista de cumpirlturi gi nici opiniile nu tocmai favorabile care vi trec prin minte, dar pe care nu vreli neapdrat sl le dezviluili. 4. Puneli in practici metodele de impimAntare, centrare gi apirare! Ele vI vor ajuta si vi pistragi gAndurile numai pentm voi, captAndu-le in acelagi timp 9i pe ale altora. 5. PracticAnd frecvent exercigiile de telepatie, vegi cipita tot mai multi experienli. La inceput, procesul va fi de scurta durati, fiind ex-
si danseze! Daci nu reugili si influenjali flacira doar cu privirea, indreptaji degetul spre ea, proiectAndu-vi aura gi migcAnd-o! Dupi ce veli cipita mai multi experiengi, puteli aplica metodele pentru ,,modelarea" flacirilor dintr-un foc in aer liber sau dintr-un gemineu. Corelatd cu pirokinezia este gi tehnica ,,impletirii fumului", metode pe care o manipulezfoarte bine gi pe care o pun in practici ori de cAte ori stau in jurul unui foc de taberd., impiedicAnd astfel fumul sd ne intre in ochi. Begigoarele parfumare, arezate intr-un suport elegant, reprezinti un instrument perfect penrru exerciliile de pirokinezie. Folosigi aceeagi cameri intunecati ca in exercipiul precedent, dar punegi acum lumAnarea aprinsi in spatele unui paravan ca sI nu-i vedeqi flacira. Aqezaji beligorul parfumat la o distangi de doi-trei metri, in fala voastri, la nivelul ochilor, tn aga fel incAt fl,acdra lumlnirii si se risfrAngi asupra lui, facAndu-l vizibil! Este foarte impoftant ca ln cameri si nu bati vAntul ;i nici si nu fie alli curenli de aer. Respirali pe nas, incet gi regular, exact ca in exercigiul precedent. Indreptali apoi mAna, qinAnd degetele intinse, ,,modelAnd" fumul cu ajutorul aurei degetelor. ,,Ordonali-i" sd se ridice spre cer intr-o coloani subpire, despicAndu-l in doud gi ,,comandAndu-i" sd danseze gi sd se impleteascd. DupI ce vegi cdpdta mai multe experiengi, pureli aplica aceste exercigii gi in cazul unui foc de tabari, modelAndu-i, impletindu-i 9i fecAndu-i fumul si danseze. s-o migcali, fecAnd-o
8. {etepqtiq. gutor.: (Elizsbelh
Iati
$faturi $arr
trem de greu sI desprindepi un anumit glnd din noianul de gAnduri pe care le veli ,,auzi". Daci vegi invdga si vi direclionafi puterea de concentrare, veqi reugi si auzili sau si trimiteqi gXnduri mult mai departe Ei cu mai multl claritate. 6. Nu impingegi lucrurile prea departe! S-ar putea si vi inducegi o durere cumpliti de cap, care va dura cAteva ore. Exersaqi doar cAteva minute pe zi, crescAnd treptat intervalul. 7. Daci nu atri ficut cursuri de metafizici gi ane oculte, puteti consulta programa $colii Cenugii de Vrijitorie, unde vegi glsi nenumlrate materiale utile pentru perfecqionarea Ei manipularea tehnicilor de telepatie. 8.
uti[e
ette lcenugiu
Odatn ce vefi cdpdta mai multi experienld, telepatia se va dovedi un instrument util gi eficient in diverse circumstange, vi poate fi de lolos si invilali o limba strdini, si gisigi persoane dispirute, sI tri
;
rniteti sau si primigi mesaje de la prieteni, sI comunicali cu fiinle supranaturale gi si simlili capcanele din conversalii, putlnd astfel si le evitagi sau si le dezamorsagi.
citeva sfaturi utile pentru perfeqionarea capacitdgilor telepatice:
1. Nu dezviluiqi informajiile pe care le captali din mintea altei persoane! AEteptaqi ca persoana respectivi si vi le impirtigeascd inainte de a vorbi despre ele. Poate ci nu le-a dezvdluit nimlnui sau poate ci nici mlcar nu este con$tiente de ele. 204
Qbcron jeff - !fu r'enheart
Puteli consulta, de asemenea, lucrarea lui Suzette Haden Elgin Tlte Gentle Art of Wrbal Self-Defense (Arta autoapdrdrii verbale). Exerciqiile din acest volum sunt similare celor pentru cultivarea telepatiei sau empatiei, qi vi ajuti si iegigi din anumite situalii-limiu.
j
A
t. clntroducere. ine aqi venit in lumea leacurilor timiduitoare! Culoarea spe-
cifici
acestui atelier este ,,albastru". Capitolul se referi la toate artele qi practicile magice menite si vindece bolile, si aline du-
rcrile gi suferinlele, si promoveze rcgenerarea qesuturilor, si redea vit.rlitatea qi fertilitatea etc. De-a lungul istoriei, vracii au jucat rolul de
- in special, in comunitilile rurale 9i ..prirrritive", unde oamenii nu aveau acces la medicii gi farmaci;tii cu diplomi. Menirea acestui atelier este de a vi oferi qi explica notriunile funtl;rmentale ale diverselor arte tdmiduitoare - este una dintre caracter isr icile specifice vrajitoriei. Culoarea magici asociatd cu atelierul in care ne aflim este albastru, irrtruchipind elementul apei. Albastru este, de asemenea, o culoare cu r r puternici tncircdturd emolionali, sugerXnd dragostea, pacea, arta t:irniduitoare gi proteqia. Considerat culoarea inlelepciunii, a prudenqei 1i a zonelor astrale, el impane cu verdele ziua de vineri, dar 9i planeta Vcnus (vezi nuanqele de albastru-verzui). Culoarea albastri este idenrilicati cu zodia Fecioarei gi a Capricornului, cu cea de a cincea chakri (cea a gAtului), dar gi cu 5tiinlele naturale. Este, de asemenea, culoarea t ineregii, a armoniei qi a cugetirii, fiind folositl in artele timdduitoare, tl;rr gi pentru inlesnirea procesului de comunicare Ei invocarea picii, ,loctori, asistente ;i moage
ftetieru[ 7): \gocur
i tamdduito qr e @tb astr u's Refifc,ind bwcatd cw bucatd
inoap,i s,i md cuno;ti
$i s,i md eliberezi De lucrurile
ce
suferinp,i
im.i st,irnesc! inoapa sd md cuno;ti
$i aici s,i m,i gise;ti!
.r
creativititii
gi a rezonantei.
inr.,ap,i s,i md simpi,
in
brape s(i md
lii
Folosirea plantelor medicinale este o practice des intAlnitn in Eu-
gi leacwl s,i mi-l dai
ropa Evului Mediu. De;i biserica cregtini
Ca la pieptul tdu durerea eu
s-o
uit!
a
descurajat-o, promovlnd
timdduirea prin credinli, cilugirii cre;tini pistrau multe texte de medicind scrise in greaci. Ministirile cu grddini unde se cultivau plante
invap,i s,i m,i simpi $i-n hrape sd md strAngi!
medicinale au devenit centre de tratament. Medicina pebazdde plante
inva1i s,i m,i vindeci
era practicati gi de moagele 9i femeile inlelepte (vrijitoarele) din cornunitilile locale. Teama gi superstiliile erau, insI, adAnc inridacinate
$i puterea dsupra mea tu s-o reaerpi,
Din cioburi tu intreg
in mentalitatea oamenilor, ducAnd in cele din urmd la persecutarea pi uciderea multor vraci gi femei inlelepte. GrRRy M. TsonpsoN - Atlas of tbe Neru Age
s,i md refaci!
inaapa sd md uindeci, a;adar! Er-rzasEtFr BaRRE'rtr,
Q6eron $clf - !fu r'anhearl
(
drterr ucenicu[ui
lrdjitor
Lecgiile din acest capitol vr vor fi oferite de membrii $colii Cenugu de Vrijitorie - Fred Lamond gi Susan Pesznecker (Moonwriter).
Medicina a fost abordati pentru prima datd in India qi in China 't' baza pe principiile celor patru elemente gi pe ideea de a stabili ,', lrilibrul trupesc. In secolul al cincilea, a apdntt Ayuraeda - o enci,,r
, lrpedie medicale hindusd.
z. clstoria si simboluri[a. qrte.[or tdmdduitoare. qutori:
ffredlgyond
1a[Oastrul si
$(oonwriter lindigol
ciutlm modalititi de vindecare. Practicile timlduitoare se pot incadra in doul categorii: CAnd sinitatea incepe ,,si scA4lie",
fizice de timiduire - care implicn leacuri sau acliuni concrete de vindecare: plante medicinale, medicamente' Pietre
1. Metode
timiduitoare
qi masaje.
energiile vitale circuli dintr-un loc intr-altul: terapiile pranice, terapiile cu ajutorul
2. Metode psihice de
timiduire - in care
chakrelor 9i terapiile Reiki.
Labaza artelor timlduitoare stl, probabil, o combinaqie intre metodele magice qi cele practice, care includ leacuri pebazd'de plante, comprese, incantalii qi alte remedii de acest gen. Unul dintre cei mai importangi pagi pe care i-a inregistrat omenirea in Epoca de Piatrd a fost trecerea de la statutul de comunitate nomadi, care trlia din vAndtoare, la statutul de comunitate stabile, care se ocupa cu agricultura. Oamenii din perioada neolitici au devenit expe4i in agriculturi, cultivAnd sute de soiuri, printre care gi plante cu veleitiqi timdduitoare. Pentru oamenii din vremuri atlt de strivechi, medicina ;i magia se contopeau, iar plantele aveau proprietili medicinale, dar Ei misterioase. Primele documente scrise despre plantele medicinale dateazd' din jurul anului 3OOO i.e.n., clnd sumerienii au consemnat veleitdgile vindecdtoare ale unor plante precum dafinul, chimenul gi cimbrul. Plantele medicinale au iucat un rol important in ritualurile 9i ceremoniile lor religioase pAni in perioada egiptenilor (adicn pAni in anul 25OO i.e.n.), cAnd medicina ,,ragionald",bazati pe gtiinfi, a inceput se prinde teren, inliturAnd pulin cAte puqin leacurile profane. zo8
(Jberon.,je[[' clQrlcnfre art
Medicina chinezeascl reprezintio tradilie striveche, ce are redlcini irr prircticile gamanice, deoarece primii vraci chinezi alegeau plantele
in lrrnctie de capacitatea lor de a alunga spiritele rele. Primele docuur('nte scrise despre plantele medicinale din China date^zd, din jurul .rrrtrltri 2700i.e.n. gi cuprind trei sute gaizeci qi cinci de plante medi( rr:rle impreunl cu instrucliunile de folosire. Vracii chinezi isi folo',.'.rrr simlurile gi percepgiile pentru a diagnostica ,,dezechilibrul", bolile erau considerate un dezechilibru al intregului organism. ',rr 'l'r.rtamentul avea ca scop restabilirea echilibrului prin activarea pro1'r'irrlui sistem de vindecare al trupului uman. Vechii greci au inregistrat progrese extraordinare in medicind, dar intcresul grecilor pentru anatomia umand este un fapt bine cunoscut. t ilccii sunt, de asemenea, renumili pentru metoda hipocratici, ce l)lcsupune prescrierea leacurilor timiduitoare pe baza observdrii '-i'rcmatice a pacientului. Hipocrate, plrintele medicinei moderne, .' .'l,rsificat plantele in funclie de caliuqile lor fundamentale: calde, reci, rrst':lte sau umede. Releta pentru pistrarea snnitilii implica o terapie I't' baze de plante medicinale, odihni, aer curat gi menlinerea unui r.'gim corespunzitor. Grecii ;i romanii descriau plantele in funcgie de energiile celor patru .lt'rn€rt€ (pemAntul, aerul, focul qi apa) qi de gustul lor (picant, amar, ,lrrlce, acru, sirat gi insipid), teorii puse in practici qi de contempolor din India 9i din China. '.rnii Romanii sunt cunoscuti pentru interesul pe care il acordau menlirrt'rii sIn5tljii, ca gi pentru construirea primelor spitale moderne. ( irrlen, celebrul medic roman, credea ci trupul uman este alcituit din l).rtru umori: sAngele, flegma, bila neagri Ei bila galbend. El a ficut 1'r'irnele legituri intre sdnitarcaftzlce gi stabilirea valorilor semnelor r it.rle precum pulsul si respiraqia. Evul Mediu (epoca cuprinsi intre anul 400 9i 1500 e.n., intre culrrrril greco-romani gi Renagtere) a insemnat o perioadi nefasti pentr tr rnedicini. Oamenii degineau prea putine cunoqtinle referitoare la (
(u'leq ucenicu[ui
lr{jitor
modul in care funcqioneazi organismul uman cial cei care locuiau la orag
f\ t\1
- in
gi
iqi duceau vra\a- in spe-
spaqii inguste gi insalubre. Este perioada
marilor epidemii de ciumi, corelate cu o creqtere excesivd a populaqiei, cu condiliile de trai mizere gi cu prezenga ddunltorilor. in Evul Mediu, biserica a descurajat practicarea medicinei qi a fi roterapiei, considerAndu-le pe amAndoui substitute sau imitalii ale puterii divine. In cele din urmI, biserica a mai fecut un efort ca si suprime vechile tradilii. Din fericire, artele strlvechi s-au pdstrat in manuscrise sau au fost memorate gi transmise, de-a lungul secolelor, pe cale orali de la profesor la ucenic - adesea in mare taini. Cunoscute in Evul Mediu ca nigte centre scolastice, mdndstirile au devenit gi centre de practici fitoterapeutice, unde se transcriau de mAni manuscrisele despre plantele medicinale. Cilugirii le pistrau in cimiri numite ,,officinae", de unde provine gi terminalia latineasci offi.cinalis din componen[a multor denumiri moderne de plante. Mdnistirile au devenit celebre pentru cultivarea plantelor medicinale alituri de legumele qi fructele tradigionale. S-au transformat apoi in adevdrate centre de medicini, ale cdror gridini, cimiri gi manuscrise au pus bazele botanicii qi ale qtiingelor moderne despre plante. Degi atAt birbalii, cAt ;i femeile practicau fitoterapia in Evul Mediu, berbalii - cilugiri sau cirturari - sunt cei care au scris qi au compilat lucrlrile de botanicd gi fitoterapie. Femeile nu aveau acces la educapie, dar petreceau mult timp punAnd in practicd leacurile timiduitoare pentru a alina suferinpele membrilor familiilor lor gi ale vecinilor. Medicina populari a prins astfel aripi gi a promovat practicile fitoterapeuticebazate pe metode gtiinqifice, dar qi Printre vracii pnglni se aflau gi "pigAne". ,,femeile injelepte", care ofereau leacuri naturiste, vechi de cind lumea, impreuni cu vriji qi incantalii. Ele au fost insemnate cu stigmatul vrijitoriei, dlnd nagtere unei adevi\S-,, rate isterii la vremea respective, iar fitoterapia a fost corelatl cu superstijiile pngAne qi creEtine, in detrimentul amAndurora.
Secolul al Xllea a atras dupi sine dezvoltareagcolilor de medicini tot cuprinsul Europei, bazlndu-se pe sistemele promovate de Hil)ocrate sau Galen. Cea mai renumitl gcoali de medicini era cea de la Salerno - locul unor cunoscute statiuni balneoclimaterice - care urma disciplina impusi de Hipocrate,bazatl. pe exerciqii frzice, aer .'urat, plante medicinale 9i o dieti corespunzitoare. In timpul Renagterii, medicina a inceput si inregistreze progrese rrriage. In aceastd perioadi, independenla politicl fagi de bisericd;i interesul pentru operele clasicilor au dus la o dezvoltare a gtiinlei 1i medicinei fIrI precedent in istoria omenirii. Atunci s-au scris, s-au compilat qi s-au tipirit numeroase lucriri despre plantele medicinale. pe
Andreas Vesalius a perfeclionat gi stilizat $tiin[a anatomiei umane, iar $Tilliam Flarvey a explicat mecanismul sistemului circulator. Secolele al XVi-lea gi al XViI-lea au adus cu ele pierderea intererului pentru fitoterapie. Activitatea doctorilor gi a cercetitorilor de rcnume, crearea unor noi tehnici medicale gi dezvoltarea chimiei gi ,r ;rltor gtiinpe exacte au impus - in anii 1800 qi 1900 - supremajia me..licinei alopate. Philippus Paracelsus, un doctor elveqian, ne oferi un t'xemplu edificator in acest sens. Ca medic, dar qi ca alchimist, Paracclsus a catalogat teoriile lui Galen ca fiind invechite, pledAnd, in schimb, pentru introducerea alchimiei in tratamentele medicale, scoqAnd in evidenld calitelile unor elemente precum cuprul, sulful, .rrseniu, mercurul qi fierul. Lucrlrile sale au diminuat interesul pentru practicile naturiste, provocAndu-le, in schimb, multor pacienli o toxicitate organicd bazatd. pe metalele grele. In secolul al XVIII-lea, Edward Jenner a sugerat posibilitatea vaccinurilor, iar in secolul al XIX-lea, au apdrut razele X gi metodele .rntiseptice. La inceputul secolului XX, plantele reprezentau inci r ateria de b azd, pentru fab ricar ea medicamentelor, vopselurilor qi lrtrrfumurilor. Medicina populard continua sd se bazeze pe meto,lcle fitoterapeutice. Tot atunci, homeopatia a inceput sd prindi ridicini, bazAndu-se pe ideea lui Hipocrate de a elimina bolile cu ,rjrrtorul sistemului imunitar qi al capacitelii de regenerare a corpuIrri uman. Adeplii homeopatiei susqin ci medicamentele naturiste, .rplicate in doze microscopice, stimuleazd capacitatea de refacere a trupului uman. rr
-\ Q6eron,je[[
- ll{arrenheart
( .rrteq ucenicu[ui lrajitor
Medicina moderni a beneficiat de progresele inregistrate in domenii precum biologia, chimia qi fizica. Dezvoltarea tehnologiei medicale a contribuit la stabilirea mult mai rapide a diagnosticului, la impunerea tratamentului de rigoare, ca gi la cregterea arsenalului de medicamente. $tiinla terapiei genetice promite ca intr-o bund zi si corecteze bolile genetice care cAndva erau considerate incurabile. Astizi, interesul crescut pentru leacurile naturiste qi tradiqiile populare au reinnodat leglturile cu toate tipurile de medicini magicd. Mulqi oameni iqi fac o adeviratd profesie din fitoterapie, narurorerapie sau alte practici care urmiresc in primul rAnd mentinerea unui stil de viali sinltos gi apoi tratarea bolilor.
$imbofur i[e a,rte[or t qmd,duitoqr
e.
Cadwceul este un simbol mitic al medicinei gi artelor timiduitoare. Bastonul inaripat al lui Mercur sugereazd linigtea gi armonia care se agtern dupi o furtuni sau o luptd. Aripile intruchipeazi transcendenqa, iar cei doi serpi care se incol5cesc in jurul bastonului reprezinti simbolurile binelui si riului. Cunoaqtegi probabil cu totii simbolul universal al primului ajuor: Crucea Rogie. Uneori este albi sau verde, dar intotdeauna e asociatd cu ideea de sigurangi sau prim ajutor. in timpurile noast;e moderne, Iitera H pe un fundal albastru Ei strilucitor ne indrumi spre cel mai apropiat spital.
In $coala Cenuqie de Vrdjitorie, un simbol important al artei timiduitoare este culoarea albastru,
3. $feto da fizice de tdmdduire qutori:
lati
ffredc\yond
1a[bastrul si
{oonrvriter lindigol
mai importante metode naturiste bolilor fizice
cAteva dintre cele
t,rrn;iduire a rdnilor qi
de
Fitoterapia Iritoterapia reprezintd. gtiinga gi arta inlelegerii '.r lolosirii plantelor in funcgie de proprietdlile lor rrr.rgice, medicinale sau de altd naturi - in special, a 1'l,rntelor aromate a cdror tulpind nu devine lemnoasd 1,i care se usucd, in general, dupi ce ajung la matuntate. I)lantele folosite in fitoterapie sunt selectate in funcqie de prolrrrctilile lor medicinale. Veqi gisi mai multe informalii despre acest ,,rr['iss1
in urmitorul capitol.
Terapia cu pietre (;i cristale) I)ietrele gi cristalele - fiecare cu proprietilile lor magici - joacd un rol extrem
,,' ..',rrespondenqii
important in menlinerea sindtdgii sau ln oferiunor remedii timiduitoare. Multe dintre ele inI lrrcnleazi energia gi,,vibrajiile" trupului uman. ln majoritatea cazurrlor, cele mai importante aspecte It'gate de pietre sau de cristale se referi la culoarea sau claritatea acesr, rrrr. Culoarea gi claritatea sau opacitatea pietrei influenleazi gi alinn ,.rrlcrinqa pacientului, in funclie de calitigile 9i proprietiqile ei. Iati cAteva exemple de pietre qi cristale utilizate in aceasti terapie, .rl,ittrri de proprietilile lon
,1.'
r(',r
aleturi de lumina albastri care ne parvine din univers. Studenlii care vor si se specializeze in artele tdmiduitoare (decizie pe care o iau in al doilea an) pot si adopte uniforma albastra. Ei pot, de asemenea, sd-si alcituiasci trusa de prim ajutor, dar gi materialele magice asociate cu practicile timiduitoare.
Anretistul (violet): vindeci insomnia gi alungi bolile (atunci cAnd joaci rolul de amuleti). I lcliotropul (ro;u 9i verde): opreqte hemoragiile ;i vindeci ranile gi traumatismele. ( ,;rrneolul (portocaliu): alini sau alungi bolile de piele.
2t2
( (il'lcq ucenicu[ui lrajitor
Qbcron $e[[-ll$lenhearl
2t3
Cuarlul (transparent): alinn durerea de cap 9i febra;
este eficient
in
orice terapie. Granatul (roqu): regleazd ritmul cardiac gi vindeci inflamaliile. Lapis lazuli (albastru): alini suferinqa qi stimuleazl ritualurile de
timiduire. Malachitul (indigo):
relaxeazd sistemul nervos, stimuleazl somnul qi
induce o stare de liniste.
Safirul (albastru): vindeci bolile oculare qitrateazi febra. Una dintre terapiile despre care vorbim presupune aplicarea pietrei pe zona afectati, cel pulin o ori pe zi, qi apoi purtarea ei sub formi de inel, pandativ, talisman sau amuletl ca si influenleze vibraliile organismului pacientului qi/sau ca sd insufle celui care o poarti proprietiqile curative ale pietrei sau ale cristalului respectiv. Pietrele pot fi folosite gi in timpul gedingelor de meditalie sau masaj. in tradiqia popularr, terapeutul aplicd pe trupul pacientului, in zona mugchilor principali, pietre mari gi grele dupi ce acestea au fost incilzite in prealabil. Tratamentul este urmat de masaj.
lenupirul: purifici, proteleazi ;i limpezeqte gAndurile. l,avanda: relaxeazd,, purifici gi calmeazi diverse tulburiri.
Este unul
dintre uleiurile indispensabile.
Limiiul: stimuleazl, improspite azd., ridicd, moralul, purifici
qi
dimi-
nueazd stresul.
Portocalul: ridici moralul, restabilegte echilibrul organismului, revitalizeazd qi vindeci insomnia. Rozmarinul: pr otejeazl, purificd, improspiteazi qi stimule aztr gindir ea. Santalul: relaxeazS., purifici qi echilibreazd sistemul emogional.
Aromoterdpid In aromoterapie se folosesc plante, timlie, lumAnari;i uleiuri esenfiale caracteristice pentm parfumul lor deosebit. Aroma lor poate sd influen)eze starea de spirit a pacientului, precum gi nivelul de congtienli. Aromoterapia poate sI aibi, de asemenea, efecte imediate. De exemplu, daci pacientul a ricit, poate si faci o baie sau un dug fierbinte
tn care si adauge doui-trei picituri de ulei de ienupir sau rozmarin benefice pentru desfundarea sinusurilor gi pentru u$urarea procesului de respiralie. Ea este adesea asociatd cu alte metode terapeutice. De exemplu, dacd ardeti ulei de levlngici in timpul terapiilor pranice, pacientul devine mai relaxat gi rnai receptiv la tratamentul aplicat.
Iatd cdteaa exemple de plante benefice tn aromoterdpie: Bergamot: ridici moralul, alini durerea, depresia gi anxietatea gi diminueazi stresul. Mugcata: ridici moralul 2t4
gi
stimuleazi energiile pozitive. Qberon $cff- tQrlenheart
TemAia reprezintd, o versiune in stare ,,solidi" a uleiurilor esentiale. Iiste fabricati sub formi de begiEoare qi conuri parfumate. Ca s-o puteli lolosi, trebuie s-o agezali intr-un vas ignifug qi s-o aprindeqi. Uleiurile csentiale pot fi folosite gi in componenla lumAnerilor parfumate. ---l
Notd de o importdn{d majord: Nw ldsapi niciodatd nesuprdaegheate be;i;oarele de tdmdie sau lumdndrile aprinse Si nu le apindeyi niciodatd dacd od pregdtili de cwlcare, pentru cd este posibil sd
Ie
i
i
I
witapi a;a tn timp ce dormiyi! l
Terapia prin alimentalie Multe boli pot fi tratate sau ameliorate cu ajutorul unor terapii prin alimentalie. De exemplu, o persoani care are probleme cu ve'zicabthard se va simli mult mai bine dacl va adopta o dieti scdzuti l-.qrte a ucen icufu
i lrajitor
215
in grisimi, in timp ce o persoand care suferi de diabet trebuie sI evite consumul de zahdr. Un individ care suferr de obezitate sau are nivelul ridicat de colesterol trebuie sd adopte un regim sirac in calorii. Persoanele care se confrunti cu probleme gastrointestinale se vor simgi mai bine daci vor evita alimentele gi produsele bogate in grdsimi sau acizi (sucul de portocale) sau greu digerabile (fructe, legume, cereale).
Postul reprezintS,o altl terapie. in timpul lui, consumul de alimente fluide se poate modifica pentru detoxifierea trupului, pierderea ;i greutilii sau cu alte scopuri.
I
NurL
Postwl poate
fi periculos
Mulli oameni adopti regimuri
si trebuie aplicat nwmai sub
stricta I
restriclioneazl consumul anumitor alimente. Un exemplu in acest sens il constituie dietele vegetariene. ce
Dieta vegetarianS: sebazeazd,in principal sau in totalitate pe legume, fructe, cereale, nuci qi seminle. Unii vegetarieni minXncl ;i peqte. Dieta lacto-ovo vegetarianiz sebazeazl. pe aceeaqi releti ca aceea vegetariand,, dar include oudle qi produsele lactate. Dieta pur vegetariani: se bazeazS.doar pe produsele din plante. Unii dintre adepgii ei refuzd sI foloseasci orice alt produs de origine animali, nu numai pe cele care au legituri cu alimentaiia (spre exemplu, cele din blani sau din piele).
4. ffe.dtcina occidenta[d, orienta[d qi a[te,rnati1ld qutori:
ffredlgnond
la[bastru\ qi $(oonwriter lindi6oy
Medicina occidentali tradilionala - cea care implicn activitatea doctorilor, spitalele etc. - se bazeazS,pe tratamentele medicamentoase gi chirurgicale. Ea poartl gi numele de medicini alopati. Medicina Qbcron $e[f -![$r'enheart
rnoderni poate avea rezttltate miraculoase, salvAnd mii de vie1i. Nu-i putem contesta importanga covArgitoare. Existl situaqii cAnd numai rnedicina alopatd, poate salva viaga unei persoane. Cu toate acestea) metodele magice de timlduire supliment eazi metlicina alopatd, putlnd adesea sd trateze probleme care nu rdspund trat amentelor tradilionale. De exemplu: Pacienlii care suferi de migrene au nevoie de analgezice; dar se pot simli la fel de bine dupd o ;edinli de relaxare, aromoterapie gi alte rnetode magice de tlmdduire. Pacienlii care primesc tratamente cu antibiotice pentru sinuzitd acutd pot gribi procesul de vindecare fecAnd bai fierbinli in care pot si presare cAteva picituri de ulei de ienupir sau rozmarin. Suferinga poate fi amelioratl qi cu ajutorul ritualurilor timiduitoare, dar gi cu infuzie de salvie. Termenul de medicini orientali este adesea folosit pentru a descrie practicile medicale alternative (ne-occidentale). Iati cAteva pract ici orientale sau alternative bine cunoscute:
Chiropractica: terapie in care bolile sunt considerate rezultatul disfuncqionalitlpii sistemului nervos. Tratamentul implicn manipularea coloanei vertebrale gi a altor structuri din organism. Homeopatia: terapie bazatd, pe administrarea unei doze infime dintr-un drog sau o substanli care - daci ar fi administratdin doze masive - ar produce simptomele bolii sau chiar boala insigi. Teoria care stdlabaza homeopatiei susjine faptul ci administrarea unei doze infime dintr-o substanqi stimuleazi capacitatea organismului de recunoagtere a substanqei respective, ajutAnduJ si-Ei dezvolte un sistem de apirare corespunzitor. Obstetrica (meseria moaEelor): moagele se ocupi de ingrijirea femeilor inainte, in timpul gi dupi na$tere. Naturoterapia: terapie bazatd, pe remedii naturiste - cum ar fi, de exemplu, lumina soarelui, diete naturiste qi masaje. Osteopatia: terapie medicah bazatipe ideea ci tulburdrile sistemului muscular qi osos influengeazd celelalte pI4i ale corpului. Osteopatia incorporeazd, multe tratamente medicale alopate, dar sebazeazd, de asemenea, pe manipularea structurilor musculare gi osoase. ('drtad ucenicufui rrrdjitor
217
Medicina tradilionali chinezeasci: include fitoterapia chinezeascd, acupunctura, acupresura, termoterapia qi alte metode terapeutice. Acupunctura: terapie bazatd pe pozijionarea acelor de-a lungul meridianelor invizibile ale energiilor care stribat corpul uman. Acele echilibreazi qi redirecgioneazi fluxul de energie. Acupresura: terapie similari cu acupunctura, dar, in locul acelor, folosegte terapia prin masaj cu ajutorul degetelor. Termoterapia: terapie bazati pe arderea unor plante sau substange intr-un vas special, aplicat direct pe pielea pacientului.
dcficitele qi echilibrul sau dezechilibrul dintr-una sau mai multe chakre,
5. $feto de. psihice de. tdmd,duire.: o recqpitu[qre q me.tode.[or terape,utice.
Terapia prin culori (cromoteraPid) Cromoterapia este ,terapra prin culori" - se bazeazd pe culoare si lumini. La urma urmei, culorile existi datoriti luminii. Cromorerapia sebazeazi pe ideea potrivit cireia fiecare culoare vibreazi l.r o anumitd, rezonanld, exercitAnd astfel - asupra organismelor vii (oameni, animale 9i plante) - o influenql biologici ;i psihologici specifici. Terapeutul iEi trateazi pacienlii, scildAndu-i intr-o luminl colorati, captati din univers. Fiecare culoare are corelagii specifice. De .'xemplu, tulburirile emolionale pot fi tratate cu aiutorul luminii indigo, in timp ce culoarea verde induce o stare de calm. Poliunile sau elixirele colorate se pot dovedi, de asemenea, ni;te .,,rdjuvanqi" eficienqi in cromoterapie.
qutori: ffred
clgJnond 1a[bastruy si
!{oonwriter
lindi6o'1
tn terapiile psihice, terapeutul aftage energiile vitale ale universului qi le direcgioneazi spre trupul pacientului. Voinqa ;i intenlia terapeutului joaci un rol vital in obqinerea succesului scontat. Trebuie sd credeqi cu tarie ci pacientul vostru se va face bine. Trebuie chiar s,i-l aedepi cum igi revine ori de ord., zi de zi. Puterea qi sindtatea voastri joaci un rol crucial in terapiile psihice. Dacd nu veli impdmAnta, centra qi canabza corect energiile psihice, s-ar putea si vi imbolnivigi la rAndul vostru.
cum si consolideze legitura dintre ele qi cum si le reechilibreze, .rrneliorAnd astfel sindtatea pacientului.
Terapia cu djutorul aurei Fiecare individ este inzestrat cu o aurd - un cAmp bioelectric ce crnand. gi inviluie trupul persoanei respective.
Terapia presupune modificarea stirii pacientului, inconjurlndu-l ctr o lumini coloratd., special aleasi, care poate si intregeascd gi si irnbogileascl aura pacientului. Motiv pentru care terapia aurei este t, variantd de cromoterapie.
Terapia reiki Terapia cw ajutorul cbakrelor Sistemul chabrelor este alcituit din gapte centri de energie care activeazd, in interiorul corpului uman. Pentru ca o persoand si aibi o sindtate de fier, toate cele gapte chakre trebuie si funcqioneze corespunzdtor. Studentrii acestui atelier i9i incep studiile invIlAnd la inceput componenta gi mecanismul acestui sistem, dar gi conceptele dezechilibrului chakrelor qi modalitlgile prin care pot sI reechilibreze energiile
chakrelor unei persoane. tnvagi apoi cum si interpreteze excesele, Qbcron $eff -il{rrenheart
Reiki este o terapie japonezd, care incepe si prindi teren in intreaga lume. Ea implici transferul de energie de la terapeut la pacient ;i reechilibrarea acesteia pentru a stimula capacitatea native de vindecare .r corpului. Este o terapie holistici, bazatd pe energie, care influenieazdtoate nivelurile organismului: trup, minte gi spirit. Metoda terapeutice incory'toreazd,elemente specifice altor practici de tlmiduire: terapiaspirituali, cea cu ajutorul aurei, a pietrelor gi cristalelor, a chakrelor, meditalia, .rromoterapia, naturoterapia qi homeopatia. ('qrteq ucenicu[ui rrrdjitor
219
tn cele mai multe cazuri,terapia Reiki nu implici atingerea fizici. Terapeutul igi gine mlinile la clliva centimetri distangd de trupul pacientului, manipullnd de acolo cAmpul energetic.
alrl qrt
avtor. Oberon $ett' cI! renhearl
Terapia pranicd In terapia pranicl, terapeutul transferi energia - prana - din corpul lui in cel al pacientului cu scopul de a stimula pi4ile afectate ale corpului, redAndu-i energia 9i funcpiile normale. Aceasti terapie implicl de obicei contactul fizic - atingerea pacientului cu mlinile, mesaje terapeutice etc. Pentru a nu-qi epuizapropriile resurse de energie, terapeutul preia de obicei energia dintr-o sursi universale sau o capteazl, dupd invocarea unei zeitegi atotputernice.
a r efl exot e.r qpi ei
Glanda pineali Glanda
pituitari
Ochi
Inimi
Ilrat
Plex solar
Umdr Braq
Diafragmd
Splinn
Stomac
Colonul
Ficat
Ficat
transvers
Vezica
Zona toracici Fi Glanda
biliare
Rinichi
suprarenali
Colonul
UretrI
irscendent
Apendice
Genunchi Picior
lumini albe.
Ureche
PlimAni
Umir l)iafragmi
PurtAnd qi numele de ,,terapie in absenji", aceastd metodi de timdduire presupune transferarea energiei timiduitoare spre un pacient care nu se afld in prezenja terapeutului. Principiile sunt similare cu cele din terapia pranicl, iar energia ia de obicei forma unei
cervicald
Bronhii
Sinusuri
Terapia la distanld
Sinusuri
Tiroidl Git €
Ureche
Ochi
Creier Zona
Colonul sigmoid
lombari
Genunchi Picior
sub!ire
Osul sacral fl urinarl gold
Glezni
Rinichi
\Zonat Intestinul
Nervul sciatic
Colonul descendent
Nervul sciatic Glezni
e. ]kro.lu[ picioare[or qi ref[e.xoterapia noastre vitale.l Astfel, talpile picioarelor reprezinti un microcosmos ,il trupului uman, avAnd zone care corespund cu organele, glandele gi rnembrele corpului. Masarea acestor zone ale picioarelor diminueazi si alind tensiunea gi durerea din zonele corespondente trupului uman,
cutor.t Oberon lcenugiuI ,l4aseaz,i-i picioarele!"
- Robert Heinlein,
of Lazarus Long (nsemn,irile
Tlte l,,[otebooh.s
lui Lazarus Long)
Una dintre cele mai uloare gi mai eficiente terapii pe care i-o puteli aplica unei persoane este baia qi masajul picioarelor. Arta timiduitoare a masajului picioarelor se nume$re reflexoterapia picioarelor - bazatd. pe ideea potrivit cdreia ,,meridianele" sau ciile energiei stribat corpul uman, a$a cum liniile Ley stribat pimAntul, din vArful capului pini in vlrful picioarelor, cuprinzAnd toate sistemele Qberon $e[[ -
enh
e
art
restabilind echilibrul natural gi revitalizlnd organismul. Reflexoterapia moderni igi are radacinile in cercetirile efectuate in 1890 de Sir Henry Head din Londra, care i-a dat gi numele acestei rcrapii. Doctorul William Fitzgerald a introdus reflexoterapia in Starcle Unite, in anul 1913, sub numele de terapia zonelor. El a divizat 1
,rr
Liniile Ley sunt aliniamente
ale
unui numir de locuri de interes geografic, cum
fi megaiilii antici (n. tr.).
('drteq ucenicu[ui lrajitor
221
trupul uman in zece zone verticale, suslinAnd ci ,,energia bioelectricl" trece prin aceste zone ca sd ajungi in ,punctele reflexe" din mAini gi picioare. Eunice Ingham, fondatoarea Institutului Internaqional de Reflexoterapie, a dezvoltat-o in anri 1930-1940, concentrAndu-se asupra picioarelor gi concepAnd prima ei harti. Reflexoterapeufii cred ci - prin intermediul acestei metode -
pot rezolva sau ameliora foarte multe probleme provocate de stres: migrenele, sindromul premenstrual, tulburdrile digestive, circulalia proaste, hipertensiunea, astmul gi durerile cronice carrzate de artritl
1i
spiritul funcgioneazi la cote maxime, insuflAndu-ne vitalirate
Iati
3.
tofii
in ha4ile de reflexoterapie! Dacr pacientul se vaiti de durere, verificali zona pentnr
4. .5.
tate
identifica organul sau membrul care corespunde zonei dureroase. Acest lucru ar putea indica o problemi a organului sau membrului respectiv. Continuagi si masagi, fere sa vI grIbili, toatd suprafafa picioarelor gi a gleznelor, analizindgemetele de plicere ale pacientului. Ve asigur cd acesta vI va coplegi cu recunogtinqa sa. Puteji gisi o harta interactivi a reflexoterapiei de Barbara Ei Kevin Kunz pe: http:/uk.dk.comlstat ic/ cs/ uW \t / feattres/ reflexologylextrad.html. a
7. j\etodete proprii de tdmdduire qutori: ffredfumond latbastruy si $(oonwriter lindi6o's
Practici de menpinere d sdndtdlii Pentru ca metodele magice ale unui vrljitor si dea roadele scontate, el trebuie s; fie inzestrat cu o slnltate de fier gi cu un trup puternic ai viguros. Starea de sinitate nu presupune doar imunitatea in fala bolilor. Sinitatea reprezintdo stare dinamici gi pozitivi, in care trupul, mintea Qber on $att -
cAteva sfaturi
utile pentru menqinerea sinitigii:
I. tncercali si vi menqinefi greutatea normali! 2. Jineli un regim bazat pe o gami largi de fructe 9i legume proas-
gi sciatici.
Agezali-l pe pacientul vostru pe un scaun confortabil, scoateli-i pan9i ciorapii qi spllaji-i picioarele cu sipun 9i apI, dupi care i le veli gterge cu un prosop moale gi pufos. Apoi, cu ajutorul degetelor mari, aplsali qi masaqi tnlpile picioarelor in funclie de zonele prezen-
gi
() senzalie de bine.
6. 7. B.
9.
pete, cereale integrale ;i surse de proteine precum carne, pegte, oui, produse lactate, pdstii gi soia! Evitagi alimentele prelucrate sau prijite! Pentru ctr sunt bogate in sodiu, s-ar putea si conjind conservanji gi acizi gra{i - elemente extrem de periculoase. fnvapgi si citili etichetele de pe produse! DacI pe o eticheti scrie ,,produs pa4ial hidrogenat", inseamni cI alimentul respectiv este bogat in grisimi qi trebuie evitat.) Beli zilnic cantitlpi mari de api! Dormili cel pugin 7-8 ore pe noapte! Facegi exercijii fizlce cel putin o jumdtate de ori in fiecare zi! Dedicagi-vi timpul liber pasiunilor voastre! Cercetdrile au demonstrat faptul cd activitiqile phcute reduc considerabil stresul. Petrecegi cAt mai mult timp in compania oamenilor pe care ii iubigi (un alt factor care reduce stresul)!
Implicali-vl zilnic in
sedinge de meditalie sau practici spirituale!
10. Ducepi-vi la dentist sau la doctor pentru consultalii de gi tratamente de imunizare! Urmalile sfaturile!
rutini
Metode profilactice Si curatizse Inainte de a incerca sd vindecaqi pe cineva, trebuie si invijaqi sI v,i menjineli sindtatea gi si vi administrali singuri leacuri timlduitoare ,rtrrnci cAnd este nevoie. Iatd, o metode curativd pe care vd sfituiesc s-o puneli zilnic in aplicare ca si vi mentinefi sdnltatea, si prevenigi l',rlile qi si deveniji imuni in faga 1or. Rezervaji-vd treizeci de minute in fiecare zi - fie cAnd vI trezigi ,lirnineala, fie cAnd vI pregitili de culcare, fie in ambele situatii - ca \.i vi concentrati asupra trupului gi organelor voastre: tilpi, picioare, 1i.'nunchi, abdomen, stomac, organe digestive, plamAni, inimd etc. Agezaqi-vi, relaxali, intr-un scaun confortabil dintr-o cameri linigtiti yi incercali - prin metodele bine cunoscute de impimAntare gi centrare ( drtcd uccnicu[ui .urdjitor
223
- si vi induceqi o stare meditativd! Analizagi-vi apoi pnrgile corpului - din cap plni-n picioare! Concentrali-vl asupra fiecirui organ individual ii vorbili cu el de parci ar fi o persoani. Spuneqi-i ci ii sunteqi recunoscito^ri pentru contribuqia pe care o aduce bunistlrii ;i fericirii voastre. Incercaqi apoi si descifraqi sentimentele sau senzaliile care se concretizeazd.in orga' nul sau membrul respectiv gi pregatiii-vi si reacqionali in consecinqd. Daci mesajele pe care le primili vi sugereazd. prezenga unei boli sau a unei rini, concentrali-vi qi mai mult asupra pi4ii respective a trupului vostru. Transferali cAt mai multd energie asuPra organului sau membrului respectiv, descifrAndu-i mesajele ulterioare. CAnd sunteqi bolnavi, s-ar putea sd nu mai reuqili si captagi intreaga energie din trupul vostru pentm a vindeca organul sau membn-rl bolnav, cu atAt mai mult cu cit gi rezervele de energie v-ar putea fi afectate de boale. Agadar, in timpul terapiilor curative, cereti intotdeauna ajutorul puteriior timiduitoare ale universului - indiferent care ar fi ele. Imaginagi-vi ci o razdalbastri de lumini pogoari asuPra voastrl din univers, concentrlndu-se apoi asupra p54ii vitdmate a corpului' Repetali acest proces de doui ori pe zi, timp de treizecr de minute, pAni cAnd vI veqi simgi mai bine. Folosiqi in acelagi timp gi procesul creativ de vizualizare: imaginati-v; energia sub forma unui cavaler rlzbundtor care ucide microbii ddunitori! Cercetirile au demonstrat faptul ci aceasti metod; devtzualizare a accelerat procesul de vindecare. Daci sunteli qintuiqi la pat de boale, veti avea mai mult timp la dispozilie ca si puneli in practicd aceste metode curative. Spre deosebire de medicamentele prescrise de medicina alopati, lumina albastri a universului nu are efecte secundare, aga ci nu trebuie si vi temeti cd urmarea indelungatd a acestui tratameltt v-ar putea face riu. Dupi incheierea ritualului timiduitor, impimAntaqi Ei centragi energia, apoi revenili incet la realitate! a energiei
I : i"
rt
;
Exemple Haideli sd ne imaginim ci puneti in practici un ritual de vindecare gi vi concentrali asupra picioarelor! Daci vi transmit semnale clureroase, inseamni fie cd vI string pantofii, fie ci nu purtali o inc;lqiminte adecvati, fie cd staqi prea mult timp tn picioare. Putepi si vI induceqi o stare meditativl Pentru a Putea transmite picioarelor voastre energiile timiduitoare. Dar puteli lua 9i alte rnisuri - si vi cumpdrali nigte pantofi mai buni gi si incercati si nu rnai stagi atAt de mult in picioare. Daci vi confruntaqi cu probleme digestive, este posibil si fi rnAncat prea mult sau alimentele si nu fi fost cele corespunzitoare. Daci rr$a stau lucrurile, lumina sau energia timiduitoare pe care o transrnitegi stomacului s-ar putea si aline simptornele. Pe de alti parte, o ceagci de infuzie de ghimbir sau menti s-ar putea si rezolve problemele. Sau adoptaqi un regim corespunzitor pentru a evita alte
tulburiri. Daci veqi lua misuri imediate, vi veqi simqi mai bine in doar cAteva z-ile. Daci simptomele persisti, va trebui sa consultali un medic. Trebuie si punegi zilnic in practici metodele profilactice impreuni cu gedinqele de relaxare 9i meditagie.
8. $feto de curqtine prin cqre putem q[inq suf erinla
|t[otd: incercapi s,i notapi semneLe ztitale inainte
;i
dupd punerea
in
a pract icdri
i ri t ual u u i tdmddu i tor. I
Qbcron,je[[-rlQrlenhccrt
qne[or bo[nofl e.
autori: flred (!r,rnond 1a[bastrul si ftoonu'riter
1indigo1
invita cum si vi ment ineli sanitatea 5i cum si puneli in aplicare metodele curative, puteli sr alinagi gi suferinga altor persoane.
Dupi
aplicare a acestei metode de oindecare! Facepi asta de mai rnulte ttri, in diaerse ocazii! Veyi reu;i astfel nu numai sd cdpdtapi experienyd, ci ;i sd obseraapi schimbariLe semnelor aoas?e vitale inregistrate ca urmare
p e.r so
ce veti
Metode curatiee aplicate tn prezenpa pacienyilor Dacl pacientul accepti metodele voastre de timiduire, puteli se-l intrebaqi: ,,Poqi si-qi imaginezi - prin procesul de vizuahzare - ci trupul, mintea gi sufletul s-au vindecat complet?" Prin implicarea directi (
-arteq ucenicului
lrdjitor
225
a pacienrului in procesul de vindecare, ii activagi propriile puteri timiduitoare, stimulAnd vindecarea in sine.
IMPORTANT: Dacd nu vd confruntali cu o situayie pacientul
este
conttient, trebuie sd-i
cerepi
de urgenpd,
iar
permisiunea lnainte de a aplica
metodele tdmdduitoare. Dacd pacientul se afla in stare de inconstienld saw ,ud confruntali cw o situapie de urgen;d, primwl pas pe care aa
(
)ontinuali procesul cAt mai mult timp cu purinte sau pAni cAnd icntul se simte mult mai bine! Pentru ca terapia sd dea roadele 1,.r, \( ()ntate, infeptuigi ritualul timp de treizeci de minute! Cu toate .r( (':jtea - mai ales, dacl vi aflagi la inceput de drum - trebuie si avetri lir ij:i s; nu vd irosigi sursa de energie. Dacd
crtt' timpul si
precum 9i observaliile pe care le faceqi referitoare la condigia sa. Centraqi apoi energia qi respirali de cel putin qapte ori, adAnc qi incet, captAnd in trupul vostru energia vitali a universului gi amintindu-vi cd sunteji doar o cale de transmitere a acestei energii timiduitoare, 9i nu izvorul ei! Invocaqi apoi in ticere puterile bineficetoare ale universului! raUe r are a lurmit nltiise sem nnLific tca le salu(car Ire 5,2ZCLI itiqi CA auooaant
oam
)sPu lorrlc lorrm margi( :.) res und trradiqiqiilc ;ice.
'surlui ,are ni't iver efsu rivvi ttirLmidduititooa f€,,P' pu.ter eriltle un -t .ruuca ner )rg5iile iile lor lfpperntr. ta v(oissal in< rcrediirntea:azd,I er: ln( 'le ela atiiarrpel :ansft[errati Pac IrilLlor orrvo! oQtr :ri..D acda atj tra I rcieen! doar la propriile energii, sursele voastre ar
I
i\ i t
e
/,
---t;
timiduitoare a universului gi revirsali-o, sub forma unei lumini albastre, asupra zonei dureroase a pacientului! Puteli, de asemenea,
lt I'
ll,,,,y\11
.
seca rapid gi a1i cidea prada simptomelor descrise de paciengi. CAnd ii vindecaqi pe al1ii, captati energia
r'/
:
zz6
l"1tttiminpurltterera-
lor ppiil<
I
s-o direclionati spre un anumit loc sau chakra din trupul acestuia. tn timpul acestei terapii, c analizagi-v d. intr eaga f o rg i qi vo inq I asup ra procesului de vindecar e, v rzualizind succesul misiunii voastre! Qberon $e[f -!fu r'enheorl
incepeli si
vi
simtigi obosili,
opriqi.
l-a incheierea ritualului, trebuie sn
dnruiji plmAntului surplusul de enersi revenigi dupl un moment de meditagie - in planul material. lirt'pi
trebwi sdJ faceli este sd swnali la salaare Si sd primi,ti ajutor medical c,it mai repede cu putin{d.
in"inte de a trece la treabi, notafi semnele vitale ale pacientului,
vi
Notali semnele aitale ale pacientului tmpreund cu dlte obseraapii! I)aca puteli, invipali-i pe paciengii vogtri cum si infeptuiasci sinlqtrri ritualul de vindecare. Explicalile cum si-gi canalizeze energia \l)r'c un anumit organ sau membru .rl ,'orpului lor, adresAndu-li-se acesr()rir ca unei persoane. Sfdtuigi-i si pr'.rctice aceasti metodl curative de ,,'l pulin doui ori pe zi, chiar ;i .rtrinci cAnd nu vi aflaji de fagi pent rr a-i ghida. Terapia nu are efecte ' .,r't'undare ;i - chiar dacd pacientul n r este experimentat - poate fi exrr'('rn de benefici. ti puteqi ajuta, de asemenea, si punl in practici ;
t
rocesul de vrz:ualtzare.
Metode cwratiae aplicate de la distanld Pentru a vindeca un pacient de la distanjl, trebuie si stabiliqi o It'giituri psihicn. Daci o iubili pe fiinla respectivi sau o/il cunoa;te1i lr.rrte bine, ve[i putea stabili legitura extrem de ugor. in r^tcontrar, ,rga1i-o/l sd vi trimiti o fotografie Ei o guviqe de pdr! Daci aveli simg ' ,rrtistic, puteli sd o/il desenagi sau si o/il pictagi pe pacienta/ul \()rlstri/vostru, bazAndu-vi pe fotografia eillui sau si creagi o figurin:'r din lut, cireia si-i conferiqi numele persoanei respective. Dupi ce aqi stabilit legitura psihicl, putefi incepe terapia de la disr.rn1i. Intr-un spafiu liniqtit, ageza\i pe un ahar, in faja voasrri, obiectt'le care stabilesc legitura dintre voi gi pacienrul vostru. Centragi gi ( drleq ucenicului vrdjitor
capta[i energia timiduitoare a universului, inviluind apoi obiectele (imagini mentale sau fizice ale pacientului) in lumina albastri a uni-
versului, concentrAndu-vd in mod deosebit asupra pi4ilor sau zonelor lui dureroase. Daci simqiqi dupn un timp cI lumina tlmiduitoare a universului ii inviluie in mod spontan imaginea, fer; si mai treacl prin voi, nu vd impotriviqi - lisaqi lucrurile si se desfiqoare de la sine! Puteli, de asemenea, sI facegi parte dintr-un grup de terapeuli, care printr-o activitate colectivl - pot si vizualizeze gi sd reverse energia caz) vatrebui si timlduitoare a universului asupra pacientului. tn "..rt vI consultali unii cu ceilalgi inainte de a incepe ritualul timdduitor pentru avizualiza cu togii in acelaqi timp gi in acelagi fel energia binefrcltoare. Dupi ce agi incheiat ritualul de vindecare, nu tulburaji liniqtea care s-a aqternut. Discuqiile, chiar gi cu ceilalgi terapeufi, pot si spulbere energia timiduitoare, inleturAndu-i efectele benefice. Numai dupi ce pacientul se va simqi mai bine, puteli sd analizagi, impreunl cu ceilalli terapeuli, procesul de vindecare, impirtdgindu-vi astfel lecjiile pe care le-aqi invl9at. Tradigia de a prstra ticerea dupi ce a1i infeptuit un act magic este un principiu bine cunoscut in toate artele magice, nu doar in cea a timdduirii.
l)
l)aci o persoanl are hemoragie, trebuie
sd oprigi hemoragia.
I)acd o persoand nu mai respiri, trebuie s-o faceli sd respire din nou.
)aci o persoand este riniti, trebuie sd curdlagi qi si dezinfectagi rana. [ )acd o persoani suferi de frig, trebuie sd-i oferili o sursi de cilduri. I )aci o persoand suferi de cildurd, trebuie s-o ajutali si se ricoreascd. I)acd un individ are probleme digestive, persoana respectivi trebuie si mlnAnce ponderat. I
9. Cum sd qcordali primut ajutor qi sd [ua\i mdsuri de sigurqntrd in situaf ii
de.
vr7enld
l)aci o persoand ;i-a rupt
sau gi-a
luxat
oasele, incheieturile sau
mugchii, nu trebuie s-o migcaji din loc. qutor: Xoonwritar lindi7oy I MPORTANT:
TrIim intr-o lume minunati, plini
de aventuri gi neprevdzut. Fie
',inge
lumlniri
ci explorim pentru un ritual magic, facem drumegii intr-o zi senini sau inotdm intr-un lac, este important sI ne luim misuri de siguranli. tnsugindu-vi mdsurile de siguranqi qi noqiunile de prim ajutor, vepi reugi nu doar sI vI protejaji propria viaqi, ci gi pe cea a semenilor vogtri, sirind in ajutorul celor afla1i in pericol. pddurile, modelem o baghetd magici, aprindem
Q6eron $e[[- ![Qlenheart
Ca s,i nu o,i infectapi cw anurnite boli transmisibile
prin
(in special SIDA si anumite forme de bepatiai), puneli-ad rndnuSi saw cauciuc tnainte de a trata rdnile singerinde!
tlin latex
i,rainte de
a aplica
un tratament
,rrr lcac pebazd, de plante
- un unguent, un medicament sau
- trebuie
, rcrrli dacl sunt alergici la substanga ,,
sd-i intrebagi intotdeauna pe parespectivi. DacI sunt, nu trebuie
,, lolosi1i.
( ril'lcd ucenicufui rrrdjitor
229
Nu trebuie
copiilor sub 18 ani medicamente leacuri pe bazd, de plante frrr permisiunea pirinqilor lor. sd le administraqi
qi
Examinarea fizicti; semnele oitale lJn aspect extrem de imponant din procesul acordirii primului ajutor il constituie examinarea pacientului rinit sau bolnav. Semnele vitale redau ritmul cardiac al unui pacient, ritmul respiraliei, temperatura gi tensiunea. Ca si stabilili semnele vitale, avetri nevoie de un ceas de
mini
si de un termometru.
Ritmul cardiac sau pulsul: Ca sd stabiligi ritmul cardiac al unui pacient, luagi-i pulsul, apisAnd u$or cu mAna exact labaza degetului mare. Numerali betiile timp de 15 secunde 9i inmulgiqi cifra cu 4. Procedeul vI va indica numirul batailor inimii pe minut. Ritmul cardiac al persoanelor adulte gi sinitoase este de 50-100 de bitai pe minut. Cel al copiilor 9i al bebelugilor este mai rapid. Ritmul cardiac al sportivilor cu o condiiie fizici extraordinarl ajunge la 40-50 de betai pe minut - la fiecare betaie, inima lor pompeazd mai mult sAnge, ajutAndu-i astfel sl inregistreze performanle
Trebuie si observali, de asemenea, daci pacientul respirl ugor r,rrr greoi, daci tuEegte sau daci scoate nigte zgomote ciudate (guieri, lrorciie etc.). Temperatura: Stabilirea temperaturii depinde de termometrul pe r .rre il aveti la indemAni. Daci este electronic, urmaqi instrucqiunile ,lc folosire!
in.nzrrl adulqilor gi al copiilor mai mari, termometrul cu mercur ('\te un instrument ideal pentru stabilirea temperaturii. Scuturaqi-l in.rinte de folosire! Pacientul trebuie siJ qini sub limbi timp de 3-4 rrrinute. Dupd folosire, scuturali-l din nou, apoi spilaqi-l in api RECE (rru fierbinte!) qi uscaqi-l bine! Temperatura normale a corpului uman este intre 36,t-36,6 grade. I ).rci trece de 37,7 grade, atunci pacientul are febri. Cind stabiligi semnele vitale ale pacientului sau facepi alte observa1ii It'grte de condilia sa, notati data ;i ora cAnd l-agi examinat. Nu treI'rrie sI aveti incredere in memoria voastrl. Consemnirile voastre ar l)utea iuca un rol extrem de important in procesul de vindecare a pa, icntuiui Yostru.
deosebite. S-ar putea ca, in unele cazvri, si nu gisigi pulsul radial (cel de la incheietura mAinii). in aceaste situaqie, puteqi si verificagi pulsul arterei carotide. Aceasta este localizatl exact sub mandibula. Ca si stabiliqi pulsul, apisagi ugor in locul indicat - avegi griji se nu apisagi prea tare pentru a nu bloca fluxul sanguin. La fel ca in cazul precedent, numiraqi betiile timp de 15 secunde 9i inmulqiqi apoi cu 4. Cind verificagi ritmul cardiac, observagi daci acesta este regulat sau neregulat!
Respirafia: Ca sn stabiligi ritmul respiraliei, rugali pacientul sd respire normal, urmirind cum pieptul se ridici 9i se lasi. Numlraqi de cAte ori'respiri pacientul in 15 secunde Ei inmulqili rezultatul cu 4. Ritmul normal al respiraliei unui adult este de 1.4-20 de respirapii pe minut. Copiii 9i bebelugii respiri mult mai repede. 230
Qberon,je[[- il$lenheart
$ituafiite de urgen[d vi le voi prezenta pe scurt in cele ce rrlrneazi nu constituie subiectul acestui capitol. $i totuqi, trebuie si 1r i1i cite ceva despre ele, pentru ci - printr-o actiune corecte - a1i putea Situaqiile de urgengi pe care
viala unei persoane. in majoritatea cazurilor, pasul cel mai important pe care trebuie I laceqi este sd chemaji Salvarea gi si cereli ajutor medical. DacI vi '.r .rlleti intr-o situalieJimiti gi nu putegi suna la Salvare, rugali pe cineva o faci ldrdintirziere. '.r
s.rlva
Stop respirator: Simptome: Pacientul nu mai respirl. Pielea capdtdo nuanti palida gri-albistruie. Pulsul este foarte slab sau inexistent.
'.ru
( (n'lc.l ucenicu[ui rtrajitor
2j1
Tratament Chemagi Salvarea! Daci vi se pare cI victima se sufocl, aplicaqi manevra Heimlich. Aplicali, de asemenea, manevre de resus, citare. Scoateji pacientul din starea de qoc! Hemoragie arteriald
inimii.
Simptome: Pacientul este rinit gi pierde foarte mult slnge. Este palid qi igi pierde cunottinla. Pulsul este foarte rapid. Tratamenfi Chemagi Salvarea! Apisaqi direct pe rani! Daci vI mai insolegte cineva, rugafi persoana respectivi si apese pe cel mai apro\:1\ piat punct de presiune dintre rani gi iniml. \*"Ridicagi membrul rlnit deasupra nivelului Scoateqi pacientul din starea de goc!
Pwncte de presiune
Atac cerebral (cunoscut ;i sub numele de accident cerebroaascular) Simptome: Pacientul acuzd migrene gi ameleli puternice, are prol,lcme de vorbire sau locomotorii. Tratament: Chemapi Salvarea! tncercaqi se-l linigtili. DacI are prol, cme respiratorii, aqezagr-l intr-o p o zigie semiinclinati. tncercali siJ scoateli din starea de qoc! l
Artera brahiald
Artera popliteald
Artera radial,i
goc anafilactic Simptome: Pacientul prezintd, semnele unei reaclii alergice rrrincirimi, umfleturi, probleme respiratorii, respiralie grea, buze rn:lrite, urticarie etc. Ritmul respiraliei gi pulsul s-ar putea sI creascd. I .r fel gi temperatura. Tratament: Chemaji Salvarea! Dacd pacientul are o trusi sau o rt'ringd cu adrenalini, folosili-o! Daci poate str inghiti, dali-i pe gurl \O mg de Benadryl. incercaqi srJ lini;ti1i. Dacd are probleme respir.rtorii, aqezalr-lintr-o pozilie semiinclinatd. tncercali si-l scoateli din \l,lrea de $oc!
(din spate le genuncb iului)
Artera femurald
Stare de ;oc Simptome: Orice ranl sau situalie de crtzd. poate fi insoqiti de o \trrre de goc. Pacientul este palid gi transpiri din abundengi, are stiri ,lc grea15 9i de legin. Ritmul respiraliei poate fi lent qi sacadat. Pulsul poate fi rapid 9i abia sesizabil. Tratament: Chemaji Salvarea! tntindeli pacientul pe jos 9i ridicali-i picioarele! (Notd: Persoanele care au probleme respiratorii trebuie a;ezate intr-o pozipie tnclinatd cu picioarele ridicate.)Aveji grije ca pacientu-
lui si-i fie mereu cald!
Atac de cord
(cunoscut Si swb numele de infarct miocardic) Simptome: Pacientul se plAnge de dureri in piept, in umirul sau
bralul stAng.
S-ar putea
si aibe probleme respiratorii
in
gi sd transpire abun-
dent. Respiralia qi pulsul sunt foarte rapide. Pulsul ar putea fi neregulat. Tratament: Chemaqi Salvarea! Desfacegii hainele care il strAng! Ajutagi-l si se relaxeze, aqezAndu-l intr-o pozigiesemiinclinate. tncercaji siJ convingeli sd nu vorbeasci. Dactr poate si inghiti, dagi-i o aspirini. t.rcercagi sd-l scoateqi din starea de goc! 232
Qber on $eff -
llSlenfr eort
$impte tdieturi, zgdrieturi
Ei rrdndtdi
tn cazrll hemoragiilor puternice, apdsagi rana pAni se opreEte hernoragia! DacI vepi ridica membrul rdnit deasupra nivelului inimii, hemoragia se va opri mai repede. Dupi ce opriqi sAngerarea, spdlagi u$or rana cu apI gi sipun, apoi dezinfectali-o bine. Aplicali unguente ('rrrtec ucanicufui lrdjitor
233
antibacteriene 9i inf4uraji rana cu pansamente sterile (tifon lipir cu leucoplast sau plasturi)!
lrrrlirrlilc de apd. Daci le tolereazd,cregteli cantitatea de apd, adaugAndu-i
l
('l)r
,lt o supi ugoari, apI minerali, ceai indulcit sau suc de mere diluat.
I'rrr..1i ,,condimenra" dieta cu cereale, fructe gi,
tN CEI-E DIN URMA,
Daci pacientul incepe si vomite din nou, reluali regimul. l),rci are probleme digestive 9i se pllnge de dureri abdominale ,r..,,, i,rre cu febrl - trebuie si chemali imediat medicul pentm a vi asi1,,rrr,r t'i nu suferi de apendiciti. l,'1,,rrrnc.
Notd: Termenwl ,,steril" tnseamna ,,f,lra microbi". Avepi grijd sti rcu atingeli partea sterild a pansamentulwi saw a plastwrelui!
ln caz.rl vAnitdilor, punefi gheapn pe zona afectatd.timp de doudzeci doui ore! Dupi doud zile, renungali la tratamentul cu gheald 9i aplicagi pansamente fierbinqi timp de doulzeci de minute la fiecare doui-trei ore! Infuziile de coada-goricelului gi gilbenele sunt bune penrm spdlarea rinilor superficiale. ca sr faceqi o infuzie, fierbe! dour cqti de api dulce, apoi luaii ibricul de pe foc! Adeugagi una-dour lingurige de flori uscare qi zdrobite de coada-goricelului sau gdlbenele (sau doud-patru lingurije de flori proaspete) 9i opirili-le timp de zece minute! strecurali infuzia de minute la fiecare
9i spdlagi rana! Aaepi grija sa o lAsapi sd se rdceascd tnainte de a
o
folosi!
\'suri
pro.'locctte de soare. scru de crtte surse. de cdldurd
Arsurile catzate de sursele de cdlduri sunt clasificate ca arsuri de lir,r,ltrl unu, doi sau trei. irr crrzul arsurilor de gradul unu, pielea se inrogegte, dar fdri si crape. l'.r, rcrrtul ar putea avea dureri. in aceastd categorie intri arsurile Pro-
lot.ltc de soare. i,' cazul arsurilor de gradul doi, pielea se inrogegte, apar pustule, r.r p,rcientul are dureri foarte mari. ln cirzul arsurilor de gradul trei, pielea crapi gi se desprinde adesea de lr(' ( ,u'ne. Se inrogegte foafte tare sau capiti nuante cenugii. Se pot vedea 1r'..rrturile li oasele. Uneori sunt dureroase, alteori durerea nu se mai simte.
Cprobfeme. digesti,oe Dacd vd dagi seama sau aveli vreo supozigie ci agi mlncat - ceva otrivitor, sunapi imediat la Salvare.
- voi
sau
altcineva
Pentru simple tulburiri digestive, anttacrztj pebazd, de calciu reprezintd un remediu foarte bun. Infuziile (sau ceaiul) de ghimbir sau menre alind suferingele provocate de un stomac iritat. Ca si facegi o infuzie, fierbegi doui ceqti de apd dulce, apoi luali ibricul de pe foc. Adiugali 2-3 lingurile de f.runze uscate Ei zdrobite de menti sau 2-4lingurile de frunze proaspete; pentru ceaiul de ghimbir, tiiaqi o bucati groasi cam de doi centimetri dintr-o rid;cine proaspitd de ghimbir;i punepi-o in apa fiartd. Opdriqio timp de 5-6 minute. Strecuragi infuziagi oferiqi-i-o pacientului! Ceaiul poate fi indulcit cu miere, daci doriqi. Daci pacientul vomiti, nu-i dagi nimic (nici micar apr) pAna cAnd nu elimini totul! Puteqi sd-i oferiqi apoi bucigele de gheaqi sau careva Qberon $eff -c[{"renfr eart
'l'rdtdment: irr .azrrl arsurilor de gradul unu qi doi, puneli apd rece sau ungefi silicon, apoi infeEurali-o cu un pansament ste,,1 i,r arsurile de gradul unu, pielea se poate descoji. Puteqi aplica o l,,1irrne inodord. Alifia de gilbenele este un remediu eficient (intrebaqi ;,,rr,1 1fs61"1i cu gel de
l.r l,lafar cum o
puteti pregiti).
arsurilor de gradul doi, aplicapi pansamente sterile pe zona , rr pustule. Nu le rupegi! Jinegi pansamentele pAnn cAnd rinile incep '..i st' vindece. Dacd pacientul are dureri, ii putegi administra ibuprolr'n s;lu paracetamol. Dacd zonele afectate de arsurile de gradul doi ',rrrrt rn2i mari decAt o felie de pAine, trebuie sd chemali un doctor. i,r car.rl arsurilor de gradul trei, acoperiii zonacu bandaje sterile, ',r ,,rte[i pacientul din starea de ;oc gi duceji-l la urgenqi! Arsurile de 1i,,r..lul trei reprezinti o URGENTA MEDICALA. i,., cazul
( ril'lcd ucenicu[ui .'rrajitor
235
' '
Persoanele care suferd de hiperterm re au faga rogie,
Notd:
Ideea
oeste de
potriait
cdreia este bine sd aplicayi unt pe o arsurd este o po-
adormit copiii,
care
face mai mult rdu decit bine.
in c"zul arsurilor provocare de substange chimice,
spdlagi cu
multi
apizona afectati. DacI starea de iritare persistd sau mai existd inci urme de substanli, cereli sfatul unui doctor. Daci substanta v-a afectat ochii, continuati si vi spilali cu multi api, apoi consultali un docror.
(Hiper qi hipotermia Termenul ,,termie" se referi la temperaturi. Daci suferiqi de hipertermie, avegi temperatur^ corpului prea mare gi vd simtripi tot timpul ca qi cum a1i arde. Daci suferigi de hipotermie, temperatura corpului este prea micd;i aveli senzalia de frig. Ambele sreri pot avea consecinqe periculoase dacd nu le tratali. Hipertermia gi hipotermia pot fi prevenite daci purtali haine corespunzitoare gi daci incercali se evitali condiqii meteorologice exrreme. Persoanele care suferi de hipotermie par confuze, vorbesc incet, pierd simgul^coordonlrii ;i merg cu dificultate. Pot fi nervoase sau capricioase. In cazuri extreme, i;i pot pierde cunogtintra, intrlnd in comi. Ritmul respiraliei, pulsul gi temperatura por incetini sau scldea. Aceste persoane sunt predispuse la degerituri, existAnd pericolul ca in cazul unor temperaturi foarte scizute sa le inghege degetele de la mlini ;i picioare, nasul qi urechile. fesuturile degerate capdti nuanle cenugii,
albistrii
sau negre.
Victimele hipotermiei trebuie duse de urgenti la spital. Dacd este posibil, transportalile intr-o cameri incdlzitF^. Scoategi-le hainele reci 9i inlocuigi-le cu haine cilduroase, invelindu-le apoi in plturi. Oferili-le ceva cald de baut! Procesul de incilzire trebuie si fie treptat; daci este prea r:apid, pacienlii pot suferi un qoc. Victimele care au suferit degerituri trebuie duse imediat la spital. Zonele degerate trebuie acoperite ugor. Nu avefi voie si le masagi sau sn le begaqi in apd. Ambele acliuni distrug lesuturile deja afectate.
46
Q6eron $e[[- cl{alenheart
transpirl abun-
rlt'nt, par slebite qi nesigure pe ele. Se deshidrateazdfoarte repede qi i1i pot pierde cuno$tinla. Victimele hipertermiei trebuie duse intr-un lrc ricoros, sd-gi scoati hainele inutile qi si bea api rece. Ventilato,rrl se poate dovedi o solulie salutari, ca Ei compresele, tot cu apl rece, ,rPlicate la subral 5i vintre. O formi gravl de hipertermie este insolaqia, clnd mecanismul de r.icorire al corpului uman cedeazi qi nu-gi mai poate cobori temperarrrra. Pacientul arde, are pielea uscata gi palide qi leqini. Temperatura .rltrnge la sau depiqe;te 40 de grade. Poate si aib; probleme respirar,rrii gi sd sufere un atac de cord. Insolagia reprezinti o urgente me,licali. Pacientului trebuie neapirat si i se scadd febre, Pentru ce, in r .rz cofltfxf, poate si moari. O persoani care suferi de insolaqie trebuie ,ltrsir de urgenle la spital.
pustu[e Spllaqi 9i uscaqi cu grijd zona afectatl. tncnlzigi in foc vArful unui .rt' sau briceag pentru a-l steriliza, apoi sparge9i pustula (pielea respecrrvi este moarta, a;a ci procedeul nu e dureros). Aplicali un unguent , u antibiotic gi un pansament steril.
({gxofii 5i entorse () persoani suferi luxalii sau entorse atunci cAnd muqchii, tendoa,'.'le sau ligamentele se intind sau se rup. Pacientul se plAnge de durt.r-i acute gi nu-gi poate folosi membrul afectat. Luxaliile gi entorsele qi-a scrXntit glezna 1,,rt fi insoqite de umflituri gi v|nitii. (Fiica mea ,,tl.rti, gi piciorul i s-a umflat cAt un pepene.) Oa si evitali luxapiile gi entorsele, purtaqi pantofi sau ghete solr, k', aveli grij; pe unde mergegi gi folosili un toiag atunci cAnd faceli ,lrrrrneqii. Avegi grijn cum traversagi sau stribategi pantele abrupte ,,r i :tlunecoase! ( (il'lcq ucenicufui .i'rdjitor
2i7
Pacientul care a suferit o luxajie sau o entorsd nu trebuie si-qi mai foloseasci membrul rinit. Acordagi-i primul ajutor, aplicAnd urmitoarea metodl:
'r,
,rpion - scorpion din .l
specia
nuroctonus phaiodactylus
Aetes Mosquito
din specia Aedes
Relaxare: Nu lesali pacientul si-gi mai foloseasci membrul afectat! Imobilizaqi zona rinitd, daci puteqi! Gheafi: Punegi gheall pe locul respectiv timp de doudzeci de minute la fiecare doud ore, ca si nu apari vAnitii! Compresie: Bandajagi zona af.ectatefArA s-o intindegi! inillarea membrului afectat: Ridicaqi partea vdtimatd deasupra nivelului inimii! Pentru alinarea durerilor, administraji-i pacientului ibuprofen. ln cazurile grave, va trebui siJ scoategi din starea de qoc. Daci umfllturile sau durerile sunt acute, iar rana nu pare si se fi ameliorat dupi doul zile, pacientul trebuie sd consulte un dodor ca sd vadi daci nu cumva a suferit o fracturi.
$(uscdturi de insecte, pdianjeni qi cdpuqe Trebuie si inviqapi si recunoagteji insectele qi animalele otrlvitoare care trliesc in zonavoastri. De exemplu, in Oregon, trebuie si mi feresc de inlepiturile qi mugclturile viespilor, scorpionilor, ale gerpilor-cu-clopoqei qi ale plianjenilor precum viduva-neagrl sau alte specii de plianjeni veninoqi. Obignuiqi-vI sd scuturagi minugile, inciljimintea qi alte lucruri inainte de a le purta, pentnr a evita contactul cu o insecti sau cu un animal veninos. tn timpul drumeliilor, rula1i sacul de dormit 9i inchideqi fermoarul ca sd impiedicali accesul vreunui musafir nepoftit. CAnd lucragi in aer liber, purtagi minuqi de protecjie! in zonele infestate de gAnqari;i de aite insecte, folosigiinsecticidele gi spray-urile antifAnfari qi evitaji apele stltitoare, pentru ci acestea sunt locurile unde el eclozeazd, gi se dezvolte. Persoanele care sunt alergice la ingepiturile de albine trebuie si aiba intotdeauna la indemAni antidotul (inclusiv o seringi cu adrenalini), iar cei care le insolesc trebuie si $ie cum s-o foloseasci. 238
Q6eron $eff -([{rlenfr eart
-
1An1ar
:*r:/,
Vdduva-neagrd
Cipugi-deJemn
viespe-aurie
in regiunile unde triiesc diverse specii de cipuge, imbrdcagi-vI din , .rp pini in picioare, avAnd grija sa nu lisaqi nici o zoni neprote1,rr.i - tragegi ciorapii peste pantaloni, indesali cimaga bine etc. \1,'rificaqi patul gi agternuturile inainte de culcare pentru a descoperi rsafirii nepoftili! "', l)urerile provocate de muqciturile qi inleplturile de insecte pot fi ,rlrrr.rte cu unguente pebazd,de cortizon. Daci vd aflaqi intr-un loc uitat ,1,'lume, mAlul se poate dovedi o solulie salutari;i la fel de potriviti .rr l'i o solulie din apd Ei bicarbonat de sodiu. $i alifiile din plante irr special cele de gilbenele - sunt eficiente, ca gi compresele cu api r ('( c sau cu gheali. Sau putegi spdla zona afectatd cu infuzii Ei ceai de , r,.rtl;r-soricelului qi gnlbenele (urmagi instrucliunile din subcapitolul ,,Sirnple tiieturi, zgirieturi 9i vAnitii"). [)aci vi injeapl o albini, scoate[i acul din piele cu ajutorul unui lrrit't'ag, apoi aplicaqi tratamentul pe care vi l-am descris mai sus! [)aci o persoani este alergici la inqepiturile de albine, adminisr,,r1i-i imediat antidotul, aplicaqi-i o compresd cu gheali qi duceli-o 1.,
'pital!
l)cntru a indepdrta o cipu;d, folosiqi o penseti ca s-o extrageii din 1,,, trl in care s-a infipt. Aplicaqi apoi tratamentul specific oricirei alte i . Consultaqi un doctor in vederea altor tratamente! (In unele regiuni, ' , .'1'rrtrele sunt asociate cu diverse boli.) , r
rr
( .r't('d ucenicufui .,rrdjitor
p[ante otrd.oitoqre sau iritqnte
Unguent antibacterian (de exemplu, Neosporin) Unguent cu cortizon in propo4ie de lo/o (disponibil in orice
DacI locuili intr-o zoni unde trliesc specii de plante otrivitoare, precum toxicondendronul sau sumacul1, trebuie sI inviqaqi si le recunoa;teli. Toatl,lumea trebuie sr gtie cum arate urzicile (nu se poate si nu fi nimerit niciodati intr-o tufe de urzici!) Nu mlncaqi plante sau fructe silbatice' dacd nu gtili ce sunt! Nu mAncaqi niciodati ciuperci in salbeticie, dacl nu sunteti insoligi de un expeft care sI le cunoasci! Dacd intrali in contact cu o plantl otrivitoare, scoateli-vi imediat hainele, faceqi un duE cald 9i spnlaqi-vi cu foarte multi api qi sipun! DacI vI apare o erupqie, aplicagi unguente cu cortizon qi comprese cu apd rece sau trataqi zona clr infuzii de gilbenele, coada-;oricelului sau hamamelis.
Daci suspectali pe cineva cd ar ftmlncat o planti otrdvitoare, sunali imediat la Salvare gi urmagi sfaturile medicilor!
farmacie) Plasturi de diverse
mirimi
Tifon O rola de leucoplast Moleschin (pentru pustule) O foarfeci O penseti Creioane
pot fi sigilate O cutiujd cu lojiune antisolari O cutiupd cu unguent antiinsecte Clhibrituri Aspirine (disponibile in orice farmacie) 3-4 pungi de plastic care
Articole oplionale: C) cutiuql cu gel pentru sterilizarea mAinilor
Cum sd crea(i o trusa de prim ajutor Trusa de prim ajutor trebuie sr fie destul de mici pentru a o putea
lua pretutindeni cu voi. O trusl de prim ajutor nu-qi poate dovedi utilitatea dacd o lisagi acasi intr-un dulap. Ea trebuie sd conlinl mici recipiente - cum ar fi, de exemplu, cutiulele de filme foto sau cutiugele Altoid - in care puteii pistra medicamentele sau leacurile timlduitoare. Dupi ce goliqi flacoanele, aveqi grija se le umpleli la loc cAnd ajungeli acasi. A$a, trusa voastrdvafiintotdeauna pregdtiti si acorde primul ajutor. Ce trebuie sd conpind o trusd de prim Un sipun invelit intr-o pungl de plastic MInugi din latex sau din cauciuc O basmalupl sau un material gen bandanl 1 Specie de arbugti mediteraneeni
240
tiutor:
I)ansamente pentru arsuri cu gel de silicon
Geluri pentru arsurile provocate de soare, spray-uri Bandaje qi pansamente
Mascl din silicon pentru respiraqia gurd la gurl Un sistem rabatabil de atele Folie de supraviequire
Un ac de cusut l'astile de Benadryl (disponibile in orice farmacie) I)astile de ibuprofen (Ir4otrin) sau paracetamol (Tylenol) (dis
ponibile in orice farmacie) Medicamente cu efect antiacid (de exemplu, Tums, disponibil in orice farmacie) l)irstile de furificare a apei I)lante uscate, alifii din plante etc. $i orice altceva care v-ar putea fi de ajutor.
din famiiia Anacardiaceae (n. tr.) Q6eron $ef [ - tl{r.r'enheart
aneste-
zice/antiseptice (de exemplu, Bactine) etc.
r. clntroducere ine ati venit in lumea plantelor - a gtiingei care stndiazdproprietdqile tainice ale plantelor - apanajul celor ingelepf. $tiinqa lor cuprinde toate aspectele legate de artele magice qi de inviqitu, ii" rtJ"..hibazatep. -irte.el. ierburilor. lr, "..rt atelier veli grsi, de ,rscmenea, sfaturi gi lucriri practice legate de gridinirit gi arta culinari.
An *l-
,4(e[iervt QCI: Sti in(a p[antetor 1,oer dey
Menirea acestui departament este de a le oferi elevilor sii cunogtinle despre lumea plantelor - de la mituri la metode practice sau de ',rlide l,r aplicagii practice la credinqe populare. Pentru ci este o tradiqie cu r.ldicini adAnci in arta vrijitoriei, gtiinla plantelor le oferl vrijitorilor instrumente utile atAt in lumea magiei, cAt gi in ceea ce numim realita-
zi cu zi. Subiectele despre care vom vorbi in acest capitol, firi irrsi si ne rezumim la ele, sunt cunoa$terea naturii, metode terapeutice, rt'.r de
Pieffe de temelie
rn.Isuri de siguranli, diete alimentare, ecologia qi comuniunea cu natura. Culoarea asociatr acestui atelier este verdele, reprezentind ele-
Viatra mea e ca o panoplie:
E un butoi de coriandru
;i
de cimbru,
Care-au strdpuns cu lujerele lor doagele din stejar
$i cercurile de rugin,i, !2;nind spre lumind din adincul pdmintului roditor. Este un aechi rezentor
in ,orc
plin
de zilele
copil,iriei mele
sddeam uise imposibile, ce prindeau rddticini
Ca tarhonwl tropical, ce capul refuz,i s,i ;i-l plece Sub aiforul ndprasnic al iernii,
rrrt'ntul ptrmAntului. Verdele este culoarea vegetaliei, dar Ei a anei 1ir'.idinirirului, fitoterapiei, fertilitllii gi prosperitngii. Sperania, bucur i.r, incAntarea, procesul dezvoltarii gi al schimbarii - toate sunt rel)r'('zentate de culoarea verde. Verdele pndurii este asociat cu ideea de l.'rtilitate, cu trupul uman, cu notiunea de curaj, dar gi cu muzica cla'.rr'.i sau cu sunetele selbeticiei. Verdele cenugiu este corelat cu aspecrt'k' emojionale - mAhnirea, gXndurile depresive, cu muzica in surdini \,rrr cu linigtea adAncS. Verdele-pal, precum cel al firului de iarbr care incoltregte, stimuleazl procesul de vindecare.
Revenind apoi la oiap,i in fiecare primhtard.
z. Ce este qtiin[a p[ante[or}
Este wn colp de aerdeayd din gr,idin,i,
De unde menta spre soare se-nalPd, Strecurindu-se printre cdrdmizi ;i pietre de temelie Pe care stau gravate
,,Dragoste",,,Generozitate",,,Pace" fi ,,Speranpd".
Errzenstn BeRnEn'r 242
outor: S(oonwritar 1indi6ol
cuvintele:
Q6eron $e[[-tI{venheart
)unoagteli, probabil, foarte multe lucruri despre plante. Poate le l,,lrsigi la gltit sau cAnd faceji ceaiuri. Poate cd, atirnaji prin casl ,r.lnunchiuri de plante uscate sau vI spilali cu sipunuri din plante (
( (il'lcq ucenicului rrrdjitor
243
uleiuri esenliale. Daci aveqi o gridinl, este bine sr cre$teti plante - fie ci le-ati cultivat
sau
intengionat, fie ci au risirit singure. Care dintre ele intre in sfera noastri de in*#* teres? Cele aromate, folosite de obicei in me' dicinn sau in arta culinar i, care in termeni qtiinqifici sunt definite ca plante ale ciror tulpini nu produc qesuturi lemnoase gi care in general se usucl dupi ce ajung la maturitate. Fitoterapia reprezintl,arta inlelegerii ;i a folosirii plantelor in funclie de proprietilile lor magice, medicinale etc., iar gtiinqa care se ocupl cu studiul plantelor se numeste in lumea
vrijitoriei
Etiinga plantelor.
Ea are o istorie lungn Ei bogati. Oamenii folosesc din vremuri imemoriale plantele in scopuri medicinale qi culinare. Multe culturi le-au introdus plantele in practicile lor religioase sau spirituale, in timp ce pentru alte popoare planteie 9i condimentele erau mai valoroase declt aurul qi nestematele. Dupi ciderea Romei din secolul al V-lea, drumul sirii qi al condimentelor a devenit atAt de prelios, incAt oamenii au pornit rdzboaie pentru a-l cuceri. Unul dintre cele mai ,picante" momente din istoria Statelor Unite a fost
cel cunoscut sub numele de ,,Boston Tea Party", clnd colonigtii
.,
tu rizvritit impotriva taxelor uriaEe pe care trebuiau si le plalor ceai englezesc, considerat un etalon
rr',rsci pentru minunatul .rl ..'ivilizaliei.
Astazi, viata noastri este strAns legatd de cea
a plantelor, descopetot pasul: in mXncare, siropuri, biuturi, vopseluri, qesdturi, l',rrlumuri, articole decorative, paste de dinti, in lumnniri sau in gridini ,'rr'. Industria plantelor medicinale a cunoscut Ei ea o dezvoltare extr.r.rdinarl in ultimii ani, datoriti interesului din ce in ce mai mare )('nIru medicina alternativi. I Itlantele au jucat intotdeauna un rol extrem de important in lumea ,n.rgiei - fie in descAntece, vriji, acte magice, ritualuri timiduitoare, rlir.rni magice, fie in qJte scopuri. Culorile, uleiurile gi aromele plan1', tt lor pot si influenleze extraordinar de mult starea sufleteasci, atitu,lint'.r;i intengiile noastre - aspecte vitale de care depind acqiunile rrr.rgice ale unui vrljitor. r
rrr.h-r-le la
Oum sd cwlegem si sd folosim plantele - no{iuni de bazd - 9i proprietilile terapeutice - ale plantelor ,rr,'.licinale pot fi influenlate de momentul 9i de metodele de cules. lrr lrrnclie de specia plantelor, putem culege florile, frunzele, tulpirrrlt,, ridicinile, bulbii, coaja, seminqele gi/sau seva. I.rta clteva noqiuni fundamentale legate de culesul plantelor: Substanqele chimice
inflorite trebuie culese dimineala, intr-o zi senini. t. Ridacinile gi coaja unora dintre ele trebuie culese doar in anuI. Plantele
t.
mite anotimpuri. Dupi ce sunt culese, plantele trebuie folosite imediat sau uscate rapid, intr-un loc ferit de razele soarelui sau de o lumini puternici. Dupd ce se usuci, trebuie pistrate intr-un loc intunecat, in recipiente din sticli sau din ceramici, pe care si le scrieqi numele qi data cAnd le-agi cules.
Majoritatea plantelor uscate iqi pistreazl proprietilile timp de 12-18 luni.
(
ril
l(d ucenicufui r'rdjitor
245
3. @[osaru[ qtiin[ei p[ante[or qutor: Koonwritcr lindigoy
Pentru cd veqi incepe si lucrali cu plantele, va trebui sd invIlali un vocabular nou. Iatd cAtiva dintre cei mai cunoscuqi termeni: Bezoar: Antidotul unor
otrivuri
periculoase.
sau mai multe plante (uneori in componenga altor substanle) plasate intr-un mic recipient sau siculeq. Proprietllile
Amuleti: IJna plantelor
gi
voinla beneficiarului sunt cele care ii conferi putere
amuletei.
Compresi: Se inmoaie un tampon intr-o infuzie fierbinte sau caldl qi se aplici pe zona care trebuie tratatd. Cremi: Plantele se amesteci in apl, grlsimi gilsau uleiuri pentru a forma o compozilie cremoasi. Decoct: Plantele proaspete sau uscate se fierb in api la foc mic sau mediu timp de o ori. IJscarea plantelor: Proces prin care se indeplrteazd, apa din plante pentru a putea fi pistrate perioade lungi de timp. Daci apa nu se eliminl complet, ele vor mucegii Ei iqi vor pierde proprietilile curative (devenind chiar periculoase). Elixir: Infuzie care vindeci bolile, mentine sinitatea sau induce longevitatea.
Infuzie: Infizia seamini cu ceaiul, dar este mai tare (se folosesc mai multe plante, care sunt opdrite in api mai mult timp). IJneori se adaugi 9i alte substange, precum indulcitorii. Infuzie cu uleiuri: Plantele se fierb la foc mic in ulei vegetal o anumitd perioadi de timp. Se strecoari apoi uleiul qi se pistreazi intr-un 1o. ,i.oros gi intunecat. tn infuziile reci, plantele trebuie si stea in ulei un timp indelungat, uneori chiar
doul-trei slptimXni, fare sa fie fierte. Alifie: Se folosegte aceeagi metodl de preparare ca pentru tincturi, avAnd insd la baza alcoolul pentru frecqii. in consecinli, TREBUIE FOLOSITE NUMAI PENTRU UZ EXTERN (acest lucru gi
246
O 1\
4 F? lfl a: g
Qberon $eff - cful enhe arl
t
rebuie menlionat pe etichetele flacoanelor). Ele sunt benefice pen-
t
ru durerile de mugchi gi incheieturi.
I lnguent: Plantele se amesteci bine cu grisimi, ceard (ptarafrnl, ceard ,le albine) gi/sau uleiuri pentru crearea unei compozilii uleioase. I lixir pentru dragoste: ,,Po1iune de iubire".
I'l.rsture: Vezi definiqia,,cataplasmei". substangi toxici ce poate si provoace boli sau chiar r)roartea. Unele articole medicinale pot deveni ,rtrivitoare, dacl sunt luate in doze necoresptrnzitoare sau folosite incorect. Simbolul strbstantelor otrivitoare il constituie doui ,,lse incrucigate sub un cap de mort. I'r.rl'uri: Plantele uscate sunt procesate intr-un rrrixer sau pisate intr-un mojar, cu un pistil, plnd se transformi intr-un praf fin. Praful se toarni apoi in capsule goale din plastic. l'oliune: Orice fierturd (infuzie, decoct) cu rol curativ. t .rt:rplasmi: Plantele - intregi, tiiate sau zdrobite - se oplresc pulin irr api ca si se inmoaie. Apoi se aplicd pe zon care trebuie trar,rti, infi;urate intr-un pansament. |orrradi: Vezi definigia,,unguentului". solrrtii pentru spilarea pielii: Infuzii pentru spllarea gi dezinfecta-
()travi: Orice
H
lcrr rinilor, erupliilor etc. \ir'
rt'lor pentru copii.
(
prin opirirea plantelor uscate sau proaspete intr-o anumiti cantitate de api fiarti timp de cAteva minute. I'r oprietifi terapeutice: Calitatea a ceva de a deline proprietiji teral,cutice: fie trateazd o boalA, fie contribuie la pdstrarea sinitiqii. l irrcturi: Plantele (proaspete sau uscate) se macereazi in alcool sau e:ri: Ceaiul se prepari
intr-un amestec de alcool cu api. Tincturile
se
administreazdindoze
Iortrte mici. t , r og cald: lJn amestec tradilional in care o infuzie fierbinte din plante .,c clizoivi intr-o cantitate de alcool. Se mai adaugl suc de limAie si nriere.
( ,r'tcrr uccllicu[ui lrnjitor
247
Tonic: Infuzie care vindeci bolile, menline sinltatea sau promoveazl longevitatea. Este adesea asociat cu anotimpurile, cum ar fi, de exemplu, ,,tonicul de primdvari".
4. Cum sd folosifi p[ante[e
fara
sd rrd peric[ito.[i sdndtatea qutor: ?(oonwriter lindi6oy
IMPORTANT! CITITI NEAPARAT ACEST SUBCAPITOL
ivemrr,
DE
Nimeni nu trebuie
A vA IINTTNUA cALAToRIAt
inghitn sau sI recomande altcuiva o planttr studieze mai intAi efectele ei secundare (vezi bibliografia cu lucririle care explicd efectele secundare!). Daci aveli probleme de sinitate, trebuie sd consultali un medic.. In vrljitorie, fitoterapia reprezintd o qtiingi, o artd qi o practicl magicl. Este o qtiinll pentru ci folosegte substange care congin elemente chimice active, ce dau nagtere unor anumite reaclii. $tiinja folosirii plantelor implicl precizie gi o atenjie deosebita pentru detalii. Este gi o arti deoarece un fitoterapeut priceput igi pune la contribuqie toate simjurile pentru a estima cAt mai bine condigia pacientului gi pentru a stabili cel mai potrivit tratament. Fitoterapia este extrem de importanti in practicile magice. Metodele ei presupun un studiu riguros. Dacd,vdhotIrAli sI urmali o carierd in domeniu, trebuie si studiaqi gi si practicali ani intregi inainte de a deveni expe4i. Multe plante au numai efecte curative, in timp ce altele pot avea qi efecte secundare. Unele pot fi chiar ucigltoare. $i atunci, trebuie folosite cu multi inqelepciune gi prudenqd. Ca ucenici vrijitori, este important si invilaqi cum sI folosili plantele in mod corespunzitor. Iatr cAteva reguli fundamentale gi explicaliile pentru ele: sn
medicinale flr; g
248
Qb er on
clpr a nh e arl $e[[ -
1. Vd aflapi la tncepwt de drwm tn cariera de ardjitori. De aceet, trebwie sd folosipi numai plantele pe care le cwnodrte{i foarte bine, wrmdnd sfatwrile wnui mentor n sAn ale wnwi profesionist tn domeniu. In timp ce invilaqi cum si folosigi plantele, notali-vi observagiile irr jurnalul magic, descriind, de exemplu, experimentele pe care le-aqi l;icut qi metodele pe care le-agi folosit. VI veli concepe astfel un dosar ,rl plantelor pe care le cunoagteli gi pe care le puteli folosi fere reami.
2. Notali toate lucrwrile pe care le tnadpapi! De fiecare dati cAnd folosili sau studiagi o plantd noud, luagi notife! | )cdicaqi fiecirei plante in parte o paginl separat[ din jurnalul vostru rrr,rgic! Scriegi tot ce gtigi sau descoperigi despre planta respectivd! | )csena[i planta, daci puteli! Descrieqi apoi experimentele pe care le-a1i Licrrt! In acest fel, vegi inlelege mai multe lucruri despre ierburi gi proplietilile lor curative. 3. Doar pentru cd o plantd are calitdti medicinale, nu fnseamnd cd are numai proprietdli cwratiae. Mul1i oameni cred ci plantele medicinale au numai calitagi. $i igi rnregineazi ci, de vreme ce sunt naturale, nu au efecte secundare. Greqit!
(lhiar gi plantele medicinale pot fi nocive. De exemplu, dege1,'lrrl-rogu - care are nigte flori minunate - ne oferi substanta cunosrrti sub numele de digitalinn. Medicii folosesc digitalina penrru atrata l,r,rblemele cardiace... dar, luati in cantitigi necorespunzdtoare, digit.rlina se poate transforma intr-o otravd extrem de periculoasl. ( la si nu vi periclitali sinitarea, trebuie sd tratali plantele cu multi I'rrrtlenfd. Este bine si aveli intotdeauna la indemAni numirul de ,
l,r S.rlvare.
Stwdiapi plantele inainte de a le folosi! Manwalul de inipiere in or,ijitorie vI oferd informagii fundamentale -1.
r
h'spre plante. Putegi sd studiagi
ci4ile
de specialitate, dar gi paginile de
rrr('r'net, carevd, oferi informajii detaliate gi fotografii despre plantele
( ,r,t('d ucenicufui lrdjitor
249
medicinale gi proprietilile lor curative. Consultagi bibliografia de la sfArsitul cinii! 5. inainte de a foiosi o pldntd, at:efi grijd s-o id.entificapil Trebuie sd fipi absolut siguri cI Etili despre ce planti este vorba atunci cAnd vi propuneli si o folosili. Cel mai sigur este s-o cumplrali de la magazine de specialitate, cum sunt plafarele. Puteli cumpira plan^te proaspete, neprocesate sau tablete, capsule ori ceaiuri din plante. Inainte de a cumpira produsele naturiste, verificali denumirea qtiinlificl a plantei, componentele folosite, data fabriclrii qi a expiririi, numele gi adresa firmei producltoare. O altl modalitate este si cultivali voi ingivi planta respectivl, folosind seminjele sau risadurile de la un magazin de specialitate. CAnd studiagi plantele, nu vi grlbili gi cercetajiJe pe rAnd, cu foarte multe atenlie, ca si inviqali cAt mai multe lucruri despre ele! E bine si cunoaqteli gi sn folosili denumirea in latinl a plantelor. A9a vegi fi siguri cI vorbiji exact despre aceeagi plantl despre care v-a vorbit gi profesorul vostru. Daci spuneli ,,mentl", vd referiji la toate spegiile de menti. Dactr spunegi insl Mmthaaruensls, expe4ii in domeniu vor $ti ci vI referili la o anumittr specie de menti utilizatd,in medicina chinezeasci.
5. inainte de a folosi un remediu naturist, oerificapi-i componentele ! Remediile naturiste ar putea avea in componenta lor qi alte Mama Naturd
este
Regina Pkntelor,
care ne ddruieste binecuaintarea pkntelor magice pi medicinale. Daen realizat
de
250
lesw'Wolf Hardin.
medicamente sau substantre. Nu folosiqi niciodati leacuri naturiste
fare sa cunoageti elementele din componenga lor! Etichetele Q6cron $cf t -
produselor naturiste care provin de la companii de renume specificl intotdeauna elementele sau substanlele folosite. 7.
Nu aitapi cd plantele pot sd interacpioneze unele celelalte, dar gi cu medicamentele alopate.
cu
Daci folosiqi remedii naturiste in combinalie cu medicamente alop.rte, puteli avea probleme de slntrtate. Unele produse naturiste conlin irrgrediente active, care pot avea efecte secundare. De exemplu, palrrrierul pitic din specia Serenoa repens conline o substanll chimicn .rscminitoare cu estrogenul, in timp ce Ginkgo biloba poate sl impie.lice coagularea sAngelui.
Dacr luali medicamente, trebuie sd discutaqi cu doctorul vostru interacliunile pe care acestea s-ar putea str le aibd cu remediile natulisre. $i chiar dacl el vl asigurtr cI puteli lua medicamentele alopate irrrpreuni cu cele naturiste, ave\i grije cum le combinali, pentru ci e rsibil si interaclioneze! 1r. 8. Fipi pregdtipi! irrainte de a incepe experimentele naturiste, pregitili-vl toate ingn'clientele. Verificali inctr o datl toate informagiile gi citili cu atenlie rrrstrucliunile! Avef grije sa ve luali toate misurile de siguranll! Jineii l,r irrdemlni o hArtie;i un creion pentru anota fiecare detaliu al lxpcrimentului! 9. Dacd pregdtipi un remediu naturist, urmali instrucpiunile cu strictele! Olnd lucrali cu plantele, trebuie si ridicali prudenia la rang de lege. { ilrirrr Ei cele considerate sigure pot deveni toxice, daci sunt folosite rr('( orespunzltor. Urmali instrucliunile cu stricrete' resPectlnd can-
rrrtlile gi dozajul recomandate! cu prudenpd remediile naturiste femeilor gra' aide sau care aldpteazd, copiilor sub 6 ani Si bebelugilor! lrctugii 9i bebelugii nu pot str elimine substanlele chimice nocive pr('zcnte in plante gi in remediile naturiste. Orice substanltr chimicd , r' plttrunde in corpul lor poate provoca tulburiri grave. Cafeina este 10.
Administrdli
( rrt('d uc€,iicufui lriijitor
un exemplu revelator in acest sens. Cafeina dintr-o ceagci de cafea se elimind din corpul unui adult intr-un interval de cinci ore, in timp ce aceeagi cantitate de cafeind se eliminl din corpul unui nou-nlscut dupi optzeci de ore. Cu toate acestea, existd foarte multe plante benefice pentru copii qi bebeluqi. lJnui nou-niscut i se poate administra un leac naturist prin intermediul laptelui pe care il suge de la mama lui. Mugegelul este un remediu clasic pentru bebelugii cdrora le cresc dinqii, iar floarea de soc le scade febra. Multe plante pot fi, de asemenea, preparate cu ajutorul glicerinei vegetale qi administrate copiilor. Pentru cd nu s-au efectuat studii qtiinlifice asupra multor plante, elevii trebuie sd studieze cu asiduitate efectele secundare asociate cu cea pe care intenlioneazd, s-o foloseasci sau s-o recomande unei alte persoane. Cartea Herb Contraindications & Drug Interactions (Plante ;i contradicpiile lor & Interacpiwni ale swbstanpelor), scrisd de Francis Brinker, reprezintd, un punct de referingi in studiul efectelor secundare ale plantelor. Persoanele in vArsti de peste 65 de ani qi cele care se confruntd cu grave probleme de sinitate (in special probleme hepatice gi renale) trebuie si foloseascl remediile naturiste cu multd prudenqd. Nu administrati qi nici nu recomandali leacuri naturiste tinerilor sub 18 ani f.6,rd, permisiunea pirinqilor lor! 11. Acordapi timp remediilor natwriste ca sd-;i facd efectul! Leacurile naturiste igi fac efectul in timp, aga ci lisagi-le si lucreze in tihni inainte de a schimba doza)ul sau de a intrerupe tratamentul. Ceregi sfatul instructorului sau mentorului vostru in acest domeniu. Ca in orice alt tratament, qi remediile naturiste iqi fac mai repede efectul daci sunt stimulate de factori externi benefici: un somn sinitos, exercilii fizice gi o dieti corespunzitoare. 12. Dacd interrsin efecte adaerse, incetali imediat tratamentul! Efectele adverse reprezinti efectele nea$teptate gi nedorite provocate de remediile naturiste administrate. Efectele adverse (denumite gi efecte secundare) includ stiri de greai',d, vomd, erupfii, diaree, stiri de agitagie etc. 252
Qberon $e[t - cl?gtt enhear t
I)aci ele intervin, incetaqi imediat tratamentul! in cazul in care per,,ist.i, trebuie si consultali un medic. 13. Eticbetapi plantele
;i
nw le
lineli la tndemina copiilor!
Aveti grija si etichetali plantele, specificlnd denumirea
9i data cAnd
veji reuEi sI le identificali mult mai ugor, amintirrtlu-vi in acelagi timp data clnd planta expirl. l.a fel ca orice alt medicament, plantele trebuie pistrate in locuri l,'riter, unde copiii nu pot ajunge. Pdstraqi-le in locuri intunecate, in ,,'se din sticld bine sigilate! Daci sunt expuse la lumini sau la cdlduri, I'1.,'rtele iEi pot pierde proprietigile curative.
,rrr l'ost culese. Aga
14. Nw t
tnghipipi niciodatd wleiwrile esengiale!
Jleiurile esenliale
se folosesc
doar pentru uz extern sub formd de
l,'1irrni, creme gi flacoane destinate inhalaliei. Pot fi periculoase daci ',rrrrt inghigite Ei nu trebuie niciodati folosite in remediile naturiste , ,u (' urmeazi a fi ingerate. Nu le qineli la indemlna copiilor! 15.
Cdnd nw;tipi cen6t, OPRITI-VA;i cerepi p(irerea wnwi expert!
, l ccasta
s-dr putea
sd
fie
cea
,ro)i, s,i aflapi rdspwnsul dorit!
I
mai importantd reguld. Cind nw ,tipi
ltttneti capdt dctivitdlii aoastre ;i incercapi ( t,r trtai usoard modalitate este sd cereli pdrerea unei voci
aaizale.
i
:
i
l)o;rte Ci nu
vi
place sd puneqi
intrebiri. Poate ci vi sperie
ideea
rispunsurile. Dar vrljitorii rImAn intotdeauna ciutitori. Niciun vrijitor nu degine toate rispunsurile gi chiar ',r ,,'i rnai mari vrijitori pun intrebiri.
r
.i il u curo?gteli toate
rrr',t.
in primul rAnd lrr,rrt'.r tuturor misurilor de sigurangl. CAnd indoielile vi macini, I'r rncipiile gtiinlei plantelor gi ale fitoterapiei impun
l'l r
r111111
tNtREeRrut
'n tr'(t uccnicu[ui
lrdjitor
25i
5. Cum sd cu[tirr ali o grddind
Itozmarinul
- aveqi grije ce soiuri alegeli! Unele rufe sunr
pitice, in timp ce altele cresc foarre inalte. O tufe mai mare poate sd fixeze marginea unei buclli mici de pimAnt. Tul-
de ptante medicinate
pinele speciilor mai mari pot fi folosite pe posr de frigirui.
l(oinila
autor: $(oonrryriter indi6o; 1
Muqefelul
DacI puteli, nu sldigi plantele in straturi, ci clt mai comPact cu putinld, pentm ci vor ocupa astfel tot spaqiul oferit' Alegegi un loc care se bucuri de soare cel puiin rase-oPt ore pe zi, Cu cAt mai mult, cu atlt mai bine. Pregitili ptrmAntul inainte de a sidi plantele! Apoi preslrali ingriqdmAnt natural. incercaqi sd folosipi numai substanle organice. Pesticidele 9i ierbicidele alungd viermii, gindacii, albinele 9i piianjenii care v-ar ajuta sI menlineli slnitatea ecosistemului gi a gridinii voastre. Iattr citeva sfaturi referitoare la plantele Pe care le puteli cultiva, pentru ctr sunt frumoase, ugor de crescut gi au intrebuinltrri
multiple: lavanda - existtr nenumlrate specii de lavandl, care au diverse mlrimi. Tufele de lavandi reprezintd un Punct de atraclie pentru privitori, dar Ei pentru albine. , [X] Menta este o plantd care - prin rizomii ei se poate inmulf necontrolat. Pentru arezolva aceastd problemd, unii oameni o planteazFt ! intr-rln ghiveci, pe care il ingroapr apoi in pimAnt. Dar o puteqi hsa sI creasci in voie, smulgAnd apoi plantele nedorite. Salvia - speciile de salvie care au flori divers colorate conferl frumusele grddinii voastre.
Daci aveqi loc, puteli, de asemenea, sd cultivatri pitrunjel, hasmaltrchi, usturoi gi mdcrig silbatic din specia Rumex sanguineus. Toate .,unt comestibile qi au proprietili medicinale. Micriqul sdlbatic, cu I runzele sale dotate cu nervuri roqii, conferd grndinii voastre un as1't'ct deosebit. Toate aceste plante (cu exceplia mugepelului) sunt fie perene, asr-
ltl incit - odati
ce le-aji plantat
- veli putea si vi bucurdji
de ele in
liccare an.
Pentru inceput, poate
ci ar fi bine sI plantali risaduri, nu se-
rrrinte. Dar, indiferenr ce veji planta (risaduri sau seminje), trebuie
ci majoritatea plantelor sunr ugor de cultivat dacd urmagi ',r ltigi rrr strucliunile. pimlntul si fie mereu reavdn. Dactr plmAntul din jur cu un srrat protector din ace de pin sau ,,',rjii de copac, le veli ajuta si rejinl apa. Plantele se vor dezvolta Ei mai bine daci le vetri curdja frunzele sau r.rnrurile uscate. Udaqi-le la cAteva zile pentru ca
r'.'1i acoperi
6. O 7rddind in
ghi,oece
outor: Koonwriter lindi6o;
Cimbrul Oregano - albinele adord aceasti plantd. albinele qi au nuGilbenelele - sau "filimica" - ^trag meroase intrebuingiri medicinale. Petalele acestei plante pot fi folosite in salate. Arpagicul Q6eron
$ef[-Qlcnfraart
Nu avegi nevoie de o gridintr ca sd cultivagi plante. Multe dintre lt' pot la fel de bine si creasci in ghivece. Iati cum puteti crea o rrrrrrigrddini in ghivece, pe care le putetri areza pe verande, pe bal' {}n, pe scara de incendiu sau intr-un loc insorit din curtea casei. r
{ o'lc.l uccnicufui .trriiitor
255
MATERIALE: Un ghiveci mare, cu dimensiunea
de gaizeci de centimetri fundul lui sa aibn cel pulin doui giuri!) Pietre de rAu (mai mari declt gdurile din fundul ghiveciului) sau buclti dintr-un ghiveci spart PdmAnt de flori de cea mai buni calitate (vi sfituiesc s; nu folosigi pimlnt obi;nuit, ci sd cumplraqi de la magazinele de specialitate) IngrisimAnt granulat pentru flori (ave1i
grijd, ca
O lopegicd Risaduri (plante tinere, crescute in seri sau risadnill) ori seminqe
IatI
o . o
cAteva exemple pentru ce le-agi putea folosi:
O gridinr cu plante folosite la gitit: salvie, cimbru, rozmatin, mentI, oregano, panselule sau violete O gridini cu plante pentru ceaiuri: menti (doud-trei specii), mugegel, roinili, salvie din specia Sahsia elegans, isop 9i qtevia-dulce, plantr din specia Stevia rebaudiana O grldind cu plante medicinale: mentl din specia Mentba piperita, muEegel, gdlbenele, salvie qi usturoi
potrivit! Plantele menqionate mai sus au nevoie de soare cel pulin $ase-opt ore Pe zi.Dacd'vre1i si cultivaqi plante pentru gitit, ar fi bine sd a1eza+ighiveciul cit mai aproape de bucitirie pentm a le putea folosi atunci cAnd faceqi mAncare. Agezali ghiveciul gol in locul dorit! Punegi apoi pietrele de rAu sau cioburile ghiveciului spart deasupra giurilor de pe fundul vasului unde veli sldi plantele! Umpleqi-l cu pimlnt de flori! CAnd acesta este Pe jumdtate plin, udali-l treptat pentnr a tasa pimAntul! Preslraqi cAteva linguri de ingrigimlnt granulat pentru flori 9i, in final, umplegi ghiveciul cu pimAnt, presirlnd alte clteva linguri de ingrIgImXnt. Dacd optagi pentru risaduri, incercali si le plantagi in ghiveci, astfel incAt si obgineqi un aranjament floral cAt mai frumos cu putinfe. Verificali informaliile referitoare la plantele respective ca si vedeqi cAt de inalte vor cre$te cAnd vor ajunge la maturitate. Plantagi risadurile folosind lopelica. Acoperiqi-le rrdicina cu mult plmlnt pentru a evitaformarea golurilor de aer din jurul 1or. Udali-le apoi din abundenqi! lnainte de a incepe
256
sa
le plantaqi, alegegi un loc
Q6eron $a[f - (f{alenhaarl
Daci plantagi seminqe, citiqi cu atenfie informagiile de pe pliculege r,r si aflafi cAt de inalte vor cregte plantele. Urmali instrucgiunile reIt'ritoare la adAncimea optimd de plantare. Trebuie si 1ine1i seama de l.rptul ci - intr-un ghiveci - puteli planta seminlele mult mai apro1ri.rr.e unele de celelalte decAt pe obrazde. Udaqi-le din abundenqi, avAnd irrsri griji ca jetul de api si nu le scoate din pdmAnt! lndiferent daci sldiqi risaduri sau seminge, linegi un jurnal de lir,idinirit in care si notaqi datalacare le-aqi planrat, desenlnd in acelagi rirnp $i o schila a minigrddinii voastre pentru a nu uira numele 9i locul 1'l.rntelor sidite. Acum a$teptali ca plantele si rlsarl gi sd creasci - un exerciqiu ideal l)('ntru cultivarea rebdlrii, o treseture extrem de importanti pentru ,rrr ucenic
vrijitor.
Daci ali plantat risaduri, vor incepe sl creasci peste o slptdmAnd sau ,l,rtri. Odati ce au inceput si se dezvolte,le putegi mpe pentru a le folosi irr diverse scopuri. Nu trebuie si vi facegi griji: plantele nu vor avea de sul,'r'it. De fapt, cu cAt le veji rupe mai muh, cu arAr se vor indesi mai tare. Daci aqi sidit seminle, atunci plantele vor incepe si creasci in de, rrrs de qapte-zece zile. Urmagi instrucliunile de pe plicuri referitoare la in care trebuie si le rdrili qi sn le ingrijiqi! Dupi doui luni, le puteli 'rr.,clul
in diverse scopuri. 'losi Udagi-le indeajuns pentru ca pimAntul sd fie mereu reavdn! Pentru a cultiva qi usca plantele, urmati instrucjiunile pe care vi le-am ,,lt'rit la pagrna 73. Aveli grije sa le pistraqi intr-un loc inrunecat in borr .rne din sticle bine sigilate! l,
RETETE CULINARE: CAnd faceqi oui jumiri, adeugapi cimbru ir pitrunjel. Salvia gi rozmarinul dau un gust minunat preparatelor ,lrrr carne, in timp ce oregano este un ingredient des folosit in bucdtdria rt.rliand. Petalele de panseluje gi violete sunt delicioase in salare, conl,'r'irrdu-le, de asemenea, un aspect atrdgFrtor. DacI vregi un meniu cu t, rt trl deosebit, preparagi un amesrec de plante proaspere. Taiali cAteva l,'lii de pAine franpuzeascd,. Ungegi-le cu unr gi presiragi apoi deasupra .uncstecul din plante. Adnugaqi piper negru gi caEcaval ras. Puneli-le tx' llritar (tineri vrijitori, rugati-ve pdrinjii sd vI ajute!) pAnd cAnd toate ,"gredientele se topesc gi incep sI sfArAie pe foc! ( (r'lcq ucenicufui lrdjitor
257
RETETE DE CEAI: Operili timp de 5-10 minute 1-2 lingurile de plante uscate sau2-3 lingurile de plante proaspete intr-o ceaqcl cu apd,fiarcdl Strecurali ceaiul qi turnat;l intr-o cegcuqa cdda. Apoi, puteli si-l beqi. Daci vretri un ceai rece, opiriqi plantele gi strecurali ceaiul, pe urmi hsagi-l si se rrceasci in frigider. incercaqi sI amestecali dilr.rs" pl"rrt. ca si savurali arome qi gusturi diferite. indulciii ceaiul cu frunze de $tevie-dulce. RETETE NATURISTE: Operili cAteva petale de galbenele intr-un sfert de ceagci de ulei vegetal sau de migdale pentm a crea o creml de piele. Ceaiul de mentl alini problemele digestive, pe cAnd ceaiul de muqegel induce o stare de calm qi somnolenli, ajutAndu-i pe oameni si doarml. Amestecul de mqegel ;i mentd este delicios. Infuziile cu salvie sunt un remediu ideal pentru riceli sau dureri de glt nu begi insi mai mult de o ceagci de trei-patru ori pe zi! Usturoiul are multe intrebuinpiri medicinale: pentru durerile de gAt, punegi intr-o tigaie cu ulei de mdsline cnqiva cilei de usturoi, fere sa-i curilaqi de coaj5, 9i prljiqi-i in cuptor la o temperaturi de t76 de grade plni cAnd cileii capiti o culoare maronie gi devin foafte moi. Lasapi-i si se rlceascl, apoi puteli sl le curilagi coaja gi si-i mlncali!
Florile pot fi mAncate crude: preslrali flori proaspete l)c un tort aniversar sru pureti si le fierbegi in zahdr gi si Ic folosili maitirzit.In acest caz, trebuie se le cletili cu ,rprl rece gi sI le treceli prin albuguri de oui, folosind o pcnseti. Aqezajile apoi pe un qervejel curat qi pre^siraji T.rhiir pesre ele, laslndu-le acolo pAni se usucd! impa. hctali-le dupi aceea cu griji intr-o foaie de staniol! Pep;dia este, de asemenea, o plantl comestibile. Puteli folosi frunzele de pepidie in salate sau le puteli fierbe pe posr de zarzayat. Frunzele sunt bogate in vitamina A, iar florile galbene conlin calciu, benefic penrru inimi. Addugali petalele florilor la salate, avAnd griji se indepdrrali sepalele verzi gi amlrui. Tulpina nu se minAncd. CXnd adunaqi plantele 9i florile din grldina voasrrl, incercali si le culegeli pe cele care se aflelao distangd de cel pujin 300 de metri de strade penrm a le evita astfel pe cele poluate. Inmuiaqi planrele, timp de 20 de minute, in api, turnAnd tn prealabil cAreva linguriqe de ()(('t sau sare, pentm a indepirta insectele gi parazigri.
teleuri din petale de aiolete
T. Cum
sd
sda pdpddie Umpleli un borcan fie cu flori de pipldie (indepertAnd sepalele gi rrrlpinile), fie cu violete albastre. 'furnagi apl clocotiti peste ele pAni se umple borcanul gi lasaqi-le
fofosi\i p[antete. comestibite
,rl.l Peste noaPte. Strecuragi apoi florile gi pdstrali lichidul. La doui ceqti de lichid, ,r.hugapi sucul de la o lamAie stoarsd gi un pliculej de gelatini pudri. 'l'rrrnagi lichidul intr-un ibric, care si nu fie din aluminiu, gi punegi-l la licr-t. Adiugali o buctrjicd de unt (ca sI impiedicali formarea spumei) 1i patru ce$cule de zahdr, apoi puneli-l din nou la fierr. Lasali-l si fiarbi
in funclie de o"notimp sutor. (Etlen (E.rert (Hopman
primdrrarq
-
1,rerd,e1
"tiotetete;i pdpddia
rrrr
Primlvara este anotimpul violetelor. Clutali pXlcurile de violete albe qi purpurii care cresc in gridini qi pe pajiEti. Puteqi si gItili frunzelelafel cum gitili spanacul sau in salate. Frunzele violetelor conlin foarte mult fier qi vitaminele A si C. 258
Qb er on
rfur $e[[ -
a
nh e
arl
minut, pe urmi turnali lichidul in borcane curare qi sigilali-le!
RETETE CULINARE CU PLANTE SALBATICE COMESTIBILE I>rimdvara este anotimpul cAnd putem sI clutim plante silbatice ,,rnrestibile. IatI cAteva relete culinare cu plante silbatice: ( (rlea ucenicu(ui 1'fajitor
259
Cldtite cu urzici Adunali :urzici tinere, folosind mlnugi din cauciuc Pentm a evita usturimile. (Dacd veli clati frunzele cu apl rece, veli indeplrta acidul care provoaci ingepiturile.) Taiagi 9i fierbeli la foc mic frunzele de urzici pAni se inmoaie. Amestecaii-le cu piure de cartofi. Adiugaqi sare 9i piper dupl gust. Modelali-le apoi sub formi de ,,cletite", dali-le prin flind qi prijigi-le in ulei de mlsline, timp de 5-10 minute pe fiecare parte, pAnd capiti o culoare aurie. Se servesc cu smAntAnl'
Brio;e cu troscot Adunali lujeri tineri de troscot, inalli de 5-20 de centimetri! Rupeli frunzele qi taiagi-le mirunt. Aveli nevoie de doui ceqti de frunzetdiate de troscot. Presirali peste ele o ceagcl 9i jumitate de fiini, o lingurile de praf de copt 9i o linguriql de bicarbonat de sodiu. Adiugali o iumitate de ceaqcl de petale proaspete de pipndie (lndepanAnd, fireEte, tulpina gi sepalele)! Amestecagi intr-un vas separat un pachet de unt topit, o cea;cd de zahdr brun, doui ouI, o lingurila de vanilie gi o ceagcl de iaurt sau smAntlni! Adlugaqi cele doul cegti de frunze tiiate de troscot, apoi melanjul cu fiini gi amestecali bine. Turnali compoziliain tivi speciale pentru brioge. Ldsagi-le sd se coactr la cuptor, timp de 15-20 de minute, la o temperaturi de 176 de grade! GogoSi cw flori Culegeli flori comestibile precum cele de plpidie (indeplnAnduJe sepalele 9i tulpinile), glicinn sau salclm. Amestecali-le cu ouI qi lapte, apoi dali-le prin pesmet sau fiine. Prejigi-le in ulei de misline pAnI capdtl.o culoare maronie. Agezali-le pe un gervetel ca sI se scurgi uleiul 9i apoi puteli sd le serviqi.
Rulowri cu lalele indepertali staminele 9i pistilurile lalelelor, pistrlnd floarea intactdl (Lalelele albe, roz sau de culoarea piersicii au cele mai bune arome, Qberon $eff -![Qlenfr eorl
dar cele roqii sunt mult mai spectaculoase.) Aqezali cupa de lalea pe un strat de leptuci gi umpleqi-o cu salati de ton sau de oul! Putegi, de asemenea, sI rupegi petalele de lalele gi sI le agezali in cerc pe un platou, apoi sd le ornagi cu salati de ton sau de oui. Rulourile se servesc cu mAna.
Salate din flori Adiugaji flori comestibile in salate. Puteli folosi, de exemplu, flori cle forsilia, frunzele 9i florile violetelor, flori de panseluge, flori de glicini sau de salcAm, petale de lalele, flori de prpidie (clrora trebuie sd le indepnrtali tulpinile 9i sepalele), flori de a4ar, petale de trandafiri 5i multe altele.
$farqit de primdlusrd-inceput de \qrd, [ohoda sd[bqticd qi urzicite Puteli gisi lobodi sdlbatici in grldini la sfArgit de lrrimlvarlli inceput de vari. Este o plantd anuali, cu ) lrunzelunguiege gi crestate labazF^gi frunze irrgl.rrr. gi rr.-
,,
,
/,, ' ''1" '
!
i'
x. ',r,,:4'
'":
in vAr[. Frunzele sunt u$or cirnoase 5i aproape ' i .rlbe pe partea din spate. Planta poate sd creasci pAna la \ I ,, inilgime de 30-90 de centimetri. Verificali dacd nu cumva \; lrtrnzele au un miros pdtrunzdtor, ca acelade lac! tn a"r, "aart l,rboda silbatici s-ar putea si fie de fapt temAila, plantl care nu trebuie ( onsumate (nu este insi niciun pericol daci faceji ceai din frunzele ei ,rrcate). Puteqi gdti mAncdruri delicioase din loboda silbatici, folosind rt'tretele pentnr spanac, la care adlugaji pulin unt 9i lemAie. Indienii
t'r-estrt€
americani tratau scorbutul cu aceaste planti. Ceaiul rece este un remediu contra diareii, iar frunzele proaspit tliate pot fi folosite ca pansamente pentru arsuri. O alta planti pe care o putegi gisi pe cAmpuri necultivate sau prin zone pirisite este urzica. Nu vegi avea nicio indoiale asupra identitajii ei odati ce o veli atinge, cdci vi va provoca mAnclrimi gi b4icuge
( (u'lcq ucenicufui rrrdjitor
z6r
ro$ii pe picioarele goale qi pe braqe. Dar acest lucru nu are consecinle nefaste pentru sdndtate, deoarece lurzica este una dintre cele mai benefice plante din lume. Acidul care produce iritaliile pielii dispare foarte repede dacd planta e uscati sau dacl o cletili cu apd rece (pentru a evita aceste mici nepliceri, purtati minugi cAnd culegeli urzici!). Urzicile sunt plante perene, care pot atinge chiar gi un metru inilgime, cu tulpini gi frunze acoperite de peri urticanli gi cu flori verzui sub formi de ciorchini. Au un gust extraordinar cAnd sunt crude 9i mici, neavAnd mai mult de cincisprezece centimetri inellime. Clitigi 9i tniaf mdrunt frunzele plantelor tinere, apoi ad;ugali-le in supe sau faceli o ciorbi doar din :ulrzici. Acestea sunt bogate in proteine, fier, vitamine gi minerale. Sunt antihistaminice, atenuAnd aEadar alergiile. Daci begi iarna ceai de urzici,vi ajuti si vi incilzigi, imbunltiqind in acelagi timp gi procesul de digestie.
Opirili timp
de zece minute
doui lingurile de
frunze uscate intr-o ceagci cu api fiarti. Pentru uz extern, ceaiul rece de urzici este benefic pentnr arsuri qi pentnr iritaliile pielii.
{unie
- frinii
sd[batici
4.
In luna iunie, crinii sllbatici cu flori portocalii conferl o frumusele apafie multor gridini. Aceasti planti crepe in cu4i, dar 9i in salbaticie, in ferme qi gospodirii abandonate. Are frunzele in formi de sabie, iar florile - cu petalele risucite tn exterior - caute soarele Ei trdiesc doar o singuri zi. Provenind din Asia, planta este cultivatl ca legumi pentru pielele din Orient. Bobocii poartdnumele de ,Sulile Aurii" gi se servesc cilili in ulei de misline sau in unt. Florile deschise se pot f.rlmintain aluat qi prnji ca nigte gogogi sau pot fi ingrediente delicioase in supe ori tocinile. Frunzele se folosesc la salate, iar tuberculii pot fi gitili precum cartofii sau pot fi adaugaji l" srl"t". itr-,tia1i plantele in api cu otet sau sare timp de douizeci de minute! Veli inhtura astfel insectele sau parazilli. Cldtili-le apoi 9i savurali-le. Crinul salbatic are 9i calitiqi medicinale: in China, ceaiul din redacina lui se foloseqte ca diuretic, dar Q6eron $,e[[ - @l
enh e
art
ti sub formi de comprese pentru tratarea mastitei. Existd dovezi care ,rtesti faptul ci ridicinile au proprietlli antibacteriene. Ele congin, rlc asemenea, ;i colchicind,, care se utilizeazl,in tratarea gutei. Totuqi, nu cred ci este o idee prea buni si consumagi planta tn fiecare zi. O alti planti obignuiti in aceasti perioada este cea din specia Impatints capensis, cu flori galbene sau ponocalii, tulpini fragile qi suculente qi frunze ovale. Creqte in zone rurnede, cum ar fi pedurile cu grad inalt de umiditate. La inceputul primiverii, tulpinile delicate pot juca rolul de irrgrediente pentru salate, iar mai tirziu, planta poate li foiositi cazarzavat. Fierbeli-o timp de 10-L5 minute, schimbAndu-i apa de doui ori, dar {ere si o begi. Planta este folositi gi in tratarea eruptiei provocate .le iedera otrivitoare. Unii oameni aplici plantazdrolriti direct pe piele. Altii fac un ceai, spnlAnd apoi cu el zona afectati. O alta modalitate este si puneqi plantele in api qi si le amestecagi intr-un robot de bucitirie plni se transformi intr-o pasti, sI turnati compoziqia in tiviga pentm cuburi de gheaqi qi s-o begaqi in congelator. Puteti pistra apoi cuburile intr-o pungi de plastic in congelator, trrmlnd s-o folosiqi maitirziuori de cAte ori avegi nevoie. Compozipia sc poate aplica gi sub formi de comprese pentru ttatarea arsurilor, a t:iieturilor, inlepiturilor de insecte, vAnitdilor, a iritaliilor provocate tlc urzici 9i a luxagiilor.
i:tnceput de :pard
-
ndsturetut qi trifoiu[ ro;u
Nistureii incep si tnfloreascd la inceputul verii, pe spalicre qi garduri. Florile lor roqii, galbene sau ponocalii cresc 1re tulpini inalte de la unu pinirla trei metri gi sunt mai rrr;iri decAt frtnzele,care au o formd rotundl. Presirali pet.rlele proaspete pe o felie de pAine
topiti
sau folosiqi-le la salati. Le
t.ru la decorarea torturilor. Aro m a p dt runzdt o are a fl oril 'r.rrea
o
integrali, unsd cubrinzd. puteli incerca gi la supe
r
a1utF,
la
desc o n gesti
o-
plimAnilor; mAncalile crude sau luali de trei ori
( urleq ucenicufui vrnjitor
zi care o jumltate de linguriln de suc proaspdt. Sucul din flori poate fi folosit qi extern pentru dezinfectarea rinilor. O altl plantd care infloregte in aceastr perioadi este trifoiul rogu. O prezenqi obignuiti pe pajigti qi in grldini, el cregte inalt pAni la 30-60 de centimetri qi are tulpinile aco-
pe
perite cu peri. Frunzele,verzi sau albicioase gi ugor crestate, sunt dispuse cAte trei, in formi de V. Petalele sunt trandafirii, cu nuante mai inchise sau mar deschise. Culegeqi florile proaspete gi presirali-le in supe sau folosiji-le la salate ori la decorarea torturilor qi a prljiturilor. Puteqi, de asemenea, si facegi sandviciuri pentru o gustare in gridind, folosind felii de pAine albi (cireia i-aqi indepdrtat coala), unse cu unt, flori de nlsturel 9i de trifoi. Le puteqi servi cu ceai negru din plante organice. Trifoiul ro gu facilitea zd expector a\ia gi calmeazl tusea, dovedindu-se un remediu benefic pentru tratarea ricelilor, a astmului, a brongitei gi a altor forme de tuse spasmodici. Ceaiul contribuie gi la ,,purificarea sAngelui" (stimuleazd funcpiile hepatice), fiind folosit in tradigia popularl ca leac impotriva cancerului. Poate fi utilizat gi extern pen-
tru tratarea arsurilor, a rinilor Ei a pustulelor. Florile lui constituie un ingredient in fabricarea liglrilor pebazd, de plante. Iar dacd.le uscapi qi le folosili impreunl cu alte plante uscate precum iarba-mA1ei qi lumAniricl potolesc tusea astmaticd.
Releti de ceai: Opnrigi florile timp de 10-20 de minute, folosind dour lingurige de flori la o jumitate de cana de apI! fl pnteli utiliza extern sau il puteji bea indulcit cu miere. Adullii (sau o persoand care are 68 de kilograme) pot si bea cAte o jumdtate de cani de trei ori pe zi in timp ce copiii (sau o persoand care are 34 de kilograme) trebuie sd bea o pltrime dintr-o canl sau mai pugin, in funclie de greutatea corporale, de trei ori pe zi.
{Qord
-
primu[q- de.-seqrd ;i coqdq-qoriccfufui
Primula-de-seard gi coada-qoricelului sunt doud plante comestibile, pe care le intAlniin vara pe cAmpii. 264
Qb er on
$e[[ - n(r
enh e ar t
Primulele cresc inalte de la 30 de centimetri pini la 1,50 metri qi au flori galbene, ale ciror petale (patru la numir) se deschid pe inserat gi ' sc ofilesc a doua zi. incep sI infloreasci in iunie. I'lste o plantl bianuali - trdiegte doi ani gi infloregte
''
in cel de-al doilea. Puteti si curiqali de coaje lidecinile plantelor din primul an 9i si le fierbeqi timp rlc doudzeci de minute sau plni se inmoaie, schimbinduJe apa de doud ori. Aruncali apa de fiecare dati, rrtr o beli! Rrdncinile au un gust mai dulce primdvara 1i toamna, devenind mai picante vara' Se servesc cu unt qi cu sare. Puteqi, de asemenea, si fierbeqi, timp de doulzeci de minute, tot irr doui ape, gi frunzele tinere de primuld, servindu-le apoi cu unt.
Indienii americani foloseau comprese cu ridicini de primuh penlru rratarea vlnitlilor. Seminqele produc un ulei benefic pentru ficat' ,.',rntribuind qi la vindecarea eczemelor. Coada-goricelului,,,Planta-vraci", cum au numit-o inaintaqii nogtri, .riunge la o indllime de 30-90 de centimetri qi are nigte flori distincte, mici 9i albe, care cresc in mlnunchiuri. Culegeli frunzcle tinere cAnd nu au mai mult de 2-5 centimetri qi folosili-I. , ;{,i,1 "{y l,r salate (dupi ce le-agi flnut, timp de 20 de minute, in api . :.r i't.l'"" ;.tl ,. :, ('u otet sau cu sare ca siindepirtagiparaztii).Frunzele piroase ,;t'1" ; ,lcvin tot mai aromate odatl cu trecerea verii, cipitAnd tn , cle din urmi un gust amar. Dupi ce planta a inflorit, puteli
'{v.
,-,r culegegi gi s-o uscali, folosind-o apoi la ceaiuri. Ceaiul de coada
l,rricelului este un remediu ideal in tratarea febrei 9i a ricelilor, l,rcilitAnd Ei funcqiile tractului intestinal. Combinat cu frunze de rrrcnti si flori de soc, ceaiul de coada-goricelului are efecte benefice ir) tratamentul contra gastroenteritei. Pentru cI are un gust nephcut' r'.i sfituiesc si nu beqi mai mult de doui cdni pe zi. Denumirea in latini a acestei plante este Achillea millefolium; lcbilleavine de la numele eroului grec Ahile, tar millefolium se ref.erd, l.r lrunzele segmentate in mii de secliuni. Ahile a fost renit in timpul li.izboiului Troian, sAngerAnd pAnI la moarte. Ca o ironie a so4ii' , ,,.rda-;oricelului are proprietlgi stiptice - opre$te hemoragiile atunci ,
jnd
este aplicatd pe
rani sub forml de comprese.
( (il'lca ucenicufui lrdjitor
265
{()ard - mentd
Luali pulin lichid cu o linguri rece din metal. Aplecali lingura 9i dacl jeleul se prelinge compact, nu sub formi de picdturi, este gata. Sau turnali clteva picituri pe o tivifd 9i b4a1io in frigider ca sI vedeli dacl se incheagi dupi ce se rice;te. Voila!) tndepanali spuma;i turnali lichidul in borcane fierbinli qi sterilizate. Sigilali-le cu capace din metal sau ctr parafindgi depozitali-le in cimarl.
dac,i jeleul este gata:
Menta silbatici, dar gi cea cultivati, cregte in gridini umbroase, p€ cAmpii mligtinoase gi pe malurile rAurilor. Menta silbatici poate sI ajungi plni la 60 de centimetri inil1ime. Frunzele, acoperite cu peri, sunt u$or intoarse, iar florile albe-purpurii cresc in mdnunchiuri la capitul ramurilor. Ca gi alte specii de menti, cea silbaticd are un miros puternic aromat gi tulpina pitriloasi. Aroma specifici vi,alutits-o iden tificali cu ugurinji. Cea mai simpla modalitate prin care puteli savura gustul puternic aromat al mentei este si opirili, timp de 5-10 minute, frunzele proasF pete sau uscate in api fiartl, luAnd in prealabil ibricul de pe foc. Indulciqi ceaiul cu putini miere! Toate speciile de menti sunt un remediu ideal tn tr^t^rea ricelilor, stirilor febrile, a durerilor de gAt, flatulenlei, a indigestiilor gi a crampelor stomacale. Adiugaqi la salatele de fructe {runze de ment5, uscate sau proaspete, tdiate miruntl
Puteli presdra, de asemenea, f.runze de mentl pe morcovi, spanac, fasole verde sau cartofi. Menta poate fi un ingredient ideal in ceaiurile cu gheali, iar frunzele proaspete pot fi folosite la decorarea torturilor gi a deserturilor cu inghelati. Repetd pentra jeleu de mentd: Teia$in buciqi un kilogram de mere; nu le descojigi (coaja are un continut bogat de pectine, necesard formdrii gelatinei)! Puneli fructele tiiate intr-o oali qi acoperigi-le cu apd. Puneli deasupra un capac qi lxali-le si fiarbi la foc mic, timp de 3-15 minute, pine clnd incep sl-qi lase znamd. Strecurali lichidul prin strecurdtoare qi apoi prin cAteva straturi de tifon. Lisali-l si se scurgi cel pulin o ori ca si se adune cel pulin 4 cegti de suc.
Fierbeli cele 4 cegti de suc timp de 5 minute. Adaugali 3/s dinrr-o ceagci de zahdr pentnr fiecare ceagci de suc. Puneqi o ceagci de tulpini gi frunze de menti tiiate rnirunt pentru fiecare ceagcd de suc. Fierbepi compoziqia timp de 10-30 de minute pini cAnd jeleul incepe si se inchege! in timp ce jeleul fierbe, puteti adhtgacitevapicituri de colorant alimentar. (Cum s,i zterifi.capi. Qbar on $aft - {fu.t enh ear I
l)ard tdrzie -
ceara-a[binei qi brusture[e
Daci aveli norocul sI locuili lAngi un teren necultivat, putegi ceara-albinei, care infloregte in aceastd perioadl. Este planta preferati a fluturelui-monarh. Are frunzele u$or
gSsi
pufoase, opuse gi mari, putAnd sd ajungi gi la 20 de cen-
timetri lungime. Florile rogietice, grupate in umbele, formeazi in lunile iulie gi august. Tulpina contine un latex alb, care tncepe si se prelingi imediat ce ii rupEi o frtnz.d. Toamna, planta - care poate si atingl gi un metru inalgime - produce niqte pistii mari gi {epoase, ce se
se
usuci qi se desfac, eliberAnd sute de seminle pufoase, folosite la confeclionarea pernelor 9i a juciriilor din plug. Puful este impermeabil qi a fost folosit in trecut la {abricarea colacelor de salvare. Bobocii - aten{ie!, numai cAnd sunt VERZI - pi pistiile imature pot fi consumate inainte de a se deschide. Trebuie sd le fierbeli in cAteva ape, apoi le puteti servi cu pulin ulei de misline 9i sos de soia sau unt. Aveqi griji sI puneii bobocii in apa care a inceput deja si fiarbe, nu in api rece, pentnr a evita sd-gi lase gustul amirui. Puteli opdri un minut florile, apoi si le frimAntali in duat qi sI le prljili ca pe gogoqi.
NU CONSUMATI ALTE PARTI ALE PLANTEI! Brusturele este o planti obignuiti care cre$te pe terenurile neculrivate. Florile de brusture seamini cu nigte ciulini maronii, care roamna ni se agali de pantaloni gi de blana animalelor. Are frunzele rnari ca aceleade rubarbl, iar florile sub formr de ciulini maronii au trn diametru de aproape doi centimetri. Planta infloreqte la sfArEit de
vari gi inceput de toamni. Frunzele pot fi folositeintratareaeruPfiilor de piele, precum urticariile sau eczemele, sub formi de ceai cu care \' orlea ucenicufui
vijitor
262
ori sub formd de comprese pentru tratareaarsurilor qi pustulelor. NU MANCATI FRUN-
se spald zonele afectate
ZELET Brusturele este o plantd bianuald (rriiegte doi ani gi infloregte tn vara celui de-al doilea an).
Puteqi fierbe ridecina plantelor din
primul
an
pentru a face un ceai care ,purifici sAngele", stimulAnd funcgiile hepatice. Fierbegi, timp de 20 de minute, o lingurila de red;cina la o ceagci de apI" in Orient, ridicina este consideratd legumd. Fierbeqi in doud ape, rimp de 30 de minute, redecina unei plante din primul an gi serviqi-o cu unr. Este delicioasl!
CEAIURI DIN PLANTE Printre florile care infloresc in grldina voasrri se pot regdsi 9i cAteva specii pe care le putegi folosi in componenla ceaiurilor naruriste. De exemplu, menta-indiand, care in perioada victoriani era o plantd de grddini, cu flori purpurii, rogii sau roz, este preferata albinelor gi a plsdrilor colibri. Cregte pAnn la 90 de centimetri inilqime gi, la fel ca menta, are tulpina pitripoasi gi acoperiti cu peri gi frunze ovale, gi zimlate pe margine, dispuse in pd4i opuse. Puteli sI opirili, timp de 10 minute, frunzele 9i florile (folosili doui linguriqe de frunze ;i flori proaspete sau o lingurila de frunze 9i flori uscate). Ceaiul de menti-indiani este un remediu benefic pentru tulburirile digestive gi indigestii. Seamdni cu ,,Earl Grey". Cimbrul-de-cAmp este o alti planti obignuita in zona noasrri, pe care o putem gisi in gridini gi pe pajigti. Are frunzele micupe, iar planta nu depigegte L5 centimetri inilgime. Florile, care cresc in minunchiuri la capitul ramurilor, pot avea diverse culori - de la alb la purpuriu. In fitoterapia tradilionali din Europa, cimbrul era un remediu benefic in tratarea tusei, a ricelilor ;i a durerilor de sromac. Opirigi, timp de 10 minute, doui lingurige de cimbru proaspir sau o linguriqd de cimbru uscat la o ceagci de apd fiartlr. tn tradiqia populard, jor.e .rn rol important in gedinqele de meditalie. Plantali, asadar, pugin cimbru in locul in care vre[i sd cugerali ca si vi bucuragi de linigte gi armonie! Afinul este o alti planti obignuiti in regiunea noasrri. Toati lumea gtie cI fructele afinului sunt comestibile, dar qtiaqi ci putefi face ceai Qberon
$eff-Qlenhcart
din frunzele gi fructele lui? Culegelifrunzele cAnd boabele sunt inci verzi gi opirigi, timp de 20 de minute, doui lingurige de frunze proaspete intr-o ceagci. Indienii americani foloseau ceaiul din frunze ca,,sd purifice sAngele". Beli acest ceai din frunze de afin doar cAteva zile! Puteli, de asemenea, si fierbeli, timp de 20 de minute, o lingurile de efine uscate intr-un ibric cu capac (pentru a plstra uleiurile volatile) 9i puteli sr beli doui cegti pe zi cit timp doriqi.
COord
tdrzie
- mrre[a.
:
Este perioada murelor. Ceutagi rugii sdlbatici care cresc la marginea regiunilor impidurite si a zonelor abandonate! spinoase, verzi sau rogcate, care Pot si atingd 1i 1,80 metri inllgime, qi frunze palmat-compuse, dispuse in grupuri de cAte trei pAnn la qapte frunzulile. Florile - mici, albe 9i
Murii
au
tulpini
cu cinci petale
- infloresc in iunie, iar fructele negre se coc la
tllrqitul lui iulie gi inceputul lui august. Fructele au un confinut bogat in bioflavinoide, care intiresc sistemul imunitar - toatl lumea rrr trebui sd minAnce, pe tot parcursul verii, fructe gi legume bogate irr pigmengi (mere roqii, coacdze roEii, struguri rogii, varzi rogie, prune,
tinere qi vArfurile fragede .rle tulpinilor pot fi folosite in salate. Din frunzele uscate puteli face trn ceai pentnr tratareadiareii. Ceaiul din rxdecini de mur este, de asenrenea) un remediu tradilional pentru diaree gi dizenterie. Folosili doua lingurile de frunze uscate la o ceagci de apl fiartd. Opirili-le timp de l0 de minute 9i begi o ceagcl pe zi. Sau fierbeli, timp de 20 de minute, ,r lingurigi de ridecina tocate mirunt la o ceaqcl de apl intr-un ibric ( u capac. Dupd ce se riceqte, puteti si beii una sau doui cegti pe zi' Jeleul, dulceaga gi vinul de mure sunt eficiente in tratarea diareii. t )1etul de mure este o delicatesi. Puneqi murele intr-un borcan curat 1r turnali olet peste ele. Lisalile trei zile la macerat, apoi strecurali li..'hidul prin siti. Frunzele proaspete de mure pot fi zdrobite intr-un robot de bucitirie 1,r aplicate sub forml de comprese pe arsuri gi pustule. Adiugali apd nrsii, ardei roqii etc.). Frunzele proaspete
(
.u'lerr ucanicufui
lrdjitor
gi
Turnali pasta verde intr-un vas gi adiugali pulin praf di" coaja & ulm sau flini integrdl ca so intfif. Intind4i compozigia pe un pansament curat gi aplicali-o peste o arsurl! Jineqi pansamentul pe piele timp de o ord, apoi putefi sIJ aruncagi. . Iarna, puteli si turnapi apd, fiartd, peste frunzele uscate ca si le inmuiali 9i si le aplicali peste arsuri. peste frunzele zdrobite pentru a crea o pastl.
l)ard
tdrzie-toamnd
- ;i copacii se pot mdnca!
Atunci cAnd vd gandid la plantele comestibile din gradina, nu ignorali copacii! La sfArgitul verii, savuri"m cu tolii fructele pomilor cum ar fi merele, cirqele, dudele, perele gi piersicile. Dar copacii pot fi comestibili 9i in alte anotimpuri. Primivara, putefi culege frunzele copacilor tineri ca sI le folosili la salate: frunze de a4ar, care au incl o nuantl trandafirie, frunze de fag sau muguri de piducel. Primlvara, abia agtept si apari mugurii de tsuga. (Nu, nu sunt otrlvitori. Filozoful grec Socrate a murit dupi ce-a fost obligat si bea cucuti, care este o planti, nu un conifer.). Coniferele tsuga au conuri mici qi ace minuscule (doar 8-18 milimetri lungime). Scoa4a este maronie Ei piroasi. Consumali mugurii cruzi, de un verde-pal, care cresc in vArfurile ramurilor. Au o aroml delicate, ca de hmiie, qi un conlinut bogat in vitamina C. Puteli sI faceli ceai din muguri de tsuga, si-i adaugali in salate sau sl-i mincali cruzi. Pe parcursul verii, mugurii capdtd, o nuanle de verde-inchis gi devin prea tari pentru a mai putea fi mnncali. Primlvara, putem savura, de asemenea, seva de mesteacln, pe care o obginem seclionind coaja copacului,la fel ca in cantl a4arului. Nu este nevoie s-o fierbeli, puteti s-o bef in timp ce se prelinge din coaja copacului. Toate speciile de mesteacin, cu exceplia mesteaclnului alb, au o aroml plicutd, ca aceea de salicilat de metil. Primlvara, puteti *
Denumirea in lb. englezi a coniferului tsugd
"water
hemlock" (n. tr.).
este
"hemlock
tree", iar
a
cucutei
Q6eron $eII - cfur enh e arl l
si tiiali clteva ramuri de mesteacin gi sI le puneti intr-un ibric. Turnali apl rece peste ele, acoperili-le cu un cap_ac etanq gi lesali-le si fiarbl 20 de minute! Indulcili ceaiul cu mrere sau cu sirop de a4ar, adeugind gi cXteva feliuge de
rid;cini proaspitd
de ghimbir sau coaji de radlcina de dafin-american ca si-i conferili o aromi deosebite. Pinul alb are ace de un verde-alb;strui, care cresc in grupuri de cAte cinci 9i au intre 2,50 ;i 12 centimetri lungime. Coaja este cenutie, Pul'oasi gi cre$attr. Ceaiul de pin are o aromi c aceeade lemAie. Puteli
folosi acele gi ramurile tot anul. Puneli-le intr-un ibric cu aqi rece, ,rcoperiliJe cu un capac etanq ;i hsali-le sa fiarbe 20 de minute. In toiul iernii, ceaiul este un remediu ideal in tratarea ricelilor, avAnd proprietili antiseptice gi un conlinut bogat de vitamina C.
S.
Anformq+ii vtite despre ciupereite sdtbatice autor. Oberon lcenuEiul 9i $(oonwriter lindigoy
,,Ciupercile" pe care le vedem noi sunt doar fruaele unorvaste incren-
grturi de fungi care se efiind sub pimint - uneori pe suprafep intinse. Fungi constituie unul dintre cele cinci regnuri ale vielii pe plmAnt. Iati care sunt acestea in ordinea apanliei lor evolutive: Monera, Protistq Plantae, Fungi qi Animalia. Existi mii de specii de ciuperci sllbatice; multe sunt otrlvitoare, iar unele sunt letale, putlnd sI provoace instantaneu nloartea celui care a mugcat din ele. Existl, totu$i, cAteva specii de ciuperci care sunt , .rclevirati delicatesd culinari. Ele sunt ugor de identilicat, pentru ci nu seaminl deloc cu "rudele" lor 1'r'riculoase. Cele din America de Nord fac parte din ( drlca ucenicului Triiitor
271
familia Calvatia gigantea, Cantharellws (ciupercile,,gtrlbiori") ;i Morcbella. in Europa, trufele reprezinti un *' ' adevarat trofeu culinar. Toate sunt foarte delicioase tiiate 9i prljite in unt, amestecate cu alte legume qi gitite stir-fry sau folosite in alte retete. Dupd ce veqi invlla cum si le identificali, veqi putea porni ceutarea acestor delicatese culinare in locurile unde cresc. T'otugi, la inceput trebuie si cereqi pirerea unui expert in domeniu. Daci vreti si explorali acest r;ram exotic, consultali c14ile de specialitate 9i porniqi la drum insolili de un ghid. O lucrare extraordinard,
Natio' care descrie 703 specii, oferindu-vi qi fotografii in culori, este nal Aurl.wbon Societ| Fielcl Guide to Nortb American Musbrooms. Ciupercile pe care trebuie si le evitaqi
in totalitate sunt cele sub formi
de
pehrie cu picior, care seamin'i foarte bine cu cele pe care le cump'iraqi din magaz:ne. Deqi existi multe specii comestibile, care au aspectul celor descrise mat sus, ciupercile otrivitoare qi poate chiar letale sunt aproape identice cu cele inofenCiuperci otrdaitoare: Cele dinfa' sive, fiind imposibil si le distingeqi de m i il A n a n t.t - bu rct cle-ti pct'ei, I
acestea.
Evitati, aEadar, si culegeqi ciu-
perci cu palerie!
Procedee de identificdre d ciwpercilor Biologii care se ocupi cu studiul ciupercilor se numesc ,,micologi". Pentru o identificare exacte a ciupercilor, micologii iau in calcul mai mulli factori, cum ar fi, de exemplu, culoarea, forma paldriei, sporii, piciorul gibaza ciupercii. Sporii trebuie examinali la microscop pentru a detecta diferenlele. Micologii qin seama qi de locul in care cre$te ciuperca pe care o analizeazd,: in pidure, pe cAmp sau in copac. Procedeul este atAt de complex, incAt este imposibil sn identifici o ciuperci doar dupl o simpli descriere la telefon. Procesul de identificare reprezintl.o arta dificila gi minugioasi, care cere precizie ;i exactitate, dar Ei foarte mul1i ani de studiu. (CPCS and Regents, University o{ California, 2000; http://www.calpoison.orglpublic/mushrooms.html)
bu
t
i
r e tel e - p e st r i y, bur e te I e'pim d a,i"
ratic 5i buretele'Panterei.
Cazwri de otrriaire cu ciwperci in Statele Unite Anual, in cadrul Asocialiei Americane de control a otrlvurilor, ciuperci. se inregistre azd peste noui mii de cazuri de intoxicalii cu Desi doar o suri de specii sunt responsabile pentru maioritatea intoxicaliilor c' cirrperci gi mai pulin de doursprezece sunt considerate letale, trebuie si le identificim pe cele comestibile dintr-o varietate de cinci mii de specii cAte triiesc in Statele Unite. Daci o ciupercd este otrdvitoare, va fi cu atAt mai periculoasi pentru copii, persoane in vlrsti gi pentru cele care se confrunrd deia cu probleme de sinitate. chiar gi cele considefate ,,comestibile" au provocat moartea unor copii qi a unor adulli foarte bolnavi. Existi nenumdrate caztri cAnd anumite ciuperci au produs moartea unor adulli sinltoqi' (-)beron $eff - tQl.rcnfreart
9. ftanto $i qltqntaje[e
e.i
autor: rrconwriter indi6o; 1
Familia mentei include multe specii - Mentha piperita;i Mentba spidoui dintre ele - pe care le puteli cultiva si folosi cu ugurinqd. Din punct de vedere medical, menta este un remediu ideal in tra-
cata sunt
tarea indigestiilor sau a problemelor digestive. Din punct de vedere magic, menta este asociatd cu inteligenla, elocventa, arta divinagiei, studiul, autoperfecgionarea, inleturarea obice-
iurilor negative, comunicarea gi ingelepciunea. Iati clteva
sfaturi
referitoare la modul de folosire a mentei:
CUM SA CRE$TETI $I SA CULEGETI MENTA: Metoda 1: Plantaqi-o intr-un colg insorit din grddina voastri
gi
trdagio la cAteva zile. CAnd incepe sI creasci, rupeli lujerii de deasupra lrunzelor; in acest fel, planta va deveni mai stufoasi. Rupegi lujerii qi .r.lunaqi frunzele dis-de-dimineaticasi obgineqi o aromi cAt mai bogati. I)acd vregi si uscagi plantele, puneli tulpinile ;i frunzele pe o tivild,
intr-un loc ferit de luminS, pAni cAnd frunzele ( (rrteq ucanicu[ui lrajitor
se usucd
complet gi 273
sfirAml. Dupi ce se usuci, rupeli frunzele de pe tulpinl gi aruncali tulpinile! Puneqi frunzele intr-un vas curat din sticla (sau plastic) gi pistralil intr-un dulap. se
Metoda 2 (mult mai rapidi, dar nu la fe1 de distractivi): Cumplragi de la piagi un buchet de mentd. Uscagi-l ;i procesaqiJ, urmAnd instrucqiunile din metoda precedenti. Metoda 3 (cea mai rapide): Cumpirali de la plafar sau din f.armacii menti uscatd gi gata procesati.
Cum sd preparali o infazie (sau ceai) de mentd: Puneli la fiert intr-un ibric, care sI nu fie din aluminiu, o ceaqcl de apd rece. Dupd ce a fiert apa, luali ibricul de pe foc ai punegi
fiani dour lingurile
menti. Acoperigi ibricul cu un capac ai lasali-l a$a timp de 5-10 minute (cu cAt lasaji mai mult plantele in apa fiarrd,, cu atat infuzia va fi mai puternici)! Strecurali apoi lichidul intr-o ceaqcl incnlzitr qi tndulciti-l cu miere sau cu zaher brun! Feliciteri! Infuzia e gata! Puteli savura acum ceaiul de mentl intr-un loc linigtit. Dacivitderarfeazd,stomacul - poate ci a1i mAncat prea repede, prea mult sau ceva care nu v-a priit - preparafi o infuzie de mentd, pe care s-o beli incet. Problemele vor incepe si disparl.
in
apa
ro. Iati
de frunze zdrobite de
poliuni qi [ofiuni
cAteva retete pentnr pogiuni, logiuni, uleiuri, prafuri qi talismane
magice:
Talisman pentru inpelepciune si memorie (Moonuriter) Ingrediente: O crengultr de rozmarin (pentru memorie) 274
O lingurila de afine uscate (tot pentru memorie) O frunzd de dafin (pentru inlelepciune) O bucatd rotundr de pinzd cu diametrul de 15 centimetri (culoarea gi modelul trebuie si corespundi cu intenliile voastre magice) lJn qnur din bumbac, lung de 30 de centimetri (de aceeagi culoare ca pinza) Jineli plantele gi fructele tn mAna pe care o folosili cu precddere! Rugaji-le sI vtr diruiasci puterea lor ca sI vd ajute si treceqi un examen, sr indeplinili o sarcind sau sr duceqi la bun sfArgit o alti misiune. Exprimali-vd dorinla in termeni cAt mai clari cu putinli! Puneli plantele gi fructele in pinza rotunda 9i lega1i-o cu gnurul din bumbac, ca pe o boccelultr. Dormili cu ea sub pernl! A doua zi de dimineajl, agterneqi pe hArtie visele pe care vi le amintili. Purtagi talismanul cu voi pAnd cAnd dorinla vi s-a implinit. Apoi, puneli plantele gi fructele intr-o cani! Turnali apd, fianl. peste ele gi oplrili-le 5 minute! indulcili ceaiul cu miere! Savurali:l in tihnn 9i gAndilive la actele magice pe care vreti sI le infdptuili. A;a si fie!
Poliune pentru proteclie Si inpelepciune (moonaniter) Yzlingurild de mentd uscatd (pentru memorie) lzlingorild de salvie uscatl (pentru protectie 9i tnjelepciune) % Iingtrigd'. de isop uscat (pentnr noroc) Apalunii (api care a capt^t puterea lunii pline) $tevie-dulce uscate (opiional, pentru un gust dulce) Punegi la fiert o ceaqcl de apl minerali proaspitl gi doui linguripe din apalunii! Dupi ce apa a dat in clocot, stingeqi focul gi adaugaqi plantele uscate. Llsali-le 5 minute in apd fiarti! tncnlzili in prealabil o ceaqci sau o cani de ceai, turnAnd apd fiartd peste ele. Strecurali infuzia gi turnali-o in ceagci. Jineli, cu ambele mAini, ceagca, ridicind-o la nivelul feqei gi expiraji aerul din plemini, trimijind intenlia magictr in undele ceaiului. Inspirali-i apoi aburul, captXndu-i esenlele! Beli ceaiul incet, concentrAndu-vi asupra misiunii magice gi a rezultatului pe care doriqi sa-l ob1ineqi.
Qberon $e|I-@renhearl
Qartea ucenicufui
lr{jitor
r [Jlei pentru alwngarea tristegii (Estara T'sbirai) $ase picituri de ulei de chiparos $ase picituri de ulei de lavandi O picituri de ulei de mu;e1el Un strop de ulei de mighiran
r
Ati aflat din acest capitol cI stiinta plantelor reprezintd, o arti in adeviratul sens al cuvAntului, care implici foarte mr.rlti responsabilitate. Ca ucenici vrijitori, trebuie si folosili si si administrali plantele si remediile naturiste cu
Dupi
gi intelepciune.
cipita mai multi experienli in acest domeniu, veli putea si fitoterapeuli despre experimentele voasrre. Dar este important si transmitegi numai informaliile corecre si sigure. Daci nu sunteli convingi ci un anumit remediu naturist este suti 1a suti benefic, nu-l recomandaqi 9i altora! De asemenea, daci cineva vi propune sau vi prezinta un leac narurist, puneqi intrebiri 9i cereqi cAt mai multe informatii pentru a vi convinge ci folosirea lui nu vi pune viala in pericol. Nu trebuie si vi ingrijorati pentru faptul ci birile voastre ar putea jigni pe cineva. Oamenii trebuie si inqeleagi si si. respecte interesul si grija voastri pentru propria sinltate, dar qi pentru cea a semenilor voEtri. Ei vor dori si vi demonstreze cd, puteti avea incredere in cuvAntui lor si in remediile oferite.
Anason
Lavandi Pltrunjel Trandafiri Strugurii-ursului Mighiran Ridicini de irisi Cuart roz Clteva picituri de ulei Venus Punegi toate aceste ingrediente intr-o bucati de pAnzi roz qi/sau verde gi legali-o la guri ca pe un sdculeq!
vrijitori
intre- f f
Praf pentru obpinered iertdrii (Estara T'sbirai) Rozmarin Mighiran Lavandi Creluqci
a
multl precaulie
ce veti
discuta cu alli
Talisman pentru consolidarea respectului de sine (Estara T'shirai)
vi
putea continua via1a. 276
Qonctuzii
qulor: lftronrvriter lindigo;
Ulei pentrw obpinered unor rezwltate bune la inrtdydturd (Estara T'sbirai) Ulei de lavandd Ulei de mu5elel Ulei de virnant tmbunitilegte puterea de concentrare gi calmeazi emoliile.
Verbini Menti Folosili acest praf clnd vregi si diruiqi iertarea cuiva pentru
r.
Qbcron $c[[-tQrlcnheart
L
t. clntroducere
ftetiervt c()cICIt {l'ta di.rin aliei lgatbenY Capnomanpie Ea modeleazd,
in
ale fumului coloane, chipuri;i imagini
peiare numai eu le deslu5esc.
in aaluri albasdi ;i cenu;ii, v,id oiitorul 5i trecwtul: tot ce prin aer se inalY,i un fior in urmd lasd
un aArtej de curcnli mi5cdtori
in adincul spiritului lumii.
Din nouri de fum, de pe t,irimuri de naluci, am inadtat tainele cuainLelor sd
le
in
,otocoalele de fum,
citesc.
sfirsitul si inceoutul lumii
lr-o'. oitrt - intr-un frm
mai strdlucitor decit orice curcubeu. Vino pi fumul tu-l intreab,i,
caci el iii aa rdspunde, iar eu mesajul ti-l uoi deslusi!
EuzaserH BaRnstle 278
f)6cron $e[[' !(ortenheart
ine ati venit in lumea divinatiei! Aceasta este arta de a prevesti viitorul - de a descoperi lucruri pierdute, ascunse sau secrete. De;i nu toli prezicitorii erau vrijitori, toli vrijitorii sunt consid era1t. prezicdtori. Mr.rl1i oameni din vechime erau obsedaqi de arta divinatiei, feclnd rareori un pas f;ra si ceari mai lntAi sfatul prorocilor, al prezicitorilor, al oracolelor sau al profelilor. intl-plarile neobiqnuite, visele tulburitoare qi semnele prevestitoare erau, de asemenea, incircate cu puternice semnificalii divinatorii. De-a lungul timpului, prezicitorii au ndscocit nenumirate tehnici de divinalie, care poarta numele de arte mantice (de la cuvlntul mantis, care inseamni ,,proroc"). Aceste arte includ sistemul runelor, alfabetul Ogham, citirea viitorului intr-un glob de cristal, ci4ile de tarot, descoperirea apei sau a altor obiecte cu ajutorul unei baghete, chiromanlia, interpretarea viselor ;i a semnelor prevestitoare, precum 9i nurneroase alte metode. Culoarea magici a acestui atelier este galben, care reprezinti elementul aerului. Galbenui este asociat cu activitilile mentale: meilitaqia, voinqa, intelectul, divinaqia gi comunicarea. Fiind gi culoarea aurului, galbenul este corelat cu prietenia, generozitatea ;i credinqa. Culoarea galben (dar pi nuanqele de galben-pal) este asociati cu ziua cie miercuri, cu planeta mercur, cu zodia Taurului gi cu cea de a treia chakri (a plexului solar). Galbenul-auriu este culoarea increderii, a farmecului, a verii, a rlsetelor c:ristaline gi a muzicii vesele. Galbenui-pastelat este corelat cu primavara, cu act jvitilile psihice $i cu imaginalia creatoare. Galbenul consolideazi echilibrul, respectul de sine, charisma, divinalia gi creativitatea, stimulind, totodati, puterea voinlei, vitalitatea, scopul qi randamentul. De-a lungul timpului, oamenii au niscocit nenumirate sisteme de divinaqie. Puteqi consulta ManualwL de inipiere in ar,ijitorie ca sit le descoperili pe cele mai cunoscrr,.. in acest capitol, vom explora doar cAteva dintre ele, oferindu-vi insi destule informalii ca sd le puneti singuri in practici. Vom studia pe larg sistemele mai complicate in cirlile ce vor urma. (lortea ucenicu[ui lrdjitor
z. fflsiunea, unui profet autor: :tesse {Votf %ardin lcr6intiul
gamanii gi preotesele sfinte din diverse culturi;i religii prezic viitorul de zeci de mii de ani. Oamenii au dat ascultare mul-
Vrijitorii,
tora dintre aceste previziuni, in speranqa ci vor putea si prevind sau si diminueze consecinlele dramatice ale unei posibile tragedii. Nu vi ldsaqi insi ingelali: valoarea unei profelii constd in gradul in care putem folosi informagiile gi viziunile ce ni se oferi. tn ciuda surprizelor gi a turnurilor pe care ntle rezewdviala, toate intAmplarile sunt corelate cu oamenii, energia gi evenimentele care ne marcheazr existenla. Acest lucru se poate dovedi in multe feluri, inclusiv cu ajutorul noii qtiinge a turbulenqei, care descrie un proces considerat recent nu doar haotic, ci cu totul imprevizibil. Profeqiile corecte nu sunt consecinla revelaqiilor noastre trupeqti, ci a recunoalterii acestui fenomen de relaiionare a evenimentelor: progres gi regres, cerere qi ofertl sau cauzi qi efect. Degi stirile de transi stimuleazi aparitia previziunilor gi capacitatea noastrd de perceplie, aptitudinea la care ne referim acum depinde de un cod genetic, de percepgiile noastre trupeqti ce ne ajuti si inlelegem interconexiunile gi scopul determinat al evenimentelor trecute, Prezente Si viitoare. Spre deosebire de semenii lor, unii oameni sunt inzestrali cu un har aparte de a prevesti. Aceqtia se bucuri de un avantaj, fireqte, dar poarti cu ei gi o povari. CIci cunoagterea viitorului presupune Ei anumite responsabilitili - capacitatea gi necesitatea de a reacgiona. Complexitatea 9i implicaqiile acestui har i-au conferit intotdeauna profetului statutul unui individ respectat, dar Ei temut in comunitatea sau in tribul tn care triia. Totugi, toli oamenii se nasc cu harul de a vedea viitortrl gi de a acliona in consecingd - har pe care il putem consolida printr-o practici indelungati, folosindu-l apoi spre binele nostru gi al intregii omeniri. inliuntrul vostru salesluielte un vizionar, care vrea sI descopere gi si asimileze toate misterele universului. Qberon $ef f - cl{l.renfr eart
Ne putem perfecgiona harul profetic printr-o concentrare intensd progrese constante inregistrate in progresul de recunoagtere percepEi tuale gi emfatici. Pentru ci toate lucrurile Ei evenimentele creeazi niqte tipare, toate aceste tipare igi lasi amprenta asupra existentei noastre. Amprentele joacd rolul de ,,semne", iar ,,citirea" viitorului nu presupune doar o revelalie, ci desluqirea acestui text atAt de complicat al vielii noastre. Semnele sunt nigte urme - lesate de animale, de trecerea oamenilor sau de spirite. Daci le vomanalizacu atenqie, vom putea descoperi nu doar caracterul celui care le-a lisat, ci gi direclia de unde a plecat qi cea spre care se indreapti: originea gi destinalia sa. Toate semnele transmit un mesaj, pe care trebuie
-
pe cAt ne
sti in putinli
-
si-l deslusim. Presimqirile sunt semne care prevestesc anumite intAmpleri. CXnd
numim ,,prefiguraqii". CAnd o persoane e$e conqtientd de semnele care ii influenleazd existenqa, atunci presimlirile bazate pe anumite informaqii se contopesc cu o premonigie inexplicabila. Subcongtientul este cel care face conexiunile, astfel incAt putem sd creionim tabloul de ansamblu, ,,unind punctele" din locul in care ne afltm pXnn in locul in care merg lucrurile. Auzim atunci vocea tunitoare a Spiritului Naturii - vocea care siligluiegte inliuntrul nostru, vocea autocunoagterii gi autodirecqiondrii. 1 In ciuda concepqiei vehiculate de-a lungul timpului, prevestirile nu sunt nici de ,,bun", nici de ,,riu" augur. Daci evenimentele sunt favorabile sau nefavorabile, prielnice sau primejdioase, depinde nu doar de situaqia, atitudinea gi perspectiva noastri, ci ;i de capacitatea de a ne pune in migcare energiile qi de a folosi lecqiile pe care le vom invdqa din respectivele evenimente. Prevestirile joaci rolul unor prognoze gi recomandd,rt, avertizindu-vi in acelagi timp asupra greutelilor pe care le veqi intAmpina. Semnele prevestitoare qi presimqirile nu sunt doar nigte indicii, ci gi nigte sugestii. Fiecare dintre ele vi inviti sI stabiligi relagii Ei sI reacqionagi in mod intengionat, oferindu-vi informalii importante pebazaciroraputeli trece la acliune. Prevestirile sunt mai mult decAt un simplu avertisment - sunt un prilej de a influenga, deliberat gi cu multd bundvoingd, evenimentele viitoare. Prevestirile sunt adesea corecte, dar pot deveni cu uguringd rodul imaginajiei noastre sau pot fi interpretate greEit. Un individ care se ele nu sunt foarte clare, le
farlea
ucenicu[u i ."rdjitor
z8r
teme de un anumit lucru iqi va imagina cI fiecare semn prevestitor anunta sosirea iminentl a evellimentului de care se teme. un individ bintuit de nesiguranlS tinde si interpreteze toate prevestirile ca fiind astfel sentimentul de siguranli de care are I1evoie ca s; mearg; mai departe. Cu toate acestea, modul in care corehm de bun augur,
ciutind
semnele prevestitoare si reaclionim in fala preyestirilor corecte depinde tot de noi. Ele ne trezesc la viaqi liberul arbitru, iar fiecare moment din viala noastrd devine astfel unui decisiv. consoiidlndu-ne puterile profetice cu care sunrem inzestrati, ne
noi primegte lecqii fundamentale de viaqi, fie ca le folosegte, fie ci nu. Destinul reprezinti cAntecul pe care Geea ni l-a deruit, dar depinde numai de noi dacd dansim sau nu cu tot sufletul. Modul in care ne iucim rolul individual in coregrafia cosmicd gi ritmici depinde de intengiile ;i de realizdrile noastre, inspirate din experiengele trecute 9i prezente ale acestei lumi si incurajate de avantajele qi speranpele oferite de profelii.
.
perleqiondm propriile metode terapeutice, vindeclndu-ne de tendinla de a ne victimiza, dar 9i de credinla oarbi, urmlndu-ne astfei destinul, in loc si cedim in fala sorlii. ,,Soarta" trebuie sa o indurarn, pe clnd destinul trebuie sd ni-l implinim. Soana o acce'ptiin, iar destinul trebuie sI nil urmim. El presupune tot ceea ce suntem 1i putenr fi... in paralel ti in colaborare cu intenliile;ifonele Pimintuiui si ale Spiritului Naturii. Destinul reprezinti forla noastri primordiah. dar potenlial.rl nostru personal, cu ajutorul ciruia ne indeplinin miEi
siunile terestre, magice Ei spirituale. Faptul ce suntem inzestrali cu puterea 9i curajul de a ne duce la bun sfArSit misiunile ar trebui si ne dea aripi. Indiferent clt de vitregi ne este soarta, destinul ne oferi momente cruciale, locuri Si dasclli care ne ajuti si ne perfecqiondm capacititrile native. Si fiecare dintre
o
Cercetati-vi viaqa qi incercali sa vi amintiqi care dintre lucrurile pe care le-a1i prezis, ce anume din ceea ce ati simlit, la un moment dat, cd se va intAmpla, chiar s-a implinit mai tArziu! incercati si faceli distincgie intre o apreciere estimativi bazatd pe gi ceea ce s-ar numi un presentiment adevirat! asocieri gi doar "ghiciti" Atunci cAnd sunteli siguri ci se va intAmpla ceva, firi sa cunoa$te[i motivul acestei convingeri, trebuie si 9ti1i ci intuiqia voastri nu sebazeazd doar pe inteligenqi, ci qi pe harul vostru profetic. CAnd ,,simgigi" ceva, notali-vl in jurnalul vostru prediclia flcutd, impirtftind-o in acelaEi timp celor mai apropiaqi prieteni. ir, ,."r, fel, nu doar suntem sinceri cu noi ingine, dar menlinem qi evidenga prevestirilor, lucru care ne va fi de folos mai tArziu in cariera de vrijitori. tr,.ercaqi sd prezicegi lucruri care se vor intAmpla intr-un viitor apropiat, nu dupd ce veli fi murit de mult! Este bine sd-i avertizali pe oameni de lucrurile pe care le presimgigi, daci le stl in putinqi sd schimbe situagia. Nu trebuie si vI simligi prost daci o profegie nu se adevereqte. I)aci predicqiile noastre au dat greg, trebuie si continuim si ne perfecgionim harul profetic. Existi cazuri in care profeqiile noastre se adeveresc, dar nu a$a cum ne a$teptam. S-ar putea ca evenimentele sI se intAmple intr-un alt moment decAt cel anticipat sau intr-o alta conjuncturd, motiv pentru care le vom recunoagte mai tirzi:u (,,O, despre ASTA era vorba in viziunea mea!") Ferifi-vd de ,,Sindromul Ca-
sandrei" (spuneli adevirul, farl
e aucen icu
[u
i
.r,rdjit or
283
r o
dar nimeni nu vI crede)! Profegiile sunt cu atAt mai importante cu clt foarte pulini oameni le dau crezare. incercali si vedegi nu doar viitorul vostru qi pe cel al cunogtinqelor voastre, ci gi viitorul altor forme de viali - al Geei gi al intregului univers, dincolo de acest glob sacru! CAnd prezicegi un eveniment, glndigi-vi ce putegi face pentru a-i consolida avantajele Ei a-i diminua pericolele!
qutor: Donals Nlern laclomarinl
Ori de cAte ori folosili un sistem de divinaqie, aveqi grij; si puneqi intrebirile, folosind urmitoarele formule interogative: A; putea sd, Pot sti;i Ar trebui sa...? Acestea au anumite semnificalii: Ag putea si...? inseamni: Am permisiunea de a prezice aceastl situaqie? Pot si...? inseamnl: Am capacitatea qi sunt pregetit se fac prediclii in acest domeniu? Ar trebui si...? inseamni: Am dreptul si fac prediclii in acest domeniu? Daci primigi un rispuns negativ la una dintre aceste intrebiri, nu vi descurajagi! Retrageqivi intr-un loc linigtit impreuni cu instrurnentele de lucru! Va trebui sI punegi ni;te intrebiri practice, fir; incircituri sentimentah, ca de exemplu: vitamina C din corpul meu se incadreaziin cote normale? Nu vi afecteazl.la nivel de emolie daci nivelul vitaminei C este pulin mai mare sau mai mic. Alegegi domenii care si nu vi afecteze structura sufleteasci sau puneli intrebdri la care nu gtigi deia rispunsul. Practicagi acest exerciqiu in fiecare zitimp de 5-10 minute!
la
intre-
mea are nevoie de benzind" este ,,DA", chiar dacd' rezer'Magina vorul este plin. Maqina merge cu benzini, deci este normal sd aibd nevoie de benzini. Arta divinaliei implici sensurile proprii ale cuvintelor' barea
284
mentare, daci este cazul. Regula 2: Folosili numai cuvintele, expresiile 9i frazele care se preteazila o anumiti metodi de rispuns, utilizlnd instrumenrele aferente. Regula 3: Formulali intreberi care presupun rispunsuri foarte clare! Nu puneli intreblri ca qi cAnd agi cere pirerea cuiva. Daci v-aq intreba, de exemplu: ,,Eqti puternic?", aqi formula rispunsul, baz|ndu-vdpe im-
plicaliile cuvlntului ,,puternic" - puternic din punct de vedere fizic, mental, emolional etc. Aplicali acum regulile 1, 2 9i 3 (formulAnd intrebarea astfel incAt si conlini cAt mai multe informagii pentru ca rispunsul se fie lipsit de echivoc)! Egti desrul de puternic, in momentul de fa1i, ca sd ridici aceasti cutie cu aproape patru litri de lapte? Putegi si-mi daqi un rispuns corect la aceastl intrebare?
3. Cum sd formu[ali intre.bdri[e.
CUM SA PUNETI |NTREBARILE Trebuie si fili foarte atenfi la intreb;ri. De exemplu: rispunsul
Regula 1: f'rebuie si formulaqi intrebarile fdri echivoc. Asta inseamni sI specificali tot ce vreli si aflaqi, oferind informatii supli-
Qberon $eff - cl{r'enhearl
cuM sA F)RMULATT iLrnr,neRrLE CAnd vreqi
si
exploraqi un domeniu nou, incercaqi urmdroarea
metod;.: punegi intreb;ri care implici rispunsuri afirmative sau echivoce! Rispunsurile echivoce vi indici faptul cd intrebarea conline anu-
mite informagii pe care nu le-aqi descoperit inci. De exemplu, in cazul in care vreqi si descoperigi dacl existd apd intr-un anumit loc, puneti urmitoarele intrebiri (Analizaqi-le sensul de bazi!): Existi api in (locul indicat)? Rispunsul este DA. (Existi api peste tot.) Existi o sursi de api la mai pulin de nouizeci de metri adlncime, care si asigure nouisprezece litri de api pe minut? Rispunsul este DA (in special, dacd ploui torengial). lJrmitoarea intrebare s-ar putea si vd dea de inleles ce ceva nu e in reguli: aceastd sursi de apd,, care alimenteaz\, rezewele dintr-o flntAn;, poate sa ofere, tor anul, nouisprezece litri de api potabili pe minut? DacI rispunsul esre NlJ, atunci trebuie si qtigi ci nu aqi formulat corect prima intrebare. intr"barile multiple vd ajutd, si descoperiti nenumirate probleme, putAnd si le formulali apoi cAt mai corect. Testaqi intotdeauna intrebirile prin intermediul metodei interogagiilor multiple ca sd vedegi dacd putegi sd daqi de fiecare datd un rdspuns corect. In acest fel, puteqi analizacu multi arenlie semnificaliile cuvinrelor, descoperind in acelagi timp daci - atunci cAnd aqi formulat intrebarea (lorteo ucenicului .''rdjitor
a1i omis
anumite informalii importante. Este bine s[ formulali o intre-
bare in
doul moduri diferite.
Nu fili prea seriogi! Relaxali-vi 9i daii frAu liber intuiliei voastre. Clutati intotdeauna doar ce este mai bun pentru voi gi semenii voqtri!
4. S(eto de de di,oina[ie cutor: qgop4r d{fiancer lcenuEiu;
cJtp:toda dirvina(iei
cu zaruri
Metoda, cunoscutl gi sub numele de cleromanlie, este o formi strlveche gi relativ simpla de divinalie. Primele zaruri au fost confeqionate din oasele unor animde, dar gi din argiie. Ele sunt ,,strimoqii" zarurilor moderne. Tibetanii pra$ice aceaste metodl de divinalie sub numele de Sho-Mo. Degi este o formi strlveche de divinalie, cele folosite astizi au fost create tn secolele al XIXJea 9i al XXJea 9i reprezintd mai mult o modalitate de distraclie. Se spune cI mesaiele transmise de zaruri se adeveresc dupi noui zile. Nu trebuie sI practicali cleromanlia in zilele de luni sau miercuri gi nici nu trebuie si considerali mesaiele drept literl de lege.
CLEROMANTIA CU UN SINGUR ZAR CAnd folosiqi un singur zar, facegi un cerc Precum cel de Pe Pagina alituratt! Aruncaji zarul in cerc!,Cifra zarului gi litera din cerc au amAndoui cAte o semnificagie, care - imbinate - vi oferl rlspunsul dorit. Nu puneti intreberi, lasali zarul si vI indrume paqii.
{ - anul viitor !$ - bani C - cilitorii () - casi, familie Q, - prezent
A-
slnetare
- dragoste, cisdtorie - probleme legale cI - starea sufleteascd in care vI aflagi in prezent * carierl $ \- prieteni {,* dugmani @ !H
t2-
situalie in general favorabila succesul depinde de prieteni
3456-
o gansi extraordinari de reuqitl dezamdgire gi necazuri intenlii bune nesiguranli
W
w
CLEROMANTIA CU DOUA ZARURI Dupi
ce aruncali cele doud zarvrt, adunagi cifrele pe care le afigeazl!
Aceastd metode seamdnd cu oracolele care ofereau rrspunsuri cu ,da" qi ,,nu" sau ca bila magici ,,Magic 8-Ball".
z-da 5-fiiingelept
3-nu 6-noroc 8 - fii increzdtor 9 - ai rlbdare rr - eindoielnic rz-existio gansl
4-aigrija 7-desigur ro
-
cu siguranld
CLEROMANTIA CU TREI ZARURI Aceasta este cea mai cunoscutl metodl de divinalie cu zaruri. Se arunci toate cele trei zaruri;i se aduni cifrele afigate. suma totale ve oferr rrspunsul dorit. Metoda nu se aplici in cazul intrebdrilor cu rispunsuri clare.zarurile vtr dezvrluie mesajul pe care doriji srJ aflagi.
- ve a;teaprtr surprize plecute in viitor 4 - vA a$teaptl o perioadd nefasri, cu muhe ghinioane 5 - duceji la bun sfArgit anumite planuri 3
6-suferiqiopierdere Q6eron $eff -Q.rcnhccrt
(artea
ucen icu[u
i rrrdjitor
282
-
7
ave\\
tJ\letoda di,oinaliei cu moneda.
greutili in afaceri
- atentie la bArfe 9 - idila voastri ia o turnurd neaEteptati ro - na$terea unui copil sau conceperea unui plan rr - vi despirgiqi de cineva rz - primili un mesaj important
8
w
- veli avea parte de o suPirare 14 - vefi descoperi un nou Prieten 15 - nu veli demara proiecte noi in urmdtoarele zile 16 - veqi intreprinde o cihtorie cu rezultate pozitive rZ - este necesari infiptuirea unei schimbiri de planuri 18 - vd a$teapte evenimente pline de bucurii 5i succese
13
CLEROMANTIA CU ZARURI CARE AU 20 DE LATURI Metoda presupune aruncarea unui zar cu 20 de laturi, iar cifra pe care o afiqeazi
vi oferi rispunsul dorit.
aveli greuteli in familie z - analizagi cu atenqie lucrurile, pentru ci nu sunt ceea ce par j - vi agteaptd surprize Plicute 4 - vi pindegte o suPirare 5 - vi se va indeplini o dorinqi 6 - veli avea parte de un ghinion 7 - relaqiile cu cei din iur nu merg prea bine 8 - atenlie la birfe sau la critici nejustificate r
-
9-urmeaziocisitorie ro-urmeazionagtere rr - vi imboln;viti in curAnd rz - veli primi in scur-t timp un mesaj important 13 - veti avea parte de o suPirare
- cineva vi va oferi un ajutor inestimabil - vefi descoperi un nou Prieten 16 - veqi face o cilitorie plicuti tz - nu vi lasali pradi tentaliilor 18 - qineqi seama de sfaturile primite 19 - vi a$teapti evenimente profitabile zo - primiqi vegti bune
14
15
z8B
Qberon $eff - tf{'renheart
Existi mai multe variante ale acestei metode. Cu toqii am jucat ,,cap sau pajur5". O faqn a monedei vi ofera un rispuns afirmativ, iar cealalti vi oferd un rispuns negativ. Jineli moneda in mXni in timp ce vi concentraqi asupra rlspunsului. Apoi aruncati-o Ei verificali pe ce parte a cdzut. O alte metoda implici ntilizarea a doulzeci de monede, degi puteqi folosi orice numir par de lazece in sus. Monedele cu valoarea cea mai mici se preteazd,cel mai bine acestui joc, pentru ci le puteqi gisi foar-te ugor. StrAngeli douizeci de monede;i punegi-le intr-un siculel! CAnd vregi si afla1i rlspunsul la o intrebare, ginegi saculetrul in mAnI, concentrindu-vi asupra rispunsului dorit! Scoateli apoi din siculeq cAteva monede! Daci numirul acestora este par, rdspunsul este afirmativ. Daci numirul este impar, rispunsul este negativ.
ftetoda dfuina[iei cu pietre Existi foarte multe variante ale acestei metode. Majoritatea sunt extrem de elaborate, dar sunt gi cAteva foarte simple. Putegi folosi metoda de mai sus, inlocuind monedele cu pietre. Adunali zece sau mai multe pietre (aveti grije ca numirul lor si fie par), de aceeagi mirime,
intr-un slculeq! Pietricelele folosite in acvarii sunt o variantl ideale. ln plr-rs, au gi un aspect plicut. Jinegi siculequl in mlni in timp ce vd concentrali asupra intrebirii! Scoateli apoi cAteva pietricele! Daci numirul lor este par, rispunsul este afirmativ. Daci e impar, rispunsul este negativ. Mai puteqi folosi doui pietre de aceeagi formi gi mdrime, pe care si le vopsigi - pe una in negru, iar pe cealaltd in alb. Sau ciutagi unele care si aibi aceste culori. Puneqi-le intr-un siculeq Ei gineli siculegul in mAni in timp ce vi concentrati asupra intreb;rii voastre. Scoateli apoi o piatri! Daci este neagrd,, rispunsul este negativ; daci este albd, este pozitiv. qi puneqi-le
(.artea ucenicu[ui .,rrdjitor
F ftatoda di.'rina{iei cu
apa
;ucim ,.cap gi pajuri" si dim cu iranul, o facem la intAmplare. in t'artomanlie (ghicitul in cirgi), prirnul lucm pe care il facem este sd amestecim ci4ile. Alte metode de divinalie presupun ,,aruncarea" la intAmplare a zarvrilor, runelor, oaselor sau pietrelor. Unele sisleme folosesc planqe sau panouri cu diverse semnificagii; rispunsul pe care dorim sil afldm ne esre oferit de simbolul ori semnificalia din sectiunea in care ,,cad" zarurile, runele, oasele sau pietrele ,,aruncate". Adesea, cAnd nu ne hotirlm asupra unei destinaqii de vacangi, inchidem ochii gi aruncim o pionezi intr-o harti. Locul in care se infige devine destinaqia noastri de vacanli. Horoscoapele sunr niste tabele care indici pozilia planetelor gi a stelelor, ce ,,cad" ln diverse ,,case". Ghicitorii ,,aqazd" cdrgile de tarot in funclie de un .rnumit tipar. IatI un sistem simplu de divinalie pe care il puteli crea singuri: Clutati o cutie nu foarte adAnci, cu dimensiuni de 20x30, sau un capac de cutie. Luali o bucati de hArtie de acelea;i dimensiuni si impiturili-o in parru secliuni! tn s.cqi.rne" din dreapta sus, scrieqi cuvintul ,.DA"! itr part"" stlngd sus, scrieqi cuvlntul ,,POATE"! in pnrtea stlngi jos, scrieqi cuvAntul ,,NU"! Iar in ultima sectiune, scrieti ,,NU $TIU"! Agezali apoi hArtia in cutie in aga fel incit sd vedeti cuvintele scrise! Apoi, pe o alti bucatd de hArtie, scrieli o intrebare simpli, la care rispunsul sd fie ,,da" sau ,,nu". Gisiti apoi o pietricici sau un cristal care vi place in mod deosebit. Tineli pietricica in ciu;ul palmelor gi scuturagi-o cu putere, repetAnd intrebarea de nenumirate ori. Rostiqi apoi urrnltoarea incantagie: ne
fundul unui vas! Umpleqi apoi vasul cu api, concentrlndu-vi asupra intrebirii voastre. Daci petaia pluteqte, rispunsul este afirmativ. DacI rimlne pe fundul vasului, atunci este negativ. Daci plutegte la inceput, dar apoi se scufunde, rispunsul nu Aqezaqi o petale pe
este
inci
accesibil.
Puteli folosi, de asemenea, trei foile de hlrtie, pe care si scrieli DA pe una, NU pe alta, iar pe cea de a treia s-o lesali goali. Puneqi-le pe toate trei pe fundul vasului! Umpleli-l apoi incet vasul cu api, concentrAndu-vi asupra intreb;rii. Prima foili care se ridici la suprafagd vi oferi rispunsul; dace foita goali este cea care se inalli prima la suprafaqi, atunci rispunsul nu vl este incd accesibil.
$(etodo dilina{iei cu f[ori Iati alte doui metode pe care sunt convins ci le cunoagteqi! Jocul cu ,,md iubegte, nu mi iubegte" poate fi la fel de bine pus in practici, inlocuind celebra incantaqie cu DA Ei NU. Luali o margareti Ei concentraqi-vi asupra intrebirii! Rupeqi-i apoi petalele, spunlnd la fiecare dintre ele: ,,Da", ,,Nu", ,,Da", ,,Nu" etc. Ultima petald rupti vi va oferi rispunsul. Sau putegi folosi un puf de pnpddie. Jineqi planta in mAni, in timp ce vi concentrali asupra intrebirii, apoi suflagi semingele in aer. Daci toate ipi iau zborul, atunci rispunsul este afirmativ. DacI mai rimin clteva, este tot afirmativ, numai ci rezultatele le veli vedea mai tlrziu. Daci seminqele refuzd, si zboare, atunci este negativ.
5. Cum sd creali o cutie de diluinalie
Sorpi Atotputernice,
Norocul voi mi.l ardtafi, Cdci eu pactul l-am semnat!
qutor: (-)beron lcenusiu;
Majoritatea formelor de divinaqie incep cu o distribuire aleatorie a elementelor, din care incercim apoi si deslusim anumite tipare. Clnd 290
Aruncatri apoi pietricica
in cutie! Locul in
care ea va cidea
vi
va
oferi rispunsul dorit.
Qberon $e[f -tf{r'cnhcart
[artco ucenicufui vrdjitor
L
291
ci ;ahul 9i ci4ile
de joc igi au originile
in practicile divinatorii ale popoarelor primitive, dar ideea nu are prea multi sustinitori. O alti teo-
Daci vreqi si amplificali gradul de probabilitate al acestei predicqii, puteti si folosili urr zar in loc de o piatri. Cu cit cifra afigatd este mai mare, cu atAt cregte gi gradul de probabilitate. Practic, toate sistemele magice de divinatie se \azeazi pe acest principiu simplu; unele dintre ele sunt insi mai complexe ;i mai elaborate decit altele. Puteli impa4i hirtia in clte secliuni $i forme dorili, scriind tot ce vreti in sectiunile respective. Sau incercali sd folositi zaruri in loc de pietre, pentru ci cifrele lor confera mai multi "greutate $i semnificaqie" secliunilor in care ,,cad". Dar indiferent cAt de complex este sistemul, principiul este acelasi.
rie promoveazaideeapotrivit clreia cel care a adus in Europa conceptul
ci4ilor
de joc este Marco Polo,
dupi cilitoriile intreprinse in China. ci4ile de joc erau alcltuite din cd4i numerotate) grLrpate in funcgie de patru simboluri. Acestea infigiqau sibii, crose de polo, cupe gi monede. Fiecare grup consta din zece ci4i numerotate ;i trei ci4i ,,nobiliare" aseminitoare cu popii, darnele gi valeqii de astdzi. Cruciaqilor si tiganilor li se atribuie, de asemenea, originile ci4ilor moderne de joc. O alti teorie le leagi originile de A-lte voci le plaseazi originile in Egipt, unde
rnvazlaSiciliei de citre sarazini, dar si de cucerirea Spaniei de citre mauri.
O dovadi in acest sens ar fi radlcina araba a termenilor care desemneazi. ci4ile de joc in spaniol; si italiani (naipes, naibi). Cerr este, insi, faptul
6. $(eto da di.vinalia.i cu cdr{i de joc
ci originea le este la fel de diversi precum cea a rudelor lor - ci4ile de tarot. $i, la fel ca ele, cirtile de joc pot fi decorate cit mai elaborat cu putinli. Ce4ile de joc sunt menlionate pentru prima oari in Italia, in anul 1299,in Spania, in I37a, iar in Germania, in 1380. Primele cdrli de
qulor: (troPaYd$uncer lcenusiu;
joc din Europa, care seminau cu cele moderne, erau alcdtuite din cincizeci gi doui de ci4i, grupate in functie de patru simboluri; fiecare grup conlinea zece cirgi numerotate, un popi qi doi maresali. Pentru francezt, reprezentau un adevirat instrument de divinalie. Napoleon qi-a planificat (9i chiar a cigtigat) cAteva dintre biteliile-cheie, folosind
Ghicitul in cirli de joc (cartornanpie)se aseamini cu ghicitul in ci4i de tarot, dar este o metodi simpiificati si mult mai ugor de realizat.
clstoric Existi mai multe teorii cu privire la originea ci4ilor moderne de joc. Unii suslin ci provin din China secolelor al VII-lea - al XJea, unde cirtile de joc seminau izbitor cu
Cinile de joc chineze$ti, gravate pe phcule din cupru qi argint, erau alcituite din cirti numerotate) grupate in cele moderne.
funcqie de patru simboluri. C;ryile de joc indiene, din aceeagi perioadi cu cele chinezegti,
erau, de asemenea, alcdtuite din patr-r"r sim-
boluri, infitiqAnd sceptre, sibii, cupe 9i inele. O teorie cu totul iesiU din comun sustine 2q2
,i
J
il
0
I
ii
I
l
H
R
puterile profetice ale cirtilor de joc. Modelul pe care il folosim astizi este cel francez, alcituit din cincizeci Ei doui de ci4i. Fiecare grup conline un as, un popi, o dami, un valet ;i ci4i numerotate dela2la 10. Grupurile au nume si simboluri diferite in diverse tiri. Englezii au adoptat simbolurile franluzeqti, dar au schimbat numele. Simbo-
lul u 3
I
(pici) a devenit ,,spade" (vArf de lance) in englezi,
.t
carceALr (caro) a
x
I
i
{]
0
f
l'
Qbcron $e[[- tl{rlenhcort
franquzesc piqwe
devenit ,,diamond" (romb), trefle (trefla) a devenit ,,club" (trifoi), rar coeur (cupf) a rimas .,heart" (inimi) in englezi. (-qrted uccnicu[ui rrrojitor 'i
t
\ 'y', f ,r, ,1 ,
t;ta 293
Cum sd ghicili in cdrli
Cdrpile de caro Ci4ile de caro corespund pentagramelor din
Unul dintre marile avantaie ale ghicitului in cn4i este acela ci indiferent unde vd aflaqi - puteli si cumprragi un pachet de ci4i de de divinaiie. Totugi, .ioc, avAnd imediat la indemlni un instrument dacl vreti si transformali aceasti metodi intr-o adevdratd art1, trebuie si rezervayiun pachet de cd4i numai Pentru acest scoP, ginAnduJ sub perni sau pe un raft inalt, inf;qurat in mltase neagri, departe de atingerile profane. Un alt avantaj al cl4ilor de joc il constituie faptul ci le puteli folosi la iocuri sau la scamatorii. Puteqi ghici pentru voi, dar Ei pentru al1ii. Ce4ile vI pot oferi rdspunsuri la intrebdri simple sau complexe. DacI ii ghiciti unei persoane, amesreca[i clrqile de cAteva ori, rugAnduJ apoi pe individul respectiv si faci la fel. Persoana trebuie si taie cd4ile de trei ori (de obicei, .n -Atrr stAngi, penrnr cI este asociati cu intuiqia) gi sI amestecaii ci4ile din nou. Puteqi s-o rugali pe respectiva persoani sd ageze ci4ile in cerc, cu fala in jos, descoperinduJe apoi la intamplare. Deslugirea mesaielor este misiunea voastri.
$emnific atiite cdrli[or Semnificaliile ci4ilor nu sunt bltute in cuie. Ele pot fi adaptate penrru fiecare individ in parte, ferd st schimbali sensul de bazi. Nu difern foarte mult de mesajele cl4ilor de tarot, dar, cu siguranqd, stau in umbra celor pe care le oferi Arcanele Minore. Daci vreli se includegi gi jokerii, ace$tia s-ar putea si sugereze aparilia unor factori sau evenimente cu totul neagteptate, avAnd aceleaqi semnificaqii ca runa neagri. Totugi, rimlne la alegerea ghicitorului dacn ii folosegte sau nu. Eu, personal, ii evit, a$a cum evit 9i runa neagrl' Perechile 9i formagiili de ci4i au semnificalii deosebite. Patru ci4i care infXqige azl acelaginumir Su,gereazi amplificarea unui rezultat, fie pozitiv, fie negativ. Trei cirli cu acelagi numir simbolizeazl armo,ri" ,rno. fo4e diferite. Doud ci4i cu acela;i numdr indicn un conflict, o impicare sau o legituri, in funclie de culorile implicate. Daci apar mai multe ci4i care infeqigeazi popi, dame sau valeqi, trebuie sI va axali asupra oamenilor, nu a situaqiilor. 294
Qberon $ef[-tlQrlenhcart
cirqile de tarot. Acest grup este corelat cu elementul pimlntului Ei reprezinti informaqiile acumulate cu ajutorul celor cinci simluri 9i al rajiunii. Cerqile de caro se referl la lucrurile practice.
- o noud problemi financiari sau practici, schimbarea casei, un proiect legat de casd sau atingerea unui anumit nivel de prosperitate. Doi - un echilibru intre doud aspecte ale vieqii sau intre doui domenii de responsabilitate, un parteneriat avantaios pentru ambele pdrli implicate, probleme familiale rezolvate printr-un efort suslinut, As
o noui sursi de venit. Trei - o acliune bine consolidatd, mirirea familiei (de obicei, prin aparilia unui copil), obligaqii sau ,,greute1i", care vd oferd in final avantaje pe termen lung. Patru - anumite restricgii in sfera practici, unde trebuie si vi hotirlgi dacl riscagi sd intreprindefi un anumit lucru sau vi mulgumitri cu ce aveqi, decizii dificile legate de castr sau de copii, probleme financiare sau legate de proprietiqi, care nu par se aibi o rezolvare imediati. Cinci - problemele practice sau financiare vi induc un sentiment de izolare. Ceregi ajutorul sau sfatul cuiva! Nu vi abandonaqi planurile, dar modificaqi-le daci este necesar! $ase - documentele sunt extrem de importante. Jinegi o evidengi strAnsl aafacerilor voastre gi evitali sd vi implicagi in alte acqiuni! Conservali-vi energia qi nu vi mai asumati obligalii! S-ar putea sI vi concentrati un timp numai asupra vietii de familie.
-
problemele casnice gi financiare par sI se rezolve. Este o perioadi prielnice
$apte
pentru conceperea planurilor pe termen lung. Aveli incredere in visurile, intuiqia
voastri. Copiii sau animalele s-ar putea si vi insenineze via1a. gi raqiunea
(lartea ucenicufui ."rdjitor
295
Opt - s-ar putea si vi descoperili un nou simg practic sau un nou talent de-a face bani. Situaqia familiala sau financiari s-ar putea schimba dramatic. Canalizativi orice urmi de nerdbdare, astfel tnregistragi progrese vizibile! pe primul loc interesele personale. Puteli avea succes fecAnd speculajii ;i lirgindu-vl orizontul. Este o perioadi prielnicr glndurilor gi acqiunilor independente. Zece - succes pe plan financiar sau fericire in familie. Realizarea planurilor ori rezolvareaproblemelor practice; sau o noui obligaqie familialr. Valet - o persoani tinlrd,,cu siml practic qi demni de incredere, inzestrati cu un ralionament, o atitudine qi responsabilitdli financiare ce-i conferi o inqelepciune ieqiti cu totul din comun, in ciuda vArstei sale fragede, vi oferl sprijinul siu la bine Ei la greu. Dami - o femeie mai in vArsti, cu simg practic qi bine organizati sau o femeie cu care avegi o relaqie pe termen lung, vi aiuti si vi rezolvaTi problemele; un aliat gi un prieten tandru pe care vi puteqi baza oricind aveti nevoie. Popi - degi este considerat un individ plictisitor, popa rePrezintl o persoani pe care vi puteli baza din toate punctele de vedere; este inzestrat cu o ribdare iegita din comun; igi arati afecliunea prin fapte gi mai puqin prin cuvinte. incAt
sd
Noui - puneli
CARTILE DE CUPA Acest grup corespunde cupelor sau potirurilor din
cirtile
de tarot. Ele sunt corelate cu elementul apei
gi simbolize azd de obicei dragostea, viala sentimen-
tali, intuilia, relaqiile de orice naturd, indrigostili oameni in vArsta de douizeci sau treizeci de ani.
sau
o noud relaqie sau o prietenie importanti; un nou inceput pe plan sentimental; o manifestare brusci a intuiqiei, in care trebuie si aveli incredere; fericire neaqteptatd sau un nou inceput dupi un e$ec sentimental; o iubire neimplrtigiti. Doi - o uniune din dragoste, un angajament sau o cisltorie din dragoste; consolidarea sau reluarea unei vechi prietenii; contopirea a doui aspecte diferite din viaqa unor persoane. As
296
-
Q6eron $e[[' tfu 'renheort
rivalitate in dragoste sau prietenie; conflicte sentimentale in care doi oameni cautd simpatie sau favoruri; momente tensionate pe fondul stresului emotional sau al gantajului. Patru - decizii pe plan sentimental; nelinigte gi dezamlgire in dragoste; angajamentele altei persoane nu inspird incredere gi sunt puse sub semnul indoielii. Cinci - neinlelegeri; nevoia sincerl de comunicare; acceptarea realitilii qi renunlarea la vise imposibile; pasiuni nebune, nu tocmai inpelepte. $ase - armonie gi implinire intr-o relagie de dragoste sau prietenie; influenje pozitive din partea unor prieteni loiali; acceptarea faptului ci diferenqele de atitudine ale oamenilor nu dau nagtere unor relagii armonioase; impicare intre persoane mai in vArsti. $apte - intuigie, vise ;i comunicare prin telepatie. Aveli incredere in instinctele gi in vocea con$tiintei voastre! Aveli parte de o comunicare spirituale 9i profundi cu cei apropiaqi. S-ar putea si descoperili ci suntegi pe aceeagi lungime de und; cu colegii, tovarigii de muncd gi cuno;tinlele voastre, care sunt dornici cu tolii si colaboreze. Opt - atingerea unui nou nivel intr-o relaqie. Trebuie si punegi capit geloziei, relaliilor distructive gi qantaiului sentimental. Poate ci ar fi bine sI vi bucurali de o vacante alaturi de cei dragi. Noui - independenfi pe plan sentimental; incredere in fo4ele proprii. Noud de cupd este o carte norocoasil aveli succes in dragoste, intr-o acgiune sau intr-un proiect pe care doriii snJ reahzagi. Zece - fericire pe plan sentimental 9i implinire prin intermediul altora; deruigi 9i primiqi dragoste; fericire in cdsnicie sau intr-o relalie. Valet - o persoand tAniri, un individ mai in vArsti, vulnerabil pe plan sentimental, sau un romantic incurabil, care cauti perfecqiunea in dragoste, ,,cavalerul in armuri" indrdgostit de ideea de iubire. Dami - o femeie maturi, o femeie implicati intr-o relatie de duratl sau o femeie care are grij; de a$i, oferindu-le tuturor un umir
Trei
-
Qartea ucenicului
lrqjitor
297
pe care sn plAngi. Se implicd atAt de tare in dramele celor din jur, incAt iqi pierde propria identitate. Le ripeqte independenla sentimentali fara sa-gi dea seama. Popi - un birbat mai in vlrsti, charismatic, ce-i face pe toli si se simti deosebigi 9i valoroqi. Dacd este loial partenerei sale, iqi dovedeqte dragostea prin gesturi romantice, pline de tandreqe; poate
fi insi ugor sedus prin cuvinte me;tequgite. Se implici in problemele existenliale ale omenirii, dar nu poate sd-gi controleze propria viatrI sentimentald.
CARTILE DE TREFLA Acestea corespund cu baghetele sau toiagurile din c54ile de tarot. Sunt asociate cu elementul focului gi simbolizeazi ambiqia, succesul, cariera,sinltatea, cllitoriile, dezvoltarea, proiectele de afaceri, comunicarea, persoanele mature gi colegii/tovarigii de munci.
- un nou inceput in carieri, o noul ambiqie, idei originale, o noui perspectivi sau ocazia de a cilitori; un nou canal de comunicare; dorinla de a vI elibera dintr-o situaqie restrictivi. Doi - avegi ocazia de a discuta despre diverse opliuni sau cii. Planurile legate de cei din jur par restrictive. Trebuie si gisili un echilibru intre cariera tot mai solicitanti gi sinitate, cu atat mai mult cu cAt epuizarea qi stresul incep si-qi spuni cuvlntul. Abordali cu griji proiectele sau partenerii de afaceri! Trei - decizia de a cilitori si ocazia de a vi hrgi orizonturile. Afacerile qi obligaliile de serviciu vi solicitl tot mai multi energie; comunicarea inseamnd implicarea mai multor persoane. Patru - mergegi mai departe, in ciuda piedicilor puse de al1ii, degi acest lucru poate fi extrem de frustrant. Capacitatea de a cAgtiga increderea celor din jur este vitalS, iar comunicarea deschisi este
As
2g8
Qbcron
jeff -iI{venheorl
esenpiah, chiar dacd acestea incetinesc lucrurile. Comunicarea scrisi poate fi mult mai valoroasi decAt cea verbald in clarificarea pro-
priei poziqii, dar qi a altora. Cinci - devenigi avocatul apiririi, dar qi al acuzdrriin cazuri care nu vi privesc. Avegi grijl de sinitatea voastri pentru a evita accidentele provocat e de epuizarea Ei stresul implicirii in problemele cauzate de algii! S-ar putea ca rivalii sr nu fie deschiqi la comunicare sau compromisuri. Avegi grije si vi se recunoasci meritul pentru energia qi ideile voastre! $ase - vI bucuraqi de o perioade liniEtiti la serviciu; ar trebui sd profitaji de aceasti ocazie ca sI luagi o scurti pauzd de relaxare qi odihnl; sinitatea ar trebui si vi se amelioreze. Este o perioadl propice creativiteqii 9i stabilirii de noi contacte pentru actiuni viitoare. $apte - aveqi pane de succese gi impliniri. Depunegi foarte multi energie ;i efort creativ. Idealurile joaci un rol important in viaga voastri; principiile vi le suslineqi cu stiruinti. Fericirea supremi nu consti in oblinerea succesului imediat, ci in conceperea unor obiective pe termen lung. Opt - manifestali o energie debordanti; vd schimbati cariera, destinaqia clldtoriilor sau stilul de via1i. Vi ghidaqi dupl zicala ,,Carpe diem!". Poate ci vregi sI demaragi o afacere sau si intreprindeqi o acqiune pe cont propriu. Noui - responsabilitilile devin din ce in ce mai solicitante, iar timpul din ce in ce mai scurt. Ar trebui si pasagi o Parte din aceste responsabilitati. tndoielile qi pierderea increderii in fo4ele proprii inriutilesc ;i mai mult lucrurile. Mergeli mai departe cu incredere qi mult curaj! Zece - vd duceli la bun sfArqit un obiectiv; avegi qansa de a vi schimba direclia gi de a vi perfecgiona anumite capaciteqi, cum ar fi, de exemplu, arta comunicirii. Ve vegi implini tn viitorul apropiat un vis, un ideal sau o ambiqie. Puneli pe primul loc fericirea, increderea
in sine
gi independenqa!
Valet - o persoani tAniri Ei dinamicd sau un individ care trece mereu de la un lucru la altul. Aceasti persoanl are tendinia de a-gi pierde interesul pentru o anumiti activitate daci lucrurile nu merg bine, leslndu-se insd absorbiti cu totul de munca sau pasiunile sale pAnd l-,arl e a ucen icu
[u
i lrdjitor
intr-acolo, tncAt ii exclude pe oameni din viala sa' StipAnegte foarte bine arta comunicirii, dar adevirul il spune feri menajamente. Dami - o femeie maturi, care igi pl'streazd' independenla, fie cd are sau nu o relalie de durati. Are un simq foarte bun de organtzare, este dinamici gi poate si imbine foarte multe aspecte ale viegii. Asta poate duce, insi, la epuizare. Este inzestrati cu tact 9i putere de convingere, obqinAnd intotdeauna ce-qi propune, fire ca acest lucru si fie in detrimentul celor din iur. Popi - un birbat ambiiios, care a oblinut succesul in viaqi;i stipAneEte foarte bine arta comunicirii. Are tendinqa de a privi cu indiferenli dorinqele ;i sentimentele celorlalqi, pentru ci este obsedat de ideea de a-qi duce misiunea la bun sfArqit. De obicei, gisegte o solulie pentru orice problemi. Este un individ idealist, care nu face compromisuri in materie de principii.
CARTILE DE PICA slbiilor din cirtile de tarot gi reprezinti elementul aerului. Simbolizeazl limitele, provocirile, tradiqiile, procesul de invilare, dreptatea, oamenii in virstd Ei betrlnii. Acestea sunt echivalentul
As - un nou inceput dupi o perioadi de greutili qi suferinle; o noui formd de invilare; un recurs pentru dreptate; o noui provocare ce poate si vi deschidi anumite uqi. Doi - trebuie si alegeli intre doui posibilit51i, care nu par deloc atrigetoare. Trebuie si apelali la logicn atunci cAnd existi un conflict intre oameni sau intre aspectele vielii. Trebuie si descoperili, din doui informalii, care este cea adevirati gi corecti. Trei - riutlqile sau rivalitalile se pot rezolva doar prin puterea ratiunii. Trebuie si acceptirli provociri sau obstacole, care vd cer timp ;i efort, dar care vi vor oferi in final succesul scontat. Trebuie (-)beron $cff 'tQrrrcnfreorl
si asimilati lucruri,
care
-
desi nu
vi
se
par utile in Prezent
-
s-ar
putea sd vi fie de folos mai tirziu. Patru - limitele Ei obstacolele iqi au rldicinile in temerile noastre launftice,bazate pe experienlele din trecut. S-ar putea si vi supere nedreptilile, dar - daci pot fi rezolvate - nu trebuie si le acordali prea multi importanql. Progresul PresuPune gi pierderi, indiferent cAt de nedrept vi se pare acest lucru. Cinci - analizaTi cu atenlie lucrurile ca sI evitaqi greqelile, ura gi faptele necinstite ale altora. Dezamigirea Provocati de faptul ce semenii vo$tri nu au acelea;i standarde inalte ca voi nr.r trebuie si vi determine si vi abandonali planurile, deqi in acest caz Ya trebui sd vi dezviluiqi intenqiile cu mai multi prudenli. dovedi $ase - mijloacele oficiale de impunere a dreptdlii s-ar Putea indosau turbulenqe dupi liniEte eficiente. IJrmeazdo perioadi de ieli. Relaliile tensionate cu anumite persoane s-ar purea dezamorsa. $apte - intuiqia se poate dovedi eficienti acolo unde logica 9i opiniile avizate dau gre;. Profitati de avantaje ;i nu va retrageqi din
fala conflictelor! Opt - puteli intreprinde schirnberi in viaqa voastr; dacl lisali trecutul in urmi gi priviqi cu speranti spre viitor. Analizaqi-v5 temerile si nelinistile qi veqi descoperi oportunitili la care nici nu v-a1i gAndit vreodati! Noi cli gi contacte se vor dovedi extrem de eficiente. Noui - curaj ul qi voinla pot dobori orice obstacol din calea voastri. Teama de egec qi de respingere este neintemeiati. Este bine si purtafi bitelii reale, nu imaginare. $titi mai rnulte lucruri decAt
vi inchipuitri. timpuri mai bune. SfAriitul acestei perioade va marca un nou inceput favorabil. Optimismul reprezinti elementul-cheie. Valet - o persoanl tlniri sau mai in vlrsti, dar imaturS, care ii poate rini pe cei din jur fire si vrea sau in mod deliberat' Este o Persoani inteligenti $i amvzant[ care se poate dovedi pe cAt de spirituali, pe atAt de sarcasticd' Nu are incredere in oameni qi in viaqi, degi aceasti neincredere este indreptilita. Dami - o femeie maturi, decepqionati,inzestrati cu un siml critic asculit; prototipul vecinei clevetitoare qi al soacrei mereu nemulqumite. Poate fi insd o femeie loiale li puternici, ce-qi apiri
Zece
- vi
('drlc.l
aqteapti
uccnicu[u
i rrojitor
-F cu indArjire teritoriul. Este adesea posesivi, pentru
ci
se teme
si
nu rimlni singuri. Popi - prototipul personajului autr:ritar, al judecitor-ului neindurator, al plrintelui sever, care - din cauza cuno$tinlelor vaste pe care le deline - nu tolereazi gregelile altora; un perfeclionist, care se teme de propria-i vulnerabilitate, preferAnd astfel sa se izoleze.
Cum sd distribuif i cdr{ite de joc Modelul c'nrcii celtice se foloseste in multe forme de divinalie, pre.um tarotui qi sistemul runelor. Acesta vi poate af uta si rrfla1i rispunsul la intreb;ri cornplexe sau si descifrali
Existi mai multe modalititi prin care puteqi distribui ci4ile in timpul divinaqiei, inclusiv cele pe care le folosili pentru cirlile de tarot. Puteti interpreta o singuri carte sau mai multe cirli' folosindmodelul celor trei cdrpi, rnodelwl potcoavei de cal $ modelul crucii ceLtice' Intelpretared unei singure cdryi vi oferi o privire de ansamblu asupra unei situaqii. in modelwl celor trei crirpi, se tr;rg la intlmplare trei ci4i gi se aqazi de la stlnga la dreapta, fiind apoi interpretate in aceeaEi ordine. Prima car-te (din partea stAnga) reprezinti trecutul, cea din mijloc - prezentul, iar cea din dreapta - viitorui. Acest model poate fi aplicat in orice situalie pentru a oferi un indiciu asupra influenlelor care au cavzat situaqia respectivi (trecutui), influenlele predominante in momentul de fa1; (prezentul) 9i rezultatul final (viitorul). ModeLwl potcoavei de cal este sirnilar modelului celor trei cir1i, cu exceptia faptului ci de aceasti dati se trag Eapte cirti. care se asazi tot de la stinga la dreapta. Modelul se folose$te pentru interpretarea unei singure situalii sau pentru aflarea rispunsului la o intrebare. Prima carte reprezint;i trecutul gi influenqele care au dat na$tere situaqiei prezente. A doua carte redi circumstanlele prezente. A treia reprezinti speranlele gi temerile autorului divinaliei referitoare ia situalia sau la intrebarea care il macina. A patra descrie obstacolele 9i problemele pe care autorul divinaqiei trebuie si le intAmpine pentru rezolvarea situatiei. A cincea se referi la oamenii qi la viala autorului. A gasea reprezinti viitorul qi evenimentele care vor influenla situalia respectivi. Iar cea cle .r ;aptea gi ultima redi rezuitatul final, b.rz-rrt pe celelalte cir!i.
situatii complicate.
I - Prezentul. Er.enimente, intimpiiri. atitudini si influente preclominante, care au marcat situalia respectivl. 2
conflicte si greutirli cu care au-
torul clivinatiei
(-)bcron
se
confmnti in
prezent.
- Ridicina. Cauzasituatiei care este in prezent. .1 - Trecutul. Evenimente sau influenle din 3
B
.fll)r
tgj
E
trecut care incep si pileasc;i. 5 - Coroana. Avantajele pe care le puteli obtine din situatia curenti. 6 - Viitorul. Evenimente qi influente care urmeazi si-si facd aparilia. 7 - Autorul divinagiei. Cum se integreazi acesta in situagia prezenti. 8 - Casa. Modul in care oamenii din preajma autoruiui divinatiei influengeazi si privesc evenimentele. 9 - Speranlele gi temerile. Speranqele qi temerile autorului divinagiei legate de situaqia sau intrebarea respectivi. 10 - Rezultatul final. Consecinlele pe rermen lung ale situaliei prezente sau leclia pe care o puteli invdla de aici.
Err
.lo2
- Crucea. Obstacole, probleme,
(-a11cq uccnicufui
jclf - tl{arorhcart
L
lrdiitor
7. Saseomanlia: arta de a citi rriitoru[ in frunze rtori:
de. ce.ai
Qberon gi !\oonrvriter
Ceaiul a fost pentru prima oari folosit in China acum mai mult de 5.000 de ani - atAt ca bluturi ricoritoare, cAt gi ca medicament. A fost importat in Anglia cam pe la mijlocul secolului al XV[-lea 9i era considerat o biuturl exrrem de fin5. Plnd in 1885, majoritatea sor-
timentelor de ceai proveneau din China (de aici expresia: ,'Not for all the tea in China!" care inseamni ,,Cu niciun pre!"), dar apoi, India ;i Ceylonul au intrat in joc, devenind in curAnd cei mai mari furnizori in Occident. Ceaiul era atit de valoros in perioada victoriani, incAt era adesea plsrrar in cutiuqe ferecate, departe de ochii indiscreii ai servitorilor. Tot atunci, taseomanlia sau arta de a citi viitorul in frunze de ceai a devenit o formi de divinalie, practicati cu precidere de "Cititul
in
ceagcr", de
NJ. Crowley.
reprezentantele inaltei societtrgi. Aceasti artd prieteni foarte apropiaqi.
eruimpirtiqiti doar intre
CUM SA GHICITI VIITORUL iN FRUNZE DE CEAI Pentru fiecare oaspete in parte, puneli intr-o cea;cd o linguriga de frunze uscate de mentl. Turnali apdfiarfi, peste ele gi lisaqi-le sI se opireasci cinci minute. Oaspetii pot si bea ceaiul sau puteli sd aruncali apa, ltuAnd frunzele cu pufin lichid in ceagcd. Persoana respectivi trebuie si acopere gura cegtii cu mAna;i s-o agite apoi de cAteva ori. Apoi, invitapii trebuie si schimbe ceqtile qi sI deslugeasci simbolurile, formele, literele sau numerele care prind contur in frunzele de ceai. Din picate, a$a cum se intimple gi in cazul tilmicirii viselor, existi mai multe variante de interpretare a imaginilor schiqate de frunze. Iatd una dintre cele mai cunoscute:
Avion: o ctrldtorie iminenti Ancori: o situalie neplicuti
-5i\ -fr
Mir: prosperitate, reahzdri Sigeati: necazuri in dragoste Topor: un pericol sau o greutate pentru voi
*':?.5:llili:;1il.'' Clopolel: vegti
bune
^- a '
!?'t
!e
;:il::ril:;" ffiprieten -d-"irr$t
{r * Y'. * k,
H#j*::fr'd,1;l*ll[iltffi,'r]"'i;u".,
'*il:'#l;;:'"'ffi1i,,r, succer
Cerc:
\
Monedi: prosperitate CAine: un prieten loial Oui: o viatri noui Ochi: precaugie, viziune FintAni: o mare fericire (' arteq ucenicu[ui
rr{iitor
305
Pilirie: vi se conferi un titlu
Casi: confort, familie Ibric: liniEte in casi Zmet: doringe care se vor implini Scari: succes in afaceri Frunzi: o viali noui Litere: numele unor prieteni sau rude IJn om: un vizitator - barbat sau femeie Numere: indicn perioade de timp - luni sau ani Bufnili: vi agteapti un noroc sau un ghinion Porc: licomie $arpe: un du;man din apropiere Piianien: risplati pelltru munca depusi
Pitrat:
0
nevoia de prudentrd
Stea: speranqd
Sabie: certuri viitoare
Copac: sinitate
Triunghi: un
Libanomantia reprezinti arta divinaliei cu ajutorul timlii. ,,Tilmicitorul" desluge;te semnele gi mesajele in fl;carile gi trosnetele timAii care arde printre cirbuni, dar gi in fumul care se ridica in aer. Tdmlia care conline seminge (coriandru, iasomie, chimen si clnepi) sau nirrat de potasiu vi ajuti si aflagi rispunsul la o intrebare care vi macini. in ti-p ce rostili intrebarea cu glas tare, incercagi si deslugigi rlspunsul in trosnetul seminlelor sau in lumina nitratului de potasiu! De exemplu, pentru un rdspuns afirmativ, veqi vedea sau vegi auzi un singur semn, pentru un rispuns negativ, veli primi doui. semne consecutive, iar dacd rdspunsul este incert, acest lucru va fi marcat prin ticere. Puteli tleslugi, de asemenea, semnele in direclia spre care se indreaptd fumul. Daci se indreapti spre voi, semnul este de bun augur.
de onoare,
o promovare sau o mirire de salariu
13;' JI .i? AE
I
-J
LtL
rl
4t>
(i' =$.'q'{
semn de bun augur' noroc
Broasci-festoasi: critici
Lup: gelozie
Dacd sortii sunt de partea mea, Fwmule, spre mine tu te-ndreapt.i!
,
ll
Dacd potivnice ele imi sunt,
Fumule, de rnine tu te-ndepdrtedzd, Sltre dreapta sau spre stinga!...
Daci timlia tinde si ardi prea repede inseamni ci ,,nu este timsd punegi intrebiri". Putegi deslugi, de asemenea, mesaje in cenuga timlii, dupi ce a ars complet, descoperind forme ;i simboluri asemindtoare cu cele conturate in cegtile de ceai. Magicienii ;i profetii din secolul al XVI-lea qi al XV[-lea foloseau seminle rromate in ritualurile de divinatrie. Ei aruncau seminlele intr-un ceaun incins pe foc gi citeau viitorul pul
8.
{!on
omctntic' qrtq dhina[iei
cu oiutoru[ td,maii !,
in formele conturate de fum. Magicienii aflatri in ceutarea comorilor foloseau timlia gi incantagiile magice de venerare a focului pentru ca strldaniile lor si nu fie in 'tadar, a$a cum reiese din aceasti veche
autor: (Kglftn $reene Carnea mirodeniilor arse
Si
glasul oinului mistwit,
fr,irnint,irile buzelor din flac,ira pulsind' Micupe broboane de mir uscat in jurul bobocilor ro;ii ard mocnit. Florile in foc se prefac, dar rdmin ca de gheayti, Stiruttirile
5i
l'ormuli magici: Focule,
Ca semn al celor iertfite...
focule, binecuvintat
sd
fii,
Si comoara ce-o visez
AlcenNox SwrNouRNe,,,NePermis''
Tu mie sd mLo incredintezi! t,
306
Q6cron $eff - tl(o."enheart
t
107
9.
!)ilin alia prin radiestezie
anstrume.nte de. bazd, a[e radieste.ziei
autor: lDonqls Nrern laclamarinl
Notd: Acest material
este
addptat, cu permisiunea autorului,
dup'i
;
cwrsul intitulat ,,Letter to Robin", creat de lValter Woods pe site-ul:
http:/ /www.lettertorobi n.org. Putepi g,isi, de
Asern'enea'
mai
multe
Existd foarte multe sisteme gi metode de radiestezie, cu sau firl instrumente. Cele mai cunoscute dintre ele implici folosirea baghetelor in formi deL, a baghetelor in formi de Y gi a pendulului. Adepgii acestei forme de divinaqie igi confeclioneaztr nenumirate instrumente ajutdtoare. Voi putegi si optali pentru cele pe care le consideragi potrivite qi eficiente.
i
?:,K::: ::
conform ASD (American Society of Dowsers), ,,divinagia prin radiestezie reprezintd. o experientrI activd qi sistematici a intuiqiei". Aceasti formi de divinalie implicl folosirea unui instrument. oamenii o pun in practicl de foarte mult timp ca si giseascdapd' Se pare ci apa, mineralele ;i alte obiecte sunt inzestrate cu o energie magneticl, electromagneticl sau de alti naturi. Corpul uman este sensibil la acesre energii. Printr-o practici indelungati, oamenii fecgiona capacitatea de
a
i'i
pot per-
percepe energiile electromagnetice. Instrumen-
de divinaqie vi ajuti sn simliqi cu mai multe acuirare reaqiile subcongtiente. Ele sunt mijloace de comunicare ce par controlate de subcongtientul vostru. Cel mai cunoscut din-
tele folosiie
in aceasti formi
tre ele este pendulul. de villemont, ,,parru metode de a practica di1inapia prin radiestezie", Abbe Tratat de fizicti ocult,i, 169.
:,.!,!,1^",
a
poate si aibl intre zece centimetri gi trei metri lungime. Lungimea obignuitl variazd,intre treizeci ;i patruzeci de centimetri.
Vlrful din metal
"1^::;{
I
Materiale: De obicei, se folosegte sArmi. Umeragele din metal reprezinti o varianti ideale. SArma de sudurl reprezintd,, de asemenea, un material foarte bun. Puteli folosi orice material flexibil, pe care il puteji indoi in formi de L. Cum se foloseqte: Tinegi bagheta lejer in mAni, cu vArful din metal ugor aplecat spre pimAnt! CAnd folosili o singurd baghetd, ea funcgioneazd ca un ac indicator. Poate si indice o linrd sau o direcqie clari sau si se migte dintr-o parte tn alta atunci cAnd intAlneqte un cAmp de energie (o auri sau o zoni periculoasi). Cind folosili doui baghete in formd de L, acesrea sunr programare astfel incAt si se alinieze automat cAnd sunt gata de acgiune, si se incrucigeze cAnd indici un rispuns afirmativ sau au gisit obiectul-qinti gi si se indeplrteze una de cealalti arunci clnd rispunsul este negativ.
Avantaie: Este un instrument ugor de concepur gi de folosit, flexibil qi foane cunoscur. Funcqioneazi bine pe reren accidentat. in g.neral, nu este influenlat de adierile de vAnt. Dezavantaje: Nu este la fel de ugor de cdrat sau de ascuns precum pendulul, degi pe cele lungi de 10-15 centimerri le puteli pune in buzu-
narul cimigii sau in geanri. farlea ucenicu[ui lrdjitor
BAGHETA iN ponrue DE Y (BAGHETA arcuncarAl Formi: Este un ba1 bifurcat, care seaminl
Cum
Jineli capitul sforii intre degetul mare gi cel arItltor, lesAnd pendulul sI atArne liber! Daci
PENDULUL Formi: Orice obiect
pe care il putegi atirna pe o sfoari sau pe un laniic. Poate si aibi orice formi sau mirime - chiar qi o agrafd de hArtie agdr,atd de o all ioacd foarte bine rolul de pendul. Lanqicul sau sfoara au de obicei cam
Eapte-zece centimetri lungime. Materiale: Tot ce gnsigi la indemAnl. Urmali-vi instinctele! Cristalele, metalul Ei lemnul se preteazi foane bine' Qberon
in fa1i, rispunsul este afirmativ; daci se migci lateral, rispunsul este negativ, iar dacd formeazi un unghi, puteti sl-i formulali intrebarea dorite. Avantaie: Este ugor de confeclionat 9i uqor de folosit. Este un instrument extrem de cunoscut gi destul de mic, incAt il puteqi line in buzunar sau in geanti. Vd oferi rdspunsuri rapide. Este un instrument ideal pentru he4ile se miqcd
cu litera
Y. Poate sd aibi orice mirime, dar modelul clasic are de obicei cam 30-60 de centimetri lungime. Materiale: Pot fi confeclionate din lemn, metal sau plastic' Baghetele moderne sunt confecqionate in general din plastic' Poate pentru ct sunt mai ugor de pistrat. Cum se folosegte: Tineti bagheta cu vlrful indreptat spre pimlnt, cu degetele mari in sus gi palmele spre centru! Strlngeli-o gi trageli de cele doui braqe bifurcate, rlsucindu-vd incheieturile spre exterior! Degetele mari sunt acum indreptate spre exterior, iar palmele spre cer. Bagheta se afli intr-un echilibru precar, cu vArful indreptat in sus, intr-un unghi de 45 de grade. Daci are tendinga sr-gi indrepte vArful spre pImAnt, asta indicl faptul cI a gisit un izvor de api sau obiectul-1intd. Poate fi, de asemenea, un indiciu pentnr un rdspuns afirmativ. Dac'a are tendinqa sI-gi indrepte vlrful sPre cer' acest lucru indicn de obicei un rlspuns negativ. Avantaje: Funclioneazd, rapid, indicAnd direct un izvor de apl sau obiectul-qintl. Funcqion eazd bine Pe teren accidentat sau in timpul rafalelor de vlnt. Dezavantaie: Nu este la fel de flexibil ca alte instrumente. Miqcirile sunt limitate - doar in sus gi in jos. Trebuie si vi intoarceli cu tot corpul ca si gisili direcgia.
3lo
se folosegte:
$e[['!fu
r'enheart
de divinalie.
Dezavantaje: VAntul sau balansul trupului in timp ce mergeti il pot dezechilibra. Ca si evitaqi aceasti probleml, puteli sI programali
pendulul si se migte in direcgia acelor de ceasornic sau in sens invers pentru a indica rispunsuri afirmative sau negative.
Cum sd fofosif
i pendutu[
Gisiti un loc liniqtit, unde si nu vi deranjeze nimeni! Tineti-l ca in desenul de mai suslVretri si Etili cum vi va oferi pendulul rispunsurile dorite. In cazul unui rispuns afirmativ, se va migca in fagl, iar in cazul unui rispuns negativ, se va migca lateral. Tot lateral se va migca qi daci rlspunsul este nesigur, precum ,poate" sau ,,nu este momentul potrivit". Unele pendule se migci in sensul acelor de ceasornic in cazul unui rispuns afirmativ gi in sens invers in cazul unui rispuns negativ. Programagi-vi instrumentul dupi cum dorili. Pasul 1 - Relaxalivi 9i intrali intr-o stare de transl! Pasul 2 - Tineli capltul sforii sau al hnjicului intre degetul mare qi cel ardtitor! Legnnali apoi pendulul deasupra h;4ii de divinalie, cum este cea de la pagina urmitoare. Pasul 3 - Migcali mAna qi degetele in aga fel inclt pendulul sd se indrepte spre rispunsul ,,DA", a$teptandu-vI apoi sd se migte firi ajutorul vostru! Dacd se opreSte, lualio de la capit! Repetaji (,arlea ucenicu[u i rrdjitor
3|
gi oase.
Pregitit pentru
intrabiri
t.r l p(r} {
tl
u
t
: Normal : Echilibrat P: Puternic FP : Foarte puternic C : Critic () : D"/icienP, sctidere etc. (+) : Exces, crettere etc. Crh, : intensitate
N E
I
,, -tq 'll 1t
, tt
,1,
pini clnd pendulul se miEci singur! Important este ca pendulul si se migte feri ajutor din partea voastri. pasul 4 - Repetaqi procedeul pentm obqinerea unui rispuns negativ! pasul 5 - odati ce se migci singur, indicand un rispuns negativ, programati-l si se roteascl in sensul acelor de ceasornic pentru a infigura
dica un rispuns afirmativ! Pasul 6 - Acegtia sunt pagii fundamentali pe care trebuie sl-i stipXnili. Apoi putegi trece la treabe. Daci incercdrile voastre nu dau rezttl' tutrrl ,.orrt"t in cincisprezece minute' puteli si repetali figura peste
o jumitate de
ori
sau a doua zi.
,..rt
fel, veqi direcqiona energiile spre pendul, nu spre va ajuta si vi concentrali atenlia asupra pendulului,
voi. Asta vi nu asupra energiilor. 3. Trebuie si formulagi intrebirile filre echivoc. Subconqtientul percepe mot-)-mot intreblrile, fdrd si faci alte supozilii' DacI intrebali, de exemplu: ,,Ma;ina mea are nevoie de benzini?"' rlspunsul este DA. Credeqi ci subconEtientul Etie ci vi referili la cantitatea de benzini din rezervor, dar nu este deloc a;a' Multe rlspunsuri aparent greEite sunt in realitate corecte daci interpretim intreberile ad litteranr. Formulali intreberi care si conlini clt mai multe informalii, in a;a fel inc|t rispunsul sd fie lipsit de echivoc! Nu punegi intreberi ca 9i cAnd ali cere plrerea instrumentului de divinalie despre trecut, prezent sau viitor. Intrebarea trebuie si conlini cAt mai multe informalii edificatoare. Iati un exemplu de intrebare incompleti 9i echivocd: ,'Ai destui bani?" Pentru ce? Rispunsul va fi neclar. Daci intrebali in schimb: ,,Ai destui bani in buzunar, in momentul de fatr5, ca si cumperi un cornet de inghelati de un dolar?", veli putea da un
U = Utor
t
tn
rispuns cAt se poate de clar.
4. Nu depngigi anumite bariere! Nu
este etic
sI
vi
amestecali
in
,,Lectiile de via1i" ale unei persoane sau sd incercali si-i influeniaii karma ori liberul arbitru. intrebagi intotdeauna pendulul: Ag putea si...? Pot si...? Ar trebui si...? Daci rispunsul este NlJ, atunci nu
Nu renunlali!
puneqi intrebarea! i
trebuie qi ce nu trebuie in timpul radiesteziei Qe.
sd
face\i
insu;i1i informaqiile pe care le detectafi! De exemplu, daci vedeli un film, pureli si reaclionali in multe feluri. Modul in care abordali cdutarea informaqiilor depinde numai de voi. Avantajul folosirii unui pendul sau al altor instrumente de radiestezie consri in faptul ci nu trebuie si vl insuqigi energiile pe
1. Nu
vi
care le detectaqi.
energiilor nedorite, vorbiqi cu pendulul vostru de parci ar fi o persoani in carne
2. Trebuie si ve protejali. Ca si evitali
1t2
caPtarea
(-)bcron,jef f - {I(rlenfraarl
ri 1
5. Respectali intimitatea oamenilor! Nu puneli intrebiri referitoare la viaga altor persoane flre gtirea lor! 6. Jineli intotdeauna seama de karma! Nu ignorali legea cauzei qi a efectului sau legea karmei potrivit cireia primim ceea ce dim. Folosili formele de divinaqie pentru binele semenilor voqtri, nu pentru a le face riu! 7. Nu stabilili diagnostice qi nici nu dafi sfaturi medicale! Daci cineva are probleme de sinitate, sf;tuiqi-o pe respectiva persoanl si consulte un doctor. g. Folosili metode cit mai simple de radiestezie pentru a le pune cit mai des in practici! larlea
uce
nicu[ui vrdjitor
3t3
ro. Cum sd rpd crea[i propriuf set
de.
rune
qutor: qtaarendut llQbert ft,e t5kipt
Runele reprezintl, un instrument valoros care ne ajutn si ghicim viitorul gi sd descifrlm mesajele subcon;tientului. Se considerd ci runele sunt cu adevlrat eficiente daci sunt create de persoana care le folose$te. Deoarece metodele de creare sunt extrem de variate, in funclie de talentul oamenilor de a le da via1d, vI voi prezenta in acest capitol diverse tehnici - de la cele mai simple la unele pulin mai complicate. Cea mai simple modalitate este si cumpirali de la magazinele de artizanat cAteva discuri plate, cu diametrul de 2,50 centimetri, pe care si desenali cu un marker fiecare runi in parte. Discurile sunt de obicei confecqionate din lemn de esenle tare gi pot fi cumpirate in seturi de cAte dourzeci gi cinci de piese, puse in sdculeqe, fiind astfel ideale pentnr acest proiect. Runele create in acest mod se pistreazd foarte bine de-a lungul timpului. lJrmltoarea metodl implicn folosirea aceloragi discuri plate, dar, in loc si desenali runele cu un marker, le puteli pirograva pentru a le face si pard mai vechi. Folosirea aparatelor de pirogravurl necesita o practici indelungati. tnainte de a incepe sd lucrali cu discurile, perfecgionagi-vd talentul, pirogravAnd runele pe diverse buciqi de lemn
si invltraqi sn folosili aparatul. A treia metodl implicn tot folosirea discurilor plate pe care si gravali runele cu un instrument de cizmirie, conturAndu-le apoi cu un strat sublire de vopsea. Metoda presupune mai mult efort Ei timp, dar runele sunt mult mai frumoase. Puteqi si vopsiqi fiecare aett (grup de opt rune) cu o culoare diferiti, sd le vopsitri pe toate intr-o singuri culoare sau si vopsiii fiecare runi in parte cu o altd culoare. Urmitorul material pe care il puteli folosi sunt pietrele. Cele mai bune sunt pietricelele de rAu, cu suprafaqa glefuiti de api. Puteli
ca
3t4
Q6aron $ef f ' cl$'rren[reort
in
cumplrali cu siculeqele aferente, dar nu e rdu si le adunali gi singuri de pe malul unui rAu. Indiferent de modalitatea preferatd, pietricelele conferl runelor un aspect phcut. Mai multe detalii despre semnificagiile runelor gl'siiiin Manualul de inipiere in vrdjitorie. Puteli desena runele pe pietre, folosind un marker sau le puteli grava cu un aparat Dremel. Folosirea acestor aparate gisi pietricele pentru rune
magaztnele de artizanat gi si le
presupune o practice indelungatd, la fel ca qi
in
cazul aparatelor de
pi
rogravare, a;a cd rezervali-vi timp gi materiale pentru respectiva metode. Dupi ce v-aqi hotirAt ce materiale gi ce metode folosiqi qi agi exer-
sat tehnicile suficient, este timpul si vd apucali de treabe. Daci a1i cumpdrat discurile sau pietrele, poate ci ar trebui si le purificagi, expunAndu-le, timp de douizeci gi patru de ore, in lumina soarelui qi a lunii. Strilucirea lunii pline este cea mai eficientd in acest sens.
Runele vor constitui un liant cu subcongtientul vostru, de aceea este important si-l implicim in procesul de creagie. Aqezagi toate discurile sau pietrele pe o masd in fala voastrl. GAndiqi-vn la numele runei pe care o creati $i incercali s-o vizualizagi cu ochiul minqii. Rostigi-i numele cu multd rezonangd! Plimbagi apoi uqor mlna pe deasupra discurilor sau a pietrelor, repetand numele runei pAni cAnd simliji cum una dintre ele vi ,,cheami" - pe aceea trebuie s-o folosiqi. Luagi discul sau piatra respectivi pi scrieli pe ea cu creionul numele runei sau punefi-i o eticheti ca si gtiqi cireia dintre ele ii apa4ine piesa aleasi. Deocamdatl, nu faceli altceva declt si selectali discurile sau pietrele care vor reprezenta runele. S-ar putea catoatd aceasti activitate si dureze o ori sau doui. Dupi ce aji delimitat toate piesele^, conferindu-le numele runelor respective, putegi si trecegi la treabe. In timp ce o modelali, prin metoda preferati, repetali de nenumdrate ori numele runei, cu multi rezonanld,vizualizind-o cu ochiul minlii. Timpul alocat creirii fieclreia dintre ele depinde de metoda aleasl, dar - dacl ii rezewagi uneia clte zece minute - procesul va dura patru ore. Aga ci aveli griil se vi rezervali suficient timp pentru aceasti activitate. Dupi ce agi terminat gi etapa explicati mai sus, este timpul si vi binecuvXntali runele 9i si le pregitipi pentru misiunea lor. Puneqi-le in siculepl in care le veqi pistra qi invocagi zeii gi spiritele strlbunilor vogtri, (.artea
uce
nicu[ui .rrdjitor
3r5
rugAndu-i si vi ajute. Putegi face acest lucru, rostind o rugiciune druidi: ,,Ascuhapi-mi ruga, ooi, strdbuni ai mei, spirite ale natuii ;i zei in fapa cdrora m,i tnchin! V,i ofer acest set de rune, care sunt roadele mAinilor mele. Vd promit c,i le aoi folosi intotdeauna cu incredere ;i cu sufletul curat, cd le aoi deslu;i thlcurile curn aoi putea mai bine gi voi pdstra aechile tradipii. Spirite atotputernice, rwga aoi mi-o ascuhapi ;i runele mi le binecuaAntapi!" Acum, dupd ce aji trecut prin toate etapele, este timpul si vi contopili energiile cu cele ale runelor. Pistrali-le intr-un siculel gi 1ine1i-le lAngn voi in timp ce dormiqi. Luali-le cu voi ori de cAte ori puteli $i atingegi-le in timpul ztlei ca sI vi obignuili cu forma ;i senzaliile pe
vi le induc. Atunci cAnd vreqi si le folosili ca instrumente divinatorii, atingeqile cu mAna pAnn cAnd o simgigi pe cea carevd,,cheami". Cu timpul, veli cipdta incredere in runele voastre si vegi invila ci mesajele lor sunt adevirate. care
fte[ierut (){cIcI: {r,to ituzionismufui (portocqfiu
)
Aceste stiburi nu sunt doar incercdri timide Aceste stihuri nu sunt doar nilte incercdri timide
De a-mi atterne gindurile pe birtie.
Cuointele au oiaPa lor Eu doar le dau aripi ;i le ajut sd zboare.
Nu am un ocbi de artist Ca sd pictez ori sd gravez. Dar stiburiLe mele nu sunt nitte'ncercdri tirnide. I'{u poyi cuaintele s,i le
incdtufezi,
Indiferent cit te-ai lupta, Cdci ele i;i au viaPa lor.
ajutd s,i miJ iaw nicicind nw am aisat s'ajung, unde pAnd;i luna imi z,imbe;te'
imi
d,au
aripi
5i zbotrul md
Spre culmi unde
Ne tntindem aripile Cu slovele
;i
;i zborul noi ni-l lu,im,
ale lor spirite,
Caci poepii nu
yiu
sd
fic prea timizi. IZABETH
()arreaucenicufui
'rdjitor
B'A*Rlttn 317
t. clntroducere
interesele qi aptitudinile lor. Tema pe care i-am incredingat-o fieclrui grup in parte reprezenta unul dintre cele patru roluri ale magicianului: scamatorul, iluzionistul, clarvdzitorul ;i inqeleptul. Aceste patru arhetipuri intruchipeaza un ciclu de viaqi gi un nivel diferit
ine a1i venit in lumea magiei qi a iluzionismului! Arta iluzionismului, cunoscuti si sub numele de scamatorie sau presti-
din procesul de invigare, dar existi si alte personaje magice pe care actorul/magicianul este liber sd le joace. Scamatorii vorbesc gi glndesc foarte repede. Ei reprezinti elementul aerului. Mulqi magicieni se simt atragi de aceasti arti de la virsta adolescenlei. Scamatorii ne invaqi cum sd ne perfeclionim capacitatea de comunicare cu ajutorul magiei. Unii magicieni rimAn la statutul de scamatori, fari si mai simti nevoia si exploreze si alte arhetipuri. Scamatorii moderni, precum Penn gi Tellerl, Dan Harlan si Robert Neale, au transformat aceasti profesie intr-o adeviratd. artd,. Scamatorul reprezinti prima etapl din ciclul vielii unui magician, dar gi momentul care dI nagtere fascinaliei noastre pentru magie. Iluzioniptii sunt talentali qi disciplinali, diruind actului rnagic foane mult din timpul Ei energia lor. Ei reprezintd. elementul focului. Nu-i intereseazi doar propria ani, ci Ei cea regizorali gi actoria. Existi nume marcante in istoria iluzionismului modern, printre care Jonathan Pendragon, Siegfried & Roy2 5i Lance Burton. Mulgi magicieni devin iluzionisti dupd ce au explorat pini la epuizare arta scamatoriei. Iluzionismul presupune o condilie fizici perfecti si se poate practica intre douizeci gi patruzeci de ani. Clarvizitorii sunt interesapi de intuilie ;i probleme psihologice, explorAnd tehnicile subtile ale mentalismului ;i psihologiei. Ei intruchipeazi elementul apei. Sondarea subcongtientului colectiv a devenit apanajul clawdzdtorilor moderni, precum Max Maven gi Alain Nu. Aceasti etapi este corelati cu vArsta maturititii magicianului - intre
iluzii ,,miraculoase" ;i efecte speciale, care au ficut parte din ritualuri inci de la inceputul omenirii. Scamatoriile, acrobaliile, jongleriile, spectacolele cu pipugi sau numerele inghigitorilor de fldceri - toate igi au originile in aceste ritualuri. Vom vorbi aici ;i despre artele barzilor - muzica, poezia, cAntecele rizboinice gi religioase gi povegtile. Vegi invdla in acest capitol cum si vi insugili capacitdtrile fizice qi conceptuale pentru a inf;ptui ritualuri gi acte magice clt mai credibile, mai eficiente si mai remarcabile, cu atit mai mult cu cAt artele de care vorbim isi au radecinile in ritualuri ce, de-a lungul timpului, au reuqit si captiveze publicul. Culoarea magicd asociati acestui atelier este portocaliu, ce reprezinti mlndria gi curajul; eroismul qi puterea de atracqie; insugirile comune gi prosperitatea (cum ar fi, de exemplu, o recolti bogati). Portocaliul este, de asemenea, culoarea cildurii sufletegti, a prieteniei, abundenlei, spiritualiuqii, voinlei, principiilor, teoriilor qi vigilentei. Este asociatd qi cu arta tluzionismului gi a magiei. digitatrie, presupune
z. frhetipurite magicianu[ui aulor
:,)eff ,,t \r6nus" i\gt|,ride
(portocqfiu
)
patruzeci gi gaizeci de ani.
La Scoala Misterelor, ne-am dorit si le creim participanlilor o atmosferi de intirnitate ii si le inducem un sentiment de incredere pentru a putea si relaqioneze cu
Inleleptul este mentorul si stipnnul artei magiei, a cdrui menire si ofere cupa ingelepciunii celor care vor si guste din ea. intelepqii reprezinti elementul pimintului, toleranla gi puterea. Sunt preocupali de filozofia qi istoria magiei, iar misiunea lor este de
este i
u;urinli unii cu ceilalli. $tiam ci pentru
i
trebuia si crelm grupuri mici, motiv pentru care i-am impirqit pe oameni in patru categorii, in funclie de dorinlele, asta
3r8
I Penn 'Ieller (n. tr.). Jilette 5i Raymond Joseph qi Roy Horn (n. tr.).
I Siegfried Fischbacher
1
)beron $c[[ -'f{ulenfreort
(-qrtc4 ucor icu[u i lrajitor
transmite mai departe invllitura proprie Pentru ca aceasti artl sd poate d1inui. Eugene Burger gi Rene Lavand sunt doi dintre cei mai importanli inlelepji ai lumii moderne. Este o etapd ce reprezintdamurgul vietrii magicianului - de la vArsta de qaizeci de ani in sus. Studiem aceste arhetipuri de foarte mulii ani gi am afTat ceun magician adevirat poate si joace oricare dintre rolurile amintite, in diverse momente ale vielii, uneori chiar gi in timpul unui singur numlr de magie. Dar, pentru inceput, vi sfdtuiesc si vI concentrali asupfa unui singur arhetip. Pe care dintre cele patru chipuri ale magicianului l-a1i alege?
a
,,in primul;i in primul rind, Bizarre Magic este Teatru. $i, cind spun asta, md refer la tot ce implicd teatrul: dramd, contedie, suspans, trac,
;i spiritwalitate. Teavul modern i;i are rdd,icinile in tragediile religioase grecetti, care eeocau intlmplari din viapa zeilor.
emoyie, spectacol
Pove;tile respectioe incercau s,i le ofere oamenilor o percElie asupra leg,iturii lor cu universwl, a relapiilor interumane ;i, in final, a aiepii de dupd rnoarte. Bizzare Magic foloseSte toate elententele teatrale - arta narapiunii ;i arta regizorald - pentru d ne spune poaetti, care ne aor ajuta
la un moment dat sd tnpelegem care cu semenii
este
locul nostru tn lurne, relapiile
nottn ti relapia cu intreg universul... Arta magiei convenyionale ;i inadvertenle - pentru Bizarre Magic nu existti
sufer,i de restricpii
limite
3. O ramuri
opreli;ti."
$izarre $Qt6ic'
Fnto Ztuurnu,tN
a iluzionismului, care se axeazd mai mult pe latura
pulin pe amdgitea publicului, este ,,BizarreMagic", a$a cum ii spun iluzioni;tii profesionigti' Implici elemente teatrale qi efecte speciale pentru ca intreaga experienqi sd devinl o aventure cu adevdrat magicl. Piesele de decor trebuie si semene cu vechile artefacte de magie. Iati cAteva opinii ale unor
artisticl
Si
a acesrei profesii qi mai
,,Bizarre Magic contureazd, in cel mai realist mod cu putinld, tabloul ar,ijitorilor din timpwrile strriaechi... al adeu,irapilor ardjitori din tre-
cut, cAre ;tiau
sd
facd diferenpa dintre iluzie si adea,ir; inpelepli care
cunotteau putered ;tiinpei, a cuuintelor noastre profane misterele
;i a minunilor, conferind aieyii
MAGIEL" Cr-src BnotvNtNc
magicieni de prestigiu:
j
Bizaffe Magic le ofer'i magicianului unui spectacol magie ;i mister, de conferi actorulwi posibilitatea de a
,,Arta
cwnoscwtti sub numeLe de
a reda vraja vechilor magi, a lui MerLin din poae;ti ;i de a crea adeod.rata magie, nu doar scamatorii;i iluzii. Spectatorii trebuie s,i plece de la un spectacol de acest gen cu sentimentwl cd existd cu adettdrat lucruri magice, pe care ei tocmai le-au ad.zut... orizontul ne este limitat numai de
dapifriu Liber imaginapieipentru a nu maifi doar ni;te simpli iluzioni;ti, ci autorii unor adettdrate miracole!"
mintea noastrd,
asa c,i
FnaNx
\ Btzarre Magic
Attrtr
o ramurl a iluzionismului, alituri de scamatorie sau prestidigitaqie, care, spre deosebire de acestea, folose;te cu precldere arta naraliunii qi a comunicdrii, punlnd mai pulin accent Pe dexteritatea manuale a magicianului sau este
pe complexitatea echipamentului
120
sIu (n. tr.). Q6eron $c[[- 9furlenft ecrt
$izarre $(a6ic qutor, Don (Wi[d6rube {portocafiul
Am aflat la un moment dat cd arta scamatoriei f;.cea parte din sistemul religios, deoarece religia a devenit o institugie organizatd., dar nu i-am inqeles utilitatea. Am citit despre templele anrice din Egipt de la Crocodilopolis, ale cdror ugi scoteau un bubuit asurzitor, ca de tunet, atunci cAnd se deschideau, sau despre altare misterioase, pe care aprindeai focul pentru sacrificii, iar o statuie turna in foc o cupi de vin. Am citit despre mormA.ntul lui Belos, pe care l-a descoperir Xerxes, regele Persiei, Ei care adipostea un cadavru imersat in ulei, firi ca uleiul sd umple complet sicriul. O steh ridicatd alituri spunea cd cel care va deschide sarcofagul fira se completeze cantitatea de ulei va ayea (arle a ucenicu[ui rrrdjitor
32t
parte de necazuri in viaqi. Xerxes a ponrncit si se aduci ulei, insi oriclt de mult turnau slujitorii sii, nivelul nu putea fi com-
pletat, motiv pentru care regele a poruncit ca mormAntul sI fie inchis la loc. De aici se spune ci i s-ar fi tras moartea, el fiind strangulat de propriul siu fiu, in somn. Am citit qi legenda zeului Bel din Babilon, clruia oamenii ti lasau seara mlncare drept ofrande, iar dimineata giseau farfuriile go"le. ,,tn antichitate" spune lWalter B. Gibson in Secrets of Magic (Secretele magiei)- ,,odati ce trecea pragul unui templu plgAn, vizitatorul se afla la cheremul dispozitivelor optice qi acustice. Discuri metalice, bine lustruite, unele modelate sub forma unor oglinzi concave, proiectau lumini strilucitoare 9r imagini in migcare. Printre camerele qi galeriile templelor se auzeau qoapre qi voci ciudate care puteau fi atribuite nenumiratelor zeitlli din epoca panteisti." Am citit despre gamani care, in timpul ritualurilor de timdduire, foloseau obiecte ce pireau sd se materiahzeze din aer sau Practicau ,chirurgia psihicd", scolAnd lucruri ciudate gi inslngerate din rini inexistenre. Sau despre vindectrri miraculoase infiptuite in locuri speciale. N-am inleles niciodati cum puteau oamenii str creadl a$a ceva.
in .rrt"" sa despre gamanism, Mircea Eliadel spune cd gamanii l-au invilat si pund anumite ,,lucruri" in trusa lui medicala Pentru a le folosi mai tirziu. tn timpul gedinlelor de timlduire, unele dintre ele dispireau gi apoi reapdreau, demonstrlndu-se astfel ci procesul de vindecare s-a dovedit eficient. Fie cI erau sau nu scamatorii, pacientul era convins ci s-a vindecat. Oare mai are vreo importanll daci gamanii Lucrarea ,,samanismul 9i tehnicile arhaice ale extazului'; pentru edilia romAntr vezi Humanit as, 1997, trad. Brlndu;a Prelipceanu gi Cezar Baltag (n. red')' 1
322
Qber on
$e[[- cl$rrenheart
foloseau sau nu scamatoriile? tn cazul ,,chirurgiei psihice", mai conteazd oare daci doctorul-qaman scoare dintr-o incizie inexistenti organe ;i sAnge de pui atAta timp clt persoana respectivi se simte mai bine?
scamatoriile se foloseau in Antichitate gi sunt menlionate chiar qi in Biblie, unde se spune ci vrijitorii faraonului au transformat toiegele in ;erpi. Toiagul era de fapt un $arpe - nala baje sau cobra egipteand care are o particularitate ciudatd: dacr o 1ii strAns de cap, se intinde gi paralizeazd'temporar. Dacd o arunci pe pimAnt,
se incoliceqte din nou. Scamatoriile gi qarlataniile au cdpdtat amploare in Erul Mediu. MergAnd mai departe in cihtoria noasrri in timp, trebuie sl spu-
nem cd iluzionismul a dat na$tere, in epoca moderni, unei ramuri cunoscute sub numele de ,,Bizarre Magic". Am fost norocos si gisesc cAteva ediqii vechi ale ziarului rlte Neu Inaocation. in edigia din luna februarie a anului 1989, Eugene Burger definea aceasri noui ramurd. astfel: ,Bizarre Magic este, pe scurt, o incercare de a conferi spectacolelor de magie un caracrer neobignuit." MaitA.rzits,, Tony Andruzzt (sau Masklyn ye Mage) o descrie dupi cum urmeazd,:
,lJnii oameni preiau
efectele speciale din filme qi incearci sr le prac-
tice in sufragerie. Goeticii se inrudesc cu alchimigtii. (Tony prefera si foloseasci termenul goetic in loc de bizane.)l Ei cred cd, dac; infiptuiesc anumite ritualuri, pot sd conrroleze elementele naturii gi ale cosmosului. O concepqie grandioasl!
Bizarre inseamni diferit. Goeticii indepdrteazd. voalul de neincredere care s-a aSternut peste noliunea de magie gi ritualuri magice, purtAnduJe pas cu pas pAne in perioada
strdbunilor lor, care credeau cu convingere cd acele lucruri existl cu adevirat. Eu pun acum in scend o iluzie granr.-9 dioasi. Imi incep intotdeauna tiradele de la inceputul spectacolelor, spunAnd: veti vedea acum nu line "Ce nici de religie, dar nu este nici un sacrilegiu, ci doar
un experiment psihodinamic prin care vrem sI recredm concepliile in care credeau vechii magi. Si vedem acum cnt de intemeiate erau aceste concepjiilo 1
carea
Goetic vine de la Goetia
- o practici ce presupune invoingerilor qi a demonilor deopotrivi (n. tr).
Qarte a ucenicu[ui rrrajitor
V
lr
-
o adevdratdsatisfaclie sd qtii cI ai amigit pe cineva cu ajutorul Goeticii. Nu faci doar niqte simple scamatorii magice. Pentru o clipi, nu reugegti si spulberi vilul de neincredere, dar mai tirziu oamenii iEi vor pune singuri cenugl in cap. Goeticii iqi dau viaia pe scenl' In clipa in care le oferi scena, ei i1i vor derui un adevdrat regal teatral." Citind aceste rAnduri, s-ar putea sr vi intrebaqi daci Tony Andruzzt nu face parte dintre plgAnii gi vrljitorii moderni. Daci veii cduta informalii despre el pe site-urile de internet, veli vedea cd toatd lumea il Este
considerl un magician. Ce nu se spune insi este faprul cI Tony a fost un vrdjitor sicilian gi un adept al plgAnismului - l-am cunoscut in 1972 la ,,Gnosticon"1. $i-a folosit talentul magic ca sd interpreteze rolul vechii preolimi, transformlnd magia ceremoniale intr-o adeviratd artd. intrebaqi probabil de ce dedic atAt de mult spaliu arteiBizarre Magic sau Goeticii. Pentru ci este timpul si conferim strilucire ritualurilor noastre, presirnndu-le cu efecte speciale gi elemente pirotehnice. Andruzzi? $i cine ne-ar putea invila mai bine aceste trucuri decAt Tony jucat rolul Marelui Preot. M-am simpit atras de aceasti arti cAnd am hartie gi pe doringele Ei ardem hartia la cand ne a$rernem speranlele flacIra unei lumAniri sau intr-un cazan,nu folosim Pergament din piele
VI
de animale 9i nici pergament vegetal. Folosim hArtie de nitrocelulozi, care ia foc extrem de repede. Yiteza;i durata cu cafe arde ne a.iuti si spunem cAt de eficiente a fost.rraja. in acest fel, intAlnirile noastre magice
devin mult mai incitante. in n r-erele sale de magie, Andruzzifolosea gi ,,praful vrdjitorilor" compus din praf de magneziu qi nitrat de potasiu amestecate intr-o pompiqe cu ejector. Magicianul
il pulveriza in flacira unei lumAn1ri,
transforma intr-o limbe de foc latd de treizeci de centimetri gi lungi de nouizeci de centimetri. Este un numir de magie impre,iorr"*, degi poate fi 9i fatal. in timpul unui ritual de iniiiere in gradul intli, discipolul stitea legat la ochi in uga cercului magic. Marea Preoteasi igi linea sabia indreptati spre pieptul lui qi ii cerea parola de acces. ir, ,..rt timp, Marele Preot a pulverizat ,praful vrijitorilor" in flacdra lumAnirii, arzindu-i fundul Marii Preotese, care era clt pe
.rr. ,.
1
Evenimenr magic qi neopigAn, organtzatintre
l97l
qi 1976 in Minneapolis,
Minnesota (n. tr.).
324
Qbcror'r $eff - !fu 'renfreort
ce
si-l stripungi cu sabia pe discipol. Din fericire, ea a reugit si evite
o tragedie. Cum era legat la ochi, discipolul n-a $tiut ce s-a intAmplat.
Clnd mi aflam in fruntea Bisericii Tuturor Lumilor din St Louis la inceputul anilor '70, am folosit cAteva elemente pirotehnice in timpul ritualului Yule. Am scris o piesi in care evocam iarna gi inghelul pe care ea il aduce cu sine. Ritualul avea loc in sufrageria mea, pe care o transformasem in sala de tron. Regele 9i regina erau trigti pentru ci vara trecuse, lesAnd loc frigului pustiitor. L-am invocat atunci pe ,,bitrAnul spirit al iernii" (interpretat de Oberon)) care - dupi un discurs aspru - s-a hotfuAt si le redea oamenilor cildura bineficetoare a soarelui. El a arinat cu mAna spre un cazan aqez t pe mdsuli, care in clipa aceea a luat foc. CAnd Oberon a indicat cazanvl, un complice a apisat pe un buton. Acesta a declanqat un dispozitiv de propulsie, asemlndtor cu motorul de racheti, aclionat de o baterie, ale cirei fire, bine ascunse pe sub covoare, stribiteau camera, ajungAnd pe sub misulI in gaura din cazan bine camuflatd. Dispozitivul, inconjurat de chibrituri, se afla intr-o cutie plinl de hArtii, buciqi de pinzdgi parafini. ir, -o-"rrtrrl in care s-a aprins, au luat foc ai chibriturile, acqionlnd dupl ele buclgile de pinzd, hArtiile gi parafina. Impresionant! Cu ajutorul unor substanje chimice, pot si confer flIcerilor diverse culori. Praful de friqci pentru cafea Cremora inalji flacerile spre cer (nu trebuie sd-l lineji prea mult in mAni, pentru cd absoarbe transpiralia din palma). Existi qi alte substange chimice care confern lichidelor o anumitd strdlucire. Reqeta lui Morning Glory pentru un cocktail ,,Intergalactic Gargle Blaster" este foarte simple. A amestecat suc de grepfrut cu rom, a turnat compozilia intr-un vas curat din sticle, a aqezat pe fund cAteva brigeri fosforescente gi, in final, a pus doul cuburi de gheaqn uscate (gheald carbonici). Sd vorbim acum despre qarlataniile practicate de adeplii mi;clrii ,,New Age". Sunt convins cd, at-i auzit de metoda de testare musculari cunoscutl sub numele de ,,kinesiologie", prin care oamenii igi verifici nu doar reziste nga fizicd., ci gi lucrurile care le influengeazi viaqa in sens negativ. Metoda presupune doi participanli: ,,operatorul" cel care testeazd, gi ,,subiectul" - cel care este testat. Subiectul stI in picioare infaja operatorului, cu o mlni intinsi lateral, foarte rigide. Operatorul iqi pune o mAni pe umirul subiectului, cerXndu-i acestuia Qarlea ucenicu[ui .rrdjitor
si reziste cAnd va incerca si-i
apese bragul
in jos. Operatorul
apastr
mAna subiectului cu o miqcare fermd, rapida gi o presiune constanti. Ideea este de a apisa suficient de tare pentru a verifica gradul de re-
zistenli gi opozigie ale subiectului. Apoi, operatorul pune un obiect in mAna liberi a subiectului sau ii bagi o ligari in guri. In momentul in care operatorul apasl din nou mAna subiectului, acesta nu mai depune nicio reziste nyd, iar operatorul ii da cu uqurinll braqul in jos. Testele s-ar putea si fie corecte in unele cazuri, dar eu le privesc cu scepticism. Daci vegi privi cu atenlie modul in care operatorul igi gine mAna pe umirul subiectului, veqi vedea ci degetul mare este plasat exact deasupra claviculei. Printr-o simple apisare in locul acela, operatorul il poate imobiliza complet. Aceasta este gi tehnica pe care o foloseqte Spock din Star Trek atunci clnd iqi imobilizeazi victimele. Un articol dintr-o edigie veche a revistei Fate relateazi cum mai mul1i indivizi, puternici qi bine ficugi, incercau in zadar si ridice in brage o fati miculi de staturd, cu o constitugie fragili. DacI privegti cu atenlie fotografiile, vezi imediat care este trucul folosit. individul trebuia si-qi strecoare mAinile pe sub coatele fetei Ei apoi s-o ridice. Fata i;i qinea mAinile pe antebraqele celui care incerca s-o ridice, in interiorul cotului. Printr-o simph apisare cu degetul mare in locul acela il poqi imobiliza chiar qi pe cel mai puternic individ. Credeli-mi pe cuvAnt, mi s-a intlmplat 9i mie! $i liganii cunosc foarte multe trucuri. Nu mi refer la escrocii de rAnd, ci la cei care folosesc trucurile subtile. De exemplu, un negustor de cai a hrinit zilnic,timp de luni intregi, un cal cu frunze de tutun, apoi l-a vAndut unui cumpiritor naiv. A doua zi, calul a fugit de la noul proprietar, intorcAndu-se la vechiul lui stipAn. Alfabetul Ogham ne-ar putea oferi anumite trucuri de comunicare. Acesta este alcetuit din patru seturi a cAte cinci litere. Ceva vi se pare cunoscut? Avem cinci degete gi patru incheieturi ale lor pe fiecare mAni. Prin anumite miEciri ale mAinii in care jinem un obiect dinainte stabilit, putem transmite un mesaj unei alte persoane care cunoa$te acest cod de comunicare. In lucrarea sa, The Wite Goddess, Robert Graves ne oferi un corespondent (o culoare, un animal sau alt obiect) pentm fiecare dintre simbolurile Ogham. Putem transmite astfel mesaje codate, pe cale orali, fira ca aceia neiniqiaqi si le inqeleagr. Qberon $e$-furenheart
Trebuie, aqadar, sd cunoaqtem gi si folosim, in avantajul nostru, imaginile, migcirile, obiectele sau simbolurile codate. Dacd ne vom putea insugi aceste ,,super puteri", vom deveni magicieni in adevlratul sens al cuvAntului. Cdci scopul magiei conste, la urma urmei, in rezultatul pe care il obpinem - agitAnd fie o bagheti magici, fie o baghetd de alti naturi.
4. Qodu[ magiciqnutui 4utor: (&,n lftucony ${ptter lcenusiu;
Multe mituri, povegri, ci4i qi articole fac referire la ,,Codul magic,,. Degi nu existi nici mrcar un singur document care sd ateste existenla unui asemenea cod, toate aceste referiri au anumite teme in comun. $i totuqi, codul nu este doar un ,,acord nescris". Este un legimlnt prin care promiji si pdstrezi cu sfinlenie ideile 9i tainele magice. Veqi intalni oameni care nu vor face acest legimlnt sau, daci il vor face, il vor incilca. Dar voi, ca ucenici vrdjitori, trebuie si inqelegeji gravitatea consecinpelor actelor magice pe care le invdlali gi le practicali. Este ugor si faceqi ,,scamatorii" fdrd constrAngerile unor promisiuni. Dar, odatl ce veli incepe si explorali tot mai mult magia gi artele ei, va trebui sd stabiligi un echilibru intre propriul cod etic de acpiune qi legile lumii profane.
Arta magiei este inviluiti tn mister. Iatd qi cAteva motive: o Legitura dintre istorie, qamanism gi magie . Reprezintd un mijloc de existenpi ce trebuie protejat . Elementul-surprizi . Tehnica distragerii atenliei o Legitura de fraternitate intre magicieni Codul s-a nlscut, a;adar, mai mult din necesitate decAt dintr-un siml al onoarei. Mai simplu spus, daci toatd lumea ar gti ce avegi de gAnd sd facegi, agi spulbera vilul magic al experiengei. De aceea: (.--artea ucenicu[u
i vrrijitor
,1(
1.
I
5. clnstr vmente[e mq7ice
Nu dezvlluiti nimlnui numerele de magie, cu excePlia altor
I
l
magicieni!
Nu infeptuiqi acte magice pe care nu le-a1i practicat indelung! 3. Nu repetaii acelagi numlr de magie in fala aceluiaqi public! 4. Nu recunoaqtegi niciodati cl un anumit numir nu a ieqit a$a cum trebuia (nu recunoafteli ce a1i gregit)! 5. Nu sustineti cI un anumit numlr de magie reprezintd invenlia voastri!
autor: !)crrid
2.
(portocaliu;
Daci veqi privi cu atentie cartea
L
magicianului din cI4ile de tarot, vegi vedea instrumentele vrijitorului (sau ale magicianului). CAteva dintre ele reprezintl, cele patru elemente.
Bagheta pe care magicianul o jine in mlni reprezintd, Ele-
qnu[ui ftgam dntu[ m a gici Rostili cu voce tare urmitoarele cuvinte in fala unei oglinzi! Sunteli singurii martori ai legdmlntului vostru, dar pentru un vrdiitor este singurul lucru care conteazd'.
Ew, (spunePi-od nwmele),
!|irtwclt
jur:
p,istrez todte secretele ti metodele magice pe care le ooi tno'i1a, aoind grij,i sd nu Le dezarilui, din greseald sau dinadins, celor care nu au dr.eptul S,i
mentul Focului (sau al Apei). Cupa sau pocalul de pe masi r epr ezintd Elementul Apei. Sabia (atham6-ul sau pumnalul magic) reprezinti Elementul Aerului (sau al Focului). Moneda, pentagrama sau discul de pe masl reprezinti Elementul Pimintului.
THI lltSSICIn]iI
s,i le afle.
nu infaptuiesc acte magice fdr,i o practicd. indelungatd Si fir'i sd cercetez cu atenlie imprejurimile ca sd nu deza,ilui din gre;eald secretele Sa
sau metodele magice. Sd respect si s,i
sprijin creatittitatea ;i inaenpiile frapilor-magicieni
sd recunosc meriteLe Sd aleg cu
Si
inaintaSilor noStri'
grij,i numerele
de magie pennu un anurn'it loc ;i public'
S,i nu jignesc Si s,i nu'i fac niciodat,i sd se simtd prost pe spectatorii care se oferd ttolwntari in numerele rnele de ntagie' S,i
nu
A;a
sd
folosesc
niciodaai ara magiei ca s,i-i inSel sau xi-i
pri.cdlesc pe
alpii.
fi.e!
Studentul care depune acest legimant nu mai {ace parte din lumea Iaicilor, ci din comunitatea magicienilor. 328
Qberon $c[[ - tT$r'enhecrt
Una dintre cele mai importante puteri pe care le poate degine un vrijitor este puterea de a controla cele patru elemente. Acesta este apanajul $colii Portocalii de Vrdjitorie. Vd voi prezenta acum cAteva numere de magie pentru a vi demonstra fo4a uluitoare la care un vrljitor poate aiunge.
ffocuI
-
putereq baghetei mq7ice
Urmltorul numir de magie folosegte bagheta magici, ce reprezinti elementul focului. Bagheta este unul dintre cele mai importante instrumente ale vrijitorului. Trebuie s-o trataqi intotdeauna cu respect. Qarlea uccnicu[ui rrrnjitor
329
Cel mai bine ar fi sd folosili o bagheti simph qi netedd, confeclionatl din creanga unui copac (consultagi Manualul de inipiere tn ardjitone
puteli sd vI concepeqi propria bagheti magici) sau puteli str vi cumpirali din magazinele de specialitate o bagheti precum cele din seria filmelor cu Harry Potter. Aveqi grije si alegeli o ca sI vedeii cum
baghetr neted5. Veqi vedea mai tArziu de
ce.
W
intregi qi nevltimate. Brilerile trebuie sa fie solide, fara sisteme de inchidere. Daci vreli sd le folosigi pe ale voastre, puteti sI le purtali 9i apoi sd le dagi asistengilor. Daci nu vi place sI purtali briqiri, puteti folosi inele solide din metal, pe care le gisili la magazrnele de ar'.izanat Nu trebuie sI vI limitaqi doar la doui inele. De obicei, eu folosesc patru brdgdri sau inele, dar s-ar putea sI fie greu sI gdsiqi in public patru brlpiri identice. qi le returnaqi
SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE: NUMARTJL DE MAGIE: Iluzionistul le explici spectatorilor faptul ci bagheta
un instrument magic extrem de puternic. Pentru a demonstra acest lucru, are nevoie de ajutorul a doui persoane. este
Magicianul scoate doud sfori pe care le line prinse de brAu qi le leagn de baghetl. imprumuttr doutr brigdri din public ai le introduce prin capetele sforilor pe care le leagl tncd o datl. Cei doi asistengi lin cu mAinile de capetele sforilor. Magicianul roste$te apoi o vraja gi scoate bagheta din nodurile sforilor odati cu brdqirile. Asistengii 1in in continuare de capete. Puterea baghetei a eliberat brnlnrile!
INSTRUMENTE: Magicianul trebuie si poarte sforile legate de brAu ca Pe un cordon. Nu este obligatoriu sI le iineqi legate aga, dar acest lucru consolideazd caracterul mistic al intregii experienqe, crelndu-i publicului impresia ctr toate obiectele iluzionistului sunt magice. Sforile ar trebui si aibi 1,50 metri lungime, dar nu-i obligatoriu, puteli folosi orice lungime dorili. Cele mai scurte nu vd oferd destul spaliu la capete. Practicali numdrul de magie pAnd cAnd descoperiii lungimea ideala. Vi sfituiesc si folosili o sfoari rnoale din bumbac sau un cordon. Este mai greu sI lucragi cu o sfoari rigidi' Sfoara de intins rufele este ideale, ca gi cea pe care o puteii gisi la magazinele cu articole pentru magicieni. Bagheta trebuie sI fie un instrument uqor de folosit. Nu este obligatoriu si imprumutagi brrqirile, dar este bine si imprumutaji obiecte de la spectatori, atAt timp cAt avefi grijl de ele 3.1o
Qberon $eff-!Q."enfiearl
Acest numir de magie este cunoscut Ei sub numele de ,,Sforile magice". pot folosi diverse articole: un creion, ate sau gireturi de pantofi gi cAteva inele. Cred insi ci va iegi cel mai bine daci veli folosi sfori qi bagheta magicd. tn plus, vi oferi;ansa de a demonstra puterea baghetei voastre. Se
Pasul 1 - Desfaceqi cele doui sfori din jurul taliei qi oferiqi-le pe amAndoui unuia dintre asistenli. Rugaji-l pe celelalt si jini bagheta, cu ambele mlini, in pozilie orizontald! Trebuie si ginl cu cAte o mAnI de fiecare capdt al baghetei.
- Luatri cele doud sfori din mlinile asistentului gi atArnapi-le de bagheti. Desenul 1 vi arati cum trebuie si procedagi.
Pasul 2
doui sfori in jurul baghetei, facAnd o jumltare de nod (vezi desenul 2), apoi strAngeqi cu putere! (Vedeli in desenul 3 cum trebuie sd arate nodul.)
Pasul 3
-
Legaqi cele
- Rugagi-i pe asistenli si pini de capetele sforilor, astfel incAt bagheta si atArne legatl intre sfori. Fiecare asistent qine de cAte un capet - unul la dreapta, celalalt la stAnga. (Desenul 3 vd" aratd, cum trebuie sd procedaqi.)
Pasul 4
Pasul5 -
t*p--rrtapi
din public doul
br{dri
(sau folosigi-le pe ale voas-
tre. Gasigi mai multe detalii in subcapitolul Materiale.) Introduceqi lartea ucenicu[ui lrdjitor
331
o brdgarlt prin capltul sforilor din stAnga baghetei 9i rugali-l pe asistent si iini din nou de capit. Introduceqi apoi Ei cealaltl bri4ardprin capitul sforilor din dreapta baghetei 9i rugali-l pe cel de al doilea asistent moment, bagheta voastri trebuie sd qini din nou de capit. in "."rt si arate ca aceea din desenul 3. Pasul 6
-
Rugagi-l pe unul dintre asistenli si
drumul unuia dintre capetele sforilor. Nu are importanqi ciruia dintre ele ii d; drumul atlt timp cAt il gine pe celelalt. Rugalil qi pe cel de al doilea asistent si repete figura. Ca;i in cazul precedent, nu are importanld ciruia dintre ele ii di drumul atlt timp cAt il line pe celelalt. Legagi sforile libere intr-o jumitate de nod qi ruga1i-i pe asistengi sd lini din nou de ele. Vezi desenul 4 pentru mai multe detalii. Rezultatul final va ardta ca desenul 3, cu excepgia faptului ci va mai avea inci o jumitate de nod. dea
Pasul 7 - Acum rostili formula magici, adoptlnd o mini serioasl: Prin puterea Baghetei ntagice
Si
a Focului, ad conjur pe aoi, br,ipdri, s,i
v,i eliberapi... la fel cum ;i Bagbeta o
oa
face!
de mai sus, ridicagi brnllrile unde este legati bagheta, qi 1ine1i-le cu o mAnI
Dupi cum puteli vedea ;i in desenul spre centrul sforilor, (si spunem, cu mlna dreapti).
acum bagheta cu cealaltd mAni (cea stAnga) in pozilie verticali. Trageli apoi de ea plni iese din nodurile sforilor. tn timp ce eliberali bagheta cu mAna stAngl, eliberaii gi brignrile cu mAna dreapti. Nu trebuie si trageqi prea mult de ele, pentnr ci se vor desprinde cu uquringd. Acest lucru implicd o singuri
Jineli
miEcare simultani.
vi l-am Sunt convins ci, prezentatvi se va prrea extrem de complicat, dar il veii inlelege mult mai ugor dacr il veli citi avAnd la indemAni toate articolele necesare. la prima vedere,
332
numirul
de magie pe care
Qberon $e[['([{r'enheorl
Puteqi si le agezagi pe toate pe o masI, simulAnd ajutorul celor doi asistengi. In timp ce exersam acest numir de magie qi ajungeam la pasul 7, legam capetele sforilor de doui scaune. Daci vi pot ajuta doi prieteni, cu atAt mai bine. CAnd tragetri bagheta ca s-o eliberali din nodurile sforilor, veqi observa ci acestea rimnn nemigcate, astfel ci bagheta iese cu uguringi. AEa cum am spus deja, brigirile se elibereazide la sine. Daci sunt ale voastre, le putegi ldsa si cadd,lapimAnt. Nu vi recomand insd si faceqi acest lucru dacibrdgirrle sunt imprumutate. Trebuie sd tratagi lucrurile pe care le luaqi din sali cu foane multe grija. S-ar putea si aibi o valoare sentimentali pentru spectatorii care vi le-au dat. Acest numir de magie este intr-adevir uluitor, fiind pus in practici de foarte mul1i magicieni 9i vrijitori de renume din timpuri prezente gi trecute. Pistragi secretul 9i folosigi-l cu prudenql!
Aga
-
putereq pocatutui
NUMARUL DE MAGIE: Magicianul aduce in fala publicului trei pocale qi un vas cu apa. tl roagi apoi pe un spectator slJ ajute sd infiptuiasci un numir de magie care si demonstreze puterea elementului apei. Magicianul ii cere asistentului si rimAni la locul lui. El agazi pocalele in gir indian, in pozigie orizontaldfajl' de public. Toarnd apoi api in pocalul din mijloc. Spectatorii trebuie si vadi toate migcdrile magicianului. Iluzionistul miqci foarte incet pocalele, schimbAndu-le pozigia. Pe urml il roagl pe asistent sI spuni care dintre ele conline api - cel din stnnga (magicianul il aratl,cu mAna), cel din dreapta (magicianul il arati din nou cu mAna) sau cel din mijloc. Indiferent pe care dintre ele il indici asistentul, iluzionistul ii demonstreazi cd, toate pocalele sunt goale, intorcAnduJe, rAnd pe rAnd, cu gura in jos.
SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE: Ideea acestui numir de magie mi-a venit in timpul unei conversapii cu bunul meu prieten, Adiian Deery. Adrian practica Bizarre Magic sau magia povegtilor (vezi subcapitolul dedicat acestei arte magice). Qarte a ucenicu[ui ",rrdjitor
i33
Secretul consd intr-un produs cunoscut sub numele de ,,slush powder", un praf extras dintr-un polimer superabsorbant, pe care il putefi gdsi la magazinele cu articole pentnr magicieni. il pntegi obqine qi cumpirAnd un produs extrem de banal de la orice supermarket - pamper$i pentru copii. CAnd intre in contact cu un lichid, acest praf se transformd intr-un gel. Dacd il puneli in pocal inainte de a turna apa, atunci cAnd veli risturna pocalul, gelul va rimAne fixat pe fundul acestuia. Cumpdrali, aSadar, clliva pampergi sau, dacl aveli copii sau alli bebeluqi in familie, ii puteli folosi pe ai lor. Inainte de a vi apuca de lucru, acoperiji masa cu o folie de hArtie sau de plastic ca si faceji cAt mai pulini mizerie. Teiali pampersul cu o foarfecd ;i adunali praful diniuntru. Acesta este ingredientul ,,magic", necesar numirului nostru de magie. Materialul din bumbac dintre straturile pampersului contrine qi el pulin praf. Puneli materialul intr-o geanti etangi, inchideqi fermoarul gi scuturali bine geanta. Praful se va hsa pe fundul gentii dupi ce o vepi scutura bine un timp. Va trebui si tiiagi doi sau trei pampergi ca si oblinegi cantitatea suficientd de praf, in funclie de mirimea fieclruia in parte. O lingurili de praf poate si absoarbe 22Q de mililitri de api. Este bine, de asemenea, si nu absorbiqi praful, chiar daci materialul din pampers nu are efecte secundare (doar vine in contact cu pielea delicati a bebelugilor). Totqi, trebuie si fili foarte atenli si nuJ virsaqi, mai ales dacl aveqi animale de companie. Se transformi in gel dacl vine in contact cu un lichid, putAnd si provoace diverse nephceri.
trrtr-rrr* din aceste cupe, puneti o lingurijn de praf superabsorbant. timpul cAt praf trebuie sI puneli ca si absoarbd o cantitate mai mare sau mai mici de220 de mililitri de api. umplegi o carafd sau un vas cu apl. Agezaji apoi toate aceste lucruri pe o masl sau in .rpropierea locului de acqiune. Vegi inviga cu
TRUCUL: Pasul 1 - Aduceji cele trei pocale qi carafa plind cu nu se afl; deja pe masi!
apd,, dacd, acestea
Pasul 2 - Rugagi-l pe un spectator sd vd ajute si infeptuili acesr numer de magie menit si demonstreze pvtere^ elementului apei! Ceregi-i
si rimAni la locul lui!
- AEezaji pocalele in gir indian, in poziqie orizontaldfald de voi! Puneli in mijloc pocalul in care se aflI praful absorbant!
Pasul 3
Pasul 4 - Turnaqi pulind api in pocalul care congine praful absorbant! Cantitatea de api pe care o turnali depinde de mirimea pocalului gi de cantitatea prafului absorbant. Rostili apoi o formuld magicd in timp ce agitatri bagheta deasupra pocalelor: Prin puterea Elementulwi Apei, poruncesc
ca apa sd
rdmind
ascunsd
ocbilor no5tri.
INGREDIENTE:
o . o . o
,,Slush powder" 3 pocale opace
-
Pasul 5
praf superabsorbant
O carafl sau un vas cu apd
mililitri de apd linguril[ O de sare de bucitirie
220 de
/NSZR UMENTE: incercagi si gdsiji trei pocale sau cupe care seamini cu cele folosite de magicieni. Pot fi confecqionate din orice material, farl sa fie insi transparente. Doar nu vrem si ne dezviluim secretul in faqa spectatorilor! 334
Qberon $eff- !fu rtenheart
- Mutaqi apoi pocalele, schimbAnduJe pozilia
cu migcdri lente
pentru ca asistentul sd vadi ce faceqi. Pe de altd parte, praful absorbant are nevoie de pugin rimp ca se se rransforme in gel, astfel ctr aceste migciri lente vi oferi ristimpul necesar. Dupi ce veli cepita mai multl experiengi, veti $ri cu exactitate de cAt timp avefi nevoie. Aveqi griji si stali cAt mai departe de public pentru ca spectatorii si nu vi descopere secretul. Ferili-vd, de asemenea, de spectatorii inalpi, care s-ar putea sd stea in picioare. Vi recomand ca asistentul - dacd este inalt - si stea pe scaun sau cAt mai aproape de sceni. N-ar fi o idee prea bund ca publicul sau asisrenrul si vadi ce se afltr pe fundul pocalului. [ortea ucenicufui rrrajitor
335
pasul 6
- tntrebali-l apoi pe asisrent care dintre pocale
congine api.
Nu are importantri pe care dintre ele il alege spectatorul nostru' dar cel mai probabil il va alege pe cel care confine praful absorbant. cu gura in jos! Aveli griin sI nu-l intoarceli cu trrtoa.celi focalul
gura spre public, ci spre dreapta sau spre stAnga' Este extrem de i-pori"nt! Spectatorii nu trebuie sr vadi ci se afli ceva pe fundui pocalului. Dar faptul cr il intoarceqi cu gura in jos le va crea
iluzia ci pocalul este gol. Pasul 7
- Dupi
ce le demonstrali ci pocalul este gol' sPuneli
urmltorul
lucru: Nu fi.yi dezam,igipi, cdci i-am cerut apei sd rdmind ascuns'i! Vedeyi? Nu ELementului Apei. este niciun strop dc apti in pocale. Aceasta este pwterea
ii
simpim lnereu prezenpa, f,ir,i *o aedem.
Apoi intoarceti cu gura in jos gi celelalte doud pocale, procedat gi cu primul.
a9a
cum ati
CUM SA FACETI CURAIENIE: Nu trebuie sI turnali gelul in chiuvetl, pentru ci
s-ar putea si se veli turna Daci api. infunde. Trebuie sd transformali din nou gelul in sare peste praful absorbant, acesta igi va pierde consistenla gelatinoasi. o linguriie de sare peste gelul din pocal 9i lasali-l aqa Presiraqi, "9"d"., un minut sau dou5- Apoi putegi si amestecaqi compozilia' Dupd ce ali amesrecat, iar gelul gi-a pierdut consistenla vAscoasi, il putegi arunca
si curgd. NU iL ARUNCAJI in chiuin chiuveti,lasAnd "poi "p" veti daci nu l-agi amestecat cu putini sare!
ft:rut -
Pute.rea' sqbiei
$6
se vede
SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE: ExistI mai multe modaliteli prin care putefi realiza
acest numer
de magie, folosind ,,sfoara tiiatl acum una dintre metodele cele mai simple.
gi refdcutd". Vd prezint
Sfoara nu este tdiatd la miiloc. Magicianul taie doar o micl porliune de la unul dintre capete. Din cauza modului in care o gine, spectatorilor li se pare ci taie sfoara la mijloc.
Ca si urmagi mult mai ugor aceste instrucgiuni, vd sfituiesc si qineli in mAni o sfoari lungi de un metru. Dupd ce vegi cdpita mai multd experienld, veqi putea folosi pi altele, de diverse dimensiuni. Sabia este de fapt un pumnal scurt sau atham6-ul vrijitorilor - unul dintre instrumentele magice ale acestora. Trebuie si fie destul de ascugit ca si taie sfoara Ei mAnuit cu multd atentie in timpul numerelor de magie. Clnd nuJ folosigi, trebuie sdJ puneli intr-un loc sigur pentru a nu fi la indemAna
copiilor.
NOTA: (tnele tradipii din religia tilicca insist,i
ca pumnalul sau at-
;i s,i nu fi.e folosit ca instrument de t,iiat. Opific nia nu este imp,irt,i;h,i ins,i de or,ijitori. Dacd oreyi sdfolosipi un pumnal,
hamd-ul s,i nw
ascuyit
acesta trebuie s,ifie ascupit. Voud od reoine,
in scbimb, sarcina
sd invdpapi
s,i-l mAnuipi tn mod corespunzdtor.
LUCRURI NECESARE:
NUMARUL DE MAGIE: Magicianul line o sfoarl in mAni. Apoi i'i scoate din teaci sabia (sag atham6-ul) qi o taie in doul. Capetele sforii sunt legate intr-un nod. Nodul
Magicianul descrie puterea sabiei. El o agiti deasupra sforii, rostind niqte cuvinte magice. Nodul aluneci spre unul dintre capetele sforii. Iluzionistul le aratl acum spectatorilor sfoara intreagd.
foarte bine pe sfoari. Qbcron $c[[- !fu r'anhearl
.
o
O bucati de sfoari moale, lungi de 1-1,50 metri. Sfoara moale, din bumbac, folositi la intinsul rufelor sau sfoara ,,magicienilor" reprezintd o alegere ideale. O sabie mici sau un cutit destul de ascutit ca si taie sfoara.
Qartea ucenicu[ui
lrijitor
337
{ormatl la mijlocul sforii (vezi desenul
/NSZR UMENTE: sfoara poate fi unul dintre instrumentele folosite in numerele de magie destinate puterii focului; o Puteli aseza Pe masd sau o puteli
11).
Puteli vedea in desenul L2 cum ar^td sf"oarafdre prezenla mAinii stAngi.
qine legatl la brAu. Sabia sau atham6-ul trebuie
linut in teacd,la brlu
sau pe masi'
Pasul 8 - Acum trebuie sI tiiali sfoara' in dreptul buclei care se vede deasupra degetelor mAinii stAngi. Publicul crede cd
TRUCUL: Imaginile de alituri sunt concepute din unghiul magicianului. Trebuie sd 1ine1i, agadar, palma mAinii spre voi, iar dosul mAinii spre public.
- Dupd cum putefi vedea in desenul 5, trebuie sI lineli sfoara de capete, in timp ce mijlocul atirnd' in jos.
Pasul
1
mijlocul sforii. ,X-ul" din desenul trebuie sI taiagi sfoara, iar desenul 13 v5, aratd" sfoara dupl ce a fost tliatd. acesta este
L2
'
lft
- Prindeli
vd
aratd, unde
Pasul 9 - Puneli sabia sau atham6-ul pe masi! Putegi acum str dali drumul celor doui capete lungi ale sforii (cele prezenrate in desenul 14). Legaji apoi cele doul capete scurre ale sforii din partea stAngl, formAnd astfel un nod in
&
cu mAna dreapti mijlocul sforii, introduclnd ll\\ degetul ardrdtor qi degetul mare in bucla formati in centru (vezi desenul 6)!
Pasul 2
U
jurul acesteia (vezi sigelile din desenul 14)!
Am eliminat mAna Pasul 3 - Ridicali bucla spre vXrf, a$a cum vd aratdd",,nul 7. Lucrali incet, faie ta vi gribili, urmAnd cu grije
" 'ffi l\\
instrucliunilel
ll\
fi
'
- Clnd vI apropiali cu bucla de virf, prindeli cu mAna k\ dreapta po4iunea de sfoard indicatl in desenul 8. / 7
Pasul 4
Aceasta este migcarea cea mai importanti, de care depinde secretul tntregului numir de magie. In
Pasul 5
-
timp ce trageti de po4iunea indicati la pasul
4,
formali o a doua bucli (vezi desenul 9). trageli de aceastd bucld spre vlrful mlinii stAngi, dXnd drumul primei bucle formate la mijlocul sforii (vezi desenul 10)!
Pasul 6
- Continuati
se
m m
Pasul 7 - lineli acum in mAna dreapttr, altrturi de cele doui capete ale sforii, cea de-a doua bucle, degi spectatorii cred ctr este cea 358
!
Q6eron $e[[- (fQrlenhccrl
stAngtr
din desen penrru
a
mai relevant.
Pasul 10
- Trucul este complet. Pureti artrta acum
sfoara, care pare o bucattr dintr-o sfoari
tiiati
la mij-
loc. In realitate, este o sfoard lungI, care areun nod la mijloc.
Pasul 11 - Jineli-o cu o mAni 9i fluturali sabia deasupra nodului, spunlnd: Prin puterea sabiei magice,
ii porunrrrc sforii
sd
redwind un intreg!
Pasul 12 - Lisali acum pe masd sabia sau atham6-ul! impingeli nodul pe sfoari spre unul dinrre capetele acesteia! Acest lucru ar trebui sI meargi repede, deoarece nodul este format dintr-o bucati scurti de sfoarl, legatl de cealalti. Nodul poate fi apoi aruncat, iar sfoara, ardtatd
publicului in toatl splendoarea ei.
Qartea ucenicu[ui rrdjitor
In
NOTA: Pwteyi, de asemenea, s,i infd;urapi sfoara in jurul mdini| sd cu' prindepi nodul in ltwmn ;i s,iJ tragepi spre capdtul ei. Sau, dac'i doripi, fluturapi sabia deasupra pwmnului
;i
rostiyi cwintele magice, apoi scoatepi
sfoara de pe mind, ascunzAnd noduL in palm,i.
pdmdntut
-
puterea cristqtu[ui
NUMARUL DE MAGIE: Magicianul le descrie spectatorilor proprietilile magice caracteristice anumitor pietre, cristale gi minerale. Se axeazd,asupra proprietllilor cristalelor. Scoate un cristal transparent din siculequl magic' spunAnduJe spectatorilor ci vrea si le demonstreze puterea lui' Iluzionistul pune apoi cristalul in pumnul unui membru din public, rug}ndu-l si se concenrreze asupra unor gAnduri negre sau asu-
confrunti. Il roagl pe participant sI se .or...rr..r. ;i asupra cristalului, glndindu-se in acelaqi timp la asPectele negative ale vielii sale. Magicianul ii cere pe urmi si deschidi pumnul ca sd vadi daci puterea cristalului s-a materializat. CAnd participantul deschide pumnul, publicul descoperl ci acesta qine in mlnl un cristal inchis la culoare sau chiar negru. Faptul ci Ei-a schimbat culoarea - ii spune iluzionistul persoanei respective - reprezintddovada puterii sale incontestabile, dar Ei a capacitalii lui de a capta durerea 9i gAndurile negative. Acest lucru rimAne adAnc intipirit in memoria publicului.
pra unor probleme cu care
se
SECRETUL NUMARIJLUI DE MAGIE: Secretul depinde in mare misuri de talentul de prestidigitator al magicianului. E un numir de iluzionism ce se nume$te ,,Trucul lui Bobo" - de la numele iluzionistului care l-a inventat - J'B' Bobo'
Magicienii folosesc de obicei monede, dar la fel de bune sunt qi alte obiecte de mici dimensiuni. Dupi ce veli invlta miqcdrile, Putefi inventa
propriile voastre scamatorii. 340
Q6eron.je[f
- cIS'rcnh
eart
numlr
vom folosi prestidigiratia ca si schimbim un cristal transparent cu unul inchis la culoare sau chiar negru. Perspectiva de a folosi presridigirajia nu trebuie si vi sperie. Nu vi se va mai pirea atAt de grea odati ce veti cipdta experienli. Vi sfituiesc si exersagi pAni cAnd veqi reugi si faceqi miqcirile in mod automat. Vd prezint in cele ce urmeazd pagii pe care trebuie si-i urmagi. Dupi cum am spus deja, trebuie si folosiqi doud cristale aproape identice ca forml gi mirime pentru a-i crea publicului impresia cd, datoriti puterii sale, cristalul igi schimb; culoarea. Puteli cumpira cristale, la preluri modice, de la magazinele unde se vAnd bijuterii din pietre qi minerale. Daci nu gisili cristale adevirare, le puteqi inlocui cu bile sau cu mirgele din sticla pe care si le achizigionatri de la magazinele de artizanat. Degi pietrele ascugite de cuarg arate cel mai bine (vezi desenul alaturat), sunt mai dificil de mXnuit daci nu stipnnili foarte bine ,,Trucul lui Bobo". Ve sferuiesc si folosili pietre de cuarg cu diametrul de 24 de milimetri. (vezi desenul aliturat) Pietrele de cua4 le putegi gisi sub formi de cristale transparente gi cristale fumurii. Daci nu gisiqi un cristal fumuriu, cu care sd-l schimbagi pe cel rransparent in timpul numirului de magie, il puteli inlocui cu obsidian sau ,,lacrima apagilor", pietre extrem de ieftine, care nu costi mai mult de un dolar bucata. acest
de magie,
/NSZR UMENTE:
o
. o
Puteli qine cristalul transparent intr-un siculel, in buzunar sau pe masi. Trebuie si jineqi cristalul inchis la culoare intr-un buzunar sau intr-un loc de unde il pureli lua cu ugurinqi gi ascunde in palmi (vezi mai multe detalii in subcapitolul urmitor). Puteli folosi o bagheti pentru a conferi ;i mai multi magie numdrului vostru de iluzionism.
TRUCUL: Luagi cristalul inchis la culoare din ascunziroarea lui 9i fixati-l in zona digito-palmari sau in cea palmari (vezi Manualul de inipiere ln (-.artea ucen icufu i
lrdjitor
341
ardjitorie pentru mai multe detalii 9i ilustralii ale zonei palmare)! Eu voi descrie miqcarea dtn zonadigito-palmard' (vezi desenul 15)' Ca si inqelegeli mai bine miqclrile, ar trebui sd le puneli in practictr, folosind cristalele. DacI nu le-aii achizilionat incl, puteii tntrebuinla doul monede. Nu uitaqi cI instrumentele folosite inilial in acest
numir
(La primele incerciri, urmali pagii tncet.
periengi, veli putea 1)
2)
de magie au fost monedele.
Dupi ce veqi cdpita exrealizagi migcdrile mai rapid.)
tndreptali mAna dreapti spre cea stAngd, jinAnd cristalul transparenr intre degete. Urmitorii pagi trebuie sl-i faceli simultan: a)
Pasul 1 - DupI cum purefi vedea in desenul 15, trebuie sl lineqi cristalul inchis la culoare in zona digito-palmard, intre primele doui falange ale degetului inelar qi cele ale degetului arltltor. Desenul esrc conceput din unghiul magicianului. Publicul nu trebuie sd qtie de existenqa acestui cristal. Dupi ce a1i ascuns cristalul in palml, trebuie si tineti minalateral. Puteli ascunde cristalul in palmi in timp ce scoateli bagheta magicd dintr-o cutie. Sau il puteli ascunde sub masd, lipinduJ cu un soi de clei folosit pentnr fixarea Pe pere[i a Posterelor 9i a fotografiilor. Clnd considerati ctr suntefi pregdtiqi, desprindegi-l 9i fixali-l inzona
sd,
trageli cristalul transparent, ascunzandul sub degete (numai voi il putegi vedea acum)!
b) dali drumul cristalului inchis la
cu-
loare, ldsAndul sr cadr in mAna stAngi (vezi desenul 1Z)!
Pasul 4
-
CAnd cristalul inchis la culoare cade in mAna stlngl, strAngeqi-l imediat in pumn penrru ca publicul si nu vada cl le-a1i schimbat! Lesaji mlna dreapti in jos, fixAnd cristalul transparenr in zona digito-palmari, unde a1i ginut ascuns inainte cristalul inchis la culoare. PAni veli reuqi slJ fixaji in pozigia doriti, pureli si-l gineji intre degete. Nimeni nu va pune migclrile voastre sub semnul intreberii.
digito-palmari.
din geant[ sau din buzunar, folosind mAna dreaptl (in care se afle deia cristalul inchis la culoare)! !ine1i-l apoi intre degete pentru ca publicul sdl poad vedea. Desenul 16, conceput din nou din unghiul magicianului,vd" arati cum trebuie sI lineli cristalele. Observaii cAt de ugor poate fi linut in zona digito-palmari cristalul inchis la culoare, in timp ce cristalul transparent sti fixat intre degete. Publicul il vede doar
Pasul 2
- Scoateqi cristalul transparent
NOTA:
Exersapi mi;cririle folosind doar cristalul transparent (fara sa-t rnai ascundepi pe celalalt in zona digito-palmar,i), mutAndu-l din m,ina dreaptd in mina sting,i! Astfel, veli cunoaSte senzapiile pe care le trdiesc adeodrapii magicieni - creapi publiculwi iluzii magice. Trebuie sd exersapi acest numdr de iluzionism, ca Si multe altele, in fata unei oglinzi, pin,i aepi cdpdta rutina necesard. Desi nu este un numdr difi.cil, necesitd o practicd indelungatd. Nu infaptuipi nuftTere de magie, dacd nu suntepi stdpini pe mi;c,irile aodsne, dacd nu sunteli convinsi cd le putepi realiza tn mod automat, ftird sd le mai urmdripi.
pe cel transparent.
Pasul 5 Pasul 3 - Este pasul cel mai important, de care depinde intregul numlr de magie. Ldsali impresia cI puneqi cristalul transParent in mAna
stAngi, cAnd, de fapt,
trebuie 142
il
Pune1i pe cel inchis la culoare' Iatd cum
str procedaqi:
Qberon jeff - cfu r'cnfr eart
-
A1i dus la bun sfArgit misiunea cea mai grea. Rugagi-l acum pe asistentul vosrru din public sd ia cristalul, cerAndu-i si intindi mAna, cu palma in sus. Jineqi acum pumnul (in care se afle cristalul inchis la culoarQ deasupra miinii asistentului vostru! Spunepi-i apoi sd vi
cuprindi pumnul cu mAna, momenr in care ii pasali cristalul! Toli Qartea ucenicufu
i rrriijilor
343
6. Cutiite magice
trebuie realizagi dintr-o singuri mlcare, creand impresia spectaiorilor cI nu faceqi decAt si-i Pasali cristalul asistentului vostru' Do"r. ,r., vrefi se |e sugerali ci aqi schimbat cristalele! DacIJ priviqi direct in ochi pe asistentul vostru, acesta va deveni mult mai cooPerant. Puteli, de asemenea, si vi retrageli mAna pAna ca persoana respedive si strAngi cristalul in pumn. DupI o practici indelungati' veqi ieugi se faceli toli ace$ti Pati cu migciri rapide 9i succesive' ace$ri pasi
outor I Oberon lcenuqiul
pasul 6 - Puteli si luaqi bagheta magicd in mana dreapti, avand grija si nu sd nu o atingeqi de cristalul transparent, Pentru ca zgomotul vdrrddeze secrerul. Experienla va rezolva gi aceastS probleml. Agitagi bagheta deasupra mAinii asistentului, rostind urmltoarele cuvinte magice: Spirit al cristalwlui,
ce
din p,imd'nt te nasti,
Durerea tw o spulberd ;i alinarea ddruie;te-ne-o!
terminali, puteli si sclpali de cristalul Pe care il 1ine1i in mAne atunci cAnd puneli bagheta magici la locul ei. Dacl nu puteli face acest lucru, plstraqi-l pAnI la finalul numdrului de magie. Atunci e momenrul si scdpagi de el, punand un alt instrument la locul lui.
DupI
ce
Cutiile magice sunt special construite cu. compartimente ascunse care le permit obiectelor sd apard sau si dispari in mod misterios. Acestea pot fi mai mici decAt o cutie de pantofi sau mari cAt un dulap de haine. Ele par complet goale; totugi, magicianul scoate din ele diverse obiecte (ba chiar mai mult... iepuri!), spre uimirea publicului sau. tn urmitorul subcapitol, Jim Fish vd va arita cum si vi concepeli propria cutie magicd, decupAnd-o qi asamblAnd-o de la sfAr;itul cnrqii. CAnd veqi realiza numere de magie cu ajutorul cutiei voastre in faga prietenilor gi a membrilor familiei, sunt convins cd vI vor ruga si repetaji figura, dorind sd qtie cum afi procedat. Dar farmecul unui numir de magie consta tocmai in misterul lui. Dacd ii dezviluiji secretul, vraja se spulberd. Odatn distrus elementul-surprizd, nimeni nu va mai fi interesat de scamatoriile voastre. Trebuie si respectagi, aqadar, doud condigli sine qua non: nu trebuie sl repetagi niciodatd un numdr de magie in acelaqi spectacol gi nu trebuie si-i dezviluili niciodatd secretul.
Pasul 7 - Rugali-l acum pe asistentul vostru si deschide pumnul ca sI vedeli dace e"perimenrul a fost incununat de succes. in momentul in ca el. care el deschide pumnul, incercali sI vi prefaceli la fel,de uimili Explicaqi-le speitatorilor cI experimentul s-a incheiat cu succes, iar cristal.rl p."l.r"t o parte din sentimentele negative ale persoanei " respecrive. Faptul cd piatra Ei-a schimbat culoarea repiezintl puterea magiei voastre. Dace mai aveli cristale inchise la culoare, ii putegi dirui unul asistentului vosrru, explicAndu-i publicului cI, ori de cAte ori persoana respedive se va simqi rdu sau va avea o problemi, Poate sd ia crist"lrrl i' mani, iar el ii va prelua suferinqa qi gandurile negative. Este bine si ddruiti ceva, mai ales dacd darul vostru readuce zAm-
betul pe buzele cuiva. Gandili-vl lavraia pe care o crea[i in iur gi asta pentru o sume derizorie! 344
Qb er o n
{I!"a $e[[ -
-
enh e ar t
Qutia ma1icd a [ui $im
jish
qutor: gim frish lportocafiu;
NUMARUL DE MAGIE: Magicianul asambleazi piesele unei cutii aqezate pe masi. CAnd o deschide, descoperi lucruri minunate ascunse in ea. Sau asambleazl, cutia, pune obiectele in ea qi, dupl ce o dezasambleazd, descoperd ci acestea au dispdrut. Sau ambele variante. Trebuie si vd concepeji cutia magicd in funqie de propriile intenlii qi dorinqe. Qarlea ucenicu[ui rrrdjitor
ATENTIE!
si desprindeii liniile intrerupte, folosind o rigla sau partea neascutitd a lamei unui culit de bucitlrie. Decupali patru piese pe care apoi le veqi lipi. Iati care sunt acestea: Baza Perelii Capacul Camera secreti
indoili. lnainte de
Acesta este modelul clasic al cutiei magice pe care o folosesc astlzi magicienii de profesie.
Pdstraqii secretul cu sfinlenie! Vi sfituiesc s-o folosiji in prezenla unei persoane care sri la masd, pe scaunul din fala voastri.
Nu este un instrument pentru incepitori. Nu puteli sd inviqaji s-o asamblali 9i si realizagi numere de magie de pe o zi pe alta. E bine si exersali punlnd o oglinde pe scaunul spectatorului, privindu-vI migcirile din unghiul acestuia. Clnd veli reugi si vi picdlili singuri, puteti si incercali numirul de magie in faqa unui bun prieten, care va pistra secretul daci veli da greg. A.cest numir de iluzionism este extrem de important, necesitAnd timp qi arenlie pentru a-l duce la bun sfArgit. Dupi ce vegi ingelege mai bine conceptul cutiilor magice, putefi construi modele mai mari pentru a le folosi pe sceni sau in fala unor grupuri mici de oameni, spre uimirea Ei incAntarea lor. Eu am conceput o cutie din care micul meu asistent, in vArsti de un hamster spre deliciul celor o suti de spectatori.
zece
ani,
a scos
a decupa piesele, trebuie
Baza este un dreptunghi, cu tije de suslinere in fiecare col1. Decupali
baza, apoi desprindeii qi ridicali tijele (vezi desenul 1)! Acestea vor susline peretii cutiei.
Decupali laturile care vor deveni Peregii cutiei! de marginile dreptunghiului (vezi desenul2)!
tndoifle
qi
lipili-le
PERETil CUTIEI
$urdmdntvl mc.1icis,nului: Rostili
aceste
cuvinte in fapa oglinzii pe care o folosili in timp
ce exersati: Promit, tnainte
Decupali marginile capacului! Acesta este alcituit din doun pI4i: parte^compacti din stAnga gi fereastra din dreapta (vezi desenul 3). de a purcede
ca sdpdstrez secretul acestei respect
mai departe, sdfac tot ce-mi std in putinld
cutii magice, s,i inchei un pact al tdcerii
Si
sti
principiile morale. =
Am incredere in voi, aga cd e timpul sd pornim la treab;! Veli gesi la sflrqitul cirqii o pagind intitulata ,,MODELUL CUTIEI MAGICE". Decupali-o gi xeroxali-o, mirind-o plni la I21o/o. Liniile neintrerupte indici rraseul pe care trebuie siJ urmali atunci cAnd decupali, iar cele intrerupte indici laturile pe care trebuie sd le 346
Q6cron $e[[-cl$lenhcart
c
ooc
Carle a ucenicu[u i rtrdjitor
347
r Fereastra are patm clape pe care trebuie
indoiti
si
le Capac
(vezi desenul 4).
Decupali ,,camera secret5" Ei asamblati-o, in aga fel incAt si faceti o cutie cu perelii negri in exterior.
Apoi lipigi marginile (vezi desenul 5)! <
Snur u lete
Ca nera Secrel
Latu
rr
Atasati,,camera secreti" de spatele capacului, folosind doui gnurulele negre, aga cum puteti vedea in desenul 6. Lipili capetele gnurulelelor de spatele clapei situate cel mai aproape de capac, iar pe celelalte de spatele ,,ca-
7*&
merei secrete". Aceasta trebuie si stea < Snurulete agiqati in spatele capacului, ca in desenul 7. Capacul ascunde astfel ,,camera secreti". Desenul B vi arata cum trebuie si asamblali toate piesele. Tijele de la baza cutiei ii suslin peretii din exterior, in timp ce clapele de pe fereastra capacului trebuie introduse in ,,camera secretd", ascunsi intre pereqii cutiei, camufllndu-i astfel marginile. Va trebui si creaqi un raft secret in spatele mesei de lucru (vezi desenul 9) sau si agezali piesele pe o carte (vezi desenul 10), ori si le lineqi ascunse si si le scoateli pe rlnd in timp ce asamblaqi cutia. Daci linegi cu degetele debaza ferestrei (vezi desenul 11), mlinile qi capacul vor pizi,camera secreti" de ochii spectatorilor (vezi desenul 12). Lisali capacul in spatele cutiei pAni introduceli ,,camera secreti" 9i asamblali fereastra! Apoi puteli si puneli gi capacul
Masa
:-/ < Camera secrela/ -.---__t/
CUTII MAGICE SUB FORMA DE CARII: formi tin piesele cutiei magice. ,,Camera secreti" este plini cu monede aurii din plastic. Ca sd vi puteli concepe si voi o cutie de acest gen, trebuie si vi duceli mai intAi la un anticariat si si cumpiraqi un exemplar ieftin Marele magician Jeff McBride mi-a diruit o curie magici sub
de carte. Acolo
(vezi desenul 13)!
148
(Jbcron $c[f - tftr.'rorheort
(-artca
L
ucen icu[u
i lrqjitor
149
din Comoara din insulA sau o alte carte despre pirali. Volumul trebuie si aibe cope4ile atrigtrtoare, cu litere de-o qchioapi. Scoateli cu grija coperta gi tiiaqi-o in trei pi4i: coperta din fapi, coperta din spate gi cotorul. Luaji o bucatl groasd de carton gi faceli o coPerttr de carte de aceeagi mrrime, avAnd insa cotorul gros de trei centimetri. Trasali liniile unde trebuie si indoili cartonul. Lipitri cope4ile tiiate ale cl4ii de cope4ile de carton, apoi lipili ;i cotorul. Luaji apoi o bucatd de carton ondulat gi tniali-o sub forma unei fAtii late de trei centimetri. FAgia trebuie si fie destul de lungl ca s-o puteli introduce printre cope4i, creAnd astfel perelii cutiei-cl4i; coperta din spate constituie fundul cutiei, iar coperta din fa15 joacr rolul de capac. Marcali collurile ;i lipili-le pe toate! Pentru ca efectul si fie complet, luagi o foaie de hArtie lungi de trei centimetri gi, cu ajutorul unei rigle, trasali cu creionul mai multe linii subgiri care si sugereze paginile cdr4ii; lipili-o apoi pe perefii cutiei ca sI parl o carte. Puneqi iniuntru piesele cutiei magice 9i puteli incepe spectacolul!
NUMERELE MELE DE MAGIE: tncep p.in a vorbi despre minuniqiile imaginagiei noastre, dar Ei despre puterea unei cirli bune, care ne poartl sPre teramuri unde visele pai sl prinda contur. tn timp ce imi scot cutia magici sub formi de carte, le vorbesc spectatorilor mei despre fascinagia gi dragostea pe care le nutrim pentru povegtile cu pirali, precum cele din Comoara din insuld, imaginlndu-ne ci descoperim cufirul cu aurul piralilor. tr, .rr"-" ce deprn toate aceste lucruri, deschid cartea gi scot din eabaza, pere[ii gi capacul cutiei mele magice. Pun capacul peste ,,cartea" inchisr, ca in desenul 10 (pagina I34), ascunzAnd astfel ,,camera secrete". ti in rit pe spectatorii mei si-gi imagineze ci voi crea cuferul piralilor plin de comori. Dupd ce asamblez cutia gi inchid capacul, fac o pauzFt qi apoi ii intreb pe privitorii mei ce-ar face cu un cufir plin de galbeni. tntorc apoi cutia spre public, deschid incet capacul qi ristorn monedele de aur. li las sa le studieze in timp ce pun cutia magici la locul ei in ,,carte'. Dar - vai! - monedele sunt doar din plastic, pentru ce triim, la urma urmei, in lumea imaginaliei. Ii las insi si le 350
Q6cron $eff -Qrtcnfr aart
pistreze ca si-gi aminteascd mereu de
cllitoria in tirAmul basmelor
gi al viselor magice.
Distraqi-vi gi creali iluzii!
7. $ezdtori[e bqrdice cutor, obefon lcenugiul
O ,,gezitoare bardici" este o reuniune magici, unde participanlii cAnti, spun povesti, poezii sau anecdore, fIcAnd chiar qi scamatorii. Se pot line acasi, in sufragerie, in fala focului din Eemineu sau, gi mai bine, afari, llngi un foc de tabare. Eu gi Morning Glory am gdzd'ti:r. numeroase ,,gezltori bardice" gi am dori acum si vi impdrtigim releta noastrl ca si organizali gi voi acesr gen de reuniuni literare qi magice in acelagi timp. CAnd facetri invitagiile, spuneti-le oamenilor cd vor participa la o ,,sezitoare bardici", si ci trebuie si se inarmeze cu instrumentele necesarer cAntece, poveqti, poezii etc. Acestea pot fi sau nu compozijii originale. Daci esre vorba de o reuniune muzicale, rugaqi-i pe invitali sd-gi aducd insrrumentele muzicale. Cnnd gezito area e gat^ sd inceapl, participanlii trebuie si se ageze confonabil intr-un cerc. Dacd aceasta face parte dintr-un ritual mai complex, avepi grije si aduceli cAt mai multe scaune, perne, bdnci, canapele etc., pentru ca invitalii sI stea cnt mai comod cu putin1tr. Cel mai important element este un pocal mare sau un corn de blut al cirui conginut este menit si potoleasci setea participanjilor: apa, sucul de mere gi miedul sunt bduturile preferate in timpul acesror reuniuni. ,,$ezitorile bardice' incep qi acum) ca qi in timpurile strivechi, cu o invocaqie adresati lui Brigit (zeijn irlandezd,, patroana tururor acrivitigilor creative) sau muzelor grecegti (patroanele gtiinlelor gi artelor frumoase). Imnurile orfice inchinare diverselor divinitali reprezintd o sursi de inspirajie. ()arte a ucenicu[u
i lrqjitor
Brigit
Incepeqi gezitoarea explicAndu-le invitalilor simbolistica reuniuni-
lor bardice: Ruga ne-ascult,i, draga mea Brigit,
in
Primelte-ne darti-n locul t,iu sfinyit,
pooeptile, poeziile
Cu risul ca de bard 5i darul lecuirii, inaat,i-ne dcum, merer! ;i-n aecii firii.
rnai frumoase spectacole erau oferite de barzi. Ei le prezentau copiilor gi adulpilor istoria strdbunilor lor, miturile zeitdpilor, aventurile eroi-
mii
Fiice-ale lui Jupiter, muze cnrnte
prin Munpii Pieiria, oorbind
Clio 5i Erato, ce vederea
iti
de
;i
;i cintecele lor -
ani inainte
legendele
;i miturile popoarelor. Cu
de aparipia televizorului
;i
a cinematografiei, cele
morala legendelor.
Nu trebuie totu;i s,i fiyi barzi in adevdratul sens al cuaintului ca sd participayi la aceste reuniuni. Oricine poate sd spund o pooeste, o anecdotd sau sd citeascd un poem - chiar dacd nu puteli cLnta cu r.,ocea gi nici la vreun instrument muzica/. ,,Sezdtorile bardice" seamdnd cu petrecerile sau reuniunile in care fiecare participant f;i aduce propria contribwyie. Este un fapt bine cunoscut cd activitdpile din cadrul ;ezdtorilor de care vorbim sunt solicitante, iar in'zLitayilor li se face sete... Le oferirn, aydar,
Imn orfic indlPat muzelor ;i dioine' dulce ;i-n suspine,
desfuta,
Euterpe, care-auzul pi-L incAnta dintr-odat'i,
cornul de b,iut
Tbalia, infloritoare, Polimnia cea iubit,i, ce prin dramd e atAta de aestitd,
unul la altul. Cind ajunge la z;oi, lwapi o inghipitwra ;i intrapi apoi in cerc cd s,i ati aduceli pinosul. Dupd ce o,i tncbeiati rolul, luapi incd o
[Jrania, Terpsicbore, cer pi dansuri imi aduc, Da 5i tu, tu, CalLiope, ce lumin,i-mi dai s'apwc.
ingbititur,i;i
Melpomene,
Wnerabile j
$i inflacarapi-mi pieptul cu aL vostru
(sau
pocalul) pe cdre participanpii trebuie sti-l treacd de la
dapi-l mai departe persoanei de lhng,i aoi. Dac,i nu vti simpipi
pregitiyi sd intrapi in scend atunci cind cornul pasatil urmdtorului in"uitat!
bune, o, descindepi maiestuoase,
Aducind cu aoi seninuL pi darwri miraculoase, Stirnipi-mi, vd rog dorinpa cea fierbinte chiar pe
352
- prin
Stapin a cou,iliei si-a stiintei' Elti o doamnd cu inima credinPei,
lor
De
timpurile strdl)echi, barzii le impdrtdseau oamenilor
loc,
sacru foc.
Qbaron,jef[' LQrlenhearl
sau
pocalul ajunge la aoi,
Daci sunte!r gazda reuniunii bardice, beti din el 9i intrali primii in sceni, apoi oferitri cornul sau pocalul persoanei din stAnga voastri!
F t. clntroducare
,4( e [ie
At"f, imia
;i
rut qqr
qtiint,ete magice (roqu
Vr djitorwl
ine agi venit ln lumea alchimiei gi a stiinlelor magice! Acest departament se ocupd de gtiinla magiei si de magia gtiin1ei, in special de transmutagie ;i metam orfozd,. Predecesoarea chimiei moderne, alchimia, iqi are ridicinile in Egipt, Grecia;i Orientul Mijlociu. Alchimi;tii incercau si prefaci metalele in aur, si glseascl ,,elixirul vie1ii", care le-ar fi oferit nemurirea, gi si creeze un om artificial, pe care il numeau bomunculus. Pe de alti. parte, alchirniEtii lncercau in taini si transforme si si desivlrgeasca ipiritul uman. prinrre ramurile moderne ale acestei discipline menlionim chimia, fizica, metalurgia, ftlozofia, metaftzica, studiile de prelungire a vielii, genetica qi procesul de clonare, r,rbotica, cibernetica qi inteligenla arrificiald de fapt, toare domeniile in care magia gi ;tiinta se intrepitrund, manipulAnd substangele sau obiectele. $tiinla moderni a luat na$tere in laboraroarele alchimiqtilor, iar oamenii de qtiingi din ziua de astizi au fost cAndva alchimigti * sau vrijitori rogii. culoarea acestui atelier este rosu, asociati cu activitdlile fizice, cum ar fi, de exemplu, metodele terapeutice aplicate oamenilor gi animalelor, dar Ei cu pasiunile fizice. Rogu este culoarea puterii, corelati cu noliunea de autoritate, cu planeta Marte, cu ziua de marli, cu zodia Gemenilor gi cu prima chakri (cea a ridncinii).
)
informatician
Misterele aielii ;i ale cunoasterii Tainele ;i le deza,iluie Ca ni;te flori ciudate Printre spayiiLe strdlwcitoare ale unui ecran de cristal. Am devenit oare un sibastru
Pierdut intr-o pustielate de uistal? Caile inPelepciunii rn,i atrag gi chipul mi-l reodd in mii de particule de cristaL. Pot rnagii sd inf,iptuiesc Cum nici sd. aisez nu am sPerat. $i lui Merlin stigmatul nebuniei Pe chip i l-au infierat.
E,ste culoarea focului,
a
inspiragiei, a vitalitilii, mAndriei, rnAniei, curajului, emoliilor pu-
a pierit lui bagbet'i magicti. CristaluL ferntecat il voi roti pesindu-mi araja Precum o pinzti de p,iianjen intr-o peSterd ascunsd, irtreb,iri aoi cerne ca Ploaia
Dar Camelot Fdrd a
ternice, purificirii, locurilor
$i r,ispwnsuri ca a;chii de gheap,i aor cddea. Iar cind in fapa ecranulwi eu r',i voi chema, O lume noud aeti oedea -
aride, muzicii agresive (in special a ritmului de tobe) Ei a furtunilor nimicitoare. Este, de asemenea, asociata cu alchimia, cu artele magice gi cu 5tiinga transformirii. Este o culoare care respinge pericolul, sugerAnd ideea de stabilitate, siguranli, prosperitate sanitate fiziclr.
Lumea pe care eu am zdmislit-o. EI-tz,i\egrrt BanREttl'.
Qberon $cff - iQr.renheorl
(-arlcq ucenicuIui vrajitor
tu
gi
J55
z. $imb o[vrite atchimiei qutor: (Nlcho[as {! ar anette (rosu Era Se
friglind,
)
linsoase z,iai
tot gyraw, gimblau in ob;
N u ma
i
nin
soare-n borogirt i,
Cind momii
sor de5ciob.
Lnvts CaRRol, Trdncdoiada'F
Degi Lewis Carroll nu a fost alchimist, scrierile sale par si ne contrazicd.PoeziasaTrdncdztiada este la fel de cripticl precum orice scriere a alchimigtilor."" De ce foloseau alchimigtii simbolurile in locul cuvintelor simple? Pentru ci pot sd transmiti mai multe informagii decAt cuvintele - simbolurile . sunt,,tridimensionale". A1i auzit cu togii expresia ,,tabloul Ista valoreazd. o mie de cuvinte". tnc.r."ii si descrieqi tot ce vedeli in ir. tabloul de aleturi al lui Heinrich Khunrath, intitulat,,Amfiteatnrl". . $ffi,,' Pnt"gi sil descrie{ in doar cAteva cuvinte? Probabil cn nu. $i totuqi, un alchimist putea si transmiti gAnduri 9i idei extrem de com-
Simbolurile le permiteau alchimigtilor si-gi comunice gAndurile qi ideile celor care nu gtiau si citeascd sau si scrie in aceeagi limbd ca a lor. Astfel, un alchimist din Grecia putea si comunice cu un alchimist din Orientul Mijlociu fdrd ca bariera limbii si-i mai impiedice. Pe de alti parte, aceaste metode de comunicare s-ar putea sr fi fost gi extrem de distractivd - era un joc simplu, dar ingeletor, prin care ii puteau picili cu ugurinqi pe cei din jur. (I.I-"ti folosit niciodati un sistem codat de comunicare doar ca sd vi distraqi cu cineva?) Ce credeli c5. reprezinti toate aceste simboluri? Toate simbolizeazdt Elementul Aurului.
#*vreRffiX Vi voi
prezenta acum semnificatiile cAtorva dintre cele mai importante simboluri folosite de alchimigti. Veji descoperi, de asemenea, ;i un tabel al hieroglifelor utilizate in alchimie. Putegi descrie in jurnalul vostru experimentele pe care le-aqi flcut, folosind aceste
hieroglife criptice.
3. $emnificafiite simboturi[or fo[osite de qtchimiqti
'I
plexe - putea sd descrie, de exemplu, intregul proces de transformare a plumbului in aur - printr-o singurl imagine.
Folosirea simbolurilor consolida caracterul ezoteric al activitetrilor alchimiqtilor, ajutAndu-i si-gi ascundi metodele de neinilialii timpurilor lor. " ,,Peripe1iile Alisei in Jara Minunilor", Ed. Ion Creangi, 1976, l'Jad'Ftida Papadache (n.
tr).
poeziaJabberuocky - Trdnc,iaiada, autorul foloseqte cuvinte inventate de el, inexistente in limba errglezd, (n. tr.). ',',
in
Qberon $ef[-(fSrrenfr earl
outor: Oberon lcenuqiul
Acvili = Mercur fllozofrc; tincturi albi Adam = ,,Prima Materia" (substanqa primordiald) Apollo = Tincturi roqie
aspectul masculin
Balaur/garpe inaripat = Principiul volatil (mercur) Balaur/Sarpe firi aripi = Principiul fix (sul{) Bazilisc = Elixirul transmutatiei Broasci = Etapd in care materia se umflI in procesul de putrefaclie Ciine gi cifea = Mascul - fierbinte, uscat; femeli - rece, umed Qartea ucenicu[u i
lriiitor
Cap = Vas pentru separare gi descompunere (alambic) Casi = Vas pentru alchimie Castel/fortLreall = Vas inchis ermetic Cerb/c1prioarl = Mercur une$te trupul gi spiritul pietrei filozofale Chihlimbar = Aur Cioari neagri = Materie neagrd sau purificatoare Coadi de piun/curcubeu = EtaPd de tranzilie intre negru 9i alb Cocoq gi giinn = Aspectul masculin gi feminin al materiei Copac tiliat = Etapa de dizolvare Copil/prunc = Piatra filozo{ale Corabie = Vas folosit pentru dizolvarea materiei negre Corb negru = Compoziqie neagrd Crin alb = Elixir alb; simbolul purit5lii Cuib = Vasul alchimistului Decapitare = Divizarea materiei negre in alambic Diana/ Artemis = Tincturi albd Eva = ,,Prima Materia" (substania primordiala) - aspectul feminin FAntini = Transformarea substanlei prin magie Flori = Substange sub formi de praf Gemeni = Rege/soa re / sulf/ aur 9i regin/lu nd/ argrnt
Gridini = Vas secret Grifon = Principiul feminin Hermafrodit = imbinarea principiilor/elementelor
masculine gi
feminine
Inorog = Aspectul masculin al lui Mercur; spiritul pietrei filozofale ingeri = Materie volatil5 sau spiritualizati Labirint = Munca alchimistului Laptele Fecioarei = Compozigie alba; mercur alb Lebndn = Etapa alba a materiei (albedo); elixir care transforml metalele in argint Leu inaripat = Mercur Leu = Sulf Leu roqu = Sulf roqu; slmlnla masculinr a metalelor Leu verde = Minereu de antimoniu Lup sur = Antimoniu (lupus metallorum) Mare rogie = Apr mercuriali; materie primi .35tt
Qbaron $eI( - cI?gt
enh e
art
Mercur/Hermes = Agentul universal al transmutajiei Miere = Dizolvant filozofic; elixir timiduitor MormAnt/sicriu/cavou/inchisoare = Vas pentru descompunere
Munfi = Locul unde se gise;te Prima Materia Nunti chimici = Reaclie chimici Ou = Vas de transmutafie in care cloceEte piatra filozof.ale Ouroboros = Aspectul ciclic al procesului de transformare Pisiri de pradi indrigostite = Procesul de dizolvare gi coagulare Pintece = Alambic sau vasul in care este conceputl piatra filozof.ale Pasirea phoenix = Piatra frlozofala Porumbel care se inal6 - Sublimat alb Pug/izvor = Vas pentru dizolvarea gi purificarea substangelor Rndicini = Cele patru elemente: pdmAntul, aerul, focul, apa Rege negru/etiopian = Materie neagrl (nigredo) Rege rogu (Sol) - Aur; sulf Regini albi (Luna) = Argint; elixir alb SnmAnfn = ScAnteia vieqii metalelor Salamandri = SdmAnla masculini a metalelor; sulf Saturn - Plumb; marerie primi Schelet/craniu = Materie neagrd (nigredo) Soare - Aur; dar gi principiul masculin Stea cu gase virfuri = Antimoniu; dar qi Mercur, agentul transformirii $arpe = Materia veche la inceputul procesului $arpe crucificat = Fixarea volatilului Trandafir alb = Etapa albe a materiei (albedo), care survine inaintea etapei finale rogii (rubedo) Trandafir rogu = Pratrafrlozofala de un roqu perfect (rubedo) Trei gerpi = Trei principii (mercur, sulf, sare) Turn = Cuptorul alchimistului Venus/Afrodita = Cupru Vierme = Dizolvant pentnr materia comptl Vulcan/Hefaistos = Arhetipul alchimistului Vultur = trrtr""g, activitate a alchimistului Zetl mdrii = Crearea pietrei filozofale Qarte a ucenicufui
rrrijitor
359
*lierogtife fofosite in qlchimie
f"tl:,*ilt"*tt' pan.'antuV$ ora X
cete t 2 procese cete 4 etemente oxtdare
Y
l-,ill,,""nu . 6;
i"1ap ilL#
IH;.JA
APa
Dirtit"."
ceb
Ardere
Luni El
V
stte-rnateriate
principii l,.o#t"t" Griaerima)nn ;i.;;4
& Subrimare 9 separare
z-J
l-ocul
D
3
[L ?!L6*ffiF^ o'""nT&C * V"ir"'
F"r."nt"ru Transmutatie
b fi
rransrormare
Y
A."tgr.A Sare (Metaloid) O Cou*.",$ cei. z metale Anelezit lt). tni'LU
*
ll,.5of.Pirgr il:1'J:
:;5lo$ratiuniArgint ({/
si exploraji cristalele, stirile materiei, transformirile fizice qi chimice gi fluidele non-newtoniene. Veqi avea gansa si amestecagi soluqii, si creali coloizi, si faceqi cerneali magici ;i si experimentafi efec-
+?
lLesie l9 Calcar
tul
Magneziu E' Aluminiu
U t
)O E Potasiu t Precipitat $
Acetat bazic d".rP.u Sublimare rAl
E
i.r"""*r*'S
4.
{
;;'";'+sx I:';,"":r Bismu5o
Zinc
t1f,p-
$e
Precioitare llCF Cloruri de amoniu i( Nitrat de potasiu O
oqet V vitrior (h
er"'u
;1'i".1$
no:r AAA Ceari \ '
&
Trioxid de arsenic Plumb
alb
Ft
d
I
ce-am ,q[es bucdtdriq}
Limba noastrd este inzestrate cu cinci senzori diferiji (gusturi): dulce, acru, sirat, amar gi umami - gustul de glutamat de sodiu, pe care il glsim in roqii, tn parmez^n, in sosul de soia etc. Gustul joaci un rol extrem de important in procesul de supravieguire. Cu mii de ani in urmi, cAnd strlmogii noEtri nu inviqaseri incl sI vineze sau si cultive plante gi legume, mnncau tot ce le pica in mlni. Multe dintre plantele pe care le giseau erau otrivitoare. Gustul i-a ajutat si le identifice pe cele necomestibile, care erau de obicei amare) le provocau arsuri sau chiar ii paralizau atunci cAnd le incercau. Sinrtatea oamenilor depinde de o dieti cAt mai variatd.. Zaherul
;i carbohidragii reprezinti o sursi importanti de energie. Sarea joaci un rol vital in procesele chimice din corpul uman. Grisimile asiguri energia organismului qi stimuleazi sistemul hormonal. Pro-
{chimla in bucdtdrie
cutor: Susq n p esznecker 1$(oonwriterl
Bucitiriile noasrre sunt laboratoare alchimice. Sunt dotate cu aParate de incilzire qi rdcire, cu instrumente pentru mdsurarea;i amestecareaingredientelor qi cu tot felul de substanqe chimice - produse alimentare gi beu^turi - inclusiv cea mai importantd molecuh din capitol, vegi inviqa si folosiqi bucltiria ca lume: cea a apei. t.r
"..rt
360
sd ceard
Platina"
O+d Dizorvare$ Mercur Y 't,,,. Fterbere&, cositor\/|{ :::'JlJ,r"^ f= Uleiesentialt cupru 9X ?'',:"t* 6 gsdimsng2ps
AmestecareJ(, Fier
Irnportant: Ucenicii care nu au implinit inc,i 14 ani trebuie ajutorul parinpilor in timpul acestor experimente.
Uleide maslinef Aurioisment cr-o
otelll
H
de triboluminiscentd.
Qberon $et{ - cl?gt
enhe ar I
teinele sunt elementele de bazd ale enzimelor gi ale qesuturilor din corpul uman. De fiecare dati cAnd aplicali o refetd, facepi un experiment. Recapitulapi procedura 9i ve gAndijila rezukatul final, creAnd o ipotezi. Pregntiqi apoi pentru experiment ingredientele gi instrumentele necesare. in final, misurali cantititile ingredientelor, le amestecali $i testafi rezultatul. in funclie de acesta, vi veli gAndi probabil ce vegi schimba data viitoare cAnd vegi repeta reteta sau cum veli modifica experimentul. Qarlea ucenicu[ui
lrdjitor
j6r
Procesul de dezvoltare a unei ipoteze, conceperea gi punerea in prac-
tici a unui experiment qi evaluarea rezultatului final poarti numele de ,,metode gtiingifici". $i unde a1i putea s-o invilali mai bine decAt in bucdtdrie?
$curtd istorie
in Grecia; grecii credeau
gi
i'--'l:- : :
ude/uscate. De exem-
clntroducere
in chimie
rq
-',' /
';
plu, pimAntul era rece gi uscat, in timp ce focul era fierbinte gi uscat. t '' 'uift
Principalul scop al alchimiei era .'-' :")lj identificarea pietrei frlozofale, o substanii care le-ar fi permis alchimigtilor si transforme metalele in aur. CuvAntul alchimie vine din arabe: al este articol hotdrlt, iar kbem inseamnd Egipt. Degi originile alchimiei nu se cunosc cu exactitate, mulli cred cd a apdrut in Egipt in jurul secolului al Vllea e.n. tn secolrrl al XVIJea, doctorul Paracelsus a redireclionat alchimia spre medicini, dAnd nagtere ramurii cunoscute sub numele de iatro' chimie. Munca sa a incorpo rat metalurgia (qtlinya qi tehnologia metalelor) in metodele terapeutice. tn secolul al XVIIlea, Epoca Raliunii a pus un nou accent asupra Etiinlei, inlaturAnd ideile mistice. Robert Boyle a atacat,,teoria celor patru elemente" gi a propus definirea elementelor chimice. Antoine Lavoisier a dezvoltat chimia analitici moderni, urmat apoi de John Dalton, plrintele teoriei atomiste moderne, care sus[ine cr toate materiile sunt alcituite din atomi. Chimia organici Ei electrochimia au apirut in secolul al XIXJea, ca qi tabelul periodic al elementelor, creat de Dimitri Mendeleev. Tabelul grupeazdelementele in func1ie de proprietilile qi similitudinile acestora. 362
aceleaqi
ce toate ma-
teriile sunt compuse din cele patru elemente: pdmAntul, aerul, focul gi apa. Mai mult, fiecare dintre ele in parte avea deopotrivl proprietlli fierbinqi/reci
particule gi aceleaEi tipuri de energie. Deocamdatd, pentru ci vi aflali la inceput de drum, vd sfdtuiesc si vi limitaqi experimentele de alchimie doar la cele din bucitirie, bucurAndu-vd de experienle distractive (9i delicioase).
din
o, qlchimiei
Chimiaqi alchimiaigi au redicinils
tn secolul XX, oamenii de;tiinli au identificat 9i au explicat legiturile atomice, creAnd in laboratoare materiale sintetice gi elemente non-naturale. Cdutarea pietrei filozofale continui gi in ziua de astdzi. Mulli oameni de gtiinjd consideri cI rlspunsul ni-l va oferi fizica/mecanica cuantici, susqinAnd ci toate materiile - vii sau moarte - sunt alcituite
Q6eron $a[[- !fur'enheort
Atomii sunt cele mai mici particule ale materiei. Toate materiile sunt alcituite din atomi. lJn atom este compus din nucleu gi electroni. Nucleul contine unul sau mai mulqi protoni cu sarcini electrici pozitivi qi unul sau mai mulgi neutroni (particule lipsite de sarcini electricd). Unul sau mai mulli electroni cu sarcind electrici negative se rotesc in jurul nucleului ca nigte mici satelili in jurul unei planete. Ca si ingelegeti cat de mic este un atom, imaginagi-vd cd tdiaji un singur cristal de zahl,r intr-o suti de pir1i. Aceasta este mlrimea unui atom. Elementele sunt alcdtuite dintr-o materie compusd dintr-un singur gen de atom. Elementele nu pot fi divizate in alte substange. Iati cAteva exemple de elemente: oxigen, carbon, fier gi sulf. Elementele sunt grupate in tabelul periodic al elementelor. Mai multe detalii puteqi gisi pe site-ul ,,A Visual Interpretation of the Table of Elements" - http:/ /www.chemsoc.orglviselements ExistI noudzeci qi doui de elemente naturale, care s-au format in nature qi alte douizeci qi ceva de elemente, care au fost create in laborator. Acestea sunt radioactive. Moleculele sunt structuri chimice create din imbinarea elementelor. Acestea se conecteazi intre ele prin legituri atomice, formate intre atomii unor substange diferite. Qartea ucanicu[ui rrrdjitor
j6j
cln6r e dientele qi instr umente[e nec esar
MOLECULELE DIN BUCATARIE Una dintre cele mai importante qi mai cunoscute molecule din bucltirie este H2O sau apa. Este compusi din doi atomi de hidrogen (H) gi un atom de oxigen (O). Apa este un element vital pentru toate procesele chimice din organismul uman. FIri apl, oamenii ar muri in trei zrle. O alte moleculi la fel de cunoscuti este NaCl sau sarea' compusi dintr-un atom de sodiu (Na) 9i un atom de clor (Cl). in gastronomie, sarea intireqte aluatul, de gust preparatelor culinare gi are rol de conservant. Corpul nostm nu produce sare' aga ci trebuie s-o prelulm din mAncare. De aceea, oamenii simt nevoia uneori si minince ceva serat. Zahlruleste compus din carbon, hidrogen;i oxigen. Asigurd energia organismului gi stimuleazr funcliile cerebrale qi ale qesuturilor musculare. itr g"tttotromie, zahdrul ne ajuti sI gdtim preParate delicioase precum tarte gi bezele. Grdsimile 9i uleiurile sunt compuse din carbon gi hidrogen. Acestea conferi mlnclrurilor un gust sa\uros gi cremos, feclnd adesea parte din produsele noastre preferate, cum ar fi ciocolata, macaroanele cu brinz|, sau ingheqata. Grisimile ajutl organismul uman sI stocheze energia, stimullnd sistemul hormonal. Proteinele sunt alcetuite din laniuri de aminoacizi, care au in componenla lor carbon, hidrogen Ei azot. Proteinele controleazdacqiunile biochimice ale organismului uman; de aceea, nu trebuie sd lipseasci din dieta noastri. Ele igi modificl proprietllile cAnd sunt incilzite la foc sau bitute pentru a fi apoi addugate tntr-o anumiti compoziqie; la temperaturi inalte, pot cataltzaanumite reaclii chimice, motiv pentnr care joacd un rol extrem de important in gastronomie' OuIle sunt un exemplu revelator in acest sens: imaginaqi-vi cum igi schimbn aspectul gi consistenia cAnd le bateli sau le puneli la foc! Amidonul este alcituit din molecule mari, create din imbinarea mai multor molecule de zahar. Amidonul nu are un gust dulce, deoarece moleculele sunt prea mari ca sd atingi pi4ile sensibile ale papilelor gustative. in g"rr.orro-ie, cele mai importante surse de amidon sunt ridicinoasele (cartofii, morcovii, napii), cerealele (orezul, ovdzul), dar 9i feina sau teifeii. Granulele de amidon pot si absoarbe cantitili insemnate de api. 364
Qb er on
$e[[ - n{t
enh e ar t
e
exp erimentetor
Sare
Zaher
Fiini Amidon de porumb Un prosop de bucltlrie din bumbac Un culit ascufit O tigaie O tavl pentru prdjituri Farfurioare Pliculege de ceai negm Oget
Unt Sfoari din bumbac Band; de hArtie autoadezivd, Castroane (plus unul mic) Clteva linguri (din cele cu care mXncati cereale) Bicarbonat de sodiu Bomboane medicinale cu salicilat de metil lJn burete de vase din sArmr Coloranji alimentari (oppional) O ceapi roEie sau una obiqnuiti Amidon lichid pentru apretarea rufelor lJn tocdtor ApI oxigenatl Fulgi de cartofi O lupl
$tdrite mqteriei Toate materiile sunt compuse din particule - atomi sau molecule. Majoritatea materiilor de pe pimAnt sunt fie solide, lichide, gazoase, fie o combinagie a acestor stiri. Fiecare stare a materiei are caracte-
ristici specifice: l-.art e a ucen icu[u
i lrdj it or
365
1. Privili cuburile de gheall! Ce observaji? Care este srarea
SOLIDELE (Elementul PimAntului)
materiei?
Particulele din materia solidl au o structuri omogeni, fiind aproape
imobile. Nefiind o materie fluida, solidele nu curg. tgi pistreazd forma. Nu o iau pe cea a vasului in care se afli. Ocupi intotdeauna acelagi spaliu. Nu se imprdqtie precum gazele.
LICHIDELE (Elementul Apei) Particulele dintr-un lichid au structuri neomogeni, deci se pot migca. Fiind materie fluida, lichidele curg. lgi schimbe forma, luAnd-o intotdeauna pe cea a vasului in care se aflr.
Ocupd mereu acelaEi spatiu. Nu
se
Puneqi cuburile in tigaie gi aEezagi-o pe aragaz la un foc mediu!
2.
Ce
se
intAmpla cu ele in crariti? Care esre srarea mareriei acum?
CAnd incep si iasi aburi din cratipl, puneli deasupra suportul pentru vase fierbinqi (aproximativ cincisprezece cenrimetri mai sus de
cratiqi) 9i aqezaqi pe el tava de phcinte! (Avegi grije ca aburul sd nu vd. ardi mlna!)
imprigtie precum gazele.
3.
Ce
se
intAmpla pe fundul uvii?
GAZELE (Elementul Aerului) Particulele dintr-un gaz se afll,la distange mari unele fagd de altele, migcAndu-se astfel cu uEurinqi. Gazele se impriEtie in voie. Ocupd mai mult sau mai pufin spaliu, in funcgie de mirimea vasului in care se afli. Pot fi compresate, ca in cazul tuburilor de oxigen puternic presurizate.
A patra stare a materiei - PLASMA (Elementul Focului) - apare doar in condijii unice; de obicei, fenomenele plasmatice nu se petrec pe pimAnt in mod natural. Cel mai apropiat loc unde puteti vedea fenomene plasmatice naturale este aurora boreald. TotuEi, puteli gisi veioze sau generatoare de plasmi in multe magazine de gadgeturi. cincea stare a materiei - MATERIA NEAGRA adAncurile universului gi nu poate fi vdzutl,.
A
in
-
existtr doar
Q.xperimentuf r: tr ansformdri fizice
366
plicinti
procese importante au loc aici:
A. Apa suferd o transformare chimici. Trece de la starea solidi la cea lichida qi apoi la cea gazoasi, revenind in final la starea lichide. Dacd o turnali in tivila pentru cuburi de gheaji gi o puneli in frigider, apa va inghega din nou. tn ciuda faptului ci a trecut prin toate aceste stdri, compozigia apei nu s-a modificat. Transformdrile sunt de naturd fizicd,, ceea ce inseamni ci materia a suferit modificiri temporare doar la nivelul aspectului fizic, fard. si-gi modifice aranjamentul molecular. Compoziqia apei nu a suferit nicio modificare.
B. A9i demonstrat, pe de altd parte, circuitul apei in naturl. Apa rAurilor se evapord 9i se ridicl in aer. CAnd vaporii din atmosfere intAlnesc temperaturile scizute de la altitudinile inalte, se transformi in picituri de ploaie care cad la pdmAnt.
Q,xperimentu[ zr tr ans|ormdri chimice
Aveli nevoie de o tigaie mici, o tavi de plicinti, un suport pe care sI puneli vasele fierbinli gi o farfurioari cu cuburi de gheatri. Inainte de a incepe experimentul, punegi cuburile de gheali pe fundul tdvii de
Doui
9i lasagi-o deoparte! (-)beron $eff- T{."enheart
Puneli o tigaie mici pe aragaz qi lesali-o sd ardi la foc mediu. Aqezagi la indemAnd un pahar cu api rece. Mdsurali doul lingurije de zahdr. Observaji, cu ajutorul unei lupe, forma cristalelor de zahlr. Qartea ucenicufui
lrdjitor
362
r 1.
Ce
formi
au cristalele individuale? Care este starea materiei?
Virsaqi zahdrul in cratili, observlnd cu atenlie ce se intlmpla! Amestecali din cAnd in clnd in el.
Turnali soluqia intr-o farfurioard adAnci sau intr-un capac de borPriviti farfuria cAteva zile mai tirztu
can. Puneli-o intr-un loc ferit. ciupd ce apa s-a evaporat.
IPOTEZA: Ce credegi ci
2.
se va
intlmpla cu solulia?
Ce se intAmpli? Care este starea materiei?
1. Ce s-a intAmplat in final cu solugia? Continuagi sd amestecaii pAni cind zaharul se topegte qi se transformd in sirop. Stingeli focul! Luagi o lingurigi de sirop gi introducegi-o
in
2. Ipoteza voastri s-a adeverit? 3. Sarea a suferit o transformare fizica sau chimici?
apa rece.
3. Ce se intlmpli?
in -o-..rrrrl in care ati dizolvat
Care este acum starea materiei?
sarea
in
apd, api creat o soluqie salini. Cristalele de sare
formi caSiropul se solidifici ;i i"h;*l). il pnteli mlnca - are gust santd (1; funclie de cAt de bine s-a "r, labaza multor regete de dulciuri. de caramel. De fapt, zahFtrul ars sti Lisaqi cratila si se riceasci complet. Examinaqi siropul cu lupa! capdti un aspect ca de caramel sau o
s-au dizolvat
solugie, dar cAnd ea s-a evaporat, cristalele s-au modificat. Procedeul se numeste
evaporarea soluliei.
4. 4. Ce observagi? Mai
putegi vedea acum cristalele de zahdr?
Adaugali apoi o jumltate de canl de api in cratila rece
in
Ce credeli
lisali
ci
s-ar
fi intAmplat daci
a1i
fi fiert soiutia in loc s-o
sd se evapore?
gi amestecati!
Q.xperimentu[ 4: cofoizi gi amestecuri
5. Ce se intAmple? Zahdrul a suferit o transformare chimici, ceea ce inseamni o modificare permanenti a structurii sale. Zah;rul din cratilS nu se mai prezintd, acum sub formi de cristale, deoarece gi-a schimbat definitiv
structura molecularS.
Q,xperimentu[ 3: cristafe
;i
sofuf
ii
Studiagi cAteva cristale de sare cu o lupd foarte au? SeamSnd sau sunt diferite de cele de zaher?
puternici. Ce formi
Preparali o solulie dizolvAnd o jumitate de lingurile de sare intr-o
jumitate de ceagci de ap[ ftarti. 368
Q6eron..je[['cfu r'enhearl
Ati invilat deja despre solulii. Exemplu: O substanti (sare) se dizolvi intr-un dizolvant (apa). Dupi dizoivare, substanta dizolvati nu mai este vizibih. Daci solulia nu esre agitati, substanla va rimAne dizolvat'a si nu se va depune pe fundul vasului. Un amestec cbimic implicl punerea laolalti a doui substante, care igi pdstreazi proprietalile caracteristice. Nici una dintre ele nu se dizolvi qi nici nu se modifici, ambele rimlnAnd vizibile. Daci amestecul nu este agitat, cele doui substange se vor separa, iar una dintre ele se va depune pe fundul vasului. Un coloid este un amestec in care nici una dintre substante nu se depune pe fundul vasului. t.rrr-rrn coloid, o substanti nu poate trece de cealalti, dar amAndoui rimAn nedizolvate. Una dintre ele L-qrteq ucenicu[u
i lrd.jitor
369
pot remane vizibile. Exemple: crema de ras, jeleurile, sau sipunul care plutesc pe api. pudingul gemurile Ei
sau ambele substanle
LUCRURI NECESARE: Patru borcane de un litru, cu capac Ape Nisip Un pachet de praf de biuturi ricoritoare Kool-Aid (orice aromi) Un pachet de praf de gelatini Jell-O (9i arome) Ulei vegetal Olet
Punefi etichete pe borcane' pe care scrieli A, B, C
Ei
D!
cegti de apd 9t % de ceaqcd de nisip. Puneqi-i capacul qi agitaqi-l timp de 30 de secunde. Ce se intAmpla in borcan? Mai vedeqi inci granulele de nisip? Se
in borcanul A turnati doui
depune ceva pe fundul borcanului? Lisali borcanul nemigcat timp de
doui ore!
de Kool-Aid! de secunde! de 30 timp Puneqi-i capacul 9i agitagi-l Ce se intAmpld in borcan? Mai vedeli inci granulele de Kool-Aid? Se depune ceva pe fundul borcanului? Ldsali borcanul nemigcat timp de doui ore!
in borcanul B turnaii doui ceEti de apl gi pachetul
Turnaqi pachetul de gelatini in borcanul C! Puneli la fiert o ceaqci de api, apoi turnaqi-o cu griji in borcan. Amestecali compozilia pAni cAnd gelatina se dizolvd. Addugaii o ceagcd de api rece qi amestecati timp de treizeci de secunde.
Ce se intAmpla in borcan? Mai vedegi inci praful de gelatini? Se depune ceva pe fundul borcanului? Puneli borcanul, fdrd. capac, in frigider gi lesalil nemiqcat timp de
doui ore! Qbcron $e[f -cl{rlenheart
in borcanul D turnali o cea;cd de ojet qi r/+ deceagcd de ulei! punegi-i capacul qi agitali-l timp de veizeci de secunde. Ce se intAmpld in borcan? Puteji vedea uleiul qilsau oletul? Se depune ceva pe fundul borcanului? Lisaji borcanul nemigcat timp de doui ore! A;teptapi doud ore ca gelatina din borcanwl C s,i se intdreascd! Apoi r,ispundepi la urtndtoarele tntrebdri! f . in 2. tn 3. in 4. in
borcanul A se afli o solulie, un amesrec sau un coloid? borcanul B se afld o solutie, un amestec sau un coloid? borcanul C se afli o solupie, un amesrec sau un coloid? borcanul D se afle o solugie, un amestec sau un coloid? 5. tn borcanul A se afli o materie solide, lichida, gazoasl sau o combinatrie intre aceste stiri? 6. tn borcanul B se afli o materie solidi, lichida, gazoasd.sau o combinapie intre aceste stdri? 7. tn borcanul C se afle o materie solid;, lichidi, gazoasd.sau o combinatrie intre aceste stiri? 8. in borcanul D se aflI o materie solide, lichide, gazoasd,sau o combinatie intre aceste stiri?
NOTA: Ad,iugayi incti doud ceSti o b,iutur,i Kool-Aid delicioas,i!
de apd
in borcanul B ;i putepi savura
Gelatina din borcanul C se poate minca, Ad,iugapi % de linguripa de sare Si piper in borcanul D 5i aepi avea un sos de salate delicios. Agitapi-l bine inainte de folosire!
Q,xperimentuf 5: acizi qi baze Acizii sunt subsranle care in solulie apoasi elibereazdt ioni de hi(H+), iar bazele sunr subsranle care in solulie apoasl elibereazd,iomde hidroxil (oH). cand solugia conline o cantirare mai mare
drogen
('qrtaq ucenicu[ui rrojitor
i7l
de ioni
esre vorba de o solupie acid,i. Cind atunci este vorba de o solupie bazic,i.
H+,
ioni OH-,
3. Ce-ati vdzrtt.?
conline mai mulqi
4. Ce-agi mirosit? 5. A avut loc o transformare chimicn sau fizicl? 6.Ipoteza voastri s-a adeverit? 7. Repetali experimentul, folosind alte cantitdti de oqet gi bicarbonat de sodiu. Care dintre reacqiile celor doud experimente a fost mai impresionantd?
Reacliile dintre acizi gi baze sunt extrem de importante pentru toate funcqiile organismului uman. ,,Tdria" relativi a acizllor 9i bazelor se mlsoari cu ajutoml scirii logaritmice a pH-ului, cu valori intre 0 9i 14. Cu cAt valoarea pH-ului este mai scdzut6, cu atAt aciditatea substanlei este mai mare. Cu
clt valoarea pH-ului
este mai mafe) cu atAt creqte mai
tarebazicitatea substangei. Valoarea 7 a pH-ului indicd o solulie neutri' i., g.t.r"l, alimentele acide au un gust acru, in timp ce alimentele bazice au un gust fad. Iati valorile pH-ului pentru cAteva dintre ali-
Reacqia a
puternici dintre acid (oget) 9i bazi (bicarbonatul
de sodiu)
provocat acest efect impresionant.
mentele debazd
Ldmit:2,\ Lapte:6,4
CA MIJLOC DE DISTRACIIE:
Suc de mere: 4,0 Albuq de ou: 8,0
Creali un vulcan din plastilind! Modelagi vulcanul in jurul unei ceqti din plastic sau din hArtie, care joacd rolul de crater. Puneli in crater o anumiti cantitate de bicarbonat de sodiu. Pregdtigi solugia din oget
Salatele ,,Tum": variazi; de obicei, 10 sau mai mult
ru
fi ;i:l;:i'.1 lll-P " \e LUCRURI NECESARE' 6q1-_ffi
,,.'J"?J'":*
qi colorant rogu. Turnaqi apoi solulia,
rul vulcanului. Daci
3;"j:;:**" { w I insrrri
de
mrsurat
Coloranli alimentari (duPe gust)
'.ry
:6L__
L. Cum denumigi amestecul de oget gi co-
Q,xp er imentu[
6
:
c
erne ata alch im iqt ifor
Acest experiment se bazeazS. pe transformirile chimice ale sub-
LUCRURI NECESARE: Olet O strecurdtoare castron mic Un pliculeg de ceai negru
Mdsurapi dou,i lingwripe de bicarbonat de
sod.iu;i ad,iwgapi TOATA CANTITATEA O DATA tn opet!
372
folosit cantitelile corecte, ,,lava fierbinte" va
incepe si sfArAie qi va erupe.
l]n
lorant?
s-a
crare-
stanqelor implicate. Puteli sI scrieqi, insi, cu aceastd cerneali alchimicl.
Turnali intr-un pahar inalt un sfert de ceagci de o1et qi cAteva picltul de colorant, apoi amestecaqi compozigia!
2. Ce
agi
TOATA O DATA, in
O cratili mici Un burete de vase din sArmd O scobitoare
ApI
intAmplat? Qberon $eff '(f{r'anfr cart
oxigenatd,3o/o (pe care o
Qartea ucenicu[ui
lrdjitor
puteli cumpira de la farmacie) 37i
Puneli pliculequl de ceai intr-o ceaqci! Adnugali o treime de ceaEci de apl fiarti 9i lesagi pliculelul si stea in ap1rfiartlrtimp de 15 minute! Stoarceqi-I, apoi aruncagi-l! Ceaiul confine tanin. incalzigi intr-o cratiql mici un sfert de cea;ci de oiet. Teiaii in bucili buretele de sArmi 9i punegi bucdiile (cAt putegi de multe) in ogetul fierbinte, avXnd grrjd. ca acesta si le acopere cu totul. Jineqi compoziqia pe foc pAnn cAnd buretele de sArmi plutegte intr-o soluqie colorati (sulfatul de fier). Lasaqi-o apoi si se rlceasci! Turnaqi ceaiul intr-un castronag. Strecuragi sulfatul de fier gi turnaqi-l in ceai! t.t ,..r, fel, se formeazd. tanatul negru de fier. Trebuie sd-l mlnuigi cu foarte multi griji, pentru cd, pdteazn definitiv hainele,
IPOTEZA: Ce se va intAmpla daci veqi adiuga un intr-o cremi de prdjiturn?
amestec de oqet
gi bicarbonat de sodiu
LUCRURI NECESARE: 1 ceagci de zahdr 1 linguripa de unt % dintr-o ceagci de apd 2 linguripe de ojet O tavi de gntit l/c dintr-o lingurigi de bicarbonat de sodiu O cratipi de 4 litri
covoarele qi tot ce atinge.
Introduceli scobitoarea in ,,cerneah" gi incercaqi sI scrieti cu ea. Daci aceasta pare apoasi, lisagi-o descoperiti o zi sau doui pentru ca apa si se evapore, iar substania si devini pulin mai groasl. Pdstrali apoi cerneala intr-o sticluii cu capac! Pentru ca distraclia sd fie gi mai mare, folosili o pani de pasrre sau cumpiraqi o pani de scris de la un magazin de artizanat Ascuqili-le vArful cu un briceag 9i folosiqi-le ca instrumente de scris. La fel ca vrdjitorii adevlragi.
iNtnEsAnI' arita amestecul cu ceai? 2. Substangele din acest amestec au suferit o transformare chimici sau fizicl? 3. Ce culoare are solugia alcdtuiti din olet qi burete de sArmI? 4. Substanpele din aceasti solulie au suferit o transformare chimici sau fizici? 5. Cum scrie cerneala voastri? 1. Cum
Q,xperimentu[ 7r prdjitura magicd Avegi nevoie de cAteva ingrediente simple, de nigte ustensile de gltit... gi de cAliva oaspeli fleminzi care si testeze prljitura in formi
invitalilor.
iNTnEgeRr' arlta gi mirosea compozigia? 2. Ce s-a intAmplat in momenrul in care a1i adeugat in compozilie otretul cu bicarbonatul de sodiu? 3. Descriegi aspectul prnjiturii in stadiul final! 4. Ce gust avea prijitura? 5. Ipot.eza voastrl s-a adeverit? 1. Cum
tr,
,."rt
experiment, reacliile chimice intre acizi
gi baze sunt respon-
sabile pentru rezultatul final. Oletul intra in reacgie cu bicarbonatul de
de fagure.
374
Ungeli tava cu pulin unt. Amestecali zahdrul, untul gi apa intr-o cratigi mare. Puneji compozigia pe foc, mestecXnd tot timpul in ea. Dupi ce de in clocot, nu trebuie sd mai amesrecagi, dar lasa1i-o in continuare sI fiarbn pAni capiti o culoare aurie! Luali comp ozigia de pe foc i amestecagi repede ogetul cu bicarbonatul de sodiu. (Cereli ajutorul cuiva; unul dintre voi trebuie sI adauge melanjul in compozilie, iar celalalt si amesrece repede.) Compozilia se va umfla din cauza dioxidului de carbon, aga ci trebuie sn aveli griji sd nu se reYerse. Turnaqi compozigia in tava unsi cu unt. CAnd se ricegre, purefi se tiiaji sau si rupeli prijitura in formi de fagure de miere qi s-o serviqi
Qber on
jeff' !I{r'enheart
(artea ucanicu[ui lr{jitor
375
sodiu, producAnd gazul de dioxid de carbon. Gazul umple prljitura cu mii de biqicuqe, conferindu-i aspectul unui fagure de miere.
Q,xparimentuf 8r efectu[ de tribo[uminiscenld Una dintre cele mai simple modalitili prin care puteqi crea un spectacol de lumini in miniaturi este si mAncali
bomboane medicinale cu salicilat de metil.
IPOTEZA: Ce credeqi ci veli vedea daci veli ron1li bomboanele in faqa unei oglinzi? (Nu vi mai glndigi la bunele maniere - doar faceli experimente ;tiinlifice!) EXPERIMENT: Puneli in guri doui bomboane medicinale, stind intr-o cameri intunecata in faga unei oglinzi! Zdrobili-le intre dinli
li
Q,xperimentuf 9: ftuidete non - newtoniene V-am demonstrat ci fluidele au un comportament specific. Fluidele non-newtoniene au fost denumite astfel dupi numele lui Sir Isaac Newton, care a formulat multe dintre legile dinamicii fluidelor. Este vorba de lichidele care au un comportament neobiqnuit. De exemplu, oiscozitatea lor depinde de fo4a aplicati. V-a1i jucat vreodatd cu juciriile Silly Putty? Acestea sunt fluide non-newtoniene. DacI tragegi incet de ele, juciriile se intind Ei se preling ca un fluid. Daci le punegi pe o suprafald durd, se turtesc, luAnd forma unei belgi - la fel ca un fluid. Dar daci le lovili cu putere, se sparg ca un corp solid. Cu ajutorul amidonului de porumb, puteli crea un fluid non-newtonian.
IPOTEZA: Ce credeli ci
va intlmpla daci amestecati amidonul de porumb cu api? se
LUCRURI NECESARE: Amidon de porumb
deschideti gura!
Api
1. Ce vedeti?
2. Ce culoare are lumina?
lJn
3.Ipoteza voastri
O cutie goah de lapte din carton sau o pungd solida din plastic
s-a adeverit?
Bomboanele medicinale au in componenfa lor salicilat de metil. CAnd cristalele de zahir din bomboane sunt zdrobite (prin mestecare), electronii eliberaqi se imprdgtie in aer. Ei incearci apoi si se integreze din nou in cristalele de zahar din care tocmai s-au eliberat. Dar moleculele de azot (din aer) le-au luat locul. CAnd electronii drn zahdr se ciocnesc cu electrontt de azot, azotul emite o
ultravioleti este absorbitl de salicilatul de metil, iar acesta emite, la rAndul lui, o lumini strilucitoare, ca o sclnteie. Fenomenul se numeqte triboluminiscenqi, emisiune slaba de lumind pe care o prezintiunele substanqe cristaline atunci clnd sunt sfirAmate sau sparte. El ar putea stalabaza altor lumini misterioase observate in naturi, cum ar fi, de exemplu, luminiscenla din adAncul mirilor.
lumini ultravioleti
(ca
o
raztr). Raza
(Jbcron $e[[- iI{renheort
castrona5
Turnaqi in castronag lz ceagcd, de amidon de porumb! Adiugagi clte o linguriqi de api, amestecAnd bine de fiecare dati. CAnd compozilia incepe si se intireasci, loviqi-o cu putere cu degelul sau cu o linguri. Daci vi se pare ci aqi lovit un corp .,solid", atunci fluidul vostru non-newlonian este gata. Jucapi-vi cu aces fluid ciudat. Dacn il strAngegi in purrrn, pare solid. Daca desfaceqi pumnul, incepe si vi se prelingi printre degete ca un lichid.
intlmplat? 2. Cum arita amidonul de porumb inainte de a adduga vi se pirea la atingere? 3. Cum arlta amidonul de porumb dupi ce agi adiugat vi se pirea la atingere? 1. Ce s-a
(artea
uce
nicu[ui lrdjitor
apa?
Cum
apa?
Cum
4. Compozilia din amidon de porumb este un corp fluid sau solid? 5. Ipoteza voastrd s-a adeverit? 6. Ce agi creat in acest experiment?
Lisapi qervelelul nemigcat timp de 20-30 de minute. Observaqi ce se intlmple in acest rdstimp. Repetagi experimentul, folosind alte doui
culori. 1. Ce culoare a9i folosit la inceputul experimentului?
IMPORTANT: Dup,i intr-o pungd o arunca{i
de
ce
2. Ce culori a1i obginut la finalul experimentului? 3. Ce credeqi cI s-a intAmplat? 4.Ipoteza voastri s-a adeverit?
api tncheiat experimentul, puneyi compozipia
plastic sau
int-o cutie de lapte ;i
in cbiuaetd, pentru
cd se aor
arwncapi-o la gunoi! Nu
infunda peoile!
Qxperimentu[ ro: cromato1rafia pe hdrlie Cromatografia este o tehnici folosit; pentru separarea amestecurilor de culori. in cromatografia pe hArtie, culorile sunt separate cu ajutorul unei hArtii absorbante. Dupi cum Etigi probabil, majoritatea culorilor se obqin din combinalia altor culori. De exemplu, daci amestecim galben cu rogu) obqinem portocaliu; daci amestecim galben cu albastru, obpinem verde; iar daci amestecim ro$u cu albastru, oblinem purpuriu. Dacd aji putea amesteca toate culorile existente, aqi obgine alb. Iar dacd tndepirtali toate culorile dintr-un loc, rimAne negru.
IPOTEZA: Ce credeqi cd se va intlmpla daci amestecali tru de cafea o cerneale colorati gi api? LUCRURI NECESARE: Filtre de cafea (acestea sunt cele mai bune) sau Eerveqele Markere colorate (a clror cerneali se poate splla)
Fibrele din filtrul de cafea sau din qervepl de hArtie au absorbit printr-un procedeu care se nume;te ,,acliune capilarl". CAnd apa a trecut prin cercul desenat cu markerul colorat, vopselurile solubile in apn din cerneala markerului s-au dizolvat in api (s-au transformat in solulie) ;i au trecut prin hArtie odatl cu apa. Clnd apa a trecut prin qervegelul de hlrtie, a lisat in urmi culorile individuale, amestecate initial in cerneala markerului. Unele vopseluri sunt compuse din molecule mari qi grele, in timp ce altele sunt alcituite din molecule mai mici Ei mai u$oare. Cu cAt moleculele sunt mai mari, cu atAt trec mai repede prin hArtie. Astfel, separarea vopselurilor depinde de mirimea moleculelor 1or. La sflrqitul experimentului, agi dat nagtere fenomenului de cromatografie: o modalitate prin care puteli vedea toate culorile qi vopselurile individuale folosite in cerneala markerului. apa
pe un
fil-
CA PURA DISTRACTIE: tnce.caqi si vedegi .At. ..rlori putegi identifica in de hArtie
irrcercali si vedeli dactr gi alte markere, produse de diverse companii, folosesc aceleagi combinalii de culori.
Ape O pipetn sau o lingurili foarte micl
un gervelel de hArtie, cu un marker colorat, un cerc cu diametrul de doi centimetri. Turnaqi in el cAteva piclturi de api, una clte una, pAni cAnd lichidul iese din el. Desenagi pe
378
cerneala unui singur
marker.
Qberon $ef f - cl{rrren[rearl
Qum sd ptacali in cupru un cui din fier
LUCRURI NECESARE: Un cui din fier Vzhngurrgl, de sare Oarlea ucenicu[ui ."rdjitor
Turnaqi intr-un pahar api minerald sau o bduture ricoritoare acidulati. Adiugagi stafidele si privili cum bulele de dioxid de carbon se prind de stafide, plimbXndu-le de sus in jos.
Vz ceaqcd. de oget
lJn borcan mic 9i curat de sticli Un burete abraziv 10 monede coclite de cupru (din 1983 sau mai vechi)
Amestecati in borcan sarea cu o1etul. Addugagi monedele coclite in amestecul cu olet qi lesagi-le acolo pAni capiti strilucire. Apoi puteli sI le scoateli, pistrlnd compozigia cu otet. CurIqatri cuiul de fier cu buretele abraziv. Puneli cuiul in amestecul cu olet gi lasaqi-l si stea zece minute in solulie. CAnd il veti scoate, cuiul va fi acoperit cu un strat strllucitor de cupru.
$otu{ie pentru batonaqe de
de vase
Amestecaqi apa 9i detergentul, apoi turnali compoziqia in borcan gi nu mai umblagi la ea pe timpul nopgii! Putegi face apoi balonage de sIpun.
I,{OTA: Pentru
picdturi
de
ca balona;ele
s'ifie mai rezistente, putepi
s,i
Acesta este un mic experiment de ,,alchimie in bucitirie" pe care ni-l oferiJim Fish. Poate fi folosit ;i ca numir de iluzionism. Magicianul toarni in cinci ceEti un lichid purpuriu. Acesta iqi schimbd culoarea in toate cele cinci ceqti, devenind incolor clnd este turnat in ultima dintre ele. Lichidul purpuriu se obline din tiierea gi fierberea unei verze rogii, strecurarea Ei diluarea cu api a sucului de varzd, pAnn cAnd capeti o nuangi purpurie. Fiecare dintre cele cinci ceqti conqine o cantitate mici de solulie lichida, care conferi sucului de varzi urmitoarele culori:
adriugapi citeva
glicerin,i (pe care o g,isipi la orice farmacie).
$tafidete
Daci am putea si imprigtiem sarea din oceane pe toatl suprafaga s-ar forma un strat gros de 150 de metri? Ca sI facegi un experiment de evaporare a sirii, dizolvaqi o lingurigl de sare intr-o ceagci de api fiarti. Turnaqi apa intr-o tavi de plicinti, pulin adAnci, gi punegi-o la soare sau intr-un loc insorit pAni cAnd apa se evapori, lasAnd sarea pe fundul tdvii!
pimlntului,
{ghidut cqre iqi schimhd cu[oares,
sdpun
LUCRURI NECESARE: lJn borcan curat de sticle O ceagcd de ape caldi Doul lingurige de detergent lichid
$tia1i ,d...?
car e dqnseqzd
1. Rogu: dacd folosiqi acid - otet alb 2. Albastru: solulie de bicarbonat de sodiu 3. Verde: sodi de rufe (solujie de carbonat de sodiu); soluqia de amoniac care nu face spumi este, de asemenea, o varLantd. ideali
4. Galben: solugie slabe de clor 5. Incolor: o solugie concentrate de clor va transforma sucul de
LUCRURI NECESARE: Stafide
biuturi rdcoritoare acidulati incolord (cum ar fi 7-Up)
Api minerah
j8o
sau o
varzi intr-un lichid incolor Q6eron $eff-tl{rtenft eart
[artec
uce
nicufui rrrdjitor
38r
NOTA: NU BETI lichidele!
Este ugor sI oblineli aceste rezultate turnAnd sucul purpuriu pe rlnd, in fiecare cea;cd. Faceli experimente, folosind diverse cantititi
din soluliile menlionate! Este posibil, pe de alti parte, ca - prin echilibrarea pH-ului - si turnati acelaqi lichid din cea;ci in ceagci, in ordinea descrisd mai sus,
rlnd culoarea. Acest pas reprezintS.un progres, dar presupune controlareaatenta
schimbAndu-i astfel pe
a procentajului de substanqe folosite. Trebuie sd facegi mai multe experienle ca si determinagi cantitatea exacta a solugiilor pe care trebuie sd le folosili pentru schimbarea culorii lichidului. Metoda se poate dovedi extrem de puternici in timpul unui ritual sau al unui
numlr
de magie.
Daci vreji sd folosiqi experimentul in timpul unui ritual - cu ocazia solstijiului de vard (cAnd vreli si invocali spiritele celor patru puncte cardinale) - puteli sd puneji pe un altar un vas cu lichidul purpuriu gi patru-cinci ceqti. Apoi, incepAnd cu Elementul Focului, transformali sucul purpuriu intr-un lichid rogu, turnagil intr-o cea;ci 9i agezagi-o pe altarul din sud. Pentru Elementul Apei, conferili lichidului culoarea albastri, turnagi-l in cea de a doua ceagcd qi punegi-o pe altarul din vest. Pentru Elementul Pdmlntului, conferigi lichidului culoarea verde, turnafi-l in cea de a treia ceagci ;i ageza\i-o pe altarul din nord, iar pe cea de a patra, unde lichidul este galben, pe altarul din est, pentru Elementul Aerului. A cincea ceaqci poate si conlind lichidul incolor gi poate fi plasati in altarul din centru, pentru Elementul Spiritului. Pentru a conferi ritualului vostru un caracter cu adevirat mistic, pute!i si cumpiraqi un set de cinci lumAndri colorate ,,Kizzy Color Flame Candles", ale clror fliclri au aceleagi culori ca lumAnirile - rogu, portocaliu, verde, albastru qi violet. Daci nu le putetri gisi la magazine,le putegi comanda online pe site-ul: www.krzzycolorflame.com. Le putefi a$eza in suporturi pe fiecare altar in parte, aprinzlndu-le in momentul in care puneli ceqtile pe altar. 382
Experimentul este cu atAt mai mult o experiengi magici, deoarece lucrdm cu pigmenqii frunzelor, ai florilor qi ai fructelor de roamni, clar gi cu licopenele - antioxidanli puternici atAr de necesari vieqii. Se spune cd pigmenlii plantelor sunt rezulratul simbiozei dintre flori gi insecte, dar adevirul esre cu totul altul: pigmenpii s-au dezvoltat in momentul in care plantele au ieqit la lumind, intr-o atmosferi ostili, plind de CO2, care a emis razele ultraviolete, distrugAnduJe :istfel clorofila. Pigmenlii s-au dovedit, aEadar, un scur de proteclie. Acest lucru s-a intAmplat insi cu mult inainte ca plantele si distrugd atmosfera prin emisiile otrivitoare de oxigen, dAnd nagtere mirocondriilor, care au mAncat oxigenul si ne-au conferit atributele specifice animalelor. Mitocondriile blocheazi efectele radialiilor, repard. ADN-ul, minAnci radicalii liberi de oxigen qi ne ajutd si absorbim vitaminele din legume. IJn act cu adevirat magic!
Qberon $cf[ - ![Srtenheart
5. clnte.n[ii minunate aulor Oheron lcenusiu; Dapi-mi
o
pirgbie destul de lungd, un pit,ot ti un punct
de
sprijin,
;i
pun pdmintul tn mi;care!
Ansmrol
(230 i.r.N.)
Unii dintre cei mai cunosculi vrijitori ai lumii au fost gi mari inventatori. Arhimede din Siracuza Q87-2II i.e.n.) a invenrar sisteme de pArghii gi scripeqi penrru ridicarea qi mutarea obiectelor grele; a descoperit modalitagi de misurare a unui cerc Ai de determinare a volumului corpurilor solide. ,,$urubul lui Arhimede" este un mecanism spiralat folosit pentru transferul apei la un nivel mai inalt, cu ajutorul cdruia oamenii puteau iriga cAmpurile din Egipt, utilizAnd apa din Nil. Arhimede a folosit geometria qi observaliile astronomice ca si C.a,rte
a ucenicufu i rrrdjitor
385
Fig.
determine circumferinga pimAntului 9i a inventat un mecanism de misurare a unghiurilor de unde risare soarele, calcullnd astfel pentru prima dati durata exacte a unui an. Dar cel mai renumit vrljitor 9i inventa-
Surubul lui Arhimede, din tratatul lui Vitrutius De Architectura, pubLicat in
tor din istoria omenirii a fost, fire indoiale, Leonardo da Vinci (1452-1,519). Printre miile de pagini ale manuscriselor sale, existd schiqe de elicoptere (precwm cea de alAturi), tancuri blindate, submarine, paragute, in-
strumente de desenat, foreze hidraulice... dar gi cea a unui aparat de zbor, cunoscut sub numele de ornitopter (,,aripi de pasire"). Spre de- i 1522 de Fra Giocondo
Fig.
osebire, insi, de Arhimede, Leonardo n-a\ff
Fig. 4
construit nici una dintre aceste invenlii e"- \\N traordinare. Voi puteqi crea, in schimb, ma- \ cheta aparatului siu de zbor, folosind paginile de la sflrgitul cirqii. Copiali paginile la xerox, mlrindu-le pAni la t2to/ol Puneqi desenele xeroxate pe o suprafaqi tare gi netedd 9i, folosind partea neascutiti a lamei unui cutit de bucitirie, trasali liniile punctate, urmlnd curbele indicate, acolo unde este cazul. Decupati apoi piesele 9i indoili pliurile aripilor! Piesele reprezinti doui aripi, coada, fuzelajul, doui braqe de suslinere Ei doui gaibe (vezi
5
k2"----------N r-.-.---*_****-
+J.
t\
desenul 1). Veti mai avea nevoie de cAteva vergele
din bambus, lungi de treizeci de centi- j? metri, precum cele folosite pentru frigirui, cumpira de la supermarketuri, patru agrafe de hirtie (vezi modelul de la sfArgitul cirlii), o bandi din elastic ;i aqn de cusut de culoare maro, care si imite cablurile. Ca instrumente de lucru, avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucitdrie, o pili (pila
pe care le putegi
Fis.
nd{'1
,lblll !,01
j84
(Jberon $ef [ - {{r'enfrearl
n^0
1
de unghii este foarte buni), un flacon de
lipici, un cle;te cu cioc
lung 9i un cleqte de tiiat sArmd. Urmali instrucliunile de pe paginile xeroxate! Unul dintre cele mai importante lucruri este si realizali clt mai corect cu putinld marginile curbate ale aripilor gi ale cozii, in aga fel inclt si semene cu aripile unui balaur. Apoi lipigi vergelele de-a lungul aripilor ca in desenul2! Vergelele care fac legitura intre fuzelaj gi coade (vezi desenul 3) trebuie sI aibd treizeci de centimetri lungime, ca $i cele de deasupra, care suslin aripile. Pe celelalte trebuie si ie tiiali conform dimensiunilor indicate, folosind clegtele de tiiat slrmi. Asamblali mai intAi fuzelajul9i coada (vezi desenul 3)! Apoi construili bratele de suslinere in jurul vergelelor tiiate, dupi cum puteti vedea in desenele 4 ti 5! "fliali si indoiqi patru agrafe de hArtie qi introduceli cAte un capit, orizontal, in coliul fiecirui bral de suslinere (vezi desenul 5)! Lipili apoi brajele de susqinere in corpul fuzelajului. Urmitorul pas pe care trebuie si-l faceli este si asamblali aripile (vezi desenul 2). Pargile din exterior ale vergelelor aripilor trebuie si fie t.{iate pe jumdtate gi qlefuite ca si alunece una pe alta, perrnitrlnd astfel miqcarea aripilor (vezi desenul 6). Introduceli capetele din exterior ale vergelelor aripilor prin inelele agrafelor din bragele de suslinere, apoi indoitri 9i lipili marginile bragelor de susginere in interiorul aripilor pentru ca acestea sd se migte in voie
in
sus qi-n jos.
Trebuie si asamblali apoi bridele de suslinere a picioarelor qi cablurile pentru a face aripile sI fluture, aga cum a1i proceda daci agi zbura cu ornitopteml, stind pe platforma fuzelajului, introducAndu-vi picioarele in bride qi linAndu-vd cu mAinile de aripile lungi. Teiati doui bucigi din a1a de cusut, lungi de 30 de centimetri! Apoi scurtali doul vergele in aEa fel inclt si misoare 1,50 centimetri! Faceli o bucli din a1i, aga cum putefi vedea in desenul Z, ;i lipili brrciqica tiiatl de vergea in interiorul buclei! Introducegi apoi a1a prin agrafele de hlrtie din spatele fuzelajului qi - dupn ce o treceti prin qaibe - legalio de marginea aripii in punctul indicat (vezi desenul 8)! tnfiguragi, in final, banda din elastic in jurul vergelei unei aripi 9i - dupi ce o treceti prin fala fuzelajului - infeEurali-o in jurul f)beron $ef [- tT{."enfr eart
vergelei celeilalte aripi (vezi desenul 9)! Prin presiunea exercitati de banda din elastic, aripile se vor inllqa spre cer, in timp ce prin puterea mugchilor picioarelor, aripile se vor lisa in jos, imitAnd astfel zborul pislrilor. Felicitiri! Atrr reahzat o macheti a celebrei invengii create de Leonardo da Vinci. Daci vi duceli pe un teren cu iarbi, puteti folosi ornitopterul ca pe un planor (vezi desenul 10). Aceasta este schila unei paraqute realizate de Leonardo (vezi desenul 11). incercagi si creali gi voi un model, folosind o bucati de carton, citeva nuieluge din bambus, o sfoarl 9i o figurini din plastic.
6. {ehnomlgir':. exp[ordri in cyberspo.ce autor : Q[izabeth
$arr
ette lcenugiu
;
venit in cyberspace, poate cel mai accesibil dintre tlrAmurile metafrztce! Termenul de ,metaftzici" inseamni,mai presus de natura fizicd" - cum am putea, a;adar, si definim altcumva cyberspace-ul decAt ca pe o lume a ideilor Ei mai putin a obiectelor? Cyberspace-ul existi in componenya frzicd a unui computer, dar nu se limiteazl doar la carcasa acestuia - aga cum nici sufletul care sililluiegte in trupul uman nu se restrAnge doar la osatura corpului nostm. Putem si manipulim Bine
a1i
cyberspace-ul. Putem si pitrundem cu mintea in universul lui, dar nu cu trupul. $i totugi, putem si facem minuni aici. Ar putea exista oare o magie mai mare?
fu,mea din interiorul crist a[u[ui Cea mai frumoasi descriere a tehnomagiei o aflem in versurile cAntecului The World Inside the Crystal, apa4inAnd compozitorului Stephen Savitsky. Cea mai cunoscutt interpretare este cea a lui Kathy Mar, pe care o puteti gisi pe albumul ei Plus Qa Change. CAntecul ne infetisea* terlmul cyberspace-ului (,lumea din interiorul cristalului")
larlea
ucanicufu
i .rrajitor
s87
9i limitele ei (,,unde fizic nu pot ajunge"). Face o paraleli intre tehnologie Ei vrijitorie, aseminlnd computerul cu ,,o oglindi magici din cris-
tal". Surprinde, de asemenea, simlul puterii, dar gi senzalia de izolare gi stramutare care ii caract erizeazdpe cei inzestrali cu un talent ce imbini domeniile adesea incompatibile ale magiei Ei gtiinqei: ,,Suntem hackeri sau vrijitori - spuneli-ne cum vreli - in derldere sau cu respect!" Versurile ne descriu gi legea care dominl in cyberspace: ,,Ratiunea este singura credinqi." Cyberspace-ul este un loc magic pentru ci ,,aici, simbolurile capiti puterea de a se intrupa". Ce-ar putea fi mai mistic decAt o lume in care cuvintele - inci.rcate de simboluri ezoterice - dau viali lucrurilor pe care le definesc? Computerul vi poarti in toati lumea doar cu un simplu click. Nu este aceasta o vraji ca oricare alta? Rostili o dorinli gi computerul o indeplineqte. Firegte cd acest lucru line mai mult de tehnologie 9i mai puqin de arta magiei, dar ,,grani1a dintre tehnologia suficient de avansati qi magie a devenit aproape imperceptibil;", ca si-l cit;im pe Arthur C. Clarke. Dar 9i reciproca este valabili: graniqa dintre magia suficient de avansati $i tehnologie a devenit aproape imperceptibila. Motivul pentru care cele doul Etiinle s-au imbinat consti in faptul ci ambele funcqioneaz i, la aceleaSi niaeluri.
Clberspace
-
Cyberspace-ul ne
o experia.ntd non-fizicd oferi posibilitatea de a cunoagte qi alte niveluri
totul deosebit, pentru cI - in ciuda faptului cI are o legituri strAnsi cu realitatea de zi cu zi - se deosebeste de ea. In- | t teracliunile personale nu mai sunt aceleaqi aici. Capacitilile pe care le veti cAqtiga explorAnd cyberspace-ul vi vor fi de folos cAnd veqi cerceta lumea spirite1or, cAnd veqi cdldtori spre alte dimensiuni etc. ale realiugii. Este un spafiu cu
.J88
Primul lucru pe care il invalaqi in spaqiul virtual este multitudinea definitiilor pe care le capitd pronumele personal ,.eu", cici aici suntem ceea ce vrem si fim. In cyberspace, vI puteqi schimba identitatea, sexul, vlrsta, clasa sociale, rasa sau infitilarea ftzicit - orice, ca si creagi atitudinea gi ,,tunelul realitiqii" optime online. Acest lucru vi ajuti si vi conturali caracteristicile ,,definitive" - oare clt de mult pot si schimb, dar si rimln in continuare ,,eu"? Spagiul virtual vi dezviluie, de asemenea, noi aspecte ale personaiitigii voastre. Unii oamenii devin cu totul aite persoane cind sunt online faqn de cum sunt in realitate. Ceea ce reprezintd. uneori un aspect negativ - exista situagii in care oamenii se indrigostesc online ca si descopere ci nu se pot suferi atunci cAnd se intAlnesc faqa in faqi. Pe de alu parte, spaliul virtual le permite persoanelor care nu pot sd comunice in mod direct in viata de zi cu zi si interacgioneze pi si se bucure de compania semenilor 1or. Atmosfera din cyberspace vi poate influenqa, de asemenea, percepgiile. Puteli detecta anumite ,,semnale de alarmi", care vi deter-
mini si puneli capit unei relalii online, chiar daci nu vi aflagi in apropierea persoanei respective. Poate ci ,,tonul" lor este prea ostil ci incearci si pitrundi cu fo4a in intimitatea voastri. Spaqiul virtual va deveni pentru voi asemenea unui ocean de libertate, in care veti inota liberi, dar gi un element vital - la fel ca apa sau ca aerul. Daci nu sunteti niEte bigoli prin excelenpi, cu mintea inchistati, atunci veli reuqi si inliturali rapid orice prejudecati, deoarece in spaqiul virtual toli oamenii sunt egali - interlocutorii din cyberspace nu sunt obligali si vi spuni cI sunt negri, ci sunt de sex feminin sau ci sunt atlt de sdraci, incit folosesc calculatorul de la o biblioteci publice. tn timpul discutiilor online, oamenii pun mai mult accentul pe inteligenla) arta conversaqiei gi personalitatea interlocutorilor lor declt pe aminunte irelevante. Poate ci vd vine greu si credeli, dar vi asigur sau poate
ci
este adevirat!
Vi imaginali, probabil, cum puteti cilitori in lumea intreagi feri si vi deplas agi fizic - spaliul virtual vi indeplineqte visul, cici cyberspace este, de fapt, o cilitorie non-fizici. VI agezagi pe un scaun gi incepeli si butonaqi tastele, trezindu-vi intr-o clipi in Elveqia sau in Noua Guinee, fer; si vi ridicali de pe scaun. (-)beron $e[[- {lSlenfiearl
l-.arte
s
ucen icu[u
i lrajitor
Experienla seamlnl cu celetoriile astrale, cAnd gAndurile se materializeazd.,iar inten{a determini direclia. Aceste "cihtorii determinate de intenpie" vi ajuti in procesele de meditaiie, in explorarea viefi de dincolo, dar 9i a altor realitiqi, unde nu putefi aiunge frztc.Daciaqi infnptuit deja cilltorii astrale, atunci vi veli adapta mult mai ugor in spaliul virtual. Este bine si exploraqi cAt mai mult spaliul virtual, deoarece vrijitorii opereazd.foarte mult in sau cu dimensiunile metafizice. Nu pledem pentru eliminarea realitilii frzice - vrem doar sI vi demonstrim ci acliunile dintr-o realitate non-ftzicdpot si aibi efecte directe gi profunde asupra realitdlii frzice. Daci vreqi si faceli gi agi gnsit un site care vinde bagheta magici perfecti, nu trebuie decAt sI scrieli numirul cd4ii de credit, iar bagheta va sosi la ugi. Aceastl conexiune extraordinarl intre doue lumi atAt
cumplrituri online
de diferite, dar atit de ingeminate ne aiuti si inlelegem influenlele pe care le exerciti asupra noastrl magia, ritualurile qi rugdciunile. Ne ajut1, de asemenea, si ingelegem cum pot sI existe in acela;i loc universuri preqrm cyberspace (spaful virtual) gi ,,meatspace' (spaliul fizic), conecteazi"prin leglturi cu totul speciale. in acelagi fel, putem sI atingem - in anumite momente sau in spalii cu incircituri mistici - lumea zinelar sau a altor spirite. care
- de;i nu se aring -
se
ciezvdluindu-vi vlrsta, sexul, caracteristicile fizice etc. Asta dovedegte faptul ci suntegi sinceri, degi eliminali factorul-surprizl,. Poate si fie, totugi, riscant si dezvdluili prea multe aspecte din viata voastri, precum adresa unde locuiqi sau unde lucrali. Pute{i, in schimb, sd vi as-
in spatele unei md;ti - pretinzand ci suntepi mai tineri sau mai bxtrlni, mai inalqi sau mai scunzi; puteti si vd schimbali Ei sexul
cundetri
daci dorigi. Multri oameni folosesc o porecli (handle) sau un pseudonim (screen name) online - ca numele magice folosite de profesorii $colii CenuEii de Vrnjitorie. tn spaqiul virtual, oamenii gtiu despre voi doar atAt cAt sunteli dispu;i si le dezviluili prin cuvinte qi acliuni. Daci nu aveli o camerl web, ei nu vi pot vedea, catalogAndu-vl drept un utilizator frecvent al unui anumit site, un participant pasiv intr-un chat-room, un mediator care dezamo rseazd. conflictele sau un ,,forumist" care provoaci clispute aprinse despre un anumit subiect online. Pot si vi considere niqte ,,vrijitori ai computerelor", fascinali de tehnomagie, cu un limbaj obscur gi ezoteric, sau nigte ignoranli firi experienqi. Totul depinde numai de liberul vostru arbitru. Spaliul virtual este unul dintre cele mai accesiL,ile tirlmuri magice, unde putegi fi nigte vrijitori tn adeviratul sens al cuvAntului. Acliunile voastre depind numai de voi. Folosiii-vi puterea cu inlelepciune!
1dentitstea in sPqtiuI rrirtuo[ Nu sunteqi incitugali in trupul vostru) cici spiritul vd poartd corpul in acelaqi fel in care Ei voi purtali o haini preferati. Parul, pielea, culoarea ochilor, greutatea gi mlrimea trupului - toate sunt efemere. Vi caracterizeazddoar latura fizi6i, nu sunt triseturi permanente ale sufletului vostm. Spiritul nu are forml, mirime sau culoare. La fel ca apa, preia ca' racteristicile ,recipientului" siu. Este greu si ne schimbdm trupul; spi ritul cunoagte insi nenumirate metamorf.oze. Altfel spus, in termeni de tehnomagie, daci a9i fi un computer, corpul ar luca rolul de hardware, iar spiritul, de software. Clnd prtrunde{ in spaliul virtual, descoperili un orizont nemlrginit cle oportunitigi. Puteii si vI prezentafi a$a cum sunteli in realitate, 39o
Qber on $e(f -
Qrlcnfr eart
7. Q[osar de tehnomagie eulor. (rjtizlbeth <$arr ettc lcenusiu
Cilitorie astrali -
I
capacitatea spiritului uman de a se teleporta spre
non-fizici". alte dimensiuni; ,,proiecqie astrali" sau "experienli Censorware - soft destinat sI blocheze, sd modifice sau si gteargi pro-
ori materialele pe care informaticianul (sau utilizatorul, ca de exemplu, un pirinte) ie consideri periculoase. Computer wizard (vrnjitorui informatician) - termen cunoscut publigramele
cului larg, care definegte o persoand ale cirei capacitaqi tehnomagice Ll.lrtea uccnicufui lrdjitor
i9t
o aiutd se infiptuiasci acte de magie cu ajutorul computerelor;vezt qi tehnomag. Cyberspace (spaliul virtual) - dimensiune care face legdtura intre rea-
litate ;i imaginaqie, generatl de reqelele informagionale qi de comunicare ale computerelor; calitdiile spaiiului virtual sunt influengate de capacitiqile computerului qi de performangele informaticianului, dar nu sunt limitate de realitatea frzicd, depdgind granilele impuse de lumea computerelor, a Programelor sau a utilizatorilor. Caracteristici definitive - caracteristicile ereditare ale unui om, pe care acesta le poarti cu el in lumea eternitilii, cu ajutorul cdrora
entitelile se recunosc intre ele atunci cAnd spiritul pirisegte trupul sau cAnd se reintrupeazi intr-o alti formi. Emoticonuri - semne sau simboluri care initial trebuiau sd transmiti timbrul vocal sau expresiile faciale ale unui interlocutor nevizut. Se pare cd primul emoticon a fost cel care zlmbeqte. Acum, printr-o simple apisare a tastelor, putem trimite nenumdrate figurine de acest gen, care transmit sentimentele utilizatorului. Facetime - perioadi de timp pe care oamenii o triiesc in compania unei alte persoane, faqi in fagl, spre deosebire de timpul petrecut in spaliul virtual. Muzica filk * clntece cu tematici fantezistd sau Etiinlifico-fantastici; melodii ale ciror versuri vorbesc despre computere' vrljitori informaticieni, tehnomagie etc. Handle - porecle pe care o persoand o folosegte online; sau ,,screen name" - pseudonim. Meatspace - antonim al spaqiului vinual, acesta
referi la realitatea de zi cu zi, la lumea fizicd.aoamenilor;i a obiectelor. Nu vi sfituiesc si folosigi termenul de ,,realspace" ca sr desemnali realitatea, deoarece spatiul virtual este unul real, care insi nu se materializeazS'. Metalizici - termen care in sens literal inseamni,,mai presus de realitate"; se referd la aspectele magice sau spirituale. Multi-User Dimension - ,,loc" in spagiul virtual, unde oamenii pot si interacqioneze unii cu al1ii, adesea prin intermediul unui joc; algi termeni - multi-user domain sau multi-user dungeon' Tunelul realitalii - mod de percepgie a lumii, cum ar fi, de exemplu, o metodologie politicd sau o religie; pentm mai multe detalii despre se
Q6eron $e[f -cl{"rtenheart
puteti studia ci4ile scrise de Robert Anton'Sililson. in locrrl unui tunel ingust, vrijitorii siligluiesc intr-o regea de tuneluri ale realitelii, precum un complex de pegteri in stil labirintic, prin care vrijitorii pot oricAnd sd navigheze. Spamuri - e-mailuri nedorite, adesea cu caracter obscen sau frauduacest concept,
los.
Tehnomag - termen cu caracter ezotertc pentru ,,vrijitorul informatician"; se referd la o persoani ale cdrei performanle in informatici ii permit si infiptuiascl acte magice cu ajutorul computerelor. Tehnomagie - o ramuri misticd, ce imbini informatica si misticismul; vezi ;i computer wizard.
r. 4ntrodvcere ine ati venit in lumea relaqiilor interumanel Acest capitol vI of.erd ocazia si puneqi in aplicare arta magiei in viatra voastre de zi cu zi, dar;i in relajiile cu familia, prietenii qi comunitatea
,4(etierut qL
ttttqtiite
interumane Vozl
Prietenii ce-n cale-i tntilnim De ce meritd sd platim
De
Prepul pentru aiapa ce-o trdim?
Prepul pentru viapa ce-o trLiim?
Prea mare ni
Pin,i
ce
se
merit,i
sd
pldtim
poartli
spre
ztiri
CinJ poaara anilor
pe unteri o
purtdm $i azt in pdr argint aaem,
indepdrtate,
Dar puterile ne lasd 5i
de
ptetre nc
Cine speranpa inapoi ne-o dd?
Prietenii
zdrobim.
ce-n cale
ii'ntilnim.
De ce rneritd sd pldtim
Pretul pentu oiapa ce-o trdim?
Timpul ni sc sctrrge zi Lacrimile ne-au
Cine lacrirnile ni /e ;terge $i-al destinu/ui antar ni-l ostoieSte?
Prietenii
ce-n
cale'i intilnim.
secat
de
;i
zi;
zAmbetele
ne-au pieri.t.
De ce meritd sd pl,itim Prepul pentru viapa ce-o trriim?
infringerile
aisele
ni
le-au spulberat
$i aripile ni le-au fr,int. 394
care
Pentru prietenii ce-n cale-i
intilnint.
Er-rz,reetH B,qRRrttE
f)6cron ..jcf[ - tl{rrre nheart
triili.
Acest atelie r are c^ principal obiect de activitate relaqiile interumane... relagiile r)oastre. Fiecare dintre voi are, sau va avea mai tArziu, o anumiti relatie cu cei din jur - cu membrii familiei, prieteni (oameni de aceeagi vlrsti), profesori, parinqii prietenilor voqtri Ei alli adulli sau figuri marcante ale vielii voastre. Aveii, de asemenea, o relalie cu animalele de companie, dar despre acest subiect vom discuta in capitolul dedicat animalelor. Stabilili o relalie cu oamenii din comunitatea sau din grupul in care triili. Legltura Pe care o aveli cu pimlntul (despre care mulgi cred ci este o fiinge vie) este qi ea extrem de imponanti. Apoi, cXnd veli cregte, veli avea relaiii romantice' Dar poate cd cea mai importantl relalie este cea cu voi IN$IVA, cu EUL vostru. Ea implici, de fapt, doui euri: cel leuntric (mintea, latura sen-
tinentali
pare,
prietenii in cale-i intilnim.
Speranpele ne
ce
in
9i
spiritul) ;i cel exterior (trupul).
Misiunea acestui capitol este de a vI ajuta si atingegi cel mai inalt nivel al dezvolterii personale ca si ajutatri, ia rAndul vostru, prin acliuni eficiente, intreaga ornenire. Cunoaqterea gi capacitiiile doblndite in procesul de dezvoltare qi pertecgionare sunt esentiale la orice nivel al artelor magice, fiind evaluate prin prisma rezultatelor pozitive obtinute de ucenicii vriiitori. Printre aptitudinile deosebite, menfiontm capacitatea de autoevaluare, de cercetare gi organizare, stabilirea obiectivelor, evidenqa riguroasi, impunerea unui program
strict, indeplinirea sarcinilor, dobAndire a ar'"ei comunicdrii gi a analizei critice. Culoarea magici a acestui atelier este roz. La fel ca aram\ roz este culoarea lui Venus. Arama este corelatd cu aspectele agrariene ale lui Venus - cu fertilitatea qi cregterea plantelor, in timp ce culoarea roz este asociati cu aspectele emolionale qi spirituale ale acestei zei7e, in special cu iubirea de sine, dar qi cu cea Pentru semenii noqtri. Rozul este culoarea relaliilor noastre cu cei din jur - cu cei care simbolizeazi familia, dragostea, intimitatea qi romantismul. Qarlea ucen icu[ui
rr{jitor
z. c()ia(a ca outoris
vdjitori
ftlana dcgenus 9i c{pda C. l6un0 (roz)
Relapiile interumane swnt cele care faporizeazd procesele de schimbare
(;i dezaoltare). DaNE RuouveR
cl-tremise de bazq lr,
capitol dedicat relaliilor interumane, plecrm de la nigte ,premise debazd". Una dintre ele este un ,,fapt" pe care il considerim adevirat si il accepum ca punct de plecare pentru o acqiune, argu-
"..rt
mentagie etc. Iatd c}teva:
vi
oferd adesea mai multe alternative. Consecinqele ale_ gerilor voastre vi vor influenga viitorul. 2. Veqi cunoagte unele ,,adevdruri absolute" (lucruri pe care nu le putefi schirnba). Descoperirea acestora 9i modul in care vegi inviga si le inlgglagi in viaga voastri fac parte din procesul de dezvoltare gi perfeclionare. O modalitate prin care pureli face asra este sd vi schimbaqi punctul de vedere gi si adoptaqi o noui Perspectivi. tn."r.uqi si vedeli o situagie dintr-un unghi diferit sau din perspectiva altei persoane. 3. Greqelile se por dovedi lecgii inestimabile. Daci a1i fi perfecgi, nu aii mai invita niciodati nimic. Gregelile ne oferi posibilitatea de a ne perfectiona. 4. Perioada adolescenlei reprezintdun runel spre viitor. EXISTA o luminile la capitul tunelului. Meritd si ajungegi acolo! 5. CAnd credeqi ci v-a1i definit personalitatea, vd schimbaqi din nou. ,,Identitatea" voastrd este in tranzigie. Vestea buni este aceea cd, daci nu vi place ce afi devenit - avegi ocazia (gi puterea) de a vi schimba. Procesul de inviqare, perfec{onare gi schimbare nu rrebuie si incereze niciodati. 1. Viaqa
396
Sunteqi o Fiingd-Spirit care siligluiegte intr-un trup fizic. Adoptarea acestui punct de vedere dezleagd, multe mistere.
Q6eron $e[[-![$"rtenheorl
Qoi qi famitia roqstrd Premisi de bazl: Prin lege, pdrinlii
sau
tutorii voqtri sunt
res-
ponsabili pentru intreginerea gi acgiunile voastre pAni cAnd impliniqi 18 ani, adici pAnd la vArsta majoratului. Legea mai spune ci cel care poart; responsabilitatea are gi dreptul de a-gi exercita conrrolul asupra minorului, ceea ce inseamni cd el vi dicteaza ce puteti sau ce nu puteli si faceli. Atmosfera familiale poate sI fie extrem de pldcuti, chiar daci voi sunteli singurii ,,membri-vrijitori" din familie. Ca si o creagi trebuie
sI stabilili, in mod frecvent, intAlniri cu ceilalji membri. tn timpul lor, avegi ocazia sI comunicagi unii cu ceilalli. (Comunicarea esre un factor extrem de important pentnr un vrijitor, motiv pentru care am dedicat un capitol acestui subiect.) tn timpul intAlniiilor, puteti se aducegi in discuqie lucruri pe care vregi si le faceli, dar care ar purea avea un anumit impact asupra celorlalqi membri ai familiei. Discutagi despre problemele care ii macini pe ei! Cereqi ajutorul altor rude. Poate ci avegi cu tolii probleme care vd tulburi viaqa. Puteqi si acceptaqi anumite sarcini in timpul respecrivelor intAlniri. Sau si propunegi acliuni care sI fie pe placul intregii familii, precum o plimbare la gridina zoologici. incheiaqi intotdeauna intAlnirile cu o activitate distractivi, care sn-i implice pe toli cei prezenli - un joc sau un proiect sau poate chiar o serari muzic ald,, daci stili si cAntagi la vreun instrument. Puteli si cAntaqi in cor, daci nu cunoa$teti instrumentele muzicale. (Imponant: tnchideli televizorul in timpul intAl-
nirilor
de familie!)
Temi: Scriegi in jurnal despre familia voastrd - despre senrimentele gi speranlele voastre legate de membrii ei! Daci nu ali organizat.pind acum astfel de intAlniri, gAndili-vi cum le purefi sugera 4. asta. Intrebagi-i pe prieteni dacd ei organizeazd, gi rugali-i si vI spund cum procedeazi. Qarte a ucsn icufu
i rrrdjitor
c()oi 9i prietenii rroqtri
ci pentru a fi vrijitori trebuie si-gi modeleze mai intAi mintea, inima gi spiritul. Ei ar putea str vd imprumute, la rAndul lor, alte cl4i, care v-ar putea inspira viitoarele acliuni magice. mai sus, spunlndu-le
Premisi debazl: Trebuie si vi alegeli prieteni dupi acel4i calapod. Nu este nicio pldcere si te trezeqti singur intr-o lume ostih. EXISTA indivizi care seamlnl cu voi. Trebuie doar sd gtigi cum si-i gisigi. Dacd avegi norocul sd faceli parte dintr-o familie de vrijitori, atunci plrinlii voEtri au prieteni-vrijitori, care - la rlndul lor - au copii-vrniitori. Iati un punct de plecare pentru inceputul unor prietenii. DacI proveniqi dintr-o familie obi;nuitl, puteti si clutagi la gcoale copii care poarti un medalion sub formi de pentagraml (stea cu cinci colturi prinsi intr-un cerc). Medalionul indicn faptul ci sunt pasionaqi de magie sau de vrijitorie. Odati ce v-a1i imprietenit cu un copil-vrijitor, va fi mult mai ugor sd gisili qi a\ii. Puteli s5, organrzagi, dupl ore, un club unde sd vorbigi despre iucruri magice, impirtiqindu-vi unii altora informaliile pe care le-agi descoperit. Sau tncercaqi si vi imprietenili cu algi vrijitori dacl participaji la festivaluri inspirate din arta medievala ori piglni. Purtali costume de epocl sau micar o tunicl gi pantaloni, dacl suntegi baieli. Fetele ar putea si caute in magazinele cu produse ieftine rochii sau fuste lungi pAnd in plmAnt pentru a semlna cu prinjesele medievale. Gisiti mai multe inforrnapii despre aceste festiv al:urrin Manualul de inipiere in urdjitorie. Daci avegi prieteni care ar vre sl inveje arta magiei, dar pirinqii le-au interzis, imprumutali-le cartea de fagd, precum si manualul men[ionat
Temi: Scrietri in jurnal despre prietenii vo;tri! GAndili-ve de ce i-a;i rrles ca prieteni! Cum vd ajutali intre voi? Cum v-au influenqat viala?
Qoi gi comvnitateq in cqre trd,iti Premisi debazd: Incitali autoritdpile! Felul in care o faceli va iniluen1a rezultatul final. Modalitatea in care punegi sub semnul intrebarii aut orit atea unei p e rs o ane infl uenle azd, r ezultatele. CAnd eram in clasa a doua, biroul directorului se afla la capitul unor sciri inguste. Accesul elevilor era interzis acolo, cu exceptia cazurilor in care erau chemali de el. O alti reguli le interzicea si se dea pe balustradi ca pe tobogan. Eu insi, cu inteligenqa unui copil de qapte ani, am considerat ci ambele reguli erau lipsite de sens, aga ctr, inrr-o dtqi-amiazt,le-am incdlcat pe amlndoui deodati. Consecinlele n-au intArziat si apartr. Alunecarea pe ,,toboganul" ad-hoc gi aterizarea pe pimAnt au fost mai abrupte gi mai dureroase declt mi-am imaginat. Iar aventura mea n-a rimas neobservatl - un profesor m-a prins asupra faptului qi m-a pedepsit, obligAndu-mi sd-mi scriu tema penrru acasi de o sur[ de ori. Sfidarea autoritefilor s-a dovedit, agadar, un acr complet gratuit. CAnd vd hotlrApi si infruntatri autoritiqile, ave';i grijeca problemele abordate si fie de maximi imporrangi! incercali se vi clariiicagi foarte bine motivele. CAnd Rosa Parks a refuzat in 1955 sI se ridice de pe scaunul ei din autobuz, din zona rezervatd negrilor, invocAndu-qi drepturile cetiqeneEti, a aprins scinteia revoluqiei pentru drepturile omului. Alegeli-ve cu griji subiectele penrru care vrefi si militali! Aveli grija ca dreptatea sd fie de partea voastri! (Puteli afla mai multe detalii despre Rosa Parks de pe paginile de internet.)
Premisi debazdz Oamenii sunt diferili. Nu-i putegi bega in aceeaqi oali pe toli membrii unui grup, caralogAndu-i la fel. Am fi pktinitori 5i incorectri dacl i-am considera "profri" pe rofi suporterii unei echipe. sq8
Q6eron $eff - cQrvcnfr earl
(-ar1ec ucen icuf
ui'rriijitor
399
F A
in orice grup, existi oameni pentru
siptimAni un model de viaqi printre persoanele mat tn vArsti decAt voi, pe care le puteqi admira. Notagi-le numele in jurnal 9i specificaqi lucrurile care v-au stlrnit admiraqia gi respectul.
nutrili o admiragie
de clteva zile sau
extragi integreazd persoane care se nu-i suferi indivizi pe care putegi ordinarl, intre cele doua extreme. Vi sfituiesc si vi concentrali atenlia asupra oamenilor pe care ii admiragi. Daci aveqi, insi, de-a face gi cu indivizi dezagreabili (cum ar fi bxtiqul gcolii), putefi infaptui o vri1d, pe care care
Qoi qi trupu[ \'ostru
eu o numesc ,,vraji de relaxare". Scrieqi numele persoanei resPective pe o bucilica de hAnie. Umpleli cu api un pahar de unici folosinli. impituriti hirtia qi punetio in pahar. Lisali-o in api pAni se inmoaie gi se duce la fund. Puneli apoi paharul
TrupuL este wn aelmint sacru. Cu
in frigider, rostind cuvintele:
e/
pornim in aiap,i;i tot cu el plecdm;
de aceea, trebuie sd-l respectdm.
M,qRtrra Gnagarr,l Fie ca de acum incolo,
Rdu sd nu-rni mai poatd face!
Premisi de bazi: Trupul uman cre;te qi suferi diverse metamorfoze pe parcursul vielii. Fericirea voastri depinde de modul in care percepeli gi vi adaptagi transformirilor. Viaqa este intr-o continua schimbare. Natura ne demonstreazd, c5. nimic nu rimAne la fel - nici animale, nici plante, nici minerale. $i, fie ci este vorba de plante, animale sau oameni, tofi suntem supuqi schimb;rii. Transformirile pe care le suferi corpul uman in adolescenle sunt uluitoare Ei uneori stAnjenitoare, dar ele fac parte din pro-
ingbepot pe aeci sd stea
$i din ginduri s,i-mi dispar,i!
Premisi de bazdz Stabilirea unui model in viagd reprezinti un scop nobil. Un scriitor a intervievat recent sute de adolescengi. Acegtia au subliniat in primul rAnd importanla de a avea un model in viali dupd care si-1i ghidezi paEii in copilerie qi adolescengi. Acesta este o persoand pe care o admirali, care se bucuri de respectul celor din jur gi despre care
cesul de cre$tere.
Premisi de bazd: Trupul este singurul lucru pe care nu-l puteli schimba in viaqi. Daci nu aveti grijn de el, nu-l veli cdpita nou. Dacd il urlgi, schimbaqi-vd atitudinea. Iar daci il veli ingriji cum trebuie, el vi va sluji mult timp de-acum incolo. Ca ucenici vrijitori, s-ar putea si vi doriqi si faceqi multe lucruri in viagI. Avlnd un trup sinitos, veli putea si vi implinigi multe dintre obiectivele magice, ajutAnd in acest fel gi lumea in care treili.
puteli spune: ,,As vrea si fiu ca el (sau ca ea) cAnd o si mi fac mare." Ciutali un astfel de model printre oamenii pe care ii cunoa$tefi! DacI mai multe persoane vi starnesc admiralia Ei respectul, cu atlt mai bine. Daci nu gisili un model in anturajul vostru, incercagi si identificali in personalitatea altor indivizi calit{ile pe care le admirali gi pe care dorigi si vi le insugili! Notagi-le in jurnalul vostru pentru a inqelege mai bine personalitatea pe care vreti sI v-o conturali.
Vrijitorii
diferent care este acesta - Demiurgul, Marea Zeiql, Dumnezeu, lJniversul, Marele Spirit, Geea etc.). Pentru vrijitori, este un dar sacru qi au grija de el cu sfintenie. Iati cAteva dintre elementele vitale care conferi trupului o dezvoltare armonioasi: aerul, apa,hrana, igiena personali, sportul, odihna qi mAngiierile.
Concepegi o listi cu anumite ;i probleme pe care "r0..," militati. Ciutali timp meriti se le consideragi nedrepte, pentru care
Temi:
Q6cron
je[[
igi respecti corpul, considerlndu-l un dar de la Creator (in-
- cf(r.'renheart
(-,srte
t
s
ucen icufu
i lrajitor
40r
Primul gi cel mai important lucru pe care il faceli cAnd venigi pe lume este si respirali. FIri aer, omul ar muri foarte repede (am un tricou pe care scrie: ,,CAnd nu poli si mai respiri, nimic nu mai conteazi"). La fel de importanti ca aerul pe care il respirlm este qi calitatea lui. Trebuie si fie curat qi si conqini suficient oxi gen. Dacd locuiqi intr-un orag cu aer poluat, incercali si vd duceli cAt mai des cu putingi la gari, la mare sau la munte! Putegi, de asemenea, sI creqteqi in casi clt mai multe plante pentru c; ele degajl oxigen in atmosferi. Pe de alti parte, va trebui si vd obiqnuili si
AERUL
-
respiragi adAnc.
APA - Apa puri este un privilegiu cu care ne na$tem' dar industria moderni (gi o spun cu toati convingerea) o transformi intr-o raritate. Daci nu aveli norocul sI locuili lAngi un izvor de api', ca mine, nu vi rimAne decAt o singuri posibilitate: si vi instalatri un filtru de api de cea mai buni calitate. Daci piringii vogtri sunt dispugi si cumpere un filtru, ii sfetuiesc si consulte mai intAi paginile de internet. Chiar qi un filtru ieftin, achizilionat de la farmacie, este o varianti acceptabili.
Unele magazine vAnd api filtrati prin propriile lor filtre. Puteli si aducegi sticle 9i si le umpleli de acolo. Se spune ci trupul uman are in compozigia sa 90olo api, rezerve pe care trebuie si le alimentdm frecvent dupi ce eliminim apa prin transpiralie sau urini. Eu am inviqat o regule de aur' pe care v-o impirtiqesc acum gi voud: be{ in jur de 3 litri de api pe zi, in funclie de greutatea corporali! Dacd aveli 45 de kilograme, ar trebui sI beli 1,50 litri de api in 24 de ore. Eu misor cantitatea de api pe care trebuie s-o beau in fiecare zi, o pun in sticle gi beau la fiecare jumitate de ori.
HRANA - Corpul uman este diferit. Un regim care se dovedeqte benefic pentru o persoani ii poate face rdu alteia. Unii oameni consideri ci ,,dieta crudi" este extrem de sindtoasi. Allii preferl si minAnce produse doar pe jumitate crude sau gitite. Unii adoptd un regim vegetarian. Alqii simt nevoia sd minlnce produse din carne roqie, pui gi peEte. Dar daci qinem seama de 402
Oberon $af[- if(a vorfiaart
statisticile ingrijorltoare care ne parvin in ultimul timp despre alimentele produse pe scard rulanri, v-ag sfitui si incercaqi si consumali cAt mai multe produse organice. Cu cAt un aliment este mai puqin procesat, cu atAt este mai sinitos, pistrAndu-gi calitilile nutritive. Vi recomand, agadar, mAncaqi "sd direct de la sursi". Ideal ar fi si vi cultivaqi singuri plantele pe care le consumagi sau si prindeqi vlnatul direct din pidure. Dar nu triim intr-o lume ideali 9i pugini dintre noi por si faci asra. Totuqi, am putea apela la un fermier care si ne ofere produse organice. Sau tatil vostru ar putea si vAneze roamna ciprioare gi si plstreze carnea in congelator. Pornind de la premisa cd produsele organice sunr cele mai bune, vi sfituiesc si consumaqi cAt mai multe fructe gi legume proaspere. Carbohidralii ii putegi extrage din cerealele 9i pXinea integrali. Proteinele le gnsili in produsele din carne gi lapte pe care vd sfituiesc si le cumpirafi de la un furnizor organic. (Vi recomand si consumati cu precidere produse din lapte de capri, care sunt mai u;or de digerat decAt cele din lapte de vaci.) Incercatri sa. oblineli cAt mai multe informagii referitoare la grisimi 9i uleiuri! (tn lista de surse gi referinge de la sfArgitul cergii, vegi gesi o pagini web cu informalii exrrem de utile.) Existi anumite grlsimi benefice pentnr corpul uman - acizti gragi esengiali. Cei mai importanli dintre ace$tia sunr omega 3 qi omega 6. Uleiul din seminge de in gi uleiul de pegte reprezinti cele mai bune surse penrru ei. Incercagi si evitali consumul excesiv de sare, zahir gi dulciuri! (invetali sd cititi etichetele de pe produse!) inlocuili zahirul cu miere sau sirop de arlar! Inlocuili sarea de bucdtirie cu sarea din alge marine sau cu sarea de mare integrali (compozilia rninerali este aceeagi)!
Pentru o viaqi cAt mai armonioasi, trebuie si eliminagi din dieta alimentari cartofii p{Ijiti, bauturile acidulate, gogogile, turunul, alcoolul qi drogurile. Incercali si evitagi produsele care confin glutamat monosodic. Acestea nu au calitili nutritive, putAnd provoca, in schimb, grave probleme de sinitate. Aruncagi toate vasele gi ustensilele din aluminiu! Ionii de aluminiu pot cauza maitirziu probleme neurologice. Unii cerceretori larlea
ucor icu[u
i rrrdjitor
403
duc la aparilia teflon! bolii Alzheimer. Aruncati $i toate produsele din Evitagi pasa de dingi care are in compozilia ei fluoruri de sodiu! Este o oiravl periculoasi, folosite pentru uciderea gobolanilor. Fluorura de calciu sau clorura stanoasi nu sunt periculoase. Dar daci pe etichera pastei de dinli vedegi un semn care indici pericolul, nu i fotositi! pasta de dinli produsi de compania Tom's of Maine nu
considerd
are
ci alimentele gitite in vase din aluminiu
in componenfa ei fluoruri de sodiu.
IGIENA PERSONALA - Probabil c; 9ti1i deja toate aceste lucruri. Faceli bii sau duguri zilnice! Spnlali-vn pe dinqi - de preferat, dupi fiecare masd, dar cel mai important este sI nu vi culcaqi niciodati fira sa vr spilaqi pe dinqi. Spdlali-vi cAt mai des pe cap! Schimbali-v it zrlnic ciorapii 9i lenjeria intimd! Daci pantofii miros urAt, presiragi in ei puti; bicarbonat de sodiu. inlaturagi mirosul .r.pllcrrt de transpiragie, folosind deodorante naturale. Nu vegi reuqi
sI atrageli noi prieteni daci mirosili urlt.
Suntem preocupafi de atatea lucruri,
inclt nu mai avem
timp sI ne odihnim. Dar TREBUIE sI dormili opt ore Pe noaPte' Daci nu vi odihnili suficient, corpul nu va mai putea fi la fel de puternic gi de energic. Starea sufleteasci gi rezultatele la invdglturl prrr." avea de suferit. tnce.c"1i si vi programaqi activitlqile in "l. ,q" f.l incAt sI vi rdmAni timp qi pentnr odihnn! Puteli si renunqaqi, de exemplu, la televizor. Vrijitorii au alte lucruri mai bune de fecut decat si butoneze canalele Tv. (Apropo, nu vI culcali NICIODATA cu relevizorul deschis; radiagiile pe care le emite sunt nocive atat pentru corpul, cAt gi pentru mintea voastrl.)
UANCAIERILE - Cu mulli ani in urmi, un studiu medical la iveali faptul c5 bebelugii care nu se
4(J4
cArnvn cuvrNTE DESpRE ASUMAREA FAcroRrLoR DE RISC - Riscul face parte din viaqa adolescengilor. lJn articol din revista Preaention ne descrie stresul ;i frimlntirile zilnice prin care trec adulgii din cauza riscului pe care ;i-l asumi copiii, suportAnd adesea consecinpe dezastruoase
;i tragice.
ii intreab; plrinqii, iar rlspunsul
SPORTUL - Probabil ciin programa qcolard sunt incluse 9i ore de sport. Profitagi din plin de ele! Daci nu aveli ore de sport, atunci puteli se mergeli pe jos, si vi plimbali cu bicicleta sau si faceqi jogging' Corpul are nevoie de migcare. inchideti televizorul gi facegi miqcare!
ODIHNA -
(erau hrdniqi de niqte roboli) nu se dezvolti armonios. De fapt, mulqi dintre ei se imbolnlvesc Ei mor. Oamenii au nevoie de mAnglierile celor din jur. Persoanele care se bucurd de multe dezmierd;ri sunt mai fericite gi mai sdndtoase. tmbreligaqi-i pe cei din jur 9i lisagi-vd, la rAndul vostru, imbrigigatri de persoanele dragi voui cAt mai mult cu putinte. DacI simqiqi cI cei din jur nu vd alinti 9i nu vi mAngAie indeajuns, lucrali ca voluntari la un azrl de betrlni sau la un spital de copii, maslndule mAinile gi picioarele. Veli descoperi cd aveau o nevoie disperati de atingerile voastre. Veqi primi, apoi, mAnglierile lor.
a scos
bucuri de mAng|ierile umane Qberon $e[f -tl{rlenheart
este
-
,,Ce-a fost
in mintea ta?"
au conchis cercetitorii
-
,,Nu m-am gAndit." Acelagi articol (vezi pagina web de la sfArgitul cn4ii) susgine ci transformdrile rapide suferite de creierul adolescentului, datorate procesului de dezvoltare, sunt responsabile pentru deciziile pripite luate de acesta. Vd ofer agadar ,,un sfat inlelept", cum spunea bunica mea - gAndili-vn de doui ori inainte de a face un lucru! Un risc enorm il reprezintd acum sexul neprotejat, carc vi poate expune la boli foarte grave. Agadar, daci vreli sI facegi sex, folosigi prezervativul!
Temi: Faceqi un jurnal separat sau dedicali o parte din jurnalul vostru magic ingrijirii trupului! Notagi ce gi cAt mAncaqi in fiecare zi, exercigiile fizice pe care le faceli, orele de odihni, mAngAierile pe care le primili sau cantitatea de apipe care o begi. Daci locuiqi intr-un oraq unde calitatea aerului este precard, observaqi conexiunile intre fluctuajiile 9i schimbarile survenite in calitatea aerului, dar 9i modul in care ele vi influengeazi. (Ziarele gi buletinele meteo vd, tnformeazd atunci cAnd calitatea aerului este precari.) Qartea
uce
nicu(ui rrrd.jitor
Qu[ [duntric Premisi debaziz Lumea liuntrici este zona voastrd de siguranld. Aici vi reglsili echilibrul gi refugiul. Clnd eram copil gi lucrurile deveneau tensionate acasi sau simqeam nevoia sd respir aer curat, md plimbam prin pidure sau pe malul unui plrlu. Clnd eram adolescent gi simieam cd lumea in care triiesc ml copleqegte, inchideam ochii gi mr refugiam in ,universul meu liuntric". Oamenii credeau cd dorm. Dar eu mi gAndeam. tntot.."* o problemi amintiri frumoase, sau concepeam un plan interesant pentru viitor. Mai tArziu, cAnd am invilat si meditez, ,refugiul in universul meu liuntric" insemna si dedic pe toate feqele pAne reu$eam s-o inleleg. Sau evocam
cAteva momente procesului de meditaqie. Studiali lecgiile despre acest subiect din capitolul4! Meditagia este un instrument extrem de util pentru
un vrijitor.
Temi: Descriegi in jurnal principiile morale dupd care ve ghidaji in viald qi semnificalia lor!
,,Liniile uerzi" gi adrese utile Veli gisi intotdeauna ajutor dacd il vegi cere. Indiferent cAt de disperatd pare situagia, existi mereu o persoani care vI poate ajuta. Puteli apela, de exemplu, la liniile verzi - linii telefonice care vi pot oferi consiliere pentru problemele cu care vd confruntali. Telefonul verde pentru protecfia copilului: 0800 8200
Premisi debazil: Universul interior este locul in care sehgluieqte EUL VOSTRU LALTNTRIC - ,,observatorul'ciruia nu-i scapi nimic... gi care triie$te in trupul vostru. Cine este, aqadar, acest EU huntric? Una dintre misiunile unui vrijitor este sI giseasci rispunsul la aceastd intrebare. Un vrijitor din Antichitate, Socrate (469-399 i.e.n.), spunea: ,,Cunoagte-te pe tine insuqi!" Este un sfat bun, ve sfituiesc si-l urmaqi. Veli descoperi cI valorile 9i principiile voastre morale fac parte
din acest eu liuntric, din universul vostru interior. Iati valorile in care un vrljitor crede cu tirie - vi sfituiesc sI le sondagi gi si le cultivali pe cele care vd lipsesc: onoare) loialitate, integritate, sinceritate, respect, corectitudine, recunogtinqi, ospitalitate, generozitate, onoare, reciprocitate, responsabilitate, inventivitate Ei interdependengi. Statutul de vrljitor presupune multi sinceritate, dIruire de sine gi stdruinl5, dar gi dorinqa de schimbare. Pentru a infaptui acte magice, trebuie si aveqi o personalitate echilibrate, sI acceptali provocirile pe care le implici procesul de dezvoltare qi sr vi asumali responsabilitatea propriilor acfiuni. A fi. w,ijito,' - spune Oberon - nu inseamnd doar sd ai putere, ci s'o folose;ti apa cum se cuaine. 406
Lecpiile din acest capitol exploreazd, aspectele personalitdtrii voastre, ajutlndu-vd si vi determinali codul principiilor morale. Pureli citi, intre timp, $i Manualul de inipiere in vr,i.jitorie ca si descoperili valorile morale ale vrijitorilor.
Qberon $a[[' !fu rtenfraart
200
Telefonul verde pentru copiii strizii: 0800 8200 218 Telefonul verde pentru lupta antidrog: 0800
87OO 700
Telefonul verde pentru prevenirea tentativelor de suicid la copii gi la adolescen6i: 0800 080 100
Hotline asistenfa non-stop
a
victimelor violenlei domestice: 021 9833
UNICEF ROMANIA: Bd. Primiverii nr.48A,011975 Bucureqri, sector 1, Ro m Ania, 021 .20 1.7
87
2, bucharest@unicef org .
AEPADO - Asociafia Europeani pentru Apirarea Drepturilor Omului: 021 2116061
ALIAT - Alianfa pentru Lupta impotriva Alcoolismului ;i Toxicomaniilor: 021,3348406; 031 8163068; Bucureqti, qos. Berceni nr. 10, sector 4 Asociajia Romini Anti&og: 021 3128895; Bucuregti, str. Anastasia Simu nr. 6
larlaa ucanicu[ui lrdjitor
407
I
l"T
}7 UNOPA - Uniunea Nafionali a Organizafiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA: 021 3199329 Centrul RomAn HIV/SIDA:
021. 2017883
Asocialia RomAni ANTI-SIDA:
Societatea de Educalie Contraceptivd
Sexuali, 021 3103313;021. 310331.4; Bucure;ti, Calea 13 Septembrie nr. 85,
bl.77C ap.74, Sector
5, w-ww.secs.ro
3. $ecre.tete anturajutui cum sd forma(i o reIe.q de. tine.ri rrrdjitori o,utor. q[is,qbeth
$at
etle (cenu$iu)
de scindati cum este cea in care triim, relapiile destrami adesea; mulgi indivizi nu mai reusesc si-gi faci prieteni gi nici nu $tiu cum si pitrundd intr-un grup de oameni pe
tnt.-o societate atlt
interumane care
se
ii admiri.
Veqi descoperi in acest capitol cAteva strategii 9i principii debazd, care - daci sunt corect aplicate - vi pot ajuta in procesul de dezvol-
tare, accentuAndu-vi in acelagi timp farmecul personal. V-agi intrebat vreodati cum v-agi putea bucura de mai multi popularitate? Cea mai simpla modalitate este si deveniqi indispensabili pentru oamenii a ciror companie o ciutagi. Daci aveqi acces intr-o comunitate de vrijitori, cu atAt mai bine; dacd nu, nu e nicio problemi. Puteji si vi faceli prieteni-vrijitori la gcoali, intr-un club din vecindtate sau in oricare alt grup social. Puneqi 408
qi prie-
Cum sA construi{i o re+aa de vdjitori
Accept Rominia: 021 2525620; O societate in care orientarea sexuald gi identitatea de gen sunt considerate simple caracteristici ale fiinlei umane.
gi
in aplicare aceste princrpii in orice imprejurare, stabilind relalii tenii din ce in ce mai usor.
2102077;021 2100771
021"
Educalie sexuali, planning familial
I
Qberon,jeff - !l(l.renheart
Reqelele interumane sau netzaorklzg presupun stabilirea conexiunilor intre oameni ;i folosirea lor pentru demararea unor acqiuni. IatI clteva principii de networking: . VOI sunteti o comunitate, indiferent daci sunteqi novici sau expe4i. impirtlsiti-le celorlalqi cunoqtintele voastre! Studiaqi lucrurile p. ."r. nu le cunoaEteqi! Implicali-vi in diverse acgiuni! Nu existi o auroritate supremi in aceasti viaqd: nimic nu vi poate sta in cale, doar propriile bariere. Comunitatea presupune stabilirea unor legituri, un schimb permanenr de energie Ei celebrarea uniugii si diversitegii noastre. Primiti ceea ce da1i. Identificaqi-vi obiectivele gi concepeqivd un plan responsabil pentru reahzarea lor! Vi puteli insqi capacitiqile necesare infiptuirii acestor planuri daci sunteqi dispugi si investili timp 9i efort. Cunoagreli, probabil, pe cineva care pare si faci totul - ce s-ar intAmpla daci persoana respectivi nu ar maiputea si munceasci? Lipsa implicirii celor din jur le epuizeazd, energia liderilor, care nu-;i mai pot duce misiunile^ la bun sfArgit. Aga ci luali taurul de coarne 9i porniqi la treabi! In procesul de networking, oferili-vi serviciile unei persoane inainte de a cere o favoare. Cu tolii ne putem pune in slujba comunitltii cuno$tinlele, talentul, contactele, experienga etc. Daci vreli ca un prieten sI vi ajute si studiaqi pentru un examen, corectali-i, la rAndul vostru, tema pentru acasi. Daci vreti si-i atrageli pe oameni la o sesiune literar'a, unde vegi citi poezii magice, anunfali-i, prin intermediul fluturagilor publicitari, ci ii veli servi cu ceai ;i prijituri. Daci vregi si obqinegi ajutorul unei persoane pentru realizareaunui proiect, ajutaqi-o 9i voi si-qi ducl la bun sfArgit propriile proiecte. Treceqi imediat la acqiune! Putegi obqine rezultate extraordinare doar prin simpla voastri prezen)e la o intrunire sau festival, unde vi puteji face intrarea spunAnd: ,,Buni, sunt Danny la un Oakleaf gi vin pentru prima oarl aici. Aqi putea si-mi spunegi despre ce esre
larlea ucenicu[ui lrajitor I
vorba?" Oamenii sunt sociabili gi incearci s5-i facd pe novici si se simti cAt mai bine cu purinli. Participanlii mai vechi vd pot ajuta si triili o experienld cu adevirat unici. Vi se pare greu si alegeli grupul potrivit de oameni? Puteli si vi inscrieli, de exemplu, intr-o organizagie nagionald sau regionali. Acestea por fi ugor localizate daci le ciutali in cartea de telefoane sau in ziaiele locale. Prin intermediul lor puteli lua legitura cu alti membri care
in regiunea voastri. ag vrea doar sI vi mai spun cI plecali, si vreli Daci gtiqi de unde multe domenii se imbini foarte bine cu vriiitoria. Daci sunteqi fascinali de istorie , vi putegi inscrie in Societatea Anacronismului Creator sau in alte g*p.rri care recreeazi istoria. in afara de convenqiile de science fiction, puteli participa la intruniri cu diverse tematici lirerare - fanii genului polilist pun uneori in scend un caz de crimi pe care specrarorii trebuie sd-l rezolve. Daci vI simliqi atra;i de spaliul .or-i., puteti afla tot ce vi dorili despre rachetele spaliale, inscriindu-vi in Consiliul Tinerilor Astronauli. Oriunde veli descoperi ma-
locuiesc
in apropiere
sau chiar
teriale despre subiectul care vi pasioneazd, gisigi de obicei 9i fani. Se org nir"^)d, cluburi in naruri, in parcuri, in biblioteci sau chiar in magazinele de artizanat - nu trebuie declt si le cdutaqi' bace nu grsili un grup, puteli forma unul - cum ar fi grupul dedicat stuclierii mitologiei. Pentru ca oamenii si afle de existenla lui,
pureli lipi fluturagi publicitari in biblioteca, libriria sau supermarketul din zoni. lJneori, instituliile publice - precum bibliotecile sau $colile - vi pot oferi un spatiu pentru organizareaintrunirilor. La fiecare intAlnire, ruga[i-i pe oameni sI vd dea datele lor de contact Pentru a-i putea anunla cAnd va avea loc urmltoarea intllnire. Nu agteptagi ca sI preia iniliativa formirii unui grup - poate cI oamenii "lt.in.rrudeja sn faceltrtoi acest lucru. a$teapti
,{ptivitdf i de lo[untariat de poluntariat sunt o alt[ modalitate de implicare. Asta presupune sI vi diruili timpul qi energia ca sd realtzaqi un lucru .leosebit - regizareala;coali a unei piese de teatru sau organizarea
Activititile
4ro
Qberon $c[[- cftrlenhcart
unei acgiuni caritabile. Multe organizagri sebazeazd pe activitelile de voluntariat. Mie imi place si citesc, pasiune care m-a ajutat sd pitrund in iumea minunatl a conventiilor de science-fiction. Cu ani in urmtr, mi-am dorit si vorbesc despre cl4ile mele preferate in cadrul convengiilor de science fiction qi si cunosc oameni deosebiii din aceastd comunitate. Am organizat, aqadar, intllniri ;i m-am oferit ca voluntar Pentru orice activitate care nu presupunea o experienqi vastl. Nimeni nu mi-a refizat serviciile. Niciodat,i. Am cunoscut oameni interesanqi in timp ce verificam actele de identitate, goleam co;urile de gunoi Ei le ofeream cafea invitalilor... oameni care mi-au apreciat doringa de a da o mini de ajutor - asta dupd ce-am phtit treizeci de dolari ca si pitrund in club. Acum nu mai trebuie sI-mi plitesc accesul; dar md implic in continuare in activitijile de voluntariat. Toatd lumea are numai de cfutigat' Mi-am croit cu succes drumul spre tinta pe care am urmdrit-o. Metoda este intr-adevir eficienti. De fiecare data cind cineva md intreabi cum poate si pitrunda intr-un grup, il sfituiesc si-Ei ofere ajutorul. Vreli si va implicali in activitdlile organizatriei pe care o admirali? Oferili-vl sd lucrali ca voluntari in cadrul evenimentelor pe care le organizeazl qi, in decurs de un an sau doi, veli aveaf.oarte mul1i prieteni 9i relagii, precum qi o experienli de invidiat. Participarea la anumite evenimente presupune implicarea in diverse activittrli - organizare, planificrri, programiri etc. - dar contribulia voa$re va fi cu atAt mai mare gi mai valoroasi, daci nu vd veli limita doar la cerinlele de pe ,,fiqa de post". tnvigaqi sd facegi clt mai multe lucruri: si direcqionali traficul (in locurile de parcare), si promovali intAlnirile sau si gitili pentru invitali. intrebali ce puteli face in plus! S-ar putea ca, la inceput, organizatorii sI vi incredinqeze anumite sarcini sub indrumarea unor voluntari mai experimentali, dar
f
artea ucenicu[ui rrrajitor
4n
voi aceeagi experienli. Existi, firegte, Ei alte metode... dar asta este cea mai buni. Iati cum trebuie si procedaqi! Mai intli, trebuie sI vd prezenta\i in fata organizatorilor 9i si le spuneqi cd dorili si lucrali ca voluntari, specificAnd pregitirea gi experienqa pe care le aveti 9i stabilind programul orelor de voluntariat. Daci vreli sI participagi la un eve,ri-".r, organizat intr-un cadru restrans, precum o sesiune literari, mergeti in faqa gazdei,spunAndu-i: ,,Bund ziua'Mitnumesc Carol Meadowlark. Particip pentru prima oarila aceastd sesiune Ei vreau si mi implic in organizarea evenimentului. Aveqi nevoie de cineva care si vX ajute la curiqenie dupi plecarea invitaqilor?" Daci este vorba de un eveniment important, cum ar fi un festival, organizatorii igi vor desfiqura probabil activitatea intr-un birou, cort etc. Duceli-v' la ei gi spuneli-le: ,,Buni ziua. Vreau si vi dau o mAni de aiutor ca sd iasi bine evenimentul. Nu am prea multi experienli, dar pot si fac diverse servicii, si spil vasele sau si lucrez la computer, daci aveli nevoie de
la incheierea evenimentului,
veli
capdtagi
un informatician." Daci vedeli ci puteqi si faceli ceva, nu mai staqi pe gAnduri - treceli imediat la acliune, f;ra se mai aqteptati indemnul cuiva! Acesta este apanajul vrdjitorilor adevdrali. Daci vedeli ci nu mai este hArtie igienici la roaleri, dar nu gtili unde o qin organizator1i, intrebaqi-i. Dacd observaqi ci un bec pAlpAie pe hol, dar nu aveti notiuni de electricitate) prezentagi-i problema unuia dintre organLzatori, unui administrator sau unei persoane care gtie ce sd faci. Dacd vedeqi gunoi pe jos, nu treceti pe lAngn el, strAngeqi-l! Asta inseamni si fii vrdjitor - si ai grijn de lumea inconjuritoare qi de semenii tai. De asemene a, dacd.aveti o idee bund, nu o pdstragi pentru voi, prezentali-o celor din jur, dezvoltand-o qi perfeclionand-o. In cazul in cafe aveti nevoie de ajutor ca s-o puneli in practici, nu ezitati si-l cereli. Nu-i lasagi pe algii si v-o ia inainte - este ideea lroastrd qi, deci, responsabilitatea voastri s-o transformaqi in realitate. De aceea, universul v-a incredintat-o voui, ;i nu altcuiva. Nimic nu trebuie si vi stea in cale. Vriiitorii ;tiu cum si transforme dezavantalele in avanraje. Daci sunteli prea mici 9i nu aiungeqi si luali ceva de pe un raft inalt, puteli,^in schimb, si vI aplecagi sub o masi gi si bdgaqi televizorul in prtzi. in cazul in care sunteli lintuili Qbcron $e[[- lQrlenheart
intr-un scaun cu rotile Ei nu puteti sd aducegi lemne de foc, vi puteqi ayzalao masi, indicAndule oamenilor unde si se semneze atunci cAnd sosesc la eveniment. Daci frigul de afarit vd. deranjeazd,, puneji mAna 5i faceli focul! Folositi-vi imaginagia! Spuneli-le organizatorilor ci doar pentru simplul fapt c; un participanr nu poate sd facd. totwl, nu inseamnd ci nu poate si facd. cepa.
puterea inftuen[ei Influmpa reprezinta actiunea pe care o exercitagi asupra altor persoane gi evenimente. Putem s-o asemdni.m cu efectul pe care i\ creeazd,o piatri aruncati intr-un lac: undele stArnite migci frunzele care plutesc pe suprafaga lacului, chiar daci nu le puteti atinge din locul in care staqi. Rezultatul este crucial. Lnudaqi efortul depus 9i rezultatul obtinut! Imaginagi-vd ci, dupi o munci asidui de trei luni, in care ati pregitit cu minugiozitate un festival, cineva vi spune ci a triit cea mai frumoasi experienli din viala sa. Nimic nu se compari cu sentimentele pe care vi le stirnesc aceste cuvinte. Daci vedegi ci ceva nu merge, nu criticali; explicagi motivele pentru care acqiunea respectivi nu a avut rezultatele scontate gi incercagi sd vi oferili propriile idei pentru un rezuhat favorabil. Participali la disculii in care oamenii analizeazd,o conferinpi, specificind ce i-a impresionar mai mult din evenimentul respectiv! Invilaqi se d;ruigi cu generozitate qi si consumaqi cu prudenli! Priviqi fiecare banug ca pe un vot. De fiecare dati cAnd cheltuiti un ban, acordali un vot idealurilor si practicilor companiei sau organizaliei in contul cireia a1i depus banii. O dati sau de doui ori pe luni, puteli sd renunla[i la un meniu de la McDonald's gi si trimiteli suma respectivi in contul clubului vostru preferat sau al unei organizalii care se ocupi cu opere de caritate. Chiar qi o sumi foarte mici este bine-veniti. in cazrrl in care duceqi o viagd instiriti, pureli sd puneli in practici proverbul ,,De unde dai, Dumnezeu i1i di", ficlnd donalii generoase. In schimb, daci profitali de mirinimia unui grup f;rd sA deruigi nimic, dali dovad; de zgArcenie ;i proasti-cre$rere. Mergegi, a;adar, la intAlniriie grupului vostru preferat, mAncaqi brio;e, beqi suc... 9i depuneli cAgiva benugi in cutia pentru donagii! (-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor
413
foncluzii Arta magiei presupune asumarea responsabilitllilor 9i stabilirea conexiunilor interumane. Vrijitorii vi invali ci trebuie sI vi asumali pentru actiunile gi consecinlele acestora, dar qi faptul cd suntem cu tolii conectali. Nu vi a$teptali, agadar, ca altcineva sI vd preia sarcilile ;i sd munceasci in locul vostru. Suflecali-vi mAnecile 9i apucali-vl de treabi! ce este ;i ,,Daci nu eqti responsabil inseamni ci eqti iresponsabil, ceea ingeleapti' mai riu", spune mama mea, o femeie extrem de Dupe ce pornigi la treabe, o si descoperili cu surprindere cate lucruri veli inviga intr-un mod cAt se poate de distractiv' Chiar 9i ,,munca de jos" poate deveni plicuti. imi amintesc cu pldcere cum' la un momenr dar, aldturi de cei mai cunosculi gi respectaqi stAnd pe brAnci Si folosindu-ne
cirlile
vriiitori,
am
curilat'
de credit, ceara care se scursese
erau vrijitori de seami, obiinuiti si infaptuiasct propriile lor ritualuri; totugi, in loc si lase pe altcineva se c.rreqe pod.a.r", s-au apucat cu totii de treabi' ducindu-;i misiunea la bun sfArgit in timp-record. Am inqeles inci o datd.cdmunca in echipe
p. pod.". Toqi cei prezenli
mult mai eficienti. Iatd secretul unui anturai cu membri aleqi pe sprAnceani'
este
4. ftcscutinitqteq qi trdsdtvrite sa[e: si Omu[ {()erde
Fon
qutor: Sessc t\fiotf cHardin largintiu)
pentm noi o zeili sau Mama Pdmant, dar planeta noastrd vie este plemedite dintr-un aluat de fo4e masculine qi feminine. Aceasta fo.i, care pune viaqa in migcare. in aceste vremuri, cAnd berbagii "rt" ;i ,energiile masculine" poarri vina pentru toate asPectele negative ale lumil noasrre - de la sexism la razboaie - este extrem de imporrant sI inlelegem ;i sI folosim puterea adevlratei masculinitdqi. Degi noi, berbatii, venim pe lume inzestrali cu o agresivitate pronunlati, Geea este
Q6eron $e[f -
tot ea este gi puterea pe care o invoclm atunci cAnd trebuie si ne apirim, pe noi qi pe cei dragi noui, de un riu iminent" Tendinla berbaqilor qi a beieqilor de a asculta mai mult vocea raliunii gi mai pu[in pe cea a inirnii este un handicap, dar, pe de alti parte, capacitatea noastrd de a gindi ralional in momenre de cumpini ne rjutl si realiz.Im lucruri uluitoare in mijlocul pericolelor, furtunilor, sub stres sau in plina confuzie. Pentru un tinir, procesul de cre$tere pare extrem de dificil, presirat la tot pasul cu nenumirare .SS?# provociri, flra g mai fie nevoie si-i punem pe umeri povara vinoviliei pentm faptul ci s-a niscur b;rbat. in ..nlitate, d"r.op"ii.., gi acceprarea propriei masculinit;1i sacre joaci un rol vital in manifestarea identitililor noastre magice, in exprimarea personalitiqii, in invocarea qi dezvoltarea puterii noastre. Ca si devenim ni;te vrijitori responsabili 9i se creim un univers magic, rrebuie si ne acceprim identitatea. Asta inseamnd sd ne iubim, si ne ingelegem ;i si ne folosim trupul, indiferent de forma sau de mirimea lui, sd ne percepem gi sI ne canalizim energiile sexuale gi si ne :lcceptim nu doar bllndegea;i sensibilitatea, ci gi impulsurile gi voinga lduntrici. Este importanr si ne aminrim, chiar daci am atins deja vArsta maturitigii, ci nu trebuie si ne schimbim identitatea Ei personalitatea pentru a dovedi ci meritim darul viegii. Ne-am niscut ,,buni", nu ,,rii", qi putem deveni gi mai buni. Pentru binele magiei, dar gi pentru binele lumii in care trdim, trebuie sd ne punem cAt mai mult in valoare identitatea gi personalitatea, nu si le ascundem sau si le schimbem. Unul dintre modelele revelaroare ale masculiniuqii noastre este zeul Pan, mereu pus pe Eotii, un zeu cu o infagiqare ciudati, jumitate qap;i jumitare om. El reprezintd echilibrul trisiturilor masculine, fiind jucduq ca un copil, dar si inspaimAntitor de crud. Este desfrAnat ca o silbiticiune din pidure, dar gi sensibil, dansAnd pe pajiqti sau cAntAnd la nai impreuni cu pisirile. Pan inseamnd ,,totul", de aceea il putem gisi in toate lucrurile din naturi, (.ortac ucenicu[ui lrdjitor
4r5
ca Ei pe Zeul sau Zeila supremi. Pan se poate exprima 9i manifesta sub orice forma, fie ca o adiere de vAnt sau o salcie, un cAntireg de
rock & roll ori o piatri strilucitoare de rAu. il reg;sim in orice formd de via1i, a$a cum toate formele de viaqi se regisesc in el. Pan e$e adesea infiliqat avlnd tors de birbat, copite $i coarne de 1ap qi chip de om. tn alte locuri, poart; coarne de elan sau un corn de rinocer gi danseazi pe perelii cavernelor luminate de to4e, avind pene gi gheare, aripioare 9i cle;ti. El este o alti intruchipare a Spiritului omniprezent, dar 9i simbolul zeului-bufon, al zeului-coiot din mitologia triburilor indiene qi al lui Loki - zeu din mitologia scandinavi. Este un mic dricugor pus mereu pe sotii, dar qi ocrotitorul animalelor, al pidurilor gi al tuturor vieluitoarelor. CAnd ii aucl naiul, toate silbiticiunile ciulesc urechile, devenind agitate gi sunt gata s-o ia la fugi. Pan este partenerul, slujitorul qi tovarSgul de joaci alZerger supreme' in toate formele ei. impreuni, continui si impuni magia qi spiritualitatea, demolAnd legi, reguli, rationamente, temeri gi obiceiuri. S; promoveze pasiunea ;i empatia intr-o lume depersonalizati ri inerti. SI stabileasci legituri acolo unde domnesc graniqele, dogmele qi separirile. S; le inspire senzualitate celor lipsiqi de pasiune qi si-i trezeasci la viaqi pe cei plictisiqi 9i nefericiti. Se aline rinile celor suferinzi. Cel de-al doilea arhetip al masculinitilii noastre este Omul Verde. Sunt convins ci ati vizut misti cu chipul Omului Verde sau a1i asistat la ritualurile Beltane, unde participanlii se vopsesc in verde Ei iqi prind in pir crengule ;i frunze. A;a cum Pan reprezinti spiritul tuturor animalelor gi vieluitoarelor de pe pimAnt, Omul Verde intruchipeazi spiritul plantelor pe care le mAncim gi al copacilor la umbra cdrorane odihnim. Este sirbitorit in diverse culturi, sub diverse nume: Omul de Paie sau Omul de R;chit;, zeul recoltelor sau simbolul schimberilor de anotimp. in c;rlile lui Tolkien, este intruchipat sub forma copacilor uriaqi, care luptl impotriva agenlilor mo4ii 9i distrugerii. il regisim in sexualitatea norilor de polen care polenizeazdfl,orile, griul gi porumbul, dar gi in spiritul curaios al seminqelor de pipidie, care i;i croiesc drum spre iumini printre cripdturile din asfalt. La fel ca zeulPan, Omul Verde sahgluieEte inliuntrul nostru' dar gi de a Ei in preajma noastre. il regisim in dorinqa de a ne face o casi ne efiinde ridicinile ca ni;te ancore sau in lupta Pentru supravieluire. 4r6
Qberon $e[['tl{r.renheart
in inqelepciunea stribunilor, care cuno$teau tainele pimAntului, dar gi in dorinqa noastri de a ajunge la lumini... de a inflori, de a cregte 9i de ;r cunoaqte. Slligluiegte nu doar in grddini, ci qi in spiritul gridinarilor; nu doar in seva copacilor de sequoia, ci gi in sufletul protestatarilor care militeazd pentru salvarea lor. Puterea vrijitorilor iqi are rldecinile in manifestarea liberi a personalitdgii 9i a spiritualitilii lor. ZeulPan 9i Omul Verde ne inspiri si dim frAu liber identitiqii noastre. Un inlelept indian din Taos mi-a impirtn;it aceasti sentintd: ,,Din adnncul 9i din preajma pdmAntului, din adlncul si din preajma dealurilor, din adAncul 9i din preajma munqilor, spre tine puterea se pogoari." Iati puterea de a fi noi inqine.
o
4
Imprieteniqi-vi cu oameni cirora si le puteli impirtfui sentimentele Ei frdmlntirile legate de propria masculinitate! Ei nu trebuie si faci parte neapirat din anturajul vostru magic qi poate este chiar Ei mai bine daci nutresc conceplii diferite. Evitali prietenii care dau dovadi de un comportament agresiv, arogant sau lipsit de bun-simq! + r r 'r' Incercaji si- descoperiqi singuri adevirata semnificatie a cuvan-
o
o {
I
o
o
tului ,,masculin"! Faceli o listi cu trisiturile, calitilile 9i inclinaliile personalitiqii voastre pe care le considerali masculine (autoritate, putere, voinqi etc.). Sub fiecare dintre ele trageli o linie in aga fel incAt sd formagi doui coloane: una in care si specificaqi cum se manifesti respectivele trisituri ;i daci sunt nocive pentru voi gi cei din jur, iar cealalti in care si specificaqi daci exerciti o influenqi pozitiva asupra voastri gi a semenilor vogtri. Aveli grije se puneli pe altarul vostru sacru un obiect care si simbolizeze masculinitatea: o statueti sau un desen care s;-l tnf;qi;eze pePan, un bi1 sau o ciuperci uscati sub formd de falus.
tncercali si confeclionati o masci a Omului Verde, folosind o piele uda 9i netib;cit;, impodobita cu tulpini impletite din trestie sau o scoarli curbati de copac, presirati cu crengule;i frunze qi avlnd o barb; din licheni sau muqchi! Povestili gi scrieqi scrisori, clntece sau poeme despre masculinitatea sacri! Descurajaqi acqiunile indivizilor care ne conferi
(-.arlea ucen icu[u i
lrdjitor
417 i
l
I
noud, birbaqilor, o reputalie proasri, dar luaji apirarea sexului nostru cAnd auzili pe cineva atribuindu-ne tururor calificative negative. Faceli tot ce vi sti in putinli, folosindu-vi resursele 9i energiile masculine, pentru a ne conferi o imagine pozitivi - imaginea eroului pasional, sensibil, purernic, hotirAt, iscusit gi onorabil.
5.
ltSua[uri
de. ini(iere
in .riafo unui bdrbqt;
mqrite etape. q[e existe.n(ei
-
copi[Ari e, tine,re.te qi bdtrdne1e, autor: rJcssc Wof tHsrdin largintiul
Berbaiii vin pe lume inzestrali cu talente gi tresituri care ii ajute si infiptuiascd lucruri minunare, purtXnd ins[ pe umeri povara res-
ponsabilitijilor. Totuqi, viala le oferi oponunitdqi cu ajutorul cirora igi duc misiunile la bun sfArqit. Cildtoria noastri de la copihrie la maturitate implici anumite momente ritualice, unde vedem lumea din alte perspective qi ni se incredinleazd poveri mult mai grele. Respectivele momente se numesc ,,ritualuri de initriere" -
ceremonii planificate qi infeptuite sub indrumarea celor vXrstnici, care presupun teste elaborate, vriji speciale qi juriminte memorate. Alte ritualuri de iniliere survin exact cAnd ne a;teptim mai
putin, clnd viala ne scoate in cale provociri uriage pe care trebuie si le infruntim gi sI le rezolvdrn. 6rfh, './l
in sufletul fiec,i|ui ordjitor batrin saLa;luieste un copil curios ;i juc,iup, iar ln su. fletulfiec,irui copil'salspluie5re un arcijitor care abia asleaptd sd inz,ele cum sa-si puna in practicd talentele magice. Desen de lesse
4r8
De exemplu, un tAnir trece printr-un ritual de iniliere dacdiahotlrlrea, din propria-i voinpi, si se angajez.e pentru a contribui la plata cheltuie-
liior familiale sau clnd se decide, aflAndu-se intr-o situalie dificile, si faci pentnr prima oarl.ceeace consideri el ci trebuie farut. fere si mai aplece urechea la cei din jur. Alegerea unei facultili poate fi un ritual de iniliere daci este consecinla unui vis pe care vreli si vi-l implinili, qi nu al dorinqei de a face pe placul plrinqilor sau de a vi miri ;ansele de a cXEtiga mai mulli bani... chiar Ei renunlarea la qcoali poate si fie un ritual de initiere dacd. rezultatul este unul pozitiv, indeplinindu-ne astfel o misiune sau un vis magic. Momentele ritualice ne ajuti si trecem mai u$or peste problemele sexuale specifice pubenilii sau sd ne acceptem rolul de betrAni inqelepqi odati ce inaintim in vArsti. Ca in orice act magic gi sacru, cel mai important element dintre momentele ritualice este intenlia noastra constiente qi bine determinati. Astfel' ne asumlm fiecare etapi in mod voluntar, nu ca Pe o obligalie impusi de
naturi
sau de societate.
Majoritatea triburilor organizeazdceremonii specifice ca si marcheze momentele-cheie din existenla unui birbat. De exemplu, apagii din tribul Muntelui Alb trebuie si treacd prin anumite teste gi si execute dansuri ritualice, locuitorii din Samoa tatueazd pielea fiilor lor cu dinti de
rechin, iar vichingii obiqnuiau si-;i povesteasci via1a, stAnd intr-un cerc ritualic. tn alte culturi, din Asia pAni in America. copiii sunt rzolalr de restul tribului ca si invele arta tdmiduirii 9i legile barbeliei, apoi sunt reintroduqi in comunitate. Unele triburi au dus aceste ritualuri pAni la extrem, izollndu-i pe beieqi in camere secrete subterane sau kiva1. Imaginaqi-vi ci stali inchiqi luni sau chiar ani intregi intr-o cameri cir-
..rl"ri gi intunecatl din adAncul
dati dupi atAta timp! Poate cd asa ar trebui s5 privim lumea dupi fiecare moment iniqiatic - proaspiti qi uluitoare, nu innegurati de vechile conceptii 9i obiceiuri. S-ar putea ca in timpul acestor ritualuri sI fim stropili cu apa sflntd a unui rAu, si fim acoperigi cu noroi, si purtim Pe caP Parura din pene de papagal a unui rizboinic indian sau si fim atingi pe umeri I Camere folosite
lVolf Hardin
in scopuri ritualice
Statelor Unite (n. tr.).
Qbcron $e[[-tlQr.''enheorl
Geei! tnchipuiqi-vi momentul in care
a1i vedea lumina zilei pentru prima
('.artea ucanicu[u i
lrdjitor
de
indienii din tribul Pueblo din sud-vestul
tiigul unei sibii. Acceptlnd toate acestea, le dem de inqeles celor din jur ci ne-am asumat misiuni importante 9i cd vom acliona afa cum ne cere noul nostru statut, acela de berbali puternici gi demni' care de
igi pistreazi cuvAntul dat, cici in fond chintesenga masculinitdlii noas-
tre este pistrarea promisiunilor ficute.
o
.
Daci vi apropiagi de perioada pubertllii sau vI aflali deja in acest stadiu, rugafi-i pe oamenii care vd sunt alituri si vd ajute sI creali un ritual de iniqiere. DacI nu faceqi parte dintr-un trib care practici astfel de ritualuri, atunci vi revine sarcina seJ iniliaqi. Puteli si ceregi ajutorul adulgilor din anturajul vostru sau al unei comunit;qi adepte a religiei plgAne. Nu uitatri ci un ritual de iniliere trebuie si includr cel puqin aceste
voi. Cu fiecare pas pe care il facegi, deveniqi egalul lor, purtlnd acum responsabilitatea destinului vostru pe propriii umeri. o Repetagi ritualul de iniliere in fiecare moment crucial din viaqa voastrl! Ori de clte ori intervine o schimbare dramatici in existenla voastri, iar responsabilitagile devin tot mai mari, ritualurile iniqiatice le conferi o imponanqi covArgitoare. Martorii lor ne ajuti sd ne indeplinim jurimintele, fiind demni de pozigia, statutul, vocatia qi rolul nostru. tncurajali-i Ei pe alqii, indiferent de vArsti, sd, organizeze ritualuri de iniqiere! Cu cAt identitdqile qi scopul lor sunt mai bine definite, cu clt cei din jur le recunosc mai mult valoarea, cu atAt cercul nostru de relagii, dar;i actele magice vor fi mai puternice.
elemente:
timp pe care s-o dedicati unor sarcini 9i misiuni speciale... unor teste de cunoagtere' forgl 9i percepqie.
1. O perioadi
de
6. Qtu aturi de initriere pe.ntru
nevoili si porniqi intr-o aventurl a cunoaqterii, singuri, cu inima deschisl, undeva in pidure, ve-
S-ar putea si fiqi
unde veqi sta
in taini de adulgi. O ceremonie in prezenla celor
femei-nrdjitoerE: cum sd ce.[ebrdm frumusel e a tr ansf ormdri[or no astr e
gheagi 2.
ii iubiqi gi care exerciti o influengd asupra voastrl: pnrinqii sau tutorii' care trebuie sd vi acorde acum mai multi libertate; prietenii gi partenerii-vrijitori, care trebuie si vi ajute in aventura in care intraqi. VI suadoptagi costume speciale, potrivite evenimentului. moment in care si vd exprimagi recunogtinga fa1d, de oa-
gerez J.
un
Pe care
sd.
menii care v-au dat viaqi, v-au modelat si v-au indrumat paqii; pentru experienqele dure prin care aqi trecut gi din care aqi invigat nigte leclii pregioase de viall; 9i fagi de Geea qi Spiritul atotputernic care vegheazd, asupra noastri. 4. O promisiune rostitr cu glas tare in prezen)aparticipan1ilor gi un jurimAnt solemn, fecut in tdcere, prin care s; fagiduili
cl vi
vegi asuma noile responsabilitali qi veli folosi, spre
bi
nele ruturor, noile capacitili dobAndite'
5. O ceremonie demni de un eveniment atAt de important. Nu trebuie si uitaqi ci aceste etape vitale ale existen1ei umane pot fi la fel de dificile pentru pnrinlii voqtri cum sunt qi pentru 420
Qberon $e[[-cl{r'enheart
outo",
Nu
t(rrc (Qse
lrozy
mult despre femeile-vrijitoare, asta pentnr ci majoritatea miturilor gi legendelor au fost scrise de b;rbaqi. Au existat intotdeauna fete gi femei se vorbegte prea
tnzestrate cu o sensibilitate gi un simg al percepliei atAt de mari, incAt igi puteau disputa superioritatea
gi
I
st,ipini arta magiei lafel de bine ca barbapii cbiar mai bine. Kiaa Rose i1i impline;te cu cinste destinul, lnind hotririri dificile, folosindu-;i puterile l iwntrice si infaptuind acte magice intr-un canion fermecat, unde le Femeile pot
sau poate
inrtap,i pe tinerele ucenice tainele Desen de Jesse \Volf
ardjitoriei.
Hardin
(arteaucen icu[ui rrrdjitor
421
chiar gi in fala mai-marilor inlelepte ale tribului. Viaga acestor ,curenderas" (tamaduitoare), ,,brujas" (vrijitoare) qi preotese implici anumite perioade de tranzilie - schimbiri fundamentale in persoana sau in direclia lor magici - ritualuri de iniqiere la fel de importante pentru noi, femeile-vrljitoare, cum sunt pentnr berbali. Fiecare eveniment imponant din viagi este marcat de anumite evenimente care semnaleaz:a'r.recerea timpului. Ne na$tem, ne cresc pdrul qi dinqii, invilim sd rldem gi facem primii paEi in lume. Mai rirziu, sXngerim pentru prima dati, ceea ce marcheazi inceputul ciclului feminin. Concepem gi aducem pe lume copii, apoi imbitrlnim pe mdsurl ce ei cresc Ei Jescoperl singuri drumul in viali. in *orrr.nt.rl in care ciclul inceteazd. si ne mai vini, am atins perioada senectuqii - vArsta intrelepciunii. Toate momentele implici anumite transformlri - interne gi externe. Suntem niqte fiinle vii gi prin natura noastri trebuie si crestem, si ne dezvoltdm qi si ne schimbim cu o intensitate diferiti. Ca si recunoa$tem Ei si celebrim rnomentele de tranzilie, trebuie si creim noi ritualuri de inigiere,bazate pe cunoa$terea striveche a ci' clurilor femeiegti, dar adaptate vielii noastre moderne. Natura ne-a inzestrat cu o empatie instinctuald si o gAndire intuitivi. Suntem fiicele Zeigei supreme, iar trupul nostru reprezinti exPresia gi extensia lumii naturale. Datorit; capacitllii noastre extraordinare de perceplie, simqim imediat frumuseqea gi tragedia lumii inconjuritoare. Acest har deosebit ne conferi deopotrivi bucurie gi suferin1e. tn timpul perioadelor de tranzilie, trdirile noastre sunt mult mai puternice decAt de obicei. Trebuie si avem grrjF' ca sensibilitatea noastri extraordinari si nu ne provoace un dezechilibru emolional. Iati 9i motivul pentru care multe ritualuri tradiqionale de iniliere Presupun si petrecem o anumiti perioadi complet izolate de restul lumii. Fiecare etapi din existenla noastri presuPune un proces rapid de dezvoltare, vulnerabilitate, putere qi cunoa;tere. Fiecare moment de tranzitie ne oferr ocazia si ne sondlm din nou personalitatea, intreblndu-ne cine suntem qi ce vrem si devenim, invipAnd astfel si ne cunoagtem mult mai bine. $i, totodati, si ne reechilibram viaga qi si ne asumim noi responsabilitaii gi provociri. Procesul este cel mai bine simbolizat prin coborArea in infern azeigei Inanna, ,,Regina Cerurilor" in religia sumeriani, care a mers spre 422
Qbaron $e[[- {I{rlenheart
iumea din adAncuri, arunclnd veqmintele, bijuteriile gi vanitaqile. In acelagi fel, ne lepidam Ei noi de imaginea falsi pe care ne-am creat-o' spulberlnd toate dogmele, ideile preconcepute gi iluziile, pini cAnd ne dezviluim adevirata identitate: trupul, spiritul, sufletul gi mintea. $i la fel ca Inanna, ne inilqlm din infern mai frumoase 9i mai pline de viali ca niciodati. Fiecare etapi a existenlei noastre ne ajuti si experimentim, si inlelegem gi si ne bucurlm de provoclrile qi aventurile propriei viegi.In momentul in care am invitrat sd ne cunoaqtem Ei si avem grije de noi, vom reuEi si-i ajutim ;i pe cei din jur. Fie cd experimentali primul ciclu din viala voastri sau vi pregltigi si atingeqi vlrsta senectulii, bucurali-vi din plin de etapele existenqiale!
.
o
o
o
Imaginati-vr cum ar ardtaviaqa ideale Pe care aqi dori s-o ducegi! Ce viziuni noi a1i avut in ultimul timp gi ce visuri au rimas neimplinite? inchipuigi-vi cum ali putea sI vi apropiali cAt mai mult de propriul ideal. GAnditi-vi ce schimbiri aii vrea si inf;ptuili in personalitatea gi in viaga voastri! Ce aspecte ale viegii nu vi mai avantaieazd sau pe care le-aqi lisat in urmi? Ce obiceiuri, situaqii sau stiluri de viati ar trebui si modificim ori la care dintre ele ar trebui si renunlim? infaptuiti acum aceste transformiri! Dacn vd este imposibil sI le indepliniTi din carza prietenilor pe care ii ave1i, incercaqi si vi faceqi alli prieteni care si vd, aprecieze qi si vi sprijine in procesul de dezvoltare. Daci existi situaqii sau obligagii pe care nu le putegi evita (precum qcoala), puteli si vi modelagi realitatea, schimbAndu-ve profilul sau unitatea de inviqimAnt, optlnd pentru cel la distanqi sau angajlndu-vd profesori particulari ca si vi inveqe tot ceea ce trebuie sI gtili pentru a deveni nigte
vrijitoare iscusite. Glnditi-vi acum ce calitiqi, obiceiuri sau activitili vreli si manifestali sau si desfiguraqi in via1a. Acestea Presupun anumite stiluri de viali, de studiu, de relaqionare, manifestare gi acqiune. Sau ar putea si implice anumite visuri - de a urma cursuri de fitoterapie, de a participa sau de a organiza o intrunire a vrdiitoarelor, de a pune bazele unei formaqii de muzicd rock sau
Qarle a ucenicu[u
i ."rdjitor
423
ale unei afaceri, de a iniqia aga-numitele ,,community gardens"l sau oe x vd muta undeva mai aproape de naturd.
Nu trebuie si uitaqi
cd
nu ne putem realizavisurile peste noapte,
schirnfirile pe care vrem sr le infeptuim in viala gi in lumea "ott::l implic; mai mulli paqi. Fili mAndre de fiecare pas Pe care rl taceli, pentru ci vd apropiaqi tot mai mult de destinagia
iar
voastrd.
Alcatuiti ritualuri si bucurati-vd de momentele de tranziqie, nu doar izolAndu-vi de lume pentru a vd inchina Spiritului Atotputernic, ci in mijlocul comunitilii voastre) organizAnd riEi tualurt speciale care si recunoascl qi si celebreze noile roluri pe care vi le asumati. In timpul ritualurilor, incercali sr purtaji haine cumpirare sau
tloit:
special pentru respectiva ocazie,ca si reflecte noua etapi dtn vralx voastri. Agi putea s-o ruga[i pe sora, mama sau o prietend apropiau se vi vopseasci truirrl, mAinile sau faga cu h"rn" orl cu o altd vopsea naturale, punAndu-vd astfel frumusegea in
evrdenl{ si simbolizAnd etapele importante din viala voastri. Spiralele reprezintd ,rr, *od"l parr.rrlt.r."l, care sugere azir infinrtatea ciclurilor vietilor noastre. Florile frunzele simbosi ;i l.iz.eazdlegdtura cu pimAntul gi frumuselea viegii. Un model cu rnrml sugereazi dragostea pe care ne-o purtim noui insene, dar sr celor din jur gi chintesenjei divine a vielii. *o*enre pe care e bine si le petrecegi in compania famif."1t Iel' a prretenilor apropiaqi a partenerilor spirituali, celebrAnd 9i rmPreune procesul de dezvoltare gi impirtlgindu-vd visurile gi ".tt]"."il", dar qi legimintele pe care vi le-agi ficut voui insevi st )plrrtului Atotputernic. Fiecare floare .."i.", infloregte, face fructe gi se ofilegte... gi fiecale vtali urmeazd.acelagi ciclu un ciclu plin de pasiune gi semnificatrie. Atingem perfecliunea gi frumrrsegea umana trecAnd pnn aceste cicluri ale trupului, dar stabilind qi o puternici legdturi cu pimAntul din care ne na$tem gi in care ne intoarcem.
I Terenuri
libere, aflate in spaliul urban
fructe, legume s,i
424
flori
sau
rural, pe care oamenii pot si cultive
(n. tr.).
Q6eron $ef[- !fu
r'enfr
eart
in aer liber ;i mAncali fructe si stabilili o legituri tangibila cu Geea.
CAnd putegi, organizagi ritualuri
.
de pddure ca
Bucurati-vi de fiecare moment din viala voastrl, nu doar de etapele existenqiale. Sunteqi nigte fiinge magice, inzestrate cu un potengial nemirginit gi fiecare pas pe care il faceqi pe drumul vielii este sacru gi binecuvAntat. Si sarbdtorim, agadar, prin toate mijloacele posibile frumusetea trecerii noastre prin viald!
7
.
clmp orto'n+q qct iltismulu
i
in rria{a uce.nicu[ui rrrdjitor qutor: qesse Woff *Iordin lar8intiul
Termenul de ,,activism" inseamni,,a acgiona" qi nimic nu este mai important pentru un vrijitor declt hoterArea de a trece la acliune pentru a contribui la crearea lumii gi a realitllii noastre. Activismul se poate manifesta sub forma unor proteste fagi de anumite acqiuni reprobabile, precum defrigarea in masd a pidurilor tropicale din Columbia Britanicl sau de pe Amazon, politica rasisti a unor corporafii sau incilcarea drepturilor 9i libertililor individuale de anumite guverne... sau sub forma unor acqiuni proactive pentru crearea unor comunitipi alternative qi a unui stil de viagd mult mai sdnitos. Indiferent cui ii atribuim instinctele, viziunile gi puterile noastre magice - Zeilei;i Zeului suprem sau Marelui Spirit - ne putem manifesta recunogtinga, incercAnd si indreptlm nedreptiqile, si vindecim rinile, si crelm gi si dlruim frumusege. Putem si onorim, de asemenea, marile provociri ale destinului, care ne-au oferit nigte lecqii preqioase de via1d, dar gi pe mentorii care ne-au indrumat pagii, punAndu-ne in slujba universului inqelepciunea, perceplia, talentul qi miiestria dobindite. Daci nu vom lua atitudine, s-ar putea ca in curAnd si nu mai avem crAnguri unde sd inf;ptuim acte magice sau s-ar putea si aflim ci legile emise de congresul Statelor Unite ne interzic practicile si religiile. lartea ucenicufui lrdjitor
425
Evenimentele care survin in societate ca urmare a politicii locale gi naqionale ne afecteazd, pe toqi, iar orice catastrofi ecologicd nu ne pune in pericol doar planeta, ci 9i via1a. Ni se pare adesea ci adeppii religiei pigAne nu se implici suficient in acgiunile protestatare, aEa cI s-ar putea sI ne revini noui, vrijitorilor, sarcina de a schimba lucrurile. Cei mai radicali activigti, aparittori ai mediului inconjuritor, se consideri prgXni. Una dintre cele mai tinere reprezentante ale acestei mi;clri protestatare este Julia Butter{ly, care - in dorinla de a salva de la tiiere un copac sequvoia - a stat cocolatd in el timp de aproape un an. Ea gi-a motivat acliunea prin legitura spirituale pe care o avea cu copacul. in timp ce unii pagAni se inroleazi in fo4ele armate, manifestlnd astfel un activism extrem, allii participi la diverse conflicte peste hotare. Autoarea gi ,,vrijit oarea" Starhawk protesteazi de ani intregi nu doar fa;,|, de distrugerea mediului inconjurdtor, ci qi fagn de prolifera-
rizboiului in Orientul Mijlociu qi a politicii Bdncii Mondiale. Ea ne oferd un exemplu de diruire gi abilitate, abordAnd fiecare batalie mitici dintr-un unghi diferit. In campaniile sale, pe care le organrzeazl, impreunl cu un grup de adepqi, imbinl protestele nonviolente cu educajia publici gi igi conduce protestatarii in fala birourilor opozantilor ei, rostind pe ritmuri de tobe incantaniii, meditagii qi vriji.
rea nucleari, a
o
o
o
426
Identificapi 9i faceqi o listi cu pericolele care ameningl lucrurile pe care le apreciali cel mai mult, fie cd este vorba de libertate sau de principii, de familie sau de un clan, de un copac pe care il iubili sau de intreaga naturi. Citili cr4i precum Trutb Or Dare (Adea,ir sau prouocare), scrisi de Starhawk sau Gaia Eros, scrisi de mine... cl4i care descriu problemele intr-un mod cAt se poate de elocvent, dar 9i alte lucriri care ne inspirl si trecem la acgiune. Analizati problemele, descoperili cine are interese puternice gi incercali si gisili cele mai bune modaliteli de abordare. Qberon $e[f - cl{r"ren heart
a Notagi pe hlrtie felurile prin care putegi influenga sau schimba in bine o situalie ameninldtoare. impa4iqi lista in doui secgiuni - una pentru modalitafle prin care puteli si impiedicagi c,omiterea unor nedreptili sau acliuni de distrugere, iar cealalti pentru metodele pozitive prin care putepi indrepta situaqia respectivi. Puteli apela qi la alte mijloace legale de protest: organizarea, inaintarea gi emiterea petiqiilor qi a comunicatelor de presi, interviuri oferite presei, participarea ia proteste gi demonstrajii qi perfeclionarea instrumentelor de educaqie publici precum teatre de gherili sau concerte publice cu mesaj protestatar, care sd aduci la cunogtinla spectatorilor problemele respective. Lipsa de obedienqi civile implici proteste 9i acliuni care incalcl legile, dar care se pot dovedi eficiente cAnd alte acliuni dau greg. Un exemplu il constituie inscripqiile gen graffiti, cu mesaj protestatar, realizate pe zidurile cledirilor, blocarea drumurilor care asiguri transportul copacilor tliagi, incilcarea proprietililor unor companii din Nevada unde se efectueazi. teste nucieare... gi, desigur, aruncarea ceaiului englezesc in portul din Boston care a declanqat Rizboiul de Independenli al Americii. a t.rce.caqi si descoperiqi dacr in regiunea sau in zona unde locuiji existi grupuri ori campan ri organizate de activiqti care se lupti si rezolve problemele ce vi macini gi pe voi, apoi analizagi metodele pe care Ie folosesc pentnr a vi inscrie sau nu in rlndurile lor. Daci nu gisiqi un grup de acest gen, infiinlaji unul! Chintesenla oricirei organizajii, indiferent cAt de mare sau de mici ar fi, o constituie ,,grupul de afinitlli" alcituit dintr-o mAnI de oameni care se cunosc gi au incredere unii in ceilalli gi gtiu foarte bine ce trebuie si facd pentru ca lumea si devini un loc mai bun. Nu agteptaqi ajutorul gi alianqa cuiva pentru a trece la acliune! Porniqi singuri la treabl, iar ceilalgi vi vor urma exemplul. Cele mai puternice manifestiri ale activismului le-au realizat protestatarii prin propriile fo4e. Vrajitorii igi asumi responsabilitatea deplini pentru rezultatele qi consecingele acqiunilor sale. Vrijitorii pornesc la acqiune stimulali de viziuni gi compasiune. Qartea ucenicu[u i rrrdjitor
427
Vrejile magice nu vi pot ajuta sI vn indepliniqi toate misiunile... dar putegi transforma magia intr-un element puternic la care si apelaqi in toate acliunile voastre.
9.
Cum sd orBqnizali o Pe.tracere cu rrrrdjitori outor: grconrvriter
8.
Ttgtti
de.
aur
outor: Oberon
Pentru ci am locuit citeva decenii impreuni cu alqi oameni, eu Morning Glory am alcituit un set de reguli care sunt esenliale penEi tru o conviequire armonioasi. Le-am lipit pe frigider in toate casele in care am stat qi chiar le-am oferit gi altor persoane. Vi le ofer acum si voui:
DE CE ATI VREA SA ORGANIZATI O PETRECERE CU VRATITORI? Pentru a vi sirbitori ziua de nagtere. Pentru a sirbitori aparilia unui film sau a unei ci4i pe teme magice' Pentru a sirbdtori absolvirea Ecolii de magie (de exemplu, $coala Cenugie de
Vrljitorie).
Pentru a organiza un ritual bardic sau magic.
Din puri distracgie.
UNDE SA ORGANIZATI PETRECEREA Daca vremea e frumoasi, puteli s-o organizagi in aer liber.
tQ6uti de aur
iubesc natura. Daci vremea nu
'1. Dacd ati facut mizerie, curaialil 2. Dacd v-ali trezit, faceti patul dimineatal 3. Dacd sc6pali ceva pe jos, ridicati-ll 4. Dacd vdrsaf i ceva, Stergeli mizeria 5. Dacd ati terminat de m6ncat. ;tergeti masa! 6. Daca ali deschis ceva, inchideti la loc! 7. Dacd ati luat un lucru, punefi-l la loc! 8. Daca ali mutat un obiect, apezafi-l la locul lui! 9. Daca aliimprumutat ceva, returnali proprietarului! !
10. Daca ati folosit un lucru, inlocuifi-l! 11. Daca ati stricat un obiect, reparati-l! 12. Dacd nu-l puteti repara, apelafi la ajutorul cuiva! 13. Daca nu este stricat, nu-l reparafi! 14. Dacd nu va place ceva, nu vefi avea parte de el!
428
Vrijitorii
Qberon $e[[- tl{rlenfre orl
vi permite, atunci organtzagi-o acasi sau intr-un incapi togi oaspeiii gi unde si a;ezagi masa, si jucaqi loc spaqios, ca si jocuri etc.
INVITATII Putegi si cumpiraqi invitagii, dar nu-i riu si le faceli singuri cu ajutorul unui computer sau de mlni, folosind hArtie glasati. Iati cAteva idei:
tnfeEurali invitaliile sub forml de sul qi legagi-le cu o panglici! Confeclionaqi-le sub forma unui castel sau a unei Palerii de vrijitor!
DECORATII Facegi ,,lumlniri" din
hArtie glasati qi agigagi-le de tavan cu un fir sublire ca si creaqi o atmosferi ) la Hogwart's! Sau agata:',L de tavan stele, lune 9i planete ca si induceqi o atmosferi nocturni. Puneqi pe masi o fald de masl in nuanle purpurii Ei argintii 9i presiragi confetti argintii in formi de stele. Ornali camera cu baloane argintii Ei leduri colorate ca si creaqi o ambianti plicutl.
[ortca ucenicu[ui .rrdjilor
429
LumAnirile o pot intensifica, dar trebuie si aveli griie unde le puneli. Ca si nu aveli surprize neplicute, a$ezali-le in borcane din sticli. Chiar daci lumAnarea se ristoarni, nu existi pericolul si ia foc ceva, iar pe de alti parte, borcanele luminate capdti aspectul unor felinare. Folosili farfurii Ei cini din plastic, pe care si desenali, cu rnarkere colorate sau metalice, semne astrologice, rune sau alte simboluri magice. tncurajagi-i pe oaspeli si vini imbricali in costume specifice: man-
tii, pehrii
de
vrljitori
etc.
PREPARATE CULINARE Servili aperitive ,,vrijitore;ti"! Tiiali felii
de $unci subtiri
clt
de-
getul Ei infigegi la un capit cAte o migdali, in aga fel incAt si creali aspectul unor degete de vrijitor. Din aripioare prijite de pui Puteli crea aripi de liliac. Rosioarele mici, umplute cubrinzd'topite, pot sugera globii oculari. Din sandviciuri cu ton, salad gi oui putegi modela pilerii de vrijitori, sicrie etc. Ca desert, puteti oferi bomboane Pop rocks, jeleuri sub diverse forme, bomboane colorate pe ba1 sau sub formi de cristale. Daci veqi intra intr-o cofetdrie, sunt convins ci veli gisi nenumirate dulciuri interesante gi magice... Teiaqi prnjiturile in formi de stele gi de luni, presirlndu-le apoi
cu zahdr albastru. Prijiturelele in conuri de ingheqati reprezintl intotdeauna o delicatesl la petreceri. Presiragi-le cu confetti in formi de stea ca si intensificali efectul magic. Sau lesali-i pe oasPetii voEtri sI faci ,,prijiturele vrijitoregti'. Oferili-le conuri de inghelati sau alte suporturi de prdjituri. Conurile de ingheqatl trebuie aqezate cu vArful in sus deasupra prijiturelelor, formAnd astfel o pelarie de vrijitor. Le puteli orna apoi dupi cum doriti. Conurile pot fi folosite qi ca si crealr ,vrdlitori din inghelati". Utilizali un poionic mai mic cu ajutorul ciruia si formali capul vrdji torului de ingheqati, pe care si agezaqi apoi un con de inghelati pe post de pelerie. Puneli ,vrljitorul" in frigider, unde va trebui sil lasati cAteva ore pentru ca pdldrra qi capul si se intdreasci! Dupi aceea) scoateti-l pentru a-l decora, dar pistragi-l in frigider pAnI la petrecere. 430
Qberon $c[[ - tlQrlanheart
tn locul prijiturelelor in conuri de inghegati, putepi sd facegi un tort, pe care si desenati cu diverse crenle castele magice, pil5rii de vrijitor sau alte motive magice. Ca biuturi ricoritoare, o idee buni ar fi ,,apele magice" - api cu .rrome de fructe. Turnali-o in pahare, spunAnd Intensum Flavorum! l'}riviqi-i apoi pe oaspegi in timp ce beau. Veli citi uimirea pe chipurile 1or, cici se agteptau si simti ,gustul" de api plati. Sau puteli si le oferili diverse ,,pofiuni magice". Servitri-le o gamtr l.rrgi de bluturi rlcoritoare, din care iEi pot face propriile "po1iuni"! lirunzele de menti intensifici efectul magic. ServiliJe invitagilor punci dintrlun cazan sau dovleac giurit. Ca sir-l ricili, umpleqi cu api o minqi din cauciuc, strAngeli-o la guri cr-r un elastic qi begaqi-o in congelator. in timpul petrecerii, desfaceji rninuga 9i lasaqi gheaqa in formi de mAnd si pluteasci in punci! Puteli face, de asemenea, un milkshake delicios din compot de do* ;i lapte, peste care si presdragi frigci. Minunat!
vleac, inghepati de vanilie
ACTIVITATI O activitate interesanti
este
jocul ,,Cine sunt?" inainte de petre-
cere, scriegi pe o bucati de carton numele unei fiinge magice (de exem-
plu, inorog, hipogrif, grifon, centaur, balaur etc.). CAnd oaspelii incep
si soseasci, ata$afi pe spatele lor cXte un carronaE, fdre si-i lisaqi se citeasci ce e scris pe el. Ei trebuie si descopere numele creaturii magice din intrebirile celorlalli oaspeti: ,,Por sd zbor?",,,Arunc fleciri pe
nlri?"
etc.
Confe4ionafi baghete magice: Punegi la dispozilia invitalilor
ba-
ghete drepte (lungi cam de 40-45 de centimetri), sArmi din cupru sau alami, sclipici, clei, polistiren, panglici metalizate, markere cu cerneali permanenti, ablibilduri, vopsea acrilici, cristale sau mdrgeluge, pisde lipit qi orice articole pe care credeli ci rnusafirii le-ar putea folosi pentru confecpionarea baghetelor lor. Oferiji un premiu pentru cea mai buni baghetX!
tol
Confecpionali obiecte vriiitoreqti: Oferigi-ie oaspefilor cozi de qi articolele folosite pentru crearea baghetelor!
mituri
(arlea uccnicu[ui lr{jitor
431
I
incredinlaqi-le oaspegilor sarinchis - Pe care trebuie sI le duci in aer liber sau intr-un spaliu
Angaiagi un iluzionist care si
or ganizagicompetilii vriiitoregti:
cini la bun sfArsit intr-un anumit interval de timp'
Pictafi-vi chipul: Modelele cu stele, luni cele mai cunoscute motive vriiitoreqti. Jucagi jocul,,ingepagi
ofere numere de magie!
Ghicili in frunzele de ceai (raseoman;ie); Punegi in ceagca de ceai fiecirui invitat cAte o linguril; de fntnze uscate de menti. Turnaqi ;rpi^fiarti peste ele gi lisagi-le sI se opireascd timp de cinci minute. a
sau fulgere sunt
printre
Puteqi sd le oferigi ceaiul oaspelilor sau si-l arunca1i, pistrAnd frunzele qi pugin lichid. Invitaqii acoperi apoi cegcula cu mAna, agitlnd-o de
creafi jurnale magice: oferili-le musafirilor coli de hartie, aparat de perfo rathirtiagi aqd colorati. Fiecare invitat trebuie si perfo,.t. .olil" cu aparatul de perforat, apoi si le lege cu ala coloratd' Oferilile pene de scris qi cerneali qi ajutalii pe prietenii voqtri vrdjitori si scrie in noile lor iurnale folosind aceste instrumente antice de scris! cu un culit asculit - capul penei de Qlot,i: inainte de petrecere, asculili scrlsf N-ar fi riu si-i invnqaqi pe oaspelii vogtri simbolurile runice sau tebane si modul in care le pot folosi.
Aritafi-le musafirilor cum si qeezepofiuni!Puneqi
ori. in final, schimbe cegtile intre ei gi ghicesc viitorul, desluqind simbolurile, formele, literele sau cifrele formate de frunze. Pentru mai multe detalii, citigi capitolul despre taseomanlie. cAteva
piliria vriiitorului"!
organizaqi un joc bazat pevolumul vostru preferat din seria Harry potter!Rugali-l pe un adult si punl intreberi direct din carte.
la dispozilia
invitatilor o gamd largi de sticle gi borcane goale (cele colorate, cu forme ciudate, ,,.rni id."l. pentm aceste experimente), linguri 9i sticlule de colorant alimentar. Oferiqi-le flacoane 9i borcane etichetate, pe care si scrie denumirea materialelor pe care le conlin: jeleu de mente, seminte de mac, bicarbonat de sodiu, ceapl marinatl, spaghete fierte, ridicine de ghimbir, capere, api cu nisip sau pimlnt de flori, olet amestecat cu .oll.rrr, alimentar ro$u etc. Puneqi-vi imaginaiia la treabd! Avepi griji sI lucrali intr-un loc ferit, unde nu vegi provoca prea multe p"grrb!, jaci veqi virsa poqiunile. tncuraiali-i pe participanli sI incerce di*.r. combinagii. Nu uitaqi si amestecaqi bicarbonatgl de sodiu cu oletul qi colorantul alimentar. Reacqia va fi uluitoare'
porniqi in ciutarea ,,pietrei filozofale"! infaEurali bomboane in folii de aluminiu 9i ascundeqiJe prin casd sau prin grddini! 4i2
vi
f)6aron je[[ - tl{r'enh eart
GENTUTA CU CADOURI tnainte de plecare, oferiqi-le oaspetilor cadouri magice: pietre, un ci4i de tarot in miniaturi, prafuri fermecate, vase pentru prnjituri in formi de luni gi stele, brlqdri luminoase, piianjeni din plastic, jeleuri etc. set de
SFATURI PENTRU ADULTI Puteji si modificapi sugestiile de mai sus 9i sI le folosigi in cadrul unui ritual magic sau bardic. tn ,."rt caz, oaspegii stau in jurul focului (sau al unui minunchi de lumAneri) 9i spun, pe rAnd, pove$ti qi poezii ori interpreteazi diverse cAntece. Gazdaii intlmpini pe oaspeti la inceputul ritualului, iar la final, le mulgumeqte - printr-un discurs solemn pentru participarea lor. Momentul aprinderii focului (fie in gemineu, fie in aer liber) constituie o pane extrem de importanti a acestui ritual. Pentru mai multe detalii, citigi capitolul despre ritualurile bardice.
De la a lui indlyime elefantul Soricelul tot
ce
ne
prioe;te;
prinde intre dinpi mistuieSte.
Iute cafulgerul iepurele se aztintd, Pentru ca ghepardul mereu sd-l infring,i. $arpele are obiceiul pielea a-1i leapdda,
Iar balena, in adincul mdrii a se cufunda.
,{te[ieruf Q[I:
P,iunul coada cu mindrie ne-o aratd; Cangurul peste riuri, peste adi tot
fumea qi cuno aqterea animqte.tor lmaro'1
Pasdrea colibri zboard cu grapie
C,in'rila
A cre;te ;i a ocroti ViepwitoareLor
p,imintulwi cum
sd le gl,isuie;ti?
$i cum s,i le chemi, ca sd le imblinze;ti?
Prin cintec, din inaap,i s,i
Le
;i
La
drum
sd
adapd 5i deSertul
Calul pamintul ln galop el poate sd-l dooedeascd; se na1te, puiwl de karibu e gata sd pornedscd.
Cum
porne;ti!
Sarnan este ursul 2i puterea din aise ;i'o ia Iar somonul inpeLepciwnea din izaoare ;i'o bea' Pisica pti;e;te pe furi;, ca o umbrd imbLanita; Si sconcsul miroase mai tare ca smirna smeritd'
Singuratic, lupul la lunri cu glasul $i gisca anotimpurile trecdtoare
se
fdrd riaal; il trece f,;r,i egal.
Ale munpilor poairniSuri abrupte le urcd lama, Iar pinguinul in pinuturile ingbepate d,i iama.
suJlet s,i le sL,ioe;ti!
cuno;ti
sal.td.
se ostoie;te
Albina mierea dulce ne-o ddruie;te, dar atenpie la ac! Bufniya pinde;te in beznd, precum moartea ale ei aripi
tac.
Urswleywl panda ronpdie bambws fi la soare se tncdlze;te; Hiena ameninldtor ne rinje;te... dar lista se isprdaepte!
Cu legile s,ilb,iticiei, strd,rrecbi Si snanii cum sLtnt, Cu topii trebuie s,i facem legdm,int.
aestette.
Cdprioara pe caP Poartd o cunund; CAinele se rotc$te ;i la picioare ni se'adund.
Graiul animalelor s,i inaepi, tinere ordjitor, $i la tine sd le chemi ademenitor! De vrei
cu mdretia ne incintd,
Din lnaltul cerului, oulturul Iar berbecul tot inainte cu capul mereu se apintd'
Qbcron $c[[- tl(rlenficart
cw
adeadrat sd le inpelegi,
Ale naturii taine trebuie s,i le dezlegi. I'IZABETH
(arteaucenicu[ui
'r4iitor
BRnnrtte
435
r. clntrodvcere
s;lu,,spiritele-cdld:uzd". Ele sunt alialii nogtri - nu doar penrru ci ne in ajutor in momente de cumpind, ci mai ales pentru ce spiritul i;i energia lor le oglindesc pe ale noastre. Pe de alti parte) slabiciunile lor sunt qi slebiciunile noastre gi de la ele invilim si le corecrdm, si le compensdm sau si fim mai atenti. Puterea lor este Ei puterea noastri. Daci goimul este totemul nostru, atunci avem aceeagi sinergie cu irceaste pasire de prade, precum gi capacitatea de a vedea cAt mai departe in zare... dar gi tendinga de a respinge relagiile prea intime. Dacd lupul reprezintd totemul meu, inseamnd cd sunt loial clanului gi ,,haitei" mele, dar gi principiilor mele, de la care nu mi abat niciodati, chiar dacd astfel devin un lup singuratic 9i neinleles, cAgtig mai pugini bani sau chiar imi fac dugmani. De cele mai multe ori, animalele noasrre c5"ldtnd nu sunt animalele noastre preferate, pentm ci nu ne putem alege totemurile. Este posibil, agadar, si fim inzestraqi cu energia elanilor, degi ne simlim atragi de urgi. Sau poate cd ne dorim si nu avem prea mult din energia gerpilor, de vreme ce au o reputagie atAt de proasti. Daci ursul este totemul nostru, inseamni cd avem o fire introveftiti $i ducem o existenli s:rr
capitol, vom inviqa ine ati venit in lumea animalelor! i.t "..,t mai ales asupra artei si cunoastem animalele, concentrAndu-ne
comunicirii cu necuvlntitoarele. Profesorii sunt imblanzi,J.i'ai animale, oameni care cunosc limbajul cailor, parapsihologi pentru animale gi alte persoane, care - datoritl capaciteqilor extraordina.e - pot s.; comunice gi si lucreze cu vieluitoarele. Vom studia zoologia qi vom dezlega tainele totemurilor. Vom invdqa, de asemenea, si identificdm animalele, descoperind in acelaqi timp modul in care au evoluat, hrana de care au nevoie ca si supravieluiasci, comporramentul, stilul de viaqi, ritualurile de imperechere animalelor magice precum Ei limbajul. veli descoperi Ei legendele inorogul sau balaurul. T.Ll "."rt,ri atelier este de a vi invdga sI comunicaqi cu animalele gi cu alte spirite ale naturii, anahzindtn acelali timp mediul pe care il imparlim cu vieguitoarele, arta de a vorbi cu ele, legendele necu,rAntdtoarelor, ale totemurilor gi ale altor duhuri supranaturale. Culoarea magicd a atelierului este maro - culoarea blenurilor de animale Ei a perr.lo, de pisiri, dar qi a lucrurilor moi 9i pufoase' vrnjitorii maro l,rcreazd adesea in pet shopuri, spitale veterinare, adlposturi pentru animale gi grddini zoologice sau devin jandarmi silvici ori sal.ratori de animale. $i sunt intotdeauna inconjuraqi de viequitoare - fie ele animale de companie, animale crescute la fermi, animale silbatice etc.
2. Nlimq[e.-cdtdrze qi totamuri qutor: Sesse c\[rotf
Natura este un profesor extraordinar, oferindu-ne lec1ii de viali inestimabile, dar - a$a cum anumili oameni exerciti o influenqi mai puternici asupra viegii noastre decAt alli - unele animale ne rePrezinta mult -"i bin" energiile gi puterea. Acestea sunt ,,totemurile" $6
Q6cron $afl-cl{rlenfreart
singuraticl, la fel ca urgii care hiberneazi in pegteri. S-ar putea si fim iuti la mlnie, de aceea va trebui si invitim si fim mai toleranli. De la urgi trebuie si deprindem qi arta tdmiduirii, cici in trecut ei i-au ciliuzit pe oameni in locurile unde creEteau ciuperci qi plante medicinale. Nu veli descoperi care este animalul vosrru rotem trdglnd la intAmplare o carte dintr-un pachet de cirgi infigiqAnd animale, ci analizindu-vi^caliulile, slibiciunile, talentele, preferinqele qi dorinlele. Dupi ce veli invdga si vi cunoagteli personalitatea gi firea liuntrici, veti putea si identificali in naturl viequitoarele sau acele spirite ale lor care vi oglindesc trdsiturile liuntrice. Ele sunt ciliuzele voastre, profesorii pi aliagii vo;tri, care vi vor ghida nu doar in viaqa reale, ci gi in vise. $i vor continua si vi se infegiqeze, fie ci le invocagi spiritul, fie ci nu. Acestea sunt spiritele animalelor care sdligluiesc in sufletul vostru $i triiesc prin intermediul vostru. Faceqi o listl cu trisdturile voastre inniscute! Care sunt ternerile, speranqele qi pasiunile voasrre? Ce lucruri infaptuiqi cu greurate, dar pi cu qurinqi, parci de la sine? Ce mediu natural vi prieqte qi unde credeqi c5, agitril cel mai bine (pe malul oceanului, pe un vArf de munte, [ortea ucenicu[ui .irrdjitor
437
fala streinilor? in dqert, in pidure sau Pe o pajigte)? Cum reacqionali in gi neinlelegerilor? a Dar in fata iovezilor de afecli.rne, a ameninlirilor pe cele Facef doui liste cu animale! t"t'-""" trebuie sd le enumerali reald atunci cAnd nu vI care vI apar cel mai adesea in vise sau in viala Iar in cealaltd trebuie sI le menqionati pe cele cu care aveli "Ur.p."fi. trlslturi in comun. Incercali apoi si ve identificali cu fiecare animal vi in parte, triind gi vlzand lumea prin ochii lor! Aceste comParatii sl vi descoperili aliaqii 9i cdlduzele din lumea animalelor' .ro, "jr'tt" Nu uitagi ci micula pitulice se poate transforma intr-un adevirat care ,r" f".. si inlelegem c[ mirimea $i strllucirea
rizboinic,lucru
nu inseamni neaPirat Putere' aseamdni cu Descoperili-ve slibiciunile Ei corectaqi-le! Acestea se aseminitoare cele ale totemurilo, voastre. Identificalivi calitllile treabd la Pentru a sivAr;i cu cele ale totemului vostru - 9i puneli-le fapte magice! Identificaqi
trisiturile
9i recunoaqteli lecliile de
viati
pe care
vi le
totul di{erite! oferi viepitoarele naturii - chiar Ei cele care vi se par cu Ascultali ce vI spun Ei urmali-le sfaturile! care si le Aduceli ofr".td" totemurilor 9i puneli pe altar sculpturi Confecqionali.migti .1r *lrylttemului vostru 9i purtaqi-le
incercali si gisiqi o modalitate cle a vi conecra direct cu animal.'le-totem - vizitagi-le la gridina zoologici sau petreceti mai mult ti'rrp in habitatul lor, unde putegi sn le simgili prezenta, sa le identilrcati urmele sau chiar si vi intllnili fage in fagd. Dar nu vi sfituiesc t,r pornili in ciutarea anumitor vieguitoare - nu este inlelept sd vi rrczigi singuri tn compania unui lup sau a unui urs 5i nici nu trebuie s.i confundatri ,,comuniunea" cu un animal-totem cu o intAlnire care \-irr putea dovedi extrem de periculoasd. CAnd primiqi lecjii de viaji gi ajutor din panea totemurilor , vd, revine misiunea de a le ajuta la rAndul vosrru. Chiar daci invocaji in vis doar spiritele clliuzelor voastre, trebuie si vi asumagi rdspunderea dc a face ceva pentru ele in viaga reali. DacI lupul vd este aliar, cum irni este al meu, trebuie si gdsim modalitili prin care sd-i asigurim supraviequirea in puqinele locuri silbatice care ne-au mai rimas. Fie ci tionim bani, protestdm faqi de exterminarea lor sau scriem scrisori, trelrtrie si trecem la acqiune - ar fi necinstit si dezonorant sd invocim in .riutorul nostru spiritul lupului, daci vom permite exterminarea ult imilor lupi selbatici.
*pr"ri",.f
pentru a-r rnvoca qr exprima Puterea qi energia! m' analizait-le enerCAnd incercati se ,re .o,.l"fi cu alte animale-tote le identificaqi giile 9i influenlele, calitaqile qi puterile! tncercaqi sn Irasaturile huntrice, nu doar pe cele exterioare!
3. $pirite[e qnimq[e[or micir
totemuri, istorie
;i
comp[exitqte errro[utirrd
qutor. C[izabeth (Bqrr elte lcenusiu
I
Puterea magicd a totemurilor este bine cunoscute atAt din punct de vedere practic, cit Ei teoretic. Oamenii se intreabd cum gi de ce functri oneaz:a. Aventura mea in aceste tirAmuri fascinante a inceput cu o discugie pe reprezintd capacitatea de a oedea cit mai dEarte in zare' $oimul 'Cind. simpi o ztom descoperi cd Soimul este totemwl nostru' oom contopindu'ne sdlb'iticiei' lumea legdturd extrem de puternicd cu cu totul intr-un singur truP. Desen de
Jesse
\Volf Hardin
Q6eron $eff - cQrlcnheorl
forumul ,,Surorilor din Avalon". Vorbeam totemuri, atingAnd in cele din urmi subiectul scirii evolutive. Am inceput astfel si punem diverse intreberi: Oare roare clespre diferite
('qrteq uceniculul rrrdjif or
439
totemurile trebuie si facd parte din ,,megafauna {otogenici", Precum Dar insecvulturul sau ursul? $o"r...1" poate sI joace rolul de totem? vieguitoarele cu ,.io. t. putem incredinla statutul de^totem? Ce facem ne-am incheiat minuscule, cum sunt diatomeele?l' tn cele din urml' gi/sau complexitate de dezbatereaintrebandu-ne: Existi un nivel minim pentru ca o anumitl specie sd poati juca rolul de totem? cunoagtere
Daci da, care este acest nivel 9i de ce? toteAm susqinrrt la inceput faptul ci vieluitoarele pot deveni si trebuie rAnd' muri in funclie de an,rmite criterii' tn primul sd poatl exlsta ca cunoa$tem foarte bine un totem Pentru ca acesta un totem trerAnd' entitate activi in planul spiritual' in al doilea
buieslaibitreslturigi/sauputeridistinctive'caresiexerciteoinne conferd un fluengl pozitivi asuPra oamenilo'; de exemplu' uliul dar 9i harul viziunii' acqionAnd atat pe ,i-q ""ir"ordinar "l,,ederii, unui totem treplan fizic,clt gi metafizic. tn al treilea rlnd' puterile t.ri. ,..rrtoscute de tradiliile magice sau spirituale' Aceste criterii mi se pireau cAt se Poate de logice' meu, Dar m"i tirziu,.a.'d i-"* relatat dezbaterea partenerului lui totemul dacl zdrobitor: Dar acesta a venit cu un contraargument -candili-vI la natura perfida a amanduAdolf Hitler a fost virus.rll la numirul uriaq rora,ladistrugerile in masd provocate de amindoi' altora qi de a o prode mor1i, d", qi 1" tendinga J" p'"1"" entitatea " j.rpa b,rnrrl lor plac! GAndigi-ve faptul.cl apoi la - m-ult timp ;;;, sr dlinuie Srrpi _orrtea lui Hitler _ ideile sale vicioase au continuat cu extinse' arii pe qi ,I r" risplndeasci - uneori pe arii izolate' alteori cu atenqie istoria manifesteii violente! Iar in final, daci veli anayza ralionale, veqi Holocaustului gi o veli rrece prin filtrul unei gandiri vaccin" eficient ajunge la concluzia ci aceasta ar putea constitui "un cireia virusul a impJtri.,ra infeqiei cu memele na)istetlldeea potrivit @en1iona1idenaturiproteici,1ipsi1i.de.oricetipdeacid transmisibile ale animalelor nucleic, care produc.rn gr.rp de boli neurod.gerr.i"ti.re qi omului, numite 2
Meme
-
boli prionice (n'
concePt
*oi"tio"itt
tr)'
r n. 1 i n introdus \n 1976 de biologul Richard Dawrns in
carteaSaGenaegoist,i;,,..-."definegteipoteticaunitatedeinformalieculturah rnoqtenitl,utilizatiqitransmisadeindivid;simbolicvorbind'esteogeniinformaculturale (n' red')' ti,rnali mentali, o purtltoare specificl de informalie
Qberon $eff -{{rrenheorl
yrrcat
rolul
de totem pentru
Hitler mi s-a perut,
aEadar, atAt de inte-
rrrciati, incAt am renuntat la concepgiile mele anterioare.
Virusul reprezintiultima treaptd pe scara evolutivi a vielii;
de fapt,
rrnii oameni de qtiinln susfin in continuare ideea ci virusul nu este o formi tlc viaqi, pentnr ci nu se poate reproduce singur, fiind nevoit sd giseascl
transformi intr-o ,,fabricd" producitoare de virusuri. Nu mai existi nimic, agadar, sub ultima treapte evolutivi - cea .r virusului. De aceea, daci el poate si joace rolul de totem inseamni ci sofisticarea evolutivi nu mai reprezinti un factor de calificare sau descelificare. Aqi putea susline, pe de alte parte, ci prionii se afli sub niveIrrl virusurilor, dar mulli oameni de gtiinla consideri ci prionii, ca gi virusurile, nu reprezintd o formi de via1l, ci o otravd organici. Aceste concepte dau naqtere altor idei fascinante. De exemplu, oainenii igi aleg totemurile din rAndul animalelor pe care le cunosc gi care cresc tntr-o anumiti regiune. Panoplia totemurilor s-a lirgit insi considerabil, deoarece avem qansa si cunoagtem animale care nu triiesc ueapirat in locurile noastre natale. Agadar, daci setea noastri de (:unoaqtere ne-a impulsionat si creim aParate tot mai puternice, cum ;tr fi microscoapele ultraperformante, atunci, orizonturile noastre se largesc tot mai mult, deschizAndu-ne po4i pAnn acum ferecate. Diatomeele nu au jucat in trecut rolul de totemuri, deoarece manifestarea lor fizicd nu este vizibih cu ochiul liber qi nimeni nu $tia de cxistenqa acestora. Acum, faptul ci diatomeele nu mai sunt un mister pentru noi schimbl ceva? Unii oameni se simt atraqi de diatomee qi mirturisesc ci gi eu sunt fascinati de aceste alge microscopice. Agadar, ideea cI diatomeele pot juca rolul de totemuri in epoca moderni mi se pare cAt se poate de logici. De-a lungul istoriei, oamenii au recunoscut ,,personalitatea" diverselor boli care le ameningau viaga (poate cineva si conteste ci Yersinia pestis/MoarteaNeagrd se manifestd cu o violenqd cumplita?), dar nimeni nu a Etiut - pAnI acum cAteva decenii - care erau cauzele bolii. Poate oare un spirit totemic nociv, cum este virusul, sd joace rolul ,,unui spirit malefic" sau al ,,aburului negru", cum era uneori descris in vechile scrieri de medicinl? Nu toate totemurile sunt binevoitoare. De exemplu, unele triburi ii identificau pe rduficitori, observAnd comportamentul nevistuicilor) care se simleau atrase, aParent fere motiv, de
,, celuli-gazdi, pe care o
Oarte a ucenicu[u i rrrdjitor
441
aceasti un anumit membru ai clanului. DeSi nu este singura explicaqie, antnce o noui lumini asupra unor fenomene misterioase'
conexiune
dispare puterea unui spirit totemic odati cu ultima sa m"nifestare {izici? Poate oare si supraviequiascl cu ajutorul Pe de
alti parte,
ci unei ancore spirituale? $tiu sigur, dintr-o experienlr personaii' mamutii iqi fac inci simqiti pi"t"n1^ in viala noastre' La Institutul cu Ancient Lifeways existd o pe;tera decorati in stil tradiqional' qi un bizon' imagini la readesene in ocru, care infdtiqe azd' tnmamut Iizarea cirora am contribuit 9i eu' trrtr-o noapte, ne-am dus in pegteri ca si depinim poveqti' IntAmun moment plarea a ficut si ascultim c-'legenda despre mamuti' La pluteSte dat, am vizut cu coada ochiului cum o scanteie albistruie Prieprin aer ;i m-am glndit ci nu poate fi altceva decit un licurici. impreuni tenul meu, care stitea llngi mine, avdzutqi el 5i am a$teptat s-a ca,,licuriciul" nostru si-si faci din nou simliti prezen)a' dar nu dintr-odati mai intlmplat. Ni se pirea ci peretele din piatr; a devenit ,r".rrp.r.rrr, captAni tazele unei singure stele' (Nu existl electricit"t. i., pe;teri, i", f"no-..tul la care asistaserlm amindoi plrea inexcd plicabii.) Mai tArziu, clnd am aprins lanternele' am observat ochiul mamuscAnteia de lumini aplruse exact in locul in care se afla tului desenat p. p"r.t.le peqterii' $i atunci AM TNTELES: mamutul ne priaise.
Uluitor!
mS:W.**
-t**fE
r,
frs
I)eoarece majoritatea desenelor de pe peretrii pegterilor sunt rml)regnate cu puteri magice, reprezent|.nd desene ale unor spirite de ,rnimale, tragem concluzia ci acestea ar putea deveni o ancori penrru un spirit totemic, al cirui tmp a displrut demult. Pe de altl Parte, poate ci mai existi mamuli vii care trdiesc intr-un loc tainic sau poate cI fosilele ori rimigilele lor le pot invoca spiritul. Aceasta nu este o scuzi ca si permitem dispariqia speciiior de animale, dar ridici anumite intrebiri fascinante despre spiritele totemurilor 5i
puterile lor magice. Evoluiia gi schimberile pe care le-au suferit totemurile de-a lungul anilor constituie, de asemenea, un obiect interesant de studiu, ceea ce mi face si mi intreb ce ne va fi dat si nrai vedem.
4. {procesu[ de obsertqre qi cofac{ionqre qutor: }(oonrrriter 1indi6ol
A obseraa inseamni a studia foarte minutrios. Procesul de observare presupune cercetarea gi inregistrarea anumitor fenomene sau intAmplari. Spiritul de obserr:ayie implici vigilen^1i qi atenqie. Procesul de observare nu survine de la sine. In viata noastri de zi cu zi, ne concentrim asupra unui anumit lucru fari sI mai observim ce se petrece in jur. Din fericire, insi, procesul poate fi deprins printr-o practice indelungati. Spiritul de observalie joacdun rol extrem de important in viaja unui ucenic vrljitor, ajutAndu-l si inqeleagi 9i sl puni cu mai multi u;urinli in practici studiile magice. Veli invila in acest capitol ci procesul de observare presupune doui lucruri: r,ibdare si repetitrie. Daci vreli sI vedepi ce se petrece cu adevlrat in naturl, trebuie si vi inarmaqi cu multi ribdare gi se dedicaqi mult timp acestui proces. Veji obqine cele mai bune informaqii, daci veli sta nemigcaqi intr-un loc din naturl, observAnd cu atenlie ce se intAmpla in jur. tr, -o*..rtul in care vieluitoarele se vor obignui cu prezenla voastrl, veqi fi martori la tot mai multe evenimente inedite. (.artea ucoricu[u i lrnjitor
443
insl comportamentul animalelor, trebuie si le urmdrili de nenumirate ori. Ceea ce vi oferl gansa sd vedeli modificdrile' dar gi reacgiile lor fali de schimberile de anotimp. Procesul de observare vi oferi ocazia sd privigi natura cu qi mai multi curiozitate, dar qi cu un siml al percepgiei mult mai vigilent. Veli aprecia la justa lor valoare calitagile magice ale naturii gi veli da na$tere unor idei novatoare pe care le veli integra in ceremoniile 9i ritualurile de magie. Pentru
a
inqelege
,Ntq de a pri'oi pdsdri[e Studierea pdsirilor este un hobby gi o plicere Pentm mulgi. Laurrna urmei, existl milioane de zburitoare in intreaga lume. Fie cd locuigi
la orag sau la qarl, nu trebuie decAt si vn ridicaqi privirea spre cer qi vepi vedea sau veli auzi imediat o pasire. Ca orice alt proces de observare, qi analiza plsirilor presupune rdbdare qi repetilie. Zburdtoarele sunt, prin natura lor, extrem de timide, de aceea este bine si le priviqi de la distanti, stAnd intr-un loc complet nemigcali. Purtaqi haine in nuanlele mediului inconjurrtor, evitlnd culorile aprinse ca roqu qi galben! Daci vi intereseazi viaqa pdsdrilor, ar fi bine si investiqi intr-un ghid despre cele din regiunea voastri. tl pnteqi cumpira de pe Amazon.com sau Powell.com la preluri rezonabrle' Puteqr gisi, de asemenea, informaqii utile pe diverse website-uri.
CUM SA HRANITI PASARILE Un mijloc de a atrage plsirile in curte pentru a le putea observa cAt mai de aproape este si le momili cu mAncare gi api. Cea mai simple metode este si le impr{tiagi seminle pe un gard, pe un perete de piatri sau pe alte suprafele.
Dezavantajrl este mizeria pe care s-ar 444
Qber on $cff -
tl$r'enfreart
l)utea s-o faceli, cu atAt mai mult cu cAt gardul sau pererele din piatrd ,rprrrtin domeniului public. $i se poate ca astfel si atrageji si soarecii t.rtr sobolanii.
O altn metodd la fel de simpli esre se pune[i seminlele intr-un vas mare ,lin cositor, cu o piatri in mijloc, penrru ca pdsdrile si nul poati risturna. Apa trebuie s-o turnali tot intr-un vas mare din cositor, in aqa fel incit si se formeze o ,,piscini" in miniaturi pentru pisirele. Nu trebuie si fie mai adAnc de trei centimetri ca si poata si bea din el, dar s.r se gi biliceasci. Trebuie sd schimbati apain fiecare zi sau la doui zile gi si spalagi vasul ori de cAte ori este necesar. Ar fi bine si-l plasali l.r o innllime de 60 de centimetri pentru ca prdditorii, cum ar fi pisii:ile, sd nuJ poati ataca u$or. $i pentru ci a venit vorba de pisici... ele sunt un adevirat pericol pentru pdsirile de pretutindeni. Ca si evitali aga ceva, cel mai bine este si 1ine1i pisicile in casi. Dacd nu pureli, ar fi bine si le puneqi o zgardd. cu clopoqei care si le trddeze prezen+a si si nu le lesali si iasi clnd hrinili
pisirile (dimineata gi dupi-amiaza). Trebuie si alegeqi mAncarea in funclie de speciile de pisiri care traiesc tn zoni. Semingele de floarea-soarelui reprezintd, cea mai buni varianti, pentru cd le minAncl foarte multe pisiri: cintezele, ciocinitorile, vribiulele Ei piligoii. Meiul esre mAncarea preferati a vribiuqelor, in timp ce seul e o delicatesi pentru piqigoii-cu-coadalungi gi pentru diverse specii de ciocinitori. Aveli grijl si curdgali vasele plslrilor! Daci minAnci gi beau api din vase murdare, se pot imbolnivi. Daci vi hotnrAli si hrdniqi pisirile, trebuie si qineli seama de faptul ci ele devin dependente de aceasti sursd de hranl,, ceea ce inseamni ci trebuie sd le-o oferiqi constanr, cu arAt rnai mult in lunile de iarni, cAnd seminlele sunt o raritate. tn timpul iernii, pisirile au gi mai multi nevoie de apI; chiar daci nu le hrinigi, le puteqi asigura o sursd permanenti de apd proaspird.
ACTIVITATI Iati
modaliuli prin care puteli ,,colecgiona" pdsiri: 1. Mulgi iubitori de pasiri 1in o evidenld a zburdtoarelor, notAnd specia pe care avvdzut-o,locul, data etc. Unii deseneazi plsirile cAteva
Qarlea ucenicu[u i trdjitor
445
care le-au surprins. Cei mai pasionali ornitologi stribat sute sau chiar mii de kilometri ca si studieze o specie rarl. Puteli sr colecqionali fotografii care infltiseazl diverse specii. 3. Putetri si le imortalizaqi trilurile cu ajutorul aparatelor de inregistrat. Cel mai bine ar fi s-o faceli cu o orr sau doud inainte sau mediul
;
ivirea zortlor, cAnd plsirile cAnti in cor' Corul este cu atit mai frumos primivara gi vara. Putegi colecliona, de asemenea, diverse alte lucruri: pene, oul' ttt acest caz,trebuie sivd asiguraqi ci au fost pirisite, cuiburi "t.. iar plsirile nu le mai folosesc.
de 4.
CUM SA COLECTIONATI PENE DE PASARI Multe pisiri sunt pline de peduchi. Ca sd omorlli piduchii, puneli penele intr-o pungd de plastic qi bagali Punga in congelator, unde va trebui s-o tineti trei-patru zile! Temperatura extrem de sclzutl le va veni de hac ai piduchilor, 9i ouilor' f;.{)TA: Dac'i foLosipi frigiderul altcuiaa, ar fi. bine s,i'i cerepi mai tntLi permisiunea.) Daci penele sunt indoite, le puteqi indrepta cu o periuqi de
dinii uscatl sau inmuiati in puqini apl. Apoi lasali penele si se usuce, daci le-aii udat! Aranjaqi penele pe o bucati de hArtie groasi sau Pe un carton
lipili-le cu ffuii subliri de bande adezivil' Scrieli in collul de ios din dreapta data gi locul unde aqi gnsit pana gi specia clreia ii apa4ine! Daci aveqi talent la desen, schilali pasirea ca sdreilizayio imagine completd a colecaiei!
qi
Ca si invigaqi cum sn goliqi ouile de confinut pistrlnduJe intregi, trebuie si exersali folosind gui de glini; astfel, dacd gisili un ou al unei plsiri deosebite gi vreli strJ pistrali, va trebui si-i virsali gllbenuqul. Iati ce trebuie s[ faceti: Aveli nevoie de: a Un ou crud a Un ac mare de cusut. Spdlali oul cu api gi sipun, apoi uscaliJ cu grije! Qbcron $eff - cl$r'enhaart
in ,,vlrful
u1it" al oului, avAnd grija
se nu spargeji coaja lateral! o gaurl Ei la celilalt capit al oului, dar pugin mai mare ( ,un de mirimea unei spaghete! Puneqi gura in dreptul giurii mai mici a oului 9i sufla1i incet! t i.ilbenugul va incepe si curgd prin gaura mai mare a oului. Dacd nu t urr,€, va trebui s; lirgili gaura qi sr repetali figura. Dupi ce s-a scurs tot conqinutul, spdlali oul pe diniuntru cu api , rrrati! Daci apa nu se scurge toati afari, aplicaqi aceeagi metode pe ,,rr-e: a1i folosit-o qi atunci clnd a1i golit gnlbenu5ul! Ldsaqi apoi oul si s(' r-rsuce in dreptul unei ferestre unde bate soarele, aqezlndu-l cu capitul rn;ri rotund in sus! Putegi s5-l agezali apoi printre piesele de colecgie. .rst
F;rceqi
CUM SA CURATATI -S1 SIi PREGATITI ALTE PIESE DE COLECIIE: OASE, DINTI $I COCHILII Daci avetri norocul sn gisigi oase sau dinli de animale, le puteli .r,lauga in colecqia din micul vostru muzeu de Etiinle naturale. PASUL l: Procesul de cwrd{are. Punegi-vi o pereche de minugi din latex sau cauciuc! tnmuiaqi oasele sau dinlii in ape fiartd, apoi frecagile in detergent de vase cu o periugi de dinti sau cu o perie de unghii!
I'ASUL 2: Proceswl de fierbere. Puneli articolele intr-o cratili gi acoperiqi-le cu api! Puneqi crati\ape foc ai lisatri-o si fiarb; cam 10 minute! Astfel se elimini rnateriile inutile, dar 9i bacteriile prezente in res-
turile animaliere. 'Dupi fierbere, uscali-le
CUM SA GOLITI OUALE
446
L.ucragi deasupra unui vas mare! Faceli cu acul o gaurl
in
qi
l;sa1i-le sd se riceascd! Aruncali apa Ei adunali cu grije dinlii gi oasele! Dintii din faq; incep si cad;
ci
avegi
griji
se
in aceasri
fazd., a;a
nu-i pierdeli!
PASUL 3z Procesul de tndlbire ;i dezinfectare. tnmuiali piesele de coleclie intr-o solugie alcdtuiti din clor gi api, unde va trebui si le ginetri 30 de minute! Scoateli-le apoi cu un clegre, clatiliJe cu apd ;i lisati-le
s5. se
usuce!
(-.arte a ucen icu[u
i rrrdjitor
447
cuM sA PREPARATI IzLUTIA on iNArnmr':
borcan cu capac!
Amestecaqi solulia intr-o sticld sau intr-un puneqi sticla in chiuveta din bucitlrie inainte de a adiuga soluqiile! grija ca si nu vl Addugali 10 pdrqi apI 9i o parte clor, lucrAnd cu
stropigi hainele sau Pielea! S.ti"ti pe eticheta sticlei: ,,10:L Soluyie de in'ilbire"t' (NOT|: Aceastd solwpie podte fi pericwloasd' Aveqi grijn s-o copiilor!) ,igil"1i ca si nu se verse 9i n-o lasali la indemAna pirr"ii articolul care trebuie dezinfectatintr-un borcan sau inrr-un
turnali solulia de inllbire! sigilatn! Pistrati restul de soluqie intr-un loc intunecat, bine la fel. dezinfecta (NOTA: Cochiliile de scoicl se Pot splla 9i Daci nu sunt, CAnd adunati cochilii, aveli grijl sd fie goale!
vas mic Ei
lasali-le unde le-aqi gesit!)
dezmembrate de animale' lipili-le din elastic apoi mandibrrl.l. cu aracet! Legaqi-le cu o bandd
ln ."r"f in care geiili cranii dinlii,
plndseusucdaracetul!Amestecaqiapoiaracetulcuapiqiintindeli-l grije sl pltrundd in punci.-i.,r."rg" suprafaqi a craniului, avAnd tele de suturl! in micul vostru muzeu Ldsagi-le si se usuce' apoi puteli si le etalaqi la fiecare piesi' Pende gtiinle naturale, p,rrrl.,d piet"lt de identificare suprafaqr acoperiti rru un efect estetic deosebii, le puteli aqeza Pe o voastre magice)' cu o f"ge de masl din fetru sau lAnI (ln culorile data 9i locul unde jurnalul magic Puteqi, de asemenea, si notali in aqi gdsit
resturile de animale, dar 9i specia'
chiar ca pe surorile gi fragii noErri, ci ca pe o prelungire a propriei n()irstre personalitdqi. ExplorAnduJe viaqa, descoperim, de fapt, mai
',.rtr
lucruri despre noi ingine. ln momentul in care vom inviqa si descifrlm urmele de animale, , ,,rrr afla povegti uluitoare - povegti scrise cu copite qi gheare, intipirite irr pimAnt sau in nisip. Un loc in zipadi presirat cu pete de sAnge gi l,cne de pasdre atesti faptul ci un goim flemAnd a ucis un iepure. Alte .'('nrne ne sugereazr masa pe care au luat-o pisdrile sau animalele ori l.rptul ci se afli in perioada de imperechere. cand cineva esre derutat 1i nu Etie pe ce cale s-o apuce, spunem despre persoana respectivl cI nrcrge pe cdi necunoscute - o expresie folosite in trecut, care se referd. l.r faptul cn biiejii de doisprezece ani trebuiau si recunoascl9i sd identil'ice urmele de animale ca si poati si vineze gi si asigure hranafarriliei. Chiar daci suntegi vegetarieni, cunoagrerea naturii gi legitura rrragici dintre om gi naturd., care se nagte din capacitatea de a deslugi tcmnele sale, vi. ascut simgul de observajie gi percepqie, ajutlndu-vd si ,lcscifragi cu mai multi uqurinli detaliile ti indi ciile lumii inconjuritoare. rrrrrlte
Examinarea minugioasi a semnelor irr special dis-de-dimineatd sau seara .._r :ir tirziu, clnd lumina soarelui cade la- -teral - vd dezviluie nu doar identitatea animalelor care au trecut pe acolo, ci qi direcgia in care s-au indreptat. AdAncimea
urmelor ne indici greutatea gi mirimea animalelor, in timp ce distanga dintre ele ne spune daci vieluitoarele mergeau incet sau
5. AItq de a
identifica urme[e' de qnimqte
autor: Sessa Wotf %ordin largintiul
trebuie "s-o stuNatura nu este o entitate diferiti de noi' pe care in iurul gi diem". Este o formr magicr de viaqi, care siligluieqte planetei noastre vlt - zeilaGeea' Trebuie' inhuntrul nostru ""pr"r[ nigte stribuni ,r"a"r, sd privim pl"nt"l. qi animalele nu doar ca pe 448
Qberon $e[f -cl{lenheart
repede. Daci urmele copitelor de ciprioari sunt foarte adXnci in pimnnt gi distanpate unele de celelalte, cdprioara a alergat sau a sirit, incercAnd si scape de un pericol real -,li/,, sau imaginar. IJrmele lisate de oameni aJ-t ne spun daci persoana care tocmai a w,/ CAndztom deaeni tot mai inpeleppi pi vom pdtrunde tainele trecut prin locurile acelea este berbat naturii, cele mai primejdioase urme aor fi chiar cele pe care sau femeie, daci este un individ atletic, daci le aom ldsa in urmti. se gribea sau mergea relaxat. Jrssr Wou .
larteaucenicufui
lr{jitor
449
Pentru strimoEii nogtri, priceperea de a identifica urmele de animale era vitali in procesul de supravieguire, cici astfel oamenii reu;eau sI v5neze sau mLlreau de foame ori din vAndtori deveneau vAnat, pierind in ghearele unui urs grizzly. Toli trebuiau si-qi perfecqioneze simgul de observaqie qi perceplia, iar cei care excelau deveneau vAnitori de excepgie, rizboinici spirituali, gamani 9i magicieni. Dupi cum vedeji, responsabilitilile devin 9i mai mari odati ce ne perfecgionim capacitatea de perceplie, dar beneficiile sunt uluitoare. Dupd o zi petrecuti in naturi, printre sunetele ei divine, urechile noastre vor percepe tonalitlgile mult mai subtile ale oricirei muzici pe care o vom asculta. Ochii, obiqnuili si observe cele mai mici detalii din naturi, vor detecta imediat gi detaliile unui tablou frumos sau indiciile tainice ale unui film bun. Nasul, antrenat si simti mirosurile fine din naturr, va simli numaidecAt aroma unui mese delicioase. Semnele naturii joacl rolul unei vriji, care ne poarti pe tdrAmul magiei, ajutAndu-ne in acela;i timp si ne sondlm personalitiqile fermecate. Agadar, la capitul unei cilitorii de identificare a urmelor de animale, ne vom descoperi propriul sine - mult mai puternic qi rnai inielept.
(Jrme de mamifere 6in frnericq de QSrd SPATE FATA
ALERGARE
MERS
CC ilt i
,,(or
q € * 6--*'"+i'-t;J;;_-e-q rl: rl:
r(,r(-)r
D-$ )-t
,.r1,rioaril3: (
;t
*
f.: f.:
>'!,
:*.
f.l
:'gi '.9
-t F ,f ,,r, t: {: ii; f a ,,,,,,"rr,p
lp tr
r-r ;i fS f.r, di tl :*, .'o .'e
r:f
F
* r.r.t:t-'_ .--' -
riS :?
f; i=
fc
{:rt-:-
ta:,i
t5r-:
tr'
'i-*
*l: ,:, i.
i.. ;,': t!: i:
ACTIVITA!I:
.
c
a
450
Duceli-vi intr-un loc s5lbatic, luAnd ghidul de identificare a urmelor de animale, gi incercali si le desluqigi pe cele care vi ies in cale!Nu uitagi ci ele devin mai mari 9i mai rotunde odati cu trecerea timpului sau daci ploui, schimblndu-gi forma iniliale! Daci nu puteli ajunge pe o plajn izolatd, intr-un parc sau intr-o pddure, ciutaqi pe un teren necultivat sau neasfaltat urme de pisiri, goareci, cAini 9i pisici! Nu trebuie si ieqili neapirat din orag ca sd glsiqi urme de animale sllbatice, cici acestea se aventureazd adesea in marile orage, unde isi fac silaiul - qerpii, veveriqele, sconcaii, ratonii qi uneori coioiii sunt doar cAteva exemple, degi s-ar putea si vI fie greu si deosebiii urmele de coioqi de cele ale cAinilor domestici. Nu ctrutagi doar urme pe pimAnt, ci gi diverse alte semne: ace de pin impriqtiate pe jos, buc5gi de blani agdqate in tufiguri sau intr-un gard de sArmi ghimpatd ori chiar excremente. Puteti identifica animalele in funcqie de ,,ingredientele" Pe care le gnsili Q6eron $e[[-tl{rrenheart
F -s--==--t-=> €
€
*€*
.€-tt t-
-.f-
ao
p
tr i*f ir cPure
'.2 '.: G e '.7 t= ,.,,on .GC &= +: a== f:
€: 7: lF!
(artea
uce
nicufui lrdjitor
t?
6
--
,{=a-
--
ao
t-
aS
' .:
E:
€i r::,5
451
ln excrementele lor: pirul trldeaza identitatea animalelor de pradd, iar cojile de nuci Ei resturile de plante indici prezen)a unor rozitoare qi a ratonilor. lncercali si stabiliqi direcqia in care
s-a
indreptat un animal, ana-
pimAntul din jur! CAnd merg, majoritatea viequitoarelor arunci pimAntul in spate. tnc"rcali si stabilili momentul trecerii unui animal printr-o anumitdzond, analizindurmele gi terenul inconjuritor: stabiliqi daci urmele sunt distincte sau qterse, dacd pimAntul este acoperit sau nu de frunze uscate ori daci a plouat! irrcercati sd faceti mostre dupr urmele bine definite pAni clnd veqi reugi si obqineli tipare cu urmele tuturor speciilor de animale care triiesc in zontr! Folosili-vi gi in viaqa de zi cu zi toate simgurile gi capacitalile dobAndite in timpul procesului de identificare a urmelor de animale - percep[ie, spiritul de observagie, intuiqia qi puterea de deducqie, analizind qi descifrlnd faptele oamenilor qi situaliile cu care vi confruntagi! Veli afla imediat unde a fost o persoani, ii veti anticipa actiunile Ei veqi hotiri, cu prudengi gi inqelepciune, ce trebuie si facegi mai departe.
lizind nu doar mirimea urmelor,
ci qi
,
r inundagie sau un uragan. Dacd
vi
se
intAmple sd gisili pui orfani
,Lrriqi si-i cre$teli pAni ajung la vArsta cAnd pot fi
gi
eli
lrcrati in habitatul lor natural, vi ofer clteva inlormaqii fundamentale pentru diverse specii de rnamifere din America de Nord qi din Europa, .ulaptate dupi materialele furnizate de Programul ,.1c Salvare a Animalelor Selbatice realizat de Alex;rnder I indsay Jr Museum din Walnut Creek, t l.rliiia. in cazrl pisdrilor si al animalelor care triiesc in alte giri, contactali agenqiile locale! in funclie de mirimea puilor orfani, trebuie si cumpiragi biberoane si tetine de la magazinele de specialitate. SterilizaliJe inainte de folosire! Va trebui, de asemenea, si pregitili culcquri cilduroase, cu pituri ;i perne electrice care si le lini puilor de cald. Notagi togi pagii pe care ii faceti atunci cAnd cregteqi animale s:ilbatice qi raportagi informaliile la agenqia locah de salvare a anirnalelor silbatice! Nu cred ci mai e nevoie si vi atrag atenlia cd, nu trebuie si eliberaqi o asemenea viequitoare intr-o zond care nu reprezintd. habitatul ei natural.
cllursuci
6. Qum sd ingriji(i animq[e[e sdlbatice. qutor: Oberon lcenusiul
tngrijirea animalelor silbatice orfane sau rinite qi reintegrarea lor in mediul natural ii oferi unui ucenic vrijitor recompense qi bucurii de neinchipuit. Multe comunitiqi din intreaga lume au agenlii de salvare a animalelor silbatice;i, prin activitatea lor, ii sfdtuiesc pe togi vrljitorii maro si se implice cu trup gi suflet, cum am fdcut-o qi eu. lJn aspect deosebit de important al artei magiei gi al cunoagterii animalelor il constituie ingrijirea puilor orfani, pe care s-ar putea sa-i gnsili in drum, dupi ce mama lor a pierit strivite sub rolile unei maqini sau in urma unui dezastru natural, cum ar fi un incendiu de pidure, 452
Qbcron $e[[' cf{"'enheart
REJETA: Lapte Esbilac (supliment de lapte pentru cilelugi, ponibil in toate cabinetele veterinare qi pet shopuri).
dis-
METODE DE CRE$TERE: PAni deschid ochigorii (pe la 3-4 siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-5 ori pe zi! Apoi puteli introduce in meniu hrani pentru cAini, reduclnd porlile de Esbilac. Adiugali un supliment de vitamine gi minerale Vet-Nutri (disponibil in cabinetele veterinare; urmaqi indicapiile de pe eticheta)! Puteji sI le introduceti treptat goricei qi pui de Eobolani, iar clnd ajung la vArsta de 4-5 sdptimAni, hsaqi-i si vAneze singuri! Dagi-le voie si sape in pimAnt, cici le place si-;i
faci vizuini subteranl! (larteo uccnicu[ui lrdjitor
clepuri de cimp
LINDE fu nfrffll ELIBERA: tntr-o zoni subalpini, in apropierea unei colonii de veverige, cAt mai depane de gospoderiile fermierilor!
!IS;i, finc;i REIETA: Lapte pentru pisicupe Bordon's KMR (disponibil in cabinetele veterinare qi pet shopuri)' Le puteli introduce treptat bucilele de carne de miel 9i viqel, apoi conserve cu hrani pentru pisici- Daci nu gdsili KMR, dali-le Esbilac amestecat cu bucilele de carne, deoarece felinele au nevoie de multe proteine! METODE DE CRE$TERE: PAnd deschid ochiqorii, daqile Esbilac de ;ase ori pe zi - 24 de ore din 241Este bine sI le daqi cAte pulin sd minAnce gi sd-i ajutali si eructeze dupd fiecare masl (sunt predispugi la flatulenqi). Dup'i ce deschid ochiqorii, ii puteli hrini doar de 5 ori pe zi. Nu le mai dali sa minAnce, daci vi se Pare ci sunt consripali qi reduceqi mesele, daci au diaree! Spilali-i la fundulel ca si nu se opireasci! Faceti-le un culcug cdlduros din plturi 9i o perni eletricl qi alintali-i qi mAngAiali-i c|t mai mult! Puteqi sd le faceqi baie intr-o cameri incllzitd, usclndu-i apoi clt mai repede. Imediat dupi ce ii gisiqi, {ace1i-le deparazitarea externi qi vaccinali-i impotriva boiilor canine qi feline! La 3 luni de viali, le puteqi face vaccinul antirabic. CAnd deschid ochigorii (la 3 sdptnmAni), puteli sI le dali hrani din conservele penrnr pisicuqe, amesrecate cu Esbilac - % de lingurill la fiecare masl, agteptAndu-vi apoi si elimine excrementele. La o sdptimAnl dupn ce deschid ochiEorii (a vlrsta de 4 sipttrmAni), le puteli da conserve cu hranl pasati pentru pisicule. Aveqi grij; se vedeli dacd au gaze sau sunt balonagi! CAnd fac 5-6 siptimAni, le puteqi
imbognli meniul cu goricei, gobolani, iepuri etc.
UNDE iI
f'ufEp
ELIBERA: CAndincep strvAneze 9i sn-li ucida prada, eliberaqi-i cAt mai departe de gospodrriile oamenilor! Qberon $eff-cl{"'enheart
REIETA: Lapte Esbilac METODE DE CRE$TERE: Daci nu au incd ochilori, fr7-_ ii puteli hrinicu pipeta sau cu seringa. Datile cite 2-3 pipete l;: ,rri de ori, verificindu-le mereu stomacul! Daci vi se Dare V_{$ ( ci sunt balonaqi, ririli mesele! Asigurali-le o remperrtr.i ,.Ie
29 de grade Celsius, incilzindu-i cu prosoape si cu o perni electrici!
Clnd deschid ochigorii (la 8-12 zile), hriniqi-i cu pipeta sau cu biberonul de 4-5 ori pe zi! lntroduceqi treptat {runze de hptuci, mere triate, cereale gi griunle pentru iepuri (pe care le puteli gdsi la petshopuri)! CAnd iepura;ii incep s) se hrineasca singuri, renun!ati la iaptele Esbilac, inlocuindu-l cu morcovi, mere, porumb ;i griunle pe baz5 de lucerni! MlngAiagi-le fundulegul dupi fiecare masi ca si stimulali defecarea spilaqi-i ca sI nu se opireasci! Daci se opiresc, ungeli-i cu o alifie 5i pentru bebelugi (pe care o puteli procura de la orice farmacie - urmali indicaqiile de pe cutie)! Iepuragii au probieme cu eliminareagazelor, aqa ci nu trebuie si-i hrlnigi in exces. Daci vi se par balonaqi, masalile stomdcelul cu degetele si siriti peste o masi! Daci au in continuare probleme cu eliminare a gazelor, diluaqi Esbilacwl cu % de linguriqn de api! Trebuie si-i gineqi in pat sau intr-un loc moale, ca si nu vi scape de sub control Ei astfel si cadi;i sI se rineasci. UNDE fu pUfE,TI ELIBERA: Clnd iepuragii mtulnci singuri qi sunt destul de mrriqori, cam clt o pisicuqi, le puteli da drumul in apropierea unei piduri, departe de oameni qi de cAini.
Qdprioare REJETA: Laptele proaspit de capri este un meniu extraordinar. Sau puteqi prep^ra urmltoarea releti: Intr-un litru de lapte de vacd pasteurizat, adeugali lz de ceagcd de fri;ci! Puneqi la fiert un litru din compozigie, apoi adiugatiYz de ceagcl de supliment nutritiv Calf Mana Carle a ucenicu[u
i lrdjitor
455
\
(disponibil in magazinele de specialitate) qi amestecali cu mixerul 4-5 minute! Jinegi compozilia in frigider 3 zrle. Amestecaqi din nou inainte de folosire!
METODE DE CRE$TERE: DacI se intAmph si gnsiqi un pui de ciprioari pitulat in iarbd, departe de gosea, lasapi-l in pacel' Mama lui pagte undeva in apropiere, incercAnd si nu atrag| atenlia asupra micuqului. Acesta este in siguranld - nu emite niciun miros, este bine camuflat gi aproape invizibil. Numai in cazul in care gisili un pui lAnge o ciprioari moarti (loviti de o maginl), putegi si-l salvaqi. Crprioarele intrl repede in stare de qoc, de aceea trebuie sr le gineqi intr-un loc intunecat, tlcut qi celduros dupi ce le salvali. Vorbif-le cu blAndege, mAngliagi-le, alintalile 9i dezmierdagi-le cAt mai mult! Se simt mai in largul lo, in compania femeilor. indepertaqi clinii din preaimi! Hrnnili puiul cu lapte de capri sau cu preParatul dupi reqeta de mai sus, avind grrjx ca acestea si aib; temperatura corpului (puteqi s-o verificali turnAnd puqin lapte pe mlni), folosind un biberon pe care il puteti procura de la magazinele de profil. Ca sil incurajali sd mlnAnce, prindeqi-i botul in ciuqul palmelor sau legaqi-l la ochi! Puii mai mari sunt destul de inclpdqAnaqi, refuzAnd adesea si mdnAnce, de aceea trebuie si vi inarmagi cu ribdare gi perseverenld. Un pui care cAntireqte aproape doui kilograme trebuie hrinit cu 0,12 litri de lapte de patru ori pe zi (la ora $apte dimineaga,laptinz,la cinci dupi-amiaza qi la zece seara). MAngAiali-i fundulepl dupl fiecare masi ca sr stimulaqi defecarea! Mesele in exces pot provoca diaree. Daci se intAmpli acest lucru, daqii cAte o lingurile de Kaopectate la fiecare masi! Un pui de 4,50 kilograme trebuie hrinit cu 0,15 litri de lapte (maximum 0,60 litri in 24 de ore). Introduceli treptat in meniu lucerni, frunze uscate (de exemplu , frunze de pyracantha), ramuri qi frunze de pomi fructiferi ;i pAine din grAu in.-o C.at <,O o-c4 tegral! DacI ii veqi IIsa pe afari,vor invila si pascd singuri. CAnd implinesc 3-4 sdptimAni, reduceqi po4iile de lapte 9i lasalii si pasci mai mult! Lavirsta de doui luni, daqile lapte numai dimineaqa gi seara! La trei luni, va trebui ,,si-i inqlrcaii" 456
Qberon,je[[' tf$r'en[r eorl
UNDE LE PUTETI ELIBERA: Ciprioarele pot fi eliberate imerlirrt ce incep si minAnce singure, de obicei, la 3-4 luni. Eliberati-le irrtr-o zond populatd cu cdprioare, pentru ci vor trebui si se integreze ir)tr-o turmi! Totuqi, ciprioarele se atageazi foarte mult de oameni, i,rr daci i-agi pus un nume puiului gi acesta l-a invdlat, se va intoarce l.r voi
ori
de cAte
ori il veqi striga.
cpu[pi, coiofi REIETA: Lapte Esbilac. METODE DE CRE$TERE: Plni deschid ochisorii siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-6 ori pe zi! Introducegi lpoi conserve cu hrani pentru cAini, diminulnd portiile cle Esbilac! Ad5ugali un supliment de vitamine ;i minerale Vet-Nutri (de la cabinetele veterinare; urmagi instrucgiunile (la 3-4
cle
pe eticheti), deoarece speciile canine au nevoie de
mult
calciu. imbogdligi treptat meniul cu ;oricei qi pui de gobolan gi, cAnd implinesc 4-5 sdptimAni, lesaqi-i si vA.neze singuri! Puilor de vulpe le plac gi fructele - oferigi-le o gami cAt mai diversi!
Jinelile intr-un larc sau plimbali-le in lesl, clt mai cici trebuie si invele si se teami de ei!
departe de cAini,
UNDE LE PUTETI ELIBERA: CAndimplinesc 3-4luni,
facegi-le
deparazitarea externi qi vaccinul antirabic qi dati-le drumul cAt mai departe de gospoderiile oamenilor gi de puii de giini!
clepuri s4[6qtici REIETA: Lapte
de
capri sau reteta penrru puii de ciprioari.
METODE DE CRE$TERE: Iepurii silbatici, spre deosebire de cei domestici, se nasc cu blanI, iar ochii li se deschid imediat dupi nagtere. Punegi-le foarte multe prosoape in culcug pentru ca iepura;ii sd se ascundi
(artea uccnicu[ui lrqiitor
printre ele! Sunt foarte timizi Ei agitatri qi se sperie la cel mai mic zgomot. Se pot rini singuri in incercarea de a scipa de pericole ireale' Hrinili-i cu pipeta sau cu biberonul, urmAnd metoda descrisi pentru iepurii de cAmp! Au tendinta si sugi foarte mult, aqa ci avegi grija si nu-i hrlniqi in exces! Cind vi se pare ci au burtica piini, nu le mai daqi sI mtrnAnce! Stimulali-le procesul de defecare, mlnglindu-le fundulepl! Spslati-i apoi cu apa cilduqd! Oferitile mereu un meniu alcituit din produse proaspete si naturale: frunze de muqtar, lSptuci, grdunle pentnr iepuri gi cereale! Nu mlnlncd prea mult, dar este important s'i ronliie cAte ceva tot tirnpul'
UNDE fu nUfElI ELIBERA: CAnd se fac mai miriqori, cam cAt o pisicuqi, qi minlnci singuri, eliberati-i intr-o pidurice, clt mai depane de oameni qi de ciini!
($izami, cqstori REJETA: Lapte
capa-
citatea de a respinge apa!
it PUfnp
ELIBERA: Clnd sunt in stare sd minlnce singuri, si le dali drumul lAngi un rlu sau lAngi un lac care nu seaci niciodati!
UNDE
fi nUfElt
ELIBERA: CAnd puiul de oposum atinge 30 de centimetri in lungime, puteti sI-i dagi drumul in preajma unui rlu. In libertate, oposumii din America de Nord triiesc doar un an, dar pot fi animale de companie exrrem de pldcute gi de tandre... lucru la c^re ar trebui si vn gAndigi...
!futoni,
coiof
REIETA:
Lapte Esbilac.
i, pisici -\eteritte
METODE DE CRE$TERE: ingrijirea unui pui de raron necesiti aceeaEi atentie pe care i-o acordagi unui bebelug. tncercali si nu-i hrdniqi in exces ;i si-i ajutali sd eructeze dupd fiecare masi (sunt predispuqi la flatulengl)! PAnn deschid ochigorii, dagi-le Esbilac de 6 ori pe 2i,24 de ore din 24t, Dupd ce deschid ochi;orii, pureli sd-i hrnnili doar de 5 ori pe zi! Nu le mai dagi si md.nAnce, daci vi se pare cd sunt constipali, 9i reduceji porliile, daci au diaree! Spilaqi-i la funduletr ca si nu se irite! tncelziti-le culcugul cu pituri gi cu o perna electrici 9i alintagi-i cAt mai mult! Facegi-le baie intr-o cameri incltlzitit gi uscalii repede! Este bine si-i deparazitaji gi si le faceli vaccinurile
Oposumi RETETA: Lapte Esbilac. 458
siJ hrlniqi cu biberonul. Amestecagi Esbilac cu o conservtr pentru cAini si oui fierte tari gi tiiate mirunt! Oposumii incep si rninAnce singuri destul de devreme, iar dupi ce mai cresc puqin rninAnci orice; deci puteti si le oferili diverse delicatese, cum ar li cartofi prijili sau floricele de porumb. Se pot cIlira oriunde, a;a cdar fi bine si flne1i puiul de oposum inrr-o cugci dotatl cu un ciorap din lAnI pe posr de ,,sac de dormir". Acoperiji cuqca cu un prosop ca si faceli intuneric! Daci puteti, luali-l cu voi la plimbare intr-o plasd impletiti, pe care s-o fneqi agdlatd. de gAt! este nevoie
Esbilac.
METODE DE CRE$TERE: Citili si aplicagi metoda de cre$tere a veverilelor! CAnd deschid ochigorii, dati-le frunze de ielind, ramuri qi frunze de pomi fructiferi, griunle pentru iepuri gi hrani pentru cAini (disponibila in petshopuri)! CAnd puii incep si creascl, lisa1i-i str inoate zilnic in cada din baie pentru ca blana si nu-qi piardi
UNDE
METODE DE CRE$TERE: De obicei, un pui de oposum devine ,rrfan cAnd se ritdcegte de mama lui - are cam 10-15 centimetri lungime (cu coadl cu tot), blana ii acoperl tot corpul ;i are ochiqori. Nu
Qberon $c[f - c-Ifo venhcart
Qarlea ucanicufu i lrajitor
tmpotriva bolilor canine qi feline imediat dupd ce ii gisili. La 3 luni, le puteqi face vaccinul antirabic. Dupi ce deschid ochigorii (la 3 siptimani), putegi si le dagi conserve .rr."rrr" 9i legume amestecate u Esbilac (evitaqi insl conservele cu carne de vaci 9i fasole verde); Pentm inceput, puteli purr,e l+ de lingurili de preparat din conservi, aqteptAndu-vi apoi si elimine excrementele. ^ L" o sdptlmlnn dupi ce deschid ochiqorii (cAnd au 4 slptim1ni), puteli introduce tn meniu hrani pasati pentru cileluqi. Urmiriqi sI ,,ede1i dacl au gaze sav dacd sunt balonaqi! La 5-6 sdptimAni' puteli inlocui meniul cu hrani pentru ciini adulqi Ei cu o dieti pe bazd' de fructe, renunland complet la Esbilac. Le puteqi oferi uneori qi cate o delicatesr
-
goricei sau Peqte.
UNDE fu nufEp ELIBERA: Cind puiul de raton incepe si meargi, luaqiJ la plimbare pe malul rlurilor, lesandu-l si exploreze drumul in prealabil cu peqte .r,rdl Carrd i-p1in.qt" 4 luni qi a invdlat si vineze singur, il putegi elibera llngd o api curgitoare. Trebuie si qtili insd ci ratonii se ataEeazdfor.t. mult de oameni qi s-ar putea si nu fie prea dornici si
gi se gdseasci singur de mAncare! Presdrali
vi
pdrlseascd.,
$concqi NOTA: Nw tncercali sd cre;teli pwi orfani de sconc;i!Ei sunt principalii purtitori ai virusului turbarii 9i tocmai de aceea puii de sconcs rdmln adesea orfani' Luaqi imediat legituia cu direcliile sanitare locale Pentru a stabili dacl puii orfani pe care i-aqi gisit suferi sau nu de turbare qi incercali sl-i impiedicali si zgArie sau si mugte pe cineva! Turbarea este mortald!
tQ
e.o
er il e,
p op an
dAi, .,te"ter i{ e - cu - falci,
m
armot
toate aceste rozitoare
do-
blan; gi cu ochiqorii 'rrcstici, irrchigi. Aceqtia se deschid cam dupi I4-lB zlle. Trebuie si le asiqrrragi o temperaturd de 29 de grade Celsius, cu pugini umidit,rte. O perni electrici infiquratd intr-un prosop le conferi r('rnperatura ideala. Daci putegi, ar fi bine si cregtegi laolalte mai mulli 1,tri de veverild ca sr se joace impreuni, si-qi qini de cald unii altora erc. ,,Rogcatele" trebuie hrinite ponderat; hrinirea in exces poate pror"oca diaree. Dagi-le camO,5-O,75litri de Esbilac cam la 90 de minute, lrraninduJe doar o singuri datr pe noapte! Dupi fiecare masi, ajutali-le \ri eructeze gi mAngAiagi-le fundulequl penrru a stimula defecarea! Daci ,ru diaree, administrali-le cu pipeta Kaopectate de 4 ori pe zi pAni se simt mai bine! Clnd blana incepe si le creasci, degi nu au incl ochiqori, dagi-le 0,25 litri de Esbilaclafiecare 2-3 orepe zi! Dupi ce deschid ochigorii, le putegi rla 0,5-0,75 litri de Esbilac la fiecare masi. Daci se deranjeazd la stomac, po4iile de lapte! Introducegi rreprat cereale amestecate cu E,'educeli lilac,ldsinduJe apoi si rongiie in cugti felii de mere, cereale si frunze de liptuci! Nu le dati portocale! continuaqi si le stimulagi procesul de .lefecare mxngAindu-le fundulelul dupr fiecare masd gi apoi spilagi-le cu .rpi crlduln! Acum vor putea sd suporte temperaturile mai scitzute Q3-26 .le grade Celsius), de aceea le putegi muta in cugti mai mari. Captugiqi-le culcugul cu multe prosoape, dar puteli renunfa la perna electrici. Clnd incep si creascl, introduceqi-le in meniu fructe, morcovi, seminle gi nuci - inceplnd cu arahidele ;i seminqele de floarea-soarelui, care se descojesc ugor. oferiqi-le gi ramuri sau frunze de pomi fructiferi (adord coaja lor)! se nasc fare
UNDE fu frUfnp ELIBERA: CAnd ajung aproape la vArsta maturitiqii gi pot desface uqor nucile, eliberali-le intr-o pddure sau in apropierea locului in care le-aqi gdsit!
e
c\vdstuici, hermine, dihori, nurci, jderi REIETA:
REIETA: Lapte Esbilac' 46o
METODE DE CRE$TERE: Ca qi in cazul iepurilor
Qberon $e[[-il{r'enfr eort
Lapte Esbilac.
(.arIe a ucan icu[u i .r'rdjitor
46'
METODE DE CRE$TERE: Puii de nevlstuicn deschid ochiqonr abia dupi 25-30 de zile de viali. Dali-le Esbi' lac de 5-6 ori pe 2t,24 de ore din 24, mingiindu-le fundulelul pentru a stimula procesul de defecare! Nu le mai dati si minlnce dacl vi se pare cd sunt constipaqi gi reducegi porliile de
AMFISBENA - garpe monsrruos, cu ochi strilucitori gi cu doui capete, care se putea clepiasa inainte gi inapoi. Numele siu inseamni, in greaci, ,,a se deplasa in ambele sensuri". igi baga unul clintre capete in gura celuilalt qi se invArte a ca o ro^td,. Se spune ci
.rmfisbena'ie ocrotegte ferneile gravide, iar cea moarti te vindeci de reumatism, daci o gii in braqe. Aceasra este, de fapt, o gopArle
lapte dacl au diaree! incep sd minXnce carne crudi imediat cAnd deschid ochigorii. Introduceti in meniu goricei gi gobolani care tocmai au fost uci$i, renungAnd rreprar la Esbilac! Oferili-le apoi adevirate delicatese - qoricei vii, pui de giinl 9i pobolani tineri, lesAnd puii de nevdstuici sI-i omoare!
UNDE fu f'ufE,1t ELIBERA: Cind puiul nevistuic'avineazl gi mininci singur, il puteli elibera intr-o zoni populati cu rozitoare. Aveli grijn cum ii daqi drumul, deoarece se qtie ci toate speciile de nevistuicd pot provoca rini grave prin muqcituri! de
7, frfrmate
[egendqre
qutor: Oberon lcoru5iu;
in Manualul de inipiere in vr,ijitorie, v-am Prezentat unele dintre cele mai cunoscute animale legendare. VI prezint acum cAteva dintre cele mai misterioase fapturi din menaieria mitici:
tArAtoare din specia '4 mlthisbaenidae, a cirercoadr are aceeagi formr cu capul. Lungimea ei ajunge plni la 50 de centimetri Ei se deplaseazi tArindu-se inainte 9i inapoi (fera sx se roreascr insi ca o roati).
ANKA - pasire uriagi din mitologia arabi, care purea si transporte 9i un elefant. Asem;netoare cu prr;r., Phoenix, traia I 700 de ani, iar cind ii venea sflrgitul, ardea in flecari, reniscAnd apoi din'propria-i cenu$d. Datoriti mirimii sale impresionante, este adesea asociatd cu paslrea Rocl.
BARLIATE - specie de gAsci despre care se credea ci prinde viati dintr-o scoicd ce crestea in copaci sau stitea agitati de lemnele care pluteau pe apd. Legenda ei a pornir de la scoicile-rigugcd. BAROMETZ - in mitologia ebraici, o creaturi pe jumitate miel, pe jumltate legumi. Aceste fepturi se nasc in interiorul unor terticuge prinse de niqte arbugti. Dupi ce minAncl toati iarba din imprejurimi, mor de foame. Baromerz este considerati o delicatesd, deoarece carnea ei are gust de pegte, iar sAngele este dulce ca mierea. Oasele sunt folosite in ritualuri magice, cici pot sI
AMMUT - creaturd tnspiimAntitoare din mitologia egipteani, cu cap de crocodil, coami de leu, blane de leopard qi spate de hipopotam. Egiptenii o numeau ,,devoratoarea de mo4i". in Templul Dreptnlii al
lui Osiris, inimile mo4ilor erau a$ezate in balanqa adevirului, alituri de o pani de pasire, iar cei care nu reuieau si treacd proba, deveneau hrani pentru Ammut. 462
()6cron $elf -'l{avenheort
,. -_ ',8
planta mieluqei, din specia Gomphocatpus frwticosus. in mitologia persani, o pasdre legendari, despre care se credea cr poate porte qi si minlnce elefanli (n. tr.). 1
(lartca
uccn
icu[ui .r'rajitor
str
rrans-
463
Biblie proBEHEMOTH - variantl a hipopotamului, care capdtdin po4ii exage'""' Tt""tnul vine de la pluralul cuvAntului blhemab. carein ebraici inseamni ,,animal"' \., Orice animal mare 9i greoi, despre care se $t^le prea pulin, poartd numele de ,,behemoth"' In iir"r"rrr." apocrifr, ca qi in legendele iudaice, Behemoth este un monstru inzestrat cu puteri fantastice. Este adesea infeqigat intr-o lupti crAnceni a crocu Leoiatban - o versiune la fel de exageratd codilului feroce care triieqte in Nil' v^rrarltd egipteani a pdsirii Pboenix' aceastt zburdtoareaseminltoare cu bltlanul este graiul adesea identificati cu Ra, zeul soarelui' in egiptenilor, ben u inseamnd,,bAtlan purPuriu"' dai 9i ,,palmier". Mitologia prsnrii Pboenix se intemeiazr in mare Parte pe miturile egiptene ale plslrii Benu. Ea era 9i simbolul lui Osiris, care renagte duP[ ProPria moarte'
BENU
-
PE$TELE-EPISCOP-creaturlmarinlcareseameni-conformleepiscop al Biserifi gendelor din secolul al XVIJea - cu un acoperit cu solzi' cii Catolice. Are capul ascufit' trupul mantre qi o gheare braqe sub formd de inotdtoare cu asemlnltoare cu inotltoarele pe;tilor' Aceasti descriere duce cu gAndul la tehnica impiierii, cunoscuti o sub numele de ,Jenny Hanivers", care a devenit formi de arti, iar ,,monstrul" infeiiqat este doar un calcan tmpliat' monstru acvatic din legendele aborigenilor din Australia, despre care se spune ci trliegte in mlagtini, lacuri sau alte ochiuri de hipoaptt (billabongy'. Descris ca o foci uriaqi,
BUNYIP
-
por"* sau balaur, rltor de oameni. 464
este
un infricogltor devo-
Qberon $c[[ - !I$r'enficari
(IAMILA-LEOPARD - niscuti din impreunarea unei cimile cu un leopard, aceasti creaturi are mdrimea unei cimile, blani de leopard 9i doui coarne lungi 5i curbate. Descrierea nu mai lasi loc de indoiah: prototipul infeqigat este cel al girafei. <6G>,_^
f1) ECHENEIS : peqtigor care poate si opreasci o corabie in plini vrtezd,,atagAndu-se de careni. Cuvln-x
tul inseamni, in greaci,
,,a
opri cordbiile din
mers". Este identificat cu peqtele remora pe;tele-parazit, care se ata$eazi de rechini.
GARIVI gi
-
sau
cAine cu patru ochi, care improaEci sange
pize;te infernul in mitologia nordicl. Feroce
fost comparat cu Cerber, cdci amnndoi sunt clini fiorogi, care stau de pazd,la
gi periculos,
Garm
a
poarta iadului.
GARUDA - pasire uriaEi, cu infiligare tologia indiani, care il purta in zbor
de om, din mipe zeul Viqnu.
FURNICI URIA$E - descrise ca fiind 'mai mari decAt o vulpe qi mai mici decit un cline", aceste furnici triiau in deqerturile din India, unde sipau in nisip, scoflnd aur la suprafali, pe care oamenii incercau sil fure. Au fost identificate cu marmotele, rozitoare care triiesc in colonii qi i;i sapd vizuinele in pimAnt, precum clinii de prerie. HO-OO - varianta japonezi a plsirii Pboenix - Ho fiind masculul, iar Oo - femela. Vine pe pamAnt sd le faci bine oamenilor, iar aparigia sa 7
ls
vesteste zorrle unei noi ere. Pasdrea se inaltd $ apoi spre cer, unde agteapte urmitorul ciclu. Asemi-i- ti ndtoare cu varianta chinezeasci a pdsirii Phoenix -
Feng-Huang,
a
devenit simbolul familiei regale,
Cqrteq ucenicu[ui rrdjitor
J
in I
465
special al impirltesei. Oamenii cred tea, fidelitatea gi supunerea.
ci
reprezintd soarele, drepta-
creaturile Hsigo din mitologia chinezeascl seamlni cu maimuqele zburltoare din W,ijitorul din Oz, Credci legendele lor se bazeazd pe existenta megaliliecilor sau a ,,vulpilor-zburitoare" din India, Asia, Indonezia qi Australia. Aceqti lilieci de mirimea unor maimuge nu par sI aibi nicio legdturd cu celelalte specii insectivore de lilieci, asemdnAndu-se genetic
HSIGO
-
KI-LIN - Inorog in mitologia
chinezeasci, cu cap de balaur, cu un corn in frunte, coami de leu, corp de cerb gi coade de taur. Ki este masculul, iar Liu,femela. SimbolizAnd inqelepciunea, drepratea gi co-
rectitudinea, igi face apari:,ia numai in timpul domniei unui conducitor bun ori inainte de naqterea sau moartea unui inlelept. ln mitologia laponezi,poarti numele de Ki-Rin. Tot in mitologia japonezd,, existd si Sin-U, care are trdsdturi leonine.
)
cu primatele.
- lei inaripagi cu cap de om, care pdzeau po4ile templelor 9i ale palatelor din Asiria. Vezi 9i taurii inaripagi Sbedw. LAMASSU
se JORMANGUND - $arpele Midgardwlwi in mitologia nordicd, oameincoleceEte in jurul Pdmantului de Mijloc (Midga'rd),lumea nilor, introducAndu-gi coada in guri. Jormangund era al doilea din cei trei copii ai lui Loki gi ai uriaqei Angraboda. Primul era Fenris zeulJup, iar cel de-al treilea era Hel, zeiqa infernului'
in rlurile din Japonia, avAnd corp de broasci-lestoasi ;i cap de maimuli. Dacd ii atdtagr bunivoinqi, devine prietenoasl. Dar daci o chinuiqi, va deveni nemiloasl, devorAndu-Ei celdul'
KAPPA - creaturd
care sdligluieqte
LIND\IURM - garpe inaripat din legendele germanice. Are corpul acoperit cu solzi in nuanqe de verde-auriu. Menirea lui era \*. urr aceea de a pizi comorile. tntruchipeazd, rinboaiele ;i bolile qi devo- i \-r-iljrl:.' reaza vtte $r oamenr.
LYMPAGO
-
om-leu sau un om-tigru din he-
raldica medievali.
KARKADAN - inorog uriag din Etiopia 9i India. Numit qi monocero.s (,,animal cu un singur corn"), este descris ca avAnd cap de cerb, trup de cal' picioare de elefant gi coade de porc mistreq. Descrierea ne
duce cu glndul la rinoceri.
creatvridin legendele scoliene. ltt mod obignuit, este un animal negru 9i urAt, pe jumitate cal, pe jumitate taur, cu doui coarne asculite. :-= Se poate preschimba insl intr-un cal frumos
KELPIE
-
alb. Dacn cineva se va urca tn gaua lui, calul vj il va purta in galop spre o apd, unde il va ineca qi il va devora pe cIhrel.
ii
466
Qberon $c[[-(ISlenfracrt
MERMICOLEON -,,Furnica-leu", creaturd niscutd din gre;eala unui traducitor. CuvAntul, care inseamni ,,un leu printre furnici", a fost tradus gregit ca fiind rezultatul impreunirii
dintre un leu gi o furnicd. Numele desemneazi acum insectele care v|,neazd, furnici, sdpAnd gluri conice in nisip 9i agteptAnd ca prada si se strecoare iniuntru. Este modelul dupi care s-a ndscocit monstrul ,,Sadacc" din intoarcerea lui Jedi.
PE$TELE-CALUCAn - creaturl marind, infeqigate ca un cdlugir cu robd qi glugi, cu braqe gi picioare sub formi de tentacule. Din Qartea ucen icu[u i r"rdjitor
467
imagini reiese ci aceqti mongtri sunt doar niqte calmari impdiali in spiritul artei ,Jenny Hanivers" (vezi peStele'episcop)'
NUCKALAVEE - in mitologia irlandezi, o parodie a Centawrwlui, care emanl o duhoare cumplita.
Se
renti,
pimlnt,
\
este subgire, umede 9i transpade aceea aratd ca un animal jupuit. Aceste
f*eper
mare gi cer.
SERRA - pe$te zburdtor uriag, cu inotitoare imense in formi de aripi. A fost identificat in vechime cu peptele-fieristriu, dar este mult mai probabil sr fie o imbinare intre pegtele-zburitor 9i pisica-de-mare, specii renumire penrru salturile la
spune ci, prin respiraqia
sa, a rlspAndit ciuma. Este un monstru amfibiu, cu cap mare qi hidos gi picioare de broasci.
Pielea
este
SENMURV - creaturi din mitologia persani, cu trdsituri de mamifer, de pegte gi de pasire. Se spune cI simbolizeazd uniunea dintre
creaturi feroce iefuiesc 9i ucid din plecere.
suprafaja apei.
SHEDU de cal. in scrierile sale, Pliniu o infiliqeazl ca pe o pasire uriagl, cu cap de cal. Este posibil ca modelul ei si fie pasirea-sabot.
PHENG
-
-
aseminitor cu Lamdssu, acest animal inaripat din mitologia asiro-babiloniani are cap de om gi corp de taur. Pdzegte po4ile templelor gi ale palatelor.
SIMMURGH - regele pisirilor in mitologia arabd. Asociatd
paslre din legendele iaponeze,
atAt de uriagd, incAt eclipse azd soarele; poate cdra qi mlnca chiar gi o cimile. Seamini cu paslrea Roc
cu Roc
gi cu Pboenix, aceastd pasire triie$re fie 1700, fie 2000 de ani. Unii susqin ci este nemuriroare,
din mitologia arabd.
stli$luind in Copacul Cunoaqterii. Este gigantici
PIASA
-
monstru marin din legendele nord-americane, care devoreazi oameni. Se pare ci indienii l-au desenat pe o stAncI de deasupra fluviului Mississippi, in apropiere de Alton, Illinois. Seamini cu
un balaur inaripat, cu chip de om, coarne de cerb, picioare cu gheare, aripi de liliac 9i
qi
poate se transporte un elefant sau o
cimili.
SLEIPNIR - calul cu opt picioare al zeului Odin din mitologia nordici. Putea si fugi mai repede ca vlntul, mergAnd prin aer, pe plmint sau chiar prin infernul stiplnit de zeiga Hel.
coade de peEte.
- inorog din mitologia malaysiand., care seamini cu un bivol cu un singur corn in frunte. Se mai numegte 9i Bivolul-Sabie.
SZ
scoLoPENDRA - monstnr marin asemlnitor cu balena, avlnd numeroase inotitoare dorsale. Seamdnl mai degrabi cu un rechin uriag ca marele rechin alb, rechinul-balene sau rechinul-peregrin, de care pe$ti-remora.
468
se agald
numerogi
Qberon $eff - cI{r'enfreort
(-.arlea ucenicu[u i
lrajitor
469
8.
un circu solzi gi o coadl lungi qi gerpuitoare, al cdrei capit forma cu lepi' lig. Carapacea de piele de pe spate era acoperiti cu legat l-a apoi imbllnzeascl, snl Sfan," Marta a reu$it
-
in oraqul Nerlue, unde lo."lni.ii l-au ucis cu pietre 9i suliqe' Oraqul s-a numit apoi Tarascon, iar procesiunile care . au loc anual sirbitoresc acest eveniment. in imaginile in care este infeliqat, Tarasque seamini cu un ankyl oza:url sau gliptodon2 cingdtoarea de
glt
pe jumdtate
specimenele bine conservate ale qopArlei-cu-aripi, denumite Draco toLens (,,balaurul zburdtor"), pe care primii marinirri europeni le-au adus din Insula Madagascar. Irle au fost descrise ca fiind pui de balaur, pe care imaginaqia debordanti a arti;tilor 1re
in versiuni exagerate balaurilor zburitori cu patru picioare 9i aripi. Acegtia se deosebeau de balaurii \Wyvern, cu aripi - ca qi in cazul pisirilor, al liliecilor gi al pterozaurilor - care s-au dezvoltat din mem-
brele superioare. Ca si vi creali propriul model, fotocopiagi paginile de la sfAr;itul ci4ii, mirinduJe plni la l2|o/ot Colorapi-le apoi dupi cum vd dicteazd imaginalia! Aqezali-le dupl aceea pe o suprafati tare ;i neted; Ei trasali
Kamari". care trdieqte
volumului clteva pagini pe care va trebui si le ,lccupaqi pentm a face un model clasic al balaurului zburdtor,bazat Veqi gisi la sfArgitul
le-a transformat apoi
cal, cu coadi de elefant gi maxilare de porc mistreq. ,,Are nigte coarne ciudat de lungi, care se migci in voie", una indreptati in fatI, iar cealaltein spate. Triburile Nandi din Kenya sucesc in aceeagi pozigie coarnele vitelor, care poarti numele de ,'vaci
in muntii Himalaya din Tibet'
YO\rIE - alt ,,om-maimuqi", din Australia, aseminitor cu Yeti sau Sasquatcb. aceasti pasire este uria$I ca pasirea Roc. Poate si eclipseze soarele cu aripile ei imense 9i este inzestrati cu o putere uluitoare. Se spune ci are me-
zlz - pomeniti in psalmii biblici,
- lipmurit cu
nirea de a proteja pisirile mici, care
site de ocrotirea ei mult timp in urmi.
-
ar
fi
unei specii de broasci-lestoasi, care atingea doi metri in innllime si cinci metri in lungime (n. tr.). 2 Mamifer urias din era cuaternarl (n. tr')'
470
qulor: Oheron lcenuqiuy
,rle
YALA - bovine negre, de mirimea unui
t
mode[e de bq[qvri
qi l-a adus
TENGU - creaturi inaripate din mitologiaiaponeztr, om, pe jumitate pasdre, cu cioc in loc de nas'
YETI - ,,Omul-maimuli",
patru
D.nr-i..,
1)6eron $e[[ -'(alcnheart
cu marginea neasculi!; a unui culit de bucltirie liniile punctate de pe desen! Apoi decupali piesele 9i indoigi marginile! Balaurul este alcituit din 10 piese:2 aripi,2 piese pentru coad;,2 piese pentru corp, 2 piese pentru glt Ei 2 piese pentru cap. Avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucdtirie, clegti de rufe, un creion asculit si o sticluqi de aracet. Asamblarea gAtului ;i a cozii: Lipili piesele respectAnd ordinea indicati! in cazrl cozii qi al gAtului, lipigimai intAi solzii, unul cAte unul, tncepAnd cu vArful cozii! Fixaqi-le cu cleqti de rufe pe fiecare in parte, hsAnd aracetul sd Fig. 1 se usuce inainte de a lipi urmdtorul solz! Ca si nu pierdeqi timpul, ar fi bine si lucragi la mai multe piese deodati, lipindu-le pe rAnd. Dupi ce-agi lipit unul cAte unul solzii de deasupra, este timpul si lipigi solzii de sub glt qi coad;. Aceqtia trebuie suprapugi unii deasupra Lartea
uce
nicu[ui ."rdjitor
471
celorlalti, urmlnd numerele cu griji (vezi desenul 1). Introducegi sub fiecare solz varful unui creion ca sd creagi un punct de sprijin 9i sI modelati sectiunile curbate! clnd vreti sI faceli varful cozii, lipili doar pirqile de deasupra, lisAndu-le pe cele de dedesubt nelipite! Pe acestea trebuie sI le intindeli, in aga fel inclt si faceli o aripioard triple triunghiularn' Asamblarea capului: Lipili piesele capului, apoi marginile care constituie baza gAtuluil Lipili maxilarele qi indoili urechiie spre exterior!
Asamblarea aripilor: Curbaqi ugor suprafearipd lele mari ale aripilor, apoi introduceli fiecare in parte in deschizitura de pe fiecare laturi a corpului, indoind;i lipind marginile in interior (vezi desenul 2)! DupI aceea, daqi un strat sublire de aracet pe sub fiecare aripi in parte!
Asamblarea corpului: Dupi ce se usuci aracetul cu care aqi lipit aripile, asamblaqi cele doui
jumntiqi ale corpului, imbinAnd in interior capetele aripilor (vezi desenul 3)! Apoi, lipilr T pe rAnd, aga cum aqi procedat Ei in cazul gliului si al coz:ri,solzii de pe spate' fixAndu-i cu clegti de rufe plni se usuci aracetul! Asamblare a coziide corp: Introduceqi capitul cozii in interiorul corpului 9i lipigi capetele de atagare! tndoiti apoi celelalte margini ale cozii gi lipili-le cu griji, urmind numerele indicate!
Asamblarea gitului de corp: Lipili marginile de la baza gatului in interiorul corpului, exact intre umeri, ca atunci cind a1i asamblat coada! Asamblarea picioarelor: Aveli grrje ca imbinirile intre corp gi picioare - cele din spatele membrelor superioare ;i din faqa coapsekrr - si fie rezistent"! Mod.l"gi piesele picioarelor 5i lipigi marginile, 472
(-)6eron $cf [ - tl(rlcnh eort
rrnnind indicatiile respecrive! Lipili in final marginile coatelor gi ale nunchilor!
qe
Asamblarea abdomenului: Lipiqi solzii abdomenului, urmAnd metoda aplicatd in cazul gltului qi al cozii! Introduceqi vArful ascutit al creionului in interiorul solzilor pentru o mai buni aderenli (vezi desenul 4)!
Asamblarea tilpilor: Modelali tilpile in faqd, \, curblnd degetele ,rrl forrn, r.rno, gh."r"! Lipigi marginile sub cilclie si aranjali degetele, in aqa fel incAt balaurul si poati sta
in picioare (vezi desenul
5)!
Balaurul este gata!
Veli gisi, de asemenea, un set de aripi aseminitoare cu cele de liliac, dar gi un cap in plus qi aite componente ale balaurului oriental ca si putetri modela mai mulgi balauri, cu sau firi aripi, in diverse culori. Faceti un balaur mobil!
Fig.
5
t. clntroducere un venit in lumea cosmologiei qi a metafiziciil ln acest atelier vom explora minunile universului. Bolta cereasci - ce inconjoard micul nostru glob - a constituit dintotdeauna un subiect .le studiu in arta magiei 9i a vrijitoriei. Miscnrile soarelui, ale lunii 5i ale planetelor, dar qi semnele zodiacale ne-au ajutat si ne concepem calendarul, sI stabilim timpul ;i si creim primele forme de divinagie. Cosmologia lncearci, de asemenea, si rispundi la marile intrebiri despre existengi: Cum a inceput totul? Unde mergem? Mai
fte.[ierut {ICI:
f
osm
o[ogia
$i met af izic a 1r,rioIet)
cxisti viati in univers? Culoarea magici a atelierului este violet, asociati cu puterea, cu averea gi cu norocul. Considerat culoarea
regalitilii, violetul este simbolul raliunii, al sArguinlei si al moralitdlii religioase, al planetei Jupiter, al zilei de joi, al celei de a Eaptea chakri (a coroanei) si al senectulii. Este, de asemenea, asociat cu cAteva zodii: Gemeni, Fecioari, Balanll, Sdgetitor qi Pe;ti. Violet este culoarea spiritualitigii, a tdrAmurilor eterice, a inviliturii ezoterice, a intelepciunii strivechi si a tainelor cosmosului. Este benefici penrru rneditalia spirituali, dar Ei pentru
Dansul stelelor Soarele rdsare, Soarele apune, Fiecare zi ca o rozd r.tine.
Luna apune, Lunt rtisare,
Itt lumina ei oceanul
cunoagterea qi percepgia cosmicd. Cea mai mare contribuqie la realizarea acestui capitol a avut-o Susan ,,Moonwriter" Pesznecker, decanul Catedrei de Cosmologie 9i Metafizici, din cadrul Scolii Cenusii de Vrijitorie. Pe ceilalli autori, a ciror
tresare.
Sprintett, Mercur ne aduce aesli De pe tdrAmurile zeie;ti.
contribulie este la fel de pregioasi, ii veqi cunoaqre pe parcurs.
Venus cea fi'umoasd ca o porumbip,i zboard,
Lumina fru.musepii ;i-a iubirii ea in jur pogoard. Rtizbuntitorul Marte du;man aprig poate sd devind, Dar caltul ;i onoarea-i nicicind el nu inclin,i'
2. Af;tronomie. cu ochiu[ [iber
Asupra noastrd revarsd Jwpiter cel mare
Aaeri,
belpug 5i bogapii
din
rrutor: ll(oonrvriler lindi6oy
cele rare.
inturrcatuL Saturn ia ce alyii pot sd dtiruiascd, Dar unit trebuie sti piard ca alpii sd trdiascd. Tu invap,i., apadar, nwmele lor $i in a stelelor taine vei fi p,ltrunzdtor! Elrza.nttH BaRRETtP
174
Qberon $elf
-'(o tenheort
Cerul nopgii este plin de vraje. Cu mii de ani in urmi, oamenii din Epoca de Piatri priveau cerul noplii cu aceeagi veneralie qi uimire cu care il privim qi noi. Strlmoqii nogtri credeau cd. zeti stipAnesc cerul, motiv pentru care toate fenomenele ceregti aveau o anumiti semnificatie. Monumentele (.artea uccnicu[u i lrdjitor
475
dela Chich6n ItzA, jucatrolul de obr..rrrror.e' construite de aga-zi;ii oameni "pridinmitivi., pentru a urmlri evenimentele cereSti importante. Multe tre aliniamentele stelare erau realiz.ate cu o acuratele aproape perfecti, stefunclionand clesivlrqit 9i astizi. Mai tlrziu, poziliile soarelui 9i-ale lelor i-au aiutat pe navigatori sI cdlitoreasci pe uscat Ei pe apn' Studiul steielor s-ar putea sI fi fost prima ;tiinqd adevirati' Cu toate acestea, nici unul dintre oamenii aceia nu avea telescop' Singurele lor instrumente erau ochii, mintea 9i ribdarea' iJ.r.rl dintr. cele mai imporrante principii ale astronomiei susgine ci universul este un loc ralional, cu obiecte corelate intre ele' care se comporri previzibil, conform teoriilor din chimie, biologie 9i fizica. temeCa in cazul tuturor qtiinlelor, procesul de observare reprezinti arheo-astronomice, precum Stonehenge
;i
EL CaracoL
lia 9i aptitudinea cea mai importanti' cum si invitiim si desluqim tainele cerului noptii? Ridicati-vn ochii care le veli vedea vi vor detersi dati frau liber curiozitigii! Lucrurile pe Ele vi mina si puneti anumite intrebiri: De ce? Cine? Clnd? Unde? ,ror ghida pagii in studiul asrronomiei. Dupi ce veli clpita experienl'' veli"privi stelele ca pe ni;te vechi prieteni. Fie civeti reuqi s'i identivedeti ficali constelaqiile, siiocalizali direclia stabilind pozilrastelelor, si_ vizibile cu o pioni. de meteoriti sau si descoperili una dintre planetele o.hir,l liber, veli trli o satisfacgie uluitoare' ahturi de noi provociri' cu ochiul Deslugirea tainelor boltei stelare presupune studierea cerului liber. Chiar ;i astizi, in epoca tehnologiei moderne' astronomii ne recomandi si analizlm ..irrl .r, ochiul liber inainte de a-l privi prin spre stele telescop sau prin alte instrumente. Ridicaqi-vi, agadar, privirea sentiment extraordinar de uimire qi veneralie! Ei l;sati-va crrpringi de un Sunteli pe cale si porniqi intr-o aventurl minunati' Este inceputul cilitoriei voastre prin univers'
{ventura
stetard,
apus! Uitaqi-vd la cer intr-o noapte seninf,, cam ia doui ore dupi ca sI vedeqi mai bine, incercali si gisiqi un loc clt mai departe de orag comod, si de alte surse de lumini! Aveqi grij; si vi imbricati cat mai l,'{'
Qbcron $eff -tQrlcnheart
cvitlnd frigul qi alte inconveniente! O modalitate eficienti prin care [)ute!i studia cerul este si va agez.aqi pe o pltur[ cu faga in sus. Stali aga cel pulin 3O de minute! Nu studiagi harqile stelare qi nici nu vi pregdtili in prealabil! Doar privigi stelele, lr.rna, punctele luminoa^se care par si stribati cerul, Calea Lactee;i alte corpuri cereEti! Incercati s; identificaqi stelele sau constelaqiile pe care lc cunoaqteli! Descoperili unde este nordul! Imaginagi-vi ci vi aflali in Epoca de Piatri 9i nu Etiqi nimic despre gtiinla astronomiei! Cum
vi
simgili?
,rr
fi bine si scrieli in jurnalul magic experienla
Dup'i aceasti perioadd de studiu, notali-v; observaliile! Poate ci
3.
(Jnitdli
de.
triitl
mdsurd, puncre, cardinqte.
qi 6oftq cerea,sca qutor: ,rconrvriter, in co[aborare cu Qberon
clofta ceru[vi lmaginali-vi cerul din prisma strimogilor noqtri - o sferi mare 9i goali, care inconjoari Pimlntul! Sfera imaginari se nume$te lroba cereascd.. Aceastd imagine sferici ne ajutl si ne imaginim ,,directriile" cAnd vorbim despre poziqia stelelor.
Lchipuili-vi ci vd aflati la Polul Nord al Pimlntului! GAnditiv5 rpoi c[ trasagi o linie verticali pe cer - punctul ei terminus indicd Polwl Nord cerescl Putegi folosi aceeagi metodr ca si identificaqi t-srleq uccnicufui .,'rdjitor
477
Polul Sud ceresc. CAnd incercim si localizim stelele pe cer, putem folosi ca repere polii cere5ti' Ce este Ecuatorul ceresc? imaginali-vi ci vi aflaqi pe Ecuatorul pimAntului - linia imaginara care inconioard pimlntesc! tnchipuili-v5 apoi ci trasali pe cer giobul ""..."silirrie imaginari - aceasta este Ecuatorul cerescl' Stelele circumpolare sunt stele care nu risar 9i nu jurul polilor apun niciodati, ci par sa se roteascd in recereQti. l)atoriti poziliei fixe, pot fi folosite ca pere pentm 5l
p*r-
a
localiza alte stele qi constelalii, dar
a identifica punctele cardinale'
mai nume$te 9i Steaua PoLar,i. Cele cinci constelalii care inconjoari Steaua Polari se numesc constelaqii circumpolare nordice. Stelele circumpolare sunt viSteaua
Nordului
se
zibile din emisfera nordici tot anul' Acestea sunt (Jrsa Minor (Ursa Micn) , (Jrsa Major (Ursa Mare),
Draco (Constelalia Dragonului), Cepheus (Con' Reginei Cassiopeia)' stelalia Regelui Cepheus) 9t Cassiopeia (Constelalia stea de Polul Sud apropiati Nu existl o stea a sudului' Cea mai Australis. cu toate ceresc este Sigma octantis, numiti uneori 1\ Polaris acestea) Crucea Sudului (Crwx)
indici Polul Sud ceresc'
nu-gi schimbe Deoarece Steaua Polari 9i stelele circumpolare par si niciodatl pozilrape cer' se spune ca au proprietili magice' inducAnd de ideea de siabilitate si de incredere' Totuqi, din cauzafenomenwlwi
Pimintului - oscilalia uqoari a Pimlntului in jurul propri.i ,*. - stelele polare igi schimbl pozilia la citeva mii de ani' In in anul 2300 i.e.n., Steaua Polari " "fl" i" Constelalia Dragonului' Steaua anul 12OOO e.n., steaua Vega din Constelalia Lira va deveni
precesiune a
Polari, iar aceasta va deveni o stea circumpolari greu de observat' CeidinemisferanordicipotsSgiseascinordulcuajutorulStelei polare. tn primul rlnd, trebuie si localizali Carul Mare din l;rsa Mare. intre cele doud Ca sa identificali Steaua Polard, trasati o linie imaginard roli ale carului in partea bazei mari a trapezului' prelungind apoi de pe pagina cinci ori ,.g-.n,.ti care une$te aceste stele (vezi desenul de ea! aliturati). Dupi ce a1i gdsit Steaua Polara, aqezati-vi cu faqa spre l
ali
(-)beron $ef[ -
tl{rlorheart
irr fatavoastrd este nordul. Steaua Polari
r('prezenta pentru marinarii din ve..lrime un instrument de navigare exr rcm de util.
Orbita imaginari descrisi Soare, 1,c
de
in miqcarea lui anuale aparenta
sfera cereasci, se nume$te ecliptic,i.
l'lanul eliptic
inclinat cu un unghi ,lc 73,5 grade fatd. de planul EcuatonrItri ceresc, deoarece axa de rotatie a l'inrAntului este inclinati cu un unghi de23,5 srade faqi de planul sdu orbital. este
Ecliptica intersecteazi ecuatorul ceresc in punctul vernal (echide primivari) si punctul autumnal (echinoctiul de toamni). 'roctiul Pentru a mdsura distanlele pe bolta cereasci, astronomii folosesc r,radele $ unghiwrile. LJn cerc are36A de grade, iar un unghi drept,90 de grade. lJn c,orp ('cresc care se alle in poziqie verticali direct deasupra capului este la
rrn unghi de 90 de grade deasupra orizontului. Un corp ceresc aflat .,lr jumitate de drum" spre cer (distanla egali dintre orizont;i pozilia
vcrticali de deasupra capului)
se
afl; la un unghi
de 45 de grade deasu-
pra orizontului. Un corp ceresc in poziqie verticali deasupra capului
,)hservatorului este la zenit. Puteli estima unghiurile linindu-vi mAna la o lungime de bra1. Pumnul strins indici un unghi de 10 grade, in timp ce degetul mare indica I erad. Cu alte cuvinte, doul stele situate ,,la un pumn depirtare" se afli intr-un unghi de 10 grade, iar daci sunt la jumdtatea distangei dintre orizont ;i zenit, se situeazi la un unghi de 45 de grade fali de orizont. Aceste unitili simple de mdsura vi ajuti si citigi herqile stelare qi sri localizaqilidentificaqi corpurile cerefti.
$iston{a qstronomicd .rle
Degi nu este atAt de important si folosiqi conceptele detaliate distantelor astronomice, ele fac parte din limbajul astronomiei.
('qrted ucenicu[ui rrr{iitor
479
Magnitudinea aparentd presupune o descriere cAt se poate de rel.rtivi: cu clt un corp ceresc pare mai strilucitor pe cer, cu atAt este rrrai mici magnitudinea sa aparentd. Aceasta este o unitate de misuri .'lcs folosite, pe care o vom 'vtihzagi noi. (NotI: Daci intAlnigi intr-un tcxt despre astronomie termenul ,,magnitudin e" , fdrd alte note explic.rtive, el se referl la magnitudinea aparenti.) tn ambele cazuri, cu cAt valoarea este mai micd, cu atAt corpul ccresc este mai strllucitor. Cu alte cuvinte, o stea cu magnitudinea 2 este mai strdlucitoare decAt una cu magnitudinea 10. Valoarea magnitudinii aparente a corpurilor cereqti a cdror strilucire este cxtrem de intensd - cum ar fi cazul soarelui - este indicati de un
Conteazdsi ingelegeji noliunile debazdale distanqelor, nu doar ca sI aveli un puncr de reper cAnd studiaqi astronomia, ci Ei ca si conqtienttzali m^i bine complexitatea universului nostru. Astronomii folosesc acelea;i uniteli de mlsuri specifice gi altor gtiinle: kilometri, mile, metri, inchi, kilograme, grade etc. Dar, din cauza distanpelor uriage dintre stele, planete qi galaxii, astronomii gi-au conceput propriile unitdli de misuri.
Iati clteva dintre
ele:
Unitatea astronomicn (AU): AU este egali cu distanqa aproximativi dintre PimAnt qi Soare. 1 AU : 150 de milioane de kilometri. Distanga dintre Pemant qi Jupiter este de aproximativ 5,2 AU - este mult mai simplu decAt si spunem 780 de miiioane de kilometri'
numir negativ. IatI cAteva exemple
intr-un an' Deoarece vitezaluminii este de 3OO.0OO km/secundi, un an-lumini este egal cu aproximativ 9,46trrlioane de kilometri.
Anul-lumini: distanla
pe care o parcurge lumina
de magnitudine aparenti:
Soarele: magnitudinea - 27
Luna plini: magnitudinea - 1,2 Venus: magnitudinea - 5 Sirius 9i Canopus (cele mai strilucitoare stele): magnitudinea -
Parsec: Parsecul este o unitate de mdsur d egal1, cu 3,26 ani-lumind' Vd mai amintigi ci cercul are 360 de grade? Fiecare grad poate fi divizat in 50 de arcminute, iar fiecare arcminut in 60 de arcsecunde. Parsecul este distanqa necesarl pentnr a delimita o arcsecundd. Kiloparsecul are o mie de parseci, iar megaparsecul - un milion de parseci.
1
Cele mai opace corpuri cereqti vizibile cu ochiul liber: magnitudinea + 6
Cele mai opace corpuri ceregti vizibile cu binoclul: magnitudinea + 10
i
i i
$trAlucir e ;i rnc.1nitudine Unele corpuri cere$ri sunt mai strilucitoare decAt altele. Astronomii folosesc un sistem inventat in secolul al ll-lea i.e.n. qi perfecqionat in epoca modernl - magnitudinea - pentru a descrie intensitatea strilucirii stelelor.
Magnitudinea este de doui feluri: referi la strelucirea relativi a unui corp ceresc situat la distanqa standard de 10 parseci Q2,6 ani-lumini). Aceasti unitate de misurl este folositi cu precidere de oameni de qtiinii ;i
Magnitudinea absoluti
se
de astronomi. Qberon $c[[-tl{rlenheart
IMPORTANT: Nu ad witayi niciodatd
prin lentile! S-ar putea sd ddwneze graa
cw
ocbiwl liber la soare gi nici
aederii, prooocAnd cbiar orbirea.
cld entifi c o,r e q st el e[ o r ieEili afarl intr-o noapre senini.. Aqezaqi-vi intr-un loc confortabil si stali cAt mai muk cu putinle, ca sd vedeli schimbarile care survin pe bolta stelari! Descoperiqi Luna, constelaliile, o stea strilucitoare sau alte corpuri cere$ti pe care le cunoaEteqi! Priviti-le cel pujin o orl sau doud! Notagivi unghiurile, gradele 9i direcgiile pe care le observali! larlea ucenicu[ui lrdjitor
4.,$trolabu| mqrinqri[or qulor. Oberon 1cenu5iu1 La inceputul istoriei navigaliei pe oceane' marinarii nu gtiau cum si determin e longitwdine-a est-vest a unei coribii Pe mare. Totu;i,latitudinea nord-sud putea fi stabiliti uqor, misurlnd unghiul pe care il forma lapr|,nzsoarele deasupra orizontului sau ghidAndu-se noaptea
Pentru a stabili unghiul format de soare, jineli astrolabul la nivelul ,rchilor, indreptali-l spre soare 9i invlrtili alidada, in aga fel incit razele soarelui si se proiecteze prin spaqiile goale ale inelului! Citili apoi unghiul altitudinii de pe gradalia inelului! Ca si stabiliqi latitudinea, rnisurali unghiul \a prinz gi confruntagi misuritorile voastre cu cele dintr-un calendar al declinatiilor solare!
dupl o stea cunoscuti in momentul in care traversau meridianul - iinia imaginari de la sud la nord. Marinarii ciutau apoi in anuarul astro-
5. z{notimpuri, echinoc(ii qi sofsti{ii
nomic datele legate de declinayia soarelui sau a stelei respective (unghiul format de Ecuatorul ceresc cu o razi vizuali^ care duce spre un astnr
qutor: ?toonwriter lindi1oy
sau spre un punct de pe bolta cereasci). Latitudinea era, astfel, de 90
Toati lumea qtie ci PamAntul se rotege in jurul Soarelui. $tiagi insl ci PimAntul nu este drept? Este inclinat cu un unghi de 23,5 grade
de grade - altitudinea misurati + declinalia. Ca si ajungl intr-un loc cu o latitudine cunoscuti, corabia naviga mai intAi spre latitudinea respectivi, apoi naviga spre est sau spre vest' de-a lungul latitudinii, pAni ajungea la destinalia doriti' Astrokbul este un instrument folosit pentru misurarea pozitriei as,trilor 9i a inillimii lor deasupra orizontului. Astrolabul marinarilor, folosit cu precldere la sflrgitul secolului al XViea gi inceputul secolului al XM-lea, era un instrument utilizat pentm determinarea latitudinii unei coribii pe mare prin misurarea altitudinii soarelui laprinzsau a altitudinii unei stele
.. :.--, /,\'.
[. i) 'l'll
, .
in momentul dzclinatiei.Instrumentul era alcltuit dintr-un inel simplu, gradat, qio alidad,l rotativi pentm misurarea unghiurilor formate de soare sau de o anumiti stea. Inelul era confeclionat din alami, seclionat insi pe dinluntru ca sd nu se indoaie sub bitaia puternici avintului. Nu erainsi un instrument prea bun, inregistrlndu-se adesea erori in stabilirea ;ili, gradelor"cu cAte patru sau cinci grade. ll Puteti sd vi creali propriul astrolab fo,,1 tocopiind 9i mlrind la !2Io/o pagina de la ,il sfArEitul cdrgii. Decupaqi inelul 9i alidada 9i asamblagi-le, urmind instrucliunile din paginn! Le puteli fixa cu ajutorul unei agrafe de hlrtie sau al unei capse. Qberon $e[[-cl{rlenheart
faqd de axa sa.
De aceea diferite pirgi ale globului sunt mai apropiate in diverse momente ale anului.
sau mai indepirtate de Soare
,{rotimpuri tr,
,.",
perioade a anului in care o parre din orbita PimAntului
inclini spre soare, in zona respectivi a PimAntului partea indeplnatl de Soare este iarnl
este
se
vari, iar in
Acest fenomen este gi motivul pentru care anotimpurile din cele doui emisfere sunt opuse. Astfel, cAnd in emisfera nordicd esre iarni,
in emisfera sudici
este
vari
gi viceversa.
Q,chinoctii La echinocjiu, ziua este egale (sau aproape egale) cu noaptea. Cele doud echinocqii anuale - de primlvarl gi de toamnd - apar atunci cAnd soarele (pe ecliptica sa) traverseazd ecuatorul ceresc. (-'.ar
te
a ucen icu[u i rrrij itor
6. Qum
Termenul ,,echinocgiu" provine din latinl qi inseamnl ,'noapte egah". tn perioada echinocgiilo r,ziuaeste egali cu noaprea peste tot pe Pimant.
Echinocliul vernal (de primlvard) arelocla20-22 martie qi reprezinti inceputul primiverii in emisfera nordicl qi inceputul toamnei in emisfera sudici. Echinocliul autumnal (de toamni) are loc la 20-22 septembrie 9i este echivalent cu inceputul toamnei in emisfera nordici gi inceputul primiverii in emisfera sudicl.
sd,
creqli un cqdrqn
autor
:,
so[a,r
Oberon lcenugiu;
Cu mult inainte de aparigia ceasurilor, oamenii misurau trecerea tim-
pului observAnd migcarea corpurilor cere$ri
-
Soarele, Luna qi stelele.
Noaptea, miqcarea stelelor in jurul stelei polare, mereu nemigcatl, constituia un reper clt se poate de precis. Iar ziua, timpul se -1 putea stabili in funcgie de m\carea unei umbre aruncare rle soare. Primul cadran solar a fost inventat cAnd cineva
infipt un baq in pdmlnt qi a semnalat diviziunile create in migcare. De-a lungul timpului, au fosr creare numeroase cadrane solare ingenioase, iar conceperea lor a rimas in continuare o formi de arti, in ciuda ceasurilor digitale moderne. Veqi gisi la sfArgitul volumului un cadran solar pe care sd-l asamblali singuri. Acesta este modelul clasic, dorar cu gnomon (fus de cadran solar) ca sd faci umbrd. Fotocopiali pagina, mirind-o lal2lohl Decupagi cadranul qi asamblagi-l, urmAnd indicatiile. CAnd vregi siJ folosigi, afezali-l in aga fel, incAt punc.r
$otstilii
rle umbra lui
Solstiliile de varl;i de iarni reprezintd.punctele cele mai indepirtate in nord sau in sud de pe ecliptica solari. Vr amintili, probabil, ci echinocgiile apar in momentul in care ecliptica traverseazd. ecuatoful ceresc. La solstipiu, soarele se afli in cel mai indepdrtat punct nordic sau sudic de pe ecuatorul ceresc, motiv pentru care in emisfera respectivd zilele vor fi cele mai lungi sau cele mai scurte. Solstitiul de iarni are loc, de obicei, la 21 sau 22 decembrie qi marcheazd inceputul iernii: ziua cea mai scurti gi noaptea cea mai a anului. tn timpul solstiliului de iarni, soarele nu se inallr prea mult pe cer in regiunile la nord de Ecuator (Sratele Unite, Europa 9i China), rimAnAnd deasupra orizontului doar 8-9 ore sau chiar
lungi
tele care indicd sudul gi nordul sd-i corespundi liniei meridiane nord-sud clin realitate! Folosigi o busoli ca sI identificali aceasre linie 9i verificaji-o noaptea cu ajutorul Stelei Polare! Stabiliqi timpul in funcgie de pozigia rrmbrei aruncate de gnomon, tinAnd searna de orarul de vari sau de iarnl!
mai pu1in. Deoarece nu se inalgl prea mult Pe cer gi se migci foarte incet, soarele pare sd stea nemigcat. Termenul ,,solstiqiu" provine din doui cuvinte latinegti: sol, careinseamni ,,soare", gi sistere, care inseamnd ,,a sta nemigcat". Sintagma inseamni, aqadar, ,,soarele sti nemiqcat". Desenul vd aratd cum se miqcr soarele pe cer in timpul
/. \na qutor:
}foonwritcr
lindigo,s
solstigiului de tarnd, din perspectiva oame-
O, nu jura pe-amdgitoarea lund
nilor care triiesc in Statele Unite. Solstiliul de varl are loc, de
Ce-n
obicei,La21. sau22 iunie
seamnl inceputul verLti
qi.inzrtJa
Nu oreau 'S7.
N
cea mai lungd gi noaptea cea mai
scurtl 484
fiecare lun,i-;i scbirnb,i discuL. s,i
fii
ca ea de nestatornic.
SHaruspra.xx, Romeo
Si
Julietal
Romeo ;i Juliera in \flilliam Shakespeare, Teatru, trad. de Virgil Teodorescu, Editura Albatros, Bucuregti, 1971 (n. t.). 1
a anului. Qberon $e[[-!I{r'enhaart
('qrteq ucenicu[ui "'rrdjitor
485
Luna pe cerul Este cel mai ugor, dar 9i cel mai interesant si privim lipsit de ceresc noptii. Din punct de vedere geologic, ea este un corP o privim ,riagi. Nu lumineazi singurl; lumina pe care o vedem cAnd este, de fapt, lumina reflectati de Soare'
deoa' Luna inconjoare Pemantul o dati la aproximativ 28 de zile, sau descregrece trece prin opt faze, descrise in funclie de creEterea
terea acesteia.
o o o o o o o o o 1
ii(r
Luna noui este fazasatelitului natural al PimAntului' in care emisfera vizibile este complet in umbri' tA din Luni este luSemiluna in cregtere este fazain care
minatl de Soare.
Primul piltr*
este faza
in
care 1/z din Lund este luminatd
de Soare.
in
care satelitul natural al 3/+ din Luni este Pdmlntului se apropie defazalunii pline;
Luna
in
luminati
crettere
este faza
de Soare'
Luna plini este faza in care luna este complet luminatd' Luna in descreqtere este faza in care satelitul PrmAntului intre in umbr[; 3/+ din LunI este luminati de Soare'
Al treilea pdtrat
este fazain care Vz
dtnLtnd
este
luminatd
de Soare.
Semiluna in descreqtere este fazain care doar l+ dinL''nd rrmAne luminatd. Luna noui este fazain care satelitul PamAntului este din nou complet in umbrl. Obcron $elf - cQrlenheart
tn timpul fazelor sale, Luna risare qi apune in acelea;i momente .rle
zilei gi ale nopqii:
6.00 9.00 Risare la prinz
Luna noui
Risare la ora
Apr.rne la ora 18.00
Semiluna in cre;tere
Rdsare la ora
Apune la ora 21.00
Primul pdtrar Luna in crestere
Risare la ora
Luna plini Luna in descreqtere Al treilea pitrar Luna in descreqtere
15.00 la ora 18.00 la ora 21.00
Apune la miezul noplii
Apune Risare Apune Risare Apune Risare ia miezul noplii Apune Risare la ora 3.00 Apune
la ora
3.OO
ia ora 6.00 la ora 9.00
la prinz la ora 15.00
Observagi schema? Fiecare fazi aLunii are loc la trei ore dupi cea precedentd (18.00, 21.00, miezul noptii etc.). Observali ci - in timp ce risare ;i apune - Luna respecti un ciclu .le 12 ore (risare la ora 6 dimineaga gi apune totla 6, dar seara)? In momentul in care ingelegeqi cum funcgioneazi schema gi memorali cel puqin un moment in care risare Ei apune Luna, le puteli calcula singuri pe celelalte. Cel mai u$or moment pe care il puteqi mernora este cel al Lunii pline, deoarece risare cind apune Soarele, este vizibili noaptea ;i apune clnd risare Soarele.
fonota{ii Fazele
ma7ice
Lunii au diverse conotafii magice:
Luna in cregtere: progres, noi inceputuri. Este un timp ideal pentru demararea unor noi proiecte ;i idei novatoare. Luna plini: perioadd de uluitoare puteri, ideal pentru desivlrgirea gi realizarea planurilor qi a dorinlelor. Luna in descrqtere: timp perfect pentru relaxare, studiu, meditagie gi a face planuri. Luna noui: timp ideal pentru odihni, pentru dornolirea atacurilor de naturi psihicl, pentru explorarea pasiunilor qi resentimentelor gi pentru infiptuirea dreptngii. l-.artea
uce
nicu[ui .''rdjitor
487
tr Pentru ci clormim noaPtea - cAnd Luna vegheazi pe cer - mulli cred ci acest astru stiplneEte tirAmul viselor' tn noplile cu Luni plina, mul1i vri.iit'ori lasi afari un pocal cu apa ca
si capteze energia
ecesteia.
pare si graviteze in jurul Polului Nord ceresc si nu apune niciodatii sub linia orizontului. O putem vedea , cl mai bine in serile de aprilie, cAnd stelele din componenta ei srrilrrcesc cu putere pe cerul noplii. Asterismul este un grup distinct de stele din stmctura unei constelatii. De exemplu, cel mai cunoscut asterism este Carul Mare din ( ()nstelatia (Jrsa Mare. ,, constelatie circumpolari nordici
-
I)acii vreti sii icientificeti stelele de pe cer, constelatiiie reprezinta i!ir reper fo,rrte bun. Cele pe care le puteli vedea pe bolta cereasci deyrinci de locul in cale vi aflati in lume, cle momentul ziiei si al anului. I ),rc;l sr.rnteti in emisferrr nordica, puteti vedel urmatoarele constelalii:
8. $tcfe autor: !\oonrr'ritcr indigo; 1
a tr-rrr-,, searJr cle iarni sau o climineat,i c-le toamni: Orion i o Intr-o seari-'de primiv:rri sau o dimine:r1i de iarnS: Carul Mare o intr-o seari de vara sau o dimineali de primivari: Triunghiul Verii o in,.-,, seara de toamni s;ru o dimine;rta de vari: I\,{areie Pitrat
al lui Pegas
si le identificati, le puteli folosi ca repere irnpreuni cu hirtile steiare sau planisferele - ca sa localizati alte stele CAnd veti inviita
rils;ru constelatii. de galaxii, iar fiecare galaxie contine miliarde de stele, nun-r:irul stelelor din univers
cind te ginde5ti ci in univers exist:i mili,rrde
clevine
infinit.
in iur de 6 ooo de stele pe bolta ceDar pentru c:i jumltate dintre ele se afli adesea sub linia ,lri-
Purem vedea cu ochiul liber reasci.
zontului, rrel.-, de f,rpt, cam 3 OOO de stele din cele 100 de miliarde cite existr in gaiaxia Calea Lactee. Stelele de pe bolta cereasci sunt grupate in BB de constelatii. Fiecare constelalie rePrezinti o ,,bucitici" de cer, care include anumite stele si grupuri de stele. Constelatia Ursa Mare este una dintre cele mai cunoscute de pe bolta nordici. I-Jrsa Mare este 18li
L)bcron $e[[ - tl(rlcnhcarl
9. rr u t
or
+ldrti
ste[are si p[anisfere
;,! u su n,, g\
orr
rlr
i
tc
y" tf
g
5
=
n c
ck c
r
1
i
n
di
g
o
I
Ca s) vi ghidali pe bolta cereasci, vi sfiituiesc sir consult;r1i o harti stel;rri sau o planisferi. Revistele de astronomie includ adesea hi4i stelare valabiie pentru luna curenti, care prezint:i stele cu magnituc'linea de 4,5. Hir-tile includ atlt poziti"r planetelor vizibile, cit si informatii ,.lespre comete, ploi de meteori qi eclipse. Site-ul \(eather Underground (vezi paginile cu referinte de la sfArsit ul volumuhri) contine h:irti stelare pentrlr toate regiunile. Puteti gisi h;rrti stelare si in ghidurile de specialitate. ('dr1cq ucoricu[ui lru jitor
4s9
Programui ,,Starry Night" (vezi referinlele de la sfArgitul voiumului) oferi hirqi stelare detaliate pentru orice regiune, timp ;i anotimp. S-ar putea ca la inceput h;rlile stelare si vi se par'i derutante. DeEi majoritatea indicl nordul in sus, estul este indicat, in general, in stAnga, iar vestul in dreapta - o imagine in oglind; a h;rtilor terestre. Ca si alcltuiqi o hartn pe bolta cereasci, luali ca reper o stea circumpolari! Orientali apoi harta, astfel incAt imaginea de pe cer si co-
folositi planisfera in timp ce prioipi stelele, nu aprindepi lanterna, cdci nu aepi uedea stelele! Acoperipi, tn I,,IOTA: CAnd citipi un ghid stelar
sau
schimb, lanterna cu un celolan ro;u, legat cu un elastic! La lumina roSie ztepi
putea citi, privind in acela;i timp
;i
stelele!
sI observaqi cI stelele ,,liciresc". Asta, pentru cd sunt foarte departe de pdmlnt, iar variabilitatea din atmosfera Terrei ne creeazd, impresia ci pAlplie. Planetele nu par si liclreasci, deoarece sunt mult mai aproape de noi decAt stelele. S-ar putea
incida cu cea de pe harti!
Cum sq 1'd faceli propyio ptanisferd autor: Oberon lcenusiul
;i constelaqiile strilucitoare, putAnd fi adaptati in funcgie de regiune, de timp qi de anotimp. Majoritatea planisferelor indici numai stelele Ei constelaliile strilucitoare ;i sunt instrumente ideale pentru incepdtori. Puteqi copia ;i asambla o planisferi clupi modelul oferit pe site-ul www.asahin et.or.jp /izs3t-tk/planisphere/planisphere.htm' Aici gisiqi herli stelare pentru ambele emisfere. Ca si creali planisfera, fotocopiali paginile mirind*le cAt mai mult! Decupali Ei asamblali cele doui pi4i care constituie discul orizontului! Decupali apoi discurile circulare ale constelagiilor! Introduceli unul dintre discurile constelaqiilor deasupra discului orizontului qi invArtili-l in aga fel incAt datele de pe discul constelaqiilor si coincidi cu timpul indicat de discul orizontului! Jineli apoi planisfera deasupra capului, cu fala spre direcqia indicatl! Constelaliile inf;gisate pe discul planisferei coincid cu cele de pe cer, aqa ci veqi putea si le recunoagteqi ugor. Marginea hergii stelare ovale reprezintd orizontul inconjuritor, a$a cum l-aji vedea daci aqi sta intr-un loc deschis 9i v-agi invirti in cerc. Centrul hi4ii ovale reprezinti cerul. CAnd vi invArtili in cerc, direclia spre care staqi cu faga trebuie si coincidi cu cea indicati de planisferi.
rc. p[anete
Planisfera este un dispozitiv simplu, care indicd stelele
490
Qberon $eff- tl{rlenheorl
qutor: rrcon*'riter lindi6o; La origine, cuvintul planetd a al'ut sensul de ,,cilitor". Astronomii din vechime au observat ci anumite puncte luminoase de pe cer ,,cilitoresc" (igi schimba pozilia) fagi de celelalte stele. Acestea s-au dovedit a fiplanete - corpuri cerqti care vrme^zi intotdeauna ecliptica pe cer.
In timpurile imemoriale, inainte de inventarea telescopului qi inainte ca oamenii si inqeleagi structura prezeute a sistemului solar, astronomii credeau cd existd doar qapte planete: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Luna gi Soarele. Aceasti structurl se diferengiazi din mai multe puncte de vedere de structura planetarl moderni: - PemAntul nu se afla pe lista iniliale, deoarece oamenii credeau cl PimAntul e centrul universului; astronomii din vechime nu gtiau ci 9i PemAntul se mi;ci prin spapiu. - IJranus, Neptun Ei Pluto lipsesc de pe listi. Aceste planete erau prea mici pentru a putea fi vdzute cu ochiul liber, fiind descoperite abia dupi inventarea telescopului. - Degi qtim acum ci Luna Ei Soarele nu sunt planete, oamenii le-au conferit in trecut acest statut, pentru ci pireau sI se mi;te pe cer ca toate celelalte planete. (artea
ucen icufu
i rrrdjitor
49t
Oberon: in Manualul de iniyiere in or,ijitorie, am menlionat ci statutul planetei Pluto este discutabil, iar unii astronorni cred ci o si se descopere o alti planeti mai apropiati, de distanqa de77,2 AU (uniteqi astronomice) prezisi de Titius-Bode. La 21 octombrie 2003 a fost descoperit:i o noui ,,planeti", mai mare declt Pluto. Purtind indicele 2003 UB313, accrstr a avut numele de cod.,,Xena", pAni cAnd oamenii de stiinta au clzut de acord asupra unur nume permanent. Din picate, numele pe care astronomii ar fi vrut si i-l dea noii planete descoperite - Proserpina sau Persefona (soqia lui Pluto/Hades in mitologia romanl,/ greaci) - fusese tncredintat asteroizilor cu un secol in urmi, nemaiputAnd fi folosit.
Cunr sd idenlificati ptanetefe de pe cer Venus, Marte, Jupiter si Saturn sunt u$or de observat firi telescop. Iiiecare planeti devine vizibiii la un momenr dat, urrnnnd un orar fix
astronomii il cunosc foar-te bine. De-a lungul anului, fiecare dinlre aceste planete devine vizibii; un anumit tirnp. Pianetele vor apirea err stelele; nu le veti putea obserua toate detaliile liri un telescop. Ori de cAte ori igi face aparitia pe cer, Venus este mult mai strilucipe care
corprri cere;ti, cu exceptia Soarelui si a Lunii. Mercur, Marte, Jupiter Ei Saturn sunt mai strilucitoare decAt celelalte corpuri ceresti, cu exceptia planetei Venus, a Soarelui gi a Lunii sau .r celor doui stele exrrem de striiucitoare (Sirius si Canopus). Din doi in doi ani, planeta L4arte trece de ia o strilucire intensd lrr o stare de opacitate, devenind apoi din nou strilucitoare. lJneori, cste la fel de strdlucitoare ca venus. tn aceasta stare. capati o stralucire rosiatici, iar cind devine opaci, planeta ia o nuanli de roz-pal, fiind toare decAt toate celelalte
greu de observat.
Ca si vedem planeta Mercur, trebuie si linem seama de diverse rnomente ale zilei. Devine, de obicei, vizibili inainte de risirit, iniltAndu-se insi foarte rar pe cer. De aceea, trebuie s-o observim ciintr-un loc liber, firri copaci, munti sau alte srructuri inalte care sd ne obtureze priveligtea. Daci avern toate aceste condilii, putem observa cu u;urinti planeta Mercur, pentru ci este un corp ceresc strilucitor, c;lre se vede cu ochiul liber.
AIto ma7iei ;i
p[anete[e
Asemenea steleior, planetele din sistemul nostru solar au conotatii rnagice:
Diametr-ul noii planete este de aproximativ 2 859 de kilometri. Are doi sateliti 9i graviteazi in jurul Soarelui in 560 de ani pimAnteqti. Lungimea orbitei sale are 97 AU, iar distanla cea mai apropiati de Soare a fost de 35 AU (mai apropiati declt distanqa planetei Pluto). Nu i-am aflat insi distanla ,.r.di.-p.n,ru a o prlr., .o-para cu distanga de
77,2 AU, prezisi de astronomi... 492
Qberon $eff-tl{r'enfrcort
MERCUR Poarti numele zeului-mesager din mitologia romani. Influen!eazd arta comunicirii si cilitoriile. tn
magiei, este simbolul metafizicii (proiectarea gindu-
".t" rilor, telepatia, cdlitoriile (-drleq ucenicu[ui lrdjitor
astrale etc.).
493
VENUS Poani numele zeitei iubirii;i frumuseqii din mitologia romani' Influenqeazi toate aspectele legate de feminitate, energia artistici, dragoste gi bunlstare' magiei, este simbolul armoniei, al echilibrului' al dra1.,
URANUS Poarti numele zeului roman al cerului. Influenleazd evenimenreie sau intlmplirile neprevizure, descoperirile gi rlsplata. In arta magiei, este simbolul inovagiei 9i al puterii voinlei.
"rt,
gostei gi al relaqiilor interumane.
NEPTUN Poarti numele zeului roman al oceanelor.
pAuANrur Poart1 numele zeilei Hertha din mitologia teutonici.
Influenleazi responsabilitatea, spiritul de organizare ;i planificarea. magiei, este simbolul stabiliuqii, al increderii Ei al in
".,"
sigurangei.
MARTE Poarti numele zeului roman al rizboiului.
Influengeazi imaginalia, idealismul si supranaturalul. arta magiei, este simbolul intuigiei, al emotiilor 9i al pacitetrilor psihice.
In
ca-
PLUTO Poarti numeie zeului roman al infernului. Influenleazl puterea voingei, dorinla de dominare, aspectele pozitive qi negative ale caracterului uman. In arta magiei, este simbolul schimberilor gi al antagonismului.
Influenqeazl toate aspectele legate de masculinitate' Putere,
fo4i,
agresivitate qi fertilitate.
tr,
magiei, este simbolul puterii gi al obstacolelor doborAte.
"rt"
JUPITER Poarti numele zeului atotputernic din mitologia romanl' Influengeazi prosperitatea, bunlstarea' banii, progresul gi expansiunea. magiei, este simbolul bogigiei, al banilor qi al prostr,
".t"
peritalii. SATURN Poartd numele zeului roman al timpului, al morqii 9i al recoltelor. Influenqeazl karma, educaqia, procesul de invigare, respectarea obligagiilor 9i a responsabiliteqilor. este simbolul educaqiei, al increderii, al vielilor in ^n^magiei, trecute 9i viitoare. 494
Qberon $e[[-iQovenheort
r.
Comete, meteoriti si sctefifi qutor: rrcorlrvritcr indigo 1
1
Qomete Cometele sunt corpuri ceregti din roci gi gheali, formare cu 4,5 rniliarde de ani in urmi din acelagi material care sri labazanucleului planetelor gi al Soarelui. Sunt, aqadar, nigte fosile ceregti. Cometele au forme extrem de diverse. Cele mai mari au peste 80 de kilometri in hqime gi cozi lungi de milioane de kilometri. Se spune ci o cometi care qi-a fecut apariqia pe cer in 184j avea o coadd lunga de 804 672 000 de kilometri. Dacr ar fi fost transformati intr-o sfoari, .rr fi putut infaqura Pimlntul de peste 20 OOO de ori. Orbita unei comete are formi ovoidi, indepartAndu-se de soare, unde temperaturile scizute din cosmos ii pistreazi nucleul de gheald. clnd (-qrteq ucenicufu i lr{jitor
495
Chiar gi astizi, pentru mulgi, apariqia unei comete reprezinti un scmn prevestitor, cu atAt mai mult in cazul celor periodice. Oamenii
orbita unei comete o poard mal aproaPe de soare, aceasta se incilzeEte, se topeste pulin Ei scoate gaze Ei praf, care reflecti lumina li o fac vizibih de pe Pimint.
ultima aparilie a cometei gi prevesintAmpl*i similare. Celebrul scriitor Mark Twain s-a nlscut in rimpul apariqiei cometei Halley qi a murit 75 de ani mai tirziu, clnd .rceasta a devenit din nou vizibile. t
Gazele emanate creeazi o lumini incandescenti, dar gi o coadri vizibili.
Existi doui surse principale pentru formarea cometeior: Centura Kuiper 9i Norul lui Oort. Centura Kuiper se afli in plirnui ecliptic si se intinde de l;r orbita pianetei Pluto pAn:i aproaPe de Soare. Norul lui Oort se e$inde de la Centura Kuiper pinn la o distanli de 50 OO0
AU fatd de soare. Nu
se
fieteori, meteoriti;i ptoi
afli
in planul ecliptic, ci este o prezenti sfe-
ric'i pozilionati in jurul
Soarelui. de mii de corpuri meteoriticipe o diszeci Aceste doua surse conlin tant; de 1OO de kiiometri sau chiar mai mult. Unele comete sunt scurt periodice - adica au o perioad; orbital; scurt; - de trei ani - sau lungf,, de 2OO de ani. Cometele cu perioade
orbit,rle rnai lungi de 2OO de ani nu sunt considerate scurt periodice. Cea mai cunoscuti cometi din aceastii categorie este Hailey, care se intoarce la fiecare 76 de ani. Poarti numele lui Sir Edmond Halley, primui astronom care a sustinur ce acesre corpuri cere$ti - cometele i". p"rr. din sistemul solar. Cometa Flalley a fost vizuti ultima dati in 1986 si se va intoarce in2a6I. Cili ani ve(i aveil atunci? Peste douis prezece comete pot fi vizute in orice moment prin telescop. Din picate, majoritatea nu pot fi observate cu ochiul liber. Dac; vreqi si aflaii lista cometelor vizibile, consultali Jet Propulsion Laboratory's comet Page (vezi referinlele de la sfarsitul volumului)!
COMETELE $I ARTA MAGIEI in trecut, aparilia unei comete avea conotalii magice. Se spune ci acestea vesteau na$terea regilor, fiind uneori asociate gi cu anu.mite fenomene ale naturii - furtuni, cutremure etc. In 1910, negustorll vlndeau ,,pastile de proteclie" impotriva puterilor cometei Halley' ,+96
crcet€aZi. evenimentele legate de
rcsc
(-)bcron
$e[[' tI{rlcnhe
de meteori
Meteorii sunt buceli de metal, rocl sau minerale care cad din cer. lVlajoritatea ard complet cAnd aring atmosfera PlmAntului; daci un rneteor ajunge pe PimAnt, se nume$te meteorit. Majoritatea meteorilor sunt foarre mici. Peste 100 de milioane de rneteori, mici cit granulele de praf, pitrund in atmosfera PimAntului in fiecare zi.De-alungul unui an, cam patru milioane de tone de praf rneteoric cad pe pimAnt. *"-. :1i;i-r.tr'i.l;r,',,.",.:1'. l,:-;'.1. 'r ,.,1 .;.,'.. . Uneori. meteorii sunt foartemari. .- *ri ,.-. ' . --:,': .:.-. chiar imenEi. Intriga filmului Arma- n;r.,J]J1",,.,"..,r,r:r,j,-,.-l.t;l : ycddon se desfesorre"in iurul ideii ci un ,]- =., ..-i-i' 'i' :1--:: :rl' '. ..,1 rneteor de mirimea statului Texas ar 5r*1'1:1.'..-;","-.;i"i;;i,;ilri:"r"' : i- ' '*' ':::"--: lovi Pimintul. Se pare ci un meteorit :;:::i' -' r-"' :,"":::r ' la fel de mare -
-.r"o..,jil:;;;;:
"'=: -';"'
\,ocatdiSPari1iadinozaurilor.-:.
Ploile de meteori reprezinti unul dintre cele mai spectaculoase evenirnente vizibile cu ochiul liber. Apar in momentul in care PimAntul trece printr-o zond, cu praf. Clnd particulele praf intilnesc atmosfera PamAntului, iau foc, arzind intens Ei dAnd na$tere aga-numitelor,,stele cizltoare" . Chiar si meteorii relativ mici pot crea un cle
spectacol uluitor, deoarece unul cAt o nucd poate si pari la fel de strilucitor ea Luna
plini.
(-crteo ucenicufui rrrdjitor
Marea ploaie a Lectnidelor
din
1833.
Grat;urd in lemn, realizat,i de Adolf Vollmy dup,i tabloul original al pic-
torului elvepian KarL Ja.uslin.
Anumite ploi de mereori au loc la intervale regulate pe parcursul anului. Fiecare astfel de ploaie are un ,,radiant" - un punct pe cer de unde meteorii par ,,si rad:rc2e". in timpul unui asemenea fenomen, numIrul de meteori devine qi mai mare, daci radiantul se afle sus pe cer. Vi voi descrie in cele ce urmeazd,principalele ploi de meteori care au loc anual (datelevariazluqor de la an la an):
Mulgi au crezut de-a lungul timpului cd meteorii sunr vesritorii mo4ii sau ai dezastrelor. Allii au considerat ci sunt emisarii unei ere a rena;rerii,
produce in ziua de
Existi mii de sateligi creati de om pe orbita din jurul Soarelui. Degi trnii nu se vid cu ochiul liber, allii pot fi ugor de observat, daci qtitri cind qi unde si privili. $i satelilii Space Station qi Space Shuttle se pot vedea. Seamini cu nigte stelule care se miqci incet pe cer, in linie &eapti.
QUADRANTIDELE (maximul curentului
se
reprezinti un curent de meteori ce are radiantul in apropierea granilei de nord a constelaqiei Bootes. Este unul dintre cei mai puternici curenqi de meteori, produclnd in jur de 40 de meteori pe ori. Activitatea cea mai bogati se desflgoari intr-un interval de 19 ore. 3 ianuarie)
PERSEIDELE (maximul curentului se produce in ziua de 11 august) reprezinti cel mai cunoscut curent de meteori, care produce intre 50 qi 150 de meteori pe ori, vizibili din emisfera nordici. Activitatea Perseidelor se desfigoari pe o perioadi de trei siptimAni. Aceqti meteori se nasc din rimiEiqele ldsate de cometa Swift-Tuttle, care ne viziteazlsistemui solar. Perseidele le provoacl adesea probleme satelililor orbitali - un meteor din acest curent a spart telescopul Hubble.
unde stelele cdzdtoarereprezintr zufletele care au coborlt din cer pe pnmlnt.
$otefili artifcic[i
Q noud ssenturd steford incercapi si aflagi cAnd va avea loc urmdroarea ploaie de meteori inzona in care locuili;i faceli rot ce vI sti in putinli si n-o ratagi! Gisiji un loc cAt mai indepirtat de luminile oragului, care si vd ofere o priveliqte cAt mai buni asupra cerului! Momentul cel mai propice il constituie intervalul dintre miezul nopqii gi zori, clnd pimintul se intoarce spre curentul de meteori.
LEONIDELE (maximul curentului se produce in ziua de LZ noiembrie) reprezinti un curent de meteori de 100 de ori mai intens decAt ceilalti curenti. Cu toate acestea, intensitatea savar1azd
de la an la an. Activitatea Leonidelor urmeazi un ciclu de 33 de ani, iar activitatea cea mai bogati se desfigoari pe parcursul a 5 ore. Radiantul se
afli lAngi ,,gltul" constelaliei Leului'
atinge in ziua de 14 decembrie) reprezinti un curent ce poate f-tvizut de pe 7 pini pe 15 decembrie, fiind unul dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori, ce produce 50-60 de meteori pe ori. Radiantul se
GEMINIDELE (maximul curentului
se
afli la nord de constelalia Gemenilor - Castor si Pollux' 498
Qbcron
$e[f il{'*'enheart
e. jenomene optice AURORA POLARA Aurora polard este un fenomen optic, ce constd intr-o strilucire intensi care se observd pe cerul nocturn in regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezulrat al impactului particulelor de vAnt solar in cAmpul magnetic reresrru. Clnd apare in emisfera nordici, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreali, iar cnnd apare in emisfera sudicd, fenomenul poarti numele de aurora australi. Deqi are diverse forme, apare cel mai adesea sub forma unor panglici colorate, perdele sau raze in continui migcare, unde verdele este culoarea predominanti, urmari apoi de roqu, violet Ei albastru. Qartea ucenicufui
lriiitor
499
CULORILE STELELOR culorile stelelor pot fi observate
usor. Ele sunt corelate cu temperarura gi vArsta agt;ilor. Cele mai reci 9i mai bitrAne stele sunt roqii; cele mai fierbinqi 9i mai tinere sunt alb-albastrui' Culorile stelelor au, de asemenea' conotalii magice:
Alb: Purificare,f.o4d Alb-albistrui: Pace, alungarea negativismului Albastru: Linigte, vindecare Alb-gnlbui: Inteligenli, dezvoltare mentali Galben: Activitate mentale, inlelepciune Portocaliu: Creativitate, magie Roqu: Pasiune, Putere
Not,i: Multe d.intre culori nu pot
fi
distinse cu ocbiwl liber, dar culorile
gen stelelor se bazeazd pe o taxonomie ;tiinpific,i, cunoscwtd swb nutnele de ne' este De aceea spectruL. Culorile fac parte din toate cLasifi.cdrile steleLor. stele' aoie doar de pwpin,i muncd de cerceta.re pentru a gdsi culoarea unei
RAZA VERDE (GREEN FLASH)
de rar' ,,Razaverde" (,,green flash") este un fenomen oPtic extrem apare cer pe Pentn a.rrrmite conditii, cAnd soarele apune sau risare' cusd reuqiqi daci vede se bine mai Cel verde. tru o clipd o lumini
prindeli cu privirea tot orizontul la apus se
sau la
rdsirit' De obicei'
observi de pe mare.
CURCUBEE LUNARE
curcubeele diurne de dupn ploaie sunt luminate de Soare ;i tot astfel ,,curcubeele lunare" sunt luminate de Lund' Dar pentru ci Soarele este mult mai strilucitor decAt astrul selenar, curcubeele diurne sunt mai sclipitoare qi mai frecvent vdzute dec}t cele lunare. Deoarece lrrmirr" Lunii este, de fapt, reflexia luminii Soarelui, culorile curcubeelor lunare sunt aproape identice cu cele ale curcubeelor diurne. $i unele, Ei altele sunt create de lumina pe care o rispAndesc piciturile de api dupl o ploaie recenre; fiecare piclturi de ploaie Qberon $eff -llSlenhaart
ac\ioneazd' ca o prismd in miniaturi, unde toate picdturile creeazd un spectru de culori. Cascada Cumberland din State Resort Park se afla in pidurea Daniel Boone National Forest. Cunoscuti sub numele de ,,Niagara Sudului", aceasta formeazd. o perdea de apd lati de 37 de metri, care se pribuqegre intr-un hdu adanc de 18 metri. ceala care inviluie cascada creeazF,, iluzia curcubeelor lunare, vizibile doar in nopgile senine, cu luni plind. The Night of tbe Moonboza este o carte extraordinard de Thomas Tryon, a cd,rei acpiune - plasatd intr-o tabardrde beieti din anii '50 - se deruleaztr intr-o noapte intunecatd cAnd eroii surprind pe bolta cereasci un curcubeu lunar. Putefi vedea o imagine reugiti a unui curcubeu lunar pe site-ul: http / / antwrp. gsfc. nas a . gov / ap o d / ap 0 1 OZO4. ht ml. :
Iatd gi site-ul Parcului Natrional cumberland Falls state Resorr park: http / / www. state.ky.us/agencies/parks / 17 Sframes/ cumbfal2-body.htm. :
HALOURI LUNARE (COLOANE LUMINOASE) autor (Hanne6af $k1e IJneori, putefi vedea noaptea pe cer, in partea de nord a Lunii, de la est la vesr, o fagie palid; de lumind. Acest fenomen se nume$te halou lunar' coroand lunari sau coloanr luminoasi produsd de Luni, fenomen rar qi extrem de interesant. Haloul lunar se f.ormeaziprin refracgia luminii pe cristalele fine de gheagi din atmosfera superioa rd., care plutesc paralel cu PimAntul. Fenomenul are loc la risdritul sau la apusul Lunii. coloana luminoasr de deasupra ei esre, de obicei, scurtd;i butucinoasi. cea de dedesubt poate ajunge pani la linia orizontului, unde ia forma unui punct. Fenomenul este gi mai rar atunci cAnd ambele coloane se formeazi simultan. coloanele luminoase se pot forma deasupra gilsau dedesubtul Lunii 9i al Soarelui. in noplile liniqtite, cand nu bate ,rantul, iar prin aer plutesc cristale de gheagi, puteli vedea aceste coloane luminoase deasupra gilsau dedesubrul felinarelor de pe strizi. S-a emis ipotezaconform careia din Bethleem" era, de fapt, un halou lunar, alcituit din "steaua cloui coloane luminoase. (-.qrle a ucen
icu[ui vrdjitor
Un alt fenomen similar
este cunoscut sub numele de ,,moondogs"
sau ,,sundogs'1: coloanele luminoase parci apar din pi4ile laterale ale Soarelui sau ale Lunii. Acesta este cauzat de forma hexagonah a cris-
talelor de gheapi, care plutesc paralel cu PemAntul, refractAnd lumina de cAteva ori. Daci vreqi si aflaqi mai multe informatii despre aceste fenomene uluitoare gi si vedegi 9i imagini, internetul qi motoarele lui de ciutare sunt instrumente extrem de eficiente.
r3.
printre gataxii SI autor:
fton$'riter
dincofo 1
de. e.[e
indi6ol
Sistemul nostru solar face parte din galaxia Calea Lactee, care se intinde pe cer ca o dArI de fum. Ceea ce vedeli este insi doar marginea ei exterioari. Ca si inlelegeli mai bine, imaginaqi-vi ci vi aflali 9i ii privili marginea! De-a lungul istoriei, oamenii din diverse triburi indiene au introdus Calea Lactee in traditiile gi miturile lor, conferindu-i diverse nume. In-
in interiorul unui disc zburltor Frisbee
dienii Cherokee ii spuneau ,,rlul de pe cer', imaginAndu-gi ci apare in momentul in care Turtle (un personaj imaginar din cultura lor) inoati pe fundul rAului, agitlnd nisipul. Alti indieni din America o numeau ,,drumul nilucilor" sau ,rAul de fum". Vechii greci gi romani credeau cd este un rAu sau un drum de lapte. De aici provine gi denumirea de astdzi. Soarele face parte, alituri de alte o sutl de miliarde de stele, din galaxia Calea Lactee, una dintre miliardele de galaxii din univers. Calea Lactee are forma unei spirale uriage, ca o moriqci imensi, cu o ,,bArni* in centru. Oficial, Calea Lactee poarte denumirea de ,,galaxia spiralati". Sistemul nostru solar se afli cam la jumitatea unuia dintre bralele ei, la o distanli de 26 000 de ani-lumini de centrul galactic, pe un mic "pinten" de pe bragul lui Perseu, numit bralul lui Orion. in universul magiei, Calea Lactee ne conecteazi cu restul universului. 1
502
Ciinii lunii,
respectiv,
ciinii
soarelul
- tn lb. englezi in orig. (n. tr.). Qbcron
$cf[-tfu r'cnhccrt
cie
Deasupra gisiii un desen care infiiiqeaza galaxi:r Calea Lactee, alituri pozigia gi numele bralelor sale.
in jurul propriului centru, motiv pentru inciusiv sistemul nostru solar - graviteazd.in jurul centrului galaxiei la fel cum PemAntul graviteaz.d in jurul Soarelui. Astrul solar are nevoie de 266 de milioane de ani ca sa parcurgi o singtrri orbiti galactici, merglnd cu o vitezi de 209-289 kilometri pe secundi. (Calculele au fost flcute in L999, cu ajutorul sistemului Very Long Baseline Array, alcituit din zece antene cu radiotelescop, plasate pe o suprafald de 8 046 de kilometri pe teritoriul Statelor Unite, clin Insulele Virgine pln:i in Hawaii.) Universul este alcdtuit din miliarde de galaxii, fiecare dintre ele conlinind miliarde de stele. Pentru ci planeta noastri se afli in interiorul Ciii Lactee, aproape toate corpurile cere;ti pe care le vedem cu ochiul liber fac parte din aceasti galaxie. Existi insi gi doud exceptii: Cel mai indepinat corp ceresc vizibil cu ochiul liber este M31, marea galaxie Andromeda, aflatd la o distanli de doui milioane de Calea Lactee se rote$te
care toare stelele
(-ortea ucenicufui lrdjitor
505
ani-lumini. FIri ajutorul unui telescop, imensa galaxie spiralati pare doar un nor lipsit de importangr din constelalia Andromeda. Site-ul htrp / / antvtrp. gsfc. nas a .gov / ap o d / ap 0407 1 8. html vl of eri o imagine clard cu galaxia M31' Norul Mare gi Mic al lui Magellan se observl ugor, dar numai din emisfera sudici. Puteli vedea o imagine a Marelui Nor al lui Magellan pe site-ul: http:/ / antwrp.gsfc.nasa .gov / apod/ ap040902.html. :
Cum sd faceli un mode[ a[ go[axiei Qa[eo fuctee qutor: Oberon lcenugiul La sfArgitul volumui aveli un model al Ceii Lactee pe care il puteqi asambla. Aveli nevoie de o minge alba de ping-pong. Fotocopiali cele
doul pagini, mirinduJe la 1.2Io/o. Lipili cu aracet marginile secliunilor p. .ri. trebuie sd le tiiagi de pe ambele discuri! Aranjaqi-le apoi in jurul mingii de ping-pong, qinlnd seama de gaura din mijloc ai lipili marginile, potrivind secqiunile tdiate de pe ambele discuri! Mingea de ping-pong va cuprinde suprafala care in galaxia noastri inconjoard gaura neagrn din mijloc. Dupd ce veli asambla 9i suportul conic, modelul vostru va pdrea ci plutegte in spaiiu.
14.
dtmpu[ qi mqto$ii
ERA BAKTUN A VI-a eri Baktun A V-a erl Baktun A IV-a erd Baktun A III-a eri Baktun A II-a eri Baktun Prima erI Baktun
PERIOADA 31L4 i.e.n. - 201.2 e.n.
8240 - 31.14 i.e.n. L3355 - 8240 i.e.n.
- 13365 t.e.n. 2361.6 - 18490 i.e.n. 1,8490
28742 - 23616 i.e.n.
Cinci ere Baktun au in total 26000 de ani - precesiunea completd a echinocgiilor prin toate cele doudsprezece ere zodiacale. Consultagr Manwalwl d.e inipiere in ordjitorie gi observagi cAt de aproape se afle inceputul celei de-a V-a erd Baktun - anul 8240 i.e.n. - de sfArgitul Erei Glaciare, de inceputul perioadei neolitice Ei de inceputul erei zodiacale a Racului! Observagi, de asemenea, ci anul 2012, care marcheazi sfArgitul celei de-a VI-a ere Baktun, corespunde inceputului erei zodiacale a Vlrsitorului! In anul 2012, planul sistemului nostm solar (ecliptica)se va alinia cu planul galaxiei noastre, Calea Lactee; iar in timpul solstiliului de iarnd din acel an (din data de 21 decembrie), centrul galactic (din constelalia Sigetitorului) va rlsiri in plan heliac $n linie directi cu soarele). Pentru ci Soarele se va pozigiona direct deasupra centrului Ceii Lactee, iar ecliptica se va alinia cu Ecuatorul galactic, planetele (inclusiv PemAntul) vor pirea ci se indreapti spre ,,calea intunecatd" de praf, care formeazS. o linie din centrul galactic spre Steaua Polard. Maya;ii credeau ci aceasti aliniere a planetelor va deschide poarta Lumii de Dincolo gi togi oamenii vor trece pragul spre o noud fazi a evoluqiei spirituale. Iati de ce aceastt datd reprezinta sflrgitul calendarului 1or. Mulli astrologi din epoca moderni cred cI acelagi moment constituie, inceputul erei zodiacale a Virsdtorului.
aulor, Oberon 1cenu5iul Mayagii din peninsula Yucatan erau obsedagi de ciclurile temporale. Cu 2300 de ani in urmi (in iurul anului 355 i.e.n.)' strimoqii mayagilor au perfeclionar unul dintre cele mai complexe sisreme calendaristice inventate vreodate. Conform calculelor lor, de la inceputul timpului au existat gase epoci, denumite Baktwn, alcituite din 5 1,25,36de ani fiecare. Iati datele erelor Baktun din calendarul mayag: Q6eron je[f - !fu "'cnheart
15.
piramide mistice outor: (-)beron lcenuqiuy
Piramidele existd in intreaga lume inci de la inceputul omenirii. Piramidele din Egipt - considerate cele mai vechi - au fost construite
(arlea ucenicu[ui rrdjitor
505
ffi
cu peste 4800 de ani in
urmi. Ele au fost din-
totdeauna intruchiparea misterului - cum qi de ce s-au construit sunt intrebiri la care curioqii 9i inqeleplii de pretutindeni
incearca si glseasci un rispuns. Foarte
mulli cred in ,,puterea piramidelor" - se pare cd forma lor creeazd'un cAmp special in interiorul lor, datoriti ciruia cadavreie faraonilor din Egipt s-au mumificat atlt de bine; tot datoritf, acestui cAmp, hrana se poate pistra mai mult timp, tar lamele de ras par mai asculite, dace le puneli in interiorul unor piramide in miniaturi. Se spune, de asemenea, ce paliriile in forrnl piramidale stimuleazi capacitiliie mentale ale celui c:rre |e poart5. piramida care are tn vlrf ,,ochiul atotvizitor al lui Dumnezeu" a devenit simbolul mistic al fraternitilii masonice, precum 9i ai rarntr rii ei cunoscute sub numele de Iluminatii din Bavaria. Fiind masoni au introdus ;i Iluminali, Pdrinqii intemei.to.i ai revolutiei americane qi pe acest simbol in Marele Sigiliu al Statelor lJnite, prezent acum una dintre feqele bancnotei de un dolar.
CUM SA VA CONSTRUITI PROPRIA PIRA]VIIDA MISTICA Veli gisi la sflrqitul volumului un model de piramide,bazat pe imaginea de pe Marele Sigiliu. Xeroxaqi pagina folosind carton-pergament gi urmali indicatiile ca sl asamblali o piramidi in miniaturi! Marcati mai intAi marginile pe care trebuie sI le indoigi, folosind partea neasculiti a lamei unui cu[it de bucatirie, apoi decupaliJe ;i ,tilf,\ lipiqile cu aracet. "tr ,dr Va trebui si asamblaqi 9i un suPort pe care il veqi introduce in interiorul piramidei ;i pe care veli aqeza un mic ,,Cum e in cer, asa 5i Pe P,inilnt". PoztPw obiect atunci cAnd veli experimenta din Centura lui Orion coincide perfnt cttpzilia Piramtlelor din Giza stelelor
506
"puterea
introduceli suportul in interiorul piramidei! Vedegi daci se transformi in stafidn! Dar care este legitura dintre piramide ;i cosmologie? in 1995, inginerul egiptean Robert Bauval a facut vAlvi, suspinAnd in carrca sa Tbe Orion Mystery ci ,,dupi 4000 de ani, secretele piramidelor au fost descifrate". Teoria se baza pe faptul ci cele trei piramide din Giza erau aliniate conform observ'atiilor sale - astfel incAt poziqia lor oglindea pozigia stelelor din Centura lui Orion - constelalie asociati cu Osiris, zeul Lumii de Dincolo in mitologia egipteanl. Bauval a observat, de asemenea, ci tunelul de ventilagie din partea de sud a camerei moltuare din Marea Piramida a lui Keops didea exact spre aceea;i stea din Centura lui Orion care corespunde piramidei respective. Oamenii credeau cd, dupd moartea sa, ultimul faraon avea se devini zeul Osiris. Harta era reprezentatd pe cer de constelalia Sab, identicd in epoca moderni - cu constelaqia Orion. Bauval a ajuns astfel la concluzia ci in mitologia egipteani, ca gi in multe alte culturi, tirAmul mo4ilor era localizat in ceruri, iar pozilia piramidelor a fost stabilitl in funcqie de pozigia celor mai impor-tante stele de pe bolta cereasci. Piramideie din Giza erau, asadar, o irnagine in oglinde - reprezentarea strugure pe suport
Ei
R6ul Nil
K ZAWYEf
piramidei". Puneli un bob de (,-)bcron $ef f - tl$"'en[r
ca
rt
G,. Dhf Leltrrr
(-qrteq uccnicufui lrdjitor
lrl,l5 I
l:,1
EL.ARYAN
\
507
- destinalia faraonului mort. Astfel, Marea Piramida a lui Keops nu era doar un simplu mormAnt, ci punctul de terestra a Centurii lui Orion
unde faraonul avea si-Ei inceapi cdlitoria spre stele, leaginul naqterii sale.
16. Qe facem mai departe? qutor3 9(oonr,r'riter 1indi6ol
Daci v-aqi molipsit de microbul astronomiei, vi puteqi continua aventura stelard, studiind corpurile cereqti cu ajutorul unui binoclu sau al unui telescop mic. Printr-un binoclu bun puteli vedea nebuloasele din galaxia Cdii Lactee, comete 9i galaxii indeplrtate, dar Ei detalii de pe Luni. Binoclul ii ajutd pe observatorii novici sdlocalizeze corpurile cereqti, cu atAt mai mult daci aveti $i un trepied. Cu telescopul putegi vedea Ei mai mult pe bolta cereasci. O copie a programului ,,Starry Night" (vezi referinqele de la sfnr;itul volumului) vd va ajuta si inlelegeqi fenomenele de pe bolta cereascd, chiar daci vremea este neprielnici sau este o noapte cu Luni plind ori vi aflagi tntr-un ora$ luminat ca ziua. $coala Cenuqie de Vrnjitorie vi oferi, de asemenea, ore de cosmologie, pe care le actualizlm tot timpul. Poate ci vi dorili sI studiagi astrologia qi zodiacul stelar.
,{etierut
dclcICI: $@gia mqtemqt ici i (tr a,nstucid' Radicalii Pe
cimpiile carteziene,
Vr,ijitorii contempl,i lwjerii
de
floarea-soarelui,
Ce din seminte au rdsdrit.
Acest tdrim incEe la graniya realului $i se sfirSe;te la botarele irapionalwlui, Unde lucrurile nw sunt reale, dar existd cw adeodrat. Cine poate merge pe urmele efemerului? Numai cei care pot sd ingemdneze legea Cu poezia deslu;esc tainele miturilor $i prefac pind ;i rdddcina rdului ecuapii elementare. Sunt cei
In
Care cunosc pwterea neantului
fluctuapiile infinitului. Ei p,itrund misterele integralelor aieyii, Simbolurile pi logica tuturor lucrurilor Si
Cunosc ute
;i
clasifi.cate.
Orice demonstalie are, pentru ei, o logicd, Privit,i din toate ungbiurile. Ei sondeazd adAncurile inyelepciun ii, Desenind
figuri geometrice
Pin,i cind uniaersul insu;i Ia forma unor pdnate magice. LTzABETH BeRREtrn
Qartea ucen iculu i rrrdjitor
509
tclntroduce.Ye ine ati venit in lumea matematicii magice! Misterele pitagoreice au pus baza tuturor ramurilor matematicii - aritmetica, geometria $i muzica. Mottoul lor era: ,,Totul este orinduit dupi
numir." Conform teoriei lui Pitagora, toate lucrurile din univers
au
drept temei acelaqi ,plan" fundamental, creat de figuri geometrice, care se repeti de nenumirate ori intr-un dans neincetat de sunete, lumini gi culoare. Aceste figuri geometrice formeazd o matrice de energie'
extrasi dintr-o sursi centrale. Ele creeazdintreaga lume a naturii, ajutAndu-ne si experimentam dualitatea, emotiile, timpui liniar si toate realitlpile pe care le inlelegem. Vom vorbi in acest atelier despre geometria sacri, despre numerologie qi despre teoria haosului. Acest capitol iqi propune si-i ajute pe eievi si dobAndeasci aptitudinile esengiale, practice ;i teoretice ca si inleleagi Ei sI foloseasci numerele gi formele matematice in timp ce sivArgesc fapte magice ;i si perceapd temeiurile ezoteric-matematice ale universului. Printre sutiectele despre care vom discuta in paginile urmitoare se numiri pitagorismul, numerele arhetipale, numerologia, gematrial, geometria sa-re, matematica ezoter rci, I-Ching, teoria haosului qi Qwadriaiwmul ezoteric (aritmetica, geometria, muzica gi astronomia). Culoarea magici asociatl atelierului Pe care l-am inceput este culoarea transparenfei, corelati cu ideea cd tot ce s-a creat este alcltuit din formule magice - acestea sustin intregul univers, fiind insl invizibile. Doar imaginalia ne ajuti si le descifrlm tAlcul ascuns.
(afb)
$tiinga moderni se bazeazd pe numere, dar 9i vechii adepqi ai pitagorismului au ingeles ci numerele au o dimensiune magicd. Numerele I
$tiinla asocierii numerelor de litere, care include
gi studierea
(\rmere
fi1urathe
Adeplii pitagorismului le dezviluiau elevilor uirtupile (puterile) magice ale numerelor, aranjXnduJe sub diverse forme, denumite numere iigurative. Am inclus cAteva exemple dinrre acesre figuri pitagoreice. cele rnai cunoscute se numesc figuri plane sau bidimensionale: triunghiuri, pitrate, dreptunghiuri, pentagoane etc. Ei araniau numerele gi sub forma unor figuri solide sau tridimensionale: pirami de, pdtrate, paralelipipede .ireptunghiulare erc. Numerele mai pot fi aranjate in forme liniare sau r'rnidimensionale, care sunt utile, dar nu-gi dez-viluie structura interioard. Mulli inlelepli din vechime - printre care 9i adepgii teoriilor pita-
goreice
- ficeau calcule ca si exploreze misterele numerelor. Foloseau pietre sau pietricele (ln latini, calculi). Astizi, facem calcule pe hanie sau folosim calculatoare ca sr objinem mult mai repede rispunsurile dorite, dar este extrem de important si lucrim cu metodele antice de calcul pentru a ingelege proprietdlile ezoterice ale numerelor. Pentru o mai buni ingelegere a noqiunilor prezenrare in introducere, vi sfatuiesc si rezolvaqi exerciqiile propuse in capitolul de faqi
z. ,{itmeticq sqcrA outor: Aroffonius
reprezinti doar canrireli sau unitiqi de mdsurd, ci Ei puteri fundaale cosmosului gi idei de naturi divinr. vechii adeppi ai curentului pitagoreic, vrdjitorii gi magii au explorat anatomia numerelor si interconexiunea lor: ,,Omnia vi'u'unt, omnia inter se conexa.,. (,,Totul cste viu, totul se leagd.") Acest capitol este o introducere in practicile rnagice ale aritmeticii sacre, urmAnd tradiliile pitagoreice. vi sfituiesc si citili capitolele din Manwalul de initiere ln ar,ijitorie ca si ingelegetri rniri ugor subiectele pe care le vom aborda in cele ce urmeazi.
'u rnentale
semnificaliilor
aces-
tei asocieri (n. red.).
f)6eron..je[[ -
inainte de a incerca si exploragi numerele pe conr propriu. Vegi avea nevoie de un set de 50 de pietre. orice obiecte mici gi rotunde sunr bine-venite, dar ca si pistrim tradigia vi recomand si folosili pietre sau pietricele. Vom incepe explorarea aritmeticii sacre cu seria de numere: l, 2, 3 etc. Aritmetica sacri diferi de aritmetica pe care o invilaqi la qcoala. tn aritmetica pitagoreicd, primul numir, 1, nu este un numir, in sensul strict al cuvAntului, ci reprezinti ,,Monada" sau ,,lJnitatea,,. Monada, (.qrteq uccnicufui ."rajitor
5il
principiul tuturor numerelor, intruchipeazi puterea, autoritatea sau potenqialul tuturor numerelor (in latini,po tentia;in greaci, dynamis). care le genereazdin actualitate (in latini, actio; in greacl, energeia). Numirul 1 joaci un rol special in aritmetica sacri a lui Pitagora. $i numirul 2 are proprietili speciale. Adepgii teoriilor pitagoreice credeau ci toate numerele au caracteristici unice' Astfel, numirul 2 (Diada) nu este doar un numir obignuit, ci teprezintd principiul autoritilii, al diadei nedefinite, al puterii dltzirtt, al inegalitelii 9i al diversiti!ii. Diadei indefinite ii revine sarcina de a transforma potentialul Monadei (1) in actualitatea celorlalte numere. Conform doctrinei pitagoreice, numerele pare sunt feminine, iar
Oontinuali si impi4igi grupurile de pietre in jumitate pAnn cAnd ejungegi la un numir impar! Repetaqi procesul de injumitiqire a grimdjoarelor de pietre, folosind numere diverse, pentru a-i ingelege mecanismul de functionare gi rezultatul final! Monada (1) reprezinta principiul identitilii, al unitigii, al punctului terminus, al finitului si al determinnrii. Diada (2) este principiul diversitilii, al inegalit;1ii, al infinitului 9i al nedeterminirii. Alte caracteristici ale Monadei gi ale Diadei sunt ilustrate in exercigiile urmitoare.
Fig. 2
cele impare, masculine (vezi desenele 2 gi 3). Spre deosebire de matematicienii moderni, pitagoreicii consideri Monada (1) ca fiind unici,
nici pari, nici impari; in viziunea lor, este un numir androgin (pe jumitate masculin, pe jumltate feminin), pentru ci ia naqtere in urma divtzdrtrsexelor de citre Diada nedefinite, care contribuie la cre;terea Monadei (1). Pentru ci sti la originea ambelor sexe' Monada poate si schimbe u$or un sex cu altul (dace adundm 1 cu un numir par rezulti un numir impar ;i viceversa). Fig.
1
EXERCIfIU: Exploragi, cu ajutorul pietrelor, caracterul masculin 9i feminin al numerelor! AtAt timp cAt numirul este feminin (par), procesul de impi4ire poate continua, dar daci, la un moment dat, oblinegi ca rezultat un numir impar (masculin), procesul nu mai poate fi continuat. Numerele masculine (impare) sunt asociate cu lumea spiritualitigii sau a intelectului; ideile arhetipale sunt rigide, eterne, constante, definitive 9i bine definite. Numerele feminine (pare) sunt asociate cu lumea mate-
Numerele triunghiulare pot fi aranjate sub forma unui triunghi echilateral (cu laturi egale) (vezi desenul 2). Primul numir triunghiular este 1, al doilea este 3, al treilea este 6, al patrulea este 10 etc. Extrem de
important in numerologia pitagoreici este sd inlelegem genezanumerelor triunghiulare gi a altor serii de figuri. Monada (1) reprezinti primul numir triunghiular. Al doilea numir triunghiular il reprezinti totalul primelor doud numere: 3 : 1 + 2. Altreilea numir triunghiular il reprezinti totalul primelor trei numere 6 : | + 2 + 3; al patruleaestetotalulprimelorpatrunumere:10: 1+ 2 + 3 + 4 etc.
Fig. 3
riale gi cu materia, sunt la infinit divizibile gi permanent variabile. Observaqi cl, atunci clnd impirqigi un numlr impar in doui gru-
o piatri va rimAne intotdeauna pe dinafari! Impirgili pietrele in doui grimiioare egale (puneqi-le deoparte pe cele in plus)! tmparliti acum fiecare dintre grimijoare in altele doui egale!
puri
5t2
egale,
Qberon $eff' tl{rren[rearl
Numerele triunghiulare se formeaz; cu ajutorul seriei de numere 1.,2,3,4 prin operatia de adunare. Iati cum puteli forma un numir triunghiular din alt numir triunghiular: ca si obqinegi al patrulea (,orteq uceniculu i ."rdjilor
5r3
numir triunghiular din cel de-al treilea, adlugaqi 4 (vezi desenul 5); ca si formatri al cincilea numir triunghiular din cel de-al patrulea, adaugaqi 5! tn general, ca si obqineqi numdrul triunghiular N + 1, adunati linia N + 1 cu numdrul triunghiular N! Linia care transforml o figuri intr-alta se numegte gn6m6n (in greacd, regulA), dar despre acest subiect vom vorbi ceva mai tirzlt. EXERCIJIU: Formaqi, cu ajutorul pietrelor, seria de numere triunghiulare. veqi ingelege foarte repede cum sI le formaqi prin operagia de adunare. Multe numere triunghiular e joaciun rol important in arta magiei. Al patrulea numir triunghiula r, !0, reprezintl punctul central in nu-
Tetractys. Al qaptelea numlr tri-eiologia pitagoreicl; el se numeqte unghiular este 28, numirul zilelor dintr-o luni calendaristici (patru siptimAni). Acest lucru stabileEte legitura dintre numerele 7 qi 28, dezvd.luind astfel structu raezotericda lunii calendaristice' Al gaselea numir triunghiular este 21 - numirul cirlilor de tarot din Major Arcana (excluzAnd jokerul, carte de obicei nenumerotatd). Al qaselea numir triunghiular ne oferl, de asemenea, numirul sumei a doud zaruri cu $ase laturi, lucru care are$e legetura dintre divinaqia cu cd4i de tarot ;i cea ct zaruri. Al doisprezecelea numdr triunghiulaf este 78, ce reprezintd' numirul ci4ilor dintr-un set de tafot (c14ile Maior 9i Minor Arcana). Este, de asemenea, numirul sumei a doud zaruti cu doudsprezecelaturi, folosite in jocurile moderne, dar ;i in cele din vechime. Dodecaedrul cu doulsprezece laturi este unul dintre solidele lui Platon,
asociat cu chintesenta sau cu cel de-al cincilea element. Pentru mai
multe detalii, consultali capitolul despre ,,ci4ile de tarot pitagoreice" drn Manwalul de inipiere tn rsr,ijitoriet
Fig. 4
Numerele pltratice sunr cele care pot fi aranjate sub formi de pdtrat (vezi desenul 4). Matematicienii moderni le numesc qi astizi pdtrate perfecte. g este cel de-al treilea
numdr pdtratic sau pltratul lui 3, numir pitratic format pe o laturi de 3. (De asemenea, 27 este cel de-al treilea numdr cubic, cubul lui 3, care este un cub cu latura de 3.) Observagi ci fiecare numir pitratic se poate forma din cel precedent prin ,rdiugarea liniei in formi de L (gn6m6n) in jurul a doui laturi! Daci ed;uga1i un gn6m6n din Z pietre celui de-al treilea numir pitratic, puteli forma cel de-al patrulea numir pdtratic (vezi desenul 5).
Fig. 5
EXERCI!IU: Aranjagi pietrele intr-un pdtrat destul de mare (cu laturi de 6 x 6). apoi laturile in formi de L (gn6m6n) pind rimAne o singuri unitate. Indepirtali mai intAi cele 11 pietre ale gn6m6n-ului din cel de-al qaselea pitrat ca si vi ritmini,cel de-al cincilea pdtrat. Puneqi .leopafte, intr-o grimdioari, cele 11 pietre ale gn6m6n-ului! tndep;na1i apoi gn6m6n-ul alcdtuit din 9 pietre din cel de-al cincilea pirrar ca sd vI rimAni cel de-al parrulea. Punegi deoparte aceste 9 pietre, intr-o alti grimljoard., aga cum afi procedat qi cu celelalte 11. Continuati procedeul plni cAnd pitratul vostru se reduce la o singuri piatri, apoi :tnalizagi numerele pietrelor din laturile pe care le-a1i indeplrrar. Ce observaqi? Acestea sunt numere masculine (impare). Cuvlntul grecesc gn6m6n, pe care eu l-am tradus prin ,,reguli", provine dintr-un verb care inseamni ,,a gti". Acesta este gi riddcina cuvlntului gn6m6, care inseamni ,,cunoaqtere, inteligentd, maximi". Sen-
^Indeplrtali
propriu al gn6m6n-ului este ,,instrument de cunoaqtere", referindu-se astfel la diverse lucruri: echer de dulgherie (forma gn6m6n-ului folosul
sit in construirea numerelor pitratice), rigli, indicator de cadran solar, cod de legi, reguli de viagi, interpret sau ghid inqelept. Gn6m6n-ul ne invali sI traverslm granigele finitului spre infinit.
5r4
()beron $e[[-'l{alenheart
l-,artea ucenicu[u i .r'rdjitor
5r5
triunghi (deoarece 16 : 10 + 6). Repetaii exerciliul ,rri, folosind pietrele, plni cAnd veli ingelege mecanismul! .rl treilea
EXERCIJIU: Observagi cum se formeazd.pitratele din numerele masculine prin operatia de adunare? Enumeraqi numerele masculine (inclusiv Monada): 1.,3,5,7,9... etc. Unitatea este primul numir pitratic. Adiugagi 3 pietre la aceasti unitate ca si obginegi 4, al doilea numdr pitratic; adeugali
de cAteva
/ Fig. B
apoi alte 5 pietre ca si oblineli nurnirul 9, al treilea pdtrat etc.
Pitratul unui numir feminin
este
feminin, pitratul unui numir
masculin este masculin, iar pltratul unei unititi androgine este unitate. Ca si inlelegeqi acest lucru intuitiv, imaginali-vi un numir fe-
minin in formi liniarl; este divizibil in doui iumltnqi egale. Pitratul acestui numir este alcituit din alte patru pitrate egale (vezi desenul 6). Ca sI ingelegegi de ce pitratul unui numir masculin este masculin, imaginaqi-vi un numir masculin sub forma unei unitigi pe care o adunaqi cu un numdr feminin, care poate fi impl4it in jumdtate. Agadar, cAnd formim pltratul unui numar masculin, obqinem o figuri cu patru pnrgi (vezi desenul 7). Oblinem pitratul mai mic, feminin (ca in exemplul precedent), inconjurat deun gn6m6n alcdtuit din doui linii feminine, dar 9i de o unitate indivizibila. De aceea, pitratul mai mare este masculin. s
flg.6
EXERCIJIU: Enumeragi seria numerelor triunghiulare: I,3,6, 10, 15. Observagi cum puteli obqine alte doui triunghiuri Ei cum le putegi combina cu trn pitrat. G;si1i un numir pitratic in interiorul fiecarui triunghi. Pentru asta, aranjati, de exemplu, cel de-al cincilea triunghi sub forma unui
triunghi dreptunghic, nu echilateral (vezi desenul 9)! Observagi ci rcesta este alcdtuit din cel de-al treilea pitrat 9i din doui copii ale celui de-al doilea triunghi (1,5 : 9 + 3 + 3)! Repetali procedeul gi cu alte triunghiuri pAni vegi inqelege mecanismul!
I
t...1...
Fig. 9
tl
'l
I
____L
I I I I I
Fig. 7
I
EXERCITIU
Existi o legituri strlnsi intre numerele triunghiulare qi cele pitratice. Orice numir pitratic poate fi impn4it in doui componente
-
deasupra gi dedesubtul diagonalei, formAndu-se astfel doud numere triunghiulare (numere triunghiulare consecutive). De exemplu, putem vedea
din desenul 8 cd al patrulea petrat este alcituit din cel de-al patrulea 5r6
qi
Qberon $eff -clfurlorheorl
Adunarea numerelor masculine duce la formarea pitratelor. Poate ci vi intrebali ce numere se pot forma prin adunarea numerelo r feminine.Daca adunaqi 2 cu 4, urmdtorul numir feminin, obpinegi 6; dacd, adunagi acest rezultat cu 6, urmdtorul numir feminin, oblinegi 12 qi aqa mai departe. Seria acestor numere este 2,6, 1,2,20,30, 42. Le intuigi forma? Acestea se numesc numere neecbilaterale (in greacl, beterom\l-,aYteq ucen icu[u
i rrr{jitor
517
numere dreptunghiulare gi pot fi aranlate sub forma unor dreptunghiuri, avAnd o laturi mai lungi decAt cealalti. Aceste dreptunghiuri au urmitoarea formi: l'2,2'3,3'4, 4'5 etc. (vezi desenul 10)' Unele numere pot forma diverse figuri: de exemplu, 6 poate fi un numir triunghiular, neechilateral sau liniar. Acestea reprezintddiverse aspecte caIitatirse ale aceleagi cantitdti Ei au roluri diferite in arta magiei' Aes) sau
Fig. 10
EXERCIfIU: Aga cum agi procedat gi in cazul numerelor pitratice, studiaqi acum formarea numerelor neechilaterale. Descoperiqi cum se aduni ungrt6m6n
(feminin) cu un numir inegal ca si iasi urmdtorul numir inegal. Observati cd un numir neechilateral poate fi impn4it in doul copii ale aceluiagi numir triunghiular. Comparali dreptunghiurile neechilaterale cu cele ecbilaterale (p;tratele). Numerele echilaterale sunt asociate cu ideile arhetipale, cw noyiwnea de constantd,deoarece, in timp ce experimentim seriile de numere, figurile nu-gi schimbd forma. Spre deosebire de acestea, numerele neechilaterale sunt asociate cu lumea materiali a na;terii, a dezvoltirii qi a descompunerii, cu noliwnea de deaenire, deoarece in timp ce experimentim seriiie de numere forma dreptunghiurilor se modifica. tntre laturile dreptunghiurilor echilaterale existi un /ogos (raport) constant, in vreme ce logosul (raporrul) laturilor dreptunghiurilor neechilaterale se modifici mereu. Toate dreptunghiurile neechilaterale sunt feminine' pentru ci o laturi este intotdeauna feminini. Aceasta simbolizeazi naEterea lumii materiale (considerate de ordin feminin: Mama Nature sau Geea). Pe de alti parte, pitratul unui numir masculin este masculin, iar pitratul unui numir feminin este feminin. Astfel, ambele numere masculine tre9i feminine exsiti in lumea noastri materiali, dar ideile arhetipale buie sI aiba acelaqi /ogos. 5rE
f)bcron $c[[' il{rlen[r cart
Se pare ci Pitagora este cel care a descoperit relagia dintre intensitatea sunetului, frecvenla vibragiilor Ei gama muzicale. El a consta-
ci numerele neechilaterale reprezintd intervalele muzicale in rdinea descrescitoare a acordurilor. Agadar, 2:1, r ep r ezinti raportul octavei (C-c), cel mai armonios interval (unisonul nu este un interval). Urmitorul raport neechilateral este 3:2, cvinta (C-G);urmitorul este 4:3, cvarta (C-F); 5:4 reprezinti terla majori (C-E); 6:5 - terla rninori (C-E). lJn ton, sau secunda mare, este redat de intervalul 9:8 (C-D) sau 10:9 (D-E), deoarece in teoria muzicald a lui Pitagora tonurile nu au aceeasi mirime; intervalul secundei mici E-F este 16:15. Pitagora a observat ci legile armoniei nu se aplicd doar in muzici, ci si in muzica sferelor si in armonia cosmicd, dupi care universul insugi se ghideazi gi care joaci un rol fundamental in arta magiei. tat
o
ftedii lJn concept fundamental in tradigia pitagoreici, dar 5i in multe altele, este media sau mediana (in greaci ) meson sau tnesot\l: cea care Lrneste opusurile gi trece dincolo de granila 1or. Conceptul se aplici in toate domeniile filozofiei, dar gi in etici (,,Media de Aur"), medicini (echilibrarea temperamentelor sau a umorilor), arti, ,rlchimie gi magie. Mediile joaci un rol important in conectarea planurilor realitatii Ei in stabilirea simpatiilor gi a corespondengelor magice. In numerologia pitagoreici, media poate fi definiti prin raportul dintre trei numere: cel mijlociu (media) si celelalte doud (extremele). Media are un raport similar cu fiecare dintre extreme. Adepgii teoriilor pitagoreice au descoperit douisprezece rnedii numerice. Cea mai simpli este cea aritmeticd, unde media este echidistanti fagn de fiecare dintre extreme. De exemplu, media aritmetici dintre 3 9i Z este 5, deoarece 5 se afli la o distanli egale intre 3 9i 7. Observali ci existd o medie aritmetici intre doud numere numai dacd acestea se diferengiaze printr-un numir par (feminin), pentru cI - in c^z cont^rar - media nu poate si aiba aceeaqi diferengi fati de doui extreme. (In aritmetica sacri, nu folosim termenul ,,fracgie", dar apehm la ,,proporfie", dupi cum veti vedea in cele ce urmeazi.) Existi o medie (--orte
o ucenicu[ui rrrdjitor
5r9
arirmetici intre 3 qi 7 (care se diferenlia za prin 4), dat nu intre 2 9i 7 sta(care se dlferenliaze prin 5). Pentru a calcula media aritmetica' extrema din pietrele bilili extremele sub forma unor figuri! Mutagi mai mare in extrema mai mici pann cand cele doui figuri au aceeagi mlrime; clnd terminali, ambele grimdjoare sunt egale cu media aritechimetice. Putegi vedea in acest fel cI media aritmeticl reprezinti vegi descoperi in alta, libru qi egalitate. Mutlnd pietrele dintr-o parte qi o seriele perechi de numere cu aceea;i medie aritmetici'
EXERCIJIU:
Calculati media aritmetici a cAtorva perechi de numere folosind se diferenliazd acesr procedeu! observali ce se intampln dacn extremele printr-un numir imPar! cea mai importantd medie - media geometricd - pe care Platon o dinnume$te ,,legetura perfecti" - are aceeagi propo4ie fali de fiecare tre extreme. De exemplu,g:,6:4 este o progresie geometrici' deoarece raportul dintre 9 9i 6 este acelagi cu raportul dintre 6 9i 4 (ln ambele cazvr!, acest raPort este 3:2).
doui Este ugorua obr.*"1i ci existi o medie geometricd.intre :3'2' petrate perfecte. De exemplu,g :3'3 qi 4 :2'2 au media 6 o extremi are doui perli S (unde S reprezintio calitate }n "ror..ir-, oculti), iar cealalti extremi are doui parqi T (o altn calitate oculta).
EXERCIfIU:
calculati media geometrici dintre cateva perechi de pdtrate perpitrat 9i fecte pentru a inqelege mecanismul intuitiv. Lungimea unui geometrici media letimea altuia vor crea un dreptunghi, rePrezentind dintre cele doui figuri. numai vegi descoperi cd media geometrici existi intre doui extreme caz daci sunt aceia;i multipli ai unor pdtrate diferite. Media este in acest exemDe pdtrate. acelagi multiplu al produselor laturilor celor doui m.di" geometrici dintre 45 gi 20, deoarece extremele sunt plu, 30 "ste De 45 : 5,3,3 qi20 : 5,2,2 (ace|agimultiplu al unor pitrate diferite). aici rezulti ci media esre 5'3 '2 : 30. Formula af putea fi urmltoarea: sau T daci A : CSS 9i B : CTT, atunci, M : CST' (Observali ci S ar putea fi 1.) Interpretarea ezotertcd. a acestei formule ar putea fi 520
Qberon $e[[-!fur'enfreart
rurrnitoarea: A este alcituit din doui elemente S, iar B, din doui elernente T; aqadar, media inlocuieqte un element S cu un element T. Media geometrici este corelatd cu extremele sale prin operaliile com-
binate de inmulqire ;i impi4ire (uneori trebuie si inmullim sau si impdrqim la 1). GAndigi-vi, de exemplu, la progresia geometrici 9:6:4! Ca si ajungem de \a 9 la 6, inmulqim cu 2 qi impirqim la 3, la fel cum proceddm cAnd trecem de la 6 la 4. Formula generali a progresiei geornetrice este urmitoarea: CSS:CST:CTT. Ca sd ajungem de la CST la CTT, cu ajutorul mediei geometrice, inmulqim cu T 9i impi4im la S; ca si ajungem de la CTT la CSS, inmulqim cu S 9i imperqim cu T.
EXERCI!IU: Si analizam acum progresia geomet ricdg:6:4!in..p.gi cu numirul lritratic 9! inmultiti-l cu^2, feclnd o alta grimd.joarFr de pietre (ave1i ,rcum in total 1B pietre)! Impirlili aceasti figuri in trei in aga fel incAt si avegi 3 figuri a cite 6 pietre, ce reprezinti media geometrici! Faceqi .rcum aceea$i operalie de inmullire ;i impirqire: Dublali grimijoara din 6 pietre in aga fel incAt si aveli acum 12 pietre, apoi impirqiti cele 12 pretre in 3 gramajoare a cite 4 pietre fiecare! Veli vedea astfel cd raportul 9:6 este egal cu raportul 6:4.
EXERCIfIU: Mediile aritmetice qi geometrice dezvdluie o altd relatie importanti intre numerele (p;tratice) neechilaterale qi echilaterale. Enumerapi seriile numerelor pitratice gi neechilaterale: 1,, 2,4,6,9,1,2, 16...! Observagi cd media aritmeticd intre doui numere neecbilaterale consecutive este pdtratui dintre ele; de exemplu, media aritmetici dintre 6;i 1,2 este 9. Pe de alti parte, media geometricd intre doui numere pdtratice consecutive este redatd de numlrul neechilatera/ dintre ele; cle exemplu, media geometrici dintre 4 ;i 9 este 6. Explorapi procedeul pinn clnd veli ingelege mecanismul de interconectare a figurilor consecutive! Acesta este ugor de ingeles: intre doui pitrate consecutive, SS ;i (S + 1) (S + 1), media geometrici este S (S + 1) . Tot astfel, intre doui numere neechilaterale consecutive, (S-1)S 9i S(S + 1), media aritmeticd t'ste SS. Astfel, numerele echilaterale gi neechilaterale reprezint; ve-
rigile unui lanq legate intre ele prin mediile aritmetice gi geometrice, ('qrtea uccnicufui lrdjitor
52t
cu ajutorul caror^Monada progreseazd spre infinit. Procesul este con-
tinuu datorita factorilor comuni dintre termenii adiacenli: I'I, 1'2, 2' 2, 2' 3, 3' 3, 3' 4,4' 4. Observagi interconexiunea dintre puterile masculine de 4
-
feminine! Observaqi, de asemenea, cum - intr-un ciclu genul numerelor echilaterale 9i neechilaterale se repeti! Ei cele
$-etract2s Dintre toate numerele arhetipale, cel mai important este Decada (10), cel de-al patrulea numir triunghiular (vezi desenul 11), care se numeste Sftntwl Tetractys. Meritul descoperirii i se atribuie lui Pitagora. Nu am la dispoziqie un spaqiu suficient de amplu ca si va dezvilui toate sernnificatiile ezoterice ascunse in acest simbol, motiv pentru care trebuie si mI limite z doar la clteva secrete explicate de aritmetica sacri' Fig.
11
Membrii ordinului pitagoreic sustin ci Decada cuprinde intregul univers, pentru ci dupi 10 reincepe numiritoarea; agadar, toate numerele mai mari sunt imaginile Decadei intr-un plan mai amplu de manifestare. Astfel, tot ce existi in univers face parte integrah din primele 10 numere. Cu toate acestea, Tetractys ne demonstreazi ci Decada este generati prin adunarea primelor patru numere: Monada, Diada, Triada qi Tetrada. Ele reprezinti puterile fundamentale in univers, care le genereazi qi le guverne azd.petoate celelalte' Vi voi explica pe scurt fiecare dintre ni'uelurile sau planurile Tetractysului. tn ,rArful Tetractysul ui troneazdMonada, reprezentand inefabilul' Ea uneqte toate lucrurile, chiar gi pe cele antagonice: aspectele masculine gi cele feminine, mintea gi materia, veqnicia gi efemerul, existenla 522
f)6eron,je[[ - tl$lenheort
si nonexistenla etc. lvlonadir corespunde principiului Tao (vezi tl,lanualwl de inipiere in ar,ijitorie). Cei de-al doilea nivel este Diada, care intruchtpeaztr dualitatea Ei ..listinctia dintre esenle, conturati la nivelul eterneior idei arhetipale; reprezinti tirAmul existenqei, nivelul minlii universale. Acest nivel se formeazi atunci cAnd unitatea se extinde, generlndu-le pe celelalte. I)iada corespunde principiilor Yin Ei Yang, dar Ei celor antagonice (vezi Manualul de inipiere fu vr'ijitorie). Cel de-al treilea nivel este Triada, simbolizAnd toate genurile de rrreditalie qi unegte principiile antagonice (vezi Manualul de iniyiere in arrijitorie). Corespunde sufletului universal, care uneste mintea universald cu trupul universal (realitatea materiale), materialtzind eternele idei arhetipaie in spapiul si in timpul lumii materiale. Cele trei rrnitali ale Triadei definesc un plan, care se extinde in spaqiu, dar nu rrre consistenti. Acest nivel reprezintd existenla care ocupi un spaqiu, iiri si aibi insi consistenl5 materiah. Este nivelul entir;tilor imateriale, precum sufletele ;i spiritele. Cel de-al patrulea nivel este Tetrada, echilibrul stabil al puterilor irntagonice, prezente in caracteristiciie celor patru elemente ale realititii materiale: cald/rece, umed/uscat (vezi Manualul de inipiere in ur,ijitorie). Tetrada ii corespunde trupului universal, insufleqit gi guvernat de mintea universali cu ajutorul meditatiei sufletului uni,rersil. tn cel de-al patrulea nivel, planul se extinde in cea de-a treia dimensiune pentru a forma obiecte solide, tridimensionale - planul realitilii materiaie. Aici, eternul dans al contrariilor duce la crearea, dezvoltarea 9i degradarea, in timp, a obiectelor ftzice. Aritmetica sacri vi poate ajuta sI inlelegeli mai bine conceptul de Tetractys. Figura numiti Lambdoma sau Lambda platonici, denumiti ,rstfel datoritd similitudinilor cu litera greceascl lambda L (vezi desenul 12), este corelati cu Tetractys. Platon susqinea ci numerele Lambdomei (1., 2, 3, 4, B, 9,27) definesc graniqele ruturor numerelor. De :rceea trebuie sd completim uniuqile lipsi din fiecare nivel ca si conectirm Tetractysul cu intregul. Acest lucru il putem realiza cu ajutorul
rnediilor geometrice.
In
din Monada (androginn). Axa Diferenlelor, generatd de puterile (feminine)
acest desen, avem doud axe derivate
Cea din stAnga este
( qrteq uccnicu[ui lrdjitor
523
Fig.12
1
/\ 2' 3, /\ 9, 4 /\ 827
Fio 1l
Fig.14
1
-'18 -
rrim spre dreapta, indepirtAnd un factor material (2) si incluzAnd un
/\/\ -tr_/ U- I -'r'
l.rctor spiritual (3). Mediile geometrice conecteazd, cel de-al treilea gi al patrulea nivel ( r.r o unitate, in acelagi timp leglnd ;i nivelurile intre ele. Observali ci progresiile geometrice I:2:4:8 si \:3:9:27 unesc laturile Tetractysului, i.rr progresiile 2:6: 1 8 ;i 3 :6:1.2 conecteazi elementele din interior! In alchimie, simbolul Tetractys (vezi desenul 14) este bogat in semnificalii. Pentru ci nu vi le pot explica pe toate aici, vi sfituiesc si le cxploraqi singuri, citind Manwalul de iniyiere in vr,ijitorie. Labaza Tetractysului stau cele patru elemente: pimlntul (dens), ,rpa (densi), aerul (volatil) qi focul (volatil). La cel de-al treilea nivel sc afli Tria Prima - cele trei principii ale alchimiei: sarea, mercurul ;i sulful. La cel de-al doilea nivel sunt prezente Luna gi Soarele - principiul feminin gi masculin din univers. La primul nivel se afli piatra hlozofald,, care uneEte principiile antagonice. Daci veli explora, cu ajutorul aritmeticii sacre, relaqiile - orizontale gi diagonale - din interiorui Tetractysului, vegi afla foarte multe lucruri despre aceste concepte rnagice fundamentale.
!/\
4,-6-9 12
,/\
)
2-3 8 -.
r.rngibilitifii 9i vizibilitiqii). Agadar, in cel de-al treilea nivel, por-
@
27
J \J \ \rt
\/
l\
,/ \^./\l
ldentitililor, generate primul nivel' se afli La 3,g,27' de puterile (masculine) ale Triadei: .rrrit"t"";la cel de-al doilea, figurile liniare (2,3); la cel de-al treilea, pitratele plane (4, 9);iar la cel de-al patrulea, cuburile solide (5,27)' Axa din ,,Angn, generati de numirul prim feminin (2), este axa manifestirii -"t.rirl., deoarece toate aceste numere reprezinti puterile Diadei - purerea divizirii, a creirii qi a multiplicirii. Repre zintd. calea descendenti a eaolwpiei de la unitate - prin generare 9i inmullire - spre existenta frzic'a. Axa din dreapta, generati de numirul prim masculin ale Diadei: 2, 4, 8, iar cea din dreapta este Axa
(3), este axa dezvoltarii congtientului, deoarece toate aceste numere a minqii 9i a spiritului. la divizare de 9i fragmentare Constituie calea ascendenti a im'nlupiei
ieprezirtaputerile Triadei - puterea uniunii,
prin integrare - spre reuniunea cu unitatea' primele doui niveluri sunt deja complete (Monada 9i Diada); nu existi o medie geometrici intre puterile numerelor prime 2 ;i 3. Al treilea nivel este conectat prin numerele plane pdtratice 4 Ei 9; 6 este media 1or geometrici. De aceea) 6 conecteazi' unificd 9i completeazi Triadacelrri d"-al treilea nivel. Trebuie si existe trei unitili la acest nivel (vezi desenul 13), trei componente la nivelul sufletului. Al patrulea nivel este conecrar prin numerele solide cubice 8 $27. Euclid s5 unim a demonstrat ci avem nevoie de doui medii geometrice ca doui cuburi. Acestea sunt 12 gi 18; de aceea, numerele 8:12:18:27 forqi 18:27 meazd,o progresie geometrici, deoarece raporturile 8:1'2,1'2:1'8 sunt toate egale (2:3). Aceastl progresie reprezintd o tranzigie gra' duali de l" o ,tr.. flxvt (2'2'2), prin intermediari (2'2'3,2'3'3)'la o stare volatili. Platon sustinea cd doui elemente - apa ;i aerul - trebuie si joace rolul de intermediari intre doui elemente extreme - pemantul qi focul, bazelerealitdqii materiale (deoarece reprezinti chintesenla 524
(-)beron $ef
['
tl{r"'enh eart
4. clstoria numdru[ui t3 qutor:
!rconuriter
lindi1oy
Ali observat ci numirul 13 provoaci fiori multor oameni? Acest rrumdr stilabaza multor superstilii, motiv pentru care pAni gi astdzi din hotelurile 9i cladirile inalte nu au etajul al XIII-lea, treclnd ,lirect de la etajul al XII-lea la al XIVlea sau numind etajul al XiIIlea ,,72a". Mulqi oameni eviti sd cilitoreasci sau si semneze documente legale in zilele de 13. Altii refuzi si extragi numirul 13 sau sd stea pe locul al XIII-lea. In aeroporturi, gisegti rareori a XIII-a poarte, cum nici in spitale sau in hoteluri nu prea existi salonul sau camera 80o/o
eu
numirul
13.
Care este originea acestor superstilii? ('arteq ucenicu[ui .rrdjitor
525
lJ: reqti proaste Multi pun teama de numirul 13 pe seama mitologiei nordice. Loki, unul dintre zeii demonici din panteonul mitologiei nordice, gi-a fdcut aparilia neinvitat la o petrecere din Valhalla, sala de banchet a zeilor. Era o petrecere cu 12 invitati - Loki fiind al 13Jea; el a provocat moartea lui Balder, zeul luminii, al bucuriei si al armoniei. in antica Romi se credea ci vriiitoarele se aduni in grupuri de clte 12, cel de-al 13-lea participant fiind Diavolul. Cregtinii nutresc convingerea cd" ziua de vineri este purtitoare de ghinion, deoarece este ziua ristignirii lui Iisus. Pentru cI 13 oameni au fost prezenti la Cina Cea de Taini, numirul 13 - cu atlt mai mult clnd se intAmph si cadi intr-o vineri - este considerat de riu augur. De asemenea, daci ii luim in calcul gi pe Iuda, gi pe Matei, putem spune ci la Cina Cea de Taini au participat 13 apostoli. Superstiliile legate de numir-ul 13 au luat amploare qi mai mare in Errrl Mediu. in zirrn de vineri, 13 octombri e 1'307, regele Filip al IV-lea al Frangei a poruncit ca Jacques de Molay, marele maestru al cavalerilor templieri, gi gaizeci dintre cavaleri si fie arestagi, impreuni cu mii de credinciogi loiali cauzei templierilor. Cum acest ordin gia dedicat viala unei cauze nobile - piqtrarea tainelor Sfintului Graal - episodul
hrrnit temerile legate de numrrul 13. in secolul al XVIII-lea, intr-o zi de vineri, pe data de 13, a fost lansat; la api nava HMS Friday. La scurt timp, ea a dispdrut firi urmi' a
Puqini oameni sunt mai superstilio$i declt cei care iqi cAqtigi existenla pe mare, drept pentru care dupi acest episod navele sunt arareori lan-
api in zilele de vineri sau in cele cu data de 13. Extrem de interesant este cd data de 13 picn mult mai des in zilele de vineri decit in celelalte zile. Oamenii mai cred cI e de riu augur si invili la masi sau la o intAlnire 13 persoane. tn Fr"nqa renascentisti, membrii inaltei societiqi,
sate la
cunosculi sub numele de quatorzieni (,,alpaisprezecelea oaspete"), veneau intotdeauna la petrecerile unde numirul invitatilor era 13. 526
numirul 13 sn fi avut de suferit din cauzapoziqiei sale i'rediat urmitoare numirului 12. Multi numerologi consideri ci 12 cste un numir ,,complet", aproape perfect, care simbolizeazd, armorria. Sunt 12 luni intr-un an,12 semne zodi.aca\e,12 zeiin Olimp, i2 S-ar putea ca
(-)6eron,je[[ - tl$r'cnfi eort
munci ale lui Hercule,
lui Israel gi 12 apostoli ai lui Iisus. Spre deosebire de 12,13 este numirul rransgresiunii. AdunAnd 12 cu 1, se strici imaginea desivArgirii si a echilibrului perfect.
tJ:
12 seminqii ale
rreqti bune
Astizi numerogi oameni, in special adeplii magiei gi ai religiei neopigAne si \ilicca, ce au adoptat simboluri cu o puternici incircaturi rregativi, cum ar fi pisica neagrd, mitura qi intunericul nopgii, incearci. sii confere conotatii pozitive numirului 13.
Este considerat de mulqi, mai ales de adeplii religiei Gardnerian Wicca, numi.rul ideal al unei comuniteti de wiccanil. ir, ,r.rmerologie, 13 este egal cu L + 3, care este egal cu numirul bazd 4. l)atru este considerat de adepgii magiei un numir sacm, reprezentAnd cele prrtru puncte cardinale, cele patru elemente, cele patru anotimpuri, cele
vlnturi, cele patru diviziuni ale anului (2 echinoclii 9i 2 solstigii) etc. In religia iudaici, 1,3 reprezrntl vArsta maturiugii gi momentul cercmoniei Bar sau Bat Mitzvah (pentru baieti si fete)2. 13 ar reprezenta, .lc asemenea, numirul seminliilor din Israel: 11 sunt fiii lui Iacob, iar 2 poarti numeie fiilor lui Iosef. 13 esre numirul principiilor credinlei ir.rdaice, conform adeplilor lui Maimonider, iar in cultura iudaici l)umnezeu este inzestrat cu 13 atribute ale indurdrii. patru
r\Wicca este o religie neopigAni, care acordi o importanqi capitali naturii. A fost lr.pularizati in 1.954 de Gerald Gardner, pensionar, fost funclionar public britanic. I .r vremea aceea, Gardner folosea termenii de ,,cult vrijitoresc" gi ,,vrijitorie', referindu-se I.r ,rceasti religie, iar cei ce o practicau erau denumili, ca grup, _,,vicca", rermen prove-
rriir.l dintr-un cuvanr englez-esc care insemn.r,.vrejirorime". In prezent. adeptii acesrt'i religii sunt numiri wiccani (n. tr.). I Bar sau Bat Mitzvah reprezintr o ceremonie religioasi evreiasci, marcAnd trecerea maturitate, ce corespunde comuniunii sau primei impinfuanii din cre;tinism care '1rrc .,re loc la vArsta de 13 ani (n .tr.). I Moise Maimonide (1i35-120a) filozof, medic;i teolog evreu din Elul Mediu (n. tr.). -
( .rrtea ucenicu[ui ""rdjitor
in religia sikh, numirul
13 este considerat
un numir special, care
inseamni,,aparginAnd lui Dumnezeu". Pentru unii chinezi, 13 este un numdr norocos' deoarece Pronunlia lui seaminl cu un cuvAnt care inseamnl ,,trebuie si trliesc". in cirtile de tarot, cea de-a XIII-a carte simbolizeazd,,,Moartea"' Cu toate acestea, ea este adesea interpretati ca simbol al renaqterii, al
regeneririi sau al transformlrii. $i, in cele din urm1, magia matematicii este cel de-al XIIIJea atelier al $colii Cenugii de Vrijitorie 9i cel de-al XIIIJea capitol din aceastl carte.
5. $,anda fui $(66ius qutor: $(oonwriter 1indi6ol
un ,,x" pe fa1.;a coloratd a fAgiei. Pornind de la ,x", plimbapi-vI cu degetul pe paftea din exterior a fAgiei de hArtie. Ce se intAmple cu l'Xgia colorati pe care vn plimbagi cu degetul? Veqi descoperi cI - in timp ce urmirili faga coloratl a fAgiei - ajungeli tot in punctul de plecafe ,,x". Desprindeli cele doud fAqii dezlipindule capetele! Daci le veli intinde, vetri vedea cd fiecare dintre ele misoari 60 de centimetri. Nicio problemi, nu-i aqa? Totul se desfiEoarl cum v-aqi imaginat. Aveli ribdare! Faceqi
EXPERIMENTUL 2: BANDA TREBUIE nAsucnA PE JUMATATE Luali o altd fAgie de hArtie. Coloragi o faqi cu roqu (sau cu ce culoare preferali). Risucili fAqia pe jumitate. Dacd linegi cu ambele mAini de un capit
iar
Banda lui Mobius este o suprafagl cu o singur5'fa1F,. Mult timp s-a crezut ci cel care a descoperit-o este A.F. Mobius, de unde ii vine qi numele. Dar cercetirile recente au scos la iveale faptul cd banda fusese descoperitl, cu doui luni inainte, de matematicianul german J.B. Listing.
mult mai distractiv si punegi mecanismul in aplicare decAt si citiqi cum se procedeazi. IatI de ce aveli nevoie: Este
FAsii de hArrie albe, late de 2,50 centimetri 9i lungi de 60 de centimetri
o Bandi adezivd transparente o O foarleci a Un marker o Creioane colorate EXPERIMENTUL 1: BANDA NU TREBUIE RASUCITA Luagi o fAqie de hArtie. Coloragi o fagi cu roqu (sau cu ce culoare preferali). Lipigi capetele, formAnd o bucle circulari. Teiaqi acum fAgia de h}rtie pe mijloc, pe toatd lungimea ei, plnl cAnd veqi obqine doul bucle separate. Examinagi-le pe fiecare in parte. Veqi observa cI cele doud bucle sunt identice qi au doul fele: una rogie gi una albl. Q6eron $e[f -(f{rrenheort
al panglicii, vegi vedea, la un capit, latura alblr, la celdlalt, latura ro9ie. Lipiqi capetele la fel cum agi
,
procedat in timpul experimentului 1! Teiagi panglica pe mijloc, pe toati lungimea, pAnn cAnd veji obqine... ce anume?
Faceji un ,,x" pe laga colorati. Pornind de la el, plimbaji-vd cu degetul pe fala din exterior a fAqiei de hArtie. Ce se intAmple cu flgia colorati pe care vi plimbagi cu degetul? La inceput, urmali cu degetul flgia colorati, apoi trecefi pe fiqia albl, apoi din nou pe cea colorati
iarlqi pe cea albe, inainte de a ajunge la punctul de plecare ,,x". Dar cum este posibil? Dacd panglica de hArtie pe care a1i pornit avea doul fe1e, cum si fie ambele culori pe aceeaqi laturi? Rdspunsul: Api creat banda lui Mobius: o suprafaqi cu o singurd qi
laturi. Desprindeji capetele panglicii, intindegi-o gi mlsuragi-o! Veli vedea cd, are 60 de centimetri. Repetali experimentul 2A! De data asta, in loc s-o tiiagi pe jumitate, tiiaqi-o la o treime de laterale, pe roare lungimea ei! Ce obgineqi? Extraordinar! Desprindeqi capetele panglicii qi mdsuraqi lungimea
benzilor! l'.artea ucenicu[ui lrdjitor
EXPERIMENTUL 3: BANDA TREBUIE RASUCITA TE 1SO DE GRADE Luagi o alti panglici de hXrtie! Coloragi o fagi cu rogu (sau cu ce culoare preferaii)! Rasuciqi panglica la 180 de grade ;i lipigi capetele, ca in experimentul #1! Teiaqi panglica pe mijloc, pe toate lungimea, pAni cAnd obqineli... ce anume?
Repetali experimentul 3A. De data aceasta, in loc s-o tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea!
taiapi pe jumitate,
Ce obqineqi?
Desprindeli capetele panglicii gi misuragi lungimea benzilor!
EXPERIMENTUL 4: BANDA TREBUIE RASUCITA O DATA, APOI CU iNCA O JUMATATE DE ROTATIE Luali o alti panglici de hArtie. Coloraqi o fall cu rogu (sau cu ce culoare preferaqi). Risucigi panglica o datr 9i apoi cu inci o jumitate de rotajie. Lipigi capetele ca in experimentul *tl Teiaii panglica pe mijloc, pe toati lungimea, pAni cAnd obgine9i... ce anume? Repetali experimentul4A. De data aceasta, in loc s-o tIiali pe iumltate, tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea' Ce oblineqi? Desprindegi capetele panglicii qi misurali lungimea benzilor. ALTE EXPERIMENTE
@, -lit* ih itL
L"
de OIIER G?ELL
CU O SINGUM SUPRAFATA)
o
1982
din inele rotunde de plastic, ca acelea din care sunt confeqionate anumite
juclrii pentru copii. CAqiva cititori m-au rugat sI le ofer imagini mai clare ca si-qi creeze propriile modele. Veli gisi, astfel, in imaginea de mai sus cAteva schile or Zell" , surpringi din diverse unghiuri, pe care i-am dese"covrigil nat cu mulgi ani in urmi. Incercaqi sI vi faceli Ei voi propriile modele. ale
Continuagi experimentele, risucind banda cu incd o jumltate rotajie gi repetAnd rezultatele!
de
7. Qeometria sc.crd
6. $tictq [ui Klgin
qutor3 gohn ,,,{po[[onius" Opsopaus
1a[6y
qutor, Oberon lccnuqiu; Geometria sacrd ne ajutl si recunoa$tem modelele qi legiturile 1882, matematicianul prusac Felix Klein a cusut doud bucle Mobius ca si creeze o sticle cu o singuri suprafaqi, nedelimitati. Interiorul se imbinl cu exteriorul. Practic, sticla se conline pe sine.
tn
in Manualul
de inipiere
in wdjitorie,am vorbit despre sticla lui Klein, a unor modele create de mine
oferindule cititorilor gi o fotografie 530
Qberon $e[[ - c[{r.renhcarl
as-
din arri. Ea studiazi relapiile ezorerice dintre formele arhetipale ale minlii universale, manifestate in formele gi procesele naturii, gi aplici aceste relagii in artd, arhitecturl 9i magie. Folosegte multe dintre practicile euclidiene, dar analizeazl in acelagi timp formele gi relaliile simbolice ignorare tn geometria pe care o invipim la cunse din nature gi
(.-qrtcq ucanicu[u i
lrdjitor
$coald.
Vrajitorii
toate transformdrile din univers
lnsu$esc aceste modele practicAnd
geometrie sacri. Geometria sacri se ocupd de mirimile continue, cum ar
rrniunii gi separirii. Pe de altr
fi lungi-
mile, unghiurile, suprafegele qi volumul. Aritmetica sacri se ocupi de numerele intregi discontinue. Degi matematica moderni imbini cele doui noliuni, matematica sacri le disociazi. in g"ometria sacrd, mlsurim mdrimile, dar nu le reducem la numere. tn aritmetica sacri, folosim noliunea de raport al numerelor, dar evitim noqiunile de fracqii sau numere decimale.
clnstrume.nte. Pentru aceste exercilii, aveqi nevoie de hlrtie albe, de un compas obipnuit gi de un dreptar sau de o righ (este de preferat rigla nemarcati). Tratativi instrumentele (compasul, rigla Ei creionul) cu respect, fiindci sunt instrumentele magice ale geometriei sacre! Va trebuie sd le binecuvintaqi, dacl veqi continua si practicaqi exerciliile de geometrie' tnleleptul rozacrucian Robert Fludd Q547-1637) descrie simbolurile compasului mistic (vezi desenul 1). imbinarea dintre cele doui picioare ale compasului reprezinti unitatea tuturor lucrurilor din univers. Piciorul fix (cel plasat in centrul cercului) simbolizeazi pivotul tdrAmul ideilor arhetipale invariabile. Piciorul mobil (de care se fixeazi creionul) gravtteazdin Ynilaselsentta Vnras Derrs jurul circumferinqei, delimitlnd fenomenele - lumii terestre pe misurl ce ele se nasc din idei $ si e,rol.te aztr.Parteacurbati a compasului, care une$te cele doui picioare, reprezintdlegitura dintre dragoste gi dreptate. CAnd fixim compasul pe hlrtie, acesta simbolizeazi axa lumii care conecteazduntversul de planul terestru. Deschiderea compasului reprezinti dragostea divini pe care o emani centrul universal in lumea manifestirii - actul central al creaiiei. Fig. 1 Empedocle, adept al glndirii pitagoreice, suslinea ci douS forge primordiale guverneazd' 532
Q6cron $eff - t[{r'enfreart
-
dragostea gi striduinga - puterile parte, compasul nu poare crea nimic,
daci nu are picioarele despirgite, ramanand insi unite prin dragoste. Este simbolul cosmosului ;i al corpurilor ceregri. Deoarece trasarea unui cerc reprezintd, evolulia din centrul divin al unei unitigi complete, Schneider ne recomand; ca, in desenele geometriei sacre, si trasrm cercurile dintr-o singurr migcare (ilustragiile prezentate infeliqeazn cercuri parjiale pentru claritate qi spatriu). Miqcarea circulari este o caracteristicd a cosmosului. Miqcarea rectilinie (dreaptr) este o caracreristici a PimAntului 9i a lumii materiale. Rigla e simbolul pimAntului roditor. Liniile drepte indici direcqia enerpiei gi a miEcdrii; trasali liniile cu incredere, dintr-o singuri migcare! ln lumea terestre, toate lucrurile sunt muritoare, avAnd un inceput
;i un sflrgit, ca un segment de linie. t.r .or-or, rransformirile sunt ciclice gi eterne. cercul si linia simbolizeazi perfecgiunea cereasci pi limitele terestre. compasul gi rigla reprezintd. aspectele spirituale gi materiale ale naturii 9i ale vielii. Termenul grecesc care desemneaza rrgla, kan6n, are Ei sensul de ,,reguli, standard, model, canon, principiu ftlozofic"; kan6n-ul, rigla sau regula, ne aratd.calea. Compasul se numegte diab€ttsin greaci, pentru ci std cu picioarele larg depirtare unul de cehlalt (diabain6), creAnd un pod intre tiramul existenlei gi cel al devenirii, intre lumea arhetipale gi cea materiale. compasul qi rigla consrruiesc relaqii formale intre liniile circulare (masculine), liniile drepte (feminine) Ei punctele (androgine) de la intersecgia liniilor. Acesre relalii formale existi numai sub forma ideilor arhetipale. Pentru a le descoperi, trebuie sr le manifestali in realitatea materiali, cu ajutorul unui creion gi al unei foi de hArrie (oamenii din vechime foloseau un be1 si pimAnt). Creionul, compasul si rigla sunt cele trei instrumente din geometria sacri, ce corespund triplei emanagii divine a universului. Hxrtia reprezintd, spaqiul unde are loc manifestarea - mareria primi alchimici gi matricea (plntecele) creagiei. Transformagi intotdeauna exercigiile de geometrie sacri intr-un act de meditalie conremplativa. cAnd trasaqi o figuri geometricd, trebuie s-o percepegi ca pe un act magic, un acr al materializririi, o emulaqie qi un simbol al creagiei divine. l-.arlea ucen icu[u i rrrdjitor
53.1
F in final, vi recomand si nu $tergeti desenele pe care le greqili; corectati-le in timp ce le construili! Este important sI inlelegem ci nu vom reuEi niciodatd ca prin crealiile noastre sI atingem perfecqiunea Am da dovade de aroganli daci am crede formelor arhetipale ","in.. geometria aqa ceva (vi mai amintiqi de mitul grec al lui Arachne?) In magiei, trebuie si fim conEtienfi ci nu putem anula sacrd, ca ii ir, ".," ce am ficut, degi putem acliona in aSa fel incAt sI restabilim armonia din prima versiune a Poe9i sd ne atingem scopul. (Vezi Catrenul LI melor lui Omar Khayyim, traduse in limba romAni qi intitulate Rzbaiatele lwi Omar KhaY,im)-
{ehnici de bazd Geometria sacri folosegte tehnicile geometriei tradilionale euclidiene' Vi voi prezentac}teva dintre procedeele fundamentale care vd vor aiuta sI explorapi mijlocul de aur. Vom incepe prin a construi un pitrat pe ,rn ,"g-"t, de linie, folosind o foaie de hlrtie, un compas qi o righ'
EXERCITIUL 1 (Construirea unui pitrat): vom desena un pitrat pe segmentul de linie AB (vezi desenul 2). Extindeqi ,.g-"rrrrri in ambele direclii, mirind de cel puqin trei ori lungimea orili.r"h (imaginalivi ci aceastl linie de bazi este PimAntul)! primul scop esre si ridicim linii perpendiculare din punctele A qi B. Fixagi .o-prrrrl pe segmenrul AB. Trasaqi apoi arcul de cerc cFB in
jurul punctului A si arcul de cerc AGC'in jurul punctului B! Fixali apoi compasul pe segmentul de linie Cts! Trasaqi arcul de cerc DB in jurul punctului C si apoi arcul de cerc CD in jurul punctului B. Trageli o linie de la punctul A spre D, punctul unde se intersecreazl aceste arce de cercl aceasti linie este perpendicul ard, pe AB (cu ajutorul compasului ne desprindem de PnmAnt). F reprezinti punctul in care se intersecteaza linia perpendiculard AD cu arcul de cerc CFB. Folosili aceea;i metodi ca si descoperiqi punctul G; folosind acelasi segmenr de linie, trasaqi arcul de cerc AE in jurul punctului C' gi arcul de cerc EC' in jurul punctului A! Linia BE esre perpendiculari pe AB; observaqi ci aceasta se intersecteazl, cu arcul de cerc AGC' in punctul G! Trasati linia FG ca si complerati petrarul ABGF! 'r'Daci aqi fi trasat liniile AH 9i BH, a1i fi construit un triunghi echilateral, prima figuri geometricd plani formati pe segmentul principal de linie.
$ec{iunea
de.
qur
Implicaqiile si aplicatiile magice ale raporrurilor gi ale propo4iilor sunt ignorate in geometria clasicd. Daci a1i studiat Manualul de iniyiere
in vr,ijitorie, cunoasteli importanga corespondenqelor qi a analogiilor in arta magiei. in geometria sacrd, aceste ielaqii sunt exprimate in mediile raponurilor mdrimilor (lungimi sau suprafete). Raporturile stabilesc corespondenlele gi analogiile qi coreleazi fenomenele, dovedindu-se
extrem de utile in practica magiei. In cel mai simplu caz, doud. raporturi pot fi egale. De exemplu, A, B, C gi D sunt patru mirimi. Daci raportul dintre A qi B este egal cu raportul dintre C gi D, atunci scriem A:B::C:D. Aceasta este o
proportie (analogie, in greacl) geometrici discontinui. Daci avem doui cercuri diferite, raportul diametrelor lor este egal cu raportul circumferingelor lor. Dacd d qi D sunt diametrele cercului mai mic si mai mare, iar c si C sunt circumferinlele lor, atunci, d:D::c:C. Semnificalia magicd a proporjiilor consri in corespondenqa pe care ele o indici. Daci A:B::C:D, relapia dintre A gi B este paraleli sau analoagi cu cea dintre C Ei D; relaliile corespund. ir, -od similar, relaqia Q6eron $eff -tl{rlenhcart
('qrteq ucenicu[ui lrdjitor
535
F dintre A qi C este paraleli cu cea dintre B gi D' ln propotlia discontinua, cei patru termeni sunt cu togii diferiqi, astfel ci raporturile sunt complet independente. Aceasti proporlie corespunde cu analogiile din domeniul manifestd,rii{rztce 9i al obiectelor distincte. Deqi proportia discontinud implici patru dimensiuni, numai trei dintre ele sunt independenre, fiindcn cea de-a patra poate fi determinati de ori-
Fig. 3
<-
536
Qberon $e[f - cl{rlenfieart
>+
-P+l
l*------,,,,
care dintre celelalte trei.
Propo4ia discontinui stabileEte o relaqie intre patru dimensiuni o relaqie intre doud perechi care, altfel, nu sunt corelate' In scopuri magice, ne dorim adesea o relalie mai strlnsi, stabilitx de o medie geometrica, ce creeazd. o relagie intre trei dimensiuni - A, M gi B' Intr-o proporlie continui, raportul dintre A 9i M (media) este egal cu raportul dintre M gi B. Asta inseamnl A:M;:M:B' raport pe care il putem scrie A:M:B ca si scoatem in evidentl existenqa unei relaqii intre trei dimensiuni. (A Ei B sunt extreme faqi de media M.) Ca si vi dau un exemplu de medie geometrici, imaginaqi-vd ci aveqi doui cercuri, iar suprafaga A a cercului mai mare este echivalentul a noul suprafele B ale cercului mai mic! Media geometricd reprezinti cercul cu suprafala M, echivalentul a trei suprafege a cercului mic. Avem, aqadar, o proporlie continui A:M:B, deoarece raportul A:M coincide cu raportul M:B, adici trei la unu. De;i proPo4ia continui implici trei dimensiuni, numai doui sunt independente, cea de-a treia fiind determinati de celelalte doui. Ca in cazul tuturor proPorliilor, avem relalii corespondente A:M gi M:B, dar pentru ci media M este aceeagi in ambele raporturi, acestea sunt strAns conectate, nu paralele. tr,. -"r"*rtica ezotericd, mediile geometrice conecteazd planurile realitdlii. Ele ne ajuti si trecem de la un sistem la altul, depnqind granilele sistemelor corespondente. Aceasta este propo4ia conexiunilor gi a influenlei magice. Proporliile continue reprezintd adesea emanalia principiilor superioare ;i fuzionarea lor cu cele inferioare, aritAndu-ne in acelaqi timp interconexiunea lor. Acestea se conecteazt cu principiile Triadei, care strucru reazd, planurile inalte, corelAndu-le cu sufletul universal. El este un intermediar intre mintea universale ;i naturi (vezi exerciliile din capitolul dedicat aritmeticii sacre, pentru mai multe informagii despre semnificaliile ezoterice ale mediilor qi ale proporqiilor geometrice).
-l)
Cea mai strAnsi conexiune implicd doar
doui dimensiuni, core-
late insi printr-o propo4ie continui. Putem realiza acest lucru impirqind o dimensiune in ,,rapoftul dintre medie si extreme". Asta inseamni
impirqim o dimensiune in doui pd4i, astfel incAt raportul dintre intreg gi partea mai mare si fie egal cu raportul dintre partea mai mare Ei partea mai mici. In termeni matematici, avem dimensiunea \7 intregul - gi vrem sd descoperim partea P, astfel incXt raportul'$7:P si fie egal cu raportul P:p, unde p reprezintd partea care a mai rimas din intreg - p:V-P.Pe scurt, P este media geometrici dintre intreg gi partea mai micl - \7:P:\7-P (vezi desenul 3). Aceasta se nume$te secfiunea de aur (sau diviziunea) lui W, iar P este media de aur. Relaqia implicl numai doui dimensiuni - V 9i P. Folosind indici diferili pensd
aceleagi dimensiuni - W:P+p - putem scrie raportul P+p:P:p. Raportul dintre P qi p este egal cu raponul dintre P+p gi P. Acesta se nume$te ,,raportul de aur". Degi raportul de aur implici doui dimensiuni, numai una este independenti, deoarece - dupi ce am ales intregul - putem sIJ impn4im in raportul dintre medie gi extreme doar intr-un singur mod. Secgiunea de aur este unici. Din punct de vedere ezoteric, secliunea de aur este inclusi in unitatea originald. Prin dualitate, unitatea se divizeazi in cel mai armonios mod posibil (raportul de aur). Conform filozofiei pitagoreice, fenomenul ne aratd emanalia naturali 9i inevitabih a unitagii gi divizarea ei in doui, proces care di naqtere diversitiqii ideale - divi zareain idei arhetipale, dar gi in procese, transformiri, energie gi materie - elemente din care este compusi lumea noastrd. Este un subiect ideal, pe care il puteli explora prin intermediul geometriei sacre. Raportul de aur poate fi considerat doar o ciudigenie matematici, dar importanqa lui este demonstrati de frecventele sale aparilii in
tru
(lartea ucenicu[ui lrajitor
537
naturil in gAndirea pitagoreici, el reprezintd reflexia formelor sau a ideilor arhetipale. Lucrlrile de arti care folosesc raportul de aur sunt considerate cele mai frumoase, deoarece intruchipeazi aceste forme ideale. Subiectul este extrem de vast, dar nu-l putem discuta pe larg aici. Pentru mai multe informaqii, consultagi lucririle scrise de Lawlor 9i Schneider (vezi referinlele de la sflrgitul volumului), dar 9i de alli autori!
EXERCITIUL 2 (Secgiunea de aur): Construili un pdtrat ABGF pe segmentul de linie AB, ca la exerciqiul 1. Construiqi un alt pitrat ABG(F( pe cealalti parte a segmentului de linie AB (vezi desenul 4). Daci sunteti atenfi, veqi vedea ci putegi construi ambele pitrate in acela;i timp, desenAnd cercuri complete. Trasaqi linia diagonali FIGI; I este punctul unde diagonala se intersecte azd, cu segmentul de linie AB (suprafaqa pitratului FIGC este egald cu cinci suprafege ale pitratului format pe linia AB). Fixali compasul pe linia IF qi trasagi arcul de cerc FJ in jurul punctului Munctul A imparte linia JB in ,,raportul dintre medie qi extreme" - o imparte conform secliunii de aur. Raponul dintre linia JB Ei latura mai mare AB este egal cu raportul dintre latura mai mare AB gi latura mai mici JB:AB::AB:JA.
EXERCITIUL 3 (Dreptunghiul de aur): tnce din vremuri strivechi, dreptunghiul de aur a fost considerat dreptunghiul perfect din punct de vedere estetic, fiind adesea folosit in arhitecturd,, art1, gi design.
538
Qberon jef[-cl(alen[reort
Vom construi un dreptunghi de aur, denumit astfel pentru ci laturile sale sebazeazdpe raportul de aur. Trebuie si trasim o linie perpendiculari pe segmentul JB in punctul J (vezi desenul 5). Fixali apoi un punct L intre A ;i Mixaqi compasul pe linia JL 9i trasagi arcul de cerc KL. Fixagi apoi compasul pe linia KL 9i trasali arcele de cerc in jurul punctelor K ;i L. Arcele de cerc se intersecteazdin punctul M. JM devine astfel o linie perpendiculari pe JB. Lungigi apoi segmentul GF pAni clnd intersecteazi liniaJM in punctul N. JBGN devine astfel un dreptunghi,de aur. Pentru ci JAB este o secliune de aur - JB:AB:JA, avem raportul JB:JN:JA. Deoarece laturile dreptunghiului mai mare JBGN se incadreazi in raportul de aur (este un dreptunghi de aur), laturile dreptunghiului mai mic JAFN se incadreazlgi el in raportul de aur, fiind, la rAndul lui, un dreptunghi de aur. Dreptunghiul de aur JAFN este inclus in dreptunghiul de aur JBGN, iar ca si-l obginem, trebuie si inhturdm pitratul ABGF. Procesul poate fi realizat gi in exterior, lirgind laturile fiecdrui dreptunghi de aur.
EXERCITIUL 4 (Evolulia gnomici): incepeli cu dreptunghiul de aurJBGN (vezi exercigiul 3). Vom construi un pdtrat pe linia NG (vezi desenul 5). Extindeii mai intli liniile BG gi JN. Fixaqi compasul pe segmentul GN qi trasati arcul de cerc NT in jurul punctului G 9i arcul GU in jurul punctului N. T 9i U sunt punctele unde arcele de cerc se intersecteazS, cu segmentele extinse BG qi JN. Unili punctele T 9i U ca si completafi petratul NGTU. Puteqi observa cd BGT se imparte in secgiunea de aur, iarJBTU este un dreptunghi de aur mai mare, care include dreptunghiul JBGN. Acest proces al evolugiei gnomice poate continua la nesfArgit, construind cAte un pdtratpe latura mai lungi a dreptunghiului precedent pentru a face un dreptunghi de aur gi mai mare (vezi desenul 7).Dacd' veti desena arcele de cerc in fiecare pdtrat, veli observa ci aceasti evolulie definegte o spirala perfectd, care se numeste spirala de aur, pentru ci evolueazddtnunitatea raponului de aur. (In latini, euolao inseamni ,,a se derula" sau ,,a se desf4ura") Spirala apare in multe locuri din naturd, fiind strAns corelati cu numerele Fibonacci (vezi Manualul de inipiere in ar,ijitorie).
larlea ucenicu[ui lrnjitor
U
F -1
Fig. 9
A
Fig.
In desenul 9, am trasat arce de cerc in pitrate ca si construiesc o spirali de aur descrescitoare. Evolugia gi involugia pot fi combinate intr-o singurd spirala de aur universah, care se rotegte in spaliul exterior, dar gi in interior spre adAncuri, unind infinitul interior gi exterior printr-un singur raport de aur.
7
penta7rama Acest proces se numeqte evolulie gnomici, deoarece fiecare dreptunghi nou creat ia nagtere prin construirea aceluiagi gn6m6n (in cazul de fagl, un pltrat) pe vechiul dreptunghi (vezi gn6m6n in capitolul dedicat aritmeticii sacre). Existi un proces similar al involuliei gnomice,
unde dreptunghiurile de aur se rotesc in interior spre adAncurile infi-
nitului (ln latine, inrtoloo inseamnr
,,a
infegura" sau
,,a
cuprinde").
EXERCITIUL 5 (Involulia gnomici): incepeqi cu dreptunghiul de aur JBGN (vezi exercigiul l). tn interiorul dreptunghiului mai micJAFN construili un pitrat precum cel
EXERCITIUL 6 (Pentagonul): Existi o leglturi strAnsi intre raportul de aur gi pentagonul (dar gi pentagrama). Construili secgiunea de aur, ca in exercigiul 2 (vezt desenul 10). Fixagi compasul pe segmentul de linie BJ qi trasaqi arcul de cerc JPO in jurul punctului B. PastrAnd lungimea aceluiagi segment de linie, trasali arcul de cercJ(P(O in jurul punctului A. Cele doui arce de cerc se intersecteazi in punctul O; acesta este vArful pentago-
nului. Fixali compasul pe segmentul de linie AF
Ei
trasali arcul de cerc
din desenul 8. Fixagi compasul pe segmentul de linie JA gi trasali arcul de cerc AR in jurul punctului J qi arcul de cerc JS in jurul punctului A. Arcurile de cerc se intersecteazd cu liniile JN gi AF in punctele R qi S. Este uqor de observat cnJASR este un pdtrat,liniaJRN se imparte in secqiunea de aur, iar RSFN este un dreptunghi de aur mai mic. Procesul poate continua la infinit, construind dreptunghiuri gi mai
mici in interiorul primului dreptunghi (vezi desenul 9); acestea sunt similare cu ele insele. Acesta este procesul involugiei gnomice, prin care un obiect finit se rote$te in interior spre unitate, firr s-o atingr vreodatr. 540
Qbcron $e[[-([{r'enft earl
(-.srle a ucanicu[u
i lrajitor
54r
FPQ in jurul punctului A; P este punctul unde se intersecteazd ar' cele de cerc FPQ Ei JPO. Trasaqi arcul de cerc GPQ0 in jurul punctului B ca si determinagi punctulP(. Ca sd completali pentagonul, trebuie si unili punctele OPABPCO.
EXERCITIUL 7 (Involufia pentagramei): Pentagrama poate fi construitl prin unirea punctelor pentagonului OPABPC (vezi desenul 11). DupI cum puteli observa, pentagrama conline in mij-
P
|
trrgrama determini proporgiile compasulut .t (pentagrama nu face parte din compas, se folosegte ,t ,loar pentru mdsurarea dimensiunilor celor doui ,,pi cioare"). Faceli o pentagrami mare pentru a putea rnisura secliunile de aur ale diverselor mlrimi! Picioarele por fi condin carton sau din alte materiale rigide (lemn subqire, foige de metal). Picioarele pot fi depirtate sau apropiate pentru a misura r,rporturile de aur ale dimensiunilor qi ale mirimilor. Le pureli fixa cu un gurub gi cu o piulila, cu o agrafe de hirtie din alami sau cu un elt dispozitiv. Acestea trebuie sd fixeze picioarele, permiglndule insi .lestuli flexibilitate. Pentru ca misuritorile si fie cAt mai corecte cu putinli, este important ca vnrfurile picioarelor si se alinieze cu vArlurile pentagramei, iar punctul de imbinare al picioarelor compasului sI corespunde cu punctul de intersecpie al liniilor pentagramei. Acest gen de compas poate fi folosit penrru a compara doui lungimi ca si vedem daci se incadreazd. in raportul de aur. De exemplu, daci laturile mai scurte ale picioarelor compasului corespund cu latura scurte a dreptunghiului de aur, arunci laturile lungi vi vor oferi di rnensiunea laturii lungi a dreptunghiului. Puteli observa u$or cum funcgioneazi acest compas. Unghiul dintre laturile lungi ale picioarelor este intotdeauna egal cu unghiul dintre laturile mai scurre. Triunghiul format de laturile lungi este similar (are aceeagi forml) cu cel format de laturile scurre. Raportul dintre lungimea laturilor lungi gi lungimea laturilor scurre (acesta esre raportul de aur) este egal cu raportul dintre distanla vArfurilor laturilor lungi gi distanla vlrfurilor laturilor scurre. l-ecgionate
Fig. 12
lui/pentagramei.
fomposu[ de qur Multe obiecte din naturd sunt modelate parci dupd media de aur gi multe lucruri frumoase au fost zimislite, conqtient sau nu' dupr legile ei. Ca si descoperim raporturile de aur din lumea inconjuritoare, Michael Schneider ne sugereazi sI folosim compasurile de aur, similare cu cele intrebuinlate cAndva de arhitecqii strivechi, dar 9i de alli practicanli ai geometriei sacre. 542
i
Vom incepe cu instrumente simple - comp,rsul forestier. Vedegi in desenul 13 cum pen-
'1
loc un pentagon mai mic. Astfel, involulia gnomici a pentagramei/pentagonului poate continua la infinit. Puteli observa cu uqurinqi cI forma pentagramei se Y datoreazd. raportului de aur. Din constructia pentagonului (vezi exerciqiul6), qtigi ci segmentele de linie PB 9i AB se lncadreazd in raportul de aur. Aqadar, datorite autosimilitudinii din secliunea de aur, multe alte linii Ei segmente de linii din pentagrami {ac parte din raportul de aur. incercagi si descoperiii cAt mai multe dintre ele!
EXERCITIUL 8 (Evolufia pentagramei): Tot astfel, din punctele pentagonului OPABPI puteli trasa linii ca si construiqi o pentagrami (vezi desenul 12). Unind punctele Pentagramer pentru a forma un pentagon mai mare, puteli continua la infinit evolu1ia gnomici a pentagonu-
PROIECTI
Q6eron $eff - llfurlenhcart
PROIECT: Un alt instrument asemindtor cu compasul forestier este pantograful. In desenul 14 puteqi vedea rnodul in care pentagrama ii determini propor{iile. Datoriti celor patru joncpiuni, picioarele pot fi depdrtate sau apropiate pentru a misura sec[iunile de aur ale l'.qrtes
ucen icufu
i lrdjitor
Fig. 14
543
mlrimi. Pentru ca misurdtorile sI fie clt mai corecte, este important ca vArfurile asculite ale picioarelor sd se alinieze cu linia debazd, iar punctele de joncgiune ale pantografului si corespunde punctelor de interseclie ale pentagramei (vArfurile rotunde ale picioarelor pot fi proiectate in exteriorul pentagramei, cum se vede in desenul 1,4). Ca qi in exemplul precedent, crea[i o pentagramd destul de mare ca sI puteqi misura sec{iunile de aur ale mlrimilor gi ale dimensiunilor! Ca si vi vin in ajutor, vi ofer un model de compas forestier si un pantograf.
diverselor
PROIECT: Puteqi folosi aceste instrumente ca si verificali media de aur a obiec-
telor naturale ;i artificiale. Cartea lui Schneider congine multe sugestii in acest sens. Verificali propo4iile propriilor mAini gi feqe, dar 9i pe cele ale altor oameni; verificali dimensiunile chdirilor gi operelor de ani surprinse in^fotografii; investigaqi obiectele din naturi (flori, cochilii, animale). in curAnd, veli descoperi media de aur pretutindeni. Menlionaqi in jurnalul vostru apariqiile mediei de aur! Am explorat geometria sacri doar la suprafaqi. O puteqi aprofunda insi studiind alte cI4i de specialitate. Consultali in acest sens referinlele de la sfArqitul ci4ii!
8.
finci
moda[e. de so[ide ptalonice qutor: {)o[[onius
1of61
tn gAndirea pitagoreicd ) crearea lumii materiale este percepute prelungire a planului bidimensional, imaterial, in cea de-a treia dimensiune, conferindu-i consistengi, volum gi substanld. De aceea strivechii adepqi ai filozofiei pitagoreice au studiat toate modalitegile prin care un volum poate fi inclus in figuri plane, identice ;i regulate - figuri plate, cu laturi qi unghiuri egale. Daci aqi citit Manwalul de iniyiere in vr,ijitorie, gtigi cd existi doar cinci corpuri perfecte. Acestea se mai numesc solidele lui Platon, deoarece el a explicat in ca
544
Qberon $eff -(f{r.renhcart
,lialogul sdu Timaeu.r, cu puternice accente pitagoreice, cum definesc aceste corpuri desivArgite esenfa celor cinci elemente (pe care lc numegte corpuri primare).
Q,manalia corpvri[or perfecte lJn punct nu are nicio dimensiune, dar doui puncte determini o linie, care are o singuri dimensiune; trei puncte determini un plan, c;rre are doui dimensiuni, iar figura plani, perfecti gi cea mai sirnpli este triunghiul echilateral. Patru puncre definesc un volum in spaliu, care are trei dimensiuni. Figura perfecti tridimensionali este tetraedrul, alcituit din patru triunchiuri echilaterale. Deoarece figurile plane nu au consistenld li nici substangi, corespund planului spiritual imaterial. A;adar, prima emanalie materiali corespunde cu primul corp perfect - tetraedrul. Pentru cd cele patru elemente materiale se manifesti in ordine - de la cel mai lipsit de consistenqi la cel mai dens - tetraedrul corespunde focului, elementul cel mai lipsit de consistenli. tJrmitoarele doui elemente in ordinea densitigii - aerul 9i apa - corespund urmitoarelor doud corpuri perfecte, alcituite din triunghiuri echiIaterale - octaedrul (8 feqe triunghiulare) Ei icosaedrul (20 de fele triunghiulare). Aceste trei elemente (focul, aerul 9i apa) se aseamdnd intre ele (dar sunt diferite de pimAnt), in sensul ci nu pot fi ingridite. Focul se rispAndegte in sus, apa se revarsi la vale, iar aerul se disipeazi in atmosfere. Flexibilitatea acestor elemente corespunde laturilor asculite ale triunghiurilor; ele sunt guvernate de Triad; (numirul 3 - vezi Manualwl de inipiere in w,ijitorie). Cel de-al patrulea element material este pimAntul - elementul cel mai dens, care corespunde cubului. El are felele sub formi de pitrat, nu de triunghi. De aceea, pimAntul este guvernat de Tetradd (numirul 4), care ii conferd sta-
bilitate 9i durabilitate, corespunzAnd unghiurilor drepte ale pdtratului. PimAntul este, agadar, elementul material care ('qrleq ucenicu[ui lrdjitor
545
rimAne ingridit in propriile graniie, conferindu-le formi obiectelor frzice. Cu toate acestea, Platon ne demonstreazl, cd, pdtrattrl poate fi impirgit in doui triunghiuri drepte isoscele; ele au numai doui laturi egale, indepirtAndu-se astfel de unitatea triunghiurilor echilaterale, care au toate laturile egale. PlmAntul este, aqadar, elementul material cel mai indepirrat de unitatea indescriptibil;, din care se nasc toate lucrurile gi care unegte totul. De asemenea, unghiurile drepte ale triunghiurilor isoscele limiteazS' mobilitatea pimAntului. Al cincilea corp perfect - dodecaedrul - corespunde eterulwi, al cincilea element, chintesenpa (a cincea esenqd), un element imaterial, care existd inaintea, dar gi dupi manifestarea celor patru elemente materiale (ceea ce ne demonstreazd cl aceastd emanalie este un proces permanent' care nu se manifestl doar intr-un anumit moment). Pe de-o parte, chintesenla reprezintl'unificarea celor patru elemente, ignorAndu-le diferenlele qi idealizAndule spiritul; aceasta este menirea alchimiei. Aqadar, cum cofpurile perfecte ale primelor trei elemente sunt corelate cu triunghiurile (figuri geomerrice cu trei laturi), iar cel de-al patrulea element este corelat cu pltratele (figuri cu patru laturi), cea de-a cincea esenfi este corelati in p"nr"go"nele (figuri cu cinci laturi). in filozofia ezoterici, pentada gi pentagonul ii corespund viegii care, |n lumea materiale, se naqte din
Pe de
546
Qber on $e[[ - clfu r'enhccrl
a
sufletului gi ste-
lipsit de consistengd (pneuma, prana), situAndu-se inaintea elementelor materiale, care apar in urma ,crisr"alizdrir" sau a materializd,tii lui: eterul, focul, aerul, apa gi pdmAntul. A;adar, dintre corpurile perfecte, dodecaedrul se apropie cel mai mult de forma sferei, care corespunde unitlqii indescriptibile. De asemenea) este corpul care poate sd execute cel mai bine o migcare circulari, miqcare caracteristici sufletului. Conform lliadei lui Homer, cei trei frali - Zeus, Poseidon 9i Hades - Ei-au tmpirjit Cerul (Olimpul) 9i PemAntul, pe care le stipAneau impreunl cu ceilalli zei, in funclie de elementele dense sau lipsite de consistenqi; aqadar, dintre cele trei elemente intermediare, Zeus stdpAnegte aerul, Poseidon stdpXnegte apa, iar Hades stipAneqte focul, cici el grxerneazd lumea din adAncuri, terlmul focului central, in concepqia filozofiei pitagoreice (pentru mai multe informaqii despre corespondenla dintre zei gi elemente, puteli consulta pe internet lucrarea mea Ancient Greek Esoteric Doctrine of tbe Elementsl, impreuni cu site-ul menlionat in referinjele de la sfArgitul cirgii). lelor
-
este elementul cel mai
Cum sd construi{i solidete [ui pfaton
cele patru elemente materiale.
Platon susgine cI Demiurgul (zeul creator in filozofia platonicianl) folosea cel de-al cincilea corp perfect ,,ca si creeze intregul, zlmislind apoi modele de animale". A;adar, dodecaedrul cuprinde in esenga sa toate elementele materiale, corespunzlnd astfel cosmosului sau boltei cere$ti. Cel mai probabil, ,,modelele de animale" sunt semnele zodiacale (in greaci, z6ioninseamni ,,fiin1l vie"), care corespund celor douisprezece feie ale dodecaedrului, referindu-se insi ;i la chintesenld - elementul asociat cu viaga Ei cu sufletul. Aristotel susqine, la rAndul lui, ci elementele materiale se miqci rectiliniu (|n linie dreaptd), ceea ce inseamnl cI au un inceput Ei un sfAr;it, in timp ce corpurile ceregti se miqci circular, ceea ce inseamnl ci sunt ererne, ca gi sufletul, plXmadit din aceeagi substanll (vezi exercigiile geometriei sacre).
altl parte, eterul - substanla imateriald
Vegi gnsi la sfArqitul volumului modele pentru cele cinci corpuri perfecte. Ele sunt ideale pentru altarul vostnr. Fotocopiali paginile mdrindule cu l2to/o qi folosind hArtie coloratl: verde pentru cub, albastru pentru icosaedru, galben pentru octaedru, ro$u pentnr tetrae-
dru, mov pentru dodecaedru. (Gisiti hArtie colorati pentnr xerox la orice centru de copiere.) Decupali corpurile, indoili-le in interior marginile gri 9i curbate 9i apoi lipigi-le! Daci folosiji aracet, va trebui se lipiji marginile pe rnnd, lesAnduJe sr se usuce inainte de a continua. I
('.ar
Doctrina ezotericd a elementelor tn Grecia antic,i (n. tr.).
te
a ucen icu[u i .rrdjitor
547
9. Qeometria sc.crd in naturd
ro. Qum sd mdsura[i ind[lima.a unui copc.c squ a unei c[ddiri Tna[te
rtor. Oberon lcenuqiul Multe forme din naturi, chiar delate
.
'tt+t .:$.;1
ll':..'
t.rl '. .
-
dupl principiile
,,,;!J
l.
i;
t.
tetraedrul, cubul gi octaedrul apar in structura diverselor cristale minerale. Cochiliile de scoici
\'+
i -,:
-'r.1
{r tr, t
r
,
Steaua-de-mare si alte echinoderme simetrie radiali, bazatdpe pentagoane qi pentagrame. Numirul petalelor multor specii de
flori se regiseqte in seria numerelor lui Fibonacci. Biologul 9i filozoful german din secolul al tji l/ XIX-lea - Ernst Haeckel (1834-1919) - era fasIr" cinat de frumuselea gi de simetria organismelor vii, in special a celor marine, microscopice, din grupul radiolaria'El a desenat, cu o exactitate uluitoare, o sute de plange ale organismelor pe care le-a studiat, publicAndu-le sub titlul,4 rtfurms in Nature (1904). Lb1
I
Iati
1indi6o1
geometriei sacre. De exemplu,
! respectl principiile spiralei de aur, formlndu-se propo4ional, in concordanli cu i-} \*'' - - rapoftul numirului phi. Multe alte forme din naturl respectl aceste propo4ii, dupl " i' :,, cum puteli vedea in urmitoarele exemple. 'i'-'t au o
!,.,1
qutor: qgdt (fslenrveed
gi anumite plante gi animale, sunt mo-
i \, *.i'
cAteva exemple:
Uneori vrijitorii trebuie sd gtie si aprecieze inelqimea unui obiect. inillimea unui copac sau a unei cladiri inalte f), ieEili la plimbare intr-o zi senind. Luaqi la voi un merru lung. Gasili un be1 drept 9i lung, astfel incAt inelgimea lui mdsu ratd in metri si dea un numlr par (toiagul de vrljitor reprezintd.un insrrument ideal). Agezagi-l in pozigie verticale (sau infigegiJ in pimAnt, avXnd grrji cainlllimea lui misurati in metri si dea un numir par) gi misurali lungimea umbrei sale. Mlsurali apoi lungimea umbrei copacului sau a clddirii. Avetri nevoie de urmdtoarele mdsuritori: Ca si misurali
tnalgimea bagului (in metri)
:
A
Lungimea umbrei beqului (in metri) : B Lungimea umbrei copacului sau a clidirii (in metri)
1.
tnmulqiji inilqimea b;qului cu lungimea umbrei copacului
aclidirii:AxC:X
a copacului sau a
:
sau
i (inalglmea)
vi arati cu aproximaqie inllqimea in metri clddirii.
3. Rezultatul obpinut
Q6eron $e[['cQr."enfrearl
C
Ca si oblineti rispunsul dorit, trebuie si faceqi cAteva calcule simple:
Z.inpe,r6g;rezultatul cu lungimeaumbrei beplui: X/B
548
:
z-:--
x NZ NIZ
ftetierut 9fcl(): lt{tuqturi mqgice @tb\
Menirea noastri este si-i ajutim pe elevi si deprindi arta - practici ;i teoretici - de a infeptui cAt mai eficient ritualurile magice qi si irtingi dezvoltarea spirituald propusd de sistemele de magie. Lecliile din acest capitol au \a bazd multe dintre conceptele 9i tehniciile pe care le-a1i studiat in alte ateliere ale $colii Cenu;ii de Vrijitorie, oferindu-vi in plus invdqlturile ;i arta marilor ordine magice. Culoarea magici a atelierului este albul, specific tuturor tipurilor de ceremonii, rituri gi ritualuri. Albul, culoarea puritlqii, este simboiul prieteniei, al Lunii, al zilet de luni, al prunciei ;i al zodiei Berbecului. Albul pur este culoarea sinceritiqii, a divinitigii, a transformirilor gi a sunetelor puternice, precum gongul sau dangitul de clopot. Albul este, de asemenea, culoarea zeilei, fiind as'.fel folosite in toate ritua-
lurile de binecuvlntare.
Ritualul
Voi pwterea' o sufi ugaPi,
Spiritele elementelor aoi cbemapi' Pdmintul, APa, Aerul;i Focul
Ierbwri ln ceawn adrsaPi,
La aoi aeni-oor din tot locul'
in mdtdsuri
tnve;mAntaPi,
Cercul de trei ori
il
tnsemnaYi
$i cu cret,i semne pe pdmint Iar din cloPo1el de sunati,
desenayi'
Carca de'o vepi citi ;i wQa de-o ovyi rosti, R,ispunswl
dorit
oare ai-l vor darui?
Numai timPul ;i talentul o oor grdi' EltzaserFI B.uRlttP
r. Antroducere venit in lumea ritualurilor magice! AvAndu-gi redlcinile in societiqile secrete din secolul al XMIlea 9i al XMII-lea'rrtrta' Herlurile magice i;i trag seva din tradigii vechi, precum Cabala 9i spiritual' r"r,, tt dt" 9i din doctrinele orientale' ine
;ffi;'rt
agi
i".pi"."il-
ritualurile magice reprezint|to experienll transcendentald",
cate
il poarti
cu eul sdu spip"e tarA-rrri mistice, ajutlndu-l si comunice aceast atrezes,tela vialI natura divini a magicianului.
p" *rltir" ,;,.,d."r*p"rienla
Qberon $eff -!fur'e nhearl
2.
Cvm
sd,
crea(i un ritucr[ personat
qutor! !Donqtq ,{hern lcclamcriny
De ce infaptuim ritualuri magice? in ce scop? Prin intermediul ritualurilor magice, celebrim o reugiti, un progres sau o schimbare pozitivi surveniti in suflet sau in viaga noastrl; sirbltorim, de asemenea, un moment de trecere) cum ar fi absolvirea unei qcoli, sau ne inchinim in faqa spiritului atotputernic. Prin creativitatea si disciplina ritualurilor, putegi dobAndi o mai mare stepAnire de sine, care vd, va ajv.a si vi faceli o viaqi mult mai bogatd gi mai plina. Ritualurile sunt, de asemenea, menite si creeze gi si intensifice transformirile qi energiile pozitive, dar ;i si le echilibreze pe cele deja existente in viala 9i in mediul in care trnigi. Nu trebuie si uitagi scopul ;i intenlia primordiali: tot ce faceli este spre binele vostru spiritual. inlduntrul vostru s;l4luiesc trei ,,euri": eul logic sau congtientul este cel mai activ gi cel dominant. LJrmitorul este eul intuitiv gi lui ii revine sarcina de a distrage atenlia con$tientului pentru a se putea face ascultat. Acest proces implici qedinge de meditatie qi ritualuri (.arte a ucen icu[u i
lrnjitor
Al treilea eu este cel spiritual, care vi ajuti s[ stabiliii legitura cu spiritul sau cu divinitatea, deruindu-vd inspiraqie 9i indrumare' Puteti comunica spiritual cu eul doar prin intermediul eului intuitiv. Ritualurile deschid calea comunicirii intre eurile voastre' tn timpul acesror ritualuri, vi canayzagi energia prin intermediul fo4ei intenpiei qi a dorinyei - adici prin puterea voinpei - pentru a putea celebra, onora gi produce rezultate qi transform5ri pozitive in viala voastrd. Totul inseam nl energie. Totul incep e cu o idee sau' cu alte cuvinte, totul incepe in mintea aoastrd. Voinla reprezintdenergia voastri personali, canalizatdasupra rezultatului pe care dorili snJ ob1ine1i. Este o fo.te exrrem de puternicl, daci invnqagi s-o folosili. Aveli griji se folosili puterea voinqei spre binele tuturor! Atenlia ;i intenfia sunt ingredientele principale de care aveli nevoie ca si infaptuili un ritual magic. in timp ce beli un pahar cu apd, magice.
puteti si creali un ritual cu ajutorul atenliei qi intengiei. Puteqi si beli in semn de recuno$tinla pentru acest dar prelios, spunAnd "Fie "p, .r r.r." pe veci si mi-o ostoiesc!" sau ,,Fie sI m[ purific pe veci!". Puteqi naturii se turnali cateva picituri la redecina unei plante, mullumind pentru ci v-a diruit energia vieqii' Toate ritualurile depind de intenfie 9i de dorinli. Intenlia cree^zd semnificaqii qi simboluri gi poate sd transforme chiar qi cele mai simsacre 5i ^ple actiuni in ritualuri occidentale, elementele primordiale
;i pimintul -
joacn un
extrem de important in ritualuri gi ceremonii. Simbolurile reprezintl energia sau puterea din spatele reprezentdrilor. De exemplu, o lumAnare simbolizeazd elementul focului, dar ;i toate aspectele legate de acesta. Simbolul comunicl cu eul intuitiv, transformkndusein obiectul pe care il reprezinti. Simbolul vi ajutd si vd canalizaji energia, ceea ce
ii conferi qi mai multi putere ritualului
vostru.
vreli si manifestali un anumit lucru, puteti si desenaji sau si puneli fotografia obiectului respectiv pe altarul vostru. Nu trebuie si uitali ci cel mai important gi mai complex scop al unui act magic Dacd
magice.
tn p.r.ticile
Cnnd trasaqi cercul magic, puteli si punegi in cele patm puncte cardinale anumite obiecte care simbolizeazd elementele sau o lumAnare. Puteji pune, de asemenea, un simbol alituri de o lumAnare. ln est, locul aerului, putegi a$eza o pani de pasire. Tot in est pute[i sd puneli timlie, deoarece fumul tamlii reprezinti matenalizarea aerului. La inceputul ritualului, este bine sd folosigi temAie pentru propria purificare, dar gi a celor prezenqi. Ea vi ajuti si eliminagi apectele negative din gAnduri, cXt gi din locul unde veji desfiqura ceremonia magici. tn sud, lo.,rl focului, puteli pune o lumAnare. tn timp ce creati cercul magic, puteli binecuvAnta suprafala cercului cu ajutorul lumAndrii. in vest, locul apei, puteli si agezali o cochilie de scoicl sau un vas cu apl. Purificali cercul, dar gi pe voi ingivi, cu apa binecuvAntatd! tn nord, locul pdmAntului, puteqi pune o farfurie cu plante sau cu sare. Presirali sare sau plante in api inainte de a incepe ritualul purificnrii! Eul intuitiv reacgioneazd la simboluri, dovedindu-se un adjuvant
- aerul,
apa,
focul
rol extrem de important'
este propria transformare gi dezvoltare.
o Aerul in est reprezinti mintea, gAndirea, inspiragia, inceputul, zorile, primivara, planurile gi tinerelea. o Focul in sud reprezintd creativitarea, pasiunea qi dragostea ro-
manticl. Simbolizeazi dupi-amiaza) vara,vlrsta maturitilii,
;i cultivarea recoltelor' emoqiile' intuiqia' apusul, toamna' matureprezintl vest Apa in rii^te^,strlngerea recoltelor gi incheierea proiectelor' pimAntul in nord reprezintd trupul gi lucrurile materiale. Nordul este simbolul abundenqei, al cAqtigurilor materiale, al banilor gi al aspectelor pracrice, dar gi al iernii, al miezului noPfii, r ealizar ea proiectelor
al senectulii, al inlelepciunii 9i al odihnei. Qbcron $cff - cfu 'renheart
Ritualul poate fi foarte simplu - un act obignuit pe care il infeptuiqi in fiecare zi, dar care prin puterea intengiei devine un ritual magic. De exemplu, daci in timp ce luaji prAnzul, le mulpumiqi plantelor 9i animalelor pentm masa imbelgugati pe care v-au oferit-o, prAnzul vostru devine un ritual magic. Ceremoniile pot fi, de asemenea, extrem de complexe. Vom discuta in cele ceurmeazd,despre pi4ile sau elementele unui ritual. (--.ar|e
a u cenicufui .rrdjitor
553
]let o da. d.e. impdmdnt qr e, c entr ar e qi c anatizar a,
e.
enerBtet
Sunt cuvinte pe care le auziii frecvent. Ce inseamni aceste metode qi cum le puteli pune in practicl? CAnd,,centrali" energia, o canalizaqi spre o anumite zonr din trup, de obicei in abdomenul inferior, chiar sub buric. CAnd energia se acumule azd acolo, vi simqili liniEtipi gi relaxaqi. Cum puteii face acest lucru? Printr-un proces devizualizare. Energia poate lt canalizatd cu ajutorul gAndurilor qi al intenqiei. Daci ne
concentrlm, reugim si canalizim energia. Metodele prin care puteti ,,centra" energia sunt meditaqia, procesul de vizualizare, exerciqiile de respiralie, yoga Ei Tai Chi sau Chi Kung. Oamenii care studiazi Ei pun in aplicare metode de timiduire ca Reiki pot si-qi centreze ugor energia. Incantaqiile sunt qi ele o formi de meditagie extrem de utih pentru multe persoane. Exerciliul copacului, pe care il veqi gisi in continuare, este o modalitate eficientd de ,,impimAntare" gi centrare a energiei. Clnd puneqi in practici aceste metode, inleturagi automat blocajele fluxului de energie din trupul fizic, dar qi din cel eteric. Acesta se mai nume$te 9i ,,auri". Aura este un cAmp energetic, alcituit din propriile vibratii de energie, care se modificl in funclie de dispozilia sau de nivelul vostru de energie. CAnd suntegi veseli qi fericiqi, aura se poate extinde in jurul vostru intr-o forme ovoidd. Clnd sunteli bolnavi sau deprimali, aura se contracte. Trupul eteric il oglinde;te pe cel fizic, de aceea bolile sau stresul igi fac simliti prezenl,a acolo inainte de a se manifesta in trupul fizic. Metodele de centrare qi de canalizare a energiei vd ajuti sI vi menjinefi sdnetat ea fizicd. Vi intensifici, de asemenea, sensibilitatea gi percepqiile psihice, extrem de importante, dacd vreli si ave[i succes in proiectele magice qi laice.
METODA ON |A,TPAUANTARE fi comparati cu paratrisnetul, care capteazd" energia fulgerelor gi o canalize azi spre pimAnt pentru evitarea pericolelor. La fel, cAnd energia pune stipanire pe corp, vi simqiii tulburaii, amefifi gi ,,buimaci", incapabili sd vi mai concentraqi. Evident' nu asta vn dorili! Metoda de impnmAntare este un proces simplu, prin care Aceastd metodd poate
Q6eron $eff' tl{rlenfreart
eliminim in plmAnt excesul de energie. Acest surplus este benefic pentru pimAnt, cici nu provoaci daune. Trebuie doar si vi aEezagi in patru labe qi sd canalizali spre pimAnt excesul de energie. Respirali adlnc de cAteva ori gi vizualizagi energiacafe se revarsd de fiecare dati clnd expiraji! Facegi exerciliul de clteva ori pAni cAnd veqi sesiza diferentra. Vr veqi simqi relaxaqi 9i dinamici, animagi insl de un flux stabil de energie. DacI ideea nu vi incAnti prea tare, puteli si vi aqezaqi cu mAinile pe pimAnt gi si eliminali surplusul de energie de fiecare datd cAnd expirali aerul din plamAni. Puteli, de asemenea, si vI spila1i pe mAini ;i si scuturali piciturile de apI, viz;uLalizinduJe sub forma excesului de energie. Puteli si folosigi aceste metode indiferent de locul in care vI aflagi. Procedali astfel ori de cAte ori vI simliqi supdragi sau tulburaqi de anumite probleme. Nu trebuie sd vi facegi griji in privinla energiei pe care o eliminali, penrru cd nu veli elimina niciodatl mai multe energie decAt e necesar. Este o metodi siguri qi eficientd. Acesre pracrici vd ajutd sa ingelegeli ci faptele voastre influenqeazi mediul inconjuritor, dar gi ci vd puteii controla reacliile in faqa evenimentelor care se intlmpln in jur. CAnd cineva vi supird qi nu vi puteli ascunde tulburarea, acest lucfu trddeazd mai multe aspecte legate de personalitatea gi caracterul vostru decAt despre cele ale persoanei care v-a necijit. De ce v-au deranjat lucrurile respective? $edinlele de meditagie gi exerciqiile de canalizare a energiei vi vor ajuta si privili cu mai multi obiectivitate necazurile qi stresul din viaga voastrr.
METODA DE CENTRARE Exerciqiul copacului reprezinti o modalitate eficienti prin care puteli acumula gi canaliza energia.
EXERCITIUL COPACULUI: Respiraqi adlnc de cAteva ori, eliberAnd tensiunea din trup cAnd expiragi. Imaginali-vd ci sunteqi un copac. Fixali-vd adAnc rldacinile in pimlnt, fie prin tilpi, daci staqi in picioare sau pe scaun' fie prin baza coloanei vertebrale, daci staqi direct pe pimAnt. Imaginaiivi cum redacinile voastre strdpung pimAntul, prin stratul de pietre 9i apl, ajungAnd in centrul acestuia. Inspiragi energia plmAntului. Repetaqi exerciqiul l-.arle a ucenicu[u
i lrdjitor
555
je. cn1;va ori. L;sali energia pdmintului si
vi poposeascd in centrul rnlmlll tnilgapi-va acum crengile spre ."r. f' timp ce respiraqi, captaqi ener:gia cerului, a soarelui, a Lunii qi a stelelor. n.p"rril. i;;;;."", gia si pdtrunda in centrur inimii! Lasali apoi energia pemantului gi a cerului sr se conropeasci in cenrrul inim', d.rr"'nirrd o singuri energie. Simgiji cum ea se revarsi din centrul inimii spre roare pnrlile corpului. yizualizagi-o sub forma unei lumini care vi se rds_ frAnge asupra ruturor organelor. in timp ce lumina ," ,erpArrd.qt", bragele qi picioarele, apoi tustul 9i capur se incarce ." . r"i"l p*r. se incarcr, in final, cu o lumina puri. Sunteli o fiingn
I:i:,:lg*ele lumlnl.
obi;nui, veli vedea ci nu dureazd mai mult de cinci minute. Pe tle altd parte, s-ar putea si prelungiqi meditalia in momentul in care veqi descoperi bucuria qi pacea Pe care vi le aduce' i' ti-p ce acumulagi energia in centrul inimii, canayzalr toate celelalte energii, rispAndite in tot corpul, intr-un singur loc din orgaPuteli alege centrul inimii ca leagin al energiei voastre sau zona 'ism. clin jurul buricului. in practicile orientale, precum Tai Chi, aceasti zoni se nume$te Dan Tien, fiind consideratd un centru de fo4i 9i stabilitate. Faceqi mai multe experimente ca si vi descoperili propriul centru natural! veqi
a
Bucurali-vi careva clipe de acest senriment! Ldsaji rumina si treaci dincolo de granigele fizice ale trupului ca si vi pitrundd in auri. Lisali-vd inconjuragi de lumind! ittierigi ugor marginile aurei, rransformAnd-o intr-un scu.t.prorector impotriva en"ergiilor rr"grti,o., lesAnd insi porqile deschise energi'or [ozitiuegi armonioase. Enerse vor retrage in fata ,.r.rrrrlrri prorecror, rres4yvoLrrruu_Sc addpostindu_se _ A 4 r ,tjtt:"l"Frr*e rn pemdnt, ulde vor. deveni compost. canalizaii-ve gnndurile spre ideea ca lumina si vi rimAn; in t"r.rp gi in auri, aldturi de scutul protector! Ultimul pas pe care trebuie siJ facegi esre si punegi mninile in dreptul inimii qi apoi si le intindeli, trimijnnd astfel lugi energia spre intreaga _mina planetd. Dupi o clipe, s_ar putea . sd simjili ci energia se inroarce la voi timp ce se rispAndefte in jurul planetei. ^inmomenrul In acela, puneji-vd dir, ,rou mAinile in dreptul inimii. tn final, canalizaji spre pimAnt excesul de energie din corpul 9i din aura voastri. Daci vregi, p.rt"1i sd vi aqezali in patru labe. _ S-ar putea sd vi se pard o gedingl lungi de meditalie. Dar, dupi ce vd Qb er on
$eff - tl(alenheart
METODA DE CANALIZARE $I DE nAspANotnn A ENERGIEI yrztalizagienergia sub forma unei mingi sau a unui glob solar, focalizatin centrul inimii. Yizua\zagi sau imaginaqi-vi apoi cd mingea ca cle lumind pluteqte sub picioarele voastre, apoi se ridici pe |a spate si vi coboare din nou in fali! Faceli exercigiul de trei ori. Aduceli mingea de lumini in partea dreapti a corpului 9i apoi in stAnga, repetand exerciliul de trei ori. captali din nou mingea de energie in centrul inimii! De data aceasta, globul de lumini vi va pltrunde in corp, se va rdspAndi peste tot gi se va revirsa ca o fAntAni att'ezian1, cleasupra capului vostru. Practicali exerciliul de trei ori. Aplicagi apoi rnetoda de impimAntare gi de centrare.
llttuqfuri
diurne
I,{OTA: Adaptayi ritualurile dwp,i bunul-pLac sau inventapi unele noi! Ew ,t,i dau doar ni;te exemple de ceremonii. Considerapi /iecare zi wn nou inceput ;i incheiapi-o eliberindu-Qd de stres ;i incordare! cind v,i
treziti, mulpumiyi pentru daruL pe care l-ayi primit
-
darul unei noi
zile, darwl viePii.
arteq, uceniculu
i rrdjitor
557
BAIA SAU DU$UL - UN RITUAL AL PURIFICARII $I AL RENA$TERII NOTA: Ritualul
se dovede;te la
/el
puterii personale (aga cum este cazul lui Samson, celebrul personaj biblic). CAnd vd pieptrnali, simgiqi cum energia gi puterea se revarsi prin el. g) Fafa, dinqii qi mAinile: CAnd vn spllaqi pe dingi, pe mAini sau pe fali, in timpul zilei, gindili-vd c-o faceli cu intenqia de a vi purifica;i proteja! Puteli, de asemenea, si vi scuturali iute mAi nile ca s; inhturati orice urml de stres. al
de benefic, indiferent de tnomentul
cindfacepi baie sau du;, la incepwtwl sau la sfirsitul zilei.
Stropili-vi cu api de ;apte ori
dati) ca si indepirtali toate gAndurile qi aspectele negative gi si vi purificali spiritul ;i trupul! Puteli sdvizualizali cum apa se prelinge murdari qi gri, dar dupi ce ve clitigi de mai multe ori devine mult mai limpede, ceea ce simbolizeazi purrficarea^gi rena$terea l5.untrici. In timp ce inf;ptuili ritualul, spunefi: ,,Imi purific trupul gi spiritul. M-arn niscut din nou". tncheiaqi binecuvlntAndu-vl cu api picioarele, genunchii, organele genitale, centrul inimii, mlinile, buzele, ochii;i capul! Exprimaji-vi, de asemenea, recunogtinla gi dragostea pentru trupul vostru, dar qi aprecierea pentm munca desivlrgiti pe care o face fiecare organ in parte! La sfArgitul ceremonialului, veli deborda de energie qi de sindtate (Adaptare dupd un ritual al indienilor Cherokee). b) Spilarea pirului: Membrii tribului Yoruba din Africa de Vest cred ci pirul este un scut protector care capteazi energiile negative. CXnd il spilali, glndigi-vn ci indepirtagi toate influenlele negative care ar putea sihglui inliuntrul lui, pregitindu-l astfel si vi apere toatd. ziva. c) IJscarea: Uscaji-vi repede cu un prosop, spunAnd: ,,Trupul meu este sdndtos gi puternic". d) Deodorant / Apd de colonie: in timp ce aplicaqi deodorantul sau apa de colonie, spunegi: ,,S; dea Domnul si am o zi plicuti gi frumoasi!". Pudra de talc: CAnd vi dali cu pudri de talc, spuneli: ,,Si dea ") Domnul si am o zi ugoari;i senini!". Pieptinarea: in timp ce vi pieptinaqi, imaginagivi ci pirul este un scut protector care capteazi sau indepdrteazdenergiile negative! ln multe culturi existi conceptia ci pirul este un rezervor 558
RITUALURI SAU $EDINTE DE MEDITATIE iNpeprutrE DTMTNEATA sAU ;EARA
(sau o
Q6eron $e[[- tl(oren[reart
I
Stabililive un loc special, perlnanent, daci este posibil, pentru cercrnoniale. Poate fi locul de deasupra gemineului, o masl sau o policioari. Agezali aici obiecte cu o puternici incircdturi emolionali! [)ute!i, de asemenea, si alegegi simboluri pentru cele patru elemente. l)uteti crea un altar inchinat familiei, prietenilor gi celor dragi care ilu piecat dintre noi. Puteli include, daci vreqi, statui sau fotografii cu o puternic) semnificaqie spirituali. Altarul sacru poate fi pe cAt de complex, pe atat de simplu. De exemplu, o roati simpli, decoratd cu patru pietre asezate in punctele cardinale gi una ln centru, poate si reprezinte universul, in timp ce piatra din mijloc sunteti voi ingivi. I''lorile sau plantele vi conferd energie Ei frumusele. Cristalele vi .{iruiesc, de asemenea, energie. Puteqi modifica obiectele din altar in lunclie de anotimpuri sau de scopul ritualului. Petreceli cel pulin 5-10 minute in fiecare dimineagi gi searl in eltarul sacru pentru a face $edinte de meditalie, ritualuri sau ;i una, si alta. Este un moment ideal pentru centrarea ;i canalizarea energiei. Este, de asemenea, la fel de important si practicali exerciliul copacului dimineala pentru il crea o auri protectoare qi energizanti gi un scut de apirare pe timpul zilei, dar qi pentnr aenergiza chakrele. Puteli si canalizalilumina spre toate chakrele dispuse
lungul coloanei ver-tebrale pentnr a le energiza qi purifica. Directionarea con$tienti a luminii va intensifica procesul, care oricum se va desfiEura de la sine.
cle-a
(.artca ucoricului r"r{iitor
559
.T Putegi, de asemenea, sd canalizali lumina spre orice parte are nevoie de energie: sistemul nervos,
a
La prinz, cugetagi pugin asupra faptului cd. ziua s-a scurs deja pe jumitate. Glndili-ve la lucrurile pe care le-a1i ficut pini atunci gi la planurile pe care le aveqi pentru restul zilei. Aplicaii metodele de irnpimAntare Ei de centrare, inspirAnd qi expirind de cAteva ori gi expunXndu-vi intenlia!
trupului care
pllmAnii, ficatul, pancreasul etc.
ALTARUL SACRU LA $COALA SAU LA SERVICIT] Pentru ci petreceli foarte mult timp la gcoali sau la serviciu, este important sd vi creaqi un altar qi colo. Puneqi-vi pe birou o piatri sau o farfurie cu pietre, o planti sau cristale. Daci nu avegi un birou permanent) pute[i purta in buzunar un obiect important pentru voi, un articol cu o puternicl incirciturl sentimentald sau spirituali. Dacd aveli mai multe obiecte importante, puteqi crea un slculeq Mojo sau Mesa. Mojo gi Mesa sunt termeni care denumesc altarul portabil. Un siculel din piele sau un poftmoneu mic, pentru monede, poate juca foarte bine rolul de Mojo sau de Mesa. Intengia este cea care conferi altarului vostru caracterul sacru. Chiar daci nu infiptuili un act magic evident, intenyia este suficienti. Puteli, de exemplu, si susqinegi ci motivul pentru care faceqi un altar sacru la birou este acela de a vi simqi ocrotiqi toatd zira. Veqi descoperi ci un lucru atAt de simplu vi va schimba ziua. Spdlaqi-vI frecvent pe mAini in timpul ztlei, ca si vI purificati la toate nivelurile, nu doar la cel fizic! Daci vi simgiqi stresafi, aplicali metodele de impimAntare gi de centrare!
CAnd ajungegi acasi, spilali-vd pe mAini, schimbaqi-vi hainele (micar pantofii) qi aplicali pentru cAteva momente tehnicile de centrare gi de impimAntare. Scuturali-vi mAinile ca si inldturali stresul sau grijile pe care le aducepi cu voi. Daruiqi-le un zAmbet membrilor familiei sau animalelor de companie, fara si vi pllngeli de nimic. Impuneqi o atmosferd vesele pentru voi ;i pentru cei din jur. Bucurali-vi de cina in sAnul familiei. Ve sfdtuiesc si nu vi uitali la;tirile de la televizor in timp ce mAncaqi sau cu puqin inainte de a vd culca. Aceste imagini induc stresul, impiedicAndu-vi sd vi relaxagi a$a cum ar trebui in acest moment al zrleiirr"inte de a vi culca, recapitulati cAteva clipe intAmplerile de peste zi, exprimaqi-vi recuno$tinla pentru diverse lucruri 9i meditaqi asupra lor. In timp ce vd pregdtiqi si adormili, trasali, in gAnd sau in realitate, un cerc de lumini in jurul patului ca un scut de aparare impotriva co;marurilor gi a altor rele care v-ar putea tulbura somnul. Daci doriqi, stabilipi-vi intenqia de a vd aminti visele benefice. Aplicagi din nou metodele de impimXntare qi de centrare.
Qicluri[e zitei qi ate {gnii
ZILELE PLANETARE
1. Ciclurile zilei Vi treziqi dimineaja, lucragi pAnn la prinz, cAnd luati masa, vi odihnigi dupd-amiazri 9i vi culcali seara. Acestea sunt cele patru momente ale zilei cAnd puteqi infeptui ritualuri scurte. tntAmpinali soarele in fiecare dimineaqi, chiar daci nu gi-a fecut inci aparilia pe cer. Yaprezint acum un ritual simplu, pe care il puteli face dimineaqa gi pe care mi l-a descris unul dintre batrlnii tribului Objibwe. Sfinqili tutunul (fabricat din substanqe organice, daci este posibil), luagi in mlni o prizi de tabac, apoi ieqigi afari. Inilgali tutunul spre Pirintele Cer gi spunegi ,,Mulgumesc", apoi lesagi-l ofrandi pimAntului, mulqumindu-i ti Mamei Geea pentru darurile sale. E tot ce trebuie si faceli. 56o
Qberon
$e[[-cl$lenfreart
Aceasta este o alti modalitate prin care puteti corl$tientiza momentele qi intlmphrile dintr-o zi. Fiecare dintre cele gapte planete vizibile, inclusiv Soarele si Luna, guverneazS, fiecare zr din siptimlni. Cel mai simplu mijloc de a beneficia de energia gi de influenla planetelor este si le studiali zrlmc. tn ,..rt sistem, Soarele guverneazd, sau influenl eaz|, zllele de duminici, Luna influenTeazd, zilele de luni, Marte influenleazi zilele de margi, Mercur, pe cele de miercuri, Jupiter, pe cele de joi, Venus, pe cele de vineri qi Saturn, pe cele de simbate. Fiecare ori din cele 24 cAte are ziua este influenqati, la rAndul ei, de cAte o planeti. Vezi capitolul 3:6 ,,Cum si creaqi un calculator
t I
(-.artea ucenicu[u i rrrdjitor
56r
-Tr .@EFL'
W
ffi ffi \
W --.dMil!lEi}.
@ @ .&!b.
ffi ry ^*llGh.
planetar"! Urmatoarele corespondente l,r fel dc bine pent.ru ore Ei pentru zile.
Presirapi pe frunte o picituri din apa binecuvAntati, spunAnd: ,,Binecuv Anteazd- md, astdzi, mamir/ tatd/ sp irit al naturii ! ". Aprindeqi o lumAnare. Ardtali cu mAna spre lumlnare, rostind: ,,BinecuvAntat tu sd fii, spirit al focului! Ajuti-mi ca indatori^stdz: rile la bun sfArgit sd le duc!". Cugetali o clipi asupra calitiqilor focului pe care vi le doriqi in ziua respectivi!
se preteazit
-
suc('es, lericire intuitiei. Luna in crestere dezvoitarea estcr benefici pentru progres, ajutindu-r,a si v'; atingeli scopurile. Luna in descregtere vi ajuti si c1epi9i1i obstacolele care vi stau in caie, inlaturincl toate aspectele negative - obiceiuri, relatii etc. Luna infiuenteazi, de asemene;1, iluz-iile. &Iarte - ci.rraj, iroririre, dar li rninie gi distrr.rsere. N{ercur - activitate mentah. corlunicare, in special in scris, cunoaltere. comer!. Jupiter - avere, exp,rnsiune. giorie, noroc, putere. Venus - dragoste, prietenie, piicere. aprecicrea luxului si a artelor ltrumoase, generozitrte, fertilitare. Saturn - inlaturarea obstacolelor, experienti gi cunoasterL', viali lungi, siguranqi, protectie si irnplinire, dar gi distrugere.
Soarele
Luna
Luali timAie (in orice formi gisili - beqigoare parfumate sau in srare puri), ridicatri-o spre cer qi spuneli: ,,BinecuvAnrar si fii tu, spirit al aerului! Pe aripile tale, rugile si mi le po4i gi spre cer si mi le-nal1i!". Aprindeli timAie! Cugetali asupra calitiqilor aerului pe care vi le doriti in ziua respective! TamAia reprezinti uniunea dintre foc qi aer. Imaginali-vi cd fumul vi poartd intentriile spre divinitatea supremS.: zerl, zeila sau spiritul! Inhalagi fumul de timAie ca si vi purificatri gi si v)' binecuvAntatri aura. Puteqi invilui gi altarul in fum. Cnnd terminali ritualul, stingeli lumAnarea fer; se suflati in ea! Respiralia este sacri qi vitali. Stingetri-o cu degetele, avAnd grije sa nu vi ardeli. 2. Ciclwrile Lwnii in fiecare luni calendaristicl, satelitul natural al Pemlntului trece prin patru faze - de la Luni noui la Luni plini 9i apoi de la Luna plini din nou la Luni noua. Luna exercita o influenli covXrqitoare asupra elementelor apei qi ale aerului. Desi femeile gi apele Pimlntului resimt cel mai puternic aceasti influengd, toate vietuitoarele ;i lucrurile sunt guvernate, intr-o misuri mai mare sau mai mici, de astrul noplii. Chiar ;i rocile se migcl sub forqa Lunii, chiar daci milimetric. Agadar, toate lumea suferi modificiri hormonale, sangvine etc. datorate Lunii, modificrri care provoaci reaclii cerebrale, ce duc, de exemplu, la tulburiri emogionale. Nopqile cu Lund plini reprezinti momentul cel mai propice cAnd puteli transforma dorinlele in realitate. Este, de asemenea, un moment prielnic adoptdrii unor obiceiuri pozitive, cum ar fi studiul intens sau munca asidui, dar gi timpul ideal pentru inceperea unui proiect. Captali lumina gi energia
N EC T] V ANT ARE A E LEM ENT ELO R Bazat pe practiciie \(icca. acest ritu.rl po;rte fi infipruit zilnic. DeEi p:rre complicat, nu va clura tnai muit de 3-4 minute ca si-l puneti in aplicare odati BI
ce l-a!i
invltat.
Puneti apd intr-un vas si bigati mina in ;lpi, rostind: ,,Binecuvintat si fii tu, spirit ai apei! Fie ca tu sa mI purifici azil" Cugetali o clipi asup!:a calitililor apei pe c;rre vi le dorili in ziua respectiva. Luati in mlne stingi un pumn de sare sau citeva plante. indreptali-.ri mina dreapti spre ele, spunind: ,,Binecuvlntat si fii tu, spirit al pimintului, 5i ajutorul tu mi-l di azi!". Meditaqi pr.rtin 1a caiitilile pirmintului pe care vi le doriti in ziua respectivii! (-)beron,jc[f - tl{rlcnh cart
Qartea ucenicu[ui
A
lrdjitor
563
propria energie 9i eforturile Tot acum puteli acumula gi mai depuse penrru atingerea obiectivelor. multi vitalitate gi vigoare. Luna plini vI conferd o energie debordanti - energia lunii in cre$tere, o energie ferecari, ce trebuie doar descitu$ati cu ajutorul
Lunii in cre$tere pentru
a va intensifica
ritualurilor magice. Noplile in care Luna este in descregtere sunt ideale pentru inliturarea obrt".ol.lor, a lucrurilor de care nu mai aveqi nevoie in viagi' a mAniei 9i a resentimentelor, ficAnd loc iertlrii in sufletul vostru. lerLarea presupune con$rienrizarea gi acceptarea faptului ci tot ce s-a intlmplat aparfine pentru totdeauna trecutului. Asta nu inseamni ci vegi repeta gregelile din trecut. Daci vreli se schimbagi un obicei prost, iati momentul ideal. Clnd astrul noppii se pregite$te se intre complet in umbri, nu este un rimp prielnic si incepeqi un proiect nou. Este bine si terminaqi ceva deja incePut. tn timpul acestei faze a Lunii, s-ar putea sl avegi mai multe vise, iar intuilia ar putea deveni mult mai activl. Este un moment ideal penrru dezvoltarea intuiliei 9i a aptitudinilor psihice, dar qi pentru schimbati. fedingele profunde de meditalie menire si vi ajute sI vi aqadar, incepAnd, noui, Luna de Luna plini este imediat urmatd un nou ciclu lunar. Este timpul si incepeqi un proiect, sd faceli planuri Ei sI deveniti mult mai activi. S-ar putea ca ritualurile si reflecte acest lucru. in urmitoarele doui sdptimAni, vi sfdtuiesc si vi concentrali fi mai mult asupra dorinlelor qi a obiectivelor pe care vreli sI le atingeqi.
fic[uri[e
o.nutvi
care celebreazd roata anului. Cele mai vizibile spiqe ale ei sunt solstiliile ;i echinocqiile, care formeazd o cnrce
Existi mai multe ritualuri
cu braqe egale in interiorul cercului ce reprezinti anul. In lumea noastrl, acestea sunt considerate date care marcheazi inceputul primiverii, verii, roamnei gi iernii, cafe sunt pivoturile anului - puncte care, prin pozigta Soarelui, aratl o schimbare' Intre pivoturi, puterea fluxului de energie cregte, atingand punctul culminant tn centru, Qberon $e[[-cl(r.renfi cart
pini la urmirorul pivot. Punctele puterii marcheazd epoi incepe sd scadi
,,jumdtatea drumului" dintre solstijii 9i .. a cchinoctii. In spiritualitatea piglni, pivoturile ;i punctele puterii sunt celebrate sub numele de Cele Opt Festivaluri. Pe scurt, adepgii religiei pigAne sirbdtoresc anotimpurile astfel: Marile sabbaturi sau Festivalurile
Focului sunt Samhain, Imbolc, Beltane qi Lammas. Acestea sunt momentele
puterii maxime. Solstiliile
sunt sabbatwrile mai mici. Ele marcheazi intoarcerea
Ei
echinocliile
rolii anului.
ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA/OSTARA: in jurul zilei de 2I martie. Este un timp al echilibrului perfect intre zi qi noapte, intre lumind gi intuneric. Ciutim echilibrul gi armonia in viaqi. in mrrlte alte religii, oamenii
ffi
sirbdtoresc rena$terea gi invierea. Paqtele cre$rin $i cel evreiesc cad, de obicei, in aceasti perioade a anului.
BELTAINE: in ajunul zllei de 1 mai. Sirbltorim cisitoria sfAnti a zeului gi a zeipei din religia \Wicca. Dansim in jurul stAlpilor impodobiqi cu flori 9i in jurul focurilor de tabdr'a. RAdem gi iubim, petrecem qi chefuim. Stilpi impodobiqi cu flori de 1 mai intAlnim in majoritatea culturilor 9i ei simbolizeazd, un timp al bucuriei gi al distracgiei. in Statele lJnite, weekendul de la sfArgitul lunii mai aratd inceputul verii qi al activitelilor in aer liber.
@
SOLSTITIUL DE VARA/LITHA: in jurul zilei
de 21 iunie. Se plan-
#**#l##**xrffi larlea
ucen icu[u
i ."rajitor
s6s
,r LUGHNASADH/LAMMAS: in ajunul zilei de 1 august. Culegem
@iltrffi;l*'Itt#ffi ECHINoCTIUL DE TOAMNA/MABON: in jurul zilei de 2t sep' tembrie. Este un moment de echilibru intre luminl intre zi Ei noapte. trrt.rrr.ricrrl incepe sr puni stlpAnirepe luminl. Sirbitorim a doua recolti, cea a fructelor. lnainte de echinocliu, la inceputul lunii septembrie, in Statele lJnite, oamenii sirbitoresc Ziua
Irecioarei Maria, cAnd sirb;torim conceperea pruncului Iisus. Sarbitoarea cunoscuti. sub numeie de Ground Hog's Day celebreazi, de asemenea, venirea primiverii.
3. practici ritu atice fundamentq[e qulor: Lllstqrn $-shirai $cBru)
qi intuneric,
Muncii, sfarqitul verii ;i recunoa$rerea muncii pe care trebuie s-o {acem.
SAMHAIN: in ajunul zilei de 1 noiembrie sau al sirbdtorii de Halloween. ii serbeto.im pe stremoqii ierii in care triim, spiritualitipii noastre, dar gi pe strimogii familiilor. ti evocim pe cei dragi care nu se mai aflr printre noi. Tradiliile ii obiceiurile de Flalloween cu fantome 9i spiridu;i ne amintesc de sirbitorile din vechime in onoarea stribunilor nogtri.
Sdierea funiei Este o practicd ce vi ajuti si vi detasali de persoanele sau de situatiile stresante Ei solicitante. Vi 6,c>;-
sfituiesc s-o aplicali cAnd vi simlili secituili .1" 'tenergie s;ru obsedali de ceva ori cind vreqi sI t:iiati legiturile cu o irnurniti persoani.
pe strlmoqii
SOLSTITIUL DE IARNA/YULE: in jurul zilei de 21 decembrie.
ffi i#,;*'#*g#*:*i'}''':ffi IMBOLG/OIMELC: in ajunul zilei de 2februarie. Simlim primele
.fr-
Metoda simpli: Centraqi energia, apoi incercali si vi relaxali. Imaginati.,'ii ci vi studiagi - cu ochii inchisi sau deschiqi - asa cum vi se pare mai u;or ,,si vi vedegi" de sus. Observagi daci existi energii colorate in jurul
corpului vostru. Daci da, ele vor fi ataqate de chakre. Unele vi ciJnuluc spre prieteni, nu spre duqmani, dovedindu-se energii poziti.;e. D;rc;i observati energii puternice, cu efecte negative, ce par si vi faci riu, poate ci ar fi bine ,,sd le taiati". Imaginaqi-vi c;i iuati i.in culit sau o foarfeci gi taiati ,,funia" energiei negative care vi sufoci. Legiturile, odatd tiiate, nu mai pot fi reinnodate. Capiitui scurt al ,,funiei" de energie se reabsoarbe in organism, in timp ce capirul lung dispare in neant. Practicagi exercitiul cu mult singe rece, clci o reaclie emotionale ar consolida si mai tare conexiunile.
adieri ale primlverii. Este o sirbitoare inchinate marii
W sl}illikT::t':j'
it': i,tlii
if:#
Qbaron $aff-cl{rtenhcart
Versiuni: Dupi ce veli cipita experienli, veti putea practica metoda ;i pentru alte persoane. Puteli, de asemenea, si vd imaginrti congtiinta sub lorma unei funii ca si vedeli cine sau ce se afli la cehlalt capit. (.artca ucenicu[ui lr{jitor
s6z
purificarea spafiu[ui
Ca si trasaqi pentagrama, incepeli din colpl de jos, din stAnga stelei, apoi indreptagi-vi spre vArf 9i aqa mai departe. Existd mai multe
Aceasti metode trebuie aplicati inainte de protejarea unei suprafep cu ajutorul unui scut ocrotitor (sau inainte de a deschide un cerc magic) din acela;i motiv pentnr care trebuie si vi purificali inainte de a vI inconjura de o auri protectoare. Ritualurile de inleturare a energiilor negative sunt
mdsurl adesea suficiente, firi si mai fie nevoie de scutul ocrotitor, de precaulie impotriva energiilor negative este intotdeauna bine-veniti. deqi orice
Metoda simpli: Unele metode pot fi aplicate cu succes atAt in cazul unui spaqiu, cAt qi al indivizilor - puteqi sd vi plimbali pe suprafala respectivd, arzind timAie sau begigoare parfumate, stropind-o cu apd sfiniitl sau sunXnd dintr-un clopolel. Condigia este si mergeqi in sensul acelor de ceasornic, deqi existi situalii cind trebuie si mergeqi in sens invers.
Ritualuri de inliturare a energiilor negative: VI prezint acum un ritual de inl5turare a energiilor
negative cu aju-
torul pentagramei, o practicl ritualici extrem de importantd. Vrijitorii folosesc metoda ca pe o provocare, in timp ce adepiii religiei'Wicca o pun in pradice doar in situalii de urgengl. Versiunea standard a ritualului iii are redecinile in tradiqia Cabalei, folosind numele iudeo-cregtine ale lui Dumnezeu qi ale ingerilor. Pentru cei care nu vof si aplice aceasti versiune am introdus explicalii referitoare la pe4ile care pot fi practicate qi la cele care pot fi modificate.
Note preliminare: In timp ce tasail rt'gurile prin aer, imaginapi-ad cd gia (in culoarea aoastrd personal,i) rtd
trece prin brap ;i prin
degete saw
mer prin
atham|-ul (cwpitul ritualic) pe care il folosipi, creind in aer desenele dorite.
s68
Qberon $eff -tl{r'enhearl
variante de pentagrame, specifice fieclrui element, dar deocamdati aceasta este
suficienti.
1. CRUCEA CABALISTICA Crucea cabalistic; stabilegte legdtura dintre noi, Dumnezeu qi cen-
trul universului. in tradiqia Cabalei, Atob inseamni ,,Coroand" sau ,,Dumnezeul Atotputerntc", Malkul inseamni ,,Regat" sau ,,tdrAmul Severitrgii", Gebwlab - ,,StAlpul tnduririi", fizic", Ged.uroh iar Le-Olam
-
"rti,,StAlpul
,,centrul armoniei". (tn termeni biblici, s-ar putea tra-
urmltor: ,,A Ta
tmpdrllia, qi puterea, gi slava, acum putegi identifica cu divinitatea supremi sau cu centrul universului, puteii infaptui urmitorul ritual, f;cAnd in acelaqi timp semnul crucii: duce in felul
este
si-n vecii vecilor.") De credegi
cd
vi
Atingeli-vi fruntea gi spuneli: ,,'4tob"! Atingegi-vd pieptul qi spuneqi: ,/l[alkuth"! Atingeji-v5 umdrul drept ;i spunefi: ,,Ve-Gedurah"l
Atingeli-vi umirul
stAng gi spuneli: ,,Ve-Gebwrab"l
StrAngeqi-vd mAinile
in dreptul inimii
qi
spuneli: ,,Le-Olam. Amen"l
2, PENTAGRAMELE
luri
vi
plac pentagramele, puteli s5le inlocuigi cu alte simboprotectoare (Ciocanul lui Thor reprezintd o varianti ideala).
Dacd nu
Numele divinitiqii (cuvintele pe care le rostiqi in timp ce trasagi pentagrama) pot fi inlocuite cu numele zeitlgilor pe care le asociali cu cele patru elemente sau puncte cardinale.
Agezaqivi cu faja spre est gi trasaqi pentagrama cu degetele sau atham6-ul. Stripungeli-o cu degetul in mijloc, spunAnd: ,,Yod He au He!". intoarceji-vi cu faja spre sud, continuAnd sd trasali cercul. StAnd cu faqa spre sud, trasagi pentagrama gi strrpungeli-o cu degetul, rostin d ,,,4donai!", apoi intoarcefi-vl cu faqa spre vest, continuAnd si trasali cercul. larlea ucenicu[ui trdjitor
569
StAnd cu fala spre vest, trasaii pentagrama gi stripungeqi-o cu de-
getul, spunlnd ,,Eheiebli apoi intoarceli-vi cu faqa spre nord, continuAnd si trasatri cercul. StAnd cu f.a9a spre nord, trasali pentagrama
;i stripungeti-o cu degetul, spunAnd ,,Agla!", apoi intoarceqi-vi cu faqa spre est, completlnd cercul. 3. ARHANGHELII Arhanghelii joaci rolul de ocrotitori. Ei pot fi'inlocuili qi cu alte entitlgi protectoare: zei, semizei, eroi, totemuri sau alte spirite mai pugin inzestrate. Cuvinrcle ,,in jwrul meu arde...", p€ Cxre le rostiqi in timpul ceremoniei, confirmi ci ritualul a avut succes, iar energiile negative au fost alungate.
Stlnd cu
faqa spre
risirit, intindeqi mAinile in formi
de
T si spunegi:
inaintea mea, Rafael!
in
Gaoriil! La mina dreaptd, Mihail! La mina stingd, Auriel! in jwrul meu, arde Pentagrama spatele meu,
$i tn coloan,i strdluce;te Steaua cu
$ase
Raze!
4. REPETATI RITUALUL CRUCII CABALISTICE!
Voi aborda teurgia dintr-o perspective politeisti (adici mi vor referi la o multitudine de zei) din mai multe motive. in primul rAnd, teurgia s-a nlscut din culturile politeiste ale AntichitSlii, de aceea este ,ori ,rqo. s-o inlelegem, dace o integrlm in contextul ei originar. in al doilea rAnd, dacd reuEim si inlelegem aceste idei, putem si le apliclm cu uEurinli in monoteism. Au existat dintotdeauna in trecut, dar qi in prezent adepli ai teurgiei evrei, creqtini gi musulmani. Agadar, daci sunteli monoteigti, puteli considera ci zeri gi demonii sunt ingeri de diverse categorii. Firi si integraqi aceste spirite intr-un context religios, le puteqi cataloga drept aspecte ale legii universale, corelate cu anumite fenomene din univers, dar gi cu experienie din viaqa umani. CuvAntul ,,teurgie" provine din vechiul termen grecesc theourgia, alcituit din doul r;dicini. Tbe - se referi la divinitate, ca in ,teologie" qi ,politeism". Cealalte rldacine este corelatd cu termeni precum ergon, care inseamni ,,operd". Agadar, teurgie inseamnl literal ,,oPera lui Dumnezeu", iar teologie inseamni ,,cuvAntul lui Dumnezeu" (de la logos : ,,cuvant) opinie" etc.). Cu alte cuvinte, in timp ce in teologie discutdm despre zei,in teurgie lucrdm direct cu ei. tn Antichitate existau cAteva practici importante ale teurgiei: (1) Inducerea viselor; Q) Telestik\; (3) Invocarea spiritelor; (4) Contactul 9i (5) Ascensiunea. Telestikd se referi la ,,insuflarea" spiritului divin in trupul lipsit de viaqi al unei statui sau imagini; inoocarea spiritelor se referi la chemarea unui spirit care sd posede o anumitd persoani; contactwl se refertr la comunicarea gi la pacturile incheiate cu spiritele; rar ascensiunea referr la tnilgarea spirituale gi la deificarea celui care practici teurgia.
se
4.
clntroduce.re.
in tevrgie.
qulor: /po[[onius
1of61
un set de practici magice, prin intermediul cirora omul poate intra in contact cuzen gi cu demonii, ca si comunice gi si stabileasci relaqii (,,pacte") cu ei gi chiar si experimenteze deificarea prin unificarea cu ei. Voi folosi adesea termenii de ,,divinitlgi" qi ,,spirite" referindu-mi la zei qi la demoni deopotrivi, Teurgia poate
fi definitn
dar oare cine sunt 570
ca
ei?
O6eron $e[[-tlSlenfreart
De ce v-atri dori interacliunea cu zeti qi cu demonii? Nu este ceva obiqnuit. Motivul fundamental este ci zeii 9i demonii exerciti o influenti covArqitoare asupra viejii noastre. Degi nu recunoa$tem, ne aflrm adesea sub influenla unui anumit zeu sau demon. Agadar, menirea teurgiei este aceea de a ne atrage atenlia asupra divinitigilo r care au un Qarlea ucenicu[ui rrdjitor
571
F limiteazlinstr spirite, si le la acest aspect, cici ne ajuti sI comunicim cu inlelegem planurile pe care le au cu noi ;i si le cerem ajutorul in viala gi in faptele noastre din sfera magiei. impact atAt de mare asupra vielii noastre. Teurgia nu
se
aceste
LUNA FURTUNILOR (februarie): Este timpul curdgeniei primivari.
GAndigi-ve la ce lucruri trebuie
voastri. Aprindegi lumAniri albe 9i timAie purificatoare, mituragi pinzele de piianjen gi pregitili-vi de renagterea primiverii. gi din casa
LUNA PURITATII (martie):
g. Qa[endaru[ Iunar: acti'^oitdli ma7ice practicqte in fiecare [und ptind outor:
(Kllftn $r
eene (portoca[iu
1
de
si inlituraqi din viaqa
Este luna fecioarelor qi a z\nelor.
StrAngeli seminlele inspiraliei gi imaginaqi-vI roadele in care se vor preface. Creagi un altar inchinat lunii 9i binecuvAntali-vd gridina in razele lunii. Pregitiqi pimAntul pentru insimAnpare, dar gi pe voi ingivd pentru schimbare.
LUNA SEMINTELOR (aprilie):
Este perioada clnd puteqi sedi in grddini, intr-un ghiveci la geam sau doar in suflet. tmpodobili-vi casa cu lumini 9i flori ,".r .r, oui colorate semingele. magiei fie
luni lunare, Luna plini apirAnd la mijlocul lunii calendaristice. Lunile pline s-ar putea sd nu cadi intotdeauna in luna calendaristicd indicati aici, deoarece e posibil ca prima Luni noud din anul lunar si nu coincide cu prima zidin prima luna calendaristicl. Consultali un calendar ca si descoperigi data corecti Pentru fiecare lunn plini! Existi
13
in ea! in timpul Lunii pline, sidigi plante medicinale 9i cAntali in ploaie! gi aduceli belgug Ei bucurie
LUNA IEPURILOR (mai): Este timpul si sirbitorili viaqa;i dragostea. Afirmaqi-vi senzualitatea qi aprindeqi focul dragostei. Dansaqi 9i facegi dragoste la lumina unui foc de taberi, la flacira
unor lumAniri rogii sau sub razele Lunii pline! Descdtugali-vi firea salbaticS!
LUNA DIADEI (iunie): Observati cum lucrurile prind aripi.
Cele
vechi au pierit, lesAnd locul celor noi. Faceqi un altar din trandafiri 9i serbatoriqi frumuseqea naturii! Trimiteqi-i flori mamei. Urcali pe un vArf de munte.
LUNA LUPILOR (ianuarie): Prima Lund plini anului reprezintl un moment de relaxare, cAnd puteqi sta liniqtigi la gura sobei. tn timp ce vAntul iernii guierl selbatic, vi puteqi bucura in voie de cildura ciminului;i a familiei. E timpul si reflectaii in tihni qi sa plenuili schimbarile pe care le veli face la primivari. GAndili-ve de acum la ce vreli si sndili. Jineqi un jurnal in care si notali visurile pe care vreqi si le implinili la primivari. a
Qberon $e[[-
LI-INA PAJI$TILOR (iulie): Scildaqi-vd in cdldura verii gi bucurali-vi de timpul liber. Plimbali-vi pe malul mirii, sub clar de luni, 9i adunaqi cochilii de scoici. Faceqi din ele un colier-amuleti pentru cei dragi.
LUNA GRANELOR (august):
Este timpul sd culegegi darurile pe care le-agi sndit qi si le oferiqi celor care au nevoie. Adunali gi uscagi
plante proaspete pentru iarna ce va veni. Coaceli o pAine speciali (asrlea ucenicufu i rrrdjitor
573
ca ofrande adusi zeului
6. ftra7ereq {gnii pe pdmdnt
mAncaqi-o impreunl o bucigicl si pentru zeul
;i zeiiei grlnelor ;i
cu familia Ei cu prietenii, pistrAnd insl
autori 9(oonu'ritcr
PimAnt.
LUNA VINULUI SAU A RECOLTELOR (septembrie): inchinaii un pahar in cinstea lui Dionysos, zeul vinului gi al extazului, fiul Lunii. Serbitorili cu prietenii roadele vilei-de-vie, bAnd o sticld de vin bun gi petrecAnd. Captali in undeie vinului reflexia Lunii qi iniltrali cupa spre cer in semn de salut. Savuraqi esenqa vinului ;i simqitri prezenla zetlor.
LUNA SATTiCELUI (octombrie): in trecut,
acesta
era timpul
vAnitorii qi al strlngerii de provizii. Roata Anului se rote$te precum ciclurile vieqii qi ale monii. Este Luna in care pragul care desparte tirAmul mo4ilor de cel al viilor devine aproape invizibil. Creagi, agadar, un altar inchinat stribunilor, cerlndu-le indrumare ;i ocrotire. Modelali chipuri din dovleci 9i puneqi lumAniri iniuntru ca si vd lumineze calea.
LLiNA ZLPEZILOR (noiembrie): Frigul iernii
pune incetul cu ince-
tul stipinire pe naturi, paralizdnd tot in cale. Este timpul si vi perfeqionali capacitilile qi talentele ascunse. invigaqi un megtegug nou sau studiali arta divinaqiei. CAnd este Luni plini, incercagi sr citigi viitorul pentru voi sau prietenii voqtri. Dezvoltaliva aptitudinile psihice.
in l.r-ea
magiei, Luna are un corespondent feminin, jucnnd astfel irn rol extrem de important in practicile magice corelate cuzeigasupremi. Rituaiul cunoscut sub numele de ,,Atragerea Lunii pe pimlnt" re-
prezinti o practici fundamentah in tradigiile pngAne 9i in Wicca. in r inrpul ceremoniei, participanlii invocd spiritul zeitrei, simbolizatd de i-una piini, iar aceasta igi face simlita prezetr)a- o fo4i covArqiroare, r:are isi pune amprenta asupra tuturor celor prezengi, binecuvAntlndu-i fu puterile ei spirituale. Ceremonia isi are rddicinile in timpurile strdvechi clnd oamenii crerlcau ci vrdjitoar:ele pot stipAni Luna. O veche scriere din Tesalia spunea: De
ii voi cere Lunii
sd pogoare pe
Pdmint,
ed
porunca nti-o va asculta.
De ureau ca ziua s-o opresc, noapted pe loc ua zdboci.
LUNA STEJARILOR (decembrie):
Este timpul cAnd se apropie intoarcerea Soarelui, iar Luna igi aEteaptd iubitul. Impletili ghirlande din ramuri ;i din frunze de laur, pin, stejar, cedru gi iederi 9i daji-le foc ca ofrandi adusi zeilor. Facepi un globulel in formd de
luni
pe care si-l atlrnagi in pomul de Yule (Criciun).
LUNA ALBASTRA:
Este cea de-a doua
LunI plini in decursul unei
De areau pe mdri sd pornesc, nu arn nerLoie de corribii.
De areau spre ceruri sd m,i inaly, u5or
&-')
Qberon $e[f ' cfSrr'cnheart
fulgul aoi deveni.
Aftdgerea
Lunii pe
Pdmint.
singure luni calendaristice. Momentul cAnd apare variazd, de la an la an. Este timpul si plinuiqi ceva ciudat, ceva ce n-aqi ficut niciodati. Scrieli scrisori unor oameni pe care nu i-a1i mai vlzut de ani sau facetii o surprizi unei persoane dragi. Urlapi la Luni! 574
ca
Vas grec,
secolul al
II-lea i.e.n
(-qrtco ucenicu[ui lraiitor
575
Aceasti idee a Lunii care pogoard pe PimAnt la chemarea noastrd Lunii pe pimAnt". in .""" .. poate sta labaza ritualului "atragerii privegte conotafiile feminine, ciclurile Lunii sunt adesea asociate cu ciclul menstrual al femeilor. De fapt, multe femei - adepte ale cultului Geei - pot si-qi sincronizeze ciclul menstrual cu ciclurile Lunii. tn ritualul clasic, participangii deschid cercul magic ;i invocd spiritul zeiqei. Marea preoteasi care infrptuieqte ritualul iqi inalli mlinile spre cer, invoclnd Luna qi captAndu-i energia. DacI este prezen\ marele preot atrage zeigain trupul marii preotese. Aceasta intri intr-o stare de transl, devenind un receptacul pentm zeill, transformare prin intermediul cireia ea iqi poate exercita influenla asupra tuturor celor din cerc. Invocarea zeilei presupune rostirea unor versuri scrise de Doreen Valiente, una dintre marile preotese ale cultului Garderian \Wicca. Versurile au suferit anumite modificdri de-a lungul timpului, dar toate ve rsiunile se car acte rize azd p rintr -o frumuseqe cople gito are. Varianta pe care v-o prezint in cele ce urmeazd conline elemente din scrierea lui Apuleius M,igarul de aur gi din cartea lui Leland Aradia.
Dragostea pentru toate fdpturile este legea
A
;i
cdlduza mea.
rnea este taina care descbide poarta tinerelii pi tot a mea este cupa eli-
xirulwi vieyii
-
ceaunul
lui Cenidwen, Sfintul Graal al nemuririi.
Eu sunt Zdna Bun,iaoinyei, care pogoara' darul tinerepii in inintile oamenilor. Eu a,i driruiesc cunoatterea spiritului etern 5i ad adwc, dincolo de moarte, pacea Si libertatea, inlesnindu-a,i
$i nu o,i cer vreo jertfd, cdci
rilor si dragostea
-
reintilnirea
aedepi
aoi
-
cw cei de
eu sunt
mult plecapi.
mama tuturor lucru-
asupra p,imAntului eu m|o reudrs.
Ascultapi cuaintele Zeipei Stelelor, care ocirmuielte cerurile ;i inconjoard
universul: Eu, frumuselea plimAntului verde
;i
a lwnii albe printre stele ;i ale
Ascultapi cwvintele Maicii noastre, care a purtat, de-a lungul timpului, nurne precurn Artemis, Astarte, Dione, Melusine, Afrodita, Cerriduen,
apelor nt.istere,
Diana, Arienrod, Brigid
Vd cer ca sufletul mie sd mi-l tncredinpapi, ctici eu sunt sufletul naturii
;i multe ahele:
care ddruiepte,uiapd
unioersului. Din mine lucrurile
se nasc 5i
tot la mine
Ori de cdte ori aaepi nevoie de ceaa, o datd pe lund, intr-o noapte cu Lund plind, adunapi-ad intr-un loc tainic si spiritul mi'L adorapi, cdci eu sunt
se
regina tut ur or or,ij ito arelor !
Venerapi-m,i cind ,u/i bucuragi, cdci toate doaezile de dragoste
tntorc.
fac parte din ritualurile mele! Fie Trebuie s,i se adune topi cei care nu mi-au descoperit inc,i tainele ascunse,
pasiunea, cinstea
j
ca
;i bucurie ;i tdria, puterea j com-
frumuse[ea ti bucuria aiala sd v-o c,iL.iuzeasc,i!
modestia, Lteneralia
dar sunt bwcuro;i sd invepe toate artele magiei. Lor le aoi ardta tot ce nu a
$i cei care vor
fost areodatd ardtat.
Vti voi elibera din lanpurile sclaoiei
j,
tn serrtn de libertate, pa trebui ca
sd md cunoascd trebuie sd
;tie
cd dorinpele
V-am stat aldturi pe parcursul cdl,itoriei ,uoastre
aoi ritualwrile sa le inf,lptuiPi.
;i cdutdrile nu
le ,Lor fi de niciun folos, dacd nu aor descoperi misterul primordial: dac,i ce cdutali nu g,isipi in sufletul vostrw, nu-l aepi gdsi niciodat,i in altd parte.
-
ciici eu sunt tncepu-
tul ;i dir;itul dorintei,uoastre, destinapia din urm,i. Cintapi, petrecepi ;i d,inpuipi, compunepi muzic,i ;i faceyi dragoste - toate in prezenpa mea, cdci al meu este extazul spiritului ;i a mea - bucwria pe
576
pdmAnt! Qh er on
Ritualul incepe in interiorul unui cerc magic, care devine un loc sacru, un loc intre lumi. Participanqii deschid cercul in aer liber, intr-o noapte Qartea ucenicu[ui .,rrdjitor
-,
(
(
1T Aranjali altarul in funclie de obiectivele pe care vreqi sI vi le implini1i, purificagi 9i sfinliji spaliul, apoi deschideqi un cerc magic. Invocali, in final, prezen+a zeului gi a zeilei supreme.
Agezaqi-vi acum in mijlocul cercului magic qi ridicaqi bralele deasu-
pra capului, stAnd cu faqa spre Luna plini. Adresagi-vi zeilei intruchi pate de Luni, rugAnd-o si vi diruiasci energia ei. Simlili cum energia trece prin brate qi ajunge in suflet. Mulf spun ci simt o senzalie de arsuri sau de cildurd. Unii sunt foarte agitagi, rizindsau plingAnd fird motiv. Dupd ce captati energia Lunii, s-ar putea si simliqi nevoia sd dansagi sau sI mergetri in interiorul cercului in sensul acelor de ceasornic. Daci vreli si direclionagi energia spre un anumit lucru, este momentul s-o facetri. Dacd nu vrefi, puteli pur pi simplu bucuraqi-vi de energia din trupul vostru, congtientizand in acelagi timp darurile qi binecuvAnterile pe care prezen)a ei vi le-a adus. La sfArgitul ritualului, inchidegi cercul magic, ingenuncheatri gi punetivi mAinile pe pimAnt, redirecgionlnd astfel excesul de energie
In interiorul cercului, cei prezenqi incantalii pentru a capta ,,conul puterii". Dupi captarea puterii, participanlii incep ritualul propriu-zis al .,atragerii lunii pe pimAnt". Odata invocati, energia Lunii poate fi direclionati spre un anumit obiectiv, cum ar fi, de exemplu, vindecarea unei persoane, sau cei prezenti se pot bucura pur qi simplu de energia astrului noptii pAni la incheierea ritualului.
cu
Luni plind, intr-un
spagiu privat.
cAnti, danseazi gi fac
spre Geea!
Degi implic d prezenta unui grup de participanqi, ritualul il puteli infiptui gi singuri sau intr-o companie de mici dimensiuni (unu sau
doi participanli). Faceli baie sau dug ca sd v[ purificaqi (un sdpun cu esenli de timiie este foarte bun pentm purificare), apoi imbricali-vi cu haine curate. Dacd aveqi robe sau vegminte de vrijitori - cu atit mai bine daci sunt argintii sau albe - vi sfituiesc si le purtali, clci ele reprezinti aiegerea ideale. Pr.rteqi purta qi bijuterii magice, in special daci sunt modelate sub formi
luni
.-rZB
sau au
(-')bcron $e[f -
tf$r'cnheort
ce
bucur
agi
Z. qtttu q[ inchinat 9[gnii p[ine
in componenli piatra lunii. Puteli si vi purificali gi prin alte miiloace, cum ar fi inhalarea fumului purificator. Trebuie si infiptuili ritualul in aer liber intr-o noapte cu luni plini. Puneli in practici metodele de impimAntare gi centrare a energiei, apoi meditali un timp asupra planurilor pe care vreli si le realizagt' Puteli asculta, in surdini, o muzici suavi pe un CD-player portabil - clntece lente, muzici celtici interpretatd la harfd, muzicd de flaut in stilul celei indiano-americane etc.
de
vi
de prezenta Lunii pline, srrbitoritri tncheierea ritualului cu ,vin gi prdjituri" sau cu alte delicatese culinare. (Mai tirziu, pute[i descrie in jurnalul magic intreaga desfrEurare a ceremoniei, cAt Ei efectele ei.) Mai puteli beneficia de energiile Lunii pline daci vi lisa{i instrumentele magice sub clar de luni pentru a le putea capta. Sau lesapi afari un pocal cu apl de ploaie ori cu api de izvor. Apoi pistraqi apa in scopuri ritualice!
in timp
fonruniune q cu 9lgno
ou1or 4!e[[a i])ragon$tar
Ritualul trebuie infaptuit intr-o noapte cu Luni plinn. Deschideli cercul magic, stAnd cu fala spre est gi migcXndu-vd in sensul acelor de ceasornic! Aqezali-vi apoi in mijlocul cercului, centrul universului, qi spuneli: {
L
[artea ucenicufui lrdjitor
Mamd Geea ;i pdrinte al Cerurilor, strigarea rni'o awzipi!
intrupeaz,i-te in pentagrama mea
Cer ajutorul celor patru arte.
Ca putere tu s,i-mi dai!
Prin lumina ;i puterea lunii pline,
Fie ca rwga tu sd mi-o asculpi!
Ruga aoi mi-o ascu/ta;i!
(n
TinAnd atham6-ul intr-o mini 9i bagheta in cealalti, ridicagi mAinile qi inchinaqi-vi in cele patru zert!
Vreau sd inadp mai mult despre Geea
StapAn al silfilor pi al zefirilor, galbene 5i al aerului,
$i de rele tu ntti alttird!
t.r
Fie ca ruga tu sii m|o ascwlPi!
S.
g
mi-l implinesc!
moment poate ci ar fi bine si
vi
sfinqigi instrumentele ma-
Orrud de protectie impotrilua rqze[or emise de computere qutor3 lDonatq Afte rn 1cu[oare a trnnsparentcil
$(atodd de .oizua[izar e: Aceasti vra1d, de proteclie impotriva razeior emise de computere implicd un proces de vizualizare,in stare de transi, dupi ce ali trasat cercul magic sau v-aqi delimitat spaqiul sacru. Creagi un scut protector de lumini in jurul casei, al ma;inii etc.! Marginile scutului
Fie ca ruga tw sd m|o asculYi!
(Cu fala spre miazdnoapte) Tu, spirit din nord, Stapin al gnornilor, piticilor si spiridu;ilor, Al culorii verzi 5i al pdmAntului, 58o
puterile ei uluitoare,
aritat in Manwalwl de inipiere tn ar,ijitorie.
Al culorii ro5ii 5i al focului, intrupeaz,i-te in sabia mea Ca du5rnanii cu ntindrie s,i inoing! Fie ca ruga tu sd m|o ascwlYi!
Ca din ea sd beau in cinstea str,ibunilor!
despre
creatoare. Putegi bea din pocalul magic, apoi puteli medita un timp, comunicAnd in final cu spiritul. In cele din urmi, cAnd vreqi si terminagi ritualul, inchidegi cercul, aga cum v-am
StapLn al salamandrelor pi al balaurilor,
intrupeazd-te in cupa mea
5i ajutapi-m,i ca aisul s,i
"."rt gice sau propria operi
(Cu fala spre sud) Tu, spirit din miazizi,
Tu, spirit din apus,
;i
guverneazd ziua
;i mdrilor,
intrupeaz,i-te i.n bagheta nrca
Stapin al nimfelor, ondinelor ;i sirenelor, Al culorii albastre ;i al apei,
faz,i a
ti noaptea. Vreau sri i tnpeLeg pi sti"i ajwt pe cei care au neooie de mine, atLt timp cit nevoile lor nu se interpun cu legile wiccane. Ascuhapi-mi ruga, aoi, inpelepyi ai pantintului;i cerului, lunii ce
Tu, spirit din r,is,irit,
(Cu fala spre vest)
cu fi.ecare
lunii. Fie ca puterile care lucreazd cu mine s,i-mi confere ttirie ;i inpelepciune, generozitate ;i dragoste pentru toate fipturile pamintului!
(Cu fala spre est)
Al culorii
ce.rtr.r) Eu am acum puterea spiritului, iar trdirea-mi creSte
(-)6eron,jcff - tf{rtcnh e ort
f.artea ucenicu[u i ""rajitor
ocrotitor sunt bine delimitate, definind lucrurile pe care dorigi si le protejali. Acesta poate fi extins gi in sfera internetului, vinsalizind propriul ecran al computerului, dar ;i pe cele ale persoanelor care vor si vi faci riu prin intermediul calculatoarelor. in timpul procesului de vizualizare, trebuie sI vi vedeli realizind un scut ocrotitor de lumini in jurul vostru gi al casei. Lumina scutului poate fi generati printr-o gedinli de meditalie, dupi cum urmeazi: Imaginagi-vi cu ochiul mingii cum lumina vI pitrunde in cap dintr-un punct de deasupra gi vi pune stipnnire pe trup, transformXndu-vi intr-un corp incandescent de lumine. Extindeqi lumina dincolo de granipele fizice ale trupului spre aura care vd inviluie in forma ei ovoide! Consolidagi oul protector de lumini qi aqezali de jur imprejur oglinzi cu faga spre exterior! IatI scutul ocrotitor, care vd poate pdzi nu doar pe voi ingivi, ci qi casa, computerul etc. Oglinzile trebuie incircate cu energie pozitivi pentru a o transmite apoi scutului apdrdtor, dar qi pentru a respinge energiile negative, propagAnduJe fie inapoi spre sursa acestora, fie spre adlncul pimAntului. Ecranul computerului poate fi vizualizat ca un scut protector impotriva pericolelor existente pe internet. In situagii extreme, pute[i transmite oglinzilor, prin intermediul intengiei, doringa de a face invizibile obiectele pe care le apirI. Astfel, vi puteqi apira de hackeri, iar scutul devine,,firewall"-ul vostru personal.
ritualului. 4.
f I
Te rog sd ntd ajupi sd creez un scut de
lumind
toate energiile negatiae care ar putea s,i-mifacd rdu
care sd
respingi
prin intermediul
puterwlui. Te rnai rog sd md ajupi s,i fac un scut care
sd
com-
propage energiile
negatioe inapoi la sursa sau spre adincwl pdmintwlui.
Scutul de lumin,i trebuie s,i md tnv,iluie, ocrotindu-md - pe mine, casa
;i lucrurile
rnele. Acest scut ocrotitor trebuie sd-mi protejeze com-
pu'terul, dar ;i fotografiile, paginile web, post,irile ;i alte informapii de pe internet.
imi scut
doresc
din
tot sufletul ca ecranul computerului sd constituie un
protector tmpotriaa pericolelor
de
pe internet, impotriaa celor care
vor sd-tnifoloseascd sau s,i"mi manipuleze cu rea-intenpiefotografiile, pa-
ginile zaeb, post,irile sau alte informapii de pe internet. Toate aceste atacuri trebuie blocate;i redirecpiondte spre expeditor. Scutul protector oa propaga cu putere energiile negatiae inapoi spre cei care le-au
dicindu-le
sd
tirnis, impie-
facd r,iu.
Vreau sd md aperi de toate relele, primejdiile
;i energiile
negatiae, in-
diferent de originea lor. Eu (spwnepi-a,i numele) sunt intwparea scutu-
lui
de
lumin,i. El aa r,imine al,ituri de mine;i dup,i incbeierea ritualului.
ipi mulyumesc (spunepi nuncele zeipei) pentru ajutorul pe care mi l"ai dat sd
fac acest scut protector de lumin,i. A;a
iQtuaf de creare.4 scutu[ui de |umind,:
s,i
fie!
inchidegi cercul magic sau spatiul sacru (vezi Manualul de iniyiere Deschideli cercul magic sau creali un spafiu sacru, respedandu-ve
propriul ritual (vezi Manualul de inipiere in vr,ijitorie). Invocaqi spiritul zeitFtgii voastre, cerAndu-i ajutorul 9i rostind urmltoarea formuli: Eu (spunepi-a,i numele) sunt plAmadit din suflet
/
lumind. Fie
ca
(punepi numele zeitd;ii respectiae) sd md apere ;i sd rnd ajute sd-mi tmplinesc neztoile si dorinpele!
Am nepoie de ocrotire. Te invoc sd md ajupi sd-mi creez scutul protector de lumind, care trebuie sd rdmind aldturi de mine gi dupd tncbeierea 582
Q6u
ron $e[[ - (S.renfr eort
in or,ijitorie).
tlttuqt
dc consolidare q scutului da. [umind-
Acum, dupl ce v-api creat scutul de lumini, trebuie siJ consolidali zilnic printr-un exerciliu de respiragie in gapte pagi. Primul pas - respiragi adAnc ai captali lumina pnmAntului! Al doilea pas - respirali adAnc qi captaqi lumina cerului! Al treilea pas - respiragi adAnc ai contopili energiile in centrul inimii! Ai patrulea pas - respiraji adAnc ai trimiteqi lumina prin tot corpul! ('artea ucenicu[ui rrdjitor
58j
pas
-
respirali adAnc ai extindegi lumina spre aura voastri!
gaselea pas
-
respirali adAnc, consolidaii marginile aurei gi vi-
Al cincilea
Al
zualizagi oglinzile!
Al
respiragi adAnc, mulgumiii cesul de energie spre pimAnt! gaptelea pas
-
canalizapi ex-
BinecutsAntare! A;a s,i fie!
ftetieruf
ffituri -
K):
[e.gende qi cunoqqtere (cenuqiu) Undele miturilor
Miturile nu sunt un elixir
Din
care, cite un strop,
Putepi sd bepi Seara tnainte de culcare. O O
forp,i dezlanpuita ;i periculoas,i ele sunt, forp,i tare ca un val,
Ce se-naly,i 5i coboard lnainte de a te putea incdtupa.
Miturile
spun povetti
Ciudate ;i strdvecbi, Umbind granipa dintre lumind Si intuneric, Precum oceanul cenu;iu in care se oglinde;te un cer tntwnecat,
Miturile sdminpa
o aruncd
Pe nepdsdtoare maluri,
$optindu-ne sd aisdm $i adincurile sd le explor,irn.
Miturile sunt ca apa de alunecoase, Dansind cu luna si cu stelele pe oaluri agitate, Qartea ucenicufui rrajitor
585
Scriind cuvinte al c,iror
t. clntroducere
tilc
Numai in aisare il deslusim.
Bine aqi venit Miturile din oechime seaa ;i-o iau, Cdci sunt mai oecbi decit orice limba Iar tilcul lor ascuns Doar magia ni I dezaaluie.
p,imint,
Nu popi s'i le atingi si nici in m,ind s,i le yii,
Nu sunt nici obiecte, procese.
Sunt nilte unde Care plutesc pe ape, zi
;i
noapte,
in aaal;i in amonte $i apoi din nou-napoi. Miturile ad atrag aten{ia Cind cu ochii uoi priaili de a
lumii
pulini ajung si le cunoascl! ,CunoaSterea inseamni putere", iar adevdrata putere a unui vrijitor constl in vastele sale cunoqtinle. Iatr un capitol dedicat miturilor gi legendelor, dar gi tainelor ezoterice. Menirea acestui atelier este de a-i ajuta pe invdgdcei si-gi dezvolte capacitatea de a ajunge la, de a sintetiza gi de a evalua cu ochi critic legendele tainice din diverse culturi magice. Asemenea cuno$tinle sunt vitale pentnr practicile Ei dezvoltarea unui vrijitor ;i includ, fire insl si se delimitezc la ele, urmitoarele aspecte: mitologia universali, istoria universali, terAmuri ascunse, ficgiune magicd qi panteonuri culturale. Culoarea magici asociati atelierului de fagn este griul ;i el reprezinti cunoagterea, gtiinqa gi inlelepciunea. Precum indigoul, culoarea cenugiu corespunde artei vrljitoriei, pentru ci nu este nici neagri, nici albe, ci cuprinde toate culorile, fdr1, si fie nici una dintre ele.
z. Qontinente. qi ci.rifiz a\\i pierdute
Doar la suprafapa lwcrurilor,
Uitind
gi a misterelor ezote-
rice pe care pe
Miturile nu sunt palpabile,
Dar nici
in lumea miturilor, a tainelor
esenpd.
qvtor. Oberon lcenusiul O palm,i de primipi sau o revelagie de aaeyi, Sau mAini reci, ca de sirend, gleznele ud-ncdtwyazd,
Trebuie s,i ;tipi C,i rniturile ad vegheaz,i. Sunt ad,l.nci, ca mdrile de ad2ncL Aoepi grij,i de aepi inota tn ale miturilor unde S,i nu p,i;ipi pe pdnte alunecoase
$i sd ad-necapi in valuri! Precurn un sarpe sunt de onctuoase
grij,i trebuie s,i fiti, Cdci in dceste ape
$i
cu
Balauri ali putea gdsi, ELIzaeEtF{ Bnnnr.rrn
586
Q6eron $et['tl{rlenheart
Marea majoritate a istoriei omenirii (sau mai degrabi, a preistoriei) s-a desfegurat intr-o lume cu totul diferiti de cea in care triim acum. Cu aproape 10500 de ani in urmi, mare Parte din America de Nord gi nordul Europei erau acoperite cu straturi groase de gheali, iar nivelul mirilor era cu sute de metri mai scizut decit astdzi expunlnd suprafeqe extinse din faliile continentale. Aceasta este pe,ioada glaciaiiei Wiirm, care adurat 59500 de ani. tnaintea acestei epoci, cu aproape 60000 de ani in urmi, o eruPtie vulcanici uriagtr, care a avut loc pe teritoriul Sumatrei de xtdzi, a redus intreaga populalie a lumii la doar clteva mii de oameni. Din catza tragediei survenite in evolujia oamenilor, intreaga rastr umanl de astlzi suferi de o di-
versitate genetici mult mai redusi decAt cea a membrilor dintr-un singur grup de cimpanzei. (artaa ucenicufui rlrdjitor
582
Oamenilor le-a plicut intotdeauna si se stabileascd in locurile unde rAurile se varsl in mare. in afar; de apa dulce din rluri 9i de pe;tii 9i scoicile pe care le giseau din abundengd in mare, astfel de locuri ofereu mijloace de transport, oamenii deplaslndu-se cu uguringi in amonte Ei pe pirm. CAnd ultima erd. glaciarl s-a incheiat, acum 10500 de ani, in urma ciocnirii PimAntului cu o comete uriaEd sau cu un asteroid in Bahamas, gheaga care s-a topit a ridicat nivelul mirilor cu L2L de metri, iar noile lirmuri s-au mutat, spre interior, cu sute de kilometri. Pentru ci astfel toate comunitlgile umane s-au inecat, iar cei cAqiva supraviequitori din munli au transmis, din generajie in generagie, legendele civilizalrilor pierdute. Este posibil ca unele dintre ele si fi jucat un rol extrem de important in istorie. Ruinele megalitice descoperite in mai multe zone subacvatice au fost cAndva construite pe pimAnt. Dintre ele menjionim ,,Ziduri\e din Bimini"1, un complex uriag de ,,temple" din Japonia ;i alte vestigii dreptunghiulare qi piramidale din largul mdrilor gi al oceanelor. Oamenii de qtiinpn reevalueazi acum origin ea altor monumente strivechi gi misterioase - precum Marele Sfinx de pe Platoul Giza din Egipt - considerAnd cd sunt mult mai vechi decAt s-a crezut initial. Ei estimeazi cd au fost construite cu peste 10500 de ani in urmi.
de o erupiie vulcanici, de un cutremur ii/sau de un tsunami cu 9000 de ani inainte de na$terea lui Solon, adici in jurul anului 9600 i.e.n. Iati un rezvmat.
ci Atlantida a fost distrusd
LEGENDA ATLANTIDEI Insula paradisului, Atlantida (care inseamnd,,!ara Coloanei"), era silaiul lui Poseidon, zeul mirii. El s-a indrigostit de o muritoare, Cleito, Ei i-a construit un palat pe un deal aproape de mijlocul insulei, inconjurAnd-o astfel cu inele protectoare de apd qi de uscat. Cleito a adus pe lume cinci perechi de gemeni, care au devenit primii cArmuitori ai Atlantidei. Fragii Ei-au impi4it insula, iar cel mai mare, Atlas, a devenit primul rege al Atlantidei. Pe vlrful dealului' oamenii au inillat un templu in cinstea lui Poseidon. Aici, cArmuitorii se intAlneau ca sd dezbatd legile, sd dea sentinqe qi sI se inchine zeului Poseidon.
Pentru a u$ura transportul gi negoqul, locuitorii au creat, din sud pAnd spre mare, un canal lung de 8,85 kilometri printre inelele de irpi gi uscat. OraEul Atlantidei s-a extins pe o suprafaq[ de 17 kilo' metri in jurul inelului exterior de api. Dincolo de granilele oraqului, se intindea o cAmpie fertih lungi de 531 de kilometri 9i lati de 177 de kilometri, inconjuratd de un alt canal care aducea apn din munli'
fi[antida Cea mai cunoscuti dintre legendarele ,,civilizalii pierdute" este Inistorici reprezintd., de peste doui
sula Atlantida. Locul qi existenja ei
mii de ani, un subiect de dezbateri aprinse, dar nimeni nu le-a confirmat vreodati. Primul care i-a mengionat existenla este filozoful grec Platon (427-347 i.e.n.), care suslinea cdf:amilia sa $tia povestea de la stribunicul lui, care il cunoscuse pe Solon (638-558 i.e.n.), un om de stat grec. Acesta o aflase, la rAndul lui, de la nigte preoti din Egipt, lard pe care o vizitase in 560 i.e.n. Platon a spua povestea lui Solon in jurul anului 360 i.e.n. in dialogurile sale Timaeus Ei Critias, suqinAnd lFormaliune stAncoasl subacvaticl, din nordul Insulei Bimini din Bahamas (n. tr.).
588
(-)6eron $eff - cl{r."enhcart
Harta Insulei Atlantida, conceputd dupd descrierile lui Platon, publicat,I in ,,Tbe Neu York. American", ediyia din 20 octombrie 1912. (-drtaq ucenicu[ui lrdjitor
589
Munli inalgi qi falnici, presiragi cu sate, lacuri, rAuri 9i pajiEti, inconjurau cAmpia in partea de nord. Clima bllnde le permitea localnicilor si strlngi doui recolte pe an. Multe specii de plante, frucre ;i nuci cresteau cu nemiluita. Pe insuli triiau numeroase animale, printre care 9i elefanli.
Generaqii de-a rlndul, locuitorii Atlantidei au dus o viali simpla, bazati pe principii morale, dar in cele din urm5, licomia ;i puterea i-au pervertit gi pe ei. MAniat de imoralitatea lor, Zeus i-a convocar pe zei pentm a hotdri impreuni ce pedeapsd sd le dea. ln scurt timp,
in urma unui cataclism violent, Atlantida, locuitorii 9i amintirea au fost inghijite de apele mirii.
ei
UNDE SE AFLA ATLANTIDA? timpului, oamenii de itiinli au propus diverse Lpoteze in ce privegte situarea Atlantidei. Platon susjinea ci ar fi fost ,,dincolo de Coloanele lui Flercule", nume pe care il purta in vechime Strlmtoarea Gibraltar. Daca este adevirat, insula s-ar fi aflat in Oceanul Atlantic, cel mai probabil in preajma Insulelor Azore,la vest de coasta Portugaliei, la o distanti de 1 448 de kilometri. Unii cred ci insulele sunt, de fapt, vArfurile munqilor Atlantidei, continentul scufundat de zei. Acestea se inaltd De-a lungul
de pe o fundaqie mai mare nr.rmiti
I)latoul Azore
sau,
in limbajul ma-
r.inarilor,,,Creasta Delfinului". Aceasti regiune de mirimea Spaniei este un bloc distinct, inconiurat de Riftul Medio-Atlantic. tn Er:r Glaciara intregul platou a stat
,-leasupra apei
plni
cAnd magma
.ie pe fund a fost evacuatl prin ultima guri a riftului inconjuritor, scufundlncl insula. S-a intimplat in jurul anului 8500 i.e.n., dati care te apropie de cea semnalati de Platon. O cometd sau un asteroid a traversat America de Nord gi s-a pribuin ocean. Resturile sale au dat naqtere unor cratere ovale, cunossit cute sub numele de Carolina Bays. Locul impactului poarte numele ,le Clmpia Abisah Nares. Apropierea acesteia de Groapa Puerto Rico .r creat gura Riftului Medio-Atiantic. In urma impactului, axa Pimintului s-a schimbat - Polul Nord, care se afla in Golful Hudson, si-a schimbat locul in mijlocul Oceanului Arctic, unde se afli ti in prezent (polul magnetic vine gi el din urmi). tn E." Glaciari regiuni intinse din Antarctica aveau climl temperati si nu erau acoperite de gheali, motiv pentru care unii cercetetori .ru plasat Atlantida
in pirlile
acelea.
Alqi cercetitori cred insi ci Atlantida se afla in America de Sud, aducind in sprijinul afirmaliilor lor anumite caracteristici geofizice, care se potrivesc cu descrierile lui Platon, cAt gi vestigiile oraqului Tiahuanoco clin Bolivia. oraq antic de la malurile lacului Titicaca. Depozitele de sare ;rrati ci lacul a ficut cindva parte dintr-o mare imensi, care acoperea - in perioada Erei Glaciare - intregul bazin al Amazonului, iar "fiahuanoco era pe atunci port la mare. Dupi impact insi, intregul continent al Americii de Sud s-a inclinat intr-o parte. Partea estice s-a scufundat, in timp ce coasta vestici s-a inilgat cu mii de metri, marea revirslndu-se astfel in Atlantic si ridiclnd oraqul Tiahuanoco cu peste I kiiometri deasupra nivelului mirii. Pentru mai multe informapii,
vizitaqi site-ul http://www.thule. orgltiahuanaco.html. Pe de
alti parte, mulli sustin ci descrierea platoniciani
Atlantidei 590
Qberon $eff -tl{arenheart
qi a
a
civilizaqiei
dispariliei ei in urm:r unui cataclism seamini mai degrabd
('qrlcd uccnicu[ui lrdjitor
591
cu cea din Creta minoicd din Epoca Bronzului, situati in Marea Egee. tn nordul Cretei, existi o insule vulcanicr ce poarti numele de Thera. In 1628 i.e.n., o puternici explozie vulcanicl a distrus centrul insulei gi a nimicit civihzagia minoici. Unele a;eziri de pe Thera au fost ingropate sub 30 metri de cenugi. Evenimentul este menqionat in capitolul biblic le;irea; cele ,,zece pedepse" care s-au abitut asupra Egiptului qi despicarea in doui a Mirii Rogii sunt urmirile lui. Valurile tsunami uriaqe au inecat coastele Greciei, ale Siriei qi ale Egiptului, iar vulcanul de sub linia orizontului putea fi vitzut de la sute de kilometri ,,ziua - ca un stAlp de fum, iar noaptea - ca un stAlp de foc". (le;irea, 13:21.) Unii cercetitori suslin ci Solon a confundat hieroglifele egiptene care indicau cifra ,,o suti" cu cele care ardtau cifra,,o mie". De aceea e posibil ca distrugerea Atlantidei si fi avut loc cu 900 de ani mai devreme, nu cu 9 000. Daci este aga, anul corect al dispariqiei Atlantidei este 1600 i.e.n., data erupqiei vulcanului de pe Thera. Aceastd schimbare de date arati $i ci Thera ar putea fi Atlantida. Disputa inceputd de Platon continue qi astdzi cu aceeaqi ardoare. Diverqi cercetitori moderni susgin, cu argumente convingitoare, plasarea Atlantidei in Peru, Irlanda, Marea Nordului, Bahamas, Indonezia,MareaNeagrd sau Antarctica. Deoarece, la sfArgitul Erei Glaciare, multe dintre aceste regiuni au fost inecate de ape, impreund cu aqezirile de acolo, e posibil ca oricare dintre acestea si fie locul legendarului continent pierdut, iar povestea Atlantidei si se intemeieze pe amintirile unei civilizaqii maritime ale cirei comunitiqi si fi fost distruse cAnd nivelul mirilor a crescut brusc cu 1.21. de metri. Eu cred ci legenda strlveche a Atlantidei s-a contopit cu povestea aseminitoare, dar mult mai recenta, a Insulei Thera, la fel cum America a fost denumiti ,,Noua Atlantidi" de Francis Bacon (1,561,-1,626).
Sclater de la populaliile de lemurieni care trliau in aceste regiuni, ;rcum separate. Degi niciun ,,continent pierdut" nu a existat in bazinul Oceanului Indian, e adevirat ca multe teritorii din regiune
dintr-o masi compacti de pimAnt in timpul Erelor Giaciare, cAnd nivelul mirilor era foarte scizut, iar faiiile continentale erau vizibile. Desi Madagirscarul era incd insuli in Pleistocenl, insulele moderne ale Indoneziei ficeau parte dintr-o zoni vasti, cunoscuti sub numele de Swtderland, care se intinde a pAni in Australia. Ideea unui ,,continent pierdut" in Oceanul Indian (sau Pacific) a fost preluati de anumili scriitori oculqi, care au dat apoi na$tere unor rase qi fiinte imagir".". t.r anii 1880, Helena Blavatiky (1831 1891), fondatoarea teozofiei, suqinea cizetr au scufundat Lemuria ca si-i distrugi pe locuitorii ei ,,subumani". tn 1894, Frederick Spencer Oliver a publicat volumul A Dtaeller on Trao Planets (Locuitor pe cloua planete),in crare spunea ci lemurienii care au supravietuit miniei zetlor trdiesc in pesterile si tunelurile din Nuntele Shasta, sitr.rat in nordul Californiei, ficAndu-gi uneori aparilia pe munte imbricati in vesminte albe. Ideea a devenit o legendi populari. rru fdcut parte
funuria Lemuria este numele unui tlrAm inecat de ape, despre care se presupune ci se intindea din Madagascar, trecea prin India qi ajungea in Indonezia. Numele i-a fost conferit in 1854 de geologul Philip Qberon $e[[- tl!r."enhcar1
I
I Numit si Era Glaciari, Pleistocenul csre o eri geologici, ce a incepur rrcum 808 000 de ani si s-a incheiat .rcum 11 550 de ani. Face parte din Cu.rrernrr, este
precedat de Pliocen gi urmat de Holocen (n. tr.).
i
(-,arlea ucenicu[u i rrajitor
5.)3
fiu altui tIrAm despre care se presupune cd ar fi existat in Oceanul Pacific, din care astlzi ne-au mai rimas doar Noua Zeelandl si Polinezia. Ideea a fost afirmati pentnr prima datl de Augustus Le PlonMw
este numele
geon (1825-t908), care susginea ci in aga-zisele lui ,,traduceri" ale vechilor scrieri maya$e se vorbegte despre un tirAm inecat de ape, ai ciror supravieluitori au devenit indienii mayaqi din Peninsula Yucatan' Civilizagia pierduti a continentului Mu a revenit mai tirziu in atenqia pu-
blici, odati cu
ci4i
scrise de James Churchward (I852-1936),intitulate The Lost Continmt of Mw (Mw, continmtul pierdut)aparigia seriei de
3. Q,poca eroi[or modernl autor: (]esse c\{otf iHordin larginliu'1 De oreyi s,i citipi pooested mistic,i Pe care
viitorul v'o
aduce,
Apucapi-vri de suis chiar de acum!
(Gan CoNsoxt
-
Taina diaaolului de la r,ispintie)
Din trecutul mitic, inveluit in mistere, eroii gi eroinele ne indeamni glasul si le ascultim ;i paqii sI le urmim ca si infeptuim, la rAndul nostru) propriile gesturi eroice. Povestea lui Ulise gi a reginei Boudica, a inleleptului Merlin ;i a rdzvrititului Spartacus nu sunt menite doar sd ne desfete. Nici vrdjitorii, nici rizboinicii din vechime, al ciror slnge ne curge prin vene, nu ne vor cruqa de luptele gi provocirile pe care trebuie si le infruntim ca si ne bucurim de victorii. Au luptat ;i s-au jertfit, au biruit gi gi-au depdgit condilia, infruntAnd pericolele gi nevoile oamenilor, ale vielii qi ale timpului lor. Epoca noastrd este la fel de primejdioasi, iar evenimentele pe care le triim necesiti adesea reaclii indrlznele Ei curajoase din partea noastri. Daci veli consulta un diclionar englezesc, veli descoperi cd in limba engleza cuvAntul ,,erou" nu are sinonime; nu existl un substitut cu 594
(Jberon $e[(-!furtenhcart
un sens atAt de puternic. Tot astfel, nimic nu poate inlocui un act de eroism intr-o stare de urgenfi sau intr-o situaqie primejdioasi. Putegi si negaji in fapa altora, din modestie sau dintr-un simg al datoriei, faptele eroice pe care le sivlrgili, dacd astfel vi simgigi mai bine, dar ori de cAte ori vi deruili cu tmp Ei suflet unei misiuni cu mizi vitah, sunteli, firA doar gi poate, eroi sau eroine. O caracteristici definitorie a eroului este dorinla de a renunpa la un program, de a lisa confortul gi siguranpa, de a-qi infrunta temerile ;i de a-qi asuma orice factori de risc. Un act de eroism poate fi qi lupta noastri de rezistenji impotriva regulilor gcolare, din cauza cirora am putea fi marginalizaqi sau chiar exclugi, daci am da glas adeviratelor sentimente gi principiilor noastre spirituale sau magice. Un alt gest eroic ar putea fi dorinla de a ne specializa in literaturi cAnd toati lumea alege matematica sau come4ul, de a asculta muzici medievah sau ambientali, clnd genurile muzicale comerciale sau gangsta rap cAgtigi tot mai mult teren, de a studia artavrqitoriei, cAnd majoritatea oamenilor nu mai cred in noliuni precum integritatea personali, pimAntul viu, spiritul sau magia. Actele cu adevirat eroice nu sunt cele infiptuite pentru binele nostru, ci pentru ocrotirea;i bunistarea celor dragi, ale comunitiqilor qi ale clanurilor noastre, ale speciilor Geei aflate pe cale de disparigie ;i ale pidurilor ameninlate cu defrigarea. O epoci in care guvernele se luptd intre ele, cAnd oamenii renunli la libertatea personah in speranga unei sigurange mai mari, cAnd natura este distrusi rapid gi sistematic, este o epoci a eroilor. Provocirile pe care le infruntim astizi ne oferd mai multe qanse de a ne demonstra valoarea gi de a ne pune talentul in slujba magiei cavaleregti. Vedem pretutindeni in lume cum oamenii distrug natura din dorinla de cXgtig, sunt violenli cu femeile qi cu copiii, jefuiesc lnri 9i culturi, rlpindu-le diversitatea qi demnitatea. Eroul care silaqluieqte in noi trebuie si iasi la lumini ori de cAte ori intAlnim ignoranqa, prejudecata, cruzimea, nedreptatea sau licomia... Ei trebuie si acgioneze ori de clte ori e nevoie. A fi erou inseamni a vindeca sau a crea cu dragoste, nu a lupta qi a rini. Eroismul se misoari in compasiune qi in fo4a intenqiei noastre, in forma gi in substanga faptelor noastre. farle a ucenicu[u i rrrdjitor
595
Daci vegi duce o viald eroici, numele vostru va ajunge pe zele generaliilor viitoare, a$a cum gi voi, la rAndul vosrru, citit si repovestit istoria eroilor de dinaintea voastri.
Opera unui vrijitor este, prin natura ei, eroici gi toate actele eroice depind de talentul gi de capacitilile vriiitorului. Menirea vrijitorilor Ei a eroilor este indeplinirea misiunilor caritabile, fire si se angajeze insi in slujba instituqiilor sau a oamenilor. Dezvoltaqi gi notaqi propriul cod al onoarei, in care sI includeqi: 1) lucrurile pe care promiteqi si nu le faceqi vreodate, cum ar fi sI nu tridati un aliat sau o cauzi, si nu renegali adevirurile' indiferent clt de dureroase ar fi, ;i sd nu dali bir cu fugigii
lucrurile merg prost. 2) trisituri nepotrivite unui vriiitor
4. z\nazoqne[e. qi femei[e yd,zboinice. rtor 6rino
cAnd
Ei
cIQ66ins lcenu5iuy
unui erou: meschiniria,
aroganla sau lagitatea. 3) nedreptilile qi pericolele pe care dorili si le infruntali qi si le invingeqi clnd vi vor ieEi in cale. 4) oamenii, formele de viaqi, fenomenele naturii, locurile sacre, libertelile qi drepturile pe care promitegi si le proteiaqi, sI le promovaqi ;i si le celebragi. tntocmiqi un plan prin care si faceti fali fiecirei situalii, canalizAndu-vd inteligenqa ;i energiile magice. Pregitigi-vd apoi sd renunlali la planuri in momentul in care pericolele 9i situaliile se schimbr.
tmbogalili-vi cunoEtinqele 9i perfeclionali-vI capacitiqile pentru a face fa15 cu succes intlmplirilor eroice din viaga voastri, dar, oricAt de puternici aqi fi, nu vr bazagi doar pe puterile voastre! Faceqi o listi cu aliagii gi cu oamenii care v-ar putea ajuta, descitugaqi inqelepciunea striveche Pe care aqi moqtenit-o din
stribuni, cereqi ajutorul duhurilor locului in care vi aflaqi 9i invocaqi Marele Spirit sau spiritul zeltd\ri la care vi inchinaqi! a Menirea vrilitorilor 9i a eroilor este si incerce imposibilul. a Faceti tot ce vi stI in putinli ca si vi depngiqi limitele. Nimic nu este imposibil, indiferent de obstacolele din cale. Cu clt obstacolele sunt mai mari, cu atAt faptele 9i reugitele noastre sunt mai importante. Nu toate actele de eroism se bucuri de succesul scontat. RImlneli insi un erou pentru simplul fapt ci aqi luptat din toate puterile ca si vI ducetri misiunea la bun sfArEit, cAt qi prin motivele nobile care v-au determinat si mergeqi mai departe.
Amazoanele despre care au scris vechii greci erau un trib de femei rizboinice din Themiscyra, oras situat probabil lAngn Marea Neagri, in sudul Rusiei sau in Georgia. Din scrierile lor reiese cd grecii le admirau, fiind fascinagi de ele, dar, deoarece Grecia era patriarhat (societate dominati de berbali), eroii greci le-au invins intotdeauna pe rdzboinicele amazoane. Astfel, Flercule a reqit sd fure cingitoarea de aur a reginei amazoanelor, Hipolita, iar Tezeu a ripit-o pe regina Antiope, pe care a luat-o apoi de sogie. Legendele greceqti spun cd atunci cind amazoanele au cotropit Atena in incercarea de a o elibera pe Antiope - aceasra a luprat impotriva lor alituri de sogul ei. (Eu nu cred povestea asta.) Cincizeci de ani maitirziu, dupl ce Tezeu a capturat-o pe Antiope, regina Penthesilea a participat, impreuna cu amazoanele ei,la rdzboiul troian, venind astfel in ajutorul
troienilor, care luptau impotriva invadatorilor greci. Legendele grecegti spun, de asemenea, ci Penthesilea a ucis mulgi rlzboinici greci inainte de a pieri ;i ea, ucisi de eroul grec Ahile. CAnd i-a scos coiful, dupd
ce regina amazoanelor qi-a dat
sufletul, el a fost atAt de impresionat de frumusetea ei, incAt a regretat cd a omo- (^ rlt-o gi i-a deplAns moarrea.
Mulqi susgin astitzi capove$tile triburile de femei rizboinice sunt doar simple legende. despre
Noile descoperiri arheologice ne dovedesc se ingah. in 1995,in mormintele strivechi
insi ci
lr 596
Qbe
ron $ef[-t(ove
nlre
art
(-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor
597
din apropierea oragului Pokrovka din Rusia, situat la granitra cu Manciuria, s-au descoperit scheletele unor femei rlzboinice, ingropate cu armele;i in armura pe care au purtat-o in timpul vieiii. Rezboinicele erau extraordinar de inalte pentru acele timpuri, clnd femeile nu aveau mai mult de 1,50 metri in innllime. Una dintre ele, o femeie tindrd,, a fost ingropari cu o tolbe de sigeli gi cu patruzeci de sigeli cu vArf din bronz. Alta avea infipt in cutia toracici un vArf de sdgeati, ceea ce atesti faptul cI a murit in lupti. in acelaqi sit arheologic au mai fost scoase la lumini morminte ale unor rlzboinici, dar Ei ale unor preotese. Acest indiciu dernonstreazi cd matriarhatul nu reprezenta forma de organizare a triburilor ingropate aici - sarmalii sau sauromalii acegtia tratand la fel ambele sexe, purtandu-le un respecr deosebit femeilor ;i chiar idolatrizAnd o zeili. Femeile rdzboinice au existat Pretutindeni in lume. in Africa, regele din Dahomey avea o armatd de femei rlzboinice. Fotografiile ficute la sfAr;itul secolului al XIXlea le infaligeazd pe amazoanele din Dahomey inconjurandu-gi mandre regele, inarmate cu sulile. Purtau platoge impodobite cu perle, coliere, brlqiri gi cingltori incrustate cu nestemate. Filmul Tigru 5i dragon nu este doar un film interesant, iar filmul de animaqie Mulan, realizat de Disney, nu e doar o Poveste Pentru copii. tn istoria chinei existi o mullime de femei rizboinice, de la Fa Mul-an, care a triit acum 1 500 de ani, la Lai Choi San, regina piralilor din Macau, stdpAna mlrilor din sudul Chinei, intre anii 1920 care Ei 1930. $i in Japonia au exisrar femei rizboinice - femei samurai se deghrzeze sI fie nevoite gtiau si minuiasci sabia naginata, f1rd. sd in berbaqi. cea mai cunoscutl dintre ele este Itagaki, conducitoarea clanului ei in secolul al XIIi-lea. De la legendara regini Maeve, despre care nu qtim dacl a existat cu adevirat sau nu, pAni la regina britonilor, Boudica, aceea care a luptat impotriva invadatorilor romani, sau la celebraregind a piralilor glandeziGrania O'Malley - qi istoria celqilor abundi in pove;ti despre femei rizboinice. Scriitorii romani din Antichitate - Plutarh gi Ammianus Marcellinus - mentioneaz1,in scrierile lor cd femeile cellilor luptau al;turi de berbaqii lor, dovedindu-se adesea mai puternice qi mai aprige decAt ei in lupti. (-)beron $ef f - tl{r'enfr eart
Valkiriile din mitologia nordicl erau fecioare frumoase gi inarmate, care zburau in ceruri, pe cai inaripali, purtAnd cu ele in Walhalla sufletele bravilor rizboinici uciEi in luptl. Poate ci sunt numai legende, dar existl mdrturii strivechi ce atestl faptele de vitejie ale rizboinicelor din nordul Europei, precum cele infdptuite de Thyra, regina Danemarcei, care a luptat, in fruntea armatei sale, impotriva cotropitorilor din veacul al IX-lea, sau regina din Mercia, fiica lui Alfred cel Mare, care a luptat alaturi de ogtile ei impotriva vikingilor in secolul al Xlea. Arheologii au descoperit morminte anglo-saxone din secolul al Vlea gi al ViJea, unde se odihneau rlmigiqele unor femei ingropate cu arme qi scuturi. Chiar gi statul California poarti numele unei legendare regine amazo^ne, iar imaginea ei apare pe sigiliul statului. in anrrl 1510, la optsprezece ani mai tirziu dupi ce Columb descoperise Lumea Noui, romancierul spaniol Garcia de Montalvo a scris o carte intttulati, Las Sergas de Esplandian (Avmturile lui Esplandian). Acolo descrie un trib de amazoane care trdiau pe o insuli apropiere "in de paradis" - California. Aceste femei frumoase gi rizboinice cdlireau pe grifoni gi purtau armuri din aur, incrustate cu pietre pretioase. Regina lor se numea Califia. Mulqi dintre cei care au citit cartea s-au lesat convinqi ci faptele povestite de .rutorul spaniol sebazeazi,pe realitate, nu pe ficliune. in 1,542,c4nd a ancorat pe coasta statului cunoscut acum sub numele de San Diego, exploratorul spaniol Juan Rodriguez Cabrillo a crezut ci a pus piciorul pe insula mistici a amazoanelor, cici a scris in jurnal: ,,Am descoperit California".
S.
{te mituri qi [egende
Oberon: in Manualul de iniliere in vrijitorii v-am oferit pe scurt c'iteta mituri si legende clasice, poae;ti pe care tofi ardjitorii trebwie sd lc cunoascd. A5 area sd continui ,,pove;tile de tabdrd", bucurindu-m,i de ('qrta4 ucenicu[ui lrdjitor
ET data aceasta de contributia altor elevi 5i profesori de la $coala Cenu;ie de Vr,ijitorie. Apez,ayi-tsti, a;adar, pe un bu5tean in jwrul focului de tabArA 5i ascultayi cum poaestitorii
no;tri deapdnd
legendele!...
{phaeton qi Qaruf $oarefui qutor: ,\orgon ffe[idae (mqro)
Mulli cred ci
este stipAnul Soarelui (in mitologia greaci), dar nu este adevirat. Apollo este zeul luminii, iar astrul care
zeul
Apollo
lumineazi cerul ziua e guvernat de Helios, fiul titanului Hyperion (care inseamni in greaci ,,cel care merge inaintea Soarelui") gi al titanidei Theia. Helios mai avea doua surori: Selene, luna, qi Eos, aurora. in fiecare dimineapi, dupi ce Selene pleca acasi in carul ei de argint, iar Eos deschidea, cu degetele ei trandafirii, po4ile cerului, Helios pornea la drum pe cer, in carul tras de armisarii lui aprigi, rispAndind lumina asupra lumii intregi. Helios avea mai multe fiice qi doi fii, Aeetes Ei Phaeton. Spre deosebire de Aeetes, Phaeton era fiul lui Helios $i al muritoarei Clymene. Ea i-a dezvaluit originea, iar Phaeton a plecat spre palatul Soarelui ca si afle adevirul. Clnd Helios i-a confirmat spusele mamei sale, s-a oferit si-i dovedeasca, jurXnd pe rAul Styx (jurdmAnt sacru, pe care zeli
nu aveau voie si-l incalce) si-i implineasci orice dorinli. Biiatul, fascinat de tatil siu atotputernic, a spus ci doregte si conduci, pentru o zi, carul de aur. Helios a acceptat fire tragere de inimi si-i indet:.: plineasci dorinla fiului siu, dupi ce a incercat\nzadar si-l previni de primejdiile pe care ar putea si le intAlneasci in cale. Dar tlnirul nu s-a lisat. A doua zi de dimineag, Helios si-a vizut pe fiul imbarcAndu-se in
fupidon ;i pslcha qutor3
Ontx tltllenc[qu'
1r'io[et1
Un rege gi o regini aveau trei fete. Psyche, cea mai mici, era 9i cea mai frumoasi, iar oamenii veneau de peste miri ;i giri s-o priveasci 9i si-i aducl omagii de care numai Venus ar mai fi avut parte. Iati ce i-a stArnit invidia Ei gelozia lui Venus, care i-a poruncit fiului ei, Cupidon, s-o pedepseasci. Dar cAnd a vdzut-o pe Psyche' el s-a indrigostit de ea gi s-a hotirAt s-o ia de solie fdrd ptirea mamei sale. Regele a dus-o pe Psyche la oracol, deoarece surorile ei se cisitoriseri cu prinji demni de rangul lor, in timp ce mezina era inci singurl. Oracolul a spus ci Psyche nu se va cisltori i.. ' t\ cu un muritor, ci cu o fiingi care triieqte pe un munte unde nimeni nu Poate si ajungi. Prevestirea insplimAntitoare le-a indurerat sufletul tuturor. ,,Dar, dragii mei piringi, de
ce plAngeli
Psyche. ,,Ar fi trebuit
pentru mine?", sn
a
intrebat
plAngeii cAnd oamenii ma
coplegeau cu favoruri nemeritate, numindu-md Venus. insogigi-m; la muntele unde se va implini destinul meu nefericit!"
aventura vieqii sale. La inceput, lu-
crurile au mers bine, iar Phaeton se simlea stipinul cerului. Apoi 6oo
caii au simjit ci cel care ii mlnl nu line frliele cu aceeagi fotgd' ca stiplnul lor qi nici carul nu mai e la fel de greu, dAndu-gi seama cI nu Helios se aflr la cArma carului. Au inceput sI alerge ndvalnic qi haotic, in orice direcqie aveau pofti, pArjolind pdmAnturi 9i miri 9i secAnd apele. Geea a gipat inspiimintati, iar strigdtul ei de disperare a ajuns la urechile zellor. Ei au privit spre PimAnt, de pe culmile Olimpului Ei au inleles cd trebuie si puni capit haosului creat de tinirul nesibuit. Astfel, Zeus a oprit carul cu o lovituri de trisnet. Phaeton s-a pribuEit in rAul Eridan, carul s-a prefacut in mii de buciqele, iar caii au cizut in mare. Naiadele au scos din rlu trupul lui Phaeton 9i l-au ingropat intr-un mormlnt menit si ne aduci mereu aminte de trufia lui, indurerAndu-ne inimile.
(Jberon $ef f - tl{rlcnheart
Qarlea
uce
nicu[ui .'rrdjitor
6or
clnd Psyche stitea pe creasta muntelui, tremurAnd de frici, blAna puftat-o pe aripile sale intr-o vAlcea presirati cu flori, unde s-a a$ezat pe iarbe gi a adormit. CAnd s-a trezit, avdztrt in fata ochilor un palat minunat. Cupidon qi-a fdcut aparilia in orele t|,rzii ale noptii gi a luat-o pe Psyche de so1ie. Dar i-a poruncit si nul priveasci, deoarece voia ca ea si-l iubeascd f;ri pirtinire. Apoi s-a ficut nevizut inainte de ivirea zorilor. Dupi un timp, dorul de familie a inceput s,o macine pe Psyche. Cupidon a lisat-o sd-qi viziteze surorile. Ele au intrebat-o cum e soqul ei, iar ea le-a mirturisit ci nu-l vizuse niciodati. Ele i-au amintit de profetia oracolului qi au sfetuit-o si-l omoare, daci este intr-adevir un monstru, redobAndindu-;i astfel libertatea. Psyche s-a impotrivit, dar ele nu-i dideau pace. Astfel, urmlnd sfaturile surorilor, a pus la indemAni o lampi si un cutit asculir, ascunzlndu-le insi de solul ei. CAnd Cupidon a adormit, Psyche s-a ridicat ugor din pat gi n-a vizut la lumina hmpii un monstru hidos, ci un zeu de o frumusete neasemuiti. Aplecindu-se deasupra lui pentru a-i vedea mai bine chipul, a virsat pe umirul zeului o picituri de ulei fierbinte. Trezindu-se speriat din somn, Cupidon a lintuit-o cu privirea. Apoi 9i-a tntins aripile qi azburat pe fereastri, dojenind-o ci;i-a incilcat legimlntul. CAnd a privit in jur, Psyche a descoperit ci palatul 9i griciinile dispiruseri, iar ea se afla pe o paji;te in apropiere de locul unde traiau surorile ei. Le-a povestit ce s-a intlmplat, iar ele, mi.cinate de uri, s-au bucurat in sinea lor, deqi se preficeau indurerate de suferinga ei. ,,Acum", spuneau ele, ,,poate ci ne va alege pe una dintre noi". S-au trezrt pe furig a doua zi de dimineaqi gi s-au urcat pe munte, unde l-au rugat pe Zefir st le duci la Cupidon. Apoi, incercAnd si-gi croiasci singure drum printre srlnci, f;re ajutorul lui Zefir, s-au pribusit in pripastie, zdrobindu-se de piatri. Intre timp, Venus a afl,at de povestea de dragoste dintre Cupidon gi Psyche gi s-a infuriat peste misuri, hotirlndu-se s-o supuni pe Psyche la grele incerciri ca sd se convingd daci e cu adevdrat demni de fiul ei. Spera ca Psyche si dea greg, dar ea izbutea, cu ajutorul altora, sd treacd de fiecare lncercare. Acest lucru a stArnit 9i mai mult furia lui Venus, iar probele au devenit din ce in ce mai grele. Pe
dul Zefir
(Jberon $eff - tI{r'enh eart
tn cele din urmi, Venus a trimis-o pe Psyche in infern ca si ra o pirticici din frumuseqea Proserpinei, regina din Erebus. Celeuziti de ,, ,ro." misterioasi, Psyche a reugit sI treaci de Cerber, paznicul infernului, un caine cu trei capete, qi l-a convins pe charon s-o treaci cu luntrea lui - si la dus, ;i la intors - rAul cel negru. ,,Dupi ce Pro\erpina iti va da cutia cu frumusetea ei". a prevenit-o vocea, *nu ai voie s-o deschizi niciodati!". Astfel, Psyche a piEit in siguranqi pe tirAmul lui Pluto qi al Proserpinei, care aferecat in cutie substanta prelioasi qi i-a dus-o apoi acesteia. Dar cand a ieiit la lumina zilei, Psyche nu a rezisrar ispitei de a deschide cutia doar pentru a lua o frAnturi din aceasti frumusele, devenind astfel mai atrigitoare pentru solul ei. ,,Frumuseqea" Proserpinei s-a dovedit insl a fi insigi moaftea, o moarte paqnici Ei linigtita, iar Psyche s-a prlbugit la pimAnt fdra" vraga. Cupidon, insi, neputAnd sd indure absenqa iubitei, azburatin locul i., .rr" Psyche zdcea f1rriviali qi, ferecAnd inapoi in cutie somnul cel veqnic, atrezit-o pe Psyche cu atingerea uEoarl a sigeqii sale' ,,Curiozitateaera s1-qi aduci pieirea din nou", i-a spus el. ,,Acum insi va trebui si faci intocmai ce spune mama' lislnd restul in seama mea'" Cupidon s-a infaligat apoi inaintea lui Jupiter, implorAndul sn-i asculte ruga. Jupiter l-a ascultat gi a pledat cu atlta stiruint1 cauza celor doi indrlgostili, incAt Venus a acceprat pAnI la urmi relaqia lor. L-a trimis apoi pe Mercur s-o aduci pe Psyche in Olimp 9i dupi ce i-a oferit o cupi de ambrozie i-a spus: ,,Bea din cupi, Psyche, ca si devii nemuritoare! Cupidon nu va rupe niciodati nodul in care s-a legat, iar unirea voastri nicicAnd nu se va desface". Astfel, Cupidon a luat-o din nou de solie pe Psyche, iar eai-adiruit in curlnd o fiici pe care aubotezat-o Voluptas (Placere)' cupidon
este zeul
din mitologia
dragostei in mitologia romand, ecbiaalentul lui Eros
greacd. Psyche inseamnd
in
greacd
,fluture", dar fi
,,su-
nemuritor decit flet,,. Nw existd o metafoni mai frumoas,i pentru sufletul in intunericul co' fluturele, care iese la Lumin,i dupd multe zile petrecute conulwi ;i prinde aripi, zburdnd apoi de cola'colo si hr,inindu'se cu polenuL florilor de prim,irtard. Psycbe reprezintd, apadar' sufletul uman puri.fi.cat
prin
l-.arte a ucen icufu
suferinpe
i lrajitor
;i greutdli, preg,itindu-se
astfel pentru adendrata
6oj
fericire, cind
se va reuni cu dragostea. Aceastd pooeste este o alegorie a sufletului ornenesc, care deoine nemuritor prin iubire.
Legenda lui Cupidon;i a lui Psyche apdre pentru prima dat,i in opera striitorului antic Apuleius (circa 124-172 e.n.). o aersiune modernd a
ei este ,,Frumoasa si bestia".
De aici prortine cuaAntul ,,arahnide", numeLe clasei din care fac parte
ft,ochne qi ,{ena
cele 120 000 de specii de P,iianjen.
aulorit, Qbaron si $(or6an Jetidae (mcrral
Arachne era fiica lui Idmon din colofon, un renumit tesitor, care fesea purpura deLydia, extrem de apreciati la vremea aceea. Arachne era qi ea o gesitoare priceputi, mAndrI de talentul ei. Ce megteijugea eraatitde frumos, incAt pAni gi nimfele rrmAneau fird suflare. Miiestria ei i-a ficut pe oameni si creadi ci inviqase arra lesurului de la Atena insiqi, zeiga acestui me$regug. Arachne a spus insd, ugor dispreguitoare, ci e mai dibace chiar decat Atena. vorbele ei au fost o gregeale fatald, cici au stArnit mAnia zeilei. Atena a coborat pe Pemant gi
viaqi, dar ca s-o pedepseasci pentru ci a indrlznit s-o sfideze, Atena a stropit-o cu sirop magic de aconit (astlzi ii spunem in piianjen, iar frAnghia cu care se spAnzu'omag"), preschimbAnd-o rase a prefdcut-o intr-o pinzade plianjen, pe care Arachne qi urmaEii ci o vor tese pentru totdeauna. pe Arachne la
a
provocat-o pe Arachne si
se
inrreace
la lesut. Arachne a acceprat, fiind de acord sd indure pedeapsa pe care zeiga i-o va impune, daci pierde. Rizboaiele de gesut au fost aduse,
iar cele doui rivale au inceput si lucreze cu sArg. Atena a fesut scena in care ea a obqinut victoria asupra cetdgii Atena impotriva lui poseidon. Arachne a lesut scene care scoteau la iveali idilele si infidelitrtile lui Zeus. Au isprdvit in acelagi timp gi Atena a fost nevoird si recur;, noaSCi gi perfecliunea gesiturii lui Arachne. Totugi, mAnia ei nu mai cunoqrea margini - provocatl de trufia cu care rivala sa a acceptat intrecerea, de subiectul scandalos pe care aceasta l-a ales, cAt gi de victoria muritoarei. Cuprinsi de gelozie, Atena a sffuiat in bucnli lesirura lui Arachne qi a lovit-o fere mile cu rizboiul de qesut. CopleEiti de ru;ine gi de umilingi, Arachne s-a spAnzurat. CAnd s-a linigtit, Atena a inleles ci a fost prea crude cu Arachne, care nu merita si moari din trufie, o trufie, de altfel, indreptigiti . Zeitraa readus-o Qbaron $eft'tl{r1en[reart
$edat $i clcar
qutor: Crour {[)r agonlree lcenuqiul
Privind pe fereastra din turn, Dedal a inchis ochii, ferindu-se de stropii sirali ai mIrii. Degi extrem de inalt, turnul era agezat intr-o poztlie precari, deasupra malului, iar valurile uria;e ale mirii aruncau in aer stropi de api, pe care briza calde ii inrl1a apoi spre locul unde se afla Dedal. El s-a intors de la fereastri 9i a inceput si p;$easci in sus gi-n jos pe podeaua din piatrl' - Ce s-a intimplat, tatd? aintrebat lcar, citind ingrijorarea pe chipul
tatilui
sdu.
Dedal ;i-a privit uluit fiul. Oare chiar nu ingelegea situalia in care se aflau? A zAmbit amar Ei qi-a agintit din nou privirea pe fereastri, evitAnd si se mai uite la copilul care se juca, pe podeaua din piatri, cu obiecte necunoscute.
- iti mai amintegti de Minos, care m-^ rugat si-i construiesc
o
incdpere speciali? a inceput el, trigAnd adAnc aer in piept. - Regele Minos? Degi auzise de multe ori povestea, lui Icar ii placea si-l asculte pe Dedal depnnAnd amintiri despre regele Cretei. Se simgea mAndru peste poate de tatll lui inlelept, care avea relalii sus-Puse. - Da. Voia un loc unde si ascundi Minotaurul, un loc unde monstrul si poati intra, dar de unde si nu mai poate scipa vreodatd. - $i i-ai construit labirintul! a exclamat fiul, neput}ndu-gi stivili entuziasmul fata de crealia tatilui siu. (-,arle a ucen icu[u
i lrdjitor
6o5
Da. Am ficut un labirint uria;, din tuneluri sinuoase, fire inceput sau sfArqit, care dideau unele intr-altele. O clipi Dedal a privit valurile spirgAndu-se de qirm, fire se le vada insi, cici prin fala ochilor i se derulau acum amintiri ce-i umpleau sufletul de mAndrie. A revenit curAnd cu picioarele pe pimlnt. - Minos a fost incAntat de opera mea, a continuar el. AtAt de incAntat, incit mi-a transformat crealia intr-o capcand a morqii, a spus el, inclegtAndu-gi miinile care se odihneau pe pervazul cenusiu din piatri. Regele nostnr drag trimitea in labirint oameni 9i copii care ajungeau hrani pentru Minotaur. Era ,,un tribut", spunea el, pe care cetdtenii Atenei trebuie siJ pldteascd, obligindu-i astfel si-gi trimiti pruncii la moarte in labirintul meu. Labirintul mewt a reperar el, scrlqnind din dinti. CAnd printesa Ariadna, a continuat Dedal, in timp ce fiul lui a ridicat iute capul la auzul numelui fiicei regelui, m-a rugat si-l ajut pe prietenul ei, Tezeu, si intre ;i si iasi din labirint ca si ucidi monstrul blestemat, i-am ascultat de indati rugimintea. Dedal parci iqi pleda cauza in faqa unui judecitor foar-te tAnir. - I-am dat ghemul de a1i pe care Tezeu avea si-l lege de un capit la intrare, degirAndu-l apoi pe drum pentru a gisi din nou iesirea
-
din labirint. A fdcut apoi o
pauzd,, intrebAndu-se de ce Tezeu
el la aceasti solulie. - A fost foarte simplu,
Iati motivul pentru
a conchis,
in timp
ce Icar a
nu
s-a
glndit
gi
ridicat din umeri.
in inchisoare. Minos nu ;i-a pierdut doar Minotaurul,
care suntem acum ferecati
I [$ ci si fiica, deoarece Ariadna a fugit cu Tezeu-in Atena. lati pedeapsa S rn Pentru ca l-am arutat. 3il\ ''^ou rro*lci povestise cu glas li.-i-ll tare pirea si-l fi ajutat pe tatil lui simti mai bine, Icar lisa imci e mult mai preocupat de obiectele pe care le strAnsese pe podea. Simgind ci istorisirea tatllui siu ajunsese la caplt, l-a intrebat, ridicAnd din umeri: sd se
presia
6o6
Q6eron $e[[- tl{rrrenheorl
- $i de ce nu plecim? Exasperat, Dedal s-a abginut cu greu si qipe. - Pentru cd nu putem, a spus, fluturAndu-gi cu disperare bragele. Minos stlpinegte nu doar insula pe care ne aflim, ci ;i apele! a con-
tinuat, aritAndu-i talazurile zbuciumate. Valurile se fac mai mari 9i mai violente la simplul glnd ci ne-am putea apropia de mal. Apoi, vizlndu-9i parci pentru prima dati fiul, Dedal gi-a aqintit privirea asupra penelor cu care se juca gi pe care le adunase de pe mal, pene lisate, probabil, de pisiri. Vorbea cu un glas moale Ei aproape distant, ridiclnd de jos o pani micl9i pufoasd, Pe care o risucea, uimit' printre degete. - Singurul pe care nu-l stapAne$te este aerul... >!
Icar a fost incintat de misiunea Pe care tatil sdu i-a incredinqat-o in urmitoarele siptimAni. Deii turnul era inalt ;i pizit, erau lisagi adesea si se plimbe impreund pe plaia. Icar avea misiunea de a aduna cit mai multe pene. O misiune, i-a spus Dedal, era extrem de importanti. Icar gi-a indeplinit rolul cu multi con$tiinciozitate. I-a adus tatilui siu o gama largi de pene, de toate felurile qi mirimile' mai mari sau mai mici, mai moi sau mai tari, mai uqoare sau mai grele. Intre timp. Dedal lucra firi incetare, crelnd patru aripi uriage, ugor curbate, din penele aduse de Icar, pe care le prindea cu ali qi le lipea cu cearI. Le-a atagat, de asemenea, cAteva curele din piele, menite sd le suslini braqele. Cind a intrat in incdperea tatilui siu cu un bral plin de pene, Icar a rimas mut de uimire in faqa creaqiei sale. - fi-ar plicea si zbori, Icar? l-a intrebat Dedal, ingenunchind inaintea fiului siu qi privindu-lin ochi. Icar a zimbit cu gura plnd la urechi gi a incuviinqat din cap. Daci oricine altcineva i-ar fi propus aga ceva' Icar l-ar fi crez',tt nebun' dar daci cineva putea intr-adevir si zboare, acesta era tatil lui. - Bine, a spus Dedal, introduclnd braqele fiului sdu printr-o pereche de aripi. Voi sdri primul pe fereastri. Va trebui si faci intocmai ce fac eu qi si rni urmezi indeaproape. Ai grijl si nu zbori nici prea sus, nici prea jos! Celdura soarelui qi umezeala apei 1i-ar putea strica aripile. - Desigur, a spus Icar ridicind din umeri. l)art e a
ucen icufu
i lrdjitor
Era evident ci ar fi fdcut orice ca sd poati sd zboare. - Bine, a conchis Dedal, ridicAndu-se in picioare. $i-a pus aripile gi s-a a;ezat in dreptul ferestrei din turn. S-a intors apoi spre fiul sdu gi, dupd ce i-a ficut cu ochiul, a sirit in gol. Ingrozit, Icar avdzut cum ratll lui se prdbugegte la pimAnt. Fusese intotdeauna convins ci roare planurile tatilui siu eiau fdri greq; cu toate acestea, aripile nu pireau si meargi cum trebuie. Lacrimile au inceput sd-ibrizdeze chipul lui Icar la gAndul ci va rdmAne orfan. Apoi, in clipa in care se apropia de ciocnirea cu pimAntul, Dedal a izbutit sd se redreseze, plutind acum prin aer gi indreptAndu-se spre mare. Cu ochii inci in lacrimi. Icar a inceput sa rlde si, fere urmi de ezitare sau de teami, a sirit de la fereastrd. Pentru o clipi spaima a pus stdpAnire pe el, dar a descoperit, in curAnd, ce plutegte uqor ca un fulg. Nu s-a prlbuqit la pimlnt ca tardl siu, ci a prins un curenr de aer cald, care l-a purtat pe urmele pirintelui sdu. - Mai jos! i-a poruncit Dedal, privindu-gi fiul peste umdr. Pescarii minusculi, care pluteau pe valurile albastre ale mIrii, le ficeau cu mAna din barcile lor abia vizibile. Icar i-a salurar, coborlnd
pAni aproape de suprafata apei 9i atingAndu-le velele. - Nu! Zboari mai sus! i-a strigat Dedal fiului siu. Apoi au zburat impreund, srribirAnd distange mari deasupra mirii. Icar, rizdnd qi cAntAndu-qi fericirea de a zbura, plutea cAt mai sus pe curenlii de aer, apoi plonja spre mare, oprindu-se chiar deasupra apei, chiuind de bucurie, degi tatll siu il mustra 9i il sfituia si nu faci ges-
turi necugetate. El fie ignora poveqele pirintelui, fie nu le auzea, inibugite de vuietul mirii, de curenlii de aer sau de propriile sale strigite de bucurie, continulndu-gi giumbuqlucurile prin aer, apropiindu-se tor mai mult de soarele dogoritor, care ameninqa si topeasci ceara, sau de marea la fel de primejdioasd. Astfel cit n-abdgat de seami prima panl micutri care i s-a desprins din aripi gi zbura acum dusd de vAnt. Intorclndu-gi privirea spre Icar, Dedal a qipat cuprins de spaimi. Fiul siu plutea in aer, la cAqiva paqi de el, inconjurat de un nor de pene ce semdnau cu fluturi dansatori. Imaginea a steruit doar cAteva clipe, apoi s-a petrecut tragedia. (Jbcron $e[[' lQr.renheart
Icar nu-9i mai flcea trucurile gratioase prin aer, ci se pribuqea la pimlnt, qipAnd inspiimintat. Dedal gi-a privit ingrozit fiul scufundAndu-se in api. Cu ochii in lacrimi, azdrito insuli in depirtare' AterizAnd pe !irm, a a$reptar ca fiul lui si se intoarci la el. Clnd valurile au adus la mal trupul fera viaqi, Dedal i-a sipat un mormint. A numit insula lcaria, in cinstea fiului siu, apoi gi-a continuat drumul spre Sicilia. Legenda lui Dedal 5i a lwi lcar este cu adeviirat o poaeste magic,i. DedaL era un prdjitor extrem de iscusit, tlespre cate se crede cd a construit lahi-
rintul Minotaurului -folosit este, de asemenea,
adesea ca
simboL;i instrument nugic' Dedal
singwrul care a reu;it sd introducd un
fir
de mtitase
in
cocbilia unei scoici (a legat-o de o furnic,i) si,^dup,i cum 'uedem in po'tteste, se pdre cti este ;i inoentatorul planoruLui' in ctuda inteligenpei sale, po' aestea tragicd ilustreazd. nu doar consecintele inpeleppi 5i preyul pe care trebuie sd-l
ignor,irii sfaturiLor
pldtim pentru
cd
ce/or
tindent sPre cuLmt
ame[itoare, fdrd fim pregititi s,i le dtingem, dar 5i durerea pe cdre un rtr,ijitor trebuie s-o indure fiindc,i ii determind pe oameni sd srivir5eascti sti
faPte penUu car('nu sunt preSlititi'
!|aucis qi phitemon qutor: C)bcron lcenu;iu1 Legenda spune
ci Zeus gi Hermes, solia
f5-.
-.1'1.
zerlor, s-au hotdrAt si meargi pe pimAnt ca
si vadl cum se comporti oamenii. Au luat gi au au sirmanr st infiqigarea unor cilitori sirmani infitjsarea in cele din ajungAnd aiunglnd purces la drum,
1
'*,
-
i .
-'lll'
din l-S.-'l* f l '\'Fl t\
urmi in Frigia. Dornici sa g)seasca un adepost unde si se odihneasci, incep si bati
r,-\* :f;U.-:'
poarti nu li se deschide. Aiung la o cisuqi cu :-iacoperig din paie, unde igi duceau zilele doi betrAnei: Baucis, o femeie pioasi, qi soqul ei, Philemon. pe la uEile caselor, dar nicio
(.ortea ucenicu[ui rrrdjitor
6o9
Acegtia iau
primit cu dragi inimi
pe cei doi
striini, oferindu-le
mAn-
care gi adipost.
Zeus a provocat un porop, inecAndu-i in ape pe toli locuitorii neospitalieri ai Frigiei, cu exceptia celor doi batrAnei cumsecade, a ciror cisuli a transformat-o intr-un templu magnific, iar lor le-a incredintat rolul de preot qi preoteasd. CAnd s-a oferit si le implineasci orice dorinqi, ei au cerut ca atunci clnd le va suna ceasul si moari amAndoi odatd ca nici unul dintre ei sd nu sufere durerea pierderii celuilalt. CAnd li s-a apropiat sfArgitul, Zeus r-a preficut in doi copaci - pe unul in stejar, iar pe celilak in tei - cu trunchiurile apropiare penrru ca ramurile si li se impleteasci in dragoste eterni. Peste ani, cei care
auvizitat templul auvdzut cei doi copaci gi le-au ascuhat povestea. Ospita/itatea
este o
caracteristicd atAt de importantd,
tncit in aproape
toate cultwrile exist,i legende ca aceasta pe care tocmai v-am dE,inat-o. O versiune identicd se regiseste in mitologia nordicd, unde Zeus;i Hermes
sunt inlocuipi cu Odin
6.
Si
Loki.
}kbino1ion
cu[eBe.re de. bqsme
din mito[o7ia 6a[ezd cutor: Crou' $)raBontree lccnusiuy
Vrdjitorii sunt, prin tradigie, povestitori iscusigi. Istorisile pe care le deapdni nu sunr menite doar sd ne desfete. Mesajul lor atinge sfere extrem de importante precum virtugile, valorile morale qi consecintele faptelor noastre. Ele ne oferd solulii penrru greutdlile cu care ne con-
fruntim, pistrlnd viu spiritul unui popor care a dispdrut cu mult timp in urmi. Pe scurt, pove$tile depdnate de vrijitori sunr adevdrate lecgii de via1i, deqi rolul lor pare sI fie doar acela de a ne distra. tn capitolul de fag; vom studia o poveste pe care am ales-o din Mabinogion. Aceasta este poate cea mai importanti culegere de basme despre 6ro
Qberon $e[f -t[{rrrenheart
considerate precursoare ale legendelor despre Regele Arthur. Daci vreqi sd explorali mitologia celtica, vi re-
vrijitori din mitolog ra galezd,
comand sI urmali cursul Tbe Mabinogion din cadrul Scolii Cenuqii de Vrdjitorie. Povestea pe care v-o prezint in cele ce urmeazi este doar o micd parte din acest curs amplu. Este important de $tiut ce povestirile din vechime, cum este 5i cea pe care o vom anahza acum' au fost agternute pe hAnie destui de re-
cilugiri con$tienti de importanqa culturii Pe care astfel o pastrau. Totugi, ori de cAte ori istorisim o Poveste' povestitorul igi permite s-o modifice pe ici-colo, subtil, reflectAnd o frlnturi din firea de povestitor a vrajitorilor. E firesc sd fie aqa, de aceea trebuie sd va spun ci varianta povestirii mele este o traducere fidela a textelor originare scrise de cilugarii despre care v-am vorbit. Cu toate acestea, povestea mea se apropie, pe cAt mi-a srar in putingi, de tradiqia orald avrijitorilor din vechime, presirati pe alocuri cu comentarii menite si scoatd in evidenqi pasajele aparte. Dacd vI tnLereseazd,insd o tilmicire exacti a povestirilor lucru hudabil, de altfel - vi recomand si citili traducerile ale ciror titluri le gdsili in referingele de la sflrqitul volumului. capitol, vi voi prezenta gi vom analizape scurt o Poveste in "."rt din cea de apatra,,secqiune" a culegerii de basme celtice Mabinogion. Secqiunea difern de celelalte, in sensul ci personajele principale sunt Fiii tui Don (identrce - se crede - cu poporul T'uatha De Dannan din mitologia irlandezi). Aceqtia ar fi creaturi legendare, de origine divini, care vin din Lumea Cealalti. Se mai spune ci, in timp ce povestirile din celelalte secliuni sunt istorisite prin prisma pirnAntenilor) care ana\zeazd Lumea Cealalti, basmele din aceaste secliune sunt spuse prin prisma locuitorilor Lumii Celeilalte, care se aventureazl in
cent de
Lumea PemAntenilor.
capiti un rol extrem de important, ca mtzicain arta conceptualizSrri magiei in cultura celticd. Aici ni se infeqigeazd rolul bardului in societatea celtici, dar 9i conceptul de vr{d insoqite de clntec. Se pune, de asemenea, accentul pe capacitatea lui Gwydion de a-i trage pe sfoari pe cei din iur, dar povestea are gi o morali potrivit c1reia nu trebuie si facem riu doar de dragul de a face riu. Dreptatea va triumfa in cele din urmi.
in
aceastd sectiune, metamorfozele
Qarlea
uce
nicufui lrdjitor
Fl,ic,irile focu/ui ce arde in fapa coasnd par sd se inldnyuie intr-un dans ritmic, accentuttt de trosnetul tdciunilor. Cdldura focului ;i aroma imb,iilitoare a lemnelor arz,ind. v,i cuprind in oraja /or, iar strdlucirea incandescentd pe care focu/ o proiecteazd asupra prietenilor si a copaci/or inconjuritori ltarcd se inteye5te. Toti i1i apintesc prioirile asupra unei
siluete care st,i ling,i foc, inf,i;uratd intr-o mantie cenu;ie ;i p,i/iirie cu boruri late.
purtind
o
;i agita t,iciunii din foc. Fl,ic,irile se trezesc la oiapd, iar fumul se tnaly,i in spirale, luind forme cunoscute. in tticerea care s-a tttternut, vr'ij itorul incepe s,i oorbeascd... EL
ia un
bap
PORCII CARE AU DECLAN-SA T UN RAZBOI Regele Math era unul dintre cei mai ciudali conducitori din Jara Galilor. Nu se gtie ce vArsti avea, dar se spunea cd este nemuritor. Cheia longevititii sale era, poate, obiceiul lui de a sta in sala de tron cu picioarele rezemate in poala unei fecioare. tn afare de incertitudinea vArstei sale gi de aceasti stranie deprindere, regele era recunoscut pentm intelepciunea lui. Putea si descopere adevirul cAnd pentru mulli rimAnea un mister. Intuitia qi istetimea sa ii ficeau pe oameni si creadi cI secretele pe care Ei le impirtiEeau doi indivizi ajungeau la urechile regelui Math ca $oapte purtate de vAnt. Math era un vrdjitor adevirat si putea sri vad,i dincolo de aparenle. Un rol extrem de important il jucau la curte nepotii regelui, Gwydion si fratele lui, Gilfaethwy. Gwydion era gi el un vrijitor iscusit, reuqind nu doar sd ia numeroase infiliEiri de oameni sau animale, ci gi sd-i preschimbe pe ceilalli dupi cum ii poftea inima. De fapt, una dintre distracliile preferate ale lui Gwydion era si cutreiere tara deghizat, adesea ca bard, ca si afle vegti despre curlile si regatele invecinate. Gilfaethwy, insi, avea o singuri preocupare: implinirea propriilor dorinqe. Sirmanul Gilfaethwy se indrigostise atAt de tare de fecioara in poala cireia regele isi rezema picioarele, incAt era convins c-o si moarl de dorul ei. Fiind fermecitor, era incredinlat ci o poate cuceri pe aleasa inimii firi prea mare greutate, daca ii vorbegte clteva clipe intre patru ochi. Dar cAnd o vedea, nu era niciodati singuri, ci in compania regelui, linAndu-i in poald picioarele bitrAne. Soarta atAt de nedreapti l-a aruncat pe Gilfaethwy intr-o mare de tristele. ()beron je[f -cI{r'orheart
face griji, frilioare! i-a spus Gwydion, bitlndu-l ugor pe spate. Te ajut eu si rlmAi singur cu ea. Am un plan. $i chiar avea. Gwydion a luat inf;qigarea unui bard cilitor qi a pornit spre Dyfed. Auzise ci regele acestui ginut, Pryderi' are o turmi
- Nu-ji
I 1
E
fi
micd de animale minunate, ce purtau numele de porci' Tinirul trebuia sI le vade, deoarece iucau un rol vital in planul siu. Dupi ce a vizut vieguitoarele de necrezut, i-a cerut regelui cltiva porci.
- imi pa.e riu, prietene, i-a spus Pryderi, dar i-am fegiduit lui Arawn ci nu voi da niciunul plni cAnd nu se vor inmulli. Sunt o specie rard, a continuat el in qoapti, pe un ton conspirativ. Vin tocmai din Annwfn. Dezamdgit, Gwydion s-a dus in seara aceea in pidure, unde a adunat diverse ciuperci cu forme interesante. CAnd s-a intors la castel cu bragele pline de ciuperci bune de mAncat, a fecut o vraji, ducAnd astfel la bun sfArqit cea de-a doua parte din plan. in ,""r" urmitoare, Gwydion s-a aplecat peste masi spre Pryderi intrebat pe un ton clt se poate de firesc: l-a 5i - Miai spus aseari ci nu poli si-mi dai niciun porc' a zis Gwydion, fecAnd apoi o pauzd, pentru ca spusele sale si aibe efectul dorit. Nu vrei si facem un troc? Gwydion i-a flcut semn cu capul si se uite pe fereastri. Pryderi l-a ascultat qi a vizut in curte douizeci gi patru de animale de o frumusete rari: doisprezece cai Ei doisprezece cAini de vlnitoare, cu lese, gei 9i frAie din aur, strilucind in lumina lunii. Gwydion l-a privit, ridiclnd din sprAncene, ca gi clnd l-ar fi intrebat ,,Ei bine, ce zici?"' Peste cAteva clipe au incheiat trocul. >r
A doua zi de dimineaqi, Pryderi s-a trezit devreme qi s-a dus in grajduri, inclntat si-si vadi animalele la lumina zilei. Cind a ajuns, a incremenit, alituri de ingrijitorii care priveau, inmirmurigi, boxele goale. in locul in care ar fi trebuit sl stea un cal sau un cAine magnific era o ciupercl obiqnuitl. Fusese tras pe sfoari. tntre timp, Gwydion, care plecase in toiul nopfii, se intorcea acasi turma prelioasi de porci. S-a oprit pe drum ca sd faci un tarc in care cu si-qi ascundl prada inainte de a se intAlni cu regele Math qi cu oastea lui. Qartea ucenicu[ui
lrajitor
6rl
-
Ce s-a intimplat? a intrebat el,
vizind cI
regele 9i soldaqii lui erau
lupti. Regele Pryderi $i-a strins oEtile gi vine si ne atace, i-a rispuns
gata de
-
Math grav, aruncAndu-i lui Gwydion o privire plinn de subinqeles. Pri cina ar fi trocul pe care l-a fScut cu tine, ceva cu nigte porci. Gwydion a incuviinlat din cap, luAnd aceeaqi mini gravi ca regele Math. In sinea lui, insi, se simlea mlndru cI reugise si-gi ducd planul la bun sfAr;it. CAt timp va fi la rdzbor, regele Math nu va mai sta la castel, cu picioarele rezemate in poala fecioarei de care Gilfaethwy se indrigostise, iar acesta va putea si petreaci un timp in compania ei. TotuEi, prequl plitit pentru implinirea dorinlei lui Gilfaethwy avea si fie mult mai mare declt igi inchipuise Gwydion. Oastea lui Pryderi atacaflrdmild dugmanul gi nu pirea deloc uEor de infrint. Mulli soldaqi din ambele regate Ei-au pierdut.riaga sau au fost grav rinigi in lupti. tntre timp, fecioara de la curtea lui Math refuza avansurile lui Gilfaethwy, iar el, intr-un acces de furie, a abuzat de ea. t.r in..rcarea de a pune capit dezastrului, Pryderi, Math qi Gwydion au ficut pace numai dupi o confruntare directi intre cei vinovali de sfada. Pryderi era un luptitor iscusit, dar Gwydion avea arta magiei de partea lui, astfel inclt, dupi o lupti pe viaqd gi pe moarte, cel din urmi a izbutit si-l ucidi pe Pryderi. Profund afectate de pierderile suferite, ogtile gi-au inceput marEul trist spre casi. Intors la castel, Math a aflat de atacul la care a fost supusi fecioara in poala direra igi odihnea picioarele. A inleles atunci planul urzit de Gwydion 9i Gilfaethwy. Furios, regele Math i-a dat in vileag. - MAnia mea nu mai cunoaEte margini! a lipat el. Reul pe care i l-aqi pricinuit femeii nu poate fi descris in cuvinte. $i a1i provocat moartea multor oameni nevinovaqi si ati inqelat gi ucis un rege dintr-un linut invecinat. Gwydion a icnit ugor clnd l-a vizut pe Math luAndu-gi bagheta magici. - Nimeni nu mai poate indrepta riul fecut - nici eu, nici voi - a continuat Math, cu ochii scipirlnd sclntei, dar va trebui se plitili, deEi prequl este extrem de mic in comparaqie cu faptele voastre. Math 9i-a indreptat apoi bagheta spre Gilfaethwy, prefecXndu-l intr-o ciprioar'i. Cuprins de spaimi, Gwydion a incercat si fugi. Dar, in ciuda istegimii ;i a iutrimii lui, n-a putut scipa de vraja lui 6r4
(Jberon
jcff - tl$lenheort
Math. inainte si ajungi la u$i, acesta l-a preficut intr-un cerb de o frumusele rari. - V; place si complotali impreuni' a sPus regele Math' zAmbind amar. Nu vd va fi greu, agadar, si devenili o pereche in regatul animalelor. Anul acesta, tu, Gilfaethwy, e$ri femeh, anul viitor va fi rlndul lui Gwydion gi aqa mai departe. in fiecare primivari, imi veli aduce progeniturile voastre. Atunci vi voi preface in alte animale' Anul acesta ,r"1ifi .;p.io arc, dar anul viitor vi voi face porci, a continuat el, incli ,rAndu-qicapul spre Gwydion, iar anul urmitor, s-ar putea sn fiqi lupi. Acum dispiregi din fala ochilor mei! le-a poruncit el, privindu-i necru1ltor qi jucAndu-se cu bagheta magici. incremenipi, ad uitayi
La
imaginea conturatri
printre tdciunii incandescmpi dow,i ctiprioare Privipi uirnipi imaginea, f,ir,i s,i indr,izniyi foc,L care
se
stinge incetul cu tncetul.
il
de
focuL mocnit. Vedeyi
fug speriate prin p'idure' sd a,i desprindeyi ochii de la care
auzipi pe
,rtijitor miscinduse ;i
od ridicaPi ocbii sPre el'
Lumina dfuz,l a tdciunilor
se rdsfrAnge
tsupra lui, conturindu-i
tn toiag. Misc,irile, cbiar;i cele impercEtibile, i le Uddeazd faldurile undwitoare ale mantiei. - Povestile nu sunt doar ale mele. Acum sunt ;i ale'uoastre' Dup'i ce le trwpwL rezemat
aoastfti, r corelindu-a,i cu poaestitorul si integrin- &$*
auziti, ele deain parte din aala
duse in istoria ooastrd. Da, a continuat el,
c,izind neincredere pe cbipul unui ascul' titor, indiferutt cdrei culturi ii apa4ineli'
h
pooqti fac parte din istoda tuturor oame' nilor. Propiile aoastre poaestiri swnt k fel de im' portante, c,ici sabiLesc legdtwra dintre ooi ;i semenii
I
aceste
ao5tri, dar
;i
q
cu natura inconjwnitoare. imp,itt,i;iprle
ahora poae;tiLe
;i
inttdpapi s,i le asculapi pe ale
;i
lor!
Vr,ijitorwl clipe;te pi se tntoarce cu spatele spre foc. Apoi, ridicindu;i u;or toiagul si ficind un pas' dispare parcd inghipit de intunericul noplii. Cuointele lui continu,i s,i plu-
focului aproape stins. Restul depinde numai de aoi' desigur.
teascd deasupra
-
Qartea ucenicufui
lr4iitor
7. Ntefqcte magice
LANCEA SFANTA
Lancea lui Longinus a devenit o relicvi religioasl, cunoscuti in numele de Lancea Sflnti. Se spune ci SfAnta Elena a dezgropat-o in acelagi loc cu sfintele cuie qi crucea pe care a fost acelaqi timp
qutor: Obcron lcgrusiu;
$tiinta mirgiei nu include doar locuri, poveqti si personaje magice, ci qi obiecte magice, numite artefacte. Ele sunt la fel de numeroase ca povestile; unele existi gi astizi si pot fi vizure in muzee.
SFANTUL GRAAL autori: (-)bcron si !\organ jetidae lmarol Existi numeroase referinle la Graal in diverse mitologii, iar cel mai cllnoscut artefact din tradiqia occidentali este, feri indoiaii, Sfintul Graal. Acesta este, dupi toate aparengele, cupa din care a
biut Iisus la Cina Cea
de
Taini. El a umplut-o cu vin
qi le-a ofe-
rit-o apostolilor, spunind: ,,Be1i! Acesta este sAngele meu!" (Ciudat, cupa nu apare in celebnrl tablou al lui Leonardo da Vinci.) Se spune, de asemenea, ci losif din Arimateea a folosit aceeaEi cupi ca si strAngi sAngele care se scurgea din rana lui Iisus in zrua rastignirii, provocati de sulila unui soldat roman, centurionul Gaius Cassirs Longinus (loan, 19:34). Astfel s-a format intermenul Sangrail, prin alitura rea sang - real,,,slnge adevirat". Dupi moartea lui Hristos, au inceput sa apari nenumirate poveqti despre puterile timiduitoare ale Sfantului Graal. Se spune ci Iosif a adus Graalul in insula Avalon, pe care s-a clidit oragul Glastonbury. Graalui a ajuns apoi intr-un castel bine ascuns, pizit cu strisnicie. SfAntul Graal jo;rci un rol extrem de important in legendele Regelui Arthur, care i-a trimis pe cavalerii Mesei Rotunde in ciutarea
tot cuprinsul Europei. Graalul a cipdtat semnificaqii mistice, corelate cu simboluri magice, cum ar fi pocalul qi sabia, cazanul lui Cerridq.en gi Stipina Jinutului. in povesti, cel care avizut "..rt. pentru ultima oari Graalul inainte de a dispirea in negura legendelor este Sir Galahad cel Cast sau Sir Percival. acestuia pe
sub
ri ristignit Christos.
Fiul Elenei, Constantin QB5-387 e.n.), a fost primul impirat creqtin avea sulila va al Romei. De aici s-a niscut legenda potrivit cireia cel care staplni lumea. Se spune ci a ajuns in mlinile celor mai mari conducitori qi a pridat Roma ai lumii, impiratul Teodosiu, gotul Alaric (care a asediat in anul +tOi atilla FIunul, Carol Martel (Carol Ciocanul, care i-ainfrint pe musulmani in 733), carol cel Mare ;i Frederick Barbarossa.
DupiceiaslujitpesfinliiimpnraliaiRomei,suligaaajunsinPala-
t.rl Ho{brrrg din Ausiria. in l9l2,Adolf Hitler, foarte tAnir pe atunci, avrzitat-rrr.rrl Ei a aflat istoria sulilei. in 1938, dupi ce a devenit caninfrlncelar al Germaniei, a anexat Austria gi gi-a insugit lancea. Dupi gerea lui, lancea a revenit la Muzeul Ho{burg, unde se afli Ei astazi'
EXCALIBUR deruit; de Se spune ci legendara sabie a regelui Arthur i-a fost Viviani, StepAna Lacului. O versiune a legendei susline cr-din lac a ieEit o mani care r-aintins sabia. Dupd ce Excalibur i-a fost allturi in multe lupte, Arthur a fost infrlnt de fo4ele rizvtdtite ale fiului siu bastard, Modred. Pe clnd zdcea rintt de moarte dinpe clmpul de luptI, Arrhur ia poruncit celui mai credincios Sir Bedivere, si arunce sabia in lac 9i atunci' spune povestea, o mlni s-a ridicat din apd qi a luat-o in adAncuri' Lacul acela a inconjurat candva insula Avalon, cunoscuti
ir. ."rr"l..i,
acum sub numele de Glastonbury
Tor' Lacul
a secat de
Poate ci, intr-o zi, legendara sabie Excalibur va in apropiere.
ap:area
mult'
undeva
tpodoabe ma7ice. tul
Oberon: De.a lungul ttmpu/ui, multe cupe au fost considerate SfinGraa/, iar istoria uneia dintre ele este extrem de conaingdtoare.
Mai tnult nu 6r6
,,-ii
pot insri dezadlui... ()beron jeff -tQrlcnhearr
Podoabele au fost intotdeauna un izvor de putere magicd, in special inelele, ca acelea din StapAnul inelelor, de J'R'R' Tolkien:
[orteo ucenicufui lrdjitor
6tz
Trei inele pentru stdpinii elfi, cei de sub soare, pentru ei, gnomii de aip; din s,ili de stincd,
INELUL NIBELUNGILOR
Sapte
outor: (-fginnraker lrosu
Nouti pentru oamenii ce ;tiu cti moartea e a lor ursitri, (Jnul pentru el, Seniorul intuttecintii-n noaptea lui adincd,
\n Cinicrt l"libelwngilor) marea
in linutul
Mordor, unde [Jmbrele sdl,isluiesc.
Astfel s,i le stdpineascd uncle [Jmbrele sdld5luiesc!
J.R.R. Tolkien, Frdtria inelului $
INELUL LUI SOLOMON Unul dintre cei mai influengi vrajitori din istorie,
diruit regelui ineltrl, pe care era incrustat ,,slivitul Nume al lui Dumnezeu" (|HVH - Tetragramma-
ffiA
ton). Inelul era fdurit din doui metale, alami si fier. Cu panea din alamd Solomon i;i pecetluia poruncile date demonilor buni. Cu partea din fier isi sigila poruncile pentru demonii rii. Inelul purra Pecerea lui Solomon steaua lui David, inconjurati de un cerc gi presirati in spaqiile goale cu puncte sau alte simboluri magice. Solomon a incrustat inelul cu patru nestemate dlruite de patru ingeri. Inelul ii conferea lui Solomon puteri uluitoare - purerea de a timidui, rispunsuri la diverse intrebiri, priceperea de a comunica cu animalele 9i de a stdpAni demonii (djinn) qi cele patru elemenre. O legenda arabe spune ci demonul Sakhr a convins-o pe una dintre soliile lui Solomon si-i dea inelul. Sakhr a domnit atunci patruzeci de zile, in timp ce Solomon a pribegit prin lari ca un om sirac. in cele din urmd, Sakhr , inelul i., -"r., unde a fost "r.rrr.", inghigit de un peEte , care a cdzutin nada unui pescar. Acesta l-a despicat in doua qi a gisit inelul, inapoindu-i-l lui Solomon. CAnd regele a revenit la putere, l-a obligat pe Sakhr si-i construiascl o moschee 6rB
qi si-i fure leazi giuvaierul. Loki reu;e$re si-l tragS pe sfoari pe Alberich cel inelul: inelui Acesta e devastat de pierderea suferiti qi blesteami are il va dori cu di,pt'"", iar celui care il are ii va aduce
care nu-l
suferinqi gi moarte. (vezi Inelul este folosit mai tirziu, impreuni cu coiful Tarnbelm uriaqilor miinile. iegenda de mai jos), pentru rlscumpirarea Freyjei din se intind pe care intrigi' diverse pifrr., qi Fasoit. Oii., in."".ci prin pe neparcursul cAtorva generafii, si recuPereze inelul, trimiqlndu-l in potul sarr, Siegfriel, sil ia de la uriagul Fafner, care se prefecuse vrea trl".r, c., ajrrto.rrl coifului Tarnbelm'Fratele lui Alberich' Mime' pe Siegfried pentru a-l.ucide 9i el sd punr mAna pe inel gi il crescuse p. F"f,'., ca si-$i f"ce p,opri.',I interes. Siegfried il ucide pe Fafner 9i insi ia inel.rl, dar qi coiful iir, .o*o"ta strAnsi de balaur' Descoperi ci Mime intengioneazd sd-l otriveascd Ei-l ucide pe pitic' in d*m spre casi, Siegfried o gdseqte pe Valkiria Brilnnhilde cuindrifundatr intr-un ,o-n -'"gi. 9i o treze;te la via95' Cei doi se si rimln; cu el. tl gostesc, iar Briinnhilde reiunqe la lumea zerlor ca lotrritg. pe Siegfried si porneasci in alte aventuri' iar el' ca dovade insi pradi intrigia fideliiatii ,"1., ii lase Inelul Nibelungilor. Cade o lor lesute de fraqii Gunther 9i Gudrun' care il conving si bea Poliune' indrlgostindu-se' Briinnhilde' tqi pierde astfel memoria qi o uitd pe drair, ,.hi-b, de Gudrun. Ea il roagl si-l ajute pe Gunther sI cagtige TarnbeLm, Siegfried ia forr." lui Briinnhilde. Cu ajutorul coifului infiqiqr.", lui Gunther qi o convinge siJ ia de soq' lulndu-i insr de pe deget Inelul Nibelungilor 9i punAndu-i-l pe al sdu'
outor: So[qris lac.ramarin; regele Solomon (970-928 i.e.n.), avea un inel magic cu pecete. Legenda spune ci Dumnezeu insuqi i-a
epoPee germanici' Inelul Nibe-
Iungilor este modelat ie Nibelwngwl Alberich Q''tibelung inseamni fluviului Rin' ,,pitl.") din RheingoLd, o comoari magici din adlncurile pe cel care il va purta si con[erite'd"trei fecioare. Inelul il va ajuta il va putea .luce lumea, dar numai cel care va renun[a de tot la dragoste qi modemodela. Alberich renunld la iubire, pune mlna pe comoari
$i pe toate sd le adune un inel, S,i le ferece pe toate,
in linutul Mordor,
;
C}ndGunth"rod.,*cepeBriinnhildeincastel,eavedelnelul Nibelungilor pe degetul lui siegfried qi ingelege cI a fost tridatd. cele din Vrea si se rizbune J' ori.. pre!' astfel cI Siegfried e ucis in
mirifici.
(larteo ucenicufui lrajitor
Qberon $eff- tl{alenfieart
L
6r9
urmi la o paftide de vanitoare. Briinnhilde inmormantare
se ocupd de
pregitirile
de
malurile Rinulul ,e r.l.rJt" un rug funerar. Ia inelul de pe degetul lui siegfried qi le roagi pe fecioarele Rinului si-l recupereze din cenu;d, dupi ce focul il va purifica va 9i anula blestemul. cand rugul este cuprins de fl;cdri, Briinnhilde se nipusteqte, ctrLare, in foc 9i dispare inghiqite de valvatii. i' timp ce focul continud sd ardi, Rinul iqi umfli apele, iar fecioarele recupereazi gi porunce$te ca pe
inelul, inf;ptuind astfel ,Jude cata Zeilor*.
DRAUPNIR autor: qtrinmaker lrosu;
Draupnir, brdgara de aur a lui Odin, este creagia piticilor Brokk sindri. Reprezenta o sursi inepuizabih de bogiqie, deoarece la fieEi care nour zrle fFrurea alte opt brigari identice. odin a pus briqara pe rugul funerar al fiului siu, Baldur. Hermod, alt fiu al iui odin, a recuperat-o maitirziude la Baldur din infern. cu ajutorul aceleiaqi brdgiri, servitorul lui Freyr, skirnir, o pete$te pe viitoarea soqie a lui Freyr, giganta Gerd.
BRISINGAMEN qutor: ql$innraker lroqu; Brisingamen este colierul din aur (sau din chihlimbar, spun alte surse) al zeigeiFreyja
din mitologia nordici. Este opera a patru pitici - Davlin, Allfrigg, Berling;i Grer. Ca sd oblind colierul de la pitici, Freyja a fost nevoitd si se culce cAte o noapre cu fiecare dintre ei. cand purta colierul, mai ales primdvara, niciun barbat sau zeu nu putea si reziste farmecelor ei. Acest lucru le supira pe celelalte zei1e. colierul se dovedea qi un sprijin de nndejde penrm oastea pe care Freyja o apira pe cAmpul de lupti. Nu doar zeilele o invidiau pe Freyja pentru giuvaierul ei atlt de prelios, ci gi zeii. irrt.-.rn" din cele mai nostime porregti din mitologia nordici, gigantul Trym i-a furat ciocanul lui rhor. in schimbul ciocanului, Try* a cerut mAna zeigei Freyja. Zeii, dar gi zeijele, in special Freyja, n-au fosr deloc incAntagi de idee, astfel incAt l-au sfituit 6zo
C)beron
je[[-
tl{o.,'en
h
eart
Thor si-gi recupereze ciocanul deghizindu-se in Freyja. Povestea este destul de lungi ;i complicatl, dar pe scurt, Thor, luAnd infeliqarea pe
purtand la gat colierul Brisingamen, gi-a recuperat ciocanul. Rlte dru, Loki, zeul cel buclucag, a gterpelit colierul de la Freyja cAnd dormea. CAnd s-a trezit qi a descoperit ci podoaba ei nepreguiti rr dispirut, gi-a inhimat pisicile la car gi a pornit in cdutarea colierului. Heimdall a ajutat-o in ciutirile sale qi au descoperit in cele din urmi ho1ul: Loki, care se preficuse in foci. Heimdall a luat 9i el infeqigarea unei foci si l-a provocat pe Loki si-qi mlsoare forlele impreuni. Dupi o luptl incrAncenat;, Heimdall a ieqit invingitor 9i i-a inapoiat colierul Freyjei.
Freyjei
gi
{te
obie
cte magice
COIFUL TARNHELM autor: {tlinmaker lrosu ; Coiful Tarnhelm (in germani, ,,coiful magic al deghiznrilor") este opera Nibelungului (piticului) Mime, fratele lui Alberich, creatorul Inelului Nibelungilor. Coiful nul face invizibil pe cel care il poartd, ci ii conferi diverse forme, de animale sau de oameni. Alberich s-a preficut cu ajutorul lui in Earpe sau broasci pentru a-l impresiona pe zeul Loki. Gigantul Fafner s-a transformat qi el intr-un balaur, fiind in cele din urmi ucis de Siegfried. Acesta l-a folosit, la rAndul siu, ca
si ia infiliqarea lui Gunther pentru a o peqi pe Briinnhilde. Nu se gtie ce soarr1 a avur coiful in cele din urmi... aga cd e posibil si se afle undeva prin lume.
PIATRA FILOZOFALA qutor: So[4ris lacrtamarin;
,,SfAntul Graal" al alchimigtilor medievali avea sI descopere piatra filozofali. Piatra ftlozofal1, alcituiti, cum credeau alchimigtii, din
carfttot, este o piatri magici, din care se extrigea pulberea, care se preficea apoi in elixirul vieqii. Inilial, elixirul nu indepirta moartea, ci o irrta.rir. Purifica trupul qi prelungea tinereqea gi viaga. Mult mai tarziu, oamenii i-au atribuit pietrei filozofale nemurirea gi puterea de a (lartea ucenicufui rrrajitor
6zt
preface metalele in aur care, in conceptia alchimiqtilor, este cel mai pur metal. Primul care a suslinut ci piatra are taina vieqii gi a sinitigii, avlnd puternice semnificaqii spirituale, a fost Zosimos din Teba (circa 250-300 e.n.). oamenii i-au atribuit apoi, pani in secolul al Xl[-lea, puteri inimaginabile. Se spune ci o singurd picituri era s'ficienti pentru a transforma metalele in aur. Descoperirea pietrei, denumite qi ,,Opera fundamentali,. sau ,,Magnum Opus", este descrisi in formula alcituitd din Eapte paqi pe care o regisim in Tabla de smarald a lui Hermes. cei sapte pagi includ procesul de calcinare, dizolvare, decanrare, imbinare, f.r-..ra".., distilare gi coagulare. Primii patru au loc in planul materiei, iar ceilal1i, in planul spiritual Ei in cel al imaginatiei crearoare. Piatra filozofaleigi are originea in teoriile lui Geber, alchimist din secolul al vIIIlea. Acesta suslinea cd fiecare metal este caracterizat prin cele patru insuqiri: fierbinte, rece) uscat gi umed. Metalele pot fi transformate, spunea Geber, prin modificarea caracreristicilor p.irrr.-o substanta numitl el ixi r. Nicolas Flamel (1330-1418 e.n.) este singurur care a descoperit secretul pietrei frlozo/iale, in misterioasa carte a lui Abraham Earewl, Flamel era un bogita5, lucru pe care istoricii il pun pe seama investijiilor sale. Intr-o vreme in care limita de vlrsti era de 35 de ani, Flamel a murit la 88 de ani. Dupi moartea lui, misterioasa carre a disprrut gi nimeni nu a mai gisit-o de atunci. De-a lungul timpului, oamenii au investit averi uriage ca sa descopere piarra filozofale, dar au pierdut tot. cea mai apropiati ,,regeri,, prin care poli transforma plumbul in aur esre si prachezi metalul cu un strat de aur, ceea ce s-a ;i ficut. Acun, cxnd qtiinqa moderni a inhturat credinlele medievale, piatra filozofalea devenit doar o metaford pentru incercirile omului de a sclpa de rnoarte.
fte[ierut
QLOCI:
ftte[e ocutte $e Brul Edificii din abanos Ca un scwt, de soare wmbra ne apdrd, Ctici luntina, neimblAnzit,i, viapa ne'o reteazd. Fdrti nop;i, zilele - a le tndura - nu am p,uted $i nici lintina n-am cunoatte, de-ntunericul nu s'ar ldsa' lrlu t,iiapi cordonul. ce noppile cle zile le leag,i! Si noi suntem urdjiLori 5i suferinla prea bine o 5tim' ln dcriari plutiti? Corabia pe dpe line ttoi o croim $i capcit patintilor noi gtisint. Prin or,iji si magii albe, NecazuriLe le ,Lom fereca.
Binele este a/ nostru zeu
gi tenple pennu EL noi inaham. Iar intr-o bunii zi, Cu zidwri ;i pe ooi o sd v-apdrdm. F.r.rzABF:'f H
Bat Rp.rrr
t. clntroduce.re ine ati venit in lumea artelor oculte! Cea mai simph formi de arti oculta este vrdjitoria, unde cu ajutorul farmecelor se sivirEeEte un act magic pentru atingerea unui anumit qel. [arlea ucenicu[ui lrdjitor
623
Vrdjitoria igi are originea in magia populari, numiti adesea ,,magie neagri" sau ,,arte oculti". Din picate, astdzi, clnd oamenii vorbesc despre ,,magia neagrd", se referi in general la actele magice infaptuite in scopuri egoiste, nu altruiste dominarea gi manipularea oamenilor impotriva voinlei ior, metode de constrAngere prin care oamenii pot
fi determinati si faci lucruri pe care nu vor si le faci, fapte in detrimentul ahora, menite si ameninle viala sau si faci riu anumitor persoane - toate acestea sunt considerate practici ale artelor oculte gi ale magiei negre. Totu;i, un aspecr extrem de important al vrijitoriei tradigionale il reprezinti metodele magice de apdrare impotriva tuturor relelor gi a fo4elor negative. Veli descoperi, aEadar, in acest capitol ,,Tehnici de apirare impotriva artelor oculte". Vom vorbi, de asemenea, despre ,,Copiii noptii" - monqtri care ne tulburi nopgile, personaje din filmele de groazd,,la granila dintre tirAmul viilor ;i cel al mo4ilor: fantome, demoni, vampiri, strigoi, zombi gi vArcolaci, dar gi personaje misterioase, precum Omul-Molie diavolul din Jersey. Acestea se aflt la hotarul dintre lumea noasrri 9i lumi paralele. Culoarea magici asociati cu acest atelier este negrul, corelat cu noliunea de constrAngere, dar gi cu energiile lui Saturn. Culoare a noplii, negrul sugereazi forfa prevestitoare, curajul gi consecventa stimulate de ,,doringa de a trece cu bine prin intuneric". Negrul este gi o culoare protectoare pentm instrumentele magice, dar gi o culoare benefici pentru indepirtarea unui obicei prost, pentru respingerea energiilor negative sau pentru realizareaunor schimbdri dramatice in via1i. Negrul este, de asemenea, culoarea tradilionali a magiei negre qi a anelor oculte. sau
z. c()rdjitoriq qi umbra
Dupi cum qtili deja, arta magiei sebazeaz| pe intelepciune, ea reprezentAnd temeiul marilor tradilii universale. Inlelepciunea ne aiuti si inlelegem noliuni precum gindirea corcct/i, exprimarea corectd st ac;iwnea corectd, principii extrem de importante pentru toli oamenii, dar cu atAt mai mult pentru vrljitori' care au misiuni unice in comunitatea universali. Pe de alti parte, practicile bazate pe ingelepciune, inclusiv vrijitoria, ne ajuti si triim in conformitate cu aceste principii. Etica, in sens larg, este una dintre componentele fundamentale ale inlelepciunii (9i implicit ale vriiitoriei), motiv pentm care am introdus-o in programa qcolari a instituliei noastre. De;i am putea dezbate la nesf}rlit asemenea subiecte, intrlnd in detalii minulioase. exista o opinie universali referitoare la principiile morale, care definesc binele 9i riul. Degi ne axim pe aspectele pozitive, ingelepciunea inseamni a inlelege, a infrunta qi a accepta Latura Intunecati a existenlei. In psihologia lui Jung, aceasta se numegte ,,LJmbri". Umbra existl la muite niveluri: colectiv (este un element comun tuturor oamenilor), cwltural $ personal. Din punct de vedere psihologic, Ea este prezentl la nivelul colectiv (biologic), cultural qi personal al subconqtientului nostru. Umbra comprimi, in esenla, tot ce am respins, con$tient sau nu, ca specie,
culturi
sau
individ. Reprezinti, aqadar, chintesenqa Riului,
a;a cum ni-l inchipuim sau cum existi el in viala noastri' ,'Satan" este numele pe care cregtinii qi musulmanii il dau Umbrei lor (care existi mai ales la nivel cultural). DeEi chipul Umbrelor noastre s-ar putea si difere de la un individ la altul, Umbrele multor vrijitori sunt similare - egocentrice, insetate de putere, intolerante, exploatatoare' discriminatoare, rasiste, agresive, violente, razbunitoare, egoiste, mincinoase, hoage, manipulatoare, rapace, iresponsabile, leneqe, pasive, slabe, nehotirlte, arqigoase, colerice, ignorante, superficiale, materialiste etc. O listi lungi de aspecte negative Ei nu cred ci le-am menlionat pe toate! Vreqi si vedeli chtpul proprieilJmbre? Atunci,
inchipuiqi-vi
pe care nu-l puteqi suporta deloc!
Topi venim in contact cu Larura intunecati a viegii, fie ci vrem, fie ci nu. OricAt am incerca si evirim, vrdjitorii trebuie sd ingeleagd misterele acestui tirAm, chiar daci nu se specializeaziin artele oculte.
omul Psihologul Carl Jung ne invaqi doud lecqii importante despre Umbrd. in primul rlnd, Ea nu poate fi alungati din viaqa noastrd. Cit timp credem ci am scipat de Ea, ne aflim in puterea Ei. Dac:i negim sau ignorim influenqa covArgitoare pe care o exerciti asupra vielii noastre, nu facem decAt si-i sporim fo4a. Daci nu-i recunoaQtem existenta,
614
('qrtc.r
real sau imaginar
qutor: Aroffonius
1a[6y
Qberon $eff -tI{r'crrft eart
ucen icu[u
i Trojitor
b25
vom arunca vina pentru gregelile, ghinionul sau faptele noastre reprobabile pe allii (,,proiectAnd-o qi mai mult in existenla noastri"), ceea ce ne va determina si cdutim mereu un lap ispigitor. Cu cit Lumina este mai puternici - spunea Jung - cu atAt Umbra pe care o apiri este mai intunecati. Nu este de mirare, aqadar, cd tradigiile religioase qi spirituale care au cele mai stricte coduri morale gi orientiri ascetice sunt inviluite de cele mai intunecate ljmbre. Si nu e de mirare ci unele dintre cele mai diabolice atitudini si fapte din lumea de astizi apa4in unor grupuri care se mlndresc cu puritatea qi bunitatea 1or. in al doilea rind, Umbra, susline Jung, reprezinti un izvor de putere Ei creativitate. Prin simplul fapt ci am respins-o, ne poate da exact ce ne lipsegte. Multe dintre caiititile Umbrei, daci nu chiar toate, pot avea efecte benefice in anumite circumstanle. Acestea sunt puterile de care avem nevoie pentru a cipita integritatea supremi. Ele joacr un rol primordial in dezvoltarea personalit;ilii unui vriiitor adevirat, care igi doreqte si imbine si si armonizeze aspectele sale psihice qi spirituale cu intregul univers. Este vital, agadar, pentru toti oamenii - dar mai ales pentru noi, vrijitorii, care canalizim sursele tainice de ptrtere - si facem cunogtinti cu Umbra noastrd ;i si negociem ,,un pact" prin care sd oblinem aceaste putere, indeplinindu-i condilrle, f,;r,l sti ne inctilcdm ins,i principiile morale. Asta nu inseamni ci trebuie si renunlim la autonomia morali, devenind sclavii Umbrei noastre, cici ar insemna ,,sI ne vindem sufletul diavolului" sau ,,si imbriligSm intunericul vie1ii". in concluzie, e important ca vrijitorii si adopte standarde morale foarte stricte. Nu putem ave.l o poziqie neutri in toate situaliile - n-ar fi inqelept, iar inlelepciunea este chintesenla existenlei noastre. Pe de alte parte, aceea;i inlelepciune ne spune ci trebuie si , recunoaqtem Umbra, si interaclionlm 9i chiar si cooperim cu Ea, pistrlndu-ne in acelagi timp
principiile morale. Invilaqi, aEadar, sI vi cunoasteti Urnbra qi
si negociali cu (
ea!
)[rcron Jc[[ - t l{u rorhcurt
g. $(onqtrii qutor: (IgoPqrd$4ncfl' lcenuSiu1
cuvlntul,,monstru" provine din iatinescul monstntnt.,care inseamni legaturi cu .,clemn de a fi arirat". DeEi definitia nu pare s; aibd nicio inspiirnintito;rre, sensul modern al termenului, care se re{'eri |a o fiinli irdesea rnitologici, nu vi ldsaqi ingelali de aparenle! E adevirat ci monqtrii sunt ciudagi 9i adesea inspilmlntitori 9i la fel de adevirat este 5i ci sunt creaturi mitologice. Pe de altd parte, aceste fiinle neobiquuite, care silisluiesc in tinuturi intunecate, ne pot dezvilui foarte mult, dacl ie acordam atentia cuveniti. Ele ating granigele imposibilului $i ne arati ci lucrurile nu sunt intotde,runa ce par sau cum ne-ar phcea si fie. pentru greci 5i romani, aparili,r fiintelor mitologice era un ruesai clin tirAmurile tainice. Revolulia ;tiinqifici a schimbat insi percepqia oarnenilor asupt:a lumii inconjuritoare. Brusc, totul a devenit explicabil, iar lucrurile inexplicabile erau pur Ei sirnplu ignorate. Legenclele trecutlrlui i5i pierdeau importanqa, iar ,,creaturili: noptii" erau simple personaie de basm'
$(ogia gi monstrii Majoritatea tradiqiilor magice includ informalii minulioase despre cliverse creaturi fironstruoase, sfituindu-ne qi cum si ne purtim cu ele' Teoriile magice vorbesc qi despre diferite tirimr.rri unde ele i;i fac simliti prezenla adesea, interacqionlnd unele cu celelalte'
Nivelul fizic este nivelul simlurilor noastre, nivelul la care vedem cu ochii pi auzim cu urechile, nivelul corpului fizic. urmeazi apor nivelui eteric, forla vielii, care se contureazi ca o auri' Urmitorui nivel este cel astral, tirimul activitilii mentale, tirAmul viselor ;i al imaginaliei. oamenii sunt inz,esrrali cu trup astral, care poatc deveni gn insrrument pentru c;ldtoriile astrale 9i treirile extraselzoriale. Nivelui mental sti la baza glndirii abstracte - a semnificaqrilor unineingridite de timp sau de spafiu. Conectarea la acest nivel 'crsale, iclentificarea cu Marele lJnivers, cu Eternul Dansator. Presupune
('!u'lcu ucclicuItti lruiitol'
('27
ultimul nivel
spiritual, tiramul unitiqii primordiale, din care se nasc toate celelalte tirAmuri. Toate nivelurile joaci roluri cruciale pentru inlelegerea creaturilor monstruoase, dar nivelul eteric este cel mai irnportant. Energia eterici se apropie cel mai mult de planul fizic, clpitAnd o anumiti consistenlS. Putem detecra, cu ajutorul sirnlului tactil, energia etericr. Ea poate exercita o anumiti presiune, iar uneori o putem confunda cu un obiect solid. cAnd e difuzi, energia eterici devine insi invizibih si intangibili, putAnd fi detectati doar cu ajutorul anumitor caliteli magice. Nivelul astral este, si el, la fel de imporrant, cici el modeleazi nivelul eteric, cum nivelul eteric il modeleazi pe cel fizic. cunoaqterea celorlalte niveluri vr va ajuta sd intelegeti Ei structura acestor f;pturi ale intunericului. este cel
Qdrco[acii qutori: ()beron si ({gopard!}ancer lcenusiuy
in ora;ele moderne. VArcolacii au un aspect uman, cu ochi mari Ei strilucitori, gheare lungi qi dinqi ascu1i1i. Par bolnavi Ei deshidratali, au buzele cripate 9i
genunchii crestali, iar sub unghii se vld resturile de la masa dezgustdtoare pe care o iau. Nu sunt nigte fiinle inteligente, nu au darul vorbirii si pot si recunoasci doar cAteva lucruri foarte simple' Unii s-ar putea si nu aibi ochi sau si fie orbi, dar toqi au simqul mirosului extrem de bine dezvoltat, acesta fiind un instrument util pentru detectarea pritzri.
ln
capitolul dedicat artelor oculte drn Manualwl tle initiere in ordjitorie, Oberon a introdus un subcapitol intitulat ,,Mo4ii vii", unde a vorbit pe scurt despre fanrome, vampiri, zombi gi strigoi. Din lipsa de spaliu, a trebuit si renunte la prezentarea vArcolacilor, motiv pentru care ii introducem aici. Legenda vArcolacilor igi are originea in culegerea de basme arabe O ntie 5i wna de nop{i. Se spune ca povegtile despre exisrenqa lor au aparut ca urmare a unor atestdri potrivit cdrora animalele sdlbatice devastau morminte noaptea. Vlrcolacii se hrinesc cu cadavre de oameni. Silasluiesc in cimitirele din
u
intreaga lume, fiind adesea confundati cu vampirii. Acegtia au stil si eleganqd, in timp ce vArcolacii sunt complet dezgusrdtori. Daci poartd, haine, ele
sunt doar niste
zdrenle, in timp ce vampirii 628
preferlnd prin linute extrem de elegante. VArcolacii nu beau stirvurile si atacind foarte rar fiinlele vii. in E.'ul Mediu, in special in vremea ciumei, vArcolacii d;deau tircoale clmpurilor de lupti, dar qi stivelor de stlrvuri ale victimelor ucise de molimi gi rimase neingropate. Existi mirturii care atesti prezenla lor in qiri tndepirtate, unde igiena gi practicile de inmormAntare sunt inc; primitive. Totuqi, dezvoltarea tehnicilor de imb;lsrmare qi incinerarea cadavrelor practicate in zilele noastre au eliminat vircolacii din civilizalia moderni, dar vampirii prosperi
Q6eron
se
disting
jeff- tl{alenfreort
Spre deosebire de vampiri, vlrcolacii nu se tem de lumina soarelui, care nu le face riu, dar preferi si-Ei faci aparilia noaptea, cAnd
sunt mai putine ganse si fie prinEi devastAnd mormintele. $tiind si se fereasci, sunt rareori prinEi asupra faptului' Singurele semne care le trldeazi prezenta sunt mormintele profanate Ei cadavrele mutilate. VArcolacii nu cunosc durerea, sunt imuni la otrivuri Ei au o extraordinari fo4i de regenerare. Armele ii pot rini, ins; f;r; si-i ucidi. Nu sunt mai puternici decAt oamenii, dar sunt mult mai agili ;i mai iu1i. Sunt lagi prin natura lor, acceptAnd o confruntare doar daci sunt
in avantaj. in r^. contrar, dau bir cu fugilii. Fiind f;pturi nocturne, cea mai buni armi pe care o puteqi folosi impotriva lor este lumina soarelui sau lumina artificiali. Sursele de lumini
le paralizeazi migcirile, ficlndu-le mult mai vulnerabili. Arma imbatabile cu care ii putegi ucide este focul, pentru cd sunt ugor inflamabili. Electrocutarea qi decapitarea sunt la fel de eficiente 9i se pot aplica qi pe alte fiinle monstruoase. (.nrtca uccnicu[u i vra.jitor
6zg
4. ?(onqtrii misterioqi qutor: Oberon lcenusiu;
Mongtrii pot fi incadragi in diverse categorii. Pot fi ,,anomalii ale naturii", venind pe lume cu anumite defecte, suferind mutaqii sau alte
diformititi. Pot fi creaturi
legendare din ,,Menajeria mitologici" gi bestiarele clasice. Acestea sunt personaje-hibrid imaginare - Centaurul, Sfinxul, Grifonul. Pot fi qi versiuni exagerate ale unor animale reaie, despre care se stie foarte putin, precum mongtrii Kraken. Pot fi ,,criptidele", studiate de criptozoologi, creaturi despre care oamenii suslin ci le-au vizut ;i chiar le-au fotografiat, dar care n-au fost niciodate capturate 9i identificate, fiinle ca Bigfoot, monstrul din Loch Ness, Yeti qi Mokele-Mbembe din Africa. Dar pot fi, de asemenea, gi creaturi ciudate 9i unice, care iqi fac aparigta doar din cAnd in cAnd gi care nu pot fi incadrate in nicio categorie. Se spune ci asemenea fiinle bizare apar doar in anumite 1ocuri, tArziu in noapte. Par cu totul striine de lumea noastri. Poate chiar vin din alta parte. Putem doar si le numim ,,MonEtrii misteriogi". Iati citeva exemple:
intr-alta, pe toate cele patru labe dotate cu gheare. Au ochii fie ro9tt, fie negri;1n unele descrieri, au o coadi lung;, in altele, chiar gi aripi de liliac. Se spune cI au intre 0,9 qi 1,5 metri in inlllime (cind se ridici pe picioarel" di.t tp"t"), au blani sau spini pe spate qi cel mai adesea au corpul acoperit cu solzi. Din pdcate, nu existi fotografii sau alte dovezi concludente care si ateste existenla lor. Unii cred cI Chupacabra e o specie noui, o creaturi interdimensionale sau chiar un experiment guvernamental secret. Alqii spun ci este extraterestru. Deocamdati insi, in lipsa unor probe certe, trebuie si ne mullumim cu supoziqii gi presupuneri'
!)amonu[ din !]o'rer Prima apariqie a ,,demonului din Dover" a fost atestatila 22 aprthe 1,977 in Dover, un carrier din Boston, Massachusetts. Trei baieqi jumitate de 17 antse indreptau spre casi cu masina in jurul orei zece qi seara, cAnd qoferul, Bill Bartlette, avizut in lumina farurilor o creaturd ciudatS, care mergea incet pe un zid din piatri de la marginea drumului. El a descris-o ca avlnd un cap clt un pepene Ei ochi mari, portocalii. Avea un corp sublire, cu membre Ei degete lungi, care o si se agale de pietre. Avea cam 1,20 metri in inillime qi pielea "1rrrr,, netede, de culoarea piersicii. ir, *o*..rtrrl ciudatei apariqii, prietenii lui Bartlette vorbeau gi n-au vizut nimic. S-au intors la locul respectiv, dar nu mai era nimeni. Ajuns
Qhupacabra Numele acestui monstru misterios contemporan inseamni ,,cel care suge sAngele caprelor", pentru ci se spune ci se hrinegte cu pIslri gi animale domestice: giini, oi qi capre. Prezenga sa este cel mai adesea atestati in Mexic qi in Puerto Rico, dar se pare ci a fost vizut 9i in America Centrali, unde majoritatea martorilor sunt fermieri.
Descrierile diferi de la individ la individ si e imposibil si ne facem o imagine clard aacestor creaturi. irrtr-o versiune, merg pe picioarele din spate, Qbcron $eff -fQrlcnheart
acasi, Bartlette a desenat ce vizuse. DouI ore mai tarziu, cam la un kilometru distanqi, John Baxter, de
intorcea acasi de la Prietena lui cAnd a vdzut o siluetd venind spre el. Crezlnd ci e un biiat pe care il cunoEtea, l-a strigat Pe 15 ani, se
nume, dar n-a primit niciun r5spuns. Creatura a fugit din dmm, indreptAndu-se spre un mal'
urmirit-o gi i-a distins destul de clar trisiturile. Avea Baxter
lartea
uce
a
nicufui lrdjitor
63r
L
capul mare, trupul sublire 9i braqele gi degetele lungi. Pielea fere blanl pirea aspri ca smirghelul. Baxter a privit-o o clipi inainte de a fugi speriat. $i el a desenat-o. ComparAnd desenele lui Bartlette cu cele ale
lui Baxter, ajungem la concluzia ci e vorba despre aceea;i creaturi. A doua zi, Bartlette i-a povestit prietenului siu, \Will Taintor, ce avizut. in seari, cam pe la miezul noptii, Taintor o ducea acasi "ceeagi cu masina pe prietena lui, Abby Brabham, cAnd ea a vdzut o fiinln ciudati, ca o maimula firn par, stind in patru labe pe marginea drumului. Chiar daci nu ;tia de celelalte aparilii, descrierea ei se potrivea cu ale lor, singura diferenti fiind culoarea ochilor, care, dupi spusele ei, erau verzi. Taintor a spus ci o zirise si el in fugi. Nimeni nu a mai vdzut-o de atunci, astfel ci misterul demonului din Dover rimine neelucidat.
$ia.,ro[uf din $erse1 ,,Diavolul din Jersey" este unul dintre cei mai cunosculi ,,monstri misteriogi" din America. Inci de la prima apariqie, la inceputul secolului al XIX-lea, a fost vizut de peste 2 0OO de oameni in statul New Jersey, dar 9i in imprejurimi. Existd mai multe versiuni ale povegtii in care se spune ci o femeie - de fiecare dati, este vorba de altcineva a dat nagtere unui ,,copi1-demon" ingrozitor de hidos. ,,La inceputul secolului al XIXlea, comodorul Stephen Decatur, erou rn marlna amencani, verifica proiectilele din levile tunurilor pregitite de tragere, cAnd a vizut o creaturi. ciudati zburAnd pe cer. A tras cu tunul si a lovit-o, dar ea a continuat sd zboare.Joseph Bonaparte, fost rege al Spaniei qi fratele lui Napoleo n, a vdzut 9i el diavolul dinJersey in Bordentown, New
intre 1816 ;i 1839^, in timp ce se afla panid; de vlnitoare. In 1840-1841, multe oi 9i giini au fost ucise de o fiinln neobi;nuiti, care scotea lipete pitrunzltoare gi ldsa urme ciudate. lntre 1859 si 1894, aparitiile diavolului Jersey, la o
63,
Qberon $c[[-t[{rlenhearl
din Jersey au fost tot mai numeroase. oamenii povestesc ci lua cu el
tot
ce mifca". (Dave Juliano, 7'he Sbadoruland)
cincizeci de ani mai tlrziu, intre 16 gi 23 ianuarie 1909, peste 1 OOO de oameni au vizut diavolul din Jersey, care a lisat urme ciudate in z;.padi in tot sudul statului New Jersey qi in Philadelphia. Martorii ii descri., ca pe o crearurl aseminitoare cu o Pasire, cu ochi strilucitori qi cap de cal, care scotea lipete pitrunzitoare. Minca tot ce gisea prin gunoaie. Lisa urme de copite in aproape toate curqile din Burlington. se urca in copaci, sirea de pe un acoperiq pe altul Ei dispirea pe clmpuri sau in miilocul drumurilor. Clinii refuzau si mearga p".,.-.1" lui, care ii purtau pe vAnitori pe distanle lungi, de pesre treizeci de kilometri, ii ficeau sa sara garduri inalte de peste 1,5 metri sau sI pitrundi in spalii extrem de inguste. La 19 ianuarie, Ia ora doui Si jumitate noaptea, domnul qi doamna Nelson Evans din Gloucester au privit diavolul de la fereastri zece minute. Iatd cum il descrie domnul Evans: ciinilor ,,Avea aproape un metru inilqime, capul semina cu cel al Collie, i.. i"q", .r, cea de cal. Avea gAtul lung, aripile de vreo 60 de centimetri, iar picioarele din spate, cu copite de cal, seminau cu cele ale unui cocor. Mergea pe membrele posterioare, iar pe cele superioare, dotate cu gheare, le tinea in sus. Nu le-a folosit deloc clt l-am privit. Eram ingrozitor de speriali - gi eu, 9i solia mea - dar am reuqit si des-
si-] uiuim. S-a intors spre noi, a scos un sunet ca un litrat qi gi-a luat zborul." (James F. McGlory, Ray Miller, ,,The Press,Wallingford, P A, I97 6, p' 45) Jersey Devil", Tbe Middte AtLantic Multi oameni au vizut de-aproape creatura 9i au descris-o identic. Unii spun ca a latrat inainte de a-qi lua zborul. O femeie susqine ci a auzit galigie in curte qi cAnd a deschis u$a, a vizut diavolul care ii prin,"r" .ain.l. in gheare. L-a lovit cu o mituri pAnI cind i-a dat drumul animalului, lulndu-gi apoi zborul. Pompierii din west collingswood au incercar sd alunge diavolul stropindu-l cu api, dar el, deqi bituse inilial in retragere, i-a atacat, zburind apoi in ultimul moment' Degi apariliile sale s-au ririt in ultimul timp, atacurile diavolului din Jersey asupra oamenilor Ei animalelor continui 9i astizi. S-au flcut nenumirare speculalii despre identitatea lui. S-a spus ci ar fi vorba despre un exemplar rar din specia cocorilor siberieni, despre un chidem fereastra
[artca
ucenicu[u
Si
i lrqiitor
6ss
pterodactil preistoric sau chiar
Omu[- ma[ie
despre un demon supranatural. Cu
I
ui Daae luliano:
toate acestea, trisiturile 5i componamentul diavolului nu se potrivesc cu cele ale specimenelor enumerate mai sus. Seamina insl, ciudat, cu Chupacabra. (Sursa din cdre m-ant inspirat pentru scricrea
fost vizut pentru prima oari in toamna anului 1966 r-le doui cupluri care treceau cu ma;ina pe lingi o veche centrali nucleari din Point Pleasant, West Virginia, la ora unsprezece qi jumitate seara. lJqa centralei era scoasi din balamale, iar in prag stitea un mons-
acestwi subcapitoL este ruebsite-ul
tru de doi metri, cu ochi rogii qi strilucitori 5i aripi uria;e. CAnd qoferul a ap'isat pe accelerator, creatura Eia luat zborul gi a ince-
T he Shadowlands:[email protected])
a
put si-i urmireasci, zburlnd cu 160
$Jrooscc din {orrafand
de
kilometri pe ora. CAnd au ajuns la periferie, a schimbat direcqia 9i a dispirut in noapte.
Povestea ,,Broa;tei din Loveland" a inceput in rnai 1955, cnnd un b;rbat care trecea cu magina prin Loveland, Ohio, la ora trei si iumitate noaptea, avdzut rrei crearuri ca niqte broaste stind in doui iabe pe marginea drumului. Omul a rras pe dreapta Ei le-a privit cxteva minute. una tinea intr-o laba o bagheti din vlrful cdreia parci iegeau scAntei.
Martorul a raporrat incidentui politiei locale, dar creaturile nu si-au mai ficut aparitia pina in martie I972, cindun polilist din Loveland, care conducea pe strada Riverside la ora unu noaptea, a zd,rit pe marginea drumului un animal ghemuit.
Cind a pus farr.rrile pe el, creatura s-a ridicat pe picioarele din spate, dezviluindu-si astfel iniltimea neobiqnuiti, de peste un metru, capul de broasci si pielea verde. Dupi ce i-a aruncat o privire ofilerului, a sirit peste parapetul de protectie de pe marginea drumului in Little Miami River. Doui siptimAni mai tirziu, un alt ofiter de polife a raporrat o intlmplare identici, din care reiesea ci animalul pirea rinit pentru ci gchiopita, mergAnd de pe drum spre rlu. Nimeni nu a mai vlzut de atunci broasca din Loveland si nimeni nu $tie despre ce-a fost vorba. 6:+
,,Omul-molie"
1)heron Jc[f -. f{n lcnheorr
"b,;+'u
in urmitoarele ziie, tot mai multe persoane au povestit c) au vdzut o creaturi zburdtoare imensl, care ataca oameni, fura cAini gi mutila animale. Prezen\a ei pirea, de asemenea, si influenqez.e transmisiile de radio gi televiziune. La 16 noiembrie s-a linut o conferinli de presi unde creatura a fost botezati,,Omul-molie", dupi popularul serial de televiziune ,,Batman". La un an dupd prima aparilie, peste o suti de oameni au deciarat ci l-au vdzut. La 16 octombrie L967, podui de pe rAul Ohio s-a pribugit la o ori de vlrf 9i 46 de ma;ini au cizut in api. A fost cel rnai mare dezastru din Point Pleasant si muiti s-au intrebat daci nu a avut vreo legituri cu apariqiile Omuluimolie. De atunci' nimeni nu l-a mai vizut 9i prea pulini mai vorbesc despre el.
5. {)emonii qulor: lcoPq d$)ancer lcenusiu Y
I
Dintre toate creaturile despre care vorbim aici, demonii sunt, probabil, cei mai inspiimAntltori. Chiar qi oamenii religiogi le recunosc existenga, chiar daci fiinlele fantastice ca vampirii sau vArcolacii le stlrnesc lartea
ucor
icu[ui lrajitor
6ss
Astaroth dernonuL sexului
;i
al
Azazel
fertilittitit
paznicul caprd0r
Belphegor
Melcbom
ctemonul. descopcriri/or si al inaentiiLor ingenioase
r:istiernic al iadului
un zambet disprequitor. cei mai multi dintre noi, insi, se cutremuri numai auzind cuvantul ,,demon", cici ne evoca prezente reci gi riuvoitoare, care ne urmiresc din umbra, profitind de incapacitatea noastre de a-i vedea. Pe de alta parte, existi oameni care neagi existenta demonilor, considerAndu-i doar un concept cregtin. Sau ,,riul.,, dupi pirerea lor, existi doar in lumea materiali; odati ce ai pirisit aceasti lume, ,,riul" a dispirut si el. Legendele demonilor au apirut insi cu mult inaintea creEtinismului, jucand un rol extrem de important in culturile spirituale din intreaga lume. Multe dintre acestea au o tradilie indelungati in demonologie, descriind cu lux de aminunte puterile, slebiciunile, natura, fonele si numele diverselor entitagi demonice. in Er-ul Mediu, demonologi a era o ramuri a angelologiei, deoarece se spune ci demonii sunt ingeri pribuEigi. comportamentul demonic esre mult mai bine inteles declt demonii in sine. cAnd interacqioneazr cu oamenii, demonii iau forme diverse, 6.16
Q6eron
jc[[- tl{rlcnh corl
extrem de derutante. Toate sunt insi ciudate. Ba'al ia inf5liqarea unui om cu trei capete: unul este de om, altui de broasci Ei cel de-al treilea de pisici. Valefor seamini cu un sfinx, avind corp de leu ;i cap de om. Unii au foarte mulqi ochi, altii - foarte multe membre. Unii
,,lmprumuti" pirqi din diverse animale, lucru care ne duce cu gAndul la faptul ci doctorul Moreaul a innebunit de tot. Demonii infiliEaqi aici sunt preluali din Dictionnaire Infernal, de Collin de Plancy (1863), iar autorul desenelor este L. Breton. Distraclia preferati a demonilor presupune aplicarea unor metode de posedare sau de constringere a oamenilor naivi, prin care ii deterrnini si facl lucruri nu tocmai ortodoxe. Posedarea deplini a oamenilor de citre demoni este insd un fenomen rarisim. Obsesiile, atacurile qi bintuirile sunt manifestiri demonice mult mai frecvente. Atacurile demonilor implici prezenle supranaturale, care vor si faci rlu unor indivizi. Bintuirile demonice sunt similare cu blntuirile fantomelor, implicind insi locuri mult mai bine determinate, unde s-a practicat magia neagri sau unde au fost invocate spirite demonice. Oamenii de gtiinqi care studiazi demonologia impirtigesc acelagi punct de vedere: posedarea qi obsesiile demonice implici acliuni zo' luntare. Pentru ca un demon si posede un individ sau si interaclioneze cu cineva, persoana respectiva trebuie sd stabileascl o legituri intre planul nostru qi cel al demonilor. Demonii nu pitrund in viala noastri neinvitali. De aici a apirut conceptia moderni potrivit cireia vampirii nu pot sa intre intr-o casi daci nu sunt invitali. Demonii trebuie si ne seducl, si ne lingugeasci sau si apeleze la alte mijloace de constrAngere prin care si ne determine si stabilim aceasti legituri. Ei n-o pot face singuri. Pentru inceput, individul trebuie si nutreasci ginduri qi sentimente distructive (minie, gelozie, licomie). Acestea sunt insoqite de o senzalie de frig, febri qi moleEeali, stiri care semnaleazi Drezenta demonului. in acest moment, daci Etiti si deslusiqi mesajele transmise de energia sau de aura persoanei respective, veli observa o anumiti tensiune din romanul lui H.G. .Wells Insula doctoruLri Moredu, c^re face experimente pe rrnimale, transformindu-le in bestii cu chip de om (n. tr.). r Personaj
C.qrlc.r ucenicu[u i
lrajitor
6sz
la ceafd 9i la baza capului. Metodele magice de timdduire aplicate pot stivili influenpa negativd a demonului, dar secretul consti in inleturarea glndurilor nocive, care au permis accesul demonului. cu ajutorul ritualurilor magice, al meditaqiilor 9i al rugiciunilor, veqi reugi si-l alungali. calitalile, precum curajul gi stiruinga, pot invinge demonii, dar, combinate cu metodele de mai sus, vi oferi succesul g^rantat. Totugi, daci cel posedat sau obsedat infrunti pasiv criza, este un om pierdut, cici alungarea demonilor presupune un efort per^sonai.
-
doar ca
Qogmcruri[e qutor: Oberon lcenugiu;
Vremea vdrcoLacului este clipa dintre noapte;i zi, ceaswl c1nd majori'
Inainte insi de a da verdictul posedarii demonice, trebuie si eliminaqi toate celelalte posibilitati. sa fie ,,opera" unui art gen de spirit? Poate fi vorba despre o boali mentali? sau despre o farsi? Iatd aspectele-cheie care vd indicd o activitate demonicd: unul sau mai
multi martori descriu intimpiiri care prezinti elementele clasice ale unui atac, bxntuiri, obsesii sau posederi; victima are semne de tulburare psihici astfel incAt acesrea si-i explice comporramentul. Dacd este vorba despre un atac, trebuie si eliminali fanromele, vampirii, zanele gi alte spirite; dacr esre vorba despre bantuiri, vepi descoperi in locul respectiv dovezi ale practicilor de magie neagri qi activitati paranormale; daci este vorba despre obsesii demonice, caracteristicile sunt foarte clare. La fel stau lucrurile qi in cazul posedrrii, situalie in care merodele de protecgie gi de alungare a demonilor nu se dovedesc eficiente gi nu putegi gisi nicio explicagie medicald, psihologicn sau criminologicd pentru comportamentul persoanei respective. Trebuie si luaqi in calcul toate aceste aspecte inainte de a hotiri ci este vorba despre o faptd demonici sau nu. cand vreqi sd alungali demonii, trebuie si vd sfituili cu un preor, cu un $aman sau cu un vrdjitor, cdci ei sunt persoanele cele mai indicate si vd' dea o povald. cea mai buni strategie de apirare o reprezinti insi forla;i purerea voinqei omului. Daci vi confruntali cu un fenomen de posedare complet, trebuie sd apelali la ajutorul unui specialist. Dar, repet, succesul depinde de atiiudinea,rictimei. Daci nu vrea si lupte, nimic nu o va putea ajuta. Dacd descoperigi ci devenili victimele unor idei obsesive, inhturali-le imediat prin rnasaje, merode de canalizare a energiei sau rirualuri de trmiduire gi binecuvlntare. Acestea vor face minuni (dacn qi credeli cu tdrie ci pot face minuni!). 6t8
Consilierea psihologici reprezintd, gi ea, o metode salutari sd vi ancoreze din nou in realitate.
QOeron $eff - rl{rlenhcarl
tatea oamenilor mor, cind sornnul este ceL mai profurtd, cind copmarwrile sunt cele rnai cumplite, ceasul cind cei care nu pot sd doannd sunt bintwiyi de spaime infrico;titoare, cind fantomele ;i demonii pun st,ipinire pe noi. Ceasul uArcolacului este ti cel cind se nasc cei mai rnulpi copii. INc;lrlaR BsRctvtaN, regizorul
fiimului,,Ora vircolacului"
CuvAntul nightmare (co;mar)este atestat incl din anul7290. Sufixul ,,mare" nu inseamni, ,,iapd", cum aqi putea crede . Mare este un cuvint care provine din engleza veche gi inseamni ,,demon". Derivi din ridlcina indoeuropeanS. mer-, care inseamni ,,a Eterge prin frecare" sau ,,a face riu". Este, de asemenea, ridlcina cuvintelor murder (crim,i) ;i mortal (tnuritor). Agadar, termenul ?ndre se referi la un demon - incubws (masculin) sau swccubus (feminin) - care se furiqa in dormitorul victimelor cuprinse de somn adinc, paralizAndu-le qi sufoclndu-le in timp ce fecea sex cu ele. AEadar, cuvAntul nigbtm.are se referi la un demon infricoqitor, care vi viziteazi in timpul nopqii. De-a lungul secolelor, sensul lui s-a generalizat, semnificAnd acum un vis tnspiimAntxtor. O altd sintagmi care desemneazd. acest tip de bAntuire nocturni a demonilor este nigbt bag (or,ijitoare). in timpul vizitei nocturne, unii oameni au senzati a de parahzie, respiri greu i;i au impresia ci cineva ii urmire;te din umbrd. In mitologia noastri modernd, bazatape tehnologie, extrateregtrii, nu demonii, sunt cei care ripesc oameni noaptea gi ii supun la diverse experimente sexuale. Fenomenul are loc Ei astizi, numai interpretarea noastre s-a schimbat. [arte a uce nicu[ui rrajitor
6rq
6. $(!tofogia Qthuthu 5i r\ecronomiconuf
in api, cetatea
Iar
este
mort
ce
podte zdce etern,
cu eonii stranii chiar 5i moartea poate sd moard."
Abd al-Azmd: Kitab Al"Azif
Necronomiconul (Cartea numeLor moarte) este o scriere introdusl
in opera lui H.P.^l,ovecraft (1890-1937), unul dintre intemeietorii literaturii borror. in lncrarea ,,Mitologia Cthulhu", Lovecraft a creat o lume secrete, populati de ,,fiinte mai bItrAne" gi intunecate 9i de rase extraterestre. Toate aceste fipturi qi zeititi cu puteri mai mici ii venereazi pe Batrlnii Zei. B;trAnilor Zei le urmeazi in linie succesorali Marii Strimoqi, fiinqe la fel de importante ;i de puternice. Fiecare dintre Marii Strimoqi este independent de ceilalli, degi unii par prizonieri intr-un fel sau altul. Se spune ci ,,atunci clnd astrele le sunt favorabile", Marii Strimoqi pot ajunge dintr-o lume intr-alta, dar cAnd astrele sunt impotriva lor, ei nu pot trii. Asta nu inseamni ci unii dintre ei vor muri. Cel mai cunoscut personaj al lui Lovecraft este Marele Strimog Cthulhu, care triieqte in panteonul din R'lyeh, o cetate scufundatd in Oceanul Pacific. Cthulhu este un soi de mort viu' dar cAnd cetatea se va ridica la suprafaqi va fi din nou^liber si prade gi si ucidi tot ce-i iese in cale. In cetate sunt ingropaqi Ei alli membri din rasa lui Cthulhu (,,Odraslele lui Cthulhu"). Cthulhu este marele preot gi conducitorul lor, fiind cel mai puternic dintre ei.
Cultul lui Cthulhu
este cel mai
risplndit
9i
cel mai cunoscut dintre cultele inchinate Marilor Strimo;i pimAnteni. Se spune ci Cthulhu a coborAt din stele, impreuni cu rasa lui, gi a intemeiat cetatea preistorici de la R'lyeh, de unde a condus lumea. CAnd astrele nu le-,rtt
mai ajutat, iar continentul lor () l()
(
locuitorii ei s-au pribuqit intr-un somn adlnc
ca moar-
tea,deundeagteaptlsifiet'"t\tidemembriicultuluiluiCthulhu' membrii cultului vor CAnd cetatea n'lyeh se va ridica la suprafaqi'
qutori: Obcron si (Estara $"shirai lneBrul ,,Nu
gi
s-a scufundrrt
)[ro'orr,]c[[ -' l{a lorhcar'l
se afla cthulhu' trebui si deschide marile po4i negre in spatele cirora sii' unor El se va trezilaviaqi 9i 'e t'a dedu' alituri de credincioEii orgii "in silbatice. urmare unul asepo,reqtile lui Lovecr aft, NecronomiconwL este unui manuscris strivechi' menea cult. Se presupune ci este o tilmicire a Abd Kiub al-Azrl, into.mit in anul 730 e'n' de "Arabul Nebun"' al-Azrad, ,,Cel care se inchin'i Marelui Devorator"' Mulli suslin cd Necronomiconul este o scriere autentici' elaborati' ale ceea ce a dat nagtere unor istorii convingitoare au fost acestui aqa-zis manuscris' De-a lungul anilor'
publicate mai multe cl4i despre care se presupuacce,rea ca erau adevlratele manuscrise' Cea mai
sibile dintre ele este edilia publicate de Editura fascinant, dar greor, Avon in 1980. volumrrl "rt",rn soi de ,,manual" qi babiloniene' ale clrui subiecte sebazeazd'pe surse asiriene de fiqiune firi relelr{ecronomiconul esterd.r." considerat o operi cutezitorii vanli. Nu trebuie insi s[-l respingem atit de qor' Curiogii Ei in aceste pove$ti si riinvestesc, de aproape ,rn ,..oi, ene'gie Ei credinqi sunt modetualuri, iar energia trebuie si aibi o finalitate. Ritualurile alese de oameni care le late astfel incit sI cazi uEor in capcand: au fost un gablon inq.t g""., principiul de funclionare 9i care le-au modelat Pe de magie babiloniene sau aPartinand- altor popoare
6u t"p"p.".ti.ii"
,rrarr".hi.Darmultelrr.*,inusuntlalocullor'Ritualurileaufostcreate inagafelincAtdiletanliisdcadlincapcani'Siauficut-odeminune. in metodele de apirare Estera, colega noastri de catedri, este experti in special clnd se impotriva magiei negre. Ea spune ci au fost situaqii' La un mo,tt" in ."-p.rr'rrl universitar, clnd lucrurile au luat-o razna' unde participangii menr dar, i s-a oferit un rol activ intr-un ritual magic, un timp' energia dupd cl' aveau prea pulin'i experienli 9i talent, astfel .ieclaniatx prin ritualuri a provocat fenomene ciudate' pericol penNu putem spune cI ritualurile magice nu mai sunt un si tru cei.".. gti., ce mdsuri de siguranli si aplice' deoarece.trebuie si fi reusit' Dar cei recunoa$tem ci nu am cunoscut pe nrmeni care ('drlc.r uccnicu[ui vrdiitor
t'4
|
care cocheteazd. cu ideea invocirii spiritelor intunericului trebuie si Qtie cd existi sisteme mai vechi, mai sigure 9i mai demne de incredere decit cele descrise in l'{ecronomicon.
qutor: !I!,nq
Un cAntec celebru vorbepte despre nigte striini care schimbi priviri in noapte. La granila atit de firavi dintre dragoste vire stiruitoare poate declanga mecanismul de -Z- a 4 \ apdrarea celuila^lt. Barierele blocheazi comunicarea, iar posibilitatea stabilirii unei noi relalii se anuleazi. Cu alte cuvinte, privirile stiruitoare au capitat semnificagii mult mai profunde.
CE ESTE DEOCHIUL? Laudele sau cuvintele de admiralie, diruite cu prea multi generozitate, pot fi interpretate ca un gest de riutate sau de invidie, in urma cirora destinatarul complimentelor poate avea probleme de sinatate sau se poate confrunta cu situaqii nefavorabile. In Dictio' nary of ldioms (Dicpionar de expresii idiomatice/, deochiul este definit ca ,,for1i magici atribuitd unor oameni de a-i imbolnivi pe cei asupra cirora igi fixeazii privirea cu riutate sau cu invidie". Encyclope' dia Britannica definegte deochiul ca pe ,,o boale care poate cauza chiar qi moartea, pricinuiti de privirea admirativi, invidioasi sau rlutlcioasl a unor persoane despre care se crede ci au putere magicd". Alte sintagme care descriu conceptul sunt ,,privire tiioasd, pltrunzdtoare, ucigitoare etc." Pe scurt, deochiul este un soi de boah provocati de o persoani
i;i manifesti invidia sau gelozia prin intermediul complimentelor. Individul i;i agintegte ochii asupra unei persoane, animal, copac care
etc., urmlrindu-le mult timp cu privirea. Deochiul poate avea consecinqe negative: bebelugii
(-
l:
firi
rimln de irnpotenli'
simptome asemlnitoare. Animalele care aldpte;al
brust:
{ire lapte. Pomii nu mai roclesc' Birbatii se plAne Alie sinonime Pentru deochi sunt ,,ochi riu"' "ochi przmas"' "'-1'jri (in idil)' rna! orcbio (in i'"rha'ra (,,ocht riu", tn ebraici)' rnin borh bla band (in farsi)' Iianl). maloTo (in spanioli), je ttatore (in siciliani) si
ISTORIA DEOCHIULUI
7. $eochiut
in plAns sau se imbolnivesc aparent
satr au alte
qi copiii izbucnesc motiv. Devin apatici, vornit,\
()bo',rn jcl[ -, l(cr vlrhcru'l
profesorui Aian Duncles cle l,r Lir"riversitatea california drn Berkeci raspindire:r geoie1, susline ci, dacl stu
apa este Duncles si"rgereazi c'i, iu concepti'l popoarelor strilechi' ('ste echiv.rlcntr,l rrt'rrt ii' echivalentul vieiii, in tirnp ce uscicir,,neJ pruncii' ;rniAqadar, anticii se temeau ci mamele care igi aliptau
si-gi piarda iapmalele care dide,ru lapte 5i pomii roditori ?lveau c)i deochiul tele si rodul, clacl erau cleociiali' El lanseazi ipotcz'r feminine ' Trataseaci fluidele, indiferent daci sunt masculine sau in menlinerea fluidelor' Lipsa lor este con-
mentul consti, agadar, secinta deochiului'^^r"i '*dric.i, in multe ^-i.ri l. -,,rteculturi' precum cea rr Conceptul de deochi existi islamicl, L',udisti, hindusi, popularlL sau cele analftrbete' co"ttplia potrivit cireia peqtii sunt irnuni in .rrlrrrra iudaica, "*isti ebraice, oa'renii ]a deochi cleoarecc traiesc in api. in com.,,.,.itaqile deochiului' De au ndscocit diverse metode de protectrie impotriva oamenii' ci exemplu, in zilele 'Je incasare a taxelor' nu se numirl fiul a.ecstui'r sc ,none,lelc irrcasllc, iar citirea Torei Je cirrc tatil si turcit, aminl pinl 1a servirea pestelui. in alte religii, cum este cerl 40 de nou-nisculii sunt preze"tali in public abia dupi ce implinesc ,,f.. i" .rn"le soci.tili asiatice, oam^enii picteazd'in negru chipurile cu ochi copiilor pentru a-i feri de cleochi' i" alte culturi' oamenii .rlb,rgtri inspiri teama de deochi' ( dllc(t ttccttiettItti
ll''liilol'
643
8. $cutu[ protector
METODE DE APARARE IMPOTRIVA DEOCHIULUI Este mult mai bine si ne luim mdsuri de sigurantl decAt si suferim consecintele deochiului. Putegi refuza complimentele in numele copiilor voqtri. P;rintii pot, de asemenea, sd-si murdireasci sau si-Ei urngeascd pruncii pentru a nu mai atrage laudele persoanelor riuvoitoare. Anumite formule qi gesturi protectoare se pot dovedi extrem de eficiente. Mano fico este un gest de alungare a deochiului, care implici introducerea degetului mare intre degetul aritator gi cel mijlociu. Un alt gest ocrotitor se numeste Mano cornuto sau MAna cu coarne Ei
presupune ridicarea degetului
arititor
gi a celui
mic,
tinAnd indoite, cu degetul mare, degetul mijlociu ;i inelarul, creAndu-se astfel forma unor coarne. Musulmanii au un ritual cu rol preventiv, dar gi curativ ca si-si fereasci pi si-9i vindece copiii de consecinlele negative ale deochiului. Pirinlii presari pe clrbuni incinEi seminle de Aspand gi indreapti fumul spre copil. Puteli adiuga timAie si alte plante pentru a intensifica aroma qi a-i conferi o putere gi mai mare pracricii. Alte instrumente eficiente de protectie impotriva deochiului sunt amuletele sau bijuteriile de agat in formi de ochi, cristalele din ochi-de-pisicd, mirgelele albastre, oglinzile-amuleti, gnururile rosii, coralul rosu, nuielugele sau cornitele rosii, amuletele gen Bucla lui Isis, potcoavele qi obiectele in formi de semiluni. Un alt aspect extrem de important de care trebuie si qineli seama ca si vi puteti feri de urmirile negative ale deochiului este comunicarea nonverbala. cercetdtorii suslin ci93o/o din procesul de comunicare este nonverbal. El include contactul vizual, aspectul fizic, gesturile, expresiile faciale etc. s-a stabilit ci distanta ideah dintre doi interlocutori este de 60 de centimetri. Daci treceli granila, violati spaliul interlocutorului, asta in cazul in care nu avegi o relagie intimd cu persoana respectiv;. Nu mai puteqi intui momentul unei priviri periculoase. Stiind acum si
vi
apiraqi de deochi, puneti
in aplicare
metodele
practica de formare a unui strat protector de enernu esre menit doar sa blocheze atacurile psihice la care ne
Scutwl protector
-
in jur gatrai- cu totii, lucru vital, fire;te. Scutul vi protejeazi, de aseme-
gie
nea, de mediile ostile si de oamenii agasanli'
METODE NATURALE DE PROTECTIE Cu tolii venim pe lume inzestrali cu un scut de proteclie
Qberon je[[-
care ne
apdri de energiile inconjuritoare. Dacd n-ar fi a$a, n-am trii experienla individualitigii, care face parte din realitatea noastri ftzica. Propriul nostru cimp energetic este o parte integrale din arsenalul nostru na-
tural de proi..qi.; la marginea acestui clmp existi o granili intre "noi" noastri le respinge pe celelalte' Si l.rmea inconjuritoare, unde energia De aceea energiile striine trebuie si fie foarte puternice sau bine canalizate ca si pitrunde in cAmpul ,,nostru" de energie' Putem face anumite lucruri ca si consolidim puterea cAmpului nostru energetic, care, la rAndul lui, ne consolideazi arsenalul de protecgie inniscut. Sunt activitdqi pe care le inviqim la orele de intrelinere a sinitilii, dar care joacd un rol extrem de important Ei in consolidarea scutului nostru ocrotiror. VA ROG si infelegefi insi ci nu sunt medic, motiv pentru care trebuie si consultafi un doctor, daci observali modificiri ale stirii de sinitate'
Exerciliile fizicezin funclie de genul 1or, exerciliile fizice contribuie la intrelinerea sinitilii, intlregte capacitatea de a infrunta stresul tncercali sI imbinali 9i vi ajuti si fiti mai puternici 9i maiflexibili. exerciliile aerobice (mersul, alergarea, inotul, ciclismul etc.) cu exercitiile de fitness (ridicarea de greutlti, intirirea muqchilor la aparate, exerciqii pentm abdomen etc.) cu cele de yoga sau Tai Chi' Daci n-a1i mai fecut de mult exerciq ti fizice, consultali un doctor sau un instructor inainte de a vi apuca de treabe! inc"peli cu exercigii uqoare. Dieta: o dietn normali trebuie si conqini cereale, fructe qi legume, insogite de
de protecgie. 6+q
rtor: (Estara $"shirai $eTru\
cantitili moderate
[nrtca uccnicu[ui lrdjitor
de carne qi/sau produse lactate, 6+5
in funcgie de principiile gi de preferintele voasrre. incercagi sa reduceli zahirul" sarea gi ingredientele artificiale. Daci aveqi probleme de sanitate cum ar fi diabetul, s-ar purea totugi ca aceasti dieti si nu vi fie benefici, cazin care trebuie si consultati un doctor. Biuturile: Daci beti zilnic gase sau opt pairare de api ori alte biuturi naturale, firi cofeini, veti avea un randament mult mai rnare in toate activitigile prestate. Cofeina este benefic a, dacd. o consurnali moderat. Induce insi o senzalie de sete, pe care o puteti combate bAnd si mai multe lichide naturale. Fumatul: Nu fumapi! Deqi in anumite culturi tutunul este folosit in scopuri ritualice, fumatul excesiv poate provoca diverse tipuri de cancer, cAt qi probleme cerebrale si cardiace, boii ale phmlnilor si ale ciiior respiratorii. Meditagia: $edingele zilnice de meditatie reduc stresul si imbunitiqesc capacitatea de concenrrare. Desi credem ci meditalia presupune sa stim cu picioarele incruci;ate ;i si facem incantatii, existi mai multe modaliuti de meciitatie. De exemplu, exerciqiile de Tai Chi 9i yoga sunt eficiente penrru sedir,tele de meditagie. Este extrem de important pentnr scutui vostru natural de proteclie
inviiali si vi incircati bateriile cind sunteli stresali sau obosipi. Cind nu suntegi ocupali, gAnditi-va la lucrurile care vi fac plicere si care vi ajuti si vi simtiti implinili. Ce vi place si faceti? Sa dormili mai rnult? S:i faceti o baie fierbinte? Si mincali o ciocolatai Faceti o listi, daci nu vi amintili toate activititile plicute sau daci vd place si scrieli! Nu are nicio importantlcedali dovade de indulgengit{rap de voi insivi, daci vi sti in putingi si vi faceli o plicere fire sI deranlati pe cineva. Arta magiei nu presupune negarea propriilor pliceri. Clnd incepeli sa daqi semne de oboseah, oprigi-vd din ce faceqi 9i consultali lista. Semnele de oboseale includ tulburiri de somn si de alimentatie, schimbiri brugte de dispozigie, incapacitatea de concentrare ;i lipsa indemlnirii. Puteti amAna orice activitate care nu esre atlt de imponantd penrnr a vi reechilibra nivelul de energie. Trebuie si vi verificati. de asemenea, propriul stil de viagi ca si vedeti daci oboseala nr,r e consecinta unei nutrilii inadecvate, a deshidratirii, a insomniei sau gi sd
6+{.
C)beron $eff - tlQrven[r enrt
de lipsei exerciliilor frzice.Nu uitali si puneqi in practici metodele im-p,imAntare gi de centrare (vezi capitolul despre ele)! proAcum, dupi ce am explorat majoritatea metodelor naturale de apoi teclie, putefrlstudia alte scuturi ocrotitoare pe care sI le folosim
a
in mod deliberat. METODE FIZICE $I EMOTIONALE DE AUTOAPARARE
vreau DeEi scutul astral de apirare al vrijitorilor este foarte eficient, vi prote;aqt sI inqelegeli cd este la fel de important si enersi in lumea telurici. Nici cel mai rezistent clmp
{ I
getic din lume nu poate si impiedice pe cineva si ,ri d"" un pumn gi, deqi s-ar putea si vi protejeze de consecintele unei conduite reprobabile (igniri, porecle, comportament pasiv-agresiv etc'), pute\i 3t' 9i ,lt" -illor.e de aPirare "p.lr Vd recomand o carte extraordinard,
€t de A 'n' Suzette Haden Elgin, intitulati Tlte Gentle A't o/ Verbal Self Defense (PaSnica artd a autoapdrdriiprin fu 'f7 scrisi
cuainte).Veqiinvala sr recunoaqtetri tipare de abuz verbal si sI le contracarati eficient. Puteli glsi;i alte
/
pe acest subiect, unele de aceeaqi autoare, dar cea pe care v-o recorrrand este o operi,,clasicl"' Vd ,.rg.r.t sd invilaqi cAteva stiluri de arte ma4iale' Taekwondo popularitate este un ,ril d. origine coreeanl, care se bucuri de multl preferinqe Ei de funcqie in intreaga lrr-". Prrt.ii alege ;i alte stiluri, in
lucriri
practicate in oragul in care locuili' Daci nu putefi urma un "rtele ..rrc i.rt"gr"l, putepi si vi inscrieli la un curs unde si invitali metodoar dele frlnJam"ntrl. de autoapirare. Artele ma4iale nu vi ajutr qi concentrare de qi si vi aplral i frzic, ci vi imbunetilesc capacitatea in orice de ,ezistent i,,ftzic1t.Ele se dovedesc un adjuvant extraordinar domeniu de pregdtire al anelor magice' t., .orr.l.rri", dacl vi veqi confrunta vreodatd, cu abuzuri fizice, seaveqi xuale sau verbale, vI sfituiesc si cereqi ajutorul unui adult in care si incredere gi care v-ar putea spune ce trebuie si faceli (de exemplu
de
raporrali incidentul la Polilie). Daci persoana cireia v-a1i adresat nu po"r. ,ru nu vrea sI vI ajute, apelali la altcineva! (-.arle a ucen icu[u
i'rrdjitor
6qz
BALONUL PROTECTOR Aceasta este o merodi clasici, ce se invali in toate cursurile de autoapirare, uneori chiar singura. Agezagi-vi pe jos, glndindu-vi la cAmpul vosrru energetic - aura
METODA DE PROTECTIE PR/N TRANSFERUL DE ENERGIE Scott Cunningham ne sPune o vraja pe care o putem punem in practici metoda:
cAnd
voastri! Incercaqi si-i atingeli marginile
- granila de unde lumea voastri inconjuritoare! (Granila nu esre delimitau neapirat de piele sau de corpul fizic, ci de locul unde energia vi se opre$te sau cel pugin vi se risipegte. Aceasta ar putea sn fie la o distanqd de cAliva milimetri, centimetri sau chiar metri.) La capdtul unde simqiqi ci energia voasrri se opreqte, imaginali-vi un balon cu margini albistrui, asemdndtoare cu lumina de scurtcircuit. Balonul vi inconjoari de sus pAnn jos intr-o formi ovoidi. Trebuie si subliniez inci o dati sintagma de sus pdnd jos, penrru cd este extrem de importanti. Am cunoscut vrijitoare autodidacte care reugeau si creeze aceste scuturi protectoare... doar in formr de cupold, nu de balon. Ele deveneau ineficiente, deoarece energia se pierdea pe sub ,,cupoli". Aceasti energie sub forml de balon cu margini alb;strui este protectoare, pentru ci respinge lucrurile. tn lu-e" noastri terestrd, scutul usor de creat este intotdeauna eficient. se opre$te gi incepe lumea
CAnd energia negativi nu reu$eqte si ne stripungF^ zidul de apirare'
putem s-o transferim in pdmlnt, unde va cipdta valori pozitive' Arrantajul acestei strategii consti in faptul ci nu facem riu niminui' Are ba dimpotrivi, transformim un luc^r negativ intr-unul benefic. de (sau insi si un dezavantai: nu vd potoleqte setea de dreptate rizbunare, in funclie de principiile fieciruia) si nici nu-l impiedici inainte pe expeditor si incerce noi atacuri. Trebuie sd vi gandili bine de a o folosi.
METODA DE PROTECTIE PR/N CONVERSIA DE ENERGIE O metodi mai complicatd de transferare
a energiei
consti in con-
versia acesteia, realizatdchiar de energia voastrd, 9i captarea ei in cAm-
OGLINDA PROTECTOARE Este prima metode la care se gAndesc oamenii cAnd incep sI invele despre scuturi protectoare. igi imagine azd. ci,,oglinda ocrotitoare" re-
flecti lumea inconjurrtoare ca un glob strdlucitor. Menirea oglinziiscut insd si respingi energiile negative din jurul vosrru. In primul rAnd, este exrrem de important ca prin intermediul oglinzii-scut si redirecgionaqi energia negativi spre ,,expeditorul,. ei gi s-o trimiteli la destinalia corecti penrru a nu ataca o victimd nevinovati. In al doilea rlnd, trebuie si verificagi dacd ,,expedirorul" energiei e o persoani cunoscuti, inzestrati ctr propriul ei scut protector. ir, caz, energia pe care o respingegi ar putea devia de la traseul ei,"."rt alegAndu-gi un alt destinatar. in al treilea rAnd, principiile 9i comportamentul unor oameni sunt atlt de viciate, incAt respingerea energiilor negative transmise de ei ar putea deveni periculoasi pentru voi ingivi. GAndiqi-ve bine inainte de a pune in aplicare metoda! esten
6+8
De trei ori in cerc dansdm $i riiul in P,imint il ingroP'im'
Qberon $eff'tl{.,renheart
pul vostru energetic. Trebuie si vi imaginali doui cAmpuri energetice' se afle energia pe care vreli s-o blocati sau s-o transformaqi; tr, ""t".io, conferiqi-i, agadar, culoarea sau forma pe care v-o sugereazd ea' Daqi-i alti formS sau culoare energiei pe care dorili s-o captali! (Eulmi imaginez un gard cu spini in exterior gi trandafiri in interior.) Intre ele, inchipuiqi-vi un soi de filtru care rransformi energia negativr intr-una pozitivi! De exemplu' daci cea din exterior este roz (sI spunem ci
urlli dat
rozul)
ci
,
rar
cea
din interior
e verde,
imaginali-vi la un moment
energia roz se face verde.
Aceastd metode are gi un aspect amuzant: daci
invilali
s-o aplicali
bine, veqi descoperi ci, in ciuda atacurilor tot mai dese ale duqmanilor, viala devine din ce in ce mai frumoasi pentru voi' Asta ii infurie gi mai tare pe cei care incearci si vd faci riu, ceea ce este foarte amuzant. Qartea ucenicufui
lrdiitor
6+r;
9. $feto de de protec(ie cu ajutoru[ o6[inzi[or
Cei'din,iuntru martori s,i'mi fie C-am creat un magic cerc.
qutor! Oberon lcenusiuy
Cei de'afar,i cale-ntoarsd
sti
facd
$i ar,ijile s,i le-dedac,i.
Iati o metode clasici de protecjie cu ajurorul unei oglinzi, pe care eu o pun in practici de ani si pe care o consider extrem de eficientd. Vi sfituiesc sd creali cercul protector nu cu un cugit, ci cu o oglindi rotunde, cu mAner. Desenagi pe oglindi o pentagraml protectoare fo-
Dupi ce-a1i creat cercul, trebuie si eliminaqi din interiorul spagiului toate lucrurile rele. Amestecali intr-un vas api cu sare (ar fi bine sI folositi sare de mare pe care o gisili la orice magazin alimentar) qi stropiqi cu ea colqurile gi marginile camerelor, folosind o crengu[e de ,"lrri., busuioc, frunzede dafin sau cedru (ce grsili mai uEor), rostind urm5toarea incantalie:
losind un ruj sau un marker. Faceqi acest lucru noaptea, cAnd luna s-a ridicat pe cer ca si putegi capta in oglinda razele astrului selenar. Daci nu o putef vedea de la nici una dintre ferestrele casei, ieEigi afari gi captaqi in oglind; lumina lunii. Jinetri oglinda in aqa fel incAt si vedeli luna in ea Ei rostili urmitoarea incanrafie:
Apti ;i sare, acolo wnde ad Presar,
;i r,iul
Vr,ijiLe
Lund argintie, lund strdaezie, Reoarsd-pi lumina
A;a
s,i
s,i disPar,i!
fie,
Caci Pe Placwl nteu ele nu sunt!
in a rnea oglinda!
in al noppii intuneric, tn final, puneti in interiorul ferestrelor, cu faqa spre exterior, ogltnzi mici gi rotunde sau cercuri din folie de aluminiu (pe care ali trasat pentagrame ocrotitoare), rostind incantalia:
Ocrotette-md cw ale tale magice puteri!
tndreptaqi oglinda cu fala spre exterior gi mergeli in cerc, acoperind intregul spatiu pe care dorili siJ protejali, vizualizindin acelagi timp formarea cercului ocrotiror (ar fi bine daca ali putea si inconjuragi cledirea in care locuiqi, dar, dacd, vreqi si vd ocrotiti doar apartamentul, mergeli de jur imprejurul fiecirei camere, linAnd oglinda cu fala spre peretii exteriori). Tineli palmele intinse, cu degetele depi.rtate, pi miEcali-le in sus, in jos si de jur imprejurul corpului, imaginAndu-vi ci modela! gi atingeli perelii unei cochilii care vi inconjoari! Ldrgigi cercul in sus qi in jos, prin puterea vizualizdrrii,pAni devine o sferi sau un balon de jur imprejurul intregului aparrament! fl puteqi consolida, transformAndul intr-o carcastr impenetrabili, cu oglinzi exterioare, care reflectl gi resping toate energiile negative, redireclionAndule inapoi spre sursi. In timp ce conturati cercul protector, rostiji urmXtoarea incantatie:
Cercul l-arn descbis
CeLe bwne sd se-adwne, cele rele s,i se spele!
Luna Si marea sd ne ocroteascd $i
pa;ii
Apa
s,i
s,i ni-i cdl,iuzeascd!
fie!
rc. (Jmbrete qi intunericu[ Arta
de a
manipwla si de a controLa energia lntunericului
autor: 9\rrco [o[[ins lne1rul
potrivit cireia intunericul reprezintdsilagul riului este o idee preconceputi. Pentru ci oamenii se tem de lucrurile Pe care nu le cunosc sau nu le intreleg,le pun diverse etichete mai mult sau mai pulin
De-un cerc md inconjor
Ideea
$i lumii granipe ii pun: O lume-n interior 5i-o lume-n exterior. 65o
;i granipele le-am incbis.
(arlea
Qberon $e[[-tf{r.renheart
&
uccn icufu
i rrrajitor
65r
adevirate. intunericul poate fi folosit in scopuri malefice, dar gi benefice. Totul depinde numai de voi. in....rri insd si fiqi ragionali ca si nu creali probleme pentru voi inqivi qi pentru cei din jur!
CAPTAREA UMBRELOR Staii intr-o cameri intunecoasi sau afari, in toiul noplii, si privili intunericul gi umbrele din aer Ei din colluri, incerclnd ,,si fuzionaqi" cu ele. in."rcagi si atingeti intunericul si umbrele. Trebuie sI constientizagi existenla lor palpabih qi faptul ci nu existi nicio sursi de lumini. CAnd simtiti prezenla frzici a intunericului, stabiligi o legituri cu el ca si cAnd l-aqi iubi cu aceeaqi intensirate clr care v-ati iubit citeluqul sau^mama cind erali copil. Incercati acum ,,si captali" lntunericul in corp, imbinAndu-i cu,€iul vostru sau cu alt gen de energie. tn clipa i.r cui" umbra a pitruns in trupul vostru, incercali s-o ghidaqi spre auri. DacI aveti capacitatea de a vedea aura, atunci veli observa ci, dupl incheierea procesului de captare, aura voastri este neagra. V; veti simqi calmi si relaxaqi.
9l(nBi de umbre ,,Mingile de umbre" reprezinti o acumulare de energie care poate programati qi supusa altor procese. Dupd ce vegi cipita experiengi, veli vedea cum energia poate sa devini un obiect
fi manipulati, solid, tangibil.
CUM SA CREATI O MINGE DIN UMBRE
obligatoriu si gineqi ,,mingea" in mAini, o puteli ldsa sI pluteasci prin iler sau si srea pe masi. Apoi. dupii ce veqi cipita experienld, ii puteli conferi oric" alU formi - o puteti transforma, de exemqlu, tntr-un avion de hArtie pe care il ghidali si zboare prin cameri. Ii puteqi da orice formi doriti. Totul e posibil in cazul mingiilor din umbre. cu af utorul lor, puteli ."p," .n"rgia persoanelor ostile, integrind-o apoi in clmpul vostru ..r..g.ti.. Prrt"li afla gindurile oamenilor: creati o minge din umbre, despicali-o in doui qi trimiteli-i o jumitate persoanei cireia vreli si-i afla1i gindurile. Ataqaqi mingea de individul respectiv, programind-o si se Jezint egreze in momentul in care ali obtinut informaqiile dorite. AtaEali-.,i c"alalt; jurnitate a mingiei, poate de cel de-al treilea ochi, gi cereti-i mingiei atasate persoanei respective si trimitl informaliile mingiei voastre! Vizualizali o legituri intre cele doui mingi! Exerciliul necesita insi practica indelungati 9i mulU ribdare. Dar rezultatele vor depagi a$teptirile... veli putea pune in practicd toate tehnicile de manipulare a energi ei hi, dar qi a altor tipuri de energie.
Dati friu liber imaginaqiei! puteli influen1a, de asemenea, aparatele electrice 9i energia electrici. Oclati, dupi ce anl captat o energie a umbrelor, am intrat intr-o cameri luminati cu becuri fluorescente, care s-au stins in momentul in care aln trecut pe sub ele. Interesant!
CUM SA DEVENITI INVIZIBILI DacI vreqi si treceli neobservaqi, deplasaqi energia intunericului captati in corp Si hsali-o si curgi in voie. Transferati-o apoi in cimpul aurei, imaginindu-vi ci trupul dispare in umbra aurei' E ugor, nu?
Deplasali, cu ajutorul procesului de vizualizare, umbra captati in corp $i imaginati-vi ci o lineti in ciusul palmelor, transformAnd-o intr-un corp solid - fier-
Metocla se aplic; doar daci vreli si treceli neobservali' Cu timpul, puteli deveni complet invizibili.
binte, rece sau electric, ce poate si-l curenteze pe cel care o atinge. ii prt"qi da orice formi, mirime qi culoare dorigi (eu prefer negrul
CUM SA INZENSIFICAT'T PROCESUL DE VIZUALIZARE NOAPTEA Stati intr-o cameri intunecati sau afari, in toiul noplii, 9i simqiqi cum intunericul pulseazi in jurul vostru! Atintiti-vi privirea in bezni! Identificali-vi cu intunericul! Apoi, cind sunteti pregdtili, concentrati-vi asupra globilor oculari! ti simtiti privind fix in intuneric si
pentru ci este vorba despre manipularea intunericului, nu a curcubeului). Procesul de vizuahzare trebuie si fie foarte intens. Nu 652
e
(-)bcron
$c[[' tl{rlcnheart
('qrled uccnicu[ui I'rojitor
6s-t
vedeli cum intunericul pitrunde in ochi, prin retini. tnchideti ochii. finandu-i tot inchiqi, amintili-vi imprejurimile in care va afla1i - fap-
si explodeze cu putere. Metoda vi poate ajuta cAnd sivArqili acte de magie ziua gi aveli nevoie de lumind dtfuzi.
s-o faceqi
tul ci
era intuneric Ei abia vedeati ia citriva paqi in fali! Relineti imaginea, apoi observali cu ochiul mingii cum locurile se limpezesc gi prind
contur! Practicagi de mai multe ori acest exerciliu de vizualizare, apoi deschidegi ochii Ei privili in jur. Imaginea va fi mult mai clari. Exersapi de nenumirate ori, plni cand veli reqi si vec{e1i in intuneric la fel ca ziual vi sfituiesc si nu intragi intr-o cameri puternic luminati sau sd vi uitati intr-o sursa de lumind imediat dupi ce aqi pus in practici aceasti metodi de vtzualizare, pentru cd s-ar putea si suprasolicitati celulele fotoreceptoare, ceea ce ar putea duce la orbire temporari. Expunegi-vi treprat ochii la lumini - aprindeti la inceput o luma'are, apoi o veiozi care rispnndeqte o lumin i difuzd ca si nu stresati ochii prea mult.
Cunr
sd,
imbinali energio cu ma1iq
6sq
metoda capttirii
pi
folosirii energiei wmbrelor, s'ar
putea sd obseraa[i anumite modifi.c,iri fi.ziologice cauzate de efectele secundare ale acestei strategii magice: paloarea pielii, cearcdne, sensibilitate acwai Ia luminri, scbimbarea culorii ochilor si a p,irultti 5i o hipersensibilitate empaticd. AaePi grijA
Descituqagi energia din trup qi lasali-o si circule in voie! Trasali cercul magic, aga cum faceqi de obicei, imaginlndu-vi - prin procesul de vizuahzare - energia umbrelor captatd tn corp lisind, prin intermediul atham6-ului, o dlri strilucitoare de intuneric. CAnd suntepi pe punctul de a inchide cercul, descitugagi energie gi lasali-o si circule prin vene. Imaginali-vd apoi, tot prin procesul de viz','alizare, cum energia se concentreazd.undevain corp, in stomac sau in toracele inferior. Mie imi place sd o concentrez in plexul solar. continuapi sit vizualizagi energia, care se canahzeazd, in locul respectiv, creand o minge a umbrelor din ce in ce mai mare, pani canc{ simlitri cd nu mai puteti respira. tncordali-v; apoi muEchii cit puteli de rare qi imaginapi-vi - prin acela;i procedeu - cd energia umbrelor vi explodeazd. din corp, inviluindu-vi intr-o mare de intuneric! ,,Explozia" trebuie si fie extrem de puternicn. Apoi puteli se vn infnptuili actele de magie. S-ar putea ca uneori cercul si fie transparent. tracest
si v[ concentrali din nou energia intr-un anumit loc
imagina apirarea energiei ca pe o vrajx ) la Harry Potter. Dacd puteli fi qi mai spectaculos.
vedea energia, atacul vostru va
ATENTIE! in ti*p ce aplicayi
FACETI iN 1UN UN CERC PE CARE SA-L PUTETI VEDEA
caz, trebuie
METODE DE APARARE tn,riaqa fiecirui ucenic vrijitor existi momente de cumpind, clnd trebuie si se apere de anumite forle malefice. Daci 9ti1i sn punegi in practici metoda captirii energiei umbrelor, tehnicile de apirare vor fi floare la ureche. DescituEali energia din trup, direclionali-o spre unul dintre braqe Ei transformali-o intr-un corp solid! tntindeli apoi bragul spre cel care vrea si vi faci r-a:u. vizualizAnd energia umbrelor explodAnd puternic qi indreptindu-se spre individul respectiv. V; puteli
Ei
Q6cron $eft- cl{r."enfreart
t.
ce
facePi!
clnf[uenlar eq fenomene[or naturii
prin ma7ie g.utor
| (EtissSsqh t[\arr ette
1cenuqiu
;
Toate practicile de magie care au drept scop manipularea lumii fizice sunt catalogate ca ,,magie primitivd". Pentru vrijitorii gi vrdjitoarele din mediile rurale, pentru qamanii Ei inqeleplii primitivi, ele presupuneau acte magice menite si vini in ajutorul liranilor, de exemplu prin stimularea recoltelor, prin asigurarea unor recolte bogate sau prin aducerea pe lume, in condigii normale, a mieilor ;i a vileilor. Unele dintre cele mai importante practici sunt cele care urmiresc Qart e a uceniculu i rrrdjitor
6ss
si influenleze fenomenele naturii - aducerea ploii pentru a pune capit secetei sau oprirea ploilor pentru a stivili inundaqiile, alungarea norilor pentru o zi senini sau indepinarea
iurtunii.
Ca si inviqali asemenea practici, studiati meteorologia qi clima din zona in care locuiti. Trebuie si stiti ce fenomene meteorolo-
{nexa A
gice sunt normale gi care sunt legile
atmosferei. Este usor si facem schimb;ri minore in naturi, cum ar fi si aducem o adiere de vint intr-o zi toridi. Nici stivilirea unei ploi scurte de varl nu este o provocare prea mare. Mai greu e si atragem sau si alungim ploaia dintr-un anumit loc, intr-o zi in care condiliile meteorologice sunt prielnice acestor fenomene. Alungarea completi a ploii, ,,imbllnzirea" furtunii sau atragerea ploii in condiqii nefavorabile presupun eforturi mult mai mari. Puteli influenta direct vremea, daci avegi acest talent, alungAnd fenomenele meteoroiogice cu puterea minlii. Iati metoda intuitivi; nu este un talent obignuit, dar e eficient. Apa qi aerul sunt grele gi nu este ugor si le alungali. O alti varianti o reprezinti vrijile, de ia cele populare (spilarea maginii este o metod; surprinzitor de eficienti de stimulare a principiilor teoriei probabilitilii) pAna la ceremonii elaborate. O alti modalitate este sI imploraqi cerul, norii sau alte puteri si vi ajute si influenlali natura. Unul dintre cele mai frumoase exemple este dansul ritualic al popoarelor indiene din America. Dansatorii invoci ploaia gi spiritele furtunii danslnd imbricagi intr-o ,,rochie cu clopolei", despre care se crede ci le-a fost diruiti oamenilor in timpul unei viziuni, ca mijloc de aducere a ploii. (Dansul pow-wow este putin altfel, pentru ci nu e menit si aduci ploaia.) Ave1i, a;adar, la indemAni o varietate de metode prin care puteli influenla fenomenele naturale.
Qo[aboratori (lnOTA: Iniptalele ,$CV" inseamn,i ,,$coala Cenu5ie de Vrajitorie")
DONATA AHERN, licenfiati in gtiinqe sociale (acvamarin) - membrd consiliului $CV si profesoari de gtiinle naturale 9i metafizic'i la $CV. Interpreteazd rolui de druid gi bard in oBoD (order of Bards, ovates and Druids). Este consilieri \ricca gi preoteasi a Templului MayaS al a
Ciprioarelor. A studiat mai bine de 20 de ani gtiinla cunoscuti sub numele de Medicine Wheels practicati de mayaqi 9i de triburile din Lakota, creandu-;i propria sintezi gi propriul set de
ci4i
de divinatie. Patru ani,
a
University of New York at Buffalo), fiind iniliatoarea unor cursuri de pregitire si pe internet. oferi 5edinle de con-
linut cursuri
la
SUNYAB
(State
siliere qi hipnoterapie online qi participi permanent
1a
festivalurile pdgAne.
ELIZABETH BARRETTE (cenuqiu) - decani a $cV. Este membrl a comunitllii pigane de peste 17 ani qi redactor-9ef al revistei PanGaia. Publici articole in almanahur tle Llewelfun qi in alte publicalii. A scris cirti aborde ficliune, nonficliune Ei poezie. in afara de magie pi de vrijitorie, a dat qi ficliunea speculativn qi studiile de gen. Locuiegte in Illinois. unde se
ocupi cu gridiniritul
qi scrie cir1i.
DAVID BIRT\rELL (portocaliu) -
a studiat toate viala artele magice.
A participat la numeroase ateliere gi intruniri in incercarea fenomenele ciudate, neobignuite 5i magice. Locuiegte ( .ll'l('(l ttt'r'tti.'ttltli v|rriit,'l'
de a inlelege
in prezent la o 6sz
azvirhturd, de baq de Salem, Massachusetts, centru al activititilor magice din
lume. Este fondatorul wolii de vrijitorie The Modern \flizard's School of Enchantment, care le oferi cursanlilor o experienli magicl, unici gi interac-
tivi. Mai multe informalii puteli gisi pe site-ui http://www.Salemwizard.com.
KATLYN BREENE (portocaliu) - membri a consiliului gCV qi profesoari de folclor gi ritualuri magice la $CV. Creeazd, opere de arti, dansuri 5i ritualuri magice de peste 30 de ani. A scris Ei a ilustrat nenumirate volume de folclor qi arte spirituale, iar lucririle sale pot fi vizute in locurile de cult din intreaga lume. Este, de asemenea, cofondatoare gi autoare a unui program de iniliere 9i transformare care arelabazdMisterele Eleusine din Grecia antici. S-a specializat in diverse culturi magice ;i este intemeietoarea 5i preoteasa comunitilii spirituale Desen Moon Circie,bazate pe Misterele Rolii Sacre. Vezi website-ul www.HeartMagic.com.
in antropotrogie 9i 9i mitologia asiatici gi indiano-americani. E licenliata urmeazi si-qi ia diploma 9i in psihologie. Pasiunile sale sunt lectura (tot tirnpul!), scrisul 9i jocurile de toate felurile. i,r -oln.n,,rl de fata, scrie un roman fantastic despre balauri 9i traduce celebra legend; din folclorul chinezesc ,,Cdlitorie spre apus".
DRAGONTREE,licenqiat (cenuqiu)- qeful catedrei de tulitologie din scV. Ghiceste 9i predd cursuri de ghicit in cirlile de tarot, dar
cRov
5i alte metode de dir.,inalie; este
autor al metodei de captare
tlnir
Ei de
ucenic
vrijitor, student
transmitere
a
la arte oculte,
energiei umbrelor, degi este
inci elev la liceu. Este dornic
de cunoaqtere, studiind roare domeniile artelor magice: Etiinla plantelor, mitologia, ;tiinlele magice 9i magia neagri. tn ,ria1a de zi cu zi, urmeazd, cursuri de jurnalism la Media Production qi este pasionat de literaturd, fotografie, ane plastice, lecturi, cluburile Goth si intilniri cu prietenii.
FRANCESCA DE GRANDIS
-
fondatoarea tradiliei Wicca cunoscute sub
numele de The Third Road Qal Tralea Drum). A ar.rt o influenli covArgitoare in miqcarea contemporand intitulati Spiitualitatea Tripa.Este renumitd pen-
tru poeziile pi tehnicile ei magice inovatoare. Este autoarea volumelor
k
A
Tem Goddes!, Goddes Initiation, Be a Goddes! siThe Modem Go&less'Guidt Life. Cintecul ei - Pich the Apple frorn the Tree - s-a situat in topul albume-
to
Ei
magician. Este
F.ste $i coordonatorul coiegiului online de druizi The Grove of Dana.
licenliat in psihologie 5i lucreazi i1 domeniul cerceterii, este psihoterapeut qi profesor, roluri pe care incearci si le ioace in acelagi timp' Bine ci poate si jonglezel Vezi website-ul wwvr.dragontreemagick'com' de pedagogie (roz)
LILANA I)'VENUS, studii MARCUS COLLINS (negru) -
preot, fitgterapeut, vraci
de relalii inte-
- profesoari
specializat in nivelurile elemen-
mmane gi metode terapeutice la $cV. S-a tare ale acestor domenii, suslinAnd gi cursuri de reialionare pentru oamenii de afaceri de la Colegiul Bellevue Community. Pentru cI este licentieti in
psihoiogie, oferi gedinle private de consiliere, invdlAnd pacienlii si-5i
imb*ndtileasci capacitigile de relalionare. A studiat Si alte metode terapeutice: masajul, terapia vibralionali (orin lumini. culoare 9i sunet), ter;rpii care impiica energia chakrelor 5i terapia Reiki. Este pasionati de lumerologie, lecturi, scris Si relaliile interumane. Ca preot hirotonisit, ii place sd oficieze
cisitorii
Si
inmormlntiri pentru animaiele
ROBERT LEE ,,SKIP" ELLISON (galben)
-
profesor
Ei
de companie.
imblinzitor
de
animale la $cv. Dupi ce s-a iniliat in religia \ricca, varianta celticS, in 1982, s-a inscris \n 1990 in organzalia Ar nDraiocht F6in (ADF), o t"cierate druida. i.,
p..r..r,,
este arhidruidul acestei
ci
societili
9i membru al
a ieSit la pensie (a lucrat ca electrician),
lor pdgAne din toate timpurile. Preda gamanismul in teleseminarii intemalionale
ghildei magicienilor. Pentru
;i oferi consultanli spirituald prin telefon in intreaga lume:
acum are griji de pimint Ei de gridini, studiind istoria 9i c;litorind prin lume, unde parricipi la intAlnirile membrilor ADF. Este autorul a patru
(814)-337-2490.
www. well. co m / user / zthtdrdl\ViccanMiscellanv. html.
cir1i. Vezi u,'ebsite-ul www.dragonskeepfarm.com.
ASH ,,LEOPARDDANCER" DEKIRK, licenfiati (cenugiu) - gefa Catedrei de Divinalie din gCV. Este fascinati de mitologia qi de folclorul popoarelor din intreaga lume, studiind in special legendele despre balauri 6s8
Q6oron $eff- tl(rlenfieart
ROBERT ELM (argintiu) - profesor de qtiinle naturale, metafizici, practici magice 9i magie neagri la $CV. Se poate spune ci a ajuns in acest Q,arte o ucen icu[u
i .rrajitor
65q
univers magic la fel ca un om care, gata si moari de sete in degert, trezeste in apele cristaline ale unei oaze.
Dupi
se
ce a descoperit diverse me-
tode prin care si le ofere ceiorlalti experienlele pe care el le-a triit din intAmplare, a devenit menrorul mai multor ucenici vrnjitori pi a condus
online o comunirate de filozofi pigAni, hotirAli si descopere sursele mitologiei ln mintea fiecirui individ.
MORGAN FELIDAE, licenliati (cenu;iu) - decani
a SCV; qefi a Catedrei de Metafizici si Studiu al Animaleior; profesoard de arte si practici magice, divinalie, relalii interumane gi folclor. $i-a descoperit pasiunea pentru magie gi vrijitorie urmlnd cursurile unei gcoli particulare cato-
lice gi susline cd asta i-atrezit un interes deosebit pentru religiile 9i credinlele lumii, pe care le respectn la fel. Le di un sfat exrrem de important
tinerilor vrdjitori: ,,Nu-i judecali pe altii penrru credinlele lor, daci nu vreli si fili judecali penrru ale voastre!" A studiat multe reiigii pigAne, printre care qamanismul, Wicca, druidismul si discordianismul. in prezent, se simte afind cu traditia Feri.
JIM FISH (translucid) - membru al consiliuiui gCV; Eef ai Catedrei de practici Magice din SCV; profesor de matematici, alchimie 9i stiinle magice. A studiat cu Buckminster Fuller. ,,tmi place si infiptuiesc acte de magie.., spune el, ,,fapte prin care sd timiduiesc, si ingrijesc si si creez. Cred ci locul nostru este pe pimAnt gi ne aflim aici ca si rezolvim probleme 5i si facem lucrurile si meargi. Nu am pretins titlul de vrijitor, dar mi l-au conferit prietenii mei. Acum mi l-am insusit si le-am imbriqiqat inlelep-
puternice. Wolf ii prime5te in sanctuarul lui minunat din New Mexico pe toti cei dornici si porneasci in aventuri magice, oferindu-le cursuri complexe. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org. gi incantaqii
ELLEN EVERT HOPMAN, licengiati (verde) - membri a consiliului $CV gi profesoari la SCV. Este licenliati in homeopatie si oferi consiliere pentru boli psihice. Noui ani a fost vicepre;edinta organizaliei internalionale a druizilor The Henge of Keltria. Este fondatoarea unui grup de druizi c^re activeazeonline gi cofondatoarea Organizaliei The Order of the
Vhi-
teoak (Ord Na Darach Gile). Predi fitoterapia din 1983 qi religia druida din 1990 si este autoarea volumelor A Druid's Herbal, Tree Medicine'Tree Magic, Being a Pagan gi \Valbing the t'Vorld in Wonder - A Children's Herba/. Vezi website-ul www.geocities.com,/gaias-song/willow.html.
NIKKI ,,SOLARIS" KIRBY, licenfiati (acvamarin) - profesoari
de me-
tafizicd,la SCV. S-a niscut gi a crescut intr-o casd bAntuiti toati viala in activititi magice. A studiat mai multe stiluri de arte marliale qi triiegte dupi un cod morai foarte strict. Este membri ADF si adepti a tradiliei Correllian Nativist Church International. S-a specializatin drpi s-a implicat
verse forme de divinatie qi metode terapeutice. Pasionatd de balauri, prac-
tici magia balaurilor. O mai pasioneazi studierea limbilor striine, lectura, scrisul qi profesia de dascil.
FREDERIC EMMANUEL LAMOND, licenfiat (albastru) - membru al consiliului $CV; profesor de cosmologie 9i arta vindecirii la $CV. Pan-
il manifestim".
teist prin excelenqd, a fost iniliat in 1957 in magia gardnerianl. Este qi membru al organizaliilor Fellowship of Isis, CAW 9i Children of Ar-
JESSE \/OLF HARDIN (argintiu) - vrdjitor prin excelenti, admirator al Geei, membru fondator al consiliului SCV li profesor de arte qi tradiqii
temis, dar Ei al Consiliului Federatiei PxgAne. Din 1,975, este consultant independent in industria informaticii. Dupi 40 de ani petreculi in Londra Ei in imprejurimile ei, s-a mutat in Austria, unde locuiegte din 1994.
ciunea. Sunt plin de veneratie faqi de miracolul f;ra de sflrsit care ne incon-
joari
9i pe care noi inEine
Eros: Connectinguith tbe Magic G Spirit of l,,lature,despre care Starhawk
Participi la intAlniri 9i activitili care implicd prezenta unor oameni de diverse religii qi a fost membru al Parlamentului Religiilor Internalionale din Chicago in L993 9i din Cape Town in 1999.
spune ci nu trebuie si ne lipseasci din biblioteci, 9i a peste 500 de articole publicate in diverse reviste. Albumul siu 'The Enchantment" (www.cdbab y.com/ gaiatribe) este o culegere de melodii internalionale
LUNA, licenliati - studentd la $CV; scrie articole de arti culinari in revista gcolii, Grey Matters. A cAgtigat primul concurs de poezie organizat
pigine. Locuiegte in apropiere de un loc strdvechi, inzestrat cu puteri magice. Este autorul a numeroase ci4i, dintre care mentiond.m Gaia
Qberon
je[[- tl{alenhearl
[artco ucenicu[ui .rrdjitor
66r
de S(.V si e mernbrr.r activ al organizaliei Srones Lodge a $CV. Deoarece si-a ciescoperit pasiunel penrru rnagie. s-a i'scris la crrrsurile de vrijitorie
institutia noastri. in uiata de zi c* zi, l,una este srtie, mami :igent de asrguriri, roluri pe t:are le ir-,acti bine, i hturi cie cele inter-
r.,1r:rite cle
fi
in t--adrui comunititii: lideri i'.rlt.:rr -'felch.';' Associ.rtion. Dret:1te
a ;isoci;rrici de cercetasi si
siliului $CV si sef ai Catedrei de Ritualuri Magice din $CV. A publicat articole in peste 30 de reviste mrgice 9i neopigAne. Este creatorul ci4ilor de tarot pitagoreice si autorul Ghidului cdrpilor de tarot pttagoreice. Es'te [ondatorul organizaliei Omphalos pentm neopiginii greco-romani, iar website-ul siu Biblioteca Arcana a ci5tigat numeroase premii. Este membru al organizaliilor Hellenion, ADF si PEN si coordonator al Ghildei Oame-
JEFF.,I,'[AGNUS* MCBRIDE (portocaliu) - membru A participat la multe emisiuni
mcmbri
JOHN ,,APOLLONIUS'OPSOPAUS,licenliat (alb) - membru al con-
ai
consi[uluiSL]V.
televiziune: Cbarnpions o./',illagic le ABC, ',Yk'rlds Greatest t\,[agicla NBC si The Art af Magic la PBS, clar si 1;r docrinrentarui realizat tle l)iscovery Ch.rnnei, Mlsteries oJ l[ag,ic, uncle ;r ofede
.it c'nsultanq:i in domenir precum slm,rnis'ui si ritualurile rnagice. A lcst votat Magicianul A*ului de asociatia magicieniicir F{oii1'u'ood's Nlagic
nilor de $tiinll CA\(. Figureazi in diqionarul ,,\Vho's Vho" al comunititii Wicca, realizat de Gerina Dunwich 9i intitulat lN/icca Source Book. NICHOLAS PARANELLE (rogu) - profesor de alchimie Eiqtiinle magice la SCV. Declarat mort la nagtere, dar readus la viali datoriti ;tiinqei medicale, a supravieluit unor boli ietale 9i accidente mortaie. Pasiunea
c;rsrie. Este si Iondetor'l conferinrei anuaie cie stLiciii .rprofunciate in dornenir.rl artelor magice, The ht1'sterry School ol Mae_ic. De zece .rni c,rganizeazii speclacole de reatru.tuaiic la iestivalr.rriie elin intreaga lume. Vezi site-r-rl www.McBridemagic.com.
luminiri
si cu pietre. Practica magia si
esrc mernbru activ
vrijile
Licentiat in 5tiinle exacte, a descoperit ci stiinia nu poate si rispundi 1a toate intrebarile existenliale. Soarta i-a reunit pa5ii cu cei ai celebrului magician Irv Weiner, ceea ce l-a ficut si urmeze aceasti cale a inlelegerii adevirurilor lumii cu ajutorul magiei. Ca alchimist, imbini gtiinla cu misterul, descoperind ceva cu adevirat magnific, ceva ce-au ciutat deopotrivi regi qi cer;etori, dar pe care foane pulini l-au gisit...
de peste 25 de ani si
in multe erupuri p,igi'e, organizi'c{ la rindul ei pr.A urrn:rt cr-rrsurile l.icw tloilege din
prriile ritualuri si er.e,nimente magice.
Californil,r, speci:..iiziirea spiritualitatea Ferneiior, clar in 2o04 s-a inrors :rcasi Raleigh, NC. Publici anicole in almanahul Lleuelfun's 2006 tX/itches'
lingi
Spe//-A-Day Alntanac, dar si
in irlte reviste
com-
petenta in domeniul anelor magice se datoreazi experientelor sale de viaqi.
LADY MOL-INDANCE - a fost f.rscinati, inci de 1;r o virstir fr,rgedi, de magi.r ;ropuiar), iucru care a ficut-o si descopere in clasa a $aprea practicile magice cu
Ei
ca Sag,e"Wotnan,
neaVitch.
KEN ,,FAUCON" MULLER, licenliat (cenugiu) - practica magia de 45 de ani Ei este expert in practicile medievale de r.rijitorie. Cind nu se ocup;i cu magia oculti, practici diverse forme de divinalie. A studiai si merc> dele frauduloase de magie, care implici invocarea spiritelor, presticligit.rti.r si asa-zisele capacitiii paranormale. Recunoaste insi valoarea vririirorit.i c.,r prelticliu pentru samanism gi artele magice. Scrie folrte rnulr.les1,r., p;iginism, crestinism, artele spirituale si bardice, p.blicind rLr'cr().rs(' c;irti cu I'ematica eciectici. Porneste de l.r prenrisa ci vrijitorir irrsc:rrrrrr,1 m,ri rnuit esenti si rniri putin :rctiune. ( )h, r','rr . ir'll
l(rr.'. rrlr. ,rr
r
SUSAN ,,MOON\flRITER" PESZNECKER, asistenti medicali (indigo) lidera Ligii Studenlilor din $CV; gefi a Catedrei de $tiinle Naturale. Moonwriter este o fiici a naturii gi a rnagiei din toate punctele de vedere. Conceprrti cu ocazia sirbatorii Beltane, in originea ei magici se intAlnesc legendele vampirilor din Carpali cu metodele tradilionale de timiduire, invigate de la bunica cehoaici. PracticAnd de peste un deceniu spiritualitatea Geei, se define;te ca ,,pigini prin excelenld". tn prezent.':urmeaza cursuri de druidism qi fitoterapie.
ONYX RAVENCLAV, licenqiatn (violet) logie 9i Metafizicl la SCV.
S-a
gefa a Catedrei de Cosmo-
ndscut qi a crescut in Philadelphia, Pen-
nsylv.rnirr, iii .i .rbsolvit facultatea in 2003, oblinAnd licenla in astronomie. A sttrtli:rr rcliei.i Wicc;r un iln pc'intcrnet 5i triiegte singuri de peste 2O
.lc.rrri. l'rintrt'p.rsirrrrilc I otlt'lt' t t't.tpt'ttt it t'. ( .il
1(
!r [( fnr( !llrl
\'r'(llll0l
s,rle sc
rtutn.iri 1'olclorrrl, profcsttr:rtul si rne-
HOLLY RAVEN\flEED, licenqiatn (indigo) - qefi a Catedrei de Vrijitone a SCV. indeplinind rolul de preoteasi in religia gardneriani, a studiat gi a practicat vrdjitoria peste 30 de ani. A infiinlat opt organizalii de vrdjitoare, iar in prezent este preoteasa clanului Ravyn Myst, creat in 1988. Domeniile sale de activitate includ relaliile pi activitiqiie interumane in comunitate, consiliere religioasd, ritualuri qi vriji magice. TRINA ROBBINS (cenuqiu) - profesoard de mitologie 9i folclor la $CV. A realizat primul desen al Zeiteiin 1970. Compune' line cursuri, deseneazi 9i scrie ci4i despre Zei1d, eroine, amazoane Ei femei care incalci reguiile. Din'fales of Bigits, Kathleens
and Vartilomen A History to Grrlz: Frotrt' Girk Cartoonists; rior Queens;'fhe Great of V(onten's Comics fr"om Teens to Zines 9i A CenturT of Women Cartoon ists.
tre lucririle ei, amintim: W'il.d lrish
KIVA ROSE - studiazi
Roses:
magia cu ajutorul plantelor siibatice, fiind
numeroase articole in reviste Precum SagelX/oman, Beltane Papers Ei alte publicalii literare. Are o casl in Sweet Medicine Sanctuary, un canion
in linuturile silbatice din Gila, unde iqi gizduiegte elevele - femei dedicate naturii qi Geei, ca gi ea - dezviluindu-le religia pigAni, explorAnd linuturile sdlbatice, organizAnd intAlniri anuale' oferind cazare qi prac-
tici in artele magice. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org ATHENA SCHAFFER sau THE CRO\(GRRL - jurnalisti, scriitoare, artisti 9i vrijitoare. (in p..r..rr, este preoteasa grupului de vrijitoare Sherwood Coven, rol pe care l-a preluat de la familia ei.) A fost membru al organizaqiei International Ferret Association gi a contribuit la publicarea brosurilor informative ale asociaqiei. A colaborat at organizaTia Vitches' Anti-Discrimination Lobby $X/ADL), cAnd Leo Louis Martello se afla la conducerea asocialiei, lucrAnd apoi, pentru scurt timp, ca directoare regionali
in trei state - Maryland, DC 9i Virgini". i.t pr.z"rrt' culege legende despre corbi si ciori din intreaga lume pentru o carte Pe care urmeaza s-o *crie.
- sefi a Catedrei de Artc C)cultc mtrgice cunoscute sub ntrmele clc ( lclc tr:lditiei din SCV. Este fondatoarea
ESTARA T'SHIRAI, licenqiati (negru)
I
(
qi fost membru al
asocialieiTheCovenantoftheGoddess.Apublicatarticoleinnume. roasereviste,PrecumGreenEgg,PanGaia5il{etoW,itch.Esteeditorada The CompLete Guide qi iunct al revistei Isis'seshat Magazirte co'tutoare to lVriting
FantasY.
DONALDA'VILGRUBE-aclevenitadeptalreligieipigAnedupdcel-a i s-a incredinlat cunoscut pe Oberon Zell-Ravenhe art \n 1971' in 1973 ' de marele alituri ucenicia facut rolui de preot in organizatia CAIW' $ia organizaliei' preot Asgarth qi a preluat in cele din urmi conducerea in St Louis' recent revenit A A infiinlat mai mtrlt. g*piri religioase pngAne' qi practicile pigAne' Este unde continui si studieze qi si predea inviliturile internationaia. membru ai organizaliei Grok Feilowship qi cAW - filiala qi CA1ff/' N-a uitat niciodati inviliturile primite de la Oberon
indri-
gostiti de naturi; este directoare adjuncti a organizatiei The Eanhen Spirituality Project qi a centrului pentru femei Svreet Medicine. A publicat
('('
Trei Poduri, preoteasa organizaliei Fellowship of Isis
)hr'r',rrr,lrll'l{rrvotlrctrrl
ABBYwILLo\rRooT(auriu)-mernbriaconsiliului$CV;fondatoare
Grove
organizaliilor Goddess 2OO0 Project' Spiral Goddess simboluri vizuale uniqi Goddess'Iemple (pe internet)' incearci si creeze incAt si devini mai versale si sd traduci conceptele culturale in a9a fel artistice' i'lr u$or de inleles. Crealiile sale combini mai multe influenle
gi
directoare
a
nouidintreopereleeiseaflilaMuzeuisnrithsonian.Crealiaeicareo iar scrierile sale reprezinti pe Zeilia apirut in multe volume qi expozilii' .., for, publicate de Editura Llewellyn' A contribuit qi ia realizarea ManualuLui de inipiere in or'ijitorie'
Exemple cle ,,jucirii filoz.ofice" animate puteli vedea 9i ia
http:/lweb.inter.nl.netlusers/anima/optical/phena/index'htm' Pureti consulta, .le asemenea, site-ul ,,Bill Douglas Centre for the History of Clinenia and PoPular Culture": $/ws,.ex. ac.uk/'bil1.
Mri
nrrrite discuri anirnare de genul fen:rkistiscopului puteli analiz|. la
u,ww.mhsgent.urgent'be/en91-p1at5.html'
,{nexa
ATELIERUL
surse qi referin(e
!}
in temarici despre naturi. Operele celor c!1re au descris natllra in paginile 16r s-ar Putea si vi desorizonturi sau si vi ajute si faceli legituri, magice sau pro{a'e, chi<{i 'or la care nu v-aIi gandit pinr acum. Iatd autorii 5i lucririle Pe care vi le re-
VOLUME: Brandreth, Gyles et al., Classic Optica/ Illusion, Main Street, 2003. Jennings, Terry, 101 Amazing Optical l/lttsions: Fantastic Visual Tricks. ling Publishing,1998.
ccrrnatrd din Strcr,
Kay, Keith, Tlte Little Gant Book of Optical lllu,slons, Sterling Publishing, 1992. Paraquin, Charles H., The \Vorld's Best Optical lllusions, Sterling, 1982. o.f
Optical lllusions. Firefly Books Ltd.,2005.
Seckel, Al, SuperVisions: Actiott Optical Illusions, Sterling Publishing, 2005. Simon, Seymour, l{oa You See It, Nolr You Don't: The Amazing lY/orld of Optical Illusions, HarperCoilins, 1998. Thing Enterprises, N.E., Magic Eye: A Nau Way of Loohing at tbe
tX/orld,
Andrews McMeei Publishing, 1993.
PAGINI VEB: Existi numeroase pagini web care prezinti exemple interesante de iluzii perceptuale ;i ,Jucirii Filozofice" animate. Vi recomand in mod deosebit un site care infili;eazi multe iluzii optice, unele dintre ele color: http: / / members.lycos.nll amaz.ingart. Vi puteli crea propriul model de zootrop, urmAnd instructiunile qi mode-
la www. g r oeg.de / ptzzles/zoetrope. html. tipul flipbooks sunt o alti formi simpli de animalie. Cand ie risfoieqri rapid paginile, imaginile infiliqate creeazi efectul de miscare. Puteti vec{err lele
Ci4ile
p
rezentate
de
cAteva exemple la adresa
666
www.randommotion.com/html/flip.htrnl. ( )hcrorr
(argintiu)
CARTI: L.iteratur;r, atAr proza,
ATELIERUL I: ARTA VRAJITORIEI (indigo)
Seckel, Al, Tbe Great Book
II: NATURA
jcf[ -,la\rrorhcur.t
cit
qi poezia, este bogati
tor sul-letul:
*t
(Valden, Walhing) John Muir (i'{ature Wrtlirtgs, lVild Muir) F1enry l)avid Thore
Terr1, Tempest Williams (Red: Passion and Patience tn the Desert) -l'he Grace Note of the canyon lYren, Barry Lopez (A.rctic Drearns,
of lvol'
ves and Men)
Andenon, Stephen, [Jrban Sanctuaries: Peaceful Haaensfor tbe Ciry Gardener. Timber Press, 2000. conline instructiuni despre gridinirit in spalii mici. Boy Scout Ltrandbook ;t Boy .Scout Fieldbook,. Boy Scouts of Arnerica. (n'ww. scoutstuff org) .
Brown, Joseph Epes, Anintals of the SouL: Sacred Animak of the oglala Sioux, Element Books, 1992.v|poani in lumea animalelor-totem din credinlele indienilor americani. Burron, Roberts, at al., Tbe Auclubon Backyard Birdaatcher: Birdfeeders and Birtl Gardens. Thunder Bay Press, 1,gg9'Vdinvali si atrage[i pislrile' No-Gardm Gardener: creating Gardms on Patios, Balconies, 1999 'vd Tenaces antJ in otba" small Spaces. Reader's Digest Association, Inc., oferS informalii despre plantele si florile pe care le puteli cultiva in ghivece. Cowan, Eliot, Plant Spirit hledicine. Swan-Raven Er Company, 1995' Un ghid
counier, lane,
The
al plantelor medicinale. Durrell, Gerald, A Practical Guide Jbr 1989.
O
the
Amateur N^turdlist,Knopf; reeditatd in
culegere minunatzi de irnagini extraordinare 9i instrucliuni detaliate.
( ril'l('(l ttt t'rlit'uItl i rruiil,rr'
667
Landry, Sarah; ilustralii de Robert Tory pererson, peterson First Guic|e to urban lvildlife,Horghton Mifflin, 1994. o introducere in rumea plantelor 9i a animalelor citadine. Leslie, clare valke r, Keeping a Nature Jowrnal: Disco,er a wole Nezu tilay of seeing the lvorld Around You, storey publishing, 2ooo. Daci vd incantd ideea si 1ine1i un jurnal despre naturi, cartea de fali vi oferd un exem-
plu minunat. Mosley, Ivo, Earth Poem; Harpercoilins, 1996. O antologie de poezii care aduc un omagiu PimAntului, strAnse din intreaga lume. Symes, R.F. gi Keates, Colin, Eyewitness: Rocks & Minerals, DK Chilclren, 20a4.Dacivre1i si aflati mai mult despre roci, cititi-o, esre o sursi pregioasd de informatii.
Zim, Herbert, Golden l{atttre Guides, Golden press, Simon & Schuster, editiile
din
1950-1960.
PAGINI VEB: ,,creating the urban Forest"
- Ghid de plantare pentru locuitorii citaclini: www. hortcornelle. duldepanment,/faculty/bassuk/u hi / otrr each/pdfs/ba reroot.pdf.
,,DiscoverYourAnimal Totem" - intrebniutilepentru idmtifrcareaanimalelor-totemi www. spiritualnetwork. net/totems/discover;our_animal_totems.htm. ,,How Plant Essences Illuminate Your Soul's Journey" - Cum sd comunicati cu p lante le:
www.wiseways. com/fpahtml.
,'Medicine-Totem Anirnals" t
icd
-
Clasificarea animale/or-tote?n in ordine alfabe-
: www.dreamers-world.com/animal.html.
,,Plant Totem s"
-
Descrierea
;i
clasifi.carea
p/antelor-totem in ordine alfabetic,i:
http / / spiritbytescom,/totem/plants.htm. :
,,Urban Habitat"
-
Ghid al animalelor, plantelor
;i
habitatelor urbane: www.hamiltonnature. org / habitats / urban/urban_plants.htm. ,,Winter Birdfeeding" - Cum sd atragem p,isarile tn oral: http: / / w dfwwagov / wlm/urban/winter_feed.htm.
ATELIERUL
III: PRACTICI DE VRAIITORIE
(auriw)
VOLUME: Agrippa, Heinrich Cornelius, trad. de J. Freake, ed. de D. Tyson, Three Books of Occult Philosophy. Llewellyn, 1993. 668
Qberon
jelf - tl(alenficarl
Bonewitz, Ronald L., Hieroglyphics,Teach Yourself Books, 2001' O introducere utild in acest capitol, care are insi cAteva erori. Include 9i citeva informalii despre hieroglifele maya$e' Buckiand, Raymond, Practical CandLeburning Rituals Ei Adr.,anced candle Magrck.. Serie despre practicile magice, Llewellyn, 2002. Primul volum, a cirui valoare este unanim recunoscuti, despre practicile magice cu lumAniri, Adepqii religiei *Wicca s-ar putea si descopere, sPre marea lor uimire, ci unele ritualuri din lucrarea lui Buckland nu urmeazi practicile de magie Rede, care ii afecteazi sau ii controleazi pe al1ii. Al doilea volum $i continuarea ei.
nu se limiteazi la practicile de magie cu ajutorul lumAnirilor' ci intri in detalii despre pregitirile ritualice, cum ar fi croirea unei robe magice'
Collier, Mark & Manley, Btll, Hora to Read Egytian Hieroglyphics, IJniversity of California Press, 1998. O introducere extraordinari in scrierile hierogiifice, dar qi in vocabularul 9i in gramatica egipteni, ajutindu-vi si descifrali inscripliile antice. conway, D.I ., A Little Booh of candle Maglc, crossing Press, 2000. veqi gisi in aceasti cirticici ieftind toate informaliile fundamentale despre practicile magice, dar gi numeroase ritualuri. conline, de asemenea, informalii despre corespondenlele culorilor in tradilia asiatici 9i indiano-americani. Haislip, Barbara, Stars, Spelk, Secrets and SorcetT: A Do-lt-Yourself Booh of the
Occult, Little Brown & Co. pajeon, Kala qi Ketz, TLse candle Magick, lvorh.book, citadel Press, 1991. cartea nu se limiteazi ia practicile obignuite de magie cu lumAniri' Rosean, Lexa, Tbe Swpermarket Sorceress, St. Martin's Press, 1996' \(ilkinson, Richard H., SymboL €t Magic in Egtlttian Arl, Thames & Hudson,
lgg4. Capitolul al qaptelea conline informalii prelioase despre hieroglife.
PAGINI VEB: ,,Complete Sund and Moon Data for One D^y"
-
http:,//aa.usno.navy.mil/dataldoc/RS-OneDay.html. Oferi informalii despre risdritul gi apusul soarelui in orice zi 9i in orice loc. Puteli gnsi
informalii pentru un an intreg.
ATELIERUL IV: LEGILE METAFIZICII (acr:amdrin) VOLUME: Allrich, Karri, A lvitcb's Boole of Dreants: [Jnderstandingtbe Pouer of Dreams G Symbok, Llewellyn Publication, 2001. Vorbeqte despre arhetipuri 9i Qarlea ucenicu[ui
lrdjitor
66q
simboluri, spirirualitili ocurte cogmaruri, 5i dar ;i
.Jespre
teh'icile
ma-
giei onirice' conqine gi un dicqionar de r.,isc pres.lrat .., .onntatii masice.
Beianger, Micheile' Tbe psychic'vantpireC-orloc, Red wirecl/w-eiser, LLa.,2004. Elgin, suzette Flirclen, The clentre Art of lterhar serl,De/ezse,
I)orset
i9g5.
Fontana, David, 'feach'ourserf to Dream: practi.car 'ouse,Books, A Guicie, chronicre 199l' Sondeazi lumea viselor, dezviruindu-i potenliarul 5i "xplicin.lrr-rr. ana de a ne stipini 5i interpreta visele si
libru perfect intre lurnea misticd
ii
cea
subconptientui; stlbileste un
ecrri_
stiintrfic;.
Parker, Alice Ann, [Jnderstancr your Dreants, Neu. worlci Library, r991, 200i. Contine o rnetodi simpi; si una mai complexi.l. inr"rpr",r... viselor; este un ghid extrem de utii pent.u t"h.ri.a,1" int..p."t"re a r.iselor, alcituiti di Presupune anumite i'trebiri cinci in vis
Brinker, Francis. Herb Contraindications G Drug Interactions: lVith Appendices Addressing
PAGINI VEB: ,,How to Remember your Dreams.., de Carine Ruclma'. Soul lutttre: http://v-ww.soulfuture.com,/c{re;rms,/drearn_recalr.asp.
vi puteli arninti
slaturi
c]espre
visele.
c'r'
,,True Silence", de Karl R. \7olf'e. Karl R. Volfe:
catlons, lUUl.
Everyone can Read N'incrs", iJe Ker Than. LizteScrcnce,2T aprilie 2005. www.livescience.co'r./humanbiorogy/'5 0427 -mind reaclers.html. rhe Making o[ Metaphl sicar Kinship". " r'l. Ar"e"zrn,l.i" pertster.t "Scientists Say
gri";(r*
hup,/ / anicles.solarph allic_cult.org,/kin.htnrl.
ATELIERL.L V: LEACURI TAMADUITOARE VOLUME:
doua), L.lewellyn, 2005.
& Hobbs, Christopher, Houghton/Mifflin, 20a2. Foster, Steven & Duke, James, A Field Guide to Medicinal Pl.ants and Herbs: Foster, Steven
Of Eestern and Cen*al North America, Houghton/Miff7in, 1999. Hopman, Ellen Evert, A Druid's Herbal for tbe Sacred Year,Destiny, 1995. Hopman, Ellen Evert,
Tree Medicine-Tree Magic,
F{opman, Ellen Evert, Walhing in tbe World
Phoenix Publishing Inc., 1992.
in
Woncler:
A Children's Her-
bal, Healing Arts Press, 2000. ItlationaL Atrdubon Societl,Fieltl Guide to i{ortb Aneric'an Mushroams, Al{red
A. Knopf, 1981;1995. Ody, Penelope, Tbe Cotnplete Medicinal Herbal, DK, 7'be
1993.
Lle'*^ellyn Herhal ,4ltnanacs, prbhcate anual de Llewellyn Publishing, St.
Paul, MN. Richard, Philip B., Herbal Druglnteractions and Adverse Effecrs, McGraw,Hill, rX/ild, Russel, The Contplete Book of lrtanral and Medicinal Cures, Rodale, 1994.
PAGINT VEB: 'The Boston Tea Pany". www.pbs.org /ktca/Lberty/chronicle_bostonI774.html Bunny's 'Iop i0 Magickal Herbs":
'Aunt
www.leh igh. edu/ -j ahb/ herbs/rnagick_herbs.html. Grieves, M. ,,A lvlodern Herbal". Missouri Botanicai Gardens. www'. botanicai. comr'botanical/mgmh,/cominx. htrnl. 2003.
(AIbASITII)
Thompson, Gerry Magu ire, Atras of the rveu Age; Tbe origins anrl De,uerop
ment of the lY/orld's Spirituar and Mysticar Tr-acritions, euantum Books,
London, 2002.
ATELIERUL VI: $TIINTA pLANTELOR (aerde) VOLUME:
Bremness, Lesley, Herbs,New
a
24A4.
http:/ /ww'w.karlrworfe.corn/crrcam-anarysis-tc'ns.hrrnl. Descrie rnecanismele viselor 9i capacitilile onirice.
de Magda I ene), 20A4.
Publi
Crrnningham, Scott, Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs (edilia
vi apar",r""rt;tt;ifi:.:"*
Peters, Maggie, Dreantwctrh: [jsirtg your Dreattts as a Va1, to SelfDtscove1 and Persona/ De,uelclnttent, Editions, .fournev 2001.
Certain Conditions & Medicines, Eclectic Medical
york: Dorling Kindersley Lirrrirctl, l,)()Q. 1,.1,.1.;
,,Herbal Medicine Schools Q& A". Natural Healers. www.naturalhealers.com / qa/ herba\.html. 2004.
'Mermade's Sacred Smoke Incense" este o reteti care imbini diverse ingrediente: rigini preqioase, piante medicinale, minerale, uleiuri extrafine gi esenle aromatice. Toate trebuie amestecate cu mAna, in doze mici, pentru rr li se rrsigura caiitatea. Mennaid Magickal Arts. htt p://cryst,rls,rnclsonline.corn/merrnade.html.
,.Mushroours". ( l.rlilirrni.r l)oison (lontrol Svstt'rn. u,''ul,'"r,.t'.rlPois,rrr.or-q/prrlrlit/'rrrtrslrr,r,,rrrs.lrtrrrl.
100.1.
67o {r,'t
vechile drumuri pe mare 9i pe uscat, folosite pentru transporrarea plantelor'redicinale 9i a mirodeniilor. ,,I{istory of Honiculture,,, purdue University: wN'w.hort.purdue.edu,/ne wcrop/histo ry /recate26 /Iec26.html.
ATELIERUL VII: ARTA DIVINAITET fualben)
I Practical Guide to the Runes, Lleweliyn, 1995. Fortune Tellers, Black Watch, 1924.
Peschel, Lisa,
valter \food,;,
care studiazi de foarte mult
timp
ra-
diestezia. wwn,.lerrertorobin.org,.
Mai multe informalii despre radiest,:zie puteli gisi la www.dowsers.org.
vIII: ARTA ILUZI)NISMULUI '|TELIERUL .VOLUME:
de iiuzionism. Andrew Mayne video:
cute sub numele de ,,bizarre magic": http://www'dragonskull'co'uk'
PAGINI VEB: ,,Letter to Robin", de
PAGINI VEB: Un site cu exercitii
Re-
http :/,/www.wizard-school.com. cunos,,DragonSkuil... Este un site dedicat acelei ramuri a iluzionismului
VOLUME: The
in spiritul vechii tradiqii si ascuitali albumele ,,Songs for the old ligion" 9i ,,Faerie Shaman" ale formaliei Gwydiion'
ca
Site-ul lui Jeff McBride, ,,The Miracle Factory": www.miraclefactory.org. Site-ul http://www.yourmagic.com vi oferi sfaturi referitoare la cirlile 5i instrumentele magice. Sunt prezenrali unii dintre cei mai mari iluzionigti: Jeff McBride, David Parr Ei Eugene Burger.
ATELIERUL IX: ALCHIMIA $I $TIINTELE MAGICE (portocaliw)
(TO;W)
VOLUME: Anclerson, Maxine, Amazing Leonardo da vinci Inventions You Can Build
Bobo' J.B., Modern Coin Magic, Dover, 19g2. considerati o iucrare clasici despre scamatoriile cu monede, este denumiti adesea Bobo's Coin Magic. Burger, Eugene & McBride, Jeff, M.ystery SchooL, The Miracle Factory, 2003. Gilbert, George & Rydell, \wendy, Great Tricks of the Master Magicians, Golden Press, 1976. Este carrea mea preferati despre iluzionism, explicAnd
Yourself, Nomad Press, 2006. Hewitt, Barbara, Blueprints on Fabric: Innortatile
pe larg, cu imagini si detalii, 150 de scamatorii. F{ay, Henry, The Amateur Magician's Handbook. Sig'et, 1f5A; D72. Este una dintre primele cdrli despre magie qi iluzionism pe care le-am cumparat.
Thomson Learning, 2001. Peterson, Roben, Out of Body Experiences: Hota to Hatte Them and What to Expect,Hampton Roads, 1997.IJnghid ideal, care explici teoriile qi prac-
Exemplarul din 1972 a costat doar 1,95 dolari. Karr, I'odd, Backyard Magic, scholastic rnc.,7996. o lucrare ideaii pentru ucenicii vrijitori. Explici, in imagini colorate, 15 scamatorii. Nelms, Henning, Magic and Sboamanship: A Hanclbookfor Conjurers,Dover, 2000. Jeff McBride le recomandi elevilor sii aceasti carte.
Tarr, Bill, Nou You See It, Now yow Don't: Lessons in Sleight of Hancl, Random Flouse, r976.Este o lucrare ideale pentru adorescenli. descriincr pe larg' cu imagini 9i detalii, noqiunile debazd, ale prestidigitatiei. Wilson, Mark, Mark \Wilson's Complete Course in Magic,Running press, 1991.
MUZICA:
Llses
for
Cyanorype,
Inter'
weave Press, 1995. Teme abordate: istorie, formule chimice, modele 9i idei, tehnica fotocopierii prin cianotipie etc. christopher, The Book of ALternatiae Pbotographic Process, Delmar
James,
ticile cdlitoriilor astraie. Pinker, Sreven, Tbe Language Instinct: Hou the Mind creates Language. Sondeazi mecanisrnul de gAndire Ei exprimare al oamenilor. Este util Ei in studiul limbajului informatic. samonek, Michaei, 'fhe Amazing and Incredible Special Effects Cookbook,
MES/FX Publishing,
1992.
PAGINI VEB: Site-ul ,,Discover This" vd oferi diverse instrumente pentru experimentele chimice: http://www.discoverthis.com/chemistry' Pe site-ul www.HeaftMagic.com,/EssentialDistiller.html gnsili un alambic
Muzica magici este catalogati, de obicei, ca ,,muzici pigrni", lucru de c.rrt. vi puteli convinge daci o veti ciuta pe Google. vd recomand si asc.hrrli albumul ,,Gaia cicles" al formaliei Gaia conson. vi sugerez, de asemcnc.r,
,,The Alchemy Website". Adam McClean este vocea cea mai autorrzati
62,
('(u'lc.r ttcctticttItt i vrrriilot'
(
)bcrorr 5cIf -, lt,r.','rrlt",,r'l
foarte bun pentru distilarea lichidelor.
in domeniul simbolurilor alchimice
occidentale'
Cartea sa
-
Tbe
6zt
Alcbemical Mandala
- ne invaqi
sd
meditim cu ajutorul
arhaice.
Vezi www.levity.com/ alchemy. Malin Fabbri, England: Alternative photography:
VOLUME: Brilhan, John & Gaianes, Gloria, Elfective Group Discussloz. wcB Group' 1992. Ne clescrie modul in care oamenii interaclioneazi ulii cu ceilalti in grupuri mici.
www.ahernativephotogra phy.com/ p rocess_cyanorype. html Vreli o fotografie cu frunza unei plante? Accesali site_ul http / / gr and-illusions.corn,/roman.htm.
in
Falmouth, MA.
http / / www.fuzzylu.com,/greencenter/home.htm. :
,,Alchemy Lab", de Dennis
villiam Hauck, autorul volumului Tbe Emerald ra. blet.Yit oferi formule alchimice pentru transmutalie: www.alchemylab.com.
"Magick, Technomancy and vitchcraft", un eseu scllrt, dar complex despre tehnomagie gi mecanismul ei. www.thecyberwarlock.com/technomagick.htmr.
,,An Atlas of cyberspace" descrie ,,teritoriile" acestei dimensiuni virtuare. www. cybergeography. org,/atlas/atlas. html. ,,The censorware Project: Exposing the secrets of censorware
vi oferi toate informaliire dorite
Since 1992..
despre softurile censorware.
http / / censorware.net. :
',The Gender Genie", un program inreresanr, care ghicesre sexul utilizatorului, inspirat dupn un algoritm rearizatde Moshe Kopper Shlomo
Ar-
5i
gamon. www.bookblog.net,/gender,/genie.html. ,,Your Computer Is Made Out of Magick.., de paige. Un anicol nostim James in care auroml i;i exprimd opiniile nonconformiste despre teoriile magice
din spatele informaticii. hnp:/ /hamsterrepublic.com/james,/technomancy. Dacd vreti o ,,incursiune" vizualesi interactivi in tabelul periodic al elementelor chimice , vizitatri,,A visual Interpretation of the Table of Elements..: www.chemsoc. org,/viselements. ,,The crucible catalog" oferi produse spirituale pentru cei implicali in Marea Misiune a transformirii personale 9i globale. Toate produsere
sunt
dc:
naturi alchimici
gi variazd de la casete penrru gedinlele cle meditalie ;i postere pand la echipamente de laborator folosite pentru prepararea tinc-
turilor
9i a
elixirurilor. www.crucible.orglindex.htm.
,,The Emerald Tablet Exchange (ETx)" este o organizalie internationrrr .rl cirei scop este si aplice in lumea moderni principiile Tablei cle Srrrarrrrtr. www. alchemylab.com/emerald_tablet_exchange.htm. 6zq
( )bcrorr
Jc[l,,
l\Lr
vorhc,u.t
Booh.
, The VoLunteer Recruitment (and h{emlrcrship DeaeLopment) Energize,Inc., 1.996. O iucrare care vI prezinti pe larg inecanisurul 9i a',-ant.rjele voluntariatul ui. Hardin, Jesse Wolf, Gaia Eros. Nen'Page/Career Press, 2OO4' Vi oferi
Ellis, Susan
:
,,New Alcherny and Green Center Archives..
RELATIILE INTERUMANE (roz)
ATELIERUL
J.
desene si eseuri fascinante despre Geea. First Aid: Hou to Increa-re I'rtur Johnson, Victoria Ann,.lohnson's Emotional Happiness, Peace andloy.Blue Dolphin,lggT.Ydoferri modaliuli practicc prin
care puteli
inlitura sentimentele negative, promovindu-le pe
Kaner, Sam, Facilitator's
cele po;:itive.
Guide to Partici.patory Decision-LfaAlzg. 1l-ent Soe
iety
publishers. 1996.\ri inval:i cum si devenili un licler de excepqie 1i ctrm
si lua1i parte activ in cadrul comunitilii in care triiti' Kimball, Gayle, Si alti 15OO de rineri, The Teert Trip-the Complete
R.esr;urce
Guide, Equality Press, 1997.
McCoy, Edain, Inside a vitches'colen. Lleweliyn Publications, 1999. Majoritatea informaliiior referitoare ia modalitillle prin care puteti acluna fi aplicate atat gruPurilor nr.rgice, 9i clezvolta un grup mic de oameni pot cAt 9i celor spirituale.
Starhav-k, Truth Or Dare. Harper-SanFrancisco, 1989' Zeil-Ravenheart, oberon, Manual de tniyiere in,ur,ijitorie, Nen'Page Books. 2aa4. (Yezi editia romAneasci, Editura Polirom, 20OZ). Contine numer<>ase
informalii despre artele magice
5i
vriiitori'
PAGINI VEB: Danger Evaluation Frame" - Ijnul .{intre primele sisteme cu ajutorui cdruia puteli deterinina sinitatea si sigurtrnta
,,The Advanced Boneq,its'
cult
membrilor unui grup. http://r'ww.neoPagan'net/ABCDEIT'html' relevante pentru cele ,,Bill of Rights for Pagan Students and Teachers' - concepte mai mr,rlte sisteme educative, cu at|t mai mult daci acestea nu fac par-te.1in programa unei gcoli obignuite. http://www.wyrdweavers.orglfiles/l,or.htmi.
,,The coven Abuse Self-Help Index"
- un
I
alt sistem eficient de eval.rare
,r
unui grup, care vi ajuti sir srabilili daci vreli si vi aliturati rnembrilor lui seu si il cvitati. wwr'.wyrdu'e,rvers.orglfiles/cashi'html'
('rtt'lcct ttcctt ii'tll
tt
i vl'(liil('l'
{-7ar
l
PAGINI VEB:
,,Dr. Andrew \fleil's Self Healing" - www.drweilselfhealing.com. ,,Eat Right 4 Your Type: The Blood Type Diet Online" -
,,Beartracker's Animals Tracks Den"
http :,/,/www.dadamo.com. ,,Essential Fatty Acids, Flax Seed
,,Teen
Ink Community
Service"
- Vi oferi oportunitili
de voluntariat.
- Vi invaqi cum si vi implicaqi in aqiuni
Vi
,,International
programele http://www.iwrc-online'org' Conline informalii despre
de
salvare a animalelor silbatice din intreaga lume' Mlthical Creatures and Fabulous ,,Gareth Long's Encyclopedia of Monsters, Beasts"
-
http:/ / webhome'idirect'com/tdonlong/monsters'/monsters'htm'
creaturile ve oferi imagini gi detalii despre toate animalele fantastice 9i
I f
imaginare.
Puteli gnsi o listi, in ordine alfabetici'
a
animalelor qi vieluitoarelor din bas-
meleSimituriiedinintreagalumepesite-ulenciclopedieiwikipedia. http://wikipedia'org/viiki/List-of-species-in-folklore-and-mphology' oferite pe site-ul Pentru mai multe informalii, puteli accesa linkurile enciclopediei.
http: / / teenink. com/Resources/CommunityR.html ,,Volunteer Resources"
http:'//www'bear-tracker'com'
oferiinformaliiprelioasereferitoarelaidentificareatuturorurmelorde animale silbatice din America de Nord' Wildlife Rehabilitation Council (IWRC)" -
Oii, Udo's Choice Products FAe - Fre-
quently Asked Questions!" - www.udoerasmus.com/FAe.html. 'Has Hogwarts Changed the Muggle World?" - Un site fascinant care exploreazi modul in care interacqioneazi culturile magice qi cele nonmagice in lumea de astizi. http:/ / p aganwiccan. abou t. com/ gi/ dynamic. ,,Natural Health: Chet Day's Huge Collection of Healthy Eating Recipes and Natural Health Articles" - http:/ /chetday.com/index.html. ,,Organize a Pagan Moot" - Ideile promovate in acest site referitoare la modul in care putem infiinla un grup de socializare pigAn se pot aplica gi in cazul altor grupuri magice. http:/ / paganwiccan.about.co m/ cs/ regiond./ a/ aamoot/htm. ,,Shepherd's Dream, natural wool-filled bedding to enhance better sleep and health" - http://shepherdsdream.com.
-
de volun-
tariat pe care si le puteqi duce la bun sfArgit. http: / / www.serviceleader .org/ new / v olunteers/index.php.
,,\flhy Teenagers Act Weird". http :,/,/www.prevention.c om/ cda/ feature2aa2 / 0,247 9,sl-67 04,OO.htmI.
,,The Meclieval Bestiary..
- http://best
iary.ca. Creaturile 9i animalele fantas-
tice sunt preluate din diverse bestiare
din alte
;i din lucrare a Plrysiologus'
dar qi
surse.
(aiolet) ATELIERUL XII: CoSMoLoGIA $I METAFIZICA VOLTIME:
ATELIERUL XI: LUMEA ANIMALELOR (maro)
_S1 CUNOA$TEREA
VOLUME: Costello, Peter, 7he Magic Zoo, St. Martin's Press, 1929. Keel, John A., Tbe Complete Guide to Mysterious Beings, Doubleday, 1970; 1994. Nigg, Joseph , TIte Book. of Dragons & Otber Mythical Beasts. Barrons Educa-
tional -
Series, 2002.
Tbe Book of Fabulous Beasts:
A
Treasury of Writings from Ancient Times to the Present, Oxford University Press, 1999.
A Guide to tbe Imaginary Birds of tbe lVorld, Apple-\7ood Books, 1984. - lVonder Beasts: Tales and Lore of the Phoenix, the Grffin, the [Jnicorn and -
the Dragon, Libraries
White, 7.H.,
Tbe Booh,
Unlimited, 1995. of Beasts, Dover, 1954; 1984. Qberon $eff -t(alcrhcnrt
Adzema,Robert6rJones,Mablen'TbeGreatSundialCutoutBooA'Hawthorn Books, Inc. CitY: 1978. Bauval,Robert&Gilbert,Adrian,TbeOrionMysten):t.}nlock.ingtheSecrets of the Pyrarnids, Three Rivers Press,
City:
1995'
How and \Why of the Mayan End Date in201'2" ' Jenkins, John Major, ,,The 199 5' M o untain A strol o ger, decembrie-ia nuarie'
- "Backyard Astronomy: Tipsonobservingtheljniverse.._undesuntpublicatearticoledesti-
tn re,rista
Sky
G Telescope Magazine existi o rubrici
nate sI-i ajute pe incepitori si se orienteze'
PAGINI VEB UTILE: Phillips, Tony' 2.1
,,Space
Weather", Space Weather'com' w-w-w'sPaceweather'com'
februarie 2005.
Qarle a ucenicu[u i "rrdjitor
ATELIERULXIII:MAGIAMATEMATICII(TRANSLUCID)
,,I1oon {-,irl:rilator", nrvw.calculatorcat.com/moon._phases,/moon_phases.prhtml.
5ite-ui
vi oferi informalii in tirnp real clespre
VOLUME:
fazele lunii.
Timaeus of Plato' Cornford, Francis MaxDonal'J, PLato's Cosmologg: The 210'224 despre Routledge & Kegan Paul,1937 ' Citili in special paginile
,.Sliv .rnd Telcscope". http :/,rskyandtelescope.cr.,m.
AI l'E PAGINI VEB UTILE: r\i,'c'-'s;ti r.i;:mitoarele site-uri, miicar o clati, pentrr-r
elernentele qi solidele platonice' .r 1e
1-ltilizalile apoi cincl irveti ilevoiel Nici unul dintre
descopc'ri conqinutr,rll ele :'.u inlocnieste rs-
tlr-,nomia cu ,,c,chiul iiber", dar sunt utile 9i intercsenre
r,r,
si VI. & Hudson' Roben, Sacred' Geomenl: PhiLosoptry and Practice'Thames
rv.allaboutspace"com/subjc'cts,/astronom-v/pllnets,i eanh,/Seasons.shtmi.
,.\X''eather Unclergrountl". r'ww.u.undergroi.rnci.coni. Clontine si inionn;r1ii despre
risiritul
irirri
stel,rre
.,r\stronorrrv Pictr-rre of the Da,v".hn.p:/ / antl,'rp"gsic-.rresa.g,rn"',/rrp..rd,/.rstropix.htmi.
ficuti in
spatir,,
irrpreurri cu explic;rqii detaliate si linkuri iutercsante. ,.()rmer 0 bservation Home Page". http :/,/cncke. ipi.nasf,
.
,,Astr,rnorn1- N{agazine's Web Site", \\'\\,'sr.;lstr()n only.conl.
Deci r.eti .1t-'ce\.1 JLe\t sire, r-i r'.r lpirea pe c{esktoir o ferelstri
i'i vl:rrila
lunii in tin-rp reel. D.ica \erl ,r\-!('r.1 irn,tr;ilt.'a respectivi, veli aiiir qi rnai multe iniormatii rlet,rli.rte . Penlr'u r-ersiune,r
e.rre
faz-ele
Macintosh: wwu.'.perhins-observatory.i,rg./softrl',rre.htm1, i:rr p,entru rrersiune:a ])entiurn: www.fourmilab.ch,/moontoolw.
,,,\'loon Phase Calendar". Star Daie Online, University
of
'fexas.
to Arithmetics, Nicomachus din Gerasa, trac-l. de M.L. D'Ooge, InLroduction
dinGreatBoobsofthe|X/esternVorld,vol.Il,EncyclopediaBritannica'1952. 2001' Pentru Opsopaus, John, Guitle to tbe Pvthagorean Tarot' Llen'ellyn'
A., sacred Geometry Design Sourcebook: [Jniz,ersal Dimen' de pe site-ul sional Patterns. Elysian Pubiishing' O puteli comanda http ://wwu,-.intent.com/elysian/sgds'hrml' tbe Unioerse: 7he Schneider, Michael S-, A Beginner's Guide to Constructing 1995' Mathematical Arcberypes of Nature, Art and Science' HarperPerennial'
De$i autorul p.r.r.
*ri
mult accentul pe geometrie' atinge 5i subiectul
aritmeticii. Capitolele 4 9i 5 vorbesc despre solidele platonice' 1983' Taylor, Thomas, The Theoretic Aritbmetic of the Pythagoreans'\leiser' O introducere complexa in aritmeticd' (JnderstattTheon din Smirna, trad. de R E D. Lawlor, Matbem.atics usefuLfor
dingPlato.VizardsBookshelf,lgZg.Cinilelgillsuntcelemairelevante.
wu-rv.srardate.orglnightsky / moon /, 2005.
PAGINI VEB:
,,Astronom,rz Dictionary".
Tlte Ancient Greele Esoteric Doctrine of tbe Elements
hrtp://users.skynet. be,/skv0l36 1 /dictionary/dictionary.htrnl. Starry Night este un progr:lm minunat, usor de folosit, care va tr;lrislornu comp.rtcr-ul intr-r.,n ,,bscrvrlr.-rr'.lstr,'n,intic si r'.i ajrrt) sj gjsiqr l{)t
L'c
v.l
Jonli
pc
hoita cereasci. Puteli ciescirca o versiune grattrit; a acestui progranr de pe site-ui: http://wrrs/.starrynight.com/digitaldownioacl/trial
(';'s
Architecture, Element, 1993'
Raw-ies, Bruce
AI-TF, SITE,-URI: 'I'ools".
Sacred
paginile 295-353.
n'w. skvmtlps. com/downloads.htrni.
,,Mrion
meroase cxercitii Practice'
maimulteinformaliidespreTetractys,citilipaginile406-4||Ei433.438' consultali iar despre semnificaliile simboiice ale numerelor Decadei,
go v.
,.Pr,rblication Quality Skymaps and Star Ch,rrts". .,1'
L"*lor, lg82.Esteclintroducereextraordinariingeometrie,carevioferinuMann, A.T.,
si apusul sorr.:1rri. fez-cle lunii etc.
Accst sitc extraordin.ir.rferi iir ficc,rrc z-i clte o fotograiie
III
special capitoiele
.
,,L,lrt ir'r Se.rsons. Zoom Astronom,v". n
Publications 1974' Haeckel, Ernst Heinri clt, Artfornts in Nature, Dover ' 2OOO' Cititi in I{opper, Vincent F., Medieval Number Symboiism' I)over'
1
)bcron
download.php.
jc[[ - tl(alorhcart
-
elemente din perhttp,/ /omphalos.orglBA/AGEDE' O disculie despre spectiva vechii fiiozofii pitagoreice'
Tarot de John Opsopaus hlnp'/ / omphalos'org/BA/PT' Vorbeste Sunmary of fothagorean Theolog - http:/ / omphalos'org/BA/OTP pitagoreici' despre corespondenlele mitologice 9i cosmologia The Pytbagorean
(]nrtea
ucen icufu
i lrajitor
67q
ATELIERUL XIV: RITUALURI MAGICE (alb)
PAGINI \TEB ,,Lia Fail". www.themystica'org/mystica/articles/l/1ia-fail'html'
VOLUME: Tbeurgy and tbe Soul: The Neoplatonism of lamblichus de Gregory Shaw, Pennsylvania State University Press, 1995. O introducere compiexi in
principiile practicilor de teurgie. PAGINI \TEB
A SummatT of Pythagorean
& UnexPlains"'
www.activemind..omTMysterious/Topics/Atlantis/story'html' http / / en'w t'kipedia'org/wiki ,,Wikipedia Free Encyclopedia"' ltyrteries.co". htti'//*-*'world-mysteries'com/awr-alchemy'htm :
'Vo.ld
Tbeology de John Opsopaus,
ww.n''.omphalos.orglBA/ETP.
,,The Mysterious
Vi oferi notiuni
cosmologice de teurgie
ATELIERUL XVI: ARTELE OCULTE (negru) VOLUME:
si informalii suplimentare despre practicile acestei magii.
A Lexicon Byfieid, Barbara Ninde, The Glass Harmortica:
ATELIERUL XV: MITURI - LEGENDE CUNO A $TE RE VOLUME: .S1
(c
MacMillan Co',
enwgiu)
Apuleius, Lucius, The Transformation of Lucius: The Golden,4ss (trad. in lb. engl. Robert Graves), Farrar, Straus and Giroux, 1998, (vezi edilia romAneasci, M,igarwl de aur, Editura de Stat penrru
Literaturi
Ei
Ani,
1958).
Beathm, George, Fact, Fiction and Folklore in Harry Potter's tX/orld As UnolficiaL Guide, Hampton Roads Publishing Company, Inc. 2005. Berhtz, Charles, Mystery of Atlantis, Avon, L977 .
Bulfinch,
Thomas, Bulfinch's Greek and Roman Mythology: The Age of Fabh,
Dover Publications, 2000.
Donnelly, Ignatius, Atlantis:
Antediluvian tY/or/d (1882), Dover Publi-
1989-1996.
Galanopoulos, A.G. si Bacon, Edward, Atlantis: The Truth Behind tbe Legend,
Bobbs-Merrill Co., 1969. Guest, Lady Charlotte (traducltoare), 'Ihe Mabinogion, 1822. Piaton, The Atlantis Dialogue: Plato, Original Story of Lost City, Continent, Empire, Shephard Publications, 2001. Spence, Lev'is, The Problem of Atlantis (1924). Kessinger Publishing; eclilic
reeditati, 1942. Robinson, Herben Spencer & Vilson, Knox, Myths {: Lcgcnds of'All Nrrt,,ttr,
(rSrr
Self Defense' Dorset House Elgin, Suz-ette Haden, Tlte GentLe Art of Verbal Publishing Co Inc., 1985' Oun Sbadow: Understandingtbe Dark Side Johnson, Robert, OuningYottr
of the Psycbe, HarperSanFrancisco' 1991'
t<."i 1ohrt A.,
1970;1994' The Complete Guicle to Mysterious Beings'Doubleday'
Petersen, Sandy, CaLt of CtbuLDa, Chaosium
Inc''
1989'
PAGINI VEB: istoria NecronomrconuPuteli gisi informalii aminunlite despre natura $i lui pe site-ul ,,The Necronomicon Ati-FAQ": ,,The Evil
co m
/ necron/ necron' htm'
Ey." - www'luckymojo'com' www'ilyasoglu'com
Ei
v'ww.discoverY.com'
cations, 1976.
Ford, Patrick K., The Maginogi and Other Medieoal lVelsh Tales. rJniversity of California Press, 1.977. Gaimon, Neil, 7/re Sandrnan (serie de ci4i desenate). DC/Vertigo Comics,
Littlefield, Adams & Co,
the Fantastical,
1967 '
www.digital-brilliance' The
oJ'
1928.
(
)lrer',rtt,]r'll'l{trvcrrlrcrrlt
,,The Shadowlands"
site' creat - djuliano@the shadowlands'net' Acest
de Dave
bogati de informalii despre Diavolul dinJersey' Juliano, reprezintio sursi to the Paranormal"' www.lJnexplained-Mysteries'com' "Your Gateway (ramurl a lingviswww.ril/ordOrigins.org. Acest site este dedicat etimologiei ticii care se ocupe cu originea cuvintelor)'
ji I tt \:'i
{aumatr opu[ qi fantoscopuI
$aumalropu[ 2
de Ll[eron
al
+
I - Magia
Lip ipi tlisc u t'i ! t'
t ::r ututropu I u
i, ca una tlintre sti.fie cu capu/ i.n
a"-ind grij,;
inagini
jos
Canarul
'
IAIPORTANT:
TAUMATROPUL
-
fap,i tle cea/alt,i!
I
lii5guvits
t1,r1i
,r'
lntrotittct:Lt f i t,t
=--
ltll'ORTANT: ----tt----*g
-\
g,turilt t!ist;trii,., , .', i sfoar,i 5iftceti trrt tr,,l
,llil,qs g% ,,"'ii',i)'!)',,,
/',ffiil]
ffi#- F-- TW FANTASCOPUL Decupati disc'urilc si ,rsatt hla l i cclt' rlouii fi'rt'tt n'!
@*9& ffiffi
t)ISCUL 1 pentru I;ANTASCOP I
t ('t|(l
:,r tt t l,l,t t i tr
)t\I )
tI( I t tt tt
t
t trt,i tt,l Ir' |') t' /t')t I'| | t'I
tj
Qa[cu[atoru[ or e[or p[anetar
{aumatropu[ 3
-
r{c ilohn ,,z$o[[onius" L)psopaus
Copacul
WPORTANT: Introducepi
ipiti. discurtle
uind grija ca rro
r
jos
/
/
fat,i / I
t
,,r
: ce,ilalta!
priu
tflt
ciile discurilor clt-,
tumatropului, intre imagitti ,fie ctt tfe cil cafut caltrl /
e
/
f
sfoar,i
5i
la
facetri
m
tutt
fiecarc capr apoi r,ltt€lS'
discurilc
penbt,
ca inr4inil, {t.
in,ulw
DISCUL 2 pentru FANTASCOP Asarnblayi urntind in s truc' tiun i le p r ezen tate !
1.
DISCUL PLANETAR - PLACA DIN SPATE 6qs
Caicul,rtorr,rl orelor planetare este
alcituit
dirr doui c()mponenre: discul planetar
Qdr{i pe.ntru exe.rclliite
si
de Qberon $e[['cl{rlen[re art
dir:izoru/ ai:/or. Discul planetar este c()rrpus riin doui pirli: pl.aca din sltate, gruv:rti cu inger;si si cu numere de la 1
b
12, st
de. te.[epatie.
&scwl grevar cu o heptagrami (stea
cli sapte virfuri) qi cu simbolurile plane-
telor. Xeroxali
aceste
pagini, apoi
de-
cupa{i piaca din spate 9i discul. Trebuie si fixati discul pe placi in aga fel incit si se roteasci liber. Pentru asra puteli si folositi clame de prins hinia pe care Ie gisili la papetirie. Faceti clte o gaurl in mijlocul discului si a1 plicii din spate destul de mari ce sr incap) clamele. apoi intro-
ducelile in giurile respecrive si prindeli discul de placa din spate. Puteti folosi la fel de bine capse pe care le gisili la magazinele de textile.
3. DIVTZORUL ORELOR: TABELUL ORELOR
2. DISCUL PLANETAR Cel de-al doilea componenr al cilculatorului este divizoml orelor. Acesta este alcituit din doui elemenre: tabelul orelor (compus din liniuqe si trei coloane de cilre) 9i rigla orelor (compusi din ci{re de la 1 la 12 de la stinga la dreapta). Decupaf-le qi folosfti-le,
urmAnd instructiunile.
O i
n 'l
4. DIVTZORUL ORELOR:
RIGLA ORELOR 6gq
6gs
ffrtirez pentru axercitiite de psihokinezie
futia
r{c (-)6o'on ..le[f -r(alcnhe art
ms,Bicd, a dc {im Fisfr
[ui
Ji^
N'-_'-1
r\l i\
n
N
<
BazA
Decupayi spirala
pin,i in centul Decupayi si lipipi
airfi
titirezului, indoindu-l in apa fcl incit sri-i conferiyi un aspect .11)l
Trebuie sA decupatt desenele, urmAntl liniile
(antnue
de
si
si indoiti
ntarclinile acolo tnde
[ntroduceti un ac intr-un dolt
r
vedeti linii pun(tate.
pluta ;i /ixapi.l in airful tirirezul ui! ina,irti i.l 1
cn ajutorul psiholeinez it'i I
Camera secreta
6q6
692
Arip,i
Fuselaj asamblat
de balaur
Qrnitopte.rut fui {gonqrdo da {()inci de Qberon $e[['cl{rlcnfre art
ll
/'d '/hf,l
I \i
7q
iL'lItu
ils .t
6l-,6
ll$ lr
K
Z.f4 -----+t .K-cn )
r-----i:::-:--1
nriyn\
A,rLf
A,
stilryil
I
(re*ytil
-y$
a\
ftufe 9r\ cu
v 6q9
patru
crett*(ir'riyi
mode[e de bq[quri
le cu
de Qber on $e[t- il{rrcnheort
.
n
.+',\t' J(\
t!
..0\",+Decupind
Iuni,
un
cu .t
ascuiiti/ rt
^tlt-H
pagini, ae;i putea asarnbla patru genuri drferite de balaui: medieaal (fara aripi) renascentist (cu aripi acoperite de solzi)
desenele de pe acexe tre'i
Balaurul 2. Balaurul 3. Balaurul 4. Balaurul 1.
Luttt
modern (cu aripi de liliac) oriental (f,ira aripi, care scoate fldcdri din cap pi din picioare
Xeroxati desenele, m,irinduJe pin,i la 121%! Trasayi /iniile punctate care trebuie indoite, apoi decupapi imaginile ;i Lipiyi-le! .n
4u"f"4
erd
thi.atrin rya t^.
'#li'"\Wb c .r-S .t S
<:t
€i
;:4::,::,:yil .
\ \
r(' E
1..:$o -
iS+
_-L4tp
e;il
i. : +s =: 3' 1\
\: &s '" s\f,
.P.:
!
\.: -\\
f I
dq-:!*i'g pRA@{s,
(
trirl-
.qaW.*
%z\ 'z .l
-€sF i<>
s
r:*
\ z/r
'{ *;''-.a 1 - 1,,i' :./ /,!:o" t*/ '!r1 '.-'
*1:':*{,ifr vf" i:r';
<>
%' tq
indorti:i lioiti d9
ya1eh. toAr^
5upe,
a toryului
nwqin'i, cnre
se
fixenzh unele. in celelnlte
Lrest&tL nriyile cu un cu{it cu
(o,'-.
u*:#Y"li'.";ry "rrru
,$tro
bu[ mar inqr ifor
[a
de Qberon $e[[-cI$r'enfreart
Inmil t scu{itk
(Decupayi
;i
indep,irtapi secpiunile
cu instrucliwni!)
Intro{ucefi tn orificiu e o"jrtufh (e hfr"*ie cn sd. pute{i
\
tiwe wstroLa,bul susyenQnt
in
a.er!
tl"'-l,,rt d
v[;;pu.
prin spaliile goale ale inelului. Citili unghiul altitudinii de pe gradalia inelului! Ciutali apoi altitudinea intr-un calendar al declinatiilor
..$f,i
-R\ *
INELUL
-s
>a
t:
:\ nF. s'
/.'\t 9\
ffiIr
.oV
\*l '',;1tt
@"r,f/iw ----r\
.ao'al
ALIADA
in{oifi nLi(n{n
(e-a. Lunqut
Liniilor yunctnte
-
nw,beLe
yrt.r{i!
,;{ rrlr
t'
I
e-l- lipiti
pe.tte.
p^ftetu suyer
roa.r A
a cory'uIui 703
Qadran solqr de buzunqr
Qa[axia Qa[ea \ctee
de Qbcron $e[[-cl{.'renhaart Xeroxayi desenul, apoi decupati-\, wrmdnd liniile ingro;ate! Asamblapi-l in a5a fel incit sd arate ca in imaginea micsoratti! Lipipi secyiunile triwnghiu/are, care marcheazd gradele latitudinii, creind o aripioarti aerticaltil Aceasta se numette gnomon. Dupd ce se usucd aracetul, determinapi latitudinea local,i;i suprapuneyi
gnomonul pe linia respectivti.
de Qberon $etf -tl(rr"enlie art
Galaxia noastri, Calea Lactee, are aproilpe 1.1 miliarde de ani si contine 400 de miliarde in centrul ei existi o gauri neagrJurieqi, crre se numestc constel;r1ia Sigetitorului. Discul galactic are un diametnr de 100.000 cle mi-lumini. iar mijlocul bomb,rt .rrc o grosime de 16 0OO de anilumin;i. Se spune insi ci m;ri existi un clisc galactic, alcirtuit din stele bitrine, care ar putea si extindi diametr-ul Ciii Lactee pini h l0O 000 de ani-lur:rin.i. de stele.
Calea Lactee se rnai numepte 5i ,,gala-ria spiralat)" si este compusi ciin patnr brlrte spinhte: Norrna. Sisternul nostru sol.rr se eili la o dis-
Perseu, Carina-Sagittarius, Crux-Scuturn si
tanli
ani-lumini de centrul galactic, intre ptrnea exterio;rr.i.r br,rtului 1ui Perinterioard a bratului Segittarius, pe un mic ,,pinten" de stele pe cere il numim Braqul lui Orion. ln regiunel noastri, discul gal,rctic are o g,rosime de dorrr'.1 000 de ani-lumiri 5i ne aflim cu 20 de ani-lumini deasuprir planului galactic. Soarcie arc nevoie de 266 de milioane de ani ca si parcurgi o singuri orbit; gelactici, mergind cu o vitezi cle de 26 000 de
seu qi partea
209-289 de kilometri pe secundi. Parcurgem cam 1.609.-144 de kilometri in flecare
Taiapi pina in centru (netezind cu grija
liniile
6;liGiltudin" ,.'Yi
negre)!
z-i.
Ca/ea Lactee vdzutti de deasultra Axei de Nord a galaxiei.
DISC SOLAR ASAMBLAT (aplatizali-l pentru al putea gine in buzunarl)
gol)"-
1-' -t-
?L
,/
//
.
(Aceastri
tlltdglne
Ca sd folosili cadranul solar, agezali-l pe o suprafali platd, in a9a fel incAt gnomonul sd arate nordul (folosili o busola)! Lumina soarelui care se va risfrAnge asupra gnomonului va arunca o umbri pe disc; stabilili timpul in func1ie de pozigia umbrei anrncate de gnomon. Aceasta este ora voastra locala.
Mai adiugali o ori in cazul orarului de vari.
d
GaLaxiei CaLea Lactee este
DISCUL DE DEASUPRA
adaptatd dup,i o fotografie publicat'i in edi{ia din dec:embrie 2005 a reoistei
Discovey' 704
705
calea Lactee este una dintre cele doui galaxii spiralate din Grupul Local, un grup alcdtuit din trei galaxii mari ;i peste treizeci de galaxii mici gi este a doua ca mirime (dupe Gaiaxia Andromeda M31). Avand insd intre 750 de miliarde si un trilion de mase solare, Calea Lactee esre poare cea mai amph galaxie din grup.
Grupul Local
se afltr la marginea
piramidq misticd de Oberon $e[[-tQrlcnheart
clusterului virgo, un sistem de 2 0oo de galaxii.
ca s,i ad asamblapi propria galaxie, xeroxati cele dou,i dbcuri, m,irinduJe pind la l2I%, apoi decupapi-le, t,iind tn acela;i timp pi gdurile din centru! Lipiyi;iJixagi apoi suportul conic! Introducegi in mijloc o minge de ping-pong cu un diametru tle 3 centimetri lipipi
7t ]tt_11"+u1 1.b 1i7op1tt /,r' 111
;i
apoi marginile ambelor discuri, potrivind sectiunile t,iiate!
4'h',,
?'LuN\
e/
]oL..t?+u?
u!"li?iltl
Discul de d,easupra Mingea de ping-pong cu un dianzetru
ele
3 crn
*---{.
Discul de la baz,i
Calea Lactee
adzutd de sub axa de Sud
pin,i in centru (netezind cu griia
T,iiapi
liniile
negre)!
a galaxiei
decup*li
Qe
lur
invre.iuru/.
Lnloulut
(Aceastt
t
imaginc,t Galaxiei Calr,t
DISCUL DE DE LA BAZA
Lactee cslr adaptat,i dutrtd tt
fotografie publicat,t
in editia din deceml,rit' 2005 a reuistct
706
Discovcr).
iw{oifi in interior ye tinie
fonrpasu[ mediei de o,ur
Ce[e 5 so[ida p[atonice
dc {ohrr ';$of[onius" ()psopaus
de ,,,,\:o[fonius"
$
Qberon
OCTAEDRUL
ICOSAEDRUL
(o:o0_i, V,/rr
( )f.,t,r'ta.,
//
Qe[e 5 sofide platonice de ,.:\rotfonius"
g
MARTA TTITA ,
()beron
FIGURINT DIN llART Parura regali a lnnannei sau a
Vi rog si nu distrugeti cartea! i si le scanati pe computer
Xerolati aceste pagini,
si si le colorati cu ajutorul
apoi colorati-ie inainte
pro$ramului Photoshop sau cu
de a le decupal
ahe pro$rame similare, apoi si le
DODECAHEDRONUL
\{\/
aTzr;rq-
xerox'1ti desenele sau copiapile pe
7to
de pe
acate douri pagini, mdrinduJe cu 121%/ colorapile, dacd
hirtie coloratd! Asarnblati-te
astfet
tncit
sd
weti,
oeati formele ilustrate!
tipirifi
la
imprimanti
lui lshtar
Nu cunoastem numele acestei
frumoase zeite a serpilor, ale
cirei statuete
au
fost
Qupr ins
descoperite in Creta.
Kwan Yin, zeita milei
budisti,
se odihneste
o floare
uriasi
in religia
linistitt
de lotus.
pe
CuvAnt inainte de Jesse
Prolog: ,,Cea de
a
\(olf Hardin
treia dorinll"
...........'...
5
........
8
...............
Mulpmiri Prefati: ,,A fost odati ca niciodati...".
1.2
Introducere
17
ARTA VRAJITORIEI (indigo)
23
Turnalul magic; Capacitatea dea congtientiza 9i iluzii;
-
apanajul
vrijitorilor; Perceplii
Pasirea care te urmlreqte; Obiecte optice de animalie; Taumatro-
pul; Fantascopul; Zootropul; Magia in filmele de animalie; Cilitoria Kali, zeita
mortii
si a distrugerii,
inzestratd cu sase
brate, din
mitologia
NATURA (argintiu)......
in aer liber; Plantele ;i animaleie - cilduze pentru vrdjitorii din lumea urbani
hindusd, poarti o
cingitoare din capete
tliate
si
danseazd pe un
cadavru. Dar,
moarte, nu
firi
elisti
creatiel
56
Geea, Pdmintul viu; Comuniunea cu natura; Naturalistul amator; linerea jurnalului 9i coleclionarea de plante qi minerale; Cum si faceli focul; Cum se g;ti1i
PRACTICI DE VRAJITORIE (Partea
(auriu)
..........95
I - Echipamentul)
Echipamentul; Costumul de vrijitor; Altarul portabil; Cum si modelatri baghetele magice; Cum sl creali o bagheti magici electricl; Cum si creali un calculator al orelor planetare; Tabelul corespondenlilor magici ai cifrei
5
(Partea II-a: Acte magice)
Cum si vi creati propriile amulete
gi talismane;
Cum si aduceqi luminI
in
viaqa
voastrl inflptuind acte magice cu ajutorul luminirilor; DescAntece pentru orice imprejurare; Piatra puterii; Cum
sd
infdptuiqi discret acte magice tn locuri publice
LEGILFI X,IETAFIZICII
(ac,:,rmarin)..................
.............. 168
Prinrele luc::uri pe,:rrre trc'buie si ie invilrrti: Procesul de rneditelie; Exercitii
prirctiie tie rnetafizir--i; Cr"rm si vir creati sanc'.r.ri1rui
astral; 'Iehnicile nragici
oniricc'; Lectii practice; Sf.rturi oentnr prerlecqion:rre:r teleprtiei
LEACURI 1'AMADLJI'I'OARE
t;imlduire: o recapi-
cle
tirniciuire; NIedi-
rletodelor terapeutice; -N{asajui picioarelor si ref-lexoterapia; Mctode propni
timiiduire:
\4-etoc'le
cum
s;i
ingrijili
;rnimalele silbatice; Animale
."..................... 2C5 cle
ele
(tabe1);
legendrre; P;rtru moc'lele de btrl:ruri
(alb;stru)
cina occidenteli, orrentali si elternativil Nletode psihice a
434
Anirnale-ciliuz-e pi totem.ri; Spiritele animalelor mici; Procesul de observare de rnamifere si coleclionere; Arta de a identifica urmele de animale; Urme
din Arnerica cle Norc{
Isiorir si sinrbolurile 'aneltx t;im;iduitoare; Metocle fizice tuhre
LUMEA SI CUNOA$'I'EREA ANIN'IALELOR (maro) """""""""""'
cur*i\.e pentru cei din jur; Acordrrrea prirnului :rjr.rtor
COSMOLOGIA 5I ML,TAFIZICA Asrrc;1omie cri1rchiul liber;
Ulititi
de
(violet) nlisuri,
pLrncte cardinaie $i
.................242
474
bolta cereascil
un caAst roiabul marinrrilor: Anotimpuri, echinoctii 5i solstilii; Cum si creati sat-lran solar; I-un.r; Stele; Flini stclare si planisfere; Plenete; Comere, rneteori;i
teliti; Irenomene oprice; Dincolo de gal,xii; Cum si creati
STiINTA PI-ANT'EI-OR (r'erde)
"""""""""""
C:rlea l-actee;'I'irnpul si rnayesii; Pirernide rnistice; Curn si
Lrn
modei ,rl gala-xiei
constmili o piramidl
Ce este 5tiin1; plantelor?; Gios:rrui 5tiinlei plantelor; Cum s:i folosiii pi.rntele iir:r si r-ii periclitrri sinitatea; Cr.rrn s.i cultivati o
gridini
de plente me-
clicinrie; O gr;idini in *irivece; (juin s;i folositi plinteie comestibile in lunclie cie anotirl;r; Ciupcrcile s."rlbaticc; l\,{enta si av.rntrijele ei; Potiuni ;i loliuni
ARTA DIVII{AJ'IEI
(galben)
....................".278
Misiunea unui profetr Metorle de divinatie; Cum si crerli o cntie de divinaqie;
Metoda ciivinr;-iei cu c:ir1i de joc; Ana de e g,hici viitorul in irunze cle ceai; Art;r di',.inrriei cu ajutonrl
propriul set ile
timiii; Divinrlia prin radiestezie; Cum si vi creali
.nrnc
ARTA iI.UZIONiSMULUI
MAGiA N{ATEMATICII
(rrarrslucid)'.......""" """"""'."
Aritrnetica s;icril lstor-irr numirului
cinci
moclele
cle
ii; B;rnda hLi Moebius;
5C9
Geometrirt sacri;
solide platonice; Geometria sacri in nrturiL; Cutn si misuraqi
initltimea unui cop.rc sau
RITUALURI MAGICE
a
unei clidiri inaite
(alb).............
"""""
ssO
rituri personal; Practici ritualice fundamentale; Introducere in teurgie; calendarul lunar; Arrrgerea lunii pe pimint; Ritual inchinat lunii cum si
cre;r1i un
p[ne; Vrajir de piotectie impotriva r.rz-elor emise de computere
(poriocaliu)
."..3I7
Arhetipr,rrile rnagicianului; Bizarrc Meqic; Codul magicienului; lnstrumentele rnagicer (Juti;r m.rgic;i .r lui -firn Fishi; $ez.:rtorile bardice
""' Ei
s85
feneile
rizboinice; Alte mituri si legende; Mabinogion; Artcfacte mrrgice
ALCHIN{IASISTIINT'ELEA,fAGICE(rosu)"..........
.......354
Simboluriie .iichirlici; Glos:rr de sjmboluri ;rlchirnice; Alchimia in bucitirie; I-.ichiclui care i5i schin'rbri culo:rre;r; Inventii minun;rte; Tehnomagi,r; Glosar
ARTELE OCULTE
............3e4 Masculinitatea
(negru)
""""""""""""
623
Vriiitoria ;i umbr,r; Mon;trii; Monstrii misterioSi; Demonii; Mitologia Necronomiconul; Deochiul; Scutul Protector; Metode de protecqie nacu .rjutorul oglinzilor; Umbrele si intunericul; Influenlarea fenomenelor
Cthulhu
RELAI'IILE INTER{-IN4ANE (roz) !'irrr c:r vr:ijitori; Crrm si iormati o rete;r ile tineri vrijitori;
(cenueiu)
Sl CUNOASTERE' Atlantida, Lernuri:t 9i Mu; Epoca eroilor rnoclerni; Amazoanele
Ml'fURI - LEGENDE
$i
tutii prin
magie
si trisituriie sric: Iran si C)mul-Vercie; Ritr,riluri de initriere in viata unui birbat;
Ritu:r1uri de initiere pentru femei vrijitoare; Imponirnta activismului in viatir ucenierrlui r-rriitor: Reguli dc rur: Curtt si org;rnizati () pelre(erc cu
vriiitori
ANEXE (lolaboretorii; Note, autorii desenelor si re{erinle; Indice
657
DESENE (trebuie xeroxare 5i asamblate)
.....6g9
Paslirea care te urmireste; Taumatropul si f:rntascopul;
planetare;
ctirti
pentrr.r exercitiile de telepatie;
calculatorul orelor
f itirez pe'tru exercitiile
de
psihokinezie; Cutia magici a lui Jim; Orniropterul lui I_eonarclo c.la Vinci: I'at^r modele de bala.ri; Astrorabul mari'arilor; caclran solar de buzunar; G.rlaxia Cale:r Lactee; Piramida mistici; Compasul rnecliei de aur; Cele 5 solide
plrtonice; Figurine ciin hirtie intruchipind_o pe Marea Zeiti
