GENERALITĂŢI Prof. fr. I. Drăgan
Masajul este definit ca o prelucrare sistematică a părţilor moi ale copului uman, prin mijloace manuale şi/sau instrumentale (mecanice, hidrice, hidrice, electrice, etc.), n scop scop igieni igienic, c, de ntreţ ntreţine inere re a sănătă sănătăţii ţii şi !unei !unei funcţi funcţionăr onării a organi organismu smului lui (de e"em e"empl plu# u# stim stimul ular area ea prin prin masa masajj a circ circul ulaţ aţie ieii de nto ntoar arce cere re $eno $enoas ase, e, capi capila lare re,, limfatice), de pre$enire a unor tul!urări funcţionale funcţionale (surmenaj, edeme de sta%ă, etc.) şi tratare a unor afecţiuni organice sau funcţionale a unor traumatisme ale aparatului locomotor sau recuperării unor sechele posttraumatice.
Datorită Datorită acestor efecte, astăzi, bine fundamentate fundamentate ştiinţific, masajul masajul a devenit un mijloc de bază în terapia complexă recuperatorie. Pe de altă parte, la omul sănătos şi în special la sportivii de mare performanţă, masajul a devenit un mijloc indispensabil al regimului cotidian de viaţă sportivă, fie că ne referim la procedurile cu efecte stimulative, locale şi generale, care susţin pe plan biologic efortul psihofizic din antrenamente şi competiţii susţinerea biologică a efortului!, fie că ne referim la efectele efectele trofice, de regenerare regenerare activă pe plan biologic, biologic, efecte utilizate în faza a doua a antre an trena name mente ntelo lorr sau sau co comp mpeti etiţii ţiilo lor, r, în faza faza de refac refacer ere, e, reec reechil hilib ibrar raree biolo biologi gică că,, rege regene nera rare re trof trofic ică, ă, ce vize vizeaz azăă atin atinge gere reaa su supr prac acom ompe pens nsăr ăriiii,, ex expr pres esie ie a un unei ei funcţionalităţi funcţionalităţi superioare superioare a organismului organismului uman. "ceasta este şi explicaţia faptului că marii performeri performeri au de regulă propriul masor, adesea cel mai eficace eficace psihoterapeut psihoterapeut al sportivului, care cunoaşte, simte şi stăp#neşte corpul acestuia, deţin#nd, în acelaşi timp, mijloacele optime de intervenţie, în funcţie de situaţie. $a omul contemporan, stresat în permanenţă, masajul îşi are o poziţie deloc neglijabilă neglijabilă în arsenalul arsenalul mijloacelor profilactice profilactice împotriva oboselii fizice, dar mai ales psihice, în prevenirea unor afecţiuni cu caracter profesional este şi cazul sportivelor! sportiv elor! şi bineînţeles în tratarea unor boli şi traumatisme, în special la nivelul aparatului loco locom motor otor,, şi recu recupe pera rare reaa sech sechel elel elor or du după pă bo bolili trau traum matic atice, e, circ circul ulat ator oriiii,, neuromusculare, etc.!. Prezentarea succintă a istoriei, bazate pe decumente păstrate p#nă azi, ne permite să reţinem următoarele% - cu circa &''' ani î.e.n., masajul era practicat de chinezi practicanţii erau preoţii(medici! pentru activarea circulaţiei şi stimularea, respectiv liniştirea nervoasă) - *n +ndia antică, în -artea vieţii, scrisă acum circa /'' de ani, se vorbeşte de masaj reguli, indicaţii, contraindicaţii!) 0ai reţin reţinem em din din un unel elee do docum cumen ente te prac practic ticare areaa empir empirică ică a masa masajul jului ui la - 0ai egiptenii antici, la asirieni şi babilonieni, persani şi evrei) - 1recii antici foloseau masajul preparator la atleţi!, cel de refacere, precum şi automasajul celebrii medici greci ai antichităţii, 2erodicos şi 2ipocrat, cunoşteau cunoşteau influenţele masajului şi ale exerciţiilor fizice asupra organismului organismului şi le prescriau pacienţilor lor!) Pag 3 4 56
$a romani, masajul se practica în băile publice, dimineaţa pentru stimulare şi seara pentru dezobosire -elsius, 1alenus au descris unele proceduri de masaj!) - Deşi în 7vul 0ediu masajul şi îngrijirea corpului au fost neglijate, în cartea scrisă de "vicena ( -artea legilor medicinii( se vorbeşte de masaj în asociere cu băile şi dieta) - 8enaşterea reprezintă o impulsionare a masajului, în lucrarea tipărită de 29eronimus 0ercurialis în 3:5;, la
ander >ander pun bazele - *n epoca ştiinţifice ale gimnasticii şi masajului, şi construiesc chiar o serie de aparate pentru masajul mecanic, care azi au evoluat enorm. -
$a noi în ţară sunt de menţionat lucrările% - 0asajul, istoricul, manipulaţiile, acţiunea fiziologică şi tratamentul c#torva maladii prin acest remediu, scrisă în 3//: de 8. P. 0anga) - 0asajul şi mobilizarea, ca tratament în unele fracturi, scrisă în 3//; de ?. 2ălmagiu. După înfiinţarea @ficiului ?aţional de 7ducaţie Aizică, în 3;, începe şi în ţara noastră pregătirea specialiştilor în masaj. *n 3;&& este tradusă lucrarea francezului 0. Defrumeris, 0asajul practic şi teoretic, general şi parţial. *n "rdeal, profesorul 0arius Bturza contribuie la popularizarea masajului. $a Cucureşti, la catedra de gimnastică medicală de pe l#ngă @?7A, cursul de masaj era predat de prof. dr. +on $ascăr şi asistenta
Pag 4 56
MASAJ - AUTOMASAJ DEFINIŢIE Prof. dr. I. Drăgan
Pentru formularea definiţiei , aşa cum am mai menţionat, masajul reuneşte o serie de mane$re manuale şi/sau instrumentale (mecanice, electrice, ac$atice, !ule de ga%e, jet de aer cald, etc.) aplicate la om n scop igienic, profilactic sau terapeutic şi recuperator, de către o persoană mai mult sau mai puţin calificată (de regulă, masorul)& masorul)& n timp ce automasaju automasajull repre%intă aplicarea aplicarea acestor proceduri de către o persoană asupra propriului corp (de e"emplu# efleuraj, fricţiuni, tapotament, rulat' cernut, scuturări, masaj su! apă, $i!romasaj, masaj manual refle", etc.), !inenţeles !inenţeles cu limitele respecti$e (accesi!ilitatea automasajului se circumscrie, de regulă, la mem!re).
Pag & 4 56
ASPECTE ANATOMOFIZIOLOGICE Erec#nd în revistă, succint, unele aspecte anatomofuncţionale, ne vom referi la piele, muşci şi !"#icul!$ii, structuri implicate direct în masaj şi automasaj. I. Pielea
7ste considerată un veritabil organ neuroendocrin, fiind alcătuită din% 3. epiderm) . derm) &. hipoderm.
3. pidermul este componenta externă a pielii, cu mai multe straturi, privind de la suprafaţă către profunzime% 3.3. stratul cornos ( în permanentă reînnoire prin descuamare fiziologică exfoliere!) 3.. stratul precornos ( format din stratul lucidum şi granulos) 3.&. stratul mucos 0olpghi stratul filamentos!) 3.6. stratul bazal sau germinativ ( care conţine melanocite celule specializate în secreţia prigmetului melanic ( melanina!. Prin studii cu izotopi radioactivi s(a evidenţiat faptul că reînnoirea epidermului are loc între 5(6 zile. Pricipalele funcţii ale epidermului sunt% a! de protecţie ( exprimată prin producerea de Feratină şi pigment melanic) b! secretorii ( materializată prin glandele sebacee, care secretă sebuum, de asemenea protector şi glandele sudoripare, care secretă lichidul sudoral ce intervine în termoreglarea şi echilibrul hidroelectolitic al organismululi) c! De protecţie antimicrobiană şi antimicotică ( realizată prin descuamarea stratului cornos şi menţinerea unui p2 acid 6(5! la acest nivel, cu rol bactericid şi fungicid) d! de pilogeneză originea firului de păr!) e! de barieră semipermeabilă împiedică pătrunderea unor substanţe sau organisme în corp, şi în acelaşi timp permite penetrarea unor substanţe terapeutice!. +mediat sub epiderm se găseşte membrana bazală, iar sub acesta dermul. 0embrana bazală are două componente% - corpul pilar - corionul . *n derm se găsesc% - fibre de colagen - fibre elastice - fibre reticulină, care susţin şi protejează epidermul. Pag 6 4 56
Dintre funcţiile dermului mai menţionăm% - pe cea imunologică conţine proteină plasmatică, care acţionează ca anticorp!) - şi cea de mediere a schimburilor metabolice dintre piele şi organism. &. ipodermul, ultimul strat al pielii, este alcătuit dintr(un ţesut fibro(grăsos, profilat pe sinteza şi depozitarea intracelulară a grăsimilor. $a acest nivel se sintetizează prostaglandinele cutanate, substanţe cu rol complex în organismul uman. "vem astfel o imagine structurală şi funcţională a acestui organ care este pielea. ?u putem încheia această descriere fără a aminti şi de funcţia de exterorecepţie a pielii, realizată printr(o serie de formaţiuni nervoase corpusculi! specializate, după cum urmează% - corpusculii 0eissner situaţi sub epiderm! şi discurile 0erFel la baza folicului pilos, în derm! ( pentru sensibilizarea tactilă) - corpusculii
scheletului muşchii striaţi! reprezintă cca &/(6'H din
greutatea corporală. 0işcarea reprezintă excitantul natural, vital pentru menţinearea musculaturii în stare de funcţionare, după cum inactivitatea de exemplu% imobilizările în aparate gipsate! conduc rapid la hipotrofii şi chiar la atrofii, cu diminuarea remarcabilă a tonusului muscular. Primele contracţii musculare &(: după unii autori! folosesc drept combustibil energetic "EP(ul acidul adenozintrifosforic!. Dacă efortul continuă intervine un alt compus fosforic macroergic, -P creatinfosfatul sau fosfocreatina! alături de glicoliza anaerobă degradarea glucidelor în condiţii de lipsă de oxigen!) urmează glicoliza aerobă degradare de glucide în prezenţa oxigenului ( cazul eforturilor de durată!, care la un moment dat sărăceşte muşchii în aşa măsură, de glicogen muscular, înc#t efortul nu ar mai putea continua deci contracţiile musculare!, dacă nu ar intervenii lipidele, în special trigliceridele şi acizii graşi liberi acest fapt are loc, aproximativ, în minutele 5'(=' de la începerea efortului! şi într(o mai mică măsură, probabil, proteinele. Pag : 4 56
Din glicoliza anaerobă rezultă însă o cantitate mare de acid lactic în muşchi, iar din arderea lipidelor o cantitate mare de peroxizi lipidici, ambele componente av#nd efecte nefaste asupra calităţii şi forţei de contracţie musculară. Eotul se rezolvă printr(o serie de mecanisme compensatorii, automatizate, în timp, la sportivi şi astfel aceştia pot continua efortul ore întregi de exemplu în maraton, curse de fond pe apă, ciclism şosea, etc.! Prin contracţia lor, muşchilor scheletici convertesc această energie chimică, aşa cum s(a expus succint, în energie mecanică făc#nd posibilă statica, mersul, alergarea şi alte acte motorii dificile. In muşchi se compune din% - corpul muscular învelit la exterior de o membrană conjunctivă protectoare, numită perimisium! ( nivel la care, adesea, se produc leziuni la sportivi) - joncţiunea miotendinoasă ( nivel la care se produc leziuni prin suprasolicitare) - tendonul ( care se inseră pe o formaţiune osoasă şi este sediul entezitelor, tendinitelor şau al peritendinitelor la sportivi) - sinoviala) - bursele seroase anexe. Initatea funcţională a muşchiului, în sens contractil, o constituie fibra musculară formată din% - membrană sarcolemă!) - protoplasmă sarcoplasmă!) - nuclei) - mitocondrii la nivelul acestora au loc o serie de reacţii intracelulare de mare importanţă pentru organismul uman!) - miofibrile elemente contractile!. Aibra musculară conţine o serie de proteine specifice, cum ar fi% - mioglobina) - enzime de exemplu% creatinfosfoFinaza, aldolaze, etc.!) - actină) - miozină, ş.a., cu rol în funcţionalitatea fibrei musculare.
care le inervează!. "lături de această inervaţie consemnăm şi fibrele vegetative simpatice(parasimpatice! care se găsesc la nivelul plexurilor nervoase perivasculare din muşchi, care controlează vosomotricitatea, dar nu inervează muşchiul. Be impune să menţionăm şi p"%p"ie#&$ile 'i("ei mu)cul!"e% - unele generale% - excitabilitate) - conductibilitate ) - troficitate. - altele speciale% - tonicitate) - elasticitate) - contractilitate) - extensibilitate. *n final, consemnăm faptul că toată această maşinărie energetică ( musculatura scheletică ( nu îşi angrenează în activitate toate unităţile funcţionale, fibrele musculare, chiar şi în cazul unui effort fizic bine localizat la nivelul unui muşchi ca în cazul rinichiului ( nefronul ( sau al ficatului ( hepatocitul, organismul menţine în rezervă fibre musculare, la orice effort, care nu intră în acţiune dec#t atunci c#nd situaţiile de excepţie o cer în special suprasolicitarea!. "şa se explică, la sportivi, unele leziuni musculare care au loc pe fibre de repaus, într(un moment de contracţie musculară maximală, reclamat de biomecanica actului motric. De asemenea, menţionăm că prin antrenament muscular se reuşeşte deschiderea unui număr superior de capilare, care asigură o irigare, deci o nutriţie mai bună a muşchiului, acceler#ndu(se şi amplific#ndu(se schimburile metabolice locale. Pe de altă parte, tot prin antrenament specific, însoţit de o alimentaţie adecvată hiperproteică! se poate induce o veritabilă hipertrofie musculară, deci o creştere a masei musculare urmată, concomitent, de creşterea forţei musculare electrostimulaţia poate realiza în anumite condiţii aceleaşi efecte!. 0asajul muscular se va adresa, întotdeauna, unui muşchi sau grup muscular integru, din punct de vedere anatomic şi funcţional. reprezintă unităţi anatomofuncţionale autonome, în care două sau mai multe oase vecine sunt unite menţinute în contact direct sau indirect! spre extremităţi cu ajutorul unor formaţiuni moi ligamente, cartilaje, capsulă articulară, etc.!. "rticulaţiile se clasifică în% 3. sinartroze există o continuitate!) . diartroze discontinuitate!) 3. siartrozele sunt de trei feluri% 3.3. sindesmoze ex. ( articulaţiile intervertebrale, unirea oaselor realiz#ndu(se prin ţesut conjunctiv bogat în fibre colagene şi elastice, slab irigate, iar gradul de mobilitate destul de mare!) III. Articulaţiile
Pag = 4 56
3... sinc 3. sincon ondro droze ze ex. ( simfiz simfizaa pu pubia biană nă,, în care unirea unirea se face face prin fibrocartilaj hialin!) 3.&.. sino 3.& sinosto stoze ze ex. ex. ( artic articula ulaţii ţiile le oa oase selor lor cran cranien iene, e, în care care un unir irea ea se realilzează prin ţesut osos, mobilitatea fiind nulă!. . Dirtr Dirtroz ozel elee repr reprez ezint intăă adevă adevăra ratel telee arti articu culaţ laţiiii ex. ex. ( ge genu nunc nchi, hi, co cot,t, glezn gleznă, ă, umăr!, care permit mişcări variate, în diferite axe şi care au în componenţă% .3.. carti .3 cartilaj laj hiali hialin) n) ... caps . capsul ulăă articu articular lară) ă) .&.. caps .& capsul ulăă sino sinovia vială lă)) .6.. lichi .6 lichidd sino sinovia vial)l) .:. ligamente ligamente paraarticu paraarticulare, lare, care care asigură asigură stabilitat stabilitatea ea articulaţiei. articulaţiei. De remarcat că vascularizaţia articulaţiilor este relativ precară, iar inervaţia, în spec special ial filet filetele ele senz senziti itive ve se găses găsescc mai mai ales ales în ligam ligament entee şi caps capsula ula artic articula ulară, ră, explic#nd etiopatogenic entorsele.
Pag / 4 56
EFECTELE MASAJULUI CIRCULATORII, MUSCULARE, META*OLICE, REFLE+E Efectele circulatorii circulatorii se evidenţiază la nivelurile capilar, venos şi limfatic.
De exemplu, manevrele de efleuraj sprijină, stimulează circulaţia venoasă de întoarcere, cea superficială, uşur#nd astfel munca inimii. "sociind la această manevră bl#ndă unele manevre mai puternice, cum sunt presiunile, se acţionează şi asupra circulaţiei venoase de întoarcere profundă, cu efect folosit în patologia venoasă. *n ceea ce priveşte circulaţia limfatică, anumite proceduri ex. ( efleurajul mai energic, energic, alunecări alunecări profunde pe membre, membre, fricţiunile! activează circulaţia limfei în sens centripet, combăt#nd astfel staza limfatică. De reţinut că anumite proceduri de masaj efleuraj, efleuraj, fricţiuni, etc.! induc, local, o secreţie histamină şi acetilcolină care vor produce o vasodilataţie periferică, locală hiperemia pielii!, ceea ce exprimă o activare circulatorie cu consecinţe metabolice la care intervin şi alte mecanisme nervoase, hormonale, etc.!. rezultate ca urmare a aplicării anumitor manevre de masaj frăm#ntatul, tapotamentul, etc.! pe cale mecanică directă! şi reflexă indirectă! şi care activează circulaţia din muşchi, stimulează creşterea agenţilor nutritivi şi în acelaşi timp favorizează eliminarea unor cataboliţi nocivi, în special la sportivi acid lactic, peroxizi lipidici, etc.!) de asemenea, se stimulează elasticitatea şi forţa de contracţie a fibrelor musculare. 0anevrele uşoare efleurajul! au efecte liniştitoare, decontractante asupra muşchilor, mai ales c#nd masajul foloseşte unele unguente relaxante crema relaxantă Decontractil, etc.! Efectele musculare musculare
sunt sunt urma urmarea rea un unor or proc proced eduri uri stimu stimulat lative ive bate baterea rea sau sau tapo tapota tam men entu tul,l, vibr vibraţ aţiiiile le en ener ergi gice ce,, etc. etc.!! ca care re ac actitive veaz azăă metab etabol olis ism mul astf astfel el%% mobilizează grăsimile din stratul celular subcutanat, contribuind la arderea acestora şi scăderea ţesutului subcutanat în exces. Prin activarea circulaţiei locale se induce un aport crescut de oxigen, fosfaţi, glucoză, trigliceride, acizi graşi liberi şi alţi nutrienţi, în special la nivel muscular, contribuind astfel la creşterea eficienţei mecanice, mai ales la nivel muscular. Eot prin efecte metabolice şi într(o mai mică măsură prin stimularea secreţiei sudorale ca urmare a deschiderii porilor glandelor sudoripare!, masajul favorizează elimi elimina narea rea un unor or catab catabol oliţi iţi de uz uzură ură,, no noci civi vi pe pentr ntruu orga organi nism sm aci acidd lactic lactic,, uree uree,, creatinină, acid uric, peroxizi lipidici, etc.!. Efectele metabolice
Efecte reflexe
0ultă vreme s(a acordat atenţie efectelor mecanice ale masajului şi mult mai t#rziu a fost pusă în evidenţă acţiunea reflexă a masajului, a unor proceduri ex. efleurajul, vibraţiile fine! care excită receptorii pielii şi în acest fel informează Pag ; 4 56
anumiţi centri nervoşi, care la r#ndul lor declanşează reacţii de răspuns la nivelul unor organe şi ţesuturi. Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj netezirea! se execută bl#nd un timp mai îndelungat, ceea ce va provoca o liniştire a sistemului nervos central şi o relaxare a musculaturii scheletice, pe căi reflexe aferente(eferente!. "socierea acestor proceduri de masaj cu gheaţă masaj cu gheaţă! diminuează senzaţiile dureroase posttraumatice, prin vosoconstricţia periferică pe ca o induce, şi diminuarea temperaturii locale, ceea ce provoacă o veritabilă anestezie locală. Eot prin mec ecaanisme sme reflexe masaj sajul influe luenţea ţează favorabil şi sfera endo en docri crinom nometa etabo bolic lică, ă, efec efecte tele le de depin pinz# z#nd nd de mane manevre vrele le folo folosit site, e, de ritmu ritmull şi intensitatea lor, dar şi de reactivitatea individuală. Be înţelege că prin aceste efecte, ca şi prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv la menţinerea calităţii epidermului. "ceste efecte ale masajului se referă, în general, la masajul manual. Dacă ne referim la diverse alte forme de masaj, cum ar fi cel reflex masajul periostal sau pe anumite zone cutanate refelxogene!, refel xogene!, mecanic vibromasajul!, electric electromasajul!, hidromasajul masajul cu jet de apă, masajul subacvatic!, vom adăuga acestor efecte ale manevrelor propriu(zise de masaj, efectele apei calde, ale cure cu rent ntul ului ui elec electr tric ic sau sau efec efecte tele le mec ecan anic icee ale ale dive divers rsel elor or ap apar arte te în în sp spec ecia iall vibromasatoare!. Aără Aă ră a diminu diminuaa efici eficien enţa ţa masa masaju jului lui instru instrume ment ntal, al, masa masajul jul manua manuall răm#n răm#nee superior, el cre#nd ambianţa organică şi psihică dintre cel masat şi masor, ceea ce duce la o creştere a eficienţei probabil şi prin mecanisme de tip placebo!. De aceea considerăm necesar ca fiecare sportiv să aibă cunoştinţe de masaj, să poată efectua, la nevoie, un masaj colegului în special în cadrul competiţiilor sportive! şi bineînţeles să se poată automasa.
Pag 3' 4 56
MANERE FUNDAMENTALE DE MASAJ MANUAL Dr. *. Petrescu
Eehnica aplicării masajului are la bază o serie de manevre fundamentale sau principale, care nu pot lipsi în efectuarea acestei terapii. 0anevrele fundamentale exercită influenţe diferite la nivelul tegumentelor, sistemelor muscular, osteoarticular, circulator şi nervos, ceea ce oferă posibilitatea aplicării diferitelor procedee de masaj în funcţie de obiectivele terapeutice urmărite. 0anevrele fundamentale include% 3. efleurajul netezirea!) . fricţiunea) &. frăm#ntatul) 6. tapotamentul) :. vibraţiile. Denumiri sugestive, căpătate după felul mişcărilor executate de către masor. 1. Efleurajul
7fleurajul sau netezirea este o manevră de introducere, cu care începe orice şedinţă de masaj, dar poate fi alternată cu alte manevre fundamentale de masaj folosite, şi constituie manevra de încheiere în majoritatea situaţiilor. 7fleurajul constă în alunecarea uşoară a m#inilor masorului pe suprafaţa corpului, realiz#ndu(se o netezire a tegumentelor, şi care se execută, întotdeauna, în sens centripet, adică de la extremitatea distală către extremitatea proximală a segmentului care este masat. Eehnica aplicării netezirilor prezintă mai multe modalităţi% - cu faţa palmară a m#inilor, cu degetele întinse, apropiate sau depărtate, atunci c#nd se masează zone mai întinse şi plane, utiliz#ndu(se ambele m#ini) - cu faţa dorsală a m#inilor, degetele fiind flexate şi depărtate, reprezent#nd tehnica denumită masaj în pieptene, pentru zonele păroase) - cu faţa palmară a degetului mare) - cu faţa palmară a v#rfurilor a două sau trei degete, atunci c#nd se masează suprafeţe mici) - prin cuprinderea între degetul mare şi celelalte degete, c#nd se masează pe zone mai mici şi rotunde. 7fleurajul se poate efectua cu ambele m#ini deodată sau folosindu(se alternativ, una după alta. ?etezirea se face în mod obişnuit în linie dreaptă, în axa longitudinală a membrelor, de(a lungul grupelor de muşchi în funcţie de structura anatomică a regiunii. De obicei se efectuează segmentar, pe zone anatomice delimitate ex. antebraţ, braţ, gambă, coapsă!, dar poate fi executată şi pe toată lungimea membrelor superioare sau inferioare, c#nd timpul nu ne permite să o aplicăm. Pag 33 4 56
Bensul direcţiei efleurajului depinde de topografia circulaţiei venoase şi limfatice sau grupelor musculare din zona masată. $a membre, sensul netezirilor, aşa cum s(a mai spus, se face de la extremitate în sus, la nivelul trunchiului se urmăreşte sensul de întoarcere a circulaţiei venoase către inimă, la ceafă şi g#t sensul manevrei este de la cap spre umăr şi omoplaţi. ?etezirea este considerată ca o manevră specifică pentru suprafaţa corpului, acţion#nd în special asupra pielii, ţesuturilor conjunctive subcutanate, nervilor periferici şi vaselor venoase şi limfatice. 7a are o acţiune calmantă, micşor#nd fenomenele dureroase, de contractură musculară, de tensiune psihică, efecte deosebite pentru persoanele nervoase, emotive, realiz#nd, totodată, şi condiţiile de adaptare mai bună la alte manevre fundamentale mai puternice. In alt efect important al efleurajului este îmbunătăţirea circulaţiei de întoarcere venoasă şi limfatică, ce rezultă din acţiunea mecanică a procedurii, care facilitează hemodinamica, dar şi acţiunea reflexă ce produce vasodilataţie activă prin mecanisme vasomotorii nervoase şi umorale. Be îmbunătăţesc condiţiile trofice ale pielii, prin activarea schimburilor metabolice, se favorizează îndepărtarea lichidelor din spaţiile intracelulare, efecte foarte utile în tratamentul edemelor reziduale după traumatismele aparatului locomotor. 2iperemia activă, după netezire, îmbunătăţeşte aportul de oxigen, glucoză şi fosfaţi macroergici şi în acelaşi timp favorizează eliminarea cataboliţilor din musculatură, de la suprafaţă, asigur#nd condiţii funcţionale normale pentru grupele musculare respective. ?etezirea menţine supleţea şi elasticitatea pielii prin împiedicarea procesului de mineralizare a fibrelor elastice, fenomen ce apare la persoane mai în v#rstă, şi scurtează timpul de reînnoire a epidermului prin accelerarea turnoverului diferitelor straturi ale acestuia. 2. Fricţiunea
0anevră fundamentală de masaj, fricţiunea constă în apăsarea şi deplasarea tegumentelor şi ţesuturilor conjunctive subcutanate pe planurile profunde, în limita elasticităţii lor. Din punct de vedere tehnic, această manevră se poate executa în mai multe modalităţi% - cu faţa palmară a degetelor m#inii, cu cele trei degete ale m#inilor index, medius şi inelar! sau cu v#rful degetului mare, c#nd se aplică pe suprafeţe mici ex. spaţiile interosoase, pe partea dorsală a m#nilor şi picioarelor!) - cu marginea cubitală a m#inii) - cu rădăcina m#inii sau cu partea dorsală a pumnului str#ns, c#nd se masează zone mai mari) - cu eminenţa tenară, baza degetului mare sau cu eminenţa hipotenară, baza degetului mic, atunci c#nd se aplică pe zone cu sensibilitate mai mare. Pag 3 4 56
Degetele sau m#inile se aplică pe tegumente av#nd un unghi între &'(='', în funcţie de forţa pe care dorim să o impunem manevrelor cu c#t unghiul este mai mare, cu at#t forţa de pătrundere este mai mare!. Bensul fricţiunii poate fi linear sau circular Aricţiunea în sens linear este adecvată zonelor sărace în ţesuturi moi şi mai puţin suple articulaţiile şi regiunile cu tendoane, cum este treimea inferioară a braţelor!. +ntensitatea manevrelor trebuie să fie adaptată sensibilităţii tegumentelor şi ţesuturilor moi subcutanate, pentru evitarea apariţiei senzaţiilor dureroase. "ceastă manevră de masaj se adresează, în special, ţesuturilor moi subcutanate şi straturilor musculare de suprafaţă muşchii pieloşi ai feţei!. Aricţiunea creşte procesul de mobilizare a ţesutului adipos din hipoderm, prin influenţarea favorabilă a factorilor lipolitici, produc#nd o scădere cantitativă a straturilor de grăsime. "lături de netezire, fricţiunea contribuie la menţinerea supleţii şi elasticităţii tegumentelor prin prevenirea depunerii sărurilor de calciu în fibrele elastice, la persoanele de v#rsta a &(a. 7a produce o accelerare a preceselor de regenerare şi cicatrizare, prin îmbunătăţirea condiţiilor trofice locale, mai ales la persoanele în v#rstă c#nd aceste procese sunt încetinite. Aricţiunea îmbunătăţeşte permeabilitatea cutanată pentru diverse medicamente, sub formă de unguente, în aplicaţiile locale pe piele. "ceastă procedură este utilă acolo unde există procese aderenţiale după traumatisme, hematoame organizate sau inflamaţii locale, mărind elasticitatea tisulară, dar este contraindicată în procesele inflamatorii şi hemoragice acute. Aricţiunea, prin mecanismul reflexelor antidromice, duce la eliminarea de histamină, acetilcolină, bradiFinină, favorizeaz#nd circulaţia locală şi resorbţia edemelor după traumatisme. 7a produce, de asemenea, afecte analgezice locale, prin micşorarea sensibilităţii terminaţiilor nervoase şi scăderea tensiunii nervoase, c#nd este executată într(un ritm lent şi prelungit. 3. Frământarea
Denumită şi petrisaj, frăm#ntarea este o manevră fundamentală de masaj, care are efecte stimulante puternice. "plicarea ei se poate face după mai multe modalităţi tehnice% - cu palma, frăm#ntarea în cută, prin ridicarea şi apucarea părţilor moi între degete şi rădăcina m#ini cu stoarcerea lor, manevră care se repetă de mai multe ori, după care se trece la porţiunea următoare. 7ste accesibilă regiunilor întinse şi plane spatele, toracele, lombele, braţele, coapsele!, execut#ndu(se longitudinal pe direcţia fibrelor musculare) - cu două degete, respectiv cu policele şi indexul, tehnică potrivită pentru masarea tendoanelor, fasciilor sau a muşchilor mai subţiri) - la nivelul membrelor superioare şi inferioare, procedura se poate executa cu m#inile aplicate în brăţară, musculatura fiind prinsă între degete şi palme, exercit#nd astfel presiuni asupra ei) Pag 3& 4 56
într(o manieră simplă, prin ridicarea părţilor moi tegumente, muşchi! de pe planurile dure, cu exercitarea compresiunilor asupra lor, tehnică indicată pentru îmbunătăţirea elasticităţii şi contractilităţii musculaturii. Arăm#ntarea este o manevră de masaj care se adresează ţesuturilor situate în profunzime şi mai ales musculaturii. 7ste un masaj de stimulare a musculaturii prin excitarea proprioceptorilor de la nivelul muşchilor şi tendoanelor, îmbunătăţind excitabilitatea şi contractilitatea muşchilor. 0enţine în condiţii normale elasticitatea muşchilor şi favorizează în acest mod profilaxia leziunilor musculare, care se produc frecvent la sportivii de performanţă. *n acelaşi timp, prin activarea circulaţiei în vasele sanguine şi limfatice se îmbunătăţesc schimburile nutritive aport de oxigen, glucoză, adenozintifostat! şi favorizează eliminarea cataboliţilor rezultaţi din activitatea musculară. 7ste o procedură frecvent utilizată în masajul la sportivi, at#t pentru refacerea după antrenamente sau competiţii, c#t şi în pregătire. De asemenea, este una din tehnicile recomandate pentru recuperarea hipotrofiilor musculare datorită inactivătăţii şi care răm#n după traumatismele aparatului locomotor. -
. !a"otamentul #baterea$
Eapotamentul sau baterea este o manevră fundamentală ce constă în aplicarea pe tegumente a unor serii de loviri scurte şi ritmice reprezint#nd unul din cele mai intense procedee de masaj. Din punct de vedere tehnic, ea se poate executa după mai multe modalităţi% - c#nd se face cu faţa palmară a m#inilor şi a degetelor întinse poartă numele de plescăit. 0işcările m#inilor şi antebraţelor se efectuează din articulaţiile pumnilor şi ale coatelor, m#inile lăs#ndu(se să cadă liber pe regiunea de masat) - cu palma şi degetele uşor flexate form#nd o ad#ncitură pe faţa palmară!, realiz#ndu(se tapotamentul în ventuză) - cu dosul m#inilor, degetele fiind uşor flexate, loviturile aplic#ndu(se cu primele falange) - cu pumnul incomplet închis, cu partea cubitală, astfel înc#t se asigură o elasticitate a loviturii şi evitarea apariţiei senzaţiei de durere. 7ste procedeul denumit bătătorit, şi reprezintă ă manevră deosebit de puternică ce se poate aplica pe zone cu musculatură bine dezvoltată şi mai puţin sensibile zonele lombară şi fesieră!) - tocatul este procedeul care foloseşte marginea cubitală a m#inilor, degetele fiind apropiate, mişcările de lovire efectu#ndu(se din articulaţia pumnului) - altă modalitate tehnică este percutatul, care se execută cu v#rful degetelor, m#inilor, flexate şi depărtate. 7ste unul din procedeele cele mai uşoare de tapotament. 0işcările se efectuează din articulaţiile pumnilor, degetele căz#nd libere pe suprafaţa tegumentelor. 8eprezintă o modalitate de aplicare a baterii adecvată pentru anumite regiuni toracele şi abdomenul!. Pag 36 4 56
*n funcţie de intensitatea şi ritmul tapotamentului, efectele se produc în ţesuturile moi superficiale sau mai profunde. Be obţine un efect predominant excitant, prin acţiunea asupra receptorilor de la nivelul pielii şi a ţesuturilor subcutanate conjunctive, şi o activare a circulaţiei cu hiperemie şi creşterea temperaturii locale. Caterea provoacă, de asemenea, o creştere a excitabilităţii neuromotorii, prin stimularea proprioceptorilor de la nivelul muşchilor şi tendoanelor, ceea ce duce la o creştere a tonusului muscular. Procedura favorizează factorii lipolitici şi mobilzarea adipocitelor din ţesuturile subtegumentare, micşor#ndu(se în acest fel volumul stratuli adipos. "ceste efecte ale procedeului sporesc utilitatea tapotamentului în hipotoniile şi hipotrofiile musculare prin inactivitate. Eapotamentul se foloseşte şi ca manevră de masaj în pregătirea sportivilor între probe sau în pauza dintre reprize. "ceastă manevră se foloseşte în afecţiunile aparatului locomotor unde sunt prezente dureri sau contracturi musculare. %. &ibraţiile
Pag 3: 4 56
MANERE SECUNDARE DE MASAJ MANUAL *n afara manevrelor fundamentale de masaj, mai există o serie de manevre secundare sau ajutătoare care pot fi utilizate pe l#ngă primele. a) +ernutul şi rulatul
-ernutul şi rulatul sunt manevre de masaj ce pot fi aplicate numai pe anumite părţi ale corpului, care au formă cilindrică membrele superioare şi inferioare!. -ernutul se execută cu ambele m#ini aşezate pe părţile laterale ale segementului membrului, cu degetele îndoite, imprim#ndu(se părţilor moi mişcări laterale similare cernutului prin sită. 8ulatul se face cu ambele m#ini plasate lateral, de o parte şi de alta a segmentului membrului, cu degetele întinse, realiz#ndu(se o rulare, a ţesuturilor moi, în ambele sensuri, de jur împrejurul regiunii masate. "ceste procedee se adresează în special musculaturii membrelor, av#nd efecte de relaxare musculară, de descongestionare locală şi de îmbunătăţire a supleţii ţesuturilor. Datorită faptului că se pot executa destul de uşor, sunt folosite, îndeosebi de sportivi, în automasajul membrelor. !) Presiunile
Presiunile constau în apăsări pe unele zone ale corpului şi se aplică la sf#rşitul şedinţelor de masaj parţial. 7le se efectuează cu palmele pentru regiunea spatelui acestea se aplică de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, pacientul fiind culcat în decubit ventral ( cu faţa în jos, cu membrele superioare în extensie, astfel masorul exercit#nd presiunile cu mai puţin efort, folosindu(şi greutatea trunchiului în executarea apăsărilor asupra zonei de masat!. Procedeul trebuie făcut cu atenţie, fără variaţii bruşte de intensitate, evint#ndu(se provocarea senzaţiei de disconfort. *n cazul în care apar senzaţii dureroase în zona de aplicare, manevra se întrerupe. Presiunile sunt contraindicate la bătr#ni şi copii deoarece există riscul producerii de acceidente osoase fisuri!. Presiunile se pot face pe anumite zone de periost, cu o intensitate medie, cu efecte asupra circulaţiei din zona masată, care după o fază de ischemie trece într(o fază de hiperemie, precum şi efecte asupra ramificaţiilor nervoase cu realizarea scăderii sensibilităţii. c) racţiunile şi tensiunile
Pag 35 4 56
Eracţiunile şi tensiunile se adresează, în special, articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare. Eracţiunea se face cu ambele m#ini, folosind o priză deasupra articulaţiei şi una dedesubtul acesteia, trăg#nd în sensul axei longitudinale a segmentului unde se află articulaţia. 0anevra are ca obiectiv realizarea unei întinderi în limitele fiziologice ale diferitelor componente at#t ale articulaţiei, c#t şi a elementelor periarticulare, îmbunătăţindu(se mobilitatea articulară. Eracţiunea se foloseşte mai ales pentru articulaţiile degetelor. Pentru membre, manevrele se fac din poziţia culcat pe spate. $a nivelul coloanei cervicale, tracţiunea se face din poziţia şez#nd sau st#nd, folosind priza pe frunte şi pe ceafă, trăg#nd capul în sus. Pentru trunchi, manevra se efectuează tot şez#n sau st#nd, cu apucarea subiectului peste braţe şi tragerea lui în sus, vertical.
Pag 3= 4 56
ALTE MANERE Pe l#ngă manevrele fundamentale şi secundare de masaj manual folosite în mod obişnuit de către masorul care aplică procedura sau de către persoana care se automasează, există o serie de alte procedee care cuprind% . masajul reflex) /. hidromasajul) 0. masajul instrumental) 1. masajul cu jet de aer cald,) 2. masajul cu bule gazoase în apă,) 3. masajul cu gheaţă. . M!)!4ul "e'le5
0asajul reflex se bazează pe influenţa reflexă, de la distanţă, după aplicarea acestuia pe zone de proiecţie dureroase, tegumentare sau periostale, în afecţiuni ale aparatului locomotor sau viscerale. *n această categorie intră% 3.3. masajul periostal) 3.. pe zone reflexogene 2ead) 3.&. presopunctura. .. M!)!4ul pe"i%)#!l
0asajul periostal este o tehnică aplicată de autorii germani
./. M!)!4ul pe 6%7e "e'le5%8e7e 9e!:
"ceastă modalitate de masaj se bazează pe faptul că un anumit segment medular inervează, prin fibre nervoase vegetative, o arie viscerală şi în acelaşi timp inervează, prin fibre nervoase somatice, un dermatom, ce reprezintă o suprafaţă delimitată a tegumentelor. După 0acFenzie şi 2ead, în cazul unui viscer bolnav, impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii superiori talamici pe zone somatice de la tegumente. "şa se explică, în cazul viscerelor abdominale, senzaţiile de hiperestezie sau de durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul viscerului subiacent sau pe zone tegumentare situate la distanţă. >onele reflexogene principale ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt următoarele% ( epigastru pentru stomac) ( hipocondrul drept pentru ficat, vezica biliară) ( flancul drept pentru colonul ascendent) ( flandul st#ng pentru colonul descendent) ( fosa iliacă st#ngă pentru colonul sigmoid) ( zona ombilicală pentru intestinul subţire) ( hipogastru pentru vezica urinară. Pentru masajul acestor zone pacientul stă în poziţia culcat pe spate cu genunchii depărtaţi. 0asajul zonei stomacului se aplică pe epigastru şi hipocondrul st#ng. Be începe cu o manevră calmantă, efleuraj circular al peretului abdominal, în sensul acelor de ceasornic, apoi se execută neteziri circulare în zona epigastrică. 0asajul zonei ficatului şi a vezicii biliare începe tot cu o manevră calmantă, neteziri circulare în sens orar al peretelui abdominal, apoi se execută efleurajul, încep#nd de la linia mediană în epigastru, pe sub rebordul costal drept p#nă în partea laterală a hipocondrului drept. Be mai pot efectua vibraţii cu degetele sau cu palma în timpul fazei expiratorii. 0asajul intestinului subţire se efectuează în zona ombilicală, cu efect calmant, încep#nd cu neteziri circulare ale peretelui abdominal în sens orar şi continuate cu neteziri circulare în jurul ombilicului, în acelaşi sens. 0asajul colonului se face cu scopul de a(l stimula pe segmente încep#nd din flancul drept, continu#nd în mezogastru şi p#nă în flancul st#ng. +niţial se execută un efleuraj al peretelui abdominal, după care se trece la executarea unor neteziri cu ambele m#ini, în continuarea celeilalte, în sensul acelor de ceasornic. 0anevrele încep din zona iliacă dreaptă, de la nivelul cecului, de(a lungul colonului ascendent, p#nă la unghiul hepatic, apoi spre st#nga, de(a lungul colonului transvers p#nă la unghiul splenic. De aici netezirea se face în jos, pe flancul st#ng p#nă la fosa iliacă st#ngă, de(a lungul colonului descendent şi sigmoid. Be poate aplica percutarea efectuată cu v#rful degetelor pe acelaşi traseu şi în acelaşi sens. 0asajul pe diferite zone ale abdomenlui favorizează normalizarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, absorbţia, precum şi funcţiile de evacuare Pag 3; 4 56
pe căile biliare şi intestinale. 7ste indicat în dischineziile biliare, tulburările de mobilitate gastrică, constipaţii atone şi ptoze viscerale.
.0. P"e)%pu7c#u"!
Presopunctura reprezintă un procedeu terapeutic derivat de la acupunctură. 7a constă în efectuarea de presiuni cu un singur deget, de obicei cu policele, pe puncte folosite în acupunctură. "cest procedeu are ca efect reducerea fenomenelor dureroase, micşorarea tonusului muscular, realizarea relaxării musculare. Presopunctura se foloseşte n# ( afecţiuni musculare ( ex. miozitele de effort) ( în contracturile musculare din artroze ( PB++) ( în afecţiuni ale sistemului nervos periferic ( ex. nevralgiile) ( în afecţiuni ale tendoanelor ( ex. tendinitele şi entesztele. 7ficienţa acestui procedeu nu atinge în aceeaşi măsură gradul de eficienţă realizat prin acupunctură. M!)!4ul #"!7);e")!l p"%'u7:
0asajul transversal profund, procedeu al lui J. -9riax, constă în utilizarea fricţiunii pentru a realiza mobilizarea ţesuturilor moi între ele, tegumente, ţesuturi, fascii, fibre musculare, tendoane. 7a se bazează pe diagnosticul exact al leziunii, prin palparea cu degete a zonei traumatizate şi evidenţierea punctului dureros. Be execută o fricţiune profundă transversală cu degete, perpendicular pe direcţia fibrelor musculare sau ligamentare, interesate de traumatism. Presiunea răm#ne constantă în tot timpul şedinţei, degetele păstr#nd contact permanent cu pielea. Durata procedurii este de 3' minute, ea put#ndu(se repeta la interval de 3( zile. 0asajul transversal profund realizează înlăturarea aderenţelor fibroase după traumatisme ale aparatului locomotor. Prin mobilizarea transversală a ţesuturilor moi se refac zonele de clivaj şi alunecare fiziologică a muşchilor şi tendoanelor. "re o acţiune trofică locală produc#nd hiperemie şi analgezie la locul de aplicare. Procedeul -9riax se foloseşte în% ( tratamentul tendinitelor) ( peritendinitelor) ( miotendinitelor) ( leziunilor musculare cicatrizate) ( în sechele după entorse. ?u se recomandă în stadiul acut al afecţiunilor amintite şi în afecţiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. /.
9i:"%m!)!4ul
Procedeul constă în asocierea în acelaşi timp a manevrelor de masaj cu o procedură de hidroterapie. 7xistă două metode de aplicare a hidromasajului şi anume% Pag ' 4 56
.3. duş(masaj .. duş subacval
/.. Duş-m!)!4
Procedura constă în executarea unui masaj manual pe o anumită parte a corpului, care se află sub jetul unor duşuri calde ce acţionează vertical. Pacientul, dezbrăcat, se află aşezat în decubit dorsal sau decubit ventral, pe o masă de masaj, deasupra căreia există 6(5 duşuri rozetă din care cade, în ploaie, apa la o temperatură de &/', de la o înălţime de 5' cm. Durata proceduri este de :(3' minute şi de obicei se face parţial pe spate, pe torace, abdomen sau membre!. *n cazul duş(masajului, pe l#ngă efectele masajului mecanice! se adaugă şi cele ale agentului termic reprezentat de duşul rozetă. 7l produce o vasodilataţie puternică favoriz#nd% ( procesele de resorbţie) ( relaxarea musculaturii) ( calmarea fenomenelor dureroase. "ceastă procedură este folosită în tratamentul artrozelor de la nivelul coloanei vertebrale sau membrelor, în diferite forme ale reumatismului abarticular, în diverse sechele după traumatismele aparatului locomotor şi în masajul sportiv. /./. Duşul )u(!c;!l
7ste a doua formă de aplicare a hidromasajului şi constă în aplicarea unui duş cilindric asupra unui segment sau pe tot corpul pacientului, care se află sub apă, într(o baie la temperatura de &='(&/'. Presiunea duşului, care se proiectează pe zona de masat poate fi reglată la 3(5 atmosfere, în funcţie de sensibilitatea regiunii tratate. "ceastă presiune se realizează cu ajutorul unui compresor electric, care printr(un furtun cu sorb absoarbe apa din vană, după care o proiectează printr(un furtun prevăzut la capăt cu o duză cilindrică, asupra zonei de tratat. Duza este plasată sub apă, la &' cm de corp, jetul cilindric de apă se proiectează la un unghi de &:' faţă de suprafaţa tegumentelor. $a nivelul articulaţiilor se poate proiecta perpendicular. Durata procedurii este de :(3: minute, iar sensul de aplicare este centripet. Be începe cu partea posterioară a unui membru inferior gambă, coapsă, fesă, ajung#ndu( se în regiunea lombară şi interscapulovertebrală!, se trece la celălalt membru inferior, apoi la membrele superioare, tot în sens centripet. Pe partea anterioară a corpului se procedează la fel, except#nd abdomenul, unde se foloseşte sensul orar şi presiune mai mică. ?u se aplică pe zonele mamare şi scrotale. -$antajele duşului subacval sunt% ( permite o relaxare optimă a musculaturii sub acţiunea factorului termic şi a presiunii hidrostatice) ( realizează un confort deosebit pentru pacient, presiunea jetului de apă fiind mai agreabilă, deoarece aceasta este reglabilă în funcţie de sensibilitatea zonei tratate) Pag 3 4 56
( permite un masaj mai eficient, în profunzime, dec#t prin masaj manual, în zone ale corpului cu straturi mari de ţesut celuloadipos şi muscular, cum sunt lombele, fesele, articulaţiile şoldurilor) ( este mai puţin obositor pentru persoana care în execută. De%a$antajele procedurii
constau în faptul că necesită măsuri de protecţie
deosebite% ( o instalţie perfectă a compresorului electric priză în păm#nt! şi a vanei) ( echipament de protecţie mănuşi, cizme de cauciuc pentru persoana care aplică procedura!. Duşul subacval are următoarele efecte% ( realizează o hiperemie profundă în zona de aplicare ce favorizează procesele de resorbţie) ( produce relaxarea musculară) ( favorizează înlăturarea proceselor aderenţiale după afecţiuni inflamatorii sau traumatice ale aparatului locomotor şi stimulează activitatea motorie a unor viscere abdominale. Procedura este indicată în% ( tratamentul edemelor) ( tratamentul proceselor aderenţiale) ( tratamentul redorilor articulare după traumatisme ale aparatului locomotor) ( în revenirea supleţii cicatricelor dureroase după leziuni musculare) ( în contracturile musculare antalgice din artrozele dorsale, lombare şi cele coxofemurale) ( stimularea peristaltismului intestinal în constipaţiile atone) ( procesele de celulită) ( obezitate. 0.
M!)!4ul i7)#"ume7#!l
0asajul instrumental mecanic se efectuează cu ajutorul aparatelor producătoare de vibraţii, denumite aparate de vibromasaj. "plicarea pe zonele de tratat a vibraţiilor mecanice se face prin două modalităţi% 3. aparate cu bandă vibratoare) . aparate portabile cu dispozitive de cauciuc sau plastic, de diferite forme. Inele aparate din a doua categorie au dispozitive de reglare a amplitudinii oscilaţiilor, care la valori minime permit efectuarea şi a efleurajului. -$antajele aparatelor de vibromasaj sunt% ( unele aparate oferă posibilitatea reglării frecvenţei şi amplitudinii oscilaţiilor) ( produc vibraţii mecanice ritmice şi cu amplitudine uniformă) ( dispensează pacientul de serviciile persoanei specializate) ( durata şedinţei poate fi mai mare faţă de aceea în care vibraţiile se execută manual care sunt obositoare pentru persoana care le efectuează!. De%a$antajele aparatelor de masaj sunt% Pag 4 56
oferă numai două manevre, efleuraj şi vibraţii, în comparaţie cu masajul manual, care efectuează o gamă mult mai largă de manevre fundamentale şi secundare) - vibraţiile mecanice sunt mai puţin agreabile dec#t vibraţiile manuale, executate de masor, care se pot adapta mai bine la sensibilitatea diferită a diverselor segmente ale corpului, realiz#ndu(se un confort mai bun pentru pacient.
1. Duşul cu !e" c!l:
După cum rezultă şi din denumire, acesta reprezintă un masaj efectuat cu un jet de aer cald, produs de un aparat generator tip AKhn, proiectat pe zona de tratat. 7ste o procedură care asociază factorul mecanic, presiunea jetului de aer, cu factorul termic, căldura, cu efecte hiperemiante, de favorizare a resorbţiei şi de relaxare musculară. Durata aplicării este de 6(: minute. Be poate folosi în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor în stadiul cronic, periartrite scapulohumerale, artroze, spondiloze, sechele după traumatisme articulare sau musculare, miozite, tendinite. 2. *&ile cu (ule 8!6%!)e
8eprezintă o procedură în care se folosesc bulele gazoase pentru efectuarea masajului tegumentelor pacientului. Pe l#ngă masajul fin exercitat de bulele gazoase se mai asociază efectele produse de temperatura apei şi de presiunea hidrostatică. Pentru băile cu bule gazoase se foloseşte oxigenul sau aerul comprimat. Căile cu bule de oxigen constau în efectuarea unei băi în cadă, în care se degajă oxigenul dintr(un generator de bule gazoase, aşezat pe fundul acesteia, care vine printr(un tub de cauciuc, de la o butelie de oxigen, cu o presiune reglată la 3( atmosfere!. Eemperatura apei de baie este de &6(&:', iar durata procedurii este de 3'(3: minute. Căile cu bule gazoase au o acţiune calmantă asupra sistemului nervos şi efecte asupra sistemului cardiovascular, produc#nd o hiperemie la nivelul tegumentelor prin vasodilataţie capilară şi arterială. "ceste proceduri se folosesc în tratamentul hipertiroidismului, a stărilor nevrotice, a tulburărilor neurovegetative de climateriu şi a stărilor de supraantrenament la sportivi. •
•
3. M!)!4 l%c!l cu 8e!$& Pag & 4 56
"cesta este un procedeu care îmbină una din manevrele fundamentale de masaj, netezirea, cu crioterapia. "ceasta constă în folosirea cuburilor de gheaţă cu care se face efleuraj pe zona de tratat timp de &(= minute, manevră care se repetă la interval de ore. fectele procedurii constau în%
producerea unei vasoconstricţii locale cu scăderea consumului de oxigen şi a metabolismului) - diminuarea extensibilităţii colagenului cu prevenirea formării edemului) - realizarea unei miorelaxări cu reducerea contracturii) - diminuarea conducerii nervoase) - acţiune analgezică. 0asajul cu gheaţă se foloseşte în diverse afecţiuni ale aparatului locomotor de natură traumatică, cum sunt contuziile, entorsele, leziunile musculare fibrilare, etc. 7ficacitatea tratamentului este condiţionată de aplicarea sa c#t mai promptă. -
Pag 6 4 56
AUTOMASAJUL -utomasajul repre%intă aplicarea unor mane$re manuale şi/sau instrumentale de masaj de către o persoană asupra propriului corp.
7ste cea mai simplă formă de masaj, eficientă şi necostisitoare, cu o singură condiţie% aceea de a fi instruit corespunzător. "ceastă condiţie ne duce cu g#ndul la ideea instruirii în şcoală la obiectele de igienă, biologie sau educaţie fizică! a tuturor elevilor asupra unor aspecte ale masajului şi automasajului, ale acordării primului ajutor în diferite situaţii, a însuşirii unor tehnici de respiraţie artificială, deprinderi pe care orice masor trebuie să le stăp#nească. *n sport, de la copii şi juniori, aceste deprinderi sunt însuşite timpuriu, în cadrul pregătirii teoretice din antrenamentul sportiv educaţia medico(sportivă, care reprezintă educaţia sanitară a nesportivilor!. Desigur că automasajul are anumite limite, din motive obiective, în special cel manual. "stfel, automasajul manual poate fi aplicat la% - g#t) - ceafă) - pe articulaţiile scapulohumerale) - pe regiunile pectorală, abdominală, lombară deci dorsal!) - pe braţe, antebraţe, articulaţiile pumnului şi ale degetelor m#inii) - pe articulaţiile coxofemurale, coapse anterior şi posterior!) - pe articulaţiile genunchilor) - pe gambe anterior şi posterior!) - pe articulaţiile gleznei, tarsiene şi metatarsiene) - pe degetele de la picioare) - pe aponevroza plantară, etc. Poziţia cea mai favorabilă este din şez#nd, uneori şi în culcat dorsal sau lateral st#nga şi dreapta!. *n funcţie de situaţie automasajul se poate executa cu ambele palme sau cu una singură. Deseori automasajul se face în asociere cu Finetoterapia activă de ex. în cazul articulaţiilor, a muşchilor sternocleidomastoidieni! sau apă caldă cadă sau bazine, în care se poate adăuga sare de Cazna, diferite plante sau săruri cu efecte terapeutice!, adăug#ndu(se benefic la masajul propriu(zis şi efectele fitoterapiei, termoterapiei şi hidroterapiei. Dintre m!7e;"ele m!7u!le, posibil de efectuat pe zonele amintite, menţionăm% - efleurajul netezirea! pe toate zonele) Pag : 4 56
- frămntatul, fricţiunea şi !aterea tapotamentul! pe zonele musculare ceafă, -
g#t, pectorali, abdomen, regiunea lombosacrată, coapse şi gambe, braţe şi antebraţe!) $i!raţiile, în special la membre) rulat'cernut , la gambe şi coapse la musculatura!) scuturările la degetele m#inilor şi picioarelor) tensiuni, presiuni şi ciupituri, de asemenea pe majoritatea segmentelor descrise) masaj periostal , pe creasta tibială, etc.
*n ceea ce priveşte !u#%m!)!4ul i7)#"ume7#!l, acesta poate fi aplicat de cel interesat fie cu aparte acţionate mecanic sau4şi electric de regulă vibromasatoare, care reclamă un plus de securitate, în cazul aparatelor electrice, pentru a evita unele accidente!, fie sub formă de hidromasaj sau masaj sub apă. Pentru a avea eficienţa dorită, cel care îşi efectuează masajul pe propriul corp trebuie să respecte c#teva condiţii de practicare şi anume% - să aibă o stare generală bună care să(i permită acest efort) - să cunoască exact procedurile de masaj şi scopul urmărit igienic, de stimulare, de refacere, terapeutic, etc.!) - să aibă o stare igienică corporală bună) - ambianţă plăcută cu microclimat confortabil) - să respecte distanţa minimă de (& ore faţă de masa servită) - şi nu în ultimul r#nd, o motivaţie corespunzătoare pentru această practică. 7ste indicat ca, cel puţin în cazul automasajului de refacere, să se asocieze procedurilor de masaj şi alte mijloace, aşa cum am arătat mai înainte, în special Finetoterapia, hidro şi termoterapia. *n cazul apariţiei senzaţiei de oboseală în timpul automasajului, se recomandă suspendarea şedinţei, iar dacă se constată ineficienţă este indicată consultarea unui masor calificat, eventual medicul.
Pag 5 4 56
C
Deşi pe parcusul lucrării am atins parţial şi aceste aspecte, oportun este să le sintetizăm într(un capitol de sine stătător dat fiind importanţa lor practică. 0asorul performerului sportiv sau masorul din unităţile sanitare, recreaţionale sau de întreţinere igienice! reprezintă un specialist de înaltă ţinută, care se realizează în cadrul unor forme de învăţăm#nt postliceale şi chiar universitare de ex. facultăţi de Finetoterapie cu durată de 6 ani!. 8evenind la masor , reţinem că acesta trebuie să fie un om cult, informat, cu o bună cunoaştere a domeniului în care lucrează sanitar, sportiv, igienic, de întreţinere!, cu o stare de sănătate şi o dezvoltare psihofizică bune, rezistent la oboseală fizică şi psihică, echilibrat, cu palmele mari şi un simţ tactil deosebit, în special la nivelul palmar şi al degetelor. Deşi cei cu anumite defecte de vedere au un asemenea simţ tactil extrem de dezvoltat, fiind în general buni masori, în special în unităţile sanitare şi de întreţinere igienice!, apreciem că pentru sportivii de performanţă sunt de preferat masori cu o bună stare de sănătate, fără hanicapuri de orice natură, intr#nd în joc şi factorul psihologic, care adeseori îl transformă pe masor în confidentul sportivului. *n ceea ce priveşte s"aţiile în care se practică masajul, în încăperi sau în aer liber, pe stadioane, la competiţii, este necesar să fie bine aerate, ferite de radiaţiile solare, $nt, ploaie, frig şi de orice alţi factori noci$i . *n ncăperi trebuie asigurată o ambianţă plăcută, fie că masajul se execută pe o canapea de masaj sau pe un pat, bine întreţinute igienic şi la o înălţime convenabilă masorului, asigur#nd întotdeauna at#t persoanei masate, c#t şi masorului, cele mai favorabile şi relaxante poziţii. ălile de masaj, special amenajate, trebuie să aibă ca anexe un vestiar pentru dezbrăcat( îmbrăcat!, un grup sanitar cu L-(uri şi duşuri şi eventual o mică sală de aşteptare, în care se găsesc 3( scaune fotolii! şi o măsuţă cu reviste, ziare, eventual sucuri de fructe, care să poată fi consumate după masaj. 8eferitor la unele re'uli de igienă propriu(zise, acestea se adresează masorului, celui masat , spaţiului în care se desfăşoară activitatea şi mai include şi unele reguli generale. Despre masor s(a amintit în prima parte, însă ar mai fi de adăugat, referitor la igiena personală, în special a m#inilor, a echipamentului pe care(l poartă pantalon Pag = 4 56
lung sau scurt, subţire, din bumbac şi un maiou sau tricou cu m#neci scurte, de asemenea din bumbac, în picioare să aibă papuci de baie, în genul celor de la înot!, se mai recomandă să nu poarte inele sau alte obiecte ceas, brăţări! pentru a nu(l răni pe cel masat, să nu consume băuturi alcoolice înainte de masaj şi eventual să poarte mască la gură în caz de guturai, răceală. -el masat trebuie, de asemenea, să se prezinte într(o bună stare de igienă spălat cu apă şi săpun înainte de masaj şi bineînţeles, după!, de sănătate şi cu o dispoziţie psihică motivaţia pentru masaj şi să posede cunoaşterea unor proceduri de masaj şi automasaj!, av#nd şi acordul medicului, care coroborate pot aduce mult bine bolnavului, nu numai în planul suferinţei fizice, dar mai ales psihice, acesta remarc#nd că este capabil prin mijloace relativ simple, confortabile, să(şi aline o suferinţă şi să contribuie fără a mai depinde de alte persoane, la reabilitatea sa psihofizică. *n egală măsură, orice membru al societăţii noastre, de la tineri la v#rstnici, care stăp#neşte c#t de c#t masajul şi automasajul, îşi poate lărgi sfera mijloacelor de refacere, de dezobosire după efortul profesional. Masajul sporti$ ca
şi cel terapeutic medical! sunt azi bine codificate şi dispun de specialişti competenţi. -eva mai dificilă este situaţia în ceea ce priveşte masajul igienic, de ntreţinere şi cel profilactic, de pre$enire a unor tulburări funcţionale şi4sau organice, a unor îmbolnăviri sau tratamente. Ineori masajul, la sportivi, urmează după saună sau fizioterapie, ceea ce este bine, sporind eficienţa masajului. 7ste de dorit ca înainte de masaj, sportivul sau persoana masată să(şi golească vezica urinară şi tubul digestiv, apoi să se concentreze asupra masajului, lăs#ndu(se cum se zice, în m#inile masorului. ?u am mai amintit despre starea de igienă a încăperii masa de masaj, podeaua, uşile, ferestrele, pereţii!, a cearşafurilor utilizate, ş.a. -a reguli generale, am enunţat deja unele, la care am mai adăuga următoarele% - distanţa minimă de (& ore faţă de masa servită înainte de masaj) - distanţa minimă de &'(5' minute după masaj p#nă la masa următoare) - igiena personală duş pentru sportiv şi spălarea pe m#ini a masorului după fiecare şedinţă, acesta păstr#nd :(3' minute de relaxare! a celui masat şi a masorului) - rehidratarea după masaj at#t pentru cel masat, c#t şi pentru masor, dar nu băuturi alcoolice!) - evitarea fumatului, cel puţin cu 3: minute înainte şi după masaj, at#t de către cel masat, c#t şi de masor) - pentru masor se recomandă ca la ( 34 ore de masaj să facă o pauză de cca. ' minute, cu scop de refacere relaxare neuromusculară, consum de dulciuri, fructe, sucuri de fructe sau lactate, în timp ce în încăperea în care se desfăşoară activitatea, se aeriseşte!) - masorul este obligat să informeze medicul în special la sportivi! de orice acuză sesizată în timpul masajului, care depăşeşte obişnuitul, fie generală, fie locală pe piele!, după cum înainte de masaj trebuie să se asigure că cel care va fi masat este sănătos declaraţia acestuia! şi doreşte să participe la şedinţa de masaj. Pag / 4 56
*nceperea fiecărei şedinţe de masaj trebuie precedată de c#teva exerciţii pregătitoare ale segmentelor şi articulaţiilor masorului. Pentru înţelegerea corectă a acestei recomandări prezentăm următoarele exerciţii% - mobilizarea degetelor prin îndoirea şi întinderea lor, mişcarea execut#ndu(se simultan şi alternativ, la început mai rar, apoi din ce în ce mai repede) - mişcarea activă sau pasivă în mai multe sensuri, a fiecărui deget, urmărind amplificarea mobilităţii prin tensiuni finale se îndoaie, apoi se întinde fiecare deget în parte, unul după altul, într(o mişcare continuă, care începe de la degetul mic spre cel mare şi invers!) - cu palmele sprijinite de masă, ridicarea pe r#nd a fiecărui deget în extensie, apoi se ridică toate simultan. -u o palmă orintată în sus, se flectează activ fiecare deget, apoi se îndoaie simultan str#ng#ndu(le cu putere în pumn) - pentru degetul cel mare se execută separat mişcări active, pasive şi cu rezistenţă, în flexie şi extensie, abducţie şi adducţie, mai ales în opoziţie) - pentru mobilizarea pumnilor se execută extensii accentuate ale acestora prin lipirea palmelor, cu degetele orientate în sus, prin acţiunea de depărtare şi apropiere a coatelor, apoi duc#nd m#inile într(o parte sau cealaltă) - executarea cu o m#nă sau cu ambele, simultan sau alternativ, în ambele sensuri circumducţia pumnilor, cu degetele întinse sau îndoite) - acţionarea pumnilor din poziţia specifică de apăsare pe clapele pianului spre cubitus şi radius, adică de lateralitate) - cu palmele lipite faţă în faţă, se efectuează mişcări de forfecare în sens cubital şi radial cu braţele şi antebraţele) - mobilizarea musculaturii antebraţului şi a articulaţiei cotului prin pronaţii şi suplinaţii active, executate simultan sau alternativ, cu degetele întinse sau str#nse în pumn, flexii şi extensii din coate, executate simultan sau alternativ) - se pot executa mişcări de pronaţie şi supinaţie din antebraţe, combinate cu îndoiri şi întinderi din coate, în flexie se execută pronaţia, în extensie supinaţia. 8eferitor la indicaţiile masajului , acestea sunt destul de clare, fie că este vorba de o persoană sănătoasă masajul igienic, de întreţinere, de dezobosire, de refacere! sau bolnavă masajul ca mijloc terapeutic în cadrul terapiei complexe! ori se aplică în scop recuperator, de asemenea inclus în terapiile complexe recuperatorii, după îmbolnăviri sau traumatisme. +ndicaţiile masajului la sportivi au fost enunţate anterior. 8eferitor la contraindicaţiile masajului , acestea sunt cu mult mai numeroase. *n primul r#nd distingem contraindicaţii% - temporare legate de o stare patologică acută, dar trecătoare, vindecabilă!) - definitive legate de o boală incurabilă, de ex. neoplazii generalizate, psihopatii, etc.!) Pag ; 4 56
locale de ex. o afecţiune localizată a pielii, a unei articulaţii, a unui muşchi sau tendon, etc.!) - generale de ex. stări febrile, viroze respiratorii, boli în fază acută, etc.!. -
Deci, reţinem acest tip de contraindicaţii locale, regionale, generale, temporare sau definitive, este adevărat mai rar!, care ţin de starea celui asupra căruia se efectuează masajul, dar şi contraindicaţii care ţin de masor starea de sănătate, starea sa psihofizică, tehnologia pe care o posedă, ş.a.! care pot dăuna celui masat. @ altă categorie de contraindicaţii ţine de locul în care se efectuează şedinţa de masaj, contraindic#ndu(se astfel masajul în spaţii neigienice, murdare, umede, reci temperatura optimă este între '(6'-! sau în aer liber, în condiţii de frig sau hipertermie neadăpostit de razele solare!, pe sol rece!, sub incidenţa v#ntului, etc. ?umai respect#nd cu stricteţe aceste c#teva recomandări, banale la prima vedere, vom transforma şedinţa de masaj într(un aliat al sănătăţii noastre, un factor eficient igienic, profilactic, terapeutic sau recuperator, un suport important al performanţei sportive, al reconfortării noastre.
Pag &' 4 56
MASAJUL =I AUTOMASAJUL LA SPORTII Prof. dr. I. Drăgan
0asajul şi automasajul sunt organic şi funcţional legate de activitatea sportivă, ceea ce presupune că se poate aplica în scop stimulator înainte de antrenamente, dar mai ales de competiţii ( să nu se creadă cumva că masajul stimulator, de angrenare, de încălzire poate înlocui încălzirea propriu(zisă, care este un proces mai complex! sau trofic, liniştitor, de de%o!osire după concursuri sau intercompetiţional, în pauze!, în scop de refacere neuropsihică, în special pe cale reflexă şi neuromusculară, predominant pe cale directă, mecanică!. Pentru marii perfomeri este greu de acceptat ideea automasajului în competiţii, datorită şi stării de start, cu at#t mai puţin după competiţie4concurs de refacere!, dat fiind starea marcată de oboseală fizică şi psihică. "ceasta constituie un nou argument în favoarea prezenţei masorului indiferent cine practică masajul ( antrenor, medic, asistentul medical la competiţii!. Aiziologia sportivului precizează că înaintea unor antrenamente, dar mai ales înaintea competiţiei, la sportivi se manifestă aşa(zisa stare de start, un complex de manifestări comportamentale neuropsihice şi vegetative cele endocrine, metabolice, prezente şi ele, sunt mai puţin vizibile!, cu caracter strict individual şi dependent de factori multipli reacti$ităţile neuropsihice şi neuro$egetati$e, care ţin în mare măsură şi de tipul de sistem nervos, dar care pot fi ameliorate, stabilizate prin antrenamente psihofizice) stare de sănătate şi capacitatea de efort ) factorii climatici şi de mediu& pu!lic, ad$ersar, ar!itru, condiţiile terenului sau ale sălii, anumite trăiri plăcute sau neplăcute, etc.!. M!)!4ul :e >7c&l6i"e, prin proceduri diferenţiale, urmăreşte tocmai atenuarea
unor asemenea manifestări negative, printr(un efleuraj netezire! bl#nd, mai prelugit, vibraţii, masaj reflex care diminuează febra de start, calm#ndu(l pe sportivul aflat în starea de hiperexcitabilitate. $a polul opus, efleurajul mai viu, scurt, vibraţiile mai scurte şi mai intense, ca şi fricţiunile, tapotamentul, înainte de concurs îl stimulează pe sportiv, combăt#nd apatia de start, iar încălzirea propriu(zisă, ce urmează masajului, va şterge p#nă la dispariţie aceste manifestări negative ale apatiei de start, fenomen negativ de regulă prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie să beneficieze de psihoterapie. De aici şi concluzia că masajul de încălzire se constituie ca o componentă organică, fundamentală a încălzirii la sportivi, pregătind organismul pentru excitantul fizic propriu(zis, al încălzirii, proces ce nu poate disocia fizicul de psihic. Pag &3 4 56
*n situaţiile în care adeseori unii perfomeri se găsesc singuri la competiţii mari, ceea ce nu este de dorit, ei vor trebui să cunoască automasajul şi să profite de el at#t precompetiţional, la încălzire, c#t şi intracompetiţional, în pauzele dintre reprize sau curse, c#nd este singur pe teren, fără nici un ajutor.
$a polul opus se situează m!)!4ul :e "e'!ce"e, care are loc de regulă după efort, dar care în anumite circumstanţe poate avea loc şi intraefort ne referim la pauzele dintre reprize, la jocurile sportive, la intervalul de timp dintre încercări ( la aruncări, sărituri, haltere, la intervalul dintre meciuri, de ex. la box, lupte, judo, sărituri sau scrimă, care poate dura de la c#teva minute p#nă la ore, chiar şi 3(& zile!. Erebuie menţionat faptul că masajul de refacere se poate efectua ca un simplu mijloc de refacere, chiar singular, cum este cazul în special după un antrenament, în cursul unei zile în care sunt prevăzute şi chiar & antrenamente în total folosind masajul ca mijloc de refacere în cadrul antrenamentelor de refacere, care au loc de 3( ori în ciclul săptăm#nal şi urmează o anumită ordine% - refacerea psihofizică) - hidroterapia caldă la cel puţin '(&' minute după terminarea antrenamentului!) - saună la nevoie şi la recomandarea medicului) - masajul manual sau instrumental de refacere de menţionat de asemenea, că nici masajul nu trebuie efectuat mai devreme de &' minute de la încheierea efortului!) - apoi reechilibrarea hidroelectrolitică, eventual aeroionizare negativă şi oxigenare) - încheind cu tehnici de relaxare neuropsihică şi alte activităţi relaxante, în spaţii special amenajate. -a proceduri folosite menţionăm% efleurajul prelungit, bl#nd, cu care de altfel începe şi se încheie orice şedinţă de masaj manual, vibraţiile, presopunctura masajul unor zone reflexogene!, rulat(cernut pentru membre în special coapse, gambe, braţe!, încheind tot cu manevre de efleuraj, cu o durată totală în jur de ' minute de la minimum 3: minute la maximum &' minute!, bineînţeles şi în funcţie de zona principală asupra căreia dorim să acţionăm. -um un masor, chiar şi doi, nu reuşesc să maseze o echipă întreagă ex. *n cazul jocurilor sportive!, apare evidentă nevoia folosirii masajului instrumental care poate fi efectuat şi de către sportiv în refacere nu ne referim la automasaj!, dintre proceduri enunţ#nd pentru eficienţă hidromasajul dacă există instalaţii adecvate!, duşul(masaj sub apă, vibraţiile acţionate mecanic sau electric şi chiar presopunctura, dacă a fost însuşită de la un specialist competent masor, fizioterapeut, psiholog, etc.!. Din cele prezentate p#nă acum se desprinde clar diferenţa dintre masajul ca mijloc de refacere, i%olat , şi masajul ca mijloc ntr'un antrenament de refacere în care există influenţe de tip pozitiv sau negativ între diferitele mijloace care concură la reuşita antrenamentului de refacere. Pag & 4 56
Pe de altă parte, am văzut că masajul dinaintea efortului, de încălzire este de regulă un masaj stimulator, ergotrop pe plan biologic, în timp ce masajul de refacere, ca şi celelalte mijloace de refacere, atacă faza trofotropă, regenerativă pe plan biologic dominată în prima etapă pe plan metabolic de catabolism, iar pe plan neurovegetativ de dominaţia vagală!. *ntre aceste două forme majore de masaj sportiv se intercalează masajul intraefort antrenamente sau competiţii! şi masajul igienic, de întreţinere, din perioadele de antrenamente, acesta din urmă, acesta din urmă fiind dominat, pe plan calitativ de refacerea postefort şi deci păstr#nd caracteristicile respective. Bituaţia este ceva mai complicată în cazul unor pauze mici, de c#teva minute de la 3 minut la box, p#nă la 3'(3: minute la jocurile sportive!, c#nd masajul trebuie orientat către refacere cazul minutului de pauză la boxeri, c#nd o persoană din anturajul boxerului face manevre de masaj, efleuraj, vibraţii pe gambe, coapse, braţe, umeri, deci zonele anatomice în care boxerul acuză obosela locală, lucru valabil şi la lupte, judo, ş.a.!. *n cazul competiţiilor cu mai multe încercări cum sunt sărituri şi aruncări la atletism, săriturile în apă, deci c#nd pauza dintre acestea este de c#teva minute în jur de 3:(' minute! în prima fază masajul trebuie să aibă caracter liniştitor, relaxant, la nevoie decontracturant dacă este cazul, iar în minutele ce preced efortul, masajul să devină uşor stimulator vibraţii vii, mai intense, fricţiuni, tapotamente, etc.!. *n situaţia în care pauza dintre eforturi, în competiţie, variază de la ore la zile serii, semifinale, finale, la atletism, serii, finale, la înot, între jocuri în caz de turneu, la box, între meciuri, etc.!, considerăm că trebuie intrat în ritmul fiziologic prin masaj de refacere după concurs şi masaj stimulator, de încălzire, înaintea concursului următor. @ mare responsabilitate revine sportivilor din unele discipline ex. din atletism la unele probe!, c#nd sportivul, fiind singur pe stadion regulamentele nu permit nici un fel de asistenţă tehnică! poate simţi unele senzaţii neplăcute, incomode sau chiar dureroase o jenă la nivelul membrelor inferioare, o contractură musculară, etc.! cărora trebuie să le facă faţă singur p#nă la Mîncercarea următoareN şi numai stăp#nirea corectă a automasajului poate fi salutară, salv#nd astfel performanţa. "cestea sunt c#teva din situaţiile în care sportivul este confruntat cu masajul sportiv, din care trebuie să(şi facă un aliat at#t pentru performanţă, c#t şi pentru sănătate. Deci toate formele de masaj descrise anterior, se încadrează cu prioritate în masajul profilactic prevenirea oboselii şi a traumatismelor!% 0asajul igienic, nespecific, nediferenţiat poate intra în discuţie! în regimul de viaţă sportivă, zilnic sau de (& ori pe săptăm#nă, dimineaţa, înainte de micul dejun. 0asajul terapeutic, un act medical, se recomandă sportivilor bolnavi sau accidentaţi, la indicaţia medicului de specialitate, în caz de îmbolnăviri sau traumatisme indicaţiile tehnice privind durata, procedurile, felul masajului trebuie să aparţină medicului şi nu masorului, antrenorului sau sportivului! sau în perioada de recuperare a unor asemenea stări patologice ori a sechelelor acestora indicaţiile Pag && 4 56
tehnice aparţin tot medicului de specialitate!, masorul îndeplinind rolul de prim terapeut. *n cazul masajului terapeutic la sportivi se folosesc de regulă, anumite creme, pomezi, geluri, care prin ingredientele pe care le conţin pot induce efecte analgezice anestezină, fenilbutazonă!, antiinflamatorii salicilaţi, Diclofenac, Piroxicam, etc.!, rezorbtive alfaFimotripsină, extractul de castane O 8eparil, etc.!, hemostatice 2irudoid,
0asa care urmează după acest masaj şi repaus, care de asemenea trebuie să fie dominată de cerinţele refacerii normocalorică, hipolipidică, normo sau uşor hipoproteică, hiperglucidică, bogată în minerale, vitamine, radicali alcalini O crudităţi, vegetale, lactate, sucuri de fructe şi fructe! va avea loc la cel puţin &' minute după încheierea masajului. Pe timpul masajului de refacere post(efort, competiţional mai ales, este bine ca sportivul să încerce să fie relaxat, să evite retrăirile negative, nefavorabile din cursul efortului, un mare rol revenind în această direcţie masorului, care poate crea ambianţa necesară pentru a contribui la diminuarea excitaţiei şi nu la amplificare acesteia, situaţie în care masajul efectuat chiar prin proceduri relaxatoare poate induce efecte paradoxale, stimulatorii, excitatorii, înt#rziind refacerea. @ ultimă remarcă cu care dorim să încheiem, se referă la masajul terapeutic la sportivi% să nu uităm că performerul are o lume aparte, un orizont aparte, este o vedetă, care la un moment dat boală, accident, imobilizare în aparat gipsat! se vede îndepărtat din centrul atenţiei publicului, cel care îl răsfaţă c#nd obţine succese, trăind o Madevărată dramăN. *n acest caz, masajul terapeutic, indiscutabil av#nd rolul său recuperator, devine împreună cu masorul cel mai eficace şi pozitiv mijloc psihoterapeutic, eficienţa acestor direcţii terapeutice cresc#nd imens, mobiliz#ndu(l pe sportiv şi contribuind cu siguranţă la grăbirea vindecării şi readucerii performerului pe terenul de sport, în centrul vieţii sportive, a publicului, unde s(a consacrat şi care(l aşteaptă cu nerăbdare.
Pag &: 4 56
MASAJUL LA JUCĂTORII DE FOT*AL ?>7c&l6i"e, i7#"!e'%"#, "e'!ce"e@ Dr. 0h. 1ntea Dr. P. 2endiu
Jocul de fotbal este sportul cu cei mai numeroşi admiratori şi practicanţi din r#ndurile tineretului de pe tot globul. ?umărul, din ce în ce mai mare, al participărilor fotbaliştilor cu echipele de club ( în competiţii interne şi internaţionale, dar şi la nivelul selecţionatelor de juniori, tineret, olimpici sau naţionale " şi C, au creat probleme deosebite tehnicienilor, at#t în ceea ce priveşte pregătirea, c#t şi refacerea acestora după eforturile fizice din ce în ce mai intense şi mai frecvente. Printre mijloacele naturale, cele mai utililzate şi eficiente în pregătirea, dar şi în refacerea fotbaliştilor după antrenamente şi jocuri este m!)!4ul, care permite prelucrarea metodică a părţilor moi ale corpului, prin acţiuni manuale sau instrumentale.
Bpunem că masajul este o prelucrare, deoarece se acţionează în afara corpului, subiectul masat consumă puţină energie şi nu i se cere o participare activă la efectuarea lui. "ceastă prelucrare este metodică pentru că este bine sistematizată, se desfăşoară după anumite principii şi reguli, are un început, o desfăşurare prestabilită, un sf#rşit, toate manevrele efectuate fiind metodic selecţionate de către masor. 0ijloacele şi metodele masajului folosite pentru jucătorul de fotbal sunt selecţionate şi aplicate de masor în raport de% - momentul şi scopul aplicării lui masajul de încălzire, intraefort, postefort!) - perioada în care se află jucătorul perioada pregătitoare, precompetiţională, competiţională!) - condiţiile meteorologice în care se desfăşoară antrenamentul sau jocul) - momentul şi scopul aplicării lui. "legerea momentului aplicării manevrelor de masaj se face în funcţie de scopul pe care(l urmărim, adică dacă este preparator, înainte de începerea efortului fizic, de continuarea efortului fizic sau urmăreşte refacerea după efortul depus. MASAJUL NAINTE DE ANTRENAMENTE SAU JOCURI (co"ul masajului în aceste situaţii este%
-
de stimulare a funcţiilor nutritive, energetice) Pag &5 4 56
de creştere a amplitudinii mişcărilor respiratorii) de scoatere a sportivilor de sub influenţa stării de start. Pentru realizarea acestor probleme se recomandă începerea cu manevre stimulente pentru a creşte tonicitatea fibrelor musculare! reprezentate printr(un efleuraj cu ritm şi intensitate cresc#nde, aplicat grupelor musculare ale membrelor inferioare, continuarea cu fricţiuni energice, profunde, executate cu v#rful degetelor, apoi cu frăm#ntatul în cută cu priză mare, după care se execută tapotamentul, pornind de la extremitate în sus. După încheierea masajului muşchilor, se efectuează frăm#ntatul tendoanelor care vor fi solicitate în susţinerea efortului fizic. 0asajul articulaţiilor, mai ales al gleznelor şi genunchilor, se exercită prin presiuni viguroase şi progresiv cresc#nde, periarticular şi mai ales pe ligamente încheiate cu mobilizări pasive cu tensiuni. *n pregătirea fotbaliştilor pentru antrenament sau joc, în perioadele umede şi reci, sunt utilizate, în timpul masajului, o serie de substanţe şi creme despre care vom vorbi atunci c#nd ne vom ocupa de condiţii meteorologice deosebite de desfăşurare a antrenamentelor sau jocurilor. -
MASAJUL INTRAEFORT N ANTRENAMENTE =I JOCURI
Bolicitările primei reprize de joc ne obligă ca în pauză să apelăm şi la mijloacele de masaj care pot sprijini prioritar refacerea rapidă a funcţiilor afectate. "plicarea mijloacelor de masaj nu se face imediat după încheierea eforturilor, ci se aşteaptă c#teva minute pentru ca funcţiile cardiovasculare să(şi revină c#t mai aproape de valorile bazale. Pe grupele musculare ale membrelor inferioare se aplică o serie de manevre bl#nde, liniştitoare care constau în neteziri cu ritm şi intensitate scăzute, de(a lungul fibrelor musculare, de la o inserţie la alta, pres#nd mai uşor pe porţiunile tendinoase şi mai tare pe masa musculară, urmate de fricţiuni sub formă de vibraţii, rulat şi cernut. *n situaţiile în care apar contracturi sau mialgii numai la un membru inferior, este bine să se folosească şi masajul pe membrul mai puţin suferind şi prin reflexul de simetrie să se obţină rezultate favorabile asupra celui afectat care nu suportă prea multe manevre de masaj. După realizarea îmbunătăţirii circulaţiei sanguine, la nivelul membrelor inferioare, şi a depurării de produţi toxici rezultaţi în timpul eforturilor efectuate în prima repriză, cu c#teva minute înainte de a fi chemaţi de arbitru pe teren pentru următoarea repriză de joc, se vor efectua manevre simultane, asemănătoare celor de la începerea jocului.# MASAJUL DUPĂ EFORT ?"e'!ce"e@
Pag &= 4 56
După terminarea efortului fizic, at#t sportivii, c#t şi conducerea tehnică a echipei, au ca principal obiectiv refacerea organismelor obosite fizic şi psihic, prin toate mijloacele posibile. "cestea pot fi% - balneofizioterapeutice) - farmacologie) - psihoterapeutice şi se adresează sferelor neuromusculare) - neuropsihice) - endocrinometabolice) - cardiorespiratorii. 0asajul, prin procedeele sale, se integrează organic în măsurile de refacere balneofizioterapeutice, care împreună cu celelalte conduc la obţinerea stării de homeostazie dinaintea efortului. 0anevrele de masaj se aplică numai după ce parametri fiziologici revin la valorile c#t mai apropiate de cele din repaus, sportivul beneficiind p#nă atunci de alte forme de refacere, în cadrul unui program complex, condus de către medic, în care se urmăreşte restabilirea indicatorilor metabolici, a celor neuroendocrinohormonali şi enzimatici. Be recomandă manevre bl#nde, descongestive ale grupelor musculare mai solicitate, încep#nd prin neteziri lungi, lente şi superficiale, uşoare fricţiuni şi presiuni vibrante. *n scop relaxator pe membrele inferioare se mai aplică rulatul şi cernutul, după care manevrele cresc ca profunzime, ritm şi intenstitate. Bunt cazuri c#nd după un antrenament, dar mai ales după jocuri, un număr destul de mare de fotbalişti suferă traumatisme sau contuzii, asupra cărora se acţionează cu o formă specială de masaj, la care ne vom referi într(un capitol special. Pe"i%!:! )p%"#i;& >7 c!"e )e !'l& 4uc&#%"ul
"ntrenamentul sportiv, considerat un proces instructiv(educativ complex, de optimizare a capacităţilor fizice şi psihice, este absolut necesar pentru obţnerea performanţelor superioare. -onţinutul, mijloacele şi numărul antrenamentelor sunt concepute şi stabilite de tehnicienii echipelor şi variază în raport de stadiul de pregătire al echipei. Pentru aceste considerente vom încerca în continuare să analizăm modalităţile în care masajul poate interveni în fiecare stadiu de pregătire, deoarece şi el diferă de la perioada pregătitoare la cea precompetiţională sau competiţională. Pe"i%!:! p"e8&#i#%!"e
-alendarul competiţional intern are prevăzute două perioade de pauză competiţională, una mai mare, din primul trimestru al fiecătui an, alta mai scurtă în lunile de vară, una dintre cauze fiind condiţiile meteorologice. *n aceste pauze, sportivii au vacanţe scurte, de odihnă în care cei accidentaţi efectuează tratamente şi cure balneofizioterapeutice, se efectuează transferări cu Pag &/ 4 56
plecări sau veniri de noi sportivi!, se pot schimba conducerile tehnice ale echipelor, etc., motiv pentru care at#t vechii, dar mai ales noii antrenori, solicită o perioadă de pregătire imediată, centralizată, în localitatea din car este echipa, sau de cele mai multe ori, într(o localitate situată la altitudine. *n aceste condiţii, numărul antrenamentelor efectuate zilnic poate fi 3, sau &, din care unul sau două în aer liber şi unul în sală. Bolicitările fizice sunt foarte mari, perioadele de antrenamente sunt mici, iar posibilităţile naturale de refacere a orgnismului scad de la zi la zi, în timp ce numărul celor care dau semne de oboseală creşte. 0ajoritatea masajelor aplicate sunt parţiale şi se adresează membrelor inferioare, pe segmente, încep#ndu(se cu partea posterioară a regiunii fesiere, se continuă cu coapsa, apoi cu gamba, după care se aplică şi pe partea anterioară, cu masajul labei piciorului, gambei, genunchiului şi coapsei. Masajul regiunii fesiere constă
în neteziri executate cu ambele m#ini, alunec#nd în sus spre regiunea lombară, în jos spre coapse şi lateral spre şolduri. Irmează fricţiuni energice executate cu podul palmei, c&; &;Q&; &;&; &; &; Q&; &; Q&; &;&; &; &; ɲ&; &;&; &; &; 咬Q&; &;&; &; &; Q&; &; ɲ&; &;&; 槾 &; &; 琺 Q&; &;&; 眞 &; &; 莒Q&; &;&; &; &; ɲ&; &;&; &; &; Q&; &; ɲ&; &;&;Ꝧ ᖮ &; &; Q&; &;&; &; &; Q&; &;&; &; &;Q&; &; ɲ&; &; ≝&; &;Q&; &;&;ლ&; &;RQ&; &;&; &; &; ɲ&; &;&; &; &; Q&; &; Q&; &;&; &; &; ɲ&; &;&; 常&; &; 淤Q&; &;&; 烈&; &; 聦Q&; &;&; 荊ᒋ&; &; 韞 ɲ&; &; 驘Q&; &;&; ლ&; &; Q&; &;&; ວ &; &; Q&; &;&; &; &; 활ɲ&; &;Q3455 3434555 3455 3455Q&; &;&; &; &;Ȥɲ&; &;&;Ҟ &; &;Q&; &;&; &; &;⇸ ɲ&; &; ⑲Q&; &;&; ❖ຣ &; &; ɲ&; &;&; চ &;&; Q&; &;&; &; &; 倂Q&; &;&; 勦&; &; 學Q&; &; ɲ&; &;&;&; &; 棲Q&; &;&; 毖 &; &; Q&; &;&; 界 &; &; 繼ɲ&; &; Q&; &;&; &; &; Q&; &;&; 軾 &; &; 馘 Q&; &;&; &;&;ɲ&; &;&; &; &; Q&; &; Q&; &;&; &; &; 쉈ɲ&; &;&; &; &; Q&; &;&; &; &;Q&; &;ɲ&; &;&;չ&; &;Q&; &;&;ը&; &; Q&; &;&;S&; &;Q&; &;&;Ե&; &;ɲ&; &;Q&; &;&;TU&; &;Ӧɲ&; &;&; V&; &; Q&; &;&;Ղ&; &;Q&; &;&;W&; &; ɲ&; &;ᵢQ &; &;&;⁆ X&; &; Q&; &;&;Y&; &;ɲ&; &;&; ̥& ; &; レQ&; &;㏐Q&; &;&; ʥ&;&;ɲ&; &;&; ˑ&; &; Q&; &;&; &; &; Q&; ̷ &;&; &; &; ɲ&; &; Q&; &;&; 偆 ˌ&; &; 匚Q&; ̡ &;&; 嗾 Ǡ&; &; 埦 Q&; &;&; &; &; ! Q&; &; ɲ&; &;&; &; &; Q&; &;&; & ;&;ɲ&; &;&; & ; &; " Q&; &;&; ӧ&; &; #Q&; &; ɲ&; &;34 55 3455 ͅ 34 55ɲ34 5&;&; $Ѡ&; &; Q&; &;&; %ˑ&; &; Q&; &;&; ʱ&; Pag &; 4 56
҅ 6 ' ɲ6' 6' Q6' 6'6' ʤ6' 6'Ꞑɲ6' 6'6' 6' 6' Q6' 6'6' 논Ҏ 6' 6' Q6' 6' Q6' 6'6' ջ6' 6' ɲ6' 6'6' 쏘ѝ6' 6' Q6' 6'6' Z6' 6' Q6' 6'6' [6' 6' ɲ6' 6'Q6' 6'6'Ѵ6' 6'ɲ6' 6'6'\6' 6'Q6' 6'6'6' 6'Q6' 6'ɲ6' 6'6'Ѡ6' 6' # 6 ' 6' ɲ6 ' Q6' 6'6' !6' 6' & Q6' 6'6'" 6'6'$6' 6'Q6' 6' Q6' 6'6'% & 6' 6'ɲ6' 6'6''6' 6'Q6' 6'6'(6' 6')Q6' 6'6'*6' 6' ɲ6' 6'㎦Q6' 6'6' ]6' 6' 'ɲ6' 6'6' +6'6' Q6' 6'6' 6' 6' Q6' 6' (Q6' 6'6' 6' 6' )Q6' 6'6'^6' 6' *ɲ6' 6'6' ,6'6'ɲ6' 6'6' -6' 6' + Q6' 6' ɲ6' 6'6' , _6' 6' Q6' 6'6' -.6' 6' .Q6' 6'6' 6' 6' ɲ6' 6' /Q6' 6'6' 0/6'6' Q6' 6'6' 1 6' 6' ɲ6' 6'6' 6' 6'0Q6' 6'6' 16' 6' ɲ6' 6' Q6' 6'6' !26' 6' ɲ6' 6'6' # Q6' 6'6' 6' 6' Q6' 6'6' 36' 6' ^6' 6' ɲ6' 6' )Q6' 6'6'46' 6'Q6' 6'6'56' 6'ɲ6' 6'6'66' 6'Q6' 6'Q6' 6'6' 26' 6'ɲ6' 6'6' `76' 6'Q6' 6'6' 8 6' 6' Q6' 6'6'6' 6'ɲ6' 6' ၜQ6' 6'6' 6' 6'Q6' 6'6'16' 6'9Q6' 6'6': 6 ' 6'ɲ6' 6'Q6' 6'6';6'6'ɲ6' 6'6' 6' 6' Q6' 6'6' 6' 6' Q6' 6'6' Ե6' 6' Q6' 6' 2 ɲ6' 6'6' 6' 6' 3Q6' 6'6' 46' 6' Q6' 6'6' 4 6' 6'6' ɲ6' 6'6' 56' 6' 6Q6' 6' Q6' 6'6' * 6' 7Q6' 6'6' 6' 6' ɲ6' 6'6' 86' 6' Q6' 6' Q6' 6'6' 9k6'6'ɲ6' 6'6' <6' 6' Q6' 6'6' : =6'6'ɲ6' 6'6' 6' 6'Q6' 6'Q6' 6'6' +6' 6' ,ɲ6' 6'6' >6' 6' .Q6' 6'6' 6' 6' ɲ6' 6' Q6' 6'6' 26' 6' Q6' 6'6' ?6' 6' Q6' 6'6' 6' 6'ɲ6' 6'6'@6' 6'Q6' 6'Q6' 6'6' 6A ' 6' ɲ6' 6'6' ;6' 6' Q6' 6'6' <6' 6' Q6' 6'6'B6' 6' ɲ6' 6'Q6' 6'6'/6' 6'Q6' 6'6' Cq6' 6'ɲ6' 6'6' 6' 6' Q6' 6'DQ 6' 6'6' E6' 6'Q6' 6'6'F6'6'∘Q6' 6'6' =G6' 6'Hɲ6' 6'6' 6' 6'Q6' 67 7 586755 6767 5596755 67 ɲ6' 6'6' ઃઃ 6' 6' 6' 6' Q6' 6'6' q6' 6' ɲ6' 6'6' ઃઃ I Q6' 6' >ɲ6' 6'6' 6 ' 6' ?Q6' 6'6' @J6'6'ɲ6' 6'6' A K6' 6' Q6' 6' Q6' 6'6' B 56' 6' C Q6' 6'6' L6' 6' ɲ6' 6'6' D 6' 6' Q6' 6'6' E ^6' 6' F ɲ6' 6' Q6' 6'6' w6' 6' Q6' 6'6' M6' 6'ɲ6' 6'6'N6' 6' 8Q6' 6' 9Q6' 6'6' :O6' 6' Q6' 6'6' <P6' 6' ɲ6' 6'6' >G6' 6' Q6' 6'6' 6' 6' AQ6' 6' Bɲ6' 6'6' Q6' 6' Q6' 6'6' R6' 6' Fɲ6' 6'6'S6' 6'Q6' 6'6'T6' 6'ɲ6' 6' Q6' 6'6' U6' 6' Q6' 6'6' V6' 6' ɲ6 ' ઃ
Pag 6' 4 56
6363H63 63Q63 63Q63 6363 I63 63 J ɲ63 6363 ̈ 6X 3 63ɲ63 6363 W 63 63yQ63 6363 Y 63 63 Q63 63 Q63 6363 T63 63ZQ63 6363[63 63᧰Q63 6363 K63 63ɲ63 63\Q63 6363] 6 3 63^ɲ63 6363_63 63Q63 6363L6363ɲ63 6363M`63 63 Q63 63 Q63 6363 a63 63 ɲ63 6363 b63 63 Q63 6363 N63 63 ɲ63 6363 c6:55 6: 5586:55 6: 5586:55 6:6: O 5 ˑ6:55 6: P5ɲ6:55 6363 6d 3 63 Q63 6363 6e 3 63 Qɲ63 63 Q63 6363 Rf63 63 Q63 6363 {63 63 ɲ63 6363 SG63 63 Q63 6363 T63 63 Q63 63 Q63 6363 g63 63 U ɲ63 6363 |63 63 V Q63 6363 U63 63 W Q63 63 ɲ63 6363 Xh63 63 Q63 6363 Yi63 63 Q63 6363 j63 63 ɲ63 6363 k63 63 Q63 63 Q63 6363 E63 63 ɲ63 6363 M ϒ 63 63 Q63 6363 l63 63 Pɲ63 6363 63 63 Q63 63 Q63 6363 >63 63ɲ63 6363 63 63Q63 6363}63 63Q63 63ɲ63 6363 6m 3 63Q63 6363 6 n 3 63Q63 6363 Z63 63 ~Q63 6363•63 63€ɲ63 63Q o 63 6363p63 63qQ63 6363[63 63 Q63 6363 တ r 63 63 ɲ63 63sQ63 6363 គt63 63 ɲ63 6363u63 63vQ63 6363w x63 63y Q63 6363z63 63Q63 63ɲ63 6363 {\63 63Q63 6363|63 63 ɲ63 6363 63 63 Q63 6363 ]63 63 Q63 63 ɲ63 6363 6Y 3 63 Q63 6363 ‚63 63 ɲ63 6363 ^6355 6: 5586:55 6: 5586:55 6:6: 5ƒ63 63 ɲ63 6363 _„63 63 Q63 6363 ` 6} 3 63 a86:55 6:6: b55 6:55 6: 55ɲ6:55 6: c586:55 6:6: d5;6:55 63 eQ63 6363 f…63 63 ɲ63 6363 ~63 63 gQ63 63 ɲ63 6363 •63 63 hQ63 6363 €63 63 iQ63 6363 j6363 ɲ63 6363 k63 63 Q63 63 l ɲ63 6363 P63 63 Q63 6363 "63 63Q63 6363m63 63 Q63 6363 V63 63 ɲ63 63 X Q63 6363 n63 63 Q63 6363 [ ‚63 63 ɲ63 6363 ] ƒ63 63 ^Q63 63 ɲ63 6363 „63 63 Q63 6363 …63 63 ɲ63 6363 †63 63Q63 6363‡63 63ɲ63 63 Q63 6363 ˆ63 63 Q63 6363 ‰63 63 ɲ6 3 6363Š63 63Q63 63Q63 6363‹63 63ɲ63 6363 Š63 63 oQ63 6363Œ63 63 pQ63 6363 Ž 63 63†ɲ63 63Q63 6363 63 63ɲ63 6363 ๘t63 63‘Q63 6363 ’63 63Q63 6363 6363 ɲ63 63Q63 6363 “ ”63 63qɲ63 6363‡ƒ63 63 rQ63 6363Ž63 63ɲ63 63 Q63 636363 63eɲ6363 63 63 Q63 6363 ˆ63 63Q63 6363 s–63 63 Q63 63 ɲ63 6363 R63 63 Q63 6363 t63 63 uQ63 6363 vw63 63 Q63 6363 — 6 3 63 ɲ63 63 xQ63 6363 y˜63 63 zɲ63 6363 ʥ63 63 { Q63 6363 ™63 63 | Q63 63 ɲ63 6363 ‰63 63 }Q63 6363 Š63 63 ɲ63 6363 ~š6363ɲ63 Pag 63 4 56
66 •‹6 6 €Q6 6 Q6 66 Œ6 6 ɲ6 666 6Q6 66 B1/BB 1/ Bɲ1/BB 1/ B1/BB 1/1/ B1/ 6 ɲ6 66 6 6 Q6 66 ‚6 6 n ɲ6 66 Ž6 6 Q6 6 Q6 66 6 6 ɲ6 66 6 6Q6 66 6› 6Q6 66œ6 6 ɲ6 6Q6 66 6 6Q6 66-6 6 tɲ6 ઃઃ Q6 66 66Ѡ6 6Q6 6‘ɲ6 66’ ž66 ઃઃ I 6 ෆ“6 6 ɲ6 66Ÿ 6 6 Q6 66 6”Q6 6¡ Q6 66u Š6 6¢ɲ6 66)6 6 Q6 66 6 6 Q6 6 ɲ6 66 ƒ6 6 Q6 66 „6 6 Q6 66 …66ɲ6 66 £6 6 Q6 6 †Q6 66 6 6 Q6 66 ‡–6 6 ˆ 6 6 ŒQ6 6 ɲ6 ɲ6 66 ‰L6 6 ŠQ6 66 ‹ 66 ¤6 6 ŽQ6 66 6 ¥ 6 Q6 66 ‘¦6 1 /BB 1/ 6 Q6 6 ’ɲ6 66 “—6 6 Q6 66 ” Bɲ1/BB 1/1/ BB1/BB 1/ BB6 66 §6 6 Q6 6 – Q6 66 — ˜6 6 Q6 66 ™6 6Q6 66 š6 6 ɲ6 6 Q6 66 6 6 ɲ6 66 { ›6 6 Q6 66 6 6 Q6 66 œ6 6 Q6 6 ɲ6 66 ‚¨6 6 Q6 666 6Q6 66 6 6 ɲ6 66 ž6 6 Q6 6 Q6 66Ÿ6 6Q6 666 6ɲ6 66 ѝ6 6Q © 6 6¡Q6 66 ª6 6 «ɲ6 66 ¬6 6Q6 66 (6 6 ɲ6 66® 6 6Q6 6 ɲ6 66 ¯6 6 Q6 66 °6 6 ɲ6 66 Ѡ6 6 Q6 6 Q6 66 ±6 6 ˜ɲ6 66 6 6 Q6 66 ™²66ɲ6 66 Ҏ 6 6 Q6 6 šɲ6 66k6 6 Q6 66 ³6 6 ›Q6 66 ¢6 6 œɲ6 66 ‹6 6 Q6 6 Q6 66 ´6 6 ž ɲ6 66 6X 6 ŸQ6 66 µ 6 6 Q6 6 ¡Q6 66 t6 6 ɲ6 66 ¶6 6 Q6 66·¢6 6ɲ6 66 6 6 Q6 6 †ɲ6 66 6 6 Q6 66 6¸ 6 Š Q6 66 ‹¹6 6 Œ ɲ6 6 Q6 66 6 6 Q6 66 º6 6 ‘ ɲ6 66 ϑ6 6Q6 66£6 6Q6 6 ɲ6 66 6 » 6Q6 666 6Q6 66 6 ¼ 6ɲ6 66½6 6¤ Q6 6¾Q6 66¿£6 6 ¥ɲ6 66 6 6Q6 66 À6 6 Q6 6Áɲ6 66 à 6 6ÄQ6 66Å 6 6I ɲ6 ¤6 6 Q6 66 66Ǧ6 6ÈQ6 6ɲ6 66 ¥ É6 6 Q6 66 6› 6 Q6 66 §6 6 ɲ6 6 Q6 66 Ê6 6 Q6 66 Ë6 6 ¦ɲ6 66 6 ¼ 6 §Q6 66 Ì6 6 ¨ Q6 6 © ɲ6 66 ª <6 6 « Q6 66 6 6ɲ6 66 ¬ 6› 6 Q6 66 6 6 ɲ6 6 ®Q6 66 6 6 Q6 66 Í6 6 Q6 ઃ
Pag 6 4 56
6&6& ¨6& 6& ¯ɲ6& 6& °Q6& 6&6& Î6&6&ɲ6& 6&6& Ï6& 6& Q6& 6&6& 6& 6&Q6& 6&6& Ð6& 6& ɲ6& 6& Q6& 6&6& Ñ6& 6& Q6& 6&6& ˜Ò6& 6& ɲ6& 6&6& ©6& 6& Q6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&Q6& 6&6& 6& 6&Q6& 6&6& ª 6& 6&ɲ6& 6&6&Ó6& 6&Q6& 6&Q6& 6&6& ž 6& 6&«ɲ6& 6&6&±6& 6&Q6& 6&6&6& 6& ឲQ6& 6&6& 6& 6&ɲ6& 6&ÔQ6& 6&6&Õ 6&6&ɲ6& 6&6& 6& 6& Q6& 6&6& Ö6& 6& Q6& 6 & ɲ6& 6&6& 6& 6& Q6& 6&6& 6& 6& ² ɲ6& 6&6& ³¬6 & 6& Q6& 6&6& ´6 & 6& µQ6& 6& ɲ6&6&6& ¬6 & 6& ¶Q6& 6&6& ·K6 & 6& ¸Q6& 6&6& ¹6 & 6& Q6& 6&6& ×6& 6& ɲ6& 6& Q6& 6&6& 6& 6& º Q6& 6&6& Ø6& 6& ɲ6& 6&6&Ù6& 6& Q6& 6& ŸQ6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&6& 6& 6& Q6& 6&6& ®6& 6& Q6& 6&6& ¯6& 6& ɲ6& 6& Q6& 6&6& °6& 6& ¨ Q6& 6&6& ˆ6& 6&ɲ6& 6&6&±6& 6&Q6& 6&Q6& 6&6&²6& 6&Q6& 6&6& Ú6& 6&ɲ6& 6&6&6& 6& Q6& 6& Q6& 6&6&6& 6&ɲ6& ³ ɲ6& 6&6& 6&6& 6&6& 6& 6&ÛQ6& 6&6& Ü 6& 6&Ýɲ6& 6&6&Þ6& 6& » Q6& 6&ªQ6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&6& 6& 6& Q6& 6&6& ß6& 6& ¼ Q6& 6& ½ ɲ6& 6&6& 6& 6& ¾ Q6& 6&6& ¿6& 6& ÀQ6& 6&6& Á6&6&ɲ6& 6&6& 6& 6& Q6& 6& Âɲ6& 6&6& 6& 6& ÃQ6& 6&6& 6& 6& Ä ɲ6& 6&6& 6& 6&Q6& 6& Q6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&6& 6& 6& ¯ Q6& 6&6& 6& 6& ± ɲ6& 6&6& à6& 6&Q6& 6& Q6& 6&6& ´6& 6&ɲ6& 6&6&“6& 6&á ɲ6& 6&6& >6& 6& Q6& 6&6& ³ µ6& 6& Q6& 6&¶ɲ6& 6&6& ã .6 & 6&Q6& 6&6&ä6& 6&Q6& 6&6& å6& 6& æɲ6& 6& Q6& 6&6& 6 & 6&Q6& 6&6&∼6& é 6& 6&êQ6& 6&6&6& 6&Q6& 6& 6&çɲ6& 6&6&è ɲ6& 6&6& „6& 6& Q6& 6&6& ·6& 6& Q6& 6&6& 6& ë ¸6& 6& ɲ6& 6& ÅQ6& 6&6& 6& Q6& 6&6& ‰6& 6& ɲ6& 6&6& Æì6& 6& Q6& 6&6& ¹6& 6& ÇQ6& ̡ 6&ɲ6& 6&6& ÈW6& 6& ÉQ6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&6& 6& 6& ËQ6& 6&6& ̄6& 6& Ì Q6& 6& Í ɲ6& 6&6& Ê í6& 6& Î Q6& 6&6& Ï î6& B 10 BB10BB 1010 BB] 10 BB 10 B B ɲ 10BB 10 BB10BB 1010BBǯ 1 0BB 10 BB10BB 1010 BÐ1 0BB 10BBɲ 10BB 1010 ꩦBB10BB 10 Q6& 6&6& µ º6& 6& ɲ6& 6& Q6& 6&6& »6& 6& ¹Q6& 6&6& œ6& 6& ɲ6& 6&6& ¼6& 6& Q6& 6& ɲ6& 6&6& ¿½6& 6& Q6& 6&6& ï6& 6&Q6& 6&6& 6 & 6&ɲ6& 6&6&ð 6 & 6&Q6& 6&Q6& 6&6&6Ñ& 6&ɲ6& 6&6& ñ6& 6&Q6& 6&6& ò6& 6&ɲ6& 6&6& Ò6& 6&Q6& 6&CQ6& 6&6& ó Ó6& 6&¾ɲ6& 6&6& ô6&6& ઃઃ Q6& 6&6& ภ 6 õ & 6& ɲ6& 6&Q6& 6&6& 6 ö & I ઃઃ 6& Q6& 6&6& 6& 6& ɲ6& 6&6& ¿6& 6& ✶ Q6& ઃ
Pag 6& 4 56
6666÷ø66 66ɲ66 66 ÂQ66 6666 ù66 66 Q66 6666 À66 66 ɲ66 6666 ̇66 66 Q66 66 Q66 6666 ̌ 66 66 Ôɲ66 6666 Õú66 66 ÖQ66 6666 ±6 6 66 Q66 6666 ò66 66 ×ɲ66 66 Ø Q66 6666 Ù 66 66 Q66 6666 û66 66 ɲ66 6666 Á66 66 Q66 6666 Ú 6ü 6 66 ɲ66 66 Q66 6666 ý66 66 ÛQ66 6666 Üþ66 66 Ý ɲ66 6666 ÿ66 66 ÞQ66 66 Q66 6666 ßȑ6666ɲ66 6666 àT66 66 áQ66 6666 Ƕ66 11 BBɲ 11BB 1111 BBʵ 1 1B B 11 BB11BB 11BB11BB 1111 Bɴ11BB 11BBɲ 11BB 1111 Bʙ11BB 11 Ä BQ66 6666 Å Ț66 66 Q66 6666 â66 66 ɲ66 66
Q66 6666 É–66 66 Q66 6666 Ƶ66 66 ɲ66 6666 Í 66 66 Q66 66 ɲ66 6666 t66 66 Q66 6666R66 66ɲ66 66 66 66Q66 6666 ã66 66 Q66 66 äɲ ʆ 66 6666 66 66 åQ66 6666 Ⱥ 66 66ҊQ66 6666 æ 66 66 Q66 66ɲ66 6666ô66 66 Q66 6666ᖌ66 66 ɲ66 6666 ´66 66Q66 6666₴Ž66 66 Q66 66✸Q66 6666⨜í66 66ɲ66 6666Â66 66Q66 6666 P66 66 Q66 6666 Ã66 66 ɲ66 66 Q66 6666 ͵66 66 Q66 6666 ϱ66 66 çɲ66 6666 Í6666 Q66 66 Q66 6666 èӺ66 66 éQ66 6666 ê҃ 6 666ɲ66 6666 Մ66 66 ëQ66 6666 ԡ66 66 Q66 66 ɲ66 6666 ì 66 66 íQ66 6666 Ѡ66 66 îQ66 6666 ¸66 66ɲ66 66 ïQ66 6666 ðÄ66 66 ñQ66 6666 ò҂66 66 ɲ66 6666 Â66 66Q66 6666 Ñ ϰ66 66 Q66 66 Ó ɲ66 6666 66 66 ÕQ66 6666 f66 66 ×Q66 6666 ó66 66 Q66 6666 ʲ66 66 Û ɲ66 66 Q66 6666 Å66 66 Q66 6666 Ȇ66 66 Q66 6666 ǵ6 6 66ɲ66 66Q66 6666…66 66Q66 6666Ʒ66 66ɲ66 6666 Ȓ66 66Q66 6666 ô66 66Q66 66 ɲ66 6666͜66 66 á Q66 6666 õ 66 66Q66 6666˂66 66 ઃઃ ̢ 66 66Q66 6666 }66 ɲ6 6 66Q66 6666 I ઃઃ 66ɲ66 6666 66 66 Q66 6666Ḵ }66 66∾ Q66 66âɲ66 6666➜t66 66Q66 6666̎ 66 66öQ66 6666 "66 66 Q66 6666 ¦66 66 Q66 66 ɲ66 6666 ÷66 66 Q66 6666 ø66 66 Q66 6666 Æ66 66 ɲ66 66 ùQ66 6666 Ç66 66 úQ66 6666 È66 66 ûQ66 6666 ü É66 66 ý ɲ66 6666 Ê66 66 þ Q66 66 Q66 6666 Ë66 66 ɲ66 6666 5Ì66 66 Q66 6666 ƶ66 66 Q66 66 ɲ66 6666 ÿÍ66 66 皨Q66 6666 66 66 Q66 6666 繚 !66 66 ɲ66 6666 "66 66 葦 Q66 66 Q66 6666 Ǡ66 66 Q66 6666 軺#66 66 郶ɲ66 6666 鍰Î66 66 Q66 6666 頲ƶ66 66 駰 Q66 66 ɲ66 6666 齎$66 66 Q66 6666 %66 66 Q66 6666 Ï66 66ɲ66 66 Q66 6666 [66 11 B11BB 1111 Bɛ11BB 11 Bɲ 11BB 1111 è B̥ 11BB 11 B11BB 1111 Bʽ11BB 11 B11BB 11 B66 6666 ̻66 ઃ
Pag 66 4 56
6: ɲ6: 6:6: 6: 6: Q6: 6:6: Ð6: 6: Q6: 6:ɲ6: 6:6:’6: 6:Q6: 6:6:6: 6: Q6: 6:6: 6: 6:Q6: 6:6:6: 6:ɲ6: 6:Q6: 6:6:Ñ6: 6: ɲ6: 6:6:Ò6: 6:ÓQ6: 6:6:&Ô6: 6:'Q6: 6:6: §6:6:(ɲ6: 6: Q6: 6:6:D 6: 6: Q6: 6:6: ɒ6: 6: Q6: 6:6:)6: 6:* ɲ6: 6:Q6: 6:6: + 6: 6: ブ Q6: 6:6:óZ6: 6: ɲ6: 6:6: Õ6: 6: Q6: 6:6: ,6:6:ɲ6: 6: Q6: 6:6: -6: 6: Q6: 6:6: 偬 6© : 6: Q6: 6:6: 嚠6: 6: ɲ6: 6: 屶Q6: 6:6: ´6: 6: . 6 : 6: Q6: 6:6: 欒£6: 6: 淬ɲ6: 6:6: ü 戞Q6: 6:6: ¢ 6: 6: 珀Q6: 6: Q6: 6:6: ʝ6:6:ɲ6: 6:6: ̹6: 6: 自Q6: 6:6: 蓎™6: 6: Q6: 6:6: 6 :6:ɲ6: 6: 遨 Q6: 6:6: /6: 6: Q6: 6:6: 飢̚6: 6: 鰄ɲ6: 6:6: 06: 6: Q6: 6: Q6: 6:6: 6X :6:ɲ6: 6:6: ô6: 6: Q6: 6:6: 6: 6: ÷Q6: 6:6: ø26: 6: ɲ6: 6: 1 Q6: 6:6: 26: 6: Q6: 6:6: ý 36: 6: Q6: 6:6: 6: 6: ɲ6: 6:6: 46: 6:Q6: 6: Q6: 6:6: 6: 6:Q6: 6:6:6: 6:ɲ6: 6:6:Ö6: 6: Q6: 6: Q6: 6:6:D56: 6:×ɲ6: 6:6:66: 6:Q6: 6:6:း76: 6:Q6: 6:6: ៲Ð6: 6:Q6: 6: ɲ6: 6:6:9 6: 6::Q6: 6:6:6: 6:Q6: 6:6: ;6:6:ɲ6: 6: Q6: 6:6: <6: 6: Q6: 6:6: չ6: 6: BB12BB 1212 倔
<12BB 12 嗢 Bɲ 12BB 1212 BB12BB 12 島 B12BB 12 BB12BB 1212 BB Ѻ12BB 12 BB12BB 126: 55<6=55 6= 55ɲ6=55 6=6= 烜5.6: 6: Q6: 6:6: G6: 6: Q6: 6: ɲ6: 6:6: !Y6: 6: Q6: 6:6: =6: 6: Q6: 6:6: i >6: 6: Q6: 6: " ɲ6: 6:6: Ø6: 6: # Q6: 6:6: é6: 6: Q6: 6:6:»6: 6: Q6: 6:6: Ù6: 6: Q6: 6: 듄ɲ6: 6:6: Ú6: 6: Q6: 6:6: ҂6: 6: Q6: 6:6: 씜ϕ6: 6: ɲ6: 6: Q6: 6:6: 치 ?6: 6: ɲ6: 6:6: 6̻: 6: Q6: 6:6:@6: 6:Q6: 6:6:ˊ6: 6: Q6: 6:ɲ6: 6:6: A6: 6:Q6: 6:6:Û6: 6:Q6: 6:6:B6: 6: 林Q6: 6:6: 6: 6:Q6: 6:6: 6±: ƒ 6: 6:6:ɲ6: 6:\Q6: 6:6:C 6:Q6: 6:6: D6: 6:Eɲ6:6:ઃៈQ6: 6:6:ø6: 6:FQ6: 6:6: G6: 6:9ɲ6: 6:6:ÜH6: 6:IQ6: 6:6: 6: 6:Q6: 6:ɲ6: 6:6:$J6: 6: Q6: 6:6: Ý6: 6: Q6: 6:6: ¨6: 6: Q6: 6: ɲ6: 6:6: K6: 6: Q6: 6:6: %œ6: 6: Q6: 6:6: 6: 6: ýɲ6: 6:6: L 6: 6: Q6: 6: & Q6: 6:6: ' 6: 6: ɲ6: 6:6: ( ̊ 6: 6: )Q6: 6:6: * 6} : 6: Q6: 6:6: +,6: 6: ɲ6: 6: Q6: 6:6: -J6: 6: Q6: 6:6: Þ6: 6: Q6: 6:6: ß6: 6: Q6: 6: .ɲ6: 6:6: à6: 6: /Q6: 6:6: 0 M6: 6: Q6: 6:6: 126: 6: Q6: 6:6: 55 6=55 6=55ɲ6= ̿
6: Q6: 6:6:6: 6: Q6: 6:6: =6: 6: Q6: 6:6: 6: 6: ɲ6: 6: Q6: 6:6: N 6: 6: 출ɲ6: 6:6: Pag 6: 4 56
O65 65 Q65 6565 65 65 Q65 6565P65 65Q65 Q65 65 Q65 6565 6 5 65á Q65 65 ɲ65 6565 R ৴ 65 65Q65 65 ɲ65 6565T â 65 65 6565 65 65 ɲ65 6565 S Q65 6565 ã65 65 Q65 6565U 6 5 65 ɲ65 65 Q65 6565 65 65 3 Q65 6565 65 65 Q65 6565 65 65 4 ɲ65 6565 ¥ 65 65 5 Q65 65 6 Q65 6565 ‰ V65 65 ɲ65 6565 ä65 65 7 Q65 6565 8 Ú65 65 9 ɲ65 65 : Q65 6565 ; å 65 65 Q65 6565 < W65 65 ɲ65 6565 = X65 65 Q65 6565 =65 65 Q65 65 ɲ65 6565 > 65 65 Q65 6565 æ65 ë 65 Q65 6565 ꩨ Y65 65 껨 ɲ65 6565 ç65 65 Q65 65 Q65 6565 465 65 Q65 6565 è 65 65 ɲ65 6565 65 65 Q65 65 # Q65 6565 Z65 65! ɲ65 6565 65 65 Q65 6565 65 65 Q65 6565 65 65é Q65 65êëɲ65 6565që 65 65 ëQ65 6565 [ë ઃઃ 65 65ëQ65 6565ë65 65\ ëQ65 65ëQ65 I ઃઃ 6565] ë 65 65ëɲ65 6565 ë 65 65 ëQ65 6565 ë65 65 ? ëɲ65 6565 @ë 65 65 ëQ65 65 ëQ65 6565 Aë ઃઃ 65 65 ëQ65 I ઃઃ 6565 Bë 65 65 Cëɲ65 6565 Dë65 65 EëQ65 6565 ë 65 65 F ëɲ65 13 B13BB 1313 B13BB 13 $ 13BB 1313 13BB 13 ઃઃ 13BB 13 ( 13BB 13 13BB 1313 * 13B 6> ɲ 13BB 1313 ' I ઃઃ ?86>55 6>6>5?6>55 65ëɲ65 6565"ë^65 65ëQ65 6565ë য 65 65 , ëQ65 65ëQ65 6565 G ë_65 65`ìɲ65 6565ìí65 65 ගìQ65 6565 ႀì 65 65ìɲ65 6565ì a65 65 ìQ65 65c ìQ65 6565- ì 65 65ìɲ65 6565 ìd65 65 ìQ65 6565 ì ল 65 65 ìɲ65 65 ìQ65 6565 ì ম 65 65 . ìQ65 6565 H ì65 65 ìQ65 6565 I ì65 65 ìɲ65 6565 J ì6 e 5 13 K H13 B B 13 L Hɲ 13 BB 1313 M H 13B 13 BH13BB 1313 BHӱ13BB 13 N ìɲ65 6565 ìf65 65 ìQ65 65 ìQ65 6565 ì65 65 ìQ65 6565 ìï65 65 ìɲ65 6565ì 65 ð65 65 ìQ65 6565 ìg65 65 1ìQ65 65 ìɲ65 6565 ì 65 ìQ65 6565 ì65 65 ìɲ65 6565 ì65 65ìQ65 65ì 65 65ìɲ65 65ñìQ65 6565ì6565òQ65 6565 ઃઃ ò ઃઃ 65 65iòɲ65 I I ઃઃ ઃઃ 6565 ថò65 65jòQ65 65k òɲ65 6565óò65 65 òQ65 6565 Oò 65 65 òQ65 6565 ò65 65 òɲ65 6565 ò65 65l òQ65 65 òQ65 6565 ò6565òɲ65 6565 Pòm65 65 QòQ65 6565 R ò65 65 òQ65 65 òɲ65 6565 Sò 65 65 TòQ65 6565 ò6n 5 65 òQ65 6565 Uòo65 65 Vòɲ65 6565 Wò6 5 65 XòQ65 65 òQ65 6565 òœ65 65 òQ65 6565 òô65 65 òɲ65 6565òঐ 65 65 òQ65 6565 8 òõ65 65 9 òQ65 65 òQ65 6565 òp65 65 < òɲ65 6565 òö 65 65 òQ65 6565 ò÷65 65 òɲ65 65òQ65 6565ò65 65òQ65 6565ò{65 65ò ɲ65 6565òƒ65 65 òQ65 6565 ò 6} 5 65òQ65 65ò ɲ65 6565 ò65 65 qòQ65 ઃઃ ùµ65 6565òr65 65øùQ65 6565qù65 65àùQ65 65ùɲ65 6565 I ઃઃ 65 ùQ65 6565sù·65 65ùQ65 6565 ù‚65 65tùQ65 6565 uùÑ65 65óùɲ65 65vùQ65 6565wùÓ65 65ùQ65 6565 Yùš65 65 ZùQ65 6565 ù65 65 ùɲ65 6565 ù 6ã 565ùɲ65 65 ùQ65 6565ù6[5 65 ùQ65 6565 ùú65 65 ùQ65 6565 ù 6 565 ઃ
ઃ
ઃ
ઃ
ઃ
ઃ
Pag 65 4 56
ùɲ6= 6= ùQ6= 6=6= ù6= 6= ùɲ6= 6=6= ù 6 = 6= \ùɲ6= 6=6= ùô6= 6= ùQ6= 6=6= ]ùL6= 6= ùQ6= 6= ^ùɲ6= 6=6= ùx6= 6= ùQ6= 6=6= ùÚ6= 6= ùQ6= 6=6= _ùÃ6= 6= ùɲ6= 6= ùQ6= 6=6= ù÷6= 6= ùɲ6= 6=6= `ù 6 ¼ = 6= a ùQ6= 6=6= ùD6= 6= bùQ6= 6=6= cù6= 6= dùQ6= 6= ùɲ6= 6=6= ùé6= 6= ùQ6= 6=6= ùy6= 6= ùQ6= 6=6= ùû6= 6= ùɲ6= 6=6= D ùz6= 6= ùQ6= 6= ùɲ6= 6=6= ù{6= 6= ùQ6= 6=6= ù 6= 6= ùɲ6= 6=6= ùü6= 6=ùQ6= 6=ùQ6= 6=6=ù ý6= 6=ùɲ6= 6=6=ù|6=B 1B1BB 11B՞1BB 1BùQ6= 6=6=ù }6= 6=á ùɲ6= 6=þÿQ6= 6=6=ÿ~6= 6=ÿɲ6= 6=6=ÿn6= 6=ÿQ6= 6=6=ÿ6= 6=ÿɲ6= 6=• ÿQ6= 6=6=ÿ €6= 6=ÿɲ6= 6=6=ÿ 6= 6= ÿQ6= 6=6= ÿ6= 6= ÿɲ6= 6=6= ÿ6= 6=ÿQ6= 6= ÿQ6= 6=6= ÿ 6=6=ÿɲ6= 6=6= ÿ 6= 6= eÿQ6= 6=6= ÿ ব 6= 6= fÿQ6= 6=6= gÿ6= 6= hÿɲ6= 6= iÿQ6= 6=6= ÿ6= 6= ÿQ6= 6=6= j ÿ6= 6= ÿQ6= 6=6= ÿ6= 6= ÿɲ6= 6= L ÿQ6= 6=6= ÿ6= 6= ÿQ6= 6=6= ÿ6= 6= P ÿɲ6= 6=6= ÿ6= 6= ÿQ6= 6=6= ÿ6= 6=ÿɲ6= 6=ÿQ6= 6=6=ÿ 6= 6=#ÿɲ6= 6=6=ÿ‚6= 6=ÿQ6= 6=6= ÿƒ6= 6=ÿQ6= 6=ÿQ6= 6=6=„ÿң6= 6= ÿɲ6= 6=6=…¦6= 6=¦Q6= 6=6= € ઃઃ ¦ 6= 6= ¦Q6= I ઃઃ 6=6= †¦ 6= 6= ¦ɲ6= 6=ˆ¦Q6= 6=6=‰¦46= 6=Š¦Q6= 6=6=¦‹6= ‡ 6= ¦ɲ6= 6=6=¦Һ6=6=¦Q6= 6=6= ¦ 6=6= ҅ ¦ɲ6=6=¦Q6= 6=6= ¦չ6=6=¦Q6= 6=6= ¦6= 6= k¦ɲ6= 6=6= ¦6= 6= l¦Q6= 6 = ¦Q6= 6=6= m¦+6= 6= n¦Q6= 6=6= T¦6= 6= o¦ɲ6= 6=6= ¦ 6= 6= p¦Q6= 6=6= ¦6= 6= q¦Q6= 6= r¦ɲ6= 6=6= ¦Œ6= 6= ¦Q6= 6=6= ¦6= 6= s ¦Q6= 6=6= ¦6= 6= ¦ɲ6= 6=6= ¦ 6=6=¦Q6= 6= ¦Q6= 6=6= ¦6= 6= ¦ɲ6= 6=6= V¦6= 6= W¦ Q6= 6=6= ‡¦ 6= 6= ¦ɲ6= 6= Z ¦Q6= 6=6= ¦ 6= 6= ¦ɲ6= 6=6= \ ¦6= 6= ¦Q6= 6=6=¦6= 6= ¦Q6= 6=6= ¦6= 6= ¦Q6= 6=¦ɲ6= 6=6=¦6= 6=§Q6= 6=6=Ž§6= 6= §Q6= 6=6=ઃၘ§6= 6= §ɲ6= 6= §Q6= 6=6=§6= 6=§Q6= 6=6=§6= 6=§ɲ6= 6=6=§6=6=§ɲ6= 6=6= §৲6=6=§Q6= 6= §Q6= 6=6= t§ઃઃઃ I 6=6=§Q6= 6=6= §6=6=§ɲ6=6=6= §৩ 6= 6= u§Q6= 6=6= v §6= 6= §Q6= 6= §ɲ6= 6=6= w §ঞ 6= 6= x §Q6= 6=6= § 6= 6= y§Q6= 6=6= z§q6=6= §ɲ6= 6=§Q6= 6=6=§ 6= 6= §Q6= 6=6= §6= 6= §ɲ6= 6=6= §6= 6= §ɲ6= 6=6= §W6= 6= §Q6= 6= d§Q6= 6=6= §)6= 6= §Q6= 6=6= § 6A = 6= §ɲ6= 6=6= § 6m = 6= §Q6= 6= §Q6= 6=6= § |6= 6=$ §ɲ6= 6=6= §Ҳ6= 6= §Q6= 6=6= §76= 6= §ɲ6= 6=6= 6=`§Q6= 6=‘§Q6= 6=6=ƨՂ6=6=¨ɲ6= 6=6=¨S6= 6=¨Q6= ҅ § 6= 6=6=¨Τ6= 6= ¨Q6= 6=6=¨Ù6= 6=¨Q6= 6= ¨ɲ6= 6=6=’¨]6= 6=¨Q6= 6=6={¨Ѕ6=B 1BK1BB 11 “K ϓ1 BB 6= i¨Q6=6=¨ɲ6= 6=6=¨6=6=¨Q6= 6=6= ¨6=6=¨ɲ6=6=6=¨Q6=6=¨ Q6= 6=6= ¨Ω6= 6= ¨Q6= 6= ¨ɲ6= 6=6= | ¨ º6= 6= ¨Q6= 6=6= }¨”6= 6= ~¨Q6= 6=6= •¨ 6= 6= €¨ɲ6= 6= ¨Q6= 6=6= ¨ 6=6= ¨ɲ6= 6=6= ‚ ¨6= 6= ƒ¨Q6= 6=6= „ ¨– 6=6= ¨Q6= ઃ
ઃ
Pag 6= 4 56
¨ 6/ 6/ ¨ɲ6/ 6/6/ ¨ 6/6/ ¨¡6/ 6/ ¨ɲ6/ 6/ ¨Q6/ 6/6/ S 6/ 6/ …¨Q6/ 6/6/ ¨ï6/ 6/ ¨Q6/ 6/6/ ¨ 6/ 6/ ¨ɲ6/ 6/ ¨Q6/ 6/6/ € l¨ 6/ 6/ ¨Q6/ 6/6/ ¨ 6/ 6/ ¨ɲ6/ 6/6/ ¨ 6/ 6/ q¨Q6/ 6/ r¨Q6/ 6/6/ s¨Œ6/ 6/¨Q6/ 6/6/¨ 6/ 6/¨ɲ6/ 6/6/¨—6 / 6/ ¨Q6/ 6/6/¨˜6/ 6/¨ɲ6/ 6/ ¨Q6/ 6/6/ ¨™6/ 6/š©Q6/ 6/6/j© 6/ 6/©Q6/ 6/6/©›6/ 6/©ɲ6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©6/ 6/œ©ɲ6/ 6/6/ †© 6/ 6/©Q6/ 6/6/ ©6/6/‡ ©ɲ6/ 6/6/ ©6/ 6/ ©Q6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©¬6/ 6/ ©ɲ6/ 6/6/ ©õ6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ˆ ©n6 /6/ ©ɲ6/ 6/6/ © 6/ 6/ ‰ ©Q6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ Š © 6/ 6/ ©ɲ6/ 6/6/ ‹ © 6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©6/ 6/ Œ ©Q6/ 6/ ©ɲ6/ 6/6/ © N 6 / 6/ ©Q6/ 6/6/ Ž©6/6/ ©Q6/ 6/6/ ©±6/ 6/ ©ɲ6/ 6/6/©Й6/6/©Q6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©°6/ 6/ v ©ɲ6/ 6/6/ © 6/ 6/ x ©Q6/ 6/6/ y ©6/ 6/ z ©Q6/ 6/ { ©Q6/ 6/6/ ©ը6/ 6/ ©ɲ6/ 6/6/ ©6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©ž6/ 6/% ©Q6/ 6/6/ ©½6/ 6/ ©ɲ6/ 6/ ©Q6/ 6/6/ ©\6/ 6/ © Q6/ 6/6/©Ÿ6/ 6/©ɲ6/ 6/6/©6/ 6/¡ªQ6/ 6/6/à ªø6/ 6/ 6 /6/ઃា ªQ6/ 6/6/ ª6/ 6/ ‾ª Q6/ 6/6/ ª ªQ6/6/ ªɲ6/ 6/6/ ª 6/ 6/ ªɲ6/ 6/ ªQ6/ 6/6/ ª#6/ 6/ ªɲ6/ 6/6/ ª¢6/6/ ªQ6/ 6/6/ ª 6/6/ ªQ6/ 6/6/ ªµ6/ 6/ ªɲ6/ 6/ ªQ6/ 6/6/ ªш6/6/ ªɲ6/ 6/6/ ªϊ6/ 6/ ‘ ªQ6/ 6/6/ ªŒ6/6/ ªɲ6/ 6/ ’ ªQ6/ 6/6/ ª£6/ 6/ 烈 ªQ6/ 6/6/ ª¿6/6/ ªɲ6/ 6/6/ “ ¤ ª 6/6/ ªQ6/ 6/6/ ” ª 6/6/ ªɲ6/6/ ªQ6/ 6/6/ ª6/ 6/ – ªɲ6/ 6/6/ ªғ6/6/ ªQ6/ 6/6/ — ªү6/6/ ªɲ6/ 6/6/ ª¥6/ 6/ ªQ6/ 6/ ªQ6/ 6/6/ ªY6/ 6/ ªɲ6/ 6/6/ ªG6/ 6/ ƒ ªQ6/ 6/6/ ª 6/ 6/ … ªɲ6/ 6/ ªQ6/ 6/6/ ª 6 / 6/ ªQ6/ 6/6/ ª66/ 6/ ªQ6/ 6/6/ Š ªW6/ 6/ ªɲ6/ 6/6/ ª¦6/ 6/ ªQ6/ 6/& ªQ6/ 6/6/ ªƒ6/ 6/ ªQ6/ 6/6/ ªӦ6/B B 1B ɲ1BB 11B ֆ1BB 6/1BB 11 B Ԑ1BB 1Ӧɲ6/ 6/ Q6/ 6/6/!6/ 6/ §Q6/ 6/6/ ³6/ 6/ɲ6/ 6/6/ 6/ 6/”Q6/ 6/¡ɲ6/ 6/6/6/ 6/Q6/ 6/6/6/6/ ɲ6/ 6/6/¨6/6/ Q6/ 6/6/ ©6/ 6/ ˜ɲ6/6/ Q6/ 6/6/ 6/ 6/ ™Q6/ 6/6/ 6/6/ ɲ6/ 6/6/ ¤ 6/6/Q6/ 6 / Q6/ 6/6/ 6/ 6/ ɲ6/ 6/6/ š 6/ 6/ Q6/ 6/6/ 自!6/6/ ɲ6/ 6/6/ ›ª6 /6/ Q6/ 6/ ɲ6/ 6/6/ œ 6/ 6 / Q6/ 6/6/ 6/ 6/ Q6/ 6/6/ "6/ 6/ Q6/ 6/6/ Œ 6/ 6/ ɲ6/ 6/ Q6/ 6/6/ ä6/ 6/ ɲ6/ 6/6/ 6/ 6/ Q6/ 6/6/ 6/ 6/ Q6/ 6/ɲ6/ 6/6/6/ 6/ Q6/ 6/6/ 6/ 6/ ɲ6/ 6/6/ 6/ 6/ Q6/ 6/6/ “6/ 6/K#Q6/ 6/«#ɲ6/ 6/6/K# 6/ 6/ ථ#Q6/ 6/6/ ႒#$6/ 6/ ¬ #Q6/ 6/6/ #6/ 6/ #ɲ6/ 6/ #Q6/ 6/6/ #6/ 6/ ®#Q6/ 6/ # 6/ 6/ #ɲ6/ 6/6/ ž #%6/ 6/ Ÿ #Q6/ 6/6/ #¯6/ 6/ ¡ #ɲ6/6/#Q6/ 6/6/ ¢#6/ 6/ £#ɲ6/ 6/6/ ¤# 6/ 6/ ¥#Q6/ 6/6/#6/6/ #ɲ6/ 6/6/ #°6/6/ #Q6/ 6/ ¦#Q6/ 6/6/ #6 / 6/ §#ɲ6/ 6/6/ #6/6/ #Q6/ 6/6/#6 / 6/#Q6/ Pag 6/ 4 56
6; #Q6; 6;6; ”#6; 6; #ɲ6; 6;6; #P6; 6; #Q6; 6;6; #6; 6; ™ #Q6; 6;6; #҂6; 6; #ɲ6; 6; #Q6; 6;6; #±6; 6; #ɲ6; 6;6;#¯6; 6;#Q6; 6;6;'#&6; 6; #Q6; 6;#ɲ6; 6;6;#Œ6; 6;#Q6; 6;6;#6; 6; #ɲ6; 6;6; ä# ²6; 6;'Q6; 6;6;“ð6; 6; পQ6; 6; ɲ6; 6;6;i6; 6;Q6; 6;6; ³´6; 6; Q6; 6;6;(µ 6; 6;ɲ6; 6;6;¶6; 6; Q6; 6; ¨Q6; 6;6;Ÿ) 6 ;6; ɲ6; 6;6; 6; 6; Q6; 6;6; ©C6; 6; Q6; 6; ɲ6; 6;6; 6; 6; Q6; 6;6; ·6; 6; ªQ6; 6;6; ¸6; 6; «ɲ6; 6;6; Y6; 6; ¬Q6; 6; Q6; 6;6; !6; 6; ®ɲ6; 6;6; G6; 6; Q6; 6;6; q6; 6; ¯Q6; 6; °ɲ6; 6;6; º6; 6; Q6; 6;6; G6; 6; Q6; 6;6; ± 6;6; ɲ6; 6;6;6; 6;Q6; 6; ɲ6; 6;6; ¡ 6; 6; Q6; 6;6; ( °6; 6; Q6; 6;6; ¥¹6; 6; ɲ6; 6;6; º6; 6; Q6; 6; © ɲ6; 6;6; >6; 6; Q6; 6;6; »6; 6; ɲ6; 6;6;( 6; 6;Q6; 6;Q6; 6;6;¼6; 6;Q6; 6;6;½6; 6; ²ɲ6; 6;6; Մ6; 6;¾*Q6; 6;6;7*+6; 6;*ɲ6; 6; *Q6; 6;6; ઃ *, 6; 6; *ɲ6; 6;6;¿*À6; 6; *Q6; 6;6; *Á6; 6; *Q6; 6; *ɲ6; 6;6;Â*-6; 6;à *Q6; 6;6; *j6; 6; ³ *ɲ6; 6;6; *.6; 6; *Q6; 6;6; *Ä6; 6; *ɲ6; 6; *Q6; 6;6; */6;6;*Q6; 6;6;Å*†6; 6; ´*ɲ6; 6;6; µ*Ñ6 ;6;*Q6; 6;6; Æ *6; 6; ¶*Q6; 6; ·*Q6; 6;6; ¸*6 ;6;*ɲ6; 6;6; *¹6 ;6;*Q6; 6;6; º*þ6;6;*Q6; 6; »*ɲ6; 6;6; ¼ *Ç6; 6; *Q6; 6;6; Ê Ѝ1 BB 1 ½ 1 BB 11 B ӷ1 BB 1 B ɲ6;BB 11 BQ1BB 1 B1BB 1 B1BB 11 ¾ Ӳ1BB 1 ¿ *Q6; 6;6; *¿6;6; *Q6; 6;6; *06; 6; *ɲ6; 6; *ɲ6; 6;6; *‰6; 6; ®*Q6; 6;6; ¯*È6; 6; *Q6; 6;6; *16; 6; *ɲ6; 6;6; *6; 6; A*Q6; 6; B*Q6; 6;6; ´*É6; 6; *ɲ6; 6;6; *26; 6;*Q6; 6;6;*Ê6; 6;*Q6; 6;6;)* ©6; 6; *ɲ6; 6;*Q6; 6;6;*×6 ; 6;*ɲ6; 6;6;*6; 6; ઃઃ 4 Q6; 6; 4 Q6; 6;6; 4 6; 6; 4 ɲ6; I 3 *Q6; 6;6;Ë4 6; 6; ઃઃ 6;6; 4 6; 6;Å 4 Q 6; 6;6;Ü 4 6; 6; 4 Q6; 6;6; 4 6; 6; 4 ɲ6;6; 4 Q6; 6;6; 4 e6; 6; 4 Q6; 6;6; 4 6; 6; À 4 ɲ6; 6;6; 4 6;6; 4 Q 6; 6; Á 4 Q6; 6;6; 4 B6; 6;  4 ɲ6; 6;6; 4 Մ6;6; 4 Q6; 6;6; à 4 Ì6;6; 4 Q 6; 6;6; 4 6; 6; ; 4 Q6; 6 ; 4 ɲ6; 6;6; Ä 4 56; 6; Å 4 ɲ6; 6;6; Æ 4 Í6;6; 4 Q6; 6;6; Ç 4Һ6;6; 4 Q 6; 6;6; È 4 !6;6; 4 ɲ6;6; 4 Q 6; 6;6; 4 6; 6; 4 Q6; 6;6; 4 C6; 6; 4 Q6; 6;6; 4 Î6; 6; 4 ɲ6;6; » 4 Q6; 6;6; 4 6; 6; ½ 4 Q6; 6;6; ¾ 4 6; 6; ¿ 4 Q6; 6;6; 4 6; 6; 4 ɲ6; 6;6; 4 6; 6; 4 Q6; 6; 4 Q 6; 6;6; 4 I ઃઃ6; ઃઃ 6; 4 ɲ6; 6;6; 4 Ï6; 6; 4 Q6; 6;6; É 4 "6; 6;Ö«Q6; 6;6; ঐ « 6; 6; «ɲ6; 6;ЫQ6; 6;6;« 6; 6;Ñ«Q6; 6;6;*«6; 6; «ɲ6; 6;6;« 6; 6; «Q6; 6; «Q6; 6;6; «6; 6; «ɲ6; 6;6; Ê «6; 6; «Q6; 6;6; Ë «6; 6; «Q6; 6;6; Ì « 6; 6; Í«ɲ6; 6; «ɲ6; 6;6; Ϋ6; 6; Ï«Q6; 6;6; Ы ઃઃ 6; 6; «Q6; I ઃઃ 6;6; «I ઃઃৃ 6; 6; Ñ «ɲ6; 6; Ò «Q6; 6;6; «6; 6; «Q6; ઃઃ ઃ
ઃ
ઃ
Pag 6; 4 56
:':' «:' :' «Q:' :':' «Ò:' :' «ɲ:' :':' «#:' :' «Q:' :' È«ɲ:' :':' « :' :'«Q:' :':'«:' :'«ɲ:' :':' «$:' :'«Q:' :':'«%:' :' “ «Q:' :'«ɲ:' :':' Ó «<:' :'Ó6Q:' :':'q6 :' :'Ô6Q:' :':'6:' :'Õ6Q:' :' Ö6ɲ:' :':'×6:' :' 6Q:' :':' 6 উ :':' 6ɲ:' :':' 6:':' 6 ઃઃং:' :' Ö6Q:' Q:' :':' 6:' :' Ô6ɲ:':'6Q:' :':' Õ6I ઃઃ :':'6:' :' ×6Q:' :':' Ø6:':'6ɲ:':'6Q:' :':' 6Ø: ':'6Q:' :':' Ù6:':'6ɲ:' :':' Ú6 :' :' :6Q:' :':' 6:' :' 6Q:' :' 6ɲ:' :':' 6:' :' Ë 6Q:' :':' Ì 6 :' :' 6Q:' :':' 6:' :' 6ɲ:' :':' Ð 6:' :' 6Q:' :' 6Q:' :':'6:' :' 6ɲ:' :':' 6˜:' :'6Q:' :':'6 :' :'7 6Q2BB 2ɲ 2BB 22Ϭ :' :'8Q:' :':'8 :' :'8Q:' :':'8 Ù:' :'Ú8ɲ:' :':'98 : :' :'Û8Q:' :' 8Q:' :':' 8:' :' Ñ 8ɲ:' :':' 8 :' :' 8Q:' :':' 8 Ü:' :' Q 8ɲ:':' 8Q:' :':' 8 :':' 8Q:' :':' Û 8 Z:':' 8ɲ:' :':' Ü 8 ;:':' 8Q:' :':' Ý 8:':' 8ɲ:' :' Þ 8Q:' :':' ß 8 å : ':' 8ɲ:' :':' 8 <:' :' à 8Q:' :':' á 8:' :' â 8Q:' :':' 8 :' :' ã 8Q:' :' ä 8ɲ:':':' 8: ':' 8Q:' :':' 8:' :' 8Q:' :':' 8 : : ' :' 8Q:' :' Ó 8ɲ:' :':' Ô 8=:' :' 8Q:' :':' 8 Ý:' :' 8Q:' :':' 8:' :' 8ɲ:' :':' Ù 8 Þ:' :'8Q:' :'8Q:' :':'8: ' :'8ɲ:' :':'8 ধ :' :'8Q:' :':'8:' :' å 8Q:' :'_>Q:' :':'ß> :' :'>ɲ:' :':' > :' :' >Q:' :':' >:' :' ?>Q:' :':'à>:' :' æ >Q:' :' >ɲ:' :':' > আ :' :' >Q:' :':' > á:' :' >Q:' :':' ઃઃ :':' ç >Q:' :':' > &:':' >ɲ:' :' è >Q:' :':' > :' > I ઃઃ : ' >Q:' :':' é >@:' :' ê >Q:' :':' >:' :' >ɲ:' :' ë >Q:' :':' >@: ' :' ì >Q:' :':' >:' :' í >Q:' :':' > ä:' :' î >ɲ:' :':' ï > :' :'>Q:' :' >Q:' :':' >:' :' >ɲ:' :':' > ඏ :' :' >Q:' :':' > ආ :' :' ß >Q:' :'>ɲ:' :':' > :' :' >Q:' :':' >:' :' >ɲ:' :':' ³ >:' :'â AQ:' :':' A :' :'AQ:' :'Aɲ:' :':' A :' :' AQ:' :':' A ':' :'Aɲ:' :':' ð A:' :' AQ:' :':' A:' :' A Q:' :' Aɲ:' :':' A^:' :' ñ AQ:' :':' ò A(:' :' ó AQ:' :':' ôA:':' Aɲ:':' AQ:' :':' õA:' :' öAQ:' :':' A Ò:' :' ÷ AQ:' :':' A:':' Aɲ:' :':' øA :' :' ù AQ:' :' AQ:' :':' ú A:' :' Aɲ:' :':' A:' :'AQ:' :':' à A PA :' ã:' :' AQ:' :' Aɲ:' :':' ã Aä:' :' ä AQ:' :':' å :' AQ:' :':' A:' :' AQ:' :':' Aæ:' :' Aɲ:' :' AQ:' :':' A:' :' AQ:' :':'Ay:' :' AQ:' :':'Aç:' :'Aɲ:' :':' è û A :' :''BQ:' :'BQ:' :':'B+:' :' Bɲ:' :':' ઃ
2 BB 2 2BB 22)2BB 2≂ 2BB 2 è ɲ 2BB 22➠ ¾2BB 2 2BB 22BԘ:':' Bɲ:' :':' BÒ:' :' BQ:' :':' ข
BC:' :' Bɲ:' :' BQ:' :':' B7:' :' ü Bɲ:' :':' B:' :' BQ:' :':' B½:' :' BQ:' :':' B[:' :' BQ:' :' ý Bɲ:' :':' þ B:' :' BQ:' :':' ÿ Bé:':' BQ:' Pag :' 4 56
:3:3 Bê:3 :3 絮 Bɲ:3:3 BQ:3 :3:3 B$:3:3 BQ:3 ҅ BQ:3 :3:3 駞 Bë:3 :3:3 諜 B 4:3 :3 é Bɲ:3 :3:3 B :3:3 :3 BQ:3:3 Bɲ:3 :3:3 B :3 :3BQ:3 :3:3 B :3 :3 BQ:3 :3:3 B D:3 :3 Bɲ:3 :3 î BQ:3 :3:3 Bì:3 :3 Bɲ:3 :3:3 B:3 :3 BQ:3 :3:3 BЅ:3 :3 Bɲ:3 :3:3B< :3 :3+BQ:3 :3BQ:3 :3:3Bí:3 :3Bɲ:3 :3:3Bî:3 :3Bɲ:3 :3:3 BҞ:3 :3 õ BQ:3 :3:3B:3 :3 ïEɲ:3 :3FEɲ:3 :3:3 ઃઃ EQ:3 :3:3 ဤ Eh:3 :3ñEQ:3 :3:3ઃៈ E : 3:3 EQ:3 ઃઃ } Eð:3:3 I :3òEɲ:3 :3:3ó E҅:3 :3 ö EQ:3 :3:3ôEG:3 :3 EQ:3 :3 E:3 :3 Eɲ:3 :3:3 Eõ:3:3 EQ:3:3 EQ:3 :3:3 Eõ:3 :3 ù Eɲ:3 :3:3 EÁ:3 :3 EQ:3 :3:3 E : 3:3 EQ:3 :3 廼 Eɲ:3 :3:3 慶 Eö: 3 :3 擠 EQ:3 :3:3 柄 EH:3:3 EQ:3 :3:3 E÷:3 :3 煎 Eɲ:3 :3:3 珈 E̹:3 :3 眊 EQ:3 :3 EQ:3 :3:3 糒 EI:3 :3 Eɲ:3 :3:3 茈 Eº:3 :3 Ì EQ:3 :3:3 Í EJ:3 :3 蹲 EQ:3 :3:3 酖 EÄ:3 :3 閤 E Q:3 :3 EQ:3 :3:3 魬 Eø:3 :3 Eɲ:3 :3:3 EK:3 :3 EQ:3 :3:3 E:3 :3 E : ¼ 3 :3 E : ¼ 3 :3:3 EL:3 :3 ú EQ:3 :3:3 Eõ: 3 :3 EQ:3 :3:3 E :o 3 :3 þ Eɲ:3 :3:3 ÿ Eµ:3 :3 EQ:3 :3 EQ:3 :3:3 E¯:3 :3 Eɲ:3 :3:3 EM:3 :3 EQ:3 :3:3 EN:3 :3 Eɲ:3 :3 EQ:3 :3:3 E : õ 3 :3 EQ : 3 :3:3 EO:3 :3 Eɲ:3 :3:3 EÒ:3 :3 EQ:3 :3:3 EP: 3 :3qQɲ:3 :3 *Qɲ:3 :3:3 ઃઃ Qù:3 :3 จQQ:3 :3:3úQû:3 :3QQ:3 I ઃઃ :3:3 Qü:3 :3ýQQ:3 :3:3RQþ:3 :3ÿQɲ:3 :3⢜QQ:3 :3:3QS:3 :3QQ:3 :3:3㊨QT:3:3Qɲ:3 :3:3 QѠ:3:3QQ:3 :3 Qɲ:3 :3:3 Q&:3:3QQ:3 :3:3 Q-:3:3Qɲ:3 :3:3 %QX:3 :3 QQ:3 :3:3 QU:3:3 QQ:3 :3 很Qɲ:3 :3:3 Qä:3 :3 晶QQ:3 :3:3 楚 Q?:3 :3 洼 Qɲ:3 :3:3 澶 Qi:3 :3 瑒 QQ:3 :3 眶 Qɲ:3 :3:3 禰 Q :A 3 :3 糦QQ:3 :3:3 翊Qé:3:3Qɲ:3 :3:3 Q…:3 :3 iQɲ:3 :3:3 Qˤ:3 :3 QQ:3 :3 郢 QQ:3 :3:3 鏆 Qʰ:3 :3 QQ:3 :3:3 Q ˗:3:3 Qɲ:3 :3:3 麼 è QÀ:3:3QQ:3 :3:3 Q: 3 :3Qɲ:3:3Q Q:3 :3:3 Qt:3 :3 꼬Qɲ:3 :3:3 Q ̛: 3 :3 QQ:3 :3:3 Q:3 :3 몬QQ:3 :3 붐Qɲ ö :3 :3:3 Q :3 :3 Qɲ:3 :3:3 욀Q: 3 :3 QQ:3 :3:3 Q¹:3 :3 QQ:3 :3:3 Q>:3 :3 QQ:3 :3 Qɲ:3 :3:3 Q : W 3 :3, QQ:3 :3:3 Q:3 :3 QQ:3 BB 22BV2BB 2BV2BB 2BVɲ2BB 22 Q :3 :3QQ:3 :3:3V Q„:3 :3ˌWɲ:3 :3:3üWX:3 :3 পWQ:3 :3:3 WB:3 :3 ႖WQ:3 :3 Wɲ:3 :3:3WQ:3 :3WQ:3 :3:3W«:3 :3ᾞWɲ:3 :3:3∘Wʰ:3 :3ⓐWQ:3 :3:3➴W÷:3 :3Wɲ:3 :3WQ:3 :3:3Wʧ : 3 :3WQ:3 :3:3 WÓ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 W ‚:3:3Wɲ:3:3WQ:3 :3:3 WØ:3:3WQ:3 :3:3 W : 3:3 Wɲ:3 :3:3 WY:3 :3 Wɲ:3 :3:3 WϜ:3:3WQ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 !W7:3:3WQ:3 :3:3 "Wø:3 :3 #WQ:3 :3:3 WԈ:3 :3 $ WQ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 %W:3 :3 WQ:3 :3:3 &Wչ:3 :3 WQ:3 :3:3 ' Wӱ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 W:3 :3 ( WQ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 WӇ:3 :3 WQ:3 :3:3 Wž:3 :3WQ:3 :3:3W†:3 :3 Wɲ:3 :3:3 눔Wf:3 :3 WQ:3 :3 WQ:3 :3:3 WZ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 WÙ:3 :3 쟬WQ:3 :3:3 W!:3 :3 WQ:3 :3 Wɲ:3 :3:3 품W\:3 ઃ
ઃ
Pag :3 4 56
: WQ: :: WI: : WQ: :: WÂ: : WQ: :: W : :Wɲ: :WQ: ::WÚ: :WQ: ::W[: :\Wɲ: :: Wœ: :ƴ]Q: ::K]˅: :] #Q: :]ɲ: :: ઃઃ ]‘: I ઃઃ :ઃႈ] ö Q: :: ]n: :]Q: ::]: : ] : ¼ : ῖ ]Q: ::⊺]Ÿ: :♶ ]ɲ: ::⣰]k: :]Q: ::]¢: : ]Q: :: ]^: : ) ]Q:: ]ɲ: :: ]Ҩ:: ]Q: :: ]Ԟ:: ]ɲ: :: * ]: : ]Q:: ]Q: :: ]: : ]ɲ: :: ] +: : + ]Q: :: ] : : , ]Q: :: ]:: ]ɲ: : - ]Q: :: . ]Պ:: ]Q: :: ]Ԅ: : ]Q: :: / ]փ:: ]ɲ: :: 0 ]Ӟ: B 2/ B W2/BB 2/ W2/BB 2/2/ W _2/BB 2/ 꾸 Wɲ 2/BB 2/2/ WԐ2/BB : ]Q: :: ]`: : ]ɲ: : ]Q: :: " ]Ԑ: : ]ɲ: :: ]: : ]Q: :: ]¼: : ]Q: ::]: :.]Q: :]Q: :: ] ,: : ]ɲ: :: ]-: : ]Q: ::]: :aQ: :.aQ: :: ઃઃ a::aɲ: :: aÉ: :aQ: ::ab: I ઃઃ :aɲ: :: ca ²: : aQ: :❨ aQ: :: aԔ: : aQ: ::a&:: aɲ: :: aҨ:: aQ: :: ad: : aQ:: aɲ: :: aѡ:: aQ: :: aϠ:: aQ: :: aϻ: : 1 aQ:: aɲ: :: 2 a3: : 擠 aQ: :: 柄 ae: : & aɲ: :: 淬 a:: aQ: :: a¨: : aQ: : 4 aQ: :: 5 af: : 6 aɲ: :: 7 aϱ: : 8 aQ: :: 9 a :: ́ aɲ:: aQ: :: ag: : : aQ: :: a : : ; aɲ: :: ah:: aQ: ::!ä:: aɲ: : aQ: :: ' a": : aQ: :: aI ઃઃী : : aɲ: :: + ઃઃ ai: : aQ: :: a#: : aQ: : aQ: :: a±: : aɲ: ::aj: :aQ: ::a$ : :aQ: :aɲ: ::aÇ: :aQ: ::a: :aQ: ::aˌ: :aɲ: :: 2 a£: :aQ: : < aQ: ::ôkâ: :þkQ: ::%k: ઃઃ kt: :kQ: : kɲ: ::&kg: : kQ: :kɲ: :: I ઃઃ :: kÒ: :kQ: ::• k': :( kQ: ::3 k): :kɲ: :kQ: ::k¤: :=kQ: ::k>::kQ: :: k : : kɲ: :: kó: : kQ: : kQ: :: k}: : kɲ: :: k*: : | kQ: :: k+: : ?kɲ: : ýkQ: :: kö : : @kQ: :: Ak : : 4kɲ: ::k,::kQ: :: Bkð: : CkQ::kɲ: :: k::kQ: :: Dk::kQ: :: Ek-::kɲ: : kQ: :: k.: :kɲ: :: kƒ:: kQ: :: k/: : 8 kɲ: :: kϱ: : 9 kQ: : kQ: :: : : =kɲ: :: kl: : kQ: :kӦ: : kQ: :: k :: k0: : kQ: : kɲ: :: k1: : kQ: ::kõ: :2 k Q: ::kԄ: :kɲ: : ?kQ: ::kP: :*mQ: ::nm: : mɲ: :: m-: :3mQ: ::m o: : mQ: : mɲ: ::pm q: :mQ: ::/ m: :mɲ: ::mC:: mQ: : mQ: :: m r:: mɲ: :: m2:: mQ: :: mº: : F mQ: :: ઃ
ઃ
ઃ
Pag : 4 56
m§:& :& G mQ:& :& H mɲ:& :&:& m:& :& I mQ:& :&:& J m¼:& :& K mQ:& :&:& m :& :& L mQ:& :&:& m s :& :& mɲ:& :& M mQ:& :&:& N m4:& :& O mQ:& :&:& mø:&:& mɲ:& :&:& m/: & :& P mQ:&:& mQ:& :&:& Q m :5 &:& mɲ:& :&:& m k:& :& mQ:& :&:& mϻ:& :& @ mɲ:& :&:& mN:& :& mQ:& :& mQ:& :&:& D mj:& :& E mQ:& :&:& mү:& :& mɲ:& :&:& H mÁ:& :& mQ:& :&:& m ^:& :& X20BB 20 Xɲ 20BB 2020BX/20BB 20X20BB 2020BX20BB 20BX20BB 2020BX20BB 20BXɲ:&:&mQ:& :&:& M m 0:& :&AtQ:& :&:&ut
:&:&t6:& :& tɲ:& :&7 t Q:& :&:&vt w:& :&8 tQ:& :&:&9t::& :&tɲ:& :&:& R t; : & :& tQ:& :& tɲ:& :&:& tԔ:& :& tQ:& :&:& t:& :& tɲ:& :&:& tғ:& :& S tQ:& :&:& T tx:& :& U tQ:& :& V tɲ:& :&:& W t:& :& tQ:& :&:& X tý:& :& Y tQ:& :&:& Z t<:& :& tɲ:& :&:& [ t=:& :& \ tQ:& :& 20 ] Y20BB 2020 ^ ̧ tQ:& :&:& t:& :& tɲ:&B2020BY 20BB Yʞ20BB 20 B Y20BB 20 _ Yɲ20BB 2020 ` ty:&:& tQ:& :&:& t :& :& a tQ:& :&:& tí:& :& :& :& tɲ:& :&:& t< : & :& tQ:& :&:& N t0: & :& tɲ:& tɲ:&:& tQ:& :&:&t :&:& P t :> & :& tQ:& :& tɲ:& :&:& S t :& :& tQ:& :&:& tf:& :& tɲ:& :&:& n t?:& :& W tQ:& :&:& t?:& :& tQ:& :& tɲ:& :&:& t•:& :& tQ:& :&:& tÃ:& :&tQ:& :&:&tb:& :&1tQ:& :&2t:& :&tɲ:& 20 J Y20BB :&:&Yɲ 20BB 20 B Y20B:&:&cz:& x :&zɲ:& :&:&zS:& :&zQ:& :& ઃ z Q:& :&:& z :& :&@zQ:& :&:& z : n & :& zɲ: & :&:& zA:& :& B zQ:& :&:& z[:& :&d zQ:& :& zɲ: & :&:&z : & :&zQ:& :&:&]zC:&:& zQ:& :&:& z :&:& ʆ zQ:& :& zɲ:& :&:& zï:& :& zQ:& :&:& z{:& :& zQ:& :&:& z|:&:& zɲ:& :&:& zx:& :& ç zQ:& :& e zQ:& :&:& f zg:& :& U zɲ:& :&:& zD:& :& h zQ:& :&:& i zE:&:& zQ:& :&:& zF:& :& j zɲ:& :& k zQ:& :&:& l zʆ :& :& m zQ:& :&:& n zG:& :& o zQ:& :&:& p z}:&:& zQ:& :& zɲ:& :&:& z H:& :& zɲ:& :&:& q z:& :& zQ:& :&:& z Ⱥ:& :& r zQ:& :&:& zI:& :& s zɲ:&:& zQ:& :&:& t zÅ:& :& zQ:& :&:& zÏ:& :& zɲ:& :&:& z‰:& :& u zQ:& :& zQ:& :&:& zx:& :& zQ : & :&:&z":& :& zQ:& :&:& zȒ:& :& zɲ:& :&:& zv:& :& zQ:& :& zQ:& :&:& z~:& :& zɲ:& :&:& zw:& :& zQ:& :&:& zɒ:& :& ] zQ:& :&:& h zJ:& :& zQ:& :& zɲ:& :&:& zK:& :& zQ:& :&:& z̈:& :& zQ:& :&:& zè:& :&1 zɲ:& :& zQ:& :&:& z• :& :& zQ : & :&:& z€:& :& zɲ:& :&:& z:& :& zQ:& :&:& z:& :& zQ:& :&K‚ɲ:& :&:&L‚w:& :&ð‚Q:& :&:& আ‚x:& :& ‚Q:& :&:&‚Z:& :& ‚ɲ:& :&‚Q:& :&:&‚M:& :& ‚Q:& :&:& ‚N:& :&O‚ɲ:& :&:&ƒ‚ P:& :&Q ‚Q:& :&:& R ‚‚:& :&S‚ɲ:& ö :& :&tɲ:& :&:&t _:& :& tQ:&
Pag :& 4 56
:6 ‚Q:6 :6:6 ‚ã:6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚ˌ:6 :6 ‚ɲ:6 :6:6 ‚y:6:6‚Q:6 :6:6 ‚:6 :6 ‚Q:6 :6 ‚ɲ:6 :6:6 ‚¤:6 :6 ‚Q:6 :6:6 z‚.: 6:6‚ɲ:6 :6:6 {‚Ÿ:6 :6 |‚Q:6:6‚ɲ:6 :6:6 }‚G:6 :6 ~‚Q:6 :6:6 •‚T:6:6‚ɲ:6 :6:6 ‚N:6 :6 ‚Q:6 :6:6 € ‚Ù:6 :6 ‚ɲ:6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚„:6 :6 ‚ ‚ɲ:6 :6:6 ƒ‚ : U6 :6 „‚Q:6 :6:6 …‚ :6 :6 ‚ɲ:6 :6 ‚Q:6 :6:6 †‚ :V 6:6‚ɲ:6 :6:6 ‚W:6:6‚Q:6 :6:6 ‡‚:6 :6 F‚ Q:6 :6:6 ‚h:6 :6 ‚ɲ:6 :6 ‚Q:6 :6:6‚š:6 :6 ‚ɲ:6 :6:6 l‚ :6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚ˆ:6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚»:6 :6 ‚Q:6 :6 ‚ɲ:6 :6:6 ‚U:6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚À:6 :6 ‚Q:6 :6:6 ‚ :6 :6 ‚ɲ:6 :6‰‚Q:6 :6:6‚̢ :6 :6‚Q:6 :6:63‚:6 :6‚ɲ:6 :6:6‚´:6 :6‚Q:6 :6:6‚ X: 6 :6‚ɲ:6 :6‚Q:6 :6:6 x ‚ Y:6 :6Z r :6 1 …ɲ:6 ‚Q:6 :6:6‚G:6 :6…Q:6 :6:6…:6 :6 :6 …Q:6 :6…ɲ:6 :6:6 …\:6 :6]…Q:6 :6:6 :6:6…̥ … :6 :6…ɲ:6 :6:6Û…q:6 :6(…Q:6 :63…Q:6 :6:6^…[:6 :6…ɲ:6 :6:6…G:6 :6 Š …Q:6 :6:6 …÷:6 :6 …Q:6 :6:6 …×:6 :6 …ɲ:6 :6 …Q:6 :6:6 …:6 :6 …Q:6 :6:6 …:6 :6 …ɲ:6 :6:6 ‹ … _:6 :6 Œ …Q:6 BB 21 21BB 2121 Ž 221BB 21 B ɲ 21BB :6:6 … ":6 :6 …Q:6 :6:6 … :6 :6 …Q:6 :6:6 ‘ …¯:6 :6 …ɲ:6 :6 ’ …Q:6 :6:6 …ƒ:6 :6 “ …Q:6 :6:6 …²:6 :6 ” …ɲ:6 :6:6 駞 …`:6 :6 …Q:6 :6:6 …d:6 :6 …Q:6 :6 …Q:6 :6:6 …Ղ:6 :6 y …ɲ:6 :6:6 …P:6 :6 …Q:6 :6:6 …a:6 :6 …Q:6 :6 …ɲ:6 :6:6 … 4:6 :6 • …Q:6 :6:6 …N:6 :6 …Q:6 :6:6 …™:6 :6 …Q:6 :6:6 …Ϝ:6 :6 …Q:6 :65…ɲ:6 :6:6 …$ : 6 :6…Q:6 :6:6 …b:6 :6 …Q:6 :6:6 …§:6 :6 …ɲ:6 :6 …Q:6 :6:6 …Á:6 :6 …Q:6 :6:6c†‡:6 :6 †Q:6 :6:6I ઃઃূ †d:6 ઃઃ :6†Q:6 :6:6 †ˆ :6 :6e†ɲ:6 :6 រ †Q:6 :6:6 †f:6 :6g†Q:6 :6:66†‰:6 :6h†ɲ:6 :6:6i†j:6 :6†Q:6 :6:6 – †,:6 :6 e †Q:6 :6 †ɲ:6 :6:6 †C:6 :6 †Q:6 :6:6 †Š:6 :6 †ɲ:6 :6:6 †:6 :6 †Q:6 :6 †Q:6 :6:6 — †§:6 :6 †ɲ:6 :6:6 †”:6 :6 †Q:6 :6:6 †Й:6 :6 †ɲ:6 :6:6 †ү:6 :6 ˜ †Q:6 :6 †Q:6 :6:6 †Ä:6 :6 „ †ɲ:6 :6:6 †¸:6 :6 †Q:6 :6:6 ™ †Â:6 :6 †Q:6 :6 †Q:6 :6:6 †5:6:6 †ɲ:6 :6:6 š †º:6:6 †Q:6 :6:6 韞 † :6 :6 › †Q:6 :6:6 †k:6 :6 †Q:6 :6 †ɲ: 6 :6:6†é:6 :6 †Q:6 :6:6 †ϱ:6 :6 †Q:6 :6:6 ˆ †‹:6 :6 †ɲ:6 :6:6 ‰ †ç:6 :6 †Q:6 :6 †Q:6 :6:6 †¹:6 :6 †ɲ:6 :6:6 †:6 :6 †Q:6 :6:6 † 0:6 :6 †Q:6 :67 †ɲ:6 :6:6 †:6 :6 †Q:6 :6:6 † l:6 :6 †ɲ: 6 :6:6 †: 6:6 †Q:6 :6:6 ʲŒ :6 :6ŒQ:6 :6 ඪ Œɲ:6 :6:6 ဤ Œ ˜:6 :6 ŒQ:6 :6:6Œ m:6 :6nŒQ:6 :6:6œŒ :6 :6Œɲ:6 :6ŒQ:6 :6:6Œ:6:6 Œɲ:6 :6:6 Œ:6:6 ŒQ:6 :6:6 Œ:6 :6 O ŒQ:6 :6:6 ž Œ :6 :6 Ÿ ŒQ:6 :6 Œɲ:6 :6:6 ‰ Œ :6 :6 ¡ ŒQ:6 :6:6 Œ3:6 :6 ¢ ŒQ:6 :6:6 £ Œ:6 :6 Pag :6 4 56
Œɲ:: :::: T Œœ:: :: œ ŒQ:: :: Œɲ:: :::: q Œ¯:: :: ¤ ŒQ:: :::: Œo:: :: Œɲ:: :::: ¥ Œ:: :: Œɲ:: :: ¦ ŒQ:: :::: Œ‘:: :: § ŒQ:: :::: Œ!:: :: Œɲ: : ::::pŒ):: :: ŒQ:: :::: Œ?:: :: Œɲ:: :: ŒQ:: :::: Œ :: :: ŒQ:: :::: Œš:: :: Œɲ:: :::: Œ½:: :: ŒQ:: :: ŒQ:: :::: Œ:: :: Œɲ:: :::: › Œ:: ::ŒQ:: ::::Œ£:: ::3ŒQ:: ::::Œ¨:: ::Œɲ:: ::ŒQ:: :::: Œ̊:: :: ŒQ:: :::: Œ¤:: :: ŒQ:: :::: Œ :: :: Œɲ:: ::::Œ : » : ::ŽQ:: ::IQ:: :::: :: ::ɲ:: :::: :: ::Q:: :::: : q : ::rQ:: :: ɲ: : :::: õ:: ::òQ:: ::::s “:: ::© ɲ:: :::: : : ::tQ:: :::: :: :: Q:: :: Z ɲ:: :::: : õ ::: u Q:: :::: ϱ:::: ɲ:: :::: :::: Q:::: Q:: :::: :Ç : :: 2 ɲ:: :::: : : :: ª Q:: :::: « ½:: :: ¬ Q:: :::: :: ɲ:: :: ® Q:: :::: ¯ n:: :: v :: Q:: :::: ½ x :::: ɲ:: :::: ° : ::: Q:: :::: :: Q:: :: ± Q:: :::: :o : :: ² ɲ:: :::: ̷ B :: :. : :: Q:: :::: ³ [\22BB 22 B [22BB 22 B [ɲ 22BB 2222 k [ 22BB 22 B [22BB 2222 B [ 22 ̒ ̎ : : Q:: :::: :: ::·Q:: :::: ̛:: :: ɲ:: :: Q:: :::: –:: :: Ÿ ɲ:: :::: ˌ:: :: Q:: :::: ´:: :: ɲ:: :::: ´:: :: ¥ Q:: :: Q:: :::: w:: :: ɲ:: :::: x:: :: Q:: :::: y:: :: Q:: :: ɲ:: :::: ´: : ::8 Q:: :::: µ:: ::9 Q:: :::: f:: :: Q:: :::: ‘ : ̡ : :: ɲ:: :: Q:: :::: : : ::Q:: ::::’ : : ::z“ɲ:: ::::õ“:: ::“Q:: ::“Q:: :::: “{:: :: “ɲ:: :::: “Ã:: ::|“Q:: :::: “}:: :: “Q:: :::: “n:: ::“Q:: ::” “ɲ:: :::: « “…:: :: “Q:: :::: “x: : ::~“Q:: ::::“R:: :: ¬ “ɲ:: :::: Z “N:::: “Q:::: “Q:: :::: “¶:: B 2 2 B ]ɲ 22BB 2222 B ]>22BB :: “Q:: :::: “Ò:: :: “Q:: :: “ɲ:: :::: “ʧ : : :: “Q:: :::: · “•:: :: “Q:: :::: “ ‚:: :: “ɲ:: :::: ¸ “¹:: :: Ö “Q:: :: “Q:: :::: R “y:: :: º “ɲ:: :::: “\:: :: » “Q:: :::: “:1 ::: “Q:: :: ¼ “Q:: :::: ½ “ : : :: ¾ “ɲ:: :::: ¿ “«:: :: À “Q:: :::: h “B:: :: “Q:: :::: Á “Y:: :: “ɲ:: ::  “Q:: :::: à “):: :: Ä “ɲ:: :::: “ :: :: “Q:: :::: “:: :: “ɲ:: ::::“ :: :: “Q:: :: “Q:: :::: “´:: :: “ɲ:: :::: “œ:: :: “Q:: :::: “ :5 : :: “ɲ:: :: “Q:: :::: ¶ “Á:: :: “Q:: :::: “:A : :: “Q:: :::: “ϰ:: :: “ɲ: : :::: “:: :: “Q:: :: “Q:: ::::: “:: :: “ɲ: : ::::“D:: :: “Q:: ::::“:: ::“Q:: ::“ɲ:: :::: “–:: ::“Q:: ::—˜ :: :: ˜ɲ:: ::::˜:: ::˜Q:: ::::€ ˜ˌ:: :: ˜Q:: :: ˜ɲ:: ::::‚˜:n : ::˜Q:: :::: : : :: Å ˜Q:: :::: ˜ : ::: ˜Q:: :::: ˜ï:::: ˜Q:: ˜ Pag :: 4 56
: 5 ˜Q:5 :5:5 Æ ˜:5:5 ˜ɲ:5 :5:5 Ç ˜ϱ:5:5 ˜Q:5 :5:5 ˜h:5:5 ˜Q:5 :5 È ˜ɲ:5 :5:5 É ˜O:5 :5 Ê ˜Q:5 :5:5 ˜ƒ:5 :5 Ë ˜Q:5 :5:5 Ì ˜/:5 :5 Í ˜ɲ:5 :5:5 Î ˜,:5 :5 Ï ˜Q:5 :5 Ð ˜Q:5 :5:5 ˜™:5:5 ˜Q:5 :5:5 Ñ ˜™:5 :5 Ò ˜ɲ:5 :5:5 ˜Õ:5 :5 Ó ˜Q:5:5 ˜Q:5 :5:5 ˜ 4:5 :5 ˜ :5 :5 ˜Q:5 :5:5 ˜‘:5 :5 ˜ɲ:5 :5:5 ˜ɲ:5 :5:5 ˜ : o 5 :5 ˜Q:5 :5 ˜Q:5 :5:5 ˜š:5 :5 ˜ɲ:5 :5:5 ˜„:5 :5 ½ ˜Q:5 :5:5 ˜›:5 :5 ˜ɲ:5 :5:5 ¿ ˜Š:5 :5 ˜ɲ:5 :5 ˜Q:5 :5:5 Á ˜…:5 :5  ˜Q:5 :5:5 ˜†:5 :5˜ɲ:5 :5:5 ˜ˆ:5 :5 ˜Q:5 :5 ˜Q:5 :5:5 ˜ ^:5 :5 ˜ɲ:5 ɲ:5 :5:5҂:5 :5 :5:5 ˜»:5 :5 ˜Q:5 :5:5œ˜ ¯:5 :5 X :5 :5 Q:5 :5:5 ž: 5 Q:5 :5 ɲ:5 :5:5 :5‡ Q:5 :5:5 _:5 :5ˆ ɲ:5 :5 Q:5 :5:5 Ô :5 :5 Õ Q:5 :5:5 :5 :5 dicată. 3.3. A"#"%6! l%m(!"& se poate manifesta clinic prin% 3.3.3. lombalgie acută) 3.3.. lombalgie cronică) 3.3.&. lombosciatică. *n lombosciatică există afectarea unei rădăcini a nervului sciatic produsă de procesul de discartroză, care favorizează migrarea nucleului pulpos al discului intervertebral. /./.. L%m(!l8i! !cu#& sau lumbago acut se manifestă cu dureri
accentuate instalate brusc ce se exacerbează la mişcări şi contractură musculară reduc#nd aproape complet mobilitatea coloanei la acest nivel. Eratamentul constă în% - repaus la pat) - medicamente analgezice, antiinflamatoare şi decontracturante) - electroterapie) - masaj. 0asajul terapeutic este calmant şi miorelaxant, execut#nd manevrele uşor şi lent. Be recomandă neteziri cu faţa palmară a m#inilor pentru reducerea sensibilităţii ţesuturilor superficiale, după care se aplică frăm#ntări uşoare şi virbraţii efectuate cu palma pentru contracturare musculară. De asemenea, se poate face masaj cu aparatul de vibromasaj. /././. L%m(!l8i! c"%7ic& prezintă dureri moderate ce apar frecvent la
primele mişcări după ridicarea din pat sau la efectuarea unui efort de ridicare a greutăţilor!, contractură musculară variabilă şi limitarea uşoară a mişcărilor coloanei în zona lombară. $ombalgia cronică poate răm#ne în continuarea unui episod de lumbago acut. Eratamentul lombalgiei cronice constă în% - evitarea eforturilor fizice deosebite) Pag :5 4 56
medicaţie analgezică, antiinflamatoare şi decontracturantă, iar în caz de intensificare a durerilor% - fizioterapie - Finetoterapie - masaj. @biectivele masajului terapeutic sunt% - diminuarea durerilor) - menţinerea elasticităţii şi excitabilităţii musculaturii lombare) - prevenirea hipotoniei musculare) - ameliorarea circulaţiei sanguine şi a troficităţii locale. Be recomandă efleuraj cu palma sau cu degetele îndoite în pieptene, continuat cu fricţiuni cu partea dorsală a pumnului şi frăm#ntări în cută. -#nd nu există contractură musculară se poate aplica tapotamentul sub formă de tocat sau bătătorit. 0asajul se poate executa după o procedură de termoterapie, Bolux, pentru întărirea efectelor calmante şi decontracturante. 2idromasajul sub formă de duş(masaj sau duş subacval, cu asocierea factoruli termic, are efect în profunzime chiar pe această regiune unde la pacienţii supraponderali stratul părţilor moi este voluminos. -
/./.0. L%m(%)ci!#ic! se manifestă cu dureri lombare instalate brusc în
timpul ridicării unei greutăţi sau la redresarea coloanei vertebrale. *n alte cazuri durerea se instalează lent, accentu#ndu(se progresiv. Din zona lombară durerea iradiază în unul din membrele inferioare. -#nd este afectată rădăcina $:, iradierea durerii este pe partea posterioară a coapsei, faţa externă a gambei şi partea dorsală a piciorului. -#nd este afectată rădăcina Bi, durerea iradiază pe partea posterioară a coapsei, a gambei şi planta piciorului. 7xistă parestezii, contractură musculară lombară şi limitarea mişcărilor în coloană. Eratamentul în lombosciatică, faza acută, algică, cuprinde% - repaus pe pat tare) - medicaţie analgezică, antiinflamatoare şi decontracturantă) - electroterapie) - masaj. .&. A"#"%6! c%5%'emu"!l& sau coxartorza este o afecţiune care apare la persoane ce au depăşit :' de ani şi este una dintre formele cele mai invalidante. Be manifestă cu dureri localizate în regiunea inghinală sau fesieră, ce pot iradia în coapsă, fiind intensificate de mers pe scări sau teren accidentat. 0uşchii periarticulari pot prezenta contracturi. *n faze mai avansate apare hipotrofia musculară, limitarea mişcărilor articuare şi imporanţa funcţională relativă a membrului inferior de partea afectată. Eratamentul coxartrozei este complex şi cuprinde% Pag := 4 56
repausul articular intermitent) dietoterapie pentru reducerea excesului ponderal) medicamente analgezice, antiinflamatoare şi decontracturante) fizioterapie) balneoterapie) Finetoterapie) masaj. *n studiile avansate de deformarea capului femural, dureri şi impotenţă funcţională accentuată, este indicat tratamentul chirurgical. -
Prin masajul terapeutic se urmăreste% - diminuarea durerii) - decontracturarea musculară) - pentru musculatura învecinată articulaţiei se urmăreşte îmbunătăţirea tonusului şi excitabilităţii în vederea prevenirii hipotrofiei) - masajul constituie, în acelaşi timp, un mijloc important de pregătire a bolnavului pentru Finetoterapie. 0asajul trebuie să fie calmant şi miorelaxant, execut#nd manevrele uşor şi lent. 7fleurajul se face cu palmele pe regiunea fesieră, merg#nd lateral spre regiunea trohanteriană şi în jos spre coapsă, după care se continuă cu fricţiuni şi frăm#ntări a căror intensitate este adaptată sensibilităţii locale.
@biectivele masajului terapeutic sunt% - ameliorarea circulaţiei sanguine şi a condiţiilor trofice locale) - îmbunătăţirea tonusului şi excitabilităţii musculare) - pregătirea bolnavului pentru Finetoterapie. 0asajul se aplică la genunchi şi coapsă, se efectuează efleuraj cu palmele, fricţiuni cu rădăcina m#inii, frăm#ntări în cută, combinate cu cernut sau rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit. Be insistă îndeosebi pe cvadriceps pentru prevenirea hipotrofiei care afectează frecvent acest muşchi. 0asajul articular al genunchiului constă în neteziri, fricţiuni care se încheie cu tracţiuni, cu menţiunea că acest masaj este contraindicat c#nd există fenomene congestive sau hidrartroză. 0asajul articulaţiei îmbunătăţeşte circulaţia sanguină locală, supleţea formaţiunilor capsuloligamentare şi mobilitatea articulară. &. Pe"i!"#"i#! )c!pul%ume"!l& 7ste una din formele cele mai frecvente ale reumatismului abarticular , determinată de procese inflamatoare şi degenerative ale tendoanelor şi burselor din jurul articulaţiei umărului. *n faza acută, afecţiunea se manifestă prin dureri spontane, care se exacerbează la mişcările braţului, contractură musculară şi limitarea accentuată a mişcărilor în articulaţia umărului. Eratamentul periartritei scapulohumerale cuprinde% - repaus segmentar) - medicamentaţie analgezice, antiinflamatoare şi decontracturante) - electroterapie analgezică. @ dată cu regresiunea fenomenelor dureroase se introduc Finetoterapia în mod progresiv şi masajul. 0asajul terapeutic urmăreşte% - diminuarea durerilor) - reducerea contracturii musculare) - îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi troficităţii locale. 7ste un masaj sedativ şi miorelaxant ce foloseşte manevre cu intensitate mică şi lente. 7fleurajul se execută pe partea anterioară şi posterioară a umărului, p#nă în regiunea supraclaviculară şi supraspinoasă, urmate de frăm#ntări uşoare, adaptate sensibilităţii locale şi vibraţii fine efectuate cu palma pentru decontracturarea musculară. După remisiunea durerilor, se recomandă manevre de stimulare şi tonifiere musculară pentru prevenirea hipotrofiei, utiliz#nd fricţiuni cu degetele şi tapotament sub formă de bătătorit în ventuză sau tocat, realiz#nd totodată pregătirea bolnavului pentru Finetoterapie. 0asajul articulaţiei se face aplic#nd fricţiuni cu v#rfurile degetelor, pe partea anterioară a capsulei, după retroflexia braţului, şi pe partea posterioară a capsulei după anteflexia braţului, în scopul asuplizării capsulei, ligamentelor şi ameliorării mobilităţii articulare. Procedurile de hidromasaj, duş( masaj şi duşul subacvatic se pot utiliza cu aceleaşi efecte. Pag :; 4 56
. AFECŢIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR LA SPORTII =I SEC9ELELE POSTTRAUMATICE C%7#u6i!
7ste o afecţiune a aparatului locomotor datorată unui traumatism direct ce poate interesa articulaţiile sau muşchii. 7a se manifestă prin dureri locale, tumefiere, echimoze, impotenţa funcţională variabilă în funcţie de gravitatea traumei. Eratamentul contuziei, în stadiul acut, constă în% - repaus segmentar) - analgezice(antiinflamatoare aplicate local) - fizioterapie) - masaj cu gheaţă) - masaj manual. 0asajul cu gheaţă se poate aplica pe zona afectată efectu#nd neteziri cu o bucată de gheaţă cu efecte analgezice locale, decontracturante şi de prevenire a edemului. 0asajul manual se poate apilica la distanţă, proximal şi distal, în raport cu zona lezată. Prin masaj se urmăreşte% - ameliorarea circulaţiei sanguine) - reducerea tulburărilor vasculotrofice) - favorizarea resorbţiei edemelor) - asigurarea unei bune troficităţi) - menţinerea tonusului musculaturii învecinate. Be execută neteziri cu palma, continuate cu fricţiuni, frăm#ntări, tapotament în ventuză sau tocat şi vibraţii. E7#%")!
7ste o afecţiune articulară datorată unui traumatism indirect, care prin distensia capsulei şi ligamentelor produce rupturi parţiale sau totale, dezinserţii ale acestor formaţiuni anatomice. 7a se manifestă prin% dureri, tumefieri articulare, hidrartroză, edeme periarticulare, echimoze şi impotenţă funcţională relativă. Eratamentul constă în% - în stadiul acut% - crioterapie) - repaus segmentar sau imobilizare în aparat gipsat. - în entorsa gravă% - medicamente analgezice(antiinflamatoare) - electroterapie) - masaj cu ghea)ţă Pag 5' 4 56
masajul manual şi Finetoterapia se pot aplica la distanţă de articulaţia afectată, pe segmentele distal şi proximal. Prin masaj se urmăreşte% - îmbunătăţirea circulaţiei sanguine) - reducerea edemelor) - menţinerea elasticităţii şi tonusului muscular) - prevenirea hipotrofiei. Be recomandă efleuraj, fricţiuni şi frăm#ntat mai energic, rulat, cernut, tapotament în ventuză sau tocat. Pe articulaţia afectată se pot aplica neteziri cu o bucată de gheaţă, procedură cu efecte analgezice, resorbitive şi de prevenire a tulburărilor vasculotrofice. -
Secelele :up& e7#%")&
7ntorsa de gradul ++ sau +++, după tratamentul ortopedic poate lăsa ca sechele dureri, tulburări vasculotrofice, hipotrofie musculară, redoare articulară, hidrartroză. Eratamentul de recuperare al acestor sechele este complex şi constă în% - medicamente analgezice(antiinflamatoare aplicate local) - fizioterapie) - Finetoterapie) - tratament balnear) - masaj. Printre obiectivele masajului menţionăm% - diminarea durerilor) - îmbunătăţirea circulaţiei sanguine) - reducerea tulburărilor vasculotrofice) - mobilizarea şi asuplizarea formaţiunilor capsuloligamentare) - ameliorarea mobilităţii articulare) - reducerea hipotrofiei musculare. Procedura constituie, totodată, pregătirea bolnavilor pentru efectuarea Finetoterapiei care se adresează articulaţiei şi muşchilor de pe segmentele învecinate. 0asajul articular constă în efleuraj cu efect sedativ şi fricţiuni care mobilizează şi favorizează supleţea capsulei articulare şi a ligamentelor. Pe segmentele învecinate articulaţiei se execută un masaj de stimulare şi tonifiere a muşchilor, de reducere a tulburărilor vasculotrofice, folosind neteziri, fricţiuni energice cu palma sau cu pumnul, frăm#ntări în cută, rulat şi tapotament în ventuză, tocat sau bătătorit, în funcţie de volumul părţilor moi. Lu5!$i!
Pag 53 4 56
7ste o afecţiune articulară caracterizată prin dislocare extremităţilor osoase interarticulare. Eratamentul luxaţiei este ortopedic, const#nd în reducerea luxaţiei şi imobilizarea în bandaj sau aparat gipsat, a articulaţiei afectate. După tratamentul ortopedic pot răm#ne sechele cum sunt% dureri, limitarea mişcărilor, hipotrofie musculară, tulburări vasculotrofice. Eratamentul sechelelor după luxaţie constă în% - medicamente analgezice(antiinflamatoare aplicate local) - fizioterapie) - Finetoterapie) - masaj) - tratament balnear. 0asajul are ca efect% - ameliorarea circulaţiei sanguine şi troficităţii locale) - reducerea tulburărilor vasculotrofice) - mobilizarea şi tonificarea formaţiunilor capsuloligamentare) - îmbunătăţirea tonusului musculaturii învecinate. Pentru masajul articular se recomandă efleuraj cu palma, continuat cu fricţiuni cu v#rfurile degetelor. Pe segmentele învecinate articulaţiei afectate se execută frăm#ntări, rulat şi tapotament în ventuză, tocat sau bătătorit, manevre care combat hipotonia şi hipotrofia musculară. "plicarea duşului subacval este un mijloc eficace în reducerea proceselor aderenţiale şi ameliorarea mobilităţii articulare. Secelele :up& '"!c#u"&
După tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat răm#n o serie de sechele care interesează articulaţiile şi musculatura învecinată leziunii osoase. Bechelele sunt reprezentate de dureri, tumefieri, redoare articulară, hipotrofie musculară, tulburări vasculotrofice, edeme, fibrozare şi induraţie a ţesuturilor subcutanate. Eratamentul acestor sechele cuprinde% - medicamente analgezice(antiinflamatoare) - fizioterapie) - Finetoterapie) - masaj) - balneoterapie. @biectivele masajului constau în% - ameliorarea circulaţiei sanguine) - înlăturarea tulburărilor vasculotrofice) - mobilizarea şi asigurarea supleţii formaţiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilităţii articulare) - îmbunătăţirea elasticităţii şi tonicităţii musculare. Pag 5 4 56
0asajul realizează o pregătirea a segmentului afectat pentru Finetoterapie. Be execută un masaj articular cu neteziri şi fricţiuni pentru îndepărtarea proceselor aderenţiale şi asuplizarea capsulei articulare, după care se face masajul pe segmentele învecinate zonei lezate. Be aplică un efleuraj cu palma, urmat de fricţiuni cu degetele sau cu palma, procedee care favorizează circulaţia sanguină şi resorbţia edemelor. Be continuă cu frăm#ntare, rulat, cernut şi tapotament în ventuză sau tocat, manevre ce stimulează tonusul muscular. "plicarea masajului după o procedură de termoterapie măreşte eficienţa terapeutică. Rup#u"! mu)cul!"&
7ste o afecţiune care se produce prin solicitarea excesivă a unui grup de muşchi. 7a poate fi ruptură fibrilară, ruptură parţială, ruptură totală. 8uptura musculară se manifestă prin durere vie, instalată brusc în timpul unui efort, echimoze, tumefiere locală, c#nd există un hematom, şi impotenţă funcţională relativă a segmentului afectat. Eratamentul rupturii musculare parţiale şi totale este ortopedic şi chirurgical. Eratamentul rupturilor fibrilare cuprinde% - repaus segmentar) - crioterapie) - medicaţie analgezică(antiinflamatoare aplicată local) - fizioterapie) - masaj. 0asajul se face la distanţă de locul unde e situată leziunea fibrilară şi are efect calmant şi miorelaxant, aplic#nd manevre bl#nde, efectuate lent. Be execută efleuraj cu palma pentru efect sedativ, după care se aplică frăm#ntări şi fricţiuni uşoare în scopul îmbunătăţirii circulaţiei şi troficităţii locale, precum şi vibraţii cu efecte de relaxare musculară. 8uptura musculară poate lăsa ca sechelă o cicatrice dureroasă care este percepută mai ales în timpul exerciţiilor pe parcursul antrenamentului. Durerile, de obicei moderate, se datorează lipsei de elasticitate şi supleţe a cicatricei. Eratamentul cicatricei algice constă în% - fizioterapie) - masaj. 0asajul terapeutic urmăreşte % - revenirea supleţii tonusului la nivelul cicatricei) - mobilizarea ei pe straturile mai profunde) - activarea circulaţiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Be efectuează neteziri cu acţiune sedativă, apoi fricţiuni la nivelul cicatricei şi în jurul ei, precum şi frăm#ntări cu degete, policele şi indexul. De asemenea, masajul sub formă de duş subacval pe muşchiul afectat reprezintă o procedură eficientă. Pag 5& 4 56
