23.11.2010
GLASS GLAS S IONOMERI IONOM ERI SAU CIMENTURI IONOMERE DE STICLA CURS 7 1
1
23.11.2010
Istoric
Cimenturi silicatice Cimenturi ionomere Cimen Ci mentur turii io iono nomer meree modificate cu răşini Compomeri
18.. 1972 Wilson & Kent 1988 19 88 - An Anton tonuc ucci ci 1990
2
2
23.11.2010
Fac parte din clasa cimenturilor polielectrolitice: 1. cimenturi policarboxilat de zinc 2. cimenturi ionomere de sticlă
3
3
23.11.2010
COMPOZIłIE 1. Componenta acidă (poliacid, -COOH, donor de H+) = soluŃie apoasă concentrată de polimeri şi copolimeri ai unor acizi carboxilici nesaturaŃi – LICHID 2. Componenta bazică = silicat de Al, Ca şi F, receptoare de protoni (H+), donoare de ioni metalici – PULBERE 3. +/- răşini (lichidul conŃine monomeri) = glassionomeri modificaŃi cu răşini 4
4
23.11.2010
COMPOZIłIE Lichid – diverşi copolimeri ai
Pulbere (%)- variabil Si O 29,0 Al O3 16,6 Ca F2 34,3 Na3 Al F6 5,0 Al F3 5,3 Al PO4 9,9 dimensiune particule pina la 50m pt obturatii pina la 20m pt cimentare
soluŃie 47,5 % de: acid poliacrilic acid itaconic = reduce viscozitatea acidului poliacrilic, împiedicând gelificarea acestuia în apă
acid tartaric =
influenŃă asupra timpului de lucru şi de priză 5
5
23.11.2010
MOD DE PREZENTARE
Pulbere şi lichid = dozare + mixare (multe dezavantaje) Capsule predozate şi mixare automată cu pistol
6
6
23.11.2010
REAC IA DE PRIZĂ acid - bază OS•SiO2 + H2 A → MA + SiO2 + H2O Oxizi + acid → sare + silica gel + apa de sticlă
3 stadii ale reacŃiei de priză, datorită eliberării treptate a ionilor de sticlă primii se eliberează ionii de Ca: 1. dizolvare 2. gelificare 3. întărire 7
7
23.11.2010
REACłIA DE PRIZĂ acid - bază 1. Dizolvare: După amestecul lichidului cu pulberea, • Acidul atacă suprafaŃa externă a sticlei care eliberează cationi –Al+++, Ca++, F+ • ionii din H eliberaŃi de grupările carboxil ale lanŃurilor poliacide difuzează în sticlă, determinând pierderea cationilor
8
8
23.11.2010
2. Gelificare:
REACłIA DE PRIZĂ acid - bază
Priza iniŃială se datorează acŃiunii rapide a ionilor de Ca care reacŃionează primii cu grupările carboxil ale acidului (Ca bivalent, Al trivalent) → rezultă astfel faza de gel a GIC • fază critică – necesită izolare perfectă •
altfel: • ionii de Al se pot dizolva în salivă = nu stabilizează gelul = propr reduse • pierderea apei din GIC = nefinalizarea reacŃiei de priză • absorbŃie de apă / sânge = modificări ale esteticii restaurării, reducerea prop mecanice
9
9
23.11.2010
REACłIA DE PRIZĂ acid – bază
3. Întărire: Proces ce poate să dureze până la 7 zile • în general e nevoie de cca 30 min pentru ca ionii de Al să se lege în reŃea, ducând la transformarea fazei de gel într-una solidă (prin cross-linking – sunt trivalenŃi)
•GIC eliberează după priză, lent ioni de Ca şi F – cu efecte
benefice • GIC modificat cu răşini realizează concomitent şi polimerizare indusă chimic sau foto
10
10
23.11.2010
PROPRIETĂłI 1. Manipulare CompoziŃia sticlei are efecte importante asupra procesului de priză şi a manipulării: -
Raportul Al : Si este mai mare ca la cimenturile silicatice = timp de lucru mai redus
-
Acidul tartaric reacŃionează cu ionii de Ca prelungind timpul de lucru, dar în acelaşi timp stimulează formarea reŃelei tridimensionale cu ionii de Al şi deci reduce timpul de priză
- Timp mixare = 20s - Timp lucru = 75s - Timp priză = 2min - Finisare după = 7min
11
11
23.11.2010
2. a. Adeziune la Ńesuturile dure dentare Avantaje majore:
Adeziune directă la Ńesuturile dure dentare Aplicare în bloc (nu straturi succesive ca RDC foto)
Grupările –COOH ale poliacidului reacŃionează chimic fie: - cu grupe –OH ale hidroxiapatitei din smalŃ şi dentină (înlocuind Ca) - cu Ca din apatită
Legăturile formate sunt: - Legături de H (reduse 2-7 MPa, dar durabile dacă GIC e utilizat în cavităŃ cls V) - Fracturile sunt în general coezive (în GIC) - Deci veriga slabă este rezistenŃa redusă la tensiune a GIC (7MPa) = casante - Adeziune mai puternică la smalŃ decât la dentină. 12
12
23.11.2010
CondiŃionare acidă
Adeziune eficientă dacă:
Se face condiŃionarea acidă
Rezist. leg adezive (MPa)
SmalŃ
PAA ( poliacrilic acid 10%)
timp scurt = curăŃă suprafaŃa dentară, îndepărtează smear-layer şi expune fibrele de colagen (0,5-1m)
Fără
3,2
Acid citric Acid poliacrilic Dentină
5,6
Fără
3,1
Acid citric Acid poliacrilic
3,7
7,1
6,8 13
13
23.11.2010
Rezultă formarea unei adeziuni similare cu sistemele self-etch DiferenŃa – masă moleculară mare a polimerului policarboxilic care limitează capacitatea lui de a se infiltra în dentină: strat hibrid subŃire, nu pot infiltra în profunzime dentina decalcifiată cu acid fosforic ( nu trebuie folosit pentru GIC)
14
14
23.11.2010
2. b. Adeziune la alte substraturi -
Aderente la suprafeŃe polare active: - metale nenobile pentru tehnica metalo-ceramică
-
Nu aderă de ceramică şi metale nobile
- Adeziunea ca cimenturi scade odată cu creşterea vâscozităŃii şi deci după ce aspectul nu mai e lucios (deshidratare)
15
15
23.11.2010
3. Estetica - SuprafaŃă poroasă, mai redus la cele modificate cu răşini - Rugozitate accentuată prin: - prelucrare mecanică (turaŃii mici, răcire continuă) - în timp datorită condiŃiilor din cavitatea orală - microfisuri datorate deshidratării după priză – acoperire imediat cu lac protector (nu la cele modificate cu răşini) - Transluciditate redusă faŃă de RDC - Modificarea cromaticii în timp mai rapid decât la RDC (absorbŃia apei), mai ales pe suprafaŃă, mai rar marginal - Colorare la interfaŃă mai redusă datorită stres mai mic la interfaŃă în cursul prizei (r. acid – bază generează o contracŃie de priză mai redusă decât polimerizarea liniară)
16
16
23.11.2010
4. Mecanice Valori max la 24h după priză ProprietăŃile mecanice: - mai reduse decât a RDC şi amalgam (casante, duritate redusă) - a glassionomerilor modificaŃi mai mari decât a celor simpli Duritate: - creşte cu raportul pulbere / lichid - finisare grosieră după 7 min. de la priză (cele modificate pot fi finisate imediat) - finisare finală şi lustruire după 24h 17
17
23.11.2010
5. Chimice -
Solubilitatea influenŃată de: - CompoziŃia cimentului (mai redusă la modificate cu răşini) - Timpul scurs de la aplicare - ParticularităŃile mediului oral
- datorată – solubilizării ionilor de Al, Ca, F, R-COO – protecŃie cu lac - maximă în prima oră după priză, ulterior mai redusă - mai mare iniŃial decât a cimenturilor FOZ şi policarboxilat (izolare perfectă, !!!! spălare resturi ciment) - După priza completă sunt cele mai puŃin solubile cimenturi
18
18
23.11.2010
6. Biologice - Ionii de fluor sunt eliberaŃi continuu datorită procesului de solubilitate – înlocuirea ionilor HO- din hidroxiapatită cu ioni de F- Se acumulează în zonele învecinate de smalŃ şi dentină - acŃionează pe o rază de 3 mm - Scade pericolul cariilor secundare – indicaŃii la persoanele carioreceptive - ReacŃii toxice reduse cu pulpa şi biocompatibil cu parodonŃiul marginal – indicaŃii dinŃi temporari (barieră de dentină mai mică de 1mm necesită liner hidroxid de Ca)
19
19
23.11.2010
RMGIC=GI modificati cu rasini RMGIC au apărut datorită dezavantajelor GIC: • timp de lucru scurt şi timp de priză lung • casante şi duritate redusă • susceptibile la desicare şi fisuri • rezistenŃă redusă la atacul acid
Înglobare răşini fotopolimrizabile Prezentare: • pulbere (aceeaşi) + lichid (acelaşi + monomeri hidrofili HEMA + CQ) 20
20
23.11.2010
REACłIA DE PRIZĂ RMGIC acid – bază + polimerizare ReacŃia acid – bază se declanşează mai lent = timp de lucru mai lung - priză rapidă prin
fotopolimerizarea HEMA (30s) - priza finală în 15-20 min - pot fi şi variante
autopolimerizabile (prezentate în capsule) 21
21
23.11.2010
PROPRIETĂłI RMGIC (comparativ cu GIC)
-
Avantaje: rezistenŃă mai bună, duritate mai mare timp de lucru mai lung, timp de priză scurt posibilitate de finisare imediată rezistenŃă la deshidratare adeziune bună, în plus creşte flexibilitatea leg adezive
-
-
Dezavantaje: tehnică de stratificare pentru cele foto contracŃie de priză mai mare (polimerizare) stres asupra leg adezive HEMA citotoxic şi alergen compoziŃii f variate = important de urmărit cu stricteŃe indicaŃiile fiecărui produs !!!!! 22
22
23.11.2010
PROPRIETĂłI RMGIC (comparativ cu GIC) Proprietate
GIC
RMGIC
Timp lucru
2 min
3 min 45s
Timp priză
4 min
20s
Rezist compresiune
202 MPa
242 MPa
Rezist tensiune
16 MPa
37 MPa
Rezist leg adezive smalŃ
4,6 MPa
11,3 MPa
Rezist leg adezive dentină
4,3 MPa
8,2 MPa
23
23
23.11.2010
APLICAłII CLINICE
leziuni cervicale erozive / abrazive cavităŃi cls III cu expunerea dentinei radiculare cavităŃi cls I şi II dinŃi temporari obturaŃii provizorii pe dinŃi permanenŃi lineri sau baze cimentare lucrări protetice
24
24
23.11.2010
Tip I – cimenturi pt lucrări protetice (lutting cements)
IndicaŃii: cimentari de coroane, inlay, onlay, stifturi, bracket, punŃi adezive metalice
25
25
23.11.2010
Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative cements)
II.1. Fizionomic (aesthetic) Glassionomeri (GIC si RMGIC)
GIC:
IndicaŃii: cavităŃi clasa I, II dinŃi temporari Aspect: mat Aplicare: +/- condiŃionare acidă -aplicare glassionomer -priză (2-4min) -aplicare lac protector
26
26
23.11.2010
Glassionomeri modificaŃi cu răşini RMGIC:
IndicaŃii: cavităŃi clasa V, eroziuni la pacienŃi cu risc crescut de carie Aspect: lucios Aplicare: -condiŃionare acidă -spălare, uscare -Nu bonding pentru ca scade eliberarea de F -aplicare glassionomer modificat -priză prin reacŃie acid-bază + auto/fotopolimerizare -fără aplicare lac protector
27
27
23.11.2010
Tip II – materiale de restaurare directă (Restaurative cements) II.2. Armate (reinforced) – Ag, Au, particule de amalgam Cermet
IndicaŃii: reconstituiri de bonturi, cavităŃi clasa I, II ProprietăŃi mecanice inferioare amalgamului sau RDC hibride Nu mai sunt frecvent utilizate
28
28
23.11.2010
Tip III – cimenturi pentru obturaŃii de bază (lining cements) - Glassionomeri - Glassionomeri modificaŃi cu răşini fotopolimerizabili IndicaŃii: obturaŃii de bază sub RDC sau amalgam
29
29
