www.referat.ro
Business Intelligence
Termenul de BI (Business Intelligence) este din ce în ce mai des folosit şi în România. Traducerea lui prin inteligenţa afacerilor sau afaceri inteligente nu reflectă semnificaţia data de utilizarea actuala a acestui termen. Drept pentru care vom folosi în continuare denumirea din engleza. Şi în mediul de afaceri românesc au început să apară abordări de tip BI de succes. Chiar dacă în presa de specialitate s-a scris şi se scrie mult despre acest concept, a insistat pe intrebari de genul: ce inseamna? cum se poate realiza o implementare de succes? care este stadiul în România? va rămâne un subiect de actualitate?.. Domeniul este foarte dinamic şi, deci, răspunsurile trebuie reactualizate cu o frecvenţă mare. Ce se înţelege prin o soluţie de tip Business Intelligence? Business Intelligence este un concept generic care grupează sub aceeaşi umbrelă instrumente din domeniul afacerii şi al informaticii, utilizate în vederea transformării datelor în informaţii, a informaţiilor în decizii şi a deciziilor în acţiuni. Este definiţia pe care o consider cea mai reprezentativă. Aplicatiile informatice utilizate în Business Intelligence sunt diverse şi se referă la sisteme suport pentru luarea deciziei, raportări şi interogări, procesare analitică online a datelor (OLAP – On Line
1
Analitical Processing), analize statistice, previzionări, sortarea datelor în vederea identificării de şabloane şi relaţii (data mining) etc. Sunt sisteme informatice inteligente. Soluţiile actuale de tip Business Intelligence pot fi considerate ca o etapă importantă de integrare a domeniului afacerii cu cel al informaticii. Utilizarea tehnologiilor înalte din Tehnologia Informaţiei (de exemplu, inteligenţa artificială, sisteme expert etc.) şi din management (Business Process Reengineering, BPM – Business Process Management, Business Performance Management etc.) va face posibilă o simbioză între cele două domenii. Cert este că implementarea unei soluţii de tip Business Intelligence este o mare provocare atât pentru specialiştii din domeniul managementului, cât şi pentru cei din domeniul informatic. Este necesar ca ei să facă o echipă comună care trebuie să-şi propună şi sa lupte pentru finalizarea cu succes a implementării, ceea ce nu-i uşor şi nici la indemâna oricui. De ce este utilă / necesară pentru o companie o soluţie de tip Business Intelligence? Este necesară pentru o companie care îşi doreşte o restructurare de fond, cu risc minim şi eficienţă maximă, în vederea asigurării supravieţuirii sau a obţinerii de avantaje competitive într-un mediu aflat în schimbare continuă. Ea este utilă, necesară şi după realizarea restructurării de fond pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a performanţelor proprii. Este utilă şi necesară pentru a asigura obţinerea unui singur adevăr la nivelul afacerii etc. În concluzie, eu cred că ea este utilă şi necesară pentru toate companiile medii şi mari din România care doresc să fie competitive şi după anul 2007. Ce trebuie făcut pentru a realiza o implementare de succes a unei soluţii de tip Business Intelligence? Nu există reţete standard. Instrumentele folosite în Business Intelligence sunt în curs de perfecţionare. Nu s-a ajuns la modele general valabile.
2
Pentru a uşura identificarea unui răspuns, în continuare o să enumăr câteva din obiectivele urmărite, insistând mai mult asupra etapelor care ar trebui parcurse şi asupra a ceea ce nu trebuie facut: ►să realizezi o nouă abordare a infrastructurii informaţionale şi funcţionale (o structură virtuală) a unei companii – pornind de la abordarea ei ca afacere. Se începe cu definirea datelor primare şi se pune accent pe obţinerea rapoartelor de ieşire,în funcţie de cerinţele de business. Este o etapă clasică din informatizarea unei companii. Dacă ne oprim la acest nivel, rezultatul maxim obţinut va fi cel de automatizarea activităţilor existente, şi nu este vorba de Business Intelligence. ►să realizezi trecerea de la o gândire orientată pe activităţi la una orientată pe procese (o grupare de resurse şi activităţi facută cu scopul de a realiza valoare pentru client). Managementul proceselor poate fi, în acest caz, o componentă importantă a soluţiei de tip Business Intelligence. ►să asiguri o abordare completă (end-to-end) a proceselor unei afaceri, ceea ce facilitează o puternică integrare pe orizontală a proceselor şi, deci, influentează decisiv rezultatele aplicării ei. O abordare fragmentată a lor nu este o soluţie de tip Business Intelligence. ►să asiguri suportul informatic necesar pentru luarea deciziei la nivelul managementului operaţional, prin faptul că se realizează o gestiune optimă a resurselor (financiare, materiale, umane etc.) la nivel de proiect, cerere / comandă client, unitate organizatorică (cu statut juridic sau fară) sau la nivel de individ. Se facilitează realizarea unei restructurări de fond a afacerii (de tip business process reengineering). ►să asiguri suportul informatic necesar pentru luarea deciziei la nivelul managementului strategic. Se pun la dispoziţie procese pentru: masurare şi monitorizare a performanţelor în timp real şi on line, realizarea de scenarii „ce se întâmplă dacă?“ necesare pentru previzionare şi perfecţionare. ►să realizezi trecerea de la masurare clasică a performanţelor bazată pe evaluarea activelor tangibile la cele intangibile. Această trecere este necesară, în primul rând, deoarece măsurarea numai pe criterii financiare este una nebalansată şi, uneori, tardivă.
3
În al doilea rând, trebuie ţinut cont de faptul că în prezent valoarea de piaţa a unei companii este dată în proporţie de peste 70% de activele intangibile. Această trecere se bazează, în principiu, pe utilizarea tehnologiei OLAP şi pe noile metode de evaluare (şi de management): BSC (Balanced Score Card), Six Sigma, EVA (Economic Value Added) etc. Utilizarea principiilor Six Sigma (reducerea defectelor la 3,4/ 1milion produse şi creşterea calităţii) şi în alte domenii decât cel al proceselor, manufacturării, ca de exemplu în cel al serviciilor, afacerilor a condus la rezultate deosebite. Se bazează pe combinarea de metodologii din business, statistică şi inginerie pentru a îmbunătaţi performanţa proceselor, scăderea variaţiilor şi menţinerea unei calităţi consistente pentru ieşirile proceselor. Aceasta conduce la reducerea defectelor şi la îmbunătaţirea profitului, calităţii produselor şi a satisfacţiei clienţilor.
4
UTILIZAREA SISTEMELOR INTELIGENTE ÎN DOMENIUL ECONOMIC
Dezvoltările recente din domeniul Inteligenţei Artificiale (redat prin acronimul AI), în general şi a Sistemelor Expert (SE ), în particular şi-au pus amprenta asupra preocupărilor de modernizare a funcţiei financiar – contabile cu ajutorul tehnologiilor informatice avansate. Tranzacţiile economice reprezintă infrastructura pe baza căreia sunt construite toate aplicaţiile de prelucrare automată a datelor. Pentru ca un sistem să poată combina eficienţa şi posibilităţile de stocare a bazelor de date cu flexibilitatea şi funcţionalitatea specifică aplicaţiilor Inteligenţei Artificiale (AI), trebuie ca acesta să fie conceput pornind de la o bază de definiţii comună. Această bază este formată din metodele de reprezentare a cunoaşterii (concept specific inteligenţei artificiale) şi metodele de modelare semantică a datelor (concept specific bazelor de date). Cercetătorii europeni au fost şi sunt în continuare interesaţi de tehnologia sistemelor inteligente de sistemele hibride şi de tehnologiile cunoaşterii, programul ESPRIT al UCEE fiind probabil cea mai mare sursă de finanţare a proiectelor de sisteme expert de până acum, multe companii folosind astăzi tehnologia sistemelor expert ca pe un avantaj strategic sau pentru creşterea valorii afacerilor. În economie, conform precizării aceluiaşi autor, subdomeniile aplicative sunt: finanţe, management, producţie, contabilitate–audit, marketing, comerţ electronic, afaceri internaţionale, asigurări şi managementul resurselor umane. Preocupările actuale sunt orientate, în principal, spre construirea de baze de cunoştinţe, integrarea cu alte sisteme, utilizarea instrumentelor pentru achiziţia cunoaşterii, învăţarea automată, etc. Se ştie din teoria sistemelor că un sistem descompus într-un număr mic de subsisteme, are o relevanţă mare şi o precizie mică, iar cu cât descompunerea avansează, relevanţa scade şi precizia creşte. Prelucrarea algoritmică se caracterizează printr-o precizie mare iar SE printr-o relevanţă mare, pe care o ia din practica rezolvării
5
problemelor, ceea ce face ca aceasta să fie un mijloc important pentru dominarea complexităţii. Sistemele Expert de asistare a deciziei pot oferi soluţii mai productive decât programele algoritmice în situaţiile în care cerinţele informaţiile sunt preponderent calitative. Ele permit extinderea ariei informaticii spre domenii greu de algoritmizat, în care informaţiile sunt preponderent calitative. Sistemele expert pot fi folosite de sine stătător sau pot fi integrate în alte sisteme informatice în funcţie de necesităţi. O clasă specială de sisteme informatice, în care sistemele expert pot fi integrate mai uşor din punct de vedere funcţional sunt sistemele interactive de asistare a deciziilor (SIAD). Din punct de vedere operaţional, un sistem informatic de asistare a deciziei(SIAD) poate fi definit ca un sistem interactiv şi flexibil care are drept obiectiv asistarea managerului în adoptarea unei hotărâri atunci când reprezentarea unei probleme organizaţionale nu poate fi complet formalizată prin algoritmi.
Bibliografie: “The Accenture Business Intelligence Solution for Insurance” -Omer Sohail -Doug Winter www.aboutbusinessintelligence.ro
6
