,
,#v'___" ,,,,,,,..",,,,,,,,,,,,,wv,.............w...
POLITICA D
IC
10 N
EXBEY DE SAMOSU DE
C.
p, fiRicEscu,
4,t
-
BUCURESCI. Tipografia Joan Weiss, Strada Clementel No. 15. .
1870.
itaxonLemamwerumasseciamscrwir,.
www.dacoromanica.ro
,x...
POLITICA D -LUI
;IC
ICO
IC
EX-BEY DE SAMOSt DE
u.
p.
Ik.RICESCU,
BUCURESCI. Tipografia Ioan Weiss, Strada Clementei No. 15.
1870.
www.dacoromanica.ro
Suntil 1 ucruri marl promise, qi fierbe ceva'n 61t1 C'AcI astil-fellti de persOne nu stail cu mina g614 Tarti individulu nostril e Cioneerealla preflicutU,
Ce Dracu, si nu altul, scuipA de rail facia. 0 junI! nu Ell ea peril, la curse milliOne; Gad Oancea, de v'o prinde, pe tett ve da plocOne La Turcul, sail la Neamtul, sau si la Anglorrianti Cad eIlu este de tote, afarg de Romani'. Gloria de pe saltea, Cu ciubucii gi cu cafeal Tantalida.) *)
*) Sau Ciclopele tristel figuri, poemii eroicA, ce s'attribuie D. Heliad kadulescu, ce a compuso la 1854, in memoria Memoriuliti D-lul Ion Ghica, datil baronulul Spleni la 1850. VeF Capitolu III.
www.dacoromanica.ro
Prefa.ca, Vedend bucuria Roplor de cite on D. Ion Ghica este chematt a compune cabinetult, lau-
dandu'i principiele Ale constitutionale, sand in realitate in duoo fenduri Ministerult I. Ghica
a priimit blamt in Press& i In Camerl de la Capil RNilor , tocmal pentru neconstitutionalismulti set;
ITNend pe D. Ion Ghica, alliatt ierl cu Ro0 spre a resturna pe Voda-Cuza, ca se alliada din nuoti cu den ii pentru urt noun resturnare, care pOte va folosi numai streinilor, §i prin urmare D-lui Ion Ghica, ally cgruia visa de aura este tronuit; Stiind pe D. I. Ghica ca, perfidt prin calcult, ca §i prin temperamentt, de cand a venit In Om din emigratiune, D-sa s'a silit, prin tote mij16 cele, a'§1 ajunge scopulu unei ambitiuM culpabile, semrtnand intriga Intre Romann cu influinca i cu scopurl nobile, duo maxima machiavelica divide et impera-,
www.dacoromanica.ro
tiind din esperiine& ca D. I. Ghica detests pe Ro§il, precum acetia detests pe D. I6n Ghica, dar c sa serva unit de altil pentru ajungerea unor scopurl culpabile, remaind a dejuca cellll find pe cel descreeratl; Fiind multi earl credu pe D. Ion Ghica anti barbatu de SOW seriosu, amict sincerli ally ordinel §i stabilittii, cand in realitate nu va-
lorela mat mult dead D. Rosetti, amenduoi discipult at primilor Bel fanarioti, earl all adus Romania la dime degite de mormentuld el; Pentru aceste cuvinte, am creclut a adduce unit servicill t6rrel publicand actele D -lui Ion
Ghica, ea mu publicu, de la 1848 pina acti, acte ce figurNa in differite opere §i fol publice, pe care le citesil anume, spre a putea fi controlate.
C. D. Aricescu.
www.dacoromanica.ro
D. Ion Ghica inairde de 1848. Despre politica D. Ion Ghica inainte de 1848, eta ce citim %Vila opera, imprimata la Paris la 1859: Oma instruita, dar Ara principit, D. Ion Ghica, fost Bey de Samos, este intrigantii in gradulii cellii mai inaltii. Condiscipula cu D. Al. G. Golescu in collegiulit S-tul
Sawa §i In §cola de arte i manufacturi din Paris, at luat am6nduol parte la politica in anil din urma al administratiunit lul Alex. Ghica. D. I. Ghica a figurat In oppositiunea dirigeata de C'ampinena, §i a luat parte la conspiratiunea 1 usesca de la Braila din 1841.
La 1843, occupy to Iasi IA catedra de matematica si de economie politick cooperand cu D. D. Alexandri i Cogalnicenu la fundarea Progresului, revista literara §i §tiintifica, pe care o suprima Voila Allhail Sturze a din causa tendintelor sae politice. In preqioa revolutiunii de la 48, D. Ion Ghica era unul din eel mai activi i influintl capt at partidului national." ')
D. Ion Rica, ca membru all`n Comitelulut revolutionara de la 1848. intre membrii Comitetului revolutionaril de la 48, a figurat §i D. Ion Ghica. Istoricul Balcescu, din preuna, cu D. Al. G. Golescu i cu D. Ion Ghica fussessera numiti 1) Biografia oamenilor marl din Romania
Paris, Place du Pan.,
theon 1859 pag. 65-66. 1
www.dacoromanica.ro
I
2
de cei-alti membri al Comitetului c'ua putere discretionab., fiind allesi ca un reit trebuinciosa; cad '1 credeil mai capabili de cat cell -ally, sail mai bine se sfiail de ambitiunea lora ; Inse, Inaintea Revolutiunii, D. Ion Ghica pled, la Constantinopole ; si actiunea sa Inceta cu totu
In tea,. Tinta Comitetului revolutionaru era, nu d'a organisa revolutiunea, cum (lice Balcescu, ci a o dirige, ne hissand'o a degenera In terrore, Intr'un alt 1 't Actiunea D. lOn Ghica, Inaintea plecarii sale la Constantinopole, o descrie D Heliade (Radulescu), unul din capii miscaril regeneratore de la 48. D. Heliade assigura c5, D. Ion Ghica, ginerile Generalului Mavru, (alle caruia simpatil pentru Russia nu le 'Ate nimeni contesta) era instrumentul occulta allu poMice russesci) care lucra la ua zavera, prin partitul muscalesca, alliatu cu partitul Romano-fanariotti ; ca mis-
siunea D-lui I. Ghica a fosta a recruta pe toti perturbatoril de messerie, ca cu el s'ameninte pe 'Watt Bibescu , silindula a cere adjutorul Russiei, cum facusse Voda Sturz a
peste Milcova, sad a Impinge lucrulii pans la anarchie, spre a justifica invasiunea muscalesca; ast-fella, D. Ion Ghica a recrutata p'aparatorii Slavonismulul, pe con spiratoril de in Braila (contra lul Voda Alex. Ghica,) pe eel assemenea lul iesuitl, si pe anarhisti. Domnil Heliade si Tend dejucara planurile russofili-
lora mascati, danda man, cu dansii spre a le paralisa actiunea fatala ; D. Heliade scrisse cu litere marl, in capula Curierulul Romanu, epigrafa ura'seil tirania, 'eat e
fried de anarchie; prin acesta, Instiinta Natiunea a se feri de anarchisti, can voiail a sploata miscarea regeneratorie, anarchistii fiinda cu mult mai pericolosi decat tiranil ; tot d'odatti, D. Heliade redacts singura programa revolutiunii, ce differia multil d'a D. Ion Ghica gi consortiT, acesta continand germinil resbellului civild.
www.dacoromanica.ro
3
D. Heliade dejua assemenea planul revoltei, propusti de comissiunea sup reml (In care figura si D. Ion Ghica) ca, prin mijlocirea officeriloril Cristofi §i Gr. Marghiloman, se se libereze criminalil din ocnele de la Telega 0 de la Whoa, ca cu tilharl se se inaugureze revolutiunea, care s'ar fi schimbatti Intro curate zavera ; ceea ce doria Russia din ton inima. D. Heliade n'a pututt1 Inse dejuca si planul IncerdriT d'assasinattl allu lul Von Bibescu de cktre trel indiviqi, fanatisati de perturbatoril de messerie, condusi de D. Ion Ghica.
D. Ion Ghica, sigurtl ca instructiunile sale vor fi fidel essecutate de affidatii set, cre4u cg, e prudinte a se retrage dupe sceng, duc6ndu-se la Constantinopole, inainte d'a isl1ucni revolutiunea ; ca d'acollo sa derige firul machiriatiuniloril selle, servindil astir -felit de instrumentu politicelT ascunse a Russiel, de la care spera se priimesca plata servicielortI stile. 1).
D. Ion Ghica, ca representantii la Constantinopole allu Revolutinnig Roman. Retragerea D-lui Ion Ghica din Or Inaintea revolutiunii, si stabilirea sa In Constantinopole, cuibul intrigilorti fanariotice si muschlqci, sub pretextil ca, fiind tratat de ambitiosti de cittre membril Comitetului revolutio1) Fragmente despre lucrurile si dmenir nostril din 1848, de N. alicescu, publicate in Buciumul N. 119 pe 1863. Memorial Comissiunei pentru luarea socoteleloril Comitetului revolupionaril, al6ssa de emigrapi la Paris, in 28 Noembrie 1849.
Memoires sur la Regeneration Routhaine, par Heliade, pag.
, 38-39. Suplement a l'histoire des Principaut6s de Regnault, par N. Rousso, pag. 32, 33, 65 si 74. 1*
www.dacoromanica.ro
4
nara , voeFe a juca unit role secundarti In miFarea de la 48" pusse la Indoiala prefacutul sea patriotisma, justificanda conduita sa, d'a prinde adica Orpele cu mana
altuia, §i a pescui pe regele pe§cilora in ape turbure. Inteadevera, D. Ion Ghica, ca diplomatti, prevedea resultatul revolutiunil din Franca ski din alte state, prin urmare, alla revolutiunii din Romania. D-sa '§1-a 4isa : ,,cu elementul anarchica, Introdusa in Guvernul provisoria, Romania peste pucint va fi teatrul resbelulul civila, provocata mai alesil de arptorea cestiune a proprietatii ; resbellul civila va provoca invasiunea Ru§ilarii, stationati la Prate; sail, dm& ordinea va fi mantinuta In terra, anarchi§tii din Guverna vor provoca at-
tentaturi criminale, (ca cello de la 19 Iuniti) sail curse perfide (ca cea de la 29 'unit.); ast-fella ca miscarea va fi compromise, §i capil mi§carii deconsiderati. in fine, caderea revolutiunil In Franca, In Austria, In Prussia, cu-
randa s'aa mai tarqia, va adduce de sigurti caderea revolutiunii In Romania. In ambele casuri, ea, aflandu-m6 in Constantinopole ne compromise, prepare t6remul spre a'ml adjunge scopula, (domnia) cu ajutorulu Russiei sail alla Angliel, pe care le voiil servi Inteascunsa, pentru acesta sfar§it.a."
Conduita D-lui Ion Ghica la Constantinopole, ca agente alla terrii .1i ca emigrate politica, justifica assertiunea nostra. Prima visit& ce D. Ion Ghica facu In Constantinopole, ca representantil al pail, fu la ambassadorul rusescti, spre a'i pune la dispositie serviciele stile. Un Moldovena assigura a, in urrna raporturilora lul
Soliman Pap ca milcarea Romano. era la protestatie contra zaverel preparata de Russia, s,i ca Romanil susOa. suzeranitatea Portil, unul din Mini§tril Sultanulul care nu cuno§cea Inca adevOratul role al D. Ion Ghica, se hasarda a'i face propunerea acesta : ca , In case d'o
www.dacoromanica.ro
5
invasie a Rusilorti , RomAnii s6, proteste cu armele In
maul, car armde nu le vor lipsi. D. Ion Ghica respunse ca n'are assemenea instructii de la Guvernul seu, si ca Romanii nu sunt de loc dispusl a s'arata ostilY Russia; uitandil Ins limbagiul, cu totul contrarifi, ce tinusse collegiloru sec, ca membru anti Comitetulul revolutionarti. D. Scarlat Filipescu, prefectul districtulul RImnicu-SArat, In timpul revolutiunii, a coniunicatft Romanilorti emigray de la Brussa, c6. Consulul Russescil Cotzebue '1 ar fi 4issil, la Focsanl, ca Revolutia nu va putea reusi
de cat avendtt In capul el pe D. Ion Ghica. D-nil Giurescu, Menu, Dimitrie si Constantin Florescu, si all emigeati Romani, trecdndil. prin Fusciucil ca s6 mergN, la Constantinopole, Pasa din Rusciucti le-a 4isstI Una din causele Caderii revolutii a fost lit Romania fussesse r6i1 representata la Constantinopole ; fiind el Ion Ghica fussese unit muscalti, unit tradatorti." Doctorul acestul Pasa a affirmatii acellasu lucru ca.tre aly Romani ; In fine, Rusten Bey, secretaral lul Fuat-Efendi,
a affirmatil si (Jamul acesta la un pr6n40, fa0, cu mat multi streini.
1)
D. 16n Ghica ca emigratil politic& Conformil principiiloru proclamate de Natiune la 4 8 Capil miscaril, Imputerniciti In streinetate de RomaniT emigrati, erau datorl a sustine, In facia Europel demomocratice si officiale, autonomia Ierril si suzeranitatea Portii. D. lon Ghica reusi a attrage cat! -va din emigratii de la Brussa ; s,i 'I facil a adopta politica sa russ6sca : a-
did a cembate pe Turd, alliatil nostril natural! dupe -1) Opera D. N. Rousso, peg. 32, 33, 75, 108.
www.dacoromanica.ro
6
tractate ; si tota de tat (lath i fticu a aproba ,.;i cheltuelele ce D. Ion Ghica fticusse cu banil emigratilorti ki altor RomAnY patrioti, clieltuele In detrimental causeI RomAne.
In opera citata se vede anti comptil de 20,640 lei. sub-scristi de D. Ion Ghica. Acesti bani erat destinati pentru sustinerea causei Romrtne ; D. Ion Ghica
I dette
la mai multi Romani din coteria sa spre a merge In Transilvania sa formese acolo utt legiune de Romani care
se lupte ImpreunA cu Ungurit Acesta la finele annulai 1849, ciaida causa Ungariel era perdut4 . . . Prin acesta D. Ion Ghica nu ftIcea de cat s t justifice manifestul Rassic)." de la Mit 48, ca Romanii viseza, unit Imperili DacoRoman*. D-nil Bratieni, Rossetti ki compania publicarit tofu pe
atunci la Londra, In jurnalele Republica §i Tatum], u6, braved, contra Guvernulal turcescit, negrekit In Intelegere cu D. Ion Ghica, cu care all fosta stransti legati In timpul Revolutiunil ki In timpul Emigratiunil. Acesta era un documenta pretiosti pentru Russia. Guvernul 1111 Cossuth, In preqioa caderil Revolutil ma-
ghiare, trimite la Sultanul un emissarti, anume Baronul Spleni, ca sa solicite neutralitatea Turciei Acesta trimisti marturisi D -luI Heliada. la Londra, s,i D-lor Nicolae ski Stefan Golescu, Alexandra G. Golescu ki Tell la Paris, ca. D. Ion Ghica 99 presintasse la Constantinopole unit memoriti, ca din partea RomPinilort, ca salta comunice
guvernului ungurescti, memoriti care avea de scopti a nexarea Romaniei la Ungaria. Baronul Spleni a refusattl BM priimi, observAnd ca,' este un actti nepolitica din partea Romaniloth, s.i di Ungurii priimindu-111 ar fi sa re'splatescA reti ospitalitatea ce le dedesse Turcia. Porta,
informatl despre acesta de la Ambassadorul russescti, sili pe emisarult unguril a pArassi Constantinopole; astfelti Russia V adjunse scopulti, compromit6ndti causa Un-
gariei 9n ochii Turcia
www.dacoromanica.ro
7
Dui% numirea Domnilor In Romania la 1849, fiindti silita de Francia §i Anglia a se retrage. din Principate, Russia nascoci complotula din 1850 ca sa justifice prelungirea occupatiunil qtirilor selle. Pentru acesta sfar.lita
se servi tote cu D. Ion Ghica, care, printeuna emigratti, scrisse emigratilort de la Brussa ca complotul din Ro-
mania contra Rqloril era urditti de Heliade, Tell
V
Popa apca Assemenea machinatiuni deconsiderara cu total pe D. Ion Ghica In ochil Romanilorti de la Brussa, caril 'lit
demascara In ochil Capilor miscarii, rugandul a sustine cu curaja i sinceritate principiile proclamate de natiune la 48 : singura ancora de scapare a nationalitatii Romane. Intre altele, emigratil de la Brussa comanicaa capilorti missaril ua copie dupe ill scrissore originala a D-luI Ion Ghica cake D-lii Alexandra C. Golescu, prin care 'lit invita a face pe emigrati sa subscrie comptul relative la formarea legiunil romane, care avea sa lupte cu Unguril ; s§i sfarkia scrissorea printeunti postscriptum, In care dicea sa nu Incredintezi nimenul a-
ceste hartil , i sa mi le lnapoezi cu omit sigura, grabindu-te a trimete pe cine-va In Transilvania pentru missiunea ce are sa Implinesca acolo. Acesta, la Ianuariti 1850, cand Revolutia lingua era caluta. In opera citata se dice anca ca, In timpul Revolutiunii, unit romanti din Constantinopole scrisse D -luT Grigore Serurie
ca, se 'ndoesce multi de fidelitatea agentulul t&ril pe linga Porta, cad frecuenteda pe consulul Russiel ') La 1859, D. Gr. Serurie veni singurti sa ridice masca D -luI Ion Ghica, Intr'un articolit din Reforma No. 8, In care dicea Unti Romanti trimistt la Constantinopole cu 1) Supliiment b. Thistoire de Regnault, par N. Rousso, pag. 77, 78, 88, 92, 93 103, 97, 108, 109. Vedi ai Gal6rie des agents Russes.
www.dacoromanica.ro
8
Inalta missiune In causa Romans, a aromit neincetat cu descantece pe Romanii partitulul nationala, pana calla acestia se desceptara Inteo ci In macelul de Ia Multi Spirit ; In prima-vera annulul 1849, eat Intrebuinta tote cabalele spre a se refusa de Turd debarcarea, In Constantinopole a LocotenenceI Domne0, ce venia din Paris; correspondinta lui o prinsessera Romanii din Brussa
din preuna cu bilantul banilora de infanta" insuire; In bro§ura sa de la 1853, ella a calomniat cu perlidic pe emigratii romani eel cunoscussera anima; a desurit §i a Invrajbit pe emigratif romanY dcnigrandu'Y char la streinY; a complotat cu streinii pentru anexarea Principatelora de Austria; a Impiedicatil formarea legiunil Romane de la 1853; si dupa, ce a prostituit causa nationalieda. romane, pentru titlul be Bey, a venit apoi 'In terra, cu fessi turcescii, reIncepand intrigile selle obicinuite."
Opera D-ha 1&n Ohio din entigraftune. La 1853, D. Ion Ghica publica la Paris, pentru prima °exit, ua brovra politica sub titlu: Derniere occupation des principautes danubiennes par la Russie; §i cu tote ca, era tare convinsa ca Romanii nu mat air a se teme de Russia , D. Ion Ghica nu cutesy a suscrie opera sa cu propriul sett nume, ci o suscrie cu pseudonumele G. Chainoi, care nu este de cat anagramma
numelul Ion Ghica; negre0t, spre a putea Ia trebuinta, se nege opera sa: reserva de diplomatil ! . . . Ne vom Incerca a da lectorilor In acesta capitoltt ua idee pe scurta despre materia acellel opere politice. Scopula principala alit" autorulul este demascarea politiceT
cutropitort a Russiel In Orientfi, Incephd de la
Petru cella mare; natura subiectuluI duce fire§ce p'autortt
www.dacoromanica.ro
9
a arata mai int6iti capitulatiile nostre cu Turcia, prin urmare, concluita Portil §'a Russia dtre Romani; face apoY analisa cestiunil politice a Regulamentulul; demascii, intrigile Russia 4n Principate sub Domnii regulamentarY ; descrie starea administrative §i financial% sub Domnil Al. Ghica, M. Sturza 1) §i Bibescu; vorbe§ce despre statistica Principatelor ; stigmatised, pe boieril instrumente a]le Russiei ; descrie dqteptarea spiritelord prin propaganda
ideiloru nationale, cari au preparatti mkcarea de la 48; nationalktilor In revolutiunea descrie rolulu boerilor de la 1848; §i terming, prin conventiunea de la Balta-
Limanti, critidnd administratiunea printulul *tirbei, rivalulil WI la domnie Ceea ce ne importA, este opiniunea autorulul despre Revolutiunea romang, fii capil ei de la 1848. Vorbind despre aspiratiunile tOranilod §i biurocratilor, dice cg, ci dorescu revolutiunea, unii pentru a lua pcimantul boerilor, cei lalti pentru a occupa functiuni: inalte; apoY vine la Demagogy §i se esprima, ast-fellil In privinta for Ca so se urce la putere, ace§tia flatecla passiunile poporului; el ail idei escentrice; suntil des yens sans aveu et sans occupations; adepti al teorielord lul Mazzini, care
vised ua confederatie generals a republicilor nationale din Europa; lad a se gandi, In ceea ce privetce republica Romank cg, Russia, Austria si Turcia s'ar oppune seriosil la acesta.
Ace§ti visgtori, cari nu trsdescii in lu-
mea realer, vised lndadar unit regatil Daco-Roman, de la Tissa pang la Marea Negrg, cu unit rege de rassa ger-
mane.
. . .
La acesta este numal lig, mid difficultate : aceea d'a I) Despre care slice, la pag. 60, c5, era unit omit eminamente con-
stitutionalti, pentru care Posteritatea 2 va multutni ; dar se grabesce a adgoga, ca era constituponalii ca Regale Filip din Franp, stand a'si face ua maioritate cu on ce prefti.
www.dacoromanica.ro
10
din terra Romani Torii pe celle trey imperiuri cari le stap6nescii, i cari nu vor ceda negre§it nici ua palmA de locti. Ace01 visatori a§tepta numal un micfi congres la Viena, spre a realisa utopiele lor. Russia ar ajuta un asemenea lilanu, cu conditia ca Regatul DacoRoman se fia indipendinte, avend un rege din familia deposseda
Tarilor , spre a putea Inghiti mai lesne acelti regata, dupe cum a flint cu Crimeea1). Acei juni visatori, abandonati In Paris , fara nici ua directiune , fad, nici ul privighere, se esaltard de ideile revolutionare alle lul Michelet §i Louis Blanc ; intrara
In relatiune Cu turburd'torii societdia, irnbuiba(l de doetrinele cele mai" perieulose ; In fine, clioa de 24 Febr. 48,
i aflara, ca pe top streinii revolutionary din Paris , cu pu§ca In mama In dosul baricadelor. Revolutiunea terminate In Franca , -nu le mai remanea de facut de cat a alerga se rescole §i terra for , amagiti de manifestulii guvernului provisoriti din France)." D. I. Ghica , criticand pe D. Eliad ca litteratorti , 'i nega talentul §i serviciele ce adduse litteraturel, sub cuv6ntti ca a speculat litteratura ca ua mart), , 0 a facut ridicule, limba romana3). Despre rolultt politicu ce D. Eliade a jucat la 48, nici un cuv-entil ! De D. Tell dice ca, prin sabia sa, a facut se triumfe Revolutiunea ; dar Insinuesa, lntr'un modti perfidti , ca ar fi fost agentti secretti allu Russie14).
In acesta opera aflam multe axiome politice §i idei sanetose ; D. Ion Ghica a applicat uncle din axiome, viind la putere , dupe cum se va lncredinta lectorulit ; 1) Pag. 1, 2, 3, 4, 506. 2) Pag. 78-79. 3) Pag. 75. Cu t6te acestea, recundsce c5. D. Eliad avea la 48 ua popularitate immensa. 4) Pag. 90.
www.dacoromanica.ro
11
dar nu sciu se fi realisat vr'ua ides sanetosa , ca4end ;i D-sa in p6catula acellora pe earn critics ea au ruinat finangele terra Astfel, la pag. 10, citim : Opiniunea publica, acista regina a lumii , moaie cerbicele Regilor nedrepti §i sperjuri, astute baielnetele , ghintuesce tunurile." La paginea 14, citim :
Politica nu pote fi nit affacere de sentimenta. Alliangele n'atarna de la ministrii , ci de la tendingele
§i
geniul poporelor."
La pagina 16, citim :
In politica, ca in tote , este tot-d'auna ceva ascuns (un dessous de carte), ud, mistificare diplomatica, pe care numai timpul o da pe fats. Vox populi, vox Dei. In Russia, ca pretutindeni." La paginea 78, citim : Romanii detests pe cei mai patrioti, cand el ajungu la putere ; ;i uita din contra trecutul compromis allit unui omit, Indata ce ellu intra In oppositiune contra guvernului. Dinteacesta nu trebue a conchide ca poporulti romant ar fi neguvernabila , §i c'ar avea din instincta gn orrore guvernamentula. Acesta dispositiune se esplica ca guvernantii din Romania ail facut totul Ord aqi spre a',1 attrage ura ;i disprecula guvernatilor." Cand lectorul va ajunge la finele operei nostre, se va incredinga ca aceste observatiuni juditiose se applica de minune qi fostului In trei ronduri ministru, Ion Ghica , banuita ;i antipatica chiar amicilor sec politici.
In fine, D. Ion crhica promitte la pag. 16 din opera sa ca, la timpu, va publica, ca complementil alla operil citate , ua lucrare ce o are gata , despre organisarea administrative §i judiciary a Principatelor. DupO 17 and de mteptare , credem a fi In dreptil sa
www.dacoromanica.ro
12
pretindemil de la Marcie nostril diplomaiti opera promisa,, cel pugin spre a o admira.
D. ten Ghica, ea candidate de deputalii la allegerile de la Deeembrie 1858 fi Aprilie 1859. Cu urcarea Caimacamului, Al. Ghica pe tronul terrei de dincoa de Milcovti , portile Romania se deschiserA tutor Romanilor emigrati ; toti se grabied a reintra In patria lord , Incep6ndt1 a forma prin press6 op:niunea
public& pentru allegerile de la
1857 ; ei contribuira,
ca deputati §i ca publickti, pentru triumfulti cellor patru doringe vitale alle Divanulul Ad-hoc ; luptarti apoi contra intrigilorti strhinilord , cars, prin Chimacamia lui Maim §i Vogoride, voiatt a allege Domni pe unii din Pringii Regulamentari ; 0 reu§ir5,, In fine, a paralisa culpabilul for scopil, la 24 Ianuariu 1859, prin Indoita allegere a lui Vod5, Cuza.
In timpul acesta de lupte politice §i de frainanthrI electorale, de la Oct. 1856 pn,n5, la Ianuaritt 1859. D. Ion Ghica §edea d'oparte, In Turcia, ca Bey de Samos, neluandil nici u5, parte, direct& sari indirecta , la mi§ca-
rea cea mare de la 1857 ,li 1859. Altepta 0 mananc6 plkinta d'a gata. Tocmai la Decembrie 1858, 11 vedem apparand In terit, cu fissui turcescil ; 10 pusse Indath, candidatura de deputata In districtul Dimbovita. Allegatorii Ins II contes-
tail, dreptul de a fi allestl , ca unul care sprijinisse interessele straine, In calitate de Bey de Samos; D. Ion Ghica simti trebuinta a se app5,ra lnaintea Tribunalulul de Dambovita.
Avem subt ochi ug bro§ur5, a D-sale , Intitulat5, Pledorita D. Ion Ghica de la 24 Decembre 1858 , lnaintea Tribunalulul de DImbovita."
www.dacoromanica.ro
13
In acea pledoarie, D. Ion Ghica Bice : chiar ca princit de Samos mi.-am Fistrat nationalitatea ; i Yn curstt de unit-sere -Qece ani de essitill, am trait cu mijloce onorabile; cad a priimi functiunl Intr'ua terra strains, nu este
a priimi nationalitatea acellel tent afara din Francia, unde legea o prescrie positivd. A. trebuit, dupe 11 any de essilifi, se Inert §i acesta. deceptiune In simtimentul §i cugetarile mele!
E trist a nu putea essersa un Roman dreptul cella may sant pentru un cetaten, d'a vota §'a priimi voturY de la Increderea Compatriotilor sei! Numai acellora cars 'mi vor da votul le recuflosc dreptul a supune viata mea public& §i privata la ua cercetare; le voitt da o In essaminare, la timpul cuviincios ca s'o urmaresca , qi cu Ali, din copilaria mea pene acum, In Intru §i afara din terra. Concurentii mei, puternicI prin dragostea compatriotilor, prin talentele s,i energia patriotismulul, sunt mai cu sema puternicl In concureng cu mine, care am lipsit din
terra In curs de 11 ani." Cu OM apararea sa, D. Ion Ghica a fost respins de alegatori; ei au trebuit sa 'V qica; Cum putem avea Incredere Inteun omit a caruia con-
duita a fost, de la 48 One la 59, maY mult de cat echivocd";
§i care, dupa ce a paralisat causa nationalitatit
§'a mivar;I de la 48; dupa ce a servit, ca Bey de Samost', interessele inamicilor
autonomiel nOstre; apol
a stat d'oparte, In timpul luptelor de la 1857 s,i 1859; §i tocmal cand difficultatile craft aplanate de altil, se presinta ca candidat de deputatil; li atunci chiar, cu fessul turcesc, simbold de servilismtt !
Pe dud D. Ion Ghica era respinstt de alegatoril din DImbovita, cel l'altY colegi al sel de la 48 (afara, de D Heliade care purtasse fessul i D-sa ca qi D. Ion Ghica
www.dacoromanica.ro
14
erati ales,1 ca Deputati,
§i
in adunarea de 18.'57, si in
Camera electiva de la 59. La 1859 Aprilie, D. Ion Ghica iar se presintl ca candidat de deputatii, tail la Dambovita, din preunl cu D. Heliade ; amlndoui furl a doua ors, respinli de allegl-
tori, (') cari onorarl atnnci cu Increderea for pe D. C. Cretulescu. (redactorul Ccncordiei de la 1857, ski Deputatl
liberall in Divanul ad-hoc) 3i pe D. G. Cretenu, (ennoscut prin opperile selle poetice, §i mar alessii prin collaborarea sa la Patria de la 1855, i la Concordia do la 1857).
Ministerul IOn Ghica din Romania de peste Milcov. La Inceputul lul Martie 1859, foile publice anuntati ca D. Ion Ghica s'a numit prepdente allbii Cabinetulul din Moldova, §i Ministru de interne.
In programa sa, acestfi Ministerti facea appelti la concursul patriotic alibi Adunlrif, care functiona ; promitea respectarea Conventiunii, si grabnica realisare a reformelorn prescrise de pactul fundamental ; §i a nume, egalitatea Inaintea legit', ImbunatAtirea sorter locuitorilortl, desfiintarea privilegelorti §i monopoluriloil, facAndti ca tote drepturile i libertatile constitutionale sa devie realitati visibile ; promitea Indt darea functiunilor dupg merite ; applicarea legilorti pentru tots, flea deosebire i desvoltarea §i Incuragiarea comerciului, a industriel, clerulul etc.
In curse de douo luni chtti a durat acestil Ministerti, ellu n'a realisatti nici una din promisiunile sale; de ki 1) Pep foils publice de atunel, ti In parte Ronbanul, No. 52 pe 1839.
www.dacoromanica.ro
15
D. Cogalnicenu, atata In Camera, dtil si In foea sa (Steaoa Dirnarii, de la 30 Martie) atragea luarea aminte a guvernuld asupra modificaril legit electorale, formand
ua Adunare compusa din elemente mat marl de cata celle ce intra In Adunarile formate de anexula II alit Conventiunel, care paralisa chiar lucrarile Comissiunei Centrale". ') Pe langa. Impulsia liberalilor din Camera si din pressa, guvernula avea si Impulsia cetatenilora din Iassy, care
suscriat ua petitie catre Camera pentru largirea legit electorale.
D. Ion Ghica, care trebuia sa debute ea Ministru prin acea mare reforma, n'a racut nimicu ; si, dupa. done luni
d'ua guvernare sterpii, s'a retras la finele lul Aprilie, cedanda locula D. Manolache Costache. Acesta capitola 11 pota completa Rornanii de peste
Milcova, care se aflati la acea epoca In capul partidei liberale, si mat ales:barbati1 de Stata initiatl In secretele politice de atuncl.
Ministerul iOn Ghica de la 11 Oct. 1859. In capitolul pre,cedenta amu \rept sterilitatea faptelora primului Ministeria de done luni al D. Ion Ghica, care n'a realisata nimica din ale promisese In programa sa;
sa cercetama acum faptele selle ca Ministru In cursa de opta luni aprOpe, de la 11 Oct. 59 pane, in finele lui Maiti 1860.
Romanul, care la 1859 era organul partitulul liberalii, a salutat Ministerul I. Ghica cu aceste cuvinte : Guvernul glisesce ua situatiune mare si frumOsa; cu mare Inlesnire, de va voi, "ite deveni unit creatoril." (2) 1) Ronainulii No. 29 qi 52 pe 1859. 2) Romanul No. 115 pe 1859.
www.dacoromanica.ro
16
Ministru I. Ghica debuts Inteadev6rii prin desfiintarea cellor 5000 lei, cautiunea reclamat5, de la qiarilti de ordonanta preset de la 30 Sept ; dar se opri aci, mantin6ndil ordonanta presseT 1), (Una. avertissemente qiaralui Reforma 2), suprimandil Ewa Curierul Rtmani 3); §i qiarul umoristicti Nichipercea 4) ; In Moldova, Steaua Dunarii, organul partitului liberal, cel mat elloquentti .1i patrioticfi, era lovitt" de done processe de pressa 5) j Mi-
ilisterul Ion Ghica aka In fine pe urmele Ministerulut precedent'', ale caruia fapte fussesera desaprobate de opiniunea public5.
Ministerul I. Ghica, nu numai nu lnchisse processulil intentatti prevenitilor de la 28 Sept. espuindu-se ast-felit
a priimi blamti de la Magistrature, prin aquitarea lora la 20 Noembre de catre Curtea de Appellii, dar In cursul processulul destitui pe procurorul Curtil, care facusse deja rapportul seti In acest5, cestiune 6); facu ca nuoul procurorti se appele la instanta superior5, sentinta Curtis
de la 20 Noembre ; lam a se intenta un nuoti procesti qiarului Romdnul, pentru until articolti In care se dovedea c5, monedele se precupetescti de unit din cassier17) ; impure Capitalel, printr'o simple ordonang5, u5, lege cu imposite, votato, de Divanult" Ob§tescri dela Balta-Limanti,
relativl la Guardi§ti1 de nopte, contra cArora se ridicassell reclamari legitime In pressa Intreg5, ; ast-felil ca D. Dimitrie Ghica declare In publicti ca, ca s,efil allb. poli-
1) Vecli critics acestei ordonanee in Romanul No. 117 pi 118 pe 1859.
2) Vesli. No. 30 pe 59 allii acestel fa. 3) Veill Monitorul No. 155 pe 59. 4) lionitlnuM No. 152. 5) Steaua Dunaril de la 17 Decembre 59. 6) Romttnult1 No. 125 pe 1859. 7) Idem No. 132.
www.dacoromanica.ro
17
ciel sub Vodh Stirbel, a refusat a applica acea lege, mergendil panA all da demissia, pe care Stirbel a refusat'o, preferAnd mai bine a pArAsi projectul In cestiune ; 1) dete ordinul din 10 Noembre, relativt la Intocmirea listelorrt electorale, ale crtria dispositiuni illegale le a cornbAtut Romanui In No 127 ; dete circulara No. 9100 din 17 Octom. cittre Prefecti, ce se pote considera ca nä professiune de credinta administrativit, 1i pe care a aiialisat'o Reforma In No. 28, dovedind eh, cu tote frumosele principiT de dreptate, legalitate ;i libertate ale ;efulul Cabinetulul, farh buni Prefecti ;i suprefecti orT
ce mesuri de felul acesta suet' pulbere de auru in ochii cellorti credull; acea foe denunta Inch' Guvernulul acte illegale, ca ordinul No. 7055 din 8 Noembre, care anula trel resolutiuni domnevi ; denunta functionaii alle carom abusurT er' sustinute cu acte legale 2) ; gi critica decrete ca celle de sub No. 263 ;i 451, ca nepolitice .;i nedrepte ; imputa guvernulul darea In judecath a D. Anton Anion, alit' cAruia dossarti s'a Inchisti Indatrt, convinsit enenpi Ministrul de absurditatea vines; In fine, imputa guvernulul cii, nu da in luminh petitia boerilorii cittre POrth pentru anularea allegeril lul Wit Cuza, despre care att vorbitti tote qiarele 3) .1i care a provocatil epistola D. Dimitrie Ghica din Rontanul, prin care se cere publicarea numelor acellorti boerl tr ;7" _d_tor.; cum ;i propunerea D -lul Coghlnicenu din se'nul Comissiunel
Centrale, d'a se trece In Constitutiune unit articolrt re-
1) lrep in .Romanulii. No. 117 protestul D. Dim. Ghica contra acestci m'esuri a D. Ion Ghica ; si articolul seu despre Guarda Nationalil in Reforma No. 16 pa 59. 2) veqt in Reforma No. 21, articolul prin care se combats decretul No. 961, basat pe raportul Ministrului Justitiei No 8832.
3) Reforma No. 12 pe 1859. 2
www.dacoromanica.ro
18
lativil
la pedepsa ce merits cel ce volt mai sere in
viitorti protectiuni streine, cu paguba autonomiel. Aceste legitime reclame, abusurile si ilegalitatile denuntate guvernulul, roman sterpe ; Guvernula e mutt, apaticti, aproba In totul politica predecessorelul set, des. pretuinda opiniunea publics, despre care D. I. Ghica qi-
cea, In brosura sa de la 1853, ca, Opinia publics este regina lumil, care moie cerbicea Regilorti nedrepti si sper-
juri, care astute baionetele si astupa tunurile, si pe care toff acCi sunt datori a o respecta."
La 6 Decembre 1859, Ministerul presequt de D. Ion Ghica deschide Camera, cu messagiulti No. 525, care con-
tinea programa sa politica, relativa la organisarea Principatelort-Unite ; In ea se qicea, ca preambula, ca s'ar socoti un acta de cetatena reit din partea acelora cars, miscati d'un interesil meschinii, ar cutesa se puie piedica lucrdrii n6stre comune, Romania fiind ostenita de incer ari zadarnice, fare scopti si Earn folosti, ki voind a pcifi inainte ia da semne de viatd:." 1) Luand acts d'acesta angajamenta solemna, spre alla rechema memories D. Ion Ghica la formarea Coalitiunil cu drepta cuventa numita monstru6sd, se vedem ce promitea messagiul Domnesca? Promitea reforme In tote ramurile, In Finance, Justitie,
Culte, Administratie, Lucrari publice, Armata, Instructiune, industrie, comercia si agriculture, In ministere si chiar In privinta streinilor stability In terra. Promitea mai ales deslegarea cestiunii propriet46, ce preocupa tote spiritele, Impedicand tote combinarile de
viitor ;" mustra pressa pentru licenta sa, devenind in mainile unor pers6ne un instrument de desordine f i de des-
binare intre ceta:teni '); In fine, justifica disolvarea Ca1) Monitorul No. 148 pe 1859. 2) dre pressa oposiliunii, in
care
figura
www.dacoromanica.ro
li
fiSea
D. Ion
19
merel pe motivul ca adunarea, fiind chemata, a alege pe Domnitora, fiind adica ua adunare esclusivil politica si constituanta, nu se putea preface de la sine In adunare legislative. Se non vero, e ben trovato. Despre reforma electorala, nici unt cuvluta! . . . Ministerul pote credea ca va face acea reforma cu Camera ce va veni; der §tiea bine, dupe cum observassera celle doue organe puternice de publicitate (Romanul §1 Saito, Dund"rfi,),
ca Adunarile trebuesca dissolvate a-
supra unui faptil, propuindule guvernul projecte d'un interesa patrioticti ; §i refusand a le desbate, atunci guvernul sa le dissolve " Pang, a vedea resultatul allegerilor fixate pentru Februariti. 1860, se vedem attitudinea guvernului In chestia administrative §i electorala. Mal intaiti, In privinta finantelor, mentionam anularea contractului pentru arendarea venitulul canalulul Dunarii §'a esploataril padurilor,* de la gura Arge§ului pens la gura Seretulul, fd"ra- motive, gi Ord a se specifica nume-rul ostrOvelorzi
al cantata, lemnelorli; ceea ce a dat
loca la grave bdnueli In privinta moralitayi Guvernulul, dupe cum a dovedit'o qiarul Romdnul In No. de la 30 Decembre 1859 (No, 151). Prin creatiunile celle noue, facute fara voturile camera. creatiunl de posturi i de diurne i prin mat multe cheltueli facute numai dupe deslegri ministeriale , fara, a prevedea §i fondurile necessaril, D. Ion Ghica a lassat un deficit de mai multe milione2), pe care nula puGhica, nu este ea un instrument de desordine ? Lasam acdsta la apretierea lectorului. ') Rom2nul de la 1 gi 8 Decembre , nude se reproduce ti observatiunile judiciOse ale &elle, Dunclrei, in privinta impossii d'a avea o camera liberals ea Anesul II al Conventiunel. 2)
Itfonitorul No. 207 din 1860.
edinta de la 9 August and
www.dacoromanica.ro
20
tea acoperi de cat printr'un budgete de 100 miliOne, si prin imposite none, mai alles acella assupra vitelor satenilor') desfiintat de Camera prin initiativa Ministerulul Iepurenu. Budgetul annulu11859, peste care nu putea trece Ministerul I. Ghica , 'nainte d'a se vota un alte budgete, se urea la 39,020,000 lei, afara de Ministerul Cultelore , ce avea budgetul see deosebit ; cat pentru budgetul din 1860, dupa ce a k;eclut doue luni prin sectiuni, Camera, spaimantatii, de acea cifra, n'a voit lua in desbatere ; cbiar .1i dupe votul de blame., nu era inca depus pe biuroul Adunaril ; tocmaY In luna lul Iunit s'a depus de Ministeriul ce'I a succesil. §'aponn §edinta din 14 Ianuarie 1861 , D. Ion Ghica se plangea a la 15 Ianuaritt terra e fail budget ! Vedea paiul din ochiul altuia, nu vedea lnse barna din ochiul see. D-sa ultasse ca ,
in loco se presinte budgetul see pc 1860 In De-
cembrie 1859 , a preferat . a dissolve Camera chiar In clioa deschideril , sub pretestul tiut ; adeverul era ca guvernul I. Ghica n'avea simpatiele Did unuT particle , §1
spera In viitorele alleged; dar budgetul soil nu Pa depuse nicl dupe deschiderea noueY legislaturl, adica la 29
Februarie 1860, ci dupe trei Lunt In privinta allegerilore, Rointiuld In 'No. de la 19 Decembre 1859 , qicea ca sub guvernul Caimacamului Al. Ghica, numite de' Nita, allegatoril aii tinut adunad politice , fia sae nu allegatorT , spre a se lumina assupra candidatilore de deputatT ; ca chiar sub guvernul CMmacemiel de treI , libertatea Intrunirilor n'a fost Impedicata ; pe cand guvernul constitutional al D. Ion Ghica, printr'ua ordine a prefectulul politiel No. 32,109 de la 29 Sept., a push terra Intr'un fail de stare de assedie, figurkil reprobarea generals [Wit de Camera pentru eseesii de putere, fi rea intrebuintare a fandurilor Statula. Monitor No. 167. edinta din 31 Main'.
www.dacoromanica.ro
21
oil ce addunare d'a trata affaceri politice , subt oil ce colOre, filnd oprititi ; si intreba Romanut data allegerile sub uvernul constitutional allti D. Ion Ghica all a se face ca sub guvernul Cdinacdnniei de trey, de gloridsd memorie?"
D. Ion Ghica a dat ordine contraril circularelord selle cttre prefeti , relative la allegeri , gi chiard assupra al1 egerilord de dellegati ; dovada, destituirea prefectului de Muscelti, 1P. Dimitrie Rucarenu, care nu consimtisse
a c'd"lca legea in favorea unul recomandat alld D. I. Ghica; apol, ce este mai gravd, lntr'una Si aceemi chestiune, in done differite judete, a data done ordine contraislicatOre, dupe cum s'a dovedit chiar in Camel% , cu ocasia verifich'ril titlurilorti ";'a constathril neregularitititilorti urinate In acea epoch'). Vont observa Ind In trecere ca Ministerul Ion Ghica, dupe dissolvarea Camerei , In timpuld allegerilor, a &cut"' 250 schimb'ciri In personalul impie,gatilorti adminis-
trativi ;i judecdtorescr); acesta o qicem ca respunsd la organul reposatti al D. Ion Ghica, care nu inceta a imputa guvernulul pre;eclut de D Dimitrie Ghica ingerenta sa In allegerl, prin impiegatii Statulul. §i fiind ca vorbim de organul D. Ion Ghica, se mientionam, iards,1 In trecere, ca ;i la 1860 D-sa avea organul sed oficiostl de publicitate, adicit Dambovita, redactatti de D. Bolintinenu, (care a schimbat multe colorY, ca omit politicti); acea foie sustinea atunci politic% D-lui Ion Ghica cu faimOsa axioma iesuitica Pinta justi-
fiat mijlocul, pe care a combdtut'o Romdnul, cu multd logicd, In No. de la 15 Decembre 59. (Veqi No. 104, 144 ;i 150.) in streinetate, guvernul avea (liana francesd Le Siecle. 1) Monit. No. 62 pe 1860, F,ledinta din 8 Martie 2) Monitorul No. 126 qi 128 pe 1859; qi Romeina No. 151,
www.dacoromanica.ro
22
care In No. de la 22 Decembre aplauda messagiul de la 6 Decembre; iar Monitorui roman reproducea acelle laude salariate In No. 156 pe 1859. Romanul de la 16 Decombre 59, protestandii contra redactoruld Monitorutu'i, care pretindea ca, qiarele nu potti desbate messagiul domneseti 1), dovedea el acesta e ud faptd anticonstitutionald §i vdtdmdtore din tote puncturile de vedere ; apd adducea aminte D-lui Ion Ghica
sub Printul Bibescu, D-sa a sustinut, cu multi aria, In i literard, 2), dreptul si datoria pressel
fOea qcintifica,'
d'a desbate messagele Domnescl."
In No. de la 23 Decembre, Romani critica circulara D. Ministru Ion Ghica catre prefectl, relativa la allegerl, unde figura, I.ntre altele, frassele ca administratia se vegheze ca vorbele allegatorilorti se fie cuviinciosse, o-
prindil a discuta pe cei ce nu vor fi allegatori." Romanul, analisandil acelle frasse, echivoce ca i politica D. Ion Ghica, dovedea prin acesta chiar ingerinta director a guvernulul In allegerl. Despre OM parte, .Reforma, dovedea ca, politica D. Ion Ghica este politica, de Meftstofeles (Reforma No. 32 si 33 pe 1859.) In privinta arendarq averilor Inchinate D. IOn Ghicaa Iutocmit acea comissiune care legitima protocolul de la Paris; Comissiune pe care a mantinuto §i Ministerul D. Ros setti ce a succesfi D. Ion Ghica; Comissiune care a fost
tin obstacolti pentru Ministerul Iepurenu, ce n'a Ingaduito a lucra, fiind attentorie autonomid, dar mid n'a 1) Ve(li analisa acellul messagiii de D. Ion BrAtianu in Ranzanul No. 191, 193, 145. Vecli si Steaoa Dun'drii: din a done decadit a lui Decembre, ce a desbAtut gi ea messagiul dom nescii.
1) Ce se publics in Moldova la 1844, si uncle Sgurezri, mul$1 ar-
ticoli cu initialele IG. Tot d'auna D. Ion Ghica a fost in res erv5; negreqit, spre a nu se comprornite I
www.dacoromanica.ro
.
.
23
putut'o desfiinta, in momentul chid se spera unirea de la Constantinopole, i cand s'ar fi compromis chestia cea mare printr'un conflict anti unel cestiuni secundare.
Venim la chestia arendmilor Statulul. El nu respunse se sera nici chiar aren4ile anului 1858, neplatindit nicl macar parte din aremple anului 1859 0 1860. On. D. C. Cretulescu, Ministrul Cultelor de la 1859, luasse mesurl energice contra acelor arenda0, silindu'l la plata arenplor, dupe ce le accordasse destule amanari ; D. Ion Ghica Inse consimti ale face un sciigniant illegalii,
ca sa'0 assigure reqta In alegerile de peste
Olth, dupe cum s'a accusat In Camera de chtre D. G. Etirbei, cu ocaqia votaril scapmantului. D Ion Ghica este Inca autorul conventiunii Romaniel cu Rusia pentru navigabilitatea Prutului. Mentionam acesta intrecere, numal ca se arritam sinceritatea Roiilor, amicil politicl al D-lui Lin Ghica. Lectorul 10 aduce aminte ca D. Anton Arion, In Inanifestul see catre alegatori, de la 17 Fevruarie anul curent, 1) acusa Camera trecuta pentru acesta conventiune, care, dupe D-luT, are consecintele celle mai funeste pentru independinta 'Astra;
eand Insu0 Guvernul Ro0ilor o recomandasse Camerel D-lor, prin cuirentul tronulul, ca s'o voteze mai curandii. Mal multe projecte de legi vedem publicate In foea officials 2) de cabinetul Ion Ghica, dintre cari unele s'ah deppusti pe biuroul Camerei, in .ledinta de la 17 Martie. 3)
Intre acelle proiecte /nse nu vedem proiectul pentru inbunatatirea sOrtel terranilorti , promish In programul
D. Ion Ghica de la deschiderea sessiunil 59 -60; nicl proiecte ca acellea ce D-sa reclama in respunsul la adressa 1) Vecll Democratic de la 18 Fevruarie 1870. 2) No. 23, 24 ci 67. 3) Moat. No. 75.
www.dacoromanica.ro
24
tronulul de la 30 Ian. 1861, menite a face prosperitatea fi aria notionaa ; adica urgenga unel legI judiciare organice, care se garantese independenga magistraturd ; legea care se regulese, Intr'un modil practicti, respunderea Ministriloril; legea de necompatibilitate Intre mandatul de deputattt cu functiunile dependinte de Guvern ;" In fine D-sa n'a staruit a se deppune, In sessiunea 59-60, proiectul anungatit de Guvernul Epureanu In discursul tronului, pentru reforma electorala ; ci s'a grAbit, prin intriga sa, a se pone In Accusare Ministerul de la 13 Iuliu 1860; clar chiar dupg. 11 Fehr., D. Ion Ghica n'a venit cu legea pentru respunderea ministerial6; alt-felltl,
cum ar fi putut contracta faimossul Imprumut Oppenheim, despre care vom vorbi la locul seta? Tote acelle proiecte alle D. Ion Ghica nu erat decAtti pulbere de am-it In ochiT teiril ; era sigur ca., cu legea electoralit a Conventiund, nu putea forma ua majoritate care se susti5, assemenea proiecte; dace era sincere, trebuia, cum i s'a clisti de publicktI, se propuie camerel celle dope proiecte vitale, reforma eleetoraa si legea ruraa; si in urma refusulul, se disolve Camera, facend appelfi la terra, cum a facut D. Cogainiceanu la 2 Maitl.
D. Ion Ghica, cu tots, silinga ce'§i a dat a forma tilt majoritate docile'); lime din 75 Deputati, alles, la Februarie 1860, sub influence guvernamentalh, abia vr'o 20 puta trece de liberals 2); din aces,tia doted din trey partY,
avend pe DD. Rossetti si Bratianu In frunte, se unir5. cu BoeriT din maioritate spre a da Guvernului I. Ghica votul de nelncredere de la 30 Aprilie 1860, despre care vom vorbi Indattt. I) Veill protesturile foilor publice pentru clilcarea Art. 7 din legea electorala, fi in parte, alle Ronainu/ui." din No. 12, 33, 96, 47 pe 1860. 2) Monitorul No. pe 44 1860.
www.dacoromanica.ro
25
Pentru prima Ora, D. Ion Ghica fa allesti atuncl deputatti s.i In Dambovita §i la Dolja ; and mat nainte, In dou6 r6iduri, nu reu§isse, ca simplu cetatail ; a fost allestl Insa ca Ministru. in §edinta din 17 Martie 1), D. Ion Bratianu imputa CabinettiluI ca, prin facerea statisticel In timpul allegerilorti, a silita p'allegatori a tainui adev6ratul lora venit ; iar prin formarea din mu a listelorti electorale, contra littereI anexului II din Conventiune, Guvernul a influintatti allegerile. D. G. Stirbeiti imputa Guvernului ca a lucrat, in chestiunea acesta,, contra interpretari data de Camera legit electorale.
Cu occasiunea desbaterii respunsulta la discursulii tronuluT, in §edinta de la 24, Martie 3) D. Ion Bratianu dovedea ca Guvernul are intentiuni absolutiste.
in §edinta de la 21 Aprilie 3). D. Ion Bratianu dovedea ca Guvernului nu l: place regimul parlamentar ; iar D. General Tellti constata ca multe lucreiri alle Guvernului suntii neconstitutionale §1 neconventionale.
in §eclinta de la 26 Aprilie, Camera imputa Guvernului ca, din cestiunea scapmantului aren4eloril de la mo§iile Statulul, a voit a face uci (mina" electoral ii, ; fti ca
dovada se adduces allegerea D-lai Ion Mica de Mtn arenda§ii din Doljia. 4) in §edinta de la 29 Aprilie 5), cu occasia verificarii tit lulul de deputata a D. tirbeiti, s'a doveditti arbitrarulti arestaril acestuia de crttre prefectul de Doljiil, in preqiva allegerilorti, sub Invinovititirea de perturbatoril al liniftei ; a fost Insit acbitatil de catre procurorul Curtilor-Unite. 1) Monitorul No. 75.
2) Monitorul No. 89 pe 1860. 3) Idem No. 105. 4) Idem No. 112 5) Idem No. 124 cii 126.
www.dacoromanica.ro
26
D. Ion Ghica voit'a ore prin acesta WO resbune contra fi111117pentru messura luta de Voda-Stirbeiti, la 1850, Indatorand pe D Ion Ghica a restitui Vistieriel ua raja ducati,
luati pe nedrept de D-sa, ca agent alia terri in Constantinopole, In timpul revolutiuni de la 48 ? .. . Venim la votul de blama propusa de D. Ion Bratianu, pentru necontenitele violdri, ale legti, de ctindii e la putere D. Ion Ghica. In §edinta de la 30 Aprilie 1) se voteqa propunerea de blame cu 31 voturi, contra 11, In coprindere ea Camera desaprobd illegalitatile comise de ministerti , invitandu'l a pune caged abaterilor din drumul legala, Acesta provOca retragerea Ministrulul Ion Ghica, anuntata In §edinta de la 5 Mail". 9 Dupe retragerea sea de la Ministeriti, In curse de 25 de (1ine, pena la venirea anal Ministeria, D. Ion Ghica a fa' cuta mai bine de 30 nuniirl (afara din permutatil) Intre care cinci prefecti , facuti Inteua qi, si peste 15 destituiti, Intre care un director de ministeria , un pre§edinte de Curte , trel membril de Curte , un sefa de Sectiune, etc.3)
Nu putem termina mai bine acesta capitola de cat cu critica ce Nationalul facu atunci unel circulare a D-lui Ion Ghica dare allegatorii din Dolji , multumindu-le pentru
allegerea sa ca Deputata In Camera, critica ce a reprodus'o Trom,petla In No. 809, anul corentil.
In preclioa regretabilulul evenimenta din Craiova, locuitoril acestul orma as trebuit sa priimesca din partea d-lui Ion Ghica ua circulara avenda de obiectti aparenal a multami commitentilor 501 pentru votula care i-a deschisil us,ele AdunariT; Insa aceste mul(amirl,_ ce ne este permisa sa le gasimti tarciie, fiind-ca se faceart I) Monitorul No. 131. 2) Idem No. 136. 3) Monitorul No. 137 pe 1860 cd cello urwiltare.
www.dacoromanica.ro
27
dupe aprOpe unit amid, de buns semi nu figuroza acolo
de dart spre a servi de pretexta la ua, manopera alle carer motive se pota pe drepta cuvdnta Maui. Acosta circulars, consacrata, pe de urt parte spre elogiula prea pucinti modesta anti autorulut el, se applica
pre de alts parte a arunca blamulti cello mar nedrepta totora Omenilora politicT, alle carort idee nu le permitil sa urmeze s.irula de idol alle d -lul Ion Ghica. Asti 1, calla restabilirea ordinil ne- a redattl Angele rece pre care ma, assemenea manopeta era de nature a ni-la urea , ne vomit permite cite -va cuvinte asupra acestuT subiectti.
Dell , fiinda Impotriva gustulul nostril sa intram in amanuntimele uriciose alle pretinseloru servicie, pre cart D. Ion Ghica se lauds ca le ar fi addusti t6rreT, fie prin capacitatea sa, fie In virtutea patriotismuluT sea, si mar mult In calitatea sa de ministru de chat In aceea de deputata , ne vom margini a aminti ca tote proiectele de legi, ce le a addus In camera, fiind calcate de dumnelui Intr'unti mods servila pre legile In vigore In alte terre, 3i prin deossebirea de impregiurari §i de miqloce, aceste legi nefiind applicabill In terra acesta frtra modificarile celle mar seriose, a resultata din acesta ca aclunarea, fortata a le lua In consideratiune, sl-a perdutti timpula ; ceea ce a necessitate prelungirea el cu trel
luni preste terminula fixate pentru Inaidere , §1 a tinut desbateri a crtrorti sterilitate ar fi r6mas Tara compensatiune, den patriotismul adunaril , trecend peste necaOdle ce'i impunea proiectele complicate alle d -luI Ion Ghica, nu le ar fi modificata de susti pone josit cu pacienta prin amendamente laboriose, ca sa nu lase terra cu totulit nepregatita pentru reformele pre earl opiniunea public& le reclama nelncetatti. §i In adeverti, ori-tine a assistath la desbaterile adu-
WW1, nu s'ar fi putut opri de a fi forte impressionatti
www.dacoromanica.ro
28
pre d'ut parte de energicele silinte alle membrilor sei, ca st scota, din dedalit legile Imprumutate din strtinttate, printre cart d. Ion Ghica I§I preumbla cu athta oboselt attentiunea , erd, pre de alta de rolulti passivti ce acestt din urma adoptasse sistematicesce, §i pre care nu-lt abandona de catti atunci candti, veendt pre Adunare
In setea sa d'a produce ceva utile §i practice- -
In punctult de a se degagia de piedicele selle multiple, intervenea spre a reinoda nodurile pre earl ea le desfacuse; ceea ce necessita din partea acesteia still dea nuoe ostenele ca sit sfarame cu destver§ire cercult viciosti In care d. Ion Ghica ',§1 dedea reutaciosa placere a se inchide. Amu putea aminti aci punerea In lucrare a multimii de creatiuni datorite arbitrariulul d-lui Ion Ghica ; dent ca nisce lucrurl ce s'ati petrecutt In clillele nostre, §1 cu scirea tutora, credemil de prissosti a le enumera. In resumatu , pre care punctti seriosti din nuoa or-
dine de lucruri ar putea WO baseze terra pltngerile selle, dect nu assupra nenorocitel initiative care Itsstndti moscenire consecuentele selle guvernelor posteriere 'i-a obligatti sit caute In nuol imposite milocele de a accoperi monstruosul budgetti alit d -lul Ion Ghica, macar et acestti budgetti, care era de 100 de millione, a fost redust la 70 ?
D. Ion Ghica, care declara Intent cli, In Ont. adu-
et ar
fi fericitt In cliva child budgetuluT set de 100 millione 'i-ar succeda unulti de 500, avut'a pla-
nare ,
nult, impingend adunarea pre acestt calle ruinttore, a excita nit miscare pe care sit o pott Interce In profitulti unel Inane, dert, absurde ambitiuni, ce nu mai este secrete pentru nimenl?
Nu mergemt pent a sustine aces* dera,
cunnos-
cendti isolarea pre care dreptele neincrederl alle tend, fie prin instinctt, fie prin scire, at creat'o d. Ion Ghica,
www.dacoromanica.ro
29
vomit admite bucurosti ct propuntmdri marea cifil care 11 ar fi promisil sit Imultesdi numerulti Implinitilork deveniti creaturi alle sale, 1sl pussese In gAndil sa form* uit clienteld pi opagandistd, cu un scopil ascunsk a citrui puritate nu pete scrtpa nebitnuitit. Dupe tote acestea, precum In uncle castle nenorocirea este bunA , trebue sa speritin cit natiunea va sci sa profite din cruda experientl, ce a Malta cu unii omen1 ; §i ca adunarea , stabilindti ua just6t balantit lntre resur-
sele terra si serviciele pre cars le pote ea ascepta de la guvernk va vota d'aci Inainte budgetele cele mai In rapportti cu miqlocele contribuabililorl"
D. Ion (Mica, sufletulu prima cOalifiuid parlamentare. In qioa de 15 Aprilie 1861, s'a pima. In accusare Ministerul de la 13 Iullti 1860, prevclut de D. Manolache Costache.
Canal citeve tine -va aiji, cu siinge rece, foiele publice (rotund, si desbaterile din Carnerit, In cestiunea de faciit, cum si apitrarea Ministerului, (nu In sdnul Adunarii, uncle i s'ail refusat apararea) ci ditre opiniunea publick si dupe (leee luni de la punerea sa In accusare 1), remAne convins ca numai resbunarea personald a dictatil cellor 35 Deputati actul lora de la 15 Aprilie 1861 ;
si di D. Ion Ghica a luat cea mai active parte
la acestA fapta, demnit de caracterul EatA ce ne propunem a dovedi In acestil Capitoll
Totul era preparatil pentru drama ce s'a jucatit In memorabila qi de 15 Aprilie 1861. '1
Vq1 brocairti Ministerulti de la 13 Mill 1860. Bucaresei Tipogra 6a Nationalulni, 1862.
www.dacoromanica.ro
30
Mai Antall", fusiunea elementelorti cellor mai contraril,
Infratirea natureloril cellorti mai antipatice, allianca inamiciloru cellord mai nelmpecati pand, atuncI, §i dup'aceea in luptA de morte ; In fine, sMcutarea lul Caiafa cu Iuda.
Dupe terminarea dramel,
fie-care actorti reinta In
rolul seu ; iarksj done tabere, inamice de morte ; cu deosebire a D. Ion Ghica, care "Anti aci inclina spre Stinga,
cu calculu, tot din calculil trece la Drepta. TInta justifica mjlOcele. Scopul era, pentru D. Ion Ghica
a desbina, spre a putea domina ; adicti,, a eliniina bullets din partidul progresistil, spre a putea mai lesne esploata In folosul sell elementul de desordine; in fine, a prepara terremul, spre a putea pescui Intfuh, qi, In apa turbure, pe Regile pescilorii (domnia). Pentru liberalil eel
fall, scopul era se scape de nite rivall ca DD. Boerescu, Costaforu, General Vladoianu si I. Ion. Filippescu, earl, prin meritele lord personale, prin luminele Ai patriotismul lore, eclipsed nite nulitAti ambitiose, ce amageti lumea prin cuvinte de libertate §i nationalitate.
Pentru retrograqi, scopul era a deconsidera pe Democratii de talentri si de ktiinta, slabind ast-fel partidul progresistu prin desbinare §i stigmatisare. Si uniT si altiT profitail de occasiune ca BEV resbune contra Generalului Vladoianu, care nu essecutase ordinile Caimacl-
mid de trel la 23 lanuarit 1859, in favorea candidatuluY Boerilor ; contra D. V. Boerescu, Caruia '1 venisse §i
fericita idee d'a propune pe Domnfi Fe allesuni Moldovel, la 24 Ian., contra dorintei fakilor liberall, cart D-luT
aveil de candidat pe D. N. Golescu, ne avendil atunci §anse D. Ion Briitianu; contra D Boerescu mai erea, din partea Rosjilor, un felil de rancuna pentru ca reintrasse In Ministerul Iepurenu, dupb, ce fticuse parte din Ministerul Rosseti-Bratianu; ceea ce dovedea Increderea Domnitorului In D. Boerescu, ce presinta mai multe garantil
www.dacoromanica.ro
31
de ordine, de capacitate §i de patriotisma, de catil a-
ceia pe cari faptele lora posteriore 'Ian aratatti terrel ca perturbatorl sistematia, saclificand total ambitiunii for meschine. Acesta era scopul ascunsil; aparintele ereu legalitatea §i moralitatea. Vom vorbi indata despre acesta SO, vedem mai Anthill mijlocele pentru ajungerea scopulul Pentru acestil sfar§it, totul s'a push In joca : amanari si escluderi la verificarea titluriloru, departandu-se Insu§i Generalul Tell, sub pretest"' ea n'are venitul prescris de lege; lipsa Mitropolitului In cioa de 15 Aprilie, care cel pucin s'ar fi abtinut ; Intellegerea intima intre press& 1) ski tribunes, cari esagerail grevlele Ministrilora; declararea Camerel in permanenta ; si refusul d'a se aOra accusatil. Asemenea manopere, din partea accusatorilora, dovedea tact" i inteliginta, §i le assigurati triumful ; din partea acusatilora, a fost tfa greOla d'a face procese de pressa; ua gre§ela d'a nu da in judecata pe prefectul de Doljai care n'a §tiut Intampina r6scola, ca prefectula de Prahova; ua gres.ela neiertata d'a nu se lncongiura in Adunare cu toti amicil loru, cad lipseil In qioa hotarl-
tore ; greOla d'a se retrage Ministri din Camera In qioa
fatala, lasanda Reit adversarilora campul de batae ; (16ra cea mai mare gre§al& a fosta d'a intra in Minis-
2) Unii din scrliterI ail putut fi induqi in errore de Capil pretinfi liberali, atatil de dibaci a insnfla incredere cellorsimplif, cum qi cellor sincere; acestia nu puteil crede ntfttil de perflclip'a-
eel farisei politick' in cat ea se serve de pana for neesperimentatg, ca d'un instrument, spre ajungerea scopurilor for culpabile ; and inse unii din aceia cu inima castes a surprins pe impostori in flagrant delict de perfldie, s'aii teas de den,ii ; gi alp: all avut curagiul a rupe en R130 in publicil, demascandu'i ea pe nisce qarlatani politick'.
www.dacoromanica.ro
32
tern cu glumetul D. Iepurenu ') §i mai alles d'a nu dissolve Camera In urma refusulul acestia d'a vota legea electorala si legea rurall. Orl cum, grelelele for nu meritaa asemena pedepsa. Fara acele gre§elle din partea Ministrilori, combinarile machiavelice ar fi fost dejucate; cad Coalitiunea n'ar fi putut Intruni majoritatea cerut6 pentru acesta sflqit 2).
Ua bill joca adesea un mare rolil in luptele parlamentare ; Para ua bill, a fost dat In judeeita Generalul Vladoianul, care a assigurat triumful Unirii cratiel la 24 Ian. 1859;
'a,1
Demo -
0 cu duce bile3) D. loan Bratianu
a venit la ministera ca se compromita financele prin concessiunea Strusberga, i se se compromita si el cu cliestiunea Transilvaniel s'a Bulgariel; in ambele casurT, D. Ion
Ghica a jucat rolul lui Mefistofeles din Faust inainte d'a se vota propunerea pentru punerea in accusare, s'a votat propunerea dad, Ministerul trebue sail nu se fie ascultata? 27 Deputati au opinat prin bile se nu fie ascultattl; iar 23 an fost de parere ca se se apere. Peste cate-va minute se voteza propunerea pentru darea, In judecata, subserisa de 34 deputatl; §i se aproba, eu 35 bile contra 15. Dad. cel 23 deputatT, cari opinassera pentru a se Ingadui Ministerul se se apere, ar fi fost convinl de ceea ce att facut, d'ar fi avut adicit cat de putina pudore, ar fi respectat cel putin forma esteriora a justitieT, nepar') D. Foru a ficut amend onorabil a in qedinta Camerei de la 2 Ian. 1867 (Mon. No. 5) clicend nod cand am avut onorea a fi collegulit D-lui Ieputinu, a fost numai la nenorocire." (ilaritate) 2) Daca Ministrii ar fi stat in Camera la votare, nuMC,Irul depu-
taplor ar fi fost 53, nu 50; ar fi lipsit atunci as bilr spre a se forma dour', treime, trebuind 36 voturi.
3) Cad de vi s'a priimit propunerea de blam cu majoritate de trei voturi, insi5 un deputat a votat din grefelci contra Ministrilor, core s'a abtinut in ledinca dela 21 Febr. 1867.
www.dacoromanica.ro
33
ticiphndfi la votul d'accusare ; atunci Coalitiunea n'ar fi putut intruni done treimi. Eat dar dovedith ca nu convingerea celor 35 Deputati despre crimele Ministerulul Iepurenu, ci patima orba" le a dictat votul din qioa de 15 Aprilie 1861; §i chnd cel 35 Domni vor citi aceste rilnduri, se vor ru§ina, veencl earl servit ca instrumente passive unor intrige meschine. Propunerea celor 34 deputatl, pentru punerea In acusare, era basath, pe dime considerante: ch, Ministerul, ca se acopere illegalith,tile sale, §i se Inabu§esca, arethrile Camerel chtre Domnitor, cerusse disolvarea el ; .i ch. In cursul alegerilor, Intrebuintasse tote mijlocele de care dispune un guvernil ca sa essercite asupra contiintel alegetoriloril o pressiune neamlith; prin urmare, In virtutea Art. 15 din Conventiune, propuitorii cered darea In judeccta a Ministrilort. Majoritatea, dupe propunerea D. Ion Ghica, allege nit Comissiune, compush de D. D. I. Otetele,lanu, N. Bibescu,
C. Rosetti, G. Wenn, Anton Anion, D. Bratianu i Ion Ghica, Inshrcinatti, cu actul coordonator; §i ea nume§ce pe
D. I. Ghica raportor allu actulul care avea sa serve de carma acusatorului ce va fi Insiircinat cu recuisitorul acelui procesii.
Nimeni Ins& din partea camerel nu s'a dus se sustie acusatia lnaintea Curtil de Cassatiune; probh, evidenth, despre neculpabilitatea MinisteruluT, de care Inski Camera era convinsh, tiind ca lnaintea Y. Curti de justitie nu va putea sustine accusarea, conform art. 15 din Conventiune.
Inainte d'a analisa actul coordonator, se vedem respunsul Ministerului dad s'a facut propunerea cellor 34; ad dupe aceea Ministerul s'a trasu indath din Adunare,
creend ca demnitatea sa nu'l mai permite a sta Intr'ul camera atat de arbitrara; scrupulli nejustificabilit In ochil ratiunil care le ordonh, a sta ph& la votul 3
www.dacoromanica.ro
34
definitivil spre a dejuca manoperile adversarilor. Acestia se
pot scusa cit nu el au oprit apararea Ministerilor, ci sin gurY MinistriY, prin retragerea lor, n'au voit a se apAra, simtindu-se pote slabl In acesta. Ministril respunserli, In qioa de 16 Aprilie : ciceti c'am comisti illegalittitY; dar nu formulatI nici una, nu Infatiatl lidY us dovaditi. Ne vorbiti de inclulgenta ; nol nu cerem de dt, dreptate , fiind datore Camera a ne asculta Inainte d'a
ne accusa; pentru acesta ye cerem, data nu 24 de ore, o singura sent cel putin, ca se ne concertam aptrarea, nefiind totY MinistriY fatA. Ne vedem surprinsi, pen-
tru ca enT s'a facut propunerea, erY s'a dat In sectiunT, sectiunile se adunA noptea, si adi yin tote la tribuna cerendil accusarea, fara a formula nit singurA fapta ; si D-v. tot adl voitY a ne accusa, fail a ne accorda cateva ore, spre a ve putea si nol Intreba : care sunt crirade pentru care voiti a ne trimite In judecatA. ? I6:icet1 ca v'atl declaratil In permanents; dar si justitia este In permanents. icetY ca puncturile de accusare sunt coprinse In adressa la discursul tronulul din sessiunea trecutd dar discutia se face asupra propuneriT cellor 34, care dice ca s'a influintatti alegerile i cA s'a dissolvat Camera cu scopti d'a se calca prerogativele el; pe CAnd adressa la tronti tontine numaI desaprobarea unora din faptele Ministrilor ; In fine, propunerea nu arats nisi vr'uit alcare de lege positivci,
nicY
rissipa de bani, publics, singurele
cause pentru care se pOte da un Minister a In judeca.th, conform Art. 15 din Conventiune. SustinetT cit Camera nu e Curte de judecata ; dar Adunarea, In casul de fats, nu este ore ug, Curte de punere In accusare ? Rolul eT este de jude instructor ; si dupe principiul fundamental In orl ce instructiune pe-
www.dacoromanica.ro
35
alk nizneza nu se da In judecatA Inainte d'a fi ascultat 'a se aduna probele pe care se basesii accusarea.
I)iceti ca faptele pentru care ne accusati le cunkte terra din organele de publicitate ; pate fi acesta =tilt legalli de accusare ? Ne prevestitl In fine di, orT ce apArare, fie alit de ellocuentsk ar fl de prisos, fiind ca aveti convictinnile formate mai din nainte ; dar Art. 15 din Conventiune nu cere convictiuni, ci probe legale, si nurnaT pentru rissi-
pire de bani si violare de legf. Este de demnitatea CamereT a nu trece cu us.urinta peste un assemenea actit ; Bind di Camera Isj va atrage osencla istorieT, trimitendil un Ministeriil 4n judecata fara
a'l permite a'0 da contil de faptele sale. Garantia ce legea accorda cellul din urmo, cetatentt D-v. o refusati consiliarilor tronulul, ce ail guvernata terra; aflatI dar ea o ast-feliz de accusare va fi cela mal frumosti triumfil allti vietel lor." MinistriT afirma In aptirarea lorti care Opiniunea publick c6, ar mai fi (list's si urmiitorele cuvinte, ce nu se vedit trecute In Monitor ii : Dea Domnul ca, Ministerul ce va e0 din sinul acestel Majoritiiti care ne accusk sit nu tred prin greutiitile prin care am trecutii noi ! Fac6, cerul ca cu acestA persecutiune se lncete luptele, §i sit se Infatesd toti Romanii !" Sit analisitmil acum In trecere raportul Comissiunil In;
Arcinata cu coordonarea fapteloril pentru care s'a pusii In accusare Ministerul de la 13 Iuliti 1860. Dintre ace tY Ministri, vom observa mai anteiii
ea unul fussese collegul D -lul Ion Ghica In Ministerul de la 11 Oct. 59, §i patru contribuissera ore-cum la ciiderea
sa ; se 'Ate dar banui un feltt de resbunare din partea cellui mai activti si vindicativa luptAtorit contra Minis-
www.dacoromanica.ro
36
terului accusata ; ast-fela ca patima a jucatil un rola Insemnata in acea accusare, unica In felula el. Eata capetele de acusare din raportul In cestiune : 1. Evenimentele de la Craiova. Cum ca a fost rescola la Craiova, la Noembre 1860, este necontestabilti '). Ministerul era dar accusat cri, '0 a facut datoria d'a i'estabili ordinea. Asemenea datorie '0 a Implinit'o 0 minis-
trul Ion Ghica, tend ordonasse arestarea D. GG. Stirbell, dupe a':irmarea prefectulul de Doljia, ce'la Merlmina ca tulburator anti ordinil publice. Daca a prefectul provocat rescola de la Craiova cum sustineu adversaril, cine a provocat rescola de In Ploevi §i Bolgrada, rescole ce s'aa IntAmplat in acela0 timpa? De se nu s'a d'at prefectul In judecata? Dar ore Ministrul Ion Ghica dat-a iu judecata pc prefectul de Dolja pentru arbitrara arestare a D. GG. ? De ce Ministerul ce a succesa Ministerulul Iepurenn n'a dat ellu In judecata pe prefectul ce a provocat rescola de la Craiova? nu trebuea care dat In judecata si prefectill de Prahova? Negreit. Pe D. Gr. Marghiloman, fiinda
ca a tras In popora; tras In popora.
3i
pe D. Sc. Voinescu, fiinda ca, n'a
2. (Mica rea drepturilor municipale.
Nu s'a indicat nicl ua lege positiva care s'o fi calcat Ministerula. 3. Violarea legit electorale.
In lipsa d'ua interpretare a cuvin'elor din acea lege les listes seront dresses par les soins de l'administration, guvernele conventionale au aplicata acesta disposititine dupe cum a Inteles'o fie care. Pentru assemenea cestiuni, Camera s'a marginitil a da 1) Vesli ami5nuntele pi depepele prefectului p'ale gnvernului, in
bropura Minislerul de la 13 lulie 1860, pug. 95-119, relativ la aeon rese615.
www.dacoromanica.ro
37
yotd de bland Ministerului Ion Ghica; iar pe Ministerul Dim. Ghica Pa absolvit ; de §i prin circularele sale, a-
cesta luasse dreptti basa listele din annul trecutd, declarate de majoritatea Camerel ca viciose 0 illegale; §i lasasse In liste tot pe cei Inscrisy de prefeti In anul trecutd, pentru care D. Dim. Ghica combAtusse cu furie pe Ministerulti acusatd.
Apoi, data Ministerul de la 13 Iulid merita pentru acesta osenda capitala sub Conventiune, ce °sena ar merita Ministerul Ion BrAtianu, si chiar Ministerul Ghica Cogalnicenu, sub Constitutiune? . . . 4. Influintarea allegerilortz. Care Ministerd a stat cu mhinele In slut' In timpulil luptelord electorale ? Daca Ministerul Iepurenu ar fi meritate. Inchisorea pentru acesta, Ministerul reteveelorii §i Ministerul bitelorg, ce ar fi meritatil ?
Daca neregularitdtile, 0 chiar pressiunea prefetilord, ar trebui puse In sarcina guvernelort, apoi pressiunea unor prefeti de sub Ministerul Ion Ghica de la Oct. 1866,
0 mai alles viol rile monstruose, cum s'a qisivin Camera, alle D. Pantazi Ghica, prefetul de Buzet, n'ar fi meritat ore punerea In accusare a acellui Ministeril? Cu tote astea, Camera a fAcutil din acesta numai obiectuld unel interpeldri. Gatti pentru schimbarea si permutarea impiegatilorti
In timpul allegerilord §i alld formkii listelor electorale, care Ministerd n'a usat de dreptul sed? Celli" mai culpabild, Inainte de 2 Maid, data acesta e cull* a fost Miuisterul Ion Ghica, cum am dovedit; asemenea §i Ministerul Dim. Ghica, cum se 'Ate vedea din protestdrile Pressel 'ale Tribunei de la finele anului 1861.
Pentru ce dar majoritatea n'a accusat la Decembre 1861 pe Ministerul Dim. Ghica, dupe cum a faze° cu Ministerul Iepurenu la Aprilie acelmil and? Respunsul e simplu: majoritatea Camerel fiind a Con-
www.dacoromanica.ro
38
servatorilorti, ea nu putea blama sad accusa pe unul din capil se, care se compromisesse pentru dtn§ii. Pentru ce ore D. Ion Ghica §i alliatii sei din stAnga nu imitarA politica Conseoratorilor? Ace tia craft in dreptft a fi Infuriati contra Ministe-
rului de la 13 Ina". 1860; cad acesta se silisse, en paguba sa, a prepara triumful partidel liberale. Din contra, fa1iI liberall, cu D. Ion Ghica In frunte, dad mting, d'ajutord Boeriloril pentru a umili, a deconsidera, a strivi partidul progresist, prin accusarea Ministerulul de la 13
Md.; ast-fel ca D. Ion Ghica n'a facut de cat a Inlesni venirea la putere a Retrograflortl, can ad provocat prin arbitrarul si IncapAthnarea lord catastrofa de la 8 lunid 1862.
SA nu uititmil In fine ca mhnAstirile (Ilse lnchinate 1i BrAncovenesci, ne fiind secularisate la 1860, averile for served a lmpedica recumkterea allegeril lui Voda Cuza, a paralisa Unirea §i reformele salutariT, 6'a conrumpe cons,tiinta allegAtorilord. Citesca lectorul Toile liberale din timpiT aceia, ki se va incredinta de adeverti. Terminam cu aceste cuvinte din apdrarea Ministerului accusat cAtre Opiniunea publics: Majoritatile adesea ad crucificat dreptatea s'ad proscris patriotism]. Numeral IN:Ste juca un mare roll In institutiunile omenesci; dar dreptatea nu se numdra, ci se descopere prin lumina adeverului s'a §tiintei." Ministerul Iepurenu a fost achitat de I. Carte de Justitle; iar Curtea cea gra appelic, confirmhndd verdictul I. Curti, l'a absolvit assemenea, reservAndul numal votul de blamd, care i s'ar fi dat d'o Camera impartiala.
www.dacoromanica.ro
39
D. Ion Ghica, suffieful coalifiunif tnonstru6se. Am veptil 911 capitolulfi precedentti cum D. Ion Ghica,
resturnatu de la putere de conservator) unity cu fakil liberali, 9 i da mina cu den§ii spre a pune In accusare Ministerulti Iepurenu. Membril din maioritatea CamereT, spre recunoscinca, 11111 allegil vice-pre§edinte; gi ellfi lupttt cu den§ii pentru paralisarea reformelor cellorti marl sociale; combate apol Ministerultl Stefan Golescu, cdruia maioritatea i dedesse
unti votil de blamil sub pretestd ca, nu presintasse budgetulti In §epte ') dar motivultt era tolerarea manifestaril poporului , In qioa de 11 Iuniti 1861 , care, prin petitiunea suscrisa In chmpulti libertatil , se da rid forca morald lui Voila Cuza de a proclarna unirea, §'a Intruni camerile pentru lArgirea legit electorale. In sessiunea camerei din 61-62 , drill maioritatea conservatorilor votd, legea de press i legea rurald , D. Ion Ghica n'a protestat , cum a fttcut D. Coghlnicenu , contra acellor legi prin care se sugruma libertatea presseY , Si se prefacea cultivatorul romanfi Inteunti nomadti cu cortulit la spinare. In fine, ca membru allfi maioritkiT, D-sa votd dictatura ce Boieril offereati lul Voila Cuza, chip() assassinatulti lul Ca-
targiu de la 8 Iuniti 1862, spre alfi compromitte In ochil natiunil, crerjend ca, Vora' Cuza este atat de simplu Ca, In virtutea acellel puteri discretionale , sa esecute acea
lege rurald, anti de fatala
naSiuniT.
Dejucati, Conservatoril, alliati cu liberalii falsi,
gi
avend In
1) Ves11 desbaterile Camerei din Iuniii 1861, in Monit. No. 142 144, 146.
www.dacoromanica.ro
40
frunte pe D. Ion Ghica, suscrie faimosa doleancA, citith In edinta de la 22 Ianuarit 1863.
In adressa de resturnare de la 1863, figura paragrafulti cellil cu 16 Ministere In care Domnitorul era lo-
vial pe facia ; In ellil se qicea: NicI concursul omeniloril n'art lipsit M. Tale ; cad In 16 Ministere ce s'at succest de patru anni at intratfi toti barbatii care ail ua valore politica In terra ; §i toti
au ekitti de la putere faxa a lasa In urma-le de CAM unit pote reputatia lorti politica." ') In edinta de la 14 Februariti , duprt chiar propunerea d-lui Grigorie M. Sturzea , unul din corifeil coalitiunil , Camera sterge acellil paragrafit , fiind silit'a a recumisce cti, prin acelle ronduri se lovia directri Capul Statulul. Cu tote astea , Fpocritul D. Ion Ghica, In edinta de la 5 Februarifi, se esprima ast-fellti , In privinca acellui paragrafti :
Atat Guvernul cum i oratorii au voit se lasse a se creae ca maT allesti ea i cu D. Panu am fi isbit mai susti de Ministrii; acesta n'a fostfi In cugetul nostru ; ki face acesta protestare numai ca IA formaiitate , pentru ca nimeni nu pOte vedea acesta In paragraful Incriminatil." In edinta de la 13 Fevruarie, la Intrebarea D-luy
Cracte, ca la care anume Ministeril se aplica accusarea cellor 32 deputati ca s'ai violat regimul Constitutional ; cad li D. Than Ghica a fost accusat de acesta ?" D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerele ce n'ail respectat regimul Constitutional, on care ar fi elle." 1) Veql desbaterile de Ia 5 ping Ia 15 Februariii inclusivii; si celle de la 18, 22 gi 26 Febr. 1863, publicate in Monitor" gi intr'ug. brosurg. ad -hoc, in tipografia Tribune' din Iasi cu spesele Conservatorilor de peste Milcov5.
www.dacoromanica.ro
41
Un altil Domnitor, cu mai multi' curagiti de cat Vodl Cuza, In urma acellei dolleante, ar fi trimis Indata Inaintea Justitiel tote Ministerele can violassera regimul constitutional, Mini0riT fiind singurl responsabill. In §edinta de la 14 Febvuarie, citindu-se paragraful
din dolleantA grin care se facea imputarea a nu s'a trimis Camerelor Constitutiunea votatA. de Comissiunea CentralI, D. V. Boerescu Intreba La ce Ministeril se face allusiune? cad s.i D. Ion Ghica
a refusat a o trimite " D. Ion Ghica respunde : n'am gasit atuncl acesta opportun ; dar Adunarea avea dreptil s'o cell ; 0 eti atunci o damii, sail me retragemil" (Ecce homo 0
D. Boerescu observA c5, nu crede ca D. Ion Ghica ar fi recunoscut atunci Adun6ril dreptul s'o cell; dar constaa el n'a dat'o." Tot D. Boerescu Intreba: aft s'arunca, accusarea de fal0ficare a listelor electorale, de destituirT de functionari, de atacii la libertatea individuals? fiind c5, tote Ministerele, §i mai ailed' al D. IOn Ghica, ail fostri accusate pentru acesta." D. Ion Ghica respunde: se aplica la tote Ministerele; 0 nu me esceptesti de loci' pe mine, fiind gata a priimi tots respunderea fapteloril melle."
Dar atunci pentru ce se Incrimina tronul? Si dacii Voda-Cuza erea de rea credintA, pentru ce D. Ion Ghica .i Coalisati1 sei, fo;ti Ministril, n'atl imitat pe Generalul Tellil care, ctindti a vedut l'ca. Vodh-Cuza se Incerca, allit
usa §i pe D-sa, la trantit demissia In nasil? In fine, faimosa deleanca se voteza. cu 52 voturl, fiind 5 contra §i 50 abtinuti. Mare triumfil ! Ridicolul fu complectfi. Baca, Voda-Cuza a caqut, peste trel anni, causa este ea de la 2 Mail' pans la 11 Febr, egalitatea Si libertatea fusseserl parodiate, concessiunile patronate cu ci-
www.dacoromanica.ro
42
nismul ce caracterisa pe Vocla-Cuza, §i cu immoralitatea ce caracterisa pe mill din Ministril lul 2 Mai ". Pe la finele anulul 1863, s'a publicatti In Elea umoristica Aghiurd, (No 3. *) ua %bulb, care era la parodia spirituals a CoalitiuniT monstrucise : ea esprima bunulu simtA all" poporulul, care intellegea prin instinctil ca Voda-Cuza trebuia sustinutu atunci pentru a realisa reformele celle marl sociale, reforme pe cari si Conservatoril si Demagogil aveati interest' a nu se realisa; VodA-
Cuza lovi In cap" Hydra care deschisese gura fatala ; din nenorocire, Heroulli se lmbata de triumfulti set', si surprinse Hyaddormi In bracele immoralitatiT, unde dra la 11 Februarit, sub forma Geniulul libertatil, child In realitate ell" nu fu de cat Geniult1 1.0114 cum vom dovedi In capitolele urnatore. Eats fabula In cestiune care espriml cu fidelitate intentiunele capilor Coalitiunii monstruose.
Lupil, Oile §i Calnil.
0 turma de oi grasse and multi s'esploatasse De lupT, de urs,I §i alte marl bestii shngerOse; dea and bunt. pastor", Deci, Oile voira S'assigure ald turmel nesiguit viitord ; Allesserl dar tote nal chine liberalti Care jurg, sa, fie constitutional": Ministril sh guverne, fiind respunghtori;
Iar Regele sh &Irma, pe pajistea cu flori
Dar din nenorocire, In turma cea de °I De mult se pripit§isse multi Lupi §i multi Vulpol, 9) De D. C. Aricescu
www.dacoromanica.ro
43
Depri4 ca sA manance chte unit miellu grk4ciorti ; Acum li se tliasse merticul Dinnelor. Pe d'an parte, chinil cel lacoml §i curcitl Erafi sub privighere, 'adesea ciomagitt Atund lupil selbatecl §i cel dumesnicitI 41 del laba cu caini1, cu cainii cel curcitY, Cu scopti ca sa allunge pe bravul Pruptord. Obsysca Adunare era ptrghia lor, In care s'illustrara mai multi oratory marl : OY, cairn, i lupi, 1i capre, Opt, vulpi i chiar mAgari. Noi nu vom reproduce discursurile tote, Ci numal pe acellea ce sunt may Insemnate.'
Una deputatil se scat
1i vine la tribunti : Era unti lupa n6prasnicii, cu coda pena,'n ]unit.') Ella singur consumasse vr'o duo sute ol, i miei, si capre multe, §Si duoeqed de bol. Professia de credingh venim sa facem adl: Sinceritatea nostra e scrisk pe °brazil ... Ali oile cu lupil 4 y dad laba de Irate. Unire, frail, unire pentru eternitate! Programa nostra este diving libertate ; Stindardul nostru, sacra nationalitate. Ce! n'auclitl vol ore In codrul cent vecinil In fie-care nopte unti gemetil tristii, streind ? E Ursul ce murmura s,'amening& pe of ; E ursul alba, terrorea cireclilor de bol; E ursul alba, cu care Tiranul s'a 'ntelles; Tiranul, (act, pe care chiar Lupil l'ati alles; §i ast54I ellti voiesce s'ommore Lupil toti. V'assigur, nu sunt Lupil al oilor despotl; Cad oile trAirA, in pace 0 iubire, Vr'o qece any mai bine cu Lupil 'n infrgtire.
') D. Or M, Sturza.
www.dacoromanica.ro
44
§i data vre odath. ati fost Lupil fatall, Me credeti culpa este a Ur§ilor urall. Pe Lupi i putem tine cu chinil In respectit ; Cu Ursul nicl Ciobanul nu 'Ate tine peptil. Se dice a phstorul ce NoI, Nol l'am alles, §I a dat labs cu UrsiI, cu care s'a'ntelles In locul lul sa urce pe tronit, peste unit anti, Unit puiii de Ursit terribilii, unit Ursh Siberiant. Voiti voi dar acesta? (Nu! Nu! Toti protesthm!) El bine! Jos Tiranul! Unit Lupii sa Intronhm! Cad Lupul e unit ageril si nobilti animalit : Nu suffere 0, fie tratatil ca unit hamall Ellh vrea sh fie Ebert ; cad simte libertatea; far oaea cea smerita, ea vrea egalitatea. Toti stim cum a smerita si innocenta oae Cu fig' se multumesce, adesea §i cu paie; Dar chinele si lupul, crescutl in libertate, Traescii In libertate, morn pentru libertate. (0 voce i respunde : cum Lupil dece ani Ait fost el sclavi nemernici la Ursi siberianI?) A fost forgo. maiore : chci capul cel plecatil
Nu este nisi odath de sabie &Matt. Acest1 Lupi ne phstrarh livedile bogate, Si astil pic for de munte, §i Alta libertate ; El bine! Lupil asthdl sunt sinceri patrioti. Jos darh dictatorul! Jos chinii eel despotl! Devisa nostro, fie Unirea §i Fratia. 0 rupem cu trecutul §i cu Diplomatia. In Iordanil a@ Lupil tots, tots s'att botedat ... (0 voce i -respunde: Naravul l'atI lhsat ?) Ne imputati nhravul? Neravul se preface; i §titI prin ce minune? Nevoea, ea 41ii face Pe lupti unit fidelt eine! Nol nu voim domnia. Domnia e condamnata! Vrem pacea si fratia, (Bah mare'n Adunare) Nol vrem legalitate;
www.dacoromanica.ro
45
Nol nu vrem dictatura: vrem sacra libertate. Represintantil turmel, NoT suntem, numal Nol Nol suntem avocatiT firesci aI astor o'f, Pe care le Inka15, Tiranul ipocritil. Jos dar5, Dictatorul! Am clis, ki am sflrkit."
Potitile ki Lupil se sari In piciore, §'applauda, freneticti p'acelltt oratorti mare. Atunci cere parola unit fanfaronii copoitt Ce trece tot-d'auna d'ap5,r5.torit de 1St ') voe, taint coltatI ! O LupT, onore roe I Recunoscinca turmei voT astaql meritati!
De ce este NI vorba? De scumpa libertate, Ce vor s'o scamotese pothile baltate ; D'aceea Lupil agerl, al nostril alliati, Voescil s5, scape turma de Lupil eel spurcati. Destul am lost cu totil In crud, desbinare, De care profitara, acel cu burta mare. In loc ca sti, comb atom fatala dictaturl, Ne sflkiam cu totil, porniti d'o negra ur5,. Dar ce sunt Lupil ore? Sunt chinI degeneratl; Sunt fratl tot dintr'o mama, ki eel mat respectati. El asta(11 se botes5, ; el adi mitrturisescil Grekelele trecute ; el dar se pocliescii.
In ora de pericolit, child turma '6 amenintatil, El viral sit scape turma cu ininfa curat5,. Cum potit dar a'l respinge? Din contra, i sald
Intl* for a mea Ian, ki botul for srtrut. " Toti lupil aplaudar5, p'acestrt kiretit Vulpoiii.
Atuncl cere parola unit NO stegarrt de oI.2) O mandatari al turmel, al lupilor trecutil 1) D. Ion Britiann. 2) D. Cogillnicenn.
www.dacoromanica.ro
46
Insuffle, la toy fricit ; d'aceea n'am crept §i nu creqrt vre °date, ca sincerY pot fi eI. Intrebe fie-care pe bietil mielusei Cine nu stie ore ca lupil sunt misei? (Nu'sl schimba lupul firea! respund vr'o jece mieY) Ma! Lupul e lupul ; si oaea e patite, ! Prin lupi nu 'Dote turma se, fie fericite.. Frumosele cuvinte de any sunt viclenie : A vostre, libertate ascunde tiranie . . . Ca ctinii, dud si Lupil Incepti a 16tra el, E val de biata turmit ! E vaY de bietil miei! De uncle vine relit ce voY ail Imputati La Regele pestorul, la chinil devotatl? CulpabiliY sunt lupil ce cerii adI libertate : De patru any aprope In astit Adunare, Tot lupil si iar lupil sunt In maioritate. Ca mandatary aI turmei, ce ati facut vol oare ? Lasat -ati biata turma. In pradit si nevoi; §i v'ati unit cu ca,inil ca se pradatl pe ol.
i all, vol, lupi nemernici, dud suntetl dejucatY, P'allesul turmel nostre voiti sal resturnatY ? Dar Regele e sacru. Nol vrem stabilitatea: Cad numal grin acesta triumfe, Libertatea. (Aplaude. tots mieiY) Pestorul nostru este 0 sacra fictiune, ce nu pitcittueste. Nu Regele, Ministrul, art e respunetorfi. iTapoi, de e vr'o culpa, e culpa tuturor. CIO Regele e unul, si chiar d'ar fi Neronii; Ce 'Ate elltt In contra a unuY millionCi ? [fie -a amegit tiranul ! strigati nelncetat.
De ce atunci Mate, vol nu ati protestat ? refusati ; Ca mandatary, bugetul puteati Iar ca ministril, Indate, sa demissionatI. Atuncea si Tiranul, precum 11 numiti Vol, Era sit joce dancul asa precum vrem Nol.
www.dacoromanica.ro
47
Nu e sinceritate : domnia o vretT toil; Dar turma ve respinge, fiind nisce desp otT. (Murmure'n Adunare. Destul ! Ne-am luminat) me am pugine vorbe, §'apoi am terminat. De vrem se fim puternici, se cade Instill NoT S'emancipam Indata acelle mil de oT, Ce NT de lupT suet tunse pe anti de patru orT. Sa, dam drepturT Intinse l'al turmel paqitori ; Dar asta nu convine la Lupil eel miser . .." ET ! bine piara LupiT, i scape bietii MieT ! "
Toil mieiT aplodara atuncl p'acella copoia.. Iar Cainil i cu Lupil s'amestica, prin of Cu scopa sa le revolte prin intrigT i minciuni, Stiind ca'n oil ce turma sunt i pro0 §i nebunT ;
Dar Regele pastorula pe Lupi '1-a dejucat ; Si oile scapate pe LupT 'T -ait fluerat.
Ministrul Ion Ghica judecat de poetul Bolintinenu. Credem a face placere lectorilor consacranda unit Capitol criticel ce D. Bolintinenu a facut administratiunil D. Ion Ghica, spre a se vedea i opiniunea celluT maT in -
Ulna arnica alla fostului Bel de Samos, In privinga politica selle echivoce. Eata ce citim intr'unit memoria istorica anti D. Dim. Bolintinenu, sub titlu CUZA-VODA i OAMENII SEI, imprimata la 1870, a patra editiune : Cu cate-va qille Inaintea sangeluT va'rsata la Craiova, se \Nara, acolo multime de esemplare , unit fella de professiune de credinga din partea until fost capa de cabineta , cake allegetoril seT , D. Ion Ghica. Era 1 n
www.dacoromanica.ro
48
Craiova ua classy de arend4 care donlinail sub guvernele trecute, §i cari eraa favorati de Domni si de Ministrit In schimbula influingel for , push In serviciula guvernului , el erati tolerati a esploata poporatia rural& dupti domenurile ce le aveail In arenda. Acesta sistema trecu sub domnia cea noun (a lui Voda Cuza). Pentru acella0 motivu Ministerula (Ion Ghica) le accords scaOmentulti cella renumitil , o mare pierdere pentru Statil ; dar Guvernula isi allia simpatiile acellor privelegiati, cari platira recunVinta for alleg6nd deputati pe unil din Ministril (Intre care si D. I. Ghica) ce lucrassera la effectuarea scaccame'ntului* 1)
La lucruri nuoi, ennui nuof ! Domnula Gaza Intellesse acesta, §i chiema la putere omens nuol (Intre cari si pe D. Ion Ghica) ; dar acestia nu Indreptarit nimic : cad n'aveaii prineipii; abia stiau ce este Conventiai dar nu Intellegeaa ce sunt principiele. Trebuia educatie politica, instructie politica, Imbunatatirea prin legi. Datinele se faca bune prin legl bune. Dar c'and eel chicmati a esecuta legile nu ail dative, dud cel chiemati a forma principiele nu au principil, legile nu se esecuta, si datinele suffers." 2) Din causa nemultumitilor ce formaa nomolulii partidelor de oppositie, se nascu spiritula de adaosa la cheltuelile Statului, adica Imultirea functiunilor ; marirea salariulul impiegatilor fu inaugurate de Ministeriul Ion Ghica, apol de Ministerulti Iepurenu §i Cogalnicenu." 3) Chestia Polonilor lul Milcovski (la care a participat si D. I. Ghica, capula coalitiunil monstruose) era grave, push pe terremula diplomatica In Constantinopole. Ea mica Inca Vita diplomatia europena si pe Porta. Se 1) Pag. 31. 2) Pag. 51. 3) Prig. 61.
www.dacoromanica.ro
49
fa.cu propuneri p6na chiar la destituirea Domnulul (ceea ce doria coalitiunea , IntellOsa cu Milcovski) 1). Unele din puterile garante aveati cuncltin0", d'acea violare a territoriulut romitniti. De §i Polonil intrasserd cu sgomotti In
Bassarabia, spre a trece in Russia, §i Milcovski dedesse chiar ua proclamatie (tiparita in Romanul), Guvernulti
nu se gesndia a le opri trecerea, cand us depeO, de la D. C. Negri din Constantinopole anungtt Domnului ca Puterile Garante sunt InFjtiintate , §i c i interesele celle
marl alle natiei §'alle tronulul cereit a se opri Indata Polonil a trece in Russia." 2) Dupe 11 Fehr., D. Strat (Ministrultti Cultelor In Ministerulti Ion Ghica) desfiinciti opt sute stole de sate, de i Ministerulti d'atunci se pretinclea amicti allu respandirit instructiel si educatiei." 3) Dupe 11 Febr. , cand se elabora Constitutia , capii Revolutiunii, prin D. Ion Ghica, pretinsera In consiliulti de
Strau trecerea In Constitutiune a art. 6, relativ la drepturile politice accordate Jidovilor. Fie care 10 amiatesce cele Intamplate la up, Camerei , si ditiramarea Havrei din Capitalit In qioa cand se desbatu acellu articolti spre a face parte din Constitutiune; §i cum Camera 911u Inlatura. Din tote cestiunele vitale alle natiel, credem c6, acesta este principall." 4)
Ion Ghica intl.& In couspiratia calcaril Palatulul, attrtiOnd dupe sine mai multi omens de Insemn6tate din Moldova i Valahia." 5) Revolutia de la 11 Febr. dette 114 proclamatie : rissipa financelor era motivulti resturnarii Doinnului. Indatit ce resturMitoril venira la putere , facur'a nuos6 concessiuni 1) Pag. 88. 2) Pag. 86. 3) Pug: 51. 4) Pag. 127 5) Pag. 143.
128. 4
www.dacoromanica.ro
50
Imprumuturi, ba chiar gratificatii de cote duoe mil de galbeni ca se maga se pledese causa Revolutiunil . . Sistemulti luT Cuza remasse In vigore ; gi va remanea Incd, ; fiind ca partidele n'aii principil , §i elle lupta numaT ca se vie la putere, spre a urma sistemult1 de umigi
lirea terrel." ') Numai Omenii
schimbat, iar sistemul a rOmas i va remanea pe cat tilnpt instructia morala §i politick nu va intra In senulk natiei ca se schimbe datinele , §i pe cat timpd natia va sufferi guveme immorale." 2) Constitutia a restrens egalitatea drepturilor politico, decretatd. la 2 Maiti , Si pusk sub ochil Puterilor Garante Inca de la 1861. Para nu vor fi toti Romanii allegetori, ci nu vor inceta a fi proprietatea classelor. Daca, 0 este fried, ca Guveniuld so nu facd allegerile prin gloatte , tine ye opresce a face ud lege prin care Guvernulil se fie cu totul Inlkturatil din esercitiult. allegerilor ? Cine ne opresce a da poporulul educatia politick sat instructia ?" 3) Acestd, imputare nu s'applick 6re mai cu sand D-lui Ion Ghica, care voesce a trece de cellti maT liberalii si constitutionalk omit de Statd ? Cella pugin, proclamat-a D-sa inamovibilitatea In magistraturd , ce este ud, garantie reald, In favorea libertdtii allegerilor 5'a proprieacella und mijlocil de guvernil ;
tAtil cetktenilor ?
Vom vedea In capitolele urmktore falsitatea principielor acestul oink de Statil allt Romaniei, care inspird
cu dreptil cuvtnt temere chiar acellora ce vor a se servi de esperiinta sa In affaceri publice, spre ajungerea scopurilor for ascunse. 1) Fag. 156 2) Pag. 166. 3) Pag. 188.
157.
www.dacoromanica.ro
51
Ministerul Ion Ghica dela 11 Febr. 1866. Eatfi ne sositi Ia 11 Febr., child capii coalitiunil monstruose, profitilnd de gresellele lui Voda Cuza ') si de nesincera applicare a principiilor cellor marl proclamate Ia 2 Mai, amfigira, pe unil din capii ostirii, si latura
cfilcarea dela palat din noptea aceea, cand s'ati accoperit d'unil vellti negru vulturii romfini, cum a qis gene-
ral Florescu In sedinga Camerei dela 27 Febr., anal. corenttl. Armata Insa, a adaogat general Florescu, a respins on -ce solidaritate cu mei tints sag sese tradatori." Inteadever, cu urcarea lui Carol I pe tronil, mai multe sute de officieri ati protestat contra acelluT actfi, care a compromis °area, ostirii romane. '') D. Ion Ghica, suffletulti conspirapunti cum o numesce Insusi D. N. Blaremberg, Domnia sa determinasse pe DD. Colonels Haralambie, Cretulescu si Calinescu a participa la actulti din noptea dela 11 Febr. Credem a putea affirma ca, concursulti acellor trei coloneli Illit datoram mai virtos insistintei §i conjuratiunelor D-lui Ion Ghica si Ion B`alficenu, can singuri reusirli, a Invinge scrupulele D-lor , fticendu'i a intrevedea calamitaple ce ar amenity, terra, data D-lor ar refusa d'a face Causes COMUna cu NaPunea."
Se cerceam data la 11 Februariti, natiunea a conspirat cu cei feSe trad.Cli02i, §i can erati calamitrttile ce amenintaft terra ?
Oppositiunea din Camera n'a fost pentru resturnarea lui Voda Cuza , ci numai pentru reintrarea Guvernului ') Vecli Caza-Vodil gi oamenif 85'1, de Dim. Bolintinenn, pag. 120-195. 2) WO Trompetta de la 10 qi 19 Februari5 1870 fi manifestarea officerilor cum si 150 depep clitre Col. Solomon cu occasia reintrAril s611e in cadrele armatei. 3) Suplimentul Ordinal, pqg. 117, de D N. Blaremberg. 4*
www.dacoromanica.ro
52
pe callea legal. Capil armateY fur& amagiti de Capil Coalitiunel monstruose ca poporulii se va manifesta in ora decisivit ; astfel c5, unulti din capil armatel, care In 11 Fevruariti a devenit si capti anti GuvernuluT, (Col. Haralambie) ar fi intrebat pe collegil set oil est le peuple (undo. e poporuld ?) la 4'19 ore dimineca , cand VoclitCuza era de mult radicatti, ki inchisti Intr'uit case par-
ticulars.') Daca dupe aceea Camerele au dat adesiunea lor, acesta a fost ca sa se evite resbelluld ciyyj Insusl messagiul GuvernuluI de contraband& a facut appeld in patriotismul for a sanctiona faptuld , s'a consacra ideea princuluT straind, solemn esprimata dp Natiune la 1857. Dupla aceea, municipalitatile ki prefecturele s'aii manifestat si elle in favorea acelleI ideY, cum se manifestaserit In multe OndurT mal 'nainte In favorea lul Voila Cuza, si cum s'a manifestat cu occasiunea plebiscitelor.3)
Prima datorie dar a Capilor conspiratiunil era a nu compromite ostirea ; si D. Ion Glum, care reusisse a invinge scrupulutti cellos trel coloneli, si care trece de trebuia a face ea eate-va sute de burta-verde, avend In cap veuit 4ece comissarl revolutionary (cari Inainte de 11 Febr. privegheail miscarile militarilor) eI s6 fats irruptiune In palatil, dui-A unit simulacru de re= sisten0 din partea gardel palatului ; si ei se silesert pc Volt Cuza, cu pistolul zn gate, a suscrie actulti de abdicare, fiind pote permis atunci Guvernulul a Bice In mes-
sagid c& abdicarea a fost dorita qi cerutit de naliune ; cu tote ea, dupO cum i s'a observat de autoruld acestel 1) Very bropra 111 Fehrtiariti 1966, de D. N. Crefulescit
pag. 4, publiclircorrprta. de la 4, 9 0 14 Octombre 1890.
3) Veql brokers mea Illissolvarea Camerel, 1866, pag, 4-6.
www.dacoromanica.ro
53
brosuri, la Martie 1866, In Dissolvarea Ca9nerei: (pag. 4) ar fi trebuit se fie s'unti decreta In care se figureze celle trel persone din guvernula provisoriu , dupe cum s'a urmat §i cu abdicarea lul Voda Bibescu, la 13 Iunitt
48, care n'a fost niel aceea de bun. voe. Cu moduli". acesta, s'ar fi evitat §i nemultumirea officerilor cari aii credut de datorie a protesta titre Carol
la urcarea sa pe trout, si manifestarile In favorea Col. Solomon, si revolta grenicerilor, i ma alles scandalul produs de Capitanul Anibal Ghergheli , prin rapportulti set. catre Colonel Radovicl, §i prin petitia sa entre Camera, refusInd a depune juramentulti ce i se impunea.1) Refusul Februaris:ilor d'a publica corespondinca di-
plomatica a lul Voda Cuza, (pe care se dice a D. Ion Ghica a pus maim lndata dupe arestarea acelluia) cu tote somatiunele pressa 2), i allegerea lul Vodn, Cuza ca deputatil al Collegiulul IV din Mehedinti, i refusulil
Ministerulul Bratianu d'a lasa se intre Voda Giza In terra, si umilirea terra prin firmanul de recunostere at lul Carol I, si revolta grenicerilor, si propaganda ce s'a flout si se face In favorea fostulul Domnd, 3i In fine actele celle marl alle acestuia, din care una singura ar illustra domnirea unul Principe, acestea dovedesciI In destul ca nu natiunea, ci pretendentii ra Domnie Si la Mi-
nistere, ci ca demascati i Ingenuchiati la 2 MaiiI 1864, aceia, nu Natiunea, au resturnat pe Voila Cuza, sploaVaud defectele selle ca individu, si concessiunele ce ellu a fost silitu a face Diplomatiei, care aderasse la actulti regeneratora dela 2 Mal.
Dar se vedem data Februaristil, In multi earora era D. Ion Ghica, ca sefil allu Cabinetului, au facut se dis') Vm11' Trompetta de la 26 Itumaral 1867.
2) Veqf Trornpctta de la 22-27 Marge, gi 1 Aprilie 1866, cum gi No. No. do la 2 Februariil vi 26 Iuliii 1867.
www.dacoromanica.ro
54
para acelle calamithtI de care D. N. B]aramberg se sile0e
a justifica actulil de la 11 Febr. D. Coanicenu promisesse publicului unit bilangA de progressul i scAderea StatuluY, In fie care ramura, din cioa dela 11 Febr. 1866 piny la 11 Febr. 1867; si fiind ca Domnia sa nu s'a tinut de vorbA, altil s'aii InsArcinat cu acesta lucrare importantA, care s'a i publicat In Trompetta 1), §'apol InteuA bro§urA. Asemen ea avem subt ochi Darea de sena de care alle-
00,4; de autorulti acestei bropri, in care sunt pe scurt desbatterile Camerel de la 11 Febr. piny la 18 Martie, c,nd Locotenenga domnescA a dissolvat Camera dela 2 Mai, sub pretestuIt ridicolit ca a Incercat a se preface in Conventiune ca aceea din Franga dela 1793. In acesta capitolt, vom esamina actele Ministerulul Ion Ghica, dela 11 Febr. pina' la finele lul Mai 1866, cAnd s'a retrasil dela putere. Mai Anteiu, In §edinga dela 12 Febr , Ministerul, prin
organulti D. 1. Ghica, declara a preocuparea sa nu este a lovi In trecutil, ci numal a face ceva pentru viitort ; s.i a a intrat indata in puterea legilor esistinfi, nefdeenduse cea mai mica" modificare la ceea ce esisa, Ora concursulti corpurilor legiuitore ( aplause prelungite). i oil ce se va vice In acesta privincA, se tie natiunea Intregg. cA, ar fi numaY iscodirl allil unor aspiratiuni pote Insyllate (aplause)." Vom observa In trecere ca prin acesta declarare guver-
nul mai Anteiil recunqtea lovirea de state dela 2 Mai, pe care o cornbAtusse pin. atunci, §i care fussesse callulu de bAtae aim conspiratorilor. Guvernulil lingqia apol Camera e§itA din votult1 universalt, aducend astfel ommagine lul Voda Cuza, pe care qicea ca natiunea l'a resturnat ; dar guvernult1 avea ne1) Vesli No. No. de la 26 rebruariil, 9 i 12 Mai tie 1867.
www.dacoromanica.ro
55
voe de represintatiunea Orrei, ca prin ea se pOtg mantine erdinea, fail care terra ar fi fost amenintata de invasiuni, sad de readucerea pe trond a lul Voda Cuza de cgtre eel Invins,T.
In aceeaV §edinta se numesce ug, deputatiune pentru
cercetarea hirtielor date la Pala* iar In §edinta dela 12 Martie, fiind intrebat Genera lulu Tell, unulg din membrii Comissiunil, despre resultatul hirtielor ce appartin Natiunil, D-sa respunde ca fiind clae pests grammada,
s'au regulat acelle hirtil, formanduse lint dossarti, parafat Fli sigillat,
ce s'a Increditat D. Dim. Sturza, mini-
strul lucthrilor publice.
EsprimAnduse doringa de unit
din Deputati ca se alba F,ii Camera cuno§tingg d'acelle hIrtiY, D. Tell respunde ca acea nergbdare nu se pOte satisface dedt dupe 4 sail 5 luny. De atunci sunt patru anl; §i nici und Ministerd, nici chiar Ministerul Ghica-Cogglnicenu, n'a publicat nici ua hIrtie din celle de domenuld istoriel.
Cu tote acestea, Trompetta", In No. de la 2 Febr. 1867, afirma cg, In armoarul In care se afla Corespondinta diplomaticg a lul Veda Cuza, §'a cdruia cheia o pgstra densul, ar fi fost hIrtil despre care Vodd-Cuza qicea adesea :
Mid or vedea Inteug qi Romhnii lucrarile mele, or sh"mi ridice statue." Apol din scrisorea lul Vodg Cuza, Cake Carol I, publicatg In Trompetta, No. 524 (18-20 Iunid 1867) ,s,i care mentionesg de hirtiele Mate de Salvatorl, se dovedeOe
ca- Cuza Vula a fost celld mai patriot §i national din Domnil Romany; i Ca chestia pringului strein avea a o resolve ellil Insu.li, In Intelegere, nu cu Tarul, ci cu Napoleon, cdruia li §i scrisese in 1 Oct. 1865 pentru acest sflRit. Acosta simtind Capil conspiratiunil Incepurg, a propaga ideea cg Vodg, Cuza tratesa. cu Russia pentru ling principe din famillia Tarilor, pentru ca Wig discre-
www.dacoromanica.ro
56
ditese in ochii natiuuii ; iar D. Ion Ghica affirma cittre Deputati, In salla Conferincelor, ca acea scrisore nu esistA; precum i Ministru de resbel inducea armata in erore, sustiind acella§1 neadever ; uitand insa acellil Ministru de resbellti rapportulti seu despre starea armatei, rapportii publicat in Monitorulii de la 3 Aprilie, §i prin care se constata ca Von, Cup a lAsat 40,000 de osta0, plus 32 batalliOne de militil, plus ult, artilerie cu 100
gull de foal; si acesta, armata nu putea s'o Intrebuinterle Cuza in folosulti Russiei, Acella ellti tilll Opte ani atilt de sus stindardul nationalti, in cat vorbia cu trufia lui Tepe§ti Si Vizirului §i Patriarhulul.
Eatd pentru ce n'a dat mina Salvatorilor a publica actele diplomatice alle luT Voda. Cuza , acelle acte cari dovedesc patriotismulil lul Vocra Cuza ; comparandu-le Romanii cu actele guvernelor ce s'ati succesti dupe 11 Febr. ail fiticut pe multi a dori domnia lul Vodd Cuza ;
dar Voda Cuza are destul patriotismil ca se fac5, a se realisa pe deplin dorinca Natiuniff de la 1857, parali7 'sand ast-fel uneltirile ambitio§ilor, consolidand nationalitatea, si preparand unitatea Romaniei. In edinta de la 14 Febr. guvernul I. Ghica propune numirea a doue comissiuni parlamentare, una pentru cercetarea stAril finantiale a terei pine, la 10 Febr, si alta pentru lucrArile publice c4i ministerul de resbellti. Deja era ue, comissiune bugetara In care figura §i generalul Tell, Si care anulasse tote creditele straordinare ii suplimentariT, contrarii legil de contabilitate ; scopul guvernului, propuind numirea unei comisiuni finantiale, era a elimina pe Gen. Tell din viitorele Comisiuni. Generalu Tell, deschisse ochii Deputatilor, cari decisera ca ancheta finantialit s5, se fach" de catre comisiunea bugetara si ln care figura Gen. Tell. Inca fiind Cuza Vodii, pe Tron, maioritatca docile, a
Camerel, pentru respectul ce't insufla caracterul Gen.
www.dacoromanica.ro
57
Tell, 11111 considers ca caph anti el, ca Mentorulh sell; %A,
votul pe faciti, prin care Guvernul de la 2 Malt voia a controla con§tiinta Deputatilor, acestia ar fi votat tot d'auna In sensu] cuvintelor. Gen. Tell ; eta pentru ce minoritatea de 12 Deputati din sessiunea 64-65, dup5, 11 Febr. deveni majoritate, recunoschndil pe faciti ca capil alld el pe Gen. Tell, ;i votti necontenit subt impulsiunea acestui Onor. barbat, care deveni idolul Camerei, mai allesii dupti ce se respandi stirea ca Conte le de Flandra, pe care Camerele 111il proclamaserti Domnii In qioa de 11 Fehr , refusti Tronul Romtiniei ; mai toti Deputatii atunci furti d'acord a proclaim Domn pe Generalul Tell. Mai multi Deputati de dincolo i de dincoa de Mdcov
declarara dorinca acesta Gen. Tell; acesta le respunse ca refusti, pentru cuvintele ca convinctiunea sa este precum a esprimat'o i terra la 1857, Ca numai stabilitatea prin mos,tenirea Tronului, In famillia unui Principe de vita latina, pOte face fericirea terei; ca esperiinca a dovedit ca, rivalitatile pentru Domnie ail fost causa tutor nenorociri'or acestor terri, In cat n'ail putut realisa nici una din reformele celle maxi; a unitatea Statului romtinu attirnti numai de la stabilitatea Tronului, care In vets an fi tinta attacurilor tuturor partidelor, chiar data pe Tron ar fi un Mircea sau unh Stefan; prin urmare, Generalul Tell conjurti pe Deputati, In numele Romtinismului sari Unittitii nationale, a lucra cu toti pen-
tru realisarea dorintel esprimata de natiune la 1857. Negresit ca membrii guvernului revolutionart, cars au trebuit sa afle acesta dispositie a maioritittitii Camerei, (§i Intre ei erail §i aspirantI la Domnie, ca D. Ion Ghica, de esemplu) s'ail grtibit a disolve Camera, sub pretestul ridicol c5, Camera aspirti a se preface In Conventiune
nationals. Venim la cestiune.
www.dacoromanica.ro
58
In §edinta de la 18 Februaritl se presinta, Intre alte proiecte, Si acella pentru Imprumutulti nationalti de 30 mili6ne, din care nu s'a putut efectua niclf chiar unit milhone, (MO cum se assigura. Daca natiunea intreet a resturnat Regimulfi conrumptii dela 2 Mai, cum pretindfi Salvatorii, cum acea natiune a lasat In isolare, a duoacli chiar, pe Salvatori, remaind surd& la appellulfi patrioticfi ce i s'a facut pentru acellil Imprumutfi ?
Comparand acea indiferinta cu entusiasmulii poporului
dela 2 Mai, cand millione de lei all dat
i indiviqi, Si
comune, §i districte, pentru cumperare de arme, lectorulii
pote Intellege data 11 Februarifi a putut fi consideratil
de natiune ca
y,_oa
fnvierii natiuna romane, CUM Bice
D. N. Blaremberg, In allti atria ajunfi, membrii conspiratiunii, afar& de D. Ioan Ghica, care de cat-va timpfi Incetasse a veni la Intrunirile nostre, eratt adunati la .D. Blaremberg." ') In §edinta din 19 Februariti, Adunarea , dupe propunerea Guvernului, decide a se trata de urging& de cAtre commissiunea ad-hoc proiectul pentru garda civics, care s'a desbAtut §i votat tot de urginga In §edingele dela 26, 27 §i 28 Februarifi. Esperienga a justificat temmerile acellora cari sustineati, In press& §i la tribuna, cs acest& &mos& institutiune, care e de prisos Intemill state organisatfi, Inca de la Mircea, dupe sistemul ridicarii g16telor, va deveni In maim Demagogilor unit instrumentfi periculosfi de anarhie, de §i scopulfi a este pat a legilor §'a Constitutiunii, garantarea Ordinei §'a LibertAtii ; dar Demagogii pot preface In iatagane de Ianicieri baionettele intelliginte.
In §edinta de la 21 Febr. se tratesa de urgings, chiar In acea §edinta, raportul Commissiunii relativil la trimi') Supthrentii la Ordinea pag. 117.
www.dacoromanica.ro
59
terea de ambassadori pe 16ng Puterile garante pentru sustinerea votului din 11 Febr. ; cum si creditul de 300,000 lei pentru cheltuell diplomatice.
Aceste cheltueli nu erail oare o rissipl In faga crises financiale, s'a scopurilor de domnie ce urmareau unit din Salvatori ? ') Nu aces ambassadori, ci Noroculti ne-a scApat de invasiuni, gratificandu-ne cu Pringit streinO, de §i nu de vicar lati7a, cum au cerut Romanii la 1857; dar acesta o consider5, unit ca mill pasti spre realisarea definitivg a doringei de la 1857.
In sedintele dela 2, 4, 5 si 7 s'a deslAtut rapportulq Comissiunil bugetare pentru anularea cellor mai multe credite suplimentaril ki straordinarii pe anii 1864 si 1865.
Intre acelle credite figura s'allii Bailed de scomptri cu privilegit esclusivil, s'allil Enid ferate Bucuresci-Giur01 ; guvernulil, In marea mirare a tuturor, le-a sustinut, cu multA CaldurA, amdnduoe. Generalul Tell si autorulil acestel brosure at comb'atut energic assertiunele perfide alle primului ministru, D. I. Ghica. Cairn parola Generalulul Tell. D-lor, onor. D. prim Ministru a combAtut lucrarea comissiunel budgetare relativA la concessiunea drumurilor de fer de la Bucuresci
la Giurgiti, si a combatueo In felul acesta. D-sa a Inceput mai antel prin a (lice ca este ilegall acesta concessiune, ca Guvernul trecut a acordat-o In contra tutulor legilor, In contra Constitutiunel; D-sa deci a recunoscut ca acesta concessiune este ilegal data. Apoi a aditogat : Mid D. Tell sustine ea acesta concessinne a fost ilegal data, are tots dreptatea D-sa , Impreun'a cu
minoritatea Adunarei; are dreptate a combate acesta concessiune ; Insrt nu este tot ast-fel si pentru majoritate.
Majoritatea nu pOte sti o combats, pentru ca ea a votat concessiunea, prin rOspunsul sell la discursul Tronului. 1) V es li Trompet la de la 19 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
60
D-lor, chnd am audit pronuntandu-se acele cuviate de D. prim Ministru, anima 'mi -a saugerat. In adev6r, D-lor, In acesta Adunare a fost mai 'nainte o majoritate ;i o minor;tate, ;i D-4ett scie pentru ce ; lnsa nu m6 as; teptam ca onor. D. prim Ministru sa vie sa ne amintesca de cele petrecute pe atunci In acesta Adunare. Asa dera,
pentru ca D. prim Ministru s'a pus pe acest t6ramil, sunt ki err nevoit de al urma. D. prim Ministru 'lice a majoritatea, prin respunsul el la adressa, a recunoscut de buna acesta concessiune, si ca acum numal 'Ate reveni asupra'i. Deed, Domnilor, noi, earl ne-am unit cu totil spre a recunosce cele racute, nu credeam nici °data a onor. prim Ministru s'ar putea servi de maxima faimosa machiavelica divide et impera desbina ca sa poi domni. Eata ce a facut onor. prim Ministru : a voit sa desbine majoritatea de minoritate; si, dupa mine, momentul nu e bine ales : cad, In Impregiurarile In carl ne afiam, trebue sa flinu cu totil units; nimeni nu trebue sa aduca discordia Intre nos.
Acum, Domnilor, sä ne punem pe unit alt t6ramti. Onor. prim Ministrn placutu-i-a ore voturile de marnainte ale majoritatei Adunarel , pe care aqi vine sa le laude? Artati-me , Domnilor, ea me pun pe toramukt acesta. Onor. prim Ministru, ca om politic, lnainte de 11 Februarill, n'a tunat ;i fulgerat In contra voturiloril majoritatel ? Nu le-a nimicnicit din tote puterile D -Iul? Cilimu dera asta-QI invoca acele voturi? Cum, D-lor ! tot acel lucru era reit erl ;i astkli e bun ? El ! D-lor, cum
pOte sa-1 placa ;i displaca dupe Intamplare acela;t1 lucru? Adeverul e unul, si trebue. sustinutil toff]. d'auna; eand 'I a placut cuiva erl un lucru, trebue sa -1 pima ;i asta-Q1 Negre;it, D-lorii, ea onor. prim Ministru scie O. fie consecinte cand 11 vine la socotela. Aci Insa,
www.dacoromanica.ro
61
ca sit cftstige causa, D-lul invocA votul majoritlitei. Si v6 rog 0% nu perdeti din vedere ci, ell din capul loculuT am sustinutil cit, cu ocasiunea respunsulul In discur-
sul Tronului, nu se putea vota nici concessiuni, nici budget. Acum onor. prim Ministru ne mai dice : D-lor, (led nu vom recunesce ea bane aceste concessiuni, apoi avenatt sit fire' amenintatT de multe procese ; si obser-
vati bine, D-lor, ca avem aface cu capitalist) marl Carl au sit influenteze puterile Europene." D-lor, argumentul acesta al onor. prim Ministru mi se pare ca e nedrept. Onor. prim Ministrn, argume,ntand ast-fel, a avut In privinta concessiunelor duo mesurl. Concessiunea drumului
de fer si a bitncei, dice onor. prim Ministru, nu se pote strica, pentru eft avema a face cu capitallstil cutare ; cele alte concessiuni se pottl strica, pentru ca suntil omen) slabi.
.
. .
D. lOn Ghica, Preqedinte al Consiliului. N'amti disfi acesta. D. Tell. N'atT disti asa, dent acestea sunt consecintele celor dise de D-vostrft : pentru cit nol amt. desfiintat concessiunea Monitor/dui, si atunci nu atY ijis nimict, fiind cit acestrt concessiune nu era data until strain ; pe al nostri dent 4T putem nedreptliti, pe strati Insft, nu. ARA dreptate e pentru al nostri, alta pentru straini.
Child am Meat interpelarea Guvernulul alaltit-ieri, In privinta concessiunel (art de Municipalitate D-lui Godillot, Ministerul nu s'a opus ; din contra, a propusti sit se numescrt o comissiune ea sit cerceteze pricina; ba Inert
a fiticut mai molt, a comblitut, inteun mod indirectri, acesta concessiune; si a combittut'o, sii-mi permitil al 'T-o spume, Intr'un mod esagerat. Ministerul va spus D-vostrfi, ell ad e necesitate, dicend ca Municipalitatea a angajat halm]. Verde, hanul lul Manuc, etc. sere ditrfttnare, ceea ce nu o sit se "ite esecuta de Municipalitate; si cu acesta a dat ocasiune si onor. mett coleg,
www.dacoromanica.ro
62
D. Lahovari, ca sa strige : ai sa (lama toporul In mho, membrilor fostei Municipalitati, ski sa merga a derlma aceste hanurl." Dena, D-lor, nici hanul Verde, nici hanul lul Manuc, nu sent prevedute In concessiune ; pentru ca ele se aft de cea -alts parte a gh, rlei, i onor. prim Ministru a trebuit negre§ita sa, scie acesta. Cum vedeti, ea combat concessiunea D-lui Godillot, dert o combat pe adeveratul el teram. Onor. Prim Ministru a combatut-o Inteuna mod esagerat. ') Ala dera concessiunea D -luI Godillot se pOte strica ; dent a altora straini nu. Apol, D-lor, acesta e dreptatea ce trebue sa urmeze cine-va? Unit guvern trebue ore sa aiba done mOsuri In mama lul? D-lor, positiunea D -luI Prim Ministru Intea-
cesta afacere era din cele mar favorabile care 'Ate sa fie vre-odata pentru. un Ministru. Onor. Prim Ministru a fost cu totul strain de lucrarile petrecute In terra acum duol ani de dille, §i prin urmare nu i se pote imputa nici unul din acele fapte ; D-sa dent ar fi putut sa ne lase pe nor, cari am facut lucrurile, sa k desfacem. Tot
ce ar fi putut lust face D-sa, ca Ministru, era de a ne dice :
D-lor, de ki nu am fost amestecat In acesta lucrare, Insa eil, ca Ministru, me simtil dator asta-di se vO spuia opiniunea mea, ca, striciind acesta concessiune , pOte terra sa fie In pericol." Aryl( fi Inteles pe D. Prim Ministru sa, se puie pe acest tOram. Dent onor. D. Ministru,
In be de a face acesta, a sustinut cu caldura cea mar mare concessiunea drumulul de fer §i a bancei Am q is ca Onor. Prim Ministru a lntrebuintat tote argurnentele cele mar puternice ca sa, sustie concessiunea drumului de fer yi a Mucci, nu din punctul de vedere
1) Vesli desbaterile din Senate in costiunea acesta, qedinp, din 9 Martin 1870.
Supplim. In Monitor No 86 qi 88.
www.dacoromanica.ro
63
al legalitateT el, ci ca se ve pota convinge pe D-v., a lntrebuintat §i acest argument; a 4is: ET, D-lor, vretT sa fie Inconjurnta terra cu zidurile Chinei ? Derit nu scitT D-v. ca qidurile ChineT all fost sparte cu tunurl de catre Europeni? Tera Romanesca, D-lor, nu a fost nicl o data Incongiurata cu qidurile Chinei; ea a deschis portile stile tutulor strainilor ; Si decd. a Meat vre-o gre§ala IlomaniT, este cd, le-ad deschis prea mutt ( aplause)."
Apol, D-lor, bine e ore ca noT de fried, sa Ingenunchiamil terra Inaintea streinilor, §i cand au §i cand nu au drept? Astfel ne Incuragia,45, onor. D. prim Ministru?
Sunt trist sa and din partea D-sale aceste vorbe. Inteleg ca un individ, ca terra, cand legile ordona, sa Indeplinesca conditiunile eT, sa respecte contractele tncheiate de de'nsul; dera nu de fried., nu prin amenintare. Onor. prim Ministru a cis ca trebue sa mentinem concessiunea, pentru ca altmintrelea streinil au sa ne faca nu still cet El bine, D-lor, dud Ora e in dreptul set], mie nu-ml e frica de streinil ce ar veni cu baioneta sa impund, sleirea Visteriel nostre In folosul until particular (aplause). Reviti, D-lor, la argumetul cel mai puternic al onor. D. prim Ministru, la acela adicd ca majoritatea, prin votarea adresei, a votat §i acesta concessiune.
Apoi D-lor, dada e ma, majoritatea a votat §i concessiunea Monitondza; majoritatea a votat §i conncessinnea Municipalitatil; majoritatea a votat §1 contractul Go-
dillot al mtirel; tote le-a votat majoritatea. Derd, cand majoritatea a venit §i a desfiintat concessiunea Monitorului, de ce onor. prim Ministru n'a 4is nimic ? Cum de a lasat sa se desfiiinteze acesta concessiune, fara sa de§tepte pe majoritate, ca ea, fiind votata prin adresa la Tron, trebuia acum sa o mentinem? Onor. prim Mini-
www.dacoromanica.ro
64
Insa nu 'l -a pitsat de concessiunea Monitonata care e data unor omens mid , ci 'la pitsat numai pentru concessiunele acelea cad sunt calcite unor marl capitalilti streinl.
Ca se fill mai lamurit, Domnilor cata se adaog ore care esplicatil.
IVIinoritatea, prin amandamentele see, a atacat tote concessiunile ce am avut onore sa le mentionez adiniore, Si majoritatea n'a luat In consideratiune acele amandamente ;i le-a respins prin votul el. ,,In amandamentele minoritatil se mentiona ;i despre concessiunea drumulul de feet, concessiunea batted, concessiunea Godillot si concessiunea lt[onitorului, §i majori-
tatea a respins tote acele amendamente ; ;i cu tote acestea onor. D. prim Ministru nu s'a legat de cele-alte, ci numai de aceste done; mi se pare ca n'a facut bine onor. Domn prim Ministru ; cad daca se is In consideratiune votul majoritatii, de la respunsul la adressa Tronului, apol trebue sa, se recunoscit tote concessiunile de bune; data din contra maioritatea a stricat ua concessi-
une, apol pote sit le strice pe tote. Domni or, tine nu scie ca In acesta Adunare nu s'a desbatut In fond concesiunea de fatit? Pentru ca n'a vrut ministerul a se discuta ; ministerul de atunci a qis ca nu e asta treba mist* ci a Senatului ; not nu avail
de cat se facein un act de politetrt; data sunt rele aceste concessiuni, Senatul ;i coinisiunea mixtrt ail sit le , strice ; data stint niscal lucrari atingatore de budget, child va veni budgetul In discutinne, atunci not le voila cerceta bine. Domnilor, cand va veni budgetul, a adaogat atunci ministerul, ye rog sit fiti stra;nicI ;Si sit faceti controlul cel mai scrupulos ; dar aci nu este cesti-
unea de budgete, ci de un act de politetrt. . . . Acura onor prim Ministru invoca un act de politeta, ca un vot afirmativ pentru acesta comisiune.
www.dacoromanica.ro
65
Domnilor 'ml pare forte red, ca onorabilul prim Ministru, prin cuvintele Domniel sale, incuragiaza pe stre-
iM In pretentiunI ce nu le-ad trecut prin minte sa le faca. Cand aces,t1 concessionarl aud pe D. ministru ca dice : mantineti, Domnilor, acesta, concessiune ; pentrii
ca decd nu o yeti mantine, terra o sa fie ruinata, prin procesele ce vor intenta concessionaril," Intreb, Domnilor, cand aud streinil pronuntandu-se de Minister assemenea cuvinte nu o sa, fie Incuragiati ca sa, pretinp. enorme despagubiri ? Eta, Domnilor, pentru ce aV fi dorit ca D. prim ministru sa nu is asupra sa acesta galcOva, s'o lase asupra nostra; noI am face°, nol s'o des-
facem. Deca sustin anularea acestel concessiunl, nu o fac din alt pun ct de vedere, nu o Inc cu cugetul de a combate pe Ministru, pentru ca doresc a da tot spriyinul nostru guvernului, mai cu sernti in acest timp; Ci numal pentru ca, In adincul consciintei mele, cred ca este ilegala ; afai a numal decd Dumneqed 'ml a luat mintile, 'ml a Intunecat vederile, ca sa, numal cunosc albul din negru ; Si In acest cas numaT suet trebuincios terrel mele,
trebue sa me clued O. me pocaesc. Era dad, nu 'raI-a luat Dumnaled mintile, (led, credeti, i d-vostra ca mine ca aceste concesiuni suntti ilegale, sfarlmati-le; ca sa se Invete minte totT MinistriT trecutT i viitori, cum tre-
bue sa dispue altrt-data de averea Statulul ce li se Incredintep. D. Ion Ghica Prefedinte al Consiliulut Esplidncl cuvintele salle ce ad fost produs un uret efectil asupra Adunarii, dice intre alte repetiri §i acesta : Call ad fost, Domnilor, divisiunile ce am vrut sg, pull
Intre d-vostrti? Oare and am dis etc d Camera a dat un vot, aruncat-am ed prin acesta divisiune intre d-v. ? In consciintii, dice D. Tell: plitcuta ore d -lut Ministru actual voturile Adunarei trecute ? Nu; atuncY de ce dera 5
www.dacoromanica.ro
66
'I plat ast6-111? El, Domnilor, cand guvernul a vequt mai mune onor. persOne, preocup6ndu-se cg, actul de 11
Februariti nu are alt stop de dt restur_area celor ce s'ail facut de la 2 Maiti incoa, am tinut o conferinta secret la Minister, la care a luat parte §i D. Tell, §i acolo am declarat c6, scopul Guvernulul nu este a veni A d6rame nimic din ce s'a gent prin Adunare §i dup6, canonele legilor (§iretul).
D-lor, cand a fost a se vota § din adresa TronuluY relativ la acesta cestiune, D. Boerescu, actualul raportor, v'a ilis d'atuncl : Pentru numele lul D-4eil, nu vo-
tati acest paragraf macar, pentru d, acest paragraf consaca concesiunea!" D-v. Ina '1-ati votat. V6 rog sa nu credeti, D-lor, a spulndu-v6 acesta, ett all voi A pun desbinare intre D-v. D. C. Aricescu are parola. Domni, Deputati, care Bunt argumentele cu care sustine Guvernultt creditulti in discutiune ? Se pottt reduce la trey, principale :
1. Consimtimentul Camerel In adressa cltre Trod', In privinta concessiunel all ferate. 2. Consideratiuni politice , ce pottt face din cestiunea In desbatere o cestiune international. 3. Desplgubiri marl , ce ar fi In dreptil sd reclame concesionaril de la Stat. La primula argumentil respundem :
Dad. Guvernul se basezii, pe adressa care trona , unde figureqa paragrafulu prin care Camera multunaqte
fostulul Domnu ca a concesil acea line ferata , apol sa ne fie permisti Si no6 a ne basa pe desbaterile ce le-a provocata acelit paragrafil, §1 cari urmeza a fi luate In consideratiune ; fiind ca, din esplidrile date cu acea
www.dacoromanica.ro
67 , se va convinge InstO Guvernulti In ce sensa a votatit fosta majoritate acelit paragrafa din adressa. Fosta minoritate, In amandamentula relativa la concesiunea tail ferate de la Bucuresci la Giurgiu , a qisti ca acea concesiune este isbita de nulitate , find ilegala §i onerosa pentru tesaura. Onor. D. _Boerescu a qisti, In §edinta de la 8 Ianuaria :
ocasiune
Afara de Warne de legi , acestti drama costa aprope de 80 miliOne lei ; §i dad, onor. majoritate va Incuviinta paragrafula din adresa, relativit la acela drum, prin acesta chiar va vota Imprumutula de 80 milione." Atunci , mai multi oratory , ce sustineati adressa , §i
Ins4 Guvernula, ca sa linifesca pe onor. fosta majoritate, ail datil urmatorele esplicari. Mai 'Malt , onor. D. Voinescu , raportorulit Comissionei Insarcinata cu respunsula la messagiulti tronului, a 4isti, chiar In raportula sea, citit In edinta, de la 3 Ianuariti trecutti: Tote acelle delapidarl §i illegalitali au sa se revisuiasca de Camera, cu occasiunea cercetard budgetului;
si cate se vor gasi rea acute, Camera este absolut In dreptil a le refusa Guvernului." Totit in acea edintil, a mai adaogata onorabilul D. Voinescu;
Faptele relative la tifre suntti tote cestiuni de .budgetti. Comissiunea budgetara, ce se ocupa cu seriositate §i scrupulositate , ea este In dreptit a veni cu tote creditele , §i a le supune onor. AdunarI ; si dovedindu-le illegale, tine o Impiedica a le refusa, precool i concesiunele
pe care le va crede pagubitore interesului tesaurulta ?" Apoi a venitit onor. D. Cociu , §i a qisti , tot In edinta aceea :
D. Boerescu sa nu uite ca, pentru cercetarea creditelord, este comissiunea budgetara , care Inca nu'§1 a deposit lucrarea sa. Daca ne am pronunta not acum asu5*
www.dacoromanica.ro
68
pra acellord credite , lucrarea comissiunei n'ar cleveni ore de prisos?" In fine, chiar onor. D. Ministru de esterne qisse, In numele colegiloru sex, In edinga, din 4 Ianuariti: Ce necesitate ar max fi, D-lor, , a se institui comissiuni Inteo Camera? Pentru ce s'a instituit Comissiunea
budgetary ? Pentru ce onor. Adunare a Insarcinata acea comissiune ca sa is semmele de la Guvernil ? Cu scopulti ca s6 arate Adundrii descoperirile Mute, i onor. CamerA, suverancl in acesta, sa hotarasca " AtuncY onor. fosta majoritate , linktita , a votatil paragrafulti din adressa , ca und simplu 2.ct5 de politega.
InsuiY fostulti Domnitorti, respunend Camerei cu ocasiunea presintarei respunsului la messagiulti Tronalui, In clioa de 16 Iamiariti, a (list. : La discutiunea budgetelorti, aveti un campti tntinstt pentru activitatea D-v.; acolo controlutil D-v., cu ose bire, pole fi trebue sa se esersecle. Eti m6 voitl bucura vegendu-v6 ca cercetatY, cu cea maT mare Ingrijire, anevointele i Inchipuirile terrel; i ca constatati, cu cea max scrupulosa luare aminte , Intrebuintarea banilorti publicT."
Dar dice onor guvernti: Nu e max putinti adeveratti ca Camera a votatil acelle concessiunY In adressa Tronului: c5,cY se (lice acolo
curattl, ca Camera multumqte guvernuluY Maria-Tale fiind-ca a concedatti acelle concessiuni etc " Lasti sa respuncla guvernulul onor. D. Boerescu, a caruia autoritate a invocat'o 1nsu.1 guvernult1 In edin
de la 5 corentit. In §edinta de la 8 Ianuaritl, onor. D. Boerescu a 4.is, In privinta acesta: Voturile nostre nu devinti legi de ctt numal atunci cand elle vor fi intbrcieate cu formele cerute de Constitu-
www.dacoromanica.ro
69
$iune, cAnd adia vor fi provocate printr'un projectii, promulgate ki sanctionate de Domnit." SA nu uitatI IncA, D-lorti, ca contractule acellel concessiuni, ca ski creditulti relative. la clAnsa, alt fostft date Inainte de votarea adressel. Astfelti, concesionarulit nu
se pote justifica , pentru a mentine contractulti, salt a pretinde despAgubirY, cu paragraful din adressA, relative la concessiunea Enid ferate In cestiune. Vedeti dar, D-lorti , CA primula arguments alit guvernului, pentru sustinerea creditulul In discutiune , nu este Intemeiatit ; prin urmare, onor. membriI din fosta maioritate pote vota, fare, scrupulti , fare, temere d'a fi taxati de nelogici i neconsecinti , pot vota In linikce anularea credituluY. Venimil la all duoilea argumentil : la consideratiunele
politice, ce pot face din cestiunea de fate, o cestiune internationalA.
Onor. commissiune budgetary v'a spus ajY, In raportulti set, ce, esplicArile date ierl de onor. guverne, In acestA cestiune, nu sunt de nature, a Ingriji Camera. Ni s'a cerute. secretulit In privinta acesta ; Ile voiti pAstra.1)
Dar A ne fie permisti a disceta cell putin cuvintele de questiune internalionalci. S'a 4is, Domnilor,, Inteuna din E;edintele trecute ,
ce,
acel concesionarl sunt forte influinti. Se pote. Insh, una din doe : On politica Europa permite NI Puterilor garante a deslega , In favorea nostra , cestiunea ce sunt chiemate a esamina la Paris, prin representantil lor,, sati nu le permite. In ambele casurY, Inriurirea acellor influinti banchierl pote ea modifica decisiunile InaltuluY
1) Comuniarile contidentiale ale D. Ion Ghicn, in conferinca secrab: de la 6 Martie, ail f oat reclame pi adresse dela Consult recoraanditnd reclamele concessionarilor sprijiniti de Ouvernii.
www.dacoromanica.ro
70
Areopagti? Nu! Affirma acesta, pentru onOrea Areopagului. Romania, Domnilor , este cheia Orientulul; si intere-
suit' Europei este ca acesta cheie sa n'o possede nimeni: cad , precum a (jisu illustrula captive de la Santa Elena, cine va posseda Provinciile dunarene , va posseda Constantinopolul ; si acela va fi stapanti peste OM lumea ; asa dar, aurula tuturor banchierilor din lume nu
pote ecuivala cu positia 'Astra geografica, prima garantie a nationalitatil nostre ; a duoa garantie este patrona-
giula a septe puterl marl, cu interese diverse; voia adaoga o a treea garantie, nu mal pugin valabila : attitudInea nostril, ca nafzune matures fi demnd. Astfela dar,
mica nara terra se 'Ate crede aill tot asa de tare, stand In legalitate si In ordine, ca celle mai tart puteri, av6nd a juca cur6nd un mare role In equilibrula europeanti.
Acesta este opiniunea mea, pe care o suppuitl cu respecta la apprecierea On. Camere. Asa dar, pericolele invocate de Onor. Guverna, In cestiunea de faces, le putem privi ca pericole imaginare ; si, ca ast-fela, elle nu pot nelinisci pe onor. Adunare, ce urmeqa a avea consciinta demnitateI selle, ca representatiune nationala. Venima la alti treilea argumentti, adica : la despagubirea ce ar fi In drepttl a reclama concessionarul, In cas de anulare a concesiunei decretata illegalmente. Mai Intaia voia observa, D-lor, ca acea despagubiret dupes calculula Mita de Wo'rbati competinti, este forte mica In comparatiune cu enormele sume ce ar accorda Statul, In casul cand s'ar mentine concessiunea. SA presupunem Insa ca despagubirea ar fi enorma, cum s'ai'l is de sprijinitoril concessiund ; tine o va plati ? Negresit, aceia can au dat acelle concesiuni, contra legel ki In paguba fiscului ; cad este drept, D-lora, ca, dad,
www.dacoromanica.ro
71
D-la Majora Liebrecht §ede a@ la Inchisore, pentru ri-
sipirea banilor publicl, si urmesa a IntOrce Statulul banii luatl cu modul sciut, apol cu atat may mult urmesa ca Ministri culpabill s5, dea banii eerily de concesionarl, ca desprigubire; si tail pentru acela§1 cuventu, urmesa a
si D-lor day In judecata. Si ne mirama cum onor. Locoteni ta, care guverna In numele lul Filip I, n'a data fi
Inca in judecata pe aceY Minktri, In virtutea art. 15 din Conventiune? Ceea ce n'a facuta Guvernul, sa speran& ca va face onor. Camera, tote in virtutea art. citat ? .
.
Assemenea esemplu, D-lor, ar avea cel may fericit resultat ; adica, respectul legilor si economia banilor puHid de eatre tote guvernele viitore. 1)
Dar ni se va observa ea averea fo0ilorti Minktri nu Vote fi Indestul pentru despagubirea pretinsa de concessionari. Atunci, D-lor, Natiunea, ca sa scape de un rea may mare, fad si acesta saerificia platesca ea restul despagubirii catre influintil concessionary. Nu pot admite presupunerea unora ca §epte puterY,
cart' ne au garantata autonomia, sa consimta a ne impune cu baioneta plata sumelor fabulose de despagubire pretinse de concessionary.
El bine, D-lor, chiar In casul acesta estremil, de cats a ne sinuccide singurl, ucciga-ne protectoril nostril, hind
ea am voit a p&p legalitatea 0 a economisa banii puVom Bice atuncl cu acel Rege al Frantel: Totul e perdut, afara de onnore !" Vom cadea sugrumay
bat
de Europa officials, In applaudele Europel democratice.
Dar, nu! acesta este o simpla ipotesa. Puterile protec1) Dace s'ar fi ficut acellu esemplu, Ministerul Ion Ghica n'ar fi contractul Imprumutul Oppenheim cu 21 la sutA, nisi Ministerul Ion Bfatianu n'ar fi dat concessianea Strussberg cu 270 mil franci chilometru si gra caietil de InsArcinkl.
www.dacoromanica.ro
72
tore or tine cont de missiunea 'Astra, care este drep-
tatea, legalitatea §i economia: treime sacra a unei Adunari nationale. Termin, D-lor, invitandu-ve, pe Domnia-vostra, din
fosta majoritate a acestel adunari, a anula, d'impreuna cu nol, fosta minoritate, creditula de .. .. 1,114,158 lei, pentru cuventulti espusa In rapportulti onor. Comissiuni budgetare ; s,i cu ocasiunea acesta, me simtu datorti a multumi aceste onor. Comissiuni care a bine a meritat de la not s.i de la patrie ; fiind-ca V a facuta datoria In consciinta. SA anulamil, D-lore, creditultt In discutiune ; caci altfelt; ca sl fima logici ,s,i consecinti, priimind acesta creditil, urmeqa a le priimi pe tote ; §i deja am anulat creditele relative la concessiunea Monitorului.
S. nu uitame, D-lorti, ca tocmai aceste concessiuni, pe care le patrone4A 01 Guvernulti, a fosta picatura ce a facutt se, deborde vasuld abusurilorti §i alit illegalitatilorti guvernului capta! Aceste concessiuni ati fost principala causa a destronarei fostului Domnitora. SA ne facemu datoria, D-lorti, pentru onorea Came rel, pentru demnitatea nationala, pentru moralitatea publicl. Am qisti (aplaude)." In fine, In §edinca de la 7 Martie, anularea creditului In ceStiune fu adoptatA de on. Camera c'o maioritate de 71 voturl de membril presinti, fiind multi absinti la ora votsarii ....
intrebam : in urma votulul Camerel de la 7 Martie ce a facut guvernulti? A anulat concessiunea Godillot, relativa la contractula Municipalitatii, dupe cum atesta Monitorult. No. 61 ') ; a anulat concessiunea Monitorului, 1) Vei' desbaterea din Senat de la 9 Marti° 1870, in Suplim. Monit. No. 86.
www.dacoromanica.ro
73
dupo cum constata, Monitorula No . . . ; clar cele-l-alte concessiuni, anulate de Camera d'odata cu aceea a Monitorului §'a D. Godillot, sunt Inca In fiingi ; ,s,i, ce e mal graves, fares a a§tepta votula Senatului, In privinga Concessiunii Bancei, Inca de la Februarit, D. Ministru de. finance recunosce indirect acesta. concessiune, In rapporWit sea No. 4981, prin care suppune la sanctiunea Inaltei Locotenenge Statutele societatii anonime, sub titlu cases de comereig, care s6 ,$). incuviintqa de Locotenenca
prin decretula No. 230 din 21 Februaritl, publicata In Monitorula No. 42. 1)
Nu putem termina mai bine cestiunea concessiunelor,
decat reproducend unit passagia din discursula D. N. Cretulescu, relativti la despagubirea de 5 mil. ceruta, de Godillot pentru anularea contractulul cu Municipalitatea, discursti tinutu In §edinga Senatului dela 9 Martie, anulu corentu, §i care a fost cu adressa D. Ion Ghica: Onor D. Ion Ghica a vorbit de tote concessiunile In facia carora s'a gasit guvernul dela 11 Febr., concessiuni
earl a qis D sa ca adussese oemultamiri In poporti." Admit pentru un moment ca, acele concessiuni ail fost de natures a exaspera poporul" ; dent sa vedem ce a facut guvernul acela dupes 11 Febr. pentru a satisface poporul? A anulat concessiunea drumulul de fer d'aicI la Giurgiti, care s'a qis ca era onorosa pentru terra, ,li a introdus modificatiuni call In loc sa satisfaca pe popor, a satisfacut pe antreprenor §i a adus paguba, terra ; cad D-vostra cunkteti, ca dupb conventiunea primitive, acest drum de fer trebuia sa merges panes In miqlocul Dunarei la insula Ramadan, care aducea marl lnlesniri 1) Cu tote proteetgrile Comercianfilor qi meseriagilor ; vet petitia Cu 200 semn'aturi contra Bilncei, iniblicata. in Trompetta dela 24 Februariil 1866,
www.dacoromanica.ro
74
Mat pentru comercifi, cat §i pentru voiagiorl,
i cele
mai multe cheltuell 0 lucrad de arta era sa se fad acolo; acolo era sd, cheltuesca concessionarul mai multe milione pentru facerea lucrarilor de arta dupe conventiunea din ulna ; drumul de fer s'a oprit la bariera Giurgiti '). Al 2-lea, concessiunea prevedea a drumul de fer A se predea Statulul in 22 de luny; la anul 1867, dupd conventiunea modificata de guvernul de la 11 Febr., s'a
prelungit predarea pans la 1869 0 terra a perdut doul anY de esploatatia. Al treilea, anuitatile urma A se platesca In termen de 16 anY, de vreme ce prin conventiunea din urma s'a fixat termenul de 10 anY, i nu cred ca, se fia tot una pentru terra ca acesta datorie sit se platesca In 10 sad In 16 anY. D-lor, s'a anulat Imprumutul Zarifi, la care ell n'am participat de loc, cad acel lmprumut s'a facut sub ministrul D. Bosianu. El bine, D-lor, fail a intra acum sa cercetez deal, conventiunea Medd, cu Zarifi a fost In adever un imprumut, sad o simply transactiune, prin care Zarifi se insarcina sd, despagubesca comunitatile locurilor sfinte, tot ce mid este el anulandu-se acea con ventiune, 0 cestiunea monastirilor remaind neresolvata nu scid deed, mane, poimane chnd se va resolva, cand calugari grecl vor cere despagubirea ce li se cuvine (cad el negrekit n'o sa renunce), nu sciti tic cum o sa, platesca, terra. S'a ois aci cd, concessiunile a adus nemultamiri In popor, derd, ganditus'a D. I. Ghica la nemultamirile poporulul dud a facut Imprumutul Oppenheim In modal cel maY oneros pentru terra? ') Acesta privesce pe Ministrul Dim. Briitianu, care a piigubit StatulS cu 80,000 de galbeni; find ea,. prin reducerea cellor trel chilometre, nu s'a scaclut lid pretul cellor lalte 70 chilometre, Sind
date D. Bartley 193.000 fraud de chilometru tocmai in vederea lucrilrilor costisit6re ce eraii sa se &Al p'acelle trei chilometre. Vein desvoltarea acestei cestiuni in P, ena dela 19 Martie 1869.
www.dacoromanica.ro
75
D. on Ghica. i D-ta erai sa '1 fad. D. N. Crefulescu. Et atuncl contractassemil Imprumutul cu 12 °/s si era lucru sav6r0t, §i D-vostra mi se pare ca nu l'atl facut cu 12 la suta. Ganditu-s'a asemenea cei de la guvern Ia nemultamirile poporulul cand s'a dat concessiunea Strussberg si Offenheim cu pregiuri a,la de marl ?"
Daca Camera de Ia Martie 1866 a gasit cu tale a anulla concessiunea Godillot, fiind data illegal, 0 data guvernele dup5 11 Febr. alt gasit cu calle a se despagubi Godillot cu 5 mil. francY, pentru ma0nele §i cladirile dela Tirgoviste, si alte cheltuell facute de concessionart, pentru ce oare acele guverne n'ati luat cel pucin masurY a Intretine acele ma0ne si cladirY , cad costa pe Stat 5 millione ?
D. General Florescu, cu occasiunea Jesbateril hugetului Min. de resbellt, a cerut In §edinta Camerel de la 27 Febr. espirat, 200,000 fr. pentru punerea In mkcare a ma0nelor din prima sectiune a arsenaluluY din Urgevkte, cart dela 1866 at remasil parasite ; de si erat menite a Indestula trebuincele armatel, §'a servi Inca de basa, industriel nationale.
Ce s'a Mut cu acellu arsenalt ? intreba D. General Florescu. Millione pet In ma0nele si instrumentele acellea, ce nu product nicl unti folosti , pe cftnd numai sectiunea rotariei ar fi fost unti isvord de bogatie publics ')." Eata dovedit ca SalvatorlY n'ati avut de scopti cleat numai resturnarea lui Voda Cuza, si nici de cum desfiintarea sistemel fatale, care a continuat §i dupo 11 Febr. Veqi tsedinIa Cameral' de la 2 Martie 1870, unde s'a demon-
strat foldsele imense ce ar fi addus Statului acellu stabilimentii chiar daca s'ar fi continuat lncrarile ca metteri streinl, in profitul Statului.
www.dacoromanica.ro
76
Eatti, dovedit ca, Salvatoril Watt fost dech destructorti a tot ce a lasat bunt]. 2 Mar. Venim la lucrarile Camerel dissolvata la Martit. 1866
In ,ledinta de la 12 Martie se lncepe desbaterea bugetelor ; §i'n acea .edint5. se votesa bugetulti consiliulul de Ministril, alit Consiliulul de Stattl ,$.'allti Ministerulul de es-
terneLa finele c.edingei, onor. D. Tell dice: Spelt, Domnilor, ca, 1)6116 SambAth, toate bugetele vor fi votate, data qi
Onor. Guvernti ne va lnlesni acesta" sarcina."
Dar Guvernulti tace; del cugeta a dissolve Camera. In edinga de la 14 Martie, dupO votarea bugetulu1 Ministerulul justiciei, comissiunea bugetar5, , simtind nevoea, ca §i Ministru lucarilor publice, a reorganisa acestil
Ministertl, din causa abusurilor Inaddcinate acolo, comissiunea bugetarl, Intelles'a cu D. Ministru, propune. prin organul Onor. D. Tell, a'I da tifra de 12 millione, ca se reface singurti bugetulti, pe care '1e va adduce apoI sere confirmare inaintea Adun'ariI; i Camera votes5, conclusiunele rapportulul Comissiunil. In edinga de la 15 Martie se desbate bugetulu Ministerulul de interne. D. Ministru respectivti, cautand pricid, de cert5,, se siles.te a provoca cris5, ministcriala, cu occasiunea tifrel de 110,040 lei relativ5, la personalulti serviciulul sanitart. din BucureFI i Iasi. In kedinga dela 16 Martie continue desbatterea acelluia,,i1 bugetti ; §i In privinga tifrel mentionate de 110010 lel, D. Ministru de interne IO permitte, din chiar senin, a dice c5, va pune capital' situaliunii ; cuvinte ce le re-
peta de duo ors. Tot in acesta, edinc5, , Guvernultl pre,sinta, proiectulti pentru amanarea aplicgril legit prin care, In urma unui recesementii generalti, se lttsa asupra Comunelor pe cincl anT perceperea impositelor directe ; lege adoptat5, mai
in unapimitate de Camere, dupo 2 Mal, promulgat'ap-
www.dacoromanica.ro
77
prolntii de totY, ca cea mai practice
'avantagiosa, §'a
caria aplicare avea sIi fie la 1 Tuna 1866. El bine ! Guvernulti revolutionarri o anulesa , continuand a merge pe vegmele In care ye am Inomolit, i dovedind gelosie, sail prostie, sail mal bine spirit de distrugere. In §edinga dela 17 Martie, find In desbattere bugetul Min. Cultelor, Gen. Tell (lice : Domnilor, Al I/Nut ierY ca Onor. D. Ministru de interne, In discutiunea bugetuld Ministrulul Domniel- salle, ne a amenintat, qicencl a va f a sa pue cagt acestor lucruri:. Ell n'am Intelles alt ce va decat ca Domnia-sa ne ameninta, 0 ca voesce a disolve Camera. Domnilor, a.41 avemil timpuld sa vorbim tot ce putem vorbi. A se dissolva Adunarea,rfara mandatulil Domnitorulul nostru, este o illegalitate ; i fiind-ca, e vorba de dissolvarea Adunarii, nol protestam. (Voci : protestam ! sgomot)
Acum, Domnilor, dup6 ce ne am facutil datoria, i am protestatil, remane ca Guvernulil sa fad, ce va voi. Cand va veni cu decretulil de dissolvare, nol ne vom supune: cad mai nainte de tote, suntemii datorY sa dam tot concursul nostru guvernulul ca Adunare legala Intru mentinerea ordinel In terra; cad numal prin ordine putem spera realisarea dorincelor nostre. Domnilor, sa dam probe ca vrem sa mantinemti ordinea, ski se facem declaratiune onor. D. Ministru ca din p artea nested, nici nu am cautat gilceva, ilia nu o cautam ; i data discutam leg, bugete, le discutamil cu demnitatea independingel nostre, cu sangele rece ce se cuvine sa aiba mandataril NatiuniY. "
In fine, In edinga dela 18 Martie, nefiind Inca terminate desbatterea Budgetelor, Guvernulii dissolve Camera sub pretestultt aratatil la Inceputulil acestul capitolil.
Astfel Camera aceea atat de docile Guvernulul din
www.dacoromanica.ro
78
causa votulul pe faga, cand nu avu a se mal teme de Dictatorula care o numisse, deveni u5, Camera libera, realisanduse astfel profetia D. Bolliac, care In Buciumutti dela 5 Decembre 1864, protestand contra violarii con§tiinteT allegerilor de atunci, qicea :
Trebue se spunem francamente ca parodia care s'a flcut votulul universalti de eatre spiritul reulul, a covir-
§it tota pacienta nostrl; nu desperam Insa, pentru ca credem In geniul care protege pre Romani ki terra lor. Dinteua rea procedere, va e i unu resultatti bums; din Impilare va e§i libertatea, din strivire va e i independinga. Toate silingele illegale spre a scote ua Camera servila, avem convinctiunea profunda ca au dat Camera cea mal independinte care a avut vr'uadata Romania." In urma acestel protestari energice, D. Cogalnicenu suprima Buciumul prin decretul dela 6 Decembre, demntt de dictatorul dela 2 Mat. Romanulti dela 2 Martie 1869 ca se justifice dissolvarea Camerel dela 18 Martie, sustine ca puterile garante celle ostile, cari formesa maioritatea, cugetail a cere elle InsasT dela guvernil dissolvarea acelleT Camere ; i ca trebuia prin urmare, scapata demnitatea terrei dejucand
scopurile for viclene. Dar atunci pentru ce s'a Intrebuintatfi mijloculti ca. Camera pune pedia, Guvernulu'i, ysi fintesa a se
preface in Conventiune nalionaa ? Nu era mai bine ua Intellegere prealabila titre Guverni1 ki Gen. Tell, care a legitimat Revolutiuuea In qioa de 11 Febr., qicena ca Capii el all bine meritat della patrie? (sic). Trecutulti §i caracterulil Gen. Tell trebuia se Insuffie destula lucre dere; cad barbatulti acesta d'ar . fi fost mai pugin patrioth, ar fi fost agl Domnti, cum am dovedit ; ba Inca ar fi putut resturna pe Capii RevolutiuniT, pucin dupo 11 Febr, cum i s'a propus de unit din barbatir de statu dela 2 MaY, §i de D. Balacenu la 1868 ; dar Gen. Tell
www.dacoromanica.ro
79
a pus patria tnainte de tote. Salvatorilor le trebuia nä Camera docila, caci se temea de Camera ce lucra dupo impulsiune Gen. Tell, ce devenise nit for0, §i care credea ca va fi alles Domnd. Eata adev6rulti, In Oa simplitatea lui. Venim acum la circulara D. Ministru de esterne, Ion Ghica, catre agentii puterilor garant1,1) si la messagiulti prin care a deschis la 28 Aprilie Adunarea clisa Constituantei done acte prin care Salvatoril s'ati silit a justi-
fica calcarea de la palat, arundnd noroiil asupra Mini-. strilor lull 2 Maid. D. N. Cretulescu Intrna brqura ad-hoc 2) a analisat acelle doue acte, din care estragem cele urmatore :
I.
Atat 4n circulara ministrulul trebelorti din alai* de la 20 Februaritl, catre agentil puterilort garanti precum In messagiuld de la 28 Aprilie sa cite : ca, onemulicimirea era genera le ysi ca napunea se simjea umiliter Zvi desonorater inaintea Europei, ea uer resturnare nu se mai
puti inlet-tura, ea ea era dorita de to/1; ca Romani; po poril ysi armata, toti se aflati setoil de a seerpa terra de ud stare de Inerurt steci5l'et6re." Care popord, care armata,
simtea in unanimitate atatti de multi' injosirea terrel? Nu gasescti de catti vre ua 15 fo0 ministri cart( s'ati succedatti la putere, ronduri-rondurT, sub Vocla-Cuza, §i earl ad fostd capil calcariT, svi teal -va officiari din garnisona Bucurescilor. Poporulti n'a avut cea mai mica cunnoscinta despre calcarea palatului din nOptea de 10 spre 11 Februaritl ? 1) Pablicatil in Trompetta" de la 27 Martie 1866. 2) Intitalatrt 11-23 Fehr. 1866.
www.dacoromanica.ro
80
Bietif soldati i officiarY, nail avutil nici eY idea despre acesta, Cana. vre-u5, duoi-trey ;elf al loru 11 scossell din casarme, ;i 11 condusserl pe la 3 ore din nopte pe piecele Bucurescilord?
Dom in adeverri, autoril lug 11 Februariti erait convin;1 de acea uriti, de acea desperare, de acea indignatiune a poporulul ;i a armatel, pentru ce s'a, se ascunda in intunericulii noptiY, ;i sit nu se puny din contra la lumina sorelui in capulil acellul poporil, sit1 dirige miscarea gi sá fad. ua revolutiune Cum, omenT conservatory, bArbati al ordinel, se coborA la miqloce pc carl legile, morala publics ssi istoria le a osInditil pururea ;i le a privitil ca acte numal a resturngtorilord de meseria ? Cum omeni de Statu au pututil ss uite 1)60 inteatata respectulti datoritil simtimentului militariil Ti sa mergI a povatui pe osta;Y sA fad, u6, assemene fapta ? Cum
tarbati al ordinil au pututil ss compromia armata candu n'avea trebuintA de assemenT miqloce, Cad, dupe qisa born, Ora Intrega era la desperare? Dent autoril calcaril sciail pre bine cg, cu tote nemult6mirile ce erail in terra., ;isunt astag ;i may multil de cltu atunci, ca in orl-ce epoch,' de transfor-
mare radicale, candu chiar classile societdtil in favorulil
carora s'ati operatil reformele nu pail appretia spiritul altoru reforme i suffere , ;i cand singurulti isvoril de bogAtie allti terreY nostre , productiunea pAmentulul, se
aft cu desavarsire secatii, din lipsa de recolta In trey any d'a rondulu, si acesta la unit gradu astfelti incatti ua mare parte a terrei se gilt In cea may mare miseriA ; autorii calcarii, elicit, sciati pre bine din esperienta , ca nu potil isbuti a face u6, revolutiune, c5,c1 poporulu roman de felult1 lug urasce resturnArile ; poporulti romans, prin in-
stinctulti set, prin bunulti seh simtt, scie sa apprecieze impregiurarile Si greua epoch' de transitiune ce strAbAtemil. Ore nu este totti acellt instincts, to-VI acellti bunti simtu allit Romitniloril care In Ilioa de 11 Februariil ne
www.dacoromanica.ro
81
a fern de mitt resboifi civile ski de tote calamitittile ce s'ar fi urmatt, deca aceia earl, chiar In acea qi de 1 t Februarifi , puteati la, rondultI lorti sii, resiste autorilor it cAlcariT ,
nu arti
fi
preferitti sa se tins In hituri
si sit
lase tOt6, respunderea assupra autorilor complotulul?
Nota Ministrulul trebilor din afarfi, de la 20 Februaprinteunti 0rti de frase pucin parlamentarie, aruna cu profusiune assupra omenilor guvernulul trecut mai multe incriminfiri.
Ed nu me void occupa de frase ; elle, card nu sunt justificate, devin calomnie ; 0 calomniele se Intorc pestle In fine assupra celor ce se servti cu densele. Void cerceta Insd unele din cite -va allegatiuni §i appretuiri copprinse In acea notfi. Se pretinde ca lipsa capacitatilor din consiliulti fostului Domnd facusse ca guvernarea sa fie din celle mai injositore. Aci autorele i collegil sel sunt pre modestY pentru sine Y, cfici capacitates D-lor a fost mai de multe ori chiematfi a prelede la consiliele si la actele Domnului resturnattl ; . . . i pe rond ati lost date jos de parti-
tele camerelor In numele carora se credeati ei In drept a adjunge la putere. Creq. ca n'ar fi de prisos a enumera aid cfite-va din actele acestor capacitati, 0 a aminti cis, unit ad Intocinitti budgete alle carora cheltuele cover§ati cu multd veniturile terrei, i meritulti carora sta In deficitulfi ce elle presentati. Ast-fetid s'afi veclutti ministriT la 1860, sub pre§edinta d -luI I. Ghica , urcandil ciffra budgetulul, numal pentru terra RomanescA, de la 43 milliOne d'ufidatli, la 100 millione ; pe c?tnd budgetele
ambelorti terri unite, In urma totorti reformelorti s, sa, creatiunilorfi, cu anuitittile lucrarilor0 publice , cu anuitfitile ImprumuturilorA effectuate di proiectate, cu fon-
t www.dacoromanica.ro
82
derie de tunuri, cu vapore de resbellit , cu ua armata Induoita, cu unit arsenalti de 200 mil pusce, se urea la summa de 160 millione. Si deca vomit examina ce crea-
tiuni se proiecta prin budgetul de 100 millione al D., Ion Ghica, numal pentru terra-Romanescit, nu vom giisi de Wit sporiri de lefuri, otelurl pentru prefecture 0 allocatiuni de baui pentru desptgubirea arendasilorti pentru pagube nejustificate. Si ce se propunea de titre acelle capacitati spre a accoperi Insemnatulti deficittl ce Lassa acellit budgetit de 100 millione ? Creatiuni de imposite monstruose! Firesce Ca nisce assemeni budgete afi provocatti nemultdmirea si Ingrijirea; si camera s'a v6duta nevoita a nu mai da allii seu sprijinti unord assemenT capacitati.
Alte capacitati s'ad presentatil la 1861 cu budgete cart scadeart veniturile terrei, fail a cauta sa accopere cheltuele care, departe de a fi Impucinate, elle mergead din contra crescadit ; void sa amintescti dreptuld de exporta care presinta ud, summa annuale de mai multe millione lei, 0 care s'a stersd din veniturile Statului, -card, a fi lnlocuite cu alte resurse. Alte capacitati art facut ca compturile Statului sd, nu se mai pots In veci lamuri , aplichnd und sistemit de
comptabilitate si de perceperi cu totula null in terra. De aid results confusiune si desoraine In comptabilitate,
Incittil nu credit ca situatiunea nostra financiara sa se pots, limped vre-urt-datd; de aci mai result& si acelle spitimentatore remasite pe In contribuabill si pe la cassierT, can profitard, de confusiunea ce se introdusse spre
a sustrage summe insemnate, datorite Statului. CAM pentru applicarea legilorti financiare, ea se Wm ast-felitt In catit provoca, revolta In mai multe parti alle tercel, si mai en sema la Craiova ki la Ploesci. Capacitatile de care vorbiriimit fora nevoite , spre a se mantine la gaverniA, a se servi Cu puterea armafii.
www.dacoromanica.ro
83
Astfel tote acelle capacitati if ail tintitit de CAW In a distruge, era. nici-uklatit Intim a organisa ceva; 0 ail parasitti puterea fiind cit le lipsea sprijinulil camerelorti. Se Intelege ca e vorba de ministerulti Rosetti-Bratianu.
Guvernul de la 11 Februariti, atat catre agentil puterilor garanti, CAW 0 catre camera, fit nevoitil a face tilt declarare solemna, ca va mantine institutiunile In vigore, §i cit rolulti guvernulul provisoritt se va margini In mantinerea ordinil publice 0 In expedierea trebilorti, pea candfi puterile vortt hotarl. Promisiunea nu fu tinut& multi' timpti de astti guverntl. Ea fit calcata prin InTu0rea ce'0 lu'a acestti guvernti provisorit, proclamatti de sine-0, de a confectiona legi §i a le promulga, si In urma de a disolva aceea0 camera caria IT datorea umbra de legalitate a existentel selle, 0 cu care, dupe legea vechia, §i nuoa, pe dal timpti tronul era vacantfi,
urma ca sa conduct numal trebile currents alle terra. i ore nu e loculti aci a ne Intreba : deca motivul reale allti disolvarii acesteT camere , chiar In dioa chilli se vota budgetele, n'a fostil rapporturile comissiunil Insarcinata, a cerceta prin deosebite ministerie gestiunea administratiunii trecute, rapporturl prin carT se constata calcarl de legT, cheltuele fart autorisatiunea camerelort, preschimbari de contracte, nuoe directiuni date lucrarilorti publice, incepute si effectuate in mare paste, opere alle chiar unora din omenil de la 11 Februaritl, pe Candi' se aflat1 ministri sub regimulti trecutil ? Ua-data camera disolvata, guvernulti remasse In deplina sa actiune de guvernil dictatoriale §i resvratitorn. ACUMA Ili' vom vedea la lucru. Tota lumea scie ca nu
e gra' a se pune cineva mai presusti de legs; greulti este a se mantine In cerculfi legilorl In nota sa de la www.dacoromanica.ro
84
20 Februarill, D. Ion Ghica declara ca allegerile mandata-
rilorti de la camera disolvatit se facusse prin miqloce ilegall ; dell cum s'ail Meat ore nouele alegeri ? AcOsta nu mai pote fi unit secretti pentru niment Dossariele allegeriloru devise In Constituanta si In Camera de la 1868, ne o spunil lndestulil. §i, spre a cita unit singuril exemplu, void Intreba ce a descoperitil anqueta de la Mehedinti, care nu pote fi pusa la Indoelit, cad ea era facuta de omens ce avert unit interessil In regimulil de care vorbimil ? Omenil de la 11 Februarift n'art sciuttl sit fie nici chiar revolutionari, cad' atunci and fi avutil curaghilti a
se pane chiar din slioa de 11 Februariii mai presusil de legi. Caut in astit framantare ua idea, si nu gasescu do catil urt inconsecinta. Deca acesti omen art cregutil..ca trebue a se servi cu legile Statutului , apoi atunci ar fi trebuitil sit respecte statutulit Si institutiunile emanate dintr'Insula. La din contra trebuia sa alba curagiulil a se pune, din qioa d'antehl , In Maxi de statute. Dena nu era datil capacitittilorii de la putere a face acesta ; si de aceea ad adjunsil in nit monstruositate ce nu are nume In istoria poporeloril. El ail pkitti In lucrare cu uil camera esita din acellil orribile statutti fruit a convoca yi senatulil; si child a trebuitil sres1 dea cuv(Intulii pentru acesta, n'a negatil dreptulil senatului d'a controla lucrarile adunaril, ci s'a servitit de pretexte cars nu sunt de nature a radica prestigiulii unei autoritati ce se respectit. Nu era mai demnil a sfilsia statutulil ? Ofenimil la messagiulil prin care s'a deschisti camera de la 28 Aprilie. Incriminarile si defitimitrile din messagia sunt datoril a le examina ; cud autorii lord ail
ttitatti ca este al datoria sacra pentru cello ce accuse sa justifice accusarile spre a nu se pune In positiune de calomniatoril.
Ceea ce se pote (lice In chestia unrril este ca ciilca-
www.dacoromanica.ro
85
rea de la palatti , la inceputti a provocattl simtimentuld desunitil, tradusit In faptil prin revolta de la Iassy, utde s'a versatt1 atata singe spre a se manifesta negre§itti Increderea in Omenii de la 11 Februariti §i adhesiunea la actulti. lord.
Mal anteirt vomit intreba: ce s'a fdcut' pentru mitntinerea positiunil politice in care ail gitsitti terra Omenii de la 11 Februariti ? Ce resultate s'au dobenditti In urma
unorti combinarl atatti de pucin socotite ca aceea a lnarmarii Si a recuisitiunilortt?
Eit nu credit ca scopulti InarmAril si fi pututti fi altulu de catti acella de a se face ua demonstratiune ; (lend, ua demonstratiune, pentru care s'a fa'cutti atata framentare i s'a risipitti atiltea sume, nu se putea face mai cu demnitate cu singura armata de care dispunea atuncl terra? Cata sit multamimil evenementelorti de din afara;
Cad' deo, Puterile garantI nu se &eat preocupate de ceea ce se petrecea in centruhl Europei, neaperatil ca 11 Fevruariti putea sa attrag5, celle mai marl calamititti assupra terrel ; putea si devinh' chiar mormentulil autonomies §i nationalit'atii nostre.
Cum se pOte califica darea de semi ce se face prin messagirt , despre cestiunea monastirilorti (Use Inchinate, care de faptiit se afla resolvatti numal dupe initiative guvernulul de la 1862-63? De atunci averile acestorti monastiri &di parte In domenele Statului ; 3i , Para 11 Februariii, acestit cestiune era pena astkli i diplomati-
cesce regulate, de vreme ce tote puterile garanti adherassera la miqloculti admisti de guvernti pentru a se face numal unit adjutorti locurilor sante. A spune prin messagiti ca administratiunea do la 11 Februaritt graesce negociarile intr'acesta, este a arreta pucinti respectti catre aceia cAtre earl se adressa messagiulti. Cine nu scie ca omenil ce formau guvernulil de la 11 Februariti nu erati
www.dacoromanica.ro
86
In relatiune cu vre-uii, putere , actulfi din care ekisse acella guvernit nefiinda recunoscuta ? Motivele pentru cari s'a facutit Imprumutulii de 150 miliOne lel, pentru adjutorulit locurilorti sante, imputata atatti de multti guvernului trecut, §i chipultt cum a fosta contractatit , cats sa fie forte bine cunnoscute @ approbate de administratiunea de la 1866, de vreme ce ministrultt
ce a facutit acesta Imprumuta a occupat (D. Strat) un locfi In guvernula dupo 11 Febr. Acesta me dispensa de a cerceta legea Imprumutulul §i moduli" executariI el.
Messagiulti care arunca tote relele assupra guvernului trecutti assigura ca functionaril fostulul regima, §i
din
cari IA mare parte tat mai occupy §i astaqi
posturile lore, iesasse interessele §i drepturile particularilorti; ca corruperea era generale §i Intermit gradti spaimfintatora. In facia unel assemene stars de lucrurl, cum unit guverna capabile §i intelligente, nepartinitorti k.i leale, n'a pututti da judicatii de catil pe unit singurti functionarti ? Can sunt acelle IngrozitOre abusurl ? De catre tine a nume sunt commise? Si pentru ce guvernula patriotica din noptea de 11 Februariti, n'a putut limpeqi §i denuncia a nume assemenl fapte can attingti moralitatea publics ? §i ore appretiarile unora omen) , avfinda unit inte-
resat vitale a'0 scusa uh, fapta ca aceea de la 11 Februaria, sunt elle sentinge Inaintea carora ori-tine trebue a se inclina ? Tote aceste denunciari de delapidari de abusurl §.c.I , pe cats vreme justitia nu se va pronuncia asupra-le, nu pota aye de catti caracterulti unor defaimari §i calomnie.
Prin messagiti se face ua declarare Insemnata : ea budgetele au fost reduse. Numerulti ministerielorti fiindu
redusti la find Inca de la 1864, lucrarile publice tre-
www.dacoromanica.ro
87
cdndu la Ministeriu16 de interne , §i justitia Ia Culte §i
Instructiune publickguvernulti de la 11 Februariti le a urcat la §Opte, spre a se pute negre§itti c5,patui tog salvatorii de la 11 Februartg. Crearea a done ministerie a occasionatfi firesce crearea mai multorti posturi , §i prin
urmare crescerea ciffrei cheltuelelorl §i pentru care sfer§itil se crea unti ministerib' allu Lucarilora publice? pentru a se suspenda executarea lucrarilor lncepute sub regimulti trecutti ? Pentru ce se crea unit ministeriti de Justitil , chdu chiar din autoril lui 11 Februariti decu dreptii cuv6ntti, in camerele trecute , ca ministeriult1 de JustitiA n'are cuv6ntil de a mai fi, de chid cea mai mare parte din attributele selle au trecutd Ia Curtea de Cassatiune ? §i In adev6rfi, In urma nouei organisatiuni judiciare , care a radicatii tutela tribunalelorti de la acestti ministeriti, la ce mai "Ate servi unit
ministeriti allu Justitiei aparte ? Inchisorile se arrett6 prin messagiti ca s'ati gAsitti
la 11 Februariti Inteul stare de jale : dmeni, inchig Fi necercetafi cu lunele , dmeni lipsill de Zibertate far'a sci
de aunt vinovati. D6ca asta ar fi fost tocmai asa, apoi cari sunt agentii , directamente responsabill Inteacesta,
dati judecAtii pentru ca at lipsitti la datoriele lore. ? Ceea ce cunoscti In asta privinta este, cd, dupe 11 Februariii, s'a populatti temnitele cu omens fitrA cea mai mica form& judiciary, far« mandattl §i far« consimtimentulti cellorti pe cari legea 1 a instituitil spre acesttt sfor§itit
Messagiulti amintesce tote lipsurile ce exista In organisarea justitiei , da assigurArY a se va pune cap6til nestabilitatii in magistrature , §i promite ca va Inceta spiritulu acella care cerea a face din justitia: unu instrumentii politicez. Monitorele ne arretA Indestult ca, in gura unora , stabilitatea Insenmeza preschimbarea perpetua.
caul pentru a nu mai fi blnuita justitia ca devine unit
www.dacoromanica.ro
88
instrumenttt politicti, este de regretattt ca messagiulti n'a
citatit anume casurile de acesta naturl de sub guvernulti trecutti ; In catit privesce guvernulti de la 11 Februarit, ell nu void cita de catd destituirea de la Martiii a primulul procurore de la Curtea de Cassatiune, Intend epocl dudtt prima grill a Omenilorti de la 11 Februaritt era sa, se potl sclpa de fostil ministril prin darea lord In judecatd.1) Messagiulit, vorbindti despre situatiunea financial% a Orrel, sett maY bine, .despre activulti §i passivulti tesau-
rului publicit, se rostesce ast-felitt: In clioa cana guvernulti actuate a luati canna Statului, s'a reiclicatg veluN1
ce
acoperea pritpastia in care eramii amenintali, a
, ;i in fine spune ca la 11 Februaritt 1866 a constatattt unit
eadea ; arrOth apol activuld ;i passivulti Statului
deficitti de 55,761,841 lel.
Ca sa fiord drepti §i lealY, trebue sa recunOscemil ca veulti de care se vorbesce In messagiti s'a radicattl Inca din luna luY Decembre 1865, cu occasiunea presin-
taxi' de catre ministrulti Financelortt la camera a budgetulul pe annuli 1866 ; Ora maY cu seml la presentarea, In luna lul lanuaritt 1866 a proiectulut de lege pentru Imprumutulu de 40 milliOne lei , menial a accoperi tote datoriele trecutulul. Atunci s'a depusu pe biuroulti camerel situatiunea nostrl financiaril , ski s'a dernonstratit ca singurulti mkilocit pentru a desface aceste datoriY nu este altulti de dal contractarea In strAinltate a maul Imprumutfi care sit se liquideze prin anuitAti.
Este cunnoscutfi el acestti Imprumutit s'a votatit de
1) La care se sdaogg gi lovirea inamovibilitglii I. Curti de Justitie, prin destituirea mai multor membrii ce cerusserii, conform legii, constatarea anilor de servicil
www.dacoromanica.ro
89
corpurile legiuitore , ;i a guvernulu era In ajunulti de
ale effectua, chndti a venial evenimentele de la 11 Februarie. D'arti fi mai avutti pucind rabdare, ;i are fi maY ananate calcarea de la palate, se &eau Imprumutule ef-
fectuate. Tesaurule publice ar fi qittl din greutatile in care se afla , terra ar fi profitate de versarea in circulatiune a 40 milione lei, si creditule Statulul s'ar fi reardicate cu desoveqire. Acosta este cu at'attl maY multti de regretate , cu Cate capacitatile de la 11 Februarie n'ati putute gesi alto miqloce maY nemeritti spre a solda datoriele trecutulul de cattl Imprumutule Oppen-1
heir cu 18 la suta ; si pe lInga Imprumute, a ma) Impovarate ii biota terra, In crisa In care ne aflame, cu mai multe imposite si concessiuni ruinatore. Aceste deficite de 40 millione, era nu de 55,761,841 lei , dupe cum se arretta In messagit, cad nu trebuea a compta deficite i bonurile emise pentru cumperatorea tutunului , tutunurile fiind ua marl& in magasiele Statulul care, desfacendu-se &ice, restituia cu prisosti aceste defiIn cassa Statulul banil acellore bonuri ; cite de 40 millione lei, clice, se repro§eza de Care autorii lui 11 Februarie tote guvernului trecute. Sa cercetam lnse, §i sa vedeme pone la ce puncte §i acesta assertiune este adeverata , §i dem chiar dintre autorii calcaril de la palate , fostY ministri In intervalule de 7 anni de domnia a lul Voda-Cuza, nu att si (limp partea lore de respundere in astir deficitti. Cate pentru trecerea in budgetuld veniturilor a unor cifre lusorie fi nejustificate, de si budgetul anului 1865 nu a fost Intocmite de mine , eii Ina me creqe datortl a intreba la rondul meta pe guvernul actuale, cari sunt veniturile reali alle annulul 1866 ? cad budgetule generale alle Statulul pe annuli"' 1866 nu s'a date publi-
www.dacoromanica.ro
90 ,li Camera de la 1869 a facut ua situatiune finanVail care stigmatisesa pe Salvatorl. Acesta fiindti qissti in trecdtti , sä cercethm cu tot& seriositatea originea deficitului de 40 miliOne lei. Plecandti de la annulti 1859, gdsescil in rapportuld de la 23 Maid 1860 allti ministrului de Finance de atunci chtre Domnil , rapportti relative la Inchialarea compturilore terre-Romanesci pe annulti 1859 , §i la situatiunea financial% pe acellaki annti , ca activulti tesaurulul la 1 Ianuarin 1860 se urea la lei 8,875,442 , era passivuld la lei 46,452,761 ; differenth dent intre activti si
cittitil,
passivti leT 37,677,339 este datorid publicd. De vomit scade
din summa passivulul cu approximatiune 20 millione, spre a intra In spiritulti mentionatuluT mai susti rapportil,
care pretinde ca lid mare parte din passivti este fictivd, . toff' ne lipsea spre accoperirea datoriel vre-ud 17 milHone S§i jum'etate.
De vomit cerceta assemene 1i situatiunea financiaria a Moldovel, tote la finele annulul 1859 , vomit gdsi in expunerea de motive a budgetulul pe 1862, presentatil adundril , ca datoria in acea parte a t6rrei se urca la leT 10,500,000 ; totalulti dent anti passivulul pentru am-
bele Principate la finituld MT 1859 era aprope de 28 millione.
Din acesta datorid, platindu-se treptelnicesce pe fie-
care annti cdte IA parte, tesaurulii publicd s'a gdsitti mereti Impovdratd cu summele ce se soldat , de vreme ce soldarea lorti se facea cu din veniturile annualT alle budgetulul in detrimentuld cheltuelelord ordinarie budgetare.
Cercetandt acuma resultatulti annilorti 1860 , 1861, , vedemti din bilantulti datoriel Statulul
1862 §i 1863
depusti pe biuroulti Adundril In sessiunea annuluT 186364, ea datoria reale In sarcina tesaurului , numal p6na la Noembre 1863, era de 26,612,2 10 leT. Prin urmare,
www.dacoromanica.ro
91
fara a in6 mal occupa de ciffra datoriei ce a lasatti si exercitiulil annului 1864 In povara annului 1865 , on tine pote vede ca pentru datoria Statului nu pottl fi accusati Ministrii Statutului.
De vomit voi sa ne dam soma de causele ce ail addusti ac6sta 'stare de lucruri, vomit fi siliti sa admitemil el una din celle principali a fostti lipsa de budgete re-
gulate Intr'unil interval de 4 aunt Nu dora ea ministrii nu le presentati , dera camerele, fiind occupate de lupte politice, nu se occupail de budgete. De la annulti 1860 p6n6 la 1865 , nu cunnoscti sa se fi votatti unit budgetti de camera, acella anti annului 1860 pentru terra-Rombesca a fostti votatti abia pe la Septembre. Pe annulti 1861 nu s'ati votatti budgete ; s'ati servitit cu acella allu annului 1860. Pe annultl. 1862 , gasescttt presentate camerelor, de ministrii ambelorit term, budgete separate, cars assemenea nu s'ati votatti. i de §i unirea a fostil proclamata la Ianuariti acella annti, si sessiunea adunarilorti Intrunite a fostti prelungita 0116 la luniti, der& nits anti budgetti nu s'a votatti ; s'a datti numai latitudine guvernului a urma totti dupe budgetul annului 1860, si dupe creditele supplementarie si extraordinarie ce '§1 ail deschis differitele ministerie dupe t rebuinta.
Nu creqii Insa de prisostl, In cestiunea de facia , a nota aci ciffrele Infacisate pentru Principatele separate pe annuli' 1862. Acella anti terrei-RomAnesci se Inchiaia la cheltuele i venituri cu ciffra de lei 88,362,917; veniturile Insa se complectati cu vre-ua 19 milliOne provenite din remasite , (din care mare parte nu erati Inca implinite la 1866) din reservele de la ministerulti Cultelora, din Imprumutul de 4 millione, si din alte summe extraordinarie, can n'atl mai pututil figura In budgetele annilorti urmatori.
www.dacoromanica.ro
92
Budgetulti Moldovei tat% pe 1862 se urea la cheltucle la ciffra de 51,010,307 lei, era la venitil la summa de 46,342,436 lei, lils'andit ast-feliii unit deficit-it de lei 4,668,307 , deoscbitti uil datoriil ciltre fostil proprietary al tiganilorit emancipati, capitalit si dobendil vre ua 81/2 millione, ua datorie flotantl de vre u6, 5 millione, ;i remkite assemene vre la 5 milliOne. A duoa causa a acestel desordine financiare este Insemnatele remkite dupe la contribuabilf , dent mai cu sema, dupe la cassieri 5f perceptori , In urma applicaril nuouluT sistemit de comptabilitate ;i de perceptiuni, rem'a§ite cari nu cre(lti a exagera de le vont lnsemna aci In ciffra de peste 40 millione. UA altfi causa, din care a provenitti datoriele de astali alle StatuluT , a fostil lmpucinarea §i supprimarea unora dintre veniturile Inscrise In budgetulti annulul 1860, §i cari In =mil 1861, 62, 63 si 64 n'ati maY existatit. Ast-feliti sunt : reservele Cultelorti si altorti casse publice, productulti Intregti allu dreptulul de exportil d alte veniturT.
De vomit adauge pe Peng acestea sporirea successive a cheltuelelor provocate de nuoele creatiunT, curtea de Cassatiune, curtea de Compturi, corpurile legislative,
precum §i Insemnatele adause &cute mai la tote serviciele publice, ne vomit explica si mai bine causele can att produssfi deficitulti In cestiune. Ast-feliti vedemil ca serviciulit pensiunilorti, ce la annulti 1859 se urca aproximativti la ciffra de 5 milliOne lei pentru ambele Principate, astficy s'a Intreit ; lefile 0i diurnele s'ait sporitit de la 1860 p6na la 1866, cu adausele i creatiuuile celle nuoe , cellti pucinil cu vre-tia, 15 millione ; la lucrilrile publice s'a adaustt vre-ua 7 millione , la armata vre-ufi, 20 milliOne , §i in sfIqitti mai tote serviciele publice ail crescutil In aceemi proportiune.1) 1) Adaogri coneessinnele Strusberg ci Offenheim, ei imprumutul
Oppenheim, fi rissipa de bans din partea Refiner,
www.dacoromanica.ro
93
Etta dent cum se explicit deficitulti ce apessti, assupra tesaurulul publicit. Deca acuma , pe lIngra aceste cause evidenti ce enumeraill, vorti mai fi ;i alte oculte, dilapidart ;i sustrageri de summe sub differite pretexte, can se vor fi tticutti In timpulti de epte anni de donmie a lul Voda-Cuza, Si cari vorti fi contribuittl assemenea In crescerea nevoielort1 financiare In care ne aflamu, eh unula nu void lua assupra-mi sa affirms, nicl ca au existattt assemeni dilapidrtri, nicl d nu ail existath. E de datoria ornenilorti de la 11 Februariti, cari au avut trey and puterea In imam , §i cart affirmit existeuta unorti assemeni clilapidari, §i prin urmare trebue sa le cunOscii, cari sunt §Si tine sunt autoril lorti , este de datoria
lord ca s5, le Ilea pe facia. Acesta an fi cu atatu mai multti de doritti, cAci tine nu scie ca aci e rang care ne rode pe nol tie timpi immemoria112 Nu crew de prisosti , In cestiunea deficitulul ce ne occupti, a cita aci cuvintele rostite In camera de catre differitil ministril tie Finance , de Cate onY ci veneati sa Gera credite pentru serviciul dobenclilorti in Imprurnutu-
rile ce se simtiati nevoiti a contracta. La 1861 Mani, d. Dimitrie Ghica, ministrulti tie Finance de atunci, cu occasiunea cereriI in camera a unul Imprumutti de 4 million lei, intre altele nines: ve roe, d-lorg, a lua indatd in desbatere proiectulii de lege pen fru astir imprumutrt, tact` nu sunt la indoiald ca ¢i d -trt sunteli, incredinfali, ca cu starea in care se afta astdg vistieria , guvernul este on totulii in impossibilitate de a conduce lucrdrile Statului;" ski mai la vale, aditogand, qicea
Ca functionarti sunt
, soldagf,
indestulare,
bolnavilor in spitale le lipsescii hrana ysi altele assemeni imperiose trebuinfe.'`
Prevdintele consiliuluY , reposatulit Barbu Catargiu, spre a IntAri cuvintele collegulul sai de la Finance , si a combate ore -cart lntempinarY facute de unit deputati,
www.dacoromanica.ro
94
se exprima ast-felia : guvernulii este fella de la .1 Ia-
nuariii ; and vi s'a ardtatii ca cassierulit inapoia mandatele din lipsd de bane, pentru ca in casa se aflag numai 4 mii lei , fi, trebuia sd se respuncld indatd pests 2 milliane ; and vi s'a arcitatii ca soldalii fi bolnavii more de fame , se pate gdsi unit' deputatil care set vina a nu spune cci, nu este uci cestiune seriasd ca nu e primejdid ?
Dia ce cestiune pate fi mai, seriosd de cdtil ud cestiune de on6re f i view? De onare, flindil cd Statue este in falitd; de yield, fiindii cd 6menii, morii de fame !
La 1862 Februaria, acella0 barbata de Stata, reposatula Barba Catargiu, prevdintele Consiliului
,
spre
a sustine legea pentru unti credita de 400 mu lei ce cerea spre plata doban4ilorti la datoria flotante , qicea acestii imprumutit este ca: Statulii se afid in acea positiune nenorocita de a cadea sub acea impoarcitare vorbci de falita" i mai la vale : ca chiar in casulii and tesaurul nostru ar aye creanje multil mai mart de cat datorii, tail 2 se pate applica acestii cusentil, dem nu pate respunde cele mai neapdrate cheltueli clilnice; fi sail. Dlor ce sunt aceste cheltuele clilnice 1' e hrana soldalilor in casarme, sunt medicamentele bolnavilor in spitale, e intretinerea copiilor in scale."
La 1863 Ianuaria, D. Tell, ministrula Cultelorti de atunci, veninda In camera O. sustina, In lipsa ministruhi de Finance ce se afla bolnavti, legea pentru mit credita de 600 mil lei, pentru serviciula de dobenda la datoria flotanta, s'a exprimata ast-felia : ,,D.lor, ve este cunoscutd la toli starea tesaurului publtcii, acistd strimtoratd stare a causal multe suferinte ; suntem la inceputulii an-
nului f i Inca nu am inceputti a strenge veniturile, afa in call soldatif suffere de celle d'anteig necesitetTi , internatele suffere, functionarii publici suffere. Puteli derd lesne intellege pentru ce ceremii urgenta acestui creditti."
La 1863 Noembre, d. Stege, ministru de finance de
www.dacoromanica.ro
95
atuncI, ca sa sustina cererea pentru unit credita de 1 milionit, tot pentru serviciul de dobende la datoria libtanta, i sti combats, amanarea cercetaril proiectului de lege propusa de unit deputatti, qicea : D-v6strei avefi vreme, eu nu am vreme; nu voiii sta nici unit minute la ministeriii Cu prefiulii de a yea , pe fie -care minuti , venindu creditorii Statuldi cerend a li se piciti polifele lor; nu voiii mai sta cu prefulti de a rofi pe fie care minutil inaintea acellorg creditori. In mesagiulti D. I. Ghica se mai dice ca causele ce ati adclusa datoria flotante la ciffra de 24 de millione lei, este nemantinerea differitelora guverne ce s'ad succedata de la 1862 lncoa, In conditiunile legiloru prin can li se accorda creditele pentru serviciele dobendelorit in datoria flotanta ; si In privinta guvernului trecutil, se
mai aclauge ca ela ar fi desnaturata spiritula legit spre a pute emite mai multe bonuri de tesaurit, de Mil era autorisatil de legea Imprumutului. Dupe mine, nemantinerea differitelorti guverne Yn li_ mitele legiloru prin care li se accorda credite pentru serviciulit dobendelorit la datoria flotanta , nu pote fi
considerate de can. ca effectula nevoeloril Si greutatilor In care s'ail aflatil acele guverne , era nici cum ca cause.
Ace14 nevoie i greutati, credit ca urmeza sa fi siMa data pe d. ministru de Finance dela 1866, candil se afla occupant% aceemi positiune In Moldova in 1861, cattl si pe reposatulti Panu, Ca prepdinte all. consiliu1111 tot In acea epoca, a contracta Imprumuturi In conditiuni forte onerose pentru Statt ; Si acesta Inteua stare de lucruri mai pucina dificile de cata aceea In care s'a gasitti guvernulti la 1865. §i de vomit vre sa luamil cunoscinta §i de conditiunile mum cu care aceste ImprumuturI s'ail efectuatti, vomit vede ca unit Imprumutd In ciffra de lei 2,646,000
www.dacoromanica.ro
96
contractata In anula 1860, neputeldu-se pliiti la made*, ministriT de mai sus, la Martin 1861, facura ua conventiune cu banchieriT ca sa prelungesca plata la Mail, si le accordara 10 la sutit dolAnda si un escompt 1114 pentru termenula prelungita. Imprumutula neput6ndu-se desface nici la luna lul Maiti, se prelungesce OM la August, dolAnda se fixeza 61.4 10°1°, era escomptula se sporesce de la 1114 la 5. In sfesrsita guver-
nultt se vede nevoita la Iunia 1861 a face la nuort conventiune pentru unit Imprumuta de 2 millione lei, cu termena de 15 lune si cu conditiune ca dobInda, ca 10 0/0 sit se platesch la sfIrsitul fie-caria luny, sa se retina de critre banchieri din ast Imprumut lei 7 sute mu ce aveati a priimi
din Imprumutulti de mai Inainte, Impreuna cu procen-
tele de 15% , sa se priimesca In loca de numeraria, 600 mil lei, capete si dolAnda, In bonurY de Tigani, cu totultt despretuite cad elle :se scomptatt cu jum6tate pretula si In contra legit care prescria mOdula desfacerii acestor bonuri.
Ceea ce Insa nu se cade a trece sub tacere, este ca tote aceste Imprumuturi s'ait facuta cu simple Inchiari alle ConsiliuluT de ministril, ifoxa nici ua autorisatiune legislative.'), Voltz vorbi In trecatil si de qioa de 3 August 1865, atatu de multa Imputata guvernulul trecuttt. Celle pe-
trecute in acea
cli
s'att justificattt prin calcarea de la
palata : 3 Augusta a fostil ua cercare ; atunci armata 'sT a facut datoria ; 11 Februaritt a fost isbanda. Deca guvernula si armata seviirsesca ua crime cand nabusescil 1) Lirmeazi aci legea monopolului tutunuluT, pe care D. I. Ghica o
calificii de curse ; dar esperiiuca a dovedit el este uil sorginte sigurrt de venitil, pi pe care guvernele viitdr e o vor adopta, do nevoe. Asemenca, concesiunea Bailed p'a drumului ferat, Salvatorii le ail mengnut, dAnd concessiuni cu mult mai ruingtore.
www.dacoromanica.ro
97
rescOla dupe ulite, apoi cum se va califica purtarea guvernuldi de la 11 Februarid In evenimentele de la Iassy ? Ne mai remtine a vorbi de tabara de la Argesil. De 3 Aprilie, sail lupta fratucida de la Tali. Despre plebiscituld de la Aprilie 1866. Despre revolta granicerilor. Despre ingerinta In alegerile Constituantei. Despre arestarea arbitrary a Col. Solomon. Fiind ca clesvoltarea acestor cestiuni ar da acestui opusculd o prea mare lutindere, ne mdrginim a trimite pe lectord la Trompetta Carpatilor uncle tote acelle cestiuni s'ai'l tratat pe larg i cu mai multa sinceritate de cat In organele Februaristilor.
Astfel, despre tabara de la Arge0 , care a provocat acelle vestite rechisitiuni, cari au fost pentru locuitori nit curata spoliare , s'a dovedit , In sedinta Camerel de la 2 Martie 1870 , ca acea tabard, facuta In eventualitatea trecerei Dundrii de ca"tre Turd, nu era unit puntil strategicil ; cad In cadd de nere4td, ceea ce s'ar fi putut Inthmpla soldatuld n'avea ad'epostii nude sa se retragd, aceld puntd nefiind pe axa cea mare, cum este Targovi§tea , uncle strebunil uostri, dup6 repurtarea 11lustrelor victoril, venead a se adaposti fiind rargoviste
aprope de capitald; apol drumulil de fend find pe axa cea mare, reservele militare s'ar fi concentrat acolo mai cu inlesnire , av6nd din distanca In distanca materialurile necessarii. Pentru 3 Aprilie , veqi Trompetta de la 19 i 27 Aprilie 1866. Despre plebiscite, vom observa ca Salvatorii Wait cutezat a esclude pe D. Cogalnicenu din Constituantd, pentru cd s'a servitd cu plebiscitul pentru sanctionarea re-
formelor cellor mart de la 2 Mai; cad Gen. Tell le a respuns ca, de vor attaca plebiscitul de la MM 1864, D-sa va attaca plebiscitul de la Aprilie 1866; Februaristil s'at 7
www.dacoromanica.ro
98
pus atunci pe terhmul innnoralittii, ca sa justifice escluderea D. Coghlnicenu din Constituantii. Despre revolta graniemilor, vedi Trompetta de la 27
Mal si 21 'unlit 1866. Despre ingerinta In allegerile Constituantel, vedi Trom3, 6 , 10 i 24 Mai , 17 .1i 21
petta de la 27 Aprilie, Iuniu
1866
Despre arestarca Col. Solomon , vedi Trompetta de la
24 Mail In fine , recomandrun lectorilor In Pressa de la 18 Martie 1869, justificarea DD. Bil,15.cenu ski D. Sturza la accusarea DD. Rosetti ii Briltianu, cari insinuiah In or-
ganulti for ea D. Ion Ghica ar fi lucrat pentru domni e, dupe 11 Februariu , prin agentil terrei de la Paris .1i din Constantinopole.
Trompetta in No de la 31 Maid 1866 anunta lectorilor sel plecarea din terra, a D. Ion Ghica, in missiune straordinarci, observftnd
cit simte tera trebuinta a se
afla In terra D. Ion Ghica in momentele acellea." Iar la 3 Iunifi, D. Ion Ghica si parasia terra, ducCndu-se la Constantinopole pentru recunosterea WI Carol I ca Domnil anti Romanilor. In capitolul viitorti vom vedea resultatulh missiuna selle straordinare.
Ft'llitanitlit de recunOscere alit lid Carol 1. In intervalulh de due luni apprope , de in 11 Mai , D. Ion Ghica lucresit in Constantinopole pentru recunkterea de chtre Porta a MI pan& la 11 Tuba 1866
Carol I; resultatul este firmanul SultanuluT Abdul Aziz,
prin care numesce pe Carol de Domnitor and
Boner,.
nilor, ca cum plebiscitulti de la Aprilie 1866, confirmath
de Constituantii, n'ar fi Insemnath nimic.
www.dacoromanica.ro
99
Analisa acestuT acta politicit a facut-o autorula bilancului anulul 11 Febr. 1866 pang, la 11 Febr. 1867 , publicat In Trompetta de la 26 Febr., 9 si 12 Martie 1867. Coppiema :
Acesta documenta se aft de mult In mana nOstra, si mit fi pututil sa-la publicam multi]. mar 'nainte de Gazeta Augsbourg si Independenta Belgied, dera limbagiulti
Portei ni ff a parutit MAW de semeta si Matti de umilitora pentru nor, ore-cari dispositiuni ale firmanulul sunta asa de contrarie constitutiunii si drepturilora Romaniei, caracterula generale alit aCCestu1 documenta con-
trasts Intr'atata cu situatiunea demna ce Voda-Cuza sciusse sa creeze Romaniei in facia, cu Sublima Porta, In CAW nor nu amit pututit sa credemti de Cart forte tarqui In autenticitatea scrisorilora si firmanulul Sultanulul pre care Ilia reproducemit aci. Asa@ Induoela nu mar este de loca permisa, canal duoe, jiare dintre cele mar acreditate in Europa art deschisit colonele lora acestth documenta, si data. Insu-si Monitoruli Universale, orgaunlit officiale alit Franciel si alit Imperatului Francesilora, a adeverita existenta lul dandu-I publicitate. Eta dent resultatula brilantti alit negociatiunilora ce d -niI Ion Ghica, Dimitrie Sturza, etc. ati urmaritit unula dupe altula la Constantinopole. Vom vorbi alts -data de consecuentele deplorabill ce acestit firmana urmeza, sa traga mar tardirt pentru tent. In bilantulti nostru sinoptica, de lucruri numal cunoscute ki positive, nu putema sa ne Intindemti si la conjecture. Sa ne marginima de asta-data a examina dispositiunile principall ale firmanulul Sultanulul. Articolele 1, 6 si 9 suntit de ordina generale : ele nu modifica Intru nimica situatiunea care ne a fostrt facuta prin vechiele nostre tractate. Articulula 2, relativa la cifra armatei, ne umilesce cumplita. Ta to ingagezi, dice Sultanula Dornnitorulul 7*
www.dacoromanica.ro
100
Romimid, a nu trece, sub nici unit pretestii tsi fug u uci prealabilel infelegere cu guvernulti meg preste cifra de trei, tleei mii ()meta la care forts armata de totit felulii a Principatelorii-Unite va putea fi urcatei." Ast-felti Porta ne fadicA, i In ce termetil! unit dreptit pre care Vodit -Cuza luase in faptit ;i In dreptit, In applausele si mandrirea tisrel IntregY, de la unit cap6tit pen6, la altulti, ;i a tutor Romttnilorti de pre oil uncle se aflatl eI. Moulton/Li Statulul de la 11 Februaritt Incoa 'ST -a permisti intr'uit tli sit spunit In colonele sele officiall, cit armata nn trecuse nici-uit-datit, sub regimulit precedente, preste cifra de 9 mil omenl; insit acestit-i1/0nitorti a vorbith, In acea Ali cent puchni, precum vorbesce tottl-d'a-una qiatulti Romania care nu minte mid o data. La aeeste alegarl ale qiarului officiale mai oppunemit unit rapportit alit d-luI Lecca, ministrant de Resbellit allu guvernulul provisoriti, publicatit In acella0 Monitorg dte-va (Lille dupe 11 Februariit, rapportit care constatit, Inteunti chipit nerefutabile, cit Vodit-Cuza liissasse Romtiniei, smulsit de pre trout, uit armatil, de patru-pci mil ()meal ;i uit sutit tunurl. ComparatT acum, vol de tote partitele ;i de tote credintele, trecutalit cu presentula. Articolulti 3 anti firmanulul a U.Oris,;Z pre Principele RomAnieT sit batit monetiti, (led acestit monetit trebue sit de bunit Ode unit semnii anti guvernulL Imperiale, sernit semi -lung islamismulul, sett 'mite unii fesii de Somosii, Flumosl concuistit, Intriadeverit! Sit ne addttcetnit aminte cit ui. lege pentru institatianea, monetel nationale fussesse preparatti, sub regimulit trecutil, i multi
mit cit acestA monetit trebuia sit fie
bittutii,
de dtre
Vod6,-Cuza, proprio motu, cu efigia suveranulul terra pre Musa, In cursulti aunulul 1866. NoT am si amintith acestit faptil In Trompetta din 21 Noembre annuli' 1866, syi chiar modelele acestel monete se batusera. Avemil o-
www.dacoromanica.ro
101
'Area qi fericirea a possede net exemplart alit nostru, In temeiulfi chruia putemil sa affirmhmil eh acesta moneth este adeveratti nationale, adeveratti romhh, citcf ea nu porta, Did unit semnit nicY allti fessuluY nici alld semilune, ci numal chipulti suveranulul terret. Consecintele acestuY articol s'ati veQut cu occasia baterel
monetel d'argint §i de aur, cu effigia Domnitorului ; reproducem cite -va pasage din Le Constitutionnel, de la Malu trecut, reprodus de Trompetta In No. 820. Uh scrissOre din Constantinopole adressata Correspondenlei Bullier ne informezh ca, grata interventiuniY officiose a uneY 041 din corpulti diplomaticti accreditath,
pre ling Sultanulti, difficultatea care s'a radicath Intre POrth i principele Carol relativh la moneta, ce batu may
al-alta ..eft, este pe calle d'a se arangia. Representantil principall al puterilorit garante, nevoindfi ca uh cestiune
de detailit ca acesta sit iea proportiuni ce ar putea
fi
exploatate de partita perturbatorilorn romanY, all sprijinitit cu tOth influenta lora demersurile Acute de chtre d. Sturdza, Agentele Principelul Carol la Constantinopole, ,pentru ca representatiunile ce s'a creguth In drepttt Porta sit faca, sit se produch fara amhraciune. Demersurile lortt, datorite In mare parte simpatielor ce d. Sturdza 's.1 a chstigatti, se pare ca art avutti unit buntl resultatil ; ca suntemh In putinth a adauge la informhrile ce precedil, ch, scrissOrea prin care Porta a facuth cunnoscutti la Bucurescl obiectiunile selle ware nicI unit caracterti officiale. Acesta este uh simpla noth a marelul Vizirn ce nu porta nici num6ril de rondti, nici sigiliti, §i exprima, cu moderatiune cate -va observatiuni curtenitore relativti la efigia principelui Carol ce se aft pre nuoi]e monete romilne. Putemtl Inch adauge ca guvernulti romanft n'are alte dispositiuni de WU celle may conciliante In privinta Porte, tit ca In dificultatea de faciA, ca i In orl-care alta
www.dacoromanica.ro
102
ce s'ar putea nasce, este animatti de dorinta sincera a da orl -ce satisfactiune puterii suzerane.
Decd. moneta nationale pre care ea n'a Incetatil a o cere, §i pre care promite sa o dea decd ar avea puterea, se tragea din circulatiune, sod i se bittea unit semit de vassalitate, tots Romanii ar fi simtitd Inteacesta ua as,a, umilire In catil perturbatoriT tiaral fi avutti nisi ua ostenela sa provoke ore -care desordine, alle card incon-
veniente ar fi cu atattl mai marl pentru Porta §i pentru puterile garanti de catti circularea unei monete de aurd, care cu tote acestea va Inlesni transactiunile commerciall, cad este Intocmai cu acella T titlu ca a nOstra." Articolul 4 din firman tracteza despre relatiunile nOstre internationall. Sublima Porta, In nesecabila sa buns-vointa pentru Romania, ne accords cu ua mans ceea ce ne era datOre,
ne retrage cu u5, alta dreptuld d'a ne
folosi
de unit a,ntecedente pre care Voda-Cuza Illa luasse Intr'unti chiptt abile In 1865. Care este acestil actti generest" allii Porter? In viitord guvernultt imperiale va consulta Principatele-Unite asupra dispositiunilord totorti tractateloril sett conventiunilorti ce va negotia cu puterile straine, tractate §i conventiuni earl suntd applicabili Romaniei, dupe cum fie -tine scie, In virtutea tractatului din Paris." Facendtt acesta, Porta este ecuitabile, nimica mai multtt. Era inteadeverd ciudattt ca commerciul nostru, indus-
tria nostra, tote bogatiele terra sa Vita fi compromise printeund tractatil de commerciti cc ant fi semnatti Porta_ cu veri-u5, putere Ore-care , fara ca guvernultt Ar fi lesne sa citamtt mai multe esemple In acesta privinta, yi este de notorietate publics ca Voda-Cuza, In mai multe ronduri, Insdrcinasse pre demnultt nostru representante pre MO Sublima Porta, pre onorabilele d. nostru sd, scie unit singurti cuventti dintr'Insuld.
Costache Negri d'a face la Constantinopole representa-
www.dacoromanica.ro
103
tiunile cele mai energice contra acestel stall de lucruri, si ca aceste reclamari adussesse lagadueli a carorti legitima realisare este tailiu pretinsa concessiune a Portii. §i spre despagubire , ce avantagie considerabili nu ne retrage firmanula? Victoriele diplomatice alle reg,imului precedinte sunt sterse , pentru ca Romania nu va mai pute face d'aci Inainte de catil arrangemente de interessii locale ; si Inca aceste arrangemente nu vora pute fi Inchiaiate de cliff' cu administraJiunzle limitrofe; arrangemente, In fine, cars sa nu aiba de loc forma de tractate officiali, nici caracterii politici 1. A! cata de departe
suntema de regimula trecuta, si can de bine se vede ca Marele Vizira alla Sultanului nu mai avea Inainte-i pre agentele lui Voda-Cuza! Cine din nol nu'si adduce aminte cu orgolia cart de multi' largisse Voda-Cuza domenul actiunil politice a Romaniei! Fara a mai vorbi despre relatiunile selle intime cu Principil Serbiei si Muntenegrului , Voda-Cuza nu a inchiaiat ore , In mai mai multe ronduri, conventiuni telegrafice si postali, nu cu administratiunile postali sea telegrafice alle Austriei s,i Russiel, deed Inca cu_ guvernamthitele Majestatii Selle
Imperatulti Francisca Josef si Majestatil Sele Imperatul Alexandru? N'adherasse elm ore d'a dreptula , mai cu soma in 1865 , fare a se preoccupa de reclamatiunile Sublimel Porti, la conventiunea telegrafice internationale
semnata la Paris de Care tote puterile europene? Ski guvernulti Imperatului Napoleon, din parte'i , n'a data Ore acta de aceste adhesiune guvernului romana, prin organula officiale anti d -lul Tillos, agentele diplomatica
si consula generale anti Franciei In Bucuresci? VodaCuza nu obtinusse In fine, in acellasi anna , de la guvernula francesa, cu tote oppositiunea si demars,ele forte
active alle Sublimei Porti, ca Romania sa figureze la Espositiunea Universale din 1867 Intr'un loch speciale, all eT propria, separatil de alla Turciel, cu acellesi a-
www.dacoromanica.ro
104
vantage ca tote puterile Intr'adev6rti independint1 din universil?
Etta trecutulti pre care firmanulti l'a stersti! Articolul 5 interQice Principe lul Romanies a creea orsett decoratiunt. Cum n'o sg, ne mal adducemti aminte ca ski institutiunea until ordinti romanti, ca §i creatiunea unel monete romane , fussesse deeisti, de catre Ved&-Cuza , §i ca acesta ordinti trebuia sa, se numesc4 cline
Ordinta Unirri? Not nu vroimiiprin acesta sA spunem ceva Eroilor de la 11 Februariti pre care dumneloril:s6 n'o fi sciindti. -- In calcarea palatulul, dunmelorit au avuttt mat multe surprise earl negre§itil le ar fi %cut marl huresiunl d6c5, nu ar fi fostil transportati prin fumulu gloriei unel isbande atatt de eroice ! Intre altele, dunmelor ati gasitti , Intr'una din mobilele cabinetuld de travaliti allu lul Voda-Cuza, inseinnele_ a 5 classe alle i In cassa thesaurultd centrale 'IA mare
or4 znti.
cantitate de insemne de tote gradele alle acelluia0 ordint, care trebuia sa fie instituittl In currdndti.9 Aveuia §i nol unit modeltl , pre care -lit vomit publica d6c6, politicii lul 11 Februar1u volt cuteza a nega decoratiunea
tare; porte-o §i dumnelor cleca se simtii demni de (Asa; dera primulti ordinti create In Romania cea mareta. este ordinulii Unira ceea ce nu 'ite opri d'a se mat creea §i alts (walk care negre§itil ca va fi acella allti indipendinia. AlAturi cu interdictiunea absolutt1 pronunciatit de cAtre Porta, sa adaugemil, dupe ore -cars informatiuni, ca s'ati ggsitti printre hartiele lui VodaCuza ua scrisore Bata a rariei Selle cAtre agentele sett Constantinopole, scrissore In care Inaltimea Sa lnsitirina pre d. C. Negri, nu ca sa solicite autorisatiunea ''a creea unti ordinti, ci numal d'a anuncia simplu Inaltei 1) Ve01 Trompetta de la 12 Martie 1867 mule s'a publicat Stet tele Ordinulul Unirii.
www.dacoromanica.ro
105
Port creatiunea Ordinuldi (Mira, ki a ruga pe M. S. 1. Sultanulfi sa, bine-voiasca, a priimi insemnele celle mar inalte alle acestuT ordinii romanii. Legea pentru Infiinta,rea ordinului Unirii s'a votatti de consiliul de Static din 2 In liti 1864, §i s'a sanctionatil in temeiulit plebiscitului; a se yule Alonitorulii Officiale pre annulit 1864. CAt& distant& de la aceste fapte nationali IAA la interdictiunea atilt& de umilitore a Sublimer Porti! Articolul 7 stipulezit marirea tributulul ce se platesce
Portii. E de erequtti acesta? Unit spoil de irapov6rarsi pentru financele Romaniei in momentulti Candit Vistieria
e golrt, In ora dna. Principele Carol declara corpurilor legiuitere ca, valorile Statului se scomptail cu 30 % §i a trebuia sa se contracteze unit imprumutil forte onerosti ! Acestit urcare a tributuluT fost'a eel pucinfi exigeanta de care Porta ? Fost'a din contra, dupe cum ni se affirma, cu gratiositate offerit6 Marelui Vizir de catre d. Ion Ghica, atunci plenipotentiarii alltI Principelul Carol la Constantinopole? AcestA offerire va fi fost Inteadev6rii retrasrt de dare plenipotentiaril posteriori ai Altetii Selle? Etta, ceea ce Ind, nu scimit, OM ceea ce Ora se IntrebA d'impreuna cu nor. Articolult1 8 este relativil la messure de politiA generale. Acestti articolii, forte elasticil In termenil seT, arti putea avea, In viitortt, marl inconveniente. In tots timpil RomAnia s'a distinsil prin virtutile selle ospitaliere; ea a servitti adesse de asilfi victimelorti luptelorit politice call agitait Statele limitrofe. Vecinii no§tri n'arti putea ore lnteo di, presentandu-se acellesj linpregiurari, sa, exige de la nor esplusiunea infortunatilorit earl aril fi cautatt until refugiti pre panientulil nostru, si a ne sili s5, calcamii In piciore marile exemple ce ne aiti legatit pArintil nostri ? Acestea su+it principalile reflexiunl ce ne a inspiratit lectura firmanului Sultanului. CA conditiunile copprinse
www.dacoromanica.ro
106
Inteinsulft sunt consimtite de catre guvernulfi romhnil, nu pote fi Indoela, dupe citiiea ambelord scrissori schimbate Intre Marele Vizir allil. Sublimel Porti si Domnitorulti Rom'aniei, cu data din 19 i 20 Octobre 1866. Consimtimentulfi exprimatil In scrisOrea princiara rklica nisce cestiuni forte importanti.
Etta aceste cestiuni : Cum mit accorda articolul 3 alba firmanului, relativil la creatiunea un.ei monete, cum anti putea pune In accordu acestfi articolil s,i reservele eelle conditionali cu
art. 93 ail constitutiunii care prescrie creatiunea unei monete Rationale ? Constitutiunea dice: Domnul are dreptulil " era firmanul dice : Se da autorisatiune . . ."
Cum am face sit figureze art. 5 anti firmanului imperiale, care interelice creatiunea a on -ce ordinfi sell decoratiune, lInga articolulti 93 allil constitutiunii care dice : Domnuld va putea offeri decoratiunea romana ?" Cum am accorda art. 4 allii firmanului, care marginesce
inteunti chipii atatil de strInsfi actiunea exteriore a guvernului romanfi, cu art. 92 anti constitutiunii care dice : Domuulti inchiine cu Statele strinne conventiuni de cornmerciii, de navigafiune etc. . . ?" Si considerantulfi firmanului, care urmeza dupe art. 9,
nu copprinde o stipulatiune forte precisa: Tu .2i coboritora, tei in linie dreptci, stipulatiune absolutil contraria art. 83 allfi constitutiunii romane? Articolulfi 83 inteadeveril declara tronulti Romaniei ereditaril, nu numai pentru coboritorii directi al Principelui Carol de Hohenzollern, ci Inca ,,i pentru fratii sel ssi coborltorii dinteln§ii, si chlar, In lipsa de collaterali seri coboritori al loll, pentru on -care Principe aril allege Principele Carol clintr'una din dinastiele domnitore alle Europa Etta darri, constitutiunea romfina, calcata In mai multe punctuni essentiali alle selle ! i cei trel segotiatori ai arangementelorti diplomatice, continute In firmanulfi Sul-
www.dacoromanica.ro
107
tanuluY, fussert pene eri ministri aI Domnitorulul Romaniel !
Terminande, mai facemii o intrebare, care va fi cea din urine, : Scrissorea Principelul Carol care Marele Vi-
zir nu este contrasemnata, dupe cum s'a vequtil, de titre nici unulti din ministri. Pentru ce, i ce sit conchidentu de aci ? Art. 92 allii constitutiuniI (lice formale: Nici unii, actii allii Domnului nu pole se, ail it effectii dace nu este contrasemnatii de care unii ministru." Salvatoril patriel at fundatil In Bucuresci o societate a amicilor Constitufiunii, care 'V a luattit dreptfi tints, a protege pactulil nostru fundamentale, si a veghia la mantinerea strictrt a tutorrt stipulatiuniloril selle. Le suppumine cu smerenirt cestiunile ce ne a venitil. In gandit nog, la citirea scrissoriloril schimbate Intre Principele Carol 5!i Marele Vizir, ca kli firmanulti Sultanului." Terra, prin represintantil sel, a fost revoltate, de firmanultt ce analisarem, ski In done rendurT Ministrulti de esterne fu somat de deputati a depune pe biuroulii. Camerel actele diplomatice relative la acestrt cestiune. Ast-fel, In .ledinca de la 28 Decembrie 1866, D. Petre Gre,di;teanu interpellesa pe d. Ministru de esterne a depune actele diplomatice alle situatiunii nostre politice : fiindit u'a preoccupatiune legitim5 a AdunexiI, i conform usului din alte staturl constitutionale.
Camera propune a se desbatte acesta, cestiune dupe votarea bugetulul. Peste duce qille, in §edinca de la 30 Decembrie, duce (led deputatI facia ta propunere pentru depunerea acteion diplomatice, relative la relatiunele nostre politice din afarl. Se trimitte la sectiunY, unde (lace §i acIT ; cu tote astea organele de publicitate ail tratat cestiunea, dupe cum am aretat. Esitarea Guvernulul d'a depune pe biuroulii Camera
www.dacoromanica.ro
108
acelle acte, probes Indestul ca Guvernulfi merita blamulti cei l'a dat opiniunea publics Inainte de all da Camera.
Ministenclii IOi Ghica dela 15 lulia 1866. Monitorul No. 155 din 1866 anunta Romanidnuoa combinare ministerialiti; cabinetulfi, presequt de D. Ion Ghica, se
compunea de Domnil Strat la Culte, Mavrogheni la finance, Ion Cantacuzin la Justitie, GG. Stirbel la esterne, Dim. Sturza la lucrarile publice, si Gen. Ioan Ghica la resbellti. Deschidem 1Vlonitorulii, Romanulii si Trompetta: foea
officials, officiosa, si foea Oppositiunii. Cellfi d'anteifi acttt anti D. Ministru IOn Ghica este
circularea sa catre prefeti , din 19 hal, No. 16173 ') In care Intalnim passage ca acestea: Guvernulti e datorfi a garanta fie-caruia persona ki averea ; libertatea unuY omti nu se opreFe de cat acolo unde lncepe a lovi In libertatea altuia. 2) Terra, (lice Maria Sa, In memorabilulii sett cuventti dela 30 Iuniti (12 MA), a intrat lilteus stare normalii; sa conlucram cu totiT ca sa, sustineni edificiula ce amu ridicatfi. 3)
Obidnuiti-va a considera Constitutia ca evangelic noshi, politica, si pastrati neclintite prescriptiunele el. 1) Vecli Trompetta de la 5 August 1866.
2) Vom vedea, cu occasia allegerilor, a D. I. Ghica sine altil limbegin, prin care incuragesil anaihia ca sa lovesca in libertatea al-
tors.
3) Comparati aceste vorbe cu manifestul din Romiinulii dela 8 Mai 1870, subscrisii de comitetulii de saint publicii, in care figuresa fi. d. I. Ghica.
www.dacoromanica.ro
109
Fiti unti organti de Infrittire si unit centru de iubire Intre judeenii DV. ') Persecutiunea, ura, animositatile i isbirea In credineele altora, sunt triste remasite alle traditiunelor gresite ; elle sunt reprobate de credinga nostra ortodoxa. Ori-ce persecutiune, ors -ce apitsare, adduce dupti sine alte persecutiuni gi alte apitsari ; si acelle fapte compromit tii pierdt1 societatile."
Redactiunea nompett:ei, ca sa Incuragese pe d. Minis-
tru a aplica aceste principii salutarii, a steriotipat acea circulars. In trei numere consecutive din foea sa, spre a fi comentata In tote cercurile ; apoi facendu'l elogie, i (lice :
Data acesta program* ce tontine fondulit lntregti antfl unei prefacers totale de constiincit guNernamentala,
nu va fi ua littera morta, ca atatea altele, in cAt sit fim silly sit cicem, ce frumosti scrie D. Ministru Ion Ghica ! apoi D. I. Ghica va remttnea cello mai mare Ministru alltt Romaniei !" Redactiunea Pornpettei a fost silitit peste putin de Insusi Ministru diplomattt a's1 schimba opiniunea. Allfi duoilea actti de felulu acesta, este faimosulti comunicata din Illonitorul de la 23 August, ca Ministerulti guverna trei luni en Parlamentulti si no6 luni cu Pressa,
a aria datorie este a lumina guvernitlii pe callea legaIMO s'a dreptatii. Cu tote cit Romanulu multumesce Ministrului In No. dela 24 August. 1866, pentru comunicatul englestt, observe
Insit ca era trebuinta a espune lamurit credinca sa,
si
modulti practica anti guvernulul constitutionaltl. ') Vedl in Trompelta dela 27 Noembrie 1866 reclama cetlitenilor din Bnze6 contra prefetultif Pantazi Ohica, fratele Ministrului vedi ei eedinca Camerel dela 3 Decembrie 1866 to privinca Ingeriucei D. prefet Pantazi Ghica in allegeri, ca si . vedeti cum a pro&at acelld prefetil de consiliele fratelui seti Ministru.
www.dacoromanica.ro
110
Allu treilea actil de felulti cellor doue de maT sus este numirea comissiunil pentru elaborarea legilor prevklute de art. 132 din Constitutiune, cum atestrt MonitoruM No. 192. Daca unit din membril acestel comissiunT, ce erafi avocatT, s'ati retras Indaa, fiind ca pOte acesta lucrare nu producea folose materiale, D. Ion Ghica era datorn. a'Y Inlocui cu altY bArbati competent'', Carl nu erati avocatl , precum On. D. Al. Cretiescu, la care s'a adre-
sat pentru actele stitril civile ; dar tote acelle circulare, comunicate, comissiuni etc. nu furl decat numal ua pulbere de aurti, sere a amagi pre cei simplil. Romanulii cu tote astea s'a declarat din capulit loculuY
pentru politica MinisteruluT I Ghica.
In No. dela 17 Ina' 1866 qicea : Acestil Ministerti este tot cellit de la 11 Februaria, nu numal c6, este pre;equt de D. Ion Ghica, dar fiind cit In majoritatea lul este tot acella; prin urmare, data acella a fost acclamat de natiunea Intregg, (!), si acesta tre-
bue sa aib6, deplina Incredere a Natiunil."
Plna la finele lul Decembre, Romaulti a menajat acestti Ministerti, chiar cand era slit a critica uncle fapte alle selle neconstitutionale. Ast-fel, In No. dela 25 Decembrie, Romanulti qicea : Noi nu numal n'am combAtut acestti guvernit, dar abia, ici-colea, ;i din cand In cand, am facut cite urt criticA forte morl, a unor fapte alle selle ; ;i chiar In acelle mid critice, repetam ca stimrtm pe membril acestui Ministertt."
Etta cite -va din acelle mid critice : In No. de la 30 hat, Ro ntnu 7'1 .m puta Guvernulul vinderea a 400 cal din armatil, care costasse unulti cite 35 galb, ;i se vindea cu cate 10 galb. producancl ua, pagubrt Insemnatii. StatuluT.
In No. dela 10 ;i 14 August, protesta contra crticaril
www.dacoromanica.ro
111
art. 32, 46 i 80 din legea electoralk criticand procedauea Ministrului Ion Ghica care notificasse prin prefeti primarilor convocarea collegielor electorale.
In No. dela 2, 5 0 17 Sept, citim mai multe protesturi contra dressitrii lisfelor electorale ; Intre cad, protestulli redactiunil contra destituirii unor primari din 11fovtl, lar5, cuventfi ; protestuld In favorea unor arestati, nejudecati si Inchi§i cu criminalii ; protestunt contra unor cruximi barbare esercitate la duo sate din Malcent ; protestil contra destituiril unui procuroril din Prahova.
In No. dela 2 Septembrie, se relates5, ua serie de abusari spilimentrttore din partea unor impiegati administrativi. Romeznu? dela 26 Oct. publics protestant mai multor cetateni din Ploiesci contra prefectului, care nu publicasse prin comune ordinal No. 21,849 pentru neamesticulti functionarilorti In allegeri. In No. dela 18 Decembrie, Romanuiii Intreba : ce s'a facutu cu anchetta dela Oltu, Inaintath Ministerului de interne §i de Justitie, §i care a dovedit abusuri forte marl ?
Ce s'a facatti cu cei ce accordasserA despAgubiri de millione la contraccii guvernului, ce au fostti calcatil contractele tort, 1i pentru care guvernant a trebuit se cheltuesea sume marl ?
Se imputa In fine guvernului ca destitue functionari despre a ciirora probitate n'are nimeni a (lice nimic, fiind accusati numai ca apartin cutArii particle politice In No. dela 18 Ianuarlti 1867, Roma'nulti protesta contra destituiril unorti professori, pentru publicare de articoli prin aliare, culla' a presinta guvernulti legea care s'asigure p'acestl impiegati contra arbitrarulul guvernament al ti.
Aci e locunt a mentiona
§i
despre aintinarea pentru
www.dacoromanica.ro
112
1867 a societatil litterare, convocata de guvernultt precalenth pentru 1 August 1866, sub pretestti de Idintarea carantinelor pe la frontiere 1) ; dar adev'e'rul era spre a menagia p'Austria §i pe Russia can nu puteatt vedea cu ochi buni tta asemenea societate. Tot cam p'atunci d. Ion Ghica, ca prepdinte de Consilitt anti Rombiei, felicity pe d. Andra§i, ce devenise pre edinte antit ministerului unguresc : acttt nepolitich, ce nu se 'Ate justifica, ssi pentru care a fosttt interpelat in Camera de d. Cogalniceanu; actu ce confirms memoriult1 ce d. I. Ghica presintase la Constantinopole Baronulul Spleni,
pentru incorporarea Romaniei cu Ugaria, precum am aratath la Inceputultt aceste opere. ComparAnd cineva aceste mici ciitice, ce era slit Romanul a le face, ca se scape apparintele, cu oppositittnea sistematica, cu accusarile gratuite, cu incriminarile perfide, cu insultele grave §i repetate alle Romeinu/ui, contra Guvernelor Dimitrie Ghica, Alexandru G. Golescu §i Iepurenu, se revolts veilOnd atttta partialitate pentru
unit ,'atata reutate pentru altil. Cu tote acestea, Ministerul Ioan Ghica, a fost §i densul combatut cu patitna, cAnd Ro§il, alliati cu Cogalnicenistif, vequra ca att atise a veni la ministerti, precum vom vedea la locultt sett.
In fine, eta-ne sositi la allegerile de la Noembrie 1866, care s'adducti ca modeltt d'allegerI constitutionale de eel interesati In acesta. Atund apparu In Monitorul No. 233 epistola Domnitorulul catre pressedintele Cabinetulta, in care se qicea:
Ca considers ca ua datorie d'a veghea ca legea clectoraltt se fie esecutata cu cea 'nal mare sinceritate, fara us umbra macar (VIA infiuinclt administrative, dorind ca tote opiniunile so se manifeste cu francheta §i lealitate
.
. . .
') Nadi *Monitore' No. 162 pe 1866.
www.dacoromanica.ro
113
E bine ca natiunea se privescti .;i priveghedh
.
.
fie .
Incredintath ca asculth,
.
Guvernulh va applica legea In totht rigOrea el contra functionarilor can s'ar Incerca a se amesteca In operatiunea electoralh, a appitsa consciino alleghtorilor. In basa acestel epistole, Ministru Ioan Ghica trimitea prefectilor telegrama No. 21849 pentru neamesteculu functionarilor In allegerT.
Romanui In No. de la 24 Octombrie , comenthfid epistola Domnitorului, dicea :
De i Ministerulh, In multe rendurl, a facuth cunoscuth ch voiesce a lilsa allegetorilor deplina libertate, Domnul Romtinilor a gasit lush de cuviinqh a face li Mtiria Sa cunoscut a acesta este i vointa i credinta s.i politica sa." Conclusiunea logic& a acestor cuvinte este eh Domni-
torul n'a pus temeiti p'acelle promissiuni alle Ministrilor set, s.i a voit a le face cunoscut prin publicitate eh asculta, privesce i priveghesh. Cine nu cumisce stilulti Capilorh DemagogieI ?
Trompetta de la 26 Oct., reproducend acea epistolh, qicea :
Pe chnd Domnitorulh dit asemenea probe de francheth In libertatea allegerilor, Rqii, amid aT Jidanilor, §i inamicT jurati aT libertiltilor , sugrumit libertatea ad-
versarilor set Inteuti, adunare Ro01 au negat Albilor dreptul for d'a se aduna , gonindu'l ELLA, din localul Inchiriat de densi1, i insultandu'I ; partidul centru, compush de tot ce este intelliginch, Inthiriedrt aceemi sari, ;' dar in duoe renduri D. Bolliac , ce era invitath a vorbi, este intrerupth prin strighte §i insulte , Incht preledintele , Invlitatul arhimandrith Veniamin Catulescu , este silit a phrhsi scaunulti, strigend: Domnilor ! tot ce am se (licit este eh nu meritati libertitti. Eti nu mal poth
sta Ideua ay. adunare." 8
www.dacoromanica.ro
114
Eatit cum intellegil Roi1 libertatea; numai Pentru el libertate. Pentru ce ore tradarea se teme de virtute? Pentru ce innoranca se teme de luminA? Pentru ce minciuna tremurl Inaintea adeverului? Pentru ca Indatti ce s'ar face lumina, nullitkile ar disparea , §i libertkile ar prinde riidlicinil...."
Presupuind el allegerile de la 1866 aft fost libere, meritulft nu pOte fi allti D. Ion Ghica, ci alit'. Domni-
torula Cu occasittnea acellor allegeri apparu In foia Rom& i In Trompetta de la 16 aceeasj lunit, professiunea de credingii a D. Ion Ghica Care al-
nulfi de la 10 Oct.
lege,torii din Craiova.
Daca e adeverat ca stilul e multi, apoi acea professiune de credinOt caracteria de minune politica echivock. a D. Ion Ghica. 0 recomanam cu dinadinsul lectorilor.
Ronuinut, recomandand'o allegetorilor In No. In care fu publicate, , observe. ca, suet perti In acea professiune
care ar fi avut nevoe de mai multi claritate .... Voiesce ore D. I. Ghica, dicea intre altele Romania, se Inlitture poporule de la on ce ammesticti In luptele tolitice?" Multumitii. epistolel Domnitorulul , Adunarea fu compusA In maioritate de somitkI. Mal jumetate din Deputatl eraft oratorY distin0. Artincand cine-va ochil pe Monitor/Li No. 250, unde s'afl publicat numele Deputatilor, vede ca Guvernamentall, approximativ, email numai vr'o opt; Ro.01, vr'o 25 ;
fractiunea, vr'o trtieci si tint]; Albil, vr'o 43 ; Cogalniceni0i1, vr'o trel-pci si cind ; si avocati curatl, vr'o opt, din can eel mai multi guvernamentall purl. In privily, illegalitkilor i ingerintelor Guvernului In allegert, recomandfun §edintele din 27, 28 §i 30 Noembrie, §i celle de la 1, 2 i 3 Decembrie 1866.
www.dacoromanica.ro
115
In §edinga de la 27 Noembrie , D. G. Ghica rapportort' gicea ca lupta electorala to Pitesci a degeneratii In conflicte materiale , merg6nd Liana a se compromitte unil moment"' siguranga publics." Acelleml violinge s'ai'l repetat §i la Ploiescl. In le-
dinta de la 28 Noembrie s'a constatat pressiunea functionariloril §'a professorilor In collegiulit IV din Tutova.
In seclinca de la 30 Noembrie s'a constatat desordinele de la Braila, uncle allegatoril s'ail batut lntre el. In privinta violentelor din Ilfov , cedam parola DD. N. Blaremberg, Bolliac si Dim. Ghica. In s,edinta de la 1 Vecembrie 1866, (Monit. No. 266) D. N Blaramberg combatea energicti violenta i corumptiunea In allegerile collegiulul III din Ilfov, constatanda
ca 1150 alegatorI fusessera sterli din lista electorall de un membru al primariel, iar 1000 alegatorl s'ail abtinut, protestand ; astfel ca, ace tia formatt o majoritate mal mare de cat 1700 ce participasera la vot ; apoi, cu ocasia desbateriI propuneril pentru anularea acelel alegeri , §i darea In juclecata a personelor ce au comis escesele i desordinele, D. N. Blaremberg qicea :
Nu e vorba de invalidarea unei alegerl , ci A nu consacram un precedent de natura a descuragia pe 5meniI one§tI, a compromite libertatile nostre publice 'a transforma colegiele electorale bite() arena, de gladiator'.
Aceste alegerl suet fructul unor violente materiale : bande disciplinate §i Inregimentate, cu pietre §i ciomege, Impiedicati grin amenintari §i lovirl intrarea alegatorilor de opiniuni contrare ; .1i la un semnal dat , faceati eruptiune In local, goniati cu furie pe alegatori , instalei unti biuroil complesentil, §i /wig cu assaltii man-
datul ce increderea publics it refusasse "
Tot In §edinta de la 1 Decembre 1866 , D. Blaremberg reproducea o proclamatiune a DD. Rosetti=Bratianu dupe 11 Februaria, catre locuitoril , In care 5e qicea :
www.dacoromanica.ro
116
Desordinea ne va aduce drept la anarchie; §i din anarchie nimic nu Fite e§i de cat cel mai cumplit §i grozav despotism. Numal tiranil se bucurit de anarthie , eY avend interes a provoca adunitri tulburatore. Feriti-ve de el , sit nu cadeti In vritjmasy al revolutiuneY ;
curslt. El sunt eel mai marl dati dar mama guvernului a
stavili relele for uneltiri." La Aprilie 1870, D. N. Blaremberg consimtia a fi ales prin mijlocele ce le desaproba la 1866 ! ... Tot D. N. Blaremberg a descris In foia sa, la 1867, sisteinia infernal de guvernare al D-10 Ion Ghica, ce a saferit ca Ianiciarii Ro§iilor se usese de violenfele cele mai bratale.
La 1870 , D. N. Blaremberg consimtia a fi ales de banda Ianicerilor.1)
D. Bolliac qicea tot In ledinca dela 1 Decembre
Guvernulti se nu intervie In allegerl; dar cam' se face zorba (brttae) trebue so intervie (risete). Mai multi prefects §i suprefectl ar trebui destituitY, fiind cit
s'at abatut de la ordinulti dat de Domnitorti
prin epistola cittre pre§edintele Cabinetulul . . 0 voce. Afaril de prefectulti de la Buzefi. D. Bolliac. Toti ; §i chiar primarii, can nu sunt mai pucini responsabilY de neorinduelele ce s'att fitcut prin mijlocirea Ion
.
. .
CU pentru alle§ii capitalel, velendu-se el In camera nisce citpitani fAra soldati, credem cit se vor retrage ei singurl."
D. Dim. Ghica, descriind siluirile fitcute de roil mai in tote culorile, Intrebuintand WAY §i insulte, qicea: Am rapportatil D. Ministru I. Ghica aceste siluiri ; §i 1) Dupre allegerile de la Noembrie 1867, recomandim lectorilor paginele sliartilur Terra", nude tipKtul de alarmd al D-lni N. Illeremberg contra Ianicerilor rofii face a se sbirli pgrul de spiral..
www.dacoromanica.ro
117
D-sa 'mY a respunsil : nu respungil de alai pins la up, localulul alegerilor." A§a dar allegatoril eraa la dispositia bandelor de
ianiceri, lncurageate de D. Ministru Ion Mica. La 1 Noembrie, Inainte de allegerY, s'a sporit precul priineI, de la 36 parale la unit let ; iar gardi tiY de la Radu-Voda erati alle0 dintre cel ce Impartkia opiniunele ro;iilor."
Tot In edinta de la 1 Decembrie , s'a constatat ca D. Ion Balacenu a fost alles deputata pe cand se afla agentti alit tercel la Paris , In timpul cand contracta Imprumutul Oppenhein.
D. Ion Ghica sustine ca D. Balacenu Is,,Y didesse demissiunea cu patru luny Inainte, dar ca nu s'a publicat ; ;i ca l'a mentinut in postul set numal pentru a contracta Imprumutulit In cestiune. D. Asian observa, di de s'ar admite ca unit functionart, care a demissionat, pote continua a functiona , si prin urmare se "ite allege deputata , tine ne lncredinOs& ca Guvernula nu l'ar tine ;i dup'aceea in functiune ? (aplause). AtuncY ne vom vedea nabt0t1 In Camera numaY de aghenti aY Guvernulul (aplause). Eats uit teorie periculosa pentru libertatile publice, data legea nu se va applica cu sinceritate. D. Cogalnicenu observit ca legiuitorula n'a Intelles ca functionarula se dea ua hIrtie in maim Ministrului , ca apol sa pea fi allest deputata; ci a inteles ca Ministrul sift dea priimirea , se o treat In registre , i chiar s'o publice.
Tot in edinta de la 1 Decembrie D. Vladimirescu dovedesce ca s'a alles ca deputata In collegiul IV din Vilcea contra voingei administrative, avend d'adversara
pe D. I. Strat, Ministru de Culte. Cu occasiunea acesta, D. Cogalnicenu, dice : Guyer-
unlit met de la 2 Mai a fost franca, n'a voit a face
www.dacoromanica.ro
118
/die, alismil iesuiticii (aplause). La 2 Mai, guvernul spunea carat ce voiesce ; dupe 11 Fehr. , una se spun si alta se face."
In sedinca de la 2 Decembre se constata ingerinta fati§a a administratiuniT In collegiul IV din Romania, avend de resultat falsificarea allegeriT delegatilor , si a
votulul In allegerea deputatului , unde a fost alles D. Dim. Sturza, Ministru lucrarilor publice, ce a facut presshine prin agentii sea subaltern) ; iar prefectul era amich intimil cu D. Sturza. In sedinga de la 3 Decembrie, D. Cogalnicenu affirma ca prefectulti de Roman a lnrlurit allegerile In chipulti cellfi mai periculosti. La Prahova se constata asemenea marl neregularitatT. D. Foru cere reglementarea legiT electorale ; si In sedinqa de la 21 Decembrie, se si face propunere pentru numirea unel comissiunT Insarcinat& cu interpretarea legil ellectorale , spre a se evita pe viitorti gresita ei applicare.
Se trimite la sectiunl unde -zace si ac11. Daca s'ar fi reglementatil: atunci legea electorala , allegttorii ar fi fost feritT de reteveile Rosilor dela allegerile din 1867 cari ail provocat bltele dela allegerile din 1869 si 1870. La Mehedinti se constata asemenea, tot In sed.inta de la 3 Decembrie 1866, ca prefectulti Insusi a presidat biuroulti electorala, influintand allegerea pe face. In collegiult1 IV din Buzeil, pressiunea administrative a lost tertibilii, Intrebuintand prefectula arestari de allegatori, destituirT de primarT etc. Comissiunea opinesa a se trimite acolo ancheta parlamentara ; iar D. Cogalnicenu observe ca, cand unit prefectil
IsT permite a discuta prin qiare calitatile deputatilor, e tia dovada pipiiita de pressiune administrative. D. I. Marghiloman observe ca., fiind alles In Buzeil, Vote affirma cu probe ca nicT unit prefectil n'a comis a
www.dacoromanica.ro
119
suta parte din arbitrariulti intrebuintatil de prefectulti Pantazi Ghica, tote libertrttile find batjocorite acolo, fiind 40 primari destituiti, §i tote autoritrttile in piciore la allegerea deputatuld collegiului IV. D. Ministru pre§edinte respunde ca D. Pantazi Ghica V a dat demissiunea. Cu tote acestea , In ;edinta de la 21 Dccembrie, observilndu-i-se eh D. Pantazi Ghica continue a fi prefectil la Buzeti, D. Ion Ghica respunde : Acesta e treba mea data prefectulit de Buzeti a dat sail nu demissiunea. Adeverulti este ch".§I a dat demissiunea , fiind acesta una din prerogativele Guvernu-
'l
lui ;
Camera are drept a face anchetrt parlamentarrt,
iar nu a insulta pe prefecti." In §edinca de la 10 Decembre, se face propunere pentru ua ancheta parlamentarh , care sh cercetese violencele ;i illegalith'tile comise In allegeri, spre a se da culpabilii In judecata. Pe d'alth parte, RometnuM , organti officiosil, §i care sustinea guvernultt Ion Ghica p'atunc11), In No. de la 12 Noembrie invith guvernulti a da In judecata pe impiegatii ce art influintatti allegerile. Iar In No. de la 3 Noembrie, ridicula allegerea de la Cahul, unde s'allessesserh duoi guvernamentali purl', pre-
cum s'allessesserh duph 2 Mai, tot acolo, iatAi duoi guvernamentali.
In fine In No. de la 18 Decembrie , &maul lutrcba ca cc slart Scut cu impiegatii cari, contra legii §:a vointei Domnitorului , art violat allegerile, arestand pe preedintil biurourilor , §i falsificand §i legea §i voinga allegatorilor ?"
De ce Ore Ministerula Bratianu , duph cc a venit la
pi
') Vecli Romitnul" de la 17 Mai §i la Decernblie 1866. veo 'rrompetta" de la 30 Oct. ;Ai 27 Noembiie, aeellaPu aria,
www.dacoromanica.ro
120
putere , n'a esecutat voturile Camere de la 10 Si 21 Decembrie ? Mind ce, voia a influinta s.i cliii allegerile ;
altfel, cum ar fi putut avea acea faimose maioritate de clapisti, cu sus, copil ; jos, beep In §edinta de la 12 Decembrie vine In desbattere respunsulti la discursulfi tronulul , in care era unit paragraft' despre politica din dell a Guvernuld ; unit de-
putatI voiau Witt scota, spre a au avea aerulti ce, Camera approba printeacesta conduita D. I. Ghica in privinta firmanuluI de recunoscere a luI Carol I. Primult Ministru observe, ca nu se pune la spatele tronulul , ca Camera se votese adressa , §i are destule mijlOce a da guvernului vote de blamfi , tragendu'lfi la barra Natiunei, cand va gasi de cuviince. In fine , In §edinta de la 14, se modifies Adressa in comitetti secrete ; i la votarea pe paragrafurl , la paragrafulfi III (uncle se qicea el terra a vequt cu bucurie consacrarea ce I. Porte, §i Puterile Garante at" dat appmentuluI nostru politico, fare, jicnirea drepturilor terreI) D. Cogalnicenu observe : nee votese, , cu reserve,
d'a se adduce de Guvernil Cartea galbena, ce infatkesit situatiunea politick' a terreI." D. Ion Bratianu respunde : Toti ne facem acea reserve,." Astfel fu votate Adressa, cu 104 voturi din 109 Deputati presinti, iar 5 s'an abtinut. In §edinta de la 20 Decembrie , Ministerule depune pe biuroulil Camerei conventiunea pentru drumult ferata de la Bucuresci la Giurgiu, cum §i aceea pentru applicarea sistemulni metrich de mesurI §i greutati. D. N. Patient' observe, ca aceste concessiuni ae fost respinse de Camera de la 2 Mat Cu tote acestea , se trimit in desbaterea sectiunelor, .1i se votes& sub Ministerul Bratianu. Tot In acea s.edinciti, D. Cracte interpelese guvernultt
www.dacoromanica.ro
121
In privinga Instreinaril mai multor padurT de peste Milcov, In valore de 40 mil. Din desbattere se constata ca Consiliule de State, la 31 Mai 1866 , desfiintasse ordinele din 1864 pentru oprirea titerii acellor paduri ; si Guvernule a supus la approbarea Domnulul acea decisiune la 11 Lira 1866 ; in urma Ministrul finangelor a atacat contractul Inaintea justitiei. D. Cracte observe ca Ministerulti, care pusesse chestia pe terremule de escese de putere anti Guvernului de la 1864, urma la Iunie 1866 a porni Indata procesti ; ceea ce n'a fecut , &Ind. Inca voie a se continua teerea pitdurilor.
In aceste cestiune fare implicate multe persone, Intre care si D. Ion Bratianu, ca Ministru de finance.
D Bratianu respunde ca D-sa s'a pronuntat pentru anularea decisiunii Consiliului de State ; dar D. Lascar Catargiu a sustinut ce peste Milcov, d'odata cu arendarea malielor, , se putea da In titiere .1i padurile dup'a-
celle nmii. Se face propunere ca se se numesce ua comissiune care se ceicetese chestia si se refere Camera Nimic nu s'a facut , find ce nici unti vote nu e seriost, data nu e respundere ministeriale. In sedinga de la 21 Decembrie, D. P. Gra' di§tenu interpellesa Guvernule pentru depunerea actelor diplomatice , relative la situatiunea nostre, politica din afara (applause) ; interpellare care se repetta si In §edinta de
la 28, tot de d. Petre Gradistenu, dupe celle tree Ole prescrise de Regulamentulti Camerei. Camera era occupata cu bugetele ; is dar angajamentti .
ca, se va lea in desbattere dupe votarea bugetelor ; si trece la ordinea Old. In §edinga de la 30 Decembrie, 20 .deputati face nit propunere pentru depunerea acellor acte diplomatice ;
www.dacoromanica.ro
122
propuncrea se trimitte la sectiuni , undo std ingropatd ca mat tote propunerile de felulti acesta.
Tot In ;edinta de la 21 Decembrie, D. Fleva ;i D. Bolliac interpella guvernuld In privinta streinilor ce occupy functiuni publice, contra art. 10 din Constitutiune; ;i anume, la finance, la tribunaluri, la luceari publice, ;Si mat alles la telegraftl, serviciuld cella mai delicatii, del dispune de secretele Statului.
D. Bolliac presinta ud petitiune din partea a 40 telegTafisti roman, la can adera toti telegrafistii prin depes,e (applause in tribuna publica).
D. Ion Ghica respunde : cd in acestti servicii nu este discipline; ca sunt multi tineri fari merite ; ca esista multe viciud; ca e anevoe a descoperi pe Romani din streini (intrerumperl) ; cd, dupti Constitutiune pot fi streini In unele servicii publice , precum telegrafuld ;i vaporele ; ca fard, streini nu s'ar fi putut stabili serviciuli telegraficti ; ca numai cu de'n;ii se face serviciul iute ;i cu accuratecd ; ca streinil din telegrafti sunt le7 pddati de protectiunele straine ; ca nu'l putem lasa pe drumuri , fiind in servicii de la D:56 , i servind en mare zeld ; mai alles ca sunt ;i ma;inisti , i Ronitudi nu sunt apt pentru acesta." D, Bolliac observe ca din contra, Romanii, find intelliginti, sunt apti pentru tote. Aduce esemple pe inginerii Aninoanu, Donici, Caputinenu ai altif , can sunt In disponibilitate.. Vamile, ca
gi
Lucrttrile publice
,
sunt
lasate asemenea pe man strainilor (aplause). In fine se numesce ua comissiune ca sa cerceteze cestiunea.
NicT ua data spiritul de corpti nu s'a manifestat cu mai multi energie ;i unire ca in casulti de facd Paginele Trompetta sunt Aline de protesturile telegrafistilor. Ca ;i lucratorii tipografi, telegrafistii sunt martin ai societdtilor moderne ; el aductiservicii emminente Statului,
www.dacoromanica.ro
121
i remanti cel mai multi faro vederi la finitul carieril s.i fara, mijloce de esistenca, mai alles cu nuoa lege a pensiunilor. Era dar drept , umanti si politicu ca D. ministru I. Ghica se nuni disprece In gradulti acella.1) Eata rapportulti comissiunei In cestiune. fllu reproducem in extenso, pentru rus,inea acellul guvernt si onnorea corpului telegraficti ; illu Insotimti §i de proiectulti de lege relativil la cestiune, spre a judeca publicula In deplina cunqtinch' de causa. lor,
D-nii telegrafisti roman , toy, din WU, Romania, aft presintatil represintatiunei nationale plangere contra nedreptatii de care sunt loviti i sistematich urn-lady de care administratiunea telegrafo-postal,. ET se plangti de suferintele Si umilintele ce au avutti a Indura In totti timpul fatalel directiunl a fostuluT directorfi telegrafo-postalti Librecht, care, prin o combinatiune jesuitica, Meuse din acesta atatti de utila institutiune unit instrumentti puternicti, candti ale unul guvernfi
despotict canal ale strainilorti, era din ei, telegraktii roman, prada batjocorei telegraktilorti straini ;
Ca si dupe caderea lei Librecht, sorta lord nu s'ati schimbatti ; apostolil sel adunati §i recrutati Inadinsti pen-
tru acelmi scopti, stair acolo, li apasa 0-1 alunga In fata legilord 0 a constitutiunii ; Ca institutiunea telegrafulul, creata §i menita pentru serviciulti Romanilorti, facutti de Romani, se pare a fi daruita strainilorti pentru a o esploata curnil le place.
Era Romanii, cart prin sacrificiulfi a onT ce alit' viitord s'ati silitti a dovedi si a doveditti ca -Ora nu mai avea
trebuinta de strain In acesta ramura, se WO cu obstinatiune lnlaturati. Strainii ce guvernulti 'i a avutti angagiati, la Inceputfi candu s'a Infiintatil telegrafulti, s'ad ') Vecti Trompetta de la 16 pi 23 Sept. i 7, 11, 18, 26 of 30 Oct.
1866; 1, 12, 26 of 29 Ian.; 2 Febr. oi 5 Mart e 1867,
www.dacoromanica.ro
124
dust]. de opth ani ; dark din nefericire, a venitil la directiune unit straint, ;i acesttt strati', avendil nevoie de instrumente pentru a';1 Implini scopurile sale culpabile, s'a push pe gona si persecutiuni contra RomAniloril, s'a deschisil posturile de numirl ;i InaintAri la telegrafil si poste tutuloril parAsitilort strAini. Astit-felit astA-di asemene posturl se occupy de Eyre, poloni, nemti ;i altii, care, veniti In tea fie-care cu meseria luY, unult templarit, altulu friserii, altult tapiseril, altult vapsitortl, altulu calla de pavAlie, altulu ch'prarit e;itit din armata austriaa, altulit garsonil de cafenea etc. at gasitu ImbrAtipre lInga seminele loru, fostul director Librecht, In prejudiciulil Si ;dispretiulit dreptului RomAnilorit.
CA, asemene domni ah Invetath arta telegrafia de la 5i cu tote aceste, printr'o derisiune amarA ;i incalificabilA, mai tote guvernele ate s'ah succedatil ;i se succedit au fostit ademenite a crede de fostulit directoril mai nainte, si asa-di de catre urma;ii sel d -nil Nenici, Breslauer i lsac, ca strainii ce se af1.5. acumil la telegrafil suntit necesari a sta In posturile lort, pentru a Invela telegrafia pe Romani; intrigi cu care au sciutil a se InsInui pe linga guvernii, InvetAtua de care telegrafi;tii Romani au orore, precum nu mai putin 1i telegraNtiT RomAni,
de arta de a cheltui 100 pentru 10 cAndit e vorba de Infiintath vrc unit obiectit sail lucrare. Proba, ca protestulh lorit de a avea monopolulit functiuniloril telegrafice e numai o amAgire , este ca Ron-Anil, Inca de la 1858, all protestatit si au luatit In con-
pore respunderea in scrisit ca sunt In stare a tine singuri serviciulh telegTaficir, au datfi dovedi de acesta; ;i atunci guvernulit a desfacuth pe functionarii austriacl, ca strA'ini earl fait panea din gura RomAnilorit ; suntit
altii de aces Omni car]. n'ail In tea nici familiA, nici pa, trig, nici avere, nici credintA nationals.
www.dacoromanica.ro
125
Afara de acesta petitiune s'a mai primith o declarathine din partea corpulul telegrafistilor Romani, ca Wit respunderea serviciulul asupra d-lorfi faril, concursulti vre unuia din strainii aflati acum In functiune ; prin ac6sta, declaratiune proptiat ca, spre a se putea Indata ajunge la nationalisarea acestul servicift, se se iea urmatOrele dispositiuni :
1. Directiunea telegrafo-postale sit se Incredinteze de Indata unul Romanh din ;efiii de static actuall, earl se compue Indata directiunea acestul servicit, numai din Romani telegrafo-postali.
2. La tote statiunile telegrafice, pe unde ;efii nu sunt Romani, sit se Inlocuesca cu oficianti Romani din cel
mai vechi. 3. Directiunea Romany sit fie obligati ca, lndata dapa instalarea ei , se formeze done scoli de telegrafie romaa, In Bucuresci ;i facesnd apelh prin Monitor" ;i jurnale , junilor studiosbi, cari vor voi a Imbragika ac6sta cariera, puindu-li-se In vedere programa Printulul
Stirbel dup6 care s'a formath ant(lia scat Romani telegrafica, adicit programa de organisatie a telegrafelor, alcii.,tuita de comisia technica de atuncY , aprobata de consiliul administrativil estraordinaril, In unire cu eforia drumurilorh, spntarita de Volt Stirbel cu resolutiunea comunicata cu adresa secretariatulul No. 2993 , de la
28 Iuliil 1855. Aceste cursuri se volt preda In Bucuresci de kefulti sectiunil technice allh directiuni ; iar In Ias,I de care ;efulti statiel. 4. Directiunea Romani telegrafica, sa fie obligati, ;i sit aiba dreptulti, ca, dupo un termenti de trey luny , pe elevii cari aft facutit studiulti artel telegrafice , dupo acestil intervalti, sit -I supue unui esamenit ; ;i care volt tnsttsi cunoscintele cerute pentru unit oficianth de telegrafti, se Inlocuesca pe strains. 5. sa, se publice prin foile oficiale ca tots functionaril
www.dacoromanica.ro
126
telegrafo-postali Romani, retra§i din servicitt §i pu§I In clisponibilitate prin reducere de budgetti, se rechiama, In serviciti cu gradulti ce ati avut la qire. In fine corpulti telegrafistilorti Romani , In virtutea statuteloril serviciulul telegraficil alti Romtiniel, No. 407 din 1859, Iulitt 8, §i In virtutea art. 10 din Constitutiune, reclamtt dreptulti for romanti la ocupatiunea posturilorti telegrafo-post ale. DecT ,
In vederea unel tAnguirl atatil de seriosa, , in
vederea unei reclamatiuni de drepturi sustinuta cu atAta staruinta §i convictiune de c5,tre telegrafitii Romani, comisiunea, pentru a putea veni Inaintea d-vostrA cu relatiuni Cat se 'Ate mai complecte, §i cu conclusiuni
sprijinite pe dreptti §1 lege, a autatti mai 'nainte de tote a aduna sciinte despre organisatiunea instructiunei telegrafelorti, reglementele ei, §i conditiunile administratiunei ; §i pentru acestil sfar§itti, s'a adresatti la ministerulil de interne. Acura, primindu-se de la onor. ministeriti cu adresa sub No. 763, dossierele care continti lucrarile atingatore de instructiunea telegrafelorti, §i veyndt1 comisiunea din cercetarea lorti , (cad contractele, ice ministeriul a, a lipsescti) ca telegrafistil strainl ati fostti adu§i in terra, prin mijlocirea fostuluT comandante C. R. de arme Co, dupe cererea facutil de departamentulti de interne, cu diferite apuntamente si diurne, pe termenti de unti anti de (tile, care termentt In until s'a prelungitti
ronini
pe §ese luni numai ; CA din acel stritini uu mai este astkii nici unulti In terra,, thud tots Inapoiatl in Viena, conformil angajamen-
tulul ce au avutti cu guvernulti ; CA la 1855 s'a statornicitti programa pentru inveta,tulle teoretice §i practice, ce suntii a se preda elevilortt avementului telegraficii , §1 acesta a distrasti de la aplicatinni parte din j unimea romanat , care s'ait dedatii
www.dacoromanica.ro
127
cu totulil la stuclierea acestei arte, pentru ca sa pOta In urmh avea dreptii la serviciu ; Vecliendil juranAntulil ce se impune functionarulul telegafisth In coprinderea urmhtore : juril In numele a tofu puterniculul de a fi credinciosh terra §i Domnului ; asemenea juril de a pazi cu sfintenie regulile si legil e privitore telegrafului , si de a nu ImpartMi nimarui coprinderea depesjeloril ce'mi aru fi Incredintate seh. cunoscute : asa skini ajute D-4eil VeOndt1 ca prin § 39 din statutele servicialuT telegrafictl, se (lice ca Statulil nu is asupra'0 nicT ua respundere pentru corespondinta privata , §i asa fiindri , strainului dh nit Ingrijire maT mult de catu Romanului pentru siguranta acel corespondente ; Veyndh § 95, tail din statute, care impune amploiatului telegrafich, ca antesia conditiune, calitatea de Ronnanii sed Impam6ntenitil Romanu, Incatil streini de felil nu trebue se mai aiba loch.; Vepadil § 96 , care pretinde ca Inaintarea In servicid .se se filch, luandu-se de bash meritele, vechimea si purtarile ;
Veyndh din dosariil ca la anula 1858 Decembre in 3, Caimacamia terel Romanesci a si push In lucrare § 95 numindh pe Aga Simion Marcovicl inspectord generaril allh Telegrafului;In loculu d-lui Ilinterahalter, departath pentru incapacitate ; Avendii in vedere si art. 10 din Constitutiune, care cumisce dreptulh la functiunile publice numal Romaniloril ;
Ski considerandit nedreptatea si lovirea mare ce se face , preferanduli-se streinii , atuncea canal ei aduch. sciintele , capacitatea 1i meritele cerute de programa ; Considerandh ca acosta aru fi a Instreina pe Ro-
Romanilorh
mani, §i a Impamanteni pe streini antra din lege ;
www.dacoromanica.ro
128
Considertandil ca acest& urmare regreta,bil5, i condamnabila, ce se vede comisa pone scum, este o cMcare a
statutelorti care suntil legea §i regulamentulfi Instructiune1 telegrafulul, este o Infruntare a principiulul statornicitti In art. 10 din Constitutiune, si (lac& s'ar maT tolera asemenea abaterT i nesocotinte de cele scrise In legT, va ajunge a se perde cu totuld respectulu lorti, a se slabi autoritatea loru,Si raulu progresilna a se face nevindecatil ; Comisiunea d-vOstea, d -nil Deputati, s'a unitti In conclusiune ca: sa se chieme Guvernulfi a se conforma
legiloril de la care cu parere de rel se vede ca s'a Intors0 ; nemijlocit se Inlocuiasc5, pe totT telegrafistil strainT cu Romani, de la directore One la cantoniera ; si In viitorii se fie cu privighere ca sulA nici anti cuventfi sa
nu se maI Incredinteqe asemenea Insemnate posturT
la,
strainT.
Aceste conclusiuni, sub-semnatult raportoril, are onOre a le supune aprobatiunii d-vostra , d-ni deputatT. (Semnatt). Raportorfi. Al. Siklenu.
Esponere de motive asupra proiectului de lege relativii la admiterea dupe trebuinfit in servic ulil Statultil a streinilorti cu cunoscinte speciale in aplicapunea artelorii sciinteloru mecanice si industriale; si regulare% positiunii aceloril earl se gasescii astit-qi in serviciii cu sail farii contracte.
Institutiunile mecanice si industriale, cari sunt sufletuli1 productiunel In terile civilisate, la nol sunt Inca aprope de starea primitive §i fiindti ea este unil Inceputil la tote, 5i ca omeniT de specialitAtT nu se potti forma dintr'o di intr'alta, Statulti romhni1, la crearea unoril servicil speciale, este obligat a avea recursil la talentele si la cunoscietele strainilorti din terile lnaintate In civilisatiune, la care industria este In florea eT, spre a ne da
www.dacoromanica.ro
129
otneni cu cunoscinte speciale In aplicatiunea artelort ;i a sciinteloril mecanice ;i industriale.
In acestil spiritil Constitutiunea de Si prin art. 10 popresce admiterea streiniloril In functiunile publice, a reservattt Insa, clausa casuriloril esceptionale In care elf pot fi primitl In serviciulti Statulul. Condusil de aceste considerante, si consequentti art. susillstt din Constitutiune, Guvernuld a elaboratil acest proiectil de lege , atatil asupra admiteril streinilord de care Leta ar avea trebuintrt, chtil i pentru regularea positittnei acelortt cars se gAsescil astil-cli In serviciul Sta-
tului, cu sae lath coutracte, pe care proiectit sub-scrislat vine alit aduce cu mesagiti. Domnescil. In deliberarile onor. Adunild a deputatiloril. Ministru PreFiedinte: Ion Ghica.
PROIECTU DE LEGE.
Art. 1. Guvernulti va putea admite In servicitt de ai arte, uncle se ceril cunoscinte de speciall aplicatiune a artelord mecanice, pe strainii ce vord dovedi ca possedA asemenea teliere, usine, fabrice, machine, sciinte
cunoscinte.
Art. 2. Acesta admisibilitate a streinilord nu va avea locil de catil numai la cast" calldu nu se vorti glisi RomAnI de capacitate egale cu acea a streiniloril, si In urma concursului sad cercA'rilortl ce se voril face. Art. 3. In timpultt catil va fi In serviciulil Statulul, streinulti va fi supusil legilord si regulamentelord Ord, farrt a putea recurge la legile qi autoritiltile Ore sole Art. 4. Serviciulil telegrafictl Si postalti este reservatti numai Romitniloril , cu esceptiune c t pe timpui de trei ani de la promulgarea acestei leg( , se va putea cinema treI streinI cu cunoscinte speciale pentru organisarea ;i regularea acestui servicitt. Aceia Insg, din streinT call se voril fi aflAndtt astit-c11 9
www.dacoromanica.ro
130
Inteacesttl serviciti §i vorti fi Imp finial trel ani de servicitl, se vorti putea mAntine, dad, vorti cere, In termentl de trel lunT, a fi admi§Y la stagitl, pentru obtinerea naturalisatiuneT, conformti legeT.
Art. 5. Guvernulti pote chiema misiuni streine pentru on ce serviciti, Insrt pe unit timpti determinattl.
Art. 6. Streinil antori In serviciulti Statulul §i anume adu0 de Guvernil, vorti continua One la espirarea termenului contractulul lore. Prelungirea termenului sari continuarea In servicirt a
celorti adu0 farl contracts, nu se va putea face de alit In virtutea unel legi speciale. Ministru Prepdinte: Ion Ghica.
Tot In ledinta de la 21 Decembrie, §i tot D. Bolliac interpelle, guvernulit In chestia d. Pand, Olaneseu, care pretindea de la Stattl peste duoe millione leT , ca con tracciti de po§tie ; se Imputl Ministerulul ce n'a supus cestiunea la cercetarea consiliulul de advocati , cari au priimit dossarultl cu done cline Inaintea InfAtiOril procesuluT ; astfel ca Statulti a fost condamnattl , la prima instance, la 42,000 galbeni ; Curtea a redus cilia la 8000 galbenT ; prin urmare , se cerea revisuirea procesulta, fiind constatatl lipsa de acte importante din dossiera ad-hoc ; iar acelle hartiI au trebuit se dispare pe cand dossiera s'afla In directia pqtelor. D. Ion Ghica respunde ca, find cumnatti cu D. Pan&
°Wiesen, tine mult la onorea sa , pentru ca se nu suffere cea mai mica bannialrt ; promitte dar a cerceta care
a putut
fi
impiegatulti ce'0 a permis a sustrage acte
din dossierA ?
Camera numesce urt comissiune, compustt de DD. Bolliac, C. GrAdi§tenu i Al Sihlenu.
In §edinta de la 5 'multi, comissiunea depune rapportulti sett, In care se constat6. lipsa actelor ; cestiunea
www.dacoromanica.ro
131
Ind fiind intratA pe mAna justicieT , conchide a 'Asa justicia sA se pronunce. Camera trece la ordinea (Inlet. Justicia a descoperit frauda , multumiti luminelor ce a addus, In aces'il. cestiune, D. T. Augustin , §efultt serviciulul aclministrativti de la telegraftl , publichnd In nompetf a de la 22 Decembrie unit articol importanttP);
Statul a cktigat 8000 galbenl, dar D. Augustin a perdut postultt, desfiintandu-se Intr'adins acea sectiune administrative ; a
platittt Ind si cu libertatea sa
,
fiind
arestath chte-va Mille, sub pretesturi ridicule. Tot In sedinta de la 21 Decembrie , D. Ministru Ion Ghica fu interpellatil In privinca prefectuluT de la Buzett, D. Pantazi Ghica, fratele MinistruluT, care tot functiona, de 0 anuntasse D. I. Ghica c5, a demissionat.
Ministru respunde ca fratele sett ''Y a dat In multe ronduri demissiunea, dar ca n'a voit a o priimi, tiindulti cu sila la postult1 sett. La gravele accusAri ce interpellantultt face prefectulul de Buzetl, d: prim ministru respunde : Litsati justitia se Inferese ea pe functionary, mai alles dnd sunt infamy 0 scellerati ; dar acesta so n'o Mica Camera , ca desorganiseza terra, deconsiderand pe functionarY... Celt der a se da unit blamit acellor cuvinte, pentru respectultt datoritti autoritittil. Autoritatea e slabit la noi ; s,i Dv. trebue a o IntAri cu puterea morals ;
del altfel, se va Intari cu altg, putere." La cuvintele acestea, pline de adevOrti , vom observa D -luI Ion Ghica :
1. CO, si Ministril trebue se fie impartiall, chiar dud functionaril sunt amicii si conshgeni al lor, (laud satisfacere pliingerilor drepte si legithne , In basa axiomel vox populi, vox Dei, care este Opiniunea publics, regina lumiT, care 'moie cerbicele tiranilor 0 diplomatilor, cum a 4is D. Ion Ghica. 1) Ve1i Trompetta" de In 24 Nom. qi 4 Decem. 1866.
www.dacoromanica.ro
132
2. D. Ioa Ghica are duoo mesuri. In §edinga camerei de la 5 febr. 1863, Domnia-sa, aptirturd adressa cellor ce voiati resturnarea lul Vodli-Cuza, a pronuntatti grave cuvinte, pe care Inst4 le-a blamat la 21 Decembre 1866. Se numescti atli administratori cari meritA se fie in pu§cdrie ; li de voiti fi chemat se citestt name, le voiti
cita, qisse D. I. Ghica la 5 febr. 1866."
D. N. Cretulescu, preledintele Consiliulul de ministriT, cere ca D. I. . Ghica se numescd, p'acei prefecti ce mo-
rn pu§caria. D. Ion Ghica promitte a respunde, dar uu respunde. In §edinta urmetoare, (6 Febr.) D. N. Cretulescu somesa din nuott pe D. I. Ghica a da pe facA numele acellor prefeti ce merit'a pu;citria. D. Lascar Catargiu (lice ca va lua roluld D. Joan Ghica ea se respumpi. D. N. Cretulescu a iscitlit decretultl de numire allti acellui prefetti ce merita pu§aria ; §i'l voitt da §i adressa lui ca snit cunosca ; d'o cam datti,, 'I pottt spune ce pAgubavlil e On. D. Mihail Jora. D. N. Cretulescu. Numqtelti, Domnule Lascar Catargiu. D. Lascar. EacA, D. Jora 'ml a spus ca prefetultt
de la Tecuci '1 a furat straele si ciubucele. D. Jora.MO mini veend a se comunia, lntr'un chip officiale, conversatiuni intime ce se facti Immo I Intre a-
mid. ET bine ! Domnilor, celle ce v'a spus On. D. Catargiu, eti ve declaril a nu le am qis; li nu titt nimic despre acesta.
D. Lascar Catargiu.AcestO secrete l'a comunicat D. Jora la mai multi. D. N. Cretulescu da desmintire D-luT Lascar Catargiu, affirmand c6, n'a suscristt Domnia sa decretuli1 de numire alltt acellui prefetti ; ca ; necunoscend omenii de peste Milcov, 1't gasit p'acellti Domntt §eftt de sectiune
www.dacoromanica.ro
133
la Ministerul de interne,
.s,i
i l'a recomandat chiar fos-
tulti directore alit' acel!uI Ministerh ; c'acellti individh a servit sub tote ministerele, s,i chiar sub ministerulti D. Lascar Catargiu. D. Cretulescu staruesce a cere de la D. Ion Ghica
a declara cari sunt impiegatii cari merits puritria ; cad alt-fel este unit calomniatorg." Lasam la 'impartialitatea lectoruluY a califica conduita D. Ion Mica; nol 'I vom observa numal ca nicl o fapta fara plata.
In urma interpellari1 pentru prefetulti de Buzeu, Ministru pre§edinte anuNa camerd ca guvernulti v a dat demissiunea, §i Domnitorulti avisesa la formarea nuolul ministerti, (applause in tribuna publics.) Cine a aplaudat ? Voci Tribuna (sgomotti) Deputatil. D. Cogalnic6nu. Regretti aceste aplaude, on de uncle ar veni ; fiind ca nu e ua fcricire pentru terra chnd se scrhimba Ministerulit SA ne permita D. Cogtilnicenu a'T observa : Oare caVoci VocY
derea de la Ianuariti 1870 a ministerulul Dimitrie Ghica tine a provocat'o ? D. Cogalnicenu prin amicil se'i din Camera, dupa convinctiunea intima a cellor deprin0 cu fisellele parlamentare. Semana vorbele cu faptele ?
D. N. Ionescu observa ca ar fi dorit ca celle din urma cuvinte alle D. primh ministru, aruncate in Adunare cu athta uvrintiti, sa nu fie ua amenintare ; adica ca forta brutala sa predomine peste forta moral& (aplause). D. N. Ionescu propune ca, conform usulul englesit,
Camera sa se a,mhie pentru opt chile, sere a da timph Guvernulul a avisa la unit ministerh constitutionalti ,i parlamentarti, care se n'aiba nevoe de alte foNe de cat de forca moralit (aplause prelungite) ; sa n'aiba nevoe de alts autoritate de cat de aceea a legit, de cat de santa putere a legalitatil (aplause). D. prime ministru, esplichnd cuvintele selle, se mirk
www.dacoromanica.ro
134
de D. lonescu, vechea sa cunqtinta, cg, pune In Indoela principiele sale liberale. D. C. GrAdis.tenu cere ca Ministerulti se' retraga demisiunea.
D. Dimitrie Ghica observa Ca schimbarea Ministrilor e bucuria nebunilor ; §i ca cei ce voescii assemenea schimbari nu'§Y iubescti sera; In momentulti de lack on ce sgu-
duire ar fi ptigubitore terra D. Iepurenu observa asemenea ca, prin retragerea Ministerului, s'ar complica situatiunea ; ,I O. §i Adunarea i terra s'ar afla InteuA, positiune clifficiM; Ministrii earl vorti stabilitatea n'ar trebui a da ei Insu0 lovire acellei stabilitati prin retragerea lor. D. Ion Ghica justifictt demissiunea sa prin lipsa de maioritate ; di, Adunarea trebue a da unti ministerti din sInulti ei propritl, ministerti care se aibrt simpatia §i Increderea Camerei, cc crede ca '1 lipsesce guvernului I. Ghica.
D. Foru crede ca prin laudele aduse ministerului, In ultimelel momente, canal ellti a muritti, ar sufferi demnitatea unui guvernil constitutionalti, fiindit obiceit, chnd more unit omit, salti plAngemt, i snit criticAmil candil trAiesce (rlsete, murmure). 0 voce. Mos,tenitorulti se bucurA. D. Foru, continuhndil. Nu aprobti paxerea d-lul Iepu-
renu d'a da Camera guvernului unit votil de lncredere; cAc1 asemenea propunere ar avea aerul d'ua preintellegere din partca Mintstrilorii cu unii, din Deputofi... . (protesthri, Intrerumperi, sgomotil).
D. Iepurenu. Numal .arlatanii fact acesta...... Costa-Foru. Daca d-nu Iepurenu crede ca acesta este pentru domni-sa.... (Sgomottl. Mai multi deputati parasescil salla. §edinca se radicA).
www.dacoromanica.ro
135
Ministerulii 90 retrage demissiunea, cad sagdtta d-lui Foru a mersti dreptil la tinta. In §edinca de la 28 Decembrie, dupa ce se discuta ua Intrega §edinca proiectulli pentru desfiintarea velnicelort rachiulul de bucate 5i taxarea luT, d-nu prima Ministru cere amanarea proiectulul p6n6 la votarea bugetulul de veniturl. D. Costa-F.oru observa ca, prin asemenea procedari din
partea guvernului, s'ar putea accusa Adunarea ca nu face nimic5, pierend5 timpulii n discutiuni secs ; si e bine a se evita asemenea banuelle. D. I. Ghica respunde ca tote consiliele judecene s'ati pronuntat5 pentru oprirea fabricelord de spirtose."
Cu atail mai multi" trebuia a starui d-nu Ministry sa se voteze unt proiectil In sensuld acella, faia a se maT trimite cest;unea la calendele grece.
Nol credemil ca acesta a fosttt uh tactica din partea guvernului, ca Si scadam6ntulti arenda0loril, spre a'sT attrage favOrea possessoriloril acellort fabrice. In edinga dela 30 Decembrie aflame Intre altele anuntarea interpellaril d -luI Bolliac pentru publicarea Mrtielorfi istorice alle lul Voda-Cuza, pe care nici pene aqi nu cuteza Salvatorii a le publica. In §edinca dela 5 Ianuarill se face propunere pentru lnfiintarea unel Band fonciare. Niel un Ministerti nu s'a ganditil cellfi pucin la Infiintarea until munte de pietate, data nu la ua Banca fonciara, spre a scapa omenil intrebuintati din ghiara camatarilorfi, cari s'ail lnavutit cu dobency de chte 20 0 30 la Rita. Numai cu Bacfifurde Imprumutulul Oppenheim, s'a concessiunelorfi podurilorti si drumurilor de ferti am fi putut avea asemenea institutiuni bine-facatore. Dar, Deputati, Allegatori, Ministrii, tots se gandescil nu-
mai la plapuma. OrT ce populit merita sOrta lul. Tot In edinga de la 5 Ian. 1867, DD. Stefan Go-
www.dacoromanica.ro
136
lescu si Nae Paclenu interpella pe d. primi Preedinte In privinca amanaril decretulul prin care Locotenenca domnesa dedesse in judecata pe eel din urma Ministrii al lul Valt Cuza; citci in s,edinca. Constituantei de la 13 Maiii 1866, Ministeriulti declarasse crt anmistia privesce numal crimele ssi delictele politice ; iar pentru despagubirea de bani, procesultt va urma ; acesta a repetat-o Ministerulti Si la 1 Iuliu 1866, aditogiind cii judecata criminals find Incetat6 , urmos& judecata civila
despre bani, care este lnaintea Curtii de Cassatiune, ce a Inapoiat dossarele; si actiunea a lncetat , ajar cea civila
NO nu putea fi altfel, pentru mite cuvinte ce se'ntellegit, din care cellti principaltt este, ca data unit din Ministrif Statutului ar merita puvaria, apol uniT din Minis-
triT de la 11 Februariti mcrittt de sigur ocna. In s,edinta de la 11 Ian , find in desbattere bugetulti. Ministerului de resbellti , se constatit ca lefa de 24,000 lei ce se accordasse de SalvatorT gen. Ion Ghica, ce era In disponibilitate, este contra legit, si numal ca favore, si se respinge de CamerA cu 60 voturl contra 28. In fine, eta -ne in edinga de la 13 Ianuariti (numerti fatalti) cand vine In desbattere Imprumutulti Oppenhein ; cestiunea fiind delicat1 , sa ne permittit lectorulil a o
trata pe larg, In interesulli tutulor.
Imprumutul Oppenhein. In acea edinc4, D. Ion Ghica, §eful cabinetulul, cere a se vota de urgentrt rapportul Comissiunei budgetare, privitoril la Imprumutul Oppenhein, prin care se da guvernului unit votti de blamd. D. Popass observ4 ca prin acesta Ministerul voesce a provoca chestia ministerialA ; c6, votulti de blame ar avea de consecintA nevotarea budgetelor prin
www.dacoromanica.ro
137
disolvarea CameriY sett retragerea MinisteruluY, nefiind
sigurfi data Ministerul ce va veni ar putea lua solidaritatea acellor budgete ; iar bilul de indemnitate ar area de, consecinta stergerea cu buretele a faptulul celul gravfi imputat guvernulul de comissiune; cere dar amanarea desbaterii proiectulul pang dupfi votarea bugetuluY, observiindi1 D. Popass ca ar fi bine ca D. Ion Ghica se se desbrace de omul cel vechiu , ci se se lmbrace In omulti cellti nuoti; cu alte vorbe, se fiat mai ipugin diplomat ft.
D. Prim prqedinte respunde: Ca, n'are se se desbrace de omul cello vecbid, ci va reinttnea acella care a fostti, care este ;i care va fi ...; cti guvernul nu pote sufferi athrnatit asupra capulul sett acea sabie a lul Damocles ; ca trebue lasata acea cestiune dupe votarea budgetulta, iar nu s5, se Impart'a, raportul In sute de brovre , d'Imprcunit cu actele secrete din dossiers ; ca, data n'a relevatti acestA chestiune maY 'nainte , causa este ca.' intrasse deja In desbatere budgetul Ministeriulul de resbellfi , si ca dupfi Regulamentii , trebuia sat lasse a trece 3 ; conchide ea
Guvernul voesce a sci data camera va fi de opiniunea comissiunel budgetare, adicA d'a se da Guvernulul vote de blamti, pentru rissipa de banl publicY cu negligentfi si rea credincifi."
StAruino, D. Ion Ghica d'a se vota de urge* pro jectulti in cestiune, era un actfi de dibficie ; cad allianca Rosiilor cu Cogfilnicenistil de la Concordia Inc6, nu se effectuasse ; .1i camera, neputendfi da atuncY tth, majori-
tate care se (lea un Ministerft , era silitit a da ministerului billti de indemnitate; acesta a Intelles-o stegariT Rosiilortt, cari au demascat cu necaz scopulti diplomatuluY In organul for principal, griibind fatala alliangifi, care s'a §i effectuat peste chteva, 'septAmani , cum vom vedea la locul sett
www.dacoromanica.ro
138
Etta rapportulA In cestiune all>ri comissiel bugetare : Domnilor Deputali.
In cAtil privesce legea InstreinAriT und parti din Bunurile Statulul, ConsiderandA :
CA Art. 36 autoriqa pe Ministrul Financelorti a trata cu capitalisti pentru realisarea unuT ImprumutA de 50 millione lei, conformii baselor emisse In acea lege ; CA basele legit suntil v6n4area immobilelorti pentru accoperirea datoriel flotante ;
Ca autorisarea d'a trata un linprumut nu ridica puteriT legiuitore dreptulti sett de ratificare ;
Ca legea de facia a fostti votata in urma promulgarii Constitutiunei ;
Ca art. 32 allti Constitutiunel alin. 4 dice : ca orl-ce lege cere lnvoirea a cittoril trelle ramurm alle puterel legiuitore ;
Ca guvernulti n'a suppus-o .1i in delliberarea SenatuMI, chndti legT multu mai putin importante de cat-A acesta le a suppusti ; Ca chiar deca Guvernul s'ar fi socotit In drepttt a contracta, farl rattificarea CamereT , acestil Imprumutti, nu putea s6 ipotecese alte fondurl de MA celle allocate de lege pentru stingerea acestel datorii ; CA din scrissorea D-lui Secretar general al Ministeriulul de Finance din 23 Octombre') se constata destul de lAmurit ca capitalistiT Englezi n'afi socotitti pe guvernil autorisattl a face , far5, sanctiunea Camerei, unti Imprumut prin care s'ar ipoteca alte fondurl de catti acellea prevequte In lege. In WA privesce Imputernicirea D -luI Ion Balacenu, ConsiderAnd : D. Vinterhalder.
www.dacoromanica.ro
139
Ca, D. Machu insu§i
,
prin depep sa din 23 Oc-
tombre, recunosce ca Imputernicirea sa trebue relnoith clod Ministeriul Si Incuviinteza propunerile de Imprumut.
Ca. D. Balacenu la 24 Octombre a contractat Imprumutul cu Oppenhein !Ara a alt epta respunsul D-lui Ministru ;
Ca Domnitorul, Consiliul de Ministrii ,.-zi Ministrul de
finance In speciala a constatat ca D. Balacenu era In congedia, §i contra ordinulul D -luI Ministru de Finance a contractatti Imprumutul pe basele unel ImputernicirT Incetate ;
Ca D. Ministru de Finance a luat actin ca, D. Balacenu a contractatil pe responsabilitatea sa ; Ca D. Bilaconu a trecut chiar i peste linputernicirea espirata , contractilnda Imprumutul cu 1014 la Oh, mar jos de cat cursul renter danubiane la Londra, s.i cu 0, dobanda care se urea cu interesse , comission , samsarlIca
i
alte cheltuele la 21 24 ,c5 / adica cu 724/95 mar
multa de cat dupe Imputernicirea espirata. In cat privesce conditiile Imprumutului : Consider-and ;
Ca Imprumutul contractat de D. Balk'cenu, departe de
a ajuta statgl In crisa financiara In care se afia, l'a aruncat Inteo situatiune ruinatore prin conditiunile onerose cu care s'a facut ; Ca art. 18 din contract, danda preferinta In timpii de 3 and D-lor Oppenhein pentru negociare a on ce Imprumut , pune pe Statul roman In neputinta la on ce nevoe de a face un alt Imprumut, cu conditil mar folositore de chta acesta ; CA D. Ministru de Finance ins4, prin depep sa catre D. Balacenu , arata ca prefera miseria In care se Oa tesaurulit publica , de chat acelle conditiuni ruinatore ; ca conditiunile Imprumutulul Erlanger ere' mai
www.dacoromanica.ro
140
olositore de chtu alle Imprumutului actualti cu 2,654,560 f r. (dupA tabloul comparativi1). CA imprumutul s'a contractatil in timpul cel mai nefa vorabil , pe chndil capitalistil lnsemnati din Anglia nu
recunqteti guvernului dreptul de a contracta un assemenea Imprumut fara rattificarea Camerel, si printeacesta illu discreditase lnainte de a se efectua ; CA cu tote acestea D. Vinterhalder, In scrisorea sa dare D. Ministru de Finance, se fAlesce c'ar fi putut contracta cu conditil mai pucin onerOse ;
CA chiar la 21 Noembre se vede ca s'a fitcut D-lui Ministru de Finance WA propunere pentu un Imprumut de 50 millione lei , cu condtiuui care se nu coste mai multti de cat 1194 ,,, la "/,, tote spessele coprinse. In cAtii privesce approbarea Imprumutnlui facutA de Consiliul de Ministrii, in urma sosiril D -luI BitlAcenu ; Considerandii :
CA motivele espusse In jurnalul Consiliului de minis-
tii din 3 Noembre nu suntil altele de catti necesitittile tesauului; CA aceste motive at esistatit §i la contractarea Imprumutului cu Erlanger, i cu tote cat conditiunile eraii malt mai pucin onerose, contractul s'a respins : CA dupe desaprobarea datit de lntregul GuvernA contractArii fAcutA de D. BrilAcenu, nu se pOte lntelege ce
a putut Indemna pc Consiliul de Ministri a reveni asupra acestel hotArari, lua asuprAV, cu 12 qille Inaintea deschideriT sessiunil corpurilor legiuitore, ua responsabilitate ma de gravy,, Comissiunea Budgetary In unamitatea membrilor presenti, k'anume : printul Grigorie MilraT Sturza, Nae Paclenul, Andrei Prijbenu, Alexandra Gheorghiu, Mihail Coghlnicenu Si subscrisul, DeclarA :
1, CA D. 'On BAlacenu a contractat Imprumutulti Op-
www.dacoromanica.ro
141
penheim Inteun chipti nelegal , fara procura , i chiar contra ordinulul espresso ally guvernului. 2. Ca acestia Imprumut este contractata In conditiuni mai grelle de chat chiar acella din procura espirata data
D-lui Balacenu cu occasiunea Imprumutului Lefevre, maY grelle chiar §i de cat conditiunile Imprumutului Erlanger, pe care Insu§T D. Ministru de Finance le a de-
clarat ruinatore pentru terra. 3. Ca D. Balitcenu trebue se fin trimisti Inaintea Justitiei ca passibil de ttita asprimea legilorti, §i respunetor cu persona Si averea sa de tote pagubele ce a addusti tOrrii, lucrand Ewa procura §i Lira calitate. 4. Ca D. Ion Ghica , prqedintele Consiliulul de ministril, a facut rut aproband Imprumutul Oppenheim In calitate de Ministru ad-interim la finance, cand trebuia ce se dedesse maY se cunosca desaprobarea espresa nainte asupra acestul Imprumut de D. Ministru titular de Finance, Petre Mavrogeni. 5 In fine ca Guvernul, recunosc6nd Imprumutul
pilatorti, facut Intr'un mod atitta de arbitraril , Lira a pure pe Camera In positiune de a se rosti asupai, §'acesta cand numal eratt de cilt4 12 (bile piina la Intrunirea el, a causat Verrel ua mare paguba, si dar merita tota desaprobarea Represintatiunil nationale. Itaportor: Gr. BalA.
Am °awe a ye aminti, D-lor Deputati, ca prin jurnalul sea de la Decembre, anul trecut, Cousiliul de Ministri a maY afectat drepta ipotecit concessionarilor linprumutului Oppenheim 6,040,000 lei In veniturile vamilor, , a doua ipoteca dupa concessionarea Imprumutulul Sterna , in privire ca dupa art 15 din contracts, Statula era Indatorat a da ua ipoteca de 16,548,000 lel eel pucin, §i ca Guvernul nu a dat de cats 10 miRaportor : Gr. Balgt. Hone si jumetate.
www.dacoromanica.ro
142
Lasam acum parola Deputatilort ; citci din frecarea ideilort va resari mai bine lumina adeverului. Discutiunea urrneqa In edinta de la 14 i 15 Ianuaritt 1867. D. V. Boerescu sustine ca, nu e politict i prudinte Ca,
printeua interpretare judaica de cuvinte, sa se (Warne Imprumutul, adica creditul terra In Europa ; deduce din clesbaterile Constituantei ca, guvernul era aurorisat a con-
tracta Imprumutul; alt-fel legea ar fi fost ua, illusiune ; ca de §i prin art. 3 Imprumutul e umilitor, , der trebue considerat ca faptu Implinitil ; ca art fi trebuitt sa at tepte guvernult ratificarea Camerei, dar legea n'a fostt esplicita, si culpa e a Constituantei; ca crisele ministeriale nu trebuescil facute assupra budgetelort, cari sunt a le terii; ca Camera are destule alte mi4loce a provoca crise ministeriale ; §i propune ca comissiunea budgetary AV retraga conclusiunile. D. Ion Bratiann se apara mai multi' pe sine, ca Ministru de Finance din timpult Constituantei, canal s'a Totatt legea pentru matt Imprarimtil, obserrandt ca a propust alte mijloce pentrn accoperirea datoriei flotante, precum adaosul impositelort fonciare pe 6 luni, venclarea unorii domenii alle Statului §i monetta-hartie ; i ca acelle imposite, votate de Constituanta, kii lnscrise In bud-
gete, at fostt suprese de guvernult Ion Ghica ; §i find
ca tots at tacutt dada s'a violatt legea budgetary a Constituantei, sa suffere terra consecintele; dart Eindii ca guvernult a umplutt litiple Vistieriei cu milionele lift Oppenheirn, nu e dreptt a i se da vote de blamil ; cu tote acestea Ministerul nu trebuia a se servi cu chestiunile financiale spre a face politica, si spre a'§1 crea ua popularitate cu desfiintarea impositelor In ajunult allegerilord (aplause). D. Cogalnicenu, ca membru alit comissiunii, aparAndt opera sa, dice : ca de li cu stomahulii lihnittl, fiindil
www.dacoromanica.ro
143
ca Camera s'a push in durer6sa situatiune in care se afia CardinaliT dude allegti pe Papa (In permanents), 1110, observe, :
Ca D. Ministru prepdinte, contra obicinuintil D-sele, In §edinga trecuta, a foste violente si nedrepte, Invinovatinde comissiunea pentru respendirea projectuluT In discutiune in multime de brosyre ; ca se mire, de scandalisarea sa pentru publicitatea brosurelorti, cantle D-sa a declarat, prin Monitore, ce, ca Ministru constitutional,
Intellege a carmui terra prin pressa; ca acesta s'a facute. sere a se aduce cestiunea la apprecierea acelluia pe care Voltaire 11 declara maT cu bung simpte de Cate barbatil cei mai de genie, adica tote, lumea, adica opiniunea publics. Intelegeme se, me fi scandalisatti ee, observe franculd oratorti, atuncl canal pressa era Incetu§ata sub regimul met' ; dare nu Intellegti a se scandalise Ministru I. Ghica, atetti de liberale, 0 care professeza anti de susti respectuld see pentru pressa (aplause). D. Prim Ministru a qisa ca Camera n'are dreptul a trece peste capetele guvernuluT, adeogendil D-sa, ca data e as,a, chiar de sera va propune Domnitorulul a numi
pe D. Beleceanu din nuoe agentti anti guvernuluT la Paris. La aceste teoril, i voie observa : ca pene nu vine Ministerul a lua asupriN responsabilitatea actelore, Adunarea are dreptulti a cere darea in judecata a orT cani1 functionare allti Statulul ; si pentru acesta, nu voiti merge In Anglia, uncle s'ati date In judecata de Parlament generalT, guvernatorT, §i altT functionary aT statului; ci ye vole cita precedenti din analele nostre parlamentare. In Camera Moldovel s'ail data In judecata maT multi prefeti, fiinde-ca s'ae amestecate In allegerl; chiar In sessiunea actuale, s'a propusti darea in judecata a prefetului de Meheclintl; §i In camera din naintea let
2 Maiti, D. Gr. M. Sturza a propuse darea In judecata a onor. D. Negri, agentultt terrel la Constantinopole;...
www.dacoromanica.ro
144
ca data guvernulti are dreptulti a numi din nott pe D. Balaceanu agenta allu terrel la Paris, i camera are dreptula, canal va veni In desbatere budgetula Ministemini de Estcrne, sa, nu 'I votese banil pentru acca ageutie; §i et unul a;a voiti face, cigar pentru cuvintele ce a Indemnatit pe comisiumea budgetary a cere darea In judecata a D-lul Balaceanu: cad ea nu voescu ca un agenta sa'sj permita a dice until ministru da-te la na parte, ca jail et tots respunderea assupra mea Inaintea DomnitoruluL" Ea nu voescu ca centrula de gravitate alla puterel essecutive sa, fie la Paris; ea nu voescu ca aprecierile starii nostre financiale sa fie In portofoliul unuT alto functionara de citta In portofoliula ministrulul nostru de finance (aplause) ; i tote acestea s'att Lentil de D. Balaceanu.
Ministerul Insqi nu va contesta ca Imprumutul Oppenheim, afara, de cheltuele, costa, pe terra, de la 17 34 la 18 '14 "0 pc alma. Aceste tifre se vor marturisi, In cursa de 23 de anY, de tots Deputatil care se vor succede aid ; le vor marturisi tots contribuabilil, In acel 23 de anT, el cad vor achita acesta Imprumut. D. Pim Ministru a mai qisti ca atacanda Imprumutul sdruncinam Insu0 creditul publica, fac6ndu-ne D. Minis-
tru, cu cuno;tintele selle Intinse de fosttl profesore de economia politica, la mica lectiune despre fluctuatiunile creditulul ;i despre causele carela lovesca. Nu ao erea momentul a ne (lice assemenea cuvinte ; ci trebuia spuse atunci cand a lassata a se raspandi In terra si In streinatate sgomotul ca situatiunea nostra financiara este desesperata; ca avem Omit la opt sute millione lei datorie ; aceste cuvinte sunta de natura a sdruncina, Intr'un chipa grosav, creditul nostru. Baronul Stern a priimit a contracta cu noi ; ;i pe
obligatiunea de 100 galb. ne a dat 88 galb. Cum se In-
www.dacoromanica.ro
145
tampla ca pe aceem1 obligatiune de 100 galb. am priimit numal 52 galb. ? Aci este OM cestiunea. ,Cum s'a facut imprumutul acesta nenorocit ? Contractarea Imprumutului s'a Incredintat une1 persone, alt-fel onorabila, dar care nu era ua specialitate In materie financiar:i. Aci e nodal cestiunel. Cat pentru legea ConstiturPteT, D. Miuistru de interne a avutti cuventil ca,ndil a clisil: ore sfitituescil, Dom-
nilor, tend vetT vota WI, lege pe viitortt, redigiati-o astfella In eat se nu maT fie supusa, la felurite interpretari;" decT legea nu a, G-uverdului numaT dreptul a tracta, ci §i dreptul d'a contracta ; dar cui s'a dat acestil drepta ? S'a dat Guvernului, fiinta collective, fiinta morale, ; iar nu uneT singure persone. Dace Guvernul ar fi venial In Adunare s'ar fi clisti : dati carte blanche (putere nemarginita) D-luT N . . . . d'a contracta una Impruniuta de 18 i'l millione francs, fitra reserve de ratificare din partea Adunarif s'ail a Guvernului, Adunarea n'ar fi accordat nimenuT acesta drepta. ET bine ! aci este gresela Ministerului; dreptul care Camera i'a data Ministerului, la sub-delegata unei siagure persone ; ,,i acesta far& reserve de ratificare (aprobarT, aplause); ki dovada a aci este gresela, ea, dad
D. Machu ar fi avuttt ua, procura marginita, adica ca lucrarea sa se fie supusa ratificarii Guvernului, sunta signal ea Ministerul atuncl s'ar fi qissil : nu ratifica acestit Imprumut, i prefera nilseria In care me aflu." Nereservanclu-V Insa dreptul de ratificare, Ministerul 'IT
a legat bracele; ki cu tote ca agentul de la Constantinopole a respunsa, In numele Domnitoruld, ca nu recunosce imprumutul, procura D. Machu fiindil pentru unil anume Imprumuta, Guvernul a trebuit sa, tie sema de amenintarile D. Oppenheim, care a respunsil : PuOn 'ml 'ma ! Procura e In regula ; nu priimesca nicT ua Implcare ; cautati-ve cu agentul D-v." 10
www.dacoromanica.ro
146
Eatit causa pentru ce Ministerul a fosta silit a trece peste furcele caudine ale D. Ion Machu ; i pentru ce Camera e sal la ramlul et a trece pe sub furcele caudine ale D. Oppenheim, admitenda Imprumutul ca fapta Indeplinit; §i eta causa ce a silit §i pe Comissiunea budgetara a opina pentru darea sea in judecata, fiincla ca nu trebuia sit lucrede cu inima, ci cu capul, cad a contractatti unti Imprumut greU, fiindti silit chiar guvernul a dice ca s'a facut cu conditiuni grelle. A§a dar Ministerul .a gre§it prin slabiciune In facia acestel situatiuni facuta de agentul sett, si mal allesa a amenintarilort selle; a gre§it, neavenda destula rabdare Inca 12 Mile liana la intrunirea Camerei , pentru ca atuncl sa, vie Inaintea ci, §i sit arate faptele petrecute. Ministerul a preferit a se Imbraca cu respunderea faptelor agentulul sea; Ministerul dar, nu nol, a provocat crisa ministeriala.
Ni se dice ca prin conclusiunile rapportului se (la Ministerulul unit blama, ceea ce nu era In competinga comissiunei ; dar acesta este IA simpla opiniune pe care Camera o pote respinge, anti el find dreptula de blama. Cat pentru teoria D. Ion Bratianu, ca Comissiunea nu putea emite ua asemenea opiniune, inainte d'a vedea data putem succede Ministerulul blamata, void respunde cit apreciarea cestiunil politice nu era In attributiile ComissiuniI ; cad altfel , dup. teoria emis5, nici ua Comissiune n'ar mal putea se vie la ua conclusiune. Comissiunile se allega ca ComissiunI cercetatore , nu ca corpa politico; Comissia budgetary e compusit de deputatl din tote fractinnile, din stanga , din drepta si din centru ; dovada ca n'a fost ua idee politica care a presidat la allegerea acestel comissiunl ; prin urmare, ea nu se occupy de crisa ministeriala, a caria appreciare sty la Adunare. Ca deputata , ca membru ally corpulul politico, ve
www.dacoromanica.ro
147
marturisesca In sinceritate cy Imprumutula acesta s'a
Medi' Intr'unti modti neregulatti si pagubitorti ; ca s'ar fi pututh face Intermit moda maT Wei si maT folositor terrei ; si me Intemeesti In acesta pe InsusT cuvintele secretarulul generala anti Ministeriului de Finance, care vine si dice .efultti sett aceste cuvinte , ce merita tota seriosa luare aminte a D-vostra: Imprtunutul s'a Incheiath WA se fitt consultata ; si d'aci vine ca conditiunile lul sunt maT pucinti avantagiese de dal acellea ce me falescti ca a§l fi puttit dohandl prin alte case de band ; asta-di, in facia unul fapta implinitti, canda contractubl se aft, ratificatla, cre4ti
cu totula de prisosti a mai reveni la acesat punctu, si a ye esprima tta parere de reti nefolositore etc." Intre onorabilul D. Balaceanu §i Intre onorabilul D. Vinterhalder, ca specialitate financiard, voitt fi pentru opiniunea cellul din urma ; §i convinctiunea mea este ca,
dad, nu s'ara fi WW1 cu atata pripa Imprumutul contractatti de D Balaceanu, s'ar fi pututit face unit Imprumutti multi' mai bunt", pe sprijinulti morala care Itt cilscigasse terra prin recunoscerea Domnitorulul de Turcia §i Europa lntrega." D. Prevdinte allti consiliulul, avendil cella din urma cuventulti, respunde: ca in terile celle mai constitutionale nu se tiparesca tote hartiile din cancelaria unul ministera; ca nicl pressa nici deputatil n'att dreptii sa publice tote docurnentele oficiale; ca tote Imprumuturile sunt onerose ; ca ministril de asta-cli nu sunt din aceia cari facti treburi ; ca numirea D -lul Balaceanu nu tre-
bue privity ca ua sfidare, ci numal ca ua dreptate ; ce nu cunOsce In terra nicl unit financiarh de talia acellora cari se aft In alte parti ; ca ministerulti nu putea merge la Paris, nicl a chema banchieril streinT in terra ; ca Imprumutuld Erlangher, dupe calculde facute de D-sa cu omeni special!, era cu 2 millione maT onerosti de catti
www.dacoromanica.ro
148
allti lul Oppenheim, 5i ca In 15 anT ajungea la 24 millione maT Inuit-U.
Acestea avemil de qisti, termini D. prim-ministru ; guvernuld acesta va fi mai multumitil de votult de blamti alit D-vOstra de cite de votulti (le confientii. (A! A! sgomott, murmure). D-lorti, positiunea acestul Ministerti este forte ostenitore, §i suntti couvinsti ca o Intellegeti 1i D-strrt. Prin
urmare, votulti de blamil pote et nuld vetT da; (Mali (led 'lit' veil da, I111 vomit purta cu m5,ndrie, pentru ca In qillele grele am luatti ua responsabilitate pe care altil nu aril fi luat'o ; deft am scapatt u situatiune financiara din celle mai grele, Si pote ca, miline eel ce au datti acestt Mama', judechndil maT rece, vort regreta ca '14-at datti unuT Ministert care '.ta Meat datoria ; cu atittti maT multi ne amti facutt datoria, cu cite, In tim-
purl grelle, amt luatti assupra nostril u5, responsabili-
tate pe care nu art fi luat-o orT-tine. §i (more D-luT BalAcenu, chiarti deco, ne-a fortatt maim, cumt a hiss -o D-14 CogAlniceanu. Ye declarti ca posteritatea, care va cerceta earl eras Impregiurarile financiare de atunci, ne
va da dreptate ca. amt facutt acestil Imprumutt, de Si onerost ; pentru ca i noT amt regretatti, ca terra 'Astra s'a aflattl In positiune d'a face assemenea Imprumuturl !"
Puindu-se la vote maT multe amandamente, proppusse de DD-nil N. Ionescu si Fleva, de comissiuuea budgetart, ;i de D-ld Vasile Boerescu, sA priimesce amandamentulti cellui din urmt, cu 58 voturT contra 40 ; iar D. Ion BrAtianu se abtine ale la votti, din causa ultimelora cuvinte alle D-lui Ion Ghica. Comissiunea budgetary modifict conclusiunile raportuluT set, In moduli' urmAtorti : CA de ;i Imprumutulti Oppenheim era facutt Intr'un
modt neregulatt ;i ruinittort pentru terra, dupe Inwww.dacoromanica.ro
149
ski declararea Guvernului , Insa, ca fapttt Indeplinit% li numai spre ferirea discreditului financiaril allu terrei, comissiunea budgetary este nevoita a propune Adunaril inscrierea in budgetula Ministeriului de finance a annulMO de 8,425,103 lei, parale 11. In privinta proceduril, fiinda ca Insu Ministerula a declaratti ca Imprumutul s'a facutil fara procura, speciala, §i 'n paguba terrei i fail a reserva i puteril legiuitore apreciarea faptelorti, canda nu mai erea de cats 12 (line pink la intrunirea ei, comissiunea recunosce a acesta moda de procedure a compromis% Intfunil chipti gray% interesele financiare alle Orrei. ,In ce se atinge de D. Ion Balaceanu, fiind-ca D. Ministru a declarata cit is assupra'§i tots respunderea acestui fapta, comisiunea retrage propunerea sa, pentru darea In judecata a agentulul GuvernuluT." Amendamentula D -luI Boerescu era conceputa In ter meniT urmatori :
Considerandii ca grin legea votata de Constituanta, care a data guvernulul autorisarea d'a contracta unit Imprumuta, nu se vede veua, aratare de condi(iunT, aid veua, reserva a ratificarii adunIrilorti viitore ; Considerandti ca'n consecinta, acesta Imprumutil este legal% ;i trebuie ciffra lul prevNuta In budgetula anului correntti ;
Adunarea decide a se insctie acesta ciffra In budget% lnlaturanda conclusiunile comissiunei budgetare." Acesta propunere , sustinutti cu talentultI cunoscuta alla D-lui Boerescu, fu votata cu majoritate de 58 con-
tra 40. lag, unit mijlocti nobilti de resbunare din partea D -luT Boerescu, contra autorului acellul rapporttl care
opina la 1861 pentru darea In judecata a ministerulul de la 13 Iuliti 1860, din care facea parte ;i D. Boerescu; rapportil demnit de autorulii set], .1i in care figurea, pas-
www.dacoromanica.ro
150
sage ca celle urmatOre, cari se potti aplica mai bine D-lui
Ion Ghica la 1867, de att. D-lui Boerescu la 1861: Libertatea §i dreptatea trebuie sa fie unit instinctfi allu sufietulta, iar nu ua, vana parada Acestfi guvernti, inspiratt de intentiuni rele, a zada,r-
nicitt tote sperantele Romhilort ; ast-felfi In catIIt ne trebuie silinte marl ca sa putemil qi din anarhia §i din discreditulfi In care am caqutti.... Acellfi guvernit printfunfi sistemti culpabilu, facendfi
parada de sentimentele celle mai Inalte, a cautatil a amagi lumea, spre a's1 adjunge culpabilulti sell scopti." Iata cum vorbia maestrulti In morals si In educatiune, D. Ion Ghica, la 1861; §i am vequtil faptele selle ca ministru salvatore dupe 11 Febr. 1866. Se vedemt acme aprecierea Imprumutulul Oppenheim de catre D. Rosetti §i C-nia. Romhnul" de la 16 Ianuariti 1867 qicea: Guvernulti este vinovatil, nu pentru ca a Wide. Imprumutulti, ci pentru ca a violat legea votata de Adunare, prin nepunerea In vInclare a moOlorfi prescrise de lege, §i prin suprimarea impositelor votate de Adunare. Pentru ce ore? fiindti ca veneati alegerile, §i ministril voeail sa ca tige pe proprietari; fiindti ca mini§tril ail aruncat pe D. Balaceanu, In fata comissiunil budgetare, dupa. cum Toreadoril arunca In facia taurului pIncla cea ro;ie ; §i ast-felti Ministerulti a scapat prin lovirile ce s'ar'i dat D-lui Balaceanu. D. Ion Gbica s'a declarat Sambata Washington, §i Luni Cambon allti Romania"
In No. de la 17 lanuarit 1867, Romanul" qicea Domnu prim-ministru, cu occasia desbaterii imprumutului Oppenheim, a (lissit In Camera ca D-sa cu colegil sel sunt nisce Washington) al Romania cyi ca, posteritatea '1 va bine-cuv6nta, si le va ridica monumente, caci au salvatti natiunea. Nol Insa, nu credemfi ca, D-lor au
www.dacoromanica.ro
151
fostfi la Inaltimea situatiunei ; nu credem ca D-lor '§1 afi
Implinitu misiunea ca Washington sail ca Cavour In 1850
. . .
In administratiune, In justitie, In finance, ne aflam In aceea§I stare In care eram Inainte de 11 Febr. Am tacutil pens acum, pentru ca tinemti socotela de positiunea cea critic& a guvernulul, i pentru ca speram ca elltt va intra In fine pe calea ce '1 impune situatiunea tarrii din nauntru §i din afara. Data majoritatea Camerel a fost snit& a da ministeriului un vottii de aprobare pentru Imprumutul Oppenheim, acesta a facut'o numai pentru a nu se compromite creditul nostru In afara ; guvernul Ins& remane respunqator In fata natiunel pentru acel Imprumut, atat din punctul de vedere moral cat §i material. Cu tote acestea, not asiguram pe Washington al Romanie1 ca 'I vom da concursul nostru, ca §i In trecut, Indata ce va voi sa schimbe politica, adica sa lovesca abusurile cu tarie, sa provOce a for descoperire, §i sa fad, sa simta terra ca Domnia dreptatil ail sosit." Venimti acum la votultt de blamfi, datti ministerulul Ion Ghica
In §edinga de la 20 Februarie (Monit. No. 44 §i 45 pe 1867) vine pe tapettl propunerea de neincredere In ministerfi, din partea D. Petre Gradi§tenu, care clise ca nu pote da punga Statului until ministerfi care n'a Indeplinit prescriptiunele art. 132 din Constitutiune, d'a face legi speciale privitore la obiectele prevegute d'acellti articoltt, de esemplu, la respunderea ministrilorti, la garantarea libertatil individuale §'a presser, a conditiilorfi de admissibilitate §i Inaintare In functiuni etc. etc. Se numesce ua comissiune ca sa cerceteze propunerea de neincredere, §i minoritatea o aproba, fiindfi compush de DomniT Ion Bratianu, Alex. Vericenu §i Pruncu. Acea propunere se desbate s,i se voteza In §edinca de
www.dacoromanica.ro
152
la 21 Febr. Desbaterea acellul votti de blamtt fiind iruportantd, dam und estracth dintr'Insa : D. I. Brdtianu baseza votuld de nelncredere : 1. Pe amenintarea fa' cutd, de D. prim ministru ca, data In optd Mile nu va termina Camera budgetele, numal iea respunderea situatiunii : cuvinte grave In gura unui barbatil de Stott. ca D. Ion Ghica , care cumpanesce fie-ce
vorba eel ese din gura, si nu se pote scusa ca le-a pti din caldura improvisaril ;
2. Pe amenintarea ca si puterea esecutiva are drepturile si mijlocele selle de aparare, fdra a fi fostt provocatd a face assemenea amenintari; mai allesil chudti acelle cuvinte all fostd la adressa D-lui Coglniceanu, care a facut ud, lovitura de Stall; ceea ce a ingrijatil pe multi asemenea tendince , In starea actuald, candil regimuld constitutionalti este Inca prea, june, si trebue sa tinemu contu pentru ori-ce cuvinte de natura a destepta temeri: cad D. ministru prin acelle cuvinte a Ltisatil sa se Intellegd ca drepturile puterii esecutive Par putea Intinde peste marginele Constitutiunii. 3. Pe conduita echivoca a ministerulul, care ea sciut a se ridica la Inaltimea missiunil selle d'a Infrati par-
tidele spre a da ud maioritate, care ar fi avut'o guvernuld, data 3,r fi adust1 proiecte de lege cc ar fi dat satisfacere dorintelord legitime alle terrel, nemultumirea In terra fiindti generals sr legitimd. 4. Pe imprumutuld Oppenheim , pe care D. I. Bratianu l'a votatil numai In consideratia creditulul terrel In facia Europel, invitandil Camera a Incuviinta trecerea In budgetult StatuluT a acellui creditd, spre a evita ua crisa ministeriall In momentult Candi' ochil Europel finantiale erad tintiti assupra votulul acelluia ; a criticatti Insa, nu numal modulti cum s'a facut Imprumutuld, dar si neIngrijirea guvernulul d'a se rasa a fi pusil In acelle con-
ditiuni care saIti aduca la trista necessitate d'a con-
www.dacoromanica.ro
153
tracta unit imprumutti atatil de onerost ; cad nu este a scapa terra prin mesuri finantiale d'asemenea natura; fiind contra imprumuturilort, cart compromitt viitorult averii terrei , fiind mai de preferit contributiuni ca celle
votate de Constituantk pe care guvernult a refusal a le implini, fart, consimtimentult prealabilti alit Camerei, ki cand dobenda Imprumutulul este multi' mai mare de cattl acellti midi adaosti de impositt (numerose aplause). 5. Pe mantinerea concessiunelort , datoria mini guvernt find!! a pregfiti opinia publica. prin Monitorti, tar nu se vie Inteunt modil ascunsti ki tAcutti cu ua, ciffra In budgetil fart, a spline nimicti ; Si ministerult a tinutti §i In acestA cestiune un mutismfi complett, de ki a trebuit sa aiba u'a puternica pressiune care salt fact a persiste In acelle concessiuni at'att de refit vklute de terra.
6. Pe reformarea hugetulul, ce a Watt camerei unui timpil lungt, atiitil de preciost, brat i trebuia camereY tie, discutiune de patru cinci luni ca se potfi dritIri tote acelle reforme acute de Ministert In bugett. Celli puOnt. Ministerulti n'a spus francamente opinia sa In prindpit, ca se scie camera pant, uncle 'Ate sufferi asemenea preschimbArT In bugett.
Chiar camera Anglia, care arc ill educatiune de seculi, data nu ktie ce voekce Ministerulti, §i data pre-
kedintele nu va fi initiate In politica sa, camera va bate campii, ki guvernult va produce numM framantilturi, chianti tiind-o pc lucru kese luta sail unit ant. 7. Pc positiunea guvernului In faca camerei , nefiindtt guvernulti espresiunea maioritatii camerei, fiindti ce, n'a ktiutti a se face espresiunea nevoilord ki trebuincelorti terrei ; tar data adunarea n'a voitti a da guvernului de la Inceputti unit votfi de neincredere, tocmai acesta este
la dovadl di n'a voitti a face crize ministeriale ; caci tots ktiti ca ki D. BrAtianu eii, clesele schimbtiri de ministers
at provocatt lovirea de state de 2 Malt, fiind c Minis-
www.dacoromanica.ro
154
terulti Cogalnieenu a fostti sustinutti qece luny de adunare ; ci s'at datti alte arme acelul ministertr ca sa fad
lovitura de state.
Cat pentru Ministerulti Ion Ghica, data nu-1 mil datii Indata votti de blamt, causa a fosttt ca, fiinda tuna regimil not , nu voiaruti a provoca Indat5 crisa ministeriala ; §1 amil sufferitt, de §i administratia sa era forte slabs,
de §i era somnoleng5, In tote, fiindtI activitate numai In relle si In rautati.
Depekia D. Gonda de la Craiova, unde D. Ion Ghica are affectiY, este In defavorea Ministerulul; cad Vice a
se lea masuri Indata ca sa Incetese focurile
§i
hotiile,
administratia fiind caVuta Daca administratia nu este activa §i intelliginte, tote legile volt fi nä liters, morta . . . Prestigiulu nu se pierde prin interpellarY, ci Illt cascigli guvernula cand se pune la Inaltimea missiunil sele, eandil se face adica, espresiunea nevoilor terrei, §i sand este vrednicti sa le dea ua satisfacere (aplause). Eat& de ce n'avemti Incredere In Ministerti, fiindt ca nu credemii ca are taria de caractertl, §i acellu curagit
ca In situatiunele grelle politice s6 lupte curna trebue pentru interesele cele marl alle tend In faca tuturora pericolilorti (aplause); jail nu ca In recunoscerea de la Constantinopole
. . .
Membrii acestul guvernti, de Si adversary al principelorA melle, cu tote astea 'Y ama sustinutti; gi numaY chndti m'am convinsti ca nu sunt la Inaltimea missiunii lort, atuncY amit Incetatit a'l mai sustine ; si acesta este opiniunea terra. intregi, care voesce Incetarea administratiunil de acil." D. prim a-ministru respunde ca cuvintele D-lui Bratianu,
ca ministerul nu corespunde la espiratiile si trebuingele terreI, sunt cuvinte vage, fara, precisiune, pe care nu le lntelege domnia sa. ,. Pentru ataculti adusti onorabilitatil ministeruhli Ion Ghica, cre44 ca, din scitpare de vedere a iscalit D. Ion
www.dacoromanica.ro
155
Bratianu propunerea de blamfi, &dud alusiune la Incuviintarea fabriceloril de spirt& 0 esportatiune, data numai cellor& ce se bucura de favorea ministerulul. Pentru Imprumutul Oppenheim, ellil s'a facutit nu pentru a se plati trebuintele guvernulul actualli, ci pentru refuirea datoriel facuta de alte guverne : 0 este avantagiost pentru terra, ca 'I a radicatti credituld (murmure) Pentru politica misteriosa a guvernului, D. Ion Ghica respunde ca minktrii tree& de mult ca moderati, precumil MO tree& de Albi 0 Emil; ast-fel& ca ei lila& fostti nici
cu drepta Rid cu stanga. Am cerutii opt& Mille pentru votarea budgetului, spre
a se lamuri situatiunea, a se regula chestia de lucredere ministerial& ; D. Bratianu Imi attribue prin acesta intentiunea unel lovirl de Statil.... et ma am& Intellesd. Dandumi-se votulil de blamil, voiti face appelil la majoritatea Camerel a da un& ministert, fiindil ca nu suntem& de opinie a se dissolva Camera Gre;eli se pot& face, dar nu cu precugretare ; ideile de ambitiune all trecut& act. Nu end& ca Intre nol se mai al% resturnatori(!), conspiratori ;i socialkti ; ambitiunea de resturnare a principiilorti recunoscute de tots, sari conspiratiuni contra acestor& principii, nu esista, nisi nu pot& esista. Despre libertati, elle sunt trebuinciose, caci licenta omork licenta. N'am& aplicat legea, se Vice. Era periculos& a aplica legea votata de Constituanta In situatiunea politica a terra : e cestiune d'apreciere. Ve, conjurti avota concessiunele ; voiti starui, ca deputat
0 ca ministru pentru acesta; volt starui din tote puterile melle constitutionale (murmure); voiti ridica glasulti meti pentru acelle concessiuni ; ;i Inca ve spuiti ca, votulti ce veti da aVi e complicat& cu acesta cestiune." Puindu-se la votti propunerea, D-lui Petre Gradktenu,
www.dacoromanica.ro
156
din 115 votantl,
abtiindu-se Ministril, 56 voturl suet contra propuneriY, 59 pentru ; prin urmare votuld de neincredere se prihnesce.
D. Rosetti In Romanuld" de la 17 Februarid 1867, critica politica ministerului Ion Ghica In moduld urmator :
Callea pe care a merstl ministeruld prep4util de D. Ion Ghica o credemil forte gre§ita, prin urmare vetamittore intereselord generall; fiind di primuld ministru trebuia, dupe deschiderea Camerel, sa convoce pe DeputatY In Intrunirl particulare, spre a le arata greutatile ,,i ging4ia situatiunil, 'a le esplica politica sa, tinta §i mid-
locele cu care credea a ajunge acea tinta, ,s,i a face §i pe DeputatI sa spuie opiniunele lord, formandd ast-felti na maioritate Intemeiata p'acellea§I principle ; din contra, ministeruld a lasatil pe Deputati sa lupte lntre dinsii 23 de Mile, numai pentru verificarea titlurilord; apoi dupe acesta, D. prim ministru ll da demissiunea o reia Inapol, fara sa scie nimenY pentru ce; i nici atunci nu
se sill a forma la maioritate basata pe principie, sail a' se retrage, sail a dissolva Camera. Data ministeruld a avutd maioritatea, apoi numaY a lul este culpa cd, Adunarea a pusil trey Iunl, In verificarea titlurilott, In interpelari §i 'n desbaterea catorilva budgete, barandu-se ast-felti In seed In paguba natiuniT.
Data Ministeruld n'a avutd maioritatea, pentru ce n'a push In lucrare miqlOcele coustitutionale spre a o dobandi ? Fii la casil de nereRita, sa se retraga motivat, lasAndti red,punderea cellord ce nu voiati a priimi politica sa, bine definita §i lamuritt esplicata. Prin isolarea sa, Camera a perdutil ua sessiune Intrega In verificarea titlurilorti, In interpelari i In desbaterea unoril budgete lipsite de unitatea §i scopuld spre care elle trebue se converga. n§i dup'aceste mail i nelntellese gre§eli, ministeruld
www.dacoromanica.ro
157
face si greala neertate d'a reduce In budgeting instructiuniI publice remuuerariele preotilorti ti professorilori, d'a suprima cite -va sane Si catedre; §i ce e mal grave, ministrulti instructiuniI publice (D. Strat) 3,1 alocesa su-
ma de 212,561 lei ca cheltuele straordinare, ce nici nit data n'ae figurate In budgetulti acellul ministere. ApoT, In ,edinta de la 14 Februaria, primulg ministru, dupe ce prelungesce sessiunea pone la 15 Martie, accuse Adunarea c'a pierdutg trel luni fax'a face nimic, puinde ast-felt a treia ore cestiunea ministeriala ; 1i cere a i se da indata unit vote de blame sag de nQlncredere, da dAnde Camerel ung termeng de opts Bile sere budgetele regulate ; sae la din contra, elle numal pate lua respunderea, §i va demissiunea. §i dupe mal multe Impunsaturi Si denegitri , dupe mal multe IntortochiarI de cuvinte, ameninte pe D. Cogelnicenu ce , data n'ar fi ministru, ar sci cum se se apere de atacurile D-s611e.
Ast-fel ministerule, care, In curs de trel luni, a Indemnate pe deputay s'amane cestiunele politice si rninisteriale dupe desbaterea budgetelorg ; ministering care a facutti pe mortula pine de uneql, Incepe a accusa Aduna-
rea c'a perdutil treI luni In desbaterY arptore; fare a patea forma la maio-eitate care se dea una ministers care sit se bucure de increderea camera Dar are D. prime Ministru dormit-a somnul magneticti de la 15 Noembrig 66 pine la 14 Februariti 67, ca sit nu scie ce s'a facia In aceste trel luni? Data nu scie nimice, este culpabila, dt ca romans, §i ca oing politics, ci ca Ministru; data scie, precuing §i sstie forte bine, cute n'a, vaqutti ca prin cuvintele sole inculpa Adunarea In ochil natiunil, arittAnd-o ce Impiedice, pe miaiatril cel buns §i capabili? Asemenea lovirI sunte forte periculose pentru regimulti nostru parlamen-
tare, lovitt a doua qi dupe, rena4erea lul d'ung barbat ca D. Ion Ghica.
www.dacoromanica.ro
158
$i pentru ce D. prima ministru, in loci d'a respunde D. Marzescu, care 'Iii apucase de scurtti, respunde D -luI Cogalnicenu, care nulti atacase ? D. Cogillnicenu, Candi' a crequtti ca asa cere politica ce urmaria, n'a disolvatil Adunarea, ci a facia o lovire de Static. Pentru ce D. prima Ministru ameninta ca pote srt'i vie ;i D-lui pofta
a usa de drepturile de aparare ? D. Io i Ghica trebue sit scie, ca omit politicu, ca na natiune, In urma atatora framintari §i caderl, devise banuitore ;i tematore ; trebue fi raportatti prefectula politiei cite se qica, §i cite se banuescti; i temerea respande§ce calomnia ca adica s'art fi lucrand pentru distrugerea regimului constitu-
tionals; alma darn unti barbati1 de State ca Domnia sa, dupa ce a contribuitil prin cea mat deplina, neactiune si prin isolarea sa de Adunare, la divisiunea partidelorti si la neproducerea Adunarii, ameninta apol Adunarea? Dar nu 0ie oare ca, prin asemenea fapte, (la consistenta temerilort §i tutors calornnielorti, s§i compromite ast-felti ceea ce nu se pOte compromite ? Suntema darti siliti a adressa D-lei prima. Ministru Ion Ghica cuvintele ce cliarele italiane adresega barbaLuluT de State allu italiel, D. Ricasoli :
Nu suntil guverne tan de cite acellea ce se regima pe opiniunea publica si pe libertate ; afara din acestea, nu suntti de cats gurerne violenti."
Tot D. Rosetti, In Romanula" de la 22 Februariti, unde s'a publicatti §edinta cu votula de blame, termina ast-fela revista politica. Chiar data Ministerulti ar fi avutti cite -va bille In favorea sa, tofu remane constatatil c'a avutti moraliceste Intrega Adunarea In contra lul. Eaca resultatulti la care conduce ua politica nedifinita ii §ovaitore, sea misteriosa,
emu a definit-o Insu0 D. Dimitrie Ghica " Eata recunoscinta Rosiloru catre D. Ion Ghica, care a inlesnit venirea mend Camere de d.eputati clapisti, In p ute-
www.dacoromanica.ro
159
rea reteveelor ; care a Inlesnit venirea Ro§iilor la putere ca Mini§trii , prin abtinerea de la votit a Ministrilout pre§epti de I Ghica, Si mai ales prin ultimele Cu= vinte alle acestuia , ce at provocatfi votult1 de blamil, cuvinte Elise cu scopt d'a IntArIta chiart p'amicii sel pa'Wei, numai ca sri InlesnescA venirea Ro§iilorti la guvernu, negre§itil cu scopti d'a'l compromite.
D. Ion Ghat, ca conspiratorg fi resturnatora popetag. Ne remane a dovedi ca. D. Ion Ghica, de cAndti a apparutti pe scena politics, n'a fAcutti de catil a se allia cu perturbatoril sistematici, spre a resturna, nu numal ministril, dar §1 Domnitorl. Cu tote cA D. Ion Ghica s'a silitit a prinde tot-d'auna §erpele cu mina altuia, cu tote ca conspiratiunele sole pentru resturnari s'a silitil a le masca subt unit constitutionalisnt cagiest, In complotult lul BontillA Insa se vede pe fa ca Incercarea de resturnare a lul Cuza-VodA, care nereu§indil, se Incerdi a forma acea vestitA coal thine monstruosA alit cAria scopit numai este acli unti misterti pen-
tru nimeni; nereu§indil aid aceea , profits de gre§elele ministriloril Statutulul, §i amAgind trel coloneli, capT de armata, D. I. Ghica silesce pe VodA-Cuza se abdice, In nop-
tea nefasta de 11 Februarit 1866, ea pistolult In gatil ; apol, se desbinit de Capil Ro§iileril, §i acestia vine alit incrimina In primult lout organti de publicitate , la Aprilie 1868, cit D. Ion Ghica a lucrat Inteacunsti, dupe 11 Februaritl, cu D. BAlAceanu, pentru a se face Domnii, tronulti fiindti visult de aunt alit acestuT omit ambitiosti,
care ca astl-felt n'a avutil egalti In trecutil de dal pe Voda Stirbey, §i In present pe coalisatulti set, Ion Briltianu. In fine, a(11, ca membru alit comitetului mazzinistt,
scopult set nu este de cat resturnarea, cu sperantA
www.dacoromanica.ro
160
d'a pescui In apit turbure pe Regele Pesci lorti, cum IT Qicea D. Cog5Inicenu In organulti seti la Ianuariti espirat. Despre complotulti lul Bonti115, veqa, lectorul dossiera No. 387 pe 1859 in arhiva ministeruluT Justitiel; In acea dossier& figuresa acte compromitiltore pentru D. Ion Ghica;
acolo afliitnti c. Bonti115,, pe care D. Ion Ghica l'a cunoscuttl la 1850 In Constantinopole, ca officerti ottomanti, l'a recomandatil D -luI in Februariti 1859 D-luT Ion Brtlii-
ceanu, ce l'a amploiatti ca agentti secretit la politia din Bucuresci ; c. Butting, cu alti cincT streini I T propusesera a omorl pe Voda.-Cuza printeu5, marina infernal. ; cri, D. Balacenu s'a scusatil c5, s'a servitti cu Bonti115, numai ca agentti provocatorti pentru descoperirea co mplotuluT; ca, de la 8 Februariti One la finele luT Martie, politia
n'a facutti nimicu pentru prinderea conspiratorilorti; c. In fine Justitia a osAnditti pe trel din e1 la cincT ani d'arest
la Snagovil, iar pe Bontilla fllu pusse numal sub privigherea politiei pe unti anti §i jumetate; iar a1t1 4 iNT furrt osInditi la Inchisore pe unit anti In temnita din CapitalIt. Din actele ce figures& In dosiera aceea , matt .1i
din sentinta No. 114 de la August 1859, lectorulti remane convinst cit sufletulti acelul complotii a fost tot D. Ion Ghica ; ki
daca procesult s'artl fi judicatil Inaintea unuT
juriti inteliginte, dup5, parerea mistra, i D. Ion Ghica i D. I. BalAcenu ar fi fostti condamnatT, celti putinfi ca complicT al acelorti assassins.
D. Costaforu, unulti din membril InalteT Curti, care a judicatti procesuIti luT Bontilllt, ImI clicea, pe la anulti 1860, ca D. Ion Ghica merita a fi condamnatti ; 1i daca curtea nu l'a condamnatti, a fostti prestigiul guvernuluT; ciicT trista impresiune ant fi facuttl, mai alesti In Europa, con-
damnarea unul consiliarti allti tronulul, care, In calitate de Ministru , complotes5, contra vieteT DomnitoruluT, ce'lli onorasse cu increderea sa ca Ministru. Nisce asemenea fapte l'ati silitfi pe D. Ion Ghita a s e
www.dacoromanica.ro
161
justifica adesea onT In Camera de banuela ce plana asupal ca conspiratora. Ast-fel, In sedinta de la 8 Februarie 1863, D. Ion Ghica 4icea:
Amts fosta banuitii ca ama conspirata cu multi , si maT alesu cu Bontilla, si amil fosta trasa chiar inaintea Curtil Ynalte, unde era judecatoru si D. Costaforu.
Dar trebue sa scima ua data tots ca capulu Statului e inviolabila. Nol suutema adevaratl aparatorl al tronulul .... Nol ceT 32 deputati din adresa rninoritatii consideramil persona Domnitorulul ca sacra ; iaru daca sunt
frase cu dublu sense. (Ca D. Ion Ghica) ea voiu cere modificarea acelora frasse (siretu!).
In sedinta de la 21 Februaria 1867, D. Ion Ghica qicea :
Nu e Intaea oara canda ea treca de mil suspectii, tat d'alina amu fostil suspectatil, ca arnica alla D. Cogalnicenu, care a facuta In Camera Moldovel ua propunere fara stirea mea ; ama fosta banuitii ca eramu intelesa cu D-sa ca se resturnamu.... D. Cogalnicenu Nu s'a resturnata. Ion Ghica 0 still bine, dart amu fosta banuitil ca conlucrep cu D. Cogalnicenu nu still la care machinatiuni infernale. TotT au fosta spalati, chiar onor. D. Cogalniceanu ; numal ea am r6masa sub acesta suspiciune (ilaritate) ; si echoulii qiarelorti a coutinuata a repeta multu timpa epitetula pomposa de tradatoril. Alta data ama fosta banuita ca sunt cu drepta contra stangei, si alta data cu stanga contra dreptel. Toti au fosta spalati, afara de mine ; banuiala a remasa, fiinda ca nu eram nici cu uniT nici cu altil: pentru ca doremil infratirea tutulora capacitatilort, ca sa lucram impreuna la fericirea terreT ( ! ).
.
Amu mai fosta banuita ca complice alit'. D. Cogillnicenu in lovitura de State de la 2 Malt, cand nu e-
n www.dacoromanica.ro
162
ram In Bucuresci , si acesta coincid enqa cu cioa de 2
Maid a data ua dovada ca era Intellegere Intre mine cu D. Cogalniceanu.
Am fosta apol banuita de Insusj D. Cogalniceanu ca voescil a resturna ministerula din care facea parte ; scle toti cata Mama opusti la acesta."
Pentru ce ore numal D. Ion Ghica este banuitti de tots ca intrkanta si conspiratora? i pentru ce sinite tota-d'a-una trebtfnta a se justifica ? i pentru ce D. Ion Ghica este alliatula naturala i perpetuti ally cellor ce nu fact un mistera din resturnari? Ecca diplomatula a caruia politica echivoca am croqut
de datorie a o Improspata In mintea Romanilora, spre a se feri de acesta omit Insemnatil cum se feresce cineva de erpele cu clopotei, sail maY just de crococlilula ce imitesa tanguitulti copillulul, spre a putea mai le1ne prinde prada sa. Graecca fid s, nulla fides.
FINE.
www.dacoromanica.ro