Hristos a înviat! Stimaţi ascultători, am să prezint acum cel de-al treilea subiect pe care lam anunţat, şi anume despre "Rugăciunea lui Iisus" ai înti o precizare# este cunoscută o metodă de anga$are în rugăciune, ca rugăciunea lui Iisus %ine nu ştie despre ce-i vorba ar putea avea impresia că spunnd "rugăciunea lui Iisus" avem în vedere o rugăciune pe care a spus-o &omnul nostru Iisus Hristos 'n realitate lucrurile stau alt(el ) adevărat că în S(nta )vang*elie sunt şi nişte rugăciuni rostite de &omnul nostru Iisus Hristos, dar prin rugăciunea lui Iisus înţelegem altceva +i anume cei ce ştiu ce înţelegem se gndesc la o rugăciune scurtă, rugăciunea "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", rugăciune cu care sunt datori călugării şi rugăciune pentru care sunt s(ătuiţi să se anga$eze toţi credincioşii &eci voi vorbi despre ceea ce se înţelege în general prin rugăciunea lui Iisus, deci despre rugăciunea de toată vremea ie îmi place să-i spun "rugăciunea de toată vremea", pentru un motiv pe care îl veţi cunoaşte îndată nii, cnd se pomeneşte de rugăciunea lui Iisus, spun# "&a, ştiu, e vorba de rugăciunea minţii" .lţii .lţii zic că e vorba de "rugăciunea inimii" &e (apt rugăciunea se poate (ace la trei nivele, deosebit# se poate (ace oral, rugăciunea gurii, se poate (ace cu mintea, rugăciunea minţii, şi se poate (ace şi cu inima, cu anga$are totală, şi atunci este rugăciunea inimii Rugăciunea o (ace (iecare la măsurile lui Se începe de obicei cu rugăciunea orală, cu rugăciunea gurii, pentru că cei mai mulţi credincioşi se roagă vorbind cu &umnezeu, cu cuvntul vorbit vorbit /a nivelul acesta se (ac rugăciunile liturgice &e ce0 1entru că rugăciunile liturgice, liturgice, rugăciunile din biserică, se (ac în auzul credincioşilor care sunt de (aţă şi cu scopul de a-i a -i anga$a pe cei de (aţă în rugăciune Rugăciunea particulară se poate (ace, şi se recomandă c*iar să se (acă, la nivelul gndului &e ce0 1entru că lupta pentru înlăturarea răului şi pentru realizarea binelui se dă în gnd, gndul este Toate pornesc de la gând, şi cele bune şi cele rele îşi au temelia tuturor activităţilor umane Toate începutul în gnd Ridicările şi căderile se (ac în gnd Cheia vieţii duhovniceşti este disciplina minţii, iar metoda de disciplinare este rugăciunea de toată vremea, rugăciunea prin care ne anga$ăm ct mai des şi ct mai intens 2u se poate (ace abstracţie de rugăciunea liturgică 3iserica are rnduieli de slu$bă pentru (iecare zi, cele 4 /aude care se (ac în general prin mănăstiri şi nu se (ac la bisericile paro*iale iecare zi are rnduială de slu$bă de dimineaţă şi de seară, (iecare credincios trebuie să-şi (acă o rnduială de rugăciune de dimineaţă, o rnduială de rugăciune de seară, şi în cazul acesta ac esta pe lngă cele 4 /aude mai avem şi rugăciuni de dimineaţă şi rugăciuni de seară ca rugăciuni particulare, şi acestea, după caz, ca z, se pot (ace şi cu cuvntul vorbit în auzul celorlalţi care se roagă împreună, şi se poate (ace rugăciunea aceasta particulară la nivelul gndului, deci numai în gnd Rugăciunea "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" este o rugăciune rugăciune de completare a rnduielilor rnduielilor liturgice liturgice 'n mănăstiri mănăstiri în special se (ac cele 4 /aude, se citesc .catiste şi se o(iciază şi S(nta /iturg*ie, multe din mănăstirile noastre au rnduială ca să se (acă S(nta /iturg*ie în (iecare zi 2oi nu ne putem înc*ipui o viaţă liturgică la nivelul gndului, ci totdeauna ne gndim la o viaţă liturgică la nivelul rostirii pentru anga$area cea din gnd %redincioşii noştri trebuie să ştie că în biserică nu slu$eşte numai preotul, că în biserică nu slu$esc slu$esc împreună cu preotul preotul numai diaconii, diaconii, nici numai cntăreţii, cntăreţii, ci în biserică trebuie să slu$ească toţi credincioşii
%uvinte ca "&omnului să ne rugăm", "/a &omnul să cerem", "%apetele noastre &omnului să le plecăm", "Să mulţumim &omnului", "5eniţi "5eniţi să ne înc*inăm şi să cădem c ădem la Hristos", "Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gnd să mărturisim", "Harul &omnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui &umnezeu 6atăl şi împărtăşirea S(ntului &u* să (ie cu voi cu toţi", "3inecuvntarea &omnului peste voi", "+i să (ie milele marelui &umnezeu şi ntuitorului nostru Iisus Hristos Hristos cu voi cu toţi", toate cer răspunsuri, nu se (ac de către unul singur pentru pentru cei mulţi, ci se (ac de către toţi pentru toţi cţi sunt de (aţă şi pentru toţi cţi pot (i cuprinşi în rnduiala de slu$bă 1rin urmare, în orice caz rugăciunea liturgică se (ace cu rostire Rugăciunea particulară, pentru că nu e necesar să (ie auzită de alţii - şi cnd nu e necesar să (ie auzită de alţii, a lţii, numai de &umnezeu - se (ace la nivelul gndului, la nivelul minţii, minţii, cu cuvntul vorbit însă nerostit nerostit cu vorba auzită &e (apt n-am putea zice că este o rnduială în sensul acesta, adică nu se poate spune că rugăciunea particulară trebuie (ăcută la nivelul gndului Se poate (ace şi cu cuvntul rostit, ori în ce (el ar (i rugăciunea, dar se recomandă să se (acă la nivelul gndului pentru că atacurile în general sunt la nivelul gndului +i apoi la gndurile noastre trebuie să adăugăm şi simţămintele noastre, care ţin mai ales de inimă %nd zici "inimă" zici "locul simţirii" %ei mai mulţi oameni ştiu că simţirea este legată cu inima, am putea zice c*iar cu inima cea de carne, pentru că noi iubirea de pildă o simţim în piept, n-o simţim simţim în cap 'n cap, în minte, minte, simţim puterea gnditoare, gnditoare, iar puterea simţitoare simţitoare o avem în piept şi e legată în general de inimă "ă bucur din toată inima" zic oamenii, "5ă mulţumesc din toată inima", "5ă mulţumesc din tot su(letul", "5ă doresc binele din toate puterile" şi aşa mai departe departe sunt nişte e7presii e7presii care arată că simţămintele sunt sunt în legătură cu inima &ar am spus că mintea trebuie unită cu inima şi omul trebuie să se reverse în totalitatea lui mai ales în rugăciune 6otuşi, 6otuşi, rugăciunea se (ace la nivelul posibilităţilor omului omului 1e mine mă întreabă oamenii, mulţi dintre ei, "1ărinte, cum să mă rog0" /a toţi le spun# să te rogi cum poţi să te rogi &egeaba i-aş spune# să te rogi într-un (el oarecare, pentru că omul pnă la urmă se roagă cu capacitatea lui rugătoare 5iaţa 5iaţa nu ne cere în toate împre$urările toate puterile noastre de anga$are, şi din cauza aceasta nici nu realizăm ceva la nivelul cel mai adnc al e7istenţei noastre .şa .şa se întmplă cu rugăciunea în general, aşa se întmplă cu rugăciunea de toată vremea %e este rugăciunea de toată vremea0 %a să ştim ce este rugăciunea de toată vremea e bine să ne gndim la ceva din rnduiala călugăriei %nd cineva se anga$ează la viaţa călugărească că lugărească şi cnd i se (ace intrarea în mona*ism, în călugărie, în mod solemn, i se dă un obiect care ţine de veşmintele călugăreşti .tunci .tunci cnd i se dă "*aina veseliei", cămaşa cea albă, cnd i se dă reverenda, cnd i se dă rasa, cnd i se dă cingătoarea, cnd i se dă culionul şi camila(ca, i se dă şi ceea ce numim noi metanie +i cnd i se dau metaniile celui pregătit pentru viaţa călugărească, se spune aşa# "ratele nostru - i se spune numele - primeşte sabia &u*ului, care este cuvntul lui &umnezeu, spre rugăciunea din tot ceasul cea sul către Hristos" .sta se spune în general în auzul tuturor, tuturor, pentru toţi cei de (aţă, să ştie cei de (aţă că (ratele nostru primeşte "sabia &u*ului care este cuvntul lui &umnezeu, spre rugăciunea din tot ceasul către Hristos" +i după aceea cuvntul se adresează candidatului la călugărie şi i se spune aşa# "%ă eşti dator în toată vremea a avea în minte, în inimă, în cuget şi în gura ta numele &omnului Iisus şi a zice 88&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul99"
1rin urmare, de metanii este legată rugăciunea aceasta "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", şi rugăciunea aceasta se (ace avnd acest suport material pentru lucrarea spirituală care este rugăciunea I se dau metaniile şi călugărul trebuie să le aibă la el şi să zică mereu, întemeiat pe această metanie, întemeiat pe obiectul acesta, "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" 1rin urmare obiectul acesta, metaniile, este un suport material pentru o lucrare spirituală care nu se (ace de la sine, nu se realizează de la sine +i atunci omul se a$ută şi cu ceva material, cu obiectul acesta pe care avndu-l în mnă, îşi aduce aminte mai repede că trebuie să zică rugăciunea, iar neavndu-l în mnă de multe ori se întrerupe din rugăciune, îşi uită de îndatorirea de a avea "în toată vremea în minte, în inimă, în cuget şi în gură numele &omnului Iisus", îşi uită că trebuie să spună "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" ) o îndatorire a călugărilor şi este o metodă de anga$are într-o viaţă superioară pe care noi o recomandăm şi celor care nu sunt călugări +i poate că cei care nu sunt călugări au mai multă trebuinţă de această rugăciune în tumultul e7istenţei lor, în mulţimea ispitelor în care trăiesc, în care îşi duc viaţa, dect călugării care sunt scutiţi cumva şi prin retragerea în care se găsesc de ispitele prin impresiile cele din a(ară ) adevărat că S(ntul Ioan cel ce a scris "Scara" spune că "e destul şi un singur (ir de păr să-ţi tulbure vederea" .sta înseamnă că şi o obsesie oarecare pe care ai putea-o avea în gnd şi în retragere (iind, trage în cumpănă şi îl poate deruta pe cel care are obsesia respectivă 'n 1ateric se spune de pildă despre un părinte din pustie că trei ani de zile a (ost urmărit de imaginea unei (ete arabe pe care a văzut-o cndva în urma secerătorilor adunnd spice 2u putea să-şi scoată din minte gndul, imaginea acelei (ete arabe Sunt realităţi pe care părinţii cei du*ovniceşti le-au trăit şi pe care le-au descoperit şi prin care ne îndrumează şi pe noi să ne (erim de tot ceea ce poate să ne deruteze de la gndurile cele bune &espre rugăciunea aceasta de toată vremea am a(lat pentru prima dată în :;<= de la 1ărintele .rsenie 3oca, &umnezeu să-l odi*nească 1ărintele .rsenie 3oca vieţuia atunci la mănăstirea de la Smbăta de Sus, la mănăstirea 3rncoveanu, din care eu (ac parte din anul :;>? )ra de atunci cu nume mare, era de atunci cunoscut ca un om deosebit, ca un om ieşit din comun ai înti i-am scris o scrisoare la care mi-a răspuns un diacon de la mănăstire din mandatul 1ărintelui .rsenie şi m-a îndemnat la rugăciunea aceasta "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" /a cteva luni după aceea am a$uns şi eu la mănăstirea de la Smbăta cu gndul să mă (ac călugăr 2u s-a putut, din mai multe motive, între care şi acela că nu aveam pregătire teologică, nu aveam şcoală, eram prea tnăr, aveam :? ani şi $umătate itropolitul care a restaurat mănăstirea de la Smbăta, itropolitul 2icolae 3ălan dorea să aibă acolo o mănăstire de intelectuali .vea de$a în mănăstire pe 1ărintele .rsenie, absolvent de 6eologie, absolvent de belle arte şi cunoscător de medicină ca unul care a (recventat şi nişte cursuri de medicină, mai ales de .natomie şi de @enetică la acultatea de edicină din 3ucureşti 5enise la mănăstire după ce îşi agonisise cultura respectivă şi pentru că avea o înzestrare deosebită prin e7istenţa lui, i-a dat &umnezeu un dar deosebit, a avut o activitate rodnică în vremea ct a (ost la Smbăta, pentru că atunci n-a (ost sting*erit de nimeni în activitatea lui
&ar la scurtă vreme, şi în orice caz după :;
;, cnd a trebuit să plece din mănăstire, şi după aceea ultimii ?B de ani din viaţă şi i-a petrecut în 3ucureşti şi la Sinaia, unde a şi murit în :;A;, în =A noiembrie, şi a (ost înmormntat în < decembrie la mănăstirea 1rislop de lngă Haţeg 'n :;<= cnd m-am dus eu la mănăstire la Smbăta am vorbit cu 1ărintele .rsenie despre rugăciunea de toată vremea Respectiv n-aş putea zice că am vorbit, dar 1ărintele .rsenie care avea un dar de intuiţie şi un dar de a înţelege esenţialul în toate c*estiunile, mi-a pus în (aţă rugăciunea de toată vremea, mi-a pus în (aţă metoda de anga$are prin rugăciunea "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" +i m-a învăţat s-o zic la nivelul gndului, de la început mi-a spus s-o zic la nivelul gndului, cu gndul i-a spus să zic între respiraţii, deci (ără să inspir, (ără să e7pir, cuvntul "&oamne" 6răgnd aerul în piept, odată cu aceasta să zic "Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu" +i dnd aerul a(ară, odată cu aceasta să zic "miluieşte-mă pe mine păcătosul" ai mult nu mi-a spus nimic în privinţa aceasta Rugăciunea o numea părintele "rugăciunea cu care se mntuiesc călugării" Rugăciunea cu care se mntuiesc călugării pentru că prin rugăciunea aceasta su(letul se eliberează de asupririle de gnd, de tot ce poate (i obsesiv, se limpezeşte 1rin rugăciunea aceasta se a$unge la înseninare su(letească, prin rugăciunea aceasta se a$unge la anga$are pozitivă, pentru că creştinismul - şi m-aş bucura să reţineţi lucrul acesta - nu este doar o credinţă a înlăturării negativului, c*iar dacă e de (oarte mare importanţă mntuirea în sens de înlăturare a negativului, creştinismul este ceva pozitiv, e7istă un pozitivism al vieţii creştine &eci prin rugăciunea aceasta "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", repetată mereu în minte, se desc*id căi de lumină, se desc*id perspective du*ovniceşti, se desc*id înţelegeri mai presus de lumea aceasta, se desc*id nişte luminişuri ale su(letului &e (apt nici 3iserica, atunci cnd îi pune în vedere candidatului la călugărie (aptul de a se anga$a în rugăciunea aceasta, nu discută despre rugăciune, ci îi pune în vedere practica rugăciunii# "eşti dator" ")şti dator să ai în minte, în inimă, în cuget şi în gura ta numele lui Iisus şi să zici 88&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul99" 2u se discută despre rugăciune, nu i se dau îndrumări de nici un (el, ci doar i se spune să se anga$eze în rugăciune 1ărintele cnd mi-a dat mie în atenţie rugăciunea aceasta, nu mi-a spus să mă interesez undeva de vreo carte despre rugăciune, nu mi-a spus să iau legătura cu cineva care ar putea să mă îndrume 1oate că 1ărintele şi-a dat seama că n-aş găsi un îndrumător, şi să ştiţi că nici n-am găsit 2-am găsit nici cnd n-am căutat, şi nu pentru că n-am căutat Se putea întmpla să găsesc pe cineva (ără să-l caut, dacă-i vorba 2-am găsit nici cnd am căutat şi nici eu nu pot (i un îndrumător bun în privinţa aceasta /a noi la mănăstire a venit mai anii trecuţi, în orice caz după 0A;, itropolitul nostru de la Sibiu, I 1 S .ntonie, şi mă întreabă - eu (iind du*ovnic la mănăstire, deşi nu se spovedesc cei mai mulţi la mine, la mănăstire, dar sunt socotit du*ovnicul mănăstirii, mă numără alţii, eu nu mă prea pot număra - ".i vreun isi*ast în mănăstire0"
+i eu răspund# nu am - deci eu nu cunosc să (ie vreun isi*ast în sensul strict al cuvntului, şi am adăugat bineînţeles - şi nici eu nu sunt +i atunci 'nalt 1rea S(inţitul a zis aşa, cam ironic de (apt# "Să ştii că la Sibiu sunt mulţi" &eci la mănăstire nu sunt, nici puţini, şi la Sibiu sunt mulţi %um vine asta că la Sibiu sunt mulţi şi la mănăstire nu sunt0 5ine aşa că acuma, în vremea noastră, se interesează mulţi despre rugăciunea aceasta de toată vremea, deşi n-o (ac mulţi nici din aceia care se interesează, realitatea asta e +i vor să scoată o revistă, "Isi*asmul", cel puţin la Sibiu era preocuparea aceasta, le-am dat şi eu un articol despre rugăciune, din e7perienţa mea, şi nici acuma nu l-au publicat, după vreo patru ani, dar nu că nu-i bun articolul, ci că n-au reuşit ei să (acă revista +i e preocuparea aceasta, cerc de isi*asm, au apărut nişte broşuri în ultima vreme, medicină isi*astă -a luat groaza cnd mi-a spus cineva la Sibiu, o domnişoară pro(esoară de pedagogie, că vrea să (acă o întrunire în 1ostul %răciunului la Sibiu şi că mă solicită şi pe mine să vorbesc despre medicina isi*astă 'nti m-am zbătut, că nu merg, că nu pot "1ărinte - zice - venim cu maşina şi vă aducem" +i eu m-am gndit că dacă le pun condiţia aceasta să mă aducă cu maşina nu mă mai aduc şi scap de îndatorirea asta +i n-a (ost aşa, a spus "3ine, dacă veniţi cu maşina, atunci vin" +i mă pomenesc cu maşina să mă ducă să ţin o con(erinţă, numai c-au muiat-o ei pnă la urmă, că nu despre medicina isi*astă, dar să vorbesc eu ceva despre rugăciune în general 1entru asta m-am anga$at (oarte bucuros +i să ştiţi că şi la ce vă spun acuma m-am anga$at din proprie iniţiativă, am propus eu subiectul acesta socotindu-l în legătură cu ce v-am spus serile trecute şi gndindu-mă că ar putea (i preocupări despre rugăciunea aceasta şi aici, şi cred că sunt, şi mai ales tinerii aceştia care ştiu de Coga şi caută în altă parte a$utor de mntuire dect unde trebuie, ar putea să aibă interes pentru aşa ceva, şi atunci am propus subiectul acesta &eci mie mi-e drag să vorbesc despre aşa ceva, numai că dacă mă pune cineva să vorbesc despre medicină isi*astă, să ştiţi că nu pot vorbi &e ce0 1entru că eu niciodată nu m-am gndit că isi*asmul ar putea să (ie o metodă medicală, o metodă de însănătoşire, de înzdrăvenire Rugăciunea da, în general, dar nu aşa că dacă o (aci într-un (el te (aci sănătos, dacă o (aci alt(el nu te (aci 'n general despre rugăciune - deci asta să reţinem - nu se vorbeşte, c*iar dacă sunt cărţi, şi cărţi mari .u apărut două volume de Sbornicul, la .lba-Iulia au apărut, cu multe aprecieri în legătură cu rugăciunea 1ărintele .rsenie c*iar zicea că s-au scris multe cărţi şi nu sunt necesare, cte se spun acolo nu sunt necesare, pentru că importantă este anga$area în sine, nu altceva +i cu ceea ce mi-a spus părintele la s(rşitul lui august :;<= - părintele a vorbit cu mine ca şi cu un om mare - am plecat la 6imişoara, aici în oraşul acesta, unde mi-am (ăcut liceul +i aici în 6imişoara am început să mă ocup şi de ceea ce mi-a spus părintele, să zic "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", cum m-a învăţat părintele 2u am avut o pravilă anume, părintele de (apt nu mi-a spus ca în (iecare zi, o vreme anume să o am pentru rugăciune, să zic rugăciunea aceasta, să zicem aşa, dimineaţa, sau seara, să o adaug la pravila de rugăciune de dimineaţa sau la pravila de rugăciune de seara, ci mi-a spus doar să zic rugăciunea, ceea ce am şi (ăcut
2-am ştiut eu să-mi (ac o pravilă, ziceam rugăciuni de dimineaţa şi de seara, că mama, &umnezeu s-o odi*nească, zicea către mine cnd plecam la şcoală# "2u-ţi uita de &umnezeu, nuţi uita de rugăciune" .sta însemna# nu-ţi uita de rugăciune de dimineaţa, de rugăciune de seara, de rugăciune de la masă, dar mama săraca nu ştia de ilocalie şi de învăţături deosebite +i ct priveşte rugăciunea aceasta "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", anga$area aceasta în rugăciune, o (ăceam spontan, întmplător, cnd îmi venea în gnd, ziceam %nd am (ost elev de liceu şi mai ales cnd am (ost la şcoală - pentru că eu am (ăcut mult ca particular la liceu - mă duceam la şcoală din )lisabetin, de acolo de unde locuiam eu, de lngă 1iaţa 3ălcescu şi veneam pnă la /iceul /oga pe $os, cam o $umătate de oră i-am (ăcut aşa un (el de rnduială ca în (iecare zi, mergnd pe drum, cnd eram singur să zic într-una "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" .sta a (ost singura pravilă, în rest totul era spontan +i ce rezultate am avut de pe urma rugăciunii0 )u acuma să ştiţi că le spun la oameni, îi previn ie părintele nu mi-a spus nimic, (ii atent că se poate întmpla asta sau cealaltă Rugăciunea înainte de a ne (ace să ne întlnim cu &umnezeu, înainte de a ne aduce conştienţa legăturii cu &umnezeu, ne aduce întlnirea cu noi înşine, ne descoperă pe noi înşine nouă înşine +i cum ne descoperă0 Răscoleşte adncurile su(letului nostru 1oate ştiţi că părinţii cei du*ovniceşti spun că "rugăciunea este oglinda su(letului" %e înseamnă asta0 %ă în cadrul rugăciunii şi în acţiunea de a ne ruga ne cunoaştem măsura la care suntem +i să ştiţi că măsurile mele au (ost căzute tare -am întlnit cu (urtuni de gnd 5ezi cte un copil ct e de rău, şi zici# domnule, copilul acesta rău n-a putut realiza răutatea asta de la el, a adus-o de undeva &e obicei se spune că copiii sunt oglinda părinţilor, părinţii se pot vedea pe ei în copiii lor, cu calităţile şi cu de(ectele lor şi e7istă o asemănare cu părinţii nu numai ct priveşte (igura, ci şi în privinţa pro(ilului su(letesc )u, după ce am a(lat de lucrul acesta, am încercat să mă raportez la părinţii mei şi la bunicii mei, ct i-am cunoscut +i mi-am dat seama că omul de (apt are un spectru vital, adică însumează în el, în viaţa lui, antecedentele pozitive şi negative ale înaintaşilor lui &umnezeu ştie pnă unde se e7tinde (iinţa noastră înainte de a e7ista noi înşine 'n orice caz, aducem şi încărcături negative, şi încărcătura aceasta negativă trebuie rezolvată în noi 2u-i a noastră, ci e a altora în noi şi trebuie rezolvată în noi 1ărintele .rsenie le spunea la oameni să nască s(inţi %ine poate naşte s(inţi0 %ine-i s(nt Dri (iind noi cu păcatele pe care le avem, transmitem predispoziţii păcătoase şi negative la cei pe care îi aduce &umnezeu prin noi în lume, uneori ca o pedeapsă pentru noi înşine +i zicnd eu "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" am simţit nişte răscoliri de gnd ă gndeam că toată lumea le are dar nu le spune 2u m-am consultat cu nimenea, că nici nu ştiam că trebuie, nici nu ştiam să mă consult, au mers aşa lucrurile de la sine +i a (ost bine că n-am pus niciodată răscolirile de gnd în legătură cu rugăciunea, că poate aş (i renunţat la rugăciune 2-am renunţat, şi a (ost bine că n-am renunţat .sta a (ost, să zicem, cunoaşterea de sine prin rugăciune i-am dat seama de înclinările negative, mi-am dat seama de agoniselile negative, pentru că să ştiţi că la încărcătura negativă cu care venim în lumea aceasta se adaugă şi negativele pe care le acumulăm, în sensul că băgăm în noi (el de (el de impresii, (el de (el de in(ormaţii, (el de (el de lucruri cu care nu ne putem prezenta oriunde şi oricnd, şi aceasta şi întmplător şi de multe ori şi voit
&e e7emplu cineva care citeşte un roman e7citant, îşi bagă el în su(let negative, nişte lucruri care după aceea îl urmăresc S(ntul Ioan Scărarul spune că rugăciunea poate (i întinată sau spurcată, poate (i (urată, poate (i pierdută şi poate (i curată /a rugăciune curată a$ung cei care au rezolvat în ei întinăciunile &ar S(ntul Ioan Scărarul nu spune că dacă ai rugăciune spurcată să nu te mai rogi, ci prin rugăciune progresezi în rugăciune 2u trebuie să te sperii niciodată de ce-ţi vine în minte, nici din cele ce le-ai văzut nici din cele ce le-ai adus din stră(unduri de e7istenţă, important este să vrei să nu le ai +i atunci pentru că noi nu suntem capabili prin noi înşine să ne (acem rnduială, cerem a$utorul lui &umnezeu ntuirea, am z is, vine prin ntuitorul +i cerem a$utorul ntuitorului# "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" .şa am (ăcut, ct am (ăcut, de alt(el ct (aci att te a$ută Eice# "eşti dator în toată vremea să ai în mintea ta numele &omnului Iisus" Să ştiţi că nimenea, cred că nici un pustnic din toată lumea aceasta nu reuşeşte să aibă totdeauna mintea la &umnezeu în înţelesul acesta &e alt(el, am să vă spun eu imediat şi o altă de(iniţie a rugăciunii de toată vremea etoda aceasta de rugăciune de toată vremea este o metodă de (apt, este un mi$loc de îmbunătăţire su(letească, este un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere în sensul acesta că &omnul Hristos nu ne-a dat această metodă în )vang*elie, nici în 6radiţia .postolică nu găsim o metodă anume, dect prin îndemnul "2eîncetat să vă rugaţi", în )pistola către 6esaloniceni a S(ntului .postol 1avel, unde se spune# "6otdeauna să vă bucuraţi, neîncetat să vă rugaţi, pentru toate mulţumiţi" FI 6esaloniceni >, :G-:A 1oate unii aţi citit mărturisirile pelerinului rus despre trăirile lui interioare în legătură cu rugăciunea "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" şi acolo se insistă pentru un anumit număr de rugăciuni, mai înti ?BBB, după aceea GBBB, după aceea :=BBB şi aşa mai departe ) o metodă de (apt )u nu cred că trebuie să ne numărăm rugăciunile Să ştiţi că mie nu mi-e (rică să mă duc înaintea lui &umnezeu şi o să zică &umnezeu# bine, bine, dar să ştii că tu ai mai (i putut zice de vreun milion de ori "&oamne Iisuse" şi n-ai zis Sunt sigur &e ce0 1entru că asta e partea mea )u cred că &umnezeu mă miluieşte dintr-o dată, şi mă miluieşte, mă miluieşte şi prin anga$area aceasta, dar nu mi se ţine seamă de lucrul acesta /ucrul acesta este o metodă Sau în S(nta )vang*elie de la /uca, în capitolul :A, c*iar în primul verset citim# ".poi le-a spus lor o pildă cum că trebuie să se roage neîncetat şi să nu se lenevească" &ar metoda a apărut mai trziu 2oi ştim despre metoda aceasta mai ales din vremea isi*asmului, din anii isi*asmului, din secolul al III-lea şi al I5-lea, în legătură cu S(ntul @rigorie 1alama ai ştim şi despre rugăciunea aceasta în legătură cu S(ntul 2ic*i(or din Singurătate, tot cam pe atunci, S(ntul @rigorie Sinaitul, S(ntul Ignatie, tot după anul :BBB încoace Dri rugăciunea aceasta noi sperăm, şi credem, că a (ost şi mai devreme, dar mărturii despre ea nu prea găsim +i atunci ce înseamnă, că aceia care nu au ştiut şi nu au (olosit această metodă nu s-au îmbunătăţit sau nu s-au putut apropia de &umnezeu0 Sau gndiţi-vă# cţi dintre credincioşii noştri ştiu despre rugăciunea aceasta0 ) drept că pe unde umblu mai spun, şi îi îndemn pe oameni, dar nu se insistă, nu e metodă de circulaţie +tiu care-s călugări, şi ştiu şi nu prea zic, şi mărturisesc că nu le stă capul acolo, dar metoda ţine mai mult de călugărie, deşi ar trebui să (ie răspndită şi la ceilalţi oameni
3ineînţeles că rezultatul a (ost, pnă în cele din urmă, şi limpezirea minţii .cuma să ştiţi că nu sunt un rugător din acela care e copleşit de rugăciune în aşa (el înct să-mi vină numai gnduri e7traordinare în rugăciune, îmi mai vin şi gnduri obişnuite &ar nu-mi pare rău niciodată, dacă îmi vine în gnd un bine(ăcător îl pun înaintea lui &umnezeu în atmos(era de rugăciune şi zic# &oamne, a$ută-l pe cutare, că uite m-a a$utat şi el pe mine, sau îmi vine în minte o poezie (rumoasă, o spun şi cnd mă rog, şi zic# aşa-i &oamne că-i (ain0 .sta înseamnă îmbunătăţire de viaţă, să a$ungi la nişte gnduri care să le poţi prezenta şi să le poţi învălui în rugăciune intea nici nu poate sta neîncetat pe o anumită poziţie, aşa-i (ăcută de &umnezeu să se mute de la unele la altele, să poată (ace legături )u acuma cnd vorbesc (ac nişte legături &e ce (ac legături0 1ăi dacă mintea mi-ar sta numai într-un loc, aş zice numai "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" şi aţi începe să plecaţi de pe aici că nu vă spun ceva interesant, că nu vă spun ceva anga$ant .sta-i realitatea 2oi nu trebuie să gndim că lucrurile trebuie sc*imbate pe un anumit calapod, important este să (im sinceri şi să (im bine direcţionaţi .l doilea rezultat a (ost că am avut o bucurie - v-am spus eu de cnd am venit prima dată aici, în cadrul con(erinţei despre "3ucuria creştină" - că mergnd la şcoală şi zicnd rugăciunea aceasta aveam o bucurie de parcă mă ridica cineva pe sus .ceastă rugăciune se recomandă pentru ceea ce aduce ea mntuitor Sunt unii care cred că dacă (ac rugăciunea aceasta or să a$ungă să (acă nişte minuni Să ştiţi că dacă &umnezeu nu are în plan să (acem noi minuni, nu (acem minuni, c*iar dacă vrem să (im (ăcători de minuni 'n )pistola I-a către %orinteni a S(ntului .postol 1avel în capitolul :=, S(ntul .postol 1avel spune# ".u doar toţi sunt apostoli0 .u doară toţi sunt prooroci0 .u doară toţi sunt dascăli0 .u doară toţi au puterea să săvrşească minuni0 .u doară toţi în limbi grăiesc0 .u doar toţi pot să tălmăcească0 Rvniţi darurile cele mai deosebite şi eu vă arăt o cale care este mai presus de orice altă cale# 6oate limbile omeneşti dacă le-aş vorbi, dacă nu am dragoste, m-am (ăcut aramă sunătoare şi c*imval răsunător" &ragostea este pentru toţi, iar darurile e7traordinare care sunt *arismele le dă &umnezeu 3isericii prin anumiţi oameni pe care-i alege &umnezeu, şi )l ştie de ce-i alege şi pe cine alege 2u putem să (acem nişte lucruri mari şi minunate pentru simplul (apt că ne anga$ăm într-o te*nicitate &e alt(el rugăciunea aceasta nu este o metodă te*nică, ci este o metodă de anga$are )u cred că &umnezeu ne miluieşte c*iar atunci cnd zicem "&oamne miluieşte-mă" 2u zice că trebuie să zicem de o sută de mii de ori "&oamne miluieşte-mă" ca să ne miluiască, ci noi (acem lucrul acesta pentru că nu găsim o altă metodă de anga$are într-o viaţă du*ovnicească autentică 5-am spus ieri seara despre tatăl (iului risipitor 6atăl (iului risipitor a alergat la (iul care se întorcea şi l-a primit, l-a îmbrăţişat +i cnd el a zis "6ată, am greşit la cer şi înaintea ta, nu sunt vrednic să mă numesc (iul tău, primeşte-mă ca pe unul dintre argaţii tăi" - de (apt nici n-a terminat cuvntul -, tatăl a zis ".duceţi *aina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l" F/uca :>, =:-== şi celelalte 2-a zis# zi de vreo sută de mii de ori aşa, că apoi te iert &e ce0 1entru că &umnezeu e iubire şi &umnezeu iartă )u cred în iertarea lui &umnezeu şi sunt nemulţumit de cte ori vine cineva la spovedit şi zice# "1ărinte, oare pe mine &umnezeu mă mai iartă0" 2u e7istă om pe care să nu-l poată ierta &umnezeu dacă omul se sileşte să părăsească păcatele, să părăsească relele &ar pnă eşti în păcate, n-ai cum să ceri iertare de la &umnezeu şi nici de la oamenii lui &umnezeu
%nd am a$uns la 6eologie a venit vorba despre rugăciunea asta şi îmi spune cineva# "ăi (rate, stai, că nu se poate (ace aşa ceva (ără îndrumător, trebuie un îndrumător, un du*ovnic" +i eu n-am găsit nici pnă atunci şi nici de atunci încoace %ă dacă m-am dus de e7emplu la un părinte care era socotit cu viaţă îmbunătăţită şi cu nume mare şi cu cunoştinţă multă, el mi-a spus cunoştinţele tot din cărţi 1e acelea din cărţi le pot citi eu singur, nu trebuie să mi le spună el, că ce spune 5alaam, că ce-a spus cutare care-i zăvort şi ce-a spus Ignatie 3rancianinov 1e mine mă interesează e7perienţa, ce ţi-a adus ţie, care zici "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" Ji-a adus limpezimea minţii 0 Ji-a adus liniştea sufletească0 Ji-a adus dorinţa de rugăciune0 Ji-a adus dorinţa de Dumnezeu0 Ji-a adus capacitatea de a ocoli pricinile păcatelor0 Ji-a adus (ermitatea în cunoştinţa de &umnezeu şi înlăturarea gândurilor rele0 Ji-a adus statornicie în bine0 Ji-a adus dorinţa de bine0 Ji-a adus dorinţa de depăşire de tine însuţi0 .stea sunt lucrurile pe care le aduce rugăciunea, rugăciunea de toată vremea şi orice rugăciune Stimaţi ascultători, însă noi nu putem renunţa la viaţa liturgică pentru rugăciunea de toată vremea, pentru metoda aceasta de anga$are prin "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" 2oi simţim nevoia de înmulţire a gndurilor bune din slu$bele noastre %e ar (i de e7emplu să te duci la 1aşti la 3iserică şi în loc să auzi "1ogortu-6e-ai întru cele mai de $os ale pămntului şi ai s(ărmat încuietorile cele veşnice care ţineau pe cei legaţi, Hristoase, iar a treia zi precum Iona din c*it ai înviat din mormnt" sau "1ăzind peceţile întregi Hristoase, ai înviat din mormnt, %el ce n-ai stricat c*eile ecioarei întru a 6a 2aştere, şi ne-ai desc*is nouă uşile raiului", sau "1aştile cele s(inţite astăzi nouă ne-au răsărit, 1aştile cele noi şi s(inte, 1aştile cele de taină, 1aştile cele preacinstite, 1aştile cele mari, 1aştile Hristos ntuitorul, 1aştile credincioşilor, 1aştile care ne-au desc*is nouă uşile raiului, 1aştile cele ce s(inţesc pe toţi credincioşii", ce ar (i ca în loc de toate acestea să auzi numai "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" 2u-i (iresc iresc este să ne îmbogăţim mintea cu gnduri s(inte, cte poate cuprinde mintea noastră, şi să a$ungem într-o atmos(eră care să ne anga$eze în (elurite simţăminte Să ştiţi că rugăciunea aceasta "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieştemă pe mine păcătosul" e o rugăciune a începătorului, şi rugăciunea aceasta de (apt trebuie depăşită .zi dimineaţă de e7emplu, ascultam de pe casetă ceea ce am spus ieri la acultatea de 6eologie +i în timp ce ascultam nu ziceam "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", ci ziceam "Slavă Jie &oamne, slavă Jie" ) tot rugăciune, şi poate că e mai esenţială dect "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" 2oi trebuie să avem în vedere şi rugăciunea ec(oniselor de la /iturg*ie# "%ă S(nt eşti &umnezeul nostru şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă bun şi iubitor de oameni &umnezeu eşti şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă 6u eşti s(inţirea noastră şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă pe 6ine 6e laudă toate puterile cereşti şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă 6u eşti 'mpăratul păcii şi ntuitorul su(letelor noastre şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă al 6ău este a ne milui şi a ne mntui pe noi, &umnezeul nostru, şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*", "%ă &umnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni eşti, şi Jie mărire înălţăm, 6atălui şi iului şi S(ntului &u*"
6oate acestea ni le pun la îndemnă slu$bele 3isericii noastre 3ineînţeles, ne a$utăm cu rugăciunea aceasta, completăm cele ce nu le putem împlini tot timpul prin rugăciunea aceasta, "că eşti dator în toată vremea a avea în minte numele lui Iisus", dar nu putem să renunţăm la nişte comori de gnd, la nişte lucruri care ne aduc bucurie prin ele însele +i dacă îţi limpezeşti mintea, dacă a$ungi să ai mintea curăţită de patimi ca să ai 6aborul pe care să Se sc*imbe la (aţă ntuitorul nostru Iisus Hristos, în cazul acesta toate vin în lumină &eci te a$ută rugăciunea de toată vremea ca rugăciunea din vremea slu$irii să (ie o rugăciune înaltă pentru tine, pentru că teai pregătit pentru ea &acă (aci rugăciunea numai de pravilă, adică numai că a venit vremea ei şi o (aci ca să o împlineşti nu-i destul 'n 1ateric se spune# "%ălugărul care se roagă numai cnd se roagă, acela nicidecum nu se roagă" %e înseamnă asta0 'nseamnă că toată viaţa noastră trebuie să (ie o rugăciune, că toată viaţa noastră trebuie să (ie o rugăciune vie 2oi la s(intele slu$be primim adeseori îndemnul să ne rugăm, "&omnului să ne rugăm", dar nu numai îndemnul acesta îl primim, ci primim şi îndemnul "toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm" Stimaţi ascultători, am spus lucrurile acestea, dar ele trebuie completate +i anume vreau să completez cu o de(iniţie a rugăciunii de toată vremea, în sensul în care o găsim la S(ntul a7im ărturisitorul în volumul II din ilocalie, în "%uvntul ascetic" &e ce vreau să spun lucrul acesta0 1entru că S(ntul a7im ărturisitorul vede rugăciunea de toată vremea alt(el dect într-o repetare deasă şi ct mai neîntreruptă a rugăciunii "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" 2-aş vrea să credeţi că eu nu sunt pentru rugăciunea aceasta, sunt pentru rugăciunea aceasta, dar în completare în general, nu în esenţă &e ce0 1entru că oamenii au şi îndatoriri sociale, oamenii trebuie să-şi vadă de (amilie, oamenii trebuie să-şi împlinească datoriile de la locul de muncă Dri rugăciunea aceasta poate (i adusă în legătură cu munca noastră, cu viaţa noastră, dar să nu uităm cuvntul de la s(intele slu$be "pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm", cuvnt pe care la S(nta /iturg*ie îl găsim în trei conte7te, şi anume# în conte7tul "1e 1reas(nta, curata, preabinecuvntata, mărita stăpna noastră, de &umnezeu 2ăscătoarea şi pururea ecioara aria, cu toţi s(inţii să o pomenim, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm" 'n traducerile vec*i, în rostirile cu care m-am pomenit eu în viaţa aceasta, ectenia aceasta era prezentată alt(el, şi anume# "1e 1reas(nta, curata, preabinecuvntata, mărita stăpna noastră, de &umnezeu 2ăscătoarea şi pururea ecioara aria cu toţi sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm" .cum s-au (ăcut două ectenii, "cu toţi s(inţii să o pomenim" şi apoi "pe noi înşine" 'nainte te7tul (iind aşa, ne puteam gndi să dăm viaţa noastră lui Hristos &umnezeu, toată viaţa noastră, cum a dat-o aica &omnului şi cum au dat-o toţi s(inţii 2oi ne ţinem de te7tul liturgic pe care îl avem şi pe care ni l-a dat 3iserica .cesta ar (i un conte7t .l doilea conte7t este cel dinainte de rugăciunea "6atăl nostru"# "nirea credinţei şi împărtăşirea S(ntului &u* cernd, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm" Iar al treilea conte7t este "Eiua toată, desăvrşită, s(ntă, paşnică şi (ără de păcat cernd, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos &umnezeu să o dăm" .şa ne îndeamnă 3iserica
1rin urmare 3iserica nu ne cere o singură metodă de anga$are în rugăciune, ci ne cere o rugăciune vie, o anga$are ca într-un (el de rugăciune în tot ceea ce (acem noi pozitiv în această lume &e aceea este (oarte important să-şi găsească omul şi munca pe care o (ace, ca muncă pe care o poate binecuvnta &umnezeu şi pe care o binecuvintează &umnezeu %e ne spune S(ntul a7im ărturisitorul în dialogul între un (rate şi un bătrn0 ratele îl întreabă pe bătrn# "1ărinte, cum se poate ca S(ntul .postol 1avel, care zice 882eîncetat să vă rugaţi99, cum a putut el să (acă lucrul acesta cnd avea de (ăcut attea, de a îngri$i 3isericile, de a se ocupa de credincioşi, de săraci, trebuia să propovăduiască %um putea să aibă el rugăciune neîncetată0" +i atunci S(ntul a7im ărturisitorul răspunde# "iule, rugăciunea neîntreruptă este a avea mintea pururea lipită de &umnezeu cu multă evlavie şi cu dor, de a atrna cu năde$dea în )l şi de a te încrede în )l în orice ai (ace şi ţi s-ar întmpla" .sta este de(iniţia rugăciunii de toată vremea, după S(ntul a7im ărturisitorul &eci o atitudine de rugăciune, o slu$ire a lui &umnezeu prin tot ce (aci, prin tot ce gndeşti, prin tot ce vorbeşti .r (i ceea ce spune S(ntul .postol 1avel# "Dri de mncaţi, ori de beţi, ori altceva de (aceţi, toate spre mărirea lui &umnezeu să le (aceţi" FI %orinteni :B, ?: +i atunci să ştiţi, stimaţi ascultători, că de (apt rugăciunea cea mai înaltă nu e rugăciunea de cerere, ci rugăciunea de preamărire 2oi zicem la S(nta /iturg*ie# "1e 6ine 6e lăudăm, pe 6ine bine 6e cuvntăm, Jie 'ţi mulţumim &oamne, şi ne rugăm Jie, &umnezeului nostru" &eci 'l lăudăm pe &umnezeu, 'i mulţumim lui &umnezeu, 'l binecuvntăm pe &umnezeu, ne rugăm lui &umnezeu şi după aceea trebuie să ne şi mărturisim în (aţa lui &umnezeu, pentru nedesăvrşirea noastră întru a-/ lăuda, întru a-/ preamări, întru a-/ binecuvnta, întru a-I mulţumi şi c*iar întru a-I cere )u aş vrea să vă pun la inimă dorinţa aceasta de a înmulţi rugăciunea, şi asta cu att mai mult cu ct acuma de curnd am a(lat că cei care (ac Coga de pildă, învaţă la Coga să spună nişte cuvinte neînţelese de ei Eice că li se descoperă pe măsură ce le spun, parcă aş vrea să ştiu ce i sa descoperit la unul sau la altul . venit la mine la spovedit un tnăr care a (ost pe la Coga şi a spus că a învăţat acolo să zică o e7presie, dar nu-i voie s-o spună +i zic# mă, dacă nu-i voie s-o spui şi n-o spui nici la spovedanie, atunci să ştii că nu te spovedeşti cum se cade +i atunci el mia spus că trebuie să zică "*aum" .lţii mi-au spus că trebuie să zică "crin", sau "nat", în s(rşit, o mulţime de e7presii, mantre sau cum le zic ei 1ăi de ce să nu zici "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul", că asta-i sigur că te duce la bine &ar alea care nici nu le înţelegi, zici "*aum *am *am" &ragă, eu nu vreau să rd sau să rdem, dar asta-i realitatea 2oi trebuie să înţelegem lucrurile, numai aşa le înţelegi dacă le spui pe nume &e ce să zici nişte lucruri care nu le înţelegi, nişte lucruri care nu au nici o importanţă pentru tine, şi să nu zici "&oamne, Iisuse Hristoase iul lui &umnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul" Stimaţi ascultători, cu asta îmi s(rşesc anga$amentul pe care mi l-am luat încă din toamnă, că în primăvara aceasta voi vorbi aici despre "%ine este Iisus Hristos0", "%ine este Iisus Hristos pentru mine0" şi despre "Rugăciunea lui Iisus" Vă pun la inimă să înmulţiţi rugăciunea S(ntul arcu .scetul aşa şi zice# "%nd îţi aduci aminte de &umnezeu înmulţeşte rugăciunea, ca atunci cnd 'l vei uita, &omnul să-+i aducă aminte de tine"
5ă pun la inimă să înmulţiţi rugăciunea, vă pun la inimă cuvntul care vi l-am spus serile trecute, cuvntul de la S(ntul unte care zice# "/a &umnezeu să te gndeşti ca la &umnezeu nu ca la om şi să-/ respiri pe &umnezeu cum respiri aerul", să înmulţim rugăciunea ca să se înmulţească binele, pentru că "rugăciunea este întărirea lumii" spune S(ntul Ioan Scărarul Să ne rugăm la nivelul la care ne găsim, c*iar şi cu rugăciune întinată, numai să stăruim în rugăciune, că pnă la urmă se (ace limpezime în su(let 5ă pun la inimă dorinţa de a-/ preamări pe &umnezeu, să căutăm să-/ preamărim pe &umnezeu unde ne găsim, că S(nta 6ereza de /isieu7 spune în "Istoria unui su(let", în care îşi descrie viaţa, că se gndea de multe ori că pentru că în iad nu e nimeni care să-/ preamărească pe &umnezeu, îi cerea lui &umnezeu s-o trimită în iad, ca şi acolo să (ie preamăritori de &umnezeu Sunteţi în situaţii de a (i în grupuri în care se în$ură, de a (i în grupuri în care se spun vorbe necuviincioase, pe care nu le putem noi opri, că-s ca un şuvoi care curge pe lngă noi, sau ca vntul care bate, dar altceva putem să (acem# să preamărim noi pe &umnezeu acolo unde nu e cineva care să-/ preamărească Să ne anga$ăm în rugăciune, să ne (acem datoriile din toate punctele de vedere ca o rugăciune, să înmulţim binele prin tot ceea ce (acem i-a venit în minte acum un cuvnt din 1ateric care zice că s-a dus cineva la un pustnic şi cnd a plecat i-a zis "Iartă-mă părinte că te-am reţinut de la rugăciunea ta" şi el i-a zis "Rugăciunea mea, (rate, este să te primesc pe tine şi să te petrec cu dragoste" Să (acem din toate ale noastre, ct putem, o rugăciune şi atunci se va preamări &umnezeu, va veni şi pentru noi limpezimea minţii, pentru mulţi poate că a venit de$a, aşa şi trebuie să (ie, şi să ne gndim că rugăciunea are puteri nemărginite nsă să nu urmărim niciodată un lucru anume prin rugăciune! cum ar fi de e"emplu să facem minuni! să cunoaştem nişte lucruri cu care după aceea să ne putem lăuda că suntem cunoscători# %nd m-am dus eu la mănăstire prima dată, înainte de a mă aşeza la mănăstire, la un singur lucru m-am gndit# să-mi a$ute &umnezeu să 'i slu$esc /ui în condiţiile în care mă găsesc la mănăstire 6otuşi la început mi-au venit şi nişte gnduri, un (el de nedumeriri, un (el de întrebări, că oare cum voi putea eu să-i a$ut pe oameni prin rugăciune %um voi putea să-i a$ut eu pe oameni la mănăstire0 +i am avut atunci un du*ovnic, &umnezeu să-l odi*nească, 1ărintele Sera(im 1opescu, şi a zis către mine aşa# "ăi (rate, nu te gndi tu cum să-i a$uţi pe oameni %i pregăteşte-te în aşa (el ca să-i a$ute &umnezeu prin (răţia ta" +i mi-am dat seama că a avut dreptate, aşa am (ăcut, şi bineînţeles că pe atunci nu m-am gndit, nu m-am putut gndi, că prin agoniseala de cunoştinţe şi de e7perienţă ctă o am, voi putea să ţin aici în 6imişoara :> cuvntări în (olosul oamenilor &umnezeu să ne a$ute
Vederea minţii este o deducţie raţională sau o evidenţă luminoasă a realităţii lui Dumnezeu?
)ste o conştientizare a prezenţei lui &umnezeu, o vedere a lui &umnezeu în sensul că &umnezeu nu poate (i văzut, este o conştientizare a unor lucruri mai presus de lume pe care nu le poţi cunoaşte prin deducţie raţională, c*iar dacă şi deducţia raţională este un mi$loc de cunoaştere
Comentaţi vă rog afirmaţia Sfântului Ioan Scărarul: "Venind foc în inimă, a înviat rugăciunea, iar sculânduse aceasta !i înălţânduse la cer, sa făcut coorârea focului în foi!orul sufletului"#
) vorba de rvna pentru &umnezeu, de cunoştinţa lui &umnezeu care se revarsă în su(let prin rugăciune şi prin care se ridică su(letul mai presus de sine însuşi şi apoi vine mai multă energie şi mai multă putere de la &umnezeu, care Se coboară cum S-a cobort &u*ul S(nt în (oişorul din Ierusalim $n cadrul rugăciunilor de seara a%are sintagma "sau frumuseţe străină am văzut !i cu dânsa mi am rănit inima"#
&a, e7istă această sintagmă, pentru că se întmplă de multe ori aşa, şi cu mulţi %u s(inţii nu s-a întmplat aşa S(ntul Ioan Scărarul spune undeva că cineva a văzut o (rumuseţe (eminină deosebită şi în loc să se coboare s-a ridicat, dnd slavă lui &umnezeu pentru minunăţiile pe care le (ace Sfântul &rigorie 'alama mărturise!te că inima este singurul organ tru%esc al fiinţei care face legătura între minte !i tru%# ()%licaţi această afirmaţie#
&ragă, s(inţii au gndit în conte7tul e7istenţei lor, în limba$ul în care vorbeau oamenii +i S(ntul Isaac Sirul spune un cuvnt care e asemănător cu acesta, şi anume că "/acrimile sunt puse între minte şi trup ca semne în trup pentru aşezarea minţii" 6ot aşa ceva cred că gndeşte şi S(ntul @rigorie 1alama, că mintea se mani(estă în sentimentele inimii ()%licaţi vă rog versetul din "Cântarea cântărilor": "(u dorm###"
"şi inima mea veg*ează" )ste un cuvnt pe care îl (olosesc părinţii în legătură cu aceasta, cu anga$area în rugăciune, că c*iar şi atunci cnd dormim, anga$aţi (iind în rugăciune, inima veg*ează şi se roagă şi cnd noi nu ştim Du%ă Sfânta $m%ărtă!anie care ne une!te cu *ristos Cel fără %ăcat, cum mai %utem rosti rugăciunea lui Iisus, în care ne autonumim %ăcăto!i?
&ragă, în general un om totdeauna în (aţa lui &umnezeu se socoteşte păcătos +i atunci noi putem să zicem rugăciunea aceasta, pentru că niciodată nu suntem la măsurile acelea ca să zicem că nu mai suntem păcătoşi %ă S(ntul Ioan )vang*elistul spune că "cel ce zice că nu păcătuieşte, acela nu mărturiseşte adevărul" ()%licaţi cele s%use de Sfântul Ioan Scărarul: "$nce%utul rugăciunii alungă %rin %rofundul gând atacurile de la înce%uturile lor# +a milocul ei cugetarea se statornice!te în cele s%use !i gânde!te, iar desăvâr!irea ei este ră%irea la Dumnezeu"#
Sunt cel trei trepte ale rugăciunii pe care le vede S(ntul Ioan Scărarul, prima în care se înlătură atacurile de gnd, se (ac neputincioase gndurile cele rele, a doua cnd mintea se ridică prin cuvintele rostite, şi a treia în care &umnezeu se (ace şi mai evident în conştiinţa celui ce se roagă
Sfântul -%ostol 'avel se referea la rugăciunea lui Iisus când le s%unea corintenilor. "Voiesc să vă s%un cinci cuvinte cu mintea mea"?
2u ştiu, e7istă această a(irmaţie la S(inţii Ignatie şi %alist, însă se poate întmpla să (ie o apreciere a S(ntului %alist 2oi nu ştim pentru că nu cunoaştem e7plicit metoda aceasta de rugăciune în scrierile care premerg scrierilor isi*aste Care sunt adevăraţii neuni %entru *ristos? Ce e neunia %entru *ristos?
'n general creştinii erau socotiţi un (el de nebuni de către păgni şi a (i creştin însemna după ei a (i nebun 2u e7istă o metodă de nebuneală pentru Hristos &e e7emplu pe aici pe la noi am cunoscut unul care zicea despre el că e nebun pentru Hristos, apăi eu cred că acela era c*iar nebun de cum se cade 6e întlneai cu el şi-ţi trntea cte o vorbă aşa, pe care &omnul Hristos cred că n-o putea binecuvnta +i atunci nu e vorba de o metodă să devii nebun pentru Hristos, c*iar dacă 3iserica noastră are, pe S(ntul Simeon cel 2ebun pentru Hristos şi pe ucenicul său, în cinstire, noi credem că a (i nebun pentru Hristos înseamnă a (i dezaprobat de oamenii care nu cred în Hristos De ce se s%une în cadrul Sfintei +iturg/ii: "Doamne, mântuie!te %e cei inecredincio!i"# (i oricum se mântuiesc#
3ine, oricum se mntuiesc, dar e o rnduială în care ni se atrage atenţia pentru o şi mai mare anga$are în dorinţa de mntuire %um ar trebui să spună0 ()istă riscuri în %ractica rugăciunii inimii?
%red că nu e7istă riscuri dect la oamenii care nu sunt sinceri cu ei înşişi %um ai putea să ai risc dintr-un lucru pozitiv0 Eici "&oamne miluieşte-mă" şi să nu te miluiască &umnezeu, nu se poate &ar sunt şi nişte devieri, dar nişte devieri care numai prin nesinceritate sau prin lipsa de smerenie pot (i e7plicate cumva &e pildă 1ărintele Ioanic*ie 3ălan, într-un manuscris care a constituit începutul cărţii "%onvorbiri du*ovniceşti", adică să zicem prima (ormă a volumului I din "%onvorbiri du*ovniceşti", are şi o prezentare (oarte curioasă şi (oarte interesantă +i anume că un părinte, cnd a (ost vorba de sc*imbarea calendarului, s-a retras în pustie ca unul care n-a (ost de acord cu sc*imbarea calendarului, şi acolo în pustie s-a întlnit cu un alt pustnic, şi pustnicul acela avea nişte bani să meargă la Ierusalim +i el mărturisea cum se gndea el că să-l omoare pe acela cu bani şi să se ducă el la Ierusalim .şa ceva eu nu-mi pot înc*ipui că-i poate veni cuiva în minte care ştie că e7istă o poruncă a lui &umnezeu să nu (uri, că e7istă porunca lui &umnezeu să nu ucizi %um poate să-i vină în minte aşa ceva0 +i uite că pnă la urmă l-a miluit &umnezeu că n-a (ăcut-o şi înseamnă că rugăciunea totuşi are e(icienţă ndeva tot în "%onvorbiri du*ovniceşti", în legătură cu un părinte .gatie 1opescu din mănăstirea .gapia, spune 1ărintele @*ervasie Hulubaşi, că părintele acela le spunea la oameni# "Rugaţi-vă, rugaţi-vă lui &umnezeu, roagă-te lui &umnezeu c*iar şi atunci cnd te duci să (aci un rău", adică nu ca să (aci răul, ci ca să-ţi aduci aminte de &umnezeu, să nu-ţi uiţi de &umnezeu De ce treuie să citim rugăciunile? 0u ar treui să vorim cu Dumnezeu cu gândurile noastre a!a cum sunt ele?
1ăi încercaţi să vorbiţi cu &umnezeu cu gndurile voastre, şi o să vedeţi că nu le veţi putea ridica la măsurile la care sunt rugăciunile pe care le citim $n ce măsură mă %ot identifica cu ni!te rugăciuni care au fost com%use de alţii?
'n măsura în care cştigi şi tu sentimentele altora )u de e7emplu "&omnul este păstorul meu" F1salm == v-am spus, socotesc că e o rugăciune ca şi cnd aş (i (ăcut-o eu Sunt altele cu care nu mă potrivesc (oarte bine, dar în orice caz noi putem să ne cercetăm sentimentele şi să ni le îndreptăm, să ni le apropiem de ceea ce aduc în noi ideile respective Cum ne %utem menţine trează atenţia la sfintele slue?
1ăi n-avem cum, pentru că atenţia în general noi nu ne-o ţinem trează nu numai la slu$be, mereu nu ni-i trează, totdeauna vagabondează +i atunci trebuie să (im cu mai multă atenţie, cnd vedem că ni se duc gndurile în altă parte iar le aducem unde trebuie, iar se duc, iar le aducem, e o luptă, un (el de zdroabă su(letească pe care trebuie s-o ai "'rin concentrare radiestezică ne curăţim de tot ce este întinat !i %rimim lumină de la Sfânta 1reime"# (ste aceasta o modalitate mai eficientă decât rugăciunea?
%red că nu, mai mult o părere de iluminare Să ştiţi că-ţi poate aduce vră$maşul gndul că eşti luminat şi dacă eşti întunecat +i apoi concentrarea nu se (ace în vederea rugăciunii, ci rugăciunea aduce concentrarea .dică eu mai înti nu încerc să mă concentrez ca să mă pot ruga, ci mă rog şi prin rugăciune devin concentrat (ste conformă radiestezia cu învăţăturile 2rtodo)iei?
2u prea cunosc radiestezia, dar am a(lat că ideile prin care se introduce cineva în radiestezie în general nu sunt ortodo7e &acă e vorba să studiezi ştiinţa spirituală a lui Rudol( Steiner ca să te înveţe el ce ai de (ăcut şi nu iei aminte la )vang*elie, înseamnă că eşti mai pre$os, de Drtodo7ie în orice caz, pentru că Drtodo7ia este superioară oricărei alte învăţături Să ştiţi că şi eu am cunoscut aici în 6imişoara, cnd am (ost eu elev de liceu, am (ost în legătură cu un cerc de antropozo(i, de aici din 6imişoara, nu ştiu dacă mai trăieşte cineva din aceia de atunci +i bineînţeles că după ce m-am dus la 6eologie şi am văzut ct eclectism e7istă şi ctă încercare de sistematizare a unor lucruri care le-au gndit ereticii în special, am părăsit din toate puterile .cum mă ţin de Drtodo7ie pentru că sunt sigur că mă duce unde trebuie -m învăţat la radiestezie că suntem înconuraţi de a!azise entităţi malefice care ne agresează !i %e care le %utem alunga %rin concentrare#
2u toate in(luenţele negative sunt din puterea vră$maşului Sunt multe in(luenţe negative care au altă e7plicaţie &e e7emplu &omnul Hristos spune că "din prisosinţa inimii grăieşte gura" Fatei :=, ?<, sau că "din inima omului purced gndurile cele rele" Fatei :>, :; Dri &omnul Hristos ştia şi )l de in(luenţele male(ice 'n 1ateric se spune de pildă că la un părinte s-a dus un (rate şi i-a spus# "1ărinte, ce să (ac că mă luptă dracii" +i părintele respectiv zice# "%e zici, (rate, pe tine te luptă dracii0 2u se poate, nu se luptă dracii cu noi, ci cu aceia ca oise şi ca Ilie,
patimile noastre sunt dracii noştri" +i spune undeva tot în 1ateric că la un părinte s-a dus un (rate că era luptat de du*ul des(rnării şi l-a rugat să se roage pentru el +i părintele a început să se roage, şi acesta tot nu era liniştit Se duce din nou şi zice# "1ărinte, roagă-te pentru mine că sunt bntuit de du*ul des(rnării, te-am rugat să te rogi" +i atunci părintele s-a rugat lui &umnezeu mai cu osrdie şi i s-a descoperit, a venit vră$maşul şi i-a zis# ")u de atunci de cnd ai zis înti m-am depărtat, numai că el are dracul lui - zice -, lăcomia pntecelui şi somnul mult" Ce %ărere aveţi des%re teozofie !i des%re 3udolf Steiner?
&ragă, eu am spus adineaori ce părere am, că i-am părăsit dintr-o dată cnd m-am dus la 6eologie, şi atunci înseamnă că, în orice caz, nu servesc adevărul aşa cum îl ştim noi, adevărul creştin în orice caz nu 1oate încercări din acestea de apropiere de gnosticism, de arianism ()%licaţi cuvântul %e care la %rimit cuviosul Siluan %entru tim%urile noastre: "4ine mintea în iad !i nu deznădădui"
&ragă, este un cuvnt pe care eu nu-l înţeleg, nu l-am înţeles niciodată şi nici acum nu-l înţeleg şi nu-l pot e7plica +i am zis aşa# poate cuvntul acesta a (ost valabil pentru S(ntul Siluan, nu pentru alţii, şi atunci S(ntul Siluan l-a şi înţeles şi l-a şi urmat )u nu cred că trebuie cineva să-şi ţină mintea în iad ca să nu a$ungă în iad, poate să şi-o ţină în rai ca să a$ungă în rai $n ce măsură ne este îngăduit să corectăm com%ortamentul semenilor atunci când ei ne lovesc %rin fa%te neconforme cu credinţa %e care o mărturisesc?
2u se poate da o reţetă în privinţa aceasta Dmul nu este o (iinţă S6.S, nu poţi să-l tratezi pe (iecare cu aceeaşi măsură 1e unul îl cştigi cu bunătatea, pe altul îl cştigi cu asprimea, depinde de la situaţie la situaţie 'n orice caz noi trebuie să (im în general cu inimă de (rate în orice îndreptare 5ai re%rezintă încă familia cre!tină o !ansă reală de mântuire în condiţiile actuale de dezintegrare a %rinci%iilor moralcre!tine în lume?
&acă ne ţinem de ce trebuie, reprezintă S(nta cununie pentru noi este o 6aină şi dacă se urmăresc lucrurile aşa cum sunt prezentate în slu$ba cununiei, sigur (amilia creştină este un mi$loc de mntuire 'nsă, ce-am constatat# sunt preoţi, de pildă am întlnit eu preoţi la cununii la care am slu$it, care ei înşişi ocolesc punerea în evidenţă a principiilor de (amilie &e e7emplu cnd se zice "să te înmulţeşti ca Iacov" nici nu ştiai ce zice, se auzea doar "ca Iacov" S au am auzit pe unul zicnd, în loc de "şi tu mireasă să te înmulţeşti ca Ra*ila", "să (ii roditoare ca Ra*ila" &acă cădem de la principii, cădem şi de la realităţile pe care le aduc principiile Sau de e7emplu în slu$ba cununiei se spune "să se veselească ei la vederea (iilor şi a (iicelor lor", nu zice "la vederea (iului sau a (iicei lor" .şa că dacă se ţine seama într-adevăr de ceea ce vrea &umnezeu şi de ceea ce vrea 3iserica, sigur că (amilia este un mi$loc de mntuire
+a câţi ani se intră în viaţa mona/ală?
1ăi unii intră de pe la > ani, G ani, de e7emplu sunt maici care îşi aduc nepoatele la mănăstire de cnd sunt mici de tot şi le cresc acolo &ar acuma se (ac şi nişte abuzuri nepermise &e e7emplu sunt tineri care merg la mănăstire la :>, :G ani şi imediat îi (ace raso(ori şi călugări 2u e corect, pentru că omul nu a$unge să se veri(ice pe el însuşi 6rebuie lăsat omul să (ie veri(icat, pentru că sunt atţia care nu merg cu vocaţie mona*ală la mănăstire, şi atunci înseamnă să încurci omul 6otuşi zic eu aşa acuma, că vrsta la care se intră în viaţa mona*ală ar (i vrsta la care se intră în viaţa de (amilie &eci cnd te poţi căsători te poţi şi călugări, numai să ştii ce (aci Dacă strămo!ii cuiva au fost din tată în fiu %reoţi, dar %ărinţii lui nu numai că nu au fost %reoţi, dar au !i trăit în necurăţie !i fără griă de cele ale sufletului, acela ar mai %utea să se gândească să devină %reot?
&a, pentru că contează curăţia lui, nu cu curăţia celorlalţi 'ăcatele %ărinţilor iar %utea influenţa negativ /otărârea sau ulterior viaţa !i activitatea %reoţească?
S-ar putea, în înţelesul acesta că vine cu nişte slăbiciuni pe care el nu şi le poate depăşi Ce ne %uteţi s%une des%re cei care au de%rins rugăciunea de toată vremea în înc/isori, în lagăre sau în de%ortare?
&umnezeu să le a$ute, înseamnă că n-au (ăcut înc*isoare degeaba 'ărinte, sunt stă%ânită de un %ăcat %e care vreau săl %ărăsesc dar deocamdată nu %ot# 'roail că nu vreau destul. în acela!i tim% simt nevoia de a fi cu Dumnezeu# 'ot să mă rog în această situaţie sau treuie să mă înde%ărtez de rugăciune?
2u, niciodată nu trebuie să se depărteze cineva de rugăciune ) singura lui şansă, rugăciunea Cum %oate fi %rivită viaţa cre!tinului în condiţiile ciernetizării !i a informatizării societăţii?
&ragă, viaţa creştinului nu se cibernetizează iecare om îşi duce viaţa la măsurile lui olosim cibernetica acolo unde e locul ei Voriţine des%re feciorie#
ecioria este o metodă de înălţare su(letească pe care &umnezeu o binecuvintează, dar este o rnduială pentru mai puţini, nu e o rnduială comună 3iserica binecuvintează şi (amilia şi 3iserica binecuvintează şi singurătatea, (ecioria, castitatea, (aptul de a-ţi crea nişte condiţii de apropiere de &umnezeu 'şi alege (iecare ce crede că se potriveşte cu el
'entru un înce%ător în credinţă, care ar fi regulile care ar treui să le urmeze %e această cale?
)u pentru începători dau un program pe care vi l-am mai spus, cred că ar trebui să vă pun acuma la un e7amen Să participe la S(nta /iturg*ie duminica şi în sărbători, două ore pe săptămnă pentru cineva care crede în &umnezeu nu-i prea mult Să înceapă ziua cu rugăciune şi să o s(rşească cu rugăciune, rugăciuni de dimineaţa şi de seara, >-:B minute dimineaţa, >-:B minute seara pentru &umnezeu pentru cineva care crede în &umnezeu nu-i prea mult +i dacă nuşi găseşte nici timpul acesta înseamnă că 'l negli$ează pe &umnezeu, ori cineva care crede în &umnezeu nu poate negli$a pe &umnezeu Să citeşti în (iecare zi două capitole din 2oul 6estament, c*iar dacă nu reuşeşti în (iecare zi, dar acesta-i principiul Să-ţi păzeşti mintea prin rugăciunea de toată vremea, ce v-am spus eu în seara asta +i postul, postul cu mncare de post în zilele de post ai zic eu cteodată că îmi pare bine că nu-s toate zilele de post +i după aceea de la 1ărintele .rsenie, v-am spus, "o7igen, glicogen, somn, să-ţi păstrezi *ormonii şi să ai concepţie de viaţă creştină" .cestea ar (i ale începătorului Cum treuie introdus co%ilul în viaţa liturgică?
1rin participarea la viaţa liturgică, îl înveţi să vină la biserică, să stea acolo, (aci ce poţi (ace, deşi să ştiţi că (aţă de alţii care au metode de apropiere a copiilor de biserică, noi suntem cam în urmă Slu$bele noastre sunt pentru oameni mari, nu sunt pentru copii, şi în cazul acesta copilul a$unge cu vremea să se integreze şi să se introducă, înti se plictiseşte, se mişcă, că nu înţelege 2ici eu nu înţelegeam %nd m-am dus la şcoală la %lu$ m-au întrebat colegii mei că eu ştiu, la noi se cntă "ca pe 'mpăratul" la /iturg*ie0 +i eu am zis că nu, că de (apt eu nu înţelegeam +i cnd m-am mai dus acasă în vacanţă şi am auzit că se cntă, m-am întors la şcoală şi le-am spus# să ştiţi că şi la noi se cntă 2u ai cum, aşa progresiv a$ungi să te integrezi în viaţa liturgică +i abia la 6eologie mi s-a luminat mintea în sensul că te7tele cuprind nişte valori deosebite, cu vremea m-am introdus .cuma bineînţeles că eu le spun la oameni de la început şi de cnd pot să le spun, de cte ori mi se dă ocazia, şi că suntem cu toţii împreună-slu$itori, dar şi că te7tele au un cuprins deosebit care trebuie analizat, trebuie apro(undat Vă rog sămi s%uneţi ce %ărere aveţi des%re organizaţiile de tineret cre!tine# Dar des%re "2astea Domnului"?
&ragă, eu am păreri (oarte bune despre organizaţiile creştine, numai să-şi ştie competenţa şi limitele, şi am păreri (oarte bune şi despre "Dastea &omnului", dacă "Dastea &omnului" este integrată în 3iserică şi este îmbisericită 1entru că e7istă o tendinţă, mai ales la "Dastea &omnului", spre protestantism, spre practici protestante, nu sunt destul de îndoctrinaţi din punct de vedere bisericesc, în sensul că prea puţin e pomenită aica &omnului, că e7istă o tendinţă de a(irmare a binelui pe care-l (ac, nu e destulă smerenie 2umai că oamenii pot (i a$utaţi şi pot (i corectaţi )i se cred mai buni dect mulţi alţii
Vă rugăm să ne e)%licaţi versetul: "6ericiţi cei ce flămânzesc !i înseto!ează de dre%tate, că aceia se vor sătura"#
ericiţi sunt aceia care caută dreptatea, sunt anga$aţi cumva organic şi (izic în căutarea dreptăţii, în căutarea (aptului de a (i drept, pentru că aceia se vor sătura de dreptate pentru că le va împlini dorinţa &umnezeu Dacă aţi citit "5edicina isi/astă" a %ărintelui &/elasie, ce %ărere aveţi des%re ea?
&ragă, n-am citit-o, v-am spus că era să mă pună să vorbesc despre medicina isi*astă, dar eu n-am citit-o, am citit (oarte puţin din 1ărintele @*elasie, pentru că mi se pare (oarte con(uz %e am citit n-am înţeles Ddată a venit tata la mine la mănăstire şi a zis# "-a întrebat cutare din sat - şi mi-a spus ce l-a întrebat +i eu n-am ştiut să-i spun, da0 am zis# las0 că mă duc la (ecioru0 meu la mănăstire şi îl întreb pe el +i apoi dacă nu va şti el, poţi să nu mai întrebi pe nimeni" .şa că dacă eu n-am înţeles, cred că mulţi nu înţeleg ) o con(uzie 'n orice caz eu nu cred într-o medicină isi*astă, cred într-un isi*asm ca metodă de îmbunătăţire su(letească şi atta tot Sigur că prin credinţă se pot (ace minuni şi (ace &umnezeu minuni, unde vrea )l şi cnd vrea )l &ar aşa că te anga$ezi la o metodă care zici că e metodă isi*astă şi cu asta ai rezolvat nişte c*estiuni, nu cred că se poate vorbi despre o medicină isi*astă, cred că nu e corect Sau de e7emplu are nişte metode din acestea, cu gru încolţit, cu nu ştiu ce 1ăi &omnul Hristos a înmulţit pinile, nu a înmulţit gru încolţit Vă rugăm să ne îm%ărtă!iţi %ărerea dumneavoastră des%re muzică#
uzica este o artă, numai că trebuie şi muzica selectată %e-i (rumos (oloseşti şi ce nu-i (rumos îndepărtezi &e e7emplu tot aud de muzică rocK, şi într-o zi, acuma de curnd, cu 1ărintele atei cnd ne-am dus la 3la$, şi a prins cineva la radio un post, pe maşină, şi am zis# înc*ide-l domnule, că asta nu te ridică )ste şi muzică (rumoasă, să ştiţi că mie îmi place muzica populară, n-am vreme de ea, am şi discuri cu muzică populară, şi nu mi-e (rică că nu mă duc în rai 'mi place (oarte mult elician ărcaş, îmi place muzica bănăţenească, îmi place muzică din .rdeal, de astea ciobăneşti de pe la noi, de unde sunt eu, din părţile Sibiului 'mi place, dar n-am vreme de ea, &umitru ărcaş la oboi, e (rumos domnule, ce e (rumos e (rumos, şi prin toate te ridici dacă vrei să te ridici +i poţi să şi scazi prin lucrurile care nu le înţelegi sau care te scad pe tine, dar eşti scăzut gata cnd te scad ele Vă rugăm să ne e)%licaţi versetul: "(%isco%ul să nu fie de curând otezat, ca nu cumva, trufinduse, să cadă în osânda diavolului"#
)ste vorba despre începuturile creştinismului, cnd putea cineva, de curnd (iind introdus în creştinism, să a$ungă şi mare, să a$ungă episcop, şi nu era încă destul de consolidat Ce %ărere aveţi des%re rugăciunile înc/inate %reasfintei inimi a lui Iisus?
&ragă, e o concepţie care nu e concepţie ortodo7ă şi nu e ortodo7ă în sensul că noi ortodocşii nu luăm părţi din persoana ntuitorului, c*iar dacă-i inima care reprezintă persoana ntuitorului 2u ne rugăm inimii &omnului Hristos ci ne rugăm &omului Hristos
2u avem un Hristos eu*aristic la care ne înc*inăm, ci ne înc*inăm lui Hristos %u Hristos eu*aristic ne împărtăşim .şa înct nu ştiu, e prea mult, e prea ne(iresc să zici "Inima lui Hristos cea plină de iubire, dă-mi şi mie iubire" &e ce să nu zici "&oamne Iisuse Hristoase cel iubitor de oameni, dă-mi putere iubitoare şi mie" Credeţi că este un %ăcat a te oteza a doua oară?
1ăi noi zicem "mărturisesc un 3otez întru iertarea păcatelor", nu zicem "mărturisesc mai multe botezuri spre iertarea păcatelor" &acă te botezi a doua oară înseamnă că 3otezul prim îl desconsideri $n -%ocali%să 78, 9 se vore!te des%re "locuitorii %ământului, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii"# Vă rugăm să ne s%uneţi %e scurt %ărerea dumneavoastră des%re %redestinare#
2u e7istă o predestinare propriu-zisă, ci e7istă o destinare, şi &umnezeu ştie ce va (i cu oamenii, noi nu putem să cunoaştem tainele acestea )7istă un cadru, un cadru în care te mişti şi în care te (ormezi %adrul acesta e (i7at de &umnezeu, eu am venit în (amilia cutare, cu părinţii cutare, cu (raţii cutare, nu e un lucru întmplător .m venit în Romnia, n-am venit în .merica, şi aşa mai departe, acesta-i cadrul destinului, restul depinde de mine dacă-s bun sau rău, nu mă (ace &umnezeu rău, că &umnezeu nu (ace rele Ce %ărere aveţi des%re rugăciunea rozarului?
) o metodă de anga$are în rugăciune, n-am păreri rele Se poate întrebuinţa şi îl întrebuinţează mai ales apusenii, catolicii ) o metodă de anga$are în rugăciune, aşa cum citim noi .catistele, aşa (ac ei rozarul 2u cred că sunt mai avanta$aţi cei ca (ac rozarul dect cei care (ac un .catist, dar e o metodă de anga$are Vă rugăm să ne recitaţi %oezia "Cântecul %otirului" de 0ic/ifor Crainic#
%nd *olda tăiată de seceri (u gata, 3unicul şi tata /ăsară o c*ită de spice-n picioare /egnd-o cucernic cu-un (ir de cicoareL Iar spicele-n soare sclipeau mătăsos Să-nc*ipuie barba lui &omnul Hristos %nd pinea-n cuptor semăna cu arama, 3unica şi mama Scoţnd-o s(ielnic cu semnele crucii, 1urtau parcă moaşte cinstite şi lucii, %ă pinea, dnd abur cu dulce miros,
1ărea că e (aţa lui &omnul Hristos +i iată potirul la gură 6e-aduce, Iisuse Hristoase, 6u $ert(ă pe cruce, Hrăneşte-mă carne de s(nt &umnezeu %a bobul în spice şi mustu-n ciorc*ine )şti totul în toate şi toate prin în 6ine, 6u, pinea de-a pururi a neamului meu &in coarde de viţă ce-n(ăşură crama, 3unica şi mama i-au rupt un ciorc*ine, spunndu-mi povesteaL %opile, grăiră, boabele-acestea Sunt lacrimi de mamă vărsate prinos /a caznele &omnului nostru Hristos .poi, cnd culesul de struguri (u gata, 3unicul şi tata 'n $oc de călcie zdrobind nestemate, %e lasă ca rana şiroaie-nspumate, %opile, grăiră, e must sngeros &in inima &omnului nostru Hristos +i iată potirul la gură 6e-aduce, Iisuse Hristoase, 6u $ert(ă pe cruce, .dapă-mă snge de s(nt &umnezeu %a bobul în spice şi mustu-n ciorc*ine )şti totul în toate şi toate prin 6ine, 6u, vinul de-a pururi al neamului meu 1odgorii bogate şi lanuri mănoase, 1ămntul acesta, Iisuse Hristoase, ) raiul în care ne-a vrut &umnezeu 1riveşte-6e-n vie şi vezi-6e-n grne +i sngeră-n struguri şi (rnge-6e-n pine, 6u, viaţa de-a pururi a neamului meu
:B mai :;;>
