ANALIZA SWOT CLUJ-NAPOCA PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢ OPORTUNIT ĂŢI, I, RISCURI ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 1. POZIŢ POZIŢIE GEOPOLITICĂ GEOPOLITICĂ Puncte tari Puncte slabe - Situat în centrul Transilvaniei, Cluj-Napoca Imposibilitatea extinderii pe orizontal ă a se intinde pe o suprafa ţă de 179,5 kmp, find municipiului datorit ă reliefului. înconjurat de trei p ăr ţi de dealuri şi coline cu Relieful deluros din împrejurimi face înălţimi între 500 si 700 m, aspectul lui foarte dificilă, daca nu chiar imposibil ă îmbr ăcând forma unei adev ărate cetăţi. construirea unei şosele de centur ă atât de - Situat în centrul jude ţului Cluj, fiind necesar ă reşedinţa acestuia. Zonă depresionar ă, caracterizat ă de - Aşezare central ă prin care se realizeaz ă curenţi reci şi umezi are ca efect un conexiuni cu celelalte ora şe şi judeţe din număr crescut al bolnavilor de reumatism regiune Dealul Feleacului face dificil traficul - Situarea pe râul Some şul Mic, fapt ce îi rutier pe drumul European E60, atât la asigura necesarul de ap ă potabilă, cât şi de urcare, cat si la coborâre, mai ales pe energie electric ă, aceasta din urm ă fiind chiar timpul iernii pentru vehiculele de mare exportată şi in alte judeţe tonaj - Plasarea la cap ătul coridoarelor majore de Dealurile Cetăţuia si Hoia, de şi ofer ă o transport european. panorama pl ăcută, împart oraşul in două, - Judeţul Cluj este traversat de coridorul de f ăcând greoaie traversarea acestora, sud-vest care leag ă Bucureşti de Budapesta. Tăietura Turcului si Giordano Bruno - Municipiul Cluj-Napoca este traversat de. Corneliu Coposu fiind singurele c ăi de Drumul European E60 (Bucure şti – Oradea – acces ale autovehiculelor de pe E 60 şi Budapesta - Viena). E567 pe E81. - Situat la intersec ţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigur ă legături facile cu toate zonele ţării - Aşezat la încruci şarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional - Face parte dintr-o dintr- o regiune mediu-dezvoltat ă în care poate de ţine un rol coordonator. - Municipiul are o clim ă continentală temperată - În timpul iernii predomină invaziile de natur ă maritimă-polar ă sau maritimă-arctică, iar vara aerul cald dinspre NV - Permanent centru de atrac ţie turistică, datorită monumentelor istorice şi arhitectonica oraşului, precum şi poziţionării în imediata apropiere a Mun ţilor Apuseni - Zonă cu risc seismic redus - Risc scăzut pentru inunda ţii - Situarea în imediata apropiere a ora şului a unor zone împ ădurite întinse, precum P ădurea Făget şi Pădurea Hoia Oportunităţ Oportunităţii Riscuri - Extinderea zonei metropolitane - Numărul mare de baraje de acumulare - Amplasarea autostr ăzii Bor ş-Brasov la doar construite în amonte pe râul Some ş, care câţiva km de municipiu s-ar putea fisura şi ar putea inunda ora şul - Modernizarea drumului jude ţean DJ care - Prezenţa ceţei poate face dificil ă trece prin Bazinul Ponor şi Padiş, legând desf ăş ăşurarea activităţii aeroportului 1
judeţul Cluj de jude ţul Bihor chiar prin inima Munţilor Apuseni - Modernizarea drumului forestier care leag ă judeţul Cluj de jude ţul Alba prin bazinul Ponor
- Creşterea numărului de bolnavi de reumatism - Aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor - Evitarea ora şului pe rute ocolitoare, ca de ex. Coridorul IV Paneuropean cu intrare prin vama Nadlac 2. VALORIZARE RESURSE UMANE, POPULAŢIE, FOR ŢĂ DE MUNCĂ Puncte tari Puncte slabe - Cel mai mare număr de absolven ţi de studii - Spor natural negativ superioare din Regiune. - Număr foarte mic de persoane - Existenţa unui număr mare de speciali şti în angrenate în cursuri de toate domeniile calificare/recalificare 784 dintre care 472 - For ţa de muncă înalt calificată şomeri (nivelul anului 2004) - Există un echilibru aproximativ între num ărul - După 1990 numărul şomerilor din de femei şi bărbaţi conform Recens ământului rândul bărbaţilor a fost şi r ămâne mai 2002 (167.612 femei, respectiv (150.341 mare decât cel din rândul femeilor, fapt bărbaţi) datorat restructur ărilor marilor - Populaţia stabilă la recensământul din 2002 a întreprinderi din municipiu ( CUG, fost de 317.953 locuitori Napoca, Iris, Arm ătura, Napochim, - Este ilustrativ de men ţionat că 24% din Terapia, Sinterom, Clujana etc) populaţia ocupat ă îşi desf ăşoar ă activitatea în - Cel mai mare număr de şomeri noi se subramurile industriale înregistrează în industria u şoar ă - Ponderea şomajului este sc ăzută, fiind la - Creşterea substanţială în ultimii ani a 30.11.2004 de 2.5% numărului de absolvenţi, ceea ce conduce - Numărul şomerilor a scăzut de la 11.059 în la suprasaturarea pie ţei for ţei de munc ă 2001 la 5.208 în noiembrie 2004, fiind în - Diferenţa mică între ajutorul de şomaj şi continuă scădere salarii încurajează şomajul mascat şi - Scăderea ratei şomajului cu 2,6% (septembrie munca la negru 2004) faţă de septembrie 2003 (raportat ă la - Insuficienta armonizare a sistemului populaţia activă) educaţional postgimnazial cu cerin ţele - Ponderea urban ă a judeţului Cluj este cea mai pieţei muncii şi dezvoltării viitoare a ridicată în comparaţie cu alte jude ţe societ ăţii - Rata alfabetizării adulţilor este peste media - Decalaj între pregătirea oferită de şcoal ă naţională - 98,3% şi cerinţele pieţei muncii - Speranţa de viaţă la naştere este de 71,4% (pe - Migrarea, în ultimii ani a tinerilor în primul loc în regiune, peste media na ţională) alte oraşe mari din ţar ă, dar care le ofer ă Rata ridicată de includere a femeilor pe pia ţa mai multe oportunit ăţi muncii - Incapacitatea reţinerii în municipiu a - Existenţa Programelor de formare continu ă şi for ţei de munc ă înalt calificată, aceasta de învăţământ la distanţă preferând s ă plece în str ăinătate. - Existenţa programelor de formare şi reconversie profesional ă - Predominarea for ţei de munc ă tânăr ă - Cu cât nivelul studiilor este mai avansat, cu atât rata şomajului este mai redus ă – în acest sens, trebuie observate de ex. nivelurile foarte reduse ale şomajului în rândul celor cu studii superioare - Multitudinea de specializ ări oferite de universităţile clujene ofer ă posibilitatea investitorilor str ăini să-şi dezvolte afaceri in cele mai variate domenii - Inexistenta unor diferen ţe majore între tendinţele ocupa ţionale pentru b ărbaţi şi femei - Creşterea interesului pentru înv ăţământul 2
tehnic (ingineri, programatori) - Creşterea interesului privind înfiin ţarea de centre pentru formare profesional ă Oportunităţi Riscuri - Programe PHARE pe resurse umane - Emigrarea for ţei de munc ă calificată în - Programe guvernamentale sprijin pentru special în SUA, Canada, preferat ă încadrarea şomerilor încercării de schimbare a situa ţiei din ţar ă - Orientarea programelor spre specializ ări în - Exodul masiv al for ţei de munca în UE domeniile cerute de pia ţă for ţei de munc ă o dată cu integrarea în aceasta - Creşterea cererii pentru meserii de genul: - Îmbătrânirea populaţiei strungari, lăcătuş , dulgher, tâmplar etc. - Scăderea accentuat ă a numărului de - Rata scăzută a angajării în sectorul serviciilor absolvenţi de liceu şi de studii superioare mult mai mică decât în UE ofer ă oportunităţi în viitorul apropiat, datorit ă sporului pentru dezvoltarea sectorului natural negativ înregistrat dup ă 1990 - Stabilirea unor obiective comune şi a unui parteneriat între instituţiile de instruire şi angajatori - Dezvoltarea de parteneriate între mediul academic şi mediul de afaceri, în vederea satisfacerii cerinţelor pieţei - Colaborarea şi stabilirea de parteneriate între centrele locale de instruire şi instituţiile similare din UE - Dezvoltarea de parteneriate şi colaborarea cu universităţi de prestigiu din UE şi din SUA pentru ca diplomele universit ăţilor clujene sa fie recunoscute şi în aceste state, iar absolvenţii lor să fie compatibili cu cei str ăini pe pia ţa muncii - Fonduri alocate de c ătre UE pentru dezvoltarea resurselor umane 3. INFRASTRUCTURA DE CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORT Puncte tari Puncte slabe Dotarea oraşului cu toate tipurile de c ăi de Ceaţă care îngreuneaz ă uneori transport, cu excep ţia celor navale desf ăşurarea activităţilor aeroportuare în Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca a condiţii normale fost modernizat în ultimii ani şi are un trafic Relieful deluros din împrejurimile internaţional real. oraşului (Dealul Feleacului), fapt care, Conectat prin leg ături aeriene interne cu aşa cum am mai amintit, face foarte Bucureşti, Timişoara, Târgu Mure ş, iar externe dificilă şi costisitoare construirea unei cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Chi şinau, centuri ocolitoare Clermont-Ferand (ocazional), Floren ţa, Neelectrificarea c ăii ferate ClujMunchen, Split (ocazional), Treviso, Verona, Napoca—Oradea Trieste, Viena, Frankfurt şi este deservit de Cluj-Napoca nu este nod feroviar către 2 companii aeriene(Tarom, Carpatair) . Condiţii de trafic nesigure pe E60 Modernizarea Gării Cluj-Napoca datorită lipsei traseelor alternative pentru Reţea feroviar ă dezvoltată vehicule cu trac ţiune animală şi agricole Cluj-Napoca este traversat de magistrala Inexistenţa unei centuri şi a unor trasee rutier ă E60(DN1): Bucureşti - Braşov - Clujde ocolire ale ora şului Napoca - Oradea – Budapesta – Viena Locuri de parcare insuficiente Infrastructura de transport urban însumeaz ă Lipsa unor parkinguri în principalele 342 km de str ăzi, din care 257 km modernizate cartiere ale municipiului Stare destul de bun ă a drumurilor în Circulaţie îngreunat ă de numărul extrem comparaţie cu alte municipii de mare de automobile şi de arhitectura In Cluj-Napoca func ţionează multe firme de centrului oraşului (centrul oraşului 3
transport internaţional pentru persoane şi firme corespunde cu centrul vechi al ora şului şi de transport de marf ă este alcătuit din str ăzi strâmte Transportul în comun este asigurat de o re ţea întortocheate şi din clădiri vechi) de 183,9 km linii pentru autobuze, 97,9 km Liniile de troleu şi tramvai ce traverseaz ă pentru troleibuze, 26,4 km pentru centrul oraşului tramvaie(2002) deservite de 218 autobuze, 111 Lipsa de alternative prezente în ce troleibuze şi 90 vagoane de tramvaie care priveşte trasee care s ă ocolească centrul deservesc nevoia de transport la nivelul întregii oraşului suprafeţe a oraşului şi o reţea de servicii de Aglomeraţia la intrarea / ie şirea din ora ş taximetrie a firmelor private la ore de vârf cauzat ă de lăţimea Capacitatea de a deservi un num ăr de 350.000 insuficientă a benzilor de circula ţie de locuitori Depăşirea duratei maxime de via ţă a unui Sistemul de transport public este eficient, segment important din re ţeaua de operând între orele 5.00 am şi 11.00 pm distribuţie Reînnoirea par ţială a parcului de vehicule de Lipsa unui plan urbanistic transport în comun cu autobuze şi troleibuze de Str ăzile înguste şi întortocheate din zona ultima generaţie (Euro 4), care permit urcarea centrală creează dificultăţi în aprovizionarea magazinelor din centru şi coborârea inclusiv a persoanelor cu handicap, aflate în c ărucioare cu rotile Oportunităţi Riscuri - Deschiderea unor zboruri interna ţionale cu - Aglomerarea din ce în ce mai Elveţia, Israel s.a.m.d., dezvoltarea accentuată şi chiar blocarea traficului, infrastructurii, îmbunătăţirea performanţelor datorită lipsei prezente de alternative în economice şi pregătirea viitorului transport ce priveşte traseele ocolitoare combinat. - Poluarea excesiv ă datorată circulaţiei - Electrificarea şi modernizarea căii ferate ce urbane leagă Cluj-Napoca de Oradea - Evitarea ora şului de către turişti datorită - Construirea unei centuri de ocolire a ora şului traficului aglomerat - Fluidizarea şi descongestionarea traficului în - Creşterea numărului de accidente oraş o dată cu darea in folosin ţă a autostr ăzii rutiere în oraş Bor ş-Braşov - Decongestionarea traficului în zona central ă - Devierea circulaţiei de tranzit din zona centrală a oraşului pe trasee ocolitoare - Asigurarea unui sistem de semaforizare coordonat , care s ă asigure un trafic fluent şi bine coordonat - Construirea de parkinguri supraterane şi subterane, atât în zona central ă a oraşului, cât şi în cartiere - Continuarea procesului de modernizare a trotuarelor şi în cartiere - Modernizarea şi asfaltarea str ăzilor periferice neasfaltate - Asigurarea utilităţilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) în zonele noi in care sunt planificate a se construi noi locuinţe - Asigurarea unei colabor ări şi coordonări între regiile de interes public ce asigur ă repararea şi asfaltarea drumurilor, înlocuirea conductelor de gaz şi celor de apă şi canalizare, în vederea eficientizării procesului de modernizare şi a evitării viitoarelor blocaje şi disfuncţionalităţi 4. REŢELE TEHNICO-EDILITARE, ENERGETICE ŞI TELECOMUNICAŢII 4
Puncte tari Puncte slabe - Rata crescut ă a numărului de abona ţi la - Cost relativ ridicat al telecomunicaţiilor serviciul de telefonie fix ă adică 111.636 de - In oraş încă mai există încă un număr abonamente, respectiv un num ăr 2,85 locuitori mare de abona ţi care nu sunt conecta ţi la la un telefon fix centrale telefonice digitale, ace ştia fiind - Introducerea unor sta ţii de emisie conectaţi la centrale analog performanţe „headend” - Liniile electrice subterane (LES), în - Inlocuirea total ă a liniilor vechi de special cele de 20 KV, sunt în mare parte telecomunicaţie cu fibre optice învechite, având dep ăşită vârsta medie de - Dezvoltarea concuren ţei în telecomunica ţii funcţionare prin extinderea ariei de activit ăţi a unor - O buna parte a conductelor prin care se companii (Astral Telecom de ex.) şi în furnizează agentul termic au durata domeniul telefoniei fixe maximă de viaţă deja depăşită, sau sunt - Reţea de telecomunica ţie extinsă învechite, pierzându-se o parte însemnat ă - Alternativă la telefonia fixă în Municipiul din agentul termic sau din temperatura Cluj o reprezint ă telefonia mobilă (Orange, acestuia Connex, Cosmorom, Zapp), toate având o - Consumul mare de gaze naturale datorat acoperire foarte bun ă în întreg oraşul debranşărilor de la reţeaua de distribu ţie a - Existenţa în municipiu a 17 unit ăţi PTTR agentului termic şi montării de centrale - Extinderea gamei de activit ăţi curier pentru de apartament - Pierderi de gaze datorit ă vechimii şi ţar ă şi str ăinătate – post mesager, prioripost, ultrapost, express mail service, postfax, case de deterior ării stării conductelor prin care expedi ţii circulă acesta - Judeţul are un poten ţial energetic mare, - Depăşirea duratei medii de via ţă a unei Clujul fiind şi un exportator de energie păr ţi însemnate din conductele ce asigur ă electrică (numai hidrocentrala Electrica Tarni ţa furnizarea apei potabile are o capacitate de produc ţie de 225 KW/h, municipiul consumând sub 40 MW/h) - Cea mai mare parte a energiei electrice este produsă în hidrocentralele de pe Some şul Cald, ştiut fiind faptul c ă acestea sunt nepoluante, uşor de întreţinut şi eficiente - Modernizarea în mare parte a sta ţiilor, releelor şi transformatoarelor de curent electric Staţiile de transformare de 220 KV şi 400 KV modernizate (ABB Siemens), situându-se la acelaşi nivel tehnologic cu cele din UE - Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V, ceea ce permite folosirea lor şi pentru telecomunicaţii - Reţeaua de distribu ţie a apei potabile are o lungime de 426 km, canalizarea public ă – 334 km(2002), produc ţia de apă fiind de circa 220.000 de mc zilnic - Capacitatea de a deservi nevoile de ap ă potabilă ale locuitorilor, in Cluj-Napoca neînregistrându-se pân ă în prezent crize de ap ă potabilă, chiar şi în anii cei mai secetoşi - Darea în folosinţă a două bazine de depozitare şi filtrare a apei potabile cu capacitate mare, lâng ă Pădurea Hoia şi în cartierul Mănăştur, lângă Pădurea Făget - Lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale m ăsoar ă 412 km(2002) , r ăspunzând nevoilor de gaze naturale ale 5
locuitorilor - Presiune ridicată a gazelor naturale, Cluj Napoca nesituându-se la cap ătul conductei de gaze - Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Cluj-Napoca printr-un proiect în valoare totală de 7,3 milioane de EURO, derulat în perioada 2000 – 2002 şi finanţat în baza unui contract între România şi Banca Europeană de Investi ţii - Agentul termic (apa calda) este preparat ă în 69 de centrale termice de cartier, echipate cu cca. 400 de cazane de diverse tipuri, cu o putere nominal ă totală de 573,59 MW. - Lungimea reţelei de termoficare este de 146,4 km - Furnizarea unei p ăr ţi importante a agentului termic de c ătre Centrala Termică de Zonă, care pe lâng ă furnizarea de energie electric ă, furnizează şi agent termic, fiind echipat ă cu două cazane de ap ă fierbinte tip CAF cu o capacitate de 232 MW - Aplicarea celei mai noi şi mai eficiente metode de producere a energiei termice, a şanumita cogenerare (producerea combinat ă de energie termică şi electrică), prin interconectarea a 4 foste centrale termice de cvartal, din care dou ă sunt echipate cu motoare termice ce produc simultan energie termic ă şi electrică, iar celelalte dou ă funcţionează acum ca şi puncte termice, rezultând a şa-numitele „insule de energie” (50 de blocuri-5000 de locuitori din cartieul Gheorgieni beneficiază deja de pe urmele acestui proiect) - Contorizarea agentului termic furnizat în fiecare gospodarie, prin montarea de contoare şi repartitoare pentru fiecare calorifer în fiecare gospod ărie, astfel încât fiecare gospod ărie să consume doar cât are nevoie şi să plătească doar cât a consumat, f ăr ă a mai plăti şi pierderile Oportunităţi Riscuri - Înlocuirea centralelor analoage cu centrale - O secet ă prelungită pe parcursul mai digitale multor ani poate afecta poten ţialul şi - Reducerea pre ţurilor în telefonia fixă datorită alimentarea cu energie electric ă a dezvoltării concurenţei şi posibilităţii de a oraşului folosi fibra optică de pe liniile de 110 V şi în - Întreruperi ale curentului electric, în telecomunicaţii anumite zone ale ora şului, datorate uzării - Modernizări în toate instalaţiile SD Cluj: avansate a unei p ăr ţi a liniilor electrice staţii, posturi de transformare, linii electrice de subterane (LES) de 20 KV 110 kV, medie tensiune şi joasă tensiune, firide - Creşterea continuă a cantităţii de gaze naturale consumate prin montarea şi cutii de distribuţie de joasă de tensiune etc. - Modernizarea circuitelor secundare prin centralelor de apartament şi continuarea introducerea protec ţiilor cu relee în tehnologie procesului de debran şare de la sistemul numerică. de termoficare 6
- Reţelele aeriene de înalt ă şi medie tensiune - Apariţia unor disfunc ţionalităţi în din zonele poluate vor avea izola ţie siliconică furnizarea apei potabile, a agentului (acţiunea este demarat ă din 1999). termic şi a gazelor, precum şi în - Realizarea de re ţele subterane de medie funcţionarea reţelelor de canalizare, tensiune numai din cabluri cu izola ţie din datorită depăşirii duratei maxime de viaţă polietilenă reticulată şi accesorii moderne ( a unei păr ţi destul de însemnate din ţevile acţiune demarată din 1998) şi conductele prin care se asigur ă acestea. - Construirea, în urm ătorii ani a unei hidrocentrale în regim reversibil cu o capacitate de 1.000 MW la Tarni ţa, în jude ţul Cluj, care va prelua surplusul de energie de la unitatea a II-a a centralei nucleare de la Cernavodă, creând un surplus energetic de 700 MW, în acest fel, Clujul fiind aşezat în cei trei poli de putere ai energiei române şti, alături de Oltenia (energie pe baz ă de cărbune) şi Cernavodă (energie nuclear ă). Inlocuirea conductelor de gaz, canalizare şi apa care sunt depăşite din punct de vedere al duratei medii de funcţionare - Extinderea metodei cogener ării, prin interconectarea altor 29 de centrale termice pentru a forma 12 noi insule de energie - Derularea de proiecte în vederea înlocuirii şi modernizării conductelor de ap ă, gaze, agent termic, canalizare care sunt uzate - Montarea de centrale moderne de bloc sau de scara 5. ECONOMIE Puncte tari Puncte slabe - Cluj-Napoca se situeaz ă pe locul II în ierarhia - Lipsa unei Strategii de dezvoltare a naţională ca potenţial de polarizare, dup ă municipiului capitală, influenţa acestuia manifestându-se - Lipsa unor centre mari de afaceri asupra întregului spa ţiu al Transilvaniei. In - Creşterea importului, la nivelul cadrul regiunii ocup ă locul I în ierarhia urban ă. judeţului cu 25,8% fa ţă de aceeaşi - Structura economic ă diversificată perioadă a anului trecut - Indice de dezvoltare ridicat al întregii zone - Dezvoltarea slab ă a industriei şi a (categoria I) instrumentelor medicale de precizie - Piaţa de consum mare, 317.953 locuitori, - Parteneriatele public-privat insuficient potrivit recens ământului din 2002 puse în valoare - Preponderen ţa proprietăţii private - Insuficienţa terenurilor pentru - Majoritatea agen ţilor economici din jude ţ construirea de noi unit ăţi economice mari sunt cu capital privat - Cele mai optimiste scenarii ale evolu ţiei - Industria prelucr ătoare deţine un procent mai PIB pe cap de locuitor în regiune prev ăd însemnat faţă de industria produc ătoare în la nivelul anului 2030 un procent de cadrul economiei jude ţului 62,62% din media comunitar ă şi 40,4% - Creşterea volumului exporturilor şi a în cel mai nefavorabil scenariu (Institute importurilor la nivelul jude ţului (volumul for economic research din Berlin) exporturilor a crescut cu 21,4%, iar valoarea - Lipsa unor produse de marc ă (brand) importurilor a crescut cu 25,8% - septembrie recunoscute pe plan interna ţional 2004, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ) - Lipsa informaţiilor de piaţă - Balanţa comercial ă pozitivă a municipiului, - Dirijarea unei păr ţi a investiţiilor private nivelul exporturilor definitive fiind cu 2036.1 către alte zone apropiate de municipiu (de mld lei mai mare decât nivelul importurilor ex Metro in Floresti, Tomhouse definitive Construct si Rondocarton in Apahida) 7
- Costuri relativ reduse de acces la re ţeaua - Lipsa unei culturi manageriale în internet sectorul privat - Sectorul IT&C în expansiune - Lipsa de competitivitate a majorita ţii - Existenţa parcului tehnologic Tetarom companiilor pe plan extern - Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor str ăini - Investiţii scăzute în resursele umane ale asupra municipiului IMM-urilor - Numărul întreprinzătorilor la 1 noiembrie - Structurile şi mecanismele administra ţie 2004 autorizaţi în baza decretului 54/1990 a publice nu sunt preocupate suficient în fost de 6563 din care 2431 reprezentând vederea dezolt ării municipiului asociaţii familiale - Lipsa unui management calitativ, la - Crearea unei p ături mijlocii destul de nivelul afacerilor mici puternice financiar - Proprietate agricol ă f ărâmiţată în zona - La nivelul jude ţului indicele productivit ăţii periferică a oraşului muncii pe un salariat din industrie a înregistrat - Existenţa unui singur parc tehnologic în luna septembrie a anului 2004 o cre ştere de - Salarii mici în comparaţie cu costul 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului vieţii precedent - Lipsa unei burse de valori şi a unei - Sectoarele industriale cu cea mai mare burse de m ărfuri pondere în economia ora şulu sunt: industria - Număr mult prea mic de supermarketalimentar ă 18,4%, industria metalurgic ă şi a uri raportate la popula ţia numeroasă a produselor din metal cu 16,8% Clujului - Numărul muncitorilor angaja ţi în industrie la sfâr şitul anului 2002 era de 41938 persoane în care ponderea majoritar ă o deţine industria de prelucrare, şi anume 38.783, urmate de construcţii cu 10.300 de persoane. Exist ă o tendinţă de creştere a numărului de muncitori angajaţi în industria prelucr ării şi în construcţii - S-au înregistrat creşteri însemnate în următoarele domenii: fabricarea lemnului şi aproduselor din lemn (34,5%), produc ţia de aparate pentru comanda şi distribuţia electricităţii (9,2%), fabricarea substan ţelor, a produselor chimice şi a fibrelor sintetice şi artificiale(7,2%) - Valoarea lucr ărilor de construc ţii pe ultimele nouă luni din 2004 a fost mai mare cu 15, 4%, comparativ cu aceea şi perioadă din 2003 (preţuri curente) - Banca “Transilvania” î şi are sediul principal în Cluj-Napoca, al ături de alte 49 sucursale ale băncilor centrale, 11 filiale ale principalelor bănci din România şi 33 cooperative de credit - Funcţionează trei societăţi de asigurarereasigurare cu sediile centrale în jude ţul Cluj (SAR Transilvania, ARDAF, Petro As) precum şi sucursale ale tuturor celorlalte societ ăţi de asigur ări şi fonduri de investi ţii din România, activitatea acestora f ăcând din jude ţul Cluj al doilea mare centru financiar-bancar al ţării, după municipiul Bucureşti - Deschiderea administra ţiei actuale fa ţă de investitori - Existenţa unor asocia ţii patronale capabile s ă ofere servicii de consultan ţă şi asistenţă 8
- Indicele productivit ăţii muncii realizat pe un salariat din industrie, pe nou ă luni din anul 2004 a fost în jude ţul Cluj cu 7.1% faţă de cel înregistrat în aceiaşi perioadă a anului trecut - Municipiul Cluj-Napoca ocup ă locuri fruntaşe în economia na ţională la producţia de mobilier, tricotaje, confec ţii textile, produse lactate, bere. - Diversitatea ramurilor industriale: extractiv ă, metalurgică, constructoare de ma şini, medicamente, cosmetice, materiale de construcţii, tricotaje, confec ţii alimentar ă etc. - For ţa de muncă ieftină facilitează dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat şi de valoarea mai mare a exporturilor în lohn în comparaţie cu exporturile definitive - Existenţa unui climat favorabil investi ţiilor - Existenţa unui număr mare de firme care lucrează în sistem lohn - Produsele industriei Clujene se bucur ă de o bună apreciere pe pia ţa internă şi externă, exemplificând aici calitatea mobilierului, a tricotajelor şi confecţiilor textile, a produselor lactate, a berii etc. - În oraş îşi desf ăşoar ă activitatea un num ăr mare de întreprinderi, specializate în sectoare importante dintre care amintim: CUG (industria metalurgică şi utilaj greu), TEHNOFRIG (utilaje şi maşini pentru industria alimentar ă şi frigorifică), SINTEROM (produse sintetizate din pulberi metalice, bujii auto), MECANICA MARIUS (maşini, utilaje, unelte pentru agricultur ă), ARMĂTURA (armături pentru instalaţii), ELECTRICA, HIDROELECTRICA (industria energetic ă), VITACOM (componente electronice), ARHIMAR (proiectare construc ţii), TRANSILVANIA CONSTRUCTII, ACI, TOM HAUS CONSTRUCT (construc ţii), SANEX (obiecte sanitare, faianţă, gresie), TERAPIA (medicamente de uz uman), FARMEC ( deodorante, cosmetice etc.), NAPOCHIM (produse din mase plastice), IRIS (por ţelan), MUCART, RONDOCARTON (industria de celuloza, hârtie şi carton), SOMEŞUL, FLACĂRA, ARGOS (industria de tricotaje, confecţii şi lenjerie din textile), NAPOLACT, MAESTRO, ROMARIS, URSUS, PRODVINALCO, NAPOPAN, PANEGRANO, FELEACUL, ONCOS (industria alimentar ă) Modernizarea şi amplasarea într-o zon ă accesibilă a Direcţiei Vamale - Agricultura este a doua ramur ă ca pondere în 9
economia jude ţului, iar în cadrul acesteia un rol important revine zootehniei - Agricultura deţine o suprafa ţă de 9950 ha din care 4936 ha arabil, 2685 ha p ăşuni, 914 ha fâneţe, 46 ha pepiniere viticole, 1369 ha livezi şi pepiniere pomicole. - Plantaţii intensive de pomi fructiferi de pe terasele Some şului Mic - Locuitorii din zona periferic ă a oraşului(Someşeni, Valea Chint ăului, Dâmbul Rotund, Valea Fâna ţelor asigur ă o parte însemnată din necesarul de legume al ora şului - Existenţa unei pieţe de gross - Existenţa a 5 pieţe agroalimentare unde î şi desfac mărfurile nu numai produc ătorii agricoli individuali, ci şi micii meseriaşi - O contribuţie importantă la dezvoltarea şi modernizarea agriculturii din municipiu şi din judeţ o au: Sta ţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă, Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinar ă, Direcţia Generală pentru Agricultur ă şi Alimentaţie, Sucursala Institutului Na ţional de Medicin ă Veterinar ă Pasteur prin promovarea în producţie a rezultatelor cercet ării, a metodelor şi tehnologiilor avansate şi a unor recomand ări date de speciali şti - Asigurarea unei p ăr ţi importante din producţia de carne şi produse din carne de către fermele din vecin ătate, Bonţida - porcine şi Floreşti – pui - Gama largă de produse lactate este asigurat ă de existenţa Napolact, companie cu tradi ţie în acest sector şi cu o larga recunoastere, atat pe plan intern, cât şi internaţional - Existenţa unor supermarket-uri: Practiker, Bila, Profi, Sora, Cora - Prezenta în ora ş a reprezentanţelor principalelor m ărci de automobile: Wolkswagen, Audi, Porsche, Mercedes, BMW, Toyota, Volvo, Peugeot, Renault, Skoda, Dacia etc. - Constituirea Centrului Transilvania, promotor al mecanismelor economiei de pia ţă şi de sprijinire a IMM-urilor, acestea contribuind la crearea a peste 2000 de societ ăţi comerciale cu parteneri str ăini şi la dezvoltarea afacerilor directe prin Internet Oportunităţi - Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investi ţii str ăine - Crearea de facilit ăţi pentru investitori - Incurajarea exportului de produse cu valoare adăugată mare
Riscuri - Cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up - Instabilitatea legislativă; - Lipsa credibilit ăţii mediului de afaceri - Lipsa comunicării 10
- Programe Phare, Banca Mondial ă, BERD, - Desfiinţarea multor centre de cercetare ISPA - Corupţia - Posibilitatea ca regiunea de Nord-Vest s ă fie - Creşterea preţurilor la serviciile de implicată în schimburi transfrontaliere telecomunicaţii şi transport - Târgul expozi ţional Expo Transilvania a - Interesul sc ăzut pentru introducerea de devenit al doilea organizator şi centru noi tehnologii expozi ţional din ţar ă, dacă se iau în - Adâncirea dezechilibrului pe pia ţa considerare dot ările tehnice, suprafa ţa muncii între cerere şi oferta expozi ţională şi calitatea târgurilor, - Migrarea for ţei de munc ă înalt calificată reprezentând aproximativ 20 de târguri - Exporturile în lohn (7208,8 mld.lei-nov. expozi ţionale anual, oferind agen ţilor 2004) depăşesc exporturile definitive economici posibilitatea de a-si prezenta (3176,4 mld. lei nov. 2004) ofertele - For ţa de muncă ieftină facilitează - Facilitarea parteneriatelor dintre dezvoltarea sistemului lohn, ceea ce duce întreprinzătorii locali şi cei str ăini la creşterea exporturilor în lohn în - Accesul la fondurile de pre-aderare defavoarea exporturilor definitive - Dezvoltarea comer ţului electronic - O dată cu integrarea în UE, industria - Construirea de noi autostr ăzi lohn-ului îşi va diminua semnificativ - Programe cu finan ţare internaţională activitatea - Existenţa unei burse de locuri de munca - Construirea unui „incubator de afaceri” - Posibilitatea extinderii reţelei de supermarket-uri prin atragerea a noi investitori (Carrefour, Cora, Polus Center etc.) - Dezvoltarea antreprenoriatului - Cooperarea cu alte ţări în domeniul educa ţiei şi formării - Dezvoltarea pieţelor agroalimentare existente şi deschiderea altora noi - Promovarea unor produse agroalimentare tradiţionale pe pie ţele clujene - Posibilitatea de promovare a produselor şi serviciilor datorită existenţei celor mai variate căi de publicitate şi a firmelor specializate în acest domeniu - Implicarea mediului academic în rezolvarea problemelor social-economice ale ora şului - Dezvoltarea firmelor specializate în studii de piaţă, consultan ţă în afaceri, consultan ţă financiar ă, proiecte etc. 6. ÎNVĂŢĂMÂNT Puncte tari Puncte slabe - Locul doi la nivel na ţional, a jude ţului, în - Lipsa unei şcoli tehnice de mai ştri ceea ce prive şte rata de cuprindere în - Neechivalarea studiilor f ăcute în învăţământ la toate nivelurile 79,5% - dup ă România de către universităţile din Bucureşti str ăinătate - Cea mai înaltă rată de cuprindere în - Specializări universitare lipsite de învăţământ la nivel na ţional dotarea la vârf necesar ă - Învăţământul se desf ăşoar ă în 211 unit ăţi din - Multe şcoli au o infrastructur ă învechită care 71 gr ădiniţe de copii, 37 scoli pentru - Dotări tehnico-sanitare precare învăţământul primar si gimnazial, 26 licee de - Nivelul scăzut al salariilor în sistemul diferite profiluri, 18 scoli pentru învatamântul educaţional profesional, 7 şcoli pentru învăţământul de - Procent relativ mic din PIB alocat maiştri, 25 şcoli postliceale şi 6 institute de sistemului educa ţional în comparaţie cu învăţământ superior de stat la care se adaug ă 3 media pe UE 11
universităţi private - Rata alfabetizării adulţilor este 98,3% - Rata de cuprindere în înv ăţământ la toate nivelurile de educa ţie este de 79,5% - Existenţa a nu mai pu ţin de 10 institu ţii de învăţământ superior dintre care 6 de stat frecventate de un num ăr de peste 48.000 de studenţi, iar 4 private frecventate de un num ăr de peste 5. 500 studen ţi - Încurajarea înv ăţământului în limbi str ăine şi promovarea lui la toate nivelurile începând de la gradiniţă până la masterat - Construirea celei mai moderne şcoli cu clasele I-VIII din Transilvania ( Şcoala Generală „Alexandru Vaida Voevod” nr. 24) - Cea mai mare parte a institu ţiilor de învăţământ sunt dotate cu re ţea de calculatoare performante, fiind conectate la Internet - Modernizarea celor mai multe s ăli de sport şi construirea altora noi - Buna pregătire a cadrelor didactice din învăţământ - Cel mai important centru universitar din nord-vestul României, al doilea centru universitar din ţar ă - Cel mai mare număr de absolven ţi de studii superioare din Regiune - Numărul mare de studenti clujeni ce beneficiază de burse de studii în str ăinătate - Existenţa unor universit ăţi cu renume nu numai pe plan na ţional, ci şi internaţional, amintind aici Universitatea Babe ş-Bolyai, Universitatea Politehnic ă, Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Ha ţieganu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinar ă - Universităţile clujene ofer ă specializări în cele mai diverse domenii - Existenţa unor centre de cercetare - Existenţa a numeroase centre culturale ( de exemplu Centrul Cultural Lingua şi Centrul Cultural Alpha, Centrul Cultural Britanic, Centrul Cultural Francez, respectiv German şi Italian, etc.) autorizate în preg ătirea, perfecţionarea, examinarea şi acordarea de diplome recunoscute pe plan interna ţional, la limbile de circulaţie universală şi nu numai - Cea mai mare parte a profesorilor din universităţile clujene au beneficiat de stagii de pregătire la universit ăţi prestigioase din str ăinătate - Exigenţa ridicată din universităţile clujene Universitatea Babe ş-Bolyai a realizat cele mai mari investiţii din oraş din ultimii ani - Dovada a recunoa şterii prestigiului mediului 12
academic clujan este şi prezenţa în tot mai mare măsur ă a personalit ăţilor clujene în structuri înalte de conducere la nivel na ţional Oportunităţi Riscuri - Competiţie la nivelul elitei pentru o formare - Pe fondul sc ăderii natalităţii şi al profesională cât mai completă – mentalitatea îmbătrânirii populaţiei, scade continuu “doua facult ăţi-master” numărul de elevi - Integrarea Universităţilor din Regiune în - Concurenţa universităţilor str ăine, odat ă reţele europene cu aplicarea din anul şcolar 2005-2006 - Atragerea de studen ţi din alte ţări - Scăderea interesului adolescen ţilor fata - Dezvoltarea de parteneriate cu universit ăţi de de studiile universitare prestigiu din alte ţări - Subestimarea problemelor sistemului - Creşterea numărului de burse oferite în educaţional preuniversitar duce la str ăinătate pentru studen ţii români demotivarea personalului didactic - Programe „Work and Travel” care ofer ă - Scăderea atractivit ăţii sistemului de studenţilor clujeni oportunitatea de a munci în învăţământ datorită salariilor mici din SUA pe toata perioada verii acest sector - Construirea noului campus al Universitatii Babes-Bolyai de la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor - Îmbunătăţirea sistemului educa ţional - Dezvoltarea a numeroase programe de masterat o dat ă cu intrarea în aplicarea a Acordului de la Bologna - Continuarea proceselor de modernizare şi dotare a şcolilor şi liceelor - Preocuparea tot mai accentuată pentru colaborarea cu şcoli şi licee din str ăinătate în vederea organiz ării de acţiuni comune - Prezenţa elevilor clujeni la numeroase olimpiade naţionale şi internaţionale şi situarea acestora printre locurile frunta şe 7. ADMINISTRAŢIE ŞI LOCUINŢE Puncte tari Puncte slabe - Deschiderea administra ţiei actuale c ătre - Lipsa colabor ării între instituţiile investiţii statului la elaborarea strategiilor de - Clujul este cel mai important centru dezvoltare administrativ din NV ţării - Capacitate insuficient ă pentru realizarea - Conferirea titlului de „Oraş de cinci stele” de de proiecte către Ambasada SUA - Capacitate insuficient ă de cofinan ţare a - Înfr ăţirea cu ora şe din alte ţări Pecs-Ungaria, proiectelor Zagreb-Croaţia, Nantes şi Dijon- Franţa, Koln- - Insuficientă coordonare a eforturilor de Germania, Korce-Albania dezvoltare la nivel local - Creşterea veniturilor totale ale municipiului - Insuficientă transparenţă de la 497.218.942 mii lei in 2000 la - Slaba dezvoltare a parteneriatului 1.885.815.020 mii lei in 2003 public-privat - Disponibilitatea administraţiei publice locale - Eficienţa redusă a investiţiilor publice de a oferi facilităţi pentru investitori strategici - Insuficientă implicare civică la nivelul - Existenţa pe piaţa muncii a unei for ţe de comunităţii muncă extrem de calificată în domeniul - Inexistenţa unor baze de date complete administraţiei publice şi actualizate la nivelul tuturor - Creşterea cheltuielilor pentru înv ăţământ (de instituţiilor publice ceea ce îngreunează la 83.378.521mii lei in 2003 la 749.757.859 accesul la informa ţie mii lei in 2003), sport, s ănătate - Lipsa lobby-ului politic şi economic - Existenţa a numeroase funda ţii şi asociaţii organizat la nivelul institu ţiilor centrale 13
active în mediul social (sectorul ONG este ale statului destul de dezvoltat şi se află în expansiune) - Cea mai scump ă piaţă imobiliar ă din - Numărul, relativ mare de fonduri Phare atrase ţar ă mai ales la capitolul apartamente, în oraş, comparativ cu alte ora şe datorită creării unei paturi mijlocii şi - Autorizarea pentru construire a 200 de noi ofertei scăzute de locuin ţe blocuri în municipiu - Scăderea vărsămintelor din profitul net - Creşterea numărului de construc ţii din al regiilor autonome de la 1.891.398 mii municipiu lei in 2000, la 53.127 mii lei in 2003. - Creşterea în pre ţuri curente a valorii Dacă prevederile bugetare ini ţiale pe anul lucr ărilor de construc ţii cu 15,4%(septembrie) 2003 au fost de 9.412.000 mii lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut încasările au fost doar de 53.127 mii lei - Prezenţa a numeroase firme specializate în - Lipsa căilor speciale de acces, pentru domeniul proiect ării şi construcţiilor: persoanele cu handicap, în cele mai multe ARHIMAR (proiectare construc ţii), dintre instituţiile şi unităţile oraşului TRANSILVANIA, TOM HAUS CONSTRUCT (construc ţii) etc. Oportunităţi Riscuri - Volumul mare al fondurilor de preaderare ce - Lipsa unei coordon ări a acţiunilor de vor fi acordate regiunii atragere de investitori str ăini - Dezvoltarea parteneriatului public-privat - Lipsa unei culturi a parteneriatului cu Implementarea unor sisteme de management universităţile şi cu sectorul privat pe proiect la nivelul administra ţiei publice - Lipsa unei culturi de implicare a locale cetăţenilor în problemele comunitare - Priorităţi de dezvoltare pe baz ă de consult ări - Putere redus ă a sectorului ONG de a asigura reţele de asisten ţă pentru şi consens - Existenţa unei reţele de universit ăţi capabile categoriile defavorizate să asigure servicii de formare continu ă pentru - Scăderea veniturilor provenite din funcţionari impozitul pe profit de la 9.700.430 mii lei - Implicarea mediului universitar în rezolvarea in 2000 la 9.283.007 mii lei in 2003, ceea ce demonstreaz ă o eficienţă mai scăzută a şi soluţionarea problemelor urbei şi stabilirea de parteneriate a universit ăţilor cu autorităţile regiilor autonome locale administraţiei publice locale - Colaborarea, în vederea eficientiz ării procesului administrativ, între administra ţia locală şi unităţile descentralizate ale ministerelor în teritoriu - Sporirea colabor ării cu instituţii ale administraţiei publice locale din ţar ă şi din str ăinătate şi dezvoltarea de proiecte comune - Continuarea procesului de descentralizare şi asigurarea unei autonomii locale reale - Apelul la surse alternative de finan ţare – obligaţiuni municipale, concesiuni - In Cluj-Napoca î şi are sediul Agen ţia Regională Nord-Vest şi Consiliul Regional Nord-Vest - Dezvoltarea euroregiunilor - Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunit ăţilor şi grupurilor pe care le reprezint ă - Sprijinul autorităţilor locale în construirea de locuinţe, prin alocarea de fonduri, ducerea utilităţilor şi dezvoltarea parteneriatului public privat 8. CULTURA, ARTA, MASS MEDIA ŞI SPORT 14
Puncte tari Puncte slabe - Prestigiu recunoscut peste hotare - Lipsa de fonduri pentru restaurarea - Funcţionează o filială a Academiei Romane, anumitor edificii şi centre de cultur ă filiale ale Uniunii Scriitorilor, Compozitorilor - Sprijinirea insuficient ă a artei şi culturii - Nerezolvarea situa ţiei să păturilor legate şi Artiştilor Plastici - În municipiu func ţionează următoarele centre de vestigiile arheologice din centrul culturale: Teatrul Naţional, Opera Romana de oraşului Stat, Teatrul Maghiar, Opera Maghiar ă de Stat, - Neimplicarea oamenilor de afaceri în Teatrul de Pă puşi cu secţii in limba româna si sprijinirea şi restaurarea unor vestigii şi maghiar ă, Filarmonica de Stat Transilvania, 4 edificii muzee, ( Muzeul Etnografic al Transilvaniei, - Implicarea în prea mică măsur ă a fiind cel mai important si mai cunoscut dintre tinerilor în viaţa culturală şi artistică acestea) 8 cinematografe, biblioteci, - Baze sportive nemodernizate ansambluri artistice, galerii de art ă - Lipsa unei nocturne pe cele dou ă - Existenţa în municipiu a Bibliotecii Central stadioane Universitare „Lucian Blaga”, cu un fond de - Condiţie precar ă a Stadionului peste 3.586.500 de c ăr ţi, fiind printre primele Municipal „U Cluj” din ţar ă, a filialei Bibliotecii Academiei - Nevalorificarea la maxim a Române şi a Bibliotecii Judeţene Octavian potenţialului cultural, sportiv şi artistic Goga. - Insuficienta implicare a autorit ăţilor - Gr ădina Botanică din Cluj-Napoca este a locale în renovarea stadioanelor şi doua ca importan ţă din Europa încurajarea sportului - În oraş îşi desf ăşoar ă activitatea studiouri - Numărul mic al manifestărilor cu scop teritoriale ale Televiziunii Na ţionale, şi ale caritabil principalelor televiziuni cu acoperire na ţională, posturi private de radio, televiziune prin cablu - În municipiul Cluj -Napoca î şi desf ăşoar ă activitatea 24 de ziare (Adev ărul de Cluj, Monitorul de Cluj, Clujeanul, Szabadszag, Kronika, TV Satelit etc.), 11 posturi radio (Studioul Teritorial de Radio Cluj, Pro FM, Europa FM, Kiss FM, Radio Star etc), 5 posturi TV (Studioul de Televiziune Cluj al Televiziunii Române, NCN, Pro TV, Antena 1) şi societăţi de tansmitere prin Cablu (Seltron, Astral Telecom etc) - Amintim ca şi reviste de literatur ă şi cultur ă: Steaua, Tribuna, Apostrof, Helikon, Korunk, Echinox. - Păstrarea tradiţiilor datorită prezentei în ora ş a numeroase ansambluri folclorice (Dor Transilvănean, Măr ţişorul etc.) - Numeroase centre culturale, dintre care amintim Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural Britanic, Centrul Cultural American, JF Kennedy, Centrul cultural German, Centru de Resurse pentru Diversitate Etno-Cultural ă şi biblioteci str ăine precum biblioteca american ă, britanică, italiană, germană etc - Existenţa a peste 200 de cluburi şi asociaţii sportive, peste 80 de baze, s ăli şi terenuri de sport (Bazinul Olimpic de înot, dou ă săli polivalente de sport şi două stadioane municipale - Renumele oraşului prin performanţa obţinută 15
de-a lungul timpului de cluburile şi sportivii clujeni - Prezenta unei echipe locale (CFR Cluj) în primul eşalon fotbalistic al ţării Oportunităţi - Aplicarea pentru programe şi granturi de sprijinire şi dezvoltare a culturii şi tradiţiilor - Valorificarea la maxim a tradi ţiilor şi culturii - Promovarea interna ţională a tradiţiilor locale - Promovarea de la vârste fragede a valorilor şi tradiţiilor - Organizarea de spectacole cu scop caritabil - Construirea unui nou stadion - Acordarea unor facilit ăţi fiscale celor ce sponsorizează activităţile sportive, şi culturalartistice - Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanţă
Riscuri - Insuficientă susţinere a vieţii culturale de către societatea civil ă - Slaba implicare a autorit ăţilor locale în sprijinirea activităţilor cultural-artistice şi sportive - Diminuarea în şi mai mare măsur ă a interesului tinerilor pentru cultur ă, artă, tradiţii şi sport - Accentuarea deterior ării unor institute de artă şi cultur ă - Scăderea fondurilor pentru desf ăşurarea în condiţii optime a activităţii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc. - Uşurinţa cu care tinerii adopt ă valorile aşa-zis „occidentale” şi renunţă la cele autohtone Salariile mici din cultur ă, sport, art ă 9. SĂNĂTATE, ASISTENŢĂ SOCIALĂ Puncte tari Puncte slabe - Cel mai important centru clinic din regiune, - Costul mediu al spitaliz ării ridicat în solicitat de pacienţi din toate jude ţele sectorul public(1.928.961 lei /zi Transilvaniei spitalizare), în instituţii clinice 2.859.437 - In ultimii ani au ap ărut în reţeaua sanitar un lei / o zi spitalizare, iar în spitale 998.486 număr apreciabil de unit ăţi de asisten ţă lei / o zi de spitalizare medicală. - Existenţa în sectorul public a unit ăţilor - Clujul deţine locul 1 pe ţar ă la medicii ce de sănătate vechi modernizate doar revin la 1000 locuitori în sectorul public şi la par ţial numărul de paturi în spitale-1000 locuitori - Starea precar ă din punct de vedere (recensământ 2002) tehnic şi material din unele spitale - Municipiul Cluj-Napoca fiind un centru - Salariile mici din sistemul sanitar, care medical universitar, o pondere important ă din face ca foarte medici, farmaci şti şi numărul total al persoanelor care se adreseaz ă asistente să migreze în str ăinătate pentru unităţilor sanitare pentru servicii medicale o locuri de munc ă mai bine plătite reprezintă locuitori din alte judeţe ale ţării - Slaba profilaxie - Existenţa a 3 institute clinice, 14 spitale - Insuficienta preocupare pentru (dintre care 7 sunt private) un centru de procurarea de fonduri extrabugetare diagnostic si tratament şi două institute de specialitate - Dezvoltarea sectorului privat în domeniul sănătăţii - O medie de 16.5 paturi la o mie de locuitori(mult peste media pe ţara) - Existenţa în sectorul privat a unui num ăr mare de unităţi sanitare moderne( 4 spitale private, 7 policlinici, 3 centre medicale, 325 cabinete medicale de specialitate) - Renumele de care se bucur ă municipiul în domeniul medical şi realizarea unor interven ţii chirurgicale dificile în premiera pe ţar ă 16
- Colaborarea cu institu ţii de profil din str ăinătate - Dotarea cu ma şini ambulanţă cu o stare tehnică relativ bună Oportunităţi Riscuri - Crearea de noi centre private de s ănătate - Creşterea numărului de probleme - Dezvoltarea sistemului de asigur ări private medicale ca urmare a procesului de - Continuarea procesului de modernizare şi îmbătrânire a populaţiei retehnologizarea unit ăţilor de profil existente - Creşterea numărului de îmbolnăviri - Specializare în str ăinătate datorate degrad ării factorilor de mediu - Extinderea colabor ării atât la nivel naţional - Migrarea unui num ăr tot mai mare de cât şi internaţional specialişti în domeniul medical - Dezvoltarea cercet ării în domeniul medical - Apelurile telefonice anonime c ătre - Construirea de noi spitale modernizate la serviciul de ambulan ţă îngreunează standarde europene desf ăşurarea activităţii în condiţii optime - Distribuirea mai eficient ă a banilor proveni ţi a acestui serviciu de la CAS 10. MEDIU
Puncte tari Puncte slabe - Suprafaţa forestier ă întinsă - Utilizarea intensivă a mijloacelor de - Existenţa unor structuri, instituţii de protecţie transport cu impact grav asupra mediului civilă, dezastre - Cadru instituţional încă neadaptat - Activitatea de colectare şi transport a standardelor moderne în materie de deşeurilor menajere, pe raza municipiului Cluj- mediu Napoca, este realizat ă de un num ăr de 6 - In unele cartiere (Grigorescu, Manastur, societ ăţi de salubritate ( S.C. SALPREST S.A., Gheorgheni, Zorilor etc) traficul greu S.C. VALMAX , S.C. PRISAL S.R.L., S.C. trece chiar prin centrul acestora PRIVAL ECOLOGIC S.R.L., S.C. - Poluarea sonora SALPREST RAMPA S.R.L. ,S.C. NAPOGET - Tendinţa cetăţenilor care dispun de un S.A.). automobil de a folosi autoturismul - Utilizarea ca mijloace de transport în comun propriu şi de a nu circula cu mijloacele de a 111 troleibuze şi 90 vagoane de tramvai, care transport în comun reduc mult poluare în centru - Poluarea Someşului - Devierea traficului greu prin zonele periferice - Ineficienţă în colectarea de şeurilor ale oraşului menajere - Existenţa de probleme în men ţinerea cur ăţeniei municipiului, mai ales în zonele periferice Oportunităţi Riscuri - Tendinţe în reducerea polu ării - Poluarea aerului - Atragerea investitorilor care folosesc - Implicarea în mică măsur ă a tehnologii nepoluante autorităţilor locale in stimularea - Aplicarea principiului poluatorul pl ăteşte cetăţenilor de a folosi mijloacele de - Existenţa în sistemul de înv ăţământ a transport în comun specializărilor în domeniul mediului, ecologiei, - Poluarea Someşului în amonte ( în turismului Gilău) - Dezvoltarea tehnologiei recicl ării deşeurilor - Sporirea numărului de autoturisme dup ă - In spaţiul urban şi în împrejurimile 1990 municipiului se întâlnesc zone pitore şti, de - Poluarea solului de c ătre unii agenţi turism şi agrement pentru aerul curat şi economici frumuseţile naturale 11. TURISM 17
Puncte tari - Oraş bogat în monumente istorice şi un vast patrimoniu arhitectural: Biserica Franciscanilor, Statuia ecvestra a lui MateiCorvin, Catedrala Ortodoxa, Muzeul Na ţional de Arta (al doilea muzeu din tara ca zestre de arta romaneasca), Gradina Botanica, Casa lui Matei Corvin şi multe altele. - Judeţul Cluj este un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional. - Condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism la nivelul judeţului: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna şi de var ă, odihnă de scurtă şi de lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc. - Dintre obiectivele turistice din jude ţ de mare interes amintim: Cheile Turzii, Mun ţii Apuseni, 50 km pân ă la munţii Băişoara, 70 km până la vârful Vl ădeasa, 80 pân ă la Bazinul Ponor (în care pot fi întâlnite numeroase peşteri, unele dintre ele unice în lume prin caracteristicile lor) şi Padiş, Băile Cojocna. - Cazarea turi ştilor este asigurat ă printr-o reţea asigurată din 16 hoteluri( 2121 de locuri, un motel cu 17 locuri şi 2 campinguri cu 1330 de locuri, dintre care amintim: Hotel restaurant Transilvania, Napoca, Sportul, Vila Rimini, Casa Albă, Continental, Onix, Topaz, Onix, Meteor etc. - Atracţie sporită datorată unui număr mare de restaurante şi cluburi: Del Blue, Maestro, Hubertus, Chicago’s, Mc Donald’s, Castelari, Kharma, Diesel, Crema, Marty Caffe, Pizza Y, New Croco şi multe altele. - Valorificarea potenţialului băilor Someşeni care până în 1990 atr ăgeau peste 200.000 vizitatori anual - Existenţa unui număr mare de agen ţii de turism care organizeaz ă excursii în ţar ă şi peste hotare: Aerotravel, Air Transilvania, Alina Tours, Work Events and Travel, etc Oportunităţi - Valorificarea superioar ă a potenţialului turistic al municipiului - Construirea unui parc de distrac ţii - Darea în folosinţă a autostr ăzii Bor ş-Braşov va atrage mai mul ţi turişti str ăini prin scurtarea timpului de deplasare pân ă în municipiu
Puncte slabe - Lipsa unor semne de direc ţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională - Restaurantele din municipiu, prezint ă în mare parte a lor, doar un meniu în limba română - Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai ora şului - Investiţii mici realizate în turism - Lipsa de încredere a popula ţiei din mediul rural al jude ţului în valorificarea potenţialului turistic - Lipsa de informare a popula ţiei cu privire la creditele pentru investi ţii în turism de care ar putea beneficia - Lipsa unei autostr ăzi reduce mult numărul de turişti str ăini
Riscuri - Starea precar ă a unor drumuri - Folosirea ineficient ă a unor fonduri destinate dezvolt ării turismului în municipiu şi judeţ - Folosirea în prea mic ă măsur ă a potenţialului turistic - Implicarea în prea mică măsur ă a agenţiilor de turism în promovarea potenţialului turistic - Poluarea şi aglomeraţia urbană 18
