amsi

Ciclul de viaţă a produsului produsului soft

1. Dete Determ rmin inar area ea ceri cerinţ nţel elor  or  2. Analiz Analizaa ceri cerinţe nţelor lor şi sintez sintezaa 3. Proi Proieectare tareaa 4. Realizarea 5. Testarea 6. Impl Implem emen enta tare reaa 7. În!ţarea ". Într Întreeţine ţinere reaa

Pachetele

#$ist! %oar &n timp'l ela(or!rii. )e reprezint! printr*o map! c' semn %e carte.

Remarca (nota)

#ste 'n sim(ol pentr' reprezentarea comentariilor. )e reprezint! printr*'n %rept'n+,i c' colţ'l s's %in %reapta &n%oit.

Cazul de utilizare

#ste o %escriere a consec'tiit!ţii %e acţi'ni &n%eplinite %e sistem. )e reprezint! printr*o elips! &n interior se a-l! %en'mirea caz'l'i %e 'tilizare.

Relaţiile UML

1. Depen%enţa 2. Asocierea rea 3. ene enerali ralizzarea rea

4. Realizarea

Dependenţa

Relaţie semantic! &ntre %o'! entit!ţi/ mo%i-icarea 'neia poate in-l'enţa semantica celeilalte. )e reprezint! prin linie &ntrer'pt!/ poate conţine o etic,et!.

Asocierea

Relaţie %e str'ct'r!/ %escrie o totalitate %e le+!t'ri &ntre o(iecte. 0'mele se scrie c' ma'sc'l! l&n+! asociere/ se reprezint! printr*o linie pe care se in%ic! m'ltiplicitatea claselor * rol'rile asocierii.

n caz partic'lar al asocierii este a+re+area &ntre &ntre+ şi p!rţile componente. Arat! %in ce elemente const! sistem'l sistem'l şi c'm s'nt le+ate. Rom('l arat! &ntre+'l/ &ntre+'l/ rest'l p!rtile.

az partic'lar al a+re+!rii este compoziţia. În acest caz p!rţile componente n' pot e$ista -!r!  partea &ntrea+!/ %istr'+erea %istr'+erea &ntre+'l'i pres'p'ne pres'p'ne %istr'+erea p!rţilor componente. componente.

4. Realizarea

Dependenţa

Relaţie semantic! &ntre %o'! entit!ţi/ mo%i-icarea 'neia poate in-l'enţa semantica celeilalte. )e reprezint! prin linie &ntrer'pt!/ poate conţine o etic,et!.

Asocierea

Relaţie %e str'ct'r!/ %escrie o totalitate %e le+!t'ri &ntre o(iecte. 0'mele se scrie c' ma'sc'l! l&n+! asociere/ se reprezint! printr*o linie pe care se in%ic! m'ltiplicitatea claselor * rol'rile asocierii.

n caz partic'lar al asocierii este a+re+area &ntre &ntre+ şi p!rţile componente. Arat! %in ce elemente const! sistem'l sistem'l şi c'm s'nt le+ate. Rom('l arat! &ntre+'l/ &ntre+'l/ rest'l p!rtile.

az partic'lar al a+re+!rii este compoziţia. În acest caz p!rţile componente n' pot e$ista -!r!  partea &ntrea+!/ %istr'+erea %istr'+erea &ntre+'l'i pres'p'ne pres'p'ne %istr'+erea p!rţilor componente. componente.

eneralizarea

#ste o relaţie %e tip specializare*+eneralizare &n care 'n o(iect %escen%ent poate s'(stit'i o(iect'l p!rinte. opil'l moşteneşte str'ct'ra şi comportament'l p!rintel'i.

Realizarea

Relaţie semantic! &ntre clasi-icatori/ 'n clasi-icator %e-ineşte 'n contract/ iar cel!lalt +aranteaz! &n%eplinirea l'i. )e -oloseşte &ntre inter-eţe şi clase sa' componente care realizeaz! aceste inter-eţe/ &ntre caz'ri %e 'tlilizare şi cola(or!ri care le realizeaz!.

#lemente 1. De le+a le+at' t'r! r!  se repe repezi zint nt!! prin prin %i-e %i-eri rite te lini liniii care care a' spec specii-ic ic'l 'l lor lor. 8ini 8iniil ilee a'  parametri. 2. Te$t 3. Di-eri Di-erite te sim(ol sim(ol'ri 'ri// picto+ picto+ram ramee 9patra 9patrate/ te/ elipse elipse// %rept' %rept'n+, n+,i'r i'ri: i: &ntre &ntre care care tre('i tre('iee -!c't! le+at'ra. Dia!rame UML

Dia+ramele ne permit s! alc!t'im mo%el'l inte+rat al sistem'l'i. Permit %easemenea trecerea %e la cea mai mare a(stracţie la cea mai mare %etaliere. 1.

D.ariantelor %e 'tilizare 9se ase:  %escrie sistem'l ca 'n tot &ntre+. onţine actori care e$ec't! -'ncţii/ prece%ente*-'ncţiile propri'*zise şi relaţiile %intre actori.

2.

D. secentelor arat! c'rs'l -'ncţionalit!ţii &ntr*'n prece%ent. Reprezint! 'n circ'it %e eenimente care a' loc &n limitele caz'l'i %e 'tilizare.

3.

D. %e cola(orare arat! aceeaşi in-ormaţie ca şi D. secenţelor/ &ns! lipseşte le+at'ra c' timp'l.

4.

D. st!rilor in%ic! st!rile &n care 'n o(iect se poate a-la/ arat! comportament'l 'n'i o(iect.

5.

D. actiit!ţilor %escrie c'rs'l -'ncţionalit!ţii sistem'l'i.

6.

D. claselor arat! interacţi'nea %intre clase &n sistem

7.

D. componentelor arat! componentele componentele so-t &n sistem şi relaţiile %inttre ele.

8.

D. %es-!ş'r!rilor arat! sc,ema -izic! a reţelei şi 'n%e or -i amplasate %i-eritele componente.

<> Completarea datelor personale

<>

<> Completarea formularului

Inregistrarea userului

<>

 Activarea

<>

<>

 Adaugarea parolei user name

 Adaugarea userului Primirea raspunsului pe mail

Dia!rama variantelor de utilizare (Use Case)  %escrie sistem'l ca 'n tot &ntre+/ inte+r'. Drept

e$empl' %ia+rama se ase pentr' AT; 9serici'l (ancar pentr' clienţi * A'tomate% Teller  ;ac,ine:.

)!+eata care ine %e la prece%ent la actor arat! c! prece%ent'l pro%'ce o in-ormaţie pe care o -oloseşte actor'l. 8a ela(orarea %ia+ramei tre('ie %e r!sp'ns la &ntre(!rile "# e rea s! -ac! sistem'l $# e -'ncţii importante a aea sistem'l

De o(icei 'n proiect are 2<*5< ariante %e 'tilizare/ %eaceea ele s'nt a%'nate &n pac,ete. =aria ntele %e 'tilizare s'nt n'mite -olosin% er(e care %escri' rez'ltat'l tranzacţiei. )e pot %esena asocieri &ntre caz'ri %e 'tilizare şi actori/ +eneraliz!ri &ntre caz'ri %e 'tilizare. eneralizarea &ntre %o'! caz'ri %e 'tilizare in%ic! c! caz'l %e 'tilizare poate &mp!rt!şi comportament'l %e-init &n 'n'l sa' mai m'lte caz'ri %e 'tilizare. eneralizarea &ntre actori arat! c! 'n actor moşteneşte str'ct'ra şi comportament'l 'n'i actor sa' mai m'ltor actori.

Înc,eierea %e asi+'rare pe iaţ! şi asi+'rarea a'to poate -i +eneralizat! &n &nc,eiere asi+'rare. De e$empl' clienţii s'nt %e %o'! tip'ri persoane -izice şi 'ri%ice.

Dia!rama %nteracţiunilor

În Rational Rose e$ist! %o'! tip'ri %e %ia+rame %e interacţi'ne %. %e secenţ! şi %. %e cola(orare. Dia+rama %e secenţ! prezint! interacţi'nile care a' loc &ntre %ierse o(iecte ale 'n'i sistem/ or%onate cronolo+ic. )'nt asociate 'n'i caz %e 'tilizare. >iec!r'i o(iect sa' clasa &i coresp'n%e o linie a timp'l'i 9linia %e iaţ!:/ mesaele transmise &ntre o(iecte s'nt reprezentate prin s!+eţi etic,etate c' n'mele mesa'l'i.

Înc,eie contract

Ac,it! -act'ra

onectare

Întocmeşte -act'ra

Dia!rama cola&orărilor

Dia+rama cola(or!rilor atra+e atenţia as'pra -l'$'l'i %e %ate/ %ia+rama secenţelor as'pra control'l'i. P'ne accent'l pe or+anizarea o(iectelor cooperante. ?rice %ia+ram! %e interacţi'ne tre('ie s! ai(! 'n o(iect actor.

Relaţiile 'tilizate 1. )impl! 2. )incron!  c&n% client'l care a trimis mesa aşteapt! r!sp'ns %e la serer  3. >!r! intrarea &n lista %e aşteptare %ac! serer'l n' poate e$ec'ta mesa'l la moment'l respecti el este pier%'t. 4. Asincron!  client'l trimite mesa/ n' aşteapt! r!sp'ns %e la serer.

)electarea 'n'i c'rs Dia!rama claselor

lasa reprezint! %escrierea o(iectelor care pose%! propriet!ţi com'ne 9atri('te:/ comportament/ interacţi'ni com'ne c' alte o(iecte şi semantic! com'n!.

Inter-aţa prezint! o totalitate %e operaţii ce %e-inesc sericii o-erite %e clas! sa' component!. )e reprezint! printr*'n cerc ce poart! n'mele inter-eţei/ este le+at! c' clasa sa' componenta care o realizeaz!.

Relaţiile utilizate 'n dia!rama claselor "# Utilizarea 9asocierea: pres'p'ne c! o(iect'l 'nei clase e le+at c' 'n'l sa' mai m'lte

o(iecte ale altei clase. Asocierea se -oloseşte pentr' a arat! e$istenţa 'nei relaţii &ntre clase.  Agregarea  

'n o(iect este partea alt'i o(iect. )e -oloseşte pentr' a arat! c! o clasa conţine alt! clas!.

$# Generalizarea #  Dependenţa se -oloseşte pentr' a ar!ta %epen%enţa &ntre %o'! esenţe. #  Realizarea 9moştenirea: este 'tilizat! at'nci c&n% s'(clasa moşteneşte str'ct'ra şi

comportament'l 'nei sa' mai m'ltor clase. ;aoritatea asocierilor s'nt (inare * relaţii &ntre %o'! clase. #$ist! &ns! şi asociere m'ltipl! se reprezint! printr*'n rom( c!tre care in trasee %e la %i-erite componente ale asocierii. #$empl' %e asociere m'ltipl!

>iecare relaţie e caracterizat! %e o -raz! n'mit! n'mele rol'l'i şi tot relaţia poate aea in%icator'l %e m'ltiplicitate care arat! c&te o(iecte %intr*o clas! coresp'n% o(iect'l'i %in alt! clas! 1 ... @ 9'n' sa' m'lte:. #$empl' %e asociere simpl!

ar%inalitatea asocierii

*?ric&t %e m'lte 1...@ * n' sa' mai m'lte

1..."  Între 1 şi " 1"  #$act 1" #$empl' %e asociere comple$!

#$empl' %e a+re+are

. Pentr' atri('te şi operaţii ;8 %e-ineşte trei niele %e izi(ilitate 1. P'(lic  element izi(il t't'ror clienţilor clasei 9: 2. Protecte%  element izi(il s'(claselor clasei 9B: 3. Priate  element izi(il &n interior'l clasei 9*: Clase a&stracte

lase a(stracte s'nt clasele care n' pose%! instanţe/ se -olosesc n'mai pentr' sinteza noilor  s'(clase ce &ncaps'leaz! proprietaţi şi comportament asem!n!tor. class A C irt'al A9: E
A A9: C GF  poate -i clasa a(stract! pentr' toate s'(clasele la (aza c!rora este %rept'n+,i'l c'm s'nt  ('toanele %in Hin%os. CRect

lasele a(stracte s'nt %e tip root clase care s'nt %estinate pentr' crearea altor clase. lasele lea- s'nt s'(clase -inite n' se -olosesc pentr' o(ţinerea altor clase/ ele n' se 'tilizeaz! pentr' moştenire. *tereotipuri

)tereotip'l este 'n mecanism ce %! posi(ilitatea %e a &mp!rţi &n cate+orii clasele. În ;8 s'nt trei tip'ri %e stereotip'ri Jo'n%arK 9,otar:/ #ntitK 9o(iect:/ ontrol. 1. Clasele hotar  in%ic! interacţi'nea %intre sistem şi l'mea e$terioar!. )e noteaz! se -oloseşte ca element %e le+at'r! &n principi' e o inter-aţ!.

/

2. Clasele control  se 'tilizeaz! pentr' realizarea caracteristicilor %e comportament ale sistem'l'i/ caracteristice 'nor scenarii şi coor%oneaz! eenimentele ce se pro%'c pe  parc'rs'l -'ncţion!rii sistem'l'i/ &n ca%r'l acestor scenarii. )e noteaz! -oloseşte pentr' a ar!ta c! o an'mit! clas! e-ect'iaz! acţi'ni/ manip'leaz! %ate.

/ se

3. Clasele entitate s'nt create la etapa %e plani-icare. lasele acest'i stereotip se 'tilizeaz!  pentr' e$ec'ţia -'ncţiilor interne ale sistem'l'i/ aceste clase n' s'nt -le$i(ile la -apt'l c'm in-l'enţeaz! -actorii e$terni as'pra -'ncţion!rii sistem'l'i. )e noteaz! -oloseşte pentr' a ar!ta ca o clas! saleaz! %ate pe termen l'n+.

/ se

#$emple

erere?pţional!  permite opţi'ni a%!'+!toare as'pra cererii erereorect!  r!sp'n%e %e corectit'%inea &n%eplinirii cererii ?r+anizareaererii  realizeaz! cererea pentr' a -i apoi transmis! Tranzacţie  'rm!reşte s! se &n%eplineasc! tranzacţia cererii

Dia+rama claselor ne arat! mo%el'l static al sistem'l'i/ ar,itect'ra sistem'l'i. ;o%el'l static n' %epin%e %e timp. #le se constr'iesc &n -aza %e ela(orare -iin% cele mai importante &n aceast! -az!.

#$emple

Pentr' a p'tea +enera co%'l &n Rational Rose tre('ie s! aem constr'ite cel p'ţin %. claselor şi componentelor. Pentr' a +enera co%'l %in %. claselor 9componentelor: e-ect'!m clicL %reapta pe clasa 9componenta: respecti! şi ale+em opţi'nea C++/Code Generation/ co%'l se +enereaz! şi a -i plasat &n mapa  source %in %irectori'l pro+ram'l'i Rational Rose. Pentr' +enerarea co%'l'i %in pac,ete se selecteaz! pac,et'l şi ale+em %in meni'l principal Tools -> C++ -> Code Generation. Dia!rama de stare

Dia+rama %e stare reprezint! poziţia 'n'i o(iect/ actiit!ţile sa' mesaele/ care creaz! sc,im('l %e la o stare la alta. 0' e necesar! pentr' -iecare clas! a sistem'l'i/ %oar pentr' clasele c' o comportare %inamic! %eose(it!. )tarea este o poziţie oarecare &n iaţa o(iect'l'i. Interal'l %intre %o'! mesae transmise %e o(iect reprezint! o stare. De aceea pentr' a %etermina st!rile o(iect'l'i tre('ie %e st'%iat %. secenţelor. Dia+ramele %e stare s'nt %estinate pentr' mo%elarea %i-eritor st!ri &n care poate s! se a-le o(iect'l. În timp ce %ia+rama claselor arat! ima+inea static! a claselor şi le+!t'rilor lor/ %ia+rama st!rilor se -oloseşte la %escrierea %inamic! a comportament'l'i sistem'l'i. Principalele st!ri s'nt &ncep't şi s-irşit. Încep't'l se reprezint! +ra-ic ca 'n cerc %e c'loare nea+r! coresp'n%e moment'l'i cre!rii o(iect'l'i. )tarea -inal! se reprezint! +ra-ic prin %o'! cerc'ri 'n'l colorat. oresp'n%e st!rii o(iect'l'i &nainte %e %istr'+erea l'i. )t!ri %e &ncep't pot e$ista %oar 'na sin+'r!/ iar st!ri -inale c&te s'nt necesare. Dac! o(iect'l clasei poate e$ista &n mai m'lte st!ri şi &n -iecare se comport! %i-erit/ tre('ie constr'it! %ia+rama st!rilor. Îns! &n m'lte proiecte n' se -olosesc. Dia+ramele %e stare s'nt necesare &n maoritatea caz'rilor pentr' %oc'mentare.

? tranziţie reprezint! o relaţie &ntre %o'! st!ri ce in%ic! -apt'l c! 'n o(iect a-lat &n prima stare a e-ect'a 'n şir %e acţi'ni şi apoi a trece &n starea a %o'a/ c&n% se a petrece 'n an'mit eeniment.

>orma +eneral! a %ia+ramei %e st!ri

#eniment'l este orice sc,im(are care %etermin! o mo%i-icare %e stare. )emnat'ra eeniment'l'i c'prin%e n'mele eeniment'l'i 'rmat %e o list! %e parametri &n paranteze rot'n%e. #enimentele pot consta %in 1.

=eri-icarea 'nei con%iţii pre%e-inite wen e!presie-condiţional"

#.

)c'r+erea 'n'i interal %e timp a$ter %durata&

'.

Primirea 'n'i semnal %e la 'n alt o(iect

(.

Inocarea 'nei operaţi'ni %e c!tre 'n alt o(iect sa' %e c!tre acelaşi o(iect

#$empl'

>i+. Promoarea st'%enţilor &n an'l III %e st'%ii

)tarea s'rs! reprezint! starea %in care se pleac!. )tarea %estinaţie reprezint! starea &n care a'n+e o(iect'l %'p! e$ec'tarea tranziţiei. Dia!rama de activitate

Dia+rama %e actiitate %escrie %inamica sistem'l'i &n sit'aţiile &n care st!rile o(serate s'nt reprezentate %e acţi'ni sa' s'(actiit!ţi. Acest tip %e %ia+ram! -oloseşte elementele acţi'ni/ tranziţii/ p'ncte %e %ecizie şi (are %e sincronizare.

punct initial

actiune1

decizie cond1

cond2 actiune2

actiune3

executie simultana

actiune4

actiune5

punct final

>i+. ;o%el'l +eneral al 'nei %ia+rame %e actiitate #$ist! posi(ilitatea ca mai m'lte actiit!ţi s! se e$ec'te &n paralel. Pentr' sincronizare se -oloseşte (ara %e sincronizare/ care poate -i orizontal! sa' ertical!/ n' se %eose(esc. Aceasta poate -i %e %o'! tip'ri 1. >orL  are o tranziţie %e intrare şi 'na sa' mai m'lte tranziţii %e ieşire/ -iecare tranziţie %e ieşire prezent&n% 'n -l'$ %e control in%epen%ent. e!Activit"

e!Activit"2

e!Activit"3

e!Activit"4

2. Moin  poate aea %o'! sa' mai m'lte tranziţii %e intrare şi 'na %e ieşire. >iecare -l'$ %e control aşteapt! p&n! c&n% toate celelalte -l'$'ri %e intrare a'n+ &n acel p'nct. e!Activit"1$

e!Activit"#

e!Activit"12

e!Activit"11

)imline 9pista: &n ea s'nt plasate actiit!ţile care s'nt le+ate %'p! an'mite criterii.

Departament lucru cu clientii

Departament vinzari

Stocul

%ecomanda

 Alege produse Calculeaza pret

Ia comanda

)ivreaza produs

Prezinta &onului

Plateste

Ia produsele

'inis(

Registrul general

UAL

Magistrala interna

Registrul de deplasare

*electeaza registrul care contine operandul

Citeste operatia din registru

+rece operandul modificat

+ransmite Inscrie operandul Comanda deplasarea stinga cu o pozitie

Citeste rezultatul

,xecuta deplasarea

+ransmite rezultatul *electeaza registrul

Inscrie rezultatul

end

Primirea proiectului

*tudierea conditiilor 

%epartizarea sarcinilor designerilor 

%epartizarea sarcinilor programatorilor 

*tudierea softului final

*ustinerea proiectului

>i+. )t!rile Proect;ana+er 

*tudierea conditiei

*crierea codului sursa

*ustinerea programelor si modulelor 

>i+. Dia+rama %e stare priin% st!rile pro+ramator'l'i

*tudierea conditiei

%ealizarea interfetei si altor aplicatii grafice

*ustinerea lucrului efectuat

>i+. Dia+rama %e stare priin% st!rile %esi+ner'l'i

*tudiere conditie

-erificare program

 Apar erori u

.a

 Apro&are program

,videntiere erori

>i+. Dia+rama %e stare priin% st!rile tester'l'i

Model de creare a modelului prin Reverse+n!ineerin!

Proces'l %e mo%elare iners! const! %in etapele 1. 8ansarea aplicaţiei  AnalKzer  Ale+em Tools -> ReverseEnginering / %'p! care se e$ec't! C++ Analyzer . 2. rearea 'n'i no' proiect Ale+em File -> New şi proiect'l no' al analizator'l'i este creat. 3. )ta(ilirea antet'l'i proiect'l'i Antet'l n' este o(li+atori' %e a -i setat/ ale+em ('ton'l Caption &n -ereastra Proect. D'p! care intro%'cem antet'l proiect'l'i &n -ereastra aption.

4. )ta(ilirea listei %e %irectorii Aceast! etap! n' este o(li+atorie. 8a ale+erea -işierelor %in etapa a şaptea lista %irectoriilor se completeaz! a'tomat. Ale+erea %irectoriilor şi a%!'+area lor poate -i e-ect'at! c' ('ton'l Directories -> Project Directory ist . Ale+em %irectori'l necesar  şi*l a%!'+!m tast&n% A!! C"rrent . 5. )ta(ilirea listei e$tensiilor  0' este o(li+atorie/ la -el ca anterior la ale+erea -işierelor %in etapa a şaptea &n list! apar a'tomat e$tensiile acestor -işiere. De e$empl' %ac! a%!'+!m &n list! e$tensia .cpp/ at'nci or -i a%mise la proiectarea iners! %oar -işiere c' e$tensia .cpp. 6. Ale+erea proiect'l'i %e (az! Proiect %e (az! se n'meşte -işier'l proiect'l'i C++ Anal)zer / care conţine in-ormaţii %espre clasele %e (az! 'tilizate. Pentr' a a%!'+a 'n proiect %e (az! ar!t!m calea c!tre -işier şi a n'mel'i s!' c' a'tor'l c&mp'rilor  Directories şi File na#e şi e$ec't!m clicL pe A!! . În -ereastra proiectelor a ap!rea proiect'l %e (az! şi antet'l s!'. 7. Ale+erea -işierelor pentr' proiectarea iners! Ale+em File apare -ereastra -işierelor proiect'l'i. În ierar,ia DirectorK ale+em %irectori'l care conţine -işierele necesare. Pentr' a ale+e -işier'l/ &l ale+em %in lista Files Not $n ist  *N A!! %electe!  sa' A!! All  9trec&n% &n list! toate -işierele:. Ale+em %irectoriile şi -işierele p&n! c&n% &n lista Files $n ist  n' or -i prezente toate -işierele care or -i s'p'se proiect!rii inerse. ". Analiza -işierelor  Tastaţi Ctrl+A/ ale+em Action -> Analyze sa' tastaţi >3/ rez'ltatele proces'l'i or -i scrise &n re+istr'. În -ereastra listei >iles se a-işeaz! n'm!r'l %e erori %in -iecare -işier. Pentr' a analiza +reşelile e-ect'!m %'(l' clicL pe -işier'l %in lista >iles a -erestrei re+istr'l'i/ pe ecran or -i a-işate in-ormaţii %espre erori. O. )ta(ilirea parametrilor pentr' e$port  E!it  *N E&port 'ptions sa' tastaţi Ctrl +R.

1<. #$portarea &n Rose Ale+em Action -> E&port to Rose  sa' tast!m F(. Apare -ereastra #$port to Rose 'n%e se poate sta(ili n'mele mo%el'l'i +enerat/ antet'l proiect'l'i/ pentr' +enerarea mo%el'l'i tastaţi ') . Declaraţiile *riend  %in co%'l pro+ram'l'i se +enereaz! &n Rose &n calitate %e %epen%enţe. )istem'l pro+ram poate -i consi%erat realizat %ac! a p'tea e$ec'ta -'ncţiile sale. Aceasta este  posi(il %ac! co%'l s'rs! a -i realizat &n -orm! %e mo%'le e$ec'tate/ (i(lioteci ale claselor şi

 proce%'rilor inter-eţelor +ra-ice/ -işierelor (azelor %e %ate. An'me aceste componente s'nt necesare pentr' reprezentarea -izic! a sistem'l'i. Dia!rama componentelor

Dia+rama componentelor %escrie partic'larit!ţile reprezent!rii -izice a sistem'l'i. #lementele +ra-ice %e (az! s'nt componentele/ inter-eţele şi %epen%enţele &ntre ele. Dia+rama componentelor asi+'r! trecerea coor%onat! %e la reprezentarea lo+ic! spre o realizare a 'n'i  proiect &n -orm! %e co% s'rs!. omponenta realizeaz! 'na sa' mai m'lte inter-eţe/ +ra-ic se reprezint! printr*'n %rept'n+,i c' ane$e. În interior se in%ic! n'mele componentei şi in-ormaţie s'plimentar!. omponenta reprezint! partea -izic! a sistem'l'i şi asi+'r! realizarea l'i. main/exe

 omponenta +eneric! 9stan%art!: În calitate %e n'me s'nt 'tilizate n'mele -işierelor e$ec'ta(ile . e!eF n'mele li(r!riilor  %inamice .dll F n'mele pa+inilor He( . tl F n'mele -işierelor te$t .t!t  sa' .docF n'mele -işierelor   (azei %e %ate .d,F n'mele -işierelor c' te$t'l iniţial al pro+ram'l'i . .cpp .aa. În ;8 s'nt speci-icate trei tip'ri %e componente 1. omponente %e re+r'pare  speci-ic! e$ec'tarea %e c!tre sistem a -'ncţiilor sale. #$empl' li(r!rii conectate %inamic . dll F pa+ini e( .tl . 2. omponente  pro%'se %e l'cr' acestea s'nt -işiere c' te$tele iniţiale ale pro+ram'l'i c' e$tensia . sa' .cpp. 3. omponente %e e$ec'tare -işiere c' e$tensia . e!e. ? (i(liotec! incl'%e o s'it! %e clase pe care le p'tem 'tiliza. &i&lioteca/(

fis/cpp

)e 'tilizeaz! relaţia %e %epen%enţ!. >işier'l al 2*lea a -'ncţiona n'mai %'p! compilarea -işier'l'i 1. >işier'l 2 -oloseşte cea %in -işier'l 1. %nterfaţa

#ste reprezentat! &n -orm! %e cerc le+at %e component! c' a'tor'l liniei -!r! s!+eat!. 0'mele inter-eţei o(li+atori' tre('ie scris c' ma'sc'l! 9I: &n -aţ!/ al!t'ri %e cerc.

main/exe e!Interface 3

e!Interface 4 e!Interface 2

Dac! componenta realizeaz! o inter-aţ! at'nci inter-aţa se n'meşte e$port %eoarece aceast! component! prezint! mo%'l %e serici' pentr' alte componente. Dac! componenta 'tilizeaz! o inter-aţ! care e realizat! %e alt! component!/ at'nci inter-aţa pentr' prima component! se n'meşte import. Relaţia pentr' inter-aţa %e import &n %ia+rama componentelor este reprezentat! c' a'tor'l %epen%enţei. Depen%enţa se reprezint! printr*o linie &ntrer'pt! c' s!+eata orientat! %e la client 9element %epen%ent: la s'rs! 9element in%epen%ent:. În %ia+rama componentelor  %epen%enţele pot conecta componente şi inter-eţe %e import/ %ar şi %i-erite componente &ntre ele. image/0ava

main/exe I.ialog

)e reprezint! relaţia %e %epen%enţ! &ntre componentele main.e$e şi inter-aţa %e import. Înseamn! c! componenta n' realizeaz! inter-aţa/ %ar 'tilizeaz! &n ea proces'l s!' %e e$ec'tare. Dar mai  poate e$ista o alt! component! care realizeaz! aceast! inter-aţ!. omponenta main.e$e este %epen%ent! %e inter-aţa %e import IDialo+/ care la r&n%'l s!' este realizat! %e componenta ima+e.aa. pentr' a %o'a component! inter-aţa este %e e$port.

index/(tml main/exe

main/cpp

dialog/dll

>i+. Reprezentarea +ra-ic! a relaţiei %e %epen%enţ! &ntre componente )c,im(!rile &n te$tele pro+ram'l'i sa' li(r!rii %inamice or a%'ce la sc,im(area componentei. e&*erver 

asp/,+ Itilizator 

asp/net

*erver.

e&server  Itilizator 

ICereredenu mirecarti .Carti

main e&server/exe

Incarcareapaginii/cpp

Incarcareapaginii/(

io/(

*.

Aplicatia 6agazin

 

I 6ain

-inzari/cpp

indo!s/(

-inzari/(

Dia!rama desfă,urărilor

În calitate %e no%'ri ale sistem'l'i care e$ist! -izic aem serere/ centrale -'ncţionale/ canale %e conectare şi p!str!rile %e %ate. Dia+rama e 'tilizat! pentr' reprezentarea +eneral! a con-i+'raţiei şi topolo+iei sistem'l'i şi conţine repartizarea componentelor %'p! no%'rile sistem'l'i. Dia+rama prezint! le+!t'rile -izice/ r'tele %e trans-er a in-ormaţiei &ntre ec,ipamentele 'tilizate &n realizarea sistem'l'i. #ste speci-ic! pentr' iz'alizarea elementelor şi componentelor   pro+ram'l'i care e$ist! n'mai la etapa e$ec't!rii l'i. omponentele care n' s'nt 'tilizate la

etapa e$ec't!rii &n %ia+ram! n' s'nt in%icate. omponente c' te$te iniţiale a pro+ram'l'i pot -i n'mai &n %ia+rama %e componente.  0o%'l reprezint! 'n an'mit element -izic a sistem'l'i care are o an'mit! res'rs! %e calc'lare. Reprezint! 'n miloc %e calc'lare c' 'n an'mit ol'm %e memorie şi %eseori c' capacitate %e  prel'crare a in-ormaţiei care e$ist! şi &n timp'l -'ncţion!rii pro%'s'l'i so-t. 0o%'l poate -i imprimanta/ mo%em'l/ camera %i+ital!/ scaner'l. )e reprezint! +ra-ic s'( -orm! %e c'( tri+onometric/ are n'me propri' in%icat &n interior. *erver 

Dac! in-ormaţia a%!'+!toare este le+at! c' n'mele no%'l'i/ at'nci ea e scris! mai os %e n'me ca aloare marcat!. 7*tatia de lucru 8frecv/procesorului nu <5$$69z:8memorie operativa nu <12;6&:

Dac! e necesar %e in%icat componentele care s'nt %eplasate &n no% 1. Împ!rţim no%'l &n %o'! secţi'ni/ &n secţi'nea %e s's e scris n'mele no%'l'i/ &n cea %e os componentele %eplasate la no%F 2. Amplas!m componentele care pot -i n'mai e$ec'tante.

În calitate %e relaţii s'nt conect!ri -izice &ntre no%'ri şi %epen%enţe &ntre no%'ri şi componente. onect!rile s'nt linii -!r! s!+eţi. Prezenţa liniei in%ic! necesitatea or+aniz!rii canal'l'i -izic  pentr' sc,im(area in-ormaţiei &ntre no%'ri.

retea local a 8viteza de transfer nu <5$$6&=sec: procesor 7*erver 

procesor7*tatie de lucru

>olosirea %epen%enţei este 'n caz alternati pentr' reprezentarea componentelor %ep'se &n interior'l no%'l'i/ ce n' este &ntot%ea'na como%.

>i+. )istem'l serici'l'i &n%reptat c!tre clienţii (!ncii #ste in%icat! %epen%enţa componentei %e realizare a %ialo+'l'i %ialo+.e$e &n terminal'l &n%reptat %e la inter-aţa IA'torise/ realizat %e componentele main.e$e/ care la r&n%'l s!' se %es-!şoar! la no%'l anonim )erer'l (!ncii. are %epin%e %e componenta Jazei %e %ate lienţii (!ncii %es-!ş'rat tot &n acest no%. Procesor 

* are p'tere %e calc'l serere/ staţii %e l'cr' Periferic

* n' are propriet!ţi %e prel'crare a %atelor printer'l/ scaner'l/ terminale %e intrare* ieşire.