2. Descrierea sistemului si Reprezentarea in limbajul U!...................... .................................. ........" ....... ." 2.1.Descrierea temei................................................................................................................................." 2.2 Reprezentarea dia#ramelor in U!..................................................................................................$ 2.2.1 Dia#rama caz%utilizare.............................................................................................................1&
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!'& Dia#ramele cazurilor de utilizare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! utilizare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!'' !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!''
2.2.2 Dia#rama de sec'enț( ...............................................................................................................1)
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!'0 Dia#ramele Dia#ramele de secven secvenț.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!'(
2.2.3 Dia#rama de colaborare...........................................................................................................1$
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!'1 Dia#ramele de cola*orare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%&
2.2.5 Dia#rama de st(ri.....................................................................................................................25
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%( Dia#ramele de st.ri!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%,
2.2.* Dia#rama de acti'it(ți ..............................................................................................................2$
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%1 Dia#rama Dia#rama de activi activit. t.ți!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-&
2.2.+ Dia#rama de componente........................................................................................................33
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-Dia#ramele de componente!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-0
2.2." Dia#rama de plasare................................................ .................................. ............................. ..3* .. 3*
Descriere #enerala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-, Dia#ramele de plasare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! plasare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-, !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!-,
Analiza si modelarea sistemelor inormationale comporta o varietate mare de activitati si mani ma nipu pula lare reaa unor unor ma mari ri volu volume me de ino inorm rmat atii ii!! Scop Scopul ul inal inal este este real realiz izar area ea sist sistem emul ului ui inormational *azat pe un sistem de prelucrare automata a datelor2 inte#rat! Sistemul inormational tre*uie sa se realizeze pe *aza unei analize amanuntite a sistemului condus si a sistemlui de conducere! Sistemul inorma3ional cuprinde ansam*lul inorma3iilor interne 4i e"terne utilizate 5n cadrul lui precum 4i datele care au stat la *aza o*3inerii lor2 procedurile 4i tehnicile de o*3inere a inorma3iilor 6plec7nd de la datele primare8 4i de diuzare a inorma3iilor2 precum 4i personalul implicat 5n cule#erea2 transmiterea2 stocarea 4i prelucrarea datelor! Modelarea parte esentiala in orice proiect sot9are2 sot9are2 in special in proiectele proiectele mari! Modelele sunt : reprezentari a*stracte a*stracte ale sistemului sistemului create in etapele care preced codiicarea: Analiza si speciicarea cerintelor2 Proiectarea arhitecturala Proiectarea de detaliu utilizate: inainte inainte de codiicare codiicare:: pentru a veriica veriica daca toate cerintele cerintele utilizatorilor utilizatorilor sunt acoperite2 daca unctiile prevazute sunt complete si corect modelate2 daca arhitectura este ro*usta si e"tensi*ila! dupa codiicare2 pentru veriicarea si validarea sistemului! Modelele de deinitie si analiza a cerintelor: ;
e"pr e"prim imaa ceri cerint ntel elee impu impuse se sis siste temu mulu luii
;
coresp corespund und unei unei vede vederi ri e"te e"terne rne asupra asupra sistem sistemulu uluii
;
se olose olosesc sc de catre client2 client2 viitorii viitorii utiliza utilizatori tori ai sistemului sistemului22 e"perti e"perti ai ai domeniul domeniului ui aplicatiei2 analisti2 echipa de veriicare si validare a sistemului!
Modele Mod elele le de proie proiect ctar aree: ;
redau redau arhitect arhitectura ura sistemu sistemului lui22 aloca alocarea rea cerinte cerintelor lor pe su*sis su*sistem teme2 e2 distri*u distri*utia tia procese proceselor lor in sistem2 sincronizarea lor
;
realizarea realizarea izica izica a sistem sistemului2 ului2 echipame echipamentele ntele din componen componenta ta sa si repartiti repartitiaa componentelor pro#ram pe dierite componente hard9are
In etapa de proiectare se construiesc modele care redau arhitectura sistemului2 alocarea cerintelor pe su*sisteme2 distri*utia proceselor in sistem2 sincronizarea lor2 starile si tranzitiile 3
intre stari! Alte modele descriu realizarea izica a sistemului2 echipamentele din componenta sa si repartitia componentelor pro#ram! Principalele scopuri ale modelarii sistemelor inormatiionale sunt:
vizualizarea2 ca mi+loc de usurare a comunicarii si intele#erii<
speciicarea2 prin construirea de modele precise2 neam*i#ue si complete<
documentarea cerintelor2 cerintelor2 a solutiilor de proiectare si a modului de realizare!
=n aza de proiectare proiectare lo#ic. lo#ic. se eectueaz eectueaz.. deplasarea deplasarea aten ției de la prezentar prezentarea ea a ceea ce e"ist. e"ist. si ce se intenționeaz ioneaz.. la desdes desdescri criere ereaa a ceea ceea ce va 5nsemn 5nsemnaa noul sistem sistem și cum va unctiona! Prezentarea nouui sistem const. in prezentarea tuturor intr.rilo sistemului2 a iesirilor2 precum si a interetelor interetelor si dialo#urilor! Proiec Proiectare tareaa izic. izic. este cunoscu cunoscut. t. și su* su* num numele ele de proiec proiectar taree de detali detaliu! u! In timpu timpull proiect.rii lo#ice se prezint. o ima#ine #eneral. a sistemului2 in timp ce proiectarea izic. inseamn. o a*ordare detaliat. a sistemului! Cu alte cuvinte2 in etapa de proiectare lo#ic. se acumulea acumuleaz. z. inormațiile de natur. natur. s. sintetizez sintetizezee cerin țele utilizatorilo utilizatorilorr noului noului sistem2 operatiune operatiune prestat5 de analistii de sistem2 iar in timpul proiect.rii izice se prezint. punctele de vedere ale speciali specialiștilor2 tilor2 cum ar i cei din domeniul domeniul pro#ram. pro#ram.rii2 rii2 securit. securit.ții sistemelor sistemelor22 rețelelor2 elelor2 etc! etc!
1.1.
Analiza Analiza si conceperea conceperea sistemelor sistemelor in-ormationa in-ormationale le 4
=n viata noastra de zi cu zi2 calculatoarele sunt ceva o*isnuit2 *a chiar indinspensa*il 5n unele cazuri! Se poate spune2 pe drept cuv7nt ca traim 5ntro societate inormatizata ! Peste tot sunt calculatoare2 le#ate eventual 5ntre ele si orm7nd astel retele de calculatoare! Toate acestea se datoreaza aptului ca ne dam seama din ce 5n ce mai mult ca PCul ne usureaza munca! Dar tre*uie de su*liniat aptul ca un calculator este de apt o >masinarie> care prelucreaza o serie de inormatii pe care i le dam! Inormatia2 este elementul esential din acest 5ntre# lant! De apt2 5n practica 5nt7lnim2 printre altele2 doua concepte le#ate de aceasta si anume sistemul inormational si sistemul inormatic! Sistemul inormational este ansam*lul de elemente implicate 5n procesul de colectare2 transmisie2 prelucrare2 etc! de inormatii! Rolul sistemului inormational este de a transmite inormatia 5ntre dierite elemente ! De e"emplu2 5n cadrul unei unitati economice2 roulul sistemului inormational este de a asi#ura persoanele din conducere cu inormatii necesare pentru luarea dieritelor decizii economice sau de alta natura!! =n cadrul sistemului inormational se re#asesc : inormatia vehiculata2 documentele purtatoare de inormatii2 personalul2 mi+loace de comunicare2 sisteme de prelucrare a inormatiei2 etc! Printre posi*ile activitati desasurate 5n cadrul acestui sistem2 pot i enumerate :achizitionarea de inormatii din sistemul de *aza2 completarea documentelor si transerul acestora 5ntre dierite compartimente2 centralizarea datelor2 etc! =n cadrul sistemului inormational2 ma+oritatea activitatilor se pot desasura cu a+utorul tehnicii de calcul! Se pot prelucra datele primare si apoi2 rezultatul poate i transerat mai departe2 catre alt compartiment spre prelucrare!Transerul se poate ace si el pe cale electronica2 prin intermediul unei retele de calculatoare sau cua+utorul modemului! Ansam*lul de elemente implicate 5n tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem inormatic! =ntrun sistem inormatic pot intra : calculatoare2 sisteme de transmisie a datelor2 alte componente hard9are2 sot9erul2 datele prelucrate2 personalul ce e"ploateaza tehnica de calcul 2 teoriile ce stau la *aza al#oritmilor de prelucrare2 etc!
1.2.
!imbajul U!
5
Uni-ied odelin# !an#ua#e 6prescurtat U!8 este un
lim*a+ standard pentru descrierea de modele și speciicații pentru sot9are! )im*a+ul a ost creat de c.tre consorțiul ?*+ect Mana#ement @roup 6?M@8 care a mai produs printre altele și lim*a+ul de pro#ramare C?RA! UM) a ost la *az. dezvoltat pentru reprezentarea comple"it.ții pro#ramelor orientate pe o*iect2 al c.ror undament este structurarea pro#ramelor pe clase2 și instanțele acestora 6numite și o*iecte8! Cu toate acestea2 datorit. eicienței și clarit.ții 5n reprezentarea unor elemente a*stracte2 UM) este utilizat dincolo de domeniul IT! Așa se ace c. e"ist. aplicații ale UM)ului pentru mana#ement de proiecte2 pentru business Process Design etc! Istoria dezvolt.rii lim*a+ului UM) 5ncepe 5n luna octom*rie a anului '1102 c5nd @radB ooch 4i ames Rum*au#h din Rational Sot9are Corporation au 5nceput s. lucreze 5mpreun. asupra uniic.rii metodelor ooch 4i ?MT! Cu toate c. aceste metode iecare 5n parte erau destul de cunoscute2 lucrul 5n comun era or#anizat pentru cercetarea tuturor metodelor ?? cu scopul uniic.rii celor mai avanta+oase tr.s.turi ale lor! Proiectul acestei a4a zise metode uniicate 6Uniied Method8 versiunea &! a ost pre#.tit 4i pu*licat 5n luna octom*rie anului '11(! =n toamna aceluia4i an a aderat la ei 4i Iv! aco*son2 tehnolo#ul principal al companiei ?*+ectorB A$ 6Suedia82 cu scopul inte#r.rii metodei sale ??SE cu celelalte dou. precedente! Componente de *aza ale lim*a+ului UM) )im*a+ul UM) reprezint. lim*a+ul de destina3ie #eneral. al model.rii vizuale2 care este ela*orat pentru speciicarea2 vizualizarea2 construirea 4i documentarea componentelor produsului sot2 *usinessproceselor 4i altor sisteme! Totodat. lim*a+ul UM) este un mi+loc de modelare simplu 4i puternic care poate i utilizat eectiv pentru construirea modelelor conceptuale2 lo#ice 4i #raice ale sistemelor comple"e de dierit. destina3ie! Acest lim*a+ con3ine cele mai *une calit.3i ale metodelor in#ineriei de pro#ram care au ost utilizate cu succes pe parcursul ultimilor ani la modelarea sistemelor comple"e! )im*a+ul UM) este *azat pe un anumit num.r de no3iuni principale care pot i studiate 4i aplicate de c.tre ma+oritatea pro#rami4tilor 4i ela*oratorilor cunoscu3i cu metodele de analiza 4i proiectarea o*iect orientate! Totodat. no3iunile de *az. pot i com*inate 4i e"tinse 5n asa el c. speciali4tii model.rii orientate pe o*iecte pot ela*ora de sinest.t.tor modele ale sistemelor comple"e 5n dierite domenii de aplicare! Utilizarea constructiv. a lim*a+ului UM) este *azat. pe in3ele#erea principiilor comune de modelare a sistemelor comple"e 4i a particularit.3ilor procesului de analiza 4i proiectarea o*iect orientate! Ale#erea mi+loacelor e"presive pentru construc3ia modelelor ale sistemelor comple"e sta*ile4te din vreme pro*lemele care pot i rezolvate cu a+utorul utiliz.rii acestor modele! Totodat. unul din principiile de *az. pentru construirea modelelor ale sistemelor comple"e este principiul de a*stractizare care presupune includerea 5n model numai a acelor aspecte ale sistemului proiectat2 care au nemi+locit le#.tura cu e"ecutarea de c.tre sistem a unc3iilor sale sau cu destina3ia lui de *aza! Totodat. toate detalii de importan3a secundar. sunt omise pentru ca procesul de analiza 4i cercetare a modelului primit s. nu ie oarte complicat!
6
1.3 Structura #eneral( a limbajului U! UM) const. din dou. par3i interdependente: •
•
Semantica lim*a+ului UM) reprezint. un careva metamodel2 care deine4te sinta"a a*stracta 4i semantica no3iunilor model.rii orientate pe o*iecte 5n lim*a+ul UM)! ota3ia lim*a+ului UM) reprezint. o nota3ie #raica pentru reprezentarea vizual. a semanticii lim*a+ului UM)!
Sinta"a a*stract. 4i semantica lim*a+ului UM) sunt descrise cu a+utorul unei anumite su*mul3imi de nota3ii ale UM)! =n completare la aceasta2 notatia UM) descrie corespunderea sau reprezentarea nota3iei #raice 5n semantica no3iunilor de *aza! =n a4a el din punct de vedere unc3ional aceste dou. p.r3i completeaz. una pe alt.! Totodat. semantica lim*a+ului UM) este descris. pe *aza unui metamodel care are trei reprezent.ri aparte: sinta"a a*stract.2 re#uli de construc3ia corect. a e"presiilor 4i semantica! Cercetarea semanticii lim*a+ului UM) presupune un careva stil semiormal de redare2 care uniica lim*a+e naturale 4i ormale pentru reprezentarea no3iunilor de *aza 4i re#ulilor de e"tindere a lor! Semantica se deine4te pentru dou. tipuri de modele de o*iecte: de structura 4i de comportare! Modelele de structur.2 cunoscute ca modele statice2 descriu structura entit.3ilor sau a componentelor unui sistem inclusiv clase2 intere3e2 atri*ute 4i rela3ii! Modelele de comportare2 numite uneori dinamice2 descriu comportarea sau unc3ionarea o*iectelor unui sistem2 inclusiv metodele lor2 cola*orarea 5ntre ele2 4i procesul de schim*are a st.rilor unor componente aparte 4i al sistemului 5ntre#! Dic3ionarul lim*a+ului 5nclude trei tipuri de construc3ii de *az.: •
entit.3i a*strac3ii ce sunt elemente de *az. a modelului<
•
rela3ii le#.turi 5ntre entit.3i<
•
dia#rame ce #rupeaz. interesele entit.3ilor 4i rela3iilor!
Diagrame UML
=n cadrul lim*a+ului UM) toate reprezent.rile modelului unui sistem comple" sunt i"ate 5n calitate de construc3ii speciale #raice care deseori sunt reprezentate su* orm. de #ra cone" cu noduri entit.3i 4i muchii rela3ii! =n UM) sunt deinite nou. tipuri de dia#rame: •
Dia#rame cazurilor de utilizare 6use case dia#ram8
•
Dia#rame de clase 6class dia#ram8
•
Dia#rame de comportament 6*ehavior dia#rams8 7
•
o
Dia#rame de st.ri 6statechart dia#ram8
o
Dia#rame de activit.3i 6activitB dia#ram8
o
Dia#rame de interac3iune 6interaction dia#rams8
Dia#rame de secven3. 6seGuence dia#ram8
Dia#rame de cola*orare 6colla*oration dia#ram8
Dia#rame de realizare 6implementation dia#rams8 o
Dia#rame de componente 6component dia#ram8
o
Dia#rame de plasare 6deploBment dia#ram8
2.1 Descrierea sistemului modelat Aplicatie Android % calendara#enda4 .
Aplicatia Calendar pentru teleoanele cu sistem de operare Android iti permite sa #estionezi timpul2 in asa el incat sa stii mereu ce si cand ai de acut! Calendarul poate i vizualizat pe zile2 saptamani2 luni ori in unctie de evenimentele inscrise! Poate i considerat si ca usiness Calendar ce iti permite sa inscrii un eveniment2 sa cauti un anume eveniment2 sa adau#i tipul evenimentului independenta si sa schim*i cu usurinta modul de vizualizare2 sa adau#i evenimente care se repeta la anumite intervale de timp ! E"ista posi*ilitatea de a crea mai multe calendare 65n uncție de domeniul de activitate: serviciu2 ho**B2 vacanț.8c.rora s. le asociezi o culoare speciic.! Po ți ale#e 5ntre mai multe moduri de aișare a calendarului 6activit.ți zilnice2 s.pt.m7nale2 lunare8! E"ist. o unc ție de c.utare a activit.ților și poți crea o list. cu sarciniHtre*uri de .cut! Adau#area de evenimente: Este o metoda simpla si rapida de a adau#a evenimente noi detaliile le#ate de eveniment la el mot i usor modiicate
)a el este si optiunea de setare a alarmei! Atit alarma simpla H zilnica cit si optiunea de reamintire a unor evenimente alese de catre utilizator!
8
)ista vasta de evenimente te a+uta sati #asesti mai usor pro#ramarile Apasa pe un eveniment pentru a vedea si edita detalii despre acesta< Foloseste optiunea de cautare pentru a #asi instant un eveniment speciic< $izualizeaza si #estioneazati evenimentele de pe calculator!
Sistemul este rapid2 prietenos si le"i*il Are aceleasi unctionalitati ca cele oerite de aplicatiile de tip calendar propriuzise 6e"! iCloud2 @oo#le Calendar8 este conceput pentru lim*ile en#leza2 romana2 rusa!
2.2
Reprezentarea dia#ramelor in U!
Model al unui sistem comple" 5n nota3ia UM)!
9
Fiecare din aceste dia#rame detalizeaz. 4i concretizeaz. dierite reprezent.ri despre modelul unui sistem comple" 5n termenii lim*a+ului UM)! Totodat. dia#rama cazurilor de utilizare reprezint. cel mai #eneral model conceptual al unui sistem comple" care este ini3ial pentru construirea tuturor celorlalte dia#rame! Dia#rama de clase este un model lo#ic care relect. aspectele statice ale procesului de construire structural. a unui sistem comple"! Dia#ramele de comportament la el sunt variet.3i ale unui model lo#ic care relect. aspectele dinamice ale procesului de unc3ionare a unui sistem comple"! Dia#ramele de realizare sunt destinate reprezent.rii izice a componentelor sistemului comple" 4i de aceea sunt atri*uite modelului izic!
2.2.1 Dia#rama caz%utilizare Descriere #enerala.
Proiectarea a unei dia#rame a cazurilor de utilizare urm.re4te scopurile urm.toare: •
•
•
•
determinarea limitelor comune 4i a conte"tului domeniului de modelare la etapele ini3iale de proiectare a unui sistem< ormularea cerin3elor comune c.tre comportare unc3ional. a sistemului proiectat< ela*orarea modelului ini3ial conceptual al unui sistem pentru detalierea de mai t5rziu 5n orma modelelor lo#ice 4i izice< pre#.tirea document.rei ini3iale pentru interac3iunea ela*oratorilor unui sitem cu clien3ii 4i utilizatorii!
Esen3a acestei dia#rame const. 5n aptul c.: sistemul proiectat se reprezint. ca o colec3ie de entit.3i 4i actori care cola*oreaz. cu sistemul cu a+utorul a4a numitor cazuri de utilizare! Cazul de utilizare deteremina o succesiune de actiuni care tre*uie sa ie e"ecutate de catre sistemul proiectat la cola*orarea lui cu un anuimt actor!
10
Scopul cazului de utilizare const. 5n determinarea aspectului terminal sau ra#mentului de comportare a unei entit.3i .r. des.4urarea structurii interne a acestei intit.3i! =n calitate de a4a entitate poate i un sistem ini3ial sau un element al modelului care dispune de comportament propriu2 precum este su*sitemul sau clasa 5n modelul unui sistem! Actorul reprezint. orice entitate e"tern. sistemului modelat2 care cola*oreaz. cu sistemul 4i utilizeaz. posi*ilit.3ile lui unc3ionale pentru atin#erea anumitor scopuri 4i pentru rezolvarea pro*lemelor particulare!
Intera3a 6interace8 speciic. parametrii modelului care sunt vizi*ili din aar. .r. indicarea structurii lor interne! =n lim*a+ul UM) intera3a este clasiicatorul care caracterizez. numai o parte limitat. a comport.rii unei entit.3i modelate! Intre interata si cu putem olosi % relatii: asocierea dependenta! Relatiile dia#ramei cazutilizare: '8 actoractor: dependenta2 #enaralizare! %8 ActorCu: asocierea! -8 Cu Cu: dependenta HstereotipuriH:JincludeJ2 Je"tendJ2 JdependsJ
Dia#ramele cazurilor de utilizare
Dia#rama cazurilor de utilizare pu e"emplu de inre#istare si creare account!
11
In dia#rama urmatoare este reprezentat procesul de insemnare 6inscriere8 a unui eveniment2 introducind caractersticile lui : denumirea2 data si ora2 de asemene descrierea si optiunea de reamentire!
Dia#rama cazurilor de utilizare2 de ster#ere si modiicare a unui eveniment: sunt reprezentate am*ele procese: ster#erea nu este complicata se ale#e doar eveniemntu si se conirma ster#erea lui2 la modiicare putem eectua schima*area unor anumitor date sau a intre#ului eveniment!
12
Dia#rama urmatoare reperezinta procesul de or#anizareHplaniicare a unui evenimet6sar*atori2antilniri2etc8
Dia#arama data reprezinta dia#r!cu pentru setarea alarmei! se ale#e una dintre %: alarma zilnica sau alarma simplaH dupa care urmeaza selectarea optiunilo
13
2.2.2 Dia#rama de sec'enț( Descriere #eneral( 14
Dia#rama de secvenț. cola*orarea dintre o*iecte poate i studiat. 5n timp și deci putem vedea schim*ul de mesa+e din sus 5n +os și de la st5n#a la dreapta! =n dia#rama de secven3. se reprezint. numai o*iectele care ac3ioneaz. 4i nu se relect. asocierile statice cu alte o*iecte! Pentru dia#rama de secven3. momentul principal este dinamica cola*or.rii 5ntre o*iecte 5n timp! @raic iecare o*iect se reprezint. printrun dreptun#hi 4i se plaseaz. 5n partea de sus a ciclului s.u de via3. 6i#! '8! =n 5nteriorul dreptun#hiului se indic. numele o*iectului 4i numele clasei desp.r3ite prin dou. puncte! Totodat. toat. 5nre#istrare se su*liniaz.2 ce indic. c. o*iectul este e"emplarul unei clase! =n caz dac. numele o*iectului lipse4te2 atunci se indic. numai numele clasei 4i o*iectul se consider. anonim!
Fi#! '! Primitivele #raice ale dia#ramei de secven3.! Linia de viaţă a obiectului 6o*+ect
lieline8 se reprezint. printro linie vertical. punctat. asociat. cu un sin#ur o*iect 5n dia#rama de secven3.! )inia de via3. deine4te intervalul de timp 5n care o*iectul e"ist. 4i interac3ioneaz. cu sistemul dat! Pentru a eviden3ia o*iectele active 5n lim*a+ul UM) se utilizeaz. nota3ia special. focus control 6ocus o control8! Fiecare le#.tura se descrie cu o totalitate de mesa+e transerate cu care o*iecteleparticipante se schim*.! =n acest sens mesajul 6messa+e8 reprezint. un ra#ment de inorma3ie care este transerat de c.tre un o*iect altuia! • • • •
•
Stereotipuri: call> invoc. o opera3ie sau procedur. a o*iectuluidestinatar< >return> returneaz. valoarea opera3iei e"ecutate o*iectului apelant< >create> creaz. alt o*iect pentru e"ecutarea anumitor ac3iuni< >destroB> distru#e un o*iect! Se transmite 5n caz dac. este necesar a termina ac3iunile din partea o*iectului e"istent sau dac. o*iectul tre*uie s. eli*ereze resursele alocate< >send> trimite un semnal unui o*iect care se ini3ializeaz. asincron de c.tre un o*iect 4i este acceptat de altul! Dieren3a 5ntre un semnal 4i un mesa+ const. 5n apt c. semnalul tre*uie s. ie descris 5n clasa o*iectul c.reia ini3ializeaz. transmiterea lui!
15
Dia#ramele de sec'en ț(
16
17
18
'8 Dia#rama reprezinta procesul de inre#istrare! Este clar speciicat pas cu pas etapele procedurii de inre#istrare! Putem vedea clar toate le#aturile dintre o*iecte si schim*ul de mesa+e care are loc! %8 Dia#rama! In cea de a %a dia#rama este ilustart procesul de insemnare a unui eveniment in a#enda2 incluzind toate speciicatiile ce tine cont de adau#area descrierii2 reamintire2 si a altor caracteristici ce tin de descrierea completa a unui evenimet! -8 In dia#rama data este reprezentat procesul de setare a alarmei simple nu zilnice2 care include ale#erea orei2 melodiei si a altor optiuni oerite! 08 Dia#rama reprezinta e"cluderea unui eveniment din a#enda!
19
2.2.3 Dia#rama de colaborare Descriere #eneral(
Particularitatea principal. a dia#ramei de cola*orare const. 5n posi*ilitatea de a reprezenta #raic nu numai consecutivitatea cola*or.rii dar 4i toate rela3ii structurale 5ntre o*iecte! =n primul r5nd 5n dia#rama de cola*orare su* orm. de dreptun#hiuri se reprezint. o*iectele care con3in numele o*iectului2 clasei2 valorile atri*utului! Mai departe2 ca 4i 5n dia#rama de clase se indic. asocierile 5ntre o*iecte su* orma de linii de conectare! Totodat. pot i indicate numele asocierilor 4i al rolurilor o*iectelor pentru asocierea dat.! Obiectul 6o*+ect8
este un e"emplar aparte al clasei care este creat la etapa e"ecut.rii a unui pro#ram! El poate avea un nume propriu 4i valorile atri*utelor! Reeritor la o*iecte ormatul liniei ce con3ine clasiicatorul se completeaz. cu numele o*iectului: Kumele o*iectuluiLH Kumele rolului al clasiicatoruluiL : Kumele clasiicatoruluiL Multiobiect 6multio*+ect8 reprezint. o mul3ime de o*iecte 5n una din termina3iile asocierei Obiectul activ 6active
o*+ect8 are un ir 6thread8 de control propriu 4i poate ini3ializa activitatea de control! Totodat. su* no3iune de ir se su*5n3ele#e un anumit lu" de control care poate i e"ecutat 5n paralel cu alte ire de calcul sau cu ire de control 5n cadrul unui proces de calcul sau control! 1: create a : Abonatul arogant
c: Conectare
Obiectul compus 6composite
o*+ect8 sau o*iectulcontainer este destinat pentru reprezentarea o*iectului care are structura proprie 4i ire interne de control! ?*iectul compus este e"emplarul clasei compuse care este le#at cu par3ile sale prin rela3ii de a#re#are sau compozi3ie! Rela3ii analo#ice lea#. o*iectele respective!
Tipul de le#.tura se 5nscrie l5n#a termina3ia ei 4i indic. posi*ilitatea realiz.rii acestei le#.turi! =n lim*a+ul UM) pentru acest scop se utilizeaz.: •
>association> asociere 6se presupune implicit2 de aceea acest tip poate s. nu ie indicat8!
•
>parameter> parametrul metodei! 20
•
>local> varia*ila local. a metodei!
•
>#lo*al> varia*ila #lo*al.! Domeniul ei de vizi*ilitate este toat. dia#rama de cola*orare!
•
>sel> le#.tura rele"iv. a o*iectului care presupune transerul mesa+elor c.tre sine! =n dia#rama de cola*orare le#.tura rele"iv. se reprezint. 5n orm. de *ucl. 5n partea de sus al dreptun#hiului o*iectului!
Dia#ramele de colaborare
In dia#rama data este reprezenatata procedura de setare a alarmei2 sunt reprezentate principalele o*iecte si cola*orarile intre ele2 schim*ul de mesa+e2 consecutivitatea evenimentelor poate i urmarita prin interactiunile numerotate!
Planiicarea unui eveniment in dia#rama sunt incluse o*iectele de *aza ce cola*oreaza intre ele la eectuarea procesului de planiicare a unui eveniment! Toate operatiunile eectuate pas cu pas sunt indicate in dia#rama data!
21
Dia#rama urmatoare reprezinta procesul de modiicare a unui eveniment din a#enda!
22
2.2.) Dia#rama claselor Descriere #eneral( Dia#rama de clase 6class dia#ram8 se
utilizeaz. pentru reprezentarea structurii statice a unui modelde sistem in terminolo#ia claselor pro#ram.rii ??! Dia#rama de clase poate relecta dierite le#.turiintre entit.3ile domeniului de o*iecte 6o*iecte 4i su*sisteme8 4i descrie structura lor intern. 4itipurile de rela3ii! Dia#rama de clase reprezint. un #ra cu noduri elemente de tip NclasiicatoriN care sunt le#ateprin dierite tipuri de rela3ii de structur.! Tre*uie de men3ionat c. dia#rama de clase poate con3ine intere3e2 pachete2 rela3ii 4i chiar e"emplare2 a4a ca o*iecte 4i le#.turi! Clasa class8 in lim*a+ul UM) deine4te totalitatea de o*iecte care au aceea4i structur.2
comportament 4i rela3ii cu o*iectele din alte clase! Numele clasei tre*uie s. ie unic in
cadrul pachetului2 care este descris de c.tre o totalitate de dia#rame de clase! umele se indic. in prima sec3iune de sus a dreptun#hiului! In a doua sec3ie a dreptun#hiului de clas. se inscriu atributele lui sau proriet.3ile! Fiec.rui atri*ut de clas.ii corespunde rindul te"tului2 care este ormat din speciicatorul de vizi*ilitate a atri*utului2 numeluilui2 tipul sensului 4i2 posi*il sensul inal: 23
KKspeciicatorul de vizi*ilitateLL KKnumele atri*utuluiLL Omultiplicitate: KKtipul atri*utuluiLLQKKsensul inalLL aliniatproprietate Speciicatorul de vizi*ilitate poate primi unul dintre cele trei sensuri 4i concomitent relect. cu a+utorul sim*olurilor speciale: Sim*olul + inseamn. atri*utul cu re#iunea de vizi*ilitate de tip pu*lic 6pu*lic8! Sim*olul ! inseamn. atri*utul cu re#iunea de vizi*ilitate de tip protec3ie 6protected8! In sir4it2 sim*olul atri*utul cu re#iunea de vizi*ilitate tipului privat! 6private8! In a treia sec3ie a dreptun#hiului de clas. se inscriu opera3ii sau metodele clasei! Operaţia 6operation8 prezint. un anumit serviciu2 care prezint. iecare e"emplar al clasei dup. anumit. cerin3.! Totalitatea de opera3ii caracterizeaz. un aspect unc3ional in comportamentul clasei!
Rela3iile de *az. 4i le#.turile sunt: Rela3ia de dependen3a 6dependencB relationship8 HH stereotipurile: KKaccessLL serve4te ca indicator de accesi*ilitate unor atri*ute 4i
opera3ii clasei surs.
pentru claseclien3ii< KK*indLL clasaclient pote utiliza careva 4a*lon pentru urm.toarea parametrizare< KKderiveLL atri*utul clasei client poate i calculat dup. atri*utele clasei surs.< KKimportLL atri*ute deschise 4i opera3ii pu*lice clasei surs. devine o parte a clasei client KKreineLL indic. c. clasa client serve4te ca precizie a clasei Rela3ia de asociere 6association relationship8 Rela3ia de #eneralizare6#eneralization relationship8
HH complete2incomplete2dis+oint2
overlappin#! Rela3ia de realizare6realization relationship8
24
In dia#rama data sunt ilustrate relatiile intre urmatoarele clase: user2 Data*ase2 si ModiB account! Clasele sunt create inpreuna cu atri*utele si metodele sale! Deasemena este inclusa interata aplicatiei!
In aceasta dia#rama sunt reprezentate relatiile intre user2 insemnarea unui eveniment si tipurile de evenimente ce pot i create!
25
Dia#rama data reprezinta relatiile intre user2 interata si cazul de utilizarea care il realizeaza Hsetarea alarmei H! 2.2.5 Dia#rama de st(ri Descriere #eneral( Dia#rama de stari
descrie procesul de modiicare a starilor pentru o anumita clasa!
Aceast. dia#ram. este olosit. pentru descrierea consecutivit.3ilor de st.ri posi*ile 4i trecerilor2 care in ansam*lu caracterizeaz. comportamentul elementelor modelului in timpul ciclului de via3.! Dia#rama de st.ri reprezint. comportamentul dinamic a entit.3ilor in *aza speciica3iei reac3iei lor la perceperea c.rorva evenimente concrete! Un automat reprezinta o dia#ram de stari !
Elementele de *aza : starile si tranzitiile!
Starea state8 poate i in orm. de valori concrete a atri*utului clasei sau o*iectului2 in
acest caz modiicarea anumitelor valorilor va respin#e modiicarea clasei modelate sau o*iectului!
i#'! Representarea starilor! umele st.rii reprezint. aliniat de te"t2 care dezv.luie sensul st.rii date! umele este intodeauna 26
scris cu litera ma+uscul.! Pseudo stari : initiala si inala !
Fiecare tranzi3ie poate i marcat. cu aliniat de te"t2 care are urm.torul ormat #eneral: Ksi#natura evenimentuluiLOKcondi3ia de paz.L Ke"primarea ac3iuniiL! Termenul eveniment 6event8 tre*uie e"plicat aparte2 deoarece el este un element independent al lim*a+ului UM)! ?p3ional evenimentul reprezint. speciica3ia anumitui apt2 care are ata4at. o loca3ie in timp 4i in spa3iu! Condiţia gardă 6#uard condition82 dac. e"ist.2 atunci intodeauna este scris. in paranteze
dreptun#iulare dup. evenimentul tri#er 4i reprezint. e"presie *ulean.! Epresia acţiunii 6action e"pression8 se e"ecut. atunci 4i numai atunci
cind se e"ecut. tranzi3ia! Reprezint. opera3ia atomic.2 care se e"ecut. dup. eectuarea tranzi3iei respective inainte de oricare ac3iune in starea o*iectiv.! Dia#ramele de st(ri
27
In dia#rama data sunt reprezentate starile2 ce crespund procesului de inre#istrare a unui eveniment in cadrul aplicatiei!procesul incepe cu lo#are2 dupa care continuaale#erea optiunii dorite2 inclusiv cu toatea operatiile adau#atoare!
28
In aceasta dia#rama sunt reprezentate starile2 ce crespund procesului de e"cludere a unui eveniment din *d salvat anterior! )a el procesul incepe cu lo#are2 dupa care continua cu ale#erea optiunii dorite2 dupa care urmeaza eectuarea tuturor operatiilor!
29
Aceasta dia#rama de stari2 corespunde procesului de setare a alarmei! )a el procesul incepe cu lo#are2 dupa care continua cu ale#erea optiunii dorite2 dupa care urmeaza eectuarea tuturor operatiilor!
2.2.* Dia#rama de acti'it(ți 30
Descriere #eneral(
In conte"tul lim*a+ului UM) activitatea 6activitB8 reprezint. o totalitate de calcule e"ecutate de c.tre automat! Totodat. calculele elementare pot duce la un anumit rezultat sau careva ac3iune 6action8! In dia#rama de acti'it(6i se relect. lo#ica sau consecutivitatea tranzi3iilor de la o ac3iune la alta2 totodat. se eviden3iaz. rezultatul activit.3ii! Rezultatul2 la rindul s.u poate duce la schim*area st.rii sistemului dat sau la returnarea unei valori! Starea acti'it(6ii este un caz particular a st.rii! Starea activit.3ii
nu poate avea tranzi3ii interne iindc. ea nu este elementar.! Starea activit.3ii se utilizeaz. pentru modelarea unui pas de e"ecutarea a al#oritmului 6procedurii8 sau a unui lu" de control! @raic starea activit.3ii se reprezint. printro i#ur. asemanatoare cu dreptun#hiul2 laturile laterale ale c.ruia sunt su*stituite cu arcuri conve"e 6printrun dreptun#hi cu col3uri rotun+ite8!
/ranzi6ia !
)aconstruirea dia#ramei de activit.3i se utilizeaz. careva tranzi3ii netri#ere care ac3ioneaz. deodat. dup. perectarea activit.3ii sau dup. e"ecutarea ac3iunii corespunzatoare! Aceast. tranzi3ie transmiteactivitatea in urm.toarea stare imediat dup. ce se termin. ac3iunea din starea precedent.! In dia#ram. aceast. tranzi3ie se reprezint. printro linie continu. cu o s.#eat.! Dia#ramele de st.ri pot i utilizate nu numai pentru speciicarea al#oritmelor de calculare sau lu"urilor de control in sistemele de pro#ramare! Un domeniu de utilizare este le#at cu modelarea *usimesproceselor! Pentru modelarea acestor particularit.3i in lim*a+ul UM) se olose4te construc3ia special.2 care aredenumire de parti6ii 6s9imlanes82 care sunt divizate unul cu altul cu linii verticale! Dou. linii vecine ormeaz. o parti3ie2 iar un #rup de st.ri intre aceste linii sunt e"ecutate de su*diviziunea separat. 6sec3ie2 ilial2 diviziuni8 a companiei! In cazul #eneral ac3iunile in dia#rama de activitate sunt eectuate cu obiecte! Aceste o*iecte sau ini3ializeaz. e"ecutarea ac3iunelor sau deinesc un anumit rezultat a acestor ac3iuni! In urma c.ruia ac3iunile speciic. apelurile2 care trec de la un o*iect a #raului de activitate la altul! In dia#rama de acti'itate cu parti6ii deplasarea o*iectelor poate avea un sens ad.u#.tor! Vi anume2 dac. o*iectul este amplasat la hotarul am*ilor parti3ii2 aceast lucru inseamn. c. trecerea la starea de ac3iune urm.toare in parti3ia vecin. este asociat. cu un document init 6o*iectul in careva stare8! Dar dac. o*iectul este amplasat in.untrul parti3iei2 atunci starea acestui o*iect este deinit. de ac3iunile parti3iei date!
Dia#ramele de acti'itate 31
In Dia#rama data sunt reprezentate toate starile si trazactiile ce se petrec in timpul procesului de lo#are si intrare in aplicatie2 incepind cu starea initiala si terminind cu cea inala!
32
In aceasta dia#rama este modelat procesul de e"ecutare a unei operatiuni in cadrul aplicatiei2 optiunea aleasa este insemnarea unui eveniment in a#enda! Cu a+utorul tranzactiilor este aratat schim*ul de stari2 de la o operatie la alta2 deasemenea sunt incluse si ramiicatiile2 sim*olurile orW si +oin care e"clud pro*lema reprezentarii ramurior paralele ale unor calcule!
33
Dia#rama data reprezinta un *usiness proces2 partitiileHsu*diviunileH iind userul2 menuul aplicatiei si *aza de date! Aici este aratata procedura de schim*are a accountului2 ce include in ea ale#erea unui nou lo#in2parole2 dupa care urmeaza salvarea tuturor shim*arilor introduse!
34
2.2.+ Dia#rama de componente Descriere #eneral( Dia#rama de componente permite
determinarea arhitecturii sistemului ela*orat prin sta*ilirea dependen3ei 5ntre componentele de pro#ram 5n calitate de care poate i codul ini3ial2 *inar 4i e"ecuta*il! =n mai multe domenii de ela*orare modul 4i componenta corespund i4ierului! S.#e3ile punctate care lea#. modulele arat. rela3iile de dependen3a analo#ice celor ce au loc la compilarea codurilor sursei ini3iale! Elementul #raic de *az. al dia#ramei de componente sunt componentele2 intere3ele 4i dependen3ele 5ntre ele! Dia#rama de componente se ela*oreaz. pentru urmatoarele scopuri: •
$izualizarea structurii comune a codului surs. a unui sistem de pro#ram!
•
Speciicarea variantei e"ecuta*ile a unui sistem de pro#ram!
•
Asi#urarea utiliz.rii repetate a unor ra#mente ale codului surs.!
•
Reprezentarea conceptual. 4i izic. a schemelor *azei de date!
=n metamodelul lim*a+ului UM) componentul este descendentul clasiicatorului! El reprezint. or#aniza3ia 5n cadrul unui pachet izic cu care el este asociat cu a+utorul elementelor unui model! =n calitate de clasiicator componentul poate s. ai*. a4a propriet.3i ca atri*ute 4i opera3ii!
7i#.1. Componenta!
=n lim*a+ul UM) sunt speciicate trei eluri de componente: •
•
•
=n primul r7nd componente de re#rupare2 care speciic. e"ecutarea de c.tre sistem a unc3iilor sale! A4a el de componente pot i li*r.rii conectate dinamic cu e"tensia !dll 6i#! ,12 a82 Xe* pa#ini 5n lim*a+ul de trasare hiperte"tului cu e"tensia !html 6i#! ,12 *8 4i i4ierele de adeverin3. cu e"tensia !hip 6i#! ,12 c8! =n al doilea r5nd2 componente produse de lucru! Ca re#ul. acestea sunt i4ierele cu te"te ini3iale a pro#ramului2 de e"emplu2 cu e"tensia !h sau !cpp pentru lim*a+ul CYY 6i#! ,12 d8! =n al treilea r5nd2 componentele de e"ecutare2 ce reprezint. modulele i4ierele cu e"tensia !e"e! Ei se indic. o*i4nuit!
35
Un alt mod de speciicare a dieritor eluri componentelor este indicarea steriotipului componentului 5naintea numelui lui! =n lim*a+ul UM) pentru componente sunt speciicate urm.tori steriotipuri: •
•
•
•
•
)i*r.rie 6li*rarB8 deine4te prima specie a componentuluui2 care reprezent. li*r.rie dinamic. sau static.! Ta*el 6ta*le8 deine4te prima specie a componentului2 care reprezent. un ta*el de *aze de date! Fi4ier 6ile8 deine4te a doua specie a componentului2 care reprezint. un i4ier cu te"te ini3iale a pro#ramului! Document 6document8 deine4te a doua specie a componentului2 care reprezint. un document! E"ecutare 6e"ecuta*le8 deine4te a treia specie componentului2 care poate i e"ecutat 5n nod!
Dia#ramele de componente
36
Dia#rama data descrie arhitectura sistemului2 prin sta*ilirea le#aturilor de dependenta intre componente2 si anume componenta de e"ecutare Happlication!e"eH2 componentele de re#rupare Hunctions!li*2 ile 9e*!"mlH si *aza de date a utilizatorilor!
In aceasta dia#rama le el sunt reprezentate componentele de *aza a sistemului2 inclusiv si componenta teleonul mo*il2 la care deasemnea se mai adau#a anumite componente cu sta*ilerea la#aturilor intre ele! componentele adau#atore sunt ileurile help2 script si li*raria userZs service!+ava!
37
Dia#rama data de+a componentele de *aza a sistemului ramin aceleasi insa se schim*a componenta teleonul mo*il cu cea PC 2 la care se adau#a componentele de #ruapare si anume li*rarii si ileuri cu e"tensia !"ml2 !*d desemena cu sta*ilerea la#aturilor intre ele! In
2.2." Dia#rama de plasare Descriere #eneral(
Dia#rama de plasare este speciic. pentru vizualizarea elementelor 4i componentelor a pro#ramului2 ce e"ist. numai la etapa e"ecut.rii lui 6runtime8! =n urma c.ruia sunt prezentate numaicomponente e"emplare a pro#ramului2 care sunt i4iere de e"ecutare sau li*r.riile dinamice! Acele componente2 care nu sunt utilizate la etapa e"ecut.rii2 5n dia#rama de plasare nu sunt indicate! Nodul 6node8
reprezint. un anumit element izic a sitemului2 care are o anumit. resurs. de calculare! Ca resurs. de calculare a nodului poate i o valoarea electronic. sau ma#nitioptic. a memoriei sau procesorului!
7i#. 2. Reprezentarea #raic. a nodului 5n dia#rama de plasare!
Dac. este necesar de indicat componentele2 care sunt deplasate 5n nodul separat2 atunci pentru aceast. e"ist. dou. moduri! Primul din ei d. posi*ilitate de a 5mp.r3i sim*olul #raic 5n dou. sec3ii cu linie orizontal.! =n sec3iunea cea de sus este scris numele nodului2 iar 5n cea de +os componente deplasate la nodul dat !Al doilea mod permite deplasarea 5n dia#rama de plasare nodurile cu componentele depuse! Ca componente depuse pot i numai componentele e"ecutante! descrie reprezentarea #enerala a coni#urarii topolo#iei sistemului! In aceasta dia#rama saunt utilizate relatiile de asociere intre nodurile urmatoare: device ce prezinta tipul statiunii de lucru aceasta poate i sau teleonul mo*il sau calculatorul2 applcatia ce este componenta de e"ecutare si *aza de date! Dia#rama de plasare
38
Concluzie:
Pe parcusul acestui proiect de curs am capatat cunoștinț e noi in modelarea vizuala in lim*a+ul
UM)! Mam amiliarizat cu componentele de *aza al
lim*a+ului2 structura lui #enerala2 la el am alat de notiune de entit.ți in lim*a+ul UM)2 relații si dia#rame! UM) este un instrument standard pentru crearea carcaselor de documentare 6[desenelor\8 ale produsului sot! UM) este un lim*a+ de vizualizare2 speciicare2 construc3ie 4i documentare arteactelor sistemelor de pro#ram! Am inteles cele mai importante principii de modelare a unui sistem si anume aplec5ndule 5n practica prin intermediul dia#ramelor! Dia#ramele ela*orate sunt: dia#ramele caz de utilizare2 dia#rame de secvenț.2 dia#rame de cola*orare2 dia#rama claselor2 dia#rame de stare2 de activit.ți2 de component si de plasare! Istrumentul de modelare olosit este Enterprise Architect 6EA8! Platorma dat. suporta: proiectarea și construcț ia sistemelor de sot9are2 procese de aaceri de modelare2 precum și industria de modelare *azate pe domenii! Enterprise Architect prevede modelarea complet. a ciclului de viaț . pentru: 39
