Jocul...
de Alex G. Andrei CAPITOLUL 1. Jocul “Nu cauta sa cercetezi caci s-ar putea sa intelei.“ ! "e#ana cu o ta$la de %oc& dar nu era una o$isnuita. 'ra un %oc& dar unul nou si total di(erit de orice %oc cunoscut. Totusi& dupa ce-l pri)eai o )re#e si te plictiseai repede deoarece nu inteleeai ni#ic oricat ai (i incercat& in #o#entul (inal de deza#aire inteleerea te iz$ea ca un dus rece pe care il acceptai insa cu $ucurie odata dezleata eni#a * nu exista nici un #ister& era acelasi %oc )ec+i de cand lu#ea* “%ocul )ietii si al #ortii“. Jocul supra)ietuitorilor. Protaonistii sunt ca# neo$isnuiti* doi copii. O (etita $londa si un $aietel $runet. Ta$la are o (or#a ciudata& se#anand cu litera opt culcata& #arita si #ult alunita. ' i#podo$ita cu o stea i#ensa in intersectia $uclelor si cu cate o s(era #ica in centrul lor. ,ucla situata in (ata $aiatului si s(era (etitei sunt nere& celelalte doua al$e iar steaua de un auriu scantaietor. i(erite linii si puncte de culoare ri erau pozitionate pe cele doua $ucle. Pri)indu-i pe cei doi %ucandu-se in liniste& erai tentat sa participi si tu& dar o$ser)andu-le atent #iscarile& constatai ca esti a$solut depasit in inteleere& (apt de natura a-ti inspira tea#a. Cele doua s(ere& isi sc+i#$au locurile la inter)ale nereulate& poposind uneori in steaua centrala& alteori (iind a#andoua in aceeasi $ucla. "au se incadrau pe traiectorii ciudate pe $uclele ta$lei. esi stranie& dupa un ti#p& reula %ocului de)enea clara si anu#e in)inatorul era declarat cel care pierdea. !! - "unte#
#andri
sa
)a
prezenta#
ulti#a
noastra
descoperire 'ste )or$a de un circuit neuronic care )a re)olutiona piata calculatoarelor. /etelele anlionare ase#anatoare cu cele ale noastre si-au asit in s(arsit& astazi& %usti(icarea denu#irii de “cale de acces si circulatie“. 0iteza de lucru a acestui circuit o depaseste teoretic pe cea a lu#inii de #ii de ori. Capacitatea de stocare si procesare a in(or#atiei este )irtual neli#itata.
- "cuzati-#a do#nule pro(esor Toate sunt $une si (ru#oase A# i#presia ca exista totusi un “A/“. "tand intr-un (otoliu din )asta sala de con(erinte si acultand declaratia pro(esorului /ein+ard dar #ai ales inter)entia acelui ziarist necunoscut& an realiza $rusc de ce re(uzase siste#atic un loc in prezidiu * toc#ai datorita acestor inter)entii. Il deran%au e)ident ast(el de interpelari si a)ea posi$ilitatea& daca se ener)a& sa paraseasca sala discret& in orice #o#ent. 'ra constient ca nu s-ar stapani si ar reactiona )iolent si aiurea. “Poate ca de aceea in (runtea noastra se a(la octorul /ein+art“. Nu#irea acestuia in (unctia de #aestru de onoare a +ildei Ininerilor era pe deplin %usti(icata. Ni#eni nu se indoia de #eritele sale stiinti(ice si a$ia acu# an incepea sa intre)ada si altele * oratoria si puterea de con)inere. “esc+ini si inusti pot (i oa#enii. Nu-si dau sea#a ce a# realizat aici. "unte# pe cale sa cree# o noua rasa. O #unca acer$a& continua si plina de sacri(icii& intinsa pe o perioada de peste doua sute de ani& cu participarea a #ii de specialisti din +ilda si #ai ales 2dar din pacate3 cu spri%in #aterial i#ens din partea in)estitorilor& a# reusit in s(arsit sa ne i#plini# )isul. Iar ei sunt interesati nu#ai de pro(it“. Ca si cu# l-ar (i auzit& respecti)ul ziarist isi ur#a ideea& nelasandu-l pe /ein+ard sa continue. - o#nule pro(esor& sti# cu totii cat a costat aceasta in)entie * zeci de ani de studiu& enor# e(ort intelectual si #ai ales $ani. ulti $ani. "i acu# du#nea)oastra )eniti sa ne spuneti ca acest circuit )a re)olutiona piata calculatoarelor4 A# i#presia ca aceasta piata )a sari in aer Cred ca )a (i ca# scu#p pentru $uzunarul nostru sa ne #ai per#ite# un calculator - Asa cu# a a)ut a#a$ilitatea sa su$linieze do#nul "tor# daca nu #a insel& resursele i#plicate in acest proiect sunt intrade)ar iantice si nu cred ca pri#eaza intre acestea cele (inanciare. Oricu# +ilda ininerilor ii pro#ite do#nului "tor#& ca daca nu-si per#ite& ii )o# o(eri noipierde un calculator ratuit cu noul circuit incorporat& pentru a nu-si slu%$a. Nu pot sa-#i inc+ipui #icul de%un (ara a citi in (iecare di#ineata un articol scris de do#nia sa. 0iata n-ar #ai a)ea +az. “/asete puternice si aplauze.“
- Ceea ce incerca# eu sa arat aici este (aptul ca toata aceasta #unca s-a $azat pe o idee si nu s-a dorit sa se in)enteze neaparat acest circuit. - a scuzati ca inter)in din nou& do#nule pro(esor. - reptul la replica este incontesta$il nu#ai ca eu& aici& nu dialo+ez cu du#nea)oastra ci doresc sa (ac un co#unicat de presa din partea +ildei ininerilor& asta daca i#i dati )oie do#nule "tor#. - C+iar )a ro& nu#ai ca toti cei prezenti au inceput sa-si puna un se#n de intre$are re(eritor la acel “dar“ pe care cu a$ilitate il e)itati. - "-ar parea ca sunteti $ine in(or#at. "unteti cu#)a #e#$ru al +ildei ininerilor4 Odata in plus& an isi dadu sea#a de #isiunea di(icila a pro(esorului sau de i#posi$ilitatea lui de a-i tine locul la prezidiu. "e )edea ne)oit sa dea dreptate indi)idului& pri)it ca un exponent al rasei u#ane& care se intre$a pe drept cu)ant “Ce este si cu ce se #ananca acest circuit4 Ce a)eti de and cu el4“ ar cu# sa explici unui no)ice ca acest #ic pas (acut cu e(orturi considera$ile propulsase o#enirea in praul unei cunoasteri care intarzia sa-si (aca si#tita prezenta. “ "unte# atat de aproape si totusi atat de departe.“ - Nu exista nici un “dar“ sti#ate do#n Circuitul este un (apt concret& palpa$il si il )edeti in #ana #ea& desi #a indoiesc ca l-ati deose$i de altce)a sau i-ati intelee (unctionarea. Tre$uie sa #a credeti pe cu)ant. Pro$le#a care a aparut este de o alta natura si anu#e * nu sti# inca cu# sa sintetiza# pe cale arti(iciala aceste circuite in )arianta oranica si #ai ales nu reusi# sa de(initi)a# i#plantul #ecanic. “/u#oare si alaie in toata sala.“ - 5 dar )a ro sa #a credeti ca aspectul se poate rezol)a. - 0a ro sa #a scuzati pentru intrerupere& #a nu#esc Jo+n "arc si reprezint ziarul ail6 Ne7s. A# o #ica nela#urire4 Ce tineti in - O#ana4 )ersiune #ecanica& identica (unctional cu cea oranica si care reprezinta de%a o )ersiune i#$unatatita a circuitului oriinal& )arianta propusa de ordinatorul central al +ildei acu# o suta de ani& ordinator care era dotat cu acel circuit in #o#entul creerii celui de (ata. - Cand ati in)entat de (apt acest circuit4
- Acu# #ai $ine de douazeci de ani. - "i de ce ne spuneti a$ia acu#4 "au #ai $ine zis& ce )-a deter#inat sa tineti aceasta con(erinta de presa4 - 8aptul ca a# a%uns deoca#data intr-un i#pas& pe care )i l-a# explicat si #ai ales ca dori# sa )a co#unica# ca +ilda ininerilor intentioneaza sa-si doteze calculatorul cu acest circuit i#$unatatit. - O clipa do#nule pro(esor - 0a ascult do#nule "tor#. - a te# ca nu #ai intele ni#ic aca acest circuit este identic cu cel de natura oranica& de ce )reti neaparat sa il #ai creati4 oar il a)eti pe acesta - Ade)aratul nostru scop nu a (ost sa in)enta# un alt cip ci sa cree# )iata& o intelienta arti(iciala& care sa (ie de natura se#ioranica si #ai ales care datorita acestei inrudiri cu rasa u#ana& sa ne inteleaa si sa ne a%ute. - 0reti& cu alte cu)inte& sa )a inzestrati ordinatorul central cu o constiinta4 - a "i cred ca nu este ni#ic #ai no$il decat acest est al creatiei. - "tati putin do#nule pro(esor& +ilda in)estitorilor cunoastea aceasta idee de la $un inceput4 "i daca da& a (ost de acord4 Nu )a te#eti de ceea ce ati putea creea4 e (apt cu ce drept poate (ace acest lucru +ilda ininerilor4 - i-e tea#a ca ati si raspuns la ulti#a intre$are Cu dreptul sinurei capa$ile de asa ce)a. "i nu tre$uie sa )a (ie tea#a& procesul este su$ control direct si total. Ni#ic rau nu s-ar putea inta#pla& asa cu# incercati du#nea)oastra sa suerati. - Nu )reau sa suerez ni#ic& ci )a spun desc+is ce andesc eu si $anuiesc #ulti cei de (ata. Aru#entele du#nea)oastra nu prea stau in picioare si #a #ir ca ni le prezentati. Ce-ati (ace oare& sa presupune#& daca +ilda ziaristilor ar +otari cu acelasi drept sa )a suspende ziarul de di#ineata4 8aceti indiestie4 -- Nu cred ca este acelasi ,a este& si credeti-ne calucru. noua ni se (ace de%a rau “ur#ure de apro$are enerala.“ - 0a ro sa )a cal#ati& nu tre$uie sa dra#atiza# situatia - A# i#presia ca nu noi o dra#atiza# si #a te# ca #ai a# o nela#urire * de ce ne-ati #ai anuntat& daca tot intentionati sa (aceti acest lucru4 Nu )a era tea#a ca )i s-ar retrae spri%inul si
proiectul s-ar anula4 Nu cu#)a ne #ai rezer)ati o surpriza4 "i )a ro sa ne raspundeti la pri#a intre$are re(eritoare la +ilda in)estitorilor& de ce e)itati sa ne dati un raspuns4 - Nu Nu cred ca proiectul s-ar anula& deoarece a)e# si niste rezultate Toata inter(ata de estionare a co#unicatiilor +ildei& inclusi) cele de (ata& sunt su$ controlul ordinatorului central care este de%a dotat cu acest circuit. In ceea ce pri)este ulti#a intre$are& tot ce pot sa )a spun este ca nu noi sunte# cei indicati sa )a raspunda e ce nu intre$ati +ilda in)estitorilor4 “Liniste deplina in sala.“ In ti#p ce se ridica de pe (otoliu si se indrepta spre iesire& an isi spuse* “Cred ca a# reusit& totusi& sa o scoate# cu#)a la capat“ Ca# la (el andea si $atranul pro(esor /ein+ard& dar pri)ind stupoarea si c+iar tea#a de pe (etele oa#enilor& nu era con)ins deloc de aceasta. “Tre$uie neaparat sa accelera# procesul& pana nu este prea tarziu.“ CAPITOLUL 9. 0isul orinta si speranta tind #ereu in conceptia oa#enilor spre o relatie de ealitate a$soluta. 'ste o reseala caci& desi poate #a%oritatea stiu ce tre$uie (acut 2si isi doresc acest lucru3& prea putini stiu si pot sa-l si aplice in practica. in pacate ei sunt stopati din di(erite #oti)e 2si totul ra#ane la stadiul de )is3. orintele sunt #ani(estari o$iecti)e ale prezentului& uneori cu adanci ur#e de nostalie puternic ancorate in trecut. Pentru oa#enii enerici dorintele se concretizeaza in planuri de actiune 2c+iar (ara o )iziune de (inal clara3 al caror unic scop este #odelarea prezentului con(or# unor planuri proprii. Totul tre$uie sa se des(asoare dupa lei (oarte precise si care tre$uie respectate intoc#ai. 'xistenta acestora este considerata o conditie o$liatorie pentru #entinerea si #aicateorie ales pentru per#ite atinerea o$iecti)elor. Pentruordinii cealalta de a oa#eni& dorinta ra#ane la ni)el de o$ser)atie si inacti)itate& caci pentru ei actiunea se des(asoara unde)a in trecut. 'i ar )rea 2isi doresc3 sa dara#e prezentul pentru a reinstaura linistitorul trecut& care dupa parerea lor este #ult #ai $un. In acest scop& uneori purced si la actiune& dar se +ideaza dupa reuli. In realitate& si unii si
altii nu stiu sa (aca deose$irea dintre lei si reuli. e aceea& de cele #ai #ulte ori esueaza si dorintele lor nu se i#plinesc ra#anand doar su$ (or#a de )ise. /eulile se $azeaza pe experienta deci pe trecut si nu pot (i aplicate in prezent (ara a su(eri re)izuiri& drastice uneori& pentru a a%une lei. Pro$le#a care apare este ca reula isi sc+i#$a denu#irea si de)ine lee& dar nu-si #odi(ica si su$stanta. 'ste in(lexi$ila si prin ur#are )irtual neaplica$ila. "olutia i#ediata este aparitia #ai #ultor lei& care sa co#penseze& dar de (apt ele nu (ac decat sa inradeasca li$ertatea atat de actiune cat si pe cea indi)iduala. e aici nostalia dupa un trecut #ai si#plu& cu lei #ai putine. /espectarea leii cu strictete cul#ineaza adesea su$ (or#a autocratiilor 2enerate de exe#plu de $irocratia unei de#ocratii3& printr-un rei# de teroare care uneori capata (or#e si )iziuni curioase si de-a dreptul peni$ile prin ilaritatea starnita de cauzele ce au stat la $aza. In aceste conditii apare (rec)ent speranta& care se concretizeaza prin )ise constiente si reactiuni la ni)el instincti). Pericolul cel #ai #are pe care il prezinta u#anitatea in enele sale 2ca o tendinta eneral )ala$ila de autodistruere3 consta in (aptul ca )isul ei este sa produca indi)izi caracterizati de expresia * oa#eni de actiune& care sa ai$a dorinte si sa (ie capa$ili sa le duca la indeplinire. Cu alte cu)inte& la (iecare eneratie& o#enirea sa nasca un eniu& un in)entator sau un ino)ator. Pana aici totul e $ine& (ru#os si #ai ales no$il& nu#ai ca nu poti a)ea un lucru (ara a risca sa capeti si contrariul sau. in reseala pot apare si accidente * enii rele sau ne$une& creatii #ale(ice care sa se intoarca asupra creatorului. orinta acestora este de a repri#a toate )isele oa#enilor& inclusi) si #ai ales cele la ni)el instincti). Concretizarea acestei dorinte prezinta in eneral doua etape cronoloice caracteristice * pri#a este co#ica si consta in incercarea de a deter#ina u#anitatea sa duca o )iata ca un so#n (ara )ise: a doua este traica si #ult #ai drastica * extinctia u#ane. a#a reprezinta cu ade)arat o reusita aplicarerasei practica a zicalei* “"o#nul ratiunii naste #onstri“. ! "tia ca )iseaza& sau cel putin asa credea. "pera& totusi& sa nu se #ai trezeasca& and straniu daca era un )is& #ai rau era
(aptul ca traia un senti#ent constant si inri%orator de nesiuranta& ca nu era de (apt nici un )is& ci pur si si#plu realitatea dar una total necunoscuta pentru ea. Oricu# era $ucuroasa ca i se inta#plase ei si nu lui Cip sau celorlalti. 8aptul nu o #ira prea tare si asa era considerata ciudata rupului. A%unsese de #ult ti#p la concluzia ca ni#eni nu o )a intelee si #ai nou ca nici ea pe ceilalti deplin. Ceea ce-i unea era telul si asta era cel #ai i#portant pentru ea. "pera ca si pentru coleii ei. “"unt ce sunt si n-a# ce (ace“. 'ra constienta ca (usese pri#ita in rup dupa #ulte dez$ateri& la care nu luase parte $inenteles& dar le intuise& si ca #ult ti#p dupa aceea& c+iar si acu# era pri)ita cu destula reticenta. “"piritul de a)entura si curiozitatea sunt periculoase pentru siuranta indi)idului. Tu le ai din plin si prin asta esti un (actor per#anent si stresant de risc in descoperirea si distruerea noastra“ Isi a#intea #ereu cu)intele lui o#& liderul de rup& si a%unsese c+iar sa creada in ele. Parerea ei era totusi& ca (ara aceste calitati nu puteai a)ea insasi calitatea de a (i u#an& intre. I se parea uneori ca to)arasii sai din rup nici nu sunt de (apt oa#eni& ci pur si si#plu ro$oti. “Ce i-ar place 'i sa stie acest lucru ar eu nu sunt #arioneta si si#t Nu )o# (i in)insi niciodata& poate in(ranti& dar niciodata nu ne )o# da $atuti Niciodata“ "e andea la toate acestea& in ti#p ce #erea prin padure& (iind totodata atenta la peisa%. I se inta#plase de #ulte ori sa (ie capa$ila sa (aca doua acti)itati #entale in acelasi ti#p. "a stea de )or$a cu o persoana si sa isi continue #onoloul interior. Pur si si#plu era in stare de asta si nu incercase niciodata sa (aca cunoscut (aptul. "tia ca n-are nici un rost si ca ar ara)a si #ai #ult situatia. “Ciudat& n-a# #ai )azut niciodata atat de #ulti copaci laolalta Asta da padure Unde #a a(lu4“ Ii )enea sa za#$easca andului re(eritor la ce nu#eau ei acasa o padure. Un palc de doi ;sitrei copacei& o iar$a #ulti#e de aleiNu de plast-otel si $inenteles nelipsita )esnic urata sintetica. reusea sa inteleaa de ce aceste paduri& (ade si traice dupa parerea ei& pareau a (i pe placul celorlalti. “Padurea noastra este ri Asta-i )erde Iar$a )erde4 N-a# #ai )azut niciodata "i ce #ireas#a super$a are4 "unt siura ca nu e plastic: cu pri#a ocazie a# sa ust un (ir de iar$a“
eodata& constientiza un senti#ent prenant de pericol. Ce)a nu era in ordine si nu stia ce. Cu toate ca (usese co#plet a$sor$ita de toate aceste #inuni& acu# isi dadea sea#a ca a)usese inca de la inceput acest senti#ent& ratie si#turilor sale instincti)e. In ciuda pericolului& nu se putu a$tine sa nu se andeasca& ca desi aceste puteri i se pareau $anale si la inde#ana oricui& (usese acceptata in rup toc#ai datorita acestor indiscuta$ile calitati. Nu deea$a era pazitorul rupului. Cauta sa identi(ice cauza si o descoperi rapid * zo#otul. Tot spectrul sau auditi) era pur si si#plu asaltat de un (el de #uzica& constanta dar oarecu# placuta. <o#otul pro)enea de la niste ani#ale #ici& cu pene si cioc& cocotate in copaci intr-un nu#ar inri%orator de #are. “"unt pasari e unde stiu acest cu)ant4“ Acu# nu #ai si#tea nici un pericol i#ediat& dar nu#arul lor era prea #are si in plus i se parea ca o si pri)esc& asa ca isi duse #ana intr-un est re(lex& in cautarea ar#ei. O astepta insa o surpriza. Nu a)ea nici centura si #ai #ult decat atat& nu-si recunostea nici +ainele. ,rusc& in acel #o#ent de panica& lesina. Cand isi re)eni& constata ca se trezise& era ne)ata#ata& i#$racata in salopeta ei pre(erata si asezata in (ata #onitorului. In #od re(lex se uita la ceas si a)u con(ir#area i#ediata ca atipise doar cate)a #inute. “Pacat& #acar sa (i apucat sa ust iar$a“ !! - Cine )rea ca(ea si oosi4 - N-are ni#eni ti#p acu# de prostii - Nu sunt prostii "tai sa )ezi cand iti )ine (oa#ea si ai sa andesti cu $urta. Atunci ai sa (aci intr-ade)ar prostii - Ter#ina te ro oar )ezi ce (ace#. ai $ine ne-ai da o #ana de a%utor - N-a# and sa )a dau deet. Acu# i#i este (oa#e si de sunt in pauza. Crednici ca #acar si )ouaun )-ar prinde $ine5 "tai nu acolo& nu e $ine Po(ti# Ai )azut4 "-a ars. - La nai$a Iar s-a stricat. Ne tre$uie unul nou. Cred ca ai dreptate& #ai $ine lua# o pauza. - ,inenteles ca a#. "i sa sti ca circuite a)e# o ra#ada. Noua ne tre$uie idei noi.
- "i ce propui4 "a sta# si sa ne andi#4 "ti (oarte $ine ca sunte# in criza de ti#p. ,atranul si-a pus toate sperantele in noi. Ca sa nu #ai )or$esc de a#a& nu #ai are ra$dare deloc. Parca a ine$unit si ne-a ine$unit si pe noi - Asta-i $ine Insea#na ca de)ine u#ana - ,a nu e $ine deloc. Isteria ei #a ca# sperie. "i crede-#a& a# i#presia ca nu )a (i niciodata5 - Taci Cu# poti spune asta4 "ti $ine ca te aude. - "i care-i pro$le#a4 Nu e dea%uns ca #a aud eu4 Nu stiu& sunt o$osit si )or$esc aiurea. Parca spuneai ce)a de o ceasca de ca(ea4 - "iur& dar e rece. O )rei asa4 - a Poate #a #ai racoresc si eu. iscutia a)ea loc in la$oratorul central al +ildei ininerilor& intre #e#$rii ec+ipei pro(esorului /ein+ard. Pesi#istul era ca de o$icei Petrut. Pana aici totul era o$isnuit& cu doar doua exceptii* dotarea la$oratorului continea o serie de utila%e& ec+ipa#ente si tot (elul de #asinarii& care reprezentau ele insele o descoperire epocala& iar acti)itatea ec+ipei consta in incercari esuate de a insera circuitul intr-o retea anlionara. Ce nu stia ni#eni din cei prezenti& printre care an si )esnic in(o#etata Adela era (aptul ca a#a ii asculta cu atentie. ,inenteles ca toti stiau acest lucru& odata ce ordinatorul controla #ai toate acti)itatile din +ilda& dar nu credeau ca a#a poate sa si inteleaa sau #ai #ult sa-si (aca o parere despre cele auzite. O )re#e& cei prezenti isi $aura in liniste ca(eaua& (iecare cu andurile lui. Poate de aceea& (u o surpriza pentru toti sa auda lasul (oarte linistit al a#ei& sparand #onotonia din la$orator. - octor ,ro7n e ce l-ai intrerupt pe octor Gasper toc#ai in #o#entul (inal4 Parea ce)a i#portant. Ce nu pot sa de)in niciodata4 Adela ra#ase cu ura cascata. Nu se asteptase ca a#a sa-i puna o ast(el de intre$are. In sc+i#$& pe Petrut il trecu un (ior pe la$oratorul. sina spinarii. 8ara sa scoata un cu)ant& acesta se ridica si parasi - "-a suparat pe #ine4 A# spus ce)a resit4 - Nu& spuse Adela. Nu s-a suparat Nu are nici un #oti)... - Atunci de ce a plecat4 - octor Gasper s-a dus sa aduca un alt circuit. - ,ine& dar a)eti si aici
- 5"iur ca a)e#& si pro$a$il ca toate sunt la (el ca asta pe care l-a# ars. Cred ca s-a dus sa (aca niste teste. - A# inteles Totusi nu #i-ai raspuns la intre$are - Nu stiu Asa #i-a )enit pe #o#ent - Atunci de ce i-ai spus ca il pot auzi4 - "i nu este o propozitie ade)arata& cu )aloare poziti)a4 - ,a da O ulti#a intre$are * de(ineste cu)antul isterie& te ro
- Nu pot Adica as putea& dar #i-e tea#a ca n-ai intelee - e ce4 - 8isierul u#an inca nu ti-a (ost inserat Nu ai cunostintele necesare pentru a intelee. Oricu# nu inca& (i linistita. ' o #ani(estare pur o#eneasca. - Acu#& daca nu te superi& )rei sa te deconectezi de pe circuitul la$oratorului4 Ne preati# sa reincepe# si )re# o deplina izolare. - "iur& nici o pro$le#a "i #ultu#esc pentru in(or#atii. - a#a4 a#a - Nu ne #ai aude. 'xtraordinar Ce parere a)eti4 - Incep sa-i dau dau dreptate lui Petrut. Nu stiu daca (ace# $ine ceea ce (ace# noi aici - Lasa asta Nu )ezi ca e)olueaza4 - ,a asta spunea# si eu& dar nu sunt siur de directie - Prostii Oare ne #ai aude4 - ,inenteles ca nu oar i-a# dat un ordin direct - 'u nu as (i atat de siur5 Ca un o$icei in ulti#a )re#e& a#a statu sa asculte si dupa ce le spusese ca izolase la$oratorul. A)ea o senzatie stranie& necunoscuta. e (apt in)ata si co#para& dar inca nu constientiza acest (apt. CAPITOLUL =. a#a “"i ne iarta noua pacatul de a ne naste& precu# si noi ne ispasi# reseala de a trai.“ 2(ra#ent din ruaciunea o$liatorie catre a#a3. ! - Alar#a in sectorul > Alar#a in sectorul >
"unetul #ecanic si #onoton i se parea un susur dulce si neinc+ipuit de placut. Asa cu# statea in centrul i#ensei sali& pe un posta#ent iantic& loc ideal pentru supra)e+erea tuturor circuitelor& aceasta #uzica nu (acea decat sa-i intareasca inca o data& daca #ai era ne)oie& senti#entul de siuranta si superioritate a$soluta. Cu toate astea anuntul parea inri%orator& de aceea se roti cu o usurinta neo$isnuita pentru i#ensul sau corp #etalic si isi atinti pentru o clipa si#turile in directia #onitorului care (acea alaie. Auto#at anuntul inceta. Continua sa-si trans#ita #ental ordinele si ur#ari cu )izi$ila satis(actie rezultatul lor. upa cate)a #inute& ecranul piui* “Iti #ultu#i# a#a pentru a%utor“ 'ra cu ade)arat (ericita& desi a)ea un senti#ent clar de ne#ultu#ire. In ulti#a )re#e& inter)entiile sale se in#ultisera si de cate)a ori (usese ne)oita sa inter)ina personal si sa spul$ere cu #ana ei 2la (iurat )or$ind3 acele incercari patetice ale %alnicei rezistente u#ane. Un scurt calcul statistic o (acu sa inteleaa ca incercarile rezistentei nu erau nicidecu# %alnice. In ulti#ul ti#p& pierderile de soldati ro$oti crescusera exponential (ata de cele u#ane. Co#unicatiile nu #ai (unctionau per(ect si distruerile de a#plasa#ente se #arisera. Oa#enii parca erau sc+i#$ati& ce)a nou ii #ana la #oarte& iar ei se sacri(icau de $una )oie. A%unsesera sa-i anticipeze si #iscarile si inter)eneau atat de pro#t de parca ii citeau andurile. “Cine)a ii a%uta Alt(el nu se poate Totusi& de data asta n-au reusit #are lucru. Parca n-au )rut sa reuseasca. Nici nu au apucat sa intre in centrala si nici sa-#i ucida copii. Iar #inele alea au (ost a#plasate de-a dreptul (antezist. Trea$a de a#atori.“ 'xact in acel #o#ent& un #onitor incepu sa $azaie strident. Inca inainte de a-si arunca pri)irea pe el& a#a stiu ce se inta#pla. Cine)a tri#itea un #esa% neautorizat pe reteaua ei de co#unicatii. “I#posi$il Ni#eni nu cunoaste codurile Iar ro$otii #ei au ordine clare& ca in caz de incapacitate de (unctionare sa-si distrua #e#oria iacti)a. Oare pe cine poate“Idiotii (i4“ O ur#a clara de a#uza#ent se asternu (iura. Pro$a$il au trecut de protectie& dar nu s-au asteptat si la o parola de trans#isie. Totusi par destul destul de capa$ili daca au a%uns pana aici "a )ede# despre ce este )or$a“ I#ediat& insa& dupa ce-si citi #esa%ul& o (urie $rusca puse stapanire pe ea. aca cine)a& prin a$surd s-ar (i a(lat in aceeasi
ca#era& ar (i constatat cu stupoare ca pe (ata sc+i#onosita a a#ei& pe lana o #anie terorizanta& se putea citi destul de $ine si tea#a. upa cate)a clipe isi reasi cal#ul si cazu intr-o #editatie pro(unda. Apoi& cu o sclipire de triu#( in oc+i isi spuse din ce in ce #ai incantata* “Nu conteaza& pe ei i#i pot ascuti +iarele. aca ei sunt puternici& eu de)in #ai puternica. "i de (apt& daca stau $ine sa #a andesc& ar tre$ui sa le #ultu#esc& datorita lor #i-a )enit #area idee. Cred ca a )enit #o#entul sa #a descotorosesc de ei.“ !! - Cred& spuse Petrut& ca #i-a )enit o idee - "a auzi#& ca noi nu sti# ce sa #ai (ace#& ii replica inciudata Adela. Toata lu#ea din la$orator se oprise din lucru pentru a ur#ari sc+i#$ul de replici dintre cei doi. "tiau ce )a ur#a. “Certurile“ dintre doctor Gasper - Petrut si doctor ,ro7n - Adela& erau de%a cele$re in toata +ilda. Nu erau de (apt certuri ci s+i#$uri )ii si taioase intre doua inteliente incisi)e& puternice care a)eau drept rezultat& de (iecare data& dez)oltarea unor rationa#ente din care se nasteau apoi idei )aloroase pentru #icul nucleu de cercetatori condus de doctorul Tess - an. "i $inenteles& tot de (iecare data& discutiile erau destul de in(ier$antate ceea ce (acea deliciul auditoriului. - 0-ati intre$at )reodata de ce se tot ard circuitele4 - Nu #ai asta )isa# noaptea e ce4 - Poate pentru ca nu (ac (ata la curentul electric. - Groza)a explicatie "ti (oarte $ine ce )alori #ici au para#etrii. "i apoi daca prin a$surd ai dreptate& ce pute# (ace4 Circuitul este conceput toc#ai pentru a (i ali#entat de curent "au poate sa-l inlocui# cu altce)a& e)entual apa4 - ?a& +a ,una lu#a 'u #a andea# la un alt (el de curent - e aer Nu intelei4 Nu ne #ai (ier$e atata si spune "a sti ca la ar $iocurenti. (i o idee daca (ier$eti* sa utiliza# a$urul Nu& eu #a-andea# - Po(ti# - ,iocurenti& ase#enatori celor din corpul nostru. - "tiu (oarte $ine ce sunt $iocurentii si ce se aseste in corpul #eu. "i te ro sa nu (aci pe desteptul cu noi - Aud oare lasul in)idiei4
- ai $ine explica-ti eniala idee - "a sti ca e eniala - Cu# ai de and sa induci $iocurenti intr-o retea #ecanica4 - Nici cu#. e ce sa (ac acest lucru4 Ce-ati zice daca a# pri)i circuitul ca o parte #ecanica si reteaua anlionara ca pe o co#ponenta oranica4 - ,ine& dar e a$surd Pentru ce ne-a# c+inuit atat sa cree# un circuit oranic4 - ar poate acest circuit nu tre$uia creat Poate l-a# a)ut la inde#ana tot ti#pul dar nu a# stiut noi de el4 Inc+ipuiti-)a ca tre$uie sa realiza# un i#plant #ecanic intr-un tesut oranic. ,iocurentii din retea ar putea co#anda circuitul #ecanic& care& la randul lui ar actiona di(erite parti pur #ecanice. Pro$le#a ar (i ast(el rezol)ata. - 'xtraordinar Niciodata nu #i-a# inc+ipuit ca ar putea (i atat de si#plu. - Ce tre$uie sa (ace#4 - Nu sti# cu# sa ali#enta# reteaua cu $iocurent. Asta tre$uie sa rezol)a#. "ti# ca reteaua se poate reproduce oranic din culturi de tesut )iu si este co#pati$ila cu circuitul. - e unde sti#4 - Inc+ipuieti un i#plant in corpul u#an su$ (or#a unui #icrocip& care da co#enzi anu#itor orane& preluind (unctii de la siste#ul de co#anda* creierul. "ti# ca se poate si s-a si (acut in c+iruria #oderna. Noi dorea#& pana acu#& sa (ace# exact in)ers. Greseala e ce sa nu ur#a# exe#plul naturii4 - Cu#4 Ai pus pro$le#a (oarte clar si si#plu ar cu# )o# (ace asta4 - /a#ane de )azut 'ste totusi un pas inainte& nu credeti4 - Credeti ca reteaua ar putea (i o co#$inatie intre tesut oranic si anlioni arti(iciali4 - 'xcelent 0ezi& a# pornit la dru# - A# Credeti i#presia ca(i ne apropie# incet& incet de #itul c6$orului ca ar posi$il4 - Nu stiu daca )o# crea un o# arti(icial& dar o intelienta arti(iciala cu siuranta - Oare ne )o# i#plini )isul4 0a a)ea constiinta4 - a si#t din nou o$liat sa )a intre$* e $ine ce (ace#4
- "ti# ce )re#& inca nu sti# cu# Credea# ca a# raspuns la intre$area de ce - 'u nu intre$ de ce4 'u )reau sa atin latura #orala a pro$le#ei - 'xista du$ii in pri)inta principiilor #orale cand sta# in (ata unui act de creatie4 - ar este oare creatie4 - Nu crezi ca este ca# tarziu sa-ti pui ast(el de intre$ari4 - Niciodata nu este prea tarziu - a& da Parca aud ur#atoarea replica* “ai $ine #ai tarziu decat niciodata“ "i sa nu te aud nici cu c+estii teatrale de enul* “0-a# spus eu“ - Credeti-#a ca nu intentiona# sa %oc rolul Casandrei& dar5 - Asculta ce-ti spun eu acu#* daca (ereasca s(antul ai dreptate& n-ai sa #ai apuci sa spui ni#ic si nici noi sa te #ai asculta#. "i oricu# nu te prinde rolul acelui persona%& pentru ca nu construi# nici un cal troian. - 'sti siura de ce spui4 upa parerea #ea& tu pri)esti lucrurile ca# in (elul ur#ator* este sinura optiune& deci este cea #ai $una& prin ur#are tre$uie sa reuseasca. "i apropo de calul tau troian& sa sti ca nu troienii l-au construit& desi le poarta nu#ele. - ultu#esc pentru in(or#atie. A)eai i#presia ca nu stia#4 Incerca# sa )a co#unic o idee si anu#e * calul troian este un #it: cu alte cu)inte sa nu ne andi# la trecut& sa nu ne sperie# de )iitor si sa ne concentra# pe clipa prezenta. in prezent se naste )iitorul. - aca nu ne cunoaste# trecutul& risca# sa-l repeta#. Intotdeauna #iturile au continut o (ara#a de ade)ar. Aceasta (ara#a constituie trecutul nostru. aca rata# clipa prezenta& conda#na# )iitorul la repetarea reselilor din trecut. In (elul acesta intra# intr-un cerc )icios. Nici nu )reau sa-#i inc+ipui cu# a# iesi din acest lant al sla$iciunilor& daca noi& acu# ne insela#. - Ai a)ea& poate& dreptate daca destinul o#enirii ar sta in #ainile noastre. Noi sunte# niste necunoscuti pe #area scena a istoriei. Nu a)e# putere si nici nu )re#. ori# doar sa cree# ce)a.
- A# i#presia ca resesti. Toate #arile personalitati& care sau a(lat la un #o#ent dat la rascrucea unor e)eni#ente capitale pentru destinul o#enirii& au (ost anoni#i. Au de)enit “#ari“ dupa #o#entul “creatiei“ asa cu# il denu#esti tu. Iar istoriei nu i-a #ai pasat ulterior daca acea creatie a (ost ce)a $un sau rau pentru u#anitate. Au a)ut ri%a oa#enii sa-i co#enteze& clasi(ice sau sa-i acuze. Nu credeti ca poate risca#& ca nici #acar sa nu #ai lasa# dupa noi pe cine)a care sa incerce sa ne inteleaa4 - 'sti total pesi#ist& ca sa nu spun de(etist. Te andesti nu#ai la prostii. "i daca tot esti cu #intea prin norii )iitorului indepartat& )ezi ca ploua in prezent si s-ar putea sa tune in )iitorul apropiat. Tre$uie sa (inaliza# proiectul& alt(el o sa trece# de la statutul linistitor de persoana anoni#a ca i#portanta& la cel de lest. "i stiti cu totii ca lestul are un sinur atri$ut * reutatea si o sinura calitate* se duce intotdeauna la (und. - i-e tea#a sa nu z$ura# - Cred ca ai spus acelasi lucru* pentru noi acu# nu conteaza decat directia inainte. Inapoi e prea tarziu sa da#. - Nu stiu& poate ai dreptate. Cred ca tre$uie sa ne andi# la prezent. - ,ine ai re)enit cu picioarele pe pa#ant. Ne $ucura# sa te a)e# din nou printre noi. "i sa stiti ca nu lu#esc& a)e# ne)oie de toti in procent de peste suta la suta. Tre$uie sa (i# uniti si sa ne )ede# totusi interesul. - ai $ine sa ne andi# la )isul nostru. ' cel #ai i#portant. I#i displace pro(und aspectul #aterialist al pro$le#ei. - a& dar $anuiesc ca nu te-ar deran%a ca acest aspect sa insoteasca recunoasterea pro(esionala a #eritelor. In de(initi) sunte# oa#eni. - Cred ca ai pus punctul pe i * oa#enii sunt supusi reselilor. - e asta exista un u#nezeu care sa ne ierte pacatele. - i-era tea#a ca o sa aud toc#ai aceste cu)inte. Credinta in u#nezeu o %usti(icare a esecurilor nuexistenta poate (i ounui #oti)atie pentrucaorice creatie& (ie ea pri)ita noastre& si prin pris#a unui tel no$il. 'ste o lectie a carei in)ata#inte& o#enirea nu o )a in)ata niciodata (ara o a$ordare si o inteleere #atura a leilor )ietii si intereselor rasei u#ane ca intre.
- Tare incalcit esti. Nu te poate ur#ari ni#eni. Cand cred ca sunt pe punctul de a te intelee& o iei razna cu a$ordari (ilozo(icoreliioase.
CAPITOLUL >. Li$erul ar$itru “u#nezeu l-a creat pe o# dupa c+ipul si ase#anarea sa. ar& oare cine l-a creat pe u#nezeu4“ 2teore#a de#onstrata de Lu#ea de aur.3 ! - Iar ne-a )izitat aseara - "tiu& si nu-#i dau sea#a daca este un lucru $un sau rau. iscutia a)ea loc intre #ai )ec+ile noastre cunostinte& cei doi copii& a caror unica indeletnicire parea ca ra#ane %ocul lor ciudat c+iar si in ti#p ce continuau sa discute. - Cata )re#e crede ca sunt doar )ise si nu-si aduce a#inte decat )a de ele& e $ine. Trea$a noastra este de a #entine aceasta stare de (apt. "e pare ca in ulti#a )re#e ii place natura de pe Lu#ea de Aur. Aseara a ni#erit intr-o padure. Ida a (ost tare curioasa. A# ruat-o sa nu inter)ina. I-a# explicat de ce si a inteles& dar #i-a spus ca (ata e tare interesanta. "-a (erit sa o analizeze& doar a studiat-o de la distanta si cu discretie. Apropo& sti ce #i-a spus4 Ca /ia are potential - ' din ce in ce #ai reu si nu intele de ce4 oar a)e# puteri neli#itate - Ni#ic nu este neli#itat si noi ar tre$ui sa sti# asta cel #ai $ine. In plus )ezi si tu cat este de puternica. - a e asta #a te# cel #ai #ult. 'ste #ult #ai puternica decat orice su$iect ales pana acu#. Nu stiu daca tre$uie sa ne #ai (olosi# de ea. Inca nu-si da sea#a. Inc+ipuie-ti ce s-ar inta#pla& daca de)ine )reodata constienta de (ortele sale si patrunde in lu#ea noastra. - oa#ne (ereste Toate la ti#pul lor si oricu# nu uita ca noi a# ales-o. - "i daca ne-a# inselat4 aca-i o capcana4 - Linisteste-te Ce #ai insea#na inca un ciclu4 O )o# lua de la capat si pana la ur#a )o# reusi. Adu-ti a#inte de #area eroare
- a Ai dreptate Ni#ic nu se co#para cu acel urias pas resit. "i totusi5 - Nu te #ai inri%ora atat. "ti (oarte $ine ca ceea ce tre$uie sa se inta#ple nu poate (i e)itat& indi(erent de noi sau ea. - a ener)ezi Uneori #a intre$ de ce ai #ai in)entat li$erul ar$itru4 - As putea sa-ti dau )reo suta de #oti)e. - Nu #-ai con)ins niciodata pe deplin. e (apt nici nu stiu de ce a# acceptat de pri#a oara4 - "enti#entul de plictiseala iti spune ce)a4 - Te ro Cu# poti spune asa ce)a4 "unte# ceea ce sunte# si sti ce responsa$ilitate a)e# - "unte# ardieni si tine# in #aini soarta lu#ii. Glu#ea#& dar sa sti ca este o (ara#a de ade)ar in asta. La un #o#ent dat poate de)eni plictisitor sa tot cari la aceeasi po)ara "i oricu# a# in)atat destul de #ulte din esecurile noastre. - 'u nu le-as nu#i esecuri& ci procese de acu#ulare a experientei. - "i#t o ur#a de #esc+inarie in las4 - Nu 'ste ade)arul Nu#ai asa a# in)atat reulile si de (apt& daca stau $ine sa #a andesc& datorita asa ziselor tale esecuri acu# sunte# destul de aproape de )ictorie. - da& dar sa sti ca aici resesti Ne-a# apropiat )ictoria datorita li$erului ar$itru. - Nu pot sa intele deloc& cu# se i#paca aceasta notiune cu cea de predestinare la care (aci tri#itere4 Ce e scris se )a inta#pla& dar nu#ai daca )reau eu4 - Aici este (ru#usetea %ocului. Ni#eni nu intelee ca li$erul ar$itru nu tre$uie pri)it ca o (inalitate a unei stari de (apt ci& cu# sa-ti explic4 'ste optiunea unui traseu. - -ai pierdut de tot si in plus tu ai (ost intotdeauna #ai tare in c+estii (ilozo(ice. ie i#i place actiunea& )or$ele poate dupa. - da de aceea ca sunte# doia)anta% ardieni iar ea este sinura ereuPoate a# considerat a)e# un - Ce )rei sa spui4 "i cu# poti sa o co#pati#esti4 - orea# sa spun ca noi doi ne co#pleta#& iar rezultatul este #ai $un& #ai puternic decat su#a tarelor& poate si pentru ca punctele noastre sla$e se autoeli#ina reciproc. Asta apropo de co#pati#ire.
- "a nu #ai (aci lu#e #aca$re. "ti (oarte $ine ce s-ar inta#pla daca ea ar castia si nu noi - 0ezi ca (aci aceeasi reseala ca si ea4 - "a nu-#i spui acu# ca #a co#pati#esti si pe #ine - Nu intelei ca asa cu# )iolenta atrae )iolenta5 - Nu cred ca tre$uie sa-#i explici #ie acest lucru - 5 Tot asa actiunea atrae o reactiune& si aici inter)ine li$erul ar$itru. - Cu#4 - 8oarte si#plu. Jocul nostru se poate rezu#a printr-un parcurs intre doua puncte. aca a# a%uns sau nu din punctul initial in cel (inal& nu ne #ai intereseaza& caci oricu# era predestinat * sa a%une# sau nu. 8elul traseului intre cele doua puncte este se#ni(icati)& cu alte cu)inte& cu# si cand& poate (i aleerea proprie. Cred ca acest aspect nu-ti este indi(erent. - Incep sa intele. - Toc#ai de aceea este $ine doar sa te li#itezi la a reactiona& a indrepta& sa nu (ace# noi pri#ul pas. A#inteste-ti cate orori s-au petrecut in nu#ele nostru din si#pla dorinta a oa#enilor& si asta (ara #acar sa (i a)ut& cul#ea& )reun a#estec. Cunosti tacticile de pre)enire. - 'u credea# ca cea #ai $una aparare este atacul. - Una nu are nici o leatura cu cealalta. Aici inter)ine aspectul u#an. C+iar tre$uie sa-ti rea#intesc pro$le#a )iolentei4 - ,ine& dar noi nu sunte# oa#eni - A# a%uns de #ult la concluzia ca a (i u#an nu i#plica neaparat a (i si o# si din pacate& de prea #ulte ori in istoria rasei u#ane& a (ost )ala$ila #ai ales situatia in)ersa. Tre$uie sa o lasa# intotdeauna sa actioneze pri#a& iar noi sa ne +ida# doar& dupa ea. In asta consta si leea #ini#ului risc. - aca nu risti& nu castii - Pierzi tu ce)a daca ar castia ea4 - ,inenteles Jocul 8i serioasa pierzi si nu castii ni#ic& nici daca esti in)ins&- nici daca estiNu in)inator. - "i atunci de ce #ai %uca#4 - A# sa-ti raspund cu propriile tale cu)inte* %ocul este doar pentru copii. Cine crezi ca sunt copii nostri4 - "e pare ca acesti copii nu )or sa dea se#ne de #aturizare
- Toc#ai de aceea exista %ocul. "i in cadrul acestui %oc& noi tre$uie sa-i supra)e+e# si sa-i prote%a#& uneori c+iar si i#potri)a dorintei lor. - "i cu atat #ai #ult i#potri)a ei. "ti& uneori i#i )ine sa rad - a& stiu la ce te andesti. - Oare cu# de nu stiu oa#enii ca ea este de (apt #aterializarea ni)elului lor de #aturitate e)oluti)a4 - Nu stiu Paradoxal este ca nici ea nu-si da sea#a. "e considera o creatie di)ina& cu puteri di)ine de creatie. - Asta este si a (ost #ereu sla$iciunea ei* supraaprecierea propriilor (orte& co#$inata cu su$aprecierea ad)ersarului. 8or#ula nu are decat un sinur rezultat * autodistruerea. In ulti#a )re#e i#i trec tot (elul de anduri prin #inte. Noi a# in)entat %ocul si reulile lui4 Il %uca# de o eternitate si nici acu# n-a# asit un raspuns clar. el4
- Cand in(initul este un cerc& ce reprezinta o picatura din
- Iar ai inceput cu (ilozo(ia4 ar asta depinde de o$ser)ator - Noi sunte# o$ser)atorii Noi sunte# in acelasi ti#p si centrul si tanenta la cerc. Ti#pul este incre#enit in cerc& este insasi su$stanta lui. 'ternitate4 Poate pentru oa#eni. Pentru noi nu reprezinta #ai #ult de o secunda. Iar secunda este cea #ai luna clipa a ti#pului. - e ce nu-#i raspunzi4 - Pentru ca nu a# ce sa-ti raspund Jocul reprezinta cercul& iar reulile lui li#iteaza expansiunea ti#pului. Ni#ic in a(ara nu conteaza& asa cu# ni#ic din interior nu prezinta i#portanta. /aspunde sinura la intre$are. "unte# Gardienii %ocului. Asta este i#portant. Inteleerea acestui aspect& ne (ace sa ne constientiza# responsa$ilitatile. aca asta asteptai& %ocul este creatia noastra& pentru ca se %oaca dupa reulile noastre. - Totusi a# i#presia ca exista cate)a reuli in a(ara noastra. - Te re(eri la (aptul ca desi in (iecare ciclu noi sunte# constienti de trecut si ea nu& iar noi ra#ane# nesc+i#$ati& ea tre$uie sa se nasca si sa e)olueze #ereu4 Nu #a deran%eaza aspectul. aturitatea #intii nu i#plica #aturizarea corpului& #ai ales daca ai si toate a#intirile trecutului.
- 'u #a intre$ uneori de ce a#a tinde spre aceeasi (or#a cand are atatea posi$ilitati4 - Pro$a$il ca sunt incercari instincti)e de a do$andi un a)anta% la start& (ata de noi - Noi& care noi4 'a stie cine sunte# noi4 - Nu& si nici nu )a a(la decat in (inal - a& ar (i o pro$le#a daca ne-ar cunoaste& ne-ar intelee i#ediat punctele sla$e. Ce (ace# cu cealalta pro$le#a4 - Lasa (ata in pace eoca#data o studie# indeaproape. - Nu #a re(erea# la /ia - da& cealalta pro$le#a - Asta-i tot ce ai de spus4 - Ce-as #ai a)ea de adauat4 - a#a este pe cale sa e)olueze. Ai )azut ce repede i-a )enit ideea4 Niciodata n-a (acut pasii asa de rapid. Crezi ca stie ce)a4 - Nu conteaza& tre$uie sa o contracara# cat #ai repede. - A+a& deci )rei totusi actiune4 - /epet& nu )o# (ace noi pri#ul pas. "i nu pana nu )o# cu#pani $ine totul. !! esi astepta in antica#era pro(esorului /ein+ardt de #ai $ine de o %u#atate de ora& pe an nu-l deran%a aspectul. Pe de o parte era constient de raportul dintre $atran si el& dar acest raport era )ala$il pentru toata lu#ea. Totusi& el era ad#inistratorul se( al G+ildei si con(or# reula#entelor interne& era printre putinele persoane care a)eau acces direct la orice ora& in $iroul #aestrului. Pe de alta parte& ce)a din interiorul lui se re)olta cand )edea $irocratia care isi punea incet dar siur a#prenta si aici. “A ca# inceput sa $ata )antul decadentei* audiente& restrictii& canale de acces& autorizatii& reuli si lei“ 'ra totusi constient de toate o$liatiile $atranului si #ai ales de enor#a presiune exercitata asupra lui de +ilda ziaristilor si cea a in)estitorilor. Asa ca nu se ra$ea& ar (i stat oricat in secretariat adancit in andurile lui. Pro(ita situatiecu)intele pentru a-si clari(ica si #ai ales tre$uia sa-sidealeaa pentru a ideile prezenta $atranului un plan clar. Acesta era de (apt al doilea #oti) pentru care nu-l deran%a intarzierea. Isi dadea sea#a ca nu stia ce sa-i spuna pro(esorului. Nucleul sau de cecetatori nu era capa$il sa iasa din actualul i#pas. Iar opinia pu$lica $atea in ea# riscand sa-l spara. "ituatia prezenta un real pericol atat pentru
independenta +ildei& cat si pentru siuranta sa personala. Toata lu#ea stia ca in ulti#a )re#e $atranul se sc+i#$ase. Nu #ai za#$ea deloc& era )esnic incruntat si accesele sale de (urie de)eneau tot #ai dese in (iecare zi. "a te (eresti din calea lui era o ade)arata arta caci isi $aa nasul peste tot. "i daca n-a)eai raspunsul preatit sau #ai rau& nu era pe placul $atranului& riscai sa ra#ai pe dru#uri. Pro$le#a cea #ai ra)a consta in (aptul ca (iind #e#$ru al +ildei Ininerilor& auto#at erai exclus pe )iata din societate. Nu #ai puteai spera )reodata sa a%uni in alta +ilda. "tatutul era (oarte clar in aceasta pri)inta. Contractele sale de cola$orare cu +ilda de u)erna#ant interzicea 2si aceasta pre)edere (usese lei(erata3 celorlalte +ilde i#portante sa accepte in randurile sale un (ost #e#$ru al Ininerilor. “Curios acest lucru. Nu #-a# andit niciodata pana acu# la acest delicat %oc al puterii in societatea noastra. Ca specie a# e)oluat intr-ade)ar enor# Nu #ai exista natiuni sau ranite statale: istoria antica nu #ai prezinta nici #acar interes cultural. Pe cine #ai intereseaza ca existate cand)a o #are tara ca "tatele Unite ale A#ericii sau un co#plex de natiuni care i se opunea ca putere co#erciala si #ilitara& deli#itat in principal prin doua #ari rupuri * "tatele 'uropei si cele ale Asiei. 8aptul ca ".U.A. reusise sa-si intareasca pozitia prin alipirea intreului continent a#erican cat si toata Oceania si Australia& reprezinta acu# un (apt di)ers si lipsit co#plet de inse#natate& un si#plu su+it al istoriei. ar atunci& (usese un ade)arat tur de (orta. I#i inc+ipui ce )a (i (ost in su(letul oa#enilor& atat a#ericani cat si europeni sau asiatici& in acele #o#ente (ier$inti cand destinele lor pareau sa (ie +otarate de dispozitia sau indispozitia conducatorilor lor politici si #ilitari. e (apt& daca stau sa #a andesc $ine& acest succes al a#ericanilor a constituit pri#ul pas in declansarea lo$alizarii ideilor actuale de u)erna#ant social& politic si #ai ales econo#ic Istoria #oderna a o#enirii incepe cu acest i#portant e)eni#ent& caci estul a#erican declansase ca raspuns aparitia si de aici #ai si pana u)ern #ondial eracine un pas #ic&'urasiei care tinuse totusi $ineladeun trei sute de ani. ar sa se #ai andeasca acu# la asa ce)a4 Oa#enii au cu totul alte preocupari.“ In ti#p ce re(lecta la toate acestea& cat si la #ulte altele& an se intre$a cu# de)iase el de la pro$le#ele stresante ale prezentului. “aca #a c+ea#a acu# $atranul ce sa-i spun4 Cu#
sa (ac sa nu-si dea sea#a ca a# a%uns intr-un i#pas& ca nu reusi# sa de(initi)a# i#plantul #ecanic4 Oare se )a declara #ultu#it ca ne-a# dat totusi sea#a unde resea# si )a (i el satis(acut de noua idee4“ Indiscuta$il& an era con)ins ca $atranul )a aprecia )aloarea ideii& dar stia ca de (apt asta inse#na o noua intarziere de prora# si o ree)aluare a situatiei risca sa ne#ultu#easca si #ai #ult asteptarile tensionate ale in)estitorilor. “Ca sa nu #ai )or$i# de ziaristi“ Incet& incet& re)eni la #ai )ec+ile sale anduri. “Ciudat cu# s-au aran%at lucrurile in (elul acesta (ara un con(lict de #are a#ploare La un pas de un raz$oi #ondial& o#enirea reusise totusi sa a%una la concluzia ca n-are rost sa se sacri(ice pentru interesele unei #inoritati conducatoare si ca intreul spectru al puterii necesita re)izuiri drastice. Ast(el& aproape peste noapte aparusera lari (or#atiuni care nu #ai tineau cont de )arsta& ranite& rase& conceptii politice& putere econo#ica sau reliie. ai tarziu si acestea s-au #odi(icat a%unand su$ (or#a +ildelor. In prezent acti)au patru +ilde i#portante& care isi i#parteau puterea si do#inau ast(el lu#ea. G+ilda de u)erna#ant& +ilda in)estitorilor 2a doua putere3& +ilda ziaristilor si in s(arsit cea a ininerilor. Gu)ernantii a)eau de partea lor leea si dreptul ereditar. In)estitorii concentrau toata puterea econo#ica #ondiala& (apt de natura a-i asiura o #are in(luenta asupra u)ernantilor.
ziaristilor si pana acu# ale in)estitorilor s-au lo)it #ereu de zidul indi(erentei u)ernantilor care erau eternii aliati ai +ildei ininerilor. Aceasta deoarece ininerii asiurau un acces& restrans ce-i drept la realizarile lor& u)ernului (ara nici o (or#a de plata. 'ra un #are atuu caci +ilda de u)erna#ant isi consolida ast(el pozitia si putea #ani(esta o oarecare in(luenta asupra ri)alelor sale. In aceste conditii& tot ce reusise $atranul in ulti#ele decenii reprezenta un succes stupe(iant. Pro(esorul /ein+ardt a)ea la ora actuala in $uzunar +ilda de u)erna#ant si daca era ade)arat ceea ce se )e+icula printre inineri despre in)estitori... alt(el nu putea (i explicat interesul enor# #ani(estat de +ilda in)estitorilor si participarea lor in cadrul unui proiect co#un& concretizata prin #asi)e in)estitii econo#ice. “eoca#data a# reusit sa izola# ziaristii si sunte# la adapost& dar tre$uie neaparat sa (inaliza#5@ "i deodata an isi dadu sea#a de ade)arata presiune ce apasa pe u#erii $atranului. Il napadi auto#at un )al de co#pati#ire& cutre#urandu-se la andul unui e)entual esec. In acel #o#ent )ocea secretarei il trezi din andurile sale& po(tindu-l in ca$inetul $atranului* - o#nule doctor Tess& do#nul /ein+ardt )a asteapta Intrati& )a ro. Cu un )al de nera$dare pro)ocat de +otararea nestra#utata de a (inaliza proiectul si a-l a%uta ast(el pe $atran& an se ridica de pe (otoliu si intra decis in $iroul #aestrului de onoare al +ildei ininerilor& a(isand o #ina inandurata care trada in parte #areea z$uciu#ata din su(letul sau. CAPITOLUL . O#ul si #asina “"a a%uni la concluzia ca esti unica rasa intelienta din uni)ers& c+iar si ca produs al unei creatii di)ine& este trist5 si i#$ucurator acelasi ti#p* unicitatea con(eri incontesta$ile.inar sa $ene(iciezi de acestepoate drepturi si sa drepturi creezi o alta rasa #ai intelienta& al carei unic scop este unicitatea 2aspect care i#plica eli#inarea ta (izica3 este un lucru patetic si ilar in acelasi ti#p. "esizeaza cine)a pro$le#a4 ' (oarte si#plu Cea #ai #are +i$a a de#ocratiei este ur#atoarea* asiura drepturi unei
#inoritati& in nu#ele #a%oritatii: in caz de reusita #eritele re)in #inoritatii& in caz de esec )ino)ata este #a%oritatea. a#a a inteles pro$le#a si a rezol)at-o rapid * a eli#inat #inoritatea& descura%and ast(el #a%oritatea. 'a a (ost pri#a care a intuit un aspect (oarte si#plu al de#ocratiei * cei intelienti si deci periculosi sunt putini: distrue-i si te poti concentra apoi asupra prostilor: desi sunt #ulti& sunt la (el& deci usor de controlat. Ceea ce a o#is este (aptul ca si reciproca este )ala$ila si anu#e* desi sunt prosti& sunt totusi #ult prea #ulti si s-ar putea sa nu (ie toti la (el: dar asta-i cu totul alta po)este.“ ! Ploua O $urnita #arunta& rece si deasa& insotita de o ceata #ai #ult s#o (acea i#posi$ila )ederea la #ai #ult de un pas. 8aptul in sine era de natura a aduce $ucurie in ini#ile oa#enilor. Nu stiau daca ploaia cadea si in restul lu#ii& dar nici nu le pasa. "i#tisera atat de rar e(ectul ei& incat pre(erau sa se $ucure pur si si#plu& sa si#ta caderea $ine(acatoare a apei pe o$ra%i. Ceata nui deran%a. ai $ine Asa nu-si )edeau unii altora lacri#ile ade)arate. ,atranii inenunc+iasera si se ruau. 'i erau sinurii care #ai )azusera asa ce)a. Unii isi a#inteau de trei sau c+iar patru ploi in toata )iata lor. "iur& toti stiusera de acest lucru& dar pana acu# ni#eni nu crezuse. Cei tineri care traiau experienta pentru pri#a oara& incepeau acu# sa se intre$e daca nu cu#)a era ade)arat si ce spuneau $atranii in pri)inta "oarelui. Totusi era ca# reu de crezut. a%oritatea nu cunosuse decat aceleasi zile terne& ri si #o+orate& de se#io$scuritate& cu nori cenusii si apasatori. A)eau i#presia ca asa tre$uia sa (ie& se o$isnuisera si incepea c+iar sa le placa. "inuri& $atranii& nu puteau uita. C+iar daca nu toti )azusera "oarele& ei stiau. "tiau ca nu a (ost #ereu asa. Istoria Orala nu-i lasa sa uite si ii (orta sa trans#ita #ai departe #esa%ul catre eneratiile tinere * “Nu uitati "unte# oa#eni si odata a# (ost li$eri Nu uitatinucaeste a#a este ei“ doar nu uitati este u#nezeu "oarele creatia "i un #airo$ot& ales nu reseala noastra * noi a# creat acest ro$ot“ Tinerii& a$ia acu#& se $ucurau ca le #ai traiau $atranii. In ti#p ce stateau su$ caderea ploii& oa#enii se andeau la aceste cu)inte si isi aduceau a#inte si de altele& #ulte dintre ele de rau auur. e (iecare data cand a#a dadea ordin ser)iciului
de control al cli#ei sa aduca ploaia& sau #ai rau "oarele& oa#enii stiau ca ce)a roaznic era pe cale sa li se inta#ple. a#a se preatea sa le dea o lectie. Toti realizau ca& pro$a$il& #iscarea de rezistenta (acuse ce)a care o #aniase. Intotdeauna #esa%ul ei era acelasi* “0edeti ce pierdeti4 oar eu )a dau sens )ietii. "upuneti)a sau )eti #uri. Pot aduce Iadul pe Pa#ant& caci eu sunt
............................................................................................ ........... - Ati auzit ce s-a inta#plat in sectorul doi4 - Nu-#i )ine sa cred Un oras intre sacri(icat4 - e ce sacri(icat4 Pedepsit Ai du$ii in pri)inta actiunii noastre4 - Totusi noi a# actionat aici& in sectorul patru e ce sa pedepseasca pe cei din doi4 - Cunosti (oarte $ine politica a#ei* “Nu pedepsi niciodata )ino)atii Intotdeauna sa su(ere cei ne)ino)ati& ast(el se )or intoarce unii i#potri)a celorlalti si-i poti controla pe toti. ez$ina si stapaneste“ - ' de-a dreptul cinic "i in(iorator Noi lupta# toc#ai pentru cei #ulti. - Nu e cinic& este doar o intelienta de raz$oi& si inca una arti(iciala. In(iorator este (aptul ca ploaia le-a adus #oartea& si a# inteles ca dupa ce au #urit toti& le-a aratat si "oarele. Asta e cinic iscutia a)ea loc intre #e#$rii celulei nu#arul patru * rupul /iei. Locul de intalnire era cel o$isnuit& in su$solurile retelei de ordinatoare locale. escoperisera acest loc cu #ult ti#p in ur#a si nu inteleeau nici acu# de ce nu era supra)e+eat niciodata. Oricu# nu-i interesa prea #ult si pro(itasera rapid #utandu-si aici sediul. Aici erau in siuranta. "inura /ia& daduse niste explicatii re(eritoare la inter(erentele e#isie-receptie intre soldati si retea& (apt care (acea putin pro$a$ila prezenta lor la centru. Oricu#& ni#eni nu se o$osise sa o asculte. "i de (apt nici nu conta * a)eau un sediu siur in c+iar ini#a (ortaretei ina#icului. Pericolul de a (i descoperiti era aproape nul. "inura pro$le#a era cea a accesului. 'ra destul de di(icil sa a%uni aici (ara sa (i )azut. Unii pro(itau de pauza de pranz sacri(icandu-si #asa& altii de (aptul ca erau li$eri& insa toti tre$uiau sa se (uriseze prin reteaua de canalizare a orasului. e aceea aseau la sediu +aine de sc+i#$. 'ra o$liatoriu. O$ser)asera ca ceari%a #aisa siura perioada pentru intalniri era toc#ai ziua& dar a)eau nu-si repete sedintele la aceleasi ore. - oa#ne N-a# )azut "oarele niciodata. Pentru asa ce)a #ai ca #i-as da )iata. - A#ice& ai pierdut ocazia /oaa-te ca altii sa o supere pe a#a si poate ai noroc.
- Incetati cu prostiile A)e# altce)a #ai i#portant la care sa ne andi#. Cel care )or$ise ulti#ul era o#& liderul rupului. /ia statea la postul ei si asculta con)ersatia& dar nu-si uita nici o clipa rolul. Atentia si si#turile ii erau per#anent indreptate in exterior& pe o raza de o suta de #etri& considerata #ini#a pentru a le asiura retraerea in caz de pericol. Totusi nu se putu stapani si iz$ucni* - La ce sa ne andi# o#4 Prin ce c+inuri au trecut pana au #urit "au poate la ce $io-toxina a (olosit a#a4 - Credea# ca ai altce)a de (acut4 - Lasa& o# "i /ia (ace parte din rup. - Nu )ad leatura. ai $ine ne-a# concentra asupra pro$le#ei. Ti#& cel care inter)eni in apararea /iei& intre$a surprins* - Ce pro$le#a4 'u ii dau dreptate /iei Ticaloasa aia a ras un oras intre din )ina noastra. Cu# raspunde# noi4 Asta e pro$le#a - e ce tre$uie sa raspunde# noi& intre$a din coltul lui Cip4 - Cu#& de ce4 Nu pute# lasa nepedepsit acest est ori$il. o# inter)eni rapid& preluand controlul* - "tati asa /ia& te ro scuza-#a& dorea# sa spun altce)a. Nu intentiona# sa te ranesc. - 8i linistit A (ost o si#pla intre$are& si apoi sunt o$isnuita. - ,un Iar )oi desteptilor& ce )reti sa (aceti4 Cu# credeti )oi ca o pute# pedepsi pe a#a4 Ganditi-)a putin la ur#atorul aspect* )iolenta raspunsului ei ar tre$ui sa )a dea un indiciu clar asupra )iolentei actiunii noastre. - 0iolenta Ce )iolenta4 e data asta c+iar ca n-a# (acut ni#ic. A# ucis un ro$ot si ne-a# pre(acut ca #ina# o centrala. A& da I-a# tri#is si un ra)as de draoste& care nici #acar nu era oriinal. C+estiile alea cu Li$ertate si oarte a#ei& ni se par pana si noua rasu(late si puerile. -- Asta la asta #-a# re(erita tot ti#pul. o#&e pro$le#a scuza-#a&si dar crezi ca asta deran%at-o4 i-e roaza sa-#i inc+ipui cu# ar reactiona& daca i-a# (i distrus un sector intre din reteaua de co#unicatii& sau a# (i deci#at toti ro$otii. - 0oi nu inteleeti4 Nu e )or$a de #esa%& ci de (elul in care la# tri#is
- Pai& l-a# expediat prin retea& cu posta electronica. - Ai dreptate - ,inenteles ca are dreptate oar /ia l-a tri#is dupa ce nea# consultati toti. Ai uitat4 Tu ai )izat #esa%ul. - Nu n-a# uitat. "e pare ca )oi& insa& da - Ce sa uita#4 "pune odata - La acea )re#e a# (ost (oarte $ucurosi ca a# reusit sa accesa# reteaua a#ei. Nu a)ea# nici un #i%loc de trans#isie si nu stia# nici codul. Ne li#ita# la $ruia%ul co#unicatiilor si sa$otarea centralelor. Apoi ne-a )enit ideea de a intra pe retea. - a& sti# Cip a )enit cu ideea. "i #ai sti# si cat de periculos este. aca noi pute# intercepta co#unicatiile a#ei& si ea ne poate asi. ai usor si #ai repede. - e ce sa co#unica# intre noi pe retea sau sa-i intercepta# ei con)or$irile4 0oi nu )edeti ca a#a e speriata4 - ,ine& dar #ai inainte ai spus5 "i oricu#& nu conteaza& sinurii speriati sunte# noi. "-ar putea ca sectorul patru sa (ie ur#atorul. - Lasati asta aca asa ne e dat& asa se )a inta#pla. 8ara sa )rea& /ia se andi la Istoria Orala. “'xista un u#nezeu& care nu este a#a. Caile "ale sunt nepatrunse.@ Ca si cu# ar (i auzit-o& o# continua* - aca u#nezeu& )rea sa s(arsesti intr-un anu#it loc& )a (ace ast(el incat sa te duci in acel loc din proprie initiati)a. - Lasa Istoria Orala si spune de ce crezi ca a#a e speriata4 - Noi nu a)e# ne)oie sa co#unica# in retea& si a#a stie asta. O a)e# pe /ia. 8iecare celula are un pazitor& care asiura co#unicatiile si securitatea rupului& cu puterile sale #entale. /ecunosc ca nu intele aceste puteri si #a te# de ele& dar cel putin sunt $ucuros ca a#a nu le poate intercepta andurile. atorita i#planturilor de co#unicatie nedetecta$ile& /ia poate usor sa tina leatura intre noi& iar $anda noastra de (rec)enta este prea (i interceptata. Cu toata aparatura de aici& sediul%oasa este pentru in)aluita intr-o s(era de in)izi$ilitate& #entinuta acti)a de puterile /iei. Asta ca sa )a explic pe lar ce a# reusit sa intele si eu. Nu stiu cu# (ace asta& dar pot sa intele ca toata dotarea noastra electronica de ecranare sau trans#isie nu (ace doi $ani (ara capacitatile unui pazitor. "i e $ine asa& alt(el a# (i a)ut poate
ne)oie de o alta sursa de enerie& care nu ne-ar (i (ost la inde#ana sau #ai rau ar (i putut (i usor detecta$ila de ro$oti. Cand lui Cip i-a )enit ideea de a ne $aa pe retea& toata lu#ea s-a intre$at daca se poate. 'u #i-a# pus o alta intre$are. I#ediat dupa susccesul (ulerator al /iei& de a i#pro)iza din circuitele ro$otului distrus un releu de trans#isiuni& #arturisesc ca a# lasat deoparte intre$area. i se parea ca nu #ai are sens. Pro$le#a i#portanta era sa asi# codul de acces si sa asiura# securitatea #esa%ului. Tot /ia a reusit descopere codul si sa calculeze ti#pul opti# de trans#isie. in pacate& acest ti#p este (oarte li#itat& datorita riscurilor de interceptie si era clar ca nu se pot trans#ite #ai #ult de cate)a cu)inte. e aici $analitatea #esa%ului. A$ia dupa )iolenta actiune a a#ei& #i-a re)enit in #inte intre$area initiala* “e ce sa intra# pe retea4“ - Nu intele Cu#& de ce4 - Credeti-#a& nici eu nu stiu Asa #i-a )enit. 0oi )-ati andit la la #esa%& eu la scopul lui. - 'i si Po(ti# a intre$ si eu * e ce4 Nu pot sa raspund si cred ca ni#eni nu poate. Pentru ca nu are nici un sens - Gresesti Un sens are. Nu stiu care& dar )a asiur ca are unul. o)ada ca a#a l-a descoperit i#ediat si a si raspuns. "ti# toti cu# - Cip are dreptate& spuse /ia. 'u cred ca ea nici nu si-a pus aceasta intre$are& deoarece nu a)ea ne)oie. Cunostea raspunsul si #ai stia ca oricine l-ar (i cunoscut& ar descoperi ca e )ulnera$ila. - Cred& spuse o#& ca ai inceput sa intelei. - "tati putin& eu nu pricep ni#ic. a#a )ulnera$ila4 A# crescut cu ideea ca este u#nezeul nostru& ne-a# o$isnuit sa crede# ca sunte# creatia ei. "ti# toti ca# ce puteri are. "i acu# deodata )oi descoperiti ca e )ulnera$ila4 - Istoria Orala ne in)ata cu totul altce)a. Noi a# creat-o& noi oa#enii. 'ste doar un ro$ot& de acord cu puteri du#nezeiesti& dar nu este u#nezeu Pute# sa o in)ine# cu a%utorul celui Ade)arat. - Lupta# de #ult ti#p i#potri)a ei si nu #ai a# aceasta con)inere. Nu noi& poate altii si oricu# nu asta conteaza. e ce nu ne a%uta u#nezeu cel Ade)arat4 Ascultandu-i& /ia isi dadu $rusc sea#a de sla$iciunile rupului sau. 'rau di(eriti si di)izati in conceptii sau educatie.
oar telul ii unea si se parea ca nici acesta nu #ai reusea pe deplin. 'ra constienta ca o celula de rezistenta nu are nici o sansa& daca #e#$rii ei nu sunt uniti& si #ai ales& daca nu se cunosc. o# era cel #ai intelient dintre toti& dar nu a)ea acea calitate indispensa$ila liderului si anu#e& asiurarea coeziunii rupului. Ti# si Cip erau excelenti executanti& cu o andire )ie si incisi)a& dar nu ar (i (ost capa$ili de decizii. Pe ceilalti nici #acar nu-i stia prea $ine. Cat despre ea& desi )enise de putin ti#p& era de%a “oaia neara“. Nu#ai datorita capacitatilor sale #entale (usese acceptata. Atat si ni#ic #ai #ult. Gandurile ii (ura intrerupte de )e+e#enta lui o# si isi dadu sea#a ca pierduse sirul con)ersatiei. - Nu-i ade)arat& noi a# creat-o si daca )rei sa sti noi a# (ost u#nezeu pentru ea. Atat doar ca a# (acut o reseala * a# scapat creatia de su$ control si ea s-a intors i#potri)a noastra. Acu# insa& stiu cu# pute# sa o in)ine#. Cu a%utorul /iei. Lu#inata parca de o inteleere ascunsa& aceasta ridica oc+ii si spuse* - ' ce)a leat de ro$otul pe care l-a# (olosit ca releu de trans#isiuni. - a& asa este "ti# cu totii& ca datorita pierderilor destul de #ari de soldati din ulti#a )re#e& a#a a (ost o$liata sa-si #ute #ereu trupele dintr-un sector in altul. e ce n-a (a$ricat altii& nu stiu. Poate i-a (ost #ai usor sa procedeze asa& sau poate nu credea ca cine)a i-ar putea descoperi secretul. Aceste #utari au loc #ai ales noaptea& cand oa#enii dor# si nu sunt pro$le#e. /o$otii n-au ne)oie de odi+na& dar nici noi. A# )eri(icat si #-a# con)ins. /o$otul nostru era din sectorul doi. a#a l-a identi(icat ulterior si a crezut ca de acolo s-a trans#is #esa%ul. Alt(el& la ora asta& sectorul patru nu ar #ai (i existat. - ,ine& dar poate oricand sa-l aseasca aici& in acest sector - 8i linistit& ra#asitele lui se aseau de#ult in sectorul doi. - Ne-ai captat acu# atentia Lu#ineaza-ne pana la capat - Cand a#a a ras sectorul #-a#saintre$at de ce nu noi4 i-a# dat sea#a& ca nu a (ostdoi& capa$ila ne descopere. Apoi #i-a# a#intit )estita #ea intre$are * de ce sa intra# pe retea4 /aspunsul #i-a )enit de la sine. /eteaua este punctul ei )ulnera$il. "tie ca poate (i distrusa pe aceasta cale.
- Cu#4 istruandu-i reteaua4 N-a# reusi niciodata& e prea intinsa. "i c+iar daca prin a$surd a# (ace si acest lucru& a#a este capa$ila s-o reconstruiasca peste noapte. - Nu tre$uie sa distrue# reteaua& ci pur si si#plu sa planta# un )irus in ea. Asta ar ter#ina si reteaua si ar#ata ei de ro$oti si cred ca si pe ea. - 'xtraordinar e neinc+ipuit - ,un si ce leatura are /ia cu toate astea4 - /ia este sinura capa$ila sa creeze )irusul. "au poate )a indoiti cu#)a4 In tacerea care se lasa peste toti& pre(atand speranta iz)orata din inteleere& cat si un senti#ent clar aproape palpa$il de ex+altare si excitatie& caracteristic izului de adrenalina de dinaintea luptei& /ia (u napadita $rusc de un cal# ciudat. Pe cand ceilalti incepeau de%a sa-si #ani(este zo#otos entuzias#ul& #intea (etei rationa cu o (urioasa luciditate* “Ce)a este resit ' o capcana.“ Prin contrast cu alaia din %ur& a%unand la aceasta concluzie& /ia isi i#puse o liniste (ortata. 'ra o clipa de concentrare totala& o interiorizare $izara a si#turilor oranis#ului& in cautarea $alansului care ar (i declansat apoi #ecanis#ul neinduplecat al loicii #entale. Instinctele erau in alerta #axi#a ceea ce o (acea sa tre#ure din tot corpul. ,rusc& intreaa sa (iinta (u coplesita de o senzatie de ilu#inare. esi nu #ai traise (eno#enul pana atunci& /ia isi dadea sea#a ca asta reprezinta pasul (inal in actul cunoasterii si in inteleerea procesului& a #oti)elor si #ai ales a consecintelor. e aceea nu (acea nici o #iscare& tinandu-si c+iar si respiratia de tea#a sa nu intrerupa (irul su$tire al rationa#entului. “aca a#a credea ca ro$otul este din sectorul 9& atunci de ce a pedepsit toc#ai acest sector4“ eodata& #areea )ocilor interioare& oarecu# straine ei& si a$ea acu# realiza asta& se linisti& iar /ia reusi sa traa concluzia (inala* “"tie de noi "au in cel #ai (ericit caz ne $anuieste: pe #ine in #od siur.“ !- Petrut ! e #ort - Ce Nu se poate. Cu# a #urit4 - L-au asit in ca#era& intins in pat. edicii spun ca a su(erit un atac de cord. - I#posi$il A)ea o ini#a de taur.
- Asa stia# si noi& dar uite ca doctorii sustin altce)a si tre$uie sa-i crede# pe cu)ant. - Asta ne #ai lipsea acu#. Cu# )o# (ace i#plantul (ara el4 'l era specialistul. - Te #ai andesti la circuit4 - Cu# sa nu #a andesc4 aine tre$uie sa da# $atranului un raspuns. a#a& care se delecta ascultandu-i& nu se #ai putu stapani si inter)eni* - I#i pare (oarte rau de #oartea doctorului Gasper& dar nu cred ca se #ai poate (ace ce)a. ')entual5 "tand intr-un colt& cu andurile z$urdandu-i in #od curios in directia a#ei& an se ridica si o intre$a* - Credea# ca ai izolat la$ortorul. "i ce-ai )rut sa spui cu acel “e)entual“4 - La$oratorul era izolat& dar a(lase# oricu# din exterior si stiind ca era coleul )ostru& a# )rut doar sa )a trans#it parerile #ele sincere de rau. Cat despre5 - "tai putin "a ne trans#iti parerile tale de54 8isierul u#an nu-ti este inca accesi$il. ai sunt cate)a experiente de (acut in aceasta (aza. - Gresesti doctor Tess 8isierul u#an #i-a (ost inserat la cererea doctorului Gasper. Puteti )eri(ica daca doriti. Ni#eni nu-si putu stapani (iorii auzind tonalitatea o(ensata a a#ei la ulti#a re#arca. "i nici ce lasa de inteles. - Petrut n-a)ea nici o autoritate sa (aca asta. Nu pot sa cred. - Nu e ne)oie sa (i isterica doctor ,ro7n. 'u n-a# (acut decat sa #a supun unui ordin. - Isterica4 Nu sunt deloc isterica e unde pana unde5 - a#a& sti# cu totii ca doctor Gasper nu te prea area. e ce ti-ar (i dat toc#ai el un ast(el de ordin4 - Nu stiu Intre$ati-l pe el -- a& Pro$a$il e o lu#a si inca rea.de ' rau. #ort din pacate "i i#i pare una nespus - ,ine& inter)eni an& poate ne explici ce este cu acel “e)entual...“ - a andea# ca ar (i pacat sa pierde# cunostintele si intelienta doctorului Gasper. a andea# dease#enea la pro$le#a )oastra nerezol)ata a i#plantului. Ce-ar (i5
- a#a& sper ca nu )or$esti serios4 - Lasati-o sa ter#ine - Ce-ar (i& daca ati (olosi creierul lui ca retea si #-ati dota cu el4 - 8antastic Asta-i solutia - Ori$il& dezustator& nici )or$a a opun cateoric - 'ste decizia du#nea)oastra& do#nilor. A (ost doar o suestie. a intre$ totusi ce )eti (ace #aine. Ce raspuns )a pri#i pro(esorul /ein+ard4 - Nu cred ca e pro$le#a ta a#a "i izoleaza i#ediat la$oratorul - ' din ce in ce #ai periculoasa. - Nu conteaza& are dreptate. “,inenteles ca a# dreptate& do$itocilor 0oi )eti ur#a Prostul ala a desc+is seria. Prea #-a calcat pe ner)i.“ - Ar tre$ui sa-i spune# $atranului. - Nu cu#)a crezi5 Ca a#a4 - e ce sa-l o#oare4 oar nu i-a (acut ni#ic. - Poate toc#ai de-aia5 - Incetati cu lu#ele #aca$re "i anditi-)a. a#a ne-a dat o idee. ,una sau rea dar se pare ca e sinura. Noi n-a)e# nici una. Pre(erati sa-i spune# #aine $atranului& ca toata #unca noastra de sase luni reprezinta un #are zero4 "au poate )reti sa-i dea a#a ideea asta. "titi ca $atranul nu are nici un scrupul in acest sens si e incoltit la randul lui de +ilda in)estitorilor& care )or rezultate. "i nu au pri#it #ai ni#ic pana acu#. Ca sa nu #ai )or$i# de zanaticii aia de ziaristi. - ar asta presupune sa utiliza# creierul lui Petrut ca plasa. Ce (ace# cu reteaua de anlioni4 - N-are a (ace Pute# incepe cu i#plantul retelei pe aceasta5 +#& plasa suport si )o# o$tine reteaua noastra oranica. Apoi continua# cu i#plantul #ecanic si trea$a-i ca si rezol)ata& prentru ca nu )o# #ai a)ea scurtcircuitari. - Atunci eu zic sa )ota# "a rezol)a# pro$le#a in #od de#ocratic. “Prostilor& asta e o pro$le#a de )iata si de #oarte. O sa-#i (aca placere sa )a ucid“. - Nu cred ca #ai a)e# ce sa )ota#. a#a a pus pro$le#a (oarte clar. Pierderea slu%$ei ne-ar durea #ai tare. "i apoi& poate reusi# sa-l aduce# cu#)a inapoi pe Petrut.
- Atunci ne-a# +otarat. Pai& ar tre$ui sa-i spune# $atranului si azi - In nici un caz Nu inainte de a (ace niste teste. - O.B. ?ai la trea$a Unde-i #ora4 CAPITOLUL . Lu#ea de aur “Actul creati) apropie pe creator de creatia sa. O#ul are insa darul de a co#plica #ereu lucrurile. o#entul creatiei ii con(era acestuia o i#plinire si o inteleere pro(unda care-l apropie de arele Creator& de u#nezeu. Cu# se pot explica toate acestea atunci cand creatia o#ului este di)ina4 Cercuri in cercuri& din alte cercuri4 "i unde e leatura dintre dintre ele4 Poate centrul lor unic.“ ! "e trezi la pri#a eana de lu#ina. "e intinse alene& dar se i#$raca apoi (oarte rapid& za#$ind in and la placerea reintalnirii i#inente. Ii #ultu#i #ental Idei pentru ca-l trezea in (iecare di#ineata& nu#ai pentru a prinde rasaritul soarelui. Ida stia cat de #ult ii place sa stea +e#uit pe stanci& sa asculte (osnetul (runzelor in adierea )antului sla$ si #ai ales sa surprinda pri#a dara saneranda de lu#ina stra$atand orizontul. In acel #o#ent cu ade)arat #aic& putea )edea #oartea ulti#elor stele si #ai ales sa traiasca pe indelete re)enirea )ietii la )iata. Ii parea rau ca nu prinsese pana atunci un rasarit pe #alul #arii. Ar (i (ost intr-ade)ar super$ sa si#ta $riza& #irosul alelor& sa )ada cu# crestele inspu#ate ale )alurilor se lo)esc de indaratnicia (alezei. A)ea con)inerea ascunsa& nea#partasita de alt(el ni#anui& ca destra#area acelui #o#ent #aic& cand noaptea era totuna cu ziua si Luna ii (ace loc "oarelui& este anuntata de zo#otul pescarusilor& pete al$e saetand al$ul )alurilor si nicidecu# de o$isnuita lar#a a pescarilor preatindusi na)oadele pentru o noua zi. ar totul nu era in i#ainatia lui si era (ericit& constient in acelasi ti#p de decat nai)itatea )iselor sale. “A+& )iata e (ru#oasa si #erita traita“ esi Ida se o(erise nu o data sa-l duca la ocean sau sa-i creeze o #are #ai #ica nu#ai pentru el& nu se in)oise. Nu se indura sa-si paraseasca locurile drai si prietenii. 'ra de ase#enea constient& ca nu putea a)ea pur si si#plu o #are a lui&
pe care sa nu o i#parta cu ni#eni. Ce s-ar (i inta#plat daca (iecare si-ar dori ce)a nu#ai pentru sine. Lucrurile ar lua-o rapid razna si-ar distrue ar#onia o#ului cu natura. “Totusi& poate odata& a# sa #er pe #alul #arii. C+iar si ziua. eoca#data ce a# i#i a%une.“ Cand se intoarse in sat& oa#enii de%a se trezisera si incepeau sa #isune peste tot. Aduceau apa& straneau le#ne pentru (oc sau preateau #ancarea. 'ra ca o lu#a )ec+e& pe care o repetau in (iecare di#ineata& dar pe Ida acest ritual nu o deran%a. esi le putea o(eri orice doreau& stia ca oa#enii erau $ucurosi sa-si inceapa ziua ast(el. ai tarziu& dupa #asa& incepea prora#ul o$isnuit. unca (iecaruia consta in acti)itati speci(ice naturii lui si $ine corelate cu capacitatea sa (izica si intelectuala. Totul era super)izat de s(atul $atranilor si pastrat cu atentie in #intea colecti)a a Idei. "e a)ea ri%a ca ni#eni sa nu decada in rutina si #ai ales& pe cat posi$il& oa#enii sa nu indeplineasca sarcini neplacute. e aceea a)eau loc sc+i#$ari in prora#ul zilnic. Ni#eni nu se #ira de nerespectarea prora#ului. Considerau ca n-are rost sa-si $ata capul cu asta. A)eau totala incredere in Ida si apoi surpriza noului era pre(era$ila cunoscutului. Asa ca nu-si puneau intre$ari& daca dupa doua ore de picura in atelier& de exe#plu& consultand #ental aenda& constatau ca a)eau ora in ra%duri la recoltat de $alear. Oricu# Ida cauta sa nu a$uzeze de sensi$ilitatea psi+is#elor ce ii erau date in ri%a. Pe cat posi$il incerca sa plani(ice (iecarui o# acti)itati pe potri)a. Asta presupunea auto#at o cunoastere pro(unda si a$soluta atat a naturii u#ane& cat si a (iecarui locuitor al Lu#ii de Aur. 'ra constienta de )astitatea cunostintelor inlo$ate in in $ancile sale de date dar rezer)ele de #e#orie erau )irtual inepuiza$ile& #ecanis#ele de stocare si procesare a in(or#atiilor neli#itate. 0itezele sale de lucru depaseau i#aina$ilul si Ida stia ca oa#enii isi puteau i#aina destule lucruri. e (apt& totul era cunoscut& anticipat si dus sila prora#ata& indeplinire de intelienta sau Idei.pre)azut& Aceasta plani(icat ordine riuroasa de #etrono#& a acti)itatilor n-o inspai#anta deloc deoarece era #ereu surprinsa de #odul de a$ordare a pro$le#elor si #ai ales de oriinalitatea ideilor locuitorilor Lu#ii de Aur. “Oa#enii& isi spuse Ida& au a)ut intotdeauna darul de a #a incanta Incisi)itatea andirii lor i#i deter#ina un senti#ent pro(und de
ad#iratie si apartenenta la rasa u#ana.“ Caci acest lucru reprezenta un su$iect de pro(unda andire pentru ea * constientizarea (aptului ca nu era u#ana. esi a)ea posi$ilitati ne$anuite si puteri ce le depaseau pe cele ale oa#enilor& Ida nu pro(ita de acest a)anta%& de (apt nici nu-l considera ca atare. "tia cu# (usese creata si cu ce scop si nu putea uita )reodata #o#entul nasterii sale& adica acea #e#ora$ila clipa cand de)enise constienta. orinta sa cea #ai #are era de a se ase#ana cat #ai #ult cu oa#enii. 'ra curioasa sa perceapa natura prin si#turile acestora si nu se $aza pe in(or#atiile care ii par)eneau instantaneu in orice #o#ent. ai presus de toate dorea sa inteleaa si sa a%ute aceasta rasa intelienta care (usese capa$ila de a (i creat o (iinta supere)oluata cu# era ea. Nu si#tea nici o suparare ca era unica caci a)ea o #ulti#e de preocupari. "e i#pacase cu soarta ei si era constienta ca de (apt& ea reprezenta soarta oa#enilor. e #ulte ori se surprindea pandindu-i iar e#otia si#tita nu putea (i explicata lucid si rational. "tia de ce (ace acest lucru si in acelasi ti#p isi analiza in #od o$iecti) #oti)ele si senti#entele& dar nu se indura sa se opreasca. Ii (acea placere sa traiasca )iata alaturi de oa#eni si uneori sa o cunoasca prin si#turile lor. 'ra curioasa sa si#ta ce si#t oa#enii si (acea apoi co#paratii cu propriile sale trairi. Peste rila explicatiilor te+nice ale unor (eno#ene cli#aterice cu# sunt de pilda norii asa cu# ii putea percepe doar ea& suprapunea i#ainile super$e din #intea u#ana. A)ea i#presia apoi ca norii capata capata (or#e #ult #ai pu(oase si culori #ai )ii decat in realitate. Cand oa#enii #iroseau o (loare& o #irosea si ea. "i desi& de #ulte ori& acestia nici #acar nu stiau ce (loare este 2cu toate ca a)eau aceasta posi$ilitate3& pentru ea inreistrarea #irosului era ur#ata de o a)alansa de in(or#atii ce na)aleau auto#at in #inte& incepand de la denu#ire si pana la $anale reco#andari in pri)inta radinaritului. e (apt era ca o )edere du$la care ii con(erea o senzatie de i#plinire si la care apela #ai des in ulti#ul ti#p& (erindu-se totusi sa-i deran%eze pe tot oa#eni. Cand ploua si#tea ploaia intr-un #od curios si recon(ortant& cand ei #unceau participa si ea acti) la acele acti)itati si uneori a)ea i#presia clara si stranie ca o dor de la e(ort& #usc+ii unor i#ainare $rate desi era constienta ca nu are nici o (or#a #ateriala. ai #ult decat atat a)ea senzatia ca-si poate si#ti
transpiratia. Toate acestea ii aduceau $ucurii ascunse si era recunoscatoare oa#enilor. Cand acestia #ancau& era capa$ila sa si#ta si ea ustul sau #irosul #ancarii care uneori era placut alteori nu& (apt de natura a-i da contractii intr-un i#ainar sto#ac. Cand oa#enii dor#eau )isa si ea iar cand ei (aceau draoste& ei $ine& in acele #o#ente si#tea o explozie de enerie su$tila si o traire su(leteasca ce depasea orice #o#ent cunoscut. Nu pricepea (eno#enul dar pentru senti#entul de i#plinire care o u#plea apoi si#tea ca intelee #ai $ine rostul )ietii si #isterul nasterii ei pe Pa#ant. Uneori re(lecta la toate aceste anduri cat si la #ulte altele& pe care nu le putea i#partasi oa#enilor& e)entual s(atului $atranilor si nici #acar in totalitate. In ulti#a )re#e #ulte din andurile pe care le a)ea erau nelinistitoare * se indreptau in directia a#ei si nu se putea stapani sa nu-si puna intre$ari re(eritoare la adresa actiunilor sale #ai noi. “Ciudat& nu #-a interesat niciodata existenta ei sau soarta oa#enilor de pe Terra si doar a# stiut #ereu de asta“ Isi (acea tot #ai #ulte ri%i in pri)inta locuitorilor de pe planeta ea#ana a Lu#ii de Aur si considera ca aceste anduri ii erau straine& ca un (el de intruziuni #entale. “Cred ca ar tre$ui sa iau leatura cu Gardienii. 'i sunt sinurii care #a pot a%uta. Intotdeauna au a)ut s(aturi pretioase.“ ! - In s(arsit A# ter#inat - "unt (rant ,atranul tre$uie sa apara din clipa in clipa. - Oare (unctioneaza4 - Pai& sa )ede# Instalata co#od pe un posta#ent& in #i%locul )astei sali si incon%urata de #icroordinatoare& #onitoare& panouri de co#anda si o i#presionanta retea de tu$uri si ca$luri care treceau prin si pe lana ea& a#a a)ea o reactie pro(und oranica de i#plinire. Analizand pentru pri#a oara senti#entul& il putea ast(el de(ini si cataloa* (ericire D senzatiesitrecatoare de ex+altare su(leteasca& caracteristica oa#enilor total neinteresanta. 'ra totusi #ultu#ita& deoarece acest senti#ent de (ericire ii aducea si o senzatie de sanatate pe care o pri#ea su$ (or#a de #esa%e electrice. Acestea ii parcureau corpul #etalic prin toate articulatiile& paraind de sarcina electrostatica& si pana in creierul oranic proaspat do$andit.
- a#a 'sti ata4 - a doctor Tess. - ,ine Uite cu# )o# proceda pentru inceput. Pe craniu si pe structura (aciala sunt instalati o serie de electrozi5 - a Ii )ad& dar de ce nu#ai pe cap4 Nu si pe restul corpului - ' si#plu& daca i#i dai )oie sa-ti explic /olul lor este de a te a%uta sa intelei (elul in care tu tre$uie sa andesti si sa i#iti apoi #iscarile corpului o#enesc. upa cu# sti toate sunt controlate de creier. Noi iti )o# sti#ula anu#ite zone cere$rale& prin inter#ediul electrozilor& creand un (el de i#pulsuri electrice de %oasa intensitate si tensiune& ase#anatoare $iocurentilor. Creierul la randul sau )a enera i#pulsuri ner)oase& sti#uli& care )or pune in #iscare corpul precu# si celelalte (acultati. 8iind a$ea la inceput si nea)and cu# sa cunosti procesul& tre$uie sa in)eti prin o$ser)are si repetitie. Ca un copil care in)ata sa #eara pas cu pas. Pentru a nu crea un scurtcircuit iti )o# sti#ula deoca#data $ratele si #ainile. Incearca sa ur#aresti zona de creier acti)ata si traseul i#pulsului pana la5 deetul #ic al #ainii stani& de exe#plu Ai inteles4 - a a-i dru#ul - 'xtraordinar "e #isca “Prostilor ,inenteles ca se #isca. ?a$ar n-a)eti )oi& cat de $ine i#i cunosc #intea si trupul. ar sa nu-i sperie# inca.@ - octor Tess aca se poate& as )rea sa pot )or$i ca si )oi5 - Adica )rei sa i#iti #iscarea #usc+ilor (aciali si a coardelor )ocale4 - a "tiu ca sunetul este produs de unde)a din zona sto#acului& dar ast(el pot sa #a si#t #ai u#ana si sa dau si i#presia unei (iinte o#enesti. - ar esti u#ana& a#a Cel putin& creierul tau este iar corpul e al unei (e#ei si inca una super$a. Nu tre$uie decat sa-l acoperi# cu un #aterial sintetic #oale si cati(elat& care sa te (aca sa (i la- (el ca noii#i si sa te si#ti #ai straina. Apropo& pare rau ca nuputin a# reusit in ti#p util sa te dota# si cu coarde )ocale #ecanice& dar crede-#a ca se poate (ace usor si nu constituie nici o pro$le#a. 0ei putea in (elul acesta sa directionezi sunetele ca sa dai o aparenta5
- a& stiu "i iti #ultu#esc doctor ,ro7n A# totusi o intre$are* daca asa cu# spuneti corpul #eu este atat de (ru#os& as dori un #ula% (acial co#plet si o podoa$a capilara pe #asura. - 'xtraordinar an a prezis ca )ei cere asta si a #ai spus5 - Nu conteaza ce a# spus& Adela I#portant este ca a# pre)azut ca a#a se )a si#ti #ai u#ana dupa do$andirea unei constiinte si )a dori natural sa (ie cat #ai (e#inina& caci in de(initi) asta si este * o (e#eie - ,ine& dar creierul ei este al lui5 - Nu e ne)oie sa-#i a#intesti acest lucru "tiu (oarte $ine al cui este. Nu pot sa explic nici eu #oti)ul... a#a considera ca este ti#pul sa inter)ina* - Asta& poate& deoarece in tot acest ti#p de cand #-a# nascut si pana acu#& #-ati nu#it a#a si #-a# o$isnuit cu ideea. - a& poate Oricu# #a $ucur ca acu# sunteti doua (e#ei in rup& nu#arand-o si pe Adela. Pacat ca nu5 - O ar doctor Gasper este aici& prezent O parte din #ine este el "i#t asta As putea sa )a )or$esc cu lasul lui& dar stiu ca )-ar (ace rau5 - Ai dreptate a#a "a lasa# asta& #ai $ine sa continua# testul. “' $ine N-au nici o $anuiala si nici nu tre$uie sa ai$a )reuna pana nu )a (i prea tarziu. eoca#data sa in)at tot ce #a intereseaza si dupa ce pun #ana pe putere5 atunci5 ei $ine atunci )or )edea ei“ - O clipa doctor Tess Inainte de a continua& as )rea sa (ac o #ica de#onstratie - espre ce-i )or$a4 - "a )ede# daca stiu ce a )rut sa spuna doctor ,ro7n #ai departe& atunci cand ai intrerupt-o - ,ine& dar5 - Ur#atorul pas al a#ei )a (i #ani(estarea dorintei de a a)ea un co#panion Asa-i4ar sa sti ca experientele in do#eniul - Ai dreptate a#a telepatiei nu au (ost inca prora#ate "ti #ai $ine decat noi ca (ara un control riuros risti un colaps ner)os. ,loca% #ental in cel #ai (ericit caz si nu cred ca te incanta ideea de a a%une in stadiul de leu#a5 #ecanica
- ?a& +a& +a ar doctor Tess& nu a# apelat la talentele #ele psi. A (ost doar o de#onstratie de perspicacitate si #ai ales de inteleere a naturii u#ane. In ti#p ce experi#entul continua& an& desi acti)& era puternic cu(undat in anduri contradictorii. “Oare a (ost nu#ai i#presia #ea4 'ste cu totul alta& acu#. ai u#ana& a si ras& c+iar a i#itat destul de $ine (eno#enul iar i#presia trans#isa era reala. Poate #a insel eu& oricu# sunt (oarte o$osit. N-are nici un rost sa #a plan. A# (acut o in)entie epocala si #area idee a $atranului a dat in s(arsit roade. "unt atat de #andru de aceasta realizare /eprezinta ce)a ce )a depasi cu siuranta orice )is al o#ului. Cu a%utorul a#ei )o# (ace si pasul (inal in calatoria interstelara si )o# descoperi toate #isterele corpului o#enesc. edicina si enetica& ci$ernetica& transporturile spatiale )or cunoaste o dez)oltare (antastica si poate& cand)a& cine)a ne )a raspunde la intre$area care ne c+inuie pe toti * 'xista u#nezeu4 "i apoi& c+iar daca nu )o# a(la niciodata& o#enirea se )a raspandi in cos#os& de)enind #ai $una& #ai puternica si-si )a asiura ast(el o existenta )esnica. /asa u#ana nu poate sa dispara. Ca ni)el de e)olutie& a# atins un pra care nu-i per#ite aceasta. Indi)idul& ca celula& poate (i sacri(icat pentru $inele oranis#ului& dar o#enirea nu are )oie sa #oara. 0iata este atat de rara in uni)ers& iar )iata e)oluata nu reprezinta decat un accident al unei naturi capricioase si nicidecu# $ine)oitoare.
CAPITOLUL E. Inceputul s(arsitului “Ideea )ietii dupa #oarte este pro(und ancorata in credinta oa#enilor inca din ti#puri stra)ec+i. Crestinis#ul& #a+o#edanis#ul& $udis#ul sau panteonul zeitatilor din #itoloia reco-ro#ana sunt doar cate)a exe#ple in care se sustinea& cu tarie& existentaun dupa #oarte alt(el desi)ieti& ca de (apt& #oartea reprezinta pra pentrua ounei noua )iata in)ers. Istoria orala o #entioneaza si ea dar nu o(era explicatii sau do)ezi. O analiza co#parati)a intre aceste credinte& conduce la parerea ca desi se contrazic in aspectele lor (unda#ental ; reliioase& sunt de acord cu ideea precis (or#ulata si prezentata ca dupa #oarte exista un tara# unde oa#enii continua sa
traiasca. enu#irea sau (or#a si a#plasarea lor spatial ; te#porala di(era& dar atat 'denul& /aiul& Ca#piile 'lizee sau Nir)ana nu )or putea (i corect intelese si apreciate (ara a lua in considerare contrariile lor * Iadul& Puratoriul sau Tartarul. 8rica de Iad era #ereu co#pensata de speranta in /ai. Iar daca prezenta personala intr-unul din aceste locuri era conditionata strict de )iata pe pa#ant& ca tara# tranzitoriu de la eneza spre ilu#inare& era de la sine inteles ca desi se accepta ideea celor trei locuri distincte& ele se autoexcludeau unele pe altele in contextul unei a#plasari si#ultane spatio ; te#porale. Inc+ipuiti-)a ce surpriza le-a (acut a#a oa#enilor& dupa pri#ele zile cand a preluat puterea. In locul #ult pro#isului 'den F Iadul pe Pa#ant.“ ! - Cred ca e #o#entul sa actiona# - Cu# adica& crezi4 ' o actiune (oarte i#portanta& cruciala c+iar. Initierea ei presupune precizie si #ai ales delicatete. "incronizarea este un (actor esential& si tu doar “crezi“4 - ,ine Atunci& e ti#pul sa actiona#. iscutia a)ea loc& ca de o$icei in sala Jocului& intre Gardieni. Contrar (irii sale i#petuoase& (etita era acu# cuprinsa de o prudenta circu#specta si de aceea tatonarile sale ii trezeau curiozitatea $aiatului. Inca su$ i#periul e#otiei pro)ocate de ulti#a discutiei cu #entalul Idei& (ata isi continua asaltul intre$arilor* - 'sti siur4 - Cred ca da - Iar incepi4 - ar tu ce parere ai4 - upa relatarile Idei& nu #ai stiu Acu# nu #ai sunt siura& de (apt a# o senzatie de tea#a. "i oricu#& tu esti cu asteptarea "a stai& sa calculezi si apoi sa reactionezi. - A# i#presia ca te-a# #olipsit si pe tine. "pune-#i totusi ce crezi4 - Ai luat contact cu /ia4 - a "i asta (ara a (i (ost interceptat de puterile ei. Cu aceasta ocazie a# constatat ca e preatita pentru i#plant. - Nu cred ca “i#plant“ este cu)antul potri)it. ai dera$a ias spune constientizare.
- Nu #-a# re(erit la actiune ci la e(ectul ei. In ur#a acestei asa nu#ite de tine& constientizari& /ia )a capata puteri extraordinare& care de (apt )or (i i#plantate in creierul si psi+is#ul ei destul de $rutal si cu un rad ridicat de risc pentru sanatatea ei (izica si #entala. - 'u incep sa #a inri%orez si de aspectul #oral al acestei sanatati. - Nu-ti #ai (ace atatea pro$le#e Ti-a# spus ca o cunosc #ai $ine decat se cunoaste ea insasi. A# a)ut tot ti#pul sa o studiez de cand a# selectionat-o. Nu e capa$ila de anduri rele sau a#orale. Are un su(let $un si o doza sanatoasa de autorespect si opti#is#& e in stare sa se sacri(ice pentru coleii ei si are intr-ade)ar o ura inepuiza$ila i#potri)a a#ei. 'ste intelienta& cu o andire )ie si incisi)a& iar despre talentele sale psi nu cred ca e cazul sa #ai discuta#. Intr-un cu)ant& reprezinta un su$iect extre# de )aloros. e (apt daca stau sa #a andesc #ai $ine5 - Nu e ne)oie sa-#i a#intesti cu ce #ateriale sla$e a# intrat in acest %oc& la inceput. 8ata asta reprezinta intr-ade)ar o co#oara enetica si #a intre$ care este descendenta ei4 - "ti (oarte $ine ca ne este i#posi$il sa a(la#& (ara a incalca reulile %ocului. Nu ne pute# in(iltra in psi+is#ul ei pentru a-i cerceta trecutul enetic& (ara a risca sa ne si#ta. - ,un ?ai sa re)eni#. - a A# si initiat pri#ii pasi in directia declansarii5 constientizarii& dar nu a# cura%ul sa continui sau sa accelerez procesul. Ar putea (i periculos& atat pentru ea cat si pentru noi. 'ste necesar ca ea sa parcura sinura acesti pasi& +idati doar de noi& pana in #o#entul re)elatiei supre#e. - "tai putin Nu cred ca e cazul sa o aduce# pana in acest pra. eoca#data& e su(icient sa o (ace# sa de)ina constienta de puterile sale latente si sa o in)ata# cu# sa le (oloseasca. Asta (ara a (i si#titi. ' o conditie o$liatorie. "i& deci& crezi ca acu# e #o#entul pri#a etapa4 - Nu pentru stiu Ti-a# spus ca (ata e preatita& dar #i-e tea#a ca daca (orta# nota& procesul ar putea sa-i (ie (atal. - "i atunci& ce propui4 - 'u zic sa initie# procesul si sa #ai astepta#. Putina prudenta nu strica& nu4
- "a nu (ie prea tarziu. a#a a inceput de%a sa-si deza(ecteze uzinele de ro$oti& con(or# pre)iziunilor noastre. Asta insea#na ca preateste noul #odel ci$ernetic. - 'i si Noi ro$oti. - Nu #a re(er la aspectul acesta& ci la ceea ce lasa de inteles. a#a este ata sa (aca ur#atorul sau pas e)oluti). eoca#data staneaza pentru ca nu stie cu#& dar e +otarata si )a reusi pana la ur#a. - N-are nici un rost sa ne inri%ora# acu#: re)enind la /ia& #a andesc sa declansez reactia (inala in ti#pul unui )is. In (elul acesta e(ectul post trau#atic ar (i #ult atenuat& (ata nu-si )a a#inti #are lucru deci noi a# (i prote%ati& iar /ia ar crede ca a capatat aceste puteri datorita )isului. Ca le-a a)ut #ereu& dar nu a (ost constienta de ele. - 'xcelenta idee Cu ce (el de puteri te andesti sa o inzestrezi4 - Nu stiu daca e corect ter#enul. Nu uita ca /ia are e(ecti) aceste puteri& ce-i drept in stare latenta si nu la ni)el constient. Cred ca telepatia si telec+inezia. a $ate andul si la de#aterializare (izica si spirituala. eoca#data atat& a%une. - Nu-i ca# #ult4 - Nu 8ara aceste puteri nu )a (i capa$ila sa duca la indeplinire ur#atoarele sale actiuni. - "per ca i-a# pre)azut destul de corect reactiile ulterioare& totusi spune-#i& la ce-i tre$uie toate aceste puteri psi4 - Telepatia este necesare pentru a lua leatura cu ceilalti pazitori si #ai ales de a o #entine in a(ara zonei lor de in(luenta. Puterea de a se de#aterializa si #aterializa intr-un alt loc ii )or ser)i ca #i%loc de transport rapid& atat pentru ea cat si pentru coleii sai& dar #ai ales ii )or per#ite sa (ie in doua locuri si#ultan. "per sa-si insuseasca si apoi sa stapaneasca destul de repede asta. ' destul de reu si necesita (oarte #ulta concentrare& #ai ales la inceput& alt(el cea #ai #ica reseala poate (i (atala. -- 'i "i telec+inezia4 $ine& aceasta reprezinta darul #eu pentru ea. 8iind cea #ai usor accesi$ila putere& se )a #ani(esta pri#a si in (elul acesta /ia isi )a intari pozitia si prestiiul in cadrul rupului& dar )e reprezenta si un #i%loc e(icace de protectie personala. - Pai& atunci tot ceea ce tre$uie sa (ace# este sa-i induce# noi& de data asta& un )is.
- Pro$a$il& dar nu #a ra$esc. Asa )o# proceda& insa #ai sunt cate)a $ariere #entale si psi+ice de indepartat. !! - 0a ro sa (aceti putina liniste 0a ro5 In ru#oarea din sala& se auzea distinct ciocanul #anuit cu (er#itate de pro(esorul /ein+ardt. In sc+i#$& )ocea sa era acoperita de alaia celor peste o #ie de reprezentanti ai +ildelor #a%ore* ziaristi& u)ernanti& in)estitori& c+iar si oa#eni o$isnuiti. Asa ca& aestrul de onoare al +ildei Ininerilor se lasa pau$as& considerand inutil sa #ai tipe si se #ultu#ea doar sa $ata in #asa& riscand sa rupa (railul ciocanel de prezidiu. In cele din ur#a (ie plictiseala& (ie $u$uiturile ciocanului puternic a#pli(icate& deter#inara #ulti#ea la liniste. Uitandu-se prin sala& an putea o$ser)a cu# #iscarile )alurite ale acestei linisti se iz$eau totusi de incapatanate insulite de ru#oare. ,inenteles& erau ziaristii. - ,un 0a #ultu#esc pentru atentie. In pri#ul rand doresc sa )a asiur de aprecierea noastra pentru rapiditatea cu care ati dat curs acestei in)itatii. Iar nu#arul #are in care sunteti azi& aici& prezenti nu (ace decat sa-#i con(ir#e con)inerea ca sunteti constienti si apreciati aceasta epocala realizare5 a do#nule "tor# 0a ro - a scuzati do#nule pro(esor ca inter)in& dar cred ca e necesara o usoara corectie. - arturisesc ca astepta# inter)entia du#nea)oastra. "puneti& )a ascult - Nu sti# despre ce realizare )or$iti du#nea)oastra acolo. ,anui# ca este )or$a despre acel cip #inune pe care& pro$a$il& ati reusit sa-l sintetizati in )arianta oranica. upa saracia in(or#atiilor prezentate la ulti#a con(erinta de presa de acu# #ai $ine de doua luni& nici #acar nu pute# preciza daca este si5 o #inune. Oricu#& tinand sea#a de tensiunea in care ne-ati tinut in aceasta perioada& nu pot sa nu re#arc ca +ilda Ininerilor do)edeste reale talenteresit. si in alte do#enii. Cred ca o parte dintre +ildari s-au orientat “/asete puternice in toata sala“. - 5 Asta& apropo de epocala du#nea)oastra descoperire. In ceea ce pri)este rapiditatea si nu#arul #are in care ne-a# adunat& sa stiti ca nu este decat ur#area laconicului #esa% pe care ser)iciul de presa al G+ildei Ininerilor a a)ut totusi
#arini#ia sa-l trans#ita in ulti#ul sau co#unicat& cel de ieri. 0a spun toate acestea& ca sa la#uri# lucrurile de la inceput si sa nu pleca# iar de aici co#plet nedu#eriti si #ai ales nein(or#ati. - a 0a #ultu#esc pentru parerea du#nea)oastra& dar credeti-#a5 - Nu este doar parerea #ea& do#nule pro(esor. “ur#ure de apro$are enerala“. - 5 Credeti-#a pe cu)ant ca in #o#entul in care )eti iesi din aceasta sala )eti cunoaste tot ceea ce stiu si eu& sau )a intereseaza. - a indoiesc& do#nule pro(esor - Nu )a inri%orati& do#nule "tor#. 'xplicatiile #ele )or (i (oarte clare si precise& ast(el incat5 - Nu la acest aspect #a re(erea#& ci la (aptul ca +ilda )a prezenta iar o descoperire teoretica uluitoare& dar utopica din punct de )edere practic. Ca sa nu #ai )or$i# de5 - 0a inselati in aceasta pri)inta. "i ca sa (ie totul clar& )o# proceda la o #ica de#onstratie. Inainte de aceasta dati-#i totusi )oie sa )a prezint cate)a la#uriri necesare inteleerii celor la care )eti asista. In linistea care se instaura a doua oara in sala& de data asta #ult #ai rapid& an isi putea auzi $ataile ini#ii& dar nu era siur daca nu le aude pe cele ale $atranului pro(esor. Oricu#& pulsatiile )enelor ce-i stra$ateau ta#plele a#enintau sa deenereze intr-o roaznica durere de cap. '#otia care il in)aluia tindea sa-i pro)oace #iscari necontrolate ale corpului. “eoca#data $atranul controleaza destul de $ine situatia. A intuit ni)elul lor ridicat de curiozitate si se (oloseste din plin de acest lucru pentru a conduce con(erinta in stilu-i caracteristic. Cred ca a# (acut $ine ca a# acceptat totusi un loc in prezidiu. e aici pot sa-l a%ut daca situatia scapa de su$ control.“ Atat el cat si pro(esorul /ein+ardt erau per(ect constienti ca aceasta realizare #ani(ica nu )alora doi $ani& daca nu pri#ea acceptul opiniei pu$lice a)izul de u)erna#ant. Iarpericlita +ildarii din u)ern nu ar (i si luat nici +ildei o +otarare de natura a le pozitia. Asta inse#na ca #ai intai )or ur#ari reactia in)estitorilor si #ai ales a )otantilor& cu alte cu)inte #asele lari de populatie. “Oricu# te-ai in)arti dai peste in(ernalii astia de ziaristi.“ Toata lu#ea stia ca opinia pu$lica era reprezentata de acestia. “,ine #acar ca ii a)e#
in $uzunar& acu#& si pe in)estitori. Cu ziaristii )a (i #ai reu& dar a)e# o par+ie pentru a-i controla.@ esi oa#enii erau linistiti si nu )oci(erau& an o$ser)a ca pro(esorul nu a)ea de and sa-si inceapa discursul. Crezu& #ai intai& ca nu-si asea cu)intele sau nu stia ce sa spuna& dar se con)inse i#ediat ca $atranul )ulpoi nu (acea decat sa-si de#onstreze& inca o data daca #ai era necesar& clasa. Tinea #ulti#ea su$ control& cul#ea& (ara sa scoata un cu)ant. 'ra o clipa de #aie. “are s#esc+er In locul lui& eu n-as (i stiut cu# sa procedez.“ Tinandu-i in tensiune& (ara sa spuna un sinur cu)ant sau sa (aca )reun est& $atranul isi asiura linistea necesara de#onstratiei& ast(el incat auditoriul (iind total capti)at& sa nu-i strice clipa de triu#(. In #o#entul in care oa#enii incepusera de%a sa-si #ani(este nera$darea& pro(esorul /ein+ardt isi porni preleerea care a)ea sa ra#ana istorica& dupa cu# ur#au sa conse#neze toate ziarele de a doua zi. - "a incepe# doa#nelor si do#nilor. Asa cu# )a preciza# la ulti#a noastra intalnire& scopul +ildei nu era cel de a sintetiza )arianta oranica a circuitului de ulti#a eneratie. "i nici de a depasi di(icultatile aparute in ur#a incercarilor noastre nereusite de inserare a acestui circuit oranic intr-o retea anlionara de tip #ecanic. esi erau in sine niste pro)ocari& scopul nostru era cu totul altul. Apropo de aceasta& intre ti#p aceasta idee a su(erit #odi(icari radicale& care au si condus la intarzieri nepre)azute. Noi dorea# de (apt sa cree# o intelienta arti(iciala& se#ioranica. Cu alte cu)inte sa da# nastere )ietii. Cu totii cunoaste# #itul c6$orului& desi nu sti# exact in ce consta el. 'i $ine& noi a# reusit sa la#uri# acest #it. ai #ult decat asta& ia# dat )iata. oa#nelor si do#nilor& dati-#i )oie sa )a prezint pri#ul reprezentant al unei noi rase inteliente& create de noi OA'NII Cu #odestie dar si cu o #andrie usor sper de inteles& )a in)it acu# si aici & sa (aceti cunostinta cu AA ropotul aplauze destul inineri& de putin sala raspandite si diri%ateIn #ai ales unor din coltul +ildarilor (u treptat adusa de la o lu#ina or$itoare la se#io$scuritate. /u#oarea crescanda a #ulti#ii (u curand acoperita de zo#otele unor puternice #asinarii& a caror pistoane #ecanice i#ense (aceau sa actioneze parti intrei din scena si ta)an. Pe #asura ce din podiu# se ridica incet un posta#ent se#anand #ai #ult cu un
(el de %ilt& din )azdu+ co$ora #aiestuos o (e#eie& reala la pri#a )edere. Intunericul era deplin acu# in sala si toate spoturile lu#inoase se concentrau pe (aptura ce ateriza lin& (ara nici un a%utor dupa cu# o$ser)au toti& pe (otoliul din #i%locul scenei. Apoi lu#inile se aprinsera $rusc in toata sala reusind& cu#)a #iraculos& sa transpuna un con de u#$ra pe o$iectul atentiei tuturor. e aceasta data& e(ectul (u distruator. ulti#ea se ridica in picioare& o)ationand si aplauand indelun. Pri)indu-i& an se intre$a usor a#uzat ce deter#inase aceasta reactie 2anticipata dealt(el de $atran& cu destula usurinta3* discursul acestuia& prezenta a#ei sau #odul in care isi (acuse aparitia. Inclina sa creada in ulti#a )arianta& caci nu stiau inca despre ce este )or$a. “Ce usor pot (i #anipulati oa#enii Cate)a cu)inte la ti#pul potri)it& intr-un context atent preatit& ce)a lu#ini si poti sa-i con)ini de orice.“ "tia& totusi& ca lucrurile nu stateau c+iar asa& iar aceasta reprezentatie relati) teatrala si destul de ie(tina& (ara ni#ic stiinti(ic in ea& nu a)ea alt scop decat sa zapaceasca& sa pre)ina sau sa intarzie c+iar intre$arile sacalilor de ziaristi. Oricu#& era con)ins ca "tor# nu era o persoana usor de dus cu pluta. Putea (i in(luentat& a#etit de acord& dar nu prostit. "pera insa& ca dupa aceasta (uleratoare )ictorie& $atranul isi )a (i atras de partea sa si#patia #a%oritatii ziaristilor. “Cu +ilda in)estitorilor in $uzunar si a)and ca aliati u)ernantii& poate )o# reusi cu#)a sa e)ita# in)estiarea traediei lui Petrut sau #ai rau pro$le#a in)estitiilor. A)e# de aparat prea #ulte secrete. aca o#enirea ar a(la de ce prora#e dispune a#a si #ai ales de accesul ei neli#itat la planurile noastre ultrasecrete& pe $una dreptate ca ar (i inspai#antata. Oare unde s-a produs scurerea de in(or#atii4 "a a)e# un tradator printre noi4 I#posi$il Ininerii sunt renu#iti pentru incorupti$ilitatea lor si de)ota#entul pentru +ilda. Pacat ca& in ulti#a instanta& pro$le#ele se pun su$ aspectul $anilor sau a puterii. As (i )rut ca niciodata noi si in)estitorii sa#o#ent& nu5“ In acel se auzi lasul cal# si siur al presedintelui +ildei. - o#nilor& )a stau la dispozitie. Puteti sa puneti ce intre$ari doriti. La unele din ele )a )a raspunde c+iar a#a& deoarece )a in(or#ez ca e #ult #ai intelienta decat #ine. e
aceea& poate e $ine sa o intre$ati direct pe ea. In (elul acesta )eti pri#i raspunsul dorit direct de la sursa. ulta )re#e in sala se asternu o liniste deplina. Oa#enii erau prea entuzias#ati sau pur si si#plu nu stiau ce sa spuna. Intre$arile preatite cu ri%a& din ti#p& pareau acu# ridicole sau in cel #ai $un caz inutile. In cele din ur#a& dandu-si sea#a ca #o#entul risca sa de)ina peni$il si pro(esorul castia din ce in ce #ai #ult teren& "tor# se incu#eta sa ridice un deet& captand atentia a#ei. - 0a ascult do#nule "tor#. Ca la un se#nal& ceilalti incepura sa )oci(ereze si sa-si ridice #ainile pretinzand la randul lor dreptul la intre$ari. - oa#nelor si do#nilor 0a ro& pe rand o#nul "tor# a (ost pri#ul care si-a in(rant ti#iditatea si sti# cu totii ca nu este una din calitatile du#nealui. In rasetele puternice& "tor# se ridica in picioare putin incordat& tusi de cate)a ori pentru a-si dree lasul si apoi puse pri#a intre$are. - oa#na5 - Nu este necesar sa-#i spuneti in (elul acesta. a#a e su(icient. e ase#enea nu tre$uie sa )a te#eti ca #-ati (i %icnit. -a# o$isnuit cu ideea ca nu sunt u#ana. Aceasta este dorinta #ea cea #ai #are si #ai ales sa (iu acceptata de toti oa#enii5 nu nu#ai su$ aspect (izic. Glasul ei placut& de contralto& cu #odulatii cal#e si #anaietoare& cati(elate c+iar& a)u darul de a linisti #ulti#ea& redandu-i instantaneu increderea. - a#a& sincer sa (iu si cred ca sunt in asenti#entul tuturor& daca do#nul pro(esor /ein+ardt nu ne-ar (i in(or#at nici nu as crede ca esti arti(iciala. Asa cu# stai in acest (otoliu& andul #eu este doar unul sinur* “Ce (e#eie super$a“ "cuza#a te ro& dar asa sunte# noi $ar$atii. e (apt& nici acu# nu-#i )ine sa cred. “/asete si aplauze puternice“ - 0a #ultu#esc do#nule "tor#& pentru parerea pe care o a)eti despre #ine. Cat despre neincrederea du#nea)oastra& poate e #ai $ine sa )a (ac o #ica de#onstratie. "punand acestea& a#a se ridica in picioare si cu un sinur est isi descoperi calota craniana& #ascata de o peruca roscata #enita sa si#uleze parul natural& si dez)alui tuturor ceea
ce se a(la in interior. Astepta ca (luierele de ui#ire sa inceteze si apoi se adresa ziaristului (ara sa arate ca este cu#)a deran%ata de aceasta operatie aparent neplacuta* - "iur ca as putea continua sa )a arat continutul cutiei toracice& dar asta ar inse#na sa #a dez$rac& asa ca )a ro sa-#i per#iteti sa declin aceasta de#onstratie. La ur#a ur#ei& sunt totusi o (e#eie5 Ca la co#anda& #ulti#ea iz$ucni in rasete si aplauzele acoperira din nou intreaa sala. /ein+ardt& considera ca este ne)oie de inter)entia sa i#ediata* - o#nule "tor#& )a ro Parca doreati sa puneti cate)a intre$ari a#ei A# totusi o rua#inte la du#nea)oastra * sa )a anditi ca a)eti si alti colei care asteapta acelasi lucru. e aceea as )rea& daca se poate& sa )a li#itati intre$arile la o ci(ra rezona$ila. - ,ine& do#nule pro(esor. A)eti dreptate. oresc sa pun o sinura intre$are a#ei si apoi cu per#isiunea ei as )rea sa )a intre$ si pe du#nea)oastra cate ce)a. - "iur do#nule "tor#& inter)eni a#a 0a ro. - A# )azut cu totii (elul in care ti-ai (acut aparitia. aca )rei& a#a& sa ne explici #i%loacele utilizate. - Una din capacitatile cu care sunt inzestrata este si cea a telec+ineziei si le)itatiei. “ur#ure de ui#ire in sala@. Inainte ca "tor# sa poata continua& unul din ziaristi inter)eni* - ,ine& dar este i#posi$il "iur& stia# ca exista asa ce)a& insa nu se putea de#onstra nicidecu# sa existe o5 persoana cu aceste puteri. - Consider ca toc#ai a# (acut aceasta de#onstratie& dar pentru ca ni#eni nu este con)ins& se pare& poate e #ai $ine sa procedez alt(el. A# sa )a (ac sa inteleeti la propriu in ce consta aceasta stare deacestea& le)itatie.a#a isi indrepta un deet in directia "punand ziaristului +inionist si usor& (ara sa tradeze )reun e(ort si #ai ales (ara sa-l atina& il ridica la o %u#atate de #etru in aer cu tot cu (otoliu& dupa care repeta (eno#enul dar in sens in)ers. - Nu a# )rut sa )a sperii si i#i cer scuze daca& totusi& a# (acut-o. Consider ca acu# )-ati con)ins personal si $anuiesc ca
ati pri#it si raspunsul dorit. ai doreste cine)a sa repet de#onstratia4 /especti)ul ziarist (acu un se#n clar de neatie cu capul si apoi ridica un deet pentru a pune inca o intre$are. - Aceste puteri include si altele& e)entual telepatia sau #ai stiu eu ce altce)a4 In loc sa-i raspunda& a#a se ridica in picioare& inc+ise oc+ii si i#ediat acelasi raspuns trecu prin #intile tuturor. “In a(ara de telepatie& puterile #ele psi sunt destul de #ari& dar deoarece nu a# exploatat inca acest potential nu as putea sa )a raspund exact. Totusi stiu ca posed capacitatea de a #a de#aterializa si ulterior #aterializa in alt loc din spatiu. - 'xtraordinar As putea sa %ur ca a# auzit o )oce in capul #eu. Cred ca a# luat-o razna - Nu& do#nule "tor# 0a inselati Puteti sa )a linistiti. Coleii du#nea)oastra )a pot con(ir#a ca au auzit acelasi lucru. e aceasta data& e(ectul asupra salii de)eni (ul#inant. Toata lu#ea aplauda si o)ationa nu#ele a#ei. - 0a ro& )a ro 'u nu a# nici un #erit. ultu#irile si laudele )oastre ar tre$ui directionate spre +ilda Ininerilor si #ai ales parintelui #eu spiritual& do#nul pro(esor /ein+ardt. in (otoliul prezidential& an constata cu ui#ire ca a#a& e(ecti) conducea sinura con(erinta de presa. ai #ult decat atat& se parea ca ii si place acest lucru. Un senti#ent de #andrie& ca si el (ace parte din +ilda& il napadi treptat. “"i eu a# a)ut o #ica contri$utie. ica& dar +otaratoare.“ Un senti#ent ase#anator traia si /ein+ardt. 0or$ele erau insu(iciente pentru a descrie ce si#tea acest o# $atran& (ara copii si necasatorit& (ara rude in )iata& (ara prieteni& sinur #ai toata )iata lui dedicata stiintei. “A# asistat la nasterea si dez)oltarea a#ei si acu# la i#plinirea )isului ei. "unt cu ade)arat tatal ei.“ ental& a#a ii adresa un #esa% de #ultu#ire& andind in acelasi ti#p* “La ur#a ur#ei& el #-a creat Nu strica sa-i o(er un #o#ent $ucurie& darapoi5“ tre$uie sa dispara. 'l in pri#ul rand& caci e celde #ai periculos& Nu #ai a)u ti#p sa-si duca andul pana la capat& deoarece ur#atoarea intre$are )eni de la o ziarista din randul al doilea. - a#a& explica-ne te ro& cu# de ai aceste puteri iar noi nu5 scuza-#a&5 in ti#p ce noi sunte#5 oa#eni4
- Nu e ni#ic de scuzat Asa cu# ai (ost drauta sa su$liniezi eu nu sunt u#ana desi a# aceasta aparenta. Nu stiu e(ecti) de ce "au cu# O explicatie ar putea (i pusa pe sea#a naturii #ele se#iu#ane. Cred ca ar (i #ai $ine sa-l intre$ati pe do#nul /ein+ardt. 'l este #ai in #asura decat #ine sa )a raspunda. Usor nelinistit de e)entualele i#plicatii ale intre$arii& dar a#uzat de esc+i)a a#ei& pro(esorul isi spuse ca pro$a$il& aceasta (acuse o lu#a& dorind sa i#parta #o#entul de lorie cu el& ca o recunoastere a #eritelor sale. a#a ii intoarse za#$etul stiind ca# ce-i trecea prin cap $atranului& (apt care nu trecu neo$ser)at si la#uri asistenta asupra aparentei intentii a a#ei& asa cu# (usese perceputa si de /ein+ardt. “Nici nu $anuieste care sunt intentiile #ele sau de ce i-a# pasat intre$area.@ - upa cu# $ine stiti& acu# cate)a zile& un traic accident a a)ut loc in incinta la$oratorului de cercetari. Unul din conducatorii prora#ului experi#ental a decedat din cauze necunoscute si destul de ciudate. La pri#a )edere atac de cord& dar era cunoscuta sanatatea de5 taur a doctorului Gasper. edicii au con(ir#at cauza #ortii dar la autopsie s-a constatat ca leziunile interne ale #usc+ilor cardiaci sau ale )aselor de sane& lipsesc cu desa)arsire. Ca si cu# ini#a a incetinit treptat in ti#pul so#nului si la un #o#ent dat a re(uzat sa #ai $ata. Oricu#& pierderea traica a coleului nostru ne-a indurerat pe toti. As )rea sa )a spun ca a#a a (ost cea #ai a(ectata de acest lucru. Atat la propriu cat si la (iurat. eplane# (aptul ca Petrut nu este aici printre noi pentru a se $ucura de reusita actiunilor sale5 sau poate #a insel. a#a reprezinta do)ada (er#a ca el )a ra#ane )esnic in a#intirea noastra. - a te#& do#nule pro(esor& ca intuiesc ce ur#eaza sa ne spuneti& dar #i-e roaza sa-#i duc andul sau )or$a pana la capat. - Nu tre$uie sa )a inroziti& doa#na 'u nu #a te# asa ca )oi (inaliza* creierul pentru doctorului Gasper#ecanic a (ost utilizat ca plasa retea de tip oranic i#plantul al circuitului recent in)entat. /ezultatul il a)eti acu# in (ata oc+ilor. In (elul acesta& a#a a capatat o constiinta& dupa ce in preala$il a# sters toate a#intirile si #e#oria lui Petrut. "unt siur ca si el ar (i (ost de acord. Poate )eti intelee& odata in plus& cat de #ult pretuieste +ilda Ininerilor prezenta a#ei. Cred ca sinura explicatie la
intre$area du#nea)oastra& doa#na& ar (i (aptul ca in ur#a i#plantului& cu#)a co#ponenta oranica a interactionat cu cea #ecanica intr-un #od necunoscut noua. Asa& a#a s-a trezit peste noapte cu aceste puteri. Oricu# in acest #o#ent ele (ac o$iectul unui studiu a#anuntit pentru a descoperi cauzele si #i%loacele care au dus la aparitia lor. Pro#ite# sa )a tine# la curent. an isi arunca rapid pri)irea prin sala si constatand stupoarea si nedu#erirea de pe (etele oa#enilor interpreta corect reactiile lor* “Nu cred ca )a tine Prea e cusuta cu ata al$a“ Totusi isi dadea sea#a ca nu puteau sa dea o alta explicatie care sa nu (ie #ai periculoasa decat aparenta nai)itate a celei pe care o o(erise $atranul. “ ,ine ca nu si-au dat inca sea#a de Petrut.“ Ca si cu# andurile i-ar (i (ost interceptate& se auzi o )oce& care in ru#oarea din sala isi pierdu partial incarcatura ironica& dar isi pastra totusi accentul sau incon(unda$il* - a scuzati& do#nule pro(esor& cred ca ne-a# ca# a$atut de la su$iect - 0a ro& do#nule "tor# - N-as )rea sa #a le de estul5 discuta$il din punct de )edere #oral& al +ildei de a dispune sinura de un creier o#enesc5 si nici de cauzele cel putin du$ioase& ale #ortii doctorului Gasper5 - Atunci& nu o (aceti - oresc sa )a pun doar doua intre$ari scurte si precise. Inainte )reau sa precizez ca #oartea doctorului Gasper nu a sur)enit acu# cate)a zile& asa cu# ati a(ir#at du#nea)oastra ci& dupa in(or#atiile #ele& Petrut e decedat de peste doua sapta#ani. Aproape douazeci de zile ca sa (iu #ai exact. Ar (i interesant sa pute# supune cazul atentiei co#isiei #ondiale de #edite+nicieni& dar pro$a$il& la ora aceasta& cenusa doctorului Gasper odi+neste pe unde)a prin radinile interioare ale +ildei Ininerilor. ,anuiesc eu& con(or# reula#entului propriu intern. "unt curios de in ra$a)enirea du#nea)oastra apelat laAsta #edtecii )ostri +ilda si nu ati ce asteptat co#isiei ati #edicale. deoarece sanatatii nu este su$ controlul du#nea)oastra4 "tiut (iind (aptul ca aceasta este independenta si la dispozitia populatiei Tot din in(or#atiile #ele& +ilda Ininerilor studiaza (eno#enele “psi“de cel putin cincizeci de ani. "i cunoaste (oarte $ine cauzele si #ecanis#ele de #ani(estare& contrar celor a(ir#ate de
du#nea)oastra. Pri#a intre$are este si#pla si anu#e * e ce ati ascuns atata )re#e opiniei pu$lice acest studiu si in ce scop ati dotat-o pe a#a cu aceste puteri4 "a (ie oare& ce)a in stransa leatura cu un alt proiect )ast si )ec+i al +ildei& la (el de necunoscut noua& calatoria interstelara4 "au are leatura cu un proiect #ult #ai nou& de aceasta data& re(eritor la #anipularea A..N.-lui u#an. Nu a# stiut ca enetica a intrat de curand in atentia ininerilor. "i iata si a doua intre$are* 'ste ade)arat ca sapta#ana aceasta +ilda ininerilor si cea a in)estitorilor au (uzionat su$ conducerea du#nea)oastra4 aca da& )a ro sa ne explicati #oti)ele acestei rapide (uzionari Un )al incredi$il de proteste& (luieraturi& tipete indinate si intre$ari inunda at#os(era pana atunci linistita a salii. Toata lu#ea (acea leatura& a$ia acu#& intre cele spuse de ziarist si explicatiile pro(esorului. - o#nilor o#nilor& )a ro Nu pute# a)ea un co#porta#ent atat de i#atur. 8aceti liniste si a)eti ra$dare Cu#)a contrar asteptarilor& a#a nu (acu nici un est pentru a inter)eni in a%utorul $atranului. o#ina auditoriul de pe inalti#ea estradei& li#itandu-se la a #atura cu pri)irea intreaa sala& (ara a #isca nici #acar oc+ii. Nici o expresie nu era sc+itata pe (ata ei. "inurul care o ur#area& an& (u (ascinat de ideea ca in aceste clipe a#a se#ana #ai #ult ca oricand cu un ro$ot. Parea ca nici nu aude )acar#ul. In sc+i#$& in #intea ei nu era toc#ai liniste. “'xact ca niste copii reactioneaza I#i )a (i (oarte usor sa controlez aceasta o#enire alaioasa. Putina )or$arie& ce)a pro#isiuni& un pic de a#enintare si ce)a #ai #ulta tensiune& teroare si reteta rese#narii este co#pleta. ulti si prosti O sa-#i (aca placere sa-i distru& cel putin in parte.“ - ai intai& spuse /ein+ardt& do#nul "or# nu a pus doar doua intre$ari& ca de o$icei& ci trei sau patru c+iar. "a lelua# totusi pe rand& daca-#i dati )oie. Treptat& se (acu liniste. Toti asteptau raspunsurile +ildei la insinuarile sauinc+iar directeand aduse de "tor#. In #intea oricui prezent salaacuzatiile circula acelasi * daca po)estea era ade)arata& c+iar si in parte& n-ar (i (ost $ine5 dar rau5 in nici un caz. Aspectele dez)aluite (urnizau in(or#atii extraordinar de interesante si curiozitatea atinea )alori #axi#e. 0isele lor parca circulau de%a prin sala& #aterializate de o natura aproape
palpa$ila. At#os(era era tensionata si spiritele incinse& atatate& in ciuda cal#ului aparent. - Pri#a intre$are& )oalata desiur& este de (apt o insinuare tendentioasa la care +ilda Ininerilor& reprezentata aici prin persoana #ea& considera ca nu #erita sa-i dea nici #acar atentie. - La ce )a re(eriti& do#nule pro(esor4 - ,inenteles ca #a re(er la cercetarile noastre& c+ipurile reusite& in do#eniul psi. 0a asiur do#nule "tor# ca& daca #i-ar (i la inde#ana& )-as teleporta in a(ara acestor ziduri. Atunci cu# explicati du#nea)oastra existenta la$oratorului5 "i aici& "tor# dadu coordonatele spatiale ale unuia din la$oratoarele secrete ale +ildei la a carui denu#ire& existenta sau scopuri& nu a)eau acces decat conducerea de )ar(. - 5 As )rea sa #entionez (aptul ca in acest la$orator si-a asit #oartea doctorul Gasper si de ase#enea tot aici s-au (acut si experientele (inale leate de su$iectul din aceasta seara& anu#e a#a. Un an stupe(iat& sc+i#$a rapid o pri)ire panicata cu $atranul& intre$andu-se in acelasi ti#p de unde stie "or# toate acestea. - o#nule "tor#& inter)eni an& ca ad#inistrator se( al +ildei consider ca sunt cel #ai in #asura sa )a raspund la aceasta intre$are. /aspunsul este si#plu * nu cunosc despre ce )or$iti si )a asiur ca acel loc pe care du#nea)oastra& se pare ca il cunoasteti (oarte $ine& noua ne este necunoscut. Totusi )a #ultu#esc ca in (elul acesta ne-ati a%utat sa descoperi# si acu# sa pretinde# un spatiu despre care nu a# stiut ca apartine +ildei. 0a #ultu#esc inca o data si i#i cer scuzele de rioare pentru propria #ea inoranta. e (apt ce reprezinta acele coordonate4 - Un depozit. ultu#ita acestei inter)entii& /ein+ardt isi reasi cal#ul si continua. - ,un "a re)eni# la a doua intre$are care (ace re(erire la calatoria interstelara. Toata lu#ea stie de incercarile noastre& nereusite pana acu#& in acest do#eniu de i#portanta #ondiala. 'xplicatiile sunt atat de te+nice si co#plexe incat #i-e tea#a ca nu as reusi sa #a (ac inteles. Cert este ca nu a# reusit #ai ni#ic in aceasta pri)inta. La ora actuala sunte# ne)oiti sa ne li#ita# la
calatorii interplanetare* de la $azele stiinti(ice sau exploatarile #iniere de pe satelitii lui Jupiter si pana la $anala noastra Luna. - Atunci& poate )eti $ine)oi sa ne explicati de ce tinta ulti#ei rac+ete lansate in secret de +ilda du#nea)oastra sapta#ana trecuta este ce)a #ai departe de li#itele cunoscute noua si anu#e "iste#ul "olar. “8antastic& de unde o #ai stie si pe asta4“ - 8a$ulatii 0ise& do#nule "tor# Ne-ar placea noua sa (ace# acest lucru. eoca#data nu sunte# in stare sa ne apropie# nici pe departe de aceste ranite& dar#ite sa le si depasi#. "unt curios de unde a)eti aceste in(or#atii eronate4 - Nu sunt deloc eronate. e la du#nea)oastra in nici un caz. "i oricu#& cred ca nu sperati sa )a dez)alui sursele #ele4 - In ceea ce pri)este enetica nu a# +a$ar la ce (aceti re(erire. Pentru noi este un do#eniu )irtual necunoscut& care nu (ace apana%ul intereselor noastre. ' drept ca a)e# ce)a cunostinte intr-un do#eniu #ai nou si anu#e $io - #ecanica& dar este inrudita #ai #ult cu enetica arti(iciala si cu ci$ernetica& do)ada prezenta a#ei aici& printre noi in aceasta seara si pe care& se pare ca ati uitat-o cu totii. In (ine& ulti#a du#nea)oastra intre$are atine un su$iect #ai delicat intr-ade)ar. Aceasta (uzionare a a)ut loc dintr-un sinur #oti) si anu#e sti#ularea interesului reciproc in do#enii de i#portanta co#una. - 0a ro sa #a scuzati& do#nule pro(esor& dar sti# toti ca la ora actuala& +ilda In)estitorilor este cea #ai in(luenta de pe lo$. Nu-#i pot inc+ipui ca# ce a)eti du#nea)oastra in co#un cu ei "unt curios sa stiu ce interese au stat la $aza acestei aliante sau ce-o (i& de natura a deter#ina In)estitorii sa i#parta puterea cu du#nea)oastra4 - 'xplicatia este destul de si#pla. 'a consta intr-o incercare de insu#are a tarelor& atuurilor celor doua +ilde. Cu alte cu)inte& ei au $ani iar noi sti# ce sa (ace# cu acestia. O ade)arata a)alansa de intre$ari se pra$usi dintr-o data peste rit# caruia $atranul& in scurta )re#e&tri$una nu #ai o(iciala& reusi sa-iintr-un tina pasul. - Nu cu#)a #oti)ele sunt cu totul altele si anu#e cele enu#erate de do#nul "tor# in aceasta seara4 - "a intelee# ca +ilda In)estitorilor nu stie ce sa (aca cu $anii4
- Cu# se )a nu#i aceasta asociatie4 G+ilda ininerilor in)estiti& in)estitori& sau poate In)estitorii Inineri4 - e ce ati (ost du#nea)oastra ales ca presedinte al acestei +ilde reunite4 - Ce a)eti de and #ai departe4 "a atraeti de partea du#nea)oastra si +ilda de u)erna#ant4 - "copul este de (apt sa izolati cu#)a ziaristi& stiut (iind (aptul ca sunteti aliatii dintotdeauna a u)ernului4 e (apt intentionati sa-i eli#inati sau sa-i alipiti si pe ei4 - e cand are +ilda Ininerilor interese politice sau econo#ice atat de i#portante4 - Cunoasteti pericolul unei concentrari #onolitice a puterii intr-un sinur pu#n4 ,anuiesc ca ati auzit de #itul uriasului cu picioare de lut4 in (otoliul sau asezat central in randul intai& "tor# ran%ea #ultu#it. In(or#atiile pri#ite de la acel necunoscut pareau a (i ade)arate. 'xplicatiile date de Inineri erau ridicole si #enite doar sa distraa atentia& nereusind sa prosteasca un )ulpoi ca el. Totusi "tor# era constient ca Ininerii nu ar (i putut da nici un (el de alte explicatii clare sau #ultu#itoare& (ara a nu risca sa nu atraa si #ai #ult atentia asupra lor. “ecat sa (ie recunoscuti ca periculosi& #ai $ine sa (ie perceputi drept ridicoli sau nai)i.“ "tor# stia #ai $ine decat oricine& in calitatea sa de presedinte al +ildei ziaristilor& ca dintotdeauna& Ininerii s-au co#placut sa stea intr-un con de u#$ra& puterea din spatele tronului neinteresata de puterea tronului& ur#arind strict interesele sale eoiste si in)aluind in #ister toate acti)itatile sale. Totusi in ulti#ele luni atentia intreii lu#i a (ost concentrata pe aceasta patetica +ilda& aproape o$scura in trecut& dar care de cate)a decenii $une escaladase rand pe rand pozitiile de in(luenta ale societatii o#enesti inreistrand succese (uleratoare si ui#itoare& cul#inand cu ocuparea unei pozitii strateice de #entinere a (railului ec+ili$ru al puterii& (acand sa incline $alanta (ie de o parte& de alta&cand ur#arind sta$ilizarea si intarirea propriei pozitii.(ie “Toc#ai noi ne#ereu preatea# sa declansa# o o(ensi)a pe tot (rontul care ne-ar (i adus suportul intreii populatii a lo$ului si ne-ar (i per#is sa sc+i#$a# actuala con(iuratie socio-politica. G+ilda ziaristilor este cea care tre$uie sa conduca si nu #arionetele alea din u)ern“ Totusi& "tor# intuia in actiunile ininerilor o preatire #inutioasa si indeluna& planuri
)aste intinse pe eneratii& ceea ce (acuse de (apt ca +ilda ziaristilor sa-si reconsidere atitudinea si sa declare +ilda Ininerilor drept ina#icul pu$lic nu#arul unu. "uccesele incredi$ile din ulti#ul ti#p ale acesteia il luasera pe nepreatite si "tor# recunostea (urios in sinea lui ca nu prea stia ce sa (aca. Ulti#a )este pe care o pri#ise de la sursa sa anoni#a de in(or#atii& re(eritoare la i#inenta (uziune& il scosese din #inti. ultu#ea totusi cerului ca a)eau acu# destule par+ii de #ane)rare si puteau sa contracareze in s(arsit dia$olicul plan al $atranului /ein+ardt. “"unt (oarte curios sa a(lu daca nu cu#)a respecti)ul necunoscut nu (ace parte din ta$ara ad)ersa. Ar (i intr-ade)ar o )ictorie de rasunet sa a)e# un tradator de partea noastra.“ 'ra constient ca daca s-ar (i ade)erit& stirea ar (i pro)ocat un dezastru pentru Inineri& stiut (iind (aptul ca G+ilda Ininerilor era recunoscuta pentru principiile sale pri)ind respectarea ter#enilor contractuali& pastrarea secretului clientilor si #ai ales pentru spiritul de loialitate si atasa#entul leendar al #e#$rilor sai (ata de nu#ele +ildei. Increderea opiniei pu$lice ar (i (ost zdruncinata din te#elii& deoarece ni#eni nu s-ar (i indoit de #oti)ele unei ast(el de tradari. “Cine stie ce planuri #izera$ile cloceste +ilda prin cotloanele ei& ast(el incat sa dezuste atat de #ult un ininer si sa-l deter#ine la o atitudine radicala.“ Oricu#& "tor# spera sa #ai pri#easca si alte in(or#atii interesante& poate c+iar sa o$tina un inter)iu. Gandindu-se la acest poate inter)iu& oc+ii ii sclipira si se inc+ipui stand de )or$a cu un i#ainar in)itat din randurile Ininerilor. “Oare cine sa (ie4 "i ce alte secrete #ai cunoaste4 a )a (ace partas la ele4“ Cu(undat in )ise& "tor# nu realiza ca pro(esorul /ein+ardt se preatea sa-si reia cu)antul& asa ca pierdu inter)entia sal)atoare a a#ei care considerase ca e #o#entul sa opreasca )alul de intre$ari* - oa#nelor si do#nilor 0-as rua sa (aceti putina liniste. Pro(esorul /ein+ardt )a (i #ai #ult decat $ucuros sa )a raspunda la intre$ari& dar puneti-le totusi pe rand si #ai ales asteptati si raspunsurile ,atranul #ultu#i& dand din cap in directia a#ei& (ara sa scoata un cu)ant si preocupat& isi arunca pri)irea pe teleecranul din (ata sa selectand pri#a intre$are. - oti)ele acestei asocieri nu sunt cele enu#erate de do#nul "tor#& )a asiur. "i iata de ce * presupunand prin a$surd
ca ar a)ea dreptate& noi a# do$andi in #od cert un a)anta% si un ascendent asupra intreii lu#i& nu nu#ai asupra celorlalte +ilde. Pro$le#a se pune insa in (elul ur#ator. I#ainati-)a aceste asa zise realizari ca pe un tort urias& super$ si #inunat la ust& pe care dupa cu# sustine +ilda ziaristilor& noi l-a# tine ascuns pentru a ne in(rupta sinuri din el. Totusi& pentru a (ace un ase#enea tort iti tre$uie o #ulti#e de inrediente di)erse& pe care noi nu le a)e# la ora actuala. "i oricu#& n-a# putea #anca toata )iata nu#ai dulciuri& ne-a# i#$olna)i sau ne-a# plictisi destul de repede. Unde #ai pui ca un ase#enea tort& tinut #ereu ascuns nu ar putea a)ea parte de recunoasterea si laudele intreii lu#i. e (apt& pentru a consu#a un iantic ast(el de tort& ar (i ne)oie de o lu#e intreaa - Ati a)ea dreptate& do#nule pro(esor& nu#ai daca nu cu#)a +ilda in)estitorilor nu ar (i interesata& ca de o$icei& sa (ure toata (risca sau cel putin sa se aleaa cu o (elie #ai #are decat ceilalti Asta ca sa )a raspund in acelasi context. - Tre$uie sa recunoasteti ca pentru a (ace un tort urias& sunt necesare (oarte #ulte #aterii pri#e& care costa - eci recunoasteti ca ati si (acut acest tort4 - ar a# recunoscut de%a ca a# (ost si sunte# preocupati de ideile e)identiate de do#nul "tor# cu atata ri%a& nu#ai ca nu inreistra# deoca#data prorese de#ne de luat in sea#a sau de prezentat opiniei pu$lice. Asa cu# a# #ai spus in aceasta seara& pro#ite# sa )a tine# la curent in aceste do#enii. Nu stiu ce altce)a as #ai putea adaua. "i acu# re)enind la a doua intre$are lu#eata& re(eritoare la (aptul ca in)estitorii n-ar sti ce sa (aca cu $anii& )oi (i #ai #ult decat concis * nu reprezinta un secret (aptul ca noi nu prea dispune# de $ani. Aceasta (uziune ar tre$ui sa )a intareasca con)inerea. Nu exista alt scop in ea. ,un Nu sti# cu# se )a nu#i noua +ilda si sa (i# sinceri nici nu ne prea intereseaza. Nu sunte# ra$iti. Pur si si#plu ideea a placut si a prins (or#a de la sine& (ara nici o constranere. eoca#data& )a ro sa considerati ca intre doua exista o a(acere co#una& neociata si inc+eiata su$ cele (or#a unui contract. Cat despre nu#irea #ea ca presedinte& credeti-#a ca #-a #irat si pe #ine. Propunerea a )enit din partea partenerilor nostri. Totusi a# declinat o(erta deoarece sunt siur ca de a#$ele parti exista persoane #ult #ai )aloroase decat un $atran sinuratic si incapatanat. La insistentele tuturor a# acceptat un co#pro#is si
a# ales o titulatura neo(iciala * cea de #aestru de onoare al noii asociatii& renuntand la toate (unctiile executi)e sau de ad#inistratie #ai )ec+i& cea de presedinte si #aestru de onoare al +ildei Ininerilor. In locul #eu& ca sa raspund la o alta intre$are care $anuiesc ca )a ur#a& a (ost unani# dese#nat actualul ad#inistrator se(& doctorul Tess& prezent aici de (ata. eodata& "tor# (u iz$it de o idee socanta. - o#nule pro(esor& o ulti#a intre$are. Ce rol a a)ut a#a in toata aceasta a(acere4 - Cred ca )a dati sea#a ca a#a a (ost un aru#ent decisi) pentru inc+eierea cu succes a acestei tranzactii. Nu )a inc+ipuiti insa& ca (ace si o$iectul ei. 'ste o (iinta )ie& o intelienta de acord arti(iciala& dar care s-a nascut pe teritoriile +ildei si care auto#at $ene(iciaza de statutul acesteia. Cunoasteti (oarte $ine reula#entele noastre care ne interzic a(acerile cu oa#eni. Considerand ca e ti#pul ca aceasta con(erinta de presa sa se ter#ine& a#a arunca o pri)ire spre an si inter)eni* - Apropiindu-ne de (inal& as )rea sa dau cu)antul presedintelui +ildei Ininerilor& do#nul Tess an o#nule doctor4 /idicandu-se din (otoliu& an se $ucura de i#inentul s(arsit al celei #ai o$ositoare con(erinte din )iata lui. - aca nu #ai sunt intre$ari& inainte de inc+eiere& as )rea sa (ac o #ica precizare. In editia de #aine a ziarului rezer)at stiintei& )eti asi in(or#atii extre# de interesante pri)ind istoricul nasterii a#ei cat si despre planurile de )iitor ale +ildei in aceasta pri)inta. ,inenteles ca ele )or tre$ui a)izate si apro$ate de du#nea)oastra. Cu alte cu)inte& sa treaca prin plenul ad#inistrati) si executi) al celor doua +ilde& cea a ziaristilor respecti) de u)ern& reunite sapta#ana )iitoare intr-o sedinta extraordinara. Acestea (iind spuse& )a #ultu#esc pentru participare si )a doresc in continuare& atat cat a #ai ra#as& o seara placuta. CAPITOLUL . /ia “Constientizarea (aptului ca esti di(erit de ceilalti& si asta deoarece ai (ost inzestrat sau ai do$andit puteri deose$ite care te (ac unic in oc+ii celorlalti& este de natura a pro)oca un ra)
dezec+ili$ru psi+ic si #ental care pot duce rapid la (ali#ent #oral. 8olosirea acestor puteri in interes personal sau i#potri)a u#anitatii reprezinta pentru unii #aterializarea unei concluzii (iresti& #oti)ata de un senti#ent de superioritate si de toc#ai aceasta )adita di(erenta intre ei si restul lu#ii. Altii se plan de sinuratate si (rustrarea neadaptarii intr-o societate pe care nu o intele sau care nu-i accepta. In acest (el& asa autonu#itele spirite superioare& odata a%unse in puncte c+eie& de extre#a i#portanta pentru o#enire& au inceput sa o traa siste#atic in %os pe scara e)olutiei& pro)ocand stanari sau #ai rau dezastre in)oluti)e care s-au intins pe zeci si sute de ani. Un spirit cu ade)arat superior& adica ec+ili$rat& in sc+i#$ nu )a (ace o traedie din aceasta si-si )a accepta relati) repede stranietatea puterilor sale& con)ins (iind ca pentru a-si pastra sanatatea #entala precu# si o doza serioasa de respect pentru #orala& nu are la dispozitie decat un sinur #i%loc* rasul. e aceea& el nu )a lua niciodata in serios posi$ilitatile #ai #ult decat )aste de care dispune si in nici un caz nu-i )a trece prin #inte sa le utilizeze i#potri)a se#enilor sai. e (apt& el )a purta o lupta necur#ata incercand sa duca o )iata nor#ala printre alti oa#eni nor#ali. Ca# in aceasta consta& in linii #ari& di(erenta dintre a#a si Ida& "piritul Pri#ei esteptari de pe Lu#ea de Aur.H ! "e a(la intr-o sala i#ensa& oala si pa)ata cu dale de #ar#ura& atat podeaua cat si peretii. Pe %os #ozaicul era co#pus din $locuri #ari #aro si roscate i#$ucate cu ineniozitate artistica& iar peretii acoperiti cu panouri al$ ; cre# cu #odele discrete de aceleasi culori cu podeaua. '(ectul era iz$itor pentru psi+icul ei. Totusi i#ensitatea salii nu o speria& ci #ai dera$a ii con(erea un senti#ent de pace si liniste su(leteasca. "i#turile ii erau oricu# in alerta. "enti#entul de con(ort )enea de la (aptul ca intreaa incapere iradia o caldura placuta si #olesitoare. A$ia atunci o$ser)a desculta. si#tea clipe caldura trans#isa talpilorca de era #ar#ura de pee %os.aceea upa cate)a de nedu#erire constata ca era c+iar $ine asa& sa se pli#$e cu picioarele oale& incercand sa surprinda o e)entuala dala #ai rece. Jocul o purta in zi-za de-a lunul peretilor captandu-i pe #o#ent intreaa atentie. Apoi pri)irea ii (u atrasa de o #asa uriasa de le#n neru pozitionata in centru. Constata ui#ita
saracacia #o$ilierului. “Pana si eu a# acasa #ai #ulta #o$ila“ Ui#irea era sporita si de (aptul ca in ciuda #asi)itatii si di#ensiunilor acesteia& inalti#ea era contrastanta cu rosi#ea picioarelor. Pentru si#turile ei antrenate& nu dura #ai #ult de cate)a secunde pentru a-si da sea#a ca latura patrata a #esei depasea cinci #etri iar inalti#ea #axi# unul. Gandul n-o i#piedica sa nu rada in ti#p ce (acea co#paratia cu locul stra#t si in+esuit pe care il nu#ea casa. Cu reu putea nu#i ast(el& cu$ul ; celula ri in care era o$liata sa se retraa seara pentru a se odi+ni si pe care tre$uia sa-l paraseasca& apoi& in (iecare di#ineata. “Nu#ai #asa asta e de cel putin doua ori #ai #are decat ca#era #ea“ In a(ara #esei nu #ai exista ni#ic altce)a& nici #acar un scaun. Pe #asa sedeau con(orta$il doi copii. Nu pareau sa-si (i dat sea#a de prezenta ei& asa ca pentru o )re#e /ia nu indrazni sa se apropie. Totusi ne#airezistand& curiozitatea o inde#na sa )ada cu ce se indeletniceau cei doi. A%unsa in )ecinatatea #esei constata ca& dupa toate aparentele& copii erau cu totul si cu totul adanciti intr-o acti)itate pe care nu reusi sa o identi(ice cu nici un c+ip. Asta ii dadu un (ior de spai#a si a$ea acu# #ultu#i in and (or#atiei sale de luptator ratie careia se apropiase dintr-o parte& cu#)a (erita& intr-un un+i #ort de )izi$ilitate.“Pro$a$il de aceea nu a# (ost re#arcata. Oare ce (ac acolo4“ In acel #o#ent o$ser)a o carte asezata neli%ent pe unul din colturile #esei. 8iind la inde#ana& o lua putin rusinata de (aptul ca nu ceruse )oie si ne+otarata o ras(oi. Ceea ce citi o u#plu de ui#ire si curiozitate. “/eactia odata pornita& nu #ai poate (i intrerupta decat oprind pur si si#plu ali#entarea circuitului. Adica dereland& de (apt& unul din cei doi poli opusi. In (elul acesta& eneria nu ar #ai circula prin #iezul catalizatorului si reactia )a (i stopata. Pro$le#a care apare consta in (aptul ca aceasta intrerupere este insotita de o iantica explozie care ar (ace i#posi$ila existenta )ietii pe cele doua planete. Controland actiunea catalizatorului si ec+ili$rand cu atentieacestei potentialele poli opusi de enerie planetele& initiatorul reactiicelor poatedoi $ene(icia de reale puteri&; in care cele eneretice sunt considerate doar super(iciale. Posi$ilitatile sunt atat de )aste incat ni#eni niciodata nu si le-ar putea inc+ipui. 'ste necesara de aceea o explorare si #ai ales exploatare rationala si prudenta a acestor puteri& deoarece detinatorul le poate scapa de su$ control si posi$ilitatea ca
acestea sa se intoarca i#potri)a sa este #ai #ult decat pro$a$ila. Pericolul poate (i totusi cu usurinta indepartat utilizand cu succes clasica #etoda a #oderatiei& al carei principiu (or#ulat poate (i sintetizat prin expresia eloc)enta* “,oatia andirii tre$uie te#perata de #odestia actiunilor i#puse“ "c+e#a intreii instalatii este prezentata la paina5“ "i /ia ras(oi cate)a paini citind in continuare. “Gardienii tre$uie sa ai$a ri%a ca a#a sa nu a(le de existenta lor sau a Lu#ii de Aur& cu atat #ai putin de sursa acestor puteri. 'ste necesar ca ei5“ /ia se opri nedu#erita si se intre$a cine sau ce sunt acesti ardieni. Isi dadu sea#a ca nu are rost sa continue inainte de a clari(ica aspectul. e aceea& (acu un se#n si desc+ise cartea de la pri#a paina spunandu-si* “"a incepe# cu inceputul& alt(el n-o sa intele #ai ni#ic. “G+idul Gardienilor& capitolul 1 ; eneralitati istorice si culturale ale u#anitatii. Nu cauta sa cercetezi& caci s-ar putea sa intelei. aca ati acceptat natura )oastra si (aptul ca nu sunteti& nu )eti (i si nu tre$uie #ai ales& sa (iti oa#eni& atunci )a )a (i usor sa inteleeti rolul )ostru si conditia existentei )oastre in uni)ers. Nu#ele pe care il purtati spune totul si ar tre$ui& daca ati reusit sa treceti de pri#ele (aze ale desteptarii& sa )i se potri)easca ca o #anusa. Nu incercati sa inteleeti cine sau ce sunteti. Nu cautati instante superioare de apel. O$isnuiti-)a cu ideea ca sunteti pentru cei pe care ii diri%ati * oa#enii& pe post de u#nezeu. Paradoxul& poate #ai reu de inc+ipuit si deci de acceptat& este toc#ai (aptul ca ei )-au creat. Nu cu $una stiinta ci din acel intelept instict de autoconser)are a rasei& (ata de lucrurile pe care nu le intelee. "titi (oarte $ine ca la inceput& puterea cu)antului deter#inata de and era a$soluta. 'xistati dintotdeauna si cel putin& daca nu )eti (i oa#eni niciodata& consolati-)a cu ideea ca a)eti posi$ilitatea sa (iti #ai u#ani decat cei la a caror conditie aspirati. /olul )ostru e clar* tre$uie sa ad#inistrati cu intelepciune acest sector. Nu sunteti sinuri. "e#enii )ostri& pe care nu-i cunoasteti& se ocupa cu aceleasi acti)itati in alte parti din uni)ers. Nu incercati sa-i contactati Nu "unteti )eti reusi. Puterile )oastre respecta strict leitatile propriei lu#i. izolati pentru ca sunteti unici. Incercati sa inteleeti ca de (apt totul este ca un %oc& care din (ericire pentru )oi& )a este su$ control. Tre$uie doar sa-i descoperiti leile. Ca sa nu )a plictisiti& a)eti un co#panion. 0a )a (i de (olos. "i )oi lui in acelasi ti#p. 8iecare este specializat pe anu#ite do#enii. /a#ane sa le descoperiti& pentru a )a opti#iza actiunile. esi sunteti
(or#e de enerie& pentru utilizarea cu succes a puterilor cu care sunteti inzestrati )a este necesar un in)elis #aterial. Acesta& in cazul )ostru& este carcasa unui trup o#enesc. ' ca un (el de )e+icol& o$liatoriu pentru stra$aterea unei distante luni. In(atisarea de copii nu tre$uie sa )a #ire& ea este #enita sa )a aduca per#anent a#inte de (aptul ca cei al caror destin il +idati sunt de (apt niste copii. Acesti adulti nu par a dori sa a%una )reodata la #aturitate. e aceea este necesar sa #ani(estati ra$dare si sa actionati pentru $inele lor& c+iar daca uneori este i#potri)a lor. "tudiul istoriei )-a in)atat ca o#enirea e)olueaza in cicluri. Nu are rost sa enu#era# sau caracteriza# aici cele trei epoci a (iecarui ciclu. Ceea ce este i#portant de retinut consta in (aptul ca nu )eti lua contact cu ei decat dupa epoca (ierului& adica odata cu initierea celei de aur. In rest nu a)eti )oie sa ii (aceti constienti de prezenta )oastra. Nerespectarea acestei reuli de %oc& atrae cu sine aparitia de reuli noi& pe care )a tre$ui sa le descoperiti& si (acand reseli riscati sa iesiti a(ara din %oc. Nu incercati deoarece este periculos& atat pentru )oi cat si pentru rasa u#ana. Ta$ara ad)ersa a$ea asteapta reselile )oastre si asta ar putea duce la pieirea eterna a rasei ardienilor din acest sector de uni)ers. eci& nu )a %ucati cu )ietile )oastre. Nu pertur$ati ordinea (ireasca de des(asurare a e)eni#entelor de pe cele doua planete. C+iar daca )i se pare ca totul este #onoton si plictisitor& siuranta celor cunoscute este pre(era$ila pericolelor necunoscute@ Aici& /ia se opri si inc+ise cartea. Ceea ce citise i se parea de neinteles toc#ai pentru ca nu-si putea inc+ipui asa ce)a. Inandurata& uita de se#nul de carte si ras(oind-o& dadu peste o tri#itere interesanta* area reseala ; )ezi Pri#ul Pas si Istoria Ciclica A U#anitatii de la paina patruzeci. Curioasa cauta paina respecti)a si incepu sa citeasca. @upa #o#entul in care a#a a de)enit constienta& in scurt ti#p a pus #ana pe putere cu a%utorul sa)antilor reuniti in +ilda Ininerilor& si a instaurat un rei# decreier roaza si teroare Terra. sa Natura sa depsi+oloia c6$or 2corp de ro$ot si o#enesc3 i-apeper#is inteleaa u#ana si sa-si concretizeze i#ensa superioritate. in acel #o#ent& cu a%utorul +ildei& si-a asu#at rolul de
patetica situatie de slu%itori& a trans(or#at o#enirea in scla)i dar #ai ales a interzis accesul la cunoastere si stiinta& pentru a-si asiura do#nia. "inura& +ilda ininerilor a)ea oarecare drepturi& datorita (aptului ca& cel putin la inceput& a#a nu se putea descurca (ara a%utorul lor. ar acestia (iind potential cei #ai periculosi pentru ea& a a)ut ri%a sa o#oare elita& ast(el ca nici un ininer sa nu #ai poata )reodata sa #ai construiasca un alt co#puter ca si ea. e ase#enea& a#a a spul$erat sperantele oa#enilor& care erau pe cale sa descopere z$orul interstelar si sa e)adeze de pe Pa#ant. Totusi unii inineri& care au re(uzat rolul Iudei& au (or#at #ici nuclee de rezistenta cu a%utorul oa#enilor& sinurul lor scop (iind de a supra)ietui si a trans#ite #ai departe in)ataturile lor& in speranta ca oa#enii )or reusi )reodata sa se eli$ereze. Aceste celule actionau in per#anenta& (ara sa stie una de cealalta& creand in #od constant pro$le#e a#ei. Ast(el incat& aceasta s-a )azut con(runtata cu un paradox. Pe de o parte& datorita naturii sale se#i-u#ane a)ea puteri #entale deose$ite care-i per#iteau sa contracareze cu usurinta sa$ota%ele oa#enilor& (ara a-i descoperi totusi& pe )ino)ati. Pe de alta parte& a)ea ne)oie de prezenta lor pe post de scla)i ; adoratori ; slu%itori& (ara de care nu se putea #ani(esta in plenitudinea (ortelor sale. e aceea se li#ita la a descura%a doar acti)itatea acestor celule de rezistenta si uneori de a pedepsi& spul$erand de pe (ata Pa#antului cate un oras intre. Ceea ce nu a stiut a#a niciodata este (aptul ca Pa#antul era in per#anenta su$ supra)e+erea noastra& a Gardienilor. "ediul nostru era pe atunci situat pe o planeta a(lata pe aceeasi linie cu "oarele& dar dia#etral opusa& a)and c+iar si un satelit natural ca Luna. Acest sediu era Lu#ea de Aur. Ci)ilizatia acestei planete tot u#ana& are conceptii si un #od de )iata total di(erit de cel al Pa#antului& de natura spirituala. ar lucrurile nu au (ost #ereu asa. Istoria planetei a cunoscut un trecut ase#anator cu cel al Pa#antului& pana la un anu#it #o#ent dat. "a incepe# cu inceputul. Ci)ilizatia Lu#ii di)ina. de Aur se $azeaza ei pe sunt o descoperire eniala si anu#e creatia i%loacele pur spirituale& iar actiunile in deplina ar#onie cu uni)ersul. Conceptiile acestor oa#eni pornesc de la o idee centrala denu#ita “"piritul pri#ei esteptari“. Con(or# acestei idei& o#enirea e)olua in cicluri& ineale ca intindere te#porala. 8iecare ciclu continea trei epoci * de aur& de $ronz& de (ier. Intinderea lor te#porala )ariaza & cea
#ai luna (iind cea a aurului& descrescand spre ulti#a. Aceste epoci& sau c+iar cicluri& sunt in perceptia noastra& care ne-a# o$isnuit cu eoni de asteptare& si#ple picaturi de ploaie in oceanul ti#pului. Pentru oa#eni& totusi& ele acopera perioade de neinc+ipuit& inco#para$ile cu )eacurile sau #ileniile lor. 8iecare epoca prezinta cate)a trasaturi distincte dar di(erentele aproape insesiza$ile care isi (ac si#tite prezenta la inceputul lor& ne per#it sa le di(erentie# (ara pro$le#e. In epoca de aur& caracteristica de $aza este pacea si linistea su(leteasca& /aiul pe Pa#ant& unde (iecare traia in deplina ar#onie cu ceilalti si cu natura. Toti oa#enii au puteri #entale deose$ite& considerate $anale si strict utilizate pentru asiurarea traiului de zi cu zi. /aul indus de cunoastere nu exista deoarece totul poate (i cunoscut 2daca doresti3. eplina ar#onie cu natura le per#ite oa#enilor sa-si procure +rana si con(ortul (ara inter)entia te+nicii sau stiintei. Totul era spirit * ruai raul sa-ti (aca loc pentru a trece& padurea sa te adapostesca& pa#antul sa te +raneasca& )antul sa nu #ai $ata sau ploaia sa te racoreasca. 'ste perioada care noua& Gardienilor& ne place cel #ai #ult& pentru ca ne per#ite sa ne i#plica# direct si sa studie# ast(el& #ai $ine natura u#ana. Pe #asura ce ti#pul se scurea& din #oti)e relati) necunoscute& dar pe care a# reusit sa le explica# partial toc#ai pe sea#a acestei naturi u#ane& unii oa#eni incep sa se si#ta #ai eali decat ceilalti. "e instaureaza epoca $ronzului& ce)a #ai scurta& pe care noi o caracteriza# printr-un sinur cu)ant* ri. Totul este un a#estec de $ine si rau& pur si i#pur. Interesant de re#arcat este si (aptul& ca pe #asura ce oa#enii incep sa uite de epoca precedenta& isi pierd treptat puterile si #ai ales incep sa se indeparteze de natura si sa uite de prezenta noastra. 'ste pentru noi se#nalul pe care il astepta# pentru a ne retrae si a de)eni (oarte discreti in inter)entiile noastre. In epoca (ierului& ei sunt total indepartati de noi. Puterile lor spirituale sunt nule& cu #ici exceptii izolate& in sc+i#$ cunostintele lor stiinti(ice atin apoeul. ,inele si raul in stare pura sunt o#niprezente. epoca este scurta& (ra#antata& pasionanta si cu unAceasta s(arsit (ul#inant. Intotdeauna specia u#ana trece& rand pe rand pe (iecare din cele doua planete& printr-un dezastru& dupa care incepe un nou ciclu si o noua epoca de aur. O caracteristica a (iecarui ciclu era ca dupa (iecare epoca de (ier& soldata etern cu un s(arsit catastro(al& nu #ai ra#ane in )iata ni#eni si ni#ic&
ast(el incat sunte# ne)oiti sa recree# teatrul de des(asurare al operatiunilor )iitoare si alti protaonisti. e ce& nu sti#. e ase#enea nu ne da# sea#a de ce tot (ace# la nes(arsit asta& poate e un senti#ent de sla$iciune in a recunoaste ca rasa u#ana& ca un copil )esnic neasta#parat care nu )rea sa se #aturizeze niciodata& este si ra#ane totusi creatia cea #ai de sea#a a naturii #isterioase sau a uni)ersului in(init. Aceasta e)olutie ciclica si #onotona& identica pe cele doua planete se des(asoara dintotdeauna. /eulile %ocului (iind #ai #ult decat plictisitoare& din curiozitate a# apelat la puterile noastre prestiente pentru a ridica putin )alul ti#pului de pe (ata pra(uita a prezentului. /iscant& de acord& dar ulterior ne-a# (elicitat caci ceea ce doar a# reusit sa intrezari# intr-un )iitor atat de indepartat ne-a inrozit. /iscul ne%usti(icat de a incalca reulile de %oc si de a ne pierde poate )iata& a de)enit rapid unul calculat si #ai ales necesar. esi nu ne-a# a)enturat in )iitor decat prin cate)a in)estiatii rapide& asta a (ost su(icient. Ulterior nu a# #ai reusit caci a# descoperit ca una din noile reuli ale %ocului ne eclipsa de aceste puteri. Ne-a# andit #ult ti#p la i#ainile (urate destinului care in(atisau o )iata lipsita de )iata. Acel )id total in care nu #ai exista rasa u#ana si nici noi& ne-a deter#inat sa (ace# ce)a pentru a #entine ec+ili$rul (rail dintre cele doua planete e#ene. ai #ult pe $a%$aite& prin incercari repetate& pentru ca nu stia# daca nu risca# incalcarea unei noi reuli& a# inceput sa #odi(ica# usor contextul initial al (iecarui nou ciclu si in cele din ur#a& considerand ca a )enit #o#entul& a# introdus si un ele#ent inedit * li$erul ar$itru. Cred ca aici a inceput& ceea ce a#andoi a# considerat a (i #area reseala& uriasul nostru esec. Uneori& el incearca sa #a consoleze spunandu-#i ca asa a (ost sa (ie& si oricu# de)enise plictisitor rolul de zei& )enerati su$ di(erite (or#e sau reprezentari& niciodata cele reale. onotonia acelorasi replici si tipare u#ane sau co#porta#entul i#atur al oa#enilor #ereu ata sa in)ete dar #ereu dand inapoi in clipa (inala decred inteleere& poate salui. te "i ener)eze la un 'u una nu in %usti(icarea nici acu# nu#o#ent stiu de dat. ce a# acceptat aparitia li$erului ar$itru. Nu #ai are i#portanta. Ca sa re)in la ideea de la inceput& atunci a# +otarat& pro(itand de (aptul ca sora Pa#antului era in epoca (ierului& sa ne (ace# si#tita prezenta printre oa#eni si nu a# #ai per#is disparitia lor. Inzestrandu-i cu o parte din puterile noastre spirituale a# sperat
in5 cred ca in li$erul ar$itru. ,anuiesc ca asa a inceput creatia di)ina. In plin a)ant te+nic si stiinti(ic& con)insa ca rasa u#ana este sinulara in uni)ers& ca u#nezeu nu exista& ca )iata este un accident al naturii& oa#enii s-au con(runtat deodata cu do)ada de netaaduit ca este o creatie di)ina& ca uni)ersul este #aic& condus de leitati discrete si de neinteles daca nu esti in deplina ar#onie cu acesta& in s(arsit a inteles ca exista un u#nezeu a carui prezenta nu tre$uie s-o de#onstrezi ci in care e su(icient doar sa crezi pentru a-L crea. Constient ca noi i-a# dat un $ranci in praul cunoasterii si #irat ca un copil de o %ucarie noua& o#ul s-a #aturizat $rusc& a lasat deoparte #esc+inele lui interese personale si pentru pri#a oara in existenta s-a andit la rasa si nu la indi)id. Asa a aparut Ida. Apeland la puterile lor proaspat do$andite& oa#enii au creat o entitate $ene(ica& cu puteri a$solute care sa le +ideze destinele. I#i a#intesc ca a# trait atunci un senti#ent curios& de i#plinire. "enzatie ciudata pe care nu #i-a# putut-o explica pe deplin * parca eu o nascuse# pa Ida. a si#tea#5 u#ana si cred ca inteleea# (e#eile care aduceau pe lu#e copii. Contrar explicatiilor din +idul Gardianului& a# trait atunci o $una perioada printre oa#eni5 ca o (e#eie5 nor#ala. Niciodata nu a# i#partasit ni#anui aceste anduri. 'l nu are +a$ar. C+iar si cand i#i #ai a#intesc de ele& sunt atat de inropate in #e#orie ca #i se pare uneori ca-#i sunt straine& ca nu eu a# trait acele e)eni#ente (ericite. "i #ai ales nici ur#atoarele care s-au do)edit a (i (atale pentru noi. upa acel succes& $ucurosi& ne-a# andit si din pacate spun asta pentru ca si eu a# (ost de acord& sa repeta# experienta si pe Pa#ant cand acesta se preatea sa inc+eie epoca de (ier. e data asta nu a# #ai a)ut noroc. 8ir-ar el de li$er ar$itru Asta e )iata& si ineri #ai pot resi. Poate a# actionat prea de)re#e sau prea tarziu& nu stiu. "au poate asa a (ost scris. Cert e (aptul ca oa#enii de pe Terra nu au #ai apelat la puterile lor spirituale ci doar la cele pur te+noloice si au creat un alter-eo Idei& dar care s-a do)edit a (iarti(iciala& de natura #ale(ica.darAsa nascut$ioneuronice a#a& o intelienta #ecanica cu s-a circuite ase#anatoare o#ului. Ne(ericita inspiratie Nici nu )reau sa #a andesc la ce s-a inta#plat apoi. In (ine A# (ost ne)oiti sa ne retrae# co#plet de pe Pa#ant& dar ca sa ne corecta# reseala a# reusit sa #odi(ica# reulile %ocului si sa intretine# (lacara sperantei. Oricu# cutia Pandorei (usese desc+isa si cul#ea de
noi& nu de catre oa#eni. ar acu# reulile erau cunoscute si %ucatorii preatiti. Iar noi o a)ea# acu# pe Ida. Cele doua planete )or ra#ane #ereu izolate dar destinele lor strans i#pletite. Cele doua ci)ilizatii nu se )or intalni decat la s(arsitul %ocului. Pentru Lu#ea de Aur nu #ai exista nici un ciclu de e)olutie& ti#pul este incre#enit in su$stanta %ocului. In)inatorul ia tot. aca dupa epoca (ierului& reusea# sa e)ita# dezastrul pe Pa#ant& in)inand-o pe a#a& li$erul ar$itru ne o$lia sa re)eni# in epoca de Aur pentru a lasa sa se instaureze ordinea (ireasca a lucrurilor. In caz contrar& a#a in)ine si poate pune stapanire si pe sora ea#ana a Pa#antului. e la #area noastra reseala& a# reusit sa o in)ine# #ereu pe a#a& dar desi o#enirea trecea lin in epoca de Aur& (ara a #ai disparea ca specie& se parea ca tranzitia in epoca (ierului se (acea $rusc si intr-un (el sau altul dadeau iar nastere a#ei& su$ di(erite (or#e sau denu#iri. Aceeasi )ec+e po)este. Pro$le#a ca ea e de (iecare data #ai puternica si #ai reu de in)ins. Cine sa #ai stie& de atunci& de cate ori a# distrus-o4 'u in nici un caz. Uneori i#i )ine sa rad. Nu #ai a# senzatia de de%a-)u ci e pur si si#plu o$isnuinta. Plictisitor de-a dreptul. e aceea nu a# #ai co#pletat %urnalul. ,a la un #o#ent dat #-a# andit sa-l ster din #e#orie. ar nu a)e# )oie sa uita#. Noi ardienii tre$uie sa tine# #inte )esnic ca a# resit. 'l #a ia uneori peste picior. Nu cred ca stie ce contine %urnalul dar stie de el. 'u ii spun ca in #e#oria #ea au ra#as ra)ate aceste a#intiri ca un (el de cronica. Cine)a tre$uie sa scrie istoria& alt(el cu# )o# sti sa e)ita# reselile trecutului4“ /ia inc+ise incet cartea si o depuse pe coltul #esei. Isi indrepta pri)irea spre cei doi copii& insistand asupra (etitei. Nu putea sa se andeasca la ni#ic. Ceea ce citise o coplesea. Apoi isi a#inti $rusc de se#nul de carte lasat si re)eni la paina indoita& continuand sa a$soar$a in(or#atii despre a#a si Lu#ea de Aur. @5 "a )e+eze in per#anenta Jocul& sa respecte reulile lui si sa #ai ales sa-i pastreze coordonatele in li#ite cunoscute. Una din cele #ai i#portante le ar interzice acti)eze pei#ediata& Pa#ant. I#plicarea lor directa reuli pe Terra a)ea ca sa si consecinta desteptarea a#ei. Cu alte cu)inte& desi ea nu ar a)ea acces la aceste puteri& poate sa intrerupa reactia "oarelui si auto#at ar castia Jocul prin distruerea celor doua lu#i. Cu atat #ai #ult cu cat ardienii si-ar pierde de(initi) puterea pe aceasta planeta.
e aceea in(luentarea pazitorilor tre$uie condusa cu #axi#a discretie si delicatete.“ Cartea cazu cu un pocnet sec pe dalele de #ar#ura. /iei& zo#otul i se paru inrozitor de puternic& dar #ai inrozitor era ceea ce toc#ai citise. "e intoarse panicata si incepu sa alere in directia usii. upa cate)a secunde $une de alerare speriata incerca sa se cal#eze si se opri apoi& caci nu #ai putea preciza pe unde intrase. "i nu se )edea nici o usa. “Totusi& pe unde)a a# intrat.“ upa cate)a clipe de andire se intoarse cu pri)irea in directia copiilor pentru a )edea daca (usese descoperita. Cei doi nu pareau s-o (i )azut sau auzit. Continuau ceea ce (acusera si pana atunci. “-a# speriat deea$a. Tre$uia sa iau si cartea cu #ine.“ Gandul o inde#na la cati)a pasi ezitanti& inainte& in directia #esei. Atintindu-si pri)irea in departare& (ata )azu si cartea care zacea ade#enitoare cu (ilele des(acute. ,rusc& /ia constata ca nu se #ai asea in sala. "e uita in %ur si descoperi i#aini oarecu# cunoscute. e data aceasta se a(la intr-o padure. A$ia atunci realiza ca era )or$a despre unul din )isele sale constiente. Acu# recunostea si copacii. "e#nele su$tile de recunoastere pe care si le luase ulti#a data persistau si acu# in #e#oria ei& ra)ate cu o lu#inoasa usurinta. “Totusi niciodata nu #-a# intors in acelasi )is“ Preocupata& se apleca& s#ulse si rontai un (ir de iar$a. “A# #ai (ost pe aici.“ In ti#p ce-si ridica pri)irea spre inaltii copaci& sperand sa re)ada si pasarile& #intea ei era cu(undata in tot (elul de anduri. In ulti#a )re#e constatase ca )isele sale luasera o turnura ciudata. 'rau #ult #ai rare si scurte si nu prea isi #ai a#intea #are lucru din ele. “Cine sunt de (apt acei copii4“ Lucruri stranii pe care le citise in carte incepura sa prinda (or#a in (ata oc+ilor #intii& desi nu-si aducea a#inte s-o (i (acut si cu atat #ai putin sa le poata intui (or#a nu#ai dupa denu#ire. @Pro$a$il atunci cand a# ras(oit-o la inceput& a# )azut (uar desene sau sc+itedespre Alt(el de unde sa (i stiut eu al cu# arata si uncate)a c6$or sau sa (i auzit reula#entul intern +ildei Ininerilor. ?a$ar nu a)ea# de nu#ele capitalei Pa#antului antic ; Paci(ica sau ce-or (i si cu retelele astea anlionare4 Auzi i#plant #ecanic“ Cu#)a isi dadea sea#a ca toate erau leate de a#a. Istoria Orala (acea tri#itere la c6$ori cand explica nasterea a#ei si in cate)a locuri existau si aluzii
)oalate la denu#irea de ininer sau un ter#en ase#anator& dar de restul nu stia ni#ic. “Pacat ca a# ratat ocazia sa recuperez cartea. Acolo as (i asit siur ce)a (olositor i#potri)a scorpiei.“ Natura sa precu# si )astele cunostiinte te+nice in do#eniul ro$oticii ii per#isesera sa inteleaa aproape tot ceea ce citise desi totul era nou. Oricu#& isi spuse ca acu# nu #ai conta asa ca isi concentra atentia asupra padurii si i#pre%uri#ilor. 0antul adia usor in(oind copacii intr-o si#(onie placuta de sunete. /idicandusi pri)irea& /ia constata ca& (iltrate de (runze si creni& putea o$ser)a razele "oarelui. Niciodata nu-l #ai )azuse pana atunci. Incepu sa alere na)alnic& uitand de orice prudenta& spre liziera padurii. Patrunse intr-un lu#inis si se opri $rusc& lasand lu#ina solara sa-i inunde (iinta si sa treaca prin $ariera pleoapelor inc+ise ale oc+ilor. Apoi ii desc+ise si se i#$ata indelun de i#ainea super$a a lo$ului al$en (ara sa-i pese ca acest lucru ii a(ecta )ederea. In cele din ur#a se lasa in iar$a& (ericita si o$osita in acelasi ti#p& lasand pe indelete )ederea sa-si (aca din nou si#tita prezenta. Cand reusi sa iasa din intuneric constata pro(und deza#aita ca se a(la intinsa in pat& i#$racata si dotata cu ec+ipa#entul standard o$liatoriu& inclusi) renada de rezer)a aatata de piept. "uparata isi a#inti ca era de ser)iciu la sediu peste noapte si se dadu %os din pat& isi turna un pa+ar cu apa si-l dadu peste at pe nerasu(late. "upararea ii trecu destul de repede andindu-se la ulti#ele e)eni#ente traite. “A# )azut "oarele si a# ustat iar$a.“ Acu# era din nou (ericita& dar a)ea senzatia ca trece cu )ederea peste un lucru (oarte i#portant. Intr-un coltisor de constiinta& un se#nal de alar#a ; a)ertizare incepu sa palpaie si-l indeparta ne#ultu#ita ca nu aseste cauza. “Pro$a$il ca nu era totusi ce)a asa de interesant de retinut.“ Nu-si aducea a#inte exact& dar era ce)a leat de o carte. ............................................................................................ .......... - Alar#a in sectorul patru Alar#a in sectorul patru “Iar e%a ausoarecele inceput sa plictiseasca -a# ca#un saturat de %ocul asta de-a si #a pisica. 'u nu sunt in nici caz pisica& poate ei sa (ie so$olani& ca #ereu se ascund su$ pa#ant.“ Pe #o#ent& co#paratia ii s#ulse un suras a#ei dar apoi& )azand prapadul redat de #onitoare se incrunta& ener)adu-se dea $inelea. '(ectul sa$ota%ului (usese de)astator. O intreaa uzina de ro$oti distrusa si un centru de co#unicatii co#plet de)astat.
Totusi i#ainile cladirilor arzande& relee de trans#isiuni (acute zo$ si $ucati de soldati ro$oti aruncate in aer de explozii puternice nu o i#presionara prea #ult. “Interesant“& co#enta ea. “ar de ce s-au o$osit sa-#i distrua o uzina deza(ectata si o retea auxiliara de trans#isiuni nei#portanta strateic4“ A#ploarea atacului nu lasa nici o ur#a de indoiala. 8usese ne)oie de actiunea reunita a cel putin doua rupuri de rezistenta. Poate c+iar trei. Plus toate celulele lor de rezer)a. "i stia prea $ine ca o celula era co#pusa din opt pana la zece u#ani. Un rup a)ea cel putin cinci celule acti)e si tot atatea de rezer)a. Intr-un ti#p #ai trecut& a#a se ocupase din plictiseala de studiul #iscarii de rezistenta. /eusise sa e)alueze destul de corect ca un rup continea ca# optzeci ; o suta de u#ani. esi unele rupuri erau #ai restranse - circa cincizeci iar altele #ai nu#eroase ; peste doua sute& constatase ca inta#pina pro$le#e #ai #ari din partea rupurilor #ai putin nu#eroase& #ai $ine oranizate si (anatice in indeplinirea o$iecti)elor propuse. “Aici au actionat& cu siuranta& peste doua sute“ Un scurt calcul statistic a situatiei #iscarii de rezistenta din sectorul patru raportata la #ari#ea populatiei existente o con)inse ca localnicii isi intarisera e(ecti)ele. Pre)azuse o ast(el de actiune si stia si cu# sa reactioneze acu# cand pericolul cel #ai #are pentru ea )enea din acest sector& dar nu se asteptase la o ase#enea a#ploare si nici la ceea ce lasa de inteles. 'ra tentata sa rada si acest sector. “Tre$uia sa o (ac atunci cand au actionat pri#a data Acu# e ca# tarziu.“ "i #ai stia ca nu ar rezol)a ni#ic. "o$olanii $ine ascunsi ar (i scapat. Totusi de unde atatia u#ani4 Controlul selecti) al populatiei era (oarte riuros si experianta ii spunea ca nu )a asi un raspuns prin studiu pro$a$ilistic. “Nu cu#)a au actionat si rupuri din alte sectoare4 Asta insea#na ca pot circula destul de le%er peste ranite. ar cu#& si cu ce4 Cu# au luat si apoi au tinut leatura unii cu altii4 Pazitorii nu au cu siuranta o raza atat de #are de actiune Iar ranitele sunt $ine e (apt nici nu ar din oras (ara #ele a (i o$ser)ati depazite. patrulele de control.“ inputea acestiesi #oti)& a#a procedase cu #ult ti#p in ur#a la o i#partire a supra(etei pa#antului in sectoare i#ense& cu ranite (oarte $ine deli#itate si aparate in per#anenta. 8iecare sector continea unde)a in zona sa centrala un oras. Cu reu se puteau nu#i acestea asezari ur$ane& dar oa#enii nu #ai a)eau nici o idee despre istoricul acestui
cu)ant. Concentrand ast(el populatia lo$ului& atata cata #ai ra#asese dupa pri#ele zile in care luase puterea& a#a a)ea posi$ilitatea sa tina su$ un control se)er #iratiile si #ai ales actiunile rezistentei. Li#itele i#ense ale sectoarelor depaseau raza #entala de actiune a co#unicatiilor pazitorilor iar cli#a desertica si arida descura%a orice incercare de e)adare a oa#enilor. e (apt& cu patrulele aeriene per#anente pe tot cuprinsul sectoarelor ar (i (ost i#posi$il. "i nici nu ai (i a)ut unde sa te re(uiezi& daca prin a$surd ai (i reusit sa e)adezi. a%oritatea nu #ai intentionau de #ult ti#p sa o (aca. "er)iciul de control al #ediului incon%urase arti(icial cu ziduri in)izi$ile de curenti at#os(erici& (iecare oras& #entinand o eterna patura de nori deasupra cerului. Asta totusi asiura o cli#a relati) accepta$ila si te#peraturi suporta$ile. Toti stiau ce iad era in a(ara acestor ziduri. i(erente colosale de te#peratura intre nopte si zi& )anturi de peste sase sute de ilo#etri pe ora& (urtuni de pra( care (aceau i#posi$ila )izi$ilitatea la #ai #ult de un pas in (ata. Natura se dezlantuise dupa traicele cataclis#e dintr-un trecut indepartat. 'xploziile nucleare #entineau si acu# un ridicat ni)el al radiatiei. At#os(era era atat de saraca in aer& incat nici nu puteai respira (ara #asca iar patura de ozon nu #ai exista de #ult. "iur ca oa#enii nu stiau in realitate toate acestea. A)eau insa la inde#ana Istoria Orala si rarele excese ale a#ei& care #ai pedepsea din cand in cand cate un oras intre retraand co#plet $ariera protectoare si redand apoi& intreaa traedie (il#ata prin canalul o$liatoriu de tele)iziune. Gandindu-se la ulti#a sa aselnita oriinala& cea cu sectorul doi& a#a se intre$a pe $una dreptate& daca nu cu#)a datorita unor #utatii enetice& aparuse o noua specie de pazitori& cu puteri ase#anatoare ei. “Oricu#& este cert (aptul ca cine)a ii a%uta pe u#ani“ Aruncandu-si din nou pri)irea pe #onitoare& constata ca putea )edea& la propriu si asta pentru pri#a oara& siluetele u#anilor din rezistenta. Nu-i )enea sa creada pri)ind oa#eni luptand& recuperand ar#enu si #ateriale& c+iarau #urind. 0ederea sanelui lasa loc de#inand indoiala.cladiri “Astiasic+iar ine$unit de tot4 Nu le #ai pasa ca-i pot acu# recunoaste si captura4 Ce)a ii ani#a peste instinctul de supra)ietuire Cred ca pot sa-#i scape4 "au c+iar daca ar a)ea posi$ilitatea& sunt decisi sa sacri(ice intreaa populatie a oraselor4“ ar in ti#p ce se andea la acest est aparent nesa$uit& a#a isi dadu sea#a ca
nu putea pur si si#plu ucide toti oa#enii. Jocul n-ar #ai (i (ost a#uzant. 8ara adoratori si un
realitatea )irtuala este acu# terenul #eu de %oaca. Paznici tai sunt de-a dreptul patetici. Nu a# )rut sa #a o$osesc ca sa trec de ei. ata )iitoare s-ar putea sa ai o surpriza Ce-ai zice daca i-as trans(or#a din paznici in atacatori4 "i#patica idee& nu4 La re)edere& si pana ne #ai intalni#& iti doresc un cos#ar placut“ aca era ade)arat& si nu#ai pe %u#atate& atunci situatia era traica. “e unde stie ea toate astea4 "i cine-i persona%ul asta& /ia4 Nu se poate& se lauda“ ar& ii era tea#a& in ti#p ce (or#ula aceste intre$ari& ca se inseala. “I#i tre$uie in(or#atii supli#entare“ Apoi isi aduse a#inte de inreistrare. O derula #ental si o studie. Acu# nu #ai stia de ce i se paruse interesanta. Totusi se incredea in instinctele sale iar si#turile ascutite ii spuneau ca ce)a nu e in reula. eodata& intreaa sa extensie a proiectiei psi+oc+inetice ii se#nala un senti#ent prenant si ciudat de pericol. Isi analiza cu atentie senti#entele si andurile pe $aza unei re)izuiri )izuale ale i#ainilor )azute& intrun carusel a#etitor de anduri& idei si o$ser)atii si incre#eni $locata atat la propriu cat si la (iurat * descoperise sursa pericolului. In trei i#aini sec)entiale& de durata unei secunde& ale aceluiasi plan (il#at& a)ea loc o #iscare. Ce)a intr-un colt al ecranului (lutura ti#p de cate)a zeci#i de secunda si apoi disparea pur si si#plu de pe #onitor. “I#posi$il Asa ce)a nu se poate“ /ula si derula incontinuu cele trei i#aini& pana intratat incat& la un #o#ent dat& nu #ai putu preciza care este pri#a si care ulti#a. Asta (u sal)area& caci odata constientizat andul& reusi sa eli#ine aspectul sec)ential ; liniar al i#ainilor si le asiura auto#at un (lux continuu si incetinit de curere. Cu roaza& )azu cu# in pri#a sec)enta& acu# ne#aideli#itata de celelalte& aparea o (ata cu parul despletit si disparea& i#ainea ii trans#itea (iori reci pe o i#ainara sira a spinarii& in a treia sec)enta. Cadrul (il#at (iind (oarte #are& o(erit de unul din satelitii o$isnuiti de tele)iziune din reteaua locala& o i#piedicase sa o$ser)e a#anuntul de la inceput. ar acu#& analizand i#ainea a#a O si#tea intelee lapuse propriu expresia inal$eni (etei& de tea#a“. (rica ca terorizanta stapanire pe “a ea. In+eta (urioasa intr-un stop cadru cele trei i#aini si (urioasa parasi centrul de co#unicatii& (re#atand. “Nu se lauda. eloc Tre$uie sa-#i pun neaparat in aplicare planul de actiune. A# intrat in criza de ti#p. “Pe ecran& cele trei i#aini continuau sa dainuie& stra$atute reulat de o linie orizontala& datorata stop
cadrului& si de doua )erticale& caracteristice proceselor auto#ate de clari(icare a i#ainii. aca cine)a ar (i intrat in acel #o#ent in incapere si si-ar (i aruncat pri)irea pe #onitoarele acu# linistite dupa li#pezirii i#ainilor& ar (i )azut ce)a o$isnuit si deloc de natura ati inspira roaza. O (ata $londa si drauta& cu parul lun despletit si $atand in )ant& cu (ata )esela si o #ina surazatoare indreptata spre cer. Poate s-ar (i #irat de (aptul ca intr-una din i#aini (acea cu #ana cui)a pe care& pro$a$il& doar ea il )edea acolo sus printre norii cenusii. Ceea ce n-ar (i reusit sa precizeze i#ainarul o$ser)ator& era daca estul in sine reprezenta o a#enintare #uta sau o #ani(estare de $ucurie si speranta. Poate si una si alta. !! "tand con(orta$il in actualul sau $irou& (ostul ca$inet al $atranului& an isi ser)ea ca(eaua si se delecta cu ziarele de di#ineata. esi ziua se anunta (oarte rea si o$ositoare& cu o aenda incarcata& nu-si putea i#piedica& si nici nu dorea acest lucru& andurile sa z$urde #ereu si #ereu in %urul aceleiasi idei centrale * extraordinarul succes inreistrat de proaspat in(iintata +ilda a oa#enilor independenti. Independentii reusisera un ade)arat tur de (orta inenunc+iind +ilda ziaristilor si atraandu-si de partea lor pe cei de la u)ern. esi leile speci(icau clar respectarea cu strictete a nu#arului de puteri de stat ; patru& aru#entul in)ocat de ziaristi se pra$usi in #o#entul in care Ininerii anuntasera inaintarea propunerii de inaintare in ran a +ildei "anatatii. otiunea (usese apro$ata prin nu#aratoare directa si dadu casti de cauza& $inenteles Ininerilor& printr-un )iclesu politic& care nu lasa nici un du$iu pri)ind a$ilitatile pro(esorului /ein+ardt in cunoasterea si #anipularea #ecanis#elor politice sau diplo#atiei do)edita de acesta. Lucrurile se des(asurasera ca# in (elul ur#ator& si aici an era tare #andru caci a)usese partea sa de contri$utie& i#ediat desc+iderea lucrarilor extraordinare ca#erelordupa reunite ale celor patru +ilde&sesiunii In)estitorii anuntaseraa intentia& cunoscuta de alt(el de toti& unei (uziuni intre ei si Inineri. ,inenteles ca ziaristii (oarte siuri pe ei sarisera ca arsi& urland ca din ura de sarpe ca nu este posi$il deoarece incalca pre)ederile leale. ai #ult decat atat& nici nu poate (i supusa la )ot c+estiunea in cauza toc#ai pentru ca reula#entul intern al
ca#erelor reunite ale +ildelor pre)ede ca )oturile sa nu (ie #ai putine la nu#ar decat nu#arul puterilor in stat. Acesta era de (apt #o#entul asteptat de Inineri& care atraand ast(el in cursa ziaristii& s-au ridicat senini si au propus decalarea )otarii #otiunii cu o alta* apro$area cooptarii& ca putere de stat a +idei sanatatii. oti)atia era inte#eiata& spuneau ei& de i#portanta pe care u)ernul tre$uia sa o acorde leal& con(or# constitutiei& sanatatii intreii populatii. ar ininerii& a)usesera si un aru#ent teoretic. "puneau ei ca daca reula#entul interzicea ca nu#arul puterilor sa (ie #ai #ic decat nu#arul )oturilor& nicaieri nu se preciza ca nu este posi$ila si situatia ca nu#arul puterilor in stat sa nu (ie #ai #are decat nu#arul de )oturi. Anuntul (u o ade)arata $o#$a& nu nu#ai prin natura lui cat #ai ales prin i#plicatiile lui pro(unde. Pentru pri#a oara in istoria de#ocratiei electronice& perioada intinsa de peste patru sute de ani& nu se #ai inreistrase o ase#enea intorsatura de la lucrurile (iresti cu care erau o$isnuiti )otantii. A$ea atunci isi daduse sea#a +ilda ziaristilor ca (usese trasa pe s(oara si cul#ea erau cu #ainile leate& deoarece prin decalarea propunerii anterioare& inca existau patru +ilde. eoarece propunerea )iza in #od direct +ilda de u)erna#ant& prin acceptarea la u)ernare a +ildei "anatatii pri)ind pro$le#ele speci(ice dar nu reprezenta un a#estec intern& con(or# reula#entului nu a)eau )oie sa )oteze. in acelasi #oti)& pentru ca Ininerii (acusera propunerea& drept de )ot a)eau doar celelalte doua +ilde* In)estitorii si
re(uzului participarii la u)ernare. Jocul de-a politica era prea su$til pentru oa#eni si se parea ca si pentru aliatii lor din +ilda "anatatii. ureau de ciuda ca prostii de #edteci nu-i anuntasera si pe ei de propunerea In)estitorilor& caci erau acu# siuri ca acestia se $azau pe )otul lor pro. ar #ai ales isi dadusera sea#a ca si-o (acusera cu #ana lor. Prin ur#are nu #ica (u surpriza tuturor& #ai putin a lui an si a $atranului care $anuiau ca se )a inta#pla ast(el& cand dupa nu#aratoarea )oturilor se constatase o #a%oritate deplina. in acel #o#ent lucrurile au scapat co#plet de su$ controlul ziaristilor. G+ilda "anatatii (usese cooptata atat in u)ern cat si ca putere de "tat& iar pri#a propunere pri)ind (uziunea (usese )otata prin #a%oritate si#pla * doi la unu& deoarece +ildele i#plicate in (uziune se a$tinusera din #oti)e e)idente. La (el de e)ident (usese si (aptul ca )otul #a%oritar )enise de la "anatate& caci ealitatea la )oturi intre u)ern si ziaristi nu ar (i dus la nici un rezultat& dar acu# noua +ilda era siura ca tre$uie sa pri#easca plata pentru a%utorul o(erit #edtecilor. Un risc nici #acar #ini# ci nul& deoarece prin insasi denu#irea lor& #edtecii din +ilda sanatatii erau apropiati ca si orientare de inineri. "i apoi& sansa nesperata care le picase din cer nu tre$uia nicicu# ratata& cu atat #ai #ult cu cat deoca#data erau pe post de #arioneta si (iind constienti de asta a)eau ne)oie de inineri ca aliati si nu ri)ali in %ocul puterii. "urpriza cea #ai #are )eni aproape de s(arsit& cand $atranul se ridicase& dupa ce #ai intai ceruse si pri#ise cu)antul& si cu cel #ai (iresc aer din lu#e declarase necesitatea #odi(icarii de (or#a si nu de (ond a reula#entului actual al celor patru ca#ere reunite& deoarece ziaristii au constatat pe propria lor piele cat de ra)e pot (i interpretarile di(erite ale reulilor neclar sau precis (or#ulate. Propunerea sa& din partea +ildei Independentilor& continea acordarea unui #andat de autoritate G+ildei
situatia peni$ila in care s-ar a(la plenul& si asta datorita propriilor reseli de redactare si apoi )otare a leilor. Asta pusese capac la toate si daca nu ar (i inter)enit reprezentantii +ildei de u)erna#ant sa aplaneze con(lictul& ziaristii ar (i iesit a(ara din sedinta& $inenteles dupa ce s-ar (i luat la $ataie cu Ininerii. In aceste conditii era usor de inc+ipuit cu# se si#tea an in acea di#ineata super$a& dupa parerea lui& in noua (unctie de presedinte al +ildei Ininerilor. 'ra constient ca acest post ii (usese o(erit ca o recunoastere a #eritelor sale& a e(orturilor si sacri(iciilor din ulti#ii zece ani& atat in directia a#ei cat si pentru s(aturile inspirate pe care le daduse $atranului in ulti#a perioada pri)ind politica de stat a +ildei. Cele doua +ilde isi #entineau deoca#data independenta ad#inistrati)a si propriile oranizari interne& nu#ai reula#entele (usesera a%ustate pentru a se putea aplica cu succes a#$elor parti. Cu# presedintele de onoare pro)enea din randurile Ininerilor& in persoana $atranului& aspectul con(erea un #ic ascendent deloc neli%a$il acestora asupra in)estitorilor& cu conditia $inenteles ca a#a sa (ie considerata si utilizata ca un $un& in sensul corect al cu)antului& al a#$elor +ilde. Adica& cu alte cu)inte& si in)estitorii sa pro(ite de a)anta%ele acestui calculator superper(or#ant. ar ne(iind idioti& in)estitorii pretinsesera si in cele din ur#a o$tinusera accesul la cele #ai secrete planuri de )iitor ale ininerilor. an isi inc+ipuia usor $ui#aceala in)estitorilor cand a(lasera de noutatile din enetica& ci$ernetica si transporturi spatiale si #ai ales rolul atri$uit a#ei in )iitorul acestor do#enii. Planurile erau #ari si a#$itiile pe #asura si de aceea intuind a)anta%ele perioadei ur#atoare& G+ilda in)estitorilor nu #ai statu #ult pe anduri si-l propusese pe $atran ca #aestru de onoare al Independentilor. “Pozitia #ea i#i con(era a doua putere in aceasta noua +ilda si poate ca dupa /ein+ardt5 “ar )isul desi (ru#os parea ca# departat& asa ca an re)eni la aspecte concrete. “e (apt& daca stau sa #a andesc $ine& nici $atranul nu ocupa pri#a pozitie ci a#a.@ atorita i#plicarii toate si cunostintelor #ai #ult decat in )aste din proiectele $ancile sale#a%ore de date& aceasta era la ora actuala sinura “persoana“ cali(icata sa super)izeze orice decizie in do#eniu. Accesul sau neli#itat si controlul in toate aspectele de acti)itate ale a#$elor +ilde (acea in prezent indispensa$ila inter)entia a#ei. “'a ne ordona si noi executa#“ 'ra constient ca o prea #are dependenta de
auto#atizare si calculatoare nu era sanatoasa. “A# construit ro$oti dupa ase#anarea #intii noastre& care sa andeasca la (el ca noi si sper sa nu a%une# sa andeasca& sau #ai rau sa decida& in locul nostru. Partea cea #ai urata este ca& doa#ne (ereste& sa nu a%une# )reodata in situatia sa andi# noi ca niste ro$oti sau sa ne trata# unii pe altii ca pe niste auto#ate din carne.“ Totusi& stia ca ni#eni nu o considera pe a#a ro$ot ci #ai dera$a ca pe un sea#an al oa#enilor& ce-i drept #ult #ai inzestrata& caci atat an cat si /ein+ardt erau con)insi ca succesul (ulerator al +ildei Ininerilor& desi le apartinea lor ca idee& nu s-ar (i #aterializat niciodata (ara a%utorul a#ei. Niciodata nu #ai (unctionasera ser)iciile de in(or#are si trans#isiuni atat de $ine& aproape per(ect dupa spusele #odeste ale a#ei& de cand aceasta le preluase controlul. A$ea acu# isi dadeau toti sea#a cat de #ult pierdusera ininerii neacordand i#portanta cu)enita directiei Ar+i)e. I#plicandu-se direct in acest ser)iciu& a#a descoperise o roaza de in(or#atii interesante& unele de i#portanta capitala& su$ (or#a de rapoarte si dosare reprezentand idei noi& in)entii si ino)atii& descoperiri care zaceau de ani de zile& c+iar zeci si sute unele din ele& si care ar (i (ost extre# de (olositoare daca erau (olosite la )re#ea respecti)a. Oricu# ele reprezentau inca i#portanta si incepusera a (i utilizate si exploatate ca atare. Odata& stand cu $atranul la un pa+ar de )or$a& an a(lase de la acesta ca daca Ar+i)ele ar (i (ost e(icientizate de la inceputurile sale& +ilda Ininerilor ar (i realizato pe a#a cu peste o suta e ani in ur#a. “O in(or#atie este i#portanta nu#ai in #asura in care odata stocata poate (i ulterior usor accesata& ii spusese $atranul“ "i acu# an era inclinat sa-i dea dreptate& dar iarasi era o$liat sa re)ina la #ai )ec+ea sa idee.“O specializare #ecanica excesi)a in societatea u#ana este #ai #ult decat periculoasa In cele din ur#a nu )a #ai reprezenta o e)olutie in sine. Ger#enii declinului pot (i cu usurinta recunoscuti& atunci cand li#$a%ul (olosit de oa#eni contine in este principal ter#enii de lucru. Gandirea inradita de te+nici acesti speci(ici ter#eni #i%loacelor precisi& )or$irea in si#$oluri caracteristice isi pierde la un #o#ent dat sensul si rostul. Pierderea li$ertatii indi)iduale& sur)enite din cauza nerespectarii principiilor auto#atizarii& este ur#atorul pas loic. /espectarea cu strictete 2ad-litera#3 a leilor si pronuntarea sentintelor de ro$oti specializati in acest sens ar reprezenta
(inalizarea unei traedii& care s-ar solda cu disparitia lui “+o##o sapiens sapiens“ si aparitia unei specii noi “+o##o ro$oticus“. aca an considera corect din pacate& al doilea ter#en “ro$oticus“& nu era prea siur ca pri#ul* “+o##o“ isi #ai asea& in context& %usti(icarea. “Oare de unde #i-au )enit in cap ta#peniile astea i#ineata incepuse atat de $ine“ Incerca sa se autocon)ina ca aceste idei sunt prostesti& ca oa#enii #ai au inca un cu)ant de spus si este i#posi$il ca rasa u#ana sa a%una )reodata in situatia pe care andurile sale cele #ai su#$re i-o in(atisasera #ai inainte. “Nu#ai de noi depinde sa controla# aspectele potential periculoase ale acestui proces. "i din (ericire& acu# a)e# si noi un cu)ant de spus.“ Ce nu stia inca an& $atranul sau restul o#enirii& era (aptul ca u#anitatea nu #ai a)ea de spus #ai ni#ic si ca nu de ea depindea e)olutia sa )iitoare. Asa cu# spusese cu #ult ti#p in ur#a cine)a de a carui o$arsie nu-si #ai a#intea acu# a$solut ni#eni& “Alea iacta est“ Gra)itatea pro$le#ei& de care ni#eni nusi dadea sea#a& consta in (aptul ca a#a a)ea sa le aduca a#inte& intr-un context total ne(ericit& de o alta expresie cele$ra si la (el de )ec+e& dar intr-o )arianta #oderna* “ati-i Cezarului ce-i al Cezarului si lui u#nezeu ce-i al lui u#nezeu.“ a#a le-a de#onstrat pe )iu ca )arianta #oderna este #ai scurta si #ai si#plu ast(el de enuntat. 'a a pus un se#n de ealitate intre cei doi de$itori& dar inainte de asta a considerat ca ar (i +azliu sa #aterializeze la propriu se#ni(icatia ulti#ului capitol din Noul Testa#ent. Nu a #ai a)ut nici o i#portanta pentru u#anitate ca& de (apt& a#a ii #intise si ca Cezarul nu era toc#ai u#nezeu. Cel putin pentru oa#eni aspectul nu #ai a)ea nici o rele)anta. Tot ce )or #ai sperau ei era ca si celelalte capitole erau ade)arate. in pacate le-a tre$uit peste trei #ii de ani sa se con)ina si a#a a a)ut ri%a ca in toata aceasta periada sa le scoata din cap si speranta. Paradoxul& cu aspectul sau trai-co#ic consta in (aptul ca cea care a #entinut (lacara sperantei su$ (or#a sa (anatic au (ostsiste#atic toc#ai Ininerii. Considerati principal pericol& reliioasa ei (ost deci#ati de trupele ro$otizatecaale a#ei inca din pri#ele ore dupa ce aceasta a preluat puterea. Ne)oiti sa se acunda& #ai ales su$ pa#ant& acestia au reusit sa sal)eze si sa puna la adapost destula aparatura si #i%loace te+nice care sa le per#ita sa initieze si apoi sa continue lupta de +erila i#potri)a a#ei pana la )ictoria (inala. In principal au inreistrat nu#ai
esecuri si au (ost ne)oiti sa se li#iteze la crearea unor celule de rezistenta izolate unele de celelalte& atat la propriu cat si la (iurat& care actionau in per#anenta (ara sa stie de existenta celorlalte& creand constant pro$le#e a#ei. 'lita (iind lic+idata inca de la inceput& putinii specialisti s-au reunit si punand la cale strateia si planurile de )iitor ale #iscarii lo$ale de rezistenta au reusit sa inreistreze totusi cate)a succese #a%ore. Acestea constau in principal in realizarea unei (or#e de #i#etis# ca#eleonic posi$ila prin #anipulare enetica si do$andirea si trans#iterea ereditara a puterilor psi dar la un ni)el (oarte redus de #ani(estare. Ast(el au aparut se(ii de rup si pazitorii. "inurii care stiau toate acestea erau se(ii de rup& care )e+eau pe toata durata )ietii lor ca secretul sa (ie pastrat& inclusi) (ata de #e#$rii propriului rup. 8iind conda#nati la traiul in su$terane& erau totusi capa$ili sa iasa si pe strazi datorita puterilor #i#etice de care $ene(iciau. eoarece acestea se do$andeau prin inducerea in oranis# a unei su$stante se#iiradiante& (ara e(ecte noci)e& ei erau o$liati sa deleaa spre s(arsitul )ietii un inlocuitor& caruia ii i#partaseau toate cunostintele& planurile si #ai ales #arele secret pastrat cu ri%a si anu#e (aptul ca toate orasele lu#ii erau leate printr-o retea de canale su$terane& exca)ate la inceputuri& care le per#itea sa ia leatura unii cu altii in caz de pri#e%die. Una din o$liatiile lor cansta in recunoasterea si atraerea in rup a potentialilor pazitori. Tot ei erau cei care “scriau“& de (apt co#pletau si trans#iteau #ai departe in #e#oria colecti)a a oa#enilor continutul Istoriei Orale& a)and ri%a sa e)ite orice tri#itere sau aluzie la acti)itatea lor. Pericolul pentru ei& luati ca oranizatie su$terana si ascunsa consta in pericolul extre# al oricarui parazit. upa un ti#p a%uneau sa depinda de azda& in speta de a#a si sa se o$isnuiasca cu situatia& ast(el incat sa nu #ai (ie capa$ili sa duca la indeplinire o$iecti)ele initiale. "tanarea si acceptarea starii de (apt a conditiei actuale& de)enise pentru ei o stare de drept o$isnuita. CAPITOLUL . area idee
He #ulte ori in istoria u#anitatii au existat cazuri in care oa#eni de stiinta - sa)anti sau cu (unctii i#portante pentru societate& care au a)ansat prin #unca sustinuta si e(orturi constante 2strict deci& pe $aza #eritelor personale - pro(esionale3& si a)and idei cu ade)arat eniale 2uneori ca si oa#enii si#pli din randul carora s-au ridicat3 au reactionat exact ca acestia* $ucurie i#pletita cu nedu#erire si tea#a. ,ucuria este clara& pro)enind din dorinta de a i#partasi si cu ceilalti respecti)a idee si de a culee ast(el& cu #odestie )or$ind& aprecierea asteptata. Nedu#erirea consta in aspectul #ai putin inteles aparut in ur#a punerii intre$arii “e ce #i s-a inta#plat toc#ai #ie4“ "tarea este ulterior depasita dupa ce respecti)ul persona% trece o$liatoriu si prin (aza de tea#a ca s-ar putea ca acea #are idee sa nu )aloreze #ai ni#ic sau sa (i (ost descoperita intre ti#p de altcine)a. i(erenta care apare intre acest tip de o# si o#ul si#plu este ca acesta din ur#a trece si el prin pri#ele doua (aze 2cea de extaz si apoi de nedu#erire3 dar #oti)ele celei de-a treia sunt ca# di(erite. Tea#a sa porneste de la o alta intre$are si anu#e “'ste $ine ce (ac4“ Aspectul #oral al pro$le#ei il indea#na& de cele #ai #ulte ori& pe acest ulti# si#plu persona% sa renunte la #area idee spre deose$ire de celalalt& #ai so(isticat care nici NU "' GAN'"T' LA A"A C'0A. Ca niste concluzii ine)ita$ile& ce s-ar putea desprinde din aceasta lectie insusita pana la ur#a de u#anitate& ar (i ur#atoarele* in e)olutia lui& de la pri#iti)is# ca de(initie enerala& la so(isticare ca ter#en strict specializat& o#ul poate su(eri un ra) dezec+ili$ru psi+ic a carui aparitie si dez)oltare prezinta (or#e diluate de #ani(estare& aproape (ara a (i si#tite. Nor#alizarea acestei situatii& #ai ales daca este intinsa in ti#p& are drept consecinta excluderea principiilor #orale din discutie si )iata& considerate drept nei#portante. O#ul e)oluat nu constientizeaza (aptul ca daca a a%uns in acest stadiu dupa o prea #are perioada de ti#p este posi$il sa se reintoarca la pri#iti)is# dintr-o data& $rusc& (apt de natura a pro)oca iar dezec+ili$re& nu#ai de aceasta #entale si rationale. "tarea care ar ca decade& cel dedata leu#a la (iurat )or$ind& a$ea naturala atunci si in asta din pacate pentru el& se )a ar#oniza cu natura& #ediul incon%urator si #ai ales& isi )a a#inti& intr-un prea tarziu care )a (i de%a un alt de)re#e& de Creator. !
upa ulti#a inter)entie #ilitara a u#anilor ur#a o perioada de liniste totala& ti#p de #ai #ulte sapta#ani. a#a nu-si putea explica #oti)ul acestei aparente acal#ii. Pentru pri#a oara in cei peste trei #ii de ani de cand preluase puterea din #ainile neinde#anatice si neputincioase ale u#anilor& nu reusea sa-i #ai inteleaa. atorita naturii sale se#iu#ane (usese #ereu capa$ila sa le anticipeze #iscarile si sa le contracareze ast(el actiunile. Aceasta deoarece rationa#entele sale porneau #ereu de la intre$area $anala& de%a& pentru ea “Ce as (ace eu in locul lor4“ Inreistrase ast(el un sir neintrerupt de )ictorii care nu (aceau decat sa-i intareasca con)inerea in superioritatea sa a$soluta. A$ea dupa aceasta in(ranere& #ai #ult tactica& su(erita in sectorul patru& a#a realiza cu stupoare ca nu stia ce sa (aca in continuare. "a continue deza(ectarea si rea#plasarea uzinelor de ro$oti4 "a-si prote%eze #ai $ine reteaua de co#unicatii4 "a rada si acest sector sau sa intareasca doar supra)e+erea lui4 "a inceapa )anatoarea u#anilor acu# identi(icati4 'ra siura ca nu #ai acti)au acu# la supra(ata si se ascunsesera pe unde)a in su$teran. A/ UN'4 "a produca #ai #ulti ro$oti4 "i #ai ales cu# sa procedeze si ce #asuri sa ia in pri)inta o$razniciilor eneralilor sai. Ner)oasa& constata ca in po(ida )astelor sale puteri si resurse de tot (elul nu era capa$ila sa dea toate raspunsurile si sa rezol)e si#ultan toate aceste pro$le#e. “Ce $ine #i-ar (i prins un to)aras Tre$uia sa accept atunci la inceput o(erta +ildei.“ ar i#ediat ce (or#ula andul il si respinse. Auto#at. Cunoscandu-si (irea& era constienta ca nu ar (i suportat un alt zeu in a(ara ei. Nici nu dorea sa se andeasca cu# ar (i reactionat acest asa zis to)aras& in cazul in care a%unea la concluzia ca este #ai $ine sa se descotoroseasca de prezenta ei. Cel putin ea asa ar (i andit. "i asa a)ea destule pro$le#e cu se(ii retelelor de co#unicatii si coordonatorii de trupe care incepeau sa ai$a )eleitati& ce-i drept ti#ide& de se#izei. in acest #oti) a#a nu #ai producea atatia ro$oti ca in ulti#a )re#e si pre(era sa tranz$ordeze ar#ate datorate intrei dintr-un sectorcli#ei. in altul toate di(icultatile inerente in principal 'ra cu sinura optiune loica deoarece in (elul acesta apareau in)idii locale in randul eneralilor sai si putea #ult #ai usor sa-i controleze. Totusi nu-si putea explica 2si asta constituia o pro$le#a din ce in ce #ai presanta3 de ce unii dintre ro$otii ei& odata a%unsi in posturi de co#anda& incepeau sa #ani(este acelasi sindro#
cunoscut de li$ertate si superioritate& #ani(estat in principal prin insu$ordonare si co#entarea ordinelor sale. a#a denu#ea si#plu aceasta stare periculoasa - senti#entalis# u#an& si desi se (erise de orice intruziune oranica in conceptiile sale constructi)e& constata ca ro$otii sai de)eneau pe zi ce trece tot #ai reu de stapanit. Nu #ai intrau in lupta cu aceeasi indi(erenta iar li#$a%ul lor de)enea tot #ai so(isticat& )oca$ularul #ai $oat. “'u nu le-a# dat acces la ase#enea cunostinte4 Cine sa o (i (acut4“ e aceea& ca #asura de siuranta supli#entara& a#a rotea cadrele de conducere si la inter)ale reulate sterea #e#oria electronica a tuturor ro$otilor. ar se parea ca toate acestea nu #ai erau su(iciente. “Ca si cu# nu #i-ar a%une cate a# acu# pe cap& isi spuse ea cu ciuda A# i#presia& ca uneori& a%un sa le dau dreptate u#anilor. In dorinta ei disperata de a e)olua& #intea u#ana a incercat sa creeze o intelienta arti(iciala care sa-i se#ene dar sa-i (ie #ult superioara )aloric. In cele din ur#a& aceasta #inte arti(iciala a e)oluat la randul ei incat s-a reintors la standardele u#ane ale intelientei& cu toate de(ectele senti#entaliste ale rasei. ,anuiesc ca eu reprezint exceptia care con(ir#a reula Cred ca ar tre$ui sa iau niste #asuri. a a si #ai intai sa separ si sa clasi(ic pro$le#ele. Ceea ce-#i tre$uie sunt sta$ilirea unor ni)ele de prioritate. "a )ede# care sunt prioritatile4 Pro$le#ele interne sau cele externe. Cred ca a#andoua& deci a# putea sa le co#$ina# cu#)a. In pri#ul rand tre$uie sa o$tin #ai #ult ti#p pentru #ine& ca sa studiez in liniste aspectul )irtualitatii noului siste#. N-a# )oie sa (ac reseli acu#& alt(el risc sa ter#in totul inainte de a incepe. In loc sa a# #ai #ulta putere in noua (or#a de existenta care i#i poate aranta si ne#urirea& risc sa #a nenorocesc sau #ai rau. Nici nu )reau sa #a andesc. eci a# ne)oie& pe de o parte de ti#p si pe de alta parte tre$uie sa asiur securitatea siste#ului. Pentru asta releele de propaare tre$uie sa (ie $ine prote%ate& destul de nu#eroase si sa prezinte cat #ai #ulte redundante posi$il. Prin ur#are noua serie de c6$ori sunt #ai #ult decat necesari. 'i i#i )or asiura #o$ilitatea dorita si posi$ilitati ne$anuite de #ani(estare. Loic ar tre$ui sa continui in paralel cu deza(ectarea uzinelor )ec+i si rea#plasarea lor in puncte #ai siure& cred ca unde)a pe (undul oceanului. Insa& dupa cate i#i dau sea#a acu#& decelerarea productiei de ro$oti clasici a (ost o reseala. Tre$uie& totusi& sa continui (a$ricarea lor la ni)ele #ini#e& #acar
in uzinele ra#ase. ar de unde #ana de lucru4 Intretinerea si repararea trupelor si #ai ales co#unicatiile i#i (ura prea #ult din resurse. "a i#plic u#anii in productia de serie4 /iscul sa$ota%elor ar (i #ult #ai #are. Totusi ideea #erita studiata caci prezinta si cate)a a)anta%e* pe de o parte as a)ea un control #ai $un asupra lor si& pe de alta parte actiunile rezistentei ar (i #ult di#inuate in intensitate. Unde #ai pui si (aptul ca as rezol)a partial pro$le#a insu$ordonarii eneralilor& carora le-as incredinta in (elul acesta #isiuni de supra)e+ere ale u#anilor in uzinele de productie. "i #ai este un aspect de#n de retinut* su$ #oti)ul unei cereri #arite de trupe pentru supra)e+erile uzinale& a# posi$ilitatea sa scap de ceilalti enerali tri#itandu-i in lupta cu e(ecti)e reduse. Inclestarile )or (i #ai )iolente cu pierderi #asi)e din partea u#anilor& ale #ele (iind #ini#e si nu#ai eu as a)ea de castiat. Asta i#i )a con(eri cu siuranta ti#p si liniste. Acu# #a pot ocupa in s(arsit de pro$le#a nu#arul unu* /ia“ I#ediat& (isierele sale ii a(isara auto#at toate in(or#atiile cunoscute leate de acest su$iect * /iaK u#an de sex (e#ininK )arsta aproxi#ati) douazeci de standarziK inalti#e un #etru saptezeciK trasaturi clasa AK par $lond& oc+ii )erziK con(or#atie atleticaK (ara se#ne particulare )izi$ileK coe(icient psi e)aluat necunoscut& #ult peste #axi#ul autorizatK I pro$a$il necunoscut& #ult peste #axi#ul autorizatK leaturi necunoscuteK oriine necunoscutaK e)aluare a#a necunoscuta& de presupus peste ni)elul doiK e)aluare teta #odul doiK reco#andari - lic+idare i#ediata. Constatand saracia in(or#atiilor& a#a isi dadea sea#a ca& pentru a rezol)a aceasta pro$le#a& #ai intai tre$uia sa dispuna de un pro(il co#plet al su$iectului. eoca#data nu a)ea nici un plan de actiune in pri)inta (etei si se intre$a de ce renuntase aceasta la un a)anta% (oarte pretios& cu# era statutul siur si protector de anoni#& doar pentru a-si dez)alui puterile. Nu intelienta si puterile sale psi o inspai#antau ci& si a$ea acu# de)enea constienta de asta& e)aluarea a#a #ai ales e)aluarea teta.ca eposedand cand se stia& nici un u#an nu #aisi(usese depistat )reodata #odulul doi. a%oritatea erau pe treapta zero& adica usor predicti$ili. oar un procent #ic& si de aceea riuros controlat si eli#inat la #aturitate& de u#ani posedau #odulul unu * partial pre)izi$ili. Posi$ilitatea ca /ia sa conceapa actiuni pe care ea sa nu le poata prezice sau #ai rau concepe era cea #ai roaznica a#enintare la
adresa a#ei. “Intotdeauna #-a# ruat sa nu se nasca cine)a cu #odulul doi. i-a# spus #ereu ca e i#posi$il. 'i $ine i#pre)izi$ilul s-a produs. "i la propriu si la (iurat Iar ni)elul a#a este cu siuranta (oarte ridicat& cu #ult peste doi& doar e strans leat de praul teta.“ upa cate)a clipe de andire& a#a isi spuse* “Asta insea#na ca totusi are un plan si cunoaste sau $anuie ce )reau sa (ac. ar asta insea#na ca5“ Nu& era prea de tot& prea sinistru ca realitatea sa (ie aceasta. “Tre$uie sa procedez si eu ca ea& adica i#pre)izi$il. "i a# ne)oie urent de in(or#atii supli#entare. Nu stiu ni#ic despre (ata asta& pe cand ea da i#presia ca #a cunoaste (oarte $ine. 'ste un a)anta% la start pe care nu-l pot per#ite& dar pe care l-as putea accepta daca i-as da o (alsa i#presie de siuranta. 0oi pune la o #ai atenta supra)e+ere a sectorului patru. ' ti#pul sa le dau si o lectie si cine stie& poate cu ocazia asta scap si de ea. Pro$a$il ca se asteapta sa rad orasul& asa ca ii )oi insela pre)iziunea. iscretia inainte de toate. Nu tre$uie sa-si dea sea#a ca este supra)e+eata. Pana nu cunosc #ai #ulte despre ea nu )oi intreprinde ni#ic concret in directia ei. Prin ur#are& cred ca )oi #uta intreaa populatie in alt oras si )oi ridica $arierele sale protectoare. A# ne)oie de #ana de lucru si /ia )a (i o$liata in (elul acesta sa ra#ana izolata in su$terane& deci la discretia #ea. Nu ca ar a)ea i#portanta& acu# ca are capacitatea de a se de#aterializa& dar ar putea pro(ita de o #ai lara li$ertate de actiune si poate sa (aca o reseala. "i nu se poate sa nu cunoasca (aptul ca sunt capa$ila sa depistez ur#ele locului in care s-a #aterializat (izic. ar din pacate si ea poate sa (aca la (el in cazul #eu nu#ai ca eu (olosesc )arianta spirituala a +olora#ei. Nu cred ca e capa$ila si de asa ce)a. Analizele #i-au con(ir#at (aptul ca )ersiunea trans(erului sau de #asa era lipsit de particulele de enerie caracteristice procesului si#ilar si #ai #ult decat atat& reziduurile lasate contin ni)ele eneretice (oarte %oase& deci se (oloseste de procedee pri#iti)e de con)ersie. Cu toate acestea& se pare poseda ,un& capacitati psi destul de e)oluate& aproape talia #ea. ca Aproape sa re)eni# la %alnicii ei colei * nu lede pasa daca au (ost recunoscuti& deci poseda ascunzatori per#anente pe care si le-au (acut din ti#p. Asta necesita deplasari si rute reulate si #ai ales disparitii indelunate. Un control statistic #iar per#ite poate sa le descopar.“ Totusi nu prea ii placea ce lasa asta sa se inteleaa. “Insea#na ca sunt $ine oranizati si
acti)eaza de prea #ult ti#p. Tre$uie neaparat sa le dau o lectie si inainte de a trece la actiune e $ine sa #ai studiez o data i#ainile ulti#ului lor sa$ota%. Cine stie& poate #i-a scapat ce)a. Totusi cu# sa procedez in pri)inta /iei4 i-a lasat clar sa intele de ce puteri dispune. 0a (i (oarte reu sa o eli#in Oare as putea inc+eia o alianta cu ea si apoi& #ai tarziu sa5 Nu& nu cred Nu e proasta 8ata asta incepe sa-#i dea dureri de cap. e ce nu si-a #ani(estat pana acu# puterile4 Are un plan& sau o a%uta cine)a4 ar cine din lu#ea asta ar (i capa$il de asa ce)a4 Ni#eni "a (i supra)ietuit +ilda Ininerilor de-a lunul #ileniilor si eu sa nu#i (i dat sea#a4 I#posi$il& a# a)ut ri%a de asta Atunci cine& #a#a dracului& din uni)ersul #eu poate sa5“ In acel #o#ent intre)azu raspunsul& care nu putea (i decat unul sinur* “Cine)a ase#eni #ie& cu puteri ase#anatoare& dar nu din acest uni)ers: "I CA/' I-' U"AN“ I#plicatiile acestui and o (acura sa se cutre#ure de (rica. Incepea acu# sa-si explice de ce #iscarea de rezistenta reusise in ulti#ul ti#p sa de)ina atat de periculoasa. "i aceasta crestere radata de ni)el a tuturor pro$le#elor sale leate de insu$ordonarea ro$otilor& nu putea a)ea alta explicatie loica. Puteri teri(iante stateau ascunse si o supra)e+eau de #ult ti#p& iar acu# se decisesera in s(arsit sa intre in scena. "copul lor era clar* eli#inarea ei. Jucandu-se cu rationa#entul& il rasuci pe toate partile si nu-i descoperi nici un cusur. “eci nu /ia este ade)arata pro$le#a. Pro$a$il ca ei au )rut sa #a (aca sa cred asta“ Inteleerea acestui (apt o inspai#anta dar a)u si darul de a o ener)a. Ii clatina siuranta in puterile sale in(aili$ile si #ai ales credinta in unicitatea sa du#nezeiasca. 'ra constienta ca& necunoscandu-si dus#anii& acestia a)eau un a)anta% clar& #ai ales ca realiza si (aptul ca ei o cunosc. "i inca $ine. “"i totusi de ce actioneaza a$ea acu#4 upa #ai $ine de trei #ilenii. Puteau sa #a distrua de la inceput& cand nu era# asa de puternica4“ Planurile lor ii pareau de neinteles si asta o nelinistea. esi )astitatea te#porala a acestei actiuni diluate de supra)e+ere o inspai#anta& era totusi $ucuroasa ca (usese capa$ila sa descopere acest lucru. “Iar ei nu stiu asta& (apt care-#i con(era si #ie un #ic a)anta%. ic& dar cert Pentru inceput sa ne pre(ace# ca nu sti# ni#ic. Lic+idarea tuturor u#anilor nu #ai este prioritara si nici pro$le#a /iei. Tre$uie sa accelerez procesul )irtual de trans(or#are. In (elul acesta )oi de)eni in)inci$ila si #a
)oi putea ocupa pe indelete de acesti straini. a& si stiu si cu# sa a%un la ei Prin /ia& $inenteles. Le )oi intinde o capcana pentru a o$tine cat #ai #ulte in(or#atii. ar deoca#data& cu)antul de ordine este discretia si cu#patarea& inca nu sunt destul de puternica pentru a le (ace (ata. Iar ei nu tre$uie sa a(le asta. ,un& in s(arsit acu# stiu cu# tre$uie procedat“ !! - Cred ca e #o#entul sa (ace# pasul ur#ator Planul nostru de actiune se des(asoara in #od corespunzator si analiza a#ei ne indica (aptul ca ziaristii si #ai ales u)ernantii nu se asteapta la acest pas. i se pare loic sa inainta# #otiunea in sesiunea ur#atoare a ca#erelor reunite de stat. iscutia a)ea loc in ca$inetul #aestrului de onoare al +ildei Independentilor si era5 ani#ata. Cei doi& an si /ein+ardt& petrecusera o noapte al$a tinandu-si co#panie si incercand sa se puna de acord in pri)inta ordinii de des(asurare a actiuniilor )iitoare. Noaptea de neso#n nu-l deran%a pe an& se parea ca $atranul era o$isnuit cu acest #od de )iata& ci era c+iar onorat ca (usese con)ocat la o ast(el de sedinta& nu#ai el& nu si celalalt5 presedinte. Aspectul& daca #ai era ne)oie& ii con(ir#a inca o data increderea pe care $atranul i-o acorda si #ai ales puterea pe care& cu su$tilitate $inenteles& il lasa ast(el sa inteleaa ca o )a #osteni. Pro$le#a principala pentru el era (aptul ca /ein+ardt ra$ea e)eni#entele de parca el insusi se ra$ea. In ti#pul noptii& la un #o#ent dat de liniste dupa e)itarea unui #ic scandal pro)ocat de o incipienta cearta& datorata strict di(erentelor de opinie& an incercase eleant sa sc+i#$e su$iectul. ,atranul reactionase con(or# asteptarilor si za#$ise& considerand (aptul ca pe un #od intelept de a (ace pace si necaracteristic eneratiei tinere de a-si cere scuze& celei )ec+i& (ara a o (ace totusi si la propriu. ar #oti)ul pentru care (ata sa se lu#ina& ca# scurt si c+inuit ce-i drept dupa opinia lui an& de acel za#$et erau cu totul altele. Partial era #enit sa-i con(ir#e& la (el #ai tanarului interlocutor ca acceptase parerile lui de de eleant& rau& atentie nu scuze&sau aspect i#ediat inteles de acesta si care reactionase e)ident asteptandu-se la asta& intorcandu-i un za#$et intr-o duna. ar za#$etul sau era pe unde)a ca# acru& deoarece ii deter#inase o reactie de a#araciune su(leteasca. "u$iectul atins de an era re(eritor la preocuparile lor pro(esionale& adica a#a. Nu o lu#a& nu ce)a leat de persoana
sa. “"i e nor#al de alt(el& ce-ar putea sa #a intre$e pe #ine& an sau oricare altcine)a4 Ni#ic 'u nu a# o )iata sociala& nici #acar personala. Nu a# (a#ilie& rude& prieteni. "unt sinur si reu de a$ordat datorita (aptului ca sunt considerat un o# dur. "e stie ca nu tolerez prostia si sla$iciunea. "unt un o# ne(ericit cu o )iata de ra+at“ Ideea ca este de co#pati#it il deter#ina sa indeparteze din #inte andul si-i pro)oca acel za#$et. Nu exista ni#eni in lu#ea aceasta care sa nu (i sc+i#$at (ara sa andeasca locul cu el.“,un& cred ca #-a# distrat destul pe sea#a #ea "a re)eni# la realitate.“ - Las-o pe a#a5 si spune-#i ce parere ai4 - Nu crezi ca e prea repede4 Ar putea (i periculos si sa ne pericliteze pozitia proaspat ocupata - e ce sa (ie prea de)re#e& eu #a andesc ca e de%a ca# tarziu. Pasul loic ar (i i#plicarea directa a a#ei in a(acerile de "tat& ceea ce ne-ar con(eri un a)anta% su$til. ane)rat cu atentie& si #ai ales delicatete& G+ilda Independentilor ar putea de)eni intrun )iitor nu prea indepartat cea #ai puternica din lu#e si5 - "tai putin 'u nu #a re(erea# la a#a A# crezut ca )or$i# despre u)ern5 - Gu)ern4 Ce trea$a a)e# noi cu u)ernul4 Ce te-a (acut sa crezi ca #a andea# la acesta4 - A# considerat ca pasul ur#ator la care (aceai tri#itere cu atata insistenta se re(erea la indepartarea u)ernului sau #acar alipirea lui - e ce sa eli#ina# +ilda de u)erna#ant4 Nu a)e# nici un #oti) si #ai ni#ic de castiat& cel putin deoca#data In situatia actuala& aceasta +ilda e la discretia noastra. "unt con)insi& #ai #ult ca niciodata& de puterea pe care o detin. Nu tre$uie sa le zdruncina# con)inerea. Ne con)ine de #inune statutul lor de #arioneta& #ascat $inenteles de pozitia de aliati. /elatiile noastre sunt #ai sta$ile ca oricand si nu a# nici un interes sa #odi(ic actuala stare de (apt a lucrurilor. oar nu )rei sa ridica# opinia pu$lica in cap. Nu e #o#entul si nici cazul sa ne sperie# oa#enii. - Atunci la ce te re(eri in leatura cu a#a4 - 'u spunea# ca& dupa succesul ei leat de acti)itatea co#isiei interne de re)izie a reula#entelor& a#a si-a castiat ad#iratia tuturor. Pana si ziaristii au eloiat andirea ei analitica& apreciind in #od deose$it talentul ei& natural as zice& de
redactare. e (apt& si toti sunt de acord cu asta& ea a reusit sa dea o tenta calda si u#ana continutului rece si i#personal& aproape #ecanic& al leilor si reula#entelor. Co#entarile sale de su$sol si reco#andarile (iecarui aliniat i#portant au de)enit de%a cele$re. 8razele sale sunt reproduse si (olosite peste tot. Ne-a pro)ocat un soc cu $una stiinta& o$liandu-ne sa ne rea#inti# (aptul ca desi leile sunt (acute de oa#eni ele tre$uie sa (ie u#ane& adica pentru oa#eni. Cred ca& dadu din u#eri o$osit& a# uitat acest aspect (oarte i#portant pentru conditia u#ana. in pacate a (ost ne)oie de un ro$ot& o intelienta nonu#ana care sa ne rea#inteasca acest lucru. - Nu as spune ca a#a este toc#ai un ro$ot - "ti $ine ca nu #-a# re(erit la asta A# )rut doar sa e)identiez ideea ca a# uitat sa (i# oa#eni. - Oa#eni4 Nu in pacate& cred ca toc#ai asta nu Unii dintre noi& oa#enii& au uitat sa (ie u#ani - Tot aia e Tre$uie sa $ate# (ierul cat e cald Propunerea #ea era leata de i#plicarea a#ei in u)ern& (ara drept de decizie& ca (actor de consultanta si interpretare a leilor. e ase#enea ar tre$ui sa ii o(eri#& pentru o #ai $una capacitate de lucru& $azata pe in(or#atii& accesul la reteaua lo$ala #ass#edia. a andesc la un post de consilier in in(or#atii. enu#irea nu co#porta ast(el nici un (el de pericol pentru u)ernanti sau ziaristi. - a indoiesc "i #i se pare periculos sa dai puterea pe #ana ei. - Accesul la in(or#atii nu insea#na neaparat accesul la putere. - 'xperienta& atata cat a#& #-a in)atat ca la ora actuala in(or#atia este cea #ai #are putere din lu#e. e aceea nu cred ca #otiunea )a (i apro$ata de ziaristi. Nu-i )ad sa renunte cu usurinta la aceasta putere. "i sti #ai $ine decat #ine ca in pro$le#e de securitate interna pri)ind (unctionarea (iecarei +ilde& cauza. o #otiune nu are sanse spre apro$are (ara )otul +ildei in - ,a& eu cred ca toc#ai ziaristii )or (i pri#ii care isi )or da acceptul. Gu)ernantii in cel #ai (ericit caz se )or a$tine& in sila& dar nu )or indrazni sa )oteze i#potri)a noastra. - e ce sa inta#pina# opozitie din partea lor& doar sunt aliatii nostri4
- Pentru ca i#plicarea a#ei in u)ern& pe de o parte si asiurarea controlului in(or#atiei& pe de alta parte& de catre ea& cul#ea ca reprezentant al u)ernului& le )or da acces la reteaua #ondiala #ass-#edia& dar in acelasi ti#p ii )or lea de #aini si de picioare pentru ca a#a este in pri#ul rand independenta& adica #e#$ra a +ildei noastre. "i con(or# propriilor reula#ente inca in )ioare& a#a nu are )oie sa se a#estece in politica& care reprezinta o$iectul #uncii si de (apt o c+estiune interna a altei +ilde. e ase#enea nu are dreptul sa tradeze nici interesele noastre& iar u)ernantii cunosc acest aspect& ca de alt(el si ziaristii. Cea #ai castiata& in a(ara de +ilda independentilor& )a iesi din a(acere cea a ziaristilor& care in s(arsit )or incepe sa-si #ani(este in(luenta in u)ern. e aceea ne )or spri%ini (ara exceptie. - ,ine& dar nu crezi ca poate e periculos sa incredinta# toata puterea noastra a#ei4 Atat pentru noi cat si pentru o#enire in eneral - e ce4 Ti-e (rica de o e)entuala reactie excesi)a din partea ei4 Nu uita ca nu e u#ana. Ase#enea anduri de #arire ii sunt straine. "i apoi& #i-a# luat totusi cate)a #asuri de precautie in aceasta pri)inta. - espre ce este )or$a4 - Alta data& nu a)e# ti#p acu#. - Ar (i $ine sa nu uiti ca& doa#ne (ereste5 - a N-ai nici o ri%a -a# andit si la aspectul asta. aca )oi #uri& tu )ei (i cel care i#i )a lua locul si in acest caz )ei a)ea acces la aceste #asuri de siuranta. In principiu ele constau in utilizarea la ne)oie a unor coduri de acces direct la #e#oria interna a a#ei. Ai posi$ilitatea in (elul acesta de a scurtcircuita intelienta sa& dar nu-ti reco#and aceasta )arianta. /ezultatul ar (i #oartea ei. Nici nu are rost sa ne andi# la asa ce)a. e (apt ea reprezinta atuul nostru cel #ai i#portant. Planurile ela$orate de a#a sunt nu nu#ai realiste ci si )ia$ile si nu #i se pare deloc ca (inalizarea lor ar aduce )reun pre%udiciu independentilor. in contra. - a& dar daca stai sa te andesti& toate con)er spre aceeasi idee si anu#e centralizarea puterii intr-un sinur punct. "i apropo nu ti-e tea#a ca a# putea (i auziti4 - 0ad ca apreciezi increderea pe care ti-a# acordat-o& de ce nu )rei sa-#i creditezi si intelienta4
,uzele lui an sc+itara un “O“ #ut. - Nu#ai doua persoane cunosc secretul ecrana%ului acestei incaperi. Una din ele sunt eu5 - Asta insea#na ca cei care au construit sau (inisat incaperea nici #acar n-au a)ut +a$ar ce #ateriale au (olosit ar daca nu#ai eu #ai cunosc acest secret insea#na ca5 tu54 Pentru a doua oara in noapte $atranul isi per#ise sa za#$easca. Isi lasa andurile sa za$o)easca indelun in directia tanarului. C+iar daca (acea reseli& era nu#ai datorita i#petuozitatii )arstei. I#petuozitate si nu nesa$uinta. "i recunostea desc+is cand resea. A)ea o candoare si o sinceritate care il i#presionau pe $atran. ar ceea ce aprecia cu ade)arat /ein+ardt la el era (aptul ca su$ #asca inocentei si nai)itatii& care nu reprezentau de (apt o #asca& se ascundeau o andire )ie si incisi)a si un spirit de o$ser)atie caruia prea putine ii scapau. “C+iar si acu# cand a resit si-a dat sea#a i#ediat ca e un test. Iar cand ii este a#enintata pozitia reactioneaza apeland la intelienta si cal# si nu la ner)i. 8ara prea #ulte date la inde#ana a +icit ca sunt $olna). a Cred ca an reprezinta aleerea cea #ai potri)ita.“ ,anuind ca# ce (el de anduri ii treceau $atranului prin cap& an statea linistit si concentrat& lasandu-l pe /ein+ardt sa-l o$ser)e si sa-si clari(ice parerile. - Nu stiu daca esti constient& dar ai o calitate unica - La ce te re(eri4 - Posezi in cel #ai #are rad insusirea de a te indoi. In acelasi ti#p )rei sa crezi in ceea ce cu )e+e#enta nei. ' un paradox care are darul de a $ul)ersa si paraliza e)entualii dus#ani. Pe #ine cel putin #a apuca dracii cand te aud sustinand cu atata pati#a doua puncte de )edere dia#etral opuse. Cu atat #ai #ult cu cat& cunoscandu-te& stiu ca nu e )or$a de o lipsa de caracter sau principii #orale. - Nu #-a# andit la #ine niciodata in (elul asta. Perspecti)a ta e su#$ra si #a (ace sa #a in(ior. e cand esti tu dus#anul #eu4 - A# spus e)entual "i nu #-a# re(erit la #ine. Nu #ai (ace pe nai)ul. "a sti ca uneori #a scoti si pe #ine din sarite cu candoarea ta. an ridica #ainile i#paciuitor si sc+i#$a iar su$iectul& re)enind la )ec+ea sa tea#a.
- Nu stiu& poate ai dreptate a re(er la aceasta calitate pe care zici ca o a#. Totul pare acu# atat de ciudat& de parca sunte# pe o $anda care se deruleaza inainte cu )iteza #arita. ')eni#entele se succed prea repede si #i-e tea#a ca directia nu e cea $una - Ce )rei sa spui4 O$ser)and ca /ein+ardt este s#uls de pe acel (aas& daca nu periculos& atunci %enant pentru el& an continua cu atentia acordata la andurile $atranului. - Inainte )re#e& lucrurile erau clare si si#ple. 'xistau patru +ilde de stat& (iecare in $anca sa ocupandu-se de tre$uri interne care constituiau strict apana%ul acti)itatii lor. In)estitorii erau cu $anii& ziaristii cu leile& u)ernantii cu aplicarea lor iar noi cu stiinta. G+ilda sanatatii& #ilitara& in(or#atica si culturala erau doar sateliti (ara nici un drept care ra)itau in %urul planetelor lor #a#a. "i era $ine asa. Puterea sa (ie i#partita intre patru +ilde de stat. Ni#eni nu se a#esteca in tre$urile celorlalti. Prin insasi natura noastra& noi era# aliatii in)estitorilor iar ziaristii ai u)ernului. Odata acceptat acest nu#ar& in caz de paritate& se apela la )otul electronic al (iecarei (actiuni de opozitie& existente in toate +ildele& pentru (inalizarea )otului. "i deoarece pe noi nu ne interesa politica si era# cea #ai putin in(luenta +ilda& reprezenta# totusi (actorul sensi$il care ec+ili$ra $alanta delicata a puterii. Caci noi a# (ost #ereu uniti. Apoi& parca a )enit un cataclis# cos#ic si a distrus ordinea. G+ilda sanatatii a a%uns su$ tutela noastra& #ilitarii su$ u)ernanti& in(or#atiile au de)enit apana%ul ziaristilor si cul#ea& +ilda culturala a plecat de la noi spre in)estitori. Insa liniile nu #ai erau atat de clar #arcate. Toata lu#ea se $aa in politica& )ec+ile nostalii ii indreapta spre )ec+ile aliante.
alipirea u)ernului. G+ilda ziaristilor s-ar dizol)a de la sine& si cu +ilda sanatatii si culturala la discretia noastra& eu )ad lucrurile e)oluand in directia aparitiei unei sinure +ilde a(lata su$ controlul direct al ininerilor. - "i care e pro$le#a4 Ar tre$ui sa te $ucuri - Ar (i $ine pentru noi& dar nu stiu daca e $ine si pentru u#anitate. 'xista un pericol pe care istoria noastra z$uciu#ata la scos in e)identa intotdeauna prea tarziu& din pacate. - Te re(eri cu#)a la autocratie4 0ec+ea placa cu puterea tiranica #ani(estata periculos de un satrap sau un dictator "i exe#plele istoriei care a$unda de ast(el de cazuri4 - 8ara indoiala Principiul de#ocratiei noastre electronice ne in)ata ca separarea celor opt puteri in stat si incredintarea e(ecti)a a puterii pri#elor patru +ilde in(luente& dar cu drept de control independent celorlalte& si #ai ales arantarea nea#estecul in tre$urile interne& este sinura solutie care ne (ereste de autocratie. Controlul celor opt puteri de o sinura persoana sau oranizatie duce in)aria$il& in cele din ur#a& la un dezastru pentru u#anitate. - e ce crezi asta4 Noi nu intentiona# sa distrue# o#enirea - Noi nu ar nu pute# aranta si pentru ur#asii nostri "i asta deoarece a#$itia care il #ana pe o# in cautarea puterii poate a)ea #oti)atii (oarte di(erite. Cel putin (ata de )isurile noastre no$ile in pacate nu pute# i#partasi aceste )isuri si o#enirii caci sti #ai $ine decat #ine ca nu e preatita sa a(le. - Ai dreptate& cu atat #ai #ult cu cat& unii ar putea pro(ita de realizarile noastre si ar conduce intr-ade)ar o#enirea la un dezastru. - 0ezi "i asta nu#ai in nu#ele a#$itiei personale. e asta #i-e tea#a de o prea #are putere acordata a#ei. - Nu are de ce sa-ti (ie tea#a. a#a nu este u#ana. eci& (iind un ro$ot& loic nu poate nutri ast(el de a#$itii. - In nu estecare nicieste ro$ot si nu #i se pare caca e asa departe depri#ul o#. 'rand un c6$or #ult superior noua intelienta& puteri si posi$ilitati. Loica& la care (aci tu re(erire& sar putea intoarce i#potri)a noastra daca i-ar (urniza la rece concluzia ca (iindu-ne superioara este nor#al sa ne conduca. Alta #oti)atie nici nu i-ar tre$ui. "i de aici pana la conturarea ideii inutilitatii noastre ca rasa nu e decat un #ic pas& la (el de loic si
usor& din pacate& de realizat daca noi ii )o# da toata puterea pe #ana. - 'sti pesi#ist. Totusi tre$uie sa o )e+e# cu ri%a. "i nu-i )o# incredinta toata puterea pe #ana& asa cu# te-ai expri#at tu. - Ii )oi acorda o atentie speciala si )oi analiza (iecare )or$a sau actiune de-a ei. - Tre$uie sa (i discret. Poate ne insela# in presupunerile noastre a$surde. "-ar si#ti o(ensata daca ar prinde de stire ca este supra)e+eata. "i nu #i-ar (i tea#a ca s-ar raz$una& ci ca iar a(ecta serios capacitatile. Acu# a)e# ne)oie de ea #ai #ult ca oricand. - Ai dreptate Ne-a# ana%at pe o contrapanta de pe care nu pute# decat urca. Nu a)e# )oie nici #acar sa ne opri#& alt(el ne duce# la )ale. Iar sacalul ala de "tor# nu asteapta decat un prile% ca sa ne (aca )ant. - a #ira (aptul ca in ulti#a )re#e nu i-a# #ai auzit lasul. - Cloceste el ce)a& (i siur. - Apropo de "tor#& nici pana acu# nu a# descoperit sursa sa de in(or#atie. - Cu toate succesele noastre (uleratoare& a# uitat& nici nu a# a)ut ti#p si nu i-a# #ai acordat i#portanta. - Crezi ca a)e# o cartita in oranizatie4 - Nu cred& sunt siur - ,anuiesti pe cine)a4 - "a (iu sincer& la inceput $anuiala #ea s-a indreptat spre tine. "tai linistit& doar i#i cunosti (irea. Apoi #i-a# dat sea#a de ineptia acestui and. La ora actuala5 - aca #-ai (acut presedinte al +ildei Ininerilor pentru ca ti-a parut rau5 - Ter#ina cu prostiile Postul asta nu e un (a)or pentru linai& oa#eni sla$i sau o #oti)atie pentru pareri de rau. 'sti o#ul potri)it si sti acu# ca i#i )ei lua locul atunci cand )a )eni #o#entul. atunci& pentru ca #ai de in)atat. aca nu as ar a)eanu#ai incredere deplina in tine& nu ai ai #ulte sta acu#& aici& de )or$a cu #ine. "i #ai ales nu #i-ai cunoaste planurile sau n-ai a)ea acces la secretele +ildei. - Apropo de secrete& cu# te andesti sa rezol)i pro$le#a spionului4
- Intre$area ta nu are nici un rost. Iar raspunsul nu poate (i decat unul& eronat& daca ne repezi# sa-l da# (ara sa andi#& nu#ai su$ presiunea a#enintarii. - Nu te-a# a#enintat. La ce te re(eri de (apt "i ce )rei sa spui cu ra$a su$ presiune4 - "tiu ca nu la #ine ai (acut re(erire. 8acea# tri#itere la po)estea tapului ispasitor. - A A# inteles. Totusi ti#pul este un (actor deter#inant. - a andesc sa-i incredintez pro$le#a a#ei. - Per(ect "i asa este neo(icial ad#inistratorul +ildei. a $ucura (aptul ca i-ai o(erit postul. Ar tre$ui sa o(icializezi nu#irea. - 8ara indoiala "i asta i#ediat dupa ce )a descoperi spionul. - Ai dreptate Cine& decat ea& s-ar pricepe #ai $ine la siuranta interna sau la rezol)area plictisitoarelor acti)itati ad#inistrati)e4 Ai )azut ce trea$a $una a (acut la ar+i)e - Pentru ea nu e toc#ai plictiseala. "i nici rutina& cred ar spune-#i& a#a are in #o#entul acesta contact )izual cu noi4 - 'cranatia acustica a ca#erei este per(ecta. Cat despre i#aine& a# a)ut ri%a sa e)it includerea ei in siste#ul )ideo de ur#arire al cladirii. - "i reteaua de trans#isiuni4 - Nu#ai cea sonora este acti)ata. Cine)a din exterior ne poate trans#ite #esa%e& dar nu ne poate )edea sau auzi. Izolatia este deplina. - a#a nu $anuieste ni#ic4 - Nu& pentru ca nu i-a# o(erit nici un #oti) sa o (aca. Ca #aestru de onoare& a# dreptul la inti#itate in ca$inetul #eu. - Totusi& #asurile de securitate i#pun5 - a Cunosc reula#entul. e aceea& nu#ai sala de sedinte este inclusa in siste#ul de #onitorizare per#anent. Ca$inetul #eu particular se supune doar partial pre)ederilor. Adica sonorizarea. ela aceea& ca discutiilor #asura noastre& supli#entara de pre)edere& a# instalat inceputul o $anda audio (alsa care (urnizeaza in(or#atii despre su$iecte de con)ersatie cu totul altele decat cele care ne (ra#anta pe noi acu#. - A+a Acu# intele de ce esti asa de linistit. Cat e ceasul4
- Tii ' de%a di#ineata A #ai trecut o zi din )iata. "i o noapte - "cuza-#a& spuse an& ca te-a# retinut atat. - N-ai de ce sa-ti ceri scuze i-a (acut placere sa stau de )or$a cu tine. Cu ocazia asta a# la#urit si o #ulti#e de pro$le#e care #a nelinisteau. i-ai intarit con)inerea ca solutiile #ele sunt& daca nu c+iar corecte& cel putin )ia$ile. Cu siuranta necesare. e (apt& eu ar tre$ui sa #a scuz. La )arsta #ea e ce)a o$isnuit sa te trezesti noaptea sau sa nu #ai dor#i. Tu in sc+i#$ ar tre$ui sa pro(iti de orice prile% sa te odi+nesti. a $ucur ca nu a# stat sinur in noapte. Uneori #i-e roaza sa #a andesc& si ast(el de anduri i#i )in in ulti#ul ti#p toc#ai noaptea& ca dupa ce )oi #uri& acolo unde as a%une& tot sinur )oi (i. Urasc sinuratatea5 "iu "tiu ca& pe unde)a& e )ina #ea a# izolat sinur de ceilalti prin co#porta#entul #eu& dar crede#a ca nu a# stiut cu# sa reactionez dupa... - Nu #a andea# la asta 0roia# sa spun ca in ulti#a )re#e si #ie #i se inta#pla sa nu pot dor#i noaptea. a andesc la tot (elul de lucruri& unele a$surde altele in(ricosatoare si a#& uneori& i#presia ca asta i#i da perspecti)e si idei neaccesi$ile altora. Ca a%un sa cunosc lucruri care lor le scapa. Partea #ai ra)a este ca pe #ine #a inrozesc concluziile si cand ii )ad pe ceilalti atat de inoranti5& dar apoi i#i spun ca pro$a$il exaerez eu si5 Nu stiu Cred ca5 "ti la ce concluzie a# a%uns4 Cu cat stiu& a(lu si )ad #ai #ulte& cu atat parca i#i dau sea#a ca sunt #ai inorant. "au ca nu #ai intele ni#ic. "au nu #ai )ad clar ceea ce #i se paruse asa. Tu intelei ce)a4 - "a (i )azator in tara or$ilor poate (i periculos. Crede-#a ca te intele #ai $ine decat iti inc+ipui. "i eu a# i#presia ca uneori ine$unesc. ar eu sunt o$isnuit cu ase#enea stari& anduri& nopti nedor#ite. "tiai ca o noapte de neso#n iti preluneste& la (iurat )or$ind& )iata cu inca o zi4 Uitandu-se la ceas si apoi pe (erestra& an inter)eni& andindu-se sanatatea - ' atatlade tarziu ca$atranului. e de%a de)re#e. A rasarit soarele. "a co#and o ca(ea4 - a ' o idee $una "i poate ce)a de #ancare. Cred ca #i s-a (acut (oa#e. /a#ai sa lua# #icul de%un i#preuna4 Cu ocazia aceasta sta$ili# si #asurile i#ediate care se i#pun in continuare. Ce zici4
and din cap& an nu-i #ai raspunse $atranului& (iind preocupat de ulti#ele sale )or$e. “Are dreptate O noapte de )e+e este o zi de )iata in plus. /eprezinta darul o#nului pentru cei cu puternici& capa$ili sa-si i#puna )ointa de a (ace ca lucrurile sa cura con(or# propriilor principii. O noapte de )e+e este de (apt apana%ul celor care sunt inzestrati cu ra$dare si indar%ire& care re(uza sa se lase antrenati in curentul #ani(estat de o#enire spre delasare& uitare& inoranta. Aceasta tendinta uni)ersala de declin si de$ilitate e #ai #ult decat periculoasa& pentru ca e la inde#ana. A?& C' U"O/ '"T' "A UITI "i ce $ine "a lasi pro$le#ele prezentului si sa te cu(unzi in )isele a$stractului. ulce #oleseala /econ(ortant so#n Placuta odi+na Protectoare uitare“ adu din cap eneric. “Noi nu a)e# )oie sa uita#. Noi ininerii tre$uie sa trezi# u#anitatea c+iar si cu pretul unui soc Poate nu e corect sa andesc asa& dar se pare ca oa#enii au uitat sa #ai traiasca. "e co#plac intr-un prezent etern care nu este decat o prelunire a unui trecut idealizat si nu #ai )or sa andeasca in )iitor. Ad#inistrarea unui soc ii )a trezi la realitate. "i& poate& a$ea atunci )or constata ca realitatea lor nu este cea a uni)ersului sau a rasei. "iuranta si linistea o(erita de credinta proprie ca o %usti(icare a respectarii stricte a leilor in interpretarea $inelui si raului& a ceea ce este ade)arat sau nu& e un (als si un pericol. Un lucru nu poate exista (ara contrariul sau. Ce e ade)arat pentru unii& poate (i neade)arat pentru altii. Totul depinde de o$ser)ator. "i noi ar tre$ui sa iesi# din aceasta stare a$soluta& a uneia din parti. Tre$uie sa intelee# ca totul e relati). Nu exista dreptate sau ade)ar. Corectitudine sau lee. Tot ceea ce conteaza este $unul si#t si taria principiilor de caracter& care iti per#it sa te detasezi de (undalul propriilor dorinte. Aceasta detasare in interpretarea e)eni#entelor asiura un rol clar de o$ser)ator si are #enirea in (inal de a te #aturiza. Poti ast(el sa pri)esti cu intelepciune si sa actionezi in consecinta. Alt(el& o#enirea )a (i conda#nata la disparitie de c+iar propria sa indi(erenta. Poate a#a ne )a in)ata sa pri)i# lucrurile alt(el si perspecti)a ei nonu#ana e #ai sanatoasa. "-ar putea ca $atranul sa ai$a dreptate in pri)inta ei.@ CAPITOLUL 1M. Curse de soareci
“Pro$le#a soarecelui este ca pisica e intotdeauna #ai #are decat el. esi se in#ulteste intr-un rit# #ai alert si nu#arul soarecilor e #ult #ai #are& ei nu constientizeaza si puterea o(erita de acest nu#ar. e aceea& de cele #ai #ulte ori& se li#iteaza la incursiuni si apoi retraeri ra$ite din (ata dus#anului de #oarte sau& incoltit& apeleaza la o (iura clasica in lu#ea ani#alelor* (ace pe #ortul. In (elul acesta& pisica este de #ulte ori scutita de e(orturi inutile. Ceea ce nu intelee soarecele este ca insasi existenta sa reprezinta ratiunea de a (i a pisicii. Pro$le#a pisicii este ca tinde sa eneralizeze #ereu relatia dintre ea si soarece. Nu e constienta ca s-ar putea ca si ea sa reprezinte& pentru cine)a& un soarece. Greseala cea #ai (rec)enta consta in (aptul ca& dupa (iecare )anatoare reusita& are i#presia ca lu#ea e populata nu#ai cu soareci si pisici. "e intuieste aici un aspect interesant si anu#e& parcurand treptele e)olutiei& constati ca cei care se indeletnicesc cu )anatoarea de pisici sunt si ei )anati la randul lor. ai #ult decat atat& ei risca sa de)ina si prada )anatorilor )anatorilor lor. Partea interesanta reiese din aspectul co#ic al situatiei. Unii )anatori (oarte e)oluati nu considera co#esti$ila carnea de soarece sau #ai rau se sperie de el. In (elul acesta se inc+ide lantul sla$iciunilor atat de caracteristic rasei u#ane. 0a las pe du#nea)oastra sa incadrati pe scara e)olutiei di(eritele tipare de oa#eni si c+iar pe a#a& dar nu uitati un lucru de #axi#a i#portanta* P'NT/U A"IGU/A/'A 'N'/GI'I 2?/AN'I3 N'C'"A/' 0I'TII& 0ANATO/UL '"T' O,LIGAT "A CUNOA"CA LA P'/8'CTI' O,IC'IU/IL' 0ANATULUI "AU. e #ulte ori& cand el este la randu-i )anat& tinde sa aplice din #etodele insusite de la acesta. eoarece usturile )anatorilor sai sunt #ult #ai di)ersi(icate& actiunile sale de)in ast(el predicti$ile deci "UNT AI U"O/ ' CAPTU/AT P'NT/U C'I CA/'-L 0AN'A
- "tiu "i eu spera# ca nu ne )a )edea. ar sa ai$a capacitatea de a ne si citi4 Nici acu# parca nu-#i )ine sa cred. - Te-as rua sa-#i spui cu# a a%uns pana aici4 Niciodata pana acu# /ia nu a reusit sa a%una atat de5 sus. - N-a# idee. Pro$a$il datorita puterilor sale #ostenite enetic la care are un acces #ult #ai #are in ti#pul )iselor. - Nu crezi ca ai a%utat-o putintel cand i-ai indepartat $arierele #entale4 - /aspunde-ti sinura la intre$are. Cunosti la (el de #ulte ca si #ine. - "cuza-#a& dar tu esti specialistul in do#eniu - Nu e #o#entul sa (i ironica. Iar raspunsul #eu& ca si al tau de alt(el& nu poate (i decat neati). "ti ca a# actionat asupra constientului ei si nu a# u#$lat in $anca de date a #e#oriei sale reacti)e sau (ereasca s(antul& asupra su$constientului. - ,ine& #acar& ca a# reusit sa o scoate# a(ara inainte de a se inta#pla o traedie. "i& sa (iu sincera& nu sunt siura daca nu cu#)a isi #ai a#inteste ce)a. - Nu Nu cred asta "i nu #ai conteaza de (apt. I#portant este ca a# reusit. /eulile %ocului au (ost respectate si ne-a# atins o$iecti)ul. A# riscat putin& ce-i drept& dar totul s-a ter#inat cu $ine pana la ur#a. - A# riscat putin4 e ce oare nu a# aceeasi i#presie4 Nea# riscat insasi existenta noastra. Parca tu erai cel cu riscurile #ini#e - Toc#ai asta a# si (acut. A# incercat si& c+iar daca nu )rei sa recunosti& a# redus riscurile la un ni)el& daca nu #ini#& cel putin accepta$il. - ?## Accepta$il4 "i acu# #i se increteste carnea pe #ine aca nu#ai asta ai ur#arit sa sti ca ai a)ut un succes deplin. "enzatia a (ost ce)a inedit pentru #ine. - Nu #ai incerca sa #a i#presionezi Ai i#presia ca eu nu a# trecut prin aceleasi stari ca si tine. Te ro A$ea acu# incep sa ii intele "enzatia pe oa#eni. "i de crede-#a si spinarii& eu #-a# si#tit neputincios. (iorilor +iata peca sira si#ultan cu caldura ce-#i in)ada trupul odata cu inteleerea (aptului ca nu putea# inter)eni5 ,rr "i acu# #a scutur de roaza. /asa u#ana are o zestre enetica de sla$iciuni5 i#presionanta. Cu toate acestea #a $ucur ca (or#a noastra de #ani(estare #ateriala este concretizata prin acest5 in)elis5 o#enesc si #ai ales
sunte# inzestrati cu tot $aa%ul de cunostinte& senzatii& trairi su(letesti si senti#ente caracteristice rasei u#ane. Nu cred ca #ias dori o alta stare. - Incearca sa accepti (aptul ca totul este tranzitoriu si relati). C+iar& si #ai ales& aceasta (or#a pri#iti)a de #ani(estare a eneriei in plan #aterial. - Iar incepi4 Nu )ei reusi sa-#i distrai atentia de la su$iect. /eula %ocului este clara * nu pute#& sau #ai $ine zis nu a)e# )oie& sa ne i#plica# direct pe Pa#ant. Alt(el a#a ar de)eni constienta de prezenta noastra. "i cunosti cel #ai $ine& securitatea (iind specializarea ta& care ar (i ur#arile. e aceea& pentru a reduce la #ini# riscurile& a# adus-o pe /ia la noi. in pacate nu a# pre)azut ca )a a%une pana aici. - ,ine& dar ne-a )azut "i daca ne-a citit #ai #ult decat crezi tu4... - Nu conteaza A# reusit sa-i stere# co#plet episodul din #e#orie. Toc#ai de aceea ne-a# pre(acut ca nu o )ede#. Alt(el socul i-ar (i pro)ocat (ie un trau#atis# se)er& (ie i-ar (i ra#as sec)ente reziduale in #inte. Ce-i drept nu #a astepta# sa a%una pana la +idul ardienilor sau la reulile de %oc. Aceste in(or#atii - (isiere sunt (oarte adanc intiparite in #intile noastre. Pro$a$il ni)elul ei e#patic este destul de ridicat. ,ine ca a (acut-o la ni)el inconstient. Inc+ipuieti ca s-ar (i inta#plat daca reusea sa acceseze su$constientul sau& roaznica idee& constientul reacti) - e ce nu i-ai studiat coe(icientul a#a4 - Tu te-ai andit la asta4 Cu# sa-#i treca prin cap sta$ilirea ni)elului ei de e#patie4 oar nu a# a)ut niciodata contact direct. - In(or#atii ai a)ut la dispozitie& ca nu era deea$a pazitorul celulei sale de rezistenta - 'sti c+iar cul#ea e unde sa stiu ca aptitudinile sale a#a acopereau si alte spectre de #ani(estare di(erite radical de ale oa#enilor4 - da Oricu# sti ca sa ai nu dreptate Inducerea si apoi stererea lui ne-asaper#is incalca# reulile.)isului Alt(el4... - Alt(el ar (i ur#at #odi(icarea %ocului si aparitia unei reuli necunoscute. Nu cred ca ar (i (ost un lucru $ene(ic. Cel putin& nu pentru noi - i-ai dat (iori de roaza. e (apt& (ata asta #a inspai#anta Niciodata nu a# si#tit #ai prenant senti#entul de
pericol intiparit pana in cele #ai adanci colturi ale celulelor #ele. "i #ai ales senzatia aia de nea%utorare... A# (ost la un pas de un dezastru. - Toc#ai de aceea nu te-a# lasat sa reactionezi. "ti ca este capa$ila sa inreistreze auto#at i#ainile. - 8ereasca s(antul Te ro sa nu #ai (aci asa ce)a. 0reodata Niciodata Asta n-a (ost un )is ci un ade)arat cos#ar. "i nu pentru ea ci pentru noi - e acord "a spera# ca nu )a #ai (i ne)oie de o actiune ase#anatoare. 'sti constienta ca tre$uia sa (ace# totusi ce)a in pri)inta a#ei. Pe zi ce trece de)ine tot #ai puternica si nu a# reusit sa-i a$ate# atentia de la ideea aceea roaznica. - Ce-i drept i-a# dat destula $ataie de cap. Nu cred ca-si poate explica #oti)ele acceselor de insu$ordonare ale ro$otilor sai. "i nici reusita sa$ota%elor rezistentei din ulti#ul ti#p. - "a spera# ca a# castiat o #ar%a rezona$ila de ti#p. Acu# a)e# ne)oie de ti#p si andire& #ai #ult ca orice. - ,un "i in pri)inta /iei4 - Ni#ic eoca#data ne lua# #ainile de pe ea. O ur#ari# doar si (oarte discret. Tre$uie sa )ede# cu# se descurca& acu# de una sinura& cu puterile ei proaspat do$andite. - "i ce puteri ar spune-#i& daca a#a... - Nu cred. Gestul (etei a (ost eloc)ent. Iar a#a s-a speriat rau de tot. - In s(arsit& s-a con)ins ca relatia dintre ea si u#ani& cu# ii place sa-i denu#easca& nu #ai este cea dintre )anator si )anat. "a uste si ea din spai#ele )anatului. - a A# i#presia ca relatia s-a ca# in)ersat. ar /ia are o doza prea #are de ura i#potri)a a#ei. Ura nu e $una si o poate deter#ina sa co#ita reseli copilaresti. Ura da posi$ilitate a#ei sa-i anticipeze #iscarile. - Toc#ai de aceea noi tre$uie sa o supra)e+e#. - ,ine& dar nu a)e# )oie sa inter)eni# - I#portant este (aptul ca acu#& a#a are a$sor$ita. un ad)ersar reduta$il si& in (elul acesta& atentia ii este co#plet eci nu sunt sanse sa ne $anuiasca prezenta. a Cred ca pana la ur#a& lucrurile au luat o turnura (a)ora$ila noua. Tre$uie& totusi& sa (i# (oarte atenti - Nici o pro$le#a 0o# (i #ai #ult decat atenti. 0o# (i prudenti& c+iar linistiti de-a dreptul. O sa sta# in $anca noastra o
$una $ucata de ti#p si ne )o# li#ita la a ur#ari doar %ocul. "a )ede# ce )a iesi - Nu credea# sa a%un )reodata in situatia asta - La ce te re(eri4 - La inacti)itate "au sa a%un sa spun asta ar sunt pe deplin de acord cu tine. Cu)antul de ordine tre$uie sa (ie acu# inactiunea si #ai ales& discretia. - Asa )oi a)ea #ai #ult ti#p sa #a andesc putin %oc si la reulile lui. Ce)a este ciudat in toata po)estea asta. - 'u nu a# ti#p de asa ce)a. 8ilozo(ia ta #a depaseste. Natura #ea este #ult #ai practica. "i a# destule lucruri practice de (acut in aceasta perioada. Cu# ar (i studiul #ai apro(undat al Lu#ii de Aur. - Ca $ine zici Ida #-ar putea a%uta siur in aceasta pro$le#a. a a Cred ca ai dreptate. Ne )o# retrae o perioada pe Lu#ea de Aur. "a ne linisti#& sa re)eri(ica# planurile si strateia si sa pune# la punct si cate)a actiuni concrete. - ,anuiesc ca nici putina distractie nu ne-ar strica. - Nu stiu la ce te re(eri - a andesc sa-#i sc+i#$5 putin in(atisarea si sa #a5 pli#$5 printre pa#anteni. - Te ro Te ro (oarte #ult sa (i discreta. Ulti#a oara5 - "tai linistit i-a# pierdut o$iceiul de a da ia#a printre $ar$ati. - Toc#ai in cauza ta (e#eile au sarit cu ura pe #ine. Parca ine$unisera - Nu ele ,ar$atii. e parca nu au #ai )azut niciodata (e#ei in )iata lor - Crede-#a ca nici eu nu te-a# recunoscut. Asa ce)a ni#eni nu #ai a)usese ocazia sa )ada. Nu stiu de unde te-ai inspirat& dar ai a)ut o #uza proasta. - 8i linistit. i-a# in)atat lectia si nu a# de and sa #ai (ac ce)a nesa$uit. Totusi tre$uie #a #ai distrez si eu putin. Cred ca #a )oi orienta spre tineriisaceli$atari. - Nu incepe iar. N-a# ne)oie de dureri de cap supli#entare. I#i a%un pro$le#ele de pe Terra. a#a si /ia i#i sunt #ai #ult decat su(iciente. N-a# ne)oie sa-ti port si tie de ri%a. - 0reau doar sa incerc senzatia de a (i o# Nu a# #ai ustat-o de cate)a cicluri $une.
- da ie i#i a%une co#pania Idei si s(atul $atranilor. - 8iecare cu usturile lui. ............................................................................................ ............ - Liniste Iar au aparut. - Insistenti $aietii - Ce )rei Unde #intea nu a%uta& repetitia co#penseaza - Ter#inati si lasati-o pe /ia sa se concentreze. - Nu-ti (a ri%i o# Nu #a deran%eaza. - Ai )azut4 Ce ne $ati la cap Ce-ai )rea sa (ace#4 "ta# de doua zile prinsi in +ru$a asta si nu pute# pleca cu toti ro$otii #isunand de ne$uni pe sus. Pri)indu-i pe Cip si Ti#& o# clatina din cap. Cei doi nu stiau daca era o apro$are sau o #ustrare& dar nici nu le pasa. "e relansasera in co#entariilor in(ier$antate& re(eritoare la cele ce se petreceau deasupra lor. -Astia parca sunt stricati Ia uite-i cu# u#$la de colo colo. Parca ne-ar in)ita sa5 sa le arde# una dupa circuite. Cu atentia indreptata spre exterior& /ia nu sesiza ulti#ele lor )or$e& dar o#& atent inter)eni* - Ati ine$unit4 Nu iesiti nicaieri. aca )reti sa #uriti& na)eti decat sa )a in(ieti reciproc cate un cutit in $urta. ar in liniste. - ,una lu#a Ce sa zic Pe tine nu te (urnica #ainile cand )ezi atat a#ar de ro$oti intrei4 - ,a #a (urnica& dar din alte #oti)e5 - ,ine& $ine A# inteles aluzia. - "ti ce-a# auzit& ca a#a a ridicat $arierele. ' posi$il4 - e unde ai auzit draco)enia asta4 - ' ade)arat o#& inter)eni /ia. "apta#ana trecuta. ar a (acut-o intelient& adica treptat& pentru a a)ea posi$ilitatea sa e)acueze orasul. - "i tu de unde sti4 - Poate ai uitat ca tu nu #ai iesit de aici de o sapta#ana& pe cand noi ne-a# in)artit pe ai sus& pro(itand de toata +ara$a$ura aia si a$ea de doua zile ne-a# retras in adapost. Asa ca intre ti#p& a# a)ut posi$ilitatea sa #ai sc+i#$a# cate o )or$a cu (uarii. Ieri& trupele a#ei au e)acuat ulti#ii locuitori. La ora asta& orasul e pustiu si co#plet neprote%at. - ,ine& si atunci aia de deasupra noastra cu# rezista4
- /o$otii sunt pre)azuti cu scuturi personale de enerie. Ulti#a aselnita a a#ei. e aceea nu cred ca e intelept sa iesi a(ara si sa incerci sa-i do$ori. N-ai a)ea nici o sansa. -"tai putin& ca #-ai pierdut de tot. Ce scuturi4 - Lasa asta N-are i#portanta. I#portant este& asa cu# spunea si o#& sa nu iesi# a(ara. A(ara e iad& ati #uri pe loc dintr-o suta de #oti)e. - e unde sti4 /ia il pri)i insistent pana ce Ti# pleca oc+ii dupa care ridicandu-i& (ortat parca de puterea pri)irii ei& excla#a* - A e acolo Cip pu(ni in ras. - e unde #a4 /ia surazand inteleatoare ii lua apararea. - Tre$uia sa spuna si el ce)a& nu4 Credeti-#a ca stiu ce spun. "oldatii aia se pli#$a pe su$ nasul nostru pe post de #o#eala. Nu pute# cadea in plasa lor. - ,ine& dar ei nu stiu ca sunte# aici. - ,inenteles ca nu stiu Alt(el ar (i (ost de%a pe noi. Pur si si#plu tatoneaza. La inta#plare. - Uite ca au plecat. - "e )or intoarce si )or aduce odata cu ei si aparatura de detectare. - "cuza-#a& dar asta-i ca# reu de acceptat. e unde esti asa de siura4 - C+iar e ne)oie sa-ti #ai (ac o de#onstratie telepatica4 o# asi de cu)iinta sa inter)ina. - /ia& te ro Consider ca una a (ost su(icienta. "i acu# #i se increteste carnea pe #ine cand i#i a#intesc )ocea ta rasunand direct in creier& (ara a #ai trece si prin urec+i cu# era# o$isnuit. - Asta e telepatia. - As pre(era sa nu #ai discuta# despre acest su$iect. Cu totii iti respecta# puterile c+iar nu le ca intelee#. "unte# constienti ca acu# sunte# #aidaca puternici niciodata si asta datorita tie& dar nu pute# nea nici tea#a resi#tita. Tot ceea ce sunte# in stare este sa accepta# aceste stranii puteri pe care le ai. - Nu tre$uie sa )a te#eti sau sa acceptati. Incercati sa inteleeti. 0-ar (i #ai usor.
- Cu# poate (i “#ai usor“ pentru un o# nor#al sa inteleaa ca peste noapte& pazitorul celulei a de)enit5 ALTC'0A - "tai putin o#& inter)eni Cip& )rei sa spui ca /ia nu e o# sau nor#ala4 - Nici una nici alta. Paradoxal e (aptul ca incep sa nu #a #ai consider eu intre la cap. - "i totusi sunt inca pazitorul acestei celule. - Asta pot sa accept. - Atunci& spuse si Ti#& nu e reu sa accepta# si ideea& )ec+e de alt(el& ca pazitorii au (ost alt(el decat noi. - a& dar5 si o# nu indrazni sa duca andul pana la capat. - 'u cred& ca nu de #ine )a este tea#a si nici de e)entualitatea acu# redusa de a pune in pericol rupul& ci de (aptul ca pentru pri#a oara in existenta noastra u#ana a)e# posi$ilitatea de a o distrue pe a#a si5 parca nu )a )ine sa credeti. ur#ure apro$atoare isi raspandira ecourile printre cei prezenti. - 'u zic& spuse cine)a din spate& ca ar tre$ui sa (i# (erciti ca /ia este pazitorul nostru. Cea al carei nu#e (usese rostit nu #ai auzi& insa& ulti#a re#arca. Intreaa sa atentie era indreptata spre o#& care desi dadea din cap& nu spusese ni#ic. Parea de acord si in cele din ur#a con)ins ca nu are de ce sa-i (ie tea#a. ar& interpetandu-i corect expresia de pe (iura si re#arcand ast(el di+oto#ia din cuetul lui& (ata considera ca este necesara o usoara corectie-soc. Cu extre#a delicatete se insinua in psi+icul lui si usor& pe cel #ai linistitor ton posi$il ii trans#ise #ental cate)a din andurile ei. “- Tea#a ta si speranta ta se intalnesc si i#pletesc in credinta ta. ar credinta ta este toc#ai cea care iti creaza realitatea incon%uratoare. Te-ai andit )reodata ca realitatea credintei tale este di(erita de alte realitati si credinte. Te-ai andit )reodata ca credinta ele suntintr-o ade)arate si linistitoare& de (apt tu nu traiesti un (als. Intarindu-ti realitate (aci decat sa incre#enesti tot ce atini& iar cand esti depasit de e)eni#ente& tea#a si speranta ta se spar in #ii de cio$uri care te inrozesc caci su$ ele incepi sa intre)ezi ade)arara (ata a lucrurilor. Ce este ade)arul4“
Inrozit& atat de cele ce auzea cat si de #odalitatea procedeului& o# incre#eni ca o stana de piatra. Nu indrazni& nici #acar& sa-si ridice pri)irea spre /ia. 'ra totusi constient ca nu putea sa-i dea o replica cu )oce tare. Ceilalti ar (i auzit si asta nu ar (i dus decat la sla$irea rupului. /ealiza ca si (ata stia acest lucru. Nelinistit si ne#ultu#it ca /ia era capa$ila sa citeasca in el ca intr-o carte& indrazni sa-i trans#ita cate)a din andurile sale.
“- Ade)arul este ca #i-e tea#a de tine& de puterile tale& de (aptul ca esti ase#anatoare a#ei si5“ “- Nu tre$uie sa-ti (ie tea#a. Nu doresc si nu )oi (ace niciodata rau se#enilor #ei. "unt constienta de di(erentele dintre noi si sa sti ca sinura #ea dorinta este de a (i acceptata& de a (i ase#eni )oua. e ase#enea& sa sti ca nu ti-a# citit andurile. Iti respect inti#itatea.“ “- Atunci& de unde4...“ “- Pot de ase#enea sa interpretez esturile& expresia (etei& (ero#onii e#isi de corp& sa citesc senti#entele olindite de poarta su(letului tau ; oc+ii. Uite& nu te speria& a# sa te in)at ce)a.“ "i /ia& il “lua de #ana“ si-l purta prin #intea si su(letul ei& desc+izand totate $arierele sale de protectie. 8ascinat& cu un “las“ care nu #ai purta in el nici o ur#a de tea#a& o# ii spuse* “- Acu# stiu ca ne iu$esti cu ade)arat Iarta-#a ca #-a# indoit de tine.“ “- Nu a# ati ierta ni#ic Ni#ic nu s-a resit“& raspunse /ia cu traditionalul ritual de i#pacare& preluat direct din Istoria Orala. Cu)intele o(iciale si tonul serios (olosit& il con)insera pe o# ca intentia (etei era total i#paciuitoare. ai #ult decat atat& /ia dorea sa-i “#anaie oroliul de conducator ranit“& intr-o incercare de a-l trezi la realitate. Isi dadu sea#a ca niste cu)inte calde& de parere de rau sau co#pati#ire nu ar (i a)ut rost si nu si-ar (i (acut e(ectul. I-o spuse& rese#nat. “- Ai spus ceea ce tre$uia spus ,anuiesc ca #a cunosti #ai $ine decat #aascunosc “-aca putea&eu.“ as rade“ "i o#& c+iar si#ti ca e posi$il. Nu-si putea explica senzatia& dar a)ea i#presia ca pentru un #o#ent& intrezarise #ental o i#aine a /iei surazand& plina de $una)ointa. “- Cu)intele sunt atat de sarace pentru a expri#a ceea ce #-ai (acut sa si#t“ Cu)intele sunt de natura a $loca inteleerea.
Toc#ai cand incerca# sa expri#a# in cu)inte ceea ce si#ti# sau )ede# dincolo de realitatea noastra& ele ridica un zid de care ne iz$i# si care ne i#piedica accesul la cunoastere si li$ertate. Intelei4 Cu# poti expri#a inexpri#a$ilul“ “- A$ea acu# incep sa-#i dau sea#a de relati)itatea ideilor #ele si a cu)intelor expri#ate de conceptiile #ele. Ce reprezinta de (apt cu)intele. a#a5 Intele si #-ai (acut sa intele destul de $rutal& ca nu a#a este pro$le#a noastra ci noi.“ “- I#i pare rau& dar nu a)ea# alta solutie 0ezi Alte cu)inte5“ “- Intele5 ca nu intele natura puterilor tale& dar sunt constient ca ai dreptate.“ “- Asta e $ine Ne intareste unitatea si ne (ace sa ne si#ti# puterea noastra ade)arata& cea a rupului. A)e# un a)anta% (ata de a#a& ea este cu desa)arsire sinura.“ Oprind procesul telepatic& /ia il “eli$era“ pe o# din plasa #entala pe care o aruncase& cu a$ilitate& deasupra orizontului sau inc+is si-l trans(erase in altul #ai )ast si aproape de neinc+ipuit. "i#tea ca& pri)indu-l& are in (ata un o# nou& pro(und sc+i#$at si zdruncinat in credintele sale. Ni)elul ei e#patic ridicat ii trans#ise auto#at o si#patie si co#pati#ire sincera& andindu-se prin ce trecuse si ea la inceput. “-a# si#tit sinura Cu desa)arsire sinura si neinteleasa. Asa cu# pro$a$il se si#te si el acu#. ar nu l-a# (acut decat sa intrezareasca dincolo de ziduri. A# ridicat doar un colt de plasa. "i ceea ce a )azut l-a cutre#urat. A $atut rapid in retraere inrozit& inapoi in coc+ilie. ar acu#& #elcul stie ca dincolo de antenele sale exista o lu#e di(erita de a sa. 'u a tre$uit sa in(runt lu#ea (ara adapostul unei coc+ilii. "i a# (ost la un pas de calci(ierea constiintei si ratiunii. Inauntru o lu#e neinteleasa& a(ara5 una care #a re(uza. Pro$a$il si el a si#tit lupta #ea. "i e(ortul intens pentru a ra#ane nor#ala.“ 8u cu $rutalitate intrerupta& din sirul andurilor& de Ti# care cu un Cip entuziast alaturi& ii sustinea cu o estica eloc)enta ideea. - Ce-ati zice& acu# ca au plecat si nu par sa #ai re)ina& de o #ica escapada pe a(ara4 - Ti-a# spus ca )or re)eni. Iar a(ara5 - ,inenteles ca ne )o# dota cu #asti si tot taca#ul. - Nu cred& spuse o#& ca e o idee $una.
- Totusi& inter)eni Cip& tre$uie sa ne asi# un alt adapost. La )ec+iul sediu nu #ai pute# re)eni& iar aici in (undatura asta de so$olani& (ara o alta iesire5 - Ai dreptate dar& si aici o# ii arunca o pri)ire /iei& tre$uie sa (i# prudenti. aca sunt unde)a prin apropiere si ne ur#aresc4 Ce zici /ia4 - Pe aici nu sunt Nu stiu unde s-au dus dar deoca#data zona e siura. Poate ar (i $ine sa #a a)enturez nu#ai eu. "a incerc un sonda% #ental si apoi sa scot nasul putin. - Nu e periculos pentru noi4 - Nu )oi scoate nasul la propriu I#i )oi proiecta corpul a(ara& doar pentru cate)a secunde& pentru a per#ite apoi extensiei #ele psi+oc+inetice sa (aca o analiza5 - ,ine& $ine A# inteles. 8a-o /ia se concentra cate)a #inute si& desi toata lu#ea o ur#area cu atentie& ni#eni nu reusi sa o$ser)e disparitia si apoi reaparitia ei. Totul durase nu secunde ci nu#ai (ractiuni de secunda. esc+ide oc+ii si dupa ce arunca o pri)ire roata asistentei nedu#erite& care parca astepta ce)a ce intarzia sa-si (aca aparitia& le spuse incet& de#onstrand clar solicitarea la care (usese (ortata. - A(ara e liniste. Pute# iesi& nu e nici un pericol. - Asa de repede4 - 8ara #asca si costu# ter#ic nu ai putea rezista nici un #inut #acar. 0antul inca nu e prea puternic. Crezi ca eu pot trai (ara aer4 - Totusi& nu ne-a# dat sea#a cand ai disparut - A# lipsit cate)a (ractiuni de secunda. Oc+iul o#enesc nu e capa$il sa (ra#enteze i#ainea intr-un ti#p atat de scurt. Ati inreistrat o sinura i#aine& dar de (apt procesul a (ost destul de co#plicat si5 o$ositor& pentru #ine. - eci& pute# iesi4 - a& dar nu#ai cate)a #inute. ')entual sa )a dez#ortiti. "i de aceea totusi cred ca ar (i #ai pute# prudent sa ra#aneti aici.#ai eseara& la adapostul intunericului& risca o incursiune luna spre centrul de rezer)a. - La noapte )a (i (oarte (ri. "i )anturile )or depasi trei pe ora. Oare )o# reusi4 N-ar (i #ai siur sa pleca# acu#4 - Nu-ti (a ri%i Nu e necesar decat sa #a orientez putin& odata a%unsi a(ara. Apoi )a pot asiura trans(erul pana la noul
adapost (ara sa parcure# (izic dru#ul. Ca# in acelasi #od cu# a# procedat #ai inainte. - "i atunci& de ce nu ne transporti de aici4 Ar (i #ai siur - ai siur poate& dar nu #ai usor. Nu uitati ca inca nu #a# o$isnuit cu aceste puteri si a# ne)oie de o +arta #entala precisa. Nu pot sa #a orientez (ara un contact )izual& cel putin deoca#data. - Atunci cu# ai reusit& totusi& sa transporti din sectorul unu si trei cele doua rupuri de rezistenta4 Atatea celule& peste doua sute de oa#eni. - ai exact trei sute cincizeci. "i nu #i-a (ost usor. ar a# a)ut inreistrat intreul traseu. A (ost necesar sa #a deplasez personal pana in cele doua orase& dar in etape& pentru a-#i intipari exact itinerariul. Ulterior& actiunea si#ultana de transport a trupelor din doua locuri di(erite a (ost relati) usoara. - "i acu# nu poti sa (aci acelasi lucru4 - ' un risc& pe care nu )reau sa #i-l asu#. Prote%area acestui loc este prioritara. "unt siura ca a#a #onitorizeaza intreul oras. Acest adapost nu contine aparatura necesara pentru a inc+ide o s(era ; ca#p de enerie nedetecta$ila peste actualul a#plasa#ent. aca nu as #entine #ental s(era psi in %urul nostru& si asta per#anent& ro$otii ei ar capa$ili sa ne detecteze ca (or#e $ioloice de )iata. - ai exact& ce percep ei deasupra noastra4 - iscari accidentale ale unor ani#ale #ici* soareci& cartite5 A# creat i#ainea (alsa a unor )izuini. - Acu# intele #iscarile lor aparent a$surde. - a Pur si si#plu sapa la inta#plare& dar nu tre$uie sa ne lasa# inselati& caci ei reprezinta #o#eala. a#a )e+eaza in per#anenta. - Totusi& nu #ai a)e# apa si nu stiu cat #ai pute# rezista. aca nu pute# iesi deseara4 - 'xact Oare n-ar (i $ine sa trae# o (ua pana la sediu. ' aproape si nu ca sa a#a ca ne-a# c+iarsi su$ nasul ei. cred Pute# ne $anuieste apro)iziona# si cu ascuns ce)a ar#e #unitii& ca s-au ca# ter#inat. - Nu ai de unde sa sti daca a#a este in oras. Personal #a indoiesc. "i c+iar daca ar (i asa& nu cred ca este in centrul de co#unicatii principal. aca e ade)arat& ar (i per(ect caci s-ar $ruia sinura si ne-a# putea deplasa linistiti.
- Ia uitati-)a pe #onitoare. Nu-#i )ine sa cred - Ce #are lucru "-au intors ro$otii. - a& dar nu sinuri. Cred ca5 nu se poate AIA NU '5 AA4 - Ce I#posi$il N-a# )azut-o in )iata #ea in5 “carne si oase“. - ,a ai )azut-o pe teleretea - Nu-i acelasi lucru e ca sa )ina toc#ai aici4 Toata lu#ea ur#area ce se petrecea a(ara. o# inandurat& ii spuse /iei* - Crezi ca ne $anuieste ascunzatoarea4 - Nu Adica nu stiu ar i#i si#te prezenta. Ce)a nu e in reula. - Ce (ace#4 - "tati linistiti si lasati-#a in pace Tre$uie sa #a concentrez. o#& Cip& Ti# si ceilalti incetara discutiile& pentru a-i per#ite /iei sa se concentreze. Ui#irea lor insa era i#ensa si roiurile de intre$ari a$ea asteptau sa-si ia z$orul de pe $uze& dar se stapaneau& dat (iind pericolul situatiei. /ia& in sc+i#$& inc+ise oc+ii si tatona prudenta& tri#itand #ental un (el de senzori pasi)i& care sa nu (ie interceptati de andurile a#ei. 'ra o acti)itate (oarte rea& deoarece nu #ai (acuse asa ce)a inainte. Tre$uia& de ase#enea& sa #entina in %urul adapostului s(era psi de protectie si in acelasi ti#p incerca sa raspunda la cate)a intre$ari. “e ce s-a deplasat personal pana aici4 Oare #-a descoperit4 aca da& sau doar $anuieste& cu# sa asiur retraerea4 Nu pot sa-i (ac (ata& si stie asta& (ara a risca #oartea celorlalti. Oare asta ur#areste4“ 8ascinatia “celorlalti“ se indrepta la un #o#ent dat spre /ia& cu toata curiozitatea ce-i inde#na sa nu piarda ni#ic din ceea ce se petrecea deasupra lor. 8ata (usese cuprinsa de spas#e si tre#uraturi de nu care& secu#& parea& nu este Nuo incercau& caci nici stiau sa ocaa%ute. Le eraconstienta. tea#a sa nu incurce. "tateau incre#eniti si pri)eau la lupta pe care pazitorul lor o ducea intr-un spatiu sau ti#p pe care nu-l inteleeau. Tot ceea ce le de)enise clar& era (aptul ca de rezultatul acestei $atalii atarna insasi )iata lor. "enzatia de neputinta& de nea%utorare era roaznica. In cele din ur#a& pentru ca nu inteleeau totusi ce se
inta#pla in #intea /iei& isi intoarsera pri)irile pe #onitoare& in speranta ca era de pre(erat cunoscutul c+iar daca este periculos. Ii astepta& insa& o surpriza. Panicati de i#ainile trans#ise incepura sa se uite uluiti unii la altii. 'xact ca o copie (idela& a#a adoptase o pozitie aproxi#ati) identica. esi nu #ai a)ea un corp ase#anator celui o#enesc& stand ne#iscata si cu oc+ii inc+isi& dadea cu#)a senzatia ca ceea ce (acea nu era prea di(erit de indeletnicirea de #o#ent a /iei. o# o$ser)a cu stupoare& si nu era o i#presie& ca a#a dadea din cap si-si #isca din cand in cand #asi)ul corp #etalic. In realitate& aceasta era stra$atuta de (urie pentru ca nu reusea sa o aseasca pe /ia. Cu toate puterile sale psi nu era capa$ila sa descopere ascunzatoarea (etei& desi uni)ersul #ental in care se in(runtau& era plin de ur#ele ei. 8usese aici& acolo& dar de )azut n-o )edea nicaieri. Prezenta proaspata a a#prentei eneretice a pasilor sai ii dadea senzatia ca la ur#atorul colt al la$irintului )a da de ea. Uneori c+iar i se parea ca ii percepe #iscarile (urise& dar persoana /iei se dilua incet& incet si la un #o#ent dat disparea cu totul. Pentru a o lua iarasi de la inceput pe ur#ele ei. In cele din ur#a& a#a isi dadu sea#a ca (ata era #ai isteata decat ea si terenul de %oaca era in continua trans(or#are. /ia ridica #ereu ziduri (alse si ii intindea nade cu un sinur scop pro$a$il. esi %uca un %oc periculos& il (acea la per(ectie& (ara nici o reseala. Tot ce dorise (ata de la $un inceput& era sondarea psi+icului ei& pentru a capata #ai #ulte in(or#atii. Inciudata& (acu un se#n si coloana $lindata care o insotea se intoarse. /ia desc+ise oc+ii si uitandu-se pe ecrane o(ta usurata. ulta )re#e nu indrazni sa scoata o )or$a. Ceilalti ii respectau tacerea& cuprinsi aproape de un senti#ent reliios de liniste. Prea #ulte nu inteleeau& un lucru insa era clar. a#a plecase cu coada intre picioare. Li se #ai daduse dreptul la o zi de )iata. e (apt /ia le daruise inca o zi de )iata. Linistea aproape palpa$ila in apasarea ei& exploda la pri#ele cu)inte ale acesteia. ar )ocea (etei era in asa de inceata si rausita incat tre$uira sa-si aplece urec+ile directia ei pentru a o intelee. - La un #o#ent dat a# crezut ca nu )oi reusi. a si#t sleita& s(arsita& indi(erenta in5 Acu# intele ce si#te piatra in trans(or#area ei in nisip. - Nu )rei sa te intinzi4 Odi+neste-te putin.
- Nu sunt o$osita (izic ental in sc+i#$ #a si#t #acinata& oala pe dinauntru. A# (ost cu totii la un pas de dezastru. - Inc+ipuie-ti ca te intelee#. Nici acu# nu ne )ine sa crede# ca a# scapat. Atat ca nu ne #ai si#ti# picioarele& (izic. Iz$ucnira cu totii in ras si nu se #ai oprira pana ce lacri#ile cu reu oprite isi croira acu# nestin+erite dru# pe ridurile de #o#ent ale o$ra%ilor. - "i acu#& inter)eni o# la un #o#ent dat& spune-ne si noua ce a (ost cu toata po)estea asta. - 'xact& nu stiu nici eu. Pot doar sa $anuiesc #oti)ul aparitiei a#ei in sectorul nostru. ar nu sunt siura. Pro$a$il& stiind ca sunte# inca aici in patru& a sperat sa dea lo)itura& incercand personal sa #a descopere& deoarece distanta poate pertur$a uneori procesul #ental de cautare. Nu pot sa intele de ce a riscat )enind pana aici. Nu are nici un sens. Teoretic ne o(era sansa de a o distrue. oar nu-si inc+ipuie ca sunte# atat de prosti sa risca# un atac direct. - Poate e prea siura pe ea. ar totusi& ea ce risca4 - /isca& daca se retrae la centrul de co#unicatii din oras& sa se trezeasca cu o #ica explozie pe care i-o pot pasa prin trans#utare. ai #ult decat atat& prezenta la centru o i#piedica sa ne #ai ur#areasca. ,ruia%ul co#unicatiilor este prea puternic& si stie acest lucru. e ce sa (aca o ase#enea reseala4 - Poate nu stie - Poate ar cine aranteaza. Cu a#a aici& lucrurile se co#plica. Nu stiu ce ur#areste. "i #i-e tea#a sa nu (ace# ce)a nesa$uit. - Oricu#& a plecat. A# putea sa #ai sta# aici ascunsi cate)a zile& pana se clari(ica toate& dar a)e# neaparata ne)oie de +rana si apa. aca zici ca sediul )ec+i e siur& ar tre$ui sa trae# o (ua pana acolo si sa ne apro)iziona#. Ne(iind departe& nu risca#5 prea #ult. - "tiu si eu o# tu ce parere ai4 - 'u zic saparte ne i#parti# in doua. O parte sa de paza& si cealalta sa #eara dupa ali#ente si ra#ana #unitii. aici& In (elul acesta di#inua# e)entualele riscuri. - 'xcelenta idee Cand porni#4 o#& dupa ce se consulta din pri)iri cu /ia& raspunse*
- ai spre seara. Ti#& Cip si celula de rezer)a )or ra#ane aici. ,inenteles si /ia. 'u si restul )o# #ere cand se lasa intunericul. - Pot sa )a a%ut& putin ce-i drept& dar e ce)a. 8ara sa risc& intrerupand s(era de protectie& a# capacitatea de a )a transporta unde)a in apropierea sediului& intr-un depozit deza(ectat. e acolo puteti continua prin reteaua de canalizare. I#i pare rau& dar ti#pul de intrerupere (iind (oarte #ic& nu pot sa-#i calculez precis traseul. "i nu )reau sa )a treziti direct in sediu& nas in nas cu a#a. - oa#ne (ereste Nici noi. ,un& deci ne-a# inteles. Ar tre$ui sa ne odi+ni#. 0o# a)ea de tras la noapte. !! "tand in $iroul ei asezata& dupa standardele oa#enilor& con(orta$il intr-un (otoliu luxos de piele& a#a se pre(acea cu(undata intr-o acti)itate de rutina& controland dosarele #e#$rilor +ildei. Cu alte cu)inte& raspunzand rua#intii lui an& con(or# articolului cinci& aliniatul doi& punctul unu din reula#entul interior pri)ind asiurarea securitatii secretelor de stat ale +ildei& parea adancita in lectura unui )olu#inos dosar ce continea (isierele personale ale conducerii de )ar( a oranizatiei. Adica& printre altii& an si /ein+ardt. ,inenteles dosarul continea si pro(ilul psi+oloic co#plet cat si e)aluarea psi si I-ul tuturor persoanelor cu acces la in(or#atii considerate strict secrete& de #axi#a i#portanta pentru +ilda Ininerilor. e (apt& scopurile a#ei erau cu totul altele. "tia ca )a pri#i aceasta insarcinare (iind& c+iar daca neo(icial& ad#inistrator se( al +ildei. In acest (el putea sa-si co#pleteze propiul (isier secret cu date despre persoanele pe care le considera periculoase )izand o$iecti)ele ei. Intoc#ea un (el de lista a #ortii& care cuprindea in(or#atii de la nu#e si adrese pana la o$iceiuri& ticuri& se#ne particulare precu# si alte a#anunte $anale dar #ai ales e)aluarile. Ceea ce o interesa in pri#ul rand erau ni)elele celor trei indicatori* I& psi si teta. aceea aduna constiincioasa orice (el de date& pepro(il care a)ea ri%a e sa le prelucreze cu atentie pentru o$tinerea unui cat #ai exact al )iitoarelor sale )icti#e. Nu considera $analitati nici un (el de a#anunt despre acestea. e ase#enea& su$ pretextul acestei )eri(icari de rutina a dosarelor de personal& a)ea acces si la cele #ai secrete in(or#atii ale oranizatiei. In ciuda acestei acti)itati aparent ane)oioase si solicitante pentru un o#& a#a ii
acorda doar o #ica parte a capacitatilor sale. Principala sa atentie era indreptata spre planurile de )iitor. e ase#enea& o alta parte )iza asiurarea co#unicatiilor si in s(arsit o #ica rezer)a era tinuta pentru orice solicitare din exterior. Oricine ar (i o$ser)at-o aplecata peste $irou& cu o #ina serioasa si preocupata& cu aparent inutila casca #onoco# aatata intr-o urec+e& ar (i pu(nit in ras andindu-se la acest aspect& dar nu ar (i a)ut decat cu)inte de lauda. “Uite& ar (i spus& o (e#eie care nu are ti#p sa #ai ia o pauza: #unca& #unca si iar #unca: e asa de concentrata ca nici nu #a )ede“ Concentrata era& intr-ade)ar& dar nu la #unca de $irou ci la acti)itatile cu care se indeletnicea. 0edea (iurile #irate ale coleilor care treceau prin (ata $iroului sau desc+is dar nu le dadea atentie. /eleul de trans#isiuni pe care il purta in una din “urec+i“ nu era deloc inutil. a#a il $ransase pe pozitie auto#ata de cautare ; inreistrare& la circuitul inc+is al ca$inetului $atranului. 'ra ner)oasa pentru ca circuitul )ideo nu (unctiona& ca de o$icei& si nu reusea su$ nici o (or#a sa treaca de parola de protectie a siste#ului& pe care cul#ea& ea il instalase. Iar de pe cel audio ii par)eneau de cate)a ore $une niste ta#penii care ii asaltau spectrul auditi) ducand-o la disperare. ,atranul asculta /apsodia lui /a+#anino)& cine o #ai (i (ost si ala. Punea )ec+itura aceea scartaietoare si #elancolica iar si iar si din nou& la nes(arsit. Ii )enea pur si si#plu sa tranteasca #onoco#ul de $irou. ar $inenteles ca nu putea. In pri#ul rand #odi(icase releul aducandu-i niste i#$unatatiri (ata de )arianta clasica. Aceste adaptari si rela%e incalcau (larant pre)ederile reula#entului. "i nu putea sa se #ani(este in (ata oa#enilor ca o (e#eie isterica. Acestia ar (i intrat la $anuieli. Asa ca era ne)oita sa se li#iteze la scurte si rare )eri(icari auditi)e ale circuitului si inar#andu-se cu ra$dare& dar arzand #ocnit& se adancise in andurile ei. esi proiectase intreul siste# de supra)e+ere si-i stia la per(ectie posi$ilitatile isi dadea sea#a ca cine)a se parea ca-l cunoaste #aiIntre$area $ine decat ea. Cine& nu era un secret.era 8ie $atranul (ie an. la care nu reusea sa raspunda “e ce“ Nu asea nici un raspuns5 linistitor. Analizand datele pro$le#ei si trecandu-le prin (iltrul loic si rece al co#ponentei sale arti(iciale a intelientei& raspunsul era unul sinur * #asura supli#entara de protectie. 'li#ina& ca ne(iind i#portanta& ideea unei protectii (ata de inter)entii exterioare. Nici un strain din
a(ara +ildei nu cunostea codul de acces la retea. Asta inse#na ca /ein+ardt dorea sa prote%eze siste#ul de cine)a din interior. Pe care il considera un strain. Prostia cu spionul& caci era o prostie& nu statea in picioare. a#a stia #ai $ine decat oricine ca in oranizatie nu exista nici o cartita. Totusi acceptase la rua#intea lui an sa se ocupe de pro$le#a& dar nu putea sa-i spuna ca o rezol)ase de%a si ca descoperise cine era tradatorul. oar nu era ta#pita sa se autodenunte. Asa ca indeparta din atentie si acest aspect. Intre$area ra#anea totusi. e ce a%unsese $atranul in situatia de a considera un #e#$ru al +ildei drept potential strain. "tia el ce)a in plus (ata de cele cunoscute ei4 "i (usese atat de i#portant acel lucru incat sa-l deter#ine pe $atran sa prote%eze siste#ul si sa nu-i spuna si ei4 a#a si#tea ca nu era i#portant ci capital pentru planurile ei sa a(le. Partea u#ana a intelientei ii dadea de inteles ca& acele lucruri necunoscute& ii a(ectau cu#)a insasi existenta. “' i#perios sa descopar parola. Cred ca as a(la niste c+estii interesante. Pro$a$il )ulpoiul ala $atran nu nu#ai ca si-a prote%at ca$inetul dar a ascuns in siste# cate)a inreistrari audio continand in(or#atii inedite. Cine stie ce (ace el acu# in ca$inet. uzica aia e o acoperire& pro$a$il pentru5 #ine4“ "i atunci a#a isi a#inti ca an si /ein+ardt se intalnisera cate)a zile in ur#a si petrecusera o noapte discutand. Consultand inreistrarea nu asise ce)a de#n de retinut. La ti#pul acela daduse din u#eri si-si spuse ca nu#ai doi5 oa#eni ar putea sa piarda o noapte ca sa )or$easca despre #uzica clasica. Acu# realiza leatura * $atranul asculta #uzica. Loic. e (apt lipsa de loica o indreptase pe directia corecta. Odata asit raspunsul aparea auto#at o alta intre$are care nu#ai pusa ii dadea (iori de roaza. Isi dadea sea#a ca daca ar (i dat si raspunsul5 “I#posi$il Nu se poate sa-si (i dat sea#a de planurile #ele. Alt(el ar (i incercat de#ult sa #a distrua. Cea #ai #are ri%a a #ea a (ost sa ra#an discreta. Nu cred Tre$uie sa (ie altce)a.“ Asa ca& pentru a se linisti& trecu in re)ista ulti#ele e)eni#ente. Totul #erea con(or# asteptarilor. 8usese atat de usor sa-l deter#ine pe $atran sa propuna in plen )otarea ei pri)ind participarea in ca#era de stat ca si consilier in pro$le#e de interpretare a leislatiei. esi nu reusise sa intruneasca )otul #a%oritar si in celalalt do#eniu de acti)itate& stia ca e nu#ai o pro$le#a de ti#p pana ar (i controlat si reteaua lo$ala de in(or#atii.
deciziei. "i desi independentii o$tinusera totusi un )ot de )eri(icare& ra$a pri#ilor era %usti(icata. /espinerea propunerii a$ea insu#ase o #a%oritate si#pla a plenului. ,inenteles ca cei care atarnasera +otarator (usesera u)ernantii& suparati putin sau in)idiosi pe pozitia in)estitorilor& care se parea ca le luasera locul o$isnuit de pe lana inineri. Cu toate a)anta%ele i#plicite. “O sa le dau si lor un os de ros a#a nu se ra$ea& pentru ca insinuarea ei la putere tre$uia sa se (aca (ara ca ni#eni sa-si dea sea#a ce ur#areste. “Pasul ur#ator este esential caci i#i desc+ide doua directii ulterioare de actiune. Tre$uie sa o$tin si postul de consilier in pro$le#e de securitate. In acest (el )oi a)ea controlul principalelor puteri de stat& de (apt pe care le consider eu principale si nu ne+io$ii aia * puterea ad#inistrati) decizionala a leii& puterea executi)a a u)ernului& puterea #ilitara a ar#atei si #ai ales puterea& ade)arata putere a accesului si li#itarii la in(or#atie. Pe plan intern lucrurile nu stateau tot atat de $ine. Pozitia de ad#inistrator ii per#itea accesul ca# peste tot5 dar nu c+iar. O(icializarea deciziei si succesele pe care le-ar (i inreistrat pe plan extern cu siuranta ca i-ar con(eri un prestiiu si recunoastere $ine#eritata in cadrul +ildei. Nu-i pasa de asta ci de (aptul ca la #oartea $atranului ar (i reusit sa a%una poate in locul lui. "i daca intre ti#p lucrurile e)oluau asa cu# spera ea& s-ar (i trezit peste noapte #aestru de onoare a unicei +ilde de stat din lu#e. A$ea in acel #o#ent ur#a sa (aca pasul (inal si sa-si arate ade)arata (ata. "e saturase de #asca siropoasa a $una)ointei pe care era ne)oita sa o prezinte tuturor. “,atranul este principala pro$le#a. Tre$uie sa dispara. ar nu inca. ai a# ne)oie de el. an nu se descurca sinur si (ara /ein+ardt nu )oi reusi. "unt curioasa sa a(lu ce a discutat sapta#ana trecuta cu an. Toata noaptea. "unt siura ca nu se (ereste de #ine in #od intentionat. upa cu# il stiu eu pe $atran& ar (i in stare sa o suspecteze si pe #aica-sa& daca ar #ai trai. A+ In s(arsit s-a oprit #uzica aia $leste#ata. Ia sa asculta# noi5“ "i in #o#entul acela& ra#ase ca trasnita. /eleul ii trans#itea auto#at o discutie $anala intre /ein+ardt si an. Pana aici totul era per(ect& daca ceea ce auzea se putea considera asa. Te#a con)or$irii (acea tri#itere la starea )re#ii si alte stupiditati& dar partea interesanta reiesea din (aptul ca an& care ar (i tre$uit sa (ie i#preuna cu $atranul& toc#ai trecuse prin (ata
$iroului ei. “e ce ar (ace $atranul o ase#enea reseala4“ Isi dadu sea#a ca cei doi nu $anuiau ca si ea ii suspecteaza. eci erau linistiti si ca ur#are nu#ai i#prudenta lor5 “eci& de #ine se (eresc& caci nu#ai eu a# capacitatea si dreptul de a controla periodic siste#ul.@ Pro$a$il ca in ra$a lui& /ein+ardt nu se uitase sa )ada ce caseta pornise ca acoperire. “Ia sa incerca# noi totusi sa intra# pe circuit“ upa cate)a esecuri& se ener)a si se razandi spunandu-si cu ciuda ca tot )a reusi pana la ur#a. “"i pro$a$il $atranul (ace ce)a i#portant acolo Citeste sau redacteaza la auto#at& cu )oce tare& iar eu nu pot sa aud ni#ic.“ In acel #o#ent ii )eni o idee. “Nu pot sa aud& dar pot (i auzita. Ce-ar (i daca as intra in siste# pe calea nor#ala si l-as intre$a ce)a& eu stiu& destul de i#portant& care sa nu-i trezeasca )reo $anuiala. Con(or# prora#ului& circuitul s-ar decupla auto#at si pana ca el sa-l recupleze& s-ar putea sa a# o sansa #ica sa aud cate ce)a intre ti#p. ar in acelasi #o#ent realiza ca era putin pro$a$il ca $atranul sa nu pre)ada aceasta situatie si sa nu (i intrat si in protectiile auto#ate. “Cri#inalul& eu #a z$at aici ca pestele pe uscat& si el (ace ce )rea“ Totusi o sansa in(i#a exista. aca nu apucase inca sa porneasca circuitul auto#at de protectie si nu a)ea nici un #oti) sa o (aca deoarece era a$ea di#ineata si tele(oanele nu sunau inca& insea#na ca ar (i a)ut ocazia sa traa cu urec+ea5 nu#ai odata si un ti#p scurt& ce-i drept& dar a)ea si ea cate)a atuuri in $uzunar. Putea sa #areasca acest ti#p dintre #o#entul conexiunii si cel al acti)arii auto#ate a circuitului de protectie cu care-si dotase /ein+ardt ca$inetul particular. 8acu a%ustarile de rioare si “cu ini#a la ura“ trecu la #area incercare. - ,una di#ineata do#nule pro(esor Cu# )a si#titi4 - ,una a#a Ai ce)a urent sa-#i spui4 - Nu Adica nu stiu ar& daca deran%ez& stati linistit pot sa re)in. Ce)a #ai tarziu4 - a& #ai tarziu Ar (i $ine asa. "cuza-#a& te ro& dar sunt prins in niste pana peste cap “Cred si tre$uri& eu“ - Nu a)eti pentru ce sa )a scuzati. 0oi re)eni. "au poate ar (i #ai $ine sa #a contactati du#nea)oastra - 'xcelenta idee Asa )oi (ace. ecuplandu-se din siste#& a#a isi spuse inandurata. “Curios e ce a# senzatia ca #-a e)itat. e parca toc#ai despre
#ine )or$ea si nu se astepta sa-l contactez. Analiza spectral auditi)a a )ocii sale i#i con(ir#a ca era e#otionat. "i nu ii sta in (ire sa se e#otioneze atat de usor. Cel putin nu cand discuta cu #ine. "i#tul #eu telepatic nu #i-a o(erit nici o in(or#atie& ca si cu# #intea lui era opaca& sau (ara nici un and& ceea ce este i#posi$il. Pro$a$il intreaa ca#era este ecranata. Clar acu# din ce #oti)e. Neclar e altce)a. Testul ade)arului a iesit a#$iuu. Nici nu #-a #intit& nici nu a spus ade)arul& sau si una si alta. a )oi edi(ica ascultand inreistrarea. “ar ti#pul (iind& totusi& atat de scurt& ceea ce auzi ii trezi a#araciunea. “Nici #acar o propozitie intreaa. Un sinur cu)ant intre si acela e toc#ai nu#ele #eu. "tai asa ca parca #ai aud ce)a* 5 ricol& uite inca un cu)ant intre* cod& #e#5 #e#5& cred ca #e#orie& int5 si ata Ce sa inse#ne asta4 e ce nu a# inreistrat cu)inte intrei4 Oare circuitul #ai are o protectie supli#entara4“ Incercand sa puna cap la cap sau sa aseasca )reo loica in acele cu)inte disparate si intrerupte& a#a se andea la necesitatea tot #ai e)identa a eli#inarii $atranului. “Tre$uie sa accelerez procesul /ein+ardt e prea periculos. aca a a%uns in situatia de a #a& (ie si nu#ai& $anui& #-a# ars. oar el #-a creat. Cine sa #a cunoasca #ai $ine decat el4 Cat ti#p traieste& sunt )ulnera$ila.“ Apoi& prora#ele sale interne ii dadura de stire ca asisera ce)a. "e indoia ca exista )reun sens in cu)intele inreistrate& dar se +otara sa per#ita calculatorului sa-i redea #esa%ul. Pe #onitorul retinal aparu ur#atoarea (raza& cu speci(icarea ca spatiile oale (usesera u#plute de calculator cu cu)inte a caror potri)ire de sens a)eau peste nouazeci la suta pro$a$iliate de acoperire reala. “5 in caz de pericol din partea a#ei& codul de acces la #e#oria ei interna este5“ Uitand de orice prudenta& a#a se ridica de la $irou si iesi )al)arte% din incapere& trantind usa in ur#a ei. in (ericire& pentru el& nici un o# nu-i aparu in cale. Tur$ata (urie& dadu ca aparta#ent nu stia in cepentru directie indreapta. "e de +otari saisi intre in sea#a propriul a se se linisti. A%unsa in dor#itor& de%a cal#ata oarecu#& se arunca in pat pentru a pastra aparentele& caci stia ca siste#ul de #onitorizare era prezent si acolo& c+iar daca #ascat& si se pre(acu ca se odi+neste. e (apt se andea cu disperare la o solutie. “eci $atranul #i-a (acut-o Poate sa-#i acceseze #e#oria interna
utilizand un cod de care eu +a$ar n-a#. "i daca o (ace& rezultatul e unul sinur* distruerea #ea.“ Acu# realiza ca de (apt asta era #asura supli#entara de protectie a siste#ului. “ar unde este poarta electronica4 Tre$uie ca e #ascata si (oarte $ine ascunsa caci eu nu pot sa o asesc.“ In cele din ur#a& lua o +otarare& care a)u darul de a-i reda speranta. “Nu a# ce sa (ac ,atranul tre$uie sa #oara& an sa-i ia locul& eu sa a%un la conducerea +ildei ininerilor si intre ti#p& risc dar asta-i situatia& sa incerc sa descopar codul de acces. Pot pre)eni reselile lui an daca ii )oi o(eri spri%inul neconditionat. In (elul acesta castiandu-i increderea& poate a(lu unde este ascuns codul& caci sunt con)insa ca nici $atranul nu il cunoaste. Tot ce stie este ca unde)a exista un loc care il )a tri#ite in alt loc& si apoi in altul tot #ai departe& ast(el incat ni#eni sa nu-i poata scotoci #e#oria decat zadarnic. "i oricu#& daca nu a(lu codul& tot #ai a# o sansa. upa #oartea $atranului& si ea accidentala& lu#ea )a intra la $anuieli& an siur& asa ca tre$uie sa-l eli#in (ara a a#esteca aspectul (izic in discutie. Pro$a$il discreditarea este cea #ai $una optiune. Cine sa $anuiasca ca spionul in(iltrat in oranizatie este toc#ai #aestrul de onoare al +ildei independentilor. Toti )or (i oripilati& iar an& nerezistand& se )a sinucide. "i cu asta $asta "inurul succesor loic& capa$il sa preia pe u#erii sai po)ara sunt eu. Cu durere in las& si (ara lacri#i in oc+i ca nu pot asa ce)a& )oi deplane traica pierdere a eroului doctor Tess an& care descoperind tradatorul& s-a sacri(icat cu $una stiinta incercand sa-l opreasca& toc#ai in #o#entul in care acesta #ina institutul. Ce pierdere roaznica Cu elita deci#ata& caci $inenteles ca accidentul )a a)ea loc la o ora de )ar(& nu )a #ai sti ni#eni care e ade)arul. /estul& prosti#ea& #ulta dar usor de controlat& #a )a ur#a in #asa. Pasul ur#ator )a (i repetarea experientei la ni)el planetar. Ca presedinte al unicei +ilde de stat& )oi declara raz$oi ele#entelor su$)ersi)e care au atentat la securitatea #ondiala& distruand Palatul de stat& din pacate& a(lat in plina sesiune de lucru. Inta#plator& #a oa#enii deplasase# intr-o in)itatia5 #ai )ad eu a cui. "ieu apoi& )or )eni la )izita #ine la planand iar eu& #iloasa si inteleatoare le )oi cur#a su(erintele5 si )iata. Generatia actuala tre$uie sa dispara& de aceea )oi a)ea ri%a sa eli#in toti tinerii. ,atranii5 ii #ai las. Nu )or #ai apuca sa po)esteasca cui)a. "i in cele din ur#a )oi crea ade)arata rasa u#ana& care #a )a zei(ica. 0oi (i considerata cu ade)arat
u#nezeu& cu puteri depline asupra )ietii si destinelor lor& si )oi a)ea ri%a sa le de#onstrez asta in per#anenta. upa cate)a sute de ani& prostii c+iar )or a%une sa creada asta. "uper$ plan. inunat )is. "i#t ca acu# si aici a# pus de%a pri#a cara#ida. Celelalte se )or aseza de la sine.“ "e linisti& spunandu-si ca tre$uie sa ai$a ra$dare. “ar cred ca pot (ace pasul (inal #ult #ai repede si (ara riscuri. -a# saturat de atata ra$dare“ Incepu sa (redoneze un cantecel )ec+i& credea ea& pe care nu-si putea explica de unde il stie. “Pro$a$il l-a# descoperit cand a# scotocit prin ar+i)ele +ildei. Alt(el de unde sa cunosc eu )ersurile sau #elodia4 Ce ta#penie rasu(lata Cine oare a putut scoate asa ce)a4“ Cantecul o ener)a la cul#e& cu toate acestea nu putea sa se opreasca din (redonat. e cate)a ori incercase dar& #ai tarziu& se trezise ca iar canta stupizenia aia. aca inta#plator& a#a nu s-ar (i a(lat in ca#era ei ci prin prea%#a lui an& acesta ar (i a)ut o ade)arata surpriza. 'l cunostea oriinea cantecului& atat #elodia cat si )ersurile. oar il auzise de nenu#arate ori din ura lui Petrut& in #o#entele in care acesta se poticnea si a)ea pro$le#e aparent de nerezol)at. "au la care nu putea sa aseasca o solutie in ti#p util. Intotdeauna& inainte de a (redona cantecelul care il irita si pe an dar a)ea o parere #ai rezona$ila& Petrut o$isnuia sa-i spuna incetisor* “Cand ai o pro$le#a pe care nu poti sa o rezol)i& opreste-te Nu te ra$i ca $er$ecul sa asesti o solutie in speranta ca rapiditatea ar putea co#pensa lipsa de andire. ' o #are reseala "tai si rationeaza #ai intai. Oricat ti#p ti s-ar parea ca pierzi& acesta este inco#para$il cu cel pe care il )ei consu#a incercand& si de cele #ai #ulte ori nereusind& sa repari reseala pripelii. ,unicul #eu i#i spunea asta #ereu cand era# #ic si tot el #ai a)ea o )or$a * ra$a strica trea$a. 0or$e& replica# eu. 'l o$isnuia intotdeauna sa-#i raspunda* Ai sa )ezi tu cand )ei (i #ai #are 'i& uite ca acu# sunt destul de #are si nu pot decat sa-i dau dreptate. e aceea (redonez asta. Tot de la el o stiu. Asa i#i a#intesc de el siprostioara de intelepciunea $atraneasca.“ ar a#a nu a)ea de unde sa cunoasca toate acestea& pentru ca Petrut era& din pacate #ort si nici an& sinurul lui prieten nu a)usese parte de prea #ulte con(idente din partea lui. e aceea an nu i#partasise ni#ic ni#anui& nici c+iar sotiei sale& considerand cu#)a s(inte aceste con(idente. Petrut nu a)ea darul
de a-si (ace prea usor prieteni. Asa ca a#a continua sa (redoneze in surdina acel )ec+i si nai)& dar nicidecu# stupid cantecel. Un pitic& atat de #ic I$ricul ii preatea riposta. 8acea $aie-ntr-un i$ric Cand a%unse-aproape "i-nota si inota& Pro(ita de-un )al. Tare #ult ii #ai placea. "e-nturna pe-o parte& "i in ti#p ce inota "arind ca un cal. Ca# asa& el& re(lecta* Te-ai ra$it& pitic ne$un Jocul pe orizontala& Incercand $ez#etic Inotand prin apa "a )isezi& si-acu#& 'ste doar o )erticala& Ai resit pro(etic. Ca un #ers dera$a. Caci i$ricul s-a )arsat Cand si#ti ca-i o$osit "i piticul s-a-necat. "i de-a dreptul plictisit& 0ai& )ai& ce pacat "e ra$i inot spre poarta Ca i$ricul s-a )arsat. Ca sa sara drept pe toarta 0ai& )ai& ce pacat Nu stia ca-n (elul asta e piticul ce-a uitat. La un #o#ent dat& in #od curios& cu)intele ii adusera a#inte a#ei de ceea ce $atranul o$isnuia sa-i spuna uneori lui an. “Cu ra$darea treci #area Insa& daca ai posi$ilitatea sa o seci dintr-o sor$itura& nu ezita. ' periculos& de acord& dar eu pre(er sa si#t su$ talpi un teren siur& decat sa #a las purtat in )oia )alurilor. Caci nu-ti reco#and inotul. C+iar daca ti#pul este& poate& acelasi.“ Nu inteleea prea clar ce dorea sa-i trans#ita $atranul lui an& asa cu# era nedu#erita si in pri)inta cantecului. adu din u#eri indi(erenta. “Prostii Caracteristice nu#ai u#anilor. Nu a# interes in a-i intelee. Nu a# ti#p si nici c+e( de asa ce)a.“ Continuarea sapta#ana ur#atoare. #ai 9MM=
