Alaptare _ Alapteaza!

 Alapteaza! ~ Resurse pentru suport in alaptare Category Archives:  Alaptare EFECTELE NEGATIVE ALE SEPARARII SEPARARII MAMA – COPIL 08  miercuri Apr 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , CO‑SLEEPING , NASTERE

≈ 2 COMENTARII Etichete alaptarea dupa nastere, kangoroo care, piele pe piele, separare mama‑copil, skin‑on‑skin

1. CARE SUNT EFECT EFECTELE ELE NE NEGATIVE ALE SEPARARII SEPARARII MAMA – COPIL SAU CE SE INTAMPLA CAND LASAM COPILUL SINGUR (SI AJUNGE SA PLANGA NECONSOLAT) „Separarea „Separarea este daunatoare atat pentru mama cat si pentru copil. Separarea Separarea declanseaza imediat in copil un proces de aparare numit si mentionat de Bowlby si Harlow Harlow ca PROTESTUL DE DISPERARE („PROTEST DESPAIR”) in studiile st udiile pe animale sau HIPEREXCITABILITATE SI DISOCIERE („HYPERAROUSAL DISSOCIATION”) – la om.

Ce inseamna asta: 1. Organismul stie ca este in pericol fara mediul lui normal normal (MAMA) si ii da de stire ingrijitorului acest lucru prin plans si hiperactivitate. Cresterea hormonilor de stres creste riscul hemoragiei cerebrale (cf Anderson). In faza de hiperexcitabilitate se activeaza

2.

3.

4.

5.

sistemul simpatic, creierul e hipermetabolic (duce la tahipnee – accelerarea rapida a frecventei respiratorii, si la tahicardie – accelerarea rapida a frecventei batailor inimii ), iar ciclul de somn e perturbat (bebelusul doarme putin si superficial). Creste nivelul somatostatinei somatostatinei care inhiba hormonii hormonii intestinali si hormonul de crestere, inhiba secretia gastrica, inhiba motilitatea intestinala, reduce fluxul sangvin la intestin si absorbtia intestinala. Bebelusul varsa si unii vor fi constipati (eliminarea somatostatinei din organism se intampla abia dupa 20‑30 min dupa ce bebe e in contact cu mama). Daca nu i se raspunde raspunde plansului care intotdeauna intotdeauna comunica o nevoie (si nu un moft), urmeaza faza de disperare sau disociere in care sistemul simpatic ramane activat, dar se activeza si sistemul parasimpatic. Pentru a asigura supravietuirea bebelusului, acesta reduce sistemul metabolic la minimul de activitate, conserva caloriile, reduce temperatura (in 5 min cu 1‑ 2 grade), ritmul cardiac, il face pe bebe sa se opreasca din plans si il imobilizeaza (bebelusul nu se mai agita, sta nemiscat) asteptand moartea! Iata insa cum cum interpreteaza parintii societatii moderne acest comportament? Ca bebelusul si‑a si ‑a invatat lectia, „training‑ul pe care l‑am aplicat a fost un succes”, ca uite bebe nu mai plange daca nu venim la el la chemarea lui… Aceasta disociere a sistemului si stemului autonom creeaza un haos biochimic care poate leza creierul in dezvoltare. Activitatea masiva a cailor nervoase de stres duce la atrofierea altor cai adaptive alternative, cu o coordonare insuficienta a creierului drept, fapt ce are consecinte in viata de adult. Astfel, un adult care atunci cand a fost bebelus a fost lasat sa planga neconsolat, cu absenta voita si constienta a mamei, poate sa raspunda la stres numai in mod simplistic, primitiv, ceea ce altereaza sanatatea psihica si somatica a individului. Oamenii de stiinta neurologi au concluzionat ca experientele sociale negative au repercursiuni mai mari asupra dezvoltarii creierului decat cele nonsociale (precum hipoxia sau hemoragia), pentru ca celulele distruse pot fi inlocuite cu altele in creierul in dezvoltare dar caile nervoase de stres negativ, „caile rele” activate in perioada imediat dupa nastere (perinatale) raman active eliminand pe cele bune care raman neactivate, rezultand probleme permanente” (cf Schore). Stresul toxic produs de lasarea bebelusului sa planga planga singur neconsolat in antrenamente de somn sau de castigare fortata a independentei, poate sa duca la faliment de crestere fizica si psihica sau asa numitul SHUTDOWN Syndrome” mentionat cu zeci de ani in urma de dr. Sears. (n.r. nu avem termen in romana penru acest sindrom, avem doar faliment/esec de crestere fizica si psihica; mai tarziu in etapele de dezvoltare a bebelusului apar anxietatile de separare, perioade in care este extrem de important ca mama sa ii raspunda nevoii de a fi langa el, iar mai tarziu in perioada de copil mic apare teama de abandon daca copilul este amenintat de parinti ca va fi lasat singur daca nu face cutare lucru, sau daca nu… si lista poate continua). http://www.askdrsears.com/topics/parenting/child‑rearing‑and‑development/shutdown‑ syndrome

“Un bebelus „antrenat” pentru pentru a nu‑si exprima nevoile poate parea a fi docil, supus sau un copil „bun” . Cu toate acestea, acest copil ar putea suferi esec de crestere, un bebelus care isi reprima exprimarea nevoilor , poate deveni un copil care nu isi comunica niciodata nevoile pentru a‑i fi indeplinite si in cele din urma devine adultul cu cele mai mari pretentii,” Dr. William Sears

2.

3.

4.

5.

sistemul simpatic, creierul e hipermetabolic (duce la tahipnee – accelerarea rapida a frecventei respiratorii, si la tahicardie – accelerarea rapida a frecventei batailor inimii ), iar ciclul de somn e perturbat (bebelusul doarme putin si superficial). Creste nivelul somatostatinei somatostatinei care inhiba hormonii hormonii intestinali si hormonul de crestere, inhiba secretia gastrica, inhiba motilitatea intestinala, reduce fluxul sangvin la intestin si absorbtia intestinala. Bebelusul varsa si unii vor fi constipati (eliminarea somatostatinei din organism se intampla abia dupa 20‑30 min dupa ce bebe e in contact cu mama). Daca nu i se raspunde raspunde plansului care intotdeauna intotdeauna comunica o nevoie (si nu un moft), urmeaza faza de disperare sau disociere in care sistemul simpatic ramane activat, dar se activeza si sistemul parasimpatic. Pentru a asigura supravietuirea bebelusului, acesta reduce sistemul metabolic la minimul de activitate, conserva caloriile, reduce temperatura (in 5 min cu 1‑ 2 grade), ritmul cardiac, il face pe bebe sa se opreasca din plans si il imobilizeaza (bebelusul nu se mai agita, sta nemiscat) asteptand moartea! Iata insa cum cum interpreteaza parintii societatii moderne acest comportament? Ca bebelusul si‑a si ‑a invatat lectia, „training‑ul pe care l‑am aplicat a fost un succes”, ca uite bebe nu mai plange daca nu venim la el la chemarea lui… Aceasta disociere a sistemului si stemului autonom creeaza un haos biochimic care poate leza creierul in dezvoltare. Activitatea masiva a cailor nervoase de stres duce la atrofierea altor cai adaptive alternative, cu o coordonare insuficienta a creierului drept, fapt ce are consecinte in viata de adult. Astfel, un adult care atunci cand a fost bebelus a fost lasat sa planga neconsolat, cu absenta voita si constienta a mamei, poate sa raspunda la stres numai in mod simplistic, primitiv, ceea ce altereaza sanatatea psihica si somatica a individului. Oamenii de stiinta neurologi au concluzionat ca experientele sociale negative au repercursiuni mai mari asupra dezvoltarii creierului decat cele nonsociale (precum hipoxia sau hemoragia), pentru ca celulele distruse pot fi inlocuite cu altele in creierul in dezvoltare dar caile nervoase de stres negativ, „caile rele” activate in perioada imediat dupa nastere (perinatale) raman active eliminand pe cele bune care raman neactivate, rezultand probleme permanente” (cf Schore). Stresul toxic produs de lasarea bebelusului sa planga planga singur neconsolat in antrenamente de somn sau de castigare fortata a independentei, poate sa duca la faliment de crestere fizica si psihica sau asa numitul SHUTDOWN Syndrome” mentionat cu zeci de ani in urma de dr. Sears. (n.r. nu avem termen in romana penru acest sindrom, avem doar faliment/esec de crestere fizica si psihica; mai tarziu in etapele de dezvoltare a bebelusului apar anxietatile de separare, perioade in care este extrem de important ca mama sa ii raspunda nevoii de a fi langa el, iar mai tarziu in perioada de copil mic apare teama de abandon daca copilul este amenintat de parinti ca va fi lasat singur daca nu face cutare lucru, sau daca nu… si lista poate continua). http://www.askdrsears.com/topics/parenting/child‑rearing‑and‑development/shutdown‑ syndrome

“Un bebelus „antrenat” pentru pentru a nu‑si exprima nevoile poate parea a fi docil, supus sau un copil „bun” . Cu toate acestea, acest copil ar putea suferi esec de crestere, un bebelus care isi reprima exprimarea nevoilor , poate deveni un copil care nu isi comunica niciodata nevoile pentru a‑i fi indeplinite si in cele din urma devine adultul cu cele mai mari pretentii,” Dr. William Sears

Fig 1. Ciclul perturbat al atasamentului mama‑ copil (sursa: Helen Oakwater, www.slideshare.net)

Fig 2. Efectele atasamentului mama‑ copil in viata de adult si tipuri de relatii (www.pinterest.com)

3. 4. 5. 6. 7.

Birth, NAINR.2013;13(2):67‑72 http://www.medscape.com/viewarticle/806325_4 Teresa Pitman, Baby‑Led Latch: How to awaken your baby’s breastfeeding instincts, Today’s Parent https://breastfeedingusa.org/content/article/baby‑led‑latch‑how‑awaken‑ your‑babys‑breastfeeding‑instincts Uvnas‑Moberg K , Petersson M., Oxytocin, a mediator of anti‑stress, well‑being, social interaction, growth and healing, Z Psychosom Med Psychother. 2005;51(1):57‑80. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15834840 Ingemar Kjellmer and Jan Winberg, The neurobiology of infant—parent interaction in the newborn: an introduction, Acta Paediatrica, 1994; 83 (397): 1‑2 http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1651‑2227.1994.tb13258.x/abstract Angela Braden, Darcia Narvaez, Parents mislead by Cry‑It‑ Out Sleep Training Reports, Moral Landscapes, 2014 https://www.psychologytoday.com/blog/moral‑ landscapes/201407/parents‑misled‑cry‑it‑out‑sleep‑training‑reports Allan Schore, The effects of early relational trauma on right brain development, affect regulation, and infant mental health, Infant Mental Health Journal, 2001; 22(1‑2): 201‑269, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/1097‑0355(200101/04)22:1%3C201::AID‑ IMHJ8%3E3.0.CO;2‑9/abstract

(Material pregatit de dr. Marta Muresan, curs IBCLC) ota: Niciun fragment al materialului, integral sau partial nu poate fi reprodus sau transmis sub orice forma (scrisa sau electronica) fara permisiunea scrisa a autorului. Nerespectarea dreptului de autor se pedepseste conform legilor in vigoare. Adina Branici

CONTACTUL PIELE PE PIELE MAMA –  COPIL 06  luni Apr 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , ALAPTARE EXCLUSIVA

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete alaptarea dupa nastere, ce se intampla dupa nastere , contactul piele pe piele, ora magica

De importanta vitala pentru viitoarele mame dar si pentru proaspetele mame care sunt  bombardate sa lase bebelusii sa planga, departe de bratele lor, ca sa devina independenti: „CONTACTUL PIELE PE PIELE MAMA – COPIL

„La atingerea pielii mamei (stimuli tactili) si condus de mirosul lichidului amniotic si al areolei mamare, in contact cu abdomenul mamei (ceea ce ii ofera stabilitate), nou‑nascutul treaz in prima ora de viata extrauterina isi duce mana la gura, isi scoate limba, se catara, cauta sanul, isi deschide gura, prinde sanul asimetric siiiii… suge avand atat miscari reflexe cat si voluntare, libere, apoi adoarme impreuna cu mama, intr‑o imbratisare calda”. In 2011, Widstrom prezenta cei 9 pasi pe care ii parcurge bebelusul in ora „magica” (prima ora de viata dupa nastere): http://magicalhour.com/aboutus.html Urmariti acest studiu deosebit: http://youtu.be/ZcG_lGwpXk4 Dupa zeci de ani de atasat copiii la san in mod gresit, studiind ce fac bebelusii care sunt lasati pe pieptul mamei imediat dupa nastere, iata ca ne‑au demonstrat ei cum se face atasarea corecta. „Catararea la san si auto‑atasarea sunt instinctive si declanseaza un proces de invatare (copilul invata din experienta pozitiva de a obtine lapte) si aceste instincte sunt prezente si mai tarziu. Christina Smillie, medic pediatru si consultant IBCLC a dovedit ca ”acest comportament de hranire persista pana la 1 an”, daca nu este alterat ci este lasat sa se desfasoare in toata splendoarea lui. Despre scosul limbii si miscari de lins cu limba ca prime semnale de foame ale nou‑nascutului cititi aici : http://www.bellaonline.com/articles/art172044.asp

CE SE INTAMPLA DE FAPT DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL STIINTIFIC: „La contactul piele pe piele, atat in mama cat si in copil, se secreta un hormon numit oxitocina care: 1. prin actiunea centrala induce comportamentul matern (mothering), care este o programare a ingrijirii materne in viitor, cu actiune asupra generatiilor urmatoare! ” Aceasta inseamna ca fetitele care au fost intampinate de mamele lor cu acest comportament matern il vor dezvolta si ele cand vor avea proprii lor copii! 2. „induce interactiune si bonding – atasamentul mama – copil si viceversa, care are centru in sistemul limbic, ceea ce duce la o legatura profunda, optima si la o alaptare de lunga durata. “Sistemul limbic reprezinta totalitatea structurilor cerebrale situate in regiunea mediana si profunda a creierului, jucand un rol major in memorie si emotii, precum si in elaborarea comportamentelor “(cf sfatulmedicului.ro) 3. creste privirea regiunii ochilor fetelor umane cu crearea increderii si abilitatii de a deduce emotiile de pe fata individului (cf Uvnäs Moberg)”. Daca cugetam asupra acestui aspect mai bine, incepem sa ne punem intrebari despre suzeta, ce rol joaca ea si cum influenteaza dezvoltarea acestei abilitati a bebelusului. Pe cale de consecinta logica rezulta ca: suzeta interfereaza cu interactiunea libera intre fata mamei si cea a bebelusului. Studiul acesta este foarte graitor: http://www.newrepublic.com/article/119051/pacifiers‑inhibit‑emotional‑intelligence‑babies 4. „are un efect centrat in cresterea tonusului vagal (reduce stresul, regleaza ritmul cardiac, tensiunea), adica atat la mama cat si la copil 5. creste aportul de sange la nivelul contactului cutanat, san 6. are efect de termoreglare

7. creste glicemia nou‑nascutului in 20 minute (se evita astfel hipoglicemia) 8. asigura secretia hormonilor digestivi pentru a pregati hranirea 9. produce ejectia laptelui si contractia uterului 10. asigura un somn adanc mai bun si datorita colecistochininei, creste secretia de hormon de crestere in somnul non‑REM” 11. alte avantaje gasiti si aici:

https://alapteaza.wordpress.com/2014/10/03/atentie‑vine‑bebe/

Fig 1. Ciclul manifestarilor in atasamentul securizant mama‑ copil (sursa: Helen Oakwater, http://www.slideshare.net) „Dupa nastere mama are o predominanta a creierului drept ca si copilul (acesta o are pana la 3 ani) si exista un sincronism afectiv (cf Schore), o comunicare intre creierul drept al mamei si creierul drept al copilului, care ajuta la coordonarea comportamentului si a emotiilor si se manifesta prin contact ochi‑ochi, vocalizare, interactiune responsiva. Dupa nastere, contactul piele pe piele este important pentru maturarea creierului (zona amigdalei). Mirosul si contactul cutanat activeaza amigdaliana asociata cu emotiile precum si zona prefrontala asociata cu atasamentul social (recunoasterea emotiilor de pe fetele copil‑ mama). Riscul intreruperii proceselor neuro‑biologice necesare in perioada perinatala are efecte pe termen lung! Stresul pozitiv moderat, adica cresterea ritmului cardiac, usoara crestere a hormonilor de stres, IN contextul suportului stabil – MAMA, este necesar pentru dezvoltarea creierului, ii da astfel timp copilului sa se adapteze vietii in lumea noastra in propriul sau ritm care este astfel

echilibrat si sustinut. In esenta, daca toate trairile bebelusului si adaptarea la acest mediu si cunoasterea lui, se fac in prezenta mamei, bebelusul experimenteaza modificari in organismul sau, dar totul este stabil si ii este benefic dezvoltarii creierului. Stresul toxic, insa, in ABSENTA mamei (copilul lasat in mod voit si constient singur sa se descurce, sa stea pur si simplu singur), produce leziuni in creier cu riscul imbolnavirilor fizice legate de stres si boli mentale. De aceea separarea precoce mama‑copil, e stresanta, si modifica inclusiv expresia genelor avand efect asupra generatiilor urmatoare (efectul epigenetic)”. Despre efectul epigenetic studiile din urmatorii ani ne vor dezvalui si mai multe lucruri uluitoare. (Material pregatit de dr. Marta Muresan, curs IBCLC) ota: Niciun fragment al materialului, integral sau partial nu poate fi reprodus sau transmis sub orice forma (scrisa sau electronica) fara permisiunea scrisa a autorului. Nerespectarea dreptului de autor se pedepseste conform legilor in vigoare. CARE SUNT EFECTELE NEGATIVE ALE SEPARARII MAMA – COPIL SAU CE SE INTAMPLA CAND LASAM COPILUL SINGUR (SI AJUNGE SA PLANGA NECONSOLAT)? – cititi partea a II‑a a articolului. Adina Brănici

Importanța contactului piele pe piele – Dr. Jack Newman 31  marți Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , CEZARIANA , NASTERE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete alaptarea dupa cezariana, alaptarea dupa nastere , contact piele‑pe‑piele, ingrijirea stil cangur, kangaroo care

Traducere din limba engleză. Sursa: http://www.nbci.ca/index.php? option=com_content&view=article&id=82:the‑importance‑of‑skin‑to‑skin‑contact‑ &catid=5:information&Itemid=17

În prezent există numeroase studii care susțin importanţa contactului piele pe piele dintre mamă și bebeluș (bebelușul dezbrăcat, nu înfășat) imediat după naștere, precum și mai târziu. Bebelușul este mai fericit, temperatura corpului său este mai stabilă și mai normală,  bătăile inimii și respirația sunt mai stabile și mai normale, iar valoarea glicemiei bebelușului este mai ridicată. Pe lângă aceste avantaje, contactul piele pe piele imediat după naștere îi

permite bebelușului să fie colonizat de aceleași bacterii ca și mama. Acest lucru, împreună cu alăptarea, sunt considerate aspecte importante în prevenirea alergiilor. Când un bebeluș este pus la incubator, pielea și intestinul sunt în general colonizate de bacterii diferite de ale mamei. Știm acum că aceste lucruri se aplică nu numai pentru bebelușii născuți la termen și sănătoși, ci și în cazul bebelușilor prematuri. Contactul piele pe piele și îngrijirea în stil cangur pot contribui considerabil la bunăstarea bebelușului prematur. Chiar și bebelușii care nu pot respira singuri pot fi puși în contact piele pe piele, ceea ce ajută la scăderea cantităţii de oxigen necesare și le stabilizează starea din multe puncte de vedere (vezi www.kangaroomothercare.com și fişa Alaptarea bebelusilor prematuri – varianta în limba română o  găsiţi aici).

Pentru a ne da seama de importanța contactului piele pe piele dintre mamă și copil pentru o perioadă cat mai lungă în primele săptămâni după naștere (nu doar atunci când bebelușul este hrănit), trebuie să înțelegem că bebelușul, ca orice mamifer, are un habitat natural: cât mai aproape de mamă (sau tată). Când un bebeluș sau orice alt mamifer este scos din habitatul său natural, acesta va prezenta toate semnele de natură psihologică care indică faptul că este supus unui stres foarte mare. Un bebeluș care este separat de mamă (sau tată) (este la lampă sau la incubator) sau este înfășat, poate deveni prea somnoros sau letargic, se detașează complet sau plânge și protestează în disperare. Când un bebeluș este înfășat, acesta nu poate interacționa cu mama sa într‑un mod natural. Prin contactul piele pe piele, mama și bebelușul fac schimb informații senzoriale care stimulează și duc la apariția comportamentului „de bebeluș”: acesta și caută locul și sânul, rămâne calm, respiră într‑un mod mai natural, își menține temperatura corpului și glicemia. Din punctul de vedere al alăptării, bebelușii care au contact piele pe piele cu mama imediat după naștere, timp de cel puțin o oră, au șanse mai mari să se atașeze bine la sân fără ajutor, mai ales dacă mama nu a primit medicamente în timpul travaliului sau nașterii. Așa cum am menționat în fișa Cum să ai un start bun în alăptare , un bebeluș care se atașează bine la sân primește mai ușor lapte decât un bebeluș care se atașează deficitar. Vizionează pe nbci.ca videoclipurile cu bebeluși alăptați la mai puțin de 48 de ore de la naștere. Când un bebeluș se atașează corect este puțin probabil ca mama să facă ragade. În cazul în care producția de lapte este abundentă, bebelușul poate primi lapte suficient chiar dacă se atașează deficitar, însă alăptarea poate dura mai mult sau poate fi mai frecventă sau amândouă, iar mama este mai predispusă să întâmpine probleme precum canale înfundate și mastită. Mamele au lapte în primele zile, însă nu în cantităţi mari, ceea ce este firesc. De aceea,  bebelușul trebuie să se atașeze corect pentru a primi laptele existent. Da, laptele este acolo, chiar dacă cineva ți‑a dovedit contrariul cu ajutorul unei pompe mari. Ceea ce iese sau nu cu pompa nu dovedește nimic – este irelevant. Multe mame cu o producție abundentă nu pot scoate cu pompa decât cantități reduse de lapte. În plus, nu îți vei da seama dacă ai lapte sau nu prin strângerea sânului.  O atașare bună este importantă pentru a ajuta bebelușul să primească laptele disponibil. Dacă bebelușul nu se atașează corect, mama poate face ragade, iar dacă bebelușul nu primește suficient lapte, acesta va dori să sugă și mai mult, agravând rănile mamei. Să recapitulăm: contactul piele pe piele imediat după naștere, timp de cel puțin o oră (și care ar trebui să continue cât de mult posibil în zilele și nopțile de după naștere, în primele săptămâni de viață ale bebelușului) are următoarele efecte pozitive.

Pentru bebeluș: Este mai probabil să se atașeze la sân Este mai probabil să se atașeze corect la sân Își menține temperatura corpului în limite normale chiar mai bine decât la incubator Își menține bătăile inimii, respirația și presiunea arterială în limite normale Are o glicemie mai ridicată Este mai probabil să nu plângă Este mai probabil să fie alăptat exclusiv și pentru o perioadă mai îndelungată Îi indică mamei când este pregătit să mănânce Nu există niciun motiv pentru care marea majoritatea bebelușilor nu pot fi puși în contact piele pe piele cu mamele lor imediat după naștere, timp de cel puțin o oră. Nu există nici un motiv pentru care ar trebuie să aibă întâietate procedurile standard din spitale, precum cântăritul. Bebelușul trebuie șters și pus pe mamă. Nimeni nu trebuie să forțeze bebelușul să facă ceva, nimeni nu trebuie să încerce să îl ajute pe bebeluș să se atașeze la sân în acest timp. Bebelușul poate fi poziționat vertical pe abdomenul și pieptul mamei și lăsat să își găsească drumul spre sân, în timp ce mama îl sprijină, dacă este necesar. Desigur, mama poate să ncerce să ajute bebelușul, ceea ce nu trebuie descurajat. Aceasta este prima călătorie a  bebelușului în lumea exterioară, iar mama și bebelușul ar trebui să fie lăsați în pace să se  bucure unul de compania celuilalt. (Mama și bebelușul nu ar trebui lăsați singuri , mai ales dacă mama a primit medicamente; este important ca alături de ea să se afle nu doar ca partenerul, ci și o asistentă, moașă, doula sau doctor – ocazional, unii bebeluși au nevoie de asistență medicală și cineva calificat ar trebui să fie acolo pentru orice eventualitate). Picăturile pentru ochi și injecția de vitamina K pot aștepta câteva ore. Apropo, contactul piele pe piele poate avea loc imediat chiar și după o naștere prin cezariană, în timp ce mama este cusută, atâta timp cât nu există motive medicale care să împiedice acest lucru. Studiile arată că și bebelușii prematuri, născuți chiar și la 1200 grame, au un metabolism mai stabil (inclusiv nivelul glicemiei) și respiră mai bine dacă sunt în contact piele pe piele imediat după naștere. Contactul piele pe piele este compatibil cu procedurile menite să mențină  bebelușul sănătos. Desigur că dacă starea bebelușului este gravă, sănătatea acestuia nu trebuie compromisă, însă orice bebeluș prematur care nu suferă de sindromul de detresă respiratorie poate fi pus în contact piele pe piele cu mama imediat după naștere. Și la bebelușii prematuri, ca și în cazul celor născuți la termen, contactul piele pe piele poate să normalizeze respirația. Chiar dacă bebelușul nu se atașează la sân în timpul primei sau celei de‑a doua oră de viață, contactul piele pe piele este important pentru toate celelalte motive menționate. Dacă bebelușul nu se atașează imediat, nu intraţi în panică . În marea majoritate a cazurilor nu este nicio grabă, în special în cazul bebelușilor sănătoși născuți la termen. Una dintre cele mai nocive abordări în ceea ce privește hrănirea nou‑născutului este ideea bizară că bebelușul trebuie hrănit la fiecare 3 ore. Bebelușii ar trebui hrăniți atunci când prezintă semne de foame, iar dacă bebelușul este lângă mama sa, aceasta își va da seama imediat de acest lucru. Nu există nici cea mai mică dovadă că bebelușul trebuie să fie hrănit la fiecare trei ore sau după program, nsă pe baza acestei idei mulți bebeluși sunt forțați să ia sânul doar pentru că au trecut trei ore. Bebelușul căruia încă nu ii este foame poate protesta vehement, ceea ce duce la încercări de forțare, ajungându‑se în cele mai multe cazuri la refuzul sânului de către bebeluș, tocmai

pentru că vrem ca acesta să ia sânul. Și devine și mai rău. Dacă bebelușul continuă să obiecteze atunci când este împins spre sân și devine din ce în ce mai nervos, următorul pas este evident oferirea suplimentului. Și este evident încotro ne îndreptăm (Vezi When a Baby Has Not Yet atched).

Întrebări? Întâi caută pe site‑ul nbci.ca sau drjacknewman.com. Dacă nu găsești acolo informația de care ai nevoie, du‑te la “Contact Us” și trimite‑ne informația prin mail. Informații se găsesc și în Ghidul pentru alăptare al Dr. Jack Newman (denumit și Cartea Răspunsurilor în Alăptare în SUA); și/sau pe DVD‑ul Ghid Vizual de Alăptare de Dr. Jack Newman (disponibil și în franceză sau cu subtitrări în spaniolă, portugheză și italiană); și/sau Cartea Atașării și alte Chei pentru Succes în Alăptare; și/sau “Ghidul pentru atașare și transfer”, și/sau Plan de Bătălie pentru protejarea și sprijinirea Alăptării în Primele 24 de Ore de Viață și După. Traducere realizata de Dana Costache

Ce este și cum se folosește un SNS 30  luni Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , ALAPTARE EXCLUSIVA

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete sistem de hranire suplimentara, SNS , suplimentare cu lapte matern , suplimentare cu lapte pra

Ce este un SNS? SNS e prescurtarea de la sistem de nutriție suplimentară ( Supplemental Nursing System). Este un recipient din care pleacă un tubuleț subțire care se introduce în gura bebelușului în timp ce acesta e alăptat. În recipient se pune lapte matern sau lapte formulă. Se găsește în comerț. Cel mai popular model este de la firma Medela, dar sunt și alte firme care îl oferă pe piață.

În ce situații se folosește? 1. Declanșarea lactației la mamele care adoptă bebeluși. Da, se poate. Femei care nu au fost  însărcinate niciodată pot alăpta. Pentru asta a fost inventat și apoi s‑au găsit și alte moduri  în care SNS‑ul este de folos. 2. Renunțarea treptată la suplimentarea cu lapte formulă și creșterea secreției lactate. 3. Hrănirea bebelușului de către altă persoană decât mama, când aceasta trebuie neapărat să lipsească de acasă și nu are posibilitatea să îl ia pe bebeluș cu ea. E ușor de folosit și se evită utilizarea biberonului, despre care știm că duce la confuzie sân‑tetină.

Cum se folosește?

Prima variantă este folosirea în timp ce bebelușul este alăptat. Se ține tubulețul pe sân cu 0,5 cm peste mamelon, direcționat astfel încât să îi vină bebelușului central pe bolta palatină și se introduce în gura bebelușului împreună cu sânul. Astfel, bebelușul primește suplimentul direct de la sân. Aici sunt două mari beneficii: Se evită apariția confuziei sân‑tetină care poate apărea dacă se folosește biberonul pentru a da bebelușului suplimentul. Se stimulează lactația. Când bebelușul ia suplimentul cu biberonul, sânul nu primește comanda de lapte. Nu are cum să producă mai mult dacă nu e stimulat. Dar prin folosirea acestui sistem, bebelușul ia lapte și din sân și din recipientul cu supliment, iar în acest timp sânul e stimulat. A doua variantă este cea de a face finger feeding  cu ajutorul sns‑ului. Pur și simplu se lipește tubușorul de deget cu puțin leucoplast și bebelușul suge pe deget. Astfel poate fi hrănit ușor și de tată sau alt îngrijitor fără a folosi biberonul atunci când mama trebuie neapărat să plece undeva. Această variantă mai poate fi folosită și în cazul unui bebeluș care refuză sânul și mama dorește readucerea lui la sân și/sau relactarea.

Cum folosim sns‑ul pentru a ajunge de la hrănire mixtă la alăptare exclusivă? Principiul e simplu: cu cât bebelușul stimulează mai mult sânul, cu atât se produce mai mult lapte. Dacă bebelușul primește suplimentul din biberon, sânul nu e stimulat deloc, organismul mamei nu știe că bebelușul are nevoie de o cantitate suplimentară de lapte. Prin folosirea SNS‑ ului bebelușul primește suplimentul direct de la sân și, în timp ce bea laptele din SNS, stimulează lactația. Primul lucru pe care trebuie să îl faceți este să analizati cantitatea primită ca supliment în ultimele zile și să vedeți care este maximul băut de bebeluș. Odată ce începeți să folositi SNS‑ul, nu mai depășiți acest maxim. Dacă bebelușul este agitat, sau plânge, încercați alte metode de liniștire, faceți compresii ale sânului, mutați copilul la celălalt sân, plimbat, legănat, cântat, white noise, contact piele pe piele etc. După 1‑2 zile de acomodare cu SNS‑ul, puteți începeți să scădeți treptat cantitatea de supliment cu 10 ml zilnic. Având în vedere că bebelușul stimulează creșterea lactației în timp ce ia suplimentul, cu siguranță sânii vor produce măcar 10 ml în plus zilnic. De urmărit numărul de scutece ude să fie 5‑8 bucăți, astfel ne asigurăm că bebelușul primește suficient lapte și e hidratat bine. Un scutec plin e unul cu 3‑4 linguri de apă. Pe tubușorul SNS‑ului poate fi montat un reglator de debit. Acesta ajută la mimarea fluctuațiilor de curgere a laptelui din sân. Astfel, după ce bebelușul ia câteva guri de lapte din SNS începeți să închideți treptat fluxul. Când bebelușul se agită, itl deschideți din nou, ca acesta să nu lase sânul. Apoi începeți din nou să scădeți fluxul și tot așa. La un moment dat veți constata că bebelușul continuă să sugă activ și să se audă cum înghite chiar dacă sns‑ul este oprit.

Cum se confecționează un SNS? Aveți nevoie de următoarele: – Tubușor de gavaj ( sondă alimentară ) de mărime 5 fr – un kit de perfuzie de la care să luați reglatorul de debit – sticluță și tetină cu gaura de 1.

Și aici puteți găsi informații despre confecționarea unui SNS: – http://laptematern.ro/forum/viewtopic.php?f=5&t=35&p=132… – https://www.youtube.com/watch?v=tkvxKl5F1‑M&app=desktop – https://fruitfultree.wordpress.com/homemade‑supplemental‑nursing‑system/

ATENȚIE – nu tăiați vârful tubușorului. Acesta este prevăzut cu 2 găurele laterale prin care iese laptele. Dacă îl tăiați există posibilitatea ca marginea rezultată să creeze disconfort iar  bebelușul să refuze să mai accepte această metodă de hrănire.

Curățare și întreținere Se curăța folosind o seringă de 10 ml. Se ia în seringă apă fierbinte și se injectează pe tub 2‑3 eturi de apă. Apoi se injectează aer ca să iasă apa de pe tub. Nu fierbeți/sterilizați altfel tubușorul pentru că se va întări și îl va deranja pe bebeluș. Material realizat de Amalia Tira n continuare vă prezentăm câteva mărturii ale mamelor care au folosit un sistem de nutriție suplimentară pentru readucerea la sân a bebelușilor.

Adela A.: Așa arată SNS‑ul nostru. L‑am făcut după instrucțiunile de aici http://laptematern.ro/forum/viewtopic.php? f=5&t=35&p=132… numai că eu n‑am găsit sonda de gavaj, am luat tubul tot din setul de perfuzie cumpărat de la farmacie. Nu știu cați fr diametru a avut, dar a fost destul de subțire. Problema a fost că apoi n‑am mai găsit nicăieri așa subțire și l‑am folosit 5 săptămâni doar pe asta. Din această cauză e și așa de scurt, capătul se tot întărea și tot tăiam din el. Pentru noi a fost foarte greu la început, vărsam jumate de sticluță până îi băgam tubul în gură, până m‑am prins să închid cu reglatorul și doar după ce prinde bine sânul și tubul îi dădeam drumul. Poze folosind SNS‑ul nu am, bine că a trecut. Adriana V.: Eu am aflat de SNS de pe acest grup (Alăptează!), m‑am interesat, mi l‑am făcut singură dintr‑un tub de gavaj, un perfuzor și un biberon. Îl foloseam doar seara înainte de culcare. În 2 săptămâni am scăpat de supliment. Bebe avea 10 săptămâni când am început să îl utilizăm, însă nu primea mai mult de 2 biberoane a câte 60 ml de lapte praf pe zi. Am pus pe tubul de gavaj un debitmetru (de la un kit perfuzor). Am tras tubul printr‑o tetină căreia i‑am lărgit puțin gaura și cam asta e. Puneam lapte praf în biberon, capătul sondei îl lipeam pe sân cu leucoplast și îi dadeam să pape. De la zi la zi rămânea mai mult lapte praf în biberon. Tuburile le‑am procurat de aici http://www.klassemedical.ro/index.php/sonde‑ alimentatie.html

Ioana: Povestea noastră… am să încerc cât mai pe scurt. Am prolaps de valva mitrală la inimă, ceea ce înseamnă că înainte de orice operație/lucrătură la dinți, etc. trebuie să fac profilaxie cu o doza mai mare de antibiotic înainte și după. Pentru naștere însemna în plus supravegherea continuă a inimii pe durata travaliului. Cu toate astea, doctorul meu a fost de acord să nasc natural. Problema a fost că am ajuns la 41 de săptămâni și 5 zile, dilatatie 0, fără contracții, col ridicat, placenta îmbătrânită, bebe avea cordonul pe lângă gât și în urma măsurătorilor și analizelor pe care mi le‑a făcut în ziua aceea, degeaba mi‑a dat oxigen și a făcut tot ce e omenesc posibil, doctorul a luat decizia să îmi facă cezariană de urgență pentru ca bebele avea traseul plat. Pe bebe l‑a resuscitat 3 minute la naștere. Totul s‑a intamplat în văzul meu. În spital am pus‑o de fiecare dată la sân, dar nu aveam nimic. Posibil din cauza șocului. Teoria o știam bine de la cursul organizat de fetele de la „Asociația Alăptează”. O asistentă mi‑a arătat și cum să mă mulg ca să stimulez și mai mult sânul. În ultima noapte în spital mi‑a venit și colostru. Sfârcurile mele nu erau formate. Am încercat cu protecții de silicon și după ce se formau le dădeam jos. Ajunsă acasă am făcut o mică depresie. Ea mânca câte 60 ml lapte praf,

iar eu abia începeam cu colostru. După 3 zile ce am ajuns acasă am început să îi dăm cu SNS‑ul, dar îl țineam invers, aveam tub de 12 fr cu reglor (între timp vorbisem cu consultanta în alăptare), dar bebe nu știa să sugă. La început îi lăsam să picure și doar lingea și încet, încet a nvățat să tragă. Prima noapte am cedat atât fizic, cât și psihic și i‑am dat biberonul, deși aveam și susținerea soțului meu care a contat foarte mult. Dar de a doua zi nu a mai văzut biberonul. La început mă mulgeam foarte puțin, și când o făceam era doar cu mâna pentru că îmi intra sfarcul și mai înăuntru cu pompa. A venit între timp și consultanta, ne‑a adus fir de 5 fr. S‑a și mirat de cât era de gros firul utilizat de noi. Ne‑a explicat cum se folosește de fapt SNS‑ul, că poziția era greșită. Sticluța se ține normal, nu întoarsă invers. Bebele trebuie să tragă din el ca din butoi. Am inchiriat o pompă de uz spitalicesc, beam ceai pentru stimularea lactației, luam capsule de schinduf. Din cauză că nu am mai dat de consultantă o perioadă de 3 săptămâni, a căutat și a găsit sotul și mi‑a luat fir pentru SNS. Mi‑a luat și de 4 și de 5. Pot să zic că folosind cel de 4, am simțit că stimulează mult mai bine sânul. Între timp am descoperit că avea și fren lingual posterior (cel anterior i‑a fost tăiat în spital în a 4‑a zi) și fren labial. De la 2 luni am început să îi dau suplimentul din laptele meu muls. În jurul a 3 luni ai lui bebe am scăpat de tot de supliment. Chiar dacă de la 2 la 3 luni primea SNS cu lapte matern muls (deci lapte a ajuns să fie suficient), datorită frenurilor nu reușea să scoata tot lăpticul din sân. Am continuat cu suplimentele și muls până în ziua când i‑am tăiat frenurile din cauza că la 3 luni jumate intrase în greva suptului, și nu am scăpat de ea până după intervenție, care am făcut‑o la 7 luni. Acuma are 1an și 2 săptămâni și e îndrăgostită de țiți. Diana C.: SNS confectionat de mine. Biberonul/tetina sunt normale, am lărgit doar puțin gaura. Iar tubușorul este o jumătate dintr‑un set perfuzor pentru seringă automata / injectomat. Tubușorul e cam gros, debitul e foarte mare, biberonul trebuie ținut în poziție normală și sub nivelul sânului și al  bebelușului (din cauza debitului mare). Eu am încercat să rezolv problema debitului comprimând parțial tubușorul undeva pe traiect. Lucrez în spital pe secție de anestezie/terapie intensivă și acolo am la îndemână aceste materiale.

Cristina B.: Având prematuri, au fost hrăniți încă din maternitate cu biberonul. Lupta pentru a‑i pune la sân a  început cu protecții de silicon, lucru care ne‑a îngreunat munca. Apoi am încercat un biberon despre care se spune că e compatibil cu alăptarea, sperând că va fi o tranziție între  biberon și tzitzi. Nici vorbă :)) Singura metoda care ne‑a fost cu adevărat de folos a fost SNS‑ul. Aveam un tub de gavaj, amintire din perioada în care erau hrăniți astfel, în maternitate, și am făurit acasă SNS‑ul. Întâi l‑am aplicat pe sân (metoda ideală), însă pe mine m‑a incomodat, se dezlipea, cădea etc. La noi a funcționat aplicarea pe degetul mic și, în câteva zile, unul din

 bebelușii mei deja învăța să tragă din sân. La celălalt nu am mai folosit sns‑ul, fiindcă nu am mai avut răbdare și eram foarte hotărâtă să trec peste etapă :)) Și am avut noroc, fiindcă chiar nu a mai fost nevoie. [Povestea integrală a readucerii la sân a gemenilor Cristinei o găsiți aici.]

Alina Cristina C.: La noi alăptarea a fost îngreunată de un tongue tie posterior și un lip tie. Ne nvățasem cu supliment, mult mai mult decât avea nevoie, dar am reușit să scădem la 200 ml pe zi. Când am văzut că ne e greu să continuăm să reducem, am cumparat un SNS, pe când avea vreo 3 luni. Am găsit la noi în România, la o farmacie online, din Cluj, de aici: http://www.aldedra.ro/…/medela‑sns‑sistem‑de‑hranire…. M‑a ajutat un pic, dar nu am reușit să scad mai mult de 70 ml pe zi până a făcut 6 luni. Eforturile mele de a‑l curăța, fierbe, steriliza, măcar o dată la 2 zile după 6 luni, au fost inutile, dispozitivul mirosea a lapte stricat și mi‑a fost frică să‑l mai folosesc. Dar el n‑a făcut niciodată confuzia între sân și biberon, pe care‑ l foloseam când trebuia să ieșim la cumpărături, iar mie pe atunci îmi era rușine să alăptez în public. Am căutat și tuburi ca să‑mi fac singură unul, dar nu am știut pe unde aș putea să ntreb. După ce am încetat să‑l folosesc, suplimentul a urcat iar, chiar dacă începusem diversificarea, dar n‑a trecut de 250 ml pe zi în 4‑5 reprize. Elena S.: Eu am încercat un SNS improvizat când era bebe mic. Nu l‑a acceptat. Am încercat iar peste câteva săptămâni și la fel. Am renunțat. Însă de vreo 3‑4 zile se întinde la cănuța surioarei mai mari care bea cu paiul și ieri i‑am pus laptic în cănuța și am băgat firul de la SNS… succes! Numai de drag a băut. Are 1 an și o lună și e alăptat la cerere. Mai târziu mi‑am dat seama (pe când bebe avea vreo 9 luni) că am introdus SNS‑ul într‑o perioadă nepotrivită. Din greșeală am aflat de grupurile pro‑alăptare și am intrat… citind am aflat despre puseuri, greva suptului și m‑ am luminat. Ce bine mi‑ar fi prins acele informații după ce am născut!!! Aș fi trecut mai încrezătoare peste dificultățile  întâlnite în alăptare. De ce spuneam că am introdus SNS‑ul  într‑o perioadă nepotrivită? Pentru că l‑am introdus în plină grevă a suptului care a ținut vreo 2 luni, sugea doar noaptea  în somn, ziua nu. Toate au trecut, diversificat mai devreme , fără lapte praf, fără informații prea multe, cu persoane care mă sfătuiau greșit, dar mai ales cu instinctul matern am reușit să alăptez până acum. Și mult timp de acum încolo. Karina M.: Eu eram pe punctul de a renunța complet la alăptat (bb 2l2s), deși nu îmi doream asta. Apoi am aflat de SNS și acest grup ( Alăptează! ) de la prietena mea Adela. M‑am hotărât să încerc și cu ajutorul Amaliei, o altă membră a grupului, am confecționat un SNS. A fost greu la început să accepte bebe sânul, dar am reușit și după 3 zile am început să scad din cantitatea de lapte praf. În aproximativ 1 săptămână jumatate am scăpat și de SNS. A fost greu, în plin puseu (de 3l), dar am reușit (cu ajutorul sfaturilor primite) și de atunci păpăm doar tzitzi (7l3s). Miruna Gabriela: Eu cred că o sa iau premiul pentru cea mai lungă folosire a sns. Alăptez încă la 12 luni și vreau să merg pe autoînțărcare, dar începutul a fost foarte greu din cauza frenurilor labial și lingual nedetectate. Din cauza lor nu putea lua sânul. Toți ziceau că e leneșă sau mofturoasa și mi‑au pus în brate la maternitate (privată, prietena a copilului) protecții de silicon. Ne‑am externat pe lapte matern exclusiv, dar a scăzut 110 g în următoarele

10 zile (2 frenuri plus protecții, deci transfer prost de lapte). Evident că lactația mea era compromisă deja așa că nu reușeam să mulg de‑ajuns pentru completare cu lapte matern. Am ajuns la lapte praf completare cu SNS. La 2 luni am diagnosticat eu fren labial de pe net cu ajutorul unei mămici ce avusese aceeași problemă. Am găsit și chirurg maxilo ce l‑a tăiat, dar a ratat frenul lingual posterior. În continuare am reușit cu greu să cresc lactația cu power pumping și suplimente. Cum scădeam eu cantitatea de lapte praf, cum stagna sau scădea în greutate, așa că am continuat cu laptele praf. La 4 luni a renunțat singură la protecții și între 5‑6 luni a încetat treptat să mai ia lapte din SNS. De atunci suntem lapte praf free. După ce vreo 10 medici, fără exagerare, au zis că nu are fren scurt la limbă, la 11 luni am primit confirmarea de la un doctor din Budapesta că are. Era prea târziu să îl taie fără anestezie generală și ne‑a recomandat să revenim la 5‑6 ani. Acum la 12 luni sunt cu un sân cu ragade de vreo lună de când i‑a ieșit primul dinte. Dar mergem înainte… Eu recomand SNS făcut acasă pentru că biberoanele se pot steriliza după fiecare folosire. Plus că e mai ieftin. Tubul se injectează cu seringa cu apă foarte caldă, dar nu fierbinte după fiecare folosire și se schimba des. Biberonul se ține normal în picioare, nu cu capul în jos. Tubul se introduce până la fund și așa laptele curge doar când trage bebe, deci nu se obișnuiește cu flux puternic. Lactația nu sporește doar de la sns. Acesta are rolul de a evita biberonul și de a păstra contactul cu sânul în timpul completării cu lapte matern/lapte praf. Copilul sugea din sân și doar când vedeam că nu mai înghite din al doilea sân îi puneam SNS. Lactația a sporit cel mai mult prin renunțarea la protecții și muls cu pompa dublă electrică 15 minute după supturi.

Andreea Irina: Eu am tubușor de 6FR și mi se pare ff mare. Îi vine foarte mult lichid odată, ceea ce e incomparabil de rapid față de ce îi vine de la sân. Așa că de la sân nu prea îi mai place. Probabil și din cauza ca am și eu fluxul f mic la sân. (PS: nu am cu reglator de debit). Eu la început sterilizam tuburile, dar s‑au întărit/îngustat. Când a venit Ilinca Tranulis (consultant alăptare) la mine, m‑a învățat că nu trebuie sterilizate, ci doar se băga de 2 ori jet de apă fierbinte cu seringa, apoi încă un jet de aer cu seringa ca să iasă aerul. Și atât. Și rămân moi mai mult timp. Problema este că eu nu le pot spăla imediat după ce le folosesc, și lăpticul se ntărește pe pereții interiori (în special laptele praf). Alina A.: Dacă nu ar fi fost SNS, eu acum, la un an, nu mai alăptam. Pe fondul frenurilor lui bebe și lactației scăzute, a greutății mici a lui bebe, a trebuit să îi bag completare, cu  biberonul că nu știam de altceva. Încet încet, cam într‑o lună, deja începuse să refuze sânul. Când am văzut că începe să refuze sânul noaptea (noaptea nu primise niciodată completare) am știut că trebuie să fac ceva, că sânul pierde teren în fața fluxului de biberon. Și lactația mea scăzuse foarte mult. Am făcut SNS home made, după niște clipuri ale Dr. Jack Newman și am trecut și la Motilium. Bebe a fost hrănit în acest fel de la 2 luni la 5, când a început să refuze SNS. În aceste 3 luni el a trecut și prin greva suptului, a fost destul de greu, dar a meritat. Odată cu diversificarea, totul a devenit mai ușor. Acum face un an și nu îmi vine să cred cât îi place la țiți. De la 2 luni la 5 primea completare de 4 ori câte 60 ml.

2% pentru alaptare! 26  joi Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , CONSULTANTA IN ALAPTARE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete asociatia alapteaza timisoara, donatie alaptare, donatii, formular 2%

Cum puteti sustine activitatea Asociatiei Alapteaza! Timisoara? Prin redirectionarea a 2% din impozitul pe venit aferent anului 2014, completand formularul 230. Puteti descarca formularul de aici: cerere_230_2014‑2. Formularele se pot trimite prin posta sau depune personal la sediul administratiei financiare de care apartineti. Avem nevoie de ajutorul vostru pentru a ajuta cat mai multe mame si viitoare mame sa alapteze, Planurile Asociatiei includ realizarea de ghiduri de alăptare, broșuri și pliante informative, mpreună cu o platformă web de ajutorare a mamelor aflate în impas.

Proiecte: Cursuri trimestriale gratuite pentru gravide Întâlniri săptămânale de socializare pentru mamele noi Săptămâna Internațională a Bebelușilor Purtați în sisteme de purtare ergonomice Săptămâna Mondială a Alăptării Ziua Internațională a Consultantului în Alăptare IBCLC Proiectul activ Ajutor de la mamă‑la‑mamă, menit să ridice rata scăzută, de numai 12%, a  bebelușilor alăptați exclusiv în România. Apreciem orice sprijin financiar sub formă de donație. Detaliile sunt următoarele: Asociatia Alapteaza Timisoara (contul bancar nu permite diacritice) CIF 32063503 Cont bancar: ING BANK: RO32INGB0000999904634510 Paypal: [email protected] Vă mulțumim pentru susținerea voastră, în orice formă ar fi ea!

 Întrebuințările medicale ale laptelui matern

26  joi Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete conjunctivita, lapte matern muls, utilizari medicale ale laptelui matern

Traducere din limba engleza. Sursa: http://www.drmomma.org/2009/09/medicinal‑uses‑of‑  breastmilk.html Laptele matern nu este doar cel mai bun mod de a‑ți hrăni nou‑născutul sau copilul, această substanță hrănitoare are de asemenea capacitatea de a vindeca și de a proteja organismul. Nu vorbesc doar despre organismul copilului tău, ci chiar despre al tău sau al copiilor tăi mai mari. În acest articol voi vorbi despre despre unele dintre modalitățile de bază în care puteți utiliza laptele matern pentru a vindeca afecțiuni comune. Laptele uman are un conținut echilibrat de substanțe nutritive, care se potrivește perfect nevoilor sugarului în ceea ce priveste creșterea, dezvoltarea creierului și formarea unui sistem imunitar sănătos. Laptele uman contine, de asemenea, agenți imunologici și alți compuși care acționează împotriva virușilor, bacteriilor și paraziților. Având în vedere faptul că sistemul imunitar al unui copil nu este pe deplin dezvoltat până la vârsta de 2 ani, laptele uman oferă avantaje clare față de formula de lapte praf. Copiii care sunt alăptați au șanse mai mai mici să dezvolte boli cronice ale copilariei, inclusiv infecții respiratorii și infecții ale urechilor, precum și diaree. Structura corporală a sugarilor alăptați este diferită fată de cea a bebelușilor hrăniți cu formulă de lapte praf și, de aceea, cei dintâi prezintă un risc mai mic de supraponderalitate și obezitate. Alăptarea eliberează un hormon în corpul femeii care ajută uterul să revină mult mai repede la dimensiunea și forma normală și reduce pierderea de sânge dupa naștere. În plus, alăptarea pentru perioade mai lungi de timp reduce riscul de cancer de sân și cancer ovarian.

Conjunctivita: Laptele matern are capacitatea de a trata și vindeca infecții oculare, cum ar fi conjunctivita. Tot ce trebuie să faci este să picuri lapte în ochiul infectat. Ar trebui să faci acest lucru cât mai frecvent posibil, până când ochiul este complet vindecat. Dacă tratamentul este destinat sugarului, cel mai bun mod de a proceda este de a aștepta până când acesta doarme. Deși unii bebeluși acceptă tratamentul și in stare de veghe, poate fi dificil de aplicat. Pentru aplicarea laptelui matern în ochiul bebelușului care doarme, se picură laptele în cuta de deasupra pleoapei și apoi se ridică ușor pleoapa pentru a permite întregii cantități de lapte matern să pătrundă în ochiul închis. Răni ale mamelonului: Multe proaspete mămici trec prin experiența durerii și dinsconfortului cauzate de ragade/răni ale mamelonului apărute în urma alăptarii nou‑născutului. Unele creme și uleiuri pot face minuni, însă cel mai bun medicament se află chiar în interiorul sânului. Laptele matern poate fi aplicat în jurul zonelor sensibile ale mameloanelor după hrănirea  bebelușului și apoi lăsat să se usuce la aer.

Ciupituri de țânțari și furnici: Laptele matern este un coctail dezinfectant steril; astfel, aplicarea pe înțepături de insecte poate face minuni. Nu trebuie decât să aplici puțin lapte pe nțepături și să freci bine. Asta va opri mâncărimea care poate apărea după înțepătura de insecte. Demachiant facial: Laptele matern are capacitatea de a curăța foarte bine pielea. Aplică laptele matern pe față și apoi șterge pielea. Incredibil, dar laptele matern poate curăța chiar și machiajul ochilor. Durere în gât și răni ale gurii:  Este indicat să‑ți alăptezi bebelușul dacă acesta are dureri de gât. Și pe aftele bucale se poate aplica un pic de lapte matern. Acest lucru va ajuta la vindecarea infecției. Nas înfundat: În cazul în care copilul are nasul înfundat, tot ce trebuie să faci este să picuri câteva picături de lapte în nas și apoi să‑l aspiri; urmează aceeasi procedură ca și în cazul serului fiziologic. Creștere a imunității: În cazul în care copiii mai mari se îmbolnăvesc sau au nevoie de un mic ajutor pentru imunitate, poți să le oferi lapte matern pentru întărirea sistemului imunitar. Canale lacrimale înfundate: Dacă ochii copilului tău sunt lipiți, poți picura laptele matern în colțul interior al ochiului. Ar trebui să faci acest lucru de patru ori în prima zi și doar de două ori în ziua ce urmează. Zgârieturi, arsuri și tăieturi: Toate acestea pot fi tratate cu lapte matern. Nu trebuie decât să aplici lapte matern pe zona afectată, să o lași să se usuce la aer și să pansezi rana ca de obiecei.  Lentile de contact: Pentru persoanele care poartă lentile de contact, una dintre cele mai frustrante și dureroase situații este aceea de a ramâne fără lichid pentru lentile. Reține, laptele matern este o substanță sterilă, așa că poți utiliza laptele matern la fel cum ai utiliza soluția pentru curățat lentilele.  Ochi umflați și roșii: Poți picura lapte matern în ochi pentru a vindeca ochii umflați și roșii. Cancer mamar: Alăptarea este una dintre cele mai bune metode pentru a preveni cancerul mamar. Alăptatul oferă un mijloc de protecție în această direcție.  Varicelă: Poți folosi laptele matern pentru ameliorarea durerii cauzată de mâncărime, prin utilizarea sa la fel ca orice alt unguent. Ulcerul de gambă: Poți turna lapte matern pe zona afectată, pentru curățare. Buze/piele crapate: Tot ce trebuie să faci este să exprimi o cantitate mică de lapte matern pe degete și apoi să îl aplici pe buze / piele. Nu freca laptele să intre în piele; zona trebuie să rămână un pic umedă. Donarea laptelui matern poate fi un act de caritate minunat. Mai jos găsiți o listă de utilizări clinice, medicinale, terapeutice și post chirurgicale pentru laptele matern donat.

Utilizări clinice ale laptelui matern donat: ∙ prematuritate ∙ sindroame de malabsorbție ∙ insuficiență renală ∙ probleme metabolice congenitale ∙ probleme cardiace ∙ cazuri de arsuri pediatrice ∙ dezvoltare deficitară ∙ sindromul intestinului scurt ∙ intoleranțe alimentare ∙ situații post chirurgicale ∙ displazie bronhopulmonară  Utilizări medicinale/terapeutice ale laptelui matern donat : ∙ tratament pentru boli infecțioase ∙ diaree greu de tratat ∙ gastroenterită ∙ botulism infantil ∙ pneumonie ∙ septicemie ∙ pneumonie ∙ conjunctivită hemoragică  Tratament post operator: ∙ omfalocel ∙ gastroschiză ∙ obstrucție/fistulă intestinală ∙ colostomie Laptele matern donat poate ajuta, de asemenea, în cazul bolilor imunodeficitare, alergiilor severe, deficiențelor de IGA și transplantului de organe solide. Traducerea realizata de Vanda Lizeh

Paced bottlefeeding sau hranirea la biberon in pasi 24  marți Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete hranirea cu biberonul , suplimentare cu lapte matern , suplimentare cu lapte pra

Desi cu ardoare pe acest blog se recomanda evitarea oricarei tetine, exista momente cand unele dintre noi cedam tentatiei/presiunilor/imprejurarilor si oferim un biberon (indiferent ca e cu lapte matern sau formula de lapte praf) sau cand situatia presupune multe hraniri nu direct de la sursa si nu avem de ales (intorsul la servici lasa un copil mic acasa cu bona sau un alt membru al familiei reticent la SNS de ex.). De aceea, e bine sa stim cum se foloseste acest recipient astfel incat sa interfereze minim cu suptul la san.

NOTA: niciun biberon pe lumea asta nu reproduce sanul matern, desi companiile folosesc minciuni gogonate ca sa isi vanda marfa! Niciun biberon, nici cele din categoria foarte scumpe nu garanteaza faptul ca bebelusul nu va fi influentat si nu va prefera biberonul sanului in timp. Bebelusii raspund la flux, un flux mai mare, e un flux mai bun pentru copil. Punct. E usor. Iar cand din biberon curge un flux mare fara pic de efort, supraalimentarea e la ea in gospodarie. Inainte sa utilizati un biberon pentru suplimentare sau pentru inlocuirea sanului mamei sa stiti ca exista alte variante care interfereaza muuuult mai putin cu alaptarea: – cana mica (http://www.breastfeedinginc.ca/content.php…) – lingura (https://www.youtube.com/watch?v=YxZCWqPlTAU)

– seringa (https://www.youtube.com/watch?v=WZjDayTtTV8) – sistem de hranire suplimentara (SNS Medela sau sns facut in casa). SNS se poate folosi de catre mama direct la san sau de catre o alta persoana atasat la deget, practic bebelusul trage lapte dintr‑un recipient printr‑un tubulet. Se poate folosi manusa sterila daca se doreste, dar spalatul pe maini cu sapun si unghiile taiate scurt sunt suficiente ca sa asigure igiena necesara. (SNS la san: http://www.breastfeedinginc.ca/content.php… , SNS pe deget: https://www.youtube.com/watch?v=90l78o‑bfPo) Aceste alternative interfereaza cel mai putin cu alaptarea. Biberonul (si suzeta) este inamicul alaptarii, muschii necesari suptului la biberon sunt total altfel antrenati decat la suptul la san. La biberon miscarea limbii apasa direct palatul in sus (miscare de presiune, ca si cand apesi un tub de pasta de dinti), la san limba are o miscare ondulatorie, de muls, inspre gat (si miscare de presiune, si miscare de supt care creeaza vid, plus oscilatiile care maseaza sanul ritmic). Total diferit. Suptul la biberon poate duce la renuntarea la suptul la san. Nu e nevoie de multe hraniri cu biberonul, una singura poate duce la preferinta copilului pentru biberon. Deci, incurajam deciziile informate! Daca biberonul este totusi o optiune demna de ales pentru noi, trebuie neaparat sa stim cum sa nu imbuibam copilult cu lapte din biberon, cum sa ii urmarim mesajele, cum sa il hranim in ritmul lui, pe nevoia lui si nu dupa mililitri ce lipsesc din sticla. „Paced bottlefeeding”, nu stiu exact daca exista o traducere oficiala in limba romana (daca este, va rog sa ma corectati), poate fi explicat ca „hranirea la biberon in pasi” pasii bebelusului,  bineinteles. Copilul este tinut vertical, biberonul este tinut orizontal, i se atinge biberonul de varful nasului si doar cand bebe deschide gura mare (ca la san!) i se da biberonul. Biberonul e tinut orizontal, deci nu va curge din el lapte automat ci laptele va fi scos de bebelus prin supt. Se urmareste ca o parte cat mai mare din biberon sa fie introdusa in gura bebelui si ca buzele sa se pastreze rasfrante ca la alaptat. Cand copilul a supt 20‑30 de SECUNDE, se lasa biberonul in jos, sa stea vertical, bebelusul nu mai are cum sa suga iar varful tetinei ramane in gura bebelusului. Se asteapta pana cand bebele incepe sa suga in gol si se ridica din nou biberonul si se repeta suptul activ pentru inca 20‑30 de secunde. In acest fel bebelusul mai trage si aer, dar nu e o problema, se rezolva punand bebelusul la ragait. Se poate ca un bebelus hranit in felul acesta sa suga 60‑90 ml in timp ce acelasi bebelus hranit clasic cu biberon lasat sa curga in gura sa ia fericit 120‑130 ml. Foarte important este acest lucru pentru mamele care pompeaza si resesc sa scoata cantitati mai mici si mai multe. Cei care hranesc bebelusul cu biberonul trebuie sa retina ca in cazul laptelui matern, mai putin si mai des e mai bine decat mai rar si mai mult o singura data. E ca atunci cand mancam un sandwich mare si stim ca suntem satui de la jumatate din el, dar de foame mancam tot sandwichul, iar apoi suntem balonati, ne simtim grei, procesul de digestie e greu si suntem somnolenti. Dorim asta pentru bebelusii nostri? Nu prea cred… Aici e un video: https://www.youtube.com/watch?v=90l78o‑bfPo Silvia Nicoara

Se poate alapta cu mameloane ombilicate sau plate? 12  joi Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , ALAPTARE EXCLUSIVA , CONSULTANTA IN ALAPTARE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete mameloane ombilicate, mameloane plate, tehnica sandwich m sani cu mameloane plate sau ombilicate. Voi putea alapta?

Da! Bebelusul se ataseaza de san, nu de mamelon! 1. Un prim aspect fundamental: mameloanele se prezinta sub tot felul de forme si dimensiuni si lucrul acesta este normal, insa datorita “mentalitatii de biberon” avem senzatia ca doar cele care seamana cu tetina sunt normale si doar cu acelea se poate alapta. 2. Bebelusul se ataseaza de san, nu de mamelon. O atasare corecta are la baza prinderea unei portiuni cat mai mari a areolei mamare, prin urmare toate mamele pot alapta indiferent de forma mamelonului, chiar daca uneori e nevoie de mai mult ajutor. 3. Apoi, e important sa se faca distinctia intre mameloane fals plate sau ombilicate si cele cu adevarat plate sau ombilicate. Pentru aceasta, faceti un simplu test: cuprindeti marginile areolei mamare intre degetul mare si aratator. Apasati usor, dar ferm catre spatele mamelonului. Daca mamelonul iese, asta e minunat. In cazul in care nu iese in afara, se considera ca este plat. Daca se retrage sau dispare, aceasta este cu adevarat ombilicat. Sfarcurile care sunt cu adevarat plate sau inversate nu vor raspunde la stimulare sau la frig. Daca efectuati testul si mameloanele ies in afara, ele nu sunt cu adevarat inversate si, probabil, nu vor cauza probleme atunci cand va veti alapta copilul. Sansele ca alaptarea sa fie de succes cresc pentru o mama cu mameloane plate sau ombilicate daca bebelusul e obisnuit cat mai devreme cu suptul direct de la san. Daca suplimentarea este impusa de starea de sanatate a bebelusului se prefera folosirea seringii, a canitei sau a unei lingurite. Daca sanii sau areola mamara se angorjeaza, putin muls sau aplicarea presiunii inverse (cu  buricele degetelor de la o mana se apasa spre interior in jurul areolei cate 50‑60 secunde), determina zona sa se inmoaie si bebelusul are mai mari sanse sa se ataseze corect. O sticla din sticla incalzita, aplicata cu buza pe areola mamei poate determina iesirea sfarcului ombilicat. Tragerea usoara a pielii sanului, rotirea in stanga si in dreapta a mamelonului cu degetele poate ajuta la iesirea mamelonului ombilicat.

De asemenea folosirea unei seringi taiate in capatul unde vine acul: pistonul se introduce invers decat normal, in capatul taiat, se aseaza capatul neted pe areola si mamelon si se face aspiratie usor timp de 30 secunde‑1 minut (seringa trebuie sa fie potrivita dimensiunii mamelonului, iar procedura nu trebuie sa provoace durere). Ajutorul primit la atasarea  bebelusului este de mare folos. 4. tehnica sandwich si ridicarea mamelonului: http://louisedavidlc.blogspot.ro/2014/05/boob‑sandwich‑getting‑that‑perfect‑latch.html si aici: http://www.drmomma.org/2010/08/breastfeeding‑latch‑trick.html Adina Brănici

Managementul alaptarii si schimbatul scutecului 12  joi Mar 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE , CO‑SLEEPING , COLICI

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete alaptare noaptea , iritatie scutec, regurgitare , schimbatul scutecului, somnul bebelusilor

Multe dintre noi mamele (si tatii) ne gandim sau chiar asa auzim si din maternitate ca nou‑ nascutul dupa ce se trezeste, mai intai trebuie schimbat si apoi alaptat. Rezultatul de multe ori: schimbatul scutecului e un chin, nou‑nascutul care s‑a trezit plangand incepe sa planga si mai tare, mai punem peste asta si lipsa noastra de indemanare ca proaspeti parinti la schimbatul si imbracatul pruncului, si am ajuns la reteta perfecta pentru stres si disconfort pentru toata familia. Unii ajungem sa credem ca asa‑i normalul, ca asta e, daca de fiecare data plange la schimbatul scutecului. Sigur ca sunt nou‑nascuti care nu reactioneaza asa, nu generalizam si nu despre aceasta categorie discutam acum. Insa se poate si altfel, fara ca bebelusul sa planga. Unde gresim ?

1.1. Plecam de la presupozitia ca un nou‑nascut functioneaza ca noi, adultii. Adica, gandim asa: primul lucru care‑l facem dupa ce ne trezim este sa mergem la baie, prima nevoie fiind aceea de a elimina reziduurile. Insa la nou‑nascut nu este asa, nici vezica nu este suficient de bine

dezvoltata incat sa retina cantitate mare de urina, cum e la noi adultii (daca vorbim de eliminarea urinei) dar aspectul esential care diferentiaza un nou‑nascut de un adult, este nevoia prioritara. Ioana Popa are o vorba inteleapta: Nevoile bebelusului se satisfac in ordinea prioritatilor”. Care este nevoia principala a unui bebelus? Aceea de a urina sau a elimina scaune? Nu, ci de hrana! Toate celelalte nevoi sunt subordonate acesteia. Cand se trezeste deja plangand, este de‑ a dreptul infometat. Pana ii este schimbat scutecul, plansul lui devine si mai puternic, consuma si mai multe energie, se secreta cortizol (hormonul de stres), e pus la san, dar intrucat este asa de agitat, desi ii este foame, uneori poate sa si respinga sanul, sau alteori dureaza pana vine jetul de lapte, mama se va stresa si ea si suntem deja intr‑un cerc vicios.

1.2. Plecam de la presupozitia ca nou‑nascutul trebuie sa aiba o rutina. Aceea pe care o dictam noi, adultii. Insa bebelusii nu se inteleg bine cu rutinele impuse de adulti. Ei au ceasurile lor, mecanismele lor interne care le semnaleaza ce au nevoie. Ce facem noi este sa rigidizam intrarea lor in lume, impunandu‑le limitele noastre, fara sa ii cunoastem si sa le descoperim functionarea in stare buna. Nu merg in scutece la armata. Tot ce trebuie sa facem este sa urmam semnalele lor, noi suntem cei care si putem sa ne adaptam si ar trebui sa ne adaptam, pana invatam sa ne sincronizam si sa functionam impreuna. Nimeni nu stie mai bine decat ei cand le e foame, nimeni nu stie mai bine decat ei cand le e somn, cand fac pipi sau elimina scaune. Ei transmit nevoia de foame inainte sa planga. Haideti sa invatam semnalele:

La fel cum nimeni nu stie mai bine decat noi cand ne trebuie sa mancam, sa mergem la toaleta, sa dormim.

2. De multe ori, schimbam un scutec GOL, din inertia schimbatului scutecului inainte de a fi pus la san bebelusul. De ce? Pentru ca multi bebelusi fac pipi sau au scaune chiar IN TIMP ce se hranesc, in timp ce sunt la san. Asta inseamna ca iar trebuie sa schimbam scutecul, dupa ce a

mancat. Nu intrerupeti niciodata suptul activ al unui bebelus infometat, daca tocmai a facut pipi sau caca atunci. Nu mai dureaza mult pana poate fi schimbat.

3. De verificat scutecul putem, dar intr‑o miscare rapida, nu este necesar sa dezbracam  bebelusul, sa dam scutecul jos, ca sa observam ca a facut….ceva. Scutecul cu pipi este mai umflat, mai tare, se simte la mana, chiar si peste body‑uri, iar scaunele au miros, insa scaunul unui bebelus alaptat exclusiv miroase frumos (dupa 6 luni, cand incepem diversificarea, ni se va face dor de acest miros, o sa vedeti ;)) Sau putem trage de scutec in jos putin ca sa aruncam o privire. 4. Scutecele din epoca in care traim sunt facute special ca sa poata retine reziduurile, ba chiar se intrec in reclame cum ca au proprietati care ajuta bebelusul sa nu se irite la fundulet. Iar daca se irita, se folosesc creme speciale pentru eritem fesier, se schimba marca de scutece si se curata sub apa calda la fundulet, se evita servetelele umede. Chiar si cele textile au caracteristici speciale. Nu, sub nicio forma nu spunem ca bebelusul va sta neschimbat ore in sir, deoarece in prima luna de viata, oricum recomandarile sunt ca bebelusul sa fie trezit sa fie alaptat la 2 ore ziua si la 3 – max 4 ore noaptea, daca nu se trezeste el inainte. Inseamna doar ca primul lucru pe care il facem cand bebelusul s‑a trezit, sau cand il trezim daca au trecut orele indicate mai sus, este sa‑l punem la san. 5. Uneori ne gandim ca plange poate pentru ca ii e rece, alteori ca nu‑i plac servetelele umede. Pot fi si acestea motive. Daca ii e rece, acoperiti‑i piciorusele, sau puneti un prosop moale si cald pe el. Servetele umede pot fi si ele puse in oala cu apa calda, sau cel mai bine, spalat cu apa calda la fundulet, dus la baie in prosop cald, nu prin frig. Unora le place sa fie schimbati in timp ce stau pe o parte, si nu pe spate. Insa mai mult decat acestea, daca intelegem ca nevoia de hrana este cea care primeaza, daca este sa schimbam ceva, atunci sa schimbam momentul cand schimbam bebelusul. OK, cand ar fi asta? Depinde de bebelus. La unii bebelusi merge foarte bine, dupa ce au supt din primul san, dupa ce i‑am ridicat la ragait, la altii dupa ce au supt din ambii sani (e bine sa li se ofere ambii sani la fiecare sesiune de alaptare). Daca mai doresc apoi sanul, e perfect, oricum avem 20 de sani, daca au nevoie Apar doua temeri aici: ori ca vor regurgita daca ii schimbam dupa ce sug sau mai ales ca nu vor mai dormi daca le schimbam scutecul dupa ce au supt din ambii sani. 5.1. Regurgitarea – exista regurgitare fiziologica, bebelusii scot lapte afara oricum si in alte momente. Dar ideea e ca pot fi manevrati bland la schimbat, dupa ce au ragait. Exista situatii speciale de regurgitari, nu discutam despre ele acum. Altceva foarte important legat de regurgitare: daca intelegem ca bebelusul are nevoie de hrana imediat cum s‑a trezit si nu mai amanam momentul punerii la san pana ajunge sa planga, tiparul de hranire la san nu va fi unul agitat, ci va suge mult mai linistit si nu va mai inghiti surplus de teama ca iar va fi lasat pana in momentul de disperare, cu stomacul gol.

5.2. Somnul – daca bebe mai are nevoie de san, si daca a atipit acum, in cateva zeci de minute se va trezi din nou, si o luam de la capat. Daca de hrana are nevoie, sa nu tintim noi spre nevoia de somn pana nu ne indica bebelusul ca e momentul de somn. Iar unii bebelusi pot fi schimbati la fundulet in timp ce dorm linistiti.

6. Schimbatul scutecului, body‑urilor poate fi facut foarte rapid, mai ales daca a avut loc un poo‑nami (adica o explozie de caca, ce a trecut dincolo de scutec si a ajuns si pe body, haine, corp, etc) folosind tehnica aceasta, astfel incat nici nu se va mai murdari in plus: https://www.youtube.com/watch?v=rrISmbf8LBM http://www.tiarasandprozac.co.uk/2014/11/the‑vest‑epiphany.html#.VJAnuyuUd8E Adina Brănici

Cartea „Lapte de la pieptul mamei” – Asociatia  Alapteaza! Timisoara 30  vineri Ian 2015 POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE

≈ LASĂ UN COMENTARIU Etichete asociatia alapteaza timisoara , donatii, donatii alaptare, sprijin asociatia alapteaza timisoara

Asociatia Alapteaza! Timisoara este mandra de participarea la proiectul de aducere in Romania a cartii „Mama’s Milk” – „Lapte de la pieptul mamei”. Dr. Jack Newman a subliniat importanta influentei imaginilor din media, carti, televizor etc. asupra modului in care ne hranim bebelusii. In prezent vedem numeroase imagini cu bebelusi hraniti cu biberonul si prea putine cu bebelusi alaptati. Acest proiect vine din dorinta de a schimba acest lucru. Detalii comenzi – Tel: 0741.707.313, E‑mail: [email protected]

Asociaţia Alăptează! Timişoara este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată cu scopul de a promova şi susţine naturalul în sarcină, naştere şi îngrijirea copilului. Obiectivele organizaţiei sunt de a încuraja informarea legată de aşteptarea şi creşterea copiilor – sarcină, naştere, ngrijirea copilului; de a sprijini alăptarea ca proces natural şi firesc în relaţia mamă‑copil; de a susţine adulţii în manifestarea ataşamentului parental. Apreciem orice sprijin financiar sub formă de donație. Detaliile sunt următoarele: Asociatia Alapteaza Timisoara (contul bancar nu permite diacritice) CIF 32063503 Cont bancar: ING BANK: RO32INGB0000999904634510

Paypal: [email protected] E‑mail: [email protected] Facebook: Asociația Alaptează Timișoara Fondator: Silvia Nicoara Inițiatoare blog: Oana Bajka (presedinte in perioada 2013‑ 2014) Presedinte: Adina Branici (2014 – prezent)

Create a free website or blog at WordPress.com. The Chateau Theme.  Urmărește

Follow “Alapteaza!”