Al O Teodoreanu Tamaie Si Otrava

AL.O.TEODOREANU PĂSTOREL TÂMÎ I E ŞIOTRAVĂ „ Ref uz ca i cu m l meu vol um, Pen t ru negh i ob i şigu r ă casc ă,Peban der oă l săl rez um. De vor să i e şt cei şicu m, Să f acăbi ne să l ci t ea scă " .

PĂSTOREL LEI :2 000 W EDITURA DE VEST © — 1994. Toa t e d rept uri l e asu pra a ces t eiver si uni aparţ i n Edi t uri i de V est , Pi aţ a Sf î nt ul Gheo rgh e n r .l , Ti mi şoara,ROMÂNI A

NOTA A SUPRAEDI ŢI EI Of eri m ci t i t ori l or ce a di nt âi reed i t are se ( l ec t i vă ) a oneisa vu roa sel ucră riî n dou ă v ou lme: — Al . O. TEODOREANU, Tă mî i e şiot r avă, voi .I , Bucur eşt i , Edi t ura „ Naţ i onal a Ci orn ei " S. A. ;f . a. ; Ti paru l Ti pografi ei„ Carag i al e" , st r . Şel ari , 4; 376 p. — Al .O.TEODOREANU, Tă mî i e şi t r o avă , voi .I I ,Bucureşt i ,Edi t ur a „ Cul t ura Naţ i on al ă, " Pasa j ul Macca 2, „ Cart eade A ur" , 1935, 245 p. ( „ Sau t ras di n acea st ă cart e,pe hî rt i e vi dal on , dou ăzeci şişase de exem pl are, nep useî n com eţ r , numer oa te t d e a lA l a Z. Toa t e exem pl arel e cu pri nd un port r eti ned i t al au t oru l ui , de oa Ina B asa rab" ) . Tămî i e şiot r avă cu pri nde n î ed i ţ i a pri ncep s u rm ăt oa r el e ext t e,î n ord i ne: — vol umul I : Pr ed osl ovi e,Cor t i na, „M om en t el e"pe scen ă, Geor geEnescu l a

I aşi , Nemur i r ea , Dou ă sol i i , Tu dor r A gh ezi , G. Top âr cea nu, Al , A. Phl i ppi de „A ur st er p" , Tă nase, Un con t i mpor an al l ui Hor aţ i u: Axi nt e F r unză , Fănuţ ă, Un par ven i t al t i par ul ui : F.Ader ca , F. d A er ca şi Mer „ ee l Par adi su l ui " , Poe t ul su r domuţ i l or : Cami l Bal t azar , Un Ta r t uffe al or t od oxi ei : Pet r e Gâr bovi cean u, „U nu Pa scu" şi „ Vi aţ a Românea scă" ,I ar Gi or ge a P scu?, Ca săt er mi năm cu Gi or ge a P scu, Gi or ge Pascur ed i vi vu s,Ves ea l sp ove dani e,Di n „H r on i cu l Măscă r i ci u

AL.O.TEODOREANU

l ui Văl ăt uc" ,î nse mnăr i des pr e N. l orga , Pi l ul a Pi nk a uneige nera ţ i i : N. l or ga , Omul car e nu ne t r ebu i e,Aut or ecenzi e,Mar el e Tot şiMi cul NeTot sa u Dom nul M. Dr agom î r escu şipoet ul , Gr amof on ul i ndepe nden t sa u î ncă dl M. Dr agom i r escu, I nst i t ut ul de Li t er at ur ă şiRom âni a Mar e,Ci na ceade t ai nă, A dou a ca pi t al ă, A Madamme Col et t e,Scr i soa r e desc hi să sfi nţ i eisa l e pă r i nt el ui Dami an St ănoi u, Or t ogr afia l a bi r , Gi ovi nezza , Car t ea şisă punul , St at ui pe r i me dat e, i , E Ti ner i i , Opi ni a p ubl i că . — vol umulalHl ea: CI T E V A Î NSEMNĂRI : Lya ut ey, Dup ă două ze ci de a ni , Paci fist ul r om ân, Cămi nul , Pol em i st ul , Er a Car agi al e i nt el i ge nt ?, Pa ul Zar i f op ol , Super si t ţ i a r om anul ui şipr ej udeca t a uni ve r sa l ul ui , La dom nul păci ca r , Rep l i ciî n pi l ul e,Nonsensuni c,S. O. S.I aşiSO. S. ,Vi ci idef or mă,î mpuţ i nar eacuvi i nţ ei ,St ai , că sa r e! , Dou ă anecd ot e,Dem ocr aţ i şiol i ga r hi , Ul t i ma l ecţ i e,Ţi o sp un eu ! ,î nt r e est et i c ş i co mer ci al , Focu r iî n vî nt :l egi l e, Cot naru l , domnul Ci ocu l escuşil i t er at ur a, Mah al au a; CÎ TE VA FA BULE : Fi l an t r opi e, Mom i t ă Republ i can ă, Măgar i i şi l i bert at ea , C r i t eri i ; C Î TEVA ' MI SI VE: Car t ea poşt al ă i l ust r at ă, Scr i so ar e des ch i să , Ri post ă dul ce, Dom nul ui G. Top âr cea nu, Acel ui aşi , Post Fe su tm, Scr i soa r e amăr î t ă; CÎ TEVA EPI GRAME: O l i ngu r i ţ ă pe zi , Cuvî nt n î ai nt e,I zol ar e,Lă mur i r e,Lo gi că, Pr i mej di a,

G el ozi e,

B anch ee t ,

T r anza cţ i i ,

L i t era t ur ă, l I uzi i ,

V i zi uni ,

C on f uzi i ,

Răspu nd er i , LaCamer ă, Pace a de l a Cor so,Pos t sc r i pt um, Dom nu l ui Pam fil Şei car u, Dom nu l ui . M Sev ast os, Domnu l ui Seve Boc ri i ,Dom nul ui I . Mi nul escu, Unui ant i al cool i c mi l i t ant ; CÎ TEVA CUVÎ NTĂ RI : Cuvi nt e desp r e Emi nescu , Al t eţ ei Sal e Reg al e Pr i nci pes a I l ea na, Kog ăl ni cea nu, Panai tI st r at i , La păr ăsi r ea l aşu l ui de căt r e Dem ost en e Bot ez, Pen t r u maest r ul Br ezea nu, Căt r e par l amen t ar i if oşt i com bat anţ i , Ur ar e eşe i ni l orde A nul Nou . Di n raţ i uni axi ol ogi ce, dar şi de sp aţ i u, sar en unţ at l a unel e ex tt e.Pen t ru a f aci l i t a l ect ura, pe cel el al t e nu l eam di sp us î n ord i nea di n vol ume,cil eam gru pat pe prob l eme ( l i t era re, so ca i l e et c. ) .

TABLOU CRONOLOGIC 1893 Osva l d Te odorean u, t î năr i l cen ţ i at n î şt i i nţ e j uri di cel a I aşi , vi ne l a Dor oh oipen t ruapract i ca vocat a ura.Est e că săt ori t cuSofi a Muzi cescu .

18 94 La 30 i ul i e, nî Dor oh oi , sa născ ut pri mul c opi l alam fi l i ei Teodor eanu,bot ezatALEXANDRU OSVALD,dupănumel ebuni cul uişialt at ăl ui , vi i t orulscri i t orcunoscutsubnumel edePĂSTOREL. ( „ Am păst ori tî n vi aţ ă vi nurirar e /Deaceea iî mi zi cePăst orel / Şi de l a : ş grasă pî nl a O t on el/ Leam preţ ui t , pe rî nd, pe fi eca r e" ) . Buni ci i di nspr e t aă t er au Al exan dru Teodor ean u şiEl en a Teodor ean u ( n. Chri st ea) ,i ar i dspream n mă,Gavr i l Muzi ces cu şiŞt ef an i a Muzi ces cu . Buni cu l di nspr e mamă

est e

cunos cut ul muzi ci an şi compoz i t or , di r ect or al

Con servat oru l ui şi; con ducă t or al Coru l ui met rop ol i t an. î n t oa mnă, f ami l i al ui Osval d Teod orean u a reven i tl aI aşi . 1897 La 6 i anuari e sa născu t al doi l ea cop i l ,l oa nHi pol i t , - scri i t oru l I on elTeod or ean u. 1900 Sa născu t Laur en ţ i u ( Pui uţ u) , al t rei l eaî nt r e r f aţ i i Teo dorea nu. 1901 'La2 d ec embri e ap ar e S „emăn ăt or ul " . 1906 : Al . O. Teodor ean u a urmat pr i mel e pat ru cl asel a Li ce ul Naţ i on al di n I aşi , unde adat ex amen ul de a bsol vi r e acu rsu l ui i nf eri or . Ul t i mi i pat ruani a f ost evu el l L i ceu l ui n It er nat . C (f . Mi r ceaHan doca, Pe ur mel e l ui l A . O.

Teodoreanu) . î n mar t i e a ap ăr ut , a l I aşi , V „i aţ a Român eas că" , su b di rec ţ i a l ui Con st ant i n St er e şi Paul Buj or . De p art eal i t er ar ă se cu opă G. I brăi l ea nu, ca re a avut i ni ţi ati va edi tă ri irev i ste i . După î nl ăt ur are a de l a con ducer ea„ Semăn ăt oru l ui " ,I l ari e Chen di scoat e „ Vi aţ a i l t er ară" ,î mpr eu nă cuG. Coşb uc şi I onGoru n. 1914 După a bsol vi rea i ceu ll ui , Al . O. Teo dorean u î şi sa t i sf acest agi ul mi l i t ar , urm î nd cu rsu ri l e uneişco l i de o fiţ eri . 1916 Est e mob i l i zat ca t î nărsu bl ocot en en t n î Regi men t ul 24 art i l er i e.A l upt at pe f r on t uri l e di n Tr an si l van i a şiMol dova,i nd fi decor at cu „ St eau a 1 Român i ei " şiavan sat l a gr ad ul de că pi t an . Despr e t uaţ si i a de după r ăzboi a

cel or ca r e si au pi er dut t i nere ţ eape r f on t vaseri e n î mai mul t e rî nduri . ( „ 1916. La I aşi ,î nt r o grăd i nă de sp ect aco l . Comandant ul pi eţ i i , că pi t anul Ci l i bi dach i , a pa re î n pau ză, n a unţ î nd mob i l i zar ea. casă, A n j î urul mes e, i pări nţ i i ,f raţ i i şicî ţ i va pri et en i . Făcea m part e di n Reg i men t ul 24 art i l eri e ca r e

urma să l p ec e a l p ri mul se mn. Ave am un t r enl a 6di mi neaţ a,aşa că a r t ebu i t să î ncepi med i at r p egăt i ri l e.La or ee l 3 noa pt ea, pe cî nd î ncu i aseml ăzi l e şimă pregăt eamsămă cu l c,o băt ae i n î geam . Dl . pr of .I . Si mi on escu , care se găsea l a noi , se u d sese aca săşisu i se e p os j t otdea l ul Săr ări ei , pen t ru ami of eri l a des părţ i re ocu t i e d e i ţ ga ret e d e Maced on i a( asem en eaat en ţ i uni del i ca t e n u se i u t ă) , î mi ami nt es c ap oipl ec ar ea î n vagon de mar f ă pî nă l a Roman şi , de aci , cu o l ocom ot i vă pî nă l a Pi at raNeâm ţ ,î mpreu nă cu col on el ul Vl ăd es cu şiOsv ad l Teodor eanu,t at ălmeu,caremaî nt ovărăşi tpî năî nzonaf r ont ul ui . Deaciî nai nt e,cu t oa t e căam văzu t şit r ecu t pri n . ; . , mul t e,o scen ă mi saî nt i pări tî ndeoseb i : pri mul con t actuci nami cu l . Am şiacu m î n urech i gl asu l; că pi t anul ui Şt ef an Pop ( di rect oru l Col egi ul ui Sf . Savadi n Bucu r eşt i ) şipar că l aud rost i nd hot ărî t :„ Tu nari ,l a post uri , marş!Şi apoi : Di n dr ea pt a, Trage! " )— [ cf . După douăzec i de a ni ,( î n) Ta mî i e şiotr avă , vo i .I I , p. 58. ] 19 18Moar e per on ft Lau renţ i u Te od or ean u. 1919 Apar e, alI aşi , î „ nsem năril i t er ar e" , e rvi st ă l a ca re deb ut ea ză, cu poezi i , P ăst ore l , n ît re col ab orat oriesnumărăG. b Irăi l ean u, D . B ot e, z on I el Teodor eanu,H.Papadat Bengescu,V.Voi cul escu,Ot i l i a Cazi mi r ,El ena Farago, Al .A.Phi l i ppi de,B.Fundoi anu,I .Pi l l at . Est e st uden tl a Drept . 1920 La l mart i e,r ea pareVi a „ ţ a Românea scă " , de ca r e seea g lăact i vi t at ea l i t er ar ă al ui PĂSTOREL. Proa sp ăt l i cen ţ i at î n dr ep t , est e n îca drat l a Tri bunal ul di n Tu rn uSeveri n, unde t s ă maipu ţ i n de n u an . Pl ea căl a Cl uj , ch emat de C eza r Pet r escu , acest a pr egă t i nd apari ţ i ar evi st ei „ Gân di r ea" . Scr i e,î mpr eu nă cuAdri an Man i u, f eer i aî n ver su ri Rod i a de a ur p ( ubl i cat ă î n „ Vi aţ ar omânea scă " , nr . 7, 8, 9/1920) , ca re se va j ucaî n st agi uneadi n acel an pe scen a Tea t ru l ui Naţ i on al di n I aşi . 1921 Apare, l a Cl uj ,„ Gân di rea" ,l a care va col ab ora şi Al . O. Teod ore an uPăstorel. 1923 Part i ci pă l a un l ung t urn eu de şeză t ori l i t er ar e pri n ţ ar ă ( organ i zat de revi st a „ Gândi r ea " şiSoci et at ea Scri i t ori l or om R âni ) ,î mpr eu nă cu I on Agâ r' bi ceanu,Luci an Bl aga,M.Sadoveanu,Li vi u Rebreanu,Ar on Cot ruş,Cami l

Pet r escu ,I onMi nul escu , Cezar r escu Pet , G. Top ârcean u, Demost en e .Bot ez, ' I on Pi l l at , Gi b Mi hăesc u, Adri an Man i u, Mi haiCod rean u, I on elTeodor ean u, Emi l Isac. 1928 Debu t eaz ă edi t or i al uc vol umul Hr on i cu l Măscăr i ci ul ui Văl ăt uc, Bucur eş t i , E di t ura Car t ea Român eas că, des pr e car e G. C ăl i nes cu sc ri a: „ Hron i ni cu l Măscăr i ci ul ui Vă l ăt uc cor espu nde î n l i mba r omân ă bal zaci en el or Con t es r d ol at i qu es, ca re p ast i şa u pe B occa ci o şi Rabel ai s n ît r un t onmaigras. Sen su l unorasem en ea ast pi şe e sav oa r ea, su sţ i nut ă d e o m ar e cap aci t at e de a f ace„ j oyeu set es" . Povest i t oru lr omân t rat ea ză ca zu ride st ri că cu ine şide amab i l ă t i căl oşi e de l a î ncep ut ul secol ul ui alXl Xl ea,n îl i mba maivec he a cr on i ca rl i or . Fără ca i mi t area l ui Necu l cesă fie f ăcu t ă î n ch i p sava nt fi l ol og i c, con t raf acer ea e a mabi l ă pri n au t en t i ci t at ea mol doven i smul ui ,î n f on d, nuvel el e sî nt di vaga ţ i iî n scop ul de a se oved d i pe o cî t mai l ar găî nt i nder e n îdemî nar ea verbal ă, nodul l or vi t al fii nd de obi cei un cal ambur enorm ori o vorbă memor ab i l ă.Dar nîvese l i a,uneori ext ravaga nt ă,şiî n sn ob i smul gast r on omi c şi oen ol og i c e şio not ă su bst anţ i al person al ă" I , st { o ( î ri n) a l i teratu ri i român e de

l a ori gi ni pî nă î n preze n ed t, i ţ i a a I I a, Bucu r eşt i , Edi t ura Mi nerva. 1982, p. 776.] Teat rulNaţ i onaldi n Bucureşt i ,sub di r ecţ i al uiLi vi u Rebreanu,puneî n sce nă eeri f a Rod i a deau r. Face a p rt e d i n co nsi l i ul de d i recţ i e a l Te at ru l ui Naţ i onal di n I aşi , al ăt uride M. Sad ov ean u, l or guI or dan , Mi haiCod r ean u, D. Bot ez . Apare vol umulStrof e cu pel i n de mai con tra ( pen tru) l orga Ni co l ai . ( „Aces t op uscu l , fi i nd r ef uzat edt oat e edi t uri l e di n ţ ară, f a ostmp iri mat mul ţ umi t ă devot amen t ul ui unui gru p de p ri et en i aiau t oru l ui " , 9 mai , 1931 l eat ) . La Car t ea Române as că se edi t eaz M ăi ci sa ti sf ac ţi i( sch i ţ e şi u n vel e umori st i ce, cu un port r et ned ii t d e Şt . Di mi t r escu ) , desp r e care Per pessi ci us not a:„ Amuzantur j nalde mor av uri cont empor ane, i at ă cum am pu t ea numi ul t i mul vol um de ver văumori st i căaldl ui Al . O. Teod ore an u. Un j urnalî n care defi l ea ză pr of esoru l uni ver si t ar , pr of esoru l secu ndar , med i ul de şcoa l ă, cel di n arm aă t şidi n garn i zoan el e de pr ovi nci e,omul de cl ub, omul j uri di c di n noi l e provi nci i — dar n u j urnalî n car e negr ul e numaide f uni ngi nă şichi puri l e

numai om ci ce.( . . . ) Sch i ţ a umori st i că a dl ui Al . O. Teod ore an u e l i psi t ă de r ău t at ea, edacea cau st i ci t at e aci dă, r p op ri e momen t el or şi om c edi i l or l ui Caragi al e" .[ ( î n) Oper e 5 , Men ţ i uni cri t i ce, Bucu reşt i , Edi t ura Mi nerva , 1972, p. 90] 19 33 Apa r e vol umul U n por c de cî i ne.La ap ar i ţ i e, ace l aşineobosi t co men t at or a l act ual i t ăţ i il i t erare, rp ePe ss i ci us, scri e: Dl „. Al . O. Teo dorean u t r ece, şicu bun cu vî nt , dr ep t unul di nt r e i t neri i maeşt riai umori smul ui nost ru . Aceast aî nseamnăcăaut orulUnuipor cdecî i neposedăart at ranspuneri l orde ri goa r e,că f an t ezi a şiver va sa răscu mpărăori ce si t uaţ i i , ch i ar pe cel e mai î ndrăzn eţ e,şicăni ci od at ă un scri i t or sp i ri t ual nu vafi un scri i t or ob sce n" ,[ ( î n) Oper e 6 , Men ţ i uni cri t i ce, Bucu reşt i , Edi t ura Mi nerva, 1973, p. 134] 1934 La Bucu reşt i ,î n Edi t ura Naţ i on al a Ci orn ei , ap are ăm Tî i e şi ot ravă, vol umulI . O cr on i că com pr eh en si vă scr i e G. Căl i nescu l a ap ari ţ i a cărţ i i ;„ Prevăd obi ecţ i uneaacel ora bo i şn ui ţ i săgu st e i l t erat ura e p ca t eg ori i ; ca rea t acea st a nu e ni cirom an, ni cicri t i că , ni cipol emi căprop ri uzi să . Si , nefi i nd ni ciuna di n t oa t e ast ea ,î n ch i p hot ărî t , e caşicî nd nar fi . Lect ura dezm i nt e severi t at eaop i ni i l or dog mat i ce şiest e acu m r ost ul cri t i ci i să desco pere ri gi oni l e pl ăceri i pe ca re o asem en eaci t i re n eo dă. O ca re, t î n ca r e aut oru li a d seri e de a t i t udi ni ce n sî t red uct i bi l el a cî t evai deie o ca re, t î n l i ni i ge nera l e,de i deo l ogi e.Aut oru l aprob ă sa u dezap rob ă op erel i t erare, asp ect e so ca i l e. at I ă aci i cr t i ca . n Isă cri t i ca e numai un punctde p l eca r e p en t rudezl ănţ ui r ea n u or orţ fe a f ect i ve avorab f i l e sau ost i l e. Tăm î i e şi r ot avăr ep r ezi nt ă pri n urmareo col ecţ i e de pan egi ri ce şi pamflet e,di scu t ab i l e su b rap ort ul ad ev ăru l ui , del ect ab i l e î n măsu ra î n car e se nt i ment ul e ad us l a ce a mai nî al t ă expr es i e. pr Aoap e pr et ut i nden i , se dezl ănţ ui eî nsăo j ovi al i t at e ca re ă d o umi l i t at e de t on di f eri t el or a t i t udi ni şica re ne n îdrep t ăţ eşt e săafirm ăm căşiai ci , caşiî n cel el al t e o per e,Al . O. Teo dorea nu r ămî ne,î n f on d, un umori st . La t emel i a umoru l ui st ă î nt ot deau na o at i t udi ne cri t i că . Ş i. 1 cu mob i ect ul sco nt at l îf orm ea zăvi aţ a so ca i l ă, ; umori st ul est e un moral i st . Moral i stest e A l ; O. Teo dorean u, aşa r p ecu m moral i şt i sî nt Top âr cea nu, Dami an St ăn oi u, ori . di nt re cl asi ciCaragi al e.Căl su părăf al sa democr aţ i e a op i ni eipubl i ce, amest ecu lf act oru l ui ca zonî n pr omova reaart el or l a pst i ce, st ar ea sa ni t ar ă a r omânul ui , nel ea l i t at ea cu t ăru i con f rat e scri i t or saui mpert i nen ţ a

unor t i neri de n ouă ge nera ţ i e,t otu l poat e fico nvert i tî n cî t evapri nci pi i pozi t i ve iş ca at areed ucat i ve. Ca l a t oţ i umori şt i i ,i nt en ţ i a mora l ă ca de pen t ru ci t i t or a l f und şiact i ve u n răm î n decî t mi j l oa cel e d e ex presi e şi el emen t el e p si hi ce f ect ai ve. Cee a ce f or meaz ă di n punct de ve der e l i t er ar or i gi nal i t at ea umor ul ui păst orel i an est e rep ed ea co nvert i bi l i t at e a sen t i men t el or , ca paci t at ea de a t rece ap r oa pe su bi t , dar t ot uşigr ad at , de l a o l i mi t ă l a al t a, em sn alunui su flet emi namen t e n epr ef ăcu t şibun. Si mpat i a sausu păr ar ea lîi nvadează î n vr eme ce se ul pt ă sădeacu vi nt el or ocl ocot i re co nt rară, şiast a pr od uce n u mar e ef ect de si nceri t at e şi de artă .( . . . ) Umoru l si ngu r ,î nţ el es ca at i t udi ne cr i t i că, şi dezv ăl ui r ea unui an umi t mecan i sm su flet escunne p otexp l i ca savoa r ea ag pi ni l orl ui Păst or elTeod ore an u. Nu at i t udi neane a f ce să pet r ecem ci t i nd pe Mol i er e,ciacel abur î mbăt ăt or ce se ch ea mă vesel i e( mai den sî n f arsă ) ne a fcet ol erab i l ă at i t udi nea . Acea st ă vesel i e careu n se oa pt e d efi ni , care e n corp u si mpl u, ner eal i zab i l , ab su rd, sp umegăn î cel e mai bune p agi ni al e u li Păst orel . Excl amaţ i i , par ant eze, ca l amburu risî nt t ot at î t eai zb ucn i rial e u neij ovi al i t ăţ i nat ural e d i n part eaunui om ca r e u i t ă mot i vu l ese nţ i al al em pol i ci i pen t ru a pet r ecedi n t oat ă i ni ma cu j ocu l nevi novatl a cuvi ntel or . . ( . . ) Vesel i e pură e par odi erea cu at î t a savoar e ar hai că,nu at î tde ori gi ne

e unde fil ol og i că , pe cî ti nst ru qt i v mol doven ea scă , a cr on i ci l or ,î ndeo seb i aco l o vorba ded.l orga,pent ru car eacestcl ocotdevesel i enu eni ci decu m j i gn i t or . Rara î nsu şi r e d e aprovoca vesel i a cu nea şep tt at aî mper ech er e avor bel or t ot ( at î t de a rră caşiaceeae dacr eamel od i i ori gi nal e)f ace di n Păst orel Teod orean u unul di n cei mai aut en t i cico nt i nuat oriai sp i ri t ul ui ca rag i al esc ,î nt r un rî s mai gra s, r abel ai si an. I nt el i gen t , cu un f on d t rai ni c d e c ul t urăcl asi că , af ect i v şii mpul si v,cu un si mţ al l i mbi i excep ţ i on al , a r den t , ovi j al , co nservat or si ncerşi nver î şu nat , Păst or elTeod ore an u î nf ăţ i şează ceamaifir ească î mpăca re a naraţ i uni i sat i ri ce ga l o-i t al i ce cu parf umul de vi n vech i al cron i ci i mol doven eşt i . " ( [ î n) „Adevă ru l l i t era r şi art i sti c", an XI I I , se ra ia I l a, nr . 723, 14 oct. 1934, p. 9] Est e a nga j at f uncţ i on ar l a E di t ura F undaţ i i l or ega Rl e. Aldoi l eavol um di nTămî i e ş i ot r avă , Desp re Al . O . Te od ore an u şicr eaţ i a sa, .C C i op ragascr i a: I n „t el i gen ţ ă

scl i pi t oare, boem so ca i bi l ,i nt erl oc ut or rafi nat , scri i t oru l ave a o so l i dă cu l t ură l i t erară , r t ecî nd l esn e de l a cl asi ci i a l t i ni a l modern i i ran f ceziusa l a va l ori l e au t oh t on e.( . . . ) Pest e a proa pe n ît rea gapr ozăa l ui Al . O. Teo dorean u su flă o bri ză de ovi j al i t at e,narat oru l fii nd nu numaiun com pon en t al„ l ot ul ui bach i c"r omân ( cu m î l defin ea Perpessi ci us) , cişiun car agi al i an mol dovean ,t ot deau na cu anec dota ga t a. ( . . . ) Farm ecu l o rst i ri i n î Tă mî i ş e i ot ravă ţ i ne de di ver si t at ea moza i cal ă a proced eel or , n îcî t med al i on ul , cari ca t ura, p amflet ul , al ocu ţ i unea , scri soa rea desch i să , cat ren ul ep i gram i c,f abul a, art i col ul de ga zt e ă, ami nt i rea pi oa să şi ce l el al t e su ge rea zăun t ut t if ru t t i pl i n de su rp rze. i" ( [ î n) „ Cron i ca " ,I aşi , nr . 10— 11/1 974. ]T Pe b an der oa l cărţ i i Ber cu Lei bovi ci , ap ăru t ăî n acest an , PĂSTOREL scr i e: „ Ref uz c a mi cu l meuvol um, / P en t ru negh i ob i şigu răcască, / Pe an bder oă l să l r ezu m. / De vor şt să i e cei şicu m, / Să f acăbi ne să l ci t ea scă " . G. C ăl i nescu fixea ză ori gi nal i t at ea creaţ i eil ui Păst orel î n cr on i ca ce i o ded i că :„ Acea st ă vesel i e,sa u î n t erm en i mai t eh ni cij ovi al i t at e,o ar e n î ceamai î nal t ă măsu ră Păst or elTeodor ean u. Rar găseş t il a elmec an i smul ob i şn ui t al com i cu l ui , ad i că rar t i m şde ceî dem r şit ot od at ă rar î d r em zgom ot os. Umor ul l ui Păst or eles t e sc hi mbăt or ca măt asea, nes t ab i l şiascu ns şi l ucr ează asu pra ci t i t oru l ui si mpat ei t c.Nu e,cu al t e cu vi nt e,un umor st ri ct ob i ect i v, r t ăi nd di n vi zi unea oa men i l or , ci nu umor l i ri c, care t răi eşt e di n r eco nst ru cţ i a aut oru l ui ca om, cu aj ut oru l sp aţ i i l or d i nt r e rî nduri .( . . . ) Păst or el Teodor eanu est e azisi ngurulcont i nuat or alschi ţ ei car agi al eşt i , pe car eo t rat ează cu at î t mai u ml t mer i t cucî t ese i cu t ot ul di n sf er a de î nrî uri r e a marel ui umori st " ,[ ( î n) „A dev ăru ll i t era r şi art i st i c", XI V, se ra ia I l a, 751, 28 apr . 1935.)] La Edi t ura Cul t ura Naţ i on al ă, ol v umul Vi n şiap ă, cu i l ust raţ i i de I on Anest i n. Lui Al . O. Teod or ean uPăst ore l i se cor a dă premi ul naţ i on alpen t ru pr oză, de căt r e u n j uri u di n car e ă fceau part e Li vu i Rebr ean u, M. Sad ove an u, , Cez ar Pet r esc u, Vi ct or Ef t i mi u. î n „A devă ru ll i t era r şi art i st i c" nr ( . 861) , G. Căl i nes cu şiAl . A. Phi l i ppi de sc ru i des pre au lrea ţ i( poezi e,proză , cri t i că ) .

Vol umul de poezi ei nt i t ul at Cai et . Coment î nd poezi a, l a o reedi t are, Al exandru

Pal eol ogu

observa

pronunţ at e

t r ăsăt uri macedonski ene:

„ Macedon ski en e sî nt şiap r oap e u jmăt ae t d acă unmaimul t di n poem ee l st rî nse î n Cai et . Tot macedon ski an es t el a Al . O. Teodor ean u un an umi t don qu i j ot i sm; dar alpoet ul nop ţ i l or er a un don qu i j ot i sm t ragi c,ca un bl est em; Maced on sk i asu maseri di col ul pî nă l a su bl i m. Ci ne a ci t i t bi ne r oman ul l ui Cerv an t esşt i e î nsă că ,î nt r un co l ţ d i scret al con şt i i nţ ei , Don Qui j ot e î şipăst raseo det aşa r e l uci dă, am uzî nduse pe prop ri a l ui socot eal ă şipe a cel or cell uau î n rî s; asem en eacom pl i ci t at e a l pr op ri a der i zi une o at dă cuder i zi unea ul mi ie u na di n se ducţi i l e de preţ eal i nt el i ge nţ eil ui Al . O. Te odorea nu. " ( [ î n) Spi ri t ul şi i t era l, Bucu r eş t i , Edi t ura E mi nesc u, 1970, p. 174] . 1939 Est e con cen t rat pe per i oa da răzb oi ul ui î n Regi men t ul 24 art i l er i e, careea avca rt i er ul gen er alî n Roman . 1942 Apare ed i ţ i a adou a, revăzu t ă şi mări t ă, di n Ber cuLei bovi ci . 1954 La 3f ebru ari e,î nt i mp ce e mg rea r sp e sedi ul Tri bunal ul uibucur est ean,moareI onelTeodor eanu,dat ori t ăunuii nf arct . Moa rt eaf rat el ui 1a mar cat t pu ern i c p e P ăst orel . 1956 Se publ i că Peri peţ i i l e bravu l ui sol dat ve Sj k de Ja r osl av Hasek şi TarasBul badeN.V.Gogol ,î n" t raducereal uiAl .O.Teodor eanu. 1957 Vol umul Son et e d e Mi haiCod rean u es t e n îsoţ i t de o r p ef aţ ă scr i să e d Al .O.Teodoreanu. 1964 La Bucn r est i ,î n di mi nea ţ a zi l eide 1 5 mart i e,sa st i ns d i n vi aţ ă cel car ea ă rmasnemuri t or ul PĂSTOREL. „ Moa rt ea ul i a ost f exem pl ară. Pî nă n î cl i pa d i n urmă,f ără i ci n oi l uzi e,şi a perm i s su pr ema el ega nţ ă de ao î nt î mpi na t otcuvorbe de sp i ri t , dar f ără ost en t aţ i e, uci ld şicu rt en i t or , usu rî nd cel or d i n j ur , şinu si eşi , dur erea des părţ i ri i " , sc re i A l ex andru Pal eo l ogu. [ ( î n) Spi ri t ul şil i t era , Bucu reşt i , Edi t ura Emi nes cu, 19 70 , p.17 9] 19 65 Apa r s I t or i a cont em por an ă de Anat oe l Fran ce şi Nuvel e de Pr osper Mer i mee ,t rad use del .A O. Teodor ean u. 1972 Vol umul sel ect i v V ersu ri( ant ol og i e şi fisăbi ob i bl i og raficăde l I i e D an; cu vî nt î nai nt e:D. ' l . Such i anu; st udi u i nt rod uct i v:I on Rot aru ) . 198 9 Se r eedi t eaz ăHron i cu l Măs căr i ci ul ui V ăl ăt uc( edi ţ i e î ngri j i tă ,

pref aţ ă, not e şi gl osa r de Ti t us Mora ru ) . î n con di ţ i i gr afi ce şiart i st i ce deoseb i t e ap arevol u Gmu as tl ron omi ce ( ed i ţ i e î ngri j i t ă de Gri gore Dami nescu şiVal en t i n Bor da; r p ez en t aregrafi că şi art i st i că, Don e S t an ; post f aţ ă de G eor ge M unt ean ) ,î n post f aţ ă,Geor ge M unt ean î li nt egrea ză î nt r un co nt exti l ust ru : , , De l a Homer , Lu cre ţ i u şi oraţ H i u, ' a l Dant e şi Rabel ai s,pî nă l a Cervan t es, Goet he şi To l st oi , ori l a mari ir omanci eri ai seco l ul ui nost ru , mî nca reaşibăut ur a seco nst i t ui e n ît r o pî nzăl i t erară co nt i nuă şiden să ,î n al e că r eifibre şicu t e p ut em ci t i su flet ul omen esc î nt r o per sp ect i vă adese a revel at oare. "

Inter o p cu l a( ed i ţ i e ş i pr ef aţ ă de T i t us Mora ru ) . Pri ma şipî nă acu m uni ca m on ogr afi e d es pr e A l . O. Te odor ean uPă st or el es t e s emnat ă d e Mi rce a H an doca. Aparevol umulDe re l cu i nari a. O ampl ă şi doc ument aă t car t e Pe , ur mel e l ui l A . O . Teodor ea nuubl i cat Mi r ce a H an doca. Păst orel ,a p Hroni cu l Măscă ri ci ul ui Văl ătuc l , ucr ar eal ui Al . O. Teodor ean u ce a mai des ed i t at ă î n per i oa da post bel i că, ap area l Edi t ura Juni mea( pref aţ ă Gheor gh e Hri mi uc) .

PRE DOSL OVI E Vol umulacest adeschi deoseri e,desprecar enaşput easpunecî ndseva t erm i na. Am î nţ el esca ,î n af ară e dn îdel et ni ci ri l e b el et ri st i ce, săadun, su b acest t i t l u rezu mat i v şif ranc,i mpr esi i desp re oa men i şil ucru ri . Am î n val i zel e mel e ( ca şich i ri aşu l gr ăb i t all ui Top âr cean u nu mă potfixa ) , mat ei r alpen t ru mai mul t e vol ume di n ac est ea , adi căprovi zi i masi ve i d t n ămî i e şiot ravă , pe ca r eţ i n să l e con su m pî nă l a epu i zare . Dar at î t ă tmî i a en t uzi asm ul ui cî t şiot rava i ndi gn ăr i i n (u urăscpen i meni , dar urăscurî t ul n î si ne, aşacu m

i ubesc

f rumosu l ) , nu vornce ît a dec î t o dat ă cu fii nţ a mea fizi că.Aşa că,l a finel e fiecă ru i a di n acest e vo l ume,ci t i t oru lt reb ui e să ci t ea s va că ur uma n probabil. Art i col el epî nă acum adunat enu conţ i n decî tpăr eridezbrăcat edeori ce f ăţ ărn i ci e a su pra cî t orva oa men i şia cî t orva asp ect e d e vi aţ ă co nt emporan ă.

O dat ă acest e art i col e t i pări t e, nî unul di n vol umel e vi i t oa r e, pu rt î nd acel aşi i t t l u, o vi desch i de ca pi t ol ul , d esi gu r , m ai i nt eresa nt a l ami nt i ri l or* cu î nce per e, r p ob ab i l , d e l a al rei tl ea vol um, n u voi on c se mna dec î t f ap t e, î mpr eu jrăr i l e mi au î ngădu i t demul t e or iî n vi aţ ă să mă afl u î n pu nct e de ob serva ţ i e d i n ca r e se ved e b i nam e.Şv i ăzut . Dacănar fisă com uni c con t em por an i l or ecî dt c î t ev a asp ect e i nedi t e al e ră zb oi ul ui nost ru , adi căpri vi nd f ron t ul , dosu lf ron t ul ui , vi t ej i i ,î nvî rt i ţ i i , oamen i i pol i t i ciet c.şit ot mi î î nch i pui că acea st ă l ungă seri e de vol ume î şiva gă sio j ust i ficare.Şt i u că mî ni a şient uzi asmulnu sî ntceimaibunisf et ni ciî nt ru cău t ar eaadevăru l ui , dar acel ca r e n uiî ncer ca tl a t ot pa su l de a cest eî ncorda t e st ărisu flet eşt iî l sf ăt ui esc , n îi nt eresu ll ui , să j oace mai bi ne popi ei , d ecî t să scri e cărţ i . Pol emi st ul ca r e,punî nd pana pe hî rt i e,nui cop l eşi t desen t i men t ul co vrşi ît or că , cu vî rf ul ei , poat e abat e so ri işipl anet el e di n mersu ll or a sral t , nu poa t e scr i e a l t cev a decî t o go gom ăn i e.Dar , dacăo d at ă sem năt ur a pusă, nuşi dă seam a că at ras n uf oc nîaer , el , pol emi st ul ,e u n gogom an . Eu şt i u căt r agî n aer , dar gom 2 ou tl acest aî mi pl ace. Art a( a sp uso Wi l de şieu î l cre d) e i nut i l ă. AI .O.T.

CORTI NA — Banal i t ăţ iparadoxal e— I Tai naf eri ci ri iconst ăî naaveauni deal . Durat a eie co ndi ţ i on at ă de n eî mpl i ni r eal ui . I I Dască l i i î ncep ut uri l or noa st r e

cărt urăreş t i , cr ed i nci oşi cr on ol ogi ei

sacr amen t al e, mp îărţ eaui st ori a si met ri c, e p fiţ ui ci ez rumat i ve . Epoci l e se deose beaucat egor i c şinu mai u ml t cast rat uri de l egu me:l ăp t uci , arpagi c, spanac. O l i ni e cucr ea t pe a tbel ă desp ărţ eavr emea :î n st î ngaev e md i u, î n drea pt a ev mod er n. G hi l ot i na nu desp art e al t f el cap de t rup, n i ci uc ţ i t ul el fi i l e de can t al up. Lumea vec he sf î rşeş t e cupri ma st at ui e p agi nă d ărî mat ă d e n ou a cr edi nţ ă.

Exa ctî n acel aşi momen t ap ar e o al t a.Deces ap şi ari ţ i e si mul t an e.Pe rui nel e t empl ul ui , ca t ed ral a g oi t că , pest e n oapt e, 2*Sch i mb de năzu i nţ i ca de cărţ i de vi zi t ă. Pre ci s şiuşor edr eţ i nut ( bucu ri a el ev i l or) . I I I Prof eso ri i noşt riau rî s.Au f ăcu t co mparaţ i i şimai bune şi mai pr oa st e î ( n f el ul cel or i n d Cap. I I ) , pen t ru căeiau aflat că, î nt re momen t el ei st ori ce, exi st ă un „ i nfini t dest ării nt erm ed i ar e" ,i mper cep t i bi l . Ei ne sp unea u: „ domni l or sa (u chi ar dom ni l or m e) i , cî nd afi rmăm că evu l medi u î nce pe a l 12 01 , nu vr en r să î nţ el egem căelî ncep e a l 1201. Aceast a est eo si mpl ă ficţ i une,o convenţ i ei mpusă deme t odă,pent ru a f aci l i t a reţ i ner ea . Evu l med i u exi st a mai î nai nt e de a cea st ă dat ă. Ca să zi cen i

pr egăt ea,şi aşa , else ,î n momen t ul î n ca re i înot ăm apari ţ i a — ci f ra e i t rani că— poa t e că o al t ă ep ocăî ncep use. Epocai st ori că e asem en i st el ei , di n ver su ll ui Emi nes cu: Era p e cî nd nu sa zări t Aziovedem şinue— ş.a.m.d. I V După aceş t i at i mpul f ace nuf elde r epet i ţ i e — pe ascu ns — pen t ru a j uca un „ rolnou " . Rol ul nou e d e o bi cei oî ncă i er ar e sî nger oa să . „ I nfini t ul de stări i nt erm ed i are" e i l t era t ură. I st ori a î l co nst at ă ( cel mul t ) ,i a act , cu m se zi ce,n î pagi ni i nt r oduct i ve. I mi xt i uneal ui ,î n ch i ar cu pri nsu l ei ,e n î af ară e d su bi ect . Punct ee l ca r di nal e a l e i st ori eisî nt marcat e de „ r ol ul nou " . Lui i ser ezervă pagi ni l e de ci nst e.„ I nfini t ul de st ării nt erm ed i ar e"nu i nt eresează decî t cai nt erva lî nt r e d ou ă„ r ol urinou ă" . V Mul ţ i t ăgădu i es c val oar ea edu cat i vă a unei ast f el de î nvăţ ăt uri . Pomel ni cu l ui răzb on ii c i sar s ubst i t ui cu f ol os o i st ori e a gî ndi ri i . E i so cot o î mpărţ i re st iori cădupă cu get ăt ori şipoeţ i cel puţ i n mai f ru moa să . î nvăţ at ă aşa ,i st ori a ar fiun cî nt ec recu t t di n t at ăn fiu, di n gu răn gu ră, di n gen er ai ţ e n î gen er aţ i e,un cî nt ec ru fmos. I mn de sl avă racr eşt e d e a l pri mul om, st i ngî nduse cu cel di n urmă,i mn

de sl avăsar n îăl ţ a sp r e st el e,i ni n de sl avăar răt ăcipri n haos ,t î rz i u, ca un eco u al cî nt ecu l ui pl anet eimoa rt e. VI Sa remarc at că după o î nf rî nger e se n cî t ă maibi ne.Tot uşi , ni men i na urm ări tî nf rî ngeri . Dar , op t i mi st , omul a con cep ut î nf rî nger eai mi nen t ă şich i ar nece sar ă. Pen t ru com od i t at e a i magi nat progr esu l , ci vi l i zaţ i a, ascen si uni crom at i ceşit eo ret i ce . „ Maibi nel e" iş„ mairău l " n u sau sfi i t săal t er nez e cap ri ci os. După un „ scop nou " , urmări t ş i at i ns,na urmat ot t deau na „ maibi ne" ,î mpl i ni reaa dat l occel puţ i n l a neb uni e ş i cel mul tl a bl azare. 22 AL.O.TEODOREANU VI I Acest ereflexi i ,oar ecum nepermi se,l ef ăceam r ăsf oi ndunvol um deversuri pat ri ot i ce . Hî rt i a a scî rţ î i t su b pen i ţ a bar dul ui cao pl acăde gram of on . Premi er eavol umul ui e sem ni ficat i vă: gr amof on ul pl ace. VI I I Cî nt ecu lvictoriei? I mnul eroi l or? Er oi i nul au d. Vi ct ori aet eri t ori al ă,st răi năsuflet ul ui ,eapămî nt ul uimaigras.Drumul l a noi l e h ot areuce d ri pnt r e cru cice vegh „m ea orţ zi ăpen t r u pat r i e" . I X Si ngu ru l cî nt ec n si cer de t ri umf e a l coco şu l ui . , cî nd ch ea mă soa r el e. Dar cocoşu le n ai v. Nai vi t at eaşil i psade memori e i au hărăzi t un i dea l cu re peti ţi e. X ;' I dea l i şt i i de d upă răzb oi sî nt co co ş. i XI „ I nfini t ul de st ării nt erm ed i are"co men t eze1 pr of eso ri i . Noiam asi st at l ao sc hi mbar e br usc ă.Pe

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ23 fiţ ui ca noas t ră rez umat i vă î nse mnăm cu r oş u: an ul 19 16 ,l una au gu st , zi ua 1 6a,or a 1 2 p. m. XI I Mob i l i zar ea nea găsi t a l op er eă t. om C an dan t ul pi eţ eiven i t s o an unţ e, emoţ i on atde n îsem năt ae taeve ni men t ul ui ,a î ngăi matzăp ăci t :„ St areae da sed i u e d ecl arat ă,mob i l i zarea a nat su pen t ruacea st ă scenă". Nu gr eş ea. XI I I Cort i na seăsa l peo u lme p en t ru ca, i nst an t an eu , so d esp a art l t a. ă d e XI V Act ori iau porni tcu săbi idel emnl al upt aceaadevărat ă.Au porni tvoi oşi , pen t rucă nî t î mpl areat reb ui a să f î s rşea scăo r tst iă pi esăpreal ungă . XV Nu s-au î nt ors ec dî t m ut i l aţ i şii st ovi ţ i ,î n sch i mbul mî i ni l or şi pi ci oarel or i l sau dat pr eaf ru moa se ecoraţ d i i . Publ i cu li a apl au dat . Pi esa se uj ca se i n be. XVI Lumeasa ob i şn ui t cu ei . Se p r egăt eao nou ă pi esă. Chi ar en pt ru t eat ru sî nt p ref era bi l i oamen i i va l i zi . 24 AL.O.TEODOREANU Act ori iau aflatî nsădi n zi arecăsî nteroi. Un co muni cat ofici al— ul t i mul —I eaduceal acunoşt i nţ ăcăşi auat i nsI deal ul . XVI I I dea l ulnul ved ea u. Vedeau î n schi mb î nj urull or oamenir oi nd bui macica muşt el e ceşi î ndreap t ă zb oru l sp r e a zu r şi sel ove sci di ot ed st i cl ă. XI X Fi cţ i uneaî ncet ase. XX

Şi auda t se ama că om eni r ea au a cl t ăI deal . Ei şi l at i nseser ă:nu maiaveau ce rm u ări . Au î ncercat să ri di ce cort i na operet ei , dar nu mai f uncţ i ona. Sau st r ecu ratcu m au put ut î n dosu l ei ,r esem nî nduse sări vească p aţ avi p ri n gau ra di n pî nză. Cî nd după at î t ea j ert f e gă seşt i at î t de î nap i n ut ţ e i , n ecu mi nt e săt e

înapoi. î nto ri cl i ni şti t XXI Auî ncercatsăj oacedi nnouoperet a,darcost umel eeraudecol orat e,voci l e l orsu nau st ran i u. Zgom ou tlcel orl al ţi ,de-a f ară ,î i aco pere a, co vrşi ît or . Gl asu ll or i îi ri t a. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 25 Cău t auficţ i unea. XXI I XXI I I Am asi st at ,demul t ,l a pri ma î nt runi re a conservat ori l or democraţ i .Pe vr emeacei a,î nI aşi ,eramar el i psădeapă.Unorat orspunea: „ Domni l or , cu ce a vţ i al es e d p e u rm al ungi i gu vern ăril i beral e? t A î t , căpe t i mpul ei , a vru t Dumnez eusă e fi cr amel e pl i ne de nvi . Ei bi ne, noi vă d a uce m ap a" . I nevi t abi l ul cet ăţ ea n t urm en t at r emar că :

„D ar er a mai bi ne n îai nt e" . XXI V Trăi m di nami nt i ri ,cum f umăm mucurideţ i găricî ndi sprăvi mt ut unul .

UN PAR VE NI T AL TIPARULUI:F.ADERCA Cu pri l ej ul pi esei „ Sburăt oru l " Act .I * V i aţ a Românea scă . Domnul poet F.Ader ca a scr i s o i esă. p E l oc săe n n ît rebă m: de ce ? P ri mul acte t i pă ri t n î număr ul de mai Vi eţ al i i R om âneşt i . Pl ut on ul r esp i nşi l or sar părea că are rept d ul să scoat ă cap ul di n marel e co ş alr ed acţ i eişit răgî nd de pan t al on i pe domnul I brăi l ean u, săli nt er pel ez e î n cor : At uncide ce u n ne

publ i cişipe noi ? I nt er pel ar ea nu near păr ea j ust i ficat ă. M ărt uri si m. S pre ci nst eal ui Ader ca . Adi că nu t ocmai ,î n finecum vr eţ i .Ş~apoi ,emaibi nesă nu vorbi m de st afi i . Ren unţ ăm. I ni mi ci V ii eţ i i Româneşt i vorarăt at i t l ulpi eseipecopert ă,cu deget ul ,f ără r a men gu t e:ved eţ i ? Ş i vo r rî de.

aa ţ Române as căşi G. Ast a no put em t ol era.Pent ru noi ,noţ i uni l e Vi I brăi l ean u su nt n ise par ab i l cu mul at e.Ori cî t arspu ne domnul I brăi l ean u că pi esaai p l ăcu t , ne perm i t em să cr edem că u n . E desi gu r

* Notă: î n urm ă p i esa apăru tî nt r ea gă , dar nam ci t i t o. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ27 o del i ca t eţ ă de pări nt e bi ne cr escu t , ca re nu vr ea să şimust r e cop i l ul î n f aţ a musafi ri l or . Am put ea ch i ar uj ra că dacăar exi st a vr eu n mi j l ocpri n car e ci nev a să devi e i nvi zi bi l şidacăî n aceast ă st are ar 1 r u mări ca umbra e cu nepu t i nţ ă săl su rpri ndă pe domnul I br ăi l ean u desf ăt î nduse cu l ect uri di n Ader ca.Pecî tşt i m,î nl i ni şt eacabi net ul uisău del ucru dsaarepr ef eri nţ e,cum ar zi ce dl D rag omi r escu , an t i naţ i on al e. e P ascu ns, d sa ci t eşt e pe Tol st oi , Tur gheni ev,Anat ol eFr anceşi n dauna l i t erat uri inoast r esedel ect ează.Nu ne î ndoi m de a sem en i cădsase nî doi eşt e d e ca l i t at eamul t or r p od ucţ i i pe ca re e l pu bl i că.Chi ar e d al e dom nul ui Ader ca.Maial es de al e dom nul ui Ader ca. î ndoi al a e un pri vi l egi u al i m nţ i l or l a es e şi i pl eon asm să afi rmi că domnul I brăi l ean u e u na.Dar en pt ru un di r ect or e d re vi st ă numairel at i vu le a bsol ut . ( Si t uaţ i e pen i bi l ă şi an t eri oară l ui E i nst ei n) . n î t r e prosti ş o f art e pr ost l eg ai prost ul . Naiî ncot ro.O rev i st ă bună r epr ez i nt ă maxi mumul de bun ce ise î nf ăţ i şe azăl a un momen t da t . Al ege r ea nu poat e depă şil i mi t a. Să sefi gol i t mas a î ncăr cat ă a Vi eţ i i Rom âneşt i ?Nu cred.Să se fi umpl ut c oş ul pî nă l a î năl ţ i meamesei ? Posi bi l . Să fi avu t h azardu l un ca pri ci u st abi l i nd o i er ar hi eî n st rat uri l e mar eu li coş?eDcenu? Să se fini mer i t man uscr i su l dl ui Ader ca l a su praf aă ţ,î n pr oxi mi t at eamesei , mail a î ndemî nă Mi st er . Şt i m de p e a l t ă part e căpi esadl ui Aderca f ost a mi pri t ă cu el og i i de co mi t et ul de ect l ură al Tea t ru l ui Naţ i on al di n Bucu reşt i . Pen t ruacei ce cu nos c co mpozi ţ i a şiact i vi t at eaacest ui co 28 AL.O,TEODORKANU

mi t et î nse amnă că pi ee s apr oas t ă* . Domnul ^ l ean u î nsă nu o pu t ea r esp i nge en pt ru acea st a.Dar u no p ut ea i n cipubl i ca en pt rua d oved i că u n . ut i ^ l i zează cri t eri i l e con sa ca rt e. Pa radoxu l e pr ea i ef t i n pen t ru un sp i ri t caal domni eisal e.De al t f eli sa î nt î mpl at com i t et ul ui de l ect ură di n Bucu r eşt i să pri mea scăşipi ese bune f ( ără l og ei iî nsă , cust ăru i nţ i sa u di n er oa r e) . Dacădomnul poet Ader ca sarfi mărgi ni t cuel ogi i l e men ţ i on at ul ui com i t et şidacă şi ar fi pu bl i cat al S său bu r ăt orî n acel a al d l ui Lovi nesc u* sau Ti ri bomba,( t otuna) ,î lasi gur ăm că nu neam fi ocupatni cide dsa,ni cide pi es ă. Aco l o ar fif osi l al ocu l ei .

aa ţ Româneas căî î n Vi nsă, i meşt u e t ot at î t cî t arui mi peun păsă rar , apari ţ i a î n pl asă a unui mi st r eţ ,î n cop aci , pri nt re păsă r. i Ni cidomnul Ader ca

V i eţ i i âneşt i . ni ciscri su l dsa l e n u pot fi a iRom Ni cinu t r eb ui e.Apari ţ i a acest ui pseu don i m î n acea st a revi st ă nu ne p oa t e fi i ndi f eren t ă. Copi l , n îVi aa ţ Româneas că, am î nvăţ at a pr eţ ui scr i su l r f unt aşi l or l i t era t uri i noastr e.

aţ a Rom ân easc ăpet Adol escent ,cuVi rece am cel e maif rumoase ceasu ri al e vacanţ el or . Ast ăzi ,î n Vi aa ţ Româneas căam urmăr i t desăv î rsi ndu se ce l e maide sea mă t al en t e a l e a cest eivr emi : To pî r cea nu, Demost en e B ot ez, Phi l i ppi de,Luci a Man t u. Şi pen t ru a spu ne o t, t Vi aţ a Român easc ă nea căl ău zi t cu i ndul genţ ă şi si mpat i e p ri * Pevr emeacî nd sa scri s a cest ea , dl pr of esor.M Drago ni i rescu er a f act ou tm î n com i t et . i st ă săpt ămî nal ă, soasă di n ambi ţ i e şimoar t ă de ** Sbu răt orul ,rev i nani ţ i e. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ29 mi i paşines i guripe p ol ei ul pri mej di os a l publ i ci s-' t i ci i . î i păst răm resp ect şir ecu noşt i nţ ă.

De ac ee avom căut asădăm oexpl i caţ i efapt ul uiAderca. Numel e dl ui Ader ca pe coper t a Vi eţ i i R omân eş t i neami nt eş t e o al t ă î nt î mpl are. î nt r un t î r gl i ni şt i t di n nor dul Mol dove it răi a un t î năr vl ăst ar a l uneivech i

f ami l i i boi ere şt i , băi at n i t el i ge nt , şi nst iru i t d ar s t ăpî ni t d e pat i ma că ri ţ l or ,î şi pi er duse t oa t ă aver ea î nt r un cl ub di n Bucu r eşt i şise r et r ăsese i ar î n casa pări nt ea scă , , unde r t ăi a mod est şiret ras.Ven i răzb ou il . Tr ecu . Sau răstu rn at va l orişisi t uaţ i i , s-au î mbogă ţ i t uni i , au să răc i t al ţ i i ,î n fine pref acer e:al t ăl ume.Moşt en i nd o ru dă f oa rt e b oga t ă, t î năru l pl ecăl a Bucu r eşt i . Nu mai i nt raseî n cl ub de c î ţ i vaani . Mul ţ i di n pri et en i i de a l t ă dat ă l i psea u, î n l ocu ll or , figu ri necu noscu t e.Se si mţ east răi n. Se a pr op i a de masade b accara. Aruncî ndunbi l etdeomi epepri mult abl ouanunţ ă:500del eiî nbi l et .Pi er du. Cru pi eru lî nt î rzi a cu rest ul ,î i at ras e at en ţ i a: „ Naveţ i de ci t 5 00 de l eiî n bi l et " .Crupi erulî iservir est ul .Darbancherul ,unnouveni t ,iseadresăcunaer vădi tnemul ţ umi t :„ Al t ădat ă vă r og,anunţ aţ imait are" .Băt rf ni imembriau î nl emni t . Tî năru l care ăsa l se oaver e p e masaacea st a şt i i nd săparăcăast a î l di st r ează f oa rt e mul t , er a o fir e su scept i bi l ă şi ol vi en t ă. Se f ăcu t ăcer e. Banch eru lî şidădu sea mă preat î rzi u de n esoco t i nţ a l ui . Păl i . Dar , sp r e u i mi r ea t ut uror ,t î năru l nu se su părăedoc. l Se mul ţ umi săr emarce cu oa r ecar e r t i st eţ e n î gl as: „ Domnul e,a t r eb ui t să vi erăzboi ulcasă

30 AL.O.TEODOREANU aj ungidumneat a săj oci l a o masăcu mi ne" . Apoipl ecă şi j ocu l reî ncepu ca şi cu m ni mi ca u n sarfi î nt î mpl at . „ A t reb ui t săvi e ă rzb oi ul cadt a săj oci l a masăcumi ne" . Dacăt î năru l acest a, î n ul t i mi i şa se n a i ar fit răi tî n al t co nt i nen t sa u ar fi dorm i t ,l ucru ri l e sar fipet recu t al t f el ,î nt ors, sa u t r ezi t d eo dat ă, dacăar fiză rt i bancherulpri n sal adej oc,i arfi cerutpoat eodul ceaţ ăşi n gî ndull ui1arfi pl î ns si ncer că i nd băca n ci nst i t a aj uns ch el ner . Dar acă d 1ar figăsi t aşacu m 1a găsi tl a masa ed b accar a şi dacă nci ev ai ar fi u sp s că eem mbru î n cl ub ca şiel , 1ar fil ov i t desi gu r ap opl ex i a. Da, a t reb ui t săvi e ră zb oi ul cadl Aderca să

„sch i mbe d i ei " cudlI brăi l ea nu. A t r eb ui t săvi e răzb oi ul cadl Aderca săscri e a l Vi aţ a Român easc ă. At r ebui tsă vi e război ulca acol o unde eram depri nşisă vedem Caragi al e,Hogaş,Anghelşil osi f ,Coşbuc,Sadoveanu,Arghezi ,Goga, Brăt escu Voi neşt i , Gal act i on săse şeze a ld Ader ca .A t r eb ui t săvi e răzb oi ul ca

pagi ni caacel e ce p cu ri nd pi esa d S b sa ul r e ăt or ulsă şigă se asc ăl oc n î revi st ă. Se par e căşiarsen i cu ll uat r p og resi v nu mai uci de n i cich i ar nîca nt i t ăţ i f oa rt e mari . Cu dl F.Ader caneam dep ri ns cu ncet ul ,e d rep t . Ni men i naf ost l ovi t de ap op l exi e.La Tea t rul Naţ i on alr ep et ăm, nu ne su rpri nde.Scen a a ceast a rec l amă chi ar i mper i os Ader ci , cael ement e de t ran zi ţ i e, pr se mai i b n Ve. i aţ a nî

Rom ânea sc ă, Sbu r ăt or ul e o tu tşio su pradoza re. At r ebui tsăvi erăzboi ul . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ31 Di n pi esadl ui Ader canam ci t i t decî t un act— şini i dest ul ,î nt r un act pri m se r p egăt eşt e d e ob i cei o acţ i une.Nu vomvor bi de ea, pen t ru cănu exi st ă. Căut î ndoî nsăneam ami nt i t de ocă l ăt ori e a l Huşi . Pen t rua i nt ra î n acest t î r g pi t oresc t ren ul mi ni at ură ca r ef acet raj ect ul t r eb ui e săsest reco are ri p n o seri e de col i ne aşacă Huşu l ap ar e cî nd l a dreap t a, î n cd l a st î nga.Fap t ul acest a î nvesel i se nesp us cî ţ i va că l ăt ori efl ch i i . Tu rn î nduşi n viî i auzea iî n co r : a I ca Huşul ! , pe nt ru ca du pă pu ţ i n, un ul c ar e se cam î nt r ecuse să remar ce mel an col i c:Nuuui . I ar cî nd Huşu l apăr eade cea l al t ă part e avag on ul ui t oţ i se nî vesel ea u di n nou sem nal î ndul sgom ot os: Ui t e Huşu l dom' l e ( şirî deau ) . Şi t otaşacu I aca Huşu l , nu e H uşu l , ui t e H uşu l , am aj uns a l H uşi . Dar u Hşu l exi st ă.Mail a dreapt a,mail a st î nga,l a urma urmeit ot lî găseşt i . Nu put em sp une a cel aşi l ucr u desp r e pi esa( ad i că act ul ) dl ui Ader ca. Pi esae i l psi t ă cu desă vî rşi r e d e co nfli ct . Nui ni mi c.Mai al esl a l ect ură, ce re a a f ace! î n f orm ă di al og at ă sau sp us şi se ot p sp une u lcru riat î t de n it eresan t e. Ni ciComet al ui Angh elşil osi f nu pr eaar e con fli ct . Dar ar e ver su ri . Mul t e d i n pi esel e u li Sach a G ui t ry u n au con fli ct . Dar au sp i ri t . Ul t i mi l e p i eseal el ui Fr . de Cureinu au con fli ct . Dar augî nduri . Ce ar e pi esadl ui Ader ca?Are maiî nt î i un su bt i t l u. Comed i e con t rară. Con t rarăcu i ? Gen ul ui dramat i c? al t en t ul ui ? mod est i ei ? D e aco r d. Pe u rm ă r t eiper soa ne:El — Ea — Soţ ul — Ser vt i oar ea ( se rvi t oar ea e bi ne găsi t ) . Si ngu rul pasaj bun di n pi esăaparţ i ne u li Emi nescu , dar dl Ader caî l aşea ză nîdos ul co ri t nei ,î n adevă r , dsapr et i nde caî nai nt e

32 AL.O.TEODOREANU de ri di ca r eaeisăse u a dă o vo ce e da f t ă ca re s „ărost ea scăl i mped e": „ Sburăt orcunegr e p l et e V i n l a n oa pt e d e mă u fră. " Pe urmă î nce pe dez ast rul . Pr et ext : E a se despart e de musafir i şi şi aşt ea pt ă soţ ul . Apar e el ( adi căî n met af oradl uiS Ab d u er r ă c t o a r ul ) ,masca t şiî n f rac şi o amen i nţ ă î nt î i cu revol veru l , pe u rm ă cu co nver sa ţ i a. Deaciî nco l o elo pl i ct i seşt e pe ea şiamî ndoi ci t i t oru l . Pl i ct i sea l a semen ţ i ne şipe al ocu ricreşt e ch i ar . Gen ul nu e n ou . Se n umeşt e gen ul pl i ct i cos. Pen t ru că pi es a, nefii nd pi es ă, sărămî i e t ot uşi obună l i t er au tră, co nversaţ i a î nt r e cei doiar fit r eb ui t săi nt ereseze ri n ceva p . Ar fif osti nb e ch i ar caeasăfie st răl uci t ă. Peun moza i c sp i ri t ualpe ca r e p aşi i de că pri oa ră ar căd ea prea r g eu , F. Ader cat r opăi eşt eî nsăcaoor donanţ ăcareaduceofiţ erul uisuf ert aşulcu t oca nă şici ghi r . E pret en ţ i os şivu l ga r , at î t . Foart e vu l ga r , greţ os ch i ar , sc î rb os.î n si t uaţ i a î n ca r e şi a pus el per son aj el e d r amei , cî t e n u se u p t eausp une!Oct ave Mi rbeau , de p i l dă ar fif ost veh emen t ,t ăi os, cr ud. Anat oe l F r an ce r on ii c,bon om, sedu căt or . Jul es en Rar d ar fipus ob ser vaţ i e,fineţ ă,dui oşi e,Oscari l d W e ar fi f ostel eg ant , para dox al , sc l i pi t or . Court el i ne a r fif osthi l ari t ant pî nă l a l acri mi . F. Ader caî nsărămî net otF.Aderca.Şinu semul ţ umeşt esărămî năF.Ader ca.Ni seprezi nt ăî n f el uri t ef el uri . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ33 Iată:

Spi ri t ual .Ci t ez: EA ( crezî nd căelvi ne s ăf ure) . Teî nţ el egdomnulmeu,t eî nţ el egf oart ebi ne. Cr edCă am gh i ci t . Numaicănar fist ri cat sămi spu it ot ul de a lî ncepu t . Şt i u, cu t oţ i i sî nt em su puşivi ci i l or . Unul bea , al t ul e j ucă t orde că ri ţ. . . O, nu vr eau săspuncădumneat aeşt icart of or( al uzi efină) ,daraşa,pri nf ami l i i ,cu ce vr eisăşiomoare t i mpuloameni ibi ne crescuţ i ? Jucî nd popi ei ? La pockerse

pi erd um l ţ i bani . Ai pi erdu t şidumnea t a, ai avu t gh i ni on . Nai noroc a că lri ţ . EL , Nu. Am noroc af l emei— ( Ha! ha! ) EA . . ., ', Sî nt si gu ră că cu noşt i pebărba t ul meu , ş t i i , acest ( i i şt n ea sedu s) preşed i nt el e se cţ i eia I I a de a l Casa ţ i e.Ţi o fi ref uzat eo vr dat ă cubani şiacu ma, sp i ri t ual cu m eşt i ai vru t să ij oc io f arsă— ( Ha! ha! ) . Mi nunat ăf arsă . El î nsănu e acasă. EL Se v ede.

I ro ni c.Femei a acea st a, cu t oa t ăt eroa reaşidezgu st ul pe ca r e r t eb ui e să il e i nspi r e un om car e a ve ni t s o prad e,şicar e î i afi rmă că ar e su cc es alf emei ( f emei l e sî nt ot tdeau na rău i mpr esi on at e de acest eng de f at ui t at e, ) nu mai dep art e decî tî n rep l i ci l ei med i at urm ăt oar eî şirî de ( ai cisp i ri t ul co nt i nuă dar se adaugăi ron i a) , de b ărbat ul ei ,f aţ ă de a cest om. EA Ce vrei săf acăaca să ? b (ărb at ul ei ) . E şielom 3 — Tă mî i e şi ot ravă 34 AL.O.TEODOREANU cu l t . Nu j oa că pop i ce. ( Ha! ha! ) *. Pr ef er ă ch emi n de f er ha (! ha! ha! ) . De al t f el t re bui e să pi ce ( vai ! ) şi el . EL Pi căcevaai mt î rzi u. Deoca mdat ă pi ca i eu( Ha! ha! ha! ) . EA Arfiveni teldemul tacasă,dareî n cî şt i gpr obabi lşinu vr easăseri di ce de a l masă. E om de on oar e.Nu vr ea să păr ăseasc ăj ocu l pî nă nui cu răţ ă( ai ci i ron i a cu l mi nea ză ) pe oţ ti .

Di st i ns( pur şisi mpl u) . EL Scu mpă doam nă aii magi naţ i e.Cee a ce nî se amnă că eş di eş t i mări t at ă. . ( Adi căt ott e g î ndeşt il a amant , ci t eşt e S burăt or) . După su bt i t l ul d „eş i e şi t mări t at ă, " F.Ader ca pune punct e, pu nct e.

Ci t i t oru lt r eb ui e săi a ami nt e caî n rep l i caacea st a aşanumi t el e pri nt r e rî nduri î ncepde a l punct e şi se cu pri nd î n el e.

Di st i ns( şiî n ace l aşit i mp perve rs) . EL ( ce r emon i os —ast ai cu l mea) . O cî t e e df rumos! Cî t e e d nece sar en pt ru o i ni mă f eci or en li că de soţ i e vi rt uoasă.E al cool ulomul uicare nu bea;havana bol navul uide pi ept ;vi ci ul cop i l ul ui care doa rme mă cu sa ;da, sb ur ăt oru lf emei i mări t at e. Sau : EA De un de t ş i i că m ada m l on es cue nede spăr ţ i t ă d e madamPopesc u! * Pa ran t ezel e mi î aparţ i n. El e r t aduc p erf ect st areameasu flet ea scăî n f aţ a t ex t ul ui . TĂMl I E ŞIOTRAVA35 EL Dar eat î t deuşo r d e ghi ci t c î nd doam na l on es cu t răi eş t e cu dom nul Pop esc u, i ardoam na P op es cut r ăi eş t e c u domnul l on es cu . Adi că: De s or t e queon M si eur Mou t on Fai sai t av ec M ada me B ou di n, Just ecequeMonsi eurBoudi n Fai sai t av ecMada me Mou t on . Acestcupl etsecî nt ăl aPari sî nt eat r el edevari et ăţ i .Daraceast a,acol o,nu se u n meşt e i l t er at ură.

FMos of ( şipoet : poetl os fi ofic s au vi ce-ver sa ) EL Con t i nuă t e rogt oa l et a. Lacri mi l e f ără t oa l et ă nau ni ciun ef ect . Femei a sărm an ă car e pl î nge l a poart a bogat ul ui ,l egăn î nduşil a sî nul su pt n u cop i l mort , dar e ori vel pi şt e fi r ea scă . Ci udat ar fi a d cănen oroci t a ar cî nt a şi ar op ţăi . Pe cî t ă vr eme damă o care st ă î n l oj ă l a t eat ru şi , emoţ i on at ă, mt si e că dă dru mul pri n och i i eide azu r a l dou ă l acri mi mi ci( cel el al t e sî nt m ari ) —, dar spect acol ul acest a e nh iuman ! î n Caragi al e,cu vî nt udam l ă,eî nt r ebu i nţ at nî t r un sen s,vor ba domnul ui Ader ca, cont r ar , adi că hazl i u: „ Pent ru ce i nsul ţ i dame mi şel ul e? ( Noa pt ea

Fur t unoa să ) .

Dar după aceast ă r epl i că de cî rnăţ a, r c i t i t or ul dacă nu e dez gu st at su fici en t casăab an don ezeect l ura,con st aă t cu ui mi r e căf emei aî nt i nde b raţ ee l casă i sp ui e:t e u ibesc ! Nu maii nsi st . 36 AL.O.TEODORMNU Am văzutşici t i tî n vi aţ a noast ră mul t e pi ese bune.Am ci t i tşipi ese proa st e.Şi med i ocre. De o ttf el ul . Dar , put em decl ara pe cu vî nt de on oa re căaşa cev a nam maivăzu t .I magi nî nduni l pe d 1 Ader cadubl atî n El şiEa,sî nt em de p ărer e că elnu t r eb ui e sco s d e p e scen ă decî t cupol i ţ i a, deun ga r di sten er gc i ca r e să lî nşf ace e d gu l erşisă li a„ di n scu rt " : ce ca uţ i ai ceadomnul e? e d u ndeai f ura t hai nel e?pe u nde a ii nt ra t ? Hai l a se cţi e! .( Hai l a se cţi e eî n st i l ul pi es e) i . Soco t i m că nu e a (a fr ă de uman i t ar i şt i ) om pe l ume a fă ţ de car e sănu exi st eof emei e care 1 săpoa t ă det er mi na săf acăori ce, î n gen unch i , cu f runt ea prost er nat ă,î n ţ ărî nă,acest eiad or ab i l e necu noscu t e ne ad resămpen t ru a o i mpl ora: Doamnă , Cău t aţ i un momen t pri el ni c p en t ru a smul ge ul i F.Ader caj urămî nt ul că nu vamai sc re i p i es e.Pri veg hi aţ i apoi să l resp ec t e.Dacă li ubi ţ i , gî ndi ţ i văcăe î n i nt eresu ll ui . Dacă nuli ubi ţ i ,f aceţ i o pen t ru umani t at e.Veţ i bi ne meri t a, Doam nă,de l a t otce e om de gu stşiart i stî n aceast ă bl ago sl ovi t a t ară. La, st at ui e de met al epi n er i t or ve ţ i av ea drept ul D oam nă şist at ui e î n. met al nep i eri t or vi sevaî năl ţ a. Ceadi nt î i pi at răa so cu ll ui cevasăsp ri j i ne ch i pul dvoast ră,de aciî nai nt e sort i tsă arat e veacuri l ormî nt ui rea cel eimaiî ncer cat e gen er aţ i i , de un sca ndal os publ i ci st , o va pune,sp re veci ni că a voa st ră sl avă , acel a ce a mi di nai nt e se ăm gu l eşt e afi al vost ruşipr eap:l eca t serv ..

F.ADERC AŞI„ MERELE AR P ADI SULUI " Mal i ţ i ozi t at ea pen i nsu l arăa scorn i t , p e seam a pi emon t ezi l or , acea st ă evi den t ă ca l omni e: Un pi emon t ez vr oi a săf ur e di n gr ăd i na ve cn iul ui un pap agal car e păr ea

ad orm i t , peun r am , de p ort oca l . Sa ap r op i at i p t t i l de p asă re şi a pus mî na pe ea.La pri mul co nt act , pap aga l ul , f oa rt e bi ne dr esat , se r ăst i : „ i di ot ul e! " I mpr esi on at e d acea st ă ap ost r of ă neaşt ep t at ă,pi emon t ezu l se ăd du eî ţ i vapaşi , î napoi , descop eri nduse: —„ Scuzămă,t erog,si gnore,eucredeam căeşt iopasăre... Am evocat aceast ă cunoscut ă anecdot ă, nu pent ru că pr ofil ull uiF. Ader ca,decupatî n cart on pr esatsau î nt al pă de papuc,aduce ai doma cu profi l ul x eot i ceibu z răt oa re, i ci n pen t ru că a col ab oratnd cî va l a „ Bi l et e de pap aga l " : mam gî ndi t a l cu get area l ui .î n ad evăr , pi emon t ezu l di n f ab ul ă i a pasă r eadrept om .î n urm a unui proces nt el i ect ualan al og, F.Ader ca, i nver sî nd si t uaţ i i l e,i a omul dr ep t pasă r e.Dar ,î n anecd ot a; cupi emon t e

38 AL.O.TEODOREANU zu l ,i t al i en i i mi nt .î n ca zu ll ui F.Aderca eusp un drep t . î n număr ul di n 11Mai19 30 „A d al ev ăru l ui l i t er ar " , F.Ader ca em s neaz ă u n arti col i nti t ul at „Pa să r eacu ou dă l i mbi " . Pasă r eae A ndr e G i de.Pi emon t ez ul , F.Ader ca. Acesti ngeni osl i mbajmet af ori ci af osti nspi rat( dacăast asepoat enumi i nsp i raţ i e) , u li F. d A er ca, edf ap t ul ă c Andre Gi de a com pl et at elî nsu şiî n nemţ eş t e,t rad ucer ea nîl i mba ger man ă a cu noscu t „N el or ou : rr i t ur es e t rr est r es" . Tr ecut e pri n al ambi cul cerebral al conf rat el ui de l a Dî mbovi ţ a, gî nduri l e su bt i l ul ui f rancezdevi n „N ou r r i t ur es t err e ă t err e" Dar . , să nu an t i ci păm ,— proced î nd mai bi ne,ca e d ob i cei , met od i c. Că o ă tmăci l re n emţ ească al ui Gi de 1 a exa l t atpe F. Ader capî nă l a del i r şi hi ster i e, î nţ el eg. Şt i am că F.Ader ca e un, ca să zi c aşa, i nt el ec t ual , — du bl at de un i ncori gi bi l pol i gr a; f şinu mă t ăi a cap ul , unde să l cau t . Mă l ămuri semde mul t că l i mba român ă prez i nt ă pen t ru el er si oa se şi xp el i cab i l e di ficu l t ăţ i . A şa bunăoară,î miami nt escf oart ebi necă,î nt r unalsăuart i col ,F.Adercasi l eşt eun ţ ăr an r omânsă că î zi l a( cuî ,din i), î n l oc ăla. d e Dacăşiî n î n l oc ai a, e d F.Ader casocoa t e căţ ăran ul r omân zi ce, f ără să se

î i a,nu şt î nec e, i u. Mi e des t ul at î t . C r ed că ni cipen t ru op i ni a publ i că f ran cez ă, acă d ai

i mpri ma p (resu punî nd că i agăsi unde) ,o r f ază ca acea st a:

„L e i l t t er at ur ef r angai s e stpl ei n de m ech ant es l i t t er at eur s" . nu maie de adă ugi t ni mi c. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ39 La l umi na

ac est ei cons t at ăr i l i mi nar e, să

exam i năm conţ i nu t ul

co mpart i men t ul ui l i t erar , di n cu t i uţ a cran i ană a u li F.Ader ca . Andr<§Gi de,scri eedi t orul uisăudi nBer l i n: „ Nu mi e t eamă să afir m că versi uneagermană, aşacum se pr ez i nt ă ( su bl i ni er i l e sî nt al e mel e) , mă mul ţ umeş t ealocuri, pe maimul t decî t e txt ul f ran cez ,î n asem en ea m ăsu r ă că ş a r ugape r t ad ucăt oru l en gl ez să se ol osească f maicu rf nd de e txt ul ge rman " . Bun. Dar , di n ace ast ă afi rmaţ i e F. Ader ca se gr ăb eş t e săba t ă mon edă, su sţ i nî rt d morţ i ş căt r aducerea erm g ană, pri n i nt erven ţ i al ui Gi de n îsu şi ,î nt rece ori gi nal ul . Şi ast aio p r ost i e.Ar gu men t : Mai î nt î i , şt i ut es t e,că en gl ezi it raduc mai uşo r d i n nemţ eşt e,decî t d i n f ran ţ uzeşt e şi ( ast at reb ui a s-o e şti F . Aderca ) .

nai nt ede Apoidecl araţ i al uiGi decăt raducer eaî nt receori gi nal ul( şiast aî i nt erven ţ i al ui ) , e of orm ul ă cu ren t ă de p ol i t eţ eî nt r e a ut or şi t r aducă t or ast (a nu pre t i nd so fi şt i ut F.Aderca ) . î nt ru spri j i nul ş ubr ed ei ui l gogom ăn i i , F. der Aca r eprodu ce di n t ext ul ge rman , c or ec t at şi adă ugi t d e Gi de t ăl măci nd î n urmă, u c m şt i e el , pe r omâneşt e.Nea mţ ul zi ce ci ( t ez) : „D u hastni cht vondem Apf elgespr oc hen " Gi de adau gă:

„D oc h gest eh ei ch gem da e, MsPa r adi săpf el , meh r das A uge al ben , al s d en Gau menr ei ze n. "

40 AL.O.TEODOREANU Şi Ader ct araduce!

„ Deşi t r ebu i e să mărt uri se scmer căee lPara di sul ui ,maisavu r oa se sî ri t vederi iochi ul ui( ochi ul uiedepri sos) ,decî tpl ăcut eceri ul uiguri i " . , i i , Mărt uri sesc că nu şt i u nemţ eşt e,dar sen su l acest eif raze i m sa păru t ci udat şioar ec um suspec t . De ceăsnu fiebu ne d e mî ncat Par mer adi su ee l ui ? Să fiscr i s oa r e G i de n ît ocm a? i Mam gî ndi tl a l ege nda bi bl i că. După cî t e m îi ami nt es c şi Eva şiAdam, dî nd de g ust ul f ru ct ul ui op ri t , 1au gă st i savu rosşimul t del ect abi l . Dova da că , i zgon i ţ i di n Par adi s,a pur cesAdamTa t ăl l a o grab ni că şiî ndel unga t ă r ep eţ i re, mul ţ umi t ă căr ei a sa pop ul ataceast ă l ume.Dacămăru l acel a l ege ndar n ar fi f os t b un, n i ci. F. der A ca nul r t ad uce a ast ăzipe Gi de, i ci n eu nul mai com en t am. Ref er i ndumă l a mi ne,t r ebu i e săec r unosc căam m î nf rupt atşieu ( ca omul ) , di n acel măr , — şif oa rt e mi a pl ăcu t . Cred că l ui F.Ader ca î nsu şi ( sp er en pt ru el ) , n ui di sp l ace. Pe de al t ă part e,şt i am că acea st ă si mbol i că poa mă n u devi ne acr ă,decî t at uncicî nd nu maiaidi nţ i să m uşt i di n ea. At unci ,decesăfiscri sAndr eGi de,cămer ee l P ar adi su l ui sî nt mai pl ăcu t e vederi i ?Săşifi st r epezi teldi nţ i i ?Pent ru caar e60deani ?Nu cred!Asemenea gl ume sî nt maimul tî n gen ul l ui F.Ader ca. Pe cî nd î mi puneam , en er vat , acest e sî cî i t oare î nt r ebă ri , un bun ami c,

„A ăru l Li t er ar " , co l abora t or şi el l adev prof eso r d i st i ns şi om de d uh, î nt ră î n TĂMÎ I E SIOTRAVA 41 cof et ări aî n car e mă a flam, l uî nd l oc al masa ea. m Zări nd r evi st aî ncep u să d rî ă sem ni fica t i v. — Aici t i tart i col ull uiAderca? —„ Da" ,— zi c.„ Fanf aronşiobrazni c,nuiaşa?" —„ Lasăast a" ,— zi ce,— „ naiobservatcum t raduceel, , Par adi ssăpf el ?" Resp i raţ i a mi se ăt i ase. At i nseseunp ct ul dur er os. —„ Nu" ,— mi nteu,— , , nam ci t i tdecî tt ext ulgerman" . — Naiobservatcăt raducePar adi ss ăpf el cumer ee l P ar adi su l ui ? —„ Dar ,ceî nseamnă?"— î nt rebeupocăi t . — Păt l ăgel e,dom nul e, numer el e P ar adi sul ui ! . . . Păt l ăgel e ro şi i " .

Tot uşi , F. Ader caî şit ermi năart i col ul :

, , î n româneşt e,î n anul de g raţ i e;1930, nu exi st ăî ncăni cio t rad ucerei nd Andr eGi de,cu excepţ i auneisi ngurepagi ni( i a l asă! ) , car e aap ăru tî n 1929 î n

„B i l et e de papaga l " , ( j et t e cr oi s, mon vi eu x! ) , cî f apt i l psi t cut ot ul de meri î n t ru t se at doe rşt e su bsem nat ul u ( ce i o m des t i e, — nu?) . Nu mă mi r c ă F.Ader eanu sa gî ndi t că, î n Român i a,ace i car e n ul pot ci t i pe G i de î n ori gi * n ai nu sî nt pregă t i ţ i să l ci t ea sc ă ni ciî n t rad uce r, imai al es caî n ceade mai su s.Se p ut eagî ndi î nsăF.Ader ca( î n i nt er esu ll ui ) că , ori cî t de polyglotă t oa t ă pasă r eape i l mba eipi er e.' Sau poa t e 1 a n îcu raj atgî ndul mod est că u n poţ i pi eri î nt r b l i mbă n î ca r e nai ex i st at ni ci odat ă? c î

POETU L SUED OMUPLO R: CAMI LBALTAZAR Fl au t e d e măt asă, Edi t ura Ancor a. E t ot uşiun ( dacăvr ei ţ ) poet mel od i c.Maimod est caHoraţ i u, elnu asp i ră să şidureze ndi al e sal e să ( cem zi) ver su ri , mon umen t„ aer e p er en ni us" . El cî nt ă di n flau t de măt asă , după cu m prob ab i lî şisu flă nasu lî n bat i st ă deab an os. Vol umul e d eab i a un vol umaş; maidegr ab ă o br oşu ră:o br oşu ri că, î n pagi ni l e u li ( sa u ei ) , gă sm i versu rimi ci , mi cide o t, t sa u ch i ar d el oc. Versuri l eî nserat eî năunt ru î ncap bi nepeo pagi nă der evi st ă,l ăsî nd l oc su fici en t p en t ru desen e exp l i ca t i ve. O cop ert ă ga l ben ă ca î nvel i şu l cu t i i l orde ch i bri t urisu ed eze u sa caî ngh eţ at a de va ni l i e. La su des t , un drept ungh it rascu negr u şiî n ch i p de i nscr i pţ i et ombal ă ( era pr ef erab i l pe l at i neşt e) :„ flaut e d e măt asă , de ca mi l bal t azar" . Cami l Bal t azar e scri s cul i t er ă mi că , parcăar m ai fi f ost nevoi e săse su bl i ni eze că su bst ant i vu l e com un. Sar pu t ea orm f a un ve rb nou : a bal t azari za=a o ăsa l bal t ă,cee a ce şi f ace u a t oru lî n zeceagi p ni , cude TAMÎ I E ŞIOTRAVĂ43 pl i n su cce s.Acest e pagi ni ,i nco nt est abi li nfini t su peri oar e cel oral t e,sî nt nesc ri se, î n mi j l ocu l unui dr ept ungh i cev a maimar e cacel de p e cop er t ă şide dat a ast a vi şi ni u, ca o vi puşcăde cu rs su per i or de l a şcol i l e com ec ral ie,o flori ci că mi t i t i că, de un mi nunat ect ef afi gr c.Nu se speci fică ni căi er i dacă execu ţ i a flori ci că i aparţ i ne o ttdomnul ui ca mi l bal t azari deea ( e cusi gu ranţ ă a domni eisa l e) . Ni că i eri versu ll ui Vi gn y:„ se ul l e s i l en ceest n gra d, t out l e rest e est

f ai bl esse" u n şi a gă st i o apl i ca ţ i e mai pract i că . A cest e zece pagi ni , auf ără î ndoi al ă, sem ni ficaţ i a l or . E l e ar put ea rep r ezen t a t i mpul n ecesar pr egăt i ri i ci t i t oru l ui sau , casă ne sl uj i m

de st i l ul met af ori c al u a t oru l ui , a cor dări i

flau t ul ui . Ci t i t oru l su per fici alva b o i ect a că n u flau t de măt ase unare evoi ne d e acor dar e.Dar n ci e ne poat e asi gu r a că domnul cam i l bal t azarul n cu răţ ă cu per i a de d i nţ iî mbi bat ă n î cea ai m pură esen ţ ă de e te rb en t i nă? Ori cu m, acest e zec e pag i ni i macu l at e doved escezi t are( şiast a e bi ne) , mod es t i e ( ast a e şimai n bi e) , ba ch i ar un î ncepu t d e au t ocr i t i că ( şiast a e ap r oa pe ad mi r ab i l ) . Tenoruli nvi t atsăcî nt eî nt r unsal onî şişt ergef runt eacubat i st a,zi cecăi r ăg uşi t şiî n ori ce ca z u tşeşt e.Nu vanegani men i căe cunep ut i nţ ă săr eal i zez i acest eape h î rt i e.La pag i na 11 î nsăaut oru l se eci dde,scri i nd negru pe ga l ben : „ Ta cil i n" I nvi t aţ i al at ăce re revi ne o bse dant ă, dar ă f ră

44 AL.O.TEODOREANU mul t e ver si uni şiî n al t e bucăţ i( ni ciuna nu are t i t l u sp eci al :„ flau t e de măt ase" sp une ot t) : „ Taci mol com " Pe r u mă a ir : „Ta ci l i n" Apoidi nnou: „ Taci mol com " Cunoa şt em şial t e vari ant e al e i mper ai t vu l ui acest ui ver b: t acimî l c,t aci ch i t i c, ta ci peşte, etc. E drept că hot ărî rea au t oru l ui se ove d deş t e t i mi dă l a pag.11. De ab i a nou ă ver su ri . Tot al : 28 de cu vi nt e.Cu 7 son uriWagn er a scri s P ar ci f al , Tri st an şi I sol da,Loh en gr i n. î n 28 cu vi nt e d omnul Cami l Bal t azaru n ob ţ i ne d ecî t cee a ce am put eanumi ,î n t erm en i i cei mai prop ri i , a scri e b î l bî i t . Şi n u e nevoi e să ne gî ndi m l a al t e art e. nî l i t er au tră, nî l i t er au tr a r omâneas că, l ui Emi nescu .t ot9 ver su rii au t reb ui t , ba i au f ost deau jns 2 7 de cu vi nt e casăscri e: Rugăm une ' ndurări l or

Lucea f ăru l ui mări l or , Di n val ul ce e n b ân t ui e î nal ţ ăne,ne m î nt ui e, Pri vi rea adorat ă Asuprănecoboară, O, mai că r p ea cu rat ă Şi puru r eaf eci oa ră Mări e.' TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ45 Dar i at ă cum dom nul C ăr ni i B al t az ar car e î nce pu se at î t d e bi ne ( î i i ert asemt i t l ul )î şidă î n pet i c d e a l pri ma buca t ă: Tacil i n, î ngeri i seri i vi n Sara nvi e Şi a căzu t zăp ad ă. Mel od i i al be Ausăur ce Şi au să cad ă. Şi vor pop osi Lî ngă su flet ul t ău de sear ă,şizăp ad ă, Ast anu eî nsădecî tosi mpl ădovadădepaupert at el i t erară.Ceeaceemai gr av ecă dom nul Cami l Bal t azar nu cu noaşt e măcar i mba l î n car e cî nt ă ( di n flau t ) . Tocu l săuse u b i măceşt e n îău nt ru eica n u bon dar nt î r e d ou ă geam uri ,î n adevă r ,l a p ag. 17 găs i m: , , A ven i t noapt e" Aveni tnoapt e,sadust i ner eţ e,at recutpr ocuror ,asucombatcumnat ăde l a Ta nt i , nu e o rmân eşt e. Şi . dacă e, e t ot t a î t cî t şi : „ Găi na meai dej a coch et ă" ap arţ i nî nd unui aldomnul ui Cami l Bal t azar f con rat e. Aut orulnuseopreşt eai ci .Persi st ă:

( Pag. 27) Cî nd l una a t ri mes edacu m ( O! Domnul e B al t azar! ) At î t de mul ţ iî ngeri .

46 AL.O.TEODOKEANU Sî nt em con vi nşicăci t i t oru l e co mpl eted dei fica ac t um. Cî nd i gn orar eal i mbi i ne per mi t e săal egem exem pl e cacel e ci t at e,evi den t e,că ea serăsf rî nge asu pra t ot ul ui . Scoa se di n pămî nt ul l orşil i pi t e î n pî sl a domnul ui Bal t azar , cu vi nt el e vor vea a, fir eşt e,o va l oa r e f oa rt e rel at i vă . Fapt ul ace st a near i d spen sa cu pri sos i nţ ă să ne maiocu pă m de r es t ul opu şor ul ui . Şt i m î nsăcăau exi st at on cr i cari f ran cez i care să scr i e căEmi l i e Ver haeren nu şt i e f ran ţ uzeşt e ( f ără ai con t est a t al en t ul ) . B el et ri şt i i o rmâni sau gră bi t se ( put eaal t f el ?)săit axeze e mb d i eci l i . Nu ne n îdoi m cănu poa t e exi st a Român de bună cr edi nţ ă car e să susţ i e că d.Cami lBal t azar şt i e româneşt e.Dar nui excl us săap arăvr eu n fil ol ogst răi n di n Lei pzi g saupoa t e di n Ti i bi ngen , căru i a r omân eas ca dom nul ui Cami l Bal t az ar săi pa r ă f er mec ăo tar e.De a ce ea vom ducemaidepa rt e cer ce t ări l e î ncepu t e.E op ort un t ot uşisă ami nt i m î nai nt e că t al en t ul acest ui sc ri i t or ( unan i m recu noscu t d e on or . cr i t i că) a evol uat su b bi nevoi t oar eaşist at orni capri vegher eaunuii l ust ru cri t i cdi n Bucur eşt i .Dece nu şi a t r ad us pe A col ytî n r omân eş t e?Nu i sar fidesc hi s d esi gu r ad (i căci ne şt i e?) porţ i l e Acad emi ei , pr ecu m i sau desc hi s l ui Homer , vot at e d cu rî nd de se ci ţ a l i t er ar ă a î nal t ul ui aşez ămî nt n î per soan a domnul ui Murnu, meş t er ul t ăl macial Odi see i .Ar fi f ăcutî n schi mb f apt ă,dacă nu naţ i onal ă celpuţ i n pri et en ea scă. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ47 Dat n fii d că se d a r ese azăsu rdomuţ i l or i p ( ot ez a e n î avan t aj ul domni ei sal e)domnul Cami l Bal t azar se sl uj eş t e de t er men i i muzi cal i ca şide l i mba r omân ă.Suflet ul săual b pl ut eşt e caun puf de gî scă( poa t e căşielson or) î nt r e t ăcer e şiarm on i i de ceamai st rani e pr oven i en ţ ă. Tot ul : soa r el e,anot i mpuri l e, mâi ni l e pr op ri i şi i ch ar i ubi t a ( vai ! vai ! ) i î ap ar , cî nd nu mel od i i , măca r mel odi oasei mai ş cusam ă mel odi ce . „ Nu auzimel od i a mel od i i l or ăcu tt e?" ( pag.14) .

„ Toam na mel odi c apu nea Pe zi durişipe a tpet e d e su flet . Toamnamel odi capuneaî nsuflet e ( f ărăt apet e)( pag. 36) . „ Să cu l eg em mi moze cusu rî su l gal ben Şi să eln îgr op ăm mel od i c" ( ad i că cu m? C u muzi ca m i l i t ară?) ( pag . 42) . „ î n scri su l de mel od i e şi de a ur al su flet ul ui . ( pag.42) . „ Mi mozel e( i ar! ) sp un î n mel od i i ga l ben e( si c) căai săvi i .( pag. 43) . „ Mel od i oscao p ri măva ră t ri st ă" ( pag.44) . Tri stcaopri măvarămel odi oasă.( Ast aidel ami ne) . „ Sar a; flut ure mel od i c şi al b de o s"( pag.46) . „ Ta l anga( ast a mai mer ge! ) mel od i că " ,( pag.56) . . . .„ f ru nt eaei pal i dă şimel odi cămel anco l i e,( pag.58) . et c. 48 AL.O.TEODOREANU Ceeace i gn jeşt e maimul t pe ci t i t oru l del i catn îscr i su l domnul ui Gami l Bal t azar eesi d gu r exi bi ţ i a unor sen t i men t e,pe ca r e p î nă acu m poezi a, l i ri cănu l e cu noşt ea. E t ri st că t ocm ai aceast a să con st i t ui e si ngu ra part e ori gi nal ă a aut oru l ui . Poeţ i i , de o bi ce iî n i mposi bi l i t at e mat eri al ă de aof eri i ubi t eidaru ride pre ţ , sî nt d e o prod i ga l i t at e uni că î n cee a cepri veşt e su sp i nel e,să ru t ări l e şil a ri goa r e l acri mi l e ( pen t ru speci a el egi acă ) . A ces t a dev ăr nu e val ab i l n umai pen t rul i t er at ura pop ul ară, şiceacu l t ă. Pî nă şil i t er at ura de mahal a abundă î n pi l de con ver gî nd î n sen su l afirm aţ i einoa st re. Dear ficeru l o hî rt i e Şi oc ea nul că l i mări i Naş p ut eacop i l ă dragă , Seri at î t easă ru t ări . Harpagon i smul domnul ui Gami l Bal t azar ăr eăfî ndoi al ă pri ma î nce r car e de acom pr omi t e d ărn i ci a gen ul ui i ri t abi l . La pagi na 22 dsascri e: , , Să mî ngî il acri mi l e mel e ( dacăsa maiau zi t ! ) Să l e umeze sccu l acri mi

noi Pen t ruca al p ag i na 2 3 săşii a măsu ri : „ Am săvi n săţ il e cer napî oi—- cî ndvaCu mî ni de r f at e r tst i şisărac" VoyonsBal t azar! Ca să expr i me u n maxi mum dedu r er e,r omân ul zi ce ă c vede el st e ve rzi . Domnul Cami l Bal t az ar TÂMÎ I E ŞIOTRAVĂ49 se fl a ăl a cel ăl al t polpsyh o-p hysi ol og i c.Domni a saved e st el e a l be. Ul ci oar e a l be St el e a l be

Mel od i ial be et c.( Pap. 14) . Aceast ăst aredel i ni şt emonocromănuşiareechi val entpl ast i cdecî tî nt r un cel eb ru mon ol oghazl i u ( aldl ui doct or r U ech e mi se are) p . Act oru l pr ezi nt ă publ i cu l ui o coa l ă al bă de hî rt i e,at răgî nd at en ţ i a, că ea r ep r ezi nt ă o regi une pol ară şică un och i avi zat a po t e uşor i st d i ngedoil apon i acop eri ţ i , de zăp adă, mî ncî nd l ap t e a cr u sauhal vi ţ ăl a uşaunui cort aco per i t cubl ăn i de u rs a l b. Darmon ol ogu l are o val oa r e h umori st i că. Pe măsu ră ce nî ai nt ăm cu l ect ur a,ve rsu ri l e ocu pă maimul tl oc nîpagi nă ( o p ri mă scă der e, )con ţ i nut ul devi ne d i n ce nîce m aisu rpri nzăt or . „ Lângăsom nul t ău sau op ri t vi ţ el uşe u Mget ul l or i m c si (c)sp une vecern i i ; Prel ungeş t e r f umuse ţ ea ser i iî n car e d orm i m, Cum poţ i să aci t aşade r f umos? ( Pag.27) .

( Cum poţ i săscr i i aşade a bsu r d?) . St i nge ul mi na di n cî nt ecu l mi nel or al t e. ( Pag.31) . Cl op ot ee l de î nvi er e au put r ez de i t ac um Cl op ot ee l de l umi nă f ragedă Cl opotel e o ch i l or ă t i . ( Pag.33) . 4 — Tă mî i e şi ot ravă 50 AL.O.TEODOREANU

Ne u lam de mî i ni şipl î ngeam Cî nd amurgu l pi cu ra d i n vi ol i ne gal ben e Tî rzi u— t ăceam şiadăst am. Tu î nsă nu maivr eisă neî ngemănăm suflet el eî n sî ngel ecurs( ascul t aţ i domni l or! ) di n darab an e sî nger oa se. Tunumaipl î ngişiî ţ imaif î l f î iPl eoapel eî nrugăci unipri pi t e. Domnul Cami l Bal t azar ace f ub i i t eipr op uner i ext ravaga nt e: „ î nch i de p l eoa pa mi nel or Tragezăbrel el edeget el or Apl eacăt epest egri l aj ulcerul ui Săru t ă u rmel e p aşi l or de pri că oa ră Coboar ăt e Myr i am, Cu mî ni l e;t ăi şu riî nt omnat e Cu oc hi i grei de co şu l eţ e d e vi orel e. Ast a depăşeşt e pr et enţ i a pe car e arfi put ut o avea aut orul ,pret i nzî nd i ubi t eisăseapr opi e u mbl î nd î n mî ni , pe cî nd el , di n ca pul scă ri l or , să i cî nt e d i n alsăude măt asăflau t , sauchi ar i d n oc ar i nă de cat i f ea.Dar ce ast C ami l Bal t azar e p orn og raf . Iată: „ Mî i ni l e tal e a u sc î nci t mel odi i st î nga ce " ( Pag.17) . Cr ed em căşicel mai t ol er ant ci t i t or se vasca ndal i zaî n f aţ a acest ui ver s porcos. Şt i m cut oţ i i căuni i şco l arir ău cr escu ţ i , pri nt r un t ru c d e cea mai TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 51 vul gară cat egori eaj ungsă evocecu aj ut orulmî ~ nel orsunet ei nomabi l e r epr ez en t ân d or i bi l e on omat op ee. Nam put ea sp une căcu vî scî nt n u ci l tnar fi su ges t i v . Dar u n put em cal i fica de bun gu st , at i t udi nea poet ul ui car e at ri bui e acest or su net e ca l i t ăţ i de mel od i e fi (e şi st î nga ce) . Dacă„ ast ai muzi cace-i pl ace" nu î nţ el egem de ce recu r ge alcon t raf aceri . î ncl i naţ i uneapoet ul ui pen t rusca br os, cu l mi nea ză nî săî n ver su l :

„ Tru pul t ău î şisu su ră i l mpezi mi l e" . Di n r es t ul poezi eiafl ăm că e î nt uner i c şidi n ch i ar cu pri nsu l ve rsu l ui r ei esecă poet ul cu l egei mpresi au adi t i v. Pri n urmar e l i mpi di t at ea el emen t ul ui cî nt at nu o put ea cu noa şt e decî t pe ca l e d e i nf orm ai ţ e r ( ezu l t at ul uneianal i ze ch i mi cede ex. ) saudi nt r o con t em pl are nt a er i oa ră.Ori cu m, i ndi scr eţ i unea ne pare od i oa să. Cr edem că e des t ul . Recu noa şt em t ot uşicămui at nîsi r op ot răvi t , saut i pări t dea dr ept ul pe hî rt i e d e muşt e,vol umul domnul ui Bal t azar i ar ş afl a un rost pe u lme. UN TARTUFFE ALORTODOXI EI:PETRE GARBOVICEANU Să nu mi se i e ţ di scu rsu ri f uneb r e,căci sî nt si gu r căpri mul î nscr i s vafi ţ âr co vn i cu ldeGâr bovi ce an u.

Coc o D em et r esc u( cul i mbă de moart e) . Pred est i nat di n l ea gă n săpop ul ari zez e pe Mol i er e î n cr eşt i nescu lţ i nut al Ol t en i ei ,„ Omul Bi seri ci i " p ăşeşt e î n vi aţ a l ai că t i mi d şicu paşinesi gu ri , ca el ef ant ul cî nd i nt r ă î n t er en ml ăşt i nos, ră st i n de cel e l umeşt i , absen t , ser afic, adus de î mpr ej urări pri el ni ce( „ f ără voi a mea, f ără şt i r eamea , domnul e" ) , şef al Part i dul ui Naţ i on al Li beral di n j udeţ ul Meh ed i nţ i . î nsu şi r e om en ească nu şi a gă si t ni cicî nd i ncarn aţ i une m aicom pl et ă,mai i nt eg ral ă caf ăţ ărn i ci a, î n acest ărb b at emi namen t e d ul ce. To t ce-l at i ngeî ţ if ace i mpr esi a căl at i nge pen t ru pri ma oară. n f aţ îa vi eţ i i su flet ul săue pl i n de vi rgi năt ăţ i .Dacăseui t ăl agheat asaul at abacher eadumi t al e,elpar ecănamai văzutgheat ăsaut abacher e.Dacă~i TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ53 at rag i at en ţ i a că şi i ci poru l u l i . eî nfipt n ît r un art i co l si mi l ar , p l i n de nevi novăţ i e el se i m r ă,rucu l î nd ca oporu mbi ţ ă care şich eam ă mi r el e: — „ Ui t e dom nul e şi euave am gh et e!Nu şt i am, cr edemă,nu şt i am! " Şi i exc l us săai cu elo di scu ţ i e,f ărăcasă ţ i decl are e da lî ncep ut căe n î t ot ulal ăt ue ra de d umnea t a. Aşa se f ace că elreuşeşt e săţ ipl aseze l a fiecar e dou ă vor be ci ncimi nci uni , cugî ndul l a o aşap t ea. Dar aces t cam eeon l mor alse

con f orm ea ză şifizi ceşt e rost ul ui să u pe l ume f ăcî nduşioch i i cî nd ver zi , cî nd că pru i , cî nd al başt ri( cu m bi nevo i eşt i ) . Dacăai avu t nen oroci r easăpi erz i un och iî nt r un acci den t , elt e st rî nge e d mî nă şi ţ i exp ri mă regret ul că nu e şielch i or; dacă t e î ncru nţ il a elî ţ i su rî de ga l eş ; dacă ri di cibăţ ul să ll ov eşti , elî ţ i şt erge hai na şide pof t eşti f acet umba; dacă lî nşf acihot ărî t d e gu l er şi lf acipr e elporc ă b t rî n ( după cu m şiest e) , el , sl uga rn i c,evocă figu ra t at ăl ui dumi t al e,pe ca r e n u 1a cu noscu t şicu ca re i ţ se î nf ăţ i şe azăcaf rat e.I ar d acădi sp reţ ul î ţ i st oarcen î f aţ ai un su rî si ndul ge nt , el se gel at i ni zeaz ă i nst an t an eu t remurăt o, r s au se t op eş t e dea dr ept ul — ca hal vi ţ a. î n t i mp ce es dt i nel e n eam ul ui se l p ăd ăm eauî n pămî nt şisî nge, elpăzea hî rcauilMi hai Vi t ea zu l ,î n j al ni caperegri nare eda l ungu l pravo sl av ni cei Rusi i . Pen t ru t r eab a ast a ort od oxă , gu ve rnul car e î lî nsăr ci nasei a dat u b ne par al e.Şi ast f el , ni ciacest e sfi nt e oa seî năunt ru l că r oraa î nco l ţ i t pen t ru pri ma oar ă i deea uni ri i n au f os t scu t i t e de bi r căt r e dom ni a sa, dom nul Pet re Gâr bovi ce an u. 54 AL.O.TEODOREANU Şi dacăî n gospod ări a j udeţ ul ui Meh edi nţ i , unde se amăn ă f ăgăd ui el i şi r ec l amă vo t uri , na băt ut măcarn ucu i de car e săşian i ne n umel e,pen t ru a ca r act eri zat r ece r eal ui pri n Şco al ă şiBi seri că , vo m ci t af apt e d ou ă:

Pr i n Bi ser i că Fi i nd ad mi ni st rat or gen er al al Caseii ser Bi ci i n u sa î nvr edn i ci t să cl ăd ească Domnul ui ad ăp ost î n sat ul săunat a, l rămas şi acu m f ără î n sf tl ăca ş: Aceast a a det ermi nat pe un venerabi l pr el at săi răspundă, de al t f el cu

am eni nţ acăpărăseşt duhovn i cea scăbl î ndeţ e,cî nd că zu tl ao a l egerear h ep i a l ă, e ep arh i a: —„ Bi nef acifiul e,căvi t r egi aif ost ! "Pr i n Şcoa l ă. Di rect or decoal Şă Norm aă l şidepri ns maimul t să aidecât să ea, d ch i ar cî nd da di n bani i St at ul ui ( adi căt ot dea una) , pret i ndeapen t ruast a recu noşt i nţ ă et ern ă şiper son al ă şise i m nuna f oa rt e,cî nd nu i se r a ăt a. Aşa,î nt î l ni ndî nt r ocampani eel ect oral ăun î nvăţ ăt orcareif usesecî ndva

el ev ,f ăcî nd prop aga ndă pen t ru al t part i d, a î ncep ut săi ad ucăi mput ări amare, cuvocea l ui dul cea gă şi t i mbru i de mi l og : —, , Bi nedomnul eşidumneat aeşt icont ramea?Apoinut eam î nvăţ ateu, nu t eam hrăn i t , nu t earnî mbrăcat ?" Fost ul el ev a i răsp uns rece: TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ55 — „ Deî mbrăcatmaiî mbrăcat ,dari scăl eam două cost umeşidumneat a î mi dăd eai numaiunul ! " Cu acest e cal i t ăţ i şicu bi nevoi t oru l con cu rs a doimorţ i ,a f oa rt e mul ţ i răn i ţ i şia t rei mi i de arest ad-hoc, aţ i dom nul Pet r e G âr bovi ce an u su i e di n nou dea l ul Mi t r opol i eiî n t axi met ru , caal es l aj udeţ ul ui Meh ed i nţ i . Adul î ndpet oţ işineservi ndpeni meni ,omulacest ai eşi tf ărăni ciun rost di n t agma nevă zu ţ i l or , s-auri f şa t mi eros , cl andesti n, t i pt i l ,t ăcu t , di n t rea pt ă î n t r ea pt ă şicî nd nu seaşt ep t a ni men i ,f ără sen s şif ără exp l i ca ţ i e,neam t rezi t cu elpop on eţî n pri mel e rî nduri . Nu scr i e,nu vor beşt e,nu l at ră,nu î mpunge. Ni cinu rî de,ni cinu pl î nge se ( va i t ă numai ! ) , ni cinu cî nt ă, ni cinu bea . î l duc mp î rej urări l e cu m duc ap el e n î r evăr sare cu ot i e d e sardel e goa l ă, sauun şoş onpr i ns n î dr um. Unde,ni cielnu şt i e şi ni ciî i pasă .E l a su praf aţ ă: e b i neaşa . Tant i eme,di urnel e,l efil eşial t eî ncasăriperi odi cesevoradăugiaut omatşi de aciî nai nt e,uneiaveri şif ără ast a r esp ect abi l ă. Omul vafi şide aciî nai nt e i nco l or , şters, nex i sten it . E î nsăî nvi ngă t or . Tot uşinu e ni menidi n ceice nulcunosc,car eî nf aţ a figur eisal e nevi nov ae t de muceni c suf eri nd, ă s nu exc l ame cu un ac cent de si nceră com păt i mi re : Bi et ul om! 56 AL.O.TEODOREANU P. S. — ; Lam văz u at şa l a. TurnuSeveri nî nt i mpulal egeri l or .I am spus:

dumnea t af acit er oa re p e u jdeţ . Te vo if ace ca r p a e gh ţ a i r os ă. Ceea ce şi f ac. ;

, UNU PA SCU" ŞI„VIAŢA ' ROMÂNE ASCĂ" Unus Pet rus es ti n Roma Una t urri s n i Cr emonaAl ma mat er Jass i or um Habet Pascum ; Si on or am Quem i nept um vi di tf or um. * Unpr oj etmedi evalnecunoscut Con ge st i on at şi nbu du c,Gi or ge ( cu i ) Pasc u na fii nţ at nî memor i a noast ră , ni ci cî nd, i zo l at . Ni l ami nt i m, î nt r o f ot og rafie, pri zări t pri nt r e î nt emei et ori i „ Vi eţ i i Român eş t i " c a un mor covî nţ r o j er bă,î nt rebî nd ci ne e,ni sa „unu răsp uns:

Pascu". Neşt i i ndul scr i i t or , ned umer i reanea f ostumi lnat ă:„ Unel ev bun aldl ui Phi l i ppi de" . Adol escenţ a noast ră ent uzi ast ăî mprumut a ceva di n pr est i gi ulcel qrceo î ncon j oa ră, acest eianexe, aşezî ndo î n i er ar hi a val ori l or^ca m ca pe o not ul ă margi nal ăî nt r un opcop i os. Lam văzu t mait î rzi u pe G i or ge ascu P pe sţ ra* espr D e acest aî n unul di n vol umel evi i t oar e( cî ndi oveni irî ndul ) . 58 AL.O.TEODOREANU da Român ă, v e ol uî nd ci rcu l ar î n j urul domnul ui I brăi l ean u, cu sal t uri zg l obi i , caun „f ox-t eri er". Con t act ul per son alcu dsa nu ne ami nt eş t e di spl ăcu t decî t u n det al i u: dar ea mî nei( numi t ul t ran sp i ră cl ei os ) ,î nco l o, i mi n c de zi s.î l şt i am defi ni t i v şi i nof en si v sp ec i al i za t n î fil ol ogi e. Navea u să ne su per e ni ciî ncercări l e dsa l e î n publ i ci st i ca zi l ni că : nul ci t eam . Recen t , 1am î nt î l ni t pe st rad ă, agi t î nduşi ni dexu l cu f r en ez i e şi r ecom an dî nd cu noscu ţ i l or , di n mer s:„Aur ora! Aur ora! " — Publ i casen u art i col . Nu î mpărt ăşeam de l oc hazu lt r ec ăo tr i l or . N ea f ostot d teau na mi l ă de

ameni nţ aţ i . D e ace ea, en am i nt er es at chi ar bi nev ot i or de Gi or ge Pa sc u pr opun î nd unu i ami c alsău — medi c — săir ecomandepu ncţ i e l ombar ă ( anal i za n sî gel ui dă l ocl a er ori ) pen t rucaî n ca zu l pr ezu ma afi tr ma det i v, n oi să r ecu rgă l a măsu ri ur gen t e.Ami cu l dsal e n îsă nea î nt âmpi natzî mbi nd: „ Nui domnul e ce ezi cr aşa , af ostt ot deauna" . î n f aţ a acest eir evel aţ i i nea şep tt at e,nu ezi t ăm să l den unţ ăm publ i cu l ui şi Uni ver si t ăţ i i unde eceva, pen t rui nf ami i şiporn ografi e —f ărăr emuşcări . Că î n pagi ni l e u neivol umi noa se u p bl i ca ţ i i humori st i ce oca ll e,Gi orgeascu P se su pără pe o ta t ăl umea— î l pri veş t e. Că Gi or ge ascu P se avî nt ăi mpruden tî n af ară ed sp eci al i t at eal ui ob scu ră, ca n u cu l bec eşi it di n cr ust a cal caroasă — î nţ el egem . Cî nd Gi or ge Pascu scr i e:„ Proi ect meu ul er a super i or pr oi ect ul ui Guşt i " ; cî nd Gi or ge Pascu se î ngî mf ă: P„ rof es or ul Guşt i mă l i np gu eşe mi ane Gi or ge Pascu " — peau tnciaj ut or dei bl i b ot eca r TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ59 î nt r o bi bl i ot ecăî n st arenăscî ndă; n cî d Gri gore Pascu t rad uce di nt r o

t al i ană un pa r evi st ăi sagi u di nt r o rec enzi e,di n car e afl ăm că Gi or ge Pa sc u r om işicî ce r ce t eaz ă ce l e maive chidocu men t e âneşt nd Gi orgeascu P i scă l eşt e i mpudi c ace ast ă r ec en zi e G i or ge Pascu , ave m mot i ve să r afi măm că i G or ge Pascu se fl a ăî n pl i n del i r de a ut o-ad mi raţ i e. E fir es c deci ca Gi or ge Pa sc u să cau t e ai urea o pop ul ar i t at e pe car e fil ol ogi a, at î t d e puţ i n urmări t ă l a noi u ni o put ea da, l ocon p . Pol emi că î n acea st ă şt i i nţ ăî n ca re,di n gen eraţ i a dsa l e,Gi orge Pascu , e uni c,neco nt r ol at şi i gn orat eci sp al i st , nu ar p ut ea anga j a decî t cu î nvă ţ at ul pr of eso r A . Phi l i ppi de. Socot i m cănu cu t ează, cut oa t e că şi domnul Phi l i ppi de 1 a prot egu i t . Am fipri vi tcu i ndul genţ ăi nsul t el eaduser evi st ei„ Vi aţ aRomânească"î na căre i red acţ i e Gi or ge Pascu a figu rat n cî dva ca „ pi qu eassi et e"( pe r omân eşt e,

l i nge bl i de) . Am fi t r ecutcu vederea şiobrăzni ci i l er el at i vel a domnulPaulZari f opol , sc ri i t or p rmi it cu ci nst eî n mari l e revi st e st răi ne.Ci t i t oru lî l vafi urm ări t , eru di t şisu bst anţ i al î n „ Vi aţ a Românea scă " , sa r ca si t c şi vi oial ăt uride d omnul Ar gh ezi î n „ Cron i ca " ,t ot dea una i nt eresan t . De a l t f el , Gi orgeascu P nu i zb ut eşt e d ecî t să

coment ez e( cu ci t at e)greşel i l e de t i par o ( vech e duşmăni e cu şef ul corect oral „ Vi eţ i i Româneş t i " ) . î lî nl ăt urăm di n di scu ţ i al i t er ară capeo muscăi nop ort un căzu t ăî n ca f ea . Dar , acest Gi orgeascu P, scri e p orcă ri i , a că r ora dr ep t urişirăsp u autor nderi î ide r evi n de pl i n dr ep t t ( ot el a scos l a i veal ă, di n f î nt î na neseca t ă a com ori l or neam ul ui , ci

60 AL.O.TEOD. OREANU „A m o ra ţ ăt î rţ ăpî rţ ă, şi -u n ră ţ oi t î rţ oi mi l i t urâ : pî rţ oi " ) . El se n a t r en ea ză, î n pomen i t a publ i ca ţ i e eşea i nă, ce r a e su bt i t l u: „ organ al so cet iăţ i ii st ori ce şi l o fi l ogi ce"ăsst upea scăpest i l en ţ i al o mî nă ce i sa î nt i ns prot ect oa re,pe cî nd se ep rezeaosp upe ci t smer en i e. Gi or ge Pa şc u ba t j ocor eş t eper soana dl ui b Ir ăi l ea nu, dî nd l a i veal ă si mţ ămi nt e car e mocn eaudemul tî n el ,î mpurpurî nduiî nve l i şu l sl ăn i nos,şi f ăr ă de ast a obsce n ev ocat or . G es t ul ac es t a f aţ ă de un pr oe tc t or a căr ui exa ger at ă mod est i e n ui exp l i ca bi l ă decî t pri n aceea căse e mn ţ i ne cusen i năt at e deasu pra cu r en t el or de su bsol , con ţ i ne t oa t ă j osn i ci a sl ugoi ul ui care t ăcea mi j l oci nd bacşi ş, en pt ru a da î n vi l ea g veci ni l or , med i i at cei dat a f ară, că st ăp î na ave a aman t . Cr ei on ul f et i d i nsa l i va t a l Pascu l ui ri di ca t săî mpungă a ri co şa t ri zi bi l şi nep ut i nci os să vat ăme al t f el ,a f ecu ndat ci uper ciot răvi t e,pe ca re l e exh i bă ca floride st i l ,î n buch eti nco nşt i en t . Lăsî nd mi j l oc i i l e a l o part e,domnul I brăi l ea acuzat nu ecă se mainumeşt e Garabetşicăar fimi r i l on ar . Urm î nd i mbol dul i rezi st i bi l al vo ca ţ i uni il ui de ch el ner , acc i den t al pol i gl ot, fil oogu l l p r ez i nt ă cu zî mbett î mpi t ad i ţ i unea su mel or î ncas at e de dnuî I brăi l ea nu de a l„ Vi aţ a Românea scă " ,î ncă r cî nd not ee l şi bat j oco ri nd o exe mpl ară ci nst e,de n i men i bănui t ă, .,' ; Aceast aeomi căi nf ami enumai .I am fipr ef eratocal omni ebi net i cl ui t ăşi scri săcu t al en t . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 61

Negl i j en t cu m î l şt i m, dlI brăi l ea nu va fi mul ţ umi t , desi gu r , că dat ori t ă vi gi l enţ eiunui„ f ostami c"cunoaşt e si t uaţ i a exact ă a unor socot el i ,pe care, prob ab i l ,l e gn i oră. Gi or ge ascu P nu i gn or ăî nsăcădlI brăi l ean u e u n om sărac şini cicăî n admi ni st rar ear evi st eia pus b ani di n buzu nar , pe ca r e i a pi erdu t . Ţî şni tdi n ghet e ca un mormol oc di n praşt i e,Gi or ge Pascu sarfi l i pi t ri di col de fi rmamen t , caun muc d e i ţ gar ă î n t avan , dacănu î nt î l near ez i st en ţ a nep r evă zu t ă a păl ări eica re a 1 rece pt at , ul ui t . Pl an t ă zgu dui t ă de vî nt uri î năb uşi t or ni sal ubr e,Gi or gePascu are com un cu ani mal ul şi ra sp i nări i , cu va ret iat ea om, cravata. Tr ecepri nt r e n oist răi n şi mon st ru os, ca . o bal en ăî nt re p eşt i . Pen t ru sl ugă rn i ci e,pen t ru necu vi i nţ ă, pen t ru î nt r eb ui nţ ar eai nt er esa t ă şi ab uzi vă a t i t l ul ui d e col ab orat or al V„ i eţ i i R omân eşt i " , p en t ru t răd arede pri et en i e, pen t ru cr i mă săvî rşi t ă şi nei zbu t i t ă î mpot ri va bi nef ăcăt oru l ui , prop unem ca i G or ge Pa sc u să e fi u ci s,sauce l puţ i n î mpi edi cat să se epr r od ucă, pri n cu noscu t a met od ă precon i zat ă de dl pr of esoruşt Gi , pen t ru del i ncve nţ i i î nnăsc uţ i şicret i ni i ncu ra bi l i . ' - 1 .r ' . I AR GI ORGE PAS CU? . .. * Nam au zi t ber bec să f r ed on ezei ndAi da,ni cirî mă săl at re şi săse ea d l a om, dar 1an i văzu t p e Gi or ge Pascu pr of esorni ve ursi t ar . Ceeace l i pseş t e ci rcu l ui Kl ut zk i şicel or mai vest i t e men aj eri i , Uni versi t at ea di n I aşi , ar e. Toa t ă l umea şt i e cu m se oa pt e o bţ i ne u n cî nel up. Dar n ci e şi ar u p t ea î nch i pui că l uî nd un dovl eacşici opl i ndu i o chi debr oasc ă, as n de mor un şiur ec hi cl ăpăug, . , dacăî n l oc să l pui î nt r un vî rfde băţ casă lf acif el i nar ,î l aşe ziî nt re umer i şi i zi ciGi or ge Pascu , se poa t e să ob ţ i i un fil ol og?I at ă, a s-put ut . Şi pen t ru î nt î i a oar ă de l a f ace r ea l umei apar e pe sc oar ţ a pl an et ei om ul cu cu rbi t aceu . Nu e d eci de mi rareăcel cu get ă b uru i en os şi vor beşt e cusî mburi . Di n con ţ i nut ul gel at i nosal cr ani ul ui să u veget al , cu vi nt el e sedesp ri nd an evoi e şiod at ăl i ber e,o i au razn a şibrusc nîvi t eză ax mi mă,cao ga rn i t ură de vag oa ne scă pat ă l a va l e,după cet oa t ef rî nel e sau ru pt . Gest i cu l aţ i a l ui di sp erat ă şiî n

con t rad i cţ i e cuceea ce sp une,e o ova d dă că vo rbi r eaî i pr od uce u d reri fi* Pen t ru co nţ i nut ul acest ui art i co l , sem nat aru la f ostdat î n j udeca t ă şiach i t at . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ63 zi ce şică mecan i smul eidez l ăn ţ ui t u fncţ i on ează i ndepen den t şi scap ă ori că ru i co nt rol . De al t f elsc opul vo rb i ri il ui t reb ui e c ăut at ex cu lsi vî n eaî nsă ş, i Gi or ge ascu P vor bi nd numaipen t ru a nu ui t a să vor bească. Exer ci ţ i i l e l ui de di ci ţ une ami nt es c ace l e mot oar e hodor ogi t e car e da că sî nt op ri t e, numai porn esci ci n od at ă,î mpi edi cat să vor bească dou ă mi nut e,Gi or ge ascu P ar ăm rî ne mut pe vi aţ ă.De a ce eaelnu poa t e fif ăcu t răspu nzăt or de t otce eace spu ne. Sî nt t ot uşi m an i f es t ări ver bal e car e t răd eazăî n uman i t at ea l ui re l at i vă sen t i men t e best i al e,pen t rua că r or eroci f t at e e lt reb ui el uat de gu l er şi scu t urat puţ i n. Ani mal el ecel emaicrudepăst r eazăacel uicel edămî ncar eşil eî ngri j eşt e l a b oal ă u n at aşam en t pe car e n umait urba l îpoat e an ul a. Raport uri l e d i nt re d l G. I br ăi l ea nu şidob i t ocnau f ost şini cinu put ea u fi al t el e. Tot uşi ,î nt r un recentconsi l i u def acul t at ei nenar abi l a mascara,şi a dat cu i deea că dlI br ăi l ean u să e fi p r emat ur pen si on at , pen t rucă să năt ae ta u ni a perm i s cî t va i mp t săţ i e cu rs.Pe fi rm amen t ul red us a lî nch i pui ri il ui t en eb r oa se, Gi orgeascu P a dezl ănţ ui t un f ul ger de pî sl ă, voi nd săprăval e ost î ncăadevărat ă. A pî rî i tpuţ i n dovl eaculşinu sa maiî nt î mpl atni mi c,fireşt e.Darnu ef ect el e aces t ei măgări i ne i nt er es eaz ă, ci i nt en ţ i a şi nec uvi i nţ a nemer ni cu l ui . Spect at oru l ui nei nf orm at î i va p a are d esi gu r firea scăaver si uneaPascu l ui f aţ ă de dlI br ăi l ea nu, dat fii nd număru l de r t ep t e ca re p e sca ra zool og i căsep ară acest e dou ă fii nţ e.Dar pu ţ i ni sî nt acei a ca r e şt i u cădlI brăi l ea nu a ven i t ni t od at ă cu braţ ulcuf î nî ni esl eaani mal ul uişii a 64' AL.O.TEODOREANU dat l ui săpascăşi1a î ngri j i t pr e ell a boa l ă şi1a oc rot i t . Nu 1am auzi t ni ci od at ă pe d. b Irăi l ean u vor bi nd al t f el despr e Gi or ge Pa sc u, d ec î t cu o î nţ el egă t oa r e i ndul gen ţ ă, pe cî nd i nco rgi ibi l ul derb ed eu ,î l ca l omni a pî nă şiî n

f aţ a ca mar azi l or să i de a l ofi ci u. Dacă nen umăr at el e s ervi ci i pe ca r e cu t oa t e a cest ea dlI brăi l ea nu i l ea f ăcu t di n mi l ă o vi aţ ăî nt rea gă , au r ămas n î maj ori t at eal or ecu n noscu t e,acea st a se a d t oreşt e n umai di scr eţ i eiprover bi al e ca r e eo a dou a nat ură a acest ui di st i ns ex em pl ar man u . Dar da că ace l e car e nu sau pu t ut asc unde, sar t ş i , car e e omul de omeni e car e nu sar sc î rbi pe st e măsu r ă şisar u pt ea ab ţ i ne să reca pi t ul eze : Cî nd î n t oi ul c umpl i t ei er i ni di n 1917, n î urma urî t el or t al e purt ări , r ect orat ul hot ărî sesă t e dea af arădi n di recţ i a bi bl i ot eci i , ai ui t at cănumai î n urm a n it erven ţ i i l or do mnul ui I brăi l ea nu nai f ost arunca tî n st radă, hai mana? Cî nd î n Urma i nf ami i l or eb di t at e pe seam a pr of esor ul ui I l i e Bărbu l esc u, ca r e ş i elt ea osp ăt at şipr ot eg ui t , acest a a vru t să;t e cu m a i ,şi dumeri pă t ai ,l a pal me,aiui t at căt eaiagăţ at can u net r eb ni c d e p ul pana dl ui I br ăi l ea nu şică numaiaşaaiscăp atde b ăt ae, i păcă t osu l e? Cî nd aif ost rpri suns scr i i nd por cări iî n con di ca de pr eze nţ ă l a ad resa co l eg i l or , şiun al t prof es or avo i t să ţ i apl i ceace i aşisa ncţi une,ai ui t at căt ot su b red i ngot a d-l ui I bră i l ea nu ţ i ai gă st i sa l va rea ,t i că l osu l e?! ' , <' : Cî nd l a rî ndul l ui , Demost en e Bot ez, sa vă zu t si l i t săt e bat ă, ai ui t at că t ot l dI brăi l ea nu t e-acă s pat , . mi şe l ul e? ' TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 65 Cî nd eu î nsu mi , de aţ fă cu prof esoru l Mari nescu ,ţ i am f ăgă dui tî n Pi aţ a Uni ri i pa l me, da că con t i nui sămai vor beşt i desp re noi cu ser vi t ori i V „i eţ i i Româneşt i " , nu şt i ai că ot t domnul I brăi l ea nu ma o pri t să iţl e d au, măga ru l e* . Cî nd si mpl ă eroa r e d e i t par a„ Vi eţ i i Româneşt i " , rî vn ea il a ca t ed ra ca re d i n nen oro ci re iţsa dat , ai ui t at căl a ved erea dl ui I brăi l ea nu t e g udur ai cao j av ră, l i ch ea , al ergî nd după elcupăl ări aî n mî nă, pe st răzi , sl ugo i ul e? Acest et oat e isarcuvenispuse „ coram popul o"l uiGi or ge Pascu dacă acest Gi orgeascu P ar avea ob raz. Dar euca r e şt i u căni cidoj ana, ni cioca ra,ni ci j ust i ţ i aî nf aţ acărei aaf ostt radusî n maimul t erî nduri ,ni cibăt ai acar ei af ost apl i ca t ă met od i c, u n l pot nd îr ep t a, n îf aţ a nesi mţ i ri il ui cel eidob i t oceşt i mă î nt r ebdescu raj at :„ Pascu l e,cr ei t nul e,ce reb tui e s ă semai î nt î mpl e,pen t ru a t e

fixaod at ă defi ni t i v, î n ob scu ri t at eat a gl od oa să ?" * D eau tncii l eam şidat , fii nd î ncă î n cu rs de j udec aă t cu f en omen ul . Fără de ces t aamăn unt , poa t e l îui t am. 5 — Tă mî l e şi ot ravă CA SĂERM T I NĂMCU GIORGE PASCU Pen t ru acei car e i î cu nosc com poz i ţ i a chi mi că, Gi or ge ascu P nu maie u n mi st er . El nu e om , după cu m nu e bi ci cl et ă sau pyr ami don . Subst an ţ a d i n car e e a l că t ui t avî nd prop ri et ăţ i hi per mi met i ce , el . poa t e fi or i ce . Ţi nut n î ap ă elpri nde, pă du î mpr eu jrăr i c rust ă sau ari pi oar e,deven i nd rac, broa scăsa u şt i ucă .î n pru ndi ş el se r p ef ace nîpi et ri ci că , pe ca r e d ru meţ ul su per si t ţ i oso poa t e i ţ ne n î gu ră casănui ap ară st afi i , sausă ca pet e caDemost en e d i cţ i une,i ar cel pract i c opoa t e n ît reb ui nţ a cască părăt oa re ( si ngu r a f orm ă î n care Gi or ge Pascu e scăp ărăt or) ,î n ser t aru l bărbi er ul ui , el devi ne bri ci ,l a st î nă, oa i e sa u măga r ,î n co l i vi e papaga l ,î nt r e fil ol ogşipapaga l sî nt l egă t urii ndi so l ubi l e,î n f azal ui act ual ă Gi or gePascue fi l ol og.E i nt eresa nt ca ci t i t oru l să afl e cu m se r p ezi nt ă elca at are. Gi or ge ascu P nu scr i e:eu sî nt fil ol og.Ni cimăca r : euî s fi l ol og.

ed l -i El scri e:eu s fi l ol og . Şi fii n că fil ol og, î i vomarăt a de u nde vi ne a l său , pî nă acu m, p en t ru el , n iexp l i cab i l n ume. nI ves t i gaţ i i l e noa st re î n acea st ă di recţ i e,neau dus a l co ncl u că-u zi a finale de ri p TĂMÎ I E ŞIOTRAVA67 so s.Ar r t eb ui : Gi or ge( se us bî nţ el eu ege ) , Pasc.

Pasc, de a lp aascepascer e.Verbact .conj .I I II ndi c,prez.Pers.Isi ngul ara I I I -apl ura l . ( Eu pasc, eipasc) . Cazu l e ocu ri oasăderoga re e da lt eo ra i ori gi ni i sp eci i l or ,î n adevă r : Omul se r age t n di mai muţ ă.Gi or ge Pasc u, pen t ru a co nfir ma r eg ul a,a cr ea t exce pţ i a, t r ăgî nduse i n d ru megă t or . Cî t eva seco l e en t eb r oa se a n co t i nuat să ragă . Sch i mbî nd f or ma brusc şi f ăr ă t ran zi ţ i e ( am ar ăa tt a misu s că ast a e o î nsu şi r e part i cu l ară l ui ) , cî nd a f ostnt r î eb at de pri mul bi ped cu vî nt ăt or cu ca r e a l uat co nt act ce : a mi f aci — ? elarăspunsî n chi p firesc:pasc.Cum î n vechea ort og rafie se scri a cu uscu rt , i sa sp us med i i atPascu , sauch i ar ascu P l u.

Nu se i şt e d e cei ne ţ el săpăst u r eze scu rt . ep Act ual ment e,Gi or ge Pascu umbl ă cu uşuri nţ ă pe pi ci oar el e de di napoi ( parc ă aşaar fiumbl at e d cî nd l umea) şiî n aceast ă pozi ţ i e ext ravagan t ă su i e scă ri l e Facu l t ăţ i i de Li t er e,unde ţ i ne cu rs de fil ol og i e.Se hr ăneşt e cu i arbă, l ăcu st e, î me, r n gî dacişi( vorb a cr on i ca ru l ui ) , al t e păsă r. i Toa t e even i men t el e acest eivi eţ iî i apar ci udat e şiî n f orm ă de c i mi l i t uri . De a cee a a şiscri s desp r e. Ţi nî ndseamădepl usquamcamel eoni smuli nsul uisău,omi nt ei magi nat i văi ar put eapr egă t i un sf î rşi tf abul os. Ţi nutî n pămî ntpî năl agl ezneşist r opizi l ni c,elarpri nderădăci nişisar r ami fica . Cî nd f ru nzel e a r aj unge nîdrep t ul nod ul ui ombi l i cal , elar u p t eafi t ăi at de a co l o( capru nci i ) , şir est ul pus n î ci r ea da. Jumăt at ea preschi mbat ăî n mal ac, ar put ea fi l egat ă de j umăt at ea t ran su bst an ţ i al ăî n pl an t ă.Mul

68 AL.O.TEODOREANU ţ umi t ă acest eii ngen i oa se pr oced ări , G i or ge Pascuar at i nge neat i nsa cu l me,să se au t ocon su me.Cî nd cei doişer pi di n poves t e se î nt î l nescşise măn î ncă n uul pe al t ul , an ec dot a zi ce ă cn u mair ămî ne n i mi c.Di n Gi or ge Pa sc u, bi vol ularsupravi eţ uit ot uşi .Noiî nsă,di nmoment uldef aţ ăî lsocot i m mort . De aceea i am şir ed act aturmăt oru l pr oi ect de EPI TA F Ai cizace( odi hneşt e,sau r epauzează) ,Gi or gePascu,fil ol og,mortsubi tde apop l exi e,ci t i nd pe A l . O. Teo dorea t ocm nu, ai cî nd aces t aî li ert ase .

GIORGE PASCU REDIVI VUS Ti t l ulacest a secer egrabni cl ămuri t .Ci t i t oruldi n Capi t al ă şidi nr est ul ţ ări i( cu exc ep ţ i a I aşi l or) ,e î ndr ep t ăţ i t să mi opui e o fir ea scăî nt î mpi nar e:„ cu m să eî r nvi e G i or ge Pa sc u, dom nul e,di n momentecp ent ru mi ne,Gi or ge Pa sc u, ni ci od at ă na exi st a? t" e D f ap t , e u î nsu mi sî nt su rpri ns că, , di nt r o a mea neg l i j en ţ ă, pe ca r e s i ncer i m o rep r oşez, di n ru bri ci l e umori st i ceal e coti di en el or i eşe ne,undell ocal i zasem ca peun buboi , neam t rez i t deod at ă cu prez en ţ a i nso l i t ă a zevzecu l ui meucl i en t ,î n co l oanel e zi arel or d i n Capi t al ă.

Lu cr ul e de i r m ar e,cu m de mi r ar e ar fi ca. Mag ni ficen ţ i us sau Vi r gi l i că, er p son ag i i l e si mi l aredi n Bucu r eşt i , cu r ep ut aţ i a ci rcu mci săî nsă ,î n l ocde U ni ver si t at e,a unui a l a Mărcu ţ a, a cel ui l al t l a ca f en ea ua Capsa, şi săcî şt i ge, pest e noa pt e,o pop ul ari t at e su bi t ă î n urbea mea nat aă. l om C pus exc l usi v di n i nf rauman şiul t ra ri di col , ap op l ec t i cu l deţ i năt or a l , pri n acea st a, vese l eica t ed re e d fil d ol eop gi e el i ngăFacu l t at ea de Li t er e di n I aşi , părea a fi defi ni t i v r esem nat ca prez en ţ a l ui i nen arab i l ă să nu dep ăşea scă raza uni ci m pi ul ui , a că rui pau per t at e 70 AL.O.TEODOREANU not ori e o r emed i a î nt rucî t va, mări nduii mport an ţ a geografi că, n pri t r un obi ectedc uri ozi t at e n î pl us. Ori ce sen t i men t e i am nut ri şiori cî t am dori să1 di mi nuăm, t rebu i e să r ecu noa şt em căde a l moa rt eael ef an t ul ui ci rcu l ui Si dol i , Gi orgeascu P con st i t ui e f en omen ul cel mai , casăzi c a şa ,f en omen al , alregi uni i . El pr ezi nt ă desi gu r u n el emen t d e at racţ i e pen t ru excu rsi on i şt un i ,mot i v de t on i că bună di spo zi ţ i e pen t ru l oca l ni ci , un excel en t su bi ect de art i col e p en t ru su bsem nat ul ,î n fine u n

nu măr .Cunosc zu ca l unui vi zi t at or i n d Ardeal , care cu t oa t e cădeab i a maiavea banidedrum,navrutsăpăr ăseascăl aşul ,undeveni sepent ru af aceri ,î nai nt e de ave deaTu rnul Gol i a şipe G i or ge ascu P . Ones t i t at eamă ob l i găsă re cu nosc, că m a con t ri bui tl a acea st a şinu od at ă mi a ost f sem nal atde cop i i pe st rad ă sau de veci ni n î săl i l e de sp ect acol şi al t e l oca l uripubl i ce:Ui „ t e Pascu ! U ndei Pa sc u? Ăst ai - Pa sc u? Ha! a! h a! h" î n f aţ a aces t or en t uzi ast e man i f es t ări , vani t at eameadescri i t orerapusăl agr eaî ncer care.Căci( t rebui esăf acaceast ă con f esi une) , mam dep ri ns n ît ru at î t să văd î n Gi or ge ascu P o cr eaţ i une amea, î ncî t de cî t e ori un con f rat e i îpron unţ ă numel e,aveam i mpr esi a cămă pl ag i ază , i ar p r ob el e exi st en ţ eir ea l e a person aj ul ui sf î rşi seră pri n ami provo ca ameţ el i . Fapt el e,ri gu r osexa ct e,at rb i ui t e d e mi ne P ascu l ui î n presai eşea nă păr ea u at î t de neve rosi mi l e, ncî ît p ubl i cu l b ( on en f an t ! ) , e l punea si st emat i c î n seam a i magi naţ i eimel e d e ga zet ar ,î n pană de n if orm aţ i i . Sugest i on at de a cea st ă er ezi e col ec t i vă, am aj uns săcr ed eu î nsu mi căGi or ge Pa sc u e o ficţ i une.Ca sănu l ungesc bi su ect ul î l uci sesem ,r ed act î ndui şiun ep i

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ71 t af , pe ca re n u r ămân ea decî t sălt rad uc n î l at i neşt e,pen t ru a pune n î urm ă să l sa pe n î, pi at ră. De a ceea, cî nd am ci t i tî n zi are că i or g Ge ascu P ,t ul burî nd pl an ul arm on i c al a r hi t ect uri i mel e l i t erare, î nse că păţ î nea ză î nt r o exi st en ţ ă deaci na îi nt e i nut i l ă, şa rî j nd ef ec t el e cu t ri vi al i t ăţ i buf one şico nt i nuî nd porceşt e o act i vi t at e pe car e ec on omi a com poz i ţ i eimel e cu t î l c prop or ţ i on at ă o r ec l ama i mper i os fini t ă,am î ncer caten s zaţ i a st ran i e p e ca r e a ş re si mţ i o dacăci neva mi ar sp une căun col on elcareu n exi st ă decî tî nt r o nuvel ă a mea, af ost avan sat gen er alşi t ri mi s n î Basar ab i a,sauda că om d nul Mi hal ach e D r agom i r es cu ( ar av eahaz ca ăst a să existe), mi ar cer e per son al socot ea l a de cel e de mi ne,desp r e el , scri se. Reven i t n î rea l i t at e, ri p n î nsă şi ap f t a l ui necu get at ă ( ui t e, ăst ai pl eon asm) , Gi or ge ascu P se cu vi ne en er gc, i cu m se ce zi u p s a l punct ,î n bun pări nt e,mă si mt dat or să i nt ervi n. Fi zi cam en t e,1am des ci r s ai urea.Nu r ev i n. E des t ul să men ţ i on ez nî t r ea că t , căî n vi t ri na unui l i brar , fii nd exp usemai mul t e c ari ca t urişif ot og rafia Pa sc ul ui , publ i cu l a op i nat ă c ce a maibună car i cat ur ă e a l ui Gi or ge ascu P . I nt el ect ual men t e,elf acepart e di n t agm a et er n maj ori t ară i ncul t a i vabi l i l or .A scă pat n î cu l t ur ă ca un cî i ne t urbat nî t re cri st al urişiporţ el ane.Spr e ru şi nea t î rgu l ui şipaco sea t Uni ver si t ăţ i i e pr of eso r . Sa su i t p e ca t ed ră, fii ndcă a f ost l ăsa t săse u s i e.Ast a nui vi na l ui . Nu i nven t ni mi c rep r oducî nd ( fidel ! ) , ceva di n cee a ce ace f co al o a cest . t eh ui r ep rezen t ant al ţ i gă ni eibl onde:

72 AL.O.TEODOREANU GI ORGE P ASCU Şi după cu m şt i ţ i di n„Fp I es mmessavant es " al el ui Corn el i e. . . UN ST UDENT MUCAL I T Nu Cor nei l l e, Raci ne, domnul e prof esor . GI ORGE P ASCU Raci ne, da,un l ap su s. .STUD ENTUL : . Am greşi t , vroi am să Mol zi c i er e. GI ORGE P ASCU Aşai ,domnul e,Mol i er e.

Eu cr ed cănumait i mi di t at ea i a i nsp i rat u st den t ul ui sol uţ i a ad evăru l ui . Un t emer ar sepr ea, o f ărăpri mej di e a l Dan t e sa u Cerv an t es. Nul î n l i t er au tră şi bî l bî i tî n cuget ar e,act i vi t at ea şt i i nţ i fică a Pascul uise reduce l a cul eger ea de ci mi l i t uri por nogr afice, di n gu ra pop or ul ui şi l a co nse mnar ea ace st ei part i cu l ari t ăţ iî n not ul e mar gi nal ei scă l i t e Gi orge Pascu( aport ul pr op ri u) , caşi cu m după ce i at rascu băţ ul î n bal t ăf ăcî nd săsarăr op st iî n văzu ll umi i , maie nevo i e săex pl i cicăai dat cubăţ ul şicăau să rt ist r opi . î n prez en t , Gi or ge Pa scue u ni cam en t e p reocu patcupron unţ ar ea ul iâ d i n

i( î ) , cu l i mba î n ce ru l gu ri i ,l a ant rop of agi . Dep ri ns d i n şcoa l ă săscri e p e p er ei ţ , Gi orgeascu P aduce şi î n Facu l t at ea de L i t er e a cest e a pu TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ73 ca t uride d er bed eu ,î nsem nî nd î n con di cade p r ezen ţ ă, î n dr ep t ul col egi l or cucar e se ă afl î n per man en t con i fl di ct ot , câ rn , sau ch i or .Pri ns asu pra ap ft ul ui Gi or ge ascu P a mî ncat î n maimul t e rî nduri pal me,cee a ce 1 a pot oi l tt empor a, r datfii nd căsi ngu ră corecţ i uneafizi căsa doved i t efi ca ce nîsol uţ i on areaca zu l ui , r ea ducî nd en er gu men ul l ar ost ul l ui hi l ar . Ea i af ostapl i ca t ăî nsăî nt î mpl ăt or şi f ăr ă met odă , de ace ea ef ec t ul nu sa pr odu s com pe l t n îcă. Cî nd de ex empl u prof esoru lI l i e Bărb ul escu a cer cat să ll ovea scă , Gi orgeascu P sa r ef ugi at su b

nu ba e, r ed i ngot a dl ui I brăi l ean u care 1a sal vat . Con vi ns că d. I br ăi l ean ut Gi or gePascusa gră bi t să li nsu l t e,pest e cî t evazi l e ch i ar ,î n pagi ni l e mu i nde a l e uneiob scu r e publ i caţ i i pe car e o con duce. Tî năr şiager , pr of esor ul Şer ban , căru i a Gi or gePascu i a f ăcu t n en umăr ae t şineî nch i pui t e măgă ri i , er a desi gu r i ndi ca t să l sa ncţ i on eze am i si mţ i t or , dar 1 a scă pat . Căci , deabi a ap uca se să i ap l i ce obi at ă pal mă î n st rad a Lă puşn ean u; cî nd săl must re cua dou a,Gi or ge Pascuer a î n Pi aţ a Uni ri i( cî t evasu t e de met ri ) , ascu ns î n mul ţ i meat recă t ori l or pe ca r eii mpl ora să l aper e. Aj ut atcum se vede de noroc,i arde căt re uni icol egit rat atcu aceeaşi i nexp l i ca bi l ă bunăvoi nţ ă cu ca re 1 a t rat at şij ust i ţ i a, cî nd pe b ună dr ep t at e,a f ost dus n îf aţ a eipen t ru i nf racţ i uni di ver se cu (m au uni i med i c cul una,Pascu are pen al i st ) , Gi or ge ascu P nu se m ul ţ umeşt e cudi urnel e cei reve neaude p l i n drept caam ex i nat or nt î r o com i si une d i n Bucu reşt i , eldubl ează ad hocpreţ ul şi f ărăde ast a scan dal os al ni ept el or sal e l ucr ări , ob l i gî nd can di daţ i i săl e

cu mper e,ach i t î nduit ot od at ă şi abon a 74 AL.O.TEODOREANU men t ul l a o mi zer i e de r evi st ă, pe care o scoa t e ell a I aşi . Acei cenau ach i t at r bi ul au căzu tl a exa men . Un pr of esori a m mărt uri si ti ndi gn at , căacei car i 1au achi t at , c unoş t eauî nt r ebări l e di nai nt e.Că un ase menea exam en t r ebu i e cas at , nu mairămî ne v or bă . Darhai man au a de i G or ge Pasc u maipoa t e cu asem en eaau r eol ă,sădeţ i e ocu l l pe care l ocu îpă?Sol uţ i e,nu văddecî t una: sup uner ea nu mi t ul ui unui amăn unţ i t exam en an at omi c. i Sî ht con vi ns că une u n ( cu m er on atsau pr on unţ atan umi ţ i nat ural i şt i ) , ant r op oi d. Exem pl ar u ni c a ' lf auneit er est re e lt r eb ui e a şeza t pe s ca ra zoo l og i că î nt r e ousti t i ul' su f er i nd de el ef an t i azi s şivev er i ţ ă, sau poa t e bursu c.Nu mă î ndoi esccăanomal i i l e organ i cepe ca r e cu si gu r anţ ă l e pr ezi nt ă, vordever a iî n t ot ul băn ui el i l e mel e.Deci , nu l a puşcă ri e,cu m vorni u i , ni cil a bal amuc,cu m ar dori l ţi a i , cimena l a ger i e. VESELASPOV EDANIE I at ă ce m i a poves t i tî nt r o seară, l a un pah ar e d vi n, un f ost cam arad de ar me: Jal ni cularmi st i ţ i uf usesesemnatî nî mpr ej urări l eşt i ut e.: Mi si unea ger man ă,su b com an da t ruf aşu l ui gener alBr an den st ei n pogor î se asu pra î ndol i at eiCet ăţ i de Sca un a l aşi l or , caun st olde co rbi . Pest e def ecţ i unea ru şi l or î neb uni ţ i d e al co o: l şiuh d ul ot răvi t or al ă rzvrăt i ri i , p est e l i psu ri l e şi mi zer i i l e de t ot el f ul , mar asmul şidescu raj ar ea ven i ser ă ca o ul t i mă l ovi t ur ă a dest i nul ui săne n îcovoa i e gru mazi i ,r ăp unî nd şicel e d i n urmă năd ej di . î nt ovă răşea m un pri et en , î n al t ădat ă l i ni şt i t ul ca rt i er al T ăt ăraş i l or , t urburat cu am de ch i ot ee l răg uşi t eae l ost aşi l or î mpărăt eşt i , Păşea m ab ăt uţ i pr i n zăpa da moal e şi . ă fr ă să schi mbăm o vorbă neam st rî ns mî na, desp ărţ i ndune n î poa rt ă.Purt am î ncăuni f orm a r egi men t ul ui 24 art i l er i e şi De cî t mi î er a cu put i nţ ă oco l ea m st răzi l e pri nci pal e, pen t . ru a nu fi si l i t săsa l ut ofi ţ er i i nemţ i . Ful gimari căd eaumol com pe acop er i şu ri l e j oase. Cot i nd peo ul i ci oarăpust i e,ză resc î n prag ul bi se rci ii un

76 AL.O.TEODOREANU preotnal î t , pr egăt i ndusesăi nt re.Nu şt i u cemi vi ne şimă i au după el . Un i mpul s a ncest ral , nevoi a dea auzio vo rbă de n îcu raj are,ci ne şt i e? mi î zi ce: — Cedor eşt i ,fiul e! — Să mă spovedesc,pări nt e.Cauti spăşi r ea păcat el orşiduhovni ceasca sfi nţ i eit al e bi necu vî nt are. — Aiuci s? — Da! — Rău! - . :: -r - N emţ i ? ." — Nemţ i !' .' +! -Bi ne! —î ţ ipl acet eat ru?—.Da!

r t eal ui Mi hai Vi t ea zu l ? — Bi ne!DarMoa . '—Nu! . V — Rău ! Crezi î n Dumnezeu? . - i — Da! — Bi ne! — Darî nN.l or ga? — Nu! [ i ; : — Rău! . . . Şi de c e n u crezi î n N. l orga ! : [ ~- E ză l ud pări nt e,e s ări t ! —I eşiaf ară,măgarul e!Am săt erecl am l amarel ecart i ergeneral !Am săt e chem l a Curt eaMar ţ i al ă!Veifi î mpu şc at a c un cî i ne!E o ruşi ne sămaiporţ i uni f orm a! La zi d, l a zi d! . Cr edeam că aî nebu ni t pop a.O şt er g,Dascăl ul se ai d upă mi ne: b.— Bi ne,domnul el ocot enent ,cum î ţ iveni ?—-Darceam f ăcut ? TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 77 — Ăst anuepopă,domnul e. — Cum? — Ăst aedomnulpr of esorl orga.Saî mbrăcataşadef ri canemţ i l or . Camar ad ul meusu rî dea ost ni meiami nt i ri : — Şici necrezicăf ăceapedascăl ul ?

— Făgeţ el ? — Aighi ci t !

DIN „ HRONICULMĂSC ĂR I CI ULU IVĂLĂTU C" — Anul2001,l unaOct ombri e,zi ua16— — I nt roducere— Văl ăt ucmăscări ci ularfi t răi t ,par ese,î n pri maj umăt at ea veacul uiXX sub gl or i oas a dom ni e a mar el ui v oi evod Fe r di nand I de Hohenz ol ernSi egm ari ngen ,. f ăuri t oru l Români eiMarişicel di nţ i i al eiRege. A l ăsa tî n urm ăi o sea mă de scri pt e şi hri soa ve, gă st i e a cu m dou ă decen i i de zel osu l cer cet ăt or şi om de car t e Epami non da Gon gop ol os, î n pod ul cast el ul ui de l a Ci uce a,î nt r o val i zăuzat ă,pecarest ărui auî ncăi ni ţ i al el eAl .O.T. î nt orsă t ura raze fi , greşel i l e ev i den t vo i t e d e a co rd , şimai al es n u el e c uvi nt e de ca r e sesl uj eşt e p reades, nu corespu nd î nt runi mi c n i ciep oci iî n ca r e at răi t măscă ri ci ul , ni ciacel oraî n ca re că ut a să şiaşeze unel e povest i ri . De al t f elnu mair ăr nî ne u mbră d e n îdoi al ă,că em s năt ura aceas t a e n u pseu don i m. Car act er ul l ui e am pl u con firmatde n ît r eaga TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 79 op er ă,care un ab dă î n gh i duşi i şizeflem el e,ceea ce oved d eşt e căau t oru l ei nu di sp reţ ui a pamflet ul şif arsa ,f ol osi ndul e ad es cu dest ul ăî ndemî nar e. Anacroni smel eţ i păt oar e,presărat epri nt r ecuvi nt eşil ocuţ i uniuzual edi n l ea t ul î n ca re scri a, î it răd ea zăsu fici en ti nt en ţ i a de apăcă l i post eri t at ea . Dar acon ch i de de aci , cămăscări ci ul ar fif ost un vu l gar i st mi ficat or e d docu men t e şi un scr i bi gn ar ,e d esi gu r hazarda t , mai ' al es căvem a pr ob e cer t e că elcu noşt eabi ni şo r vech i l e p ravi l i , aşacăni ciscă par e di n ved ere, ni cieroa r e d i n part ei nu poa l e' fi . De a l t f elhi pot eza( r ep et ăm: er on at ă, şiadăugi m: absu rdă) a f al si fică ri i , nu r ezi st ă uneicri t i ciseri oa se şinu a f ost sţ su i nut ă decâ t d e un si ngu r con t i mporan almăscă ri ci ul ui — unul N. l or ga*Nast ( ase, Ni st or , Ni coa ră sauNast rat i n?)cu al căr ui a port r et ă mscă ri ci ul î şiî ncep e hri sovu l . Numi t ul ( i st or i c? medi c? ec on omi st ?) , sezi ce că ar fi aşe zat n u pr et i ns docu ment ( f ant ezi st ) al măscă ri ci ul ui î n vea cu l al XVI I l ea , punî nd prea mul t ă grav i t at e,î n i nt erpret areaunui t ext de n at ură

" Sub sem năt ura N. org la î nt î l ni m

publ i caţ i i oa frt e vari at e: "scr i er i

agri co l e, i es pe de t ea t ru , co l ec ţ i i de art i co l aşe pol i t i ce , poezi i , botan i că pen t ru cu rsu riseral e de adul ţ i , eco nomi e pol i t i că t , sf at uripen t ru go sp od i ne,ed uca ţ i e fizi că pen t ru l i mf at i ci , n î t r eţ i ner ea păru l ui î n st ar e de cu răţ en i e f ără apă şi să pun, col ecţ i e de anecd ot e pi ca nt e desp re j uni it ur ci , et c.et c.Nu e î ncă bi ne st abi l i t da că au t oru l e una şiacei aşiper soa nă. Se şt i e î nsă că . acest a ( dacă e acel aşi ) sauunul di n aceşt i a ( dacăvor fi f ost maimul ţ i ) sa ocu pat cu st udi ul i st ori ei , ca r e fii nd pe at unciî n f aşăi a desch i s caî ncu raj are porţ i l e Aca demi ei , at r ăg î nr l uit ot od at ă mul t ă l au dă şion oi ' uridi n part ea com t i mporan i l or . De al t f el , Şt i i nţ a nu are a seoc upa de ca zu l acest a, ' deo ar eceni ciuna di n scri eri l e se mnat e cunumel e men ţ i on atnu pr ez i nt ă oi mpor t an ţ ă d eose bi t ă. . Ext ras i d n„ Mar ea n Eci cl op edi e R omân ă. "

80 AL.O.TEODOREANU uşoa r ă*. Se parecă î nt âmpl area a f ăcu t h azu l soci et ăi ţ i cu l t i vat e de peat unci , m ai es al că măscări ci ul na pi er dut p ri l ej ul so specu l ez e î n com i c, ar ăî t nd că păcat ul bi et ul ui N. l or ga nu e nou şică f ran ţ uj i i cu mul t ă vr eme î nai nt e au den umi t ge ner i c procedeu l , pri n cu noscu t a zi „cal Coup ă: erdans l a

pomade" . Se ve de di n por t r et ul ce urmeaz ă, că măscăr i ci ul e parţ i al i şper fid, î nt ru cî t a f pt el e at ri bui t e acel ui N. orga l ( de ex. şa A zi sa l ui pr et en ţ i e de a fi af ecţ i on at m ai mul t p e pri nci pel e moşt en i t ordecî t e rgescu ll ui pări nt e î nsu şi , desci f rarea i nscri pţ i i l or de l a Curt ea de Ar geş, erea scri op erel or dramat i ce î n t r en et c. ) par cut ot ul never osi mi l e.Ten di nţ a acea st a de şa ră j şisa t i r ă, ca r e nu se ezm d i nt e ocl i pă, poa t e fi un mot i v d e a t r acţ i e n î pl us p en t ruci t i t oru l prof an, î n och i i cer ce t ăt oru l ui ob i ect i v î nsă ea nu e mai pu ţ i n, o scăd er e car e se r ăsf rî ngeasu pra î nt regi il ucrări . C u t oa t e acest ea ,i mparţ i al i t at ea ne ob l i gă să at r agemat en ţ i a ci t i t oru l ui , căo î nt r eagă ser i e de docu men t e, ăst p rat e l a Academi e,î ist ăl adi spozi ţ i epent ru adovedicăani mozi t at eadi nt r emăscări cişi cel vi zat e cumul t ant eri oa ră f rag men t ul ui pe ca re l îpubl i că m. Recen t , domnul pr of esoroct d or . DR. l oa ni ţ escu , a descop eri t o scri soa re a măscă ri ci ul ui că t r e p oet ul Oct avi an Goga , dat at ă l I ovă ţ , 15 l anuar 1926.

Pasa gu il urm ăt or i d aceascri n soa re vi ne î nt reg î n sp ri j i nul afirm aţ i i l or noa st r e: * „ Neob osi t ul K ost akel u. " V ezi col ecţ i a r evi st ei Vi „ aţ a Românea scă " , d i n veacult recut . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 81 . . . Deci ,i ubi t e domnul e Goga,i ci nun f elde ură per son al ă î n con t ra domni eisal e domnul ui N. l or ga. i Toţ col egi i meisî nt m art ori că, de pe băn ci l e şco l i iî ncă , păst r ez ovi ol en t ă aversi une pen acea t ru st ă ca t eg ori e de i nt el ect ual i . Ea nu poa t e germ i na decî t n îf azel e pri mare al e ci vi l i zaţ i i l ornăscî nde.î n ţ ări l e cu t r adi ţ i i cu l t ur al e mai vech i , asem en ea ca zu rinu sî nt po si bi l e.Ce ef ect ar fi avut de i p l dăî n Fran ţ a u n at ac sau chi aro cam pa ni e v ehem ent ă al ui Edmon d Rost an d î n cont ra mot or ul ui i nvent atdeun Dur ân d sauDupon t oar ec ar e? r Afi provocat desi gu r dezap r ob areşicel mul t su rî su ri r i on i ce pî nă şi n rî nduri l e prop ri i l or u li admi rat ori î , n Rom âni a î nsă nu sebr eve t a mot C or ăci ul !l a noie su fici en t ca dl N. l or ga să sp ună mi ni st rul ui de n Ist rucţ i e că dll on escu sau Pop escu nu şt i e să cî nt e di n vi oa r ă, pen t ru ca nen or oci t ul ui să i se ref uze cat ed ra l a Con ser vat or , sausă scr i e un si ngu r a rt i Neam colî ul n Rom âne sc pen t rucani cibi rt aşi i sanul acce pt e ca pel mai st ru .. De a cee a. . . " Darsă ăm d cu vî nt ul măscări ci ul ui : ÎNSEM NĂR I

DESPR E N.IORGA Frag men ti ncom pl ect di nt r' un docu men t pri zări tî n Horn i cu l Măscă ri ci ul ui Văl ăt uc. .

i nde sci f ra bi l ). . ( . . , , ' . ' ,.j ucî nd Harn l et n î i n desci f ra bi l )... . co stu m de b i ci cl i st( . . . . 6 — Tă mî i e şi ot ravă 82 AL.O.TEODOREANU

şier a acest N. * or lgaom î nvăţ at el t mi z,burduf , cu noscă t or amul t el i mbi ca :t urceşt e cel ( mai bi ne) ,f rî nceşt e,r omâneşt e( mai puţ i n) , el i neşt e,nemţ eşt e şi î ncăî nt r un f el ,t ot em nţ eşt e,dar n u t oc mai , ceo vorb esc t otNemţ i i , dar n u t oţ i , cinumaio part e,sp re Mi azăNoa pt e,l i ngă o ap ă. Şt i a pî nă şil i mba ki t ai l or ( ch i neze şt e) şi î n mul t e era i ach r ki t ai ( Chi nez) . Lat rup l ung şi umbra l ui pe zi d pr ec um o măt ură de Ţari gr ad cuj osu lî n su su , avî nclelbarbă , măca r căuni i au scr i s ( nead evăr at ) , că gl as şich i p de f eci oa ră avea, caream 1 văzu ti o,cu och i i meicăavea barbă . Ci f ărăbarbă şi su bţ i ren gl as eraal t ul , ce-au f ost p ca uch i hai e şiLog oă ft al t r eb i l or d i n af ară. I ară pe a cel a şt i m bi ne căî l ch ema Ni col ae T i t ul escu şini ci decu m N. l orga. Ci de l or ga u nmaiat î t nu şt i m pre N . Mul ţ i sau pri pi t a zi cer e de N .l orga că i mar e,nu^se i şt e b i ne d e ce: au căeraunl g î ( n băt ai e d e gi oc ) , au pen t rumi nt eal ui ( caproşt i i ) . La umbl etumbl a î nco voi et , an ume cu umăr ul st î ng î n spr e SudWes t * şicăl ca ase meniunui co co sî t rc cu ari pi l e t ăi at e, uf gă rt i de co poi , c ar agh i os , mp îl et i ci nduse . . . . ( i ndesci f ra bi l ).. şi .f ără ru şi ne,î n f aţ a c uco anel or , vo rb eamăsc ări. . . .

( i ndesci f r abi l ) . . . . . şinumai că t î nd că i orn băt rî nşinusecade....( i ndesci f ra bi l )... dar soî napoi at de a l Beci ( Wi an a) , mofl uz,căni * N ăst ase, Ni st or , Ni coa ră sauNast rat i n? ** Exp res i e i nexi st en t ă pe vr emea cî nd se sc ri a ast f el , r ec unoaşt e măscă ri ci ul î nt r o not ul ă mar gi nal ă, adresî ndusel ui N. i orga cu vorbel e:ast a

am puso a şa , de a lmi ne,casăt e r i i t . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ83 mi c n u i au put ut f aceWor on of( . i nd .es .ci . f ra bi l ]. . . . dar a i r m ă ' nt orc iş zi c:de n eb un no fineb un, dar ni ciî n t oa t e mi nţ i l e n ui.,.

( i ndesci f ra bi l ).. .. şieisă it ai e b arba nu al t ceva şi1au hui dui t şi1au f ugă rt ipre l i u ţ a mare cu bat j ocu rişiocă ri. . . . şiflui era u cadrac i i.... şicu m au scăp at e d acel prăp ăd au şiscr i s de ol ac Mări eiSal e l ui Vod ă,zi cî nd că1au amen i nţ at c-u n obi ectăi os t şi1au f ăcu t pr e e l de rî s n ît ot el f ul zi cî nduil ui om de gu mă, pi l ul ă Pi nckşimasca ra ( i nd . . e . . sci f ra bi l )şiui t î nd cănuiî mbrăca t , că er a ui t uc oa frt e şi camze vze c,sau su i tî n bi rj ă numaiî n căm eşă de n oa pt e şi n

pi ci oa rel e goa l e, egru n , p oci t , p ăros,aim m arescî rba . . . su bven ţ i i p est e subve nţ i i .. . cul t ura l e . ( . i . n . desci f ra bi l ). . . . de l i ngu şi t or i n cică semai poa t e l i nguşi to r . . .f ri cos . . ţî f nos . ; .. . şi f udul( i . nde. sci .f r a. bi l )f oa met e mare. . ..numaif aso l e şi pi tă. .

( i ndesci f r abi l )t ri met eaI on elBrăt i an u şiput i neicu brî nzăşicom pot uri şi f ăi nă şi t cî e t oa t e şi el l ă î l uda . . . . ; . . ci , n îcet î nd răzb ou il cubi ne şi nemai avî nd nevoi e,ven i t uşi au N. l or ga î n fire şit r ezî ndusedi n acea sp ai mă mare ce 1au f ostup c ri ns,au ui t at i n bel e . . . . au scos şihai na de pop ă ....

( i ndesci f ra bi l )vorbeurî t e....( i ndesci f ra bi l ) ,caţ i ga nul . . . . , şizi ce a eă i boer ( mi nci uni )... cipusu 1au at unciOct avi an Gog a, ceau f ost go Lo f ăt al t r eb i l or di năunt ru ,î n co ndi cal ui cei zi Ţa cea r a Noa st r ăcan ogl i ndă,pe d ou ă col oan e, cebi ne e l zi ce a Pro co nt r a şi , ci t murea or l ga e d ci udă cet i nd acel e

84 AL.O.TEODOREANU

a ci l o r g o: ! co l oane,dar n ave a î nco t ro. . . .. şist ri gaSch i t ănesc ult î n d i va n Ci nepl ăcî nd Ave rescu l ui mare şal ul una caast ai au spu s S ch i t ăn escu l ui să u n

t acior l go, mai st ri ge: cănu secad e,fii nd l or gamaivî rst ni c.I arăSch i t ăn escu l , ni cinau mai st ri ga t deat ut n a ci ci l or go, af ară ed n umaiod at ă,cî nd sau l egat l orgae del şicî nd neavî nd ce ac fe,f ăgă dui nd elmar eşa l ul ui sănu mai st ri ge at ci

lorgo, ni cinau maist ri ga t a t cil orgo , cinumai at î t au zi s S ch i t ănescu l ca t r ă el : Ţaţ a par l ament ul ui ! .. ' .. ( i ndesci f ra b . i . l . ) . Ci t i t or d e pravi l i , erabun ci t i t or d e pravi l i , numai căsepri pea . Fi i nd di n fire i ut e şici udosf oa rt e,ni cinu mai ca t ă săci t ea scăsl ovel e pe deant regu l , ci dacăap uca să vad ă dou ăt r eibuch i , năp ust i nduse caăt a Tru ll a man uscr i s,se r epez ea să scri e şi pu nea mai depar t e de l a el . Aşaspu nea el ades că orn amen t el e sî nt i nscri pţ i uni şii nscri pţ i uni l e o rn amen t e,cî t au băga t de sea mă şiChar l es i D eh l că t reab ă ser i oasă ast a nu poat e fi . Ba od at ă,t ăl măci nd elo i nscr i pţ i une de pe un zi d di n Cal af at , au zi s că su b acel st răvec hi zi d ar fi î ngr opatnuDomn munt ean( Tugom i r) şicî nd co l o, sa dove di t a fi ni şt e necu vi i nţ i , p or cări i , săp at e deun el ev bul gar( der bed eu ) , d esp r e un prof esor şp an ch i şicu nevast ăf ru moa să, pen t ru careau 1şidataf ară i nd şcol i pr e a cel

el ev . . . . ( i ndesci f ra bi l )ţ i nea l a mî ni e şidacă l su părai cu mva nu t e ui t a f er i t o sf î nt ul .. . . şi ( u ră i nde . . s . . ci f r abi l ). . . . de acei a se amest ecaî n t oa t e,f ără so cot ea l ă şidesp r e o ta t e sc ri a, î n fieca r e zi cî t e oca re, t Dumi necadou ă. I ar cî nd se nfi îerbî nt a, un TĂMÎ I E ŞIOTRAVA 85 raf t umpl ea . Zi c uni i , că cet i nd una di n acel e că ri ţ , un beţ i v duhl i u i au scor ni t căse ăscu n se nîzi ua de 1 0 Maişicăde a l bubui t ul t unul ui i se rage t una caast a,dar edi ad evăr at sau nu, dracuşt i ( e i nd. esci .f r . ab . i l )î n t i mpu l că l duri l or m ari. . ( i n . de . sci f ra bi l ). . . . mai al esse ara .

PI LU LAPI NK AUNEIGENERAŢII: N. IORGA Pref er o st r of ă de E mi nesc u î nt regi i operei t erare l dl a ui l or ga . Oct avi an G oga Ca Pi code a l Mi ran dol a şt i e ot t ce es p oat e şt i , şiî ncăceva . Nu exi st ă zi , nu exi st ă ceas, nu exi st ă cl i pă,î n careumel n e să u sănu fie pom eni t . N. l orgai st ori c, . Nl orgaorat or , N. l orgazi ari st , N. l orgadonat or şi ( vi ce versa) ,N.l or gaf rancofilsau f ob( dupădi spozi ţ i i ) ,N.l or gagermano( t otaşa) ,N. l or gasem i t o- ( i dem) , N. l orga vi i t or m i ni st ru , N. l orga f ostdep ut at , N. l orga i m, m N. l orga al pi ni st , N. l orgaagen t sa (u f act or)cu l t ural , N. l or ga om pol i t i c,N. l orgam o pur şisi mpl u sauî ncă . Nl orga nt i m, i î n fine:N. l orga. Nu exi st ă f ap t , n u exi st ă f en omen , n u exi st ă î nt î mpl ar e, nuexi st ă ch est i une,nu exi st ă pr ob l em, î n f aţ a căru i a dll org a sănu răsa ră caî mpi ns d e resort. N. l orga şirăzb oi ul , N. l orga şipace a, N. l orga TĂMÎ I E ŞIOTRAVA87 şiva l ut a ( mai al es ) , N. l orga şii nsc rp i ţ i i l e de a l Curt eade Argeş ( ghi ni on! ) , N. l orga şiUni ver si t at ea , N. l orga şiAca demi a, N. l orga şiEur op a.

' N. l orgaşipl anet a Mart e, . Nl orgaşiUni versu l( l i t era r) , N. l orgaşiTe ori a Cunoa şt er e, iN. l orga mu şi sca col umbacă , N. l orga că şi rar eal a cea f ă, N. l orga şi Cea hl ăul , etc. , etc. , etc. De rn i c c op i l , pr of eso ri i , buni ci i şipări nţ i i neau dep ri ns a ved eaî n acest bărbatcevakolosal. î n şco al ă neam t ru di t och i i pe r f azel e u li maricî t un ev şi asi met ri ce a co bri şcădi nPaşcani . St uden t , am au zi t numel el ui cî nt at e p p at ru voci , de l a Ni sapî nl a Ti sa, de a l S or bon na l a V ăl en i i de munt e. De dou ăzeci şimaibi ne de a ni , ref r en ul r evi ne ob sed an t şineî nt rer upt , r ep et at p ar că de mi i de demon ii nvi zi bi l i şiperver şiî nt r o sa l ă cu mi l i oa ne de eco uri : N. l orga , N. l orga , N. l orga , N. l orga . Pe afişe, î n j urn al e,pe zi duripărăsi t e,pe bănci ,l a bănci ,î n su s,î n j os,l a drea pt a, l a st î nga ,î nai nt e,î napoi : N. l orga . Domnul N . or lga a spu s că t oţ i r f an cofil i i nu s dec î t n i şt e se căt uri en t uzi ast e.Ura î Domnul N. l or ga aspu s că umai n f ran cofil i i au datdovadă de pa t ri ot i sm, si mţ pol i t i c ş i ex peri en ţ ăi st ori că . Ura!Ur a! Domnul N. l or ga a scr i sj i da că ni isu nt i nasi mi l abi l i . Ura!

88 AL.O.TEODOREANU Domnul N. l or ga a scr i sevreii căsau asi mi l at . Ura!Ur a! Domnul N. l or ga a spu s c ă b r oasc a zboar ă. Ha!ha! Fran ce zi i numes c ace ast a une sci e. Pî nă l a apari ţ i a dl ui N. l orga l i mba r omân ească na si mţ i t n ev oa i unui cu vî nt s i mi l ar , de aceea elnu exi st ă î ncă. Ori ce î nf ăţ i şa re va l ua elî nsă , st iori cu ll ui va fi i nsep arab i ll ega t d e numel e mar el ui nost rui st ori c.

Un el eph an t , ga pese, ea pese,Un el ephant ,ca pese enor mementDeux elephant, capesecapese,Deuxel ephant ,capeseenor mement ,Tr oi sel ephant s etc. Pe om r ân eş t e v a fi :

Un mi c i or gh i stţ i pa cunver su nar e:Dom nul l or ga i mar e,domnul l or ga i mar e,Domnul l or ga i mar e cî t un el ef ant . Doi mi cii or ghi st i et c. Dar de ast a nui vi novat excl usi v d omni a sa. Doved i nd di n şcoa l ă, pe i l ngă omemori e a f bul oa să, excep ţ i on al e a pt i t udi ni pen t ru î nvăţ ăt ur ă» el evu l N . l or ga a st î rni t î n j urui o pr ea j ust i ficat ă admi raţ i une.Cî nd, mai t î rz i u, t erm i nî nduşist udi i l e st răl uci t e,a co nt i nuat ( d sa

mani er e, )săsei nst ru i ască , pe vr emeacî nd l a noiî n ţ ară, pr of esoru l ,i ngi neru l sa u med i cu l ,î nt r un cu vî nt i nt el ec TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ89 t ual ul ,î şimăr gi nea î ndeob şt e cu ri ozi t at ea şich i ar d iea l ul î n ob ţ i nerea di pl omei , desi gu r d l N. l orga ar ep rezen t at o rari si mă excep ţ i e.Cu t oa t e a cest ea dsanu se oa pt e p l î nge e d n en oroc. Fai ma i a mer s u fl ger ăt o. r Toţ iî lr even di ca u capeo a f l ă a nea mul ui , aco r dî ndui un cred i t nel i mi t at î n t oa t e d omen i i l e.A f ost pi l ul a Pi nk a ge nera ţ i eisa l e. Apăsatdi nt oat e părţ i l e de cea maizgomot oasă popul ari t at e,a i eşi tl a su praf aă ţ cuuşu ri nţ ă,ca ocol oa nă d e p ast ă de d i nţ i di nt r un t ub su b presi une. Ent uzi asm ul mul ţ i mi i 1a mod el atsem i zeu . Dsa sa si mţ i t bi ne ca at ar e.Ace sa t e punct ul de pl ec ar e al utur or erorilor. Aexi st atunf et i şi sm N.l orga.Aexi st at . . . Cu posed aţ i i nu se u p t ea vorbi . Put eai să el d emon st rezi negru pe al b, sau al b pe negru , că d1 l orga e su pus şielca t oţ i oa men i i păca t el or şi mi zer i i l or omen eş t i , că st răn ut ă pe n as şipăşeş t e pe t al pă,că doarm e,că măn î ncă, î n sf î rşi t căi seî nt î mpl ă să seco nt razi că , şică uneo risu sţ i ne i nex act i t ăţ i , că nu ar e de ex . un dramde t al en t i l t era r , ni cipi c de sp i ri t cri t i c. nu It i l . Ei rî dea u di sp reţ ui t orişi ţ i răs pundea u st ereo t i p: „ Te u p i cudll or ga ?" Dacădl ui l orga i ar fiven i tf ant ezi a sădear ep rezen t aţ i i de d ans e i 1ar fi

com parat cu Ni j i nski saucu Nap i er kow sca, dacăar fi i ct pa, t cu Leon ar do,dacă ar fisp us cu pl et e,cu Ni t t aJo.Căci nu exi st ă act i vi t at e o men ească î n careld l or ga să nu ex ce l ez e,de l a j ocu l de şahl a pi r ogr avu ră, obţ i nî nd aşacu m a ob ţ i nut di n şcoa l a p ri marăî np ăl a A cad emi e,pr emi ul I . Dacă ai m ad ău găml a o tat e ac es t ea n u an t uraj

90 AL.O.TEODOREANU adul at ori u, ca re seext azi a sa u si mul a ext azu l ,î n f aţ a unor gest uride l a ca r e p ri et en i i si nceri 1ar fiopri t , mi r aco l ul se xe pl i căbi ne.Ast ăzidomnul l or ga se fl a ă î n si t uaţ i a di fici l ă şimaipr esu s de o ta t e en j an t ă de aşiput ea î ngăd ui or i ce Domni a sa o şif ace. Pen t ru mi nţ i l e î n f uncţ i une aceast a nu vi ne î n av ant aj ul dsa l e. Domnul N. l or ga afi rmase că c Ua rn ia n u exi st ă. Rev i st a , , Vi at a Român easc ă" adove di t că ea exi st ă.Domnul l or ga a pus ca păt pol emi cei , adr esî nduse co l aborat ori l or „ i nf ameirevi st e eşe i ne"cu vo rb ee: l „ Sî nt eţi obra zn i ci ! " Recen t *, dl Oct avi an Gogaami nt eşt eî n Camer a dep ut aţ i l or ap ft ul not ori u că dll or ga figu r eaz ă î n bi l an ţ ul băn ci i Bl an k. am C er a rî de.Domnul l or ga so l uţ i on ea ză t si uaţ i a a post rof î nd î nt r ea gaadunar e:„ Să văfie ru şi ne! " Domnul N. l or ga i nf or meaz ă un zi ar ran f( N ce ou zvel l es l i t t er ai r es) despre Români a a r ăt î nd " că d l Brăt escu Voi neşt i e cel mai mare o rmanci eral ţ ări i . Dacăemi nent ul nuvel i st n a sc ri s pî nă î n pr ez entr oman e,ace ast a e desi gu ro n ecu vi i nţ ăf aţ ă de d ll orga . Quous que ande t m? E i nco nt est abi l , căî n vi aţ a publ i cădll orga r ep rezi nt ă, casăî nt r eb ui nţ ăm o l ocu ţ i et ri vi al ă, un t em peram en t . Pe j ărat ecu l coti di ani t ăţ i i , dsacl oc oe tşt e ca ap aî n sam ovar . Neam en t uzi asm atcu dsa, cî nd î n ad ev ăr ni spi ratşimar e,cu och i iî n t ava n şiumăru l st î ng n î sp re su dvest ,a i zb ut i t să * Cam pr i n 19 25î mi par e.

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ91 ri di ce sp re cu l mi ameţ i t oa r e n i vel ul uneiCamer e d emoral i zat e,î n an ul de bej eni e1917. Dar d -ll orga f ace , va i , pol i t i că . Nu vomcom i t e mp i ruden ţ a,să e n am est ecăm î n cer cet ări l e d sal e st iori ce. Şt i m că ad mi r at ori i cei maiavi zaţ i aşt eap t ă cu gu ra de maiî nai nt e căscat ă, f ru ct ul răscop t a l mat uri t ăţ i i şt i i nţ i fice, area m op er ă de si nt eză,e p ca re di n su fleti o dori m f orm i dabi l ă, şidesp re al e că r eii deicen t ral e să put em di scu t a seri oscu m potfi di scu t at e a să tzide p i l dă i dei l e u li A. D. Xen op ol . Nu vomavea ni cicru zi measă i anal i zămca pri ci i l e p ol i t i ce, cu t oa t e căam f ost secă t ură e nt uzi ast ă, şicăpri n urm ar e si mţ pol i t i c avem . Even i men t el e şi au l uatde mul t i şor sar ci na săli zol ezen î ceară pca e~u n gu zgan mort î n st up. Dar d ll orga f ace , va i ,l i t era t ură . Prod ucţ i a şicri t i cal i t erară dsa (se mu a zăcu ambel e)î şiau ob î rşi a, una î n put er ni ce si mţ ămi nt e, ceal al t ă î n at en t e cer cet ări , am bel e î n r efl ecţ i e şi medi t aţ i une,î n r ec ul eg ee r.Dll or ga nu e un con t em pl at i v. Am da un pr emi u acel ui a ca r e n ear put eai ndi caora ncî d dll organd gî eşt e.Nu ar e i t mp. E un om de acţ i une,maibi ne zi s de t repi daţ i e,t i p emi namen t mot o. r Cap aci t at ea şi con ţ i nut ul com pr eh en si une! sal e art i st i ce nu poat e fi si mbol i zat dec î t de t ărt ăcu ţ ă.După dej un, cî nd nu ar e musafi ri sauvr eo re di ngot ă de cer cat , dsa, î n l oc săse i n l i şt ea scă ,i a crei on ul şise r p onunţ ăi nst ant aneu asu pra i t erat l uri i , î n pri vi nţ a ace ast a e mai pr ej os de i nami cu l dsal e de al t ăd at ă, d l M. Dr ago ni i rescu. Nu ar e ni ci cand oar ea, i n ci b onom i a ac est ui a. D omnul Dr agom i r es cunu pri ce pe n i mi c 92 AL.O.TEODOREANU şinu con vi nge e p n i men i :e a muzan t . D~l l or gapri cep e greşi t şicon vi nge dest ui :e p rmej i di os . Desp re c r ea ţ i uni l e d sa l e n îl i t erat ură e d e p ri so s s ă di scu t ăm. Se şt i e că î nt r e o co nf eri nţ ă şio vi zi t ă el ect ora l ă dll orga „ co mpune o poe ze" i. I nt r e dou ă f el uri de mî ncar e n îsem nă p e şer ve t o cu get ar e p en t ru „ Neam ul Român esc " ,î nt r e dou ă st aţ i i de c al e erat f ă scri e un actde e ta t ru . Pi esel e dsa l e sar p ut easo cot i

pe gă ri . Numere-l e a l ţ i i . Pri vi t e su b sp eci a et ern i t ăţ i i el e ap ar con st ru i t e pri n î nvî rt i t uri cu bast onul î n aer . Sub unghi ul act ual i t ăţ i ii medi at e, coment ezel e croni cari i speci al i za ţ i . î n noi nşi îne,sî nt em con vi nşică dacă î nt r~o cl i pi t ă de l uci di t at e au t ocri t i că , dll orga sar p ut ea su st rag e hal uci nant ul ui narcot i c al gl ori ol eişiar pri viî n urmă ceaf ăcu t ,i nt el i gen t şii mpul si v cu m e,nu ne n îdoi m căar a d cu t unul î n part i za ni i pol i t i cica re a i u apl audat pi es ee l şiar gî t ui recen zen ţ i i ca re l ăudî ndui l i t er at ura i au pr egă t i t p i ei rea . D e aceea , cadr ep t credi nci os al acest eior opsi t eî ndel et ni ci riomen eşt i , şicanevred ni c sl uj i t or a ! ei , di n amvon ul co nşt i i nţ einoa st re mp î ărt ăşi t e d i n haru l vorn i cu l ui Necu l ce i şl og oă ft ul ui Mi r on , di n amvon ul conşt i i nţ ei noa st r e î n car e mai l p ut eş t e du hul sf ân t al ul i Emi nesc u, Crean gă, Caragi al e şi Coşb uc,di n amvon ul con şt i i nţ einoa st re spre care se ri di că f um de hârt i e arsă di n j er t f a der i zor i e a dl ui N. or lga, r sp e mî nt ui r ea su flet ul ui să u răt ăci t şi sp re i ert area păca t el orsa l e,adevăr zi c vou ă f ra ţl o ir: Af ar ădi nt empl u!î ndepărt aţ ipăgmul !Af ară. ,af ar ă.

OMULCARE NU NE TREBUIE î nscri u acest i t l utî n f ru nt earî nduri l or d ef aţ ă, cu hot ărî rea şico nvi nge r ea pe care mi o dă sen t i men t ul covî rşi t or , că unan i mi t at ea unui pl eb i sci t , 1ar r at i fica. Nu e n evoi e d e maimul t , cat oţ i săî nţ el eagă ce vr eausăsp un şidesp re ci ne e vor ba. Văd î n pi căt uradecerneal ăcu carescri ul acri maamar ăpecar eovarsă un neamdez năd ăj dui t şisi mt ad unat ăî n ascu ţ i şu l pen eimel e o ta t ă n idi gn ar ea publ i că , n î f el ul n î ca r e f ul gerel e ceru l ui şi î rî f ng zi gzag ul d e f oc î n vî rf ul der i zor i u al pa rat on er ul ui . Mam cob orî t n î f undul prăp ast i eicar e st ă să ne î ngh i t ăţ ara şi di n f undul prăp ast i eist ri g: Duhul răscol i t or l anesu puneri i se d ri i cădi n t oa t e u ngh i uri l e,amen i nt î nd să r p ăva l e fi rmamen t ul î n ci ob uri , pest e cap et el e n oa st r e.Cat ap et easm al umi i se cl at i nă şiDumnezeu şi aî nt orsaţ a f de a l noi .

La fieca re co l ţ de st radă nu î nt î l neşt i decî t figu risu pt e şi moh orî t e,pe cî nd r ăzvr ăt i r ea î ncl eşt ea ză di nţ i i şi di ri că pumni i n î f aţ a fiecă r ei d a mi ni st raţ i i finan ci ar e. 94 AL.O.TEODOREANU Dar nu pent rua ev ocami zer i a car e şi a î nt i ns hrăp ăr eaţ ai mî nă nemi l oa să i d n col i ba pl ugaru l ui şiman sarda st uden t ul ui , pî nă l a masaal t ăd at ă î ncăr cat ă,a f ost ul ui mare propri et ar , mam aşez atsăscr i u. Am vr ut numaisă des pri nd di n j al ni ca f res că a act ual i t ăţ i i d ou ă momen t e t r ăi t e, r p of und sem ni fica t i ve, pri n i zb i t oru ll orco nt rast . Fusesem l a aga pa an ual ă a f oşt i l or com bat an ţ i care , caşiî n al t e rî nduri , av use se l oc l a vi a de l a Copou , a cam ar adu l ui Dan Bada r eu, eş pr edi nt el e asoci aţ i ei . Ni ciunul di n part i ci panţ i il a mar ea ep op ee, adunaţ i acol o, u n er a di nt r e acei a î n care săm î nţ a ot răvi t ă a revol t eisă ger mi nez e.Dar voi oşi a de od i ni oa ră di sp ăru se şi o mar e n îgri j orare se t ea î ci n och i it ut ur or . Eram par că î nst răi naţ i unul de al t ul şigl umel e cu car e cî ţ i va mai cău t au să î nvi or ez e adunar eacă dea u î n vi d, l ăsî nd pe fi eca r e cugî nduri l e u li . O cl i pă î nsă , nea uni t pe t oţ i . P r ef ect ul u jdeţ ul ui seri di ca se să î nch i ne, u d pă ri t ual ul n ît î l ni ri l or noa st r e,cel di nt î i pahar , pen t ruRege. Cî nd a r ost i t numel e S uver an ul ui , cal ao com an dă pe car e n i men i no dase, t oţ i neam t rez i tî n pi ci oa r e,i nt on î nd i mnul regal. Af ostocl i păderecul eger eşiî mbărbăt are. Di scu rsu ri pr op ri u zi se n au urmat . Sau evocat scen e d i n răzb oişisau răs f oi t ami nt i rico mune.Vech eal eg ăt ură es rest abi l i se . Şi l a ace l ce as a lî nf răţi ri i şial dest ăi nui ri l or , mai oru li nval i d Emi l Mi cl escu , cu l acri mi î n och i şibuza t r emurî ndă sa spov edi t n ou ă ar ăî t ndu ne st ar ea de pl î ns î n car e se afl ă t ova răşi i u li d e gl ori e şi su f eri nţ ă. N i ci , ein i ci nva il i zi i d e răzb oi , n uşi a mi pri mes c n enor oci TAMÎ I E ŞIOTRAVĂ95 t el e pen si i ,l ăsa ţ i de vi t rega st ăpî ni re nîvo i a so art ei , ca ni şt e oamen if ără căp ăt î i , ad ev ăraţ i cop i i ai i măn n ui . Nu er a pr ot es t areî n gl asu l su gr umat l a vorbi t orul ui .Na pronunţ at cuvi nt e de ură şini cina pr of erat ameni nţ ări .

Res emnatşimî ndru ca n u ad ev ăr atost aş, cr esc ut de mi c n îr es pec t ul Cor oan ei şii ubi ri i de ţ ară, desi gu r , căni cinar fisp us cea sp us d ecî tî nt r e n oi . Durer ea de ned escri s ca r e l î st ăpî neaer a durer eaal t oraşinu pri nsese gl as d ecî t pen t ru a ne cer e săî ndul ci m ago ni a unui f ost cam arad ,i nval i d şiel , car e n u numaică nuşipoa t e î ngri j i pl ămî ni i mi naţ i de boa l ă, dar n u areni cibani it reb ui t ori pen t rupî neaceade o ta t e zi l el e. Sub st ăp î ni r ea ace st ei mp ir es i i gr oz av e neam ri di catde l a masă, î ndrept î ndune sp re d î mbul î nve rzi t de p e ca r e p r eot ul urma săsfin ţ ească pl aca de marm ură i ndi cî nd „Al eea ofi ţ er i l or e d re zer vă" . Ca î n at î t eavr emi de e rst ri şt e a l e n eam ul ui român esc, gî ndul ab ăt ut găsea un ad ăp os t l a umbr a cr uci i . P ri veam l a ce i p at ruzec i d e f oşt i u lpt ăo tr i î ngen unch i aţ iî n i arba j i l avăşi mi zi cea m: — Vaidenoişivaideţ ară,cî ndşiaceşt i avorpi er denădej dea! Neam desp ărţ i t posom ori ţ i ,î n gru puri mi ci . Am i nt rat ,cu grupulî n car e mă aflam,î n casa unuicamarad care ne pof t i se l a o caf ea. mA st at m ul t ă vr eme f ărăcu vî nt ,î n f aţ a ceşt i l orbău t e î n tăcere. Cum vor bel e nu maiav eauros t , gaz da a î nt or s bu t on ul unui apa ratde r ad i o şineam t rez i t d eod at ă î n f aţ a mar eu li di scu rs al pri mul ui mi ni st ru. Domni asa ( e) , ne asi gu ra că sî nt em un pop or săn ăt os ( ee ) , că î n ad ev ăr ( e) , t r ecem pri nt r o cri zăde st at 96 AL.O.TEODOREANU ( ee, ee) şine i nvi t ane să f ace m dat or i aS .ol uţ i a t ut urorr el el orca r e ne bî nt ui e,domnulpreşedi nt ealconsi l i ul uinuovedeadecî tî nsuflet el enoast r e( e) , î şiva fi ami nt i t prof esoru l de i st ori e că î n zbu ci umat ul nost ru t r ecu t , după ocî rm ui ri l e h ai ne şi pust i i t oa re,nu od at ă, a î nsem nat cr on i ca ru l pe răb ojcăau

et el e, r ămasbi eţ i i oam en iumai cu sufl î nt ocm aica u dpă gu ver nar ea om d ni ei sal e.Dar u n domni asa, car e ai nau gu rat egi rmul st omah uri l or goa l e,e n idi cat să f acăap ell a su flet e şisă ne cear ă j er t f e.Nu domni asa car e na î nţ el es su f eri nţ a şia bat j oc ori t să răci a mai poa t e săvorb ea scăţ ări i . Am î nţ el escu t oţ i i r eped e n îsăcănu vor beaun pri mmi ni st ru. Vor beaau t or ul l ui Sarm aă, l vor bea

omul pecar e n at ur a a exper i ment at ni ma de găi nă pet rup de paj ură,vor bea , , haut par l eu r" ul Lar ou sseul ui , vorb ea u st i hi i l e,vorb ea nea nt ul . Şi pe undel e her t zi en e a l e su flet ul ui meu care upsese r t con act ul cu post ul Bucu reşt i şiBl aj exp er i men t al , am pri ns ă rsp unsu lţ ări i : „ Pl eacă domnul e p rof esore da l nel ocu l dumi t al e,pl eacă ! Dut e a l Văl en i saul a Sor bon a, alOxf or d, saul a Cet i nge, pe ocean sauî n st rat osf er a, du t e unde vr e, i n umai du t e od at ă! . . . S uflet el e de car e vor beai î ns t d es t ul de î ngă dui t oa r e şinuţ i vor cer e ni cisă t e aru nciî n mar e şini cimăca r să ţ it ai barba,î ţ icersă l el aşiî n bună pacenumaicu necazuri l el or!Ba,sî ntperf ect con vi ns că con ducăt ori i de mî i ne,ori care ar fi ei , se vorngri îj i să nu ţ i se î nt î mpl e n i mi c n ep l ăcu t şivor veg headesi gu r să ţ iî nca sezi l at i mp l efi l e o tat e . . . " Am î nt r erupt ai ci scri sul , chemat l at el ef on unde aflu acum, î n al unsp r ezecel eacea s a l nop ţ i i şial

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ

97

soa rt einoa st r e nou t at ea r econ f ort an t ă că d. pr of esor l or ga a preze nt at Suver an ul ui demi si a cab i net ul ui . Să fi au zi t şidomni a sa răsp unsu l su flet el or al car e sead r esa? Nu cr ed. ar D nî ch eiacest e rî nduri t ri st e domi nat e d vi zi unea ţ ări i ăsa l t ă de i zbel i şt e, ac un ogor pust i u, pecî nd pe zar ea dev ast at ă se proi ect ea ză ri uaşă , nea gră, st rî mbă şirău prevest i t oa r e,f ant oma omul ui ca r e n u ne r t eb ui e,cao sp eri et oa r e d e p ăsă r. i 7 — Tăi aî t e şi ot ravă MAKE LE TO T Ş I MICULNETOT SAU DOMNUL M.DRA GOMI RES CU ŞlPOETUL Fant ezi e grot escă pe o em tă d ii oa t ă. Est et i ca i nt egra l ă ved e î n op er ee l gen i al e ni şt e adevă rat e sp eci i al e unei l umi noial e u lmi i psi ho-f î zi ce, l ume d eo seb i t ă şide ce a fizi căşide cea psi hi că .

M. Dr agom i r esc u Cas a pr i et enul ui meu, poe t ul A l f a e aş ezat ă î n f undu l u nui par c

pl uri secu l ar î n î mprej uri mi l e oraşu l ui O mega . n Isu l at ă* î n i zol ar e, ă cl di r ea acea st a cu un si ngu r et aj , e aco per i t ă î n î nt r egi me de pl an t e agă ţ ăt oa re.I ar par cu lî nt i ns pe cî t evahect ar e e î mprej mui tî n f aţ ă de vech i zi durigroase ca re nu l asăsă i se vadăde af ar ă veg et aţ i a ex oi t că,mul t i f or mel e boschet e, pavi l i oanel e,pel uzel e,bazi nuri l e * Cuvî nt n ou ( a i nsu l a, ni su l ar ea,a se i nsu l a. ) Sar fi pu t ut săfie rezu l t at ul uneigreşel i de za ţ . Ant i ci pez. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ99 cupeşt i de au r şij ocu ri l e d e a pă p e ca r e a f nt ezi a mal adi vă aunui grăd i nar art i st el a orî ndui t cuo desă vî rşi t ă şihal uci nant ă măi est ri e,î n defi ni t i v nar pu t ea pr ec i za ni meni de ce , dart oat ă l umea er a de acor d că neo bş inu i t ul orn amen t aţ i i l or acest ui decorădea d o st rani e mp ir esi e d e vi s şi neb uni e,părî nd maidegr ab ă a fi mat ei r al i zar ea provi zor i e a uneivi zi uni de som nambul , decî t al că t ui t n î adevări ndl emn, pi at ră, pl ant e,marm ur şi ni si p. I n dosu l cl ădi ri i absen ţ a zi duri l or erm p i t eaunui l ac n esf î rşi t săf acăpunt e d e sa fir î nt r e oc lui nţ a poet ul ui şifirm amen t . Nu avea i de sco borî t decî t vr eocî t evat rep t e d e p e e ta rsă pen t ru a păşi î n ba rca ad or mi t ă,de unde se ve dea maibi ne l i na l unec ar e a l eb ed el or că ut î nd l uce f eri , pri nt re u n f eri para l i za ţ i . Pri et en ul meu seî nt orsese de cî t evazi l e numai di nt r o l ungăcă l ăt ori e î n ext r emul ori en t . Lovi nd î n gan gu l c ar e agăţ at de port i ţ a de st ej ar î nl ocu i eş t e muzi cal st ri den ţ a so neri i l or ect el ri ce, nat r eb ui t săaşt ep t e p reamul t pen t rucabăt rî nul Psi hoPhi si cu s sămi desc hi dă cu acel aşi su rî s pe car e i i cu noa şt em de a ni şi an i . Băt rân ul Psi hoP hi si cu s f use se bot ea zt e d Dl Mi hai l Dragom i r es cu î n al că ru i„ I nst i t ut de l i t er at ură" figu r aî ncă ,î n ca l i t at e de membruon ori fic,fii nd un per son aj ab st ractşit ot uşipal pab i l şi( după pr op ri a exp resi e a maest rul ui ) dep i nzî nd de st ăpî nul să u ( Poet ul ) şit ot uşide si ne st ăt D ăi t vi or na C ca : omed i e. ,

Faubt, Foi l et oa nel e di nVi i t oru lşiPseudokinegeticos. Si mpat i a pe car e cap ul l ui î năl bi t i ţ o i nsp i ra er a anul at ă r ep ed e şiî n î nt r egi me de r ezer va pr eţ i oa să cu car e e t pri mea, pr ec um şide man i a d e a com pl i ca 100

AL.O.TEODOREANU l ucr uri l e pri n vor bi r ea l ui p eda nt ă şi t ou „t e en f orm ul es" . mi î er a t ot deau na e tam ă săi pun o n ît reba r e,căci nu se u p t ea r p ev ed ea i n ci od at ă unde poa t e d uce acea st ăi mpruden ţ ă.Ri sc ot t uşi : — Ce ace f st ăp î nul t ău , băt rn î e? — E un mi st erpecar esl ăbi t el eput erial emodest eimel emi nţ inu 1au pu t ut pă t runde. — Nuţ icerun i nt ervi ew Psi hoPhi si cus,vr eau să şt i u numaidacă î n momen t ul acest a st ăpî nul t ău e vi zi bi l . — A!E oal uzi el aromanull uiWel s!Lam ci t i t ..: . —-Ni cio al uzi e Psi hoPhi si cus,t eî nt reb dacă st ăpî nult ău e acasă şi daeă l potved eaf ără să It urbur . — Pent ru că domnulî şidă ost eneal a să i nsi st e,am î nal t a onoar e ai r ăsp unde maiî nt î i că en pt ru st ăp î nul meu domnul e o td teau na bi nev en i t , ap oi că ăp st î nul meunu sa m îbrăcat î ncă şi că nîcl i pa n î car e amon oa r e să vor besc se găseşt e n î od ai a de u lcr u. Mi a poru nci t săll assi ngu r pî nă rnă vach ema.A i nt rat î n od ai a de l ucr u l a 11 di di mi neaţ a şi at i ă, easu d pra pavi l i on ul ui chi nez es c u lna a cr es cu t peun ram dechi pa ros can umăr de rau î nt r un pom de C răci un, f ăr ă ca ul mi nat ul meust ăp î n să fiap el atî ncă al n er ăb dar ea m ea e d a-lserv i . î n casă , un f um gr os şi mi rosi nd ci udatmă ovi l. — Geimi r osulacest aPsi hoPhi si cus? — Numaipent rucădomnul1aremarcatî mivoipermi t esăiat ragat enţ i a că m i am per mi s săam i mpr es i a căde a l reî nt oar ce readi n or i en t st ăp î nul meu seart i fici al i zea ză . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂWl — Ascul t ăPsi hoPhi si cus,f umulacest aî mipar eafideopi um. Psi hoPhi si cu s p ăruul t r agi at de su bl i ni er eameai ndi scr et ă. — Anal i zar eaacest uidet al i unui nt răî numi l el emel eat ri buţ i uni . De ab i a at uncimi am datse ama că gogom an ul se n gî di se al„ Leş ar p ad i s art i fici el s" edBaudel ai re. Aj unsesem l auşaodăi idel ucru. Cu că l cî i el e l i pi t e şimi j l ocu lf rî nt n î ungh i dr ep t sol emn şit ea t ral Psi ho-

Phi si cu s desc hi seseşa, u pen t ru a o î nch i de ap oiî nce t şif ărăzgom otî n urma mea. Pri et en ul meu Al f a,î nt r un hal at de. măt asăneagr ă î mpod ob i t c u flor i gal ben e,dorm ea cu cap ul pe masă . Mî na n ît i nsă eda u lngu l su praf eţ eil ăcu i t e a acest eimi nuni de a rt ăj apon eză secri sp asepe o te ,i ar b ărbi aî i era ri sp j i ni t ă deo co al ă de h î rt i e p e care se deave o mareat p ă de cer neal ă neagră, î l batuşor pe umăr . La ved er eamea, exp resi a poet ul ui i ao n îf ăţ i şa r e d e groa ză: — Teaiumflat ? Aicrescut ? Teaibărbi eri t !Nu găseam ni cio expl i caţ i e acest eipri mi rinea şep tt at e.Dar p ret ien ul meuî şireven i . —l art ămă,î ncepu el .Nuţ ipoţ iî nchi puicemisraî nt î mpl at .Şidupăcemi of eri ţ i gă rişico gn ac n îcep u acea st ă ext rao rdi nară povest i r e. Toat ănoapt eanam put utdormidecăl dură. Apri ndeam l umi nal afiecarej umăt at edeoră,f u 102 AL.O.TEODOREANU mam o ţ i gar ă,î nce r camdi n nou să dorm ,i mposi bi l . Aveamcî t ev a căr ţ i i nt er esan t e d ar u n voi am săî ncer c n i ciuna,î n năd ej deacăl a pri mel e p ag i ni de l ect ură, voi i zb ut i sădorm .î mi t r eb ui a ceva uşo r , pl i ct i co s ch i ar . Mi am ami nt i t că u p sesem deo p art e cî t eva ub pl i ca ţ i ir omâneşt i . Revi st e,zi are, cuşif ărăsu pl i men t el i t era re. Leam ci t i t pe o ta t e,î nt r un t ârzi u am ad orm i t . După vr eo pat ru or e de so mn, adi că pe l a zec e di mi neaţ a mam t r ez i t . După un duş căl duţ ş i un păh ăr elde Port o am i nt rat ci ai .î ţ i mărt uri se sccă not a. dom i nan t ă a ce l or m aimul t e per i od i ce r omân eş t i pe car e l e ci t i se m î n t i mpul nop ţ i i , mă umpl use e. dj al e.Mă pr egăt eamsăscr i u pen t ru „ Ţaraoa N st ră" un art i co lî n ca r e n it en ţ i onam sădi scu t cî t evaasp ect e a l e a cest eil i t eratu ri . Bag t ocu lî n căl i mară, darcî nd săl scotmt sio gr eu t at e ag i t î nduseî n vî rf ulpeni ţ ei .Teasi gurcă nam r esi mţ i tdel occuri ozi t at ea pescarul uicar eni i şt i e d acăî n vî rf ul undi ţ eise zb at e u n rac,o br oa scăsa u ( vorb af abul ei ) o şt i ucă . Un sen t i men t de gr oază puses e st ăp î ni re p e n ît r eagaea m i fi nţ ă,î n cel e d i n urmă mă hot ărăsc şi t rag o tcu l af ar ă. Ci ne cr ez i că se zbă t ea cu nasu l n îfipt î n vî rf ul pen i ţ eimel e? î nsu şi dom nul Drago mi r Mi hal ac hescu.

— Mi hai lDragomi rescu,rect i ficmaşi nalşiul ui t . — Nuit otuna?zî mbiami culmeu.Ci neosăşimaibat ăcapulcu ast f el de mof t uri ? L am rec unoscu t după mod ul dea r ost i cu ge vî n ni t a u l . l Şi bagăde seam ă,pî nă acu m nui con t rol asempr on unţ i a dec î t pe h î rt i e. La ved er eal ui , graţ i oa saTa TĂMÎ I E SIOTRAVĂ103 nag r a pe care vez oi î şiaco per if aţ a f ăcî nd o bruscăpi ru et ă şidî nd cu och i i de bust ul l ui Vol t ai r e,a că ru i a î nf ăţ i şa re sedi l at aseî n sem nul cel ui mai ( dacăse oa pt e sp une)homeri cevesel i i , i se d a r esăcu vorbel e:„ Quel l e h orr eu r , Mon si eu r! " Ast amaedi ficatasupraaut ent i ci t ăţ i ist at uet ei ,confirmândumibănui al a căgi nga şaant i ch i t at e e l i nă e d e a f bri ca ţ i e p ari zi ană. I n t i mpul acest eiscu rt e scen e, r u mî nd ri t mul , b zî ni î i el i i unui bon dar , domnul M. Dragom i r es cu , cu m zi cicăi zi ce , dan sa pe su gat i vă des ci r i nd î n l i t ere r onde, cu aj ut oru l că l cî i el or s al e pl i ne de cern ea l ă, f razel e pe ca r e l e poţ i ci t i . Ui t e. nîadevă r c i t es c pe su ga t i vă :„ Est et i ca i nt eg ral ă, i nfini t ul naţ i onal i za t , eu nu pot av ea i n mi c cuAl . O. Te odor eanu di n momentce nu sa dove di ta fi geni al , ce oat p e ave a elcu mi ne d i n momen t ce eu sî nt ?"Urmeaz ă cî t ev a cu rbe cap ri ci oase, ca r u mel e d e ol an dez ă pe gh eaţ ă.Mam con vi ns că fir a maţ i a unor a ( vez i A. Mi rea) , cu m că dom nul M. Dragom i r es cu ar sc ri e cu pi cor iul nu e o banal ăfigurăpoet i căciunnever osi mi ladevărbar oc. — Şiceaif ăcut ,zi c,di nceî ncemaiul ui t ? —î nt î i1am dezbrăcat .Nulput eam l ăsaaşapl i ndecerneal ă.Măt emeam să u n moar ă.Dar as t ae o r p ost i e.A vr ea săl scapi pe d omnul M. Dr agom i r esc u di n ce rneal ă, eca şicu m ai r v ea să sal vez i peş t i i del a î nec î n t i mpu l i nunda ţ i i l or . C er neal a e el ement ul l ui . D acănu se î năb uşă l a aer e că se asea măn ă şi î n acea st ă pri vi nţ ă cu r acu l . Chi ar u d mneat a mi ( se are p nî revi st a „ Gândi r ea " *) , * Perf ect adevă rat . Art i co l ul urm ăt or e va do dă. 104 AL.O.TEODOREANU pri nt r *o si ngu ră ap ăsa r e de pen i ţ ă,1aiscos l a i veal ă î n mări me su pra-

nat ur al ă u (mflatcuaer ) . De ast ă dat ă,1am pescu i t n î căl i mară, de unde a i eşi tî n prop orţ i i l e l ui fireşt i , adi că de mări mea unui E di n t i t l ul , , Adevăru l ui l i t er ar " . După ce1am dez brăca t , 1am f ri cţ i on at cu per i a de di nţ i săp unat ă şil a urmă cu „ pi er r epon ce" .I am f ăcu t apoiun duş cupul ver i zat oru l( aha! i hu! bumt arara! I u, i u, i u! - aşaf ăcea ) , şi1am l ăsa t săseusu ceî nt r o ca bi nă i mprovi zat ă di n că ri ţde j oc,of eri ndu^iuncol ţdesugat i vă,t ăi atdemi neî nf ormădehal atdebai e.Dar deab i a î l pudrasemcu t al c ca peun pru ncu şor ări op t i ş eli ar sa rep ezi t a l ! căl i mi ară. Cî nd am văzu t că^ ii ncori gi bi l 1am l uat ru f d mu e şel cea f ă şi1am

pus n î pal mă ( văz ut cul upa e oa frt e n ost i m) . Part ea mu a zan t ă e că a î ncepu t să mă must r e.Se u i t a a l mi ne d e su s n îj os. Cr ed că ; su f er ă de u n def ect de o pt i că . Aveaaeru l să şiî nch i pui e căele uri aşu l şieu pi t i cu l . Păr ea că ni ci . nubăn ui eş t e că nu depi ndea dec î t d e ca pri ci ul meu ; săal eg nî t r e a ii nt r dou ce n u ac d e cravat ă î n nod ul vi t al sa u ai da soar t a uneian umi t e i nse ce t noct ambul e, t r s i vi ndul pr i n pres i une, uc unghi a. Dar su părar eanu i ~a ţ i nut mul t . Omul eţ ul a î ncep ut săt î rî i e ocon f er i nţ ă î n ca r e n u er a vorba decî t de n ifini t , de el şide et ern i t at e.Un grei er ca un ecou r ăsp unse de undev a cov î rşi ndu1. Am pr ofi t atde ocazi e p en t ru al exam i na.Cu vî rf ulpeni ţ eii am ri di catî nvel i şulcut i uţ eicrani ene,cum ri di ciun capac de l ul ea. Mam bu cu ratpent ru dumneat a.Ţise ov dedea exac t ă oi pot ez ă ap ar ent i nadmi si bi l ă. Fac o secţ i une î nt r o pr oem i nen ţ ă af ect î nd f orm a uneici r cu mvol uţ i i di n ceea ce ărea p fiaun cr eer i. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ105

C nu l uiM. Dr agom i r esc u conţ i ne mi ez e d Gust . Ai avu t dr ept at eap :uldom nucă. Acum se expl i că t oat eî mizi ceam î nchi zî nd l al oc capacul ,pe cî nd paci en t ul ţ î rî i a î nai nt e.Fapt ul ar r t eb ui numai r ăsp î ndi t ,( cee a ceşif ac.N. A. ) . Mă mi r chi ar că vr eme de 30 de an i , at î t de puţ i ni sc ri i t or ir omân i săfi afl at se ce ru tl aces t a.Un val de aer roasp p ăt ăvăl n i pe geam ul des ch i s.Am aşez at vi vant a mi ni at ur ă peo coal ă dehî rt i eşi1am scosl a geam.La vederea bol ţ i i î nst el at e af ăcu t un mi c ge stl ar g.

Mar ee l To t !excl amă el cev a mai ări tşor , î ţ rî i nd ap oi epacel aşi on t ( mon ot on , mon t on ! ) .

Mi cu l net ot !hoh ot i u n l i l i ac di n zbor , o vn id par că săl an unţ e nop ţ i i i ndi f eren t e, e p cî nd l i cu ri ci i oţ ti p ar odi au st el el e, nî apl auzel e de ca t i f ea al e f al en el or . Omul eţ ul meuî nce puse ăs se mfl ue. La un moment dat dev eni se com pl ec t ament e sf er i c şinu maipăst ra cu hî rt i a decî t un si ngu r p unctde co nt act ,î nţ ep î ndul at uncicu pen i ţ a ( aşa , di n gl umă)a p l esn i t deod at ă şina mairămas i d n eldecî t pat a de cer neal ă pe careo vez i . Pri et en ul meut ăcu . Spri j i ni t de per vazu l f er es t ri i pri ve am parc ul , î n l umi na sel en ară di aman t el e b azi nel or se i sch mbau î n amet i st e,safi r e,smaral de şi op al e.Şi caun i nvi zi bi l bazi n muzi ca l , di n desi şu l cop aci l or nmă î rm uri ţ i , pri vi gh et oa rea aru ncă o i l mped e er jbă d e n ot e. Ui t e,am spu s ă fr ă voi e.DacăMi hal ach e D ragom i res cu ar exi st a î ncăpe co al a dumi t al e d e h î rt i e,ar scri e d es i gu r ă f răt oc,( cu t ocu ri l e) , căpri vi gh et oarea

i ua .re acea st a ar e a tl en t dar căpoet ul Ta l az d egen ex. 106 AL.O.TEODOREANU Ei şi ? rep l i căpoet ul î nt i nzî ndusede o bose al ă. Pă mmt ul şi ar cont i nua t ot uşines upă rat m es ru lî n nean t , cu t ot u c pri vi gh et ori , par cu ri , nopţ i de Mai , Drag omi reşt i şial t e mof t uri .

'Băt rî nul Psi hoPhi si cu s a scu l t ase se e ved a l uşă . Cu o e tmer i t at e d e n eî nch i pui tl a un om ca , el i nt r ă buzn aî n cab i net . Er a : l i vi d. Cu o vo ce e d a sfi xi at deabi a put u art i cu l a, ar ăt î nd pat a de cern ea l ă.

Ast a et otcearămasdi n Maest ru?blDarceaifi vrutsă r ămî i e,puf ni Poet ul ?î n f aţ a acest ui răsp uns b ru t al , cu o hot ărî r e,admi r abi l ă Psi ho-Ph i si cu s să riî n pi ci oa re pe coa l a de hî rt i e şi şidăd u f oc. a S con su mat i l ni şt i t cao hav an ă,l ăsî nd n u maimul t ca dou ă sc rumi er e decr s um gr os. Ş ii at ă cu m, ap r oa pe od at ă cu Maest rul cr eat or , di sp ăruat î t de mi şcăt or şiCr ea t ura, băt rî nul Psi hoP hi si cu s,person aj abst ract şi t ot uşipal pabi l şi( după prop ri a exp resi e a Maest ru l ui ) dep i nzî nd de st ăpî ri u' l să u ( Poet ul ) şit ot uşide

si ne st ăt ăo tr ca: Di vi na Comedi e,

Faus t ,Foi l et oan el e di n Vi i t or ul şi

Pse uăok i neg ei t co' s. Mor aă: l Nu f umaţ i ni ci od at ă op i um cust omacu lî ncăr cat . GBAM O' FON UL I NDEP END ENT Sauî ncă M. Drag omi r escu ,I nst i t ut ul de Li t er au tră şi Român i a Mare Leş sot s son ti ci basPou r n os m en us p l ai si rs.

Gr ess et . Sent r eab ăun cr i t i c:„ t u Hor ai ţ u Ce st aiacu ma î n Ol i mp, Pe câ nd t răi ai , oa r e cât t i mp Şi ca m ce oc l veai a î n sp aţ i u?" Şi i a răsp uns at unciHoraţ i u, Cu domi ci l i ul î n Ol i mp: „ Drag omi r escu are sp aţ i u, Horaţ i u î nsănar e i t mp" .

A.Mi rea( Cal ei dosco p) . CONVE RSAŢI E ( Sce na se pet rec e l a Li psea, pe cî nd dom nul M. B ragon i i r es cu f ăce a doct orat ul î n fil ozofi e) . 108 AL.O.TEODOREAN1 COLE GUL Mi hal ach e,t u 1aici t i t pe K an t ? DlM. DRAGOMI RESC U Eu nu lci t esc pe Kant ! COLE GUL D arpeSc hope nhau er? Dl M. DRAGOMI RESCU Eu n ulci t esc peSchope nhau er . COLE GUL N i cipe i N et zsc he? Dl M. DRAGOMI RESCU Eu nul ci t esc pe Ni et zsche. COLEGUL Bi ne Mi hal ach e,dar ce f elde doct or at nîfil ozofi e f aci t u, dacănu ci t eşt i ni ciun fil ozof ? DlM.DRAG OMI RESC U Ui t e ce-i dragă , eu vr ea u săf ac cri t i căî n l i t er au tra r omână, de a ceea nu ci t esc i mi nc şi mai al es răi st ni pen t rucăaş ri scasă mi al t erez erson p al i t at ea ;

( Gur al umi i ) . ' ĂMÎ I E. ŞI OTR AV Ă 109 Pen t ru cop i l ări a şi d a ol esc en ţ a cel ei m ai î ncer i t e gen er ai ţ i , dl M. Dr ago mi r esc u a f ost un f en ol en au t umnal : ob ses i e.La î ncepu t ul an ul ui şcol ar , Ornat ă cu cel e di n urmă f runze moart e al e t oam nei , di spă r eaudi n vi t ri nel e l i bră ri i l or , ex em pl arel e cu î nVel i ş at ră gă t or ,î n l ocu ll or , odat ă cu ci ori l e şico rb i i , co pert a ce nuşi e aî ngrozi t oarel or m anual e d i dact i ce . Pest e o tat e,co vrşi ît or ,t i t l ul t enebr os al u c rsul ui del i mba r omân ă: M . D ragom i r es cu . D i n î nal t or di n mi ni st eri al , p rn i elşi u n mai pri n el , m i j l oci t or ofici al de l i t erat urăşi et r ori că , f raged el e vl ăst areut p eaul ua con t act cu scr i su ll ui Emi nescu , Crean gă, Coşb uc, Carag i al e.Pri nt r o t ai ni că vr ee r a dest i nul ui elşinumai elavea să asoci ezeo t ri st ă ami nt i r e numel ui cel ormai dragisu flet ul ui nost ru scri i t ori ,î n cea su ri l e ce~a r fi urmat să fie de î ncî nt ar e şirecu l eger e,nu put eai cu t r ei er a hudi ţ el e Humul eşt i l or , nu t e put eai vesel il a „ Nunt a Zamfirei " , ni ciurmări l una pl ut i nd „ Pe mi şcăt oa r ea mări l or si ngu răt ae t, " n î î nch i pui rea hal uci nan t ă a cel eimai f rumoa se r vî st e,f ărăcadl M. Dr ag omi r escu sănu t e r t agăî nap oi , de p i ci oa r e, î n moci r l a cumorm ooc li şirî me,a not ul eisa l e ex pl i ca t i ve. „ Mai s hel as!ci I bas es t maî t r e: sa han t i se Vi en t m' ecoeu r er parf oi s j usqu' en cetabrisur ,Etl e vomi ssementi mpur de l a Bet i se Me f or ce â me boucherl enezdevantl ' azur " . Dar a t r ec ut şias t a. m A păr ăsi t şc oal a cu ce rt i t udi nea că dl M. Dr ago mi r escu nui ni cidest ul de n îţ el ep t casăfie cri t i c,ni cidest ul de n eb un ca săfie s cri i t or ,î li erta se m ( pe u jmăt at e)şi l ui t ase m 110 AL.O.TEODOREANl aproa pe.Mi l ami nt eaarar e vr eocr on i căvesel ă, cari ca t ură, o a necd ot ă. De mul t e o riî nsă ,l a auzinumel ui să u, vech i l e revol t e reî nvi au t umul t oa sf e. Si mţ eam( mărt uri se sc )o f ran că ave rsi une a fă ţ de a ce stom pe care uln văzusem î ncă.Dr agomi r esepmi hal achi zar eal i t erat uri inoast r emăi ri t a.Căcip. u se poat e co nt es t a că î n ace st al jni c moment df ez vol al t ări inoast re l i t erare

domi nat e d prez en ţ a sa, l dM. Drago mi resc u r epre zi nt ă o real i t at e cu l t ural ă ( ca l i fica t i vu le l a modă) . Onoa r e u li ! Onoa r e ă ţri i ! Aut r ecutani . „ Rea l i t at eacu l t ural ă" sa mi cşo rat î n mi nt eameat rep t at ,t r ep t at , pî nă l a di sp ari ţ i e.Dar a i t ă, î n t i mp ce-m if ăcea m servi ci ul mi l i t ar ,î nt r o noa pt e i l mped e de i uni e,î n t ab ăr a de l a Dad i l ov , n umel e dl ui M. D ragom i res cu î nve se l i nd r est ri şt ea unui î nt r eg co nt i ngen t de u tnari . Se ăcea f mare az h e p vr emeacei a, pri nt re ofiţ eri i şi evi el i şco l i i d e art i l eri e, e d cu rsu ri l e de dr ep t i nt ern aţ i onal ţ i nut e d eu n că pi t an, vi i t ori l or ofi ţ eri de a l al t ă şc oal ă. Cum ne ap r op i am de e tm ri nareaag st i ul ui , regi mul se nd îul ci se mţ si i t or iş caun sem n al l i bert ăţ i i apr op i at e,l ant ern a de a l ca nt i nă se i st ngeamai t î rzi u. Lî ngăbat eri i( cu si f on şigh eaţ ă) ne fi xa sempe p ozi ţ i e,î n j uru l uneimese, maimul ţ i cam arazi . Se ci t au defi ni ţ i i şimax i me d i n cu rsu l căp i t an ul ui pr of esor de d rep t . Un l oc oe tn en t , băi at cuca re t şi pri et en oscuel evi i ,t răgeacuurech eaşi rî deacupof t ă, cî nd, unul di n cei mai muca l i ţ i bri ga di eri ai seri ei , I TĂ MÎ I Eş iOTRAVĂ 111

st uden t a ll i t er e,i nt erven i :„ De cerî deţ i domni l or el un nen oroci t pu s să ţ i e „d i n ord i n" , un cu rs p en t ru ca r e n are n i cio pr egă t i r e ş i di n ca re n uşif ace bi ciof al ă?Căpi t anulî nchest i evorbeşt ededr ept ulgi nţ i l or ,t otaşacum arvorbi de d at ori i l e p l ant i ^nul ui sa u de co met a l ui Hal ey , dacăi sar on pi mciso f acă . Dumneav oast ră şt i ţ i doarcu m se pr ocedează î n arm aă t. er Svci iul n it er i or , speci fică del x. e că l a or ee l 5 r ecr ut ul o rmân t r ecel a r ob i net şi si ps al ă fizi on omi a.Dacăe gă si tl a rob i netf ără săse sp el e u rm ea ză cel aaşdi al og !SER GENTUL l ';';';.' . ' pe c e n u t e sp el i , mă l ea t ?( aşaşipe d i nco l o) . LEATUL .' '' Nu cu rge p a a, t răi ţ i donser gen t . SERGENTU L t ( er i bi l ) Să cu r gă!

Şi dacăap a se nî căp ăţ î nează sănu cu r gă( or di nul nu se i scu d t ă) ,l eat ul e dus a l arest , pen t rucaun grad at să if acă„ t eo ra i ord i nul ui "( aşaşipe d i ncol o) . Căpi t anul nost ruf aţ ă de şt i i nţ a drep t ul ui e o tc mai caso l dat ul f aţ ă de rob i net .A f ăcu t sau na f ăcu t drep t ul , ela pri mi t or di n , , să şt i e" , ba î ncă să î nveţ e şipe al ţ i i . Pri n urm ar e d omni i rn ei ,l ăsa ţ i că pi t anul î n pl at a Domnul ui , căni cielnui bucurosşidacăaveţ ichefderî s,pof t i ţ il aFacul t at eadeLi t eredi nBucureşt i ,să vedeţ iacol or epr ezent aţ i e. După aceas t ă i nt r od uce re,spr e d el ect ar eaunan i mă,cam ar ad ul î nce pu o desc ri er e a măn unţ i t ăa 112 AL.O.TEODOREANU cu rsu ri l orşisem i nari i l orpr of esoru l ui M. Drag omi rescu . Di n sp usel e l ui am aflat cu t oţ i i cădl M] Dr ago rn i rescu ar e d esp re i l t er at ur ă o co ncep ţ i e qu asi mi l i t arăşică asem en ii nst ru ct ori l or d i n oşt i ridsa f aceTeo ri e ( t eo ra ii magi nei , hi perb ol ei , serqn al ul de î nt r eb are,t eo ra i accen t ul ui ci rcom fle et c. ) . Dsaaşea ză scri i t ori iî n f orm aţ i e d e s ecţ i e,pl ut on, co mpani e e ( p ed est raş) ,r eg i men t , bri ga dă, et c. , punî nd t otu şiî n l ocu l ofiţ eri l or gen era l i , aut orige ni al i . Mai mul t . Ant i ci pî nd r egi mul su f r agi ul ui uni ver sa l , dsase ereşt f e aî nai nt aî n grad /un scri i t or sa u ai r t ec e vr eo cal i ficar e î n memor i u, n îai nt e de a se asi gu ra de co nse nsul maj ori t ăţ i i st uden ţ i l or . De aceea , de cî t e ori dl M. Dr ag dmi rescu vr ea să afl e si t uaţ i a exa ct ă a unui scri i t or ,î i pune ca ndi dat ura şiurn a deci de.Aşade pi l dă dsa deosebeşt e 12 f el uri de pop or an i sm, di nt re car e unul i nst rumen t al ce(o maifi şiast a?) . Vrem să şt i m ce el f de pop or an i sm car act er i zeaz ă o an umi t ă publ i caţ i e sa u un an umi t publ i ci st ? Lavot ! Al t a. Domnul M. Dr agorni r esc u, după 20 de a ni de cer ce t ări asi dui a găsi t că pen t ru a fi com pl etgen i al , un scr i i t or r ebu t i e săî nt runească 32 de con di ţ i uni si ne qu i bus n on ( ni men i nu l ea î nt runi t pet oa t e,cr ededsa) . Combi naţ mni l e di versel or ca l i t ăţ i dau naşt erea l prob l eme,al că rorezu rl t at pr eci s eed i fica t or şi i ndi scu t abi l . A şa ,ConuLeoni da f aţ ă cu r eac ţ i un ea, pu s î n ec uaţ i e,a dat r ezu l t at ul neaşt ept at că e o op er ă „ gi ngaşă " . Pri n ceal t pr oced eu sar fiput ut ob ţ i ne a ceast ă preci zar e mat emat i că?

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ113 Nu şt i m r ezu l t at ul scr ut i nul ui pen t ru t oţ i po eţ i i al eşi . E su fici en t să men ţ i on ăm ( cu t i t l ul de cu ri ozi t at e)că vot ul a hot ărî t că poet a Carm en Syl va est e o yri lco i nt i mi st ă şiMauri ce a Met erl i nckun „ l yri co ca duc" . Dar art p eacea ai m com i că aacel einop ţ i neu i t at e,î n care am afl atacest e, a con st i t ui t o momen t ul ,î n ca re,î ncu raj at de rî set el e sp asmod i ceal e cer cu l ui di n ceî n cemări t , vese l ul bri ga di er aav ut i nsp i raţ i aî nt rut oa t ei zb ut i t ă, săf acă ci t aţ i i di n af ori smel e că pi t anul ui pr of eso r şi e al pr of eso ru l ui i nst ru ct or , ă l sî nd anal og i i l e săse ab st i l ea scăsi ngu re.A t recu t ca m mul t i şoreda t unci , aşacămi e cu nepu t i nţ ă sădes pri nd di n memor i e ceea ce ap arţ i ne căp i t an ul ui de ceea ce ap arţ i ne d l ui M. Drag omi r escu . De al t f el , e ce l mai u ml t e di n cu get ări l e ce voi ci t a sau r ăsp î ndi t n î t oa t e co l ţ uri l e t ări i , n en ît î rzi i nd să cî şt i ge o bi nemeri t at ă f ai mă. Cum, pe d e a l t ă part e,at î t dl Dr ago mi rescu cî t şică pi t anul au f ăcu t şcoa l ă, l as pe sam a numer oşi l or l or di sc i pol i st ab i l i rea pat en ri t ăţ i i , ca nu cu mva post er i t at ea să at rb i ui e căp i t an ul ui ceea ce ap arţ i ne Drag omi rescu l ui şini ci Dr ago mi r escu l ui ceea ceaparţ i ne că pi t anul ui . Ci t i t oru l vat reb ui să convi e că unui nesp eci al i stî ie o f art e a nevo i e să se esc d ur ce. Iată: Soci al i smul est e a t uncicî nd l ucr ăo tri i di n Ger man i a nu maivorăsl ucr eze î n f abri ci . Operel e g en i al e şi î are bo î rşi aî n ge ni al i t at eaaut ori l or . 8 — Tâ mî i e şi ot ravă 114 AL.O.TEODOREANU Un es cadr on car e cai i se î nt or c asu daţ i , nuse poat e spu ne că sa mărşăl ui t bi ne.( Cu t oa t e căe vor ba deo o per ai ţ e mi l i t ară, nu socot i m max i ma aparţ i nî nd că pi t anul ui , deoa r ecen î dr ep t ul gi nţ i l or u n e vorb a de esca droa ne n î mar ş.Să fi e at uncimaxi ma d e dl M. Dragom i r es cu ? S i mpl ă h ypot ez ă. ) Român i i au avu t un act or gen i al : de Max şiî n l ocsăl păst r ez e,car e ne t r ebu i a, 1a l ăsa t săse ducă l a Pari s car e maiar e şial ţ i i şicar e acu ma e

soci et ar al C omed i a F ran cez ă,pe cî nd noinumaipe el şiî n dau na scen einoa st re nea păr ăsi t , pen t ru că pol i t i canu sei nt eresează de gen i al i t at e so cot i ndo f ără f ol os, cî nd di n co nt r aoţ ară t răi eşt e n umai pri n gen i i l e ei de ex . Franţ a, deoa rece gen i ul e î n af arăde t i mp şispa ţ i u de ex. Goet he,elfii nd et er n, măca r căsa su sţ i nut , mai al esde că t re si mbol i şt i , ca re seşt i e că est e şco al a i nco her en ţ ei , su sţ i nut ă şide B er gson î n care gr aeşi t şielcî t e el de B er gson , cu m căgen i ul aparţ i ne u mani t ăţ i i ca re eu cel î nt î i u am scri s a l noi î n „ Convo rb i ri " căelt r eb ui e să fie î nai nt e de t oa t e naţ i on al , al t f eldegeab a maiest e gen i u, şimaibi ne ne l i psi m. Ni hi l i şt i i su nt ni şt e ăi a di n Rusi a, ca re s-a pri păşi t şi l a noi vre-o ei ,tr dar si gu ran ţ a gen er aă li a pri nser ă şidoif ugi nd a mairămasunul î nch i s a l Ji l ava, ca r e a l n oini cinu poa t e fisoci al i sm, fii nd o a ţră em i namen t e ag ri col ă. Bru net i ere practi că t eo ra i evo l uţ i eil i t erare, r care ed ucecri t i ca , ca r e e de es en ţ a eies t eti că ,l a TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 115 i st ori a l i t er arăcar e duce l a bi ogr afi e.Dar după cu m am dovedi t n ît r o preced en t ă pr el eger e cri t i cu l nu ar e a ţ i ne sea mă decî t deprod ucţ i i l e gen i al e ca r e nu pot en pt ru ca să fie î n ri t mul evol uţ i eil i t er are ob i şn ui t e ca r e pri veşt e numait al en t el e nu şigen i i l e care de e si ne st ăt ăo ta re.Cî nd an al i zămop er a l ui Shak espeare , Dan t e sau a poet ul ui Tal az, poa t e casă m aifie vor ba de evol uţ i e l i t erară? Aud? Moravu ri l e scri i t ori l or n oşt rit i neri est e de nemai auzi t . Ei scri e recen zi i ob razn i ceşibî rf eşt e aut ori co nsa craţ i , ca r e î n ni cio ţ ar ă ci vi l i zat ă nu sa mai auzi t ,î n l oc să ci t eşt i , să t e pl i mbi şisă med i t ezi asu pra op er eor l gen i al e, et aduni aco l o t r ei , p at ru scri i t ori , a l ca f en ea sa u î n l oc al urişi î rf beşt i col eg i i absen ţ i şich i ar pe cei mai buni cri t i ciai nea mul ui , ca r e a r a f ce m ai bi ne cei mai mul ţ i şich i ar oţi t săî nveţ e ce vade a l ei . Aşaneaugăsi tzori izi l eil acant i nat aberi idi nDadi l ov. Termi nî nd servi ci ulmi l i t armam î nt ors l a Bucureşt i .Pe Cal ea Vi ct ori ei î nt î l nescun t î nărprof esor uni ver si t ar .„ Ce mai aci f Domnul e?" —„ Bi ne" , zi c. „ Am auzi t căt e o cu pi cu l i t erat ur a" .— , . M' da! " — răsp und pl i ct i si t .„ Ui t e ce i "—

zi ce, rău f acică u nt e d ucil a sem i naru ll ui Dr ago mi r escu . E si ngu rul om di n ţ arăeda l careoţ i pî nvăţ a cu m săan al i zez io p oezi e.Neam despărţ i t . Lase mi narnu mam dus.Nu ţ i neamsă an al i zezpoez i i . 116 AL.O.TEODOREANU Pen t ruanal i ze e d a l t ă nat ur ă( Doa mne er feşt e! ) ,l ao n evoi e,avea m adr esa al t or l aborat oare. Adouaziam aflatcăpi er dusem oşedi nţ ămemorabi l ă.Di sci pol i ipuseseră l a vot î nsă şiper soa na maest ru l ui . După l ungişiapri nse i scu d ţ i i sa con ced at că e n iut i l şif ast i di os să adauginumel ui să u 32 de ca l i fica t i ve. De aceea , de com un acord, adunar eana pus n î di scu ţ i e d ecî t pe cel e mai ca ract eri st i ce Ma (est ru la aprobat). Rezu l t at ul vot ul ui : Domnul Mi hai l Drago mi r escu est e u n di dact i co est et i co-si nt et i co i nt egra l oge ni al . Pest e vot ul acest a a t r ecu t războ i ul , d zrunci nî nd di n t emel i i n ît reaga pl anet ă.Sau f ăcu t şidesf ăcu tî mpărăţ i i şipop oa r e,aşezăm i nt e mul t i secu l are au di spă rut s ub val ul l ui de sî nge, cap i de St at ce pî nă i er i urneauzeci de arm ae t ri di cî nd un si ngu r dege t , auf ost ţ da il a o part e de cap ri ci ul unor î mpr ej urăriceau st at dea p uru ridea su pra l or . Domnul M. Dr ag omi r escu a rămas n ude f usese: pl ut eşt e caun dopde pl ut ă, a l su pr af aţ a ocea nul ui de prost i e al ncon i şt i en ţ ei a mori jt ar e, nî ca re cal mul pl atpare a se t er ni za e e d cî nd l umea. De a l t er mi nar ea se rv i ci ul ui mi l i t ar şi pî nă acu m, nu mi am maivăz ut pri et en ul de l a Dadi l ov decî t d e dou ă ori . Pri ma oa r ă, î n cel e di nţ i i zi l e al e r ăzb oi ul ui ,î nt r un marşî n Ar deal . B at ei r a mea t rebu i a să ocu pe pozi ţ i e l a Topl i ţ a.Al ui ,numaişt i u TĂMÎ I E SIOTRAVĂ117 î n ceregi une n îvec i nat ă. Ne-am î nt î l ni t .î n zo ride zi ,l a o răs pî nt i e.Avea m o bu nă bu cat ă de dr um de f ăc ut mpr î eună.Şos eau a se î nt i ndeaî nai nt ea noa st ră,i macu l at ă,ca un preş esf d ăşu rat ca să t recem , de soa rel e ceşiarăt a

du pă munţ i capu l hi l ar e d cl ow n conge st i onat . Ni ci urmă de nor u n păt a al bast ru l necu pri nsu l ui , ni cio boa r e nu t urbura l i ni şt ea desă vî rşi t ă. Arar , di n l an uri î ndepă rt at e, ne aj ungeaupi t pal acu ri r ăzl eţ e, ca î nt r o poves t i re vî năt oreascădeAl exandruCazaban. Cî nd ai21 de an i , cî nd aidorm i t su b cer ul l i ber şi ţ i ai ăco r ri t r t upul od i hni t cuap ă de i zv o, r cî nd mer gial ăt uri deun pri et en , căl ar e peun cal sp ri nt en pe ca re e d abi a î lţ i iî n f rî u, cî nd pl eci cu cred i nţ a că vei co nt ri bui cu ceva l a o vi ct ori e dreap t ă şi gu si ră, n cî d t oa t e acest ea se î nt î mpl ă î nt r o r ăcoroasă i mi neaţ dă d e au gu st , nu se po at e să unfii op t i mi st . Tovarăşulmeu de arme,ca mait oţ it i neri it r ăi aî n vi i t or .Se dest i na dăscăl i ei . Sevedea pe cat edra uneişcol i„ român eş t i di n Ar deal " , n îdrumî nd su flet el e vi i t ori l or et căţ en i ai uneiRomâni i pen t ru a că rei a î nt r egi re a pus şiel umăr ul . Sui am î nce tl a deal aru ncî ndune d i n cî nd î n cî nd och i i sp r e ch esoan el e ca r e n îai nt au î ncet , cao col oa nă de b roa şt e e ţst oa se ri pvi t ă cu l upa. Di n unan al t a neam ami nt i t de vr emea pet r ec ut ă î mpreu nă l a Bucu r eş t i ,î n şc oal a de art i l eri e,apoiî n t abăr a de l a Dadi l ov, de pet receri l e ul t i mel or zi l e,de maxi mel e pr oes for ul ui Dragom i res cu . Dar r p i et enu l meu î ncr unt ă spr ân ce nel e.Nu mai gl umea. Aj unsesem l apunct uldel acar edrumuri l enoast resedespărţ eau.Neam st rî ns mî na şiî nai nt e d e a mi 118 AL.O.TEODOREANU î nt oa r ce cal ul spre t er ba i a mea ăm r asămul tî n urmă,pri et en ul mi a sp us: „ Cu Mi hal ach e Drago mi r escu sesf î rşeş t e cap i t ol ul „ cu l t ură" al Român i ei mi ci . Român i a Mar e nupoat e n îce pe c u el . Nor oc! Nor oc! Aveni tpacea,pr el ungi ndpeni nsul abal cani cădel aNi st rupî nl aTi sa. „ Avemun vi s d e mp îl i ni t Copi l al su f eri nţ i i * a I t ă1. Aeve a. Pri vi ţ i vărog . „ E vi su l unui neamceaşt eap t ă.

De mul to d r eap t ă să rbăt oa re* *" . Ăst ae.Saf ăcutcesaput ut .Vi sel enu au cr edi tî n combi naţ i i l epol i t i ce. Acest ui a,mari inoşt ribărbaţ ide st at( descoperi ţ i ! )1au subst i t ui tr eal i t at ea Român i eiact ual e.Pri n urmar e vi săt or i i , du pă cu m se şi cu vi ne au rămas cu vi sul . Mi am î nt î l ni t pri et en ul pen t ru a dou a şiul t i ma oară î nt r un or ăşel de provi nci e.I eşea di nt r o cl ădi r e mar e şi er a sa l ut at cu mul tr esp ect deo sea mă de co pi i ca r e,î mbrăca ţ iî n uni f orm e n egre r ecea tu î n gru puripe î l ngăel , — Cecauţ iai ci ?— î lî nt reb. — Pr of esorder omână. — Eşt imul ţ umi t . O. Gog a. * O. Gog a.

TAMÎ I E ŞIOTRAVĂ119 Dr ept răsp uns,di n buzu naru l unui pal t onuzat ( de st of ă cazon ă) , pri et en ul

Ci un s d e i l mbar om ân ă, scoa se oca re t groasă caun di cţ i on ar .C t esc: cl asaVI I a se cun dar ă,M. Dragom i r es cu, Zî mbeam . Cr ed că i o orm f ă n umaizi c — căci î mi î nch i pui că utnu pr eda i după a st a. — Bat enşel igr ozav ,î mirăspunde,t r ebui e,săurmezpr ogramul ,căj î ncănus defi ni t i v. Dacămă pri nde vr eo i nspec ţ i e că nu f ac cu rsu l du pă car t e,mă dă afară. Neam aşe zat l a masă,nt r î o ber ăr i e di n apr opi er e, mi î exam i nam pri et en ul pe u fri ş,cu coad a och i ul ui . Se sch i mbasemul t . Un pi c d e b urt ă,un î ncep ut de ch el i e,o hai nă uza t ă . . . Acisf î rşesc i dea l uri l e zvel t ul ui ofiţ er e d pe şoseau a Top l i ţ ei . Se mairev ot l ă puţ i n, fii ndcă e l a î ncepu t . Cu t i mpul se va f orm a. efi Dni t i vat ,î nsu r ăt oa re,puţ i nă zes t r e,un î ocu şorn îparl amen t d e l a con u Mi t i căsaucon u Geor gi că, ceva an t t i eme n ît r un con si l i u de a dmi ni st raţ i e şii at ălî n fine p ri cop si t , mul ţ umi t şibun r omân pe d ea su pra. E t ri stt ot uşisăt e gî ndeşt i căomul acest aaî nvă ţ at , a su f eri t , a vi sa t ,a î ncă l zi tî n i ni ma l ui gî nduri scu mpe cu m î şiî ncăl ze şe t vu l t urul pui i şică sa dus cî nt î nd săşidea vi aţ a pen t ru ţ ar ă, ca să se î nt oar că sc l av al n u eicoper ţ i decar t on cu prost i e con den sat ă,pe care u p n oa t e fiscr i s n i mi c al t decî t Mi hai l Drag omi rescu .

Cu vreo t r ei aniî n urmă,am avut a f ac e pe rsonal cu dom nu l M. Dr agom i r es cu . Mi se nî f ăţ i şa ca membru î n com i t et ul de l ect ură alTeat rul ui Nat i on al i d n Bucu reş t i . D at or i t ă pres t i gi ul ui decar e domni asa se bucu ra pri nt re cei l al ţ i membri( sepu 120 AL.O.TEODOREANU t eaal t f el ?)mi am văzu tr esp i nsăo p i esăcuo să pt ămî nă î nai nt e a ccep t at ă. Cu t oa t e a cest eaar fii nech i t ab i l săsu sţ i n cădsami a f ăcu t o ned rept at e.Că pi es a a ob ţ i nut un mar e n umăr de spect acol e p e sc en a unui al t Teat ru Naţ i on al şicăr eţ el el e p e ca r e ela f ăcu t au det erm i nat co mi t et ul resp ect i v s-or em pi eze e al t ă ch est i une. * Eu aş uj ra ori cî nd că d l M. Drag omi rescu af ost si ncer şide b ună credi nţ ă at uncicî nd a su sţ i nut r espi nger eaei . Şi cu t oa t e cămomen t ul î n car e a m l uat con t act cu dsa e acel a î n care î mi f ăcea , n î defi ni t i v, o mi zer i e,t r eb ui e să măr t uri se sc că ma cu ce ri t . Am ce r cat , cu menaj ament e,săî da u oar ec ar e l ămuri ri , dar mam con vi ns r eped e că na î nţ el es ni mi c.Mi a vor bi t cuat î t a sen i năt ae t,can doa r e şibon omi e î ncî t e vch i l e mel e resen t i men t e sau t op i t pe dat ă, ca o past i l ă de Hyp er olî nt r un pah ar cuapă cl ocot i t ă. I nexp resi vit at ea ' exp r esi eisa l e mi l doved eanevi nova t . Mam si mţ i t cop l eşi t , deo dat ă, deo s ubi t ă şicom păt i mi t oar e si mpat i e. Şi dacăaş fi ascu l t at or punca af ec t el or mel e t urburat e,î n gen unch ii aş ficeru ti ert are. Pen t ru t ot ecscr i sesem , pen t ru t ot ce b vor i sem , pen t ru t otcegî ndi sem despr e dl M. Dr agom i r es cu si mţ eam remuşc ăr i . Cee a ce mi f ăcu se er a at î t

denaturai, at î t de n î fir ea l ucru ri l or! Ant i pat i a mea vi ol en t ă f aţ ă de d omni a l ui î mi păreat ot î at t de ri di co l ă caf uri a co pi l ul ui ca re b at e c op acu l pen t ru căf ace vî nt . DomnulM. Dr agomi rescu emană pr ost i e, ca si f onul bul bucide aci d car bon i c.Am sc ob o* Pen t ru număru l de sp ec t acol e ob ţ i nut , nu pen t ru val oar ea ei , pe ca r e a zio neg, dar car e î n ni ciun caz uni nt ra î n com pet en ţ a dl ui M. Dr agom i r es cu. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ.

121 rî t sc ări l e Teat rul ui Naţ i on alcu i ni ma î mpovărat ă deo ci udat ă emoţ i e.

Cî nd săi es, f ără săvr ea u, mam ui t at î napoi . Lam zări tî n ca pul scă ri l or can u Ar hanghel ( Mi hai l ) cu ci oc şi f ără ari pi ( Dr agomi r escu) ,f ăcî nd sf orţ ări emoţ i on an t e p en t ru a~ şipune gal oşi i . I eşi nd î n st radănu mam pu t ut r eţ i ne să un murmur c u un ac cent de i nfini t ă com pasi une:Pau vr e y tp e! î n noapt ea ace ea am av ut u n vi s car e co nt rar i a î n t ot ul noi l e mel e di spozi ţ i i su flet eş t if aţ ă de d omnul M. Dragom i res cu . Mă găse am î n bar acaunui i arm aroc, î nt r un bazi n, o f ocă . Al ăt uriî nt r o cu şcădl M. Drago mi r escu . La gî t avea at î rnat ă o pl acăce purt a i nscr i pţ i a, î n l i t er e ch i ri l i ce:Gr „ amof on ul i ndep en den t " ( v , n icoh eren ţ a vi su ri l or! ) , n î f racu l o rş al d reso ri l or de best i i , camar adu l meu de ar me, pr oe f sor de l i mba român ă.Deodat ă,mi ca î ncăper e î ncep e săsepop ul eze : Caragi al e,Emi nescu , Cr ean gă, Coşb uc,Angh el ,l osi f .î n f aţ a adunări iî nvesel i t e,domnul Drag omi rescu î ncep e săexecu t e el furi t e mi şcă ri , l a com an da omul ui î n f rac.După fiec ar e se ri e de exe r ci ţ i i şigi umbuşl î cu ri dom nul Dragom i r es cu săr ea peun t rap ez u c o dext er i t at e d e mi ratl a un om corpo l en t ca dsa şimî nca al une,î n t i mp ce se rep au zaast f el , omul î n f r ac î l prezen t a publ i cu l ui , at ri bui nduiî nsu şi rif ant ast i ce: „ Aces t n is cu an at omi e an or mal ă ( ar e osu L sacr u î n nas şivi ce ver sa) , prezi nt ăt ot uşiî nf ăţ i şa reaomul ui mat ur .E r omân, va cci nat , maj or şi cri t i c 122 AL.O.TEODOREANU l i t er ar . E ceamai vi e con t radi cţ i e a t eori i l or darw i ni en e. a L su bţ i oa ra ambel or m î i ni prezi nt ă sol zişiurme de ari pi î not ăo ta re.Sub ul t i ma ver t eb ră e î nzes t rat cu o pr ea f ru moa să coa dă î n evan t al i u ( r oş, ver de,gal ben , al bast ru, i ndi go şivi ol et ) . Part ea cu ri oasă şien i gmat i că o co nst i t ui e cel e t r eiexc r esc en ţ e ( dou ă pe o mop l at ul st î ng şiuna pe că l cî i ul dr ept )î n careau sgăsi t urmel e u nui l i ch i d asem ăn ăt or acel ui a cef al or ah i di an de a l om şimai muţ ă.Dacăî l mul gem , co nst at ăm, cu aj ut oru l hî rt i eide u trn eso l căsî nul st î ng co nţ i ne u n aci d, pe cî nd cel dr ept o b ază. La vî rsTade 1 9 an i posed a 20 de n oţ i uni ( î n ul t i mul an a f ăcu t prog rese) , pe ca re ell eg a î n prop ozi ţ i uni şif raze , cu o f aci l i t at e neî nt recu t ă î ncă de ni ci un pap agal *. C î nd a î nce pu t să se oc upe cu l i t er au tra, t ş i a să deosebea scă, dacă ( nu er a ob osi t ) c uvi nt el e: a msă, casă , pa t , c op ac, eş p t e,

cr eon i , sm î nt î nă, oa frf ece,şo şo n, vax , coco ş, a p st ă de di nţ i , cat al i gi , a j pon ez, r evol ver şi ch i ar vel oc i ped , După t reidecen i i de f ach i ri sm şiaut o-m ut i l ar e pri n l ec t ură a i zbut i t săvor beasc ă uşor cu gu r a des chi să,ăr ă f să mi şt e buzel e. Prof es or ul Pi t ul es cu pr esu pune că î nvăţ ăt ur a acu mul at ă,î n urma unui bi zar proce s fi zi ol og i c ca (uzat — după pr of . Par hon de gl anda t yroi dă) , sa pr eci pi t at î n pl ăc i degr amof on, ed di mensi uni des cr es cî nde, i n at gî nd un maxi mum î n abdomen ,( cen t rupri nci pal al i nt el ect ual i t ăţ i it i pul ui ) şiun mi ni mum î n deget el e pi ci oa rel or( ar e t rei sp rezece) . E su fici en t să-i presezi nod ul ombi l i ca l pen t ru ca maxi l ar el e săseca şe t aut omat şiomuşoru l( f oa rt e el ast i c şiprevăN i cich i ar d e Geo r gePasc. u

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ123 zu t cu ac) , săat i ngăpl aca . Ast f el , pri n cav i t at eabuca l ă ceaf ect ea zăf orm a uneil ei ci( pî l ni e)şideven i t ăî n ci r cu mst anţ ă corn etacu st i c p ut em auzivocea l ui Tai ne, Dant e, Adel i na Păţ i ,PamfilŞei caru sau Cri st of or Col umb. Ref uzî nd i nt erven ţ i a ch i ru r gi ca l ăî n t i mpul vi eţ i i nu se i şt e b i ne d acăî n co mpozi ţ i ai nt ern ă ar e şior gan e si mi l ar e cu al e al t or an i mal e,saudacăe acţ i on at excl usi v de şu ru burişir ot i ţ e.Li psa crei eru l ui î i perm i t e i ngu r gi t areaa ori ce ca nt i t ăţ i de al coo lf ără săse mb îet e. Sa ob servatde căcî t e ori î şipune o păl ări e maist ri mt ă î nt r egu l cr ani u pî rî i e( caharb uj l i )î n t i mp cepe gu ră, a n s şipeo urech e( cea l al t ă o ast upă cu dop de eb on i t ) ,î ncepsăi cu r găsî mburi de cu cu rbi t aceu . Mot i vat de a dag i ul că de u nde n ui mi ez u ni es mb sî uri , sen at ul uni ver si t ar i aî ncr ed i nţ at ca t ed ra de l i t er au tră r omân ă de l a Facu l t at ea de Li t er e di n Bucu reş t i . Cî nd se su păr ă, barbi şonulisel ungeşt ecaost al act i t ădepl umbt opi tşidi n sol ulumezi tast f el cr eşt e i med i at o ci uper că di n sp eci a t ri cofi ţ ei , prevăzu t ă cu doi n gî dacişit r ei vi ermi ,î n asemenea î mpr ej urăriochel ari iî isardepenasca un şcol arj ucî nd ca pra. Pî nă î n prezen t a sp artun mi l i on. Pen t rua evi t a ch el t ui el ii nut i l e,f ami l i a i a cu mpărat un l ănţ uc". . . Ai cimam t rezi t .Cevi surî t !Şedeam l aunhot eldepecal eaVi ct ori ei .Sun. Apareunchel nerbăt rânşif oart eaf abi l .Unceait erog.Şipent ru ar ăscumpăra grozăvi ai nvol unt ară di n t i mpul som nul ui î lî nt r eb :

— Ar hi p,nuiaşacădlM.Dragomi r escueunbăt r ânf rumosşideşt ept ?

124 AL.O.TEODOREANU Mi ar ăsp uns cuo su per bă cu rt en i e p r of esi on al ă: —„ Frumosdomni şorul e,şideşt ept ;decesănu fief rumosşideşt ept ?Toţ i boi eri iî sf rumoşişideşt epţ i .Dacauî nvăţ atcart e! " î n mod est i al ui umi l ă,ni cinuşiî nch i pui a băt rn î ul Ar hi p că nîmomen t ul acel a r ep reze nt a op i ni a t ut ur or gu ver nel or om R ân i eiMari ,f aţ ă de ceea ce şi î î nch i pui esc a ficu l t ura r omân ească. Dar dl M. Dragom i res cu nu e numaipr oes for n ui ver st i ar , membruî n com i t et ul de ect l ură al Tea t ru l ui Naţ i on al , * m embruî n t oa t e co mi si i l e d e p r emi i , aut or d e că ri ţ di dacti ce , ofici al e, oi f l et oni V st i i t oru al l ,membr u î n comi t et el e mai mul t or ca sede e di t ură, f ostvi ce preşed i nt e a l Soci et ăţ i i Scri i t ori l or R omâni , vi i t or membrual Aca demi ei( de ce deţ rî i ?)et c. , et c. Domnul M. Dr agom i r es cu e şi pr eş edi nI t n el st ei t ut ul ui r omân de l i t er at ur ă ( I nst i t ut de b ea ut e p syh i qu e et moral e p ou r ad ul t es) . Spr e d el ect area , oa men i l or vesel işidocument ar ea medi ci l or al i eni şt i ,acesti nst i t utr omân de l i t erat ură sco at e un mon i t orofi ci al al şed i nţ el or ,î i Bu zi l et ce i n al I nst i t ut ul ui Rom ân de

Li t er at ur ă. Lăsă m l a o part e pueri l i t at ea ch est i uni l or puse î n di scu ţ i e î n şed i nţ el e i nst i t ut ul ui şicon sem nat e î n bul et i n, ca de ex.t oa ( t e sî nt d e aceea şinat ură) , î nt r eb area pe ca re şi o pune un con f er en ţ i ar şi ca r e f ace ob i ect ul di scu ţ i eia

( Bul et i nul dou ă şedi nţ e * Nu maies t e,darva fi.m ai TÂMÎ I E ŞIOTRAVA 125 No.5, şed i nţ a d e a l 2 1 Mart i e 1 923 pag B . ul 2 et 7 i nu şi lNo,6j şed i nţ a de a l

E st e con t em pl aţ i a est et i căo si mul t anei za r e a su cc esi uneisa u o 2 Maipa g.33 ) :

succe si vi za r e asi mul t anei t ăţ i i ? Ca şicu m sar î nt r eba : S î nt d i sci pol i i dl ui Mi hal ach e Dr ago mi r esc u Mi hal aco Drago mi r esci şt i sauDr ag omi r escoMi hal ach i şt i? Dar aceast ă doct or aă l publ i caţ i e e t i pări t ă î n di spr eţ ul cel or mai el emen t are r egu l i gram at i ca l e. î nt r un aşezăm î nt n î care dei l i e maest ru l ui seaco rdă at î t debi ne cu al e ucen i ci l or , su bi ect ul nu se co ardă c u pred i ca t ul . Ex. Mi j l oa cel ef or mal e car e ne dă muzi cal i t at stă. e î n l eg ăt ură, c. etNu ( poa t e fivorb a el e g r eşea l ă de e i t p cl a ar) r: — pag . 2.

si mbol i şt i i , . et c.( Decî t căat uncicî nd a r eu şi t săcreeze, pag. 2) . Aceast a neexpl i că pani ca decar eecupri nsconf erenţ i arull a pag.14 î n f aţ a es t eti ci il ui Cro ce , cî nd zi ce : „ Pri n es t et i cal ui Cr oee ma put easăne r en ît oa r ceml a o art ă unde o tu tl es t e ca l cu l ,i nt el ec şi t mai al esgr amat i că ( Do .amne ereşt f e) . Nu vo i sî cî i ci t i t oru l com en t î nd en or mi t ăţ i l e,de mul t e or i amuzan t e,t ot deau na ner oad e,di n aces t Bul et i n. Oscari l d W e scri e u ndeva: „ Pom- con naî t re a l ven dan ge et l a qu al i t e d ' un vi n,î lesti nut i l edeboi r et outl et onneau" . De a cee a mă mul ţ umesc să t ran scr i u ( nu f ără are ocar e vol upt ae t, ) cî t ev a pasa gi il uat e a lî nt î mpl are. Se va vede a că d.M. Drag omi r escu e un mono mân obs edatde i de ea ge ni al i t ăţ i i , dubl at d e-u n;

126 AL,O.TEODOREANU ( f ără voi a l ui ) , f arsor . Bombi ţ i l e de vaxservi t e l a acest f est i n, î n co nvi ngerea domni eisa l e su nt i creedmoru n. Ci t i ţ i şivăvese l i ţ i . Avem i nt ui ţ i af rumuseţ i inumaicî nd pri vi m nat ura cu un ochideart i st

ge ni al( pag.18) . Oper ee lgeniale sî nt pr od usu l geni al i t ăţ i i( pagi na 25) . Est et i ca i nt egral ă ved e î n op er ee l gen i al e ni şt e adevărat e fii nţ e de si ne st ăt ăt oar e V (aci ? bal en e?croco di l i ?) , ni şt e a devă rat e s peci i al e u neil umi noi— al e u lmi i psi ho-fi zi ce, l ume d eos eb i t ă şide cea fizi căşide cea psi hi că( pag.53) .

Est et i ca ul i Heg elf or meaz ă un mon ument ai mi mpoz an t pri n poez i a l ui

ge ni al ă,dec î t et c.( pag. 50) . Guyaues t e mul t maii nt er esan t pri n mod ul cu m scr i e d ecî t pri n ce sc ri e. Aşasef acecăelscoat eaşadepuţ i ndi ni deeacreaţ i uni igeniale ( pag.47) . Vi aţ aoper el orgeniale est ei nfini t ă( pag.41) .

ni al e.Pe Aceast aest edeosebi r eadi nt r eoperel edet al entşiî nt reoperel ege cî nd cel e di nt î i , p rn i i nsi st en ţ a at en ţ i uni i cu nos că t oa r e, ri p n anal i za părţ i l or l or ce . par si nt et i za t e,devi n se arb ăde ş i se TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 127 ni mi cesc î n sen si bi l i t at ea noa st ră, op erel gen ei al e di n con t ra, et c.( pag. 41). Emoţ i a est et i că est e rezu l t at ul cu noşti nţ einece si t ăţ i i cu ca re n sî t ega lt e î nt r e e l e d i f eri t el e e l emen t e a l e u neiopereedc r geniale ea ţ i une( pag. 34) . î nt r o co ncep ţ i e şt i i nţ i fică a evo l uţ i eil i t erare nu t reb ui eţ i nut sea mă decî t de pr oducţ i i l e geniale. Soa rt a mari l or oeţ pi ( de ex. a unui Emi nescu , Al f red de Vi gn y şich i ar Goet he) * es t e î n aceast ă pri vi nţ ă con cl uden t ă. şa A fii nd, i r t mul pr od ucţ i ei

ge ni al ee al t ul dec î t al evo l uţ i eil i t era re, aşacu m oî nţ el eg e Bru net i eresă r (ac ul ! ) , pag. 7. Li t er au tra ţ i ne seam ă numaide op er ee ll i t er geniale. ar e Genez a ace st or operent ru îcî t sî n geniale t est ei nex pl i ca bi l ă, i ar en fomen el e ex pl i ca bi l e di n opera

genială nu au ni cio mp i ort an ţ ă( pag. 9) . At enţ i a şt i i nţ i fică nu e ori ent at ă de l at oat e oper el e unuiaut or cie co nce nt rat ă numaiasu pr a unor a di n oper el e sal e car e se dov edes c că sî nt

geniale ( pag. 9) . Li t erat ura sco at e di n ca dru li st ori c cel e cî t evaca pod op er e al e sa l e şil e

geniale pune n î ca dru l cr ea ţ i un i i ( pag. 10) . Chi ar n ui del i ei os? 128 AL.O.TEODOREANU

î n ce pri veş t e t eori a dl ui S carl at St raţ ean u desp r e deoseb i r ea di nt r e poezi e şi l i t er au tră una avî nd şif on d şiceal al t ă numaif orm ă — ar u p t east a î n pi ci oa re n umai î n cazu l căpotexi st a op er e i l t er ar e ă fră săai bă ni ciun f on d. Dar ast a cr edcă u n se oa pt e a răt a ni ci od at ă.E o n îcer care nt er i esan t ă dar u n dest ul de î nt emei at ă,maicu se amă cî nd pri n deose bi r ea i nt rodu să de noi( Noi= M. Dr ago mi r escu ) ,î nt r e ori gi nal i t at ea el emen t ară, ceai nt ui t i vă şiceapl ast i că ca el ement e de f on d, sa f ăcu ex tac t demarcaţ i unea di nt re op er ee l i deol ogi ce

( Ph aed onde Pl at on) operi l e l i t era ( re Rseu dok yn eget i kos de O dob esc u) şiop er ee l poetice ( Di vi na Com ed i e a u li Dant e)pag.44. î nt r o di sc uţ i e o bi ec t i văni ci„ bergs oni i " nu ne n it erese azăni ci„ bel pheg ori i "

( Bel pheg or de J. Ben da) , că ciat uncil upt al i t erară ar d ege neran î l upt ă pol i t i că( pag.59) . Art anu est eni cisent i ment al ă,ni civol i ţ i onal ă,ni cii nt el ect ual ă.Art aest e

i nt egra t ă( pag. 57) , etc. , etc. , etc. , etc. , etc. , etc. Pri n urm areri gad b i eru l de a l Dad n i u l ov spu neapoveşt i . Ni cinam voi t sădemon st r ez t al cev a.

SCR ISOA RE DESCH ISĂSFI NŢI EI SALE PĂR I NTELU ID AMI AN STĂN OI U LA VI „AŢ A RO MAN EASC Ă" î ţ i scr i u, cu cer ni ce ări p nt e D ami en e şi i acami se mp ul e n ii ma de al je şi mă f oa rt e s cr î besc î n si neamea , căt reb ui e să ţ if ac d oj ana î n f aţ al umi i , scri i nd sfi nţ i eit al e scri so are e do ca ră. Eu numi pl ec r u ech eal a pî ri l e ce l e a ti ni ce, sfi nt e pări nt e,şinet reb ni ci ii zvo di t oride bî rf el i şiamest ec ăt urivi cl en e, almi ne baf t ă nau . D ar cu dov edi t e tmeiaflu t ai că Dami an St ăn oi ul e, des pr e ni sc av i a scî rbavn i ceşiurî t e f apt e al e sfi nţ i eit al e,de ca re f ac pomen i r e î n rî nduri l e de f aţ ă, m ai os. j acă D nai fici nst i t ă f aţ ă bi ser i cească şidacănai fif ăcu t ţ î rco vn i ci â l i t era răî n st ra n Vi a eţ i i Rom âneşt i ( caşimi ne p ări nt e D ami en e)ni cinaş fi st at de vor bă cu sfin ţ i a t a; i ţ aş fi zi s măgar ul e,saumasc ar a ( du pă

di sp ozi ţ i e)şit e-âş fi dat drac ul ui , cape a t î t i a al ţ i i . Dar d e n umel e s finţ i eit al e s e l eagă o bucu ri e su flet ească şi of rumoasă ami nt i r e,pe ca r e sar ficăzu t săno f eşt el eşt i , pări nt e.Eramî n red acţ i a „ Vi eţ i i Româneşt i " cu f rat el e meu I onelşicu drag9— Tă mî i e şi ot ravă 130 AL.O.TEODOREANU pri et en ul G. Top î r cean u. Topî rce an u ci t ea n u man usc ri s şi ve deamcu m i sel umi nea ză f aţ a l a fieca re rî nd. Deod at ă i zb ucn i :, , Şt i ţ i că ar e t al en t pop a?" ( manuscri su l eraal sfi nţ i eit al e) . Zi it ar e,br e!f ac eu . Şi To pî rcea nu nea cet i t , cu m ci t eşt e el ,( mi emi pl ace r st aşn i c cu m ci t eşt e To pî r cea nu) ,f ru moa sasfi nţ i ei t al e buca t ă: î n că ut ar ea uneipar oh p i i , e , care u p n i er d pri l ej ul deaor ecom an da cu că l dură ci t i t ori l or e m. i Te-am vă zu t apoit ai că pări nt e,crescî nd co păcel , ca un cozon ac şi rn am i nt er esa t ch i ar bi nevoi t or e d sfi nţ i a t a, t recî nd pest e u nel e greşel i de st i l , şico mpozi ţ i e pe ca re ca î nce păt or a trd i v,l e f ăce ai ,î nt î mpl areaa f ăcu t car emar ca bi l ul sfi nţ i eit al e vo l um săapară î n vi t ri na „ Cărţ i i Româneşt i " , car e nea edi t at pe amî ndoi , od at ă cu mod es t ul meu op . Şi i at ă căî nt r o zi ,o cu noşt i nţ ă de bună zi ua,mă an unţ ă că sfin ţ i a t a aii nt er ve ni t per son all a un l i brarşiaişiob ţ i nut de l a el , să mi scoa t ă vol umul meu di n vi t ri nă, l ăsî ndul numaipe al sfi nţ i eit al e.Nam datcr ezar e a ces t or orbe v e pcare e socot l eamde cl acă , r> ări nt e S t ănoi ul e.î nt î l ni m doar cut oţ i i zi l ni c a t î t eal i ch el e,ca re n vi săne sp ui e cî t e b aza con i i pe u lme,gî ndi nd că e n ac f l p ăcere , saunumaiaşa , ca să se afl en t r eab ă.Dar n cî d maimul ţ i vec hi şibuni pri et en i au ven i t sămi rap ort ez e aceeaşi f ap t ă de ru şi ne p e seam a sfin ţ i eit al e,am î ncepu t săi nt ru cu m se ce, zi l ai dee. Să fi păt ru ns U ci gă lt oacaî nt r at î t aî n nep ri hăni t ul su fletal sfi nţ i eit al e, î ndep ărt î ndut e de c r ed i nţ a ceaadevă rat ă şiducî nduţ i paşi i şovă i el ni cipe că i l e pi er zări i ? Mă î nt r eb am! Odat ăî nsă ,i nt rî nd î nt r ol i brări e să mă i nt e TĂMÎ I EŞrOTRAVĂ 131 re sez de vî nzar ea Hr on i cu l ui *, cu fir easc a bună di spozi ţ i e a omul ui car e pri meşt e o vest e b ună**, zi c: — „ Raimaisî ntoameni i !î nchi pui eşt eţ icei au scorni tbi et ul uiDami an

St ăn oi u: ci că, raumbl a di n l i brări e î n l i brări e, ur gî nduse de l i brariăs mi scoa t ă vol umul di n vi t ri nă pen t ruall ăsanumai pe a li ui " . — , , E adevăratdomnul eTeodoreanu,î mir epl i că un vî nzăt or ,ni cinu vă put eţ iî nch i pui ce egu n st or eop p a. Ăst ai omul dracu l ui ! " . Af eri m popă!mi am zi sî n mi ne.Cur att oporulşipădureat ai căDami ene. Şi st ai , cănui ga t a. Un pri et en , sc ri i t or ,î mi zi ce : —-Darşt i ucăt eoper eazăpopa! — Carepopă,zi c? — Ghedeon ăl a,cu cart ea ( elcr edea că sfinţ i eit al eî ţ izi ce Ghedeon şi cărţ i i Dami an St ăn oi u) . ţ . — Dar ce a maif ăcu t ? n ît reb . — Făcea domnul e un scandal nemai pomeni tl a edi t ură, zi cî nd căl con cu r ezi şimusa i să ţ i scoa t ă vol umul di n vi t ri nă. Cî nd am au zi t o şipe ast a,mam hot ăr î t pă ri nt e Dami ene, să t e spu n l umi i , săt e şt i e şi săt e a duc cumust rare d i n răt ăci reaca re sa t ani ceşt e e ta -f ost cu pri ns.' Vol umel e,sfint e pări nt e,nu se mănî ncă î nt r e el e ca l upi işica aut ori i . Neat î rnî nd de voi nţ a noast ră, e elî şiurmeaz ă î n vr eme cal ea sor oci t ă de meh en gi ul şinep ăt ru nsu l Dest i n. Celcareăm ci t eşt e p e mi ne p ări nt e S t ăn oi ul e, t e ci t eş t e şipe sfi nţ i a * O car t e dea mea. ** Se vi ndea ca o cu rt ez an ă! 9* 132 AL.O.TEODOREANU t a şicel ca r e n u t e ci t eşt e p e sfi nţ i at a, nu mă ci t eşt e n i cipe mi ne.Aşacă di n ost en eal a sfin ţ i eit al e,dacăst ăm şij udec ăm, nu r ămî ne dec î t o mi că şi nevr ed ni că zăd ărn i ci e.Şi casă mă î nţ el egi mai bi ne p ări nt e,pări nt ea scăpi l dă davo i sfi nţ i eit al e,azi : Mă a flam l a omasă m ar e şi boga t ă. Fracu ri , uni f orm e scl i pi t oa r e,şi( i art ămă,Doam ne)t ul bu r ăt oar e decol t eu ri .î n f aţ a mea şe dea î nt re dou ă cu coan e, gu st oa se ca dou ă pi er sci i ( păcă t ui m pări nt e,păcă t ui m) , un t î năr i d a căru n i a

pri vi re am î nţ el es că nu maimî ncase st ri di i , car e t ocm aiat uncise ser ve au . Si mţ eam pen t ru si t uaţ i a l ui o j enă( cum si mt ac um pen t ru sfin ţ i a t a) . Dar t î năr ul nu şi a pi ed ru t fir ea:a î nce pu t cumul t ap l omb să pove st eas că o an ecdot ă,f ăcî nduse că ni cinu bagăde seam ă ce r a e n îf arf uri e şi cî nd pri ma cu coa nă a dat pe gî t gl omot ocu ll unecos, af ăcu l atf şi el .el

Aipri cep ut acu şi ca, pări nt e D ami en e,camce nî drăzn esc aăt u sf i pe sfi nţ i a ta?*

ca um ac Sfinţ i a t a aideb ut at al„ Vi aţ a Român ească" . De ce u nt eiuf i t at cei deacol o?Toţ i cei ca r e a m t r ecu t pri n ac east ăr ed ac ţ i e n e u ibi m şine st i măm. Un su cc es al unui a e d săr băt oar e p en t ru t oţ i . Ne b ucu ră şine on or eaz ă.E un st i mul en t ,o î ncu raj are,o nădej de,î nt r o sea ră, Mi hai Ral ea ** mi î an unţ a cape un t ri umf per son al : — Nuiaşacăul t i macart eal uiSadoveanu( peat unciHanul Ancuţ ei )c e ea maibună cart e a ul i ? * art I ă,Doa mne,pr e rob ul t ău , Dami an St ăn oi u, acu m şiî n veci i veci l or . Ami n! **Adversa r p ol i t i c,pări nt e,dar ce ri p et eni nco mparab i l ! TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 133 Şi neam bucu ratcu t oţ i i căun scr i i t or car e şi a pus n umel e p e ci nci zec i de vol ume, u n î nce t eaz ă ( ca vi nul vec hi ) , săse per f ec ţ i on ez e, scr i i nd o r omânea scăi ni mi t abi l ă, de p arcăi ar zvorî i di n pen i ţ ă va l uride vel ur . Şi fii ndcă ţ i am vor bi t pări nt e,de do mnul Sad ove an u î n car e semp î acă oţ n i unea e d mar e scr i i t or cu aceea de omcu msecad e,voi evocanţ i sfi eit al e o scen ă di n t urneu l de şe ză t oril i t era re a revi st ei„ Gândi rea " , cî nd di n i ni ţ i at i val ui Ceza r P erescu t şisu b pă ri nt eas ca obl ăd ui r e a dl ui Mi hai l S ad ov ean u, am col i nda t t oat ă ţ ar a. Căl ăt ori a a cea * st a ca re a ost f pen t rud. Mi hai l Sadovea nu t ri umf al ă,a cu l mi nat î n en t uzi asm l a Cer nău ţ i : La ap ari ţ i a pe sc en ă a dl ui Sad ov ean u, sal a î n pi ci oa re a cl ama.Ural el e şi ap l au zel e n u maicon t en eau . Ceza r P er t escu se nî r oş i sede eri f ci re,Pamfii Şei ca rut r ep i da î nt r e c ul i seşi cu t oţ i i , neam t r ezi t dî nd di n pal me,l ao l al t ă cu publ i cu l . Şi mă gî ndesccu a m, sfi nt e pări nt e,dacă î nt î mpl area t ear fi aşezatunci atî nt r e noi ,t ear fi l ăsa t

i ni ma săţ i i sfi nţ i a t a mî ni l eî n su t an ă,. pen t ru căap l au zel e n u ţ i se d a r esau ? Noinu ne p r ez en t am caact or i i , pări nt e D ami an St ăn oi ul e smul şi g ne u am,ni ci nu cî nt ăr eamap l au zel e.Ni ciunul di n noinu l ea cr on omet rat du rat a,pen t ru bi l anţ .Topî r ceanuşieu,ci t eam ambi il ucrurimeni t esădescr eţ eascăf runţ i .

ri v at l i .Numaicănu a f Pri n urmar e ar fi să fi f os ost aşa, dar n cî d l i pse a Topî rceanu di nt r un oraş,ci t eam eu bucăţ ideal el ui ,cî nd l i pseam eu,ci t eael bucăţ ideal emel e.Căcisuccesulî nl i t erat urănu seobţ i nepri n schi monosel işi mi cisu ru bări i şidurab i l i t at eal ui nu e n îf uncţ i e d e cî t evaapl auze r ecă tt oare. Şi al t f elni cinu s-a r ex pl i cade 134 : AL:O. TEODORE A' NU

cescri i t ori ca re ci t ea u ca act ori i , erau pri mi ţ i cu răcea l ă, pe cî nd Cezar Pet r escu , de ex . ci t i t or o mn ot on caun sa mova r , era r să băt ori t pret ut i nden i *) . Dar i l t er at ura, sfi nt e pări nt e î nai nt e dea fi o af acer e,e o at i t udi ne,o el ega nţ ă şio boi eri e.Scri i t oru lt r eb ui e să şiî nal ţ ef ru nt easu s,cani ciun st rop di n nor ou il pr eocu pări l or m esch i ne sănu i o macu l eze . Sfinţ i a t a,î n l ocsăi ei pi l dă de l a cei mai mari( sî nt pări nt e! ) ** şi să ţ iţ i i hegh emon i co nul , umbl i cu f orf î r l i caşi .f acipe ca ragh i os ul . Să nu mai f aciaşa , pări nt e căt e ved e D umnezeu şit e rî de u lmea .; Şi î ncăaiavu t nor oc, pări nt e,căaidat pest e mi ne,careus n o tcm aiaşa de s cri i t or n ( u vezi căsc ru i şil a ga zet ă?) Un adevă rat scri i t or , pări nt e,ţ i ar fi sp artpoat e potca pul ( i cie ca pul ,i ci pot ca pul ) şiţ i ar . fi dat sfi nţ i eit al e p a a l mei rfi f ost şi maimar e r uşi nea. Eu, ascu l t ămă t e n îvăţ de b i ne.Deab i a aşt ept săt e văd pocă i t * ** a c sămă pot ve se l iî n ga zetă cri i s nd: Ved eţ i căs-a ci vi l i za t popa? . : Alsfinţ i eit al e,î nt ruscri st ovarăşşiî nt ruDomnulf rat e.< * N u t e su peri , gres i i l e! **Pe o noarea mea !1i 'i . *** Ş i cei dr eptaspocă i t , saucu m am zi ce, sa sch i mbat t S ăn oi ul , nu e cu m î l şti ţ i . COTNARU L,DOMNULCI OCULESC U

ŞILI TE RATU RA De l a pri mul art i colî n car e păşeam spre o pol i t i că a vi nul ui , pî nă l a mod es t a f or mul ar e a cî t orv a con cl uzi i ş i dezi der ae t, fixa se m punct el e car e urm au săfie zi l ni c d ezvol t at e p (r od ucă t or ,i nt erm ed i ar , con su mat or) l a ca r e sar fi ad ău gat poa t e cî t ev a con si der ai ţ uni accesor i i . Nu maşfi mi r at da căaceast ă or di ne l ogi că, ar d nepr emedi t at ă, r afi f ostur t burat ă de i nt er ve nţ i a unui speci al i st , car e mi ar fiput ut sem nal a vr eo er oa r e cenui excl us să fi com i s.

Reg r et că nu sî nt vi ni cu l d t or ar , e gu si r arăşi i sănu aşfi at aca t o ch es t i une p e ca re şa gn iora-o. ,. I at ă î nsăcăar hi t ect ura pl anul ui meu i ni ţ i al o mod i fică , nu un cu l t i vat or , ciun bel et ri st . Di st i nsu l meu con f rat e,demnul Şer ban Ci ocu l escu , băi at deşt ep t şi u p bl i ci st p a reci at , sem nea ză î n „ Adevăru l " o cr on i că l i t er ară rel at i vă l a vol umulmeu „ Hr oni culMăscări ci ul uiVăl ăt uc" .Ceidr ept domAcest art i col r ep l i căa . f ost publ i ca tl a ru bri ca„ Pol i t i caVi nul ui " pe ca re osem nam pe vrem uri l a zi aru l„ Cur en t ul " . 136 AL.O.TEODOREANU nul Ci ocu l escu , ob i ect i v şide o pr ecoce com pr eh en si une l i t er ară, e,cu mi ne,i ndul gen tt are şi cuo vă di t ă bunăvoi nţ ă,î mi ad r esează amab i l e cu vi nt e d e î ncu raj are, î i mul ţ umescru f mos. ( Sî nt f oart eî ncî nt at căai gă st il ucru riagrea bi l eî n l i t erat uramea , Şerb an Ci ocu l es cu l e şipe vi i t or ,t e asi gu r , vo i cum f ace zi ci mat a. ) Dardom nul Şerban Ci ocu l escu , at î t de drăgu ţ cumi ne,e p uţ i n ned rept cuunul di n er oi imei , an ume Logo f ăt ul Toa derZi ppa. Cum

eu sî nt pări nt el e sp i ri t ual n( am zi s sp i ri t ual ul p ări nt e, n sî t eţ i

mart ori ) al Log oă ft ul ui To ader ,î nţ el egî nd să mi apăr cop i i i , voi răsp unde pr eci s şipr ompt dom nul ui Şer ban Ci ocu l es cu , nu f ăr ă ai mul ţ umi î ncăod at ă,pen t ru cape î l ngăpl ăcerea mi ce a f ăcu t o cu gen t i l el e d omni ei sa l e a preci eri , mi a dat şiun su bi ecteda rt i co l ,î nt r o Dumi ni căde en le ş i pl i ct i s. Domnul Şer banCi ocu l es cusc ri e:

„î nsu şiPou i t t yul "î n i magi naţ i a bacc hi căa l ui To ader p Zi pa ( adi căa mea ) , i se t r ansf or mă î n Cot nar , , după doi n a i d e pi vn i ţ ă" a (i cigh i l i mel el e sî nt a l e

dom nul ui Ci ocu l es cu ) . Est e aciun naţ i on al i sm vi t i col ( zi cedom nul Ci ocu l es cu ) de Cot nar u beral l es,uber l a l es i n der( f ace et W l " spi ri t p e nemţ eş t e dom nul Ci ocu l escu ) ,car e adaugă un mot i v şipr i nci pal ul ,î n pl u$, l a mî ndr i a de a fi

mol dove an" . Bun! Pr i n urmar e d e ce erî acu ză ( pe Toader Zi pp a şipe mi ne,saupe : ToaderZi ppadeci pe m i ne) , dom nul Şer ba n Ci ocu l es c u ?

At ac, I ) Că To ader i p Zpa Log oă ft ul di n i gn oran ţ ă şinaţ i on al i sm, al t ăţ ar ă, l ega t a de â ţră, . numai , pri n TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ

137 se di l ă, afi rmă en or mi t ăţ i n ît r o mat ei r e î n car e eu vr oam i săl e rda u eru di t . I I ) C ă eu ( Al . O . Te od or ean u) aşfi r egi on al i st ab hot ni c ( ci rcu mst an ţ ă ag ravan t ă) , şicămaşf udul iî n vol umul meucăsî nt di n I aşi şinu di n Gi ur gi u.

Ri post ă. Gî nd afi rma l ogo f ăt ul Toa der i p Zpa cădupă doian i de p i vn i ţ ă Pou i l l yl sa f ăcu t Cot nar , eu nam pus,cad. Ci ocu l es cu gh i l i mel e,dar ampus o not ă.Ea gl ăsu i eşt e: „ Fen omen ul est e ri gu rosex act .A f ost con t r ol at î n zi l el e n oa st re a ( daug:de mi ne) , cu vi n pr oven i t di n Pi not b al , vi i l e d omnul ui Al f red Wi ncl er , co nserva tî n pi vn i ţ a dl ui Ni cu Nanu ( com pl et ez: st r . Car ol , 12, I aşi ) . Compar aţ i unea a f ost f ăcu t ă( r ep et : de mi ne,nu de To ad er p Zi pa) , cuuna di n ul t i mel e st i cl e d e C ot nar ( adi căde n îai nt eafil ox erei ) , păst rat e n î pi vn i ţ a Gr ece anu del a St î nca( pr opri et at e Rozn ovăn ească de l î ngă I aşi ) şipuseî n vî nzar e de cof et ări a Tu ffli ( prop ri et aru l t ăi eşt e a l C l uj ) ,î n ani i de b ej en i e 1 916—1918" . Pen t ru a doved it emei ni ci a afi rmaţ i eidi n not ă, ecu r rg l a o au t ori t at e î n mat ei r e:Pa ul de C assagn ac ( Leş Vi ns d e F r an P ce, ari s,Hach et t e,1927) . Ci t ez: „ Dan s une regi on du ger s,voi si ne Hau t es Pyr en ees , ou Fonrec ot l e des vi nsr ougesremar qabl es,dontl eseuldef autpeut et r eestun excesdet anni n,

un gr an d vi t i cu l t eu r esperan t , gr âceau pi not , ob t en i r d es n vi s moi ns ch arges et pl us par f umes fit veni r , i y a qu el qu es an nees, de s pl an t s de Geor ey Chambert i n. Des alpr e' mi er e recol t e,l e vi n s' affir 138 AL.O. . TEODOREANU mă i den t i qu e a cel ui qu e don ne,dans I es memes t er r ai ns,I es pl ant s du

pays,appele Tannat." Li t er au tra vi t i col ă ab undă, e d al t mi nt er i , n î exem pl e şian ecd ot e care dovedesc r ol ul pămî nt ul ui î n pr i vi nţ a buch eu tl ui unui î nvi n ca .zu l nost rusp eci al , t ri mi t pe domnul Ci ocu l escu l a t oţ i prod ucăt ori i mol doven i , care i vor î con firm a că ar oma Cot nar ul ui ci r cu l ăî n sub so l ul Mol dove i ca păcu ra l a Cî mpi na şi Buşt en ari . Pen t ru a dou a acu zaţ i e,numi rămî ne d ec î t săl asvol umul săvor beasc ă si ngu r . Ci ne vrea săse de i fice, nar e d ecî t să l ci t ea scă . Căci , î n defi ni t i v , Şer ba n Ci ocu l es cu l e, aş fi pr eer fat sămi at aci f r ancament el i t er au tra,decî t ă s mă băn ui eşt i că aş fi î n st are să şu gu i esc ep sea ma C ot naru l ui ,f al a p i vn i ţ eidomneşt i a mar el ui Şt ef anVoi evod . ORTOG RAFI ALA BI R Bucu r eş t ean ul , dep ri ns d e mi c cufirm e şi r ec l amfi ef ru ca: moasă pri n El i da;Man t ou ri şi r och i ; azi st enţ acef er i st ul ui , et c.— păst ra pî nă maideu năzi f aţ ă de gr amat i că î n gen er e şide cear omâ' nă î n sp eci al , o at i t udi ne o arec um di st ant ă şiemi namen t e di st i nsă : o di sp r eţ ui a. D i sp r eţ ul l ui î nal t seî nt i ndea pest e mi l en i i aco per i nd pî nă şiî ndep ărt aţ i i st răb uni di n an t i caCaesar Romă. nonsup r a gr amat i cos* Bucu reş t ean ul es t e.De acee a rec i t ă eldi n Emi nes cu ( dacăe p oetsa u act or) , zi cî nd: Di nt r e su t e d e ca t ar ge î C t e a l sămal uri l e C î t e o are e l va ** sp ar ge î V nt uri l e, val uri l e. De aceea scri e el( dacă e cri t i c l i t erar) ,î n revi st a pe ca r e o co nduce, că

scri i t ori it i nerie necu vi i nci o şi sit otde a ceea un sp e el , de a lt ri buna Ca* acă D nu cu noa şt eţ i zi ca l a, că ut aţ iî n di cţ i on ar ;î mi î nch i pui t ot uşică şiacel ca re no cu noa şt e o gh i ceşt e.

**I n l oc vor. d e Aţ iremarcat ,desi gur!' ,. 140 AL.O.TEODOREANU mer ei( dacăe mi ni st ru ) , cut oa t ă au t ori t at eade ca r e seucu b ră î n ad unare căl i bera l i ie t ari . Dar zbu ci umul vi eţ i i act ual e î n care i nst i nct ee l cel e mai ol vi en t e se mani f est ă î n voi e,a i zb ut i t săal t er eze şisen t i men t el e cel e mai nob i l e.Di sp r eţ ul acest a el ega nt şi st ari oc rat i c, ca r e î l pri ndea at î t d e bi ne şi l duceaat î t d e depa rt e pe mî ndrul ocu l i t or al acest ei î m ndre cap i t al e, a s-t ran sf orm at î n pri go ană şiură. Scri su l co rect i ri t ă şipr ovo acăr ep resa l i i cu mpl i t e,î ncî t smt em î n dr eptăsne n ît r ebă m cu mel an col i e:unde sî nt agram aţ i i de a l t ăd at ă?Vec hi i agram aţ i , si mpat i ci i agr amaţ i , n ob i l i i agr amaţ i ! C i ne a spu s că pr ef er ă ura di spr eţ ul ui , nu şt i a ce spu ne şidesi gu r n u er a român . Dacă1aş av ea î n momen t ul acest aî nai nt eamea, naşez i t a săi sp un ; î n f aţ ă: De eş t it u ace l a, nuţ i sun t m amă( mam eu! ă sp i ri t ual ă, seî nţ el ege) . . ,i:... .. ,. , Dar u n 1aş ri t mi t e a l b ăt ăi l e ca am ma u li Şt ef an , să m oa ră p en t ru ţ ară, ci num, aipî nă l a Şosea ua Ki ssel eff ,i nvî t î ndul saşiaru nce och i i pe fi rma pe care pî nă mai i eri sc rC a i ha :t eau br i and . Vaconst at acuacestpri l ejcăacum \scrie: El dor ado. ' — Ei ,şi ?vazi ceelf ărăî ndoi al ă.: — Nu ei ,şi ?i aşr ăspunde,airăbdar eţAcest easî ntef ect el euri iî ncont ra ortografiei. 1 — Cum? » * Aşt eapt ă! 1 Ura î n con t r a gr amat i ci i , com bi n at cuXen of ob i a şicu nu şt i u ce rt ai col ; ă

di n nu şt i u ce eg l i ui re, a dus a l ace strezu l t .t ]bi , za ":. ,;r . ;a — Nunţ el egni mi c. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 141 — St aipuţ i n!Lanceputni cieunam î nţ el es. Cî nd şt i am preci s căeri il uasemdej unul l a

Cha t eau br i an d şicî nd am văz ut căazi bi rj aru l mă dE ul ce dor aa dl o, nu şt i am ce să cr ed . Ami cu l meu , Al exan dru l on esc u, pat r on ul acest ui l ocal , e om cu car t e şi cu sc au n l a cap. Să fi î nnebu ni t pest e n oapt e? Fer eas că u Dmnez eu , se r p eapoa t e!Mă duc să l văd . Ni mi c a norm alî n vor ba şiî nf ăţ i şare a l ui . Ci ne şt i e,î mi zi c,mul ţ i par n ît regi pî nă cei at i ngil a part ea sl abă şipe urm ă .. Doa mne er feşt e!Luăm un pel i n, dou ă pel i nuri ,t r eipel i nuri Tragcucoadaochi ul ui :ni ciunsi mpt om al armant . î mi i au i ni man di nţ i şi( fie ceo fi! ) ,î nt reb deod at ă ( cr ed eam că ăst ai punct ul sl ab) : — Dadeceaischi mbatfirma? Aî nceputsărî dăşimi aspusornul ,t ot . Iată: Fi rma Chat eau br i an d,f use se i mpu să,ca t oat e firm ee, l l a una mi e l ei an ual ,î nt r o bună zi î nsă pat r on ul se r ez teş t e cu o i mpud nou er e ăzec de i şi

pat r udemi il ei , pe mot i v c ă e st răi nă. Face p a el . Experţ i i co nsu l t aţ i , sp ri j i ni nduse e p mot i vu l căsa gă st i ci neva ( nu se i şt e b i ne ci ne) , ca re săt raducăpe Mi ch elî n Mi haişipe E t i en ne n î Şt ef an şicăl a ri go ar e ch i ar u li Anat ol e F rance i sar u p t easp une G hi ţ ă Români a, at î t a vr emeci tsaraflaî nt r ef runt ari i l enoast r e,au opi natcăt r ebui esăsegăsească

t r adu că şi cu al t ul ( pe so co t eal a pat r on ul ui ) , car e să vî nt ul f ran ce z Cha t eau br i an d. Un si ngu r exp ert i ngen i osşicon ci l i ant ,a f ăcu t op i ni e sep arat ă, pr op unî nd cavorb aî n l i t i gi u sănu fie

142 AL.O.TEODOREANU ch i ar rad t usă, cinumairomân i zat ă,fii nd scr i să Şa aşa: t ob r i an şich i ar ( mai bi ne)LŞ aat ob r i an. Pat ron ul a ref uzat . Pen t ru un l i cen ţ i at nî dr ept , nu f ace!eo C să zi că l umea? — segî ndea am ăr î t . Obi ec ţ i uni l e l ui cu m, căni ci cu vi nt G el a embr i nus, Ti vol i , G i ocond a,

Bel mon t Pal ace, Fi nocch i , ş.a. nus ocm t ainea oşe, au f ost resp i nse caef on ndat e.

De aceea a văzu s-t si l i t să sch i mbe fi rma Cha d t eau i n br i andî nEl dor ado. — DarEl dor ado c eu vî nt ul român esc ? ,— Ast a săvo sp ui e u jdecat a!

ERACARAGI ALEI NTELI GENT? Sper că ci t i t or ul î şidă se ama că ni ciî i pun, ni ciî mi pun asem en ea î nt r eb ări . De al t f el , una, di n acel aşial uat n( o f orm ul asemeu ) aşt ep t a răsp uns î n col oa nel e u nui mar e p eri od i c r f ancez:

Shakespear e, et ai t i li nt el l i gent ? Răspu nsul a ve ni t pe m ăsu ră:

Mai s, i i n' avai t que f ai r e de l ' i nt el l i gence ! Răsp unsu ll a î nt reb area noa st ră na f ost î nsăl a î năl ţ i me.O recu nosc, şi cumel an col i e,căci eu1am dat . Mă du se se m î n Deal ul Mi t r opol i ei( pe at uncinu av eam Pa t ri ar h) , a l Camera Depu t aţ i l or , unde av eam t reabăcu un ami c car e, l a ac ea epoc ă r ep r eze nt a naţ i unea. Amab i l , ami cu l ma pof t i t n îi nci nt ă, n pî ă l a t er mi narea şe di nţ ei .I am mul ţ umi t , dar nam i nt rat ,î n asem en ea caz uri , am pref er at t ot deau na buf et ul , măcar că nuif ai mos. Numi pl acesă mă si mt ol ter a. t Şi , î nt ru cî t un musa fir al i nci nt eie mai mul t decî t un f ot oi l u, ca r e n î defi ni t i v, e a l l ocu ll ui şiare ăm ca r voi e săscî rt î i e? ă S st ai i mpasi bi l , pe cî nd un om de sea mă, pe ca r e i ţ ar pl ăceasă l ascu l ţ i ,î ncea rcă d za arn i c săse acă f au 144 AL.O.TEODOREANU zi t , fii ndcă gl oa t a ur l ăt oa re aremp iresi a că va fi maipe pl acu l şef ul ui , dacă pri n i nt erj ecţ i i şiapost r of e nea ri t cu l at e î l va î mpi ed i ca să vorb ea scă ? Să asi şt i cao mumi el a vot area pri n acl amaţ i uni sauri di caree d mî i ni , a uneil egi pe car e o socot eş t ii di oa t ă? Să au zi un en er gu men , debi t î nd de l a t ri bună,î n numel e p op oru l ui r omân, cel e mai f orm i dabi l e n isa ni t ăţ i ,f ără să ţ i fie n îgă dui t un gest de d ezap r ob are,o vorb ul i ţ ă, sa u cel puţ i n să i dai cucă l i maran ca p? Nu, nu, pref er u bf et ul ! O ber e bună, ocaf el uţ ă pr oasp ăt ă, n ut ovar ăş î nt î mpl ăt or şi vr emeat rece. î n zi ua aceea , ni meri sembi ne.O masăde p ri et en i , băi eţ i deşt ep ţ i şivesel i . Di sc uţ i a ap ri nsă, er b ea î ngh eţ at ă. Pu t eam aşt ept a or i cât ! S e vor bea de Caragi al e. ost C el , u n băi at voi ni c, oach eş, cu păr mar e, bu cl at şi pri vi re

păt ru nză t oa re su b f ru nt eal at ă şibol t i t ă, erant r î o ve rvă drăce ască . Zi se: —-Laţ iauzi tadi ni oar eapeneneaManol ache( şef ulorgani zaţ i eidi n care t ot gru pul f ăceapart e) ? Şi ,i mi t î nd Mu un l caşihi gi en a soc i al ă su nt cel e dou ă

col oa ne ve r t eb r al e pr i n ca r e r es pi r ă cr ee r ul uneina ţ i uni ! soa er dut ă" , , O scri repi con t i nuă, om d ni i m ei , o con t i nuăm. A l egăt orişial eşi , oţ ti av em r ol nî ea. Ori unde,or i ci ne şior i cu m i ar ace f mon umen t ul maest rul ui , nui va put ea ad uce n u omag i u maimare decî t acel a p e car e l îr ep rez i nt ă a ceast ă cu pol ă,carei adăpost eşt e co pi i i , ă l sî ndui să se mani f est e l i beri , n î vă zu lî nt r eg i iţ ări . N u ex i st ăr eg i zor re ca să fi vi sa tî nsce nar e n î st i l mai gra ndi os. Toat ăţ arapart i ci păl aspect acol ,t oţ if acem part edi nel . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 145 î nt re t i mp, seapr opi as e de mas a noas t ră conu l an cu, z î mbi nd cu bunăvoi nţ ă şimî ngî i nduşif avori ţ i ial bi .Conu l ancu f usese de maimul t e ori mi ni st ruşiprezi dase e p rî nd şiCamer a şi Sen at ul . . I am of er i t scau nul meu . — Şicr edeţ ivoi ,băi eţ i ,căacestCaragi al eeraunom i nt el i gent ?( Cost elî mi f ăce a se mne di n oc hi săll as să vor bească, dar i n cinu mă gî ndi se m să f ac altceva). Unul , maif ărăt act , rep l i că: — E o î nt r eb are care ăzi ast nu se m aipoa t e pune! Con ul an cu of t ă am ar : — O fi,darvoinulşt i ţ idecî tdi nscri eri l el ui . . Eu 1am văz ut . î nf aţ a acest ui ar gu men t per empt ori u Cost elavuun ges t de ap r ob ar e: — Laicunoscut ,personal ,coanel ancul e! — Lam cunoscutpeur mă,darnu de ap r oap e,î nt î i să vă spu n cu m 1am văzut :Măî nt or ceam cu nevast ămeadi nst răi năt at e.Dupăcet r ecem deBraşov, i nt răm î n vagon ul res t au ran t săl uăm un ce a. i Să fi f ost 8 sau9 di mi neaţ a . . . numi ami nt es c.I nt răm. Deab i a ne aşez asem cî nd, zări m l a masade al ăt uri un i ndi vi d con gest i on at şi desch ei at l a gu l er . Pe masă , numai st i cl e go al e.Am aflat mait î rzi u căer a de cu seară aco l o.Nu t r ecumul tt i mp şiap ărual ti ndi vi d, t ot

at î t de co ngest i on at şi 'l uă l ocl a masal ui . Mai com andarăber e.Apoi ,î ncep ură săvor bească pe rom ân eşt e,dar şa a por cari i , cănevast ă-m ease ăcu f se ver de.I am f ăcu t se mn să se acă fcă n au de.Ea,nu, că Aşa eş : l e i n d ă. amel e,sensi bi l e. Ce e t a f ci , nen e?f ac sc andal . . I O — Tă mî i e şl ot ravă

146 AL.O.TEQDOEEANU Nu f ace! Neam ri di cat cuceai uri l e n eb ău t e şi am i nt r atî n com part i men t . — Naţ ir ecl amat ?î nt r ebăci neva.

r ucasănedăm î — Car omâni ,nuput eam pent n sp ectaco lî n ţ ar ă st răi nă. ( Cost elî mi f ace uc och i ul , av î nd aeru l să mi sp ui e:aşa i că i dul ce? ) . Dar ast a nu i mport ă. Şt i i ci ne er a a cel a ca re vor beamai mul t e p orcări i ? Toţ iamuţ i serăm î nf aţ a eni gmei .După o l ungă t ăcere,apri ns,mî ni os, conul an cune du meri : — Car agi al e,domni l or .Car agi al e!Pri vi r ea l uiconu l ancu spunea cl ar: Cemai vreţ i ? Ami ci imă spi onau nel i ni şt i ţ i ,î micunoşt eau firea şisent i ment el e f aţ ă de marel e s cri i t or . Se a şep tt au, f ărăî ndoi al ă, l a o rep l i căt ăi oasă . Sî nt si gu r căt r eb ui e s ăi fi dece pţ i on at t eri bi l , at uncicî nd am î nt r eb at i pocri t : — Coanel ancul e,nu t esupăra,daraivăzutcu ochi imat al ecel eceneai pov esti t , sa u vrei sărî zide noi ? Con u l an cumă p ri vicut oat ă b una u li cr ed i nţ ă: — Cum t evăd! — î n cazulacest a,cesă zi c? Aidr ept at e.Ni civorbă nu maipoat efi de i nt el i ge nţ a l ui Cara gi al e. Con u l an cuseî nseni nase: —î mipar ebi necă,deşieşt it î năr ,nut el aşii nfluenţ at . Deau tnci , con u l an cu î mi f ace eoseb d i t a ci nst e d e amă con si der a pri nt re pri eten i il ui .

Ce p otpen t r u ca ă sf ac?

PO LEMI STU L Că î nt r o ţ ară em i namen t e a gr i col ă,r omân ul sa născu t poet ( nu zi c eu , Al ecsandri ) ,demi rar enui :nat ura.. .Daracest aeaspect ulrust i c.Di ncl i paî n ca r e şi a l ăsa t opi nci l e l a r ohat că şia păşi t prag ul cet ăţ i i pe t ăl pi gu mat e,ela deven i t pol emi st . I n Român i aMar e,pol emi canu es t e,cape al t e mel eagu ri , un mi j l ocde a l ămurii deişif apt e.Ea est e un scop şio vi rt ut e naţ i on al ă. Pr ed est i nat să fie pol emi st , ci t ad i nul r omân deb ut ează pri n a pol emi za cu doi ca, t r ece poi a, di n şcoa l a pri mară î ncă ,l a pol emi cascri să ,î nsem nî nd pe p er ei ţ i W. C. el or n cî d nu adevă rat e măr gă rt i are f ol cl ori st i ce, cel uţ i n pcă pr of eso ru le i di ot şi i a soţ l ui pel t i că, pen t rua aj unge să com pună î n l i ceuţ ep oa se ca t r en e ep i gr amat i ce şi se desă vî rşeşt e î n uni ver si t at e, a mi al es pri n act i vi t at ea ext raşcol ară. D acă nu r eu şeşt e să şit rea că l i cen ţ a, î ir ămî ne voca ţ i a. Aren a publ i că maî cî şt i gă un t oread or . Deaciî nai nt e,cl uburi l e pol i t i ceşica f en ea ua, ca r e gem e de p ol emi şt i ,î i sî nt desch i se. Să n ul cu mva su per i , că et aidus!El e maimul t decî t un si mpl u person ajf oa rt e mp i ort ant , mai mul t decî t un su praarbi t rual l upt el or ol pi t i ce, , i o* 148 AL.O.TEODOREANU mai mul t decî t u n as alr ed acţ i i l or şi un Fuhrer l aî nt ru ni ri l or , ele un Mi t rop ol i t al rep ut aţ i l or , un Pat ri ar h al su ccese l orşii nsu ccese l or ,î n fine un Ţa r al vi eţi i publ i ce. î n i mperi ul u l i de hî rt i e, ăcerea t ar e aco peri r e aur . E l şt i e perf ectiş l a nev oe i poat e dove di ( numail a nev oe, i mă rog f rumos) , ci ne e aman t ul soţ i ei pref ectu l ui , cî t a răm as d at or cu t ar e mi ni st rucroi t oru l ui , pe cî nd î nvă ţ al a Pari s, ce an ume doct or i i u frni za f ar maci st ul di n Bur du j eni sau St r eha i a cu t ăr ui ep i sco p şicî t e ş i mai cî t e.Dar u ibi t or l amoral eipubl i ceşico nşt i en t de men i r ea l ui puri fica t oa r e,acest mi gă l os co l ecţ i on ar de d ocu men t e om en eşt i , cu ca zer ie şi fişe, nu l e vada ni ci od at ă î n vi l ea g,decî t( să r esp ect ăm exp r esi i l e c on sa crat e) ,

si l i t d e î mpr ej ur ări S . en si bi l ul pezeven gh i su f er ă, domni l or , cî nd scri e scî rbe şi sp urcă cu ini , vî rî nduşiî n vă zu ll umi i nasu lî n i nt i mi t ăţ if et i de, gest e ca p r e

t ot dea una î l r egr et ă.De mul t e o riele a t î t de s en t i men t al şiat î t de ro bi t et i ci i pe ca r e uni cam en t e o serveş t e,î ncî tî n t oi ul cel eimai vi ol en t e ca mpani i şit ocm ai cî nd seafla l a doipaşide v i ct ori e,î şii a sea ma şiseop r eşt e bru sc. Resp i raţ i a i se, cu m sar i z ce, t ai e.Mul ţ i au scorn i t şinu se sfi ese să st ri ge nîgu ra mar e,că acest e ă tceri su bi t e a rfi r emunerat ori i . Dar acei a s î nt t otpol emi şt i . Con du s de un i nst i nctpr ec i s şisi gu r , român ul a şt i ut di n vr eme să di f er en ţ i ezepol emi ca au t oh t on ă de ori ce man i f est aresi mi l arăde ai urea,n î acea st ă mat ei r e,pr ecu m maisu s sa scr i s,e cu t ot ul ori gi nal ,î n ni cio ramură de act i vi t at e,sp eci ficu l naţ i on al na t ri umf at m ai dep l i n, î n al t e ţ ări , dru mul pî nă l at ri bună saul a col oa na de zi ar e i pl n de TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 149 ob st aco l e. r P ej udeca t a ci nst ei , su pers t i ţ i a mora l i t ăţ i i , a f nat i smul b unei cred i nţ e, a mni a pr obi t ăţ i i , i t cu l ă rsp underi i , ob ses i a pol i t eţ i i , p oza cu rt oazi ei , pre t en ţ i a aut ori t ăţ i i , sn obi smul el ega nţ eişial t e mof t uri , au uci s n î germ enat î t ea f ru moa se voca ţ i i ,î mpi ed i cî nd adevărat e t al en t e să se mani f est e ut i l , pe acest t eren . E de mi rarei ach r , căat î t eapop oa r e pl i ne de t ol eran ţ ă, pen t ru scri i t orişi art i şt i , săfie at î t d e al arm ant ri gu roa se, en p t ru zi ari st şiol i t p i ci an, ad i că , pen t ru omul al t f elpubl i c.Sî nt si gu r , de pi l dă, că ni ciun f r ancezcu l t i va t nar exp ul za i d n bi bl i ot ecăpe F ran coi s V i l l on ,î n momen t ul î n care se fla că a gen i al ul t rubad ur t î l hăr ea al d rumul mar e,după cu m ni ciun bur gh ezcumi nt ea nî t r eagă nar e rn unţ a l a ci t i r eaoperel or ui l Osca r W i l de,pen t ru căsar fiî nt î l ni tî nt r un obi cei pr ost , cu ni sca i vapol emi şt i deai noşt ri . Sî ngel e o men esc , pe ca re i st l et ul uci gă t oral i nsp i rat ul ui au t or al bal adel or , 1a f ăcu t săţ î şn eas că di n pi ep t ul sem en i l or , nu poa t e aco peri î n och i i ci t i t oru l ui pr est i gi ul unui ver s nemuri t or şi ni cişt i rbi f arm ecu l uneiri me. Sî nt si gu r n îsăcădacăl ui Vi l l on i ar fit unat pri n ca p săţ i e p r ed i ci , sa u dacă ,t răi nd ast ăzi( o i pot eză ! ) , ar fi rî vn i t sădevi e dep ut at , sa u ar fi î nt emei at ga zet e,elar fif osten ergi c î mpi ed i ca t( neb uni f ran ţ uj i i ) de î nşi şiadmi ratori il ui , poat e.Celdi n urmă ce t ăţ eanar fi st î rni t ap rob ări ,î n momen t ul cî nd i ar fi st ri ga t : hoţ ul e sa u asa sn iul e,ai cinu ai cu vî nt ! Românul ,î nsă , mai co nci l i ant şi mai est et ,a r t ecu t pest e acest e am ănunt e,uşor .

— Hoţ ,desi gur ,pungaş or di nar ,de acor d,escroc,şant aj i st ,t otce vrei , dar .. ar e .t al ent . 150 AL.O.TEODOREANLT Fo rmul a î nţ el ept ul ui dar ar pad oxal ul ui Pet re Carpa f ost , după cu m se cu ven ea , pe d os nî t oa rsă ,î nai nt e ca ed vr ni cu l om de st at so fif orm ul at : —„ Tal ent ulj ust i ficăori ce nî carn aţ i une şi f rumuseţ ea i mpl i căpro sti t uţ i a" . Acest aepunct uldepl ecarealpol emi st ul uiromândet al ent .Şicar eepol emi st ul r omâncar e să unai bă t aen lt ? Art i col uldef aţ ăaf ostscri s,cu f oart emul ţ ianiî nurmă,î n reda cţ i a u nui cot i di an di sp ăru t . U n col eg de red acţ i e, st aăzif oa rt e apreci at , ci t ea pest e umăru l , meuce ea cecr i am s . Deoda t ă,ma a post r of at : — Dumneat at ot deaunat edesol i dari zezidebreasl ă! Mam ui t at su rî zî nd l a cel e scr i se,acLeop ar di a l î nt i nsu l m ări i , am sa l ut at si am părăsi tr ed acţ i a. DOUĂANE CDOTE I med i at după răzb o, ici rcu l a pri nt re i l beral i o anecd ot ă. Se zi cecăbăt rî nul Pher ek i de n u pl ăt i se i ci nod at ă d ări . Con si der a a ceast a d acănu ca n u drept , dar caun mi c pri vi l egi u, pe ca r eţ ara î n sl uj ba că r ei a al bi sei l dat oreşt e.Şi ni men i nu sar fiî ncu met at să t ul bur e o st ar e de l ucr uri accept at ă şicon sfin ţ i t ă de ci ncidecad e şi maibi ne d e st iori e con t empor an ă.Odat ă,pe cî nd băt rî nul om de st at er a î n op ozi ţ i e,un agen t fi scal , deab i a numi t , s e f ăcut ar e să ob ţ i nă i mpozi t el e. — Nucăut apedracul ,călşigăseşt i ,i aspusşef ull ui ,bi nevoi t or . El nu, căşt i e e l cef ace . — Vezi ţ idet reabă,băi at ul e,caumaipăţ i t oşial ţ i i ! Agent ulnu vr oi a să şt i e de ni mi c.Chi ar î n acea zisa prezent at l a domi ci l i ul co nt ri buabi l ul ui reca l ci t ra nt .A f ostpri mi ti med i at . Pherek i de şed eal a bi r ou şici t eaun zi ar : — Cedor eşt i ? Tonulşiî nf ăţ i şar eabăt rî nul uiau operati medi atasupraagent ul ui ,î nsens

pot ol i t or:; 152 AL.O.TEODOREANU — Sî ntdel afisc,cucoane,şt i ţ ipent rui mpozi t e. Băt rî nul 1a p ri vi t cuoa r eca re u i mi r e,1a măsu r at di n t ăl pi pî năn cr eşt et şidupă ce 1 a fixat o cl i pă, i a şo pt i t : — Pher eki de! Deşi i nt i mi dat , agen t ul nu î nţ el egea să ren unţ e aşadeod at ă, alscopu l vi zi t eil ui : — Domnul e Mi ni st ru,nu vil e cerem t oat e,dar măcarceva,cî tdori ţ i du mnea voas t ră. Răsp unsu la f ost acel aşi , dar pen u t oncev a maiurcat : — Pher eki de! Agent ulî ncepusesăbî l bî i e: — Dacănuput eţ iacum,Excel enţ ă,spuneţ i micî ndsăvi u! Băt rî nul se d ri i ca sepe u jmăt at e d i n f ot oi l u şîcî nd a răcn i t pen t ru a t r ei a oa ră: „ Pher ek i de" , agen t ul di sp ăru se. E. f oa rt e p r ob ab i l că, acea st ă an ecd ot ă,nui decî t o an ecd ot ă.Am mot i ve sămă î ndoi esc ed a ut en t i ci t at eaei , dar n ci e p oa t e n egacănui ver osi mi l ă?Ba, ce va mai m ul t : sepoat e susţ i ne că er a nevoi e deun băr batpol i t i c de di men si uni l e u li Pher ek i de p en t ruca ap ft ul p să osi be i fi lî n Daci a T rai an ă? Şi acu m o al t a. ce Sna se pet rec e î nt r o noap t e de i arnă , pest răzi l e Pari su l ui l a 1841 l ea t . Unui t î năr i a pl ăcu t săse i dr st ezent r i od ucî nd, pri n su rpri ză, un bul gă r de zăp ad ă î n cor saj ul uneit r ecăt oa re.Femei a a ţ i pat şi cî nd şi a dat eam s a de undei vi ne n ep l ăcer ea , sa rep ezi tl a acel gl umeţşi1al uat l a pal me.Tânăru la ri post at . Agen ţ i i pol i ţ i eiau so st it ocmai cî nd băt ai a era î n t oi . După TĂMI I E ŞIOTRAVĂ153 ob i cei uri l e ep oci i , î t năru la f ostăsa lt să şivad ă de dru m, ar i f emei a noct ambu l ă î nşf ăcat ă şicond usă l a pri mul post , unde urma să i se r d es ez e act el e p en t rucel e şa se ul ni de n îch i soa r e ca r e oaşt ep t au.

Un domn, care st asi ase eda lî ncep ut l a d esf ăşu rarea even i men t el or se uăl după gru p. Ar fivoi t săi nt ervi nă î n f avo ar eanen oroci t ei ,î n f aţ a ci r cu mscri pţ i ei ezi t ă. Era un om cu noscu t . Ci ne va cred e căa put ut i nt erven i dezi nt er esa tî nt r o asem en ea af acer e şil a o asem en eaor ă? Avea duşman i şizi ar ee l u mor i st i ce şi cu pl et i şt i i d e pri n t oa t e cab are t el e nu aşt eap t ă decî t asem en ea su bi ect e. Bunăt ae ta apri mat ,î nsă, şidomnul a n it rat . Comi saru l 1a u latde su s: — Depozi ţ i a dumi t al e,maimul t saumaipuţ i n i nt er es aă t,nu ar e n i cio val oare.Fat a aceast a saf ăcutvi novat ă del ovi riî n pi aţ a publ i că.A băt utun Domn. Va a fce şase uni dl e n îch i soare . — Domnulmeu,a spus st răi nul ,cî nd veiafla ci ne sî nt ,veischi mba, poat e,t on ul şif el ul dea vorb i şimă vei ascu l t a. — Şi ,ci neeşt idumneat a? — Vi ct orHugo. î n f aţ a acest ui răsp uns,com i sa ru l şi a pi er dut ca pul , nu î nt r at î t ,î nsă , î ncî t săel i bereze arest at a. Agenţ i idepuseserăşil ucrulnumaierauşor . — î nt r un si ngurcaz,domnul eHugo,aşput ea opril ucruri l e.Dacă vaţ i sem na d epo zi ţ i a. — Dacăl i bert at eaacest eif emeidepi ndedesemnăt uramea,i at ă. Şi , Vi ct or u Hgo a se mnat . Pe se mnăt ura poet ul ui ,f emei a a f ost pusă î n l i berta t e. 154 AL.O.TEODOREANU' Nui aşa că nui ver osi mi l ? Tot uşi , e ad evărat ,î nt î mpl area e povest i t ă de

C hoses vu î nsu şiVi ct or u Hgoî n mi nunat el e p ag i ni , ca re a l că t u i esc es, su b t i t l ul Or i gi ne de Fant i ne. Reci t i ndul e,mi am ami nt i t de p ri ma povest e d e care st acea a sa al ăt uratî nt r o sem ni ficat i văî mper ech er e.Şi , mi am maiami nt i t de cel mai mar e poet al eam n ul ui meu car e figu reaz ă î nt r un pr oc es ver balî nt r o ci rcu mscr i pţ i e di n Cap i t al ă şicare repre zi nt ă un j al ni c docu men t alvr emi i : „ I ndi vi dul Mi hai Emi nescu , et c. " Dar ast ăzi ch i ar acă d un Tu dor r A gh ez i sauBrăt esc u V.Voi neş t i sar afl a î n si t uaţ i al ui Vi ct or u Hgo ,l a decl arar eanumel ui nar fiî nt reb aţ i :

— Ocupaţ i adumneavoast ră? Şi pebu nă dr ept at e mă î nt reb: ncî d, oar e, u c vî nt ul meş t er i l or şi că ru trari l or o n şt ri , vacî nt ăriî n vi aţ a publ i că , măca r cî t al unui agen t el ect oral , di n cu l oa r ea e d ver de? DEMOCRAŢI ŞI OLIGAKHI Al ăt uride masa l a car el uasem l oc cu pri et enulmeu,l ar est aurant ul Enesc u, mî ncasi ngu ră o bl on dă zv et l ă,cu och ii men şişiexp r esi e can di dă,î n t r ecere, pri et en ul meua sa l ut at o.I a răsp uns,r oş i nd puţ i n. — Nocunoşt i ?măî nt r ebă. — Nu. — E mol dovancă. După nume,o cu noşt eam . Pări nţ i i eif uses er ă mari pr op ri et ari ,î nt r un măn os uj deţ di n Ţar adeS uş. — Curi oasă povest ea ei ,cont i nuă pri et enulmeu şicaract eri st i că acest or vr emi .Rămî nî nd orf anăşi achel t ui tpuţ i nulmoşt eni tcasăşit ermi nest udi i l e. E l i cen ţ i at ă î n l i t er e şifil oso fie.Ca st uden t ă a dus o vi aţ ă mod est ă şicorect ă, l ocu i nd î nt r un căm i n, î n î nvăţ ămî nt n ~a put ut n it ra. Pri n st ăru i nţ el e unui pri et en al t at ăl ui eica r e u fses e ve ch il i beral şiocu paseî nal t e demni t ăţ iî n acest part i d, a f ostumi nt ă f uncţ i on arăl a o i nst i t uţ i e de st at . Auzi semcădeven i seo f uncţ i on ară od melşicăer ar esp ect at ă de o ta t ăl umeapen t ru purt area i ei r e

156 AL.O.TEODOREANU proş abi l ă, dar o p i er dusemdi n ved ere. Ei bi ne,dragă , şt i i unde a m î nt î l ni t o a cu m cî t eva zi l e? nî t r o ca săde e rn dezvou s! — Cum aşa? — Aşt eapt ă.Jenat ,mam f ăcutcănovăd. Ma ch ematea: nui ni ciun sec ret , mi a spu s şit e o rgsăsp ui l at oţ i unde mai văzu t .E î n i nt er esu l meu . — Numaieşt if uncţ i onar ă?am î nt r ebat o. — Deosăpt ămî nănumai :maudataf ar ă.

Să nuţ iî nch i pui î nsă că pen t ru că sî nt ai ci . Ar fi să f aci o con f uzi e de ca uză şi ef ect . Sî nt ai cipen t rucănu mai sî nt aco l o. — Darcum saî nt î mpl at ,zi c?Reduceri ? — Ni cior educere.Madenunţ atocol egăcăsî ntl i beral ă.Ast aet ot .: Acuma,urmăami culmeu,socoat eşit u cam cepri mej di epoat econst i t ui pen t ru un gu ver n o a fă t ca ast a?Celmul t poa t e p ar i a peo cu t i e d e b omboa ne căvi n l i bera l i i şisă şiani ne n î peret el e di n odăi ţ a eiport ret ul l ui I . G. Duca , sa u Geor ge r B ăt i an u ( nu maişt i u de ceuan nţ ă e) .; Şi crezi t u, zi c e u at unci , căî nt î mpl area ast aj ust i fică. . . — Airăbdar e,mă î nt rerupsepri et enulmeu,;Văzî ndusedat ă af ară cu nepu săm asă,asdus l a se ce ra tru l gener alalmi ni st er ul ui de car e depi ndea i nst i t uţ i a. A cest a ( î l şt i i ) , i a pr op us să su pezeî mp l a reu C nă hat ea ubr i and, pen t rua gă sio s ou lţ i e. I a t ras o pal mă. Ar gu men t aţ i a eide a l t f ele oa frt e l og i că : decî c să ced ez unui mai muţ oines uf er i t că sămi păst r ez n u post î n car e munce sc opt or e p e zi pen t rupat rumi i de ei l pe u lnă, pr ef er să cî şt i g TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 157 şai zec i de mi i , ce dî nd cu iî mi pl ace. Credemă,mi a spu s ea, nam avu t pî nă acu m ci ncizi l e n i ciun aman t . Am i nt rat nsă î î n aceast ă casă cu hot ărî ri f er me. Al ea j act a es t . . . Şi ma păr ăsi t g zob li e,l a un se mn pe car e de după o perd ea i lf ăcu se pat roa na. Di n uşă , mi a st ri ga t :„ sî nt a i cizi l ni c, nt î r e t r eişi şapte". Nu sî nt d i nt r e acei a care f ac resp on sab i l ă soci et ae ta de t oa t e f ap t el e noa st r e con damnab i l e,t r ebu i e săecu rnoscnsă î că uneor i ni ciea u n e com pl et nevi nov aă t.Dar apt f a ace as t a car e,du pă cum bi ne spu nea pri et enu l meu, i l ust rea zăo vr eme şi desi gu r oI uni e,mi a ami nt i t deo al t a, ca re,după rn i ne i l ust rează ea şi ovr eme şi o a l t ăl ume.O şt i u de mul t şipî nă acu m am t ăcu t o. Pest e eaî nsăsau aşt er nut dest ui an i , casăo pot povest i .O î nsem n ai ci , aşa cu m am poves t i t o şi pri et en ul ui meuat unci , ad i că şa a cu m af ost : Se şt i e că du pă pr on unci ament ul cav al er i eide su b gl or i oasa dom ni e a Reg eu li Carol I , mul ţ i ofiţ eri au f ostsi l i ţ i săpărăs ea sc ă oşt i rea . Pri nt re ce aşi t a se

găsea şiun t î năr l ocot en en t , bă i at e d neam , e vseL şif oa rt e si mpat i zat nî Capi t al ă, dar com pl etl i psi t de mi j l oace. Avî nd r el aţ i uni î n part i dul co nserva t or ,a f ostumi nt î n pol i ţ i e,cu o l ea f ă ech i va l î nd cu aceea a grad ul ui pe c ar e l î avea î n ar mat ă. Veni ndl i beral i il aguvern,1au dataf ară.Pi erdereasl uj beicoi nci deacu o boal ăgravăcar ell ovi sepeneaşt ept at e.Uncamar adcaresadussălvadă,1a gă st in î t r o st are j al ni că . Acest ,om ca r eî nvesel i seo l ume î nt r ea gă , pe pat ul de su f eri nţ ă şimi ze 158 AL. o, TE: ODOREANU

ri e p l î ngea .I mpr esi on at , ca marad ul sa dus a l pref ect ura o p l i ţ i eiCapi t al ei . Pref ect era nea K zu l Moru zzi ..., — Cepotsăif ac,aspusKneazul ,econservat or . — Bi ne,da rî l pu t em l ăsa săoar m ă d e oam f e? — Ast ai al t ceva . Eu î n sl uj bă nul numesc, dar l ea f ai oidao,cî t oifi eu pref ect , numai săt acidi n gu ră. Şi ast f el , pri n i nt erm ed i ul acest ui devot at şidi scre t cam arad, Knea zu li a servi t ea lf a, pî nă cî nd a î nch i s och i i . Chel t ui el i l eî nmorm î nt ări it ot n K ea zu ll ea su port at . Tocmaicî nd t ermi nam de povest i t ,suava bl ondă sa ri di cat să pl ece, aru ncî ndune u n su rî s n evi nova t . Mam ui t at l a cea s:t r eif ără u n sf ert . î ncep ea nou l servi ci u, pe ca r e g en eroa sa democ raţ i e i l of eri se. Pri vi ndo cu m se st rec ura ml ăd i oasă, su b pri vi ri l e ap ri nse car e o urmăr eau , nu mam put ut op ri să u n exc l am: I nf amă ol i ga r hi e,unde eşt i ?

FOCURIÎ N VÎ NT:LE GI LE Am asi st at demul tl a serbarea onomast i ci i unuicopi l mi r acul os. Nu î mpl i ni se oi dspr ez ec e an i . Cu t ab uret ul deşu ruba t a l maxi mum, ca să poa t ă aj unge alcl avi at ură,desc i f ra l a pri mă veder e S ch uman , Sch uber t sauMozar t , or i ce , cu o com pr eh en si une muzi cal ă ui mi t oar e.Cî nd î l cu noscu se m, pî nă săi sosească di n or aş pări nţ i i , rni a cî nt at com a pan i i nduse si ngu r ,j umăt ae t di n Man on , de Massen et , punî nd î n pron unţ ar e şiî n i nflexi uni ,i nt en ţ i i şinuan ţ e,

car e,î n aceeaşi măsu r ă cu ad mi r aţ i a,i nspi rau un f elde spa i mă şiî n acel aşi t i mp mi l ă. Hai na de ca t i f eanea grăî i accen t ua pal oa r ea . Bucl el e p l et el or l on b de at i ngea u gu l eru l de d ant el ă. La fieca r e rep l i cădi n op eră, î n och i i marişinegri se apri ndea u l umi ni . Pe u n col ţ al pi an ul ui , un ca i etdesch i s. Ci t esc:Rez „ umat al t eor i ei on dul aţ i ei n u i ve rsal e" de Vasi l e Con t a, aparţ i nî nd el evu l ui Şerb an, cl asaa I I al i cea l ă. Cu pri l ej ul să rb ăt ori ri i ,t at ăl co pi l ul ui , un i mbeci l so l emn, cu şn apet i su ri şimust ea ţ ă-nsf î r c d e p ep en e,avu sese f a o nt ezi e b arocă :î lî mbrăca se ca 160 AL.O.TEODOREANU pe un om mar e ( es car pi ns,f rac,cr av aă t şimăn uşial be) . C u t oat ă di st i ncţ i a nat ural ă a î nf ăţ i şă ri il ui pr eco ce, păr eaun pi col o de rest auran t mare. Dar n it ui ţ i a acest ui co pi l ex t rao r di nar şi put erea l ui de adapt abi l i t at eî l aj ut a să nu pară ri di col î n aceast ă î mprej urare,i ndi cî nduit on ul j ust . Er a com i c t ot uşi să l vezi l a uşă aşt ep t î nd musa firi i , aj ut î nd ( cu cî t ă voca ţ i e! ) , cu co anel orsă şi scoa t ă man t ou ri l e şiof er i ndul e ap oicu ceamaineaf ect at ă cu rt oa zi e braţ ul , pen t ru a l e con duceî n sal on ,î n t i mpul mesei a f ost n ce t rul at en ţ i eigen er ae. l Pl i n de vervă şide h az,nu avea , cu t oa t e a cest eani mi c co pi l ăr esc î n con ver sa ţ i a l ui . Pe cî nd of er eao pară pe ca r e o cu r ăţ i seî n pr ea l abi l cu măi est ri e,veci neil ui de masă , 1am auzi t servi nd i ri t at , acea st ă su rpri nzăt oa r e repl i căt ăi oa să , unui unch i ca r e l îzefl emi sea : — I nt el i genţ a e experi enţ at i neri l or ,după cum experi enţ a ei nt el i genţ a băt rî ni l or ,scumpedomn. După pri mul pah ar e d şa mpan i e,j unel e se uci pi se. I nvi t atde cu noşt i nţ e,a r ef uzat săsp ui e versu ride A l ecsa ndri , zi cî nd căsî nt banal e.A r eci t at î n sch i mb di n E mi nescu( Lucea f ăr ul , La st ea uş aiSat i r aI ) , di n Musset ( L Naui t d' oct obr e ş) i

c anson ,aproa di n Verl ai ne L ( a bot i nh e pe n îî nt r egi me) . î n t i mpul acest a, t at ăl ,î nvesel i t p e aceea şica l e,apăru cun ţ i l i ndru pe ca re lî î ndes ă pe ca pul co pi l ul ui , zi cî ndui : —I a,f ăpuţ i npedeput at ul ,Şerbane, Am f ostcu t oţ i imart ori iuneii mpr ovi zaţ i iorat ori ce,î n genulacel oracese pot ci tizi l ni cMon î ni t oru l Ofici al , cusi ngu ra d eoseb i re că er a ceva

ŢĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 161 maipuţ i n parl amen t ară, pri n aceea că p a ost r of el e p orn ografi ce i p l seau cu desăvîrşire. Nu şt i u de ce( vor ba vi ne! ) , dar u nî mpărt ăşea m del ochazu l con vi vi l or . Mă gî ndeamcu mel an col i e a l Sen at , Camer ă,Acad emi e,Uni ver si t at e şi al t e u lcr uri marişimai dep art el a sen at ori , dep ut aţ i , aca demi ci en i , pr of eso rişial t el ucru ri mi ci .î mi ami nt ea m f ără să vr ea u, că de l a Uni l r ea Pri nci pat el orî ncă , pol i t i ca noa st ră sa că sn i t excl usi v s ăi nst al ezeem t co ei nţ i i c năt oru l ,pen t ru un conţ i nut en i gmat i c,ca r e u rm ea ză să vi e,cut i mpul ,î n pi că t uri . . Ast f elsel ămur eşt edeceam avutami ral iînainte dea ave a flot ă,Acad emi e

î nai nt e dea avea scri i t ori şisava nţ iî n număr p r ezen t abi l , Tea t re Naţ i on al e, î nai nt edea avea ol i t er at ură dramat naţională, i că etc . etc . Prod i gi osu l cop i lî şit erm i nase di scu rsu l . C um st a t ol ăni t p e f ot oi l u cu ţ i ga ret an gu r ă ( un ca pri ci u! ) şicu ţ i l i ndru lî nfipt p î năn ur ech i , ar fi put ut f oa rt e bi ne rep r ezen t a al ego ri c ci vi l i zaţ i a românea scăî nt rea gă . st Iori a noa st ră

f ă u pe deput at ul ,t con t em por an ă n~a î nce put al t f el :t u, pe sen at oru l ,t u pe magi st rat ul ,t u pe ec on omi st ul ,t u pe g en eral ul et c. , et c.Aşaa pri mi t , Caragi al e op erasa co mpl et ă, di recti ndmî i ni l e l ui Ht i bsch . Căci , ci nci zeci sa u şa i zeci de ani de zi l e n î vi aţ a unui pop or , ori cî t de n îzest rat nu potî nsem na mai mul t decî t cei unsp r ezece, î n exi st en ţ a bi ped ul ui cu vî nt ăt or . Dar r omân i i pop ( or emi nament e agr i co l ) , set r ag di n roman i pop ( or emi namen t e u jri di c) . De a cee a f acemnoidoa r at î t eal egi şiscr i em r â omân cu di n a ( Roma,Roman , Român ) . Ni cipri n gî nd nu ne r t ec e săi ron i zăm cum va, admi rab i l el e di sp ozi ţ i il ei i — Tămî i e şiotr avă 162 AL.O.TEODOREANU gi sl at i ve al e pop oru l ui o rmân . O si mpl ă ob ser vaţ i e î nsă. eî N nt recu t ei per sp i ca ct i ăţ i a vech i l or Qui ri ţ i , n u i a scă pat căî ndeob şt e l egi l e bune sî nt

pr ovocat ede p r oa st e st ări de a f pt . Ti ner eea ţ noa st ră exu ber ant ă, par e afi t r ecu t uşor pest e ace st amăn unt .

Şi , ca să l uăm o pi l dă di n i st or i a dr ept ul ui r oman , vom ami nt i că î n î nce put uripat er f ami l i as avea dr ep t urinel i mi t at e asu pra cop i i l or , em f ei i şi

( pat r i a pot est as,manus,pot est as dom i ni ca ) . sclavilor Pe a t unciscl avu l er res— a l ucru . Laol al t ă cu boi i şiunel t el e agri co l e,f ăce a par t e di n pat ri moni u( f ami l i apecu ni aqu e) . Epocade au r a acest ei egi lsl aţ i i

barbare, co r esp unde ( cu ri os! ) , ca pi t ol ul u p i at r i ar halal i stori eil at i ne.At uncicî nd l egea nu opr eape st ăp î n să f acăce vr ea cu scl avu ll ui ( săl ch i nui ască , săl vî ndă,sălomoar e) ,raport uri l e di nt re eierau di n cel e maiomenoase,ba se st abi l i se ch i ar u n. f elde n îru di r e d omest i că( t erm en ul ex actî mi sca pă) . Pe măsu r ă î nsă cedr ept uri l e sc l avu l ui sesu i e spr e punct ul cu l mi nan t , cî nd el ,î nce t î nd de a fi res, dp evi er n so ena,con di ţ i i l e de vi aţ ă com ună, se î năsp res c pî nă l a cr uzi me.E dr eptn ă ac ţ i şi on al i t at eaa j ucat numi c r olî n acea st ă pove st e,î nvi ngă t oriî n r ăzb oai e.Romani i red uc a l scl av i e c apt i vi i de a l t e neam uri ,f aţ ă de car e nu aveau aceeaşi sol i ci t udi ne ca pen t ru ail or h( osp es, host i s) . Leg i ui t oru la t reb ui t săi nt ervi e r est ri ct i v.Dar R omani i erau neî nt recu ţ i ( şiast a am moşt en i t o c elmai mul t şicel mai bi ne) ,î n a el uda l egi l e.Aşase ace f că l egi l e cel e mai per f ect e şimai nai înt at e con vi eţ ui escarm on i c cu ceamai mi zer abi l ă st ar e de l ucru ri . Nu pen t ru a et aa l er udi ţ i e a m r ecu rs a l acest exem pl u. El nu e d e a l t f el decî t o va găr emi ni scen TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 163 ţ a di n. el emen t aru l man ualall ui Gast on May , pe car e 1am ce r ce t at nî t r eacăt cî pe nd î mi pi er deam vr emea î nvăţ î nd dr ept ul ( şi i cam mul t i şor ed at unci ) . Nu 1am men ţ i on at decî t pen t rucă eol osi ft or em teinoa st r e. La noi , sel eg i f erea zăf eb ri l . Ace astăgi t a aţ i e eg li sl at i vădove deş t e c ă î n ţ ară nu e b i ne o ( şt i m de a l t f elşide a i ur ea ) . Dar eamai dove deşt e căl eg i ui t ori i noşt ri sî nt con vi nşică dacăe ceva put red î n Român i a,acel cev a e d e cart on :l egea, î nl ocu i m ca ron t ul cual t ca rs on t i mi :l i a si mi l i bus cu r ant ur . Pe urmă,aşt ept ăm să fie bi ne.Dacănui bi ne,i ar egi lf er ăm. Şam t ot l eg i f erat de a l răzb oiî nco ace, f ără nt î r eru pere. Dar , nu se i mt se n i mi c. De a ceea , de cî t e ori aud l a ca f en ea , vr eu n emi nen t bărb at de st at , vorbi nd de n ou a ege l ecva să e er n fi ceascăpeşi car e o ar e n î cap , saunumaiî n buzunar

( t otuna) , eumă gî ndesc l a a l t cev a — şimaicom an do b er e

OPI NIA PU BLI CĂ E f at ă b ună ş i ga t a a l o ri ce. Sa cr ez ut căe o născoc i re a rev ou lţ i eif ran ce ze pen t ru că pe at unci pri nsese orm f e maipl i ne. Dacăpe a cel e vre mi er a maigăl ăg i oa să şil ua al uride ţ aţ ă,o f ăcea di n del i ca t eţ e:nu vr oa i săj i gn ea scăgu st ul con t i mpora ni l or . Ca „ l ' et ern elf emi ni n al l ui Laf or que a re:

L' ar t de t ou t esI eseco l es , Et des mes â ou pr t ou tI es ou gt s" . Nu va cu noa şt e b ăt rî neţ e şi na cu noscu t cop i l ări e. Sa n ăsc ut de 16an i şia r ămas aşa. E si nceră, ca ndi dă, cr ed ul ă, nai văşiui t ă rep ed e. Democr aţ i l or ilse op teş t e n ii ma după ea, ca n uor an umi t e d omni şoar e d e pen si ondupă t en ori di n caval er i e şi ofi ţ er i di n op er eă t — ab su r d. Rea ci ţ on ari iî ij ură veşn i căur ă sa u î nal t di sp r eţ— exa gerat . î nţ el ep ţ i l or e ln isp i răo i ron i căsi mpat i e. Poa t e şi puţ i nă mi l ă. Unde n a u mbl atşicî t e n a vă zut ! TĂMÎ I E ŞIOTRAVA165 Ai ubi t ,acr ezut ,aui t at ,şii ari ubeşt eşii arcredeşii arui t ă. I a sp us ohet ai ră căvi rt ut eae n er ozi e — şieaa cr ezu t . Şi aî mbăl săm att rupul cumi resm e a meţ i t oa r e,ad use e d mari nari i st răi ni ai r O i en t ul ui ab ful os, şi aşt ep t î nd t r ecăt oru l n oct urn î n prag ul gyn i ceu l ui a murmur atcî nt ece em ad en i t oa re,pl i mbî nd deget e en leşeepi l r a cuşap t e corz i . 1 Un cer şet or a i sp us că e p ăca t ce ace f — şiea acr ezu t .

Lu î nd drumul pri begi eia săr ut aturmel e p aşi l or nîNazar et — născu t ul ui şipl î ngî nd a su i t ca l va ru l . Un l egi on ar a i sp us căzei i nu mor şi cănumaiî n pat ra il ui sî nt z; ei— şi ea acr ezu t . î n Roma l ubri că a j er t fit di n nou pr os t er nî ndu se ( ca şipe mal uri l e t ai ni cu l ui Hel esp on t ) pe a l t aru l di n sp umă î nt ru pat eiVen us U ran i a.

Sa vese l i t l a f el nî ci rcu ri l e deca den ţ ei at l i ne, ca al t ădat ă l a î nt î i el e ol i mpi ad e. Cî nt at ă de p oeţ il a pet r eceri , acl amat ăî n f oru m de vu l gu l pr of an, bea t ă de ar omat e vi nurivi cl en e,cu păru l desp l et i t , go al ă, a sa r danapal i zatn î i nel ul di n ceî n cemai apri ns a l pri vi ri l or a l sci ve, ot aran t el ă ob sce nă. 166 AL.O.TEODQREANU Un mon st ru de met ali a sp us căeaî i vafi sp ri j i nul ( su flet esc) î n l upt el e pen t ru cu cer i rea î sf nt ul ui morm î nt — şiea acr ezu t . î n ca sel tul cu şa pt e t urn urişi a aşt ep t at cr ed i nci oa să î nt uneca t ul sen i or ( cî t evasu t e de a ni ) . Trubadurivi săt orişipaj işăgal ni cii au suspi natmadri gal e gal ant e şi meşt eşu gi t er on del e cî nd, l a i vi r eaeiî n al bast ru l sa l on , apusu l i seaşt ern eal a pi coar i e ca un her adi lc cov or de pu rpu r ă, e p cî nd ogl i nzi l e — f umuri i n î pen umbră — prel ungeau l a n ifini tr ever en ţ a cu cer ni că avasa l i l or mer si ţ i . Un păst or e da l„ Oper a Comi că"aisp us căf er i ci reae n î mi j l ocu l nat uri i

iea acr — decart on— apei sagi ul uiWat eau—-ş ezu t . Pri nt r e ml ădi i l e să l ci i p (i ct at e) şi a f rî nt . mi j l ocu l ml ădi u, p en t ru a se ogl i ndi î nt r un pî rî u i magi nar ,î n al e c ăru i ape n iex i st en t e aî nt î l ni t pen t ru î nt î i a oară ( aşa i cu pl et ul ) b uccel e pudrat e al e unui coch et m ar ch i z, ăt răci t l a vî năt oareşiapr opi att i pt i l ,hal uci nat .

Ber ge r el eg ee r Jecr ai nsţ esappas,et c. Mar ch i zu li al ăudat i sp i t i t or i m nunel e cu rţ i i — şieaa crez ut . A st răbăt ut sal oanel e„ Varsai l l es" ul uicu graţ i i de l i bel ul ă, l unecî nd, uşoa ră, pe u ndel e u neiari i nea uzi t e;şi a on dul at t ru pul si nuos nîpava ne p l i ne de gra ţ i i şipe fil deşu l„ cl av i ci n" ul ui deget el e eiau t rezi t n î dezm i erd ărisu flet ul l ui Lul l i , TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 187 ad or mi t pe cl ap e, zgl ob i u î n gav ot ă, mel an col i c î n men uet , f ri vol ,

sed ucăt or . A răt ăci tpri n par cull uiLenot re,unde bazi nel eî nflor eau sonor ca să acop er e zu mzetde săr ut uri î n bosc het e,pe cî nd raze l e d e u lnă cu r geau — au r vi upeverdel emortalf runzi şul uiî ndecl i n. Pe cî nd cău t a săşiami nt ească l ocu lî nt î l ni ri iî nsem nat cu roşde b uze e p evan t ai l , un „ cet ăţ ea n" i a sp us că am r ch i zu l mi nt e —. şiea acr ezu t . Sau î năl ţ at ba ri ca de,sau i ncen di at pal at e,sau di st i ns orat ori şiea a văzutmar chi zulsui ndt rept el eeşaf odul uideundeapri vi t osfidăt or .At uncii a f ostru şi ne. Aî nchi sochi i ,apl î nsşii apărutrău. A col i ndatapoit averner ău f amat eunderepubl i canigrosol anişiapri gii au dat vi n ac ruşi au î nvăţ at o cî nt ece cu dou ăî nţ el esu ri . Ost en i t ă deat î t easch i mbări . Opi ni a Publ i căvroi al i ni şt e. , Sa mut at almah al a unde a t răi tî n concu bi najef emer u ct otsoi ul de oa men i de rî nd, pe rî nd. Şed eacuper del el e r t ase si un f el i nar oş ru ( st eapol ar ă) * i ndi cadru mul amat ori l or , ven i ţ i di n t oa t e p ărţ i l e so cu cerea scădefi ni t i v. După războ i ul mon di al , Opi ni a Publ i căsa sc hi mbatmul t şisa l ăsat de aven t uri . St ăn cerda c şi beaca f ea( a deven i t ob eză ) . * Un pol ! 168 AL.O.TEODOREANU î n l oc ul f el i naru l ui r oş u e u n papaga l ver de ca r e seadr esea zăt r ecă t ori l or neî nt r eru pt şit ri umf ăt or: „V otuni ve r sal ! "

„E xp r op r i er e cuj ust ă şipr eal ab di esp l ă ăg ubi r e" . „ Jos,su sul " ,

„S us o j sul " . Un dom n st udentaif ăg ădu i t s oe l mn mar i ajcu popă. Dumneae ii a cu mpăr at( acu m ar e d e u nde) săpu n, hăi nuţ e n oiş.c.1.Dar du mneal ui şi a l uat î nt r o b ună zidi pl oma de d oct or nîdr ep t di n si pet ul dumnea eişisa o ttdus cubi ci cl et a, vî rî nduşiî n j ambi ere ava cr şacuca p de o ga r . Ea î l aşt ea pt ă .. .

Î MPU ŢI NAR EA CUVI I NŢE I * Acest art i col , conceput î n beznă ( ai cise poat ef ace spi ri t pe seama aut oru l ui ) ,a f ost scri s l a l umi nar e ( ai cisepoa t e f acesp i ri t p e sea ma di recţ i ei uzi nei ) , cu t oat e c ăi mobi l ul î n ca r e ared act at e p revăzu t cui nst al aţ i e e l ect ri că . Ci t i t oru la î nţ el es( ci ne f acesp i ri t pesea ma ci t i t oru l ui ?)căde mi capană de u lmi nă d e ase ar ă e or vba. Depart e de i n me gî ndu l de amă r ăzbu na d e ace st „ mau vai s qu ar t d' heu r e" pe d i r ect oru l uzi nei , dî ndu1, cu m se ce, zi l a gazet ă ( sar p ut eadoa mne er feşt e, f acesp i ri t pe seam a gazet ei ) . Ba ţ j n ch i ar să accen t uez că r ep ut aţ i a de em i nen t sp eci al i sta di rect oru l ui uzi neinu mi e n ecu nos cu t ă, şică , mai mul t , şt i u căt oţ i acei a car e a u avu t pl ăcer ea să i a con t act per son alcu dsa, păst rează ceamai bunăi mpr esi edespreci vi l i t at eamani er el orsal e.Dacăî nl upt apecareoduceî n con t ra î nt uner i cu l ui su ccesu l cî t e o dat ă al t er nează şit r eab a nu mer ge cu m sar cu ven i , adi că( vo rb a cee a) , ca * Tot desp re a Işie vo rba. 170 AL.O.TEODOREANU pe sî rm ă,vi na de cel e maimul t e ori se mp îart e,î nt re u n mat ei r almecan i c def ect uos şi unul omen escdem i, alcăru i au t ornu e d i rect oru l şipri n urmare de a că ru i ca l i t at e n u poa t e fit ras a l răsp under e. Deşi , nu desp re i r d ect oru l uzi neişini cidesp re n ît r eru per eacu r en t ul ui de ase ar ă vom vor bi nî rî ndu ri l e ce umeaz ă.Ne vom măr gn ii să f ace m cî t eva con si der ai ţ uni margi nal e,su ger at e de acest nci di en t p er i od i c,cu care neam obi şn ui tt ot atî t cî t şicu cel e două muzi cica re el d ect ea zăi eşe ni iî n Pi aţ a Uni ri i , execu t î ndsi mul t an ar i i di ve r se . Nu sî nt un pr et en ţ i os b a su r d şidet es t pat ei t smul . Mart ormi e D umnez eu ( şit oţ i ami ci i ) cănam acu zat ni ci od at ă gu vern ul pen t rucăsa f ur at o va l i zăî n Gara' de N ord ; cănam di sp er at ni ci od at ă de vi i t oru lţ ări i pen t rucăun bri ga di er de j an darm ia f urat ogăi nă saupen t ru că dl .l ul i u Man i u a maif ăcu t un

ex poz eu; că nam avu t n i ci oda t ă cr i ze de ner vi pent ru că hot eu lri l e di n Bucu r eş t i au maipuţ i ne et aj e cacel e d i n New Yor k şipen t ru căvi aţ a di n Mi zi l

di f er ă î n t ot ul de ce a di n Bi rmi ngha m; că nam co man dat i p ci n î r odat j oal e ă

mol doven eşt il a rest aurant ul Capsa, ni cigî t uride rac i„ â l a bord ea l i se Lupu " a l Fl ei că ;cănu rnam mi rat ni ci oda t ă căF.Ader canu sc ri e caMi r on Cos t i n, şi Cami l Bal t azar ca Pa ul Ver l ai ne;că nam i nvi di at ni ci od at ă pe dl . M i hai l Dr ago mi r esc u pen t ru că scr i i n î n d acee aşich est i e, pe m i ne mă du r ea apu c l şipe dsamuşch i i mî i ni i drep t e;căî n fine n am pr et i ns cu l t uri i naţ i on al e săî nt r ea că pe aceaa st at el orcu t rad i ţ i i cu l t ural e mul t i secu l ar e, i ci n unui si ngu r g uver n r omânesc, sărea l i zeze nt r~ î o si n TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ gu r ă gu vern are,at î d t emul t dori t a d eb al ca ni zare a oravu m ri l or a p t ri ei . Şt i u de ase meni , că rămăşi ţ el e unui co mod f at ai l sm de ce a maipu ră esen ţ ă sl avă , al t oi t p e un pri el ni c t er en de t embel i sm ori en t al , nea scu t i t d e ef ort ul unei r ea ci ţ uni , fixî ndune î n pol i t i ca braţ el or î ncru ci şa t e, î nt r o pasi vi t at e,pe car e ni ciMah at ma Gan dhi na vi sat o maidesăvî rşi t ă, pen t ru apat i cu ll ui nea m de f ach i ri ,î n f aţ a t ut uror el r el or ce ne b î nt ui e n eam dep ri ns să ne mul ţ umi m cu exp l i caţ i a, er st eot i pă şi n u i ver sal pl a i cab i l ă: războ i ul ! Pl ăt eşt i bi l et edci . I pe C. F. R. şiga rn i t ur a nu co nţ i ne decî t vag oa ne de ci .I I a? Răzb oi ul ! Pri meşt i ot el egr amă t reizi l e după ceţ i u fsese an unţ at ă pri nt r o si mpl ă scr i soar e? Răzb oi ul ! Cumper i un pach etde ze ce ţ i gar et e di n car e t r ei su nt goal e şires t ul ca pî umbi i cart uşel or Man l i ch er ? Răzb oi ul ! Te ducil a o i nst i t uţ i e a st at ul ui ca r e e obl i ga t ă săf uncţ i oneze pî nă l a oral şigă seşt i gh i şeu l î nch i s a l 12 şiun sf er t ? R ăzbo i ul ! Dacăsar pu ne u n pr emi u pen t ru acel a car e ar escop d eri un f apt , fie d i n vi aţ a publ i că , fie d i n vi aţ a noa st ră i nt i mă, pe ca r e ODi ni a publ i căsăn. ul pună i med i atî n sarc i na răzb oi ul ui , sî nt con vi ns cădupă cî ţ i vaani de a dăst ar e cu ( m se ce zipest e Mi l co v, )i ni ţ i at oru l ar fisi l i t săsch i mbe dest i naţ i a premi ul ui , sa u să şibage a b ni il al oc ,î n buzu nar . Răzb ou il e d e vi nă căl a Facu l t at eade L i t er e d e ex . sî nt ca ndi daţ i con vi nşi că „ Scr i soar ea pi er dut ă" af ost r sc i să de Emi nescu şi„ Pseu dok i nege t i ko s" de SanduTel eaj en şi A dr i an Pas cu! R ăz bo i ul e de vi nă că di n membr i i par l amen t ul ui de a l r tb i una că ru i a răsu na a l t ădat ă gl asu la o ttce 172 AL.O.TEODOREANU

avea mai r st ăl uci t el oci nţ a r omân ească, r seut ecr ează azi i en cl ţ i ai puşcăr i ei ! Răzb oi ul e de vi nă că neam t rez i t deod at ă cu o gen er ai ţ e de f et e i gn ar e şi de b ăi eţ i deo ul ui t oa re rea cr eşt ere! Răzb ou il e d e vi nă căasi st ăm î n t r en uril a scen a pen i bi l ă şiru şi noa săa t i neri l or sp ort smani f ăcî nd pe cu get ăt ori i î n com part i men t e,pe cî nd oam en i băt rî ni şicu coan e se ch i nui esc epcu l oar e! Dar u d mneat a,cet ăţ en e fi l osof , nu eşt i de vi nă de oc? l Dar să l ăsă m r ăsp under i l e şi con si der ai ţ uni l e gen er ae. l Fără să vr eaumam î ndep ărt atde a l n it en ţ i a mea i mi lnară r ca e n u er a d ecî t să ovest p esc nuf ap t . Rep etcăr el at areal ui nu e oproest ar e. Mi am dat ost en eal a săl n îr egi st rez pen t ru că î l socot i t or e pscşi rep rezen t at i v.I at ă1: Ci t eamasear ă a l masa ea m e du lcr u. Tocm ait er mi nasem un cap i t ol , cî nd sa st i ns u lmi na.Lat i mp — zi c.Fumăm o i ţ gar ă p e n ît uner i c şi ne gî ndi m puţ i n l a cel e ci t i t e.Lumi na î nsă nu seap ri ndea: a dou a ţ i gară. Tot aşa . La ţ i gara a t rei a, i au t el ef onul şice r u zn ia. Eu Al o!Uzi na?

Funcţ i on ar ul. Da, ce o d ri ţ i ?

Eu Mă rogat m ae l,pan a a st a o săi eţ mul t ?

Funcţ i on ar ul Nu!

Eu, Cam cî t ? Funcţ i on ar ul Pî nă mî i ne!

TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 173 Toat ăl umea şt i e că după maipuţ i n de j umăt at e de oră,l umi na sa r eap ri ns.De bună seam ă căf uncţ i on aru l acel a o şt i a şiel . Pl ăcu t su rpri ns de

r ea pri ndere, am f ăcu t haz d e gl uma u li şii am apreci at si ncer i ri sp t ul de a f rsă . Ast anumaî mpi edi catî nsăsăconst atcuoar ecaremel ancol i ecăi deeade aut ori t at e st ă ga t a săseprăva l e,dacănu so fi prăvă l i t . Bi neî nţ el es( şiast ae u n r ez umat l a c eor l spu se ) , c ă nu potpr et i nde f uncţ i on ar ul ui o rmân o eg aă l cu rt en i ef aţ ă de t oţ i co nt ri buabi l i i . Rezu l t at ul acest a nul poat e da decî to l en t ă evol uţ i e a î nt r egi i so cet iăţ i , al că reipr od us est e. a D r cî t ă vr eme se gă seşt e î n

aceast ăf ază else cere st ăpî ni t şi t reb ui e să şt i e ( ca să evi t ăm peri f razel e) , de f ri că. Or , ci nel put ea asi gu r a pe el , că acel care nt r eab î ă,nu e com an dan t ul corpu l ui de arm at ă,pref ect ul de u jdeţsauch i ar pri mul mi ni st ru ? R ăsp unsu ll ui dovedeşt e cănui pasăde n i men i şide n i mi c.El gl umeş t e.Ei bi ne,eu î n gl uma aceast a vădsăm î nţ a uneiamen i nţ ăt oar e an ar hi i , de aceea mi p î er mi t a su pune cazu lt ut uror con ducăt ori l or oşt n ride oa men i , pen t ruo maiser i oa sămed i t are. ADOUACAPI TALĂ Oh, vi i l e q ui m' as vunaî t r e et qu e je vo i s mou i ri r! Tar eif rumosl aşul *şit ar eimur dar!Fot ogeni ccum nu eal t ul ,eador abi l î n că ri ţ poştal e i l ust rat e, nco înj urateddul cico l i ne, n cî d verzi , cî nd al be, n cî d mul t i co l ore, ( după anot i mp) ,e p l i n de a f rm ec i t p oresc i gl ş ori oa se mi ant i ri . Dar dacănu ai pri ns cu mva răd ăci ni î n i st ori cal ui ar gi l ă,sa u dacănu eşt iî mpi ns d e ci ne şt i e ceob l i gaţ i i de l a careu nt e poţ i su st rage, ăs t e f er ească Dumneze u, cet ăţ en e, să t r ăi eşt i dou ăzeci şipat ru de oreî nt r e zi duri l e l ui ! Veifi î nvă ţ at poat e,î n t i nereţ e,cî ţ i vaani pri n şc ol i l el aşu l ui şisu ve ni ri l e pe ca re e-a li păst ra t nu cor espu nd cu afi rmaţ i i l e mel e? Po at e că ve i fi ci t i t d răgă l aşal i t er au tră a apol ogeţ i l or cest a eimî ndr e cet ăţ i de Sca un? Poa t e că vei fi part i ci pat a l vr eo şe di nţ ă a so cetăţi i A i mi ci il aşul ui ,cu sed i ul î n Bucu r eşt i ? Poa t e căail egă t uricu vr euni nt el ect ual( t oţ ii eşeni isî nti nt el ect ual i ) ,car et ea * Z i c a lşu l şinu I aşi i sa u Eşi i , nu di n at i t udi ne g r amat i ca l ă. cinumaipen t ru arm on i a r f azei . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 175 co nvi ns căaer op l anul sa i nven t at l a I aşi , căRon sa r d eraeşa in şicăVi l l a Bor gh ese en u mof t pe i l ngă M are l e H ot elTr aan i? A u t e n îdoi eş t i cu mva e d cel e ceţ i sp un şicr ezi cădi n mot i ve ca r e ţ î i sî nt necu nos cu t e,canet r eb ni c ren ega t ,

t e mi nt ? E i bi ne,at unci , dacăî ţ i si mţ ii ni ma t are,vi no,cumi ne! Per e m şi vanel l a ci t t â dol en t e Gar aI aşi ! Cam pust i e,camt ri st ă,nu? Par căsa î nt î mpl ato dramă gr ozav ă şiacu m l umea sa î mprăşt i at . Nu t e sp eri a. Nu saî nt î mpl atni mi c,exa ctcaî n ca sadesp r e ca re scri e d . M. Sadovea nu. Acea st a e t răsăt ur a ca ract eri st i că a oraşu l ui cu gest i cu l aţ i a model at ă pe un st răve chi mo şi l com an dan t e.Tr ebu i e să t e păt runzi bi ne de acea st ă at mosf er ă ca să poţ iî nţ el ege fl su et ul adorm i t al cet ăţ i i som nambul i ce. Şi ca să nu pi er zi ab sol ut ni mi c di n ce l e ce i ade văz ut să î nce pem cu r est aurant ul gă ri i . Zi cicăcel di n Pi t eşt i e mai pr ezen t abi l ? E u nu ţ i am sp us? i A vrutsăt econvi ngipersonal ?Convi nget e! — Băi et e,douăceai uri ! — Cesăfie? — Douăceai uri ! Moment al ,dar a miaşt ep t aţ i puţ i n cănu4 foc. Teui ţ il al i nguri ţ ă?Da,edepl umb.Or aşsărac! 176 AL.O.TEODOREANU Corn uri l e c r ezi căsî nt de eri i ? Eu sî nt si gu r ,l eşa nul e c on serva t or . Cea i ul e a pă ch i oa ră? Nui ni mi c!Nu t e o bl i g s ăl bei . Lam ceru t casă ţ if acio i dee. Ţi e gri j ă de baga j e?Li ni şt eşt et e!Le vei gă siunde l eai l ăsa t . Să nuţ iî nch i pui că hamal ul si mul ează: doa rme d i n pi ci oare . Cî nd nau ce ace. f hamal i i se oa jcădea ca i i şiui t e,sau dep ri ns. Acumacredcăt eaiconvi nscăeinu vorbescî n hexame t rişit easi gurcă ni cibi rj aru l nu e wagn er i an . Te r p evi n de a sem en i că port aru l na col ab or at

Româneasc ă şi ni ci od at ă l a Vi aţ a că m ad ama nu cu l t i vă nît i mpul l i berpi ct ura. Ar eocupaţ i imail ucrat i ve.Bi rj aţ isepar ecam hodorogi t ă?î n schi mbşical ule băt rân.Arfi ri di colsă veziî nhămatun Or l off l a o asemenea bri şcă.Aşa,se arm on i zează. Nu găseşt i ? Teî nt reb i cemi roa seaşa ? Can al ul !l aşu l e can al i zat . Ui t e gu ri l e,î n fieca r e st radă sî nt gu ri . Pe ci ne am sa l ut at ? Gunoa i el e!Sî nt de

anul t r ecu t ! Adi căde anul t r ecu t . . . zi c ş i eu aşa. . . ci ne şt i e d e c î nd sî nt ? Poat e di nai nt e de Uni re,poa t e di n t i mpul l ui Şt ef an, poa t e de l a f on dareaoraşu l ui ,î n ca zu l acest a, nu vă d de ce perm i t aut ori t ăţ i l e săl i se d a auge u g l er e a trişişo şon i vechi .Leal t er eazăcaract erul .E un anacr oni sm.Cecomi si unea monument el or i st ori ce oa drm e? u Nt e mi r a căsa op ri tt răsu ra. E l a dea l şie p r eaî ncă r ca t ă. Să vezică î ndat ă cal ulo să î nceapă a da î napoi .E maicumi nt e să nedăm j os. Tr ebui e săiuşurăm sar ci na.De al t f elpî nă l a hot elnu maie mul t .Puţ i nă mi şca r e n e d esm orţ eşt e.I at ă, am aj uns.Ţi am gh i ci t gî ndul : vr eisăf acio bai e! Să vedem ,î n I aşi nu se i şt e n i ci od at ă cî nd cu r ge p a a. Vreisăşt i icî t ei nst al aţ i isî ntî nt othot el ul ?Una TĂMÎ l f eŞIOTRAVĂ177 si ngu ră.Vr eisăţ i o arăt ? U rmeazămă.Ast a e. I a, î nvî rt e!Auzicu m f î şi î e ca gî nsa cu l ? î ţ i ami nt eşt i desi gu r cu pl et ul l ui Tănase: Ăst ar obi netAr emar af et .

I nvî rţ iî n sus î nvî rţ iî n j os Degeaba, f acef î s. Nu ri mează, dar e evăr adat : degeab af ace fî s INu cu rge. I nut i l să t e i nf orm ezi l a per son al . Ni men i nu şt i e.Ţi sa vor bi t d e bai a t urcea scă ? n î adevăr , e oa frt e b ună dar ,l uni nu f uncţ i on ea ză. Si ngu ra sol uţ i e e să cu mpă răm pa t ruzec i de si f oan e şisă f ace m du ş pe rî nd. e Ti nt er es eaz ă cear şaf ul ? Mad ama ma a si gu r atcă eoa f rt e cu rat . Cî nd i am cer ut săl sch i mbe, părea prof und j i gn i t ă d e n eî ncr ed er ea m ea. — Nadormi tpeeldecî tosi ngurăpersoană. Un dom n col on el , mi a spu s ea. Spuneai că aivr ea să r ev ez i Cet ău ţi a.Să i eş i m î n pi aţ ă,să cău t ăm un vehi cul .Şt i u cănuţ ipl acesăci rcul icu caii nval i zi ,dari art ămă,î naut omobi l e cuase menea cau ci ucu ri eunu mă av ent ur ez . Am maipă ţ i t o.Dacă ei vr î nsă să t e ed i ficiasu pr a ex act i t ăţ i i sp usel or e me, l î nt r ea bă aşade cu ri ozi t at e ch auffeu r ul cî t ne cer e p î nă a l grăd i na C op ou . Ţi am sp us d oa r că u n s ax ti met r e. Ai ciepeî nvoi al ă.Oraşpat ri ar hal .Cî tţ i acerut ?O sut ădel ei ?Vezideci , că eu am exa ger atî n mi nus,cî nd î ţ i sp uneamcăţ i va cer e n umaişai zec i . . 12 — Tă mî i e şi ot ravă

178 AL.O.TEODOREANU LaBucu reş t ie d r ept că ocu rsă e d mări mea ce asei ta nu î nr egi st r eaz ă mai mul t de o pt sp rezece ei .l E ad ev ăr at nsă î cămaşi na nu ar e de u lpt at acol o cu at î t eaacci den t e de t eren şică ni cinu t e poa rt ă pri n l ocu riat î t d e pi t oreşt i . Şapoi , Bucu r eşt i ul e ca pi t al ăî n l ege .l aşu l nu e n îi erarh i a urb ani st i cădecî t a doua ca pi t al ă, aşaceva caun f elde S ubsecr et ar e d S t at . Să f acemo mi căvi zi t ă pri et en ul ui nost ru di n Păcu rari . Hai şipe j os, dacă vr e. i Ce să it el ef on ezi , domnul e?Tecr ezi l a Lon dra? Pî nă î ţ i răsp unde cen t ral a, am aj uns.Ce e t u i ţ i aşal a st radă, no mai r ecu noşt i ? Tecr ed:semut ă!Dezgust at ăşieadeI aşioi aî ncet î ncet ,cabr oascaţ est oasă, sp re V est . î n fieca re a n cî t e u n met ru . Pri n si mpat i e,cel el al t e ourm ea ză, cu t ot , cu edi fici i şimon umen t e,aşacănu e d e mi r are că nt r o î bună zi , com pat ri oţ i i mei se vor rezi tcul aşu lî n Munţ i i Apusen i . I at ă,sa f ăcu t unu. Vreisămer geml a r est au ran t ? N ui ! Dacăî ţ i sp un că nui , poţ i sămă cr ezi . Est e o caf en ear est au ran t car e găt ea şimî ncări cî nd a i nau gu rat o,dar acumnu cr ed să m aigăt eas că. Era mer eu pu st i e!De ce ? P r ea er a l umi nat ă, preaer a cu rat ă,pr eapr et en ţ i oa să, î eşan ul e ommod est . O ber ări e şi o ci r ci umă, e pr ea dest ul . Ş ap oi , p at ron i i caf en el i i sî nt di n Bucu r eşt i . P er son al ul d e asem en i . Pr eaau pr oced at cu ost en t aţ i e,î nch i pui eşt eţ i căî nai nt e d e adesch i de p at r uri l oc al ul , au sco s de pri n şu ri , cu rt e şibu că t ă ( i peon oar ea m esute a) de căru ţ e de gu noa i e î n văzu li ndi gn at l at ut ur or eşen i i l or . E umi l i t or en pt ru un or aş at î t dei st ori c!Cum au st at gu noa i el e ci nci ze cide an i ,f ărăsă su per e pe ni men i , put eausă m aist ei e n îcă e p TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 179 at î t a, f ără ni ciun ri sc pen t ru i mob i l . Ce,o să iî nveţ e bucu r eşt en i i pe i eşen i cei cu r ăţ en i a? D acă s cu raţ i dumnea l or , săfie a l eiaca să ! Ast a e se. t

î mi par e b i ne că ei vr să m eg reml a oci r ci umă. Ţisa vorbi tdesi gurdecî rci umi l el aşul ui ,î mispuneaiodat ă că aiavut ni şt e col egi edUni ver si t at e i eşen i , ca r e, nî mi j l ocu l P ari su l ui su f er ea u de nost al gi a unui pah ar e d vi n di n or aşu l nat a. l Gust ă şial ege. Ăst a e oţ et i t ? Nui ni mi c.Să ne d eaal t ul . Ăst a are i r m osde doa gă?Al t ul ,j upî nefŞi ăst a mi r oa se?î n defi ni t i v nui ni mi c,poţ i fi si gu r că ori cî t i îbe n au t e doa r e cap u Al ş .ami au spust oţ iami ci icareseî nt î l nesczi l ni c î n ace stl oca l . Sî nt oa men i de b ună cr ed i nţ ă. Dar î n af ară de a sa t, , şt i i ce ca l i t at e mai ar e acest vi n? n E at ur al !î nt r ea bă pat r on ul : — Nat ural !Navem decî tvi nurinaturale. . Spune şi dumneat a a cu m, că eşt i un om, car e aî căl ăt ori t , aimaibău t de cî nd eşt i , undevaî n af ară de I aşi , vi nurinat ural e?Pr oa st e,proa st e,r ecu nosc, dar garan t at nat ural e? î i P nea ? E de eri i , caşico rn uri l e d i n ga ră. Nu se i şt e b i ne de c e,dar n îI aşie o f art e g reusăgă seşt i pî i ne d e a zi . De a l t f el , ceade eri i e mai bunăpent ru st omac,datfii ndcăedecal i t at ei nf eri oară.Sănut iî nchi puiî nsă că î n t oa t ă Mol dovae aşa. i t e, U l a Vasl ui de pi l dă, dar ceVasl ui ? al ăt uri ,l a Tî rguFrumoseopî i neexcel ent ă. Ast a e şiuşorde î nţ el es.Oraşe mi ci ,oameni inau ce f ace,se ţ i n de mof t uri . Dar să î ncet ăm gl umel e.Credcăt eam ch i nui t dest ul . Nu sî nt de el ful meu sad i c şi ni cinu vr eausăpl eci cu o i mpresi e p roa st ă di n or aşu lî n car e a m co pi l ări t şiam î nvă ţ at , 12* 180 AL.O.TEODOREANU ca re. t Ţi am rezer vat o rpri su ză. Te i şt u mel oman şiam op ri t bi l et e p en t ru di sea ră alcon cert ul pe ca re l îdă Cazal s a l Tea t ru l Naţ i on al . Hai pî nă l a Agen ţ i e săl e ri di că m. I an t e u i t ă, dragă , con cert ul nu mai ar e oc! l Nu sa vî ndut ni ciun bi l et !Ceghi ni on!Tocmaiacum şi agăsi tşiCazal ssăvi el aI aşi ,cî ndMi sEvel yn î şii a adi o de a li eşe ni , vî rî nduşipen t ruul t i ma oa ră nîacest oraş, drăgă l aşu l ei ca pî n gu ra l eu l ui ! I a ui t e ce deal ume n îf aţ a ci r cu l ui ! Vi n j andarm i i .

O com pan i e n ît r eagă . Nu t e mi r a.I a scos săpăzească i nt el ect ual i i canu cu mvasăse r st i vească l aî ngh esu i al ă! Şt i i ce ? nu maidor mi m î n I aşi . Ave m un t r en l a nat ru. Di se ar ă sî nt em l a Bucu r eş t i :f acemo bai e mî ncămpî i ne de azi şicu ri sc ul dea căp ăt a mi gr en ă, vom beaost i cl ădevi ncarechi ardenofinat ur al ,o să en p l acă. — Pof t i ţ iî nvagoane,domni l or! Per sp ect i va Gări i de N or d î ţ i su rî de?Şi mi e!Dar e d ce m ă pri veş t i aşa ? Eşt i poa t e,cu m zi ce eam N ţ ei ul n , excl usi ve r d I eal i st M ?at ei r al i smul meu bru t al t e i j gn eşt e? nîcazu l acest a numi rămî ne d ecî t să m ă descop ăr şi di n t oa t ăi ni ma să ţ i sp un: mai pof t i m!

GIOVINEZZA „ At en ţ i une!Cî nt ecenoi ! Romanţ e şit an go uri ! Ul t i mel e şl agă re!Di di nan pi j ama!Lacasa f ără zăvor !I ubi rea m eai un su bmari n! Să nu i ubeş t i prea m ul t f emei a! Şasel ei , domni l or , şa sel ei ! " Con t empl am cu exp l i ca bi l ă mi l ă pi l cu ri l e d e t i ner i cu pan t al on i mul t pre a l ar gişicu umer i i văt ui ţ i ca ni şt e mugu ri de ari pi oar e şinevrî st ni cel e co pi l e cu sp rî ncen el e smul seşiexc esi vf ar dat e,( ved et e

i n pot en t i aî nt r un Hol i woodi magi nar) , pe care i găn ţ uşu l dep ozi t ar am bul an t de hr ană su flet ea scă ,l e a dunase nîpoa rt a Ci şmi gi ul ui , di st ri bui ndul e con t ra cost , marf al ui de şa sel ei .E î nt ri st ăt or sp ect acol ul desi gu r , săvezi adunat ăl a un l oc , at î t a can t i t at e de omen esci nf er i or ; da r precoci i am ao tri de art ă şii deal de acea st ă nat ur ă, î i bănui am f ăcî nd part e di n ca t ego ri i soci al e năpăst ui t e,ca re n au avu t ni cicî nd, ni ciunde săî nveţ e apr eţ ui al t ceva . I nt rî nd î n gr ăd i nă î nsă, am văzu t p eo ba ncă pa t ru el ev i del i ce u, urm ări nd fieca re cu vi nt el e p eo br oşu ră fist i ch i e,pe cî nd un al t ul , dej a t en or ,l e cî nt a cu pl et el e.Mam î nt or s a l poart ă,am cu mpăr at br oşu r el e şi mam aşez at peo b an căal ăt urat ă,pen t ru a păst ra şieuo a mi nt i re d esp r e ceea ce oa pt e ace f 182 AL.O.TEODOREANU del i ci ul ac est or vi i t orint el iect ual i , ed uca t orişi esi dgu r co nducă t ori ed ţ ar ă. Tî năru l ca re cî nt a cî şt i ga seo seri oa săeru di ţ i eî n mat eri e,deoa recefieca r e t i t l u de cu pl et , purt a,ded esu bt , după cu m am con st at at n di l ect ura broşu r el el or

( ave am t r ei ) ,i ndi ca ţ i a ari eipe ca re r eb tui e exe cu t at . Şi l ea cî nt at p et oa t e.Dau cî t evaexem pl e: Junona ( secî nt ă pe ari a I l on E a) . gr eu casă gă seşt i o( S f a e t ă

U t ă mă !( cî nt ă pe a ri a: Aş vrea casăgă sesc oi f a t ă) . Se cî nt ă pe a ra i : Mi nt emă! ) , La casacu geamcol or ( se at n cî t ă pe a ri a:La casa cu geaml umi An n i t at a) , ( se cî nt ă pe a ra i Roşi t ă C) ocu , ţ a dr agăde a l col ( se ţ n cî t ă pe a ri a: Veci na meade vi sâ-v i s) ,Vândă ( secî nt ă pe a ri a: Sanda) , et c. , et c.O si ngu r ăO b ! uca Monah, t ă: se cî nt ă t ot e p ari a: ! O Mon ah . E dr eptnsă î că st ruct ura ve rsu ri l or f aceori ce ab at ee r ap roa pe i mposi bi l ă. I at ă acu m şio pr ob ă( î n ext en so ) , de cî nt ec ou n ( şa se ei l , domni l or! ) . I NEZ Tu eşt ij ol i e,ză u aşa , Cum al t a pe pămî nt nu e I ţ ij ur par olpeon oa r eamea

Că eşt i com saşit ou tă f ai t Hai vi ni ubi t a meaI nezI ubi r eameasăţ i o d ecl ar Căci î n amoreunu sî nt mal aez ă M apr i nd ca un j ar . REFREN:

I nez şa vr ea ă S fiia mea TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 183 Căci l at i ne amdambl a

Dr ag a mea I nez u t eş t i Ca î n poveşt i Că eşt imi şt o cu m al t ăf at ă nui Şi eşt if oart e el egant ă Ci t se oa pt e d e p i ca nt ă Par ol î ţ i spui Doa rt u mă f ur ni ci Mă î nfier bî nţ i cun t r emur i ci Hai vi noncoa Săfiia mea Că eşt if at ă cut i pi c Si ai si c.

Mam ri di cat de p e b an căcu o sen saţ i e d e gol î n t oa t ă fii nţ a mea. Pri nt re cl axo an el e şi voci f er ări l e B ul evard ul ui nu mai au zeam t en oru l di n grăd i nă. Vocea st ri den t ă a vî nzăt oru l ui de c ânt ece noi ,r omanţ e şi t ango uri( şa se ei l , domni l or! ) ma urmăr i t mul t ă vr eme şii magi nea ce l or r ei t ad ol es ce nţ i nu voi a să mă părăsească . Se a pri ndeaupe rî nd, su s st el e,j os re cl ame u lmi noa se:

Junona( secî nt ă pe a ra iI l on Ea) . gr eucasăgă seşt i o( se a ft ă cî nt ă pe a ri a: Asvr eacasăgăsescof at ă) ,Ui t ămă!( secî nt ă pe a ri a: Mi nt e-m ă) , et c. , et c. î mi ami nt ea m deo v reme,cî nd t i neri şit i ner e,î şidădea u î nt î mi r e n ît oa t e grăd i ni l e d i n ţ ară, casăreci Lu ceaf t e ăr ul , Nunt a Za mfir ei şiOl t ul . Ţi aduciami nt e,Deni ost ene?* * B ot ez.

CĂM I NUL Mul ţ i red uc sem ni fica ţ i a acest eiî nal t e şinob i l e noţ i uni ,l a aparen ţ el e ei mat ei r al e. Pen t ru aceşt i a, n u aco per i ş de ţ i gl ă, i n t i ch ea saust uh, aşez at e p pat ru zi duri şicuom î nău nt ru, con st i t ui e u n căm i n. Red us a st f el , că mi nul e o ttat î t de p uţ i n că mi n, , cî te u n st rat de g ru î di n Gr ăd i na I coan eiagri cu l t ur ă şio cu coan ă car e a î nvăţ at ou dă val su ri şit rei t ango uridupă ur ech e,l a cl avi r , o art i st ă. Nu pe zi dări e,nu pe mat eri e şini ci măca r peom, ciî n pri mul l oc, pe su flet ul l ui cad e a cce nt ul î n aceast ă noţ i une. Mat ei r a e un ef ec t ş i un acc es or i u. Cu voi a du mneav oast ră am î ndr ăz ni să defin i m cămi nul : ex pr es i a mat eri al ă a su flet ul ui acel or ce l ocu i es cl aol al t ă î nt r e

pat r u per eţ i ,î n cămi nul l ui , omul nu e n ul mai a el , est e el , n ît oat ă put erea cu vî nt ul ui , e cel maiel , max i mum de el . Fi ecar e n îcăp er e,fiecar e u ngh er , fiecar e ob i ect , ni l den unţ ă, harn i c sa u l en eş, negl i j en t sauordo nat , mur dar sau cu rat , gen er os sa u mesch i n, art i stsaucî rnăţ a, r om de gu st , saugori l ă.Dar u n desp re l at ura psi hol og i căşiest et i cămam î ndemnat a scri e.Exi st ăo a l t ăl a TĂMÎ I E SIOTRAVĂ t ură,care, momen t an pri mează. I am put eazi ce, f ără să gr eşi m, soci al ă, darpen t ru că m aiap r oap e derut p ne e ăm c aşa ec d î t pal t on ul , săi zi ce m numai naţ i on al ă.Asu pra ei va să st ăru i m. Cămi nul , — şicî nd zi c că mi nul î nţ el egf ami l i a şicî nd zi c f ami l i a î nţ el eg

ţ ar a — a rep rezen t at şirep r ezi nt ă î n ord i neasp i ri t ual ă, ceea cea r ep rezen t at şi r epr ez i nt ă

î n

or di nea mat ei r al ă, pr op ri et ae ta i ndi vi dual ă, ab sol ut ă

şi

t ran smi si bi l ă, ad i că una di n cel e dou ă pi et re de t emel i e pe car e sa zi di t omen i r eaşipe ca re a eţ vi ui t de a lî nt emei ere, pî nă î n zi l el e n oast r e.E fir esc deci , cadegr ad areanei u a di n el e,săamen i nţ e ex i st en ţ a î nt r egu l ui ed i fici u. Exem pl e avemdest ul e,di n t oa t e t i mpuri l e şil a t oa t e punct el e cardi nal e.Ne gî ndi m l a acest e o ta t e,ast ăzi , cî nd î n ţ ara de a bi aî nj gh eb at ă, că mi nul r omânesc eep a drt e de ceea ceaf ost şide ceea cear t reb ui săfie. Mar el e c at acl i sm ca re, cu pr eţ ul sî ngel ui , nea st at orn i ci t hot arel e a ll ocu l l or , undeau f ost , a adus,f ără î ndoi al ă, ui mi t oa r e p r og r eset eh ni ceomen i ri i , dar i a su gru mat su flet ul di n f aşă . Sl ei t ă de mi zeri e,l i psi t ă de n îdru mărişioc r ot i re, î n bubui t de u tn, î napoi af r on t ul ui a cr escu to g en eraţ i e a pri gă , set oa săde vi aţ ă, i gn ară, pri mi t i văşibru t al ă. Oameni i o ti ţ au deve ni t mai ăi r, r ap or t uri l e di nt re ei m ai spr a e, preoc upări l el or a mi vu l ga re,î n l oc ul poe zei i, î n bi bl i ot ecăst ă ast ăzimănuşade box,i arî n ghi ozdan,pat i na.Nu vreau,Doamnef er eşt e,săi au cumvaat i t udi ne î n con t ra sp ort ul ui ,i ndi sp en sab i l uneiarm on i oa sedezv ol t ări , dardus pî nă l a mon oman i e,caacu m, eldevi ne oser i oasă pri mej di e şi l con damn. Vi ct ori a na f ost şti cî gat ă de sal t i m 186 AL.O.TEODOREANU baneişiceiceşi ~au datvi aţ apent ru Români aMarenau f ăcut opent ru caast ăzi , pest e morm i nt el e or l, easăfie r t ansf orm at ăî n ci r c,cumen aj eri e. Ost aşi il ui Şt ef an şi ai l ui Mi hai î şived ea u de t r eb i l e şineca zu ri l e l or şi f ără săşt i e ce~ i aceea „ mat ch " şi„ ca mpi on at " şi au apăr at dest ul de b i ne a tra, î nt r ei nt el ect ual ul co coş at şi at l et ul gă unos, el ocdest ul pen t ru omul î nt reg. Un t î năr de d ou ăzeci de a ni , ca re n ît i mp de d ou ăzeci şipat rude oreanc i t i t ni ciun rî nd şinu sa gî ndi tl a ni mi c,nu mai e u n sp ort i v , cideadr ep t ul un i mbeci l .E t ri stcal a acea st ă vî rst ă elsănu şt i e pe de r ost ăm ca r ost r of ă — şinu şt i e.E t ri st ca l a acea st ă vî rst ă elsă nuşifi ch el t ui t măca r o dat ă t oa t e econ omi i l e pen t ru aşiaj ut a un pri et en,saua f ace nu chefcu maimul ţ i — şinu l ea ch el t ui t .E t ri stca pî nă l a acea st ă vî rst ă elsă nuşifi pi er dut m ăca r o zidi n vi aţ ă pent ru a st recura o floar euneif et e— şinaf ăcut o.Dar ,să fim dr epţ i ,

ast a ni cinu maiar e de ce so f acă, de vr eme ce at f a vi ne l a el , după fiec ar e mat ch, pen t ru an t r en amen t . Acasăon p ăze şt e n i men i şipe acasă ni cinu st ă. Cî nd nuil e al ,e l a şt rand, cî nd nuil a şt rand e a l dan ci ng,cî nd nuil a danci ng e a l vr eu n bar , saumăca r pe C al ea i V ct ori ei . Mama,no a şt eap t ă,ni cino ca ut ă. E şieal a vr eopart i dă de b ri dge, l a un cea i ,l a mod i st ă, l a den t i st , mai şt i u eu unde?Ta t ăl , dacănuil a sl uj bă,e a l Cl ub, saul a Bod egă. Membri if ami l i eise vorvedeal amasă,î ncazulcănumănî ncăperî nd( î nordi neasosi ri i ) ,şidacănu sî nt r eţ i nuţ i ai ur ea. Dar casa car e a dă post eş t e a se men eaexe mpl ar e u man e n u r ep r ezi nt ă un că mi n şicei ce co nvi eţ ui escn î eanu r ep r ezi nt ă TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 187 o f ami l i e,dec î t p rn i t r o anacron i căprej udec at ă l eg al ă. To ţ iî şit răi es c vi aţ a sep arat şi î n af ar ă. Camer ee ll or u n au al t o rstecî dt acel a al ca bi nel or nîca r e act ori i se mb îracăşise gri mea ză, pen t rusp ect aco l . Pi esa se oa jcăai ur ea . Di n f eri ci r e,acest eld fe a co nvi eţ ui nu e g en eral i za tî ncăşi , sp r e o noarea ei , provi nci a co nt i nuă să i rezi st e,pe a l ocu ridest ul de d î rz. E t ot î at t de a devă rat î nsă , că şiaco l o vi aţ a de f ami l i e a su f eri t si mţ i t oa re pr ef aceri şică acei cese ad ună l a prî nz şi sear aî nj urul uneimese , nu pr ea u a ceşispu ne. Tat a,st ăşiast ăzicupăl ări aî nmî năî nf aţ acamaradel orfiul ui . Fi ul , sa l ut ă cudeget ul ,l a ber eu tl basc, pe p ri et en el e mameil ui . Tat ăl ,î nai nt edeast i ngel ampa,maici t eşt eopagi nă,două,di n Vol t ai r e, Rena n sauFran ce , cî nd nu ar e a l n îdem î nă ocar t e n ou ă. Fi ul nu ci t eşt e decî t pagi na sp ort uri l or , di n coti di ane. Mama,cî nd rămî ne si ngu ră,maiî ncear că alpi an o oari e d e B ach , Moz art , Bee t ehove n, Dupa r e s auDebu ss i . Fi i canu şt i e dec î tf ox t rot uri . Mama na f umat i n ci od at ă ( dacăf umează) ,î n f aţ a pări nţ i l or ei . Fi i ca f umeaz ă p e s t rad ă. Bi neî nţ el es, acest ea t oa t e pe t r eap t a ceamaide su s şiî n casel e î n care pări nţ i i şi au f ăcu t st udi i l e c ompl et e,pri mi nd o ed uca ţ i e d esă vî rşi t ă. Scob orî nd scar a . . Dar de ce să aiscobo m rî m? Subi ect el e di scu ţ i i l or almasăsau sch i mbat şi t on ul l or ,i dem. Apost rof a

grosol ană, a î nl ocu i t gl uma, zefl emea ua şii r on i a, con ver sa ţ i a a deven i t 188 AL.O.TEODOREANU ce art ă, cî nd nu, î nt re i n t eri , păru i al ă şipugi l at . Curt en i a, po l i t eţ ea şibunel e man i er e,au f ost . Cart ea?Parcă narfi f ost ni ci cî nd? P en t ruoa men i i aceşt i a, ni cinu poa t e fi , că c, ivorb a cî nt ecu l ui , dacăar fi, s-ar ovesti p. Ui t aţ i văpuţ i n l a pet r ecerea de a l acest t î năr m en aj :t oţ i vorb escdeod at ă, f ăr ă să se ascu l t e u nul pe a l t ul . Ni men i nu poat e u rmări o i dee şi ni men i nu posed ă una. Fragmen t e,f rî nt uri , mon ol oa ge, i nt erj ecţ i i . O cu coa nă î şiî nt rea bă veci na asupra ul t i mul uifli m cu I van Pet r owi ch. Dr ept răspuns ceal al t ăo î nt r ea bă, l a rî ndui , ceroch i e va pune l a bal ul de l a pr ef ect ură. Doi i n t eri se ceart ă pe rezu l t at ul ech i pel or r esp ect i ve de , , f ot baa l " . D omnul de gazd ă e nemul ţ umi t de i p l af . Doam na d e c rav aa t d omnul ui . Ascul t aţ iunpi c: — Şt i icăMări edi vorţ ează? — O săţ ispununanost i mă! — Pr oust ?E aut orulpr ef eratalMagdei ,nucr edcăecevadecapull ui . — Habarnai ,domnul e!Maibunesî ntcel edemorun. — Eunui audecî tseara. Toat eacest ea si mul t an,î nt i mp ceaparat ulderadi o el ăsatdeschi s,pe cî nd î n f aţ a mi cr oon f ul ui cî nt ă Geor ge n Eesc u, saugl ăsu i eş t e Tu dor r A gh ez L Ni men i nui ascu l t ă şini men i nu se n gî deş t e săî nch i dă ap arat ul . Au ner vide cau ci uc şi ast a nui der anj ea ză. — Est eacest auncămi n? — O,nu! — Formeazăoameni iaceşt i aof ami l i e? TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 189 — Ni ciat î t ! — Sî ntei ,i nt el ect ual i ceşt eeur openi ,î nsensant ebel i c?

— Nu,nu! — Tri bdeghi zat ? — Ast a,da! Evocî nd acest ea, cu vi ol en t a aver si une pe car e mi o provoacă mul t el e şi dese l e exem pl e care ăm năp ăd esc, t i r an i cal ege a con t rast ul ui mă duce epa d rt e şidemul t ,î nt r o seară pet r ecu t ă î n casa buni cu l ui ,l a I aşi . Era după masă . Ne ad unasemt oţ i( şier am mul ţ i ) ,î n sal on ul de l î ngă cab i net ul l ui de l ucr u. Pe băt rî niî iaşt ept a masa depr ef erans,pecopi idomi noul ,l ot oulşial t ej ocuri . Deod at ă i nt ră t at a,ves t i nd căAr deal ul ne r t i mi t e u n nou şimare oet p. Aveaî n mî nă pri mul vol um de poez i i se mnat ct Oavi an Goga. A ci t i t una,a ci t i t dou ă, apoi t r ei , pat ru , ci nci ,t otvo l umul . Băt rî ni i au ui t at de p ref era ns ş i ni men i nu sa mai gî ndi t căoraedcu l ca r e acop i i l or recu t se em d ul t . Ast f elt r eceau seri l e de i arnă,î n mait oat e casel e de cărt urari ,î n acel e vr emi .Ast ăziî nsă,î ncî t eoarevormaifit recî ndaşa! CA RTEA ŞI SĂPUN UL Cî t ev a co nsta t ărit ri st e,cî t ev a su ge sti i ut i l e.

Cul t ur aromân eascămer as n î pr ogr esi e geom et r c i i că, vi l i zaţ i a,î n pr ogresi e ari t met i că . Acest enoţ i uni ,ai ureacî ndnu cumul at e,celpuţ i nconexe,l anoisî ntî ncă

ant i nom i ce. Puner ea l or de acord t r ebu i e să f orm ez e ob i ect i vu l pri nci pal al i nst rucţ i einoa st r e publ i ce. Ceicareoa rt pă acea st ă gr ea răsp under e,au avu t su fici en tt i mp săr emarce că r omân ul e oa frt e accesi bi l cu l t uri i şiparad oxa l de

r ef r act ar ci vi l i zaţ i ei . L uat de l a co arn el e pl ugu l ui şinst i ru i t î n şco l i , d upă dou ăzec i de an i de n îvăţ ăt ură,elpoa t e com bat e p e K an t şipol emi za cu Ber gson , poat e con cu ra î n mî nt ui rea i b st uri ul ui cuRou x,şisă seăsoar m e cuMacken sen, dar en pt ru a î nvăţ a să se radă , să se sp el e,să măn î nce , să di sc ut e şisă se co mport e n î so cet iat e,ni cico nt act ul cu Occi den t ul şini cimai mul t e gen eraţ i i de bunăst ar emat eri al ă,nuiaj ung.Şiedesi gurî nt ri st ăt orşidi n punctdevedere naţ i onal umi l i t or TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 191

spect acol să ve zi un om de î nal t ă cu l t ură sau * u n mi ni st ru alţ ări i , co mport î nduse ca un va l et , cî nd se ot p ved ea( şif oa rt e d es) , va l eţ i prezen t î nduse cu mai mul t ă d i st i ncţ i e. Fărăî ndoi al ă că o ad evăr at ă ci vi l i zaţ i e r omân ească î ncep e să scoa t ă l a l umi nă,capui ul di n ou , un capzăp ăci t şicăî n acea st ă pri vi nţ ă,nu sî nt em cei di n urm ă. Chi ar sat i ri cu l Bern ard Shaw ,r ecu noa şt e n î Bucu r eşt i ,f aţ ă de st ări l e de l ucru ride l a veci ni i noşt ride l a su d, un col ţ de occi den t . Dar d i n at î t a nu put em bat e mon ed ă şi ni cisăne d ecl arăm sa t i sf ăcu ţ i . Avemt oa t e d rep t uri l e şi î n acel aşi t i mp dat ori a săf orm ul ăm asp i raţ i i maimari . Faţ ă de ve acu lî n car e t r ăi m şif aţ ă de cu l t ura pe car e am i zbu t i t s o asi mi l ăm, pseu docvi il i zaţ i aî n ca re e rsp i răm e u n pen i bi l anacr on i sm. Dar u n despr e ci vi l i zaţ i a român ă mi am prop us săsc ri u, cinumaides pre o at lură aei , ceamai i zb i t oa r e şi cea am i uşor de ed rem i at : hi gi en a. Aşa cu m sa pred at işse r p ed ăî n şcol i , nu e d e mi rare că se fl a ăî n f azaeiact ual ă,sau , mai bi nezi scănu seaflădel oc,edemi rar eî nsăcăni ciun semndeamel i orarenu se rat aă de a l cei î n drep t( nu sar at ă, nu sarat ă! ) . Remed i ul st ăî n pri mul rî nd î n put er eacel or do uă mi ni st er e cupri mor di al

n st ru ci ţ ei publ i ce r mat eişi i r ol ed uca t i v: I al şi A al n be î nţ el es şi ace l orl al t e, nî măsu ra n î ca re au , su b a or l ob l ădui r e,căm i nurişişcol i . At î t avremecî tŞcoal anu va avea evi ca ză: d * Aces t saw , nu e p us a lî nt î mpl are. 192 AL.O.TEODOEEANU Spal ăr omânul şipe u r mă dăi car t ea

mat a şiAr Spal ă sol dat ul şipe ur mă dăi puşcaşicî nd pune puşcan cui sp al ăli ar , ni mi c d e ăcu f t ! — Pri nast avreisăspuicăromânulemur dar?arput eai nt ervenii ri t atun su sc ep t i bi l . — Exact !i aşrăspunde.

dem on st r ezi afir mi ,voidemonst Dar , pen t rucăe p r ef erab i l să decî t să ra. î nai nt e de a purced eî nsăl a acea st ă op er aţ i e,fiemi î ngă dui ta f acecî t eva

nece sar e con si der ai t uni p r el i mi nari i , d e or di n gen er a. l P en t ru a pr oceda met odi c,să î nce pempri n a defi ni noţ i unea, l a l umi na căr ei a va să exam i năm ace stasp ec t al nec i vi l i za ţ i einoast re. Aşadar:

Hi gi ena = Aceapart e a med i ci nei , cu pri nzî nd t ot al i t at ea r egu l i l or ca r e asi gu răco nserva r eavi eţ i i . E deci , o şt i i np ţ ă r event i vă.Ease oc upăde om î n măsu r a î n care l pî oa t e pu ne n î maxi mum de apăr ar e a fă ţ de m edi u medi şi de u, î n măsu r a î n car e l î poa t e mod i ficaî n sen s u t i l vi eţ i i . Pri n urm ar e,cî mpul eide a ct i vi t at e eva s. t Dar , nu ne vom ocu pa î n prez en t ul art i colni cide l at ur a l ocu i nţ ă, i n cide ce a vest i ment ară ni cide cea al i ment ară,ciexcl usi v de l at ura hi gi en a cor por al ă,

st ri ct o s ensu, nu pen t ru că cel el al t e ar ez pr en t a oi mport an ţ ă maimi că, cinumai pen t ru căacea st a e cea di nt î i şiceamaiuşoredob serv at şi nu cer e d i n part ea ni măn ui decî t .. . bunăvoi nţ ă ( nu voi negl i j a să doved escşit emei ni ci a acest ei afirm aţ i i auxi l i ar e,î n demon st raţ i a de mai j os) . TĂMÎ I E SIOTRAVĂ 193 E f ap t n ot ori u că î n cee acepri ve şe t con f ort ul n î gen er al şii gi en ha corpo ral ă î n sp eci al , p op oa rel e nor di ce ( en gl ezi , germ an i , d an ezi , su ed ezi , norveg i en i ) , deţ i n î nt î i et at ea . Con st at area acea st a a î ndemnat m ul ţ it eo ret i ci en i să su sţ i e că mur dări a ar fi unul di n def ect el e car e î nt unecăst răl uci rea, ndi at î t eapunct e d e ve derenega il abi l ă, a r asse il at i ne. Dacăe a şa, at unciavem î ncăo dovad ă ( şiper emt ori e! ) , că sî nt em l at i ni . Dar , u cm î n pri vi nţ a l at i ni t ăţ i i noa st r e avemsu fici en t e dovez i , n î drăzn escsă afi rm că ceast a ae p ri ma l a care t em pu r en unţ a,f ără ri p di mej e st iori că. * Şap oi ( î n hi pot ezacă al ega ţ i a e j ust ă) , ch i ar d e o fi adevăratpop că oa r el e l at i ne sî nt mur dare, nu sî nt ni s ci i ngur el e,ni cice l e ma 'i murdar e. I n zi l el e n oast re n u cr edsă exi st e ompe u lme maimurdar acsol dat ul rus. Unui esc ad r on de C azaci căru i a nu i ar u aj nge, ca săşiast î mper e se t ea ze ce but oai edeal cool ,î iedest ul ,casăsespel e,ocanădeapă.I am văzut ,cu ochi i mei ,î n t i mpul răzb ou il ui , pe t oţ i aceşt i ur l ăt ori co mb l a ut î n ad nţ i , €t pă î n gu r ă

dî ndui dr umul î n pal mel e adusen scoi că, su b f or mă de şu vi ţ ă, car e,î n ul t i ma em i si une exp l od a zgom ot os şir ăsp î ndi ndo apo i pe hi r su t a l or zi fion om i e,cu

r ăcn ee t de vă di t ă sa t i sf acţ i e. Operaţ i at erm i nat ă, bărboş i i cava l eri ai haos ul ui , er au ga t a să şideavi aţ a pen t ru Ţa r , saupen t ruun cl on di r de o vc tă. Dar ,( casărel uăm firu lî nt r eru pt ) , dacăpen t rua su sţ i ne voca ţ i al at i ni t ăţ i i pen t rumur dări e,neam ost en i( puţ i n! ) , su i ndune p î nă' l a o rgi ini , afirm aţ i a * Nui aşa ? 5 3 — Tă mî i e şi ot ravă 194 AL.O.TEODOREANU ne par e cel uţ p i n pri pi t ă. Urmel e gr an di oa sei con cepţ i i ed i l i t ar e a r oman i l or sfi dează şiast ăzi omen i reaşie cu noscu t ăt en di nţ a l or sp r e cu răţ en i e şico nf ort .

t oţ idse au. Pat ri ci anul î n pi sci nă prop ri e,pl eb eu lî n băi publ i ce, ar Kpăl Pri n urmar en ,u î n pr ed i sp ozi ţ i uni de r asi să , ciî nt r un con cu r s de î mpr ej ur ăr i t r eb ui e că ut at ă exp l i ca ţ i a. Şi nu e g r eude gă si t . Ca o r eac ţ i une î mpot ri va des f rî ul ui di n epoc a dec aden ţ i i roman e, ca t ol i ci smul a pr econ i zatcu l t i varea su flet ul ui şi egl ni j ar ea cel or t ru peşt i şi

mer sar a t r ecă t oa re,pî nă l a di sp reţ şi com pl et ă ui t are. Rep l i ca er a firea scă ,d pr ea depar t eşia dur atpr ea mul t .Dat ori t ă ac est einoiori en t ări , Evu l Med i u a f ost o pep i ni erăde i dea l i şt i şier oinesp ăl aţ i . Au sp eri at B i zan ţ ul cu . murdări a l or . N umai î n gdul a l ef ect el e săl bat eci i cen t uri de cast i t at e e su fici en t ; să scî rbea scă pî nă l a vom i t ar e,ambel e A meri ci . Bi neî nţ el es că acest det al i u nu avea cu m

să î mpi edi ce men es t r el i i şirut bad uri i săî nch i ne gal an t e com pozi ţ i i

nevi nova t el or ct vi i me şini cipe su per bi i cava l eri sămoa ră cu gî ndul l a el e,dar cr edcăni cicel maii nf ect ci ol oveci ndped est ri rneamoscovi t ă nar u p t eadorm i ast ăzii n acee aşiî ncă pere cu nobi l ul „ ca va l er ără f ri f căşif ără e d p ri hană" , răp us ca n u vi t eaza lA bbi at egr asso , cuf aţ al a n iami c şi am mot i ve săed cr că va mpi ru l di n Dusel dorf , ar ficr u~ ţ at ~o pe Mon naLs ia. Mi roseau cast el an el e,mi roseau Car di nal i i şi Papi i , m i rosea u Reg i i şi î mpăraţ i i , oţ ti , oţ ti , S uzeran i şi Vasa l i , madon e şi paj i , maeşt rişiucen i ci , oc cd ien t ul î n î nt r egi me,caţ apul mi ros ea . TAMÎ I E ŞIOTRAVĂ 195

Renaşterea ( f en omen cu l t ur al şiart i st i c) , pune co nt i mporan i iî n co nt act cu gî ndur i l eant i ci l or , nu cu obi ce i uri l el or p ( roces ul nostr u act ual ) . Mur dări a se m en ţ i ne p î nă î n t i mpuri l e mod er ne,per sst iî nd pe a l ocu ri şiî n con t em por an ei t at e. De c e ş i cum se v or fi pusmair epe l a depage d Angl oSaxoni i ,decî t i t al i en i i , sp ani ol i i ,f ran ce zi i ,e o î nt reb are e pca re o l as f ărărăs puns.Fapt e că î n I t al i a de l a 1914, î nt r un port ca Brm di si( l oc al i t at e n î ca re amuri t Vi rgi l i u) , nu se găsea decî t u n si ngu r h ot elcu i nst al ai ţ e de bai e,ad i că avî nd o si ngu ră i nst al ai ţ e de bai e pen t ru t ot ot heu ll ( ca ast ăzi l a Bacă u sauRoman ) *, că î n Span i a act ual ă f oa rt e mul t e or aşede pr ovi nci e nu sî nt m aiavan sat e şică î n Fr an ţ a mai ' exi st ă î ncă ce ea ce se numeş t e acol bai ns o d dom i ci l e( ci teş te: o soci et at e ca re r tmi it e a ca săcel ui ce oreşt d e săf acăo bai e oca dă, cu apa* ca l dă r esp ect i vă) . Pri n urmare, nu după men ţ i on at ee l ă ţri t r eb ui e săne ori î nen t ăm,

acea st ă pr i vi nţ ă. Arfidedori tsăpr ocedăm cu hi gi ena,aşacum am procedatcu t el ef oanel e de pi l dă,căci e op ort un să ami nt esc că Român i a e cel ' di nţ i i st at i n d Eur op a ca re a i nst al at t el ef oanet oa n î t ecom unel e r ur al e. Că u fncţ i on ea ză şi acu m ca şi at unci , e al t ă p ovest e. Sai nt Si ni on r ap ort ează că Lu dovi c alXI V i nvi t î nd un segn eu r a l Curt e, acest a nu sa preze nt at , scu zî nduse că f ăcu CM se oziî nai nt e, bai e. Scu za a f ost accept at ă ca firească şisu fici en t ă, nî t rucî t grand n î acel

siecle, care i pî oa rt ă numel e, * Ui t am l aşu l ! 13* 19 6 AL. O.TEO DORE AN U î nsăşi Maj es t at ea Sa, ege Rl e Soa r R e, oi r es t ch r et i en n ,a f ăcu t d ecî t o si ngu ră bai e,î n t ot ecu d rsu l gl ori oa sei l ui vi eţ i . Dar , de at unciau t r ecu t m ai bi nededouăveacuri .Eu am.cunoscutî nsă,î n copi l ări e,un apr eci atmagi st rat su per i or , careu n i eşea di n casă î n zi ua î se n care sp ăl a pe pi ci oa r c e, a să un r ăcea scă, zi ceael . Dacăţ i nem seam a căî n fiecar e zi avea sl uj bă şicăî n fiecar e Dumi ni căeranvi i t at , co ncl uzi ae d e p ri so s.Aşadar ,i at ă un om al l egi i , cuî nal t e st udi i şideţ i nî nd o mar e demni t at e î n st at , elî nsu şicreat or e dl egi ,l a cu r en t

poa t e cu t otce no u eî n mat eri e de l egi sl aţ i e,perp et uî nd su pers t i ţ i i de acu m dou ă sut e dean i . Ace st cu om l t ,nu e n umainec i vi l i zat , nu e n umaimurda r ,e f oart e mur dar , e su per l at i v mur dar , e scî rnav , e parş i v . Dar , pen t ru căam dat acest exem pl u de cu l t ur ăf ărăci vi l i za ţ i e,e t i mp sădau şiunul de ci vi l i za ţ i e,f ără cu l t ură. î n f abri ci l e d e şo co l at ă şial t e p r od useal i men t ar e d i n Români a, l ucrăt ori i car e de cel e maimul t e ori nu au al t e st udi i decî t ce l e pat ru cl asepri mar e, con f orm î nduse unei al s ut arel egi f er ări a Mi ni st er ul ui M unci i , S ăn ăt ăi ţ i şi Ocro t i ri l or S oci al e, nu poti nt r al al ucr uî nai nt e d e ase sp ăl a su b un duş ca l d.

amut o a e şco l i l e pr i mar e sî nt î n Sued i a unde n oţ i uni l e sau con t op i t del l t ,t i nst al at e duşu r i , î nai nt e de a î ncep e cu rsu ri l e, op ci i i sî nt r t ecu ţ i u sb duş şi î mbr ăca ţ il a f el , cu hai ne păst rat e î n şcoa l ă. e S mai nd îoi eşt e ci nevacă î n

i dem i i l e sî nt excl use asem en ea con di ţ i iep şi că mort al i t at ea i nf ant i l ă e î nt r o sen si bi l ă desc reşt ere? La noi , u nde epi demi i l e sî nt n î floa re şimur dă ri a l a ap oge u, c ee ace Mi ni st er ul Munci ia f ăcu t pen TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 197 t ru l ucrăt ori i al i men t ari , Mi ni st eru lI nst ru cţ i i uni i Publ i ce. nu a f ăcu t n î că pen t rucon ducă t ori i de mî i ne,di nt r e ca r e se recru t ea pr z of e ăs şi or i i . Acest ei ncursi uniî nt i mpşispaţ i u nu l eam f ăcutdi nî ndemnuriagresi ve, cinumaidi nt r o si ncer ă dori nţ ă de ă tmăd ui r e.Fap t ul căî n Sf at ul Ţă ri i nu ma chem at nî că ni men i , nu mă î mpi edi că să zugr ăves c o j al ni că st ar e de u lcr uri , su punî nd de l a aceast ă t ri bună ori zon t al ă, uj decăţ i i al e c eş or l i ,car e nus t ot dea una şicei ch em aţ i ,cî t ev a ut i l e su ges t i i . Am defini tmaisushi gi ena.Ţi nî nd seamădef aza eiact ual ă,să căut ăm acu m o defi ni ţ i e a omul ui ca re î nţ el egesăt r ăi ascăî n con di ţ i i hi gi en i ce, adi căa omul ui ci vi l i za t( deci cu r at ) , va l abi l ă pen t ruvrem eaî n ca re r ă t i m. î nţ el eg ri pn om cu rat , omul care şiî sp al ă cu ap ă cal dă şisăp un corpu lî n î nt r eg i me, ce l puţ i n odat ă pe zişica re şi îperi edu dpă i nţ i iec fiae r masă. Am subl i ni atmaisuspece l puţ i n, pen t ru căî ndeobşt e oam en i i se sp al ă di mi neaţ a şi nî ce nt rel e mar i , ast a nui su fici entpen t ru pă st rar ea unei des ăvî rşi t e cu răţ en i i .

Dovadă: . . . ' . . Facăori ci ne u rm ăt oa reaexp er i en ţ ă:după o prel ungi t ă bai e d e vap ori ( cel mair ad i cal mi j l oc e d cu răţ en i e r t upească ) , să sel i mb pe n u maimul t deun ceas, pri n or aş. î nt ors aca săsăi a un col ţ de şerve t cu rat , sauo bucat ă de va t ă,săl ( sa u so)moa i e n î al co ol şisă sif r ece obrazu l . 198 AL.O.TEODOREANU Vavedeapeşervetsau pevat ăurmenegr e,l af elcu acel eapecar el el asă f uni ngi nea l oc omot i vel orî n că l ăt ori i l e cu t r en ul . Pri n urm are,l og i ca î nsă şine

ra ţ i . i ndi că să f ace m bai e sea ra, pen t rua n it r acu î n p a Di tmi neaţ a,un duş a rp i d aj unge. Pen t ru acei ce u n au i nst al aţ i e de bai e,un t ub cu ap ă cal dă se ar a şi f ri cţ i uni cu o măn uşă spră a i mi d neaţ a cu ap ă căl duţ ă şi , pen t ru ci ne su port ă, rece. Aşa dar ,aşezî ndulî nl i mi t el e ri gur oase al e acest eidefini ţ i i ,r ămî ne să dovedesc: I ) Că r omân ul e murdar . I I ) Că poa t e n îcet a de anu fi, f ără ch el t ui al ă. Pen t ru că m ur dări a n u e apa naj ul uneisi ngu r e ca t ego ri i de cet ăţ en i , sol uăm de os j ( de a l pop or) , porn i nd de su s su (s a l munt e, al i zvor ) şi i ha da ha hai da ha, r p i n t oat ă ţ ar a, î p nă l a ce l e mai pi ram i dal e a şeză mi nt e cu l t ural e,pî nă î n, vorb a ceea , vî rf ul pi ram i dei .

nu mai t ul î mi î nch i pui că u ne n i măn ui nec unosc ut ă zi cal a pop ul ar ă:mor nu f acepăduchi *. Opt i mi şt i i ext r emi şt i şi î or v î nch i pui po at e că zi ca l a ci t at ă e o si mpl ă r emi ni scenţ ă a.unor r em v i de mul t ap use, î n cazu l acest a nu l e r ămî ne d ecî t să f acăo mi că an ch et ă pe ori care pi ci „ or e d pl aişigu ră de rai " i ş să î nt r eb e pe badea I on sau pe l el i ţ aI oana ( di rectşifară ni cio j enă) ,dacă au sau nu păd uchi . Sănu se î ndoi as că cumva că i se va r ăs pu nde al t f el de cî t cu men ţ i on at a zi ca l ă, ca r e,ca t oat e pr ove rb ee l şizi ca l el e,ogl i ndeşt e î nţ el ep ci unea pop oru l ui şi experienţa de v eacu ri ad unat ă. * D e a l t f elşil a pop oru lf ran cez segă ses c ex presi i si mi l are. De e xe mpl u ver bu b l assi nerî nse amnă şi aî ncă l zipal ul ţi i umez rană io

( de a l băsei u)şiapl i cti si . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 199 — Da ces mort !( sau moart ă)să nam? vor obi ect a nedumeri ţ ide bi zar eri achest i uni i . Şi dacăanch et ao tru l nost ru î şivaaru ncaî n t r ea că t pri vi reape sa t ul di n val e,nu sepoat ecaî n cl i paf eeri căî n caremî ndrulsoar eapunepehol del ede au r , să nu fie op ri t ocu l l ui de acea st ă pi t orească pri vel i şt e:pe pri sp a di n f aţ a ca sei ,î n t i mp cevi t el e seî nt orc edl a păşu ne şioa men i i de l a l ucru , o băt rn î ă gî rbovă , b zî rci t ă şi , cu m. zi ce poet ul ,î ncă r ca t ă de ani , cău t î nd păduch i i di n ca pul sp ri j i ni t p e ai eigen unch i , al uneidescen den t e nevrî st ni ce. î l pot as i gu ra căî n acea st ă cl i pă emi namen t e poet i că, pe mi i l e d e p ri sp e di n mi i l e d e sat e a l e ţ ări i , mi i debăt rn î e scot ocesc î n mi i l e de cap et e al e mi i l or de nep oa t e, nî cău t ar ea mi l i oan el or de mi nusc ul e hemi pt ee r, nî t r un gr an di os şi per f ect si ncr on i sm, ner eal i zat î ncăpe a sem en eascar ă,de n i ciuna di n mari l e ca se e d fil me di n Hol l yw oo d. Curi ozi t at eaî l vaî mpi ngedesi gu r p e că l ăt or să i nt re şiî n casă. Se va con vi ngeuşor edfir ea bl î ndă şipri mi t oa r e a ţ ăran ul ui nost ru, de i st eţ i mea l ui , dar vafi si l i t sai a act nîacel aş t i mp şide st area de pri mi t i vă î nap oi er e î n car e t r ăi eş t e. e D ce l e mai m ul t e or i , o numer oasă f ami l i e se ad ăp ost eş t e î n dou ă cam ee r sc unde şicu l ut pej os;una,î n car e pri meş t e musafi ri i( ceamaibună)şial t aî n careăn m î ncă, doa rme . . . şise ep rr od uce. Pe pat uride scî nduri ,l a p ămî nt , pe cu pt o, r doa rme fieca re p e u nde ap ucă, l a u n l oc cu porcu l , vi ţ el ul şidi f eri t e orăt ăni i . Cu t oat e acest ea , at î ţ i a domni poeţi neau cî nt at pe c ee l mai va ra i t e met curăţenia ri ci ţ ăr an ul ui român . Vederi l eacest orl i t erat oriapol oget i ciasuprahi gi eni inu mergmaidepart e de căm aşa bal ă şi f rumos 200 AL.O.TEODOREANU brodat ă care,î n adevăr ,e de un mi nunat ef ect pl ast i c,maial es î n. ad unări , ca hor a şi r h amuri l e ( î n Ol t en i a, nedei ) . A ces t ui el eg an t por t st rămoşesc î i dat ori m su gest i va exp r esi el um dee al bă , pri n ca revi oi ul ol t ea n

i ndi că o ar me mul ţ i me deoam eni . E cl ar ă c şidom nul poet e murda r , da r ar e scu za că e ur d m ar ără f să i e, şt Ci t ad i nul ui car e n u vr easaunu e n î măsu ră săse j dep l aseze ,î i of er n u i zvor de i nf or maţ i e mai om c od şidesi gu r mai ăcu plt . C i t eas că dom nî asa i ni mi t abi l el e Ami nt i r i di n copi l ăr i e al e neî nt r ecu t ul ui n ost ru povest i t or I on Crean gă. ce A l e pagj ni magi st ral e î l vor edi fica asu pra f el ul ui d e vi aţ ă aî f runt aşi l or sat ul ui di n acea nu preaî ndep ărt at ă ep ocă( şinu sa sch i mbatni mi c deat unci ! ) . Reco mand î n sp eci al at en ţ i uni i ci t i t oru l ui pasa j ul î n ca r e aut oru l ne desc ri e,cumul t humorcei drept , cu m a rî că i p eăt .at La acest e pi l de, al î ndemî na ori cu i , voi ău ad ga şi t cî ev a ob ser vaţ i i per son al e. Vorbeam l aî nceput ul acest ui art i col despre oar ecar er eca l ci t r anţ ăl a ci vi l i zaţ i e,di n part eaanumi t or co mpat ri oţ i . Pen t rucăsa t ul 1am l uat de os j, să l uăm şiora şu l ,t otdeaco l o. La cererea pref ect ul ui de pol i ţ i e al ca pi t al eipr opri et aru l uneibăi publ i ce şi a pus a l di sp ozi ţ i a pref ect uri i st abi l i men t ul , o dat ă pe s ăpt ărn î nă, dî nd ast f el put i nţ ă ser gen ţ i l or de or aş săşicu rat e an at omi a, u p să î n sl uj ba or di neişi si guran ţ eist at ul ui . Pen t ru a con t r ol a dacădi sp ozi ţ i a e execu t at ă, fieca re ser gen t r t eb ui a să prezi nt e şef ul ui i erarh i c o vi ză , di n part eaca seru i l ui băi i . Rezu l t at ul pri m a f ost căcea mai mar e p art e d i n pazn i ci i vi eţ i i şi TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 201 st r ui nd săl e p ui e vi zaf ăr ă sămai avu t ul ui nost ruse r p ezen t au l a ca să er i ,

f acăbai eşif ăgă dui nd să1 mul ţ umească n sch îi mb pen t ru acest ser vi ci u. O

at i t udi ne si mi l ar ă am obs ervat pe vremea epi dem i ei de t i f os

ex ant emat i c,l a un sp i t al de r ta i j . Pen t ru că ace ast ă cu mpl i t ă boa l ă se pr opa gă î ndeob şt e pri n păd uchi , pri mul t rat amen tl a ca r e er a su pus p aci en t u despăducherea. l er a Fi ecar e nou ve ni t e ra t uns cu maşi na ( pe t oat e părţ i l e acop er i t e cu păr , după cu m su na or di nul ) , sc hi mbatde ru f e şi dus a l bai e.Ei bi ne,mul ţ i di n cei ca r e î nf ru nt aser ă cu vi t ej i e gl oa nţ el e vr ăj maşu l ui , cer ca u să dezer t ezeî n f aţ a

săpu nul ui . — Eu nam nevoi e d e ba î i i e, auzea i sp unî nd j i gni că ţ i ,sî nt cu r at . Con cep ţ i a cu r ăţ en i eif ără ap ă şisă pun e de al t f elf oa rt e r ăsp î ndi t ă şinu od at ă am au zi t oam en i cu st udi i su per i oar e su sţ i nî nd că ăr ţan ul român nu ar e nevo i e să se ps el e,deo ar ece e mb î răca tf oart e u şo r şit răi eşt e n î pl i n aer . Exem pl ul acest a,î mi ami nt eşt e î nsă, deo con ver saţ i e l a carem aasi st at od at ăl ao u tt ungeri e p eri f eri că , pe cî nd pat r oa na î mi sch i mba ni şt e b ani . Un f er cheş pl ut on i er e d cav al er i e gl umea cu dou ă dom ni şoar e pl i nuţ e, desi gu r di n part eal ocu l ui . — Decenaif ostj oil aCi şmi gi u,î nt rebăuna?—-Joi anuvi nni ci odat ă,că mă d uc a l b ai e! — Labai e?i nt erveniadouapuf ni ndderî s. — I auzi ,Lenţ o,r el uă pri ma,adr esî nduse uneia t rei a,care i nt r ase î n gr up: domnul Jen i că se ce dual b ai e! 202 AL.O.TEODOREANU — Poa t e căar e n evo r i e, ep l i căi r on i căacea st a, muşcî nd di sp reţ ui t oa r e b uze su bţ i ri . Acest eexempl enut r ebui esămi r epeni meni . El e pot fil uat e n î acee aşi măsu ră d i n l umea oam en i l orcudar e de î n mă şi a i nt el ect ual i l or . I at ă cî t ev a: Mă afl am î n cab i net ul unui prof esore da l Facu l t at eade L i t er e,aşt ep t î nd să şit erm i ne o t al et <^. Se n i meri se zi de a l ege ril a Sen at ul uni versi t ar . Servi t oru li nt rod use n u co l egde a f cu l t at e ca r e se i nt eresă: —:Cef acedomnul ? — Vă r oagă sălaşt ept aţ ipuţ i n:e î n bai e.Omulşcol i i ,avu un gestde nemul ţ umi r e. — Bi ne,dom nul e,t ocm ai azişi a gă si t ? Prop ri et ara nu eipen si uni di n Bucu r eş t i mi a sp us d espr e opr of esoar ă pe car e o ave a ch i ri aşăşidespr e car e şt i am că ar e o con dui t ă exem pl ară, căio

st ri ca t ă.La prot est ări l e mel e,mi a ri post at co ngest i on at ă: — Of emei eci nst i t ănuf acebai eî nfiecar ezi ,cadumneaei . La con acu l unui prop ri et ar ven i se un ve cn i şielprop ri et ar e d pămî nt , pen t runi şt e so cot el i ca re avea u sădureze t eva cî zi l e.Di mi nea ţ a, musa firu l ceru f eci oru l ui cel e nece sa re sp ăl at ul ui . Acesta î ii ndi că , după obi cei ul ca sei , odai a de bai e. — Nu,nu,adumimaibi neai ci ,i nsi st ăel . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 203 î sa ad us u n l i ghean , o căl dar e şi o cană cu apă , du pă cum a ce rut . Amfit ri onul ,punî ndaceast ăcomport arepeseamat i mi di t ăţ i i ,at ri mi sadouazi di mi nea ţ a pe u nul di n cop i i il ui , să l anunţ e căbai a e ga t a. — Mul ţ umesc,nuinevoi e! At r ei azi ,saprezent atgazdaî nsăşi : — Poat ecăvreisăf aciobai e? — Mul ţ umesc,mul ţ umesc,nuf acazi .Faceubai eacasă,poi mî ne. î nt î l ni ndul pest e c î t vat i rn p l a Bucu reşt i , mi s-al î n p s: — Frumos,f rumos,nam cezi ceşibi ne,l aami culdumi t al e,darpr eat e pi sea ză cu bai al ui . Dumnea t a, ca re eşt i mai i nt i m, ai put easă i at ragiat en ţ i a. Parcăce? eu nam bai e a l a ţră?ar D ac f n cî d vr eau ! Şi , pen t ru a dovedi î ncă odat ă că p o ul en ţ a nui numaidecî t un i ndi ci u de t rai ci vi l i zat , voi ai m da un exem pl u, celuţ i p n t ot at î t de caract er i st i c. Con duses em un cu noscu t pî nă l a poa rt a casei ( un pal at ! ) , peo a rşi ţ ă mare . — Cebunarfiacumaunduşsuspi năel ! — Ce,dumneat anaibai eacasă?î lî nt r ebmi rat . — Am şinam! — Cum aişinai ?Oriai ,orinai ! — Săţ iexpl i c,urmăel ,nevi novat .Am o i nst al aţ i espl endi dă:f ai anţ ă şi mar mur ă,t ot , dar ev nast ămea ţ i nen ea ruf e mur dar e,l e maimoai e f emei a î nai nt e d e al e sp ăl a, aşacănu pr eae ch i p săt e a prop i i !

204 AL.O.TEODOREANU Lam au zi t pe u n pr of esor meu al, om f oa rt e n it el i gen t şide mare l cu t ură, doj en i nduşiun f ostco l egde ş co al ă, ai că ru i fii î i erau el evi : — Am auzi tcăducibăi eţ i il abai adeabur . Rău f aci !E f oa rt e p er i cu l os! O pneu mon i e,doa mne er feşt e şi se r p ăp ăd esc cop i i i . N u t e pot rvi i al f ărăf ast î cu ri l e ast ea mod ern e. i U t e, i et bu t at ămeu , Dumnez eu săli er t e,a t răi t p î nă ap roap e de nou ăz ec i de an i şina f ăcu t ni ci od at ă bai e! E drept căpr of esor ul de maisu s er a un om f oa rt e b ăt rî n şide p r oven i en ţ ă mod es t ă. Vo i l ua î nsă un exe mpl u di n cor pul di dact i c su per i or , c i t i nd cu exact i t at e su rpri nzăt oa r el e cu vi nt e al e unt u î nâ i r prof eso r uni ver si t ar , cu doc t ora t ul l uat î n st răi năt at e şiaparţ i nî nd uneif ami l i i de oa men i boga ţ i şicu ră dăci ni î n t recu t ul ţ ări i . Răsp unzî nd i nvi t aţ i eipe ca re mi a f ăcu t o,am vi zi t at mp îr eu şcoală nă o model . î n adevă r , su f rageri a, să l i l e de st udi u, sa l a de gi mnast i căşidorm i t oa rel e, erau t oa t e sp aţ i oa se, aerat e şibi ne î nt reţ i nut e.Dorm i t oa r el e erau desp ărţ i t e de î ncă peri l ungi , dest i nat e sp ăl at ul ui el evi l or şiav î nd scri s, ea dsu pra uşi l or ,l a i nt ra re; Spăl ăt or . Dea l ungu l cel or d oi ereţ pil at eral i se al i ni au ch i uvet e,st răl uci t oar e de cu r ăţ en i e. — Chel t ui al ăi nut i l ăşii l ogi că,î işopt esc. -De c e? — Nuţ idaisamă că bani ichel t ui ţ ipe două chi uvet e numai ,arfi f ost su fici en ţ i pen t rui nst al a TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 205 reauşu dri l or î nt r eg i i să l i ? I ( at ă e xem pl ul de h i gi en a e co nomi co asă ) .* O ch i uve t ă mul t maisi mpl ă a r fi put ut ser vif oa rt e b i ne p en t ru sp ăl at ul pe mî i ni şipe di nţ i . — Şiundesăsespel eel evi idi mi neaţ a? — Subduş,zi c.

Tovarăşulmeumăpri viscandal i zat : — Cum adi că,săf acăel evulduş,î nfiecarezi ? — Şidecenu? De a să t dat ă, mi o ă ti e,scu rt : — Ast aisi bar i t i sm şief emi nar e!

O ast f elde e rpl i că i d n part ea n uui asem en ea om , mă d i spen se ază ed a m ai vorbidesi mpl ii mbeci l i ,decal i brulacel uibogăt aş,l ocui nd o casă î n carenu l i pseani mi c d i n t otce-i mai moderncai nst al aţ i e şi ca re i mse l î p ngeaî nt r o zi : — Am auzi tcăengl ezi if acpî năşicopi i l orbai e,î nfiecarezi ! — Dar ,cet eî mpi edecăpedumneat asăf acil af el ?î lî nt r ebul ui t . — E gr eu,domnul e:t r ebui esăf acif ocşivara( aveacal ori f er ,seî nţ el ege) , st rop eşti pe j os ş i sef aceapărai e. . . e dera nj . De al t f elrep l i ca t î năru l ui prof eso r şi o recen t ă î nt î rn pl ar e de l a o şco al ă sec undară a m det er mi natsă scr i u acest e rî nduri : — La un cunoscut l i ceu, un el ev i nt ern a f ost pedepsi t pent ru că, pl î ngî nduse e de rgi mul di n * Am anunţ atcă vo il ămurişiacest det al i u. Vă a mi nt i ţ i ^' 206 AL.O.TEODQREANU şcoa l ă unui ped ag og, acest a 1a r ecl amat r di ect oru l ui că lăudat, sa căl a elacasă ,f ăceabai e n î fieca r e d i mi nea ţ ă. Ast f elde concepţ i işiast f elde f apt e nu t rebui e să demoral i zeze,cisă î ndî rj ea scăpe acei ca re doresc o î ndrep t ar e.Ast ăzi , cî nd at î t eabol i con t agi oa se bî nt ui epri nt oat e col ţ uri l eţ ări i ,secerî nd at î t ea vi eţ iomeneşt i ,ast ăzi ,cî nd î n at î t ea aşeză mi nt e publ i ce, pe l î ngă mol i mel e st abi l i zat e,sca t ri co bi fi a, ţ i a şi l a te scî rbe,se i vesc, ca t ot t a î t ea st i gmat e al e norm eor l peri mat e, cî nd ast ă se zi

cl ădesc a t î t ea şco l so i ,coti di r ca r each est i uni i cel puţ i n op ort ună. Şt i e or i ci ne că pri mel e noţ i uni dehi gi ena pe car e, aprobarea u c

mi ni st eru l ui ,l eam pri mi t n î şc oal ă î ncă di n ab ec edar , pen t ru o maiuşoar ă r eţ i ner e d (ova dă cănu l eam ui t at ) , au f ost , pr ecu m urm ea ză, ver si fica t e:

Di mi neaţ a c um mă scol, Mămbr ac u i t e ş i mă sp ăl * Fa ţ ant r ea gă , gî t ul t otŞi mi nel e p an'l a cot .

Evi den t căî n cel e mai mul t e şco l i se gă sea u şişcol ariai că r or ă p ri nţ i nu î mpă rt ăşe au ace l aşidi spr eţ p ent ru r es t ul ana t omi ei uman e. Dacăsar fi î ncred i nţ at acest or cop i ir ed act ar eamen ţ i on at ul ui ca pi t oldi n abeced ar şidacăei ar fiavu t oareca re pa l i ca ţ i el a versi fica re, ar fif ostî ndri t ui ţ i săsc re: i * R i ma,după cu m se ede, v nuit ocm airi mă,dar , mărt uri se sc că a acea l vî rst ăf ragedă,nam băgatdeseamă.Fondulî nsă( nuiaşa?) . . .sarenochi . TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 207

Di mi neaţ a, cum mă scol . Nu mămbr ac:î nt î i mă sp ăl * Faţ ant r ea gă ,t r upul t ot , Nu mî nel e p i n'l a cot " Dar ,î ndeob şt e,l a vî rst a de şap t e a ni ze flemeau ai af orm e maisi mpl e,mai vi ol ent eşimainoci ve. Neaj unsu ri l e uneiast f elde î nvăţ ăt urisî nt u şor edremarca t şideci , uşor de n îl ăt urat . î n pri mul rî nd, a e î mpart e el evi iî n cat egori i , ce ea ce e o gr avăer oa re peda gogi că. el C or ce urmează săşif orm ez e edu caţ i a excl usi v î n şcoal ă l i se i mpune of al sănoţ i une,desp re h i gi en a corpo ral ă. Ceicar e a u avu t avan t aj ul săpri mească o edu caţ i e d e a l pări nţ i , se fl a ă, de a l pri mi i paşiî ncă ,î n con fli ctcu ofi ci al i t at ea , pe ca re vo r avea dest ul e mot i ve so nesocot ească mait î rzi u, pe măsu ra cesevorumi lna.Ei vor i sp dreţ ui , at î t prof es oru l ca re el d ă ase men eaî nvă ţ ăt uri , cî t şipe co l eg i il or , ca re cred î n el e. O ast f elde st are d e sp i ri t , nu poa t e d ecî t dăuna bunul ui mer s aşcol i i . Dacăadău gi m l a acea ' st a şif apt ul cămai sî nt prof esori de h i gi en a ca r e n î an ul de l a Hri st os 1934, i ar e dl a f acer ea l umi i 7742 şide l a Pa st eu r 1 12, prop ovă dui escde pe ca t ed r el e st at ul ui , el evi l or e d cu rs secu ndar , că e b i ne ca omul săşisp el et rupul od at ă pe să pt ămî nă ( f acu l t at i v! ) ,e n iut i l săafi rmăm că rol ul i nst ru cţ i eipubl i ceci î n vi l i zar earomânu l ui nu e num ai nul , cidea dr ep t ul dăunător. * Q nod l i cet bov i , non l i cet Jov i . 208 AL.O.TEODOREANU

Şi da că su b reg i mul unor ast f el pr de i nci pi idebază,căpăt at eî n şcoal ă f uncţ i onea zăast ăzil i cee l e,ca ză rm i l e,că mi nel [ se, pi t al el e,at î t a vrem e c î t acest e pri nci pi i nu vor fi î nl ocu i t e,nu avem ni cimot i v săsp er ăm î n amel i or are şi ni ci dr ept ăsne maimi răm că î nt r un pen i t enci ar om r ân es c,un deţ i nut c hi ar pol i t i c, * răi t eşt e n î co ndi ţ i uni mul t mai puţ i n hi gi en i cedecî t o va cădi nt r of erm ă el veţ i ană. Dar ,l a acea st ă cau zăa cau zel or , care i n est rucţ i a publ i că, sead au gă şi al t el e secu ndare, cumul t maiuşor de î nl ăt urat , rep ed e.Ci t ez ou dă,di n cel e mai aparente: 1) Hotel uri l e; 2) Casel e d e a rport . î n hot eu lri , cam ee re l d e b ai e semen ţ i n î n preţ urii nab or dab i l e u neipungi mi j l oci i . Dar d acăf apt ul acest a î şipoat e gă siscu ză ,e i nex p p l i r ca eţ u bl i l un ca ei

băi săfie at î t de sca ndal osurcat ,î ncî t săegal eze r eţ pul uneicam ee r.Să se fi co nst i t ui t hot ei l eri iî n Li găî n co nt raoamen i l or cu raţ i ?î şiî nch i pui e eicăau ceva de c î şt i ga t con dani nî nd l a mur dări e orţ f at ă pe pr op ri il or i cl en ţ i ? Şi dacăvor fi căzu tî n asem en eaui mi t oa r e a ber ai ţ e,ci ne p oa t e mp îi ed i caMi nSănătăţii i st er ul săobl i gepe oţi t prop ri et ari i de h ot elsăai bă, ase men i ca bi nel or d e e tef lon, şial t e î ncăp er i com une,per mi ţ ân d căl ăt or ul ui avî nd hal at şi săp un pr op ri u să se poa t ă sp ăl a,f ără sapl ăt ea scă ni mi c? Ci ne şi ce oa pt e mp îi ed i caacel aşimi ni st er să i nt o r od b l i g ua că t i vi t at eabăi i , pen t rut oţ i că l ăt ori i ven i ţ i di n ga ră, î nai nt e d e a şiocu pa ca merel e? * Cî nd nu, maial es! TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ' 209 Dar d acăî n hot eu lri , pl ăt i nd, . seî nţ el ege, omul sepoa t e sp ăl a, sî nt ca se de rap ort î n cap i t al a ţ ări iî n caremu î mp o l i ed ei cat să sesp el e.Exi st ă unel e ca se, ca re do at ă cu t r en uri l e C. F. R. î n cee a cepri veşt e î ncă l zi t ul ,i nt ră, î n cee a ce ri pveş t e a pa cal dă,su b regi p mu r og l r amul uidevar ă,afişa t d e al t f ell a port ar şii nt rod us n u după ca pri ci i l e c l i mat ul ui , cil a dat e p rest dup ab ă i l i t e; an ot i mp. Pr i n pr ogr am de var ă,uni i pr op ri et aride i mob i l e de raportnţ el îeg să î nt r eru pă cu r ger eaapeica l de,nep erm i ţ î nd l oca t ari l or să se sp el e cu m t r eb ui e,

dec î t n î an umi t e zi l e di n săpt ămân ă şil a an umi t e or e,de eifixat e.Cî nd am asi st at en pt ru pri ma oa ră l a ap l i car ea pri n su rpri ză a uneiast f elde măsu ri mesch i ne ( î ncă l zi r eacen t ral ă e ri di co l de i ef t i nă) , di nt r un i mo şa b p i t l ecu et aj e,

si n gu r ă voce nu sa ri di ca t decî t o de prot est ,î n f el ul acest a sesu prapun et aj el e pe t oat ă î nt i nderea ca pi t al ei , cî t e ci nci , cî t e şa pt e şicî t e unsp rezece , case ra trel e unor va st e s cri nurit i xî t e c u mol i i , pl oşn i ţ e ş i nes păl aţ i . Şi i at ă cu m, di n î ncăl zi r ea cen t ral ă,el emen t deecon omi eşide pr ogres, spec ul an t ul o rmân , e du cat de şc oal a r omân eas că şit ol er at e d mor avu ri l e. r omân eş t ia r eu şi t să acă f obstacol un î n ca l eaprogresu l ui . Da, veţ i zi ce, dar u n om dep ri ns să t r ăi ască omen eşt e,ad i că f ăcî nduşizi l ni c bai a, av pr ef er a să o f acăr ece, decî t d e l oc. şa A es t e, dar î n cazu l că e r eu mat i c,ap a r eceî ie i nt er zsă, i aşa că elnu va put ea t r ăi i h gi en i c î nf avu n i mob i l derap ort ndi Bucu r eş t i dec î t cucon di ţ i a . ca acel i mob i l să n t oc umai fie moder n. Tnt r un i mob i l nu t oc mai mod ern , adi căf ără î ncă l zi re cen t ral ă, elî şipoa t e n îcă l zine1 4 ~ Tămî i eşiot ravă 210 AL.O.TEODOREANU

eri er e su părat cazan ul de l a bai e,cî nd vr ea. î nt r un d i mob i l cri î nsă , el opri tdi n pri măvara şipî nă t oa mna t î rzi u săse sp el e,de că t re p rop ri et ar . Şi dacăaşast au l ucr uri l e,ci ne poa t e î mpi ed i ca Mi nS i st ăer nă u t ă lţ i işi

Ocrot i ri l or soci al e să ob l i ge pe t oţ i prop ri et ari i dei mob i l e de rap ort să dea drumul zi l ni c l a ap a cal î d n ăt ot cu r su l anul u di acă , nu neî nt r er upt , măcar a l an umi t e or e? Şi ci ne p oa t e mp îi ed i caac ea l şimi ni st er , dacăd nesfi u i să nţ eze pom a et r el e şisăaco r dp er i medeî ncur aj ar epe con su mul de ap ă, * dar ăs n it ef vi e măcar ao l ser i oa să redu cer e a ax tel or , punî nd ap a a l n îdem t ut u î n r o ar ? Şi ci ne l îpoa t e mp îi ed i casăorga ni zeze l i şco de mi si on arica r e săst i mul eze î n acest sen s? Nu neg, că pe aces t n egr u t ab l ou se i ve sc di n cî nd î n cî nd şidat or i t ă haza r dul ui , saui ni ţ i at i vei part i cu l ar e,punct el umi noa se. Aşa , un di st i ns med i c rr i i a mărt uri si t căî n ca saunui pr eot di nt r un sat t en ol esc a gă st io f ru moa să i nst al aţ i e de bai e,cu rezervor n pod î şit ot ce r eb t ui e şică pr eot ul î a sp us că

mai sî t i t op t go sp odăî ri nisat , ca re,nu numai căşi au i nst al at şieibai e,pen t ru a n u se ăsa l maipr ej os, dar ut i l ă i c ze o ază' .Fap t ul aces t a e ăcu f t să u b cu re mai mul t p e acei ce dor escpr op ăşi rea acest ei ări ţi , d ecî t n îfii nţ ar ea unei oi n Academi i . Dar a cel ca re aco nt ri bui t m ai mul tI a ci vi l i za r eaco ndi ţ i i l or d et rai a ţ ări i , a f ostoc m tai neci vi l i zaţ ul î mbog ăţ i t , de r ăzb o, i mi l i on aru l su bi t , pr op ri eA şa ar t r eb ui ! TĂMÎ I E SIOTRAVĂ 211 t aru l de ca i de cu rse e d a l al t ăi eri , gen t l emanul nou nou ţ ,nouveau com i cu l

ri ch e. După ce f el ul n î car e sa exe cu t at expr op ri er ea a rui nat maj or i t at ea mari l or pr op ri et ari , cl asă de oa men i evol uaţ i şiadevăraţ i st î l pi ai econ omi ei naţ i on al e, n si gu ri i deţ i năt ori şi ch el t ui t ori edbăni , ai i ă rmas ei , sam sa ri i . Epat aţ i de n oi l e p os i bi l i t ăţ i de vi aţ ă pi ca t e p e negî ndi t e ş i cî nd seaşt ep t au mai puţ i n, eisau si mţ i t zgu dui ţ i de ambi ţ i i ca re,de cel e mai mul t e o ril e d ep ăşea u mi j l oa cel e,aşacăast ăzimul ţ i se ot pî mpăuna cut i t l u n l ou d vea eu ost fi r che. E un î nce put de r t ec ut . Uni i , au căp ăt atchi ar u c vr emea nîurma bunel or

pat i nă. rel aţ i i oarec are Dar acă d ,î n com paraţ i e cuf oşt i i con ducăt ori , oa men i i aceşt i a ne a păreau nai vi , pri marişiri di co l i , nu e mai puţ i n adevă rat că au f ost şi f ol osi t ori f erm en ţ i de ci vi l i zaţ i e.Ni men i mai mul t caeina i nt r od us î n ţ arăf ri gi der e,pat eoa fne, t el ef oa ne,aparat e d e ra di o. . . şisă pun. Tot ce u vă azu t ai urea , au pof t i t săai bă i med i atl a eiî n casă . Şi dacăo mai muţ ă poa t e n îvăţ aî n cî t evaun l i să m earg ă pe bi ci cl et ă,nu edemi rarecă un parveni ti gnar ,darambi ţ i osşiori cum om,să î nveţ e n ît r un sezon l a Ost anda sa u Ai xl esBs a ă i n ise s, spele.

Ambi ţ i a a pr ovocati mi t at or i ,aşa că , d e l a ap ari ţ i a acest ui r t og l od i t cu aut omob i l şif ri gi dere, să punul românescnt r i ă n ît r o p eri oa dă d e n iflaţ i e. Di n mot i vel esn e de î nţ el es, con t act ul acest eil uni i cu l umeai nt el ect ual ă nu sa f ăcu t . De al t f el , e şifir escca ambi ţ i i l e acest ui st ratou n să seî ndrep t e mai mul t( deo ca mdat ă) , că t re o p l i t i căşimonden i t at e,decî t că t r ei nt el ectpol ( i t i ca i a pri mi t cu

14* 212 AL.O.TEOD. OREANU braţ el edeschi seşimondeni t at ea r ezi st ă uşor) ., Deaceea,uni iau rămas cusă punul şicei l al ţ i cuca rea t. :î n ch i p de con cl uzi e,put em sp une d eci ,f ără a fi acu zaţ i de exa ger are că, at î t a vrem eci ti nst ru cţ i a publ i cănuşival ua asu prăşio sa r ci nă ceir evi ne de pl i n drep t şi at î t a vrem e cî t ef ect el e acest eii nt erven ţ i i nu. sevo r si mţ i , păt ura con ducăt oa r e o rmân ească va ăm rî ne desp ărţ i t ă n î dou ă ca t egori i de ce t ăţ en i : Ceicare nucun osc bai aşiceicar eau dei scop er i t ~o. Pri ma n u se spa l ă.A dou a n u vor beş t e d ecî t de n ou a ei desc op er i re. Ambel esunti nf r equent abi l e.

.

BIBLI OGRAFI E CRITI CA DEMOST ENE O BTEZ, Memor i i ,Bucu reşt i , Edi t ur a Mi ner va, 1970. G. CALI NESC U, . AI.O.Teodoreanu„Tămî i eşiotravă", ( î n) „A dev ăru ll i t era r ş i art i st i c", XI I I , , se ra ia I l a, nr . 723, 14 oct, 1934, p. 9. G. CALI NESC U,Al .O.Teodoreanu „Tămî i e şiotravă",( î n)„Adevărul l i t era r ş . i arti sti c",XV, seri a a I I -a ,, ' ; , ; j nr . 791, 2 f ebr . 1936. , G. CALI NESC U,Al .O.Teodoreanu „Tămî i e şiotravă",. . î ( n) „U l ysse" , Bucu r eş t i , Edi t ura p en t ru Li t er au tră;1967, pp. 195—198. G. CALI NESC U,I st ori a l i terat uri i român e de l a ori gi ni , . . . pi să

î n. pi ezeat,ed i ţ i aaI I a revă zu t ă si ; adăugi t ă, Bucu r eşt i , Edi t ur a Mi nerva , 1982, pp. 77 6 -77 9. ; NI COLA E CI OBAN U,I on el Teodor eanu . V i aţ aşi . op er a,Bucu r eşt i , Edi t ura Mi ner va, 1970, 267 p .

BAR BU . G1OCULESCU ,Al .O.Teodoreanu,( î n) vo i . L . i t era t ura română

con tempo ran ă,I — Poezi B a, ucu r eş t i , Edi t ura Acad emi ei ,. 1980, pp. 84, —85. ŞERBAN CI OCULESCU, Al . O. Teodoreanu „Tămî i e şi ot rav ă" , ( î n) „ Adevăru l " , 19 , i an. 193 , . . ] ;6 ŞERBAN CI OCULESCU, Vari etăţi cri ti ce, Bucu reş t i , E di t ura pen t ru Li t era t ură , 1966. . . ,; « ŞE RBAN .CI OCULESC U, Ami nti ri , "Bucu r eş t i ,' Edi t ura Emi nescu , 1975. 214 AL.O.TEODOREANU CONST ANT I N CI OPRAG A,Al , O, Teodareanu — prozatorul ,( î n) „ Cr on i ca " ,I aşi , an I X, nr . 11 ( 424) , 15 mart . 1974, p. 2. ROM UL US DEM ET RES CU, Al . O. Teodoreanu „Tămî i e şi otravă" I, cron i căl i t erară ,( î n) „ Pagi ni l i t era r o" , Tu r da, an I , 1934, nr . 3—4, i ul i e—augu st , pp. 194—195. ROM UL US DEMET RES pU,Al . O.Teodoreanu „Tămî i e şi otravă" II, cron i că l i t erară , î ( n) „ Pagi ni l i t erare" , Tu r ci a, anI I I , 1 936, n r . 3 —4, m art i eap ri l i e, ; pp. 207—208. NI COLAEFL ORESCU ,El ogi u i mprovi zaţ i ei— Al . O. Teod or ean ( î u n, ) „ Man uscr i pt um" , Bucu reşt i , nr . 3, i ul i e—sept embri e,1972. MI RCEA HAN DOCA,Excur si a literară, Edi t ura. Di dact i că; 'şiPed ago gcă i, Bucu r eş t i , 1971. MI RCEAHAND OCA,Al .O. Teo r eşt i , E di t ura do rcan uPăs tor el ,Bucu Li t era, 1975. MI RCEA HANDOCA , Pe ur mel e l ui Al . O. Teodor ea nuP ăs tor el , Bucu r eş t i , Edi t ura Sport Tu ri sm, 1988, 225 p. AURELLEON,Umbr e, I aşi , Edi t ura J uni mea, voi .I —V,1970—1986. GAB f JELLI I CEAN U,Jurnal ul de l a Păl ti ni ş( Un model paî dei cî n

cu l tura u man i st a) , Bucu reş t i , Edi t ur a Cart ea om R ân easc ă,1983, p. 29. ALEXANDRU PALEOLOGU, Spi ri tul şi l i ter a, Bucu r eş t i , Edi t ura Emi nescu, 197 0,pp. 173 —179 .

AL.A.PHI LI PPI DE,Premi i l e naţi onal e, ( î n) „A devă ru l:l i t era r ş i arti sti c" , Bucu r eşt i , ' nr . 861, 6 i un. 1937. AL.PI RU,I st ori a l i terat uri i român e de l a î nce put p î năBu az cu i , reşt i , Edi t ura U ni ver s,pp . 30 9—31 0. MAR I AN PO PA, Di cţi onar e di l teratu ră român ă c on tem. . '; . : . ; poran ă, Edi ţ i a aI I ~a r evi zu i t ă şiadăugi t ă, Bucu l » şt i , Edi t ura l b Aat ros, 1977, p. 558. C. STE RI AN, AI . O. Te odor ean „T ă umî i e şiotr av ă", ( î n) „ Vi aţ a i l t erară" , nr . 161, 1—15 sep t . 1934. TĂMÎ I E ŞIOTRAVĂ 215 I ONEL TEO DORE AN U,Masa umbr el or ,Bucu r eşt i , Edi t ura de S t at en pt ru Li t erat ură şi Art ă, 1957. I ONEL TEODOREA NU, In casabu ni ci l or , Bucu r eş t i , E di t ura Cart ea Româneas că,194 6.

CUPRI NS Notăasupraedi ţi ei . . . . . . . . . . . . .5 Tabl oucronol ogi c. . . . . . . . . . . . . . .7 Pre dosl ovi e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 1 Cort i na ( Banal i t ăţ i para doxal e) . . . . . . . . . 19 Un parve ni t al t i paru l ui : F. Aderca . . . . . . . 26 F. Aderca şi„ Merel e Para di su l ui " . . . . . . . . 37 Poet ul su rd omuţ i l or:Cami l Bal t aza r . . . . . . 42 Un Ta rt uffe a l ort od ox i ei : Pet re G ârbovi cea nu . . . 52 „ Unu Pascu " şi„ Vi aţ a Românea scă " . . . . . . 57 I ar G i org e Pascu?. . . . . . . . . . . . . . . 62 Ca săt erm i năm cuGi orge scu Pa . . . . . . . . 66 Gi orge Pasc u Red i vi vu s. . . . . . . . . . . . 69

Vesel aspovedani e. . . . . . . . . . . . . . . .75 Di n „ Hr oni cu l Măscă ri ci ul ui Văl ăt uc" . . . . . . 78 Pi l ul a Pi nk a uneige nera ţ i i : N. l orga . . . . . . 86 Omul ca re u n ne tr eb ui e. . . . . . . . . . . . 93 Mar el e Tot şiMi cul N eTo t sa u Domnu l M. D rag omi r escu şi poe t ul ( Fant ezi e grot escă pe o em tă id i oată )' .. .. .. .. .. .. .. .. . 98 Gramaf on ul I ndep en den t sauî ncăM. Dar gom i r es cu I nst i t ut ul de L i t er at ură şiRomâni a mar e .. 107 Scri soa re d esch i să fi S nţ i eiSal e p ări nt el ui Dami an . 129 St ănoi u l a„ Vi aţ a Românea scă " . . . . . . . . . 129 Cot naru l , Domnul Ci ocu l escu şil i t erat ura . . . 135 Orto gra fia l a bi r . . . . . . . . . . . . . . . . 139

218 EraCara gi al e n i t el i gent?. . . . . . . . . . . . 143 Pol emi stu l . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 47 Două anecdot e. . . . . . . . . . . . . . . . 151 Democra ţ i şi ol i garh i. . . . . . . . . . . . . 155 Focuriî n vi n t:l egi l e. . . . . . . . . . . . . . 15, 9 Opi ni a publ i că . . . . . . . . . . . . . . . . 104 î mpuţi nare a cuvi i nţ ei . . . . . . . . . . . . . 169 Adouacapi t al ă. . . . . . . . . . . . . . . .174 Gi ovi nezza . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 181 Cămi nul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184 Cart eaşisă punul ( Cî t evaco nst at ărit ri st e,cî t ev n sugesti i u tl e i) . . . . . . . . . . . . . . 1 . 90 Bi bl i ogra fie cri ti că . . . . . . . . . . . . . . . 213 I SBN 97 336 01 65 9 Redac t or : EUGEN DOKC ESC U Tehn or edac t or :EMI L G RAMA Bun de i t par : 10. 02. 1994. Apărut :1994.

Col it i par:13, 75. Ti parulexecut at , l a m Ipr i meri a d e Ves t ORADEA, st r . Mareş alI onAnt on escu nr . 105, Sub com an da r n . 85 ' /19 93 . ROMÂNI A

cpi n

( O ( O co co K

O) . z CQ W i i i i Mi i ri i i r* Mp fl Wv mm „ I nt el i gen t , cu un f ond t r ai ni c de cu l t urăcl asi că , af ect i v şii mpul si v , cu un si mţ al l i mbi i excep ţ i on al , a r den t , ovi j al , co nservat or si ncerşi nver î şu nat , Păst or elTeod ore an u î nf ăţ i şează ceamaifir ească î mpăca re a naraţ i uni i sat i ri ce ga l oi t al i ce uc parf umul de vi n vech i al cron i ci i mol dove neşt i . " G.CĂLI NESC U Lei 2000