EDITIA A III-A Prefatll: Prof. univ. dr. HORIA PITARIU Coordon:are:
.ADINA CHELCEA
!
I
I
Societatea
"STIINTA
& TEHNICA" S.A.
2002
Copyright® 1994 S.C. ~TIINTA & TEHNICA S.A. Toate drepturile s1nt rezervate. Nici o parte din aceasHi ca~tc nu poate fi reprodusa sau transmisa in nici o forma 9i prin mc1 un mijloc electronic sau · mec~nic, inc:~usiv prin f<_>tocopie~~· . inregistrare sau depozitare de mformatu. Stocarea mformatnlor §I refacerea acestei lucrari sint interzisc fara permisinnea scrisa a editorului.
Traducerea, adaptarea §i prezentarea testelor:
S.C. $TIINTA & TEHNICA S.A. Bucure§ti, Piata Presei Libere nr. 1, sector 1, cod 79781
Coordonare: Adina Chelcea Coperta: Marins Buruianu Corectura: Lia Decei Tehnoredactare: Marins Buruianu
Pentru comenzi va rugam sa contactati $TIINTA & TEHNICA S.A. Piata Presei Libere nr. 1, sector I, cod 79781 TeL (01) 665 27 75 Fax: (01) 222 84 94
Bucure~ti,
I.S.B.N. 973-96236-2-x
.I
I
I l f
I
Ccrcetiltor §tiintific Prof. univ. dr. Psiholog Sociolog Lector univ. Redactor Cercetator §tiintific dr. Psiholog dr. Psiholog Prof. univ. dr. Cercetator §tiintific dr. Profesor Prof. univ. dr. Cercctator §tiintific dr. Redactor Cercctiitor §tiintific dr. Prof. univ. dr. Redactor Lector univ. Lector univ. dr. Ccrcetator §tiintific Conf. univ. dr: Cercetator §tiintific CercetiHor §tiintific dr. Conf. univ. dr. Prof. univ. dr. Cercetator §tiintific Sociolog Studenti
Mariana CALUSCHI (M.C.) Septimiu CHELCEA (S.C.) Rodica CORNIANU (R.C.) Sorin CRACIUN (S.Cr.) Ion DAFINOIU (LD.) Lia DECEI (L.D.) Ana GUGIUMAN (A.G.) ~tefan ILLI (~.I.) . Carmen IONESCU-STAN (CJ.S.) Nicolae MITROFAN (N.M.) Pavel MURE~AN (P.M.) Radu MU~AT (R.M.) Adrian NECULAU (A.·N.) Eugen NOVE;\NU (KN.) Maria PAUN (M.P.) Aurora PERJU-LIICEANU (A.P.L.) Horia PlTARIU (H.P.) Viorica PODINA (V.P.) Pavel POPESCU (P.P.) Mihaela ROCO (M.R.) Irina SCORTAN (I.S.) Filaret SINTION (F.S.) Jenica SINTION (J.S.) Ana STOICA (A.S.) Larisa STOG (L.S.) Ursula ~CHIOPU (U.~.) Dorci ~ULEA (D.~.) Ion TITA-CALIN (I.T.C.) Cornel BILB.A (C.B.) Liviu CHELCEA (L.C.) Tiberiu CHELCEA (T.C.) Oana CORNITA (O.C.) Danut TRIFU (D.T.)
ClJPRlNS
PREFATA
Prof. univ. dr. Horia PITARIU
Capitolul 1: CUM • • • •
VA
Testul psihologic: iluzie §i realitate
PROIECTA'fi VllTORUL?
$ansa fericirii Potentialul de lider Ati putea deveni milionar? A veti o psihologie de i'nvingator?
Capitolui 2: CIT DE CREATIVI • • • • •
• • • • •
SINTETJ?
9
Titluri pentru o imagine Imaginatie creatoare Care cste virsta creativitil!ii dumneavoastra? Exersati-va potentialul creativ! Creativitate figuraHi •
Capitolul 3: CUM ~~CIT ·
1
GINDITI?
Cu rationamentul nu-i de glumit! Care este stilul dumneavoastra de gindire? Va cunoa§teki nivelul functional al emisferelor cerebrale? Dezlegati enigmele Va place sa meditati?
25
• Exersati-v,a capaciHltile intelectuale Tipologie intdcctuaHt
Capitolul 4: INTELIGEN'fA,
INTUrfiE.
Capitolul 6: CUM REAC'fiONA'fi .SI CUM ACTIONA'fi? • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
47
IMAGINATffi
• Diagnosticarea inteligentei • Coeticientul de inteligenta • Unde va aflati pe "scara inteligentei"? Ce tip de inteligenta aveti? Noua puncte bucluca§e • Eliberati prizonierul! • Cum ajungeti acasa? • Vedere spatiala • Sintep ingenios? • Cum stati cu perspicacitatea? • Ave(i o buna memorie? • Antrenament psihologic
77
Capitolul 5: AMUZAMENTE PS1HOMATEMATICE Incurcatura ciobanului . Oamenii de §tiinta Secretul virstei Decoratorul de vitrine Reordonarea elementelor Simetrie Octogonul magic Construcp.e geometrica Adui1am, sdidem,, inmultim, impartim, zece. • Clasamenl • Patratul semimagic • 0 suma astronomica • Literc §i cifre • Egalitatea bratelor de stea • Sumii maxima • Turmiri bicolore • Volumul cubului • Lanturi numerice • GriUi 9 x 9 • Patratul §i dreptunghiurile •Proverbe romfme§ti
91
Reaclivitatea psihologica generaH1 A §ti sa memorezi Siniep un bun "observator"? Sintep un martor dernn de incredere? Cum rlispundeti la stres? Vii supraevaluati potentia1ul de acpune? Capacitatea de decizie Cit de influentabil(a) s1nteti? ~inteti pcrseverent(a)? Intr-adevar, hotarit(a) "Gustul" riscului Predominant introvert sau extrovert? Cautati "senzatii tari"? Avep. inclinatie spre magic sau · spre ~tiinta? Preferati "foqa ratiun!i" sau "raiiunea fortei"? S!nteti intuitivi, imaginativi sau rationali? Optimism versus pesimism Sintep. optimist(a)? V-a marcat dorinta de succes? Sinteti o persoani constant{~? Cu adevarat tidela?
• • • • • • •
Capitolul 7: EVALUATI-VA SENTIMF.NI'F..LE
sa
• • • • • • •
obtinem
Capitolul 8: EU • • • • • • • • •
"
I
139
Analizati-va sentimentele Ce fel de partenera afectiva sinteti? Femcie fatala, intelectuala sau ingenua? Slntep. o persoana sensibila? , Avcti stota de eroina? Tot cu el v-ati casatori? AutoevaluaTea maturizarii socio-afectivc
iN RELATffi
CU CEILALTI
Sinteti o persoana sociabila? Ii cunoa§teti pe cei de linga dumneavoastdl'? Complementaritatea in relatiile interpersonale Sfnteti o persoana 'controlata? Acceptarea celorlalti Ostilitatca Moralitate §i ipocrizic in rclatiile interpersonale Relatiile interpersonale: le-ati umanizat? Compctenta interpersonala
155
Capitolul 9: LOCUL MEU iN LllNIF. • • • o
• • • • • •
Capitolul 10: AUTOEVALUAREA ~ERSONALIT~Jll • • • •
• • • • • • •
189
Autoevaluarea "pozitiei de viata" Dezirabilitatea sociala Sinteti o oersoana machiavelica? Pent~ sa~ contra? Autorealizarea prin profesie Aveti calitati de lider? Abilitatea sociala "Greiere" sau "furnid("? Ce fel de ambitie avep? Adaptabilitatea Cum reaqionap in viata de zi cu zi? Un model de autoapreCiere a personahtatn · Carui tip de personalitate apartineti? Repere caracteriale Ecuatia personaJa Fiecare cu "nebunia" lui Echilibrul fiintei umane Coeficientul de rnasculinitate/feminilate Autoaprecierea irnaginii de s!ne . Sinteti multmnit de.dumneavoastdi in~iva? Sigur pe propriile forte Increderea in tine insuti Lirnbajul culorilor
219
·e
§i
olo ·c: realitate
Sinteti nerabdator sa dati curs invitatiei de a rezolva teste? Va vom prezenta citeva. Precis veti indernna §i pe unii prieteni sau pe propriii copii sa completeze asemenea teste. De ce oare acest interes? Raspunsul este foarte simplu: fiecare aspira la autocunoa§tere §i la o mai buna cunoa§tere a altora. Pentru aceasta avem lnsa nevoie de un instrument de masura. altul dedt propria judecata subiectiva. A§a s-au nascut testele, cu mult inainte ca psihologia sa se fi constituit ca §tiinta §i testele psihologice sa fi devenit obiect al investigatiei §tiinpfice a personalitatii. DileWmp_~ §~_ia_m_n_i
_________________
Intotdeauna, Ia punctele de intersectie a unei §tiinte cu altele,. In locurile inca vag definite, acolo se afla terenul de predileqie al aqiunii diletantilor §i §arlatanilor. Asemenea exponenti au fost atra§i §i de psihologie, in general, de psihodiagnostic, in special. De-a lungul timpului s-au perindat prin psihologie frenologii, fizionomi§tii; astrologii, chiromantii §.a: Toti au reclamat cap·acitatea de a diagnostica aptitudinile §i insu§irile de personalitate, prescriind o anume cariera prin examinarea conformatiei craniului, a unghiului maxilarului, a liniilor din palma sau a datei na§terii. Ecouri ale unor astfel de practici mai apar §i azi. Amiritim in acest context teoria pseudQ§tiintifica a psihoritmurilm· §i practica horoscopului, fata de care s-a luat atitudine publica la timpul potrivit de catre personalitati §tiintifice §i reviste de specialitate sau chiar de popularizare a · §tiintei. Pe aceasta linie se inscrie §i efortul noslru de a-i informa pe cititori asupra unei metode §tiintifice de investigare a personalitatii - testul psihologic. Intentia noastra este de a oferi citeva notiuni §tiintifice, dar totodata §i de a atrage atentia ca psihologia este practicata de persoane ariume pregatite, diletantismul §i amatorismul In acest domeniu fiind periculoase.
XII
Ce este un test psiliologic? Termenul "test" este fn prezent mult utilizat; el a fnlocuit ceca ce fntr-o acceptic mai larga se numea "proba". Sportivii tree diverse teste pentru a fi acceptati !a o competitie, elevii dau la §Coala teste de cuno§tinte, angajarile se fac pe baza de teste, pentru examenul de conducator auto exista teste de circulatie §i de conducere etc. Testele psihologice reprezinta o aplicatie sistematica a cftorva principii relativ simple in vederea masurarii unor atribute individuale considerate ca esentiale in descrierea sau lntelegerea comportamentului uman. Ele sint importante pent:ru ca sint utilizate in deciziile · cu privire la oameni. De exemplu, psihologii §Colari le utilizeaza in orientarea profesionala, cei industriali in se!Cctia §i repartitia profesionala, iar psihologii clinicieni in stabilirea mijloacelor de tratament §i evaluarea efectului acestora asupra bolnavilor etc. Domeniul testarii psihologice are, prin urmare, o considerabi!a importanta practica; testele. estimeaza un evantai larg de insu§iri ale personalitatii: inteligenta. motivatia, memoria, anxietatea, trasaturile de caracter etc. Predictiile prin teste trebuie privite cu foarte multa- precautie; ele au in general o valoare statistica. In ciuda acestei limite, mentionam ca alt sistem de evaluare a persona!itatii nu exi·sta, testul fiind considerat drept cea- mai adecvata §i economica metoda de informare,. capabi!a sa duca la decizii despre oameni. Atributele psihologice, cum ar fi inteligenta §i creativitatea, nu pot fi evaluate prin acelea§i tehnicj ca §i atributele de ordin fizic (i:nal~mea, greutatea, viteza de deplasare etc.). Atributele psihologice nu se manifesta prin nici b unitate fizica; ele se reflecta numai in comportamentul oamenilor. Ca atare, masurarea psihologica nu poate fi comparata direct sau simplu cu masurarea fizica. Un test psihologic este deci un instrument de masurat definit prin trei caractcristici-: • un test psihologic este un e§antion de comportament • acest e§antion este obtinut in conditii standardizate • s!nt stabilite reguli precise de administrare §i cotare sau pentru obtinerea informatiilor cantitative de Ia e§antionul respectiv. Fiecare test psi·hologic cere celui testat sa faca ceva, reaqia c;ornportanientaHl fiind utilizata Ia cuantificarea unor atribute specifice (de exempli,! sociabilitatea), sau sa estimeze un criteriu specific (bunaoara eficienta profesionala). Un test de conducere auto va piasa candidatul in.tr-o situatie' care sa-l confrunte cu elementele specifice conduccrii; numai astfel setul de comportamente declan§ate va fi reprezentativ (nu §i exhaustiv). Testul, !nainte de utilizare, presupune o experimentare de teren, tn sensu! administrarii sale la un lot mare de subiecti. In functie de performantele ob(inute, se poate construi un standard de evaluare §i examinare. De asemenea, pentru orice test psihologic sint fixate regulile de notare-corectare; sistemele de notare pot fi astfel obiective §i subiective. Testele psihologice cunosc o foarte mare varietate. Exista teste de aptitudini care constau ih rezolvarea unor probleme de mecanica (aptitudini tehnice), bararea unor semne (atentie), in§irarea unor margel.e pe o vergea m:etalica
XIII (dexterilatc d.~gital~~ etc.~ ~e o ~o~u!aritate· mare se bucura chestionarele §I t'estele de ~e,son~lrtate . r:aspunzmd la un numar mare de :i'ntrebari alese §i gru~ate d~p~ cnte:u statistJce sofisticate, se poate trasa un profil aproximativ al pers~~a~tapi, pfnvmd un set de fotografii ale unor scene de viata sugestive ~i mce1cm aescr rarea sensulU! lor prin alcatuirea unor povest1·n· de, ase : · menea se Pot . tr.
1
d
0 pred.zare mdreptapta S!n~em. ~onvin§i ca cititorul a realizat faptul ca .examenul psihologic esre
~t~obfen:a d car~
presupune co~peten(li, o activitate care cere profesionalism §i nu ~ a m e~lma on em .. Pu~hcarea de teste psihologice destinate publicului larg es e ,catefonc c~ntrar~dJcat~. Este ca §i cum s-ar permite oricui sa opereze la comenz1 e u_ nm avwn sau J'ntr-o camera de comanda~ · · 1 t 1 t -· A · · a une1 centra e ~t~m~ ec uce. olen 1~1sa metode si~~ple destinate autocunoa~terii este .un lucru · ~~ c~re. le vor rezolva au_ poswrl_rtatea s!t mediteze mai mult la prop 1·1·a persoana sa q core t j d, . ' ~·:. . c eze s.au ~ut?e( uce comportamentul in relatiile cu altii vor cvem .con§tleatr de anumrte hmlte san calitati etc Desi o-ur ceea ce A, , " .. d ca un JOC " ' · o , va mcepe d . r· m pagrm 1e cartn e fata poate continua cu o interventie psinologic>t e specra !tate. Aceasta este insa la latitudinea cititorului. · ' A
A
•
"
'
,
•
Prof. univ. dr. HORIA PITARHJ Universitatea "Babe§-Bolyai"-Cluj'
0
.....
-
~ansa
... USII
fericirii
Fiecare om are §ansa lui de a fi fericit. Sa lncerd'im sa nc-o cunoa§teni §i, prin intelepciune, chiar sa nc-o marim: dreptul omului la fericire este imprescriplibil. Testul propus de W. Bernard §i J. Leopold (vezi "Test Yourself', Corgi Books, 1972) ne ajuta in acest sen's. Scrieti DA in dreptul fieduui enunt sau fiecarei intrebati dad\ sinte~ de aeord §i NU dad\ sinteti :in dezacord cu continutul acestora. Pronun(a~-va in legatura cu toate problemele puse in discutie.
1.
In general, rnultimile umanc sint depriman tc §i ar trc bui evi tate din aceasta cauza.
mai plikut sa dormi i'ntr-o camera cu () luminita aprinsa.
2.
De obicei este mai plikut sa lee 11CVC§li in pat dimineata decit Sa te clai jos imediat dupa ce te-a~ trezit.
3.
Este bine ca adesea oamenii sa "viseze cu ochii dcschi§i ", imagini'ndu-§i ca lnfaptuiesc lucmri minunate.
4.
Omul este sUipln pe soarta sa ~i singuml factor care determina succesul sau C§ecul actiunilor sale.
5.
Este foarte bine daca o persoana dedica mai mult timp unui hobby decit vietii sociale §i afacerilor.
Oamcnii meticulo§i, sirguincio§i §i lndcm!natici s!nl, de obicei, preferabili celor mai pn(in ordonati. Orice persoana trebuie sa ia !ntotdeauna In considerare faptul ca pia, nurile sale \4or reu§i. Orice persoani:\' lrebuie sil porneasca totdeauna de Ia faptul ca planurile sale sc vor prabu§l. In ciuda faptului dl majoritatea oamenilor dorm en lumina stinsa, este
6.
7.
8.
9.
2
10.
Femcilc, in general, dobindesc cu grcu lini§tea sufletcasdL
11.
De regul~t, femei!c s!nt superioare barba\ilor.
12.
Jn multc domenii de activitate oamenii d§tiga prea mulL
13.
l-----------3~_-Cum
Psihoteste
Slnte~ alit de perspicace lnc!t sa
observa~i ca oamcnii vorbcsc dcspr: ceca ce facc\i, rizind de dumneavoastra in sinca lor?
viitorul?
15. NU. Estc imposibil sa evaluati toate argumcntelc, sa fiti absolut sigUJi de decizia luata. 16. NU. Dad\ va considerati atil de .sensibii, inseamna ca a!;i fost adesca judecal prea aspru. 17. NU. A~a gindesc majoritatea oamenilor (a, b, c). Avct1 un punct daca a~ fost de acord macar cu un singur enunt. 18. DA. Credinta reprezinta un corolar al fericirii. 19. NU(a), DA(b), NU(c) - pcntru un astfel de raspuns obtineti 2 puncte: DA(a), DA(b), NU(c) - in accst caz vi sc acorda 1 puncl.
si'nlc\,i critical mai aspru dcc!t estc cazul? Orke om arc nevoie de ban~ pentru a fi fcricit (a)." R~r se intimpla ca oamcnii bolnavl sa fie fenciti (b)~ Nimcni nu ar trebui sa se casatoreasca cu pcrsoane pe care nu le iuhcsc (c).
17 •
18 •
Evaluarea rlispunsurilor Pentru fiecare raspuns corect obtine!;i cite un punct (exccptie enuntmile de la nr. 17 ~i nr. 19). Daca a!) obj,inut intre 16 §i 20 de puncte, ave!) foarte mari ~ansc de a fi fericiti. Cu 14 - 15 puncte avc}i §aBSe apreciabile. Oarecarc §anse avep chiar claca ap totalizat 11 - 13 puncte. Se pare ca avep prea putine §811Se de a fi cu adevarat fcricip dadl ati !nsumat !ntre 0 §i 10 punctc. Oricum, nu este imposibil sa va schimba\i comportamentul §i modul de a privi lumea. Incercal,i !. (f.C.)
Crcde\,i !ntr-o anumc filozofie, religic sau sistem de glndire §i de organizare sociala?
19'.
Consider!nd d\ va lncrede\,i de.
14.
va proiectati
general, fcmeile s!nt ~nai Incoer'cnte §i mai intriganle dcCit barba\,11.
In
15.
Potenpalul de ·IicJer ___
16.
.Raspunsuri corecte:
.. . , · , caz va puteti acomoda lor. 1. NU. MuWmile umane sint tomfw:1te §1, m on,ce f . 'Y fi li pO'lte mdJCa anxJelate, nca. . 2. NO. Un rrtspuns a Jrma v . '0. A ·1·. ,· . dar pesimismul refuza speranta' ~r 3. NU. Ri.lspunsul afnmatJV ara~a 111\C epcJune, . nrtdejdea, atribute csen\ialc ale fenmn. , 'il11Ylai,·c s Jorita. 4 NU. Optimismul exagerat duce Ia o ~lcz: ' ~ ~~ti perso·ma hipersensibilrt. ·, s'. NU. Dad\ dmW acest lucru 1nsc.anma ~a VS111 . ,. ' ' · · · · b· a\a actlva. . 6. NU. Pcrsoancle fenc1tc IU esc VI '. · .yct,··" AJndepartarea de real!-· , . . . . . "'Oanclor mature tl a caza . 7. NU. Inclmatm spre visat.e a pcis ' .. , j " 'mposibil de alins. Pentru per, tate nemultumirca de sine, cxistel~\a unor asplfira,n, tl , ' A 6 . '[ . ·ect S! raspunsul a trmcl !V '· soanclc pma Ia 1 ) am cs c cor . '' . . ~ ·t rol In viata dumneavoastra, ve\1 8. NU. Daca admiteti dl ce1lal\i JOaca un amum . t t reduc tcnsiunea psihidt. wea mai putinc lucmri stl va repro§
'tate din popu " , I() · Nu · lA~·· · A , , x d erJtal.'.ti aproxmnl!v 11. NU. In caz contrar, ar msemnd sa nc r X'< latia TetTei. . . .. . . , · · 12 NU. Invidia, rtmtatea drstrug fencnea. NU. Raspunsul afirmativ tradcaza un sentiment de persecutJe. 14 . NU. ve 7.i argumcntele de Ia nr. 11 ·
d
v
u:
v
.
'
Sinteti un lider autcntic?· Ave1i ceca ce s-ar put.ea numi "potentialul de conducere"? Oliver L Niehouse a imaginal un test pentru depistarca .~i masurarca acestui. potential (vezi "·Supervisory· Management", nr. 28, · 1983). Va inviliim sa va pronuntati dad'i sinteti de acord sau in dczacord cu fiecare din cele 11 enuntmi de mai jos.
1.
Liderii autentici "e nasc, nu se formeaza.
2.
Ma port binc cu subalternii alit timp dt ci t~1c ceea ce le spun.
6.
Ca lidcr, cfnd sfnl confmntal cu o problema vitaJa, nu ma incred declt in mine insumi, chiar dadi aceasta fnseamni\ Sa 1111!11CCSC mai mult.
7.
0 cerinta a conducerii eficientc Liderii eficienti se bazeaza alit pe consta fn necesitatea ca lidcrul sa-.~i capacitalilc lor, ci't §i pc cele ale sub- pastreze ncschimbat stilul de munca. ordonatilor. · Daca se justifica, a§ propune un Ca lider, c!nd dau o sarcina sub- subordonat pcntru o functie chiar mai ordonatilor, arat ~i motivele care m-au importanta ded:t a mea. dcterminat la aceasta. Participarea subordonatilor Ia Un lider cficient f§i atinge scop- Iuarca deciziilor nu diminueaza prcsurilc prin orice mijloace. ligiul lidcrului.
3.
4.
5.
8.
9.
4
~------------.:5::._
Psihoteste
----~----~--------------
10.
Dadi grupul pe care 11 coBduc nu §i-a indeplinit sarcina din cauza unuia din membri, raportez aceasta §efului ierarhic.
11.
Calcularea scorului. Obtineti cfte un punct daca ati fost de acord cu 1, 3, 4, 8, 9 §i In dezacord cu enunturile: 2, 5, 7, 10, ll. Interpretarea rezultatelor. Aveti un excelent potential de conducere daca ati ob~inut peste 8 puncte. Scorul de 6-8 puncte semnifica un bun potential de lider. Daca at.i acumulat mai putin de 6 puncte, foarte probabil va trebui sa va schimba[i in mod drastic com]Jortamentul ~i atitudinea pentru a deveni un lider eficient. ' Atentiel Testul propus nu vizeaza dccit o potentialitale. Transformarea acesteia 'in rcalitate presupune studiul intens In domcniul managementului, specializarea, exercitii sistematice de dezvoltare a calitatilor psihice, precum §i... §ansa sociala. (T.C.). enun~urile:
5.
v -ar face placere sa va vedeti numde nientionat In ziarul local? a. A§ fi bucuros. b. Nu. c. Dcsprc mine se scric §i a§a prca mult.
6.
Cum credcti ca sc poatc ci§tiga !a curscle de cai? a. Pariind pe sume mali. b. Economisind banii, mul(mnindu-ma cu placerea de a asista Ia curse. c. Sa cumperi calul favorit.
7.
Cine, dupa' parerea dv., are §anse de a deveni - rapid §i sigur - bogat? a. ReglZorul, actorul, scriitorul, pictorul, sportiVul. b. Avocatul, medicul, imprcsarul. c..Patronul de firma, editorul.
Ati putea deveni milionar?
1.
Care si'nt, dupa parcrea dv., caile cele mai sigurc §i celc mai eficicnte de acumularc a capitalului? a.. Munca asidua, sustinuta, riscul sau invcstirca unci sumc de bani inlr-o afacerc sigm·a. b. A tc baza .pc o mo§tenirc, pe inlimplarc sau ~ juca la lotcrie. c. A face caricra lreci'nd prin loate trcptclc (inclusiv cca de mai sus); a face politid\.
2.
Qupa parerca dv., ce volum de capital ii poale determina pe partenelii de
afaceri sa inchcic un contract cu dv.? a. De la 500 000 Ia un milion. b. Pina !a 10 milioane. c. De la 10 milioanc 1n sus.
8.
Care este atitudinca dv. fa(a de afaceri lntre priclcni?
I
!
3.
Cu care dintrc unni'\toarcle afirillatii sinteti de acord? a. Cu cit ai mai multi bani, cu at!t c§ti mai fcricit. b. Cu dt ai mai multi bani, cu alit ai mai multa puterc. c. Cu c!t ai mai multi bani, cu atlt mai mult C§ti invidiat §i ![i atragi mai multa invidie.
va proiectati viitorul?
4~ Ave}i vreun rol in jocurile cu ci§tig pnn corcsponden}a (cxpediati o suma mai misa pentm a primi una mai marc)? a. Nu particip Ia asemenca jocuri. b. Parlicip §i d§tig. c. Ini(iez asemcnea jocmi.
Ma consider de nei'nlocuit in postul pe care 11 ocup.
Unul dintre cci mai bogati oameni din lume esle sultanul din Brunei. Are 14 miliarclc de dolaril Desigur, dintre ace§tia, putini i-a d§tigat singur, rolul principal In acumularea lor juc!ndu-1 mo§tenirca §i doblnzile; miliardarul austriac Karol Kahane - care are numi1i doua miliarde - le-a d§ligat prin munca asidua. Slnt cunoscuti §i miliardari americani care au inceput ca ... lustragii. · Dar dv., stimate cititor, puteti sa faceti avere, aveti asemenea calilati? Incerca~ sr\ aila~i accasta raspunz1nd la urmatoarele !ntrebari, incercuind raspunsul care cores pun de eel mai bine parclilor dv.: ' ·
__ Cum
J
t
I
l
9•
Daca ati ajunge milionar, ati avea satisfac(ii? a. Bineintelcs. b. Desigur, le-a§ dcmonstra celorlalti ca:e nu au avut incredere In mine §i ma pnveau de sus de ce sint capabil. c. Nu.
10.
Daca a0 dispune de clteva milioape, in ce le-ati investi? a. In imobile, fn colectionarea obiectelor de arta. b. In actiuni §i alte hfrtii de valoare. c. Ma voi sfatui cu sotia (sotul).
11.
Imagina(i-va ca aveti citeva milioanc. Veti continua sa mai acumulati? a. Numai sume mari. b. Desigur.. c. Nu, pentru ca fmi ajung.
Calcularea §i interpretarea rezultatelor Calcula(i-va punctajul conform urmatorului tabcl: l. a - 6; b - 0; c - 3 2. a - 0; b - 3; c - 6
5. a - 0; b - 6; c - 3 6. a - 0; b ': 3; c - 6
3. a - 6; b - 3; c - 0
7. a - 0; b - 3; c
4. a - 3; b - 0; c - 6
8. a - 3; b - 6; c - 0
c
6
9. a - 0; b - 3; c - 6 10. a - 3; b - 6; c 0 11. a - 3; b - ~; c - 0
Daca ati ~cum~l~t !~tr~, 0 §~ 20 puncte: pentru dv. cca mai buna calc de a va Imboga(I cstc casatona dm mtcresi', mo§tcnirea unci mari averi sau J·ocul la lotene. v
I
a. Slnt oriclnd gala sa-i imprumut pe prietcni; o data §i o data ma vor ajuta §I ei. b. Banii §i prictenia sfnt doua notiuni incompatibile. c. Sint gata sa imprumut de Ia prietcni, dar nu §I sa fi imprumut.
" .
,
v
Intr~ 2.0 ,§i45
puncte:
acumularc~
avcrii, pentm dv., cstc o problema dificila.
E~Itati .spccul<~tnle f~nanc1are. Cel mm bmc cstc sa faceti cariera in profesia care va plac~, chuu: daca aceasta n-o sa va aduca milioanc. Oiicum viata dv va fi
asiguxata .matcnal.
'
·
Intre. 45 §i 6~ pun~te: aveti §anse de a ajungc cindva milionar (daca nu smtet1 dep). A ~ep u:1 t1~ ~e gindire come;cial. Nu va place . sa va laudati cu modul dv. de VIa(a. Smtep facut pcntru a va' multiplica cu rabdare averea. (L.S.) A
6
Psihoteste
l---_;__ _ _ _ _ _ _...;7___ Cum va proiectati viitorul?
--------------~----------
Aveti o psihol~gie de invingator? Putem distinge doua atitudini diferite cind oamenii abordeaza situatiile problematice, fie ele profesionale sau de alta natura: uni-i considera d1 au reu§it intotdeauna sa rezolve problemele cu care s-au confruntat, ca au repurlat succese personale in ma,joritatea circumstantelcir, situindu-se deci §i acum pe o pozitie de invingatori; altii, dimpotriva, considedl d:l ghinionul i-a urmarit !ntotdeauna, ceca ce i-a Hlcut sa renunte, sa cedeze, situindu-se astfel de !a bun inceput pe o pozitie de invin§i. Cel cu atitudine de invingator nu da inapoi niciodata in fata riscurilor, este sigur de sine, con§tient de propria sa valoare §i de capacitatile sale pe care ~i le fructifica intotdeauna cit mai bine -, profund convins ca e destinat sa reu§easdL Nu este mereu posibil sa obtina ceca ce dore~te, dar insuccesul nu-l inspaiminta, din moment ce este 1n masura sa aprecieze consecintele acestei situatii §i sa invete din ele. I§i asuma responsabilitatea propriilor ac\iuni. Tenace, energic, dinamic §i eficient, invingittorul vrea sa-§i atinga obiectivele cu orice pret; este dotat cu imaginatie, ceca ce-i permite sa gascasca solutii la orice problema. Colaborarea sa este foarte pretioasa, cu conditia ca individul in cauza. sa nu fie egoist, prca autoritar §i doritor de putere. La polul opus se situeaza eel cu tendinte spre abandon, invinsul. Precizam ca nu trebuie date conotatii peiorative acestui concept: un astfel de individ nu a avut numai insuccese in viata. In realitate, totul depinde de scopurile pe care §i le propune ficcare: daca pentru uri invingator ceca ce conteaza este reu§ita, pentru eel cu tcndinte spre abandon eel mai important lucru este sa nu · piarda. Accsta din urma - lipsit de 1ncrederc \'n fortele proprii, de perseverenta §i initiativa este ezitant \'n tentativele sale, i§i propune sa obtina foartc putin, avanseaza cu . pa§i mici. Nu accepta lupta §i compctitia, fie ca aces tea nu-l intereseaza, fie ca-l inspaiminta. GaSC§tC satisfaqii in lucruri simple §i nesemnificative, nu-l deranjeaza monotonia vie(ii §i activitatii sale. Vreti sa §titi mai multe despre• atitudinile dv. fata de performanta, despre mentalitatca cu care abordati situil:tiile problematicel? Cititi afirniatiile de mai jos §i apreciati in ce masura sinteti de acord sau nu cu fiecare dintre ele. Calculati-va punctajul total ob\inut (suma alge?Jica) §i citiki interprctarea din final. · Inainte ·de a trece la autotestare, precizam ca "partial de acord" nu 'inseamna simultan §i "dezacord partial": pulcm fi de acord parkial cu o afirmatie in sensul ca. accasta se verifica doar in anumite situatii, despre celelalte neputind spune nimic.
INr.
Enunturi
J
Parp.·a1 de Total de[. Deza;;ord Dezacord I 1
fcrt. acord 1 acord · partial total l~=:==.=====+===l===l=~===l=~=
I!................................................................................... L Accept riscurile .
l3.riiri· r1ace·s~iaii . h1iiiative······························t··:··-· . ...+.. .. j;-••g~. •ti:~/~~1:I~CI~ini1ifo~i~£~f· ·.i~~iils• ··~i~ai1iie • ·•. ·· j6: J~u .• ffi~·ias·.·ilidc)clai~··cllprii~~··c~e pailidi ····················
!2. Nu trebuie niciodata sa forlfun lucrurile
17. 1.....
[8. 9
;~i~~r
o
jjerso;ii1~
I
''' '
·~·
ii1rruntiH ············
;;a:;.;;
pr?blcJ1lele .. cu .. rnaxima .. decizie Reflectez intotdeauna imiii iiirip
~t.j ~\,~g:it,,\;t" ':V"OO
iniunte 1
l 1 ~~[~ :H:t:~!!/Z:" , ""'''ti I 1
.. ..
1
r• . . . .
fl
..
t···· .· · · · •••· ••.. . . .
l
.
1
jl?: ..F~rr.~ .. ~f?rt .. nu. ~e .. cl~\in~.Pi~i()d~ta. JliJ11ic.
Jit·~:tCitji:[~~~··e:0;15ictet:·e:er illai 'biiil···
{f••bi~lf.~t~.?~JLtpt~. c,o1~~nu~.............. ............ .....
1 i7:::B~~~f~;rc~;r~.j~ ~:I.~;~~;n~;l~~J.r_ .
1ttrr11~::~,:~~~~" ::k'" · 1· · ••
I
.. 1
protectelor mele
l2o:·· Nu~irii·· jji,1ce . cc1tiipd(ia············ ·············· 1?1 .• ¢it1e'. rr1~rie •ftl~t~t •• ajJ1l1ie. d.eP.~~e. ........... .
·······JI... :
I I
~~~· .• w~;wjre{rl~~C!l~t~f;;:n;d· supi:a·vieiuicsc . 24. Fiecm·e estc responsabiiH
· ·H
1
2s:··~£ ~i1~firil~0;~iia;f~;~;c;Cictaii.. ·············j· pentru a ob\ine ceva 26: ·rii.J r;i,;e:;; ·sf _j(;e: iiiai ··i11li i ·pe!1ii:U ··· · ···1· ··
i
........ J2laceJ:ea.)()C,lllui. ct.e~it.p~t~t~. ~.ll1'fi!1f.e. ... r··· 27, Am nevoie de .Incun0ari pentru ca ' abandonez cu U§Urinta 2s:,iVf~··~i.esclira:jez.
c:li· li§liri11i~·····
in fa\a dificuWitilor
29:t;:ei:ii.!ic:· h~c:;;;:c;ai.iCiilii··· pentru a ob(ine ceva
3o:··Nu. t;·ebtiic ·iiiciocbi~·;;~·ile . a~iei}t~ffi····· · 1___ l'!..'ajut9ru~altc~i~i_t. ________
·---------
---·-J------·-··-
8
·- ·--· -
Psihoteste
IIBillflllll
--------~-------------
I I
Cotarea Nr. Partial de Total de Dczacord Dezacord rt.
1. . 2. 3. 4. 5. 16. 7.
8. 9.
flO. 11. 12.
13. 14. 15.
acord
acord
partial
+l
+2 -2 +2 +2 -2 +2 -2 -2 -2 +2 -2 +2 +2 -2 +2
-1 +l -1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 -1 +1 -1 -l +1 -1
' -1
+1 +1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 +1 -1 +1
total -2 +2 -2 -2 +2 -2 +2 1;2 +2 -2 +2 -2 -2 +2 -2
--
r:-Partialde-Totarcfe--Dczacord Deiacord ·rt. acord acord parlia1 total 16. 17. 18. f19. 120.
~1.
~2.
3.
r-4.
r 7.
8. 9.
30.
IIIII
+1
-1 -1 +1 -1 -1 +1 +1 +1 -1 -1 -1 -1 +1 +1
-2 +2 +2 -2 +2 +2 -2 -2 -2 +2 +2 +2
-1 +1 +1 -1 +1 +L -1 -1 -1 +1 +1 +l +1 -1 -1
+2 -2 -2 +2 -2 -2 +2 +2 +2 -2 -2 -2 •''-2 +2 +2
_T_itl_un_·
p_e_n_tru___:__-=-o
......Iii.
-2 -2
Interpretarea rezultatelor Dad1 ati ob~inut ln.tre -60 §i -31 de :t:uncte: sinteti .caracterizat de. o ten?in\)i foarte puternica de abandon, de cedare 111 fata s1tuatnlor problemat1ce. Smte\1 pcsimist, defetist, nesigur, timorat, ~patic, fatalist: dvepre3iv. . v v . . Reflectati ceva mai mult la sttlul dv. de v1ata; cauta\t sa va cun~a§te\1 c1t mai bine aptitudinile §i identificati domeniile in care le pute\1 :a1onf1ca. Nu cedati la prima dificultate: pentru 1nceput p:opuneti-va sa incerc~l\1. c~1 putm de doua sau trei ori. Yeti obtine rezultate surpnnzatoare pentru dv. m~1~a. ktre -30 §i 0 puncte: · sinteti inclinat spre abandon; nu avetr .mcredere . 111 fortele proprii, va temqi de riscuri, refuzati sa lua\i initiative: sintc\1 conformiSt,; va 1i pse§te energia, preferati stabi1itatea cu orice pre1. ·A. vcti tendmta de a va subt
A
Ill
HIIN
iii1HM
&1
-Ill""'
-
de imagine
Acest test masoara factorii intelectuali cci mai importanti ai creativ'itatii: flue.nta ideilor, flexibilitatea gindirii §i originalitatea, oferind. §i o nota gencrala pentru creativitate .. Etalonul de raportare (transformarea scorului brut 1n note, respectiv clase sau calificative) este valal)il pentru persoanele care au depa§i 16 ani. Modul de aplicarc poate fi colcctiv (grupurilc sa nu fie prea mari, iar subieqii disttmtati pentru ·a nu con1unica intre ei) §i individual (sau prin autotestare). Pregati\i un ceas cu secundar central, o foaie de hirtie §i un creion. Din momentul in care incepe\i, cronometrati 5 minute, dupa care va. bpri[i. Daca depa§i\i durala, nu rnai este valabil etalonul §i nu mai puteti estinia nivelu1 crcativitatii. Testul cere sa priviti imaginea de mai jos §i sa-i dati, c!t mai mulle · titluri, cit mai originale, scriindu-le unul sub altul.
rcu§iA mai mult. . . . . Intte + 1 §i +30 de puncte: avetr o ps1holog1e <;Je mvmgator: s!11tep entuziast, optimist, dinamic, con§tient de propriile capaciUiti; 'increzator in fortele proprii, capabil de a va asuma initiative .. · . . . . . . Bine oriental §i autooriental, sinteti destinat ·succesulur. A ve\1 apt1tudm1 de A
•
"
.
A
••
lider. Intre +31 §i +60 de puncte: ave\i o psiho1ogie de in~ingator cu ori~e pret. Sinlcti cnergic, curajos, decis, pasionat de rise, dar uneon aroganl, sf1dator, cu tcndi;te de supracv~luare. Tendinta de a va autodepa§i va face sa apelati uneori !a mijloace discutabilc din punct de vedere moral. · Acceptati faptul ca mai sint §i al\i oameni valoro§i in )urul dv., fi\i mai cooper ant §i cautati sa Va cenzura\i pu\in tendintele de dommare; I'CU§Itele dV · vor fi astfel mai numeroase §i mai bine aprcciate social. (J.S., F.S.)
Acordarea punctajului se face direct pe foaia de test: pe1itru a ob(ine scorul la fluiditate, numara(i pur §i simplu raspunsurile date. Flexibilitatea consUl in numarul schimbarilor de direqie in gindire. Astfcl, sa presupunem dt, a(i gasit urmatoarele titluri:
10
l----D-"--.
Psihoteste
---h--=l..:l_ _ _ Cit de creativi sinteti?
l. Mundi grea 2. David §i Goliat 3. Desen tmcat (fotografie tmcata) 4. Saracul de el! 5. Ghinion 6. 0 zi grea 7. Desen suprarealist 8. De necrezut: "Dacia" sa traga un camion? 9. E imposibil ca o "Dacie" sa traga un camion a§a de mare! Numarul Litlurilor reprezinta fluenta, care in acest caz este 9. In ceea ce· prive§te flexibilitatea, observam d si'nt variatiuni pe aceea§i temii: raspunsurile 1, 2 §i 6 (vor primi un singur punct); 3 §i 7 (de asemenea un punct); 4 §i 5 (alt punct); 8 §i 9 (un punct). Prin urmare, vom acorda !a flexibilitate 4 puncte. Originalitatea se coteaza In felul urmator: citi!;i mai intii cu aten!;ie lista cu raspunsuri posibile. Cauta!;i apoi fiecare raspuns pe care 1-a\i dat dv. i'n lista respectiva. Cercetati lista §i nu va lasati demta!;i de faptlil ca raspunsurile dv .. nu vor fi absolut icicntice cu celc la care le asimilap. Pot fi mici deosebiri de forma. De exemplu: "!ipsa de carburant" 1nseanma "criza". Raspunsul din test: "Mai bine o ma§ina mica, dar buna decit mare, dar defecta", intra in itemul din lista "Mic (~i puterhic) - mare (§i slab)". In acela§i item ;intra §i raspunsurile: "Nu tot ce-i mare este §i puternic" sau "Ma§ina mare, defec!;iuni mai multe". Nota!;i in dreptul raspunsurilor dv. ptmctajul corespunzator. Atentie! Raspunsurile pe care nu le pute!;i include in nici un item din lista primesc 6 puncte. Iata citeva asemenea exemple: "Ar§ita gre§elii"; "Cine ride la unna este tras ... de sfoara"; ''Clipa adevarului"; "Dacia §i-a gasit un bllrbat bine"; "Doua fiare"; "Fii mfndru de povara ta!"; "Inima clinic decedata"; "Istoria vechc §i noua in viziune moderna"; "Lantul slabiciunilor"; "Micul rapitor de colo§i"; ''Plinsul motoruiui"; "S-o las, mi-e frica I Ca vine altul §i mi-o ridica"; "Un §lep pe uscat".
.
Asiguriiri Accident de ma§ina Ajutor reciproc ('~Prictenul "La nevoie ceri ajutorul Fraternitate; Solidaritate; Alb §i negru A§chia nu sare deparle de
I
I I !
I'
II l
Il I '
R.aspunsuri posibile (scor pentru originalitate)
Raspunsuri
I
Scor 4 0
!a nevoie se cunoa§te"; vecinului"; "Ajuta-ti intotdeauna semcnii"; Prietenie; Omenie; Alturism) 0 · · 5 trunchi 5 B~ili 2 Buniitate sufleteasdt 2 Caii-putere 3 Caml mic ttage carul mare, butum,ga mica... 0 Cine merge incet, dcparte ajunge. Incet, dar sigur 5 Cind nu mai po~i, spune-mi! 4 Crosul (Concurs) 4 5 Cuminte (Diminetile unui §Ofer cuminte) Dans sincronizat 5
l I
etecfmne le nica 0 De la moara pin-la gara 5 Dialog 5 DistmHa (Pastrati distanta legala dintre vchicule) 3 Doi (In doi. Mariaj) 2 Du-ma acasa (pu§tiule etc.)! 4 Economic (de energie, de combustibil) 0 Face din tintar, armasar 5 "Fara cuvinte" 4 Fcricirea c atlt de aproape! 5 Fiecare dupa eft poate 5 Ghici, ce titlu are? 5 Ghinion. Ghinionistul 0 Hei, mp! 4 Inevitabilul s-a produs 0 Inversare (Logica inversata. Normalul anapoda) 0 Inteligentul conduce 3 Incercare (de a invinge absurdul. Incercarea moarte n-are) 5 Idila 5 Incrczutule! 5 Intfmplare ($i totu§i se intimpla. Se intimpla ~i !a case mai mari) 3 La a§a cap, a§a caciula 4 Mama i§i fndruma copilul 4 Mic (§i putcrnic) - mare (§i slab). Ex.: Nu contcaza marimea, ci valoarea. Dedt mare §i slaG, mai bine mic §i puternic. Nu 1ntotdcauna ce este mare c §i puternic 0 Modes tie 5 Natura moarta (statica) 5 Nu face!;i ca ei 3 Nunta cu dar 5 Nu se §tic de unde sare iepurele 5 Oamcni §i fapte 4 Ocazie (A luat o "ocazie'') 4 Omul din gre§eli invata 4 Omul -ma§ina 5 Optimism (Orice necaz se rezolva. Speranta. Va reu~i. E bine §i a§a.) 4 Optiunc (Nu avea de ales) 4 Orgoliu retezat 5 Pana (de !ndeminare,. de motor, de benzina, de cauciuc etc.) 3 Panta (E posibil doar pe o panta. Coborind ... ) 4 Pasivitate 4 Peisaj (Imagine. Flash) 4 Plimbare (de placere). Parada. Vacanta 0 Politia (Cu politia nu-i de glumit; A scapat de amcnda; Echipajul radar !a datorie) 5 Poveste. Fantezie 5 Puricele remorcheaza elefantul 5
12
r----_ _
Psihote§te
~~~~~
4
Prim·itate. Cel. mic are uneori prim·itate Putini (Cei pu(ini domina pe cei multi) Razbunarea volanul.ui Recompensa (Dadl ma duci pina la capat, iti dau/fac etc.) Remorcare (Remorcare prin impingere)
2 5 5 3 0 4 5 5
Ro0
I
13
I
Imaginat!e creatoare
I
I
Scopul conteaza Sensu! (Care e sensu!?) Service ad-hoc 4 Sf!r§itul Terrel 5 Simbioza. A trai pe spinarea altuia 2 Socoteal
Cit de creativi sinteti?
Studiata intens in ultimele clecenii ale secolului nostru, fapt lesne de inteles dad\ avem in vedere importanta problemei sub raporl teoretic, dar mai ales sub aspectul practic, al nevoilm; societ:atii moderne, creativitatea reprezinta un fenomen general uman. Avindu-§i originca in latinescul crcare, ceca ce inseamna a z[unisli, a fauri, a crea, a na§te, termenul de creativitat~ dcfine§tc un proces, un act dinamic care se dezvolta, se desavir§C§te continuu. In acceptia psihologilor, creativitalea apare drept capacitatea psihica a omului de a genera noul, de a releva aspectelc deosebite, necunoscute ale realitatii, elaborind d!i §i solutii originale de rezolvare a problemelor. Creativitatea nu llpare din ncant: ea se bazeaza pe cunoa§lere §i trairi, pe curajul de a te avinta in necunoscuL. Ea prcsupune indrazneala, curiozitate §i sete de cunoa§lere. Multa vreme a dainuit ideea pagubitoare conform careia creativita-tea ar fi apanajul unci minoritaki. Astazi, datorita cercetarii pe baze moderne a acestui ienomen, inceputa pt;in anii '40-'50, se ~tie ca oricine poate fi c;·eator §i ca in oricc situa~e de viata este posibiJa creativitatea. De aceea, in ultima vren-ie, atentia speciali§tilor s-a indreptat spre educarea creativitatii. lata de ce va oferim un test de imaginatie creatoare, care va va ajuta, partial, sa va cunoa§teti nivelul de creativitate. . .· Privi~ cu atentle desenele de mai jos. Pentru fiecare desen sint propuse trei interpretari (A, B, C). Pe care dintre .cle o alegeti? Puneti semnul x In dreptul, optmm1 dv. dm cele tre1 variante.
ETALON PENTRU TESTUL "TITLURI PENTRU 0 IMAGlNE" Fluenta Scor Clasa 0-2 1 3 2 4 3 5 4 6 5 I 7-8 6 9-10 7 11-13 8 14-n 9
Flexibilitafe Scor Clasa 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7-9 8 10 9
Originalitate Scor Clasa 1 0 1-2 2 3-5 3 6-8 4 9-11 5 12-14 6 7 15-20 21-32 8 33-n 9
Total 3-5 6-7 8-9
I
10-12
I
13-14 15-18 19-21 22-24 25-27
Creativitate Calificativ Clasa extrem de s'lah 1 foarte slab 2 I slab 3 normal slab 4 normal 5 normal bun 6 bun 7 foarte bun 8 deosebit d bun 9
poropJia c;ome! dtj
-
C:O
f.!oare
mtersec;.fi
~------4'_~_9_h.e~ro~_LJ\j~~-+~·-.--J:_u_v_e_ro~~------4l
a iil!!ll
umbre!i'i
I
I
una
1
~pro 1tac de unwCof~
punct oe
I ·
e .'u:Xk. .u
+---+------cf----.!=-~=~·:------r--
linta
TOTAL
I
I
14 Calcularea §i. interpretarea rezultatelor
l_________ !
virsta §i ceca ce constituie continutul vlrstei, .au. co"ncluzionat, pe baza analizei m;or cazuri, c~Jntre vi:tst~ calendaristica §i virsta creativitatii exista deosebiri. Vtrsta creat!Vltatu este constderattt o stare psihica ce face posibile descoperirea pj crear~a noulm in once perioada a vietii omului. Virsta creativitatii poate coincide cu vrrs~a calendanstlca sau poate sa difere esential de. ea. Aut,orii cita~ descriu pa~ru mste p~ care le poate avea creatorul din noi: copilaria, tineretea crcatiei, penoada cntlca §1 . toamna creaiJ.et. Raspunzind la urmatorul chestionar puteti determma vfrsta crcativitatii dv. Cititi cu atcntie intrebatile ~i lnce:rcuiti una din cele cinci variante de raspuns.
Pentru a vedca ce fel de imaginatie aveti, faceti totalul alegcrilor dv., acordlnd cite lrei puncte pentru fiecare alegere din coloana A, cite doua puncte pentru cele din coloana B §i cite un punct pentru cele din coloana C. Daca ali totalizat peste 40 de puncte, aveti, probabil, o imaginatie bogata, o curiozitate vie, precum §i, mobilitate spirituaHL Sinteti. lntr-un cuvint, o persoana foarte originala, imaginatia dv. fiind intotdeauna treaza. Iubiti paradoxul, aveti tendinta de a privi lucrurile in ansamblu, fara a cerceta consecintele imediate, practice, precum §i inclinape spre abstractizare. Obtinind 25 §i 40 de puncte, dovediti un bun echllibru intre vis §i realitate. A veti o imaginatie vie, foarte eficienta, ceea ce va permite sa · abordati problemele fara complexe §i inhibitii. Nivelul aspiratiilor dv. este pe masura aptitudinilor pe care le posedap. Slntep dinamic §i inventiv sau, altfel spus, o pcrsoana "cu capul in nori §i cu picioarele ·pe pamint". Daca ali totalizat mai pupn de 25 de puncte, s-ar putea sa avep o fire ponderata, o gindire riguroasa, lnclinata spre observaJ;ii de detaliu, orientata spre concret. Probabil ca evitati speculatiile abstracte, fiind atras de ceca ce este dar §i coerent. Curiozitatea dv. se orienteaza spre lumea cotidiana §i tm1gibila. Sinteti inzestrat cu simtul masurii §i al realitiitii: ''vedeti mai. degraba copacii dedl padurea". (A.C.)
mtre
1.
Sinteti la o oarecare distanta de sta(ia de autobuz. Sinteti foarte grabit. Sose§te autobuzul. Ce veti intreprinde? a) Yeti fugi pentru a reU§i sa lnati autobuzul; b) Yeti merge cit puteti de repede; . c) Yeti merge la fel de repede ca de obicei; d) Yeti merge cu aG:eia§i pa§i· ca §i pina atunci; e) Priviti daca nu vine urmatorul autobuz ~i apoi hotariti ce este de facut.
2.
Ci:lre este vtrsta creativitap.i dv.? In fiecare din noi traieste un creator, aflat mereu in cautarea noului, preocupat mereu · de a sesiza, ih lume~ ee-l inconjoara, ce nu este cum trebuie, ce nu . merge, ce poate fi trm1sformat, modificat, imburiatatit, inovat sau ce se mai poate inventa pcntm a imbogap viata lui §i a celorlalti, pentru a o face mai U§oara, mai frumoasa. Creatologii ,§i invet\tologi! .au dori~ sa ras~unda la intre?~r.ea: Care .~ste legatura dmtrc vtrsta cronologtca a omulm §1 mamfestarea creat!Vltatn lm? Unn .au afinnat ca este un raport invers proportional: la vlrstele tinerc se creeaza mai mult §i cu dt se lnaintcaza In virsta scade manifestarea creatoare, m·gumentindu-se cu exemple din domeniul muzicii, poeziei, picturii etc. Altii au !naercat sa consolideze ideea ca . posibilitatile creatoare ale omului sfnl direct proportionale cu v!rsta: cresc §i se manifesta cu trecerea anilor §i acumularea .experientei, sustinind aceasta cu exemple din domeniul §tiintei. Dar §i intr-un caz §i in celalalt s]nt prya multe exceptii, ceca. ee-l face pe acad. Al. Ro§ca (1981) sa afirme: "Creativitatea se extinde pe parcursul unui numar foarle mare de ani, mai mull de §apte dccenii, de la virsta de aproximativ. 15 ani p!na la 90 de ani §i peste, limitele n<;;fiind foarte fixe". Se pare ca virsta §i posibilitatilc creatoare ale omului se afla intr-o relativa interdependenta, legaturile dintre ele fiind mult mai complicate. Doi creatologi rll§i, E. S. Jurikov §i A. B. Zolotov (1990), punindu-§i intrebarea daca nu exista deosebiri sau chiar contradictii intre , ceea cc noi numim
__;;:1..::.5_-_ _ _ C1t de· crea:tivi sinteti?
Vi se propun pcntru instruire cinc:i grupe de oamcni nccunoscuti de virste diferite: Pe care dinlre acestea o veti prefera? · a) Grupa celor foarte lit1eri; b) Grupa formata din oameni tineri; c) Grupa oamenilor in v1rsta; d) Grupa cclor Mtrini; e) Orice grupa.
v
3.
I
Care este lcgatur; dv. cu moda? a) Recunoa§te[i moda §i mcerca~ sa va conforma~ ei; b) Prelua~ numai ccea ce va vine bine; c) Nu sinteti de acord cu modelele extravagante ale modei contemporane; d) Nu sinteti de acord cu moda contempormla in general; c) Uneori sinte[i de acord, alteori nu, in funqie de dispozi(ie.
b) Ati dezlega §arade, cuvinte incruci§ate; c) Ati citi beletristica; d) V-ati nita la televizor; e) V-ati ocupa de orice.
5.
Aii ajuns intr-o. situatie delicata din· cauza unei gre§cli. Cei din jur va privesc ironic. Cum vep proceda? a) Va veti privi Ia fel cum va privesc cei din jur: b) Va veti face ca "nu vcdep" privirile ironice (va veti sugestiona ca nu s-a intfmplat nimic grclV); c) Yeti lncerca sa explicati cum s".a i'ntimplat; . d) Ati riposta celor ircmici sau ati incerca si\ ·dispareti din dmpul vizual al martorilor gre§elii dv.; e) Totul depinde de: situape.
6.
Daca ati putea . alege, ce ati prefera? · a). 0 plimbare pe strada in compania cmva; b) Sa merge~ !a teatm, cinema, eire; c) "Mar§ in mijlocul naturii"; d) Odihna in pm·c pe o band\; e) Totul depinde de situatie §i de dispozitie.
7.
In fata dv. m:e loc o nedreptate cvidenta. Care este rcactia dv.? a) Ati 1ncerca sa indreptati imediat aceasta nedreptate cu toate mijloacelc Cu _ce ap dori 'sa va ocupati tim- posibile; pul liber? b) Ali fi de partea victimei §i ati lncera) V-ati. petrcce tot timpul cu prietenii; . ca sa 0 ajuta0;
4.
16 Psiboteste --------------------------c) Ati incerca sa restahili(i dn3ptatea in limila permisa de lege §i prcscrip\ii; d) V-ati gfndi di ali face la rfndul dv. o ncdrcptalc §i v-a\i vcdca de trcburile dv.; e) V -ati amesteca. in dezbaterc, fara sa va spuneti parerca. Vi sc propune sa treceti la o activitatc mai interesantrt, dar platita mai pu[in bine. Cc Vc\i intreprinde? a) Ati accepta fara czitare; b) V-a\i snitui cu oamcnii pcntru a ob\ine un sprijin in hotarirea de Lrecerc; c) Nu veti fi de acord daca elucidarca perspectivelor §i avantajelor noii aclivitati nu va aranjeaza; d) Nu vc~ fi de acord; c) Yeti proceda dupa fmprejur{n-i.
9.
Cum veti proceda cind demnitatea va este umilita? a) Ve~ raspundc cu accea§i monedrt, tara a sta pe gfndul'i, celui ce v-a jignit; b) Veti fncerca sa "nu va pierde\i cuinpatul", raspunzind cu dcmnitate jignirii (cclui ce v-a jignit); c) Corhportarca dv. depinde de eel cc a facut asta (ce fel de OJT) csle, ce virsta are, ce pozi[ie arc); d) "Ram!ne[i In umbra" pentru '1 nu fi traumatizat §i mai tare; e) Procedati 0upa !mprcjurari.
10.
Cum va comporta(i dnd vi se prQpune o notta metoda (proccdeu) de lucru? a) 0 acccpta\i f'ara a sla pe g!nduri deoarcce orice e nou e mai bun decit ceva vechi; b) 0 acceptati c!nd vi se cxplica ce avantajc prczinta; . c) Nu recunoa§lc(i mctodcle noi dadi nu vi se prczinta toatc dovezile utiliU!tii lor; d) Sinteti adeptul mctode!or de lucru care au !:recut proba timpului §i sint de naclcjde;
e) Ve(i aqiona !n conformitate cu regula "Yom trai ~i vom vedea".
11.
Ce atitudine avcti fa\a de muzica contemponma? a) S!nteti entuziasrnat; b) E o incercarc multumitoarc; c) Crede(i ca tineretul este bolnav; d) Nu rccunoa~te(i accste zgomote ~i bubuituri drept muzica; e) Considerati ca acc§ti domni nu au gusl §i sim[ul culorilor.
12.
Cum apreciati crea(ia lui Mircca Eliade? a) Sintcp entuziasmat;. b) 0 primi\l cu placere; c) Numai foarte pu(ine din operele sale procluc in dv. scntimente pozitivc; d) Creel ca moda Eliade nu va dura mult; e) Nu va entuziasnM\i, dar nici nu 0 respingeti.
13.
Ce este important pentru dv. c!nd sinte(i !n compania altor oameni? a) Sa va manifestati (sa va dcmonstra(i propriile capacit£t(i §i posibilita~); b) Sa faceti !n a§a fcl incii oamenii sa nu uite cu cine au de-a face; c) Sa fi(i decent; d) Sa nu ie~iti In evidcn(a; e) DclJjndc de imprcjurari.
14.
Ce activitalc va place? a) Care con~ine clemente surprinzatoare, riscante, nedeterminate; b) Variata (sa nu fie monotona); c) Care sa permita folosirea Ia maximum a propriilor cuno§tin\e ~i a experientei acumulate; d) Dupa putetile proprii (sa nu fie grea); e) Depindc de dispozi\ie. CH sinle~ de prevazator? a) S!ntqi tenlat sa incepeti o activitate rara a-i evalua consecintelc;
15.
l---------.::.17.:.___
Cit de creativi sintep
I
b) De la inccput preferali sa actionati, dar apoi mcditati la cc avep de racut; c) Prefera~ sa nu participati la actiune atit timp cit nu va sint clare consecin· telc, chiar §i numai cele fundamcnlale; d) Prcferati sa participati numiti 1n conditiile in care esle eliminat riscul insuccesului; e) Reaqia dv. in raport cu o activitate estc difetita '§i depindc de dispozitia pe · care o avc\i.
16.
Care este pozitia dv. fata de prevederile regulamentelor? a) Nu vedeti un pacat prea mare' in a lndilca acele reguli care mai mult !ncurca; b) Crcdcti ca nu toate regulile ce aqioneaza in socictate sint raponale (utile); c) Va stracluiti sa nu incalcati regulile de baza (setioase); d) Anumite reguli sint pentru clv. lege, de aceea va straduiti sa le respectati intru totul; e) Depinde de reguli.
17.
Care este culoarca dv. preferata?
a) Ro§U;
b) Galben; c) Albastru;
d) Cafeniu; e) Verde.
18. a) b) c) d) e)
Care este dispozitia dv.? Preponderent optimista; Paqial optimist!:\; Partial pesimista; $i pcsimista §i optimista; Depinde de imprcjurari.
Crede~ in oameni? a) Am incredere in oameni; b) Am incredere in multa lume; c) Nu am incredere in prea mul~; d) Nu creel in nici un om; e) Doar "pe jumatate".
19.
20.
Cum va afecteaza disconfortul acasa §i la serviciu? a) Nu ii acord atenpe; b) Nu ii acord prea mare atentie atit timp dt nu ma impieclica sa lucrez; c) Nu suport disconfortul, dar fac prea pn\in pentru a-1 1nl3tura; d) Apreciez confortul §i fac tot ce e posibil pcntru a-1 crc§tc; e) Apreciez confortul, dar daca el lipse§te nu surar prea mult §i nu m-a§ zbate in mod deosebit pentru a-1 asigura.
Me;todica determinarii virstei creativitat;ii.
. ~ Dupa .ce v-ati a~toaplic~t chestionarul, totalizati d'te raspunsuri a, b, c, d, e ati mcercmt. InmultJt! Lotalunle ob~nute aslfel: a x 0; b x 1; c x 3; d x 4; e x 2; Fa_cey apoi lotalul ~cneral al p~n_:;telo~ realizate la chestionar. Intre 1-20 punctc smtet~ .m penoada cop1lana creatlV!tatu; mtre 21-40 punctc sintcti !n tineretea crcatlV!tatu; mtre 41-60 puncte sinteti In perioacla critica, iar 1ntre 61-80 sfnteti in' toamna crealivitatii. · . Num~rul 9e. puncte 1:c~~~tat nu tt:ebuie i.dentificat cu anii de viata. Dupa ce v-a(l stab1ht vtrsta. creativttatu ~~ a\J cttJt caracterizarca ci, daca s!ntcti interesat sa cunoa§teti cc Lrebme facut pcntru anlrenarea §i manifestarea creativitatii dv. apclati la un psiholog. ' , A
Copillma creativitat;ii.
_
Un rezultat al autoaprecierii situat intre 1 §i 20 de puncte fixeaza virsta ereatorului din noi In perioacla copilariei creativitatii, caracteri~ata prin tendinta dominanta de a pastra tiperctea prin mijloace ca educatia fizica, igiena alimci1tatiei.
18
I------------:-19..___ Clt de creativi
preocupari pentru cosmetica, imitarea comportamentului celor foarte tineri. Dorinta de a parea tlnar se. rcflecta in toate aqiunile, condudnd la un comportamenl fortat, artificial. Ace§ti oameni sint gata sa ac;cepte orice punct de vedere expdmat de tineri, chiar cele mai neverosimile,' mice manifestare a nesabuintei tineretii. Pot sa-i imite pe tineri chiar §i in fapte cu care ei in§i§i nu sint intotdeauna de acord. Aceasta virsta a creativita~ii poate constitui un punct de plecare pentru o activitate creatoare,. constructiva daca procesul de orientare spre un comportament demonstraliv nu c prea avansal. Daca omul are vointa suficienta pentru a se controla pe sine, trecerca spre o grupa optima penlru creaP,e este posibila.
Tineretea creativitapi Un rezultat al autoevaluahi cuprins mtre 21 §i 40 de puncte rcprczinla un certificat pentru tineretea §i energia creatiei. Persoanele aflate la aceasla virsta sint incintate de tot ce e nou, sint in ton cu moda ,(de§i nu sint robii ei). Se implica in toate transformarile ce au loc, participa la ele ca ni§te ereatori activi §i cu initiativa. Sint atrase de activiHiti caracterizate prin varietate §i noutate, creatia fiind pentru astfel de persoane o necesitate, precum §i de misterele lumii §i, dad\ li se ofera prilejul, pleaca in cautarea lor. Reprezentanp.i acestei vl:rste a creatiei parasesc rara regret Ul1 lac de munca obi§nUit de dragul Unci activitiJ.ti mai interesanle. Sint entuziasmati de munca §i arta contemporana sau le cultiva · cu placerc. Sint inclinati spre autoapreciere pozitiva. Au o pozitie critica fata de regulile §i regulamentele care limiteaza tendinta lor spre independenta. Uneori siht naivi §i lipsiti de simtul masurii. Chiar daca dupa anii de viata nu mai sint la" o virsta tinara, comportamentul lor, modul de abordare a problemelor ii atrag spre ce1 , tineri. Sub raporl intelectual, reprezentan~i acestei virste a creativitatii sint aproape intotdeauna foarte productivi, deoarece imbina in ei intelepciunea oamenilor .matw-i cu entuziasmul §i energia caracteristice tinerei generatii.
Perioada critica
Un rezultat al autoaprecierii situat mtre 41 §i 60 de puncte arata ca pentru creatorul din dv. a sosit un moment critic. S-a mic§orat elasticitatea in proccsul de rezolvare a problemelor. Stercotipiile ocupa in psihicul· §i in con§tiinta omului aflat la aceasta virsta a creativitatii un loc cu atit mai important cu cit valoarea a.utoaprcciedi este mai aproape de 60 de puncte.· Face fata U§Or in situa1iile standard ~i monotone, bazindu-se pe cuno§tintele acumulate, insa deseori gre§e§tc in rezolvarea problcmelor noi, originale, netraditionale. Nu mai are initiativa, nu este intreprinzator. Inertia in gindire i~i spune tot mai mult cuvintul nu numai in activitatea profesionala, dar §i in viata de toate zilele, in relatiile personale. Cre§te teama fata de pozi~a sa. §i, legat de aceasta, scade capacitatea de a evalua obiectiv activitatea colegilor, in mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secundare legate de pozip.a socia!a, mai · inainte considerate tara prea mare insemnatate (premii, recunoa§terea publica, evidentierea meritelor §.a.), capata o tol mai mare importan~a. Omul este inclinat sa nu-§i spuna parerea in situatii care pot da na§tere la interpretari. La toate acestea se adauga §i. o adlncire a dificultatilor in ce prive§te stabilirea relatiilor cu tinerii. La aceasta virsta a creativitatii inca se mai pastreaza posibilitatea de a imprima anumitor procese o dezvoltar~ in direqiile dorite, orientarea lor in planul realizarii potentialului creativ. Dar pcricolul
sfnteti?
"intcpenirii.".. gindirii este aut de mare inclt, daca nu se iau la timp masuri practice pentru spnJmtrca, antrenarea §i m
Toamna creativitatli
Cei ce ~u adm~al intre 61. §i 80 de puncte s!nt foarte departe de tinerctca creal1e1. Et smt Ia. v1rsta toaJ.11ne1 creativitap.i. Ace§ti oameni prefcra, in special, tot ceca ce este venf!cat de timp §i acceptii cu greu §i tara tragere de inima ceca ce e nt~u .. Eucheteaza pe tmen ca av!nd un "comportament incredibil". Reaqioncaza holna_vJcJOs la.~d~Jlc care le contrazic pe cele proprii §i le pun imediaf la indoiala vendtcJtatea, fara sa le stuclieze §i sa le evalueze obiectiv. Aprcciaza in mod deosebit confortul §i incearca sa-§i creasca gradul de confort. Prefera sa munccasca dupa cit ii tin puterile acolo unde, fara greutate, pot sa-§i puna in valoare cuno§l!ntele §I cxpenen(a. Gindurile li se lndreapta adesea catre viitor, dar Ii se pare ca acesta are perspective bune. Tinerii percep tm\te aces tea ca .o atilu~me conservat~are; c~ea ce comfl!.ca adesea comunicarea intre generap.i. La cei c~fla[J la ace~sta v1rsta a creatJVJtatn se observa o cre§tere a activitatilor de autoconservare §I cautare a compensatiilor, o inclinare spre totalitarism. In cazurile extremve .. toate aceste~. se exprima printr-o cedare in fata inevitabilului, ]n fa[a degradam procesel6r f!Zlce §i psihicc. (MLC., D.~.) . ·
:m
v
Exersap-va potentialul creativ! . . Creat!vitatea rcprezinta o calitate a omului, determinata de o serie de faclori md!V!duc~J (mtelect~ali §i nonintelectuali), precum §i sociali. Se considedi ca persoaJ:e:~ malt _::reatJ.ve s~ c.aractenzeaza prin: • sensibilitatea fa[5 de problcme fleXIbilitatea gmdmt • gmdire abstracta • originalit.atea gindirii • fluenta • capacitatea de a restructura, organiza, elabora .. , ~er.cetar~le di1: acest. domeniu au condu~ !a dou.a con.clu~ii majore, §i .anume: flecm e md~v1d nounal d1spune de un poten(wl creattv; poten(Jalul creativ poate fi antrenat, stunulat, educat. . . In ultimele decenii au fost proiectate, elaborate §i verificate experimental numeroase tehmc~ de slunuh:re a potentwlulw creativ. Exercitiile pe care vi le propunem ca faza 1111\I~a pentru. stnnulare~ acestui potential vizeaza d[iva clintre factorii creativitatii. :"ceste exerc:~1, "grupate 111 cele patru activita[i, sint doar un 1nceput. Dar §i in acest mceput trebwe sa res~ect~[l c!teva recomandi"ui, chlar daca nu vi se par impmtantel - exersatr .~otul m JOaca, .eventual ca o !ntreccre veseUi cind sfntqj ]n grup; - lucra(I fl~care exercJtm pe o f'oaie separata, nollncl numarul exerci[iului respectJv; pastra[1 toate foile; - la fiecare activitate folosi(i un pix cu pasta de alta culoare d. ec1t Ia §edinta precedenta; ~
20
I..-----------2_1___ C1t de· creativi sinteti?
Psihoteste
- inlre activitati lasa~i pauze de eel pu!in o zi-doua; · - relua,ti de m~i multe ori (in zile diferite) acelea§i cxercitii; · ... inventap., crea~ (duptl modelele date) alte exerci~i; - analizati-va "produqia" p1in prisma comentariilor de la sfir§itul exercitnlor.
I. Exercipi pentrn prima act:ivitate
1.
13.
Dati mai multe raspunsuri la
intrebarea: "Cc s-ar intimpla daca animaleic ne-ar putea citi gindurile?".
14.
Continuati povestirea §tiin[ificofantastica (1 pagina) care incepe cu propozitia: "Ammilul se opri ... "
Scrie~i numele tuturor obiectelor
rotunde care va vin in mipte. (Timp
0000
de lucru: 2 minute.)
2.
3.
Descrieti c!t mai multe asemanari intre o pruna, ~~ un mar. (Timp de lucru: 3 minute.)
4.
Scrieti dt rnai multe cuvinte (nume de lucruri, fiinte sau fenomene) care fncep cu "o". crimp de lucru: 2 minute.)
5.
Folosind numai cercuri ~i dreptunghluri (de diferite marimi), desenati un b!lrbat, o femeie, un copil. (Timp de lucru: 5 minute.)
6.
Ce poate reprezenla acest desen? Dati cit mai multc exemple. (Timp de lucru: 3 minute.)
16.
Dati cit mai multe raspunsuri la intrebarea: "Ce-ar fi daca am putea zbura ca pasarile?".
17.
Enumerap cit mai multe imposi-
18.
Ce imbunatatiri ati doi'i sa se fadi bicicletei?
7.
Impartili o foaie in patrui in mijlocul fiecarui sfert desenati (folosind o ·moncda) cite un cere. Apoi incerca~ sa descnati lucruri la care ar lrebui sa se gindeasd\ foarte putini (sau chiar numai dv.!). Cercul trebuie sa fie parte (eventual principala) a desenului, dar puteti adauga oricite ~i orice fel de linii in interiorul san .]n afara lui; puteti folosi creioane colorate sau orice obiect... care lasa urmel Pentru fiecare desen inventati dte un titlu interesanl, neobi§nuil.
Scrieti cit mai multe cuvinte care contin litera "o", dar nu incep cu ea. (Timp de lucru; 2 minute.)
8.
potrivesc in alt fel. Alegel,i inca doua care nu se potrivesc nici dupa primul, nici dupa eel de~al doilea critcriu.
9.
Realizati dcsene diferite plednd de la aceasla pata:
lntincicti pc masa, cu fata in sus, un pachcl de car~ de joe. Alcge~ cinci carti de joe care se potrivesc fntr-un fel. Alegcti apoi aile cinci care se
15.
hilitati.
II. Exercipi pentru cea de-a dona activitate
La ce ar putea folosi un creion? Crimp de lucru : 3 minute.)
ill. Exercipi pentrn. cea de-a .treia activitate Luati o foaic din caietul de materbatica (patratele). incercati sa creati desenc diferi te numai din patratele innegrite. Folositi cadre de 8x12 patratele. lata un exemplu:
La ce ar putea folosi un borcan gol? (Raspunsuri scurle; limp de lucru: 5 minute.)
10.
12.
Incercati sa dafi mai multe dlspunsuri plauzibile la intrebarea: "De ce pe planeta X ba§tina§ii au trei picioare?".
11.
19.
Din budl\i de h!rtie de diferite culori (sau folosind §i alte materiale) realizati pe un carton un co~aj rcprezcntind un peisaj.
IV. Exercil;ii pentrn c..ea de-a patra activitate
20.
Priviti accasta fotografie. Formula[i 10 intrebari pentru a in[elege ce se intimpllL (Timp de lucru: 3 minute.)
21.
Enumerap 10 · consecinke ale accidentului din descn.
Caula~i 8 cuvinte potrlVlte cu s-ar putea completa versurilc: "In pare, pe-o banca, aseara medita un brotacei, Zglobic,................. se indrepta zimbind sprc el".
22.
c~re
23.
Taia(i o coperta de caiet (colorata) dupa schita din figura de mai . jos. Din cartoanele aslfel ob(inute crea(i un descn. Dupa ce 1-a(i privit atent, amestccaki cartoanele §i relizatf un desen cu totul diferit de primul. De . fiecare data folositi toate cartom1ele.
~-----------_,::2:.::3
22
.
24.
Scrieti o scurta povestire (maximum o pagina) cu titlul: "Crocodilul din ~ifonier".
v
, [
f
___ Ci't de creativi s1nteti?
• Daca nu gas}ti rezolvarea cot~spunzat9are pentru un desen, nu starniti prca · mult, incercati sa-l rezolva1i pe urmatoi·ul. . • Incepeti prin a completa ri:ndul cu desenele pentrn exercitiu (rara limita de t1mp). · • Completati testul singur §i eft mai repede posibil. " • Pentru a gasi solutiile desenelor de pe rlndurile A, B, C, D, E aveti la dispozitie 10 minute.
'•
~i acum, cl'teva comentarii asupra modului de rezolvare:
1. Sa presupunem ca la exercitiul 1 (denumiri de obiecte rotunde) dv. reu§iti ca in cele 2 minute sa dati 14 exemple, iar colegul dv. reu§e§te sa dea, in acela§i interval. de timp, 20. de exemple. Putem spune ca el a dat dovada de o fluenta ideational~ mai mare dec!t a dv. Daca !a exercitiul 4 dv. veti nota mai multe cuvinte, lnseamna ca aveti 0 fluen~ verbal~ mai mare. 2. Sa presupunem ca la exercitiul 2 colegul dv. a dat tot ati'tea exemple de folosire a borcanului ca §i dv. Analiz!nd exemplcle, vom ohserva insa ca la unul dintre dv. In toate exemplele borcanul serve§te ca recipient (folosirea obi§nuita) pahar, vaza de flori, pentru pastrat ceva ... Unul dintre dv. a dat lnsa §i exemple de folosire netipica a borcanului (nu ca recipient) - ca pendul (agatat de o sfoa'ra), ca presse-papier, ca lentila (fundul borcanului) etc. Sc considera ca eel care gase§te mai multe intrebuintari neobi§nuite dispune de o flexibilitate a gilldirii mai mare. (E.N.)
TEST DE CREATIVITATE !:::. EXERCITIU
A
\l
0
2
3
LJ
D
c{]
1.2·[2,6!
3,5
2,4,6
C7 0
LJ
D 4
JJ
0
\:;:.
5
6
7
0
t?
D
l
~ '
C)
D Creativitate figurala
(
o()
Puteti afla ce fel de creativitate aveti lncerc1nd sa g·asiti solutia la testul de . mai jos (adaplat dupa W. Bernard §i J. Leopold). [)
D
Instrucpuni • Scrieti sub fiecare desen de pe r!ndurile A, B, C, D; E cifrele corespunzatoare figurilor geometrice din chenar. • Figurile gcomeuice notate de la 1 la 7 intra in componenta desenelor de pe r!ndurile A, B, C, D, E .. • Nu toate figutile gcometrice intra In componenta fiecarni desen; nici o figura g~ometrica nu intra mai mult dec!t o singur~ data in componenta unui desen. • Pentrn unele desene sint posibile doua solutii; este suficient dad\ notati doar una dintre ele.
GO ----~----------------~.~-~-~-·----------------~
24
Psihoteste
- -..... iJiiW
Pentru a stabili c!t de creativi sinte~, procedati in felul urmator: • Acorda~ cite 4 puncte pentru' fiecare desen corect n:izolvat (vezi desenul de mai jos). Daca ati realizat intre 90 §i 100 de puncte, felicitan, slnteti, foarte probabil, o persoana lnalt crcativa. Cu iln total de 88 - 92 de puncte, va situati intre cei cu o creativitatc remarcabiHl. Slnteti o persoana mediu creativa daca obtineti 80 - 84 de puncte. Daca nu ati totalizat dccft 56 - 76 de puncte, este cazul · sa va mobiliza~ mai intens polen~alul creativ, racind exercitii in acest sens. De asemenea, se impun eforturi serioase §i sistematice de dezvoltare a creativitatii daca ati obtinut mai pupn de 54 de puncte. Oricare ar fi insa rezultatul la acest test, nu uita~ ca depinde numai de dumneavoastra sa va , valorificati cit mai mult intuitia, imaginatia, inteligcnta, mai general spus, potentialul creativ printr-o activitate productiva, .utila social, convin§i fiind ca totdeauna §i oriunde exista un mod mai eficient de a face lucmrile. (S.C.)
I
6.
\J 0 D
1
2
0
1M.
~
C7
'12.. Q
~
lli.
'],4;1
0
E
L:Cl
t::J
M
2,5,(>
D ill
·{?
~
1,3,4,5
.2,4,5,6
2,4,6
c
6
cQ
' 1.212,6}
a
0
5
D
LJ A
J]
4
3
2,4,6
2.(6
4.6
0 3,4,5
2,4,7
1,2,5,6
0
~6,7
[) . \2,4,5
C>
~
D
22.5.6
&
~l5
1.
\fi
2,3,5
c>
cr==:>
.122
\2,4,5,6,7
2,4,6
L~¥45,7 ~
IIllA
B mwrile ~i serviciile dintr--o tara oarecare se ridica annal la valoarea de 500 miliardc dolari. Care credeti ca va fi valoarca anuala a bunurilor §i scrviciilor din respectiva tara peste 1 000 de ani? . A) Mai mult de l 500 miliardc dolari. B) Aproximaliv l 500 miliardc dolari. C) Mai pu~n de l 500 miliarde dolari. D) Nu §tiu.
..J12....
3.5.6
I A
lllilllliflllll!illlltm
m Eli !lliiJ!3li! IU
-
.......
165\Uilll
Capacitatca de a rationa, de a gindi logic ne caracterizeaza ca oameni. Ficcare din noi putem sa ne dezvoltarn prin exercitiu aceasta capacitate. Doua s!nt obstacolele pe care trcbuie sa Ie depa§im: pe de o parte, dorinta de a junge rapid la rezultat, fara a judeca toate variant;ele §i implicatiile, §i, pe de alta parte, stercotipiile de g!ndire, utilizarea schemelor de rationamcnt preconcepute. ,Pentru a va autoaprccia capacitatca de a gi'ndi logic, va. propunem un test psihologic adaptat dupa William Bernard §i Jules Leopold, autorii lucrarii ,Testeaza-te singur" (,Test Yourself", Corgi Books, Londra. 1972). Alegqi varianta de raspuns care - dupil judecata dumneavoastra - con tine' adevarul. Raspundc(i la toiltc !ntrcbarile fara a va grabi. Acest test nu are limita de timp: important este sa ginditi logic!
CJ ()
0
C7
1,2.4
J&t_
2,5,6,7
4,5,6
c:=r G
[?
~
D
2,3,5.6
D
Ill
-~li!ll~
m
Cu rationamentul nu-i de glumit!
~:J
N
,.,,. •• ue GBL£
liltfi
Ill!
tr.m&il!m
1!!1
l!l!ll
I
2.
A vind fn vedere progresul ccrcelarii §tiint,ificc, peste c!ti ani credeti ca savantii vor putea obtine aur din alte clemente?
A) Peste 10 ani. B) Peste 50 de ani. C) Pcs te 100 de ani. D) Acest lucru nu va fi posibil niciodata. E) Nu §llU.
3.
Un clev aduna o coloana lunga de numere de cinci ori §i obtine de fiecare data alt rczultat: a) 32 501; b) 32 503; c) 32 501; d) 31 405; c) 32 502. Care este rezultatul corect? · A) Media aritmetica a celor cinci rezultate. B) 32 501
26.
Psihoteste
C) 32 503
D) 32 501 sau 32 503 E) Nu §tili.
4.
In ce consti\ gre§eala logica a urmatorului rationament? Un an obi§nnit are un numar de 365 de zile. Domnul Noescu doarme cite 8 ore in fiecare zi calendaristica, cleci 122 de zile (243 de zilc fiind in stare de veghe). La §i de Ia locul de munca, domnul Noescu face o orrt pe zi, iar §apte ore se recreeaza, plim bindu-se, citind · etc. Aceasta inseamna inca 122 de zile, ram!nind dintr-un an 121 de zile. Scaz!nd 52 de duminici, mai. ramin 69 de zile. Daca Iuam in considerare §i timpul pentru servirea mesei (apmximativ ·o ora §i clouazeci de minute pe zi), se ajunge la
LU de zile. Au mai ramas 49 de zile p1na la sfir§itul anului. In fiecare vineri, domnul Noescu se invoie§te de la lucru 4 ore, ceca ce echivaleaza cu 26 de zile. Daca luam · in calcul §i sarbatorile legale, ca §i concediile medicale - in total 23 de zile -, constatrun ca domnul Noescu intr-un an de zile nu are timp sa munceasca! A) Se afirma ca domriul Noescu face o ora pe zi la §i de Ia locul de muncii. Deci muncqte! B) Se iau in calcul acelea§i activitati de mai multe ori: de exemplu, doarme 122 de zile §i apoi se scad 52 de dumi1iici, ca §i dnd in aceste zile nu ar dormi. C) Afirmatiile sint absurde: de exemplu, faptul ca se recreeaza 7 ore pe zi. D) Alte gre§eli logice.
l __________
2_7___ Cum
r-,
In psihologic, ''spiritul geometric" estc eel care are la baza o gindire logica, sustinuta de ra~onamente deductive. "Spiritul de finete" este eel al imaginativului, al intuitivului §i se conduce mai mult dupa o logica inductiva, probabilistica, "artistica". Proha psihologica pe cm·e o prezenH\.m in continuare urmare§te sa evidentieze camia din cele dona tipuri apartineti. Mai jos se ana o serie de !ntrebari. Fiecare · !nLrebare are doua raspunsuri posibile. lx1cercuili raspunsul care corespunde eel mai bine cu modul dv. de a gindi. Alegep raspunsul in mod spontan, urm1nd prima intentie sau primul g!nd care va apare.
1.' Care dintre cele doua desene · va place mai mult?
5.
6.
@ r-------~--------·---
Evalu.area performantelor dumneavoastrl:i Va puteti felicita daca nu ati primit nici un punct penalizare. Daca a\i fost penalizati cu 2 puncte, inca este bine. Cu o penalizare de 4 puncte, nu aveti de • ce sa va Jaudati. Peste aceasta limita (deci 6 sau 8 puncte penalizare), nu .. i de glumit. Trebuie sa va exersati mai intens capacitatea de a gindi logic: niciodata nu-i prea tirziu! (S.C.)
Inca din !647 B. Pascal, in "Glnduri", a stabilit opozitta dcvenita celebra intre "spiritul geometric" - care se adreseaza inteligen(ei, gindirii logice, iar inc!ividul. care e dotat cu el nu se simte bine c!ec!t abord!nd lucruri precise, deja stabilite - §i "spiritul de fine\e", care se adreseaza intuitiei §i imaginatiei. Extrapol!nd observatia lui Pascal, se poate transpune aceasta opozi(ie !ntr-un antagonism psihologic, cu aplicatii in viata cotidiana §i care pot purta acclea§i nume: "spirit geometric" §i "spirit de finetc".
Ce considerati ca are importanta mai mare In accelerarea progresului · umanitapi? a) extinderea la scm·a plm1etara a industiializarii; b) studiul obiectiv §i aprofudat al culturilor.
7.
2.
Care este stilul dv . de gindire? .
a) reparati temeinic, ~ chiar daca va ia mull limp; b) improvizati ceva, principalul 'este sa terminati repede. Ce considerap c;a este mai import
Stabilirea scornlui Pentru fiecare raspuns gre§it sinteti penalizati cu 2 puncte. Raspunsurile corecte: 1 - D; 2 - E; 3 - E; 4 - B.
§i cit ginditi?
0 persoana cunoscuta, fiind intr-o ]ncurcatura, va cere Sa-i !mpmn1Ul2c\i -G: suma de bani: a) acceplati foarte repede pentru ca .sintcti milos? b) far a a Ji insensibil, vii gin dip inainte de a-i da?
3.
La ce materie aveati note mai mari? a) matematica; b) franccza (limbii strillna).
4.
Daca ceva nu funqioneaza sau s-a stdcat §i trebuie sa-l reparati singur, cum procedati in general?
intr-un grup de 30 de persoane, care este probabilitatea pentru ca doua dintre aceste persoane sa fie nascu te in aceea§i zi a anului? a) 70%; b) 10%
8.
Cum ati procedat pentru a rezolva problema data la inlrebarea precedenta? a) v-ati batut ca[ml citeva clipe §i cu hirtie §i creion ati !ncercat sa gasij,i solutia; b) ati raspuns repede, intuitiv, "simt1nd" ceea ce credeti dv. ca este raspunsul bun.
9.
Care dintre oamenii cu care veniti in contact va deranjeaza in mod special? a) cei care vorbesc rriult; b) cei ce s!nt "mul,i" ca un "mormint"~
28
·Psihoteste: ·
----~------------~~--~-
10..
La ce valori estetice, estimate ega! veti \rizita, unde mergeti etc.; b) riu cunoa§tep nimic despre tara (localide expen;i, vibra~ mai mult? a) un tablou foarte colorat; tatea0 pe care o vizitati §i nu cititi carti b) o gravura in negru §i alb. .Aedt dupa ce va re!ntoarceti din calatorie. Este in obi§nuinta dv. de a amina luarea unei decizii? La probele de limba la ce erati a) da; mai bun? b) nu. a) conversatie; b) traducere. \ Cum ati proceda intr-un joe de puzzle? Intr-o scrisoare, Descartes a declarat: "Am remarcat adeseori ca a) prin incercari §i erori; b) nu i:ncepeti asamblarea pieselor dedt lucrurile pe care le-am facut cu inima printr-o seleqie riguroasa dupa forma, U§oara, fara nici o aversiune interioara, culoare etc. au obiceiul sa ma urmeze, din fericire pina §i la jocurile de noroc". Ce preferati sa jucati In timpul a) imparta§i~ opinia lui Descartes? b) o gasiti exagerata §i pu tin liber? a) §ah; ''carteziana"? b) bridge. In fata unci scene foarte intereLa retribu~i egale, pentru care din sante) 'dar grcu de prinS' cu aparatul de cele doua meserii simtiti mai multa afini-· fotografiat: tate? a} risca~ sa 'fotogra:fi'lti? a) inspector comercial; b) renunta~? b) §ef contabil. Trebuie sa Juati un tren i'ntr-o Va faceti probleme pentru posi- directie noua..Este necesar sa va inforbilele erori comise de dv.? mati. Cum procedati? a) foarte pu~n; a) consultati mersul lrenurilor; b) adeseori. b) prcferati sa obtineti infonna~a de ]a un funC\ionar . competent. Intre aceste doua moduri de a Care esle, dupa dv., modul eel prezenta istoria, pe care 11 prefera~? · a) eseurile istorice, care trateaza un mai bun de a convinge un interlocutor eveniment; ce arc alta parere decit dv.? b) operele care trateaza epoci §i tind sa a) ii repeta~ des un singur argument: fraevidentieze marile curcnte economice, pant; politice §i sociale. b) dezvolta~ un rationamenl unde argumentele se lnlantui'e penlru a. antrena Calatoriile si:nt surse de pHicere logic 'adeziunea inlerlocutorului. pentru loti, dar fiecare are un mod propriu de a calatori. Ce atitudine adoptati Crcde~ in int~itie? in general? a) da; a) va documentati inainte pentru a §li ce b) nu.
11.
12.
18.
19.
13.
14.
15.
16.
20.
21.
22.
17,
23.
L-:.,___ _ _ _ _ _ _ _2_9___ Cum
§i cit ginditi?
24.
In urma unci imprudente incepe un incendiu; uleiul .a luat foe in cratita care era pe aragaz. Care este prima mi§care pe care o faceti? a) inchideti aragazul; b) va repeziti sa stingeti incendiul. Indiferenl de talentul dv., cum a~ proceda daca ati avea: de facut un desen? a) desenap in amanuntime, dar cind il colora~ vede!i d\ nu este ceea ce doreati sa fie; b) nu faceti decit o schita rap ida cu creionul, un singur lucm va intereseaza - sa-l colora~.
25.
26.
Care este parerea dv.? a) credeti in dragostea la prima vedere; b) credeti ca adevarata dragoste se descopera lent.
27.
Ce functie ati prefera sa ocupati daca ati Iuera Ia un ziar9 (Nu tineti seama de program §i nici de retributie.) a) §Cful laboratorului foto; b) corespondent speciaL
28.
Edison a dat o definitie geniului: "1% inspiratie, 99Ci'o transpiratie". Ce va pare mai important? a) "inspiratia"; b) "transpiratia".
29.
Sint oameni care afirma ca telepatia exista. Altii afirma contrariul. Dupa parerea dv., exista sau nu? a) da; b) nu.
30.
cind sfnteti invitat !a o pettecere: a) §Liti dnd trebuie sa plecati; b) ramineti dcseori ultimul.
31.
Care este distraqia ce va intereseaza mai mult?
a) observarea pasarilor; b) prestidigitatia.
32.
Trebuie sa va cumpatati o ma§ma. Ginditi-va bine: pentru alegerea unui anumit model ce are mai mare importanta? a) caracteristicile tehnice ale ma§inii puterea motorului, viteza etc.; b) infa(i§area exterioara: forma, culoare etc.
33.
Ce preferati sa predomine in biblioteca personala: a) cartile de literatura (romane, poezii etc.); b) opere de refleqie §i eruditie (eseuri filozofice, car~ de istorie etc.)
34.
A. Gide a notat intr-o zi in jurnalul sau: ~<"Cunoa§te-te pe tine insuti", maxima la fel de periculoasa, pe cit de uritiL Omida care ar §ti ce va deveni nu ar deveni niciodata fluture». Ce credeti dcspre aceasta opinie, diferita de cea a lui Socrate? a) nu te cuno§ti niciodata suficient; b) prea mulla introspeqie strica actiunii.
35.
Intre aceste doua genuri Iiterare, care va atrage mai mult? · a) romanul politist; b) poezia.
36.
Ati luat decizia unei cumparaturi importante: a) aveti tendinta, dupa ee ap cumparat, sa arializati daca decizia luata a fast buna sau nu? b) ceea ce e facut, e bun facut. Pentru ce sa revii?
3"7.
Aveti o carte de informare care va intereseaza: a) o cititi de la prima la ultima pagina, respectind riguros ordinea capitolelor;
30
~------------------------
L-------'-----3_1___ Cum
Psihoteste
b) o frunzariti ~i cititi in primul rind capitolul care va intereseaza eel ma1 mulL
38.
Cu ce aveti mai multa afinitate? a) cu teorii filozofice; b) cu studiul fizicii.
Aveti "spirit geornetnc" tempyrat dadi. ati lnsumat 25-30 de raspunsuri \'n coloana I. S1nteti dintre aceia carora le place sa "pipaie" inainte sa creada, lnteleg orice lucru §i prefera sa-l inconjoare cu mai multa · observa~e dec!t spontaneitate. Dar dv. nu inchideti "poarta fanteziei'' §i ave~, desigur rar, putina "nebunie''; fara de care, in mod paradoxa!, individul nu este echilibrat. Daca ati totalizat intre 16 §i 24 de raspunsuri In una sau alta din coloane, nu va caracterizati printrJun "-spirit de finetc" net, ci - dupa circumstante - vit comQortati cind lntr-un fel, cind in altul. In cazul in care aveti lntre 25 §i 30 de raspunsuri pe coloana a II-a, senti .. mentcle au mai mare importanta decit ratiunea. Ave(i un spirit deschis, care va ajuta sa nu · cadeti in confuzie §i credulitate. . Dad! aveti 30 de raspunsuri sau chiar mai multe in coloana a II-a, pentru dv. conteaza numai intuitia §i experienta subiectiva. Considerati ca talcntul inlocuie§te munca, iar improvizapa inlocuie§te organizarea. Sinteti delicat, phn de fantezie §i talent. (P.M.)
39.
Desena(i pe o foaie alba primul lucru care va vine !n minte. \ a) ati avut tendintfl sa desenati 0 figudi geometridi, o rna§ina, un obiect ndnsuf1e,tit; . · b) ap desenat un person'\j, un animal, o planta, un cer cu nori, ceva poetic, o figura tara semnificatie precisa.
Dupa ce 'ati raspuns la toate intrebarile, completati tabclul de mai jos !ncercuind litera a sau b, conform raspunsurilor date de dv. Apoi totalizati raspunsurile pe fiecare coloana in parte. Intrebare
-
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Intrebare
Ras1 uns
.,
10
11 12 13 14
15 16 17 18 19 20
I
I b b a a a a a a a b b b a b
b a a b b b
II a a b b b b
b b b cr a a b a a b b a a a
21 22 23 '24 25 26 27 28 29 ... 30 31 32 33 34 3S 36 37 38 39 Total:
Raspuns I II a b b a a b a b a b a. b b a· a b a b a b b a b a I a b .b a b a b a a b a b b a
Va cunoa§teti
nivelul funcP,onaJ. al emisferelor cerebrale?
Interpretare Punctajul obtinut in coloana I arata daca sinteti o persoana care are "spirit geometric", eel din coloana a II-a da cota "spiritului de finete". Aveti un "spirit geometic" accentuat daca ati totalizat' ·30 de raspunsuri sau · chiar mai multe pe coloana I. "Vedeti ro§u" dnd vi se vorbc§tc de tclepatie, de farfurii zburatoare sau numai de importan(a intq_itiei. Nu vedeti partea poetica a lucrurilor, sinteti prea rigid !n viata cotidiana. In schimb, aveti anumite calitati in-telectuale, cum ar fi clarviziune, spirit de organizare, bun simt, poate chiar prea mulL Nu trebuie sa pierdeti din vedere ca adevaratul spirit §tiintific trebuie sa mearga mai departe de bunul simt. ·
.§i c1t ginditi?
l J
Rezultatul cercetarilor efectuate de profesorul de psihologie Roger Sperry, pentru care a primit, !n 1981, Premiul Nobel pentru medicina, atesta specializaren funqionala a emisferelor .cerebrale la om. Cu alte cuvinte, el demonstrase experimental ca fiecare cmisfera cerebrala este specializata in realizarea unor anumite functii cognitive: emisfera st!nga raspunde de prelucrarea verbala a informa\iei, iar emisfera dreqpHi de prelucrarea videospatiala. Cercetarile ulterioare ale speciali~lilor. au slabilit ca extrem de rar cele doua emisfere se dezvolta la fel, ca aproape lntotdeauna ele funqioneaza asimetric, inregistrindu-se o predominanta emisferica· ~i o preferinta emisferica. Funqiile psihice controlate de emisfera stinga sint limbajul, scrisul, ra(ionamentul ~i calculul logic, capacitatea de analiza; emi-sfera dreapta controleaza in prirnul rind lntelegerea nonverbala, recunoa§terea formelor, a tonului §i intonatiilor, ini:aginatia, intuitia, identificarea figurilor umane, g!ndirea videospatiala. Preferin(a penlru activitatile care implica manifestarea funqiilor psihice controlate in special de una din ernisferele cerebrale ne poale indica ce predon'linan~a emisferica avem. Aceasta idee sta la baza testului pe care vi-l propunem, tradus §i adaptat dupa E.S. Jurikov, A.B. Zolotov, "Cum va apropiati .de ora desc,:operirilor", Editura .')tiinta, Chi§inau, 1990. Rezolvind testul, veti' cunoa§te valoarea nivclului funqional al celor doua emisfere §i marimea asimetriei funqionale a propriului dv. creier tn momentul testarii.
32
~---------=3...::3
___ Cum
Psihoteste
In continuare sint date 50 de enunturi (itemi). Citi~-le cu atentie. Nota~ cu A enunturile care exprima o insu~ire (o pr6felinta) ce se manifesta constant la dv.; daca cnuntul exprima o fnsu§ire (o stare) care se manifesta adesea, notati-1 cu B; daca itemul exprima o insu§ire ce se manifesta uneori, notati-1 cu C; cu D notati enunturile care exprima o insu§ire intilnita foarte rar la dv .; cind itemul exprima o insu§ire care nu se manifesta niciodata la dv., notati-1 cu E.
1.
Sint inclinat spre anafiza §i clasificarca obiectclor §i fenomenelor.
2.
Rationamentele mele au, in general, un caracter concret.
3.
Prefer sa-mi imbogatesc CUUO§tintele prin activitati intelectuale, cum ar fi lectura unor ca~, audierea unor discuri, decit prin observa~i §i experiente proptii (nemijlocite).
4.
Imaginatia mea este. plastidi/vie (gindesc in imagini).
5.
Pot anticipa evenimentele bazfnduma, pe cit posibil, pe propria experient<1:
6. Sint istet §.i ingenios. 7. . RCU§CSC sa apreciez
13.
26.
Sfnt mereu cu ochii In patni (vigilent) .
.
Am memolie buna (imi amintesc aproape tot ce am invatat).
27. 28.
14.
·29.
15.
Ma cnerveaza (deranjeaza) gesturile/mimica cu care \}nii oameni 'J:§i insotesc vorbirea. ·
Reu§esc sa pun fn evidenta (sa descopar, sa fnteleg) legaturile dintre obiecte, fenomene sau procese.
30.
16.
Nu am ureche muzicala (cint fals, nu pot reproduce corect melodiile). Sint. receptiv fata de tot ce sc petrece in jurul meu, in natura sau in societatc, atit la aspectele generale, cit §i la detalii.
Cind privesc un obiect oarecare, primul lucru pe care il sesizez este forma obiectului.
4L
Am tendinta de a generaliza experinta acumulata.
42.
Retin U§Of melodiile noi. §i pot sa le reproduc cm·ect.
31.
Uit repede ceca ce am inva1at in tirnpul §Colii.
Am o voce. ragu§ita, tara rezo-
Am tendinta de a sistematiza materialul pc care il studiez.
In general, mesajul operelor de arta imi produce o emotie puternidl.
I
Fraze idcntice sau aproa~e idcntice lmi apar un~ori ca expresta unci ati tudini amicale, alteori ca o amenintare.
I
33. 34.
19.
In
20..
11.
40.
17.
9.
10.
39.
Intii aq:ionez, apoi meditez Ia ce . am facut.
Abordez cu U§urinta orice subiecl de discutie.
8.
Sint un practician (ma orientez bine !n fata situatiilor concrete §i lc rezolv cu succes).
38.
Aud bine anumite sunete, precum eel produs de spargerea unci sticle, de curgerea apei, de ceasurilc ' mecimice etc. ·
Se intimpla ca sentimentele (intuitia) sa-mi arate calea de ie§ire din situatii dificile (la rezolvarea problemelor, it1 cautarea unor solutii). ·
Mcmorez grcu cuvintele (cintece, versuri, limbi straine ). Percep cu U§Urinta cuvintele (aud bine chiar daca se vorbc§te in §Oapta).
cit ginditi?
Reu§eSc sa ma concentrez asupra lucrului (citit, rezolvare de probleme etc.) chiar daca in jurul meu este zgomot.
18.
suficient de
Sint o fire optimista.
Deseori gasesc repede rezolvarea unci probleme (lntr-un moment . de inspiratie).
Prefer sa judec §i sa apreciez ceea ce se intimpla dupa criterii personale.
campania eel or egali cu mine (colegi, prieteni) sfnt primul care incepe sa vorbeasdL
12.
25.
Cind cineva sugereaza o idee noua, am tendinta spontana de a intreba ce argumentc arc fn sprijinul acelei idei:
nanta.
exact durata evenimentelor.
,§i
De obicei fnvat U§Or Ia disciplinele umaniste (§i pot chiar sa lc explic altora).
21.
3 2.
Calculcz bine.
Imi esle U§Or sa pronun1 §I s~ · dau. intonatia co recta cuvi'ntelor Ia invatarea limbilor straine.
35.
Glndurile mele o iau fnaintea cuvintelor, incit atunci cind vorbesc incep sa amestec cuvintele.
An1 tendinta de a clasifica toate lucrurile §i fenoment;le cu care vin tn contact.
22.
Piesele de .t~atru radiofonice sau povestirile auzite le "vad" sub forma unor imagini foartc plastice.
Pot imita (voci, comportamentul persoanelor etc.).
23. 24.
Prind U§Or ritmurile muz.icalc. S!nt o fire pesimista.
36.
37.
Nu am memoria chipurilor (a figurilor) oamenilor.
43. .
44.,
45.
Nu fmi atrag atentia uncle zgomote, precum cele produse de ceasmile mecanice, eli poci tul apei, la tratul ciinilor. -
46.
Imi amintesc mirosurile, sunetele, culorilc Inc~ did cea mai frageda copilarie.
4 7.
Consider ca sentimentele (intonatia) fnlr-o discutie sint doar o piedica, inwortanta este ideea expri -mata.
48.
Chiar in prezenta colegilor, prietenilor, evit sa initiez 0 discutie.
49. 50.
Imi este U§Or sa invat algebra.
Pot com para min tal forma obiectelor (sau a partilor componente ale acestora).
34
l-----------....:3~5:..__ _ Cum
Calcularea scorurilor §i interpretarea rezultatelor Fiecare enunt din test va fi raportat la urmi:itoarea scala de apreciere. Se 1 acorda: 4 puncte aaca ati notat enuntul cu A; 3 puncte daca 1-ati no tat cu B; 2 puncte daca ati marcat enuntul cu C; 1 punct daca ati notal enuntul cu D; 0 puncte daca 1-ati notat cu E. Dupa. ce ati acordat punctajul fiecaruia din cei 50 de i[emi, separat faceti suma punctclor realizate la enunturile fara sot (1, 3, 5, .· .. 49), totalul reprezent1nd va-loarea bruta a nivelului functional al emisferci st!ngi, §i a punctelor realizate la ennnturile cu sot (2, 4, 6, ... 50), totalul acestora repre'zentind valoarea bruta a nivefului functional al emisferei drepte. Transformati apoi punctajul brut in procente,, considerind 100%, ca fiind suma punctajului brut penlru cele doua emisfere. In continuare calculati diferenta (in procente), scazind din valoarea procentului obtinut pentru emisfera stinga valoarea procentului obtinut pentru emisfera dreaptiL Rezultatul obtinut poale fi "0", reprezentind funqionarea simetrica a celor doua emisfere, poate fi un numar pozitiv, care· arata dominanta emisferei stlngi, sau un numar negativ, care reprezinta dominanta emisferci drepte. Valoarea acestei dife-rente ne. da marimea asimetriei functionale a ereierului. Cu dt punctajul brut obtinut pentru fiecare emisfera sc aprc\pie mai mult de 100, cu atit 'nivclul functional al emisferei respective este mai crescut. ' Daca rezultatul autoevaluikii indica o predominanta · a emisfei'ei stfngi, concluzia cste di pcntru dumneavoastd\ activitatile In care puteti obtine celc mai bune rezultate slnt cele legate de prclucrarea logica a informatiei (calcule, rezolvarea problemelor de matematica), transmiterea verbala sau in scris a informatiei sau cele cm:e presupdn capacitatea de a argumenta ~i sustine ideile §i propunerile proprii sau ale altora. Ca profesii sl.nt indicate cele de informatician, inginer, jurist, profesor de §tiinte exacte. D(lca rezultatul autoevaluarii indica o predominanta a emisferei drepte, concluzia estc ca penlru dumneavoastra activitatile In care puteti obtine cclc mai bml'e rezultate slnt cele care presupun perceperea · lumii In intregul ei, o mare rapiditatc de lntclegere a esentei evenimentelor pe calc intuitiva, rara o analiza logica consecvcnta a acestora, capacitate de ii\1aginatie §i proiec~e videospa.tiali:i. Dintre profesiile ~ndicate recomanda ccle de profesor de §tiinte umaniste, psiholog, actor, scriitor. Deoatece activitatile profesionale !a acest sfir§it de mileniu solicita tot mai · mult atit functiile psihqlogice controlate de emisfera, stlnga; dt §i pc cele contralate de emisfera dreapta, fara a !ncalca asimetria funqionala a creierului, noi putem modifica nivelul functional al emisferelor. Aceasta se poate realiza prin activitati sustinute de gimnastica intelectuala §i antrenament creativ. (M:.C., D.,S.)
sc.
§i ci't ginditi?
Dezlegap. enigmele Va propunem un joe al mintii §i inteligentei, prin intermediul dl.ruia va putqi autocunoa§te mai bine. Puteti organiza chiar un concurs: cine rezolva eel mai tepedc - se intelege, 9i corect - cole zece enigme?
A.
C.
Ce trebuie sa plasam in locul semnului de lntrcbare?
Ce figura trebuie clesenala in spatiul ramas liber?
~~rocnLfbl
~·@·~
C___ll OOIL!~ l~o +loa o =-Q;!5o I I OJoo
@@]
I:!Joo U ?
l D. Cu ce numar L_~_lL go n_~j , compl etati cercul?
va gi'ncliti sa
l I I
Ce numa.r trebuie pus in locul semnului de intrebare?
. E'•
Care este. corpul gt;ometric ce urmeaza logic in seria clesenata?
(j@{!) 1 2 3
fjf/ ?. 4 5 6
36
F.
Ce cifra ar disparea daca s-ar desena §i eel de-al ~aptelea patrat?
6 4 3 2 1 7 5 8 9
7 1
l..:...·_________3_7___ Cum
Psihoteste
I.
Ce numar trebuie inscris in locul semnului de intrebare?
~
ITl
~~aLUJ
mm G.
Ce numar lrebuie inscris in careul ramas liber?
J.
Care cifra trebuie inscrisa in triunghi?
K.
Priviti cele patru paJrale din figur a alaturaUi, cons trui te din 12 bete de chi-bril. Puteti construi doar trei patrale mutind 4 bete?
l
§i cit
gi~diti?
A. ln locul semnului de !nlrebare trebuie plasat un dreptunghi, pentru ca numai astfel se pastreaza echivalenta (dreplunghiul valoreaza 10 punctc, cercul negru 5, iar cercul alb l punct). B. in locul semnului de intrebarc trebuie pus numEirul 45, deoarece numereJe inscrise !n celelalle romburi reprezinta jurnatate din semisuma numerelor din triunghiuri. C. In spatiul rarnas liber trebuie descnat un cere in interiorul unui pEllrat, aceasla fiind figura care lipse§te din seria formala din figurile geometrice: cere, patrat, drcplunghi, inscrise succesiv uncle !n celelalle. D . Numarul 2 completeaza ultimul cere: se observa ca !n celelalte cercuri suma numerelor pe o diagona!a reprezinla dublul sumei numerelor pe cealalla diagonala. E. Trebuie desenata o piram.iilii triunghiulara, pentru di numaml fatetelor corpurilor geometrice desenate descre§te. F. Daca s-ar fi descnat §i eel de-al §aptelea patrat, ar fi trebuit sa dispara cifra 3, plasata !n coltul din dreapta sus. G. In carcul ramas liber trebuie lreclit numarul 38, pentru ca §i in celelalte cazuri ultimul careu contine dublul dtului numerelor aflate in careul superior §i mediu (fl4:6)x2=38. H. Pe cea de-a patra gimeta indidnd sudul trebuie trecut numaml 3, penlm ca totdeauna N+S=E+ V. I. In locul semnului de !ntrebare trebuie pus numarul 128 (64x2=128). J. in ttiunghi trebuie !nscrisa Cifra 6, deoarece t1umarul laturilor figurilor desenate adunat cu cifra din ficcare poligon da totdeauna 9. (A.C.)
...,
Va place sa meditap."? H.
Ce cifra trebuie plasala la sud pe cea de-a palra girueta?
Solupi:
K
S!nl momenle In viata noa~tra e!nd ne place sa ammam o aqiune concreta ~i sa gindim, srt emitern idei, srt lncercam sa lntelegem, momente !n care nu ne intereseaza sa facem, ci sa ramfnem calmi §i senini pentm a medita, a face planuri. Pentru unii aceste momente slnt rare, penlru a]kii, in schimb, foarte frecvente. Unii considera aceste momente ca o pierdere de timp, altii ca o necesitate, o p!acere sau un lux pe care ~i-1 permit indata ce au posibilitatea, Unor persoane le place ca in aceste momente sa discute cu alfii, sa-§i dea frlu liber gindurilor in fata allora. Exista !nsa §i persoane care se jeneaza de o astfel de gfndire liber exprimatli, preferind s-6 faca fn solitudine. Deci sint oameni carora le place sa mediteze, intr-un fel sau altul, §i oameni carora nu le place sa mediteze. Dumneavoastra carui tip apar(inqi? Va place meditati? Raspundeti Ia. urmatoarele inlrebari §i veti ana. La fiecare din :lnlrebarile de mai jos !neercuiti varianta de raspuns care, dupa parerea dv., vi se potrive§te in eca mai mare masura, va caracterizeaza eel mai bine. c
sa
38
, Psip9teste
6.
1.
C:ind cineva nu va raspunde Ia o Care din unnatoarelc actiuni vi se · intrebare, cum proceda~? pare cca mai placum? a) incep sa ma enervez a) sa scriu o scrisoarc b) in cere sa ma gindesc de ce nu-mi b) sa telefonez unui prieten ' raspunde c) sa beau 0 cafea c) repel intrebarea, gindindu-ma d\ nu a d) sa. ma due ]a culcare au zit e) sa ma g!ndesc Ia ceer ce voi face miine d) pun alta intrebare e) sint incurcat §i nu §liu ce sa fac Cumparind un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care 1-ati face? Cind privili pe cineva sau ccva, de a) a§ pune in el, la rece, o bautura san · unde inccpe(i? apa minerala a) de jos; b) a§ citi instrue)iunile de utilizare c) m-a§ gindi care este eel rnai bun b) de sus; c) de Ia dreapta; mijloc de a-1 folosr d) 1-a§ umple imedial cu cit mai multe d) de Ia centm (din mijloc); e) din stJ:nga alimente e) a§ a§tepta §i 1-a§ privi pentru a' ma Clnd vi sc cere parerea desprc cincobi~nui cu el in casa va, cc face~? Care din urmatoarele zile vi se pare a) spun cu sinceritate ceca cc' crcd ·· b) ma gindesc mai intii Ia motivul pelitm cea mai p!1\cu ta? ·care mi sc cere parerea a) luni; c) inccrc intotdcauna sa spun numai b) marti; lucruri favorabile, pozitivc c) vineri; d) nu sint niciodata descumpanit d) simbata; e) trag de limp ~i adesea incerc sa nu e) duminica raspund Ce culoarc v-ar placca sa vedeti in Momcntele care va, plac eel mai mult acest moment? sinl celc: a) verde; a) de diminea(a b) albastru; b) de la mijlocul zilei c) fO§U; c) de dupa:amiaza d) galben; d) din timpul scrii e) violet e) din timpul nop\ii Cc ginduri, senti mente aveti cu Daca telcfona\i unui prieten din all1\ privire !a visele dv.? · , localitatc: a) nici unul, pentru visez .foarte putin a) 1mi place stt-i spun, spontan, c'it mai sau dcloc · b) curiozitate, pentru ca a§ vrea sa le multe lucruri b) caut sa ma pregaicsc cu privirc !a in!elcg mai. bine lucmrilc pc care i le voi spune c) un pic de tcaina, pcntru d\ suit ciudate uit adesea sa-i spun ce aveam de gind d) o placerc subtila §i o ·stare de conforl d) prefer sa-l las pe cl sa vorbcasca psihologic e) o dorinta pulcrnica de a vorbi despre c) imi face pE\cere d\ l-am sunat ·?i-1 simt apropiat ele cu cineva
L
8.
3.
9.
5.
ca
a
b
c
d
1
8
e 10
2 2
2· 8
0
2
5 5 5
3
7.
II I I
10.
c)
I
Cum §i Cit gi:nditi?
Calcularea §i ·interpretarea re:roltatelor Intrebarea:
2..
4.
39
8
4 5
0
6 7 8
5 5
9
8
10
5
0
10 10 10
0
10
10
8
0
0
5
2
8 2
2 5
8 8 8
2
5 0
10
10
0
2
0 ' 8
2
5
10
0
2
10
Daca ati obtinut mtre 0 ~i 45 de puncte: sintcti o persoana practica, foarte · · putin inclinata ci:\tre meditapc. Nu va place accst lucru, dupa cum nu va place nici sa stati de vorba cu altii despre gi'ndurile dv. lntre 46 §i 60 de puncte: sintcti capabil sa va oprip .din dnd in cind asupra propriilor ginduri, dar parca va simtil;.i vinovat de acest lucru: Daca va vin idei mai complexe, le tincti pcntru dv., va jenati sa lc discutati cu altii. Va sfatuim sa renunta(i la aceasta aut6cenzura, nu va ru~ina(i sa discutap §i cu altii; ideile care hva vin slnt un bun excmplu ca sinte(i o pcrsoana inventiva. Jntre 61 §i 70 de puncte: va place sa alterna(i momentelc de aqiune cu cclc de mcditatie. Pentru dv. a glndi este o placcrc care vine dupa trcbuinta .de a aqiona. Atcntic, totu~i: este rosibil sa va vina idei ciudatc care sa va impiedice sa lucrati. Vii sratuim de accea sa profitati mai mult de momentele In care puteti gfndi fara a fi presat de vreo aciiune concrcta. Incercati sa gasiti, In spatelc idcilor care vr.. vin, omul de' profunzimc din dv. care nu a disparuL Intre 71 §i 80 de puncte: sTntc(i inclinat mai mult spre meditatie dedt spre aqiune practica, i ubiti mai mult teo ria §i fantezia. Atunci cfnd trebuie sa aqionati, o faccti cu mare cfort; clnd ginditi va sin1titi insa mai liber dedt atunci dnd aqionati. Va rccomandam sa va planificati ell de dt momcntele de meditatie, pcntru ca altfel s-ar putea intimpla sa o facep numai din, iertati-nc, lene. AVeti mari posibilitati de a va dezvolta, dar exista riscul de a nu rcu~i nici _('a ginditi, nici sa aqiona(i. Va p1nde§te frustrarca. . Intre 81 §i 100 de puncte: sinteti !nclinat sprc meditatic. V-ati obi~nuit sa acorda\i intlietate ret1cqiei §i placcdi de a discuta ideile ~i fanteziile dv. §i cu ceilalti. A vcti ceea ce se nume§te o atitudinc filozofica de baza. Va recomandam sa acordati atentie lucrului, activitatli dv. profesionale, pcnt:ru ca daca exista 0 contradiqic !ntre accasta §i tendinta spre reflcqie puteti avea dificultati, dezadaptari. · ·· . . Daca, in schimb, avcti o activitatc §i o situatie care facilitcaza atitudinea dv. speculativa, va vedem tot mai implicat in aceasta din unna. (J.S., F.S.)
40
----------------~-----
~-----------=4-=l:__
Psihoteste
l
Exersati-va capacitatile intelectuale
1
1
__ Cum
§i cit gindi1J?
C) In figura 3 s]nt prezentate mai multe segm~ntc de dreapta de diferite lungimi. Privi~i-le cu atentie timp de 15 secunde. Apel1nd Ia memorie, lncercati sa raspundeti Ia 1ntrebarile de la pagina 42.
'
. La orice virsta, dar mai ales in anii tineretii, ne putem ameli ora · performantele intelectuale. Creierul - organul g1ndirii - . trebuie exersat continuu. Lenea de a gindi esle la fel de daunatoare ca §i evitarca muncii. A aqiona rational, a surprinde dintr-o privire rela\iile esentiale dintre clemente, a memora rapid un volum mare de informatii, a fi creativ se invata! propunem citeva exercitii de "gimnastica cerebral a", adaptate dupa Monique Le Poncin, autoarea lucrarii de mare succes "Gym Cerveau" (Editura Stock, Paris, 1987). G~siti comentarea exercitiilor in paginile urmatoare. Nu \la grabi\i insa sa le citi(i. Incercati cu ambi(ie sa at1ati singuri raspunsurile corecte. Spiritul de observatie, memoria imediata §i inteligenta dv. vor atinge performantc mereu mai inalte daca le veti exersa -zilnic la locul de munca, in ambianta familiala, in relatiile cu ceilal\i. . Nu uitati: depinde de dumneavoastra sa va sporiti CaQaCitatile intelectuale!
Va
Spiritul de observape A) Timp de 10 secunde priviti atent literele din figura 1. A poi, fara a mai privi desenul, ]ncercati sa raspundeti la intrebarile formulate la pagina urmatoare.
( I
I
lM
Rp
BL E
F 0
A
z
N·
fig. 3
Memoria im.ediatlt A) lncercati, in 30 de secunde, sa memorati urrnatorul §ir de litere: R, T, I, V, T, E, A, T, C, A, I, E. Ce cuvinl puteti forma din celc 12 litere ale §irului? Timp limita: 1rninut. Cititi cu atentie de 3 ori cele 2 sedi de cifre: 8, 4, 6, 7, 2, 6 §i 5, 3, 9, 6, 8, 7. Incercati sa reproduce~ din memorie ccle doua serii de numere. Timp limita: 1 minut.
!3)
Jntelig~nta A) Observati foarte alent §irul literelor: A, A, B, C, D, G, H, I, I, M, N, 0, P, Q. Gasiti logica formarii acestui §ir de Jitere §i inccrcati sa-l completa\i. Avc~i Ia dispozitie 45 de secunde. B) Priviti numerele din dreptunghiul de mai jos (fig. ele sint formate dupa o anumita regula. Ce numar se abate de Ia aceasta regula? A
~-
981
T fig. 1
202
611
404
725
--------~
523
'
312927
fig. 4
B) Priviti limp de 10 secunde fisele din figura 2. Deschideti apoi cal'tea Ia pagina 42 §i 1ncercati sa raspundeti Ia intrebarile formulate, fara a mai privi desenul.
I@@@@)
@ @.oo@@ fig. 2
@l . . I @jl
®®®®
Comentarii Spiritul de observape A) Readuc1ndu-va in memorie desenul din figura 1, formulati oral, 1ntr-un singur minut, raspunsurile !a urmatoarele doua 1ntrebari: a) Ce litere crau plasate in locurile indicate prin cercuri? (fig. 5) b) Ce cuvint poatc fi format din aceste litere?
0
0 0
0
0 0
fig. 5
'I!---------------------------43 Cum §i ell g1udi\i '?
42. B) Pentru a v[t mobiliza spiritul de observatic. 1ncei'cati sa raspundeti in 20 de secundc la urmatoarcle !ntrebari, av!nd in mcmorie figura 2: a) C!te fisc erau? b) Ce valori aveau? c) Care valoare aparea o singura data? C) Tot pentru dezvoltarea spiritului
de observatie, gindindu-va la segmentcle de dreapta din figura 3, indica0: a) Care sint segmenlele de dreapta egale cu segmentul a? b) Dar cu segmentul b? c) Cite segmente de dreapta sint egale cu segmentul c? Avc\i la dispoz.itie 39 de sccunde!
a) Undc mergea Dina? b) In ce anolimp are loc aqiunea po-
vestirii?
2,
Andrei Ii inlinde talalui sau linguri(a ceruta. Mama z!mbc~te §i face un senm discret sprc Pclri§or. '_ 1-ai conlrolat Icqiile? Apoi se intoarce sprc fotoliul de lingit geam. - Tata, nu vii la masa? a) Ci'te persom\ie se afla in camera? b) Care e eel mai linar dintre cei din cmnera? c) Care e cd mai 'in v!rsU\?
Rezolvare Spiritul de observap.e ·
A) a) In locurile indicate prin cercuri erau plasate litcrele: L, R, F, E, 0, A. b) Din aceste litere poate fi format cuvintul: FLOARE. B) a) Erau dcsenale 15 fisc. h) Fiscle erau de patru valori (10, 20, 100, 200). c) Fisa cu valoarea de 100 aparea o singura data. C) a) Scgm'entele de dreapta e, j, 1, m si'nt egale cu segmentul c. h) Segmentele de dreapta f, h, i sint egale cu segmentul h. c) Trei segmente de dreapta (d, g, k) s!nt egale cu segment:ul c.
3.
Inslalatorul 1mpreuna cu mecanicul blocului s-au apropiat de u~a de la intrare a familiei Ardeleanu. Tocmai ic~ea sora mamei lui Ionica de Ia farnilia Ionescu. - Nu va supara~, soacra dv. este acasa? - Da, va a§teaptiL a) Ionica estc ruda cu familia Ionescu? b) Daca cl\1, ce fel de ruda?
Memoria imediata A) Din ccle 12 litere _poate fi format cuv!ntul CREATIVITATE.
Inteligen.ta A) ~irul este format din litere]e alfahetului limhii romfme. Sint transcrise primele dona lilere, omi(lndu-se cea de-a treia; apoi sint transcrise nrma.toarele trei litere,. lredndu-sc peste dona litere consecutive §.a.m.d. ~irul sc va completa cu litercle: T, U, V, W, Y, Z, !ntrudt au fast omise patru litere: R, S, ~, T. B) Regula de forman~ a litcrelor din dreptunghi: din cifra sutclor se scadc cifra unila\ilor. Difcrenta constituie cifra zecilor. Numarul intrus este 611 (nu se respecta regula de formar~ a lui). (A.C.)
4.
"Scric mai cu aten(ie. Vezi sa nu uiti excrci[iile Ia aritmelica. Ai de scris de lrei ori tabla !nmllirii en 3, cele doua proble;11e ... M-am uitat peste ele, sint U§oarc. 'Ai de Hicut doar c1te doua opera\ii aritmeticc la fiecare." a) Ci'te opcra[ii arilmetice are de lranscris pe caiet elevul d\mia i se atrage atentta 1n textul de mai sus? b) In ce clasa crede~i ca estc?
.5.
intelectuala I.
Cititi cu atcn(ie fiecare povcstire §i raspundeti dt mai rcpede posibil la 1ntrebiirile cc se pun.
1.
A i'nceput o ploaie marunta. Dina I§i str!nse mai tare .gulerul pardesiului. Dupa cc trecu de chio§cul din
colt, vazu ca lumea se grabea. Erau multi copii ~~ aduJti. Unii mergeau In aceea§i direqie §i sc chemau sau se salutau inlre ei. Ghiozdanul s-a umezit. Prin frunzi~ul auriu a! pomilor de pe marginea strazii §Uiera vfntul. Dar iata, nu mai este malt...
:I
I
Exista mulie feluri de a scrie: scriere latina, scricn: cu litere chirilice, scriere cu lilerc gotice, cu litere grece§li, cu caracterc an1bc, cu semnc chineze~ti. cu litere ehraicc §i multe altele. a) Clle fcluri de scricri au fast enumerate? b) Enumcra(i scrierile din care cunoa§teti litere, chiar daca este vorba doar dcspre dteva.
6.
Bste foarte cald. Un dulau mare, latos cauta umbra, mi§dndu-se lene§, un catelu§ dichisif ;;i delicat, negru latra un Limp Ia duli'iu, apoi p1eaca in dircqie opusa. Pomu1 de pe marginea strazii fo§ne§tc U§OL Din el tl§ncsc doua vrahiu(e, descriind 0 traiectori~ intre pomii §i brazii din parcule(ul de peste drum. Pe gardul casei de linga parculet trece o pisica vargata. Vai ce cald e!. .. a) Despre cite fiinte s-a vorbit in povestire? b) Care este fiinta · cea mai midi dintre ce1e dcspre care se spline -cite ceva In povestire?
7.
Abia am reu§it, spuse Sandu. Era foarte marc aglomeratie. Geamantanu1 mamei era ties:it, cu greu l-am carat. Dina avca tot felul de pachete §i pachetele, plus umbrela mamei. Petri~or, !n fruntea echipajului, tinea cele mai mici pachete §i biletele. Fiul fiicci mele a fast la !na1time. Abia am avut limp sa-mi iau ramas bun ... a) Ce fel de rude erau, fata de Sandu, cei ce au plecat? b) C!te dintre ele erau rude apropiate?
fl.
Mai jos se da o lista. codificata de marci de automobile, ce trebuie decodificala. Marca fiecarci nia§ini e scrisa prin cifre, care l·eprezinta numaru1 din alfabet al iiterei incluse fn denumirea (marca) ma§inii. (Timp de rezolvare: 3 minute.) a) 6/ 15/' 17I 41 b) 4/ 11 31 91 1/ c) 6/ 91 11 20/ d) 13/ 5/ 17I 31 51 41 5/ 181 e) 15/ 16/ 5/ 12/ f) 231 15/ 12/ 7/ 11 g) 2/ 22/·9/ 31 111 h) .1/ 121 61 1/ - 17I 151 131 51 15/ i) 20/ 17/ 1/ 2/ 11 14/ 20/ j) 17/ 51 14/ 1/ 22/ 12/ 20/
4_5_~_Cum
1.___________
44 . Psihoteste ----------------------------
ill.
Se dau 8 dreptunghiuri. Ill interiorul fiedlruia se afla un numar de punc.te. Reuniti-le a~a cum consid~r~ti dv. ca este mai bine. Fiecare dreptunghi reprezinta o problema §i trebuie tral
..
I
..
. •
I
..
I
.
..
•
..
•
•
.
•
•
•
..
It
IJ
•
c
•
.,
•
..
.. .
• . .. ..
..
I [~
..
.
.
..
...
..
•
..
"..
.
....
•
e
..
I I:
I I:
..
.
.. ..
. .. ..
•'
•
..
.. •
•
"
.. ..
•
•
.
•
"
.•
•
I
"
"
J
. .. •
•
I
"
•
."
•
. ..
Rfulpunsuri
Sectiunea I are In atentie perspicacitatea. Probele sint gradate ca dificultate. 1. a) Ia §COa!a; b) toamna (2 puncte) 2. a) 4 persoane; b) Andrei; c) bunicul (3 puncte) 3. a) este ruda prin alianta; b) nepot de sora <;lin parte m;unei (pentru raspunsul corect Ia a obtineti 1 punct; pentru raspullsul corect Ia b acordati-va 2 puncte; total 3 puncle) 4. a) 34 de operatii; b) In prima clasa (2 puncte) 5. a) 7 (pentru a un punct; pentru b dte un punct pentru fiecare alfaget din ' . care cunoa§teti li lere) 6. a) 5; .b) ccle doua vrabiute· (2 puncte) 7. a) mama, sora ~i nepotul; b) mama cu Sandu, ,m;ima cu Dina, Sandu cu Dina (penlru a ·I punct; pentru b 3 puncte; total 4 puncte) Sectitinea a II-a · a) Ford; b) Dacia; c) Fiat; d) Mercedes; e) Opel; f) Volga; g) Buick; h) Alfa-Romeo; i) Trabant; j) Renault. (Se acorda cfte 2 puncte. pentru fiecare rezolvare corecta.) SecP,unea a III·-a are o structura proiectiva. Intereseaza modalitatea de reunire a punc.telor din dreptunghiuri. Punctele din primele patru dreptunghiuri pot fi reunite in structuri ce cuprind toate punctele intr-o singura figura geomelrica mai "
I l
§i dt g1nditi?
mare, ce conserva linia superioara ~i linia inferioara din dreptunghi. Fata de primele patru, urmatoarele doua dreptunghiuri au c!te un punct in plus §i permit figuri geometrice sirnetrice, complexe. Ulti1T\ele doua dreptunghiurj au un numar §i mai mare de puncte care pot fi reunite In diferitc moduri, fapt ce spore§te dificultatea realizarii unor figuri geometrice simetirce. Tendinta de a reuni punctele de pe laturile dreptunghiurilor intr-o singura figura ~i doar cu linii drepte pune in evidenta spiritul de sinteza §i puterea de sistematizare. Daca se construiesc doua figuri si1netrice, aceasta evidentiaza tendinta de distan[are fata de fenomenele lumii !nconjuratoare §i trairea unor stari emo[ionale contradictorii. \)rganizarea coerenta a desenului (5) cu ritmuri simetrice evidentiaza o personalitate echilibrata, analitica. Operarea doar cu linii curbe, rea-liz!ndu-se doar modele ornamentale, · exprima un dezvoltat spirit artistic (6). Modelele artistice pot fi mai complicate decit cele prezentate. Ultimele doua modalitati de reunire a punctelor prin linii drepte §i curbe tradeaza o oarecare dezordine in stnictura intima a personalitatii, tensiuni interne, o discreta disociere de sine (7, cercul central). Secventa a ill-a a lestului nuanteaza inlerpretarea punctajului obtinut la primele doua secvente, care cu cit este mai mare cu atit reflecta un · nivel mai ridicat al inteligentei. Daca s-au obtinut rezultate mai bune la sectiunea I,.•.atunci ~n structura inteligentei predomina perspicacitalea. Un punctaj de 8-10 Ia seqiunea I reflecta o perspicacitate · mai putin pronuntata. Acela§i lucru se poate spune §i despre capacitatea de sinteza ~i puterea de ,.,abstractizare. Combinarea cu aspectele stilistice ale personalitatii arata marea vari"abilitate a tipologiei intelectuale, complexilatea psihicului uman. ·(U.~.)
I:>:
;~JL7. s. I ,I tx1. 1><1 4[1 <==>.I I J><><>
1
r
l~JJ
I
l!illr'llllliliiiRUIIIIIlill!lllllllll!il!lllll!l!
==
IIIBIII
In
··pe, Ill
e
Diagnosticarea inteligentei Inteligcnta se define§te, in geneml, prin posibilitatca unci persmme de a rczolva o problema teoretica san practica, de a idcntifjca, ierarhiza §i prelucra elementele ~;ale, formulind concluzii, folosind creator experienta acumulata, in sensu! extrapolarii aces-' teia la rezolvarea unor probleme noi. Variabila fundamentala in structura personalitatii umane, detinirea inteligentei nu a !ntrunit un 1imb<0 comun din partea speciali§tilor. Complexitatea structurii sale a implis .<;i rczcrvele cuvcnite vizavi de diverselc modalita~ de diagnostic, ceca ce ne conduce la a rccomanda §i noi interpretarca cu prudenta necesara de ditrc psihologii practicieni a l'ezultatelor testului pe care ll propunem spre <1 intra In arsenalul metodologic al laboratoarelor §colare. Prudenta semnifica pentru noi confruntarea rezultatelor obtinutc prin aplicarea testului cu informatiile adunate prin alte m~jloacc (randamentul activita~i §COlare, alte teste etc.), dar mai ales raportarea ncestora Ia ansambhil caracteristicilor persoanei investigate penlru a· surprinde, dupa cum se exprima profesorul Vasile Pavelcu, "formula personala" a fiecarui subiect investigat. Dadi, 1n plan vertical, inteligenta cunoa§le stadii §i grac!CJo diferite de dezvoltare genctica, demonstrate de J. Piaget, in plan orizontal accasUI variahila prezinta diferentieri de Ia individ la individ. Inteligen(a aparc ca o variabila de baza a personalita~i §i, i:n aceasta calitate, ea este cond*onat{t specific de totalitatea factorilor care intervin in stmctura caracteristicilor ficcarei .fiintc umane. Indiferent de coloratura specifica pe care o poate prczenta (tcoretica, practica, 1 estctica, sociala etc..), inteligenta trebuie apreciata prin nivelul atins in desfa§urarea proceselor intelectuale, prin calitatea organi7....1rii lor, prin relatia formam implicata. Aprecierea intcligen1ei ca factor general, care se gase§te (poale doar In pondere diferita) in rczultatclc oricarui test claborat pcntru diagnosticul unor. variabilc intclcctualc, constituie un argtunent in favoarca eforturilor de -a investiga aceasta variabil8.. In vrcme cc faclorii specifici (S) condi(ioneaza diferen(ierca a]jlitLJdinilor intre clc; prezenia factomlui general (G), exprimat de teoria bifactoriala a lui Spearman, con-
48
Psihoteste
duce la corela~ra pozrt1va dintre acestea. Cunoa§terea nivelului de dezvollare a inteligentei permile, in limitele populatiei noimale, formularea unor ipoteze asupra nivelului de dezvoltare a altor aptitudini, precum rezultatele analitice privind variabilele intelectuale (factori spa[iali, numerici etc.). Acestc consideratii au determinat organizarea diagnosticului inteligentei din punctu1 de vedere al nivelului general §i considerarea acesteia drept atitudine generala a persoanei. Cunoa§terea nivelului de dezvoltare a potentialului intelectual al diferitelor populatii, indeosebi al celor tinere, aDate in fonnare, prezinta valoare deosebita din mai multe considerente, intre care amintim: stabilirea in raport cu posibilitatea fiecarui elev a exigentelor procesului de invatamint (programe, continuturi, metode) pentru a evita situatHle de supra sau subefort; folosirea poten~alului intelectual in · procesul de invataminl in scopul dezvoltiirii sale maxime; organizarea procesului de invataminl la nivelul unci clase de elevi, respectiv a situatiilor de invatare, astfel inci't sa se asigure dozarea corecta a efortului pe care elevii trebuie sa~! depuna; orientarea spre fonne de activitate §Colara §i sociala in condi~ile realizarii unui echilibru adecvat mtre solicitarea aptitudinilor intelectuale §i nivelul lor de dezvoltare. in conditiile relansarii §i recunoa§terii sociale a aportului psihologiei §i psihologului in ameliorarea calita~i vietii, "dotarea" cu tehnici de lueru este una din obligatii. Testu1 pe care 11 prezentam se incadreaza prin structura pe linia testelor verbale de inteligenta (elaborate de M. Lahy, A. Rey, M. Reuchlin), pentru di analiza temelor sub aspecllll continutului ne pennite sa identificam implicarea in rezolvarea testului a proccselor gindirii: intelegere ~i discriminar·e, analiza §i sinteza, deduqie §i inductie, inferenta, rationamenl prin analogie. De§i varianta originala indica timp limitat de rezolvare (20 minute), noi recomandam bpoitunitatea incadrarii sale in categoria testelor cu limp liber de execu(ie. Etalonul francez este realizat pe categorii de virsta, sex §i nivel de pregatire, vizind popula~i cu incepere de Ia 19 ani, cu studii secundare sau liceale terminate. Examinarile realizatc de noi ne conduc Ia aprecierea ca testul este aplicabil cu incepere de !a virstele de 14-15 aiii. Nefiind inca elaborat un etalon propriu pe virste §i clase, considedim necesar ca, in prima faza, fiecare psiholog sa intocmeasca etaloane provizorii, Ia nivelul populatiilor la care va aplica testul. :festul contine 40 de itemi (probleme). . In conlinuare veti gasi diverse exerci~i pe care va trebui sa le rezolva~. Uncle solicita i'nlocuirea unci serii de puncte prin cifre, litere sau un cuvint apropiat; altelc solicita sublinierea unor litere, cifre sau cuvinte care slnt lntr-o anumita relatie cu seria. NU UITATI: litera sau cifra o puneti in locul punctelor. Cite puncte se afla, atitca litcre sau cifre t1~ebuk sa inlocuiti. Daca se solicita suhlinicrea, veti sublinia cuvintul corcspunzator. In cazul exercitiilor cuplate veti avea in vedere ambele operatii. Primele doua exercitii sint rezolvate ca model. 1. 36 12 24 48 2. pa!aric pantof rochie oglinda po§eta gutuie cartof cirea§a mar portoca!a Comentariu la rezolvarea acestor douli exercitii: fiecare numar din primul exemplu este format din doua cifre, a doua cifra fiind dublul primei. In exemplu1 al doilea, pe fiecare rind esle suhliniat cuvintul care apar1ine altei clase de obiectc.
~---------4...,..-9---'-__ Inteligent~< Rezolvap individual utmatoarele exercip.i:
1.
420 (+9) 418
415 (+4) 413 (+.)
CCllU§a huila zdrean1a d\ma§.a
jaratic; tesatura
2.
3. 4. 5.
bursa urs; grenada ... 365 52
12; zile saptamini ....
intelepciune onestitate ordine · CALITATI iiliac lalea nar·cisa bujori
6. 7. 8.
cuditenie
ACB DFE GIH ... 300 tn\llt 40 mediu
2 .....
balta 3 ocean ]. lac 2 piatra . pietri~ . roca .
9. 25 5 16 4 9 3 4 10. lamet aninpia; metal ....... 1-1. 1379-9731; 3791-19;. 12. bcclcb cdedc defed 13~
14. 15.
16. 17. 18.
146' 142 '148 149 143. 145
lata 4
deplasare
tren aburi; trasura cal; velier .... 1 000 12 6; mi do .. l
2 4 7 11 ..
20. 21.
22. 23.
·ambasador paEare AmbAsAdOr pAs ArE suta trei
~ase
unitate
.... zece
I 1 v 2 XI 3 XV VII 4 IX 3 XVII 6 XIII
4
19 55 28 73 6
cana strada ptietenie par·lament ura cal tarie text asprime pemca
24.
rataci 24 numai 23 ride ..
25.
F2Rl
26. 27.
RF; C3S 1N2F4
trac dor - cart ... doi
3
patru
5
§ase
4
opt
28 . . 12 24 7 19 9 21 13 5 29. Spa~u - lungime; Tin1p - ....,,. 30. papetar arap; majora rama; dis31. 32.
144 140. 141 c/J C.:
lovitura 8
19.
pensa
rindea ferastrau; tala§ ....... marfar 6
..intuitie, imaginatie
viata - mi§care; moarte -
31 4 53 101 . i2 5 14
28
11
Q- 109
33.
cartoteca 123456789; 12367 .....
34.
10 14 17 18 24 22 31 ..
35.
508(C)
247(D)
731(S)
328(T)
481(.)
36. 37.
eta,j ora~ cas a strada car·tier sertat' cas a dulap batisili camera scurt gros coy cis sub tire, lung mic fals mare exact just
51
38)
000 Paul 10 muritor 100 om mineral 800 arama 8
39) 40)
+-=:X =X+-: +:=x- .....
Soluj;iile corecte: J) 2; 2) zdn~An\a; 3) ren; 4) luni; 5) FLORI; 6) JKL; 7) pu\in; 8) 2-3-1; 9) 2; 10) pianina; ll) 1973; 12) efgfe; 13) 147; 14) rumegu§; 15) 9; 16) vlnt; 17) si; 18) 16-22; 19) UnitAtE; 20) noua; 21) 5; 22) 4; 23) l{u·ic-asprirne; 24) 22; 25) FNSC; 26). rod; 27) 3; 28) 17; 29) Jurata; 30) sadi.: 31) 1ntepenire; 32) 12-14; 33) carte; 26: 35) P; 36) clulap; 37) marc; 38) 80, oxidabil; 39) =-+:x; 40) 7, 42.
2 3 6 4 5 20 6
Decile Puncte
1
2
3
4
13
15
17
19
5 21
I 236 I
7 27
I
8
I
30
9 I 3i-
I
Ficcare rrtspuns corect esle cotat cu un punct. Cu titlu orientativ. etalonul francez pentru absolventii de liceu In v!rsta de 18-20 de tabelul). Astfel, cine obtine 35 de puncte se plaseaza inlre primii subiectii testa\i; cu 13 puncte subieqii se plaseaza printre ultimii 10%.
101
"35
prezentam ani (vezi 10% din (A. G.)
Cititi cu atentie, in ,OJ·dinc, fiecare pwmema ~i raspundeti noll'ndu-vl1 vane anl:a considerata corecUL Nu pierde~i prea mult limp cu rezolvarca unci prohlcmc, csentialul este ca in final sa realiza\i cit mai multe punctc. Durata prohei esle de 45 minute.
1.
de inteligen@,
Coeficientul de inteligenta (C.I.) reprezinta o materializare a !ncercarilor de masurare in psihologie, fiind calculat dupa urm{ttoarea formulii, propusa de W. Stern in 1912: V M C. I. :::: - · ---' X 100 V. C. ' unde V.M. este virsta mintala, V.C. vinita cronologica (etatca), wr C.L ::: coeficientul de inteligenta. In principiu, scarile de inteligen~a cuprind o batcric de probe (teste) care permit diagnosticarea diverselor aspecte ce definesc inteligenta: informatia (cuilura generala), rationamentul aritmetic, vocabularul, stabilirea analogiilor, surprinderea succesiunii, perceperea intregului, .capacitatea de conccntrare, deosebirca J'ntre ~ esential §i neesential, capacitatea de lnvatare §i adaptare la o situatie 'noua §.a. In prelucrarea §i interpretarea rezultatelor se utilizeaza un complex aparat statistico-matemalic, decurglnd din insa§i dcfinitia testului, probele au un !nalt grad de standardizare, ceea ce inseamria ca se urmarc§te crearea unor conditii egale de exami-nare §i apreciere pentru toti subieqii. Va. propunem, in .cele ce unneaza, un test de inteligenta pentru categoria de virsta cuprinsa 1ntre 9 §i 25 de ani. Recomandam celor ee-l rezolva muM precau(ie In interpretarea datelor: acestea au doar o valoare orientativa. Un examen serios al inteligenkei .nu se reduce niciodata Ia o singura proba psihologica; acesta presupune interventia unui psiholog.
8.
Care dintre cele cinci animale face nota discordanta cu celelalte?
Care dintre cele cinci "figuri" sc asearnani! eel mai pu £In cu celclaltc patru ')
11rs
A
l'"r!Je
vaea
tigru
dine
2.
Aranj!nd li terele RAB VEl intr-o anumiU\ online, veti obtine un cuv!nt care semnifica:
o tar@
li
mare
1111
judet
1111 em:~,
ur. 1mimal
Alege(i dintre cele cinci fig uri notate cu litere, pe aceea care se potrive§te logic l'n problema propusa:
~ e.riR f8nlru
mr~;(1 It!
8 O> M B [ ] ] CUUiJ Ct'
t$/1'
penfru
~lllrtof
pe~ra
pro!nli
eaisii
5.
Alcgeti' dintre cele cinci fig uri notate cu literc pe aceea care se potrive~te logic i'n probl~;:ma propusa.
[Jt,,._. ce C:::ufq pnrru (IJ) 6. (C).:":~ kl/ 0 (EJ Ci
t..".~'J'ti' ;unltu
Ci
9.
Care dinlre cele cinci cuvintc completeaza logic rlttionamentul:
LAPTEU
6.
~ENTIW
~EU
stn!ou
pi!(
de§tinafar
10,
Care dintre cele cinci flguri nu se !ncadreazrt in grup?
Care dintre cifrele notate cu 1itere complelcaza logic ra[ionarnentul: M!iU : LIU!tA : s:m :? (a) 2523 • (b}3252 (d 2325 (II) 3225 (e) 5223
1
'11. 11.. Dad\ d[iva "SMAUG" s1nl totodat3 "THOR" §i "THOR" sint lotodata "THRAIN'', atunci "SMAUG" vor fi neapurat "THRAIN". !!d~varat
lllt.iev~i'!'li
fell$ ·
13.
14.
Alegeli cuv1ntul potrivit pc:ntru · rezolvarea ra}ionamc:ntului:
FltUm me PEtm!l SORA CA Sl WEPC.HUL .
E~U
COPAClll.
mil CE
SOL
ESTEPE~mm...
!¢llr@m!d~
fum Alege[i cuv!ntul 'potrivit pehtru rezolvarea rationamentului: ,
SSTE
CE SCRISOAmEA ESTE PemtU.. ,
Care dintre ceie cinci figuri de mai jo1i nu se 1ncadrcaza in grup?
(
Ftadu ate J?- ani, de trei ori mai mult deci't fratelc sau. C!ti ani va avea I~adu cfnd va fi numai de doua ori mai in vi:rsta dcdt fratele sau? IS 16 18 20 21
PEI\l'l'RU...
E
11.
{li)
m~r
~
V
?
Care din scria de cinci cuvinte arc o semnifica(ie cliferita comparativ cu celelaltc '?
(AJ
I
timbru
3.
(4)
Coeficic~ntul
lnteligenta, intuitie, imagimqie
g«m~l
r.er
15.
Care cifrii nu sc potrive1tc i'n §irul urmator:
9
~
1
~
8~ 6- 7
~
5
~
6
~
3
52
16.
Care clintrc ccle cinci cuvinte se potrive§te eel niai putin In seria:
pipail
audl
guslal
ximbil
viizut
17.
Care clintre imagini intrune§te rationamentul de mai jos? »----'JJ't!
ctJmf'ilr.i (A)
t:tJ
):::>
~ (B)
Cil -Jt" A
_____5_'3___ Inteligenta, intuitie, imaginatie
Psihoteste
cu
?
1\ (C) -l'o)r>(t:)V
23.
Rezolvati rationamentul alegind cuvintul potrivit: .
GLONT!IL mE PEtnRtl Pll$CA LA m CA $1
PIATRA)ENTRII...
flacon
(a) pra~lie (d) ma,incl
24.
Leontin este mai !nalt deci:t Radu, Adrian este mai nlic clecit Leontin. Care dintre afirma(iile de mai jos este corecta?
(a) Adrian este mai inal! decit Radu (b) Adrian esle mal mic decit Radu (c) Adrian este Ia fel de inalt ca ~~ Radu (d) Din datele problemei nu pulem stabili daca Adrian sau Radu este mal ina it.
19.
Care clintre obiectele de mai jos sc potrive§te eel mai pu(in cu celelalte? ~csetii cilma~ii pan!1)f porlmoneu piilarie
· 20.
A
'
fals
partial aclevilrat
25.
Care dintre cele cinci fig uri se deosebe§te §i nu face parte din grup?
~A; is,Kfyrt;
27.
Alegeti figura care completeaza in mod logic rationamentul:
~.rt r.1pt1rfn.d ;, t;,l ca 1/
(a) 13133131
{A!(] (B){Pit![}=rlo)e{J (cJ[jJ
!}>+ Iii
28.
29.
cupru
(,q)rz:::..._ (o)O (t)CJ (/J) 8 (c/c::::J
fier
bronz
slaniu
plumb
30.
Alege\i imaginea polrivita penlru. completarea rationamentului:
"'tf' JetilpbrleiZi/;Ill ttl ~~ ~a~ Ia {A)
ho
ltml
(fl) //(1!} o•c (ll)
gg (li}.fo.
D
e
u
·33.
Care dlntre cele cinci cuvinte arc o semnifica!ie difcriU1 de celelalte?
fin
on
ovaz
?
38.
Alegeti euvfntul potrivit pentru rczolvarea rationamentului:
CUREAUA Em , PEN'ii'UI UTAUMA CEEA CE PANTOFUL ESTE PllNTIII... ~oseta degetul pidorului pidor ~iref talpa pidorului
39.
Care
dintre
figuri
n'u
se
potrive~te logic in seria de mai jos?
orez
34.
Care dintre cifre nu este la locul potrivit?
2
3 • 6 • 7 • 8 • 14 • IS • 30
$
35.
Alegeti figura corespunzatoare pentru rezolvarea rationamentului: <"~ .ru r,;parfe;;zi lil ~ t,;
[i_
(d)
1.::1
ft'fol
(c)Cq {OJ~.
Ia
?
(c.) 01
?
21.
Care figud\ din seria de mai jos se potrive~te eel ~ai pu!in cu celelalte?
n
n
(t<}
Costul unui articol a fost redus cu 20%. Dupa reclueerea de pret, eu ce (e) 31313!13 procent trebuie sa fie ridica t pretl.Jl pro· . dusului ca sa ajunga la costul initial? Aranj!nd !ntr-o anumiti:l orcline !5% 20% 2S% 30% . 40% Iiterele ':ALIMON'', se va obtine o Care dintre metalele notate mai clc-numire de: jos cste de alta categoric decit eelelalte? mare tara ora, fluviu animal
22.
piln!e
Anca a primit caclou o punga de homboane. Dupa ce a m!ncat una, a dal jumatate din ce a ramas surorii sale. Aeeasta a mai mincat o homhoana §i restul a fmpat1it fn mod egal cu fratele ei. Au mai ramas cinCi bomboane. Ote bomboane a avut Anca initial fn punga?
griw
26.
Care dintre cifrele de mai jos completeaza logic rationamentul: RAARRAR:3ll3313=RARAARAR : ?
(b) 13133313 (c) 31311131 (d)313l1313
vaml
32.
S'AIJ1t , D aca Cl\IVa "BIFUR" "BOFUR" ~i fiecare "GLOIN" cst.c totodata §i "BOFUR", atunci dtiva "BIFUR" vor fi §i "GLOIN". v
cea,ca
37 •
Care dintre obiectele desenate face nota cliscordanta cu celelalte?
(c) tun
(b) perele ,(e) ~osea
adevaral
18.
31..
Care dintre cele cinei cuvinte se aseamana eel mai putin cu celelalte patru?
40.
$,tefan a primit rest, Ia magazin, 6 lei. In total. a primit 7 monede, printre care 2 identice. Ce valoare este inserisa pe aces tea? 5 b~ni !5 bani 25 bani lieu 3Jei
41.
Care clintrc figurile de mai jos se deosebqte fntr-un anume fel de celelalte?
36.
0 static cosmid a fnregistrat trei mesaje ciudate. Oamenii de §tiinta le-au studiat §i au descifrat urmatoarele: "ELROS ALDARION ELENDIL" fnseamna: "EXPLOZIE PERICULOASA DE RACHETE" "EDAJN MINATUR ELROS" i'nseamna: "FOC PERICULOS PE NA VA COS MICA" "ALDARION GIMILZOR GONDOR" fnseamna: ''EXPLOZIE FATALA DE GAZ" Care cste semnificatia cuvfntului "ELENDIL"?
periculos expio%ie rachela gaz nimic
42.
A§ezind intr-o anumWi ordine litercle NYOLEC, veti obtine denumirea unui:
ocean
tara
fiuviu
. ora¥
insula
43.
Care dintre figuri' completeaza in mod Iogie ra(ionamentul:
IAI
{}5fk/e f!Pillru{)CJ{i ~ /'Pilft!J? ~,18)~ {c)f:¥ {0/~([)&
44.
Daca fiecare "WARG" este totodata §i "TWERP" §i nici un "TWERP"
54
------------------~------
Psihoteste
nu este "GOLLIOM", atunci niei un "GOLLIOM" nu poate ti "W ARG"
1111dew1ral
partial adevarat
fals
45.
Care dintre animalele de mm jos face parte din alta categoric?
cal
cangur
xebrii
cerb
magar
46.
Care dintre figuri nu se VC§te in seria de mai jos? (A)
0
(S)
potri~
r:;::;J (CI [d (fi) k] (ii} [ ]
L-.;_.._ _ _ _ _ _ _ _ _S_S___ Inteligenta,
§i printre ce1 mai slabi J 9 cievi ai clasei. Citi elevi are clasa? 19 35 36 31 33
53.
54.
Care dintre cifre nu face parte din serie?
1• 2 -
s • 10
• 13 • 26 • 29 • 48
Care dintre cele cinci procluse alimentare nu apartine grupului?
Rezolva);i ra);ionamentul alegind cuvintul potri vit:
,uncci
DEGEillL PENTRU MiNA ESTE CEEA CE FIWNU ESTE PENTIUI... pom croongci fl~re scoarfa Pi!mintulul
56.
48.
Un vinzator i§i trimite ajutoml Ia magazie sa aduea 9 pepeni. Aeesta poale sa adud\ deodata . numai 2 pepeni. De c!te ori trebuie sa mearga la magazie qjutorul ca sa transporte 9 pepeni? patn.Y patru ~i jumcilate cinci dnd ~~ ~ase
49, . Care
dintre figurile din scria de mai jos se dcosebc§LC .de celclalte? (AJ>-i {8}»--'t't(C) ~(J}»--1t(FJ»---t
Care dii1tre cuvinte completeaza rationamentul: PiCIO!tUL Em PEI'~TRU GENIINCHI UU C~ Mi&JA ESU PENTRU... deget cot llitlebr.at wmar
51.
Care dintre cele cinci figuri nu se potrive§te i:n seria de mai jos?
~erban este In acela~i timp printre cei mai huni 19 elevi din clasa
52.
umu
55.
47.
i11mat1111te
Rezolvati ratior:amentul:
APA UTE mmw GHEATA LA m U. PENTRU1... m!ere ca11 coxona( cafea prilliliur~
collet
ficat
ceafa
Daca fiecare "FLEEP" este totodata §i "SLOOP" §I fiecare "SLOOP" este §i "tOO PI", atunci fie.care "FLEEP" trebuie sa fie §i "LOOPI".
adevarat
fa!s
partlal~:~devarat
57.
Care dintre cele cinci figuri completeaza logic rationamentul?
est?
r.
&a
ca
[11}(~{8/ 11/b/ @_] {OJ~)(E)[i)
58.
Care dint:re cele cinci calegorii · se ascamana eel rnaj putin cu celelalte?' am1 ar hector melru palrt!f lard
59,
Care dintre fig uri rczolva t'Cl\iO· namentul?
OW rapor/eazi /affi CJf1;6./ri (A)dJBJc8:J(c)~(l?}LD,iE}ffi Capul unu1 pe~le arc 9 em lungiine. Coacla este egaH! cu c'apul plus 1/2 din lungimca Lungimea corpului este cga!a cu suma luhgimii capului §i a cozii. Care este Iui1gimea pe§telui? 21 em 54 em 63 em 12 em Slcm
60.
I.[
II
intuitie, imaginatie
Acum, dupa ce ati rezolvat problemele incluse 1n test, urmeaza corectarea pnn confruntarea raspunsurilor date de dv. cu cele corecte: 1. §arpe; 2. vrahie; 3. D; 4. cartof; 5. B; 6. 16; 7. nepoata; 8. A (are o suprafata inchisa); 9. plic; 10. E; 11. C; 12. fals; 13. D; 14. acc)peri§; 15. trei; 16. z!mbit; 17. B; 18. cl; 19. portmoncu; 20. D; 21. ora§ (Milano); 22. B (lipse§te linia dreapta); 23. pra§tie; 24. fals; 25. B; 26. J (A, doua litere lipsa, apoi D, doua liLere !ipsa, G §.a.m.cl); 27. D; 28. 25%; 29. bronz; 30. E; 31. pllnie; 32. 23; 33. fin; 34. opt; 35. B; 36. racheta; 37. D;· 38. §iret; 39. D; 40. 1 leu; 41. ---··--··-·---------·-···-D; 42. insula (Ceylon); 43. E; VIRSTA 44. adevarat; 45. cangur; 46. ·e; 10 11 12 13 ::.::...::.-14_ __ D· 47. creangii; 48. 5; 49. -9-· 10 11 13 16 18 20--22 g(} 50. col; 51. D; 52. 37; 53. 10 11 12 14 17 19 21 23 82 ca~; 54. 48; 55. ficat; 56. Jl 12 13 15 18 20 · 22 24 84 adevaral; 57. E; 58. iard; 59. 12 13 14 16 19 21 23 25 86 C;60.72cm. 13 14 15 17 '20 22 24 26 88 Pentru fiecare raspuns 14 15 16 18 21 23 25 27 90 15 16 17 19 · 22 24 26 28 92 corect se acorda dte un punct. 16 n 18 20 23 25 27 29 94 Pasul urmator consta in 17 18 19 21 24 26 28 30 96 totali?11rea raspunsurilor corecte, 18 19 20 22 25 27 29 31 98 dupa care se opereaza cu 19 20 21 23 26 28 30 32 100 tahelul alaturat: cobor!t;i pe 20 21 22 24 27 29 31 33 102 coloana virstei 1n ;.care va 21 22 23 25 28 30 32 34 104 incadrati pini4 intilniti punct<\iul '22 23 24 26 29 31 33 35 106 pe care l-ati realizal la test. ! 23 24 25 27 30 32 34 36 108 . Raportati acest punctaj la :24 25 26 28 31 33 35 37 110 coloana C. L ~i citi~i valoarea 25 26, 27 29 32 34 36 .38 ll2 coeficientului de inteligen(a. 26 27 28 30 33 35 37 39 1114 Dupi\ cc am ~tabilit C.L i1 27 28 29 31 34 36 38 40 116 raportam Ia etalonul de mai · 28 29 30 32 35 37 39 41 118 · ITun semm·r·Jcatia , 29 30 31 33 36 38 40 42 120 JOS §1· sli.tJJ 32 34 37 39 41 43 122 , 30 31 coeficientului de inLeligenta: 31 32 33 35 38 40 42 44 124 pinii Ia 80: foarte mic; 45 126,.i 81-100: mediu; ! 32 33 34 36 39 41 43 : 33 34 35 37 40 42 44 46 128 10 J -110: peste 1 medic; 111-120: inalt; • 34 35 · 36 38 41 43 45 4'7 130 121-130: foarte mare; · 35 36 37 39 42 44 46 48 132 49 134 peste !3 I: capacita(i cleo- : 36 37 38 40 43 45 47 sebite. ' 37 38 39 41 44 46 48 50 136 Un cxemplu: un clev de · 38 39 40 42 45 47 49 51 1)8 52 14() 15 ani a realizat 39 puncte in 39 40 41 43 46 48 50 45 de minute. Accasta 40 41 42 44 47 49 51 53 142 !nseamnii un cocficient' de • 41 42 43 45 48 50 52 54 146 inteligenta de 118, adica un 42 43 44 46 49 51 53 55 150 potential· !nalt (valoarea este 43 44 45 47 50 52 54 56 155 cuprinsa intre 111 §i 120). 44 45 46 48 51 53 55 57 160 (If.P.) 45 46 47 49 52 54 56 58 161
56
Psihoteste
Unde va .aflap pe "scara inteligentei''? Prezentam din lucrarea "Der persiinliche IQ-Test" de J.E. Klausnitzer (Miinchen, 1983) o proba pe care speram sa o rezolvati tara nici o dificultate. La aceasta proba important este timpul in care ati rezolvat corect problemele. Trebuie sa dati raspuns la toate problemele. Ordinea rezolvarii nu conteaza. Atcntie, raspunsurile gre§itC va miC§OfCaza punct<\jlll. $i l1ll Uitati: rezolva~ probleme]e. cit puteti mai repede! lata un cxemplu de rezolvare: fragmcntele 1, 2 §i 3 s!nt par~ din desenul A, B sau C. Asambl!nd mintal cele trei fragmente, obtineti unul din desenele A, B §i C. Care desen rezulta din asamblarea fragmentelor 1, 2 §i 3? Cele trei fragmente compun dcscnul A. Deci rezolvarea corecta va fi consemnata prin bararea lui A.
A
c
B
Ill
In continuare vcti gasi zece probleme asemanr1toare cu cea din excmplul dal. Pentru fiecare problema rezolvata barati una din literele A, B sau C. Notati ora exacta de incepere (minute §i secunde): _ _ _ _ _ _ _ §i ora exacta la sfir§itul i·ezolvil!ii - - - - - - Incepeti rezolvarea, !ncercind sa rrtspundeti Ia 1ntrebarea: Care clesen rezulta din asamblarea celor trei fragmente?
I·7
~6
L~l:::7
,,
-L~cP
A
/
IV
.--~N
/
1~
B
/__/
~
2
. /
c
_Psihoteste
,_ _ _5::::.:::_8
r----.---_..::::.::_59_Inteligenta, intuitie, imaginatie
A
~/·~
IX
VI
,><:],
2
X
3
c
B
A
.
.
~~
~0
JJ
2
3
A
B
c
L)
I>
>V
60
-------------------------
Psihoteste
~-·
Ce ti
Raspunsurile corecte Problema
Rezolvarea
I II III IV
C B B C
V
A
VI
A
VII
vm
Inteligenta, intuitie, imaginakie
.?
de inteli
avep~
Ficcare problema din acest test se · prczintll sub forma unci serii de litere numere sau desene. Fiecare serie este m:m1jata dupa o regula bine determinata'. P~ntm a I~ putea r~zolva, trebuie sa descoperiti aceasta regula. Iata un exemplu: gasi\1 numarul care 111 mod logic urmeaza in aceasti:i serie: 3 - 4 - 6 - 9 - ?. ~aspunsul este 13. (3 + 1 4; 4 + 2 = 6; 6 + 3 9; 9 + 4 = 13) In pnvmta dcsenelor, va trebui sa gitSi\i din variantele de raspuns notate cu 1, 2, 3, 4 desenul care poate completa patratul go! din ri:ndul de sus. E ri'ndul.. dv. sa vlucrati. Aveti 20 de minute pentru cele 15 probleme propuse. . Pentru hecarc raspuns corect obtineti un punct. Dadi terminati testul in mai P~tm. de l 0 mmute, mai primiti 4 puncte. Daca obtineti illtre 15 §i 19 pu.ncte, smteti foarte Intchgent, 1ar daca scorul dv. este de 12-14 puncte, ati rea!izat 0 med1e onorablla; daca ati obtinut sub 12 puncte, considerati ca acest test este mcomplet §I ca va remarcati prin alte calitati ale personalitatii dv. (S.Cr.)
=
C
c
IX A X A Comparali raspunsurile dv. cu rezolvarea corecta a testului. Pentru fiecare raspuns gre~it adauga~i dte 30 de secunde la timpul care v-a fost necesar pentru completarea testului. De exemplu, · daca ati rezolvat testul In 9 minute §i 20 de secunde §i ati avut un riispuns gre§it, atunci timpul luat in calcul este 9 minute §i 50 de secunde (9,20 minute +. 0,30 = 9,50 minute).
=
12
A OG J
~ctajul
Puncte Timpul 8 Mai putin de 6 minute 7 intre 6,01 §i 7,30 minute 6 Intre 7,31 §i 9,00 minute 5 Intre 9,01 §i 10,30 minute 4 Intre 10,31 fii 12,00 minute 3 Intre 12,01 §i 13,30 minute 2 Intre 13,31 §i 15,00 minute 1 Intre 15,01 §i 16,30 minute 0 Mai mull de 16,31 minute In excmplul discutat, punctajul este 5.
1'.:
1 3 610 '"
11235 ... 21 20 18 15 11 ... 5
Interpretarea rezultatelor Daca ati obtinut mai mult de 5 punete, foarte probabil dt aveti un coeficient de inteligcnta ridicat. Coeficientul de inteligenta este scazut pentru un scor de 0.. 2 puncte. Cu un scor de 3-5 puncte va situati, probabil, la un nivel mediu de inteligenta. . . Testul de intcligcnta pe care vi l-am prezcntat nu are pentru dv. dec!t o val.oare indicativa §i nu de diagnoza, pentru ca nu a fast elalonat pentru populatia din Romania §i pentru ca nu a fost aplicat !n conditii standard, intr-a baterie de teste. Totu§i rezultatele obtinute va pot sugera la ce nivel va aflati pe scara inteligentci. (A.C.)
_--=.::.._61.
8 6 75"6 4 ... 40 35 3429 28 23 ...
I
.I·
2
J
f
f
2
J
Solutii: 1 - M; 2 - 15; 3 - 8; 4 - 6; 5 11 - 4; 12 - 4; 13 - 2; 14 - 3; 15 - 3.
of.
J
5; 6 - 22; 7 - 2; 8 - 3; 9 - 2; 10 - 4;
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.::.6:_3_ _ _ _ Inteligenta,
62
·------------------Nou~U.ncte
•
•
•
Psihoteste
intuitie, imaginatic
1
rizonierul! -----------
bu.cluc
Camaradul dumneavoaslra se afla izolal in celula P figura). Va ai1ati !n afara cladirii, ·in punctul 1 (cladirea are doua intrari). Il puteti elibera daca ajungeti eft mai repede la el, trecind · prin toate incaperile (cclulele comunica fnlre ele) doar o singura data, altfel se declan§eaza alarma.
A. Uniti cele noua puncte prin patru linii drepte, fara a ridica stiloul de pe coala de hirtie . B. Daca problema va este cunoscuta sau este prea U§oara pentru dumneavoastra, incercati sa uni}i cele noua puncte in acelca~i conditii (fara a ddica stiloul de pe coala de hirtie), doar prin trei linii drepte.
p Rezolvare
Re-Lolvare
Comentarii
. A. Pcntru a rezolva ,problema nu trebuic sa va limitati la palratul format d1n cele noua puncte. In cnunt nu exista o astfel de restriqie. Ceca ce impiedica aflarea rapida a solutiei cste tcndin\,a percep~ei noastre de a grupa, de a organiza clemcntelc in ansambluri sau forme dupa o serie de rcguli: in funqie . de mi~care, similitudine, proximitate, frontiere, . cauza-efect. Formele simetrice, echilibrate c cum este un patrat de exemplu - in psihologia gestaltista sint considerate ·forme bune, iar percep(ia tinde sa se organizeze in astfel de forme. Cele noua puncte separate !ntre ele · parca s-ar mi§ca, desenind un patrat cu diagonalcle trasate. Urmarincl sa nu depa~iti suprafata patratului, nu ve~ putea nicioclata sa uniti cele noua puncte ptin patru linii drepte, tara a ridica stiloul de pe hirtie. Prttratul nu exist{\ pe hirtie, ci doar in mintea dv. Priviti mai atent . desenul §i vqi vedea doar noua puncte, 3§3 cum se 9i specifica. B. D~ aceasta data, dificultatea solutiei rezulta din conflictul dintre g!ndire 9i. pcrcep\IC. La nivel abstract, notional, punctul, figud\ ~eometrica plana, fara mc1 o dtmcnsmne, .esle I'ezultatul interseqici a doua linii. In plan percepliv lnsa, punctul apare ca o pata mica, rotunda, deta§abila pe un fond de o alta culoare. Daci:i nu ati gasit rapid rezolvarea, !n mod cert dv. nu a~ operat Ia nivelul perceptiei, ci Ia nivelul gi'ndirii abstracte~ Punctele desenate au un diamelru foarte mic - dar tocmai acest Iucru permite unirea lor prin trei linii In zigzag. (A.C.)
t
•
t
.. :2
• '
'3~~;f(q
. T .....-- r---. "'4 H:" .. .:f. 2 .
1 fi ..
1.. :
11t
c. :.i.
'
~
§'
l ....
nr
q.,
. r :
.•
I· •
• • ••
L_t
r··:· 0
f \ ••
'
4
(<
('
••
:1\
i'
..
It
~
li
<>
61
'
'
9: .. ~ ... ...
:6' .
.... . . ..• .. ;10 . : . . .. .. ·o ... tt
$,..;<...
-;
14-: .. :
.
15:,. '.
0
f
jl
'."'
"It.
•
t
..
""
'
,_
-:·."'.""""' .
.. ... ,,
. '* ... ~
-
-
II:
"
"
. '
:~·-
~
·. :7
_..,
Solutia nu implidi un gmcl prea mare de dil1cultate. Va veti ajul
64
Cum a
65
Psihoteste
--------~-------------------
Vedere spatiala
acasa? Va aflati intr-un labirint. PlouU §i va, este frig. Vrcti sa ajungeti acasa cit mai repede, ie§ind din labirint. Cum?
V cderca in spatiu estc considerata i:n unanimitate de calrc psihologi ca fiind 0 caracteristica de baza a aptitudinilor tchnicc §i artis ti cc. Pcntru a verifica performm1tdc dv. in ceea ce privc§te vcderea spatiala, va propunem sa rezolvati aceste teste: A Trcceti in drcptul fiecarui obiect dcsenat numaml suprafetelor lui. Avcti la dispozipe pentru rezolvarea testului un mihut. Exemplu de re:wlvare: 1) Ohicctul din stinga arc 6 suprafete. 2) Obiectul din drcapta are 10 suprafctc.
A.
Re:rolv:are
--------~-----·--
Inteligenta, intuitie, imaginatie
Fiecare secunda de intirziere in rezolvarea situatiei pe hirtie semnifica 0 ora de stat in ploaie §i frig. Trebuie sa va grabiti sa ie§iti din labirint. Nu veti reu§i insa, daca veti privi labirintul ca pe o retea de culoare intortocheate. Labirintul din desen este format dintr-o retea de linii. Ajungqi acasa daca urmati linia cea buna (vezi figura alaturata). Obi§nuinta constituie adesea o picdica in rezolvarea problcmelor noi. Rutina ucide creativitatea. Nimcni nu v-a spus cum sa considerati labirintul (format din culoare sau linii). Conform obi§nuintei, proicct!ndu~l in spatiu; tridimensional, 1-ati gindit ca fiind construit dintr-o multime de culoare §i ... ati ramas in ploaie. (A.C.)
1. ....
2.....
3.....
4.....
(j 4\(___ ~
6.••• ,
7.....
o
s. ....
6
B. Examinav fiecare pereche de zarun am desenul de mm JOS. Daca printr-o singura rotire a zarului din dreapta se poate ajunge in pozitia zamlui din stinga, incercuiti d\spunsul ·"DA". Daca considerati c5. acest lucru nu este posibil, inccrcuiti raspunsul "NU". Timp de rezolvarc a testului: ----, 2 minute. (ftC.) .
I® ~
I I r·
I
@..
Re:wlvari
J)A
NU
nA
NU
DA
NV
DA
N
DA
NU
.
A. (a) 6; (b) 5; (c) 8; (d) 7; (e) 5; (f) ll; (g) 6; (h) 6; (i) 8; (j) 5. B. 1 NU; 2 - DA; 3 - NU; 4 - NU; 5 -
DA
66
Slnteti
~----------6.:.J.:..·
Psihoteste
~genios?
___ Inteligenta,
intuitie, imaginatie
Cum stati cu perspicacitatea?
Va propunem spre rezolvare una din problemele care atesta aceasta calitate. Piesele separate din cele 10 patrate pot fi asamblate in figurile din portiunea ha§U• rata. ·Avind !a dispozitie 25 de minute, fara sa folosi(i linia, echerul· sau compasul, indicati piesele din care credeti ca se compun figmile din portiunea ha§urata.
1.
Unde trebuie tintit, §i de cfte ori, pentru a obpne scorul de 100 de puncte?
2.
Inscrieti in celelalte patra)ele numere mai mici de 8, astfel incft totalul fiecarui rind atft oriiontal, dt §i vertical, precum §i al diagonalelor sa fie ega! eu 15, fara a repeta vreun numar. (A.C.)
8 •
'
Rezolvare 1. Pentru fiecare rezolvare corecta primiti 2 puncte, iar pentru desenele ncrezolvate corect scade~ cite 1 punct din suma totala. Sinteti foarte ingenios daca totalizati mtre 13 §i 16 punyte. Dadi realizati un scor de 9-12 puncte, va puteti considera o persoana ingenioasa. Aveti un nivel corespuqzator din punctul de vedere al ingeniozila~ii daca obtine(i intre 5 §i 8 .puncte. In fine, un ,scot 9e pina la 4 puncte indica o slaba ingeniozitate. (A.C.)
Nr.
X
16
32 34 46 48 78 80
17
23 24 39 40
2
X
3
48 51 .
X
4
64 68
69
92
72
96 -.
Deci trebuie tintit de dr)ua ori in cercul cotat cu 16 puncte §i de patru oi·i in eel cotat cu 17 puncte.
Aveti o buna .memorie vizuaU1? Priviti timp de doua minute figurile din desenul a!aturat. Apoi acoperi[i cu mina §i incercati sa reproduceti cit mai multe figuri. Nu conteaza ordinea in .--~--------------~------care le reproduceti. Pentru fiecare desen corect reprodus ave~ un punct. Obtinind 10 puncte, va pute!i c<_msidera 0 persoana cu memotie vizuala foarte buna. (A.C.)
,<)
D OD00
Ll8f 0
t:i D # I1
2. Patratul se completeaza ca fn figura de mai jos:
4};2
-·
3
7~
8
2Y2
5 7
··-.--
2 5~
------.l
~-·
68
~trenament
psihologic
lnccrca(i s{t rezolvati cit mai repede posibil prohele A, B, C, D, E, formate fiecarc din ci'Le 9 dcsene. Probcle au o dificullatc crescinda - a§a cum ne asignra J. E. Klausnitzcr In lucrarea sa ,Ocr personlichc IQ- Test". (Wilhelm Heyne Verlag, Mtinchen, 1983), de unde am preluat testul. Fiecare desen reprezimi.t una §i accea~i figura rotita in jurul unui runct central, intr-un sens sau in allul. in· cadrul probelor s-au strccnrat §i descne in care una sau mai multc fi-guri s-au rotit cu 180° fa~a de axa lor. Dumneavoastra va trebui sa le identificati. Sa privim exemplul de rezolvare. Care este figura modificata? Cea din desenul nr. 2, peritru ca patratul apare rot it cu 180°.
(AC.) Exemplu de rezolvare
A. Trei dcsene reprezin ta fig uri modificate. Le put~ti identifica?
_________6_9___ Inteligenta, intuitie, imaginatie
B. Din cclc fi guri, trei modificate. anume?
C. In aceasta serie sint modificate patru fi. guri, Le-ati descoperit?
~------~----':....ll
70 Psihoteste --------------------
Nu numai pentru arhitecti, ingineri constructori sau proiectanti reprezentarea spatiala constituie o componenta importanta, o rcu§ita. profesionala. Mai in toate activitaple oamenii sc confrunta cu probleme de acest gen. In plus, a scsiza rapid corespondcnta dintre clemente, a f11Va\3 CU U§Ufinta reguJile de Substituire a unor simboluri cu altele clenol.a Cl! siguranta un nivel J:nalt de inteligenti'L Va propunem ca antrenament psihologic un numrrr de 6 probe, pe care sa le rezolvali clu})a exemplul de mai jos.
E. In fine, din aceasta qltima scrie de dcsene difera doua. lclentifica\i-le 1
D. Patru figuri slnt modificate. Care anumc?
___ Inteligenta, intuitie, imaginatie
Exemplu de rezolvare Daca a(i decupa figura plana §i ati plia-o pe liniile punctate. ati ohtine un corp geometric: un paralel'ipiped. Numerele din figura plana corespuncl literelor de pe eorpul g.eometric: 1 numerele plasate in centru indica o suprafata, iar cele situate li:nga o Iinie indica o muchie. Acest lucru rami:ne valabil §i pen tru literele ala§ ate c01··· purilor _geometrice.
·~· l_~::r-~~ c?f' J ---ff,. 3
'·
j
~--6
$i acum fncercati sa rezolvati cit mai repede posibil probele, slal;ilind coresponclenta dintre numerele din figurile plane §i literele de pe corpurilc geometrice rezultate. (A.C.)
[
,--.-- -,!-.. .,. . ...,.......,.......,.._, I I
I I I
I
- - - - - l---':.-.;.--.:.....1......!
r
A B CD E F
2 3 4 5 6
A A A A A
B B B B B
C D'E CD E CD E CD E C D E
F F F F F
n
~
6
a
REZOLVARE.
9
a
s
A: desenele 4, 7, 8; B: desenele 2, 3, 4; .C: dcsenelc 2, 3, 6, 8; D: desenele .1, 5, 6, 9; . E: desenelc I, 6. Daca ati reu§it sa rezolvati cele cinci probe in mai putin. de opt . minute, puteti sa va felicitati. Foartc probabil ca aveti o inteligenta superioara.
In exemplul nos{ru corcsponden\a dintre numere ~i litere este urmatoarea: 1 ABCZ:DEF 2 ~ B C D E F 3 A B C D E F 4 ABCDEF 5 ABCIPEF 6 ABCDllF Numarul 1 indica aceea§i muchie ca §i litera C. Suprafetele paralelipipcdului notate cu A, B, E apar In figura plana marcate cu numerele 2, 3, 6. In ace.la§i sens, muchiile F §i D ale
1
A 1:!
2 3 4 5 6
A B
A B A B A. B A B
c u
c c c c c
D D D D D
t
r
E E E E E
F F .. F h
L
F
~--------'--7.:...3~
-~---------=7-=2~_-Psihoteste
IV
"
_ _ Inteligenta, intuitie, imag1natie
Plasarea numcrelor fo .,ccrcuri ~i patrate urmeaza o logica precisrt. Care numar clintre cele tiparitc sub fiecarc figura geometrica trebuie sa inlocuiasca semnul de intreharc pentm ca regula de succesiune sa fie respeetata? lncerea(i sa rczolvati psihotestul dt mai rapid cu putinka. (A.C.).
A 0 0
1 2 3 A 5 6
VI
A B c D ABC D ABC D ABC D ABC D ABCD
E E E E E E
F F F F F F
4 5 6
A B CD E A B CD E A B CD E A B CD E ABCDE ABC DE
F F F F F F
0
1
3
6
5
4
3
8
~ '
A B AB A B A B A B A B
4
c v
··ij]
0
1
?
22
1 2 3
3
0
c c
D D CD CD CD CD
[
-1'
E E E E E E
F F F F F F
2
16
·! I 5
7
4
3
F 0
1
,-
5
6
Tl
17
G
1
15 18
-
0
'
6
-
\
5 7
0
""-~---
3 1
2 3 4 5 6
A B A B A B A B A B AB
c c C C C C
D D D D D D
E E E E E E
F F F F F F
2·
0
5
2
H
0
-· ?
3
8
3
0
9
2
3
Raspunsuri corecte B
c
D
E
F
G
3
5
6
17
0
5
5
74,
--------------------------
Psihoteste
---~-.:.___ _ _ _ _...:.7.::5_ _ _ Inteligenpi, intuitie, imaginatie
Priviti, pe r!nd, fiecare din cele 5 figuri (I, II, III, IV, V) timp de 10 secunde. Acopcri~i apoi figura §i 1ncercati sa 0 deseriati din memorie. Cautati sa fiti CJt mai preci§i In· redare. Nu zaboviti mai mult de cinci minute pentru fiecare desen. Calcularea ·scorului. Pentru fiecare arie marcata cu un cere din figurile de pe pagina alaturata §i reprodusa corect de dv. primi\i un numar de puncte, conform tabelului de mai jos. Faceti apoi totalul. Din acesta sdideti dte un punct pentru fiecare componenta a figurilor II §i V plasata gre§it de dv.
.I
v
D
L!i.: ~ I:~ 6() 1]
0
6
\j
D L__
Pigura
Aria
I
I 2 3 4
II
2 3 4 5 6 7
J
I III IV
v
Punctaj raspunsuri corecte 2 2 3 4 I 1 J
2 3 3 3
J
l
2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 9
2 2 2 3 3 3 3 I 1 1
]()
l
3 3 4 4 I J
1 2 2 2 2 2 3 5
76
Psihoteste
7
IE
Numai asociata cuno§tintelor matematice solide, perspicac.itatea va poate, ajuta sa rezolvati o serie de probleme practice, cotidiene. Vreti sa va convingeti? Incercap. sa gasiti solutia problemelor pe care vi le pr,opunem. Va avertizfu.n di dificultatea situatiilor este gradata: secretul virstei nu-i greu de aflat, dar aranjarea unci vitrine ramine totU§i 0 problema. Incepeti cu situatia problematica cca mai simpla §i trecep. apoi la celelalte. Daca nu aveti timp sau nu va incredeti in perspicacitatea sau cuno§tintele dumneavoastra matematicc, cititi raspunsurile. (A.C.)
A
Incurcatura ·ciobanului
Cum poate un cioban sa separe 11 litti de lapte dintr-un vas de 12 1 plin cu lapte, avind la dispozitie numai dona caldari goale de cite 9 1 §i, respectiv, 7 1?
Rll.spuns Sint necesare 7 operatii de turnare a laptelui In vasele disponibile, conform tabelului de mai jos, in care s!nt treculc in coloane capacitatile celor trei rccipiente, iar pe primul rind situatia ini~ala, unnata de ccle §apte operatii:
Interpretarea rezultatelor Dad\ a(i ob(inut intre 60 §i 83 de. puncte: aveti o abilitate deosebita de a percepe §i a rememora formele; intre 40 §i 59 de puncle: ave\i o memorie vizuala foarte buna: inlre 20 §i 39 de punc-te: nu sta(i prea bine cu memoria vizuala; sub 20 de puncte: aveti o memorie vizua!a slaba (sau, poate, o proasta percep~e vizuala).
r·
,
78
Teste psihologice
------------------~------
1-·__________
7::..:9::____ Amuzamente psihomatematice
Oamenii de §ilin.@;
Reordonarea elementelor
La o reuniune' ~tiintifidi toti participan,}ii ~i-au schimbat intre ei dirtile de viziUL Numarul cartilor de vizita a depa§it cu 120 pe eel al oamenilor de §tiin~a. Citi participanti au fost?
C?rdona~i elementele din figura de mai jos astfcl lnc!t In fiecare coloana atft pe onzontala, c!t §1 pe verticala, sa se gaseasca cinci semne diferite. '
Rllilpuns n = numarul participantilor ' Fiecare participant a oferit n - 1· carti de vizitii. Deci: n(n - 1) = n + L20 n'- 2n - 120 = 0 n = - 10 (absurd) n = 12 La reuniune au participat 12 oameni de ~tiin~a.
Secretul vlrstei
Raspuns
Ion este mai In v1rsta decit Vasile. El · are de doua ori mai multi ani decit diferenta care 11 separa de Vasile. La rindul lui, Vasile are un numar dublu de ani dedt vfrsta lui Ion, miqorata cu 30 de ani. Cfti ani au cei doi. prieteni?
+
y
= 2(x
= 2(x
fj
--1
~-
i'l
@
-~
Raspuns Ion are x am §I Vasile are y ani. x
~
+
- y) - 30)
Deci Ion are _40 de ani, iar Vasile 20 de ani.
\@
'*~
II)
L
Decoratorul de vitrine· In cite variante diferitc" poate un decorator sa dis puna §apte stic!ute, (3 de parfum, 2 de apa de colonie, 2 de lac de unghii) intr-o vitrina care are libere doar §apte locuri?
Raspuns Exista §ase posibilitati de a schimba !ntre ele sti~lutele de parfum §i cite ?oua posibilitati pentru mutarea stidutelor de apa de colonie §i de lac de unghii. In total, 24 de variante pozitionale .. Numarul total de posibilitati de dispunere a sticlutelor este de 5 040 (n = 7 x 6 x 5 x 4 x 3 x 3 x 1). Intrucit sticlutele de parfum sint identice, ca §i cele de apa de colonie §i de lac de unghii, numarul de variante va fi mai mic, adidi 210 (N = 5 040 : 24).
Simetrie ?lasa~ ur:na.toarele numer~: 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 16, 20, 27, 29, 30 fn Vlrful u~ghmnlor, , pr~cu~n §I la mijlocu]. laturilor triunghiului §i patratului de pe pagma urmatoare astfel mc1t suma de pe fiecare Iatura a acestora sa .fie aceea§i. 0 prec1zare: numerele nu trcbuie sa se repete.
_._ _ _ _ _ _ _ _ _ _8.:....0.:....__
!-------------·_8_1___ Amuzamente
___;Teste psihologice
psihomatematice
Raspuns
10
8
29
Constructie geotnetrica 6
7
Reproduceti dcsenul de mai jos fara sa ridicati creionul de pe h'lrtie §i rara sa trecc(i de mai multe ori ,pe aceea§i linie. \
I
4
27
30
5
12
In ficcarc cerculc~ din octogonul de mai jos plasap cite un numar de Ia 0 la 15 astfel inc!t suma numerelor din unghiurile fiecaruia din cele §asc drcptunghiuri, ca ~i suma numcrelor din cerculctele fiecaruia din cele patru triunghiuri sa fie egala cu 30.
Raspuns
82 Teste psihologice -----------------------Adunam, scadem, inmultim, imparpm, zece sa obtffiem
-----:--------8_3:_____ Amuzamente
psihornatei11atice
PatratuJ· semimagic .
Patratul din figura de mai jos are o proprietate curioasa: numerele (pozitive negatrve) pe care le contine, !nsumate, clau acela§i total pe fiecare linie, coloana §i pe diagonale. Complctati numerele din patratul semimagic. §I
Puneti semnul opera(iilor aritmetice corespunzatoare fntre cifrele din fiecare casu(a, astfel ca rezultatele i'nsumate pe fiecare coloana §i fiecare rind sa fie zece.
8
2 1
4 1 1
5
0 9
3 8
1
-5 2
3 4
2 1
1
i4
7
Rezolvare Raspuns 8: 2 1 +4 1 X1
10
3 8- 1
10
2X3 4 - 2 1 +1
10
5XO 9
10
10
10
Clasament La un concurs, pe primelc patru locuri s-au clasat doi bai'eti §i doua fete. Punctajul obtinut de fiecare concurent este diferit, dar totalul punctajului baie(ilor este egal cu eel al fetelor. Punctajul lui Dan depa§e§le totalul punctelor primite de Barbu §i Cornelia. Suma punctelor ob(inute de Ana §i Barbu depa§e§te punctajul lui Dan §i al Corneliei laolalta. In ce ordine s-au clasat cei patru concurenti? ,
Raspuns Ana, Dan, Barbu .§i Cornelia
-1~ -12
-5
2
~.
-36
7
0 suma astronomica. Gasiti ultimele trei cifre ale numarului X = 11 + 2! + 3! + 4! + ... + 1988! Va reamintim ca n! este ega! cu 1 x 2 x 3 x ... (n-1) x n. De exemplu. 1! = 1; 2! = 1 X 2 = 2; 3! 1 X 2 X 3 6,· 4! 1 X 2 X 3 X 4 = 24 §.a.m .. cl Raspuns
313
=
=
=
84 -----------------------
T ·r-----------8_5___
Teste psihologice
Amuzamente psihomatematice
Raspuns
Litere §i cifre
Cii!·ele trebuie dispuse ca fn figura de mai jos:
Fiecare1 h tere dm fJ gura urmatoarc i1 corcspuudc o cifra de la zero la noua inclusiv, totdcauna aceea~1. lnlocmi.J htcrcle cu c1frelc corespunzatoare literelor astfel ca cgalili.t\ilc sa fie. corccte. Va ajuliun, ~ptmindu-va ca cifra 5 lipsqte. A
R.aspuns a = 4; b = 9; c = 3; e =· 8; f
7; g
= 2:.
h = 6; j
= 0;
k
=L
Suma maxima D~sp~neti cifrele de la 1 la 9 inclusiv in spatiile din triunghiul de mai jos, . astfel r~crt suma _rroduselor din fiecare dircc~e indicata de sagetile A, B, C, D, E, F sa fre maxnna. Indicati valoarea acestei sume, §liind ca ea reprezinta un num~ir de cinci cifre. · .
Egalitatea
~elor
de stea
I
Steauc1 din figura de mm jos arc bratelc egale: numerelc inscrise !n cercu,ri, prin !nsumare doua cite doua, dau sume cgalc. Cum plasa[i numcrele naturale de la 1 Ia 10 inclusiv astfcl ca cgalita[ile sa fie corccte'?
c f)
I
·~e
t
Raspuns
s ::;
+
f
17 585.
\
86
--~----------------------
Teste psihologice
-------.,-----8_7____ Amuzamente psihomatematice
Tumuri bicolore
Lanturi numence
Avem !n vedere doua turnuri formate din cite trei discuri de marimi clescresc:inde, plasate pe o tija. Discurile s!nt negre sau albe, a§a cum.. apar !n figura de mai jos. Aceste discuri urmeaza sa fie rcordonate cu ajutorul unci a treia Lije. Se cere ca turnurile din r!nclul de sus sa fie astfel reconstruite !nc!L sa se ajunga la situatia de pe rindul de jos. Conditia: sa se foloseasca numai tija a treia, iar la · fiecare mutare sa se plaseze totdeauna discurile tnai mici ca diametru deasupra celor mai mari ca diametru san de aceea§i dimensiune. Care este numarul minim de mutari· ce trebuie facute pentrn a ajunge la rezullatul dorit?
. in fig~ra de :nai jos slnt nr~zcntatc .cinci Ianturi de numere. inscrieti in cercunle ce J?rmeaza veng1le lantunlor numere de la zero la cincisprezcce inclusiv,
~
Rlispuns Numarul minim de mutari estc 29.
Rlispuns Numerele vor fi plasate fn cercurile lan~urilor astfel:
Volumul cubului Un clcv arc () coala de carton CL\ climensiunile de 25 cm/60 em, pe care trebuie sa trasezc modclul . desfi:\§urat. al unui cub. Care este eel mai mare volum posibil al acestui cub (In cmc)?
Rlispuns Cel mai marc volum a! cubului este de l 728 cmc.
Plasati in cercurile din figura de mai jos numere de la 0 la 11 astfel ca suma numerclor din colturile patratului din ccntrul figurii §i de pe laturile dreptunghiurilor sa fie 25.
88 ----------------------
Teste psihologice
------'-----·-..:.8_9___ Amuzamente
psihomatematice
Urmind saritura caiului de la jocul de 'iah, veti clescoperi trei .vechi proverbe Porni[i de !a disuta din stinga jbs in care este inscrisa silaba "De".
romi\ne~ti.
mea bra ra
Rllspuns
R.aspuns
Celc trei vcchi proverbe romih1e§li s!nt: 1. De nu era nasul o pa~ea ohrazuL 2. A scos luna din fintina. 3. Banui e o mica roalii Iumea toata.
Grila 9 x 9 Sa ne imaginam o grila 9 x 9. Care este numarul maxim de patrate ce pot fi innegrite astfel incit sa nu se formeze In nici una din. cele patru directii (verticala, orizontala ~i pe diagonale) o suita de trei patrate consecutive de aceea§i culoare?
Raspuns Numarul maxim de patrale ce pot fi lnnegrite este 42.
l,
-
~
IIIli
&¥$&
Filii
~~~~
•
--
--
B'ilSII
liM;
1181
~
Reactivitatea ~ihologica generala In unele momente avem sen·zatia dl putem aqiona liber, instantaneu, prompt, alleori avcm impresia di sintem de-a dreptul blocati. Desigur, acestc senzatii nu corespund strict realitatii, dar de iniluenteaza puternic comportamentul §i aqiunile noastre. De exemplli, in primul caz ne simtim capabili de schimbari, de infruntarea unor riscuri, cautam contactele cu ceilalti, dupa cum, In a! doilea caz, conduita noastd\ este exact inversa. Senzatia de forta sau de sl3.biciune nu este numai psihologidi, ci §i somatica: dad\ ne simtim blocati, cotpul nostru pare greu, incapabil de cea mai mica migcare §i reciproc. Teslul pe care vi-! prezentam cste diferit de majoritatea celor cunoscute de dumf)eavoastriL Vi se propune sa executati douazeci de actiuni simple, la indemi.na. Dupa ce ati executat fiecare actiune, indicati ce senza~e, ce sentiment san ce ginduri ati avut din cele cinci posibile prezentate. Indicati o singura reaqie, cea predominanta. Calculati-va apoi punctajul §i cititi interpretarea.
l.
Priviti fix inaintea dv: Cum vi se pare lucrul pe care-] vedeti imediat? a) nu rcu~esc sa-mi fixez privirea b) f1'umos c) in teres ant d) urft §i iritant e) bm1al
2.
Atingeti urechea dreapta cu mlna dreapta. Ce simtiti? a) o senzatie neplacuta la mina b) o senzatie neplacuta Ia ureche c) Q senzatie placuta Ia mina d) o senzatie pH\cuU\ Ia ureche e) njmic special
92
3.
Ascultati cu ochii inchi§i sunetele care va 1nconjoad'i. Ce ati sim~it? a) o senzatie de placere b) o alternanta de sunete !nalte §I joase c) curiozitate d) nu-mi dau bine scama e) un zgomot nepli:lcul
4.
Luati ceva in mina §I str!ngeti. Ce ginditi, ce simtip? . a) am 'i:n mina un obiect placut la atms b) o senzatie de disconfmi la mi'na c) nimic deosebit d) o senzatic placuta e) cstc o actiunc inutila
5.
A§ezati-va §i apoi ridicati-va In picioare. Ce simNi? a) o senzapc neplacuta de efort b) dorinta de plimbare c) pur §i simplu nu-mi place d) dorinta de a ma a§eza din 110U e) imprcsia de a nu §ti 1ncotro s·a o apuc
6.
It1chidep ochii §i gindip-va. Ce ati simtit? a) ccva placut, avlnd prilcjul sa-mi fac uncle planuri b) dorinta de a redeschide ochii c) dorinta de a dormi d) o senzatie placuta de repaus e) disconfort, insatisfaqie
7. a) b) c) d) e)
8. a) b) c) d) e)
~----------9_3
___ Cum reaqionati
Psihoteste
Inspirati putcrnic. Ce miros simtiti? un miros foartc placut ceva placut, en un parfun1 nimic dcosebit neplacut o iritape Stringeti dintii. Ce scnzatie aveti? de frica de durere dorinta de a ml:nca de efort nimic deosebit
9.
Scoateti-va' un pantof §i diat J:n picior. Ce ati simtit, a). am fa cut pur §i simplu b) nu-mi dau seama c) teama de a fi vazut de d) incurcatura, neplacere e) dezinvoltura, libertate
15,
Cititi un fragment dintr-o carte, dintr-o revista etc. Ce va vine in minte? a) nu-mi place deloc sa citesc b) am gas it In fragmentul respectiv lucruri interesanle, placute c) citilul este un mod de a-ti petrece timpul d) nimic precis e) cititul ma ajuta la rezolvarea unor probleme cu care ma confrunt
puneti-1 imece ati g!ndtt? o mt~care cii1CVa
10. a)
b) c)
d) c)
Tu§iti. Ce va vine in minte? nimic deosebit faptul ca interprelez un rol oare ce spun ce1 care m-au vazu t?. SI11l pregatit Sa tin liD discurs s-ar putca sa fi racit •
16.
Luati o bancnota sau o moneda §i privili-o. La ce v-ati gindit in acest timp? a) ce a§ pulea sa cumpar cu ea b) sa am grija sa !1ll 0 pierd C) nu valoreaza cine §tie ce d) imi face placere sa 0 privesc e) e murdara, au atins-o atitia
v
11.
Uitati-va cit este ceasul. La ce v-ati g!ndit In timpul acestei aqiuni'i a) ce frumos este ceasul men b) am timp pentru a face ccva c) a fost un lucru care mi s-a cerul d) ceasul meu este in urma (!nainte) e) Ja nimic
13.
Scarpinati-va in cap. La ce va face sa va ginditi accst gest? a) cslc un mod de a slimula i~eilc .. b) este un mod de. aranjare a tnzum c) ma ustura zona rcspecliva d) esle un moe;[ de a ma tine treaz e) este senm de preocupare, i:ngrijorare
14.
intoarceti-vit §i priviti in spate. Ce senzatie ati avut? a) de a ma !ntoarce din drum b) p!acuta c) nimic deosebit d) de pericol e) nu am vazut pe nimeni §i nimic
I l
!
aqionaW?
18.
Inccrcati sa priviti fix .la soarc. · La ce va glnditi') a) concedii, vacante b) nimic deoscbit · c) ma ustura ochii d) cnergie e) lumina qiutati ~a priviti ceva care va intcreseazi. lncotro va orientati privirea? a) drept inainte b) lateral, dreapta sau slfnga c) inainte §i in jos d) nu §liu de unde sa incep st1 privesc e) inainte §i !n sus
19.
20.
Atingeti virful nasului cu dcgePriviti prima persoana pe care o tuL Cc sim(i(i, ce gfndiii? intilniti. Ce ginditi despre ea? a) pot sa-mi vad degctul a) mi-ar face placere sa o cunosc b) s-ar pu tea sit mi se 1nro~easca b) mi se pare simpatica nasul c) nimic deosebit c) esle distracti v d) mi se pare antipatica d) oricum ma minca nasul c) e atita Jume in jurul nostru · e) este un gest de proasta educatie
17,
12.
Impreunati-va palmele. La ce v-ati g!ndit? a) !a o rugaciune b) mi-am privit mi;nile c) la nimic d) la senzatia tactila placuta c) sa repel de mai multe ori mi§carea
§i cum
Cotarea raspunsurilor Varianta
1ntrebilri
de raspuns 3
b c d c
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11· 12
4
5
5
2
3
4
1 5 3 4 2
4
I. 3
4 2 3 5
4
3
5
4 1
2
2 3
2
s
2· 1 3 4
s 5 2
3
2 5
2 4
5 4 2
j
3
2 5
15 4 3 5 2 ., 5
4 I
5 2
16
17
18
4 2
4 5 3 I 2
2
5 2
4
4 3
Interpretarea rezultatelor De la 20 la 39 puncte: sintcti mai degraba greoi (blocat) in reaqii, cu intercs scazut pentru noutate, aqiune, schimbari. Sociabilitatea dumneavoastra §i interesul pentru ceilal\i slnt foarte scazute. C!nd s!nteti obligat sa va deplasati, sa citlittori1i sau sa initiati !ucruri noi avett dificultil(i SCliOase, Va este lecill1a, de Unde §i tendin(a de a va izola §i mai mult, de a cleveni de-a dreptul opac fatii de toti ceilal\i. Facqi gimnastica fizica ~i rnintala. Cautati modalitati de a va proteja de
94 Psihoteste --------------------------lumea !nconjuraloare, dar nu pnn evitare, ci prin confruntare.
De la 40 la 50 de puncte: aveti dificultati in a avea 1!11\Iattve, sinteti opozant fata de· orice lucru care schimba regulile deja. unanim - sau apro ape acccptate. Adesea aveti sermitia greutatii de a aqiona §i tindeti spre birocratie penlru a va apara de noutati'; aveti deci o preferinta pentru formalism. Urmati-va un pic emotiile §i nu i'iti atit de conformist fata de normele §i re-gulile psihosociale care va inhibii sau, daca nu este posibil, cautati modalitati alternative - dezirabile social - de aqiune. De la 51 la 60 de puncte: sinteti permanent in dubiu, intre a face, §i a nu face, a consti:Ui §i a distmge, a Iuera §i a va odihni. Uneori simtiti ca va dominati corpul, alteori ca acesta nu va asculta; uneori sinteti transparent §i lejer, alleori opac §i greoi. Nu va· lasati cople§it de momentele dificiie, utilizati maximal §i bucurati-·va de momentele favorabile; cautaJ,i sa le diversificati, expcrimentati noi proceduri interactionale, plecati de !a premisa ca puteti face fata unui numar cit mai mare de situatii. De la 61 11). 79 de puncte: sfnteti activ, simtiti mult nevoia nouta[ii §i a claritatii. Adesea tindeti catre un activism, excesiv care sa va men tina vigilent §i ·sa va calineze; de aici §I teama, uneori, · ca nu sinteti suficient de activ. GasiJ,i modalita(i de relaxare, nu fiti obsedat de activitatile §i lucrurile pe care le avep de facut. Introduceti mai multa rigoare in organizarea activitatilor §i totul va fi O.K.!
De la 80 la 100 de puncte: sinteti impetuos, prompt, cu mare interes pentru noutate; slnteti sociabil §i avid de rela(ii sociale. Mi§carea, calatoria, actiunea, initiativa va stimuleaza, va fac fericit. Tindeti sa fiti transparent pent:ru ca va place sa aratati §i altora ceca ce faceti. Nu va lasati lnsa dominat de aceasta impetuozitate §i reactivitate ridicate: s-ar putea sa va disipa(i inutil energia, puteti cadea in superficialitate. Numarati pina la o suta inainte de a face! Ierarhizat}-va priorita(ile, instituiti-va un sisten1 de autocontrol. (J.S., F.S.)
A §ti'
sa
.
.
memorez1
Multi oat~eni se pll'ng ca au probleme cu... memoria; §i mai multi ar dori sa aiM o "memorie perfecta". Ace§tia iau ca model persoaneJe care dau dovada de o memorie fenomenala, capabile nu sa retina, ci sa "fotogi·afieze" mintal un text, pe care sa-l reproduca apoi .cu absoluta fidelitate. , A§a cum aratau psihologii francezi Pierre Lemaitre §i Franiois Maqniire (Savoir apprendre, Paris, 1986), de regula, supraevaluam memoria, faclnd din ea unul din indicatorii privilegiati ai personalitatii. Oare nu spunem despre un copi! care are un e§CC §colar ca "mi rc(ine nimic"?! ·
__________9_5___ Curn
reactionati §i curh aqionati?
Totu§i, pcntru un elev, ca §i pentru oncare persoana, a avea cuno§ttn(e inseamna a le fi dobindit ~i pastrat in memorie. in plus, se pune problema de a ~i ~apabil sa le redea dupa vointa fie cu ocazia examenelor, fie in alte impreJUran. Pentru aceasta avem "instrumenttll natural" numit memorie. Trebuie insa sa marturi~im ca nu §tim prea bine sa utilizam acest instrument cu care sinterb inzestrati. Il folosim adesea in mod primitiv: c!nd o idee nu vrea sa ne intre In cap, o repetam i'ntruna plna obosim. Este oare acesta un mod eficient de a memora?! Nici pe departe. Experimentele cl~sice asupra memoriei, rcalizate de psihologul german Hetman Ebbmghaus (Uber das Gedachtins, Berlin, 1885 ), au relevat ca aproximativ 75% din informatiile memorate se uita dupa 24 de ore, ca nu putem memora orice di,ntr-o data. Pe de alta parte, .se §tie ca virsta afecteaza considerabil capacitatea de memo rare a ind1vizilor, ca fiecare din noi avcm tendinta de· a Simplrfica ccea ce memoram. Sa examinam aetivitatea de i'nvatare §Colm-a. Una din dificultatile majore int!mpinatc de elevi §i studenti consta In asimilarea §i pastrarea in memorie a unui corp de cuno~tinte predate fractional ~i parcelat de-a lungul unui semestru sau unui an. Cum sa ne antrenam memoria pentru a face din ea o sursa de satisfaqii §i · succese? Prima conditie - sus[in . cei doi psihologi francezi anterior mentionati - este de a ne cunoa§te propriile capacitati de memorare. Pentru aceasta ni se propune urma.torul chestionar privind diagnoza sumara a obi§nUin[elor §i capacitatilor de memo rare. Raspundcti prin. DA sau NU la fiecare J.'ntrebare, dupa cum este cazul in ccea ce va prive§te.
1.
Privi[i timp de un minut desenele de mai jos.
*x
=0+%
C&VO-
Apoi acoperi(icle §i incercati sa reproduceti din memorie desenele. A[i reu§it sa reproduceti eel putin zece din ele? DA NU
2.
Va amintiti eel pu[in o strofa din zece cintecc sau poezii? DA NU
3.
Va aminti[I cu U§Urinta numerele
utile (de· telefon, a! buletinului de identi tate, al carnetelor CEC etc.?) DA NU
4.
Rctine[i fcira efort numelc §I prcnumele pcrsoanelor ce va slnt recomandale? DA NU
!;'.'
.) • Stiti numele a douazeci de strazi din ora§ul 1n care locuiti? DA NU
. 6.
La §Coala, ati inva[at cu U§urinta tabla !nmultirii? DA NU
7.
Putcti recita poezii !nvatate Ia §co ala? DA NU
~liti c!nd mcmorati eel mai bine (dimineata, seara)? DA NU
8.
9.
Obi§tmiti sa urmariti cu alentie prelegerile (lectiile) spre a le !nvata "pe jumatate" inca din clasa? DA NU
____g] ____ Cum reactionati §i cum aqionati?
96 Psihoteste -----------------------
10..
Obi~nuiti stl invatati pe de rost
difcritc t.exte numai pcnlru ·a va excrsa memoria?
DA
NU
11.
De regula, cititi de mai multe ori un text pentru a-1 §ti cu precizie? DA NU
12. Cunoa§teti eel putin trei procedee (folositc, de exemplu, de actori) pcntru anlrenarea memoriei? DA
NU
13.
Obi§nUi\i sa spuncti cu voce tare ceca ce vre\i sa va amintiti?
DA
14.
NU
Inaint.c de culcare, va rezervati un limp pentru "a vedea" activitatile ce urmcaza ' sa le efectuati in ziua urma.toare? DA NU
15.
Instructiuni
Obi§nui~i "'sa profitati" de reaqiile
A.· In fiecare din §irul de desene de mai jos exista doua figuri identice; marcati-le cu creionuL Timp de rezolvare: 30 de secunde
dv. afective pentru a memora mai bine?
DA
NU
16.
A
De obicei, comparati mintal ceca cc urmeaza sa memorati cu ceca cc §titi deja?
DA
a
d~
Folositi mctode mnemotehnice (procedec de ordonare a datelor dificil de memorat)? DA NU
e~
19.
Cind va pregatiti pentru examene, obi§nuiti sa revizuiti lntreaga materie?
20.
Utilizati In mod frecvent agenda sau fi§ele de 'lnsemnari (aide-memoire)?
· DA
~ 5]
lSJ 0
rfi ~
C~v~~~~~"~
18.
NU
m 'ffi m m l~
b0 GJ
NU
17. Utilizati scheme grafice pentru subiectcle ce urmeaza sa le memorati? DA ,,, NU
DA
111
I
w rf}
*
~
w~
~ ~ ¢> ~
B. Depistati penlru fiecare din s~riile a §i b din figura de mm jos uncle apar diferen[ele; notati-le cu creionul. Timp de rezolvare: 60 de secunde.
B
·ij
NU
a
Daca ati raspuns DA Ia toate cele douazeci de inlrebari sau la eel<; mai multe din cle, inseamna ca aveti "o memorie buna" §i §Liti sa memorati eficienL Daca ati raspuns NU la cea mai mare parte din lntrcbari, s-ar parea ca aveti "o memoric slaba". Nu-i foarte grav. _Memoria poate fj antrenata prin procedee adecvate. Raspunsurile la intrebarile 11 pfna la 20 oglindesc cunoa§terea sau Jlecunoa§terca acestor procedee. Arralizati singuri, in funqie de raspunsurile date, daca §titi sa memorati. (R.M.)
b
Rezolvare
Smteti un bun ''observator''? V-a\i pus vreodata problema cum percepe[i obieclele, fenomenele, sitnatiile din anturajul dv. imediat? Capacitatea de a percepe cu precizie §i in profunzime ~sle o calitatc indispensabila in dezvoltarca unci personalita[i armonioase. In[clegerea Iucrurilor este o facultate care va permite sa va adaptati la mediul socio-profesional in care trai[i.
Proba A De la sti11ga la drcapta: a) figura 3 §i 7; b) figura 3 §i 7; c) figura 1 §I 5; d) figura 2 ~i 5; e) figura 2 §i 5. Proba B a) Iiuia I, colo ana 4, '5 §i 6; Iinia 4, colo ana 4, 5 §i 7. b) linia 3, coloana 4 - B §i D; linia 5, coloana 4 - B §i D; linia 6, coloana 5 - D §i B. Pentru fiecare raspuns exact din proba A se acorda cite un punct; pentru fiecare raspuns exact din proba B se acorda dona puncte. Scadeti 3 puncte pentru
98
Psihoteste
·~---------.:.99.::._
___ Cum reactionati
§i cum aqionati?
\!jf
fiecare raspuns eronat sau incomplet aferent probei B; de asemenea clnd nu aki reu~it sa va incadrati in timpul afectat. Rezultate • 6 - 11 puncte: ave~ un spirit de observatie bun • 3 - 5 puncte: aveti un spirit de observatie mediocru sub 3 puncte: spiritul dv. de observatie trebuie sa va dea de gindit.
J J
7•
Cum va pastrati fotografiile? a. vraf intr-o cutie, b. fntr-uh album, c. intr-un sertar, puse fn ordine cronologidi. Care din unn~torii trei indivizi are cea mai mare· probabilitate sa fie uciga§? a. eel cu fat a prelunga, nas mare, buze subtiri, marul lui Adam proemment, b. eel cu cap patrat, trasaturi colturoase, barbia proeminenta, c. eel cu fata lata §i adipoasa, cu buze subtiri.
8.
Sinteti un martor nrnn de incredere?
9.
Chiar sub privirile dv. o tinara fata fur a un obiect. Cum reaqi6nati? a.
refuzat] sa relatati despre ceca cc a\i vazut, b. depuneti marturi(O pentru a () fn:vata mintc, c. minimalizati fapta pentm a-i U§ura situatia.
10 •
Cc reprezinta cinci metri? a. lungimea autoturismului Dacia, b. lungimca unui autocamion, c. lungimea unci sufragerii.
11.
Priviti cu atentie timp de UIJ minut fotografia de mai jos, ca §i cind ali fi martor la ce se intlmpla.
Psihologi de prima marime - incepind cu Alfred Binet, . Edouard Claparede, William Stem - s-au preocupat de valabilitatea probelor testimoniale ale martorilor de buna crcdint1L Experimente riguroase in acest domeniu au fost realizate ~i in tara noastra (Al. Ro~ca, 1939; T. Bogdan, 1957). · Din toate cercetarile experimentale, ca §i din practica judiciara rezulta un adevar surptinzator: o marturie In totalitate corecta reprezinta o excep~e. De regula, niartorul de buna credinta ofera o versiune mai mult sau mai pu~n indepartata de realitatea obiectiva. Recepiia senz6riala, prelucrarea informa~ei ~i redarea acesteia (verbalizarea), ca procese psihice naturale, introduc distorsiuni in probele testimoniale. Paradoxa!, dar o amintire poate fi precisa §i in acela§i timp falsa, iar exactitatea acesteia nu este propor~onaJa cu forti:\ Teaducetii ei in memorie. A§adar, intrebarea dad slnteti tin martor demn de crezare se justifica: $i este bine sa o §titi! Pcntru aceasta i:ncercui(i, la fiecare ]ntrebare, una din literelc corespunztttoare raspunsului ales.
1.
4.
De ce ati accepta sa depuneti mi:irAfla\i ca !ntr-q tara stri:\ina, in turic in fa\a unui tribunal? a. pentru a urma en o saptamina, un om a fost scoate adevarul la lumina, b.. din cudozi- condamnat §i executat dintr-o eroare tatc, c. pentru a avea un rol important. judiciara. Cum reactionati? a. considerati situatia ca pe o fatalitale, b. si'nteti Daca ar trebui sa rclata~i un fapt, foarte §Ocat, c. si'nte~ uluit ca a§a ceva v-a~i fncrede mai degraba i'n: a. intuitia se mai poate intfmpla fu zilele noastre. proprie; b. memoria dv., c. in logica dv. · Put(* sa spuneti cu exactitate ce ati facut de dimineata pfna seara In Sa presupunem di vedeti ic§ind fn urma cu 0 saptamfna ? a. da, b. nu, c. fuga trei indivizi dintr-un magazin de in parte. biju(erii. v-ar fi gre\.1 sa-i recunoa§teti dintre mai multi suspeqi daca ar fi: a. Cum stati cu vederca? a. sintqi o pcrsoana din alta tara, b. un extremist, daltonist, b. suferiti de prezbitism, c. c. un om fi:ira ocupa(ie? suferi1i de miopie (purtati ochelari).
,' 9i acum,, pcn:ru a va .autoevalua spiritul dv. de observatie ~~ pentru a vedea daca :mteti un r~artor m care tr!bunalul se. poate, !ncrede, aconil\i ficdirui raspuns punctajul m confonmtate cu tabclul de rnai jos:
2.
5.
3.
6.
Intrebarea
a
b
c
1 2
3
2
3
1 2 1 2 2
3
1 3
4
1
5
3 1
6
1
J l
!
]
7 8 9 10 Total
2
3 1 2
3
1
3 3 3
2 2 2
1
2
3
1 1
100
Psihoteste
·~
_ _ _ _ _ _ _ _l..:..O_l_ _ _ Cum reaqionati §i cum aqionati?
· 3.
·Care este in general starea dv. psihica? 1 Excelenta 2 Buna 3 Proasta 4 Foarte proasta
Pentru autoevaluarea spiritului dv. de observatie v-am pus la dispozitie fotografia i'nfati§lnd asasinarea lui Lee Oswald, presupusul uciga§ a! pre§edinte!ui american John Fitzgerald Kennedy. La 24 noiembrie 1963, Jack Ruby 1-a impu§cat mortal pe Lee H. Oswald chiar In arestu1 politiei din Dallas (Texas). Fara a mai privi din nou fotografia, !ncercati sa raspundeti la urmaloarele intrebari: 1. In ce mina tinea Jack Ruby pistolul? 2. Uciga§ul lui Lee H. Oswald purta palarie? 3. Ce fel de haine purta Jack Ruby? 4. Cite persoane apar in fotografie? a. intre 5 §i 10; b. i'ntre 11 §i 15; c. intre 16 §i 20. 5. Apar §i persoane de sex feminin in fotografie? Comparati raspunsurile date de dv. cu imaginea fotografica. Pen'tru fiecare raspuns corect primiti cite un punct; adaugati-1e la punctqjul ob(inut la primele 10 intrebari.
4.
Adesea simt ca "ma ia cu calduri". 1 Da 2 Nu
5,
1 Adesea 2 Une01i 3 Niciodata
Interpretarea rezultatelor Daca ati obtinut la lntregul test intre 15 §i 20 .•de puncte, nu sinteti bun de martor. Nu pentru ca ati fi prea distrat, ci pentru ca sinteti dominat de imaginatie. Preferati. sa faceti apel mai mult Ia imaginatie decit hi memorie. Sinteti inclinat spre visare, ascultati mai degraba de instinct decit de ratiune. Va Iipse§te, probabil, spiritul metodic §i sinteti poate putin cam agresiv. Un scor de 21-30 ·de puncfe nu va recomanda ca un martor pe deplin valabil. Uneori sinte(i ''eu capul in non", adesea emotiv §i sentimental. Dati importanta unor Iucruri lipsite de semnificatie §i negli.iati detalii foarte semnificative. Totu§i, sinteti capabil sa clarifica[i lucrurile. Puteti deveni un martor credibil. · Cu 31-35 de puncte sinte(i derm1 urma§ al lui Sherlock Holmes: nimic nu scapa spiritului dv. de obseryatie. Va intereseaza tot cc va i'nconjoara §i aceasta face din dv. un martor aproape perfect. Aveti o mcmorie buna §i spidt critic dezvoltat. Felicitari!
(A.C.)
i
In ultima instanta stresul rei1ecta discrepanta dintre solicitarile la care este supusa o persoana §i capacitatea ei de a raspunde cu succes acestora. Psihologul T. S. Langner a imaginal o scala compusa din 22 de itemi (intrebari §i enunturi) cu ajutorul careia puteti evalua cit de bine raspundeti factorilor stresanti. Alege(i din variantele d~ raspuns pe cea care corespunde situatici dv.
1.
6. 1
2 3
4
De mai mult til'rlp rna simt peste masura de slabit. 1 Da 2 Nu
Am avut perioade de ~timp in care m-am sim(it depa§it de situa(ie. 1 Da 2 Nu
2.
Aveti pofta de mincare ? Slaba Normala Buna Prea buna
7.
lI
Slnt atlt de obosit lncit nu pot sta nici macar pe scaun (trebuie sa stau lungit). 1 Da 2 Nu
I
8.
\
i
Cum raspundeti ·.Ia stres?
A1i suferit de palpita(ii ?
Sinteti tipul de om care i~i face gnJI din orice? 1 Da 2 Nu
9.
Ati avut dificultati de respiratie (fara a face 0 munca foarte grea) ? 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata
10.
Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica) ? l Adesea . 2 Uneori 3 Niciodata
11.
Ati avut stari de 1e§in?
I Niciodata 2 Foarte rar
3 .Rar
12.
Intimpinati dificultati d'nd incercati sa adormiti sau sa ramineti treaz? 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata Va d~ranjeaza aciditatea gastrica (concomitent mai multe zile)? 1 Da 2 Nu
13.
14.
Aveti memorie buna?
I Da 2 Nu
15.
S-a intimplat sa aveti "transpiratii reci"''! 1 Adesea 2 Uneori 3 Niciodata
16. Va
tremura vizibil mlinile?
1 Adesea
2 Uneori 3 Niciodata
17.
Aud zgomote in cap tot timpul.
1 Da 2 Nu
18.
Am spaime personale care imi provoaca prabu§irea psihidl.. 1 Da 2 Nu
19.
Va simtiti izolat, singur, chiar intre prieteni? 1 Da 2 Nu
20.
Nimic nu m1 se. intimpla dupa cum imi doresc.
102
Psihoteste
1 Da 2 Nu
21.
Suferiti de dureri de cap? 1 Adesea 2 Uneori · 3 Niciodata
~------------=1::..:0::..:3::._
22.
Uneori mc1 nu mai §tiu daca ceva mai are pret, daca merita sa mai dore§ti ceva. 1 Da 2 Nu
Calcularea scorului §i interpret:area rezultatelor Primiti cite un puhct dacii. ati fncercuit raspunsul 3 sau~ 4 la item~l 3, dad\ ati incercuit 3 la itemul 11 §i 2 la itemul 14. Pentru f1ecare dm ceilaltJ Item! · prim1tJ c!te un punct daca ati incercuit cifra 1 (primul raspuns): " T. S. Langner a verificat scala sa ·de masurare a stresulm pe un numar de 1 600 de adu]ti din Manhattan (New York). Rezultatele nu au decit o valoare indicativa pentru populatia romfmeasca. Totu~i meritil. sa ,§titi eli. acei care au obtinut intre 0 §i 3 puncte sint considerati c~ raspunzi'nd "normal" la s~es. Cei care au 4-6 puncte sfnt la limita normalulm. Un scor de 7 puncte (§1 peste) indica o discrepa:nta serioasa intre solicitari §i capacitati,le personale. Se impun masuri de echilibrare psihicii: trebuie consultat un specialist. (A.C.)
__ Cum reactionati
Capacitatea de decizie. . Cind vii confr~ntati cu anumite probleme, de obicei incercati sa le rezolvati rapid sa~ le amfnati cit mai mult posibil? C!nd sinteti presat sa luati o decizie, actw!_la1I in pnpa sau va pastrati calmul, alegind. cea mai buna soluti,e? In lua~ea _unei ~otarir! c~rep. §i sfatul altora sau considerati acest lucru un semn de siab1cmne? Agomza!/' adesea atit inainte, cit§i dupa ce luati decizii importante sau faceti fata luiirii unor ase:menea decizii calm, fi'u·a probleme secundare? ~apacltatea de. a lua decizii in mod inteligent, calm §i in limp rezonabil este utila r_n VJata d: zr cu zi, pentru orice profesic, dar mai ales penti'u manageri. 0 modahtate s1gura de a alege fntre managerii buni §i cei nepotr:iviti este aceea de ?onfrunta~e a lor cu luarea deciziilor. Luarea prompta a unei decizii adecvate este rmportanta pentru cl§Llgarea respectului subaltemilor §i superiorilor. Pentru a afla cit de bine va descurcati in luarea deciziilor raspundeti la urmatoarele intrebaJi: ' •
0
1.
incercati adesea sa evitati sau sa aminati luarea deciziilor importanle, spunindu-va ca problema se va rezolva de la sine?
DA_ _ NU_ _
Va ·supraevaluati potentialul . de acpune? Pe o foaie de hirtie obi§nuita, format A4, desenati cu mlna libera un cere. Utilizati din spatiul dat eft dmiti. Atentie, sa aveti un instrument de scris care sa nu va creeze dificult:'lti §i o poziti,e comoda la masa de lucru.
Interpretare Tipul care se supraevalueaza va desena un cere af carui diametru depii§e§te 8 em, trasatura evidentiindu-se pe masura ce dimensiunea cercului cre§te. Se poate spune . despre aceste persoane ca au o doza de optimism marcata, slnt veselie, sociabile, comunicative; par a depii§i dificultatile, acord!ndu-§i cu U§Urinta, uneori chiar cu superficialitate, garantia succesului. Spiritul critic §i autocritic se evidentiaza mai putin. In grup astfel de oameni s!nl tonici, initiatori de aqiuni, situ!ndu-se de cele mai multe ori In pozi(ia liderului informal, "specialist" cu problemele socio-afective. . · Tipul car~ se subevalueazll. va desena lln cere al cami diametm va fi evident mai mic de 8 em. Aceste persoane lind sii-§i afirmc cu mai putin suraj opiniile, sint -mai. putin comunicative, optimiste. Spiritul critic §i autocritic subliniat se pare cii le fr!neaza initiativele. In grup au o pozitie rezervata, se angajeaza cu dificultate in initiative, caracterizindu-se prin nemultmnire §i irascibilitate. Sint meticulo§i, uneori p!na Ia pedanterie; i§i exteriorize_aza trairile afehive limitat. (R.C.)
§i cum acponati?
2.
C!nd vi se cere sa luati, o decizie foarte importanta, deveniti agitat(a) §i nu mai dati randamentul maxim?
DA.__NU_ _
. 3.
Considerati ca este sub demnitatca dv. sa vii sfiltuili cu suballemii fn probleme fn care e£' au experienta?
DA.__NU_ _
4.
In cazul deciziilor fn probleme importanle, pcntru care exista argumente ,de ambele parti", obi§nuiti sa vii bazati pe intuitie, pc Her?
DA.__NU_ _
5.
DOiiii adesea sa fiti fn situat-ia de a lua vreo decizie?
DA.__ NU,.__
6.
Cfnd aveti de luat o decizie importanta, aceasta vii afecteaza somnul §i pofta de mincare?
DA.__NU_ _
7.
Sincer vorbind, datorita lipsei de incredere in dv. fn§iva, vii. displace sa luati decizii?
DA__NU_ _
. 8..
Sfntep in dificultate chiar §i atunci cind aveti de luat decizji lipsite de irnportanta? '
DA.__ NU_ _
9. .
Ati con cedi a un prieten . dacii mentinerea lui ar contraveni intereselor firmei fn care detinep o pozitie importanta?
DA__NU_·_
10.
Daca ati e§uat in rezolvarea unei probleme din aria dv. ·de activitate, fncercati sa ascundeti celorlal!,i acest lucru?
DA__ NU_ _
11. .
In familie participati Ia toate sau . Ia majoritatea deciziilor importante? DA_NU_
12.
De obicei, sfnteti nervos alit dupa, c!t §i fnainte de luarea unei decizii importante?
DA_ _ N'U_·_
104
~-·
.
Psihoteste
______.;___1_0_5___ Cum reaqionati .§i cum acj;ionati?
Calcularea scotului §i interpretarea rezultateior Cel ..mai dezirabil raspuns prime§te 4 puncte, eel mai putin dezirabil - 1 punct. Acordati-va 4 puncte pentru d!spunsul DA dat la intrebarile 4, 9 §i 11 §i pcntru NU Ia celelalte §i 1 punct pentru raspunsul DA Ia intrebarile 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10 §i 12 §i, respectiv, pentru NU la 4, 9 §i 11. Un scor tntre 41-48 va situeaza peste medie, sugerind o mare capacitate de a lua decizii. Cele mai multe persoane ob~n la acest test tntre 30-40 ,de puncte. Un scor sub 30 de puncte nu va recomanda pentru functii de decizie. Incercati sa va autoanalizati conduita §i sa depistati blocajele psihice in luarea deciziilor. (D.T.)
Calcularea scorului §L interpretarea rezultatelor Adunati numerele incercuite. Daca suma rczultata este cuprinsa tntre 10 ·§i 20 de puncte, sinteti, se pare, o persoana independenta in modul de a glndi §i actiona. Daca va situati tntre 40 §i 50 de puncte, s!nteti, probabil, nepermis de influentabil §i poate ca ar trebui sa lnvatati sa luati singur decizii, sa va incredeti in ele §i, eel mai important, sa persevera~ in realizarea lor. Persoanele ce obtin mtre 20 §i 30 de puncte au, dupa cum precizeaza Sidney Lecker in lucrarea "Who are you" (1980), din care am preluat acest test, un grad mediu de rezistenta !a influentele cclorlalti. {L.C.)
Cit de influentabil(a) smteti?
Sinteti perseverent(a)?
Acest test va poate ajuta sa aflati cit de influentabil sinteti sau, altfel spus, care este gradul dumneavoastra de independenta fata de ceilalti in ceea ce fact*, simtiti sau ginditi. Incercui~ cifra care credeti ca reflecta eel mai bine situatia dumnea-voastra, §tiind ca cifra 1 semnifica dezacordul, iar cifra 5 acordul deplin cu compoitamentul descris fn cele 10 situatii. Examina~ toate cele 10 enunturi §i pronuntati~va fn legatura cu fiecare dintre ele, chiar daca va va fi greu sa acceptati ca lucrurile se intimpla a§a, §i nu cum ati dori dumneavoastra. Sinceritatea cu dumneavoastra !n§iva este obligatorie! Niciodata Totdeauna
In viata cotidiana nu toate aqiunile noastre reU§esc din prima fucercare; adesea reu§im doar a doua sau a treia oara, ba chiar dupa un numar §i mai mare de tentative. Uncle persoane i§i pun de multe ori intrebarea daca este oportun sa insiste, sa continue sau .nu. De multe ori !nsa succesul depinde tocmai de perseverenta noastra, care este o vmiabili:\ de personali'tate comp!exa: Ea nu rezida numai in 'capacitatea de a nu ne descuraja, de a .nu ne 1nfuria in fata C§ecului, ci este ceva mai mult, cuprinzind motivatie, trasaturi caractcriale etc. Aceasta calitate de a domina situatiile neobi§nuite, frustrante, dificile - perseverenta sau rezistenta umana, cum a fost numita - §i care conditioneaza !n mare masura rcu§ita !n activitatile noastre poate fi formata §i dezvoltala Ia fiecare dintre noi. ' Vrcti sa §liti cit sinteti de perseverent ~i cum va puteti imbunat~ti aceasta trasatura de personalilate? Parcurgeti teSt11l urmator!
1.
Cind rna imbrac, iau in considerare prognoza meteo
2
3
4
5
2.
Clnd nu vreau sa fumez, dar mi se ofera o tigara, accept
2
3
4
5
2
3
4
5
Cind parteneml(a) dore§te sa mearga Ia film §i eu nu vreau, rna razgindesc
2
3
4
5
Slnt Ia o pelrecere; de§i n-a§ dori sa consum bauturi alcoolice, c1nd cineva imi ofera un pahar, accept
2
3
4
5
1. a) b) c) d)
3.
4.
5. 6. 7.
8. 9. 10.
Clnd nu ma simt bine §I cineva imi spune nu arat prea grozav, rna simt §i mai riiu
ca.
C!nd cineva imi spune ca !i place tunsoarea mea, incerc sa rna tund ]a fel data viitoare
2
3
4
5
Cind ciileva spune ca ar trebui sa mai slabesc, tin seama de aceasta c1nd man!nc
2
3
4
5
Daca un prieten insista, reU§C§tC sa ma determine sa jucam cart!
2
3
4
5
Pot fi
2
3
4
5
2
3
4
5
U§Or
convins sa fac dragoste, chiar daca nu doresc
Chiar daca nu mi-e foame, pot fi convins sa maninc
Imaginati-va d\ sun?..\ telefonul §i o voce foarte placuta va spune o fraza putin ciudata, putin absurda, c.onstind lntr-o zicala, lntr-o cugetm·e, mlr-un proverb etc. Ziua U[matoare, la accea§i ora - o alti\ fraza, la fel de sibilinica. ~i a~a timp de. zece zile !a rind. Cum reactionati? Gasi(r mai jos ccle zece fraze §i, pentru fiecare cite palm posibilitati de raspuns.
2.
Vre(i sa va dau o veste buna? Cine este !a telefon? D[;sigur; care? Nu discut cu nccunoscutii. In ce sens buna?
Cine seamana, culege. a) De ce lmi spuneti aceasta? b) Eu seman mereu, dar nu culeg niciodata. c) Nu inteleg ce vreti sa spuneti. d) Dv. ce ma sfatui(i sa fac? .
3. de a) b) c) d)
Nu da vrabia din m1na pe cioara pe gard. Ce i'nseamna aceasta? S!nt total de acord. Nu spuneti prostii! Dati-mi atunci aceasta vrabie!
Cine cauta, gase~te. a) ~i daca nu vreau sa gasesc nimic? b) Bine, atunci sa cautam. c) Nu v-am cerut sfatul. d) Dv. ce cautati?
9.
106
107
Psihoteste
----------------~-----
8.
5.
Cine spune "da, dar. .. " nu este niciodata mul[mnit. a) Unde dot"iti sa ajunge[i? b) Da, dar eu sint multumit. c) S!rtteti neobrazal daca veti continua. d) Cine nu spune "dar ... " nu poate fi mul[umit?
Cine are noroc in dragoste are ghi-nion la jocm·ile de dir[i. a) Dv. iubiti proverbele. b) Tine1i minle aceasta pentru dv. c) incetati sa-mi telefonati! d) Eu .in ce am noroc?
6.
Nu trezi dinele care doarme. a) Ciinele este deja treaz. · b) Cine este dinele, dupa parerea dv.? c) Sinte[i de-a dreptul pisalog. d) Atunci sa vorbii;ll incet, sa nu-l trezim.
4.
Corb la corb nu-~i semite ochii. a) Intre noi a§a facem? b) Chiar a§a este, draga domnule. c) Dv. sinteti un corb, eu nu, §i nu ma mai deranja[i. d) Pentru dv. cine sint corbii?
7.
Trebuie sa incercam pentru a avea incredere. a) Nu cred ceea ce-mi spuneti. b) EQ incerc, deci am incredere. c) Nu ma intereseaza. d) Sa vedem ce se va intfmpia cu telefoanele dv.
10.
Frica te impinge la orice. a) Vreti sa ma infrico§ati? b) ~i de ce ar trebui sa-mi fie frica? c) Ajunge, acum exagerati! d) Toate aceste zicale imi stfrnesc curiozitalea.
Cum reactionati §i cum aqionati?
tenta. Rationamelitul va este de tip capitulard: "De ce sa mi se l'ntimple tocmai mie una ca asta?!". Recomandarea este de a invata sa insista(i; la insistenta altor persoane raspundeti p1in insistenta. Daca va gindiJ;i bine, veti vedea ca acest test va ajuta - prin recomandari, prin analiza variantelor de raspuns §i experimentarea comportamentala a unora dintre ele etc. - in antrenarea perseverentei §i rezistentei la dificultati. Intre 21 §i 30 puncte: sinte);i destul de rezistent, de§i din cind in dnd ave);i "caderi" nea§teptate in care abandonati totul: Acest fenomen se produce pentru ca aveti 0 Incredere red usa in fortele proprii §i pentru ca nu va sint clare. motivele perseverentei. Recomandarea este de a va clarifica ideile . in timp ce rezistati, de a va justifica rational actiunile, de a cauta argumente pertinente pentru a persevera. Rezistenta din principiu nu serve§te la nimic dad\ nu va este clar ceca ce urmariti, ba dimpotriva. Numarati pina la o suta !nainte de a abandona. Intre 31 §i 40 de puncte: s!nteti foarte perseverent !n raport cu oamenii, nouta[ile §i situatiile confuze. Mergeti inainte foarte decis pe drumul dv. §i deseori pareJ;i un adevarat buidozer. Atentie totu§i, acest lucru s-ar putea sa fie uneori deranjant, iritant pentru ceilal);i - din c!nd in cind trebuie sa mai §i ceda);i, sa 'nu treceti dincolo de orice limita, pentru ca nu puteti avea intotdeauna dreptate. Recomandarea este deci de a-i asculta, chiar daca mai pu);in in plimele etape, §i pe ceilalti; bucurati-va de viata invatfnd ca uneori mai §i pierdeJ;i. Nu trebuie sa deven:iti prizonierul propriei. dv. indipatinari. (J.S., F.$.)
Cotarea :raspunsurilor Varianta de !_~!2!1_!1£_ _____
a
I
2
3
·---·--1- 1 - T
b
2
c d
0 3
'
2 2 ,0 0 3 3 ----
4
--3
4
2 5
5 2 3 I 4
Intrebarea 6 2 3 1 4
8
9
10
2
1
3 4 2 5
7 2 3
3
2
1
1
0
5
5
3
futerpretarea rezultatelor Dadi a[i ob[inut mtre 0 §i 15 puncte: sinteti "moale", la presiunea evenimentelor sau persoanelor ceda[i imediat. Nu s'i'ntefl deloc perseverent, ave);i dificulta[i mari in a sHipini ·situatiile neobi§nuite, frustrante, stresante. Recom(lndarea este ca, deocamdata, sa evita[i contactele cu persoanele §i situatiile dificile §I sa cereti sprijin de la cei care va pot ajuta, Iasind la o parte c)i·ice orgoliu. Dar §i in aceasta sitt.iatie trebuie sa tineti cont de slabiciunea dv.: cauta);i acele persoane care va pot ajuta intr-o maniera naturala, discreta, fara ostentatie sau hiperprotectie. Apoi, da~a va intereseaza o activitate, o situa);ie ceva mai stresanta sau o _persoana mai dificiH\, nu cedati nieiodata la primul C§ec (refuz), apelati din nou la cei cu ex-pe1ienta peutru a va sugera cum trebuie sa continua(i. pricum, numarati pina la zece inainte de a ryactiona prin abandon. Intre 16 §i 20 de puncte: sinteti oarecum elastic, cedati clestul de U§Or, dar uneori aveti capacitatea de a reveni. In general insa, va adaptati cu dificultati, perseverenta dv. nefiind deosebita: sinteti mai !nclinat spre abandon dedt spre insis-
A
.
Intr-adevar, _hotant(a)· Hotarirea, capacitatea de a decide se numara printre insu§irile fundamentale ale unci persoane caracterizate prii1tr-o personalitate puternica; exista situatii urgente pentru care trebuie sa ue mobilizam §i sa luam o decizie . rapida, care nu suporta lntirziere. Oare posedap aeeasta calitate pretioasa? Pu:teti evalua rapid toate elementele care concura la determinarea unci linii de actiune in caz de urgen[a? Acest lucru 11 puteti afla 1ntr-o buna masura din testul care urmeaza .. Timp de rezolvare: 30 secunde. (Atentie, nu depa~iti .limita de timp!)
1.
Care dintre desenele de mai jos contin cifrele care, prin totalizarea lor, ne dau aceea§i suma?
108 Psihoteste ---------------------------
2.
----------=1.::.09.:__...:__Cum reactionati §i cum aqionati?
''Gustul'' riscului
Care dintre aceste patrate poseda eel mai mare numar de sectiuni?
Mai jos sint prezentate 36 de intrebmi privind firea dv. Raspundeti prin "Da" sau "Nu", gindindu-va .Ia modul in care aqionrtti in mod obi§nuit. Nu exista raspuns corect sau gre§It, c1 numm raspuns care arata ca firea dv. este · intr-un fel sau altul. ~aspu~1surile dif~ra de la om Ia om deoarece oamenii sint diferiti. Nu stati pe ginduri §I dati pnmul raspuns care va vine in minte; el arata ceea cc crcdeti in mod sincer despre c\v.
1. 2.
Sint o persoana dinamica, activa.
De obicei traversez Strada fara sa mai a§tept aprinderea Iuminii verzi a semaforului.
Ma adaptez U§or la schimbarile din viata mea.
In §Coala copiam la lucrari sau teze. Imi plac culorile inchise.
\
Ma pasioneaza lectura
~i filmul.
Ma pasioneaza joci1l la loto, !a loz in plic etc.
9.
Daca nu-mi convine hotarirea sefului (profesorului), procedez ::t§a cum c~nsider eu ca este bine.
Notati 5 puncte pei1tru fiecare raspuns omis §i doua puncte .pe1itru fiecare raspuns gre§it. Daca a~i obtinut: 1 zero puncte: sinteti o persoana hotarita §i §ll\I sa examinati o situatie 1 0 • 3 puncte: sinteti o persoana hotariUi, dar coordonarea elementelor unci situatii prcsante este mai slaba 1 peste 3 puncte: sinteti lipsit de capacitatea de decizie §i incapabil sit aveti o viziune de ansamblu ast,Jpra lucrurilor. (H.P.)
10. 11.
Suport cu
u~urin(a ne.drepti\(ile.
Ma feresc sa iau apararea altora In fata §efilor (profes01ilor).
18.
19.
Ma feresc sa ian obiecte care nu-mi apartin (din §Coala, !ntreprindere, magazine, locuinta altuia), chiar daca am mare nevoie de ele.
20.
Am probleme persoB.ale care 1na fritminta puternic.
21.
Uneori mint pentru a reu§i sa-mi rezolv problemele mai U§Or.
22. 23. 24. 25.
In §Coala chiuleam de la ore. Iubesc mult animalele. Imi plac jocurile de noroc.
Doresc sa am un serviciu bine
Daca §eful (profesorul) imi face o nedreptate, tac pentru ca nu vreau sal supar.
Imprumut cu U§urinta bani chiar §i persoanelor mai putin cunoscute.
Muntele este locul 1n care imi place sa-mi petrec :vacanta.
12.
platit.
13.
14.
Sint o persoana deschisa, prietenoasa.
•.·1• '•:
Imi place viteza.
4. 5. 6.
7. 8.
Interpretarea rezultatelor
ran, sar
Urc §i cobor din ma§ina sau tren din mers.
Mi se intimpla. sa fac absente fiira sa anunt dinainte ~efii (profesmii). Daca nu v-ati incadrat in timpul alocat, testul este nul. Proba 1 Prima §i a treia figura Proba 2 Primul patrat · din ultima linie
16. 17.
sup~ra
In vat cu U§Urinta numele persoanelor, strazilor.
3.
R.aspunsu.ri
15.
Cind Cineva rna la bataie.
26.
27. loase.
Pe munte urc in locuri pericu-
111
110
28.
Am fost un copil foarte zburdal-
nic.
29.
In copiUlrie luam bani din casa t:'1ra §tirea parin~lor.
30.
Imi place sa·mi rezolv proble-mele singur, rara ajutorul altora.
31.
Daca am o problema personala, · · (§COa]v) plec de Ia,. servrcm a , ch'mr fvarav §tirea §efului (profesorului).
----------------~---------
32. 33.
lumea exterioara este esentiala, se adapteaza tara dificultate). Pentru a ajunge Ia o asemenea concluzie, este necesar sa ras.pundem Ia mai multe subsecvente ale testului, care se refera !a citeva modalitati comportamentale ce apar ca indicatoti ai tendintelor spre inlroversie sau extroversie (ell de sociabili si'ntem; "daca sintem mai mult un om de actiune sau un gfnditor; crt de emotivi sintem; eft de indraznetl s!nten;t; cit de practici sintem; cit de impulsivi sintem). La fiecare fntrebare trebuie sa raspundeti cit mai sincer prin da sau nu, rara a uita un moment ca nu exista raspunsuri "bune" sau "rele". Subtestele s!nt insotite de modul de cotare a raspunsurilor §i de interpretarea rezultatelor. In tina!, !nsumind punctajul la fiecare subtest, obtineti un rezultat total care, raportat la modul de grupare a punctajului glo-bal, ne va oferi raspunsul Ia intrebarea generala a testului.
Sint, in general, un .om norocos. Uneori pun parimi pe obiecte, bani
etc.
,.34.
Sint un om curajos.
35.
Calatoresc uneori cu ma§ina rara
bilet.
36.
'rn copr'lavrr·e fugeam uneori de
acasa.
I. CIT DE SOCIABJL SINTETI? (Crt sintep de timid? Cit de abil §i diplomat sinteti? Cit de bine va intelegeti Cll altii ?)
Calcularea scorului Se acorda cite un punct pentru raspunsurile "Da" la intrebarile 2, 4, 6, 8, 9, 13, 15, 17, 21, 22, 24, 27, 29, 31, 33, 35, 36 §i pentru raspunsul "Nu" Ia intrebarea 19.
Interpretarea rezultatelor
Un
Cum reactionati ~i oum actionati?
·
.
v
•.
scor de 0-2 puncte indica o atitudine de prudenta excesrva, ~easumarea nscului in situaVile de incertitudine. . . v Scorn! cuprins mtre 3-5 puncte ex prima o atitudine, de nsc mo?erat, prudent · Interva!ul 6-7 indica o atitudine necristalizata, lrecind cu n§unnta de Ia . prudenta moderata la rise major. . . " Un scor de 8-18 puncte arata ca persoanelc i§i asuma frecvent nscul sa~ ad~pta. solutii cxagcrate. Manifesta atitudini de bravada, aventurism, subaprecwre a nscunlor posibile. (I.T.C.)
In mod obi§nuit, faceti un efort pentru a va intelege cu persoane pe care nu le agreati?
1.
Ii cunoa§t~ti pe cei mai multi dintre vecinii dv. dupa numele lor mic?
2.
Va place !ua[i parte la jocuti, chif)r ~i atunci cind nu ci§tigati?
in general, preferati o vacantrt zgomotoasa §i plina de .evenimente In locul uneia lini§tite §i pa§nice?
3.
Va place sa merge[i la petreceri, Ia disco §i !a restaurantp?
4.
Va faceti U§Or prieteni cind mergeti in vacanta sau dnd ciilatoriti?
5.
Va face intotdeauna placere vede[i prietenii 1 chiar §i cind vin nun[a(i? r
Predominant i11trovert sau extrovert? Desi fiecare dintre noi ne cunoa§tem sau pretindem ca ne cunoa§tem propria noastra 'personalitate, in general sau privitor Ia anumit~ ir:su§iti. ale ei.•Cce, temc perament avem, ce caracter avem, cit de inzestratr aptrtudma~ ~~ntem~ c1t smtem. de sociabili etc.), in reillitate nu exista intotdeauna o compattbthta~e mtr.e m~dul ' cum ne autoevaluam §i cum s!ntem de fapt ~i, pe de alta parte, mtre u~agme~ . noastra despre noi in~ine ~i evaluarea facuta de alte persoane .. Cu cit .smt mar mari asemenea discordante, cu at!t mai mult capacitatile ,noastre a~apta~ve . scad: De aceea, este necesar §i posibil sa fim ajutati in a ne cunoa§te crt mar bme §I pentru a atinge acest obiectiv putem apehi 1~ testul psihologi~. : . . . . . Va oferim In continuare un asemenea mstrument psthodragnostic cu aJutotul caruia putem ~t1a daca sinte;n o persoana predominant introverta (orientata spre sine, spre "lumea ei interioara) sau predomimint extroverta (persoana pentru care
sa
va nea-
6.
Ati initiat vreodata o c?rtversatie cu un strain in tren'?
7.
sa
13.
Preferati ma§inilor? '
14. 15.
oamenii
in
locul
Va place sa ajutati alti oameni?
Sintep invitat Ia o cina. Gazda va serve§te un fel de mincare pe care 11 considerap oribil. L-ati consuma totu§i?
16.
Trimiteti felicitar,i de Craciuu persoane)or pe care nu le agreati?
17..
A[i fost declarat vreodata "via[a §i sufletul unei petreceri "?
18.
Va place sa !ntflniti persoane noi, necunoscute anterior?
8.
19.
9.
Preferati serile ocupate §i antrenante petrecute acasa celor lini§tite?
.J
12.
Va place sa organizati petreceri, sa invitati pe altii la masa? Avep multi prieteni §i multe cuno§tin[e?
l
11.
10.
Va p.lac jocurile Ia petreceri?
1
Va Simtiti confortabil cind intrati intr-o incapere in care nu cunoa§te[i p~ nin1eni?
20. 22.
Va plac cop iii? Va faceti U§or ptieteni?
112
----------------------------
Psihoteste
21.
Va place mai mult sa scrieti o scrisoare dcc!t sa folositi tclcfonul?
23.
Ati lnccrcat vreodata sa ascundeti ca s!nteti acasa, auzind ca sosesc vizitatori ce nu si'nt bineveniti?
----------=1-=1=.3___ Cum reaqionati §i
ll. SINTETI. UN OM DE ACTfUNE SAU UN "VISATOR"? (Va place mai mull sa vorbiti §i sa visati in legatura cu un lucru sau sa-l face\i'?)
24.
In casa dv. sint adesea mai multe pcrsoane declt pot intra in mod confor-tabil?
25.
Va faceti griji despre felul in care alte persoane gindesc despre dv.?
nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 4. nu 0 da 1 5. nu 0 da 1 6. nu 0 da 1 7. nu 0 da 1 8. nu 0 da 1 9. nu 0 da 1 10. nu 0 da 1 11. nu 0 da 1 12. 0 nu da 1 13. nu 0 da 1 14. 0 nu da 1 15. 0 nu da 1 16. 0 nu da 1 17. Ill! 0 da 1 18. nu 0 da 1 19. nu 0 da 1 20. nu 0 da 1 21. nu 1 da 0 22. nu 1 23. da 0 nu 0 da 1 24. nu 0 da 1 25. Daca scorul este intre 16 §i 25 de puncte: sinteti sigur o persoana sociabila; va plac oamenii, va place sa fiti impreuna cu ei §i probabil sinteti foarte fcricit dnd va afla~ in multime. Daca scorul este intre 8 §i 15 puncte: va place sa fiti lmpreuria cu alte persoanc, dar in cazul unci petreceri agitate putqi sa ramineti !n continuare s,an s-o parasiti, rabdiu'ea dv. nu este nelimitata §i probabil slnteti foarte fericit daca ·. puteti sa petreceti o sem·a cu unul sau doi prieteni apropiati decit sa mergeti Ia un chef san altceva de acest gen. Daca copstatati ca sinteti singur lntr~o seara, va adaptati perfect de hine la aceasta' situatie. Daca scorul este de 7 puncte §i mai pupn: slnteti un fel de singuratic. In mod sigur preferati sa cititi 0 carte buna, sa stati in fata televizorului sau sa va ocupati de altceva declt sa ie§iti din casa ca sa va lnveseliti i'mpreuna cu alte persoane. Si'nteti independent §i va place propria companie.
1.
Va place sa
•")
V'
"-••
±Iii
12.
ocupat?
Pierdeti mult timp meditfnd vi sind cu ochii deschi§i?
...
a simtJ\I enervat de traficul ce
V-ati gindit vreoclata de uncle venim cu totii §i de ce?
3.
I
l
Manifestati tendinta de a va muta des de la o slujba la alta?
4.
Va simtiti mizerabil cfnd stati degeaba?
5. 6.
Va place
sa
unnariti cu privirea?
14.
sa
descifrati cuvinte
15.
sa
vizitati muzee §i
16. 17.
Va place sa stati de
7.
18.
Vi se pare ca faceti mai multe lucniri clec1t persoanele pe care le cunoa§te!i?
8.
Va sculati devreme chiar §i in zilele de repaus §i de odihna?
19.
Preferati vacantele active §i solicitantc cclor relaxante, cu mult timp liber?
9.
Deveniti foarte entuziast in legatura cu 1_1oile proiecte?
20.
Va place sa organizati pe altii?
Va plictisiti repede daca nu aveti nimic de facut?
ac~onati
Cotarr;a §i interpretarea rezultatelor 1.
2. 3. 4. 5.
6. 7. 8. 9. 10. 11.
12. 13.
da da da da da da da da da da da da da
~orba?
In mod obi§nuit urcati scarile elite doua o dat~\? ·
Vi s-a reprcl§at vreodata' di faceti uncle lucruri prea repede?
Va place mai rnult. sa decft sa planificati? .
Va place !ncruci§ate? Va place galerii de arta?
Folositi mai bine scarile decit sa a§teptati liftul?
10. 11.
§l
13.
se deplaseaza lncet?
Cotarea §i interpretarea rezultatelor 1. 2. 3.
cum aqionati?
1 I 1 1 1
1 1 1 1 1
nu nu nu nu
nu nu nu nu
nu
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
1
nu nu
0
0 0
nu nu
1 1
114
----------~--------------
;J,..---------__:._...:;1:.:1:.:5:..___,__Cum reaqionati §i cum aqionati?
Psihoteste
17. 18.
14.
da 0 nu 1 da 0 nu 1 16. da 0 nu 1 da 1 nu 0 17. 18. da 1 nu 0 19. da 1 nu 0 20. da 1 nu 0 Dadi scorul este 12 §i 20 puncte: sinteti mai mult un om de ac[iune dedt un ginditor, preferati sa faceti lucrurile decit sa ginditi asupra lor; va J?lace sa fiti activ §i sa aveti cit mai multe de facut. Dadi scorul este 6 §i 11 puncte: in egala masura va place sa fiti . ocupat, dar nu va deranjeaza sa consumati timp gindind asupra lucrurilor; va puteti adapta destul de U§Or la o gama larga de circumstante. Daca scorul este de 5 puncte §i mai putin: sinteti in mod sigur un ginditor; preferati sa va ocupati de o carte san numai de gindurile dv. decit sa va repeziti sa faceti uncle lucruri.
15.
19
DE EMOTN
9.
Va simti1i jenat daca vedeti oameni mari pllngind?
2.
10.
Credeti di plinsul este un semn de slabiciune?
Ati pretinde ca aveti ceva In ochi daca ati fi descoperit di plingeti?
3.
Credep 'ca barl:)atii §i baietii trebuie sa fie incurajap sa-~i ascunda lacrimile?
Incercati intotdeauna sa va ascundeti supararea?
4.
22.
12.
5,
Ati incerca sa va retineti lacrimile daca ati participa la funeralii?
6.
Ati ave a incredere intr-un politician care varsa lacrimi in public?
7,
Crede[i ca lacrimile expresie necesara a emotiei?
8.
sint o
Ati permite cuiva sa va consoleze daca v-ar gasi pllnglnd?
28 •
29.
Va place sa vi se fad! masaj?
Ati strigat pe sportivi sau televizor?
Spune~ in mod regulat celor pe care-i iubi(i cum ,va sim~ti?
23.
30.
Ati avut vrcodata un animal fata de GU'e Sa Va manifesta(i tandretea?
l1
11.
incercati 1ntotdeauna sa va. ascundeti dezamagirea?
. Cotarea §i interpretarea rezultatelor L 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
10.
13,
11.
S-a intimplat vreodata sa sdipati de sub control calmul §i dispozi(ia?
12. 13. 14. 15.
14.
V -au creat vreodaUi probleme calmul §i dispozitia dv.?
16. 17.
15.
Credeti ca va este de folos daca va stapiniti supararea?
18.
19,.
16.
20. 21. 22.
Manifestati tendinta de a medita asupra lucrurilor care v-au produs suparare? · '
.I
da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da
vreoda~a pe
fncurajfnd eroii de ia
Puteti sa va amintiti de ultima ocazie cind ati r!s §i v-a plikut foa~te mult?
24.
li•'
Va simNi jenat daca va surprindeti plingind in timp ce vizionati un film sau cititi o carte?
27 •
21.
(Sinteti mai incordat, tensional §i crispat? Sau, dimpotriva, sintep mai relaxat, rece §i nepasiHor?) Va simtiti vinoval daca pllngeti in public?
26.
20..
SlNTE'fi?
1.
~i Je
Vav Ati ris vreodata tare cind ati plac semnele fizicc ale ·. vizional un film nostim? • afec(iunii? Ati mi.'icat vreodata din picioare Ati devenit vreodata meditativ cfnd a(i ascultat muzica? cind ati vazut copii mici? Adesea slnte(i prinlre ultimii Va simtiti fcricit cind dati m!na care inceteaza sa bata din palme la In public cu cineva care va place? concertc, evenimente sportive §i altele?
mtre
CIT
Va place sa fiti sarutal imbrati§at de persoanele pe care iubi(i? ·
·Tachinati, eel putin o data pe zi, pe cineva pe care-1 iubi(i?
mtre
ill.
25.
Va suparati destul de repede?
0 0
0 0 0 0 0 1
0' 0 0 0 1
1 1 0 1
1 1 1
1 1
nu nu nu nu nu l1U
nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu.
1
1 1 1 1
0 I 1 1 1 0
0 0 1 0 0 0 0 0 0
116
· Psihoteste
23. 24.
da da da da da da da da
25. 26. 27.
28. 29. 30.
1 1 1 1 1
1 1 1
L-----------=1..::1..:.7___ Cum reaqionati nu nu nu nu nu nu nu nu
0 0 0 0 0 0 0 0
Daca scorul obtinut este .tntre 17 §i 30 de puncte: atitudinea dv. fata de propriile emo}ii este Una sanatoasa; llU Va este I'U§IllC sa Va desconspira(i ocazional emotiile ~i datorita acestei atitudini ve}i fi neindoielnic mull mai sanrttos. Dad\ scorul este i'ntre 8 ~i 16 puncte: §titi cum sa va exteriorizajj emotiile, dar adesea aveti dificultati in a face acest lucru a§a cum ar trebL\i. Clnd va simtiti diu, nu va putejj stapini pllnsul. Clnd sinte}i suparat, va ascundejj greu aceasta stare. Cind sinteti fericit, se poate observa un zlmbet pe fata dv. Exteriorizind starile emotionale in acest fel, ave}i §anse de a va intari starea de sanatate fizica ~i psihidL Daca scorul este de 7 puncte ~i mai putffi: sinteti In mod sigur foarte incordat §i crispat. Realmente avek] nevoie de a va exterioriza putin starile cmotionale. Nu exista nimic rau In a permite altar persoane sa cunoasdi cum va sim\ijj. Cu dt va straduiti mai mult sa va reprimati impulsurile naturale, cu atit va cre~te probabilitatea ca acestea sa va periditeze· sanatatea.
IV.
CIT
DE
INDRAZNET SINTE'fi?
(Va place sa va asumati 'riscuri? Sinteli un om temerar sau un conformist, brav sau Ia§?)
1. 2.
Va place sa cititi lucr·uri noi? Va plac musafirii nea§tepta(i?
3.
Intotdeauna preferati sa va i'ntoarceti In acela§i loc pentru vacanta?
4.
5. 6.
Aveti un numar de interese? Va place sa inccrcati lucruri noi?
Clnd !ncercati ceva nou, va faceti multe probleme sa nu deveniti ridicol?
7. 8.
Conduceti ma§ina prea repede?
De regula, prihdeti trenurile, autobuzele §i avioanele In ultimul moment posibil?
9.
Va simtiti frustrat de persoanele ca,cerca sa-l ascundeti pentru a evita plata taxelor vamale?
10.
Credeli ca anumite riscuri pot sa faca viata mai "condimentata"?
11.
Faceti orice, chiar daca §tl\I . ca dauneaza sanalatii dv. {beti prea mull, fumati sau mancati gras)?
12.
Ati semnat vreodatk un contract fara sa cititi ceca ce este scris cu litere mici?
13.
Evitati sa faceti plimbari periculoase prin balciuri?
14.
Daca v-ati cumpara un ceas nou, ati J:ncerca sa-l ascundeti pentru a
22.
evita plata taxelor vamale?
Intllnili un strain in avion care va invita apoi sa mergeti impreuna sa , beti ceva. Ati accepta invitatia?
~ titi care slnt cele mai sigure locuri ce pot fi alese in avion?
15.
16.
V-ati afunda adinc in datorii daca ati finanta un proiect de afaceri?
17.
24.
Ap cumpara o casa tara s-o vedeti?
26.
Ati merge In J:nchisoare pentru o chestiune de principiu?
18.
dificil
Ali merge la o futilnire neprevazuili?
Jqi reriunta vreodata la o chcstiune. de principiu?
Dv. credeti ca banii cheltuiti pe as1gurare sint bani pierdu[i?
19.
23. 25.
Ati prefera o slujba sigura cu bune perspective §i cu pensie In locul unci slujbe captivante §i interesante, dar cu putine perspective· §i fara pensic?
Credeti ca este rezistati la un pariu?
§i cum ac);ionati?
27.
Ati dormi intr-o casa considerata ca fiind "bintuita de stafii"?
28.
sa
V-ar place sa faceti o saritura cu para§uta?
20.
29:
Adesea va fmbracati !ndraznet sau neobi§nuit?
A(i merge sa faceti o baie In • mare in timpul icrnii?
21.
30.
I-ati spune §cfului dv. dadi credeti ca a facut 0 grc§eala?
V-ati asuma riscul antrenindu-va intr-o aventura?
Cotarea §i interpretarea rezultatelor 1. 2.
3. 4.
5. 6. 7. 8.
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
da da da da da da da da da da da da da da da da da dli. da
1 1 0
1 1 0 1
nu nu nu nu nu
nu
1
nu nu nu nu nu !1ll nu nu nu nu nu nu
1
nu
1 1 1
1 1 0
1 0 1
0
0 0 1 0 0
1 0
0 0 0 0 0 I 0 1 0 1 0 0
118
. Psihoteste
119 Cum reaqionati §i cum aqionati? --.-------------------------14. ,~titi cum sa scoatcti un ac de 15. ~titi cum sa efectuati albina din piele?
------------------~
20. 21. 22. 23. 24. 25.
da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 26. · da 1 nu 0 27. da 1 nu 0 28. da 1 nu 0 29. da 1 nu 0 30. da 1 nu 0 Daca scorul este intre 18 §i 30 de puncre: va asumati o m:uWme de· riscuri §i, probabil, adesea va asumati riscuri fara sa tineti seama realmente de costul esecului. Riscurile trebuie sa fie asumate pentru a favonza progresul, dar poate este bine de amintit faptul ca uneori este mai intelepl sa se asigure un echilibru intre riscmi §i putina prevedere, pe de o parte, §i putin. bun ~imt:. de alta patte. Dad\ scorul este ln.tre 10 §i 17 puncte: mamfestatr gnJa m a astgura o buna balanta a riscurilor fn viata dv., eviti:nd penalizarile posibile. Sfnteti ~ep~i~ con~tient de hazardul asociat ·cu anumite riscuri ~i d~ aceea nu va hazardap ,~tct fn ceea ce va prive~te pe dv. §i niCi pe cei din .JUf rara a face ffiaJ mtu 0' evaluare realista a rezultatului. Daca scorul obtinut este de 9 puncte sau mai putm: sinteti precaut §i grijuliu de la natura. Nu sinteti dispus sa va asumati riscul §i chibzuiti cu grij~ inainte de a va pronunta· asupra §anselor tare ar putea .sa conduca la dezastru. Atrtudt~ea ?v. este matud\ §i inleligenta. Dezavantajul faptului ca a~ett o ase~enea. atrtu"dme matura consta in aceea ca viata poate sa vi se para ocazwnal un pte phcttcoasa.
ye,
1.
Putep !nlocui o siguranta?
3.
Putep sa fierbeti un ou?
de registratura?
4.
Puteti gati trei fe1 uri de mfncare?
11.
5.
~titi
cum sa reparati o pana- la
o bicicleta 7 Puteti sa calcati
0
cama§a?
12.
~li\i sa reparati un robinet care
6.
pi cur a?
7.
$titi cum sa scoateti o din piele?
Puteti sa schimbati anvelopele la o ma§ina? Credeti di se pot gast U§Or solutii la problemele practice?
13.
4.
S. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
12. 13. 14.
15.
l. I j ·.
8. Va pricepeti sa reparati lucrurile? 9. Sinteti bine organizat? 10. Ati putea organiza un serviciu
2.
1. 2. 3.
.l·
(Cit de bine puteti sa aveti grija de dv. !n§iva?) Ati putea supravietui pe o insula, in de§ett etc.?
Cotarea §i interpretarea rezult:atelor
v
V. CIT DE PRACTIC SINIE'fi?
a~chie
respiratia
artifi ci ala?
da da da da da da da da da da da da da da da
1 1 1 1 1 1
1 1 1 I
1 1
1 1 1
nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dadi scorul este mtre 10 §i 15 puncte: sinteti o persoana extrem de practica. Pute.~ face fata unor situ0,tii dificile, iar ritbdarca dv. ~i bunul simt si:nt inepuizabile.
Daca scorul este mtre 4 §i 9 punctr.!.: aveti posibilitatea sa va purtati · de grija intr-un mod rezonabil. Este posibil f,a ml puteti aborda orice cu aceea§i U§urinta, insa reu§i1i s-o scoateti la capat fara. prea multa dificultate. Daca scorui este de 3 puncte §i mai putin: s!nteti realmente ihcapabil sa aveti grija de dv. fn§iVa. Lasindu-va singur, in voia dv., 11U Yeti fa~e fata prea mtllt limp. Pe o insula, in de§eit veti rezista probabil o zi, doua. Intr-un ora§ ma1·e veti face fata. atit timp c!t veti avea destui bani pentru a angaja pe altii care sa faca treburile in locul dv.
.II
VI. CIT DE IMPULSIV SiNTE'fi? (Faceti parte din categona persoanclor care rezolva lucrmile spontan?)
1. 2.
Va plictise§te repede rutina?
Credeli ca prea muWi planificare scoate toate placerile !n afara vietii?
3. 4.
Va organizati mintea foarte repede?
Se !ntimpla vreodata sa actiona(i ' intii §i sa regretati mai t!rzi u?
5.
Cumpara(i haine sub imboldul momentului?
6.
Cumparati mincare sub imboldul momcntului?
7.
Cumparati vreodata lucruri pe care realmente nu le doriti?
8.
Cumparati vreodata haine pe care nu le imbracati niciodata?
·9. nu le
Cumpara~i citi~
vreodata carti pe care niciodata?
120
----------------------
Psihoteste
---------~1:.:2:.:1:___ Cum reaqionati
§i
cum actionati?
10.
Acccptati vreodata invitajii pe care mai tirziu le regretari? ·
De obicei, ginditi mult asupra lucrurilor lnainte de a lua decizii mc\jore?
13. ·
~autati
11.
Intrati vreodata" 1!1 !ncurditura actionind inainte sa glnditi?
14.
A veti tendinta de a aprecia · §i califica oamenii dupa o prima inlilnire?
Incercuiti raspunsul A sau B, adica accla care cqnsiderati ca descrie eel mai' bine modul in care simtiti.
12.
15.
A. Mi-ar placea sa am un serviciu care cere foartc multe calatorii. B. A§ prefera un serviciu intr-un birou, care sa nu presupm1a multc deplasari.
De regula, pregatirile pentru vacanta le facetJ in ultimul moment?
Organizati vrcodata petreccri spontane?
Cotarea §i interpretarea rezultatelor da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 da 1 nu 0 8. da 1 nu 0 9. da 1 nu 0 da 1 nu 0 10. 11. da 1 nu 0 12. da 1 nu 0 13. da 0 nu 1 14. da 1 nu 0 15. da 1 nu 0 Daca scorul obtinut este de 10 puncte sau mai mult: aproape sigur sinteti tipul d{( individ care sare acolo. unde '"ingerilor le este teama sa mearga'> ~v~ti tendinta de a face mai int!i anumite lucruri §i de a gindi asupra lor ma1 t1rzru. Aceasta .!nseamna ca adesea intrati in !ncurcatura. Pc de alta parte, aceasta 1nseamna. ca viata este rar plicticoasa pentru dv. Daca scorul obtinut este mtre 4 §i 9: aveti ocazional impulsuri irezistibile, insa in inajoritatea timpului le mentineti sub control. Daca s~orul este de 3 puncte sau mai put:ffi: slnteti de departe prea. i?teligent §i logic pentru a va supune impulsurilor imediate. S-ar putea s~ av.etJ 1mpres1a ca faceti lucruri sub impulsul momentului, dar in mod ob1~~mt smte\1 de departe prea inteligent §i prea logic sa ccdati unor asemenea tentajn. 1.
2. 3. 4. 5. 6. 7.
Slnteti o persoana introverta sau extroverta? , (insumati scorurile objinute la celc 6 subteste) I. Cit de sociabil sinteti? ..... II. Sinteti un om de aqiune sau un "visator"? ..... . III. Clt de emotiv slntcti? .... . IV. Cit de 'i:ndrttznet sl:nteti? .... .
V. Cit de practic sinteti? VI. Cit de imptilsiv slnteti? ..... Daca scorul ob?nut este mtre 90 ~i 135: sinteti in mod sigur un extrovert. Daca scoml este mtre 41 §i 89: nu sinteti nici un introvert confirmat, nici un extrovert confirmat. Daca scorul este de 40 de puncte sau mai putin: slntcti In mod sigur un introvert. (N.M.)
"senzatii tari"?
1.
2.
A Ma simt ingrijorat(a) de o zi recc §i geroasa. B. De-abia a§tcpt o zi friguroasa.
3.
A. Ma plictisesc vazind mereu acelea§i fc1e bine cunoscute. B. Imi place familiaritatea confortabila. a prietenilor obi§nuip.
4.
A. societatc lini§tit, in B. tr-una din
A§ prefera sa traiesc intr-o
ideala, · in care ficcar'c cste siguranta, fericit. A§ fi preferat sa traiesc inperioadele tulburi ale istoriei.
5..
A. Imi place · uneori sa fac lucruri un pic primejdioase. B. 0 persoana sensibila ocolqte activitatile periculoase.
6. tizat.
A. Nu mi"ar placea sa fiu hipno~ ;;.-'t
·. B. Mi-ar placea sa tree prin expericnta hipnotizarii.
7.
A. Cel mai important in viata estc sa 6 traic§ti din plin §i sa treci plin .cit tmii multe expelicnte. B. Cel mai important in viata cstc sa-ti gase§ti pacea §i feticirea.
8.
A. Mi-ar placea sa incerc un , salt cu para§ uta.. B. N-a§ vrea niciodata sa incerc sa sar dintr-un avion, · chiar §i cu para§uta.
9.
A. Intru in apa rece incetul cu incetu], dindu-mi timp sa ma obi§nUiesc cu ea. B. Imi place sa ma scufund sau sa sar dintr~o data intr-o piscina sau in, mare, chiar daca apa e rece.
10.
A. Clnd merg in vaca'nta, prefer sa am un pat §i o camera confortabile. 'B. Cilld mcrg in vacanta, prefer schimbarca pe care mi-o ofera cortul intr-un camping.
11.
A. Prefer oamenii care-§i cxprima emotiile, chiar daca' sint un pic instabili. B. Prefer oamenii calmi §i stapiniti.
12.
A. 0 pictura buna trebuie sa sau sa zdruncine simturile. B. 0 pictura buna trebuie sa-ti creeze un sentiment de pace ~i securitatc. ~ochezc
13
A. Oamenii care n'l.erg pe motocicleta simt, probabil, un fel de nevoie incon§ticnta de a-§i face rau. , B. Mi-ar place a sa am §i sa conduc o motociclcta.
Calcularea §i interpretarea rezultatelor Acordati-va cite un punct. daca ati inccrcuit urm1Hoarele raspunsuri: lA, 2A, 3A, 4B, 5A, 6B, 7 A, 8A, 9B, lOB, llA, 12A, 13B. Faceti totalul §i comparati-1 cu normclc care urmeaza:
122 Psihoteste ----------------------0 - 3 = scur foarte sdizul in "diularca senza~iilor lari" 4 - 5 = sdlzut 6 - 9 = mijlociu, mediu 10 - ll · = inalt 12 - 13 foarte inalt Nota. Cu cit virsta celui ce completeaza chestionarul este mai mare, cu atit scorul tinde sa fie mai scazut. (I.S.)
=
___________:1....2....3___ Cum reaqionati §i cum aqionati? La ce va ginditi daca v~deti un grup de oameni mergind §i dntind pe strada? a) au facut un claef §i acmn se fndreapta spre casa b) s-ar putca sa fie beti §i periculo§i C) 1;e VOf ]ndrepta spre mine §i-mi VOl" dnta ceva ce-mi place d) ma irita, a§a ca este mai bine sa ma indepfutez fn graba e) s-ar putea sa fie un grup de cfntareti cunoscu(i, a§a ca a§ dori sa-i ascult.
3.
4.
Aveti· inclinape spre magie sau spre §tiin@? '
Oamenii au fost dintotdeauna un amestec straniu de logic §i absurd, de rational §i fantastic, de §tiinta ~~ magie. Unii psihologi sustin ca in prezent are loc o rena§terc a preocuparilor accentuate pentru magie, dcoarece oamenii sint saturati §~ plictisiti de §tiinta §i de organizarea .totala a vietii pe care o propune aceasta. In acela§i timp, alti speciali§ti considera periculoase tendintele spre magic §i spre aspectele ira\iOnale ale vietii. Cine are dreptate? Adoratorii zeitei ratiunii sau discipolii magicienilor? Nu ne propunem sa rezolvam aceasta .dilema, ci sa va lntrebam: dumneavoastra' ce tendinte aveti? Inclinatia spre magic o domina pe aceea spre rational, spre §tiinta sau invers? Parcurge\i testul urmator §i poate . veti reu§i sa raspundeti singur la intrcb{u·ile enuntatc mai sus. , F1ecare dintre cele §ase lntrebari ale testului are cinci variante de dispuns. Incercuiti - llira a va gindi prea mult - varianta de dispuns care credeti di vi se potrive§te In cea mai mare masura, calcul4i-va punctajul §i. cititi interpretarea din finalul testului. '!,. Daca privi~i fix o persoana pe Ce va vine sa faceti daca obsercare o intllniti pe strada, ce a§teptati vati . un fir de par pe haina persoanei sa se inti'mple? cu care stati de vorba? a) nimic, deoarece persd'ana i'§i va a) in mod .amical iau firul de par §i-1 continua drumul · i'nlatur b) va zlmbi §i l§i va continua drumul b) nu-i spun nimic persoanei, pentru a c) va saluta §i se va apropia sa stam · nu o ofensa de. vorba c) fi spun sa-l ia pentru di fi sU\ urit d). se va intoarce cu spatele, dcran.fata d) 11 iau §i-1 pastrez, poate-mi aduce sau sti'njenita no roc e) se va fntfmpla ceva nea§teptat, dar e) glumesc, spunfndu-i: cine ~tie al cui placut. estc?
1.
2.
Daca a\i raUkit prin casa un lucru de care ave~ absoluta nevoie, ce face(i? a) !I caut In continuare, pentru ca si'nt convins ca trebuie sa fie pe undeva b) ma opresc §i ma glndesc unde a§ fi putut sa-l pun .c) ma apuc de altceva, pentru a rna calma d) spun o fraza ciudata care poate m-ar ajuta sa-l gasesc e) !i vorbesc obiectului respectiv, cerindu-i sa iasa Ia iveala.
Cum reactioha~ daca un prieten va telefoneaza §i va invita in aceasta seara la o petrecere? a) mai intii 11 fntreb despre ce petrecere este vorba b) trebuie sa rna gindesc inainte de a-i raspunde c) accept ·invitatia imediat §i cu entuziasm d) accept invitatia §i-i sugerez prietenului meu citeva idei pentru a ne distra mai bine e) deja inccp sa ma bucur la ideea ca pe timpul seratei se va lntimpla ceva unic §i foarte interesant.
5.
Ce face~ daca simW brusc o durere in brat ~i nu cuno
6.
Cotarea
b
3
1
3
c d e
4 2
2 5
5
4
5 2 4
2 3 4 5
2 4
3 5
1 2 3 5
Interpretarea rezultatelor
mtre
Daca ati obtinut 6 §i 11 pUD.cte: Sinte!;i In totalitate un adept al §tiintei §i considerati "ca societatea se i'ndreapta sub influenta ratiunii catre bunastarea generala. Sinteti atit de convins de aceasta indt ideile §i preocuparile de magie va fac sa z!mbiti; pur §i simplu nu pute~ sa le luati in serios. Totu§i, sinteti tolerant cu cei care cred in fenomene magice, pentru ca li considerati inapoiati, inculti. , Dv. credeti cu adevfu·at l:n ~tiinta, in ra~une. Va sugeram totu§i ca, din cind in clnd, sa lasati fdu liber fanteziei,. sa visati putin cu ochii deschi§i. Creativitatea dv. ar putea cre§le semnificativ dupa momentele respective ... poate chiar !n avantajul §tiintei. Intre 12 §i 16 puncte: · De§i s!nte~ o persoana rationala, nu excludeti existenta unor forte necunoscute care depa§esc. explicatia §tiintifica. Tocmai .pentru
_______;_____1_2_5___ Cum
124 Psihoteste ---------------------------
reaqionati §i cum actionati?
argumentele cu for(a, prin agresivitate interpersonalii. Exista astfe1 persoanG care utilizeaza in mod predominant una din cele doua strategii interactionale mentionate In titlu, dupa cum altelc le alterneazi:i. Cum, indiscutabil, este rnai ·eficient §i mm Important sa fim rationali §i nu agresivi, primul lucru pe care ttebuie sa-l facem este sa ne 1ntrebiim ce tendinte avem la ora actuala. Avem potential de lnvatm'e §i dezvoltare sau de agresivitate? Cum putem controla potenti,alul agresiv din noi in§ine? Yeti gasi mai jos zece afirmatii, fiecare urmata de o scala de apreciere de la 0 . la 7. Incercuip una ·din valorile scalei, §tiind ca ele semnifica: 0 - dad\ nu sinteti deloc de acord cu afirmatia; 1 - dad\ sinteti de acord, dar foarte pu(in §i foarte rar; 2 - dad\ sinteti de acord; dar destul de putin pentru ca exista numeroase nuante care ar trebui discutate; 3 - dad\ s!ntetJ in dubiu §i nu §tip ce sa raspundeti; 4 - dad\ sinteti oarecum de acord; 5 - dad\ sinte\i in general de acord; 6 - daca smteti total de acord; 7 - daca sinteti total de acord §i !ncercati sa-i convingep §i pe altii de aceasta. Faceti totalul punctelor §i vedeti interpretarea.
accst lucru sinteti foarte riguros' §i? in acela§i timp; foarte agresiv lmpotriva a tot ceea cc este magic §i simboli.c. Slnteti un cenzor §i un critic drastic al oridtrui fenomen ce se ami" dincolo de sfera §tiintei oficiale. Agresivitatea §i atitudinea dv. de adept al §tiintei sfnt direct proportionale cu teama pe care o !ncercatJ fata de magie §i de puterile . necunoscute. Cititi recomandarile de la punctul anterior §i ret1ectati, macar putin, la ele. $i, nu uitati, nu tot ceea 'ce este - deocamdata - necunoscut este §i malefic. Intre 17 §i 21 de puncte: Sinteti int1uentat de ceea ce se nume§te gfndire magica, va cste frica de ea. S!nteti suspicios cu ceilalti pentru ca va este teama d\ ei v~ar putea dirija conduita fara sa va dati seama de aceasta. Credeti in superstJ\11, dar nu sinteti prea inclinat sa actionati ca atare. Sfnteti convins d\ exis~a oameni cu calitati §i insu§iri magice, dar multi dintre ei sint §arlatani §i prof1ton; §tunta este necesara pentru a-i tine sub control. Va recomandam sa vii elaborati un sistem mai valid de criterii pentru aprecierea cclorlalti; diversificativa lecturile, dar fiti exigent. ~i, in fine, acceptati faptul ca de multe ori coincidentele nu au nimic straniu fn ele; dad\ insistati, Ye~i vedea ca multe fenomene apar~nt ciudate pot fi foarte bine explicate rational. Intre 22 §i 30 de puncte: Sinte\i un adept_ desavir§it §i entuziast al magiei, cu tendmta de a vedea lumea intr-un mod inexplicabil, irational. Va place ca . pnn unagma~1e, fantezie sa va indepartati de ratiune. Societatea organizata, rigoarea va deranjeaza deoarece va !mpiedica sa intllniti 11eprevazutul. · Nutriti speranta de a avea uncle puteri misterioase prin care sa-i inf1uentati pe ceilalti §i lumea care va !nconjoara. Credeti in magicieni $i !n .utilitatea lor sociala; va lasati pmtat de vise §i dispretuiti §tiinta, pe care o considerati responsabila de multe dm nenorocirile soeietatii contemporane. · . Cc-ar fi daca ati incerca sa va relativizati §i nuanta(i putin atitudinile?! Poate veti aprecia altfel §tiinta, dupa ce veti incerca sa renuntati pentru o saptamina la televizor, radio, telefon, frigider, auto mobil etc.! (J.S., F.S.)
1.
Totul se poate inva(a, chiar §i lucrurile mai dificile (putem !nvata sa pictiim, Sa pilotam Ull avion etc.). 0 I 2 3 4 5 6 7 Persoanele .cultivate s!nt mai multurnite §i mai satisflicute dedl cele neinstmite.
2.. 3.
0
I
2
·3
4,
5
6
7
A insista nu serve§te mult: chiar daca este vorba de ceva important, insistenta este contraproductiva. 0 1 2 3 4 5 6 7 Intr-un coiectiv de munca se poate gasi un limbaj comun cu fiecare dintre colegi. 7 6 3 5 4 0 1 2 Un program riguros de odihna §i activitate permite rezolvarea celor mai dificile probleme. · 0 2 3 4 5 6 7 Experienla de viata si virsta nu sint utile in orice situatie. , 0 I I I ~ 3 4 5 6 I ~ Cu cit situatiile sint mai dificile, cu alit mai putJn trebuie sa incercarn dominarea lor prin forta. 7 6 5 2 3 4 0 I A vorbi o Iimba straina este mai mult distractiv decit util. 7 0 1 2 3 4 5 6 De ol;>icei, intr-u.n gmp numeros este mai bine sa tacem §i sa numaram pina !a o suta inainte de a vorbi. 0 1 2 3 4 5 . 6 7 A discuta cu al(ii despre preocuparile, dorintele §i planurile proprii este intotdeauna util. 7 6 5 2 3 4 0
4.
5.
Preferati "forta rapunii'' sau ''rapunea fortei ''?
6. 7.
Posibilitatile pe care le au o~menii de a-§i ameliora propria conditie §i de a !dapta. la mediul ss;cial rezida, printre altele, in capacitatile lor rationale de . ~nvatare §1 dez.voltare. Invatarea §i dezvollarea de sine - consecin[e ale increderii m. forta ratmmt - si'nt in acela§i timp premise ale relatiilor soci,ale eivilizate §i e~1c1ente, dupa cum a~este relatii pot constitui, ele lnsele, surse ale fnvatarii. Din pac~lte:, tendwta ?e a unpune §i altora ceea ce §tim noi - o experienta inevitabil 1Jm1tata §1 uneon vetusta.- in loc de a lnvata reciproc prin dialog, comunicare, este destul. de raspindita. A studia, a invata presupune eforturi §i sacrificii; mai mult, relatule cu persoanele cultivate §i responsabile s!nt mai dificile dedt cu cele neinstruite, fapt pentru care unii considera ca este mai U§Or sa-§i impuna ~e
8.
9.
10.
·1-··-··' .
,j
126
Psihoteste
1---------__;:,1::::2..:..7___ 1.
Pe o foaie de hirtie scrieti dt mai multe nume de roci. (Aveti Ia dispozitie un minut.)
Interpretarea rezultatelor Dadi
ati
obtinut: lntre ·0 §i 30 de puncte. Sinteti in mod decis pentru ratiunea fortei; prcferati maniera forte - am spune chiar mU§Chii! - ~i nu' convingerea. Aveti nevoie de rclatii §i experien}e plikute, pozitive, care sa va deblocheze din starea in care va aflati, anume aceea de a agresa .ori de cite ori sinteti in dificultate. Retineti di de la fiecare putc\i invata dlc ceva. Intre 31 §i 40 de puncte. Sinteti potential un adept al fortei, cu pozitie agrcsiva §i dificultati in a asculta §i invata. Cind va dati seama ca dialogul, schimbul de argurneiite, devine dificil, cautati sa va impuneti agresiv punctul de vedere §i nu mai apelati la arguinentele rationale pe care lolu§i le aveti: Incercati sa stuc dia\i rnai mult §i - pentru .o perioada - 'confruntati-va mai rar punctele de vedere cu cele ale altora; uncle clarificari le realizam mai bine in sinea noastra. Intre 41 §i 50 de puncte. Sinteti in dubiu, indecis §i oscilant: uneori va concentrati §i dialogati, alteori va revoltati §i deveniti agresiv. Cele do~a atitudini care altemeaza va fac viata, dupa parcrea dv., interesanta §i variata. Incercati sa va controlati agresivitatea: ori de c!te ori simtiti ca va revoltati, numarati pina la zece - de cele mai multe ori in acest rastimp · veti gasi un argument, o solutie de tip rational. Tineti cant ca in v;iata trebuie sa mai §i pierdeti §i dutati sa invatati cevi) §i din infr!ngeri. titre 51 ~i 59 de puncte. In toate situatiile s!nteti un adept al strategiilor rationale. Considerati ca invatind de la altii puteti sa-i invatati §i dv. pe ei. Ii invidiati pe cei ce §tiu mai mult dedt dv:, dar acest sentiment este benefic pentru ca va stimuleaza sa studia[i ~i mai mult. Aveti o pozitie activa In grupurile din care faceti parte ~i pe care le privi~ ca medii de ihvatare. Doriti sa tnvatati pentJ~u a va dezvolta, doriti sa~i detenninati §i pe altii 'sa 0 faca. Intre 60 §i 70 de puncte. Slnteti, indiscutabil, adeptul ratiunii, dar poate . excesiv de studios. Slnteti U§Or pedant. De§i incerca[i saci convinge~ §i pe al\ii de necesitatea §i utilitatea invatarii, nici dv. nu aplica[i lntotdeauna cele invatate: va bucurati aproapc cxclusiv de lnvatarea ca atare. Daca nu aplicati §i nu utilizati cele i'nvatate cxista riscul unor e§ecuri repetate §i al unor infri'ngeri in confruntarile ,eu al\ii, ceca· ce ar 'putea diminua considerabil mo~ivatia dv. pentru invatare §i dezvoltare. (J.S., F.S.)
Sinteti intuitivi, im · ativi ·sau raponali? Vre~ sa ~titi carei categorii apartineti - intuitiv, imaginativ sau logic? Incercati sa aflati din testul pe care vi-1 propunem.
Cum reaqionati §i ·cum aqioriati?
? ...... Care sint simturile pe care va bazati eel mai mult? (Puteti bifa cite doriti.) Vazul Pipaitul Auzul Gustul Mirosul
3.
Examinati cu aten[ie, timp de un minut, urmatoarele douazeci cte cuvinte apoi scrie~ dt mai multe pe ·o foaie d~ hi'rtie: scaun, arcada, lemn, laser, apa, pavaj, antricot, bucurie, laptuca, treapta, .ovaz, foileton, 'carare, maimuta. danie escarpen, cfunin, palmier, lampad~, gratii:
.
~
I
4.
7.
Gasiti o cutie cu bucatele de poliester. Ce faccti? a) Le pastrati pentru orice eventualitate. b) Realizati cu ele 9 sculptura. c) Nu considera\i ca e necesar sa le luati.
8.
Vi se propune o · situatie, cu totul noua. Cum anume reactiona[i? a) Stimulat, vecle~ dc:ja aspectele pozitive. in b) Ncincrezator, nu va lansati accasta aventura, pentru dt sinteti multumit de situatia dv. c) Interesat, acceptati, dupa o perioada de g!ndire. Clnd me§teri~ sau gatiti, preferati: a) Sa ameliora~ rezultatul scontat. b) Sa respectati modul de intrebuintare sau reteta. c) Sa face}i dupa cum aveti chef in ziua respectiva.
9.
Daca ati putea, ce anun1e ati prefera s~ fiti? a) Pre~cdintele SUA b) Comandantul portavionului Foch c) 0 bomba A
a) Vin.
5.
b) Douazeci. c) Van.
6.
Ce anume va stJ·eseaza eel mai mult? a) Pierderea unci fiinte dragi. b) Violenta gratuila. c) Conven[ji]e rigide.
Daca ati fi scriitor, ce titlu ati alege pentru ptima dv. carte? a) "Tu ~i eu" b) "~i tu ... ?" c) "Oh! Tu ... " Carei fraze ii asociati cuvintul magistru? a) Barbatul urea rapid treptele catre catedra .)i, doi11inind adunarea, examina cu raceala fiecare figura i'nainte de a lua 0 hota(lre. b) Barbatul, a§ezat in sicriu, i'l vazu pe fereastra pe regele animalelor in fruntca unui stol de rate salbatice §i striga: "Unde cste masochistul?". c) Privind spre cer, barbatul i§i spuse, filozofind, ca toata §tiinta oamenilor sc afla adunata in Jatratul ciinilor. ...
10.
1-a~
Din urmatoarele cuvinte pe care. alcge?
11.
12.
Daca ar trcbui sa faceti reclama la cum anumc ati fonnula-o? a) "II savureaza chiar §i pu§cfu·ia§ii. Are gustul libertatii." b) "Scparat sau in cutie, inseamna energie." c) "Einstein i1 prefcra pentru ea 1ntr-adevfu· totul e relativ." cam~mbert,
13.
Privi[i desenul alaturat. Prin plierea carei figuri (A, B sau C) a fast ob~nut?
128
-----------------------
~---------1_2_9___ Cum reactionati ~i cm11 aqionati?
Psihoteste
14.
De cine va simt* mai mult atras') a) De scriitorul Pierre Loti, care a comandat d\r~ de vizita pentn1 pisicile sale, b) De fizicianul Lord Cavendish, care nu suporta sa se apropie cineva de el §i din aceasta cauza era servit prin orificii racute in pere~i casei. c) De generalul Wingate, care, in anii '40, i§i expunea strategia In fa!a trupelor imbracal in costumul lui Adam.
Intre 15 .§i 19 puncte. Creativitatea dv. sc sprijina pe logica. Cartezian(a) §i rational(a), aveti nevoie, pentru a fi original(a), sa rcuniti inaximum de informatii, sa le analizati, sa le comparati §i, in fine, sa le foiositi in functie de scopul pe care vi 1-ati· fixal. Gra\ie felului dv. de a rationa §i caracterului dv. deschis, sinteti intotdeauna intr-o stare de spirit .ce va pennite sa va adaptati cit se poate de bine diverselor situatii. ~titi sa va intretineti abilitatea de a inventa §i sa va serviti de ea c!nd aveti nevoie. Foarte metodic, aveti mai degraba tendinta de a va frina imaginatia clnd incercati sa 0 utilizati sistematic. Daca a fi logic, ordonat §i serios !nseamna a fi eficient din punct de vedcre intelectual, prea rnulta prudenta unifonnizeaza gindirea §i tempereaza creativitatca. Distruge[i barierele! (L.D.)
15.
Ce anume va amuza eel mai mult? a) Ironia. b) Umorul negru. c) Calambmul. Calculati-va punctajul cu ajutorul tabelului de mai jos:
Interpretarea rezultatelor
Intre 33 §i 45 de puncte. Creativitatea dv. se sprijin1J, pe imagina~e . Raspunsuri Sinteti curios §i plin de fantezie; .intrebari Adauga(i-va: 3 puncte daca ati . imaginatia este sursa creativitatii dv. gasit mai mult de 10; 2 puncte Cind s!nteti in fonna, elucubratiile dv. 1 daca aveti !ntre 5 §i 10; 1 punct · pot fi cvasigeniale. Aveti umor §i spirit dacli aveti mai puP,n de 5. aventuros, dar trebuie sa va fixati anu· rnite limite pentru a va atinge scopuNumara(i: 3' puncte pentru 5 simtur'i enu~ rile. Riscati sa fiti mai putin creativ datorita abunden~ei ideilor. Canalizati -le, 2 merate; mai ales daca doriti sa va ocupati de 2 puncte pentru 3 sau 4; luet·uri mai· serioase (studii, munca ... ). 1 punct pen tni l sau 2. Nu contati prea mult pe noroc §i pe Adaugap.-va: capacitatea dv. de a fi "pe faza". Pre3 puncte, de la 15 !a 20; ferati ordinea, rabdarea §i ingaduinta. 3 2 puncte, de !a 8 Ia 15; Intre 20 §i 32 de puncte. 1 punct, de Ia 0 la 8. Creativitatea dv. se sprijina pe intuitie. c b a Sinteti capabil de lucruri ambigue 3 2 1 4 §i incerte. Baza creativitatii dv. o 3 2 1 5 reprezinta intuitia §i facultatea de a v~ 3 2 1 6 analiza senza(iile. Procesul dv. de gin1 3 2 dire, foarte t1exibil, §i rapiditatea de a 7 .2 1 3 percepe natura problemelor va permit 8 -· 2 1 3 sa le rezolvati cu U§Urinta. Fara a 9 -1 3 supraestima sau minimali za importanta 2 10 2 3 lor, §titi sa va folosi~ imaginatia pentru 1 11 2 a gasi solutiile corespunzato<)re. Pute~ 1 3 12 3 retine tot ce va intereseaza din ansam0 0 13 3 bl~l mereu in mi§care de sentimente §i 1 2 14 imagini ale potentialului dv. crcativ. 2 3 1 15
•
.Optimism versus
•
SliDlSffi
Testul pe care vi~! propunem va ofera §ansa de a at1a daca priviti in mod optimist via[a. Dar mai inainte de a~l rczolva, se cuvine sa §tiJ;i dteva lucruri despre optimism §i pesimism. · Cuvintul optimism, derivat din latinescul "optimus': - "foarte bun", are mai multe accepj;ii. Exista astfel un optimism absolut, conform caruia 1n lume binele ar precumpani asupra raului, iar lumca in care traim ar fi "cea mai buna dintre toate lumile posibile" (G.W. Leibniz). Optimismul relativ ·sustine ca lumea e buna penlru ca, In viata, binele i'nvinge raul:, lumea cunoa§te o dezvoltare continua §i va avea un viitcir din ce in ce mai bun. Optirnismul mai reprezinta §i o atitudine practica, o tendinta de a vedea paqile bune ale lucrurilor. M. Bm-res spunea: "Este optimismul o forta? Este semnul fortei!". . Pesimism deriva din latinescul "pcssimus" - "eel mai rau". Cuvintul a fost introdus de poetul romantic englez S.T. Coleridge (1772 - 1834), care desemna prin cl conditia cea mai rea !n care se poate afla cineva. De altfel, in filozofie, aceasta doclrina sustine ca lumea e ran croita, pentru ca raul !nvinge binele. Lucian Blaga spunea ca "Exisla un pcsimism care se na§te dintr-o sar~cie §i altul dinlr-un prisos de viata. Cel dintii exprima s!abiciunea noastra, al doilea o nemarginila sete de via[a". · Citi\i cu atentie afirma\iile de Ia fiecare punct §i fncercuiti-o pe cea care cste mai apropiata de convingerile dumneavoastra.
1.
a) Situatia economica a lumii se va imbunatati daca oamenii i§i vor schimba stilul de ccinsum. b) Mai devreme sau mai tirziu, lumea (sau o buna parte a ei) va deveni tot mai saraca. .
2.
a) Nici un lider al lumii nu poate face nimic l'mpotriva foametei diritr-o tara subdezvoltata. b) Foametea dintr-o ~ara subdezvollata poate fi eradicata printr-un control al na§terilor.
130
·~________1_3_1___
Psihoteste
7.
a) Mi~ar placea sa. am Ia domiciliu o alarma contra incendiilor. b) SlnL foarte speriat de perspectiva izbucnirii . unui incendiu In casa,
3.
a) Contactul cu prietenii mei ma multume§te. b) Nu am destui prieteni.
4.
a) Buletinul meteo se, adevere§te numai vara. b) Indiferent de prcviziunile meteo, e mai sigur sa-mi iau umbrela.
8.
a) Cind partenerul (a) lntfriie la lntilnire, incep sa-l (sa 0) lnvinovatesc de !ipsa de punctualitate. b) Ond partenerul (a) lnurzie Ia o 1ntilnire, dau vina pe transportul in comun. 0
5.
a) Partidul politic pe care 11 simpatizez nu va ie§i la unna:toarele alegeri. · b) Am avut norocul sa ader la partidul care a d§tigat alegerile.
9.
a) Clnd vad in sta~e troleibuzul cu care trebuie sa ca!atoresc, alerg sa-l prind. . b) Clnd vad In static autobuzul cu care trebuie sa caliitoresc, continui sa merg in acela§i rit:m.
6.
a) Noaptea, cind aud un zgomot puternic, ma gfndesc imediat ca este un hot. b) Noaptea, cind aud un zgomot puternic, ma gfndesc imediat ca Ull vecin trlnte§te U§a.
10.
a) Oamenii pierd de obicei
:38% din parul lor Ia vrrsta de 57 ani. b) Anumiti oameni chelesc cind sfnt supu§i unui stres puternic.
Scorul. Comparati-va raspunsurile cu cheia de verificare de mai jos: 1. (a) 6. (b)
2. (b) . 7. (a)
3. (a) 8. (b)
4. (a) 9. (b)
5. (b) 10. (a) Adunati cite un punct pentru fiecare raspuns corect. Cu cit punctajul este mai mare, cu aut sinte~ mai optimist §i aveti mai multa lncredere in dumneavoas~ tra. (L.C.)
Cum reaqionati §i cum actionati?
mentelor §I · drJrculta[ilor cu mai multa .incredere §i siguranta, cu 0 puternica hotarire de a merge inainte. . 0 Jire o~timista e~te o pei·soana dinamica, activa, cu satisfactii, dar ii cu ~Splra[u, CO~Vlt1Sa ca. ~Iata n:erita Sa fie traita, capabiJa sa transmita §i celor din JUr o senzatre de solidJtate §I lncredere. ·, Aceasta atitudine pozitiva contribuie mult la obtinerea succesului care Ia rlndul sau, va pregati succesele viitoare. · ' ~a oric~ atitudine, .. §i optimismul poate fi format/invatat §i dezvoltat, primul pAas I~ Aacest demers fund acel~ d~ a vedea ci't de optimist(a) sau pesimist(a) smtetr m acest moment. Completatr testul de mai jos incercuind una din cele doua variante de raspuns (DA sau NU) la fiecare lntrebare. .
1.
Faceti parte din categoria persoanelor mai mereu indispuse cind se trezesc dimineata? DA NU
2.
In general, va simtiti in forma Loata ziua? DA NU
3.
Considerati ca dupa necazuri, greutati urmeaza §i vremuri mai bunc? DA NU
4. ~·
ca
ve[i
f1 o persoana neajutorata Ia batr!nete? DA
Smtep ·optimist(a)? Exista pcrsoane care reu§esc sa se descurce in aproape once situatie, care au mai multe succese, care se gindesc, In caz de e§ec, ca data viitoare vor reu§i, care descopera in primul rind aspectul pozitiv al lucruriloi·, Pe buna dreptate ne putem lntreba: care sint factorii delerminanti In aceste cazuri? Invidio§ii sustin ca persoanele respective au noroc, au condi!ii favorabilc, sint mai ncpasatoare etc., atribuind deci reu§ita unor cauze de circumstanta §i nu de esen~a. Cercetarile de specialitate au stabilit ca, Ia cgalitate cu al~i factori (competen[a, reglaj motiva!ional optim etc.), persoanclc descrise sint caracterizate §i de o atitudine profunda numita optimism, atitudine ce le permite abordarea evcni-
11.
Pleclnd in vacanta, sinteti convins(a) ca timpul va fi frumos in perioada rcspcctiva? DA NU
12.
Va supuneti frecvent unor examene §i vizite medicale? NU DA
13.
Aveti multe proiecte de viitor? DA NU V-ati gindit serios Ia ideea
10.
Daca aveti bani, iar un. prieten va solicita un imprumut, i-1 acordati , imediat? DA NU
NU
6.
Considerati ca in lumea de azi a avea copii este o iresponsabilitate? DA NU
Va bucurati de sosirea unor prieteni chiar daca aveti de lucru sau cas a este in dezordine? DA NU
14.
Auzind intimplator numele dv. pronuntat de colegi,~ va gfnditi ca va vorbcsc de rau pe Ia spate? NU DA
15.
7. In
general, sinte[i satisracut(a) de viata dumneavoastra? DA NU
Acceptati fiira probleme .schimbarea programului pe care vi 1-ati facut cu destul timp lnainte? DA NU
Va considerati o persoana norocoasa? ' DA NU
8.
16.
9~
Clnd suna telefonul, va g1nditi mai intli Ia o veste proasta? NU DA
Vorbiti des dcspre trecut? NU DA
DA
17.
Va plac noutatile? NU
132 Psihoteste -----------------------
18. Problemele profesionale nor va incita Ia studiu de specialitate? DA NU "
19.
Cind plecati la .serviciu §i timpul este incert, va luati umbrela pentru ca "nu se §lie niciodata?" DA . NU
_________1_3_3___ Cum reaqionati
28. 29.
30.
20.
21.
C~nsiderati ca exprcsia "Sa nu crezi niciodata in alyi" este gre§ita? DA NU
22.
Tinep banii §i bijuteliile din casa intr-un loc bine ascuns? DA NU
Glndindu-va Ia trecut, va reamintiti multc lucruri §i situatii urlte? NU DA A\i avut o copilarie fericita? DA NU
31.
33.
Va preocupa permanent ideea ca intr-o buna zi hotii au sa va sparga casa? DA NU
24. La un restaurant, va place sa alegeti ceva cu nume exotic chiar daca nu §titi din ce este preparat? DA NU
nona? DA
25.
Daca ar fi cazul, ati angaja o doidi pentru copilul dv. de c!teva luni? DA NU
Avep zilc libere in care va plictisiti?, DA NU
26.
Dormiti bine? DA NU
27. · Economisi(i
banii cu mare sLrictetc, tinind cont ca nu se §tie ce va rezerva viitorul? DA NU
A
32.
Considerati ca ocaziile favorabile se ivesc numai altora? DA NU
23.
Intre 28 §.i 37 pl.lllcte: ave(i un caractcr fundamental optimist §I 1D orice circumstanta reu§i1i sa gasi~ un clement pozitiv. Nu exisla nimic care sa va preocupe sau sa va ingrijorcze prea mult, clin moment ce va ginditi imediat la modul de a ie§i din incurcatura., Aveti 1n mod sigur succes In activitate sau, eel putin, avey incredere ca-l , veti obtine. Optimisnml dumneavoastra este contagios pentm ca reu§iti sa-l transmitey §i pcrsoanelor care va inccinjoara, fapt pentru care multe djn ele va §i cauta. Reu§iti adesca sa trage}i avantaje in favoarea dv. din situatiile in care sinteti implicat. Totu§i, uneori, excesul de incredere va indcparleaza pu\in de realitale care nu intoldeauna corespunde dorin(elor §i spcrantelor pe care le nutri~. Aveti deci uneori §i deziluzii, dar fara corisecinte grave pentru ca optimismul va ajuta sa va reveni(i imedial. Intre 27 §i 15 pl.lllcte: sinteti orientat(a) catre optimism, catre incredere in dum- . neavoastra in§iva §i 'in al~i, dar acesle atiludini sint instabile §i nu rareori sentimentele §i starea vi se schimba in ran. Ave(i deseori nevoie sa fiti incurajat(a); in caz contrar, entuziasmul va parase§te rapid §i sinteti cuprins(a) de nelini§ti §i indoieli. Consolida(i-va predispozi~a spre optimism: nu trageti concluzii pripite despre cei ce va inconjoara, cautati sa descoperiy partile lor bune; aveti incredere in deciziile pe care 1e lua~ §i lrece~ imediat la executie, nu abandonati !a primul, e§eC. Intre 14 §i 0 puncte: sintep o persoaqa putenric pesinrista, iar atunci cine! suferip un e§ec il acceptati foarte U§or: "§tiam ca
p~sa
Va place sa fi\i intr-un gmp foarte numeros de prieteni, cuno~tinte etc.? DA NU
Juca(i adesea Ia loto, pronosport etc.? DA· NU
34.
cum aqionati?
Interpretarea rezultatelor
Va simp\i adesea singur? DA NU
Va ginditi ca altora nu le deloc de dv.? DA NU
~i
Va place sa cunoa§teti lume NU
35.
36.
Intr-o aqiune' umanitara, considerati ca banii strin§i vor fi folositi in scopul declarat? DA ' NU
V-a marcat do · de succes?
37.
Credeti ca un razboi mondial constituie o eventualitate apropiata? DA NU
Acest test pune in evidCiita o calitate importanta, determinanta a succesului in viata. Oare o posedati?
Mod de cotare .Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns corespondent cu cele de mm .JOS §i facetr suma punctelor astfel obtbmte: 1 NU; 2 DA; 3 DA; 4 DA; 5 NU; 6 NU; 7 DA; 8 DA; 9 NU; 10 DA; 11 DA; 12 NU; 13 DA; 14 NU; 15 DA; 16 DA; 17 NU; 18 DA; 19 NU; 20 DA; 21 NU; 22 DA; 23 NU; 24 DA; 25 NU; 26 DA; 27 NU; 28 NU; 29 NU; 30 DA; 31 DA; 32 DA; 33 NU; 34 DA; 35 DA; 36 DA; 37 NU.
Instructiuni.
J
J
Lua~. un creion §i fixati-i 'virful pe punctul A (vezi figura). Inchideti ochii §i, f'ara sa va sprijinip mina pe pagina, lncercati sa trasa(i 0 linie dreapta pina, in punctul F. Treceti apoi la probele B, C, D §i E. Procedati !ntr-o maniera identica. Incercap sa trasati linia cit mai dreapta posibil ca sa atinga punctul din partea opusa.
134
·~
_________1_3_5___ Cum reactionati §i cum actionati?
Psihoteste
I
1. A •
eG
2. B e 3.
c•
R.aspuns· Proba 1 este frinta. Proba 2
aveti un punct daca linia este ondulata §i doua puncte daca linia aveti cite un punct pentru fiecare sageata orientata spre A.
Rezultate • 8 - 10 puncte: sinteti o per.soana constanta §i fideUi • 6 - 7 puncte: sinteti inclinat spre susccptibilitate; puteti sa va a,utoeducati • sub 5 puncte: sinteti superficial §i inconstant. (H.P.)
eH
e I
4. De
Cu adevarat fideH1? 5. E e
•J
Raspuns
.
A~
.
x
.
.
urmarit instmctiunile cu atentie? Dadi pretinde~ di a~ reut~t sa trasav .m~ mult de doua linii corect, inseamna ca sinte~ lipsit de o cahtate absolut esen¥ala, adica onestitatea; precis ca fn timpul probei ati · incercat sa tri§ati deschizind ochii sau sprijinind mina pe hirtie. Este necesar ca intotdeauna cind intreprindem ceva sa avem incredere in noi in§ine, numai a§a vom repmta succese. (H.P.)
l
I
Smteti . . o. persoana constanta?.
.
Parafrazind un mare ginditor, putem afirma ca marile realizari sint fructul perseverentei. Probele care unrieaza vor incerca evidenlieze tendinta dv. de a fi constant sau mai superficial, aceasta dupa valoarea expresiva §i sin;J.bolismul diferitelor orientari.
sa
1.
Desenati pe linia punctata xy o alta linie frinta sau ondulata dupa modelele de mai jos.
2.
Transformati fiecare din liniile plasate in jurul punctului A intr~o sageata cu virful spre punctul A sau catre exterior. duna oronria dv. fantezie.
1. a) b) c) d) c)
~1//.
xE---- ~--- ·~ ~
-·:--A---·
~)Y
Constanta conduitei §i fidelitatea, pe de o parte, §i flexibilitatea, pe de alta parte, sint foarte adesea subiecte de discutie. Uncle persoane fac dm aceste tdisaturi o problema de viata §i de moarte, altele le minimalizeaza foarte mul~ importanta. Apoi, unii .considera ca a fi constant este o virtute, ~upa cum alt11 cred acest lucru despre flexibilitate. Au existat timpuri in care cahtatea cea mru apreciata in munca era fidclitatea fata de institutie, §efi etc.; asilizi, o i:~po~tanta eel pu(in egala o are competenta. Altadata erau foarte stimati "oamenn dmt~-o · buca!_5.", astazi §i pcrsoanele flexibile §i chiar schimbatoare se b~cura. de. aprecren. In realitate insa, nici unul din aceste atribute - constanta §1 flexJbrhtatea - nu trebuie tratat in termeni extremi, absoluti., pentru ca fiecare poate avea valori de intensitate diferite: putem fi constanti plna la rigiditate sau flexibili pina l~ anularea identitatii de sine. In acest context, problema valorii sociale a unera sau alteia din cele doua
/!~·
I
I
1
2.
Ce moment a! zilei prefera(i? apusul soarelui; amiaza; dimineata in zori; seara; dupa-amiaza,
Daca vreti sa fiti informal, ce preferap sa citi(i?
a) b) c) d) e)
3.
intotdcauna acela§i ziar; multe ziare; eel care lmi cade in min a; numai titlurile articolelor; ceca ce ma sratuiesc altii.
SJ'nteti in vi tat la o serata cu ma§ti. Cum veti proceda? a) nu ma maschez;
136 Psihoteste --------------------------b) 1mi fac un costum original; c) imi pun o masdi folcloridl; d) ma imbrac precum 0 personalitate politidl; e) ma imbrac precum un personaj dintr-o piesa de Leatru.
4.
Daca mo§leniti o alta casa, ce veti face? a) a§ amenaja-o imediat ca pe o a. doua loctiinta; b) m-a§ gindi mai tirziu ,ce sa fac cu ea; c) m-a§ duce acolo din c!nd in c'lnd cu prietenii; d) m-a§ muta imedial in ea; e) a§ inchiria-o (vinde-o) imediat.
____________1_3_7___ Cum reaqionati
7.
Care din urmatoarele adjective va place mai mult? a) constant; b) afectuos; c) inteligent; d) fkxibil; e) vesel.
8.
5.
Imaginati-va un steag in bataia · vintului. Unde credeti ca este el arborat? · a) pe un vapor in larg; b) in fata unei sali de conferinte, la inaugurare; c) la intrarea unui aeroport sau a unui port maritim; d) la fereastra unui palat; e) pe un vapor care sose§te i'n port;
6.
Ginditi-va la sentimentul de prietenie. Cu care din urmatoarele 4djective il asociati? -. a) dulce; b) sarat; c) acru; d) amar; e) acri§or.
Daca veti cumpara o geanta, saco§a etc., din ce material preferati sa fie Hkuta? a) din fibre metalice; b) din plastic; c) din piele; d) din cauciuc; e) din textile. Imaginati-va un barbat §i o femeie in costum de baic, pe plaja. Ce fac? a) fac bai.e, glumind §i rizind; b) stau intin§i la so are, fara sa-§i vorbeasca; · c) flirteaza; d) se ignora reciproc pentru ca nu se cunosc; e) discuta in contradictoriu.
9.
'tj\
10.
Imaginati-va o · cladirc vechc. Ce ati dori sa faceti mai intii? a). sa-i cunosc istoria; b) sa () fotografiez; c) sa 0 vizitez pe indelete; d) Sa vad cine locuie§tC in ea; e) sa-i descopar colturi necunoscute, ncexplorate. · ·
Cotarea Varianta de raspuns a b c d e
1 3 10 9 0 6
2 10 8 2 0 5
3 10 9 6 0 3
4 2 5 8
0 10
Intrebarca 5 6 4 8 7 10
7 10 7
8 0 1
9
10
10
5
1
10
8 2
0 1
2
0
0 4
7 4
0 5
10 10 3 0 6 9
§i cum actionati?
Interpretarea rezuitatelor Intre 0 §i 39 de puncte. Sinteti foarte inconstant, va schimbati permanent opiniile §i comportamentul. Tineti prea mult cont de parerile §i presiunile celorla]ti, dar acest lucru va face placcre, pentru d! dv. considerati ca inconstanta lnseamna de fapt adaptabilitate. §i flexibilitatc, lntelegere §i sensibilitate. Ceilalti va considera insa un om care se schimba dupa cum bate vintul, ceca ce va cteeaza destul de des disconfort psihologic. Exista riscul unor probleme dificile Ia locul de n1unca §i in relatiile interpersonale, §i a§a destul de greu de stabi1izat. Intre 40 §i 46 de puncte. Sinteti destul de putin fidel, pentru ca uitati adesea intllnirile, intelegerile §i programul fixate anterior. S!nt putine lucrur!le §i faptele fata de care sinteti fidel; pentru dv. totul este in continua evolutie §i mi§care §i de fiecare data considerati ca altceva trebuie avut in vedere. Totu§i nu sfnte~ prca sa-trsracut de aceasta conduita §i adesea visati sa i'iti mai constant, sa puneti m.ai multa ordine In activitatca dv. Nu sint excluse problemele spinoase b locul de muns_a §i in relatiil6 cu prietenii. Intre 47 §i 53 de puncte. Sinteti schimbator, aqionind dupa · circumstante: putin fidel, putin tlexibil, · uneori coerent, constant §t punctual, alteori de-a dreptul haotic. Sinteti .dcstul de impartit 1ntre aceste dolia atitudini, fiind ceca ce se nume§te un oscilant tipic. Explicatia rezida in faptul ca, de§i sinteti atras de constanta §i fidelitate, nu le considerati virtuti. Revizuiti-va sistemul de valori, ginditiva de doua ori lnainte de a actiona §i nu cedati · primului impuls. Analizati .-a tent faptele, evenimentele §i oamenii cu care veniti !n contact; veti descoperi ca sint destu)e situa~ile In care constanta §i fidelitatea sint calitati foarte importante. Intre 54 §i 60 de puncte. Sinteti ind.ecis, pentru ca oscilati permanent ~i rapid intre fidelitate §i infidelitate, intre constan1a §i inconstanta. Uneori cedati §i deveniti incoerent, dupa care insa va reveniti §i depuneti eforturi mari pentru a rcpara tot ceca cc il~ grc§it sau ratat prin inconstanta dv. Este vorba 'de lipsa unui autocontrol mai puternic ~i de o oarecare imaturitate · con'lportamentala, pentru ca fundamental sfnteti un tip fidel, constant. Numarati pfna la o suta inainte de a abandona planurile, intllnirile §i angajamentele dv. :in favoarea altcir actiuni; analizati-va succesele obtinute prin ligqm:e §i Constanta. Yeti elimina astfel eforturile reparatorii, neeconomice. Intre 61 §i 67 de puncte. Slnteti constant §i fidel dv. in§iva. Va respectati programul, dorintele, promisiunile; va place sa fiti coerent, chiar dadi () faceti cu ~estul efort. Uneori - destul de rar - aveti insa tendinta de a ceda primului unpuls, deviind de la ceca ce ati stabilit anterior. Cu o competen[a corespunzatoare veti avea nup1eroase reu§ite. Aveti premise pentru a va forma §i dezv2lta un comportament de conducere eficienl. · Intre 68 §i 90 puncte. Sinteti foartc fidel §i constant in raport cu timpul §i diferitele situatii. Va men~ne(:i promisiunile, respectati intelegerile cu ceilaJti §i toatc acestea rara efort, ba, dimpotriva, cu U§Urinta §i mare ·placere. Ii dispretui(:i profund pe cei care nu sc tin de cuvint §i adesea aceasta seriozitate a dv. · este ironizata de ceilal~. Aveti aptitudini de conducere, cu conditia de a accepta bptul ca uneori, in mod obiectiv, trebuie sa va restructurati planurile, aqiunile, comportamentele, ceca ce. nu este dificil pentru dv. Ajutati-i pe cei inconstanti §i indeci§i; rie!ncrederea §i ironiile lor initiale vor disparea cu timpul daca §titi cum sa lucrati cu ei. 1
138
Psihoteste ..
. Intr~
91 §i 100 puncte. Const~n.ta §i fidelitatea dv. fata de oameni, situatii §1 val on. se pot trans forma cu u~urinta in rigiditate §i conservatorism. Sinteti foarte putin dispus sa va schimbati punctele de vedere, comportamentele, chiar in pofida evidentei. Meditati mai mult la lumea fnconjuratoare §i veti descoperi ca o anumita doza de flexibilitate este absolut necesadl. (J.S., F.S.)
&&iiWil
aaz
iWiiii
mr
====:. .: : :
J!lllfA
% iiiiiiUtiiiR.Im
FRE75FF*
rwewr .._
.-va ....,
sentimentele
Analizap.-va sentimentele Priviti listele de sentimente care urmeaza. Sint regrnpate dupa cele patrn mari scntimente de baza. Subliniati-le pe cele care vi se fnti'mpla sa le fncercati mai des. Frica: agitat, angoasat, anxios, confuz, defensiv, devalorizat, dezorientat, emotiv, bartuit, inhibat~ inc()ltit, incordat, !nspaimintat, modest, nesigur, nervos, panicat, pesimist, pierdut, plin de tearrdi, privat, slab, §OVaitor, temator, timid, · timorat, tulburat, umil, viclean, vinovat. Mmie: agasat, amar, contrariat, cri\ic, detestat, dur, enervat, excitat, frustrat, furios, gelos, invidios,. isteric, infometat, l'n§elat, meschin, nemultumit, ostil, pasomont, protestatar, provocator, sub presiune, ranchiunos, revoltat, salbatic, suparat, suficient §Ocat, tradal. Tristete: abatut, .ambarasat (pus in lncurditura), apatic, deprimat, descurajat, deta§at, dezgustal, dezolat, disperat, inadecvat, izolat, invins, letargic, mi'hnit, nefericit, neglijat, neinteresant, nostalgic, obosit, plictisit, ri'mit,. rrm dispus, respins, ru§inos, trist, umilit.. ur!t, vid. Bucurie: afectuos, agreabil, alegru (vioi), amical, in armonie, bun,· in comuniune, crtlduros, confortabil, deconectat, extaziat, exuberant, fericit, fermecat, In forma, intens, iubit, indragostit, liber, minunat, norpcos, optimist, pasionat, plin de speranta, recunosciltor, satisfacut, in simpatie, tandru, vesel.
1.
Acum priviti ansamblul sentimentelor dv .: Ce sentimente de baza domina? Cc se degaja din ansamblu? Slnt sentimente pe care ezitati sa vi le recunoa§teti? S!nt ele mascate de alte sentimente?
2.
Cele patru sentjmente de baza corespund cu cele patru pozitii de viaka pe care le fnscriem fn schema de mai jos. A§ezati totalurile dv. in aceasta schema ~i lrageti o nona informatie asupra pozitiei dv. de viata. Evoc;;tti situatii tipice corespunz!nd sentimentelor dv. dominante.
141
140
------------------------------
Eu
Evaluati-va sentimentele
Ce fel de partenera afectiva smteti?
AI~
+-
++
minie
bucurie
tristete
fridi
Relatiile afective intersexe au fost §i s:int in continuare intens studiate, avind in vedere multitudinea factorilor care intervin in statuarea §i funqionarea acestui tip de relatii interpersonale. 0 astfel de categoric de factori rezida in structura de personalitate, in trasaturile de comportament interpersonal ale partenerilor: sociabilitate, dominanta etc. Va prezentam in continuare un test - adresat sexului frumos - care incearca sa diagnosticheze tipul de partenera afectiva §i sa descrie astfel comportamentul erotic al partenerei feminine. Tcstul este alcatui{ dintr-o succesiune de 30 de intrebari, fiecare en dona raspunsnri prestabilite. Dv. alegeti raspunsul care vi se potrive§te la prima intr~bare §i, in funqie de varianta aleasa, treceti la i'ntrebarea indicata in paranteza. Nu se raspunde deci Ia toate intrebarile, ci · numai la acelea indicate succesiv de variantele de raspuns alese. C!nd ati qjuns la indicatia: "Sintep tipul. .. ", citi1i caracterizarea respectivului tip de partenera din final. Succes §i... sa speram di parcurgerea testului va va prilejui §i momente de refleqie!
-+ Corespund ~entimentele dv. rolului de victima (V)? de salyator (S)? de persecutor (P)? (A.N.)
3.
1.
Clnd iubesc: - imi picrd capul (-+ 6) · - nu rna implic· total (-+ 2)
P mlnie, frica
2.
Dragostea este intllnirea: - a doua persoane care se atrag (-+ 7) - a dona persoane care-§i unesc singuratatile (-+ 3) ,.
+
3.
Casatoria inseamna: - implinirea unui vis minunat (-+ 8) - un viitor lini§tit, lipsit de griji (-+ 4) I ,,.
.,
.I l
v
fridi, tristete
•t
Atunci cind ban~iesc ca prietenul meu §i-a gasit o alta prietena: -- rup relatiile cu el (-+ 9) - ii cer explicatii (-+ 5)
4.
6.
Ca1itatea mea cea mai importanta ' este: -- stilul constantln orice situatie (-+ 11) - originalitatea, fantezia (-+ 7)
,7.
Daca la men imi face - um ascund - imi exprim
aniversarea mea prietenul un cadou sub a§teptari: dezamagirea (-+ 12) dezamagirea (-+ 8)
8.
Care afirmatie este mai rea1ista? - este mai bine sa nu ai incredere in dragostea la prima vedere (-+ 13) - dragcistea adevarata este ca o lovitura de trasnet (-+ 9)
9.
'Daca observ ca de mai mult timp Cel mai bun mijloc pentru a prietenul mc,u este mai rece afectiv: obtinc de Ia prietenul meu ceea ce . - incerc, cu delicatete, sa-l cuceresc din nou (-+ 14) doresc este: - sa-l seduc cu farmecul meu (-+ 10) - rna comport fata de el la fel de - sa-i prezint argumente rationale rece (-+ 10) (-+ 11)
5.
., 143
---------=1:....:4:.::2:..___ Psi11oteste
l 0~
Imediat dupa o cearta imbrttti§arile lui: . .:. rna revolta (-+ 15) - mi se par foarte p!rtcute (-t 16)
11.
19.
Dad\ ar fi sa compar, a§ spune ca dragostea este: - ca 0 e§arfa de matase (-+ 24) - ca un pulover de mohair (---. 20)
0 dragoste cu certuri, despartiri §i impacari repetate este: - autentica (-+ 25) - insuportabila -+ Sintel;i tipul "B"
12. Atunci dnd §i eu ~i prietenul meu ne-am gasit alti parteneri: - voi incerca sa-i sti'rnesc gelozia (-+ 17) - fl tratez cu indiferenta (-+ 13),
Un barbat este mai atractiv atunci cind: - este afectuos (-+ 26) - rna considera o persoana interesanta (-+ 22)
13.
Ma caracterizeaza in mai mare masura: orgoliul (-+ 18) diplomatia (-+ 14)
14.
Pentru mine este mai important ca un barbat: - sa fie foarte afectuos (..... 19) . s~ ma protejeze (-+ 15)
15.
A§ putea sa-mi tradez prietenul: din razbunare (..... 20) - gin cauza singuratatii -t Smteti tipul '"A"·
16.
Imbradimintea mea de casa trebuie sa fie: dt mai feminina (-+ 21) - eft mai comoda (-+ 17)
17. Daca ma gasesc in campania altar persoane, mai degraba banale §i conformiste: ma distrez, scandalizindu-le (-+ 22) - ma adaptez (..... 18)
18.
Prietenul meu rn-a jignit. $tiind ca-i pot spune luemri care 1-ar .putea rani: - o fac imediat (-t 23) ma abtin (--t .19)
Idealul meu ar putea fi: - un leu impunator (-+ 28) - o lcbada (-;. 23)
27,
- a§ considera ca es!e un adevaral barbat (-+ 30) - m-a§ supara definitiv peel (-+ 25)
28.
30; Consider ca !ntr-o relatie exista dragoste autentica atunci cind: - exista §i momente de antipatie ---. Sintep tipul "D" - exista numai pasiune -+ Smteti tipui
Un barbat care se imprumuta pentru a-mi face cadouri costisitoare este: - irezistibil (-+ 29) - iresponsabil (-+ 24)
20.
Dupa parerea mea, mai feminina este: o leoaica (-+ 16) - o .c~prioara (-+ 12)
Evaluati-va sentimentele
29.
Daca intr-o cearta provocata de mine prietenul meu mi-ar· trage o palma:
21.
"C"
·Solupa testului TJPUL "A" - Dragostea echilibratlL Echilibml, simtul practic, realismul, capacita):ea de dialog mediere sint calitatile dv. proeminente. Iubiti cu masura, fara excese §i extravagante. Relapa afectiva cu dv. cste placuta, odihnitoare §i in cadrul cuplului eonstituiti pentru partener un constant punct de sprijin §i de referinta. Nu sfnteti persoana pasiunilor exttaordinare. Accasta pcntru ca va este frica sa va implicati mai mult afectiv, sa nu va pierdeti controlul, ceea ce, conside-rati dv., s-ar putea sa va c_auzeze- in viitor. Sc poate spune ca iubiti mai mult cu nitiunea, reaqiile dv. fiind destul de calculate ~i de diplomatiee. Fiti pu\in mai fe-minina, mai afectiva. TIPUL "B" - Dragostea protectoare. Iubip CO!lStant. Sentimentele dv. curate ~i fidele se revars{t cotidian asupra persoanei importante - prieten,' sot -- din existenta dv. Si:nteti foarte feminina, oarecum fragila, avind nevoie permanent sa va sprijini\i de ceva sau cineva. Modul dv. de a va manifest;a afectiv oglinde§te, mai presus de orice, necesitatea de a umple solitudinea ~i de a gasi proteqia dorita la un partener care sa va conduca discret; prin dragoste va asigurati protec\ia. Dependenta dv. afectiva nu exclude, in mod sigur, capriciile §i manifestarile de orgoliu care va caraclerizeaza. pe scurt timp, ca ~i uncle explozii comporlamentale, in pofida unci agresivitati bine controlate. ~titi insa sa redevenili pcrsoana feminina descrisa. TIPUL "C" - Dragustea agresivlL Nu ramineti neobservata ·. nici macar In multime: personalitatca dv. puternica sc face repcde remarcata. In cadrul. cuplului si'ntcti foarle dominatoare. $ti1j sa utilizati foarte bine avantajele ,sexului slab". Ceca ce va caracterizeaza. in. Viata afcctiva este cautarea COnstanta a perfeqiunii: realitatea §i prezentul pot sa va placa, dar nu va multumesc niciodata complet; doriti mai mult. Nu pute\i suporta rutina afcctiva. in cadrul cuplului aveti mcreu nevoie de noi stimuli, de noutate, iar frecventele dv. schimbari de dispozipe psiho-afectiva demonstreaza d\ este aproape imposibil sa fiti permanent multumita de cineva .• Indiscutabil, pasiunile dv. sint ardente,. dar acestea va mistuie ~i renasc periodic. In concluzie, atentie! Intr-a relatie afectiva de durala - cum este §i cea matrimoniala - trebuie sa va dezvoltati un autoconlrol mai puternic §i sa va reglati optim nivelul de aspira)ie. Altfel... · · TIPUJ_, "D" - Dragostea rlizboinicli. Av.eti un caracter puternic, impulsivitale, sinteti inlotdeauna gata· sa va implicati intr-un coni1ict, de~i sinteti plina de caldu~a umana. Pentru a va manifesta aveti ncvoie aproape" !ntotdeauna de emotii tari. In
§t
22. Daca sint emotionata §i vreau sa-mi exprim lntelegerea §i solidaritatea cu o persoana: ~ o imbr'llti§ez (-+ 27) - ii spun citeva cuvinte din inima (-+ 23)
23.
Imi descarc tensiunea nervoasa: - mincind o ciocolata (-+ 28) - rndnd 0. plimbare (-+ 24)
24. Un prieten care ma parase§te ma rane§tC profund. Vorbind despre el unci prietene, !! descriu ca fiind: - crud, insensibil (-+ 29) - cu multe defecte (-+ 25)
25.
0 cearta 1ntr-un cuplu: - poate contribui la intarirea relatiilor dintre cei doi (-+ 30) - are numai efecte negative -:+ Smtel;i tipul "C"
26.
A§ ie§i la plimbare cu prietenul unci amice: - numai din intimplare (-+ 27) - numai dad\ a§ fi indragostita de el (-+ 22)
I I
144
..
145 Evaluati-va sentimentele ------------------------
Psihoteste
~---------------------
relatiile afcctive v[t implicati puternic, cu manifcstari pasionale extreme fa(a de parttmer: iubire ~i aversiune, culmi §i .abisuri, lumini ~i umbre,. ceca ce .pare a v{t diviza afectivitatea i'n doua par(i, antagoniste §i nu foarte clar mdlV!duahzate. De§I slnteti atil de vulc
C. Va dedicati muncii dv. D. Va lndopati cu ciocolata.
D. Buna seara!
8.
tnt A. B. C. D.
12.
Sa presupunem ca ati avea posibilitatea sa realizati un serial TV. Eroina dv. se va num1: A. Manuela. B. Natalia. .c. Laura. D. Ana.
9.
Preferati ca parfumul dv. sa fie, inainte de toate: A. Discret. B. Cti aroma de fructe. C. Imbatator. D. Tonic.
Femeie fatala, intelectuaUi sau ingenua?
10. A. B. C. D.
Care femeie nu a incercat, macar .o data i'n viata, sa seduca un barbat? $i care femeie nu a simtit, macar 0' data i'n viata, ca are intr-adevar ceea ce se nume§te pu-tere de seduc(ie? Raspunzind Ia intrebarile de mai jos, ve(i afla daca sinteti o femeie fataUi, o intelectuala, o ingenua sau o ... antiseducatoare. La fiec~re lntrebare incerc~iti numai una din cele patru variante de raspuns.
1.
Cum preferati sa dormiti?
A Intr-o vaporoasa cama§a de noapte. B. In bluza LUI de pijama. C. Intr-un tricou. D. In ~nuta Evei.
2.
A. B. C. D.
Cu ce asociati cuvintul "ro§u"? Buze. Negru. Cirea§lL Mo§ Crikiun.
3.
Aveti o intilnire cu EL pentru prima oara. Ce ve(i purta? A. Taior sexy §i pantofi cu toe inalt. B. Minijupa §i pantofi fara toe. C. Fusta despicata §i pantofi cu toe lnalt: D. Pantaloni §i pantofi sport. EL va invita Ia restaurant ~i va ofera ceva de baut. Ce comandati?
4.
A. Whisky. B. ~ampanie. C.. Sue de fructe. D. Yin.
Daca v~ati reJ:ncama in pasare, ce ali' prefera sa fiti? A. Pescaru§. B. Paun. c. Vrabiuta. D. Cucuvea.
5.
L I
j. l
6.
Daca ati avea dreptul Ia un singur produs cosmetic, ce anume a~ alege? A. Ruj. B. Fond de ten~. C. Rimel. D. Cren)a hidratanta.
V-ar fi placut sa cereti sfatul: Ioanei d'Arc. Cleopatrei. Mariei Curie. Scriitoarei Colette.
11.
Este ora i 8. Va desparti ti de fnunosul dv. coleg de birou spunl:ndu-i: A. Salut! B. Bye! C. La revederel
Cuvintul ,carte'' reprezinta pendv.: . / Carte de v~zita. Carte de credit. Carte po§tala. Carte de joe.
13.
Care este proverbul dv. preferat? A. Ochi pentru ochi, . dinte pentru dinle. B. Noaptea toate pisicile sint negre. C. Clnd pisica nu-i acasa, §Oarecii joaca pe masa. D. Nu trezi leu! ce doarme. Ce articol a~ fi tentata sa cititi mai lnt1i? A. Gata cu ridurile! B. Femeile capricioase i'i fac praf pe barbati. ··C. Barbatii preistorici erau virili? lJ. Oricind pregatitel
14.
15~ V-ar fi ~lacut sa inventati: A. Tocurile cui. B. Ma§ina de scris. C. Pilota. D. Papu§a-manei::hin.
Iata cum este cotata fiecare !ntrebare:
lA= e lB=+ IC= + lD= X
2A= e 2B= + 2C= X 2D= +
3A= + 3B= + 3C= 8 3D= X
4A= + 4B= 8 4C= + 4D= X
6A= $ 6B= + 6C= + 6D= X
7A= X 7B= G 7C= + 7D= +
8A= il 8B= X 8C=+ 8D= +
9A= + 9B= + 9C= G 9D= X
llA= X liB=+ llC= + llD=.
12A= + 12B= + 12C= X 12D= 8
13A= + 13B= 8 13C= + 13D= X
14A=. 14B= + 14C= + 14D= X
SA=
X
5B= f1D
5C= + 50=+ lOA=+ lOB=$ lOC= + lOD= X 15A= (I 15B= + .15C= X 15D= +
Daca .nu ob(ineti o ~ajoritate de semne de acela§i fel §i dac~ ati obtinut doua simboluri la egalitate, luati-1 lq considerare pe eel pe care 1-atr ales pnmul i'n derularea testului.
7.
Pentru a uita un e§ec in dragoste: A. Va J:ntllniti cu o prietena. B. Va gasiti un alt part(3ner.
'•},.j
147
146 Inrerpretarea rezultatelor A~ obtinut o m~joritate de I :
d~----------------·------------
smtep
.
o femeie fat.alli. A seduce reprczinta pentru dv. o necesitate! Acorda\i o mare importanta aspectull\i dv. flZlc. S'inlctt foarte sexy §i adorati sa f* privila, admirata, dorita. Pentru dv., a alrage privirile barba\ilor reprezinta un ·joe. C'ind d§tigati, cind ci se afla la picioarele dv., jubilati. Dar clnd pierdeti, sinteti tare nefericital Dar oare merita sa jucati acest joe? Caci trebuie sa ~titi ca dincol.o de masca de femeie fatala se ascunde o femete adevarata, o femeie care nu cere ded't sa fie cunoscuta! Ati obtinut o majoritatc de + : sinteti o intelectualli. Sinteti o femeie. draguta, dar nu va bazati puterea dv. de seduqie numai pe aspectul fizic. Sinteti inteligenta §i a:veti o personalitatc foarte puternica. Puterea dv. asupra barbatilor se ascundc in cuvinte. Vocea dv. i'i face pe ceilalti sa vibreze! Chiar daca mai privesc ci'teodata picioarele vreunei frumoase necunoscute, ei se vor i'ntoarce !ntotdeauna la dv. pentru a dialoga. Doar §tip sa o faceti atft de bine! Ati ob\inut o majoritate de u : sinteti o ingenua. Agasanta sau §armanta, nu le puteti fi indiferenta. Pentru a seduce, preferati sa va prefaceti naiva, de§i sinteti extrem de perspicace. Barbatii se simt pu§i in valoare alaturi de dv ., caci au impresia di sint puternici, utili, .inteligenti ... Pareti atit de fragila, atil de neajutorata!, Pulerea dv. de seducpe este insa de temut. Aviz amatorilor! · Ati obtinut o m~joritate de x : smtep o antisedudl.toare. Pentru dv. nu are importanta parerea celorlalti; va simtiti, bine a~a cum sinteti.A ~i totu~i seduccti, de~i nu va pierdeti ~impul l'ncercind sa placeti cu orice pret! Inainte de mice, va cautati echilibrul personal. Aveti o mulpme de pt'ieteni carora le place spontaneJtatea 'dv. Si'nteti o persoana de incredere, femeia reconfortanta pe umerii careia: barbatii doresc sa se. sprijine ... §i alaturi de care vor sa ramina! (L.D.)
Smteti
o persoana sensibila?
Sinteti o persoana sensibila, U§or impresionabila? Nu to(i cei care apar ca ni§te indivizi robu§ti trebuie luati lntotdeauna ca atare. Se lntimpla ~i ca un !nveli§ dur sa ascunda un miez moale - un "suflet'' sensibil. Invers, o persoana aparent vulnerabila poate da dovada de .o tarie de caracter ie§ita din comun. Dcci dumneavoaslra cum sinteti? Cit de sensibil(a) s!nteti In realitate veti afla din testul care 1.1rmeaza.
Evaluati-va sentimentele
1.
6.
Cum gasiti atmosfera din desenul . Cum va simtiti trec!nd prinlr-un '' restaurant arhiplin? de mai jos? a. vesela; b. agresiva; c. de dezbinare. a. indispus; b. nesigur; c. normal.
2.
7.
Cum apreciati gluma? a. neinspirala; b. buna; ~· rautacioasa.
Va simtiti adesea !n plus? a. niciodata; b. deseori; c. uneori.
De ce vrea sa o sp~rie? a. ca sa se simta superior; b. clintr-o bucurie rautacioasa; c. cei ce se iubesc se tachineaza.
La ce va glncliti In prim1,1l rind cind auziti expresia "s!rma ghimpata"? a. siguranta; b. aparare; c. agresiune.
3.
4.
Ce parere aveti despre reaqie? a. absolut exagerata; b. absolut normala; c. pripita.
5. Rel~tiile
~oi
dintre cei si'nl... a. ...schimbatoare; b. ... copilaroase; c. .. :lncordate.
8.
9.
Oamenii care spun J'ntoideauna ce gindesc sint. .. a ... .jignitori; b .... uneori impruden[i; c ... sinceri.
10.
Cum reaqionati Ia o imputare nedreapta? a. nu 0 iau in seama; b. ma simt jignit; c. clarific situatia.
148
Psihoteste
Calculati cu a]utorul tabelului numiitul de puncte realrzate '1\ Raspuns Intrebare a c b 1 0 9 5 2 6 0 9 3 9 5 0 4 4 0 9 5 5 1 9 6 9 6 0 4 7 1 9 5 9 8 0. 4 0 9 9 10 1 9 5 I
Interpretarea rezultatelor 3-28 'puncte: aveti o constitutie sufleteasdi robusta. Chiar dad\ slnte~ atacat deschis, nu facc(i prea mare caz din aceasta. Pe semi: tot ceea ce are de-a face cu stresul psihic nu va afecteaza, se love~te de un fnveli§ imperrneabil. In aceasta consta secretul starii de plictisea!a care va caracterizeaza: nu lasati lucrurilc sa ajunga Ia dv., va ascunde~ personalitatea sub un clopot protector. Cu toate. acestea nu sinteti invulnerabil - exista un "ac pentru cojocul fiecaruia". 29-63 puncte: sfnteti un om sensibil, dar aceasta nu inseamna ca orice neplacere va afccteaza in mod 2cosebit. A~ invatat ~a treeep peste unele e§ecuri §i sa va ascunde\i dezamagirea. In orice caz, . atunci cind cineva va supara sau se folose§le de slabiciunile dv., va suparati §i sinte~ foarte contrariat, ceca ce nu trebuie sa va nelini§teasca. Tocmai aceste reactii arata ca nu sinteti un . "supennan" §i astfel deveniti mai tangibil, ceca ce va face mai simpatic. , · 64-90 puncte: sinte\i foarte sensibil fata de evenimentele din jurul dv. Toate manifestarile celor ce va inconjoara le luap in serios. Avep tendint~ de a d1uta in cea mai nesemnificativa observatie o intentie ascunsa a partenerului. Se pune insa. intrebarea daca presupunerile dv. sint corecte. Sensibilitatea v~ mai joaca uneori farse: se intimpla sa interpretati gre§it anumit~ gesturi. rncercati sa nu va mai puneti ati'tea probleme. Viata devine mai problematidi atunci cind se ia totul prea in serios. (H.P.)
Aveti stota de eroina? Pentru a afla raspunsul !a aceasta intrebare, fncercuiti varianta care considerati ca vi se potrive§te eel mai bine de la fntrebarile de mai jos:
':~.t~·'·F·c·:·, ·.·.·~,'T_________ . 1_4.:;_9_ _ _ Evaluati- va sentimentele i'
1.
Care dintre urmatoarele meserii v1 se pare eel mai putin periculoasa? a. Agent CIA. b. Vulcanolog. c. Cascador.
2.
I
Va at1at;i 1ntr-o cladire In flacari §i vi se arunca o scara dintr-un elicopter. La ce va g1nditi? a. ,Mama! Adio! ... " b. ,Fie ce-o fi! Ma due!" c. ,Pot sa fiu §i eu ca James Bondi"
3.
Sfnteti invitata la un bal mascat. Va deghizati in: a. zina; b. §Oricel; c. Maica Tereza.
4.
Ce verb reprezinta curajul pcntru dv.:' a. a salva; b. a munci; c. a vorbi.
5.
Va aflati pe plaja §i auziti strigindu-se: ,Ajutor! Un rechin!". Ce faceti? a. Va aruncati in valuri pentru ~-1 salva pe eel aflat !n pericol. b. Alergat;i dupa ,Salvamar". c. Incepcti sa tipati, ascunzindu-va sub prosopul de plaj a.
6.
La care din urmatoarele evenimente ati fi vrut sa participat;i? a. Revolu~a franceza. b.· Inventarea tiparului. c. Premiera unci piesc de Moliere.
7. v -ar placea
sa va reincarnati in:
a. leoaica; b. gazeHi; c. flutura§.
8.
In anul 2050, §i femeile vor trcbui sa participe In cazul izbucnirii
unui conflict armat. Ce ati alege?
a. Sa faceti parte din ,Crucea Ro§ic". b. Sa ram!neti in spatele frontului, In biro uri. c. Sa mergcti pe front.
9.
Ce va sperie eel mai put;ih? a. Catastrofele naturale. b. Violenta. oamenilor. c. Singuratatea.
10.
Sinteti blocata de o avalan§a, lmpreuna cu alti zece turi§ti, intr-un autocar in munti. Dupa douasprezece ore de a§teptare, nu mai avet;i nici apa7 nici .min care. Ce face~? a. Ii fmbarbatat;i pe ceilalti, spunindule ca ajutoarele vor sosi negre§it. b. A§teptati rabdatoare ca lucrurile sa se aranjeze: c. Plingeti de frig §i de frica.
11.
Urletele copilului vecinului va trezesc !n toiul noptii. Ce face(i? a. Chemat;i politia. b. Sunati Ia vecini §i cereti explicatii. c. Vii culcati, gindindu-va ca o sa se ocupe altcineva de asta.
12.
De obicei, ce oferiti in mod spontan: a. dragostea dv.; b. banii; c. timpul.
13.
In care din urmatoarele filme v~ar placea sa detine(i rolul principal? a. ,Pe aripile v!ntului'' - Scarlett O'Hara. b. ,E.T." de Sleven Spielberg. c. ,Marele Albastru" de Luc Besson.
14.
Si'nteti fntr-un magazin. Sub ochii dv ., un barb at omoara 0 femeie §i fuge. Ce faceti? a. Blocati U§a, strigind: ,Uciga§ul!".
150
151 Evaluati-va ----------------------Tot cu el v~ati casatori?
sentimentele
b. Nu va mi§Ca(i, raminind fara replica. c. Pune~ mi'na pe un obiect greu, pentru ·a lovi §i dv. bruta.
15.
Pentru cine sau pentru ce v-ati sacrifi ca viata? a. Pent.ru opiniile dv. b. Pentru familie. c. Pentru nimeni §i nimic.
Toate femeile s!nt eonvinse ca §tiu ce sa raspunda in cazul in care cineva le-ar adresa intrebarea: "Daca ar, fi s-o luati de la inceput, 1-ati alege tot pe actualul sop". Luate insa prin surprindcre, ele raspund in funqie de situatia casniciei in momentul respectiv. ''Bineinteles", spun uncle fara ezitare. "Nu sint convinsa", dau allele replica dupa o clipa de gindire. Majoritatea sotiilor tinere, in primii ani de casnicie, caracterizati in general prin impresii §i emotii pozitive, n-au nici o indoiala ca §i-au legat viata exact de barbatul care le corespunde eel mai bine. Dar, dupa trecerea a 7, 14 sau 21 de ani, EL va fi apreciat deja dupa alte criterii. Va propunem, in continuare, un test care - speram - va va ajuta sa raspundeti Ia intrebarea din titlu. La formularea intrebarilor ce urmeaza s-a tinut seama alit de farmecul anilor de Ia inceput ai vietii in doi, eft ~i de faptul ca o data cu trecerea timpului aceasta devine obi§nuinta §i nu rareori o conviquire chinuitii
Cotarea ril.spunsurilor 1. 2. 3. 4. 5.
6. 7.
8: 9.
10. 11. 12. 13. 14. 15.
a 3 1 1
5 5 5 5 3 3 5 3 5 3 3 3
h 5 3 3 3
1 1 3 1 5 3 5 l 1
1 5
c 1 5 5 1 3 3 1 5 1 1 1 3 5 5 1
1.
Adunati cifrelc incercuite. Suma obtinuta reprezinta scorul dv.
!Jlferpretarea rezultatelor Intre 15 §i 34 de puncte: Betty Boop .. Sinteti o antieroina prin excelenta; nu veti reu§i sa salvati nici macar o musca de la moarte! Totul va sperie §i nu ave~ nici un strop de curaj. Nu prea aveti initiative, nu sinte\i in stare sa rezolvati o situatieproblema. Sinteti hiperfeminina, senzuala §i fragi1a, f1ica dv. protejindu-va in situapile ccle mai traumatizante. Incerca~ sa ie§iti din rezerva dv. din 6nd in c!nct §i sa participati Ia ceca ce se petrece in jur. Intre 35 §i 54 de puncte: 'Mary Poppins. BatJina doamna ce risca sa fie calcata in Limp ce traverseaza strada, pisoiul ce nu mai poate coboJi din copacul in care s-a· catarat, femeia careia i s-a racut ri.iu in metrou pot conta pe dv. Nedreptalea din jur, micile sau marile necazuri ale celor ce va lnconjoara, nimic nu ya sperie §i sinteti !ntoldeauna ga.'ta sa sariti !n ajutorul celor ce au nevoie de dv. Inteleapla, plii1a de bun simt, ave!i singe rece §i o imaginatie bogata. Se poate conta pe dv. Intre 55 §i 75 de puncte: Wonder Woman. Nu va e teama de nimic §i trai)i viata din plin. Campioana a cazurilor disperate ~i citcodaUi a celor pierdute, reu~iti sa salvati multe persoane datorita curajului §i encrgici dv. Obi~nuita cu cele mai grele sarcini, va place sa va autodepa§iti §i !ncercati inlotdeauna sa faceti tol ce va sta ii1 puteri. Sinleti insa putin cam incon§tienta §i adcsea treceti prin situatii cu adevarat pcriculoase. Fiti mai realista §i cenlrati-va mai mull actiunile asupra propriilor preocupari, (L.D.)
Cum apreciati "calitatile de amant'' ale sotului dv. t a) este perfect b) exagerat de pretentios c) can1, indiferent d) nu e rau
Dar sotul? desavir§it acceptabil are tendinta de a domina increzut un caracter slab un adevarat rebut
In ceca ce prive§te sportul, alte preocupan vizind timpul liber, prei'erintele sotului: a) sinl .identice cu ale dv .• b) se intimp!a sa corespunda c) .~int total diferite
2. a) b) c) d) e) f)
3.
Ce caracler are sotul dv.? a) vesel §i optimist b) asemenea celui al unui co pi! de §Coala din clasele mari c) calm, lini§tit d) pa§nic e) suparacios §i pesimist
4.
l
II j
5.
Cum apreciati ca este disnicia dv.? idilica normal de ferkita dnd vesela, cind trista chinuila groaznica
a) b) c) d) e)
Cum aprcciati acum tabieturile sotului pe care c:lndva le gaseati simpa. tice, atragatoare? a) le gasesc §i acum simpatice b) putin enervante c) insuportabile
6.
7.
Cit timp petreceti impreuna? a) cit se poate de mult . b) destul de putin c) in masura posibilului, ne cvitam
8.
Cind sinteti impreuna:, a) discutati cu placere · b) nu prea aveti ce va spmie c) conversati in general putin d) discuta~ In contradictoriu
9..
Obi§nuiti sa rideti impreuna? a) adesea §i din acelea§i motive b) ad~sea, dar unul de ceHilalt c) uneori
152
Psihoteste
___________15_3___ Evaluati-va
sentimentele
--------------~-----------
d) nu exista nimic care sa ' va faca sa Iideti
10.
a) destul de des §i cu fmie b) uneori, dar renuntaJ;i repede c) niciodata
Va certati:
· Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor
In ·funqie
de t'aspunsurile date, acordaJ;i-va punctajul astfel: 1. a-1, b-2, c-3, d-5, e-7. 2. a-1; b-2, c-4, d-7, e-4, f-7. 3. a-2, b-5, c-1, d-3, e-5. 4. a-1, b-4, c-7. 5. a-1, b-5, c-7, d-2. 6. a-1,. b-4, c-7. 7. a~l, b-4, c-7. 8. a-1, b-5, c-3, d-7. 9: a-1, b-5, c-3, d-7. 10. a-7, b-1, c-3. Calculati suma punctelor ob~inute. Adaugati la rezultat Inca 5 puncte 'dadl sirtteti casatorite de mai putin de 7 ani sau scadeti tot atitea in cazul in care va apropiati de nunta de argint. Daca ati ob\inut ln.tre, 0 §i 22 puncte: nu aveati nevoie de acest test pentru a raspunde, tara a sta pe ginduri, ca v-aJ;i casatori cu acela§i barbat. in ochii dumneavoastra EL este perfect sau aproape. Va recomandam sa sarbatoriti constatarea petrednd impreuna 0 seara placuta. Un scor situa,t ln.tre 23-34 puncte arata ca nu va apreciati casnicia. ca fiind suta la suta reu§ila, dar aJ;i invatat sa-i suportati §i momentele umbrite. Daca ar fi sa o luati de la 1nceptit, v-ati disatori totu§i fie cu acela§i barbat; fie cu cineva care i-ar semana foarte mult. 35-36 puncte: dupa toate probabilitat).le, cu mintea de acum, nu pe EL 1-ati alege (cele cu peste 20 de ani de convietuire n-ati uitat, speram, sa scadet). 5 puncte). Sotul v-a deceptionat In buna masura §i "ceva nu merge" in casnicia dumneavoastra. Dar oare ce? Nu u,itati ca reu§ita, fericirea conjugala nu depind numai de unul, ci de ambii ,parteneri. De ce nu va hotariti sa discutati sincer, sa ahalizati temeinic problemele care· va preocup{t? (V.P.)
1.
Imi place sa fiu "pus la punct" cu i'rnbracamintea. §i ma bucur cind reu:~esc sa atrag atenpa asupra mea prin imbracarninte §i ptin manierele pe care le am?
Cit de matur sinteti din punct de vedere afectiv? Va propunem un chestionar pentru a afla raspunsul. Raspundeti' la fiecare i'ntrebare cu DA sau NU, dupa cum vi se potrive§te eel rnai bine.
Sint i'nclinat sa traiesc peste mijloacele mele?
14.
2.
Am un accentual simt de inferioritate sau o !ipsa de i'nct;edere in mine pe care incerc s-o ascund?
3.
~ Sint inclinat sa pllng la o pies a de teatru sau la un film emotionant?
4.
Micile suparari rna fac sa-mi ies din fire'?
Am singe rece §i si'nt stapin pe mine in situatii neprevazute §i periculoase?
15
Ma descurajez destul de U§Or §i am stari §i. momente de depresiune?
16.
Si'nt i'nclinat sa fiu foarte categoric, iritabil sau chiar dogmatic, dnd sustin o parere impotriva unei opozitii puternice?
17.
Sint inclinat sa impresionez cu superioritatea mea pe ceilalt). oameni?
5.
18.
Solitudinea imi este agreabila, imi place sa fiu singur?
Sint dominator, imi place sa rna afirm fata de altii?
19.
6..
Spun adesea lucruri pe care apoi le regret?
Apro ape totdeauna caut sa ci§tig sirnpatia altora?
7.
20.
Relatiile cu familia mea sint pa§nice §i annonioase?
Si'nt furios ci'nd am necazuri sau neplaceti?
8.
21.
Ma simt adesea ra.nit de cuvintele §i aqiunile altora?
9.
Sint gata sa admit ca am cind imi dau seama de aceasta?
Simt o antipatie puternica fata de uncle persoane?
gre~it
22.
Devin plin de invidie §i gelozie ci'nd altii au succese?
l 0.
Si'nt inclinat sa dau vina pe altii pentru gre~elile §i erorile · mele?
1'1.
Autoevaluarea maturizarii socio-afective
, 13.
23.
~
Si'nl foarte atent fata de sentimentcle altora?
24.
Ma plasez eu insumi primul prin-tre aproape loate rudele mele?
Ma fnfurii sau ma necajesc adesea §i am certuri cu oamenii?
12.
25.
'Nutresc gi'ndul ea n-am avut noroc in viata?
Ma gindesc uneori are rost?
ca
viata nu
154
Psihoteste.
Evaluare §i rnspunsuri Se acorda fiecarei 1ntrebari punctajru conform tabelului unnator. Se face suma §i se imparte la 25. '
Nr. crL 1
2 3 4 5 6
DA
NU
Punctaj
26
7
25
7
20 21 30
22-25
11
£E&
Gradul de maturizare afectiva maturizare emotionala foarte fnalta, perfecla, deplin maturizat emotional maturizare emotionala relativ inalta
Ill
e cu
12 40 10
20
11 12 13 14 15 16
31 11 26 7 6 11 13 7 5 11
9 20 10 26 25 29 26 25 30 28
17 18 19
7 12 7
25 30 24
20 21
5 7
21
22 23 24 25
11
21
22 10 5
7 20
Societate, cuno§tinte, prieteni, fmt1ilie: i'n ce fel traiti dv. in aceste medii, alit de diferite, dar atlt de indiferente uncle cu celelalte? Sinteti devotat aproapelui dv., angajat pe plan social, implicat in viata familiala san sinteti un individualist care nu suporta regulile impuse de coabitarea §i contactele cu semenii? Va place sa ramineti singur(a) acasa §i nu incercap aproape niciodata nevoia de a ie§i in lume sau, dimpotriva, aveti mereu prieteni, cuno§til1te in vizita? Va prezenti:ip1 o serie de §ase teste care va pot oferi un raspuns la aceste · intrebari. Raspundeti sincer §i spontan la cele §ase grupe de intrebarl, incercuind raspunsul care se apropie eel mai mult de modul (felul) dv. de a g!ndi §i aqiona. Verificati numai la sfir§it (rlupa ce ati raspuns la toale grupele de intrebari) punctajele ob[inute pentru fiecare lest in parte.
20
I. AVETI SllVq CIVIC?
7 8 9 lO
(P.M.)
/
8
20-22
maturizare emotionala normala, echilibru emotional
18-20
maturizare emotiona!a mijlocie
16-18
maturizare emotiona!a de limita
14-16
U§oara nematurizare emotional&
12-14
relativa nematurizare emotionala; fiinta adolescentina din punct de vedere al maturizarii emotiona!e
10-12 '
fiinta copi,laroasa din punct de vedcre al maturizarii emotionalc
Sinteti o persoana sociabila?
20
10
fiinta infantila din punct de vedere al maturizarii emotionale ·
1.
Dupa pare rea dv. majoritatea oamenilor respecta legile numai de teatna de a nu fi pedepsiti? a) Da, de cele mai multe ori. b) Nu.
2.
Fata prezenta altor nationalitati (a
oamenilor de alta nationa!itate decit cea romana) s-ar trai mai bine ll1 ora§U! dv.? a) Da. b), Ce pros tie!
3.
Credeti ca persoanele care mint din interes s!nt: a) Numeroase. b) Rare.
4.
Atunci cind vedeti jandarmi sau 'politi§ti ce faceti? a) Faceti un ocol, nu se §tie niciodata! b) .Va simtiti protejat.
156
·~________1_5_7___
Psihoteste
5.
Ati asistal, pina acum; la un consiliu a! primariei din c\ra~ul dv.? a) Uneori. b) Niciodata.
deauna timpul sa. faceti acesl lucru ~i aruncati ambalajele impreuna cu resturile pe care le cont\n.
6. Ati dat aju tor ·Ia numararea voturilor Ia unul din centrele de votare? a) Da. b) Nu.
11. Credeti .cii pentru a societatea, trebuie mai inainte a) Sa-i schimbam pe cei care b) Sa 1ncepem prin a ne face
7.
12. In majoritatea locurilor publice este interzis fumatul. Ce parere aveti? a) Este un lucru normal. b) Este o interdiqie inutilii.
8.
.13.
Ati participat la o manifestatie pentru adunarea unor fonduri pentru o cauza nobila? a) Da. b) Nu.
9.
Ce ginditi despre serviciul civil? a) Este mai bun decit eel militar. · b) Evident, doi ani fnseamna mult, dar daca crezi ca e bine, de ce sa nu i1 faci?
10.
In toate ora§ele civilizate exista rugamin.tea ca ambalajele de plastic sau de aluminiu sa fie aruncate la co§urile de gunoi numai dupa ce au fost go lite, Dv. cum procedati? a) Goliti ambalajele inainte de a le arunca Ia gunoi. b) Nu aveti ,intot-
De la 9 la 5 puncte. Simtul dv. civic estc mediu. Lenea va impiedica uneori sa respectati regulilc pe care lc aprobati, dar pe care le gasiti atit de jenanle ci'nd vii privesc pe dv. Daca nu vii ginditi Ia binelc comun, atunci gindiJ,i-va Ia faptul ca respectarea regulilor este in avantajul dv. Ce s-ar intimpla daca toata lumea s-ar purta ca dv.? . · De la 4 la 0 puncte. In mod cert, nu sinteti facut pentru a trai in societate, ei !ntr-o cavema. Este · singurul loc uncle ap putea trai in deplina ,libertate", iara aceste reguli fastidioase. Fara indoiala, sinteti un individualist §i gindi1i ca traiul in comun aduce mai multe neplaceri dedt avantaje. Cel mai bine este sa nu J'im vecini cu dv.
schimba de toate: conduc. datoria.
Ce parere aveti despre persoanele care incearca tot felul de mai1evre pentru a evita serviciul militar? a) Nu sin:t pro~ti. b) ~i daca toata lumea ar proceda la fel?
ll. SINTE'fl TOLERANT CU CEILAL'fl?
1. Daca 'vi se face o farsa urlta, cum reactionati? a) Faceti haz de necaz. b) Va suparati.
Atunci cind cumparati un detergent vii ginditi la gradul lui de biodegradare? a) Cu poluarea actuala, este total inntil. b) Incerc sa o fac.
2. Dupa dv., persoanele care sint foarte amabile o fac din interes? a) Da. b) Nu.
M~rgeti pe strada ~~ in jurul dv. nu se afla nimeni. Usati ci'inele pe care 1-ati scos la plimbare sii-§i ,faca nevoile pe trotuar? a) Ce vre(.i sa-i fac? b) Cautati sa-l duceti intr-un Joe unde nu deranjeazit.
14.
3.
Va deranjeaza persoanele -care se imbuiba la petreceri? a) Nu in mod deosebit. b) Da, de altfcl nu o sa le mai invit.
4.
Daca un prieten care v-a fost prezentat in cadrul grupului din care faceti parte 1nceardi cu mice pret sa fie ,regele" intilnirii, ce gin dip despre el? a) Ce obraznic! b) Sinteti multmnit.
15, Dacii pri viti· Ia TV (fG>arte) tirziu in noapte diminuati sonorul? a) Da. b) Nu.
Calculatea scorului Acordati-va c!te un punct pentru fiecare raspuns tabel: 1 b 5 a 9 : b 2 b 6 a 10 a 3 b 7 b 11 b 4 b 8 a 12 a
5.
0 prietena putin cam plicticoasa va roaga mereu sa o. insotiti la medic, la cumparaturi. Ce fi veti raspunde la a nu §till cita rugaminte asemanatoare? a) Ca, unebr,i, s-ar putea descurca §i singura. b) Nu sinteti liber(a). .
care corespunde urmatorului 13 : b 14 : b 15 : a
Interpretarea rezultatelor De la 15 la 10 puncte. Slnteti dotal cu un mare simt civic. Pregatirca §i educatia dv. sint bazate pe valorile libertatii §i coabitarii pa§nice dupa care actionati in viata cotidiana. Avind obiceiul de a gindi in inleresul celorlalti, va mirati atunci cind oamenii arunca hfrtii pe jos, murdaresc peretii (zidurile), sint lipsiti de respect fata de altii: Interveniti adesea pcntru apararea drepturilor comune, dar cu multa politete.
Eu in relatie cu ceilalti
6.
l
a) Ii spuneti ca parerile sale sint o ofensa pentru parerile dv. democratice §i pentrp Constitutie. b) Nu ascultati §i plecati mai repede decit v-aJ.i propus sa stati.
7,
Indirect aflap ca prietenia dv. pen-· tru un coleg de sex opus provoaca gelozia sotiei (sau sotului). Cum reacponati? a:) PuJ,in imi pasa. b) 0 asemenea banuiala rna rane§te.
8.
Daca organizati un joe de societate cu prietenii dv., ce preferati? a) Sa participe toata lumea. b) Sa participe numai cei care cunosc jocul.
9.
Ce parere aveJ,i despre persoanele extravagante? a) Ca se expun ostentativ. b) U Slijt deosebite de oamenii COillUl1i.
10. Ce parere aveti des pre cineva care §i-a pierdut locul de munca? a) In timp, aceasta se poate intimpla tuturor. b) Nu-§i facea probabil datoria.
La o serata fntre prieteni, o persoana de 0 anumiU( vlrsta incepe sa pledeze pentru frumusetea timpurilor 11. Frecventati persoanele care nu trecute, scot1nd Ia iveala o serie de au acelea§i idei, cultura §i stil de .viata · ideal uri nostalgice pe care dv. ]g1 ·ca §i dv.? credeti demodate. Cum reac(ionati? a) Rar. b) Adesea.
159 Eu in relatie -----------------------
158
12.
Considerati ca sint ,minciuni" propunerile acelora care vor sa-i recupereze pe droga(.i? a) Da. b) Nu.
13.
Vi se 1ntimp13. adesea sa ridicati glasul pentru a va sustine punctul de vedere?
a) Da. b) Nu.
14.
Va plac noutatile? a) Da. b) Nu ..
15.
Sfnte(.i de acord ca foarte multi oameni nu §tiu sa-§i fadi mUI1ca? a) Da. b) Nu.
Calcularea scomlui Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns tabel: l a 5 b 9 : b 2 b 6 b W: a 3 a 7 a 11 : b 4:b 8 a 12 : b
care corespuude urmatorului 13.: a 14 : a 15 : b
Interpretarea rezultiltelor De la 15 la 10 puncte. Sinteti dotat cu o mare flexibilitate mintala §i detestati atitudinile rigide. De aceea respectati gfndurile §i comportamentele diferite de ale dv., cu conditia ca · ele sa nu atenteze Ia libertatea dv., situatie in care va vede(.i nevoit sa interveniti cu tact. Rabdarea dv. este superioara celei medii. Probabil ca aceasta deschidere mintala. se datoreaza unci solide culturi sau unor frecvente §ederi In strainatate. Din nefericire, cei care nu va cunosc bine iau adesea aceasta toleran\3. ca o slabiciune, de· care cauta sa profite. De la 9 la 5 puncte. Sinteti o persoana toleranta, capabila de a fntelege punctele de vedere diferite de ale dv. Va place sa comparati ideile dv. cu ale altora. Chiar daca discutiile sint foarte stimulative, !ncercati ..sa nu fit] prea agresiv. Dar 1n fata ignorantei ~i a mitocaniei supletea ~dv. se dimimiet.tza, situatie in care nu ezitati sa spune(.i adevarul celor care va ranesc sau inoportuneaza. De la 4 la 0 pl!Dcte. Sinteti de-a dreptul intransigent, aveti idei foarte precise, pe care le aparati cu vigoare, chiar atunci clnd nu este neccsar. Nu va ,simtiti bine" cind discutati calm cu cineva care nu are. aceea§i parere ca dv.; va m11balati U§Or pentr\1 lucruri fara importanta §l incepeti imediat sa \ipa(i. Oricare ar fi circumstantele sau atmosfera, incerca(.i, intoldeauna, sa va impuneti punctele de vedere ~i daca nu reu~iti plecati trinlind U§a.. Comporimnentul dv. rareori inspira simpatie.
ill. SINTE'fl 0 FIINTA SOCIABILA SAtf' SOLITARA?
1.
Ce preferati sa faceti duminicile? a) Sa merg !a stadi01i. b) Sa privesc meciul la TV.
2.
Acasa va simtiti mai bine ca oriunde?
a) Da, pentru ca pol face ceca ce doresc. · · b) Nu in mod necesar: este bine §i in · alte locuri.
3.
In ascensor, c!nd va af1ati cu un
necunoscul, in general, . priviti in go! §i nu scoaleti Un cu vinl? a) Da. b) Nu.
4.
V -ati inform at dacii porlareasa imobilului dv. sau de Ia locul dv. de munca este maritata? a) Da. b) Nu.
5.
V1i intilniti des cu membrii fatniliei dv.? a) Numai de Craciun, la casatorii, botezuri etc .. b)Da.
6.
Daca posibilitatile financiare v-ar permite, v-ar placea sa aveti un apartament numai pentru dv.? a) Da. b) Nu.
cu ceilalti
10.
Daca ati avea un video, v-a(i mai duce !a cinema? a) Uneori. b) Daca poti vedea un film la tine acasa, de ce sa mai mergi la cinema?
11.
Daca grupul pe care il frecventati hotadi§te sa faca ceva care. nu va intereseaza, ce faceti dv.? a) Partieip totu§i pentru a ramine impreuna cu ceilalti. . b) Nu este obligatoriu sa fiu mereu impreuna cu grupul; in ziua respectiva renunt Ia ceilalti.
12.
Daca cineva va observa in timp ce lucrati, cum reactionati? a) Nu fi acord atentie. b) Ma enervez.
13.
7,
Practicati jocuri de societate? a) Da. b). Nu.
8.
pretera~?
Vi se intimpla adesea sa fiti ccntrul atentiei atunci cind vorbiti? a) Da. b) Nu.
Ati putea profesa meseria de comerciant? a) Da. b) Nu.
Prietenii deprimati vin sa va vada pentru: a) A gasi pe cineva care sa ii asculte. b) Sa gaseasca pe cineva care sa-i distreze, sa ii bine dispuna.
Va place sa luati cina Ia restaurant? a) Numai in ocazii deosebite. b) Da, o fac adesea. Pe care din cele doua clir\i o a) Odiseea. b) Coliba Unchiului Tom,
9.
14.
15.
Calcularea scoru1ui Acordati-va c!tc un punct pentru · fiecare raspuns tabel: · 9 a 1 a 5 b 2 b 6 b 10 a 11 a 3 b 7 b 12 a 4 a 8 b
Interpretarea rezultatelor
care. corespunde urmatorului 13 : a
14 : a 15 : b
.
.
De la 15 la 10 puncte. S!nteti o fiinta sociabila. Va place compama ~~ prezenta altora, va place sa aveti un public. Plin de umanism ~i. expansiv, ~oarte comunicativ §i deschis spre lume, sinteti un adevarat pol de atraq1e pentru cer dm traiti pe o insula pustie ca Robinson Crusoe. .. jur. Nu sinteti facut De la 9 la 5 puncte. Comportamentul dv. social este extrem de ech1hbrat. Va place compania prietenilor, dar din timp in timp preferati sa ramfneti singur sau cu
sa
161 Eu ---------------------------
160 f~milia dv. ~l~nci cfnd .sfnteji cu ceilalti participanti Ia activita(ile comune §titi sa va distratJ, fara a devcm prea exuberant, nici egocentric. Reguiile coabitarii nu va apas~, dar ~a pas trap intoldeauna o anumita independent!:\ fata de grup. Avfnd un. nu:11~r reslnns de pnetem cu adevarat sinceri, prefcraji sa frecventati oameni foarte diienti pentru a nu vi:\ limita Ia un mediu prea incremenil. . De la 4 la 0 puncte.. S!nteti pu(in sociabil §i va place singuratatea. Dupa termmarea lucrulu1 preferati sa ramineti singur cu hobby-urile dv., in mod .cert ,numeroase. ~u sinteti ~rea vorbi:\ret §i nu va simti}i bine dnd trebuie sa vorbi(i cu pers~ane yr~me: Avcy u~ grup de prieteni foarle bine alqi, cu care vi:\ simt1\i dega.J~t. tam1he smteti destul de rczervat, dar cei care va cunosc apreciaza aceasta cahtate.
in relatie cu ceilalti
b) Nu. Un exemplu: sotii Curie.
12.
Daca vi s-ar propune o munca foarte interesanta §i bine p1atita in strainatale, unde nu ati pulea sa~ mergeti cu familia, ati sta dcparte de familie Limp de doi ani? a) Daca ocazia este unica, nu ezitati deloc; in fond nu este vorba dedt de doi ani! b) Refuzati.
II:
13.
Beli apa dintr-un pahar sau folositi un prosop deja folosit de alt
IV.
VA
PLACE VIA'fA DE FAMILIE?
1.
Dadi vedeti pe strada un baiat §i o fata !mbrati§indu-se, ce ginditi despre ei? a) Ce draguti sint! b) Nu ~tiu fnca ce ii a§teapta!
2..
Vi s-a fntfmplat sa g!ndi(i ca fam1ha este uneori un obstacol i'n calea afirmarii dv.? a) Da. b) Nu.
3.
Sear a, !naintc de culcarc ii 1mbdJ.ti~ati pe loti membrii familiei dv.? a) Da. b) Nu.
4.
Dupa parerea dv., parintii sint parsoanele care au cca mai marc importanta In viata copiilor lor? a) Da. b) Nu.
b) Nu, este suficient sa nu acorzi prea mare importanta problemelor, deoarece ele nu sint niciodata de nerezolvat..
Si'nteti de parere ca to~ copiii ar · lrebui sa fie intarcati dt mai \repede ~i incredinta~ unor institute publice? a) Sigur ca da. b) Numai in caz de necesitate.
8.
9.
Daca aveti un proiect la care tineti foarte mult sau o veste buna cui va adresati In primul rind? ' a) Celui mai bun prieten. b) Persoanei pe care o iubesc.
Daca o fcme~e este maritala ·§i mama, credeti ca ii cSte greu sa se realizeze prof~sional? In familia dv. de origine doma) Da, dificil. . nea (domne§te) o ambianta prieteb) Nu, cu putin efort. neasca §i des tins a 7 a) Da. b) Nu. Se spune dcspre copii ca sint frumusqea vietii, dar §i ca aduc multe Tm\te personajele celebre nu au probleme. Credeti ca este adevarata avut copii sau familii care sa lc disaceasta afirmatie? ' . tragi:\ atentia. S!nteti de acord? · a) Da. a) Da.
5.
10.
6.
11.
b) Nu, din motive de igiena.
14.
in familie va simtiti apreciat §i aprobat ca §i in afara ei? a) Da. b) Din pacate, nu:
15. sa la a) b)
Traiti de pe o zi pe alta far a vi:\ ginditi la viitor, la pensionare, a pune bani de o parte? Da. Nu, nu sint incon§lienl.
Calcularea scorului
l
7.
Cc!c mai multe din visurile dv. le imparta§i\i necunoscutilor, mai cur!nd dec!t membrilor familiei sau prietenilor? a) Da. b) Nu.
membru al familiel dv. 7 a) Da.
l I
I
Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns urmatorului tabel: 1 a 5 b 9 : b 2 b 6 b 10 a 1 b 3 a 11 b 12~ 4 a 8 b b
dat de dv. care corespunde
13: b 14 : a 15 : b
Interpretarea rezultatelor De la 15 la 10 puncte. Dadi sinteti til1ar §i inca celibatar, nu veti fntirzia sa cunoa§teti ceea ce reprezinta pentru dv. singura dimensiune existential!:\ posibi!a, viata i'n doi (cu multi copii, dt mai curind posibil). Daca sinteti casatorit, familia dv. va aduce bucuria §i protectia de care aveti nevoie, rara sa fiti strivit de greutatea obliga[iilor. In acela~i timp, unitatea §i · armonia care domnesc in familia dv. va !mpiedica sa aveti o anumita deschidere spre lumea exterioara, prieteni §i societate in general. De la 9 la 5 puncte. Va simtiti bine In familie, deoarece ati §tiut sa pastrati contacte §i legaturi cu lumea exterioara §i, in consecinta, nucleul dv. familial este deschis; viu ~i niciodata nu va sufoca. Considerata ca o .legatura unica, familia dv. nu este. nici un colac de salvare, nici singurul moment de socializare In viata dv. Va iubiti, va aprcciati mult parintii, fratii, surorile §i, daca nu sinteti disatorit inca, va doriti ca noua dv. familie sa fie la fel de unita §i armonioasa ca familia dv. actuala. De la 4 la 0 puncte. Sinteti un celibatar convins §i iubiti prea mult libertatea dv. pentru a putea aprecia viata de f"*milie. Intr-adevar, lncercati i'ntotdeauna sa traiti singur, chiar daca aveti prieteni' sau 0 legatura cu 0 persoana de. alt sex, dar fara sa va casatoriti §i sa aveti copii. Circumstantele nu permit intotdcauna sa traiti a§a cum vi'eti, ceca ce face ca o persoana care realizeaza acest scor sa fie casatorita, dar sa nu mai suporte aceasta conditie sau sa fie profund deceptionata de aceasta experienta.
162
_________1..:..6_3___ Eu in relatie cu ceilalti
V. PRAPA~TlA lNTRE GENERA'fll
din datorie, ci din placere. Scorul obtinut Ia testul precedent trebuie sa fie, de asemenea, ridicat. Meritul revine parintilor dv., climatului pe care §tiu sa-l instaureze in casa, dar in aceea§i masura §i disponibilitatilor dv. De la 4 la 0 puncte. Traversa.ti, fara i'ndoiala, o faza esentiala a adolescentei care comporta ruptura, uneori brusca §i violenta, cu familia dv. de origine. Daca sinteti tinar, nu ati d.epa§it inca ace;;~sta faza. In prezent, nu aveti raporturi prea bune cu familia dv., dar aceasCa face parte din regulile jocului §i conflictului i:ntre ge-neratii. 0 data ce v-ati afirmat independenta §i autonomia, veti reu§i sa considerati aceste raporturi altfel decit acum §i sa va apropiati de parintii dv. Daca aveti o anumita virsta, deceptiile §i neintelegerile au devenit mai radicale. Dar, cu un efort de ambele parti, aceste probleme pot fi depa§ite. Este vorba numai de a face primul pas.
(PARINTI ~I COPII) (Acest test se adreseaza copiilor, adolescentilor §i tinerilor)
1.
A veti de racut repro§uri parintilor in privinta educatiei primite? a) Da. , b) Nu. Chiar daca au facut gre§eli, au fost intotdeauna de buna credinta. Apreciati c~ este imposibil sa fii prieten cu parintii? a) Da. b) Nu.
2.
6.
Vi s-a intimplat sa imprumutati o haina, o palarie, un pulover de la unul din parintii dv.? a) Da. b) Nu.
7.
3.
Spuneti sau ali spus multe minciuni parintilor dv. pentru a avea mai multa libertatc? a) Da, este ceea ce au vrut, n~aveau dccit sa fie mai ptitin intransigenti. b) Rareori.
4.
Aveti acelea§i idei politice ca §i familia dv. de origine? a) Mill mult sau mai putin. b) Opuse.
Ati fost !a cine1na sau lntr-un local de noapte (cabaret) impreuna cu parintii? a) Da. b) Nu. Dupa parerea dv., caliilitile dv. se datoreaza unei bune educatii §i mediului in care ati crescut? a) In parte. · b) Nu .. Dv. singur v-ati format calitatile.
5.
V -ar pHkea sa · traip. ,ace;a§i aventura ca §i eroul din ,,ntoarcere in vii tor", numai pentru a vedea cum erau parintii dv. in tineretea lor? a) Aceasta i1ll va intereseaza; cunoa§teti multe momente, care v-au fost des poveslite. · b) Da, ar. fi fantastic.
VI. PRAPASTIA
8.
9.
Ihvitati prietenii la cina dadi parintii dv. sint acasa? a) Da. b) Nu.
10.
Dupa ce parintii dv. ,s-au retras", profitati de acest lucru pentru a face 'Ceea ce in general va este interzis (sau ati .flicut-o aWidata)? a) Da. b) Nu.
Calcularea scorului Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns dat de dv. care corespunde urmatorului Label: 1 b 4 a 7 b 9 :.a 2 a 5 b 8 a 10 : b 3 a 6 a
Interpretarea rezultatelor De la 10 la 5 puncte. Relatiile dv. cu parintii sfnt perfecte. Diferenta de virsta nu va lmpiedica sa ii apreciati §i sa i'mparta§iti cu ei multe experiente §i sperante. Fiind independent §i autonom, stnteti profund legat de familia dv. nu
OORE GENERATn
(COPII ~I p ARINTI) (Acest test sc adreseaza parintilor ai caror copii sint mari sau adulti)
I
j
I
Slnteti mindri de copiii dv. '? a) Da. b) Destul, cu toate ca eJ nu v-au impli-nit a§teptarile.
1.
Gasi~ ca azi morav.urile sint intr-o stare de decadere? a) Da. b) Nu, s-au schimbat numai.
2.
7.
Apreciati d\ loti copiii, o datzt ce au crescut, multumesc parintilor pentru educatia severa pe care au primit-o? a) Da. b) Nu, nu le-am dat o astfel de educatie.
3.
Dupa dv., exista intr-o familie lucruri pe care copiii nu trebuie sa le cunoasca? a) Da. 9) Nu, nu trebuie sa existe secrete.
4.
Va place sa invitati prieteni ai copiilor dv.? a) Da, casa este mai vesela. b) Nu, s-ar face prea multa dezordine.
5.
Apreciati ca parintii au cfte ceva de !nvatat de la copiii lor? a) Luind in considerare experienta §i intelepciunea adultilor, este imposibil. b) Uneori.
6.
Ali racut prea multe sacrificii pentm copiii dv. fl'rra sa fi~ rasplatiti pe masura? a) Exact b) Nu, ei v-au adus §i va aduc mult, chiar daca este !ntr-un fel difetit de a! dv.
8.
I-ati lasat pe copiii dv. sii-§i aleaga singuri drumul in viata? a) Nu, nu erau destul de maturi. b) Da.
9.
S!nteti foarte afectuo§i cu cop iii dv.,. de§i ei sint deja adulti? (li mai dezmierdati Ia fel ca atunci cind erau mici?) a) Nu, nu le plac dezmierdarile, ceea ce nu va l'mpiedica sa-i iubiti. b) Da, uneori,
Cred~ti ca tincrii de azi pot sa-§i ·construiasca un viitor mai bun? a) Da. b) Este foarte greu.
10.
164
__________1_6_5___ Eu
in relatie cu ceilalti
indiciu foarte 1mpo,rtant pentru modul in care reu§ili sa-i cunoa§tcti pe ceilalti in viata de zi cu zi. La cele mai muJte inlrebari va incercui litera corespunza.loare dispunsului pc care !-ali ales. La rcstul intrebarilbr se va prcciz
Calcularea scorului
se
Acordati-va cite un puncl pentru fiecare raspuns dat de dv. care corespunde urmatorului tabel: 1 a 4 a 7 b 9 b 5 b 2 b 8 b 10 a 3 b 6 b
1)
De celc mai multc ori, dnd doua persoanc se intilnesc, i§i string mina. Dar sint tot atltca stringeri de miini citi indivizi sint. lata cfteva tipuri: 1. simpla, rapida, cu o privire care "se infigc'' in ochii dv 2. invaluitoare, de durata, scutur!nduva mina in mai multe reprize 3. moale §i fugitiva, cu o privire Jaturalnica 4. 'aparcnt nonnala, dar cu o palma jilava. Iata acum patru atitudini ~i temperamente: a - emotivitate, ncrvozitate b - atitudine comcrciala c - atitudine dinamica d - atitudine de. refuz. Precizati care atitudinc corespmicle fiecarui tip de strlngere de ml'na (scrieti litera corespunzatoare in dreptul cifrei).
Interpretarea rezultatelor De 1a 10 la 5 puncte. Ati rcu~it sa obtineti ceea ce toti parintii i§i doresc: raporturi bune cu copiii lor, legaturi afective intense 9i spontane, libere de orice autoritate sau rigiditate. Fiind con~tienti .ca reprezentati puncte de referinta indispensabile pentru dv., va dati seama, ill acela§i timp, ca ei trebuie singuri sa-§i faca un drum in viata. Yeti culege roadele unci astfel de educatii cind copiii dv. vor fi adul\i (san sinteti in curs de a profita de asemcnea relatii). Daca copiii dv. au obtinut accla§i scor Ia testul care ii prive§le, succesul dv. este confirmat. De la 4 la 0 p~cte. Nu aveti raporturi bune cu copiii dv. fiindca inainte de toate sinteti preocupati de a fi respecta(i, de a va impune autoritatea §i punctele dv. de vedere. Dadi copiii dv. sint inca tineri, va gindi(i, probabil, ca tcnsiunile dintre dv. se datorcaza. atitudinii lor, libcralizarii moravurilor §i va a§teptati Ia o schimbarc clnd ei vor fi adulti. Dar o neintelegere profunda se §tcrge foarte greu; eel mult ea sc va .estompa o data cu trecerca anilor, insa nu veti ajunge niciodata sa creati climatul de inkelegere §i afectiune pc care il vedeti in alte familii. (M.R.)
A
Ii cunoa§teti pe cei de 11nga dumneavoastra?
In lucrarea "Psihopatologia vw~u cotidienc", Sigmund Freud sc rcfera Ia o pcrsonalitate politica marcanta care, deschizind o §edinta importanta a Camcrei Deputatilor, a zis: "Declar. §edinta inc hi sa", in loc de: "Dcclar §edinta deschisa". Care este interprctarca cea mai plauzibila a accstui act ratat? a simpla croare datorata obosclii sau emotiei b - nu a9tcpta nimic bun de Ia acea §edinta care ar fi vrut sa sc terminc inainte de a incepc.
2)
Pcntru a rCU§i in viata, in munca, prietenic §i dragoste, estc ncc~sar sa. intri In rclatie cu alti oamcni. Indiferent dt ar dura relatia, o zi sau o viata, rcu§ita ci solicita o annonizare a cclor doua personalitati; or, accasta necesita cunoa§tcrea pcrsonalitatii celuilalt. Cel , cc-i cunoaeyte p·c semcnii cu care intcractioneaza are un evident avantaj fata de eel care nu ii cunoa§te: ultimul pare un sannan navigator fara buso!a intr-o 110aple ffu·a stele: ori subestimeaza, ori supraestimeaza eronat personalitatca celor}alti, face mereu gre§cli, ia hotariri in contratimp sau in contrasens. In procesul de cunoa§lere a celuilalt avem Ia indemlna doua "armc": intuij;ia, in sensu! ei de descoperirc brusca .a trasaturilor de personalitate ale celuilalt, fara a ne da scama cum am reu§it; cuno~terea §tiintificlt a fizionomiei, morfol 0 giei, struc1urii corporale, scrisului, pcrsonalitatii §i manifestarilor sale comportamentalc. In celc cc urmeaza va propuncm un test. Acesta va va permite sa estimati care este in ceca ce va privc§te eficicnta celor doua modalitati de cunoa§tere a semcnilor. Mentionam ca nu numai prccizia raspunsului, dar §i viteza estc un
3)
Dcscnele alaturate reprezinta patru expresii ale fetei foartc difcrite una de alta.
J
1/
Va sugeram patru intcrpretari posibilc ale caractcrului pornind de la acestc figuri: a - dinamic, dar impulsiv h - meditativ §i putin inhibat c - reflexiv §i totu§i eficient d sociabil, dar tara profunzime de gin dire. Aratati pentru fiecare figura ce intcrprctare i se potrive~te eel mai bine (scric~ litera corcspunzatoare in- dreptul cifrci).
4)
Cercetarilc psihologicc asupra §Oferilor au rclcvat di o persoana care a avut un accident se expune statistic mai mult riscului de a avca un marc accident decit o alta care nu a facut niciodata un accident. Incercuiti litera corespunzatoare parcrii dv. a - da, cetcctarile specializate demonstrcaza ca exista 'un comportament caractcristic, predispus Ia accidcnte de circulatie b - nu, to ate accidentele sint datoratc hazardului §i cle se pot intimpla, in aceea~i masura, oricui.
166
5)
Observati tinara femeie bine imbracata care merge in fata dv. pe strada: are grija sa nu coboare sau sa urce pe lrotuar cu piciorul sting. De ce credeti ca ptocedeaza a§a? Incercuiii litera corespunzatoare celei mai verosimile interpretari: a - simpla atitudine de joaca, un pic puerila , b - gest inutil, care ascunde o anxictate reala §i o teamrt pasagera.
6)
Una dintre cele tmii cunoscute clasificari a personalitatii este cea a lui C. G. Jung in introverta (centrata pe sine) ~~ extroverta (mientata spre exterior). lata zece trasaturi de. caracter, cite cinci pentru fiecare tip. Alegeti-le pe cele apartinind tipului introvert (notat cu a) §i tipului ·extrovert (notat cu b), incercuind una sau alta dintre litere. l. U§or tulburat de un eveniment a b 2. Sensibil la zgomot a b 3. Prefera sa actioneze declt sa vorbeasdi a b 4. Tolerant fata de ceilalti a b 5. Indiferent daca lucrurile merg rau a b 6. Accepta greu ordinea §i disciplina a, b 7. Prefera sa schimbe lumea dedt sa i se adapteze b a 8. Are numero§i prieteni b a 9. Atunci cfnd vorbe~te, · nu "maninca" cuvintele a b 10. Prcfera distraqiilc atletice
a
7)
167 Eu 1-----------------------
Psihoteste
b
Un psiholog afinna. ca nimcni nu poarta barba fara un motiv special §i
lata §i trei scurte descricri caracteriale: a - amator de confort fizic; amabil. fara discriminare; somn bun, In general b - amator de aventurt\; are nevoie de exercitiu, curaj fizic, manierc directe, mergind pina !a placerea de a face galagic c - gust marcant pcntru intimitatc; sentimental in secret; adesea anxios §i cu insomnii; mare tensiune mintala, concentrare. Precizati care descriere caracteriala corespundc fiedrui tip de slructura corporala, scriind litera corespunzatoare in dreptul cifrei:.
ca,
i'n general, aceasta .ar arata 0 adaptare dificila la viata in societale. Cc p[trcre aveti dcspre aceasta afirmatie? a - verosimila b - putin verosimila.
8)
Ne putem face o pnma parere despre inteligenta unui om bazindu-ne numai pe calitatea privi1ii sale sau pe marimea fruntii sale? a - da, !n general b - acestea nu au nici o legatura cu intcligen~a.
9)
in relatie cu ceilalti
Cunoa§t~rea zodiei unei persoanc
11)
Dupa uncle cercetari psihologice, exista anumi te trasaturi de caracter dominante !a fiecare persoana care desfa§oara cu succes o anumita profesie. Aveti cinci profesii: 1. ziarist 2. sportiv 3. actor 4. savant 5. artist Iata ac;um cinci cuvinte-cheie: a ~ aqiune b - adaptare c - contemplare d - persevcren\2, e dorinta de manifestarc Asociati celor cinci profesii cite un cuvint-cheie, scriind litera corespunzatoare in dreptul cifrei.
furnizeaza indicatii valabile asupra caracterului sau? a - da b - nu.
10) Psihologul american Sheldon considera ca exisla un raport. intre structura corporala §i caracter. lata trei desenc care redau schematic fizicul a: trei persoane diferite:
Care dintre cele doua miini apartine, dupa parerea dv ., omului mai indeminatic §i mai piiceput !a me§terit? a - mina lunga, "aristocratica", avind degete prelungi . h - 1ni'na scurta, patrata, bondoaea.
14)
Psihologul Charles Koch a propus un test destul de siniplu, denumit "testul arborelui", care ne per mite, dupa parerea lui, sa distingcm intre citeva tendinte fundamentale. Trci persoane au primit indicatia: "Desenati un copac, cu excep1ia braduluf". S-au obtinut trei desene diferite:
12)
1. musculos, maxilarc patrate, abdomen plat, umeri largi, picpt bombat 2. zvelt, mai degraba inalt, miini sub\iri, tenta albicioasa a pielii, piept scobit 3. mai degraba gras, cu burta, picioarcle scurte, len proaspat.
I
l
S!nteti capabili ca la prima pri vire sa spuncti daca parul unci fcmei este vopsit sau daca poarta peruca? a - da b - nu.
13)
Se spune ca mina este prelungirea gindirii umane. ·Para a intra In detalii, forma generala · a miinii este un indiciu pcntm a ne face o idee despre aproapcle nostm. Iata doua tipmi difcrite de nliini:
f
3·1\·
168
------------~~----
lata acum trei caracterizari foarte libere ale unci persoane: a - veseH\, optimista, cu picioarele "bine lnfipte In pamint", mai interesata de concret dedl de speculatii metafizice b - complexata, saraciUi de inhibitii c - ambitioasa in plan intelectual, dar cu dese nerealizari; nu are lnden:iinare §i simtul concretului. Asociati fiecare cara.cterizare cu unul dintre desene, scriind litera in dreptul cifrei.
15)
Comportamentul la volan: a ne da indicatii pretioase asupra comportamentului general in viata, de genu! "conduce a~a cum traie§te"? b - nu poate sa ne indice modul general de a fi: omul ce pare lini§tit poate deveni altul !a volan.
16)
169
Psihoteste
Aveti mai jos zece atitudini aie unci persoane din fata dv. Cinci dintre ele indica, in general, timiditatea sau ernotia (a), iar alte cinci ne arata ca interlocutorul, dc§i aparent amabil, a devenit nerabdator, impacientat (b). Trebuie sa detetminati, incercuind litera corcspunzaloare, ,cinci · manifcstari comportamentale timide §i cinci nerab-datoare: 1. Bate U§or masa cu degetele. a b 2. Se tot ridica §i se a§aza. a b 3. Inghite saliva cu dificultatc. a b 4. l§i pune mlinile pe gcnunchi §J nu pc masa. a b 5. Fumeaza cu tigarctul. a b 6. Tonul vocii cste li1 U§oara crc§tcre. a b 7. Emitc U$oare, dar perceptibile zgomote. a b
Eu in relatie cu ceilalti
------------~---------
8. In mod obi§nuit, l§i agita mult miinile. a b 9. Manifesta ro§eata sau palo are trecatoare. a b 10. Nu privc§te in fata, c1 in jos. a b ~
17)
Va dati seama intr-o conversa(ie cind inlerlocutorul astunde adevarul? a - in general, da b - foarte rar.
18)
Aveti doua fragmente de scrisori: primul apartinind unui celebru scriitor francez (1), iar a! doilea unci persoane de sex feminin obi§nuite (2). Asociati scrisul cu autorul (punind cifra 1 sau 2 in dreptul literei corespunzatoare de Ja fiecare fragment de scrisoare).
~ iU£ • ~"Mf- ~VJU. ftu i, rt ttt\• filA ou&tt tuL ~~
t
~4/!tlt' "/Pif l1tmA/ u
' r,fl,{, e'e1r'". i~S ~~
~~A
~·cd!f'~ ~0>~
&?'/~·
19)
Se poate, dupa dv., atribui un caracter diferit indivizilor, bazindu-ne pe culoarea ochilor? a - da b - nu.
20)
Se spune ca oamenii cu chelie sint mull mai virili dedt ceilalti. Ce parere aveti? a - da, sint de acord b - nu, nu exista din acest punct de vedere diferente i'ntrc cei cu §i fara chelle.
21)
Se asociaza, uneori, fata omului cu figura unui animal (figura leonina, cabalinr1 etc.). Credeti ca exista vreo asemanare l'ntre caracterul persoanei §i comportamentill animalului cu care este asociaL? a - da b - nu. Credeti, fara falsi:'t modestic ~i fara complezen(a, ca faceti aprecieri corecte asupra oamenilor din jur? a - nu cred ca am un simt psihologic prea dezvoltat b - faptele dernonstreaza di ma tn§el arareori.
22)
23)
Iata imaginile .a .trei persoane a§ezate pe scaun, a§teptind sa fie primite In audienta pentru o problema importanta. Rapid §i fara sa ref1ectati prea mult, scrieti in dreptul fiecarei cifre litera corespunziitoare atitudinii persoanei din imagine:
a - nu se simte in largul sau b - nu este sigur de e~ c - este relaxat.
24)
Av!nd in vedere rriodul!n care se bate la §i se deschide U§a unm birou, puteti sa va fac.eti 0 prima impresie despre persoana care intra? a ·- da, deseori b - nu fac asemenea observatii.
25)
In romanele lui Charles Dickens, personajele simpatice sint intotdeauna corpolente, iar cele uscative antipatice. Vi se pare corccta acesta corclatie'? a - da b - nu.
Calcularea scorului Incercuiti fiecare raspuns bun pe care 1-ati dat. 1) 1 - c; 2 - b; 3 - d; 4 - a 2) b
170
------~------------------
Psihoteste
171 Eu in relatie cu ceilalti -----------------------
3) 1 , - d; 2 - c; 3 - a; 4 - b
Complementaritatea
4) a'
5) b 6) l - a; 2 - a; 3 - b; 4
7) a
b; 5 - b; 6
8) 9) 10) 11)
a b l - b; 2 - a; 3 - c 1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - e
12) 13) 14) 15) 16)
a
Polii de acela§i semn se resping, cei de semn contrru· se atrag. Principiul este valabil nu numai in ceca ce prive§te magnetismul, ci §i caracterul oamenilor. Este valabil §i pentru dv.? Ve~i afla raspunzind cu maxima sinceritate la urmatorul test. Ince:rcuiti raspunsul care consideral;i dt vi se potrive§te eel· mai mult.
b 1 - b; 2 - a; 3 - c
1.
Cum luati holarlrile? a) Rapid, indiferent daca sint sau nu juste b) Le ginditi temeinic c) Ami nap luarea hotarlrii d) Cu retinere §i neincredere
a
1 17) a
18) 19) 20) 21)
in rela . · e inte ersonale
a; 7 - a; 8 - b; 9 - a; 10 - b
b; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b; 6 - b; 7 - a; 8 - b; 9 - a; 10 - a
a - 1; b - 2 b b b
2.
22) b
23) a - 2; b ·- 1; c - 3 24) a 25) a Numarati raspunsurile corecte. Total raspunsuri bune
'j
Interpretarea rezultatelor Au fost i'n total 60 de i'ntrebari. A vind i'n vedere numarul de raspunsuri ~une P~ care le:a~t d~t, se poate face un mic bilant. Desigur, el nu trebuie mteles . m mod ng1d, CI doar orientativ. Tineti seama de bilant §i de viteza cu . · care ati raspuns la lntrebari. . In .cazul .in care ati totalizat mtre 45 §i 60. de rllspunsuri bune, aveti · un Sll11\. ps1hologic f?arte bun, de care desigur ati beneficia! in relatiile cu ceilalti. Aceasta nu trebme insa sa va faca sa uitati ca natura. umana este relativa, ca ?ste. ~~~ domeni.u in care exceptia confirma regula. Nu va absolutizati eficacitatea mtmtiei v dv.; ondnd sint posibile erori; este necesar ca intotdeauna intuitia sa fie sustJ@ta de _o~s~~vatie sistematica (atunci cind este cazul) pentru a corecta uncle pos.Ib!le eron uutiale. In cunoa§terea celorlalti nu folositi sentinte, ci pareri intemeiate, bazate pe fapte. Daca ati totalizat intre 25 §i 45 de raspunsuri bune, aveti eziUiri In cuno~§terea cel?rlalp; de§i aveti un numar ae intuitii bune, faceti §i gre§eli de ~pr~cJe.re. Ana~Izati de ce ati gre§it la unele !ntrebari pentru a vedea limitele mtUI\Jel dv. ps1hologice. Fiti prudent in aptecierile pe care le faceti asupra altor · persoane. A
A
Daca aveti . sub 25 de rllspunsuri bune, intuitia nu va este suficienta in cunoa§terea celu:lalt: . ~r .fi bine sa studiati §i sa invatati ceva din acest test §i, de aseJ~ei~ca, sa c:t~tJ hteratura psihologica !n scopul unei bune cunoa§teri cclorlaltt §I a propne1 persoane. (P.P.)
a
I
in general, va faceti multe probleme? a) Numai In legatura cu .lucrurile importanle b) Nu prea c) Deloc d) In permanenta'
3.
Cind va contraziceti cu cineva a) S!nteti convins(a) di dreptatea este de pattea dv. b) Credeti ca avel;i dreptate c) Nu va preocupa de partea CUI este dreptatea d) Renuntati Ia parerea proprie numai pentru a restabili buna 1ntelegere
4.
Cum va comportati !n relatiile cu ceilalti? a) Doriti sa impresionati ,b) Nu vreti sa aduceti jigniri sentimentelor altora c) Doriti sa prezentati lntr-o lumina §i mai buna o lnt!mplare favorabi!a d) Faceti accst lucru fara. riervi sau team a
5.
Ce considera[i a fi eel ma1 important i:n viaW? a) Puterea
b) c) d) e)
Fericirea Banii Nesiguranta Dragostea ,f) Lini§tea sut1eteasc.a
6. pe a) b) de c) de d)
Cu cine ati convietui cu placere o insula pustie? Cu cineva care face ceea ce doriti. dv. Cu cineva · care .a frecv.entat un curs prim-ajutor Cu cineva care nu se simte atras reprezcntantii sexului opus Cu un bun organizator
7.
Cind avcti lntllnire a) De regula intirziati b) Va straduiti sa ajungeti la timp c) Sa intimpla .sa uitati de ea d) Unemi va duceti la locul de intllnire mult mai dcvreme de ora fixata
8.
In ce fel ati prefera sa pctreceti seara zilei de azi? a) Ci§tigind un ban in plus b) Cu prietenii c) Cu persoana iubita d) Urmarind programul TV
· 9.
Credeii in dragostea la prima vedere? a) Nu, este imposibil b) Da, dar in astfel de cazuri esle vorba doar de o atraqie fizica c) Da, din .toata inima d) Va indoiti ca exista in general dragoste
172
Psihoteste
10. i§i a) b) c) d)
Ce parere aveti despre cei ce scriu scrisori de dragoste? Sint nebuni Au prea mult timp liber Sint exagcrat de romantici N-au nici !Jn fel de griji
Presupunem di ati ci~Liga un premiu. Daca ar fi sa alegeti, pentru ce ati opta? a) Raina de blana b) Ceas de aur c) 0 cantitate de condimente suficienLa pentru o perioada de un an d) . 0 caUHorie de doua saptamini la Monte Carlo e) 0 excursie de lux in insulele grece§ti f) Orice, numai scump sa fie
11.
· 12.
Cum va comportati atunci cind treburile va merg prost? a) Invinuiti pe altii de aceasta b) Considerati ca s!nteti singurul(aJ vinovat(a) c) "Rezolvati" totul cu o ridicare din umcri d) Treceti totul pe seama ghinionului care va urmare§te In general
l I
Pe o strada pus tie vedqi un barbat §i 0 femeie gata, gata sa se ia la bataie. Cum procedati '? a) Chemati politia b) Nu va amestecati c) Interveniti d) Va indepartati in graba
Acordati-va urmatorul punctaj in functie de varianta pentru care ati optat: l. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 2. a) 5, b) 12, c) 9, d) 2; 3. a) 12, b) 5, c) 9, 2; 4. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 5. a) 12, b) 4, c) 6, d) 10, e) 8, f) 2; 6. a) 12, 6, c) 10, d) 2; 7. a) 12, b) 6, c) 9, d) 2; 8. a) 12, b) 5, c) 9, d) 2; 9. a) 6, 12, c) 8, d) 2; 10. a) 12, b) 6, c) 8, d) 2; 11. a) 12, b)12, c) 5, d) 10, e) 8, 2; 12. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2; 13. a) 12, b) 6, c) 10, d) 2.
Daca ati obtinut 32 de puncte sau chiar mai pupne: opusul dv. ar trebui sa fie o persoana dinamica, hotarfta, care are o incredere in sine nemarginita, este deosebit de energica, i§i traie§te dih plin viata. Alaturi de aceasta singur(a) nu va reCUl}.Oa~teti. ,, Jntre 33 §i 53 puncte: Opusul dv. ptiVe§te viata ca pe o gluma, traie§te In gene~al pentru sine. Un astfel de partener ar aduce tin suflu nou in viata dv. Intre 54 §i 74 puncte: Cautati-va perechea printre persoanele romantice, visat~,:>are §i care doresc mai tot timpul "sa ajunga la stele". Intre 75 §i 95 puncte: Sinteti o exceptie de la regula. Pur §i simplu nu aveti un "vizavi". Personalitatea dv. se afla plasata la distanta egala intre optimism, pesimiSJn, realism §i romantism. Intre 96 §i 116 puncte: Contrariul dv. este o personalitate puternica, om de incredere, care sta cu ambele picioare pe pamint. .Mai ales pentru aceasta din urma,_ 'trasatura poate fi considerat ca partener ideal pentru · dv. Intre 117 §i 137 puncte: Opusul dv. nu se lasa influentat(a) de evenimentele de moment; este o persoana serioasa, de lncredere. Va fringe caracterul dv. incapavnat. · 138 puncte §i peste: Opusul dv. este modest, ru§inos, poate fi ranit cu U§Urinta. (V.P.)
Eu in relatie cu ceilalti
Smteti
Q_____Qersoana controlata?
13.
Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor d) b) b) t)
L----~----17_3___
Situatiile cu care ne ci:mfmntam sint adesea §Ocante, "derutante, tulburatore. Va puteti stap!ni U§Or nervii in astfel de contexte? Echilibrul afectiv este o calitate importanta a oricarei persoane, expresia unei exceptionale trasaturi de qracter.
Instrucpuni Marcati raspunsul pe care 1-ati ales pentru fiecare din intrebarile de mai jos (alegeti numai un singur raspuns la o lntrebare)
I II r
I
I
1..
In timpul unci intruniri imre prieteni se intimpHi sa conversati cu o persoana care are idei opuse fata de dv. Ce .li ve~ spune,? a. Nu se poate discuta cu dv.; n-ar senti Ia nimic ... b. Eu nu slnt de acord, dupa mine ... c. Va respect ideile, dar ...
2.
Va gasiti intr-un autobuz §i o persoana mai corpolenta va calca pe picior. ~um veti riposta? a. Ii veti spune: "Fiti mai atent, ce naiba!". b. Nu veti comenta In nici un fel. c. Ii veti spune: "Va rog sa ma scuzati, dar...".
3.
I I
Sinteti cufundat In munca dv., 1n lectura unei carti pasionante sau intr-ci conversatie agreabila. Deodata un grup de copii fncing un joe lndracit chiar sub fereastra dv. Care va va fi reactia? a. Va rog, copii, mergeti §i jucati-va in alta parte. b. Daca veti continua a§a, o sa ies la voi sa va ard o mama de bataie. e. Nu puteti tipa mai incet?
Cotarea L a) zero puncte; b) .10 puncte; c) .5 puncte 2. a) zero puncte; b) 10 puncte; c) 5 puncte 3. a) 10 puncte; b) zero puncte; c) 5 puncte
Interpretarea rezultatelor • 25 - 30 puncte: va stap!niti foarte bine nervii • 10 - 24 puncte: au.tocontrolul dv. nti este perfect; va Hisati uneori prada nervilor " · • sub 10 puncte: cedati U§Of la minie, ac fi bine sa va menajati sistemul nervos. (H.P.)
174
l-------....,-1_7_5___
Psihoteste
l
Impadi-te cu tine insuti ~i vei tdii in pace cu toata lumea! Avem nevoie de aceasta lntelepciune. Nimeni nu poate trai absolut izolat de restul lumii. Trebuie sa invatam sa gasim la ceilalti ceca ce au bun, 1naltator, valoros. De aici sa pornim in relatiile interun:iane. Psihologul american Carl Rogers, autorul" unor lucrari de rcferin(a, precum "Clinical Treatment of Problem Child" (1940), "Freedom to Learn" ( 1969) etc., §i crea:torul teoriei §i practicii psihoterapiei nondirective, centrata pe problematica actuala a pacientului (1951), considera ca intelegerea omului presupune cunoa~terea dificultatilor de acceptare a propriului "eu". Pe de alta parte, "acceptarea riscului" este in rela(ie directa cu acceptarea celorlal{i. Bazindu-se pe aceste considerente teoretice fenomenologice, existen~aliste §i psihanalitice, dr. William F. Fey a elaborat, in 1955,' "Scala acceptiuii celorlaW", pe care o prezentam int:r-o forma adaptata, dupa "The Mind Test", de Rita Aero §i Elliot Weiner (19.81).
Va prezentam 20 de;: enunturi referitoare la sentimentele §i atitudinile fata de ceilalti oameni. Va rugam sa le cititi cu aten~e §i sa va pronunta0. cft sint de adeva:rate in ceca ce va prive§te. Scriep in paranteza numarul care indica pozitia deplin adevarat; 2 :::: d.e obicei adevarat; 3 = §i dv. fata de .fiecare enunt: 1 ad~warat §i neadevarat; 4' = tineori adevarat; 5 = foarte rar adevarat. Nu va' cenzurati primul d\spuns care va vine in minte §I nu pierdeti prea mult timp .cu analizarea enun(milor. Importanta este reacva dv. spontana.
=
)
Imi plac oamenii pe care ii cunosc
( )
3.
Oamenii de azi au morale foarte joase ( )
standa~de
4.
Cei mai multi oameni slnt multumiti de ei ln§i§i, fara sa se gindeasca !a slabiciunile lor ( ) ·
5.
Ma simt bine .in compania oricarei categorii de O(lmeni ( )
6.
Oamenii de azi nu vorbesc dedt despni lucruri lipsite. de importanta ( )
7.
16.
Imi place sa multimilor umane ( )
ma
'17.
alatur
Din propria experienta de viata am constatat ca oamenii sint foarte incapatinati §i nefntelegatori ( )
.18.
Pot sa ma simt bine in compania unor oameni ale caror idealuri sint diferite de ale mele (
19.
Toti oamenii !ncearca sa fie amabili ( )
20.
Persoanele obi§tmite sint foarte satisfacule de ele insele ( )
Calcularea scomlui Cu exc(lptia enunturilor 2, 5, 16, 18, 19, la. care scorul se inverseaza (adica: deplin adevarat = 5; de obicei adevarat = 4; §i adevarat §i neadevarat = 3; uneori adevarat = 2; foarte rar adevarat ::::: J ), !a celelalte enuntmi scorul este chiar eel inscris de dv. in paranteza. Suma punctelor !a toate enunturile reprezinta scorul dv.
Inl.etpretarea rezultatelor
Scala .acceptfuii celorlalti
Oamenii sint U§Or de condus (
15.
Doresc ca ceilalti sa fie mai cinstiti in raporturile cu mine ( )
Acceptarea c.elorlalti
1. 2.
Eu 1n relatie cu ceilalti
Oamenii de azi !ncearca sa progreseze mai, mult prin sporirea efortului dec)t prin ridicarea competentei lor ( )
8.
Daca e§ti omenos, ceilalti te "calca i'n picioare" ( )
9.
Oamenii s!nt prea egocentrici, interesap de ei in§i§i ( )
10.
Oamenii sint totdeauna nemultumiti §i cauta mereu ceva nou ( )
11.
Cu multi oameni nu sa rna port ( )
~tiu
cum
12.
Daca fac ceca cc nu"mi stii i'n fire, probabil· ca 1i voi nemultumi pe ceilalti ( )
13.
Oamenii au ncvoie de ·un conducator puternic §i i11teligent (
14.
Ma simt bine dud sint singur, departe de ~eilalti ( )
Teoretic, scoi:ul la acest test se poate inscrie !ntre 20 §1 100 de puncle. William F. Fey a stabilit pentru popula1ia din SUA un scor mediu de 75 de puncte. Doua treimi din cei testati au obtinut scomFi intre 66 §i 84 de punctlo, ceca ce inseamna ca 20% au avut scoruri sub 65 de puncte §i 20% scm·uri peste 85 de puncte. Aceste baremuri s!nt foarte relative cind avem in vedere populatia c din Romania. Cei care detin scm·uri mici (sub 65 de pun.cte) se caracterizeaza prit; intoleranta fa(a de ceilalti. Experienta lor de viata i-a facut sa piarda increderea in oameni. Neacceplarea celorlalti poate truda ne'imp1karea cu sine. Dadi §i dv. ave¥ un punctaj scazut, incercati sa. va analizati relatiile cu ceilalti pentru a nu e~ua intr-o viata lipsita de bucuria rela0.ilor intcrumane. · Pentru cei en scoruri medii (65-84 de puncte) viata pare a fi un amestec de respingere §i acceptare a celorlalti. Pretautia in stabilirea Jegaturilor cu ceilalti cste contrabalansa~a de dorinta de a sc apropia de oameni. Data va i'nscrieti in calegotia ~comrilor medii, aveti §
177
176
------~--~-----------
Eu in relatie cu ceilalti
Ostilitatea
28.
Ccr ca oamenii sa-mi respecte drcpturile·.
firea.
Aveti 66 propozitii-afirmatii. Hotarlti care dintrc elc estc adevarata sau falsa prin referirc la propria dv. persoana.' Cititi-lc pe rind ~i conscmnati A (adeva{at) sau F (fals) In dreptul fiecareia.
29.
44.
Uneori, cind ma cnerveaza cineva, ii aplic un "tratamcnt calm".
30. · De§i
nu arat, ma roade uneop
1.
Pina ce nu s!nt rugat(a) frumos nu fac ceca cc vrea altul.
15.
Cind cineva comanda, fac invers dec!t cere cl.
gelozia.
2.
16.
Clnd sint bombancsc.
Nu-mi dau seama de ceca ce mr se. intimpla.
3.
Uneori bi'rfesc oamenii care nu-mi
plac.
17. U§ile.
5.
Cind cineva ma jigne§LC, fac §i eu ·la fel.
6.
Exista un numar de oameni care par sa nu ma !nghita deloc.
$tiu ca oamcnii lind sa vorbeasca despre mine In spatele meu,
Imi pierd U§Or fire a, dar imi revin rcpede.
7.
Clnd dezaprob p'urtarea prietenilor mer, li fac sa §lie aceasta.
8.
Clnd cineva impune o regula cu care nu sint de acord, slnt tentat sa o !ncalc.
11.
Nu cred d\ exista vreun motiv pentru a lovi pe cineva.
33.
U neori . am sentimcn tul ca oamcnn rid de mine.
34.
Daca cincva nu ma trateaza corect, nu ma las cncrvat(a) de asta.
24. 25.
13. 14.
Adesea simt ca sint In dezacord cu oamenii.
I I
Nu joe niciodata jocuri de noroc.
27.
38.
47.
Cind oamenii tip a la mine, tip
§i cu Ia ei.
48.
Uneori simt ca am luat din viaka partea ci cruda.
49.
39..
.J
51.
52.
Adesea imi asum raspundel'i
mari.
53.
Clnd fmi pierd fire a, spun lucruri antipaticc, amenintatoarc ..
Uneori oamenii ma deranjcaza doar pcntru ca sint in prcajma mea.
40.
Uncori fmi arat supararea batind in masa.
41.
Daca lrebuie sa rccurg la violenta fizica pentru a-mi ap~ra drepturile, o fac.
42.
I
50.
Dcviza mea este: "N1ciodata sa nu ai incrcdere in straini".
Cind cincva ma cnerveaza, sint capabil(a) sa-i spun ccea ce gindesc dcspr~: cl.
26.
Clocote§tc singcle in mine cind cineva ride de pcrsoana mea.
Adesca ma simt ca un butoi de pulbcre gata sa cxplodezc.
Rareori lupt pe Ia spate daca cineva ma jigne~te.
37.
Cine rna insulta sau lmi insulta Tind sa fiu prudent( a) cu oamenii · familia cauta scandal. care s!nt mai pretentio§i decit ma a§tept. Exista un numar de oamem S!nl totdeauna rabdator cu altii. care par sa fie gclo§i pe mine.
12.
46.
I
21.
Aproape in ficcare saptamina vad pc cineva carc-mi displace.
45.
Clnd o pcrsoana se poarta sau face ccva dragut pentru mine, ma gindesc ce motiv ascuns are.
I
36.
Sint mult mai iritat(a) decit i§i dau scama oamcnii.
22.
Cind intr-adevar imi picrd firea, sint in stare sa pa!muicsc pe cineva.
35.
20.
C!nd oamcnii !mi comanda, nu czit sa le arat ca am inteles ca lmi comanda.
De ]a 10 am nu mi-am pienluL
Nu tin minte sa fi avut o stare de cnervar~ a§a de mare incit sa iau Chiar daca ma encrvez, nu folo- · un lucru de llnga mine §i sa-l sparg .. scsc un "limbaj dur". Intru in dispute tot atit de des Nu §tiu un om pc care sa-l ca §i cei din jurul meu. urasc deplin. Obi§nuiam sa crcd ca majoriUneori fac mutrc daca nu pot tatea oamcnilor spun adevarul, dar acum §tiu ca nu cstc a§a. ' face cum vreau cu.
19.
9. oamenii par sa se ctistreze tot timpu!. 10. Niciodata nu-mi ies din fire ast- 23. fel inc!t sa arunc cu obiecte. ,
Oamenii care te deranjeaza continuu ccr un pumn in nas.
18,
Nu insist cu argumente cind cincva este In dczacord cu mine.
suparat~), uncori
32.
Cind imi pierd firea, trintesc
4.
Nu ma pot abtine uneon de a-i leza pe altii.
31.
Cind ma gindesc retrospectiv la ce mi s-a intimplat mie, am senzatia unor U§Oare resentimente faka de lrecut.
43.
·'Daca i-a§ lasa pe oameni sa ' vada ceca ce simt eu, a§ fi considerat(a) o persoana dificila.
54.
55.
56. lczczc.
Nu am du§mani care sa ma
178
--~------------~---
__________ 1...,..7...,9._ _ _ Eu
Psihoteste
. 57.
62.
Mi-e greu sa nu fiu pu~in grosolan(a) cu oamenii care nu-mi plac.
Adesea amenint fara ca realmente sa pun In practica acele amenintari.
Nu a§ putea sa pun pe ci1~eva la locul lui chiar daca ar merita asta.
58.
63.
59.
,64.
Rareori simt di oamenii inceardi sa ma enerveze sau sa rna insulte.
60.
InI general, 1!111 ascund parerea proasta despre altii.
61.
Prefer sa cedez decit sa apelez la argumente despre un lucru.
$tiu oameni care m-au lmpins a§a de departe indt an1 ajuns la bataie.
Nu las ca lucruri neimportante sa ma irite.
In ullima vreme am fost iriLat(a), nemultmnit(a).
Clnd aduc argumente, tind sa ridic vocea.
65. 66.
Cheia de calculare a scorului 1. A
8. A 15. A 22. A 29.· A
2. 9. 16. 23. 30. 36. 42. 48.
A A A A A F A A
Interpretarea
3. 10. 17. 24. 31. 37. 43. 49. 54.
su
AT
IN
RE
NE
A F• A F A A F A A
re~tatelor
4. 11. 18. 25. 32. 38. 44. 50. 55. 59.
A F A A A F A A A A
5. 12. 19. 26. 33. 39. 45. 51. 56. 60.
A A A A A A A A F F
VB
IR 6. A 13. F 20. A 27. A 34. F 40. A 46. A 52. A· 57. A 61.·F 63. A
7. 14. 21. 28. 35. 41. 47. 53. 58. 62. 64. 65. 66.
A A A A F A A
A F
I I I
1n reiatie cu ceilalti
Resentiment (RE). Scor ridicat: 4 §i peste . Resentimentul implica gelozia fata de altii, adesea !a nivel de ura. Este, de cele mai mule ori, o traire de suparare, necaz fata de lume pentru o tratare incorecta (imaginara sau reala). Osiilitate indirecta (IN). Scar ridicat: 6 §i peste. Ostilitalea indirecta implica un comportament care directioneaza ostilitatea catre cineva inlr-un mod ocolil. El poate fi nc;;cinstit prin aceea ca persoana antipatiz.ata prime§te oslilitate prin b!rfeli rautacioasc sau bancuri, dar nu poate face mare lucm prin asla. Alte comportamente indirecte, ca de exemplu trintirea U§ilor, pierderea firii etc., permit unui individ si:l-§i descarce triiirile generate de ostilitate, care pot sa nu fie indreptate 1mpotriva cuiva anume. Atentat (AT). Scar ridicat: 6 §i peste. Atentatul i1nplica violenta f1zica reala §i vointa de a folosi violenta lmpotriva altora. De obicei apare in dispute cu al(:ii mai degraba dedt in distrugerea obicctclor. S:uspiciune (SU). Scor ridicat: 4 §i peste. Suspiciunea implid\ proiectarea ostililatii asupra altora. Ea variaza de Ia ne!ncredere ~i pruden(a fa[a de al(ii la convingerea d\ al~ oameni urmaresc sa te Jezeze. Iritabilitate (IR). Scor ridicat: 8 §i peste. Iritabilitatea este promptitudinea de a exploda la cea mai mica provocare. Se exprima in comportamente ca izbucniri de pi.erdere a firii, grosolanie, nemultumire acuta. Ostilitate verbal~ (VE). Scar ridicat: 9 §i peste. Ostilitatea verbala implica exprimarea verbala a trairilor negative fa(i\ de' altii (ceca ce spun §i cum spun). Se observa ilL st1lul de argumentare, in ~pete, strigate, cit §i fn con~nutul verbal al amenintarilor, blestemelor. hipercriticismului. (APL.)
A
A F F
.
Fiecare coloana reprezintli o subscala a ostilita~i generale. Se marcheaza fiecare · raspuns conform parerii persona!e. Se noteaza acele d\spunsuri care concorda cu cele din cheie §i se aduna aceste concordante pentru fiecare coloana in parte. Apoi se ad una scorurile . pe11tru cele 7 coloane §i se obtine un scar total general. Scorul total general este de obicei sub 38 (la femei fiind, de regula, U§Or mai scazut) §i reprezinta indicatorul de ostilitate generaliL Daca scorul este mai mare, nivelul de ostilitate este crescut §i individul se ifnplidi in relatii dificile §i dezagreabile. Daca scorul este mai mic dedt 38, trebuie urmarite subscorurile !a cele 7 coloane, pentru a se vedea daca vreunul dintre ele reprczinta o problema. Negativism (NE). Scar ridicat: 4 §i peste. ' Negativismul este, de obicei, un comportament opozant fa[a de autoritate. El implidi refuzul de . a coopera §i se poate ex prima printr-un §ir de comportamente: de la Iipsa de bunavointa pasiva !a razvratire fata de reguli ~i conventii.
Probabil ca nu cxista nici un all aspect al vie(ii de zi cu zi care sa produca mai multrl dezamrtg~re §i, totodata, mai multa satisfaqie, chiar fericire, dec!t relatiile interpeFsonale. In ciuda profetiilor care vestesc disparitia familiei ca institutie sociala, tinerii continua sa lege prietenii, sa se casatoreasca, iar persoanele div.ortate manifesta tendin(a de a se recasatori, gindind foarte sanatos ca un alt partener fn relatiile interpersonale intime le va oferi 0 noua sansa. Statisiicile privind divoqialitatea (numarul de divorturi !a 100' de casatorii) indica totu~} un dcclin. a! fncrederii fn consfip(irea legala a cuplurilor care coabitea;-:a. In Romania, aproximativ a cincea parte din casatorii sfir§CSC ]a tribunal. In alte tari, propor(ia este §i mai ridicata: in Elvetia §i Ungaria - o
180
Psihoteste
__________1_8_1___ Eu
treime, in Danemarca §i Suedia indicele se apropie de 45 de divorturi la o suta de casatorii. Aceste date arata destul de clar ca multi oameni intimpina dificultati in stabilirea §i mentinerea relatiilor interpersonale. E trista constatarea, dar, nu trebuie sa dezarmam. Putem !ncerca sa ne perfeqionam abilitatea de a intra \'n relatie cu ceilalti §i capacitatea de a dezvolta legaturi cu ei. Va propunem un test psihologic · (alcatuit din doua parti), preluat §i adaptat dupa "Who are you?", de Sidney Lecker, pentru a va face o prima imagine dcspre disponibilitatile dv. de a comunica, §tiut fiind ca fiecare dintre noi avem un anumit grad de transparen(a in relatiile cu ceilalti. Nu sintem o carte pe care o rasfoie§te oricine, oridnd. Ne lasam ''cititi" de unii, dar nu §i de altii, iar pagina cu pagina probabil ca nu ne oferim decft noua ·l!l§ine. Va trebui deci sa fnvatam sa ne prezentam allora §i sa ne insu§im §tiinta - §i arta, de ce nu? - de a-i decodifica pe ceilalti. in acest sens nu va ramine decit sa alegeti dintre variantele de raspuns (1, 2, 3) Ia fiecare intrebare pe aceea care va caraclerizeaza eel mai bine. Raspundeti la toate intrebarile, incercuind cifra corespunzatoare situatiei dv.
A.
Ce ati face daca, plimbindu-va pe slrada, observati o ma§ina care, dupa ce love§te lateral o alta ma§ina ce stationeaza, nu se opre§te? 1. A§ merge mai departe. 2. A§ nota numarul ma§inii. 3. A§ fncerca sa opresc ma§ina.
B.
Ce ati face daca ati observa un grup de copii care aprind focul intr-o gradina? l. Nu a§ interveni. 2: Le-a§ spunc copiilor sa stinga focul. 3. A§ aduce eu insumi apa §i 1-a§ stinge.
C.
Ce ati · face dadi vi s-ar spune ca fumatul spore§te §ansele de a va imbolnavi de cancer? l. Nu. mi-ar pasa. 2. A§ fuma mai putin. 3. A§ renunta imediat Ia fumat.
E.
Ce ati face daca ati vedea un §Ofer care are probleme cu autocamionul pe autostrada? 1. A§ trece mai · departe. 2. A§ anunta eel mai apropiat service. 3. M-a§ opri §i i-a§ oferi ajutorul.
F.
Ce ati face daca ati fi martorul unei tentative de viol? 1. N-a§ face nimic. 2. A§ chema poli~ia. 3. A§ incerca sa opresc agresiunea.
in relatie cu ,,ceilalti
1. Nu declar autoritatilor financiarc aceasta crc§tete. 2. Declar doar o parte din ele. 3. Dec!ar intreaga suma.
J.
hrcercuti cifra din dreptul afirmatiei cu care, 1n ceca ce va ptivc§te, sinlc\i eel mai mult de acord: 1. Totdeauna e bine sa fii nepasator. 2. Uneori e bine sa. fii nepasator. 3. Niciodata nu e bine sa fii nepasator.
PARTEA A IT-A
A.
Cineva va spunc ca a fost tri§al !a pocher de d\tre prietenul lui. Ce l-ap sratui sa faca? l. Sa uite acest lucru. 2. Sa-i repro§eze aceasta. 3. Sa renunte Ia prietenia lui.
I
l I,.
G.·
Ce faceti cind copilul dv. nu va asculta? I. Nu-i dau atentie. 2. Ii atrag atenpa sa se supuna. 3. II pe'depsesc fizic §i 11 oblig sa faca ceca ce i-am spus.
B.
Vecinul dv. a vazut 0 femeie batrina ce. era atacata de raufacalori, Ce credeti ca ar fi trebuit sa fad\.? 1. Nimic. 2. Ar. fi lrebuit sa strige dupa ajutor. 3. Ar fi trebuit sa incerce sa salveze femeia.
C.
Un prieten a observat ca in contul sau a fost depusa, din gre§e?Ja, 0 suma .de bani. Ce credep ca ar fi .trebuit sa fad\? 1. Sa-§i insu§easca banii. 2. Sa declare o suma mai mica dec!t cea depusa din gre§eala. 3.. Sa declare intrcaga suma depusa.
F.
Ce ar trebui sa faca un tree ator daca ar vedea un grup de copii juc1ndu-se pe o instalatie nesupravegheata dintr-nn §antier de construqii? 1. Sa-i lase sa faca ce vor. 2. Sa le spuna sa plece acasa. 3. Sa-i oblige sa piece de acolo.
G.
Cc ar trebui sa faca un alpinist cind vede pc. cineva care are probleme pe malul ceEllalt al unui riu? 1. Sa-§i vada de treaba. 2. Sa spuna padurarului despre asta: 3. sa lreaca riul §i sa ofere ajutor.
II.
Ce ar trebui sa faca 0 persoana care are o gripa puternica? 1. Sa ia rnedicarnenle §i sa stea in pat. 2. Sa ia. medicamente §i sa stea acasa. 3. Sa ia medicamente §i sa se duca la serviciu.
I.
Unui prieten i s-a spus de d\tre Un prieten va spune dl a vazut . medici dl daca va continua sa bea, l§i intimplator pe cincva spargind geamul va dislruge fic3tul. Ce ar trebui sa faca? unei vitrine. Ce 1-ati sfatui sa faca? 1. Sa nu ia in seama sfaturile medicilor. l. Sa nu se bage. 2. Sa· bea mai putin. 2. Sa anunte politia §i sa-l descrie pe 3. Sa lnceteze sa mai bea. rauracator. 3. Sa opreasca individul, cer!ndu-i actele. Incercui~i afirmatia cu care sinte~i eel mai mult de acord: Clnd un profesor. are necazuri cu 1. Tinerii ar trebui sa /aiba foarte mult un elev, ce ar trebui sa faca? timp liber. 1. Sa-l ignore pe respectivul elev. 2. Tinerii ar trebui in· ega! a masura sa 2. Sa-i atraga atentia. m unceasdi §i sa se distreze. 3. Sa foloseasca pedeapsa fizica pentru 3. Tinerii a1: lrebui sa fie totdeauna a-1 potoli. ocupa[i §i productivi.
D.
Fi.
ond §titi ca cineva va minte, ce faceti? Ce ati face daca nu v-ati simti · 1. I! las sa ni.inta i:n continuare. deloc bine inlr-o diminea~a? 2. ii spun ca §tiu ca minte. 1. A§ ramfne in pat. 3. Las ca relatiile dintre noi sa se 2. M-a§ da jos din pat, dar a§ ramine raceasdL acasa. 3. M-a§ duce la serviciu, .in 'ciuda Ce ati face daca veniturile dv. din starii pe care o am. ultimul an ar cre§te?
J.
D.
E.
I.
l
182
Psihoteste
T rela~e ·,r----183
Aflali diferenta dintre variantele ]ncercuite de dumneavoastra ]a unnatoarcle perechi de intrebari: A-H; B-F; C-I; D-A; E-G; F-B; G-E; H-D; I-C; J-J. Prima litera din aceste perechi reprezinta !ntrebarile din parte a a II -a a testului, iar cea de-a doua litera inlrebarile din prima parte a acestuia. Totodata, scadcti valoarea mai midi din valoarea mai mare. De cxcmplu, dad\ Ia !ntrcbarca A din partea a II-a a testului ati incercuit varianta de raspuns 1, iar Ia lntrebarea H din prima parte ati incercuit raspunsul 2, scorul partial va fi ;2 - 1 = 1; daca la intrebarea H din partea a II-a ati ales varianta de raspuns 1 §i Ia intrebarea D din prima parte varianta 3, .atunci scorul partial va fi .3 - 1 = 2. Apoi faceti suma scorurilor astfel obtinute Ia perechile de intrebari mentionate mai sus.
1. Imi simpatizez colegul (colega) 1 Deloc 2 Putin ; 2. Eu §i colegul (~oleg~);;;-------·. contrazicem 2 Uneori 3. Ne intelegem reciproc 2 Uneori ; 4."-N;-p-;:;tr"~cein timpul libe~impre~na -lNiciodati--2u~o;--:5. Avem acelea~i gusturi --------Niciodata 2 'Uneori
Interpretarea ·rezultatelor
,Relatille interpersonale: le-ati umanizat? Relatiile umanc intre colegii de scrviciu mai bine sa se practice dcc!t sa se teoretizeze. Depinde de fiecare dintre noi sa facem din prezentaJaolalta a oamenilor un prilcj de bucurie, nu un CO§mar ai cxistentei, pentru ca omul este pentru om sursa cclor mai autentice satisfac~i, dar §i rezervorul inepuizabil al atitor frustrari. Va propunem un test psihologic, adaptat dupa Sidney Lecker, cu ajutorul caruia va vqi putea evalua capacitatea de a intrctine relatii umane cu colegii §i colegele dumneavoastra. Ginditi-va Ia colegul sau colega de birou, la persoana
,
cu ceilal•i
cu. c~re treDuJe sa colaborati pentru reaiizarea obligatiilor de servrcm. , Incercuiti u~a din cele trei variante asociate fie~arui enunt. Important este sa va raportatr la ielul dumneavoastra de a fi, de a va comporta; la realitatea a§a cum este" ea. Parcurgeti testul in intregime: numai astfel vc(i putea afla cit de l11Ult ati fCU§it Sa Va umanizati rela~i]e interpersona]e!
Calcularea scorului
Daca ati obtinut !ntre 20 §i 11 puncte: aveti un set de valori diferit in aprecierea celorlalti dedt in evaluarea propriei persoane. Mai direct spus, aceasta se traduce printr-un anumit grad de ipocrizie. Un vechi proverb ne indeamna: "Nu-l socoti prieten pe eel preracut". Relatiile dumneavoastra interpersonale, in special cu cei cu care veniti des in contact - parteneri de afaceri, colegi de birou, prieteni vechi -, se pot degrada datorita acestei trasaturi de caracter. Cel care are aceasta "calitate" prime~te din partea celorlal\i calificativele de nitarnic §i ipocrit. Oamenii de afaceri. §i politicienii §tiu eel mai bine ca "inteligenta sociala" invinge forta; Clti dintre noi am spus totdeauna ceca ce am g:!ndit? Forta~ fie de lmprejurari, fie de interes, fiecare dintre noi a renuntat, .eel putin o data, la sinceritatea absoluta. Daca ati. obtinul intre 10 §i 0 puncte: foartc probabil ca dur12neavoastra li sfatuiti pe altii sa actioneze a§a cum ati actiona ~i dumneavoastra. Intre ipocrizie §i sinceritate va apropiati mai mult de ceca ce social apare ca dezirabil - sinceritatea. Sinteti fnclinat sa aveti relatii interpersonale autentice, de lunga durata §i profunde, bazate pe incredere reciproca. Totu§i nu este bine sli exagerati cu sinceritatea: .nu trebuie totdeauna "sa va puneti sufletul pe tavai' §i nici sir aratati continutul buzunarului. (L.C.)
Eu 1n
!
!
II
I
l I
3 Foarte mult
3 Adesea 3 Totdeauna 3 Adesea 3 Totdeauna
--=:
· ~ Colaboram bine Niciodatrt 2 Uneori 3 Rar 7. mull intre noi Nu 2 Oarecum 3 Da 8:-CO!e-gcl(col~g~) ma respecta Da 2 Oarecum 3 Nu i ~Imi respect colegul (colega) I Da 2 Oarecum __3_N_u_ _ __ i 10. Eu §i colegul (colega) evaluan1 ·---------. diferit lucrurile I Niciodata 2 Uneori 3 Totdeauna 1 Niciodat1i 2 Uneori ' 11. Cind ne desparpm, ii simt !ipsa 3 Totdeauna • 12. Ne gindim sa ne separam bi~oLtriklr{ar - - - 2 Uneori 3 Adesea i 13. Avem interese comune -----1-Mult~--=~ Putine. 3 Nid unul ·M. CirUI--~~ul dint're noi vorbe~te~--------3 Totdeauna celalalt il Niciodat3 2 Uneori : 15. Cine! apare vr-eo problema, o discutam impreuna. 3 Niciodata Totdeauna 2 Uneori
Calcularea scoruhrl . Pentru enunturilc:' 2, 3, 4, 5, c1fra pe care ap inc.ercuit-o. · , Pe?tru. cnun~Urile: I, 6, 8, 9, mcercmt, cr~ra .1 §I cite wr punct CJfra 2 rammcti cu 2 puncte. Faceti smna punctelor obtinute.
7, 11, 12 primi(i numarul de puncte ega! cu 10, 13, 14, 15 primiti c!te 3 puncte daca ati dad! ati· incercuit cifra 3. Daca ati incercuit Ea poate sa varieze int:re I 5 §i 45 de puncte.
· Interpretarea rezultatelor , . 15. - 25, puncte.. Relat.iile interpersonale cu colegul sau colega dumrieavoastra smt t:eCI; da~a, ~u chrar ost:l~. De ce nu sinteti mai tolerant? De ce nu incercati sa vede~. §.I calrta(rle colegulm sau coleger? Cu siguranta ·ca ele exista. Cautap sa va aprop:a~ cu mm multa intelegere de cei cu care trebuie sa coopera~i. Incepeti simplu. §1 uman pnntr-un salut colegial, urmat de intrebarea fireasdi: "Ce mai faci'?". Vett observa curlnd ca relatiile de serviciu se vor umaniza. Daca la momentul pot:J~i.t VC\i ~ti Sa facev u,n COmpliment discret Sal! VCtJ \auda CU dreapta masura calrtattle ,colegulm (colegei), fltt siguri ca prin reciprocitate veti beneficia de un tratament asemanator. Aslfel .rela(ii~e interpersonalc se vor umaniza.
184
in relatie cu ceilalti
26 - 35 puncte. A(i fCU§il sa pastra~ relatii intcrpersonale bune. Dat "binele" este du§matml "mai binelui". Nu va mul}umi(i cu atlt. Fiti §i maL sensibil la a§teptarilc colegului (colcgci). Prclungirea bunelor rela~i de Ia scrviciu 'in spa~ul timpului libcr confera caractcr uman rela(iilor formale. Nu economisiti bunele sentimen'te fata de colegul (colega) · dumneavoastra .. Exprima(i-le deschis. Nu ave~ ce. pierde!' 36 - 45 puncte. Relatiilq interpersonale sint cu adi:warat umane. Nu uitati insa ca ceca ce ati rett§it, umanizarea rela(iilor cu colegii §i colegele dumneavoastra, se poate pierde U§Or. Flad\ra vie a relatiilor interpersonalc palc§te §i se stingc in cele din urma dadi oxigcnul umanismului manifcstat cotidian se rarefiaza. (L.C.)
• Spun adesea "da" dnd a§ vrea sa zic "nu"
2.
Imi apar drepturile fara a Ie i'ncalca pe ale altora
3•
Prefer sa ascund ceca ce glndesc sau simt, daca nu cunosc bine persoana
4.
rsonaUi Pentru a va afirma intre ceilal(i, .pentru a obtine prestlgm, stima publica riu e sa va manifesta(i osteritativ supe1ioritatea, cu orice pret §i in orice imprejurare. In Faust, nemuritoarea capodopera a lui . Goethe, !ntllnim urmatoarea ret1ectit;: "Inteligenta, bunul simt putine/ efecte cer, caci se impun prin sine''· Aprecierea sociala valorizeaza indivizii a caror personalitate se explica prin fapte, prin efiCienta sociala, printr-un comportament ponderat, constructiv §i nu . pe cei care recurg la irhpulsivitate, hrutalitate, la comportamente agresive. La fel de: amendabil este §i stilul de comportament care se remarca prin lncet'carea de a·i manipula pe ceilalti, de a-i utiliza ca "instrumente" in scopul obtinerii unuj avantaj personal. Numai armonizarea aspira[iilor §i fericirii personale cu dorintele. §i nevoile celorlaJti reglementeaza "rational'' rdatiile dintre ' oameni. Omul devine personalitate numai dadl. se racordeazll sistemului de valori sociale, efortului comun,' normelor de viata !n comun. Cota sociala a personalitatii este data de eticienta sa J'n profesie, dar §i de modul In care respecta nonncle §i valmile sociale. · · Omul In context .. social, artict1larea sarcinilor §i aspiratiilor personale, a dorin[ei de
Sint mai cur1nd autoritar §i decis
16. Sint timid §i rna simt blocat indata ce trebuie sa realizez o aqiune neobi§nuita
17.
Mi se spune "papa lapte"; aceasta ma enerveaza ~i li face pe ceilalii sa rida
18.
Ma simt bine fn contactele "fa\a fn fata"'
5.
19. Joe adesea teatru. (rna prefac). Cum sa fac pentru a qjunge !a scopurile mele?
6.
Sint cam guraliv §i retez vorba celorlalti- fara a-mi da seama la timp
7.
Am ambitie §i sfnt gata sa fac ce trebuie pentru a ren§i
Este In general mai U§Or §i abil sa aqionezi prin persoana interpusa decft direct Nu ma tem sa critic §i sa spun oamenilor ce gindesc Nu indraznesc sa refuz anumite sarcini, · chiar dacii nu intra In atributiile mele
8. Nu ma tem sa-mi exprim parerea, chiar daca acest Iucru este prirpit cu ostilitate 9. Clnd este 0 dezbatere, prefer sa stau deopart(;, pentru a v.edea ce curs va lua Mi se repro~eaza adesea ca am spirit de contrazicere
10.
11.
Nu-mi place sa ascult pe altii
20.
21.
.22.
$tiu, in general, pe cine trebuie vact; acest lucru este important pentru 3. FCU§l
sa
2-·.~3. In caz de dezacord, caut compromisuri realiste, pe baza intereselor mutuale
24.
Prefer "sa joe cu cartile pc fa\3."
25 • Am tendinta de a amlna ceca ce trebuie sa fac
12.
26. Las adesea un lucru inceput fara a-! termina
13.
In general, rna prezint a§a cum slut, fara a-mi ascunde sentimentele
Caut sa fin in apropierea celor mari; aceasla r13i-a adus adesea beneficii Sint c0nsiderat ca fiind destul de descurcaret §i abil in" relatii
14.
Intretin cu ceilalti raporturi i'ntemeiate pe fncredere, mai curfnd dec!t pe dot;Jinare §i calcul
15.
Prefer sa nu cer ajutor colegilor; ar gindi ca nu sint competent
27.
28.
E greu sa fiu intimidat
29• A speria pe altii este adesea un mijloc pcntru a obtine ceva
30.
Clnd m-am lasat prius cu ceva, §tiu sa-mi i-au revan§a cind se ive§le ocazia
186
t_·_________
1_8_7___ Eu in relatie cu. ceilalti
Psihoteste
31.
Pentru a critica pe cineva este mai eficicnt sa-i rcpro§czi di nu-§i urmcaza pl·opriile principii; 11 foqezi astfel sa fie de acord cu tine
~tiu sa profit de pe urma unui sistem de rcguli; sint descurcaret.
32.
33.
Sint capabil sa fiu eu lnsumi, continuind sa flu acceplat de catre ceilalti
46.
Fiecare fraz[t corespunde urmi exemplu de atitudine: evitare, lnfruntare, expectativa, constructiva. Frazele indicate i'n dreptul fiecarui numar au fost clasate in patru coloane, corespunzini.J celor patru atitudini. Completati tabelul de mai jos, treci'nd in dreptul fiecarei intrebari cifra 1 sau 2, dupa cum ati raspuns. Totalul punctelor obtinute. notate cu 1 arata gradul tendintei dv. de a va aprop1a qe una din cele patru atitudini. Faceti suma punctelor la care ati raspuns cu l. Cu cit totalul este mai ridicat, cu atlt tendinta este mai .intens~.
adere la ideile melc.
47,
A flata ramine inca un bun mijloc sa obtii ceca ce vrei
48.
Imi ctau osteneala sa fiu clar dnd iau cuvlntul
49.
~tiu
sa
mfnuiesc
Atitudine de evitare
ironia
mn§catoare
34.
Cind .nu sint de acord, i'nddiznesc s-Ci spun 1ara patirna §i rna fac inteles
35.
Am grija sa nu inoportunez pe
altii
1 7 15 16 17 25 26 35 36 37 50 r--51 52 59, 60 i
50.
Sint sensibil §i U§Or de tratat; adesea ma las putin exploatat
51.
Prefer sa observ dedt sa pa~·
ticip
36.
Irni dau osteneala sa iau o hotarire §i sa aleg
37.
52.
Prefer sa fiu in culise decit in primul rind
Nu-mi place sa rna deosebesc de parerile celorlalti din grup; i'n acest caz prefer sa tac
Nu cred ca manipularea altora este o solutie eficace
38.
54. ' Nu
Nu mi-e tcama sa vorbesc i'n
public
39.
Viata nu-i dec!t raporturi de forta §i de lupta
53.
trebuie sa-ti anunti prea rcpede intentiile; acest lucru este o proba de ncindemlnare
55
~oche~
Total:
adesea · oamenii cu vor-
parerile
Nu rni-e teama sa accept §i riscante
pericu~oase
41.
A crea conflicte poate fi rnm eficient dedt a reduce tensiunea
42.
A mima franchetea mijloc de a obtine fncredere
e un
bun
56. 57.
Prefer sa fiu lup decit micl
Sa manipulezi pe altii e adesea singurul mijloc pentm a obtine ceca ce vrei
~tiu In general sa protestez cu eficacitate, fara agresivitate excesiva
58. 59,
Gascsc ca problemele nu pot fi cu adevarat rezolvate daca nu cauti cauzele profunde
I
Due pina la capat ceca ce am hotarlt sa fac
45.
60.
II
~tiu
sa ai)cult §i nu tai vorba altora
Nu mi-e teama sa-mi ex prim sentimentele a§a cum sint ele in realitate
Nu-mi place sa, ma fac rau vazut.
I
Atitudine de infruntare
Atitudine eXJ2ectativa
4 6 10
3 5 9
11
12
20 21 28 29 30 39 40 48 49 55 56
.13 19
I j
22
31 32 41 -- ---42 -- r-·-- 46 --47 54 I +--·57
Total:
Interpretarea rezu.ltatelo:r
bele mele .
40.
43. 44.
Cotarea.
~tiu cum sa-i fac pe oameni sa
...j
.
Total:
Atitudine constructiva 2
8 14 18 23 24 27 33 34 38 43 44 45 53 58 Total:
.
Coloana I - atitudine de evitare: aveti tendinta de a va ascunde, de a fug1 mai degraba decit de a infrunta oamenii §i lucrurile. Aceasta "fuga" poate lua diverse forme: execs de gentilete, spirit de conciliere ( lntrebarile 1, 7, 50 ); tendinta de a trena, de a amina pentru mai tirziu sau de a nu fi suficient de informal pentru a hotari (25, 26, 36, 59); teama maladiva de judecata altora (15, · 16, 35, 37, 60 ); teama de a ocupa o pozi~e prea In fata, de a avea responsabilitati (51, 52), chiar supararea intensa pentru motivul de a nu putea rezolva o problema (17). Inconvenientul acestei atitudini este ca nu va face respectat nici de altii, nici de dv. in~iva §i va poate provoca sentimente de ranchiuna, irnpresia de a fi exploatat. . ·. · Coloana a U-a - atitudine de l:nfruntare. Un orgoliu rau inteles va Impinge sa vreti sa fiti eel care are ultimul cuvlnt, care striga mai tare, care ~om~na,. chi~1r daca acest lucru indispune pe ceilalti §i chia~ pe dv. ln§iva. Aceasta at1tudme w forme diferite: incercarea de a-i domina pe altii, chiar infrico§i'ndu-I (4, 29); dorinta de a reu§i cu orice pret, chiar trec!nd peste altii (21, 39, 56); monopolizarea cuvlntului in societate (11, 20, 48); placerea de a contrazice, de a §Oca (10, 55) sau de a critica cu rautate, de a umili (6, 49); dorinta de razbunare,
188
Psihoteste
penti:~ cea ~ai mica ofensa, reala sau imaginara (30); tendinta de a-ti asunia
lilildi&iiA
::::a:
nsvcun ex:esl':e (40)._ Aceasta atitudine suscita - bine!nteles - riposta celorlalti sat.i macar antlpatta lor §I va face nefericit, caci ~veti sentimentul de a nu fi iubit. Col?ana a_ ill--~ - ati~dine expectativa. Deci a§teptati "momentul potrivil", prefer~ti rolunle dm cuhse, va ascundeti, urmariti Clipa prielnica in loc sa spuneti cev aVC\1 dev spus in mod deschis. Schimbati bucuros cuvintul dupa interlo:uto~. ya pl~ce sa f1(1 aproape de cei mari, sa cunoa~teti amanunte ignorate de ceilalti, mtentu ascunse. In aceasta atitudine globa!a, anumite aspecte sint mai ev~den!~· d~pa i_ndivid: unii doresc sa-i puna pe altii sa faca ceca ce ar vrea ei, ~h1~r m§clmdu-I sau culpabilizindu-i (13, 31, 41, 42, 46, 47, 57); altii cauta, :namt~ d_e toale,' sa nu se de a "pe fata''' sa "nu-i §lie lumea", sa !ntoarca mdemmattc totul m_ favoarea lor (12, 22, 32) sau joaca cu placere roluri straine (19) .. Pentru acest trp uman, problema se pune in felul urmator: daca manevrelc sale 1es la lumina, ceilalti nu se vor mai fncrede niciodata in el, cxista riscul de a f1 marginalizat.
Colo~a a ~-a ~ ati~dine constructiva Daca ati obtinut un punctaj mare P~ ace~sta coloa~a, _§~lti sa, va ~fm~a? drepturile §i opiniile, fara a fi insa agre~Iv. Va pl_ace sa fl\1 VOl Il1§1Va, fara Simulare (27, 33, 45); va bazati pe mcredere §I franchete (14, 24, 53) §i §titi sa-i ascultati, sa tineti c;ont .de punctul de ~edere al ~tora. (~3, 43), ceea ce nu va impiedica sa va afirmati cu 0 siguranta temperata, lm1§tlta, sa va mentineti parerile §i deciziile (2, 8, 18, 34, 38, 44, ~8.). vE cea mai buna atitudine, cea care va permite, 1n cele mai multe ca~un, sva, a.Jnng~\1 scopurile dv., fara a provoca resentimentele celorlalti §i cluar atragmdu7va stuna lor. Perseverati pe aceasta direqie de conduita! (A.N.) ·
!a
A.
u 1n 1
e
Autoevaluarea
''pozitiei de . viaJE' Omul nu est<; ceca ce crede despre sine §i nici ceca ce-§i inchipuie ca ar putea realiza. El este suma actelor sale. Valoarea sa rezulta din atitudinile, comportamentele, din orientarile §i }nfaptuirile sale. Parerca pe care ne-o facem despre noi (Eul subiectiv) trebuie s-o ·confruntam deci cu parerea celorlalti: sa ne privim ca fntr-o oglinda (Eu1 · reflectat) fn ochii celor cu care muncim §i traim pentru a ne putea ameliora apoi stilul de comportament. E necesar, cu alte cuvinte, sa ne fntrebam: cum ne privesc ceilalti? Ne considera o persoana matura §i responsabila? Sint eu capabil sa stapinesc activ mediul, sa percep corect §i realist lumea :lnconjuratoare §i locul meu intre ceilalti? Manifest constanta §i unitate in com portamentcle melc, dovedesc independenta 1n orientarea conduitei?. Am un sentiment de · satisfaqie §i implinire, rna pot considera o persoana integrata social?_ Am capacitatea de. a ma transpune In situatiile altora, manifest putere empatica? Intre criteriile cu care operam in desctierea personalitiipi mature (concept desctis de psihologul G. Allport, 1937) mai includem: fncrederea in sine §i in ceilalti, simtul autonomiei ~~ eel tle ini~ativa, sfrguinta §i competenta, acceptare de sine. Referitor la relatiile cu ceilal\i, matur este individul care se acomodeaza fara dificulta\i cu altii, manifesta spirit de cooperare fn actiyitate, se concentreaza pe problemele de rezolvat §i nu pe tran§area unor difcrende cu altii. In aceea§i categoric intra §i oamenii calmi §i deta~ati, care fac o apreciere corecta a contributiei altora,, manifesta. un sentiment fundamental de simpatie §i afectiune, caracter participativ §i democratic, simt moral dezvoltat §i responsabilitate sociala. Sa nu uitam nici simtul umorului. Cum se m
190
------------------~------
Psihoteste
setnnifica~in, de nUtura ·sa delimitezc, sa prccizczc §i s~ nuanteze pozip_a fiecaruia in raporturile interpcrsonale. La locul de mund\, in mijloacele de transport, in institutiile publice, in viata cotidiana, noi intram in relatii, comunidlm, lrebuie sa facem fata unor situatii ne~teptate. Cum ne interprellim "rolurile" ce ni se distribuie in diferitele "scenarii" pe care viata ni le ofera? Cum putem an1eliora capacitatea noastra de a descifra semnificatia diferitelor mesaje (cuvinte, gesturi) ~i de a dispunde adecvat? Cum ne. putem imbogati viata (inter)personala, cum ne putcm dezvolta initiativa §i autonomia? Pentru a cunoa~te "ce se intlmplii" §i a aqiona corespunzator, orice om poate invata sa utilizeze o gril~ de .lecturll. a realitll.pj.. Iata un ghid orientativ in acest demers: 1) Lectura individului. Individul uman se exprima, concomitent, prin trei dimensiuni convergente: Eul sau interior, un set de atitudini §i comportamente observabile; "oferite" de ll1SU§i individul Gocul sail de rol), §i 0 orientare valorica specifica (opinii, idei, sentimente, impulsuri). Acesle subsisteme exprima comportamentul interpersonal. 2) Lectura relapilor interpersonale: modul in care fiecare individ lntelege realitatea interpersonala, stilul sau propriu de a face schimb de informatii, idei, optiuni, gesturi. 3) Lectura vietii In comun: modul sau de a se integra fn colectivitate, de a-§i organiza munca, de a-§i asuma responsabilita~, de a stabili contacte formale §i infonnale, "rezistenta'' Ia opiniile celorlal~, modut de exprimare a personalitatii (comportamentul expresiv, notele vizibile, u~or de "citit"). 4) Lectura relapj.lor individului cu mediul sliu (pozitia de viata), competenta In a stabili §i intretine relatii cu mediu.l sau psihosocial (colegi, cunoscuti, necunoscuti). 0 conversatie banala presupune o "arta de a comunica", talent de a evalua rapid §i corect oamenii §i situatiile, abordarea unor "strategii comportamentale'' in func~e de interlocutor. Pozitia de viata influenteaza stilul nostru de comportament, modul de a angaja relatii (supus, dominator, de cooperare sau autoritar etc.), §ansa de a obtine acordul sau dezacordul unui interlocutor. Descifrarea pozitiei de viata a celor cu care intriim In contact ne <\iuta ded sa dezvoltam comportamente satisfacatoare, sa fim noi in§ine, sa ne
191
----~-----------------------
Locul meu in lume
Penlru fiecare din cele opt aspectc de via\a profesionala ave\i la dispozi\ie 10 puncte, pe care va mgam sa le distribuiti intre variantele de raspuns a, b, c, d, 1n funq:ie de frecventa cu care dv. aqiona~:
1.
Stilul de comportament a) Ma justific, rna apar, uneori critic, alleori ma pun Ia adapost b) Folosesc controlul §i puterea de convingere; nu ezit sa fac presiuni c) Imi ajut colegii; simpatia lor ma ajuta' sa ma fac acceptat d) Informez, propun solutii de dezvoltare, analizam impreuna problemele
2.
Abordarea problemelor a) incerc sa le evit, aranjez sa nu fiu angajat b) Tin Ia obiective, ca §i !a calitatea muncii c) Ma straduiesc mai ales sa indeplinesc obiectivele d) Fac astfel ca fiecare sa fie mulpunit
3.
Atitudinea fata de reguli a) Pent:ru mine, regula este regula §i at!t b) Regulile sint un lucru bun, insist sa fie urmale · ' c) Regulilc de conduWi sint utile, dar sa nu fim prizonierii lo~ d) Cred ca Lrebuie sa facem efortul sa le urmam
4.
Viziunea asupra conflictelor a) Conflictele pet fi utile~ cle ofcra adesea solutii de progres b) Nu-mi plac deloc conflictele, ele dauneaza rclatiilor c) Cred ca in primul· rind trebuie sa
ne
ne gindim la munca §i nu sa rcorganizam lumea d) Nu este treaba mea
5.
Reactia la minie · a) Nu-mi place sa rna 1nfrunt la minie; este penibil b) Aceasta ma face foarte dezagrcabil ~i suspicios c) In acest caz provoc o confruntare cinstita d) Nu-i suport pe cei care §i-o permit, meditez profund asupra "urii'' mcle
6.
Atitudinea fata de superiori a) Va.d bine punctele sla:bc, critic sau . manipulez b) Fac tot ce pot; sper sa fiu apreciat · c) Fiecare cu munca lui d) Discutam, schimbam pareri, "negociem"
7.
Umorul a) Fac sa se rida pe seama mea b) Practic o ironic care dezarmeaza c) ~liu sa gasesc cuvlntul care elibereaza §i destinde d) Umorul mcu este caustic §i mu§ciitor
8. a) b) c) d)
Atitudini de baza · Te voi face sa te duci undc vrcau eu Mcrg de la !nceput cu tine Daca tot trcbuic sa mcrgem, s-o facem Mergen1. acolo sau oriunde
Calcularea punctajului §i interpretarea rezultatelor Pot fi idcntificate patru "pozitii de viata" sau patru feluri ale individului de a se evalua prin raportare la altii: unul pozitiv sau constructiv (cadranul I), altul arogant (cadranul II), modul de via(a pasiv (cadranul III), ca §i eel depresiv (cadranul IV). Raportati raspunsurile dv. la tabelul de mai jos. Adunati apoi punctajul obtinut pe fiecarc coloana.
192
I Pozitii
1---------'--1_9_3___
Psihoteste ·-·
I
I
II
III
d_
h_
c- -
c--
d
a__
3. Atitudinca fata de reguli
b_ c__
b_
d
a
4. Viziunea asupra conilictelor
a__
c- -
b_ a__
d
IL
de
via~a
Stilul de comportament
2. Abordarea problemclor
la mlnie
c__
6. Atitudinca fata de superiori 7. Umonil
d_ c__
8. Atitudini de baza
b_
5.
Reac~a
-a- -
'IV a__
-'
b
d_
b a__
b
a__
c
d
c
1 f
'1 I
j Il l
I
Numar de puncte obtinute Acum inscrie~ punctajul oh~nut In diagrama "pozitiei de via til''. (A.N.)
Loci1l meu in lume
Dezirabilitatea sociala Va propunem un test de autocunoa~tere. Intruc!t rr1spunsurile pe care le dati prin complctarea lui siqt influenpte de cunoa~terea scopului acestui test - cc masoara el §i ce aflam prin cunoa§terea scorului obtinut -, prezentam mai intli testul ~i apoi modul de stabilire §i interpretare a scorului, precum §i citeva date despre valoarea testului. Mai jos se prezinta un numar de 33 de enunturi reprezentlnd atitudini §i trasaturi de personalitate. Cititi cu atentie fiecare enunt §i decideti daca este adevarat (A) sau fals (F) in cazul dv. Incerca!i sa nu pierdeti mult timp cu raspunsul §i evaluati pe rind toate enunturile. In coloana alaturata marcati cu semnul x raspunsul ales.
A F
1. 2.
Inainte de a vota pe cineva incerc sa at1u date despre candidat.
Nu ezit sa-mi las treburile deoparte ca sa ajut pe cineva aflat !a ncvoie.
6£f
Eu +
I.
3.
I
511' tJ
3~ ~
Alfu 1
-
20 .
ttf
Mi-este dteodata greu sa-mi contlnui munca daca nu sint incura-
jat.
Al tu I
+
I
4. 5. 6. 7. 8. 9.
Niciodata nu mi-a displiicut cineva foarte mult. In diferite ocazii nu ma indoiesc de abilitatea mea de a reu~i in viata. Citeodata ma simt insuportabil cind nu-mi iese bine ceca ce fac. Totdeauna" s!nt atent !a felul in care ma imbrac. Acasa manlnc la fel de frmnos ca atunci c!nd sint !a restaurant.
Daca a§ putea merge !a un film fara sa p!atesc §i a§ fi sigur ca nu ma vede nimeni, probabii ca a~ face-o.
I
I.
10.
Rarcori renunt la ceva pentru ca nu am incredere in abilitatea mea de a face ace! lucru.
11. 12.
Eu -
Imi place uneori sa blrfesc.
Mi s-a lntlmplat sa simt dizvratire fata de persoane cu autoritate chlar daca am §tiut ca au dreptate.
13. 14.
Indiferent cu cine vorbesc sint lnLotdeauna un bun ascuWitor.
Imi pot reaminti c!nd am facut-o "pe bolnavul" ca sa ies dintr-o situa(ie.
_ _ _ _ _ _ _ _. :1:.;:..9. . :4_ _ _ Psihoteste
15. 16. 17. 18.
195
Au fost ocazii in care ani profitat de altcineva. Si'nt totdeauna gata sa recunosc daca am !acut o
A
gre~eala.
Totdeauna incerc sa. fac ceca ce propovaduiesc.
Nu gasesc di este deosebit de greu sa ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau cu oameni nesuferiti.
F
Cum calculam scorul
!
l I
19·
Clteodata incerc sa fiu mai degraba chit cu cineva decit sa iert §i sa uit.
20. 21. 22. 23. 24.
Clnd nu §tiu ceva nu-mi pasa daca recunosc sau nu.
"'
Ma port totdeauna frumos chiar cu oameni dezagreabili. Uneori am insistat sa fac ceva cu propriile mele puteri. Mi s-a fnti'mplat sa simt ca am dus de ripa ceva.
Niciodata nu m-am gi'ndit sa las pe cineva sa fie pedepsit in locul meu pentru ceea ce am facut eu r1iu.
25 •
Niciodata nu am detestat situatia in care mi s-a cerut sa fntorc o favoare t1kuta mie.
26.
N-am fost niciodata enervat dnd oamenii §i-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.
27 •
Niciodata n-am facut ·o lunga chlatorie fi:\ra sa controlez bine siguranta acesteia.
28. Mi s-a intimplat sa fiu foarte invidiOs pentru · norocul altcuiva. 29• Aproa~e niciodata nu, am sim(it i'ndeiruml/ncvoia de a ocan pe cineva. 30. Citeodata ma irita oamenii care-mi cer favoruri. 31.
Niciodata n-am simtit ca am fost pedepsit fara motiv.
32.
Citeodata am g!ndit ca oamenilot care au necazuri li se :intlmpla astfel numai pentru ca primesc ceea ce merita.
33•
Niciodata n-am spus ceva deliberat pentru a rani sim(amintele oamenilor. Numar total de acorduri:
Locul meu in lume
I
i I I
I'
Compm;ati d'ispunsunle dv. cu ,ccle date !a urmatoarele enunturi; A - l, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 31, 33; F - 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30, 32. Calculati numarul de raspunsuri elate de dv. care concord~\ cu aces tea §i obkineti numitrul total de acorduri, care reprezinta scorul dv.
Cum interpretam scorul obl,inut Scoruri scazute (0-8). Dad\ scorrtl dv. se include In aceasta categoric inseamna dt ati dat raspunsuri intr-o direqie dorita. de catre altii, deci acceptate social; a(i raspuns lntr-un mod mai onest §i potrivit vietii reale dedt raspuncl majoritatea oamenilor. Motivele pcntru care ati dispuns astfel pot fi urmatoarcle: (a) va simti\i confortabil cu parerea pe care o ave~ despre dv.; nu va derai1jeaza clnd alti oarneni considera ca va comportati !ntr-o maniera indczirabila social sau (b) doriti sa fJii privit de altii ca o persoana razvratita social, cliferita de majoritate. De asemenea, acesta este, probabi1, modul de a tine o parte din personalitatea dv. departe de altii. Daca primul motiv este real - s!nteti multumit de propria pet:soana (cum sinteti §i cine sinteti) -, atunci un nivel scazut de dezirabilitate sociala nu va aduce nici un fel de probleme. Daca i'nsit raspunsurile dv. ex prima o razvratire ~i reflecta dificultati !n relatiile cu altii, uncle sugestii facute pentru cei cu scoruri mari pot fi utile ~i pentru dv. Scoruri medii ( 9-19). Ati raspuns ca doua treimi din oamenii care completeaza testul. Scorurile incluse in aceasta categoric reprezinta o com bin a tie de raspunsuri dezirabile §i nedezirabi1e social. Combinatia exprirna un echilibru relativ in modul de comportament cotidian. Estc util sa reveniti asupra raspunsurilor date pentru a vedea ce comportament ave~i l'n situatiile mentionate. Scoruri marl (20-33), Acest scor sugereaza d! a fi privit ca acceptabil de catre altii cslc un lucru foarte important penlru dv. Marimea lui reflecta probabil nevoia pe care o ,aveii de a fi aprobat de altii. Accst lucru poate afecta' negativ interactiuni1e cu a1tii carora le prezentati o imagine a persoanei dv. care nu estc de fapt reala. Indivizii cu o mare nevoie de aprobare inccarca. frecvcnl o stare de insecuritate sociala san anxietate 1n raport cu a~leptarile celor din jur. 0 reevaluare a propriei persoane §i o analiza a imaginii de sine §i a trasaturilor de personalitate slnt deci necesare.
Ce este dezi.rabilitatea sociallt? Psihologii au constatat Inca de mult di dorinta de a fi acceptabil social este un factor important care influenteaza modul in care oamenii raspund la lcstele psihologice. Indifercnt de fntrebare, oamenii tind sii raspunda astfel indt sa apara :intr-o lumina favorabi!a. Aceasta tendinta sc nume§te dezirabilitate s.ociala. D: Crowne §i D. Marlowe (1960) ·au investig'at aceasta trasatura de personalitate, demonstri:nd diferentelc lnlrc indivizi .~i felul In care clezirabilitatea sodala core1eaza ci.J alte trasaturi de persona1itatc. Con§tientizarea acestei trasaturi produce modifidiri In autocunoa§tere §i in modul nostru de comportament. (A.P.L.)
196 Psihoteste ---------------------------
Sinteti o persoana machiavelica? "Diqionarul explicativ a! limbii romane" aral11 semnificatia termenului de "machiavelism" astfel: "comportare, aqiune vicleana, perfida, perfidie, machiavelie, rea-credinta''. Sinonime s-ar mai gasi: duplicitate, falsitate, fatarnicie, ipocrizi'e, mii1ciuna, prefacatorie, vicle~ug. Cu siguranta ca secretarul de stat al Consiliului seniorilor din Republica Floretlla (1498-1512), omul politic, scriitorul §i istoricul Niccolo Machiavelli (14961527) s-ar culr
1.
3.
Spuneti celorlalti adevaratul motiv al aqiunilor dv. numai daca acest lucm va aducc foloasc ( )
Trebuie sa actionati numai daca sinteti convin§i ca ceca ce faceti este moral ( )
2.
4. Cea mai mare. parte a oamenilor sint fundamental buni' §i amabili ( )
Cea mai buna modalitate de a-i face pe oameni sa actioneze cum vreti este sa le spuneti ceca ce le place sa auda ( )
197
1~--·--------------------
Locul meu
5.
Este mai ., prudent sa ad1nitem ca loti oamenii au vicii care se vor' manifesta cind se va ivi prilcjul ( )
6.
i~ toale cazurile oncstilatca cstc
cea mai buna diplomatic ( )
7.
Nu exista mc1 o scuza pentru a min!i pe cineva ( )
rn
lume
8.
In general, oamenii nu muncesc a§a cum trcbuie dcc!t daca sint fortati ( )
9.
In mod sigur, este mai bine sa fii sarac §i curat decl:t bogat §i necinstit ( )
10.
Clnd rugati pe cineva sa va ajute cstc mai bine sa spune~ adevarul decft sa inventa~ motive emotionante ( )
Pentru a va autoevalua tendinta spre machiavelism procedati in felul urmator: a) Schimbati semnul punctajului pe care vi l-ati atribuit la enunturile 3, 4, 6, 7 §i 9; b) Faceti suma algcbrica a punctajului obtinut la cele zece enunturi. Aceasta, teoretic, poate varia intrc +30 §i .-30. Cu dl punctajul total se apropie mai mult de +30, cu ati't sinteti mm machiavelic(a) §i cu dt este mai mic, tintind sprc - 30, cu a:tlt sirtteti mai departe de tipul de personalitate machiavelica. (S.C.)
Pentru sau contra? ·--------De multe ori reactiile noastre nu s!nt calculate, ci impulsive. Ne precizam imediat pozitia - pro s~u contra -, fara a ne glndi deloc. Iar. aceasta nu depinde de un calcul, ci de o atitudine rclativ constanta. Exista persoane care spun nu din principiu, dupa cum altelc spun da pentru ca nu ~tiu sa spuna nu. Sint persoane care, a§a ca japonczii, nu spun niciodata nu. In schimb, pentru ele a nu spune da semnifidi a spune nu; §i invers, sint dintre acelea care nu . spun niciodata da pcntru ca a spune nu inseamna da. Dumneavoastra ce fel de persoana sinteti? Un opozant permanent sau un tip intotdeauna de acord? Este uti! de §tiut accst lucru pentru a ne putea modifica atitudinile; sint situatii in care trebuie sa spunem da §i sint situatii in care trebuie sa spuncm n~. Este vorba deci de a cia dovada de t1exibilitate §i nu de rigiditatc, fie ea fntr-un sens san altul. Daca veti parcurge cu. aten tie testul care urmeaza, veti putea ana lucruri intcrcsante despre atitudinea dumneavoastra de a reactiona cu da saL! nu. Observa~i cu atentie cercul In inter~orul caruia se afla plasat un punct. Apoi priviti ccle 20 de figuri geometrice. In fiecare din accste figuri descnati un punct acolo unde veti considera, acolo undc va place eel mai mult. Nu acorda~i nici o aten(ic liniilor §i litcrclor din interiorul figurilor geometrice. Retincti doar ca trebuie sa priviti intotdeauna ccrcul !nainte c[e a desena punctul in fiecare din cele douazeci de figuri geomctrice. Puneti cite un singur punct in fiecare figura · geome-trica §i nu sariti nici una dintre ele! Succes!
'--
199
198
L---------------~~--~
Locul meu In lume
Calcularea ·scoru.lui §i interpretarea rezultatelor
~® A
.
A
. 8
C
.
A
0
.
.
0
c
EB ® .
·
A
B -~~
·.
B
CjD
.(@· . · ~A 8 . ·rnA @ ABCD'
C·
.
-8- .
.
C
D
D
·
m~~ nm 0 :1:\ llill~LTI
. ffi~·A ~ C
• A B C D
. D. .
AC
.
_
C
D
'AB'
.
. 0
.
Vetifica(i dadl ati desenat cite un punct i'n ficcare figur.'i geometridi. Punctul sc afla lntr-una din zoncle marcate cu una din unnatoarcle litere: A, B, C, D. Numarati dtc zone (litere) cu punct ati obtinut din fiecare categoric §i s.crieti numarul respectiv. A= B= C= D= Acum calculati rezultatul, tin1nd cont cil fiecare zona are o valoare diferitrl: A = 0 puncte; B = 2 puncte; C = 3 punctc; D = 5 puncte. De exemplu, un raspuns ca acesta: A = 4; B = 5; C = 3; D = 8 da un rezultat final: 4 x 0 + 5 x 2 + 3 x 3 + 8 x 5 = 59 puncte. Daca din inlimplare ati plasat vreunul din puncte exact pe linia ce desparle doua zone, acordati un punctaj constind !n media lor. ~i acum, daca ati obtinut: 4lt intre 0 §i 28 de puncte: sinteti intotdeaunaA "pentru", avlnd tendinta de a spune mereu da §i fiind incapabil de a spune nu. Incercati sa fiti mai critic, mai rezistent la ideile §i sugesliile celorlalti, chiar daca pentru inceput o veti face doar in forul dumneavoasi:ra intim. Primul nu este mai greu,' dar apoi veti putea incerca sa va modificati atitudinea In sensu! descris. imediat mai jos; G ln.tre 29. §i 42 de puncte:, sinteti o pcrsoana concilianta; aveti anumite dificultati in a va opunc; celorlalti, va displace sa refuzati. Sinte~ un bun partcner de interactiune pentru ceilalti, dar incercati sa spuneti nu atunci cina aveti certitudinea justetei punctului dumneavoastri1 ·de vederc; Ia inceput o veti face cu uncle eforturi, dar, cu timpul, veti putea spune nu ori de c!te ori veti considera neccsar; • fntre 43. §i 56 de puncte: sinteti dtcodata opozant; avev 0 anumita reactivitate ntgativa t'ata de propunerile celorlalti, pe care le abordati uneori cu suspiciune §i neincredere, ceca ce, sa recunoa§tem, nu este intotdeauna gre§it. Trebuie sa identificati corect sil.uatiile In care se impune prudenta §i atentie ca atitudinea nu se modifice In direc(ia dcscrisa mai jos; dumnea-voastra e intre 57 §i 100 de puncte: sinte0 un opozant negativist, avind permanent !endinta de a spune nu. Sintep un demolator a! tuturor celor ce va sint propuse. Incercati sa va modificati aceasla atitudine dadl nu vreti sa devenig un izolat sau sa va pierdeti colaboratorii §i prietertii. (F.S., J.S.)
sa
Auto Nu este dcloc U§Or sa spui daca eqti sau nu satisfacut de ceca ce faci prin profesia pc care o p.i. 0 scrie de factori ai salisfaqiei muncii nu sint coJ;§tientizati In mod spontan. Psihologii, sociologii, speciali§tii in management ne ajuta sa facem acesl' lucru. Astfel, Ted Pollock a creal un test pentru masurarea autorealizarii, ca element al satisfactici muncii ("How Satisfied Are You?", fn "Supervision" nr. 43, 1981). Se cere sa ne pronuntam daca in ceca ce nc prive§te s!nt adevitrale urmatoarcle enun[uri:
200
Psihoteste
i---------2_0_1___
Munca pe care o fac imi aducc sa-tisfaqii personale.
1.
In profesia mea pot face lucruri noi, niciodata gindite de altii.
5.
1
2.
Postul pe care il am este eel pe care l-am dorit totdeauna.
Si'nt foarte mindru de. ceea ce fac in profesia mea.
6.
1
3.
Indiferent de sarcina de mundi, imi place sa rezolv problerncle profesionale punind o parte din personalitatea mea in solutionarea lor.
Ceca ce fac este o munca fciarte in. teresanta, care irni da posibili tatea utilizarii cuno§tintelor §i deptinderilor formate.
4.
In
I
7.
lid._er_?__
"Lider" 'este un cuvint pro venit ·din limba engleza (leader), care inseamna conducator, §ef. El a intrat §i in vocabularul limbii romfme, fiind des utilizat In discu}'sul cotidian, dar §i in eel sociologic sau psihologic. In linii generate, liderul este individul care exercita o anumita autoritate asupra altar persoane, un §ef care-i influenteaza pe altii sa-l urmeze in realizarea unui scop bine precizat, pe care el insu§i 1-a definit. Fara indoiala, exista o sumedenie de variatii individuale §i psihologia liderilor comporta diferente sensi- . bile in funqie de domeniile in care ace§tia i§i desfa§oara activitatea. Astfel, un general de annata este diferit fata de capitanul echipei de fotbal, un manager de un §ef politic etc. Totu§i exista citeva trasaturi caracterialc comune, ce par a se regasi la toti cei ce au "stofa" de lideri. . Chestionarul care urmeaza i§i propune sa va '\iute sa va C011§tientizati natura dv., dlnd raspuns la urmatoarele lntrebi.lri: . . . Posedati ansamblul de calitati specifice. "§efului" sau trebuie sa va consolati a fi un executant? Personalitatea dv. va face sa fiti, in funqie de circumstanta, un lider sau un executant, deopotriva? Fiecare din cele 50 qe lntrebari comporta doua raspunsuri. Incercuiti varianta de raspuns care vi se potrive§te eel mai bine. Raspundeti spontan §i sincer.
In domeniul autoritatii consideraJ;i ca cea mai marc parte a prietenilor dv. va s]nt superiori? a) da, b). nu.
4.
I I
d~
2.
3"
·I
Aveti calitat!
1.
Intr-o echipa de munca sinteti deseori in centrul atentiei? a) da, b) nu,
Daca s!nteii Ja o reuniune cu colegi de acela§i nivel cu dv., aveti retineri in a va spune parerea atunci clnd este necesar? a) da, b) nu.
munca mea i'mi pot desfa§ura acti. vitatea a§a cum cred eu ca este mai bine. Pentru fiecare din enunturile considerate adevarate primiti dte un punct. Daca. ati obtinut 6-7 puncte i'nseari:ma ca profesia pe care o aveti va permite sa va realiz,ati deplin personalitatea. Situatia ·este multurnitoare daca ati realizclt 3-5 puncte. In fine, cu un scor de 0-2 puncte nu puteti fi rni'ndri: s-ar p~rea ca rnunca pe care o faceti va aduce prea putine satisfactii. Jylcrita sa reflectati asupra schimbi.lrii locului de munca sau profesiei. Ne place sa credem di dv. nu va aflati in aceasta situatie. Totu§i; testati-va autorealizarea prin profesie! (D.T.)
Locul meu in lume
I II
I I I!
'!
l
I
·I
I
~tiind ca sinteti 0 persoaria temuta in anturajul dv., aceasta va provoaca: a) o mare satisfactie? b) o anumita jena?
10.
11.
In toate circumstantele (§edinta de. lucru, petreceri cu prietenii etc.) cautati sa ocupati locul strategic pentru a va impune mai U§Of celorlalti? a) da, b) nu.
12.
Gasiti ca prezenta dv. fizica impune? a) da, b) nu.
Fiind copil, aveati tendinta de a coordona jocul micilor · dv. prieteni? a) da, b) nu.
Credeti ca sint~ti un· visator? a) da, b) nu.
5.
Va descurajati U§or. daca persoanele din anturaj nu sint de acord cu parerea dv.? a) da, b) nu.
Simtiti o mare satisfaqie intelectuala sa convingeti o persoana, initial opozanta, sa actioneze conform dorintelor dv.? a) da, b) nu.
6.
Aveti reputatia uner persoanc nehotar:ite? a) da, b) nu.
7.
Afirmatia "Tot ce se face eficient 1n lumea asta este opera · unci minoritati de oameni superiori" este: a) adevarata? b) falsa?.
8.
Simtiti nevoia profunda de a avea pe cineva care sa va indrume in activitatea profesionala? a) da, b) nu.
9.
Se lntimpla oricui sa-§i piarda firea, mai mult sau mai putin, in activitatea cotidiana. Considerati ca: a) exploziile de furie va fac sa luati decizii regretabile? b) va tineti sub control starile emotionale, oridt de pu.ternice ar fi ele?
13.
14.
15.
Vi se !ntimpHt ca din pror,uie initiqtiva sa va ocupati de organizarea grupurilor? a) da, b) nu.
16. ,
Sa presupunem ca aveti responsabilitatea de a conduce o institutie §i constatati ca randamentul· oi este sub a§leptari. Ce faceti 'In acest caz? a) sinteti tentat sa aruncati responsabilitatea pe altcineva, b) va asurnati responsabilitatea deplina pentru deciziile luate.
17.
Care dintre aceste opinii se apropie mai mull de a dv.? a) un adevarat §ef tre buie sa puna umarul la treaba eel putin pentru a retu~a .uncle detalii, b) un adevarat §Cf este eel care ~tie sa delege uncle din competentele sale colaboratorilor.
202
------------------------------
Psihoteste
18.
'1'
,~-------___:2::.0.:..3:___ Locul meu in lume
27.
35.
Cu cine preferati sa ave[i de-a . in aclivitatea dv. profesionala f{titi sa judecati oamenii corect? face In activitalea dv.? a) cu persoane amabile §i non~alanle, a) da, b) nu. b) cu persoane autoritare. S1nteti capabil sa impuneti Discutiile prea :'!nflacarate" va respectarea disciplinei In anturajul sau fac rau §i ie evitati? / grupul dv. de munca? a) da, b) nu. a) da, b) nu.
19.
20.
Cind erati adolescent autotitatea parintilor sau a profesotilor va deranja? a) da, b) nu.
21.
in discutiile profesionale, aveti abilitatea de a va apropia 0 persoa[\a care va era, initial, ostila? \ a) da, b) nu.
22.
Sinteti cu un grup de prieteni in excursie prin padure §i v-ati ratacit. Se insereaza. Trybuie luata o decizie penlru a ie§i din aceasta situatie. Cum proceda~? a) aceasta decizie o luati dv., b) va bazati pe ceilal[i pentru a lua decizia necesarlL
23.
"Mai bine frunta§ fn satul· tau, decit coda§ Ia ora~." Daca ati avea de ales, ce ati prefera? a) frunla§ In salul meu, b) coda§ !a ora§.
2A.
Slnteti considerat, In general, o persoana cu autorilate asupra celorlalf? a) da, b) nu.
25.
Experientelc dv. nereu§ite v-au convins sa renuntati de. a mai avea pe viitor initiative personale importante? a) da, b) nu.
.26.
Dupa parerea dv. adevaratul lider al unui grup este: a) eel mai competent? b) eel care are personalitatea mai pur:ei·nidt?
Dadi aveti responsabilitat! importante, va simti~ nclini§tit, p\'na la a va picrde cumpatul? a) da, b) nu.
28.
36.
In domeniul profcsional ce preferati? a) sa lucrati sub ordinele unui om care este superior, b) sa lucrati pe cant propriu.
29.
Dupa parerea dv., care dintre cele doua "climate de munca" este mai potrivit pentru bunul mers al unci institutii '? a) climatul permisiv, b) climatul autoritar. .
30.
Dupa parerea dv., care dintre cei doi conducatori ai URSS a fost mai bun? a) Brejnev, b) Gorbaciov.
31.
34.
S!nteti ceca ce am putea numi "un cal de povara", adica un om care munce§te din greu, ori de cite ori este nevoie? a) da, b) nu.
Daca este necesar, §liti sa !ntrerupe\i un interlocutor prea vorbaret sau plictisitor? a) da, b) nu.
I
Vi s-a fntfmplat. vreodat8. sa cumparati un lueru, care nu va trebuia cu adevarat, numai datoritil. unui vinzator insistent? a) da, b) nu.
38.
Fara a cadea In exageran, aveti sentimentul ca fiecare om trebuie sa-§i lndeplineasea o anumiti:i misiune pe Pamlnt? a) da, b) nu.
39.
47.
I
1
Care din urmatoarele doua portrete se .apropie mai mult de a1 dv.? a) voce timbrata, mi~cari impetuoase, gesturi expresive, privire patrunzatoare, b) voce voalata, mi§cari lente, gesturi rezervate, privire visatoare.
33.
44.
I
32.
'Intr-o §edinta de lueru aveti o opinie contrara tuturor celorlalti, dar sfntet! profund convins ca aveti dreptate. In aceasta sitnatie cum procedati? a) va resemnati fara sa va spuneti opinia, b) luptati cu to ate for(ele pentru a impune punctul dv. de vcdere.
Care dintre cele dona forme de rezislenta Ia un regim politic vi se pare mai potrivita cu temperamentul dv.? a) rezistenta prin nonviolenta, b) agitatia revolutionara.
"Pentru ca o casnicie sa mearga bine trebuie ca deciziile importante sa fie luate doar de unul dintre cei doi soti." Considerati ca acest lucru este: a) adevarat, b) fals.
,j
A veti deseori impresia di ceilalti abuzeaza de bunul dv. simp a) da, b) nu.
37.
43.
Fara falsa modestie, poseda\i un simt a! organizarii superior nivelu)ui mediu? a) cred ca da, b) nu.
40.
Care cste atitudinea dv. !n fata dificultatilor? a) Va de~curajati U§Or, b) dificultatile va stimuleaza in aqiune.
I
41.
A vqi curajul sa apostrofati un eolaborator atunci cine! acesta· o merita? a) da, b) nu.
42.
I
Se spune despre dv. ca aveti un sistem nervos rezistent la tensiunea unei vieti tumultuoasc. Considerati ca este adevarat? a) da, b) nu.
45.
Imparta§iti opinia cuprinsa in urmatorul proverb:· "Capul plecat sabia nu-l taie"? a) da, b) nu.
46.
Ce a0 prefera sa fiti?
a) un pietor cunoscut,
b) direetorul unci mari societati. '
48.
..
Ce muzica va place mai mult? a) coruri din opere, b) romante.
49.
Va. simtiti emotional In fata tinor persoane importante? a) da, b) nu.
50.
Vi se fntimpla deseori in munca dv. sa aveti sentimentul suparator ca ati intllnit o vointa mai puternica dec!t a dv.? a) da, b) nu.
~i acum incercuiti !n tabelul aUiturat litera corespunzatoare raspunsului dat de dv. la. fiecare intrebare.
204 Intrebarea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Raspunsul II I b a a b a b b a b a a b b a a b a b a b a b b a a b a' b a b a b a b a b a b b a a b. b a b a a ·b b a
205
Psihoteste Intrebarea 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Total:
--------------------~------
Raspunsul I II b a a b a b b a a b b a a b b a a b b a b a a b b a a b b a a b a b b a a b b a a b b a a b b a b a
Interpretarea rezultatelor Faceti totalul raspuhsurilor inceJ~cuite pe cele doua coloane. Coloana I reprezinta "dominatia", iar coloana a II-a reprezinta "subordonarea". Daca nveti mai mult de 25 de raspunsuri In coloana I, temperamentul dv. tinde spre "dominatie", iar daca aveti peste 35 de raspunsuri in aceasta coloana, dovediti reale posibilitati §i dorinta puternica de a deveni un lider, .posedati calitati, cum ar fi simtul responsabilitatii, . ambitie,. singe rece, indrazneala, incredere, dorinta de a va impune vointa, oit §i td\saturi specifice adevaratilor 1ideri. Totu§i, .peste 45 de raspunsuri in aceasta coloana denota tendinta spre dictatura. Puneti o frlna comportamentului dv.! Daca aveti mai, putffi de 25 de r~spunsuri mcercuite In coloana I, temperamentul dv. n'u este indicat pentru a-i conduce pe ceilalti. Daca aveti mai pupn de 15 puncte, temperamentul dv. tinde catre "subordonare": sinteti amabil, anxios, U§Or de tulburat, dependent, responsabilitatile va paralizeaza, Intr-un cuvint, nu aveti' stofii de lider. Consolativa gindind ca §i liderii au problemele lor psihologice, ca mai sint §i alte cai de implinire a personalitatii dv. §i de a reu§i in viata. (S.Cr.)
Locul meu in lume
Abilitatea sociala '"
Multe firme industriale §i comerciale din Occident utilizeaza teste psihologice la angajarca sau promovarea personalului. Intrebari aparent banale pot dezvalui gradul in care reli§im sa ne facem acceptal;i §i chiar doril;i de colegii §i colegele de serviciu, de persoanele abia cunoscute. Daca, spre exemplu, Ia intrebarile: ,Resimtiti adesea tendinta de a-i contrazice pe cei care fac afirmatii nefondate?"; ,Sint pare.tile unora atlt de stupide incit siml;iti ca trebuie sa le criticati in public?"; ,Va displac persoanele nerezonabile?", raspundeti DA, se poate tnige concluzia ca nu excelal;i in sociabilitate, ca avel;i tendinta de a ·va retrage din colectivitate. Psihologii britanici W. Bernard §i 1. Leopold ne invita sa ne autoevalullin personalitatea sub raportul abilital;ii sociale de a ne face placul;i de cei cu care venim in contact (vezi ,Test Yourself", Corgi Books, Londra, 1972). A§adar, cititi enunturile de mai jos §i incercuil;i raspunsurile DA, in cazul in care sinteti de acord cu ,continutul lor, §i NU, daca aveti alte convingeri sau alt mod de a va comporta. Incercati sa va pronuntati in legatudi cu toate problemele puse in discuti_e. Nu va grabiti cu raspunsul: acest test nu are limita de timp.
1.
Fiecare om trebuie sa se g1ndeasca mereu ca este in ·centrul -atentiei persoanelor cu care vine in contact. NU DA
2.
Este bine sa povestim prietenilor despre preocuparile noastre de timp liber, chiar dadi nu-i intereseaza. NU DA
6.
Daca nu retii numele unei persoane dlreia i-ai fost prezentat, este bine sa 0 rogi sa se recomande din nou. DA NU
'7.
Un om este respectat daca nu se face niciodata vreo farsa. DA NU
8.
3.
Trebuie sa evitati sa vi se joace feste, sa vi se faca mercu §Otii, sa ajungeti ,tinta" tuturor glumelor. NU DA
4.
Intr-o conversatie cu o persoana de 0 inteligenta sclipitoare trebuie sa faci efortul de a da replici inteleptc .. DA NU
Trebuie s11 fim rezervati chiar §i In situatiile cfnd am dori sa ne comportam altfel. DA NU Daca intr-o conversatie interlocutorul iti atrage atentia ca te-ai abatut 'de Ia logica, treb.uie. neaparat sa-i gase§ti §i tu erori Jn .· rationamentele sale §i sa i le repro§ezi. . DA NU
5.
Ci'nd faci cuno§tinta cu cineva, trebuie sa te sld1duie§ti sa fii .spiritual pentru a-1 impresiona. NU DA
men~u
9.
10..
Totdeauna trebuie. sa nc com-· portam lntocmai ca persoanele in campania carora ne aflam. NU DA
11.
Oricine trebuie sa-§I ajute prietenii pentru ca poate veni un timp cind va avea nevoie de sprijinul lor. DA NU
206
12.
Ai grija numai de tine pentru d\, .In realitate, foarte putini oameni apreciaza cu adevarat ajutorul ptimit. DA NU
13.
Mai bine sa oferi, sa dai, sa-i sprijini pe altii dec!t sa prirne§ti, sa ceri, sa fii tu ajutat. DA NU
14.. Merita sa-ti ajuti totdeauna prietenii, tara sa a§tepti vreo recompensa morala sau materiala: DA NU
15.
Oamenii trebuie sa fadl tot ce le sta !n putin¥J. pent111 a fi aprecia~ §i Jauda~. DA NU
16.
Daca §tii gluma pe care fncepe ti-o spuna un coleg, ~ste mai bine sa-l 1ntrerupi dedl sa-l la§i sa 0 povesteasca pi'na la capat. DA NU
sa
2ff7
---------------~~·----
17.
Un prieten adevarat tre15uic sCt faca orice efort pentru ca cei apropia[i lui sa obtina performante excep);ionalc, chiar dadi ei nu doresc acest lucru. DA NU
18.
Chiar dadi §tiai gluma spusa de un,prieten, trebuie sa te prefaci ca tea amuzat foarte mult. DA NU
19.
Mai bine inventezi o scuza plau-zibila decit sa-i spui cuiva adevarul ca nu ai disponibilitatea sufleteasca de a-i face o vizita. DA NU
20.
Uneori este fntelept sa renunti siHi sustii propriile pareri, chiar daca le consideri corecte, §i sa accepti punctul de vedere a! celorlal[i. DA NU
Comentarea testului 1. NU - Chiar daci:l. s!nte~ In centrul aten[iei celorlal[i ceca ce se !nt!mpUi, totu§i, rar -, este bine sa faceti abstractie de acest lucru pentru a putea sa reaqioi1a[i spontan, firesc, a§a cum v-ati obi§nuit. 2. NU - Povestind mereu despre preocuparile dumneavoastra, s-ar putea sa va plictisiti prietenii §i... sa ramfne[i tara ei. 3. NU - Este necesar uneori sa fiti distanti, dar daca lntr-o situa[ie sau alta s!nteti tentati ~a Ava manifesta~ spontan, nu va autocenzura~. 4. NU - ·In conversatiile de zi cu zi oamenii se abat uneori de la rigoarea logicii. Nu trebuie neaparat sa le repro§am acest lucru daca nu vrem ca alta data sa .f1m evitati. 0 anumita ingaduinta consolideaza bunele relatii dintre oameni. · 5. NU - De obicei, fncercarea de a-i impresiona pe cQilalti are consecinte negative. Cu greu suportam superimitatea. interlocutorilor. Mai ales c!nd este afi§ata ostentativ. 6. DA - Aceas\a arata ca va intereseaza respectiva persoana. Este flatant pentru ea. Multi oameni insa se jeneaza sa recunoasd\ faptul ca nu au re[inut numele persoanelor de teama de a nu fi catalogati ca ,oameni distrati". 7. NU _;_ 0 gluma civilizata nu constituie dovada Iipsci de respect. A nu adniite sa ti sc faca niciodata vreo gluma echivaleaza cu respingcrea relatiilor umane §i chiar cu... contrariul 'inteligentei. 8. DA - Respectul de sine impune acest lucru. 9. NU - Daca poti da replici intelcpte este foarte bine, dar nu trebuie sa faci
Locul meu in Jume
eforturi deosebite, sa te obsedeze acest lucru. Cel mai bine este sa fii tu insn\i in orice imprejurare. . 10., NU - A te comporta totdeauna ca ~i ceilal~ i'nseamna a fi ,om de paie". Nu-i deloc magulitor. 11. NU - Trebuie sa ne ajutam prietenii tara sa ne gindim la rasplata. 12. NU - Vezi argumentatia anterioara .. 13. DA - Cfnd i'i ajuti pe a]tii, te fmpline§ti spiritual, cfnd ptimc~ti, adesea sarike§ti. Mai ales daca nu ti se ofera ajutorul cu delicatete. 14. DA - Vezi argumentatia de la m. 11. 15. NU .:___ Fii totdeauna tu insuti. ·· 16. NU - Relatiile umane presupun generozitate: sa-i lasam §i pe altii sa traiasca ,momentul lor de glorie". 17. NU - Este foarte bine sa dore§ti ca aceia ce-ti sfnt apropiati sa obtina performante de exceptie, dar insistenta supara. ,Nu oricine poate· ,ie§i din pielea lui". 18. NU - Ar fi artificial, fals. Un rls fortat, exagerat rane§te ca §i un zimbet dispretui tor. . . " . . 19. NU - Franchetea are farmecul ei, denota respect de sme §1 fata de ceJ!alt,L 20. DA _:_ In problemele marunt~ poti ceda, chiar daca ai dreptate: numai prostia ramine nei'nduplecata.
Inte1prelm'ea rezultatelor Pentru fiecare raspuns corect acordat,t-va d'te l punct. Daca ati obtinut doar 12 puncte (sau mai pu~n), foarte probab1l ca nu sfnteti o persoana sociabila. Reflectati asupra acestui lucru... Cu un scor de 13 - 14 punct:e, va plasati fn categoria persoanelor acceptate de colegi ~i cunosctiti. Daca scorul ob[inut se riclic~ la 15 ~ 16 p1mct:e, s-ar parea ca aveti reale disponibilita[i de relat,ionare cu cetlaltJ,. Probab!l ca sintet,i o persoana foarte agreata, sociabila, dadl. at,i obt,inut la acest test un scor mai mare de 16 puncte: felicitari! (S.C.)
''Greiere'' sau ''furnica"? Declarativ toata lumea are o venera(ie aproape sacra pentru. munca §i un anumit dispret' pentru distrac;tie, divertisment, ceea ce nu-i impi~dica . pe a~eia}i oameni sa considere munca de obicei mai trista, mai apasatoarc, tar dJs,tractta, m mod obi§nuit, vesela §i atractiva. . Pe baza acestci contradiqii apar apoi diferite prejudecati. Una dintre acestea afirma ca persoana care lucreaza 11f.Ult §i intens nu este capabila sa se §i distreze, dupa cum eel care se distreaza mult nu ar fi capabil §i de mundi. Un astfcl de rationament este rezumat fn fabula "Greierele §i furnica'', in care simbolul cintecului, a! distraqiei este contrapus simbolului aqiunii, al muncii. . · Alte opinii afirma ca munca §i distraqia sfnt efectul unci mentalitat,i deoscbite, definita la extrcr11cle sale ca activ/vesela, respectiv pasiv/trista, ceca ce
208
Psihoteste
inseamna Ca 0 persoana care §tiC Sa munceasca, §tie Sa SC §i distreze, iar cine nn §tiC Sa Jucreze !1U §tie nJci Sa SC distreze. in realitate, exista persoane cu o atitndine activa §i optimista alit la distractii, cit §i fn munca, dnpa cum altele sint pasive §i triste, pesimiste in ambele situatii considerate. in acela§i timp trebuie aratat faptul ca nimcni nu este in to tali tate un "greiere" san. o "fnrnica", comportamentnl nostru fiind dependent §i de momentul §i situatia in care ne aflam. Totu§i, fiecare are o predominanta, o preferinta §i un stil actionaL Testul pe care vi-1 propunem inceardi sa le descopere. Veti gasi mai jos douazeci de J:ntfebari §I afinnatii, zece tip "greiere" §i zece tip "furnita"; raspundeti la toate, alegind din cele patru variante de raspnns pe aceea pe care o prefera~. Calcula~-va apoi punctajnl realizat,~ tinind seama ca vcti avea un total pentru "greiere" §i un total pentru "furnica". In final veti gasi interpretarea corelata a celor doua punctaje.
A
1. a) b) c) d)
2. a) b) c) d)
INTREBARI
a) b) c) d)
Cel mai mult ma destinde: sa rna plimb sa scriu sa ascult sa privesc
3.
Pentru mine o seara frumoasa este cea petrecuta: a) cu mai multi prieteni b) cu o singura persoana c) la un spectacol d) de unul singur, facind ce-mi place .
4.
Intr-o casa noua
a§
cumpara mai
intii: a) o !nasa b) un pat c) un dulap d) un soaun
5. a) b) c) d)
0 persoana placuta simpatica, distractiva prezentabila fizic ingrijita ptietenoasa
es~e
7.
a) b) c) d)
2. a) b) c) d)
3.
a) b) c) d)
8. a) b) c) d)
\a) b) c) d)
Cind l.ntflnesc un prieten l.i spun: ascultal buna ziua! numele sau ceva improvizat Momentele deconectante s1nt: improvizate bine organizate alese de mine decise de altii
imi place sa !ncep o scrisoare: cu o fraza de politete "Va scriu pentru ... " intTu direct. in continut cu numele meu
1. 'Intr-o
'!I
TIP "GREIERE"
6.
Ma distrez mai mult: · dimineata dupa-amiaza seara noaptea
·~---------2_09____
INT~ARI TIP6. "CFURNio.legulcrnAevu, r'deal este·.
zi am impresia ca realizez: putine lucruri: unul, doua suficiente: lrei, patru, cinci, §ase multe: §apte, zece, douazeci nu §liu sa rtlspund
Il
I. I
a) foarte capabil §i sirguincios b) .flexibil §i vesel in activitate c) nu. foarte serios san sl.rguincios d) am un model de co leg ideal
nu.
7.
Munca este pu(ernic influentata de: . a) recm:npensele materiale, salariu b) relatiile bune in ·colectiv c) clirnatui bun din familie d) satisfactia personala
Care este "culoarea" muncii? alb, galben, luminoasa ro§U, portocaliu, puternidi verde, albastru, odihnitoare negru, maro, l.nchisa Ce este contrariul muncii? recreerea, repausul odihna norocul satisfactia
8.
4.
Munca pe care o fac astazi, comparativ cu cea pe care o faceam recent, este calitativ: a) mai buna b) nu-mi dau seama I c) mai mult sau mai putin la fel ' d) mai proasta
5.
Daca ar fi sa-mi aleg un alt prenume: a) a§ refuza b) a§ cere sfatul cuiva c) rn-a§ distra cautindu-1 d) 1-a§ trage la sorti
Perioada· urmatoare mi-o voi petrece: a) predominant luctind b) predominant deconectfndu-ma c) nu §ti u. totul este inc~rt, obscur d) programul meu eS'te clar §i variat
9.
C!nd ma gindesc la munca mea o compar cu: a) o alternanta de urcU§Uri §i coborf§nri b) un progres permanent c) q linie ·continua §i stabila d) o'ccoborire lenta
10. a) b) c) d)
" ·''
Munca mea poate fi des<;risa ca: stralucitoare incerta dificila promitatoare
9.
Glndindu-ma la concedii, vacante, . fmi imaginez: a) locuri, plaje, munti b) lume, persoane noi c) calatorii, mi§care d) repaus §i calm
Cotarea raspunsUrilor Calculati-va cele doua punctaje conform grilei de mai jos: Varianta de raspuns
10.
o persoana:.
B.
Locul meu in lume
De obicei, dnd ma gfndesc la perioada imediat urmatoare, imi propun: a) sa fac planuri pentru viitor b) sa realizez ceca ce mi-am propus c) sa iau hotari:ri concrete d) sa rna odihnesc
a b !
c d
Intrebari tip "greiere"
1 2 5 1 2 2 1 5 4 4
3 4 1 2 5
4 5 6 4 2" 2 1 1 4 2 5 1 5 4 5
7 4 2 5 1
8 1 4 5 2
9 2 5 4 1
Intrebari tip "furnica"
10 1 2 3 5 2 5 5 2 4 2 2 4 5 4 4 1 1 1 1
4 5 2 4 l
5 5 4 1 2
6 7 s 9 'w 5 5 5 4 5 4 4 1 5 2 1 2 4 2 1 2 l 2 1 4
210
Psihoteste
Interpretarea rezultatelor Cautati dispunsul la i'ncruci§area dintre punctajul obtinut !a intrebarilc tip "greiere" §i eel realizat la intrebarile tip "furnica". Punctaj "greiere"
0
N
I
0
)o;:
u
'§
f ·su ::::
:::l
Cl..
0
-
('<') l
N
0
-;-
I
('<')
10-20 va "distrati'' numai lucrind: unica dv. deconectare este munca, nu fCU§iti sa facep nimic altceva. Cautati urgent mod uri complementare de deconectare activa. Sinteti foarte lent; once lntrerupere (repaus) va blocheaza total activitatea. Cautati acti vitati care sa va dezvolte progresiv reactivitatea generala. Nu va deconectati niciodaUi: s!nteti trist §i co mod in mai to ate !mprejuriirile, triiiti In phs i vita te. Aveti nevoie de afectiune.
31-40 21-30 I I o anumita 1 v a distrati exccsiv,l Aveti pliicere a muncii. dar atlt in timpul- liber, cit ave~i ~i alte - pu\ine - ~i in activitate. Luatimod uri de a va va munca mai in deconecta. Cautati sa serios, intariti-va auto§i controlul. le di versificati !mbogatiti pe .acestea din urma. Sinteti lipsit de entuzi- va deconectati numai astn, indecis; nu ~titi atunci clnd puteti sepalllCl- sa va deconectati, ra munca de timpul nici sa va bucurati de liber. Nu neglijati nici I munca; totul este gri- una, nici alta. cenu§iu. Analizati-va serios modul de viata. ---,--------------' Sinteti putin motivat Detestati munca, 0 pentru mund\, uneori evi tati c!t puteti, va nici pentru distraqii. distrati mult. Sinteti A ten tie Aveti nevoie' de relatii un boem. interpersonale mai con- mare! sistente, mai ferme.
J__________
r I I
Seara, acasa, va ginditi cu satisfaqie Ia ceea ce ati facut in timpul zilei? Da. Nu.
Credeti c1i sportul §i hobby-urile sint o pierdere de timp? Da. Nu.
2.
Apreciati c1i pentru a evita deceptiile trebuie sa aspiri foarte sus? Da. Nu.
3. Deci't sa nu faceti un lucru bine preferati sa nu-l faceti deloc? Da. Nu.
Ati mers intr-un salon de infrumusetare pentru a va bronza artificial numai din dorinta de a' arata bine? Da. Nu.
5.
Preferati sa va petre9eti vacaniele acolo · unde se reune§te elita dedt i:ntr-un loc oarecare? Da. Nu.
I !
I
I
I I
I Ce fel de ambipe avep? Ce fel de ambi~e ave(i? b ambWe care va incita sa vii lupta~ cu propria persoana sau care va impinge sa rivalizati C\1 al~i? In via(a, prefera~ sa fCU§iti prin orice mijloc sau sa va reali'zati cit mai bine aspiraliile, chiar daca cle nu vii due spre vi1ful scruii sociale? Visa\i ca nurnele dv. sa figureze pe afi§e: 'in marile intreceri sau aspirati la o existenta fericita, dar anonima? Pe scurt, cc forma are ambitia dv.? Raspundcti sincer la intrebarile unnatoare, incercuind vruianta care se apropie eel mai mull de modul dv. de a gindi.
1.
Faceti parte din conducerea unei asociatii culturale, politice, recreative ,.- sau a(i dori acest lucru? Da. Nu.
I·
I lI I I !.
I
11.
Deseori aveti senzatia ca ati pierdut ziua, deoarece era~ obosit sau nu va simteati bine? Da. Nu
4.
'I
(J.S., F.S.)
2_1_1___ Locul meu in lume
6.
Sinteti de acord cu proverbul: "Nu trebuie sa la§i pe milne ceca ce poti face azi''? Da. Nu.
7.
Va comparati adesea rezultatele muncii dv. cu ale celorJ.alti? Da. Nu.
8.
12.
13.
14.
Aveti J:mbracaminte §i accesorii ,care sa poarte marca, eticheta un.or producatori de renum'e? Nu. Da.
15.
Vi s-a !ntimplat sa fiti foarte gelos (invidios) pe cineva? Da. Nu.
16.
Credeti c1i toti oamenii care au facut cariera mai repede ded:t dv. au fost impin§i de altii? Da. Nu.
17.
Pentru a obtine un transfer sau o avansare ezitati sa rivalizati cu un prieten? Da. Nu.
Vi se inti'mpla sa va gindjti .ca o pcrsoana mai putin valoroasa declt dv. A-ti face mereu datoria este are o ina§ina mult mai buna, casa · ceca ce conteaza eel mai mult in_ mult mai frumoasa? viata? Da. Nu. Da. Nu.
o
9.
'Credeti ca modul de a se J:mbraca §i aspectul exterior influenteaza succesul personal? Da. Nu.
10. Preferati ca ]n locuinta dv., ]n Joe sa umpleti peretii cu reproduceri, sa aveti unul sau doua tablouri de valoru·e? Da. Nu.
18.
19.
Daca aveti de ales intre o activitate care va place §i una care nu vii place, dar care va aduce rnai multi bani ~i prestigiu, o alegeti pe prima? Da. Nu.
20.
O;ganizati "mese" pentru a invita "oameni influen~"? Da. Nu.
212
21.
De Cd\ciun preferati sa pnm1t1 bani mai cutind decft un cadou? Da. Nu ..
22.
Preferap sa locuW intr-o casa mica, unde s1nti~ti proprietar, ded:t intr-un apartament mare, fmmos §i luxos cu chirie? Da. Nu. ·
23.
213
26.
La culoarea verde a' semaforului va grabiti sa treceti stnida, porni\i mai repede dedt ceila!p pietoni? Da. Nu. ·
27.
In tren, catatoriti intotdeauna cu clasa I? Da. Nu.
28.
A-ti consacra timpul persoanelor in virsta, copiilor §i familiei este b pierdere de timp? Da. Nu.
Tineti seam a de numarul de stele al hotelului sau a! restaurantului unde ati fost invitat? Da. Nu.
Pentru munca dv. renunta~i !a o multime de lucruri, chiar !a cele care aduc mari bucurii? Da. Nu.
Credeti ca dragostea este mult mai importanta dec!t cariera? Da. Nu.
25.
Preferati sa luati scara rulanta decit sa urcati pe jos? Da. Nu.
24.
Apreciati ca mm1c nu este. mai important in viata decft sa ai un loc bun de mundl §i o cariera asignrata? Da. Nu.
29.
I.
De la 19 la 10 puncte: sinteti satisfacut §i echilibrat, aveti o dQza mare. de ambitie, 'dar, in acela§i timp, §i principii solide care nu va permit sa strivi\i sau · sa neglijati pe altii pentru atingerc& scopului dv. Va iubiti mu~:a in care ;a anga- · jati total, considerind-o ca un ·mijloc de a va expnma .capac;Itatilc §1 nu smteti satisracut dcdt atunci cind ati rcu§it singur sa atingcti mvelul propus. Pentru dv ..au importan(a la fel de mare ca §i munca urmatoare~e lu~~ri: .cite~a ore . de dest1~ dere, daca se poate in aer liber, raporturi bm1e cu fam1ha §I ce1. apropia\I,. actlVltati recreative care sa va imbogateasca spiritul. Pentru dv. banii nu a~uc !~~Circa. De 1a 9 la 0 puncte: tipul dv. de: ambitie nu coincide cu al maJonta~l oamenilor, ceca ce nu inseamna ca nu sinteti ambitios. Obiectivele dv. sint drfente: o viata lirti§tita, calma, in pace cu dv .. in§iva §i persoanele ap.ropiate, o. activitate care va permite sa va exprimati creativitatea §i talentul §i sa d§tigati stnctul . necesar pentru a va consacra intereselor dv. Acestea. sint numeroa~e: "natura .§1 ~m malele, sporturile care va permit sa fiti in contact cu natura, m~atarea .hmbilo: straine sau a altor discipline care va ajuta la imbogatirea §i largrrea onzontulm spiritual. Clnd aveti 0 suma de bani, .in general preferati sa plecati in calatorie,, sa 1 va cumparati dirti, discuri noi. (M.R.)
30.
Calcularea scorului 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
. Locul meu in lume
Acordati un punct pentru fiecare raspuns conform tabelului de mai jos: Nu 11. Da 21. Da Da 12. Nu 22: Nu Da 13. Da · 23. Da Da 14. Da 24. Da Da 15. Da 25. Da. Da 16. Nu 26. Da Da 17: Da 27. Da Da 18. Nu 28. Da Da 19. Nu 29. Nu Da 20. Da 30. Da
Interpretarea rezultatelor De la 30 1a 20 de puncte: sinteti un om extrem de· ,ampitios §i cea mai mare dorinta a dv. este sa deveniti o persoana importanta. Intreaga dv. energie este l:ndreptata spre realizarea acestui scop, adese.a in dauna raporturilor. afective §i a momentelor de destinpere. Sinteti tipul §efului inver§unat, combativ, plin de energie §i de resurse; valorile in care credeti eel mai mull sint productivitatea §i buna desra§Urare a carierei dv .. Daca aveti de atins un scop, nu tineti seama de ceilalti oameni. Considerati viata ca o competitie in. care eel 1nai bun sa d§tige; indiferent cit costa acest lucru. Un statut social bun, venituri ridicate, un loc de munca de prestigiu - acestea sint obiectivele dv.
J\.daptabilitatea Acest test va poate ajuta sa aflal.i masura in care sinteti afectati de schirhbarile nea§teptate ce intervin in viata dumneavdastta. TeStul va permite sa evalua~i adaptabilitatea dumneavoastra. Raspundeti Ia intrebarile de mai jos, !ncercuind vananta de raspuns care corespunde eel mai bine modului ·dumneavoastra., de a reactiona.
1.
Cit de indispus sinteti ci'nd partenerul( a) inti'rzie !a intllnire ?
Deloc
Putin
Mult
Foarte rimlt
.1
2
3
4
2
3
4
2.
Cit de suparat slnteti dnd spectacolul la care aveati bilete. s-a aminat ?
3. ·
Cit de tare va afecteaza plecarea cu doua ore intirziere a avionului cu care urmeaza. sa calatoriti ?
3
IIi ce masur~ va necaje§te faptul un prieten invitat de dumneavOastra Ia o pct:recere mi. mai vine ?
3
4
3
4
4.
0
ca
5••
Cit de' dezamagit sinteti Gind aflati ca licit
2
214
215
Psihoteste
1------------~----~----
6.
Cit de mult. va enerveaza faptul ca autobuzul pleaca din static cu 15 ' secunde lnainte de a ajunge dumneavoastra acolo ?
2
3
4
7.
Cit de tare va supara faptul di de§i le~ati spus dimineata copiilor sa fad\ ordine In camera lor, nu au ascultat ?
2
3
4
2
3
4
8.
Cit de mult va indispune faptul di ati primit de la spl'ilatorie hainele altcuiva ?
I I I
9.
Clt de mult va supara faptul ca autoturismul dumneavoastra nu a fost bine rep'arat ?
2
3
4
2
3
4
11.
Cit de tare va indispune anularea unci petreceri Ja care erati invitat(a) §i doreati sa mergeti ?
2
3
4
2
3
4
12.
Cit de suparat sinteti di po§ta§u1 nu v-a actus ziarul ?
Cum reactionap in viata de zi cu zi? Va prezentam un test psihologic foarte raspindit in SUA. L-am preluat din lucrarea "Who are you?", o carte de teste pentru a afla cine sinteti §i cum reactionati, de Sidney Lecker. Cititorul din Romania va evalua functiile biopsihice, raportindu-se Ia standarde1e americanc. Acest lucru este §i bun §i rau. Bun, dad\ avem in vedere cooperarea cu partenerii de dincolo de ocean; rau, pcntru ca nu putem sa · ne comparam noi intre noi. Cu alte cuvinte, testu1, nefiind etalonat pe popu1atia din Romania, nu ne ofera deci't o sugestie despre normalitatea reaqiilor noastre corporale. Este §i acest lucru demn de retinut Supunem atentiei dumneavoastra opt situatii cotidiene. Cum rcactionati? Incercuiti cifrele de Ia 1 la 5 (1 foarte putin; 5 ;= foarte· mult), dupa cum este cazu1 in ceea ce va prive§te. Daca nu va puteti decide, incercuiti cifra 1.
=
1Q. · Cit
de tare va nedijiti ca pretul unui obiect pe care doreati sa-,1 . cumparati a crescut ?
Locul meu in lume
Calcularea scorului §i interpretarea rezultatelor Adunati numerele !ncercuite. Daca ati obtinut: 12 - 23 puncte: s!nteti o persoana flexibila, care se adapteaza U§Of situatiilor in schimbare rapida, 24 - 35 puncte: sinteti depa§it de anumite situatii,_ dar, de regula, va adapc tati bine. 36 - 48 puncte: sinteti o persoana rigida §i nu .agreati schimbarile pe care nu le puteti influenta In sensu! dorintelor dumneavoastdi. (A.C.)
I
II I
I I I Ij,
I I
A..
Sif,lteti la o petrecere unde nu cunoa§teti · aproape pe nimeni. Inima va bate mai repede 1 2 3 4 5 Transpirati J 3 2 4 5 Sirntiti nevoia sa urinati 1 2 3 4 5 Vi se usuca gura 1 2 3 4 5 Vi se schimba vocea . 1 2 3 4 5 Va tremura miinile 1 2 3 4 5 Simtiti contraqia stomacului 1 2 3 4 5 Va simtiti de-a dreptul ametit l 2 3 5 4
B.
Politistu1 va cer~ actele la control. Inima va bate mai repede 1 2 3 4 5 Transpirati 1 2 3 4 5 Simtiti nevoia sa urinati 1 3 2 4 5 Vi usuca gura 3 1 2 4 5 Vi se schimba voce a 1 2 3 4 5
se
Va tremura mfinile 1 2 3 4 Simtiti contractia stor:r:acului 1 2 3 4 Va simti1i de-a dreptu1 ametit 1 2. 3 4
5 5
5
c.
Sinteti prezentat unei persoane importante. Ini;.na va. bate mai repede 1 5 2 3 4 Transpirati 1 2 3 5 4 Simtiti nevoia sa urinati 1 5 2 3 4 Vi se usuca gura 1 2 5 3 4 Vi se schimba vocea 1 5 2 3 4 Va tremura mfinile 1 5 2 3 4 Vi se contracta stomacul 1 5 2 3 4 Va simtiti de-a dreptu1 ametit 1 5 2 3 4
D.
Ati primit o scrisoare cu vqti proaste, Inima va bate mai repede 1 2 3 5 4
216
----------~-----------
5 5
G.
5
5. 5 5 5
Va a§tepta~ ri:ndul la dentist. Inima va bate mai repede 1 2 3 4 ' 5 Transpirati 4 5 3 1 2 Simtiti nevoia sa urinati 2 3 4 5 1 Vi se usuca gura 5 1 2 3 4 Vi se schimba vocea 2 3 4 5 1 Va tremura m!inile 5 1 2 3 4 Simtiti contractia stomacului 1 2 4 5 3 ' Va sim~ti de-a dreptul ametit 3 4 5 1 .2
E.
F
~-----------------------------
Simtiti contractia stomacului 1 2 3 4 . 5' Va simtiti de-a dreptul ametit 1 2 3 4 5
Transpira~
4 2 3 1 Simtiti nevoia sa urinati 4 3 2 1 Vi se usuca gura 3. 4 2 1 Vi se schimba vbcea 4 1 2 3 Va tremura miinile 2 3 4 1 Simtiti contractia stomacului· 2 3 4 1 Va simtiti de-a dreplul ametit 4 2 3 1
217
Psihoteste
Urmeaza sa dati 0 proba In vederea angajarii. Inima va. Q,ate mai repede 4 5 1 2 3 Transpirati 5 1 2 3 4 Sim~ti nevoia sa urinati 1 2 3 4 5 Vi se usuca gura 3 1 2 4 5 'Vi se schimba vocea 4 1 2 3 5 va tremura mfinile 1 2 3 4 5
Un individ va abordeaza pe strada. Inima va bate mai repede 4 2 3 1 Transpirati · 4 2 3 1 Simtiti nevoia 'sa urinati 4 2 3 1 Vi se usuca gura 4 2 3 1 Vi se schimba vocea 4 2 3 1 Va tremura miinile 4 3 2 1 Simtiti contractia stomacului 4 2 3 1 va simtiti de-a dreptul ame~t 4 3 2 1
Scorul Calcularea scorului este foarte simpUi: insumati cifrele. pe care cuit, aillnd astfel punctajul total.
le~ati
!ncer-
Interpretarea rezultatelor
Va taie calea un biciclist care coboara dealul in viteza. Inima va bate mai repede 1 2 3 4 5 Transpirati 5 4 2 3 1 Simtiti nevoia sa urinati 5 4 2 3 1 Vi se usuca gura . 4 5 2 ·3 1 Vi se schimba vocea 5 4 3 2 1 Va tremura miinile 5 4 2 3 1 Simtiti contrac~a stomacului 5 4 2 3 1 Va simtiti de-a dreptul ametit 4 5 3 2 1
H.
Locul meu in lume
noaptea
5 5
5 5 5 5 5 5
64 • 100 puncte. Sinteti stapfn pe reactiile emotionale. Va controlati foarte bine reactiile corporale. Stapinirea de sine constituie o conditie a succesului. Felicitari, dar gindi(i-va ca un scor prea scazut ar putea sa denote o deficienta de con~tientizare a modului in care reac(ionati la stimuli! emo~onali. Atentie! · 101 - 250 puncte. Cu acest scor va plasati in rindul marii majoritati. Reactionati in viata de zi cu zi asemenea celor mai multi. Dar dumneavoastra .;vreti sa aveti succes, nu-i a§a? Va recomandam mai multa stapinire de sine. Controlati-va mai atent reactiile. Yeti fi in cf§tig. 251 - 320 puncte. Se pare ca sinteti prea emotiv(a), chiar anxios(anxioasa). Ar fi in folosul dumneavoastra sa J:nvatati citeva tehnici de relaxare. Citeva ~edinte de psihoterapie v-ar. ajuta sa faceti fata mai bine evenimentelor din viata de zi cu zi. (L.C.)
-
-==
w;
-6 =· a
iJil'di
11ra
;
;w
a
l ''
I I
I I
I·
l,. I
I
I 'II
Un model ·de autoapre;ciere a onalitat!i___._ _ __ Dupa cm'n se §tie, prin autocunoa§tere se fntelege procesul complex de dezvaluire a esentei propriei personalitati. Autocunoa§terea poate fi empirica ~i §tiintifica. Primul tip este foarte mult marc at de "bunul simt", de intuitie, stereotipuri §i prcjudedl.ti, de caracteristicile sistemului cognitiv al individului, de sistemul sau de valori. Astfel, obiectivitatea autocunoa~tetii se relativizeaza foarte mult in func(ie de factorii enumerati, de nivelul de instruire a persoanei, de statutele §i rolurile sociale del;inutc etc, Dar aceasta nu lnseamna ca nu se poate · realiza §i a§a o autocunoa§tere satisracatoare. Cunoa§terea §tiintifica-psihologica lncearca sa elimine subiectivismul empiric, permit!nd ca la nivel individual (autoapretiere) omul sa devina con§tient de trasaturile proprii, realizind "in extenso" cunoa§terea de sine, fiecare percep!ndu-§i corect efectele comportamentului propriti asupra altora. Pe de alta parte, cunoscindu-§i trasaturile ·de personalitate, fiecare va !nvata sa asculte pe altii §i sa accepte critic a eventuala .a· celorlal[i, in consecinta va dezvolta forme eft mai corecte de comportament, realizind astfel posibilitatea atingerii unui nive.l mai ridicat de lncredere In sine §i in ceilalti. De asemenea, autoaprecierea prin autocunoa~terea cit mai aproape qe realitate creeaza [iremisC!e unor relatii interpersonale deschise, cinstite, sincere. In cele ce urmeaza va oferim una dintre metodele-test de autoapreciere a personalitatii. anumite trasatmi de perCititi cu atentie adjectivele de mai jos referitoare sonalitate care va pot caracteriza. Prima grupa cuprinde trasaturi pozitive, iar a doua trasaturi negative.
Ia
220
personalitatii
INSU~IRI POZITIVE 1. Activ - participativ 2. Altruist 3. Ambitios . 4. Aptitudini profesionale• deosebite 5. Autoexigent 6. Cooperant 7. Combativ 8. Comunicativ 9. Con§tiincios 10. Creativ 11. C~lt 12. Curajos 13. Diplomat 14. Disciplinat 15. Drept 16. Echilibrat 17. Entuziast 18. Inteligent 19. Lucid 20. Modest 21. Onest 22. Serios 23. Sincer 24. Spirit organizatoric 25. Vesel (bine dispus)
INSU~IRI NEGATIVE 1. · Agasant 2. Arogant 3. Comod (superficial) 4. Conservator· · 5. Dezordonat 6. Dur (agresiv) 7. Incorect 8. Indisciplinat 9. Individualist 10. Impulsiv 11. Intrigant 12. Invidios 13. Laudaros 14. Lingu~itor · 15. Lipsit de personalitate 16. Necomunicativ (nesociabil) 17. Neprincipial 18. Nerespectuos 19. Nervos 20. Orgo1ios 21. Ranchiu'nos 22. Repezit 23. Slugarnic 24. Subiectiv 1n aprecieri 25. Vulgar
Alegeti cft mai sincer posibil din fiecare grupa de 1nsu~iri (adjective) pe acelea pe care le considerati ca va caracterizeaza, scriind .In dreptul lor cuv!ntul DA.
Calcularea §i interpretarea rezultatelor Pentru a putea constata daca va autoapreciati r.elativ corect, se poate aplica urmatoarea fonnula clasid1: .
AP
n
=11 ta
unde: AP = autoaprecierea personalita~i, na ,·
.
= numarul
Carui tip de personalitate
a
e·?
Desenati diferite motive in figurile de mai jos. Nu este obligatoriu ca desenele sa fie !a fel in toate figurile.
Se ob~n cfteva tipuri de desene-motive, carora le corespund anumite tipuri de personalitate, fn functie de tipul dominant de motive, fapt ce permite o autocunoa~tere globala a potentelor psihologice mai semnificative, disponibile. Tipul analitic de personalitate va imparti cele mai multe figuri in modele ce utilizeaza fiecare latura a figurii date in mod individual. Se cauta simetria, ceea ce pune in evidenta o personalitate ordonata, atenta Ia detalii, cu spirit de observa~e bun. Iata citeva exemple din acest tip:
Al doilea tip este eel sintetic (fig. C, D, E). Acesta va efectua desene ce folosesc total sau par~al mai multe laturi ale figurii date. Este un tip integrativ, caruia ii place sa fadi sinteze; generalizari, uneori interesante, alteori mai putin interesante. Cauta ceea ce este mai important (din care motiv folose§te adeseori ca · punct de plecare laturile n1ai lungi ale figurii date spre completare). D~sprinde U§Or ceea ce este ·mai important din diferite situatii (in mod Sf>.Ontan, neclehbetat).
adjec-
tivelor alese, nt = numarul total de adjective . AceasU\ formula se poate aplica pentru fiecare grupa de adjective, rezulund doi coeficienti, unul pentru .prima grupa~ altul pentru cea de-a doua (AP] §i AP2). Pentru grupa 1: · ·· - daca APr este apropiat de 1, va apreciati necritic, va referiti necritic la propria persoapa, va supraapreciati; - dad\ AP1 este apropiat de 0; va apreciati hipercritic, va subapreciati; - daca AP1 este aproximativ 0,5, va apreciati relativ corect. Pentm grupa 2: - daca AP2 este apropiat de 1, va supraapreciati; - daca AP2 este apropiat de 0, va subapreciati; - daca AP2 este aproximativ 0,5, va autoapreciati relativ corect. (C.I.S.)
Tipul 3 "- tipul amstic - va organiza descne cu motive ornamentale sinuoase §i diverse. lata citeva modele mai obi§nuite:
~~ F· eonf~rmiz.f
C.· none on form is-t
Tipul mixt va avea mai multe feluri de desene .. Interesea~a ce tip de desene preclomina din cele 8 cadre-tip ce s~au dat sprc completare. In calcularea .rezultatelot se pot obtine urmatoarele structuri, notlnd 'la numarator tipurile dommante,
222
Psihoteste
iar la numitor cele mai puJ;in dominante:
----~----2...::.2...::.3___
}-·
II
4F, 2G .
1D,TA_,
In acest caz este vorba de un tip artistic, neconformist: creativ, complex.
In cazul In care se ob~ne:
2C, 2E
I
lA, lB , este vorba de un tip sintetic; cu tendinJ;e
I l I
artistice complexe, cu mult control analitic. (U.~.)
Repere caracteriale Acest chestionar va ajuta sa va cunoa§teti propriul dy. caracter. Urmeaza sa raspundeti cu DA sau NU la fiecare fntrebare. Sinceritatea absoluta ·este o conditie esenJ;iala.
1
A.
I
l. Aveti. simJ;ul urnomlui? 2. Sinteti sinceri cu prietenii dv. §i aveti i'ncredere i'n ei? 3. puteti sa t1ke~ o ora §i · mai bine? . 4. Impmmutati cu placere lucrurile dv. personale? 5. Aveti multi prieteni?
unui examen; ca si'nteti perfect stapi'n pe materie? 3. Va · plac~ sa faceti morala, observatii etc.? 4. Va simtiti tentat sa faceti pe ongJnalul pentru a va uimi prietenii? 5. Va place sa ironizati parerile altora?
1. ~titi sa vii distrati musafirii? 2. Sinteti punctual? 3. Reu§iti sa faceJ;i economii? 4. Va place stilul sobru in Smbracaminte? · 5, Considerati ca este necesara disciplina interioara?
E.
B.
C.
1. Va manifestati in public antipatia fata de o anumita persoana? 2. Slnte~ impulsiv? 3. Ave~ spirit de contradictie? 4. 'Va place sa f!ii centruf aten);iei in societate? . · · 5. Ati observat ca alJ;ii va imita?
D.
1. Folositi cuvinte grosolane care !i §Ocheaza pe interlocutorii dv.? 2. Obi§nUiti . sa va laudati, in. ajunui
I ~ l
II r
'
1. Preferati profesiile· de jo.cheu, actor, crainic de televiziune, fn. locul celor, de inginer, lab9rant, bibliograf? 2. Intr-o societ:ate de . oameni nec~moscuti va simtiti in largul dv.? 3. In orele libere va place sa faceti sport, in loc sa stati lini~tit acasa §l sa cititi 0 carte? . 4. Sinteti capabil sa pastrati un secret? 5. Va place atmosfera de sarbatoare?
;I
F.
l
1. In corespondenta dv. respectati cu strictete regulile de "Ortografie? 2, Va pregatiti din vreme pentru dis- · tractiile de duminica? 3. Stiti. sa va tineti evidenta cheltuielilor? 4. Va place sa faceti ordine? 5. Sinteti ceca ce se spune "prapastios"?
l
I
I
i'
I
I
I I
I ~
Autoevaluarea personalitatii
Interpretarea raspunsurilor se face in felul urmiHor: daca la majoritatea lntrebarilor dintr-o grupa (A, B, C, D, E, F) ati raspuns DA, notati litera grupei respective; daca predomina raspunsul NU, notati cu zero. Se formeaza mai multe combinatii.
R!spunsuri Fadnd raportul dintre raspunsurile afirmative §i cele negative, obtine1i irnaginea, este drept, destul de schematidi, a caracterului dv. Nu va faceti singe rau daca raspunsuJ nu va Va fj pe plac; nu uitati ca este YOrba totU§i de "un joe" §i di, enervlndu-va, v-ati caract~rizat, de fapt, singur,
Cum p&!eti celor din jur . A.O.O. - Sinteti considerat adesea un om pe care nu te po~ bizui (dc§i !n realitate slnteti doar putin artificial), Sinteti vesel ~i comunicativ. Va Jasati U§Or antrenat de prieteni §i de aceea pareti influentabil (in chestiunile importante insa, §titi sa va aparati punctul de vedere). A.O.C. - Faceti impresia unui om dezghetat, uneori chiar nepoliticos. Tinzind spre originalitate, contraziceti pe altii §i. uneori pe dv. in§iva, infirmind, la un moment dat, ceca ce altora ati afirmat. Pareti nepasatot, nepunctual. Dar d'nd · vreti, §ti1i sa fiti harnic, energic. Va lipse§te ceca ce se nume§te echilibru. A.B.O. - Aveti toate motivele sa va bucurati, placeti celor din jur, sinteti comunicativ, series, respectati opinia altora, va sprijiniti prietenii la ne'.(oie. Dar HU-i ll§Of sa va cl§tige cineva prietenia. A.B.C. - Va ptace sa dominati pe c~i din jur, dar acest neajuns ll simt doar familia §i prietenii. Fata de ceilal~i, va stapiniti. Enuntind o parere, nu va ginditi la impresia pe care o va face asupra eel or din jur. Ace~tia · va evita uneori, din teama de a nu va jigni. 0.0.0. , Sint.::ti o fire indrisa §i rezervata. Nimeni nu va cunoa§te · gindurile. Slnteti greu de intelcs. O.O.C. - Nu-i exclus sa se spuna despre dv.: "Ce om imposibil". Va enervati interlocutorii, nu le ingaduiti sa-§i spuna parerea, impunlndu-le.o pe a dv., §i nu faccti concesii. O;B.O. - Oarnenii ca dv. ·sint In anii de §coala elevi silitori, coreqi, disciplina~ §i respecta(i, lntotdeauna cu note bune. Cit prive§te prietcilii, unii va considera infumurat; aJtii va iubesc §i sint bucuro§i sa se numere plintre apropia~i dv. Nu s!nteti nici prea vorbareJ;, nici laudaros. Slriteti intotdeauna calm §i sigur de dv. O,B.C. - Si'nteti consideral un om caruia i se pare lntotdeauna eli e nedteptatit. Va certati pentru fleacuri. Vi se intlmpla sa fiti bine dispus, dar rar. · Pareti suparator §i banuitor.
Cum smteti in realitate O.O.F. - Sfnteti mai curlnd un timid; constatarea devine evidenta cfnd. aveti de-a face cu oamcnii pe care ii cunoa§teti mai putin. Sinteti eel adevarat numai In cercul familiei ~i al prietenilor. Prezenta necunoscutilor va stinghere§te, dar cautati sa va ascundeti jena. Sinteti C0!1§tiincios §i muncitor, aveti multe idei ~i intentii bune, dar modestia va face sa rarni'neti in umbra. O.E.O. - Sintcti foarte sens1bil, va place sa discutati ~i sa va 1nconjurati de
224
225
Psihoteste
prieteni. Nu puteti suferi singuratatea, nici chiar atunci c!nd trebuie sa lucrati ceva impottant. Spiritul de contradiqie va indeamna sa face~ lucrurile altfel dedt ceilalti. Dar nu !ntotdeauna urmariti acest indemn, de foarte multe ori va stap!ni(i. · O.E.F. S!nteti rezervat, dar nu timid, vesel, dar nu exuberant, respectuos. V-a~ obi§nuit sa fiti Iaudat, dici sfnteti adesea. Ati dori sa fip pe placul celor din jur, dar nu faceti efort in acest scop. Simtiti nevoia de a fi fn societatea uncir prieteni. Va place sa ajutap oamenii. Vi se poate repro§a uneori ca "sinteti cu capul in nori". D.O.O. - Sintep inclinat sa emileti §i sa va aparati cu inver§unare parerile paradoxale. De aceea multi nu va agreeaza, se intJmpla ca p!na §i prietenii sa nu va inteleaga. Dar nu va pasa. Pacat! D.O.F. - Sintem nevoiti sa va spunem adevaruri neplacute. Cum ati reu§it sa ajungeti !a aceasta combinatie de litere? A veti un caracter dificil. S!nteti foarte 1ncapatinat. Nu suportap glumele la adresa dv. Criticati adesea atitudinea altora §i va impuneti punctul de vedere cu dirzenie. Va !nfuriati daca nu vi se da ascultare; de aceea, aveti putini prieteni. ·, D.E.O. - Ap §tint ca sinteti un original §i ca va place sa facep senzatie? Dadi vi se da un sfat, procedati exact impotriva lui, pentru a vedea ce se intimpH\. Pe dv. va amuza, pe all;ii insa ii irita. Numai prietenii cei mai ·buni (apropiati) ~tiu ca, de fapt, nu sintep at)t de increzut cum pareti. . . D.E.F. - S1nteti energic, va simtiti pretutindeni in largul dv. Sinte~ comunicativ, dar se pare ca societatea piietenilor va satisface .doar cu cohditia sa aveti dv. rolul principal. Va place sa faceti pe arbitrul in dispute §i sa organiza~ jocuri. Cei din jur va recunosc autoritatea, deoarece in ra~onamentele dv. exista intotdeauna mult bun sim(, insa"tendintele dv. moralizatoare sint citeodata obositoare. (1~.)
5.
personalitatii
Va intereseaza schimbul valutar? P
6.
13. 14.
Unnati o anumita dicta pentru a va mentine silueta? s
fin?
7.
15.
Va plac cadourile-surpriza?
R
Preferati drept cadou un pactum S
Doriti ca sotul dv. s1Hi Va administrati U§or bugetul p aminteasca ce rochie ati purtat la reve- · familial? lionul de acum doi ani? R Faceti exerci(ii de gimnastica in Sinteti impresionata de senti- mod regulat? P mentele celorlalti · fata de dv.? R Va place sa va plimbati sub Pastrati scrisorile de la persoanele elm· de luna? S iubite? R Sinteti o cititoare pasionata? P Va plac in mod deosebit dineuR rile intime Ia lumina luminanlor? Va place sa vi se admire imbracamintea? S Se intimpla sa va fmbracati neglijent? P p Va place sa facet! sport?
16.
8.
17.
9.
18 .. 19.
10.
11.
20.
12.
Va place in mod deosebit sa primiti flori? R
21.
Aveti anumite cintece care va amintesc de tineretea dv.? R
NUMA1 PENTRU BARBATI .'
Ecuatia perso:Q.ala
1.
Acordati o atentie speciala felului cum va imbracati? s
2. ·
Pentru uncle persoane amintirile placute valot'eaza rilai' m'ult decit succesul financiar. Unii sint visatori, altii inclinati spre lucruri practice. Atractia spre sexul opus domina viata multora. Care este ecuati:a personalitatii dv.? The Personal Equation Test va va ajuta sa raspundeti la lntrebare. In acest scop, incercui(i litera diu dreptul lntrebarilor !a care raspun;5ul dv: este pozitiv. Aten(ie! Ptimele 21 de, l!'ltrebari sint pentru femei, iar celelalte 21 pentru barba(i. Nu va grabiti cu 1·aspunsul.. La acest test nu exista raspunsuri corecte sau incorectel
NUMAI PENTRU FEMEI
S!nteti foarte impresionat de senti·S mentcle celorlalti fa~a de dv.?
3.
Va plac ii} mod deosebit dineurile S intime la lumina ·Jumfnarilor?
4.
Va place sa purtati tricouri deschise la git? S
5.
Aveti anumite cintece care va amintesc de iubita dv.'? . R
6.
Va place in mod deosebit' sa primiti cadouri personale? S
1.
Barbatii ·,;a considera · o femeie atraglitoare (sexy)? S·
3.
V-ar placea ."sa evadati" undeva, R departe, cu iubita dv.?
2.
Tiheti socoteala b~milor pe care 1i cheltuiti pe imbracaminte? P
Va place sa C\;lmparati parfum pentru iubita dv.? S
Primiti frecvent complimente din S partea barbatilor?
4.
7.
8.
Agreati plimbarile seara tirziu? R
9:
Va place sa se uite fC!neile adrni·· rativ dl.lpa dv.? S
10.
Va administrati in interesul familiei?
chibzuit
ba1~ii p
11."
Va plac i:n mod cjeosebit S lotiunile after shave fine?
12.
Va cheltuiti cu grija va(i intereselor personale?
b~i1ii
rezerP
13.
Va place sa scrieti scrisori iubitei dv.? R
14.
Faceti cu regularitatl:f ,exercitii de gimnastica? P
personalitatii
226
---------------------------- Psihoteste 15.
Dadi v-ati cumpara un automobil,, v-ar interesa consumul de benzina?P
16.
19.
Va place sa cumparati cadouri R pentru cea pe care o iubil;i?
Incercuiti litera a, b sau c din fata variantei de raspuns care se acorda eel mai bine cu linia general~-a modului dv. de a fi sau de a gindi.
20.
De obicei, va cumparati singur P hainele?
Va reintoarceti in locurile incarcate de amintiri placute? R
17.
21.
Inainte de a investi bani intr-o ' Va preocupa foarte mult mersul P afacerilor dv.? P afacere chibzuiti indelung?
18. ·
Obi§nuiti sa cumparati flori pentru iubita dv.? R
Interpretarea rnspunsurilor Numarati de cite ori ati lncercuit fiecare litera. Litera eel mai des incercuita simbolizeaza solutia ecuatiei personalitatii dv. TIPUL R (ROMANTIC) se distinge printr-o mare sensibilitate. Traie§te mai mult in trecut dedt in tumultul viepi cotidiene. Acorda o deosebita atenpe sentimentelor sale §i ale altora. fata de persoana sa. TIPUL S (SENZUAL) este dbminat de interesul pentru relatiile cu sexul opus. Sentimente bogate, senzatii intense. Vibreaza afectiv. TIPUL P (PRAGMATIC) se caracterizeaza prin rationalitate. Este interesat de sursele materiale !nainte de odce. Se descurdt in afaceri. Ati recunoscut tipul de personalitate caruia li apartinel;i? Foarte bine. Cele mai multe persoane s!nt §i romantice §i senzuale §i pragmatice in acela§i limp. Difera proportiile: mai mult romantic §i senzual, dar §i pragmatic in mica masura §.a.m.d.' S-ar putea ca §i dv. sa nu reprezentati un tip pur R sau S san P. Ar fi interesant daca ati compara dispunsurile dv. cu cele 'ale iubitului sau iubitei dv. Aceast~ v-ar ajuta sa gasiti sursa unor neintelegeri §i astfel sa le deprt§iti mai U§Or. l!icercati! (A. C.)
Fiecare cu "nebunia'' hri Jules Romains a afirmat prin gura doctorului K~ock ca sintcm cu totii "bolnavi care sc ignora". El n-a fost singurul; un oarecare numar de psihiatri cred ca manifestarile morbide pc care le observam la bolnavii mintali nu se deosebesc radical, ci sint simple exagerari ale tendintelor psihologice nonnale. Ernest Kretschmer, profesor de· neurologic §i psihiatrie la Univcrsitatea din Tlibingen, unul dintre cei mili mari caracterologi; a aratat, folosind 11umeroase statistici, c1i fiecare caracter contine in germcne tendinte!e unor maladii mintale. Aceste tendinte se dezvaluie alit prin tipul f,izic, cit §i prin eel caracterologic. Chestionarul care urmeaza incearca sa va ajute sa afi,ati - orientativ -spre care categoric de "nebunie" inclina constitutia §i temperamentul .dumneavoastra.
Caracteristic~
Caracteristici fizice ·
7.
1.
Ce talie aveti? Barbati a) maj mica sau egala 170 ern b) intre: 171-175 em ' c) mai mare deci't: 175 em
psihologice
Visati cu U§urinta? a) da, mi se intimpla adesea; b) nu, nu e genu! meu; c) mi se intimpla in adolescenta.
Femei cu: 155 em 156~160
em
160 em
2.
Greutatea intre 20 §i 30 de ani Barbati Femei a) mai mica sau egala cu: 50 kg 45 kg b) intre: 51-60 kg . 46-55 kg c) mai mare decl't: 60 kg 55 kg
3.
8.
Aveti destul de des o tinuta excentrica? , a) da, nu strica un · pic de picanterie In l;inuta; b) mi-ar placea, dar n-am curajul sa rise; c) niciodata, nu-mi place sa "sar in ochi".
9.
Nutriti mari ambi\ii pentru viitorul dv.? a) da, trebuie sa vezi grandiosul ca sa reu~~ti;
b) ambitia mea e sa am o calificare
4.
inalta. Nu e nimic grandios in proiectele mele, caci nu-mi place sa ma disting de ceilalti; c) imi repugna cei care fac pe ·vedetele fn public; i'mi place sa ocup un Ioc modest.
5.
In tineretea dv ., v-a venit vreodala sa fugiti de acasa? a) m-am gindit mult, dar n-am tacut-o; b) nu m-a tentat niciodata; c) da, mi s-a intimplat. Astazi mi se pare infantil.
Care este circumferinta caf:mlui? a) mai mica de 56 em; b) intre 56 §i 57 em; c) mai mare de 57 em Dezvoltarea trunchiului a) mai degraba slab §i sprinten; b) umeri largi §i puternici, abdomen plat; c) torace pro fund §i bomb at din care coboara un abdomen gras. Pielea este mai curind: a) uscata. §i anemica; b) intinsa, rara execs de grasime; c) grasa §i moa!e.
6.
Membrele sfnt: a) slabe §i descarnate; b) musculoase; c) scurte §i groase.
10.
11. .
AV avut vreodata lungi perioade de depresie? Vi se intimpla frecvent? a) resimt din cind in cind o plictiseala, dar nu ma las in . voia ei; nici cei apropiati nu-§i dau seama; b) imj vine greu sa ma restabilesc; In viata, circumstantele nu-mi slnt deloc tavorabile;
228
--------·--------------------
c) am mereu urcu~uri §i cobori§uri; mi se intimpla sa nu fiu in forma, dar nu dureaza niciodata mult.
12.
Va este greu sa desfa§ur<\\i mult timp o activitate monotona? a) a§a e; se spune de altfel despre mine ca nu stau locului; b) nu-mi place prea mult, dar daca trebuic, o fac; c) nu mi-e greu, dimpotriva, imi place.
13:
Sintcti foarte neincrezator? a) nu, nicidecum; §i asta imi joaca feste; b) trebuic sa fii uneori; dar nu-mi sta in fire; · c) da, sint; analizez intotdeauna o pro~ blema inainte de a-mi asuma un rise.
14.
Evenimentele exterioare· au un mare rasunet in CC Va priVC§tC? a) da, sint foarle sensibil §i eel mai mic cveniment rna tulbura mult; b) nu, am propriile mele treburi pe care mi le fixez singur §i nu rna las influentat de circumstante exterioare; · c) uncle evenimente ma unpresioneaza, dar incerc sa nu ma las· in voia impresiilor.
15.
Sinteti predispus !a imbufnare? a) nu, mi. se intimpla sa ma infhrii, dar uit imedial ce a trccut; b) rna supar un pic, dar rar; c) ma suparam mai ales cind cram mai tinar. E o anna eficace, care nu face zgomot; mai uzcz uncori de ea.
16.
229
Psihoteste
Sinteti considerat orgolios? a) da, se spune asta despre mine; am totu§i grija sa ma ar1H intotdeauna intr-o lumina modesta imcdiat ce .se ive§te ocazia; b) nu. sint in mod special modest, dar n-am fost niciodata taxat drept orgolios, eel putin din c!te §tiu; -
c) nu, mai curind mi se nu am destul orgoliu.
r~pro~eaztt
d\
22.
17.
Ave~ o voce §i un ris r~sunator7 a) nu, comportamentul meu e mai' degrab·a blind; · · b) da, am o voce puternica; · c) vocea mea mi se pare pur §i simplu normala.
18.
Cum reaqionati la · stimulii care tind sa va distraga atentia de la i'ndeplinirea unei sarcini? a) nu-mi este greu sa nu tin seama de ei; sint foarte concentrat §i tenace · cind fac ceva; ' · · b) sint foarte . sensibil la stimulii eXteriori §i nu pot continua sa lucrez daca nu sint suficient de izolat; c) depinde de moment; uneori rna concentrez bine asupra a ceea ce am de racut, alteori mai putiri~ ;
S'i:nte~ considcrat de cei apropia~". un optimist sau ca un pesimist? ca funciar ·optimist; deseori ca pesimist; · nici una, niei alta.
19. ca a) b) c)
Aveti sehtlme~tul ca gindurile dv ..• fiinta dv. profunda sint neintelese · de anturaj? a) nu in mod special; ·• b) nu, dimpotriva, ma simt fncurajat de inte!egere; · ', c) da, rna ·siint teribil· de nefl~teles. : i.')
20.
'·:<'•
21.
I
Aveti' uneori ftirii teri'bilc ·§i' imprevizibile? Antul'ajul dv: se' teme' de ele? . ·.· · :: . a) da, §i ornd sint furios ·,s1nt vinlerit; b) nu ma enervez prea des; cind rr\.i se intimpla, sint suficient de riiotivate . pentru a nu-l surprinde pe eel ca.re, 1 mi -a suscitat 11ervii; : ·.; · ,, · · \..\ · ~ c) nu ma enervez niciodata· in mod semnificativ. ..
Susceptibilitatea dv. este ex agerata? a) I~U-mi place sa fiu atacat; in acest caz, §tiu sa ma apar; b) nu cred ca se poate spune asta despre mine; nu sint foarte susceptibil; c) sint adesea tratat ca rasfatat.
23.
Ali remarcat ca sinteti mai in forma In societate dedt in mod obi§nuit? a) da, asta imi face privirea mai stralucitoare, fata mai tinara, mai colorata; b) nu, timiditatea ma face in general tern; c) in societate sau nu, ramin acela~i.
24.
Intrati U§Or in panica in fata unci boli? a) nu, n-am nimic dintr-un ipohondru; mi se repro§eaza ca uit sa ma ingrijesc c!nd ar trebui; b) nu-mi place sa fiu bolnav; dar atila vreme cit nu sint, nu rna gindesc deloc la asta; c) cred ca e mai u~or sa ptevii decit sa vindeci,. caci nu-mi place sa sufar §i un pic de prevedere evita. multe rele; rna ingrijesc dacii trebuie ..
personalita.tii place sa ma dezvalui in .mod graluit; b) incerc, dar nu reu§esc intotdeauna cum a§ vrea; c) nu, sint prea nervos pentru asta. Sinteti p~rseverent? a) imi place conlinuitatea intr-o activitatc §i. ma adaptez greu la schimbari frecvente; b) imi place schimbarea §i nu pot suporta munca mereu in acela§i loc §i in acela§i fel; c) imi place schimbarea, dar §i stabilitatea; e nevoie de amindoua pentru a fi fericit.
27.
srntet] cu u~urinta familiar? a) imi place sa pastrez distanta; prea multa familiaritatc · duce la indiscretie; b) n-.am dificultati in a ,fi familiar; toate fiintele ·au valoare, oricare ar fi clasa socia]a careia ii apartin; sint prea democrat pentru a acorda importanta dife-rentelor de clasa; c) respect ,convenientele in uz in mijlocul cercur~lor pe care le frecventez.
28.
29.,
Va place izolarea? a) uneori, ·dar ",nimic prea mult"; b) nicidecum, omul e o fiinta sociaHi care se ofile§te daca ramine prea mult Va place sa va justificati · izolat; aetiunile in mod logic? c) lmi place singuratatea; am nevoie a) prefer sa fiu logic In ceca ce fac de ea. (putini oameni sint capabili de, aceasta performanta); Dispozi.(ia dv. e subiectul unor b) imi place actiunea pcntru actiune ~i variatii importante? nu re~imt nevoia de. a o justifica prin a) ca mai toata lumea, am momente cuvinte; de buna §i de proasta dispozitie, dar c) sint. mai mult intuitiv decit logic §i cxista intotdeauna un mijloc cic a detest; justificarea rational a a unora rcaqiona lmpotriva lor; pentru tot ce fac. b) da, am un caracter instabil care le face viata dificila celor din jurul meu; Ramineti cu U§urinta impasibil c) nu, sint considerat de cei apropiati pe plan afectiv? ca av!nd o dispozi(ie stabila. a) da, in aparenta eel putin, caci nu-mi
25.
30.
26.
230
31.
Sinteti indipatinat? a) da, §i cred ca e 0 calitate sa ~tii sa persi§ti lntr-o decizie pe care ai luat-o; b) sint un pic; c) nu, niciodata, dimpotriva, rna tern ca sint influentabil.
32.
Sinteii stabil afectiv? a) nu, sint mai degniba inconstant; prea multa fidelitate inl~tura savoarea existentei; b) cred ca ar fi bine sa fiu, dar flU poti comanda sentimentelor §i clteva infidelitati mai degraba le intaresc dec!t le distrug; c) sint foarte stabil afectiv §i a§tept de la ceilal~ acela§i lucru. ·
Sinte~ capabil de ironii mu§catoare? a) da, de ce sa fii totdeauna ipocrit, curtenitor? E; atit de arnuzaqt sa taxezi uneori pe cineva! b) imi place sa rid, dar !ncerc sa evit ceea ce ar putea rani sau deranja pe altii; c) imi. place fnainte de t~ate sa rna simt ·irt annonie cu ceilalti; ironia mi se pare inlotdeauna inutila.
33.
34.
Vi se pare greu sa treceti la aqiune? · a) da, pentru ca rna fnceard adesea. 0 mare delasare; se .roate spune ca fac totul in sila; · · b) nu, imi place mai mult sa actionez dec!t sa fiu pasiv; c) mi se lntimpla cind s!nt obosit, dar nu · e o atitudine frecventa.
35.
Aveti ticuri sau comportamente stereotipe? a) da, am cfteva mici manii care apar mai ales in momentele de plictiseala, de depresie, dar aveam mai multe in adoles.centa;
231
.1----------------------~
b) am avut, dar m-am debarasat de ele de mult timp; , c) nu, §i nici nu-mi amintesc sa fi avut vreodata.
36.
Aveti tendinta de a vorbi mult §i de a gesticula? a) uneori l!rii place sa vorbesc, dar nu · gesticulez niciodata; b) sint m~i degraba tacut in societate; gesturile mele sint retinute; c) ador sa vorbesc cu altii, se ride adesea de gesturile mele, dar rna ajuta sa rna expriril.
37.
Va !nvinovatiti adesea pentru gre§elile altora? a) da, din cauza simtului meu social dezvoltat, uneori rna tine zile intregi; b) nil rna simt vinov<,tt dedt pentru gre§elile mele §i nu rna fmpovarez cu ale altora; c) daca am comis o nedreptate, lncerc s-o repar §i apoi uit repede; n-are sens sa te la§i dominat de idei lugubre.
38.
Aveti ;uil sentiment puternic de dedublare a personalita~i? a) nu, rna simt bine in pielea mea; b) arn mai multe tendinte, dar incerc sa le tmpac a§a incft sa nu-mi faca pro-bleme; c) da, §i acest sentiment e uneori atit de puternic !nclt am impresia ca 0 parte di.n mine prive§te cum evolueaza cealalta, fara a se arnesteca.
'39.
Aveti sentimentul ca sinteti insarcinat cu responsabilitati care va depa§esc capacitatile §i fortele? a) nu, accept cu placere responsabilitatile; b) s1nt momente in care sfnt depa§it, dar nu dureaza mult; c) da, §i inca cum! Ne§ansa lmi aduce pe cap probleme care ma depa§eSC.
Autoevaluarea personalitatii
40.
20. Halucinatii Sinteti refr.actar la activitatile 21. Greoi colective? 22. Scandalagiu a) da, am fost considerat irttotdeauna 23. R!s discordant ca un independent; am nevoie de 24. IUs jovial multi:\ libertate personala; 25. Nu rfde b) nu-mi par totdeauna agreabile, dar . 26. Imperturbabil sint necesare pentru a trai in societate; 27. Revoltat activ . c) §tiu sa rna adaptez activitatilor 28. Inhibat · colective. 29. Divagheaza 30. Idei de suicid lata o lista de trasaturi domi31. Lipsit de idei nante. Dintre acestea, alegeti trei care 32. Vrea sa aiba mereu dreptate apar eel mai frecvent la dv. §i incer33. Versatil, nervos cuiti-le. Apoi cautati in tabelul de mai 34. Capricios jos in care coloana se gasesc cele trei 35. Gesturi rare raspunsuri §i veti putea astfel sa Je 36. Reflexiv faceti operationale in tabeltil rezul37. Mereu in proces tatelor testului. Cauta facilul 38. 1. Flegmatic 39. Cauta dificultatea 2. Revendicativ 40. Voce monocorda 3. Egoist 4. ~tie-tot (atot§tiutor) d e a b c 5. Trist 4 5 1 2 3 6. Exploziv 6 7 10 8 '9 7. Indiferent 14 12 15 13 8. delos 16 18 20 19 17 9. Dezordonat ; 24 25 21 22 23 10. Posomorit 29 26 27 28 30 11. Lent '33 31 32 35 34 12. Neii1teles 40 36 37 39 38 13. Glacial Total: 14. Prea rapid ,!,: 15. Lipsit de initiativa Coloana dominanta 16. Lipsit de fantezie a b d ..e c 17. Lipsi t de armonie 18. Vanitos 19. Fuge de idei
41.
n
232 Psihoteste ------------------------
personali tapi
In tabelul de niai jos, !ncercuiti ·litera care corespimde raspunsului · dat de dv, !a !ntrebare. Faceti apoi totalul pentru fiecare coloana. Intrebare
II
Raspuns
1 c 2 c 3 c 4 b - 5 -I ) ' 6 b _ _!?__ - 7 -8- b 9 a b 10 b 11
12
13 14 15 16 17 18 19. 20 21
c c b a
.a c .a ·a
IIi b a a a a a a
IV
a b b c c c , _~ c c
c a
v
a
a___:.b___c - c b a .. '-------a -c._Q__1 - a c c b a c b c a b b c b a c b -b-· c
.lntrebare 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ·41 Total
Raspuns
I
II
b c a b a a c a c
a
c c bb b b b b a
III
v
IV
.c .. a b c b b b b a c a
b. c
a c c a c b a b
b
b
a a c a b
c
~
a-- ___£_ c b c a c .. a c a c d e I
· Daca coloana I contme mai mult de 14 rltspunsuri pozitive: inclinati· spre constitutia atletica. Tipul dv. de "nebunie", dupa Kretschmer; ar fi epilepsia. Temperamentul dv. ar· fi predominant ixotimic (visceral), comportament flegmatic §i perseverent, intrcrupt uneori de ·explozii de violenta acumulata progresiv. lata cum descrie comportamentul at1eticilor Joseph Nuttin: «Atletii reactioneaza putin la stimuli care tind sa le 'distraga atentia in indeplinirea unei sarcini. Rea6tiile .lor motrice sint lente §i greoaie. La' testul Rorschach, dovedesc putina fariiezie. Kretschmer a- concluzionat ca exista ceva tenace,' aderent, greoi §i putin mobil in acest comportament: ideile, reactiile §i activitatile urmeaza un curs stabil' ~i nu "decoleaza" dedt dificil, ceca ce sugereaza §i t~rmenul "greoi", ~are ex prima caracteristica dominanta a acestui temperament. In fata unui excitant; atletictH .ramine impasibil, imperturbabil, cu posibilita:tea de· a avea reactii explozive §i · masive»: '· · ,. Daca coloana a JI-a contme mai · mult de 3 dspunsurl pozitive: inclinap spre constitutia ·paranoida. Tipul de '\nebunie" ar fi delirul sistematizat cu idei de grandoare sau megalomanic, supraestimare a eului, sentiment de persecutie, gelozie; dupa Genii Perrin, "paranoicii constituie o clasa de psihopati a caror anomalie merge de la simpla regresie min tala !a delirul confirmat. Ei s!nt· 'caracterizati mai mult sau mai putin de o insociabilitate generala agresiva. Tipul a:cesta este al persecutat persecutorului".
. Dac~ coloana a ·rn-a contine mai. mult de 8 rltspunsuri:. !nclinati spre o constitutie autistica, egocentrica. Tipul dv. de "nebunie" ar fi schi.zofrenia. Acest ·temperament, numit de Kretschmer schizotimic, "e complicat §i poseda o dub!a personalitate: una la suprafata, cealalta · In profunzime, numita de Bleuler autista. Suprafa\a poate lua mai multe aspecte: brutalitate, ca §i timiditate, ironie sau inserisibilitate. In piofunzime, personalitatea cunoa§te extremele: golul afectiv 1i sensibilitatea cea mai rafinata sau o viata imaginara dintre cele mai bog ate". Kretschmer' spune ca "multi schizoizi slnt ca acele case romane cu obloanele inchise contra soarelui arzator, dar In care, la lumina cernita din interior se celebrau orgii". Caracterul lor hipersensibil face din ei timizi, anxio§i, nesociabili, taciturni, rezervati, gravi §i chiar bizari. Slnt considerati adesea pe nedrept docili, maleabili, marginiti caci la ei totul se petrece In interior §i putin din aceasta viata ascunsa se rasfringe in afara. Dac~ coloana a IV -a contine mai mult de 4 raspunsuri pozitive: !nclinati spre o constitutie melancolica, din grupul psihozelor maniaco-depresive, care confera bolnavului momente de mare voio§ie alternind cu momente de mare tristete. Tipul dv. de "nebunie" ar face loc mai mult celei deca doua faze a acestei maladii. Caracterul. melancolic se manifesta la' "indivizii mai degraba lini§titi, calmi, bllnzi §i mai ales tri§ti, care vad totul in negru". Fata cu dificultatile ei sint depresivi, obosesc U§Or, se cred !ntotdeauna vinovati, nedemni, amplifica gre§elile pe· care ·pot sa le faca, micile neajunsurj §i dificultatile biine§ti. Perpetua lor oboseala ii lmpiedica sa ln'treprinda ceva. In concluzie, slnt pasivi. Dacl1 ~oloana It V~a contme mai mult de 13 rltspunsuri pozitive: !nclina~i spre .o constitutie maniaca, In sensul psihiatric al cuv!ntului, caracterizat prin agitatJe, hiperactivitate. Tipul dv. de "nebunie" ar fi psihoza maniaco-depresiva, care _,coufera b.olnav:ului momente de nebuna veselie, de vivacitate, minie, alternind cu momente de tristete, in care bolnavul vede totul In negru, se acuza de)oate. pacatele; atins :de toate irelele, nu .are nici o .. putere de actiune: La unii, faza maniacala §i acnivi"1 domina net faza .depresiva §i pasiva. La altii e invers. Indivizii din ...prima grqpa,.• "hipomaniacii, au reaqii foarte vii §i rapide; proiectele §.i planuril~ abunda .In oapul ·lor, dar se schimba .u§or". Kretschmer a .descriS' mai n:ml~e variante, ale ac1:1:?tui temperament: umorjstul lini§tit, vorbaretul jovial, tipi.· qarul .practicu~ .actiy, senti1111;mtalul pa§nic,- sangvinicul. .k, 1 con~h,lZie: bine!nteles,.ln viaia,. nici una din aceste categorii caracteriale n,u .se. pre~inta in $tare pura. Mai .multe te11dinte pot coexisfa in noi, nuanpnduse d,iverse,aspecte ,ale rvactiilor .noastre. Psihiatrii au observat uncle analogii !iltre psihqza, panmoida §i schizofFenie; ei ' ]eaga tu]burarile Opuse care aJterheaza :in psihqza maniaco-depr~:;siva, printr-o. serie de t:rasaturi comune apartini'nd unui temperament;l>!\nbiyal,ent, numit ciclotimic.. .· . .··· , .. . Ciclotimicul este sociabil, amabil, sut1etist, in.diferent daca este maniac sau <;lepresiv; · Dispozitia yoioasa ra hipomaniacului poate fi dublata de uri fond melans;:ulic.' La fel, tristetea poate· fi temperata de un fond dispozitional maniacal. AstfeJ, diferitele ,tipuri nu numai. ca .nu se; exdud, ci se completeaza pentru a foqna -perso-nalitatea bogata §i complexa. , _I;;iecare· poate cerceta, cu un pic de ret1ectie, care s!nt nuantele care i1 caracterizeaza. (C.B.) , .. ·
.,.
234
Psihoteste
personalitaW b. mai degraba repulsie? c. o satisfac(ie? d. pofta §i repulsie succesiv?
Echilibrul fiintei umane In Iimbajul curent, cuvintul "echilibrat" revine frecvent: vorbim de "echilibru biologic", "echilibru demografic", "fire echilibraU1" etc. Echilibrul fiintei umane apare ca o rezultanta a mai multor "echilibre": .echilibrul fizic, echilibrul psihic - care condi~oneaza §i starea de sanatate - §i mai ales echilibrul social. Un om cu adevarat echilibrat trebuie sa satisfadi, in mod ega!, aceste trei directii. Acestui element spa~al i se adauga inca o dimensiune specifica · fiintelor vii: timpul. .Existenta bioritmului, ca parte a patrimoniului genetic, in care mediul arnbiant joaca rolul de "sincronizator", este astazi o tema de discutii, unii sustin!nd ca desincronizarea devine sinonima cu "starea de boaUi". Rfunine l.a latitudinea dv. de a judeca unde va situati in acest ansarnblu multidimensional. Fiecare 1ntrebare din testul de mai jos, preluat §i adaptat dupa cartea lui Michel §i Franioise Gauguelin "20 de teste pentru autocunoa§tere", admite patru d'ispunsuri posibile, notate cu a, b, c sau d. Bifati litera care corespunde eel mai bine comportamentului dv. Alegeti rara sa ezitap., conform p1imului impuls §i rara sa meditati prea rnult asupra raspunsului.
A. ECHlLffiRUL FIZIC
1.
Imaginati-va ca stati intr·Un p!C!Or §i cu ochii inchi§i. Cit puteti sta in aceasta pozitie? a. 30 de secunde; b. rnai inult .de 20 de secunde; c. mai putin de 10 secunde; d. clteva minute.
2.
Dormiti: a. de cele mai multe ori cu mici intreruperi ale somnului? b. intre 6-7 ore? c. de la 3 la 11 ore, in functie de perioada? d. 8 ore in §ir?
3.
Pe marginea unei faleze sau a unui halcon situat la mare inaltime simtiti: a. un sentiment de sccuritate; b. o anumita ame(eala; c. o repulsie puternica; d. 0 atraqie catre vid.
4.
Cum este greutatea dv. corporala? a. stabila;
b. variabilli, in funqie de anotimp; c. am o tendinta constanta de a slabi (sau de a rna ingra§a); d. greutatea variaza fadl un rnotiv bine definit.
5.
Stabiliti-va echilibrul inaltimegreutate utilizind urrnatoarea formula: G = I - 100 + (4 x m) I 2 unde: greutatea corporala G I = inaltimea (in centimetri) m = circumferinta incheieturii rniinii (in centirnetri). Exemplu: daca masurati 1 m §i 65 em, circurnferinta incheieturii miinii este de . 15 em, .greutatea idea)a trebuie. sa fie: 165 - 100 + (4 X 15) I 2 = 62,5 kg. Diferen(a dintre greutatea ideala ~i cea reala este de ordinul: a. ± 1 kg b. ± 10 kg c. ± 5 kg d. ± 15 kg.
=
6.
Mincarea va inspira: a. o pofta irezistibila?
7.
La o petrecere cu prietenii obi§nuiti sa consumati alcool? a. da, fn cantitati destul de mari; b. rezonabil, nu mai mult de 2-3 pahare; c. nu beau deloc alcool; d. cind incep sa beau alcool nu rna rnai pot opri !a timp.
b. la ore regulate, dar in funqie de dispozitie? c. fntotdeauna foarte tfrziu? d. niciodata la aceea§i ora?
13.
Sinteti un tip sportiv? a. da, practic regulat un sport; b. nu chiar, dar cind pot practic jocuri sportive; ' c. orice activitate fizica 1mi displace; d. am practicat numeroase sportmi, pe care le-arn abandonat pe rind.
Fuma~ zilnic: a. mai pu~n de 15 tigari; Din punct de vedere a1 sanatatii b. nu fumez .deloc; va considerati: c. nu-mi numar tigarile pe care le a. dotat cu o "sanatate de fier"; fumez; . b. cu 0 sanatate foarte buna; d. 1-3 pachete de (igari intr-o zi, apoi C. in ceca CC priVe§te sanatatea, am fac o pauza de c!teva zile. uncle necazuri, ca toata lumea de altfel; d. un etern bo1nav. Apelati Ia excitante cum ar fi cafeaua sau ceaiul? Cum apreciati viata dv. sexuala? a. nu, evit sisternatic orice excitant; a. normala §i plina de satisfactii; b. beau una sau doua ce§ti pe zi; b. variabila; c. am nevoie de a fi stimulat in per-· c. mediocra; manenta; d. refuz sa raspund Ia aceasta fntrebare. d. da, in petioadc foarte aglomerate nu pot lucra decit dac2, beau cafea sau ceai. B. ECHI.LIBRUL PSIHIC
8.
9.
10.
Folositi medicamcnte? a. niciodata, am oroare de medicamente; b. numai in cazuri grave §i cu avizul rnedicului; c. din pacate, iau destul de des medicamente; d .. trebuie sa consum permanent medicamente.
11. a. b. c. d.
Faceti cultura fizica? niciodata; citeodata, dar pina la epuizare; 10 minute in fiecare dimjneata; din clnd in dnd.
12.
Va culcati: a. intotdeauna la aceca§i ora?
14.
15.
16.
Sfnteti capabil sa va impunqi un efort sustinut? a. da, sint un om al datoriei; b. da, dadi. acest lucru este necesar; c. orice efott fmi este neplacut; d. uneori. Inaintca unei deci~ii irnportante cum va comportati? a. prima idee este intotdeauna cca mai buna; b. gfndesc mult · argumentele pro §i contra; c. ma decid fara dificultati; d. rna decid foarte greu.
17.
18.
Cum suportati zgomotelc: a. zgomotul mi-e indiferent;
236
------------~------
b. nu suport absolut deloc zgomotul cind lucrez; c. am nevoie constanta de zgomot in jurul meu; d. suport bine zgomotul, dar constat ca Jucrez mai bine in lini§te.
a. da, asta rna stimuleaza; b. da, dar cred d\ nu foarte bine; c. sint incapabil sa fac mai multe lucruri in acela§i timp; d. nu, pentru ca ma obosesc sau. imi ies prost.
19.
25. Cu~
In general, cum va simtiti:
a. la pamint, . deprimat; b. in plina vigoare; c. in forma; d. depinde de la. o zi la alta.
20.
Va apuca !ndoiala .dupa ce intreprindeti o actiune? a. nu, regretele sint inutile; b. da, destul de des; c. da, pentru lucrurile foarte importante; d. da, aproape ohlsesiv.
21.
In. fat!! unei contrarietati impor" tante, intr-o discutie violenta, ~urn reactionati: a. irni pastrez "singele rece"; b. explodez; c. rna fortez sa. rationez §i sa rna staptnesc; d. sint paralizat.
22.
Viata dv. se desfa§oana in acela§i ritm? . a. da; b. nu; c. depinde. de imprejurari; d. am perioade de activitate foarte intcrF sa, urmate de inactivitate aproape. tota)a.
23.
Inaintea unui exame~ important sinteti: a. speriat, angoasat; b: nelini§tit; c. calm; d. in plina forma, gata de actiune.
24.
237
Psihoteste
Sinteti capabil sa faceti mai rnulte lucruri o data?
adormiti? a. imediat ce inchid ochii; b. ma foiesc mull pina adorm §i fac deseori ape! Ia somnifere; c. in funqie de starea mea de oboseala sau de ceca ce am mincat la dna; d. am absoluta nevoie sa citesc inainte de a adormi.
26.
Va place viata? . da, profit din plin de fiecare clipa; b. viata este putin atragatoare pentru mine· · · . · · c. n~mai daca imi dau seama ca sint mai favorizat de soarta decit altii; d. in viata mea sint mai multe bu~urii decit necazuri.
a.
27.
Dati dovada de oarecare teama atunci dnd completa·ti un ·chestionar.? a. putin; b. nu; c. da; d. da, pentru anumite lntrebari.
28.
Va considerati un om. echilibrat? a. da; b, nu; c. ·nu §tiu; d. sint o fire foarte labila.
29.
Opinia dv. cu privire la acest subiect (om echilibrat) corespunde cu cea a cunoscutilor dv.?. a. da; b. mai mult san mai putin; c. nu §tiu, dar asta lmi este indiferent; d. ceilalti rna detesta.
C. ECmLIBRUL SOCIAL
30.
Sinteti fericit clnd va reintoarceti in sinul familiei dupa orele de munca? a. da; b. depinde de zile; c. nu, prefer sa fiu singur; d. trebuie sa fac un efort pentru a ma adapta ambiantei familiale.
31.
Daca slnteti casatorit, cine ia deciziile financiare ·in cadrul familiei? a. sotia mea (sotul meu); b. luam deciziile in comun; c. nu reu§im niciodata si ne punem de acord; d. unul din noi sflr§e§te prin a-§i impune punctul de vedere.
32.
Aveti sentimentul ca nu s!nteti inteles in cadrul familiei? a. uneori; b. nu; c. deseori; d. nimeni din familie nu ma intelege..
33.
Sinteti pehtru sau contra cas atoriei? a. pentru; b. contra; c. depinde de casatorie; d. sint pentru, ci'nd aceasta mi se potrive§te.
34.
Va jucati cu cop iii dv.? a. da, dar nu am prea mult timp pentru a o face; b. imi gasesc intotdeauna timp, este indispensabil pentru echilibrul meu §i a! copiilor; · c. nu suport copiii declt un timp scurt; d. copiii mei ma cpuizeaza.
35.
Care este, in general, compQrtamentul dv . .in societate?
personali tatii
a: sint foarte expansiv, ies intotdeauna in fata; b. ramin fn coltul meu, fara sa fac conversa~e;
c. · particip. intotdeauna cu mare placere; d. caut oamenii care ma intereseaza §i daca nu-i gasesc, plec.
36.
Cum suportati singuratatea pe termen scurt? a. bine; b. destul de greu; c. imi place singuratatea, de altfel sint intotdeaupa singur; d. nu pot ramine singur.
37.
Care este atitudinea dv. fata de persoanele necunoscute? a. imi plac oamenii §i sint bucuros sa fac noi cuno§tinte; . b.. depinde de persoahele respective; c. indiferenta; d. am mai degraba tendinta· de a'· fi agasat de prezenta persoanelor absolut necunoscute.
38. a. b. c, d.
Sinteti multumit de munca dv.? mai mult sau mai putin; da; nu; da,. daca o compar cu a altora.
39.
Cite ore lucrap pe zi? a. in jur de 8 ore; b. zi §i noapte uneori, apoi trebuie sa· ma opresc; c. in orice caz, muncesc mult; d. am sentimentul ca nu-mi termin niciodata tot ce am de facut.
40.
ca
Considerati retributia dv. este: a. meritata? b. prea mica? c: i'n concordanta cu munca depusa?, d. prea mare pentru valoarea dv.?
238
----------------~----
41.
Psihoteste
~titi sa va relaxap., sa stati. tara
sa faceti nimic? a. mi se lnt!mpla foarte rar; b. da; c. niciodata; d. pot sta fara sa fac mmiC, dar ma pot relaxa cu adevarat.
ilU
42.
Cite dh1i citi~, in medie, anual? douasprezece, dar importante; nu am niciodata timp sa citesc; citesc tot ce lmi cade in mina; douazeci In medie. ,
a. b. c. d.
43.
Ie~iti deseori seara In ora§? a. niciodata; , b. 0 data sau de doua ori pe saptamlna; c. in fiecare seara, nu pot sta in casa; d. numai ctnd am ocazia.
44. ni a. b. c. d.
Aveti una sau mai multe pasiuextraprofesionale? da, dar destul de inslabile; da; nu; n-a§ putea sa spun d1 aln un hobby.
45. la a. b. c. d.
De cite ori pe saptamina priviti tele.vizor? de dou1l-trei on, m medie; nu am televizor; uneori; In fiecare seara.
]mi place Sa IeS, Sa frecventez reuni-uni, binelnteles daca sint intercsante.· d. uneciri.
C.
47.
Practicati un sport de grup (colectiv)? a. intotdeauna mi-au placut jocurile de echipa; b. am nevoie de contactul cu aWi; c. nu, dar fara motiv; d. nu am spirit de echipa.
48.
Va place sa pleca~ in excursie la sfir§it de -saptamina? a. lmi este indispensabil pentru a ma recrea; b. lrni plac excursiile de sfir§it de saptamina, dar nu pot pleca de fiecare data; c. am prea multe de facut pentru a ma gindi la weekend;_ d. nu-mi plac duminicile.
.!--~---------=2.:.3.:.9_.:..;__Autoevaluarea personalitatii A. ECHILIBRUL FIZIC Raspunsul dv. Intrebarea
I
II
III
C. ECHIUBRUL SOCIAL Inttebarea Raspunsul dv.
rv
I
II
III
IV
3~5~---~c__:d
a
b
Familia
Echilibrul
1
c
a
c
Greutatca corporala §i hrana______ _ 4 a b d c b c __6________c a b d-Tonusuf_______..__________
a--
--s------·--a 7 8
b b
-9-.--- b
c a a
a c c
d d
d
Activitatea psihica §i starea de sanatate 10 b c a d 11 ---c--d - a b 1'2 a b _c___ d_
a
13 14 15
a
'rotal partia1 A:
a
b c b
d b d
c
36
b c 37 -----=a----;.b--.-=;.d-
Munca dv. 38
a
39
b d a a c--~b-
40
a
c
41 b d Cultura §i timpul liber
42
d c c
d
b---da
c
b
a
d
c ----------
49.
Va place sa pleca~ in vacanta? a. ma simt foarte bine acasa, n-am nevoie sa plec in vacanta; b. abia a§tept vacantele; c. im! plac' vacantele, dar toate la timpul lor; d. am plecat, o data, o zi in vacanta §i am regretat.
B. ECHILIBRUL PSIHIC Intrebarea Raspunsul dv. I II III Vointa 16 a b d c b a
u---------
c IV
Total partial C:
a d
d a
---------
··-·---
c d
'
50.
,-:-;-~~-=I-·_:::.II_~II!_ __ly__ Total partial A: Total partial B: r;:T,:-o.:.:::ta""I_..p-=ar::.>:kl:=.a~l-;C;.:.:----··----------
Care este atitudinea dv. fata de ceilalti? Va duceti cu placere la cmr· a. intotdeauna speriat; b. dominator; ferinte, expozi~ii sau conccrte?, c. contactul cu ceilalti fmi ofera expea. da; b. am· tot ce-mi trebuie ac'asa, pentru riente noi; ce m-a§ duce la 'astfcl de manifestari? · d. sfnt retras l:n raport cu ceilalti.
46.
Total general:
Calcularea scorului
Tabelele de mai jos regrupeaza cele patru variante de raspuns de la -fiecare 'i'ntrebare a chestionarului. Incercuiti litera a. 1:5, c sau d din chestion
c
Total partial
B
240
personalitatii
lata inventarul terminat. Ati remarcat, desigur, ca distinctia operata lntre fizic, psihic §i social este un pic artificia!a; in realitate: .aces~e trei .domenii se intrepatrund: somnul, o~oseala" etc. tin, atl~ ?e, do~n~mul fiZlc, Cit ~I psi~Ic .. Pentru fiecare grupa de raspunsun (flZlc, psihic, social) exista patm coloane, care reprezinta pozitiile de echilibru (I: foarte bine echilibrat; II: bi~e echilibrat~ III: echilibru instabil; IV: dezechilibru net). Totalul partJal pentru f1ecare g:upa de raspunsuri, cit §i totalul general se fac insumlnd numarul de raspunsun pe fiecare coloanlL
!Jlterpretarea rezultatelor .
.
" . "
.
.. . ,
In cazul in care coloana I este dommanli: daca atJ raspuns cu smcentate la chestionarul nostru, aveti un echilibru foarte bun. Sinteti aproape o except_i~ in viata moderna tumultuoasa, plina de modific~ri" rapide .. Un" ~stfe1 d~ ech1hbr~ este "prea perfect"; omul are nevme §I de putma. fantezie; far.a mtentw de .a ~a ofensa, sfnteti un tip prea sobru §i, la urma unnm, putm phctJcos. Renuntati dm cfnd in clnd la rigoare §i ve(:i vedea ca va fi mai bine. In cazul in care coloana a ll-a este dominantll.: personalitatea dv. este cu adevarat "bine echilibrata", reactionati normal Ia necazurile vie(:ii cotidiene, §tiind sa va adaptati rapid Ia schimbari. Sinteti suplu, ;naleabil,, lntr~un cuvint, :;nodern: In cazul in care coloana a ill-a este dommantll.: smtetJ o persoana echlhbrata dar la limita. Sinteti capabil sa stabiliti "un echilibru in dezechilibru", schit~barile majore va dezorienteaza, va nelihi§tesc, dar in cele din urma va revei}iti Ia starea de echilibru. . . " . In cazul in care coloana a IV-a este donunantli: poate ca JUdecata dv. asupra propriei persoane este un pic pesimista, dar pesi.mismul nu :epr~zinta oare 0 anumita forlna de dezechilibru? Nu va simtiti prea bme !n propna p1ele, experiente succesive au instalat in dv. un sentiment de e§eC §i chiar de angoasa autointretinuta. S!nteti un posibil candidat la depresie psihica, !a nevro.za. Analiza dV. arata Ca sfnteti foarte COU§ti~nt '§i . deci foarte capabil de a reacvona pentru restabilirea propriului echilibru. Inainte de orice, refaceti testul de Ia zero, fara sa va autoinfluentati intr-un mod defavorabil. Dac~ §i dupa a dona lectura coloana a IV -a este dominanta; trebuie. sa reactionati. Inseamna ca exista serioase cont1icte fntre tendintele propriei dv. persona!W:\ti. S!nteti, in general,. "desincronizat" fata de Iumea fnconjuratoare. · Trebuie sa analizati originea acestor complexe, nu neaparat ~vi~en:e, §.i sa apelati la. un psih?log .. Par~lel ~u a.cea~ta autoanaliza, reorgamzati-va exJstenta. Formatr-va depnnden no1, mmcatJ bme dimineata, moderal la prfnz §i frugal seara, faceti cinci minute de gimnastica In fiecare dimineata. Impuneti-va .o anumita disciplina a somnului, ie§iti mai des la sfir§it de saptamfna, bucu.rati-va din. plin de vacantele. ~v: Adu?eti ma.i multa veselie In viata dv. §i vett vedea cum aceasta se modJfJca, devme ma1 annonioasa. (S;Cr.) ·
Coeficientul de masculinitate/feminitate S.intem cu Lotii de acord ca barbatii §i femeile difera fntre ei prin multe caracte.ristici ~izice: cliinensiunea pieptului, pilozitatea, gravitatea vocii, dezvoltarea ll1U§Chllor... SJ~t difentJ, . de asemenea, prin contributia lor fiziologica Ia actul reproducem. ~~ rolul social pe care 11 joaca ii diferentiaza. Fara indoiala, cfncl vorbim de o persoana cu · un caracter "foarte viril" ne referim Ia un barb~t, iar c!nd vorbim de o· persoana "foarte feminina", ne ref~rim 1~ o feme1e. Re~lJtatea este .lnsa mai subtila, diferentele caracteriale !ntre un barb at. §I o feme1e nu se aphca nicioclata la toti barba~i §i la toate femeile in aceea§I ;nasudi. C~racterele tipic masculine sau feminine s!nt, de fapt, rare. In personahtatea unu1 barbat, oric1t de viril ar fi el, mocnesc unele tdisaturi de cara.ct~t~ f:eminin, §i invers. Este normal §i chiar ·dezirabil. Far~ indoia!a, proportia ~emimtatu, la. un barbat . trebuie sa ramina moderata pentru a nu trece clrept un _efemll1at" 'u:ar .~ f~meie c~ 0 personalitate prea masculina ar putea fi luata drept .u~ baretor . F1ecare barbat o poarta pe Eva i'n sine, zice un proverb popular. ~~ mversul este la fel de adevarat. Testu~ care ur:neaza I§i propune sa. v~ con§tientizeze asupra gradului. ·de apartenenta caractenala la aceste doua entitati psihologice. Intrebariie urmatoare· va V?r releva care este coeficientul dumneavoastra de masculinitate/feminitate . Inconjur~ti cu un cerculet litera a sau b, pentru fiecare raspuns .car~ se potnve§te mar bme cu felul dv. de a gindi.
1.
Dintre aceste dona calitati, care este, dupa parerea dv., mai importanta? a) autoritatea; b) tandretea. ,
6•. ·
Cititi cu placere o revista consacratil- popularizarii §tiintei? · a) da; b) mi.
Ro§iti destul de U§or In anumite circun.1stante? a) da; b) nu.
2.
·. 7.
3.
,8•. Si'nteti
Va plac camerele decorate cu flori? a) da; b) nu.
4.
Va place sa . purtati parul scurt?
Ce preferati? a) muzica lui Mozart; b) muzica lui .Wagner. , mai do tat: a) pentru. sporturile care presupun. i'ndemfnare? b) pentru sporturile in care predomina forta?
~a pl~ce
a) da; b) nu.
9..
5.
co-lorata? a) da; b) nu. ·
Multi barbati prefera sa conduca · ei ma~ina c!nd sint fmpreuna cu sotia dec1t sa stea fn dreapta postului de pilotaj. Dv. sinteti de acord cu ei? a) da; b), nu.
10.
sa vi se scrie pe hfrtie .
Pe care dintre aceste doua animale ll preferati? a) pisica; b) clinele.
'1.
242
11. . Va
place sa va schimbati zilnic
hainele? a) da; b) nu.
12.
Ce parere aveti: felui' in care oferiti ceva valoreaza mai mult decit obiectul in sine? a) da; b) nu.
13.
Considerati ca este pasionant sa urmare§ti progresele in dezvoltarea intelectuala a unui copil? a) da; b) nu.
14.
V-ar placea sa puteti asista des la conferinte asupra artei contemporane? a) da; b) nu.
15.
Viata ar fi de nesuportat fara indulgente reciproce? a) da; b) nu.
16.
Portul ochelarilor nu este prea estetic. Este de intdes de ce unii nu vor sa-i poarte permanent. Dv. ce parere ave\i? · a) da; b) nu.
17.
Scrieti cu pH\cere scrisori lung) prietenilor dv.? a) da; b) nu.
18.
21.
Ezitati timp indelungat 1nainte de a alege un obiect pe care vreti sa-l daruiti? a) da; b) nu.
22.
In societatea n<;>astra m6dc;-na, gatitul mind\rii nu mai este un privilegiu exclusiv feminin. Sinteti de · acord cu aceasta? a) da; b) nu.
23.
Este exagerat sa plingi asistind la un spectacol, oricl:t de emotionant ar fi el? a) da; b) nu.
24.
Este bine penlru oricine sa-§i urmareasca permanent silueta? a) da; b) nu.
i I
!}
32.
Crede~
in a§a-zisele ;,ghicitoare"? ·
a) cla; b) nu.
33.
19.
Manifestati pia cere sau oro are clnd §Liti ca infruntati un pericol? a) pU'tcere; b) oroare.
3Q.
Daca ati avea posibilitatea, ce ati alege !n via(a profesionala~ a) independenta; b) securitatea.
31.
Instinctiv, remarcati deCaliile
43.
Clnd faceti cumparaturi, sinteti inf1uen[at in general: a) de utilitatea lor? b) de aspectul lor?
Ce vi se pare mai util (agreabil). sa colectionati? a) timbre; b) bibelouri.
35.
S!nteti U§Or impresionat de un dramatic san de o piesa de
27.
Amabilitatea poate deschide multe porti. Dv. ce parere aveti? a) da; b) nu.
42.
Va displace mult sa locuiti intr-o camera fara perdele la ferestre? a) da; b) nu-i dau atentie.
34.
Ce credeti despre sportul competitional? a) este o distraqie utila; %b) este o activi tate inutila.
V-ar amuza sa va faca cineva horoscopul? a) da; b)' nu,
41.
Daca va analizati cu atentie §i sincerilate crecleti ca sin'teti: a) mai mult vanitos dedt orgolios? b) mai mult orgolios decit vanitos.
26.
Ce parere aveti: o civilizatie se ' poate· caracteriza mai bine prin: a) gradul de em~ncipare a femeii? b) nivelul tehnic?
Ce pref~rati sa cititi: a) o schi(a? b) un roman?
Cind observati un obiect, la ce ginditi mai intli? a) la folosinta pe care i-o puteti da; b) la place rea pe care vi-o procm·a vederea §i atingerea lui. v}t
Vi se !ntimpla deseori sa va surprindeti fn tren privindu-va In fereastra? a) da; b) nu.
Cititi regulat reviste de arta sau pentru decoratiuni interioare? a) da; b)· nu.
29.
Care este cadoul cm'e v-ar face In general mai multa placere? a) o cutie cu ciocolata; b) o bricheta.
l
vestimentare aJc persoanelor pe care lc il1tllniti? a) cla; b) nu.
25.
28.
Ce parere aveti: cea mai mare parte a accidentelor de automobil se' datoreaza: a) vitezei excesive? b) prudentei exagerate?
I II
film tealru? a) da; b) nu.
Suportati sa fiti sub ordinele unei persoane de sex opus, daca ea este mai competenta in meseria dv.? a) da; b) nu.
20.
IL-----------=24::...:.3:.-__ Autoevaluarea personalitatii
Psihoteste ·
37.
38.
Daca ati avea. ocazia. despre ce ati prefcra sa discutati cu prietenii? a) despre poezia moderna; b) despre raliuri de automobil.
39.
Se int!mpla eel putin o data· fiecaruia sa se infurie In contlictul cu o alta pcrsoana. Ce ati face i'n astfel de situa[ii? Ati fi gata sa dati: a) un pumn? b) o palma? Considerati ca vederea v-ar impresiona? a) mult; b) nu prea mulL
45.
Daca vi s-a inumplat sa deveniti gurmand, care este punctul dv. slab? a) carnurile; b) brinzeturile.
Atentie! Numai pentru barbati
36.
40.
44.
sin~elui
46..
Daca ar fi sa optati :intre doua existen(e celebre, pe care ati prefera-o? a) viata lui Nureev, dansator celebru; b) viata lui Jim Clark, campion de automobilism.
47..
Ce parere ave(i: in timpul copilariei a(i ramas prea dependent de mama clv. (sau de femeia care v-a crescut)? a) da; b) nu.
48.
Vi s-a !ntlmplat sa visati ca ' s!ntc[i femeie? a) niciodata; b) da.
49,
Cind erati, adolescent, colegii va tratau ca pe un "fatalau"? a) da; b) nu.
50.
In condi(ii egaJe, ati prefera pentm casatorie 0 femeie la care domina: a) gustul elegantei? b) instinctul matern?
244
------------~----
245
Psihoteste
~---------------------------
48'.. Vi
Atenp_e! Numai pentru femei
46.
Dacll. ar fi sa optati !ntre doua existente celebre, pe care ati P.refera-o? a) viata lui Georges Sand, scmtoare; b) viata lui Marie Curie, fiziciana celebd\.
47.
Ce parery aveti: atunci cind i1 compara\i pe tatal dv. cu altii, va datl seama ca putini sint la fel de inteligenti ca el? a) nu; b) da.
s-a int1mplat sinteti batbat? a) da; b) niciodata.
sa
visati
ca
49.
Cind erati t!nara se spur;tea despre dv. di sinteti un "baietcii"? a) da; b) nu.
50.
In condit].i egale, ati prefera pentru disatorie un barbat .la care domina: a) forta, vigoarea fizica? b) sensibilitatea?
Autoevaluarea personalitatii
INTERPRETAREA PENTRU
]3JARBATI
Dad\ a\i acumulat intre 25-40 de puncte (vezi tabelul) caracterul dv. este In totaHi armonie cu fizicul cu care v-a i'nzestrat natura. Si'nteti o fire calma, practidi, suficient de curajos. Intr-un cuvint, va sim\iti bine in pielea dv. Dar fara exces. Pastrati uncle clemente de feminitate, ceya ce va da un plus de sensibilitate, lntelegere §i finete. · Peste 40 de puncte: sinteti foarte viril, fmirte multmnit ca s!nteti barbat. Dar prietenii din anturajul dv. regreta uneori ca nu aveti §i unele "sH\biciuni". In realitate, mai multa tandrete, mai putina impulsivitate v-ar face personalitatea mai putin monolitica. · Sub 25 de puncte: sinteti cam efeminat. Incercati sa fnvingeti nevoia de proteqie, sa atenuati prudenta ~i sensibilitatea care va caracterizeaza. Este dezirabil sa va dezvoltati simtul practic, spiritul de independenta §i de decizie. A
INTERPRETAREA 'PENTRU FEMEI INTERPRETAREA TESTULUI Intrebarea
1 2 3 4
5 6
7 8
9 10 11
12 13 14 15
16 17 18
19
20 21 22 23 24 25
Masculinitate
Feminitate
a b b a a a b b b b b b b b b b b b b b b b b b b
b a a b b b a a a a a a a a a a
Total masculinitate:
a a a a a a a a a
Intrebarea
Masculinitate
Feminitate
b b b a a b b a
a a a b b a a b b a a b a b a· b a
26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 Total feminitate:
i;!.
b b a b a b a b b
a b b b a a a
a / b a a a b b b
Daca ati acumulat 25-40 de puncte: caracterul corespunde sexului d.v. Nu va lip sese nici fine tea, nici prudenta. A veti un simt artistic §i un spirit conservator. Dar toate acestea rara exces. Faptul ca sinteti femeie nu i'nseamna ca sinteti o persoana dominata de barbat sau de evenimente. Peste 40 de puncte: va Iipse§te, in buna ma.sura, simtul practic, aveti dificultati in luarea cleciziilor, iar cochetarla dv. este pu\in fortata. Sub 25 de puncte: oricit de agreabila ati fi din punct de vedere fizic, trebuie sa recunoa§teti ca · aveti un temperament cam masculin. Asta va complica viata. Aspiratiile dv. §i reactiile sint apropiate de cele ale sexului opus, ceea ce pune pe g_induri barba\ii din anturajul dv. Stilul dv. direct §i rara menajamente §ocheaza. Incercati, in propriul dv. interes, s~, dati o turnura de docilitate, "diplomatica" comportamentului dv. fata de ceilalti. (S.Cr.)
Auto~precierea
imaginii. ·
sine
Noi, oamenii, sintem in situatia unidi de a ne putea privi din exterior §i a ne descrie, aprecia §i judeca. Pentru noi, EUL este lucrul eel mai important. Ceea ce facem, ce §i cum simtim §i ceea ce credem ca sintem se organizeaza in jurul a ceea ce consideram a fi 'eul nostru. At!t filozofii, eft §i psjhologii au simtit nevoia de a studia individul §i imaginea lui despre sine. Socrate 'a lansat indemnul ,Cunoa§te-te pe tine i'nsuti...", A. Adler a afirmat ca ,tendinta de a-i umili pe ceila]ti'' provine din sentimentele de inferioritate, iar E. Fromm ne-a indemnat. ,sa ne iubim, pentru ca sentimentele de dragoste pentru noi in§ine §i pentru ceilal\i merg mi'na in mina".
246
personaliHitii
La o prima privire, studierea unei astfel de teme pare di±iciH1 deoarece vize~za o perspectiva personala, intima, Psihologul care s-a preocupat in mod deoseb1t de dezvoltarea tehnicilor de cercetare a imaginii de sine .~i de integrarea acestm concept in psihoterapie a fost C. Rogers. El a observat ca multe dintre persoanele ce-i solicitau psihoterapie au o imagine de sine negativa, D neconcordanta intre ceea ce ar doli sa fie §i ceea ce cred ca sint in momen!ul' respectiv. Astfel de discrepante intre felul cum · ne vedem ~i ceea ce am dori · sa fim formcaza conflictul dintre eul actual §i eul ideal; el poate conduce la frustrare, stres ~i o scazula stima de sine. Pentru unii dintre noi conflictul poate parea cople§itor §i poale conduce ]a depresie; pentru al~i un astfel de conflict constituie modalitatea mobilizarii rcsurselor necesare atingerii · idealurilor propuse. Pentru a va ajuta in ob~nerea infot'matiilor despre eul dv. actual §i eul .ideal, va prezentam o lista de 32 adjective rcprezentind o trecere in revisU\ a unor caracteristici pozitive ~i negative. Utilizarea unci astfel de liste i§i are originea in practica §i ideile lui C. Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu contine raspunsuri bune sau gre§ite, ci doar informatu despre felul in care va vedeti dv. in§iva. Cititi adjectivele notate mai jos. ,Plasati un X in coloana intitulata ,Cum sfut in prezent" in dreptul fiecarui cuvfut care, du~ parerea dv., exprima o trasatura ce va caracterizeaza. Apoi, f'ara a privi semnele pe care le-a~ racut, recititi lista. De aceasta data insemnati cu 0 in coloana intitulata ,Cum a§ dori sa fiu" fiecare ·cuvint care exprima insu§irea pe care a~ dori sa o ave~ daca ati putea fi o persoana ideala. CuJ1! sfnt Cum a~ dori in prezent (X) safiu (0)
Cum sint Cum a§ dori in prezent (X) sa fiu (0) Einotiv Impresionabil Plin de umor Independent Pdetenos Ambitios Interesant Cinstit Atragator Rezcrvat Entuziast Mediu Sensibil Demn de incredete_ _ Inteligent Co mod
Vesel Invidios Energic Politicos Lini§tit Iscusit Sigur MalCabil Interiorizat Fragil Sincer Relax at Puternic Cinic Impulsiv Apatic
Notare. Pentru a afla scorul dv., acorda~ un punct pentru- fiecare adjectiv notat :in ambele coloane, cu X, respectiv 0, ca §i pentru cele care :in ambele coloane nu au primit nici un senm. Daca un. adjectiv este notat doar in una din coloane, el nu prime§te nici un punct. Pentru obtinerea notei totale, faceti suma punctelor. . Interpretare. Pentru dv. ar f1 importanta stabilirea nivelurilor maxime §i minime pornind de la o astfel de lista. In prezent nu exista studii care sa conflrme existcnta unui acord unanim al oamenilor asupra unor insu§iii Examinarea imaginii de sine
prin: acest procedeu nu presupune scoruri precise. Va propunem ipoleza ca existen(a unm acord de eel pu(m 75% (un punctaj de eel putin 24) sugereaza un nivel rez~nabil al. confortului psi.hic pe care il aveti. Dar nu este exclus ca, de§i · avfnd 0 n~ta mare, mexl~tenta unm a~ord asupra unor caliUi~ considerate de dv. importante sa pro~oace ser:tnnente pute.rmce de frustrare, dupa . cum o nota mica sa va asigure un ec?1lib~·u ps.Ihic rezonabJl,. ceea ce inseamna di a~ invatat sa va accepta~ a§a cum smtett,,mm mult sau ma1 pu(m departe de modelul ideal la care aspirati. · Reflcct1~d asupra. a cee~ ~e inseamna accste trasaturi §i cit de important este pentr~u ~v .. sa ~e ave!J,. putett aJunge la o mai profunda autocunoa§tere §i la o mai adevarata Imagme de sme. (I.D.) ·
Smtep multumit de dumneavoastra in§iva? Raspunsurile pe care le veti da en maxima sinceritate la fntrebarile formulate in. acest te~t va vor ajuta sa aflati daca §i fn ce masura sinteti multumlt/nemultumJt de propria dv. persoana.
V-a~i gi'ndit vreodata daca v-ar placea sa .va mai na§teti din non ~i sa lua~ viata de la capat?
1.
2. 3.
Aveti vreun hobby?
Cind nu va reU§e;§tC ceva sfnteti fn stare sa spune~i: "Asta mi se poate fntimpla doar mie"?
4.
Va face placere sa af1ati ca sinteti invidiat(a)?
Gasi~ o oarecare consolare in faptul §i CU110§tintelor dv. li s-au fhtimplat acelea§i lucniri neplacute ca §i dv.?
5.
ca
Va deranjeaza daca afla~ ca sinteti considerat un om plicticos, antipatic?
6.
Suferiti clnd constata~ ca o anumit1'i treaba a mers mult. mai bine fllra participarea dv.?
7.
8.
Doriti deseori sa ci§tigati o suma mare de bani Ia loterie sau pronoexpres?
9.
Vi se "accelereaza" pulsul clnd aflati c3 rudele sau prietenii dv. au racut o cumparatura scumpa? Va place sa va exprima~ opiniile in prezenta unui. auditoriu mare?
10.
Calcularea punctajuhrl: __Acordati-va punctajul !n functie de raspunsul pe care 1-ati dat in felul un~ator: 1) da 4; nu 16. 2) da - 18; nu ~ 5. 3) da - 6; nu - 12. 4) da 16,. nu - 2. 5) da - 3; nu - 12. 6) da - 18; nu - 5. 7) da - 2; nu - 16. 8) da - 4, nu - 2. 9) da - 1; nu - 12. 10) da - 16; nu - 3.
248
personalitZitii
Interpretarea rezultatelor
,
.
.
. .
Dad1 ati totalizat peste 120 de puncte, smteti excesiV de mult~mit de. dv. in§iva §i, indiscutabil, dovediti l}psa de spirit autocriyc," precu.m ~~ cap~c1tate scazuta de autoevaluare realistS.. Incercati, de aceea, sa va anallzat1 cu aJutorul prietenilor §i al celor apropiati de dv... . . " Daca punctajul dv. se situeaza mtre 60 §1 120, avetl .multa mcr~der~ ~~ fortele proprii, fadi ca ace()sta sa duca la o multumire de sme excesiVa, sa va faca lncrezut(a). _ " Un scor care se situeaza sub 60 de puncte arata ca smteti o persoana nemultumita de ea lnsa§i. Straduiti-va sa v·a dobin~iti !n~redere~ 5n fortele proprii. Priviti cu aten(ie in jurul dv.: s-ar putea sa va m§elatJ m ceea ce va priVe§te. (M.P.) A
A
.
16.
Citesc cu placere scrieri cu caracter istoi:ic.
17.
Recunosc dl nu doresc in mod special sa J:nvat lucruri noi.
A
18.
21. 22.
Visez ·rar .cu ochii
deschi~i.
S!nf gata sa abandonez U§Or, daca lucrurile iau o !ntorsatura proasta.
23.
Daca oarnehii nu rni-ar fi pus bete In roate; a§ fi reu§it mai bine in viata.
Imi place §tiinta.
•
19;
Viitorul mi se pare lipsit de speranta pentru mine.
20.
Succesul este o problema de
vointa.
. 24.
Ma nemultumesc scriitorii ,care folosesc In lucrarile lor termeni ciudati §i neobi§nuiti.
25.
Imi place viata.
Interpretarea rezultatelor
Sigur ·pe propriile · forte Reu§iti sa va adaptati la situatiile de via!a,· rezolvind eficient §i real~~t problemele pe care vi le puneti? Aveti suficienta incredere in fortele propm de a face fata oricarei situatii? Yeti afla un raspuns' - orientativ - la aceste probleme, optind pentru DA sau NU la 'Urmatoarele intrebari: ·'
1.
8.
Singuta parte interesanta a uriui Adesea oamenii a§teapta prea supliment literar de yacanta este cea· · mult de la mine. umoristka. Mi -e greu sa gas esc subiecte de Am avut experiente de viata conversatie adecvate dnd sint in socifoarte ciudate §i bizare. etate ..
9.
2.
3.
Daca cineva lmi' face ·o nedreptate, in general cred ca trebuie sa-i ra.spund cu aceea§i moneda daca pot.
4. 5.
Uneori imi
0
pl~e
furtuna
sa blrfesc. puternica
Am fost iln elev care invata U§or.
Parintii n'li-au dezaprobat adesea prieteniile.
12.
ma
lnspaimlnta.
6.
Adesea, am impresia ca viata trece pe linga mine.
7.
10. 11.
Mi se pare ca slnt Ia fel de inteligent §i capabil ca majoritatea celor din jurul meu.
Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns afirmativ la fntreblirile 4, 7, 10, 13, 16, 18, 25 §i penfru fiec;are NU Ia intrebarile 1, 2, 3, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24. Daca ati totalizat 18-25 de puncte, sinteti o persoana matura, adaptata bine situatiilor, .va rezolvati, .plin de !ncredere in fortel.e. propiii, problemele, va place sa cunoa§teti §i sa invatat! lucruri noi. Sinteti deschis §i receptiv la nou, nu va faceti griji .din 01·ice. lucru, puteti, dep~i relativ U§or dificultatile. Daca scorul dv. este mtre 1~ ~i 18 puncte, aveti posibilitati de a face fata problemelor vietii, de§i nu totdeauna preferati o confruntare directa §i ,ofensiva cu acestea. E§ecurile se pot datora dezinteresului pentru pregatirea dv. generala. Resimtiti viata ca pe o lupta. · In cazul in care. punctajul este sub 10, intimpinati dificultati in primul rind datorate nesigurantei §i lipsei d.e lncredere in foqele proprii: Reveniti la intre.barea 25 §i incercati sa Va ]amuriti 'care sint. C§ecuriJe (§i cauzele. acestora care tin de dv.) ce v-au adus in situatia de a spune "nu" in fata vietii. Dac.a este vorba de o slaba pregatire profesioriala, aceasta se poate remedia partial prin vointa; succesul pentru dv. este legat §i de schimbarea atitudinii fata de ceilalti, In sensu! unei mai mari )ncrederi in cei din jur. (I.~.)
Profesorii a§teapta adesea prea mult de Ia mine.
13. 14.
Citesc eel ptitin 10 carti pe an.
Am avut prea mult parte de necazuri.
15.
In §coala 1mi era foarte greu sa vorbesc !n fata clasei.
A
Increderea
tine.·msup
tn
Nava succesului .este condusa de increderea omului In sine; Cine se indoie§te de reu§ita sa rareori d§tiga. Nu lncrederea naiva, oarba, patima§a sau orgolioasa, ci siguranta de sine rationala §i senina, doblndita ·In experienta de viata, prin autocunoa§tere, confera suport "de stindi" aqiunilor §i deciziilor In conditii de incertitudine.
250 Psihoteste ---------------------------
personali tatii
Vii propunem sa ref1ectap in legatura cu aceasta trasatura de peisonalitate atit , de necesara omului de succes: cit de mult va !ncrede\i In dumneavoastra in§iva? Cfte din enunturile de mai jos vii caracterizeaza modtil de a gindi §i ac1iona?
1.
Cind, in prezenta mea, oamenii se cearta, ll1CC!"C sa-i lini§tCSC.
2.
Sint un conduditor auto excelent.
3.
Daca a§ fi in situatia de a ajuta politia sa prinda llll infractor, a§ face-o fara nici o ezitare.
4.
A§ putca practica orice profesie cu succes.
5.
Daca §Cful direct mi-ar cere sa-l inlocuiesc temporar, a§ fi gata sa 0 fac.
6.
Impresionez pozitiv orice persoana direia ii s!nt prezentat.
7.
Daca a§ observa ca cineva l!1Cearca Sa Comita 0 infractiune, a§ anunta imediat personalul de paza.
Limbajul culorilor Cartea "Puterea culoriJor", 'alltor Dorothee L. Mello. contine consideratii ·?i teste mteresant~, care pot dirija individul spre 0 mai bur;ii cunoa§tere a prorJriei personalitati: Autoarea _intentioneaza sa completeze clasicul test Liiscber fn latura sa lacunara: paleta lumtatii de culori, utilizind o metoda care permite individului sa aleaga gruparea care fi reprezinta personalitatea dintr-un numar mai mare de douazeci de culori. ~ceste culori sfnt: roz fO§U galben purpurin aurin oranj maro gri alb cuJoarea piersicii verde-mar verde-menta albastru-clar negru verde bleu-verde a]bastru-lnchis argintiu mov violet v
8.
Pot pne o cuvintare in fa(a. unui public numeros.
9.
Dad\ cineva !nceardi sa se "bage in fata", !i atrag atentia sa stea !a rind.
10. 11.
Rcu~esc
in tot ceca ce intreprind.
In cazul unui incendiu, a§ ajuta persoanele In periCol.
12.
Dincolo de aparente, oamenu au un dram de Hkomie.
toti
Primul Sistem de Interpretare a CuJorilor §i de AutoanaJiza (SICA) este un ansamblu de fntrebari care vizeaza imaginea dv. exterioara, modul in care va vedeti §i doriti sa fiti vazut de altii.
Scorul
Condij;ii de rezolvare:
Pentru fiecare enunt adevarat in ceca ce vii priVC§te primip cite douii punctc §i pentru fiecare enunt fals, care nu corespunde felului dumneavoastrii de a fi, obtineti ''cite un punct. Puteti dcci totaiiza lntre 12 §i 24 de puncte.
Interpretarea rezultatelor Dacii ap totalizat mtie 12 §i 15 puncte, nu s-ar spune ca va autoevaluati pozitiv: aveti o slaba incredere in propria dumneavoastrii persoana. De ce? Merita sa meditati asupra acestui aspect. Nu s!ntem de acord cu ace! vechi proverb care spune ca: "Este un mare prost eel care . nu crede des pre sine dl este mare de§tept", dar nici nu ne imaginam ca acordindu-ne singuri foarte putina incredere al~ii vor fi mai genero§i! Cu un scor de 16 - 19 puncte, va plasati In rind eu marea majoritate. Nu e rau, dar nici bine nu este: aveti o incredere moderata in dumneavoastra. S-ar impune "sa stati de vorbii" cu, dumneavoastrii in§lva. Oare succesele de pina acum .nu se dato-rcazii §i modului dumneavoastrii de a va implica? De ce sa nu vii s~imati mai mult? Sinteti o personalitate! In fine, sinteti un bun capitan pe nava sucesului dacii · ati obpnut mtre 20 §i 24 de puncte. Ce sa sptinem mai mult? Felicitari §i' viht' din pupa! (L.C.)
- raspundeti spontan, Iara. prea lilulta analiza - utJhzatJ o singura culoare ca raspuns, pentru fiecare intrebare
1.
Dacii oamenii ar fi culori, ce culoare a§ fi eu? (Nu alegeli ,culoarca pe care vii place s-o pu:·ta~t Ill. permanenFl., ci pe cea C~re VI SC pare Ca. Va exprima mai bme perso-nalitatea.)
2.
Ce culoare se acorda cu prima culoare? (Cautati o culoare care fnvcselqte sau pune in evidenta culoarea care va reprezinta.) ·
(0 culoare comp1ementara sau potrivita cu cea de la numiirul 1.)
5•
Ce culoare contrasteaza cu cea aleasii ]a numarul 1? (0 cu!oare diferita de cea care vii reprezinta, dar care nu va stirnqte repulsie.)
~·
3.
Care este cuJoarea care imi este nesufcrita"? · (0 cu~oare .pe care nu va place sa 0 purta_ll sau sa 0 intllnip in mediul mcon.Jurator.)
4.
Fara a privi culoarea "nesufe1ita", examinati un timp seleqia de culori. :are culoarc face sa se potriveasca mtre e!e ·culoriJe deja alese?
Cc culoare uilc§te armonios aceste doua prime culori? · . (Asemenea unui pictor, creati o armonie cromatica.) Ce culoare se armonizeaza cu culoarea aleasa !a numarul 1?
7..
Interpretare
Ro§U
Roz
amb1t!Os,
1. Va vedeti ca §i
Purpurin
Oranj
Culoarea ·piersicil
afectuos, --- senzual, competent, gentil, ------cum ap fi: energic, iubitor, emotiv, organizat, caritabil, cur~jos, amabil, gregar, activ entuziast _ extrovert simpatic . hipersensibil -~--~ __ 2. Va simp.J;i bine practicati exercitii sinteti de acord va arrmzatJ, faceti proiecte, va exprima? u~or atunci cind: fizice, realizati cu dv. in§iva sinteti aventur:os s!nteti eficace __ scopuri ambi?oase , ,_§i--'-se-'n"-z'o:u_al_ _ _ _~ - - - - : - c - - - - - - 3. Va echilib.raJ;i exercitii fizice, dragoste senzualitate, realizarea o meserie in slujba prin: exercitarea puterii susl;inere morala muzica, proiectelor comunitatii de ditre altii dans 4. Prietenii §i . lideri, ·---~ bineracatori, - ----- -=co=m=-e-od17".e-n"'"i,-arhiteqi, altrui§ti oameni politici, oameni cu inima aventurieri, .decoratori, asociatfi dv. sint: industria§i de copil epicurieni ingineri amab~----- - - - - - - 1~ealist, "tata" - ------~- indulgent cu sine, ... motivator, tandru 5. Partenerul }'f'B foarte senzual indragostit, comic coleg de munca dv. ideal este: \ protector ____ -------1 F . materna sau tachinatoare, libera, generoasa, senzuala fell.leie-copil nelini§titoare ~endenta devotatil_~-~------~ ~~~--6.~~ SJ.abiciunile dv. nu va controlati sinteti dependent pozat,i in victima rrunineti perplex, nu va organizati se dez-viDuie c!nd: de altii frustrat, timpul va blocati 7. Factorii esenp.ali increderea in dv. relatiile amoroase- stapinirea emotillor,- organ1za;ea participarea-Ta__ _ de motivaJ;ie sint: pllicerea, planificarea proiecte umanitare, · aventura rol activ in comunitate
N Ut
N
'"0 CZl ,_.. ::7 0
8CZl
8
..
(Continuare tabel) Galben 1. Va vedel;i ca §i comunicativ, cum· aJ;i fi: sociabil, atras spre altii
2.
'{a simp.p. bine
atunci cind: 3. Va ecbilibrap. prin:
comunicati in sock tate
fffiparta§irea cuno§tintelor
4. Prietenli §i aso- experti, ciatu dv. smt: consilieri, mediatori amic, camarad
5. Parteneru{ /B
Verde-men~:!
modest, perspicace, calm, binevoitor va controiati emotiile, sinteti lucid
6.
Sllibiciimile
dv.
sii1te:ti agasat de critica
Verde caritabil, umanist, spirit §tiintific
evaluatf, faceti proiecte
ajutati pe altii
Bleu-verde idealist, sentimental, fidel aveti !ncredere indv., va unnaritJ idealul, va pastrati
perspectiva -- profes!e (ill sanatate participati la unor interese noi sau §tiinta) grupuri religioase sau filozofice, ---·activitati creative_ medici, poeti, inovatori, inedici, umani§ti, misionari, psihologi, esteticieni liber-cugetiitori savanti filozofi terapeut
viata e prea monotona
7. FactG:rii esenpali posibiiltatea de operele umanitare de motivaJ;ie sfut a interveni in societate, participarea la grup
~ w
optimism~---
frecventarea cursurilor. de perfeqionare
dv. ideal este: ~ sociabila, comuniea- capabila sa va . F tiva surprinda se . dezvllluie cind:
Verde-mar inventiv, aventuros, schimbator
>
c
0(!> <
P>
2' P>
@ P>
0
nona partenerii
asociat-fn caritate
atenta
spirit independent
la problemele stimulativ~------~ dv. de sanatate psihologic ~i intelectual nu va puteti exprima Silltetr111tr-un V::ati piefiilit._ __ ideile §i opiniile imp as, credinta san 'Jii · lipse§te motivatia speranta ------~ o schimbare ill o viziune clara a libertatea de alegere obi§nUit lucrurilor, libertatea de aqiune §i manevra idealista
'd
...,(!> "' 0 ::l
~
M-
E~
(Continuare tabel) />Jbastru-clar
Albastru-mchls Mov Violet Maro inteligent, delicat, - intuitiv, onest, voluiltar, rezervat, pasionat, realist, responsabil, sensibil, spirit superior solid independent reconfortant _ _ ______ _ va aratati va incredeti sinteti recunoscut sinteti increzator in independent in intuijia dv. de altii ca fiinta propria valoare §i sigur de sine =-se=n=s:c:ib=i=Hi::____ _ _~ --~-punere~a--:ic--n-p--'-r-ac-t~ic':-;-a- con§tientizarea-- practica ineditajier- o mare energia pe care 3. Va echilibrap a cuno~tintelor responsabiliUitii §i relaxarii disponibilitate de v-o da pamintul prin: -.-=--.--c---;-.--.---- ---:--.----;------,-- vizavi d~_(lltii • a-i asculta pe altii muncitori calificati, 4. Prietenii §i aso- arti§ti, desenatori, manageri, arti§ti teologi, agricultori, oameni ciap.i dv. sint: urbani§ti, anali§ti liber-profesioni§ti, filozofi indragostiti de educatori natura san creator om de afacen;-- fiinta sensibila pa-r-te_n_e_r-s-p-,-ir-,-it-u-calc--- fiinili "solida", I 5. Partenerul ;I B cadru s~~-- -_____ de in~rede_I"t; ____ dv, ideal este:~ artist san creator om de afaceri, intuitiva, sensibila, capabila sa va ajute F cadru superior 'imparta§ind nobila idealurile dv. 6. Sllibiciunile dv. sinteti la capat, va sinteji !a capat, va credeti ca altii credeti ca altii va angoasat, se dezvaluie cind: lipsesc destinderea -lipsesc destinderea sint insensibili impun convingeri, §i distraqiile §i distraqiile la emotiile dv. reguli, religie, prin-
1. Vli vedep ca §i cfeativ, cum ap.· fi: perceptiv, imaginativ, ~~o--~,.-;-c;-~-- (l!1_(llitjc 2. Va simtiti bine va imaginati, atrinci cind: va exprimati artistic
~ '"0
"'s: 0
8 8"'
artist
---7. Factorii esenpali proiectele artistice de motivap.e sint: §i §tiint].fice, problemele de rezolvat
cunoa§terca, responsabilitatea vi:z,avi de sine
increderea in reacjiile intuitive
cipii marea incredere, · con§tientizare~
noilor valori spirituale
~-----
securitatea, -increderea in propria valoare
(Continuare tabel) --·
Negrq Gri - - -Alb ----Argintiu 1. Va vedep. ca §i disciplinat, egoist, IV, pas cavaleresc, cum ati fi: puternic, soli tar deprimat romantic independent 2. Va simpp bine sinteti independent, av~! idei -o~igrnale - vret]. sa uitati grijile diutat]. adevarul, atunci cind: va atingetJ. scopurile sinteti onest 3. Va echilibrap. disciplina mod de viata destindere, prin: con§tiinta propriei simplificat proiecte de vacanta valori 4; Prietenii ·§i aso- administratori, egoi§ti______ pacifi§~------ m!Iltant]., ciap.i dv. smt: dictatori avocat]., _____________________ lustit].ari rfu.I-partenera egoist , solitar fiinta cencilianta 5. Partenerul /B "cavaler in armura" dv. ideal este: ~F rarrpartener 6. Sllibiciunile dv; se dezvliluie cind:
romantica, nu pune intrebari, demna de incredere supusa sinteti singur, va simtiti respins, sinteti dezonorat ca deta§at de tot frica de e§ec, · nu V-ati tinut lipsa de incredere promisiunile in sine ideile noi, - - - - - destinderea, . - afinnarea propriei modul de viata mai eliberarea de grijile valori, simplu cotidiene onestitatea, increderea in prieteni singurata~i
sinteti descurajat, abatut, va subestimati
7. Factorii esenpali independenta, de motivape sint: autonomia,
pozitia ·autori tara
(O.C.)
iubitoaie_a_____
Auriu
idealist~------
nobil, cu inalte valori morale urmariti - - - - - un .ideal inalt satisfuct].ad~-
obtJ.ne succesul
-----·precursori, oameni ai finantelor miliardaT,-bancher ----autonoma, sigur!_~ea ·--'avetJ. impresia ca n-ati ren§it social §i financiar idealurile-inalte, dorinta de a reu§i, obiectivele ambit].oase
'U (]) >-;
"' ;:::! 0
~ ,...._
~~
