Abdomenul acut chirurgical
Generalităţi ● Abdomenul acut este un sindrom care include maladii si traume abdominale ce pun în pericol viata bolnavului.
Inflamatia în cavitatea peritoniala, (izolată de mediul înconjurător), se petrece fulgerător cu alterarea severa a functiilor vitale. (peritonita). ► „abdomen acut" în formularea diagnosticului, mai corect fiind „peritonita", cu mentionarea cauzei primare. Sunt maladii care formeaza asa-numitul „abdomen acut" fals: -unele maladii cardiace (infarctul), -pulmonare (pneumonii bazale, pleurezii), -colica renala, maladii inflamatorii a rinichilor, -vasculita hemoragica, -peritonita reumatoida, -mezadenita
apendicita constituie 60%, colecistita acuta -14%, pancreatita acuta - 2%, ulcerul perforativ gastric sau duodenal 10%, ocluzia intestinala -4%, tromboza mezenteriala - 0,3%. Herniile au morbiditate 10 la 10000 de populatie, dar din ele doar 7% sunt strangulate. Hemoragiile digestive superioare alcatuiesc - 3%.
Peste 72 ore, daca bolnavul nu se adreseaza pentru ajutor medical, procesul patologic evoluiaza cu peritonita generalizata, în cel mai bun caz peritonita limitata. În dependenta de cauza, peritonita are nuante clinice diferite. Perioadele clinice ale peritonitei: - reactiva (6-24 ore) - toxica (24-72 ore) - terminala (dupa trei zile de la debut
Simptomele subiective
- durerile abdominale încep brusc, sub forma loviturii de pumnal, în perforatia unui organ cavitar, iar în maladiile inflamatorii intensitatea bolii creste treptat (cele mai intense dureri sunt cele ischemice); 1. bolnavul cu apendicita acuta, de obicei, nu se agită, nu striga (simptomul propus de Z. Gorbusina);
2. poza bolnavului: în decubit lateral drept, picioarele retrase spre abdomen (apendicita acuta, ulcer gastroduodenal perforat), în decubit lateral stâng în leziunile splinei (daca bolnavul este întors cu fata în sus, el se întoarce în pozitia initiala (simptom „hop-Mitica"); - localizarea topografica depinde de organul afectat (în apendicita acuta în 70-80% debuteaza în regiunea epigastrala); - iradierea în colecistita acuta - în mâna dreapta, în omoplatul drept, la nivelul insertiei sternale a muschiului sternocleidomastoidian (frenicus simptom); în pancreatita acuta durerile sunt centurate;
Simptomele subiective
Simptomele subiective - caracterul durerilor: sub -forma de crampe - în colica renala, hepatica; -spastice, cu perioade de ameliorare si intensificare în ocluzie intestinala; -continua, crescânda - în apendicita, peritonita (primele faze); - voma unica este în apendicite, colecistita acuta; multipla - în ocluzie intestinala, incoercibila si istovitoare în pancreatita acuta; - continutul vomei: de staza, amestec fecaloid - în ocluzie intestinala; lichidic - în pancreatita; cu alimentare, mai ales consumate ieri - în stenoza pilorica; sânge rosu aprins - în varice esofagiene, zat de cafea - în hemoragie din ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric; - balonari, retinerea emisiei de gaze si fecaliilor se datorestc ocluziei intestinale, ischemici mezenterialc sau sunt semnele peritonitei, în faza terminala (paraliza intestinala); - semnele generale: pulsul rapid, concordat cu febra înalta (39-40°C la peritonita dezvoltata (initial 37,1°C), subfebrila în apendicita; TA scade în pancreatite, în peritonita terminala.
Obiectiv
Simptomele obiective
- e importanta aprecierea starii generale a bolnavului (trasaturile fetei, culoarea tegumentelor (paloare, icter); - la inspectia abdomenului se atrage atentia la participarea peretelui abdominal în actul de respiratie pasiv si activ, simetria abdomenului, prezenta balonarii, cicatricelor s.a.; - la palpatia crutatoare putem determina locul cel mai sensibil, simptomele de excitatie a peritoneului (Sceotkin-Blumberg si altele, care caracterizeaza maladiile abdominale acute), clopotajul, defansul muscular; - percutia permite determinarea lichidului si aerului liber în abdomen (matitatc sau timpanit); - la auscultatie în peritonita avansata este „o liniste mortala" (semnul Mondor); în ocluzie intestinala - zgomote patologice a peristaltismului intestinal; - tuseul rectal si examenul vaginal sunt obligatorii si permit determinarea unor procese inflamatorii în bazinul mic sau a unor simptome de diagnostic informativ.
Cauze – Evoluţie
Initial infectia este localizata, dar cu timpul, peste aproximativ 72 ore, e generalizeaza sau se delimiteaza, ormând peritonita generala au delimitata (abces abdominal). eneralizarea inflamatiei este o tuatie foarte grava mortalitatea ajungând la 50%), bcedarea (limitarea peritonitei) – elativ mai favorabila cu perspectiva de vindecare.
Investigatii de laborator - analiza generala de sânge (leucocitoza cu devierea formulei leucocitare spre stânga, neutrofilie, VSH ridicat)
- analiza generala a urinei (leucocite, eritrocite), cifrele crescute a diastazei.
Investigatii Instrumentale
- examen ecografic. - cliseu radiologic panoramic al cavitatii abdominale: poate depista balonari (niveluri hidroaerice în intestine (canuta Claiber) - în ocluzie intestinala, peritonita generala; pneumoperitoneum - traduce perforatia unui viscer cavitar. - Proba Svart cu masa baritata rece, pentru a depista nivelul ocluziei. - Laparascopia diagnostica. - Tomografia computerizata. - Rezonanta magnetica nucleara. !punctia abdominala
Complicatii posibile - Insuficienta hepatica. - Insuficienta renala. - Septicemie. - Soc bacteriotoxic. - Colaps.
I. Peritonitele acute Etiologia lor este infectioasa: streptococi, stafilococi, enterococi, pneumococi, bacili coli, t\fic,Proteus,Perfringens etc. in mod exceptional, peritonita tuberculoasa poate lua un aspect clinic acut. ● Sunt inflamatii acute ale peritoneului, care constituie cea mai reprezentativa forma a abdomenului acut chirurgical
Tipuri
Peritonitele acute pot fi primitive sau secundare. -a. primitive, mai rare, sunt provocate de infectii generale (septicemii) sau la distanta (pneumonie, erizipel), peritoneul fiind infectat pe cale hematogena. -b. secundare sunt cele mai frecvente; ele sunt provocate de afectiuni ale organelor abdominale, infectia propagandu-se la peritoneu prin perforatii, pe cale limfatica sau prin contiguitate. Cauzele sunt: -perforatii ale organelor cavitare digestive (stomac, intestin subtire, colon, apendice, vezicula biliara); -infectii ale organelor genitale (avorturi septice, infectie puerperala, piosalpingite, gonoree); -supuratii hepatice, renale; plagi abdominale penetrante; torsiuni de organe sau formatiuni patologice (colecist, chist ovarian).
Simptomatologia ► tabloul „dramei abdominale". Abdomenul acut este denumirea generica data unui tablou clinic, provocat de un numar mare de afectiuni. De la inceput precizam ca exista un „abdomen acut chirurgical" si un „abdomen acut medical". Abdomenul acut chirurgical se datoreaza unor cauze multiple (propagarea infectiei de la un viscer inflamat - apendice, colecist etc), inocularea directa printr-un traumatism sau plaga, perforatii digestive (ulcer, colecist, apendice etc), rupturi intraperitoneale ale unor organe cavitare (vezica urinara, bazinet renal) sau colectii supurate (abces renal, abces hepatic sau splenic etc), infectii generale si diferite alte cauze (pancreatite, ocluzia intestinala etc). Abdomenul acut medical se intalneste in pancreatita acuta, gastrita si hepatita acuta, afectiuni pelviene inflamatorii acute, hemoragii retroperitoneale, crize de alergii abdominale, colice abdominale s.a.
Simptome - Deoarece acest diagnostic este o urgenta majora, viata bolnavului depinde de precocitatea si corectitudinea diagnosticului, de rapiditatea si securitatea transportului la o sectie chirurgicala. - Interogatoriul are o importanta deosebita, deoarece exista multe prodromuri, care trebuie depistate prin intrebari bine conduse, referitoare la antecedente (un ulcer in antecedente orienteaza diagnosticul catre o perforatie). Trebuie precizati si factorii declansatori. Astfel, traumatismele pot determina ruptura unui organ. Tot prin interogatoriu se stabileste prezenta unei pancreatite acute dupa un pranz copios, cu ingestie abundenta de alcool; se poate preciza si felul debutului (debutul brutal la un individ normal sugereaza o perforare sau o ruptura a unui organ cavitar, o durere care creste rapid evoca o inflamatie apendiculara sau o pancreatita).
Simptome
Caracteristicile durerii sunt, de asemenea, utile diagnosticului: durerea de mare intensitate apare in abdomenul acut chirurgical, datorita iritatiei peritoneale, dar exista dureri extreme si intr-o pancreatita acuta sau intr-un infarct de miocard. - Momentul examinarii bolnavului arata tablouri diferite. Astfel, la bolnavul examinat -la inceput, simptomatologia este saraca. in primele faze peritonita se manifesta numai prin durere si contractura parietala, iar ocluzia intestinala prin durere si suprimare a tranzitului. in sfarsit hemoragia interna abdominala este sugerata de durere si hipotensiune arteriala. - Ulterior apare tabloul clinic complet al abdomenului acut, semnele se intrica, peritonita se insoteste de ocluzie, iar Ocluzia devine si peritonita. - Semne clinice analoge au cauze diferite. Astfel durerea abdominala poate fi rezultatul colecistitei acute, dar si a pneumoniei bazale.
Simptome a. functionale - durerea; localizata la inceput, difuza ulterior, cu variate iradieri, si cu intensitate diferita (de la „lovitura de pumnal" a inundatiei peritoneale, la durerea atenuata); - varsaturile; la inceput alimentare sau bilioase; - pareza abdominala se manifesta prin „linistea abdominala" la auscultatie si prin oprirea tranzitului. Absenta acestor Simptome, nu exclude diagnosticul de peritonita.
Semne fizice abdominale - contractura musculara este cel mai important semn si, in fond, singurul necesar pentru diagnosticul de peritonita (de abdomen acut). Este simptomul de alarma al primei zile. Este localizata sau generalizata. Bolnavul sta imobil, respira superficial, evita miscarile respiratorii profunde, nu tuseste din cauza exacerbarii durerii abdominale prin mobilizare, iar intrebat, raspunde in soapta. Cand contractura musculara este localizata, se constata devierea liniei albe si a ombilicului de partea afectata. Apararea musculara, are aceeasi semnificatie ca si contractura, dar o preceda in timp, sau reprezinta singura reactie musculara, in special in peritonitele cu simptomatologie atenuata
Manifestari specifice peritonitei - imobilitatea; bolnavul nu se agita, sta nemiscat deoarece orice miscare exacerbeaza durerea; - rigiditatea peretelui, produsa de contractura, poate fi limitata sau difuza. Abdomenul este numit abdomen de lemn. Trebuie totusi deosebita de aparea musculara, care poate aparea in cazul inflamatiei unui organ abdominal, fara a fi interesat si peritoneul. Apararea musculara poate deci apare si la bolnavi care nu necesita interventia chirurgicala de urgenta. O mentiune speciala trebuie facuta la bolnavii varstnici, la care rigiditatea peretelui abdominal (contractura musculara) poate lipsi; - linistea abdominala, ca si absenta completa a undelor peristaltice
Alte semne cu valoare secundara sunt: - semnul Blumberg. Se comprima progresiv cu palma peretele abdominal si se ridica brusc mana. Bolnavul resimte o durere vie. Semnul este inselator. - hiperestezia cutanata, matitatea deplasabila in flancuri, disparitia matitatii hepatice, suprimarea zgomotelor intestinale
Valoare secundara Exista peritonite care evolueaza fara contractura (cele tifice, unele peritonite bacilare sau postoperatorii, in fine cele din supuratiile retroperitoneale si de la bolnavii socati). in schimb, exista contracturi musculare fara peritonita, ca de exemplu: in leziunile rahidiene, in fracturile costale cu iritatie pleurala. - pentru diagnostic este necesar intotdeauna tuseul rectal. Durerea la palparea fundului de sac Douglas, bombarea si impastarea locala sunt pretioase semne diagnostice de peritonita.
Semnele generale ale peritonitei -in prima faza sarace si necaracteristice: tensiunea arteriala si pulsul sunt normale, iar febra moderat crescuta. -pe masura ce timpul trece, tabloul se complica, datorita tulburarilor provocate de peritonita (hipovolemie, tulburari de oxigenare etc). Apar semne de insuficienta circulatorie periferica (hipotensiune, colaps), de insuficienta respiratorie si renala (oligurie, hiperazotemie si acidoza), de insuficienta suprarenala, hepatica, realizand o adevarata catastrofa metabolica (E. Proca). Abdomenul se destinde, contractura cedeaza, apare tabloul de ocluzie, care mascheaza pe cel de peritonita
Examene paraclinice - amilaza si lipaza sunt moderat crescute in general; - glicemia creste in acidoza diabetica si in pancreatita; - ureea creste in starile de deshidratare; - leucocitoza este frecvent intalnita si prezinta uneori valori mari; - anemia este obisnuita; - electrocardiograma este necesara pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic; - radiografia abdominala poate evidentia: - pneumoperitoneu, care este semn de ruptura a unui organ cavitar (ulcer, apendice etc.) si arata prezenta de aerintre ficat si diafragm; - imagini hidro-aerice in ocluzia intestinala; - calculi biliari sau urinari radioopaci; - umbra unui abces sau a unei mase tumorale. - pentru diagnostic sunt utile si punctia abdominala precum si peritoneoscopia. Se punctioneaza in zona mata si daca se extrage lichid se confirma peritonita (in mod normal nu se poate extrage lichid din cavitatea peritoneala).
Evolutia
Netratat, abdomenul acut se agraveaza rapid, in special cel chirurgical. Bolnavul devine necooperant, aspectul este de stare septicotoxemica avansata. Apar oligurie si hipotensiune arteriala. in aceasta faza, singurul semn care indreapta atentia catre peritonita este percutia dureroasa a abdomenului. Fara interventie chirurgicala inca din faza initiala, evolutia catre exitus este inexorabila.
2.Pancreatita acuta -urgenta medico-chirurgicala, prin activare enzimatica în cascada autoliza fermentativa si necroza tesutului pancreatic.
Forme clinice Se disting urmatoarele forme de pancreatita acuta: - pancreatita edematoasa; - pancreatita hemoragica; - pancreatita necrotizanta localizata sau difuza.
Repere Sistemul afectat: digestiv Ereditatea. S-a demonstrat importanta factorilor genetici: Incidenta PA în lume variaza în functie de zona geografica de la 10/100000 populatie în SUA pâna la 28/100000 în Danemarca. Predominare de vârsta si sex: mai frecvent se întâlneste la barbati în vârsta de 35 - 50 ani.
Semne si simptome - debut brutal. - simptomul major - durere abdominala - greata, varsaturi alimentare sau biliare. - distensie abdominala. - temperatura usor crescuta - 37,7, atinge 38,3°C în formele necrotizante. - tegumente palide sau icterice. - tahicardie, tensiune arteriala normala sau scazuta. - agitatie cu evolutie spre apatic. - adinamie, obnubilare (encefalopatie pancreatica).
Semne si simptome - icter de tip obstructiv la 10 - 20%. - abdomen dureros la palpare, încordatstânga), Cullen (traduce hemoperitoneul si consta în coloratie slab albastrie în jurul ombilicului) - pot aparea noduli cutanati eritematosi uneori se poate constitui o pericardita prin necroza grasa de vecinatate. - excursii diafragmatice limitate mai pronuntat pe stânga
Cauze - afectiuni biliare obstructive: litiaza biliara abuz de alcool (consum de ctanol). - factori mecanici: traumatisme epigastrice, - boli digestive preexistente ale stomacului si duodenului - infectii virale (hepatita virala A,B,C, oreion, Cocxackie, Ebstein Bar, HIV etc
Cauze - afectiuni vasculare ischemiante, remedii medicamentoase: estrogeni, contraceptive orale, tiazide, furosemid, azatioprina, cortizon, metronidazol, sulfanilamide, tetraciclina. - boli endocrine si metabolice - graviditatea . - factori imunologici: reactii alergice
Investigatii de laborator - leucocitoza 12 x 10000 - 20 x 10000 g/l; - amilaza crescuta în 95% din cazuri (scade în forma necrotizanta); - hiperbilirubinemie în 15-25% din cazuri; - hiperglicemie (în forme grave); - hipocalciemie (în prima zi).
Investigatii instrumentale - radiografia organelor abdominale: ocluzie intestinala tranzitorie, deplasarea organelor abdominale etc. - ecografie abdominala: pancreasul marit în volum, hipoecogen, neomogen si colectia lichidiana în cavitatea peritoneala. - tomografia computerizata: largirea limitelor pancreasului, distorsiunea si contururi neclare. Procedee diagnostice - biopsia pancreatica percutana ghidata ecografic sau prin tomografie computerizata se foloseste rar si este utila numai pentru diagnosticul complicatiilor si a diagnosticului diferential cu neoplasmul pancreatic
Asistenta medicala - „punerea pancreasului în repaus" (alimentatie parenterala); - echilibrare hidroelectrolitica (acido-bazica); - reducerea durerii (analgezic); - antibioterapie; - reducerea secretiei gastrice si pancreatice; - octreotidul se administreaza în pleurezia pancreatica 0,1 mg de 3 ori/zi s.c. timp de 7 zile (pentru vârstnici dozele trebuie reduse).
Masuri generale a.Tratament chirurgical în - abcese pancreatice, b.Regim - primele zile strict la pat. c.Dieta - în primele 2 zile alimentatia este parenterala. d.Educatia pacientului - pacientul trebuie sa fie informat despre riscul PA
Complicatiile posibile - flegmonul pancreatic - abcesul pancreatic. - pseudochiste pancreatice. - hemoragie digestiva în pancreatita acuta. - ascita pancreatica. - complicatii sistemice: (apar în primele 15 zile) - encefalopatie pancreatica.
Prognosticul si evolutia -De la 75% pâna la 90% din PA sunt forme edematoase cu autolimitarc si au o evolutie favorabila cu o mortalitate de 3 - 5%. PA necrotizanta are o mortalitate de 9%, iar în formele fulminante severe, care se întâlnesc rar, mortalitatea creste pâna la 30 - >0%. Criteriile de prognostic nefavorabil pot fi: - vârsta mai mare de 55 ani; - glicemia mai mare de 200 mg /dl; - LDH serica crescuta; - leucocitoza > 16 x 10000 ml.
IIIColecistita acuta
Definitie: colecistitele acute -inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic, -congestie, -supuratie, -gangrena
Etiopatogenie circa 90% : infectii supraadaugate unei colecistite cronice litiazice Agentii etiologici -germeni din caile biliare: colibacilul, Streptococcus fecali s Anatomie patologica: colecistita acuta catarala- vezicula marita de volum - Bila din ea este mai tulbure. colecistita acuta supurata -bila este amestecata cu puroi si exsudat. Colecistita acuta gangrenoasa –”frunza vesteda” colecistita acuta hemoragica –ciroza hepatica.
Simptomatologie
colecistitele acute prezinta semnele generale ale unei infectii si semne locale - Febra este ridicata, deseori insotita de frisoane. - Bolnavul este palid, adinamic, tras la fata Durerea este intensa, colicativa, cu sediul in hipocondrul drept sau in epigastru si iradiaza in umarul drept sau la baza hemitoracelui drept.
- La examenul obiectiv, deseori, nu se poate palpa vezicula, din cauza contracturii musculare a peretelui abdominal si a hiperesteziei locale.
Investigatiile complementare Hemoleucograma arata leucocitoza cu neutrofilie; cresterea numarului de leucocite peste 15 000 - 20 000 este un semn de evolutie spre empiem. Eozinofilia se constata in formele alergice. Viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta. Hiperbilirubinemia si urobilinuria sunt frecvente si de intensitate variabila. ►Tubajul duodenal va putea fi facut numai dupa atenuarea fenomenelor clinice. Bila veziculara apare tulbure.
Investigatiile complementare Examenul radiologie - gangrenei, poate arata o imagine hidroaerica, (sau fistula B-B). Ecografia evidentiaza - prezenta calculilor. Diagnosticul pozitiv este sustinut de anamneza. Diagnosticul diferential trebuie facut cu: -angiocolita acuta colica biliara, -apendicita acuta (la un apendice situat sus), --ulcerul perforat, -pielonefrita acuta si pancreatita acuta.
Evolutie si complicatii colecistitelor acute a.formele catarale, evolutia este favorabila; b. supurate si gangrenoase, este grava. Complicatiile pot fi locale sau la distanta. perforatia - peritonita generalizata sau inchistata. Fistulele colecistoduodenale instaleaza si hidnpsul vezicular, putandu-se produce si un volvulus al colecistului. Profilaxia colecistitelor acute consta in tratarea atenta a colecistopatilor. Tratamentul chirurgical consta in colecistectomie cu drenaj.
Definitie: angiocolitele (colangitele) sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra- si intrahepatice. Etiopatogenie: angiocolitele sunt exceptional primitive. Staza biliara este totdeauna un factor favorizant. Ca agenti patogeni au fost incriminati colibacilul, enterococul, stafilococul, streptococul, salmonelele, precum si germeni
Simptomatologie . Simptomatologie si Forme clinice: angiocolitele evolueaza acut (in majoritatea cazurilor) si cronic. Angiocolita acuta prezinta triada:- febra, -durere, -icter. Febra debuteaza cu frison puternic si prelungit -41 ° (febra bilioseptica Durerea imbraca aspectul colicii biliare tipice (intensitate, sediu, iradiere, orar). Icterul apare dupa 24 - 48 de ore, este de intensitate variabila
Investigatii complementare Hemoleucograma indica o leucocitoza de 10 000 20 000,, cu polinucleoza neutrofila de 85 -90%;. Examenul urinii evidentiaza cresterea urobilinogenului si prezenta bilirubinei, deseori cu semne de atingere renala. Instalarea oliguriei este un semn de gravitate.
Complicatiile -cele mai frecvente si precare sunt abcesele hepatice,. Complicatii de vecinatate se intalnesc sub forma de abcese subdiafragmatice, Hepatita cronica si ciroza biliara se inscriu printre complicatiile severe ale angiocolitelor. Tratament: chirurgical
IV.Apendicita acuta
Apendicita este inflamatia nespecifica a apendicelui vermicular. Mortalitatea pe parcursul multor ani oscileaza între 0,l si 0,4%. Sistemul afectat: apendicele vermicular. Ereditatea: nu se implica. Incidenta: este cea mai frecventa urgenta abdominala. Prevalenta - se poate întâlni la orice vârsta, dar preponderent între 10-40 ani; barbati / femei este de 1:1
V.Ulcerul G-D
UG
Ulcerul G-D
U G-D
Tratament
Tratament-Endoscopic
Peritonita apendiculara
Peritonita apendiculara
VI.OCLUZIILE DINAMICE: par., spas. Este perturbata functia sistemului nervos autonom al intestinului prin procese patologice de vecinatate : Sindroame de iritatie peritoneala - peritonite Colici abdominale intense si prelungite - biliara, renoureterala, salpingiana Intoxicatii endo sau exogene - saturnism, porfirie Hematoame retroperitoneale - fracturi de bazin Traumatisme cranio-cerebrale, toracice, abdominale
OCLUZIILE MECANICE Ocluziile prin obstructie (endogene, exogene - stenoze inflamatorii, tumori, corpi straini, compresiuni externe, aderente) - sunt considerate ocluzii cu “ansa deschisa” ansa ocluzionata poate fi evacuata prin extremitatea ei proximala. Vascularizatia ansei ramane functionala, necroza si perforatia apar tardiv Ocluziile prin strangulare (volvulus, invaginatie, incarcerare) sunt considerate ocluzii cu “ansa inchisa” - ansa ocluzionata nu poate fi evacuata. Vascularizatia ansei sufera de la inceput - necroza si perforatia apar precoce
Tablou clinic Durere: are caracter colicativ varsaturile:- apar dupa durere Oprirea tranitului intestinal:- apare precoce in ocluziile joase, este mai tardiva in cele inalte Distensia abdominala:- poate fi initial asimetrica, apoi devine difuza, uniforma.
Examenul obiectiv -cercetarea zonelor herniare - ombilicala, inghinale, femurale, lombare. -Abdomenul este moderat dureros la palpare, uneori o palpare prea ener-gica poate declansa durerea colicativa. -La percutie se poate decela o zona de timpanism, sau acesta este difuz, sau exista o matitate deplasabila. -La auscultatie zgomotele hidro-aerice intestinale pot fi augmentate (une-ori se percepe, in etapa preocluziva, o senzatie de “curgere turbulenta” dupa care durerea cedeaza). In ocluziile dinamice nu se percep zgomotele intestinale - “silen--tium abdominal”.
Explorari paraclinice -Hemodiamic este prezenta tahicardia -Semnul patognomonic este constituit de prezenta nivelelor hidro-aerice. -Examenul ecografic -ecografia Doppler poate descoperi obstructia vaselor mezenterice -
FORME ANATOMO-CLINICE Strangularea herniara- Apare la purtatorii de hernii ombilicale, inghinale, femurale Volvulusul- Intereseaza mai ales segmentele intestinale prevazute cu un mezou lung Invaginatia- Este mai frecventa la copii Ileusul biliar Ileusul postoperator 48-72 de ore. Embolia arterelor mezenterice
Tratament Pacientul se interneaza in Sectia de Terapie Intensiva si se instituie imediat : • aspiratia gastrica continua • reechilibrarea hidro-electrolitica • clisma evacuatorie.
Tratamentul chirurgical
- cura operatorie a herniilor - sectionarea bridelor sau aderentelor - devolvulare, dezinvaginare - extirparea obstacolului endo-luminal : corp strain, calcul biliar, rezectie sau deri vatie in caz de tumori intestinale - dezobstructie vasculara (embolectomie, bypass) si rezectia ansei compromise
