6

TOP TOPOGRAF OGRAFII E Curs 5

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anuluniv. 2007 -2008

1

Ridicari planimetrice

• Ansamblul lucrarilor efectuate pe teren in vede ve dere reaa ob obttiner inerii ii un unui ui plan topografic se numeste RIDICARE TOPOGRAFICA. • Ridi Ridica care rea a topo topogra grafi ficcă constă în alegerea în modd judicio mo judicioss a punctel punctelor or caracte caracteris ristice tice,, atât ca număr, cât şi ca po poziţie. • Ridica Ridicaril rilee topogra topografic ficee pot fi: – Planimetrice (de (de co cont ntur ur)) – ob obti tine neri riii un unui ui pla plan fara reprez reprezent entare areaa RELIEFULUI. – Altimetrice – efec efectu tuar area ea masura asurato tori rilo lorr care care au ca scop scop de dete term rmin inar area ea alti altitu tudi dini nilo lorr pu punc ncte telo lorr Anuluniv. 2007 -2008

2

Retele de sprijin planimetrice

• Pentru ridicarile planimetrice baza geodezica este alcatuita dintr-o retea de puncte situate in virfurile unor triunghiuri care acopera intreaga tara – RETEA DE TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT.

• Aceasta retea este organizata in functie de NIVELUL DE PRECIZIE de determinare a punctelor : – Retele de ordin SUPERIOR • • • •

Retea de ordinul I – laturile triunghiurilor – 20-60 km Retea de ordinul II – 10-20

km Retea de ordinul III – 7-15 km Retea de ordinul IV – 4-8 km

– Retele de ordin INFERIOR • Retea de ordinul V – 1-2 km (un punct la 50-100 ha) Anuluniv. 2007 -2008

3

Retele de sprijin planimetrice

• Triangulaţia este metoda prin care a fost determinată o reţea de puncte în teren, puncte care formează vârfurile unor triunghiuri de diferite ordine (I–V) şi sunt materializate în teren prin semnale permanente şi borne. Aceste puncte formează reţeaua geodezică de stat (reţeaua de sprijin sau canevasul fundamental) în funcţie de care se fac ridicările topografice. • Principalele metode de ridicări planimetrice sunt: – intersecţia; – drumuirea; – radierea. Anuluniv. 2007 -2008

4

Reteaua geodezica a FRANTEI


5

Calculul coordonatelor punctelor retelei

• Drumuirea este un procedeu de determinare a poziţiei punctelor topografice prin determinarea distanţelor şi unghiurilor dintre acestea în timpul parcurgerii unui aliniament (drum). • METODA DRUMUIRII – Are ca scop indesirea retelei de sprijin in vederea ridicarii in plan a detaliilor din teren.

– Din punct de vedere geometric reprezinta o linie poligonala franta legata/raportata de/la puncte de sprijin cunoscute.

• Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting: drumuirea sprijinită şi drumuirea închisă. Anuluniv. 2007 -2008

6

Metoda drumuirii

• Clasificarea drumuirilor se mai poate face astfel: – Drumuiri principale • Se sprijina pe punctele de triangulatie – Drumuiri secundare • Se dezvolta intre un punct de triangulatie si un punct de drumuire principal – Drumuiri cu laturi masurate direct • Laturile sunt masurate cu rulete sau panglici de otel – Drumuiri cu laturi masurate indirect • Laturile sunt masurate statimetric Anuluniv. 2007 -2008

7

Drumuirea sprijinita

• Drumuirea sprijinită pe un punct (Drumuire in vant – nu sunt posibilitati de control – Precizie mica) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie mare). – în acest procedeu calculăm distanţele şi unghiurile dintre acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 şi N. – În efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 şi 6, cunoscute, şi pe aliniamentul 101-N, măsurat în prealabil. Anuluniv. 2007 -2008

8

Drumuirea in circuit inchis

• Drumuirea închisă – prin acest procedeu putem determina poziţia punctelor, prin măsurarea distanţelor şi a unghiurilor dintre ele, de la un punct la altul. – În final drumuirea trebuie închisă, adică ne întoarcem în punctul de plecare.


9

Radierea

• Radierea – Este o metoda de ridicare planimetrica a detaliilor

– Cu ajutorul acestui procedeu determinăm poziţia mai multor puncte din teren bazându-ne pe un punct cunoscut în care facem staţie. – De la acest punct spre cele care trebuiesc determinate se calculează distanţele şi unghiurile dintre vize şi o direcţie cunoscută – Se aplica pentru distante de max 100 m. Anuluniv. 2007 -2008

10

Drumuirea in circuit inchis + radirea


11

Drumuirea in vant + radirea

1


12

Procedeul Intersectiei • Intersecţia se bazează în

determinarea poziţiei unui punct pe calcularea a două unghiuri orizontale şi două distanţe. • La intersecţia acestor direcţii din teren se află punctul pe care dorim să-l determinăm. • Intersecţia poate fi: intersecţie înainte şi intersecţie înapoi.

• Intersecţia înainte ; pentru determinarea poziţiei punctului N din figur ă • •

este necesar să măsurăm unghiurile β1, β2 şi α1, α2, precum şi distanţele 2-N şi 1-N. La intersecţia acestor două direcţii se află punctul N. Punctele 1, 2 şi 6 sunt cunoscute, ele f ăcând parte din reţeaua de triangulaţie. Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi şi de a treia viză, din punctul 6 spre punctul N. Procedeul poartă numele de înainte deoarece, în timpul măsurătorilor, facem staţie în punctele cunoscute şi vizăm înainte, spre cele necunoscute. Anuluniv. 2007 -2008

13

Procedeul Intersectiei • Intersecţia înapoi - Retrointersectia – Pentru a determina poziţia punctului N este necesar să măsurăm cel puţin două distanţe şi două unghiuri orizontale. – Se face staţie în punctul N şi se măsoară distanţele N-1, N-2, N-6 şi N-4, şi unghiurile α, β şi γ. – Pentru verificarea corectitudinii se măsoară şi unghiul de închidere a cercului, care trebuie să aibă valoare cumulată de 360º sau 400g. – Procedeul poartă numele de înapoi deoarece se face staţie în punctul necunoscut (N) şi se vizează, înapoi, spre punctele cunoscute din reţeaua de triangulaţie.


14

Aplicatii

• Trasarea pe teren a distantelor – – – – –

Se instaleaza teodolitul in punctul A se centreaza se caleaza Se duce mira la o distanta aproximativ egala cu cea proiectata Se masoara D’ si se calculeaza corectia: ΔD = DPR- D’ Daca ΔD < 2..3 m si unghiul de panta α < 3g atunci distanta ramasa se masoara cu ruleta. – In caz contrar se reia trasarea


15

Aplicatii

• Trasarea pe teren a unghiurilor – Cu precizie scazuta • • • • •

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie Se face citirea C2 = C1 + ω Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical


16

Aplicatii

• Trasarea pe teren a unghiurilor – Cu precizie medie Precizie scazuta

• • • • • • •

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie cu luneta in pozitia I Se face citirea C2 = C1 + ω Se repeta operatia cu luneta in Pozitia II Se face media citirilor finale Cfinal = Cmediu + ωPR Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical


17

Aplicatii • Trasarea pe teren a unghiurilor – Cu precizie mare Precizie scazuta

• • • • •

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie Se face citirea C2 = C1 + ω Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical

• Cu metoda turului de orizont (4-6 serii de masurare) se obtine ωtrasat care se compara ωPR rezultand astfel o corectie.


18

Aplicatii

• Metode de ridicare în planimetrie – Pe baza reţelei punctelor de triangulaţie geodezică

–

sau topografică, se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafaţa topografică, folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajutătoare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate în plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare şi unghiulare măsurate pe teren.


19

Aplicatii 204

45

B l 204

B l 0 43

B l 43 B l 203

B l 201

203

B l 202

201


20

Aplicatii • Lucrarea cuprinde următoarele etape de calcul: 1. Calculul orientării direcţiei de referinţă din coordonatele punctelor de triangulaţie. 2. Stabilirea erorii de închidere pe unghiuri şi compensarea unghiurilor orizontale. 3. Transmiterea orientării direcţiei de referinţă laturilor drumuirii. 4. Reducerea distanţelor înclinate la orizont. 5. Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire. 6. Stabilirea erorilor de închidere pe coordonate şi compensarea coordonatelor relative. 7. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire. 8. Calculul coordonatelor polare şi rectangulare ale punctelor de radiere. Anuluniv. 2007 -2008

21

Aplicatii Punctele de sprijin Puncte de triangulatie

Punctele drumuirii

Punctele radiate


22

COLOCVIU – Partial 1

•

Exemple de subiecte 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Elementele topografice ale terenului Orientari si axe de coordonate Planuri si harti: asemanari si deosebiri Scara hartilor Panta terenului Coordonate plane (carteziene si polare) Redactarea profilului topografic Punctele topografice, marcarea si semnalizarea acestora 9. Teodolitul – Detalii constructive 10. Asezarea teodolitului in punctul de statie – Centrarea si calarea Anuluniv. 2007 -2008

23

Aplicatii


24

VA MULTUMESC!


25

6

Recommend Documents