ANALIZATORII
1. Axonii deutoneuronilor căii olfactive: A. aparţin celulelor mitrale; B. fac sinapsă cu dendritele protoneuronilor; C. se proiectează la nivelul paleocerebelului; D. formează nervii olfactivi; E. fac sinapsă cu al treilea neuron în talamus.
. Calea olfactivă are următoarele caracteristici: A. este formată numai din doi neuroni; B. protoneuronul este reprezentat de celulele bazale; C. deutoneuronii străbat în mănunc!iuri lama ciuruită a etmoidului; D. butonul olfactiv con"ine celulele mitrale; E. al treilea neuron se află în talamus. #. $eferitor la structura pielii% care afirma"ie este falsă: A. în derm se află &i canalele excretoare ale 'landelor sudoripare; B. papilele dermice sunt localizate între derm şi ipoderm ; C. pielea este alcătuită din trei straturi: epiderm% derm% !ipoderm; D. în derm se 'ăsesc 'landele sebacee; E. în !ipoderm se 'ăsesc adipocite. (. )ucoasa olfactivă include următoarele% cu excep"ia: A. neuroni bipolari olfactivi; B. celule de sus"inere; C. "esut con*unctiv; D. celule !azale; E. celule mitrale. +. Celulele receptoare ale analizatorului olfactiv sunt neuroni: A. unipolari; B. ovoidali; C. piramidali; D. multipolari; E. !ipolari senziti"i. ,. -reciza"i afirma"ia eronată cu privire la se'mentul de conducere al analizatorului analizatorului olfactiv: A. axonii celulelor olfactive formează nervii olfactivi; B. axonii deutoneuronilor formează tracturile olfactive; C. to"i axonii celulelor mitrale formează tracturi olfactive; D. calea olfacti"ă nu are releu talamic; E. tracturile olfactive a*un' în paleocortexul olfactiv. olf activ.
. /oate afirma"iile referitoare la fiziolo'ia analizatorului olfactiv sunt adevărate% cu excep"ia: A. intensitatea senza"iilor olfactive depinde de starea fiziolo'ică a or'anismului; B. simţul mirosului nu se adaptează; C. intensitatea senza"iei olfactive depinde &i de concentra"ia substan"elor odorante din aer; D. intensitatea senza"iilor olfactive depinde de umiditatea mucoasei olfactive; E. substan"ele volatile sunt recep"ionate numai după ce se dizolvă în pelicula de de mucus. mucus. 0.Bulbii olfactivi reprezintă: A. protoneuronul căii olfactive; B. locul unde se află celulele mitrale; C. polul bazal al celulelor receptoare; D. o proeminen"ă a osului etmoid; E. o mică veziculă a dendritelor prevăzută cu cili olfactivi. . 2e'mentul de conducere al analizatorului olfactiv include următoarele structuri% cu excep"ia: A. neuronii olfactivi bipolari 3protoneuroni4; B. talamusul; C. celulele mitrale; D. nervii olfactivi; E. tracturile olfactive. 15. Analizatorul olfactiv. Ale'e"i varianta falsă: A. are rol în aprecierea calită"ii aerului; B. previne pătrunderea în or'anism a unor substan"e nocive; C.intervine in aprecierea calită"ii alimentelor; D.intervine în declan&area secre"iei salivare; E. inflamarea mucoasei nazale creşte sensi!ilitatea olfacti"ă. 11. 2timulii specifici ai analizatorului olfactiv sunt: A. su!stanţele "olatile; B. senza"iile tactile; C. senza"iile termice; D. senza"iile dureroase; E. substan"ele sapide solubile.
1. )ucusul necesar dizolvării substan"elor volatile pentru a fi recep"ionate este secretat de: A. cilii olfactivi; B. celulele de sus"inere; C.celulele #landulare ale mucoasei. D. butonii olfactivi; E. celulele mitrale. 1#. )ucoasa olfactivă are o suprafa"ă de: A. #cm6; B. $%& cm'; C. nu se poate măsura; D. #5cm6; E. 15cm6; 1(. )ucoasa olfactivă este dispusă: A. în &aua turcească; B. în re#iunea superioară a foselor nazale; C. în re'iunea inferioară a foselor nazale; D. în osul etmoid; E. retrosternal. 1+. $eferitor la sensibilitatea 'ustativă 7 ale'e"i varianta corectă: A. toate substan"ele au acela&i pra' de excitabilitate 'ustativă; B. cea mai mare sensi!ilitate se manifestă pentru su!stanţele amare; C. intensitatea senza"iei 'ustative nu depinde de temperatura solu"iei; D. to"i mu'urii 'ustativi sunt specializa"i pentru 'ustul dulce; E. 'ustul amar este perceput la v8rful limbii. 1,. $eceptorii analizatorului 9inestezic nu se caracterizează prin: A. or'anele tendinoase ol'i sunt localizate în tendoane; B. corpusculi -acini se află în periost &i pericondru; C. terminaţiile ner"oase li!ere din muşci sunt proprioceptori; D. corpusculii -acini sunt sensibili la vibra"ii; E. analizatorul 9inestezic informează sistemul nervos central despre 'radul de contrac"ie a mu&c!ilor.
1. 2e'mentul periferic al analizatorului 9inestezic 7 ale'e"i varianta incorectă: A. proprioceptorii sunt situa"i în mu&c!i; B. proprioceptorii sunt situa"i în tendoane; C. proprioceptorii sunt localiza"i &i în aponevroze; D. fusurile neuromusculare se #ăsesc şi în articulaţii; E. li'amentele con"in or'ane tendinoase ol'i. 10. usul neuromuscular nu se caracterizează prin: A. este delimitat de o capsulă con*unctivă; B. prezintă termina"ii nervoase spiralate; C. termina"iile primare conduc informa"iile nervoase rapid; D. #radul de întindere a muşciului stimulează în special terminaţiile secundare;
E. fibrele intrafusale au rol senzitivo7motor. 1. ; C. termina"iile primare au conducere rapidă; D. inerva"ia motorie este asi'urată de fibre nervoase cu ori'inea în neuronii motori 'ama medulari; E. fi!rele primare spiralate sunt situate la e(tremitaţile zonei centrale . 5. usurile neuromusculare 7 ale'e"i varianta falsă: A. sunt cei mai importan"i proprioceptori; B. fibrele intrafusale au extremită"i striate contractile; C. porţiunile centrale ale fi!relor e(trafusale sunt necontractile; D. fibrele intrafusale au rol senzitivo7motor; E. fibrele extrafusale sunt inervate de neuronii motori alfa medulari. 1. ?rmătoarele afirma"ii referitoare la analizatorul 9inestezic sunt adevărate% cu excep"ia: A. pe baza informa"iilor transmise de analizatorul 9inestezic apar senza"iile posturale; B. or'anele tendinoase ol'i sunt stimulate de cre&terea tensiunii în tendoane; C. or#anele tendinoase )ol#i sunt sensi!ile la mişcări rapide şi la "i!raţii; D. în tendoane se 'ăsesc corpusculi -acini;
E. cei mai importan"i proprioceptori sunt fusurile neuromusculare.
. -roprioceptorii nu se caracterizează prin: A. sunt situa"i în mu&c!i% tendoane; B. pot fi şi li!eri * terminaţiile ner"oase li!ere din muşci +; C. pot fi &i corpusculi 3 corpusculii @ater7-acini4; D. fusurile neuromusculare sunt formate din 'rupe de 7 15 fibre intrafusale; E. informează 2C despre 'radul de contrac"ie a mu&c!ilor. #. Analizatorul 9inestezic 7 ale'e"i varianta falsă: A. informează sistemul nervos central despre pozi"ia corpului în spa"iu; B. proprioceptorii se 'ăsesc &i în periost; C. porţiunile periferice ale fi!relor intrafusale conţin mai mulţi nuclei; D. fibrele musculare extrafusale sunt inervate de neuronii motori medulari; E. căile sensibilită"ii proprioceptive con&tiente primesc aferen"e cerebelo7 corticale. (. -reciza"i afirma"ia falsă referitoare la fusul neuromuscular: A. este alcătuit din 715 fibre musculare modificate 3intrafusale4; B. se #ăsesc localizate printre fi!rele con,uncti"e din mucoase; C. inerva"ia senzitivă a fusului în zona centrală este realizată de termina"ii nervoase spiralate; D. extremită"ile fibrei intrafusale sunt contractile; E. inerva"ia motorie proprie capetelor contractile ale fibrelor intrafusale este realizată de fibre nervoase cu ori'inea în neuronii motori 'ama medulari. +.
. 2e'mentul periferic al unui analizator nu include: A. receptorii de contact; B. receptorii de distan"ă; C. receptorii liberi; D. corpusculii; E. neuronii senziti"i. 0. Analizatorii sunt constitui"i din: A. & se#mente; B. ( se'mente; C. , se'mente; D. 0 se'mente; E. numărul de se'mente variază în func"ie de analizator. . După teritoriul de recep"ie a excitan"ilor% receptorii se clasifică în: A. mecanoreceptori; B. termoreceptori; C. al'oreceptori; D. e(teroreceptori; E. c!emoreceptori. #5. După natura excitantului% receptorii se clasifică în% cu excep"ia: A. mecanoreceptori; B. proprioceptori; C. al'oreceptori; D. electroma'netici; E. c!emoreceptori. #1. 2e'mentul intermediar al unui analizator este constituit din: A. mecanoreceptori; B. proprioceptori; C. neuroni pseudounipolari; D. neuroni unipolari; E. neuroni 'ranulari. #. -oten"ialul de receptor apare numai dacă excitantul atin'e următoarele pra'uri% cu excep"ia: A. un pra' de timp; B. un pra' de suprafa"ă; C. un pra' de excitare; D. un pra# de analiză şi sinteză; E. un pra' de diferen"iere.
##. ?rmătoarele afirma"ii le'ate de epiderm sunt adevărate% cu excep"ia: A. stratul #ranulos este aşezat pe o mem!rană !azală; B. con"ine un strat poliedric; C. este străbătut de canalele excretoare ale 'landelor sudoripare; D. este format din epiteliu pluristratificat 9eratinizat; E. con"ine al'oreceptori. #(. Despre derm putem afirma următoarele% cu excep"ia: A. zona papilară spre epiderm prezintă papilele dermice; B. sub derm se 'ăse&te !ipodermul; C. zona reticulară con"ine &i canalele excretoare ale 'landelor sudoripare; D. amprentele di'itale reprezintă ima'inea dispunerii papilelor dermice ; E. dermul nu este "ascularizat. #+. ipodermul se caracterizează prin: A. este alcătuit din "esut con*unctiv fibros; B. este bo'at în celule con*unctive care secretă melanina; C. conţine corpusculi Ruffini; D. con"ine în partea profundă papilele dermice; E. depozitează colesterol. #,. $eferitor la func"iile pielii% preciza"i afirma"ia eronată: A. are func"ie de protec"ie împotriva a'en"ilor externi; B. intervine în termore'lare; C. funcţie de e(creţie prin #landele pilorice; D. depozitează lipide; E. func"ie de or'an de sim". #. Ale'e"i răspunsul corect referitor la epiderm: A. are în structura sa ţesut epitelial pluristratificat -eratinizat; B. are un număr redus de capilare san'uine; C. con"ine o zonă reticulară; D. cuprinde în structura sa 'lomerulii 'landelor sebacee; E. receptorii pentru durere sunt termoreceptori. #0. ipodermul nu con"ine: A. "esut con*unctiv lax; B. corpusculi ol'i; C. corpusculi $uffini; D. corpusculi -acini; E. fusuri neuromusculare.
#. n epiderm 'ăsim următorii receptori cutana"i: A. al#oreceptori; B. corpusculi rause; C. corpusculi ol'i; D. corpusculi $uffini; E. fusuri neuromusculare. (5. 2unt receptorii sensibilită"ii tactile fine: A. termina"iile nervoase libere; B. corpusculii rause; C. corpusculii ol'i; D. corpusculii $uffini; E. corpusculii eissner. (1. 2unt mecanoreceptori% cu excep"ia: A. terminaţiile ner"oase li!ere; B. corpusculii )er9el; C. corpusculii ol'i; D. corpusculi $uffini; E. corpusculii )eissner. (. 2unt termoreceptori pentru rece: A. corpusculii /rause; B. corpusculii )er9el; C. corpusculii ol'i; D. corpusculi $uffini; E. corpusculii )eissner. (#. n piele 'ăsim% cu excep"ia: A. mu&c!ii erectori ai firului de păr; B. corpusculii )er9el; C. 'lande sebacee; D. mu#uri #ustati"i; E. corpusculii )eissner. ((. 2ensibilitatea dureroasă. Ale'e"i varianta eronată: A. e determinată de excitan"i ce produc leziuni celulare; B. al#oreceptorii sunt cel mai !ine reprezentaţi în "iscere; C. distensia unui or'an poate provoca durere; D. se manifestă mai intens la nivelul buzelor; E. durerea viscerală nu se poate localiza precis.
(+. 2ensibilitatea dureroasă nu se caracterizează prin: A. termina"iile nervoase libere sunt al'oreceptori; B. receptorii pentru durere sunt stimula"i de orice stimul puternic care produce leziuni celulare; C. durerea viscerală poate fi determinată &i de distensia unui or'an; D. durerea somatică nu este însoţită de reacţii "e#etati"e; E. durerea viscerală nu se poate localiza precis. (,. 2ensibilitatea termică. Ale'e"i răspunsul corect. A. este uniformă pe suprafa"a te'umentului; B. receptorii pentru cald sunt cei mai numero&i; C. receptorii pentru rece sunt cei mai numeroşi; D. intensitatea senza"iei nu depinde de diferen"a de temperatură dintre te'ument &i excitant; E. intensitatea senza"iei nu depinde de mărimea suprafe"ei excitate. (. 2ensibilitatea tactilă presională este determinată de: A. arsura de 'radul <<; B. deformări u&oare ale te'umentului; C. apăsare; D. distru'erea celulară; E. modificarea temperaturii. (0. 2e'mentul central al analizatorului cutanat este localizat în: A. punte; B. talamus; C. 'an'lionii spinali; D. #irusul postcentral din lo!ul parietal; E. cerebel. (. n te'ument 'ăsim următoarele tipuri de "esuturi% cu excep"ia: A. "esut con*unctiv dens; B. "esut adipos; C. "esut con*unctiv lax; D. ţesut epitelial pluristratificat ne-eratinizat; E. "esut epitelial pavimentos simplu.
+5. 2e'mentul receptor al analizatorului vestibular7 ale'e"i varianta eronată: A. se află în labirintul membranos al urec!ii interne; B. canalele mem!ranoase sunt răsucite în ,urul unui a(0 columelă; C. canalele membranoase se desc!id în utriculă; D. dintre canalele membranoase se unesc; E. fiecare canal membranos prezintă o ampulă. +1. Care dintre următoarele afirma"ii despre receptorii 'ustativi nu este adevarată: A. mu'urii 'ustativi se 'ăsesc &i în mucoasa lin'uală; B. papilele filiforme formează la baza limbii @7ul lin'ual; C. mu#urele #ustati" este aşezat cu porii #ustati"i pe mem!rana !azală a epiteliului lin#ual;
D. papilele fun'iforme se 'ăsesc pe mar'inile anterioare ale limbii &i pe v8rful ei; E. papilele foliate se 'ăsesc pe mar'inile posterioare ale limbii. +. $eferitor la sensibilitatea 'ustativă% ale'e"i varianta eronată: A. 'ustul dulce este perceput la v8rful limbii; B. 'ustul acru este perceput pe mar'inile limbii; C. durerea este percepută de celulele senzoriale ale mu#urelui #ustati"; D. mu'urii 'ustativi dob8ndesc o anumită specializare; E. cea mai mare sensibilitate se manifestă pentru substan"ele amare. +#. -apilele circumvalate sunt situate: A. la !aza lim!ii; B. pe v8rful limbii; C. pe ami'dala farin'iană; D. în între'a mucoasă buco7farin'iană; E. pe mar'inile anterioare &i pe v8rful limbii. +(. iziolo'ia analizatorului 'ustativ 7 ale'e"i varianta incorectă: A. sim"ul 'ustului permite declan&area secre"iilor di'estive; B. intensitatea senza"iilor 'ustative depinde &i de temperatura solu"iei; C. 'ustul acru este perceput pe mar'inea limbii; D. analizatorul #ustati" nu se adaptează; E. mu'urii 'ustativi sunt specializa"i pentru diferite 'usturi.
++. -ercep"ia 'ustului za!ărului este realizată de: A. ami'dala lin'uală; B. ami'dala farin'iană; C. "1rful lim!ii; D. baza limbii; E. papilele circumvalate. +,. )u'urele 'ustativ7 ale'e"i varianta incorectă: A. reprezintă se'mentul de conducere al analizatorului 'ustativ; B. se 'ăsesc predominant în stomac; C.prezintă un por #ustati"; D. prezintă în structura sa 'lande ; E. prezintă microvilozită"i. +. Ce tip de papile lin'uale formează @7ul lin'ual: A. papilele dermice; B. papilele filiforme; C.papilele fun'iforme; D. papilele foliate; E. papilele circum"alate. +0. C8te celule senzoriale 'ăsim într7un mu'ure 'ustativF A. +5755; B. 1+; C. 1+5; D. 2%$3; E. +575. +. )u'urii 'ustativi se 'ăsesc în: A. mucoasa 'astrică; B. mucoasa tra!eală; C. mucoasa !ucofarin#iană; D. mucoasa colonică; E. 'an'lionii nervilor cranieni. ,5. 2e'mentul de conducere al analizatorului 'ustativ 7 ale'e"i varianta incorectă: A. de la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive; B. protoneuronii căilor sunt situa"i în 'an'lionii nervilor cranieni @<<%
,1. ?n mu'ure 'ustativ con"ine% cu excep"ia: A. por 'ustativ; B. cili; C. celule de sus"inere; D. celule senzoriale; E. neuroni !ipolari. ,. 2tratul profund al retinei este: A. stratul pi#mentar; B. limitanta internă; C. stratul plexiform intern; D. stratul cu conuri &i bastona&e; E. stratul neuronilor multipolari. ,#. -reciza"i răspunsul incorect despre retină: A. con"ine celule cu conuri; B. retina con"ine &i celule pi'mentare; C. con"ine neuroni bipolari; D. con"ine neuroni multipolari; E. retina este formată din 4 straturi celulare. ,(. Aparatul optic% medii transparente 7 ale'e"i afirma"ia falsă: A. con"ine cornea; B. con"ine umoarea apoasă; C. conţine macula lutea; D. con"ine cristalinul; E. con"ine corpul vitros. ,+. $eferitor la receptorii vizuali 7ale'e"i afirma"ia falsă: A. celulele cu conuri sunt în număr de milioane; B. celulele cu conuri predomină în pata 'albenă; C. foveea centralis con"ine numai celule cu conuri ; D. în retina periferică #ăsim doar celule cu conuri; E. celulele cu bastona& sunt absente în foveea centralis. ,,. Calea optică 7 variantă falsă: A. primul &i al doilea neuron se afla în retină; B. fibrele care provin din retina nazală se încruci&ează &i formează c!iasma optică; C. fibrele care provin din retina temporală nu se încruci&ează; D. al treilea neuron al căi optice se află în corpul #eniculat medial; E. axonii neuronilor din corpii 'enicula"i laterali se proiectează în aria optică primară.
,. 2tratul superficial al retinei este: A. stratul celulelor cu conuri; B. stratul celulelor cu bastona&e; C. stratul pi'mentar; D. limitanta internă; E. stratul neuronilor bipolari. ,0. ?nde nu se manifestă procesul de conver'en"ă la nivelul retinei: A. la ni"elul fo"eei centralis; B. la nivelul maculei lutea; C. la nivelul retinei periferice; D. procesul de conver'en"ă se manifestă în toate zonele retinei; E. procesul de conver'en"ă nu se manifestă în nici o zonă a retinei. ,. Cristalinul: A. este o lentilă biconcavă; B. este opac; C. este în"elit de o capsulă% cristaloida; D. este puternic inervat; E. este puternic vascularizat. 5. Cristalinul7 ale'e"i varianta falsă: A. este situat în spatele irisului; B. este le'at de corpul ciliar prin li'amentul suspensor; C. nu este vascularizat; D. este o lentilă biconvexă; E. este puternic iner"at. 1. Corpul vitros 7 ale'e"i varianta adevărată: A. este un #el transparent; B. este le'at de corpul ciliar prin li'amentul suspensor; C. este o lentilă biconcavă; D. este o lentilă biconvexă; E. con"ine neuroni bipolari. . ?rec!ea internă 7 labirintul osos7 ale'e"i varianta falsă: A. con"ine vestibulul osos; B. con"ine melcul osos; C. con"ine canalele semicirculare osoase; D. conţine endolimfă; E. con"ine perilimfă.
#. ?rec!ea internă 7 labirintul membranos7 ale'e"i varianta falsă: A. con"ine utricula; B. con"ine sacula; C. conţine canalele semicirculare osoase; D. con"ine endolimfă; E. con"ine canalul co!lear. (. Ipacifierea cristalinului poartă denumirea de: A. 'laucom; B. cataractă; C. con*unctivită; D. !emeralopie; E. cinemato'rafie. +. )icozele se manifestă prin: A. erupţii cutanate; B. reducerea c8mpului vizual; C. dureri oculare intense; D. seboree; E. scăderea auzului. ,. Itita este: A. o intoxica"ie alimentară; B. o inflamaţie a urecii medii; C. o afec"iune a pielii; D. o boală a oc!iului; E. o inflama"ie a mucoasei nazale. . Acneea se manifestă prin următoarele% cu excep"ia: A. seboree; B. puncte ne're; C. erup"ii; D. strănut; E. abcese ale pielii. 0. Colorarea în alb sau cenu&iu a pupilei apare în: A. 'laucom; B. con*unctivită; C. cataractă; D. micoze; E. acnee.
. Acuitatea auditivă maximă este cuprinsă între: A. 1557(55z; B. 5715 z ; C. 571(5 z ; D. 5333%63337z ; E. 57 +55z. 05. -este ce valoare% măsurată în decibeli% este afectat or'anul lui Corti: A. 155dB; B.+dB; C. 563d8; D. 0dB; E. 5 555db. 01. -ra'ul auditiv măsurat în decibeli% este: A. +5; B. 1,; C. 5 555; D. 3; E. (555. 0.
C. rampa ce comunică cu fereastra rotundă; D. axul în *urul căruia se răsuce&te co!leea; E. receptorul auditiv.
0+. $eac"ia pupilară 7 ale'e"i răspunsul eronat: A. stimulul este lumina; B. receptorul este corneea; C. căile aferente sunt somatice; D. căile eferente sunt ve'etative; E.căile eferente sunt simpatice. 0,. Ja trecerea de la lumină la întuneric: A. adaptarea durează # secunde; B. se resintetizează pi#menţii; C. cre&te pra'ul de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare; D. adaptarea durează #7( minute; E. pi'men"ii fotosensibili scad cantitativ. 0. 2timularea retinei 7 ale'e"i răspunsul eronat: A. lumina a*un'e la stratul pi'mentar; B. refacerea pi#menţilor se face cu a,utorul "itaminei /; C. pi'men"ii fotosensibili se scindează sub influen"a luminii; D. retinolul este un derivat al vitaminei A; E. scindarea pi'men"ilor fotosensibili se face cu eliberare de ener'ie. 00. )u&c!iul extrinsec ocular oblic superior este inervat de: A. nervul va'; B. nervul abducens; C. ner"ul trolear; D. nervul oculomotor; E. nervul tri'emen. 0. -oate fi o boală de natură aler'ică: A. con,uncti"ita; B. cataracta; C. !erpesul; D. 'laucomul; E. micoza. 5. Amprentele di'itale: A. reprezintă dispunerea caracteristică a 'landelor sebacee; B. reprezintă dispunerea caracteristică a 'landelor sudoripare; C. reprezintă dispunerea specifică a papilelor dermice di#itale; D. reprezintă dispunerea caracteristică a "esutului adipos; E. sunt identice la to"i membrii unei familii.
1. )odificarea concentra"iilor unor substan"e este percepută de: A. mecanoreceptori; B. termoreceptori; C. cemoreceptori; D. receptorii electroma'netici; E. al'oreceptori. . -roba $omber' se folose&te pentru aprecierea: A. numărului de fibre musculare; B. masei musculare; C. ecili!rului dinamic; D. sensibilită"ii 'ustative; E. densită"ii fusurilor neuromusculare. #. /eoria tricromatică define&te drept culori fundamentale următoarele: A. rosu% verde% alb; B. 'ri% ne'ru% alb; C. alb% ne'ru; D.ro&u% 'alben% albastru; E. al!astru0 roşu0 "erde. (. Discriminarea tactilă 7variantă corectă: A. este denumită &i eviden"ierea sensibilită"ii termice; B. ne indică intensitatea senza"iei de cald; C. se folose&te pentru aprecierea ec!ilibrului dinamic; D. ne indică for"a de contrac"ie a mu&c!ilor membrelor; E. două e(citaţii tactile aplicate simultan sunt recepţionate numai dacă distanţa dintre puncte este suficient de mare.
+. Daltonismul: A. este determinat de o inflama"ie; B. reprezintă opacifierea cristalinului; C. este o maladie ereditară; D. apare datorită cre&terii tensiunii intra7oculare; E. este dat de o infec"ie microbiană. ,. Despre cornee putem afirma următoarele: A. este a"asculară; B. la nivelul ei 'ăsim numero&i corpusculi $uffini; C. este opacă; D. este situată în spatele irisului; E. este secretată de procesele ciliare.
. ?moarea apoasă este secretată de: A. sistemul arterial; B. sistemul venos; C. procesele ciliare; D.corpul vitros; E. plexurile coroide. 0.
15#. Celulele cu bastona& sunt în număr de aproximativ: A. ( milioaneH retină; B. milioaneH retină; C. (5 milioaneH retină; D. 5&3 milioane: retină; E. 1# milioaneH retină. 15(.
15. n cadrul arcului reflex de mioză% centrul nervos este reprezentat de: A. cornele laterale medulare; B. nucleul accesor al oculomotorului; C. coarnele laterale cervico7dorsale; D. nucleul tri'emenului; E. corpii 'enicula"i metatalamici. 115. n cadrul arcului reflex de midriază% efectorul este reprezentat de: A. cornee; B. retină; C. mu&c!ii circulari ai irisului; D. muşcii radiari; E. corpul vitros. 111. n cazul vederii la distan"ă% despre arcul reflex putem afirma% cu excep"ia: A. efectori sunt mu&c!ii radiari ciliari; B. are loc !om!area cristalinului; C. centrul nervos este reprezentat coarnele laterale cervicodorsale; D. receptorul este retina; E. calea aferentă este constituită &i din nervul optic. 11. n cazul miozei despre arcul reflex putem afirma% cu excep"ia: A. receptorul este retina; B. are loc aplatizarea cristalinului; C. centrul nervos este reprezentat de nucleul accesor al oculomotorului D.efectori sunt mu&c!ii circulari ai irisului; E. calea aferentă este constituită &i din tractul optic. 11#. n cazul midriazei% despre arcul reflex putem afirma% cu excep"ia: A. calea eferentă este constituită din tractul optic; B. calea aferentă include &i colaterale; C. centrul nervos este reprezentat de coarnele laterale medulare D. receptorul este retina; E. efectori sunt mu&c!ii radiari. 11(. n cazul vederii de aproape% receptorul este reprezentat de: A. cristalin; B. retină; C. nervul optic; D.corpul vitros; E. tractul optic.
11+. Celulele receptoare ale retinei sunt stimulate de radia"ii cuprinse în intervalul: A. #557#+5nm; B.&=3%>>3 nm; C. (57+5nm; D.7#5 nm; E. 7# nm. 11,. Adaptarea la trecerea de la întuneric la lumină se petrece: A. lent; B. în ma(im &%6 min; C. în #57(5 min; D. la om această adaptare nu se produce; E. are loc spontan. 11. 2e'mentele de conducere analizator auditiv. @ariantă falsă: A. deutoneuronii căii se află în bulb; B. se desprind colaterale spre nucleul facialului; C. al treilea neuron se află în coliculii c"adri#emeni inferiori; D. se desprind colaterale spre substan"a reticulată; E. se desprind colaterale spre cerebel. 110. )iopia se corectează cu lentile: A. di"er#ente; B. conver'ente; C.cilindrice; D. biconvexe; E. nu se corectează. 11. ipermetropia se corectează cu lentile: A. diver'ente; B. con"er#ente; C. cilindrice; D. biconvexe; E. nu se corectează. 15. -erceperea culorii alb rezultă prin: A. stimularea ine'ală a conurilor; B. descompunerea uniformă a celor trei su!stanţe fotosensi!ile; C. absorb"ia tuturor radia"iilor luminoase; D. descompunerea ine'ală a celor trei substan"e fotosensibile E. niciun răspuns corect.
11. Axul central al melcului osos poartă numele de: A. co!lee; B. lama spirală; C. utriculă; D. columelă; E. saculă. 1. Jama spirală osoasă se desprinde din: A. co!lee; B. columelă; C. canalul co!lear; D. rampă vestibulară; E. rampă timpanică. 1# Jan"ul de oscioare al urec!ii medii este format% în ordine din: A. ciocan% scări"ă &i nicovală; B. nicovală% scări"ă &i ciocan; C. ciocan0 nico"ală şi scăriţă; D. timpan% ciocan &i scări"ă; E. ciocan% scari"ă &i timpan. 1(. elicotrema este un orificiu plasat în: A. rampa timpanică; B. vestibul; C. canalul co!lear; D. "1rful melcului; E. utriculă. 1,. Ir'anul Corti% receptorul auditiv se află situat pe: A. membrana tectoria; B. mem!rana !azilară; C. utriculă; D. saculă; E. rampa vestibulară. 1. )elcul membranos poartă &i denumirea de: A. vestibul; B. membrana bazilară; C.canal colear; D. saculă; E. co!lee.
10. 2unetele cu frecven"ă înaltă vor determina vibra"ii ale membranei bazilare: A. mai aproape de v8rf; B. la mi*locul distan"ei dintre bază &i v8rf; C. de la !aza melcului; D. în utriculă; E. în saculă. 1. Celulele senzoriale ciliate din structura receptorului auditiv: A. sunt dispuse de o sin#ură parte de tunelului ?orti; B. lateral sunt dispuse pe un r8nd; C. medial sunt dispuse pe 7# r8nduri; D.sunt înso"ite de celule de sus"inere; E. pseudopodele celulelor senzoriale străbat membrana reticulată. 1#5. Cilii celulelor receptoare ampulare sunt în'loba"i în: A. cupulă; B. membrana reticulată; C. membrana tectoria Corti; D. membrana bazilară; E. tunelul Corti. 1#1. Analizatorul vestibular. Distru'erea labirintului duce la: A. ini"ial nu există modificări; B. după o perioadă de timp apar tulburări 'rave ale ec!ilibrului static; C. după o perioadă apar tulburări 'rave ale ec!ilibrului dinamic; D. netratat duce la deces; E. după o perioadă de timp inter"in mecanisme compensatorii. 1#. Axonii protoneuronilor din 'an'lionul 2carpa formează: A. fasciculul vestibulo7spinal; B.fasciculul vestibulo7cerebelos; C.fasciculul vestibulo7nuclear; D.ramura "esti!ulară a ner"ului