CoDUr DrvrN Ar VrrTrr
Timpdemulliani,caracteristicile genetice caresetransmit delao generalie laaltaaufostconsiderate imutabile: ,Nupolifacenimicin direclia asta, esteereditar'i erafraza repetata lafeldedescao montro. Darstudiirecente aratdcamediulinconjur5tor giallifactoriexterni influenleazd modulin caregenele funclioneaza. in afaridefactorii flzicigichimici, dejacunoscu!i, Dr.Kazuo Murakami neoferdo nouaperspectivi: modulin caregAndim poateactiva geneinactive gidezactiva geneactive.Totodata, factorii mentali (cum negativi(de pozitivi exemplu stresul)gi ar 5iemolionali- auo mareinfluenti fi bucuria, gispiritualitatea) recunoStinla in activarea genelor giin a transforma saudezactivarea astfel personalitatea giinfali5area umana. in bazanoilordescoperiri gia propriilor autorul observalii, 5tiinlifice cdrliiCoduldivinol vie,tiine invalicumsi netrezimaptitudinile latente laoricevarstS. Cum?Dr.Murakami susline ci o atitudine gi pozitiv;poateactiva genelenecesare pentrua aducesuccesul pecele fericirea in vialanoastrd, in acelagi timpdelactiv6ndu-le genetic;"negative. proces,,g6ndire o abordare Elnumegte acest gtiintifici lui9ia princultivarea a controlul entuziasmu ui genelor, inspiratiei.
CODULDIVIN AL VTBTII )
Descoperitalenteascunse, inscrise in propriul ADN
Dr. KazuoMurakami Traducere:Ruxandra Comga
CupnrNs
PnrrnlA 7 lNrnoouceRx15 I DnscmnensA MIsTERULUT vrrln 29
n Cuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l
m Atmuonqte
TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT TNFLUEMAcrNrLE 77
TV Lrcln DEvrATAorNrenoneron105
v Mnecorrrn TTeARULUT vrElrr125 VI lMsrNeREe $Trrv;Ercu orum-rr153
P nE FATA
Cihe cititori in octombfie 2004, am fost invitat sd particip impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi vizionari la dintre budism gi qtiin!6", o "Dialogul reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, Dalai Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai Lama citise despre cercetarea mea cu privire la modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost deosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere, care a fost invitat la reuniune, a manifestat un mare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuniunea respectivd. Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturii avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar agteptdrile celor care lucreazd in domeniu. Genomul uman a fost complet decodificat doar cu cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul
I C o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l
PnnrnlA
corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd descifrarea codului genetic va rezolva misterul vielii, a devenit din ce in ce mai evident ci viala nu e atAt de simpld. t ehier
. Din cdte am observat din studiile efectuate qi din propria mea experienfd, pare si stimuleze genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd. poate fi generat de
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in domeniul gtiintelor naturii de pesf.e.nafuuZ9*c_i_de ani, din care _:bdic-at eer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de a transmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi a procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi cum putefi aplica unele dintre aceste descoperiri in viata de zi cu zi Existd doud chestiuni pe care doresc in mod special sd vi le comunic. prima este degcoperirea e-clle
oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii lipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.r€t c a influenfeazd. caracteristicile gi abi_ litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se transmit genetic, e. ?te gulat, de exemplu, ."1"; cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete nociv-e. poate declangagi el
.Un experiment recent pe care l-am pus in practicd gi pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An identificat apoi genele,,gpecificecare sunt activate po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacd vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le dezactivim pe cele negative, am putea dispune de posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul uman. Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd carte o reprezinti dgqprc--ceea* -ce-. - facqqi iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal gene.le-qorelatecare provoacd hipertensiunea constituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efectuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili, mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne necunoscutd. i' este un -lqister , uimitor. 9
Conul DlvrN ll
PREFATA
Vrpru
Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte qmana nU ar put n a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"? sis_temulul nerves automat, tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.inclu siv re spiralia gi circulalia sangvind, I penrru a ne menline in viafd sau freo _neastri. Qeqg!_g. _4-gastre controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop, . Cdnd una dintre ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens, armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot unitar. o
r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident, _qu.l_oLcqt_ -sub iul_-in-fjpile zrm_a_l rrUmcle*.de-celrrl5. Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm sd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul constant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd destinul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curiozitatea noastrd fundamentald nu se va schimba, gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si descoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea animalelor sau la crearea de noi medicamente. Drept ""-:" ;
pasguL-di4-purArnteloplsre. trebuie sd se afle in spatele armoniei lumii noastre. de pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca-om de gtiin!6, am ales sd-l numesc m6re!". Desi "Ceva _e__g!el4e__pe-reep-qt .cu slmturjle Lq4stre, l ii, tic e un lucru cu adevdrat miraqi culos; totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke . $tim ca cggg!' gi.tplq$i , lentul a mii de cirfi,
e_ pgllfAt_in 10
interiorul
rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui. 'Chestiunea centrald in dezbaterea cu privire la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai degrabd .@ebui sd creezi o eopie fizied e prosi-:mergpm? u? prrei persoane doer npntru cF .trei acest gi posibil tehnologia fac lucrul respectiv, $tiinfa dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in practicd sau nu gi
. N,er-tlebsr sa-fin Sege q+t+ti=m=c4 a!A!-dear-osa-uti. _lata,ipc-lusiv "_gi nu
a noastr6, 11
i
iil
PnnrnTA
Conul Drvrx al Vrnrrr "ulnane. fgq_qgqra-lenatural,
cliar
dase aQel lucru
este
pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe eticd. lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,esarla_apqgleloa p_y1t-t_srq,tia cf-+elde_g1ghg a nenumdr"j" ti"ii "tit noasc?I9_g$f.9trr-r.pe in viata a noastri. AdsgtAn_d trd pentru pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve gi si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi minunat. Ca fondator al Institutului pentru studiul rqlatiei--p-in-t-e'geni,rcalizez e sd dgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g, r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya . Rezultatul experimentului cu privire la rds menfionat mai deweme reprezintd iacercetdrii Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf noastre ar putea oferi o explicafie pentru ade virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus, descrisein termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qctiYflre/4%:+guv're. Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci de pot-activa".genele, ani in urmd cd _t-9 91ie ..-c-n. "gc_g-ag!ges.te-",ne$tiintificd, o_a_pp,ni {p1.ns4nr: .dp de qtiinfd .care impdrlagesc opinia-mee".su. la puterea.,mintii..a*--crnscut. De fapt, sgy44!n t2
a" .ef.9cJ11,qgp6 e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls!4!elege ,la cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunislarca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd numai prin metodele qtiinlifice elimindm conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei comunitdti internafionale, trebuie sd depunem mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse in lumea in care trdim pentru qhrdiereleintii. astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare. $1
reciproc, dacd , cre*g-qig qQ-m-pleieze dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de fatd va fi utild in aceasti privinta. in efortul meu de a infelege, am avut norocul de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki, laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru a-mi exprima din inimd recunoqtinfa. AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de asemenea,sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi13
L
I
Coour,Drvrlrel Vrnrrr carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut in peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_ dare reactia cititorilor de limbile englezd qi romdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.
INTRoDUCERE
Dr. Kazuo Murakani
Noile descoperiri din domeniul care evolueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia Iumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificate genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de sdndtoase sunt aceste produse pentru consum, iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a generat controverse despre posibilitatea clonelor umane identice. Avem o noliune preconceputd referitoare la ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte puline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de ani in urmi, termenul de ereditate era aproape sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile transmise de la o generafie la alta erau socotite imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotriva inevitabilului. Oamenii de exemplu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini t4
15
{l
tl
Ir.rtnoDUcERE
ColuL DIvIN el Vtnltt
muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dezvolta boala. Similar, se considera cd acei copii cu pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cu pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri probabil de aceeagiboald. Asemenea lucruri continud incd sd fie socotite ca linAnd de soartd. Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse printr-un control strict, dar pAnd acum a fost dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii insdgi, fiecare noud descoperire este extraordinard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experimentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au i p_o-! demonstrat cd -qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oastre. Mai exact, gtim acum_Lq-gepplA_Eglyg_Lqt_fi
qsliyele. CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni fizici, c. Efectele psihologici stimulilor sau ale traumei asupra genelor noastre - cu alte cuvinte, - au atras atenfia gi vor continua si o atragd qi in viitor. e din l,qp"g din jurul 16
_cone:iuni. Un goc 4g-s-tr sever, de exemplu, poate determina pdrul unei persoane sd albeascdintr-o singurd zi. Sau, dimpotrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd terminald informat cd mai are doar cdteva luni de trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult mai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer pulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi consumul de sare in exces poate determina hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd mdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvind normali. $tim, de asemenea,cE persoanele pot manifesta in condilii extreme o putere supraomeneascE sau cd actul de a se indr6gosti poate transforma un student slab intr-unu] silitor care brusc exceleazdla studii. Aceste lucruri se intdmpla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate ..fengme_uesrrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul" in
q
,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se
poateschimha lui. Vedem acest potenlial peste tot in jurul nostru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce exemplu cd i3-_f"Uap!ie
unui_cancer se poqtellqhiqoba l, dacd el e convins L7
ItrnoDUcERE
Cooul, DIvtN lr' Vrnltt
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de porc sau de vita se datoreazd, de asemenea, genelor. in
prosesul-vietii--dq-zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeeza
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea ce mea este cd e in viitorul genelor vor fi clarificate apropiat. N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile incruciqate venirea acestui moment' Dacd prin imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i fascinante pe care le-am aflat din studiul meu asupra genelor. Minunea codului genetic
m4oritatea oahenilsl. O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de operare, asiguri faptul ci . Prin urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdrbat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu frumuselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, binecunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a rdspuns: dacd avem un copil cu mintea ta gi "$i frumusefea mea?" Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in dde
posihitiiifi. i Ldrd functionarea geF-eJgr-noastle' care 18
ti.
Dar mai existd $i un alt aspect al problemei care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine. 19
InrnooucERE
Conul Dlvlt'l el Vlnllt
gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi dar asta ili", cu siguranld crea codul genetic, irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod spontan? in fond, "ingredientele" necesare vietii abunddin natur6. tatul purei intamnliri'
adev6rat,
Dac[a'eest-luctu tu ar fi
ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se
atdta timp @jn."Jnod'seantan .ai toate pdrfile sale componente se afld adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu -!g-!ie se int0mpl6. i - o fortd care transni, am numit-o 'Ceva
S-au ficut progrese semnificative in domeniul gtiinfelor naturii care ne permit si descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $! totugi
jucdm in acest procegca viata sd se-nascd gi,
. Llniqu!rol p_e*care_ il
Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg _bgza atent,-nodelaie- ale i. "ff Problema clonirii Unele persoane pot intreba: oDar ce e cu clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punctul in care putem crea copii pure ale animalelor superioare. Am produs deja clone de oi gi de maimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie clonatd, a constituit intr-adevdr un moment extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrd ajutorul unui berbec _a_glan*dei reFrodrrcitonre, extrasd la 4flmafe, int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, ss eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil. e
ale_s3,l + {sbi _origr+$.
rriilor noastre extraordinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd uitim niciodatd cd ne dator[m viefile minunatelor forte ale naturii. Multe persoane
are clonarea reugitd a animalelor superioare pentru gtiinfele naturii?
obtinut"d-".
eacorpuluiunei 2l
Conul Drvrr.r el Vrnlll Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui Shigeo Nagashima, jucit
O-erqe.qri--d*e-.q!u+tlsS--di&r-eUtieato
odall se -c-e\+i-le ls*stalea l.or
dintr-o celuld a glandei Dolly a fost """"aU mamare extrasi dintr-o oaie femel6. $r, e. in in mod normal, -celulei, care contine ADN-uI, a acest caz, fostextras,plAsatiu-i-u!-eriglul-eqlU]Slgrulg-gei
oidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsurogat. P,qiI ap-ligarqa stipqlibr.externi cum ar fi
InTnoDUCERE
qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat, diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca un ovul fertilizat. in timp ce o broascd sau un $oarececlonat ar fi fost mai dificil de apreciat de noi, clonarea reugitd a unei oi a demonstrat I de a aplica aceastd tehnologie la oameni. in cazul oamenilor, c a inseamnd ci putem produce un copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, de asemenea,cd o femeie de carierd care nu vrea si se chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi un copil al ei. c, posibile. asemenealucruri sunt acum fdri precum Marea Britanie, Germania gi Danemarca au prevdzut aceastdposibilitate qi au stabilit legi care au interzis aplicarea tehnologiei clonirii la oameni. Numeroase alte naliuni tefuzd sd finanleze cercetarea in domeniul clondrii umane. Dorinla de a implementa aceste Iimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o asemenea tehnologie a fost creati, este dificil de linut in frdu. sd
erzici sau _L_c-heltuorlcjlgl leg ie_lilqr*implicate. in acelagi timp, dezbaterea cu privire la clonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii. Deqi clona unei broagte pare sd fie exact acest lucru -
Cooul,Drvlu el VrnTrr o copie identicd - chiar dacd arn putea si producem in mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor unei persoane, nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie Hilter, de exemplu, a*.deyenit-omul i&*qtic6. Adolf cauzd cd a din era care elep-c-ut rioada.-de-tilop" specificd. Dacd s-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi dus cu siguranld o via!6 foarte diferitd. Dpsijdentipd , o clond a lui Hitler ar deveni la maturitate cgugplQ!-difgrite din punct de vedere al personalitdfii. Activati gene benefrce genetici' prin "gfndirea ne *j$.e". Cu alte cuvinte, poate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sd ne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea, exact situalia in care intervin genele. Modul nostru de a gdndi influenleazi felul in a fiind care funclioneazd genele noastre, e. Ilaii""oameni de fie gtiin!6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-nodulin care ele funclioneazd determind fericirea noastrd in fl.este viat6. pre-d*eletmi@re. Genele care guverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noi gi aqteaptddoar sd fie activate. Ce trebuie sd facem noi este si le activdm qi sd le punem la treabd intr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre.
IntnolucERE
Din cdte se poate vedea, , de fapt; cunoaste in acest mo Cu alte cuvinte, 6 majoritatea genelor noastre sgnt-.i+ac-tive. Faptul cd ggnele sa poataiatora-faptul'i ci foarte multe gene sunLinactive. U-rele e pot reactiona puternic Cum putem atunci determina genele noastre si functioneze intr-un mod care sd ne facd fericifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi nhordprp entrr-iasti p vietii conducela succesgi activeaz[. genele care ne permit si triim fericirea. Viafia-e- u+oard- cdnd pi,elrilm_o-atitudine ;i sunten-4lini .de .-en_tuaiasm-gi--vitalitate. Numesc acest mod de a trdi cu "viaf6 genele activate" sau genetic6". Aceastd "gdndire activeaz[. genele pozitive gi le dezactiveaz[ pe cele negative. gg.9g!-"Luptu, pozitivd" dar conceptul popular de "gdndire legdturd cu acest principiu. Numeroase persoane care au schimbat cursul istoriei au manifestat o atitudine pozitivd. Am observat, de asemenea, cd numeroqi oameni de qtiinld japonezi care nu repurtau succese in Japonia, brusc au inflorit gi au realizat
Cooul DrvlN.e.lVrnrrr lucruri importante dupd ce s-au mutat in Statele Unite. in acest caz, schimbarea de mediu pare sd fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am cAgtigat incredere gi am pus bazele carierei mele cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii ani . Acolo-_no:ap de munci transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.- Mutarea intr-o lard striind, desigur, nu schimbd genele unei persoane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un tor noumediu qare €ctiveazd gene pasive. America este o lard in care singuratic" prosperd. Ca gi in cazul "lupul japonezului Hideo Nomo, plecarea in America a activat genele multor japonezi care acasd nu se ,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitudine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele Ior agteaptd doar si fie activate. orde-e negativ viata. Din punctul de vedere al genelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt", "Ar tresd reduc ralia bui sd md las de fumat", "Trebuie de sare", trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si "Ar 26
InrnoDUcERE
l
li
mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de a gAndi care nu acfioneazd pentru a activa genele benefice. Cu alte cuvinte, deqi confinutul lor este corect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga e nise aplicd -noui personal poate cavza Q un stres inutil, care la rdndul s6u ar putea avea un impact negativ asupra genelor noastre.
s . Nu-eris6-nicio-dovad6-clard, de exemplu, cd un procent de grdsime corporald de peste 25o/oe nociv pentru toatd lumea. Degi se considerd cd fumatul determind cancerul pulmonar, un mare numdr de fumitori inrdili nu fac aceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetarea asupra modului in care genele pot fi influenfate, poate am avea o imagine mai clar6. in final, "ce e bun pentru mine" depinde de la individ la individ. Aceasta poate suna extrem, dar dacd vi place cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pe alfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri. Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura!i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip de mdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbolnhvegte, vd putefi bucura de ea. Important e sd dezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sd lucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru a face acest lucru este modul in care gdnditi. Numesc aceastd atitudine gilndire geneticd gi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi 27
Coout DIvttt el VlnrIt
experientei mele, cd ea constituie un mod efi'genele qideavd cient de a vd influenla imbunitdti viata.
lr
I D pSCIF RAREA MISTERULUI VIETII
lnpbgerea celulelor qi a genelor Pentru a infelege cum vd puteti influenla genele, sd incepem prin a analiza dintre
prin urmare, c-hiar gi i. Qpersoand care cdntdreqte gaizeci g4lzeci de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy dgJnUp,ane..-de--p.,elule. Numai acest numdr e de neimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qrestp faptul cd _998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gfleva cxcep.tii. Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfi diferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.
Pard-urryhiile-sr-pielea
qu aibi preamulte
in comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule 28
Coour, DrvrN el VInTtt
DnsclrnnnnA MTSTERULU v rTE T r r
care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba mai mult, genele care determind funclionarea acestor celule sunt, de asemenea,identice. Iatd o simpld explica$iea structurii celulare. fn acoperit de se4Jrul fiecdrei celule existd sunt o membrand (a se vedea Figura 1). u. Dac[ ali reveni de la existenla ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa o Ia origini, actuald udcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatd se-divide indoua""doud-in."patru, patru in opt, opt pg-!grin gaisprezeceqi aga mai departe. se--di&incep sd clusd-aqesfui -p-Lepes, sF devin mAini, se rrnele specializeze rentieze $i
altele picioare gi altele creier sau ficat. $e-dividd in uterul matern timp de noud luni pAni cdnd, in momentul naqterii, un bebeluq ajunge si aibd aproximativ trei trilioane de celule. D-esigur, 5 c.snJinua_$*dup.a Aceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi honudeic-(ADN), substanla pe care o numim ADN-ul este alcituit din e, sugrgf€lclp molecule avdnd ale nume cdror sunt abre Ag-estora viate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-' _$ g. Acesta gi este se considerd ci el ceh'le-qglane confine litere. e depind--literalesemenea de tit !q-e=nJe in AT)N-rrlnostru. Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicd gend este identici cu cea conlinutd in fiecare din 'cele peste qaizeci de trilioane de celule individuale din corpurile noastre inseamnd cd a crea o alti fiinti rrrnpnfi. i "apare_qi-nttebare ns4iord. Dacd fiecare celuld din corpul uman qautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,
p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil Figura 1 Structuracelulard 30
{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld 31
ca o celu]S a pdrului
"
i;i-ii
fi;""fufe
Conul DtvtN el VIelll
D u s c r r n n n n A M I s T E R U L UvII E T I T
a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot g,cpuflq9-uu--set,conqp-letde aga cum date, ea posedd inerent acest potenfial. ' Se considerd cd gcnele din celulele e sau li-sa-aciiY-* unghiilor ce in timp t.qa.tecelelalte pqsi,starea-de-,ung;bie", bjlitdti e-rr- f,sst** dezaatiy.ate.-".sau--oprite' J-q pgrgurs*1il-pro-qesului dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat, e qel$efe +oastre eilne.
tgimecanism,
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq
reguli.
Mecanisnul de a(:tiv8r e/ dezacfiv are e din fiecare nucleu celular depoziteazd o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti-
se referd la aceste instructiuni ca e. Cdnd sunt activate sau genele, care-SaLinxQgp-e. pa dezactivate uryunqdr?I!g[e sun!controleazd g+Lp- pcdqade-.de--tinn. Cele care cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la pubertate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in a aceastd stare, gg4. in sfleu se -shre bgryqsnda gi care inainte rezultat, bdielii Drept pgsivd QguJ-apumactivate.
devin mai masculini, iar fetele mai feminine. $-ec_onqidertrcd-at6t
. Mulfi
i
oameni de gtiin{d
terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane, in timp ce se concentreazdasupra !qedului in care influenleazd eeqgle. -.de estedoar o rpnte-i, dgf.-e_u vjlf cred cd ea va fi con rmati numareo ipotez6.. Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd, Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de $tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris, func$ie"-fu4rf.e qsenlnd+oar.e unui asemenea mecanism in trmpul unui experiment asupra E. eok, o bacterie care de obicei existd in intestine. Bacteriile E. coU se hrdnesc in principal cu glucoz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a sunt prezente, o alee in mod exclusiv pegea din:rma e:rperimen! bacteriile nu au reactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impre und cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferit doarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnit deloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume lactozd gi sd se inmulteasci.
D n s c r r n e n n A M I s T E R U L UvIr E T r r
Coour,DrvrNal Vrnrrr
plante, animale sau fiinte umane Fr . I.hitatea*.de hazd a tuturor fiinlelor vii este ; S€UaIedetermind funcfia celulei; gi re"r.rgleopereazf pebaza principiilor Agea.st?r_qo-nstituie. toate
Unui om care nu este expert in domeniu, acest lucru i se poate pdrea evident, dar pentru un om de qtiin!6 este o revelafie. Prin experimentul lor, Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-Jacto-za se*dob6n dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*sau . Dupd multe invesdegaesie pre"enti de ta in tigafii, au ajuns la concluzia cd . Cu alte cuvinte, !ac!e1!ile adeaproE**c-oLp duce enzime care descompun lactoza (lactazd). Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoare de enzimi era dezactivatd, dar cdnd numai lactoza era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere penitru a supraviefui, gena era activatd.
re_
si e"pUternicLfatd de animale cum ar fi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece totul a iworilt ini-tial din aceeagisursi, Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii de gtiin!6 sd rezolve multe din misterele vietii. Am reugit chiar sd decodificem4Bnetre umane. Aceasta, la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
nd cr_$si.d_egr-,qbil Aceasta a reprezentat o descoperire -atu$-gtpasi.yil. extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea noastrd referitoare Ia gene. Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre? Iati o prezentare generald a modului in care funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii confinuti de gene este codificati in ADN-ul din celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat. urmd, a fost Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6: Aceasta inseamnd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
, e.sjg._dgpg!r!gl*-E_5pi
'
lqngrme. D-ac€-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de un milimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier€-de-xdnt, ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F $ dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdt
de mjnusculeste, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se 35
Coour,Dtvrr.lel Vlnln
DnsctrnentA MTsTERULU v IE T r r
dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri n9-as-trle_.es!e -i4finitezimal de mic6. Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte pertine nte. C+e&le constituie .$ngftfu glii, elementul-cheie care face posibild transmiterea viefii de la o generalie la alta, qi cglule*lereprezintd unitatea de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate d un lan! observa din Figura Z, ADDl-d_are_la csns.t"i-trritedintr-o lung, alp.[hr-it'"din i. cgnqb,inatie-complexd--de"."qh in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o a care s:liraln eliptic5--orientati spre seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu -helix. Aceste catene e la distanle regulate alcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp. din orice organism coresestg.ilrggflse punzdnd scdrii pe baza a patru ,,Iitere "treptelor" qi chimice" A, T, C G, numite -Ade patru Cele baze .$Lglgnfge. e adenina cu timina gi citozina cu guanina - gi aceste perechi se aldturd celor doud catene de fosfafi pentru a forma dublul helix. Acesta este ADN-ul sau genele noastre. I c-qx$inuti-*in €pne, cunoscutd drept informa$ie geneticd, este echivalenti cu gi, dacd ar fi printatd sub forma unei cdrti, a"-"@e, fiecare*pu "o.-mie. de,.pagini. 36
figura2 Structura genei(ADN) ADN-ul reprezintd combinalia a patru baze- adenind,timind,citozind 9i guanind- plus doud catenealcdtuite din zaharurigi fosfali. Adenina se combind cu timina 9i citozinacu guaninaform6nd perechi de bazd- ,,treptele"scdriiin spirald, cunoscutdsub denumireade ADN.
Adenint
F - fogfat Z = zehtu (dezoxiribozd)
Faptul cd unui organism viu atAt de complexprecum fiinla umand este*dete;rmirratdje peL{rlleze_.p$pr-ce este-ximitoaxe.$i mai uimitor estefaptul cd tgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de la cei mai minusculi microbi la animale exbremde
Coout DlvrN ll
.
VtnTtr
DnsctrnenpA MTsTERULU v rTE T r r
complexe, egle--id-e-niici.De fapt,
element structural, qi se gdsegte gi
r. Organismele unicelulare, cum ar fi bacteria E. CoIi, fianctioneazd pe baza aceloragi principii de baz6.ca gi fiinlele umane, care sunt alcituite din peste qaizeci de trilioane de celule. CeI mai a uimitor din toate e insd faPtul cd uqjsJascopicn-a.ADN-ului c
noastrd. Cu alte cuvinte,
in-f-o*rmatieB-e"netici. Diagrama de decodificare a ADN-ului pemite identificarea Proteinelor Cdnd am inceput studiul genelor, am fost intro stare de uimire permanentd. Indiferent care aspect al ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura . Cun e posibil, m-am intrebat i asemeneaintreb6ri.
? Reflectam mereu la
a fost descoperiti gi de atunci cercetarea orientatd in direclia descifrdrii misterelor vielii a*avansatatAt..derapid, incdt acum putsnq*-desodifica tiparul inscris in ADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi chiar al oamenilor' Dar ce este mai exact acest cod qism -il-putem _inlprerr$5 c c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr!4$qsub stanle- dlo- -g-oJp-{-89!tru' Nu este numai un 38
e
P-roteinele sunt alcdtuite din i . Trpt[de-proteine creat de pinde de c aceqti aminoacizi. combind in ,cuvinte" formate din trei litere. Deoarece adenina (A) este complementard intot deauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G) - chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG la GC - ne referim la numai dupi prima "cuvinte" literd a perechii. iu"gqy*Aatul' _fopqgt__dinlf-ei ilea LtereATG, de exemplu, qr_q__qllrcilqa_ft"eptele scirii. P_ebaza di.agramei--de--decodificare.rlin figsl'a 3, a.eeasti
e din combinatiilc delazd alcdtuite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T, C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod 89rPjic. Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfabetul gi cei trei aminoacizi rezultali formali din trei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar. stutandni, de exemplu, este exprimat sub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tin dia&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii. 39
C o n u l D l v r r . ra l V t o l I t
D n s c l r n e n o A M I s T E R U L UvTT E T I I
Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-ydci celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"g i:qydtat. o reprezinti genele sau ADN-ul, Figura3 Diagramade decodificarea ADN-ului
c
A
G
i
ii - informalia geneticd. Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potoli foamea. D*ae,f, nu apliri- releta pentru u p"Lp*u' acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintro carte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel (acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce la ADN, a inscrisd acolo printr-un pr-o_qe s cunoscut sub formd dg_"transgteJe ]5i:9g_ lizpazq__pfgtqine pe.*baaa acestei copii folosind asin-o_apizii- ca ingrediente. Apoi p_r:qteineleirnde_ pli:qea.c--nlxncfl -g-efulei. Genele care regleazd mecaniemul de astivare/dezachvarc Pentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_ vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEteli reluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezintd a fieearei_p1_e_4luri vii. liald a alimentatiei noastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinlei ggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund . Care este relafia
fenilelanini fenilplanind leucind leucind
valini velind valind valind (start)
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din cele patru baze (T, C, A $i G) specificd un "minoacid.
40
I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele de construclie gi mobila - tot ce are o formd definibild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_!4qile umplu eoluril.g,*din1.re"_. -materialele..-de. - construclie Si
peteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a, exact ca gi 4l
Cooul, DIvll,t lt
VteTtI
,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi materialul izolator necesar pentru a umple golurile, numai acestea nu alcdtuiesc o cas6. Mai intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, tavan, podea gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele 9i perefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorul qi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit, ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile. s6 pro_ I-ner-qdieu!-elefolosite pentru d,fglr qi . O;ganismele noasa le produce sunt
tiuuri de-aminqacizi.
!" sunt cunos. fue&te.a-opt
i. CPPPqz-itia34L+ocute drept de exemplu, este vitd, acidi de-porc.sau diferitd de cea uman6. De aceea trebuie mai intdi sd descompunem carnea de porc sau viti cqnsumatd Ln-aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele, m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliue noastre nilor date de genele noastre. imporsgqr.eje,.de-mem.,en-e-a,
tenls a P-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel 42
DnsctrnennA MTsTERULU v rTE T r r
incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el in cazul-;eactivariigenelorinactive, voi apela din nou la experimentul prezentat anterior cu bacterii E. cok gi lactozd condus de Jacob gi Monod. Figura 4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bacteriile E. coli au trecut de la consumul de glucozd la cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A) arati bacteria cdnd aceasta se hrdnegte cu glucozi. Cdnd glucoza este prezenti, oare speciald (represor) p_lodusdde rcgle_t_qare este atagatd de partea din gend care incepe sd citeascd informalia geneticd (operator), din-cplS.-de.aeel punef,.Cu alte cuvingqaacste-dezaeJivatS* te, Acest lucru ssfs gimilar modului in care c[rfile sunt linute in unele librdrii invelite in folie de plastic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascd iaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili cartea pe care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6 indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nu puteli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile de descompunerea lactozei in genele bacteriei prezentate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai este ilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil. penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi, *s!__!qq{ifigi_a$a cum-esf.e-ilushallr a_fieurii CB), sE -c_iteasci-inforaqaEa._inlB), repre sorul se combind cu lactoza, astfel inc6t nu mai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapd producerea de lactazd. in analogia noastrd cu 43
Coout DIvrN .ll, VtnTtt Figura'4 Mecanismulgenetic de activare/dezactivare
DISPONIBII.A A" GLUCOZA
+o*ort_l ADN
I
t
Bepresorul este atagat de operator, impiedicdnd sinteza ARN-ului de transfer genetic sd produci lactaz6.
ARI{ de fi'ensf€|l'
I Y -11 t to
librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pe carte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acum activatd. Cu alte cuvinte, degi cqqt&te.rast4_de_._infomafii, qglt_u4gg&.
geni pre ducltoare de Iaqtozl r|&r
geDI reglatoale
proteint
D o s c t r n l n e A M I s T E R U L UvIr E T r I
zime, care sunt ectivrtatea qelubn.
In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici
u$UepA^r-ateleqbqC gi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascd E $rerimentul cu glucozVlacIOM.
ropnesor (factor inhibitor)
m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fi mctie. B. I,ACIOZADISPOI{IBtr,I" GLUCOZAABSEMA
geni pc ducltoare de
gsnf
44
Pentru a erplica acest 'fenomen, Jacob gi Monod au propus gACIdstd produc proteine, ca gi care inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd - ipotezd Ma-gr-_€!e._eur-pgcut6 q__QpgryS". Jacob $i Monod impreund cu Andr€ M. Lwoff au primit pre ept recunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd. Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem mai aproape de analizarea potenfialului genelor $i, in cazul activitdlii mele, de modul in care putem 45
Cooul, DIvIN Rl VInllI
activa genele benefice pentru a le face sd lucreze in folosul nostru. R€B4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatin frinta noasffi Multe persoane au-im.presia eronatd ci genele sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu au mare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu este deloc adevirat. a viefii noasfue gi, dacd sar oPri
db ToLce-se+ehece in corPul noshu e Ar putea pdrea neinspirat sd Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e. descriem viala ca o reac$iechimic6, dar din punct de vedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bun cd pe care exemplu il constituie oamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6. Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irr stare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz de urgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu. 4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecel mult cincizeci de kilo8Eame vg..ndiqa brusc o sutd. ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe. Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti suficient de mult. penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fape nimic, indiferent cdt de mult neam dori. ,
lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e!-pr-qduda-dsar a ridica suficiente-dQ*energe-penhu egntitaE-
D n s c t r n . n n n AM I S T E R U L UvII E T I I
qincizeci de kilograme lorsd producd de douF ori mai mul-td energie. De fapt, fiecare pro ces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care au drept scop s[. . Aceasta inseamnd ,,a hdi". a substanfelor chimice pro fuc$ucactilchinice^ Din punct de vedere biochimic, aceste reacfii sunt teoretig similare celor care constihrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd. Reae&iilechinrice din aceastadin urma pot avea temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd. parte, se produc intr-rtn tt'editt foerf.elormella-tempel0tUfa -A-o-rpulur, Ueorune.-uo.mal54iin*stare-neu. Degi nu _gUDt Ua.
-gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune
deri cd duce la cregterea hipertensiunii. De fap! nu realizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonul angiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confoo leazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui 47
D n s c l r n a n p A M I s T E R U L UvIT E T I I
ConulDtvtxnl VroTIt hormon subordonat care actioneazdin locul siu.
gelule.--sesgine. suratd.
F-act cq e.incuietoare $i cheia ei, substanla e leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate enzima A intrd in relaf,e cu a, enzima B cu b g.a.m.d. Enzimele pot si-gi aleagdsubstanfa partcner6 qi prin aceasta este posibil ca rnii de reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld. . Sd pre O altd hdsdturd a enzimelor e supunem, de exemplu, cd o celuli hebuie si producd o anumiti substan!5. Daea,deia poseda materialele, e face posibild producerea sub prezenfa-unel stanfei necesare de-@-!r-nnod- normal. Anidonul singur va rdm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+e doar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat, uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar- cdterza'ore*penlru tg-hP--s-eSe ar6. Une-lepersoanLau falsajrqpEesteca, dupd ce corpurile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai cregtem,inal$imea qi greutatea noastrd rdmAn de obi' r, cei destul de constante.
.rnui_qt$i_se dezinte Lit. cw-s -ffi*uUq*ie*,s4ngelui ge*e
saote sute de.nliliarde p.g+i
IlFlqeip-en@a$-hlazuitegre,e@i 48
din rinichi, ficat gi inimd cu o vitezd nem6este cunoscutsub denumireade $l elg loc ilult mai rapid decAtneam
gi dezintegrareag__b.c_p r cu viteza firlgerului ej4teriqd r. , cu puterile lor aproapemagice,sunt Prin urmare, putcql_conin mod indirect exzimele. dintre lucrurile {o-a rquaeuloase-care-se inffindd iujur.ul:noskrt. determinate-de, care la rdndul lor determind c9l-e-96-su$innffestlu€ru. Doudexempleimi vin acumin minte. Cdnderam .student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd care urmau o pregdtire ascetici riguroasd obignuiausd coboaredin adipostul lor din munF in fiecarenoapte eF peheacdin disfuictelep. cenl qi se intorceau in zori siqi indeplineascdindatoririle. Unii aveau o asemeneaenergie incdt puteau rezista asffel mai multe zile la r6nd. norinf' de e peheeeera suficientd ca sd-iimpiedices6 simti weo urmd de oboseald irnziua urmdtoare.i" ecelasi*mgd,unii.asistenti din laboratorul meu aalJetargici gi nu rdspundniciunui indemn din parteamea de a munci mai cu spor.Dar
Colul,
DIvIt'l el
VIoTII
cdnd.sunt.ne-,calesd faci p-descoperire de renume giunge in internagional in cercetarea lor qi .aee-as!a-. f6rd sd se centrul atenflei, vqL mrrnci-Loatg"-no-aptea pldng6. , nu se mai simt obosiS, degi nu beneficiazi de suficient sorln. Cdnd trebuie si ne htelnim cu cineva pe care nu dorim sd-l vedem, ne simsm picioarele ca plumbul qi ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd parte, cdnd suntem pe punctul de a ne intalni cu cine va care chiar ne place qi wem s6-l vedem, ne simfm picioarele atAt de ugoare, incdt nm putea aproape si zburdm. ar fi impo Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e* e diferite, a sibile fdri acf,unea mai multor e. de producf,e controlatd este c5ror vitezd de Prin urmare, aceste fenornene hebuie sd fie cauzate gi de mecanismul genetic de pornire/oprire. Sd luim peste noapte ca urmare a unei traume psihologice. lagul. O asemenea schimbare bruscd qi &amatici e care-regi'eaza-ctp$terea trebuie sd insemne cd cauzeazdU_pq-p-d49ryq4 . Geneleinlluenfeazd evident multe din fenomenele fizice zilnice. in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent alestini noaqtrepsihicegi vom identifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv genele.
il Cuu
SA NE ACTIVAM GENE LE
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi a genelor benefice Evident, este mai bine ca unele gene sd fie activate, in timp ce altele e de preferat sd fie dezactivate. in mod ideal, genele nocive ar trebui dezactivate qi cele benefice activate. a p-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulie importantd. Conceptele de gAndire pozitivd gi negativd sunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegte pozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zilnic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune, cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o atitudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi unii oameni se pot chiar intreba de ce se pune atAt accentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfa dintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd 51
Cuu sA un acrrvArr,r GENELE
Coour, DIvIN el VtrltI
gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei. Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe imediat si se disperseze. De ce nu se adund in schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii mergejn JnOdnatrtral insfre de-olcgnsiderd.-c-E saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca . Departe de a se rezulqea d este ma numai Ia cernealE, recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica sunlulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece te_m,--d-e--"aggn_e_uga, , suntem .. suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqene. tul nagterii, U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natural gravite azd cdtre dezorganizare.
q4rlq'qzq capacitate maximd, it--^-sd--normd-inp-e,, le noastrelucreazdpentru a ne menline in via!6 9i pentru a irnpi.gdiaa i entrgpia--erescendd. Cu alte cuvinte, p_oate_$_-vdz_utcg preluareq prgceselor cgle*in mod
p-atulalgravite-a-z*4" cdtr:e,-uoarte".si-deuadare Ii Acest fenomen este oriealareajorgdtre-odine, cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un
dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupe toate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere? Volumul total de material care alcdtuiegte cartea nu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui' dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afi aduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi la loc, dicfionarul ar reveni la starea originard. Aceasta este reducerea entropiei. e gi cnzimele produse-la co'nanda lor jo.acd uLrol ei. Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI] tpfng este mai intdi d i qgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati in proteina umand de enzime sub comanda genelor. -_o*Igdqggre__A_qi. intimp c Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra cong4adi'e _pozitivd gi negativd, este potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce .la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd la cregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat de influenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi - prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndirea pozitivd conduce la reducerea entropiei, aga cum propria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atunci alegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este complet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz, e doar o chestiune de gust gi nu are un impact major. Atdt timp c6t nu facem excese, putem sd 53
Conul DrvrN el VtnTII
Cuu sA tp acrlvAnr cENELE
mdncdm gi hrinitor, gi gustos. iLceea -ceprivegte sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem va avea cu siguranld . E evident care s timp ce gauairca-regativd
va acqg-Lqt
,in a
nt pe care l-am pus in practici in lh-exp qggl-_2003 a condus la dovezi gtiinlifice care au sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt activate sau dezactivate de factori fizici sau ju-activ.ar ea sau sg_Dl-de=*agemsnea- inopll.=c.agi dcaaciiva-reagenelor. Mai exact, , cum ar fi e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum ar fia - codurile genelor Fto.peazd- sau d_ezactiveazd ben_efice. Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit forlele cu gigantul din domeniul industriei de divertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co. (un indice al p--e-ntru a- stu"dia emo$iei-pozitive) asupra evlrtesiei,geLelor. Ne-am i in care rdsul concetrat in special asupra in-flt4gUt_e_e_z_6 de-.ghrcozd din sAnge la per-4jy.p-!ul2. in studiul nostru, am tipul soanele cu diabet de mdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd, 54
dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz, fie au urmirit un spectacol de comedie Ia televizor. Apoi li s-a servit masa, dupd care li s-a testat glicemia dupd masd (postprandiald). in primul' experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezentau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului de gliq_q_pie,pe cdnd cqi"ao cregtere-de-numai 77 mg/dl. Am repetat experimentul qi, din nou, cei care se uitaserd la spectacolul de divertisment prezentau o cregtere semnificativ mai redusd a glucozei in sdnge decdt ceilalli. RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efoct henefic asupra nivelului de glucozd din s6nge. de-pcoperitci l. in prus, o-ggnd pe care am identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_I^e-cJpepzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor'tant i l98..-glisemiei. Acest rezultat s-ar putea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelului glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
- qqb-s€i-mari' n"*"
o"iffie
igwdit-se
u emotia pozitivd Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicate in jurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in jurnalul gi psihosomatica" din 2006 "Psihoterapia gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
55
Cutrl sA tu acttvAu cENELE
Cooul, DrvtN el VrnTIl
Cend vezi asPectul Pozitiv Dovezi anecdotice indicd, de asemenea,efectele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau negative. , o$a cum am e face menfionat anterior, oapte, sd albeasci-p-este--n ca-tolpanil-noetru pai pulte care in uqqd nJgf!qd-eI-Jqgc.9!-l,ta aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno dirceli-e-.-pozitiv6?Problema, desigur, este cum. care sd ne faci atunci e-lo$c ca. opusul, --activeze-.,gnnde - pozitive. foarie'".Jericiti,, "-si Deoarece genele noastre lucreazd in fiecare minut, in fiecare secundd fdri odihni, nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u "*""r" gAndirea".pozitivd. Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozitivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase, pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile c6nr!- ne co-nfruJstdlq !u-!-eitua$ie . De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivi cdnd lucrurile merg bine. Vorbind din experienfi personald, oamenii de qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e 56
neobiqnuit
Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle &-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrlds a--evita sd ne lisdm descurajali in asemenea momente' . imi 6 are dou6
reamintesc cd
. Sd ludm de exemplu, tr-eti---asupra : vd impiedicd s6 lucrafi gi conduce la dificultdli financiare. in acelagi timp insi, pggrJ.g* pezitive, de exemplu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle din vielg*dumne.avoastrd sau v,a-a:fgrA tim_p p entru a vd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta din caruza unui program de lucru incdrcat. Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg!11i despre cum o maladie gravd a schimbat viaia de a-avea-incredere.-gi de a fi Trebuie sd vedeli planul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in propria via!6. acest lucru vi se pare imposibil, r4gpunsul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-ctae . giiinta folosegte gdndirea rafionald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p, o_amrcniisro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e Dt
Cooul Drvrn el Vrnrrr
Cuu sA NE AcrrvAM cENELE
Mintea are o influenfi ertraordinari asupra individului
. G-64drr_ea--_.sliintifisdse bazeaz6, pe_ poz!-
Puterea g6ndirii
monstratd atunci eanr
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul din aceastdlume e rafional. Ceenele reprezintd cel mai bun exemplu. lor sunt pdrli ale unei lumi microscopice, iWiZrbil-C-c:l- ochiul liher. in plus, aflate in corpul nostru, gi gtiinld Oamenii de .E !i-p. posibil ca genele rdmase sd conlind istoria evolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul zvoltdrii viitoare . Eu cred cd v reli-onatului, pgtem percepe trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci, c4rutlu.5.n-decizii, m acele aspecte care nu--Lot fi explimte prin cqn as conAceastE d. abordare ne*p-oate ajuta sd _ab-tgr_eUg_ totald, im_aginea chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivd constituie din modurile de a ajunge la o asemeneaperspectivi.
pozitive este adesea de-
!e. pxistn -__
un rlucru e clar: joacd un rol indispensabil. Dacd, de exempl octor ii spune unui pacient cd suferd de cancer,chiar gi o persoand foarte sta_ bild emofional s denrimafli. pAnd de curdnd, doctorii din Japonia obignuiau sd nu le spund pacien!ilor cd suferd de cancer, in parte pentru cd metodele de tratament nu erau incd dezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii gdseau in mod evident o asemenea informalie traumatizan_ td.
ConsimtiynA-+,,1
i-
^r.-^^r:-ay
r
-
dqv-enjt---n-o^rma, nu doar a"to"iie faptului cd metodelede tratament au avansatmult, ci si nen_
ca negtiinlificd pdrerea cd mintea conduce linSe funclionarea genelor gi autovindecarea, din cauza pozitivismului legie pe care se bazeazdcercetarea qtiinfificd. insd in acelagi timp, aceastd pirere nu poate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_ a$-gg o poate-dovedi. i;@
m*ulte_.rcge[_It_lstoria $tiintei. i; plus,filt;
[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_ trd cotidiand, cum ar fi efectele nq_q.ditafiiei.sau 58
59
Cooul, DlvIl
ll
Cuu sA r.lpecrrvAu GENELE
VInTtI
$tii&tific. ale.*-ugasiunii, Cnnceltul-aulsvrnd6pdriia existat din we muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindeci singur, dar un alt mod de a exprima acest lucru, g;:doneaz-acorpului sE se cr-ed--eu* este previ?ql-cu vr;rdece. Cu alte cuvinte, t. Nu se Poate intdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi, existd nenumdrate opliuni din care genele noastre pot alege; marele procent din fiecare gend care nu este folosit deline posibilitatea de autovindecare. Prin urmare, ceea ce este exprimat in prezent de genele noastre nu este definitiv. Genele benefice se pot activa 9i cele nocive se pot dezactiva. Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial boala qi, in acelagi timp, gene care o pot suprima. c,gt---detelm-:i4d canS-au cancerul; cdnd coexistE, cerul, La fel e 9i cu celelalte afecliuni. nentlnghilihr:rt.
Dar, in mpmentul in. care acest"-echilibru -estelulbJuat, boala incepe sd se imprdgtie rapid in corp. Cancerule dificil de tratat din cauza *tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
c-orp,im-pgipait-ya--gg,q care determini cancerul s-a activat in interiorul dumneavoastrdgi incepe sd producd celule cancerigene.Imediat ce responsabil-L&nbu s-eintdmpld"acestlucru, .inhiharea*s-i-"elininarea unor asemeneacelule pe gd lucrgze, p-eltindndu::va-senitogi. Corpul ir-rcq dumneavoastrdse afld intr-o stare de echilibru.
g_urdnd, ,de mediq, se considerau a fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul, consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din alimente, care erau toate socotite ,periculoase". Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezenta riscuri, @ a ardtat clar ci r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i la alta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil unicitdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ. Am concluzionat ca urmare a studiului meu cd motivul pentru care oamenii care nu au fumat niciodatd nici micar o gigard se imbolndvesc totugi de cancer pulmonar, il constituie faptul ci poartd in ei genele care determini cancerul. CAnd acest factor se combind cu cei de mediu la care 'toatd lumea este expusd in mod egal, determind accelerarea funcfiei de generare a cancerului. Dpsi-nl acest meca- nism, el conduce prohehil la declangarea multor boli. u reprezintd o variabild crucial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive. Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagi gene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi, celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarecefiecare a fost expus unor factori de mediu diferifi. La o
60
61
Asnectulimportant este
. Qe$i-nupute"^m care au loc in
identif-.ipap-r-B9tic
Conul DtvItt el VlnlIl
, genele care determind boala sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment dat. O-amenii,de-*$iinta,facin prezent progrese fur care srrnt corelate cu bolile.,uzuale,cum ar fi cele de inimi qi cancerul pulmonar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnq putQaprg4-ice qi mai exactin-viitq cum.si le dp-^etivxTn.Cend o vom putea face, sunt sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine inleles. minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul - cum ar fi aerul, zgomotul qi polu9-:Sernsau{izic e area apelor - ca ,,factori de mediu". cal separatd de mediu.
intr-un interviu, Strggg_-Ngg , despre care voi vorbi mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd idee cazul fiinlelor umane, dupd cum urmeaz6: "itr de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe. Osgjp"n+I9!_p!g5rr.pune cE un anume tip de mediu este ideal, dar de fapt orice mediu pe care un individ it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse lut rdu." Subscriu din toatd inima la aceastdopinie. 62
Curr,rsA Nn ectlvArr,r cENELE
are.-o*gdn_q-Le_4$lp infl u__e ra 4ta _9t5-ke
iu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala, egecul la un examen sau pierderea locului de munc6, atunci c-Ond V pot fgauno$tin!5. Aceste experien{e ne ajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fim mai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Ne pot chiar d.a ocazia sd ne schimbdm in sens pozitiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prin momente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_ nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu ali equat deloc. Sunt convins din proprie experienld cd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de a fi fericit sau sdnitos provine din minte. Existd un mod de a dezactiva genele nocive qi de a le activa pe cele bune care este accesibil tuturor, indiferent de mediu sau condifii: . E imposibil de negat cd atitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd, are un efect major asupra sdn6t6!ii. Bdnuiesc c6 interacliunea dintre minte gi corp este chiar mai puternicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degi relalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdne neclard, genele delin cheia inlelegerii mecanismului de vindecare naturald a corpului.
63
Copul, DIvIN el VTnTII
Genele noastre acfioneazi inainte ca noi si gindin Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l menlionez in privinla procesului de gdndire uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai important rol in controlarea actiunii il are creielucru, precum $rnt resnonsehilp- de"-a-gegt $Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionarea a conlinut6 in creierului depinde decelulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului. Dacd este posibil pentru noi sd controldm mecanismul de activare/dezactivare al genelor, atunci trebuie sd ne cunoagtem mult mai bine genele. Ar trebui sd fim atenli la mesajele pe care le trimitem acestora. Near putea fi chiar util sd vorME bucur sE bim cu genele noastre astfel: "Hei! vdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi. Faceli o treabd excelentd." Deoareceoricum purtdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sd dirijdm gdndurile pozitive inspre gene. FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafi intr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdnd suntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scris dintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte, cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, este foarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati! Md simt excelent!" in acel momenf celulele noastre au de cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi 64
Curvr sA No ecrtvAuGENELE vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrd sd trimitd aceastd informalie la restul corpului. Imediat ce i d yremea la 4lacutA"-gi.-s-unt activate. De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier, inaceJa+Ltimpel e e. Acesta este un aspect imFortant ce tre buie luat in calcul in privinla mecanismului de activareldezactivare. in realitate, cu tofii trecem prin perioade in vielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu deborddm de energie. Poate vE confruntagi cu probleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafiile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fiti deprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simflti deprimafi cdnd se lntAmpld acest lucru? Apeldnd la acele gene care vd dau energie. intelepciunea acumulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest lucru. O metodd pe care o recomand din proprie experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un moment cdnd afi fost profund emofionafi. _ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucurie gi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimt puternic cdnd tocmai au terminat un proiect de cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesc cdnd termin de scris o lucrare bund sunt neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o noapte intreagi cu un manuscris proaspdt terrninat in brafe.
Conul DtvIN nl Vtnrtt
Un alt lucru care md inspird este cercetarea mea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiu implicat in mecanismul viefii qi martor adeseaal minunilor sale, ceea ce constituie o experienfd profund emofionanti. Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJe rroastre .nu- glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd. Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdnd sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezactivate gi in locul lor sunt activate unele benefice. i Pute$i soQot"iaces-tlucr:u*jsluitle-sa pot om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat, simli starea de bine cum mi se imprigtie in corp pAni la celule. Nu ..toti--o"aue-nii sunt- inspixa$L de- aceleaqi lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii in cariera lor, petrecerea timpului cu copiii sau triirea emoliei alpinismului, bucuria gridinirituIui sau a artei creative. Ceva care nu reugegte sd migte o persoand poate migca profund o alta. De exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe Ko Hirasawa, unul din mentorii mei qi fost director al Universitdlii Kyoto. Pe wemea cdnd eram student Hirasawa mi-a spus o povestepe care nu am uitat o niciodatS. Cdnd a devenit membru al departamentului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawa studia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept urmare, a suferit o depresie severd gi a trebuit sd se intoarcd in oragul natal ca sd-qirevind. intro zi,
Currr sA r,lp RcttvAtvr cENELE
cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit o vgc.Qqare recita "Testamenfutll{eiligeastiidter" in germand, o declara-lieseirca_d"eBeetbpyen La__vArsta de.ds_gqz9p-i-$l_.qp! de;14i. Student insetat de' cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven in limba germand in original cdnd urma studiile medicale. Qaud*B-ecfure_nigilie-c-duse-af l-uul,s*egdndise sd se sinucidi gi ajunsese pAnd la punctul in care gi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere , se deeisesein cele din urmd si trdiasc[. ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven mdrturisise in acesta: md voi insdndtogi, "Poate poate nu; ... Silit_si devin qn_flgSof dgi4.Ja-cel dc-ald mrhzoei Siontulea an de viata... O, nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificil decAt pentru oricine altcineva." I:au iab--it,peHirasawa ca un fulg|9r., s Lu inssamni nimic! B"e*qth-oyen , uu hAB-dicap_falg!le_qtru.un nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuade _m*g4ciarr. ealrp-nolmal, sdnillog-aSa.cd, d U!! -nnde^ng. Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste asta!" Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiile vizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd cddereain depresie au dispdrut. Ce ar fi putut vindeca instantaneu o asemenea afec$iune gravi? C*reiled emo$a prafunde pe care a trdiLo a activat 67
Cooul, Dlvttt al VtnltI
CUM sA NE AcTIvAM GENELE
acele gene care determind vindecarea gi vitalitatea. Experienla lui ne poate inspira qi pe noi.
aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastre fac si se intdmple acest lucru, ceea ce indici modul in care minr.es influenleazd genele. E pl6cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
Cheia tinerefii gi a longevitifii Existd o metodi de a interac$iona cu genele, pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea o viafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafi gi inspirali in mod begulat. Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnic diverse substanfe din corp, sub formd de urind, fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme' nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiile in mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie, nu am putea supravielui o singur6 zi. Poate ali observat cd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au o traedturi".-comunfujnediat ce..,sunt eliminate, devia degeuri. in-iqf.erior, nu le soco tim in mod deosebit de murdare, dar, in momentul in care pdrisesc corpul nostru, n r impure. i nfd Lgqrimile sunt qi -ele. un- de$eu .eliminat de cefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" .-aceeaqi aye$iune*c^a-pe-celelalte. IJnii socotesc lacrimile nu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid cgrp-oJal_derivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo
I
trezegte-empjia.
Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne
berare--extraordina+5 care ne permite sd ne simtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie, cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multe p-gr oanejn vArstd menfioneazd. n d1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru este valabil pentru oamenii care ecdt v€rsta lor. @de ne poate face sd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tineri gi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
pAnS*le lacllai,
Urifreat-a [i-;r1r mente.
Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomand urmarea unor activitdti gi formarea unor relafii care sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii. -
Ce nu e trecut in genele noastre nu este posibil Unii oameni suslin cd potenfialul uman e infinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd suficient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfii insistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sd devind broasci, limitele noastre sunt predeterminate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse 69
Cooul,Drvlr,lel VrnTrr au determinat adeseadispute acerbe. De fapt, nu putem face nimic daid nu e deja programat in genele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.li capacitaiea um-anf,s-@e. Daca.-prezentiu dintr-o-d tpFsxfrrri invjdac6, de exemplu, devenim zibile- pinl-aiunci, brusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici - aceasta reprezintd doar a ri e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-a apdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abilit6!i pentru a le porni, fie abilitili precum lenea sau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-un anumit motiv. Capacitatea unei persoane este inscrisd in intregime in genele sale. Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau cel mult 10 7odin genele intregului genom uman sau set de informalii genetice se considerd cd sunt active in orice moment, in timp ce restul sunt inactive. Cu_alte_cuvjnte, 4e$ijieoom.uklinliecale inforpa!-ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G,
a - majorrtat_e__ a ge_srslor-_Fg,*suo_t folosifu:.
Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman este limitat, tat" de in-t-erpr.e$Ate4_g-_qqygnJlonald. In primul rdnd, peq!ru_9-{t!e__g;{_igta-intoU dp-auna-o-posi.bilitate. itr acest.sens, punctul de vedere cd po*t-eltidul uman .esten elirni tat.ru este gtse$it.Indiferent ce considerd creierul nostru cd e posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care
CutvtsA tn ^ecrrvAu cENELE nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdt gi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fost inventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau si ' zbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqntialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjm afecta.$i pentru cd de-acffetilinif.axe sA i epEqe+tc--eu*mult-orice.-n€=orr Putea--hagina. in acest moment, limita-umand pentru cursa de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul uman este nelimitat, acest record e posibil sd fie redus la opt secunde,gapte sau chiar mai putine. Omul modern este comparativ mai inalt decdt strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud si creasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci metri. Personal inse c -c-d*4gqste lucruri
Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sd se intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt dacd e inscris in genele mele. Dar nu ar trebui sd pot sd alerg o sutd de metri in zece secunde?$i in genele mele trebuie sd fie inscris acest lucru." Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru care majoritatea dintre noi nu pot alerga la fel de repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cd genele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un 7L
Cooul DtvtN el VtoTIt
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar putea stribate o sutd de metri in zece secunde ca e reactie-la--starea-de-crizd. D.a i.limitelp a ceeace vii, este inseris in genele lol. in povestirea chinezd Cdldtorie sprc SoareApune, personajul Songoku, un cdlug6r, este provocat de Buddha si scape din palma sa. Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dovedi unde a fost, descoperi@otul fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insemneze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha. Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi, dar ele nu depdgescceea ce se afl6 deja inscris in genele noastre, agteptdnd sd fie descoperit. Genele noastre pot face chiar posibile acele lucruri pe care le credem imposibile. Miracolele se intdmpld. Majoritatea miracolelor implicd realizarea a ceva ce oamenii socoteau imposibil. trlgi din funct de wederls le.sunLo-Berte a prggapqUlui. Benetic,
Talentul poate inflori la orice vdreti Existd trei-"factgri implicati in activarea genelor: . Cred ci dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisdturile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respective. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[ este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle fost irrrn sctivete. in caz conexist6, putea explica existenfa geniului? Un trar, cum am geniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la generaliile anterioare, sunf.*bursr-activate -qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
I
ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cd intrerWFtorul geneft a $i-apoi-o generaSi,ela-alta. dez,actrueaziude-Ia-o" ca genele noastre si confind nu doar amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la alta, ale intregului proces--evolufonar mrrltor miliarde de se d+a lr'ngtrH c4re i.ttnde ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafiei
prcsecrl-rle-pvolufie- in uter .p-u9.9!-e a?6 cd genele continutd in este e-ccasJA.jnformafie primei celule. Ppten$dril-b!-regu".-r^aseqmang_se afld in genelefiec6rui individ. De aceeapdrinfii 72
73
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
Cooul, DrvtN ar, VInTtl
cu calitdli deosebite nu 4r trebui sd fie dezamdgili cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti cdnd ceva anume le va stimula talentele. . Clt--eahva-€xcep+ii, e pe,-c-41e -le-e.veji la-ed-olasqg!$A-su4!-eeeleqgi
de-""qqt-{e--flr-_yQlste ryIn-941-Ll-yl sgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA m d plind de pasiune pentru a face lucrul respectiv. care std implinirea sa este Ui .loi Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd . Prin educalie prenatald
uruq-a$ilor rd. Prin urmare, puten--presupune tttencd genele nu imbdtrdnesc, cel "pu{in-n.u-Junda !al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre forse vor schimba foarte pufin. Deqi
talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn stapentru a vd bile. &Ayqbg+otentinlq]. Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$ec.gaile acestora pe faptul c se n6scuserd fineri :ru c, cp+iilniscutlde-pirinti voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide
de ani. Pgrir4rla c-lrc-ize-ci ' igqd!--a* niciun mod, de1-glUggg!_-i-nsa .o mogtenire -qT,4qa. m-areatd.
infeleg ca
lucruri c deoarece ele sunt considerate ddundtoare pentru fetus. Ar trebui totodatd si nu uitdm cd . Un tatd e posibil sd fi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseamnd in mod automat cd gi copilul sdu va excela la aceeagi materie. Existd nenumdrate exemple de artigti niscufi din familii care nu au prezentat niciun semn prealabil de inclinalie artistici. Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient de inteligenld ridicat nu au in mod automat o inteligenld superioard. De fapt, cel mai adesea, aceqti copii au un coeficient de inteligentd mai redus, i laftnjr_eu_un ar1-m4i multe de- a - avea--un -coefi eipnt .de _inte--l-ige4Jd $Bnse-.to
nl Vrnlrr Coour,Drvrr.r superior. Nu stim de ce-dgt_
- ge
upa,r-r_q ._effi" pr.ogamate "cu-noientialul-cre gterii atunci ar purta gi @ii, potenfialul opus, de reducere nelimitatd a abilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare. ci.-natwa pent-ru a impiedica fac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,., aeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nuconteazd dacd oamenii cu coeficient de inteligenfd ridicat se cisdtorescintre ei gi nici nu e mai pufin avantajos pentru oamenii mai pu$in degtepfi sd facd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_ ie, pplgnglalul este _aqe_lagi. OriciL-e
Tot -c-e-.treb.sip-pi,feee e--.gaiure$e. cum-sa-si activeze genele.
76
ilI ATITUDINEA INTERIoARA $I MEDIUL iN CARE TRAIM NE POT INFLUENTA GENELE
Un nou nediu poate acfiiona drept catalizator ingdduifi-mi sd irncep acest capitol prin a vd ardta cum o schimbare de mediu mi-a activat genele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venit in Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6tor la o universitate. Tocmai terminasem facultatea gi eram inarmat cu o recomandare de la Hisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Acei zece ani in America m-au transformat intr-un om de gtiinld adevdrat. Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese in domeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult timp distrdndu-md decdt ducdndu-mdla ore. Toatd energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor activitdti comune cu studentele de la o universitate
Coour, DlvrN el VtnlII
de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cercurile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd notele mele aveau de suferit. Peste mai multi ani, cAnd rezultatele cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE eram acela$i Kazuo Murakami pe care il cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin injqtdeaun4 9d e_qSU-1$*c_ql"care lr\an sc_himbatcel nai mult dintre ei. Sistemul de ._inralament universitar. din Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Universitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente fa!6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard. Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu ,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd, dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nu face nimic. La universitate, era posibil sd faci exact acest lucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarea lor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoare doar un secol mai tdrziu. Cum se puteau agtepta ca cineva sd aprecieze o asemeneamuncd? jepg-qpZg.-rqsgeglgg, semelhiy_ersi-t4!.'il.e_ niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgi profesorii in grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate de supunerea lor oarbd fa!6 de convenfii, de filosofia lor de cu orice pre!' qi de abordarea birocra"pace ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea 78
A r r r u o r n r R & u e o r u r , p o r T N F L U E N TG A ENELE
erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd eram eu student.l in acea perioadd, profesorii erau plasali in vdrful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asistenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, in final, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitatea necesard, era - gi incd mai este - dificil sd ajungi in vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi, gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lipsit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd in strdinitate qi determind o a creierelor" "migrafie din Japonia. in ceeace mE privegte,deja md resemnasemsd devin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost aproape imposibil sd avansezin postul de profesor. in fond, nu eram genul de student care sd generez mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeam cd va trebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul 1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor defecte ale sistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba (494D' fo.rnq€in il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdisciplinard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie $i edlcqtie - inainte distinct separate. Og+e_rrij de_Sbjgh. _s.qpl_ f esr.utati di n f nq$ ln m ga, nJL dper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT eunt reevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiectivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus, renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia laborator. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd acun mai multi studenti.
79
Cooul, DIvIt el VteTIt
vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-a oferit ocazia de a plech in America. Deqi aceasta este o societate foarte competitivd in comparalie cu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-am transformat intr-un om ambi$ios. Dupd cum am aflat de la gena producdtoare de enzime care a fost activatd in momentul in care bacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lactozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafd atunpi cdnd".glrnLexpus,eunui mediu.nou- Ele au inceput si aclioneze imediat, ca gi cum ar fi agtepacelagifenomen se tat doar aceasti ocazie. gi aplica oamenilor. Un nou stimul intr-un mediu nou poate determina transformdri brugte. Japone zii spun adesea: atitudinea qi dd-ti si"Schimbd-ti lin!a". Aceastd schimbare de atitudine vd poate trezila viafi gene pe care nici nu qtiati cd le avefi. in .pazul meu, un,,np.g."mediu. -ia*Qccident mi-a schimlat viziunea as,upra.arseeateJ,o-ate.fi-socotit gi -pmfesor. Am fost suruB ad,e-_v,Af-a!,se_r-a-et!J.ar prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd la cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi patronul unei mici companii, dacd profesorul nu demonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croi drum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd credinfa giJ abandoneazd,. Profesorii a-ericani se opresc adesea pentru
Arltuoltne
& u o o l u l , p o r I N F L U E N T AG E N E L E
a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" in cercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro. cos dacd descoperi ceva nou chiar gi o dati pe an. Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.' Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproape obsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intre bare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd: "Ce mai e nou in seara asta?". O schimbare survenitd intr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild, dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafi sd se menfin[ la curent cu u]timele informafii. Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lor pgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9! peemainqd cd aoea€tL -dEruire-este-"ueceg@ $tiintifiee. Qhier-6i. postul unui cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur. Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg!i_g31gr-"preqi-ului,,.veifi-uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetele de oferire a burselor de cercetare, ai cdror membri sunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi, te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungi la cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor de sumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci in grad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragd atunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nu produce rezultate dupd un premiu notabil ca cel Nobel e uitat, ceea ce dovedeqtecdt de acerbd este ge"'petitia. 81
Coour, Dtvlt
nl, VInul
Daci sistemul este dificil pentru profesori, in mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de muncd in perioada in care md aflam eu acolo.
o A,qeesta ".qhqfdare,.reergae$g!1y-?."_p-e,u!rs-
societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._la -q,univ.ersitate japonezd. Daci un laureat al premiului Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegte sd producd o cercetare remarcabild nu ar fi concediat. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul Nobel in Japonia probabil ci se datoreazd numdrului lor redus. EJirH n3^mai,op_tincomparalie cu cei doud sute -dg laurea"ti lg pre4qlul_Nobel americani. Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_ e ei_ prov"ineSi- din--dif€-r-pn&1.e.. fundamentale ale
A t r r u l l N n R & u p o r u l , p o r T N F L U E N TG AE N E L E
privegte, inlepenit cum fusesem in lumea academicd japonezd amorlitd, totul in America mi- se n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cd merita sd muncesc. Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia, nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi poli intra in contact cu ei, ceeace inseamni ci studenlii pot sd-gi imagineze fdri prea mare efort cd vor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, sce pul tuturor este de a cdgtigapremiul Nobel, in timp ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de laureali la acest premiu ne permite sd ne dim seama cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile, sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta ne deschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sd credem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte productiv.
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asistenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sd iijure supunere. Spre deosebire de acesta, dacd un profesor din America pare slab gi nesigur, studenfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazd rapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Cele doud sisteme sunt evident foarte diferite. Desigur, nui slgt-epnlexhem {-e--p_qpp_9[!iv. Dar ln ceea ce mi
Cregterea se produce prin rni$care Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi . in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r" produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.
82
83
C o o u t D t v t x r c , LV t n T I l
Probabil cd afi auzit de studenli care devin responsabili in momentul in eare se mutd la cdmin, in ciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nu studiau acas6.Desigur, uneori gi opusul e adevdrat, dar in-- gengqd._.0-ag9p+itind -qe_*ggeg9,3r.-**si avanseze,mai{eggbd {_e-qet_ .gdinvohreze. Multi studenfi americani i$i incep studiile superioare la o universitate, iar masteratul gi doctoratul le continud la universitdti diferite. Aceasta le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferd pdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e!-ea,_completgide a- face, .orice-.vor. Aceastd experienfi este foarte semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora. Maiori!-at'ea, Fr-afesorilor".petrec. anul,r-esp.ectiv in dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS. Cei mg!_mul-Jiqmelicam al".esEuropa. Aceste universitdli le acordd profesorilor ocaziade a evada de la locul de muncd gi de a descoperi noi idei gi subiecte de cercetare. P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q!_-!!p.,de q9.9. de_plas -i-a gdu-s-premi..ul*Nob e! p entru fisi ologie qip"*m;1{!9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi din Japonia in Statele Unite pentru a-gi face studiile postlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceput sd excelezecu adevdrat in domeniul sdu. Ulterior, a petrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf implicat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in 84
Arttunrure
& u B o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cercetare, primind premiul Nobel ca recunoagtere a realizdrilor sale. Fdri asemenea ocazii, e dificil sd ne ldsim inspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alila
Tubnn@nEge
de -ygLe. -as_
ofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi in acelagiloc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schimba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,..!_otul s-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rd de vedere. Dacd rimdneli in acelagimediu fdrd a vd simfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f !9_Erc1p1!e!6 viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_f imite.Eli-berafi-vdregulat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi a vi simfi invigo_ref _- p"g_p_les -uerqtal gi fizic. O schimbare de mediu vd poate permite sd vedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputul unei noi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care a devenit opera vie!,ii mele, a fost rezultatul unei asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meu la facultatea Centrului medical al Universitdfii Vanderbilt din Nashville, Tennesssee,era in pericol. Nu produsesem niciun rezultat remarcabil in cercetare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengi din cauza englezei slabe de care dispuneam. Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneau dupd dezashul din Vietnam, era in recesiune gi, ca urmare, performanfa profesorilor strdini, cum eram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea a americanilor.
C o r u r ,D t v r Ne l V r n T r r D_oc_t9g_$!qnley Cohen, un profesor destul de excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de laboratorul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-a trecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un om de gtiinld cu renume internalional. Spre deosebire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel ale cdror laboratoare abundd de activitate gi atrag tineri cercetdtori, Cohen avea numai doi.asip-tenti cercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era.cel. mai, mic .gi maiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_iguran!6 cd r-ru_al6te__de-lpr__ca un pa.Sibil edstigdtor al premiului Nobel. in plus, in acel mediu modest, conducea o cercetare asupra hormonilor de cregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate echipamente, se baza pe cele mai primitive, invechite metode, injectdnd qoarecii cu substanle specifice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cd reugise sd extragi gi sd purifice hormonul de cregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngd mult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdn neinteresant.
gi a iglte. ai.-a nirydli-tlC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtor gca Qrqlamat:,Cred -am*Spgt. !qql9__{egg_qp.9rire. Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE!91g?,ciare -ce" g! -911..-t9as111gpa. legatru-a, De nu..md ajufi la aceastd cercetare?" Deoarecenu obtinusem niciun rezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotit cd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecut urm6torul an studiind dacd acest hormon de
Arrtuolxne
& u e o l u l , p o r T N F L U E N TG A ENELE
cregtere gi cel care creqtea tensiunea erau acelagi. Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul Cohen fdcuse o gregeald.in ciuda faptului ci-susfingge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d€.fapto nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd, care ee.te socotit-d _a-._f_i factorul^ principal in hlp_e-rtensiune. Qr-atie..ap.estei.cer.cetdri, am inceput sd studiez enzima renind gi aqg_de.yerrit ulterioq care a dSgpifral . Dacd nu qi daci el nu ar "l;g;__fi-in€lnit g! 4sista! pe_."_Qolen fi fdcut aceastd gregeald, viata mea ar fi fost foarte diferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mi schimb mediul de cercetare din cauza anxietdtii cu privire la viitor. Spun ,il mod inconqtient", deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mi schimb subiectul de cercetare, cu siguranld cd ag fi alescevadif erit.Mei!fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea oggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri.,fld -se-'-.acupede cqqc_etiy_il€|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.i riscurdtnr .implieate. a enzimei renind._din_cauzaToate eforturile anterioare ale unor onmeni de $tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fuseserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani, equas_erdgi,--ca urmare, q4gpa av-.e. g __o_prcgg!q_.r_e p*gtqfi" in lendul oqm_gnil914p g!ii.:rta. Cercetarea acestui subiect era socotitd tabu. Cum nu md puteam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultate acolo unde numerogi mari oameni de $tiinta equaserddeja, daci mi s-ar fi dat ocazia, ag fi ales
Copur, DIvIU el VtBTlt
un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare. Dupd ce am inceput studiul, mai multe persoane m-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care il voi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarea lui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare 9i rezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl' nit, fie aq fi fost concediat, fie m-agfi intors invins in Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intre picioare. $i, dacd m-ag fi intors in Japonia in acel moment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetare gi mi-ag fi g6sit altd ocupafie. Infomafia
poate schimba viafa
!9 lelgd 9_c![*b".aree, gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_
Susfinerea faptului ci informalia este importantd poate pdrea ceva banal in societatea informafio nali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obtinutd-dir-e*cl_priu-go@6, o sursd adeseatrecutd cu vederea.
Iqfs111q_etiq_ l$_Jp.g:g[fup!- este de doud tipuri: e din sursebine stabilite, recunoscute, gi c din surse personale. iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c este d. E simFlu de obfinut. Trebuie doar si te intdlnegti cg pgJs-aanedif_erite in afara locului de munc6. Cea mai comund formd de colectare a iBformafiilor La un pahar de vin, poti incepe sd povestegti despre tipul de cercetare in care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand, 88
Arlruotunl
& u n o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupi ea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafii este important nu doar in domeniul cercetdrii, ci indiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseld voastre. Informalia este cruciali pentru succesul cercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,cdt o._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-at€Lva-depune ind mai*mHlt-efort informntii neput'tca igue. Un profesor japonez cu care am lucrat excela in acest domeniu. Trdise in Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezultatele cercetdrilor sale erau impresionante. ci nu, m6naq -i^indq+4 cdU.d-par-lfgr3a la re-un i ruri -3l6iqtu dentil or $i onrnenil or'-^de^-gtiinfe. CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqq pot sa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu ocazia sdJ intAln19sc."int0lnirea cdt mai multor oameni era mult mai importantd decdt mdncarea. Am fost odatd Ia un seminar unde tofi participantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multe zile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degi profesorii au primit camere individuale, a€g-gJ_lre fqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu mai multiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg!.f-,el-g-qq?ia Ha_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii. Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfirea aceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi putut constitui inceputul unor prietenii importante gi
Conul Dlvltt el VInTII
relelele personale extinse stabilite in acest mod puteau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9 -jn&,{Ag,.9!ie,sus[inea el, putea schimba uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late. Existi numeroase m-oduri dife-rite de a Unele persoane agd*Ua.lrf0rpatii. gdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sau templu un moment oportun de a face schimb de informa{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce inte rese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-o comunitate de oameni cu aceleagipreocupiri sau intr-o organizalie profesionald, aveli ocaziade a vE stimula genele gi de a vd trezi potenfialul. SAtt*plul.j1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevi p_qaleschimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sd treacd pe ldngi dumneavoastrd. Valoarea cooperdrii Ug_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd Atunci cdnd gtiu cd vor lgjfLca-este-rIspl[titd. primi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivali si lucreze mai mult. Competi$ia are loc in fiecare parte a societdlii umane gi, din experienla mea, 9919c!{rile-__q!_iipfif icp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi. Pentru oamenii de qtiin!6, ocazia de a-gi vedea numele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li se publicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU! ln cg^9.9 sunJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind 90
A r r r u o l N n e & u r o r u r , p o r T N F L U E N TG AE N E L E
valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdrei persoane implicate in cercetare este menlionat in lucrarea publicati, pJirnul _a_f-e* g1q41m6, lyal.g_arga deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite . persoanei respective. Prin urmare, apar adesea conflicte cu privire la cine ar trebui mentionat p"iqul. , -e*p99&--r1.94 4u*fie rec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giuda efo,rJur-ilor-dep-use, doar pentru cd se---.afl. 6 _{n-ql j os gelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,individul se descurajeazd,iar o persoand entuziastd gi capabild poate chiar decide sd renunle. in orice caz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozitive. Acesta,esie. modll eonvention-al _de pplrqre, dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb, persoana care a muncit cel mai mult aici pentru cercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista 'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, a realizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimul nume este cel al liderului grupului de cercetare. _ Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengi sau lectori. Dacd numele liderului de grup a apirut la finalul listei timp de patru sau cinci ani consecutivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printro promovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezultatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoanei care a muncit cel mai mult gi liderului de grup care va fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest 91
^nlVrolrr Coour,Drvrr.r sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite. Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun me._1,r!., el fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd laboratorul meu produce in mod regulat rezultate exce lente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, re putafia laboratorului nostru va cregte. Ca profesor, acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prin acest sistem, toati lumea are de cdgtigat. Cq?}ui*de*persoane ...cu-.funcfiij*-Ele-conducere c€I9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9.!o$qqg!_il-p1"lor porexig![-*!t -orice- domeniu. l+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face 4€-S-tg..{e lucru acelagi cdnd ajunge la conducere. Dar, in
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*de vg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare, una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intre gul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care ttg}Ulg_s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6birea or€Anizatiei. P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ud pe care le indeplinifi: la serviciu, in familie sau in couunitate, probabil cd eer*snJigl"un -bu4 _-lider.E exist6=unele car"e*v6-.. pd_nu_ iEqnart_a-4ie.*!9_g_q9!spr . Cqnd re;nlizalile_qi___geF_trfl g_p-F!l--!filpyaluate,puteli simliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea .qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bune moduri de a asigura buna functionare a oricirui
A r r r u D r N E A & n r r o l u l , p o r T N F L U E N TG A ENELE
grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e du pe urma geuelor activate ale celor din jur. hacticarea actului de oa da fdri a agtepta ninic in schimb' este un mod efrcient de a vd activa genele Majoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a primi ceva in schimb" constituie baza tuturor relaliilor umane gi e adevirat cd relagiile personale gi de afaceri cele mai reugite se bazeazd pe acest principiu. il socotesc similar acelui concept care conduce la pietate filiald sau obligafie gi responsabilitate sociald. de altd am des,e Iara a t. Dacd wefi sd vd activafi genele, aceastd atitudine este mult mai eficientd. Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ce urmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd .entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atunci cdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitat contravaloarea lui. ies_tgdgcisd a!a Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
p4 esy-e_&I1-e*9 jlg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptd o rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtiga mulfumire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe 93
Cooul, Dlvrr.l el Vrnlll
A r r r u o r N n e & u B o r u L p o r T N F L U E N TGAE N E L E
&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lor genelebenefice. i de qtiintd din Anerica, potenliali Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc ..!g[qror sunt seqelo_.qigi extrag Qgeace $Liu, in timp cg,q!ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relultate excelente in munc6, d 6 de obic_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse. ii se
q4qai
ut
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_!gdezvoltdgi c!_e-e?_zi o_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de putere, ca atunci cdnd comuniti!ile etnice gi familiile se reunesc pentru a schimba noutdfi. ia__g-q_ce!d-q;f3S!_iiq,tif igegq4l_9.-qrporane,numai e posibil c4 un singur geniu, bazdndu-seexclusiv pe inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultate semnificative. i. pfez-euJ.se aplicd cercetdrile co, alcdtuite din mai mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgse multe sau chiar zeci de persoane care se ocupd de acelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratd un lucru: capul nu e cea mai importantd parte a corpului. De fap!,_ n-11,,,,,,,,,,,,,,, e41q!q= o" ierarhie, denarece Degi existd multe de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"eu consider gdsit cd am sistemul ideal prin !ie, cercetarea.mea"gnneticd, cercetare care mi-a ardtat qIgAIr*$i-Uqqr_-ales celule,
minunat -S g petlrg viu. e pot .e.al 4Ug-u4-o-rge!+sm hLgELuJ-" 94
invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fi aplicate in modul in care interacfiondm in via!6. Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro situafie difrcili Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSi pot contribui la activarea aiihrdinea.-gohivitd genelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili intregul potenfial. n pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatie dif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd: posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eu personal aq prefera si md plasez singur intro situafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva. Consider c[ cel mai bun mod de a face acest lucru e-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe!{'. Cu alte cuvinte, dacd weli sd vE atingeli scopul, trebuie sd investili in el. Din aceast6.cauz6.,ii sfdtuiesc adeseape studenlii absolvenli qi echipa: economiile in "Investifi-vd cercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sE vd convingeli familia si vd permitd acest lucru. in trei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final, p9.1p-e;ye-rgn!a invinge intotdeauna. Aproape in fiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetare timp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqte abiliJat-eanecesard,fie-noraqul nu a fost de partea dumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine, aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, in momentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.
Coour, DtvlN el VIpTtt
{qo-ie-q!-eJecare- p.rodu_crezultate atrag bani gi, invers, Iipsa de rezultate conduce la absenla fgndurilor. Un profesor pe care il respect foarte mult mi-a relatat cdndva aceastd povestire cu privire la ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicat directorului bancii ci intenliona sd foloseascdfondurile pentru cqpcetare, acesta i-a.spus cd era p;1ina persoand-care v.enise pentr--u.a,imprumuta b_ani peatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o casd sau a pldti pentru educafia copiilor. Acest pre fesor nu dispunea de garanlii, dar directorul bdncii i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gi facd o asigurare pe via$a. E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-l impresioneze pe directorul bdncii gi acesta i-a propus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era o opliune riscantd. Profesorul a imprumutat o mare sumd de bani care depdgeade mai multe ori venitul meu anual. (Aceasta se intdmpla cu doudzeci de ani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acest risc gi de a investi totul in cercetare a dat insd roade qi curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care a pldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doar s6mdnfa care a rodit. Am invdfat din acest exemplu, afundAndu-md addnc in datorii la un moment dat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei avea nicio recoltd de adunat. Am vdzut cum aceasti investilie in propria 96
A r r r u o r N u e & u B o r u l , p o r T N F L U E N TG A ENELE
persoand a dat rezultate in cazul oamenilor in multe domenii diferite de afaceri. O cunogtinld dea mea a deschis mai demult un restaurant finanfat exclusiv din propriile economii. Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai mult pentru cineva aflat chiar la inceput. Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit hotdr0rea de a reugi in afacerea sa. Riscul asunat, munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restauranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat de oamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe termen lung. El socotegtefaptul ci pldtit sin"gi-a gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului sdu. Cand vd singuri drumul' introducefi "pldtifi riscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazd sd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge scopurile. Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene benefice sunt astivate D-ia.e,m*enpnt_a.mea, oamenii care au succesin viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bun exemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi putea si-mi dafi o recomandare, ca mi-a spus: "Afi 97
Conul DrvrN.o.lVreln sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq wea sd lucrez Ia un laborator care a primit premiul Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$ise sd intre la universitate de prima datd, ceea cemi indica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeau abilitatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd, I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui prieten de-al meu care lucra sub coordonarea unui laureat al premiului Nobel. Deqi era entuziasmat de cercetare, acest student nu fusese deosebit de strilucit in Japonia. in America insd, talentul sdu a inceput sd iasd la Iumin6. Cdnd s-a intors in !ard, in loc sd ii plasez sarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor un student licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze asupra cercetirilor sale. Dar i-am spus: ,Eqti profe sor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu oblii rezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei fi concediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezultate extraordinare inainte de a implini treizeci de ani gi a fost angajat ca profesor de o universitate japonezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrd precedent in domeniul cercetdrii din Japonia unde nu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd prin toate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi obline cel mult gradul de profesor asistent. Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem intentia de a da Japoniei primul profesor mai tAndr de patruzeci din ani, care s6 provind din cadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit 98
A r r r u D r N E A& u e n t u l p o r I N F L U E N T A GENELE
profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajam mereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiar la nunta acestui student i-am informat parinfii cd il voi ajuta sd devin6 profesor universitar inainte de a implini patruzeci de ani. Degi uitasem complet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezut pe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succe sul sau egecul sdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi acest fapt pare sd-l fi motivat. p.[rerea--mea, in acel moment, genele responsabile au fost activate. A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesinite. Una a constituifo faptul cd qi-a rcalizat visul de a lucra sub coordonarea unui laureat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAlnesc cu un prieten din America la un seminar gi, amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre miului Nobel, l-am i11".6at dacd l-ar putea ajuta pe studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiului Nobel", i-am spus eu. ,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mers ca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cd dorea sd se mute la alt laborator de cercetare, prietenul meu american gi cu mine am fi vorbit despre altceva. Norocul, se pare, a fost de partea lui. A avut, de asemenea,noroc Ai in altd privinfa. Atunci cAnd lucrezi intr-un laborator cu un laureat
Coour. DIvIN nl VIoTtt
al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje. Numeroase laboratoare de cercetare unde directorul a ajuns la culnea succesului gi a faimei au depdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd a carierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna cel mai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Dar laboratorul unde a ajuns el sd lucreze producea rezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingd iardgi succesul. A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. De reguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilor din Occident. $i in cazul lui a foet valabil acest Iucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii sale in asemenea mod, incdt sd continue si foloseascd aceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natura subiechrlui cercetdrii sale i-a permis acest lucru. in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu un anrrmit Jip.de-perssnalitaje. Pe ldngd ati-budineasa p-o-a€yq-.f".afi a*de-viata,se-p-F!pg_.dry1$g_-gp_lgqiv as]plam!49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxe la-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caracter este tipic oamenilor de succes gi constituie toto datd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene sunt activate.
Genele- 9i abilitnfile - freeirrri individ eunt unice Pentru a obfine succesulin orice intreprinde$i, este important ca nediul*ti-eigtepul in carelucrafi sd vd respqgtgqnr-p-itatea. Poatecd afi mai auzit ci
A r l r u o r N n e & u n o r u l , p o r T N F L U E N T cAE N E L E
p,grpogndeste unicd, del_ggg.prgta'ffezA f_iecare_ e c. Acele zone ale combinatiei noastre genetice care nu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o persoand la alta. G@. Degi fiecare prezintd aceleagitrdsdturi de baz6, respectiv doi ochi, un nas gi o gur6, forma gi mdrimea lor, ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existd doud persoane exact identice. AcelaSi luctu este aele-noagtre.@rc!9gf...............ilepre valabitqiaentru-f
zinti trasghrd _qemune, cg -exacf"-acela$i-€ienom. D-if€rcnFle se manifestd nu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqul unei persoane,ci q in r. Nu susfin cd toatd $ lumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doar pentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Este literalm ente adevdrat. din cele mai avansate tari insd dryareitatii-xa,tudi . Ages^lSa se concentreazdasuPra srstudardizate-st-aexauqenelolde- admitere QE!s-l!e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s!e*car .eet-spepifudg inferloatri. gi_ e, iar momentul qi metodele prin care acestegenesunt activate diferd. Prin urmare, Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capacitdtile fiecdrui student. 101
Cooul, DlvlN el VlnTll
ATITUDINEA & napotul, por INFLUENTA GENELE
Ar trebui agadar sd educdm studenlii, dar le carg 99b_gzeqzd, exclusigpe_ag!_demult d a _aptitudinilor..latente din noi. Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4t in pre. dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc din punctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,studc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme Paf. q-4-f,9. scutul. o .are 841_eimportan!d,, dar._ a -sam-,_patibilicu a de--np-i_dqs_.cqp.eriri sau creare-a_ a ceva nou.
E
-lgsry,g!la
Pr
de
i,c_e_lp-g!!1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele Cdnd l-am cunoscut pe I(e i, _a93{9.mice. care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje,i_q1g&1, mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sd rezolve o problemd de chimie de la examenele de admitere Ia universitate in Japonia, degi erau domeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd, Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea mea funclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinui atdt de mult". Dar Yukawa i-a rdspuns: ,$tii, eu md chinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisit cd suferise de un complex de inferioritate teribil pe tot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawa a rdsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lf E1rr,ggri.
-st-rds-c-itiaveau o ll9lt-d parcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand. Cdnd am auzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, ea mi-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, ag putea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiam de inteligenla mea. Cdnd studiam pentru examenele de admitere la universitate, notele mele erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisem sd trec de examenele de la Universitatea Kyoto. imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflu cd erau mu$i a$i studenli irn situafia mea dupd ce dm fost a erau proqti,
d-ar-nici i* -til*t str&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationaleaIe.ti"ilor ayg4pgte.
P.qst&r-es_stq!9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1!9391e Q[ob qgr__e_
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiului Nobel pentru fizicd,in 194g, care a devenit primul
r02
qi regulilor a nu_es.teindicatd, deoarecevaloarea acestui tip de ,inteligenfd" *cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afag-e fl or, companicg{g _pd .exegutg pasiv ce li s.-9.sp-une gi sd nu 103
Coour,Drvlr'r al Vrnrrr gq-n-4p".+€pg*ry.1-o-@jioguri. Acesta e un semn cd societatea ca iatreg se-fuldepdr*,eazd, d,e-educa$ia cAACQAtfgtesguFra redirii m€rcanice. Acum este momentul sd investim in crearea resurselor umane valoroase, in tehnologre $i in proprietatea intelectual6 care vor aduce foloase intregii rase umane. Acestea reprezinti cea mai mare contributie la comunitatea internafionald. Din punct de vedere genetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare individ trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abilitdfile inerente. O-genii@pufini,dinhe Dacd am putea sd ne eiiSl-realizeazi-visele. activdm genele, cu cele trei miliarde de informagii ale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd ne permitd sd avem acces la partea neutilizatd din noi. Acum, cdnd oamenii de qtiin!6 au inceput sd exnmineizemintea umand mai profund, descope rim cd putem apela la acest potenfial neutilizat. Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuie sd ne folosim minlile pentru a ne activa genele. Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi este perfectd pentru stimularea genelor care sunt dezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, ca gi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd rece mand sd trdifi cu genele activate.
104
LnCTII DE VIATA DIN LAB ORATOR
de noapte" conduce "$tii$a la mari descoperiri in spatele marilor descoperiri sau invenfii, gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia actuali ne permite sd combin6m celule umane cu 'ciuperci de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi - respecta la literd instrucfiunile profesorului. Frustrat a aruncat in amestec o substantd care pdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la o noud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi la reuniunile de familie, pot conduce la mari descoperiri. 105
Coout DIvIN el VInrtt
de Numesc acest aspect din culise "gtiinfa zi", care connoapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse reuniuni. de zi" e ralionald qi obiectivi, "$tiinfa de avdnd o logicd clard qi ordonatd. "$tiin!a pe parte, noapte", obline sugestii imporde altd tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobignuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi evenimentele umane care nu sunt de obicei asociate cu oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii, iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce sului prin care aceste rezultate sunt obfinute. Mgi.q$ta-t_e?*leglt!-o_t* "-"qi ". Dacd ' reprezintd. gandirea emisferei a_gfgierului, a e1 q.r*e-p*rezinernisfersidrepiHssau, pe baza terminole !g-p€,eea-ag.6nduea geneticd. in acest capitol, ag srgi_me-le, y[ impdrtiqesc pe care mi dori s_f,_ le.am format de-alungul experienlei mele ca om de gtiinfd cu privire la qi acti varea4eneLror-pasive. in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vd apucali de o noud cercetare. Cunoaqterea qi informalia sunt instrumente valoroase, dar cdnd oamenii de qtiinfd se bazeaz6,exclusiv pe "gtiinfa de zi", pot fi dezavantajafi. Pot aborda cu prudentd 106
Lnclrr on vleTA DrN LABoRAToR
inovafia. O .-gll._"clllgttigelarg slpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cerese opun ipplic=arti*ultg-rl-9ua-9.9rcetare. Cu cdt o persoand e mai informatd, _v*g_gg$g_sd i4-qeapi-rur-nou Fu'nionf.de-cereeta^re. Dimpotrivd, e
qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"
ip _c_-eJ1_qqg"-lera g_-"Li+_e*qulzrtare;"2 €utarel pentru c[ le permite sd se arunce cu capul inainte. Acest curaj conduce adesea la mari realizdri. Buckminster Fuller, unul dintre principalii inovatori ai secolului doudzeci, a formulat acest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qtiinld si fie un generalist, mai degrabd decAt un specialist. Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g!,,_q fe4llgioreul qq:nqiinqpirt5$AAsd sec"etu n c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonf ei gal$Pepli-*s19!4e. " t." . Sony a s
j11-.el_gp_o.qia. t.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q1 i mai multe despr
. CAnd am aflat de
Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea sd devini principala mea realizate, a inceput printr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
s
L07
Coour, DtvtN nl VIoTtt
inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtuit sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om de qtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd re nina se af16 in rinichi, cantitatea este minusculd gi de asemeneaextrem de instabild. Combinafia acestor doi factori genereazd cele mai dificile condifii pentru cercetare. renina l4ut-tr- oam-eai "de $tiinji-,qlg$aseri rqgqq-te*a.n€a,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice. Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medical erau sfituifi sd nu o aleag6 ca subiect al cercetdrii. Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.g aq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi Lzrtgtr.e.Daci ag fi fdcut parte din departqmentul medical in locul celui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incercaserd gi eguaseri inaintea mea, nu ag fi ales niciodatd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studiat renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagami la Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si o purific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de la Sony, am armt norocul de a nu fi un expert, deoarecein caz contrar nu m-agfi implicat in acest studiu. Am armt multe experienle similare care mi-au dovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0!,prpe mlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in i-pas, de exemplu, am apelat la manipularea geneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cu privire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua 108
Lrclrr or vralA DrNLABoRAToR tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. coli pentru producerea hormonilor umani, mi-am spus: Hai sd o folosim pentru a produce reni"Perfect! na." Acesta a fost primul meu contact cu manipularea geneticd gi, din nou, se pare cd am avut norocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare, am cdgtigat cursa pentru decodificarea codului genetic al reninei umane. Cdnd am luat hotdrdrea de a introduce tehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noastrd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari note erau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacd era o idee burrd sd ne implicim funtr-un domeniu despre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiam dacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeom cd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceasta era o formd de tehnologie extrem de avansatd. Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii condugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sund iriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdt subiechil le capteazi interesul, acest tip de studenfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile merg prost gi, in consecinfd, de obicei obtin rezultate.
$inkle-_-ru*_e:p_e irnpotrive noaqtrd? .Il{91m9!ra nq__este inerent
-ri d"s""bd, "gqiyn;
.d
f-rlecat qqdsionqtle +_
judecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-ef h".eXcg qiv-L-de-clrnoa$ere 9i n6 @
poele,-face si.+dvim-#;-d&t6. 109
ffia o sarcind
Couut Drvtu el Vlnrtt nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in exces ne e.face sd tr4gep conduzii pripite; concluzia la care ajungem intr-o asemenea situalie e probabil pesimisti; $13rjgp-_--uLlg.p cd proiectul este sortit egecului cAnd existd incd o qansd de reuqit6.
qi direqtgul-Untye$ilq!"__Tquklba me Nobelin-fulg_logie,lgg ^are"maimulte sugestiipentru ob!inerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry __fql1s?li pJinFi i r; (2) au.?9-9.^r^I-L{a.ti (3) scapati de i_nf_orqq_aliile cquostlrts -ia- exsss;qi + e. -i4tr-o inutile Iulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evidenld dacd va b azstj ex.qeeiy.p9_J99^bil9__gg$Irte qau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor care cunosc foarte multe lucrwi este de a ldsa deoparte acele informalii $i de,--atgn_o"11a expede-n$a.drn-.tresq! P,€I'llutialemporarEgecul nu este o opfiune cdnd perseverezi '70 Cdnd m-am intors in Japonia fur anii dupd ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in Statele Unite, am hotdrAt sd reiau aceeagicercetare de la zero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. La inceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit, dar nu am putut sd renun! la renind cu potenlialul sdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studia insd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastd perioadd, aps aflg!._g{exista p Jgnlr_ra s[ aparlin ereif'r:. e din lum.eaqtiinfificd cu 110
Lncllt on vrelA DrN LABoRAToR
privire la acest subiect fuseserd impdrlite timp de doudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld r_canu se gasearn crerer. P9b4z4,m4!;4ul_!o1 insd, colegii eram convinq! _ct-fqllna se afld in ereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"d din gelglut conline sl4q , gggqic sac plin-cu*. h-ojuqo.ni.Pteg.upquand cd aceste glande conlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin mai multe din creierul-rap-{or squ porcilor. Problema era cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare. iEri trebuia p ca m*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de la aceastd valoare, q_m pg-t_ialaf.cd erau -.ne_eg,s_are treigg-ci,..p4!r-s.g-q-q1-dp!qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_r!Unde puteam gdsi atdt de multe glande pituitare? Mai intdi, am contactat ferma de porci de ldngi Universitatea Tsu-kuba,dar nu dispunea nici pe departe de numdrul necesar.Apoi, ajungdnd la concluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei, Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitat fermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6nd cdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne dea glapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenlii de la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de mai multe ori pentru a le lua gi proiectul nostru a avansat. OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r111
al VruTrr Coour,Drvrr,l fylul-degefului-!0aregi e agoperiti de o membrand care e prin urmare durd ca cea.g.gp.1 "".iutte, am putea decoji foarte dificil de indepdrtat. "Dacd chestiileastea",Ug!a_m_!Bde-U!at eu studen-tii,,studilt nostru va uimi pe toatd lumea."De fapt ins6, nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul. A-ceaqtgq"
[email protected] ai de unde gg gtii panaauincerci. Existd intotdeauna g_Bgqibil$gte, ga utie. Acest lucru este valabil dar nlgiedgta..g_ igg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurtei e de-2i".^ , lid-erultrebuie sd aibd o-credinti neabit!$6 trr:ezultahrl-dorit. Existd relatdri despreoqmenicaresuferdmu$i ani de o boal6 cum ar fi reumatismul gi apoi li se spunecd un anumit remediu, cum ar fi un izvor cu apd termald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-ade yFrat, depqoJeraca, dupa ae.fac.bai.e_gr*epa.reppectivd, durerea lor dispare definitiv. _qg$;ngene inactive, bareadin gendirca-lor derelan$eszd Degiizvorul cu apd termalE s-ar putea sd !_qnp-fice. fi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sigurantd cEa jucat un rol in vindecareabolii. in ace lagi mod, cCIndu.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.e posibil, cei din jqrullUr_qed_Ei-eiin*acesta,D_grI_derultre bgr*e.toati-inima. in viata au loc s-6,er-e-ad5-..din multe egecwi, dar liecare din ehe apare din momenktl in care incepemsd credemcd am eSuat. $imilil', a$t-1i.p.pq dem cd mai ave , uuesudm-indiferent cdt pd 6'difGit. ia fie tucrurile.
ttz
LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR
in ti-p ce lucram impreund la decojirea glandelor, ap t1q-e"put-trqptatpd ne intrirn in ritm gi sd ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incurajat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diats€uri .de ipo_bfuhftareau inceput sd creascd in convingere: ar putea conduce la descopgrirea unui "Aceasta tratam ent.p€qtru hipertensiune.',A.m putea primi un patent in valoare de mai multe miliarde de yeni."
E-Wgp-lan"l -€ -epqqqiqa4-d-oanenii-sunt Lm-sli_cdi 4l.teper-31g!!At-a!e'*9! g4e_y_o_t_q4 Doctori, ab s olvenfi, stu_q dgltue. li_g-g_ 9
denli gi in celedin urmd chiar oamenicaretreceau prin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiitoate qgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind gre, rezultdnd o cantitate totald ap de aproximativ [p_flg -kilograme.nup4 "9939:-etgrea lor pentru a-k^qqle"A.t"faacfgrmajntno=pudrd care sem-Erlg-c:U*ress-trl, sd extr_qgtr_ q.4g-Je_g$it , Dg-pege!-e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
lutul l."fpsL.jg
dg_i..."g"e,
din cantiteiea la Qarene agteptam. , incdt prcinu puteamsd o vedem purificnrn cll ochiul liber. Dar*gelpudn reusisem_sd renina din crgier. 4+_ "4.lqt?!*i-"C4_q!- aggastd {esc.operire la c.9ll9:!ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale de oreuni1979 @idclberyin une selectdqi prestigioasd.C0nd mi-am incheiat 113
Conur, DIvtt ^el VloTtt
prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze furgi.de tupo,asepentru faptul cd q+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire la p1-e_z,e"nja {gninei in creier. relioasd din aceastd expe' A4l invdtqt o r-f1el1l* rien!6: d cercetdrilor depinde rU $.-e. To figqrat, dar gi la i. propriu in-s-eucul c. Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:at studen!ilor sd incepem disdedimineald gi cu tolii s-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era- itrc.6 nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istorie mqi. scurte de zec.e.ani. Le tot spunesm celor din echipa mea cd e ca-un joc de hasebal: ,Nimeni din aceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacd continudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0* .a S"ansd.Si dacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulin ajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd la ultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem la prima bazd." Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivali iJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagilucruri gi folosim tehnici gimilsls, part_egad_yersiy4 ezfta .eSeeuri.Trebuie doar ocaziog=41_-sau,ys-inregistra s6- a$tepti-m-"-o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-in fie in cometLindustria de {iyer!i9m;p!r" b.urgd qalr orice .afaeere cu o- dozd e--sa,-.continudm -s3+giqgge--49-,.9pnpetitie. munca. P*efggvercn$aconduce la putere. Atdt timp tt4
LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR
c&t i. Aceasta este atitudinea upll| -c,a;!!gtqr. Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipa noastrd de cercetare a reuqit in final sd extragd renina. L_4g__e^gep_fia care a urmat prezentatii-.mele, oamenii de qti!1rJa-dir-; venit si md hf4q_g.?_eg
telipite.Mu-$igri:qq.spus: "Avefitto"o" .a i"pbnia este un asemenea grgant economic."
t
p:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a! t pe+e_ d,,emult furportati toate acele glande pituitare tg__qgpl_qt-sd din America?" in fine, am infeles. eu g_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite. Le---ammirturisit-s@. ,Nu le-am imFortat. ie.!o._atdlupea studenlii me! lic.g-nt-i$i p 9g.-trllgr alli dgclori 9i s-$$enfl chiar qglia _m-g-a.-la .1*ep-_4j!-oj_it__umg_ qfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea mai pq*eade atunci incolo a fost bund la decojit. Pore_c_I4 35-000de vaci". "doctorul Nu exigtd linie de soeire fu $tii4n Nu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci" -s-a apucat imediat de o altd sarcind dificild. D-e-.pi mostra de renind pe care o oblinusem cu atdta efort ruenu era .q=Jg=m:og"B_pJ9!i_o.gsd, care fusese salutatd cu asemeneaentuziasm poate
q dezbater'einternafiorg}tige*pg*pgltltiggez*"-^ "d pe nald, dar nu era nici departe suficientd pentru '
115
Lrclrr
Conul Dtvlx el VtBTtt
-
on vlelA DrN LABoRAToR
in plus, chiar dacd era extrasi din creier, $i, desare-c*eEso.pul ecgpla era boy!4, stgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupeala gu.e:ri, eram incd -deBarte-.d€a:l atinge. $glulie ideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisle umane, dar nu se punea problema de aga ceva. Din nou, nu gtiam ce sd fac. Deoarecetocmai primise laude internafionale, aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd. DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudine e inceputul unei noi etape", mi-am djferitE. "Acesta cd suntem pe cale sd facem spus eu. "E-gn-gemn -atitudine"pozitivd un mare pas inainte." A,c_q*asti pernis-sd-m6-relaxez. Peste pu.tin timp, am 4qi-.a aflat nigk'...v,egti-incitante: .cantitdgi mari de i$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eriprodug-ecu suc-ces.de-hac-
ciuda acestui egecinregistrat de noi, qlq- schfqb-+t dp,gqrftargfl "pp.d.ului St ap- frecu! ipqedrAt_La. r e. Institutul P4gteu1, am presupus noi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd tocmai terminaserd studiul cu privire la renina la g,o-areci. jgidgnlUif-1g!,qin Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_ am decis cd ar fi mai ugor sd o ginicHi-uani, 9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acest scop, aveam nevoie de U.n n J"{ggqBjt care sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceea ce nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am putut obfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.
tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcntgtc. Pitrg4-9e,9e_m* !4 epica Dgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4m hptdrdt q?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru, ch|a'1daqd_+y g_t-iep+!pgig.-d_e-"9pre ea. Scopul nostrueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdm -snzirnei. c93!fl -geUetic..s[ Tocmai eram pe cale sd incepem descifrarea pregdtindu-ne codului genetic al reninei la*S_oareci pentru acest experiment cdnd am primit nigte v"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a, marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice, tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in
pnell-o- d14 leoiUlgyersiEJLTsukuha.Apoi q'-'m fure. I ea d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--de studiul
116
anunta /5 re.-
ic cd rezultatele studiului nostru
vo"L.fi_gata-pgutu- gpa dea zeceacniversare a
informatie era Aveau sd ne Liaig -desosire? M-am dug _su_atrrqngl*,in_ FfAnt-q.gg sd aflu. La Paris, Institutul Pasteur a confirmat
jtCeigtggli-+n.slaa zvonul."Ng-pg!pj13p9ie-ee De ce nu incercali sd decodificafi in_qc_gpt.mornent. rgnlp de l4 maimute--*maidegrabd?"mi-au sugerat g_g_ggesul ei, sigqli_,p_e_ lor. Gdndul de a decodifica genele maimulelor dupd ce codul genetic al reninei Lt7
Conul Dlvrll el VIprIr
umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare dezamdgire. $i_!g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi la su!6, in timp c-enoi ciutam in continuare maLerialgt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei? Dar adesea, am observat eu, momentul in care infr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmple
uqir-aeole. An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in Germania, pentru a participa la o reuniune gi bqq- bere intr-un bar aproape de universitate, profund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunogN_ah_anislrj,*profesor Ia Unitinld a mea, Shig_qla-dg vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu!3ti3ip!e.rnqlf 9nal6 in ud*-igeuq949r-*geg-9!jce' S-a agezat gi i-am povestit totul. Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin surprindere: - Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? in acesl caz, $tii, c[gr-g4U_d_sin"eva decqdificd nougla suti_ dintr.o gen6, fsaTle_ e. - Dar noi nici micar nu am... - Dggi..,yrp,i'te -vaajuta-Laboratorul meu. E"a-ga=un dar--c-42\rtdtn ceruri. E adevdrat cd avea loc o conferinld in orag, dar ocazia de a intdlni nu doar pe cineva pe care il cunogteam,dAr toto d _exp'grtin manipula_rpa genetici, precum N -intr*:ultpi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd mai aveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in 118
LrcltI
ln vreTA DrN LABoRAToR
continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd mai fac o incercare. Eneggia_qi- entuziasmul mi s-au rctrezit la via!6, am anulat restul cElitoriei gi m-am intors imediat in Japonia. @flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioase E_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-rele vinc6te -tlef daf "g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebund mi agtepta la intoarcere. Un doctor care colabe rase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spitalelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanunte in-,c-aztd-cxtixpnrii uttui,ri:richi cu o mare cantitate de renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primit un telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku. - Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vd rog si-l ridicali imediat. Eghipa B-q-as-trd a fd,cut _rost de eh€sta-garbo gci qi in miez de noapte anqcondus cAt de repede posibil la spital, care se afla la peste trei sute de kilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiul pe care l-am oblinut ori mai mult ,desAt!n 4q-qllnorm.at-din echipa noastrd. Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm care determind hipertensiunear nu doar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele donatorului organului. Dupi ce am extras renina, am impdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'Univerditatea Tsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la 119
ConulDtvluel VtnTtr Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim al_-reainei. , Ingtitutul 99{gl*.g-e-n9!i-c_ Pgs!-egr dgig.'qe_ep:"opiq {-e*-linia--de-sostue $i noi dea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dormit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi -a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuziasmali de a ne afla pe punctul unei descoperiri epocale,incAt nu am fi putut oricum dormi. Acest ultim, dispqrat-_-efqrL.a-dat, roade.
nq te-r-uorrrrgs-e* ined. ge"et..r^-flme coaU S+ pd*fbal.
Pasteur , In-sJ_itgJxl am descicare - sce 19$], doar cu
trg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbdtoreascd cea dea zeceaaniversare. O-s-in-9ury6" implicd un numdr enorm -_ry_e_S2gre de persoane. Privind in urmd, aceastdreugiti spectaculoasd, adUs f@, ng.g{_flIgtW fi reqlizatd far[ coope' multor 4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferit toate acele glande pituitare, numerogii voluntari entuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorul care a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit, oamenii de la Universitatea Tohoku care au rdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorul Nakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-am simtit descurajat, mai ales cdnd ne confruntam cu un nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-a convins sd continui. cd posed.i-"un L20
'
Lnclrr on vr.e1A DrNLABoRAToR
agpec!-profund competitiv, un element de rivalitate de41at'-din llorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces. a,epeCt-in acelagi timt Effit Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-t udndru cd ceea ce fac e in fol-osulumanitdfii. Deqi pe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirinminfs li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat, conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa, spmnificatie. Acestea sunt _c999--99-faC-.are-totugi-o momentele cAnd simt cd genele mele benefice sunt cu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe post de lider al grupului, acest sentiment este transmis echipei mele gi celor de ldngd mine.
-ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintr dung--la_-_qeruri",dare";
u. Sd
d+.-ue
luim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire. Dupd ce am reugit sd decodificim renina umand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi, unul dintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten*"i 9^ ge,qglg feninei umane, Deoarece aceaste relatare este prezentatd in amdnunt in capitolul urmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sd spun ci am avut probleme de la inceput. Indiferent ce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. in aceastd situafie de criz6, am fost numit sd conduc snmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile
LzL
ColuL DlvIN er, VInTtt
Lnclrr nn vleTA DIN LABoRAToR
pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta m-a linut departe de laborator pentru o weme. Dcqu-e.c--e-*nu-!0si-fusesem'niciodatdimplicatin aaie-'p6.na atunci, eram irrtr-o stare 4g -qa-4.,p a dg.etresscv.er $i,. drgp!--r,-e,7-u$a!,
Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea contra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat un rol-cheie in triumful nostru. Dupd cum am menlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusem sd decodificdm gena, in timp ce Institutul Pasteur o fdcuse deja in proporlie de optzeci la sutd. Cdnd am dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pe punctul de a termina studiul, soarta noastrd s-a decis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq fi:gp+unsjp""lchinb : " Apre ciez amabilitatea dumitale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem din cursd acum', p _e-iat* ifr- -a,cel qrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fntlrmd pare ciudat, reactia
mr s-a
ci tensi
atunci nu prezentaserd niciun semn de hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la concluzia cE e vorba de sincronicitate. ipoi sun-Lh'ansdigntivesd cred cd - -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*m_=199*gamenilor din j Rezultatele reugite ale unui etudiu depind de intuifie Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei umane e qi un prim exemplu al recompensdrii . Pentru a obline rezultate satisfolo.sirii f6c6to are ale unei cercetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol in succesul multor incercEri, nu neap6rat din domeniul qtiinfei. cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din t22
!g--e3l$x!rYg--gl9$roD-gg!9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-astEa.--Apsqlt-iga!!isi-m.fuat-qiahrere care, din te PUIUL
e.
Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul
"*g9:i!'-l-oig*
. Aceistuden{i r" ffi*'r:X
doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_oto ca 'sd-_-l]tp-leze la- proiect au. ramas. in.lab_qr-atorzi gi noapte. cgnqent_rafiasqptq. cercetdrii. Eram sub gi am terminat decodificarea ef9--c.fltl'.g&enaLiaei
geneiin trei luni. Fqptd s4 f+Spjiq* -"9*el!!."1tj "e-o-dglui qglienat5 in scopul i4-e*+iifig.gf Hep-el,ip, "al qi noudzeci ip*q]l*slq.-mnsglor de Iggr-nei-snane noud la unu s-a datorat.dg$UXilor neqlaqt_e.-ale slUSlg$ilarla masterat gi doctorat gi scdnteii de 123
Cooul, DtvIn el Vtnltt
intr-un bar din ..ip,J.ui!ie care s-a aprinq in mirre Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intuitia conduce la rezultate pozitive, aceastd relatare reprezintd $i un bun-exemph-al modului in care genele sunt activate in stare de crizd. in urmitorul capitol, aq dori sd vi impdrtigesc mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am decodificat cu sutces renina umand. Dacd informaliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom genelor noastre, reveni la discutarea c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafuriigi cum qtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.
MIRACoLELE TIPARULUI VIETII
in domeniul geneticii qi al terapiei genelor au loc progrese incitante. Fiecare pas pe care il facem - indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproape de infelegerea v conJinrrt in genele qo-cctrc $i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putem conlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd 'gi mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e de a clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi de a ilustra influenfa constantd a genelor fir viefile noastre. Genele influenfeazd unii fastori rnai mult dec6t pe alFr Dupd cum am menfionat confine
o3mf -e--,c31g"t_il1!g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntd d€_93[$i.Deoarecegenele constituie tiparul de bazd al fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se L24
L25
Colur, DIvIN el VloTtt
M l n e c o l n r , E T T e A R U L UvTr o T r r
s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o g-e-n-Qtlcdeste codificatd in m*.gta!ie. {pf-o.rm-A!iapgtru. baze chimice exprimate prin literele A, T C fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce$i G, con, sgle- penhu-"s"inteaaproteici. litene.-chi-de--asemmea iqte iA
alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane, educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul unde trdiesc. m cdt de mul-t s-9{atore-?Zdgenclor
1
D9-9xc!0fu-s!--9"9pil-!9--na+te-f[re -ei este
j o,
,:e&g!e!a-
In acelagi mod, care este responsabild de comportamentul sexual lia..mus'qylilgle de olet de gen masculin i moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele, pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg!g9gq!,f egz4_glAl guverneazd comportamentul lor sexual. ins6, comportamentul sexual Ln .cazul-qame-:oitror este mai complex. Nu putem presupune in mod automat ci inclinalia sexuald la oameni se datoreazd factorilor genetici. La unii oameni poate fi de naturd gene ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele mediului sau ale altor factori diferili de informalia geneticd. Una dintre genele unei tendinte sexuale anume care este dezactivatd la pdrintele de sex masculin poate fi activatd la copil din cauza unui L26
qi qes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.
$tim ci &4_e!tc3 influenleazi semnificativ comportamentul sexual, care in fond influenfeazi direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se conjoacd un rol aproape egal cu al siderd cd genelor in determinarea bolilor care apar la persoanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu hipertensiunea. in mod similar, putem presupune cd &fg!-oriinostaatali diferili de ereditate joacd un rol major, dg_gareq-e vieeq!-e--.-afe-q!-ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort. Plteli dispune de o _s.or0hinatie-gep€tic6ce vd dd posibilitatea sd fili fo arte inteligenfi, daf gt _ul=.!g!-ul "r final y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele din copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sd studiati. CQ! privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea -Garacte.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatele cg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-' plg"?g+te. Degi presa a anunlat descoperirea unor gene care determind fericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedere qtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezate acestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu e cazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existd dovezi certe care sd sus-tindincd aceste teorii. in L27
Cooul, DtvrN el VInIII
cazul musculifelor de o!et, putem crea un mediu controlat cu stimuli externi ficqi pentru a studia cum se gsmportd genele lot dar, deoarece acest lucru este imposibil in ceea ce privegte fiinlele umane, este mult mai dificil sd determindm gradul de influenld la oameni. exiqtd 9.ggn6 care sd deterDggi--4.ggt1_m_'{a-c! mine atracfia sexual6, 'y9glea7it c .d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri. Q9r-
de lq"--9-Lsrc-ls""-
t
de a ni se face so!$-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_!ry_g-idimineata,sauinvers, te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni active dupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-enta unei gene carecontro,leaztr-aeestciclu.I!-q.-mi,!g--gp"ug--p-qasulqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goareci rq_ 19,?7 de cdtre o echipi de cercetdtori de la Universitatea Northwestern din Statele Unite. Degi fusese deja identificatd la baclp-r.iigimusculife fu-otet, descoperirea aceleaigi gene la mamifere e de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de avion la oameni. Suntem siguri cd genele sunt responsabile de un mare numdr de comportamente. Vom infelege mult mai mult despre acest subiect in viitorul apropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar putea sd ne ofere pop-ililrtatea de -qgp_gtt&rlilila[le
o?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cuDar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni, L28
MInecolpl,E
TIpARULUI vIETII
factorii de mediu joacd de asemeneaun rol important. Modificarea genelor unei persoane este lip sitd de sens dacd acqste ge,nenu,-s.untactivate. Influenfa genetici asupra inteligent€i in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extraq,apjii ordinare. M{!"= p-erso.-a.ne Ju_hlsleg de c"e-, geniilor se _ ..."9U" _."?_c--e-1-qgg1._,calit[ti excep!,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi calitdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea o inteligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozart a avut multi copii, dar majoritatea au murit la scurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nul din cei doi fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sau chiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abilitate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda un e, egte..Iggi-.pf-'gbabil faptului cE au-"".geUe-.,^eem cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: igflgente.Je me.diului Si m.gcqn|smul de activare / dezactivare. Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili in anumite domenii, aceasta e adesea insofitd de excentricitdfi in altele. Deoarece copiii unui gegiu sunt direc!_expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e .j's,.@#
surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devind precum acel pdrinte,la maturitate. De fap.t-,. s_e pgle genetici, mediu ce! Si de se combini cd at6t factorii pentru a impiedicarecurenfageniului in arborele genealogical familiei. 129
Cooul, Drvttt el VlBTtr
Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin, oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe parcursul miliardelor de ani. Conceptul-cheieil constituie supravieluirea celui mai puternic prin selecfie naturald. Numai cei care sunt suficient de rezistenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbare supraviefuiesc. in principal, mecanismul implicat in evolulie este modificarea geneticd. Genele noastre conlin informalii genetice din trecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor. Aflat in uter, fitul traverseazd rapid etapele evoluliei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intre gul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoria evolufiei este imprimatd in genele noastre. De exemplu, embrionul din stadiile primare de dezvoltare fetald ia forma unui pegte (a se vedea Figura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd sub formi de pegti sau reptile, deoarece, intr-un anumit moment al dezvoltnrii fitului, aceste gene sunt dezactivate sau, in caz contrar, corpul matern respinge fdtul gi il avorteazd. Motoo Kimura, un om de qtiin!6 faimos pentru teoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Ia teoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca orice creatur[ sd se nasci este echiva]entd cu qansaunei persoane de a cAgtigain mod consecutiv o sutd de milioane de dolari la loterie de un milion de ori. Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar, dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperi ci gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii
MlnecolnlE
T T p A R U L UvTr E T r r
28 de zile
+ 36 de zile
48 de zile
131
VtrTtt Cooul,Dtvrn ^o'r, invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in loc sd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbui si recunoagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre' zintd un miraeot
D_acd estea&ctatl -ejr&mgfle=ggAetid esenfiali,se_ in Capitolul 1, am prezentat structura ADNului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul in care cele patr.u baze. chimice. A. T, ,C Ei G care formeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt complese mentare: A cu T gi C cu G. apdificatd de aceste litere este-conjirru.td-in-dqu6de cromozoml$r 'egleazd Z s--eIy€ntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice. $ninoaeizii constituie materialul de bazd al pro teinelor qi . g 4es.e-q+.,-e.gze *tjqlil-de*Dxctnind qel_e*Uls!e3*Zg__e_f_i_ pr.qdus in cgle- g$_grsnjafi amino acizii. Proteina reprezintd una dintre cele mai importante componente ale corpului. in -tjpul-de_-pp_e!-qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.rimalelor$ioalq-eadarsg4t*d&Ir!g_+._Q-hiar $i proteinele care formeazd lesutul mwcular diferd ugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&renta este determinatd -de A__mtngac_iz,ilgl_din q r. Prin urmare, drferendele dintre gene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg L32
MtnncolnlE
T I p A R U L U vI I E T r r
marcheaaadiferenfa-.deexenplu din-tre opqSi-*m_ 4rn;rtd. fuglpinele constauir#fngruiZi gup$i intro g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeauna LruL sag-dod.-punde din aceastdsecvenld care joacd un rol crucial in funclionarea proteinei. Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situri q.p-fr.ue. Existd foarte pufine sitwi active in comparalie cu restul secvenleiproteice.Dppiafectarea alt_-ofp_drfi ale secvenfei pare sd nu aibd mare importan!5, ,sufe-rrti_dqp -cjrc-leglea?a e aeeleiprcteine gi p etsd9ntd.ju_grganism. Acest lucru este similar porliunii extinse, in aparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre. Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,rezult6 cd +gmai u4-Jds*Rrocentdin cele s@-eteq_tiy, aga cd nllgSlgl_senelor neactiyatedepdgegtecu mult numdrul de g9l_e_?-c!iy-+"t_e. D-ar inactivie_tsa lor-ar*rro--sens.D.-np-lo*bar{3:-as-[. Dagd.. g"t_ryclgta g:qt-ebr corpurile. nu ar l6sa_loc_dpmanewa, ppttiggggggpugdatepuluiar fi-tqF.teslea,eu"afectatd. $i urmarea ar fi gi mai gravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru a impiedicaacestlucru, @a , Acest spafiu nu este cu siguranld inutil. Compara{i numai gradul de 133
Corur, Dlvnt el VtrTll
M I n e c o l p r , E T T P A R U L UvTr E T I r
produs de o.rachet-d--intr,:un distrugg-19 existat cazuri de diabet, dar personal nu ali manioraqintens qi intr-un degertsau"pedureintinsd gi vefi p_o__pulat festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei, infelegece wea_usi spun. dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psihologlci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena Dac"6in timpul qarcinii aparq 9-.an9.rmditate, c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__!*qalddezactivati. ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie vgbaf _e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,de proexemplu, ?pare degefqcg e ca19.19S-le-azi duclie*de-}enoejohina sunt anormale gi prin urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod similar, , o afecliune Ia nivelul sistemului circulator in care sdngele nu se coaguleazdcorespunzdtor, eS_-tp ine ,eAu_zatd_desAngeh'i. cQargAp:lgl1[-ae4gilarea $ j.,o-qqA un 1o! m-Ult*mai* iryortant tp.-rii*eeaetici al gi in ceea ce numim de obicei cauzate de mediu", degi factorii de "bolile mediu nu trebuie ignorali. Astfel, ggtrgl-educ la declanqareamultor boli: fi_e_ parlunctioneze-cereqt satr A_!-4-qetq1._pd ggqr-r_d cq{g Ul e_ftfpbUi s_afrUrdi_o:le,ae-deloc-a fost d. [a-c!oru care determind asemeneadefecte sunt inpa_i-neipeldoi: -e . Oamenii care se nasc cu "!*e;1din!agene-ttcdde a dezvolta o boald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatd niciun simptom dacd factorii de mediu sunt favorabili. in acest caz, putem presupune cd genele care ar trebui si fi cauzat boala nu au fost activate. De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au 134
Rolul lsninsi in hipertensiune Aq dori sd explic mai in detaliu procesul studiului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frustrdrile implicate de aventura noastri in cdutarea tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din petru adulli in Statele Unite. Dintre cei care suferd de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alte rngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pentrupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_ce a. cd D-eoarece -*a qtiinld au_p,Leg-upus din _4g9_h1ajg!9_rmi na! -hipedensiunea. Au oblinut un extract din rinichi, alfjniectat.li chi duLfu .vend gi au descoperit cd intr-adev{1 fdcea si creascd tensiunea. Aceastd substa$4- e--fes-t-numit6- Jenind " ceea ce inse amnd ,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfa de la Figura 6. s-tS-t@d dpr._e_gurs_o-_ryg!hqruoo-gal^-ongtotensinogen, 135
C o o u rD , rvrr el VrnTu care determind qreqtgpq.a tensiunii prin producerea hormonului angiotensine. &.ej! jgrmg,n reprezin-
td q_Cg*gJFj9Iffi&tF
hipertensivdcunos-
cutd astdzi. Medicamentul care inhibd funclionarea acestui sistem enzimatic/hormonal este acum larg folosit pentru tratarea hipertensiunii.
Figura6 Prcasta func$onarea sistemuluienzimatic/hormonal cauzeuizlhipertensiune
M r n e c o l n l E T T r A R U L UvTI E T I I
Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticE Dupd cum am mentionat in capitolul anterior, Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identificarea adevdratei structuri a reninei umane, in mare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sdu prelios in ingineria geneticd. Din cauza epidemiilor provocate de tulpini virulente ale acesteia, majoritatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli. insd oam-fl*i-de-StlinJd implicali in inginenagene _ticd prezintd un pa{e in-let_eSfAta dg gcg-st-organism, deoarece s-a dsyg$-!-g .r! p_ge3gi adg-cy,gta
eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{e
rinichi
g-e_Be-transferate gi pentlg sinteza protei4elor pe baza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli a fost prin urmare analizat6 atent, ceea ce a fdcut ca ea si devini rulm_aterial_d_e_siu_dru ide-al Si.ggrs-aa qtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Def apt,begtgriit-e-g-.colr qel mai des.-falopit.in-c-9r-q_etdrile eonstituie Ee-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane care gi-au luat doctoratul pe baza studierii acestor organisme se ridici la cel putingflJe-va mii. se contractA
qg!!!bp!a inlpm6se ftrgroa96
Le9!e4{" ^E-"dr"-.I}ji
_a,9*!q_$_"qeg-.*_dq
reacf ioneazi in -_Uterjorul producAnd angiotensini, care se combini Vg-e*dui_dr_@Se, cu receptorii. Aceasta determind qgsiracfa^ueavasului de sAnge gi ca urmare cre$te tensiunea.
, in compara$ie cu pele lfef miLigrde ale genomului.-uma!, un att punct in favoarea sa sub aspectul cercetdrii. a q E; c_91i fgst, a baglgrigi de-co-difigg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acum identifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o
136
137
Cotul, DIvIN el Vtnltl
s_utdcincizepi $-igaptea tulpind a bacteriei E. CoIi, ceea ce a permis combaterea pro$r*c",e;1_gpjqnuitd, blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivel genetic. O_datdcu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fost de imediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-sa bazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*il Insd, d9-o. .aceqtmodel lUfu enrionalinJ$S. "p-19ce era 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm in mod clar st-uctul-a-s-a,re-ald.in acest scop, ay-eam umand qi am nevoie de o--"mare-cantitate*de--renind
fobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce.
Mrn.tcolrlE
T I I A R U L U Tv r n T r r
Figura7 Producliaproteineiumanedin bacteriaE. coli FIINTAUMANA
5- legare pentru crearea ADN-uluirecombinat
BACTERIA E. COLI
4 po(iune de plasmiddecupatd
Figura 7 ilustreazd de--a.--utjliza lggteyla E coll p.g3t_rU_ a,"produce_prote-iaq_um,mne. g 4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf pre cum i n sn I in g, iJrtelfe ro n uJ $i -h_qtmq_nii.de t_qi,p*e-
g-{Q$!Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglor l+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1s stautele precum , care este considerat ca.f iind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre. buit, -qa_f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fo st nece. sare optsprezece luni pentru a obline doar cinci miligrame. Sp:_edeqsebire de aceasta, e i, n--ep-ernode it, sa p-r-o-ducem-oricau -nnulJ.dorim. Am reugit intr-adevdr sd obtinem renind umand din bacteriile E. coli. "-am_intdlnit nost^rg-_p-!_ructural dgs-tule-dificultdti. de. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^d pe 138
6. inserarein E. coli
7. fermentalie
8. proteindumand
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli, trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structurale umane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei va recunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild si declangeze qi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul de transfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnismUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotorului este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare. Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild. CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a promova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza. Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesar pentru sinteza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copierea ADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul informafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd inde pendent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pentru a realiza substantele dorite.
139
Coour, Dlvtn el VlnTIl
c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a .iurrtile in- Jo.s de e, . Hgrpqrri,!_5ilro teinglg.!qgAne_. rea_c-g;['sunt \zate !1.1jglglgl *gglglgl-oj b-cqteriei. E prin urmare necesar d prin membrana celd-Ar-?-4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepaproduse de proteinele E. colr"nsrrA-r-eg-Fq.b,gtgntei m ale*-qsJ€,e&.re_49*d9 _-difjpil_6.A$a cd reuqisem sd producem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei. Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiectivul de a qrea un model structural. Ddndu-ne seama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze, ne.am decis sdincercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri de=,p-e-Iule; -de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturd de celule animald. De aceastd dati am colaborat cu Upjohn Company, e semFanie farmaceuticd internafionald. Ne-am hotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viului interes pe care l-a manifestat, contact6udu-ae la o SCp.Jfu1n€dupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qi datoritd irrgisten+ei,mle de a t ealtza un studiu complet pornind de la etapa de cercetare de bazd. Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produsesem de fapt renind umand. tehaica-:roastrd pu!ea^.fi--utilizatA pentru-. a @e ea_putea-fi_crieldizag Si fo-rmas a real6_ana-no_gre, lizatE pe-u-tru "a-.folosi.Jsnina- in dezvoltarea unui trat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o 140
MrucolnlE
T I e A R U L UvI I E T I T
companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a produce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sd identifice adevdrata structurd a reninei cdt mai repede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor si se producd un inhibitor de renind. impreund, am obtinut doud sute de miligrame de renini qi am folosit aceaste cantitate pentru a defini structura reninei (a se vedea Figura 8).
Figura8 Reninaurnand9i complex.rlinhibitor
Sdgeataindicdinhibitorul.Restuleste renindumand.
T4L
Coour, DtvIt{ ll
VInTII
Cercetarea conduce adesea la rezultate neagteptate Produclia de renind gi identificarea structurii sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd aparlindnd aceleiaqifamilii ca gi renina a fost ulteial rior identificatd ca- tiind u g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un nou medicament. Numdrul de decese din cauza SIDEI in America a scizut in 1997 pentru prima datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt direct legat de introducerea acestui medicament. Re-zultatelecereetirii noastre au condus de aseme nea la-dezv-oltaxea or,al-bip-ertensiunii, rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezecila sutd pentru hipertensiunea datoratd reninei. Acest medicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia. Stturchrr.areninei a fost clar identificatd intre 199!_Sl_!9_91,!a*c,_ql dupd ce noi am real&_q!nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nu numai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta proteind umand cu ajutorul sd produepm dar rgaultate-le cercetdrii instneriei genetice noastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuatam-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g!$_e,!-o_ . Aqadar am fost foarte . mu]-tumiti de rezultate. Ulterior, ne-am intors atenlia spre r42
MrucolnlE
T T I A R U L U vTr E T r r
pentru a explora ,p3i mult tratamentele pentru hipertensiune. Terapia geneticd este o tehnologie revolgJio-4.ari care reprezinti viitorul medicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vd impdrtigesc cdteva din notle, progrese din acest incitant domeniu al geneticii. Decodificarea codului genetic face posibild terapia genetici din corpul nostf,u"-esteun.orgarllsm*du-indepeudent. O-cehrh hepaticd, de exemplu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celuli hepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceasti funcfie. Cum se fo_rpe-g_q!_ c,-o_rpuJ uman-eare--este
selule?incepecuun*singur +lqatuitdin*miliard.e-d-e gi fiecare celuld este dupd aceeapre o;ryl dusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintro sursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo au fost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt de minuscul incdt era invizibil cu ochiul liber. Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizatein gtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia. i gi Progresele majore in tehnpl"pebmetodele g5jgr-qimentaleau simplificat foarte mult extrac$ia gi examinarea unor organe precum ficatul. Dar cdnd extragem aceste organe, este impro babil ea ele -gd fungtioLe-ze in acelasi mod-ga eorp:rlui. Acest _qggdeC_. -gfl.e--ig igtrflilul elup_qr_ dar gi lucru este valabil nu numa-ipeutfuJ-e-p-u!1gi, PgD!ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli 143
Cotul, DIvIN .o,lVlnTtt
in laborator, putem descrie ce face, dgl+g Et_im-in contjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucru se,intdrrpld pj p-And cp-lula,se-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si verificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6,atunci cdnd este irclocuitd, va fun.c$o-4g.jaa^c-eJa.$i mod ca.gi in laborator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona idensg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1!-eest-e:ltat. tic, in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qriei au gpP-eJiP"P, generat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea
cd pentru tratam-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddar putea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgerca ggpgiggg+ygifg4g. eazd. Aceasta eqt-e-ggnosctrti drept ,-.qi numdrul de gene id.entificate""."care" .cutz.eazd-,boli --creqte rapid. @p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti ,fjgial me.caaip+C.Sqne_tic de activaxel dezaetiy.are qi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in tratamentul bolii. Experimentele pe animale au fost deja realizate prin introducerea unei gene lipsd pentru a depdgi handicapurile funcfiort" O *u
M l n . e , c o l n l E T I e A R U L U vI I E T I I
ig _fOA-q, o echipd de cercetare de la Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",horsonul g4dgt-elind, cr1-.Jel-' r gaqflln*. Aceastddescoperireextraordinarda cap ta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd eldp"!--ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdnd se administreazd, in cantitdti reduse.Oamenii de gtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze. U_tilizdndte_hnologiacare permite izolarea unei g:eneanumegi @sau iulqcuirea care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsj ga, gtear,sd dg Lq .S_o..greci. PercepAndpotentiale utiliziri in tratamentul hipertensiunii, o-ameniide,$tiintd au pTodqglgar1igrogfi-_"-e-p"!alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud gwidpnJcd a $ey_g-niJ .e;3**4d*!rstd. ip formarea maxiaceastdgend ,d-"-9-gq9..-"_*!9"elejU*m*9"fi fi aatl*genetic_-se -.+n
r. I:ssmbillsd Is*gqu a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt" , dgl" -timp_ h.qg111! +g$tgfe.Aceastaaratdcd
e
indgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice. unei anumite Bteseeul--rzM geneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"
ge-netic. Iatd o expliq-afie"-simpl6a-modului in care sunt produgi goareci supugi acestei proceduri. Aceastd tehnologie a devenit posibild cAnd oamenii de gtiinfa au descoperit , -d"ttpg-qHr e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulele ye,t!.c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuie stem embrionice, ca qi ovulele fertilizate, pot genesd fim extre"nu -de-pruden$iin folosirea acestei ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O terapii. 145
Cooul, DlvIn lt, VrnTll
gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[ s-tglf em--brionicd,.normali"din goarecele negtu 9i apoi .unui goarecealb normal irn introdusd timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid. Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-sure gat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmullirea puilor rezultafi care s-au ndscut cu gena me dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva. gene anume setrectate.
M r n e c o l o l , E T T p A R U L UvIr E T r r
Iizate din femele. e a reninei umane a iost apoi inser fiecdrui ovul fertilizat (a se vedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in -ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativ paisprezecepui. De.-qb-i_cei, dintre.pui poarli g91g*.19nini.--umann. Am descoperit cd gg1gle 1-e.an1rp-i-.umane la goareci stimuleazd gene Figura9 lnserareageneiin owlul fertilizat ovul fertilizat
Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagi timp rwolufionari Pentru a studia renina gi a clarifica mecanismul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea, echipa noastrd de cercetare s-a*apuca!-sl+roduci $oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existi niciun alt mod de a face acest lucru; acegti goareci sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pentru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii la oameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor hipertensivi, putem exatttina modul in care genele sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum ali entaf,a. $oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de la Tsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre duce goareci hipertensivi, am inceput sE impere chem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti-
h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq re nind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpul uman. La .$oaregi,-_er-g_4gtivatd gi funcliona exact aga cum ne agteptasem,dg! tengfunee lor rdmAnea normal6. opusul Apoi am produs goareci caf,epgg--e.dpg - precursorul hormonal angio*_-T-ltt_q.:p+le tensinogen. $i in acest caz gena umand la goareci era activatd, iar ficatul gi alte organe produceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.
L46
t47
Cooul, DlvlN .nl VInTtI
Dar din nou, tensiunea goarecilor era normal6. Rezultatele au demonstrat cd genele reglatoare atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenului uman funclionau Ia goareci, aga cum ne agteptasem, un succes datorat studiului amdnunlit al genelor reglatoare la nivel celular. pq carq efe-c"!bngl!-9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4l^I! incercAn q{;l o}finem Eram tentali si abandonim, dar in schimb am incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilor nu cregtea. Am reluat testele la eprubetd qi, dupd c-dtevaluni, neam-dalqggl*o*g cd renina uJoand nu etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci (algiotensinogen). De asemenea,renina la goareci nu era contrabalansatd de angiotensinogenul uman. Dupi ce am fost siguri de aceste doud aspecte, a4 inpereche4t goareci care purtau gena reninei umane cu goareci care purtau gena angiotensinogenului uman. Can la t-re-iluni dupd n4gf.ere, puii gc-es,tqr. -cupluri.. au cdpdtat hipertensiule. $oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi factori implicati in hipertensiune nu deveneau hipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinatein acelaqi goarece, se producea hipertensiunea. Tensfunea*saximd la un goarece normal este de aproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi era intre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitor de renind la goarecii hipertensivi, tensiunea a scizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt 148
M r n . t , c o r , p l ET I I A R U L U Iv r E T r r
medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurile anterioare. Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipo tensivi Tsukuba" pr.ful$tergerea un-e-igenecare prc. duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina. Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacd sistemul enzimatic/hormonal care declangeazd produclia de renind a fost cu adevdrat implicat in controlarea tensiunii la un organism individual. Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor care nu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusd decdt a goarecilor normali. O alti descoperire remarcabill Studiul nostru a produs un rezultat surprinzdtor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi, uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe recheati de mai multe ori pentru a produce goareci hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce tensiunea femelei crescuse.Pentru a determina agestui.' ef-w!-"nee$-teptat, am realizat un test de sAngela femele gi am gdsit renind umand, care ar fi trebuit sI fie- prezent-A numai Ia mascul. Ce insemna aceasta? La inceput rm presupus ci hormonul fusese transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceasta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund t49
MrnecolelE TIpARULU v rTp T r r
Cooul, DIvtN el VtnTtt
intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am reninei descoperit spre marea noashd mirare cd Um4rrp afectasc fguEclailoamdprin placentd. Aceasta pe care fdlul-lp*mo$cue$edp insea$na ce in ar-nufea. p-qnn@--de*seluqa$-edin h Deqi ne aflim inc6 in stadiul orperiFm,-"p.ul"sarcinii. gt-Plrtea s6-se pe animale, aQgSf-eno-uqc-nmentelor
hse,Eqgni. in orperimentul nosku, efecbeleincetau imediat dupd ce se producea naEberea.Dupdcum se poate vedea din Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentul na$.tern(0).prg#g.F.-e--y-er-.db a zexr*l.zi, ajungeala punctul -ma:rimchiar inainte de naqtere gi reveneaIa normal dupd na$tere in a doudzee.ean'. Dar orice dezechilibru func,tional eavzat de aceste gene *ar fr menfinut. Aceastd descoperirear trebui sd confuibuie la clarificarea gAuzelorsepticemieiLafemeile gestante. Rezultateleacestui experiment au provocat un viu interes intenmfional. in noiembrie 1996, prestigiosul jurnal Science,care rareori prezintd lucrdri scrise de oameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd se informeze cu privire la subiect qi a alocat un intreg articol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe ceamai creativi descoperirein acestdomeniu de mu$ ani. Neam confruntat cu numenoasteobstacoleitlr anii de Ia etapa de planificare la incheierea studiului hipertensiunii la goareci dar acestaa constituit o e,xpe rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri 150
Figura10 Perioadade gesta$egi dinamicatensiuniila goareciifemeld gestanti hipertensivi
t60
g' a 9.r 40
gF 1=
Hg,*
e" 9.=
.- too
4812 Perioadade gestageQile)
diferite de tensiune, pe l6ngd goareciide Laboratornor-ali (a se rredeaFigrrra 11). Suu.tcmsingurul gnrp de de ce-I9ghre.-din-lune-agr*e.9I9.dp.Sa_tip.r"i dif-_e_ri'te goarec.iientrq gbr-diltl hiperiensiunii _c,rescai cred ci obfinerea acestor qoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi tehnologie poate fr utilizatd penbm studiul $ analiza a nt.meroasealte boli, cum ar fi cancerul. Degi mare parte din materialul prezentat in acest 151
Conul DIvIN ar. VInTII Figup 11 Tensiuneala tipuri diferite de goareci
Tipulde goarece
sanryirdin faza Tensiunea de constrictie(mmHg)
$oarece hipertensiv Tsukuba
1 2 9 , 1x . 7 , 1
$oarece normal
100,4* 4,4
$oarece hipotensiv Tsukuba
66.9 * 4.1
IUnTNAREA $TIINTEI CU DIVINUL
Progreselein ingineria genetici nffg!.lfgf in fazade constrictieeste tensiunea Tensiunea sangvind maximd. sangvind capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritd lui af, aflat cevadin miracolul genelor noashe. Cu c0t qto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_a€t_9gl-pqaiggllJ g,,runan. 9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9..
Faphrl
I
_essfsli .g9$I'S!ig*f,l1$le
jdlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul, no_astre-*n*edea lunstarea de sdnitate sag {p=boaldm--:a--capd:Zat grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimirea mea nu pare sd scadd.Realitatea amprentei viefii este at6t de uluitoare, ingat pot nglqa! presrrpung gg-g-di.Datoritie_L"p_lg*r!pro-f ggd-_q-oJ#ip-u!de , enea oe vom orplora i:n eapitolul urmdtor.
r52
ss leelg_ttgtudi
Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult mai dificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtor societdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingine ria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateri atdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primei oi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat o controversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,aliRca$el€ enditicate.genetic care se vAnd in maga' zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau se intreabd rrca$ia up Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticd folosesc teb&ologia*€ienetic5, sunt doud lucruri foarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci 153
Cooul, Dtvlx ^nl VtnltI
iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar ql99--4tr19-EqUl*Ee!ii. E prin urmare imposibil de se parat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebarea care se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sd p.prg-e-m--au"tehnologiademo.dif icaregeneticd. implicat in ceraI cuiva Dg-pg!9-td3g:cde-re geneticd in sine nu c,etareageneticd, modificarea este rea, deoarece este ceva ce a existat dintoL deauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbundt6fite, deoarece doreau recolte cu caracteristici favorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folo site astdzi in agriculturd nu mai seerndnd cu cele ale plantelor de la care derivd. I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi este reprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impre sia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticd prin aceastd metodd. De fapt, aceastdmetodi convenfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintd gxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hibrizii de plante imbundtdt-ite produgi prin polenizare incrucigatd sunt evident modificali genetic. Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incrucigatd insd poate avea loc intre--gp*eg1l -!qgplus, genele in nocive sunt transferate impre' -dite. und cu cele benefice la speciile hibride gi pot chiar fi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qi a le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de
qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac-
ir,,rsrNanne $rrrNlnr cu Drvrruur, fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqtecd modificarea geneticfl in sine nu este un act nenatural. Mai recent, Ugulgtia-gcneticda fost adoptatd ca o*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prin aceastd4g_etodd, su4t.hourlardate__c"g.fadiI q"bsle"te +t"lg_tgIlce pentru a genera l€-9g" "U, pot grutafii, din care unele prezenta trdsdturi pozitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizarea incruciqatd, li controlat
milioane. in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils Sgpetice au inceput sd caute o-metod5.-mai,rapidd gi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatd cu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceasti esenfial timpul necesar pentru tehnologie de a e*D:o-duce tulpini noi gi A-ebmbA!
ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$te precum Himera, o creaturd din mitologia greaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de $arpe. E_.deVAr_Et_ ne-+ermite sd
teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd "
asemenea tebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste
L54
155
Coout DlvtN lt
cdgle v.or.pre-dxaehi-br-rzide om+lant[- F-au-omgoarece.Chiar dacd se combini celulele vegatale 9i vor-disp.6rea in-timPul umane, pr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegvernafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele? Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferul genetic ceqfib11r:lai{gn-!$gareacauzg!-qr.gi si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{-!t"b-9[-p.Le*qum cancerulsaudiabetul gi ne permite sE producem in masd substante care sunt eficiente in tratamentul lor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintrficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii, inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind, producfia medicamentelor gi energie. Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturii gi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabd face posibil ceea ce era privit in hecut ca extrem .Tot deimprobabil.i aga cum alimsnfslg sdndtoase consumate in exces pot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurile sdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor . ln acelagi timp insi dispune putdnd contribui in mod pojeutie[-inpredi"bil, de un evident la rezolvarea unor probleme de sindtate, de exemplu, gi la inregistrarea progreselor in biolo gre $i medicind. Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum 156
Irr,rsrNannA, $rlrNlnr cu DrvrNul,
VtellI
ar trebui si progresim in armonie cu legile naturii, in timp ce facem tot posibilul pentru binele umanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vd impdrtdqesc cu privire la acest subiect. Sentimentul prezenfei a,Ceva nircf Sunt adesea coplegit de un sentiment de uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire la mi intreh eu, ar pulea informafiile genetice. $r ? Pare ispseil ca nigte informafii atdt de s6ynplexe gi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din int€Usplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc ci e un miracol ea . Aceasta md duce la concluzia ci .Tbp numit lucru am acest , ,Ceva mdref'. ' Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagi hotel cu. Russell L. Schweickart gi am avut numeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut de nagionalitate americand gi membru al echipajului de pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui din spafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remarcd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:
, silqfi!-
v_4zst durspetienu_qjeqr_frgp_o_qj-pefe Ui€t4g:+e- ir-r-io-qle -.ek-m:a-no -imi ; qug*sruoJii---a[A fostg"e5p_erienfa Pdmentului.
Cooul, DIvlll el VtPTtt
a.t€t" de emotionantd, incdt nu o pot descrie in cuvinte." Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obicei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fost uimit de aceastd,constalbarenrivind Pd$altul-din a spatiului cos-ic. in oersoectiv acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i {---r--j-
......
-+
- !----
iMsrNannA, $rnllnl cu Dlvrr.rul. inspirat de acelagi sentiment. Nu putem defini exact ce este acest mdre!". Unii numesc "Ceva Iucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeu sau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricum dorim. - !s*trebgg___gA__Ul@_m_!f-cp4gtigg Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,
con-tinutq-tl--gencle-neagtredecprQ*elene.cu r. Qeacle-noasgelJlettet u$g-r tre, care sunt con.tinrrte in* e de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin {e.PqEu baze-chi'mice, v.a!]l4Lg49rmde-iohrnafie este - Ei gg_40 A{ pe rcL-,cj*-fie-aar€_arganism-riu pe PEment, dg-!a micrqorganis-e l, Flente, enid-ede doud -qi]ioane mal-e_li ,qameni. Rviqt[.ia-jur pdnd la-doud sute-de-rnilioane de specii pe aceasti planetd, .{s$lui4$iJod gcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolut incredibil Si @. Dupd p6rerea mea, i a c .cqJxulllescoCevemiret'. Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic,
s de a eei-dioriprin .e-s-tn-!t=s-bc!sqxea lune-St--d-e _g€t- mai multor oameni *C__imp4r@i_ p_e c-are, o triise. $i eu sunt ude 158
este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine, va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fi incdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dar tot v-a!i simfi fericifi. in co-paragie cu insd, un milion de dolari nu inseamnd nimic. ll[e--ityatdp_, SppUl-_qA lC fie_._regu.rrgqsatori care-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi c6+d B_qnt_.p,ici.Cred ci majoritatea oamenilor acceptd aceastd logicd gi sunt recunoscdtori. Dar tot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lor pdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logic qgunqgtrqta-eib"e"genpratL ca,eg!_rs-salrd_gge*qqt4_f ile---din urmd, s.e ejgng_g,p-in fiq
jn-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en ar-.tre-bui_sdsgud-Lce _u careau fost inaintea noastrdqi, prin urmare,lg . Desing putem sd o vedem,copr!-inuitqlea vielii indicd faptul cd g_qg_e_p-e_qe.g .elrl-$qte fdcut--heptst s6-mi das searca c&_d9._uqpp-riapt 159
Cooul, DtvIn ll, VIolIt
IMsrNennA, $rrrNlnr cu Drvrr.rul,
I
este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cq gcgstei existenlg c pi_-Lrt-oi,str6.
t|
i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali. Dger pen rud. Dupd pdrerea mea, sufletul nu este ceva de care ne putem da seoma la nivel congtient. in general, o persoand este congtientd de ,mintea" sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gi furie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continua sd existe. Deoarece mintea aparfine lumii congtiente, este inseparabild de carne gi prin urmare trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconqtientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong tient. Sdklul este legaLde acest tirem-li, prin el, de lrrmea a . Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp!gg "Ceva-niref in teles auna-junosibil-dea.foslinjotde rti I ii i con en uum ai -cu-qjutonr rAtiun $i a pi Sti te din noi. in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre n a proDus* ajunge la concluzia clg*enele ,
Genele au suflet? domeniul stiinfei @in genetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri cu 'se duFi intArndi cemurim. privire la ceea ce sunt . Ge.nele-lnulpirinte trgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfel viaga continud. insd numi-..continuitatea genelor, nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu sunt sinonime vietii. Sunt numar, gi nu reelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genele noastre, atunci unde gi ce este?Nu se gtie. Dupi ce vom citi semnificafia genomului uman decodificat, sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci si de,finim-in msd pre"gr.s.,_Age!,taJiehi. Multe persoane cred cd atunci cdnd murim ne reincarnim. Cred cE individul posedd un suflet care se manifestd in lumea fizicd atunci cdnd locuieqte in corp. Reincarnarea se referd la continuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fi definit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prin urmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrdsegte trupul gi reapare in altul. Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cd qgeJqg]€a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e tic.
fieserageqa, . Este un subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va u*ooi' " Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noastrd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confundassnceptele,de-mfufegi suflet. Dacd vom face distinctia
160
161
a"fiinplgl- upane, dar
pql-qs,6apq{tiLa
. -cEer-aeg"g!!_{g!gll{e
Cooul, DIvtN al VtsTlt
clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline corpului gi sufletul apar,tine de "Ceva miret" - ne va fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea. Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, este esential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6., mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea exista in aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi ale nintea, cdt gi lumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit sufletul tiPsul genetic al putem descoperi cel mai bun mod de a intervi,etii, acliona cu genele noastre pentru a atinge potenSalul mnxim. Suntem nult rnai minunafi decet sredem Alcdtuirea corpului nostru este perfectd. Etepsre-^usEggsnn are mult mai multe sbilititi dgcdt gi-95"pu.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cd P-uf,pe33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunu ect-e-atet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic ,g
pen-fig1qqt !g irregistrdm adevdrata semnifi' creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd. Sgh_yrrbarla p c0nd se la-lsani ui.-t-e eu incep doar dtnsBabul-cacmic. $i !g si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea mea in domeniul genetic. Dar deoarecemajoritatea dintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intelni cu fealiJalea macrocosmi r L!q1ci, e normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime L62
irttsrNnnne $rrrNlrr cu Drvrnul ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in spaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele. Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd povestire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi decOtcredem.
Ati auzit :a,e-o-date-.de*a care-sd P.t9$$-4*de. rogii? Asemenea planteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgi rlbggl_ost" Majoritatea persoanelor s cd erau rezultgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp dus e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_edB, rpSie
care-iumsd_gqrp-ul_-ugduge_ tr,9izeei--de-rp$ii. Dacdnu era vorba de biotehnole gie, atunci care era secretul lor? P-l4ntelg_fuge_sqd cuL$vale_, , cu ajutorul soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hrenitoare. Unica-diferenta a fost cd igeol *d_eq0t in mod normal, este.esen$ial-penturr-cultlveree.plantelor.Acestea$i infig ridicinile in sol pentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive nece sare pentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi de qer, dar solul a fost intotdeaunasocotit soatr€.;iL'lo ca unul dintre celemai importante aspectein ceea ce privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul SligcaJtlozamainsd a crezut ci acestlucru nu era adevdrat. Socotind ci acea c4p_4_crta!-q.-.ine-r.entd a plantei de a se dezvolta este inhihatd de-faptul cd sc fix-qgza*-iR sol, si-a crescut 163
irr,rsrNenne $rilN1ercu Drvrnul,
Conul Drvtn lr, Vlnltr
pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchisoarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberiarurile naturii. AggAS!_a -eunoscut5--ca_es-tpqi rczU&aful ar+f.ost plante-de--tomate m.ai mul-te r95ii care au pro-dug dg decdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut privi viaf,q din p-ersBe-ctiva-unei rogii. Din aceasti expe rienf6, putem vedea cd gi "ogiile au un potenlial mult m ai-mareiecAL creden-noi. Dacd filosofia lui Nozawa a ajutat plantele sd-girealizeze potenfialul, ce s-ar intdmpla dacd am aplica aceasti filosofie la oameni? Degi depunem eforturi pentru a ne dezvolta ei potenfialul, r profesorii pdrintu near Dacd sau LUpitelp:q$gtle. poli sd oblii note mai mari?', probabil spune: "Nu cd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdt am fost in stare". Acesie-limiie se bazp,azfl3"Frpape cu- alt€ .PerF-Qaue+ ceea cg.c-glr€Uhlrg-gfipgnct de vpdere e*hern de linitat. Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpda qi ---cunoagtere--ca-absohtd. aqmtr!--emerientd Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd. ]{ozawa a explicat de eqx+ duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem in jurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat ca tisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ examinez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzeze intregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solul constituia unul din obstacole." Conform infelepciu-
nii comune, solul este necesar pentru creqterea plantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee. Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacol pentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd se afl6 in sol natural. in plus, solul impiedicd furnizarea de enzime gi expune direct plantele la schimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologice sunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolele pre cum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa a ajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fi eliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi dea voltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fost verificatd de cregterea de o mie de ori a producfiei de rogii de la plantele sale. Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindm toate obstacolele gi le oferim un mediu adecvat poten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este nelimitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori im potenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia o cregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane, care sunt organisme mai complexe.Mi-arLdrrs sf,uQj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa. pot*facg ,
L64
165
D
Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqterea plantelor. Care sunt care inhibd dez-
Wlte$lWltg"+!"i4h&iuman?Unul careprobabilcd
le vine in minte multor persoaneeste . Toati lumea gtie cd iggqrtle de n-orqg-q=o*r-Ieuf {--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali
Cooul, DtvIr.l el Vtnlrr
Itrtgrxlnne $rrrNler cu Drvrr.lul
nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu este atdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biuturi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gi jocul de noroc in unele cazuri poate contribui la eliminarea stresului. D.acd--placerea pe care o cdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qi prostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine. a Nu satisfacerea acestora, Ce tip de g6ndire este nociv? d care violeazd leerle---aafur.ii. Deoareceoamenii au-sistem-ede valori rliferite, 111 existd in mod necesar un singur standard uniform de bine sau rdu. Unele persoane vdd un anumit act sau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ. Aceastd discrepantd se produce adesea in viafa cotidiand. Prin urmare, defini$ia corect "modului de a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gi dezbaterea subiectului va conduce doar la gi mai multd confuzie. ppte-L!!g$l_g$38,
9i ,39@G si -a-ne--hucura- de--ea. Prin urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atent natura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn gI1iS?I;m_ i. Dacd putem face aceasta, atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD.putea pgue- in praptig{@ din fiin$a noastrd. 166
TriiF in armonie E ugor de spus cd ar trebui si trdim in armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem.toate aeesieJegi. in plus, despre ce gi furseamn6sd triiegti in armonie cus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n!gds-.la-o.pereaani-laalta. inlrecuJ' a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, dar astdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pus ia. Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimul secol gi medicina pare sd fi invins multe boli gi totqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau si identificim clar cauza hipertensiunii. in cazul. hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6, degi putem scidea tensiunea, nu putem in contio nuare si o vindecim, deoarece s esrnz.eazd. -U$g-c.€nismrllld-€are* -{e-xqgngj!.gpg4ta-dp U,is!-er. in acelagi mod, care determind majorinu au tatea bolilor fqg!---ince--identificate. Prin urmare, nu putem sustine cd medicina modernd vindecd in mod efectiv boala. Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gtisingurd poate in!d, daci vor, d e rezolva ceva. i
lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444!99e9"qti-.-$i oamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificd nu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu, ,. vdd at0L-St-ii-p.t€"*cAL.gi-religia- ca L67
Coour,DlvIt lr, Vrnrtl qi, prin urmare, caut un mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil in aceastd epocd modernd sd acceptim o religie afec' tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqi timp, nu putem sd ne punem credinla numai in qtiintd. Aqadar ce putem face?Am trei sugestii pe care leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1) sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald o atitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndim pozitiv. PCstuafi-vd intonfiile nobile Prima propunere, de a avea intenfii nobile, este cea care a armt un impact profund asupra viefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de mai multe ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Ia renin6, am avut norocul de a fi primul care sd obtind anumite rezultate. Dar subiectele pe care echipa mea de cercetare gi cu mine le'am ales initial pdreau imposibile. De ce si md implic in studierea unor subiecte pe care bunul simt imi put, am fost dicta cd e mai bine si le evit? condus de UAndria mea de om de gtiinfd, de agbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acest Iucru s-a schimbat c _q!9._llrgeJut_.gs_examinez
IMsrNanpl$ulxlnr cu Drvrr'lul, .' turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$irmi acel oCevamdref". Dupd cum am spus inainte, aceasta nu este o entitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Dar cdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-a transmis prin genele noastre de la generaliile pre cedente, Desigur, chiar dacd nu sunt cel mai strilucit dintre copii, acest pdrinte va fi multumit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi, indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Cand am inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, in viata mea s-au petrecut evenimente care m-au convins cd intenfiile mele au fost recunoscute. Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dea roade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Ceva mdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor mele legate de studierea genelor, am ajuns sd realizez c6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitive activate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqte normalul.
t . $i totugi, a fost palpitant sd concurez cu cei mai mari savanli ai lumii, dar alegerile mele s-aubazat gi pe convingereamea din ce in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor-
Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinlt Cea dea doua propunere a mea este de a trdi neincetat plini de recunogtinld. Viala este plind de suiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd ai intenlii nobile. Ce putem face pentru a ne menline entuziasmul in asemeneamomente? in cazul meu, md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai dsgqriti rortoei5l i ngeui o_zrtasii_ag.aqlreJt detoJ_rta
168
169
IltstNanpl $rtrNlrt cu Drvttrul,
Coour,Drvrx er, Vrnrlt
deqerui--Eqg@ p" .ilHTffi e. Eru-z-im-areoiol,
darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi I
Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cd r. Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd
, c€re, , ale corpului. Sd ludm de exemplu o necesare funcfiondrii bepatici. sale ca celuld individuali sunt activ€te sltoh$i, in , fql!rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in cazul unui angajat care lucreazd in cadrul unei companii. Eludpdisese penEu- acea-comnranie, hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&ajndividuald pre
I I
diaLo eu, se afld e. Aqadar, degi egtp,un. qrgan independent,-el.p-pte abntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu. , inclusiv vase de sdnge de diverse .limensiuni gi mecanismede filtrare, i@pentru a alcdtui rinichiul, pentru_a iade in corpulrman. Dgcd anaplini
pirti
prie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rnei celule.Pe.je o Parte, e
herreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindiSi funstianegg[ja interionrl organului aglqqqs $i-seleetiv SE exsminam aeeagli_rglati-e_
culjartera Frinnipal6.QAudvaseledacaqge_qg_gpropie de-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz6. 170
r_epardia_-celuhre, care sunt legate exclusiv de celula individuald. @dbtr+r.qJes , structura
asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6nge uLar-Pgtg@. $i tohrgi, qeu-d e_
formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracte risticile inhegului. Acest lucru e , ci gi intre oelqeni5l*gggtgtate, oameni gi Pdmdnt sau osmeni 9i Univers. Qtr totji f'r"em parte din Univers. Tff,+ e I crcqrm acglei ordini. Pef_t_iglpCsee_lqdet darwiniani a evoluliei a dominat societatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat L7L
Conul DIvtrqnl VlnTIt
prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care numai invingdtorii se pot bucura de viald. Viala era socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigdtori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ e din rasa -timane=va -fi -constihitS-din invingetori $i c inevitabil din invinqi care ar trebui eliminafi. '60 furs6, Lynn Margulis, biolog la i1-t anii Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice, ea sebazeazdpe ideea cd viata a evoluat prin coope rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefuirea celui mai adaptat. Aceasti teorie explic6 proce sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6 nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai multor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlucrat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo lulia la urmdtorul pas - celulele care posedd nucleu. se concentreazd auspra DeSi -ap.pastd nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwinian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse etape de evolufie de la maimule la omul primitiv, respectdnd insi, conform unui arhe "legeajunglei". olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cincizeci de milioane de ani ale unor maimule 172
ir,rstNnnne $rrrNlnr cu Drvrr.rul antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya, existd dovezi cd maimufele impdr,teau hrana gi se ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii puternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se intre ei. Dacd ddm crezare teoriei lui Darwin, am evoluat printr-un proces conflictual. $i totuqi, teorii mai recente sugereazdci mai degrabi a fost vorba de o cooperare simbiotici. Studiile cu privire la modul in care funcfioneazi geneleindicd, de aseme nea, c5".-.bonil._e*:ecentesunt mai compatibile cu le.g-il-e naturii. C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_rq4-e _peqllu
Ig$f:rg!$-Ap-rezultate, doar penhu cqAe*3fl.4pq, aipi. Eu personal cred cd existd ceva pentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele persoane poate nu sunt de acord cu mine, aceastdatitudine poate face viafa mult mai pl6cut5. sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd ne bugufdede-fiecae,zi, indiferent dacd se int6mpld ceva special sau nu in ziua respectivd. Menfinefi-vi gdndirca poziffi Cea dea treia sugestie a mea - care cred cd este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv. 173
Conul Dlvtx el VIBTtt
Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau suferim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e vorba de egec cdnd nu reugesc sd fiu primul care incheie cu succesun studiu gi md confrunt adesea cu situalii care par imposibile. Dar indiferent c6t de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeli nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, in iglgxgriea.lunl, cdnd totul pare sd meargd monenteh--rlificite, prost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu . s, atihrdine "pozide.a-.v-e-dealn tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea e Prin. care tre sens.gi cem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdmpH. Dacd vi se pare imposibil acest lucru, l', face p,aglntple - hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-' near 4iciodat-6 ,r4$*" Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd prin tragedii, q1-ge_gl!19$_9-q_9egtdtr1 ggle_ plgytLq_dur*-se$:qe!!919 -Dgfe4pite. Aceastd perspectivd ne poate ajuta
ptQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii!+-derriza oriceni_s-arf . 4pe.l l_ta!qq_Lqzgqza_pe
fgpte. Dupd cum am explicat,gOndireapozitivi ne poate activa genele,stimuldndu-necreierul qi corpul si producd hsr-moni-.b-enefisi. Din experienla mea, sunt sigur cd acestlucru esteadevirat. qtg|g. i ale fiecigsi lupru: fald qi spate, noaptg $i zr, puter,e-qi sldbiciune.Deqi un lucru pare si aibd doar o singurdlaturd, oricAt de L74
InsrNenne $rllr.tlnr cu Dlvlxul,
definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+ge-a--aleeelii.Iatd de exemplu SIDA; unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDA reprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate sexuald. Privind in sens mai larg, existd foarte puline perioade in istoria umani in care imoralitatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6, oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoriciri mult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sau ciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este produsul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta. in schimb, propun un punct de vedere diferit. SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besld pe*carq-am..arurosmlt4pen5.acun. Virusul HIV nu ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge . Deoarece ataci gi distruge fortdreala sistemului imunitar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate sau.care in mod normal nu sunt fatale. Corpul uman este echipat cu -uR de qa L:1mapef-arejuopresianant egte.-plbq de
teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed qu-bacterii$uHtoarc de nostru in hoarde. P*acd boli. welggl_g_sUp1ggefuiescdupd ce ajung induntru gi se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne 175
Conul DtvIn u
Vrnltt
p entlu g-le -dist'fl*ge-inainf"e-ca*acest \rc,r1r-91 qfld loc. A.gestsistem posedd u;0--e4!-9!al e uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge qeeln$itimp. care-p.dtrrurdin corp in Anticorpii de obicei combat microbii in luptd ,,corp la corp", ceea ce inseamn6 cd in organismul nostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqest lucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e.
Ereere-geni pscedninstructiuni pentru combaterea...rmilioanrde-.micro-bj+i virugi. Dar cum
Itr,rstNanne $rtINlnl cu Drvruur, unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebui sd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudine pozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
nazuriin-eare-etiludisea-tscafuilda efista=u0u&eunui botnav in timpul tratamentului a stopat declangareaSIDEI. DeSrgeqdirea$ozitiua poate fi dificil.de'pu*"inpraetipe, utp'e_gd v.i.* afecteze--negativ, genele. Atitudinea pozitivd reprezintd factorul cel mai important in influenfarea genelor, indiferent cdt de negativd este situatia.
informatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastd intrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din dome niul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul la premiul Nobel de nalionalitate japonezd Susumu Tonegawa,care lucreazi in S.U.A., a adus un aport major la rispunsul la aceastd intrebare. M-ecanisa nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor: care pol.fi- p'ombid eq!9$visele--in-*!i pentru a qrgAgulncorpl e.aresd reaclioneze la microbi specifici. Degi existi o varietate limitatd de elemente componente, qane*de$ticotpi PPt fi-@i djferife pentru a proteja corpul impotriva invaziei majoritdlii mimobilor. Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistem minunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul
Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenace DupE cum spuneam, orice lucru are doud laturi gi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineasci doud roluri importante Ei totugi contradictorii. Un rol constd in transmiterea corecti a informatiei genetice de la pdrinte la copil. in acest scop, informafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi pre ceptele de familie care permit conducerea cu succes a unei afaceri pe parcursul mai multor generafii, informafia geneticd transmisd urmaEilor noghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este de a intrefine 2ilnis celula ca pe un organism individual. insd lumea externd care o inconjoard e intot, deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organismul sd se adaptezetransformdrilor din lumea naturald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare, existd momente cdnd recombinarea geneticd poate fi necesard.
176
L77
cunoscmodul in caresd ripostezecdndnu sepoate qti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_q lgate
ItvrsrNanne $rrrNlnl cu Drvrxul,
Cooul, DtvtN el VlnltI
Genele indeplinesc acpste doud roluri conflictuale prin formarea unei structuri helicoidale duble. Pe scurt, aceastdstructurd conducela o cantitate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul A-DN-uIui,ceea ce face posibil pentru genele noastre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantd gi in acelagi timp si facd schimbiri drastice in caz de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abilitate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a r6spunde adecvat stimulilor externi. Genele ne invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi tenace. A fi curajogi inseamnd a fi capabili sd incdlcirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse, deoarece era evident cd nu puteam reugi prin folosirea metodelor convenlionale. Aceastd tehnologie nu fusbse aproape niciodat6 utilizatd in acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd incerc, am fost primii care am decodificat renina uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un precedent sau pentru cd eram un amator in domeniul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului am fi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd 178
{. {.
genele se recombind in mod radical ca reactie la modificirile din mediu. in ceea ce priveqte tenacitatea, nu md refer la a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vd opune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vi chemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, sunt preocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu am schimbat subiectul cercetdrilor mele de peste douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la care l-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAnd apoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastd tenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curaj cea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemenea cu tenacitate de convingerea mea initiaH cE cercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd contribuliilor utile pe care le va aduce la imbundtilirea calitdgii viegii. in acelagi mod, genele sunt tenace in angajamentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6, munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pentru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexibilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic metodele pentru a atinge un obiectiv. Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele. Dar genele, tiparul oricdrei forme de viafd, nu sunt 779
Cotul, Dtvttt nl, VInTtt
alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite exoni au inscrise instruclirini specifice, in timp ce altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel, in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. in acelagi mod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoud necesare.Avem multe de invitat din aceastdcaracteristicd a genelor care este relevantd atdt pentru societate, cdt gi pentru modul nostru de viafd. Tot ce ni se int6mpli este neoesar Vorbim adesea de noroc qi de nenoroc gi ne intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastri sau nu. Vorbim de asemeneaadeseadespre coincidenfd sau gansd. Folosim aceste expresii pentru a descrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nu le putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdmpld este necesar, atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastd convingere sebazeazl.pe experienlele care dateazd inci din copilirie. Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracd gi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinlii mei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar mai tdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weo tabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd, iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul familiei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre sunt in rai." Mnma imi spunea acelagi lucru: ,$tiu cE
iMsrl.renna $rlrNlnr cu DrvrNur, egti supdrat din cauzataberei, dar nu-ti fd griji. Am depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor, sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatd lumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam in ajutorul altora avea sd mi se intoarcd inmiit gi cd nu conta dacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefii mele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd viala mea era conectatd de cele ale generafiilor succe. sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sd mi mu$umeascd gi imi doream adesea sd puni deoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine, nu doar in rai. Privind in urmd fursd, constat c5. vorbele mamei mele s-au adeverit. Am cdldtorit in America pentru studii cAnd era incd foarte dificil pentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fost peste ocean de multe ori de atunci. Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sd spund cd banii ar trebui folosili nu doar pentru propria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nu ajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiunilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii. Partea pe care o sacrificdm e cea pe care am depus-o in banca raiului gi ni se intoarce mai tdrziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E ca gi cum am planta un copac care nu va face fructe decdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cd gtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucuria congtiinfei acestui fapt este recompensa noastr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strdmogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau 181
Coout DIvIN el VtortI
irttsrNA,nne $rrrr.tlnl cu DrvrNur,
g6ndifi-va la un !6ran care planteazd seminfe. firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul de primdvard inainte de venirea iernii prin imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Daci dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pentru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata. Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili solul inainte de semdnat. De ce a fdcut bunica mea acest lucru? Cred cd a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre!" 9i de credinla cd, dacd ne ddm continuu silinla sd facem lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele persoane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am verificat singur acest adevdr. Niciun scop nu poate fi atins fere consum de timp qi uneori efort aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pierdem curajul in timpul acestui proces, aceasta se intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld. Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai mare secret al succesului este de a persevera. Nu e ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat, ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cd nimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce am realizat pdnd in acel moment.
Cum sd menfinefi echilibnrl legilor nahrrii intr-un capitol precedent, am prezentat rogia hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd a potenfialului latent uriaq care existi in plante gi totodatd gi in oameni. $i totugi acest exemplu ridicd o intrebare: de ce nu se produce acest fenomen gi la plantele de tomate care cresc in mod natural? Personal, cred cd din cauza principiului de autolimitare, de restric{ie. in cazul fiecdrui mediu specific, natura a determinat un numdr adecvat. Dacd o specie animald depagegte un anumit numdr, populalia va incepe intotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlin un numir adecvat pentru supravieluire ir acel mediu. Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul genelor. Conform unor oameni de qtiin!6, anumite gene sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul lor, care in cazul unei gene inseamni supraviefuire gi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste, indemndnd celulele la sacrificiu de sine gi moarte. Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimitdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezastruoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sd se hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd sunt prea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
t82
183
Cooul, Dtvtt'{ el Vtnltl
sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat, qi moartea constituie o parte esenliald a acestui proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6, avem nevoie atAt de gene egocentrice, cdt 9i altruiste. Acesta este mecanismul care menline echilibrul pentru intreaga PlanetS. Spre deosebire de acesta, examindnd comportamentul uman, ajungem la concluzia cd am pierdut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate rezervele de petrol gi gaze, am ras pidurile de pe suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosistemele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in agriculturd, incercdnd sE oblinem recolte din ce in ce mai mari. Asemeneaacfiuni, care pot fi descrise doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evidente. Dupd cum am explicat mai deweme, avem nevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu legile naturii. Poate plantele de tomate din naturi nu produc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extraordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci
INtstNenne $rIrxlnr cu Dlvmur, gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin distrugerea mediului inconjuritor sau prin modificarea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia face posibil acest lucru. Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqi eptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acest lucru ni se pare sinucidere, dar in acest fel impiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze alte molii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru inamici. Se consideri cd in acest mod le arati prdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd in acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru viitorul speciei. Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri din aceastd supunere la legile naturii. in caz contrar, vom pune in pericol viitorul rasei umane, deoarece nu putem spera weodatd sd transcendem legile naturii, indiferent cdt de mult am intierca. in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau oamenii sd spund cAnd vorbeau despre o fiinld sau o fortd care transcende umanitatea. Unii o numesc Dumnezeu, iar a$ii Buddha. Dar in timpul studiului genelor, care sunt doar o parte a Creafiei, am simlit esengaSa gi am fost profund
Coour, DlvIl
al VInlIt
emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din congtiinla existenlei a ,,Cevamire!" 9i aceastane poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle umane. Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si continui sd explorez esenla vielii nu doar din punct de vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9i religoas6.
186
