13755268 Testul de Aperceptie

VAS/LE PREDA PREDA

TESTUL TEMATIC DE APERCEPTIE (studiu monografic)

FUNDAŢIA CULTURALA FORUM Cluj-Napoca- 1997

CUPRINS 1.ISTORIC

5

2.MATERIALUL T-A.T.-ULL1 ŞI MODUL DE EXAMINARE

13

3.FUNDAMENTAREA TE TEORETICA A T.A.T.-ULUI

23

4.ANALIZA ŞI

INTERPRETAREA POVESTIRILOR T.A.T. DUPĂ H.A. MURRAY  29 41.Condiţii ale analizei şi interpretării povestirilor 29  T.A.T.  T.A.T. 42.Analiza conţinutului şi analiza formei povestirilor  T.A.T.  T.A.T. 31

5. ALTE INTERPRETĂRI ALE T.A.T.-ULUI

43

43 5.1. Interpretarea T.A.T T.A.T.-ului .-ului du pă S. Tomkins 52. Interpretarea T.A.T.-ului după B. Aron 43 53.Interpretarea T.A.T.-ului după Z. Piotrowski 44 T.A.T.-ului după L. Bellak 54.Interpretarea T.A.T.-ului 46 T.A.T.-ului .-ului după D. Rapaport şi R. 55.Interpretarea T.A.T Schafer 47 56.Interpretarea T.A.T.-ului 49 T.A.T.-ului în concepţia lui R. Hoit 57.Interpretarea psiholingvistică a T.A.T.-ului 50 T.A.T.-ului 58.Interpretarea T.A.T. 51 T.A.T.-ului -ului după A. Ombredane 59.Interpretarea T.A.T.-ului după V. Shentoub 52 5.10. Sistemul de cotare şi de interpretare a T.A.T.-ului ' propus de J. Csirszka

6.DIRECŢII

NOI ÎN INTERPRETAREA T.A.T.-ULUI

7.ANALIZA DE CAZURI 7.1. Analiza unor cazuri prezentate in literatura de specialitate 72. Analiza unor cazuri din investigaţiile proprii

57

65

79 79 88

8.CAUT AŢI ŞI LIMITE ALE T.A.T.-ULUI

107

9.ANEXE

115

BIBLIOGRAFIE

12 1255

Testul Tematic Tematic de Apercepţie (studiu monografic/ 

1. ISTORIC

Testul tematic de apercepţie apercepţie (T.A.T.) este este - alătu alături ri de testu testull Rorsc Rorscha hach, ch, Szon Szondi, di, arbo arbore relu lui, i, satu satulu luii ş.a. ş.a. - una una din din tehn tehnic icil ile e proiective cu largă utilizare, mai ales clinică. în cazul testelor proiective, termenul te*t trebuie luat în sensul său mai general, pe care. îl are în limba engleză, de proba (examinare, tehnica de lucru) şi nu în sens sens rigur riguros os psihopsiho-met metric ric,, deoar deoarece ece standar standardiza dizarea rea şi etalona etalonarea rea nu se pretea pretează ză  întotdeauna iar sensibilitatea, fidelitatea şi validitatea validitatea lor sunt dificil de estimat. estimat. Dar aceste probe probe aduc în practica practica efectivă efectivă a cuno aşte rii perso personal nalită ităţii ţii o fineţe fineţe clinic clinică ă menită menită să compen compense seze ze redus redusa a lor rigoar rigoare e statis statistic tică. ă.  Testele  Testele proiecti ve se disting de testele de aptitudini în prezentat special special prin ambiguitate ambiguitateaa materialului prezentat subiectului şi prin libertatea de răspuns care i se lasă. Prin aceste două caracteristici, tehnicile proiective se situează în liniile generale ale psiholog psihologiei iei confi configu gura raţi ţion onis iste te şi psih psihan anal aliz izei ei..  Testele  Testele proiective reprezintă unul dint re instrumentele cele mai preţioase ale metodei clini clinice ce îri psiho psiholog logie ie şi una una din aplic aplicaţ aţiil iile e practice cele mai fecunde ale psihologiei dinamice, ale teoriei psihodinamice a personalităţii. Prima Prima formă formă a Testului tematic de apercepţie („Thematic Apperception Test") a fost elabora elaborată tă în 193 1935 5 de H.A. Murray şi D.C. Morgan, care au utilizat — alături de alte teste — imagin imaginii cu scene scene umane, umane, pe baza cărora cărora subi subiec ecţi ţiii realizau povestir i, c a inst rument de studi u clin ic şi exper experime imenta ntall al personal personalită ităţii ţii normale. Spre deosebire de alte teste,proiective, T.A.T.-ul nu a fost conceput iniţ iniţia iall ca instr u m e n t d e re l ie ie f a re a manifestărilor patologice ale personalităţi personalităţii. i. Elaborarea povestirilor pe baza un or imagini a servit

iniţial psihologilor psihologilor pentru studiul imaginaţiei. imaginaţiei. Primul care utilize utilizează ază acest gen de studiere studiere a imag imagin inaţ aţie ieii a fost fost F. Galto Galton n (1880) (1880).. Apoi, Apoi, în 1907 1907,, Britta Brittain in a publ public icat at o prob probă ă pent pentru ru studierea imaginaţiei, care — prin materialul utilizat utilizat — anticip anticipa a T.A.T .A.T.-ul: .-ul: un număr număr de 9 imagini erau prezentate

adolescenţilor, care trebuiau să povestească acestea. în 190 1908, 8, Libby Libby istorioarele istorioarele sugera sugerate te de acestea. foloseşte aceeaşi metodă la şcolari. In 1925, la al IX-lea IX-lea Congres Congres internaţiona internaţionall de psihanali psihanaliză, ză, H. Clark prezintă o variantă a metodei, în care se cere subiectului să se imagineze copil şi să redea subiectele subiectele şi atitudinea acestui a.  Tehn ic a lu i Br it ta in a fo st relu re lu at ă în 1 93 93 2 d e M. Schwartz (Detroit ), care imag maginea inează ză un test test asem asemă ănător ător pent entru expertiza expertiza delincvenţilor delincvenţilor minori. Este vorba de „Testul situaţiei sociale în imagini" („The Social Situation Picture Test"), format din 8 imagini cu copii, în care erau prezentate situaţiile cele mai frecvente  întâlnite în povestirile prealabile ale delincvenţilor. Subiectul trebuia să descrie ce gândeşte copilul prezentat în imagine. Deşi, Deşi, ca şi pentru pentru probel probele e precur precursoa soare re apariţiei testului Rorschach (1920), interpretarea era centrată centrată la început început asupra asupra imaginaţiei, imaginaţiei, şi numai numai mai târziu asupra unor trăsătur trăsăturii ale personalităţii. C onst atân du-se că ela bor area povestirilor povestirilor pe baza imaginilo imaginilorr este o situaţiesituaţietest test care care dă nume numero roas ase e info inform rmaţ aţi: i: asupra asupra perso personal nalit ităţi ăţiii norma normale le şi mai ales ales asup asupra ra manifestărilor patologice patologice ale personalită personalităţii, ţii, s-a trecut trecut la perfec perfecţio ţionar narea ea succes succesivă ivă a aceste acesteii metode metode.. Astfel, Astfel, în 193 1938, 8, Murray Murray integr integreaz ează ă rezultatele obţinute în urma aplicării T.A.T.-ului şi a altor ltor probe obe, în doctr octrin ina a sa desp espre personalitate, personalitate, expusă în lucrarea „Explorări „Explorări în personalitate" personalitate" („Explorations („Explorations in Personality" Personality"), ), elaborată de pe principii psihanalitice. H.A. H.A. Murr Murray ay,, medic medic şi bioc biochi himi mist st,, a descoperit perspectiva perspectiva psihanalitică psihanalitică graţie lui C. Jung Jung şi F. Alexan Alexander der.. . ■ -tul -tul său poartă pecet pecetea ea aceste acesteii duble duble form formaţi aţii, i, căutâ căutând nd să o exper xperim imen enta tare re prov provoc ocat ată ă a realizeze inconştientul inconştientului. ui. Ca director al Clinicii psihologice organizează, ză, împreună împreună cu Harvard, Harvard, H.A. Murray organizea colaboratorii săi, o amplă cercetare destinată să valideze un inventar exhaustiv al variabilelor personalităţii şi să furnizeze, astfel, o bază ştiinţifică ştiinţifică interp interpret retări ăriii T.A.T .A.T.-ului .-ului.. Subie Subiecţii cţii voluntari (studenţi) s-au supus timp de mai multe luni la circa 20 de tehnici de investigaţie psihologică, admi admini nist stra rate te şi inte interp rpre reta tate te de dife diferi riţi ţi examinat examinatori: ori: convorbir convorbire e dirijată, dirijată, şedinţe şedinţe de asociaţii asociaţii libere vizând amintirile din perioada copilăriei şi viaţa sexuală,

Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

conversa conversaţii ţii improvi improvizate zate,, chestion chestionare are,, testul testul Rorsch Rorschach, ach, testul testul Rosenz Rosenzweig weig,, probe probe vizând vizând nivelu nivelull de aspi aspiraţ raţie, ie, inter interac acţiu ţiune nea a socială, socială, aprecierea estetică, interesele etc. Prelucrarea şi generalizarea generalizarea datelor datelor individuale individuale a permis elaborarea elaborarea a 3 liste liste de variabile variabile fundament fundamentale ale ale personalităţii, utili utiliza zate te de H.A H.A. Mur Murray ray în inte interp rprretar etare ea istorioarelor obţinute prin T.A.T.  în 1943, H.A. Murr ay publ ică forma defi defini niti tivă vă a T.A.T .A.T..-ul ului ui (a trei treia a form formă) ă) şi manualul de aplicare a acestui test proiectiv, utilizat şi astăzi. metode proiectiv proiectivee — dată Denumi Denumirea rea de metode aproximativ în acelaşi timp de L.K. Frank şi H.A. Murray — este rezultatul unei analogii cu un fenomen proiecţie,, Freud Freud o bs bs er er vvaa t d e S. F re re ud ud . P ri ri n proiecţie desemnea desemnează ză o acţiune acţiune psihică psihică din paranoia paranoia,, care care constă constă în expu expulza lzare rea a din conşti conştiinţ inţă ă a sentimentelor  blamabil e, critic abile, pentru a le atribui altora. Ar fi vorba, după părerea lui S. Freud, de un mecanism mecanism de apărare apărare al •parano •paranoici icilor, lor, care cons constă tă în a atrib atribui ui alto altorr perso persoan ane e ideil ideile, e, intenţiile proprii, pe care eul nu le poate accepta, cu alte alte cuvint cuvinte, e, ideile ideile a căror căror exist existenţ enţă ă o persoan persoană ă nu o admite admite în mod conştie conştient, nt, sau ideile care-i produc o anumită anxietate.  în aces t sens, teste le proie ctive ar favo favori riza za „des „descă cărc rcar area ea", ", prin prin mate materi rial alul ul prezent prezentat at subiectu subiectului, lui, a tot ceea ce acesta refuză să fie, a ceea ce simte în el ca fiind punc puncte te vulner vulnerabi abile. le. Ulteri Ulterior, or, Freud reud şi alţi alţi autori autori constată constată că fenome fenomenul nul de proie proiecţi cţie e apare nu numai ca mecanism de autoap autoapărar ărare e şi nu apare numai la paranoici, ci are un caracter mai general. „Psihopatologi ologia a vieţii în ultimu ultimull capitol din „Psihopat cotidiene", S. Freud arată că proiecţia constă şi  în simpl a necunoaştere (şi nu numa i expul zare) de către subiect subiect a dorinţelor dorinţelor şi emoţiil emoţiilor or pe care nu le acceptă ca fiind ale sale, de care el este parţial inconştient şi pe care el le atribuie realităţilor realităţilor exterioare. exterioare. Freud spune: „Eu cred  într-ad evăr că, în bună parte, concepţia mitolog mitologică ică a lumii... lumii... nu este altceva altceva decât o psihologie psihologie (citeşte: conţinuturi psihice — n.n.) proiect proiectată ată în lumea exterioară...". Acest text indică indică filiaţia filiaţia celor celor două două sensuri sensuri ale cuvântulu cuvântuluii face să căut căută ăm esenţ senţa a proiecţie şi ne face proiecţiei proiecţiei în mecanismul „deplasării". „deplasării". Proiecţia Proiecţia conservă conţinutul unui sentiment inconştient şi depl deplas asea ează ză obie obiect ctul ul acest acestui ui sentim sentimen ent. t. Fundamentul ultim al proiecţiei — arată Freud — se găseşte în tendinţa la antropomorfism şi  într-o

Testul Testul Tematic de Aperc epţie (studiu

caracteristică caracteristică proprie inconştientului inconştientului de a se expr exprim ima, a, de a se proiecta proiecta în afară asupra fiinţelor umane şi asupra lucru lucruril rilor or.. Proi Proiec ecţia ţia este este un proc proces es psih psihic ic,, un meca mecanism nism psihic psihic „pri „prima mar" r",, ca şi real realiz izar area ea halu halucin cinat ator orie ie a dorinţei în vis sau transferul psihoanalitic. A. Ombredane a distins diverse forme de proiecţie puse în acţiune în testele proiective: a)prin proiecţie speculativi subiectul regăseşte, în imaginea altuia, caracteristicile pe care le pretinde să fie ale lui însuşi. Ea se efectuează la modul indicativ sau la modul optativ (de exemplu, o fetiţă orfană, crescută de o femeie morocănoasă şi ostilă, povesteşte la o planşă di n T.A.T. T.A.T. o scenă de tandreţe între o mamă şi copiii săi);  b)în proiecţia catartici subiectul atribuie imaginii altuia mi numai caracteristicile care îi sunt proprii sau care

ar dori să fie ale sale, ci şi caracteristicile pe care pretinde că nu le are, pe care refuză să le considere ca fiind ale sale şi de care se eliberează („catarzis"), deplasându-le asupra altuia; c)în proiecţia complementari subiectul atribuie

altora sentimente sau atitudini care le  just ific ă pe ale sale

(de exemplu, un adult revoltat împotriva conduitei pf  edelinc-

vente, descrie personaje severe şi injuste faţă de erou, căci el are nevoie, pentru a se revolta, să-i simtă pe alţii ca fiind nedrepţi cu el). Această proiecţie utilizează, de asemenea, modul indicativ şi optativ. m enului de proiecţie, ce intră în Sensul ter menului denumirea probelor care vizează descoperirea a ceea ce este mai profund, mai ascuns, a ceea ce uneo uneori ri nu este este acce accesi sibi bill nici nici conş conşti tiin inţe ţeii subiectului examinat, se referă la faptul că percepţiile, asociaţiile, gândirea sunt rezultatul nu numai al prelucrării prelucrării impres impresiilo iilorr exter externe, ne, al stim stimul ulăr ăril ilor or exte extern rne, e, ci şi al moti motiva vaţi ţiei ei,, afec afecti tivi vită tăţi ţii, i, al expe experi rien enţe ţeii ante anteri rioa oare re a persoanei. Con Consid sideră erăm că proiecţ iecţiia est este un mecanism mecanism prin care subiectul subiectul se eliberează de o parte parte a conţinu conţinutulu tuluii său psihic psihic cognit cognitiv iv şi motivaţional-afectiv, motivaţional-afectiv, neacceptat sau acceptat de sine, exteriorizându-1 prin mijloacele de expresie verbale sau grafice. Deci subiectul îşi „proiectează" nu numai numai conţi conţinu nutul tul său său ideo-a ideo-afec fectiv tiv penib penibil, il, neconşti neconştienti entizat zat sau neaccept neacceptat, at, ci şi ceea ce este acceptat sau dorit (trebuinţe, atitudini, interese).

monografic)

Cu toate precizările aduse de Ombredane şi a exti extind nder erii ii sensului termenului termenului de proiecţie, proiecţie, unii autori consideră că denumirea de tehnici inadecvată deoarece deoarece în reacţiile reacţiile proiective este inadecvată ce au loc în timpul timpul executări executăriii unei unei astfel astfel de prob probe e nu intr intră ă în acţi acţiun une e un meca mecani nism sm de proi proiec ecţi ţie e în sens sensul ul utilizat de psihan psihanaliş alişti, ti, mecan mecanis ism m care care s-ar s-ar reali realiza za inco inconşt nştie ient nt,, constituind o modalitate de descărcare a tensiunii psihice psihice (având (având efect catartic) catartic).. însuşi însuşi Muifay, Muifay, care a contribuit la fixarea acestei denumiri, o pref prefer eră ă pe cea cea de „teste „teste de apercepţie", denumindu-şi testul pe care 1-a elaborat „test de apercepţie apercepţie tematică" tematică" (T.A.T (T.A.T.). .). Termenul ermenul de apercepţie este luat în sensul utilizat de Herbart, şi anume de întărire a noului conţinut perceptiv de cătr către e conţ conţin inutu utull ante anterio riorr. întrîntr-ad adev evăr ăr,, „apercepţia" este cunoscută ca procesul prin car care experienţa nouă ouă este este asimi simila lată tă şi transformată prin prisma experienţei trecute a fiecăruia. Apercepţia este o interpretare: ea dă un sens experienţei. Percepţia Percepţia lumii exterioare exterioare depinde de amintirile personale, uneori foarte vechi, mai mult sau mai puţin conştie conştientiz ntizate ate (L. Bellak) Bellak) şi de nivelul actual de anxietate al subiectului subiectului (L.E. Abt).. De exemp Abt) exemplu, lu, arată arată D. Anzieu Anzieu,, percep percepţia ţia anter anterio ioară ară a tatăl tatălui ui influ influenţ enţea ează ză perc percep epţia ţia figurilor paternale paternale din T.A.T.; .A.T.; aceasta din urmă cons consti titu tuie ie un eşan eşanti tion on fide fidell şi valid lid al percepţiilor obişnuite ale figurilor paternale de către subiect. subiect. Orice interpretare interpretare a imaginilor imaginilor este în  pa rt e subiectivă; o apercepţie pur obiectivă, pur cognit cognitivă ivă,, nu poate poate exista. Dacă perceperea şi interpreta interpretarea rea imaginii imaginii sunt esen esenţi ţial alme ment nte e subiective, se produc distorsiuni aperceptive. De exempl exemplu, u, la planşa planşa I a T.A.T.-ului .A.T.-ului se consider consideră ă că răspuns răspunsul ul „un „un copil copil cânţi cânţi la este obiec obiectiv tiv,, căci căci este este furniz furnizat at de vioara" este majoritatea subiecţilor. O distorsiune completă ar fi un răspuns de tipul: „un copil înaintea unui lac". Interpretările semnificative se situează între cele două: două: copilul copilul este percep perceput ut ca trist trist sau vesel, vesel, ambiţios ambiţios,, abătut abătut etc. înaintea înaintea lecţiei lecţiei de vioară sau a devenirii sale ca violonist. L. Bellak propune să se distingă patru nivele în distorsiunea aperceptivi: subiectul recunoaşte recunoaşte că 1. Exteriori Exteriorizarea zarea:: subiectul apercepţia apercepţia este subiectivă; de exemplu, atunci când o istorioară pe care o inventează redă un episod din propria viaţă;

VasHe Preda

Testul Tematic Tematic de Aperc epţie (studiu

2.Sensibilitatea: atunci când personalitatea este sub tensiune, ea efectuează discriminări

aperceptive mai fine în domeniile care corespund trebuinţelor sale sau emoţiilor suscitate de tensiune; o astfel de apercepţie aduce subiectului nu numai o informaţie asupra lumii exterioare, exterioare, ci în acelaşi timp satisfacerea unei dorinţe; 3.Proiecţia simpla sau transferul prin  învăţare: când suportă refuzuri brutale succesive din partea mai multor persoane, subiectul se aşteaptă la refuzul brutal şi are tendinţa de a percepe orice nou partener ca răuvoitor (cf. proiecţiei .complementare", după A. Ombredane şi R.B. CatteLL); 4. Proiecţia cu inversiune reprezintă mecanismul descris de Freud în paranoia.

Primul nivel este conştient sau mai ales preconş preconştien tient. t. Această Această clasificare clasificare a lui Bellak, prin prisma teoriei psihanalitice, arată că de la

 primul la al patrulea nivel, procesele psihice primare

(având (având ca obiec obiectiv tiv descă descărc rcare area a imedia imediată tă a tensiuni tensiuniii psihice psihice şi realiza realizarea rea dorinţel dorinţelor or sau trebuinţelor) trebuinţelor) diminuează diminuează din ce in ce mai mult forţa proceselor psihice secundare (care au ca scop o bună adaptare reflexivă la realitate). Ipoteza care stă la baza T.A.T.-uhii este că o pers persoa oană nă care interpre interpretează tează o situaţie situaţie socială ambiguă o face prin prisma experienţei sale anterioare, a dorinţelor, a conflictelor proprii. Reali Realitate tatea a fizică fizică şi social socială ă este invest investită ită cu treb trebui uinţ nţel ele, e, valo valoril rile, e, dorin dorinţe ţele le,, fant fantas asme mele le subiectului care percepe. în funcţie de dinamica facto factoril rilor or inte intern rni— i—co cogn gnit itiv ivi, i, motiv motivaţ aţio iona nali li şi afecti afectivi vi — are are loc loc acord acordar area ea de noi valo valori ri semnalizatoare, semnalizatoare, de noi valenţe sau schimbarea schimbarea valenţelor valenţelor obiectelor obiectelor.. Percepţia Percepţia unui individ individ se găseşte astfel colorată prin elementele propriei sale sale persona personalită lităţi. ţi. Există Există — dup după ă Murray Murray — percepţii percepţii care determină un comportament comportament ce ţine ţine seama seama de dific dificult ultăţi ăţile le real realit ităţi ăţiii (eul (eul), ), percep percepţii ţii care care sunt sunt legate legate de scopur scopurii ideale  îndepărtate (idealul eului), percepţii care guvernează conduita morală (supra-eul). Ipoteza că interpretarea imaginilor T.A.T. T.A.T. se face face prin prisma experienţei experienţei personale personale a fost verificată experimental. De exemplu, exemplu, L. Bellak a urmărit urmărit în ce măsură măsură o experien experienţă ţă recentă de frustrare frustrare influenţează influenţează conţinutul conţinutul povestirilor povestirilor create. Subiecţilor li s-a dat o serie de imagini  T.A.T.,  T.A.T., după care li s-a spus că povesti rile compuse de ei sunt cele mai 10

monografici 

nereuşite din câte a auzit examinatorul. Apoi sa dat o nouă serie de imagini imagini şi li s-a cerut să comp compun ună ă pove povest stir iril ile e adec adecva vate te.. S-a S-a anal analiz izat at conţinutul agresiv al celor două serii de povestiri,

înainte de frustrare au fost, în medie, 12 cuvinte cu

semnificaţie agresivă, iar după frustrare, 23 de cuvinte. După H.A. Murray, Murray, Testul tematic tematic de apercepţie scoate la lumină trebuinţe, emoţii, sent sentiiment mente, e, con conflic flictte şi are are ca valoar loare e particular particulară ă evidenţie evidenţierea rea tendinţel tendinţelor or refulate, refulate, neconştientizate.

Testid Tematic de Aperceptie (studii 

2. MATERIALUL TESTULUI TEMATIC DE APERCEPTIE ŞI MODUL DE EXAMINARE

Materialul T.A.T.-ului constă din 30 de imagi magini ni,, în negr negru u şi alb, alb, şi o plan planşă şă complet complet albă. albă. Imaginil Imaginile e sunt constituite din desene, fotografii, reproduceri de tablouri sau gravuri. gravuri.

Cons Consid ider erân ându du-s -se e că proi proiec ecţi ţia a se realizează mai uşor şi mai complet atunci când când pers person onaj ajul ul este este de acel acelaş aşii sex sex şi aparţine, în linii mari, aceleiaşi perioade de vâr vârstă ca şi subiectul, imagin imaginile ile conţin conţin personaje de diferite etăţi, de sex masculin ş i fe mi mi ni ni n. n. A cţ cţ iu iu ni ni le le în car e sun t angajate angajate perso personaj najele ele,, expres expresiil iile e feţelo feţelorr sunt redate într-un într-un mod ambi ambigu guu, u, astf astfel el  încât imaginile să poată fi interpretate interpretate prin prisma trebuinţelor, trebuinţelor, intereselor, intereselor, emoţiilor, emoţiilor, confli conflicte ctelor lor cara caract cter eris isti tice ce peri perioa oade deii de vârstă vârstă a subiec subiecţil ţilor or şi experi experienţe enţeii lor de viaţă. Din cele 30 de imagini (plus planşa albă) care constituie constituie garnitura garnitura completă, completă, 10 sunt sunt valabi valabile le pentru pentru toate toate categ categori oriil ile e de subiecţi, subiecţi, iar celelalte celelalte au un caracter mai specific, specific, în acest mod se alcătuiesc seturi de câte 19 ilustraţii (la care se adaugă în plus planşa albă) ce se utilizează în examinarea băieţilor, a fetelor şi a indivizilor de sex masculin şi a celo celorr de sex sex femi femini nin, n, aceş aceşti tia a din din urmă urmă având vârsta de peste de 14 ani. Fiecare set este divizat divizat în două două serii serii de câte câte 10 planşe; imaginile seriei a Ii-a — în număr de 9, plus planşa planşa albă albă — sunt mai ambigue, ambigue, mai confuze, mai dramatice decât cele din prima prima serie. Imaginile sunt notate cu: 1, 2, 3 BM, 3 GF, 4, 5, 6 BM, 6 GF, 7 BM, 7 GF, GF, 8 BM, 8 GF, GF, 9 BM, 9 GF, 10, 11 , 12

F, 12 GB, 13 B, 13 G, 13 MF, 14,15, 16 (albă), 17 BM, 17 GF, 18 BM, 18 GF, 19, 20. Simbolurile B, G, M, F, BM, GF, MF au următoarele semnificaţii: B - imagini destinate băieţilor până la 14 ani; G - imagini destinate fetelor până la 14 ani; M - imagini destinate persoanelor de sex masculin peste 14 ani;

12 13

F - imagini destinate persoanelor de sex feminin peste 14 ani;

GF - imagini destinate fetelor sub 14 ani, şi subiecţilor de sex

feminin peste 14 ani;

BM - imagini destinate băieţilor sub 14 ani, şi indivizilor de sex masculin peste 14 ani;

MF - imagini pentru persoanele de sex masculin şi pentru

 persoa nele d e sex femini n pest e 14 a ni.

Simbo Simbolu luril rile e prov provin in de la cuvin cuvintel tele e englezeşti: boy boy = băiat băiat;; girl girl = fată; fată; male = bărbat; female = femeie.

Imaginile notate doar cu cifre arabe sunt destinate

ambelor sexe şi tuturor vârstelor (de la 4 ani  în sus, după Murray). După alţi autori, T.A.T T.A.T.-ui .-ui se aplică de la 7,8 sau de la 10 ani în sus. recoma mand ndă ă ca originali se reco în procedura originali examinarea să se facă in două şedinţe,  pent ru

cea de-a doua utilizân-du-se imaginile seriei a Ii-a, care au caracter caracterul ul cel mai drama dramatic tic,, cel mai ambig ambiguu. uu. A

doua doua şedinţ şedinţă ă are loc dup după ă mini minimu mum m o zi şi maximum 15 zile de la prima. Fiecărei şedinţe i se acordă câte o oră.  în prac tica psih odia gnost ică, material mate rial ul testului se  poate utiliza într-un mod mai flexibil. De exemplu, psihologul care are o bogată experienţă alege imaginile ce i se par mai adecvate pentru realizarea scopului investigaţiei psihologice, respectiv pentru relevarea relevarea problemelo problemelorr psihosocia psihosociale le ale subiectului,

pornind de la informaţiile desprinse pe baza datelor anamnestice şi clinice ( M. Roşea, 1972). Deşi H. Murray a prevăzut utilizarea a 20 de planşe  pentru examinarea unui subiect, în mod curent T.A.T.-ul T.A.T.-ul este folosit doar cu 10 planşe. Nu există  însă un consens general referitor la planşele care care să fie utiliza utilizate. te. Unii Unii cercet cercetăto ători ri susţin susţin că fiecare examinator ar trebui să se familiarizeze doar doar cu un set de 10 planş planşe, e, pe care care să le utilizeze în mod exclusiv. Alţii susţin că alegerea planşe planşelor lor trebu trebuie ie să fie în funcţie funcţie de situaţi situaţia a concretă a fiecărui caz investigat. Tabelul abelul I prezintă planşele sugerate de diverşi cercetă cercetători tori,, pentru pentru anumite anumite interv intervale ale de vârs vârstă tă şi în func funcţi ţie e d e a n um um i te te a s pe pe c te te  ps ih ol og ic e pa rt ic ul ar e, pe ca re examinatorul doreşte să le releve prin T.A.T. T.A.T. H.R H.R. Dana Dana (198 (1985) 5) a demo demons nstr trat at că planşele cu un ridicat nivel de ambiguitate sunt mai surprind inder erea ea unor unor trăsăt trăsături uri folosi folositoa toare re în surpr relevante de personalitate. 14

Testul Tematic de Aperceptie (studiu m onografic)

rezultă că anumite anumite planşe planşe Din Din tabe tabelu lull I rezultă

sunt sunt utile utile pentr pentru u rele releva vare rea a treb trebui uinţ nţei ei de perfo perform rman anţă ţă,, a treb trebui uinţ nţei ei de real realiz izar are e şi a nivelului de aspiraţii; altele sunt potrivite pentru invest investiga igare rea a agresiv agresivită ităţii, ţii, a relaţi relaţiilo ilorr sociosocioafec afecti tive ve dint dintre re copi copiii şi părin părinţi ţi sau sau pent pentru ru descifrarea ideaţiei suicidare etc. Dar, desigur, exami examinat natoru orull poate poate alege alege seturi seturi de planşe planşe diferite,  porni nd de la ipote ipotezel zele e şi scopu scopuril rile e investigaţiei în care utilizează utilizează T.A.T T.A.T.-ul, .-ul, alături de alte probe psihologice.

Tabef 

PLANŞELE T.A.T. PROPUSE PENTRU DIFERITE EXAMINĂRI PSIHOLOGICE

(dupăF.F. Worchel, J.L. Dupree, 1

PLANŞELE

UTILIZAREA

1. 2, 3BM, 4, 6BM, 7BM, 11, 12M, 13MF

administrare standard: bărbaţi

Bellak (1971

1, 2, 3BM, 4, 6GF, 7GF, 9, 11, 13MF

admi admini nist stra rare re stan standa dard rd:: fem femei ei

Bella ellakk (197 (19711

1, 3BM, 3GF, 4, 6, 7, 10, 11 , 12M, 13MF, 13MF, 14. 16, 20

ad mini s tr a re s ta ndar d

Karon (1981

1,2,5, 7GF, 12F, 12M, 15, 17BM, 18BM,

administrare standard:

Rabin & Haw (1960

vârsta între 7 şi 11 ani: trebuinţa de performanţă, realizare şi nive nivelu lull de de as as ira ira ie vârsta între 7 şi 11 ani: agresivitate

Obrzut & Bol (1986

vârsta între 7 şi 11 ani:

Obrzut & Bol (1986

18GF i, 6BM, 14, 17BM

3BM, 8BM, 12M, 14,

17BM 3BM, 7GF, 13B, 14

 j i , 3BM, 7GF, 14

7GF 18GF, 3GF, 8GF :

1, 3, 6, 7, 12M, 14, 16 12M, 12F

16

adolescenţi

 preocu parea pentru îngri jirea

parentală sau problematica respingerii vârsta între 7 şi 11 ani: pedeapsa parentală ş i atitudinea faţă de părinţi vârsta între 5 şi 10 ani ideaţia suicidară reacţia subiectului la terapie sau la terapeut

SURSA

Obrzut & Bol (1986

Obrzut & Bol (1986 Gerver(1946; Karon (1981 Karon (1981

Testul Tematic Tematic de Aperc epţie (studiu monografic/ 

a) A m b ia n ţ a şi p r e g ă t i r ea subiectului pentru examinare Se înc ea ea rc rcă să se st ab abi le lea sc sc ă o atmosferă cât mai destin destinsă, să, de confort confort fizic si psihic. Subiectul este aşezat comod  pe un scaun , sau este întins pe o canapea de preferinţă cu spatele la examinator (cu excepţia uncr copii sau psihotici foarte foarte susceptibi susceptibili, li, cazuri cazuri în care exami xamina nato toru rull va sta sta în faţa faţa subi subiec ectu tulu lui) i).. Subiectul trebuie să găsească un mediu simpatic, o atmo atmosf sfer eră ă de priet prieten enie ie,, bună bunăvo voin inţă ţă,, receptivitate şi consideraţie. Cea mai bună linie de conduită conduită a examinatorului examinatorului în t impul a plicării  T.A.T.-ului  T.A.T.-ului este aceea de neutralitate-bine voitoare. Examinatorul trebuie să ajungă la standardizarea unei atitudini, atitudini, care care se va dove dovedi di cea cea mai mai adec adecva vattă decla declanş nşăr ării ii şi bun bunei ei funcţion funcţionări ări a procesu procesului lui imaginativ, imaginativ, a procesului procesului creativ creativ al subiectului. subiectului. Subi Subiec ecţi ţiii treb trebui uie e să aibă aibă impr impres esia ia că se urmă urmăre reşt şte e r  numa numaii apti aptitu tudi dine ne?? li'li'-r^ r^ră ră si r  ereati 'itr.\e lor  Cea mai mare parte a subiecţilor nu au nevoie de nici o pr egătire egătire specială. Dar în cazul cazul unor unor subiec subiecţi ţi indife indiferen renţi, ţi, neîncre neîncrezăto zători, ri, refractari, sau cu intelect redus, care nu au fost niciodată supuşi unor teste, se recomanda ca examenu examenull cu T.A.T.-ul .A.T.-ul să fie precedat precedat de alte examinări, cu teste de aptitudini, de inteligenţă, şi  în special cu proba proiecti vă a petelor de cerneală Rorschach, pentru familiarizare. în cazul copiilor copiilor o astfel astfel de pregătir pregătire e se realizează realizează în câte câteva va şedi şedinţ nţe, e, în care care sunt sunt încu încura raja jaţi ţi să inve invent ntez eze e „sce „scene ne vorb vorbite ite", ", cu ajuto ajutoru rull unor unor păpuşi sau jucării.  b) Desfăşurarea examinării cu T.A.T. Planşele sunt prezentate una câte una, într-o ordine determinată, fiind alese în funcţie de vârstă şi sex, iar instrupţia instrupţia este este diferenţia diferenţiată tă şi ea, în funcţie de grupa de vârstă, nivelul intelectual şi de şedinţă. Adolescenţilor şi adulţilor ce au inteligenţă şi cultură cultură peste peste medie, medie, situaţia situaţia-tes -testt le este prezentată prezentată ca o probă de imaginaţie imaginaţie.. Copiilor, Copiilor, adulţilor adulţilor cu inteligen inteligenţă ţă si cu instrucţie instrucţie redusă, redusă, precum şi psihoticilor nu li se dă nicî o explicaţie, ci doar li se cere să inventeze câte o poveste pentru fiecare imagine.

Vasiie Preda -

Prima şedinţă Subiectului i se spune lent şi clar instructajul, sub una din formulele următoare: (aplicabil bilă, ă, adolesc adolescenţ enţilo ilorr şi F or or ma ma A (aplica adulţilor cu inteligenţă inteligenţă şi cultură peste medie): medie): „Vom face o probă care se bazează pe imaginaţie; imagin imaginaţi aţia a este este o formă formă a intelige inteligenţe nţei. i. Vă voi arăta câteva imagini, una după alta; veţi inventa pentru fiecare câte o istorioară, cât se poate de vie. vie. Veţi eţi spun spune e ce a prov provoc ocat at even evenim imen entu tull repr reprez ezen enta tatt în imag imagin ine, e, veţi veţi pove povest stii ce se petrece în acest moment, ce simt şi ce gândesc person personaje ajele; le; apoi veţi spune spune deznodăm deznodământu ântul. l. Exprimaţi-vă gândurile aşa cum vă vin în minte. Aţi înţeles?... Dispuneţi de cincizeci de minute pent pentru ru 10 plan planşe şe,, deci deci veţi veţi pute putea a consa consacr cra a apr aproxima ximati tiv v cinc cincii minu minute te pent pentru ru fiec fiecar are e istorioară. Iată prima imagine". (aplicabilă ilă copiilo copiilor, r, adulţilo adulţilorr cu Forma Forma B (aplicab inteligenţă inteligenţă şi cu instruire scăzută şi psihoticilor): psihoticilor): „Această probă constă î n povestirea unor istorioare, eu pentru am aici imagini imagini pe care care vi le voi arăta şi pentru fiecar fiecare e imagine imagine doresc doresc ca dumeav dumeavoas oastră tră să inventa inventaţi ţi o povesti povestire. re. Spuneţi Spuneţi ce s-a petrecut petrecut  înainte, ce se întâmplă acum, ce simt şi ce gândesc personajele şi cum se va termina. Veţi putea putea invent inventa a istori istorioara oara care vă place. place. Aţi  înţel es?.. . Bine, atunci iată prima imagin e. Veţi avea cinci minute pentru a inventa o istorioară.  încercaţi să o faceţi cât mai bine".  Termeni  Termeni i exacţ i ai instru ctaj ului p ot fi modif icaţi  în funcţie de vârstă, inteligenţă, personalitate şi dispoziţiile >mentane ale subiectului. Dar este contraindicat să se a de la început: „Veţi avea ocazia să faceţi o relatare pe maginaţiei libere", pentru a se evita — mai ales în cazul subiecţilor care înainte au fost supuşi psihanalizei — ca subiectul să creadă că examinatorul ar vrea să interpreteze conţinutul asociaţiilor sale libere. O asemenea suspectare poate duce la un eşec al spontaneităţii gândirii şi imaginaţiei subiectului. După compunerea prime imei ist istorii exam examin inat ator orul ul va lăud lăuda a subi subiec ectu tul, l, iar iar dacă dacă instrucţia nu a fost respectată în întregime, după aprecierea aprecierea povestirii, povestirii, subiectul subiectul este invitat invitat să completeze lacuna. lacuna. De exempl exemplu, u, într-un într-un anumit anumit caz, examinatorul poate spune: „Istorioar a dumneavoastră este în mod cert interesantă, dar aţi uitat să spuneţi cum s-a comportat copilul când mama sa 1-a bătut şi aţi lăsat povestirea în suspensie. 18

Testul Tematic Tematic de Aperc epţie (studiu monografic)

Nu există un deznodământ real. Aţi consacrat trei trei minu minute te şi jumătate jumătate acestei acestei istorioare istorioare.. Celela lte povesti ri ale dumne dumneavo avoast astră ră pot pot fi mai lungi. încercaţi să faceţi mai bine la celelalte

imagini". în general, în restul timpului examinatorul nu mai

intervine decât în cazuri excepţionale, cum ar fi: -pentru a avertiza subiectul de fiecare dată când se găseşte prea în avans, sau prea în  în târ zie re în pri vin ţa timpului, căci este important ca subiectul să termine în cincizeci de minute toate cele zece istorioare consacrând

pentru fiecare aproximativ acelaşi timp;

-pentru a încuraja din când în când

subiecţii care nu au cea mai adecvată dispoziţie imaginativă; -pentru a relua, dacă subiectul omite unele secvenţe importante ale povestirii (circumstanţele anterioare acţ iunii sau deznodământului) întrebând, de exemplu: „Ce a pricinuit ' această situaţie?"; - pentru a întrerupe o povestire care devine prea lungă sau incoerentă, întrebând: „Cum se va termina aceasta?*; ■ - pentru a i se spune subiectului să se concentreze asupra intrigii şi nu asupra detaliilor; -subiecţiilor care se complac să facă descrieri ale imaginilor, li se ya reaminti, cu tact, că este vorba de o probă de imaginaţie; -dacă subiectul se informează despre un detaliu care nu este clar, examinatorul îi va răspunde: „Veţi putea povesti ceea ce veţi vrea."; -subiectul nu trebuie lăsat să povestească mai multe istorioare scurte pe baza unei singure imagini. Dacă manifestă veleităţi în acest sens, trebuie să i se spună să-şi concentreze eforturile asupra unei singure povestiri mai lungi.

 în nici un caz, în timpul aplicării probei, examina examinator torul ul nu trebuie să se lase antrenat în discuţii cu subiectul. Psihoticii şi unii copii au nevoie de multă  încurajare, care poate îmbrăca forma laude laudeii extrem de reticen reticenţi ţi şi  povestirilor create. Copiilor  extrem inhiba inhibaţi ţi li se poate poate promite promite o recomp recompens ensă ă (de exemplu exemplu,, examinat examinatorul orul le poate poate spune: spune: „Dacă „Dacă  îmi vei povesti o istorioară destul de lungă îţi voi da ceva"; ceva"; „Dacă „Dacă vei povesti povesti bine, bine, dup după ă ce vei termina îţi voi spune şi eu o poveste frumoasă"; „Există o recompensă pentru cel care va face cele mai frumoase istorii"). 19

Vasăe Preda

 — — 

Şedinţa • doua Subiectului nu trebuie să i se spună că se fixează şi o a doua şedinţă in care i se va cere să inventeze din nou istorioare, pentru a nu se pregăti prin rememorarea unor intrigi din cărţi sau filme, ceea ce împiedic împiedică ă inventa inventarea rea unor istorii doar sub impulsul momentului.  în acea stă şedi nţă, proce dura nu dif eră de cea cea din din  pri ma, decâ decâtt în sens sensul ul că în instructaj se insi stă asupra libertăţ libertăţii ii complete complete a imaginaţiei. imaginaţiei. Instructajul este este şi în aces acestt caz caz difer diferenţ enţiat iat pentr pentru u cele cele două două categ categori oriii de subiecţi, sub aspectul aspectul nivelului de formulare formulare a cerinţelor .Procedeul de azi este la fel ca cel precedent; Forma A: .Procedeul dar de data aceasta veţi putea da frâu libe^ imaginaţiei dumneav dumneavoas oastră. tră. Cele 10 istorio istorioare are pe care le-aţi le-aţi făcut făcut au fost excelente dar v-aţi fixa fixatt mai mai ales ales asup asupra ra fapt faptel elor or din din viaţ viaţa a cotidiană. Eu doresc acum să văd cât sunteţi de capabil atunci cân când înce înceta taţi ţi să luaţ luaţii în considerare considerare realităţile banale şi lăsaţi frâu liber imag imagin inaţ aţie iei, i, ca într într-o -o ficţ ficţiu iune ne,, basm basm sau sau alegorie. Iată prima imagine". Forma B: „Vă voi arăta astăzi alte imagini; de data aceasta va fi mult mai uşor, căci imaginile pe care care le am sunt sunt mult mult mai mai bune bune şi mai mai interesante. Data trecută mi-aţi poves 1 + câteva isiorioa isiorioare re frumoas frumoase. e. Acum, Acum, eu doresc doresc să văd dac^ dac^ sunt sunteţ eţii capa capabi bili li să face faceţi ţi mai mai bine bine..  înc erca ţi să inve ntaţ i istorioare mult mai pasionante decât ultima dată — ca un vis sau un basm. Iată prima imagine".  în şedinţa a doua, la sfârşit, se prezintă şi planşa albă (din acelaşi material şi de aceleaşi dimensiuni dimensiuni ca şi cele cu imagin imagini). i). Planşa Planşa albă, albă, nr. nr. 16, 16, i se prez prezin intă tă subi subiec ectu tulu lui, i, dând dânduu-se se următorul instructaj special: «încercaţi să vedeţi ceva pe această planşă albă. Imaginaţi-vă că există o gravură şi descrieţi-mi-o detaliat."  în cazul în care subiec tul nu reuşeşte , exam examin inat ator orul ul adau adaugă gă:: .înc .închi hide deţi ţi ochi ochiii şi reprezentaţi-vă ceva". După După ce subiec subiectu tull a făcut făcut o descri descrier ere e completă a ceea c e el şi -a -a i ma mag in ina t, t, exami xamina nato toru rull spun spune: e: „Acu „Acum m imed imedia iat, t, povesteşte-mi o istorioară despre aceasta".  întocmire a proto colului

 în reg is tr area ar ea co mp letă le tă a pove po vest stir ir il or, or , de căt re examinato examinatorr este relativ relativ dificilă, având având  în vedere că adulţii dau 20

Testul Tematic de Apercepţie Apercepţie (studiu (studiu monografic)

 în medie, compoziţii de câte 300 cuvinte, iar copiii, începând de la 10 ani, de aproximativ 150 de cuvinte (H.A. Murray, 1943).

Examinatorul trebuie să facă tot posibilul  pent ru a transc rie c uvint ele ex acte ale s ubiec tului. Se poa te notare rea a sten stenog ogra rafic ficâ, â, de cătr către e o recurge la nota persoană aşezată în camera vecină, transmiterea fiind asigurată cu ajutorul unui microfon disimulat. trarea pe bandă bandă De asemene asemenea, a, se poate poate face înregis înregistrarea magnetică, dar magnetofonul şi microfonul să fie mascate. mascate. Dacă înregistrare înregistrarea a povestiri povestirilor lor se face grafic, se vor utiliza semnele de punctuaţie adecvate, pentru a reda expresivitatea limbajului

subi subiec ectu tulu lui, i, grad gradul ul de empa empatie tie al aces acestu tuia ia în timpu timpull

povestirii istorioarelor pe baza planşelor T.A.T.ului. Examinatorul va nota timpul de latenţă (de la prezent prezentare area a imagini imaginiii până până la începer începerea ea povestirii), precum şi timpul acordat de subiect fiecărei povestiri. Unele cercetări au avertizat asupra factorilor care, în raport cu administrarea testului, ar influenţa productivitatea povestirilor. H.R. Dana (1985) a demonstrat că planşele cu un ridicat nivel de a m b i gu i t a t e s un t mai u t ilil e pe n t r u surpri surprinde ndere rea a unor unor trăsăt trăsături uri relev relevant ante e de Obrzut şi AC. Boliek Boliek (1986) (1986)  pe rs on ali ta te. E. J. Obrzut ridică problema oportunităţii ca prin intermediul unor întrebări să se clarifice situaţii ambigue. Ei ajung la concluzia că, în raport cu creşterea numă număru rulu luii de într întreb ebăr ări, i, se dimi diminu nuea ează ză caracterul proiec tiv al probei. De asemenea, asemenea, s-a pus problema influenţei modului de întocmire a proto protocol colulu uluii T.A.T .A.T. asupr asupra a produ productiv ctivită ităţii ţii şi caracteristicilor istorioarelor. H.R. Dana (1986) susţi ne că a tu tu nc nc i c ân ân d e x a am m in in at at o orr ul ul părăseşte cam era şi îi cere subiectulu subiectuluii să-şi  înre gis trez e poves tir ile T.A.T. apare o preferinţă pentru exprimarea în acestea a unei tonalităţi distimice. Pe de altă parte, A.M. Baty şi M.R. Dreger (1975) nu • au găsi t ni ci ci o dif ere nţă semnificativă semnificativă între înregistrarea povestirilor povestirilor şi scrierea scrierea lor, în situaţia în care examinatorul examinatorul rămâne în cameră comparativ cu situaţia în care acesta părăseşt părăseşte e încăperea încăperea.. Menţionă Menţionăm m faptul faptul că, în ambele ambele studii studii,, subiecţii au fost s tu tu de de nţ nţ i.i. M aj aj or or it it at at ea ea e xa xa mi mi na na to to ri ri lo lo r consideră că în cazul copiilor este contraindicat să li se ceară să-şi scrie propriile povestiri. 21

Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

3. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A T.A.T.-ULUI .A.T.-ULUI H.A. Murray (1938, 1943) integrează rezu rezult ltat atel ele e obţin bţinut ute e prin rin apli aplica carrea şi interpret interpretarea area T.A.T.-ul .A.T.-ului ui şi ale alto altor  r  probe psihologice în concepţia sa despre personalitate, personalitate, elaborată de  pe principiile psihologiei dinamice, care include şi elemente analitice. în cadrul acestei concepţii, un loc loc apar aparte te  îl ocupă struc tura motiv motivaţi aţion onal ală ă a pers person onali alită tăţii ţii,, îndeo îndeose sebi bi trebuinţele. trebuinţele. Murray distinge două categorii de trebuin trebuinţe ţe care care dinamiz dinamizeaz ează ă şi direcţio direcţioneaz neazâ â acţiunil acţiunile e omului. omului. Este vorba de trebuinţele primare sau viscerogene şi de trebuinţele secundare sau psihogene, clasificate astfel în funcţie de apar apariţ iţia ia lor în ontog ntoge enezâ nezâ.. Teoria oria trebuinţelor elaborată de Murray poate fi inclusă  în categori a teoriilo r motivatio nale ca re se f oc a l iz e az ă a su pr a c on ţ i nut ul ui motivatio ual (C. Mamali, Mamali, 1981). 1981). Acest Aceste e teori teoriii analize analizează ază spec specificul ificul element elementelo elorr consti constituti tutive ve ale structurii structurii motivational motivationalee a individului individului („forţele interne" sau sau trebu trebuinţ inţele ele,, în conce concepţi pţia a lui Murra Murrayy: în intera interacţi cţiune une cu elemen elementel tele e din struct structura ura motivaţională a mediului socio-uman în cadru! căru căruia ia trăi trăieş eşte te şi acţio acţione neaz ază ă o anum anumit ită ă persoană („presiunile externe"). Trebuinţele sunt consideiate drept factori interni dinamogeni pe baza cărora se declanşează, se direcţioneazâ, se susţine ac titivi ta tat ea ea şi in genera l com po port am am en entul uman. Pri n anal iz iza conţin conţinutu uturilo rilorr motiva motivatio tional nale e putem putem afla afla ce „luc ru ruri" spe ci cif ic ic e mot iv ivează o am am en en iiii . Interrelaţia dinamică a „forţelor interne* ia pulsiu pulsiunil nilor, or, a trebui trebuinţe nţelor lor)) şi a „presi „presiuni unilor lor exter externe* ne* — aşa aşa cum a conceput-o conceput-o Murray — este susţinută de idee?, că evoluţia individului uman şi a sistemului său de trebuinţe riu poate fi înţele înţeleasă asă şi expli explicat cată ă în afara afara intera interacţiu cţiunii nii acestuia cu mediul social şi cu mediul fizic. H.A. .A. Mur Murray ray ia în stud studiu iu dina dinami mica ca moţivationaiâ care se proiectează în povestirile realizate de subiect la T.A.T., tar în manualul formei finale a acestei acestei probe de personalitate personalitate (1943) arată că testul testul relevă relevă trebuinţe trebuinţe,, emoţii emoţii si sentiment sentimente, e, comple complexe xe şi conflic conflicte, te, eviden evidenţii ţiind, nd, totoda totodată, tă, tendinţe tendinţe refulate, refulate, pe^care subiectul refuză să le recunoască sau este incapabil 22

23

Testul Tematic de Apercepţie Apercepţie (studiu

Vasie P reda

să le conştientizeze. Elaborat dintr-o perspectivă a psihologiei psihologiei dinamice şi a psihanalize psihanalizei, i, T A.T.-ul A.T.-ul pune accentul pe maniera in care eul evită sau rezolvă rezolvă conflictele conflictele şi transformă transformă tensiunile care

decurg decurg din ele (V. (V. Shentoub, Shentoub, R. Debray, Debray, 1969), 1969), fapt ce se  poat e anal iza prin inte rpr eta rea pove sti ril or rea liz ate de subiect pe baza imaginilor imaginilor ambigue ale acestei probe proiec-

tive, într-adevăr, într-adevăr, cu cât creşte creşte ambiguitatea ambiguitatea stimulativă, cu atât este mai mare posibilitatea ca evaluarea şi interpretarea respectivei situaţiistim stimul ul să refl reflec ecte te proi proiec ecta tare rea a cadr cadrul ului ui de referinţă personală, idiosincretic al individului (Brune r, Postman, Postman, Rodrigues, 1970). Percepţia Percepţia —  în diferitele ei faze (detectare , identifi care, discriminare şi interpretare) — este influenţată influenţată de fact factor orii ii moti motiva vaţi ţion onal alii şi afect fectiv ivii ai personalităţii, p re cu m şi de starea „aperceptivă", adică de conţinutul imagistic aperceptiv şi de haloul afectiv corespunzător. Aper Apercep cepţia ţia este este tocmai tocmai proce procesu sull prin prin care care experienţa experienţa nouă este asimila1 â şi transfo transformat rmată ă prin prin prism prisma a expe experie rienţ nţei ei trecu trecute te a fiecărui fiecăruia; a; apercepţia este, deci, o interpretare care dă un sens particular experienţei personale. Real i atea fizică şi socială este investită cu trăsături

fantasmele fantasmele subiectulu subiectului. i. în funcţie de dinamica factorilor  interni — îndeosebi a celor motivaţionali şi afectivi — are loc si acorda acordarea rea de noi „valor „valorii semnalizatoare" sau are loc schimbarea valenţelor

obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. evenimentelor. Ipoteza că interpretarea de către subiect a imaginilor experienţei inilor T.A.T .A.T. se  ÎL zr. prin prisma experienţei personale anterioare a fost verificaţi experimental. Astfel, s-a demonstrat că percepţia şi interpretarea acestor imagini, ca de aitfel şi percepţia percepţia şi interpretare interpretareaa obiectelor obiectelor,, fenomenelo fenomenelor, r, a general, depinde, depinde, printre printre evenimentelor externe in general, altele, de amintirile amintirile personale, personale, uneori foarte vechi, mai mult sau mai puţin conştientizate, ae nivelul de anxietate actual al subiectului, de stările stările de frustrare frustrare prezente sau trecute (Abt, Bellak, Bellak, 1950), 1950), de Uc-bum Uc-bumtel telee acute acute ale subiec subiectul tului ui (Atkinson, 1966; Mc. Oie^and, 1966).

De-a De-a lung lungul ul timpu timpului lui s-a îmbog îmbogăţi ăţitt continuu validi validitate tatea a concept conceptual uală ă a Testului tematic de apercepţie, odată cu apariţia de noi variante si de noi modalităţi de interpretare.

Amintim în acest sens varianta pentru copii „Child „Children ren Apperceptlon Test" (C.A.T.) elaborată de L.£ellak 

monografic)

şi S. Bellak (1949), tot de pe poziţii psihanalitice, dar cu nuanţe noi în raport cu ideile susţinute de Freud. L. Bellak (1954) consideră psihanaliza ca o teorie a învăţării în raport cu viaţa subiectului: achiziţia de apercepţii, interacţiunea apercepţiilor (act (acte e „uita „uitate te", ", form formar area ea simpt simptom omel elor or în tulburările tulburările psihice, psihice, f ormarea o rmarea trăsăturilo trăsăturilorr de caract caracter er etc), etc), influe influenţa nţa primel primelor or aperce apercepţii pţii asupra apercepţiei stimulilor noi (sub această influenţă influenţă formându-se formându-se şi mecanismele mecanismele de apărare). Pers Person onal alit itat atea ea,, în vizi viziun unea ea lui lui L. Bellak, este concepută ca o sinteză de trăsături  în car e se struc st ruc tureaz tur eaz ă şi un si ste m complex al aperc apercepţ epţiil iilor or şi al percep percepţii ţiilor lor de natur natură ă diversă, care influenţează selectiv comp compo orta rtament mentul ul.. Exis Există tă „per percepţ cepţii ii"" care care determi determină nă un anumit anumit comporta comportament ment ce ţine seama de dificultăţile realităţii (eul), „percepţii" care scopuri ideale ideale îndepărtat îndepărtate e are sunt sunt legat legatee de scopuri (idealul (idealul eului) eului) şi „percepţi „percepţii" i" care guvernează guvernează conduita morală (supra-eul). Porn Pornin ind d de la aceas această tă concep concepţie ţie de nuanţă nuanţă psihan psihanalit alitică ică,, L. Bellak Bellak a destin destinat at proba C.A.T. investigării personalităţii personalităţii copiilor  între 3 şi 10 ani. Mate rial ul testu lui reprez intă 10 planşe cu scene antropomorfizate antropomorfizate din viaţa animal animalelo elor, r, consid considerâ erându ndu-s -se e că la aceste aceste vârste vârste copiii se proiectează proiectează mai uşor în acest mod, i de den t ifif ic ic â nd nd u - s e cu u şuri n ţă c u animalele. Testul de apercepţie pentru copii poate fi analizat şi interpretat aproximativ aproximativ la fel ca şi T.A.T .A.T.-ui. .-ui. Se pot face investig investigaţi aţiii în zonele de conflict ale subiectului, căutându-s căutându-se e identificăril identificările e sale, situaţia situaţia din familie — aşa cum se proiectează în povestiri — prin prisma relaţiilor pe vertica verticală lă (adulţi (adulţi copil) copil) şi pe orizont orizontală ală (într (între e fraţi) fraţi),, desc descop operi erind nduu-se se teme temeril rile, e, angoasa, angoasa, stările de anxietate, anxietate, mecanism mecanismele ele de apărar apărare, e, pulsiuni pulsiunile, le, gradul gradul de maturiza maturizare re afectivă, integrarea eului, nivelul de dezvoltare al supra-eului (Anzieu, (Anzieu, 1973). Ca şiT.A.T.-ul, Testul de apercepţie  pentru copii — după opinia lui Bellak — treb trebu uie util utiliz izat at într într-o -o pers perspe pect ctiv ivă ă a psihologiei psihologiei dinamice, unde accentul accentul cade pe

maniera în care eul este integrat sau este pe cale de integrare, transformând ând evitând evitând sau rezolvând rezolvând conflictel conflictelee şi transform tensiunile care decurg din ele.

Fundamentarea teoretică şi interpretarea C.A. C.A.T T.-ul .-ului ui se poate poate însă însă îmbogă îmbogăţi ţi pe baza baza cercetărilor mai noi de psihanaliză infantilă, a cer cercet cetăril ărilo or din domen meniul iul ling lingvvisti istici ciii structural structuraliste iste şi ale psiholing psiholingvist visticii, raportate raportate la

 psihologi a

25

genetică (Odier, Jakobson; De Saussure; Green; cf. A. Haynal, 1966), precum şi a cercetărilor privind conceptele psihosociale din vocabularul activ al copiilor (Takala, 1977). Astfel, în

concepţia psihanalitică actuală, pulsiunile şi acţiunile impulsive sunt controlate prin intermediul valorilor, acest control fiind un fenomen care derivă din supra-eu (Haynal, 1969). De asemenea, extinderea considerabilă a psihanalizei copiilor pare a fi fructuoasă mai ales prin referire la noţiunile: conflict, ambivalenţă afectivă si mecanisme de apărare, care releva elementele din aspectul dinamic al personalităţii şi al comportamentului. Legat de aceasta, Green semnalează interesul pe care îl reprezintă ideile rezultate din cercetările asupra dezvoltării cognitive şi afective (idei ale şcolii piagetiene respectiv, ale psihanaliştilor). în acest sens, Odier consideră „^alismul moral" (în sens piagetian) ar corespunde noţiunii - .i d. ^a dn sens freudian), întrucât este vorba de o „morală  j n îst rang-re" fundată pe resp ectul unilat eral. De Saussure ^iJ~rq s el că supra-eul poate fi definit în termeni „ i - i" ii c i reziduu ai „gândirii „gândirii realiste* si egocentrice pe " - i ) r lora , reziduu tipic al fixaţiilor la o anumită autoritate. = blac ale formarii supra-eului (identificarea primara, ^..■.-..:a.:, ;...:: :tu«ix^ ,,; kic.^ikaj.ci.V^ară agresivităţii) corespund :elor trei t u r ri zarea agresivităţii) stadii -ne alt: dezvoltării morale la copil, u caracterizate succesiv r  ai i«diferenţiere si participare; b) morala de con--.ir^ntere con--.ir^ntere c«re este bazată bazată pe respectul unilateral şi definită _ i u „reali „realisrr srr al moral moral"; "; c) morala de cooperare şi de schimburi ~e iu tare m lezvoltarea-ontogenetică, după vârsta de 5-6 ani, pe de o pare euî devine tot mai capabil să stăpânească i x siunile siunile s lumea externă, externă, iar pe de altă parte ajută la \~ ut erai ea „supraeului iraţional". Pe măsură ce procesele <*ului câştigă o influenţă mai mare în viaţa psihică a copilului, ţu<"" catile morale devin mai autonome şi mai raţionale. Sub innuenţa eului, mecanismel mecanismele e operaţio operaţionale nale ale supra-eulu supra-euluii se  îmbogăţe sc ş i pri mesc noi t răsături, respectiv, o flexibilitate si o variabilitate de care este lipsit supra-eul infantil. Armonia crescută între standardele morale şi standardele etice ale supra-eului supra-eului si scopurile eului dirijate spre realitate va facilita colaborarea dezirabilâ intre supra-eu şi funcţiile corespunzătoare ale eului (Jakobson; cf. Haynal, 1966). L. Seve (1974) consideră că ceea ce freudismul vizează prin conceptul 26

Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

supra-eu ar trebui regândit pe baza a ceea ce se înţe înţele lege ge prin prin infrastructur infrastructurile ile sociale, sociale, familiale şi personale. Aceste infrastructuri determină condiţiile î n care, de fapt, orice lege, orice dator datorie ie sau sau ceri cerinţ nţă ă mora morală lă pot deven devenii pentru o personalitate în formare, respectiv pentru copil, un element pertinent. Iată, deci, doar câteva  încercări de a regândi conceptele conceptele psihanalitice psihanalitice care au fost incluse în fundamentarea teoretică a T.A.T.-ului şi a C. A.T.-ul A.T.-ului, ui, încercări încercări de care trebuie trebuie să ţinem ţinem seama seama şi în interpr interpreta etarea rea acesto acestorr probe proiective.  în acest sens, ni se pare util să aminti amintim m şi câteva câteva concluzii ale cercetărilor colaboratorii rii (1977)  între prin se de M. Takala akala ş i colaborato psihosociale le şi dezvoltarea privind privind conceptele conceptele psihosocia capacităţi capacităţiii de interpret interpretare are a situaţiilo situaţiilorr i nt nt er er pe pe rs rs on on al al e în o nt nt og og en en ez ez ă, ă, care fundamen mentar tarea ea teore teoretic tică ă a  îm bo gă ţe sc şi funda C.A.T C.A.T.-u .-ului lui.. Astfel Astfel,, Takala akala şi cola colabo bora rato torii rii reliefează reliefează o dezvoltare dezvoltare stadială a capacităţii capacităţii copiilor de a percepe şi interpreta componentele motivaţionale şi a fe c ti ve ale compo comporta rtamen mentul tului ui perso persoan anelo elorr aflate aflate în interacţiune. Cercetările au demonstrat şi faptul — ce poate părea paradoxal — că în dezvoltarea psihog psihogenet eneticâ icâ mai întâi se structu structure rează ază meca mecani nism smel ele e de perc percep eper ere e a relaţ relaţii iilo lorr interperscnale, copilul descriind şi evaluând în primul rând interacţiunea în care este implicată o persoană persoană,, si ulterior ulterior se dezvoltă dezvoltă capacitate capacitatea a de a-1 percepe sub unghi psihosocial psihosocial pe ce lă lalt. De a s em em e n ea ea , t re re c er er e a de la e x ppll i ca ca r ea ea comportamentului exterior la explicarea stărilor şi reac reacţi ţiil ilor or psihice psihice ale persoanei persoanei permite permite  înţ ele gerea ge rea inte in tenţ nţiiii lor, lo r, sentimentelor, aspiraţ aspiraţiilo iilorr celuilal celuilalt. t. Privit Privit prin prisma prisma teoriei teoriei (Kelly, 1955), acest proces „constructelor „constructelor personale" personale" (Kelly, desemnează capacitatea unei persoane de a reconstrui şi de a opera cu „constructele personale" ale altei altei persoane persoane,, pentru pentru a-i înţele înţelege ge şi prevede prevedea a comp compor orta tame ment ntul ul.. Aces Aceste te cons consid ider eraţ aţii ii teor teoret etic ice e treb trebui uie e să ne stea stea în aten atenţi ţie e atunci atunci când analizăm analizăm intera interacţi cţiuni unile le dintre dintre eroul povestirilor C.A.T. C.A.T. sau T.A.T., .A.T., cu care se identi identific fică ă subiec subiectul tul şi celelal celelalte te person personaje aje implicate in acţiune. De asem asemen enea ea,, în inte interp rpre reta tare rea a C.A.T.-ulu C.A.T.-uluii şi a T.A.T.-ului .A.T.-ului,, psihologul psihologul va ţine seama de constatările experimentale ale lui Takala privind evoluţia limbajului la copil din punctul de vedere al conţinutului psihosoc psihosocial ial şi al implica implicaţii ţiilor lor sale sale morale morale.. Astfel, s-a constatat că, pe măsura

Testul Tematic de Ap

inaintării in vârsta, creşte frecvenţa utilizării de către către copii copii a cuvintelor de tip „distructiv" şi „agresiv" (ceartă, egoism, invidie e t c. ) în explicarea unor situaţii psihosocia le prezentate  în imag ini, care cuprind un număr e ga l de stimuli pozit pozitivi ivi şi negativi (stenic (stenicii şi distimici). Pe această bază, analiza limbajului povestirilo r C.A.T C.A.T. şi  T.A.T.  T.A.T. poate fi utilizată în aproximare a tendinţelor latente latente de agresivitat e şi în precizarea funcţiilor specifice pe care le au anumite med medii de socializare şi anumite relaţii interperso nale în stimularea sau inhibarea comporta mentului psihosocia l agresogen . Cons iderăm iderăm că datel datele e pe care le-am adăugat până până aici aici fundamen tării teoretice iniţ iniţia iale le a Testului t e ma ma t ic ic d e

apercepţi e,  preluate din din dive divers rsee teorii despre motivaţie şi din unele expriment e psihologic e, precizeaz ă şi  îmbo găţe s c validitatea conceptual ă a acestei probe

aficf  

proiective. Pe baza integrării acestor date în fundament area teoretică a  T.A.T.-ului  T.A.T.-ului se rele relevă vă mai pregnant sensul termenului apercepţie şi sen sensul sul

termenului proiecţie, această probă psihologic ă urmărind descoperirea a c e ea c e est e ma i  prof und, mai a s c un s în structura personalit ăţii subiectulu i,  înde osebi a ceea ce nu este accesibil uneori nici conştiinţei celui examinat.  în acest sens, apercepţi se a refe referă ră la fapt faptul ul că percepţiile , ca ş i asociaţiile de i dei sau gândurile subiectului , sunt sunt nu numai rezultatul prelucrării stimulărilo r exter externe ne actuale, ci şi al experienţe i anterioare a persoanei, precum precum şi al elementel or acti active ve din structura motivaţion alâ şi afectivă, al atitudinilor si aspiraţiilor acesteia. Proiecţia poate fi considerar ă c a un mecanism prin prin car care subiectul „se eliberează " de o p a r te a conţinutul ui s ău psihic (dezirabil sau cel mai ma i adesea

indezirabil ), de natură cognitivă, afectivă, motivaţion ală şi atitudinal ă, care se manifestă  în viaţ a sa interioară şi în comporta ment cu o frecvenţă şi cu o forţă deosebită , exteriorizâ ndu-1 ndu -1 prin mijloacele şi form formele ele de expresie verbală. Deci, Deci, şi în povestirile  T.A.T  T.A.T:, :, subiectul  îşi proiecteaz ă nu numai conţinutul său său ideo ideo-afec afecti tiv v şi motivaţion al penibil penibil,, indezirabil, neconştie ntizat ntizat sau neaccepta t de conştiinţă, ci şi ceea ce es t e acceptat sau sau ceea ceea ce es t e dorit (trebuinţe , interese, aspiraţii, dorinţe, emoţii, sentiment e, atitudini) .

4. ANALI ZA ŞI INTERP RETAR EA

POVES TIRILO R T.A.T. DUPÂ H.A. MURRA Y 4.1. Condiţii ale analizei şi interpret ării povestiril or T.A.T.

Anali za şi interpretar ea datelor datelor obţinute prin T.A.T. .A.T. este este doar doar  în mic ă măsură standardiz ată, ată, fapt fapt pentru care  judecata clinic clinică ă şi experienţ a examinat orului au un mare rol. Interpretul povestirilo r T.A.T. .A.T. se bazează pe un baga agaj de cunoştinţ e de psihologie clinică dobândit inclusiv prin observare a şi testarea bolnavilor psihic psihicii de toate categoriile şi a unu unui mare numă numărr de persoane normale iar dacă vrea să ajungă ajungă „la profunzime a lucrurilor* are nevoie nevoie şi de cunoştinţe de psihanali ză validate de cercetăril e psihologi ce contemporan e.

De mare utilitate

pentru  începător i este confruntar ea concluziil or desprinse pe baz a aplicării şi interpretă rii rii T.A.T .A.T..ulu i cu faptele de viaţ viaţă, ă, cu datele obţinute despre subiectul examinat pe alte căi: căi: prin rin metoda biografică, prin convorbire a clinică şi prin prin alte alte prob probe e de personalit ate. Murray (1943) avertizează

că istorioarele  T.A.T  T.A.T.. oferă şi multe prilejuri de

 pr oi ec tar e a  pr opr ii lor  complexe sa u conflicte al e interpretului sa u de util utiliz izar aree în interpretare a ideilor  izvorâte din

teoriile psihologic e favori favorite te ale acestuia. «Psihanali stul amator" — care nu ţine seama seama de realitatea şi complexit atea faptelor — nu face decâ decâtt să se înşe înşele le

pe el  însu şi da c ă în interpretar ea acestui test proiectiv dă c ur s liber imaginaţie i sale sale.. La rândul să u , D. Anzieu (1973) atrage atenţia asupra faptului că dacă se refuză opinia după dup ă care care examinato rul se poate proiecta în interpretar ea povestirilo r T.A.T. .A.T. la fel cum subiectul se proiecteaz ă în timpul administră rii probei, probei, totuşi trebuie trebuie să admitem că interpretar ea acestui test rămâne, în unele aspecte, supusă structurii personalită ţii examinato rului. De aceea, cunoaşter ea de către examinato r a .ecuaţiei sale personale ", conştienti zarea relaţiei interperso na le pe care 29

Testul Tematic de Apertxpţe (studiu

subiec subiectul tul o dezv dezvol olta ta cu el pe parc parcur ursul sul administrării T. A. A. T. T. -u -u lu lu i,i, a ut ut oa oa na na lili za za nsferu rulu luii său său asup asupra ra subi subiec ectu tulu luii contratransfe examinat sunt elemente necesare pentru o interpretare adecvată a povestiri lor. Cele Cele de mai mai sus sus ne arată rată că este este permanent actuală opinia lui lui Murray (1950, (1950, p. 8) după care „viitorul T.A.T.-ului este legat de posibilitatea de perfecţionare a interpretului (a  psihologului —  n.n.) — instrument uitat al psihologiei — mai mult decât de perfecţionarea materialului testului".  în inter pretarea T.A.T.-ului sunt necesa re şi câteva câteva date date de bază bază despr despre e subiec subiectt şi despre persoanele apropiate ate acestuia: vârsta, sexu sexul, l, dacă dacă părin părinţi ţiii trăi trăies esc, c, dacă dacă sunt sunt decedaţi sau divorţaţi, profesia, starea civilă a subiectului etc. Fără ele interpretar interpretarea ea poate fi mai dificilă. O analiză „oarbă", fără raportare la astfel de date, spune Murray, este o „acrobaţie care poate reuşi sau poate eşua; de aceea ea nu  îşi găseşt e locul , în pr actica clinic ă". Pentru a interpreta datele obţinute prin  T.A.T.  T.A.T. este, de asem as emen en ea, ea , util ut il să cuno cu noaş aş tem te m elaborat rate e de subie subiect. ct. în sursele sursele povestirilor povestirilor elabo funcţi funcţie e de circum circumsta stanţe nţe,, se poate poate proce proceda da imediat după examinare, sau după câteva zile, la :':.'/.: :':.'/.:::_ ::_.. :^ : C':V:T Ir.fbnritii Ir.fbnritii.. Examinatorul Examinatorul poate  justif ica  între băril e sale expli când subie ctul ui că studiază factorii implicaţi in elaborarea temelor litera literare re,, sau poate apela şi la a ltlt e pretexte plauzib plauzibile, ile, pentru pentru a incita incita subiect subiectul ul să-şi să-şi rememoreze sursele ideilor sale. Subiectul este rugat să spună, in cazul fiecărei povestiri, dacă tema tema a deriv derivat at din expe experie rienţa nţa sa proprie de viaţ viaţă, ă, din din expe experi rien enţa ţa prie priete teni nilo lorr sau sau a cunoscuţilo cunoscuţilorr săi, din lecturi lecturi,, din filme filme etc. etc. Uneori Uneori istorio istorioare arele le sunt create pe baza elementelor preluate din lecturi sau din filme fie datorită rezistenţei eului la

acţi acţiun unea ea de „son „sonda dare re", ", de „des „desci cifr frar are* e* a personal personalităţii ităţii,, fie din cauza lipsei lipsei efortului efortului si dispoziţiei imaginative. Şi în ultimele două cazuri are are loc loc o anumi anumită tă proie proiecta ctare re a subie subiectu ctulu lui, i, de oa oarec e î ns nsăş i sele cţ cţi a, a, reţinerea şi reproducerea reproducerea unora sau altora dintre episoadele Ulmului vizionat sau ale cărţii citite s-au făcut prin prisma unor trăsături de personalitate ale subiectului, ale unor „constructe personale" care relevă diferite aspecte ale substructurii motiv motivaţi aţion onale ale,, afect afectiv ive e şi axio axiolog logice ice a

'.jprsonaiitatii acestuia.

monografic)

4.2. Analiza conţinutului ş l

formei povestirilor T.A.T.

analiza

Murray Murray (1943) (1943) şi alţi alţi autori autori (Kotr (Kotrows owski, ki, 1950 1950;; Bell Bella ak, 1954 1954;; Rapa Rapapo port rt,, 1946 1946 ş.a. ş.a.)) sublin subliniaz iază ă faptul faptul că pun punctu ctull de  plecare în interpreta interpretarea rea T.A.T.-ulu .A.T.-uluii fl constituie constituie elementel elementelee de conţinut şi apoi cele de formă. " 4.2.1. Analiza conţinutului povestirilor T.A.T. 4.2.1.1. Descoperirea eroului sau a eroilor, adică

a personajului (personajelor) cu care subiectul se iden identi tifi fică că prin prin proi proiec ecta tare rea a unor unor treb trebui uinţ nţe, e, dorin dorinţe ţe,, aspi aspira raţii ţii,, stăr stării afec afecti tive ve,, atit atitud udin ini, i, c on onst it itui e pr im ima sa rrc c in ină în an a all iz iz a şi interpre interpretare tarea a povest povestiril irilor or T.A.T .A.T. După După Murray Murray (1950), eroul tinde să fie: •personajul de care persoana testată este cea mai interesată, adoptându-i punctul de vedere, descriindu-i cu cele mai multe detalii acţiunile, mobilurile şi sentimentele; •personajul care seamănă cel mai mult cu subiectul sub unghiul vârstei, sexului, statutului social, care

 împăr tăşeş te un ele s entim ente ale subiectului şi urmăreşte aceleaşi scopuri ca şi el; •eroul — fie de sex masculin, fie de sex feminin — 

este persoana sau una dintre persoanele care figurează în planşe, care apare de la început în acţiune, joacă rolul principal şi este implicată în deznodământ. Cu toate că, de obicei, majoritatea povestirilor au un erou unic — uşor de recunoscut după criteriile de ma i s us us — se pot ivi şi situaţii situaţii mai complexe cum sunt cele de mai jos: a) Identificarea subiectului cu un personaj se schimbă uneori în cursul povestirii, existând mai multe „secvenţe ale eroului*.  b)„Forţele psihice" care provin din

personalitatea subiectului pot fi „încarnate" în două personaje diferite. De exemplu, o conduită antisocială este exprimată printr-un infractor, iar conştiinţa morală — printr-un agent al ordinii publice. O astfel de situaţie este denumită de Murray „temă endopsihicâ" (situaţie de conflict intim) a două „componente erou". Asemenea situaţii pot apare şi  în ca zu l un ei „ambivalenţe afective". c)Subiectul poate povesti o istorioară care conţine altă istorioară, în care, de exemplu, eroul este martor al

31

TestuJ Tematic de Ap

evenimen telo telor, r, iar iar un personaj secundar care-1 simpatize ază ază joac joacă ă

rolul  principal. în acest c az este vorba de „erou  principal" şi

„erou secundar" . După Murray, fiecare dintre eroii menţionaţi exprimă tendinţel e inaccept a te te , r âu âu integrate sau sa u

conflictuale ale subiectului. d)Su

biec tul poa te să se ide ntifi ce şi cu un pers onaj

de sex opu s şi săşi exp rim e în ace st mo do part ea trăs ătur ilor per son alit ăţii sale . In ace st caz ave m indi cii ale unei put erni ce com pon ent e psih ice fem inin e (.An ima "—  în con cepţ

eptie (studiu

grafic 

ia lui C.G.  Jun g) şi ale une i put erni ce co mp one nte psi hic e ma scul ine („An imus ") la o feme ie.  în e) în

sfâr şit, se poa te să nu apa ră un per son aj cen tral  în isto rioa rele ela bor ate de sub iect , atri but ele ero ului fiin d rep arti zat e apr oxi mat iv ega l uno r eroi parţ iali sau unu i gru p de per son aje. A.Z. Piotrowski (1950) priveşte mai nuanţat problema desprinde rii şi analizei eroului (eroilor) din

povestiril e T.A.T. .A.T. şi pu n e i a  îndoia lă principiul lui Murray după care erou eroull ar reprezent a  întotd eau na subiectul, iar celelalte personaje ar reprezent a anturajul real. După Piotrowski , eroul arată ceea CT  subiectul cred crede e că este este sau sau c ee ee a c e vrea sâ fie. adică tendinţele acceptate de cătr către e conştiinţa sa; celelalte personaje exprimă alte tendinţe ale subiectul ui , ma i puţin acceptate sau neacceptate.

A.Z. Piot row ski sta bile şte urm ăto arel e regu

li: a)Ac

ţiun ile pov esti rilo r  T.A.  T. suf  eră mai puţi ne dist orsi uni dec ât per son ajel e. O acţi une ina cce pta bilă est e „de pla sat ă", adi că atri

bui tă unu i alt per son aj, iar acţi unil e con trar e ale di v ers er s elo r per son aje di n ace eaş i pov esti re rep rezi ntă

alter  nati va dile mei inter  ioar  e, a conf  lictu lui ideo -

afe ctiv de car e sub iect ul est e stă pân it.  b)Fi eca re per son aj al une i pov esti ri exp rim ă un asp ect al per son alit ăţii sub iect ului . Dor inţe le sub iect ului tind sâ fie atri bui te uno r per son

aje ale căr or trăs ătu ri le  just ific ă cel mai bin e. De exe mpl u, un adu lt îşi exp rim ă dori nţel e infa ntil e

atrib uind u-le unui copil . c)C

u cât o mot ivaţ ie est e mai acc ept abil ă pen tru co n ştii nţa nţ a mo ral ra l ăa su b iect ului , cu at â t ma i ma re est es t e ase mă nar ea dint re sub iect şi per son ajul din pov esti rile  T.A.  T.A.  T.  T. căr uia i se atri bui e ace ast ă mot ivaţ ie. O mot

ivaţ ie din ce  în ce mai puţi n acc ept ată est e proi ect ată mai  întâ i  într -un per son aj 32

de acelaşi sex şi de vârstă diferita, a poi de sex opus şi de aceeaşi vârsta, apoi de sex sex şi de vârsta

diferit diferita, a, iar  în cele cele din din

urmă în mişcarea unui obiect inanimat. Această regulă, menţionat ă de Piotrowski , ne permite să discernem dacă este vorb vorba a de sentimen te refulate de subiect şi atribuite unor

 pers onaj e ale  poves tiri lor  T.A.T., diferi diferite te de şi erou

fără raporturi cu persoanel e real e din anturajul subiectul ui. E lementele esenţiale care care stau stau la baza caracteriz ării eroilor din povestiril e T.A.T. .T. rezi rezidă dă în mobilurile , tendinţele şi sentiment ele acestora, aşa aşa cum cum se desprind ele din acţiunile

 povestirilor   povestirilor   prin rapor raporta tare re la „presiunile externe" externe" (la mobilurile,

tendinţel e şi sentimen tele celorlalte personaj e) şi din deznodă mântul fiecărei istorioare elaborate de subiect. 4 .2.1.2.

Trebuin ţele, emoţiile , sentime ntel ntele e şi atitudinile eroilor

Pentr  u a expli explica ca

reacţiile comporta mentale ale eroilor, Murra Murray y a utilizat utilizat în primul râ nd o l ist ă de 28 de trebuinţ e („need") psihogene,

explicând u-le -le mai pe larg pe următoare le: supunere a, dominare a, trebuinţa de realizare, trebuinţa de sprijin,

solicitudine a, sexualitatea,  pasivita tea, agresivitatea

şi agresiune a (emoţion ală şi verbală, materială şi socială, materială şi antisocial ă, distrucţia) , agresivita tea şi agresiune a c on tr a proprieipersoane. Pe lâng lângă ă aceste trebuinţe, prin anali za povestiril or T.A.T .A.T., psihologul va desprinde şi alte altele le,, c a re se pot manifest a la eroi eroi  în cadr ul interrelaţi i l or cu „presiune a externă", cum ar fi: trebuinţa de achiziţie, trebuinţa de conservar e, trebuinţa de ordine, trebuinţa de organizar

e, trebuinţa ludică, trebuinţa de considera ţie, trebuinţa de superiorit ate, trebuinţa de exhibiţie, trebuinţa de apărare (reacţie defensivă ), trebuinţa de evitare a inferiorită ţi i şi a eşecului, trebuinţa de hipercom pensare, trebuinţa de autonomi e (independ enţă), trebuinţa de protecţie (simpatie) , trebuinţa de cunoaşte re ş i de curiozitat e,

trebuinţa de informare şi interpreta re etc. Aceste trebuinţe — s ub unghiul vectorial — pot fi pozitive şi negative,  în măsura  în care ele duc la apropiere a sau la depărtare a de obiect.  Trebui  Trebui nţel e  pozit ive

s unt la rând rândul ul lor  lor  atractive (apropiere de obiect obiectul ul

preferat, iubit) iubit) sau coercitive (apropiere agresivă c u sc o p de dominare) .  Trebuinţel  Trebuinţel e negative sunt toate repulsive (Murray, 1938).

33

testul Tematic de i

Pe

lângă trebuinţe, psihologul analizeaz ă şi extrage

din  pov est iri le T.A.T.

emoţiile şi sentime ntele eroilor, respectiv factorii emotivacti ctivi ai diferitelor acţiuni comportamentale manifesta te de eroi. Alături de stările afective menţionat e de Murray— conflictele , versatilitat ea emoţional ă (labiiitatea , instabilitat ea emotivă), descurajar ea, anxietatea , entuziasm ul, neîncrede rea, gelozia gelozia — trebuie extrase extrase şi alte emoţ emoţii ii şi sentiment e care se degajă din conduita eroilor, inclusiv emoţiile şi sentiment ele superioare (cognitive, morale şi estetice).  Totoda  Totoda tă se extrag extrag atitudinil e şi trasaturi le caracteriale

care îl definesc pe eroul fiecărei povestiri  T.A.T  T.A.T.. Psih ologul notează forţa fiecărei variabile (trebuinţe, emoţii, sentiment e etc.) în funcţie de intensitat ea, durata, frecvenţa manifestăr ii şi de

ografic

importanţ a pe care o are în intr intrig igă, ă, in acţiunea povestiril or. Murray indică indică să se noteze noteze forţa fiecărei variabile cu ajutorul unei unei scări scări cu cinci valori: de la 1 l a 5, aceasta din urmă urmă fiind fiind cota cota maximă, acordată  în cazul unei unei forţe forţe deosebite a unei variabile. De exemplu, dacă eroul manifestă o uşoa uşoară ră iritabilitat e se acordă c ota 1 pentru variabila agresivita te emoţional ă şi verbală; când apar  însă scene mânie d e mânie violentă sau de căutare permane ntă a certuri certurilor lor,, a conilictslor  cu alte  persoane se acorda acorda cota cota maximă,

respectiv 5. D atorită faptului că nu sunt elaborate norme de frecvenţă şi intensitat e a trebuinţel or, emoţiilor şi sent sentii-

mentelor  er ooii lo lo r c u care se identifica diferite categorii categorii de

subiecţi, respectiv nu exist există ă note standard la care să se facă referiri pentru a fi  în măsură să consemne ze diferenţier i ale forţei de manifesta re a variabilel

or menţionat e, psihologul trebuie să posed posede e o serioasă experienţ ă în aplicarea şi în interpretar ea T.A.T..A.T.ului, să posede un fel de „etalon intern".

Desi gur, pentru caracterizar  e a e ro ro ilil or or   v a r ea ea lili za za

profilul psihologic al acestora, pe baza trebuinţel or, emoţiilor,

sentimentelo r, atitudinilor  caracteriale etc, ce se

manifestă cel mai frecvent şi cel mai inte intens ns în cele douăzeci de istorioare

realizate prin aplicarea T.A.T.-ului la un anumit subiect, subiect, care

 îşi proiectea ză propriile trăsături psihic psihice e şi trebuinţe, dintre acestea multe nefiind conştienti zate. Adep

al t psihanaliz ei, Murray consideră că, în strânsă legătură cu trebuinţel e, în declanşar ea şi menţinere a conduitei intervin:

idealul eului

(idealul realizării de sine sine); ); narcisismul

(dragoste a pentr entru u sine însu şi); supra-eul integrat

( eu l se  po at e conforma su pra-

e ul ul ui ui )

şi

supra-eul  în co nf lic t

(manifest at prin c ri ri ză ză d e conştiinţ ă, sentimen te de culpablitat e, depresie).  în opinia lui Murray, acestea trebuie analizate şi menţionat e pentru ntru fiecare povestire, iar pe baza baza unei unei scări de la -3 la +3 se evaluează

mani manieera în care eul este

structurat şi opin opinia ia pe care eroul fiecărei povestiri povestiri o are despre el însu însuşi şi.. Legat de aceste aspecte, menţionă m că unii unii autori

(Whiteley, 1966) au utilizat T.A.T.-ul  pentru a studia

funcţia

adaptativa a pe eului,

baza estimării următorilo r parametri: dominarea , agresivitat ea, trebuinţa de realizare, autonomia , acceptare a de către erou a responsab ilităţii pentru acţiunile sale, abilitatea eroului de a-ş i determin a şi conduce impulsuril e, abilitatea eroului de a-şi a-şi duce duce la bu n sfârşit acţiunile.

 în acest sens, funcţia adaptativa a eulu euluii se evaluează

în rapor raportt cu capacitatea subiectului de a util utiliz izaa adecvat expe-

rien rienţa ţa sa anterioară , de a percepe nuanţele emoţiilor ş i de a conduce acţiunea povestirii  în raport cu tema. Din analiz a

povestirilo r T.A.T. se pot desprinde şi câteva .trăsături generale"

ale ale eroi eroilo lor  r  (respectiv, ale subiectului

care se proiectea ză), dintre care menţionă m: creativitat ea, persistenţ a efortului, intensitat ea efortului,

impulsivitate a s au deliberarea înainte de a

acţiona, extraversiunea („exocath exia " şi „extrocepţ ia" în concepţia lui Murray, care se refer eferă ă la investirea energiei în viaţa practică şi, respectiv, dominarea faptelor), introversi unea („endocathexia" şi „introcepţi a", a", adic adică ă investirea energiei în viaţa interioară

şi, respectiv, dominarea emoţiilor şi sentiment elor),

subiectivitate a („proiectivita tea" — în limbaj limbajul ul lui Murray Murray)) sau obiectivitate a în aprecierea altora, emotivitatea, angoasa,

tendinţa spre radicalis m s au spre conservat orism, spre

uniformitate sau s pr e schimbare, coordonarea sau lipsa de

coordonar e a gândirii şi acţiunii („conjunct ivitatea" sau „disjunctiv itatea", după Murray).  în analiza analiza şi interpreta rea datelor se ţine seama seama nu numa numaii de frecvenţa şi intensitate a fiecăr fiecărei ei variabile

 psihice

a

eroilor (trebuinţe, emoţii, sentiment e, trăsături generale) luate izolat, ci şi de modu modull cum se combină  între ele aceste variabile, precum precum şi de raporturile pe care le au c u o altă categorie de variabile, şi anum anume e cu .presiunile externe".

35

Testul Testul Tematic Tematic de Apercepţ  Apercepţ ie i e (studiu (studiu

VasSe Preda-

4.2.1.3. Forţele care provin din mediu („presiunile externe") Analiza forţelor externe începe prin a se stabil stabilii care care dint dintre re elem elemen ente tele le obiş obişnu nuite ite aie aie medi mediul ului ui exte extern rn lipse lipsesc sc şi care care dintre aceste forţe forţe se manife manifestă stă cu o frecv frecvenţ enţă ă şi cu o intensitate intensitate mare, deosebită. deosebită. De asemenea, asemenea, se notează trăsătur trăsăturile ile psihice psihice ale personaje personajelor lor cu care au de-a face eroii, apreciindu-se: dacă sunt sunt în majoritat majoritatea ea cazurilo cazurilorr binevo binevoitoa itoare re sau ostile; dacă personajele de un anumit sex sunt mai binevoitoa binevoitoare re sau mai ostile decât celelalte; celelalte; dacă se face referire mai frecventă la personaje de o anumită etate (care ar putea reprezenta mama sau tatăl subiectului, chiar dacă legătura nu es te te di re rec t fo rm rmul at ată) ş i se not ea eaz ă caracteristicile caracteristicile lor. lor. Psihol Psihologu ogull va reţine reţine pentru pentru interpreta interpretare re şi alte persoane, persoane, fiinţe sau obiecte materiale introduse de subiect din imaginaţie în cadrul povestirilor realizate pe baza planşelor  T.A.T., considerate forţe externe cu semnificaţie deoseb deosebită ită în sistem sistemul ul relaţion relaţional al al subiectul subiectului ui (eroului). in schema dinamicii personalităţii, Murray utilizează o listă de pe?te 30 deT „presiuni externe" (tipuri de forţe din mediu sau ipuri de situaţii), pe care le-a clasat după efectul  pe care-i au sau pe care l-ar putea avea asupra eroului (eroilor) din povestirile  T.A.T.  T.A.T. Mai mult de jumătate din presiunile exte exteri rioa oare re sunt sunt,, de fapt fapt,, treb trebui uinţ nţe e ale ale personajelor cu care eroii au de-a face in cadrul acţiunil acţiunilor or din povesti povestirile rile realiza realizate te de subiect. Noţiunea „presiune externă" cuprinde însă şi absenţ absenţa a sit laţiilo laţiilorr favora favorabil bile e exter externe ne (lipsă, (lipsă, priv privar are, e, pier pierde dere re,, depos deposed edar are), e), precu precum m şi tulburările corporale sau leziunile corp corpora orale le pe care le suferă eroii şi la care trebuie să se adapteze (boală (boală,, sufer suferinţ inţă ă fizică fizică,, desfig desfigura urare re etc). etc). Adese Adesea, a, o forţă forţă exte extern rnă ă unică unică rezul rezultă tă din fuzio fuziona nare rea a a două două sau sau mai multe multe .presi .presiun unii exterioare' exterioare' diferite. Dintre „presiunile „presiunile externe" externe" menţionăm: menţionăm: afiliaţia (asociativă şi emoţională), emoţională), agre agresi sivi vita tate tea a şi agre agresiu siune nea a (emoţi (emoţion onală ală şi verba verbală lă,, materi material ală ă şi socia socială lă,, materia materială lă si antisoc antisocială ială,, distrug distrugere erea a bun bunuril urilor or eroului eroului), ), domi domina nare rea a (con (const strâ râng nger erea ea,, restr estric icţi ţia, a, persuasiunea, persuasiunea, seducţia), solicitudinea, respingerea,  pri var ea, pier der ea, peri colu l material (ce provine de la forţe naturale), răniri, mutilări  provocate de un animal. L a f el el c a s i î n c az az ul ul t re re bu bu in in ţe ţe lo lo r, r, emoţiilor şi sentimente sentimentelor lor eroului, „presiuni „presiunile le externe*" externe*" se cotează pe o icara de ia 1 la 5, criteriile de apreciere fiind intensitatea, 36

monografic)

frecve frecvenţa nţa,, durata durata şi gradul gradul de semnific semnificaţie aţie în intrigă a fiecărei forţe ce provine din mediu. 4.2. 4.2.1. 1.4. 4. Anal Analiza iza desf desfăşu ăşură rării rii şi a deznodământului povestirilor T.A.T. .A.T.  în afar af ar ă de anal an al iz a în tre prin pr in să cu scopul de a desprinde eroul cu care se identifică subiectul, a trebuinţelor, emoţiilor, sentimentelor şi atitudi atitudinilo nilorr eroului eroului,, a .presi .presiunil unilor or externe" externe" impl implic icat ate e în acţi acţiun unil ile e aces acestu tuia ia,, o mare mare importanţă importanţă se acordă acordă analize analizeii desfăş desfăşură urării rii şi deznodământului povestirilor T.A.T. T.A.T. Pentru fiecare povestire se notează: •Eroul provoacă evenimentele sau le suferă? •Cum reacţionează eroul la presiunile mediului (agitaţie, abandon, disimulare, triumf  etc.)?  în ce măsură şi cu ce vigoare lupt ă eroul • în  împotri va forţelor ce i se opun? •Cum face eroul pentru ca situaţia să progreseze spre un deznodământ favorabil? După Ombredane (1949) esie vorba de „stilul conduitei", care poate fi: impulsiv sau controlat; energic sau slab; tenace; coordonat sau necoordonat; suplu sau rigid; cu iniţiativă

sau inert. •Acţiunile povestirilor sunt doar verbale, doar gândite

sau sunt realizate în fapt; ele sunt trecute,  pre zen te sau viitoare? •Deznodământul — sub forma soluţiilor

sau a con cluziilor — are o tonalitate afectivă pozitivă, negativă sau neutră? •Reuşita sau eşecul este parţial, total sau este  îndoielnic?  îndoielnic? Reuşita Reuşita se se datoreşte datoreşte mijloacelor mijloacelor proprii ale eroului? Eşecul se datoreşte forţelor externe? •Gradul de frustrare, sentimentul de neplăcere al '  eroului în cazul eşecului. •Dacă eroul a săvârşit un lucru indezirabil din punct de vedere social (de exemplu, un delict), are sentimente de culpabilitate, îşi recunoaşte Vina, este pedepsit? •Deznodământul este în întregime în raport cu mo tivaţia eroului, este conform efortului acestuia, 1946;

este un compromis? • Absenţa deznodământului (Rapaport,

Shentoub si Shentoub, 1958).

 Trecând  Trecând în revistă, din punctul de vedere al eroului ului,, fiec fiecar are e dint dintre re inte intera racţ cţiu iuni nile le trebui trebuinţe nţe presiu presiuni ni extern externe, e,  psihologul evalu evaluea ează ză suma suma pedep pedepse selo lorr şi frustr frustrări ărilo lorr suferit?

37

Vasăe Preda

de erou (eroi), gradul relativ de succes sau de eşec, proporţia proporţia deznodămiiitelor fericite şi a celor nefericite. 4.2.1.5. Analiza tematicii povestirilor T.A.T.

Imaginile T.A.T. impun subiectului anumite elemente

de interpre interpretar tare, e, insă., insă., cu toate toate acestea, acestea, se constată că şi la planşe planşe puternic sugestive sugestive se obţin povestiri povestiri foarte diferite, iar in raport raport cu creşterea creşterea gradului de ambiguitate ambiguitate al planşelor planşelor libertatea şi posibilitatea de interpretare sunt mai mari, deci şi varietatea temelor va fi mai mare. Anzieu (1973, pp. 146-149) prezintă o sinteză a temelor  întâl nite în povest irile T.A.T. T.A.T. realizate de subiecţi normali normali şi de subiecţi nevrozaţi, nevrozaţi, incluzând incluzând aici şi temele obţinute de Shentoub şi Shentoub (1961) prin aplicarea acestei probe proiective. Pentru analiza adec vată a t e m el o r tre b ui e dife difere renţ nţia iate te pove povest stiri irile le impe impers rson onal ale e şi pove povesti stiril rile e in care care întrîntr-ad adev evăr ăr subie subiectu ctull se proiectează. proiectează. După Murray Murray,, 30% din pove povestiri stiri sunt impers imperson onale ale,, dar dar şi dintr dintre e aces aceste tea, a, în mod mod obişnuit, se poate extrage un oarecare număr de informa informaţii ţii semnific semnificativ ative e privind privind trebuin trebuinţele ţele,, emoţiile, sentim sentiment entele ele,, confli conflicte ctele le subiec subiectul tului. ui. De asem asemen enea ea,, în apre aprecie cierea rea caract caracter erulu uluii person personal al sau sau întotdeauna una impersona impersonall al povestiril povestirilor  or  nu este întotdea

indicat să ne conducem doar după declaraţiile subiectului vizând sursa acestora. Chiar şi acele povestiri a căror sursă subiectul o plasează în cărţi, în filme etc. trebuie raportate la narator şi la situaţia situaţia sa psihosoci psihosocială, ală, întrucât întrucât orientare orientarea a select selectivă ivă spre spre anumi anumite te teme, teme, păstra păstrare rea a în memorie şi proiectarea lor sunt semnificative. O te m ă este c o ns ti t ui t ă di n interacţiunea dintre motivele eroului şi forţele medi mediul ului ui exte extern rn care care îşi îşi exer exerci cită tă influe influenţa nţa asup asupra ra aces acestu tuia ia.. în fond fond,, o temă temă este este o unit unitat ate e dramat dramatică ică în care care se proie proiecte ctează ază subiectul subiectul examinat. examinat. Inte Intera racţ cţiu iune nea a dint dintre re o treb trebui uinţ nţă ă prop propri rie e erou eroulu luii (sau (sau mai mai mult multe e trebuin trebuinţe ţe fuzion fuzionate ate)) şi o „presiu „presiune ne exter externă" nă" (sau (sau mai mai mult multe e .presiun .presiunii externe" externe" fuzionate fuzionate)) deznodământul ântul,, o temi constituite, împreună cu deznodăm simpli.

Combinaţ Combinaţiile iile temelor temelor simple, simple, intercal intercalate ate sau sau form formân ând d o secve secvenţă nţă,, sunt sunt numit numite e teme acestt term termen en complexe. î n s en en s r es es tr tr ân ân s, s, aces desemnează structura dinamică distinctă a unui epis episod od.. In sens sens larg larg,, semn semnif ific ica a intr intrig iga, a, acţiun acţiunea ea,, trăsă trăsătu tura ra dram dramat atică ică prin princip cipală ală a istorioarei.  în urm a anal ize i trebui tre bui nţelor nţe lor , emo ţii lor şi sentimentelor eroilor şi a forţelor din mediu ("presiunilor externe"), iar apoi in urma analizei interacţiunilor dintre trebuinţele 38

ie (studiu Testai Tematic Tematic Om Apentpţ ie monografic)

erou eroulu luii (ero (eroil ilor or)) şi „pre „presi siun unil ile e exte extern rne" e",, psihol psihologu ogull obţine obţine o listă listă a temelo temelorr care care se mani manife fest stă ă pred predom omin inan antt la un subi subiec ect. t. De asemenea, psihologul adaugă la această listă orice t emă care apare drept semnificativă semnificativă prin caracterul ei excepţional, sub unghiul unghiul intensităţii intensităţii vari variab abil ilel elor or pe care care le conţ conţin ine, e, al valo valori riii explicative etc, chiar dacă tema nu atinge o frecvenţă suficientă pentru a da o notă crescută trebuinţei sau „presiunii externe" implicate. Este Este posib posibil il să se facă facă şi o anal analiză iză tematică tematică de ansamb ansamblu, lu, fără a cota cota separa separatt variabilele. în acest caz se consideră că fiecare povestire reprezintă un tot unitar şi se extrag temele majore şi temele minore, care reflectă, deci , pr ob ob le le me me le le m aj aj or ore ş i,i, re sp spe ct ct iv iv , problemele problemele minore ale subiectului. Repetarea aceleiaşi aceleiaşi teme (dorinţa de afirmare, afirmare, dragostea, rivalitatea, rivalitatea, agresivitatea agresivitatea etc.) în povestirile create pe baza unor imagini diferite are o valoare diagnostică mare, ' reflectând trebuinţe acute, conflicte de durată. Dar esenţialul esenţialul nu se poate poate desprinde desprinde dintr-o dintr-o analiz analiză ă simpli simplistă stă.. Uneor Uneorii tema tema nu se repetă repetă aidoma, ci mascat; în acest caz prezenţa unei tr  -ebuinţe, a unei .presiuni externe" se poate deduce deduce din configu configuraţi raţia a asocia asociaţiil ţiilor or de idei idei relev elevat ate e în mod mod impl implic icit it in -v>H?i.->l interacţiunilor dintre eroi şi forţele din mediu. '..__. Analiza formei povestirilor T.A.T. T.A.T.

Pentru a trece la o interpretare adecvată a pove povest stir iril ilor or T.A.T .A.T., la anali analiza za conţin conţinut utulu uluii acestora acestora psiholog psihologul ul va mai adăuga adăuga „analiz „analiza a formal formală", ă", care care vizeaz vizează ă înţeleg înţelegere erea a instru instrucctajului, tajului, gradul gradul de cooper cooperar are e a subiect subiectulu uluii la probă, probă, exactit exactitate atea a perceperi perceperiii fiecărei fiecărei planşe, planşe, construirea povestirilor, coerenţa lor, concluzia, bogă bogăţi ţia a de deta detali lii, i, grad gradul ul de real realis ism m al povestirilor, stilul, tonalitatea afectivă, absenţa unor unor faze ale povestirii, tendinţa de a descrie sau de a face mai degrabă alegorii decât de a povesti povesti acţiuni acţiuni,, limbaju limbajull folosit folosit (bogăţ (bogăţia ia sau sau sărăcia sărăcia limbaj limbajulu ului, i, corecti corectitud tudine inea a sintac sintactică tică a exprimării), lungimea povestirilor etc. într-o încercare  T.A.T.-ului, Shentoub şi Shentoub de valida validare re a  T.A.T.-ului, (195 (1958) 8) dau dau o mare mare aten atenţi ţie e anal analiz izei ei form formei ei povestiri povestirilor lor.. Analiza Analiza corelată corelată a conţinutu conţinutului, lui, a teme temelo lor, r, a dezn deznod odăm ămân ântu tulu luii şi a form formei ei povestirilor povestirilor duce la desprinder desprinderea ea aşa-numiţilo aşa-numiţilorr o gresul povestirii factori „de degajare", care permit pr ogresul şi elaborarea deznodământului. De asemenea, se desp desprin rind d şi factor factorii ii „de eşec", eşec", care frânează 39

desf desfăşu ăşurar rarea ea poves povestir tirilo ilor, r, pertur perturbâ bând ndu-l u-le e cursu cursul, l, împie împiedic dicân ând d cons constru trucţ cţia ia lor logică logică.. Porni ornind nd de aici aici,, se pune pune în evid eviden enţă ţă „o organizare normală" a povestirilor la subiecţii care prezintă o mare varietate varietate de mecanism mecanisme e de apăr apărar are e şi o „orga organi niza zare re patolo patologi gică că"" la subiecţii la care mecanismele de apărare sunt sărace (organizări ale povestirilor care reflectă fobii şi obsesii sau organizări care reliefează un tablou de inhibiţie extensivă).  în gener general al,, din din anal analiz iza a form formei ei poves povesti tiri rilo lorr  T.A  T.A.T .T. află aflăm m date interesa interesante nte despre despre aptitudi aptitudinile nile literare literare ale subiecţ subiecţilor, ilor, despr despre e aptitudinile verbale, coerenţa gândirii, intuiţia psih psihologic ologică ă şi simţul simţul realităţii, realităţii, precum precum şi desp despre re matu maturit ritate atea a emou emouon onal ală, ă, desp despre re pert pertur urbă bări rile le afec afecti tive ve şi moti motiva vaţi ţion onal ale. e. Această analiză ne dezvăluie uneori tendinţe patologice obsesionale, maniacale sau depresive. Pentru analiza formei povestirilor T.A.T. sunt utile şi unele elemente de psiholingvistică (Gori şi Poins oinso, o, 1968 1968), ), funcţia analizându-se paradi radig gmatic tică (co (codul) ul) şi funcţi ncţia a sintagmatica (mesajul) ale limbajului utilizat de subiect. Instructajul Instructajul dat în aplicarea aplicarea T\A.T.-ulu T\A.T.-uluii insistă insistă asup asupra ra sarci sarcini niii sintagmatice: cu elementele lexica lexicale le care care desemn desemnează ează compon component entele ele fiecărei fiecărei imagini, subiectul subiectul este invitat să .  jiupu  jiupună nă o poves povestir tire, e, adică adică să struc structu ture reze ze uii uii mesaj mesaj (în urma urma iden identi tifi fică cării rii şi inte interp rpre retă tări riii percep perceptiv tive). e). Inexac Inexactit tităţi ăţile le percep percepţie ţieii relevă alterarea rea func funcţi ţiei ei para paradig digma mati tice ce.. în realizarea povestirilor T.A.T. accentul cade pe verb, deoarece enunţă acţiunile acţiunile eroilor eroilor. După  prin  prin verb verbee se enunţă cum subliniază mulţi psihiatri şi psihoterapeuţi, ţinând seama de măsura în care care în verb verb trans transpar pare e incon inconşti ştient entul ul - fie şi masc mascat at - pute putem m spun spune e ca nu totd totdea eaun una a a stăpânim şi că prin limbaj nu doar vorbim, ci adesea „suntem vorbiţi" de limbaj. Astfel, când este „parazitat" de emoţii, limbajul descarcă viol violen enţe ţe nedo nedori rite, te, vădi vădind nd măsu măsura ra în care care individul poate să nu mai fie stăpân pe el în dife diferit rite e mome moment nte e şi în diferi diferite te cont contex exte te disfuncţionale, slăbindu-i cenzura conştiinţei. în cadrul povestirilor T.A.T., alterarea funcţiei sintagmatice precum şi alterarea funcţiei ndeosebi ebi la paradigmatice se întâlnesc îndeos pers persoa oane nele le care care sufe suferă ră de nevr nevroz oze, e, de psihopatii sau de psihoze, cazuri în care şi povestirile au o s:rucrurâ deficitară (cu teme mult multip iple le în cadr cadrul ul acel acelei eiaş aşii povest povestiri, iri, cu absenţa absenţa deznodămân deznodământului tului etc). Or, dup după ă Shenioub (1963), construirea unei povestiri T.A.T. T.A.T. este nu

Testul Tematic de Apenepţie (studiu monopafic)

numai un act de imaginaţie, ci şi un act de organi organizar zare e a disc discur ursu sulu luii verb verbal al.. A anal analiz iza a acea aceast stă ă orga organi niza zare re înse înseam amnă nă a testa testa şi a evalua autonomia relativă a eului, funcţia sa de sinteză şi de integrare, care în bolile psihice este este alte altera rată tă.. în aces acestt sens sens,, izbu izbucn cnir irea ea fant fantas asme melo lorr inco incon nştie ştient nte e în fant fantez ezia ia conştientă indusă se reperează, printre altele, prin distanţa dintre dintre povestire povestirea a subiectu subiectului lui şi tem temă obiş obişnu nuit ită ă a unei planş lanşe e şi după perturb perturbările ările apărute apărute în structu structura ra povesti povestirii rii (Shentoub, i 961; 1963). Deşi Murray (1943; 1950) consideră că la adultul normal povestirile mai scurte, în medie, de 140 de cuvinte dovedesc o lipsă de cooperare, de rezonanţă, şi că asemenea povestiri nu merită,  în gen genera eral, l, să fie fie cota cotate te şi ana analiz lizat ate, e, totu totuşi şi noi credem credem că şi protocoa protocoalele lele cu povestiri povestiri interpret retat ate. e. Aceasta, scurte scurte merit merită ă sâ fie interp deoarece şi indivizii care vorbesc puţin şi greu pot releva un conţinut psihic interesant şi complicat, susceptibil de a fi interpretat de psiholog.

Vasâe Preda

Apercepfr (studiu monografic) monografic) „__.. „__«_   _ Apercepfr

 — 

a

 M 

5. ALTE INTERPRETĂRI ALE T.A.T.-ULUI Proliferarea sistemelor de interpretare ale  T.A.  T.A.T T.-ului .-ului a atins atins proporţ proporţii ii foarte foarte mari. mari. D. Anzieu Anzieu arăta că de la crearea sa în 1935 şi până în 1952 sistem de a apăru apărutt în fiecar fiecare e an câte un nou nou sistem interpretare interpretare a T.A.T.-ului. T.A.T.-ului. Dintre cei care au elaborat met ode  proprii de interpretare, îi amintim pe: S. Tomkins, E.R. Balken şi J.H. Messaerman, W.B. Henri, B. Aron,  J.

Bellak, J. Bert, Z. Piotrowski, D. Rapaport şi R. Schafer, R. Hoit, A. Ombredane, D. Anzieu, E. Stern, Ch.Al. Lyon, M. Stein, V. Shentoub ş.a. în câtorva dintre dintre contin continuar uare e ne vom opri opri asupra asupra . câtorva aceste metode de interpretare a T.A.T.-ului. 5.1. Interpretare* T.A.T.-ului T.A.T.-ului dup* S. Tomkins

Fiecar Fiecare e istorioară istorioară este descompu descompusă să în propoziţii funda fundame menta ntale le şi fiecar fiecare e person personaj, aj, obiect obiect material material sau instituţi instituţie e este este izola izolatt şi i se  preciz  precizeaz ează, ă, funcţia funcţia în fiecare fiecare propozi propoziţie. ţie. Fiecar Fiecare e  propoziţie este analizată din patru unghiuri: a)Vectorul, adică tendinţa spre un comportament oarecare;  b)Nivelul,

adică funcţia psihică implicată în propoziţie; c)Condiţiile: stările de fapt, psihice, fizice, sociale în care se găseşte eroul şi care îl condiţionează negativ sau pozitiv; d) Caracteristicile, adică precizările complementare.

Apoi, Tomkins trece la analixa povestirilor, pentru a degaja zonele problemelor subiectului. subiectului. El distinge 4 zone: a)Familie Familie (relaţii părinţi copii);  b)Dragoste, sexualitate, viaţă conjugală; c)Relaţii sociale (comportamentul eroului în

raport cu

regulile sociale, atitudinile antisociale); d)Relaţii profesionale şi atitudini

munca.

faţă de

5.2. Interpretarea Interpretarea TJLT.-ubii T.-ubii dup* B. Aron B. Aron a încer ncerca catt o altă altă clas clasif ific icar are e a trebuinţelor şi a  presiunilor externe pentru interpretarea  povestirilor  povestirilor T.A.T T.A.T::

• tendinţe distructive: agresiune spre exterior, autoagresiune;

43

* tendinţe conttructire: căutarea dependenţei, superiorităţii, superiorităţii, independenţei, independenţei, relaţiilor de egalitate; *tendinţe care provin din supra-eu si din idealul eului: trebuinţe de reuşita, evitarea blamului etc; *tendinţe provenind din eu: trebuinţa de a evita suferinţa, inferioritatea etc; *căutarea realizării: trebuinţa de

cunoaştere, de ordine

etc; * manipularea de achiziţie, de

obiecte: trebuinţa de

• presiunile mediului nonuman: negative şi

pozitive. Prin suscitarea temelor, aceste trebuinţe mecanisme de apărare şi presiuni presiuni întâlnesc mecanisme care alterează expresia lor in discurs: -respingerea: subiectul respinge explicit variabila

după ce a exprimat-o; subiectul anulează ceea ce tocmai a -tăgăduirea:

exprimat; -recurgerea

la imaginar: subiectul deplasează variabila pe un plan imaginar: reverie, dorinţă, proiect. Astfel, sub influenţa gândirii psihanalitice, opoziţia ntre erou şi anturaj se substituie cu cea dintre trebuinţe şi canismele de apărare. Această evoluţie se va întări la -cetătorii care utilizează în interpretarea povestirilor  T.A.T.

iceptele psihanalitice şi/sau cognitiviste vizând i.. ecanismele de apărare.  L 5.3. Interpret Interpretare area a TJLT TJLT.-clui dup* Z. Piotrowsk Piotrowskii  ZJ  Piotrowftld pune la îndoial îndoiala a principiu principiull lui Murray Murray,, după care eroul eroul ar repreze reprezenta nta subiectul, subiectul, iar celelalte celelalte persona personaje je . — 

anturajul său real. Piotrowski Piotrowski adopta punctul de vedere exprimat de Wyatt (1946): eroul arată ceea ce subiectul crede că este sau ceea ce vrea să fie, adică tendinţe tendinţe acceptabil acceptabile e de cătr către e conş conşti tiin inţa ţa sa; sa; cele celela lalt lte e pers person onaj aje e repr reprez ezin intă tă alte alte tend tendin inţe ţe ale subiec subiectul tului. ui. PiotrawsJd stabileşte următoarele ssgoB: 1) Acţiunile Acţiunile conţinute conţinute de povest povestirile irile T.A.T .A.T. suferă suferă mai mai puţine puţine distor distorsiun siunii decât decât person personajel ajele; e; o acţiune acţiune inaccep inacceptab tabilă ilă este este deplasata, adică atribuită unui alt personaj, iar iar acţiun iunile cont contra rare re ale ale dive divers rsel elor or personaje din aceeaşi povestire reprezin reprezintă tă altern alternati ative vele le dilem dilemei ei interi interioar oare e in care care subiectul este închis.

2)Ca si in vise, fiecare personaj al unei povestiri

exprimă un aspect al personalităţii subiectului; dorinţele subiectului tind sa fie atribuite unor personaje ale căror caracteristici le justifică cel mai bine; de exemplu un adult îşi va exprima dorinţele infantile atribuindu-le unui copil etc. 3)Cu cât o motivaţie este mai acceptabilă pentru conştiinţa morală a subiectului," cu atât mai mare este personajul din asemănarea dintre subiect şi personajul T.A.T.-ul căruia i se atribuie această motivaţie; o motivaţie din ce în ce mai

puţin acceptabilă este proiectata mai  întâi într-un într-un person personaj aj de acelaşi sex şi de vârstă diferită, apoi de sex diferit şi de aceeaşi vârstă, apoi de sex şi de vârstă diferite şi în cele din urmă în mişcarea unui obiect inanimat (a se face paralelă cu seria K, Kp, Kan, Kob din Rorschach). 4)Dintr-o singură povestire nu se poate extrage o interpretare unică şi precisă. O povestire despre un omor permite nu atât să inferăm existenţa unei dorinţe de moarte la subiect, ci mai mult că subiectul urăşte pe cineva din anturajul său sau doreşte să fie separat de el. O povestire despre sinucidere poate semnifica doar teama de a rămâne singur. Cu cât sunt mai diverse personajele care-şi asumă o anumită atitudine, cu atât suntem mai siguri că motivaţia corespunzătoare corespunzătoare acestei atitudini este puternică şi spontană la subiect. Dar nu putem conchide asupra frecvenţei cu care această motivaţie determină comportamentul manifest al subiectului. Putem spune doar că această trebuinţă fundamentală îi va provoca angoasă şi tensiune dacă nu va fi satisfăcută. 5)Povestirile T.A.T. reflectă uneori atitudinile

stereotipe şi superficial dezvoltate de

subiect, pentru a ascunde trăsăturile specifice

ale personalităţii. personalităţii. Este cazul

subiecţilor care mai mult descriu planşele decât le

interpretează, interpretează, a căror istorii ajung la un un deznodământ după o serie de dificultăţi, ale căror motivaţii exprimate sunt conform normelor sociale, ale căror povestiri la planşa albă sunt cam de acelaşi tip cu celelalte. 6)Povestirile T.A.T. pot reflecta ceea ce gândeşte subiectul şi ceea ce resimte faţă de persoanele reale din anturajul său, reprezentate prin personaje similare in povestire. Regula 3 ne permite să discernem dacă este vorba, din contra, de sentimente refulate de subiect si atribuite

.A.T.-uluii diferite diferite de el şi fără  pe rso na je lo r T.A.T.-ulu

raport cu persoanele persoanele reale din anturajul anturajul său. 7) Cu cât este mai mare diversitatea şi incompatibilitatea motivaţiilor într-o povestire, cu atât mâi mari sunt indecizia şi angoasa subiectului, insatisfacţ ia de sine, frecvenţa problemelor sale nerezolvate, nerezolvate, dificultatea sa de a urmări cu perseverenţă realizarea scopurilor vitale şi adaptarea. 8) Probabilitatea ca o temă a T.A.T.ului să se manifeste în comportamentul subiectului constă  în frecvenţa de apariţie a temei, în coerenţa sa cu ansamblul protocolului (absenţa temelor incompatibile) şi cu intensitatea emoţională care însoţeşte această temă.  T.A.T.-ului trebuie să i se aplice c riterii le 9) T.A.T.-ului formale referitoare la cursul imaginaţiei creatoare şi la asociaţiile de idei şi care sunt utilizate în alte teste proiective pentru a detecta ariile conflictuale ale personalităţii (randament scăzut, pauze, bizarerii, adiţionarea unor detalii imaginarei schimbarea stilului etc.).

 T.A.T.-ului după L . Bellak  5.4. Interpretarea T.A.T.-ului într-un ghid pentru interpretarea i .,••„. A .-u_Lui, L. Bellak 

urmăreşte 10 factori.  Tema prin cipală; 1) Tema

2)Eroul principal;  Trebuinţ ele p rinci pale ale ero ului: 3) Trebuinţ a) trebuinţele comportamentale;  b)personaje, obiecte sau

circumstanţe

introduse; c)personaje, obiecte sau

circumstanţe omise;

4)Conceptul de mediu (lume); 5)Personaje: a)părinţi;  b) de aceeaşi vârstă; c)mai tinere; 6) Conflicte semnificative; semnificative; 7)Natura anxietâţilor: durere psihică sau

46

frică, dezaprobare, lipsa sau pierderea afecţiunii, boală sau rănire, abandonat, privat, decăzut şi fără ajutor etc. 8)Principalele apărări împotriva conflictelor şi a anxietăţii: represiune, regresiune, introjecţie, izolare, distrugere, raţionalizare etc;

Tematic de Ap Testul Tematic

9) Severitate privind propria persoană; 10) 10) Integrarea eului. LeopoM Bellak, în S.U.A. şi Vie* Shentoub,  în Franţa, au dezvoltat interpretarea T.A.T.-ului sprijinindu-se  pe a doua topică freudiană. In opinia lor, conţ inutul subiec ectt este este,, ca şi la istoriilo istoriilorr elaborat elaboratee de subi

Piotrows Piotrowski, ki, apropia apropiatt de elaborar elaborarea ea din vise. vise. Accentul este pus, ca laAron, pe conflictul între mecanismele de apărare a eului, pe de o parte, şi pulsiunile pulsiunile şi afecte afectele le subiect subiectulu ului, i, pe de altă altă parte. Noţiunile de autonomie sau heteronomie a eului în raport cu alte instanţe ale aparatul aparatului ui psihic (mecanisme de apărare apărare şi mecanisme de degajare) sunt luate în considerare de L. Bellak şi V. Shentoub. Fantezia antezia indusă indusă şi conştientă conştientă (povestirile (povestirile  T.A.T  T.A.T.) .) este recunoscută ca fiind diferită de fant fantez ezia ia inco inconş nştie tient ntă ă spon sponta tană nă (fantasmele fund fundam amen enta tale le

ale ale

subi subiec ectu tulu luii

care care

tran transp spar ar

în

simpto simptomel mele e şi în visele visele sale): sale): cu certitu certitudin dine, e, prim prima a ne permit permite e să ajunge ajungem m la a doua doua,, cu condiţi condiţia a de a face mai întâi analiza analiza formală a isto istori riil ilor or şi ape' ape' anal analiz iza a conţ conţin inut utul ului ui lor lor manifest. manifest. Izbucnirea Izbucnirea fantasmelor fantasmelor inconştiente inconştiente  în f antezi a co nştien tă i ndusă, se reperează după distan distanţa ţa între între povesti povestire rea a subiec subiectul tului ui şi tema bana banală lă (obi (obişn şnui uită tă)) a acel acelei ei plan planşe şe şi după după pertu perturb rbăr ările ile apărut apărute e în struct structurarea urarea pove povestirii stirii..

«Cons «Constru truire ireaa unei unei istori istoriii a T.A.T .A.T.-ului .-ului este.u este.unn act de imaginaţi aţi.. A organ organiza izare re mai mai mult mult decât decât un act de imagin

analiza analiza această această organizar organizare e înseamnă înseamnă a «testai «testai autonom autonomia ia relativă relativă a eului, eului, funcţia funcţia sa de sinteză şi de integrare" (Shentoub, 1990, p. 154).

5.5. Interpret Interpretarea area T.A.T.-ulu .A.T.-uluii după D. Rapaport şi R. Schafer D. Rapa Rapapo port rt şi R. Scha Schafe ferr au stab stabil ilit it urmă următoa toare rea a listă listă de semne semne psiho psihopat patolo ologic gice e (Rapaport şi Schafer, 1968): (de tip tip iste isteri ricc şi Labilitate Labilitate afectivă afectivă (de uneori uneori depres depresiv): iv): interpretări- încă rcate afectiv, exclamaţi maţiii asupra asupra rema remarc rcii crit critic ice, e, desc descri rier eri, i, excla caracterului caracterului dezagreabil dezagreabil al planşelor, planşelor, istorii doar schiţate, blocaje, tulburări care pot merge până la lacri lacrimi mi,, insist insistar are e asupra asupra stării stării suflet sufleteşt eştii a personajelor şi exagerarea arbitrară a emoţii lor  acestora.

Stări depresive: restricţia temelor, obligând exami examinat natoru orull la multe multe încura încurajăr jării şi  întrebă ri. La nevrozat: istori istorioa oare re triste triste,, cu deznodământ nefericit; subiectul se miră că i se arată imagini atât de triste; uneori povestiri povestiri fericite, de dragoste, blândeţe, opunerea afectelor fericite şi triste ale 47

T*^Tmmatxd*Ap€rcepfr(*tudki monografic)

experienţei La psQiottci: reprezentări delirante, perseverarea sentimente de culpabilitate, autoacuzare şi reproş; teama de a fi bolnav, de a fi nebun, de afi incapabil bil.. Planşa Planşa 18 singur, singur, deafmbatrâni deafmbatrâni,, de-a fi incapa este percepuţi şi resimţită ca depresivă şi nu ca agresivă. 8t*rl ebseskmaie: descriere g minuţioasă şi chiar bizara a siva, cu îndoieli, detaliilor planşelor; fragmentarea

 povesti  povestirilo rilor, r, rigidi rigiditat tate; e;

criticarea planşelor, intelectualiz

pedant pedanteri erie e în vocabu vocabular lar,, conşti conştiinţ inţa a de a proiecta proiecta şi mai ales incapacitatea incapacitatea de a se menţine la o singură posibilitate, mai multe

teme teme difer diferite ite venin venind d în minte mintea a subiec subiectul tului ui pentr pentru u

aceeaşi planşă (ambivalenţa, indecizie). Agresi Agresivita vitate: te: un semn semn import important ant de agresivitate, dar refulată, este faptul că între pove povest stir irii norm normal ale e apar apare e dint dintrr-o o dată dată o pove povest stir ire e foar foarte te agre agresi siva va,, dar dar al căre căreii deznodămân deznodământt nu este prea prea crud. crud. Dacă Dacă este asasinat un membru al familiei sau cruzimile sunt descrise cu lux de amănunte, aceasta este un semn de psihoză. Trăsături paranoice: teme de bănuială, spionaj, critici moralizatoare în povestiri; concluzii bizare referitoare la - -mănător, divergenţe între pla planşă şi isto storie; neg negare are pute puterrnică a tendinţelor agresive. Trăsături schizoide: teme extravagante (de exemplu, la planşa 17 BM: „un om tânăr tânăr se antr antren enea ează ză pent pentru ru a trav traver ersa sa Canalu Canalull Mâne Mâneci cii* i*); ); inte interp rpre reta tare rea a simb simbol olic ică ă a detaliilor (de exemplu, podul din planşa 17 GF: „linia „linia care separa viaţa de moarte, moarte, soarele soarele fiind viaţa şi apa fiind moartea. Tânăra fată este nedecisă.'); teme de izolare de lume (de exempl exemplu, u, planşa planşa 14: „gardian „gardian într-un într-un turn izolat izolat şi obscur obscur, care care îşi petrec petrece e timpul timpul filoso filosofân fând." d."); ); genera generalit lităţi ăţi foarte foarte vagi; vagi; incoerenţă incoerenţă a povest povestiri irii; i; conţin conţinut ut arbitr arbitrar ar,, bizarerii bizarerii ale limbajului; limbajului; reacţii bizare faţă de examinator sau examinare. R. Schafer - alături de alţi teoreticieni ai psihanalizei prin studiile sale elaborate în S.U.A., a avut un puternic puternic impact impact asupra asupra interpretăr interpretării ii T.A.T.-ulu .A.T.-ului. i. Prin teoria teoria sa refe referi rito toar are e la inte interr rrel elat atii iile le dint dintre re acţi acţiun une e şi limb limbaj aj,, renovează manie maniera ra de inter interpr preta etare re a T-A-T -A-T.-ului .-ului,, pr»hft^"«1 o serie de articole pe această temă. El introduc introduce, e, printr-o printr-o declaraţ declaraţie ie de principiu, noua noua

inte interp rpre reta tare re

a

pove povest stir iril ilor or

T.A.T .A.T., .,

care care

marchează distanţarea faţă de interpretarea tui Ifurray şi a

succesorilor succesorilor apropiaţi apropiaţi ai creatorului creatorului T.A.T..A.T.ului. Astfel, R. Schafe Schaferr (1967, (1967, p. 114) 114) scrie: scrie: .Acest .Acest ansamblu de articole este rodul efortului meu de aplicare a freudiene contemporan contemporane e la teoriei psihanalitice psihanalitice freudiene

date particulare, într-o manieră

5.6. Iatorptetana TJLT.-ntul în concepţia Ini R.Ho& R. Hoit Hoit pro propune pune pent pentr  r u prima dată o metod metodolo ologie gie de interpreta interpretare re a istorioarel istorioarelor or  T.A.  T.A.T T. fără să mai facă apel apel la conceptele de iev«ie şi vis. El subl sublin iniaz iază ă că o dată dată cu lucrări lucrările le lui Rapap Rapaport ort,, psiho psiholog logia ia clinic clinica a americ americană ană operează o conversie definitivă în modalităţile de abordare a probelor  proiective, fapt datorat, printre alţii, şi lui R. Knight, D. Sha Shapi piro ro,, M. Gill, R. White. Pe aceşti autori îi întâlnim în numeroa numeroase se publicaţi publicaţiii psihanali psihanalitice tice cu studii studii care abordează: •creativitatea şi procesele de gândire (Rapaport, 1951; Hoit, 1960); transferul (Gill, 1983); noţiunea de stil (Shapiro, 1965). R. Hoit Hoit porn porneş eşte te de la prem premis isa a că prod produc ucer erea ea unui unui răsp răspun unss la o ceri cerinţ nţă ă a examinatorului şi la prezentarea unui material figurativ figurativ precis (standard (standard - n.n.) n.n.) este, înainte înainte de toate, un Pentru u aceasta aceasta,, respec respectivu tivull  produs  produs cognitiv. Pentr răspuns (în cazul T.A.T.-uliii - istorioarele), este o expresie a capacităţi ăţii adaptative tive a subiectului şi a «neutralizării pulsionale". Este evidentă, deci, apartenenţa lui Hoit la şcoala psihanalitică hartman artmanian iană, ă, numit numită ă .Ego.Egopsycho psycholog logy". y". Această Această linie linie de cercetări a fost stimulativă, stimulativă, permiţând permiţând diferenţier diferenţierea ea interpretării T A.T.-uhii de psihanaliza clasica. Atitu Atitudin dinea ea lui lui Hoit, Hoit, şi mai ales ales insist insistenţa enţa sa asupra asupra faptul faptului ui că istorioa istorioarel rele e T.A.T .A.T.. pot fi considerate şi un „produs social* (citeşte: „cu determ determinăr inării psihos psihosoci ociale* ale* - n.n.), n.n.), a făcut făcut ca istorioarele T.A.T. să nu fie concepute doar ca un rod al fanteziei strict individuale a subiectului şi nici să fie privite prin analogie cu visul, aşa cum cum s-a s-a petr petrec ecut ut în mult multe e inte interp rprretăr etării psihanalitice clasice. R. Hoit Hoit introd introduce uce,, în sfârşi sfârşit, t, câţiva câţiva parametri paramet ri de interpretare interpretare pertinenţi pertinenţi situaţiei  T.A.  T.A.T T.-ului, .-ului, ceea ceea ce permite permite depă depăşi şire rea a unui unui posiba impas metodologic pe care, de exemplu, şi Piotrowsld s-a străduit sa-1 depăşească prin contribuţiile sate sate privi privind nd util utiliza izarea rea TA.T A.T.-ulu .-uluii în domeniul clinic. După Hoit, istorioarele T.A.T. interpretate ca .pro .produ duse se cogn cognit itiv ive* e* ar fi o mărt mărtur urie ie a eficacităţii .eului liber de conflict*

şi a „auton „autonomi omiei ei secund secundar are e a eului* eului*.. în această optică, T.A.T.-ul devine o modalitate dea condiţiile de examina examinare re  pun e la înc erc ar e, în condiţiile psihologica, eficacitatea capacităţii subiectului subiectului de «neutralizare «neutralizare a conflictelor". conflictelor". Schimbarea Schimbarea calitativă a pulsiunilor în orientări instinctuale, sexuale şi agresiv agresive e este este abando abandonat nată ă când când aceast această ă s ch ch im im ba ba re re s e re al i z e az ă î n st r uc uc t ur a funcţionala a eului (V. (V. S hentoub, 1972-1973, 1972-1973, p. 585). 5.7. Interpretarea psiholingvistică a T.A.T.-ului Lingviştii (de Saussure, Jakobson ş.a.) au dis distin tins două două axe axe ale ale limb limbaj ajul ului ui:: func funcţi ţia a (codul ul)) şi func funcţi ţia a sint sintag agma matic tică ă paradigmatica (cod (mesajul). Prima este o funcţie a selecţiei şi a substituţiei prin similitudine; ea permite alegerea unui termen din stocul lexical, ţinând seama de termeni termeniii care au sens opuse e sau sau sens sensuri uri sensur urii opus apropiate. apropiate. A doua este o funcţie de combinare combinare şi orga organiz nizar are e a mesaj mesajul ului; ui; ea dezv dezvălu ăluie ie lanţul lanţul vorbirii în dimensiunea dimensiunea temporară; temporară; ea stabileşte contiguitatea termenilor după regulile compatibili taţilor lingvistice. După cum a rezultat încă din dezbaterile simpozio simpozionul nului ui „Psih „Psiholi olingv ngvist istica ica şi tehnic tehnicile ile proiective" (Strasbourg, •" SS), un studiu sistematic al ♦estpW r>rcv»ctive din - x activă psiholingvistică se anuu anuuţâ ţâ inte intere resa sant nt.. Dintr Dintre e cei cei ■ - ■ ; au  încercat să interprete interpreteze ze T.A.T.-u .A.T.-u1 prin prin pris prisma ma psiholingvisticii, îi putem aminti pe R. Gori şi Y. Poinso. Materialul T.A.T T.A.T.-ului, .-ului, care este mai structurat decât cel al Rorsc Rorscha hachch-ulu ului, i, constă constă în imagin imaginii ce conţin elemente, în general personaje, uşor de perceput perceput de către aproape aproape toţi subiecţii. subiecţii. De exemplu, la planşa I toată lumea vede un băiat şi o vioa vioară ră.. Numa Numaii psih psihot otic icii ii fac fac exce excepţ pţie ie.. Inexa Inexacti ctităţ tăţile ile perc percep epţiilo ţiilorr relevă relevă la aceştia aceştia alterarea funcţiei paradigmatice; paradigmatice; ei confundă paradigmele (astfel, de exemplu, la planş a I, ei ajung să perceapă în locul viorii un revolver cu care copilul vrea să se sinucidă). Instrucţiunile T.A.T.-ului T.A.T.-ului insistă asupra sarcinii sarcinii sintagmatice; cu elemente lexicale care care desemnea desemnează ză compo compone nente ntele le fiecă fiecăre reii imagini, imagini, subiectul subiectul este invitat să compună o povesti povestire, re, adică adică să structur structureze eze un mesaj mesaj (în urma i d en t i f i c ăr i i şi i n t e r p re t ă r i i .perceptive). Interpretarea T.A.T .A.T.-ului .-ului pun pune e acce accent ntul ul pe verb, verb, deoa deoare rece ce prin prin verb verbe e se enunţă enunţă acţiun acţiunea ea eroulu eroului. i. De altfel, altfel, contrar contrar Rorschach-ului, 50

răspunsu răspunsurile rile î n T.A.T .A.T.. cupri cuprind nd nu numa numaii cuvint cuvintee (substantive tive,, adjectiv adjective, e, verbe), verbe), ci şi lexicale (substan

inst instru rume ment nte e gram gramat atic ical ale. e. Pers Person onal alit ităţ ăţil ile e nevrot nevrotice ice se recuno recunosc sc mai ales prin alterarea teme multi multipl ple, e, funcţiei funcţiei sintagmatic sintagmatice: e: teme abse absenţ nţa a dezno deznodăm dămân ântu tulu lui, i, stru struct ctur urar are e deficitară a povestirii. 5.8. Interpretarea T.A.T.-utai după A. Ombredane A. Ombredane a încercat să facă o sinteză a lucrărilor lui Murray şi Tomkins şi a propus un sistem de despuiere pentru fiecare istorie, în şase coloane: 1.Teme şl desfăşurare: rezumate; 2.Analiza formală; erou-anturaj; a se preciza: 3.Situaţia erou-anturaj; a) eroii şi personajele anturajului care exercită o influenţă asupra lui; Tomkins, pentru  b) condiţiile, în sensul lui Tomkins, fiecare; 4.Motivaţia: este vorba de cea mai mare parte a variabilelor lui Murray: trebuinţele eroului, precizându-se dacă ele sunt principale sau subsidiare, satisfăcute sau nesatisfăcute. De asemenea se va preciza obiectul de care sunt legate aceste trebuinţe: fiinţă umană, lucru, idee (bani, familie etc.) şi modul legăturilor; supraversive (fiinţe umane superioare eroului) sau infraversive (fiinţe inferioare eroului); 5.Comportament: a) tip de conduită: afectiv euforic, afectiv disforic, activ, verbal, ideativ; b) vector (după Tomkins); c) stil (conform indicaţiilor lui Murray privind stilul din punct de vedere al analizei formale); 6. Sistemul Ego: sistemul sau modul de integrare a personalităţii personalităţii (cu schiţarea tendinţelor tendinţelor sale patologice); predominanţa supra-eului (cu integrare sau cu conflict), a eului (eul ideal, narcisism sau controlul de sine), a sinelui; sentimente conexe; conexe; culpabilitate, inferioritate; conflicte, compromisuri, refulare, fugă, represie, perversiune, nevroză etc. Interpretarea constă în studierea fiecăreia dintre aceste aceste coloane coloane pentru pentru a degaja degaja caracter caracteristic isticile ile secundare sau pe cele absente, absente, apoi  princ ipal e, secundare efectuarea sintezei acestor caracteristici mai ales  în două direcţii în care T.A.T.-ul T.A.T.-ul aduce unele lucruri noi în raport cu Rorschach-ul: originea problemelor nerezolvate ale subiectului în istoria trăită şi gradul său de adaptare la diversele tipuri de situaţii interpersonale. 51

Vaste Pnda

 —

■

 — —

:

Utilizarea schemei lui Ombredane pretinde ca sa se

păstreze postulatele lui Murray: distincţia antura anturajul jului, ui, opoz opoziţi iţia a eroului şi a

„trebuinţelor" şi a „presiunilor* externe.

5.9. Interpret are TJLT.-ahd TJLT.-ahd dvpf t V. «MStov»

Vlca Shentoub utilizează TA.T.-ul într-o perspectivă a psihologiei clinice şi dinamice. Accentul este pus pe maniera

 în care eul se pune în faţa conflictelor conflictelor şi în care rezolvă sau nu rezolvă tensiunile care decurg de aici.  în 1969 V. V. Shentoub elaborează o fişă de analiză şi interpretare a is toriilor T.A.T., T.A.T., care cup rinde

următoarele

rubrici: 1 Caracteristici manifeste ale producţiilor a) timp de latenţă iniţial;  b) existenţa liniştei (a pauzelor) intra-planşâ; c) necesitatea (sau nu) a chestionării; d)natura istoriilor:  —is tor ii inf ant ile , stâ nga ce;  —is tor ii cons tru ite , „ rot und e";  — istorii i storii bogate şi elaborate;  —po ves tir e l a l imi ta une i i sto rio are ;  —ref uz cat egor ic;  — povestire p ovestire confuză, dezorganizată. dezorganizată.

Oricare dintre aceste rubrici poate presupune noţiunile următoare:  — povestire p ovestire depărtată de planşă (tendinţa la fabulaţie);  — povestire p ovestire „lipită" de planşă (descrieri, cf. Dd. în Rorschach). 2. Procedee folosite: A. Factori de rigiditate : a)descriere;  b)ataşare de detalii (în

planşă sau în povestire); c)raţionalizări; d) „conduite amestecate", dus şi întors,  înce rcăr i de anulare; e)tematică

de tip obsesional (aranjare, curăţenie, bani); f)tendinţă generală de restricţie (încercare de control sau şoc fobie).

B. Factori de labilitate:

a) istorii cu salturi, cu teatraiisme, gust de dramă, introducerea de personaje care nu figurează ia imagine; 52

-TtMii Tematic — 
 — —

exemplu, simbolismul sexual); e) teme anxioase, de teamă de catastrofe, a căror tonalitate anxioasă este mai evidentă la planşele mai puţin

structurate; f) refuz care poate avea valoarea unei fugi

(reacţia de catastrofă).

3. Rezultate ale factorilor precedenţi: A. Factori de degajare : sunt factori care permit progresul

povestirii povestirii şi deznodământul său. a)prezenţa fanteziilor elaborate, în raport cu stimulul, cu coerenţă şi stabilitate a limbajului;  b)utilizarea „clişeelor" sociale şi ale vieţii cotidiene (banalizare-socializare), permiţând o distanţare eficace; c)evocarea relaţiilor de tip „prostie (greşeală)pedeapsă" care par a t corespunde unei distanţări, având aceeaşi valoare ca factorul precedent, dar utilizat de c opii mai mici (8-9 ani); d) recurgerea la un „happy end", la un

sfârşit fericit.

B. Factori de eşec : aceştia frânează

desfăşurarea desfăşurarea povestirii, perturbându-i cursul, împiedecând construcţia ei logică. a) fantezii ră u structurate, teme „ crude", „brutale"; b). detalii rare, percepţii ale unor obiecte deteriorate; c) alterări ale expresiei verbale; d) percepţii „senzoriale" (remarci asupra culorii planşelor, evocarea unor zgomote, mirosuri etc); e)„ acting out": subiectul îşi trăieşte istoria relatată şi face gesturi corespunzătoare; f)teme de sărăcie, abandon, incapacitate (reacţie depresivă); g)teme de reuşită megalomanică, care apar într-un context de hipomanie, alterând logica discursului (povestirii);

h) teme de persecuţie. Plecând de la aceşti factori, V. Shentoub pune  în evidenţ ă o o rg rg an an iz iz ar are n or or ma ma tt tt , d e t ip ip „puzzHngfonn", la subiecţii care prezintă o mare v ar ar ie ie ta ta te te de m ec ec an an is is me me d ef ef en en si si v ve e (d e „amenajări" defensive) şi o organizare patologica, de tip „ttnrvoc-bianrvoc", la subiecţii al căror arsenal defen defensi siv v este sărac, fiind restrâns restrâns la una sau două modalităţi principale 53

(oiga (oiganiz nizâri âri de tip fobo-o fobo-obse bsesio siona nale le sau sau un tablou de inhibiţie extensivă). Redăm, în anexă, în mod extensiv, Fişa propusă de V. povestiri irilo lorr TJLT. propusă de *f M»* a povest Shentoub. Conform teoriei interpretative a T.A.T.-ului elab elabor orat ată ă de V. Shentou Shentoub, b, instrucţ instrucţia, ia, exam examina inator torul ul şi mater material ialul ul testu testului lui pot pot fi  înţele  înţelese, se, resim resimţit ţite e de sub subiec iectt ca „pur „purtăt tătoar oare e de conflict* (F. Brelet, 1986). presiunea Conflictul apa apare între cărei expres expresie ie fantas fantasmat matică ică pulsională, a cărei este este reînvi reînviată ată prin prin preze prezenta ntarea rea planşe planşei, i, şi solicitarea,  prin instruct instructaj, aj, de reprezent reprezentare are a scopului scopului,, respectiv, organizarea unei istorioare care intră în rezo rezona nanţ nţă ă cu afec afecte tele le şi repr reprez ezen entă tări rile le provocate de planşele-stimuli, respectându-se necesit necesitatea atea comuni comunicăr căriiii şi legile legile limbaj limbajulu ului. i. Acest Acest confli conflict ct poate poate să apară apară ca rezul rezultat tat al contr contradi adicţi cţiei ei între între „a lăsa lăsa imagin imaginaţi aţia a să se deru derule leze ze"" şi „con „contr trol ol"" (aut (autoc ocen enzu zură ră)) în elaborarea unei povestiri. De asemenea poate să apară ca rezul ezulta tatt al contra ntradi dicţ cţie iei, i, manifestat manifestată ă la unii subiecţi, subiecţi, între între solicit solicitare area a legată legată de conţinu conţinutul tul manifes manifestt şi conţin conţinutu utull latent ai planşei, în timpul perceperii acesteia. Referinţele teoretice sunt împrumutate de V. Shentoub .Tietapsihologia freudianâ, care descrie runcţionarea - icului după două moduri antagoniste dar complementare, r\ . ale procesului primar şi ale procesului secundar. După cum se ştie, procesul primar rezidă  într-o  într-o invest investir ire e a energ energiei iei pulsi pulsion onale ale,, în cantitat cantitate e mare, mare, care care vizează vizează descărca descărcarea rea sa imediată şi reîntoarcerea la o stare prealabilă mai puţin tensionată. Această energie, aşa-zis liberă, trece de la o reprezentare la alta după mod modul pe care evidenţă ţă prin prin care Freu Freudd 1-a 1-a pu puss in eviden descoperi descoperirea rea .raţionalu .raţionalului" lui" din vis: condencondensarea sarea şi deplasarea deplasarea.. Reprezen Reprezentările tările astfel reinvestit reinvestite e sunt .haluc .halucina inante nte", ", oricare oricare ar fi existen existenţa ţa lor sau nonexi nonexiste stenţa nţa în realitate realitatea a externă. Reprezentările lucrurilor sunt elemente constitutive ale unor activităţi dorite. Procesul primar este postulat ca fiind primul sub unghi psihogenetic şi caracterizează definitiv activit activitate atea a inconştientulu inconştientului. i. El nu apare în activ activita itatea tea conş conştie tient ntă, ă, obiş obişnu nuit ită, ă, decâ decât sporadic. Apare mai ales în vis, dar poate apare, fără  îndoiala  îndoiala,, uneor uneorii şi în trece trecerea rea la act. act. Procesul secundar se grefează pe această reali ealiza zare re primar primară ă a dorinţ dorinţei, ei, care care nu se supune decât principiului

plăcerii. Aparatul psihic, devenit capabil să reţină câteva momente această cerinţă de desc descăr ărca care re,, de supo suporta rtare re a ten tensiun iunii şi neplă eplăce cere rea a pe care care acea aceast stă ă reţi reţin nere ere o declanşează, declanşează, inhibă investirea halucinatorie a repr repreze ezentă ntării rii fantas fantasmat matice ice.. Energia Energia este este în parte utilizată de .experienţele mintale care  pun  în lucru diferite căi de satisfacere" (J. Laplanche, J.B. Pontalis, 1967, p. 341). Noţiunile proces primar şi proces secundar sunt, în opinia exprimată de F. Brelet (1986), .chei conceptuale utilizate utilizate în interpret interpretarea area T.A.T .A.T.ului după metoda elaborată de V. Shentoub". Aprecie Aprecierea rea calităţii calităţii oscilaţ oscilaţiei iei între între proces procesul ul primar primar şi proce procesul sul secun secundar dar în constr construir uirea ea isto istori rioa oarrelor elor T.A.T. permit permite e înţeleg înţelegere erea a manie anierrei în car care sub subiec iectul tul trăi trăieş eşte te stimularea (imaginativă şi proiectivă - n.n.) prin planşele T.A.T. După cum scrie F. Brelet (1986), T.A.T.-ul este un instrument instrument apt să releve funcţionarea funcţionarea psihică a individu individului lui în fluctu fluctuaţii aţiile le sale, sale, de-a lungul lungul succesiunii temporale, ca şi în completitud completitudinea inea lor. lor. De asemenea, asemenea, T.A.T.-ul .A.T.-ul relevă posibi posibilitatea angoasa, neplăcerea neplăcerea subiectul subiectului ui de a tolera angoasa, sau, dimpot dimpotriv rivă, ă, dificu dificultă ltăţil ţile e sale sale de a le face face faţă. aţă. Se ştie ştie că desc escărcă ărcări rile le afec afecti tivve funcţionează în mare parte în procesul primar,  în trăiri de plăcere/neplăcere, dragoste/ură etc. etc. Ele Ele nu  primes  primescc „cali „calitat tate" e" decât decât legate legate de eprezentă ntările rile indus induse e prin prin cuvint cuvinte, e, şi, deci, deci, r epreze după ce ele au fost .luate în grijă de limbaj şi de procesele gândirii. Această capacitate de a sesiza o trăire ire în însă însăşi şi mişc işcarea area ce o constituie, permite psihologului care utilizează  T.A  T.A.T .T.-u .-ul, l, ca şi Rorsc Rorschac hach-u h-ul, l, să evite evite o atit atitudi udine ne euristică euristică şi clasificatoare, clasificatoare, fixistă" (F. (F. Brelet, Brelet, 1986, p. 28). Din lucrările elaborate de V. Shentoub ihiţiat ihiţiatoar oarea ea şcoli şcoliii france franceze ze de interp interpre retar tare e psihanalitică a T.A.T.-ului .A.T.-ului - şi a colaboratorilor săi (R. (R. Debray Debray,, N. Raus Rausch ch de Traubenberg, F. Brele Brelett şi alţii alţii)) rezu rezult ltă, ă, print printre re altel altele, e, că interpretarea interpretarea T.A.T .A.T.-ului .-ului permite permite relevar relevarea ea capacită capacităţilor ţilor adapta adaptative tive ale ale sub iectulu iec tulu i aflat afl at  în condi ţii conflic conf lictual tual e, stresânt stre sânte. e. V. Shentoub propune, de exemplu, noţiunea de „bună „bună distanţă" distanţă" (distanţare adecvată — n.n.) n.n.) pentru pentru a evoca evoca  posibilitatea subiectului fantasmaticii sale testat de a se situa situa în curentul fantasmaticii şi de a se serv servii de acea aceast sta a pen pentru tru a .alimen .alimenta" ta" povesti povestirile rile T.A.T .A.T.. rămânâ rămânând, nd, totoda totodată, tă, fidel fidel exig exigen enţe ţelo lorr de elab elabor orar are e secundara şi principiului realităţii. In acest sens, Traubenberg V. Shentoub şi N. Rausch de Traubenberg 55

Vaste Preda

(1982, p. 6) scriu: «Punerea în scena a unui conflict j...] nu devine semnificativa pentru conflictele neintegrate, pertur-

bante, ale subiectului, decât dacă povestirea este este ea însăşi însăşi  pertur  perturbat bata, a, chiar chiar dezorg dezorgani anizata zata,, prin prin apărăr ăril ile. e. Dacă Dacă,, impa impact ctul ul cu fanta antasm smaa -şi apăr dimpotrivă, un asemenea material repr reprez ezin in că reţeaua unei «distanţe» care permite o bună secun-darizare, chiar crearea unei mici opere originale, fantasmele ele şi realita realitatea tea planşe planşeii se în care care fantasm conj conjug ugă, ă, atunc atuncii sunt suntem em în preze prezenţa nţa unei unei stăpâniri (a situaţiei, a stărilor afective - n.n.) care care atestă atestă integrar integrarea ea satisf satisfăcăt ăcătoar oare e a subiectului şi nonexisten nonexistenţa ţa la un astfel de subiect a unei problematici perturbante". Valoarea sistemului interpretativ al T.A.T.-ului Shentoub b rezidă, rezidă, dup după ă opinia opinia elabo elaborat rat de V. Shentou exprimată de F. Brelet (1986), mai ales în faptul faptul că perm permite ite o anali analiză ză difere diferenţi nţială ală a structur structurilor ilor şi organiz organizărilo ărilorr mintale, mintale, pe baza baza unei „nosografii psihanalitice" racordată la o optică interdiscipîinarâ. Iată ce scriu, în acest sens, chiar V. Shentoub şi  N. Rau Rausc schh de de Tra Traub uben enbe berg rg (19 (1982 82,, p. p. 6): 6):  Jn referinţă cu această nosografie (psihanalitică — n.n. n.n.), ), datel datele e cules culese e cu T.A.T .A.T.-u .-ull permit, permit, în func funcţi ţie e de caz, caz, să emit emitem em ipot ipotez eza a unei unei structuri nevrot nevrotice ice (obse (obsesio sional nalee sau isteri isterice, ce, de exempl exemplu), u), a un unei ei stru struct ctur urii psih psihot otic icee (sch (schiz izof ofre rene ne,, melancolice, paranoide) sau a unei organizări de tip «Stare Limită» [...]. Principiul complexităţii organi organizăr zărilor ilor mintale mintale nu scapă scapă autoril autorilor or contem contempor poran anii care care evocă, evocă, prin prin sintag sintagme me diferi diferite, te, acelea aceleaşi şi orga organi nizăr zării mint mintale ale (... (...]. ]. Această Această particularizare particularizare conduce la luarea în seamă seamă a locul locului ui relat relativ iv pe care care îl deţin deţin aceste structuri parţiale in economia generală a funcţionării mintale. Astfel, mecanismele problematicii problematicii stilului psihotic pot primi 0 valoare preponderentă, după oum ele pot să nu apară decât sporadic, cedând imediat locul modalităţilor nevrotice [...].  T.A  T.A.T .T..-ul ul furn furniz izeaz ează ă date date ce par par să să conv convin ină ă perfect acestui tip de analiză diferenţială". Această analiză diferenţială - subliniază F. Brelet 1 ' 986, p. 44) - oferă psihologului un instrument comprehensiv ai trăirii umane, pertinent atât exigenţelor cercetării cât şi unei practici cu inserţii plurivalente . 56

 Aptnxpţte te (studi (studiu u Testul Tematic de Aptnxpţ monografic)

5.10 5.10.. Sist Sistem emul ul d« cota cotare re şi de interpretare a T.A.T.-ului propus de J. Csirsska Această Această modalitat modalitate e de interpre interpretare tare propusa de J. Csirszk Csirszka a a fost fost conceput concepută ă pe baza baza „cons „constru truct ct system system'-u '-ului lui elabor elaborat at de Crombach-Meehl, fiind utilizată şi la noi în ţară de L. Wass (1973) sub coordonarea prof. B. Zârgâ. Este o construc construcţie ţie teoretică teoretică tridimens tridimensională ională,, cele 3 axe cuprinzând cuprinzând următorii următorii factori importanţi ai integrării:  —sociab  —sociabili ilitat tatea; ea;  —afect  —afectiv ivit itate atea; a;  —activi  —activitate tatea. a. Sociabilitatea adecvată este condiţia de bază a integrării, iar afectivitatea corespunzătoa corespunzătoare re este ceea ce influe influenţea nţează ză calitativ integrarea socială. Rolul activităţii în integrarea socială este evidentă. acest sistem diferenţiem în manifestări ce pot fi ' evaluate ca: social-pozitive, social-negative, social-neutre sau, din aceste puncte de vedere, vedere, neevaluabile. neevaluabile. Pe axa teoretică, teoretică, notele notele sociabilităţii se întind de la «Agresivitate* până la „Manifestarea dr agostei". agostei". Indicele de integrare socială este dete determ rmin inat at de satu satura raţi ţia a zone zoneii pozitiv pozitive e a axei. axei. Acest Acesta a trebu trebuie ie corelată corelată cu calitatea şi frecvenţa notelor ce apar în zona negativă şi neutră. După cum am amintit, altă componentă de bază a integrării sociale este teoretică notele afectivităţii afecti vităţii afectivitatea. Pe axa teoretică includ diferite grade ale stărilor stenice sau astenice, astenice, inclusiv inclusiv reacţiile reacţiile anormale. anormale. Aceste note, pe lângă funcţia de indice cantitativ, au o mai mai mare mare semn semnif ific icaţ aţie ie în semn semnal alar area ea calităţilor integrării. Relevarea notelor care vizează activitatea şi funcţiile funcţiile adaptative ale personalităţi personalităţiii are o importanţă deosebită din punctul de vedere al cuno cunoaşt aşteri eriii integr integrări ăriii subie subiectu ctului lui.. Notele Notele caracter caracteristic istice e ale manifest manifestării ării activităţ activităţiiii în unele unele povest povestiri iri trebuie să fie interpretate  împreună cu manifestăr ile sociabi sociabilită lităţii ţii şi afectivităţii. Nu este indiferent în ce zonă a soci sociab abililit ităţ ăţiiii şi cu ce .col .color orit it"" afec afecti tiv v se mani manife fest stă ă acti activi vita tate tea a efect efectuat uată ă în form formă ă concretă sau pe plan mintal. nregistra trare, re, care care Sch Schema ema sist sistem emul ului ui de înregis conţine notele ind indicat icativ ive e şi toto totoda dată tă contraindicati contraindicative ve ale integrării integrării este prezentă  în tabelul II. Această schemă cuprinde zona de 57

TeshJ Tematic de,

manif estare estare

a factorilor de bază, împreuna cu manifestările lor specifice. Notarea

In cadrul cadrul studieri studieriii fiecăre fiecăreii istorioa istorioare re se relevă atât manifestările eroului principal cât şi cele ale mediului său. Aceste manifestări sunt urmărit urmărite e din pun punctul ctul de vedere vedere al celor celor trei trei factori ai integrării sociale: a)sociabilitate;  b)afecti vitate; c)activitate. Notarea se face în „Foaia de evaluare",

prezentată în tabelul III. La fiecare fiecare notâ-con notâ-constru struct ct prezent prezentă ă în istorioară se noteaz notează ă numărul numărul planşei la rubrica

notei-construct în coloana N (a eroului principal), respectiv P (a mediului). Deseori s-a întâ mpla t ca o mani fest are

să cuprin cuprindă dă mai multe multe notenote-co cons nstr truc uct. t. în aseme asemene nea a cazu cazuri ri se note noteaz ază ă toat toate e notel notele e relevate. De fapt, fapt, în cazul cazul unei unei istori istorioar oaree (deci (deci nu descriere) este neapărat nevoie ca măcar o singură notă să poată fi introdusă în zona sociabilităţii, afectivită afectivităţii ţii şi activităţi activităţii. i. Dacă nu este posib ilă stabilirea acestor note se notează în rubrica .Neut .Neutral ralit itate ate"" şi «liniş «linişte te afecti afectivă vă". ". Dacă Dacă lips lipseş eşte te form forma a de -cav -cavit itat ate, e, atun atunci ci nu se consid consideră eră cele povti povti J^ a. ., Isiori Isiorioar oară ă şi se note noteaz ază ă la „Rea „Reacţ cţii ii spec specia iale le". ". Tot aici aici se notea notează, ză, de aseme asemene nea, a, clişe clişeele ele,, descri descrieri erile le,, povestirile şi celelalte reacţii speciale ce apar în cazul examinării cu metode pro iective. Pent Pentru ru a deci decide de unde unde vor vor fi nota notate te manifestă manifestările rile este utilă definirea lor, dată de J. Csirszka, pe care o redăm în tabelul următor:

Zonele de maalfefttaie a notelor-constrnct notelor-constrnct ZONE DE MANIFESTARE

MANIFESTĂRI

(note-con*™*)

SOCIABILITATE

Social-pozitiv

■ Ma Manifestarea dragostei

C o n t i in ă

Soci al- neut ru

Iubire Neutralit at e

Social-negativ

Singurătate Opoziţie Antisocialitate Agresivitate Suicid AFECTIVITATE

Afectivitate aptă  pentr u in tegr are

Euforie Armonie Compensare

Afectivitate ne nesigură

Linişte afectivă

 pentr u in tegr are

Disforie Sensibilitate Labilitate

Afectivitate nefavorabilă  pentr u in tegr are

Supărare

Anormalitate ACTIVITATE

Se poate manifesta în:

faptă atitudine cuvânt

intenţii

gând interes  pasivita te

58

Vasi* Pnda-

ra. FOAIE DE EVALUARE

NUMELE ŞI PRENUMELE. VÂRSTA________________  DIMENSIUNI ALE

PERSONALITĂŢII

MANIFESTAREA DRAGOSTEI IUBIRE  NEUTRA] LITA LITATE LTATE

OPOZIŢII

ANTISOCIAIiTATE AGRESIVITATE SUICID AFECTIV]

EUFORIE ARMONIE COMPENSARE

T ATK 

LINIŞTE AFECTIVA DISFORIE SENSIBILITATE LABILITATE

S UP UP RA RE RE

ANORMALITATE ACTIVII

N INTENŢII

 N G ND ÎN INTERES PASIVITATE

60

P

EI

EU

+

 N+P +

s A

0

Noto

CONŞTIINŢ

 N ATITUDINE ATITUDINE  N CUV NT

Tabelai IV I V.

n: N

SOCIABILITATE

N FAPT

Reacţii speciale REACŢII SPECIALE

PATE

«truct «truct ale sociabilit sociabilităţii ăţii dragostei: In sens sens restrâns este locul de notare a bunăvoinţei şi simpatiei, cum sunt prietenia, prietenia, mţelegerea, mţelegerea, a da daruri etc. în sens sens larg larg aici aparţin aparţin şi acţiun acţiunile ile cu caract caracter er uman - caritabile. Aici se notează, printre altele, cons consil ilie iere rea, a, aver averti tiza zarrea cu inte intenţ nţia ia bună bună,, vinde vindeca care rea, a, răsp răsplă lătir tirea ea,, îngr îngriji ijire rea, a, difer diferit itel ele e servicii, amabilitatea, politeţea etc. Conştiinţa: In majoritatea cazurilor apare ca mustrare de conştiinţă conştiinţă sau regret. Mai rar se o mustrare  întâl neşte ca o cump ănire mora lă şi deci zie luat luată ă în urma urma aces aceste teia ia,, şi mai rar drept drept conştientizarea conştientizarea acţiunilor morale pozitive sau atitudini etc. Iubire: în cazul de faţă prin iubire înţelegem,  în primul rând, o relaţie afectivă pozitivă. Eviden Evidenţier ţierea ea caracteru caracterului lui de relaţie relaţie face ca să figu figure reze ze în zona zona socia sociabi bili lită tăţi ţii. i. Bine Bineîn înţe ţeles, cara caracte cteru rull ei afec afectiv tiv se note noteaz ază ă şi în zona zona afectivităţii la rubrica respectivă. In acele cazuri când reacţia verbală semnifică plural pluralul ul (ex. se iubesc) se notează ambele părţi, N şi P. Tot la această categorie se notează şi manifestările cu caracter sexual. rubric ica a N se note noteaz ază ă Neutralitate: La rubr indiferenţa, mani manife fest stă ările rile neutr eutra alită lităţţii în priv priviinţa nţa soci abi li tăţ ii , tot odată şi acel caz când personaju personajull principa principall nu face n i mi c şi nici nu are intenţia să facă ceva. Neutralitatea în relaţiile sociale poate semnifica lipsa relaţiilor sociale, dar poate fi şi semnul pru denţei exagerate şi a apărării eului. La coloana P se notează numai numai indiferenţ indiferenţa a şi neutralitate neutralitatea a care este exc l u si vă di n  partea med iului. . • Singurătate: Este rubrica dezolării, solitudinii , dar, de exemplu, nu se notează singurătatea atunci când este ur- t unui deces. 61

Vasăe Preda

Opoziţie: Este vorba de opoziţia deschisă sau latenta a personajului principal, care poate fi luarea unei poziţii sau atitudini. In general se manifest manifesta a ca o reacţie reacţie directa. directa. Aici se include minciuna minciuna opoziţiona opoziţionala, la, revolta, revolta, opunerea opunerea în faţa faţa voinţ voinţei ei unei unei perso persoan ane e cu prest prestig igiu iu,, învi înving nger erea ea greu greutăţilor, neîn neînţe ţele lege gere rea a etc. etc. rezo rezolv lvar area ea prob proble leme melo lorr în unel unele e cazu cazuri ri presupune o opoziţie, deşi nu obligatoriu şi nu în fiecare caz. Antisociabilitate: Sentimen Sentimentt duşmănos, duşmănos, at atit itudi udine ne nemi nemilo loas asă, ă, vitr vitreg egă, ă, comi comite tere rea a nedrep nedreptăţii tăţii,, ceartă. ceartă. Dacă în ceartă ia parte activ atât personaju personajull principa principall cât şi mediul mediul său se notează în ambele părţi, la N şi P.  Lezarea,, corporală sau morală, Agresivitate:  Lezarea  jignire  jignire.. Păgubir Păgubire e materi materială ală sau sau morală, morală, acce access de furie furie direcţ direcţion ionat at spre spre cineva, injurie, atentat, ucidere, tortură etc. Suicid: Notarea este univocă (sinucidere). Notele-construct Notele-construct ale afectivităţii Aici Aici se note notează ază manif manifest estăr ăril ile e bucuriei, bunei dispoziţii, fericirii. Dacă o tristeţe sau o altă altă dispoz dispoziţi iţie e afecti afectivă vă nefavorabilă s-a schi schimb mbat at în favo favora rabil bilă ă şi isto istori rioa oara ra s-a s-a terminat bine, aceasta se notează la „Disforie" şi „Euforie", respectiv „Armonie". Armonie: Organizarea, echilibrul, stabilitatea afectivă şi emoţională. Compensare: Câ Cân nd o asp aspiraţ iraţiie sau sau pretenţie este împiedicata şi reuşita se face pe altă cale sau se face o activitate comple compleme mentar ntară. ă. Se noteaz notează ă toa toate te notel notele e de compensare, compensare, chiar dacă a fost adecvată sau nu. Deci, Deci, aici se notează notează excesul excesul de compensare, compensare, precum şi refularea. Linişte afectiva: lipsa manifestărilor manifestărilor afective, tocirea , şi neutralitatea afectivă. Lipsa manifestărilor afective poate fi semnul izolării şi disimulării. în coloana P se notează neutralitatea afectivă exprimată şi indiferenţa. indiferenţa. Euforie:

Disforie: în sensul larg al cuvântului disforia

 înseamnă  înseamnă o stare stare afectiv afectivă ă nefavorabil nefavorabilă. ă. Sensibilitate: Cuprin Cuprinder derea ea diferi diferitel telor or manifest manifestări ări de sensibi sensibilit litate. ate. Aici se notează notează hipe hipers rsen ensi sibi bili lita tate tea, a, rafi rafina name ment ntul ul afec afecti tiv, v, exig exigen enţa ţa mări mărită tă a drago dragost stei ei,, nosta nostalg lgia ia,, entuzi entuziasm asmul, ul, surpri surpriza, za, emoţia emoţia şi reacţi reacţiile ile  înduioşării  înduioşării.. Labilitate: Aici Aici se noteaz notează ă acele acele cazuri cazuri ale schi schimb mbăr ăril ilor or si variaţiilor care au exprimat nesiguranţă, nehotărâre. 62

Labilitatea a fost considerată schimbarea schimbarea în sens negativ (de exemplu, depravarea) şi regresia regresia la un nivel scăzut, recidiva unei greşeli vechi etc. ntr-o situaţie  Tot  Tot aici se notează ajungerea ajungerea î ntr-o peric periculo uloasă asă şi critic critică, ă, suport suportare area a aceste acesteia ia (indiferent de deznodământ), labilitatea morală (de exemp exemplu, lu, acţionar acţionarea ea contrar contrar convingerii convingerii), ), incapacitatea de a acţiona, de a alege, de a decide, problematizarea. Supărare: Manifestările de mânie şi ură. Anormalitate:  Toate  Toate simptomele patologice şi de anormalitate. Notele-construct Notele-construct ale activităţii Aceste note-construct includ o gamă largă largă de mani anifest festar are e a unor form orme ale acti activi vită tăţi ţii, i, ce merg merg de la fapt fapte e şi acţiu acţiuni ni săvârş săvârşite ite,, până până la expri exprimar marea ea dorinţ dorinţei ei şi intenţiei de a acţiona. Dar tot în această rubrică sunt cuprinse şi formele formele pasivităţii. pasivită ţii.  în faptă faptă:: Toate  Toate formele formele acţionări acţionării. i.  în atitud atitudine: ine: Este rubrica la care se notează „set"„set"-ui, ui, obişnuinţa; de exemplu: respectul reciproc, ajutorul, aprecierea, lupta etc. includ manife manifestări stările le în cuvânt: Aici se includ verbale, dialogul, convorbirea, discuţia. intenţii: Se note în noteaz ază ă scop scopur uril ile, e, planurile, hotărârile, dorinţele, dacă acesteaau apărut în mod general. De exemplu, „a vrut să creeze ceva măreţ şi frumos".  în gând: Formele de activitate anterioare includ

implicit şi activitatea în gând. în primele trei cazuri cazuri nici nu este nevoie să o notăm. notăm. Dar se notează atunci când gândirea nu a dus la fapte, atitud atitudini ini,, reacţi reacţiii verbale verbale,, dorinţe dorinţe.. Exempl Exemplu: u: „Băieţelul „Băieţelul a meditat asupra situaţiei lui triste". Interesul sul se prezi prezintă ntă sub  în interes : Intere forma lui obişnuită, cea a curiozităţii. în afară de aceasta se notează acordarea de atenţie şi orientarea fermă spre unele teme. Exempl Exemplu: u: „Băieţ „Bă ieţelul elului ui i-a plăcut foarte mult să cânte cânte la vioa vioară ră", ", „Tot timpul timpul a petrecu petrecutt exersân exersând", d", „Plă „Plăce cere rea a lui lui a fost fost să urmă urmăre reasc ască ă toat toată ă noaptea stelele". Pasivitate: La această rubrică se notează: a) „pasivita „pasivitatea" tea" demonstr demonstrativă ativă,, care a provenit din opoziţie, protest, îndărătnicie, ca şi neexecutarea acţiunii, neglijenţa; 63

b) absen absenţa ţa reac reacţie ţieii dator datorat ata a lipse lipseii de putere, putere, moleşelii, slăbiciunii etc.

De asemenea, atunci când persoana a  primi t a pel la

acţiune, la luarea unei atitudini şi la acest apel nu manifestă nici o reacţie din simplă neglijenţă. 8chema sistemului de evaluare se poate utiliza ca şi .construct .construct system', dar pentru aceasta este necesar necesară ă stabilir stabilirea ea frecvenţ frecvenţei ei globale globale a unor unor manifestări, procedeu care permite alcă tuirea unui etalon pentru analize c linice (L. Vass, 1973).

6. DIRECŢII NOI ÎN INTERPRETAREA T.A.T.-ULUI

Din paginil paginile e anterio anterioar are, e, rezult rezultă ă că de la data data elab elabor orăr ării ii Testul stului ui t ema emattic de numeroşi apercepţie (1943) şi până î n prezent, numeroşi psih psihol olog ogii au înce încerc rcat at să îmbu îmbună nătă tăţe ţeas ască că moda modali lită tăţi ţile le de inte interp rpre reta tare re a pove povest stir iril ilor or elabo elaborat rate e de subie subiecţi cţiii exami examinaţ naţii cu această această probă, proiectivă. Redăm, în cele ce urmează, principalele direcţii care au dus la ameliorarea Interpretării T.A.T.-uhii. 1)Cunoaşterea aprofundată a unor aspecte din viaţa subiectului (pe baza anamnezei, a metodei  bio graf ice , a

convorbirii etc.) pentru a determina mai uşor în ce măsură trebuinţele neconştientizate sau cele conştientizate, emoţiile şi sentimentele proiectate de subiect î n

 povestirile T.A.T., în

modul de a fi şi de a acţiona al eroului cu care se identifică, corespund realmente vieţii psihice, comportamentului manifest şi problemelor esenţiale pe care i le pune subiectului mediul său real, fizic şi social. Deci, după cum a m mai menţionat, .interpretarea oarbă" a T.A.T..A.T.ului nu este indicată, ci, dimpotrivă, .este necesară o anumită cunoaştere a trecutului subiectului şi a situaţiei sale prezente, precum şi puţină intuiţie pentru a aprecia dacă un element dat aparţine trecut ului subiectului, prezentului sau viitorului său

anticipat* (Murray, 1950, p. 9).  în inte rpretarea TJ LT.-ului este indi cat să 2) în

se plece de la două postulate, care ulterior pot fi modificate, după caz. formulatt de Murray, Murray, se Primul postulat, formula refer referă ă la faptul faptul că trebui trebuinţe nţele, le, emoţiil emoţiile e şi sentime sentimente ntele le eroilor eroilor ar repr repreze ezenta nta tendin tendinţe ţe ale personalit personalităţii ăţii subiectulu subiectului. i. Aceste Aceste tendinţe pot fi actualizate în prezent, ele pot aparţine trecut trecutulu uluii sau viitor viitorulu uluii antici anticipat pat şi, prin prin urmare, urmare, pot reprezenta ţiale care care reprezenta energii energii potenţiale temporar sunt latente. Sub Subiect iectul ul poate poate să nu fi conştie conştientiz ntizat at aceste aceste tendin tendinţe ţe (actual (actuale, e, trecute trecute sau viito viitoar are), e), pe care care însă însă le proie proiecte ctează ază în povestirile T.A.T. Deci, povestirile pot releva - nu numa numaii prin prin deme demers rsul ul lite litera rarr ca atar atare, e, ci şi simbolic - un aspect al situaţiei actuale 65

a subiectului, subiectului, al unei situaţii situaţii trecute trecute sau al unei situaţii în care s-ar putea găsi subiectul  în vi it or , ca urma ur ma re a trebui nţelor , dorinţ elor, sentime sentimentel ntelor or şi atitudi atitudinilo nilorr sale sale în raport raport cu presiunile externe" ale mediului fizic şi social. „presiunile Acţiunile povestirilor pot fi raportate la lucruri pe care subiectul subiectul le-a făcut, făcut, ar fi dorit să le facă, a fost tentat să le facă sau la situaţii de care i-a fost sau îi este teamă. Al doil doilea ea postul postulat at rezidă î n f apt ul c ă «pre «presi siun unil ile e exte extern rne* e* sunt sunt vari variab abil ile e car care repr reprezi ezintă ntă forţe forţe din mediul mediul fizic fizic şi socia sociall al subiectului (din trecut, din prezent sau din viitor), aşa cum sunt ele percepute sau imaginate de acesta. acesta. Ele se rapo raporte rtează ază la situa situaţii ţii pe care care subiectul le-a întâlnit situaţiii pe care care întâlnit efectiv efectiv,, la situaţi doreşte şi speră să le întâlnească sau la situaţii de care se teme şi nu ar dori să le întâlnească. Deci, Deci, în genera general, l, .presiunea .presiunea externă" poate fi interpretată ca viziunea pe care o are subiectul despr despre e mediul mediul său de viaţă viaţă şi, în genera general, l, despre lumea înconjurătoare. Impresiile pe care le va proie proiecta cta în povesti povestirile rile T.A.T. .A.T. şi haloul haloul afectiv afectiv corespu corespunză nzător tor sunt sunt verosimile verosimile pentru pentru interpretarea unei situaţii existente sau pentru anticiparea unei anumite situaţii din vi itor. 3) Pentru Pentru nuanţare nuanţarea a acestor acestor postulate, postulate, psihologul ^... analizează şî  interpretează iecţie (specul (speculativ ativă, ă, di fe fer itit el el e t ip ip ur uri d e p ro roiecţie catarticâ, complementari) care se ;ntâinesc în

 povestirile  povestirile T.A.T T.A.T.. realizate de subiect subiect (Ombredane, (Ombredane, 19^ 9). Pri n

proiecţia speculativă subiectul regăseşte în ;magi ;magine nea a altuia altuia carac caracte teris ristic ticile ile pe care care le pretind pretinde, e, le doreşte doreşte să fie ale lui. Acest tip de proiecţie proiecţie se efectuează efectuează prin exprimări exprimări la modul indicativ sau la modul optativ. (De exemplu, o fetiţă orfană, crescută de o femeie morocănoasă şi osti ostilă lă,, pove poveste steşt şte e la o planşă planşă din T.A.T .A.T. o scenă de tandreţe între o mamă şi copiii săi). în proiecţia catartica subiectul atribuie imaginii altuia nu numai caracteristicile care îi sunt proprii sau care ar dori să fie ale sale, ci şi caracteristicile pe care preti pretind nde e că nu le are, pe care care refuză refuză să le considere considere ca fiind ale sale. Prin această proiecţie proiecţie catartica subiectul „se eliberează" (catharsis) de trăs trăsăt ătur uril ile e inde indezi zira rabi bile le,, proi proiec ectâ tând nduu-le le,, depl deplas asân ându du-l -le e ăsto ăstora ra altu altuia ia.. în proiecţia complementara subiectul atribuie -l'^ra sentimente sau atitu atitudin dinii care care le justif justifică ică pe ale sale. sale. (D e e xe xe mp mp l u, u,

u n a du du lt lt

r e vo vo lt lt a t î mp mp ot ot r iv iv a c on on d ui ui t ei ei

prede predelinc lincven vente, te, descrie descrie person personaje aje sever severe e şi injuste faţă de erou, căci el are nevoie, pentru a se revolta, să-i simtă pe alţii ca 66

Testtâ Tematic de Ai

fiind nedrepţi cu el). In acest tip de proiecţie se utilizează, de asemenea, modul indicativ sau optati v. Interpretarea acestor tipuri de proiecţie ne ajuta să deducem dacă nu cumva î n eroii  povest iril or T.A.T. ar e l oc proiectarea a ceea ce subiect subiec tul ul crede crede că est e sa u proiectarea proiectarea • (respectiv, tendinţele c ee eea c e a r vrea st f ie ie (respectiv, accep accepta tate te de conşt conştiin iinţa ţa subie subiectu ctulu lui), i),-ia -iarr în celelalte personaje se proiectează alte tendinţe ale subiectului, neacceptate de conştiinţa sa, dar care se află în stare latenta în subconştientul sau  în in conşti entul acest uia ( Piotrows ki, 1 950). S-ar putea ca aceste tendinţe să se manifeste mai des la persoanele  parano ice. 4) Testul tematic de apercepţie este un a d in in tr tr e pro be be le le c ar are pe rm rm it it s ă s e descopere descopere mai ales tendinţele nemanife nemanifeste ste ale subiectului, trebuinţel e Dar uneor uneorii neconştientizate ale acestui acestuia. a. Dar trebu trebuinţ inţele ele necon neconşti ştient entiza izate te şi conflictele subiectului nu se exprima în mod deschis în povestiri, ci

simbolic, şi trebuie descifrate printr-un printr-un procedeu similar cu cel utilizat în psihanaliză.  în interpretarea T.A.T. .A.T. -ului este nece necesa sarr să se ţină ţină seama seama de întrea întreaga ga bogă bogăţţ ie ie a prot protoc ocol olul ului ui subi subiec e ctt ulu uluii exa examina minatt, admiţ dmiţâ ând de la înce înc ep put posibilitatea posibilitatea existenţei mai multor eroi. Aceasta are mai multe multe semnific semnificaţii aţii posibil posibile e (Ombredane, 1949;Snyder 1949;Snyders, s, 1966). Astfel, Astfel, mai întâi nu trebuie trebuie să se considere considere că s-ar putea stabili raporturi raporturi simple şi nete nete între eroi; ceea ce se proiectează este tocmai unitatea structura structurală, lă, dinamică dinamică a unor unor trăs trăsăt ătur urii ale ale pers person onal alit ităţ ăţii ii subi subiec ectu tulu lui. i. Pluralitatea Pluralitatea eroilor relevă tocmai bogăţia psihică a unui unui indi indivi vid d care care îşi îşi caut caută, ă, de exemp exemplu lu,, echilibrul adaptativ de-a lungul unor conflicte pe care le rezolvă. într-adevăr, într-adevăr, cu cât are mai multe amintiri amintiri şi cunoşt cunoştinţ inţe e mai bogate, bogate, cu atât atât el este mai capabil să facă ample variaţii, chiar în  jurul unor per sonaje şi al unor tendinţe esenţiale. De aseme asemene nea, a, capac capacitate itatea a de a vedea mai mu lt e so l u ţ i i în d e sf ă ş u r ar e a şi dezn deznod odăm ămân ântu tull povest povestiri irilo lor, r, de a le pune pune alăt alătur uri, i, de a aleg alege e dintre dintre ele - uneor uneorii chiar chiar ezitând ezitând - pe cea considerată considerată mai bună, sunt sunt caracteris caracteristici tici ale unei persoane integrate, spune Snyders (1966). In schimb, Ombredane (1962), referindu-se existenţ enţa a mai multo multorr eroi eroi în povestirile la exist

susţ susţin ine e că această proiecţie proiecţie divizată divizată poat poate e fi semnu semnull unui unui eu insuf insufic icie ient nt inte integra grat, t, pluralitatea eroilor relevând chiar şi un

T.A.T.,

67

Vasăe Preda

Testul Tematic de Ap profundă a personalităţii

afic)

eu patologic, care şi-a pierdut unitatea. Deci, traiectul dintre eroi ş i subiect subiect este uneori dificil dificil de stabili stabilit, t, fiind fiind foarte foarte variat variat şi bogat bogat în semnifi semnificaţi caţii. i.

perturbare mai sale, deci cu cât cazul va fi mai patologic, cu atât subiectul examinat cu T.A.T. se va proiecta mai uşor şi mai deplin deplin întrîntr-un un person personaj aj unic, unic, merg mergân ândd spre spre o „con „confid fidenţ enţă" ă" apro aproape ape transp transpar aren entă tă,, prin prin proiectar proiectarea ea stării sale psihice, psihice, „uitând" „uitând" de situaţia de examinare (Snyders, 1952).

un protocol al unui adult, unul dintre eroi este un copil care  poa te rep rez ent a a pro ape dir ect dorinţele infantile ale subiectului, dar, în acelaşi timp, poate semnifica doar eforturile sale de disimulare. 5) Considerăm însă câ nu pluralitatea eroilor în

şi mai echilibrată, cu atât mai mult este insuficientă insuficientă şi neadecv neadecvată ată interp interpreta retarea rea T.A.T .A.T..-ul ului ui prin prin core coresp spon onde denţ nţă ă simp simplă lă „termen cu termen". Deci, în măsura în care avem de-a face cu o persoa persoană nă cu o structu structură ră psihică mai dezvoltată, mai armonioasă şi mai flexibilă flexibilă sub unghiul unghiul adaptării adaptării crea creato toar are e la situaţii noi, căutăm să ne îndepărtăm de schema interp interpre retăr tării ii apropi apropiată ată copiei copiei.. în acest acest caz raportul dintre subiect şi povestirile sale trebuie inte interp rpre reta tatt într într-u -un n mod mod mai mai nuanţat nuanţat,, mai compl complex ex,, deşi deşi s-ar s-ar putea putea menţin menţine e ideea ideea posibilităţii de a exista şi o relaţie relativ directă  între o parte a unor un or po vest ve stir ir i şi un anum an um it aspect aspect al persona personalită lităţii ţii subi subiec ectu tulu lui. i. După După Snyders (1950), ar fi o naivitate să atribui unui subi subiec ectt norm normal al,, inte inteli lige gent nt şi echi echili libr brat at,, echivalentul povestirilor povestirilor pe care le-a construit, deoarece intensităţile diferite ale unor pulsiuni sunt suficiente pentru a le transforma profund (de exemplu, povestirea povestirea unei crime poate corespunde corespunde unei simple dorinţe de a fi separat de cineva). 7) t n interpretarea trăsăturilor psihice ale eroului povestirilor T.A.T. trebuie să fim prude prudenţi nţi atun atunci ci când când le consid consider erăm ăm ca aparţinâ aparţinând, nd, de fapt, fapt, subiectu subiectului, lui, întrucât întrucât persoana normală are posibilitatea de a se „mas „masca ca", ", de a se apăr apăra, a, de a rezi rezist sta a (1973) 3) a proiecţiei. într-u într-unn studiu, studiu, Shento Shentoub ub (197 compar comparat at proto protocoa coalel lele e T.A.T .A.T. a două două grupe grupe de sub subiecţ iecţi: i: subiec subiecţi ţi care care nu manife manifesta stau u nici nici o tulburare şi subiecţi care, deşi trăiau şi lucrau în condiţii condiţii normale, normale, au simţit simţit nevoia nevoia să consulte unpsihiatru. Din analiza şi interpretarea datelor a reieşit că subiecţii primei grupe au ştiut să menţ menţin ină ă într între e ei şi plan planşe şe o „dis „dista tanţ nţă" ă" adec adecva vată tă,, dato datori rită tă căr căreia eia au reuşi euşitt să povestească fără a se confesa. Ei au introdus în pove povest stir irii şi alte alte elem elemen ente te pe lâng lângă ă cele cele exist existen ente te în plan planşe şe,, mai ales ales teme teme şi valor valorii comune, pe care şi le-au putut apropia fără a le trata ca „obiecte individuale individuale", ", ca aparţinânduaparţinându-le le doar lor. lor. în schimb, schimb, subiecţii grupei a doua, cei care au simţit nevoia să consulte un psihiatru, au procedat mai des la proiecţii directe si

prezenta subiectul subiectul aşa Astfel, Astfel, un persona personajj poate poate reprezenta cum simte el câ este, este, iar alt person personaj aj poate poate evoca evoca ceea ce subiectul subiectul pretinde pretinde că nu este, ceea ceea ce ar vrea vrea să nu fie, dar nu se poat poate e abţine să nu fie aşa. Sau, de exemplu, în alt caz, într-

sine

este un semn patologic, această evaluare facându-se doar  în r apor t cu inte nsit atea şi f recv enţa unor trebuinţe şi stări afective de nuanţe patogene, în raport cu alte elemente psihopatologice reieşite din analiza conţinutului ace st sen s, şi formei povestirilor T.A.T.  în acest Rapaport şi Schafer au stabilit o lista de semne psihopatologice, relevate prin T.A.T T.A.T., ., pentru unele tulburări şi boli psihice (pe care le-am menţionat în subcapitolul 5.5.). Ceea ce trebuie reţinut legat de aceste sem ne psihopatol psihopatologice ogice care pot apare în protocoalele T.A.T. subiecţi este foptul că nicidecum ele nu sunt ale unor  subiecţi patognomonice şi deci nu putem putem pune pune un diagnos diagnostic tic psihiat psihiatric ric doar pe baza acestei acestei probe proiective. proiective.  în schimb, informaţiile informaţiile obţinute obţinute prin T.A.T. .A.T. sunt sunt utile utile pentru pentru comple completa tare rea a datel datelor or clin clinic ice e la boln bolnav avii ii deja deja diag diagno nost stica icaţi ţi sau sau la cei cei cu un diagno diagnostic stic prezumtiv prezumtiv,, iar în situaţia situaţia în care care se descope descoperă ră âstfei âstfei de semne semne  psi hop ato lo gice gice la s ub ub ie ie cţ cţ i c ar are n u a u c on on su su lt lt at at î nc nc ă u n psihiatru, aceştia trebuie trimişi urgent pentru exami examinar nare e clinică. clinică. La capitol capitolul ul „Analiză „Analiză de cazur cazuri" i" vom vom prez prezent enta a asem asemen enea ea situ situaţ aţii ii,,  întâ lnit e de noi. 6) Interpretarea apropiată copiei, care constă în a considera că un singur erou corespunde subiectului şi că trebuinţele, emoţiile şi sentimentele sau conflictele eroului sunt, de fapt, aceleaşi cu ale subiectului, nu poate constitui în nici un caz modelul general de interpretare. Acest tip de interpretare „termen cu termen" nu este a întrdf cvat decât unora dintre cazurile patologice. într-

adevăr, proiecţia „termen cu termen" este cazul particular al secătuirii patologice a personalităţii, îndeosebi a sferei afective şi motivationaie a subiectului. Cu cât un subiect va prezenta o

Cu cât personalitatea personalitatea subiectului este mai bogata

69

Testul Tematic de A

imedi imediate ate;; planş planşa a deve devene nea a pent pentru ru ei un pretext ca sa facă povestiri povestiri autobiog autobiografic rafice e şi sa se confeseze. In priv privin inţa ţa abse absenţ nţei ei rezi rezist sten enţei ţei la proiecţia de tip confes confesiun iune e după vârsta vârsta de 12-13 ani, în sensul câ subiectul nu se poate abţine să nu facă povestiri în care vorbeşte despre el Însuşi, Heuyer şi Shentoub consideră că este este simp simpto toma mati tică că pentru pentru o disfun disfuncţi cţie e intelectuală şi/sau afectivă. In acor acord d cu Snyd Snyder erss (196 (1966) 6) pute putem m consid considera era câ există există o trecere lentă, l entă, gradată, fără fără rupt ruptur uri, i, în cadru cadrull liniei liniei care care uneş uneşte te subiectul per fect echilibrat, bine „mascat" în cadrul examinării cu T.A.T., cenzurându-şi proiectarea, şi subiectul cel mai dezechilibrat, cu un psihism patolog patologic, ic, relevat relevat şi prin proiec proiectar tarea ea direct directă, ă, prin intrarea în „scena dramatica" a poves tirii. De ebuie să ţin ţinem seama ama în aces acestt aspe aspect ct tr ebu interpretarea Testului tematic de «percepţie. 8) Modul de interpretare cel mai profund, care core coresp spun unde de cel cel mai mai bine bine popu popula laţi ţiei ei normale, este acela în care se renunţi la ideea ideea de „cop „copie" ie",, de core coresp spon onde denţ nţa a „terme „termen n cu termen termen", ", î n favoar favoarea ea analiz analizei ei şi interpretăr interpretării ii „universu „universului" lui" povestiril povestirilor or.. Dacă protocolul T.A.T. al unui subiect este studiat ca .fizionomie" de ansamblu a universului psihic al eroului (eroilor) cu care se identifică, atunci şi inteligenţa, genţa, şi echilibr echilibrul ul afectiv, afectiv, şi motivaţi motivaţia, a, şi creat creativi ivitat tatea ea îşi pot pot găsi găsi locu locul, l, în timp timp ce proiecţia simplă „termen cu termen" presupune un subi subiec ectt a căru căruii pers person onal alit itat ate e este ste pert pertur urba bată tă,, atin atingâ gând nd dive divers rse e grad grade e ale ale pato patolo logi gicu culu lui. i. Desi Desigu gur, r, ştii ştiinţ nţa a şi arta  juta pe acest acesta a să  psiho  psihodi diag agno nost stici icianu anulu luii n vor vor a juta evalueze, evalueze, în fiecare fiecare situaţie, situaţie, când să apeleze la interpretare interpretarea a „termen „termen cu termen" termen" şi când nu, luând luând în seamă seamă „univ „univers ersul" ul" compl complex ex al eroilor din povestirile T.A.T., fără să exagereze şi fără să sărăceasc sărăcească ă mulţimea mulţimea informaţ informaţiilor iilor posib posibilil de obţinu obţinutt prin prin aplicarea aplicarea acestei acestei probe probe  proiec  proiectiv tive. e. Pentr Pentru u a ilustr ilustra a necesi necesitat tatea ea luării luării în considerare a întregulu întreguluii „univers" „univers" de factori, factori, amintim amintim cercetar cercetarea ea efectuată efectuată de Boulange BoulangerrBalleyguier (1960), prin care s-a constatat câ, in general, protocoalele C.A.T. ale copiilor agresivi (caracteriali) nu sunt mai „agresive" decât la copiii normali. Dar dacă acă se analiz lizeaz ează pove ovestir tirile ile în inte integr gral alit itat atea ea lor, lor, cu toţi toţi fact factor oriiii care care se  între  întrepăt pătrun rund, d, se se degaj degajă ă un „univ „univers ers al copi copilul lului ui agr agresiv" siv",, care are posedă edă o fizion zionom omie ie de ansamb ansamblu lu caracte caracteristi ristică: că: este un univers univers din care care lips lipses escc cadr cadrel ele e stab stabilile, e, regu regulilile le de conduită, 70

 p (studiu monografic) monografic)

coer oerente şi constante, autori oritate atea binevoitoar binevoitoare, e, dar fermă. fermă. Subie Subiectu ctull îşi simte simte viitorul nesigur, crede câ viitorul aparţine celui ce se va impune în mod agresiv, şi pornind de aici este tentat să se impună prin propriile sale forţe de nuanţă agresivă. Prin studierea şi interpretarea întregului „univers" ce se degajă din povestirile T.A.T. surprindem mai birie înt birie întrep repătru ătrunde nderea rea dint dintre re trebuinţele, trebuinţele, emoţiile şi sentimentele sentimentele eroilor şi „pr „presiu esiuni nile le exte exterrne". ne". în aces acestt mod, mod, de exemplu, cu cât sunt mai mari diversitatea şi incomp incompatib atibilit ilitatea atea moti motiva vaţi ţiil ilor or înt într-o povestire, povestire, cu atât mai mari sunt indecizia indecizia şi anxietatea subiectului, insatisfacţia de sine, frecvenţa problemelor nerezolvate, dificultatea dificultatea de a urmări urmări şi realiza realiza adaptarea adaptarea şi de a-şi atinge scopurile. De asemenea, cu cât sunt mai diverse personajele care îşi asumă o anumită atitudine atitudine,, cu atât este mai sigur că motiv motivaţi aţia a core coresp spun unzăt zătoar oare e acestei atitudini atitudini este puternic puternică ă şi sponta spontană nă la subiec subiect. t. în schimb, nu putem preciza care este frecvenţa cu car care acea aceast stă ă motiv otivaţ aţie ie dete deterrmină mină comportamentul manifest al subiectului. Putem spune doar că această trebuinţă fund fundam amen enta tală lă îi va prov provoc oca a subi subiec ectu tulu luii tensiune psihică şi anxietate dacă nu va fi satisfăcută (Snyders, 1966). interp rpre reta tare rea a T.A.T .A.T.-ul .-ului ui o 9)  în inte este aceea aceea a relaţiilor problema problema complexă complexă este dintre proiectarea proiectarea unor stări psihice ale subiectului subiectului î n eroul (eroii) povestirilor şi în acesto tora ra,, pe de o part acţiunile aces parte, e, şi comportam comportamentul entul manifest, manifest, prez prezen entt sau sau viit viitor or al subi subiec ectu tulu lui, i, pe de altă altă part parte. e. Subliniem că T.A.T.-U1 este o probă proiectivă pe baza baza căreia căreia descop descoperi erim m mai ales trebuinţe trebuinţe şi conflicte, îndeosebi neconştientizate, neconştientizate, alături alături de emoţ emoţiiii şi sent sentim imen ente te ale ale subi subiec ectu tulu luii exam examin inat at,, care care nu au neapăr neapărat at o valoar valoare e predict predictivă ivă în privinţa privinţa conduit conduitei ei  preze  prezent ntee sau sau viitoare a acestuia. De fapt, chiar Murray (1943; 1950) spune că T.A.T.-ui permite să se desc opere mai tendinţele nemanifeste nemanifeste ale subiectului, subiectului, deci ales tendinţele cele latente. latente. Unii psiholog psihologi,i, uitând uitând faptul faptul că istorioarele istorioarele realizate prin aplicarea aplicarea acestui acestui test  proiec  proiecti tivv sunt sunt mai mult mult poves povesti tiri ri const construi ruite te imagi imaginar nar decât decât „docum „document ente" e" ale compor comportam tament entul ului ui real real, tind să considere că variabilele care sunt slabe în poves povestir tirile ile subi subiec ectu tulu luii ar fi la fel fel şi în personalitatea personalitatea sa, aşa cum se manifest manifestă ă în viaţa cotidiană. Această idee are un oarecare fundament, în sensul câ unele studii statistice au arătat câ. 71

Testul Tematic de.

 într-ad evăr, exi stă o corelaţie pozitiv pozitivă, ă, în cazul majorităţii variabilelor, intre putere puterea a de expresie imaginară prin T.A.T. şi intensitate a manifestări i acest acestora ora  în co mportamen tul

subiecţilor.  Totu  Totuşi, şi, spune Murray Murray,, nu putem acorda  înto tdeauna o

încredere încredere prea mare mare aces aceste teii concluzii, deoa deoare rece ce nu

n u ma ma i c ă s-a constatat existenţa a numeroase excepţii individuale, dar in cazul unor trebuinţe trebuinţe şi emoţii importante, îndeosebi a celor refulate, se manifestă exact contrariul a

ceea ceea ce este este considerat „general valabil". Gândurile sunt mai puternic

influenţate de trebuinţele acute inhibate sau latente latente de mai mult timp, decât decât de trebuinţele recent satisfăcute sau  pe car e o anumită a cţ cţ iu iu ne ne a subiectului le-a atenuat. Or, toate acestea influenţează proiecţ proiecţia ia în cadrul povestirilor  T.A.T  T.A.T.. Se  întâmplă uneori ca Testul tematic de apercepţie să releve

chiar  cont contra rari riul ul a ceea ce subiectul subiectul face sau a ceea ce spune

volun voluntar tar şi conştient în viaţa sa de zi cu zi. De asemenea, povestirile  T.A.T. reflectă

rfic)

uneori atitudini stereotipe şi superficiale

care care nu sunt sunt caracteristice subiectului,  pent ru că el

işi ascunde ascunde trăsăturile specifice ale personalităţ ii sale. Este cazul subiecţilor care mai mult descriu planşele decât le interpreteaz ă, fără a face adevărate povestiri, povestiri, al celor ale căror istorioare  T.A.T. ajun g la deznodămâ n t dup ă o s er i e de dificultăţi, prec precum um şi al subiecţilor  în povestirile cărora motivaţiile sunt exprimate conform dezirabilităţ ii sociale şi a c ăror povestiri povestiri la planşa albă s u nt c am de acel acelaş aşii ti p cu celeialte. Probabilitat ea ca o temă a  T.A.T  T.A.T.-ului .-ului să se manifeste in comportam entul subiectului e st e în func funcţi ţie e de frecvenţa de apariţie apariţie a t e me i respective,  în func ţie de coerenţa de ansamblu a protocolul ui, în sensul absenţei temelor incompatibi le, şi in r ap apor t c u intensitate a emoţională care  însoţ eşte tema.  în privinţa raportului dintre proiecţie proiecţie şi comportam ent, Ombredane (1962)

distinge povestiri „omotetice",

conform

cărora subiectul are are toat toate e şansele şansele să se poar poarte te ca eroul, şi povestiri „antitetice",

caz în care subiectul are are toat toate e şansele sa

nu facâ facâ nici nici u nu nu l d in in tr tr e actele atribuite eroului. P en t r u < o ^reciane,

povestire este „omotetica"

atun atunci ci eroul

când când

ae aceiaşi aceiaşi sex si aproximati v acee aceeaş aşii vârs vârstă tă cu subiectul subiectul,, ;; simpatic, simpatic, descurcăre ţ, recompens at de eveniment e; dacă crrui î si propune un scop reali realist st,, pe care doreşte doreşte să  îl atingă pnmr-o conduită adecvată,  întrepr inză toare şi tenace; când J

o cond conduit uită ă lăudabilă lăudabilă Q duce duce spre spre succes, spre recompens ă; dacă o conduită delincventă lasă lasă erou eroull nepedepsit, caz caz în care care subiectul e s te sau r i sc ă să devi devină nă un delincvent care care nu se dă înapoi înapoi de

la a ct e antisociale. Temele antisociale antisociale pe care le expune sunt teme care apar datori datorittă

 învăţă rii socia sociale le,, şi nu sunt vise compensato rii. rii. Putem utem exemplifica acest acest ultim ultim aspect cu o istorioară din protocolul unui delincvent minor, în vârs vârstă tă de 14 ani, provenit dintr-o familie familie fără fără garanţii mora morale le,, în care s u nt adulţi infractori recidivişti, de la care care subiectu subiectull a  învăţat tehnicile delictogene şi atitudinile antisociale. Ast Astfel, la planşa 18 BM subiectul face următoarea povestire, intrând direct in „scena dramatică" şi proiectându -şi agresivitate a emoţionalverb verbal ală ă şi manifestă: „Pe „Pe umeri umeriii omul ui pune pune

mâna unul;«— 

Ce vrei măi măi?» •—  întoarcete!» te!» ăsta ăsta îi dă o palmă,  îi dă şi el, se bat; îl bate pe omul acela care a pus pus mân mâna pe el; el; scot scot cuţitele. «— Să nu mă enervezi, că te omor!» îi rupe crav cravat ata, a, îl calcă cu călc călcâi âiul ul şi pleacă, parcă s-ar fi

distrat, acas acasă. ă. «— Al dracu dracului lui band bandit it,, îţi îţi dau eu ţie, să mai pui pui mâna pe mine!»". Frecvenţa m are şi intensitate a deosebită a scenel scenelor or agresogene din povestirile subiectului n e f a c să tragem concluzia că şi in comportam entul manifest manifest sau prod produs us şi se mai pot produce acte de aces cest fel, mai ales că datele biografice ale minorului ne arată arată că  în fam ilia sa există factori disfuncţiona li agresogeni, care-i stimulează conduita antisocială. După A. Ombredan e ( 1^ 1^ 62 62 ), ), povestirea este „antitetici"

dacă în ea se prezintă prezintă

un comportament care ajunge

la un deznodămâ nt defavorabil sau da c ă compor-

tamentul  blamabil apare la un erou  profund diferit de subiect,  în

primu primull caz caz este este vorba vorba de cenzură cenzură şi refula refulare re;;  în al doilea

caz, diferenţa dintre subi subiec ectt şi erou erou este este un mijl mijlo oc pri n ca r e persoana examinată arată că nu se pune pune în locul eroulu eroului, i, că nu se identifică cu eroul. Pentr u a ne lămur lămurii mai bine bine dacă dacă povestirile sunt sau nu „omotetice ", s unt indicate  în treb tr ebăr ăr il e propuse de Ombredan e pentru a fi puse subiectului după terminarea probei, lată câteva  întrebă ri de acest cest fel: fel: „C um ai imaginat această istorioară?", „Ce te-a determinat să imaginezi această povestire?", „Cunoşti oameni cărora li s-a  întâmpla t asta?*, „Dacă „Dacă ai fi fost în locul personajulu i ce-ai fi făcut făcut?" ?".. în acest mod, psihologul poate relati relativ v mai uşor să stabilească legăturile dintre trebuinţel e, tendinţele, emoţiile, sentiment ele. ?3

Vasie Preda

 — 

conflictele şi reacţiile voluntare ale subiectului  în ra port cu interpretarea T.A.T.-ului T.A.T.-ului se ţine Deci, Deci, în interpretarea seama de tendinţele şi trebuinţele refulate, de gândurile gândurile şi comp compo orta rtamentu ntul ero eroului (ero (eroil ilor or), ), care care într într-o -o oare oareca care re măsu măsura ra pot repreze reprezenta nta trebuinţ trebuinţele, ele, gânduril gândurile e şi actele actele compor tamentale prezente sau viitoare ale subiectului, ori acte săvârşite in trecut. Dar se impune cu necesitate necesitate ca psihologul psihologul să manifeste prudenţă  în interpreta rea datelor, îndeosebi sub unghi ul pred predic icţi ţiei ei comp compor orta tame ment ntul ului ui pers persoa oane neii examinate. Tocmai de aceea, pentru validitatea interpretării, experienţa sa ca psihodiagno psihodiagnosticia stician, n, care a utilizat mult probele proie proiecti ctive ve,, inclusi inclusivv Testul precum m şi întreaga întreaga tematic de apercepţie, apercepţie, precu pregătire psihologică şi în domeniul psihiatriei, constituie factori deosebit de importanţi. 10) O posibilA interpretare cognitivi a T.A.T.-ului

Porni nd nd de la opin iiii le le lu i R. Hoi t, t, no i consid consideră erăm m că este este posi posibi bilă lă o inte interp rpre reta tare re cognit cognitivă ivă a povest povestiril irilor or T.A.T .A.T., mai ales ales dacă admite admitem m posibil posibilitat itatea ea proie proiectă ctării rii în aceste aceste istorioare istorioare a unor unor situaţii/s situaţii/stări tări stresant stresante e trăite trăite sau posib posibil il de a fi trăite trăite de subie ct. în acest demers de interpretare interpretare cognitivă a T.A.T .A.T.ului ului,, pe car care noi noi îl suge sugeră răm m pen pentru tru a fi apr aprofun ofunda datt prin rin cerc cercet etăr ării ulte ulteri rioa oarre, ne sprijin sprijinim im pe teoriil teoriile e actua actuale le r e f er er i t oa oa r e l a mecanismele de coping (S.R. Lazarus, S. Folkman, 1991). Emitem ipoteza posibilităţii de a deduce,

 prin inter preta rea povest iril or T.A.T., unele mecani sme de ajustare la stres, proiectate de subiectul examinat. în acest

demers demers de interpre interpretar tare e cogniti cognitivă vă a T.A.T.-ul .A.T.-ului ui este este posibil posibil să pornim pornim şi de la schimbarea schimbarea de para paradig digmă mă în cerc cercet etar area ea inco inconş nşti tien entu tulu lui, i, propu propusă să de mai mulţi mulţi psihol psihologi ogi cognit cognitivi ivişti şti,, printre care şi M. Miclea (1995). Este vorba de trec trecer erea ea de la inconşti inconştientu entull energeti energeticc şi dezadaptativ dezadaptativ la paradigma paradigma inconştientului inconştientului infor informaţ maţion ional al şi adap adapta tativ tiv,, ceea ceea ce dă posibilitatea recuperării şi reinterpretării acelor m ecanisme de apărare anal i za te de psihanalişti, psihanalişti, care au contigenţe cu procesarea procesarea informaţiei traumatizante. Păstrând doar denumirea psihanalitică a mecanis . .or de apărare, M. Miclea (1995, p. 63) propune ca negarea defensivă, represia, proiecţia, raţionalizarea, intelectualrzarea si izolarea să ii? ronscerate mecanisme cognitive

de apărare Acestea Acestea ;u:v ; ;:.i :-.-rate „proceduri cognitive* şi

Testul

Tematic

de

 Apenepţie  Apenepţie

(stmdm

monografic)

nu .form .formaţ aţiu iuni ni psih psihod odin inam amic ice" e",, deoa deoare rece ce reprezint* .diverse modalită modalităţi ţi de prelucr prelucrare are a informaţiei cu vale valenţ nţa a nega negati tivvă, vizâ vizân nd diminuarea reacţiei de stres (distres)".

In interpretarea T.A.T.-ului, prin aceasta  pri sma

cognitiva, pentru fiecare istorioara se va nota indice indicele le de frecve frecvenţă nţă a mecanism mecanismelor elor de coping coping confrunt confruntativ ative e şi a mecanismelor mecanismelor de cest lucr lucruu este este posi posibi bill prin coping coping evitative evitative.. Acest i nt nt e err re re la la re re a a na na lili ze ze i şi i nt nt e err pr pr e tă tă ri ri i conţinutului  po ve st ir il or T. A. A. T. T. c u a na na lili z a formală, a expresiei  psiholingvistice a acestora. Se va pune accent pe «scenariul" povestirii în derularea ei spre deznodă dămân mânt, t, în raport raport cu natura natura un anume dezno

interr interrela elaţii ţiilor lor dintr dintre e

erou erou (eroi) (eroi) şi mediu mediu

(«presiunile externe"). Se va lua, desigur, în seamă şi

l i p sa d e z n o dă m ân t u l ui , c â u t â n d u- se explicarea acestui curs al  povestiri lor subi ectului.

cognitiv, Pornind de la mecanismele de coping cognitiv,

printr-o astfel de analiză şi interpretare a T.A.T.ului ului se va degaja pondere ponderea a apelării apelării de către către subiect (erou) la «stilurile adaptative adaptative confruntative* confruntative*

sau „evitative*. mecanismelor confruntative confruntative de coping în categoria mecanismelor cognitiv, cognitiv, M. Miclea (1995) include, de exemplu, exemplu, planificarea planificarea

rezol rezolvă vării rii situa situaţie ţieii trauma traumatic tice, e, căutar căutarea ea de info inform rma aţii ţii pentru tru cuno cunoaş aşte tere rea a exac exactă tă a parametrilo parametrilorr situaţiei situaţiei stresante stresante şi construirea unor strategii alternative de adaptare la stres.

în cadrul mecanismelor cognitive evitative,

M. Micl Miclea ea (199 (1995, 5, p. 66-7 66-72) 2) le reţin eţine e pe următoarele, pe care le redăm în mod sintetic: a)Negarea defensivi înglo bează toate procedurile cognitive de contracarare a formării unei reprezentări interne a traumei. Acestea se activează imediat după evaluarea primară a stimulului stresant şi -vizează, eludarea reprezentăr ii lui mintale ca stimul traumatic. La nivel perceptiv, negarea

poate perturba recepţia corectă a stimulului traumatic, producând, de exemplu, «scotomizări parţiale ale imaginii

vizuale a scenei traumatice*.  b)Represia desemnează toate

procedurile care concură la o reactualizare selectivă a informaţiei din memorie,  în sensul că react ualizarea informaţiei traumatice este parţial sau integral blocată. în cazul represiei, reprezentarea internă a traumei a avut loc dar este stopat accesul ei în conştiinţă. T.A.T.-ui - prin planşele stimul Or, T.A.T.-ui considerăm că poate de clanşa mecanismul cognitiv al represiei. 75

c)Protec c)Protecţia este procesul cognitiv de atribuire externă a unei caracterizări negative proprii sau a cauzei respon sabilităţii traumei. Proiecţia presupune că trauma sau caracteristica negativă este asumată conştient, dar este pusă' pe seama unui factor extern, care poate fi o persoană sau o situaţie vag definită. In cazul povestirilor T.A.T. este interesant să analiz analizăm ăm proiecţia şi sub acest unghi unghi cognitiv, cognitiv, pe lângă înţelesul dat proiecţiei, în mod clasic, de psiholog psihologii ii clinicie clinicieni ni şi de autorii autorii testelor testelor proiective. d)Raţionalizarea include procedurile de  justific  justificare are a comportamentului dezadaptativ pe care 1-a avut un individ ş i de reevaluare a situaţiei traumatice, astfel încât impactul său emoţional să fie redus. Prin raţionalizare se substituie lanţul cauzal real sau semnificaţia reală cu un şir de .argumente" doar aparent valide, cu funcţie defensivă.

un

Testiâ Tematic de Apeneptie  Apeneptie (studiu (studiu monografic) monografic)

Consid siderăm că în interpr rpretare area pove ovestir tirilo ilor T.A.T .A.T., pentru tru a releva mecanismele mecanismele cognitive de apărare enunţate mai sus, ne putem sprijini sprijini şi pe unii factori prez prezen entaţ taţii de Vica Shen hentoub (fac (facttori de .degajare" şi factori de „eşec", factori de rigiditate conflictua flictualiz lizare are intrap intraperso ersonal nală, ă, factori factori de labilitate - conflictualizare interpersonală, factori de inhibi inhibiţie ţie,, factori care denotă emergenţa emergenţa în procesele procesele primare). primare). De asemenea, asemenea, se poate  povestirilor  apela şi la s istemul de interpretare a  povestirilor  T.A.T. .A.T. elaborat elaborat de B. Aron, Aron, care propun propune e să se analizeze mecanismele de apărare utilizate de subiect (respingere (respingerea, a, tăgăduirea, tăgăduirea, recurgerea recurgerea la imaginar).

e) Intelectualizarea/izolarea desemnează

ansamblu de strategii cognitive care vizează analiza informaţiei traumatice în condiţiile disocierii (izolării) acesteia de consecinţele ei emoţionale.

Notarea indicilor de frecvenţă a apariţiei mecanismelor mecanismelor cognitive evitative de coping în

 pove  povest stiri irile le T.A.T .A.T.. se poate face pe scala „continuumului „continuumului cognitiv defensiv* propusă de M. Miclea (1995, p. 72), pe care o redăm, adaptată, în tabelul V. Tabelul V.

i de coping cognitive evitative utilizate de eroul/eroii eroul/eroii din povestirile T.A.T.

Indici de frecvenţă a apariţiei în povestirile T.A.T. a mecanismelor de coping cognitive evitative

Intelectuali-zarc/izolare

Raţionalizare

Proiecţie

Represie

Negare defensivă

Din analiza datelor condensate într-un astfel de tabel, tabel, putem deduce şi apartenenţa apartenenţa

subiectului la un stil de coping cognitiv evitativ sau confruntativ.

76

77

Testul Tematic de Aperceptiv (studiu monografic)

7. ANALIZA DE CAZURI

7.1. Analiza unor caşuri caşuri prezentate prezentate in literatura de specialitate

P re re z en en t ă ăm m d ou ou ă c az az ur ur i c lili ni ni ce ce ilustrative ilustrative,, după C. Chambert (1987), care se bazea bazează ză în inter interpr preta etarea rea T.A.T.-ului .A.T.-ului pe sistemul sistemul elaborat de V. Shentoub. Shentoub. Cu scopul scopul unei mai bune bun e Înţele Înţeleger gerii a interp interpre retăr tăriiii reali realizat zate e de C. Chambe Chambert, rt, vom reda şi protocoale protocoalele le T.A.T. .A.T. ale subiecţilor examinaţi. a) M., 18 ani, sex feminin, diagnostic: nevroză isterică. Vine la consult pentru crize de angoas angoasă ă şi conflic conflictt famili familial al accent accentuat uat,, ca urmare a decesului tatălui său. Tânăra îşi pune, de asemenea, problema orientării sale şcolare şi p ro f es esi on on a l e , datorată e şe cu cu l ui ui la bacalaureat. bacalaureat. Ezită in perman permanenţ enţă ă în ceea ce priveşte priveşte căile de urmat: urmat: continuarea continuarea studiilor studiilor sau. angajarea într-o muncă oarecare. Este cea mai mare dintre cei trei copii ai familiei. Tânăra este foarte sociabilă sociabilă,, iar în cadrul familiei s-a cultivat cultivat angajament angajamentul ul pe plan social şi politic. M. a simţit întotdeauna întotdeauna un mare mare ataşamen ataşamentt pentru tatăl său şi este în conflict permanent cu mama sa. în general.se general.se simte inferioară părinţilor săi. săi. Anterio Anteriorr a manifestat manifestat dorinţa dorinţa să devină devină etnolog, dar în prezent se gândeşte şi la o viaţă familială fără activitate profesională. Redăm mai jos protocolul T.A.T. al acestui subiect. Planşa 1:

„ Este un mic copil care a dorit neapărat să aibă o vioară, vioară, deoarece deoarece iubea mult muzica. Apoi, într-o într-o zi, a primit primit una; el o admiră, admiră, dar în acelaşi timp este intrigat pentru că nu ştie prea bine să o utilizeze. Apoi începe să se joace, ceea ce-1 plictiseşte, şi uită complet de vioară." Planşa 2:

„Este o fată tânără care locuieşte într-un oraş şi cai -visează mereu să meargă la ţară, să cunoască viaţa din câmpii, şi apoi, în sfârşit, ea ajunge să meargă, apoi este intrigată, mirată. Puţin câte puţin, ea se obişnuieşte acolo ... Apoi ea ajunge ajunge să trăiasc trăiască ă mult mai bine bine la ţară decât în oraş, să

Vaste Preda

 înţ ele agă mai bin e si ngu ngurăt răt atea at ea de la sat . Aceşti oameni lucrează, sunt ţărani care se cunosc. Ei sunt căsătoriţi.* Planşa 3 BM: Acest copil este necăjit, „Este „Este un copil ... Acest plânge, se simte complet abandonat. într-o zi, în sfârşit, sfârşit, el va descoper descoperii că nu este aşa, că s-a  înşelat, că este sufici ent să se deschidă şi totul va fi mult mai simplu." Planşa 4:

„Se poate spune că sunt actori de cinema ca re sunt pe cale să toarne un film de dragoste, apoi un film de aventuri, apoi ei se separă şi îşi vor continua fiecare viaţa sa." Planşa 5:

„Este o doamnă care intră într-o cameră, ea pare să fie surprinsă, mirată de ceva, dar ea nu are are o expre expresie sie foarte foarte mulţumit mulţumită ă ... După După aceea aceea ea se va înfuria înfuria contra persoanei persoanei care este în cameră. Ea a auzit un zgomot. Persoane (?). Ea nu se aştea aşteaptă ptă să le vadă în camer cameră. ă. Copiii Copiii săi trebuia trebuiau u să fie culcaţi culcaţi sau ea este geloasă pe soţul ei cu care eu nu ştiu ... nu ştiu * Planşa 6 GF:

„Est „Este e un domn domn pleca plecatt în voia voiajj şi care care revine, apoi, , i un timp şi el o regăseş regăseşte te fie pe logodnica, ac pe soţie, ev nu ştiu, mai mult cred că pe logodnică, dar ea nu are o expresie :^ ^r  fi fericită de a-1 revedea; ea este surprinsă, ea nu1 mai recu recuno noaş aşte te ... ... Apoi Apoi,, după după un timp timp oarecar oarecare, e, ei reînnoad reînnoadă ă relaţia relaţia,, ca înainte, înainte, şi totul se va aranja.  Timpu l sepa rării. răr ii. El s-a schi mbat , şi ea  însă şi s-a schimbat şi ea se face o imagine a lui şi găseşte totul obişnuit." Planşa 7 GF: „Este o mamă cu fiica sa. Fiica era pe cale să se joace cu o păpuşă şi mama a chemat-o să-i povestească o istorioară. Mica fetiţă nu are chef  să asculte, ea visează la... călătorii, la viaţa sa de mai târziu, şi în final ea va reveni cu picioarele pe pământ pământ şi va fi obigat obigată ă să ascult asculte e istorio istorioara ara mamei.* Planşa 9 GF:

.... .... (perp (perple lexă xă)) A fost fost un bal bal şi apoi apoi o tânără fată (cea de jos) a avut o decepţie, eu nu ştiu, ea s-a supărat pe ceva, atunci ea a fugit, şi după ea este următoarea următoarea care încearcă .ia o ajungă din urmă , poate pentru a discuta ... Apoi, în final, ea va reuşi să o ajungă, şi cealaltă se va  înfur ia. Aceasta-i va cere să o lase să f ie singură, şi atunci atunci va avea loc loc o dispută dispută între ele. Ea ar putea fi geloasă sau ..." 80

Testul Tematic de Apercepţie (studii

monograf*}

Planşa 10:

„Este un cuplu care se regăseşte după mult timp, timp, p ->ate ->ate nu după mult timp (râde). După aceea ei se vor căsători ... Apoi vor avea mulţi copii. Nu au expresia că ar fi tineri, dar cuplul e tânăr deoarece aşa îmi place." Planşa 11:

„ Este un copil care merge printr-o pădure singur, singur, el descoperă descoperă că există există o prăpasti prăpastie. e. în faţă faţă este este un munte, munte, apoi, apoi, din munte este este o mare cascadă care cade foarte puternic şi este totul minunat înaintea sa; apoi el are dorinţa de a intra în acel loc, fiind f oarte oarte atras de necunoscut. Apoi Apoi el dor doreşte eşte să rămâ rămână nă tot tot timpu timpull aici aici deoarece simte o legătură între pământ şi el.  în sfârşi t, el trebuie să se întoar că deoarece îl cheamă părinţii săi." Planşa 13 MF:

„Un om care are o tentaţie faţă de o feme femeie. ie. Ea este este cea cea care-1 care-1 ispite ispiteşte şte.. După După acee aceea, a, el înce încear arcă că să se aper apere e şi apoi apoi,, în sfârşit, el va sucomba. Asta-i." Planşa 19:

„Aceasta este în munţi, o cabană acoperită cu zăpadă; zăpadă; este un peisaj puţin feeric. Poate Poate fi noapte, noapte, există există lumină lumină la feres ferestre tre şi se vede vede dincolo de ele lume la căldură. Poate fi o familie foarte unită care trăieşte foarte bine. Aceasta este văzută de o persoană străină care este afară afară şi care care doreşt doreşte e foar foarte te mult mult să intre. intre. în sfârşit, ea se reîntoarce şi ţinând seama că este bine acolo ea este fericită, dar preferă totuşi singu singurăt rătate atea, a, căci căci nu a fost fost obişn obişnuit uită ă să trăiască aşa. Apoi ea se obişnui obişnuieşte eşte puţin puţin câte puţin puţin cu mediul mediul exterior, exterior, în orice caz, căci în interior se simţea destul de singură. Apoi ea va pleca, deoarece preferă să nu rămână."  Pla nşa 1 6  (albă):

„Iată „Iată o mică mică veveriţ veveriţă ă care care trăieşt trăieşte e în pădure. Există multă zăpadă. Apoi ea sare dintro ramură în alta pentru că nu se opreşte din a căuta mâncare. Apoi ea întâlneşte oameni care se plimbă şi care o iau cu ei. Veveriţa este foarte fericită fericită acolo jos, toată lumea se ocupă de ea, toată lumea o iubeşte mult. Apoi ea a uitat viaţa pe care a dus-o înainte, fiind bine aprovizionată. aprovizionată. Apoi, într-o zi, ea îşi termină promenada şi se reînto reîntoar arce ce în pădur pădure e cu oameni oamenii. i. De fiecar fiecare e dată, în timp ce ea fuge, îşi aminteşte de toate, iar oameni oameniii foarte foarte nefericiţi nefericiţi nu pot înţelege înţelege acesta hotărâre." 81

Int.

i protocolului T.A.T.

După cum va rezulta din cele de mai jos, interpretarea T.A.T.-ului este realizata de C. Chabert fineţe, (1987, p. 73-74), cu un deosebit spirit de fineţe, pe baza baza grilelo grilelorr de nuanţ nuanţă ă psih psihan anal alit itic ică ă propuse de V. Shentoub şi R. Debray. Redăm, in cele ce urmează, interpretarea protocolului  T.A.T  T.A.T.. al subiectului diagnostic: subiectului ML, 18 ani, diagnostic: nevroza isterică. Prot Protoc ocol olul ul T.A.T .A.T.. este este inco incont ntes esta tabi bill de fact factur ură ă nevr nevrot otic ică. ă. Registru Registrull problemat problematicii icii,, configuraţiile defensive defensive calitatea povestirilor, povestirilor, configuraţiile stau stau mărt mărtur urie ie,, cu o conc concor orda danţ nţă ă şi cu o omogenitate omogenitate rară, pentru pentru diagnosticu diagnosticull de nevroză isterica. Practic Practic,, sunt sunt reprezent reprezentate ate toate toate afectele le sunt sunt masiv masiv proc proced edee eele le de tip tip labi labil: l: afecte expr exprim imat ate e şi puse puse în lucr lucru, u, inve invest stin ind d orice abordar abordaree a materia materialul lului, ui, oricât oricât de descri descripti ptive ve ar fi planşele, dramatizând situaţiile sau conferindule un aer teatral. Punerea Punerea în scene relaţionale relaţionale ţine ţine seam seama a de int intensi ensita tate tea a conf conflic lictel telor or intrapsihice, în confruntare permanentă a dori dorinţ nţel elor or cont contra radi dict ctori oriii şi nece necesi sita tatea tea „happy-end"-ului „happy-end"-ului permit realizarea realizarea magică a dorinţei. Dramat Dramatiza izarea rea este este accent accentuat uată ă prin prin centrarea  pe act ^ r>f  salturile povestirilor. în sfâr sfârşi şit, t, ei-ot ei-oti^ i^r^ r^ rela relaţii ţiilor lor \ y;vg y;vgne neaz ază ă toate povestirile, traversând un simbolism ' insparent, ca mărturie a mecanismelor de refulare. Asoc Asocia iate te la ace aceste ste proc proced edee ee,, se descoperă câteva conduite rigide, care sublini ază  în plus plus caracter caracterul ul nevrotic nevrotic al funcţionării funcţionării (minta (mintale le - n.n), n.n), dezvolt dezvoltând ând dimens dimensiun iunea ea intrapsihicâ a conflictului şi diferenţierea clară a unui spaţiu intern constituit ca atare. Totuşi, acestea sunt procedee care reievâ inhibiţia, ce  îngr  îngreu eunea nează ză func funcţio ţionar narea ea psihi psihică: că: ele pun pun in evidenţă existenţa apărărilor fobice, utilizate în special special pentru a lupta contra angoaselor de tip pregenital; faţă de acestea, se conduitele narcisice, narcisice, şi mobiliz mobilizeaz ează, ă, de altfel, altfel, conduitele printre ele, mai ales idealizarea. Probl Problema ematic tica a povest povestiril irilor or urmea urmează ză  îndeaproape modalităţile configuraţiilor defensive:  — Registrul oedipian

este clar abordat într-o

conflictuaiizare vivace, uzând de mecanisme de apărare ..:-A.->ive, precum întreruperea (scotomul), tare foarte foarte durero dureroasă asă cu  pent  pentru ru a evit evitaa o cuair cuairun untare apro apropie piere rea, a, bazată bazată pe libido libidou, u, a cuplu cuplului lui:: aceasta aceasta reînvie reînvie repreze reprezentăr ntării insuport insuportabil abile, e, despr despre e care care se poate poate crede crede că sunt, sunt, totuşi, totuşi, afectate în cadrul unei căutări masochiste a excitaţiei excitaţiei şi în cadrul frustrării. s:

Testul Tematic de ApercepQe (studiu

«fie)

 —  Registrul preoedipian rămâne foarte activ

 în elaborarea elaborarea unor povestiri, povestiri, punând punând în evidenţă importanţa angoaselor lor de separare separare şi indispensa indispensabila bila lor provocare provocare,,  înfruntar  înfruntarea ea cu imaginea imaginea matemală matemală pare posi posibi bilă lă în mod mod superf superfici icial, al, în măsura măsura în care care ea perm permite ite expr exprim imar area ea ranc ranchi hiu unii nii asociată asociată revendicărilor revendicărilor clar formulate. formulate. Dar, mai profun profund, d, imaginea imaginea matemală matemală nu poate poate fi cu adevărat atacată. Ea este protejată printr-o idealizare idealizare solidă, care garantează în acelaşi timp narcisismul subiectului. Dacă retragerea narcisică narcisică este posibilă, posibilă, se asigură asigură o funcţie funcţie pozi poziti tivă vă de rele releu u în relan relansar sarea ea dinam dinamici iciii dori dorinţ nţei ei.. Acea Aceast sta a rămâ rămâne ne trib tribut utar ară ă unei nei scheme modulate prin reprezentările relaţiilor precoce cu obiectul. Se observă, într-adevăr, repe repeti tiţi ţia a apro aproap ape e inev inevita itabi bilă lă a unui unui lanţ lanţ asocia asociativ tiv,, ca parte parte a exace exacerbă rbării rii dorinţ dorinţei ei şi reali realizăr zăriiii ei magice magice,, imagin imaginati ative, ve, fără fără ca o veritabilă veritabilă satisfacţi satisfacţie e să poată aduce o bucurie bucurie liniştitoare. Foarte repede, restricţia intervine  în inhi inhiba bare rea a plăc plăceri eriii şi trezi trezire rea a exci excita taţie ţieii cu pomire pomirea-revenire a-revenirea a permanentă permanentă a dorinţei la apărare şi a apărării la dorinţă. ni, sex mascul sculiin,  b) F., 22 ani, diagnostic: nevroză obsesivă. Vine la consult  pentr  pentruu condui conduite te obsesi obsesion onal alee foart foartee grave care nu au fost fost înlătu înlăturat rate, e, în pofid pofida a unei unei spital spitaliză izări ri îndelungate în serviciul de psihiatrie unde a urmat un tratament cu neuroleptice.

 în urma urma acestei acestei spitaliz spitalizări ări,, părinţi părinţiii decid să ceară un consult psihologic, deoarece F. a renunţat în mod progresiv la orice activitate şi  în speci special la studiile sale, care au fost strălucite până la îmbolnăvire. Examenul psihologic a fost cerut pentru confirmarea diagnosticului de nevroză  înainte de a se decide decide o obsesivă,  înainte psihoterapie analitică, ce părea indicată din punct de vedere clinic. protocolul T.A.T. al «cestui Redăm, mai Jos, protocolul subiect (după C. Chambert, 1987, p. 84-87). Planşa 1: „Poate oate fi vorb vorba a de un băia băiatt care care a adormit adormit în timp ce lucra cu vioara sa. El sade şi a adormit de oboseală, fiind sătul până în gât de instrument, de vioara sa. Câ nd eu i-am spus să lucreze cu instrumentul său pentru a se pregăt pregătii pent pentru ru curs, curs, eu nu ştiu ştiu dacă dacă dumneavoastră a-ţi înţeles ceea ce am dorit eu să spun spun.. El a pus pus inst instru rume ment ntul ul şi de oboseală a aţipit." 83

Testul Tematic de Ai

Plan şa 2:

„în această planşă este

un contrast  între cele

două personaje din din plan planul ul se c und bărbatul bărbatul şi care

femeia

pe câmp, şi apoi din primul primul plan plan - fata fata care care pare o orâşeancâ. Bărbatul este pe cale să înceap înceapă ă lucrul cu calu calull său, său, iar femeia îl aşteaptă. Cele Cele două două personaje se integrează  în gravu ră, câmp câmpul ul cu calul, pământul pământul şi mai departe la malul mării peisaj peisaj din Bretania, de exemplu. Pe de altă altă par t e, în prim prim plan plan,, studenta care are cărţ i su b braţ şi care par e a f i l a sunt

marginea

unei şosele, aşteptând trecer trecerea ea a nu se ştie ştie ce, poate fi un automobil, autocar sau autobuz, nu se ştie." Plan şa 3

 BM:

„Ace asta reprezintă un co pi l care plânge .. . D ouă posibilităţi: fie un copil care plânge cu ca pul aplec aplecat at pe o bancă, fie un personaj care pare a adormi l â ng ă o poar poartă tă pe care nu a apucat să o deschidă; se dist distin ing g chei pe pământ. pământ. Ar

 putea fi, l a fe l, vorb vorbaa de un  prizon ier în celula sa." Plan şa 4:

„Este vorba de un cuplu, de doi soţi, de exemplu;

ific)

soţul se pregăteşte să p le le ce ce , pare destul de de ci cis , după alură, şi soţia lui îi spune: tla revederei. Aceast Aceasta a se petrece dimineaţa, lui îi spune la revedere revedere şi în acelaşi timp timp este este tentată puţ in in sâ-1 reţi reţină nă.. Ea nu va reuşi, deoarece el pare foarte foarte decis. Scena s-ar  situa prin anii '50-'60. A şa pare după coafura femeii, mai

 precis '50.*

anii

Plan şa S:

„Se pot imagina două lucruri: ceea ce se vede şi ceea ceea ce nu se vede. în ceea ce priveşte fotografia, este este vorba vorba de o femeie care iscodeşte ce v a, şi care care este este pe punctul punctul de a interveni, până acum stând în spatele uşii, ascultând. Poate fi o mama careşi surprinde surprinde fiul fiul sau sau o femeie care  îşi surprinde s o ţu l pe cale să aibă o legătură telefonică, de exemplu, cu o metresă, de exemplu, şi această feme femeie ie va interveni pentru a  pune capăt acestei iegătu iegături ri şi, probabil, se va supăra. Ceea ce mă face să mă gândes gândescc la o legă legătu tură ră telefonică este decorul ■■■-.merei:  birou  birou sau salon salon." ." Planş

Plan şa 7 BM:

a6  BM:

„Incâ o dată este vorba de o mam ă şi un f i u. Ma ma : nves nveste te pe fereastră şi f iu l său vi ne pe urmă şi va a nu n ţ a o veste dest destul ul de tris tristă tă,, de care mama nu are cunoştinţă la ora aceea Moartea cuiv cuiva a sau sau un eşec pe care ea 1-a suferit."

„De această dată dată este este vorb vorba a de un tata şi un fiu şi tatăl spune câteva lucr lucrur urii la ureche fiului fiului său, şi aceast aceasta a în timpul timpul unei unei reuni reuniuni uni la c are su nt prezente mai multe persoane. Aces Acesta ta este este motivul pentru care ei vorbesc

 încet, şoptit. El face o remarcă asupra a ceea ce ar putea să fi spus alte persoane prezente."

Plan şa 8 BM:

„Este vor vorba de un vis, un vis cu ochii deschişi, al unui băiat. Dar ce viseaz visează ă el? Ar  putea fi vorba de doua lucruri, lucruri, fie o

tortură aplicată cuiva, fie o auto autopsi psie. e. ipoteza

în

autopsiei:

studen studentt în medicină care  învaţ ă

prima autopsie

sa

şi-

şi imaginează

ceea ce se va  petrece legat de aceasta. în ipoteza

torturii, torturii, poate fi vorb vorba, a, de exemplu, de o

răzbunare la car e visează tânărul.  Totul  Totul depinde de vârsta tânărului, copilului: răzbunare contra unui profesor." Plan şa 10:

„Ne

putem gâ ndi la doi părinţi părinţi care se vor  u ni

în

durerea durerea lor după pierderea unuii copil. unu copil. Sau Sau poat poate e fi un cuplu pe pun punctul ctul de a se sepa separa ra şi care-şi

spune adio."

Plan şa 11:

„Vede re aproap aproape e de coşmar. coşmar. Un peis peisa aj de munte foarte

dezo dezola lant, nt, cu roci. roci. Un om care fuge, fuge, pe

pod, urmări urmăritt de păsări gigantice, un fel de păsări preistorice. Am impresia că podul se termină  în tr-un tr- un perete stâncos a br br up up t ş i  în consecinţă omul omul va fi  înghesuit în această  închide re şi va fi devorat devorat de animalele care-1 urmăresc. Se disting disting,, de altf altfel el,, un

dinozauri, reptile gigante, de o parte şi

de cealaltă a muntelui. Pâ n z e d e păianjen uriaşe între cei doi pere pereţi ţi ai muntelui. Vedere care mă face să mă gândesc la «Lumea pierdutât,

roman oman

de

Conan Doyle. O lume populată de

animale

uriaşe."

Plan şa 13 MF:

„Este

vorba de un faţa om î n faţa

unei muribunde, care care era era la căpătâiul muribundei , care va muri, de altfel, imediat. Car Care ar fi raportul, relaţi relaţia, a, cu această muribundă ? Nu ştiu ştiu..

Poate fi a unui fiu, în raport cu mama mama sa, caz în care

ţinuta femeii femeii este şocantă, dar, dar, pe de altă altă parte parte,

 beubatul pare mai tânăr în

rapo raport rt cu feme femeia ia şi este este dificil dificil să ne imaginăm că este un cuplu, deci este este vorba vorba de un fiu in rapo raport rt cu m a m a sa . Ambianţă dest destul ul de morbidă. Moartă după o boală, pare destu estull de slăbită." 85

VasOe Preda

Planşa 19:

„O, la, la! Este un peisaj de iama, şi mai

precis o casă acoperită de zăpada. Cele două ferestre sunt luminate, în sfârşit, se pot vedea câteva câteva lucrur lucrurii care care sunt sunt luminat luminate e şi această această luminozitate se detaşează pe un peisaj destul de sumbru." Planşa 16 fatbă): „Este uşor ... în general, aceste fotografii diferite îmi inspiră mai ales imagini extrase din vise. Poate fi un vis de-al meu. Eu mă găseam lâng lângă ă o bise biseri rică că,, se vede vede o bise biseri rică că şi un personaj alături; în această împrejurare, în vis ar fi Vorba de mine şi de alte personaje, care după ce m-au urmărit în jurul acestei biserici au reuşit să mă încercuiască, să mă ţintuiască  într  într-u -un n colţ. colţ. Ele au înce începu putt să-m să-mii micş micşor orez eze e capul la mărimea unei portocale, cum făceau indienii. După o asemenea sentinţă, eu am avut o ciudată senzaţie dezagreabilă şi m-am trezit în acel moment. Când m-am trezit am avut impresia impresia că mi s-a micşorat talia. Se poate reprezenta această scenă într-un mediu destul de sumbru. Eu am ales acest vis deoarece este morbid, după cum am resimţit imaginile sumbre, triste, ca extrase din vise sau coşmaruri." Interpretarea protocolului T.A.T. al subiectului F. (după C. Chabert, 1987, p. 87-89) Prot Protoc ocol olul ul T.A.T .A.T.. este este foart foarte e boga bogat, t, mărturie a unei activităţi fantasmatice intense şi pentru ru a înce încerc rca a sa a unei unei lupte lupte impor importan tante te pent incl inclu udă prod produc ucţi ţia a într într-u -un n sist sistem em de func funcţi ţion onar are e în care care ment mental aliz izar area ea este este dominantă. Organizarea defensivă pune mai întâi  în evidenţ evidenţă ă utilizar utilizarea ea privileg privilegiată iată a procedeelor rigide, susţinute prin mecanismele nevrotice nevrotice de tip obsesiona obsesional: l: descrierile, ataşarea de detalii, perspectiva temporo-spaţialâ, care se refer eferă, ă, glob global al,, la luar luarea ea în seam seamă ă a reali ealită tăţi ţiii obie obiect ctiv ive e sar sare vin vine să facă acă o contrapondere presiunilor fantasmatice particular cularee activ active. e. Recur Recursul sul itera iterati tivv la procedeele susţinute susţinute de  îndoia  îndoială, lă, permit exprimarea, de fiecare dată, e expresiei de dorinţă dorinţă şi a celei de apărare. Ambivalenţa apare în alternanţa i r :tre reprez reprezent entăril ările e bogate, bogate, hrănit hrănite e de forţe forţe pulsionaîe ■-?■ .siderab .siderabile, ile, şi formaţi formaţiunil unile e reactive care încearcă să le cerească. Izolarea r-istituie unul din mecanismele majore ale funcţionării psir„ psir„ t, demonstrâ demonstrând nd aceeaşi aceeaşi dezb dezbin inar are e într între e exprrsia sia puisio isiona naiă iă si culpabilitatea care i se ataşează. Astfel, 86

Tesbâ Tematic de Aperctppt (studiu monog rafia

sublin subliniază iază caracte caracterul rul intrapsihic intrapsihic al conf conflilict ctul ului ui şi func funcţi ţion onar area ea efec efecti tivă vă a prim primei ei şi celei celei de a doua doua topici. topici. Prezenţa foarte importanta a procedeeJpr labile se dezvăluie mai ales în extrema dramatizare a situaţ situaţiil iilor, or, care care ţese elaborarea elaborarea povestirilor povestirilor  într-o  într-o dinamică dinamică vie; de altfel, eroti erotizar zarea ea relaţi relaţiilo ilorr şi simbol simbolism ismul ul trans transpar parent ent stau stau mărturie impactului sexual al problematicii* şi posib posibila ila sa tradu traduce cere re prin prin activ activit itate atea a de simbolizare. Recurgerea la inhibiţie este mai discre ta: se găseş găseşte te în trasee trasee atunci atunci când conflictele conflictele sunt sunt puterni puternicc exprima exprimate te şi se ajunge ajunge într-un într-un impas care nu permite formarea unui compromis; sau, la fel, atunci canid se anunţă mişcările  încearcă că si, umple umple depresive, conduitele narcisice  încear breşele.  în sfârş sfârşit, procesele primase apar regulat în aces acestt prot protoc ocol ol,, în spec specia iall pe parc parcur ursu sull teme temelo lorr brut brutal ale, e, crude rude,, şi mai mai ales ales a repr eprezen ezentă tări rilo lorr bogat ogate. e. Ele Ele nu relev eleva a niciod niciodată ată apari apariţi ţia a proc procese eselo lorr arbi arbitr trar are e de gândire, gândire, ci relevă debordări debordări fantasmatice ş i proc proced edeel eelee

rigide rigide

 pulsicn  pulsicnale ale care inunda, inunda, in mod tranzit tranzitori oriu, u, strate strategi giil ilee defensive.

Problematica degajată din protocol ţine seama de acuita acuitatea tea confli conflictu ctului lui oedipi oedipian an în dubla sa valenţă - pozitivă şi negativă negativă - punând punând  în lumi lumină nă difi dificu cult ltăţ ăţilile e aleg aleger eriiii iden identi tifi fică cări rii. i. dorinţelor elor incest incestuoa uoase se fragil fragilizea izează ză Pregnanţa dorinţ mec mecanis anisme mele le de refula refulare, re, presiu presiunea nea lor antrenând antrenând uneori slăbiciuni slăbiciuni în capac capacită ităţil ţile e atitudinale ale eului. Extr Extrem ema a erot erotiza izare re agresivităţii a subliniază subliniază incidenţa incidenţa majoră a sadism sadismulu uluii în sexual sexualitat itate, e, redând redând cu dificu dificult ltate ate integrarea genitalităţii în intricarea puternică a plăcerii plăcerii şi a morţii. Inte Intens nsita itate tea a scen scenari ariilo ilorr ince incest stuo uoas ase e gene genere reaz ază ă o culp culpabil abilita itate te pe măsur măsura a sa, foarte invalidantă, dezvăluită prin fantasme fantasme de cast castra rare re atât atât de acti active ve,, încâ încâtt oric oricee inve invest stir iree susceptibilă' să aducă o primă plăcere este supusa unei un ei frământări drastice. Recurgerea la inhibiţie oferă un releu posibil, dar blocat o dată cu realizarea dorinţei şi a gândului. Totuşi, aceste situaţii de criză sunt temporar temporare, e, mişcăril mişcările e vieţii vieţii rămânân rămânând d până până acum prevalente. Ansamblul elementelor aduse prin analiza protocolului  T.A  T.A.T .T. coro corobo bore reaz ază ă şi comp comple lete teaz ază ă pe cele cele degaj degajate ate prin prin analiza analiza protocolul pro tocolului ui Rorschach al acestui subiect, realizată de 87

C. Chaber Chabert. t. Câmpul Câmpul nevrot nevrotic ic al funcţi funcţionă onării rii psihice se relevă clar, prin aceleaşi argumente: natura intrapsihică a conflictului, func funcţi ţion onar area ea efec efecti tivă vă a prim primei ei topi topici ci,, simbolizarea, dramatizarea. nevroză obsesivi obsesivi este Diagnosticul de nevroză  întărit  întărit prin tipul de organizare organizare defensivi  pus la la punct, punct, precum um şi prin prin regist stru rull problematici problematicii, i, prec  prin  prin regi parti particu cular larit ităţi ăţile le sale. sale. Mecanismele de apărare sunt cele analizate clasic în termenii mecanism mecanismelor elor de apărare apărare obsesion obsesionali ali (izo (izola lare re,, form formaţ aţie ie reacţ eacţio iona nală lă,, înd îndoial oială) ă),, păstrând, totuşi, un nucleu isteric foarte  putern  puternic. ic. Conflictu Conflictull oedipian oedipian rămâne rămâne deschis deschis în privinţa unei alegeri identificatoare prim primej ejdi dioa oase se şi se mani manife fest stă ă o mânu mânuir ire e pulsi pulsion onală ală a căre căreii gest gestiun iune e este este uneor uneorii precară, înscriin-du-se însă întotdeauna într-o dialectică vie a libidoului. 7.2. Anali** unor cazuri din investigaţiile proprii Pentr Pentru u ca cititor cititorul ul să poată face face o paralelă între interpretarea T.A.T.-ului prin prismă predominant predominant psih psihan anal aliti itică că cu alte alte modalităţi modalităţi de interpret interpretare, are, de nuanţă nuanţă relativ eclecti eclectică, că, prezen prezentăm tăm în contin continuar uare e câteva cazuri analizate analizate de noi. noi. în aceste analize analize de cazuri, cazuri, am încer încercat cat o  întrepătrundere a principalelor criterii criterii de interpr interpretar etare e elaborate elaborate de Murray Murray,, Rapaport Rapaport,, Schafer Schafer,, Bellak, Bellak, Piotrowsk Piotrowski,i, Shentoub, precu ecum şi apela elarea la elem lemente ale ale interpretării cognitive a povestirilor T.A.T. Pentru primele două cazuri, redăm în  întregim  întregime e şi  prot subiecţilor ilor  A.T. ale subiecţ  protoc ocoa oale lele le T  A.T exam examin inaţi aţi,, iar pentr pentru u celel celelalt alte e două cazuri, redăm, din universul povestirilor subiecţilor examinaţi cu T-A.T T-A.T.-ul .-ul,, doar exemple ilustrative rative pentru pentru diversele simptome degajate prin analiza povestirilor T.A.T. M.T., 16 ani, ani, sex femini feminin, n, elevă, este a) M.T., adusă adusă la consu consult lt psiho psiholog logic ic de mama mama sa, sa, dato datori rită tă unor unor conf conflilict cte e în rela relaţi ţiilile e dint dintre re această elevă şi părinţi, dar mai ales datorită ameninţărilo ameninţărilorr verbale verbale că se va sinucide. Opinia mamei mamei despre despre condui conduita ta şi activita activitatea tea elevei elevei M.T. relevă, de fapt, şi motivele examinării: .... este neascultătoare, rebelă; tot ce-i spunem nu este bine ... face crize de nervi, ne ameninţă că se sinucide; sinucide; ... nu finalizează nimic ... îşi dă seama că nu poate, că nu va reuşi la şcoală; este mai lentă, mai leneşă; este complexată, complexată, inclusiv de fizicul ei ... ; la învăţătură se află mai la coadă, 88

Testul Tematic dm Ai 

t (studiu monografic)

ceea ceea ce o supă supără ră.. ...; .; nu a fost fost nici niciod odat ată ă socia sociabil bilă, ă, îşi dore doreşt şte e societate, dar nu şi-o poate asigura .... are deficit de compasiune ...; îi place foarte mult la ţară, acolo îşi poate valida mai mult calităţile." Pentru a înţelege drama actuală a părinţilor, menţionăm doar faptul că M.T. este sing singur urul ul lor lor copi copii, i, cres crescu cutt la bun bunici ici până până la vârsta de 3 ani. Redăm Redăm,, în cele cele ce urmează urmează,, protocolul Acest proto protocol col este este T.A.T .A.T. al subi subiec ectu tulu luii M.T M.T. Acest ilustrativ şi pentru faptul că chiar şi din povestirile desprinde scurt scurtee reali realizat zatee de un subi subiect ect,, se pot desprinde simptome simptome relevante relevante pentru pentru profilul profilul psihic şi conduita acestuia. Deci, rezultă că Murray nu avea avea drep drepta tate te atun atunci ci când când spun spunea ea că povestirile sub 150 de cuvinte nu merită să fie interpretate. Serial

Planşa 1:

 Ji primit o vioară. Acum o contemplă şi în viitor să zicem că va cânta." Planşa 2:  Jista  Jista ce face aici? ... Nu ştiu ... ce fac ăştia aici? ... îîî, să zicem că-i o profesoară care vine  într-un  într-un sat ... ... şi şi care care descop descoperă eră nişte nişte persoa persoane ne total dezagreabile dezagreabile şi care continuă totuşi să rămână aici." Planşa 3 GF: „într-un beci, e o persoană care a fost  închis  închisă ă într într-un beci...v beci...vrea rea să iasă... iasă... şi nu poate..." Planşa 4: ,Asta-i Sofia Loren? Cam aşa... Să zicem că cei doi s-au certat! El a venit venit de la o călători călătorie e lungă, de unde ei nu i-a trimis nici o veste. Ea nu mai mai vrea vrea să-1 să-1 prim primea easc scă ă înap înapoi oi.. El se pregăteşte să plece şi atunci ea nu mai vrea să-1 lase." Planşa 5: „O persoană care descoperă într-o casă o came cameră ră înch închis isă, ă, unde unde nu reuş reuşeş eşte te să pătrundă până la urmă. Este mirată de ceea ce găseşte acolo. Altceva o priveşte pe ea, eu nu mai ştiu." Planşa 6 GF: „Două persoane care discută. Au avut de încheiat încheiat o afacere... şi ea nu este de acord cu ceea ce propune el şi ajung ajung să se certe. certe. în final ea câştiga, afacerea se încheie cum vrea

ea."

89

Vaste Preda Vaste Preda

Planşa 7 OF:

„O fetiţa cu mama ei; ea priveşte o pâpuşâ şi se gândeş gândeşte te la persoa persoana na care i-a adus-o, adus-o, în timp timp ce maicămaică-sa sa se chinui chinuie e sâ-i citească ceva." Planşa 8 GF: „A fost o servitoare pe moşia unui conte, a fost dată afara odată cu ceilalţi servitori şi momentan se gândeşte ce să facă." Planşa 9 GF: .Curioasă .Curioasă treabă... Nu ştiu... Nu văd ce face! O persoană care fuge." Seria «n-a Planşa 10:

„Doi care au fost despărţiţi mult timp şi se  întâlnesc.  întâlnesc. Pur şi simplu simplu din greşeală greşeală se  întâlnesc  întâlnesc şi sunt sunt tare tare bucuro bucuroşi." şi."

Planşa 11:

.Stăpânul .Stăpânul unui conac înnebuneşte înnebuneşte şi dă foc pădurii ce înconjur înconjura a moşia lui. Nişte Nişte drumeţi drumeţi,, văzând văzând focul, focul, se grăbesc grăbesc să ajute la stingerea focului."

Planşa 12 GF:

„Moartea „Moartea,, pentru pentru a atrage atrage în mrejele mrejele sale sale un tână tânărr, ia înfăţi înfăţişar şarea ea unei unei tinere tinere frumoase." Planşa 13 GF:

„Soţ „Soţul ul,, gelo gelos s pe tână tânăra ra lui lui soţi soţie e şi crezând că £1 înşeală înşeală cu altul, altul, pătrunde pătrunde în iatacul iatacul ei şi o omoară, omoară, iar apoi, dându-şi dându-şi seama de greşeala făcută, regretă." Planşa 14:

.Un aventu aventurie rierr ajunge ajunge,, rătăc rătăcind indu-s u-se e printr-o pădure, într-un loc pustiu, în mijlocul căruia e un castel. Fiind obişnuit cu misterele, pătrunde în el şi se învârteşte o zi întreagă acolo şi  într într-un un sfârş sfârşit it ajunge ajunge într-o într-o încăpere încăpere mare, mare, în care care lumina lumina venea venea printrprintr-o o singură singură fereastră. Deschizând fereastra observă că în  jurul  jurul lui nu era nimic, nimic, parcă ar fi plutit, plutit, undeva, pe un nor." Planşa 15:

.Singurul om ce-a mai rămas pe lume când totul e numai un cimitir." Planşa 17 GF:

„O tânăra tânăra,, rămasă rămasă singur singură ă în urma urma unui unui accide accident, nt, stând stând lângâ lângâ casa casa locuit locuită ă astăzi numai de ea, se gândeşte la cum era  înainte acolo, sub sub razele aceluiaşi soare."

90

;

:

Testut Tematic de AperctpQe (atudm

monografia

Planşa 18 GF:

.Marna îşi găseşte ultimul sprijin, fiica ei, căzută pe scara şi moarta." Planşa 19:

„Un vapor îngheţat în mijlocul unor aizberguri." Planşa 20:

„Un om trecea pe lângâ gard, liniştit. La un moment dat auzi: «Cu verde-n sus! Cu verde-n sus!». Mai merse puţin şi auzi acelaşi lucru. Decise să se urce pe gard şi sâ vadă ce este. In spatele gardului se afla o trupă de miliţieni ce plantau brăduţi, în timp ce şeful lor dădea indicaţii: «Cu verdeverde-n n sus!, sus!, Cu verde-n sus!». In momentul momentul m care se lăsa înserarea şi conteni conteniră ră lucrul, lucrul, şeful lor, sfârşit de efort, după ce uriaşe o zi  întreaga, se înapoia spre casa pe strada neluminată, cu mâinile mâinile în buzun buzunar ar şi chipiul chipiul picat pe un ochi. Ajuns acasă se culcă. In timp ce dorm dormea, ea, nevast nevasta a îl auzi auzi strigâ strigând nd cu disperare: «Cu verde-n sus!»." Planşa 16 (albă):

„începutul a orice porneşte de la 0." Profilu Profilull psihic psihic al subiec subiectulu tuluii M.T. elaborat pe baca Interpretării povestirilor T.A.T.: Inte Inteli lig genţă enţă verb verbal ală ă dez dezvolt voltat ată. ă. Imaginaţie stranie, de tip obsesiv obsesiv.. Idei obsesive obsesive lega legate te de moar moarte te.. Agr Agresiv esivit itat ate e verb verbal ală ă şi emoţională, emoţională, agresivitate agresivitate materiala materiala şi fizică. fizică. Se pare că agresivita agresivitatea tea emoţionalemoţional-verbal verbalâ â rezultă dintr-un spirit de opoziţi opoziţie, e, îndeoseb îndeosebii faţă faţă de persoa persoane ne de sex feminin feminin (mama? (mama?). ). Dorin Dorinţă ţă puter puternic nică ă de a câşti câştiga ga duelu dueluril rile e verbale din cadrul certurilor purtate. Discuţiile şi rela relaţi ţiilile e afec afecti tive ve cu mama par a fi reci, reci, glaci glaciale ale.. In gener general al vrea vrea sâ scape scape de sub sub influ influenţ enţa a pări părinţ nţililor or,, să fie inde indepe pend nden entă, tă, singu singură. ră. Opoziţi Opoziţia a faţă faţă de părinţi pare pare a se generaliza şi în raporturile cu alte persoane. Simte o stare conflictuală (ideo-afectivă) din din care care nu ştie ştie cum cum să iasă iasă.. Mani Manife fest stă ă ambiv ambivale alenţ nţă ă afect afectivă ivă,, labili labilitat tate e afec afectiv tivă, ă, precu precum m şi o indeci indecizie zie foarte foarte accent accentuat uată ă în raport cu acţiunile pe care trebuie sâ le facă. ţelurile de viitor sunt necont neconturat urate. e. Tendi Tendinţă nţă spre spre fabu fabula laţi ţie e şi reve reveri rie, e, în detr detrim imen entu tull desăvârşirii acţiunilor începute sau proiectate. Fire demon-strativă-isterică.  într  întruc ucât ât subi subiec ectu tull M.T. M.T. a fost fost exam examin inat at şi cu alte probe probe psihologice de către specialişti expe experi rime ment ntaţ aţii în util utiliz izar area ea acest acestora ora (H. (H. Pitariu, S. Tăciulescu), redăm în continuare

Tcataâ Tematic de,

interpretări le realizate de aceşti

 psihol  psihologi ogi la  probel  probele: e: CPI

şi Ac-ref. Pentr u citito titor, r, sperăm sperăm să fie interesant ă comparare a trăsăturilor profilului psihic al subiectului M.T. relevate pe' baza probei  T.A  T.A.T .T., CPî CPî şi şi Ac-ref. . Profihil p«ibJca l«ub*ec tuluiMT. elabora t pe baxa

CPI:

Perso nalitate

contradict orie, carecareşi exagereaz ă  prob  proble leme mele le

 perso  persona nale le.. Voi Voitt sau nu, subiectul  perc  percep epee realitatea nu

aşa cum este, ci aşa cum ar dori să fie aceasta. Este sensibilă, retrasă, timidă, nehotărâtă (eu (eu slab slab), ), are puţine puţine contacte sociale, dar doreşt doreşte e să pară energică, deschisă, dominantă, agresiva, sâ-şi demonstre ze inteligenţa. Dă foar foarte te mare importanţă opiniilor exprimate de alţii despre ea. Are un complex.de inferioritat e, dar este convinsă că dispune de resursele necesare pentru pentru a-1 depăşi.  încear  încearcă că sâ-şi rezolve problemele (conflictele, tensiunile) pe o cale argumenta tivâ, revendicati vă,

\fiti

sarcastică, agresiva, nonconfor mistâ, ceea ce se explică prin {ap {aptul tul că deşi cunoaşte normele sociale, totuşi nu se poate stăpâni stăpâni să  încalce  încalce unele dintre dintre ele. Are un autocontrol slab. Dezechilibr ul ei psihic, de altfel nu prea prea grav, grav, se expli explică că prin timiditate, nevo nevoie ie de autoafirma re neînplinită, v-j-stă critică. Autoperce pţia ei este delormată: se vrea cu toate calităţile specific feminine, dar, de fapt, este o fire fire supă supă-râcioasâ, labilă, pesimistă,  încăpă  încăpăţân ţâna a tă, manifestân d ades adesea ea accese accese de furie. Inteli genţă normală (confirmat ă şi de CIRaven =115), =11 5), dar puternic afectată de dezechilibr ur emoţional. Activitate intelectual ă superficial ă, dezordona tă, comoditat e, lipsă de conştiincio zitate şi de persevere nţă. Profil ul psihic psihic al subiectului M.T. elabor elaborat at pe but probei Ac-ref 

(creată (creată de B. Zârg Zârgâ, â, 1978): Subi ectul manifestă o reactivitat e psih psihic ică ă mare, manifestat ă pe de o parte parte prin prin

receptivita te, sensibilitat e, vioiciune, capacitate de a se impresiona , şi pe de altă altă parte parte prin excitabilit ate, iritabilitat e, reac reacţi ţiii de „scurt „scurt-circuit".  Tend  Tendinţa inţa puternică de a savura, de a simţi plinătatea vieţii reduce capacitate a subiectului de a renunţa renunţa la satisfacere a imediată a unor trebuinţe. Nevoia de performan ţă, de autorealiz are, simţul datoriei datoriei şi al responsab ilităţii sunt reduse reduse.. In activitate manifestă capriciozit ate şi comoditat e. M.T. este cochetă, foarte preocupată de sine. Reflecta viaţa şi 92

se raportează la ea î ntr-un ntr-un

mod mod foar foartte feminin. Virtual, este o

fire fire caldă, caldă, cu o mare capacitate de a iubi, dar această capacitate  în prezent este dominată de un egocentris m puternic. Nu depune efortul necesar pentru pentru a-1  înţelege  înţelege pe altul. In relaţiile interperson ale, prez prezin intă tă o lipsă de compasiun e şi o capacitate scăzută de dăruire. Nu renunţă, sau cu greu renu renunţ nţă ă la interesele şi la comoditate a ei. Are o accentuată nevo nevoie ie de dragoste, pe care nu numai că o maschează , dar  încear  încearcă că chia chiarr să-i să-i convingă pe cei cei din din  jur de indiferenţa ei afectivă. afectivă.  Toleran  Toleranţă ţă redu redusă să la frustrare, labilitate afectivă, agresivitate , defici deficitt de voinţă. Dorinţ Dorinţa a de emancipare şi nevoia de independe nţă sunt trăi trăite te mai mai mult pe plan imaginarverbal decât pe cel acţionai. Dorin Dorinţa ţa ei are ca obiect atributele de suprafaţă ale autonomie i, nu şi cele de conţinut, ale ale căr căror dobândire necesită efort voluntar susţinut. Aceeaşi constatare se impun impune e şi în

privinţa tendinţei sale spre valori, nevoii nevoii sale sale de a avea avea succes şi de a fi apreciată. Discrepanţa dintre planul rinţei ei şi dorinţ planul realizării, generează la M.T. o afirmare reactivă de sine, sine, spirit spirit de opoziţie, susceptibili tate, tendinţă de neacceptar e a normei şi a autorităţii. Din ce l e de ma i sus rezultă rezultă că trăsăturile de

 person  personali alitat tatee relevat relevatee prin prin administrarea trei celor

probe se suprapun,  în mare mare măsură. Confruntar ea profilelor psihice obţinute pledează pentru validitatea de conţinut a celor trei instrument e de investigare a personalită ţii (T.A (T.A.T .T., ., CPI, Acref). ef). Prin rin intermediul celor elor trei probe, scopul examinării  psihol  psiholog ogice ice a subiectului M.T. a fost fost atin atins: s: surs sursaa tensiunilor, a

conflictelor, sursa inadaptârii famili familial* al* şi şcolare, şcolare, se găseşt seşte e în insatisfacţii le emoţionale

şi frica provocată de conştiinţa incapacităţ ii de satisfacere - la nivelul dorit - a trebuinţelor  sale de afiliere, de afecţiune, de succes, succes, de a fi admirată, precu precum m şi a trebuinţei sale de independe nţă. Pe baza consilierii psihologic e a familiei familiei şi a psihoterap iei urmate de subiectul M.T., insatisfacţ iile emoţionale şi cort corteg egiu iull lor negativ de simptome adiacente s-

au atenuat  în mare măsură.  b)

R.C., 18 ani, elev, elev, clasa clasa a Xl-a, vine la

consult

psihologic  însoţi  însoţitt de o rudă,  întruc  întrucât, ât, în ultimu ultimull an a simţ simţit it o stare tensională şi o tendinţă imperioasă , nestăpânit ă, de a de  pleca acasă, ceea ce a şi făcut de mai multe multe ori, mergând chia chiarr şi în alte oraşe, unde stătea pentru câteva zile la rude 93

Testul Tematic de Ai 

şi priete prieteni. ni. Părinţ Părinţii ii s*i sunt sunt intele intelectu ctuali ali,, tatăl deţine o funcţie funcţie de conduce conducere re,, este este mereu ocupat, petrece puţin timp in familie. Acas Acasă ă este este auto autorit ritar ar,, dista distant nt şi rece. rece. Mama lucrează, şi totodată se ocupă de pro proble blemele ele casni snice. Mama este ste' hipersensibilă, cu tendinţe nevrotice - este iritab iritabilă ilă şi inegal inegală ă in relaţii relaţiile le cu băiatul băiatul.. Acest comportament se datorează, în parte, labilităţii sale neuro-vegetative şi vieţii sale lipsite de bucurii, dar mai ales faptului că soţul o negl neglije ijeaz ază. ă. Subi Subiec ectu tull R.C. R.C. a fost fost singur singur la părinţi până la vârsta de 15 ani, când mama sa a născ născut ut o feti fetiţă ţă.. De la aces acesta ta vârs vârstă tă,, subiectul subiectul nu-şi mai ascultă mama, nu se mai  poate concentra la activităţile şcolare, devine un elev dificil, repetă clasa a Xl-a, este transferat la un alt liceu, unde ocupă o poziţie sociometrică periferică în cadrul grupului şcolar. Iată cum percepe percepe el mediul familial: „Viaţa în familie e nedreaptă, nu găsesc sprijin, nu se respectă respectă dorinţele mele, interesele mele nu au ecou, mi se fac prea multe observaţii şi critici, nu sunt ascult ascultat at şi înţeles, nu mă respectă, nu sunt deloc  prieten  prieten cu cu tata, tata, nu mă solicită cu nimica, nu simt că sunt un membru al familiei". El le cere frecvent părinţilor: „Să mă acceptaţi aşa cum sunt, altfel plec, plec, nu-mi nu-mi sunteţ sunteţii indife indiferen renţi, ţi, deci deci rămân, rămân, rămân dacă ma ajutaţi şi mă iubiţi". urmează ză redăm, redăm, în exten extenso, so, în cele ce urmea protocol protocolul ul cu povestiril povestirilee T.A.T. .A.T. realizate realizate de subiectul subiectul R.C.: Serial

Planşa 1:

„Un copil stă la masa de lucru, probabil  înva  învaţă ţă;; e sear seară, ă, el este este conc concent entrat rat,, proba probabil bil că că nu este este acas acasă. ă. Pare are obos obosit it.. Nu ştiu ştiu ce-1 ce-1 aşteaptă." Planşa 2: „Ciudaţi Două femei, parcă sunt şi nişte pirami piramide de în zare; zare; mult soare. Foarte Foarte ciudat ciudat sunt îmbrăcate. Una pare studentă. Parcă se uită uită la un tablou tablou.. Dung Dungile ile albe albe nu ştiu ştiu ce reprezintă. Un cap de cal. Cam absurd." Planşa 3 BM: „Un om care suferă. Dar nu ştiu cum, fizic nu pare să sufere. Parcă-i, totuşi, cocoşat. Nici o impresie nu degajă." Pianşa4: „O imagine dintr-un film romantic, parcă. El vrea să facă ceva şi ea nu-1 lasă." Planşa 5: „O femeie deschide uşa. Pare dintr-un... Imaginea 94

cunoscută, pare din filmul «Felix «Felix şi mi-e mi-e puţin cunoscută,

Otilia». Femeia parcă vede ceva înăuntru care o miră. miră. S-ar S-ar put putea ea să... să... Nu!... Nu!... O veioză veioză şi o vază pusă pe masă. Ciudat! nu-mi place cum e aranjată camera. Pare o mamă. Nu-i disting gura... să-i observ..." Planşa 6 BM: „Un „Un fiu fiu şi o mamă mamă.. El are are neca necazu zuri ri,, probabil. Mama este mirată. Pare că a venit să-i să-i ceară ceară ajutor ajutor mamei. mamei. Sau amân amândo doii au nevoie nevoie de ajutor ajutor.. Au o durer durere e mare. mare. El ţină ţină pălăria în mână. Pare dărâmat. Din moment în moment pare că ea se întoarce spre el. El pare un om inteligent. Dânsa e o bătrânică simpatică şi bună." Planşa 7BM:' „Doi bărbaţi. Unul în vârstă, altul tânăr. S-ar putea să fie tatăl şi fiul. Nu prea disting nimic pe chipurile lor. El priveşte înainte. Tatăl, dacă e tatăl, priveşte spre el. Poate fi altcineva." Planşa 8 BM: „Un om trântit pe jos. Femeie parcă. Un tânăr în prim plan şi o bătrână şi un copil mai depa depart rte. e. Bătr Bătrân âna a ţine ţine ceva ceva în mân mână. Nu disti disting ng.. E aplec aplecat ată ă şi-i şi-i ating atinge e cu un obiec obiectt abdomenul. abdomenul. Tânăra parcă suferă. suferă. Operaţie? Operaţie? Omor? Omor? Ce rost rost mai are tânărul tânărul din primul primul plan? Ciudat!" Planşa 9 BM: „Nişte ţărani se odihnesc. Iarbă pe jos. Parcă stau în soare, nu la umbră. Sunt unii peste alţii. Par obosiţi, obosiţi, istoviţi. Au muncit muncit la câmp şi acum se odihnesc. Se vor trezi ş i vor  munci din nou."

Planşa 10:

„Un bărbat şi o femeie. Tandreţe. Relaţiile dint dintre re ei... ei... nu-mi nu-mi dau seama... seama... Ar put putea ea să fie... Nu, nu!... Se iubesc! Cred că sunt soţ şi soţie, soţie, cred cred că sunt sunt căsător căsătoriţi. iţi. Ceva Ceva linişt liniştitor itor,, ceva liniştit..'." Seria a Ii-a Planşa 11:

„Doi alpinişti în lumină urcă pe o stâncă. O cascadă; un lac; o.pădure ecuatorială drept  în faţă. faţă. Nu Nu e înaltă înaltă casc cascad ada a pentru că apa nu are stropi. stropi. Probabil Probabil sunt sunt doi explorat exploratori. ori. Nu cred câ-s... gen sportiv..., nu cred că-s biologi." bio logi." Planşa 12 M: „Un „Un bărbat şi o femeie. Femeia culcată... (pauză mai mare). El vrea s-o mângâie. Ea stă foarte liniştită. Parcă i-a 95

Testul Tematic de Ap

surprins cineva când voia să o mângâie. Ea pare foarte distrusă; distrusă; o fi avut un eşec sau o deziluzi deziluzie e puterni puternică. că. Ceva Ceva ce... ce... El multă multă grijă grijă arată, arată, multă tandreţe. El e cuprins de un sentiment de iubire. Este ceva între ei... în orice caz! Ea probabil va izbucni în plâns. Pare Pare o femeie foarte inteligentă şi sensibil ă. Ambian Ambianţa ţa este este sărăc sărăcăci ăcioas oasă. ă. Parc Parcââ-ii ceva ceva din din veacul trecut ... artişti ... îmi sugerează o imagine dintr-un film." Planşa 13 MF:

„O feme femeie ie stă jos jos. Am imp impresia esia că e sugrumată. El... Nu-i vine să creadă. Parcă are mâna murdară cu sânge. Da!... Parcâ-i un scriitor care şia ucis amanta. Cred că o să se predea justiţiei." Planşa 14:

„Un bărbat bărbat stă la fereas fereastră tră.. Pare Pare un imobil imobil foarte vechi. Clădire veche. Se uită spre soare, spre lumină. Atât." Planşa 15:

„Un dictator! Un fanatic! O răutate! O bestie! Un ipocrit! ipocrit! Un prefăcut! E ceva simbolic în crucile astea. îl

detest! Atât."

Planşa 1 7BM:

„Un om care urcă pe frânghie. Paie atici Sau la circ, probabil. probabil. Are o figură de ... de ... Nu-i normală, nu se potriveşte cu figura unui actor de circ. Urcă, urcă pe frâ nghie. Pare nebun." Planşa 18 BM:

„Un om din perioada perioada de după război, război, dup după ă ^um este îmbrăcat. Ba nu! Din ultimul deceniu. Nişte mâin mâini, i, oin oin spat spate, e, pe umerii umerii lui. ParcăParcă-şi şi sprijină sprijină capul de ceva. O femeie eventual, ţine ochii închişi. Simte plăcere, plăcere, extaz. extaz. Ea parcă-i parcă-i spune ceva şi el ascultă încântat." Planşa 19:

„O casă casă înconj înconjurat urată ă de zăpadă zăpadă.. Parcâ Parcâ-i -i o pictură de copil mic. Casă foarte curioasă. Fantezie ciudată. Forme pe cer, fum. Nu, nu-mi dau seama." Planşa 20:

„Un străin părăsit de toţi, dărâmat, cu umerii căzuţi. Merge, nici ei nu ştie unde; parcâ-i părăsit. Parcă Parcă a pierdut pierdut contactul contactul cu cei din jur. El e înrăit. Sigur nu e un criminal criminal pentru că criminalii merg cu capul sus, nu aşa. îmi dă o stare de tristeţe... Atât "

96

Planşa 16 (albă):

,Vâd ,Vâd nişte dealuri. O pădure de stejari... o apâ, nu-mi dau seama, lac sau... E foarte cald. Sunt multe animale. Firesc spus, în stânga e pădurea. Cerul e senin. Nu este este nici nici un om... şi o mare, mare, valuri, valuri, şi nisip nisip la orizont. Un miros sărat. Oameni nu sunt. Curios! Jos e întun întuneca ecat, t, ceva ceva roşu roşu,, un soare, soare, în prim plan plan e lumină, animalele, pădurea, şi-n planul doi marea. Atâta."

Pe baza baza analize analizeii şi interp interpret retări ăriii povesti povestirilo rilorr  T.A.T  T.A.T.. am realiz at următor ul profil psihic al subiectului R.C.:

Elevul R. C. se caracterizează prin: trebuinţa de afecţiune afecţiune,, care adesea este mascată şi care, care, de fapt, fapt, este nesati nesatisfăc sfăcută ută de mediul mediul său actual actual (f am il ial şi şc olar), ce ea ce explică şi susceptib susceptibilitat ilitatea, ea, impulsivi impulsivitatea tatea,, unele unele tendinţe tendinţe ag re s i v e şi e go c e nt r i sm ul să u . R. C . problematizează totul - îndeosebi problemele legate de dragoste şi de familie. Este distimic, lipsit de elan şi de bucurii, bucurii, manifestă manifestă insatisfacţii, insatisfacţii, nelinişte nelinişte şi  încordare. Se simte neferici t, „dărâmat", totul îi provo provoacă acă triste tristeţe, ţe, este este dezilu deziluzio zionat nat,, are are un sentiment de abandon, de a fi neînţeles, se simte obosit obosit,, istovi istovit. t. Este Este hipers hipersens ensibi ibill şi manife manifestă stă labili labilita tate te afect afectivă ivă.. Singu Singurr nu-şi nu-şi poat poate e rezo rezolv lva a conflictele. conflictele. Ultimul său refugiu este reveria. reveria. Şi-a Şi-a pierdut pierdut încredere încrederea a atât atât în forţele forţele proprii proprii cât şi în părinţi inţi,, mai mai ales ales în tată tatăll său, său, faţă faţă de care care manifestă revoltă şi agresivitate verbal-emoţională. Modalitatea sa de comunicare cu mediul este fie retragerea  pe un plan imaginar, fie revolta. Opoziţia sa faţă de mediu, mai mai ales faţă de cel familial, milial, expr imă în mod  întortocheat şi neconştient sentimentul de singur singurăta ătate, te, trebuinţa trebuinţa de sprijin sprijin şi dorinţa dorinţa de a fi iubit. iubit. Interven Intervenţia ţia mamei mamei în ajutare ajutarea a băiatulu băiatuluii este ineficientă; atât mama cât şi băiatul suferă, în fapt amândoi au nevoie de ajutor. pofida da inte inteli lige genţ nţei ei sale sale Subiectul Subiectul R.C. R.C., în pofi superioare (CI-Raven =122), este un inadaptat în mediul mediul familial familial şi în cel şcolar, şcolar, fapt fapt explica explicabil bil prin pers person onal alita itate tea a sa contr contrad adict ictor orie ie,, tensionată la maxi maximu mum, m, mai mai ales ales dato datori rită tă nere nerezo zolv lvăr ării ii conflictelor ideo-afective. Din datele biografice rezultă, de fapt, că aceste simptome au apărut şi apoi sau accentuat în  peri oada în care, prin venir ea pe lume a surioarei (când subiectul avea 15 ani), el s-a simţit frustrat frustrat de dragoste dragostea a mater maternă nă şi de atenţia atenţia pe care, până atunci, i-o acorda mama sa. Comunicarea afectivă cu tatăl era imposibilă datorită firii 97

Vâsle Preda

autoritare, autoritare, distante şi reci a acestuia. acestuia. Subiectul Subiectul R.C., având „o foame afectivă mare", care nu i-a mai fost satisfăcuta, prin plecările de acasă la rude rude şi prie priete teni ni - căut căuta, a, de fapt fapt,, un «surogat" pentru satisfacerea puternicei sale trebuinţe de afectivitate. Prin Prin cons consili ilier erea ea fami familie liei, i, s-a s-a suge sugerat rat reclădirea unor relaţii socio-afective stenice cu băia băiatu tul, l, avân având d de grij grijă ă să nu indu induce cem m părin părinţil ţilor or un sent sentim imen entt de culp culpab abili ilita tate. te.  Toto  Totodată dată,, prin prin cura psihot psihotera erape peut utică ică la care care a fost fost supu supuss subi subiec ectu tull R.C., .C., înge îngemă măna nată tă cu psihoterap psihoterapia ia familiei, familiei, s-au atenuat atenuat conflic conflictele ideo-afective ale subiectului, s-a ajuns la reechilibrarea personalităţii personalităţii sale, acesta acesta reuşind reuşind să absolve absolve liceul şi să devină student. c) B.C., 17 ani, elev", a fost adus la o examinare psihologică de către mama sa datorită randamentului şcolar slab, survenit în urmă cu un an, an, şi apari apariţi ţiei ei unei unei bâlb bâlbâie âielili,, de aproximativ 5 luni, care a înrăutăţit şi mai mult mult situaţia situaţia şcola şcolară ră a subie subiectu ctului lui.. Mama Mama elevu elevului lui nu-şi nu-şi poate poate da seama seama de cauz cauza a bâlbâ âlbâie ieli lii, i, mai ales ales că la un examen neurologic efectuat înaintea examinării psihologice nu s-au evidenţiat modificări patologice care să explice apariţia acestei grave ^.ari de limbaj. De la primul contact contact cu B.C. se observă că acesta acesta . V: hiperemo hiperemotiv, tiv, vorbeşte vorbeşte foarte foarte  încet,  încet, cu poticn poticniri iri în expri exprimare, bâlbâindu-se mai propoziţiilor. Subiectul stă ales la începutul propoziţiilor. aproape tot timpul cu capul îndreptat spre pământ, evită privirea interlocutorului, prezintă o apatie şi o lentoare generală. Având în vedere faptul că, neurologic, subiectul nu prezintă nici un semn patologic care să explice explice apariţia bâlbâieli bâlbâielii, i, iar pe de altă altă part parte, e, ţinâ ţinând nd seam seama a de hipe hipere remomotivitatea acestuia, am considerat că ar putea fi vorba de o logonevrozi declanşa declanşată tă de conflicte şi perturbări afective, care au dus şi la „blocar „blocarea" ea" inteligen inteligenţei ţei şcolare şcolare a elevului elevului B.C. B.C. Pentr Pentru u a găsi găsi sursa sursa acesto acestorr conflic conflicte te şi pertur perturbăr bării afective afective am procedat la l a aplicarea  T.A.  T.A.T T.-ului .-ului şi la convorbiri convorbiri cu subie subiectu ctull şi cu mama sa. Subiectul declară că este mulţumit de familie, de colegi şi de profesori şi neagă orice conflict cu pări părinţ nţii ii sau sau cu alte alte persoane. Convorbirea cu mama subie subiect ctulu uluii a avut avut loc loc atât atât înai înaint ntea ea apli aplică cării rii prob probei ei proiective, proiective, cât şi după examinarea acesteia. La  începu  început, t, mama mama lui lui B.C. B.C. 98

neagă neagă şi ea existen existenţa ţa vreunu vreunuii conflic conflictt între între băiat fi membrii familiei sau alte persoane, plângându-se doar de faptul ca fiul ei este foarte închis în sine, se izoleaz izolează, ă, stă mult mult singur singur în cameră şi citeşte sau .visează cu ochii deschişi". In conv convor orbi bire rea a purt purtat ată ă după după exam examin inar area ea subie subiectu ctului lui,, porni pornind nd de la relevarea elevarea în unele unele istorioare T.A.T. a unor posibile conflicte de nuanţă agresog agresogenâ enâ tată-fiu tată-fiu (certur (certuri,i, bătăi), bătăi), mama acestu acestuia ia a fost fost între întrebat bată: ă: „când „când 1-a bătut bătut ultima ultima dată tatăl pe băiat?", băiat?", rugând-o rugând-o să ne răspu răspund ndă ă since sincerr. Surp Surprin rinsă să la încep început ut de această această întreb întrebare, are, ne-a relatat relatat apoi apoi că tatăl tatăl este mai brutal, vorbeşte urât cu băiatul şi îl bate destul de des pentru că nu-i place „firea lui"(!). S-au certat de mai multe ori din cauza notelor slabe obţinute de băiat. în urmă cu vreo 6 luni de la data examinării examinării,, într-o zi tatăl a cerut carnetul carnetul de note, pe care care ea 1-a ascuns, ascuns, cu scopul de a evita un conflict între tată şi fiu din cauza cauza notelo notelorr slabe. slabe. Tatăl atăl s-a enerva enervat, t, a deve deveni nitt brut brutal al şi 1-a 1-a bătu bătutt pe băia băiatt cu palmele. Putem utem dedu deducce, deoc deocam amda dată tă,, că povestirile T.A.T. ne-au ajutat să întrevedem şi să ni se confir confirme me adevăra adevăratele tele relaţ relaţiiii sociosocioafective dintre subiect şi tatăl său. La rândul lor, datele culese prin convorbirea cu mama lui B.C. ne-au fost utile în analiza şi interpretarea unora dintre istorioarele T.A.T., ceea ce ar fi fost mai dificil  în lipsa acestor informaţii informaţii complementare. Analiza Analiza şi interpr interpretar etarea ea „univers „universului ului"" povestirilor, desprins pe baza interacţiunilor interacţiunilor dintre dintre trebui trebuinţe nţele, le, emoţiil emoţiile, e, sent sentim imen ente tele, le, conflictele eroilor şi „presiunile externe" ne arată că nota dominantă a acestora este distimicâ, toate având o pute puterrnică ică înc încărc ărcătur ătură ă emoţională negativă. Indicele de frecve frecvenţă nţă şi de intensitate cel mai mare Q au trebuinţa de afectivitate (care nu îi este satisfăcută erou eroulu luii pove povest stiri irilo lor, r, respecti respectivv subiect subiectulu ului), i), trebu trebuinţ inţa a de sprty sprtyin, in, stâiil stâiile e afecti afective ve neîncredere în negative (tristeţe, dezamăgire, neîncredere forţele proprii, descurajare, anxietate), pe de o parte, iar pe de altă parte agresivitatea agresivitatea tatea fizici este emoţional-verbali şi agresivi trăs trăsăt ătur ura a cu cea cea mai mai mare mare frec frecve venţ nţă ă şi intensit intensitate ate în cadrul cadrul „for „forţe ţelo lorr exte extern rne" e".. De exemplu, la planşa 4 subiectul îşi proiectează conflictele, problemele existenţiale care sunt trăi trăite te cel cel mai acut acut:: „Est Este o famil amilie ie.. .... şi dumnealui are o privire de furie... s-a înfuriat pe fiul lui... vrea să-1 bată... Femeia cred că vrea să-1 oprească... înainte s-au certat... tatăl cu fiul... poate că 99

n-am spus bine... a avut o dezamăgire tatăl hai în viaţă şi fiul a încercat să-i amintească... pentru

asta asta s-a s-a înfu înfuri riat at tată tatăl. l... .. Se vor vor lini linişt şti" i".. Raport Raportând ând conţin conţinutu utull acestei acestei istorioa istorioare re la relatările mamei lui B.C., observăm că, întradevăr, aici se reflectă reflectă direct direct unele probleme probleme din viaţa familiala a subiectului: cearta, bătaia, relaţiile conflictuale dintre subiect şi tatăl său. Proie roiecţ cţia ia în acea aceast stă ă isto istori rioa oară ră este este directă, aproape nede nedegh ghiz izat atâ, â, ceea ceea ce ne indică labilitatea afectiv* a lui B.C. şi slabele sale mecanisme de apărare. La un moment dat, subiectul pare că şi-a dat seama că de fapt relatează despre propria sa situaţie familiala,  încercâ  încercând nd să anuleze anuleze print printr-o r-o firava firava cenz cenzură ură a conştii conştiinţei nţei cele relatate relatate (....poa (....poate te câ n-am spus bine..."). Totuşi, continuă povestirea printro încercare de explicaţie a conflictelor dintre erou şi tată. In pofida caracterului de proiecţie direct directă ă a aceste acesteii povest povestiri iri T.A.T .A.T., ., în partea partea fina finală lă a ei nu ne pute putem m perm permit ite e o «nai «naiira ira „termen „termen cu termen". termen". Desprin Desprindem dem doar zbucium zbuciumul ul subiectului (eroului povestirii), încercarea sa de aşi explica agresivitatea tatălui şi deznodământul relativ optimist („se vor linişti"), care relevă dorinţa subiectului de a se termina aceste conflicte. Sesizam, de asemenea, apariţia în cadrul pove povest stir iriiii a „femeii „femeii"" (respe (respectiv ctiv,, a mamei mamei subiect subiectulu ului) i) care care vrea vrea să-1 «opre «opreasc ască" ă" pe tatăl băiatului, pentru a nu-1 bate. Şi la alte planşe planşe personajul personajul feminin are rol pozitjv, pozitjv, dar nu este întotd întotdeau eauna na capabil capabil să rezolve rezolve diferitele situaţii conflictuale ale familiei. In raport cu  pers  person onaj ajul ul femi femini ninn (res (respe pect ctiv iv,, mama mama), ), eroul eroul (subi (subiect ectul) ul) trăieşte uneori sentimente de culpabilitate, iar alteori în povestiri eroul (subiectul) trăieşte empatic şi stările afective negative (supărare, tristeţe) tristeţe) ale personajului personajului feminin (ale mamei). mamei). De exemplu, exemplu, la planşa planşa 6 BM subiectul subiectul spune: spune: „Mama şi fiul ei... să spun tot ce gândesc?... cred că... dumnealui în poză a făcut o faptă care... să spun precis?... cred că dumnealui a făcut o faptă pe care mama s-a gândit... dar na putut-o preîntâmpina... şi pe faţa ei se vede supăra supărare rea.. a.... a venit venit el cu nişte prieteni supărăci ăcioas oasă.. ă.... nu va  poate...  poate... mama era mai supăr repe repeta ta pove povest stea ea acee aceea a şi se va ţine ţine de cuvâ cuvânt nt.. .... maic maicăă-sa sa îl va iert ierta. a... .. că n-ar n-are e expres expresie ie de..." de...".. La planşa planşa 3 BM subie subiectu ctull realiz realizeaz ează, ă, de asemen asemenea, ea, o povest povestire ire cu o tonalitat tonalitatee afectiva afectiva negativa negativa:: „Dezamăg amăgir ire. e... .. e o femei emeie. e... .. nu mă pric pricep ep la pove povest stir iri. i... .. o dezamăgire în căsnicie poate... sau... va încerca să-şi învingă dezamăgirea... cred că va reuşi." 100

â Tematic de A L

Observăm, deci, că multe povestiri reflectă preocuparea preocuparea subiectului subiectului pentru atmosfera familială, care adesea este disfuncţională, conflictuală, conflictuală, iar deznodămint deznodămintele ele povestirilor povestirilor deşi incerte - arată că subiectul doreşte si speră să se schim schimbe be în bine bine relaţi relaţiile ile dintre dintre membrii familiei. Faptul că subiectul B.C. simte acut necesitatea de a fi ajutat pe ntru a-şi resohm necazurile reiese, printre altele, şi din următoarea povestire, realizată la planşa 7 BM: „Tânărul cere sfatul unui om mai în vârstă... care să-1 consoleze... Mare necaz... s-a întâmplat un lucru care 1-a necăjit... legat de un prieten, de o prietenă... Cel mai în vârstă încearcă să-1 consoleze... dar tânărului nu-i ajunge.". Din această această istorioară rezultă şi fapt faptul ul că trebuin trebuinţa ţa de sprţjin, sprţjin, simţită suhiwc wctt nu este este,, In gene genera ral, l, pute putern rnic ic de suhi satisfăcută. Subiectul B.C. crede că starea sa afectivă depinde mai ales de relaţiile cu tatăl său, de felul cum vor evolua ele. Acest lucru reiese din analiza mai multor povestiri (cum a fost fost şi cea cea de la plan planşa şa 4, pe care care am prezen prezentat tat-o). -o). Iată Iată şi altă isto istori rioa oară ră care care confirmă confirmă afirmaţi afirmaţia a de mai mai sus: sus: „Med „Medic icul ul la căpătâiul căpătâiul unui bolnav. bolnav. Ii pune termometrul... termometrul... Eventual e lângă el fratele sau vecinul. In prim plan fiul lui... Medicul e con centrat asupra bolnavului... Fiul caută sâ-şi ascundă sent sentim imen entel tele e faţă faţă de cei din jur... fiul suferă mult pentru tatăl  boln  bolnav av.:, .:, medi medicul cul îl va vin vindec decaa pe boln bolnav av...... Va Va reve reveni ni vese veseli liaa pentru fiu.*. Din această istorioară rezultă clar proiecţia proiecţia aproape aproape directă directă a subiectului subiectului în „caută să-şi ascundă ascundă eroul povestirii (fiul, care „caută sentim sentiment entele ele faţă faţă de cei din jur"), jur"), întradevăr, subiectul, care trăieşte probabil o stare de ambivalenţă afectivă faţă de tatăl său, îşi ascunde ascunde sentimente sentimentele le faţă de cei din jur. jur. El este este preoc eocupat pat de comp omporta ortame ment ntul ul agresogen al tatălui, comportament din cauza căruia subiectul subiectul are de suferit, fiind trist, necăjit „Veselia va reveni" - după cum spune B.C. - în mome moment ntul ul în care care tată tatăll îşi îşi va schi schimb mba a comportamentul (ceea ce este exprimat simbolic în povestire: „medicul îl va vindeca pe bolnav... bolnav... va reveni veselia pentru fiu"). Analiza povestirilo r T.A.T. ale acestui subiect -

după cum reiese şi din exemplele date - ne arată arată câ temele temele pred predom omin inan ante te sunt sunt cele cele distimice, caracterizate prin tristeţe, descurajare, anxietate, conflicte afective, neîncredere in propriile forţe şi în posibilitatea de a fi sprijinit, toate aces aceste tea a gene genera rate te înde îndeos oseb ebii de relaţ relaţiiiile le neadecvate cu tatăl. Subiectul 101

manifesta o pronunţata fragilitate ai labilitate afectiv*, pe care o proiectează adesea in eroii povestirilor, care se „pierd" în faţa situaţiilor dificile, trâindule cu resem resemna narre şi cu o vagă vagă speran speranţă ţă în ajutorul cuiva, pentru că sigur nici unul dintre eroii eroii acestor acestor istorio istorioare are nu găseşt găseşte e soluţi soluţia a optim optimă. ă. Ades Adesea, ea, în faţa faţa dificu dificultăţ ltăţilor ilor,, eroul eroul povestirii, povestirii, respectiv respectiv subiectul, se retrag retragee în sine, trăindu-şi drama existenţială. Analiza formală a povestirilor T.A.T. ne arat arată ă că subi subiec ecttul B.C. B.C. are are difi dificu cult ltăţ ăţii în povestire (în parte şi din cauza bâlbâielii, dar şi din cauza cauza particul particularit arităţilo ăţilorr sale afective afective şi  putern  puternicei icei introv introversi ersiuni uni); ); unele unele is torioare sunt doar schiţat schiţate, e, iar la majoritat majoritatea ea lor apar blocaje, blocaje, remarc remarcii critice, critice, iar interpret interpretările ările imaginil imaginilor or sunt puternic încărcate afectiv. Restri Restricţi cţia a temelor temelor,, marea marea frecve frecvenţă nţă a istorio istorioare arelor lor triste triste şi intensitatea intensitatea deosebită deosebită a notei distimice, precum şi dezno- dâmintele incerte semne ale unei unei stări stări depres depresive ive pe sunt semne fondul unei nevroze (respectiv, logonevroza)  în urma examinării subiectului B.C. cu ajutorul ajutorul T.A.T .A.T..-ul ului ui,, s-a s-a tras tras conc conclu luzi zia a că logonevroza logonevroza de care suferea a apărut pe fondul fondul unei firi profund profund introvertite, introvertite, a unei labilităţi labilităţi si frag fragil ilit ităţ ăţii afec afecti tive ve pron pronun unţa ţate te,, fiin fiind d decl declan anşa şată tă de acuacu-:: .i-ia .i-iare rea a unor unor stăr stării distimice, ca urmare a irecventelor siifii siifiict cte, e, uneori dure, cu tatăl său, care nu-1 înţelege şi căruia uu-i plac e „firea" băiatuiui(!). Subiectul a fost fost îndr îndrum umat at spre spre tratam tratamen entt logope logopedic dic şi psiho sihote tera rape peut utic ic.. De asem asemen enea ea,, i s-a s-a reco recoma mand ndat at mame mameii să înce încerc rce e să modi modific fice e clim climat atul ul soci socioo-af afec ecti tiv v al familie familiei, i, îndeose îndeosebi bi relaţiile dintre băiat şi tatăl săi"  Totuşi  Totuşi,, tulburările tulburările afective ale subiectului B.C, fondul cărora cărora a apărut apărut şi bâlbâială, bâlbâială, nu s pe fondul au atenuat, ci, dimpotrivă, s-au înmulţit şi s-au exacer exacerbat bat,, întruc întrucât ât după după doi doi ani ani de la data data examinării psihologice cu T.A.T.-ul s-a îmbolnăvit de schizofreni schizofrenie. e. Deşi unele perturbări perturbări afective s-au s-au relev relevat at deja deja cu pril prilej ejul ul exam examin inăr ăriiii cu Testul tematic de apercepţie, totuşi nu erau conturate simptomele (semnele psihopatologice) psihopatologice) care să ne fi îndreptăţit să ne gândim la o asemenea asemenea evoluţie evoluţie spre psihoză, psihoză, mai ales că diagnosticul de schizofrenie este, adesea, dificil de preciz ecizat at.. De altf altfel el,, putem utem spun pune că lcgonevroza de care suferea B.C. era destul de preg pregn nantă antă şi de dram ramatic atică, ă, „masc ascând ând" pertur perturbăr bările ile afecti afective ve subiac subiacent ente, e, în cadrul cadrul cărora s-a produs, şi care au evoluat sinuos spre un sindrom schizoid şi apoi spre schizofrenie. 102 102

Testul Tematic de Apercepţi e (studiu monografic)

d) S.E., 43 ani, necăsătorită, având 2 copii, pensionată de boală, este internată în clinica de psihiatrie cu diagnosticul: schizofrenie cronicizată cu disociatrie şi delir incoerent. La inte intern rnar are e boln bolnav ava a prez prezen enta ta o uşoar şoară ă star stare e de agit agitaţ aţie ie,, tend tendin inţă ţă la verb verbig iger erat atri rie, e, uneor neorii inc incoer oerenţă enţă,, pron pronunţ unţate ate modifi modifică cări ri afecti afective. ve. Din datele datele anamnestice rezultă că la instala alarea simptomat simptomatologie ologieii sila croniciz cronicizarea area bolii bolii ar fi putut putut contri contribui bui,, într într-o -o oareca oarecare re măsură măsură,, şi fami famililia, a, prin prin lips lipsa a de înţe înţeleg leger ere e faţă faţă de boln bolnav avă. ă. Acea Aceast stă ă ipot ipotez eză ă am dori doritt să o verificăm prin aplicarea T.A.T.-ului. Analiz Analiza a datel datelor or ne arată arată că istorioarele S.E., în mare marea a lor majori majoritat tate, e, se realizate realizate de S.E., caracter caracterizeaz izează ă prin proi proiec ecţi ţiii dire direct cte e şi imediate. imediate. Planşele Planşele devin pretext pentru elementee autobi autobiogr ografi afice, ce, pentru pentru povestiri cu element confesiuni confesiuni abia deghiz deghizat atee sau chiar chiar nedeg nedeghiz hizate ate.. Absenţa rezistenţei la sugestiile unor planşe, dificultatea dificultatea sau chiar imposibilitatea imposibilitatea detaşării detaşării de imaginile-stimul, fac ca bolnava să intre direct direct în „scena „scena dramat dramatică ică a povesti povestirilo rilor", r", să vorb vorbea easc scă ă dire direct ct desp despre re ea însăşi însăşi în unele unele istorioare - semn al psihozei grave. De exemplu, la planşa 4, bolnava spune: „O femeie şi un om... O iubire de dragoste. Ce are el, ce are el... Se gândeşte la casa ei, la familie, sâ-şi facă facă o situa situaţi ţie e şi dacă dacă nu, nu, poat poate e rămân rămâne e păcălită de el. Eu nu mai stau în spital, acasă pot să mă recuperez mâncare, e, o ajut ajut pe recuperez,, fac mâncar mama şi sunt şi extrem extrem de nervoasă nervoasă.. Uneori parcă se duce patul cu mine, aşa simt şi nu mai ştiu ce-i cu mine". Sesizăm aici - ca de altfel şi  în alte alte istori istorioar oare e - inco incoere erenţa nţa vorbir vorbirii, ii, alte alterar rarea ea expresiei verbale, a discursului verbal, îndeosebi din dificultatea de a povesti în  punct  punct de de vedere vedere sint sintact actic, ic, dificultatea raport cu o singură temă legată de planşastimul, stimul, conţinu conţinutul tul arbitrar arbitrar al istorioar istorioarei. ei. De asemenea, remarcăm evocările senzoriale de tip halucinatoriu, reacţiile depresive, instabilitatea emotivă. Multe dintre aceste carac caracter terist istic icial iale e poves povestir tirilo ilorr T.A.T .A.T.. şi ale proiecţ proiecţiei iei repre reprezint zintă ă „factori „fact ori de eşec" (după Shentoub) sau semne patolo^e întâln întâlnite ite în schizofrenie (după Rapaport şi Schafer). Analiz Analiza a „univ „univers ersulu ului" i" povest povestiril irilor, or, a trebuinţelor, emoţi moţiilo ilor, r, sent sentim imen entel telor or şi conflic conflictelo telorr eroilor eroilor,, precum precum şi a „presiunilor externe" ne arată că nota predominantă a proiec proiecţiei ţiei este este cea distim distimicâ, icâ, haloul haloul afecti afectivv nega negati tiv v al aces acesto tora ra având având o frecv frecvenţ enţă ă şi o intens intensita itate te mare. mare. Astfel Astfel,, dintre dintre tulburările ideo-afective care care au o mare mare frec frecve venţ nţă ă în povestirile 103 103

delirul de influen influenţi ţi şi de  bolnav  bolnavei ei aminti amintim: m: delirul relaţie, relaţie, ideile de persec persecuţi uţie, e, anxiet anxietate atea. a. povestirea Cele Cele de mai sus pot fi exemplif exemplificat icatee prin povestirea realizată de bolnavă la planşa 9 GF: „ O femeie stă

prin pădure şi fuge după alta ca să o scape de la un rău ce i-a venit din lipsa cuiva. Are vreun duşman de aproape, aşa cum nu ştiu eu ce se întâmplă acuma dacă nu-i corect omul. Stă mirată, priveşte după copilul ei. E disperată... ţine ceva în mână, un copil învelit în ceva. E copi copilu lull ei. ei. Nu ştiu ştiu ce o să se întâmpl întâmple". e". în cadrul acestei povestiri cu o temă anxiogenă, ca de altf altfel el şi în cadrul cadrul alto altora ra pe care care le-a le-a imaginat bolnava, sesizăm printre factorii de eşec adaptativ adaptativ fanteziile fanteziile nestructurate, ideile de persec persecuţi uţie, e, care care se pot genera generaliza liza în cadr cadrul ul unor teme de persecuţie, precum şi factori factori de cum sun sunt tris triste teţe ţea, a, labi labillita itate afect afectiva iva,, disperarea disperarea care generează generează anxietatea, anxietatea, iar  din punct de vedere formal, realizarea „pe mărite" a istorioarei şi introducerea altor personaje. Pe lâng lângă ă ideile şi temele de persecuţie, exemplificate mai sus, din analiza şi interpr interpretar etarea ea istorio istorioare arelor lor T.A.T .A.T. ale acstei acstei bolnav bolnave e mai desprin desprindem dem şi alte trăsături menţio iona nate te si de Rapa Rapapo port rt şi paranoide menţ Schafer), cum sunt:  — Teme de bănuială, de neîncredere. Astfel, la a 7 GF întâln întâlnim im o asemen asemenea ea r . . ' . - . ..l-ui ..l-uiu* u* ei o ■bă că art r'teţr cu cirevs... ţi,, si nu

face un rău? ?ni greşesc în z;u , ;- azi. Nu se întâmplă nimic". Critici moralizatoare. De exemplu, la planşa  — Critici 5: O femeie vine să se uite ia camera ei şi vede r  aranjată propria '■-i r.iobilă. Poate o caută cineva între timp şi ea se uită cum mă uit eu. Simte necaz. înainte a avut greutăţi ca mine, că eu nu m-am băgat în familia altuia, mi-am făcut de rând, n-am vrut omul altuia. Nu ştiu ce se va  întâmpla  întâmpla". ". Observam şi în cazul proiecţiei directe, nedeghizate, din această povestire că trasaturile paranoide sunt împletite împletite cu factorii de labilitate afectivă şi cu factorii de eşec eşec adap adaptativ menţionaţi mai sus, semne ale psihozei grave schizofrenia. Alte semne caracteristic caracteristicee care care este este schizofrenia. psihozei întâlnite în istorioarele bolnavei 8.E. sunt: Perseverarea unor fraze stereotipe referitoare  — Perseverarea la dragoste, la morala, în cadrul diverselor diver selor povestiri T.A.T.

De exemplu: „O femeie şi un om... o iubire de dragoste..."; „...un om stă cu mâinile... se gândeşte la iubire..."; „...că eu nu m-am băgat in familia altuia, mi-am văzut de rând, n-am 104

'■ monografic)

Test* Tematic de Apercepfr (studiu

vrut omul altuia..."; „...aşa cura nu ştiu eu ce se întâmplă acuma dacă nu-i corect omul...". Sentimente de culpabilitate  —  cu reacţii depresive.

Astfel, la bolnava S.E. întâlnim proiectarea unor asemenea semne psihopatologice în povestiri, ca, de exemplu: „... A fost

copilul unei femei. L-a dat la şcoală şi el s-a dus să înveţe. Poate nu au fost mulţumiţi. mulţumiţi..." .." (planşa 1); „... Fata Fata a făcut un râu şi plânge, se sfarmă..." (planşa 3 GF).  —  Lipsa deznodământului povestirii sau deznodă mânt incert. Este un semn psihopatologic întâlnit în toate povestirile T.A.T. T.A.T. ale bolnavei S.E. Analiza deznodămintelor povestirilor imaginate de bolnavă ne relevă lipsa de încredere  în sine, sine, labili labilitat tatea ea afecti afectivă, vă, imposi imposibil bilita itatea tea de a-şi coordona existenţa singură, trebuinţa acută de sprijin. Iată câteva exemple de deznodăminte: „...va putea învăţa dacă îl ajută părinţii şi e sănătos, să-i dea cineva un sfat."; „...o s-o ajute, poate că o nenorocire o să se întâmple."; „...au nevoie unul de altul. Mai târziu s-or desparţi dacă nu se  împacă  împacă." ." Iar la numeroase planşe apare în mod stereotip în locul deznodământului, expresia: „nu ştiu ce se va  întâm  întâmpla pla", ", care care relevă incertitudinea, nesiguranţa bolnavei, sentimentul de insecuritate. Analiza formei povestirilor, după cum rezultă şi din exemplele date, ne arată că acestea sunt la limita unor istor istorio ioar are e - unele unele fiind fiind abia schiţate. Toate povestirile sunt stângace, dezorganizate, incoerente, cu un stil confuz, sunt sunt real realiz izat ate e de mult multe e ori ori „pe „pe sări sărite te", ", subiectul intrând direct în scena dramatică a poves povestir tirii, ii, proie proiectâ ctând ndu-ş u-şii stările stările afecti afective, ve, confl conflic ictel tele, e, fragm fragmen entân tând d tema tema acest acesteia eia şi pierzând firul logic. Toate acestea sunt semne grave ale perturbării personalităţii subiectu subiectului, lui,  înde  îndeos oseb ebii în sfer sfera a afec afecti tivi vită tăţi ţii, i, dar dar şi a intelectului. Tipul de organizare a povestirilor T.A.T. este mecanisme smele le utiliz utilizate ate în „univoc-biunivoc", iar mecani construirea lor se bazează frecvent  pe proiecţia direct directă, ă, nedegh nedeghiza izată, tă, dovedin dovedind d caracte caracterul rul sărac al arsenalului defensiv al bolnavei S.E. Rezultatele obţinute prin T.A.T. relevă, deci, conţ conţinu inutu tull psihi psihicc al person personali alităţ tăţiiii psiho psihotic tice e a subiectului S.E., îmbogăţind datele examenului psihiatric, şi confirma diagnosticul de schizofrenie.  Totod  Totodată, ată, se confir confirmă mă ipoteza ipoteza că disfun disfuncţii cţiile le socio-afective din familia bolnavei au contribuit la cronicizarea

105

Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

schizofreniei. Acest lucru se sprijină pe faptul că  T.A.T.-ul  T.A.T.-ul a pus in evide ntă trăi rea exacer bată de către bolnavă a unor insatisfacţii afective, cu stări de anxietate, de insecuritate, de t risteţe şi reacţii depresive accentuate legate, în multe i, de relaţiile neadecvate din familie şi cu  povestir i, indi indivi vidu dull cu care a avut avut cei doi doi copii copii şi care, care, conform conform anchetei anchetei sociale, sociale, a părăsitpărăsit-o. o. Datele Datele obţinute prin Testul tematic de apercepţie ne d au au i nd nd ic ic aţ aţ iiii a su su pr pr a n ec ec es es it it ă ăţţ iiii u ne ne i psihoterapi i indivi individua duale le şi a psihoterapiei familiei  bolnav ei, pentru a se evita exacerbarea delirului paranoid şi instalarea inversiunii afective

8. CALITĂŢI ŞI LIMITE ALE T.A.T.-ULUI

"în general - scrie M. Roşea (1971, p. 102) - exis există tă la nespecialiş nespecialişti ti părerea părerea că aplicarea testelor testelor - a celor de personalitate, ca şi a altora ar aduce soluţia multora din problemele problemele critice ale ale prac practi ticii cii.. Ones Onesti titat tatea ea profe profesi sion onal ală ă a psihologului cere o prezentare cât mai exactă şi mai mai obie obiect ctiv ivă ă a posibi posibilit lităţi ăţilor lor şi a limite limitelor lor metod elor standardizate de cunoaştere cunoaştere a psihicului uman". Testul estul tematic tematic de apercepţ apercepţie ie este este un studierea trebuinţelor trebuinţelor,, instr instrum umen entt util util pentru pentru studierea emoţ emoţii iilo lorr, sent sentime imente ntelo lorr, dorin dorinţe ţelo lorr, con fl flic te te lo lor, ati tu tudin il ilor fa ţă ţă de perso persoan anel ele e apro apropi piat ate e sau sau faţa faţa de alte alte persoane. persoane. Aceasta probă proiectivă proiectivă relevă, de asemenea, stări psihice şi conţinuturi psihic psihice e neconş neconştie tienti ntizate zate de subiec subiect. t. E. Stern (1950) arată că T.Â.T T.Â.T.-ul este nu numai „un „un auxil auxiliar iar ştiinţ ştiinţifi ific" c" preţi preţios os,, ci şi un mijloc mijloc diagnostic diagnostic de primă importanţă tn psihologia psihologia aplicată şi mai ales în psihologia clinică. Acolo unde nde apa apar tulburări afecti ctive, proble bleme relaţionale, tulburări de compor tament etc, Testul tematic tematic de apercepţ apercepţie ie e st st e ma i m ul ul t d ec ecât necesar necesar pentru relevarea relevarea cauzelor cauzelor acestora, acestora, a intens intensită ităţii ţii lor şi pentru pentru luarea luarea unor unor măsuri măsuri prof profil ilac acti tice ce cu scop scopul ul evit evităr ării ii exace exacerbă rbării rii tulburărilor, precum şi pentru indicarea unor măsur i ter apeutic e (înde osebi psihoterape psihoterapeutice). utice). Acest test ne permit permitee să ne apro apropi piem em de înţe înţele lege gere rea a prob proble leme melo lorr subi subiect ectulu ului, i, într întrucâ ucâtt ne dă info inform rmaţ aţii ii utile utile privind personalitatea şi experienţa sa de viaţă şi ne arată în ce direcţie trebuie trebuie să ne îndreptăm invest investiga igaţii ţiile, le, prin prin utiliz utilizar area ea şi a altor altor teste teste  psihologice sau a altor metode. De multe ori, T.A.T.-ul dă în scurt timp mai multe informaţii despre personalitatea subiectului decât poate da observarea

comportamentului acestuia timp de mai multe ore sau chiar  zile (M. Cristescu, 1972).

D. Anzieu (1973) consideră Testul tematic fiind d util util în stud studie ierrea «percepţie ca fiin motiva motivaţie ţiei, i, a intere interesel selor or şi a trebu trebuinţ inţei ei de reali realizar zare, e, ceea ceea ce s-a demons demonstra trat, t, de altfel altfel,, experimental. Astfel, W.J. Atkinson şi McClelland (1953) au de

107

Testul Tematic de Ai

 procedat la investigarea cu ajut ajutor orul ul T.A.T.-ului .A.T.-ului a trei trei moti motive ve specifice diferite:

motivaţia succesulu i determinat ă de nevoia de realizare (n A Ac ch) h);; motivaţia afilierii determina tă de ne vo voia a fi fi li lie re re Aff)

de (n

şi motivaţia puterii determinat ă de nevoia de

putere (n Pow), toate

trei găsindu-se  în lista trebuinţelo r elaborată de Murray, respectiv  în lista .forţelor interne" surprinse prin T.A.T. .A.T. şi care, prin interrelaţiil e cu „presiunil e externe", relevă dinamica motivaţio na l ă a individului. Legat de dinamica motivaţion ală trebuie trebuie subliniat rolul relaţiilor interperso na l e în procesul producerii sau susţinerii unor schimbări al e motivelor persoanel or participant e la interacţiun e, ceea ce prin T.A.T. .A.T. se poate surprinde

tocmai datorită interpretă rii ri i relaţiilor dintre trebuinţele eroului (eroilor) (eroilor) şi „presiunile externe", acestea din din urmă urmă fii nd de fapt trebuinţele persoanelo r din anturajul  în care car e se

ografic)

găseşte eroul povestirilo r (subiectul c a re se proiecteaz ă). Confor m trebuinţelo r, intereselor şi scopurilor proprii, omul ca ut ută sâ stabileasc ă anumite anumite relaţii interperso nal e, în cadrul cărora doreşte doreşte sâ primească de la cei din jur unio anumit - reacţie reacţie si să recunoas că la acet ; a a n um um i te te o^/ucuiari tâţi tâţi care care să co nstituie mijlo mijloace ace de satisface satisfacere re a

trebuinţelo r sale.  Tocmai  Tocmai de aceea, aceea, de exemplu, schimbăril e  TiOtivei or  în sensul une unei mai mai bune integrări sociocultur ale au mai multe şans şanse e să se producă  într-o atmosferă  în care individul (respectiv, eroul din  povestirile

 T.A.Ţ.)  T.A.Ţ.) „se s i m te în mod călduros şi sincer sprij sprijini initt şi respectat de ceilal ceilalţi ţi deci se simte ca o persoană capabilă să se autocunoa scă şi săşi u.recţione ze propriul comporta ment viitor" (McClellan d, W inter, inter, 1969, p. 75).

 în viaţa cotidiană, fiecare om  încearcă să-i cunoască  pe cei din  jur, sâ-i

„descifreze" cu un sistem  propr iu de

evaluare, forma formatt în experienţ a anterioar ă în funcţie de structura propriei personalit ăţi şi de isto istori ria a sa de viaţ viaţă. ă. Acest lucru se petrece petrece şi în „percepere a" personajel or din istorioarele  T.A.T.  T.A.T. şi în interpretar ea a ceea ce simt şi gândesc acestea, precu precum m şi  în imaginare a acţiunilor acestor personaje de către tre subiectul examinat. Se ştie că fiecare persoană are un stil sau de al sau a-i percepe pe cei din  jur. In domeniul relaţiilor interpersonal e, stilurile

sunt forme de fixare a acestor relaţii în funcţie funcţie de motivaţie şi rol (M. (M. Argyle, 1967). Aceste stiluri, 108 108

care, după opinia noastră, pot fi surprinse  în câte va caracteristici ale ale lor lor şi prin interpretar ea T-A.T.-A.T.ului, sunt:

a)stilu

l afiliat iv,

indivi dul fiind caract erizat  printro

treb uinţă de afilie re pute rnică , mani festâ nd dorin ţă de ader are la grup, desc hider e spre relaţi i socia le şi dorin ţă de  împă rtăşir e a expe rienţ ei pers onal e de viaţă ;  b)stil

ul depe ndent ,

cara cteri zat print r-o pute rnică treb uinţă de spriji n, prin depe nden ţa de alte pers oane , prin tendi nţa de a se lăsa  îndr uma t şi cond us per

man ent, de a fi ocrot it, de a lăsa hotă râril e şi acţiu nile pe sea ma altor a; c)stil

ul domi nant,

 perso ana caract erizân du-se  prin

tendi nţa de a cond uce, de a orga niza, de a lua hotă râri, deciz ii şi de a avea iniţia tive, deci print r-o pute rnică treb uinţ ă de domi nare şi de reali zare.  Treb  Treb uinţele, emoţiile, sentiment ele şi atitudinile individului influenţeaz ă şi stilul

apreciativ al

acestuia.

Stilul apreciativ

cuprinde  în tr-o tr- o unitate funcţional ă emoţia emoţia-cogniţiaatitudinea , reprezent â nd o manieră personală de evaluare şi de interpretar e a eveniment elor realităţii care prezintă aspecte divergente . Deci, stilul apreciativ reprezintă

o expres expresie ie a intersectări i dinami dinamice ce a vectorilor afectivi, cognit cognitiv ivii şi atitudinal aoţioriali în comporta mentul curen curentt de percepere,  înţelegere şi evaluare a eveniment e l or (S. Marcus, Marcus, A. Cătina,

1981 1981). ). Or, Or, Testul tematic de apercepţi e ne oferă - alături de alte probe consacrate (proba recunoaşt erii emoţiei după după film film,, după fotografii; diferenţiat orul semantic al lui Osgood etc. tc.) - şi informaţii utile privind stilul apreciativ al subiectului . Acea Aceast sta, a, deoarece şi prin  T.A.T.  T.A.T. se pot realiza proiectare a şi dezimplica rea acelor acelor calităţi calităţi ce pun obiectul percepţiei - î n sens l arg - în rela relaţi ţie e cu subiectul, precum precum şi a a cel or determinări care conferă semnificaţi i în raport raport c u c e se aşteaptă şi ce poate primi subiectul  în registrul său motivaţiona l-afectiv. Inte nsitatea motivelor unei persoane este reflectată atât de frecvenţa cu care ea se gândeşte la categoria particulară de stimul stimulii care îi definesc

motivul, cât cât şi de intensitate a reprezentă rilor. Concepere a comporta mentului motivat ca func funcţi ţie e a variabilelo r reprezentă rilor şi ideil or or a cond condus us la problema modalităţil or de relevar relevare e a

gândurilor individuale determinat e de anumite trebuinţe şi a posibilităţii de corelare

a acestora cu comportamen tul previzibil, Testul tema temati ticc

de

apercepţi e este considerat considerat un instrument care care poate poate fi utilizat 109 109

VasSe Preda

 în aces t scop . Dar, des igur , după cum am văzut văzut când când am vorb vorbit it desp despre re inte interp rpre reta tare rea a rezul rezultat tatelo elorr obţin obţinute ute prin prin T.A.T .A.T., probl problema ema predicţiei comportamentului real al subiectului pe baza informaţiilor obţinute cu această probă proiectivă trebuie privită cu rezervele cuvenite. Limitele psihometrice ale T A.T. ului trebuie privite

 în conte xtul parti cula rită ţilor vali dări i test elor proiect proiective. ive. M.D. M.D. Ainsw Ainswort orth h (195 (1951) 1) a enunţ enunţat at câteva câteva reguli reguli fundame fundamental ntale e în acest acest domeni domeniu. u.  Testele  Testele proiective nu explorează o variabilă unică, ci descriu o persoană în termenii unei scheme dinamice de var iabi le, ele însele în inte interc rcor orel elaţ aţie ie.. Un test test proi proiec ecti tiv v imp impiică iică transf transfor ormar marea ea unei unei mase mase de date date calitat calitative ive (răspunsuri libere ale subiectului în raport cu stimuliistandard) într-o formă manipulabilâ; înainte de a le putea nota cantitativ trebuie trebuie să se disting distingă ă categori categoriile ile fundame fundamental ntale e dup după ă care care ele sunt cotate. într-adevăr, fiecare sistem de interpretare a Testului tematic de apercepţie se bazează pe un sist sistem em de clasif clasifica icare re a răspun răspunsur surilo ilorr care, care, la rândul rândul său, nu capătă capătă valo valoar are e decât decât prin interpretarea pe care o suscită. Or, valoarea unei clasificări ţine mai mult de fi delitate decât de validitate (D. Anzieu, 1973, p. 239). 1) Fidelitatea unui test de personalei = •>* r< are defini ■  _ L 'ntâi prin acord între diferiţi examinatori care

analizează *. interpretează protocoalele, lucrând separa separat. t. Aceast Această ă definiţ definiţie ie presupune, presupune, evident, competenţa .interpreţilor", respectiv, gradul de experi perien enţă ţă neces ecesa ar şi simţu imţull clin clinic ic al psihologului care examinează cu acest test. Dar acor acord dul dife diferi riţi ţilo lorr cer cercetă cetăto tori ri priv rivind ind semnificaţi semnificaţia a datelor datelor obţinute obţinute prin T.A.T. .A.T. este influenţat d e insuficienta insuficienta standardizare standardizare a sistemului sistemului de anal analiză iză şi de inter interpre preta tare re.. Fidelitatea interexaminatori este extrem de diferită, obţinându-se coef coefici icien enţi ţi de la 0,39 0,39 la 0,89 0,89.. De asemen asemenea, ea, interpretările date de mai mulţi clinicieni au fost 50-75% dintre dintre povesti povestiri ri concord concordante ante doar doar la 50-75% (după Freeman, 1936, citat de D. Anzieu, 1973). Fidelitatea unui test se mai defineşte prin stabi stabilit litate atea a răspunsurilor răspunsurilor subiectului la două examinări succesive, factorul factorul „învăţare" „învăţare" fiind elimin eliminat at.. Defin Definită ită în acest acest mod, mod, fidelitatea fidelitatea testelor proiective proiective nu poate fi distinsă de sensibilitatea lor. Referindu-se Referindu-se la acest înţeles al fidelităţii, Murray Murray aprecia apreciază ză că „răspu „răspunsu nsurile rile la  T.A.T  T.A.T.. "reflectă "reflectă dispoziţia dispoziţia schimbăto are, cât şi situaţia de viaţă prezentă a subiectului; 110

Testul Tematic Tematic de Aperce pţie (studiu monografic)

noi nu putem deci aştepta de la acest test un înalt înalt grad grad de fide fideUt Utat ate, e, deşi deşi mare marea a mas» a conţinutu conţinutului lui pune in relief relief tendinţe şi trăsături relativ constante* (H. Murray, 1950, p. 23; s.n.). La rândul său, To mkins (1947, citat de D. 1973)) arată arată că, de fapt, fapt, concord concordanţa anţa Anzieu, 1973  între două proto coale succesive la T.A.T. T.A.T. variază,  între altele, în ftoncţie de stabilita tea te a personalit personalităţii ăţii subiecţilor subiecţilor;; fidelitatea fidelitatea poate poate atinge coeficienţ coeficienţii de 0,90, dar scade la 0,46 în cazul adolescenţil adolescenţilor or aflaţi în plină dezvoltare dezvoltare afectivă, afectivă, şi mult mai jos în cazul nevroticilor nevroticilor —  înai nte şi după psiho tera pie. De altf el, în cazurile cazurile patologic patologice e metoda metoda testării-r testării-retest etestării ării este este valabi valabilă lă în mai mică măsu măsură ră din cauza cauza modifică rilor care au loc în sfera personalităţii odată cu progres progresul ul bolii, bolii, sau datorită datorită reechilibră reechilibrărilor rilor c a re apa r su b i nf l uenţ a ter api e i medicamentoase şi a psihoterapiei. 2) Sensibilitatea. Pentru un test proiectiv sensibilitatea rezidă în capacitatea testului de a releva,  în funcţie de importan ţa în structur a pers person onal alit ităţ ăţii ii,, dive divers rsel ele e trăs trăsăt ătur urii car care o caracteri caracterizeaz zează. ă. S-a presupu presupuss că din analiza analiza povestirilor T.A.T. .A.T. s-ar deduce aspecte esenţiale, stab stabil ile e ale ale pers person onal alit ităţ ăţii ii (în (în prim primul ul rând rând trebu trebuinţ inţele ele şi atitud atitudini inile) le),, dar dar cercet cercetări ările le exper experime imenta ntale le au dovedi doveditt că temati tematica ca şi conţinutul istorioarelor sunt simţitor influenţate de exper experien ienţe ţe recent recente, e, fără fără reperc repercusi usiuni uni de durată durată asupra personalităţii. personalităţii. Or, se ştie că un mijlo mijlocc de a verif verifica ica dacă dacă un test test proie proiecti ctivv posedă o sensibilitate sensibilitate bună ar fi să se vadă dacă el refle reflectă ctă,, în conse consens ns cu teoria teoria psiho psiholog logică ică,, schi schimb mbăr ăril ile e fund fundam amen enta tale le care care surv survin in în personalitate odată cu vârsta, cu boala sau cu c i r c u m s ta ta n nţţ el el e e xxcc ep ep ţi ţi on on a all e. e. D ac ac ă schimbarea indusă în  personalitate nu este decât temporară temporară sau parţială, parţială, protocolul protocolul testului relevă o structură intactă a personalităţii, cu excepţia  în une le cazur ca zur i - a unu sau dou ă asp ecte ec te . In această persp perspect ectivă ivă au fost fost făcute făcute cercet cercetări ări experimen experimentale. tale. Astfel, Astfel, în cursul cursul examin examinări ăriii cu Testul tematic de apercepţie, L. Bellak  (1947) a dat subiecţilor aflaţi sub hipnoză ordinul de a se simţi agresivi când se vor deştepta, terminând apoi apoi aplic aplicar area ea T.A.T.-ului .A.T.-ului începută înainte de hipnoza hipnoza şi întrerup întreruptă tă la mijl mijloc ocul ul apli aplică cări rii. i. Compararea celor două jumătăţi ale testului arată persi persiste stenţa nţa carac caracte teris ristic ticilo ilorr princ principa ipale le ale ale pers ersonal onalit ităţ ăţii ii subi subiec ecţi ţilo lorr şi o creş creşte tere re a tendinţelor agresive, care însă nu este statistic semnificativă. Ceea ce variază de la un subiect 111

TestU TestU Tematic de Apenxpţh (studiu

Vasie Preda— Preda—

la altul este mai ales mânuirea agresivităţii agresivităţii:: unul o exte exteri rior oriz izea ează ză,, altu altull  încear  încearcă că mai ales un sentim sentiment ent de culpabilitate etc. O altă altă cerc cercet etar are e a lui lui Bell Bellak ak a fost fost realizată într-o situaţie excepţionala. Este vorba de aplicarea T_A.T.-ului unor nazişti condamnaţi la moar moarte te în proc proces esul ul de la Nurn Nurnbe berg rg.. Istorioarele T.A.T. au relevat, pe de o parte, sentimente de eşec în obiectivele majore ale vieţii şi angoasă în faţa sfârşitului iminent, iar pe de altă parte un număr număr mare mare de factori factori care care reprezentau, reprezentau, întradevăr, adevăr, trăsătu trăsături ri caracter caracteristi istice ce personal personalităţi ităţiii acestor nazişti. Din toate acestea rezultă că probarea sensib sensibilit ilităţii ăţii testelo testelorr proiec proiective tive se poat poate e face face şi prin prin test testar area ea gradu gradului lui de infl influe uenţ nţă ă pe care care un even evenim imen entt sau sau o anumită situaţie deosebită o exercită asupra personalităţii. testelor proiectiv proiective e poate fi 3) Validitate* testelor vizată fie prin metoda corelaţiei cu un criteriu extern, fie pe baza predicţiei comportamentului. comportamentului. Compararea rezultatelor obţinute prin testele proiective cu datele anamnestice, grafice, e, cu examen examenul ul psihia psihiatric tric etc. etc. a autobiografic devenit clasică. Oberholzer (după Anzieu, 1973) face o interpretare .oarba" .oarba" a protocoalel protocoalelor or T.A.T. .A.T. ale unor polynezieni polynezieni şi ale unor i-dieni din America de Nor Nord (Nav (Navah aho o şi Hopi) opi),, descri scriin ind d .personalitatea de bază" a acestor popoare cu acee aceeaş aşii prec preciz izie ie ca şi etno etnolo logi giii care care au efectuat observaţii şi anchete la faţa locului. Alţi autori au ajuns de asemenea la conc concluz luzia ia că vali validi dita tate tea a T.A.T .A.T..-ul ului ui este este satis satisfă făcă căto toar are. e. Astf Astfel, el, Harr Harriso ison n găseşte găseşte o corespondenţă în 75% din cazu ri între datele obţinute prin T.A.T. şi datele clinice (după P. Pichot, 1950). Urmărind aspectele diferenţ diferenţiato iatoare are pentru pentru normali normali şi mai multe multe grupuri psihiatrice, A. Ritter şi D.L. Eron (1952) au aplicat Testul tematic de «percepţie psihonevrotici otici spitalizaţ spitalizaţi,i, unor unui unui grup grup de psihonevr schizofr schizofreni eni spitalizaţ spitalizaţii şi unu unuii grup grup de contro control,l, subiecţii fiind omologaţi sub aspectul vârstei, nivelul nivelului ui educat educativ, iv, nivelu nivelului lui intelec intelectua tuall şi al situaţiei situaţiei familiale. familiale. Sau comparat următoarele aspe aspect cte e (fie (fieca care re în part parte e şi în dife diferi rite te combinaţii): combinaţii): distorsiunea distorsiunea perceptivă, perceptivă, nivelul de interpretare, deznodământul, temele, tonul emoţiona emoţional.l. Dintre Dintre subiecţii grupei de control 40% au răspuns răspuns la o anumit anumită ă imag imagin ine e cu aceaşi aceaşi temă, cu acelaş acelaşii ton emoţiona emoţionall şi au elabor elaborat at acelaşi acelaşi deznod deznodămâ ământ. nt. Difere Diferenţi nţiere erea a cea mai semnificativă din 112

monografici

punct de vedere statistic între grupul normal şi grup grupel ele e de anorma anormalili s-a obţinu obţinutt atunci atunci când s-au combinat toate aspectele enumerate privinţ nţa a unor unor mai sus. Unii autori arata  însă câ, în privi criterii care ar releva nevroze, stabilite cu T.A.T., trebui trebuie e să manife manifesta stam m pruden prudenţă, ţă, întruc întrucât ât sem semnele nele car care la ace acest test test proiec iectiv tiv diferenţiază subiecţii nevrotici de cei sănăto sănătoşi şi pot apărea şi la indivizii cu "un statut socioeconomic scăz scăzut ut care care nu sunt sunt nevr nevroz ozaţ aţii (Anzieu, 1973). Validitatea Validitatea predictivă a T.A.T.-ului, ca de altfel altfel şi a altor altor probe probe proiec proiective tive,, trebui trebuie e privită privită cu pruden prudenţă. ţă. In acest acest sens, sens, amintim amintim existenţa unor cercetări care relevă corelaţii negative negative între între predicţia predicţia făcută cu T.A.T .A.T. şi reuş reuşit ita a şcol şcolar ară ă şi profe profesio siona nală, lă, reuş reuşita ita la examene, raporturile raporturile cu profesorii, profesorii, raporturile cu superiorii etc. Genest (1968) apreciază câ validitatea metodelor proiective în raport cu conduita profesională nu a putut fi niciodată stabilită în afar afara a cazu cazuri rilo lorr anor anorma male. le. Deci Deci,, predi predicţ cţia ia comportamentului subiectului pe baza T.A.T.T.A.T.ului trebuie privită cu prudenţă, deoarece cu ajutorul acestei metode proiective nu putem sesiza totalitatea personalităţii personalităţii în dinamica dinamica sa. De altfel însuşi Murray a sintetizat cel mai bine valoarea şi limitele Testului tematic de apercepţie. El a subliniat faptul câ un interpret serios antrenat, cu o bună pregătire psihologică şi cu cunoştinţe psihanalitice, precum şi cu o bogată experienţă clini clinică, că, poate poate obţine obţine cu ajutoru ajutorull T.A.T .A.T.-ului .-ului info inform rmaţ aţiiii impo import rtan ante te desp despre re impu impuls lsur urile ile,, trebuinţele, emoţiile, complexele şi conflictele subiectului. Dar, scrie Murray (1950, p. 18-19), „concluziile  A.T. permite să se ajungă la care analiza povestirilor T  A.T trebuie considerate doar ca bune «ghiduri», ca ipoteze de lucru, care vor fi verificate prin alte metode, şi nu ca lucruri dovedite... T.A.T.-ul nu oferă decât 20 de mici eşantioane eşantioane ale gândirii gândirii subiectului. subiectului. A considera câ acesta oferă în mod invariabil sonalităţ tăţii este este un optimi optimism sm osatura osatura întregi întregiii per sonali nejustificat".

113

Vasie Preda -

9. ANEXE

FIŞA DE COTARE I IDENTITICAREA CU EROUL (EROII)

(dupăH.Murray) Numele şi prenumele subiectului. Vârsta________Profesiunea____ 

Numărul] Eroul (eroii) cu care se identifică subiectul Criterii de bază pentru caracterizarea eroului: Superioritate □ Inferioritate □ Criminalitate □ Anomalie mentală □ însingurare Q Izolare Q Dependenţă □ Calităţi de şef  □ Dispoziţie spre ceartă □ Observaţii: Serial__________________________  Seria all-a didentttk 

115

Teshd Tematic de Ap FIŞA DE COTARE III FORŢELE CE PROVIN DIN MEDIU

FIŞA DE COTARE II MOBILURILE, TENDINŢELE ŞI SENTIMENTELE EROILOR (STĂRILE INTERIOARE ŞI EMOŢIILE)

(PRESIUNILE EXTERNE)

(după H. Murray)

(după H. Murray)

Numele şi prenumele subiectului.

Numele şi prenumele subiectului.

Vârsta_________Profesiunea_____ 

Vârsta_________Profesiunea_____ 

Numărul planşei Mobilurile, tendinţele şi sentimentele eroilor (stările interioare şi emoţiile): S u p u n e r ea

□

CU  Trebuin ţa de real iza re Agresiune emoţională şi verbală □ Agresiune materială şi socială □ Agresiune materială şi antisocială □ Distrucţie Do mi na r e A g re re s iu iu n e c o nt nt r a p r op op r ie ie i p e rs rs o an an e Solicitudine Pasivitate Sexualitate

 Trebuin ţa de spr iji n  Trebuin a de achi zi ie  Trebuinţa de afil iaţi e  Trebui nţa de aut ono mie Fuga de blan. Fuga de durere ■

 Trebui nţa  Trebuin ţa  Trebuinţa  Trebuin ţa

de cun oaş tere de crea ţie de exhi biţi e de resp ing ere

□ Q

O

Numărul planşei. Forţele ce provin din mediu (presiunile externe): Afiliaţie asociativă □ Afiliaţie emoţională □ Agresiune emoţională şi verbală Agesiune materială şi socială □ Agresiune materială şi antisocială Distruger ea ea bu bunur ililor er erou lu lui □ Dominare prin constrângere Q Dominare prin restricţie Dominare prin seducţie, ersuasiune Solicitudine Respingere Privatie . Pierdere Pericol material activ Pericol material prin absen absen a sus sus inerii inerii Rănire prin agresiune Rănire prin accident □

□ □

(persoane f. izolate) Conflictul Versatilitate Versatilitate (instabilitate)

emoţională Descurajare Anxietate Entuziasm  Neîn cred ere Gelozie Concluzii

116

117

PIŞA DE COTARE IV CONŢINUTUL POVESTIRILOR POVESTIRILOR TJLT.

PIŞA DB ANALIZA A TJLT. (dupâ V. Shentoub, 1981, 1987)

Numele şi prenumele subiectului.

Numele şi prenumele, Data examinării __   __  Profesia ____________   ____________   ____________  Nivel de şcolarizare ____________  Vârsta ________  _________  _ 

Vârsta

 ______________  Profesiunea ____ 

FACTORII SERIEI A (RIGIDITATE) (A.O. CONFUCTUALIZAREINTRAPERSONALA) A. 1. 1. Istorii

Numărul planşei __  _____  Numărul istorioarelor ______ _____  _ ' Rezumatul Rezumatul (tema) istoriei (istorioarelor)

construite aproape de tema banală. 2.Recurge la referinţe literare, culturale, la vis. 3.Integrarea referinţelor sociale şi de simţ comun.

Acţiuni: • Realizate: Realizate: -trecute  prezente - prezente -viitoare • Gândite: -trecute  prezente - prezente -viitoare - Verbale: -trecute  prezente - prezente -viitoare

 ___  .(+/-/O)  __  ____   ___ 

A.2.

 ___   __  ____   ___  .(+/-/O)  ___   __  ____   ___ 

.(V-/OJ

5.Precizii cifrice. 6.Ezitări între interpretă ri diferite. 7.Oscilaţii între expresii de

Fără acţiune (simplă descriere). Refuz __• _______   _______   ______  _________ ______ _______  ____   ______  _________ ______ _______  ____ 

agresivitate şi de apărare.

8.Meditare. 9.Anulare. 10.Elemente de tipul formaţiei

Deznodământul: -Concluzii (+/-/ o) -Concluzii (M.p./M.e.)

-reuşit Soluţii -eşecur e: i:

Pari deznodământ Legendă:

= neutră

+ = pozitivă;

1.Descrieri detaliate cu acroşaj (sprijin) pe Dd şi Ban (sau mai rar evocate, inclusiv a expresiilor şi posturilor). 2. Justificarea  Justificarea interpretări interpretărilor lor prin aceste Dd. 3.Precauţii verbale. 4. îndepărtar  îndepărtare e temporo-spa temporo-spaţială. ţială.

reacţionale (curăţenie,

(P /t/ î) ( M.  p./ M. e.) (P /t/ î) ( M.  p./ M. e.)

ordine, ajutor, datorie, economie etc). 11. Tăgăduire.  Tăgăduire. 12.Insistare pe fictiv. 13.Intelectualizare (abstracţie,

simbolizare, titlul dat istorioarei în raport cu conţinutul manifest). 14.Schimbare bruscă a direcţiei  în cursul cursul istorioare istorioareii (însoţita sau nu de pauză în discurs). 15.Izolarea elementelor sau a  personajelor. 16.Dd evocat şi neintegrat. 17.Accent pus pe conflictele intra personaie._  18.Afecte exprimate prin mimică.

- = negativă; o

M.p. = mijloace proprii; M.e. = mijloace exterioare p = parţială; t = totală; î = îndoielnică

1 1

FACTORII FACTORII SERIEI S ERIEI B (LABILITATE)

(B.O. CONFLICTUAUZAREINTER-PERS CONFLICTUAUZAREINTER-PERSONALĂ) ONALĂ) B. 1. 1. Istorioară construită în jurul unei fantezii personale. 2.Introducerea unor personaje care nu figurează în imagine. 3.Identificări suple, flexibile şi difuze. 4.Expresii verbalizate ale afectelor,

nuanţate, modulate

B.2.

 prin stimul i.

7. Evocarea de elemente anxiogene urmate sau 1.  preceda te de oprir i ale discu rsulu i. (F).

Sprijinirea strânsă de conţinutul manifest.

2.Accent pus pe cotidian, pe factual, actual, concret. 3.Accent pus pe „a face". 4.Apel la normele exterioare. 5. Afecte de circumstanţă.

(N). 1. Accent pus pe încercări subiective (nonrelaţionale). 2. Referinţe personale sau autobiografice. 3.Afect titlu. 4. Postură semnificativă a afectelor. 5. Accent pus pe calităţile senzoriale. 6. Insistenţă pe repetarea limitelor şi a

1. Intrare directă în povestire. 2.Istorioară pe sărite. Fabulaţie  îndepăr tată

de imagine. 3.Accent pus pe relaţiile interpersonale.

contururilor. 7.Relaţii speculative.

Povestire

în dialog. 4.Expresii verbalizate ale unor afecte puternice sau exagerate. 5.Gust pentru dramă , teatralism. 6.Reprezentări contrastante,

alternanţă între stări emoţionale opuse. 7.Dus şi întors între dorinţe contradictorii. Sfârşitul povestirii relevă realizarea magică a dorinţei. 8.Exclamaţii, digresiuni, comentarii,

(M).

sau negative;. 11.Instabilitate în indicaţii. Ezitare asupra s

xului

 personaj elor. 12.Accent pui pe o tematică a stilului: a merge, a alerga, a spune, a evita etc. 13.Prezenţa temelor de frică (teamă),

catastrofa, vertij

etc. într-un context dramatizat.

FACTORII SERIEI C (INHIBIŢIE)

| Pj.

1. Timp de reacţie lung şi/ sau pauze în timpul povestirii. 2 Tendinţă generală la restricţie.

1. Accent pus pe o tematică de peirdere, de suport, de sprijin. 2.Idealizarea obiectului (valenţe pozitive sau negative). 3. Schimbări bruşte.

FACTORII SERIEI D (COMPORTAMENT)

1. Agitaţie motricâ. Mimică şi/sau expresii D. corporale.  întreb ări, cerin ţe expr imate 2. întreb examinatorului. 3. Critica materialului şi/sau a situaţiilor. 4.Ironie, derâdere. 5.Trage cu ochiul examinatorului.

aprecieri personale. Erotizarea relaţiilor, pregnanta tematicii 9.Erotizarea

sexuale ş;/sau de simbolism transparent. 10.Ataşament pe Dd narcisice (valenţe pozitive

8.Punerea în imagine.

FACTORII SERIEI E (EMERGENŢA ÎN PROCESELE PRIMARE) E.

1 . P er er ce cep er er ea ea de de Dd Dd ra ra re re sa sau bizare.  Just ifi căr i ar bit rar e p lec ând 2. Just

de la ace ste Dd. 3. False percepţii. 4.Percepţii de obiecte dezmembrate,  îmbu eât ăţit e (şi/sau de obiecte deteriorate sau de personaje bolnave, cu malformaţii). 5. Percepţii senzoriale. 6.„Scotomizarea" obiectelor manifeste. 7.Confuzii de identitate („telescopage" des roles). 8.Instabilitatea obiectelor. 9.Dezorganizarea secvenţelor temporale. 10.Perseverare. 11. Inadecvarea temelor la stimul: Fabulaţii

 în a far ă

3.Anonimatul personajelor. personajelor. 4.Conflicte neexprimate. 5.Povestiri banalizate excesiv, excesiv, impersonale. 6.Necesitatea de a pune întrebări. Tendinţa

spre refuz. Refuz.

120

12!

de ii :ţii, simbolism ermetic. 12.Expresii .crude", brutale, legate de tematici sexuale sau agresive. 13.Expresii ale afectelor şi/sau ale

Tip 3. (Lizibilitate - MU 1)

Predominanţa Apărări masive, masive (pline de

reprezentărilor masiv legate de o oarecare problematică (ca incapacitatea, deznodământul, reuşita, megalomania, frica, moartea, destrucţia, persecuţia etc). 14. Tulb  Tulburăr urării verbal verbale, e, de de expr expresi esie e sintact sintactică ică (tulburări ale sintaxei).

■

subiacente)

şiE factorilor C afecte şi fantasme

3. IPOTEZA PRIVIND ORGANIZAREA STRUCTURALA

Luarea în seamă a elementelor diferenţiale următoare: -natura conflictului; -natura angoasei; -tipul de relaţii ale

obiectului dominant, stadiul de fixări-regresii dominante; -modalităţ i defensiv-dominante.

15.Discurs vag, nedeterminat, imprecis. 16.Asocieri prin consonanţă sau

contiguitate, vorbire incoerentă. 17.Asociaţii scurte. 18.Proiecţie. 19.Percepţia Percepţia greşită a obiectelor. 20.Căutarea arbitrară a intenţionalităţii imaginii şi/sau a fizionomiei sau atitudinilor. 21.Suprapunerea 21.Suprapunerea obiectului.

1. PROCEDEE PREZENTE

Cn

Cf 

2. EVALUAREA MODALITĂŢILOR DE FUNCŢIONARE MINTALA Tip 1. (Lizibilitate +) •Procedee suple,

flexibile şi variate •Prezenţ a factorilor A1 - B1 •Afecte nuanţate

•Istorii structurate ■Rezonanţă

fantasmatică

Tip 2. (Lizibilitate ±) ■Predominanţa

factorilor ş i / s a u B 2

A2

ş i / s a u C ş i / s a u D alterată prin mecanismele puse în lucru, care permit o degajare parţială (impact fantasmatic subiacent) • Producţia

122

123

Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

BIBLIOGRAFIE ABT, L.E., BELLAK, L,  Projective Psychology, New York, Knopf, 1950. AINSWORTH, D. M., Some proUems ofvalidation of projective techmques, Brit. J. Med. Psychoi., 1951,24,151-161. ALLFOR ALLFORT, T, G.W', G.W', Struc Structur tura a şi dezv dezvolt oltar area ea

 perso nalit ăţii , Bucureşti,

E.D.P., 1981.

ANASTASI, A.,  Fields of Applie d Psycholo gy,  New York, McGraw-Hill, 1964. • ANZIEU, D., Problemes poses par la validation des techniques .projectives, Bul. Psychoi., 1952,6, numero special, 63-79. ANZIELCD., Les methodes projecti ves, Paris, P.U.F., 1973. Interpersonal Behaviour, Behaviour, I ARGYLE, M., The Psychology of Interpersonal cndon, Penguin Books, 1967. ARNOLD, M.B., The T.A.T. as a Projective Method, în P Semeor.cff Semeor.cff (rd.), "Personality Assessment", New York, York, Penguin BOOKS, 19~0, T.A.T., Berkeley, AR ON, B:,  A Manual for Analysis of the T.A.T., Willis E. Berg, 1949. ATKINSON, J.W.,  Motivat wnal determin ants of risk-lak ing  behaviour, în J.W. Atkinson (ed.), "Motives in Fantasy, Fantasy, Action and Society. A Method of Assesement and Study", New York, D. van Nostrand Company Inc., 1966. BATY, M. A., DREGER, R.M., A comparison ofthree methods of  record T.A.T. protocols, Journal of Clinical Psychology, 1975,31, 31, p. 348. • BELLAK, L., Guidcpour l 'interpretation du T.A. T., Paris, Centre de Psychologie Appliquee, 1954. BELLAK, L., A Guide to the Interpretation ofTA. T., New  New York, York, Psychological Corporation, 1947. BELLAK, L., The T.A.T. and CA. T. in Clinical Use,  New York, York, Grune and Stratton, 1954. BELIAK, BELIAK, L., BELLACK, S.S., TheChildren's Apperception Test.  New York, C. P.C., 1949 . BENASSY-CHAUFFARD, C,  L'emploi du T.A.T. en psychologie differentielle. Nouvelle methode de correction, Ann. Psychoi., 1951, 50, 603-618.  Î2 4

125

Vasăe Preda

BOULANGER-BALLEYGUIER, G., Lapersonalite des enfants normaux et caracteriels a t ravers le test d'aperception C.A.T., Paris,

C.N.R.S., 1960. BRELET, ?., A propos du nartissisme dans le T.A. T, Psychologie'

francaise, 26,1,1981, 24-38.

BRELET, F., T.A. T. et narcissisme, perspectives dynamiques et 

economiques, Psychologie francaise, numero special "Techniques Projectives II", 28, 2,1983,119-123 T.A. T. T. Fantasme Fantasme et situation situation projective, projective, Paris, • BRELET, F., Le T.A. Dunod, 1986. CHABERT, C, Modalites du foncti onnement psychique

des adolescents ă travers le Rorschach et le T.A. T,

numero special "Techniques Projectives II", 28,2,1983,187-194. CHABERT, C, Rorschach et T.A. T.: antinomie et complemen-

tarite, Psychologie francaise, numero special "Cinquantenaire du T.A.T.", 32, 3,1987,141-144. CHABERT, C, La psychopatologie ă l'epreuve du Rorschach, Paris, Dunod, 1987. • CRISTESCU, M., Implicaţii metodologice în  prelucrarea  prelucrarea datelor  datelor  obţinute prin intermediul testului T.A.T.,

Comunicări la Conferinţa Naţională de Psihologie, Bucureşti, 1968.

CRISTESCU, CRISTESCU, M, Testul T.A. T. şi tulburările tulburările de

^osmovic ^osmovicii (coord.), (coord.), "Metode "Metode pentru cunoaşterea personalităţii , privire specială la elevi", Bucureşti, E.D.P., E.D.P., 1972. v

CRONBACH, L.J., Essential of Psychological Testing, New \

urk. Harper & Row, 1970.

A beUlesz beUleszked kedes es diagno diagnoszt sztikcd  ikcd  CSIRSZKA, ).,  gMata a Themat Thematic ic Appe rcept ion Test modo sito tt erte kele sevel , vizş gMata

 Approche psychdhupiistique psychdhupiistique du TJ   .T., GORI, R., POINSO, Y., Approche  L .T.,

Bull. Psychol., 1970-1971,24,12-15,713-717. 1970-1971,24,12-15,713-717. HAYNAL, A., Sur le p robleme de points de contact entre la i ^ d P i l h r i    g g ^ de

l'enfant, 1969,2,537-

B.B. Wolman (ed.), "Handbook of Clinical Psychology", New York, McGraw-Hill, 1965. HENRY, W.E., FARLEY, FARLEY,  }., The validity of the Thematic  Appercepti on Test in study of adolescent personal ity, Psychological

Monographs, 1959,73,17.

HOLT, R.R., Formal Aspect of the T.A. T, a neglected resource,

Journal of Projective Techniques, 1958,22 (2), 163-172. •

HOLT, R.R., The nature ofT.A.T. stories as a cognitive product,

în Kagan & Lesser, "Con temporar ies Issues in Apperceptive Methods", New York, Ch. Thomas Publ. edit, 1%1. HOLT R.R., Methods in Clinical Psychology, voi. I, Projective

 Asse ssme nt,  New York, Plen um Pre ss, 1978 .

KAGAN, KAGAN, J., Thematic Apperceptive Techniques xvith Children,

în A. Rabin & M. Haworth (ed.)., "Projective Techniques with Children", New York, Grune & Stratton, 1960,105-129. KARON,B.P., TheThernaiicApperception Tcs*,înRabia Al (ed.), "Assessment with projective techniques", New York, York, Springer, 1981. KELLY, G., The Psychology of Personal Constructs, New York,

psihol psihologi ogie e

mecanismes mes de defense defense.. Paris, P.U.F., FREUD, A., Le Moi et Ies mecanis

Bala Balanţ nţă ă motiva motivaţi ţion onal ală ă şt  MAMA MAMALI LI,, C, coevotufie, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

(ed.) "Major Psychological Assessment Instruments", Boston, Allyn &Bacon, 1985,89-134. Thematic Apperception Test Used with DANA, R.H., Thematic

 Adolescents, în A.I. Rabin (ed.), "ProjectiveTechniques for Adolescents and Children", New York, Springer, 1986,14-36. Elemente te de ENĂCHE ENĂCHESCU SCU,, C., Elemen  proiectivă.  proiectivă. Bucureşti, Ed. ştiinţifică, 1973.

FREUD, S.,  Puls ions et dest in des puls ions ,  în "Meta -

 psvch olo gie". Pari s, Ga llim ard (coli Idees ), 1 968, 11-44 . 126

FREUU S.,  Le Moi etla&M  "Essais de psychanah/se". Paris, Petite Bibliotheque Payot, 1981,221-275.

 Norto n, 19 55. Vocabulairee de LAPLANCHE,  ]. , PONTALIS, PONTALIS, J.B., Vocabulair  psychanalyse, Paris, P.U.F., 1967. LAZARUS, R.S., The Stress and Coping Paradigm,  în C. Eisdorfer (ed.), "Models for Clinical Psychopathology", Psychopathology", Prentice Hali, Englewood Cliffc, New Jersey, 1981. LAZARUS, R.S., FOLKMAN S., The Concept of Coping. în A. Monat, R. Lazarus, Lazarus, "Stress and Coping: An Anthology", Anthology", New York, Columbia University Press, 1991,189-207.

MTA, Pszirhol6giai Tanulmânyot, voi. XI 1970. DANA, R.H., Thematic Apperception Test,  în C.S. Newmark 

1949.

Petite Bibliotheque Payot, 1965.

HARRISON, R., Thematic A perception Methods,  în

Psychologie francaise,

comportament,

 — Testul Tematic de Apercepţie (studiu monopvfic) psychanalyse, Paris, FREUD, S., Introduction Introduction ă la psychanalyse,

1981

apreciative. Bucureşti, MARCUS, S., CĂTINA, A., Stilun apreciative. Ed. Academiei R.S.R., 1980.

127

Testu estull Tem Temat atic ic de Ai  M   K^£A.  M..M« anisme  psihi ce demdor  tglanm coiutita destres,

Teză de docto rat. Unive rsitat ea "Babe şBofya i", ClujNapo ca, 1995.

M C

C L E L L A  N D

, D

. C

, A T K  I  N S O  N

, J

. W

. , C L A R  K 

, R 

. S

. , LOVVE LL, EL, TheAchi  evement   Motive  Motive,, New York, The Free  Press,  Press, 1969. MORG AN, CD., MURR  AY, H. A.,  A methodj  br  imestiga ting   phantesi   phantesi  es: The Themati  c

pe (stu (studi diu u  Apperce  Apperce  ption Test, Archive s of  Neurob gy and PSychia try, 1935,34 ,289306. •

MURR  AY, AY, H.A., Techniq ues for  a systemat  ic investig  atori of   fanta sy, Joum. Psychol. , 1937,3,1 15-120. M URRA Y, H.A.,  Expiora  Expiora tton tton of   Person ality, New York, Oxford Univer sity Press, 1938. • MURR  AY, AY, H.A., Themati  c  Apperce  ption Test, Cambri dge,

Harva rd Univer sity Press, 1943. Tradu s în Ib. france ză de G. Meuni er

"Manu el du Themat ic Aperce ption Test", Paris, Ed. Centre de Psychol. AppUqu ee, 1950. O BRZU T, J.E., BOLIE K, CA., Thema tic  Appro a ches to  Person ality  Assess ment  vrith CMdre n and    Adolesc ent,  în

Knoff  H. (ed.), "The Assess ment of  Child and Adoles cent person ality", New York, Guilfor d Press, 173198,198 6. O BRZUT , J.E. J.E.,, CUMM INGS, J.A., The  projecH  ve approac h to  persona  persona lity assessm ents: An analysis of  themati  c  picture  picture techniq ues, School Psycho logy Review , 1983,1 2,414420. O M B R  E D A N E , A . ,  L e d  i  a  g  n o s t  i  c d  u c a r  a c t  e r  e  . P a r i s , P . U . F . , 1 9 4

9 . O MBRE DANE, A.,  Distinct   Distinct  i on on et   mise en  place des aspects de la  project  ion. Bull. de Psycho l., 1962,6, numer o special, 55-62. P ICHO T, P.,  Les method  es d'inves tigatio n de la  person alite,  în

H. Piero n (red.) , "Trăit ă de psyc holog ie appli quee ", tome 2, Paris ,

P.U.F., 1950. • PIOTR  OWSKI , Z.A., A new evaluati  on ofthe T.A.T., Psychoanalytic al Review, XXXVII (2), 1950,10 1-127. P REDA, V.,

Testu l  Tema tic de  Aper  cepţi  e,  în

"îndr umăt or psiho diagn ostic' , voi. voi. n, ClujNapo ca, Unive rsitat ea "Bab eşBolya i", 1976. R 

APAP ORT, D.,

 Diagn ostic  Psycho logical  Testing   , voi. 2, Chicag o, Yearbo ok, 1946.

R  APAP ORT, D.,  Project  ives techniq ues and  the theory of  thinkin  g, Journal of  Projecti ve Techni que, 16 (3), 269275. R  APAP ORT, D., GILL, M., SCHA FER, R.,  Diagn ostic  Psycho logical  Testing   , New York, Interna tiona] Univer sity Press, 1968. R  AUSC H DE TRAU BENB ERG, N.,  Avant propos  , Psych ologie franca ise, Techni ques projec tives II, 28 (2), 1983,9 8-99. R  TITER. A-, ERON, L.D., The use of the Themati  c  Apperce  Apperce  ption  ption Test to differen tiate normal   from abnorm al   groups, Journ. Abn. Soc. Psvchol ., 1952,47 ,147154. 128

OŞCA, M.,

R

Valoa rea şi  limite le meto delor  de diagn ostic al   perso nalită ţii, Revista de psiholo gie, 1971,1, 99-102

R O Ş C A , M . ,

 M  e t  o d  e d  e  p s i  h o d  i  a  g  n o s t  i  c  ,

B u c u r e ş t i , E D . P . , 1 9 7 2 S CHAF ER, R.,  Projecti  ve Testing  and   Psycho analysis  , New York, Interna tional Univers ity Press, 1967. S H

A P I R  O , D . ,  N  e u r  o t  i  c  S  t   y l  e s  , N e w

Y o r k  , B a s i c B o o k  s , 1 9 6 5 . S HENT OUB, V.,Conf  licts licts et  structu re dans le TA.T. chez  l'enfant   , Rev. neurops ychiatri e Enf. Enf.,, 1963,11 ,56,305310. S HENT OUB, V.,  Introdu ction theoriq ueala method  e du T.A.T., Bulleti n de Psycho logie, 26,305, 1011,1972 1973,58 2-602 S HENTO UB, V., SHENT OUB, S. A.,

Contri  butio n ă la reche rche

de la validati  on du T.A. T.-.  fewile dedepo uilleme nt, Rev. Psychol . appll., appll., 1958,8, 4,275341. S HENTO UB, V., SHENT OUB, S. A.,  Recherc  Recherc he experim entale et  clinique du theme "Banal  " dans dans le T.A.T., La psichiat rie de l'enfant, 1961,23,405424. S HENT OUB, V., DEBR  AY AY,, R., Contrib ution du T.A.T. au diagnos tic diffbren tiel  entre normal  et   patholo  gique chez  l'enfant   , La psychia trie trie de l'enfant , 1969,12 ,1. S HENT OUB, V., DEBR  AY AY,, R., Fonda ments theoriq ue du  process us T.A.T., Bull psychol ., 19701971,24 ,1215,897908. S HENT OUB, V. et all. all.,,  Manud  d'utilisa tion tion du TA T.  Approc he  psycha nalytiq ue, Paris, Dunod,

1990. • SNYDE RS, G.,

Contri  butio nă une etude critiq ue des teste s de  projecti  on, Enf  ance, 1952,5, 76-89.

S NYDE RS, G., ■ Y a-til un bon usage du TA.T. TA.T. ? ', Enfanc e, 1966,1, 49-69.  S  TERN,  E.,Ut es tdAper  ceptim Themat  iquede  Murra y -TA.T., Neucha tel, Delach a ux ux e t Niestle, 1950. • TAKAL A, M. (ed.),  Psychos odal  concepts and the interpret  ation ofinterp ersonal  situatio ns.  Some develop mental  studies,

 Jyvask  ylă, Univ.

ofjyv askyl ă,19 77.

V ASS, L.,

Studi  ul  diagn ostic al  integr  ării  social  ela dan

cu T.A T,

Lucra re de diplo mă coord onato r B. Zorgo , Unive rsitat ea din Clu]Napoca , 1973. W HITEL EY, J.M.,  A methodj  br  assessin  g  adaplati  ve eg o  function ing  using  the Themati  c  Apperce  ption Test, Journal of Experimenta l Educati on, 1966,34 ,3,1-21. W ORCH EL, F.F., DUPR  EE, J.L.,  Project i  ve  Storytel  ling  Techniq ues,  în CR. Reynol ds, R.W. Kamph aus (ed.), "Hand book of 

Psyc holog ical an d Educ aţion al Asse ssme nt of  Child ren",

The Guilfor d Press, New York, London , 1990. 129

LS.B.N. 973-9074-34-0