Licenta Grecia model

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

LUCRARE DE LICENŢĂ Promovarea online a destinaţiei turistice Grecia Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Cezar Mihălcescu

Absolvent: Corbeanu B. Ana-Cătălina

Bucureşti 2013

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………4 CAPITOLUL 1: Aspecte generale generale privind resursele resursele turistice ale Greciei ……………….5 1.1. Repere geografice ………………………………………………………………………...5 1.2. Cadrul socio-cultural ……………………………………………………………………..8 1.3. Economia………………………………………………………………………………..13 1.4. Turismul………………………………………………………………………………...21

CAPITOLUL 2:

Importanţa industriei turismului şi impactul turismului asupra

economiei…………………………………………………………………………………….30 2.1. Indicatorii circulaţiei turistice…………………………………………………………30

2.2. Contribuţia turismului turismului la produsul produsul intern brut…………………………… brut………………………………………… …………….36 .36 2.3. Nivelul cheltuielilor cheltuielilor turistice şi nivelul consumului turistic………………………….. turistic…………………………...39 .39 2.4. Lucrătorii din turism.…………………………………………………………………..42 turism. …………………………………………………………………..42 2.5. Turismul de loisir……………………………………………………………………...45

2.6. Turismul Turismu l de afaceri…………………………………………………………………….47 2.7. Cheltuieli guvernamentale guvernamentale……………………………………………………………..49 2.8. Capital investit…………………………………………………………………………50

CAPITOLUL 3: Impactul promovării pe internet a turismului din Grecia…………….53 3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor destinaţiilor turistice………………………………… turistice……………………………………...53 …...53 3.2. Analiza SWOT a destinaţiei destinaţi ei turistice…………………………………………………...58 turist ice…………………………………………………...58 grecesc………….63 3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc………….63

CAPITOLUL 4: Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinaţiei turistice Grecia ………………………………………………………………………………………..67 Grecia………………67 4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia………………67 4.2. Prezentarea website-ului propus ………………………………………………………...77

Concluzii…………………………………………………………………………………….81 2

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………4 CAPITOLUL 1: Aspecte generale generale privind resursele resursele turistice ale Greciei ……………….5 1.1. Repere geografice ………………………………………………………………………...5 1.2. Cadrul socio-cultural ……………………………………………………………………..8 1.3. Economia………………………………………………………………………………..13 1.4. Turismul………………………………………………………………………………...21

CAPITOLUL 2:

Importanţa industriei turismului şi impactul turismului asupra

economiei…………………………………………………………………………………….30 2.1. Indicatorii circulaţiei turistice…………………………………………………………30

2.2. Contribuţia turismului turismului la produsul produsul intern brut…………………………… brut………………………………………… …………….36 .36 2.3. Nivelul cheltuielilor cheltuielilor turistice şi nivelul consumului turistic………………………….. turistic…………………………...39 .39 2.4. Lucrătorii din turism.…………………………………………………………………..42 turism. …………………………………………………………………..42 2.5. Turismul de loisir……………………………………………………………………...45

2.6. Turismul Turismu l de afaceri…………………………………………………………………….47 2.7. Cheltuieli guvernamentale guvernamentale……………………………………………………………..49 2.8. Capital investit…………………………………………………………………………50

CAPITOLUL 3: Impactul promovării pe internet a turismului din Grecia…………….53 3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor destinaţiilor turistice………………………………… turistice……………………………………...53 …...53 3.2. Analiza SWOT a destinaţiei destinaţi ei turistice…………………………………………………...58 turist ice…………………………………………………...58 grecesc………….63 3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc………….63

CAPITOLUL 4: Propuneri privind dezvoltarea promovării online a destinaţiei turistice Grecia ………………………………………………………………………………………..67 Grecia………………67 4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia………………67 4.2. Prezentarea website-ului propus ………………………………………………………...77

Concluzii…………………………………………………………………………………….81 2

Bibliografie…………………………………………………………………………………82 Anexe……………………………………………………………………………………….85

3

Introducere

Promovare online devine din ce în ce mai importantă o dată cu evoluţia societăţii şi implementarea inovaţiilor tehnologice. Datorită faptului că atât mediul virtual cât şi turismul sunt caracterizate de o mare dinamicitate, asocierea celor două domenii este una cât se poate

de fericită. Deşi o practică nouă, destinaţiile care se adaptează la acest trend deţin un avantaj competitiv, de aici derivă şi motivul realizării acestei lucrări. Grecia este una din tre destinaţiile cu un potenţial imens în ceea ce priveşte industria turismului şi a călătoriilor, iar o mai mare vizibilitate în mediul online nu poate să îi aducă decât beneficii. Primul capitol a vizat descrierea aspectelor generale ale Greciei ca stat. Aceasta a

inclus o trecere în revistă a reperelor geografice reprezentative, cadrului socio -cultural, analiza sectoarelor economiei şi a principalilor indicatori de performanţă şi principalele tipuri de turism practicate pe teritoriul ţării. Cel de-al doilea capitol a reprezentat analiza importanţei industriei turismului şi

impactul acesteia asupra economiei în ansamblul ei. Informaţiile cuprinse în acesta sunt de natură statistică, redând concret evoluţia înregistrată de turismul Greciei într -un interval de cinci ani. Scopul celui de-ai treilea capitol a fost evidenţierea impactului promovării pe Internet

a destinaţiei turistice. Cuprinde aspecte teoretice cu privire la influenţa promovării online şi marketingului turistic virtual, o analiza a punctelor forte şi slabe, oportunităţilor şi

ameninţărilor Greciei şi prezentarea principalelor pagini web de promovare a ţării. Capitolul final reprezintă propunerea personală de îmbunătăţirea a reprezentării online a Greciei. În primă etapă s -a realizat un studiu cu privire la profilul consumatorului român de  pachete turistice cu destinaţia Grecia pentru a putea defini care sunt cele mai relevante aspecte din punct de vedere al clientelei, urmată de prezentarea website -ului propus şi a componentelor şi instrumentelor utilizate pentru promovarea acestuia.

4

Capitolul 1: ASPECTE GENERALE PRIVIND RESURSELE TURISTICE ALE GRECIEI Grecia reprezintă una dintre cele mai de seama destinaţii turistice ale Europei ce a rămas în topul celor mai vizitate destinaţii de -a lungul anilor datorită versatilităţii sale şi a importanţei pe care autorităţile şi antreprenorii locali au acordat -o acestui sector turistic. Este necesară o trecere în revistă a celor mai importante aspecte ale naţiunii elene în ansamblul său, plecând de la aspecte geografice şi istorice, până la evoluţia indicatorilor macroeconomici şi prezentarea principalelor tipuri de turism ce pot fi practicate pe întreg cuprinsul ţării. 1.1. Repere geografice Grecia sau Republica Elenă se situează în sud -estul Europei. O naţiune cu o tradiţie de mii de ani care a reuşit să se menţină ca un important punct de atracţie pentru europeni şi nu numai. Cu o suprafaţă de 131.957  şi o populaţie de nici 11 milioane de locuitori, Grecia reuşeşte să ofere adăpost unui număr foarte mare de vizitatori, făcându -i să se simtă  bineveniţi de fiecare dată şi să dorească să revină de câte ori au oca zia pentru a se bucura de tot ce are această ţară de oferit. Teritoriul grecesc adăposteşte o civilizaţie veche ce a adus un aport important la dezvoltarea societăţii de-a lungul a milenii. Unul dintre motive a fost aşezarea geografică ce i-a oferit prile jul să adopte, dar să şi influenţeze la rândul ei, părţi ale celor trei continente din

vecinătate. A fost încă din antichitate un centru al inovaţiilor ştiinţifice, al înţelepciunii şi al dezvoltării sociale. Situată în sudul Peninsulei Balcanice, Grecia a avut întotdeauna căi accesibile spre Europa, în nord, spre Asia, în est, şi spre Africa, în sud, dincolo de Marea Mediterană. Fiind vârful peninsulei, ţara este înconjurată de apă, deţinând locul 11 în lume pentru cea mai lungă linie de coastă (13.676 km). Grecia continentală se învecinează la nord cu Albania, Macedonia şi Bulgaria, iar la nord -est cu Turcia. Limita estică o reprezintă Marea Egee, cea vestică Marea Ionică, iar sudul este mărginit de Marea Mediterană. Întreaga ţară cuprinde teritoriile aflate între paralelele de 34° şi 42° latitudine nordică şi meridianele de 19° şi 30°

longitudine estică. Dar pe lângă partea de continent, Grecia deţine un număr foarte mare de insule. Sursele menţionează de la 2.000 până la 6.000 de insule, în funcţie de accepţiunile diferiţilor autori. Dar dintre acestea doar 227 sunt locuite, multe dintre ele fiind doar vârfuri 5

stâncoase ce se înalţă deasupra nivelului mării. Cea mai mare insulă a Greciei este Creta, fiind totodată şi cea mai populată. Îi urmează, ca şi dimensiune, insulele Eubeea, Rhodos şi Lesbos. Celelalte formează o serie de arhipelaguri de diferite dimensiuni, climate şi stiluri de viaţă. Mijlocul Mării Egee adăposteşte arhipelagul Cicladelor, alcătuit din 39 de insule (Mykonos, Santorini, Naxos, Paros ) al căror farmec îl reprezintă arhitectura locală cu căsuţe

albe şi biserici cu turle albastre de -a lungul coastelor. Cu o încărcătură istorică mai accentuată, sud -estul Mării Egee găzduieşte arhipelagul Dodecanez ale cărui insule precum Rhodos şi Kos sunt destul de apropiate de coasta Turciei. Estul Mării Egee, deşi mai puţin faimos decât Cicladele, oferă locaţii cu vegetaţie bogată şi plaje îmbietoare pe insulele Thassos, Samos sau Chios. Tot în est, dar mai aproape de continent, se află insulele din arhipelagul Sporadelor, punând la dispoziţia turiştilor cele mai albastre ape ale Greciei şi o

vegetaţie luxuriantă în destinaţii precum Skiathos şi Skyros. Spre sud, în apropierea capitalei, se află grupul de insule din Golful Saronic, dintre care se remarcă Hydra şi Aegina datorită accesibilităţii ridicate, calităţii sporite a mediului şi serviciilor şi peisajelor încântatoare. Partea de vest a Greciei cuprinde un singur arhipelag, cel al insulelor Ionice, ale căror sate tradiţionale şi atracţii naturale din Corfu, Zakynthos sau Kefalonia atrag turişti din toată lumea.

Reţeaua de transport a Greciei este una diversificată şi a fost supusă la numeroase modificări şi îmbunătăţiri în ultimele decenii. Astfel, transportul pe uscat este susţinut de o reţea extinsă de autostrăzi şi căi ferate. Deşi transportul feroviar deţine o importanţă mai scăzută decât în restul Europei, aceasta se întinde pe 2571 km. Transportul pe şine este susţinut şi de liniile moderne de transport subteran din cele mai mari oraşe ale ţării, Atena şi Salonic. Reţeaua rutieră cuprinde 117.000 km de drumuri, o importanţă deosebită fiind deţinută de o serie de autostrăzi ce leagă între ele cele mai importante oraşe, dar care asigură şi relaţiile cu statele învecinate. O altă realizare importantă a Greciei din acest punct de vedere se referă la construcţia podului rutier Charilaos Trikoupis, cunoscut mai degrabă sub numele de podul Rio-Antirrio datorită celor două oraşe pe care le uneşte. Străbate Golful

Corint pentru a uşura accesul din Peninsula Peloponez spre parte continentală. Cu privire la transportul pe apă, nu se poate nega că este indispensabil pentru o astfel de ţară. Sistemul deţine 80 km de canale amenajate care facilitează accesul spre porturi cum ar fi Pireu, Salonic, Patras, Rhodos , Kerkyra. Flota Greciei deţine 3.300 de nave cu diferite funcţiuni, cum ar fi transportul de persoane, de autovehicule, de combustibil sau nave de agrement.

Transportul aerian este susţinut de cele 82 de aeroporturi de pe teritoriul grecesc. Multe dintre acestea se află pe insulele principale din arhipelagurile greceşti, legătura cu acestea fiind 6

asigurată de principalele companii aeriene din Grecia, Olympic Air şi Aegean Airlines. În  plus, oferta este completată şi de existenţa a 8 helioporturi. Clima Gr eciei este mediteraneană. Diferenţele dintre regiuni se datorează

modificărilor în altitudine şi proximităţii faţă de zona de litoral. Zonele joase sunt caracterizate de veri uscate şi fierbinţi şi ierni reci şi umede. Temperatura medie pe timpul iernii în Atena este de 10°C, iar înspre nord scade până la o medie de 6°C în Salonic, fapt

datorat vânturilor reci cu originea în Balcani. Munţii Pindului influenţează cel mai puternic climatul ţării, astfel regiunile din vestul lanţului muntos sunt caracterizate de cantităţi mai mari de precipitaţii decât cele ce se întind spre est. Zonele montane centrale şi cele din Peninsula Peloponez sunt supuse unui climat alpin cu căderi masive de zăpadă datorită înălţimii piscurilor montane. În centrul părţii continentale sunt zone cu climă temperată, având ierni reci şi umede şi veri calde şi uscate cu frecvente furtuni cu descărcări electrice. Căderile de zăpadă, deşi mai însemnate la altitudini ridicate, nu sunt necunoscute zonelor sudice, ninsori slabe fiind întâlnite ch iar şi în Atena.

Relieful Greciei este format în proporţie de 80% din dealuri şi munţi, doar 20% reprezentând zonele de câmpie, făcând -o astfel una dintre cele mai muntoase ţări ale Europei. Cel mai înalt vârf în reprezintă Mytikas, culmea Olimpului, înălţându -se până la 2.917 m deasupra nivelului mării, fiind considerat în vechime sălaşul zeilor. Un lanţ muntos ce influenţează puternic Grecia îl reprezintă Munţii Pindului. Continuare a Alpilor Dinarici, aceştia ating altitudinea maximă în vârful Smolikas (2.637 m) şi se continuă spre sud prin Peloponez, până în insula Creta. Se consideră că insulele din Marea Egee sunt doar vârfuri ale munţilor care în vechime completau regiunea continentală. Munţii Pindului sunt cunoscuţi  pentru piscurile lor înalte şi abrupte, separate de o serie de canioane şi peisaje carstice. Un astfel de exemplu în reprezintă Cheiul Vikos, parte a parcului naţional Vikos -Aoos, înscris în Cartea Recordurilor ca cel mai adânc chei din lume. Lanţul mai adăposteşte şi Complexul Meteora ce cuprinde formaţiuni stâncoase asemănătoare unor coloane în vârful cărora îşi au

sălaşul mănăstiri greco-catolice încă din perioada medievală. Partea de nord -est a Greciei găzduieşte un alt lanţ muntos: Munţii Rodopi. Aceştia acoperă regiunile Macedoniei de Est şi Traciei, zonă faimoasă pentru Parcul Naţional Dadia, zonă protejată datorită florei şi faunei sale unice în Europa. Zonele joase se găsesc in Tesalia, Macedonia Centrala şi Tracia. Acestea reprezintă singurele arii arabile ale Greciei, devenind importanţi pioni economici. Hidrografia ţării este puţin valorificată datorită imposibilităţii de a naviga pe râurile interioare, principala cauză fiind relieful muntos. O parte din aceste râuri, cele de mici dimensiuni, ajung să fie secate pe durata verilor  fierbinţi. Cele mai importante râuri greceşti 7

sunt Achelous, Peneus, Axios şi Struma, iar cele mai reprezentative lacuri se întâlnesc în  partea de nord, printre ele numărându -se Ioannina, Kastoria şi Prespa. Grecia devine astfel imaginea unei destinaţii a contrastelor, cu munţi trufaşi ce se înalţă direct din valurile înspumate ale mării, cu terenuri greu de îmblânzit, dar a căror  bogăţie oferă totul localnicilor şi vizitatorilor. Rămâne până în zilele noastre un important nod de legătură a trei continente ce nu şi -a pierdut farmecul de-a lungul mileniilor. 1.2. Cadrul socio-cultural Grecia este fără doar şi poate un simbol al Europei datorită istoriei şi realizărilor sale. Evoluţia societăţii greceşti şi totalitatea influenţelor pe care le -a primit de-a lungul secolelor au adus un aport important la complexitatea şi modernizarea poporului. Acesta este un aspect care i-a fascinat dintotdeauna pe călători şi a făcut ca ţara să se bucure de numeroşi vizitatori

entuziaşti. Mulţimea vestigiilor păstrate încă din Antichitate, completate de operele epocilor ce au urmat fac ca lunga istorie a ţării să se desfăşoare în faţa ochilor celor curioşi. Antichitatea a fost o perioadă faimoasă pentru societatea elenă. Ea a reuşit să devină centru de interes pentru învăţaţii vremii, fiind marcată de prezenţa elitelor din domeniul ştiinţelor exacte, filozofiei, literaturii şi politicii. Dar cele mai vechi civilizaţii au existat pe acest teritoriu încă din Epoca Bronzului când civilizaţia cicladică ocupa arhipelagul care i -a  păstrat numele, sfârşitul său fiind însă datorat de erupţiei vulcanice din insula Santorini din anul 1500 î.Hr. Mult mai cunoscută, civilizaţia minoică a ocupat insula Creta între anii 3000 şi 1500 î.Hr. Mai sofisticaţi, aceştia au fost o mare putere maritimă, având relaţii comerciale cu Siria, Spania sau Egiptul şi punându -şi amprenta asupra arhitecturii şi inovaţiilor din zonă. Aceştia au pierit de asemenea o dată cu erupţia din Santorini, dar cultura lor a dăinuit mai departe, fiind preluată de locuitorii părţii continentale. Civilizaţia miceniană a fost cea care a marcat mai profund istoria Greciei. Numită şi perioada eroică, aceasta a fost cuprinsă în rândurile epopeii Iliada, iar artefactele datând din perioada 1650- 1150 î.Hr. sunt o dovadă a

măiestriei micenienilor în materie de arhitectură şi artizanat. Decăderea lor se datorează dorienilor, trib nordic, a căror autoritate a durat până în anul 800 î.Hr. şi a fost marcată de un regres cultural şi comercial, ceea ce a determinat ca această perioadă se fie numită Epoca Întunecată. Perioada arhaică a însemnat dezvoltarea oraşelor -stat şi finalul epocii întunecate. Aceste oraşe reprezentau unirea mai multor triburi sub o conducere comună, împărtăşind guvernul, industria, comerţul şi agricultura. Cele mai relevante exemple sunt Atena, Sparta, Delphi, Corint şi Olympia. Perioada Clasică a urmat celei arhaice şi a fost marcată de o 8

dezvoltare continuă a civilizaţiei şi de apariţia primelor forme de democraţie. Cea mai mare ameninţare a acestei epoci o repreze nta invazia persanilor, ceea ce i- a determinat pe greci să se unească sub conducerea Atenei pentru a înlătura în totalitate forţele imperiului vrăjmaş. Această victorie a condus la Epoca de Aur a Atenei, oraşul devenind un centru politic şi cultural şi stabilind un standard înalt de evoluţie, model pentru alte societăţi europene. Literatura a înflorit cu epopeile lui Homer şi poemele lui Hesiod, teatrul a fost marcat de tragediile lui Sofocle şi Euripide şi de comediile lui Aristofan, gânditori precum Plato n, Socrate şi Aristotel au schimbat mentalităţi, iar arhitectura a fost îmbogăţită cu structuri  precum Partenonul. Dar supremaţia Atenei a fost provocată de Sparta în 431 î.Hr. şi a dat naştere unei serii de războaie ce a slăbit puterea oraşelor -stat. O p ersonalitate marcantă a istoriei greceşti este Alexandru Macedon. Tatăl acestuia a

 profitat de starea precară a oraşelor elene în perioada ulterioară războaielor şi a reuşit să le cucerească, visul său fiind crearea unei armate unice a Greciei şi răspândir ea culturii pe alte meleaguri. Fiind asasinat înainte de a- şi putea pune în aplicare planul, fiul său, Alexandru, l -a

 preluat şi a reuşit să pună baza unui dintre cele mai mari imperii ale tuturor timpurilor, cucerind Persia, Egiptul şi teritorii din nordu l Indiei. La moartea sa, în 323 î.Hr., imperiul s-a  prăbuşit, o partea a oraşelor -stat şi-au reluat autonomia, iar unele zone au devenit regate independente (Siria, Egipt, Macedonia). Cu toate acestea, cultura grecească a cuprins întreg teritoriul stăpânit de Alexandru cel Mare, iar Grecia a fost sub stăpânirea Macedoniei vreme de 200 de ani.

Următoarea etapă a lungii istorii a Greciei a fost marcată de marile imperii europene, Imperiul Roman şi Imperiul Bizantin. Din anul 146 î.Hr. romanii au preluat controlul şi au fost protectori ai Greciei datorită respectului pe care îl purtau vieţii intelectuale şi culturale din regiune. Grecii au prosperat din nou, iar cultura romană a adoptat influenţe elene. Şi religia a primit aceste influenţe, zeii romanilor având origini în mitologia greacă. În anul 285 d.Hr. Diocleţian a hotărât divizarea conducerii imperiului său, rămânând în fruntea părţii estice, cea vorbitoare de limbă greacă. Succesorul său, Constantin, a mutat capitala imperiului la Bizanţ, iar restul imperiului a continuat să se dezvolte în urma căderii vestului sub conducerea triburilor germanice în 476 d.Hr. Astfel, a luat naştere Imperiul Bizantin, a cărui capitală a fost redenumită Constantinopol, în onoarea împăratului şi care era elenă în cultură şi limbaj, dar condusă după practicile legislative şi administrative romane. Pe durata acestui imperiu, creştinismul a fost impus ca unică religie, venerarea zeilor greci sau romani fiind considerată o practică păgână, iar cea mai înaltă formă de erudiţie, până atunci filozofia grecească, a devenit teologia creştină. 9

Începând cu anul 1204 Grecia a intrat sub stăpânirea francilor şi veneţienilor în timpul celei de-a patra Cruciade. Statul a fost împărţit în mai multe subdiviziuni controlate de străini.

Jumătatea secolului al XV-lea a însemnat expansiunea otomanilor care au avansat pe teritoriul grecesc cucerind oraşele şi impunându -şi dominaţia în 1453. Aceasta a durat aproximativ 400 de ani. Din punct de vedere religios, turcii erau mai permisivi decât  predecesorii lor, astfel creştinismul a dăinuit pe durata conducerii lor. Cu toate acestea,

opresiunea otomanilor era datorată taxelor impuse, asasinatelor faţă de grupurile suspectate de revoltă şi numeroaselor războaie cu Veneţia purtate pe teritoriul Greciei. Situaţia precară a grecilor sub conducerea otomană a condus la întărirea mândriei naţionale, iar în 1821 a izbucnit o revoltă ce a condus la Războiul de Independenţă al Greciei. Cu ajutorul francezilor, ruşilor şi britanicilor, poporul elen şi-a dobândit autonomia în 1829. Perioada monarhică a istoriei greceşti începe în 1830 când puterile europene ce i -au ajutat în timpul războiului semnează Tratatul de la Londra ce presupunea ca Regatul Grec să cuprindă teritoriul de la sud de Tesalia, Peninsula Peloponez, insulele Mării Egee şi insula Eubeea, iar conducerea să revină unui suveran străin pentru a evita luptele pentru putere la nivelul ţării. În 1833 Prinţul Otto al Bavariei a primit coroana Greciei, popularitatea sa diminuându-se treptat până în 1862 când a fost înlocuit cu Prinţul William al Danemarcei, ce

a preluat titlul de Regele George I. Acesta a instituit o nouă constituţie democratică, a recâştigat insulele Ionice, Tesalia şi sudul Epirului, iar victoriile din timpul războaielor  balcanice i-au redat Epirul, Macedonia, Creta şi alte insule. A fost asasinat în 1913, iar la tron i-a urmat Regele Constantin. Problema conducerii acestuia au fost disputele cu Primul

Ministru, Eleutherios Venizelos, cu privire la rolul Greciei în Primul Război Mondial, ce au divizat populaţia ţării. Regele a fost demis, iar primul ministru a decis alierea Greciei cu Antanta în 1917. Perioada 1920-1950 a fost foarte tulburată din punct de vedere politic. S -a trecut de la

monarhie la republică în repetate rânduri, s -au purtat rupte cu turcii pentru teritorii, a urmat o  perioada de dictatură militară, au reuşit să înfrângă invazia Italia din timpul celui De-al Doilea Război Mondial, au fost victimele invaziei naziste din 1941 până în 1944, comuniştii au încercat să îşi impună conducerea, iar din 1967 Grecia a fost condusă de generalul George Papadopoulos, care a instituit o nouă constituţie ce elimina libertatea politică. Din 1974 Grecia a devenit republică prin referendum. Perioada 1981 -1996 a fost marcată de conducerea Partidului Socialist, cu Andreas Papandreou ca prim-ministru. I-a urmat

Constantin Simitis ce a rămas în fruntea ţării până în 2004. Ultimii ani au fost marcaţi de o

10

alternanţă a partidelor aflate la conducere, între socialişti si Partidul Noua Democraţie. Din iunie 2012, cabinetul primului ministru i-a revenit lui Antonis Samaras al Noii Democraţii.

Un alt aspect important ce îi defineşte pe greci ca popor îl reprezintă religia. Se poate spune că din acest punct de vedere se întâlnesc doua perioade majore: în v echime se închinau zeilor de pe muntele Olimp, iar o dată cu răspândirea creştinismului au fost printre primele  popoare ce au adoptat aceste practici. Conform constituţiei, religia oficială este cea creştin ortodoxă, garantând în acelaşi timp libertatea credinţei pentru cei de alt rit. Nu există statistici naţionale cu privire la acest aspect, dar alte instituţii susţin că 97% din cetăţeni se declară ortodocşi, iar 15,8% se consideră foarte religioşi, în timp ce doar 3,5% nu participă la slujbe. Aceste procente îi aduc pe greci printre cele mai active popoare din punct de vedere al

credinţei la nivel european. Cea mai numeroasă minoritate religioasă o reprezintă musulmanii, însumând 1,3 procente din totalul populaţiei. Cauzele acestei situaţii le reprezintă ocupaţia turcească de la începutul secolului XX, dar şi numărul însemnat de imigranţi albanezi apartenenţi acestei religii. Iudaismul este şi el prezent în istoria Greciei, concentrându-se în jurul oraşului Salonic. Mult mai numeroşi în secolul trecut, com unitatea

iudaică a ţării a fost grav afectată de invazia nazistă din timpul celui De -ai Doilea Război Mondial, ajungând în anul 2007 să cuprindă aproximativ 5.500 persoane. Printre alte minorităţi religioase se mai numără romano -catolicii, evangheliştii, penticostalii şi Martorii lui Iehova.

Din punct de vedere lingvistic, prima dovadă a existenţei limbii greceşti datează din secolul al XV-lea î.Hr., fiind asociată civilizaţiei miceniene. Devenind mai târziu limba

oficială a Imperiului Bizantin, i-a oferit  putere şi o extindere teritorială considerabilă. Secolele XIX şi XX au fost marcate de dispute la adresa limbii oficiale; concret, între a adopta dialectul arhaic academic Katharevousa sau pe cel popular, evoluat natural din greaca

 bizantină, Dimotiki. Situaţia a fost rezolvată în 1976 prin acceptarea variantei populare ca fiind oficială. Minorităţile musulmane din Grecia adus şi o serie de grupuri lingvistice distincte, precum turci, bulgari şi romani. Zonele muntoase adăpostesc şi ele grupuri cu caracter istici ale limbii diferite de majoritatea populaţiei. Deşi bilingvi, cu greaca ca cea de -a

doua limbă, aceste grupuri vorbesc albaneză, aromâna sau vlaha. Nordul adăposteşte grupuri vorbitoare de limbă slavă, în vreme ce afinităţile religioase fac ca evreii să îşi păstreze dialectul tradiţional Ladino. Cultura Greciei a primit de-a lungul istoriei numeroase influenţe şi s -a adaptat tuturor

condiţiilor sociale ale vremii. Printre acestea pot fi menţionate modificările aduse de Imperiul Roman, cel Bizantin, latini, franci, veneţieni şi britanici. Dar se consideră că o dată cu 11

Războiul de Independenţă, aceste aspecte distincte s -au unificat creând o entitate a complexei culturi greceşti moderne. Filozofia a fost una dintre cele mai importante arii de studii al e Greciei Antice, influenţând curentele gândirii din toată Europa. Cei mai importanţi filozofi greci au fost Socrate, Platon şi Aristotel, iar şcolile de pe teritoriul ţării au dat naştere la numeroase tendinţe precum sofismul, stoicismul, epicureanismul, scepticismul şi neo  platonismul. Literatura Greciei a cunoscut trei mari perioade: cea antică, cea bizantină şi cea modernă. Cele mai vechi scrieri valoroase sunt reprezentate de epopeile lui Homer, Iliada şi Odiseea. Perioada clasică a Antichităţii a fost  cea mai înfloritoare, poemele lirice, elegiile, odele, piesele de teatru tragice sau comice aducând glorie şi recunoaştere autorilor greci. Literatura bizantină cuprinde operele din perioada Evului Mediu, în vreme ce cea modernă face referire la scrierile de după secolul al XI -lea. Cea mai importantă operă a acestei

 perioade o reprezintă poemul Erotokritos al lui Vitsentzos Kornaros, figură memorabilă a Renaşterii. Secolul XX a adus Greciei două premii Nobel pentru Literatură datorită lui George Seferi în 1963 şi Odysseas Elytis în 1979. Muzica pe teritoriul Greciei îşi are de

asemenea originea în perioada antică, jucând un rol important în educaţia copiilor. Folosită  pentru a delecta oaspeţii în cadrul diferitelor evenimente, dezvoltarea sa s -a asociat de-a lungul secolelor bisericii, influenţele bizantine fiind extrem de pregnante. Secolul XX le -a adus compozitorilor greci recunoaştere pentru importantul aport asupra muzicii clasice moderne. Un alt aspect important al culturii greceşti îl reprezintă sportul. Leagăn al Jocurilor Olimpice, grecii au reuşit să integreze orice sport în viaţa de zi cu zi, iar reprezentanţii lor la competiţiile internaţionale le-au adus faimă şi performanţe notabile. Fiind un popor cu credinţe atât de puternic împământenite, grecii preţuiesc mai presus de orice valorile creştine. Tocmai de aceea se consideră că cea mai importantă avere este familia. Se cultivă o dragoste necondiţionată pentru cei înrudiţi, apropierea dintre aceştia fiind dovedită de grija reciprocă pe care şi -o  poartă. În momentele grele, nepoţii şi fiii sunt alături de cei mai în vârstă pentru a -i ajuta să depăşească orice impas. De asemenea, familiile oferă sprijin rudelor sărace şi se spune că este neobişnuit să vezi oameni fără adăpost în Grecia, tocmai dator ită acestui sentiment de unitate ce se păstrează în sânul familiilor. Fiecare

copil are un naş, denumit local „nonos”, ce îl ajută să înţeleagă religia şi asigură bunăstarea, siguranţa şi fericirea acestuia. Legile religioase interzic căsătoria între copiii naşilor şi finii acestora deoarece din parspectiva bisericească aceştia sunt fraţi şi surori, deşi nu au nicio legătură de sânge. Dacă valorile familiale au rămas relativ neschimbate datorită valorilor religioase, rolul femeii în societatea grecească a suferit anumite modificări de -a lungul istoriei. În vremurile antice singura preocupare a femeilor era sa aibă grijă de familie şi să fie 12

cât mai supusă, iar o dată cu primirea influenţelor vestice a început şi schimbarea mentalităţii acestora. Deşi în zonele rurale reprezentantele sexului slab au păstrat valorile tradiţionale, cele din zonele urbane ce aveau un grad mai ridicat de acces la tendinţele societăţii vestice au început să aibă aspiraţii mai înalte, dorind să înlocuiască rolul de ocrotitoare ale f amiliei cu atribuţii mai semnificative. Au existat numeroase mişcări feministe de -a lungul secolului XX, dar majoritatea au fost reprimate şi au fost instituite legi ce impuneau reguli de conduită  pentru femei şi interziceau participarea acestora la diferite evenimente. Cu toate că au primit drept de vot în anii 1950, adevărata libertate a fost câştigată abia în 1983 când a fost introdusă Legea Familiei ce promova şi garanta egalitatea între sexe. Concluzionând, grecii sunt un popor complex, cu o istorie foarte îndelungată ce au

marcat încă din cele mai vechi timpuri evoluţia societăţilor cu care au avut tangenţe. Multitudinea de influenţe pe care au primit -o de-a lungul vremii au sporit plurivalenţa moştenirii istorice, dar valorile de bază ale poporului au rămas constante. 1.3. Economia Din punct de vedere economic, Grecia a putut fi considerată multă vreme ca fiind o ţară dezvoltată, capabilă să se adapteze cu uşurinţă schimbărilor provenit fie la nivel regional sau mondial. Din acest considerent cele mai importante venituri vin din sectorul servicii (81%), industria contribuind cu doar 16 procente, iar agricultura cu 3%. Fiind cea mai

dezvoltată naţiune din zona Balcanilor, Grecia a jucat un rol important ca investitor regional şi fondatoare a unei serii de alianţe de cooperare comercială. Ţara a fost marcată de o perioadă foarte dificilă în timpul celui De -al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, perioada ce a urmat a fost caracterizată de o puternică restructurare economică ce a făcut ca dezvoltarea naţională să atingă valori semni ficative,  peste media Uniunii Europene. Problemele ce au însoţit această creştere au fost şomajul tot mai crescut, birocraţia din sectorul public, evaziunea fiscală, corupţia şi nivelul scăzut al competitivităţii globale. După 14 ani de evoluţie economică pozitivă, Grecia a intrat în recesiune în 2008. O dată cu aceasta au ajuns în atenţia instituţiilor financiare şi guvernamentale valorile exorbitante ale datoriilor externe, aducând asupra ţării cea mai severă criză a ultimelor decenii. O serie de bănci pu ternice au creat pachete accesibile, dar asta a făcut ca guvernul grec să sporească gradul de îndatorare al naţiunii în dorinţa de a urma regulile impuse de Uniunea Europeană. Situaţia precară a bugetului Greciei a condus la o criză internaţională cu privire la încrederea instituţiilor financiare faţă de abilitatea statului de a-şi achita obligaţiile. Astfel, pentru a evita o problemă şi mai gravă, în mai 2010, Fondul 13

Monetar Internaţional şi alte state Zona Euro au acordat Greciei un ajutor de 45 miliarde de euro pentru a-şi acoperi deficitul. Pentru a obţine această finanţare, guvernul era obligat să

impună un regim de austeritate pentru a controla evoluţia veniturilor şi cheltuielilor statului. Aceste măsuri au fost întâmpinate de public cu revolte şi manifestaţii de stradă ce au ameninţat siguranţa şi securitatea populaţiei şi a conducerii ţării. Cu toate acestea, deficitul  bugetar nu s-a redus conform previziunilor, iar gradul de îndatorare este într- o continuă

creştere. Sectorul primar al economiei greceşti este reprezentat de agricultură şi pescuit. Deşi

nu deţine suprafeţe extrem de întinse de teren agricol, în 2010 a reuşit să se menţină printre  primii producători europeni pentru o serie de bunuri specifice climatului mediteranean. Astfel, a ocupat primul loc la producţia de bumbac (184.000 tone) şi fistic (8.000 tone),

 poziţia secundă pentru orez (229.000 tone) şi măsline (147.000 tone), a treia pentru smochine (11.000 tone), migdale (44.000 tone), roşii (1,4 milioane tone) şi pepeni (578.000 tone) ş i a fost a patra producătoare de tutun a Uniunii Europene (22.000 tone). Deşi aduce cel mai slab aport la PIB, agricultura oferă locuri de muncă pentru 12% din populaţie. Beneficiind de Politica Agricolă Comună a UE, o mare parte a infrastructurii pentru producţia agricolă a fost îmbunătăţită, înregistrând astfel creşteri ale cantităţilor rezultate. Un alt aspect important al agriculturii greceşti îl reprezintă culturile organice care au cunoscut o dezvoltare accentuată şi cărora li se acordă un interes tot mai sporit din partea populaţiei. În ceea ce priveşte pescuitul, Grecia acoperea în anul 2007 19% din capacitatea Mării Mediterane cu un total de peste 85.000 tone. În plus, este deţinătoarea celui mai mare număr de vase de pescuit din Meditarana comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene.

Industria sau sectorul secundar al economiei a cunoscut majorări continue din 2005  până în 2011, faţă de ceilalţi membri ai UE. Cu toate acestea, criza a lovit şi această arie în anii 2009 şi 2010. Astfel, în pr ezent, industria contribuie cu 16% la valoarea produsul intern  brut şi suportă peste 22% din totalul forţei de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţi se regăsesc în sfera manufacturieră, urmată de construcţii şi minerit. La nivelul anului 2009 au fost identificate cele mai profitabile arii ale industriei greceşti: producţia de ciment,

farmaceutice, amestecuri pentru beton, armături, ţigări, bere, băuturi non -alcoolice, lactate, table de aluminiu şi produse Coca-Cola. Acestea au însumat peste 20 miliarde de euro. Sectorul serviciilor este cel mai bine dezvoltat şi aduce cel mai însemnat aport economic, constituind 81% din totalul veniturilor ţării. Angajând peste 65 de procente din forţa de muncă, principalele ramuri ale acestui sector le reprezintă comerţul m aritim, telecomunicaţiile şi turismul. Comerţul pe mare a fost încă din Antichitate un sector cheie al 14

economiei Greciei, dar baza flotei maritime comerciale moderne a fost pusă la finele celui De-al Doilea Război Mondial când întreprinzătorii greci au putut cumpăra vase de la

Guvernul Statelor Unite. Un raport din cadrul Conferinţei de Comerţ şi Dezvoltare a  Naţiunilor Unite susţine că Grecia deţine cea mai extinsă flotă comercială din lume din punct de vedere al capacităţii de transport, fiind urmată de J aponia. În plus, la nivel european, celelalte state se află cu mult în urma flotei greceşti. Cu privire la număr de nave, ocupă locul  patru mondial cu 3.213 vase, în urma Japoniei, Chinei şi Germaniei. Fiind una dintre cele mai semnificative industrii naţionale, aduce un aport de 6% la PIB şi angajează peste 160.000  persoane. Exista aproximativ 750 de companii de comerţ maritim greceşti. Referitor la telecomunicaţii, cea mai importantă companie grecească este OTE (Organizaţia Elenă de Telecomunicaţii), deţinută de stat până în 1980, majoritatea acţiunilor fiind preluate de Deutsche Telekom în 2011. S-a dezvoltat ca cea mai mare companie de acest tip din sud-estul

Europei, deţinând 13 subsidiari în 4 ţări balcanice, printre care şi cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobilă din Grecia, Cosmote. Competitorii acestuia sunt Wind Hellas şi

Vodafone Grecia. Conform statisticilor, în 2009, în ţară existau peste 20 milioane de conturi de telefonie mobilă active şi puţin sub 6 milioane de linii de telefonie fixă. În ceea ce priveşte accesul la internet, grecii s- au aflat în urma celor din Uniunea Europeană, dar au înregistrat o

revenire majoră în perioada 2006 -2011 când numărul gospodăriilor cu conexiune la internet s-a dublat. Numărul acestora a crescut la 56,3% la nivel naţional, dintre care 95% folosesc o conexiune de tip broadband. Într- un comunicat de presă al Eurostat, Grecia se situează pe

locul 3 în Europa ca procentaj al persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 ani ce nu au folosit niciodată internetul, fiind precedată doar de Bulgaria şi România. Cu toate acestea, Grecia însumează un total de 4,79 milioane de utilizatori de internet. O altă ramură de o importanţă deosebită pentru statul grec o reprezintă turismul. Deşi atestat documentar încă din perioada antică datorită evenimentelor religioase şi sportive, în sens modern industria

turismului a început să înflorească după 1950. Găzduind peste 15 milioane de turişti anual, aportul la PIB al activităţilor turistice atinge 18 procente, aflându-se în topul destinaţiilor care atrag cele mai mari sume cheltuite de vizitatori. Pentru promovare şi calitatea serviciilor turistice sunt responsabile Ministerul Culturii şi Turismului şi Organizaţia Naţională pentru Turism. Numeroase destinaţii de pe teritoriul Greciei şi-ai găsit în ultimii ani locul în topurile realizate de diferite instituţii şi publicaţii de turism. Astfel, Salonicul ocupă locul 5 în clasamentul ghidului Lonely Planet pentru cele mai bune petreceri, alături de Montreal sau Dubai, revista Travel+Leisure a numit Santorini ca cea mai bună insulă din lume în 2011, iar

Mykonos a fost recunoscută ca cea de -a cincea insulă de top a Europei. 15

Structurată ca o economie dezvoltată, Grecia şi -a dovedit complexitatea şi capacitatea de adaptare de-a lun gul timpului. Cu toate acestea, a primit o lovitură majoră în ultimii ani în

urma căreia toate sectoarele sale au fost puse la grea încercare. Cele mai puternice sectoare ale sale şi -au menţinut supremaţia deşi nu au fost mai puţin marcate de evoluţia negativă a situaţiei generale. Analiza unor indicatori precum evoluţia produsului intern brut, rata şomajului şi nivelul angajărilor are menirea de a ilustra mai clar situaţia statului în ultimii ani.  Produsul intern brut  reprezintă

un indicator macroeconomic ce ilustrează totalitatea

valorii monetare a bunurilor şi serviciilor realizate în toate ramurile economice existente la nivel naţional destinate consumului final. Valoarea acestuia este înregistrată anual. Tabel nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

ANII

P.I.B. - Miliarde dolari -

DINAMICA 

261,713 2006 305,432 2007 341,694 2008 321,016 2009 292,305 2010 Sursa: The World Bank Databank

116,7 130,56 122,66 111,69

I 116,7 111,87 93,95 91,06

RITMUL DE CREŞTERE   R  16,7% 16,7% 30,56% 11,87% 22,66% -6,05% 11,69% -8,94%

Evoluţia produsului intern brut al Greciei în perioada 2006 -2010 ilustrată în tabelul anterior arată o serie de fluctuaţii. Nivelul maxim înregistrat de acesta revine anului 2008, cu o valoare de peste 340 de miliarde de dolari, în vreme ce minimul se poate observa în 2006

cu 261 de miliarde de dolari. Întrucât anul de bază deţine cea mai scăzută valoare a cumulului  produsului intern brut, evoluţia fiecărui an comparativ cu acesta este una pozitivă, ratele de

creştere încadrându-se între 11,7 şi 30,6 procente. Comparaţia anuală a valorii P.I.B. arată o creştere la începutul perioadei (2007 -2008), urmată de descreştere în următorii doi ani ai analizei. Prin această fluctuaţie a valorii, produsul intern brut al ultimului an se apropie de cel al anului de bază, diferenţa fiind de doar 30,6 miliarde de dolari.

16

Evoluţia produsului intern brut în Grecia 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 1.1. Evoluţia produsului intern brut în Grecia

Graficul aferent evoluţiei valorii produsului intern brut al Greciei în perioada 20062010 exemplifică fluctuaţiile înregistrate de acest indicator. Cu o creştere semnificativă la începutul perioadei, datorată popularizării ţării ca şi destinaţie turistică, dar şi ca mediu  propice pentru investiţii, valoare P.I.B. atinge apogeul în anul 2008 ca urmare a dezvoltării

economiei naţionale. Involuţia anilor ulteriori este urmarea directă a influenţei puternice pe care criza economică a avut -o asupra Greciei. Aflându-se într-un puternic impas ca economie naţională, efectele negative asupra statului elen au avut un impact mult mai puternic decât în cazul unor ţări cu o economie mai echilibrată. Imposibilitatea de a menţine turismul la nivelul de dinaintea declanşării crizei, dar şi volumul foarte ridicat al datoriilor externe, au făcut ca Grecia să fie nevoită sa impună o serie de măsuri drastice asupra populaţiei, ceea ce a generat conflicte la nivel naţional. Aceasta a dus la o creştere a insecurităţii şi au afectat într -o măsură mai accentuată imaginea ţării la nivel internaţional.  Rata şomajului

reprezintă un indicator economic exprimat procentual definit ca raport

între numărul şomerilor şi populaţia activă totală. Conform Biroului Internaţional al Muncii defineşte şomerii ca persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 74 ani care nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate remunerată, utilizează metode active de a găsi un loc de muncă şi sunt dispuşi să înceapă activitatea în decurs de două săptămâni. „Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă

17

 pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.”1 Tabel nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia

RATA ŞOMAJULUI -%-

ANII

DINAMICA 

8,9 2006 8,3 2007 7,7 2008 9,5 2009 12,5 2010 Sursa: The World Bank Databank

93,26 86,65 107,95 142,05

I 93,26 92,77 123,38 131,58

RITMUL DE CREŞTERE   R  -6,74% -6,74% -13,35% -7,23% 7,95% 23,38% 42,05% 31,58%

Tabelul 1.2. ilustrează evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006 -2010. Valorile acestui indicator variază între 7,7% şi 12,5%. Ca şi în cazul produsului intern brut, cea mai favorabilă situaţie este înregistrată la nivelul anului 2008, când cele   7,7 procente semnifică o diminuare a şomajului cu peste 13% faţă de anul de bază şi 7% comparativ cu anul anterior. Perioada 2006-2007 se menţine relativ stabilă cu o diferenţă de doar 0,3  procente. În schimb, anii ulteriori 2008 aduc o sporire considerab ilă a valorii ratei şomajului.

Astfel, anul 2009 arată o creştere de aproape 8% faţă de valoarea anului de bază şi de peste 23% faţă de anul 2008. Cea mai negativă valoare a ratei şomajului se observă la nivelul anului 2010, a cărui valoare de 12,5% reprezintă o majorare de 42 procente faţă de 2006 şi de 31,6 procente faţă de 2009.

Evoluţia ratei şomajului în Grecia 14 12 10 8 6 4 2 0 2006

2007

2008

2009

Grafic nr. 1.2. Evoluţia ratei şomajului în Grecia 1

 www.insse.ro

18

2010

Evoluţia ratei şomajului în Grecia în perioada 2006 -2010 exemplificată în graficul 1.2. înregistrează o scădere la începutul perioadei, urmată de o evoluţie pozitivă drastică în ultimii doi ani. Diminuarea valorilor indicatorului în perioada 2006- 2008 semnifică a

ameliorare a situaţiei economice a statului în perioada precedentă declanşării crizei economice internaţionale. Astfel, populaţia elenă a putut prospera, iar un număr din ce în ce mai ridicat de persoane au putut accede pe piaţa forţei de muncă. Fiind o perioadă prolifică  pentru economia Greciei, dezvoltarea mai multor sectoare de activitate au dus la crearea de

noi locuri de muncă şi la sporirea nivelului de trai al populaţiei. Sporirea insecurităţii economice la nivel mondial a făcut ca statul să fie puternic afectat de instalarea crizei financiare în anul 2008, rezultatele fiind vizibile începând chiar din a nul următor. Cu o

creştere a ratei şomajului ce depăşea nivelurile înregistrate în anul de bază, instabilitatea forţei de muncă de pe piaţa elenă a atins nivelul maxim în anul 2010, depăşind cu mult media Uniunii Europene. Aceasta a fost o urmare a creşterii specializării posturilor, dar şi o dovadă a sporirii disponibilizărilor la nivel naţional ca măsură de precauţie a companiilor. Pentru a se menţine active pe piaţă, multe dintre acestea au preferat reducerea numărului de angajaţi, renunţând la persoanele cu mai puţine calificări.  Nivelul angajărilor se referă la raportul dintre

totalul persoanelor ce desfăşoară

activităţi lucrative remunerate şi totalul rezidenţilor statului respectiv. Tabel nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

ANII

NIVEL ANGAJĂRI -%-

DINAMICA 

49 2006 49,3 2007 49,7 2008 49,2 2009 47,7 2010 Sursa: The World Bank Databank

100,61 101,43 100,41 97,35

I 100,61 100,81 98,99 96,95

RITMUL DE CREŞTERE R    0,61% 0,61% 1,43% 0,81% 0,41% -1,01% -2,65% -3,05%

 Nivelul angajărilor la nivelul Greciei ilustrat în tabelul 1.3. înregistrează o serie de modificări mai temperate comparativ cu ceilalţi indicatori ai economiei naţionale. Cu valori cuprinse între 47,7% şi 49,7%, cea mai semnificativă diferenţă se observă la nivelul anului 2010. Evoluţia faţă de anul de bază, 2006, este preponderent pozitivă cu rate de creştere între 0,41 şi 1,43 procente între 2007 şi 2009, ultimul an al perioadei analizate aducând însă o descreştere de 2,65 procente. Diferenţele anuale ale ratei angajărilor segmentează perioada în 19

două intervale distincte. Astfel 2006 -2008 este marcată de o creştere constantă a valorii indicatorului, iar 2009-2010 aduc o involuţie accentuată a numărului de persoane angajate, valorile aflându-se în intervalul 1-3%.

Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia 50 49.5 49 48.5 48 47.5 47 46.5 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 1.3. Evoluţia nivelului angajărilor în Grecia

 Nivelul angajărilor în Grecia în perioada 2006-2010 ilustrează aceeaşi evoluţie ca şi în cazul celorlalţi indicatori macroeconomici. Graficul 1.3. exemplifică situaţia statului elen cu  privire la acest aspect, reliefând evoluţia primilor ani, în contrast cu scăderile anilor ulteriori. Întrucât Grecia a cunoscut o dezvoltare accentuată în perioada 2006 -2008 se observă cum şi necesarul de forţă de muncă a cunoscut o evoluţie pozitivă în această perioadă. Însă o mare  parte a acestora au venit din rândul persoa nelor cu calificări reduse sau a lucrătorilor

sezonieri. Tocmai de aceea, anii următori, 2009 şi 2010, sunt marcaţi de o involuţie a nivelului angajărilor. Situaţia precară a economiei elene a făcut ca numărul angajaţilor să cunoască o descreştere fără precedent. Aceasta poate fi o urmare a sporirii specializării  posturilor şi a creşterii complexităţii sarcinilor pe care acestea le implică. Astfel, o mare varietate de angajatori au ales să îşi menţină persoanele cu vechime în companii, crescându -le aria de responsabilitate, refuzând noile angajări care necesită perioade de acomodare şi training.

20

1.4. Turismul Pentru o ţară precum Grecia, turismul reprezintă o ramură economică cu un potenţial extrem de ridicat şi cu o tradiţie îndelungată. În plus, istoria şi -a spus cuvântul, dând complexitate varietăţii de forme de turism ce pot fi practicate pe întreg teritoriul statului. Răspunzând unor motivaţii de călătorie diferite, a reuşit să atragă categorii diverse de călători, ceea ce a adus doar beneficii ţării. Fie că a fost vorba de relaxare sau viaţa de noapte, turiştii au fost atraşi către Grecia. În primul rând, se remarcă preferinţa accentuată pentru clasicele vacanţe „sea, sand and sun.” Fiind în topul ţărilor cu cea mai lungă linie de coastă, era inevitabil ca aceste zone să nu fie puternic valorificate. Grecia oferă vizitatorilor săi lungi plaje cu nisip alb întâmpinate de ape turcoaz, dar şi mici zone de plajă retrase, înconjurate de stânci şi păduri de  pin. Oricare ar fi preferinţele, zona de coastă se diferenţiază şi printr -o curăţenie deosebită, independent de caracteristicile sale naturale. Din acest motiv plajele Greciei s- au regăsit în

topul organizaţiei Foundation for Environment Education, mai exact programul Blue Flag, ce atestă anual zon ele propice pentru înot. Mai exact, criteriile luate în considerare la evaluarea zonelor de coastă fac referire la curăţenie, calitatea apei, administrarea, siguranţa practicării nataţiei, protecţia mediului şi serviciile oferite. Regăsindu -se pe locul secund timp de mai mulţi ani, depăşite doar de cele ale Spaniei, plajele greceşti oferă o calitate sporită vizitatorilor lor în condiţiile durabilităţii mediului. Locaţiile ce au primit această distincţie se regăsesc în Halkidiki, arhipelagul Dodecanez, Creta (Lassithi) şi Insulele Ioniene (Kefalonia şi Lefkada). În plus, fiind atât de extinsă, zona de coastă a Greciei permite acomodarea diferitelor categorii de turişti. Astfel, există resorturi de 5 stele ce oferă confort sporit pentru turiştii de lux, putând fi încadrate în tipologia clasică a hotelurilor high -end sau având  particularităţi ale zonei şi diferite teme, aparţinând hotelurilor design sau boutique. Printre acestea pot fi menţionate La Mer Deluxe Hotel, Porto Zante, C Sky Hotel, Hotel Majestic şi Hotel Katikies. Cu toate acestea, Grecia a fost pentru foarte mult timp destinaţia preferată

 pentru turismul de masă. Cu un total de aproximativ 8.000 de unităţi hoteliere cu clasificări între 1 şi 3 stele, permite extinderea acestui tip de turism şi devine accesibilă pentru vizitatorii condiţionaţi de buget. În strânsă legături se află şi nişa turismului pentru sporturi acvatice. Cu o infrastructură foarte bine pusă la punct pentru acestea, coasta Greciei este destinaţia potrivită  pentru cei pasionaţi de o gamă variată de activităţi. Un exemplu în acest sens îl reprezintă navigarea pe mare, hobby aflat în strânsă legătură cu evoluţia ţării de -a lungul istoriei. A rămas şi astăzi în topul preferinţelor populaţiei rezidente, fiind practicat atât pentru relaxa re, 21

cât şi pentru performanţă cu diferite tipuri de ambarcaţiuni. Un alt argument tentant pentru  practicarea acestui sport îl reprezintă posibilitatea de a vedea golfuri şi peşteri inaccesibile în alt mod şi opţiunea de a petrece timp pe mici insule, departe de aglomeraţia plajelor deja consacrate. Zonele recomandate de Federaţia Elenă de Navigaţie sunt Poros, Lefkada, Hydra, Paros, Skiathos, Corfu sau Creta. Un alt sport ce atrage din ce în ce mai multe persoane este

 parasailingul. Apărut în anii 1960, acesta a evoluat destul de rapid, astăzi numeroase resorturi şi centre de agrement amplasate pe plajă oferă turiştilor tot echipamentul necesar pentru efectuarea de zboruri planate de până la 100 metri deasupra mării. La nivelul Greciei, cea mai faimoasă destinaţie pentru acest tip de activitate o reprezintă insula Skiathos. În topul  preferinţelor mai întâlnim şi schi-ul nautic, sport cu o evoluţie surprinzătoare, fiind mai spectaculos o dată cu echiparea ambarcaţiunilor pentru viteze din ce în ce mai ridicate . Deoarece nu necesită un antrenament special, a devenit foarte popular pe teritoriul grecesc, fiind practicat atât de localnici, cât şi de un număr însemnat de turişti. Astfel, încă din 1957 Clubul Nautic din Vonliagmeni a fost primul care a înfiinţat o divizie distinctă pentru schi nautic, ulterior înfiinţându-se şcoli pe fiecare insulă principală a ţării. O ramură dezvoltată mai recent, cu caracteristici asemănătoare schi -ului nautic, o reprezintă wakeboardingul. Acesta îmbină practici din schi, snowboarding şi surfing, în scopul de a parcurge suprafaţa apei pe o placă tractată de o ambarcaţiune. În ultima perioadă au fost înfiinţate o serie de şcoli  pentru practicarea acestui sport, iar cluburile de renume şi -au dezvoltat infrastructura pentru a acoperi cerinţele pentru acesta. În apele Greciei se organizează o serie de competiţii de

wakeboarding pe durata verii şi la începutul toamnei, locaţiile preferate fiind Mykonos şi Creta, iar cluburile cele mai recunoscute fiind Karavi Beach Sports şi Passage Spor ts. O variaţie a acestuia o reprezintă kneeboardingul, singura diferenţă constând în poziţia  practicantului. Mai clasic, Grecia oferă o serie de locaţii favorabile pentru practicarea surfingului. Dintre acestea se remarcă Mykonos, Naxos, Creta, zonele din împrejurimile Atenei şi Peninsula Peloponez şi o serie de staţiuni din Marea Egee (Poseidi, Golden Beach, Agios Ioannis, Chorefto). Aceasta din urmă este recunoscută şi ca fiind cea mai bună zonă  pentru wind-surfing datorită vântului specific ce bate dinsp re nord în perioada maiseptembrie. Cu timpul a devenit un sport foarte practicat în Grecia, dezvoltându-se numeroase centre de închiriere a echipamentului, iar cadrul natural, cu multiple golfuri, fiind

 propice pentru acest sport atât la nivel de începător, cât şi pentru cei cu experienţă. Un argument ce atestă poziţia fruntaşă a ţării în dezvoltarea acestei activităţi o reprezintă decizia Asociaţiei Mondiale a Windsurferilor Profesionişti de a organiza în fiecare an Campionatul Mondial pe Insula Paros a A rhipelagului Cicladelor. Întâlniri ale împătimiţilor acestui sport 22

se organizează periodic pe întreg teritoriul grecesc. Pentru a diversifica paleta sporturilor acvatice, anii 1990 au adus o nouă inovaţie numită kiteboarding sau kitesurfing. Fiind o combinaţie de tehnici de surfing, windsurfing şi wakeboarding, acesta foloseşte vântul pentru

a controla un zmeu şi a parcurge astfel suprafaţa apei. Marea Egee este şi de această dată locaţia preferată pentru doritori, faimoase pentru calitatea condiţiilor şi s erviciilor oferite fiind insulele Naxos, Paros şi Rhodos. Prima adăposteşte un centru profesionist de kiteboarding, Kite Square, pe plaja Mikri Vigla, una dintre locaţiile cu vânturile cele mai favorabile. Un mod mai puţin extrem de a te bucura de apele mării, dar care reclamă o mare rezistenţă fizică, îl reprezintă plimbările cu caiacul. Oferind posibilitatea de a explora părţi mai retrase ale destinaţiei de vacanţă, popularitatea acestui sport este în continuă creştere. Topografia deosebită face din insulele Ioniene o destinaţie ideală pentru tururi cu caiacul. În  plus, zona de litoral mai pune la dispoziţia turiştilor o serie de alte atracţii dintre care pot fi menţionate jet-skiurile, fly-fish, hidrobiciclete, atracţii gonflabile trase de ambarcaţiuni. Părăsind zona de coastă, dar menţinându -ne în sfera sporturilor acvatice, trebuie menţionat

river raftingul. Fiind un sport ce constă în parcurgerea unui râu cu ape repezi într -o barcă, Grecia nu abundă de destinaţii de acest tip, dar zona Epirului şi Peloponezul îi oferă totuşi un număr de locaţii propice. Traseele au diferite grade de dificultate şi sunt amenajate pe râurile Arachtos, Tavropos, Megdovas, Pinios, Nestorio, Lonssios şi Alfios. Cluburile specializate  precum Scoutway, Riverland Outdoor Activit ies, Alpine Club sau No Limits pun la dispoziţia

turiştilor cursuri, ghizi şi tot echipamentul necesar unei astfel de experienţe. Se poate spune că Grecia a reuşit să îşi valorifice resursele şi să ofere turiştilor săi o gamă variată de activităţi creând un cadrul armonios pentru iubitorii de sporturi acvatice.

Revenind la zona de litoral, un alt aspect important al turismului grecesc îl reprezintă croazierele. Acestea au înflorit de-a lungul timpului cu mult peste scopul lor iniţial de a lega

două locaţii, devenind destinaţii de sine stătătoare, oferind un grad ridicat de confort şi o gamă variată de activităţi pentru petrecerea timpului liber la bordul navelor. Caracterizate de consumatori cu vârste medii, cu venituri substanţiale şi un nivel ridicat al educaţiei, vasele şi circuitele au trebuit adaptate pentru a întâmpina nevoile de călătorie ale acestora, devenind un simbol al vacanţelor de lux. Deţinând un număr atât de mare de insule, dar şi o istorie fascinantă, Grecia este inclusă în ofertele compani ilor de croaziere atât pentru tururi specifice, cât şi ca parte a circuitelor mediteraneene mai cuprinzătoare. Perioada de vârf a acestora este cuprinsă între lunile mai şi octombrie, principalele destinaţii incluse în pachete fiind oraşe precum Atena, Delphi şi Itea şi insulele Santorini, Rhodos sau Mykonos. Printre cele mai importante de promotori ai croazierelor ce cuprind şi Grecia se numără Princess 23

Cruises, MSC Cruises, Royal Carribbean şi Costa Cruise. Cele mai frecvente oferte vizează estul Mării Mediterane, cuplând astfel principalele atracţii greceşti cu mari oraşe din Turcia,  precum Istanbul sau Ankara. Un alt concept ce se pretează perfect la specificul Greciei este „island hopping.” Acesta descrie traversarea unei întinderi de apă, dar înlocuind o singură călătorie mai lungă cu o serie de segmente de legătură între diferite insule. Acest tip de  pachet oferă vizitatorilor posibilitatea de a se bucura de atracţiile unui număr mai mare de destinaţii insulare pe parcursul unei vacanţe, îmbogăţind experienţa turistică. Cele mai  populare locaţii sunt Atena, Creta, Kos, Mykonos, Naxos, Paros, Rhodos şi Santorini. Astfel, turiştilor li se pun la dispoziţie zile de relaxare la bordul navelor, bucurându -se de liniştea mării, şi li se oferă perioade de explorare a oraşelor înainte de a înainta spre alte locaţii. O dată cu evoluţia societăţii şi cu apariţia unei serii de modificări la nivelul mentalităţii unui număr din ce în ce mai crescut de persoane, a început să capete o importanţă sporită îngrijirea sănătăţii şi medicina preventivă, de aici şi succesul înregistrat în ultima  perioadă de turismul de spa. Fie că este vorba de oraşe, aşezări izolate sau simple cabane, apropierea de resurse naturale cu proprietăţi curative a dus la dezvoltarea şi la creşterea recunoaşterii pe plan local şi internaţional. Tehnicile folosite în cadrul locaţiilor de acest tip  pot fi îndreptate spre rezolvarea unor probleme de sănătate şi scăderea în greutate, sau pentru simpla plăcere şi relaxare a persoanelor dornice. Pe teritoriul Greciei se regăsesc o serie de astfel de centre ce adus bunăstare celor ce le vizitează. Un astfel de exemplu îl reprezintă Centrul Spa Edipsos din Insula Euboea. Lăsând la o parte caracteristicile naturale precum apele limpezi, ţărmurile, muntele Telethrio şi flora şi fauna ce împânzesc insula, cei mai mulţi vizitatori o aleg datorită centrului spa. Îmbinând vechile tradiţii ale vindecătorilor antici cu cele mai moderne tratamente din domeniu, specialiştii din Edipsos folosesc proprietăţile  benefice ale celor peste 80 de izvoare termale pentru a oferi o vacanţă plăcută, ajutând la

crearea renumelui celui mai celebru spa din Grecia. La 32 de kilometri de Atena se regăseşte Mare Nostrum Spa, centru modern ce păstrează armonia coastei mediteraneene îmbinând arhitectura tradiţională cu elemente de lux şi modernitate. Dotările centrului pun la dispoziţia amatorilor piscine interioare şi exterioare, apartamente pentru hidroterapie sau masaj, saloane de înfrumuseţare, saună, săli de fitness şi aerobic, terapii a eroionizante, talasoterapie, reflexologie şi tratamente cu nămol. Având la bază tradiţionalele băi greceşti, centrul foloseşte calităţile terapeutice ale apei marine în cadrul şedinţelor de talasoterapie, oferind turiştilor programe personalizate de tratament pentru o satisfacţie şi o eficienţă ridicată. Şi insula Creta se poate lăuda cu un astfel de centru, Aldemar Royal Mare Thalasso. Ocupând o zonă extinsă a coastei nordice, complexul s -a regăsit de-a lungul anilor în topul celor mai 24

 bune centre spa ale lumii oferind tratamente cu apă marină, nămol, alge, fizioterapie şi multe

altele. Punând un mare accent pe îmbunătăţirea stării de sănătate a oaspeţilor, programele individualizate oferite de centru îmbină efectele curative ale tratamentelor cu programe d e nutriţie echilibrată şi antrenamente atletice şi de rezistenţă fizică. Se poate spune astfel că Grecia oferă servicii de top şi cu privire la turismul terapeutic, valorificând beneficiile apelor mării şi oferind turiştilor alternative mai relaxante pentr u clasicul turism de litoral. Tot ca urmare a evoluţiei societăţii actuale vine şi dezvoltarea sectorului turismului rural. Bazat pe ideea de reîntoarcere la origini, detehnologizare şi aprecierea valorilor de  bază, acest tip de vacanţă presupune petrece rea timpului liber în mijlocul naturii, luând parte la activităţi gospodăreşti. Acest schimb de perspectivă aduce o îmbogăţire a vieţii prin experienţa turistică, iar pentru localnici reprezintă un motiv pentru a -şi păstra vii obiceiurile în ciuda mecanizării, dar şi o importantă sursă de noi venituri. Din acest punct de vedere, Grecia centrală este pregătită să îşi primească oaspeţii. Un argument care vine în ajutorul acestei destinaţii îl reprezintă lipsa aglomeraţiei. Neprimind încă beneficiile dezavanta jele turismului de masă, Sterea Elada păstrează încă intact pitorescul vechilor greci, întinderi deluroase şi grote şi peşteri pline de mister. Hotelurile şi casele de vacanţă sunt conduse chiar de către proprietari a căror ospitalitate nu poate fi pusă la îndoială, fiind de multe ori ghizi  pentru împrejurimi. Exemple în acest sens sunt: Tithorea (mic orăşel frecventat de iubitorii de drumeţii), Koryschades (sat tradiţional de munte, remarcabil datorită conacelor impunătoare), Trizonia (singura insulă locuită din Golful Corint), Rovies (sat de litoral, străjuit de munţii Telethrio şi Kavalaris), Aghia Triada (sat cu case tradiţionale construite din piatră), Mantondi (sat pitoresc aflat pe malul mării ce deţine monumente naturale impresionante). Locuitorii acestora sunt dornici să împartă cu cei ce îi vizitează atât roadele muncii lor, cât şi poveşti adunate de-a lungul timpului, ce se dovedesc a fi de fiecare dată o încântare.

O altă ramură extrem de relevantă pentru turismul grecesc o reprezintă cel religio s. Având o istorie îndelungată, fiind atestat încă din Antichitate, acest tip de călătorie răspunde necesităţilor celor pioşi, dar şi curioşilor ce vor să observe locuri faimoase şi clădiri impresionante închinate zeilor diferitelor religii. Se poate călăt orii în grup sau individual sub formă de misiuni sau pelerinaje, dar şi pentru agrement sau relaxare. Deşi Grecia nu se poate lăuda cu renumele Ierusalimului sau al oraşului Mecca din acest punct de vedere, pune totuşi la dispoziţia turiştilor săi un număr impresionant de construcţii religioase, unele dintre ele cu caracteristici unice. Fiind una dintre cele mai vechi societăţi ce au acceptat creştinismul, oferă vizitatorilor săi o varietate de lăcaşuri de cult ce aparţin diferitelor perioade. Una dintre ce le mai deosebite locaţii de pe teritoriul grecesc, cu o puternică încărcătură spirituală o reprezintă 25

Complexul Monahal Meteora. Cuprinde şase mănăstiri construite în vârful unor piloni naturali din stâncă, părţi ale Munţilor Pindului în apropiere de oraşul Kalambaka. Datorită unicităţii lor au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Există dovezi că această zonă a fost locuită de mai multe milenii, de grupuri monahale ce căutau adăpost în faţa problemelor sociale şi regăsindu -l în peşterile ce împânzesc stâncile din împrejurimi. Acest obicei a fost păstrat până în prezent, putând fi observate numeroase grote locuite de călugări sihaştri. Dar construcţia mănăstirilor propriu -zise a început în secolul al XIV-lea o dată cu venirea unui grup de călugări de pe Muntele Athos ce au considerat caracteristicile naturale ale locaţiei perfecte pentru a -i apăra de revoltele politice şi a le oferi control total asupra accesului în mănăstire, acesta realizându -se doar cu ajutorul unei scări ce putea fi retr asă în momente ameninţătoare. Deşi au mai rămas doar câteva, pe durata stăpânirii

 bizantine, călugării au construit peste 20 de astfel de stabilimente pentru a se proteja de turci. Dintre cele şase mănăstiri locuite astăzi, patru dintre ele adăpostesc bărbaţi, iar două sunt lăcaşe de cult pentru femei, dar niciuna nu deţine mai mult de zece rezidenţi. Începutul secolului XX le-a făcut mai accesibile, scări fiind cioplite în stâncă pentru a uşura traficul,

dând astfel turiştilor posibilitatea de a se bucura pentru câteva ore de priveliştile şi serenitatea mănăstirilor. Trebuie ştiut că pentru această vizită, doritorii trebuie să respecte o serie de reguli cum ar fi să aibă umerii acoperiţi şi veşminte peste genunchi, iar femeile sunt obligate să poarte fustă, mănăstirile punând la dispoziţia lor bucăţi de pânză ca surogat pentru fuste. Cea mai reprezentativă dintre mănăstiri este cunoscută sub denumirea de Marele Meteor, construită pe platoul celei mai înalte stânci la 613 metri altitudine; aceasta a primit hr amul Schimbării la Faţă şi a fost fondată la jumătatea secolului al XIX -lea de Sfântul Atanasie Meteoritul, iar în prezent adăposteşte un muzeu. Următoarea ca şi mărime este Mănăstirea Varlaam. Aceasta poartă numele Cuviosului Varlaam, ctitorul său, a fost construită în secolul al XVI-lea în stil athonit şi a primit hramul Sfinţilor Trei Ierarhi. Mănăstirea Rusanul este una

dintre cele mai greu accesibile din complex. Construită în secolul al XVI -lea, aceasta este înconjurată de abis, fiind legată de împrej urimi printr-un pod suspendat şu un culoar de beton. Cea mai mică mănăstire a Meteorelor este denumită Sfântul Nicolae Anapafsas (Sfântul  Nicolae Odihnitorul), clădită în secolul al XVI-lea de Sfântul Dionisie cel Milostiv. Ceea ce o deosebeşte de celelalte este fresca sa de o calitate iconografică deosebită, operă a călugărului Teofan Cretanul, reprezentant de seamă al şcolii de pictură din Creta secolului XVI. Cea mai veche aşezare monahală din zonă s -a aflat pe stânca ce adăposteşte astăzi Mănăstirea Sfâ ntul Ştefan. Construcţia iniţială s -a realizat în secolul al XIV-lea, dar a fost extinsă 500 de ani mai târziu primind hramul Sfântului Haralambie. Aceasta a fost prădată de nazişti în timpul celui 26

de-ai Doilea Război Mondial, care căutau insurgenţi, iar m ai apoi au abandonat-o.

Călugăriţele au preluat rămăşitele şi au refăcut -o, rămânând până în prezent locuitoare locuitoare ale ale acesteia. Cea de- a şasea mănăstire din complex este Sfânta Treime. Găzduită în vârful unei

stânci singuratice, a depins multă vreme de scările de funie şi sistemele cu scripeţi ce o deserveau, dar nu au renunţat niciodată la ele, în ciuda realizării scărilor în piatră ce au făcut o mai accesibilă. Dacă Meteorele sunt deosebite prin locaţie, Muntele Athos deţine o fascinaţie deosebită datorită istoriei sale. Dar o dată cu aceasta vin şi o serie de reguli mult mai stricte cu privire la l a accesul turiştilor. Situat la peste 2.000 metri deasupra nivelului mării, acesta a devenit un stat monastic autonom din punct de vedere administrativ, având capitala

la Karyes. Consacrat încă de pe vremea vechilor zei ca templu al lui Jupiter, se spune că vizita Fecioarei Maria i- a făcut pe localnici să accepte credinţa ortodoxă, Athosul fiind

supranumit şi Grădina Maicii Domnului. Adăpostind peste 1.500 de călugări ortodocşi, acesta deţine chilii călugăreşti, 12 schituri şi 20 de mănăstiri. Cel mai important aspect ce trebuie cunoscut de către turişti se referă la faptul că accesul pe Muntele Athos este permis exclusiv  bărbaţilor. În plus, trebuie obţinut un permis special numit diamonitirion ce se prezintă atunci când se solicită cazare la mănăstiri sau schituri. Se eliberează un total de 110 astfel de  permise zilnic, iar drumul este străbătut doar cu ajutorul reţelei publice de transport, autovehiculele personale fiind interzise. Pe lângă aceste două exemple specifice ale

turismului religios pe teritoriul grecesc, ţara este înţesată de lăcaşe de cult ce atestă importanţa sporită a spiritualităţii în viaţa populaţiei autohtone. De departe principalul motiv pentru a vizita Grecia, în special partea continentală, se

referă la moştenirea sa culturală şi la numeroasele vestigii ale vremurilor apuse pe care le găzduieşte. În toate topurile atracţiilor turistice de pe teritoriul grecesc, locul fruntaş este ocupat de Acropole. Veche citadelă, rămăşiţele sale se înalţă deasupra Atenei reclamând

 puterea grecilor din vremurile de mult apuse. Cele mai importante clădiri ale locaţiei au fost construite în secolul al V- lea î.Hr., deşi au existat dovezi că dealul pe care se află a  fost locuit

cu mult înainte. Complexul deţine aproximativ 20 de ruine ce s -au menţinut de-a lungul istoriei. Cea mai importantă construcţie este Partenonul, templu închinat zeiţei Atena,  patroana capitalei elene. Construit în perioada 447- 432 î.Hr., a rămas ca simbol al perioadei

greceşti clasice şi al puterii imperiului atenian. În prezent, Ministerul de Cultură derulează lucrări de îmbunătăţire şi consolidare a structurii. Teatrul lui Dionis este unul dintre cele mai vechi vestigii ale oraşului, teatru antic folosit în cadrul festivităţilor organizate în cinstea zeului omonim de către societatea elenă. Odeonul lui Herodes Atticus este un alt teatru de  piatră construit ca un amfiteatru în secolul al II-lea î.Hr., mult mai bine păstrat decât Teatrul 27

lui Dionis, ce putea găzdui peste 5.000 de persoane participante la diferite concerte,

festivaluri şi piese de teatru. Erechteionul este un alt templu situat pe Acropole. Cele mai notabile caracteristici ale sale sunt Cariatidele, figuri feminine ce împodobesc po arta sudică

sub forma coloanelor de susţinere. Pentru a întregi complexul cultural se remarcă Muzeul Acropole al cărui scop este acela de a adăposti cele mai de preţ artefacte ale istoriei ateniene şi nu numai. Trecând de -a lungul timpului prin numeroase m odificări, astăzi se întinde pe 25.000  oferind un spaţiu pentru expoziţii de peste 14.000  cu dotări de ultimă generaţie

şi fiind în acord cu directivele Uniunii Europene. Având atât galerii permanente, cât şi vernisaje periodice ale artiştilor naţionali şi internaţionali, Muzeul Acropole a devenit un centru al evenimentelor culturale în capitala Greciei, aici organizându- se frecvent festivităţi

muzicale, teatrale sau ocazionate de diferite sărbători. Dovezi ale sofisticării civilizaţiei antice se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, deşi nu au căpătat faima Acropolelui. Un astfel de exemplu îl reprezintă ruinele Akrotiri din Santorini. Extrem de bine prezervat, acesta are o istorie asemănătoare oraşului italian Pompei, distrugerea sa datorându-se de as emenea unei erupţii vulcanice. Se susţine că acesta ar fi

faimosul oraş Atlantis, bogat în dovezi ale belşugului vieţii locuitorilor de acum peste patru milenii. Turiştii pot vizita astăzi rămăşiţele a numeroase clădiri înfrumuseţate cu fresce şi mozaicuri ornamentale ce păstrează spiritul societăţii antice. În apropierea Golfului Saronic,

vizitatorilor li se oferă posibilitatea de a se bucura de privelişte vechiului teatru din Epidaur. Cu o vechime de peste două milenii, are o structură pe trei nivele cu o arhitectură foarte bine  păstrată, fiind capabil să acomodeze 15.000 de persoane ca spectatori ai diferitelor festivităţi. O altă destinaţie ce nu trebuie ratată o reprezintă orăşelul Mystras. Abandonat în secolul al XVIII-lea, acesta cuprinde o serie de b iserici cu fresce deosebite, palate, case şi străzi

vegheate de un castel impozant ce se întinde pe un întreg deal şi păstrează atmosfera istorică a oraşului. Insula Rhodos pune şi ea la dispoziţia celor pasionaţi de istoria ţării o clădire impresionantă, Palatul Marilor Maeştri. Veche fortăreaţă medievală şi cetate a Cavalerilor Ospitalieri (războinici din timpul Cruciadelor), astăzi adăposteşte un muzeu ce înfăţişează exponate de la începutul creştinătăţii în Grecia până în perioada cuceririi otomane. Datorându-şi faima binecunoscutului Oracol din Delphi, situl arheologic prezent astăzi în

zonă primeşte fluxuri impresionante de turişti. Considerat în vechime centrul Pământului, astăzi este căutat pentru ruinele Templului lui Apollo sau ale Trezoreriei Ateniene. Deşi greu de vizitat în întregime, autorităţile organizează o serie de tururi ghidate diferite ce au menirea de a ilustra obiectivele cu cea mai mare importanţă. Astfel, este evident că orice parte a 28

Greciei ar putea fi aleasă pentru vacanţă, misterele şi farmecul vieţii antice sunt prezente  pentru a-i captiva pe vizitatori.

Concluzionând, se poate spune că teritoriul elen adăposteşte posibilităţi extrem de variate de petrecere a timpului, fiind astfel pe placul unei game foarte largi de persoane. Îmbinând gloria societăţii antice cu modernitatea erei actuale, atracţiile turismului de litoral şi

un grad sporit de spiritualitate, Grecia este o destinaţie a cărei versatilitate nu poate fi tăgăduită.

29

Capitolul 2: IMPORTANŢA INDUSTRIEI TURISMULUI ŞI IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Industria turismului reprezintă un important motor economic în ceea ce priveşte dezvoltarea Greciei, întrucât nu puţine sunt regiunile acestei ţări a căror dependenţă de acest tip de activităţi este foarte ridicată. Multitudinea de vizitatori care au făcut ca această situaţie să fie de actualitate, au fost cei de care a depins atât prosperitatea, cât şi declinul acestor zone,  populaţia locală îndreptându-şi atenţia spre sporirea satisfacţiei oaspeţilor. Fie că este vo rba de activităţi fără de care turismul nu ar exista sau acţiuni ce au o legătură tangenţială cu acesta, succesul lor a însemnat succesul destinaţiei, aducând astfel în centrul atenţiei importanţa analizei importanţei şi impactului pe care le au asupra economiei naţionale în totalitatea ei.

2.1. Indicatorii circulaţiei turistice Analiza indicatorilor circulaţiei turistice are menirea de a exemplifica natura mişcărilor turistice de pe un anumit teritoriu pe o perioadă determinată. Având o natură  preponderent cantitativă, aceştia pot arăta tendinţele înregistrate de potenţialul turistic al unei

destinaţii şi potenţialul acesteia pentru o dezvoltare mai accentuată. În plus, pot dezvălui şi informaţii de ordin calitativ, întrucât valorile ridicate ale acestor variabile pot indica un grad superior de atracţie pentru turişti, dar pot sta şi ca dovadă a calităţii sporite a serviciilor turistice prestate.

 Evoluţia sosirilor de turişti prevede interpretarea modificărilor numărului de persoane

ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Turistul fiind definit ca „orice persoană care se

deplasează spre alt loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat.” 2

2

Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 13 30

Tabel nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

ANII

NUMĂR TURIŞTI - Mii Persoane -

DINAMICA

RITMUL DE CREŞTERE   R  0,79% 0,79% -0,62% -1,4% -7,01% -6,42% -6,43% 0,62%

I 16.039 2006 100,79 16.165 100,79 2007 15.939 99,38 98,6 2008 14.915 92,99 93,58 2009 15.007 93,57 100,62 2010 Sursa: UNWTO Tourism Highlights 2009/2010/2011 Editions 

 Numărul turiştilor sosiţi pe teritoriul Greciei în perioada 2006-2010 are valori considerabile, valorile menţinându -se în jurul a 15, respectiv 16, milioane de turişti anual. Acestea sunt care asigură popularitatea destinaţiei şi pentru care oricare ţară cu potenţial turistic doreşte să le atragă. Cu toate acestea, se poate observa că valorile cele mai ridicate sunt înregistrate în perioada ce a precedat criza economică mondială, turismul grecesc fiind marcat de scăderi ale numărului de turişti sosiţi cu aproximativ 7% în ultimii doi ani ai intervalului analizat. Cea mai accentua tă descreştere a acestui indicator se remarcă la nivelul

anului 2009, fiind urmată de o uşoară ameliorare, de doar 0,62 de procente, în anul 2010.

Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia 16400 16200 16000 15800 15600 15400 15200 15000 14800 14600 14400 14200 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 2.1. Evoluţia sosirilor de turişti în Grecia

Graficul evoluţiei sosirilor de turişti în Grecia arată clar influenţa situaţiei economice  precare ce a caracterizat întreaga piaţă mondială. Pe când primii 3 ani ai perioadei prezintă o 31

situaţie îmbucurătoare, cu valori destul de ridicate, dovadă a preferinţei turiştilor pentru această destinaţie, anii 2009 şi 2010 prezintă o scădere accentuată datorită puterii de cumpărare din ce în ce mai slabe a populaţiei. În ceea ce priveşte începutul perioade analizate, aceasta marchează anii în care Grecia era preferată datorită unui raport calitate - preţ foarte atrăgător şi unei multitudini de oferte din partea agenţiilor de turism care înfăţişau ţara ca o alternativă viabilă şi accesibilă unor categorii variabile de turişti. O dată cu adâncirea în recesiunea economi că, situaţia este marcată de schimbări negative datorită incapacităţii

turiştilor, preponderent străini, de a-şi permite o astfel de vacanţă şi tendinţa populaţiei de a -şi orienta veniturile spre alte necesităţi.

 Numărul înnoptărilor   este

un indicator de ordin cantitativ care „se determină ca sumă

a produselor dintre numărul turiştilor şi durata activităţii turistice exprimată în zile.” 3 Tabel nr. 2.2. Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia

ANII

ÎNNOPTĂRI - Zile Turist -

DINAMICA 

42.458.767 2006 47.410.260 2007 47.233.616 2008 45.925.585 2009 48.243.634 2010 Sursa: UNWTO Tourism Factbook

111,66 111,25 108,17 113,62

I 111,66 99,63 97,23 105,05

RITMUL DE CREŞTERE   R  11,66% 11,66% 11,25% -0,37% 8,17% -2,77% 13,62% 5,05%

 Numărul înnoptărilor pe teritoriul grecesc înregistrează valori de peste 40 de milioane  pe întreg intervalul analizate, înregistrând maximul în anul 2010, cu peste 48 de milioane de zile-turist. Comparativ cu anul de bază, 2006, situaţia este una pozitivă, valorile fiind din ce

în ce mai ridicate, modificările înregistrându -se între 8 şi 14 procente. Contrar tendinţei ascendente, analiza anuală a situaţiei înnoptărilor arată totuşi uşoare descreşteri pentru anii 2008 şi 2009, cea mai pregnantă diferenţă fiind vizibilă la nivelul anului 2009, de aproape 3%. Situaţia a fost, însă, îmbunătăţită de anul următor, când numărul de zile -turist a avut o majorare de peste 5 procente. 3

Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76 32

Evoluţia numărului de înnoptări în Grecia 49000000 48000000 47000000 46000000 45000000 44000000 43000000 42000000 41000000 40000000 39000000 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 2.2. Evoluţia numărului înnoptări în Grecia

Conform graficului anterior numărul înnoptărilor evoluează într -un mod pozitiv pe tot  parcursul perioadei analizate, comparativ cu anul de bază. Acesta arată că deşi numărul turiştilor scade spre sfârşitul intervalului, zilele -turist înregistrează valori maxime, reliefând accesibilitatea ridicată a serviciilor turistice din teritoriu, însă doar pentru anumite categorii de turişti. Anul 2007 aduce cele mai însemnate modificări anuale, ceea ce întăreşte  popularizarea Greciei ca şi destinaţie turistică în perioada respectivă şi includerea acesteia într-un număr mai mare de oferte promovate de agenţii. Revenirea din anul 2010, comparativ

cu anul 2009, se poate datora menţinerii destinaţiei în topul preferinţelor turiştilor, dar şi faptului că aceştia au învăţat să îşi adapteze veniturile pentru a putea beneficia şi de o vacanţă, în ciuda situaţiei economice mondiale.

„ Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într -o

anumită zonă.”4 Îşi poate însuşi valenţe atât cantitative, cât şi calitative, întrucât se poate considera că o valoare crescută a acestuia indică un nivel ridicat al serviciilor turistice  prestate.

4

Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Industria turismului şi a călătoriilor , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 76 33

Tabel nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

ANII

DURATA MEDIE A SEJURULUI - Zile 2,65 2006 2,93 2007 2,96 2008 3,08 2009 3,21 2010 Sursa: Elaborat de autor

DINAMICA 

110,57 111,7 116,23 121,13

RITMUL DE CREŞTERE   R  10,57% 10,57% 11,7% 1,02% 16,23% 4,05% 21,13% 4,22%

I 110,57 101,02 104,05 104,22

Evoluţia duratei medii a sejurului este şi ea pozitivă, arătând creşteri semnificative între începutul şi sfârşitul perioadei analizate. Astfel, anul 2010 înregistrează o valoare cu  peste 21% mai ridicată decât cea a anului de bază. Această creştere este constantă, anual valorile crescând cu aproximativ 4 procente. În acest fel, la sfârşitul intervalului, durata medie a sejurului depăşeşte 3 zile, faţă de 2,65 zile ce marchează anul 2006.

Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 2.3. Evoluţia duratei medii a sejurului în Grecia

Sporirea duratei medii a sejurului pe teritoriul Greciei este ilustrată în graficul

anterior. Această creştere treptată arată totuşi viabilitatea destinaţiei în ciuda situaţiei economice precare. Deşi accesibilă unui număr mai scăzut de turişti în ultimii an i, analiza arată că cei care aleg o vacanţă în Grecia petrec din ce în ce mai mult timp în locaţie. Aceasta 34

 poate fi o dovadă şi a calităţii serviciilor prestate atât în unităţile de cazare, cât şi în cele de alimentaţie şi de agrement, satisfacţia consuma torilor având un grad ridicat. Valoare de aproximativ 3 zile a acestui indicator indică şi preferinţa actuală a populaţiei de a -şi segmenta vacanţele, îndreptându-se spre city- breakuri în oraşe importante, decât cele SSS. Principalele destinaţii din acest considerent sunt Atena şi Salonicul care pun la dispoziţia celor interesaţi o vastă moştenire culturală şi religioasă, dar şi numeroase posibilităţi de distracţie şi cumpărături.

 Densitatea circulaţiei turistice

este un raport între numărul de turişti şi suprafaţa

destinaţiei analizate. „Acest indicator poate aduce informaţii cu privire la frecventarea zonelor şi ce măsuri trebuie luate pentru satisfacerea turiştilor fără a fi întâlnită suprasolicitarea zonei.” 5 Tabel nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

ANII

DENSITATEA CIRUCLAŢIEI TURISTICE - Turişti/ -

121,52 2006 122,47 2007 120,76 2008 113 2009 113,7 2010 Sursa: Elaborat de autor

DINAMICA 

I

100,78 99,37 92,99 93,56

100,78 98,6 93,57 100,62

RITMUL DE CREŞTERE   R  0,78% -0,63% -7,01% -6,44%

0,78% -1,4% -6,43% 0,62%

Fiind în strânsă legătură cu evoluţia numărului de turişti sosiţi pe teritoriul grecesc, densitatea circulaţiei turistice prezintă aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte modificările înregistrate. Astfel, se poate observa o scădere constantă faţă de anul de bază, cu cea mai accentuată valoare la nivelul lui 2009 când ritmul de creştere a atins 7 procente, concret valoare a scăzut cu 8,52 turişti/  . Evoluţia de la an la an arată şi ea cele mai accentuate

modificări în anul 2009, de 6,43 procente faţă de anul precedent, dar situaţia aduce o uşoară sporire a valorii indicatorului în anul următor. 5

Firoiu Daniela, Dridea Catrinel, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia,  Industria turismului şi a călătoriilor , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010, p. 77 35

Evoluţia densităţii circulaţiei turistice  în Grecia 124 122 120 118 116 114 112 110 108 2006

2007

2008

2009

2010

Grafic nr. 2.4. Evoluţia densităţii circulaţiei turistice în Grecia

Graficul 2.4. arată că valorile densităţii circulaţiei turistice se încadrează între 122 şi 113

turişti/ . Principala cauză a modificărilor acestui indicator se referă la evoluţia numărului de turişti ce au ales Grecia ca destinaţie de vacanţă. Astfel, odată ce aceştia sunt mai puţin numeroşi, va scădea şi gradul de aglomerare al destinaţiilor. Acest aspect nu este însă resimţit deoarece, sezonalitatea îşi spune cuvântul, iar staţiunile turistice sunt s upra-aglomerate în  perioadele de sezon, în restul timpului fiind aproape pustii. Excepţie de la această situaţie fac centrele urbane importante care atrag un număr important de vizitatori pe tot parcursul anului datorită unor varietăţi de evenimente, cum ar fi conferinţe, târguri, convenţii sau spectacole.

2.2. Contribuţia turismului la produsul intern brut Aportul turismului la produsul intern brut poate fi luat în considerare atât în sens

restrâns, făcându-se referire la veniturile directe generate de t urişti, cât şi în sens mai larg, luând în considerare atât activităţile turistice clasice, cât şi toate ariile conexe care generează venituri sub tutela generală de industrie a turismului. Contribuția directă a turismului la P.I.B.

este reprezentată de acea cotă a produsului

intern brut generată de industrii ce au legătură directă cu turiștii, incluzând hoteluri, agenții de turism, companii aeriene și alte servicii de transport persoane, completate de industriile restaurantelor și de agrement care interacționează direct cu turiștii. Este echivalent cu totalul

36

cheltuielilor din interiorul unei țări provenite din turism și călătorii din care se scad achizițiile înregistrate la nivelul industriilor componente (inclusiv importurile).6 Tabel nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B.

CONTRIBUŢIA DIRECTĂ LA P.I.B. - Miliarde dolari -

ANII

18,774 2008 16,041 2009 15,573 2010 17,325 2011 15,484 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA I 85,44 97,08 111,25 89,37



85,44 82,95 92,28 82,48

RITMUL DE CREŞTERE   R  -14,56% -14,56% -17,05% -2,92% -7,72% 11,25% -17,52% -10,63%

Contribuţia directă a activităţilor turistice la P.I.B. -ul Greciei a cunoscut o evoluţie descendentă de-a lungul perioadei analizate faţă de anul de referinţă, 2008. Aflată la începutul perioadei la aproape 18,8 miliarde de dolari, aceasta s-a diminuat considerabil în

următorii ani, având o valoare de aproape 15,5 miliarde la finele perioadei analizate. Astfel, scăderea cea mai însemnată, de peste 17,5 procente, a făcut ca anul 2012 să fie cel mai puţin  profitabil pentru turismul grecesc. Urmărind modificările anuale, se poate observa totuşi că cea mai mare diferenţă a fost înregistrată între anii 2008 şi 2009, cu o depreciere de peste 14,5%. În plus, eforturile depuse au făcut ca anul 2011 să aducă o speranţă de revenire, cu o creştere a contribuţiei de peste 11 procente, dar doar pentru scurt timp, deoarece a fost urmată de o altă scădere aproape la fel de importantă în anul 2012.

Contribuţia directă a turismului la P.I.B. 20.000 15.000 10.000 5.000 0.000 2008

2009

2010

2011

Grafic nr. 2.5. Contribuţia directă a turismului la P.I.B. 6

 www.wttc.org

37

2012

Fluctuaţiile înregistrate de valoarea contribuţiei directe a indu striei turismului la P.I.B.-ul Greciei arată o situaţie destul de negativă pentru această ţară. Descreşterile

înregistrate sunt destul de serioase în contextul economic actual şi în situaţia deprecierii veniturilor statului grec din perioada 2010-2012. Începutul anului 2010 a fost unul foarte greu

 pentru Grecia, anunţându-se oficial intrarea tării în recesiune şi adoptarea măsurilor de austeritate, decizie urmată de o perioadă foarte violentă marcată de nemulţumirile manifestanţilor. Tocmai de aceea orice industrie din ţară nu a putut fi la fel de performantă ca în trecut. Revenirea din anul 2011 poate fi pusă pe seama relativei calmări a situaţiei din zonă şi recâştigarea încrederii turiştilor prin promovarea ideii că situaţiile tensionate nu sunt întâlnite în staţiunile de pe coastă şi nu sunt îndreptate împotriva turiştilor. Cu toate acestea,

creşterea nu a putut fi menţinută, iar 2012 a marcat o altă descreştere a valorii contribuţiei directe industriei turismului la P.I.B. Contribuția totală a turismului la P.I.B.  include valoarea produsului intern brut

generată direct de industria turismului și călătoriilor cât și veniturile din industrii adiacente cu contribuții indirecte la această valoare. În plus, se adaugă și valoarea investițiilor de capital din domeniile cuprinse în sfera turismului. 7 Tabel nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

ANII

CONTRIBUŢIA TOTALĂ LA P.I.B. - Miliarde dolari -

52,924 2008 46,683 2009 42,932 2010 44,794 2011 39,044 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA 

88,21 81,12 84,64 73,77

I 88,21 91,96 104,34 87,16

RITMUL DE CREŞTERE   R  -11,79% -11,79% -18,88% -8,04% -15,36% 4,34% -26,23% -12,84%

Contribuţia totală a turismului la produsul intern brut a avut o evoluţie şi mai drastică, ajungând să se deprecieze cu peste 13 miliarde de dolari în decursul celor 5 ani ai analizei. Asta a însemnat o valoare cu peste o pătrime, mai exact 26,2%, mai scăzută în anul 2012 faţă de anul 2008. Nici modificările anuale nu arată o situaţie mai îmbucurătoare, majoritatea fluctuaţiilor arătând descreşteri între 8 şi aproape 13 procente. Singura excepţie este, ca şi în cazul contribuţiei directe, anul 2011 cu o maj orare a valorii de aproximativ 4,3%. Cu toate 7

 www.wttc.org

38

acestea, nu s- a putut menţine această tendinţă ascendentă, anul 2012 fiind cel cu cea mai

însemnată diminuare a valorii contribuţiei totale a industriei turismului.

Contribuţia totală a turismului la P .I.B. 60.000 50.000 40.000 30.000 20.000 10.000 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.6. Contribuţia totală a turismului la P.I.B.

Graficul 2.6. arată cel mai explicit situaţia contribuţiei totale a turismului grecesc la P.I.B. Astfel se poate observa ca anul 2008, precedent resimţirii efectelor crizei economice mondiale, este cel în care valoarea a atins cote ma xime. O dată cu accentuarea situaţiei

economice precare, au început să se observe şi efectele acesteia asupra veniturilor încasate. Diminuarea puterii de cumpărare a turiştilor a făcut ca şi cheltuielile acestora în timpul vacanţelor să fie mai reduse, exc luzând o partea a serviciilor pe care se solicitau în trecut, iar o partea a acestora au înlocuit vacanţele în afara graniţelor ţării cu cele mai aproape de reşedinţă. Această situaţie a afectat considerabil economia grecească şi zonele preponderent dependente de fluxurile importante de turişti.

2.3. Nivelul cheltuielilor turistice şi al consumului turistic  Nivelul cheltuielilor  se

referă la totalitatea sumelor cheltuite de rezidenții acelei țări

 pentru călătorii de loisir sau afaceri pe teritoriul aceleiași țări. Bunurile de folosință îndelungată cu utilizări complexe nu sunt incluse în această categorie întrucât ele nu fac

39

referire strict la scopuri turistice. Acest indicator nu cuprinde cheltuielile rezidenților în afara

granițelor țării de reședință.8 Tabel nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice

ANII

NIVELUL CHELTUIELILOR TURISTICE - Miliarde dolari -

19,187 2008 14,180 2009 14,113 2010 17,721 2011 16,573 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA 

I

73,9 73,56 92,36 86,38

73,9 99,53 125,57 93,52

RITMUL DE CREŞTERE   R  -26,1% -26,44% -7,64% -13,62%

-26,1% -0,47% 25,57% -6,48%

Evoluţia nivelului cheltuielilor turistice pe parcursul ultimilor 5 ani are o factură negativă. După cum se poate observa în tabelul anterior, cea mai accentuată descreştere a valorii acestui indicator este întâlnită la nivelul anilor 2009 şi 2010, când diminuarea faţă de anul de bază ce deţine valoare maximă a fost de peste 26 de procente. Ultimii doi ani ai  perioadei indică o relativă revenire la situaţia iniţială, deşi nu reuşesc să atingă sau să depăşească acea valoare. Analiza anuală pune în lumină aportul înse mnat al anului 2011, ce a marcat o creştere semnificativă faţă de 2010, cu o valoare de peste 25%. Situaţia nu a putut fi menţinută, iar anul 2012 revine la trendul de scădere al valorilor acestui indicator.

Nivelul cheltuielilor turistice 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 0.000 2008

2009

2010

2011

Grafic nr. 2.7. Nivelul cheltuielilor turistice 8

 www.wttc.org

40

2012

Graficul 2.7. este imaginea clară a fluctuaţiilor înregistrate de valoarea cheltuielilor turistice pe teritoriul Greciei. Ca şi în cazul altor indicatori, valoare maximală este atinsă în anul de bază, tendinţa descrescătoare fiind observată în restul anilor, cu o revenire la nivelul anului 2011. Motivul acestor modificări o reprezintă situaţia economică precară a statului în  perioada analizată, fiind recunoscut faptul că Grecia a fost una dintre ţările cele mai puternic afectate de criză economică a ultimilor ani. O cauză a evoluţiei pozitive din 2011 poate fi atribuită ajutorului primit de stat din partea partenerilor săi europeni şi a încercării de a remedia deficitul bugetar cu care se confruntă guvernul grec.  Nivelul consumului

este reprezentat de totalul veniturilor generate în cadrul unei țări

de industrii ce au legătură directă cu turiștii, din care fac parte exporturile de turiști, nivelul cheltuielilor și cheltuielile guvernamentale. Nu sunt incluse cheltuielile rezidențilo r în afara țării de reședință.9 Tabel nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

ANII

NIVELUL CONSUMULUI TURISTIC - Miliarde dolari -

35,011 2008 29,034 2009 28,171 2010 31,722 2011 28,454 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA 

I

82,93 80,46 90,61 81,27

82,93 97,03 112,61 89,7

RITMUL DE CREŞTERE R    -17,07% -19,54% -9,39% -18,73%

-17,07% -2,97% 12,61% -10,3%

 Nivelul consumului turistic al ultimilor ani are valori cuprinse între 35 şi 28 de miliarde de dolari anual. Aceasta reprezintă o fluctuaţie importantă, de la valoarea maximă

din anul 2008 la minimul înregistrat în 2010 fiind o diferenţă de aproape 20 de procente. Analiza anuală ne arată şi de această dată o încercare de revenire în anul 2011, valoarea indicatorului având o evoluţie de peste 12,6% faţă de 2010, cumulând astfel o majorare a

consumului turistic cu peste 3,5 miliarde de dolari. Dar ultimul an arată o altă apropiere faţă de suma minimală înregistrată în anul 2010, fapt ce zădărniceşte eforturil e de revenire.

9

 www.wttc.org

41

Nivelul consumului turistic 40.000 35.000 30.000 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.8. Nivelul consumului turistic

 Nivelul consumului turistic ilustrat cu ajutorul graficului anterior ne aduce în prim-

 plan fluctuaţiile valorii acestui indicator în funcţie de eforturile guvernamentale şi de  promovare a turismului la nivel internaţional. Astfel, anii 2009 şi 2010 aduc cea mai

semnificativă rată de descreştere datorită resimţirii în cel mai puternic mod a efectelor negative ale situaţiei economice mondiale, în vreme ce anul 2011 reflectă o creştere a încasărilor din turism datorită eforturilor susţinute din partea guvernului, dar şi promovării

agresive a turismului grecesc din parte instituţiilor responsabile. Din păcate, tendinţa nu a  putut fi menţinută datorită unei puteri de cumpărare din ce în ce mai scăzute a populaţiei, dar şi orientarea cheltuielilor guvernamentale spre domenii ce păreau de o mai mare importanţă.

2.4. Lucrătorii din turism Asemenea contribuţiei turismului la produsul intern brut, influenţa aceste industrii asupra nivelului angajărilor poate fi privită din două puncte de vedere. În primul rând, aportul

direct se referă la numărul de persoane ce iau contact direct cu turiştii şi se preocupă de organizarea efectivă a vacanţelor, în vreme ce indirect industria turismului afectează piaţa forţei de muncă printr -o sferă de cuprindere mult extinsă asupra tuturor ramurilor economice conexe călătoriilor.

42

 Influența directă a turismului asupra angajărilor este

reprezentată de numărul total

de locuri de muncă ce fac parte în mod direct î n sfera de cuprindere a industriei turismului. 10 Tabel nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor

ANII

INFLUENŢA DIRECTĂ ASUPRA ANGAJĂRILOR  - Mii persoane -

2008 2009 2010 2011 2012 Sursa: www.wttc.org

357,6 325,8 328,8 349,2 349,9

DINAMICA 

I

91,1 91,9 97,65 97,85

91,1 100,92 106,2 100,2

RITMUL DE CREŞTERE   R  -8,9% -8,1% -2,35% -2,15%

-8,9% 0,92% 6,2% 0,2%

Evoluţia influenţei directe a industriei turismului şi călătoriilor asupra angajărilor în Grecia ilustrată în tabelul 2.9. reliefează o tendinţă preponderent descrescătoare faţă de anul de bază, 2008. Din acest punct de vedere, primii doi ani ai perioadei sunt marcaţi de scăderi mai accentuate, de peste 8 procente, în vreme ce perioada următoare marchează descreşteri de doar 2%. Evoluţia anuală arată o scădere doar în intervalul 2008 -2009, de aproape 9 procente,  perioada 2010-2012 marcând revenire numărului de angajaţi în domenii strict legate de

turism. Cea mai însemnată valoare a creşterii acestui indicator este înregistrată în 2011, este de peste 6 procente şi cumulează aproximativ 20 de mii de persoane.

Influența directă a turismului asupra angajărilor 360.0 350.0 340.0 330.0 320.0 310.0 300.0 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.9. Influența directă a turismului asupra angajărilor 10

www.wttc.org

43

Graficul de mai sus ilustrează evoluţia numărului de angajaţi în activităţi ce intră în sfera de cuprindere a turismului. Se observă o descreştere importantă la nivelul anilor 2009 şi 2010 ca urmare a numărului mare de disponibilizări ce au marcat acest domeniul din dorinţa companiilor de a-şi derula activităţile într -o manieră mai eficientă din punct de vedere al costurilor cu salariile. Aceasta

este de multe ori prima reacţie a organizaţiilor care se confruntă cu dificultăţi la nivel economic, deşi nu reprezintă întotdeauna o soluţie optimă. Menţinerea industriei turismulu i ca principală componentă a economiei greceşti a marcat necesitatea de a revizui această situaţie, anii 2011 şi 2012 aducând o creştere a numărului de persoane angajate, putând semnifica şi o îmbunătăţire a serviciilor turistice ce au avut de suferit în perioada anterioară.  Influența totală a turismului asupra angajărilor cuprinde numărul de locuri de

muncă

generate direct de industria turismului și a călătoriilor la care se adună și contribuția industriilor adiacente.11 Tabel nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

INFLUENŢA TOTALĂ ASUPRA ANGAJĂRILOR  - Mii persoane 847,4 2008 787,6 2009 754,4 2010 758,3 2011 741 2012 Sursa: www.wttc.org ANII

DINAMICA 

I

92,94 89,03 89,49 87,44

92,94 95,78 100,52 97,72

RITMUL DE CREŞTERE   R  -7,06% -10,97% -10,51% -12,56%

-7,06% -4,22% 0,52% -2,28%

Evoluţia numărului total de angajaţi în industria turismului şi activităţile adiacente acesteia arată o scădere de 106 mii de persoane în perioada 2008 -2012. Aceasta cumulează o scădere 12,5 procente a totalului angajărilor şi este o situaţie mai mult decât precară. Contrastând cu angajările directe din turism, acest indicator nu prezintă tendinţe de revenire faţă de anul de bază, ritmul de scădere menţinându -se în jurul valorii de 10%. Analiza anuală arată şi ea o situaţie negativă, revenirea slabă din 2011, de 0,52%, fiind nesemnificativă în imaginea de ansamblu.

11

www.wttc.org

44

Influența totală a turismului asupra angajărilor  860 840 820 800 780 760 740 720 700 680 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.10. Influența totală a turismului asupra angajărilor

Se poate spune că evoluţia angajaţilor în industria turismului şi în activităţi conexe acesteia este cea mai afectată de evoluţia actuală a economiei greceşti. În plus, în cazul acestui indicator mai complex decât cel anterior se poate observa că tendinţa  de revenire a numărului de angajaţi în ramurile direct angrenate în industria turismului nu a putut înclina  balanţa situaţiei per ansamblu a angajărilor. Aceasta poate fi cauzată de reorganizarea structurală şi creşterea importanţei acordate personalului aflat în directă legătură cu turiştii, simultan cu sporirea responsabilităţii celor aflaţi în sfere de activitate ce doar susţin turismul, fiind în spatele „cortinei”. Un efect al acestei situaţii poate fi lărgirea ariei de cuprindere a atribuţiilor anumitor posturi datorită numărului mai mic de oameni aflaţi în sistemul de  producţie.

2.5. Turismul de loisir Turismul de loisir reprezintă cea mai importantă componentă a turismului grecesc, aducând un număr foarte important de turişti în ţară în fiecare an. În sens teoretic, acest tip de călătorie reprezintă o activitate al cărui principal scop este relaxarea şi satisfacţia clienţilor,  punându-se accent mai mult pe experienţă, decât pe standardizarea serviciilor oferite. Astfel,

în acest tip de călătorii se caută preponderent ineditul şi confortul, turistul putând ignora anumite neconcordanţe calitative, atâta timp cât experienţa în ansamblul ei a fost una plăcută.

45

 Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de loisir   este

totalul sumelor cheltuite pe

teritoriul unei țări pentru acest gen de turism atât din partea rezidenților, cât și de la vizitatorii internaționali.12 Tabel nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir

ANII

CHELTUILELI TURISM DE LOISIR - Miliarde dolari -

31,933 2008 26,482 2009 25,799 2010 29,468 2011 26,617 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA I 82,93 97,42 114,22 90,33



82,93 80,79 92,28 83,35

RITMUL DE CREŞTERE   R  -17,07% -17,07% -19,21% -2,58% -7,72% 14,22% -16,65% -9,67%

 Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir atinge nivelul maxim în anul 2008 cu o

valoare de aproape 32 de miliarde de dolari, în vreme ce anul 2010 marchează cea mai scăzută valoare a acestui indicator, de doar 25,8 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă o descreştere de aproximativ 19,2% a încasărilor pentru acest tip de turism faţă de anul de referinţă. Comparativ cu acesta, şi restul anilor arată o situaţie la fel de îngrijorătoare, valorile menţinându-se în jurul a 16-17 procente. Analiza de la an la an ilustrează cea mai mare diminuare în intervalul 2008-2009, iar 2010-2011 aduce în prim- plan o creştere destul de

semnificativă ce depăşeşte 14 procente. Dar anul 2012 contravine acestei tendinţe din 2011 aducând o nouă scădere a valorii cheltuielilor pentru turismul de loisir de peste 9,6%.

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir 40.000 30.000 20.000 10.000 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.11. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de loisir 12

www.wttc.org

46

Evoluţia nivelului cheltuielilor pentru turismul de loisir ilustrată în tabelul 2.11. arată o situaţie destul de puţin îmbucurătoare pentru Grecia. Nivelul maximal atins în 2008 nu mai este egalat sau depăşit în niciunul din anii ce au urmat, ceea ce se poate datora doar situaţiei economice precare. Cu alte cuvinte, deşi preferată în continuare de turiştii străini şi nu numai, Grecia nu mai reuşeşte să obţină de la aceştia aceleaşi valori ale încasărilor ca în perioada de dinaintea izbucnirii crizei. Astfel, deşi aflaţi în vacanţă majoritatea turiştilor chibzuiesc mai mult atunci când este vorba de banii destin aţi perioadei de relaxare, renunţând de multe ori la

activităţi ce ar putea fi percepute ca extravagante sau nenecesare. Încercarea de redresare a situaţiei în anul 2011 se datorează ajutorului primit de stat din partea celorlalţi parteneri europeni şi o promovare mai intensă ce a avut ca scop înlăturarea imaginilor din timpul revoltelor sociale din anul anterior.

2.6. Turismul de afaceri Turismul de afaceri este o arie mai specializată a industriei turismului. Cuprinzând călători cu cerinţe mai ridicate şi o experienţă mai variată, acesta pune accentul pe cu totul alte valori faţă de călătoriile de loisir. În primul rând, indispensabile pentru turistul de afaceri sunt o serie de facilităţi, cum ar fi sălile de conferinţe şi gradul ridicat de accesibilitat e la tehnologie. În plus, locaţia şi promptitudinea prestării serviciilor sunt cele care definesc alegerea unei anumite companii de turism. Un astfel de client va fi mulţumit cu un grad ridicat de standardizare pe care să îl regăsească în orice unitate, mo tiv pentru care alege de cele mai multe ori serviciile unor branduri de renume internaţional.

 Nivelul cheltuielilor în cadrul turismului de afaceri

reprezintă totalitatea cheltuielilor

 pentru turismul business care se încasează la nivel național din partea rezidenților și vizitatorilor internaționali.13

13

www.wttc.org

47

Tabel nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

CHELTUILELI TURISM DE AFACERI - Miliarde dolari 2,693 2008 2,183 2009 2,091 2010 1,854 2011 1,534 2012 Sursa: www.wttc.org ANII

DINAMICA 

I

81,06 77,65 68,85 56,96

81,06 95,79 88,67 82,74

RITMUL DE CREŞTERE   R  -18,94% -22,35% -31,15% -43,04%

-18,94% -4,21% -11,33% -17,26%

Deşi mai puţin însemnate cantitativ decât cele pentru turismul de loisir, cheltuielile  pentru turismul de business au cunoscut şi ele o descreştere continuă în perioada analizată. Cu un maxim de 2,6 miliarde de dolari în anul de bază, valoare acestora s -a depreciat cu 43 de procente pe parcursul celor cinci ani ai perioa dei, ajungând în 2012 la o valoare cu puţin

 peste 1,5 miliarde de dolari. Creşteri destul de accentuate arată şi analiza de la an la an, ilustrând scăderi de la 4 la aproape 19 procente. Spre deosebire de ceilalţi indicatori, acesta nu arată nicio tendinţă  de revenire pe întregul perioadei observate.

Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 0.500 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.12. Nivelul cheltuielilor pentru turismul de afaceri

Graficul anterior reprezintă evoluţia nivelului pentru turismul de afaceri de pe teritoriul Greciei din perioada 2008-2012. Se observă cu uşurinţă scăderea accentuată pe care a înregistrat-o acest indicator, marcând astfel efectele de factură negativă ale neplăcerilor 48

economice la nivel mondial. Aceste cheltuieli sunt îndreptate spre marile centre de afaceri ale

ţării şi spre unităţile turistice de un confort superior din aceste destinaţii datorită caracteristicilor acestei tipologii de turist. Se poate spu ne că acestea au avut pierderi

însemnate în perioada aflată sub analiză datorită şi descreşterii numărului de turişti. Situaţia  precară a Greciei în ultimii ani a fost şi motivul pentru care organizarea de evenimente de mare amploare sau găzduirea de conferinţe şi congrese specializate pentru diferite domenii au cunoscut o depopularizare, întrucât revoltele sociale au adus o notă de nesiguranţă destinaţiei.

2.7. Cheltuieli guvernamentale Contribuția guvernamentală se referă la cheltuielile guvernelor cu privire la serviciile

individuale non- piață pentru care se pot identifica beneficiari separați. Transferurile sociale

de acest gen sunt comparabile cu cheltuielile de consum și pot reprezenta, în anumite cazuri,  prestarea de servicii publice de consum. În această categorie pot fi încadrate furnizarea de

 parcuri naturale și muzee.14 Tabel nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

ANII

CHELTUILELI GUVERNAMENTALE - Miliarde dolari -

0,060 2008 0,060 2009 0,050 2010 0,040 2011 0,030 2012 Sursa: www.wttc.org

DINAMICA 

100 83,33 66,67 50

I 100 83,33 80 75

RITMUL DE CREŞTERE   R  0% 0% -16,67% -16,67% -33,33% -20% -50% -25%

Cheltuielile guvernamentale au cunoscut şi ele o evoluţie negativă în perioada 2008 2012. Deşi valorile pot fi considerate nesemnificative, diferenţa dintre începutul şi sfârşitul  perioadei arată o diminuare de 50% a fondurilor alocate de guvern pentru serviciile publice furnizate atât turiştilor, cât şi  populaţiei rezidente. Diferenţele anuale, deşi identice ca valoare, fiecare an având o scădere de 10 milioane de dolari, reprezintă procentaje diferite, culminând cu o diminuare de 25% în 2012 faţă de anul precedent.

14

www.wttc.org

49

Nivelul cheltuielilor guvernamentale 0.070 0.060 0.050 0.040 0.030 0.020 0.010 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.13. Nivelul cheltuielilor guvernamentale

Cheltuielile guvernamentale au o curbă descendentă de -a lungul celor cinci ani analizaţi, ceea ce ar putea face referire la orientarea fondurilor spre alte domenii datorită nevoii presante de a acoperi deficitul bugetar extrem de ridic at al statului. Deşi pot părea de o

importanţă redusă, aceste cheltuieli guvernamentale asigură nivelul calităţii serviciilor  prestate populaţiei şi bunăstarea obiectivelor ce atrag turiştii spre diferite destinaţii ale Greciei. O valoare din ce în ce mai mică a acestui indicator ar putea reprezenta o incapacitate

de a păstra la standarde ridicare şi a menţine gradul sporit de atractivitate pentru numeroase atracţii.

2.7. Capital investit Capitalul investit  se

referă la sumele cheltuielile cu investițiile de capital de către

toate sectoarele din industria turismului și a călătoriilor. Aceasta include și investițiile din alte economii sub forma bunurilor turistice specifice, cum ar fi noi locuri de cazare pentru

vizitatori, echipament pentru transportul pasagerilor, precum și restaurante și facilități de agrement pentru uz turistic în mod special. 15

15

www.wttc.org

50

Tabel nr. 2.14. Capitalul investit

CAPITAL INVESTIT - Miliarde dolari -

ANII

DINAMICA I 83,47 79,43 83,01 79,81



10,060 2008 8,397 2009 6,670 2010 5,537 2011 4,419 2012 Sursa: www.wttc.org

RITMUL DE CREŞTERE   R  -16,53% -16,53% -33,7% -20,57% -44,96% -16,99% -56,03% -20,19%

83,47 66,3 55,04 43,97

Deşi deţine o infrastructură turistică destul de bine pusă la punct, investiţiile de capital sunt întotdeauna necesare. Cu toate acestea, tabelul 2.14. arată o scădere extrem de accentuată a valorii acestora, de la peste 10 miliarde de dolari în 2008, la doar 4,4 miliar de de dolari în 2012, ceea ce semnifică un procent an descreşterii de peste 56%. Scăzând cu o valoare medie de 2 miliarde de dolari pe an, valoarea capitalului investit cunoaşte ritmuri accentuate ale deprecierii, cuprinse între 16 şi 20 de procente anual.

Capitalul investit 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 0.000 2008

2009

2010

2011

2012

Grafic nr. 2.14. Capitalul investit

Graficul evoluţiei capitalului investit în cadrul industriei turismului din Grecia  prezintă o evoluţie negativă, diminuarea valorii acestora fiind extrem de accentuată. Sumele observate în 2008 sunt încă o reflecţie a situaţie precedente crizei economice, când oportunităţile şi disponibilitatea de a investi în afaceri noi sau în extinderea afacerilor 51

existente era înfloritoare. O dată cu accentuarea efectelor negative şi creşterea indisponibilităţilor băneşti sau dispariţia unei serii de oportunităţi de a i nvesti, valoare acestora a scăzut, iar sumele au fost reorientate spre domenii considerate mai sigure. În ceea ce priveşte Grecia, cel mai mult a avut de suferit partea urbană care a fost afectată şi de revoltele sociale asociate măsurilor de austeritate introduse în 2010, devenind astfel mai puţin atractivă pentru orice tip de investitori.

52

Capitolul 3: IMPACTUL PROMOVĂRII PE INTERNET A TURISMULUI DIN GRECIA Este evident faptul că turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice la nivel naţional pentru statul elen, tocmai de aceea necesitatea promovării intense

a acestuia trebuie să devină o prioritate pentru a spori competitivitatea destinaţiei la nivel internaţional. Adaptarea la cele mai noi tehnici şi medii de promovare şi publicitate şi accentuarea satisfacţiei clientelei şi a individualizării produsul turistic sunt printre  principalele preocupări ale specialiştilor în domeniu.

3.1. Impactul Internetului asupra destinaţiilor turistice Atât sectorul turismului, cât şi sectorul telecomunicaţiilor se află în topul celor mai dinamice arii ale economiei la nivel mondial. Schimbările tehnologice conduc la o adaptare rapidă a comportamentului membrilor societăţii actuale, ceea ce evidenţiază necesitatea  producătorilor de bunuri şi servicii de a se menţine la un nivel al prestării cu mult superior  perioadelor anterioare. Accesul la informaţie a fost cu mult facilitat ceea ce a determinat o accentuare a competiţiei pe piaţă. În acest context, formarea unui brand care să ofere siguranţă şi recunoaştere şi dezvoltarea campaniilor de promovare diversificate au devenit cerinţe primordiale ale succesului la nivel internaţional. De departe cel mai semnificativ factor de evoluţie al ultimilor ani se referă la expansiunea Internetului şi extrem de vastele sale aplicaţii în toate domeniile. O dată cu adoptarea acestuia de un număr din ce în ce mai mare de persoane în viaţa cotidiană, întreg  procesul comercial sau cel de informare a căpătat o nouă amploare, ieşind la iveală noi oportunităţi pentru furnizori. Avantajele utilizării Internetului sunt numeroase, iar din prisma consumatorilor primează confortul, volumul mare de informaţii şi varietatea opţiunilor. Iar cu timpul, toate acestea au fost adaptate pentru a deveni indispensabile, ajungându-se astăzi la

supremaţia social media şi a gadgeturilor portabile care au înlăturat necesitatea utilizării computerelor clasice sau a altor surse de documentare.

În acest context, prezenţa în mediul virtual a devenit una indispensabilă pentru toţi actorii de  pe piaţă. Referitor la combinaţia turism-mediu online, aceasta prezintă

 particularităţi specifice. Turismul nu poate fi redus la un singur produs sau serviciu şi nici Internetul nu este doar o replică a oricărui alt mediu promoţional. Concurenţa cu privire la atragerea turiştilor s-a modificat de la a- i stimula pe oameni să călătorească, la încercarea de a 53

capta o cotă de piaţă cât mai însemnată; motiv pentru care mulţi profesionişti în domeniul turismului s-au reorientat spre spaţiul virtual pentru a căpăt a un avantaj competitiv. Internetul a devenit un instrument universal în domeniul marketingului pentru turism, având

aplicabilitate în arii precum publicitate, relaţii publice, informare, distribuţie, vânzări şi cercetare. Disponibilitatea sa non-stop îl d efineşte ca preferat pentru transmiterea de mesaje

şi campanii publicitare. Importanţa sa va spori o dată cu numărul din ce în ce mai mare de  persoane care îl folosesc pentru informare, planificare şi rezervări de călătorie. Prin evoluţia marketingului tur istic online, consumatorul se dezvoltă spre un turist experimentat care poate

evalua singur avantajele unei oferte sau destinaţii şi poate aprecia valoarea raportului calitate  preţ anterior experienţei turistice. Principalul argument al utilizării mediului online în sfera turistică se referă la utilizarea informaţiilor complexe, intensive, provenite din surse variate. În procesul de decizie, ce precedă vacanţele, informarea corectă, promptă şi relevantă este esenţială, iar disponibilitatea ridicată a Internetului nu poate fi considerată decât un beneficiu major. Un alt aspect favorabil al prezenţei virtuale a destinaţiilor îl reprezintă uşurinţa de a se adresa unui  public larg, oferind date complete, actualizate şi având posibilitatea de a le reda în mai m ulte limbi de circulaţie internaţională într -un context unitar. În plus, Internetul oferă şanse de  promovare şi competitivitate agenţilor economici şi destinaţiilor mici în egală măsură în care oferă suport giganţilor din domeniu. Utilizarea Internetului în scopul promovării turistice prezintă o serie de avantaje. În

 primul rând, datorită adresabilităţii sporite ce îl caracterizează, poate individualiza mesajele către diferiţi consumatori la costuri mult reduse şi viteze mai ridicate faţă de celelalte mijloace de comunicare, flexibilizând astfel relaţiile cu publicul. Feedback -ul este un alt

factor ce diferenţiază mediul online; bidirecţional, acesta face ca procesul de comunicare să se realizeze facil între agenţii de pe piaţă, putând conduce la modificări de comportament şi la fidelizarea cererii. Implicarea clientelei devine o ipostază necesară, iniţierea relaţiei cu furnizorii sau cu alţi consumatori intrând în sfera deciziilor acesteia. În plus, printre cele mai evidente beneficii ale prezenţei în reţeaua worldwide web este accesibilitatea continuă, 24 de ore din 24, la nivel global, eliminându- se astfel inconvenientele de natură geografică sau

temporală. Internetul a condus şi la o reorganizare a schemei de distribuţie în turism, creând o  punte directă de legătură între cerere şi ofertă, ceea ce a rezultat în reduceri ale costurilor şi timpului alocat pregătirii unei vacanţe. Există totuşi şi o serie de argumente mai puţin favorabile Internetului. Primul se referă la numărul de persoane care îl accesează frecvent. Deşi în zonele puternic dezvoltate, cu 54

 precădere în centrele urbane, nu se poate concepe lipsa acestuia, o foarte mare pondere a  populaţiei globale nu a avut acces la reţeaua worldwide niciodată sau doar în rare ocazii, ceea ce ar putea scădea impactul unui mesaj publicitar diseminat în acest mod. În plus, o mare  parte a utilizatorilor curenţi încă resimt o reticenţă accentuată cu privire la tranzacţiile financiare online. pe lângă aceasta, problema securităţii datelor personale este frecvent menţionată ca dezavantaj al utilizării mediului virtual. Nu în ultimul rând, un neajuns

important îl reprezintă lipsa totală a reglementărilor legislative care să protejeze consumatorii şi care să stabilească un cadru propice desfăşurării activităţilor onlin e, fie ele comerciale sau non-comerciale.

În ciuda dezavantajelor menţionate, se poate afirma totuşi că orientarea spre marketingul şi comerţul online este direcţia de evoluţie actuală, iar niciunul din actorii implicaţi pe piaţa turistică nu se pot sustrage de la această inovaţie. Pe lângă volumul imens de informaţii stocate online, Internetul se poate dovedi extrem de util datorită bazelor de date extrem de cuprinzătoare care se dezvoltă şi care reliefează schimbările şi tendinţele de urmat în ceea ce pr iveşte comportamentul consumatorilor. În plus, gradul ridicat de transparenţă a

datelor practicat de majoritatea furnizorilor de servicii aduce concurenţa la un alt nivel de loialitate, aceştia făcând publice o serie de date referitoare la rezultatele fina nciare, planuri de investiţie, reglementări interne sau fondarea de alianţe strategice. Prin analiza deprinderilor activităţilor online, specialiştii în marketing pot eficientiza planurile şi acţiunile unui agent economic printr-o segmentare mai precisă a pieţei şi o specializare a ofertei în funcţie de

 profilul consumatorului. Gradul de implicare al clientelei a fost şi el modificat, mediul online oferind posibilitatea acesteia de a fi prezentă în toate fazele creării pachetului turistic prin intermediul formularelor virtuale, e-mail-ului şi feedback -ului oferit furnizorilor. În plus,

Internetul oferă un control ridicat asupra costurilor şi a specificităţii produselor şi serviciilor dorite facilitând legătura dintre producător şi consumator, reducând sau el iminând astfel intermediarii. Aria serviciilor turistice cel mai puternic afectată de această expansiune a activităţilor online este cea a agenţiilor de turism. Necesitatea acestora a intrat în declin datorită tranzacţiilor directe dintre ofertanţi şi cumpărători, singurii care posedă o şansă mai mare de succes în acest context fiind touroperatorii.

Promovarea prin intermediul Internetului poate fi considerată printre cele mai importante avantaje ale acestuia pentru industria turismului. Întrucât acest sector economic se

 bazează pe transferul unui volum foarte mare de informaţii, mediul online este perceput ca o alternativă mult mai eficientă faţă de celelalte din punct de vedere al costurilor, muncii şi accesibilităţii. În plus, acesta oferă posibilitatea unei informări complete, concomitent cu 55

 personalizarea acesteia în funcţie de preferinţele şi nevoile clientului. Implicaţii directe ale Internetului se pot observa în domenii precum vizibilitatea, publicitatea, recunoaşterea şi afilierea la brand, relaţiile publice, asistenţa şi vânzările. În literatura de specialitate s -au definit trei aspecte cheie în realizarea unei promovări online eficiente. În primul rând, accentul este pus pe structura şi actualitatea paginii web. Întrucât nu există niciun fel de limitare cu privire la volumul de informaţii pe care aceasta să o cuprindă, accesibilitatea este

dată de realizarea unei interfeţe user -friendly care să permită utilizatorului o navigare facilă şi eficace pe întreg parcursul vizitei online. În plus, o atenţie sporită trebuie oferită cuvintelor cheie utilizate în momentul alegerii domeniului web şi al derulării campaniilor de promovare. Întrucât scopul unei pagini web este aceea de a atrage un număr cât mai mare de vizite de la utilizatori, aceasta trebuie să se definească printr -o serie restrânsă de termeni des întâlniţi în căutările virtuale, dar cu o înaltă specificitate privitor la activităţile proprietarului paginii. O altă metodă de popularizare face referire la implementarea de legături cu alte pagini co nexe  prin intermediul bannerelor. Obţinerea unui loc fruntaş în lista motoarelor de căutare garantează o vizibilitate accentuată. Nu în ultimul rând, un website poate genera profit prin acordarea de spaţiu publicitar altor companii. Întrucât aceasta reprezintă o alternativă mai atractivă decât mediile promoţionale tradiţionale, spaţiul oferit altor beneficiari trebuie atent  planificat pentru a nu aduce prejudicii imaginii companiei sau destinaţiei principale. Printre cele mai recent dezvoltate arii ale med iului online se află media generată de

consumatori, denumită mai frecvent social media. Specificul acesteia se referă la faptul că se  bazează pe un conţinut online provenit de la neprofesionişti care este împărtăşit altor utilizatori printr-o tehnologie interactivă. Printre tipurile cele mai populare de social media se

numără forumuri de discuţii, bloguri, reţele de socializare, website -uri de recenzii, pagini de  photo-sharing şi orice altă oportunitate oferită indivizilor de a -şi împărtăşi cunoştinţele şi

experienţele. Un studiu realizat de University of Massachusetts Dartmouth Center of Marketing Research a scos la iveală faptul că social media are un impact mult mai rapid şi mai extins asupra companiilor decât fusese previzionat. Astfel, dintre cele 500 de companii

 participante la studiu, familiaritatea cu diferitele tipuri de media socială se concretizează în: 42% reţele sociale, 38% forumuri, 36% bloguri, 31% video online, 30% podcasturi şi 16% wiki.16 Procentaje similare au fost înregistrate şi cu privir e la utilizarea acestor instrumente  pentru promovare. În domeniul turismului, cele mai populare sunt blogurile, videoclipurile 16

Charles R. Goeldner, J. R. Brent Ritchie, Tourism: Principles, Practices, Philosophies 11 th Edition, Editura John Wiley & Sons, 2009 56

virtuale şi podcasturile. Un blog reprezintă o pagină web asemănătoare unui jurnal. Este actualizat frecvent, iar din perspectiva ofertanţilor este un instrument de discuţie directă cu

consumatorii, dând acces nemijlocit la opiniile şi experienţele acestora. Multe persoane  pasionate de călătorii deţin astfel de pagini, prin monitorizarea cărora firmele din turism răspund cu mai multă uşurinţă problemelor ivite. În această direcţie s -au implementat iniţiative corporative din partea Sheraton Hotels and Resorts, Starwood Hotels and Resorts şi Marriott International care încurajează contactul direct cu clienţii şi organizează conferinţe şi întâlniri între cei mai reprezentativi bloggeri şi propriul personal. O pagină de tip wiki este creată şi editată de utilizatori şi are de cele mai multe ori scopuri ştiinţifice sau de documentare. Cea mai mare şi mai populară colecţie de astfel de pagi ni este Wikipedia. Podcasturile reprezintă fişiere audio distribuite online ce dau posibilitatea diseminării de informaţii într -o manieră inovativă. Există numeroase categorii în care sunt împărţite, de la cărţi la emisiuni de televiziune sau de radio, mul te companii folosindu-se de ele pentru a- şi stimula afacerile.

Evoluţia tehnologică a ultimilor ani a adus în prim plan un alt trend al dezvoltării comportamentului, obiceiurilor, planurilor şi strategiilor de promovare. Liderii pe piaţă în aceşti moment sunt gadget -urile mobile, printre care cele mai populare sunt smartphone-urile şi tabletele. Astfel, marketingul mobil devine o prioritate creându -se planuri de dezvoltare şi fiind promovat la scară largă. Întrucât cea mai utilizată metodă de comunicare devine cea prin intermediul device-urilor mobile, promovarea în ac este medii va creşte simţitor, iar

specialiştii în domeniu vor fi la mare căutare. Un studiu realizat de emarketer.com analizează tendinţele majore ale marketingului şi publicităţii pentru anul 2013, iar printre acestea se numără afinitatea pentru promovare video pentru tablete şi transferul de la social media la mobile media. Cu privire la primul aspect, avantajul major al tabletelor se referă la cel mai eficient ecran pentru acest tip de publicitate. Ele sunt mai fiabile decât laptopurile,

notebookurile şi netbookurile şi oferă o vizibilitate net superioară smartphone -urilor. Momentan majoritatea utilizatorilor de tablete se axează pe vizualizarea de conţinut video, oferind noi oportunităţi de promovare. Deşi pentru moment cea mai mare parte a acestui tip de mesaj publicitar se concentrează pe web, o dată cu creşterea gradului de saturare a pieţei de tablete, specialiştii se vor axa pe integrarea promovării video în aplicaţiile disponibile  pentru acestea. În plus, acest tip de device este cu mult mai performant decât altele,

răspunzând mai bine solicitării din partea proceselor ce rulează simultan. Transferul la media mobilă este o urmare a evoluţiei comportamentului societăţii. În acest context se face resimţită necesitatea adaptării conţinutului paginilor web şi optimizarea acestora pentru 57

utilizarea pe smartphone-uri. Un avantaj al acestui trend îl reprezintă faptul că acţiunile

implementate în acest domeniu sunt încă la început, iar aderarea rapidă la acesta ar creşte contactul cu consumatorii şi posibilitatea de actualizare continuă a conţinutului. În plus, se doreşte interconectarea televiziunii cu aspectele sociale şi mobile ale publicităţii în încercarea de a se transfera o parte a intensităţii reacţiilor la sporturile televizate către cele prezente în celelalte două medii menţionate. Aplicabilitatea acestor trenduri pentru industria turismului vizează numeroase aspecte. La nivel internaţional au fost deja depuse eforturi în vederea creşterii mobilităţii ofertei de servicii turistice. Un prim exemplu îl reprezintă aplicaţiile  pentru rezervări online, fie ele pentru hoteluri, bilete de avion, rent -a-car sau servicii de taxi. Popularitatea acestora este în continuă creştere, fiind în directă legătură cu dinamizarea vieţii cotidiene. În plus, marile lanţuri hoteliere şi numeroase destinaţii şi -au adaptat website-urile  pentru o promptitudine cât mai ridicată a răspunsurilor oferite utilizatorilor de device-uri mobile.

În concluzie, Internetul are un impact major asupra societăţii în ansamblul său, iar conce ptele de promovare şi marketing turistic nu fac excepţie. Adaptarea la cerinţele acestuia

şi noile oportunităţi pe care le oferă sporeşte complexitatea şi implicaţiile procesului  publicitar, aducând de asemenea un avantaj competitiv actorilor care răspund cu  promptitudine acestor modificări.

3.2. Analiza SWOT a destinaţiei turistice Grecia „Analiza SWOT reprezintă o tehnică des utilizată de management în sistematizarea informațiilor colectate în urma realizării auditului 17 de marketing. În esență, această analiză este o sinteză a auditului de marketing, care prezintă punctele forte (strengths) și cele slabe (weaknesses) ale organizației, oportunitățile (opportunities) și amenințările (threats) mediului extern”18 Pun cte for te

„Un punct forte poate fi considerat orice abilitate particulară sau competență distinctivă care va ajuta destinaţia [...] în atingerea obiectivelor stabilite.” 19 17

Audit= Funcție de control și de revi zie contabilă a unei fir me; proces prin care persoane competente,

independente colectează și evaluează probe pentru a -și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite. (Marele Dicționar de Neologisme, 2000) 18

 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

19

 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

58

Unul dintre cele mai evidente avantaje ale Greciei îl reprezintă poziţia geografică. Aflată în bazinul Mării Mediterane, oferă un grad ridicat de accesibilitate pentru turişti din Europa continentală, Turcia şi nordul Africii. Zona de coastă şi puternicul caracter insular aduc un plus de farmec zonei şi reprezintă unul din principalele motive de călătorie. În plus, distanţa scăzută dintre insule face ca destinaţia să fie perfectă pentru island hopping, nişă

turistică în plina ascensiune. Climatul ţării este, de asemenea, foarte atrăgător. Oferă veri  perfecte pentru vacanţele de litoral cu un sezon mai extins faţă de alte destinaţii, completate de ierni blânde. Un alt plus al Greciei face referire la menţinerea mediului natural într -un stadiu cât mai puţin afectat de activităţile antropice. Acesta este un aspect ce capătă din ce în ce mai multă importanţă în dezvoltarea indu striei turismului. Popularitatea turismului în Grecia a fost un aspect specific ţării încă din Antichitate. Cunoscută ca şi destinaţie pentru bogăţia mediului natural, cultural sau religios, numeroşi călători europeni şi nu numai au ales să o viziteze. Această tendinţă s -a păstrat până în  prezent. Lunga istorie şi calitatea vestigiilor antice prezervate pe întreg cuprinsul ţării sunt un factor principal de atracţie pentru turişti. Acestea oferă complexitate destinaţiei şi vor rămâne un principal motor al evoluţiei turismului grecesc la nivel internaţional. Prin practicarea

turismului pe o durată atât de îndelungată, ospitalitatea a devenit partea a tradiţiei şi a comportamentului populaţiei autohtone. Grecii au fost printre primele popoare care au fost nevoite să conştientizeze importanţa atitudinii faţă de vizitatori şi au pus un mare accent pe

creşterea satisfacţiei acestora în toate etapele desfăşurării călătoriei. Din toate aceste motive, Grecia a ajuns să deţină destinaţii turistice de renume mondial, a căror faimă a rămas intactă, aflându-se constant în topul preferinţelor consumatorilor. Tocmai de aceea, numărul

 persoanelor care o aleg ca destinaţie de vacanţă se păstrează la un nivel ridicat, atestând reputaţia ţării pe piaţa turistică. Din punct de vedere administrativ şi monetar, Grecia prezintă două avantaje majore

care o deosebesc de alte destinaţii similare. În primul rând, este membră a Uniunii Europene. Din acest considerent, mobilitatea fluxurilor internaţionale a fost cu mult îmbunătăţită datorită liberalizării circulaţiei turistice între statele membre. Aceasta a permis unui număr

mult mai mare de turişti accesul în interiorul graniţelor ţării datorită reglementărilor simplificate. În plus, aderarea ţării la moneda unică, euro, a înlesnit schi mburile economice cu celelalte state care au adoptat- o. În acest fel au fost diminuat volumul tranzacţiilor valutare

şi a fost eliminată confuzia în rândul turiştilor neobişnuiţi cu moneda naţională anterioară.

59

Pun cte slabe

„Un punct slab este reprezentat de orice aspect al mediului intern, care în cazul în care nu poate fi convertit poate afecta realizarea indicatorilor de performanță.” 20 Principalul factor negativ al unei destinaţii cu turism de litoral extrem de popular este sezonalitatea. Din acest punct de vedere, Grecia primeşte fluxuri turistice foarte mari în  perioada aprilie-octombrie, aflându-se la capacitate maximă, dar restul anului este

caracterizat de o activitate turistică mult diminuată. Această situaţie are implicaţii serioase în arii precum suprasolicitarea mediului ambiant, repartiţia neuniformă a fluxurilor financiare şi exploatarea insuficientă a celorlalte tipuri de turism ce pot fi practicate în interiorul teritoriului (ecoturism, agroturism, turism montan, turism balnear).

Fiind o ţară în care turismul este o tradiţie, majoritatea afacerilor în domeniu intră în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, conduse de familii. Deşi acesta este de multe ori considerat un avantaj, în cazul Greciei a condus la o dezvoltare nearm onioasă. Astfel,

infrastructura turistică se concentrează pe zonele de coastă, ajungând în unele zone la supraaglomerare, în vreme ce alte teritorii sunt slab reprezentate la acest capitol. Această situaţie conduce la imposibilitatea implementării de măsur i de dezvoltare a altor tipuri de turism în interiorul teritoriului. Un alt aspect mai puţin favorabil care derivă din dimensiunile reduse ale afacerilor din domeniul turismului grecesc îl reprezintă dependenţa de marii touroperatori internaţionali. Întrucât puterea de operare a antreprenorilor locali este foarte scăzută la nivel internaţional, evoluţia zonei devine extrem de uşor influenţabilă de deciziile externe luate de giganţii europeni creatori de pachete turistice. Cauzele acestei situaţii fac referire la lipsa unor planuri şi programe strategice de dezvoltare a sectorului, lipsa politicilor

turistice la nivel naţional, dar şi la inexistenţa unor autorităţi şi asociaţii naţionale ale întreprinzătorilor din turism. Dintr-o perspectivă mai amplă, există şi alte aspecte care influenţează în mod negativ

industria turismului din Grecia. În primul rând, calitatea scăzută a infrastructurii publice şi insuficienta dezvoltare a acesteia are implicaţii nefavorabile asupra activităţilor turistice. Aceasta joacă un rol funcţional, de suport în ceea ce priveşte desfăşurarea sejururilor propriu zise. Existenţa unor centre de conferinţe, cluburi sportive sau locaţii pentru evenimente de amploare ar putea îmbogăţi experienţa turistică şi ar putea contribui la prelungi rea sezonului clasic, diminuând problema sezonalităţii. Lipsa unui plan de marketing general la nivel naţional duce la o derulare nestructurată a activităţilor turistice. Se remarcă astfel ineficienţa 20

 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

60

în ceea ce priveşte identificarea pieţelor ţintă, planificarea strategică, acţiunile de cercetare, informare şi diseminare, promovare şi publicitare. La toate acestea se adaugă o inconsecvenţă a organizării, operaţionalizării şi managementului afacerilor din domeniu datorită tipului de conducere şi a faptului că o parte a proprietarilor nu au avut parte de o instruire formală,  bazându-se pe flerul şi intuiţia personală. Nu în ultimul rând, factorul ce afectează cel mai

 puternic economia ţării în ansamblul său şi, implicit, turismul, este gradul de îndatorare al naţiunii. Acesta reduce abilitatea Greciei de a furniza servicii cetăţenilor şi vizitatorilor, iar măsurile de ameliorare cuprind impunerea de noi taxe şi reducerea serviciilor publice pentru  populaţie, ceea ce afectează destul de grav acţiunile întreprinderilor şi puterea de cumpărare la nivel naţional. Oportunităţi 

„O oportunitate sau o ocazie de marketing constituie o zonă a nevoii sau a interesului  potențial al cumpărătorului, în care o destinaţie poate să își desfășoare activitatea turistică  profita bil.”21

Prima şi cea mai importantă oportunitate a industriei turismului în Grecia o reprezintă creşterea constantă a cererii. Datorită modificărilor ce au apărut la nivelul societăţii, indivizii  beneficiază de mai mult timp liber ceea ce influenţează pozi tiv nivelul cererii turistice. O  particularitate la nivel naţional o reprezintă preferinţa grecilor pentru turismul domestic. Întrucât majoritatea acestora preferă vacanţele de litoral, consideră mai avantajoase sejururile în interiorul graniţelor ţării. Crearea de pachete sau programe turistice speciale pentru grupuri  precum tabere pentru elevi şi studenţi, sejururi pentru persoanele de vârsta a treia sau familiile cu copii va duce la o intensificare a activităţilor turistice şi o dezvoltare a sectorului. Grecia oferă numeroase oportunităţi de evoluţie a turismului tematic datorită caracteristicilor geografice şi a patrimoniului cultural. Cererea globală pentru forme alternative, specializate de pachete turistice arată că interesul consumatorilor se deplasează de la formele tradiţionale la cele de nişă. Promovarea turismului tematic (gastronomic, de aventură, natural) la nivel naţional trebuie să devină o prioritate întrucât poate conduce la diferenţierea şi îmbogăţirea produsului turistic grecesc, sporirea competitivităţii şi la o echilibrare teritorială a evoluţiei prin promovarea zonelor neexploatate. Un astfel de exemplu  poate fi popularizarea nutriţiei şi gastronomiei ca produs turistic. Ultimii ani au fost caracterizaţi de o creştere a conştientizării importanţei unei alimentaţii corecte în viaţa cotidiană. Piaţa pachetelor turistice gastronomice este într -o continuă creştere, iar dieta 21

 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

61

mediteraneană cu specific grecesc este recunoscută pentru calitatea produselor şi beneficiile aduse sănătăţii. Savoarea preparatelor tradiţionale şi prospeţimea materiilor prime folosite răspund interesului clientelei. Crearea unui astfel de produs turistic poate doar îmbunătăţi rezultatele înregistrate de sectorul turistic propriu- zis, dar şi de producătorii locali de b unuri

implicaţi. Extinzând discuţia, Grecia deţine şi o serie de oportunităţi ce nu afectează decât tangenţial industria turismului. În primul rând, măsurile de liberalizare a economiei naţionale au ca scop o sporire a veniturilor şi o creştere a produsului intern brut. Se doreşte ca astfel să se reducă datoriile externe şi să se amelioreze relaţiile de concurenţă la nivel internaţional. Un alt aspect important face referire la îmbunătăţirea serviciilor web la nivel mondial. Concret, introducerea sistemel or de traducere instant a conţinutului website -urilor va elimina

 barierele lingvistice existente între naţiuni, sporind interacţiunea, comerţul şi productivitatea globală. Nu în ultimul rând, o serie de oportunităţi la nivel naţional derivă din apartenenţa Greciei la Uniunea Europeană. Aceasta pune la dispoziţia statelor membre o serie de  programe de finanţare şi consultanţă în domenii diverse precum agricultură, infrastructură, dezvoltare regională, resurse umane sau turism. Prin intermediul acestora se aj unge la un nivel ridicat de eficienţă a activităţilor întreprinse în domeniile respective.  Ameninţări 

„O amenințare de mediu este o provocare lansată de o tendință sau o evoluție nefavorabilă care va conduce, în absența unei acțiuni defensive de marketing, la deteriorarea vânzărilor sau a profitului.” 22 Competiţia din ce în ce mai accentuată la nivel mondial reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa destinaţiilor turistice. Pentru Grecia se remarcă două grupuri distincte de ţări a căror evoluţia are implicaţii directe asupra popularităţii proprii. Pe de o parte se află destinaţiile dezvoltate din punct de vedere turistic precum Spania, Italia sau Cipru, care oferă un produs turistic calitativ superior şi faţă de care Grecia trebuie să acţioneze  prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a prestărilor de servicii turistice. Pe de altă parte, concurenţa  provine din partea ţărilor cu potenţial turistic ridicat (Croaţia, Bulgaria, Maroc, Tunisia) care oferă un mediu natural intact, atrăgând un număr mare de turişti ce caută destinaţii inedite. Un alt aspect mai puţin favorabil Greciei este promovare insuficientă. Dezavantajul din acest considerent nu are legătură cu varietatea ofertei sau calitatea infrastructurii şi serviciilor prestate, cât cu insufici enţa fondurilor alocate publicităţii şi cu metodele folosite 22

 Revista de Marketing Online – Volumul 1, nr 2

62

 pentru creşterea popularităţii imaginii destinaţiei. Astfel, o parte a cotei de piaţă se pierde în favoarea unor ţări precum Turcia care au pus un accent major pe sporirea vizibilităţii la nivel internaţional. O altă ameninţare vin din partea limitării conştiinţei fluxurilor de turişti. Ultimii ani au acordat o importanţă fără precedent dezvoltării durabile şi evoluţiei echilibrate a mediilor turistice, realizându-se impactul pe care această industrie îl are asupra mediului şi

comunităţilor locale. A devenit astfel evident că sustenabilitatea şi progresul ulterior trebuie  bazate pe organizare, seriozitate, profesionalism, planificare strategică, răspuns rapid şi educare constantă cu privire la problemele de mediu. Cea mai importantă consecinţă a unui turism nemonitorizat a fost poluarea mediului. Aceasta a fost cauzată de intensificarea traficului (aerian, maritim, rutier) şi modificarea profilului zonelor pentru ridicarea structurilor de primire turistică. În plus, adaptarea la tendinţele turismului la nivel global a

condus la pierderea autenticităţii multor zone şi o devalorizare a arhitecturii şi specificului local în dorinţa de a fi mai comercial. Perioada de creştere economică anterioară declanşării crizei financiare din ultimii ani a condus la o dezvoltare necontrolată a afacerilor şi construcţiilor în medii fragile. Astfel se  poate observa că oferta în anumite zone este cu mult peste capacitatea de suport a acestora. În  plus, o cooperare scăzută a sectoarelor public şi privat a dus la apariţia de diferenţe majore între direcţiile de evoluţie ale afacerilor din diverse domenii. Astfel, fondurile disponibile şi au redus impactul printr-o divizare accentuată, iar inexistenţa unor decizii luate la   nivel

central îngreunează procesul de supravieţuire în momente de criză, afectând imaginea întregii destinaţii. 3.3. Prezentarea principalelor website-uri privind promovarea turismului grecesc Renumele Greciei ca şi destinaţie turistică este cunoscut la nivel internaţional, iar ea nu lipseşte din ofertele agenţiilor specializate. Cu toate acestea, în mediul virtual prezenţa sa de sine stătătoare este foarte slabă. Stabilirea website-urilor relevante în acest sens s-a stabilit  prin efectuarea căutărilor în motoare precum Google, Yahoo sau Bing a termenului „Greece”, cât şi prin accesarea domeniilor ce deţin termenul menţionat în denumire. S -a ajuns astfel la şase pagini ce vor fi analizate în continuare luându-se în considerare relevanţa lor, designul şi calitatea informaţiilor oferite.

Prima şi cea mai importantă sursă de promovare online a Greciei ca destinaţie turistică o reprezintă website-ul Greek Tourism Organisation, www.visitgreece.gr . Aceasta este singura care apare printre primele răspunsuri ale motoarelor de căutare, deşi depăşită de 63

 pagina aparţinând Wikipedia şi de cea a unei agenţii de turism specializată pe pachete turistice în statul elen. Primul aspect pozitiv sesizat în cazul acestei pagini o reprezintă landing page-ul ce urează bun venit utilizatorilor şi care este însoţit de o imagine

reprezentativă a destinaţiei. Menţinându -ne în sfera vizuală, o dată cu intrarea pe pagina  principală, se remarcă utilizarea unui slider cu fotografii relevante care descriu complexitatea destinaţiei. Acesta este prezent pe toate paginile conexe, pozele fiind adaptate conţinutului car ele însoţeşte. Având un design simplist pentru o utilizare facilă, website -ul deţine informaţii cuprinzătoare despre principalele atracţii, o introducere în istoria şi cultura elenă, cât şi cele mai propice locuri pentru practicarea diferitelor activităţi de vacanţă precum sporturi, cumpărături, tururi specializate (drumeţii, croaziere, drumuri ale vinului sau ale măslinelor), răsfăţ gastronomic sau întâlniri de afaceri. Un alt aspect ce dă paginii un plus de accesibilitate îl reprezintă valenţele lingvistice, aceasta fiind disponibilă atât în greacă, cât şi în engleză. Din acelaşi punct de vedere, un alt punct forte face referire la prezenţa accentuată a website-ului în social media. Acesta este prezent pe reţele precum Facebook, Twitter,

Google +, Foursquare, Youtube, Pinterest şi Flikr. Pagina mai deţine un avantaj prin integrarea unui calendar de evenimente ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării, printre acestea numărându -se expoziţii de pictură şi fotografie, competiţii sportive, spectacole aviatice sau concerte şi festivaluri muzicale. Cu privire la partea tehnică, site -ul este optimizat corespunzător atât pentru diferite rezoluţii ale sistemelor desktop şi laptop, cât şi  pentru device-uri mobile precum tablete şi smartphone -uri. În plus, se folosesc instrumente

specifice pentru menţinerea performanţei paginii, precum Google Ana lytics care permite o atentă analiză a activităţii vizitatorilor. Nu în ultimul rând, site -ul are asociat un blog cu  postări de actualitate şi recenzii ale unor persoane avizate care permite un grad mai sporit de interacţiune cu utilizatorii. Cu toate acestea, pagina deţine şi o serie de neajunsuri referitoare la design şi elementele funcţionale. Unul dintre acestea îl reprezintă logo -ul ce nu deţine nicio componentă grafică ce ar putea să aduc un plus de originalitate. În plus, fontul folosit pentru tot conţinutul site-ului este Arial, fiind considerat prea comun, renunţându -se astfel la o individualizare, în vreme ce unele pagini deţin o cantitate mult prea mare de informaţii

accentuate (bold) îngreunând diferenţierile între ce este cu adevărat important şi ce nu  prezintă un interes sporit. Pe partea de design există o serie de neregularităţi cu priv ire la alinierea elementelor, iar aceasta poate fi întâlnită la search bar, care se suprapune slider -ului, şi la elementele de social media. Pe lângă aceasta, există şi o problemă a elementelor ce ar trebui să fie statice, dar a căror poziţie se modifică î n momentul trecerii cu mouse-ul deasupra 64

lor. Acesta este cazul meniului principal, ale cărui elemente sunt aruncate spre stânga, cât şi al săgeţilor de navigare în lista evenimentelor viitoare. Secţiunea din partea dreaptă a paginii care are menirea de a uşura vizita utilizatorilor nu are elementele aşezate în ordinea

importanţei. Harta interactivă ar trebui să ocupe locul principal, urmată de informaţiile utile, iar conectivitatea cu platformele de social media at trebui să ocupe finalul secţiunii. În plus,

 bannerul care promovează blogul asociat paginii web ocupă prea mult spaţiu vital în partea superioară a paginii, care ar fi putut fi atribuit unor informaţii mai relevante, iar accesul către acesta să se realizeze din secţiunea de media socială. Pe de altă parte, deşi imaginile alese  pentru promovarea destinaţiei sunt reprezentative şi de o calitate foarte bună, prezentarea acestora lasă de dorit. În primul rând, fotografiile incluse în conţinutul diferitelor pagini nu  pot fi mărite, iar unele redirecţionează utilizatorul spre pagina de Flikr, deşi această situaţie ar fi putut fi evitată prin integrarea unui lightbox care să aducă în prim plan o dimensiune mai mare a pozelor fără a părăsi pagina web. O altă problemă se întâlneşte în cazul paginilor secundare; în cadrul acestora se păstrează formatul de slider din partea superioară, deşi este  prezentată o singură imagine, ceea ce conduce la existenţa unui buton inestetic. Secţiunea  Newsletter prezintă şi ea un dezavantaj, conţinutul acesteia trebuind să fie public doar abonaţilor, nu tuturor utilizatorilor deoarece astfel se ajunge la o inutilitate a înregistrării pe site a vizitatorilor.

Următoarele exemple reprezintă pagini web ce nu promovează efectiv destinaţia turistică, ci întreprinzători locali. Prima dintre acestea este www.onlinegreece.gr care aparţine agenţiei Greek Islands

Travel, specializată pe turism incoming. Creat pentru a fi multi -language, teoretic oferind varianta site-ului în engleză, germană, italiană şi franceză, această funcţie nu este însă

disponibilă, indiferent de alegere pagina fiind afişată în engleză. Printre aspectele pozitive întâlnite pe prima pagină pot fi menţionate sistemul de rezervări online, disp onibil atât în variantă standard, cât şi avansată, şi prezenţa secţiunilor Top Offers şi Destinations care facilitează navigarea pe site. În plus, legăturile cu platformele sociale sunt şi ele prezente prin intermediul butoanelor de conexiune cu paginile d e Facebook şi Twitter ale agenţiei. Punctele slabe ale website- ului pleacă de la design. Realizat într -un mod mult prea simplist, acesta nu

atrage utilizatorii prin nicio caracteristică distinctivă. În plus, nu este optimizat pentru diferite rezoluţii şi are o performanţă scăzută în momentul accesării de pe terminale mobile. Meniul  principal este realizat într-o manieră neprofesionistă, incluzând pagini puţin relevante precum Privacy Policy şi Terms & Conditions care ar fi trebuit să se regăsească în subsol ul paginii. În

ceea ce priveşte codul sursă al paginii, acesta cuprinde o serie mult prea lungă de cuvinte 65

cheie şi nu este optimizat, ceea ce afectează succesul site -ului în cadrul motoarelor de căutare. Un alt exemplu îl reprezintă discover-greece.gr. Conform logo-ului se consideră „The holidays experts”, dar nu există nici un fel de informaţie despre compania sau persoanele care deţin şi administrează pagina. Este construit asemănător unui director online specializat pe turism care deţine liste ale antr eprenorilor locali din diferite zone ale Greciei. Asemenea celui  prezentat anterior, este realizat pentru a prezenta pagina în mai multe limbi de circulaţie internaţională, dar această caracteristică nu este funcţională. O mare parte a primei pagini este ocupată de o hartă interactivă, ceea ce ar trebui să constituie un punct forte, dar faptul că nu

este complet funcţională o face să devină un neajuns. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul listei destinaţiilor prezentă în partea stângă a paginii. Print re cele mai mari puncte slabe ale website-ului se numără faptul că nu toate elementele se încarcă în mod corespunzător, astfel fiind necesare mai multe refresh-uri pentru o vizualizare completă. În plus, designul folosit

este neprofesionist, conţinând prea multe culori ţipătoare. O altă problemă reiese din aranjamentul componentelor, atât pe prima pagină, cât şi pe cele secundare, ce mai mare arie fiind acoperită de o hartă, nu de conţinut text. Următoarea pagină cu un nume de domeniu relevant este www.greece-online.info. Acesta este un director online de hoteluri şi servicii specializat pe Grecia. Din păcate, are mai multe puncte slabe decât favorabile, începând cu un design neatractiv, un banner de calitate

foarte slabă şi o serie de probleme de încărcare  a elementelor paginii. În plus, textul existent nu este aliniat, categoriile de căutare nu au niciun criteriu de aranjare, iar secţiunilor din meniu fie se repetă sub denumiri diferite, fie sunt complet goale. Alte două adrese cu denumiri corespunzătoare   sunt www.visitgreece.com şi www.discovergreece.com. Deşi aceste domenii nu mai sunt disponibile pentru a fi cumpărate,

ele nu găzduiesc pentru moment website -uri funcţionale. În cadrul lor se întâlnesc doar redirecţionări către ale pagini web. Astfel se  poate observa că turismul elen este foarte slab reprezentat în mediul online,

singurul site dedicat în întregime promovării destinaţiei fiind cel aparţinând organizaţiei naţionale pentru turism. Cea mai mare parte a vizibilităţii Greciei pe Internet se datorează marilor touroperatori ca îşi promovează mult mai intens ofertele turistice prin intermediul instrumentelor online.

66

Capitolul 4: PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA PROMOVĂRII ONLINE A DESTINAŢIEI TURISTICE GRECIA Deşi având o competitivitate sporită din punct de vedere al calităţii unităţilor şi serviciilor oferite, Grecia nu are, totuşi, un plan de promovare si marketing turistic foarte bine dezvoltat şi implementat. Întrucât este destul de dificil să depăşeşti competitori care investesc sume majore în promovare la nivel internaţional fără eforturi cel puţin similare, se observă

necesitatea unei sporiri a eforturilor şi adaptării metodelor de promovare la cele mai noi tehnici şi tendinţe existente în domeniu, dar şi la cerinţele consumatorilor produsu lui turistic elen.

4.1. Profilul consumatorului român de pachete turistice cu destinaţia Grecia Oferta de servicii turistice existentă la ora actuală pe piaţă poate fi definită printr -un grad ridicat de diversitate, tocmai de aceea, pentru a putea fi mai competitivă şi a avea

succes, o destinaţie trebuie să cunoască în detaliu comportamentul şi preferinţele turiştilor cărora se adresează. În acest scop, autorităţile în domeniu investesc sume importante în realizarea a numeroase cercetări de piaţă pentru a  putea exemplifica în cel mai veridic mod cu  putinţă complexitatea procesului de decizie şi motivaţiile consumatorilor diferitelor produse şi servicii. Cercetarea de marketing, cea mai utilă metodă de a eficientiza oferta furnizorilor de  bunuri şi servicii, se poate defini ca „mijloc prin care se definesc noile produse sau se redefinesc cele deja existente, în scopul adaptării acestora la cerinţele consumatorilor; o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de marketing.”23 Aceasta oferă suport specialiştilor în domeniu pe întreg parcursul desfăşurării şi

implementării planurilor de marketing. În realizarea acesteia se urmăresc o serie de etape  precum definirea problemei, conceperea proiectului de studiu, culegerea inf ormaţiilor, analiza

informaţiilor şi redactarea raportului final. Fazele de importanţă majoră sunt cea de culegere şi analiză a informaţiilor necesare. În decursul timpului au fost dezvoltate o serie de metode distincte de obţinere a datelor, utilizarea lor fiind determinată de specificul cercetării de marketing întreprinse. Printre

acestea se regăsesc metode de observare ce presupun o abordare pasivă a surselor de 23

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia  – „Marketing”, Editura ASE, Bucureşti 67

informaţie şi metode de anchetă ce implică direct purtătorii de informaţii. Cea mai populară metodă de anchetă o reprezintă chestionarul. Acesta presupune o abordare directă a  persoanelor implicate utilizând tehnici specifice care conduc la dezvăluirea datelor relevante. Concret, respondenţii sunt invitaţi să răspundă unui set de întrebări atent formulate şi structurate care definesc complexitatea problemei dezbătute. Scopul unor astfel de manifestări de marketing poate face referire la imaginea şi  poziţia pe piaţă a produselor şi serviciilor unui furnizor, segmentarea categoriilor de consumatori sau pot fi simulări ale comportamentului pentru un produs sau serviciu nou,

inovativ. Cunoaşterea răspunsului pieţei la modificări şi adresarea către segmente ţintă face ca riscul asumat de către furnizori să fie cât mai scăzut. În ceea ce priveşte destinaţiile turistice, acestea urmăresc atragerea a cât mai mulţi vizitatori, oferind astfel o varietate de servicii. Cu toate acestea, segmentarea clientelei pentru

o ţară precum Grecia este necesară pentru a se putea stabili natura motivaţiilor turiştilor ce  o vizitează, orientarea fluxurilor turistice, dar şi zonele cu potenţial ridicat de ar putea îmbogăţi sau înlocui oraşele şi staţiunile deja consacrate. Concret, chestionarul prezentat celor 50 de respondenţi a vizat atingerea celor mai importante aspecte cu privire la delimitarea clientelei turismului grecesc prin intermediul a 15

întrebări cu diferite variante de răspuns probabile. Acestea au făcut referire atât la standardele de viaţă, dar şi la obiceiurile de călătorie şi importanţa influenţei mediul ui online asupra opiniei personale, reliefându-se astfel structura formată din trei etape distincte.

Prima categorie de întrebări din cadrul chestionarului a avut o natură personală, dorindu-se identificarea categoriei de consumatori din care face parte r espondentul. Făcând

referire la criterii demografice, sociale şi economice, participanţii au fost împărţiţi în funcţie de vârstă, sex, venit şi nivel educaţional. Cea de-a doua etapă a chestionarului s -a axat în mod special pe obiceiurile de

călătorie şi motivaţiile alegerii Greciei ca destinaţie. Aceasta a dorit identificarea punctelor forte ale ţării, dar şi aspecte personale privind comportamentul turistic. Printre întrebările  prezente în această categorie s -au aflat cele cu privire la motivul alegerii Greciei pentru  petrecerea vacanţei, modalitatea de transport utilizată, categorie de confort a structurii de  primire turistice, durata sejurului, bugetul alocat, destinaţia de vacanţă şi intenţia de a reveni în Grecia.

Partea finală a setului de întrebări a fost formată din cele care vizau importanţa şi influenţa activităţii online asupra deciziei de cumpărare a respondenţilor. Aceştia au fost invitaţi să îşi exprime opinia cu privire la măsura în care Internetul i -a determinat să aleagă 68

Grecia ca destin aţie, încrederea faţă de sistemele de rezervări online, factorii de influenţă a

deciziei şi reprezentarea actuală a destinaţiei în mediul virtual. În urma colectării datelor s -a observat o diversitate a segmentelor clientelei ce aleg Grecia ca destinaţie de vacanţă din punct de vedere demografic, social şi economic. Cu  privire la motivaţiile turistice, acestea au fost preponderent omogene, majoritatea optând  pentru un turism de litoral, cu o durată a sejurului şi un buget mediu. De asemenea,  predomină aprecierile pozitive referitoare la prezenţa online a Greciei, dar se remarcă o reticenţă în ceea ce priveşte sistemele de rezervări online. O astfel de analiză a percepţiei destinaţiei în rândul categoriilor de consumatori este  benefică pentru a putea delim ita ariile majore de interes. Un prim aspect ar putea face referire la specializarea mai accentuată a agenţiilor de turism prin restrângerea segmentelor de consumatori vizate şi reliefarea destinaţiilor cu o cerere mai crescută. În plus, furnizorii de servicii ar putea adapta oferta în funcţie de aspectele ce aduc cel mai înalt grad de satisfacţie consumatorilor, sporind valoarea raportului calitate- preţ. Nu în ultimul rând, se observă

necesitatea consolidării brandului turistic şi prezenţei acestuia în med iul online printr-o campanie de promovare intensivă şi sporirea securităţii tranzacţiilor pe Internet pentru o creştere a fluxurilor financiare în acest mediu. I nterpr etare rezul tate chesti onar

Prima întrebare a vizat încadrarea

respondenţilor în cinci categorii diferite pe criteriul vârstei. Se poate observa o majoritate a

 persoanelor cu vârste între 19 şi 30 de ani ce

Categorii de vârstă 14%

2%

2%

19-30 ani

14%

31-45 ani

68%

aleg Grecia ca destinaţie de vacanţă, însumând 68% din totalul celor intervievaţi. Aceasta se

Sub 18 ani

46-60 ani Peste 60 ani

Grafic nr. 4.1. Categorii de vârstă

 poate datora gradului ridicat de accesibilitate pe care îl posedă destinaţia din perspectiva

consumatorilor români, dar şi posibilităţii de a petrece a unui concediu în afara graniţelor ţării cu un buget mediu. Categoriile persoanelor cu vârste cuprinse înt re 31 şi 45 de ani şi 46 şi 60 ani au înregistrat ponderi de 14 procente, cauzele putându-se referi la posibilitatea alegerii

altor destinaţii, neexistând constrângeri de buget majore, dar şi o reorientare a intereselor  personale. Grupurile ce au înregistr at ponderile cele mai scăzute, de doar 2 procente, au fost

cele ale persoanelor de sub 18 ani şi peste 60 ani. Această situaţie poate, de asemenea, fi atribuită limitărilor financiare, dar şi gradului mai redus de mobilitate a celor cu vârstă mai înaintată, aceştia considerând distanţa până la destinaţie un impediment major. 69

Cea de-a doua întrebare a

Segmentare pe sexe

chestionarului a vizat segmentarea

 persoanelor în funcţie de sex. Din totalul celor 50 de respondenţi s -a

24%

Masculin Feminin

înregistrat  persoanelor

76%

o

 preponderenţă de

sex

a

feminin

însumând 76 de procente, în ce

 bărbaţii au acumulat un total de 24%.

Grafic nr. 4.2. Segmentare pe sexe

Aceasta se poate datora preferinţelor  persoanelor de sex feminin de a se bucura de clasica vacanţă de litoral, dar şi de o afinitate mai accentuată a acestora faţă de moştenirea culturală a ţării. Un alt motiv ar putea fi pus pe

seama dezvoltării centrelor urbane greceşti care dau posibilitatea organizării unor sesiuni intense de cumpărături şi atrag prin intensitatea manifestărilor culturale frec vente. Întrebarea numărul trei a urmărit

Venitul lunar

încadrarea participanţilor în categorii 4%

distincte conform criteriului veniturilor

Sub 1.000 lei

lunare. Ponderea cea mai ridicată a fost

14%

înregistrată în rândul celor cu venituri 52%

din

1.001-2.500 lei 2.501-4.000 lei

cuprinse între 1.001 şi 2.500 lei, aceştia reprezentând

30%

52%

totalul

Peste 4.000 lei

respondenţilor. Astfel este evidenţiat gradul ridicat de accesibilitate pentru

Grafic nr. 4.3. Venitul lunar

 persoane cu un venit mediu, fapt ce a

favorizat dezvoltarea unui intens turism de masă. Persoanele cu un venit lunar de sub 1.000 lei au însumat 30% din răspunsuri, reliefând astfel competitivitatea destinaţiei şi în sectorul economic al industriei turismului. Categoriile celor cu venituri între 2.501 şi 4.000 lei şi peste 4.000 lei au înregistrat procentaje de 14%, respect iv 4%, situaţie datorată preferinţei mai

accentuate pentru pachete turistice individualizate în detrimentul celor clasice, dar şi unui grad mai ridicat de specificitate al serviciilor căutate.

70

Scopul celei de-a patra

întrebări

a

fost

Ultima instituţie de învăţământ absolvită

segmentarea

respondenţilor în funcţie de ultima

Studii medii fără

instituţie de învăţământ absolvită. Categoriile

dominante

au

4%

bacalaureat

8% 4%

Liceu cu bacalaureat Studii postliceale

fost

30%

absolvenţii de liceu cu bacalaureat şi

Universitate Master

42%

cei de universitate, cu procentaje de 30%,

42%.

respectiv

situaţie

reliefează

învăţământului

în

12%

Această importanţa

procesul

de

Studii postuniversitare

Grafic nr. 4.4. Ultima instituţie de învăţământ absolvită

decizie şi în modelarea comportamentului turistic. În ceea ce priveşte celelalte categorii, călătoria în Grecia poate fi considerată mai puţin atractivă datorită obişnuinţei de a călători în interiorul graniţelor ţării şi lipsei de informare pe de o parte, cât şi dorinţei de originalitate şi unei deschideri mai mari spre destinaţii mai exclusiviste, pe de alta parte. Întrebarea cu numărul cinci a fost cea care a deschis categoria celor care au vizat

motivaţiile şi obiceiurile de călătorie, având ca scop determinarea avantajelor destinaţiei din  perspectiva consumatorilor români. Acceptând multiple variante de răspuns, au fost înregistrate 147 de opinii din partea

Motivaţia de a călători în Grecia Nivelul preţurilor

2.0%

17.0%

Calitatea apei şi a plajelor

15.7%

6.1% 10.2%

Distanţa până la destinaţie

în topul motivaţiilor turiştilor de

Obiective turistice

alegere a Greciei ca destinaţie de

Ospitalitatea localnicilor

vacanţă, calitatea apei şi a plajelor a

23.1% Calitatea infrastructurii turistice Calitatea serviciilor

15.7%

celor 50 de participanţi. Conducând

Altele

înregistrat o pondere de peste 23%

confirmând destinaţiei,

10.2%

astfel dar

potenţialul şi

utilitatea

eforturilor autorităţilor elene cu Grafic nr. 4.5. Motivaţia de a călători în Grecia

 privire la amenajarea, întreţinerea şi

certificarea zonei de coastă. Urmată de calitatea serviciilor, cu 17 procente, aceasta arată că un aspect important al experienţei turistice greceşti îl reprezintă oferirea celui mai înalt grad de satisfacţie turiştilor. Cu puţin sub 16% se situează nivelul preţurilor şi obiectivele turistice, astfel fiind adus în prim plan faptul că turismul elen a avut foarte mult de câştigat oferind acces la vasta lor moştenire culturală unor largi categorii de turişti. Următoarele aspecte menţionate de respondenţi au făcut referire la distanţa până la destinaţie şi la ospitalitatea localnicilor. În vreme ce primul aspect nu poate intra în topul motivaţiilor altor naţiuni, cel 71

de-al doilea relevă faptul că turismul a devenit o tradiţie pentru societatea elenă. Printre

ultimele menţionate s-au aflat calitatea infrastructurii turistice şi motive de natură personală cum ar fi rudele stabilite pe teritoriul Greciei sau decizia grupului de călătorie. Cea de-a şasea întrebare a vizat

împărţirea categorii

respondenţilor conform

în

modalităţii

patru

Modalităţi de transport

de

Autoturism propriu

transport alese. Cu un procentaj de 46%, sejururile cu autocarul s- au detaşat faţă de

celelalte,

accentuând

26%

28%

0%

astfel

 preponderenţa unui turism de masă, cu

Autocar Tren

46%

Avion

 buget redus. Un alt avantaj din acest

 punct de vedere îl reprezintă distanţa

Grafic nr. 4.6. Modalităţi de transport

redusă între reşedinţă şi destinaţie. Tot datorită acesteia, următoarea categorie predominantă este aceea a persoanelor care au ales autoturismul propriu ca mod de transport, sporindu-se

astfel gradul de independenţă şi de mobilitate la destinaţie. La o diferenţă de doar două  procente, se află persoanele care au ales avionul. Deşi distanţa permite deplasarea pe cale rutieră fără probleme, avantajele transportului aerian nu pot fi ignorate, confortul mai sporit şi durata mult diminuată fiind considerentele principale ale alegerii acestui mod de deplasare. Trenul nu a fost ales de nicio persoană intervievată reliefând astfel faptul că dezvoltarea intensă a celorlalte tipuri de transport a dus la un declin accentuat al sectorului feroviar. Întrebarea numărul şapte s -a axat

Structuri de cazare

 pe segmentarea respondenţilor în funcţie

10% 2%

de tipul structurii de primire turistică

Economic

ales. Şi de această dată predomină cele 3 Stele

36%

52%

de categorie medie cu 52 de procente din

4 Stele

total, argument al turismului de masă.

5 Stele

Urmate de hotelurile de 4 stele cu 36%

şi cele de 5 stele cu 10%, se observă

Grafic nr. 4.7. Structuri de cazare

totuşi tendinţa de a dori un confort sporit, diferenţa dintre acestea două fiind dată de tarifele  practicate, mai mult decât de varietatea sau calitatea serviciilor. La polul opus se află unităţile din categoria economic ale căror caracteristici sunt inferioare celor din alte destinaţii de vacanţă.

72

Cea de-a opta întrebare a făcut referire la durata sejurului petrecut în

Durata sejurului

Grecia. Se observă preponderenţa

0%

sejururilor de 6-10 zile ce deţin 66%

8%

din total, acestea intrând în categoria  pachetelor

turistice

cu

3-5 zile

26% 6-10 zile

autocarul

 preferate de turismul de masă. La o

11-14 zile

66%

diferenţă semnificativă se află cele de

Peste 14 zile

3-5 zile ce însumează 26%, dezvoltarea acestora putându-se datora vacanţelor de

Grafic nr. 4.8. Durata sejurului

tip city break ce au cunoscut o mare  popularitate în ultimii ani la nivel global. Vacanţele cu o durată mai extinsă au însumat doar 8

 procente datorită lipsei de timp liber, dar şi segmentării acestuia pe parcursul întregului an. Întrebarea cu numărul nouă a avut în vedere formarea a trei categorii de persoane depinzând de bugetul alocat vacanţei. Deşi conform răspunsurilor anterioare s -a remarcat  preferinţa pentru sejururi de nivel mediu, bugetul alocat acestora se încadrează într e 5011.000 €/persoană. Se poate afirma că majoritatea respondenţilor au alocat sume mai mari  bunurilor şi serviciilor conexe

Bugetul alocat

considerând că acestea le -ar putea Sub 500

10%

aduce un grad mai sporit de

 €/persoană

satisfacţie. Cu toate acestea, 42%

501-1.000

dintre persoanele participante au

42%

 €/persoană

48% Peste 1.000

 €/persoană

afirmat că bugetul lor s -a aflat sunt 500  €/persoană, încă o

dovadă a înfloririi Greciei ca destinaţie pentru masele de turişti.

Grafic nr. 4.9. Bugetul alocat

Doar 10% din respondenţi au alocat

 peste 1.000 €/persoană sejurului, aceştia fiind cei pentru care confortul şi exclusivismul deţin

o importanţă mai accentuată în ceea ce priveşte alegerea vacanţei.

73

Scopul celei de-a zecea

întrebări

a

fost

stabilirea

Destinaţii

Santorini

 principalelor puncte de atracţie ale 11.3%

turismului elen din perspectiva

Corfu

consumatorilor români. A fost

 posibilă variante

alegerea dintre

cumulându-se

mai cele

astfel

Paralia Katerini

13.3%

multor

17.3%

8.1%

propuse, 98

Creta

18.4%

Atena Salonic

19.4%

de

Altele

12.2%

răspunsuri. Principala zonă de atracţie, cu 19,4%, o reprezintă

Grafic nr. 4.10. Destinaţii

Paralia Katerini, aflată în mod frecvent în ofertele agenţiilor de turism la tarife foarte accesibile. Deşi diferit ca standarde, locul al doilea este ocupat de Santorini, preferat de cei cu un buget mai ridicat şi care urmăresc un grad mai înalt al autenticităţii experienţei turistice greceşti. Acesta este urmat de insula Corfu, cu 17,3 procente, destinaţie foarte populară în rândul tinerilor având una dintre cele mai intense vieţi de noapte de pe întreg teritoriul ţării. Zonele urbane precum Atena sau Salonic cunosc o popularitate mai scăzută faţă de staţiunile de vacanţă, fiind prezente în oferta agenţiile ca excursii adiţionale sejurului propriu -zis. Intenţia de a reveni în Grecia a

Intenţia de a reveni în Grecia Nu

16%

înregistrată

cu

ajutorul

întrebării cu numărul unsprezece. Cu Da

4%

fost

Poate

o majoritate covârşitoare, 80% dintre  persoanele participante la chestionar

au afirmat că doresc să revină pe teritoriul elen. Aceasta este o dovadă

80%

a competitivităţii destinaţiei ale cărei Grafic nr. 4.11. Intenţia de a reveni în Grecia

servicii,

avantaje

naturale,

ospitalitate şi calitate a prestării

conduc la loializarea clientelei. Cei care nu exclud p osibilitatea revenirii însumează 16

 procente. Din această categorie fac parte persoane care au rămas cu o impresie plăcută asupra ţării, dar care caută diversitate. Cu doar 4 procente, persoanele care au respins ideea unei noi vizite în Grecia pot fi cele care au avut parte de neplăceri pe parcursul sejurului sau cei care

doresc ca experienţa turistică să fie una complet diferită de fiecare dată. 74

Întrebarea

numărul

doisprezece face legătura între

Influenţa Internetului

Grecia ca şi destinaţie turistică şi

6%

influenţa exercitată de mediul

Deloc

10%

online asupra popularităţii sale.

16%

38% dintre participanţi afirmă că

Puţin Moderat

30%

Mult

au fost influenţaţi de informaţiile

38%

din spaţiul virtual în procesul de

Foarte mult

decizie, deşi aceasta nu a fost una Grafic nr. 4.12. Influenţa Internetului

hotărâtoare, fiind urmaţi de 40%

care susţin că Internetul a ajutat mult sau foarte mult. La cealaltă extremă se află 22% dintre respondenţi ce nu au considerat activitatea online ca fiind parte importantă a alegerii destinaţiei. Această situaţie accentuează necesitatea promovării şi menţinerea actualităţii informaţiilor din spaţiul virtual întrucât un număr din ce în ce mai mare de persoane sunt influenţate de ceea ce întâlnesc în căutările pe Internet. Cea de-a treisprezecea întrebare a făcut referire la modul de achiziţionare a vacanţei.

Agenţiile de turism specializate încă deţin monopolul din acest punct de vedere, însumând 72 de procente din totalul răspunsurilor celor 50 de respondenţi, în vreme ce doar 28% dintre aceştia au apelat la o rezervare online Modalitatea de achiziţie a vacanţei

 pe cont propriu. Întrucât România se

află la începuturile comerţului online 28%

72%

Rezervare online pe cont propriu

 Agenţie specializată

se remarcă un înalt grad de reticenţă cu privire la sistemele de achiziţie ale  pachetelor de vacanţă pe cont propriu, dar acest domeniu va cunoaş te o

Grafic nr. 4.13. Modalitatea de achiziţie a vacanţei

înflorire accentuată dacă se iau în considerare tendinţele actuale la nivel

global. Aşa cum se poate observa, pentru majoritatea turiştilor români în momentul de faţă, contactul cu specialişti din cadrul agenţiilor de turism oferă un grad mai ridicat de si guranţă.

75

Scopul numărul

întrebării

paisprezece

a

cu fost

Factori de influenţă a deciziei

segmentarea celor intervievaţi în funcţie de factorii de influenţă ai alegerii destinaţiei de vacanţă.

Familie şi prieteni

18.2%

Aceştia au putut alege multiple

Reţele de socializare Website-uri de recenzii

16.7%

0%

53%

mondene

variante dintre cele propuse

 precum

familia

şi

prietenii,

Personalităţi Nu sunt influenţat de aceşti factori

12.1%

reţelele de socializare, website urile de recenzii, personalităţi

Grafic nr. 4.14. Factori de influenţă a deciziei

mondene sau lipsa influenţei acestora. Din totalul de 66 de răspunsuri, 53% au considerat familia şi prietenii ca fiind principala sursă de opinii asupra destinaţiei vizate. Cu peste 30 de  procente, mediul online, concretizat în reţele de socializare şi paginilor web cu recenzii, a fost cel de-al doilea factor de influenţă ales, în vreme ce nimeni nu a ales varianta „Personalităţi mondene”, iar 16,7% susţin că deciziile au fost luate în mod independent. Concluzionând se

 poate spune că în alegerea destinaţiei de vacanţă primează opiniile persoanelor apropiate, cu gusturi similare, deşi nici impresiile exprimate online de cei care au experimentat o anumită destinaţie nu sunt complet ignorate. Finalul chestionarului a făcut referire la aprecierile respondenţilor cu privire la reprezentarea actuală a Greciei în mediul online. 58% dintre participanţi au afirmat că  prezenţa destinaţiei în spaţiul virtual este una bună, iar 26 de procente ca fiind acceptabilă. Reprezentarea Greciei în spaţiul virtual 2%

4%

10% 26%

Aceasta reprezintă un punct de  plecare pozitiv, dar pentru care

Foarte slabă

este loc de îmbunătăţiri. Întrucât

Slabă

activitatea

 Acceptabilă

continuă dezvoltare, o campanie

Bună

mai extinsă de promovare în acest

Foarte bună

mediu nu poate decât să aducă

58%

online

 beneficii destinaţiei. Grafic nr. 4.15. Reprezentarea Greciei în spaţiul virtual

76

este

într-o

4.2 Prezentarea website-ului propus Marketingul turistic online este o activitate recent intrată în atenţia specialiştilor, care se bucură de o importanţă din ce în ce mai accentuată. Beneficiile unei campanii de  promovare în mediul virtual devin recunoscute la scară largă şi o mare parte a autorităţilor naţionale din domeniul turistic îşi îndreaptă eforturile spre acestea. Eficienţ a acestora depinde de capacitatea de adaptare la schimbările apărute, dar şi de ingeniozitatea creatorilor şi abilitatea de a individualiza produsul turistic naţional faţă de concurenţă. Website-ul propus are ca scop creşterea vizibilităţii Greciei ca şi destinaţie turistică în

mediul online. Se doreşte ca, alături de pagina oficială a Greek Tourism Organisation,  propunerea actuală să confere un plus de popularitate destinaţiei turistice. Proiectul se  bazează pe promovarea pe Internet a ţării în ansamblul său, punând la dispoziţia utilizatorilor două arii distincte de navigare pentru o experienţă cât mai completă. Accesarea site-ului se va realiza prin intermediul unui landing page ce va avea ca scop

delimitarea celor două secţiuni principale ale proiectul ui. Imaginea unui apus de soare în apele mării îi va întâmpina pe vizitatori. Partea superioară va reprezenta accesul spre secţiunea informativă a paginii web, în vreme ce partea inferioară va face trecerea spre aria de recenzii şi impresii de călătorie al e persoanelor care s- au bucurat anterior de experienţa turistică elenă. Pagina de informare va avea un design minimalist, punându-se un accent deosebit pe

accesibilitate. Va cuprinde patru secţiuni:  Home, Heritage, Destinations şi  Activities. Prima dintr e cele menţionate va cuprinde informaţii şi imagini reprezentative pentru destinaţie.

Printre acestea se vor număra articole de specialitate pe teme turistice, preluări din presa internaţională, referiri la diferitele premii şi topuri în care destinaţia este prezentă. În plus, nu va lipsi un calendar de evenimente care să cuprindă cele mai importante manifestări artistice sau culturale ce urmează să aibă loc pe teritoriul elen. Nu în ultimul rând, tot pe această primă  pagină se vor regăsi informaţii utile cu privire la organizarea sejurului în Grecia: moduri de transport, documente necesare, cazare, prognoza meteo, etc. Secţiunea Heritage îi va ajuta pe utilizatori să pătrundă mai în profunzime experienţa turistică grecească. Astfel se vor  prezenta elemente de geografie generală a destinaţiei, o scurtă trecere în revistă a istoriei

elene, cât şi informaţii cu privire la cultura şi civilizaţia Greciei (religie, obiceiuri, tradiţii). Pagina Destinations va cuprinde o hartă interactivă a ţării, iar prin accesare a diferitelor regiuni va conduce utilizatorii spre articole de prezentare ale fiecăreia. În p lus, sub aceasta va exista o secţiune ce va cuprinde descrierea celor mai populare cinci regiuni confom vizitelor 77

înregistrate. Secţiunea Activities cuprinde recomandări cu privire la cele mai bune oferte  pentru practicarea sporturilor, atât acvatice, cât şi pe uscat, tururi tematice (drumul vinului, drumul măslinelor, circuite culturale), centre spa şi wellness şi cele mai populare centre comerciale şi puncte de atracţie ale vieţii de noapte. Cea de-a doua parte a proiectului cuprinde pagina de recenzii şi impresii de călătorie.

Aceasta va păstra design -ul simplist pentru uşurinţă în navigare, cuprinzând cinci secţiuni  principale:  Accommodation, Food & Beverage, Transport, Leisure şi  Forum. Conţinutul acesteia va fi realizat de utilizatori, oferindu- le posibilitatea de a acorda note, încărca

fotografii, publica articole şi participa la discuţiile din cadrul forumului. Prima pagină a acestei secţiuni va cuprinde o parte a celor mai recente articole şi recenzii publicate, indiferent de categoria din care fac parte, urmată de top cinci ale celor mai apreciate unităţi din fiecare categorie. Secţiunile Accommodation, Food & Beverage, Transport şi Leisure vor fi construite în mod similar, oferind utilizatorilor posibilitatea de a evalua calitatea serviciilor

oferite de diferitele unităţi, adăugarea de comentarii cu privire la aspectele pozitive sau negative ale experienţelor proprii, încărcarea de poze personale, cât şi îmbunătăţirea bazei de date cu locaţii noi. Secţiunea Forum se va adresa în totalitate vizitatorilor, punând la dispoziţia acestora spaţiul necesar schimburilor de opinii cu privire la diferite aspecte ale experienţei turistice elene, fiind şi un prilej pentru cei ce îşi plănuiesc prima vacanţă în Grecia de a afla cele mai populare puncte de atracţie. La crearea proiectului au fost utilizate mai multe limbaje de programare precum Html,

Php, MySQL şi JavaScript.  Html   sau Hyper Text Markup Language este un limbaj care indică modul în care va apărea o pagină web. Documentele prin intermediul cărora se crează o pagină Html sunt de tip text şi conţin diferite „tag -uri” sau coduri pe care browserul de Internet le interpretează pentru a afişa pagina web. Extensia fişierelor de acest tip trebuie să fie htm sau html.  Php-ul este un limbaj de programare, mai complex decât Html-ul, care

 permite programatorilor să genereze pagini dinamice într -un timp scurt. Printre cele mai  populare caracteristici ale Php-ului se numără reducerea timpului de realizare al unor website-uri complexe, adaptarea experienţei utilizatorilor în funcţie de obiceiurile de

comportament în mediul virtual, posibilitatea creării de numeroase instrumente online şi dezvoltarea magazinelor virtuale.  MySQL reprezintă un program de realizare a bazelor de

date online. Cu o arie largă de acoperire, programul permite interacţiunea dinamică a utilizatorilor cu baza de date a paginii web, căutări specializate şi o vizual izare individualizată a rezultatelor necesare.  JavaScript  este un limbaj de programare interpretativ  bazat pe obiecte care cunoaşte o aplicativitate extinsă. Este folosit pentru a introduce 78

elemente multimedia întrucât permite editarea acestora, pentru a crea pagini web dinamice,

individualizate pentru fiecare utilizator şi pentru a interacţiona cu vizitatorii prin procesarea informaţiilor primite de la aceştia. Cerinţe tehnice website

Platforma online va fi realizată conform principiului KISS (Keep It Straight Simple)

cu următoarele cerinţe tehnice minimale:   platformă full CMS,  search engine cu filtre,  sistem de prevenire şi combatere a riscurilor de securitate;  furnizare de rapoarte lunare sau la cererea A utorităţii Contractante Google Analytics

sau similar, precum şi privind numărul de accesări, numărul de utilizatori unici în funcţie de nivelul de acces. Performanță:  Timpul mediu de încărcare a unei pagini: max. 5 sec. în funcţie de tipul de conexiune

la internet de care dispune vizitatorul;   Număr mediu de utilizatori concurenţi:1000;   Număr minim de cereri/minut: 1000;  Disponibilitate 99.9% (sau 24/7 exclusiv perioadele de mentenanţă);  Capacitatea de a răspunde într -un timp rezonabil unui număr de cel puţin 5.000 de

vizitatori unici pe lună pentru pagina de internet ;  Capacitatea de a suporta cel puţin 20 de utilizatori interni cu diverse roluri inclusiv de

administrare;  Capacitatea de a suporta perioade lungi de trafic intens;

Platforma online va fi co nfigurată astfel încât să ofere protecţie pentru următoarele

vulnerabilităţi:  Cross-site scripting (XSS) și reflected (RXSS)  Information leakage  Content spoofing  Predictable resource location  SQL injection  Insufficient authentication 79

 Insufficient authorization  Abuse of functionality  Directory indexing  HTTP response splitting  Alte vulnerabilităţi cunoscute ale programelor utilizate în dezvoltarea platformei.

Site-ul web este realizat asigurând existenţa a 3 nivele de acces:   Administrator  este nivelul de acces la ,,interfaţa administrator”  cu drepturi absolute

asupra interfeţei administrator şi a datelor bazei de date. Acest nivel de acces dispune de toate drepturile funcţionale: gestiune structură site, gestiune comentarii, gestiune conţinut, gestiune pagină principală, gestiune utilizatori, reorganizarea informaţiei, vizualizare informaţie statistică, etc.  User  este un nivel de acces cu drepturi limitate la postare şi editare de articole.

Administratorul va putea oferi fiecărui User nou d efinit, dreptul de a posta articole doar în categorii predefinite ale site-ului, selectabile de către Administrator.  Utilizator Internet  – reprezintă cel mai limitat nivel de acces care poate accesa doar

interfaţa publică a site-ului, naviga, descărca docu mente publice, trimite comentarii sub formă de mesaje e-mail. Autentificarea utilizatorilor se va face prin introducerea datelor înregistrate în

câmpurile „cont” şi „parolă”, drepturile utilizatorilor fiind alocate în conformitate cu nivelurile de acces. V a fi inclusă o secţiune pentru înregistrare utilizatori noi şi respectiv tip

„am uitat parola”. Platforma online conţine module care înregistrează în mod automat oricare accesare a conţinutului site-ului din afară. Acest lucru va fi folosit atât pentru viz ualizarea statisticii  popularităţii site-ului în ansamblu şi a rating-ului şi popularităţii fiecărei pagini în parte, cât și  pentru a reprezenta un instrument de monitorizare şi vizualizare a totalităţii utilizatorilor şi timpului când au accesat diferite compartimente ale site-ului, lucru binevenit pentru auditul

securităţii site-ului. De asemenea, se va înregistra un log cu întreaga activitate a operatorilor  –  Session management, Login history. Platforma online suport ă comunicaţii software prin  protocol criptat; parolele introduse în scopul realizării login -ului administratorilor vor fi criptate MD5. Conţinutul va fi optimizat pentru utilizarea browser -elor: Internet Explorer, Firefox, Opera, Chrome, Safari.

80

Ceri nt e Server  :

 PHP –  5.3 +  MySQL –  5.0.4 +  Apache (cu mod_mysql, mod_xml, si mod_zlib)  –  2.x +  Memorie: Min 1 GB  Procesor (nuclee) –  1  Spatiu de stocare minim: 50 GB

Pentru ca actualul proiect să atingă maximul de eficienţă în ceea ce priveşte  promovarea în mediul online, se vor utiliza tehnici s pecifice precum SEO şi servicii precum

Google AdWords şi Google AdSense. Search Engine Optimization (SEO) reprezintă optimizarea unui site pentru listarea în zona cu rezultate organice (anunţuri neplătite) ale motoarelor de căutare. Aceasta se realizează p rin intermediul unei serii de tehnici precum crearea unui titlu de pagină unic, îmbunătăţirea structurii adreselor URL, simplificarea navigării pe site, creşterea calităţii conţinutului şi optimizarea imaginilor. O altă variantă ce  poate fi folosită pentru promovarea în cadrul motoarelor de căutare este SEM ( Search Engine  Marketing ).

Acesta este marketingul online prin link-uri sponsorizate pe motoarele de

căutare. Cea mai frecventă practică este PPC ( Pay Per Click ), formă de promovare virtuală în care se plăteşte o anumită sumă de fiecare dată când o persoană dă click pe un anunţ. Cel mai

 popular serviciu de acest tip îl reprezintă Google AdWords . Motivele preferinţei accentuate  pentru acest serviciu derivă din sfera beneficiilor pe care AdWords le conferă paginii web: este un sistem simplu şi uşor de folosit, oferă multe opţiuni de targetare, deţine diferite tipuri de formate, produsul este preze ntat în faţa unei audienţe largi, are un grad sporit de

flexibilitate, afişarea anunţurilor realizându -se aproape imediat după activarea serviciului, oferă un control ridicat asupra campaniei de promovare, bugetul acestia putând fi modificat oricând. Un alt serviciul de promovare oferit de Google este  AdSense. Prin intermediul

acestuia proprietarii de site îşi înscriu paginile web într -o bază de date pentru a se putea afişa anunţuri pe ele, aceştia fiind plătiţi pentru fiecare click. Toate aceste tehnici şi  instrumente au ca scop creşterea vizibilităţii website -ului în cadrul motoarelor de căutare şi asigură un loc  printre primele rezultate generate de acestea.

Astfel, acest proiect doreşte să ofere sprijin celui iniţiat de autorităţile elene şi să îmbine elemente pozitive întâlnite în conţinutul altor pagini într -un singur website complet,

interactiv şi specilizat pe prezentarea experienţei turistice greceşti. Primul avantaj face 81

referire la promovarea destinaţiei turistice în sine, nu a diferiţilor antrep renori locali. Din acest punct de vedere se va putea individualiza faţă de paginile existente. Pe de altă parte, va oferi utilizatorilor informaţii foarte complete, punând la dispoziţia acestora atât date oficiale, cât şi impresii de călătorie. Din aceasta derivă gradul sporit de dinamism şi interactivitate al  paginii ceea ce o diferenţiază de pagina oficială a Greek Tourism Organisation. În plus, în conceperea proiectului, un interes sporit se va acorda facilităţii în utilizare. Aceasta va  permite o navigare uşoară prin conţinutul site -ului pentru toţi vizitatorii, indiferent de nivelul

de experienţă şi cunoştinţe în domeniul tehnologiei informaţiei. Un alt aspect pozitiv al  proiectului îl reprezintă actualitatea datelor utilizate. Pentru a menţine interesul publicului  pentru pagină, conţinutul acesteia va fi revăzut şi îmbunătăţit constant pentru a răspunde cerinţelor vizitatorilor.

82

Concluzii Grecia este una dintre cele mai importante destinaţii turistice ale Europei, fapt confirmat de capacitatea sa de a se păstra în topul preferinţelor consumatorilor internaţionali

în ciuda situaţiei economice precare. Deşi ultimii ani au fost destul de nefaşti pentru destinaţie, a reuşit să îşi menţină serviciile turistice furnizate la cel mai înalt nivel, reliefând use astfel importanţa majoră acordată de autorităţi acestui sector economic. Versatilitatea sa din punct de vedere al industriei turismului şi călătoriilor a făcut ca impactul economic al acestei arii de activitate să fie totuşi unul major şi în ultimii ani. Chiar dacă inferior perioadei anterioare crizei financiare mondiale, dependenţa destinaţiei de veniturile turistice este încă foarte importantă. Competitivitatea pieţei în această perioadă a crescut simţitor, ceea ce a făcut ca destinaţii similare să acapareze fluxuri din ce în ce mai numeroase de turişti. Principala cauză a acestei situaţii fiind sumele majore investite în promovare şi popularizarea imaginii destinaţiilor. Tocmai de aceea, diferenţierea între destinaţii a trecut din sfera serviciilor  oferite în cea a ariei de acoperire a campaniilor de promovare la nivel internaţional. Internetul oferă în acest sens o soluţie simplă şi eficientă pentru creşterea popularităţii  brandului turistic naţional şi individualizarea produsului turistic. În ceea ce priveşte statul elen, eforturile autorităţii naţionale pentru turism sunt însă insuficiente, observându -se necesitatea unei abordări mai agresive şi mai extinse a diferitelor medii de promovare. Proiectul propus anterior are ca scop susţinerea eforturilor Greek Tourism Organisation şi  promovarea mai intensă a destinaţiei prin crearea unui spaţiu interactiv de prezentare şi  publicitate pentru Grecia.

Concluzionând, potenţialul turistic sporit al Greciei face din ea un candidat important la locurilor fr untaşe ale topurilor europene şi mondiale, promovarea sa putând fi cheia

succesului acestui sector economic şi al bunăstării afacerilor locale în domeniu.

83

Bibliografie 1. Briggs Susan, Successful Web Marketing for the Tourism and Leisure Sectors,  Editura Kogan Page Business Books, Massachusetts, 2001 2. Buhalis Dimitrios,  E-Tourism: Information Technology for Strategic Tourism  Management, Editura Prentice Hall, Harlow 2003

3. Bulborea Ion,  Microeconomie şi macroeconomie, Editura Pro Universitaria, Ediţia a

Va, Bucureşti, 2010 4. Collins Charles, Google AdSense Basics, Editura Free Rein Media, LLC, 2013 5. Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Universitară, Ediţia a Va, Bucureşti, 2008 6. Gordon Sharon, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2004 7. Kotler Philip,  Marketing for Hospitality & Tourism, Editura Prentice Hall, Ediţia a Va, 2009 8. Ledford Jerri, Google AdSense for Dummies, Editura For Dummies, 2008 9. McCabe Scott,  Marketing Communications in Tourism and Hospitality, Editura Routledge, Nottingham, 2008 10. Zaharia Marian,  Economia serviciilor, Editura Universitară, Ediţia a IIa, Bucureşti, 2005 11. Zaharia Marian,  Economia serviciilor. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Universitară,

Ediţia a IIa, Bucureşti, 2005 12. Zirra Daniela,  Microeconomie şi Macroeconomie. Aplicaţii, Editura Universitară,

Bucureşti, 2009 13. Conrady Roland, Martin Buck, Trends and Issues in Global Tourism 2011, Editura Springer, 2011 14. DuBois Jill, Skoura Xenia, Gatsaniti Olga, Greece, Editura Marshall Cavendish Corporation, 2003 15. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel,  Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008

16. Firoiu Daniela, Dodu Patricia, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz în indust ria turismului şi a călătoriilor, Editura Pr o Universitaria, Bucureşti, 2006

17. Goeldner R. Charles, Ritchie JR Brent, Tourism: Principles, Practices, Philosophies,

Editura John Wiley & Sons, Ediţia a XIIa, 2011 84

18. Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia,  Marketing, Editura ASE, Bucureşti, 2002 19. Mills E. Juline, Law Rob,  Handbook of Consumer Behavior, Tourism, and the  Internet, Editura Routledge, 2005

20. Prideaux Bruce, Moscardo Gianna, Laws Eric,  Managing Tourism and Hospitality Services: Theory and International Applications,

Editura CAB International, 2006

21. Secăreanu Constantin, Gruiescu Mihaela, Andrei Ruxandra, Statistică. Sinteze, teste şi aplicaţii , Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2010

22. Sion Beatrice, Mihălcescu Cezar, Titrade Cristina,  E-tourism - Tehnologia informaţiei în firmele de turism, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009

23. Smedescu Ion, Raţiu Monica Paula, Negricea Costel Iliuţă,  Bazele Maketingului,

Editura Universitară, 24. Enciclopedia Britannica 25. Engage Academy  –  Google AdWords Fundamentals Course –  Kondiment 26. Hellenistic Statistical Authority - Survey on the Use of Information and Communication Technologies by Households : 2012

27. UNWTO Tourism Factbook 28. UNWTO Tourism highlights 2009-2011 29. www.wttc.org 30. www.visitgreece.gr 31. www.onlinegreece.gr 32. www.greece-online.info 33. www.discover-greece.gr 34. www.visitgreece.com 35. www.discovergreece.com 36. http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/2006/71383.htm 37. http://en.wikipedia.org/wiki/Greece 38. http://www.holidayreview.ro/Articol-stire-Insule-Grecia-Arhipelaguri-importante-sidestinatii-populare-Grecia 39. http://www.greeka.com/blue-flag-beaches.htm 40. http://www.greeka.com/greece-beaches.htm 41. http://www.fivestaralliance.com/luxury-hotels/81/europe/Greece 42. http://www.despre-turism.ro/grecia-o-retea-hidrografica-ideala-pentru-sporturile-deapa/ 85

43. http://www.apropo.ro/apropouri/turismul-religios-intre-relaxare-si-credinta-8331242 44. http://en.wikipedia.org/wiki/Meteora 45. http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Greece 46. http://www.emarketer.com/Webinar/Digital-Advertising-Trends-2013/4000064 47. http://www.infinitee.com/brand-building-strategies-blog/bid/62829/5-Advertisingand-Marketing-Trends-for-2013 48. http://www.ukessays.com/essays/tourism/tourism-industry-of-greece.php 49. http://www.docstoc.com/docs/20145458/SWOT-Analysis-of-Tourism-supply 50. http://www.slideshare.net/shailesh66/ppt-presentation-of-swot-analysis-of-greeceitaly 51. http://gunkelweb.com/coms647/articles/html_basics.pdf 52. http://www.risingheights.com/document/php_tizag_tutorial.pdf 53. http://downloads.mysql.com/docs/mysql-tutorial-excerpt-5.1-en.pdf 54. http://www.ohio.edu/technology/training/upload/java-script-reference-guide.pdf 55. http://static.googleusercontent.com/external_content/untrusted_dlcp/www.google.ro/e n/ro/intl/ro/webmasters/docs/search-engine-optimization-starter-guide-ro.pdf

86

Anexe Anexa nr. 1 Harta fizică a Greciei

Anexa nr. 2  Principalele arhipelaguri ale Greciei

87

Anexa nr. 3 Date preluate de pe The World Bank Databank

Anexa nr. 4  Complexul Monahal Meteora

88

89

Anexa nr. 5 Muntele Athos

Anexa nr. 6 Atena

90

Anexa nr. 7 Acropole

Anexa nr. 8  Ruinele Akrotiri din Santorini

91

Anexa nr. 9  Teatrul din Epidaur

Anexa nr. 10 Palatul Marilor Maeştri din Rhodos

92

Anexa nr. 11  Ruinele din Delphi

Anexa nr. 12 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2009

93

Anexa nr. 13 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2010

Anexa nr. 14 Date preluate din UNWTO Tourism Highlights 2011

94

Anexa nr. 15  Date preluate din UNWTO Tourism Factbook

95

Anexa nr. 16  Date preluare de pe www.wttc.org

96

Anexa nr. 17  Prezentarea website-ului www.visitgreece.gr

97

Anexa nr. 18  Prezentarea website-ului www.onlinegreece.gr

98

Anexa nr. 19  Prezentarea website-ului www.discover-greece.gr

99

Anexa nr. 20  Prezentarea website-ului www.greece-online.info

100

Anexa nr. 21  Prezentarea website-ului www.visitgreece.com

Anexa nr. 22 Prezentarea website-ului www.discovergreece.com

101

Anexa nr. 23 Model de chestionar Chestionar Rolul chestionarului de față este de a identifica profilul consumatorului român de  pachete de vacanță cu destinația Grecia. Pentru ca rezultatele studiului să fie cât mai elocvente, este necesar să răspundeți la toate întrebările.

1. În ce categorie de vârstă vă încadraţi? Sub 18 ani 19-30 ani 31-45 ani 46-60 ani Peste 60 ani 2. Sexul: Masculin Feminin

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul: Sub 1.000 lei 1.001-2.500 lei 2.501-4.000 lei Peste 4.000 lei

4. Care este ultima unitate de învăţământ absolvită? Studii medii fără bacalaureat Liceu cu bacalaureat Studii postliceale Universitate Master Studii post-universitare 5. Ce v-a determinat să alegeţi Grecia ca destinaţie turistică? Puteţi s electa mai multe variante.

 Nivelul preţurilor  Calitatea apei şi a plajelor  Distanţa până la destinaţie Obiective turistice Ospitalitatea localnicilor 102

Calitatea infrastructurii turistice Calitatea serviciilor Alte motive (precizaţi)…………………………………………………… 6. Care a fost modalitatea de transport pe care aţi ales -o până la destinaţie? Autoturism propriu Autocar Tren Avion

7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care aţi optat? Economic 3 stele 4 stele 5 stele

dumneavoastră în Grecia? 8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră 3-5 zile 6-10 zile 11-14 zile Peste 14 zile

9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia? Sub 500 €/persoană 501-1.000 €/persoană Peste 1.000 €/persoană 10. Care este destinaţia de vacanţă preferată de dumneavoastră din următoarele (puteţi selecta mai multe variante): Santorini Corfu Creta Paralia Katerini Atena Salonic Altele (precizaţi)………………………………………………………….

11. Intenţionaţi să reveniţi în Grecia? Da  Nu Poate

103

12. În ce măsură a influenţat Internetul alegerea Greciei ca destinaţie de vacanţă? Deloc Puţin Moderat Mult Foarte mult

13. La achiziţionarea vacanţei aţi apelat la: Rezervarea online pe cont propriu O agenţie de turism specializată

14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinaţiei de vacanţă   este influenţată de: Familie şi prieteni Reţelele de socializare (Facebook, Twitter, Google +, etc.) Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, etc.) Personalităţi mondene  Nu sunteţi influenţat influenţat de astfel de factori factori 15. Cum apreciaţi reprezentarea actuală a destinaţiei turistice Grecia în spaţiul virtual? Foarte slabă Slabă Acceptabilă Bună Foarte bună

Vă mulţumesc!

104

Anexa nr. 24  Centralizator rezultate chestionar CHESTIONAR - rezultate 1. În ce categorie de vârstă vă încadraţi? Categoria de vârstă  Sub 18 ani 19-30 ani 31-45 ani 46-60 ani Peste 61 ani TOTAL

Nr. răspunsuri 1 34 7 7 1 50

% 2 68 14 14 2 100

Nr. răspunsuri 12 38 50

% 24 76 100

3. Venitul dumneavoastră lunar se încadrează în intervalul: Venitul lunar Sub 1000 lei 1001 – 2500 lei 2501 – 4000 lei Peste 4001 lei TOTAL

Nr. răspunsuri 15 26 7 2 50

% 30 52 14 4 100

4. Care este ultima instituţie de învaţământ absolvită? Educație  bacalaureat Studii medii fără bacalaureat Liceu cu Bacalaureat Studii postliceale Universitate Master Studii post-universitare TOTAL

Nr. răspunsuri 2 15 6 21 2 4 50

% 4 30 12 42 4 8 100

5. Ce v-a determinat sa alegeţi Grecia ca destinaţie turistică? Motivaţia turistică  Nr. răspunsuri  Nivelul preţurilor  23

% 15,7

2. Sexul: Sexul Masculin Feminin TOTAL

105

Calitatea apei şi a plajelor  Distanţa până la destinaţie Obiective turistice Ospitalitatea localnicilor Calitatea infrastructurii turistice Calitatea serviciilor Altele TOTAL

34 15 23 15 9 25 3 147

23,1 10,2 15,7 10,2 6,1 17 2 100

6. Care a fost modalitatea de transport pe care aţi ales -o până la destinaţie? Modalitatea de transport Nr. răspunsuri Autoturism propriu 14 Autocar 23 Tren 0 Avion 13 TOTAL 50

% 28 46 0 26 100

7. Care a fost categoria structurilor de cazare pentru care aţi optat? Categoria structurilor de cazare Nr. răspunsuri Economic 1 3 stele 26 4 stele 18 5 stele 5 TOTAL 50

% 2 52 36 10 100

8. Care a fost durata sejurului dumneavoastră în Grecia? Durata sejurului 3-5 zile 6-10 zile 11-14 zile Peste 14 zile TOTAL

Nr. răspunsuri 13 33 4 0 50

% 26 66 8 0 100

9. Care a fost bugetul alocat de dumneavoastră sejurului în Grecia? Buget Nr. răspunsuri Sub 500 €/persoană 21 500-1.000 €/persoană 24 Peste 1.000 €/persoană 5 TOTAL 50

% 42 48 10 100

106

10. Care este destinaţia de vacanţă preferată de dumneavoastră din următoarele: Destinaţie  Nr. răspunsuri Santorini 18 Corfu 17 Creta 12 Paralia Katerini 19 Atena 8 Salonic 13 Altele 11 TOTAL 98

% 18,4 17,3 12,2 19,4 8,1 13,3 11,3 100

11. Intenţionaţi să reveniţi în Grecia? Intenţia de a reveni în Grecia   Da  Nu Poate TOTAL

Nr. răspunsuri 40 2 8 50

% 80 4 16 100

12. În ce măsură a influenţat Internetul alegerea Greciei ca destinaţie turistică? Măsura influenţei Internetului Nr. răspunsuri Deloc 3 Puţin 8 Moderat 19 Mult 15 Foarte mult 5 TOTAL 50

% 6 16 38 30 10 100

13. La achiziţionarea vacanţei aţi apelat la: Organizarea vacanţei   Rezervarea online pe cont propriu O agenţie de turism specializată TOTAL

% 28 72 100

Nr. răspunsuri 14 36 50

14. Decizia dumneavoastră cu privire la alegerea destinaţiei de vacanţă este influenţată de: Influenţe Nr. răspunsuri % Familie şi prieteni 35 53 Reţelele de socializare (Facebook, Twitter, 8 12,1 Google +, etc.) Website-uri de recenzii (TripAdvisor, TuristInfo, 12 18,2 etc.) Personalităţi mondene 0 0 107