Zuckerman

Zuckerman-Kuhlman Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ) Conţinutul capitolului IV.1. Prezentarea generală a chestionarului ZKPQ IV.2. Constructele măsurate de chestionarul ZKPQ IV.3. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului ZKPQ IV.4. Conţinutul chestionarului ZKPQ IV.5. Descrierea itemilor chestionarului ZKPQ IV.6. Materialele utilizate pentru testare IV.7. Instrucţiunile de administrare a chestionarului ZKPQ IV.8. Cotarea răspunsurilor IV.9. Adaptarea chestionarului ZKPQ în România IV.10. Validarea versiunii în limba română a chestionarului ZKPQ IV.11. Fidelitatea versiunii în limba română a chestionarului ZKPQ IV.12. Etalonarea chestionarului ZKPQ în România IV.13. Interpretarea scorurilor chestionarului ZKPQ IV.14. Concluzii Bibliografie Anexe: Anexa 1 – 1 – Caietul Caietul chestionarului ZKPQ Anexa 2 – 2 – Foaia Foaia de răspuns a chestionarului ZKPQ Anexa 3 – 3 – Grila Grila de cotare a chestionarului ZKPQ Anexa 4 – 4 – Frecvenţele Frecvenţele scorurilor la scala Dezirabilitate socială din chestionarul ZKPQ Anexa 5 – 5 – Transformarea Transformarea cotelor brute în cote T pentru scalele chestionarului ZKPQ Anexa 6 – 6 – Intervalele Intervalele de încredere ale scorurilor reale la chestionarul =0,95 ZKPQ , pentru probabilitatea P =0,95 494

IV.1. PREZENTAREA GENERALĂ A CHESTIONARULUI ZKPQ IV.1.1. Scopul chestionarului chestionarului ZKPQ şi domeniile sale de aplicare Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire ) este destinat

evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM ):): căutarea impulsivă de senzaţii, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitateaagresivitatea-ostilitatea şi activitatea. Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta şi Kraft, 1993) a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează

dimensiuni fundamentale ale personalităţii sau ale temperamentului, folosite în cercetări de psihobiologie (http://www.zkpq.com/principaling.htm). (http://www.zkpq.com/principaling.htm). Spre deosebire de abordarea

lexicală a personalităţii, acest model pune pun e accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalităţii, acordând importanţă aspectelor psihobiologice. Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii.

IV.1.2. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non -clinică, formată din persoane cu

vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani.

IV.1.3. Condiţiile de utilizare a chestionarului chestiona rului ZKPQ Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp. Completarea răspunsurilor durează, în general, 15-20 de minute. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la

dimensiunile măsurate de ZKPQ . La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia, ea

poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre testarea psihologică.

IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercetări cu scopul de a defini

evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM ):): căutarea impulsivă de senzaţii, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitateaagresivitatea-ostilitatea şi activitatea. Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta şi Kraft, 1993) a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează

dimensiuni fundamentale ale personalităţii sau ale temperamentului, folosite în cercetări de psihobiologie (http://www.zkpq.com/principaling.htm). (http://www.zkpq.com/principaling.htm). Spre deosebire de abordarea

lexicală a personalităţii, acest model pune pun e accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalităţii, acordând importanţă aspectelor psihobiologice. Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii.

IV.1.2. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non -clinică, formată din persoane cu

vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani.

IV.1.3. Condiţiile de utilizare a chestionarului chestiona rului ZKPQ Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp. Completarea răspunsurilor durează, în general, 15-20 de minute. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la

dimensiunile măsurate de ZKPQ . La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia, ea

poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre testarea psihologică.

IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercetări cu scopul de a defini

dimensiuni universale ale personalităţii. S-au impus, mai ales, două modele (Minulescu, 1996): 495

• Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck, care presupune existenţa a trei mari dimensiuni ale personalităţii, respectiv P – Psihoticismul , E – Extraversiunea şi N – Neuroticismul , la care se adaugă, uneori, factorul L , interpretat ca factor de conformism social;

• Modelul Big Five , care reuneşte cinci „suprafactori”, primii patru fiind Extraversiunea , Stabilitatea emoţională , Amabilitatea şi Conştiinciozitatea , iar al cincilea având denumiri şi semnificaţii diferite în cercetările efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni cu

ajutorul cărora pot fi diferenţiaţi oamenii (Deschidere , Intelect , Convenţionalitate , Autonomie etc.). Modelul Big Five derivă din abordările de tip lexical, care pornesc de la ipoteza că

„acele diferenţe individuale care sunt cele mai proeminente/evidente, dar şi relevante din

punct de vedere social în viaţa indivizilor, vor fi virtual encodate în limbajul lor: cu cât sunt

mai importante aceste diferenţe, cu atât e mai probabil să fie exprimate prin înţelesul unui

singur cuvânt” (O.P. John, A. Angleitner, F. Ostendorf, 1988, apud Minulescu, 1996). Cercetările bazate pe abordările de tip lexical extrag din lexiconul limbii cuvinte care au relevanţă pentru personalitate (adjective, adverbe, substantive, verbe), le utilizează pentru

caracterizarea subiecţilor, prelucrează factorial rezultatele şi interpretează factorii extraşi. Studiile efectuate de J.M. Digman (1990) şi B. De Raad (1994) au condus la concluzia că există un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea , Neuroticismul , Amabilitatea şi Conştiinciozitatea (Minulescu, 1996).

Spre deosebire de Modelul Big Five , Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM )

măsoară concepte care au o bază biologică-evoluţionistă şi permit compararea comportamentelor între specii, precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate ) sau Căutarea impulsivă de senzaţii (în loc de Conştiinciozitate ). Încercând să identifice dimensiunile acestui model, M. Zuckerman s-a oprit iniţial asupra a nouă factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, căutarea de

senzaţii, impulsivitate, activitate şi dezirabilitate socială. O serie de cercetări, pe care le-a realizat ulterior, utilizând sute de subiecţi, cu ajutorul unor scale care măsurau aceşti factori, au condus doar la cinci dimensiuni, pe care le-a denumit: Căutare impulsivă de senzaţii , Sociabilitate , Neuroticism-anxietate , Agresivitate-ostilitate şi Activitate . Acestea constituie dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori . Ele sunt evaluate de scalele chestionarului ZKPQ.

IV.2. CONSTRUCTELE MĂSURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ Scala Căutarea impulsivă de senzaţii conţine două grupări de itemi, care măsoară două constructe:

• Constructul Impulsivitate se referă la lipsa unei planificări şi la tendinţa de a acţiona rapid, din impuls, fără a reflecta în prealabil. • Constructul Căutare de senzaţii descrie nevoia generală de excitare şi agitaţie, preferinţa pentru situaţii neprevăzute şi prieteni cu comportament impredictibil, precum şi nevoia de schimbare şi noutate. 496

Scala nu conţine itemi referitori la activităţi specifice, cum ar fi: consumul de alcool şi/sau droguri, practicarea activităţii sexuale sau a sporturilor care implică riscuri crescute. Scala Neuroticism - anxietate reuneşte itemi care se referă la supărări, tensiuni

emoţionale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine şi la sensibilitatea

la critici. Scala Agresivitate - ostilitate măsoară două constructe:

• Itemii care evaluează Agresivitatea descriu predispoziţia către exprimarea agresivităţii, mai ales sub formă verbală. • Itemii care măsoară Ostilitatea se referă la impoliteţe, comportament antisocial, răzbunare şi duşmănie, la un temperament vulcanic şi la nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. Scala Sociabilitate conţine două grupări de itemi: • Prima grupare măsoară constructul Atracţia faţă de petreceri şi prieteni . Itemii se referă la plăcerea subiectului de a lua parte la petreceri mari, de a interacţiona cu alţii şi de a avea mulţi prieteni. • A doua grupare de itemi evaluează constructul Intoleranţa la izolarea socială . În cazul persoanelor introvertite, măsoară preferinţa pentru activităţi solitare, iar în cazul persoanelor extravertite, intoleranţa la izolare socială. Scala Activitate evaluează două constructe: • Primul este Nevoia de activitate . El este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la nerăbdarea şi neliniştea resimţite atunci când nu este nimic de făcut. • Al doilea construct, Nevoia de a depune efort , exprimă preferinţa pentru o muncă provocatoare şi dificilă şi consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în efectuarea altor sarcini.

IV.3. PROCEDEUL URMAT PENTRU CONSTRUIREA CHESTIONARULUI ZKPQ M. Zuckerman a considerat că trăsăturile fundamentale ale personalităţii sunt cele care au o bază biologică-evoluţionistă şi s-a oprit, într-o primă fază, asupra a nouă factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, căutarea de senzaţii, impulsivitate, activitate şi dezirabilitate socială.

Pentru fiecare dintre ei a selectat cel puţin trei instrumente de măsură, dintre cele utilizate în cercetări psihobiologice asupra personalităţii, referitoare la concepte (precum

agresivitatea şi căutarea impulsivă a senzaţiilor) care permit compararea comportamentelor

între specii. Astfel de instrumente au fost, printre altele, chestionarul EPQ lui Eysenck pentru

evaluarea extraversiunii, a neuroticismului şi a psihoticismului, scalele lui Buss-Plomin pentru măsurarea reactivităţii emoţionale, a activităţii, a sociabilităţii şi a impulsivităţii şi Temperament Inventory al lui Strelau, bazat pe teoria lui Pavlov. În total, au fost alese 46 de scale din opt chestionare. 497

Răspunsurile date la acestea de 271 de studenţi au fost prelucrate prin analiză factorială. Au fost identificaţi trei factori, care corespund scalelor din chestionarul EPQ : Extraversiune , Neuroticism şi Psihoticism . Factorul Extraversiune era conţinut în scale care măsurau

sociabilitatea şi activitatea. Factorul Neuroticism era conţinut în scale de evaluare a neuroticismului, anxietăţii, furiei, ostilităţii, reactivităţii emoţionale generale, lipsei controlului emoţional şi eficienţei în muncă. Factorul Psihoticism era conţinut în scale care

măsurau psihoticismul, autonomia sau independenţa, căutarea senzaţiilor şi impulsivitatea,

precum şi în scale care evaluau (la polul opus) socializarea, planificarea, responsabilitatea,

înfrânarea/reţinerea şi dezirabilitatea socială. Factorul Psihoticism a fost denumit Căutarea impulsivă nesocializată a senzaţiilor . Aceşti trei factori aveau structură aproape identică la

bărbaţi şi la femei. S-a efectuat o nouă prelucrare prin analiză factorială, cu cerinţa de a se extrage cinci factori. De data aceasta, factorul Extraversiune s-a descompus în factorii Sociabilitate şi Activitate , iar factorul Psihoticism , în factorii Impulsivitate şi Căutarea agresivă a senzaţiilor .

Au fost selectate 33 de scale care măsurau factorii evidenţiaţi de prima cercetare. Răspunsurile date la aceste scale de 525 de subiecţi au fost prelucrate prin analiză factorială, extrăgându-se, pe rând, 3, 4, 5 şi, respectiv 6 factori. De fiecare dată un factor corespundea

Sociabilităţii . Ceilalţi doi factori extraşi atunci când s-a cerut extragerea a trei factori, au fost Neuroticismul şi Căutarea impulsivă nesocializată a senzaţiilor . Factorul Neuroticism s-a

descompus apoi în factorii Anxietate , Activitate şi Agresivitate-ostilitate , în timp ce factorul

Căutarea impulsivă nesocializată a senzaţiilor s-a descompus în factorii Psihoticism Căutarea senzaţiilor şi Impulsivitate . Pentru fiecare soluţie obţinută prin analiză factorială (cu 3, 4, 5 şi, respectiv, 6 factori), s-au comparat factorii extraşi între bărbaţi şi femei. S-a constatat că în varianta cu 5 factori, factorii diferă foarte puţin între sexe. Aceşti factori au

fost denumiţi: Căutarea impulsivă de senzaţii , Sociabilitate , Neuroticism-anxietate , Agresivitate-ostilitate şi Activitate . S-au calculat coeficienţii de corelaţie între cotele itemilor din toate scalele prelucrate prin analiză factorială, exceptând scalele din EPQ , şi scorurile factoriale ale celor cinci factori.

Pentru fiecare factor au fost selectaţi 20 de itemi care aveau coeficienţi de corelaţie mari cu

factorul respectiv şi coeficienţi de corelaţie mici cu ceilalţi patru factori şi cu o scală de dezirabilitate socială. Astfel s-a obţinut prima variantă a chestionarului ZKPQ , compusă din 100 de itemi.

Răspunsurile date la aceşti itemi de 589 de subiecţi au fost prelucrate prin analiză factorială, extrăgându-se cinci factori. S-a constatat că 89 dintre itemi aveau cea mai mare

saturaţie în factorul pe care trebuiau să-l măsoare. Ei au fost reţinuţi în noua variantă a

chestionarului ZKPQ . Câţiva dintre itemii scalei Sociabilitate au fost rescrişi, din cauza

formei asimetrice a distribuţiei scorurilor scalei. A mai fost adăugată o scală, alcătuită din 10

itemi, care să depisteze tendinţa subiecţilor de a răspunde conform dezirabilităţii sociale. A rezultat, astfel, forma finală a chestionarului ZKPQ , compusă din 99 de itemi. 498

IV.4. CONŢINUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ conţine 99 de itemi, grupaţi în şase scale.

Cinci dintre scale măsoară constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor Model ):

• Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi); • Sociabilitate (17 itemi); • Neuroticism −anxietate (19 itemi); • Agresivitate −ostilitate (17 itemi); • Activitate (17 itemi). A şasea scală, denumită Dezirabilitate socială (Minciună sau Infrecvenţă ), este compusă din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate, dar de la care majoritatea oamenilor s-au abătut cel puţin o dată (de exemplu, „4. Nu am întâlnit niciodată o

persoană care să nu-mi placă.” sau „10. Întotdeauna spun adevărul.”). Persoanele care obţin scoruri

mari la această scală sunt, în general, cele care doresc să facă o impresie bună şi este posibil

ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii chestionarului. Repartizarea itemilor pe scale este indicată în Anexa 3.

IV.5. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acţiona (de exemplu, „16. Nu

obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.”), de a simţi (de exemplu, „20. Uneori mă simt tensionat

şi iritat.”) sau de a gândi (de exemplu, „51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt

mai buni decât mine.”). Subiectul trebuie să aprecieze, pentru fiecare item, dacă afirmaţia conţinută de acesta i se potriveşte şi să răspundă cu „adevărat” sau „fals”. Cotele itemilor sunt 0 şi 1.

IV.6. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU TESTARE Caietul chestionarului conţine instrucţiunile pe care le primeşte subiectul pentru a

răspunde la chestionar şi itemii chestionarului ZKPQ , grupaţi câte 25 pe fiecare pagină. El se

află în Anexa 1. Pe Foaia de răspuns sunt notate informaţiile pe care subiectul trebuie să le comunice

pentru a putea fi identificat (numele, data naşterii şi data evaluării) şi pentru a se putea interpreta răspunsurile sale (sexul). Vârsta se calculează în ani, luni şi zile, făcând diferenţa între data evaluării şi data naşterii, apoi se reţine doar numărul de ani (care reprezintă vârsta subiectului în ani împliniţi, la data evaluării). Pe Foaia de răspuns urmează un tabel cu 12 coloane. Fiecărei pagini cu itemi din broşura chestionarului îi sunt alocate trei coloane: prima coloană conţine, pentru itemii de pe

o pagină, numerele itemilor, iar celelalte două corespund răspunsurilor posibile (A şi F ). Pentru fiecare item, subiectul trebuie să noteze semnul X, în dreptul numărului itemului, în 499 coloana A dacă răspunde cu „adevărat” sau în coloana F dacă răspunde cu „fals”. Foaia de

răspuns este inclusă în Anexa 2. În Grila de cotare a chestionarului ZKPQ (aflată în Anexa 3) pentru fiecare dintre cele

şase scale ale chestionarului sunt notate numerele de ordine ale itemilor componenţi şi, pentru

fiecare item, răspunsul (A sau F ) care este cotat cu un punct.

IV.7. INSTRUCŢIUNILE DE ADMINISTRARE A CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ poate fi administrat individual sau colectiv.

Subiectul primeşte Caietul chestionarului împreună cu o Foaie de răspuns şi cu un instrument de scris.

Prima etapă a administrării chestionarului constă în completarea datelor biografice cuprinse în Foaia de răspuns (numele, prenumele, data naşterii, data evaluării şi sexul). Persoanele cu dificultăţi vor fi ajutate la completarea acestor informaţii. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului. Persoana care administrează chestionarul îl invită pe subiect să citească instrucţiunile de completare a răspunsurilor din Caietul chestionarului : În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze care descriu personalitatea. Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi răspunsul dumneavoastră pe Foaia de răspuns anexată. Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite. Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează, răspundeţi „adevărat” însemnând un X în căsuţa corespunzătoare ( A - Adevărat) pe foaia de răspuns. Dacă, însă, consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi „fals” şi însemnaţi un X în căsuţa corespunzătoare ( F - Fals) pe foaia de răspuns. În momentul completării foii de răspuns, fiţi atent ca semnul X pe care îl marcaţi să corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi. La sfârşitul fiecărei pagini cu enunţuri, verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns. Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate sigur de răspunsul dumneavoastră. Asiguraţi -v ă că nu aţi omis niciun enunţ!

Scrieţi numai pe foaia de răspuns! Nu scrieţi nimic în caiet! Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale. 500

Timpul de răspuns nu este limitat. După ce subiectul a citit instrucţiunile, persoana care administrează chestionarul îl întreabă dacă a înţeles ce are de făcut şi, în cazul în care acesta răspunde afirmativ, îl invită să răspundă la itemi. Dacă subiectul nu a înţeles sau are întrebări, i se citesc acele părţi din instrucţiunile de completare a răspunsurilor care îi aduc lămuririle necesare. Se poate întâmpla ca subiectul să întrebe la ce serveşte chestionarul. I se va răspunde că ajută la cunoaşterea unor aspecte ale personalităţii sale. În cazul administrării colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificultăţi la citire, instrucţiunile de completare a răspunsurilor vor fi citite de persoana care administrează chestionarul.

Atunci când preia de la un subiect Foaia de răspuns , persoana care administrează chestionarul trebuie să verifice dacă acesta a completat toate datele personale şi la fiecare item

a notat un răspuns şi numai unul (sunt admise corecturile realizate prin încercuirea răspunsurilor greşite şi notarea, alături de ele, a răspunsurilor corecte). Dacă observă omisiuni

sau constată că au fost notate mai multe răspunsuri pentru un item, îi va cere subiectului să efectueze completările şi/sau corecturile necesare.

IV.8. COTAREA RĂSPUNSURILOR Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acordă un punct dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă şi zero puncte în caz contrar.

Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi.

IV.9. ADAPTAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA

Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre, 2004).

Versiunea originală (Zuckerman şi colab., 1993) a fost tradusă în limba română, folosindu-se cuvinte/sintagme binecunoscute şi frecvente în limbajul curent. S-au utilizat

forme gramaticale accesibile, pentru a facilita înţelegerea itemilor. Varianta obţinută a fost supusă retroversiunii. Au fost efectuate unele corecturi, impuse de diferenţele semantice sesizate în momentul comparării retroversiunii cu versiunea originală. Itemii chestionarului (prezentaţi aleator) au fost analizaţi apoi de către doi experţi (psihologi), care au avut sarcina de a identifica, pentru fiecare item, scala din care face parte.

Itemii repartizaţi greşit au fost reformulaţi. Procedeul a fost reluat, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână timp de două săptămâni, până când toţi itemii au fost incluşi corect în scalele

cărora le aparţineau. Prima şi a treia analiză a itemilor au fost realizate de o echipă de psihologi, iar celelalte două analize, de o altă echipă. 501

Versiunea rezultată a chestionarului a fost administrată, fără limită de timp, unui eşantion format din 177 de ofiţeri şi subofiţeri de la unităţi militare cu specific diferit: aviaţie, geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie), cu vârsta cuprinsă între 26 şi 49 ani (m =37,5). Dintre aceştia, 84 aveau studii superioare, iar 93, studii medii. Subiecţii au

răspuns la chestionar la locul lor de muncă, sub supravegherea cercetătorilor. S-au calculat indicatorii statistici ai scorurilor şi coeficienţii de consistenţă internă pentru scalele chestionarului ZKPQ (tabelul IV.9.1) şi s-a constatat că valorile coeficienţilor α sunt

apropiate de cele obţinute de Zuckerman (2002) pentru varianta originală a chestionarului, în

limba engleză, într-un eşantion format din 2969 de studenţi americani. Pentru scalele Neuroticism −anxietate şi Activitate coeficienţii α din eşantionul românesc sunt mai

mari decât cei din eşantionul american. La fel ca în eşantionul american, cea mai bună consistenţă internă nxietate . o are scala Neuroticism –a Tabelul IV.9.1. Indicatorii statistici ai scorurilor

şi coeficienţii de consistenţă internă ai scalelor Scala Eşantion românesc (N =177)

Eşantion american Bărbaţi (N =1144)

Femei (N =1825)

m σ α α α Căutarea impulsivă de senzaţii 9,99 3,86 0,76 0,77 0,81 Sociabilitate 8,28 3,57 0,76 0,77 0,79 Neuroticism −anxietate 5,69 2,64 0,87 0,82 0,84 Agresivitate −ostilitate 6,37 3,36 0,71 0,76 0,76 Activitate 10,77 3,85 0,80 0,74 0,77

S-a constatat, astfel, că varianta în limba română a chestionarului ZKPQ prezintă o

consistenţă internă satisfăcătoare pentru toate scalele componente. În următoarea etapă a adaptării chestionarului ZKPQ , au fost investigate caracteristicile psihometrice ale instrumentului (validitatea şi fidelitatea). Pentru aceasta, a fost utilizat un

eşantion format din 825 de persoane, acelaşi care a servit şi la construirea etaloanelor (tabelul IV.10.1).

IV.10. VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂNĂ A CHESTIONARULUI ZKPQ IV.10.1. Noţiuni teoretice despre validitate şi validare

Multă vreme, noţiunea de validitate a unui test a fost legată de funcţia îndeplinită de test.

Relevantă în acest sens este definiţia dată de R.H. Lindeman (1978, apud Albu, 2000): „validitatea unui test este dată de măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţia”. 502

În ultimul timp, însă, accepţiunea atribuită termenului „validitate” s-a schimbat. Acum, validitatea este privită ca o calitate a utilizării rezultatelor testului: „ Validitatea unui test se

referă la cât de potrivite sunt interpretările descriptive, explicative sau predictive care se dau

scorurilor sale” (Silva, 1993). Investigarea gradului de validitate a interpretării propuse de un test poartă numele de validare a testului. Există mai multe categorii de strategii de validare (Albu, 2000):

• validare relativă la constructul măsurat de test; • validare relativă la conţinutul testului; • validare relativă la criteriu. IV.10. 2. Strategii utilizate pentru validarea chestionarului ZKPQ Chestionarul ZKPQ a fost construit pentru a măsura cinci constructe. Din acest motiv, pentru validarea sa au fost folosite strategii din categoria validării relative la construct şi din

categoria validării relative la conţinut. Deocamdată s-a avut în vedere utilizarea chestionarului ZKPQ doar în scop de diagnostic (măsurare), nu şi de predicţie. Prin urmare, nu s-au folosit strategii de validare

predictivă. IV.10.2.1. Validarea relativă la constructele măsurate IV.10.2.1.1. Analiza factorială a itemilor chestionarului Au fost prelucrate răspunsurile date la itemii chestionarului ZKPQ (exceptând itemii scalei Dezir abilitate socială şi itemul 46, la care toţi subiecţii au răspuns la fel) de persoanele

din eşantionul utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ , format din 825 de persoane (tabelul IV.10.1).

Tabelul IV.10.1. Structura eşantionului folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ

Sex N Vârsta minim maxim m σ Bărbaţi 305 18 51 26,72 7,85 Femei 520 18 54 27,59 8,29 Total 825 18 54 27,27 8,13 S-a utilizat metoda componentelor principale, s-a cerut să se extragă 5 factori, iar factorii au fost rotiţi prin metoda Varimax.

Cei cinci factori extraşi acopereau 27,123% din varianţa totală ( F1 :6,559%; F2 : 5,782%; F3 :5,404%; F4 :4,812%; F5 :4,566%). Pentru a identifica semnificaţia fiecărui factor, s-a 503

urmărit cărei scale îi aparţin cei mai mulţi dintre itemii care au saturaţia maximă în factorul respectiv. S-a constatat, astfel, că primul factor corespunde Neuroticismului−anxietăţii , cel de-al doilea, Căutării impulsive de senzaţii , cel de-al treilea, Agresivităţii −ostilităţii , cel de-al patrulea, Activităţii , iar ultimul, Sociabilităţii .

Saturaţiile itemilor în cei cinci factori extraşi sunt prezentate în tabelul IV.10.2. Itemii sunt aranjaţi în tabel grupaţi în funcţie de factorul în care au cea mai mare saturaţie, iar în cadrul fiecărui grup, în ordinea descrescătoare a saturaţiei maxime. Se poate observa că majoritatea itemilor care fac parte din aceeaşi scală a chestionarului ZKPQ au saturaţie mare în acelaşi factor. Doar 10 itemi fac excepţie: câte un item din scalele

Neuroticism – anxietate şi C ăutare impulsivă de senzaţii , 2 itemi din scala Agresivitate – ostilitate şi câte 3 itemi din scalele Activitate şi Sociabilitate . Legendă : NA = Neuroticism – anxietate ; AO = Agresivitate – ostilitate ; A = Activitate ; C = Căutare impulsivă de senzaţii ; S = Sociabilitate .

Faptul că, pentru fiecare dintre cele cinci scale care măsoară constructe, majoritatea itemilor au cea mai mare saturaţie în acelaşi factor constituie o dovadă a validităţii relative la construct a scalelor. 506

Am comparat rezultatele obţinute pentru varianta adaptată în limba română a chestionarului ZKPQ cu rezultatele obţinute pentru versiunea originală, într-un eşantion american (Rossier şi colab., 2008), pentru versiunea în limba catalană, într -un eşantion spaniol (Gomà-i-Freixanet şi colab., 2004) şi pentru versiunea în limba franceză, într -un eşantion elveţian (Rossier şi colab., 2008). De fiecare dată, răspunsurile la itemii chestionarului au fost prelucraţi prin analiză factorială, cerându -se extragerea a cinci factori, care au fost rotiţi prin metoda Varimax. Fiecare factor a primit denumirea scalei din care

făceau parte majoritatea itemilor care aveau cea mai mare saturaţie în factorul respectiv. După cum se vede din tabelul IV.10.3, au saturaţia maximă în alt factor decât cel corespunzător scalei din care fac parte: 10 itemi în varianta în limba română; 4 itemi în varianta originală; 8 itemi în varianta în limba catalană; 8 itemi în varianta în limba franceză. Legendă: NA = Neuroticism − anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO = Agresivitate − ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.

Au fost puşi în evidenţă trei itemi care nici în alte variante ale chestionarului nu au saturaţia maximă în factorul corespunzător scalei din care fac parte: • itemul 53 (Am tendinţa de a începe weekend -urile sociale joia.), care face parte din scala Sociabilitate , dar în toate cele patru variante ale chestionarului are cea mai mare saturaţie în factorul Căutarea impulsivă de senzaţii ;

• itemul 99 (Ceilalţi mă atenţionează adesea să fiu mai temperat.), care face parte din scala Activitate , dar are cea mai mare saturaţie fie în factorul Agresivitate – ostilitate (în varianta în limba română şi în cea în limba franceză), fie în factorul Neuroticism – anxietate (în varianta originală şi în cea în limba catalană); 509

• itemul 28 (Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină. ), care face parte din scala Activitate , dar cu excepţia variantei originale a chestionarului, are cea mai mare saturaţie în factorul Căutare impulsivă de senzaţii . IV.10.2.1.2. Validarea discriminantă a scalelor chestionarului ZKPQ S-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului ZKPQ (tabelul IV.10.4), în eşantionul folosit la etalonarea chestionarului (a cărui structură este prezentată în tabelul IV.10.1).

Tabelul IV.10.4. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului ZKPQ

Prima scală A doua scală Bărbaţi (N =305) Femei (N =520) rprp

Sociabilitate Căutare impulsivă de senzaţii 0,459 0,000 0,390 0,000 Activitate 0,239 0,000 0,149 0,001 Neuroticism - anxietate -0,206 0,000 -0,142 0,001 Agresivitate - ostilitate 0,335 0,000 0,161 0,000

Dezirabilitate socială 0,085 0,137 0,064 0,146 Căutare impulsivă de senzaţii Activitate 0,119 0,037 0,080 0,070 Neuroticism - anxietate -0,022 0,706 0,111 0,011 Agresivitate - ostilitate 0,385 0,000 0,358 0,000

Dezirabilitate socială -0,002 0,977 -0,076 0,084 Activitate Neuroticism - anxietate -0,221 0,000 -0,202 0,000 Agresivitate - ostilitate -0,014 0,803 -0,062 0,156

Dezirabilitate socială 0,171 0,003 0,203 0,000 Neuroticism -

anxietate Agresivitate - ostilitate 0,250 0,000 0,312 0,000

Dezirabilitate socială -0,030 0,607 -0,216 0,000 Agresivitate ostilitate

Dezirabilitate socială -0,104 0,070 -0,155 0,000

Au fost comparaţi coeficienţii de corelaţie obţinuţi pentru versiunea în limba română cu

cei obţinuţi pentru versiunea în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà-IFreixanet şi colab., 2004) şi pentru versiunea în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (GomàIFreixanet, Valero, 2008) (tabelul IV.10.5). 510

Tabelul IV.10.5. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului ZKPQ semnificativi la pragul p =0,05, în eşantionul românesc şi în două eşantioane spaniole

Prima scală A doua scală Limba română, eşantion românesc Limba catalană, eşantion spaniol Limba spaniolă, eşantion spaniol Bărbaţi (N =305)

Femei (N =520)

Bărbaţi (N =330)

Femei (N =603)

Bărbaţi (N =486)

Femei (N =514)

S C 0,46 0,39 0,24 0,22 0,21 0,28 A 0,24 0,15 0,15 0,11 0,20 NA -0,21 -0,14 -0,12 -0,11 -0,10 AO 0,34 0,16 0,11 0,15 DS C A 0,12 0,21 0,20 0,20 0,31 NA 0,11 0,09 0,27 AO 0,39 0,36 0,28 0,20 0,25 0,31 DS A NA -0,22 -0,20 AO 0,11 0,10 DS 0,17 0,20 0,14 0,15 0,25 0,24 NA AO 0,25 0,31 0,17 0,09 0,28 0,12 DS -0,22 -0,17 AO DS -0,16 -0,12 -0,11 -0,26

Legendă : NA = Neuroticism−anxietate ; C = Căutare impulsivă de senzaţii ; AO = Agresivitate−ostilitate ; A = Activitate ; S = Sociabilitate , DS = Dezirabilitate socială .

Din tabelul IV.10.6 se constată că rezultatele obţinute pentru varianta în limba română se

aseamănă mai mult cu cele pentru varianta în limba catalană, decât cu cele pentru varianta în limba spaniolă. Tabelul IV.10.6. Comparaţie între coeficienţii de corelaţie

obţinuţi pentru varianta în limba română şi cei pentru variantele în limbile catalană şi spaniolă Numărul coeficienţilor de corelaţie care (la pragul p =0,05) sunt: Comparaţie cu varianta în limba catalană Comparaţie cu varianta în limba spaniolă Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei

nesemnificativi în ambele variante 6 2 4 2 semnificativi în ambele variante 7 10 6 7 semnificativi în varianta în limba română şi

nesemnificativi în cealaltă variantă 2134

nesemnificativi în varianta în limba română şi semnificativi în cealaltă variantă 0222

semnificativi în ambele variante, dar mai mari în valoare absolută în varianta în limba română 6 10 3 3

511

Astfel, din totalul de 15 coeficienţi de corelaţie, sunt semnificativi (la pragul p =0,05) atât pentru varianta în limba română, cât şi pentru varianta în limba catalană, sau sunt nesemnificativi (la pragul p =0,05) pentru ambele variante, 13 coeficienţi în cazul bărbaţilor şi 12 coeficienţi în cazul femeilor. Dar, în majoritatea situaţiilor în care ambii coeficienţi de corelaţie sunt semnificativi (la pragul p =0,05), coeficientul de corelaţie este mai mare în valoare absolută pentru varianta în limba română. Şi asemănarea cu varianta în limba spaniolă este destul de mare: sunt semnificativi (la pragul p =0,05) atât pentru varianta în limba română, cât şi pentru varianta în limb a spaniolă, sau sunt nesemnificativi (la pragul p =0,05) pentru ambele variante, 10 coeficienţi în cazul

bărbaţilor şi 9 coeficienţi în cazul femeilor. Existenţa în toate cele trei eşantioane a unui număr mare de coeficienţi de corelaţie liniară semnificativi cel puţin la pragul p =0,05 arată că validitatea discriminantă a scalelor chestionarului ZKPQ este destul de redusă.

IV.10.2.2. Validarea relativă la conţinut (analiza acoperirii domeniului constructului) pentru fiecare scală S-a efectuat analiza factorială a itemilor fiecăreia dintre cele cinci scale care măsoară

constructe, prin metoda componentelor principale, cu rotaţia factorilor prin metoda Varimax.

S-au analizat itemii care aveau saturaţii mari în acelaşi factor, pentru a identifica

semnificaţia factorului şi a verifica dacă acesta se referă la un tip de comportamente amintit în descrierea scalelor chestionarului ZKPQ realizată de Zuckerman (2002) sau/şi de autorii adaptării în

limbile spaniolă şi catalană a chestionarului ZKPQ , M. Gomà-i-Freixanet şi colaboratorii săi (la adresa http://www.zkpq.com/ description_scales.htm).

Factorii obţinuţi au fost comparaţi cu cei găsiţi de Zuckerman pentru varianta originală a chestionarului, într-un eşantion format din 2969 de studenţi americani. Toate prelucrările au fost efectuate în eşantionul de subiecţi utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ , format din 825 de persoane (a cărui structură e prezentată în tabelul IV.10.1).

a. Scala Căutarea impulsivă de senzaţii

Au fost extraşi patru factori, care acoperă 44,417% din varianţa totală (F1 : 16,254%; F2 : 12,817%; F3 : 8,409%; F4 : 6,937%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt prezentate

în tabelul IV.10.7. Primul factor, care măsoară nevoia de excitare şi agitaţie, preferinţa pentru experienţe noi care implică asumarea unor riscuri, şi factorul F4 , care măsoară nevoia de noutate, corespund constructului Căutarea de senzaţii . Cel de-al doilea factor, care se referă la absenţa planificărilor în activitatea obişnuită, şi factorul F3 , care măsoară tendinţa de a acţiona rapid, din impuls, corespund constructului Impulsivitate .

Cu excepţia itemului 84 (Adesea mă las captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici nu mă gândesc la posibilele complicaţii ce ar putea să apară. ) – care în cercetarea efectuată de Zuckerman avea saturaţie mare în factorul Impulsivitate , iar în această

512

cercetare are cea mai mare saturaţie în factorul F1 , în care au saturaţii mari itemi care se referă la Căutarea de senzaţii – itemii variantei în limba română a scalei Căutarea impulsivă de senzaţii se grupează pe cele două domenii de conţinut ale scalei (Căutarea de senzaţii şi Impulsivitate ), la fel ca în varianta originală a chestionarului. Tabelul IV.10.7. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială pentru scala Căutarea impulsivă de senzaţii

Item Factorul identificat în varianta originală a scalei Factor F1 F2 F3 F4

1 Impulsivitate 0,096 0,735 0,132 0,194 6 Impulsivitate 0,028 0,585 0.153 -0,191 14 Impulsivitate 0,129 0,285 0,608 0,011 19 Impulsivitate 0,049 0,788 0,076 0,073 24 Căutarea de senzaţii 0,683 -0,033 0,146 0,159 29 Impulsivitate 0,087 0,746 0,135 -0,109 34 Căutarea de senzaţii 0,346 0,344 -0,188 0,425 39 Căutarea de senzaţii 0,557 0,247 0,025 0,224 45 Căutarea de senzaţii -0,057 -0,020 0,035 0,678 50 Impulsivitate 0,227 0,222 0,431 0,041 55 Căutarea de senzaţii 0,644 0,017 0,178 -0,069 60 Căutarea de senzaţii 0,306 -0,079 0,149 0,506 65 Căutarea de senzaţii 0,537 0,017 0,080 0,317 70 Căutarea de senzaţii 0,583 0,080 0,143 0,095 75 Căutarea de senzaţii 0,505 0,106 -0,349 -0,214 79 Căutarea de senzaţii 0,387 -0,013 0,166 0,214 84 Impulsivitate 0,449 0,141 0,389 0,148 89 Impulsivitate 0,117 0,048 0,731 0,028

95 Căutarea de senzaţii 0,586 0,132 0,056 -0,157 b. Scala Sociabilitate

Au fost extraşi patru factori, care acoperă 48,341% din varianţa totală ( F1 : 14,278%; F2 : 13,933%; F3 : 10,651; F4 : 9,479%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt prezentate

în tabelul IV.10.8. Factorul F2 , care măsoară plăcerea de a participa la petreceri cu multă lume şi de a interacţiona cu ceilalţi, şi factorul F3 , care se referă la nevoia de a avea mulţi prieteni, corespund constructului Atracţia faţă de petreceri şi prieteni . Primul factor, care măsoară preferinţa pentru activităţi solitare, şi ultimul, care evaluează acceptarea singurătăţii pentru o

perioadă restrânsă de timp, corespund constructului Intoleranţa la izolarea socială . 513

Cu excepţia itemului 82 (Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup. ) – care în cercetarea efectuată de Zuckerman avea saturaţie mare în factorul Intoleranţa la izolarea

socială , iar în această cercetare are cea mai mare saturaţie în factorul F2 , în care au saturaţii mari itemi care se referă la Atracţia faţă de petreceri şi priete ni – itemii variantei în limba română a scalei Sociabilitate se grupează pe cele două domenii de conţinut ale scalei (Atracţia faţă de petreceri şi prieteni şi Intoleranţa la izolarea socială ), la fel ca în varianta originală a chestionarului.

Tabelul IV.10.8. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială pentru scala Sociabilitate

Item Factorul identificat în varianta originală a scalei Factor F1 F2 F3 F4

9 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni -0,182 0,700 0,208 0,211

12 Intoleranţa la izolarea socială 0,573 0,196 0,055 0,230 17 Intoleranţa la izolarea socială 0,256 0,015 0,043 0,743 22 Intoleranţa la izolarea socială 0,525 0,327 0,283 -0,149 27 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni -0,026 0,617 0,308 0,132 37 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,132 0,147 0,491 0,436 43 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,384 0,466 0,046 0,072 48 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,157 0,656 -0,042 -0,030 53 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,335 0,058 0,502 -0,237 58 Intoleranţa la izolarea socială 0,619 0,125 0,230 0,191 63 Intoleranţa la izolarea socială 0,333 0,114 0,029 0,701 68 Intoleranţa la izolarea socială 0,672 0,032 0,014 0,194 78 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,166 0,691 -0,027 0,017 82 Intoleranţa la izolarea socială 0,228 0,378 0,093 -0,026 87 Intoleranţa la izolarea socială 0,620 0,017 0,086 0,291 92 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,105 0,010 0,760 0,022 98 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,039 0,170 0,665 0,140

c. Scala Neuroticism−anxietate La itemul 46 (Uneori simt că sunt panicat.) toţi subiecţii au avut cota 0, adică au răspuns

„fals”. Acest item nu a fost inclus în analiza factorială. Au fost extraşi cinci factori, care acoperă 53,157% din varianţa totală (F1 : 12,951%; F2 : 12,317%; F3 : 11,329%; F4 : 8,838%; F5 : 7,722%).

Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.9. Factorii F1 şi F4 se referă la tensiuni emoţionale, factorul F2 la absenţa încrederii în forţele proprii, factorul F3 are saturaţii mari în itemi care descriu îngrijorări şi sensibilitatea la

critică, iar factorul F5 evaluează dificultatea de a lua decizii. În varianta originală a scalei, toţi itemii aveau saturaţii mari în acelaşi factor. 514

Tabelul IV.10.9. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială pentru scala Neuroticism−anxietate

Item Factor F1 F2 F3 F4 F5

2 -0,074 0,406 0,618 0,043 -0,386

7 0,142 0,699 0,135 0,061 0,144 15 0,683 0,266 0,200 0,073 0,050 20 0,548 -0,005 0,252 -0,302 0,336 25 0,719 0,148 0,081 0,151 0,086 30 0,175 -0,136 0,482 0,530 0,147 35 0,290 0,217 0,465 -0,025 0,222 41 0,175 0,241 0,332 0,312 0,206 51 0,054 0,625 0,184 0,100 -0,056 56 0,527 -0,015 0,104 0,284 -0,095 61 0,233 0,698 0,036 0,058 0,336 66 0,285 0,192 0,519 -0,095 0,087 71 0,015 0,189 0,131 0,109 0,788 76 0,143 0,168 -0,062 0,734 0,058 80 0,488 0,299 0,106 0,408 -0,016 85 0,105 0,044 0,736 0,155 0,141 90 0,427 0,480 0,082 0,308 0,192 96 0,093 0,216 0,272 0,385 0,412

d. Scala Agresivitate−ostilitate

Au fost extraşi cinci factori, care acoperă 51,059% din varianţa totală (F1 : 14,142%; F2 : 10,450%; F3 : 9,577%; F4 : 9,186%; F5 : 7,705%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.10. Primul factor evaluează tendinţa de exprimare verbală şi fizică a agresivităţii şi nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. Factorul F2 are saturaţii mari în itemi care descriu un temperament vulcanic. Factorul F3 evaluează incapacitatea de a ierta, iar factorul F4 se referă la exprimarea supărării. Ultimul factor exprimă acceptarea comportamentului necivilizat.

În varianta originală a chestionarului, toţi itemii aveau saturaţii mari în acelaşi factor. 515

Tabelul IV.10.10. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială

pentru scala Agresivitate−ostilitate

Item Factor F1 F2 F3 F4 F5

3 0,196 0,120 0,319 0,108 0,347 8 0,646 0,270 0,038 0,159 -0,019 11 0,710 0,109 -0,059 0,065 0,115 16 0,250 -0,072 -0,077 -0,039 0,641 21 0,506 0,008 0,303 -0,089 0,286 31 0,105 0,077 0,693 0,079 -0,081 36 -0,149 0,153 -0,002 0,078 0,738 42 0,268 0,124 -0,023 0,739 0,034 47 0,001 0,052 0,074 0,817 0,014 57 0,781 0,117 0,059 0,140 0,030 62 -0,075 -0,015 0,756 -0,037 0,078 67 0,166 0,590 0,098 0,173 0,224 72 -0,033 0,690 -0,242 -0,063 -0,100 77 0,084 0,453 0,184 0,378 0,181 86 0,420 0,143 0,419 0,216 -0,136 91 0,340 0,515 0,244 -0,042 0,097 97 0,277 0,545 0,157 0,200 -0,045

e. Scala Activitate

Au fost extraşi cinci factori, care acoperă 49,878% din varianţa totală (F1 : 17,430%; F2 : 10,229%; F3 : 7,573%; F4 : 7,483%; F5 : 7,164). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt

prezentate în tabelul IV.10.11. Primul factor are saturaţii mari în itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la incapacitatea de a se relaxa şi de a nu face nimic, atunci când există o asemenea posibilitate. El corespunde factorului Nevoia de activitate din varianta originală. Itemul 59 (În

vacanţă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul.) − care în varianta originală

avea saturaţii mari în factorul Nevoia de a depune efort − are cea mai mare saturaţie în acest factor. Factorul F2 măsoară preferinţa pentru activităţi solicitante şi provocatoare. El corespunde factorului Nevoia de a depune efort din scala originală. Factorul F3 , care are saturaţii mari în itemii 13 (Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.) şi 94 (Mă implic în tot ce fac.) s-ar putea să nu aibă legătură nici cu Nevoia de activitate şi nici cu Nevoia de a depune efort , ci să evalueze implicarea emoţională a

persoanelor în activităţile pe care le desfăşoară. 516

Tabelul IV.10.11. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială pentru scala Activitate

Item Factorul identificat în varianta originală a scalei Factor F1 F2 F3 F4 F5

5 Nevoia de activitate 0,599 -0,117 0,214 -0,065 0,245 13 Nevoia de activitate 0,079 0,144 0,532 0,301 0,254 18 Nevoia de a depune efort 0,050 0,621 0,420 0,001 0,105

23 Nevoia de a depune efort 0,174 0,588 0,219 -0,118 -0,150

28 Nevoia de a depune efort 0,115 0,672 -0,200 0,107 -0,033

33 Nevoia de activitate 0,671 0,228 0,080 0,169 -0,128 38 Nevoia de activitate 0,643 -0,076 0,087 -0,157 0,297 44 Nevoia de activitate 0,682 0,112 0,068 -0,042 0,098 49 Nevoia de a depune

efort 0,200 0,025 0,031 0,054 0,675

54 Nevoia de activitate 0,152 -0,056 0,169 0,690 0,007 59 Nevoia de a depune efort 0,552 0,188 -0,278 0,099 -0,003

64 Nevoia de a depune efort 0,358 0,233 0,041 0,079 -0,429

74 Nevoia de activitate 0,556 0,024 0,350 0,079 -0,079 83 Nevoia de activitate 0,590 0,242 0,116 0,152 -0,100 88 Nevoia de a depune efort 0,061 0,545 -0,185 -0,072 0,492

94 Nevoia de a depune efort 0,251 -0,028 0,614 -0,140 -0,216

99 Nevoia de activitate -0,051 0,023 -0,140 0,741 -0,021 Factorul F4 se referă la efectuarea activităţilor cu mare viteză. Itemii cu saturaţii mari în acest factor corespund constructului Nevoia de a depune efort . Factorul F5 este mai greu de interpretat în contextul scalei Activitate . Au scoruri

factoriale mari la acest factor persoanele care nu doresc să aibă mult timp liber − cele care

răspund cu „fals” la itemul 49 (Mi- ar plăcea o slujbă care să - mi permită maximum de timp liber.). Dar nu înseamnă neapărat că aceste persoane doresc să fie tot timpul în activitate sau

că doresc să depună efort în activitate. După cum este posibil ca perso anele care răspund cu „adevărat” la acest item să desfăşoare în timpul liber o activitate mai intensă decât cea de la serviciu.

Pentru scala Activitate grupările de itemi formate pe baza analizei factoriale, pentru

varianta în limba română, se deosebesc de cele obţinute pentru varianta originală. 517

IV.10.2.3. Concluzii Chestionarul ZKPQ are o validitate relativă la construct bună, în sensul că scalele sale

măsoară aceleaşi constructe care sunt evaluate de versiunea originală a chestionarului, în limba engleză, şi de versiunile în limbile catalană şi franceză. Scalele chestionarului ZKPQ nu sunt ortogonale între ele (între scorurile scalelor există corelaţii liniare semnificative statistic), dar aceeaşi comportare o au şi scalele versiunilor în limbile catalană şi spaniolă.

IV.11. FIDELITATEA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂNĂ A CHESTIONARULUI ZKPQ IV.11.1. Noţiuni teoretice despre fidelitate Conform definiţiei din Standards for Educational and Psychological Tests (1985), fidelitatea unui test este „gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adică gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de măsură”. Dacă un test este fidel, atunci se poate avea încredere că, administrându -l de mai multe ori la o aceeaşi persoană, scorurile sale se vor modifica foarte puţin. Fidelitatea testelor se măsoară cu ajutorul coeficientului de fidelitate (notat de obicei cu ρ 2). Acesta este un număr cuprins între 0 şi 1, care ia valori cu atât mai mari, cu cât testul este mai fidel. Coeficientul de fidelitate al unui test nu poate fi calculat. Dar, în funcţie de ceea ce

măsoară testul şi de condiţiile în care a fost administrat, se calculează unul sau mai mulţi coeficienţi care aproximează valoarea coeficientului de fidelitate. Asemenea coeficienţi sunt coeficien ţii consistenţei interne . Ei arată concordanţa diferitelor părţi ale testului.

În cazul testelor formate din n itemi (n ≥2), pentru care scorul testului se obţine prin însumarea cotelor itemilor, fidelitatea testului se calculează, de obicei, cu ajutorul coeficientului α al lui Cronbach.

IV.11.2. Cercetarea fidelităţii chestionarului ZKPQ S-a investigat consistenţa internă a scalelor chestionarului ZKPQ în eşantionul de

subiecţi utilizat la etalonare. Coeficienţii de consistenţă internă obţinuţi pentru versiunea în limba română a chestionarului ZKPQ au fost comparaţi cu cei obţinuţi pentru varianta originală, în limba engleză (Zuckerman, 2002) şi pentru variantele: în limba franceză, într -un eşantion elveţian (Rossier şi colab., 2008), în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet şi colab., 2004) şi în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero, 2008) (tabelul IV.11.1). 518

Tabelul IV.11.1. Coeficienţii de consistenţă internă α ai scalelor chestionarului ZKPQ , în diverse eşantioane

Varianta chestionarului şi eşantionul Sex Scala NA C AO A S DS

Limba română, eşantion românesc

Bărbaţi (N =305) 0,83 0,79 0,75 0,70 0,81 0,46 Femei (N =520) 0,82 0,79 0,76 0,74 0,80 0,61

Limba engleză, eşantion american

Bărbaţi (N =1144) 0,82 0,77 0,76 0,74 0,77 Femei (N =1825) 0,84 0,81 0,76 0,77 0,79 -

Limba franceză, eşantion elveţian

Bărbaţi (N =329) 0,83 0,77 0,75 0,74 0,79 0,44 Femei (N =514) 0,86 0,80 0,71 0,76 0,75 0,47

Limba catalană, eşantion spaniol

Bărbaţi (N =330) 0,79 0,75 0,69 0,73 0,76 0,47

Femei (N =603) 0,83 0,80 0,66 0,75 0,75 0,39

Limba spaniolă, eşantion spaniol

Bărbaţi (N =486) 0,84 0,81 0,72 0,73 0,75 0,62 Femei (N =514) 0,84 0,80 0,69 0,72 0,76 0,66

Legendă : NA = Neuroticism − anxietate ; C = Căutare impulsivă de senzaţii ; AO = Agresivitate − ostilitate ; A = Activitate ; S = Sociabilitate ; DS = Dezirabilitate socială .

Se constată că varianta în limba română a chestionarului ZKPQ are o consistenţă internă bună. Coeficienţii α ai scalelor sunt apropiaţi ca mărime de cei obţinuţi pentru variantele în alte limbi. În toate cercetările amintite, cea mai bună consistenţă internă o are scala Neuroticism─anxietate , iar cea mai scăzută, scala Dezirabilitate socială . Scalele Agresivitate─ostilitate şi Activitate au, în majoritatea cazurilor, o consistenţă internă mai

scăzută decât scalele Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate .

IV.12. ETALONAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA IV.12.1. Prelucrări preliminare Administrarea chestionarului ZKPQ în vederea etalonării sale a fost coordonată de Adrian Opre.

Structura eşantionului de subiecţi utilizat pentru etalonarea chestionarului ZKPQ este prezentată în tabelul IV.10.1. Au fost comparate mediile scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei (tabelul IV.12.1). 519

Tabelul IV.12.1. Compararea mediilor scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei Scala Sex N m σ t (823) p Sociabilitate bărbaţi 305 8,74 3,99 3,219 0,001 femei 520 7,83 3,87

Căutare impulsivă de senzaţii

bărbaţi 305 11,41 3,97 3,132 0,002 femei 520 10,49 4,11

Activitate bărbaţi 305 10,01 3,25 2,339 0,020 femei 520 9,43 3,49 Neuroticism − anxietate

bărbaţi 305 6,29 4,21 8,600 0,000 femei 520 8,95 4,32 Agresivitateostilitate

bărbaţi 305 7,37 3,66 0,324 0,746 femei 520 7,29 3,65 Dezirabilitate

socială

bărbaţi 305 2,59 1,70 3,646 0,000 femei 520 2,11 1,86

Cu excepţia scalei Agresivitate −ostilitate , mediile diferă semnificativ (cel puţin la pragul p =0,05) între bărbaţi şi femei. Femeile obţin scoruri mai mari decât bărbaţii la scala Neuroticism −anxietate şi mai mici la celelalte scale.

În tabelul IV.12.2. sunt redate rezultatele comparăriiîntre sexe a mediilor scorurilor scalelor pentru versiunea în limba română a chestionarului ZKPQ şi pentru varianta originală, în limba engleză (Zuckerman, [f.a.]), pentru variantele: în limba franceză, într-un eşantion elveţian (Rossier şi colab., 2008), în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà IFreixanet

şi colab., 2004) şi în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero, 2008).

În toate cele cinci cercetări, mediile diferă între sexe semnificativ la pragul p =0,001 pentru scala Neuroticism −anxietate (la care femeile obţin o medie mai mare) şi cel

puţin la

pragul p =0,05 pentru scala Căutare impulsivă de senzaţii (la care media scorurilor

bărbaţilor este mai mare). La scala Dezirabilitate socială , nu s-a efectuat compararea mediilor între sexe în

eşantionul american. În celelalte patru eşantioane, mediile diferă semnificativ între sexe, cel

puţin la pragul p =0,05 (fiind mai mare media obţinută de bărbaţi). La scala Agresivitate − ostilitate , mediile diferă semnificativ între sexe numai pentru

varianta originală a chestionarului, cea în limba engleză. La scala Activitate , mediile scorurilor diferă între sexe semnificativ cel puţin l a pragul p =0,05 numai pentru varianta în limba română, pentru cea în limba engleză şi pentru cea în limba franceză. În toate aceste cazuri, media este mai mare pentru bărbaţi. 520

Tabelul IV.12.2. Compararea mediilor scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei, în diverse

eşantioane Varianta chestionarului şi eşantionul Sex Scala NA C AO A S DS

Limba română, eşantion românesc

Bărbaţi (N =305) 6,29 11,41 7,37 10,01 8,74 2,59 Femei (N =520) 8,95 10,49 7,29 9,43 7,83 2,11 p <0,001 <0,01 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001

Limba engleză, eşantion american

Bărbaţi (N =1144) 7,18 10,99 8,83 7,71 9,86 Femei (N =1825) 10,49 9,68 7,89 7,31 10,26 p <0,001 <0,001 <0,001 <0,01 <0,001

Limba franceză, eşantion elveţian

Bărbaţi (N =329) 6,40 9,87 7,08 7,30 8,47 2,62 Femei (N =514) 10,25 8,98 6,84 6,57 8,54 1,81 p <0,001 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,001

Limba catalană, eşantion spaniol

Bărbaţi (N =330) 7,39 10,45 7,57 7,81 8,26 2,03 Femei (N =603) 10,57 9,41 7,73 8,17 9,32 1,33 p <0,001 <0,001 >0,05 >0,05 <0,001 <0,001

Limba spaniolă, eşantion spaniol

Bărbaţi (N =486) 6,74 8,03 6,95 8,53 7,02 2,43 Femei (N =514) 9,46 7,51 6,69 8,54 7,57 2,17 p <0,001 <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05

Legendă: NA = Neuroticism − anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO = Agresivitate − ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate socială.

Rezultatele diferă între variante în ceea ce priveşte scala Sociabilitate . Doar pentru varianta în limba română media bărbaţilor este mai mare decât cea a femeilor, diferenţa mediilor fiind semnif icativă la pragul p =0,01. Pentru varianta în limba franceză, mediile nu

diferă semnificativ între sexe, iar pentru celelalte trei variante diferenţa mediilor este semnificativă cel puţin la pragul p =0,05 (fiind mai mare media scorurilor obţinute de femei).

Au fost calculaţi coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului şi vârstă (tabelul IV.12.3) şi s-a constatat că, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pe măsura înaintării în vârstă cresc scorurile scalei Activitate şi scad scorurile scalelor Neuroticism −anxietate , Agresivitate −ostilitate, Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate .

În cazul femeilor, scorurile scalei Dezirabilitate socială corelează liniar direct cu vârtsa, semnificativ la pragul p =0,000. 521

Tabelul IV.12.3. Coef icienţii de corelaţie liniară

între scalele chestionarului ZKPQ şi vârstă Scala Bărbaţi (N =305)

Femei (N =520) rprp Sociabiliatate -0,163 0,004 -0,167 0,000

Căutare impulsivă de senzaţii -0,272 0,000 -0,301 0,000 Activitate 0,188 0,001 0,099 0,024 Neuroticism - anxietate -0,125 0,029 -0,141 0,001 Agresivitate - ostilitate -0,208 0,000 -0,142 0,001

Dezirabilitate socială 0,075 0,191 0,171 0,000

IV.12.2. Etaloane Diferenţele semnificative între bărbaţi şi femei pentru mediile a cinci scale şi corelaţiile liniare semnificative existente între scorurile scalelor şi vârstă au constituit argumente pentru

construirea etaloanelor pe sexe şi pe grupe de vârstă. Eşantionul a fost împărţit în patru grupe de vârstă (tabelul IV.12.4). Tabelul IV.12.4. Structura eşantionului folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ , pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă

(în ani) Bărbaţi Femei 18-20 93 144 21-25 75 116 26-30 56 93 31-54 81 167 Total 305 520

Mediile şi abaterile standard ale scorurilor scalelor se găsesc în tabelul IV.12.5. Mediile sunt reprezentate grafic, în funcţie de grupa de vârstă şi de sex, în figurile IV.12.1 IV.12.6. 522

Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,

pe sexe şi pe grupe de vârstă Bărbaţi

Grupa de vârstă

(în ani) Scala N m σ α 18-20 Sociabilitate 93 9,46 3,91 0,801

Căutare impulsivă de senzaţii 93 12,67 3,75 0,765 Activitate 93 9,31 3,31 0,704 Neuroticism - anxietate 93 6,88 4,02 0,802 Agresivitate - ostilitate 93 7,99 3,67 0,752

Dezirabilitate socială 93 2,45 1,65 0,443 21-25 Sociabilitate 75 8,56 4,31 0,839






Dezirabilitate socială 81 2,81 1,63 0,408 523

Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,

pe sexe şi pe grupe de vârstă (continuare ) Femei Grupa de

vârstă (în ani) Scala Nmσα

18-20 Sociabilitate 144 8,48 3,95 0,806

Căutare impulsivă de senzaţii 144 11,88 3,87 0,768 Activitate 144 9,38 3,33 0,713 Neuroticism – anxietate 144 10,11 4,25 0,820 Agresivitate - ostilitate 144 8,12 3,72 0,766







Dezirabilitate socială 167 2,59 1,75 0,496 524 Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Sociabilitate 10.0 9.5 9.0 8.5 8.0 7.5 7.0

Sex Barbati

Femei

Fig. IV.12.1. Mediile scorurilor scalei Sociabilitate ,

în funcţie de grupa de vârstă Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Cautare impulsiva de senzatii 13 12 11 10 9 8

Sex Barbati Femei

Fig. IV.12.2. Mediile scorurilor scalei Căutare impulsivă de senzaţii ,

în funcţie de grupa de vârstă 525 Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Activitate 11.5 11.0 10.5 10.0 9.5 9.0

Sex Barbati Femei

Fig. IV.12.3. Mediile scorurilor scalei Activitate , în funcţie de grupa de vârstă Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Neuroticism - anxietate 11 10 9 8 7 6 5 4

Sex Barbati Femei

Fig. IV.12.4. Mediile scorurilor scalei Neuroticism −anxietate ,

în funcţie de grupa de vârstă 526 Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Agresivitate - ostilitate 8.5 8.0 7.5 7.0 6.5 6.0 5.5

Sex

Barbati Femei

Fig. IV.12.5. Mediile scorurilor scalei Agresivitate −ostilitate ,

în funcţie de grupa de vârstă Grupa de varsta 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

Dezirabilitate sociala 3.0 2.8 2.6 2.4 2.2 2.0 1.8 1.6 1.4

Sex Barbati Femei

Fig. IV.12.6. Mediile scorurilor scalei Dezirabilitate socială ,

în funcţie de grupa de vârstă

Din tabelul IV.12.6 se constată că în cadrul fiecărei grupe de vârstă diferă semnificativ între bărbaţi şi femei (la un prag mai mic decât p =0,01) =0,01) media scorurilor scalei Neuroticism −anxietate , media fiind mai mare pentru femei. În cadrul grupelor de vârstă 26-30

de ani şi 31-54 de ani, diferă semnificativ între sexe (la un prag mai mic decât p =0,05) =0,05) şi mediile scorurilor scalei Activitate , media fiind mai mare pentru bărbaţi. 527

Tabelul IV.12.6. Compararea mediilor scorurilor la scalele din ZKPQ ,

între bărbaţi şi femei, pe grupe de vârstă Grupa de vârstă Scala t g.l. p

18-20 de ani Sociabilitate 1,878 235 0,062

Căutare impulsivă de senzaţii 1,543 235 0,124 Activitate 0,159 235 0,874 Neuroticism - anxietate 5,835 235 0,000 Agresivitate - ostilitate 0,262 235 0,794

Dezirabilitate socială 2,878 235 0,004 21-25 de ani Sociabilitate 0,615 139 0,540

Căutare impulsivă de senzaţii 1,127 189 0,261

Activitate 0,791 189 0,430 Neuroticism - anxietate 3,023 189 0,003 Agresivitate - ostilitate 1,249 189 0,213





ală 0,984 246 0,326 Dezirabilitate Dezirabilitate soci ală

Cu excepţia scalei Dezirabilitate socială , pentru bărbaţi, şi a scalei Activitate , pentru femei, mediile scorurilor scalelor diferă semnificativ între grupele de vârstă (tabelul IV.12.7).

În toate aceste situaţii, există diferenţe semnificative (cel puţin la pragul p =0,05) =0,05) între mediile

grupelor de vârstă extreme (18 -20 de ani şi 31-54 de ani) (tabelul IV.12.8). 528

Tabelul IV.12.7. Compararea mediilor scorurilor scalelor între grupe de vârstă, prin metoda ANOVA, ANOVA, pe sexe

Scala Bărbaţi Femei Femei F grade de libertate p F grade de libertate p Sociabilitate 2,776 3, 301 0,042 3,622 3, 516 0,013

Căutare

impulsivă de senzaţii 8,051 3, 301 0,000 15,027 3, 516 0,000 Activitate 4,628 3, 301 0,004 1,130 3, 516 0,336 Neuroticism anxietate 6,297 3, 301 0,000 8,003 3, 516 0,000 Agresivitate ostilitate 4,880 3, 301 0,003 4,041 3, 516 0,007 Dezirabilitate

socială 0,816 3, 301 0,486 8,665 3, 516 0,000

S-a verificat normalitatea distribuţiei scorurilor pentru fiecare scală, cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov, pe grupe de vârstă şi pe sexe (tabelul IV.12.9).

În majoritatea cazurilor, distribuţia scorurilor scalei Dezirabilitate socială nu este normală, predominând scorurile mici. Pentru bărbaţi, cu excepţia scalei Neuroticism – anxietate , la grupa de vârstă 31-54 de ani, distribuţiile scorurilor sunt normale. Pentru femei,

însă, există mai multe scale ale căror scoruri nu au o distribuţie normală, predominând scorurile mari (între indicatorii statistici există relaţiile m
• la grupa de vârstă 18-20 de ani, scalele Activitate , Neuroticism – anxietate anxietate şi Agresivitate – ostilitate ostilitate ; ostilitate . • la grupa de vârstă 31 -54 de ani, scalele Activitate şi Agresivitate – ostilitate

Tabelul IV.12.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare

a normalităţii distribuţiilor scorurilor scalelor Scala Bărbaţi Femei zpzp

Grupa de vârstă 18-20 18-20 de ani Sociabilitate 1,348 0,053 0,714 0,689

Căutare impulsivă de senzaţii 0,912 0,376 1,280 0,075

Activitate 1,103 0,176 1,404 0,039 Neuroticism - anxietate 0,980 0,292 1,477 0,025 Agresivitate - ostilitate 1,099 0,178 1,457 0,029


Grupa de vârstă 21-25 de ani Sociabilitate

Căutare impulsivă de senzaţii 1,208 0,108 1,063 0,209 Activitate 1,302 0,067 1,109 0,171 Neuroticism - anxietate 0,961 0,314 0,862 0,447 Agresivitate - ostilitate 0,865 0,443 1,019 0,250


Grupa de vârstă 26-30 de ani Sociabilitate 0,875 0,428 0,686 0,734



Grupa de vârstă 31-54 de ani Sociabilitate 0,814 0,522 1,211 0,107



530

IV.13. INTERPRETAREA SCORURILOR SCALELOR CHESTIONARULUI ZKPQ IV.13.1. Paşii algoritmului de interpretare a scorurilor

a. Înainte de a interpreta scorurile obţinute de un subiect la scalele chestionarului ZKPQ ,

se analizează cota acestuia la scala Dezirabilitate socială , întrucât un scor mare poate însemna o dorinţă accentuată din partea subiectului de a crea o imagine favorabilă, ceea ce l-ar fi putut

determina să nu răspundă sincer, ci aşa cum credea că se aşteaptă de la el. În Anexa 4 există un tabel pentru fiecare grupă de vârstă, în care sunt notate, pe sexe, pentru fiecare scor posibil la scala Dezirabilitate socială : frecvenţa persoanelor din eşantionul utilizat la etalonare care au obţinut scorul respectiv, procentul reprezentat de ele şi procentul

celor care au obţinut un scor cel puţin egal cu acest scor (egal cu acesta sau mai mare decât el). Zuckerman (2002) consideră că trebuie manifestată prudenţă în interpretarea rezultatelor

obţinute la chestionar de o persoană al cărei scor la scala Dezirabilitate socială este mai mare

decât 3. În eşantionul american doar 4% dintre subiecţi obţinuseră scoruri mai mari decât 3, în timp ce în eşantinul spaniol 3,7% dintre subiecţi avuseseră scoruri mai mari decât 4 (Gomà-iFreixanet şi colab., 2004). În eşantionul românesc utilizat la etalonare, în majoritatea cazurilor − singura excepţie este constituită din femeile cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de ani − procentul persoanelor

care au obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mai mare decât 4 (cuprins între 5 şi 10) este mai mare decât 10, deci mult mai mare decât în eşantionul american şi în cel spaniol.

În fiecare grupă formată în funcţie de vârstă şi sex s-a determinat numărul de persoane

care au obţinut cele mai mari scoruri la scala Dezirabilitate socială , punând condiţia ca acest

număr să reprezinte mai puţin de 4% din volumul grupei. S-a constatat că, în fiecare grupă, doar 1-4 subiecţi îndeplinesc această condiţie. Numărul lor fiind foarte mic, nu s-a putut deduce dacă, într-adevăr, scorurile lor la una sau la mai multe scale ale chestionarului ZKPQ

sunt semnificativ mai mari sau semnificativ mai mici decât scorurile celorlalte persoane din

grupă. Pe de altă parte, în eşantionul românesc utilizat la etalonare, nu au putut fi evidenţiate decât puţine situaţii (9 din totalul de 40) în care scorurile unei scale din chestionarul ZKPQ

cresc sau scad pe măsură ce cresc scorurile scalei Dezirabilitate socială (tabelul IV.13.1). Acest rezultat sugerează că nu ar trebui respinse chestionarele subiecţilor care obţin scoruri mari la scala Dezirabilitate socială , ci doar ar trebui manifestată prudenţă la interpretarea

scorurilor acelor scale care se află într -o relaţie monotonă (crescătoare sau descrescătoare) cu scorurile scalei Dezirabilitate socială , atunci când scorul scalei Dezirabilitate socială este „mare”. Propunem să se considere că scorul obţinut de un subiect la scala Dezirabilitate socială este „mare” dacă numărul persoanelor de acelaşi sex şi din aceeaşi grupă de vârstă cu subiectul care au realizat un scor egal cu acesta sau mai mare decât el nu depăşeşte 10% din volumul grupei. 531

Tabelul IV.13.1. Cazurile în care coeficientul de corelaţie a rangurilor (Spearman)

între scorurile scalelor din chestionarul ZKPQ şi scorurile scalei Dezirabilitate socială este semnificativ la pragul p =0,05

Grupa de vârstă

(în ani) Scala Bărbaţi Femei ρ p ρ p

18-20

Căutare impulsivă de senzaţii -0,268 0,009 Activitate 0,235 0,005 Neuroticism - anxietate -0,367 0,000 Agresivitate - ostilitate -0,197 0,018

21-25 Activitate 0,279 0,002 Neuroticism - anxietate 0,269 0,019 -0,309 0,001

26-30 Activitate 0,238 0,021 31-54 Căutare impulsivă de

senzaţii 0,234 0,035

b. Pentru interpretarea scorului obţinut de un subiect la o scală a chestionarul ZKPQ care

măsoară un construct, se transformă acesta în cotă T , utilizând formula:

σ T = 50 +10 x −m unde: T reprezintă cota T corespunzătoare scorului x ; m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru scorurile scalei, corespunzătoare sexului

subiectului şi grupei de vârstă din care face parte. În Anexa 57 sunt cuprinse cinci tabele, care conţin cotele T corespunzătoare tuturor scorurilor brute posibile la scalele din chestionarul ZKPQ care măsoară factori, pe grupe de

vârste şi pe sexe. Se consideră că o cotă T este mică , dacă este mai mică decât 40 şi este mare , dacă este mai mare decât 60. Cotele T cuprinse între 40 şi 60 sunt considerate medii .

Tabelul IV.13.2 conţine scorurile brute până la care cotele T corespunzătoare sunt considerate „mici” şi scorurile brute începând de la care cotele T corespunzătoare sunt considerate „mari”. 7

Anexa 5 se găseşte doar în varianta electronică a CAS ++. Personalitate şi interese .

532

Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mică decât 40

(până la care cotele T sunt considerate „mici”) şi cel mai mic scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mare decât 60 (de la care cotele T sunt considerate „mari”) Scala Sociabilitate Intervalul de vârstă Bărbaţi Femei Scor brut Cota T Scor brut Cota T 18-20 de ani

Limita superioară a scorurilor „mici” 5 38,59 4 38,66 Limita inferioară a scorurilor „mari” 14 61,61 13 61,44 21-25 de ani



Limita superioară a scorurilor „mici” 3 37,37 3 38,93 Limita inferioară a scorurilor „mari” 12 61,05 11 60,32 Scala Căutare de senzaţii Intervalul de vârstă Bărbaţi Femei Scor brut

Cota T Scor brut Cota T 18-20 de ani

Limita superioară a scorurilor „mici” 8 37,55 8 39,97 Limita inferioară a scorurilor „mari” 17 61,55 16 60,65 21-25 de ani Limita superioară a scorurilor „mici” 7 38,18 7 39,97

Limita inferioară a scorurilor „mari” 16 61,26 15 60,23 26-30 de ani


Limita superioară a scorurilor „mici” 5 37,79 4 37,65 Limita inferioară a scorurilor „mari” 14 60,63 13 60,15 Scala Activitate Intervalul de vârstă Bărbaţi Femei Scor brut Cota T Scor brut Cota T 18-20 de ani

Limita superioară a scorurilor „mici” 5 36,98 6 39,85 Limita inf erioară a scorurilor „mari” 13 61,15 13 60,87 21-25 de ani


Limita superioară a scorurilor „mici” 6 37,49 5 38,38 Limita inferioară a scorurilor „mari” 14 60,55 13 60,78 31-54 de

ani

Limita superioară a scorurilor „mici” 8 39,47 6 38,90 Limita inferioară a scorurilor „mari” 14 60,67 14 62,15 533

Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mică decât 40

(până la care cotele T sunt considerate „mici”) şi cel mai mic scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mare decât 60 (de la care cotele T sunt considerate „mari”) (continuare ) Scala Neuroticism-anxietate Intervalul de vârstă Bărbaţi Femei Scor brut Cota T Scor brut Cota T 18-20 de ani




Limita superioară a scorurilor „mici” 1 39,34 3 37,83 Limita inferioară a scorurilor „mari” 10 60,47 13 60,88 Scala Agresivitate-ostilitate Intervalul de vârstă Bărbaţi Femei Scor brut Cota T Scor brut

Cota T 18-20 de ani




Limita superioară a scorurilor „mici” 2 38,18 3 39,75 Limita inferioară a scorurilor „mari” 10 61,30 11 61,85

c. Dacă se doreşte să se compare scorul unui subiect la o scală cu scorul altei persoane,

se determină intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru cele două persoane. Scorul real al unei persoane la un test este media scorurilor pe care le-ar obţine persoana

respectivă dacă i s-ar administra testul de o infinitate de ori, în condiţii diferite. El este interpretat ca fiind scorul pe care l- ar obţine subiectul dacă testul ar fi perfect şi ar fi administrat în condiţii ideale. Evident, scorul real al unei persoane la un test nu poate fi cunoscut. Dar, ştiind scorul pe care l-a obţinut persoana respectivă la o administrare a testului, se poate determina, cu o probabilitate P aleasă (de obicei, P =0,95), intervalul în care există şanse de 100xP % să se

găsească scorul real. Acest interval se numeşte interval de încredere al scorului real corespunzător probabilităţii P . 534

Dacă x este scorul obţinut de o persoană la test şi se alege P =0,95, atunci intervalul de încredere al scorului real este (x -1,96σ E, x +1,96σ E) , unde σ E este eroarea standard de măsură

a testului în populaţie .

σ E se calculează cu ajutorul coeficientului de fidelitate al testului, ρ 2, şi al abaterii standard a scorurilor testului în eşantionul de subiecţi extras din populaţie, σ , folosind formula:

σ =σ 1−ρ 2 E . Intervalul de încredere al scorului real are o lungime mică, permiţând o localizare mai precisă a scorului real, atunci când eroarea standard de măsură a testului în populaţie este

mică, ceea ce se întâmplă doar dacă testul are o fidelitate mare (ρ 2 este mare) şi scorurile sale

în eşantionul extras din populaţie variază puţin (σ este mic). În eşantionul de subiecţi folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ , intervalele de încredere nu diferă între sexe şi între grupele de vârstă, pentru niciuna dintre scalele care

măsoară factori. În Anexa 68 există un tabel în care, pentru fiecare scor brut este notat intervalul de încredere al scorului real, pentru probabilitatea P =0,95, la fiecare dintre cele cinci scale care

măsoară factori.

IV.13.2. Utilizarea cotelor T Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ

care măsoară constructe, prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele din

eşantionul extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi vârsta sa).

Se consideră că o cotă T este mică , dacă este mai mică decât 40 şi este mare , dacă este mai mare decât 60. Interpretări posibile ale acestor scoruri sunt prezentate în tabelul IV.13.3.

Scorurile brute cărora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt considerate

medii . În fiecare dintre cele 8 grupe de subiecţi formate din eşantionul utilizat la

etalonare în funcţie de vârstă şi de sex, scorurile „medii” sunt distribuite în jurul mediei scorurilor obţinute de persoanele din grupa respectivă, iar frecvenţa lor depăşeşte 50% din volumul grupei. S-ar putea afirma, astfel, că scorurile „medii” sunt scorurile obişnuite ale grupelor formate din

subiecţi de acelaşi sex şi din aceeaşi grupă de vârstă. Exemplu. O femeie de 36 de ani a obţinut 5 puncte la scala Dezirabilitate socială şi 14 puncte la scala Agresivitate - ostilitate .

Din Anexa 4, din tabelul corespunzător grupei de vârstă 31-54 de ani, se constată că mai mult de 10% din rândul femeilor din eşantionul folosit la etalonare au obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mai mare decât 5 sau egal cu 5 (13,8%). Aprec iem, prin urmare,

că scorul la scala Dezirabilitate socială nu este „mare” şi presupunem că femeia nu a denaturat răspunsurile la chestionar. În plus, la această grupă de vârstă, pentru femei nicio

scală din chestionar nu corelează semnificativ cu scala Dezirabilitate socială (tabelul IV.13.1). 8

Anexa 6 se găseşte doar în varianta electronică a CAS ++. Personalitate şi interese .

535

Tabelul IV.13.3. Interpretări posibile ale scorurilor „mari” şi ale celor „mici” la scalele chestionarului ZKPQ

Scala Scor „mare” (cota T >60)

Scor „mic” (cota T <40) Sociabilitate are mulţi prieteni, îi place să se afle în

societate, poate însufleţi petrecerile preferă singurătatea şi activităţile solitare

Căutare impulsivă de senzaţii

caută experienţe noi, cu schimbări de mediu şi senzaţii puternice, acţionează cedând impulsurilor de moment, poate fi nonconformist

îi place să-şi planifice fiecare activitate, nu este amator de schimbare Activitate simte nevoia să fie permanent în

activitate, practică activităţi fizice preferă muncile de rutină, se simte lipsit de energie, îi place să „lenevească” (să stea fără să facă ceva) Neuroticism− anxietate

îşi face griji pentru orice, se supără frecvent, este sensibil, nu are încredere în capacităţile proprii este stăpân pe sine, nu îşi face griji pentru lucruri lipsite de importanţă Agresivitate− ostilitate

îşi manifestă făţiş supărarea, se ceartă cu cei care au altă părere decât el are răbdare cu ceilalţi, nu foloseşte cuvinte dure sau înjurături, chiar dacă este furios

Din Anexa 5, din tabelul corespunzător scalei Agresivitate - ostilitate , din coloana corespunzătoare grupei de vârstă 31 -54 de ani şi femeilor se citeşte cota T pentru scorul brut

14. Aceasta este egală cu 70,14. Prin urmare, scorul obţinut de femeie la sc ala Agresivitate -

ostilitate este „mare” şi este probabil ca ei să i se potrivească următoarea caracterizare (tabelul

IV.13.3): îşi manifestă făţiş supărarea şi se ceartă cu cei care au altă părere decât ea. La aceeaşi constatre se putea ajunge folosind tabelul IV.13.2. Din acest tabel rezultă că, pentru femeile din grupa de vârstă 31-54 de ani, la scala Agresivitate − ostilitate sunt considerate scoruri „mici” scorurile cel mult egale cu 3 (≤3) şi sunt considerate scoruri „mari” scorurile cel puţin egale cu 11 (≥11). Prin urmare, scorul subiectului la scala Agresivitate − ostilitate este „mare” (14≥11).

IV.13.3. Utilizarea intervalelor de încredere ale scorurilor reale Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit compararea persoanelor între ele. Se poate considera că două persoane se deosebesc una de alta în ceea ce priveşte constructul

măsurat de o scală a chestionarului ZKPQ doar dacă intervalele de încredere ale scorurilor

reale corespunzătoare cotelor brute ale acestor persoane la chestionar s unt disjuncte (nu au 536

porţiuni comune). Atunci când intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru două persoane se intersectează, există posibilitatea ca scorurile reale să se afle în porţiunea comună, fiind egale, sau chiar într-o relaţie de ordine opusă celei în care se găsesc scorurile obţinute la scală de cele două persoane. Exemplu. Un bărbat − A, de 23 de ani − a obţinut la scala Sociabilitate 10 puncte. Un alt

bărbat − B , de 27 de ani − a realizat la acelaşi chestionar 13 puncte. Se poate afirma că B este

mai sociabil decât A?

Din Anexa 6, din coloana corespunzătoare scalei Sociabilitate se citesc intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunzătoare probabilităţii P =0,95:

• pentru scorul 10: [7, 13]; • pentru scorul 13: [10, 16]. Cele două intervale au o porţiune comună: intervalul [10, 13]. Scorurile reale ale celor două persoane se pot afla în acest interval, fiind posibil ca între scorul real al persoanei A şi scorul real al persoanei B să fie potrivit semnul „<”, semnul „=” sau semnul „>”. În consecinţă, nu se poate afirma că persoana A este mai puţin sociabilă decât persoana B.

IV.14. CONCLUZII Chestionarul ZKPQ măsoară cinci dimensiuni fundamentale ale personalităţii care au o

bază biologică-evoluţionistă: Neuroticism –a nxietate, Agresivitate –o stilitate, Activitate, Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate . El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii, scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii româneşti a chestionarului ZKPQ în scop de predicţie. Etaloanele construite, pe sexe şi pe patru grupe de vârstă (18-20 de ani, 21-25 de ani, 26-

30 de ani şi 31-54 de ani) sunt valabile pen tru persoane care fac parte din populaţia nonclinică şi permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T . Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60, respectiv, mai mici decât 40). Se va manifesta prudenţă la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mare, întrucât este posibil ca el să nu fi răspuns sincer, ci încercând să îşi creeze o imagine favorabilă. Pentru o mai bună cunoaştere a personalităţii unui subiect, se recomandă administrarea,

alături de chestionarul ZKPQ , a altor chestionare de evaluare a personalităţii, de exemplu a chestionarului CP5F , care măsoară suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea ,

Stabilitatea emoţională , Conştiinciozitatea , Amabilitatea şi Autonomia ). 537

BIBLIOGRAFIE Albu, M. (2000). Metode şi instrumente de evaluare în psihologie . Cluj-Napoca: Editura Argonaut.

Gomà-i-Freixanet, M., Valero, S., Punti, J., & Zuckerman, M. (2004). Psychometric Properties of the Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire in a Spanish Sample. European Journal of Psychological Assessment , 20(2 ), 134-146.

Gomà-i-Freixanet, M., & Valero, S. (2008). Spanish normative data of the Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ) in general population sample. Psicothema, 20 (2), 318-324, la

adresa.http://www.zkpq.com/psychometric_propietries.htm#DESCRIPTIVE_PROFILE (vizitată în aprilie, 2009). Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică . Bucureşti: Garell Publishing House.

Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala Căutării de senzaţii: aplicabilitate transculturală. În: A. Opre (coord.). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Diagnoză, cercetare şi aplicaţii. vol. II, 15-35. Cluj-Napoca: Editura ASCR. Rossier, J., Verardi, S., Massoudi, K., & Aluja, A. (2008). Psychometric Properties of the French Version of Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire. International Journal of Clinical and Health Psychology , 8(1 ), 203-217. Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment . Sage Publications, Inc. Zuckerman, M. (2002). Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ ): An alternative fivefactorial model. In: B. de Raad, & M. Perugini (ed.), Big Five Assessment , Seattle: Hogrefe & Huber Publishers, 377-396, la adresa http://www.zkpq.com/Zuckerman-Kuhlman_ Personality_Questionaire__ ZKPQ__an_alternative_five-factor (vizitată în aprilie, 2009). Zuckerman, M., & Kuhlman, M. ([f.a.]). Norms for the Zuckerman-Kuhlman Questionnaire (ZKPQ) based on 2,969 college students at Univ. of Delaware . Lucrare primită de la autori.

Zuckerman, M, Kuhlman, D.M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of the three structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of Personality and Social Psychology, 65 , 757-768. *** (1985). Standards for Educational & Psychological Tests , American Psychological Association, Inc. http://www.zkpq.com/principaling.htm (vizitată în aprilie, 2009).

http://www.zkpq.com/description_scales.htm (vizitată în aprilie, 2009). 538

ANEXA 1 Caietul chestionarului ZKPQ În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze care descriu personalitatea. Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi răspunsul dumneavoastră pe Foaia de răspuns anexată. Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite. Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează, răspundeţi „adevărat” însemnând un X în căsuţa corespunzătoare (A - Adevărat) pe foaia de

răspuns. Dacă, însă, consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi „fals” şi însemnaţi un X în căsuţa corespunzătoare (F - Fals) pe foaia de răspuns. În momentul completării foii de răspuns, fiţi atent ca semnul X pe care îl marcaţi să corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi. La sfârşitul fiecărei pagini cu enunţuri, verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns . Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate sigur de

răspunsul dumneavoastră. Asiguraţi-vă că nu aţi omis niciun enunţ! Scrieţi numai pe foaia de răspuns! Nu scrieţi nimic în caiet! Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale. Timpul de răspuns nu este limitat.

539 1. Am tendinţa de a începe o nouă activitate, fără a planifica prea mult cum voi proceda.

2. Nu mă îngrijorează lucrurile fără importanţă. 3. Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în faţa altor oameni. 4. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă. 5. Nu îmi place să pierd timpul doar stând şi relaxându-mă.

6. Obişnuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de a face lucrul respectiv.

7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilităţile mele. 8. De obicei când mă enervez spun lucruri urâte. 9. De obicei eu sunt cel care începe o conversaţie la petreceri. 10. Întotdeauna spun adevărul. 11. Este normal pentru mine să înjur când sunt furios. 12. Nu mă deranjează să ies singur şi, de obicei, prefer lucrul acesta decât să fiu într-un grup mare.

13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor. 14. Adesea fac lucrurile din impuls.

15. Adesea sunt neliniştit fără să am un motiv clar. 16. Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă. 17. Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii. 18. Îmi plac activităţile complicate care necesită mult efort şi concentrare. 19. Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face. 20. Uneori mă simt tensionat şi iritat. 21. Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva. 22. Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii. 23. Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante. 24. Îmi place să am experienţe şi senzaţii noi, incitante, chiar dacă sunt puţin înfricoşătoare. 25. Îmi simt adeseori corpul încordat fără vreun motiv aparent.

540 26. Întotdeauna câştig la jocuri. 27. Adesea simt că sunt „sufletul petrecerii”. 28. Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină. 29. Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu atenţie. 30. Mă supăr frecvent. 31. Dacă cineva mă jigneşte, încerc să nu mă gândesc la aceasta. 32. Nu sunt niciodată plictisit. 33. Îmi place să fiu activ tot timpul. 34. Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte, fără a avea o rută prestabilită sau un orar precis. 35. Am tendinţa de a fi prea sensibil şi uşor de rănit de remarcile şi acţiunile necugetate ale

celorlalţi. 36. În multe magazine nu poţi fi servit dacă nu te bagi în faţa altora. 37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.

38. Pot să mă simt bine când lenevesc şi nu fac nimic. 39. Îmi place să mă implic în situaţii noi în care nu poţi prevedea cum vor evolua lucrurile.

40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc. Mă sperii foarte uşor. Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun. De obicei, nu mă simt în largul meu la petrecerile mari. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva. Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face. Uneori simt că sunt panicat. Când sunt supărat pe cineva, nu încerc să-mi ascund supărarea. La petreceri mă bucur să mă întreţin cu ceilalţi oameni, indiferent dacă îi

cunosc sau nu. 49. Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de timp liber. 50. Am tendinţa de a-mi schimba frecvent punctele de interes.

541 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.

Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine. Nu mă deranjează niciodată când alţii mi-o iau înainte atunci când stau la coadă. Am tendinţa de a începe weekend-urile sociale joia. De obicei par a fi grăbit. Uneori îmi place să fac lucruri care sunt puţin înfricoşătoare. Uneori, când sunt supărat, simt că îmi tremură picioarele. În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios. Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur. În vacanţă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul. Orice trebuie încercat o dată. Adesea mă simt nesigur de mine. Pot să iert uşor oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele. Nu mă deranjează să fiu izolat de ceilalţi, undeva, pentru o anumită perioadă de

timp.

64. Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică. 65. Mi-ar plăcea o viaţa tumultuoasă, cu călătorii şi senzaţii puternice. 66. Adesea mă îngrijorează lucruri pe care alţii le consideră neimportante. 67. Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă abţin să nu mă cert cu ei. 68. În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucrurile pe care le doresc fără a fi distras de ceilalţi. 69. Niciodată nu am întâmpinat dificultăţi în a înţelege un material chiar de la prima citire.

70. Uneori fac lucruri trăznite doar pentru a mă amuza. 71. Adesea întâmpin dificultăţi în a face o alegere. 72. Sunt foarte temperamental. 73. Nu am pierdut niciodată nimic.

74. Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit. 75. Îmi place să explorez un oraş străin de unul singur, chiar dacă aceasta ar însemna să mă rătăcesc.

542 76. Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din timp.

77. Nu pot să mă abţin să nu fiu puţin răutăcios cu cei care îmi displac. 78. Sunt o persoană foarte sociabilă. 79. Prefer prietenii care sunt captivanţi şi plini de surprize. 80. Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume. 81. Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă e cald sau frig afară. 82. Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup. 83. Îmi place să am o ocupaţie tot timpul. 84. Adesea mă las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici nu mă mai gândesc la posibilele complicaţii care ar putea să apară. 85. Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze. 86. Sunt întotdeauna răbdător cu alţii, chiar şi cu cei iritanţi. 87. De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur. 88. Mă pot bucura de activităţile de rutină care nu solicită multă concentrare sau efort.

89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99.

Sunt o persoană impulsivă. Adesea mă simt inconfortabil şi stânjenit fără vreun motiv real. Adesea mă cert cu ceilalţi. Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii. Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine. Mă implic în tot ceea ce fac. Îmi plac petrecerile nonconformiste. După ce am cumpărat ceva, mă îngrijorez că am făcut o alegere greşită. Când oamenii strigă la mine, strig şi eu. Am mai mulţi prieteni decât majoritatea oamenilor. Ceilalţi mă atenţionează adesea să fiu mai temperat.

543

ANEXA 2 ZUCKERMAN-KUHLMAN PERSONALITY QUESTIONNAIRE (ZKPQ)

Foaie de răspuns NUMELE: _____________________ PRENUMELE: ______________________________ SEXUL: M □ F □

Numărul itemului A F Numărul itemului A F Numărul itemului A F Numărul itemului A F 1. 26. 51. 76. 2. 27. 52. 77. 3. 28. 53. 78. 4. 29. 54. 79. 5. 20. 55. 80.

6. 31. 56. 81. 7. 32. 57. 82. 8. 33. 58. 83. 9. 34. 59. 84. 10. 35. 60. 85. 11. 36. 61. 86. 12. 37. 62. 87. 13. 38. 63. 88. 14. 39. 64. 89. 15. 40. 65. 90. 16. 41. 66. 91. 17. 42. 67. 92. 18. 43. 68. 93. 19. 44. 69. 94. 20. 45. 70. 95. 21. 46. 71. 96. 22. 47. 72. 97. 23. 48. 73. 98. 24. 49. 74. 99. 25. 50. 75. SCORURI: Sociabilitate: ___ Căutare impulsivă de senzaţii : ___ Activitate: ___ Neuroticism – anxietate: ___ Agresivitate – ostilitate: ___ Dezirabilitate socială: ___

DATA NAŞTERII: DATA EVALUĂRII: zi lună an zi lună an

544

ANEXA 3 Grila de cotare a răspunsurilor la chestionarul ZKPQ Scala Nr. de itemi Itemi Căutare impulsivă de senzaţii 19 1A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 34A, 39A, 45A, 50A, 55A, 60A, 65A, 70A, 75A, 79A, 84A, 89A, 95A Neuroticism - anxietate 19 2F, 7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A, 46A, 51A, 56A, 61A, 66A, 71A, 76A, 80A, 85F, 90A, 96A Agresivitate - ostilitate 17 3A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A, 47A, 57F, 62F, 67A, 72A, 77A, 86F, 91A,

Zuckerman

Recommend Documents