1|Page
,,Melancolie” versus ,,Lacul” Tudor Arghezi
Mihai Eminescu
- comparative –
Poezia ,,Lacul” de Mihai Eminescu si opera ,,Melancolie” de Tudor Arghezi, desi apartin unor autori diferiti, au ca trasatura comuna caracterul lor liric, deoarece gandurile, ideile si sentimentele sunt exprimate in mod direct. In ambele creatii, actiunea se petrece in natura, in amandoua facandu-si prezenta lacul. Atat in poezia ,,Melancolie” cat si in opera ,,Lacul”, momentul surprins este de visare, ambii indragostiti asteptandu-si iubitele sa apara, in timp ce orele treceau. Tema celor doua creatii se refera la un sentiment de dragoste al eului liric pentru o femeie. Acesteia nu i se face un portret deoarece ea reprezinta idealul feminin. Asemanarea dintre cele doua poezii o constituie inceputul aproape identic, prin dorinta ambilor indragostiti de implinire a iubirii. Diferenta insa, este marcata de sfarsitul operelor ce se incheie total diferit. In creatia lui Mihai Eminescu, iubita nu vine la intalnire, ceea ce provoaca dezamagirea eului liric si intristarea acestiua. Insa, in cea de a doua creatie, iubita apare, dar in ciuda venirii ei la intalnire, indragostitul devine melancholic, el dorind sa traiasca la nesfarsit acea clipa de asteptare a fiintei iubite. Prezen Prezenta ta iubite iubiteii este este marca marcata ta in poezia poezia ,,Mel ,,Melan ancol colie” ie” de pronum pronumele ele person personal al de persoana a III-a ,,-o”, iar in opera ,,Lacul” este notata in versurile acestuia cu pronumele personal de persoana a III-a ,,ea”. Tonul general folosit in cele doua creatii este unul bland si dragastos. Idei Ideile le si sent sentim imen ente tele le din din cele cele doua doua oper operaa sunt sunt expr exprim imat atee in mod mod dire direct ct prin prin intermediul imaginilor artistice si a figurilor de stil. In prima strofa a poeziei ,,Lacul” este prezent un epitet chromatic ,,lacul codrilor albastru” care exprima linistea si pacea. In
1|Page aceeasi strofa se afla si personificarea naturii, care participa emotional la trairile eului liric.
In cea de a doua poezie, se gaseste in prima strofa epitetul ,,ceasul de-ntalnire”. In strofa secundara, este prezenta metafora personificatoare ,,Orele si-au impletit/ firul lor cu firul mare” ce semnifica trecerea timpului. De asemenea, in a III-a strofa, drumul pe care venea iubita eului liric, este personificat ,,poteca solidara” Cele doua creatii sunt asemanatoare din punct de vedere al versificatiei. In poezia ,,Lacul” rima este una singura in fiecare strofa, aceasta fiind incrucisata, versul al doilea rimand cu cel de al patrulea. Masura este de opt silabe, iar ritmul este trohaic. In opera ,,Melancolie” rima ete incrucisata, masura vesurilor este de sapte, opt silabe, iar in ultimul vers, masura este de noua silabe. Ca si in creatia lui Eminescu, ritmul este trohaic. In concluzie cele doua opera sunt asemanatoare, in ciuda faptului ca au autori difriti.
Alexandra Mihaela Paleru
Tudor Arghezi a avut o îndelungă activitate în literatura română, aceasta concretizându-se în volumele de poezii, proză, teatru şi cărţi pentru copii. Titlul poeziei, „Melancolie", arată starea pe care autorul o manifestă în faţa trecerii timpului. Cadrul poeziei este unul natural, lacul, acesta fiind descris cu meticulozitate: „Şi-n perdeaua lui subţire / Îşi petrece steaua acul.". Metafora „perdeaua" exprimă frumuseţea şi delicateţea lacului, asemenea epitetului „subţire". Personificarea şi totodată metafora: „Orele şi-au împletit firul lor cu firul mare.", din strofa a doua, are rolul de a evidenţia trecerea timpului. Autorul îşi exprimă direct un sentiment de regret pentru zilele tinereţii, prin versurile: „Câtă vreme n-a venit / M-am uitat cu dor în zare.". În strofa a treia, autorul ajunge chiar să-şi vadă moartea cu ochii: „Şi acum o văd venind / Pe poteca solitară,". Autorul doreşte ca întâlnirea finală să fie o nălucă, dar totul nu rămâne decât o dorinţă…: „De departe, simt un jind / Şi-aş voi să mi se pară.". Autorul încheie poezia cu o uşoară notă de regret, în faţa morţii ce se apropie fără să se dea în lături. Moartea este văzută venind pe o potecă solitară, ceea ce arată singurătatea şi negura de după moarte… Autorul ar dori să evite acest moment final din viaţa sa, pentru că nu se simte pe deplin realizat, dorind doar să i se pară că sfârşitul se apropie… Sentimentele sunt exprimate direct, cu ajutorul efectelor stilistice, aici metafore. În poezie, ca elemente de versificaţie, nu se remarcă versul alb, existând o rimă încrucişată, ritmul fiind iambic şi măsura de opt silabe. Poezia „Melancolie" aparţine genului liric pentru că poetul îşi exprimă direct sentimentele avute prin intermediul eului liric, prezent în poezie, şi de aceea, poezia are un caracter pronunţat de subiectivism şi confesiune.
