Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Institutul de Științ e Penale și Criminologie Aplicată Catedra Științe Juridice și Securitate Criminologică Specialitatea SSP
REFERAT Infrac Infracțiuni iuni privi privind nd viața sexua sexuală. lă. Violul iolul
Elaborat: Adrian Hubencu, Grupa !"#"$$ Coordonato Coordonatorr științi%ic: Rodica Rotari
C&ișină inău, $'(
Cuprins Introducere......... Introducere................................ .............................................. .............................................. ............................................... ................................................3 ........................3 Analiza Analiza componen componenței de infrac infrac țiune prevăz prevăzută ută de articolul articolul ! ! "# R$ ..........................%
" Istoricul apariției si evolutia reglementarilo reglementarilorr in%ractiunii de viol"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""( $" )o*iunea +i clasi%icarea in%rac*iunilor privind via*a seuală""""""""""""""""""" seuală""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" """""""""""""""""""""""""""""""""""" """"""""""-3.
Elemen Elementel telee compo componen nenței de de infra infracc țiune iune pre prevăz văzută ută la arti articol colul ul ! ! "# "# R$ """""""""""""""""""( 3.1. Obiectul juridic al violului.........................................................................................................15 3.2. Latura obiectivă.........................................................................................................................15 3.3. Latura subiectivă.......................................................................................................................18 3.4. Subiectul violului.......................................................................................................................18
&.
$odali $odalită' tă'ile ile infra infrac'i c'iuni uniii de viol viol..""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""$' "oncluzie............................ "oncluzie................................................... .............................................. .............................................. .................................................... ............................. .()
2
Introducere Asigurarea dreptului la libertatea +i inviolabilitatea seuală. a persoanei persoanei este o condi*ie indispensabilă indispensabilă a eisten*ei %iin*ei umane +i, prin aceasta, aceasta, a /ntregii comunită*i comunită*i și constituie o preocupare consta constantă ntă at0t a normelo normelorr de drept interna*io interna*ional, nal, c0t c0t +i a celor na*ionale" na*ionale" Problema asupra căreia mi1am orientat aten*ia o constituie violul" 2iolul, %ără nici un dubiu, este cea mai gravă in%rac*iune seuală, deoarece, aproape /n toate situațiile tipice, cau3ea3ă victimei un pre4udiciu %i3ic și o traumă psi&ică" Codul penal al Republicii Moldova, precum +i legisla*iile altor state /nglobea3ă o serie de in%rac*iuni, care au /n calitate de obiect 4uridic rela*iile sociale, a căror des%ă+urare normală este condiționată de protec ția libertății, inviolabilității +i moralității vie*ii seuale a persoanei. această valoare, %iind susceptibilă de protecție 4uridico1penală alături de alte drepturi %undamentale ale cetă*enilor cetă*enilor 5via*a, integritatea integritatea %i3ică +i psi&ică, libertatea, via*a intimă, %amilială +i privată etc"6" 2ia*a seuală 1 /n calitate de valoare socială 1 este apărată de dreptul penal sub cele două aspecte caracteristice: dreptul la libertatea sexuală a persoanei 5independen*a persoanei de a dispune /n mod liber de corpul său /n raporturi seuale6 +i dreptul la inviolabilitatea sexuală a persoanei persoanei 5a1i %i asigurat individului inviolabilitatea corpului său /n ceea ce prive+te aspectul
seual, seual, a1i prote4a persoana de orice ac*iuni /n%ăptuite cu violen*ă violen*ă sau pro%it0nd de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a6" #eclara*ia 7)8 pentru eliminarea tuturor %ormelor de violen*ă asupra %emeilor adoptată de Adunarea Generală a 7)8 la $' decembrie --! prevede că orice act de violenţă presupune (atât în viaţa socială, cât şi-n viaţa personală) săvârşirea actelor ilicite, care cauzează sau pot cauza persoanelor daune fizice sau psihice " 2iolen*a seuală presupune un contact %i3ic contrar
voin*ei victimei +i se poate mani%esta sub orice %ormă de eprimare 5prin %or*area de a avea rela*ii seuale, seuale, p0nă la violare violare ori incest6" incest6" #eclara #eclarația 7)8 pune accent negativ și pe alte acte de violen*ă cu caracter psi&ologic sau intim, cau3ate cau 3ate victimelor 5/n 5/ n special, /n cadrul %amiliei, serviciului serviciului etc"6" Gradul pre4udiciabil ce decurge din esen ța in%rac*iunilor privind via*a seuală constă, /n primul r0nd, /n su%erin*a provocată direct direct victimei, victimei, iar /n cel de1al doilea r0nd, /n consecin*ele destabili3atoare pe care le provoacă /n plan social asupra des%ă+urării normale a vie*ii" 9ncălcarea libertă*ii seuale creea3ă /n societate o stare de nesiguran*ă generală, un de3ec&ilibru deosebit de prime4dios +i +i de grav, grav, cau3at cau3at organismului organismului social" social" Alegerea tiparului 4uridic incident activită*ii in%rac*ionale de le3are a libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a persoanei presupune, pe de o parte, evaluarea corectă a situa*iei de %apt, 3
iar pe de altă parte, identi%icarea normei penale speciale aplicabile acestei situa*ii %aptice" Eaminarea cau3elor penale de viol relevă erori de /ncadrare 4uridică, /n re3ultatul cărora %apta violatorului este /ncadrată /n ba3a variantei tipice, de și pot %i identi%icate semne circumstanțile cu caracter agravant, ori /n genere este apreciată la nivelul unei %apte ce nu constituie in%rac țiune 5/n ba3a lipsei semnelor constitutive ale componenței de in%racțiune6" 9n acest contet, am considerat ca %iind actual +i oportun demersul dedicat studierii in%rac*iunii de viol din perspectiva dreptului penal, /n vederea elucidării +i reevaluării semnelor esențiale
și
circumstan*iale caracteristice acesteia" otodată, cercetarea atentă a cadrului
normativ dedicat reglementării violului a scos /n eviden*ă unele imper%ec*iuni ale tetului de lege, %apt care a solicitat incursiuni teoretice pentru a o%eri legiuitorului propuneri de lege ferenda, /n eventuala interven*ie de per%ec*ionare a normei penale re%eritoare la in%rac țiunea de
viol" Pentru deducerea unor solu*ii legislative adecvate, s1a impus studiul legisla*iilor penale ale altor state /n materia incriminării %aptei cercetate" Această temă este %oarte actuală, c&iar +i dacă nu sunt respectate acele elemente de drept penal" 9ntruc/t activitatea materială prin care se reali3ea3ă in%rac*iunile privitoare la via*a seuală se eercită, de cele mai multe ori, direct asupra corpului unei persoane, corpul persoanei /mpotriva cărei se săv/r+e+te %apta constituie, /n acele ca3uri, obiectul material al in%rac*iunii" Eistă +i in%rac*iuni privitoare la via*a seuală a persoanei care nu au un obiect material 5coruperea seuală6"
4
Analiza componenței de infracțiune prevăzută de articolul ! "# R$ . Istoricul apariției si evolutia re*lementarilor infractiunii de viol
Problematica in%rac*iunilor privind via*a seuală constituie o preocupare continuă pentru teoreticienii +i practicienii dreptului penal" #e3voltarea continuă a rela*iilor sociale necesită o aten*ie sporită /n ceea ce prive+te in%rac*iunile privind via*a seuală, /n vederea găsirii celor mai e%iciente metode de prevenire +i combatere a %aptelor ce atentea3ă la libertatea +i inviolabilitatea seuală a persoanei" #e %apt studiul reali3at are ca obiective principale stabilirea unor criterii clare de delimitare a in%rac*iunii de viol de alte componen*e de in%rac*iuni ce atentea3ă la libertatea +i inviolabilitate seuală a persoanei, relevarea procedeelor de /ncadrare 4uridică a %aptei de raport seual comis prin constr0ngere %i3ică sau psi&ică ori prin pro%itarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a, precum +i relevarea problemelor ce apar /n cadrul investigării 4udiciare a %aptelor de raport seual %or*at +i căilor de solu*ionare a acestora" Sensul pe care /l dăm astă3i no*iunii de viol este urmare a modului /n care s1a privit /n decursul timpului satis%acerea instinctului seual, /n special de către bărbat, dar +i /n raport cu po3i*ia ocupată de către %emeie /n societate " Rela*iile seuale au evoluat de la ni+te rela*ii necontrolate speci%ice societă*ii primitive la rela*ii /ncorsetate /n morala societă*ii +i orice abatere de la aceste norme %iind sanc*ionate de către legisla*ia /n vigoare" Asemenea relațiilor /n de3voltare permanentă, *in0nd cont de etapele de de3voltare a societă*ii, au evaluat
și
di%eritele modalită*i de incriminare a atentatelor la libertatea +i
inviolabilitatea seuală a persoanei" 9n antic&itatea greacă se considera violul mai pu*in grav dec0t seducerea unei %emei căsătorite sau necăsătorite: /n primul ca3 se poseda doar corpul %emeii, pe c0nd /n cel de1al doilea ca3 ; avea loc deturnarea sentimentelor +i %idelită ții victimei /n %olosul seducătorului +i /n detrimentul so*ului ori al tatălui acesteia" 9n ceea ce prive+te societatea romană, se considera o /ncălcare a normelor morale eistente /n societate la acea perioadă siluirea unui băiat, unei %emei sau a oricărei alte persoane prin %olosirea %or*ei, violul %iind considerat un act de atac care nu putea %i evitat, sanc*ion0ndu1se cu pedeapsa capitală 5tentativa se pedepsea cu eilul6" 9n perioada Evului Mediu protecția persoanei contra atentatelor la libertatea +i 5
inviolabilitatea seuală se reali3a, /n general, prin intermediul normelor ecle3iastice 5av0ndu1se /n vedere rolul bisericii /n acea perioadă de timp6"
6
7 accep*iune a violului, similară celei actuale, /ncepe să se cristali3e3e odată cu intrarea /n vigoare a Codului penal %rance3 din <-" =iind inclus pentru prima dată violul /n subtitlul >Crime +i atentate /mpotriva persoanelor? , se stabile ște că /n ca3ul comiterii unui raport seual %or*at se atentea3ă la un element al libertă*ii persoanei +i anume la libertatea seuală a acesteia" 9n continuare vom anali3a evolu*ia incriminării in%rac*iunii de viol /n Rusia +i /n Principatele Rom0ne, al căror norme sociale, precum +i evolu*ia acestora /n timp, sunt asemănătoare celor din cadrul societă*ii moldovene+ti" 7 primă normă ce are drept scop apărarea componentelor vie*ii seuale a persoanei /n Rusia apare /ntr1un act bisericesc din anul @-, ce prevede pedeapsa cu moartea pentru militarul care comite violul /n timp ce se deplasea3ă la armată sau c0nd revine de la armată" Reglementări similare, cu ecep*ia %aptului că este lărgit cercul persoanelor ce pot %i subiec*i ai in%rac*iunii, le /nt0lnim /n Regulamentul Militar al lui Petru I" Codul penal al Rusiei din -'! reali3ea3ă o /ncercare reu șită de a supune apărării via*a seuală a persoanei sub toate aspectele acesteia 5anume libertatea +i inviolabilitatea seuală6, și, /n acest contet, prin cele @ componen*e de in%rac*iuni se descriu /n mod normativ %aptele ilegale /n %unc*ie de obiectul de atentare" )outatea pe care o aduc prevederile acestui cod constau /n %aptul că pentru prima dată se %ace apel la constr0ngerea psi&ică, stabilindu1se condi*iile pentru eisten*a acesteia 5amenin*area cu aplicarea violen*ei asupra rudelor apropiate ale victimei, dacă eista pericolul ca amenin*area să %ie reali3ată6" 7 reglementare asemănătoare Codului penal anterior menționat o regăsim /n #ecretul despre tribunalele militare revolu*ionare din $' noiembrie --, care, /n itlul 2 >In%rac*iuni contra vie*ii, sănătă*ii, libertă*ii +i demnită*ii persoanei?, Cap"I2 5>In%rac*iuni privitoare la rela*iile seuale?6, incriminea3ă raporturile seuale comise prin constr0ngere implicită sau eplicită +i ac*iunile perverse asupra persoanelor minore" Cu re%erire la Principatele Rom0ne+ti, constatăm că primele reglementări ale in%rac*iunii apar odată cu editarea Căr*ii Rom0ne+ti de 9nvă*ătură 5Ia și, @@6 +i a 9ndreptării Begii 50rgovi+te, @($6, /n care violul era tratat sub titlurile Despre siluire +i, respectiv, iluirea" 9n cadrul reglementărilor respective se vorbea despre >necinstirea %emeie răpite prin violen*ă?, neoper0ndu1se cu anumite semne care ar identi%ica metoda de comitere a in%rac*iunii" 9n Moldova +i ara Rom0nească per%ec*ionarea +i moderni3area legisla*iei a %ost materiali3ată prin apari*ia unor coduri ori condici criminalice+ti de inspira*ie austriacă sau %rance3ă" )outatea acestor reglementări consta /n %aptul că, pentru prima dată, se men*ionea3ă precum că victima in%rac*iunii de >siluire? poate %i persoana at0t de se masculin,
7
c0t +i cea de se %eminin" #e asemenea sunt prevă3ute primele circumstan*e agravante 5spre eemplu, comiterea in%rac*iunii de viol /n participa*ie6" Cele consemnate anterior denotă ideea precum că reglementările privitoare la in%rac*iunile privind via*a seuală +i, /n special re%eritoare la in%racțiunea de viol, au evoluat 5de la etapa c0nd libertatea +i inviolabilitatea seuală nu erau apărate nici /ntr1un mod, urm0nd asigurarea acestor valori sociale prin intermediul normelor elaborate de către biserică și, /ntr1un %inal, a4ung0ndu1se la protecția prin norme de drept codi%icate cu caracter laic6
8
(. +o'iunea ,i clasificarea infrac'iunilor privind via'a sexuală.
2iolul repre3intă raportul seual săv0r+it prin constr0ngere %i3ică sau psi&ică a persoanei sau pro%it0nd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a1+i eprima voin*a" 2iolarea unei persoane, adică %olosirea constr0ngerii %i3ice sau amenin*ării /mpotriva acesteia, cu scopul de a /i /n%r0nge re3isten*a la un raport seual neconsim*it 5constr0ngere eplicită6, ori abu3area de imposibilitatea /n care se găsea persoana de a1+i mani%esta voin*a sau de a se apăra, pentru a avea raport seual 5 constr0ngere implicită6, aceasta caracteri3ea3ă /n esen*ă in%rac*iunea de viol" Această nesocotire, violare a libertă*i seuale a unei persoane repre3intă ra*iunea incriminării %aptei de viol /n Codul penal" Prin reglementarea din Codul penal s1a dat no*iunii de viol sensul ei %iresc, adică acela de constr0ngere 5constr0ngerea implicită +i eplicită6 a unei persoane la un raport seual" #in această reglementare a violului, prevă3ută /n Codul penal, re3ultă că pentru a %i /n pre3en*a in%rac*iunii de viol constr0ngerea, %ie acesta eplicită sau implicită, trebuie să se eercite /n mod obligatoriu de o persoană de se masculin asupra unei alte persoane de se %eminin +i invers" #acă constr0ngerea se eercită de o persoană de se masculin asupra altei persoane de se masculin precum +i c0nd constr0ngerea este eercitată asupra unei %emei de către o altă %emeie, atunci vom %i /n pre3en*a &omoseualismului, ac*iune speci%ică +i sanc*ionată de către art " <$ C" pen" Includerea /n no*iunea de viol nu numai a constr0ngerii eplicite asupra persoanei, dar +i a %aptului de a pro%ita de imposibilitatea de a1+i eprima voin*a sau de a se apăra, ceea ce constituie o constr0ngere implicită, corespunde /ntru totul ideii de /ncălcare a libertă*ii seuale, caracteristică in%rac*iunii de viol, /nsu+i %aptul de a pro%ita de starea de neputin*ă a victimei presupune lipsa consim*ăm0ntului acesteia la
raport
seual
+i
indică
nesocotirea
consim*ăm0ntului, a+a /nc0t este %iresc +i logic ca acest %apt să %ie asimilat constr0ngerii" 2iolul este una din cele mai grave in%rac*iuni contra persoanei, el constituie cea mai brutală atingere adusă libertă*ii seuale, care constituie un important atribut al personalită*ii umane" Raportul seual ca +i celelalte in%rac*iuni privitoare la via*a seuală, după cum am preci3at +i1n primul capitol al lucrării, love+te /n inviolabilitatea seuală, /n inviolabilitate %i3ică, /n demnitatea +i libertatea persoanei" 2iolul se caracteri3ea3ă printr1un pericol social sporit, aduc0nd /n primul r0nd, o atingere directă persoanei prin prisma atributelor acesteia, precum, provoc0nd +i consecin*e pro%und dăunătoare pe plan social, /ntruc0t respectarea atributelor inalienabile ale personalită*ii umane /n
9
s%era rela*iilor seuale constituie una din ba3ele eisten*ei societă*ii" 9ncălcarea acestui atribut al personalită*ii umane creea3ă o stare de nesiguran*ă socială" ocmai din aceste motive incriminarea +i sanc*ionare a acestor %apte de către legisla*ia penală constituie o necesitate /ntr1o societate modernă" 2iolul ocupă locul principal printre in%rac*iunile privitoare la via*a seuală +i trebuie privit ca in%rac*iune caracteristică pentru acest grup de in%rac*iuni, repre3ent0nd cea mai gravă %ormă de /ncălcare a rela*iilor +i valorilor sociale, a căror ocrotire constituie scopul incriminării +i sanc*ionării in%rac*iunilor privitoare la via*a seuală" Apărarea acestor rela*ii +i valori sociale are loc prin apărarea libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a persoanei, iar %orma tipică de le3are a acestor valori o constituie constr0ngerea unei persoane la raport seual" ocmai din acest motiv, violul este prevă3ut ca cea mai gravă in%rac*iune din grupul in%rac*iunilor privitoare la via*a seuală" A+a %iind, apare 4usti%icat din punct de vedere te&nic legislativ, situarea violului /n %runtea grupului de in%rac*iuni privitoare la via*a seuală" Multe dintre reglementările privind această in%rac*iune /+i au corespondent /n incriminarea, +i /n sanc*ionarea celorlalte in%rac*iuni, atunci c0nd acestea privesc libertatea +i inviolabilitatea seuală a persoanei, ast%el /nc0t situarea lor la /nceputul capitolului %ace posibilă evitarea repetării lor inutile +i /nlesne+te interpretarea +i aplicarea corectă a legii" 2ia*a seuală 1 ca valoare socială 1 este apărată de dreptul penal /n două dintre aspectele acesteia, cărora le corespund două drepturi ale persoanei: dreptul la libertatea seuală +i dreptul la inviolabilitatea seuală" Primul drept constă /n dreptul persoanei de a dispune /n mod liber de corpul său /n raporturile seuale, libertate /ncorsetată /n norma de drept, /n moravurile sociale +i de moralitatea seuală" 9n acest ca3 se are /n vedere posibilitatea persoanei, indi%erent de se, de a lua deci3ii /n ceea ce prive+te via*a personală +i de a /ntre*ine raporturi seuale după voin*a sa, %ără temerea că i s1ar produce o su%erin*ă" 9n general, acest drept este /ncălcat atunci c0nd raportul seual se săv0r+e+te prin constr0ngere %i3ică sau psi&ică" Cel de1al doilea este dreptul persoanei de a i se asigura inviolabilitatea corpului sub aspect seual, /mpotriva oricăror ac*iuni /n%ăptuite cu violen*ă" Acest drept, /n general, este vătămat atunci c0nd violul este reali3at prin pro%itarea de starea de imposibilitate de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a" Pe de altă parte, drepturile individului la libertate +i inviolabilitate seuală nu pot %i eercitate, după cum am men*ionat, contrar regulilor de drept sau cu depă+irea limitelor %iate de morală +i moravurile admise /n societate" Begea impune, totodată, că această libertate nu va %i eercitată /n mod abu3iv"
10
#eci, pericolul social care decurge din in%rac*iunile privind via*a seuală constă, /n primul r0nd, /n răul provocat direct victimei, iar, /n al doilea r0nd, /n consecin*ele destabili3atoare pe care le provoacă /n plan social asupra de3voltării normale a vie*ii" 9ncălcarea libertă*ii seuale crea3ă o stare de nesiguran*ă generală /n societate, un de3ec&ilibru prime4dios +i grav pentru organismul social" #e aceea, /n condi*iile ampli%icării violen*ei /n *ară, ocrotirea persoanei prin mi4loace de drept penal presupune, /n mod necesar, sanc*ionarea cu mai multă severitate a in%rac*iunilor privind via*a seuală" 9ncadrarea de către legiuitor a unor %apte /n sistemul in%rac*iunilor privind via*a seuală este /n deplină dependen*ă de recunoa+terea ca obiect de apărare prin intermediul dreptului penal" #e aceea, /n legisla*ia penală atestăm o mare diversitate de denumirea a capitolului >In%rac*iuni privind via*a seuală?, c0t +i tipurile de in%rac*iuni incluse /n ele" #e acest %apt ne vom convinge /n cele ce vor %i epuse /n continuare, precum +i1n cadrul pre3entării aspectelor de drept penal comparat" 8n aspect, de asemenea, important este repre3entat de anotimpul săv0r+irii in%rac*iunii de viol" 9n urma anali3ării problemei /n cau3ă s1a a4uns la conclu3ia >că cele mai multe violuri se săv0r+esc /n lunile calde ale anului +i anume lunile mai ; septembrie, atunci c0nd persoana poate re3ista mai mult a%ară ?" 8n rol deosebit /l ocupă +i locul săv0r+irii in%rac*iunilor privind via*a seuală" Ma4oritatea in%rac*iunilor se săv0r+esc /n apartamente, case de locuit, cămine +i vile" =emeile necunoscute, deseori, sunt violate /n locuri publice +i pe timp de noapte 5pe stră3i, /n parcuri, /n scara blocului6, anume acest tip de crime poartă un caracter nocturn, care, deseori, după comiterea unui raport seual prin constr0ngere, in%ractorul poate comite /n continuare 4e%uirea victimei sau c&iar omor0rea ei" =ără nici un %el de dubiu, violul este cel mai periculos atentat din cadrul in%rac*iunilor privind via*a seuală, deoarece poate in%luen*a grav asupra sănătă*ii victimei, pricinuind o traumă psi&ică, brutal umilind demnitatea persoanei" Este importantă cercetarea sub toate aspectele, obiectiv +i multilateral a circumstan*elor cau3ei, constatării datelor %aptice, stabilirea %ăptuitorului +i tragerea lui la răspundere penală" =iecare persoană are dreptul să dispună de corpul său /n limitele bunelor maniere" 7rice constr0ngere eercitată asupra cuiva de a avea rela*ii seuale, contrar voin*ei sale, este pedepsită de lege" Acela+i con*inut eprimă +i Recomandarea nr"RD$'''D, care cons%in*e+te dreptul la libera alegere a partenerului de a avea raport seual" Aproape /n toate ca3urile, violul este legat de cau3area victimei a pre4udiciului %i3ic +i a traumei psi&ice"
11
In%rac*iunile privind via*a seuală repre3intă grupul de in%rac*iuni prevă3ute /n Cap"I2 al PS a C"pen" al RM, %iind %apte pre4udiciabile, săv0r+ite cu inten*ie, care vatămă, /n mod eclusiv sau /n principal, rela*iile sociale cu privire la via*ă seuală a persoanei" 7 altă de%ini*ie a in%rac*iunilor privind via*a seuală este o%erită de către autorul rus Ia" Iaovlev, care preci3ea3ă următoarele: >in%rac*iunile privind via*a seuală sunt %apte social ; periculoase, prevă3ute de legea penală, care atentea3ă la rela*iile seuale și sunt caracteristice regimului seual ce s1a creat /n societate, const0nd din săv0r+irea, inten*ionată, cu scopul satis%acerii po%tei seuale a subiectului sau a altei persoane determinate, a ac*iunilor seuale, ce /ncalcă interesele seuale normale pentru acest regim /ntre persoane de se opusF" #in această no*iune re3ultă că obiectul generic al in%rac*iunilor eaminate sunt acele rela*ii sociale, care sunt caracteristice regimului rela*iilor seuale create /n societate, latura lor obiectivă const0nd /n săv0r+irea ac*iunilor cu caracter seual /n privin*a unei anumite persoane, ce /ncalcă interesele ei seuale" Reie+ind din cele epuse, sus*ine că >in%rac*iunile privind via*a seuală constituie acele %apte social1periculoase, ce /ncalcă grosolan regimul stabilit /n societate a rela*iilor seuale +i principiile de ba3ă ale moralită*ii seuale, /ndreptate spre satis%acerea po%tei seuale ale vinovatului, c0t +i ale altor persoaneF" 7 altă problemă discutată pe larg /n literatura de specialitate este cea a clasi%icării in%rac*iunilor privind via*a seuală" Ba ba3a tuturor clasi%icărilor autorii plasea3ă obiectul nemi4locit al atentatului" !iaţa sexuală are o structură compleă +i nu toate elementele acesteia necesită a %i supuse
apărării prin intermediul normelor de drept penal" 9n primul r0nd, prin via*ă seuală 1 ca valoare socială ocrotită de legea penală 1 urmea3ă să se /nțeleagă doar rela*iile seuale dintre oameni" Alte %orme de satis%acere a po%tei seuale cum ar %i: 3oo%ilia, necro%ilia, a3o%ilismul 1 nu intră /n no*iunea de via*ă seuală 5ca valoare socială6, ne%iindu1le asigurată protec*ia 4uridică prin componen*ele de in%rac*iune incluse /n Cap"I2 a PS a C"pen" 9n cel de1al doilea r0nd, trebuie de plecat de la premisa indubitabilă după care via*a seuală este %ormată din două componente: biologică +i socială" "o#ponenta biologică a vieţii sexuale 5care include asemenea elemente cum ar apari*ia
sau dispari*ia atrac*iei seuale %a*ă de o persoană, alegerea modurilor de satis%acere a po%tei seual6 repre3intă o componentă mai intimă, care %ace parte din %orumul lăuntric al persoanei, %apt pentru care nu poate %i supusă controlului din eterior, %iind ilogic ca această componentă să %ie apărată prin normele de drept penal" "o#ponenta socială , /n compara*ie cu cea biologică, poate să se modi%ice /n timp, %iind 12
/ncorsetată /n normele morale +i de drept eistente /n societate, la necesitate put0nd a %i apărată
prin normele de drept penal" Ba r0ndul său, componenta socială este %ormată din trei elemente +i anume: " contetul social de /ntre*inere a rela*iilor seuale. $" con*inutul motiva*ional. !" temeiurile apari*iei rela*iilor seuale" 9n ceea ce vi3ea3ă contetul social acceptat sau tolerat de societate, acesta poate %i repre3entat de institu*ia căsătoriei, concubina4, adulter, atractivitate reciprocă ba3ată pe sentimente de dragoste etc" Contetul /n care are loc apari*ia rela*iilor seuale, din punct de vedere al socialului se poate /ncadra, de cele mai multe ori, /n s%era moralului 5de eemplu, căsătorie, concubina4ul ba3a pe sentimente reciproce etc"6, /nsă pot %i +i amorale, precum este adulterul" 7ricare ar %i natura acestora, legiuitorul auto&ton, reie+ind din standardele sociale acceptate /n cadrul comunită*ii noastre, nu a /n*eles să incrimine3e anumite temeiuri amorale, care 4usti%ică /ntre*inerea rela*iilor sociale, precum ar %i adulterul, %apte evaluate ca in%rac*iuni /n alte legisla*ii penale" #e asemenea, nici con*inutul motiva*ional de apari*ie a rela*iilor seuale, privit ca >o totalitate de procese lăuntrice ba3ate pe anumite emo*ii? nu poate servi /n calitate de obiect al protec*iei penale, /ntruc0t nu ține de s%era ilicitului penal %actorii emo*ionali care *in de apari*ia, eisten*a sau dispari*ia unui asemenea con*inut" 9n ipote3a celor men*ionate se impune conclu3ia con%orm căreia obiect al protec*iei 4uridico1 penale /l poate repre3enta doar temeiul, care poate %i catalogat de s%era dreptului penal ca %iind unul licit sau ilicit" emeiul este repre3entat de voin*a persoanei de a /ntre*ine sau nu rela*ii seuale, precum +i libertatea individului de a1+i alege %orma actului seual %irească sau ne%irească, precum +i partenerul cu care dore+te să aibă rela*ii seuale" 9n aceea+i ordine de idei, %iecare membru al societă*ii are dreptul de a %i prote4at de orice atentat cu caracter seual" 9n urma pre3entării naturii 4uridice a no*iunii de via*a seuală putem %ace clasi%icarea in%rac*iunilor prevă3ute /n Cap"I2 al PS a C"pen" /n: " in%rac*iuni contra libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a persoanelor adulte. $" in%rac*iuni contra inviolabilită*ii seuale +i de3voltării seuale normale +i educa*iei seuale a persoanelor minore" #e asemenea, după ce am pre3entat componentele no*iunii de via*ă seuală, eviden*iind compleitatea acesteia, conc&idem că prin /ntitularea capitolului $nfracţiuni privind viaţa 13
sexuală, legiuitorul a lărgit /n mod ne4usti%icat obiectul protec*iei 4uridico penale"
9n conclu3ie considerăm că se impune modi%icarea titlului Cap"I2 al PS a C"pen" din $nfracţiuni privind viaţa sexuală /n $nfracţiuni contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei%
14
3.
Elementele componen ței de infrac țiune prevăzută la articolul ! "# R$
3.. -biectul uridic al violului
In%rac*iunea de viol are ca obiect 4uridic special rela*iile sociale re%eritoare la libertatea +i inviolabilitatea seuală a persoanei de se %eminin" Bibertatea individuală a persoanei, ca +i a persoanei /n general, include, după cum s1a mai arătat, +i libertatea seuală, adică dreptul acesteia de a dispune /n mod liber de corpul ei /n domenil vie*ii seuale, bine/n*eles cu respectarea normelor de drept, precum +i a celor morale" 7rice constr/ngere eercitată asupra persoanei pentru a o determina la raport seual, deci orice nesocotire a dreptului ei de a consim*i sau nu la aceasta, constituie o /ncălcare a rela*iilor sociale care /i asigură acest drept, adică a rela*iilor sociale la libertatea +i inviolabilitatea ei seuală, pe care legea penală o pedepse+te" 9n a%ara rela*iilor sociale re%eritoare la libertatea +i inviolabilitatea seuală a persoanei, care constituie obiect 4uridic principal al violului, prin săv/r+irea %aptei pot %i vătămate +i alte rela*ii sociale, care constituie, /n %elul acesta, obiectul 4uridic secundar al in%rac*iunii" Ast%el, /n ca3ul violului care a avut ca urmare o vătămare corporală gravă a victimei, sunt /ncălcate +i rela*iile sociale re%eritoare la integritatea corporală +i sănătatea persoanei, /n ca3ul violului care a avut ca urmare moartea sau sinucidirea victimei, sunt /ncălcate +i rela*iile sociale re%eritoare la dreptul la via*ă a persoanei" In%rac*iunea de viol are +i un obiect material, const/nd /n corpul persoanei, deoarece asupra acestuia se eercită nemi4locit at/t constr/ngerea c/t +i raportul seual" Este vorba, bine/n*eles de corpul unei persoane /n via*ă" #acă raportul seual este practicat asupra cadavrului unei persoane de se %emenin, %apta nu constituie in%rac*iune de viol, ci in%rac*iunea prevă3ută /n art" <$ C" P" 3.(. /atura obiectivă
In%rac*iunea de viol presupune, /nainte de toate, un raport seual" #upă cum s1a arătat, raportul seual este actul seual %iresc care are loc /ntre două persoane de se opus" 9ntruc/t subiectul in%rac*iunii poate %i un bărbat, c/t +i o %emeie, elementul material al acesteia se reali3ea3ă, a+adar, prin ac*iunea subiectului de a avea un act seual %iresc cu o persoană de orice se" #acă bărbatul are un act seual ne%iresc cu o persoană de se %emenin +i se produce scandal public %apta constituie in%rac*iunea de perversiune seuală 5art" <( C"P"6" )u interesea3ă dacă persoana de se %emenin a %ost sau nu de%lorată. este su%icient ca să aibă loc introducerea organului seual bărbătesc 15
/n cavitatea vaginală a persoanei de se %emenin" =apta nu constituie in%rac*iune de viol dacă a avut loc numai un simplu contact al organelor seuale, deoarece raportul seual presupune o contopire a acestor organe susceptibilă de a conduce la procrea*ie" )u interesea3ă, de asemenea, dacă persoana asupra căreia se eercită ac*iunea %ăptuitorului este sau nu căsătorită, a%ară de ca3ul c/nd %ăptuitorul ar %ic c&iar so*ul ei, ca3 /n care după cum s1a arătat, eisten*a violului este eclusă" Pentru eisten*a nu are relevan*ă nici /mpre4urarea că persoana a mai avut raporturi seuale cu %ăptuitorul sau cu alte persoane. c&iar dacă victima a %ost anterior condamnată pentru in%rac*iunea de prostitu*ie, %apta săv/r+ită asupra ei, /n condi*iile art" <$ C"P", constituie in%rac*iunea de viol" 9n s%/r+it, nu interesea3ă v/rsta persoanei /na%ară de ca3ul c/nd aceasta ar %i /n v/rsta sub ani, ca3 /n care violul este mai grav, potrivit art" <, C"P" #acă victima e mai mică de ani este c&iar %iica %ăptuitorului, %apta constituie at/t in%rac*iune de viol /n %orma agravată, c/t +i in%rac*iunea de incest, aceste două in%rac*iuni a%l/ndu1se datorită săv/r+irii lor prin aceia+i ac*iune, /n concurs ideal" Raportul seual cu persoana trebuie reali3at prin constr/ngere sau pro%it/nd de neputin*a acestei de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a" Este vorba, a+adar de un raport seual %ără consim*ăm/ntul persoanei, adică de un raport seual prin /ncălcarea libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a acesteia" 9ncălcarea libertă*ii +i inviolabiltă*ii seuale a persoanei este săv/r+ită, /ntr1o pri mă modalitate a violului, prin constr/ngerea acesteia la raport seual" Constr/ngerea poate %i %i3ică sau morală, după cum %ăptuitorul urmăre+te /n%r/gerea re3isten*ei %i3ice sau morale a victimei" 9n ca3ul constr/ngerii %i3ice, /mpotriva victimei este /n%r/ntă prin acte de violen*ă sau prin orice alte acte care presupun %olosirea %or*ei %i3ice a %ăptuitorului" Această %or*ă trebuie să %ie su%icient de puternică pentru a constr/nge" )u este necesar ca ea să %ie absolut ire3estibilă" Aptitudinea %or*ei %i3ice de constr/ngere la raport seual se aprecia3ă /n %iecare ca3, *in/ndu1se seama de /mpre4urările /n care a %ost eercitată această %or*ă, precum +i de posibilită*ile reale de reuisten*ă pe care le1a avut victima" )u are relevn*ă /mpre4urarea că re3isten*a victimei a %ost sau nu u+or /n%r/ntă" Cerin*a legii re%eritoare la eercitarea constr/ngerii este /ndeplinită +i atunci c/nd victima, /n condi*iile concrete /n care s1a a%lat, d/ndu1+i seama că orice re3isten*ă ar %i 3adarnică +i că, even3ual, i1ar putea agrava situa*ia, nu a opus nici o re3isten*ă %ăptuitorului" Ceea ce ne interesea3ă este ca din comportarea ei să %i re3ultat re%u3ul categoric la raport seual cu %ăptuitorul" #acă opunerea persoanei a %ost numai de circumstan*ă +i nu categorică, constr/ngerea %i3ică nu poate %i re*inută +i, /n consecin*ă, nici in%rac*iunea de viol" #acă victima opune re3isten*ă %ăptuitorului, iar acesta nu reu+e+te să reali3e3e raportul seual, %apta constituie tentativă la in%rac*iune de viol" 9n ca3ul constr/ngerii morale, /mpotrivirea victimei la raportul seual este /n%r/ntă prin amenin*area cu producerea unui rău acesteia, so*ului ei sau unei rude apropiate, rău care nu poate %i evitat dec/t prin acceptarea raportului seual" Aptitudinea amenin*ării de a constr/nge se va aprecia, 16
de asemenea /n %iecare ca3, /n raport cu re3isten*a morală a victimei, precum +i /n raport cu
gravitatea pericolului la care aceasta s1a vă3ut epusă" Ca +i /n ca3ul constr/ngerii %i3ice nu este necesar ca victima să opună re3isten*ă, epun/ndu1se producerii răului cu care a %ost amenin*ată. dacă ea a a4uns la convingerea că acest rău nu poate %i evitat dec/t prin acceptarea raportului seual, cerin*a legii re%eritoare la eerciatrea constr/ngerii este /ndeplinită +i atunci c/nd ea nu a opus nici o re3isten*ă %ăptuitorului" i de data aceasta, este su%icient ca raportul seual să %i avut loc /mpotriva voin*ei victemei" 9ncălcarea libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a persoanei este săvăr+ită, /n altă modalitate a violului, prin reali3area raportului seual, pro%it/nd de neputin*a acesteia de a se apăra ori de a1+i eprima voin*a" i /n acest ca3, raportul seual are loc %ără consim*ăm/ntul persoanei, dar, spre deosebire de raportul seual reali3at prin constr/ngere, c/nd victima mani%est/ndu1+i de3acordul, opune re3isten*ă %ăptuitorului, de data aceasta ea nu1+i mani%estă de3acordul +i nu opune re3isten*ă, pentru că se a%lă /n situa*ie de a nu se putea apăra sau de nu1+i putea eprima voin*a" )eputin*a victimei de a se apăra presupune situa*ia /n care acesta, datorită unei in%irmită*i %i3ice, unei stări malitive, unei oboseli ecesive sau datorită altor /mpre4urări, nu are capacitatea %i3ică de a opune re3isten*ă %ăptuitorului" Este /n neputin*ă de a1+i mani%esta voin*a persoana care, datorită v/rstei, datorită unei maladii sau altor /mpre4urări 5de eemplu, se a%lă /n stare de be*ie completă, de le+in, de somn &ipnotic etc"6, nu1+i dă seama de ceea ce se petrece +i nu1+i poate mani%esta acordul sau de3acordul cu privire la ac*iunea %ăptuitorului" #e regulă, persoana care nu1+i poate eprima voin*a este /n acela+i timp +i /n imposibilitatea de a se apăra" Sunt /nsă +i situa*ii c/nd o persoană, de+i lipsită de posibilitatea de a1+i eprima voin*a, are totu+i capacitatea %i3ică de a se apăra 5de eemplu, o persoană a%lată /n stare de aliena*ie mintală6" 9ntruc/t, imposibilitatea victimei de a1+i epriam voina*a, presupune, după cum s1a arătat, lipsa aptitudinilor de a /n*elege +i de a voi, %apta nu constituie in%rac*iunea de viol, /n ca3ul /n care victima su%eră de debilitate mintală, dar are totu+i semni%ica*ia %aptelor pe care le /mpline+te" Ac*iunea care constituie elementul material al in%rac*iunii are ca urmare, /n ambele modalită*i, ale violului, /mcălcarea libertă*ii +i inviolabilită*ii seuale a persoanei" Pe l/ngă această urmare %apta poate avea +i alte urmări 5o vătămare corporală gravă, moartea sau sinucidirea victimei6" 9n aceste ca3uri, răspunderea penală a %ăptuitorului este agravată potrivit aliniatelor următoare ale tetului art" < C"P" 9ntre ac*iunea %ăptuitorului +i urmarea produsă trebuie să eiste un raport de cau3alitate" 9n ca3ul violului /n %ormă simplă, raportul de cau3alitate re3ultă din /nsă+i săv/r+irea %aptei" 9n ca3ul /n care răspunderea penală a %ăptuitorului este agravată, datorită re3ultatului mai grav produs, raportul de cau3alitate trebuie stabilit /n %iecare situa*ie concretă"
17
3.3. /atura subiectivă
In%rac*iunea de viol se săv/r+e+te cu inten*ia directă. %ăptuitorul /+i dă seama că reali3ea3ă raportul seual /mpotriva voin*ei persoanei +i că /ncalcă, /n %elul acesta, libertatea +i inviolabilitatea ei seuală, urmare a cărei producere o dore+te" Inten*ia %ăptuitorului trebuie să eiste /n momentul eercitării constr/ngerii" #acă %ăptuitorul a luat &otăr/rea de a avea raport seual cu victima mai t/r3iu +i indipendent de constr/ngerea pe care a eercitat1o asupra acesteia anterior, va eista concurs /ntre in%rac*iunea de viol +i in%rac*iunea reali3ată prin eecutarea constr/ngerii 5lovire sau alte violen*e, vătămare corporală6, /n a%ară de ca3ul /n care constr/ngerea eercitată anterior asupra victimei a adus1o pe aceasta /n stare de neputin*ă de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a, stare de care a pro%itat %ăptuitorul pentru a reali3a raportul seual" #acă %ăptuitorul a reali3at raportul seual pro%it/nd de starea de neputin*a a victimei de a se apăra +i de a1+i eprima voin*a, pentru eisten*a violului, este necesar ca acesta să %i cunoscut, /n momentul săv/r+irii %aptei, această stare a victimei" Eroarea %ăptuitorului cu privire la această /mpre4urare /i inlătură vinovă*ia +i, ca urmare, răspunderea penală" Batura subiectivă a violului nu include vreun motiv sau scop special"
3.&. 0ubiectul violului
In%rac*iunea de viol poate %i săvăr+ită at/t de un bărbat, c/t +i de o %emeie" Acastă cerin*ă a legii privind subiectul in%rac*iunii nu este indicată /n mod epres /n tet, dar ea re3ultă, implicit, din aceea că un raport seual, adică un act seual %iresc, cu o persoană de se %emenin, nu poate %i reali3at dec/t de un bărbat" =iind vorba de un raport seual, bărbatului i se mai cere condi*ia ca să aibă aptitudinea %i3iologică de a reali3a acest raport" Actele de constr/ngere eercitate de o persoană lipsită de aptitudinea %i3iologică de a reali3a un raport seual asupra unei persoane de se %emenin, pentru a o determina la acest raport, nu constituie tentativă in%rac*iunii de viol, ci o in%rac*iune consumată contra persoanei 5lovire sau alte violen*e, vătămare corporală, amenin*are6, deoarece, /ntr1un asemenea ca3, ne%iind posibilă reali3area raportului seual, nici libertatea +i nici inviolabilitatea seuală a persoanei nu poate %i /n mod real /ncălcate" In%rac*iunea de viol nu poate %i săv/r+ită cu participa*ie penală /n %orma coautoratului, deoarece un raport seual, adică un act seual %iresc, cu o persoană nu poate %i reali3at simultan de mai mul*i %ăptuitori" Bipsind această posibilitate abstractă, /mpărtă+im opinia că nici actele celui care a4ută pe autor, c&iar dacă aceste acte sunt necesare reali3ării raportului seual 5de eemplu, imobili3area victimei6, nu pot %i considerate acte de coautor" Acest punct de vedere este /mpărtă+it 18
+i de practica 4udiciară" Ast%el, /ntr1un ca3, re*in/ndu1se că, după ce victima a că3ut la păm/nt, ca urmare a loviturii aplicate de unul dintre inculpa*i, cel de1al doilea inculpat i1a astupat gura cu
basca +i a avut raport seual cu ea, instan*a de 4udecată l1a condamnat pe cel dint/i pentru complicitatea la in%rac*iunea de viol" 9ntr1un alt ca3, instan*a de 4udecată a condamnat pentru complicitate la in%rac*iune de viol pe inculpatul care a *inut victima de m/ini, pentru ca celălalt inculpat să aibă raport seual cu ea" Coautoratul ne%iind posibil /n ca3ul in%rac*iunii de viol, dacă mai mul*i bărba*i reali3ea3ă succesiv raportul seual cu o aceia+i persoană de se %emenin, %iecare răspunde pentru in%rac*iunea de viol, săvăr+ită distinct, /n calitate de autor" 9ntr1un asemenea ca3, dacă %ăptuitorii sau a4utat reciproc, pe ba3a unei /n*elegei, ne vom găsi /n pre3en*a violului agravt prevă3ut /n art" <$ alin" $, lit" c C" P" 9n ca3ul violului, participa*ia penală este posibilă /n %orma instigării sau a complicită*ii" Instigator sau complice poate %i orice persoană, prin urmare +i o persoană" #e asemenea, instigator sau complice poate %i +i bărbatul c/t +i %emeia lipsit de aptitudine %i3iologică de a reali3a un raport seual"
19
&. $odalită'ile infrac'iunii de viol.
Cu ecep*ia celor două modalită*i normative: viol prin constr0ngere +i viol prin pro%itarea de starea /n care se a%lă victima, in%rac*iunea de viol este susceptibilă, /n reali3area ei concretă, de o serie de modalită*i, *in0ndu1se cont de modul sau mi4loacele prin care s1a reali3at constr0ngerea victimei, de /mpre4urările /n care s1a produs +i s1a pro%itat de situa*ia /n care s1a a%lat victima, de timpul +i locul săv0r+irii etc" 9n ceea ce urmea3ă vom anali3a aceste modalită*i agravante ale in%rac*iunii de viol" a6 !iolul săvârşit de către o persoană care anterior a săvârşit un viol prevăzut la alin%(&)' 2iolul săv0r+it de către o persoană care anterior a săv0r+it un viol prevă3ut la alin"56 este prevă3ut /n art"< alin"5$6 lit"a6 C"pen" +i repre3intă prima agravantă de săv0r+ire a in%rac*iunii de viol" 9nainte de modi%icările operate /n C"pen" prin Begea nr"$<
2iolul săv0r+it cu bună ; +tiin*ă asupra unui minor este prevă3ut /n cadrul art"< alin"5$6 lit"b6 C" pen" +i repre3intă cea de1a două modalitate de săv0r+ire a in%rac*iunii" Av0nd prevederile 20
art"< alin"5$6 lit"b6 C" pen", victima violului săv0r+it cu bună ; +tiin*ă asupra unui minor trebuie să aibă v0rsta /ntre +i H ani" 9n ca3ul acestei modalită*i agravante, %ăptuitorul trebuie să aibă certitudinea privind v0rsta victimei" Certitudinea poate să re3ulte din maniera de conduita a acesteia, din aspectul ei eterior
sau din alte surse" Eroarea, de %apt, cu privire la v0rsta victimei, posibilă /n anumite ca3uri speciale +i /n /mpre4urări concrete speci%ice, /n care %ăptuitorul +i1a %ormat, eventual, convingerea că victima are depă+ită v0rsta de H ani, atunci c0nd aceasta este dovedită, eclude imputarea acestui semn cali%icativ" b & ) !iolul săvârşit cu bună-ştiinţă asupra unei fe#ei gravide%
2iolul săv0r+it cu bună1+tiin*ă asupra unei %emei gravide presupune /ntre*inerea raportului seual %or*at cu o %emeie gravidă, care, de regulă, are posibilită*i reduse de apărare" Este necesar ca starea de graviditate să %ie reală, indi%erent de termenul gravidită*ii +i ca vinovatul să +tie cu certitudine că %emeia se a%lă /n asemenea stare 5cunoa+terea despre graviditate poate să reiasă din semnele vi3ibile ale stării /n care se a%lă victima, din %aptul că victima i1a comunicat %ăptuitorului sau că %ăptuitorul a a%lat din alte surse că victima este gravidă6" )ecesitatea sanc*ionării mai aspre a violului comis /n ast%el de circumstan*e este evidentă pentru că: ·
pericolul social al persoanei care comite violul /n ast%el de circumstan*e este evident mai mare.
·
violul comis /n ast%el de circumstan*e creea3ă pericolul unui avort accidental, care
se
caracteri3ea3ă prin lipsa inten*iei de a1l produce, iar consecin*ele se aprecia3ă con%orm prevederilor legii penale drept vătămare a integrită*ii corporale" Avortul accidental are natură traumatică /n ca3ul /n care se aplică acte de violen*ă asupra victimei" 2iolul comis cu bună +tiin*ă asupra unei %emei gravide, care are drept consecin*ă pierderea sarcinii, urmea3ă a %i /ncadrat ca viol soldat cu vătămarea gravă a integrită*ii" #acă, /nsă, autorul a ac*ionat cu inten*ia de a produce pierderea sarcinii +i, apoi, de a comite un raport seual %or*at se va identi%ica pre3en*a unui concurs de in%rac*iuni dintre art"< +i art" ( C"pen" 9n ca3ul /n care %ăptuitorul a considerat că %emeia este gravidă, %apt care l1a determinat să săv0r+ească acest viol, dar /n realitate sarcina era ineistentă, cele săv0r+ite trebuie cali%icate drept tentativă de viol săv0r+it cu bună1+tiin*ă asupra unei %emei gravide 5art"$<, art"< alin"5$6 lit"b6 C"pen"6" #acă inculpatul nu a +tiut, /n momentul săv0r+irii %aptei, că victima este o %emeie gravidă, cele săv0r+ite, /n lipsa altor circumstan țe agravante, trebuie cali%icate ca viol simplu" Pentru a evita repetările inutile /n ceea ce prive+te in%luen*a erorii /n ca3ul circumstan*ei agravante respective, invocăm eplica*iile %ăcute odată cu anali3a violului comis cu bună +tiin*ă asupra unei persoane minore" 21
c) !iolul săvârşit de două sau #ai #ulte persoane%
2iolul săv0r+it de două sau mai multe persoane este prevă3ut de art"< alin"5$6 lit"c6 C"pen" 9n cele ce urmea3ă vom anali3a contradic*iile ce eistă /n doctrina penală +i practica
4udiciară cu privire la modul de interpretare +i aplicare a acestei %orme agravante a in%rac*iunii de viol" Ba ba3a cali%icării %aptei sunt puse nu normele penale ale participa*iei, ci semnele obiective ale săv0r+irii violului de mai multe persoane %i3ice, /n procesul săv0r+irii violului" 7r, %ăptuitorul %olose+te nu numai %or*a %i3ică proprie, ci +i a4utorul acordat de către persoanele iresponsabile, ce nu au atins v0rsta răspunderii penale sau a altor persoane, care con%orm normelor penale, nu pot %i trase la răspundere penală" 8n argument /n plus /l găsim +i /n literatura de specialitate rusă /n care este speci%icat că tratarea conceptului de viol săv0r+it /n grup 1 doar ca %ormă a participa*iei 1 repre3intă o tratare prea /ngustă pentru această no*iune, %apt ce nu corespunde nici pericolului social caracteristic pentru violul săv0r+it /n această modalitate +i nici principiilor de luptă contra criminalită*ii" e6
!iolul însoţit de conta#inarea intenţionată cu o boală venerică%
7 altă circumstan*ă agravantă prevă3ută de art"< alin"5$6 lit"e6 C"pen" este violul /nso*it de contaminarea inten*ionată cu o boală venerică" Prin contaminarea inten*ionată cu o boală venerică, /n urma violului, se /n*elege transmiterea agen*ilor acestor boli pe cale seuală" ipul bolii venerice 5si%ilisul, sancrul moale, blenoragia etc"6 nu are nici o importan*ă la cali%icarea %aptei con%orm art"< alin"5$6 lit"e6 C"pen" 9n vederea /ncadrării %aptei potrivit acestui semn circumstan țial este necesar să intervină contaminarea, de %apt, cu o boală venerică. crearea unei stări de pericol de contaminare cu o boală venerică nu poate %i cali%icată /n ba3a acestei agravante" 9n acest ultim ca3 o cali%icare suplimentară, con%orm art"$ C"pen", nu este necesară" Contaminarea cu o boală venerică poate %i constatată doar prin intermediul eperti3ei medico1 legale" #e asemenea, este nevoie de a se stabili legătura de cau3alitate /ntre ac*iunea de viol +i apari*ia bolii venerice la victimă" #in punct de vedere subiectiv, este necesar ca %ăptuitorul să cunoască %aptul că este purtătorul unei boli venerice" Acest %apt re3ultă din con*inutul legal al in%rac*iunii +i anume contaminarea inten*ionată" #acă persoana nu a prevă3ut, nu putea +i nici nu trebuia să prevadă acest %apt 5ca3ul %ortuit6 nu este reali3ată componen*a violului /n această modalitate de reali3are a lui" #e asemenea, nu este operantă această agravantă /n ca3ul /n care contaminarea este reali3ată din imprudentă" f) !iolul săvârşit prin torturarea victi#ei%
8rmătoarea agravantă al in%rac*iunii de viol prevă3ută la art"< alin"5$6 lit"%6 C"pen" este 22
repre3entată de violul săv0r+it prin torturarea victimei" Pornind de la prevederile art"! din "onvenţia pentru apărarea drepturilor o#ului şi libertăţilor funda#entale, con%orm căruia nimeni nu poate %i supus torturii, pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante, +i reieșind din &otăr0rile CE#7, /n special &otăr0rea /n cau3a Irlanda versus Marea ritanie, tortura este de%inită drept un >tratament inuman aplicat /n
mod inten*ionat +i care provoacă su%erin*e deosebit de grave +i crude? 7 de%ini*ie a no*iunii de tortură este o%erită +i1n cadrul art" din "onvenţia * î#potriva torturii şi a altor pedepse ori trata#ente însoţite de cruzi#e, inu#ane sau degradante , termenul
>tortură? /nseamnă orice act prin care unei persoane i se provoacă, cu inten*ie, o durere sau su%erin*e puternice, %i3ice ori psi&ice, /n special cu scopul de a ob*ine de la aceasta persoană sau de la o ter*ă persoană in%orma*ii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter*ă persoană l1a comis sau este bănuită că l1a comis, de a o intimida, sau a %ace presiuni asupra unei ter*e persoane, asupra oricare alt motiv, ba3at pe o %ormă de discriminare oricare ar %i ea" in să men*ionăm că /n ca3ul /n care, /n urma aplicării actelor de tortură se cau3ea3ă o vătămare gravă a integrită*ii corporale, urmea3ă a %i aplicate %ie regulile concuren*ei dintre două norme speciale cu circumstan*e agravante, %ie regulile concursului de in%rac*iuni" a) !iolul unei persoane ce se află în gri+a, sub ocrotirea, protecţia, la educarea sau trata#entul făptuitorului%
2iolul unei persoane ce se a%lă /n gri4a, sub ocrotirea, protec*ia, la educarea sau tratamentul %ăptuitorului repre3intă prima agravantă a in%rac*iunii de viol, prevă3ută /n cadrul art"< alin"5!6 lit" a6 C"pen" 2iolul, /n acest ca3, constituie o %aptă mai gravă, deoarece este săv0r+ită de o persoană care se a%lă /ntr1o situa*ie specială /n raport cu victima, +i anume, are o calitate care /i o%eră posibilitatea să prese3e psi&ologic asupra victimei, spre a o determina la un act seual" Asemenea %apte pre3intă un sporit pericol social +i pentru că sunt săv0r+ite c&iar de cel care, /n virtutea %unc*iei, pro%esiei ori a altor calită*i, avea obliga*ia de a /ngri4i, ocroti, prote4a, educa sau trata victima, ceea ce repre3intă o /ncălcare gravă a obliga*iilor ce reveneau %ăptuitorului" =iecare dintre aceste concepte de%inesc un anumit tip de raporturi dintre %ăptuitor +i victimă, raporturi ce decurg %ie din rela*iile de rudenie, %ie dintr1un anumit contract" Prin săv0r+irea %aptei de viol, %ăptuitorul nu /ncalcă doar grosolan obliga*iile de serviciu, ci +i /ncrederea publică /n corectitudinea celor ce /ndeplinesc %unc*ia sau pro%esia de /ngri4ire, ocrotire, educare, protec*ie sau tratament medical" Eisten*a acestei agravante presupune, deci, preeisten*a unei situa*ii speciale cu privire la raporturile dintre in%ractor +i victimă" 23
Sunt reali3ate cerin*ele acestei modalită*i normative /n ca3ul /n care persoana /ndepline+te una dintre următoarele calită*i normative 1 calită*i /n raporturile cu victima: !icti#a se află în gri+a făptuitorului " Are obliga*ii de /ngri4ire a persoanei care, /n virtutea
%unc*iei pe care o /ndepline+te, /n ba3a contractului de muncă 5spre eemplu, personalul de /ngri4ire din spitale6 sau /n ba3a vreunui contract de prestări de servicii, ori /n virtutea rela*iilor de rudenie, are /ndatorirea legală, contractuală sau morală de a /ngri4i victima" Cu re%erire la
aceasta agravantă considerăm că instan*a corect a /ncadrat %aptele inculpatului de a avea raport seual %or*at cu %iica so*iei sale din altă căsătorie /n ba3a art"< alin"5!6 lit"a6 C"pen" !icti#a se află în ocrotirea făptuitorului% Au asemenea obliga*ii persoanele care, /n calitate
de tutori, curatori sunt /ndatorate de a ocroti persoanele a%late sub tutelă sau curatelă, ca +i persoanele care +i1au asumat, /n %apt, sarcina de a ocroti +i /ngri4i un minor" !icti#a se află sub protecţia făptuitorului% Eistă ast%el de raporturi /ntre personalul de
pa3ă +i de supraveg&ere a persoanelor de*inute sau arestate preventiv ori condamnate la priva*iune de libertate, internate /n institu*ii de reeducare etc" !icti#a se află în educarea făptuitorului " Se găsesc /n asemenea raporturi +i au obliga*ii de
educare persoanele, care, /n temeiul %unc*iei lor sau pe ba3ă de contract, des%ă+oară o muncă educativă cu persoana asupra căreia a săv0r+it violul" Este vorba de personalul didactic +i pedagogic din +colile de orice nivel +i din institu*iile de /nvă*ăm0nt de meserii, precum +i persoanele anga4ate de particulari pentru educarea sau instruirea copiilor" !icti#a se află în trata#entul făptuitorului%
Se a%lă /n raporturi de acest %el +i au obliga*ii speciale persoanele din personalul medical, care, /n virtutea /ndatoririlor de serviciu sau prin pro%esia lor, au /n tratamentul lor medical, /n institu*iile medico1sanitare sau la domiciliu victimele in%rac*iunii" C0nd se stabile+te una dintre modalită*ile circumstan*ei agravante eaminate trebuie să se *ină seama de natura raporturilor eistente, /n %apt, /ntre in%ractor +i victimă" Este posibil ca /n ca3ul concret să eiste mai multe categorii de raporturi /ntre %ăptuitor +i victimă, adică să se constate mai multe situa*ii care constituie circumstan*e agravante" 7 asemenea situa*ie va %i avută /n vedere la individuali3area pedepsei, /n sensul că, /n cadrul agravării unice posibile, se va putea adăuga /ntregul spor prevă3ut de lege" =ăptuitorul va %i tras la răspundere penală /n ba3a semnului circumstanțial respectiv, indi%erent de rolul pe care l1a avut la săv0r+irea in%rac*iunii 5autor, instigator, complice6" Raporturile %ăptuitorului cu victima constituie o circumstan*ă personală +i, deci, nu se răs%r0ng asupra altor participan*i la săv0r+irea in%rac*iunii de viol" 9n ca3ul /n care persoana este doar 24
constr0nsă la raporturi seuale, prin pro%itarea de starea de dependen*ă /ntre %ăptuitor +i victimă 5rela*ia medic;pacient, pro%esor1 student6, %aptele se vor cali%ica /n ba3a art"
Eistă viol /n modalitatea agravată, /n situa*ia /n care victima nu a atins v0rsta de ani" Ra*iunea agravării constă /n %aptul că, datorită v0rstei %ragede a victimei, %apta poate avea consecin*e grave /n ceea ce prive+te de3voltarea %i3ică +i psi&ică a victimei" Autorul trebuie să1+i %i dat seama că victima nu a /mplinit ani sau să %i putut prevedea o asemenea posibilitate"
Cunoa+terea nesigură, /ndoiala asupra acestei /mpre4urări, nu /nlătură răspunderea penală, subiectul ac*ion0nd mai departe, /nseamnă că a acceptat +i această eventualitate" #acă a avut convingerea că victima avea o v0rstă mai mare de ani, %iind /n eroare de %apt, %ăptuitorul va %i sanc*ionat cu pedeapsa prevă3ută pentru componen*a de ba3ă a in%rac*iunii" 9n ceea ce prive+te stabilirea /mpre4urărilor care dovedesc eroarea %ăptuitorului sunt valabile eplica*iile %ăcute cu oca3ia anali3ei violului comis cu bună +tiin*ă asupra unei persoane minore" 7 problemă controversată /n ceea ce prive+te această modalitate de săv0r+ire a in%rac*iunii de viol apare /n momentul /n care /ncercăm să o delimităm de săv0r+ire a in%rac*iunii de viol de art"< C"pen" Ast%el, /n opinia unor autori, vom %i /n pre3en*a in%rac*iunii prevă3ute de art"< C"pen" atunci c0nd persoana a depă+it v0rsta de $ ani +i eistă acordul acesteia de a /ntre*ine un raport seual, /n celelalte ca3uri, %apta va constitui in%rac*iunea de viol, nepre3ent0nd nici o importan*ă pre3en*a sau lipsa consim*ăm0ntului victimei" #acă, /nsă, ne conducem de interpretarea C"pen", re3ultă că suntem /n pre3en*a in%rac*iunii prevă3ute de art"< C"pen" atunci c0nd victima are v0rsta cuprinsă /ntre 1@ ani +i a consim*it la săv0r+irea raportului seual, iar /n ca3ul /n care se săv0r+e+te un raport seual cu o persoană ce nu a atins v0rsta de ani vom %i /n pre3en*a in%rac*iunii de viol, neav0nd nici o importan*ă acordul victimei la raportul seual" Circumstan*a agravantă /n cau3ă este o circumstan*ă reală, adică aceasta se va răs%r0nge asupra tuturor participan*ilor la in%rac*iunea de viol, /n măsura /n care le1a %ost cunoscut %aptul că v0rsta victimei este mai mică de ani" c) !iolul însoţit de conta#inarea intenţionată cu #aladia $D%
Condi*iile /n a căror pre3en*ă persoana poartă răspunderea pentru violul săv0r+it /n pre3en*a agravantei respective, sunt similare condi*iilor /n care operea3ă +i agravanta prevă3ută de art"< alin"5$6 lit"e6 C"pen", care de4a a constituit obiectul anali3ei noastre /n paragra%ele anterioare +i, /n acest sens, %acem trimitere la eplica*iile anterioare" Begiuitorul, *in0nd cont de caracterul bolii +i anume că pre3intă un pericol ridicat pentru 25
via*a +i sănătatea persoanei, a prevă3ut o răspundere mai aspră pentru contaminarea inten*ionată a victimei anume cu maladia SI#A" 9n cele ce urmea3ă am dori să pre3entăm unele controverse ce apar /n doctrina penală cu privire la cali%icarea violului săv0r+it prin contaminarea inten*ionată a victimei cu maladia SI#A" Con%orm opiniei unor autori, %apta de viol săv0r+ită /n pre3en*a semnului agravant /n cau3ă trebuie cali%icată /n concurs cu in%rac*iunea prevă3ută de art"$$ C"pen" 9n opinia altor autori, /n ca3ul aplicării răspunderii penale pentru modalitatea agravantă prevă3ută de art"< alin"5!6 lit"c6 C"pen", nu este necesară cali%icarea suplimentară potrivit art"$$ C"pen" 9n ceea ce ne
prive+te, suntem pe deplin de acord cu sus*inătorii celei de1a doua opinii, principalul argument pe care /l putem aduce /n sus*inerea ideii noastre /l repre3intă %aptul că, dacă am accepta drept corectă opinia primilor autori am /ncălca un principiu de ba3ă al dreptului penal, /n speță vom agrava răspunderea penală /n mod ne4usti%icat a persoanei pentru săv0r+irea aceleia+i %apte" d%) !iolul care a cauzat din i#prudenţă o vătă#are gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii%
Circumstan ța agravantă respectivă constă /n %aptul că sunt le3ate, pe l0ngă rela*iile sociale re%eritoare la libertatea +i inviolabilitatea seuală a persoanei, +i rela*iile sociale privind dreptul persoanei la integritate corporală sau sănătate" Batura obiectivă a vătămărilor grave a integrită*ii corporale sau a sănătă*ii se poate reali3a prin provocarea a cel pu*in una dintre daunele din cele catalogate, produse sănătă*ii persoanei: a6 ac*iuni periculoase pentru via*ă /n momentul săv0r+irii lor. b6 pierderea vederii. c6 pierderea au3ului. d6 pierderea graiului. e6 pierderea unui alt organ ori /ncetarea %unc*ionării acestuia. %6 boală psi&ică. g6 pierderea stabilă a cel pu*in unei treimi din capacitatea de muncă. &6 /ntreruperea sarcinii. i6 des%igurare iremediabilă a %e*ei +i D sau a regiunilor adiacente" Bista completă a acestor ac*iuni este stabilită /n .egula#entul de apreciere #edico-legală a gravităţii vătă#ării corporale 5M7 nr"<'1<$ din H august $''!6, iar %iecare ac*iune periculoasă pentru
via*ă /n momentul săv0r+irii ei se determină printr1o eperti3ă medico1legală" Aceste le3iuni sunt cau3ate /n procesul constr0ngerii victimei la raport seual, dar ele nu sunt nici prevă3ute +i nici acceptate de %ăptuitor" #acă vătămarea corporală nu este gravă, nu putem vorbi de această agravantă, vătămarea medie sau u+oară a integrită*ii corporale vor %i avute /n vedere /n procesul individuali3ării 4udiciare a pedepsei pentru violul săv0r+it /n %orma simplă" Pentru eisten*a semnului circumstan țial agravant /n cau3ă este obligatorie stabilirea legăturii de cau3alitate /ntre ac*iunea de viol +i vătămarea produsă" Este irelevant momentul apari*iei re3ultatului grav vătămător pentru victimă, pre3intă interes doar momentul eercitării 26
violen*elor care trebuie să %ie reali3ate /n procesul ac*iunilor de viol" #in punct de vedere subiectiv, pentru
eisten*a
circumstan*ei
date
de
in%rac*iune
este
necesară
%orma
praeterintenționată a vinovăției 5inten*ie depă+ită 1 %ăptuitorul ac*ionea3ă cu inten*ie %a*ă de ac*iunea de viol +i mani%estă impruden*ă %a*ă de urmarea socialmente periculoasă intervenită, pe care %ăptuitorul trebuia +i putea s1o prevadă, sau a prevă3ut1o, dar a considerat %ără temei că nu va interveni6" Acest %apt +i 4usti%ică, pe plan subiectiv, unitatea in%rac*iunii complee 5in%rac*iune compleă sub %orma in%rac*iunii unice cu consecin*e suplimentare6" 9n practica 4udiciară s1a re*inut %aptul că, /n ca3ul /n care, /n cadrul săv0r+irii in%rac*iunii de viol, victima, /ncerc0nd să1+i găsească scăparea, cobor0nd din balconul apartamentului la eta4ul
in%erior, cade +i su%eră vătămări corporale grave, trebuie să se re*ină o singură in%rac*iune 5art"<" alin 5!6 lit"d6 C" pen"6, dar nu două in%rac*iuni, de viol +i vătămare gravă a integrită*ii corporale din impruden*ă /n concurs real" 9n doctrină a %ost eprimată ideea precum că eistă in%rac*iunea respectivă +i /n ca3ul tentativei de viol, dacă prin actele de violen*ă săv0r+ite, /n vederea constr0ngerii victimei la raport seual, i s1a cau3at o vătămare gravă a integrită*ii corporale, iar raportul seual nu a avut loc din motive independente de voin*a %ăptuitorului" 9n acest sens, /n ca3ul /n care %ăptuitorul mani%estă %a*ă de vătămarea gravă a integrită*ii corporale vinovă*ie inten*ionată 5intenție directă sau indirectă6, %apta se va cali%ica nu /n ba3a circumstan ței agravante respective, ci vom %i /n pre3en*a unui concurs de in%rac*iuni /ntre art"< alin"56 C"pen" +i art"( C"pen" 9n conclu3ie, sus*inem ecluderea circumstan*ei respective din cadrul art"< alin"5!6 C"pen", urm0nd ca /ntotdeauna c0nd violul este /nso*it de vătămarea grava a sănătă*ii sau a integrită*ii corporale 5comise %ie cu inten*ie, %ie din impruden*ă6, %aptele să %ie /ncadrate *in0ndu1 se cont de regulile concursului de in%rac*iuni" e) !iolul care a provocat din i#prudenţă decesul victi#ei%
Re3ultatul mai grav, praeterinten*ionat, se va re*ine /n sarcina %ăptuitorului numai dacă trebuia să prevadă +i putea să prevadă, +i nu a prevă3ut sau a prevă3ut, dar a considerat %ără temei că el nu va interveni, adică este datorat sinencrederei sau negli4en*ei criminale" emeiul agravării %aptei, /ntr1o măsură superioară altor modalită*i agravate, /l constituie gravitatea deosebită a re3ultatului socialmente periculos, %aptul că el aduce atingere, /n acest ca3, /nsă+i vie*ii persoanei" Cu re%erire la sanc*ionarea %aptelor ce reali3ea3ă această circumstan*ă agravantă, nu constatăm acea inconsecven*ă pe care am /nt0lnit1o cu oca3ia anali3ei semnului circumstan*ial precedent" #eci, autorul, prin constr0ngere %i3ică sau psi&ică, ori prin pro%itarea de imposibilitatea 27
victimei de a se apăra sau de a1+i eprima voin*a, tentea3ă ori reali3ea3ă un raport seual, iar concomitent sau posterior acestuia intervine decesul victimei 1 ca urmare a %aptei de viol 5eistă agravanta dată /n ca3ul /n care victima, opun0ndu1se inculpatului, s1a lovit cu capul de o piatră, iar după viol a /ncetat din via*ă. /n acest ca3, violen*a a %ost eercitată cu inten*ie de inculpat, re3ultatul %iindu1i imputabil cu titlu de impruden*ă, moarte produc0ndu1se ca urmare a violen*ei eercitate de inculpat pentru a o determina pe victimă la raport seual"6" Pentru eisten*a circumstan*ei agravante respective este obligatorie stabilirea eisten*ei legăturii de cau3alitate /ntre in%rac*iunea de viol +i decesul persoanei" Pe plan subiectiv, după cum am mai men*ionat, trebuie să se constate eisten*a praiterinten*iei /n provocarea mor*ii victimei" Eaminarea atitudinii psi&ice a %ăptuitorului trebuie
%ăcută cu mare aten*ie, deoarece tocmai de %orma de vinovă*ie depinde cali%icarea %aptei ca in%rac*iune unică compleă sau ca concurs de in%rac*iuni 5viol +i omor6" Semnul agravant /n cau3ă poate eistă +i /n ca3ul tentativei 9n ca3ul /n care a intervenit urmarea respectivă, nu mai este necesară o cali%icare suplimentară /n ba3a art"- C"pen", pentru că latura obiectivă a in%rac*iunii de viol, săv0r+ite /n această modalitate, cuprinde decesul persoanei 1 ca urmare imediată a in%rac*iunii. ast%el suntem /n pre3enta unei unită*i legale de in%rac*iune 5in%rac*iune unică compleă cu consecin*e suplimentare"6
28
"oncluzie
2iolul repre3intă una dintre cele mai grave atingeri, at0t /n plan %i3ic, /n plan psi&ologic dar +i /n plan moral, pe care o poate su%eri o persoană indi%erent de se sau v0rstă" =apta este mult mai gravă atunci c0nd victimă acestui abu3 /i cade un copil sau un adolescent, reverbera*iile incidentului alter0nd de%initoriu procesul de %ormare a personalită*ii acestuia" Acest lucru nu conduce la ideea că violul ar %i mai pu*in traumati3ant pentru o persoană matură /nsă aceasta de*ine anumite p0rg&ii care treptat /i pot permite să depă+ească acest moment dureros din eisten*a sa" 2iolul repre3intă pe de o parte o gravă /ncălcare a integrită*ii %i3ice a persoanei agresate, iar pe de altă parte o /ncălcare a libertă*ii acesteia de a dispune de ea /nsă+i, de propriul corp, o intru3iune violentă /n via*a intimă a acesteia, o /ncălcare nepermisă a libertă*ii seuale a individului 5libertatea de a alege cu cine să /ntre*ină rela*ii intime, dar +i libertatea stabilirii naturii +i caracterului acestor rela*ii6" Astă3i violul este /ncadrat /n Codul Penal al Republicii Moldova la capitolul $nfracţiuni privind viaț a sexuala% Este considerat unul dintre cele mai grave in%rac*iuni contra persoanei si presupune
eisten*a unui act seual , /nc&eiat sau rămas la stadiul de tentativa" Poli*istul care va anc&eta ca3ul, va observa declara*iile si va preleva probe de la locul săv0r șirii in%rac*iunii are datoria de a decide daca mani%esta*ia seuala se /ncadrea3ă sau nu ca un act sexual % /n ur#a constrângerii fizice sau psihice victi#a va fi nevoită sa cedeze si sa accepte actul sexual " Gravitatea constr0ngerii %i3ice va %i stabilită prin eperti3ă medico1legală, cercetarea de
laborator va veni in a4utorul acesteia prin determinarea modului de ac*iune al autorului, riposta victimei si a locului unde s1a petrecut in%rac*iunea" Conclu3ia organului de cercetare si a eperti3ei medico1legale vor determina daca %apta comisa /ndeplinește condi*iile in%rac*iunii de viol sau este doar o pl0ngere mincinoasă a victimei" Se va determina si starea in care s1a a%lat victima in timpul violului, cum a %ost provocată și de către cine" In%rac*iunea de viol devine mai gravă și se pedepsește pe măsură dacă: %apta a %ost săv0r șită de mai mulți indivi3i /mpreună, dacă victima se a%la in /ngri4irea %ăptașului, /n urma atacului s1a produs o vătămare gravă %i3ică sau psi&ică victimei, dacă aceasta este minora sau dacă /n urma violului victima a decedat" =aptul ca victima este minora constituie o circumstanță agravantă și este de datoria organului de cercetare sa stabilească dacă %ăpta șul avea cuno știn ță despre acest aspect"
''
