Valorificarea Potentialului Turistic in Zona Maramuresului

UNIVERSITATEA “GEORGE BACOVIA” BACĂU FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING SPECIALIZAREA : MANAGEMENT-MARKETING

DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr.DANIEL GHERASIM 

 Absolvent:: BRÎNZĂ (PÎSLARU) AL. MIOARA DANIELA

BACĂU

2012 UNIVERSITATEA ”GEORGE BACOVIA” BACĂU FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING SPECIALIZAREA:MANAGEMENT-MARKETING

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN ZONA MARAMUREŞULUI

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr.DANIEL GHERASIM 

 Absolvent:: BRÎNZĂ (PÎSLARU) AL. MIOARA DANIELA

BACĂU 2

2012

3

CUPRINS: INTRODUCERE............................... INTRODUCERE...................................................... .............................................. .............................................. ...............................5 ........5 CAPITOLUL I. POTENŢIALUL POTENŢIALUL TURISTIC TURISTIC AL JUDEŢULUI JUDEŢULUI MARAMUREŞ. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ...................……...7 MARAMUREŞ...................……...7 2. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ................................7 MARAMUREŞ................................7 2.1. POTENŢIALUL NATURAL................................. NATURAL........................................................ .........................…...….......... ..…...…..............7 ....7 2.1.1. Relieful...................................... Relieful............................................................. ...........................……........... ....…….................................. ...............................8 ........8 2.1.2. Hidrografia..................................... Hidrografia............................................................ .............................................. .............................................. ..........................9 ...9 2.1.3. Clima...................................…. Clima...................................…........................ .............................................. ................................….......... .........….................10 .......10 2.1.4. Vegetaţia................................ Vegetaţia....................................................... .............................................. ................................………… .........………….......10 .......10 2.1.5. Fauna................................... Fauna.......................................................... .............................................. ............................................… .....................…..........11 ..........11 2.1.6.Rezervaţii 2.1.6.Rezervaţii şi monumente ale naturii...................................... naturii...................................................…....... .............…..............11 .......11 2.2. POTENŢIALUL ANTROPIC................................... ANTROPIC.......................................................… ....................………….......... ………..........13 13 2.2.1. Vestigii arheologice şi monumente de artă ........................................... ...........................................…..........13 …..........13 2.2.2. Elemente de etnografie şi folclor........................................ folclor...........................................................… ...................…..........16 ..........16 2.2.3. Instituţii şi evenimente cultural artistice............................................ artistice.............................................................19 .................19 2.2.4. Realizări tehnico-economice tehnico-economice şi ştiinţific contemporane...................... contemporane......................................21 ................21 2.2.5. Aşezări urbane................................ urbane....................................................... .............................................. .............................................. .......................22 22

CAPITOLUL II. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN ZONA MARAMUREŞULUI 1. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC CU STUDIU DE CAZ:JUDEŢUL MARAMUREŞ................................ MARAMUREŞ....................................................... .............................................. .............................................. .................................23 ..........23 1.1. Agenţii de turism din Tecuci ce includ Maramureşul Maramureşul ca destinaţie turistică.....…23 turistică.....…23 1.2. Analiza SWOT a agenţiei de turism CRISTAL TOUR...............................……...30 TOUR...............................……...30 2. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A JUDEŢULUI MARAMUREŞ......32 2.1. Unităţi de cazare............................. cazare...............................……............. ..…….................................... .............................................. ..........................32 ...32 2.2. Unităţi de alimentaţie................................ alimentaţie....................................................... .....................................……. ..............…….................33 ................33 2.3. Unităţi de agrement............................. agrement.................................................... .............................................. .............................................3 ......................333 2.4. Unităţi de tratament.................................. tratament......................................................... .............................................. ........................................34 .................34 2.5. Infrastructura.................................. Infrastructura......................................................... .............................................. .............................................. ...........................35 ....35 3. MIJLOACE DE DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE……………....35 3.1. Căi de valorificare a potenţialului turistic din zona Maramureşului.......................36 Maramureşului.......................36 3.2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice în judeţul Maramureş...........…..38 Maramureş...........…..38

CONCLUZII ŞI PROPUNERI................................ PROPUNERI..................................………………….…….............41 ..………………….…….............41 BIBLIOGARFIE................................... BIBLIOGARFIE....................................................…………..…………... .................…………..………….....................43 ..................43

4

ANEXE

5

INTRODUCERE  Întreaga regiune a Maramureşului este un “muzeu deschis”, cunoscută pentru stilul de viaţă neschimbat şi pentru satele şi bisericile din lemn bine păstrate. Probabil că este una din cele mai bine cunoscute regiuni ale României – dar nu foarte mult vizitată. Sunt multe regiuni din lume care merită să fie vizitate şi foarte des noi, europenii, tindem să călătorim peste mări pentru a vedea ceva exotic sau pentru a vizita oameni care încă duc o viaţă pe care probabil că bunicii noştri o cunoşteau. Se întâmplă rar să ne gândim că poate nu e nevoie să călătorim departe pentru a experimenta „călătoria în timp”. Aflat în nordul României, Maramureşul este un colţ al Europei foarte puţin cunoscut. În mijlocul unui relief deluros şi a unor văi bogate, trăiesc oameni, iar majoritatea încă urmează stilul de viaţă agrar tradIţional. Viaţa lor   poate părea grea şi simplă şi chiar este o luptă milenară împotriva vremii, pentru a cultiva recolte, pentru a creşte animale, pentru a lucra din zori până în seară fără multele conforturi mecanicizate şi electronice pe care noi le credem esenţiale. Dar această viaţă se poate răsplăti prin simplicitatea pe care o arată fiecare zi de muncă, iar familia şi prietenii garantează că adesea se pot găsi motive de sărbătoare. Sărbătorile sezoniere, precum Crăciunul, Paştele sau alte sărbători locale şi nunţi, şi-au  păstrat valoarea de a rupe rutina zilnică, de a petrece mai multe zile la rând şi acest lucru se face cu plăcere. Oamenii din Maramureş, moroşenii, sunt foarte ospitalieri, întotdeauna gata să-şi  primească vizitatorii în casele lor, să ofere un pahar de horincă, băutura locală distilată, făcută din prune sau mere. Ospitalitatea lor este faimoasă, aşa cum e şi plăcerea de a socializa cu prietenii, dar şi cu vizitatorii. Acest fapt face din Maramureş un loc „uşor” şi interesant de vizitat, pe lângă faptul că oamenii şi-au păstrat tradiţiile poate mai bine decât orice altă comunitate română, încă purtând costumul popular, ţesându-şi textile, sculptând obiecte din lemn şi tot aşa. De ce această regiune este considerată unică şi cei care au fost acolo doresc să se întoarcă?  Răspunsul  –  un amestec de trei lucruri: peisaje incredibile, oameni cinstiţi şi simpla civilizaţe a lemnului, cu faimoasele biserici ale căror turle se pot vedea de departe. Natura, oamenii, casele ş bisericile sunt legate spiritual ş au menţinut această legătură până în prezent. De aceea am avut numeroase motive pentru a alege ţinutul Maramureş deoarece în această regiune se află suficiente branduri culturale care pot aduce faimă şi o oarecare  prosperitate într-o Europă fără graniţe.

6

7

CAPITOLUL I. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ Maramureş este un judeţ în regiunea Tr ansilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului şi Ţara Codrulu, (jumătatea de nord-est a Maramureşului Istoric) (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Judeţul Maramureş (Fig.1.)este situat în partea de Nord Nord-Vest a ţării şi face  parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest împreună cu judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Satu Mare, Sălaj, fiind încadrat de Suceava la est, Bistriţa-Năsăud la sud-est, Cluj şi Sălaj la sud, Satu Mare la sud-vest şi vest şi cu Ucraina la nord. Suprafaţa:are o suprafaţă de 6.304 km preprezentând 2,65% din suprafaţa României. Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând şi analizând fiecare cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, coloane andezilitice, chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvăluie o mirifică lume de basm. Extracţia şi prelucrarea mineralelor nefieroase, tăierea şi cioplirea în felurite forme a lemnului, creşterea animalelor, pomicultura, demonstrază  preocupările în timp ale oamenilor acestor locuri. Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populară exprimat prin obiecte de artă, producţii folclorice autentice şi originale, obiceiuri şi datorii care au răzbătut prin istorie până în zilele noastre. Numărul foarte mare de obiective turistice naturale şi antropice conferă Maramureşului atributul de zonă turistică de interes major. 2. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ “Potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor.”1

2.1. POTENŢIALUL NATURAL „Potenţialul turistic natural cuprinde ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural, prin componentele sale - relief, climă, hidrografie, vegetaţie, faună, monumente naturale, rezervaţii -, pentru petrecerea vacanţei şi respectiv atragerea unor  fluxuri turistice. Fiecare dintre componentele menţionate îşi exercită influenţa asupra activităţii turistice printr-o serie de aspecte specifice, determinând, la rândul lor, forme  particulare de manifestare a turismului.”2. Melnic A., Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, pag.35. 2 Melnic A., Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.36 1

8

2.1.1. Relieful “Relieful , prin tipurile - glaciar, carstic, vulcanic etc. -, treptele şi altitudinile sale, prin  peisajul geomorfologic, formele sale bizare, fenomenele geologice, monumentele naturii ş.a. se constituie ca atracţie turistică de sine stătătoare stimulând drumeţia, alpinismul, sau odihna şi recreerea, ca modalităţi de petrecere a vacanţei.” 3 Principalele unităţi de relief sunt: Munţii Rodnei (Fig.2) fac parte din grupa de nord a Carpaţilor Orientali. Cu înălţimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de Vârful Pietrosul Rodnei, Munţii Rodnei sunt cei mai înalţi şi mai greu de străbătut din lanţul Carpaţilor Orientali. Culmea  principală măsoară peste 50 km lungime, pe o lăţime de 30-40 km, este orientată estvest, abruptă spre nord şi domoală spre sud. Munţii Maramureşului modelaţi în roci cristaline prezintă în contrast cu Munţii Rodnei, culmi rotunjite şi nivelate, străbătute de văi. De-a lungul Văii Crasnei se urcă  pe un drum forestier, apoi pe un drum pastoral la Vf. Paltinul (1.711m), de unde se coboară la pajiştile Tomnatic şi Sehleanu renumite prin multitudinea de narcise extinse  pe mai mult de 100 de ha. Vf. Paltinul este punctul de plecare spre Vf. Pop Ivan, cu un spectaculos relief glaciar pe versantul nordic. Cel mai înalt vârf din Munţii Maramureşului este vârful Toroiaga (1.930m). Munţii Maramureşului Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramureşului, fiind străbătut pe o distanţă de 43 km de calea ferată interbelică care oferă un acces inedit spre numeroasele puncte de plecare spre trasee turistice montane : Valea Scradei,  Novat, Coria, Novicior, Bardău, Botizu, Lostun Valea Babii, Ivascoaia, Comanu. Munţii Vulcanici Ţibleş fac parte din grupa Nordică a Carpaţiilor Orientali şi au ca particularitate rocile vulcanice din care sunt formaţi, lucru mai rar întâlnit în Carpaţi. Cu o înalţime de 1,839m atinsă de Vf. Ţibleş. Munţii Gutâi (numiţi uneori şi Munţii Gutin) sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor  Maramureţului şi Bucovinei, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă este atinsă de Vf. Gutâi cu 1.443m înălţime. Depresiunea Maramureşului este una din marile depresiuni intramontane, fiind o grupare de dealuri înalte, culoare de văi, bazinete depresionare şi piemonturi. Ea ocupă 13% din teritoriul judeţului având o origine complexă: tectonică, de baraj vulcanic şi eroziune diferenţială. A doua zonă depresionară a judeţului Maramureş se extinde la S-V de munţii vulcanici şi cuprinde trei unităţi : Baia Mare, Copalnic şi Lăpuş. Depresiunea Baia Mare reprezintă zona cea mai joasă având o altitudine medie de 200m, desfăşurată pe văile principale: Someş, Lăpuş, Sasar. Unităţile marginale sunt formate de culmi deluroase cu altitudini în jur de 300m. Spre sud şi vest Depresiunea Baia Mare este închisă de Dealurile Chioarului, Dealul Mare-Ticau (Prisaca) şi Culmea Codrului cu altitudini cuprinse între 400-600m. Depresiunea Copalnicului, situată în estul depresiunii Baia Mare între Munţii Gutâi la nord şi masivul Preluca la sud are caracter colinar, culmi alungite nord-sud, cu înălţimi în jur de 400m. Specificul economic este legat de zootehnie şi pomicultură. 3

Melnic A. , Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.36

9

Depresiunea Lăpuşului este situată între munţii vulcanici Gutâi-Ţibleş la nord, masivul Preluca la vest, şi culmea Breaza la est. Relieful depresiunii este format dintr-o zonă piemontană cu altitudini în jur de 500 m şi lunci largi. Specificul economic este dominant agricol cu zootehnie şi agricultură. În partea sudică a judeţului se află o zonă deluroasă situată între Valea Someşului şi Valea Lăpuşului, cu altitudini ce depăşesc 400m formate din calcare denumită Ţara Chioarului . Dealurile Maramureşului sunt situate în Şaua Mică şi Valea Tisei, ele separă Valea Izei de Valea Vişeului, cu altitudinea maximă de 1.083 cu Vf. Dan. Podişul Şugatagului se află între Valea Izei şi a Marei. Varietatea reliefului este reflectată de următoarele proporţii: 43% din suprafaţa judeţului o formează zona montană ; 30% din suprafaţa judeţului este ocupată de dealuri şi podişuri; 27% din suprafaţă este reprezentată de zona joasă formată din depresiuni, terase şi lunci. În judeţul Maramureş se află unele peşteri precum: Peştera cu oase şi Peştera Vălenii Şomcutei (ambele fiind rezervaţii speologice), Peştera Comorii, Peştera Jiltelor, Peştera Boiu Mare. • • •

2.1.2. Hidrografia „Hidrografia, reprezentată de existenţa şi debitul râurilor, suprafaţa lacurilor şi mărilor şi a ţărmurilor aferente, prezenţa estuarelor şi deltelor, a apelor minerale şi termale - se plasează în categoria principalelor motive de călătorie pentru turismul de week-end, de pescuit, de cură heliomarină, de practicare a sporturilor nautice, de tratament balneomedical.”4 Reţeaua hidrografică a judeţului Maramureş are o lungime de peste 3.000 km,cursurile de apă brăzdând judeţul ca un păienzeniş. Principalele cursuri de apă care străbat teritoriul judeţului sunt cele două mari râuri Tisa ce formează pe o distanţă de 62 km graniţa naturală a Ţării cu Ucraina şi Someş care drenează partea de S-V a  judeţului pe o lungime de 36 km. Cele mai importante râuri din bazinul Tisei sunt: Vişeul cu afluenţii săi:Vaser, Ruşcova şi Bistra; Iza cu afluenţii Boicu, Ieud, Slătioara şi Mara şi Săpânţa. Râul Vişeu izvorăşte din Munţii Rodnei, sub pasul Prislop, la 1.409 m altitudine. Are 77 km lungime şi se varsă în Tisa la 330 m altitudine în localitatea Valea Vişeului. Râul Iza izvorăşte de sub vârful Bătrâna din Munţii Rodnei la altitudinea de 1.380 m, străbate de-a lungul depresiunea Maramureşului şi se revarsă în Tisa la vest de Sighetu Marmaţiei, la 268 m altitudine. Cele mai importante râuri din bazinul Someşului sunt : Lăpuş, Bârsău, Asuaj, Cicârlău. În judeţul Maramureş se află de asemenea 14 lacuri naturale situate în zone montane şi depresionare,prezentând interes turistic,precum şi 14 lacuri de acumulare,care sunt de interes local de agrement şi piscicol. Lacuri glaciare:Lala, Iezerele Buhăescu, Tăul, Pietrosul, Tăurile Negoiescu. Lacuri naturale:Vinderel, Măgura, Mor ărenilor. La Ocna Şugatag sunt şi câteva lacuri subterane, tot în saline părăsite. La Coştiui sunt de asemenea lacuri formate în saline prăbuşite. Lacurile de baraj artificial Firiza şi Runcu au intrat în circuitul turistic estival pentru înot, sporturi nautice şi pescuitul sportiv. 4

Melnic A. , Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.36.

10

Lacul Albastru (Fig.3) este de origine antropică şi este amplasat într-o mică depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic în România. Monumentala creaţie a naturii, cascada Izvorul Cailor de pe râul cu acelaşi nume din muntele Piatra Rea, este situat la altitudinea de 1.800m, la o distanţă de 4,5km de Complexul turistic Borşa. Apele învolburate se prăvălesc zgomotos în trepte de la o înălţime de 60m. Cascada Cailor (Fig. 4.)este una dintre cele mai frumoase cascade din Romania, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, în apropierea staţiunii turistice Borşa. Apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi se adună într-un circ glaciar şi de acolo se  prăvăleşte în jos formând cascada în mai multe trepte cu scăderi succesive de 40 metri apoi de 20 metri şi din nou de 40 metri. Cascada Covatari Este situată î n bazinul hidrografic al r âului Să pânța, pe pâr âul Runc, afluent de dreapta. S-a format  î n sectorul de defileu, unde apa are o c ădere printro strungă, de cca 20m. Cascada Şipot s-a format pe paraul Nadosa, afluent de stânga al râului Sapanţa, în sectorul de defileu. Maramureşul dispune şi de ape minerale , ce ţâşnesc din aproximativ 100 de izvoare la Săpânţa(3), Borşa(30), Vişeu de Sus(20), Valea Vinului(14), Botiza(15), Stoiceni, Rogoz, Strâmbu-Baiuţ, Breb, Deseşti, Ieud, Saliştea de Sus, etc. Apele unora dintre izvoare se îmbuteliază; este cazul celor de la Săpânţa şi de la Borşa. 2.1.3. Clima „Condiţiile de climă , exprimate prin temperaturile înregistrate, regimul  precipitaţiilor (în mod deosebit grosimea şi persistenţa stratului de zăpadă), durata  perioadelor de strălucire a soarelui, caracteristici (tonifiantă, stimulatoare, sedativă), creează cadrul adecvat practicării turismului de schi, de cură heliomarină, climatic etc.” 5 Clima judeţului este de tip temperat continentală,cu veri răcoroase şi ierni aspre,mai ales în zona montană.Temperatura medie anuală este de 9,4ºC, 275 de zile dintr-un an fiind cu valori pozitive de temperatură.Temperatura maximă absolută 39,4ºC a fost înregistrantă la Seini (16 august 1952), iar minima absolută-31ºC a fost înregistrată la Vişeul de Sus (26 ianuarie 1954) . În Depresiunea Baia Mare,unde climatul este mai blând datorită adăpostului şi a influenţelor maselor de aer mai cald şi mai umed dinspre vest, se dezvoltă în condiţii optime pădurile de castan comestibil. Precipitaţiile ce cad anual variază de la 1.400 mm. în zona montană, până la 700 mm. în zonele depresionare şi deluroase. Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre vest şi sud-vest şi dinspre nord, cu viteze medii anuale cuprinse între 3 şi 3,8 m/s. În timpul iernii, pe crestele munţilor înalţi, sunt frecvente viscole puternice cu viteze ce depăşesc 50m/s. 2.1.4. Vegetaţia „Vegetaţia, prin bogăţie (suprafeţele ocupate de păduri) şi varietatea speciilor, prin  prezenţa unei flore specifice sau a unor monumente ale naturii, generează forme 5,6

Melnic A. , Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.36.

11

 particulare ale turismului (cercetarea ştiinţifică, vizitarea parcurilor şi rezervaţiilor) sau completează celelalte resurse, sporindu-le valoarea peisagistică, estetică.” 6 Flora este alcătuită din pădurile de foioase, dispuse între 400 şi 1.200 m. altitudine, este alcătuită din fag, gorun şi carpen şi un covor vegetal de toporişcă,  păiuş roşu, iarba vântului, etc.. Pădurile de molid sunt prezente pe pantele Munţilor  Rodnei şi Maramureşului între 1.200-1.800m. altitudine. Etajul subalpin şi alpin care se desfăşoară la 1.600-1.800 m. este format din pajişti de ţăpoşică, iarba vântului, iarba stâncilor, guşa porumbelului pitică şi tufărişuri alcătuite din smirdar şi jneapăn. În zonă există şi specii de plante aflate pe lista roşie a speciilor ocrotite de lege (monumente ale naturii) cum sunt: angelica, papucul doamnei (fig.5), ghinţura galbenă (Fig.6), floarea de colţ (Fig.7), sângele voinicului (Fig.8), arborele Tisa, narcisele, etc..

2.1.5. Fauna „Fauna  prezintă importanţă turistică prin valoarea sa cinegetică şi piscicolă (bogăţia şi varietatea speciilor), dar şi estetică şi ştiinţifică, în cazul organizării de rezervaţii şi parcuri zoologice.”7 Fauna judeţului Maramureş este abundentă şi diversificată, datorită factorilor  ecologici existenţi. Întâlnim rarităţi faunistice cum ar fi: cocoşul de mesteacăn ( Fig.9), cocoşul de munte (Fig.10) ieruncă (Fig.11), lupul (Fig.12), ursul (Fig.13) , râsul (Fig.14), nurca, vidra, fâsa alpină, acvila de stâncă, vânturelul roşu, raţa suliţar. Fauna acvatică este reprezentată de păstrăv,lipan,scobar,clean,moioaga,lostriţa. Mamiferele precum ursul, lupul, mistreţul, cerbul prezintă un interes vânătoresc. 2.1.6. Rezervaţii şi monumente ale naturii “Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzâd elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic,  paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervaţiilor naturale este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii zonei protejate. Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică,  peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.” 8 Maramureşul este înzestrat de obiective naturale ocrotite de lege. Din punct de vedere al suprafeţei ariilor protejate, Maramureşul se situează pe locul al doilea după Delta Dunării, pe suprafaţa administrativă a judeţului existând 36 de arii naturale protejate. Printre cele mai importante areale existând:Parcul Natural Munţii 6

Melnic A., Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.37. 7 8

Ionescu R. , Ecoturism şi Turism rural-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2011,  pag.59-60.

12

Maramureşului, Rezervaţia naturală Pietrosul Mare (3.300 ha.), Rezervaţia naturală Izvorul Albastru al Izei (izbucul şi peştera), Rezervaţia naturală Creasta Cocoşului, Rezervaţia naturală Tăul lui Dumitru, Rezervaţia paleontologică Chiuzbaia, Rezervaţia naturală Lacul Albastru. Rezervaţia de gorunet Ronişoara, Rezervaţia de sub muntele Sâlhoi şi Zâmbroslavele din Munţii Maramureşului , Rezervaţia arboretele de castan comestibil Baia Mare, Rezervaţia Poiana cu narcise de la Repedea, Rezervaţia Mlaştina Poiana Brazilor de la Săpânţa, etc.. Parcul Natural Munţii Maramureşului este o arie protejată de interes naţional , situat în nord-estul judeţului Maramureş. Are o suprafaţă de 148.850 ha. Parcul reprezintă o zonă cu dealuri şi munţi (păduri, pajişti, goluri alpine, stâncării şi văi), cu o floră bogată în gorunete şi făgete, molidişuri, jnepenişuri şi ierburi; şi o faună specifică lanţului muntos al Carpaţilor Orientali, alcătuită din mamifere, păsări, reptile şi peşti. În parc sunt încluse rezervaţiile naturale Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii, Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele şi Vârful Farcău Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu. Rezervaţia Pietrosu Mare (Fig.15) este situată în apropierea localităţilor Borşa şi Moisei având suprafaţa de 3300 ha şi cuprinde partea nordică a Munţilor Rodnei. Cele 3300 ha ale rezervaţiei ocupă golul alpin şi pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălţime de 2.303 metri. Rezervaţia naturală „Izvorul Albastru al Izei”, este situată în partea estică a Munţilor Rodnei , pe versantul sudic al Muntelui Măgura, pe raza comunei Săcel. Denumirea acestei arii protejate geologice şi peisagistice provine de la nuanţa verzuialbastruie a izvorului carstic, unul din afluenţii de obârsie al râului Iza. Peştera Izvorul Albastru al Izei (lungime 2500 m) este situată pe versantul nordic al vf. Bătrâna, la 1.310 m altitudine. Are statutul de rezervaţie speologică. Rezervaţia de gorunet de la Ronişoara – situată în localitatea Rona de Sus, Hera. Întinsă pe o suprafata de 62 ha, are ca scop protejarea gorunului valoros din zonă. Aici se poate observa gorun cu cea mai dreaptă tulpină din Europa. Rezervaţia arboretele de castan comestibil Baia Mare -rezervaţia naturală de tip forestier cu o suprafaţă de 500 ha, situată la poalele sudice ale Munţilor Gutâi, reprezintă o zonă împădurită cu arbori din specia castanului comestibil, în asociere cu stejar , paltin de munte, tei argintiu , cireş sălbatic, alun. Rezervaţia naturală Creasta Cocoşului (Fig.16) -1.398m. Este o rezervaţie naturală care se află în Munţii Gutâi, la circa 30 km nord de oraşele Baia Mare şi Baia Sprie. Denumirea este dată de localnici datorită aseamanării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creastă de cocoş. Rezervaţia naturală Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu (Fig.17). Această rezervaţie este situată în localitatea Repedea şi are suprafaţă de 100 ha. Poiana Sehleanu se află în partea sudică a Vf. Tomnatec care are înălţimea de 1.618 m, iar de sub acesta izvorăşte valea omonimă. Vegetaţia acestei zone este tipică golului de munte, aici întâlnim o staţiune compactă de narcise în asociaţie cu ghinţura şi degetăruş.

13

2.2. POTENŢIALUL ANTROPIC

„ Potenţialul turistic antropic reuneşte creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, tehnico-economice şi socio-demografice care, prin caracteristicile lor atrag fluxurile de turişti.”9 În structura potenţialului antropic pot fi identificate mai multe grupe, dintre care: • Vestigii arheologice şi monumente de artă: cetăţi, castele, palate, statui, obeliscuri etc. • Elemente de etnografie şi folclor: arhitectura populară, portul, muzica şi dansul, creaţia şi tehnica populară, obiceiuri şi tradiţii, serbări şi târguri, manifestări şi credinţe religioase, gastronomie. • Instituţii şi evenimente cultural-artistice: muzee, case memoriale, instituţii teatrale şi muzicale, festivaluri, carnavaluri, manifestări sportive, concursuri de frumuseţe, târguri şi expoziţii. • Realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane:  baraje şi lacuri de acumulare, poduri şi viaducte, canale, porturi, exploatări industriale, centre comerciale, centre ştiinţifice şi tehnice etc. • Aşezări umane: centre urbane, sate turistice. „Istoria zbuciumată precum şi clima, nu întotdeauna foarte generoasă şi-au pus amprenta pe sufletul maramureşeanului şi au dăltuit de-a lungul vremurilor un tip dârz, mândru, harnic şi cu frică de Dumnezeu, care a căutat să-şi organizeze viaţa recurgând la resursele locale, conducându-se după tradiţii. Destinul său s-a împletit atât de strâns cu natura înconjurătoare încât cronica Maramureşului pare scrisă nu pe hârtie, ci pe lemn, nu cu toc şi cerneală, ci cu dalta şi ciocanul. Construcţiile pe care le-a ridicat nu sunt bine făcute, solide şi durabile, dar reprezintă multe din ele adevărate opere de artă. Cu aceste atuuri, puţini sunt cei care, ajunşi în Maramureş, să nu fie impresionaţi de atmosfera cu totul specială care domneşte aici; ei care au senzaţia că au fost transplantaţi din civilizaţia modernă într-o altă lume. Pitorescul locurilor este o desfătare pentru ochi şi o sărbătoare pentru suflet. Monumenetele care au adus celebritatea Maramureşului, sunt fără îndoială,  bisericile de lemn şi vestitele porţi de intrare, specifice zonei şi totodată unice în România.”10

2.2.1. Vestigii arheologice şi monumente de artă: a. Vestigiile arheologice sunt reprezentate de siturile arheologice de la Bârsana, Bicaz, Călineşti, Ieud, Valea Chioarului, Onceşti, Sarasău, Seini, Tisa, etc.

9

Melnic A. , Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012,  pag.37. Cristea G., Dăncu ș M.,  Maramureş un muzeu viu în centrul Europei, Editura Fundaţiei Culturale Române, București, 2000, p.10-11 10

14

b. Cetăţi fortificate şi castele: Cetăţile şi vestigiile daco-romane , larg răspândite  pe teritoriul ţării noastre , sunt unele din cele mai reprezentative pentru existenţa milenară a poporului român. În Maramureş se găsesc următoarele cetăţi fortificate şi castele : Turnul Ştefan din Baia Mare, Turnul Măcelarilor din Baia Mare, Cetatea Chiaorului, Castelul Teleki, Castelul Apafi, Casa Iancu de Hunedoara, Cetăţuia feudală de la Onceşti. Turnul lui Ştefan (Fig.18), cel mai reprezentativ monument de arhitectură medievală din Baia Mare. Turnul este o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului. Aşezat lângă “Piaţa Izvoarele” din Baia Mare, Turnul Măcelarilor (Fig.19), cunoscut şi sub denumirea de “Bastionul Măcelarilor”, este unul dintre cele şapte turnuri care consolidau centura zidului înconjurător al oraşului construit în 1469 şi singura mărturie concretă a acestui zid care a rămas peste veacuri. Cetatea Chioarului centrul politic şi militar al domeniului Chioar, Cetatea Chioarului a fost ridicată în secolul al XIII-lea (însă menţionată abia în 1319) pe un câmp izolat, într-o cotitură a râului Lapuş: Cetatea este situată la peste 400m altitudine.. Castelul Teleki din Satulung este parte componentă a ansamblului de clădiri situat în comuna Satulung, care au aparţinut familiei nobiliare transilvane Teleki. Din acest ansamblu fac parte castelul mai sus numit şi Castelul Teleki din Pribileşti. Pe fostul domeniu al conţilor Teleki există şi un parc dendrologic, cu arbori de o valoare inestimabilă şi cu o vechime de peste 300 de ani. Casa Iancu de Hunedoara. Acest edificiu reprezintă o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru soţia sa, Elisabeta. Clădirea a fost terminată de Matei Corvin în anul 1468. Aceasta constucţie este una reprezentativă pentru Centrul Vechi al municipiului Baia Mare. În spaţiul generos al acesteia se organizează diverse expoziţii. c. Monumente istorice de artă şi arhitectură , se înscriu între cele mai importante atracţii din ţara noastră. Se găsesc pe întreg cuprinsul judeţului Maramureş. Monumentul Soldatului Român din Baia Mare , Monumentul Martirilor Români de la Moisei, Monumentul revoluţionarei de la 1848 Clara Lendvoy din Sighetul Marmaţiei, Monumentul “Petru Dulfu” din Ulmeni, Statuia Minerului-Baia Mare, Obeliscul Eroilor din Primul Război Mondial- Şomcuta Mare,Obeliscul Floarea de colţ-Borşa, Grupul statuar “Sfatul bătrânilor”- Baia Mare. În judeţ se mai găsesc numeroase troiţe de lemn la Berbeşti, Ieud, Târgu Lăpuş, Ulmeni, cea mai veche troiţă de hotar fiind troiţa Rednicilor din secolul al XVIII-lea şi nu mai puţin de 785 de porţi maramureşene, cele mai reprezentative se pot vedea în satele Mara, Sat-Şugatag, Fereşti, Budeşti, Botiza, Bogdan Vodă, Ieud, Săpânţa, etc.,  printre care şi poarta monumentală la intrarea în satul Mara. d. Edificii religioase: Istoria Maramureşului este transmisă prin graiul lemnului  bisericilor. De-a lungul secolelor, conducătorii străini ai Maramureşului nu le-au permis oamenilor locului să construiască biserici din piatră sau din materiale care să facă acea construcţie să dăinuie peste ani; sătenii nu s-au lăsat intimidaţi şi au ridicat minunate biserici de lemn pentru a putea fi aproape de Dumnezeu. Bisericile din lemn specifice acestei zone exercită o atracţie remarcabilă asupra  privitorilor , prin supleţea etalării pe verticală a teulelor. Ele sunt, pe de o parte, rodul interdicţiilor impuse de autorităţile timpului, românilor de a-şi ridica săli de cult din 15

 piatră, iar pe de altă parte a măiestriei, dusă până pe culmile unei arte adevarate, a meşterilor locului. Bisericile maramureşene, prin raportul greu de explicat între înălţimea deosebită a turlelor şi îngustimea bazei de susţinere, sunt apreciate de mulţi specialişti ai domeniului ca veritabile capodopere ale arhitecturii europene. Deosebit de valoroase ca artă populară şi vechime sunt: Mănăstirea Bârsana (Fig.20) „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” la 20 km de Sighetul Marmaţiei ,trecând pe sub o frumoasă poartă maramureşeană, se răsuceşte în sus calea care duce lin spre mănăstire, intrarea în incinta propriu-zisă se face pe sub semeţul turn al clopotniţei, dincolo de care, biserica ţâşneşte mlădioasă spre cer-până nu demult fiind cea mai înaltă biserică din lemn din lume având 57 m.Mănăstirea are atelier de pictură pe lemn şi sticlă şi o fermecătoare vilă intitulată „Casa Artistului”,care este destinată să găzduiască pentru repaus şi recreaţie, cărturari şi meşteri. Mănăstirea Rohia, situată la 6 km de Târgu Lăpuş, este ctitorită în anul 1932 de către preotul Nicolae Gherasim. Una din marile valori ale mănăstirii este biblioteca cu  peste 40.000 de volume, dar găsim aici şi veşminte religioase, icoane şi documente. Mănăstirea Moisei „Adormirea Maicii Domnului”, străveche aşezare monahală, vestită prin procesiunile ce se desfăşoară de 15 august. Prima biserică a mănăstirii din lemn,a fost înfiinţată în anul 1672. Biserica din zid a fost construită în 1911 şi renovată în 1980. Mănăstirea din Peri , la 5 km de Săpânţa, este cea mai înaltă construclie nouă din lemn, cu o turlă de 78 m. Mănăstirea construită în stil arhitectural maramureşean este situată în mijlocul unei păduri.. Biserica Ieud Deal, datează din 1364, înscrisă în lista patrimoniului UNESCO, confecţionată din lemn de brad şi considerată de unii specialişti ca fiind cea mai veche  biserică din lemn din Europa. Biserica Poienile Izei, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a fost construită între anii 1604-1632 şi este acoperită în interior cu spectaculoase picturi. Este una dintre cele mai frumoase şi bine păstrate monumente din întreg Maramureşul. Este înscrisă în lista Patrimoniului UNESCO. Biserica Botiza. În centrul comunei se află biserica din lemn, construită în 1699, la Vişeul de Jos, care a fost mutată în locul unde se găseşte astăzi, spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Alte mănăstiri şi biserici: Biserica romano-catolică din Coştiui, Biserica Rona de Jos, Biserica Dragomireşti din lemn de stejar , etc. În localitatea Săpânţa se află : Cimitirul Vesel (Fig.21) , obiectiv turistic a cărui faimă a trecut de mult graniţele ţării. Cimitirul Vesel este un cimitir faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia  persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună. Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn infăţişează în mod naiv una din caracteristicile vieţii celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte  poezioare lipsite de obişnuitele clişee şi pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuşi.

16

2.2.2. Elemente de etnografie şi folclor: Sub raport etnografic şi folcloric în judeţul Maramureş se disting patru zone numite “ţări” : Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului (Fig. 22). Puternic individualizată şi mai conservatoare este prima.Chioarul şi Codrul pot fi considerate de tranziţie, cu numeroase elemente comune cu centrul şi sudul Transilvaniei, iar în Lăpuş se face simţită influenţa ţinutului învecinat al Năsăudului. Renumită prin elementele de etnografie şi folclor, constituie una din puţinele zone în care s-au păstrat aproape nealterate arta populară de o pregnantă originalitate : case (Fig.23), porţi (Fig.24), unelte, ţesături, ceramică, biserici, datini şi folclor, unice prin frumuseţe, semnificaţie, vechime şi desfăşurare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamă în aşezările de pe văile Marei, Cosăului şi Izei, dar prezente şi pe văile Tisei şi Vişeului multe din ele sunt adevarate muzee în aer liber. De mare interes turistic sunt locuinţele şi construcţiile anexe, caracterizate prin ingeniozitatea, eleganţa liniei şi varietatea decoraţiei. Dintre casele ţărăneşti declarate monumente istorice, se mai pastrează şi azi casa de lemn a lui Codrea Ion din satul Berbeşti, şi casa de lemn a lui Ţiplea Dumitru în satul Fereşti. Localităţile care se remarcă prin frumusţea şi particularităţile arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de  pe Valea Cosăului :Fereşti, Călineşti, Sărbi, Budeşti. Un element decorativ de mare originalitate al satelor maramureşene sunt monumentalele porţi durate în stejar, ornate cu frumoase motive puternic reliefate. Motivele relativ numeroase sunt : funia împletită, pomul vieţii, crucea liberă şi crucea închisă în cerc, floarea de helianthus, steaua cu cinci raze închisă în cerc sau într-o coroană rotată, cercuri concentrice cu diametre diferite, bare verticale şi înclinate,vase de flori, păsări, schiţa unei figuri omeneşti ori mâini deschise. Porţile de lemn ale gospodăriilor tradiţionale din Maramureş sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în unele localităţi din Ţara Lăpuşului. Construite în general pe trei stâlpi şi un „fruntar” (pragul de sus al porţii) din lemn de stejar, având „hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care ţăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor  nemeşească. De mare atracţie pentru turişti este comuna Săpânţa, păstrătoare de tradiţii, datini, ţesături şi folclor. Maramureş este una din puţinele zone în care costumul tradiţional a fost păstrat aproape nealterat de către influenţele urbane. şi chiar dacă poate fi admirat doar  duminica, atunci când moroşenii merg la biserică, sau cu alte ocazii de sărbători religioase sau de alte sărbători, fiecare moroşan, fără nici o excepţie, deţine un costum tradiţional. Nu doar bătrânii îmbracă acest costum, ci şi „coconii” (copiii preşcolari), fapt prin care se explică această continuitate. Toate piesele portului popular sunt produsul exclusiv al industriei casnice textile, având ca punct de pornire culturile de plante tehnice (cânepa, inul) şi creşterea oilor (pentru producţia de lână), apoi prelucrarea firelor (înmuiatul, meliţatul,  pieptănatul, etc.) şi în cele din urmă ţesutul pânzelor, în microateliere casnice, croiul şi  brodarea. La toate acestea se adaugă meşterii specializaţi în confecţionarea cojoacelor, sumanelor, gubelor, opincilor şi pălăriilor.

17

Portul maramureşean se remarcă prin eleganţă sobră, reţinută, este unitar şi are un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone. Costumul femeiesc (Fig.25) este compus dintr-o basma înflorată (neagră la femeile mai în vârstă), cămaşă cu decolteu dreptunghiular, cu mâneci trei sferturi, poale  peste care se îmbracă două zadii (fiind în acelaşi timp un element distinctiv foarte  puternic, au dungile orizontale de diferite nuanţe: roşu, portocaliu, verde, negru, galben), un pieptar din pănură sură sau un „lecric” (jachetă), guba din lână albă cu miţe lungi, iar ca accesoriu „zgarda scumpă” (mărgele de corali) sau zgărdanele (ţesături de mărgele mici în jurul gâtului). Portul bărbătesc (Fig.26) este mai simplu decât cel femeiesc.Vara poartă pe cap  pălărie (pe creştet) are ca element de bază cămaşa albă, scurtă, cu mâneci largi, vara gatii (izmene) lungi până la mijlocul gambei, iarna cioareci (iţari) din lână albă, chimir  lat la brâu; lecric şi gubă. Din gama accesoriilor notăm clopul şi straiţa ţesută în culori vii . O caracteristică a portului bărbătesc maramureşan este “străiţa” petrecută pe după gât , fie din lână, în ţesătură policromă, fie din pânză brodată în general în roşu şi vişiniu. Chimirul este foarte lat, până la 30 cm. Pieptarul este fala maramureşanului,  permiţând o largă desfăşurare ornamentală şi cromatică. Este generalizat pieptarul cu ornamentaţie pe toată suprafaţa. Meşteşuguri tradiţionale: Ţesăturile. Femeile Maramureşului şi-au îmbrăcat familia, casele şi bisericile cu arta ţesutului în război, cu migăleala acului de cusut şi cu osteneala ochilor în nopţile lungi de iarna, întrupând astfel straie şi covoare, ţoluri şi cergi, traiste şi trăistuţe, feţe de masă şi îmbrăcăminte de pat. În fiecare casă de gazde, se află în camera bună "ruda" - zestrea şi mândria fetelor, cu ţesături din lână şi cânepă, cu toată îmbrăcămintea necesară unei case vrednice şi frumoase. Ţesăturile sunt lucrate şi colorate diferit, în funcţie de locul şi cinstea date fiecăreia. Lucrate cu motive geometrice, în culori contrastante, covoarele au o bordură cu şiruri de reprezentări antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu cătane" sau "calul şi călăreţul". Ştergurile au un colorit puternic, în tonuri primare de roşu şi negru, cu motive mari, asemănătoare celor de pe covoare. Cergile au o cromatică de două, până la  patru culori. Ţesăturile autentice sunt cele vopsite în culori naturale, extrase din plante şi din coaja copacilor. La Botiza, femeile culeg peste vară flori şi frunze, rădăcini şi scoarţă de copac, şi cu ele vopsesc lâna, împletind apoi simboluri păgâne şi creştine în covoare minunate. Casele Maramureşului sunt aşternute cu frumuseţe şi culoare, cu dragoste şi respect pentru tradiţie , cu căldură şi ospitalitate în aşteptare veşnică de oaspeţi. Ceramica-de mare căutare se bucură ceramica arsă la roşu şi nesmălţuită, de Săcel, folosită şi azi pentru trebuinţele zilnice sau ca elemente de podoabă în casă.Săcelul este singurul centru din ţara noastră în care se confecţionează piese de ceramica roşie nesmălţuita dar lustruită şi forme care, după aprecierea specialiştilor în materie, descind direct din formele ceramicii dacice şi sunt ornamentate cu motive de străveche tradiţie. Ornamentarea vaselor care se face cu un meseleu, adică o periuţa formată dintr-o bucată de lână legată strâns cu un beţişor. Aici poate fi văzut în ce constă frumuseţea şi originalitatea blidelor mari care se lustruiesc nu numai în interior ci şi în partea exterioară, apoi diverse categorii de o ale, ulcele, căni, tigăi, urcioare. Măşti. Confecţionate din blănuri, piele, pânze şi coarne, ba chiar şi din boabe de fasole la care se adaugă ciucuri coloraţi, mărgele, clopoţei, panglici, aceste măşti expresive au rolul vrăjitoresc de a împrumuta curaj şi însufleţire celui ce le poartă. Măştile sunt scoase la iveală cu ocazia teatrului naiv organizat de Crăciun şi Anul Nou în chip de colindă pe la casele oamenilor, pentru a alunga spiritele rele şi pentru a aduce aminte oamenilor că viaţa e trecătoare. Ele reprezintă uneori chipul morţii " cea cu 18

coasa", alteori duhurile rele şi multe alte personaje din folclorul şi legendele maramureşene. Clopurile. În satul Sârbi, pe Valea Coşăului, mai pot fi întâlniţi ultimii clopari din Maramureş. Vasile Borodi şi Ioan Bârlea confecţionează din paie şi talaş clopurile fără de care costumul bărbătesc nu este întreg. Bărbatul poartă pe cap acest mic element decorativ cu mândrie şi expresia lui este sclipitoare de umor atunci când şi-l dă pe ceafă  pentru a-şi arăta mirarea sau admiraţia pentru o faptă sau o vorbă... Clopul este decorat diferit în funcţie de ocazie, cu mărgele şi flori la nunţi şi sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru...dar ceva e sigur: fiecare moroşan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde şi-l agaţă în fiecare seară când a săvârşit munca de zi cu zi şi se aşează cu ai lui la masă. Podoabe tradiţionale. Costumele moroşencelor capătă culoare şi mulţumită  podoablelor tradiţionale. Femeile poartă mândre în jurul gâtului „zgărdane” făcute din mărgele viu colorate, înşirate pe aţă în diverse motive ( S,romburi,flori,etc.). Arta coregrafică maramureşeană . Aproape ritualic prin arhitectura paşilor, naturaleţea gesturilor şi mimica transfigurată a interpreţilor, dansul maramureşean se caracterizează, în raport cu celelalte jocuri din ţară, printr-o ritmică extrem de bogată şi variată, unică, prin calitatea muzicalităţii. Dansul specific băieţilor este Bărbătescul (sau Feciorescul). Jocul de perechi este numit Învârtita (De-nvârtit) - în timp ce băiatul execută încontinuu paşi tropotiţi, fata se plimbă la dreapta sau la stânga (sau în jurul lui) în paşi mărunţi. Un dans specific în zonă este şi Jocul lui Vili, dans bărbătesc de tradiţie haiducească. Arta culinară maramureşeană Cine vizitează o casă de moroşan, sigur nu o  părăseşte cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinaţi cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiţionale sunt atracţia principală. În Maramureş, mămăliga este gatită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puţine ori ţinea chiar şi loc de pâine, căci făina de grâu nu era uşor de procurat. Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcută din branză de oaie, lapte si mămăligă. Ca să te înfrupţi din el, nu trebuie să te sui până la stână (deşi  priveliştea ar merita efortul). O să ţi-l gătească şi o gospodină cum ştie ea mai bine. Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureşencele pregătesc câte o pâiniţă pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfinţit şi numită „ floare de grâu”. Tradiţia spune că cei care mănâncă pâiniţele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun şi de Anul Nou, toţi membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare în care se află şi râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc. Orice gustare este obligatoriu precedată de o inghiţitură (sau mai multe) din faimoasa bautură, licoarea omniprezentă a Maramureşului: „pălinca” sau „horinca”. Barbaţii din Maramu' se laudă că nicăieri în ţară nu găseşti horincă mai bună ca aici. Există şi dovezi care atestă calitatea acestei băuturi. Dacă freci o picatură de pălincă în  palme, ea trebuie să aibă un miros aparte, asemănător cu cel al mierii. Apoi, când e turnată în pahare, face un guler de mărgeluţe care trebuie să ţină cât ai zice un „Tatăl  Nostru”. Şi cu cât sunt mărgeluţele mai dese şi mai multe, cu atât e horinca mai bună. Îmbiatul vizitatorilor cu pălincă este o tradiţie. Se spune că paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă pentru că altfel, aduce ghinion gazdei, mai ales în casele unde locuiesc fete de măritat.

19

2.2.3. Instituţii şi evenimente cultural-artistice: a. Muzee : Muzee: Muzeul Judeţean Maramureş  –Baia Mare, Muzeul de Artă-Baia Muzeul de Mineralogie-Baia Mare, Muzeul Etnografic-Baia Mare, Mare, Complexul Astronomic- Baia Mare, Muzeul Maramureşului-Sighetu Marmaţiei. Muzeul Judeţean din municipiul Baia Mare este fondat în 1905.Reorganizat în clădirea fostei monetării cuprinde 3 secţii :de istorie,de artă, de etnografie şi artă  populară. Muzeul de mineralogie este cel mai mare muzeu regional de acest fel din Europa, multe dintre exponate fiind considerate unicate mondiale şi valori de  patrimoniale. Colecţia muzeului este construită din peste 15.000 de eşantioane minerale şi roci, toate provenind din regiunea Baia Mare. Dintre acestea peste 1000 sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente. Muzeul de etnografie şi artă populară cuprinde o expoziţie în aer liber. Prima, cuprinde o bogată şi variată colecţie de obiecte care reflectă pe de o parte cultura materială, fiind legată de principalele ocupaţii ale populaţiei judeţului : agricultura,  păstorit, albinărit, viticultură, lucrul la pădure, meşteşuguri, pe de altă parte cuprinzând obiecte reprezentative de artă populară începând cu secolul al XVIII-lea : instalaţii, inventar agricol, anexe gospodăreşti tehnice :mori, vâltori, prese de ulei reflectând viaţa satului din cele patru zone etnografice :Maramureş, Lăpuş, Chioar, Codru. Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei cuprinde bogate şi variate elemente de cultură materială şi artă populară dezvaluite de istoria milenară a Maramureşului fiind organizat pe trei secţii :secţia de etnografie cuprinde colecţii de măşti, covoare, port popular, cioplituri din lemn, ceramică veche, unelte şi podoabe casnice ; secţia de arhitectură populară cuprinde inventar agricol, case ţărăneşti, anexe gospodăreşti, porţi ; secţia de ştiinţe naturale cuprinde o bogată colecţie de păsări şi un ierbar al florei maramureşene cu peste 15.000 de planşe. Muzeul Florean este un o instituţie de artă contemporană, situată într-o pădure din Cerneşti, pe drumul ce duce spre Ţara Lăpuşului. Se întinde pe 40 de hectare, constituind un inedit parc de sculptură monumentală.Colecţiile muzeului însumează, în  prezent, circa 10.000 de piese de artă contemporană, provenind de pe toate continentele. b. Case memoriale: Casa Memorială Ellie Wiesel  –Sighetu Marmaţiei, Casa Memorială Stan Ioan Pătraş - Săpânţa, Muzeul Memorial Dr.Vasile Lucaciu comuna Siseşti, Casa Memorială Ion Şiugargiu - Băiţa, Casa Memorială Gheorge Pop de Băseşti - Băseşti. c. Instituţii culturale: Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti”, Teatrul Municipal Baia Mare, Ansamblul folcloric naţional „Transilvania”, Ansamblul folcloric Mara, Ansamblul folcloric „Flori de Maramureş”, Ansamblul de dans tradiţional Vadu Izei, 9 cinematografe, 7 case de cultură, 395 de biblioteci şi numeroase cămine culturale. d. Manifestări culturale: Ianuarie

20

-Anul Nou : De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie în care se strigă urăturile. Pline de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursul, în care oameni mascaţi dansează şi strigă versuri comice. -Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucrainieni – Sighetu Marmaţiei.

Martie -Serbările Zăpezii – Borşa: De obicei, acestea au loc în primul week-end din martie; spectacole pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună; -Serbarea lenker-ului - Cavnic.Un week-end la începutul lunii martie este dedicat concursurilor desfăşurate pe tema sporturilor de iarnă, muzicii şi dansului., Aprilie -Udătoriul –  Surdeşti. Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean, a cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat multă vreme de către un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat. -Câte flori pe Iza-n sus - Dagomireşti. Festival popular, în prima duminică de după Paşte, cu dansuri, cântece şi costume populare. Mai - Tânjaua de pe Mara – Hoteni. Festival de obiceiuri agrare, din satele Hoteni, Sat Şugatag şi Hărniceşti. - Ruptul Sterpelor, numit şi Sâmbra oilor. Veche tradiţie, prezentă în toate satele din Maramureş.La începutul lunii mai, oile sunt grupate în turme şi trimise la stână în munţi, pentru toată vara. Oile fertile sunt separate de cele sterpe; laptele este cântărit  pentru a se stabili cantitatea produselor zilnice care trebuie dată proprietarilor. De aceea această tradiţie se mai numeşte  Mulsul măsurii sau Măsurişul laptelui. - Sărbătoarea portului popular – Cupşeni: Festival popular închinat costumelor   populare şi de nuntă din Ţara Lăpuşului. -Sărbătoarea Narciselor – Repedea. Iunie - Jocul Bărbătesc – Petrova: Dansuri tradiionale pentru bărbaţi, un concurs pentru toboşari, muzică populară şi costume. - Serbările Lăpuşului – Târgu Lăpuş: Unul din cele mai importante festivaluri folclorice din Ţara Lăpuşului: concursuri, artă populară, concerte. - Nu vă uitaţi că-s micuţ – Budeşti: Concurs folcloric pentru ansamblurile pentru copii care concură în dansuri şi cântece. - Festivalul Gulaşului – Ocna Şugatag: Sărbătoare a comunităţii ungare şi a mâncării lor tradiţionale: gulaşul, precum şi concurs de gătit. - Serbările Vişeului – Vişeu de Sus: Evenimente folclorice şi culturale. - Sărbătoarea cositului şi a plăcintelor – Mesteacăn: Femeile din satul Mesteacăn concură în gătitul plăcintelor creţe şi în făcut căpiţe de fân. - Sânziene: Pe 24 iunie se celebrează solstiţiul de vară. Iulie - Festivalul internaţional de nunţi - Vadu Izei. La începutul lui iunie; un festival important, care prezintă costumele populare tradiţionale de nuntă, costume populare, dansuri şi cântece. -Tabăra de sculptură, pictură şi ceramică - Sighetu Marmaţiei. Artişti talentaţi în arta tradiţională îşi expun obiectele făcute manual. 21

August - Sus pe Valea Vaserului – Vişeu de Sus. La începutul lui august, un festival dedicat minorităţii germane, numiţi ţipţeri, din Vişeu şi din Valea Vaser. - Festivalul Stuparilor – Cerneşti. În prima duminică de după 15 august, are loc celebrarea apiculturii. - Pântru mândra din Botiza – Botiza. Muzică tradiţională, parade costumelor   populare, concursuri, foc de artificii. Septembrie - Târgul Cepelor - Asuaju de Sus. Conform tradiţiei orale, aceasta datează de când cepele nici măcar nu existau în regiune. Atunci se celebrează muzica populară şi costumele din Codru. -Sărbătoarea Castanelor - Baia Mare. La sfârşitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie, când castanele sunt mature, se sărbătoreşte simbolul oraşului Baia Mare. - Balul Strugurilor - Tisa. La sfârşitul lui septembrie –începutul lui octombrie are loc festivalul strugurilor şi tinerilor din sat, care îşi fac intrarea în societate. Octombrie - Europa km 0- Festivalul Internaţional de Poezie-Sighetu Marmaţiei. Au loc recitaluri de poezie de carte, evenimente folclorice. - Serile de poezie „Nichita Stănescu”- Deseşti. Eveniment închinat poetului român  Nichita Stănescu. - Alină-te,dor, alină- Cicărlău. Festival de folclor dedicat muzicii autentice, cântă artişti cunoscuţi şi debutanţi,au loc concursuri. Noiembrie - Joc la şură- Groşi. Sărbătoarea dansului tradiţional; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului. - Cânt şi joc pe plai străbun - Dumbrăviţa. Sărbătorirea dansului tradiţional şi a muzicii populare; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului. Decembrie - Festivalul obiceiurilor de iarnă-Târgu Lăpuş. Festival folcloric cu tradiţii de iarnă în Lăpuş şi Chioar ; paradă de costume populare, performanţe tradiţionale tipice Crăciunului şi Anului Nou. - Festivalul datinilor de iarnă „Marmaţia”- Sighetu Mramaţiei. Un festival vechi de 40 de ani care sărbătoreşte tradiţiile de iarnă din Maramureş. 2.2.4. Realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane În această categorie de resurse tehnico-economice , cu implicaţii şi în domeniul turismului se înscrie şi aeroportul de la Baia Mare, barajul şi lacul de acumulare de pe Râul Firiza, construit pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Baia Mare, a transformat sub aspect peisagistic întreaga vale a Firizei într-o zonă de agrement şi turism pentru sfârşit de săptămână. La baraj există o cabană, restaurant,

22

izvor mineral. În jurul lacului s-a amenajat un camping la Valea Română şi mai multe spaţii de parcare, stadionul Baia Mare , gările şi autogările din judeţ. Calea ferată Silva-Vişeu, dată în exploatare în 1949 a racordat Depresiunea Maramureşului la circuitul feroviar naţional. Atracţia ei turistică constă în spectaculozitatea viaductului şi a tunelului care traversează muntele.

2.2.5. Aşezări urbane Numărul localităţilor: 2 municipii: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei; 11 oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Borşa, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Seini, Şomcuta Mare, TăuţiiMăgheruş, Târgu Lăpuş, Vişeul de Sus,Ulmeni; 63 de comune şi 214 sate. Oraşul Baia Mare este capitala judeţului Maramureş, cu peste 140.581 locuitori, reprezentând 27,3% din populaţia judeţului. Este principalul centru economic-politiccultural-ştiinţific al judeţului. Baia Mare este un oraş al contrastelor, un oraş care ne arată multe despre viaţa pre-modernă şi modernă. Baia Mare reprezintă o punte de legatură cu viaţa rurală a Maramureşului. Sighetu Marmaţiei este un municipiu din judeţul Maramureş, foarte aproape de frontiera României cu Ucraina. Are o populaţie de 41.246 locuitori. Oraşul este plin de viaţă şi are un amestec de elemente contemporane şi tradiţionale, un oraş cu stil care deţine câte o caracteristică din cultura fiecarui secol. Sighetul este localizat la confluenţa a trei râuri: Tisa, Mara şi Iza. Este un oraş care se întinde pe o câmpie înconjurată de munţi împăduriţi, existând doar câteva căi de acces pentru a ajunge în acest oras. Aproape toate obiectivele turistice se află în partea centrală a oraşului. Pieţele sunt un loc bun unde se pot afla unele lucruri despre oameni: stilul de viaţă, cum interacţionează unul cu celălalt sau care le sunt tradiţiile. Baia Sprie este un oraş din judeţul Maramureş. Are o populaţie de 16.609 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramureş. Se află la  poalele munţilor Gutâi, la 500m altitudine, pe râul Săsar, la 10 km est de municipiul Baia Mare.

23

CAPITOLUL II. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN ZONA MARAMUREŞULUI 1. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC CU STUDIU DE CAZ: JUDEŢUL MARAMUREŞ “ Într-un sens foarte larg, pia ţa turistică se defineşte ca fiind locul în care se întâlne şte  şi se confruntă cererea şi oferta de produse turistice,r espectiv spa ţ i ul special amenajat în care cumpăr ătorii  şi vânz ătorii de servicii turistice se întâlnesc pentru a- şi schimba mărfurile.”11

Pentru a-i mări consistent, specialiştii în marketing pleacă în definirea pieţei de la un număr mult mai mare de elemente, concretizate în: a) produsul turistic, respectiv ansamblul serviciilor care dau conţinut acestuia ; b) firmele care asigură prestarea tuturor categoriilor de servicii, care intră în sfera de cuprindere a turismului, ele fiind  purt ătorii ofertei; c)  purt ătorii cererii, adică beneficiarii sau consumatorii de

turism;

d) spa ţ iul (economico-geografic) bine delimitat în care au loc actele de vânzare-cumpărare a serviciilor de transport, în care î şi exercită influenţa toate categoriile de factori care privesc cererea, oferta, concurenţa etc.; e) intervalul de timp vizat, în funcţie de care se poate vorbi de piaţa turistică a unei zile, a unei luni, a unui sezon etc.” Dacă se iau în considerare simultan toate elementele enumerate aici, potrivit viziunii de marketing “piaţa turistică se defineşte ca fiind spa ţiul economico-geografic în care se întâlnesc şi se confruntă, într-un interval de timp dat, purtătorii cererii şi ofertei de produse turistice, precum şi factorii care determină comportamentul acestora.”12

1.1. Agenţii de turism din Tecuci ce includ Maramureşul ca destinaţie turistică "Agenţia de turism este o societate cu rol de intermediar între agenţii economici  prestatori direcţi de servicii turistice, a cărei activitate constă în producerea , comercializarea şi promovarea unor aranjamente turistice diverse, precum şi în vânzarea unor servicii turistice izolate. "13 1.1.1. Agenţia de turism CRISTAL TOUR  11

Gherasim D., Marketing turistic-note de curs-,Universitatea „George Bacovia”,Bacău, 2012, p.26. Gherasim T., Elemente de marketing , Editura Moldoviţa, Iaşi, l995, p. 34. 13 Andrei R., Copeţchi M., Dragnea L.,  Manual de tehnici operaţionale în activitatea de turism, Editura Irecson, Bucureşti, 2006 ,p.65 12

24

A fost înfiinţată în anul 2003, când a fost obţinută licenţa de turism nr. 3726, licenţă necesară şi obligatorie în acelaşi timp pentru desfăşurarea activităţii în domeniul turistic la acest nivel. A fost posibilă obţinerea acestei licenţe numai în urma absolvirii unor cursuri de management turistic şi obţinerii brevetului de turism. Statutul juridic al firmei este cel de societate cu răspundere limitată (SRL), firma având un capital social subscris şi vărsat de 5.000 RON. Numărul angajaţilor care îşi desfăşoară în prezent activitatea în firmă este de 4 dar acesta urmând să crească într-un viitor apropiat datorită tendinţei şi totodată necesităţii de extindere a activităţii atât în  planul diversificării serviciilor cât şi privind locaţiile, respectiv punctele de lucru ale firmei. În prezent agenţia îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Tecuci, jud. Galaţi întrun spaţiu închiriat, în imediata apropiere a centrului oraşului, acest lucru fiind un atu al firmei întrucât este ştiut faptul că poziţionarea este unul din aspectele cheie în succesul unei afaceri. Agenţia a fost înfiinţată cu scopul de a veni în întâmpinarea dorinţelor şi nevoilor  clienţilor într-un mod cât mai profesional şi mai plăcut cu putinţă. Astfel echipa agenţiei încearcă mereu să înţeleagă nevoile clienţilor săi şi să privească situaţia din punctul de vedere al acestora. Serviciile prestate la o calitate superioară şi preturile competitive sunt obiectivele  propuse de către firmă. Din serviciile oferite enumerez: Bilete de avion şi autocar; Asigurări de călătorie; Închirieri autoturisme; Consultanţă turistică; Turism intern; Turism extern; Turism de afaceri. • • • • • • •

Descrierea serviciilor firmei Principalul indicator pe care agenţia l-a avut în vedere la stabilirea serviciilor pe care a decis să le ofere a fost clientul. Studiile de piaţă avute la dispoziţie au arătat că  printre lucrurile pe care publicul le aşteaptă de la o agenţie de turism sunt urmatoarele:

Preţuri cât mai mici. De aceea agenţia oferă clienţilor posibilitatea de a negocia  preţurile pentru serviciile oferite. Fiecare client este deosebit şi de aceea agenţia a înţeles că la cerinţe diferite trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce  profit pe când unul nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea angajaţii agenţiei tratează fiecare client în mod diferit pentru că oamenii sunt diferiţi. Condiţii deosebite. Sfârşitul mileniului ne face pe toţi să ne dorim un viitor mai bun. Condiţiile  pe care o agenţie de turism trebuie să le ofere sunt foarte ridicate, agenţia CRISTAL TOUR poate satisface cele mai variate şi mai exigente aşteptări ale clienţilor. Asigură clienţilor serviciile unor companii care respectă cele mai înalte standarde. Totodată angajaţii firmei asigură asistenţă pentru alegerea celei mai potrivite variante pentru vacanţa clienţilor. Bonusuri pentru fidelitate . Satisfacerea clienţilor este un proces de lunga durată care presupune multă atenţie şi efort iar pentru aceasta lucrează întreaga

25

echipă a agenţiei. Agenţia se ocupă de fiecare client în parte, pentru ca odată revenit la agenţie acesta să beneficieze de reduceri şi facilităţi.

Mediul de marketing al agenţiei CRISTAL TOUR  “Mediul de marketing al firmei de turism se defineşte ca fiind acea parte a mediului acesteia care afectează acele aspecte ale activităţii sale care ţin de optica ei de marketing.”14 Mediul extern al agenţiei are două componente importante: • •

Micromediul Macromediul.

Micromediul-este constituit din agenţii care se află în anturajul inedit al firmei, cuprinzând : furnizorii de resurse, intermediarii, firmele concurente şi clientela. Furnizorii agenţiei de turism CRISTAL TOUR sunt: a)furnizori de bunuri şi lucrări: •

•

Societăţi de telecomunicaţii. societăţi publice de distribuţie a apei, gazelor, energiei electrice-ROMTELECOM, RENEL, DISTRIGAZ, DIRECŢIA PUBLICĂ DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE TECUCI. Societăţi comerciale producătoare de bunuri necesare acţiunilor   promoţionale-S.C. Graphotec S.R.L.; S.C.Auto Graphic Design S.R.L.

 b)furnizori de forţă de muncă:

•

Unităţi de învăţământ - Liceul Tehnologic “Elena Caragiani” Tecuci; Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

•

Persoane care caută să ocupe un post de muncă.

•

c)furnizori de servicii: •

•

De transport - S.C. Gegi S.R.L; S.C. ROMTOUR S.A., TAROM, AIR  FRANCE; De alimentaţie şi cazare-furnizori interni cum ar fi Hotel Ambasador din Baia Mare, Motel Star Centru Baia Mare, Hotel Superscky Cvnic, Hotel Salina Ocna Şugatag, Hotel Marmaţia –Sighetu Marmaţiei, etc.

Gherasim D., Marketing turistic-note de curs-, Universitatea “George Bacovia”, Bacău, p.20 14

26

•

Culturale: muzee, case memoriale, teatre, mănăstiri- Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, Muzeul de mineralogie din Baia Mare, Casa Memorială Stan Ioan Pătraş - Săpânţa, Muzeul Memorial Dr.Vasile Lucaciu-comuna Siseşti, Mănăstirea din Peri, Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Bârsana,etc.

•

De asigurare-ASIROM, UNITA

•

De acordare de credite-BCR, BRD

•

De publicitate, reclamă-Ziarul Favor de Tecuci, Radio Tecuci

Intermediarii Toţi acei agenţi de pe piaţă care mediază legăturile comerciale dintre producători şi consumatori sau utilizatori se numesc intermediari sau distribuitori. Aceştia reprezintă o componentă largă, dar şi foarte importantă, a micromediului întreprinderii. Ei sunt firme care ajută întreprinderea producătoare pentru a promova, vinde şi distribui  produsele către consumatorul final. În catagoria intermediarilor se includ: mijlocitorii, firmele distribuiei fizice, intermediarii financiari, agenţii prestatoare de servicii de marketing. În cazul firmei CRISTAL TOUR numărul acestora este foarte mic deoarece tranzacţiile se realizează direct între agenţii de turism şi clienţi. Intermediarii financiari sunt reprezentaţi de băncile cu care lucrează societatea. Intermediarii financiari includ şi societăţi de credit, asigurare şi alte activităţi economice care au rolul de a ajuta tranzacţiile financiare şi asigurare ale firmei; agenţiile de ştiri – transfer de informaţie de afaceri.

Concurenţa În Tecuci mai există 6 agenţii de turism şi anume: S.C.SABTRANS S.R.L., S.C. RIGHT TRAVEL S.R.L., S.C. ALEXTOUR S.R.L., S.C. CLAUS TOUR S.R.L.

Poziţia faţă de concurenţă : Firma se bazează pe anumite calităţi constitutive pe care niciuna dintre firmele concurente nu le prezintă în totalitate. În primul rând agenţia oferă o gamă variată de servicii pentru toţi clienţii săi. Începând din momentul în care a intrat în contact cu agenţia, persoana este ajutată să aleagă tipul de serviciu pe care o interesează. Fie că este vorba de o excursie în străinătate, la mare sau la munte sau doar  de un week-end unui client i se pot oferi mai multe variante. Promisiunile pe care firma le face nu sunt niciodată încălcate indiferent de situaţie.Mai mult decât atât toate  preţurile sunt negociabile, în anumite condiţii ele putând fi reduse cu până la 45% din  preţul iniţial. Firma oferă de asemenea clienţilor posibilitatea de a plăti în rate. Clienţii

27

Cheia micromediului de marketing este clientela. Aceasta constituie destinaţia şi raţiunea eforturilor firmei şi se prezintă prin piaţa efectivă a întreprinderii, în fiecare moment al existenţei sale. Seriozitatea cu care firma CRISTAL TOUR tratează turiştii, reclama şi  publicitatea, calitatea serviciilor, preţurile avantajoase practicate pentru serviciile oferite sunt hotărâtoare în alegerea clienţilor firmei. Clienţii firmei fac parte din toate categoriile sociale. Calitatea serviciilor şi  preţurile avantajoase practicate pentru serviciile oferite sunt hotărâtoare în alegerea clienţilor firmei . Sunt clienţi care apelează cel puţin o dată pe an la seviciile firmei (turiştii individuali, în perioada de concedii), dar şi clienţi care apelează la servicii ori de câte ori au ocazia . Raportul calitate-preţ este în majoritatea situaţiilor factorul hotărâtor în alegerea firmei CRISTAL TOUR de către clienţi. Dar nu trebuie neglijată garanţia morală a firmei, operativitatea şi diversitatea serviciilor şi a produselor oferite. Clienţii fideli fac cea mai bună reclamă firmei. Acest tip de reclamă are cel mai puternic impact asupra viitorilor clienţi, dar nu este o reclamă în masă. Clienţii companiei sunt atât persoane fizice, cărora le oferă servicii de cazare, voiaje, tururi, transferuri, servicii la cerere, consultanţa turistică, precum şi servicii destinate clienţilor organizaţionali (organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii).Pubicul ţintă al firmei CRISTAL TOUR este alcătuit din două categorii în  primul rând din tineri de 16-23 de ani şi în al doilea rând de persoane ce se încadrează în categoria de vârstă 35-45 de ani. Primii aleg excursiile lungi în care nu optează pentru  pachetul complet de servicii, preferând să rămână mai mult în vacanţă în condiţii nepretenţioase. A doua categorie de vârstă persoanele care deja au copii mari preferă un sejur de durată medie dar sunt clienţii cei mai pretenţioşi pentru că ei preferă să petreacă mai puţin timp într-un concediu dar să beneficieze de condiţiile cele mai bune.

Macromediul este definit de factorii tehnici, economici, geografici, demografici,  politico-juridici, socio-culturali, naturali etc. care-si exercita influenta asupra starii si evolutiei firmei pe piaţă Mediul demographic Conform datelor preliminare ale Recensământului locuinţelor şi populaţiei din 2011, oraşul avea o populaţie de 31.045 locuitori,revenind în medie 3,58 locuitori pe km².Populaţia feminină deţine o pondere de 51,7%,iar cea masculină o pondere de 49,2%.Din cei 31.045 de locuitori ,5.214 sunt copii cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani,21.365 persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani,iar restul de 4.466 sunt  personae cu vârste de peste 60 de ani.Tecuciul este în general o omogenitate lingvistică şi religoasă.

Mediul socio-cultural În ultimii ani, mult mai mulţi tecuceni caută stiluri de viaţă concentrate pe calitatea vieţii: • •

caută să redescoperă ariile rurale ; consumul alimentar se bazează din ce în ce mai mult pe produse naturale, tipice; 28

este în creştere numărul celor care practică activităţi fizice. Toate aceste tendinţe influenţează alegerea destinaţiilor de vacanţă: destinaţii care reprezintă atracţii „unice” vacanţe în contactul cu natura experienţe alternative vacanţe care presupun cunoaşterea aprofundată a regiunii Astfel, topul preferinţelor tecucenilor în ceea ce priveşte vacanţele este următorul: 1. vacanţe la mare 2. vacanţe culturale 3. vacanţe la munte 4. vacanţe în mijlocul naturii/agroturime 5. vacanţe pentru practicarea unor sporturi 6. vacanţe etnogastronomice Mijlocul de transport preferat al tecucenilor pentru călătorii este automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este că majoritatea preferă vacanţele pe distanţe scurte si medii. Din punctul de vedere al structurilor receptive preferate acestea sunt: 1. hotelul sau satele de vacanţă 2. casele/apartamentele închiriate 3. casele/apartamentele de vacanţă proprietate 4. casa rudelor, prietenilor  5. cortul sau rulota 6. campingul/motocaravana 7. navele (de croaziera) În evaluarea calităţii unei vacanţe tecucenii ţin cont de urmatoarele: calitatea structurii receptive  politeţea şi amabilitatea lucrătorilor din turism mediul înconjurător  informaţiile turistice şi calitatea lor  siguranţa personală  posibilitatea pentru shopping calitatea hranei preţurile cultura Puncte de inters ale tecucenilor în România: oraşele medievale/Transilvania mănsătirile pictate/aspectele culturale şi religioase Maramureşul Delta Dunarii Litoralul •

• • • •

• • • • • • • • •

• • • • •

Mediul economic Din totalul persoanelor ocupate în Tecuci, 39,5% lucrează în agricultură, 25,6% în industrie, 5,28% în construcţii, 10,33% în comerţ, 1,12% în hoteluri şi restaurante, 5,19 % în transporturi şi comunicaţii, 4,89% în învăţământ, 4,43% în sănătate şi asistenţă

29

socială, iar restul de 3,66 în celelalte activităţi din economia naţională. Câştigul salarial mediu net lunar era în 2011 de 843 RON .

Oferta agenţiei „PAŞTE ÎN MARAMUREŞ” Plecare: Tecuci- Maramureş Durata: 5 zile- 4 nopţi (12-16.04.2012) Mijloc de transport: microbuz  Nr. Persoane: 10 locuri Joi-12.04.2012 - Plecare din Tecuci la ora:9:00 AM spre Maramureş. - Cazare într-o pensiune din staţiunea Izvoare - Program liber  - Cină Vineri-13.04.2012 - Mic Dejun - Vizită la „Cimitirul vesel” din Săpânţa şi Casa Memorială Stan Ioan Pătraş din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Etnografic al Maramureşului. - Prânz - Întoarcere la pensiunea agroturistică - Cină tradiţională (de post) - Seară folclorică interactivă cu cantece şi dansuri Sâmbătă-14.04.2012 - Mic Dejun - Vizită la Memorialul Durerii şi al Rezistenţei Anticomuniste. - Prânz ; - Slujba de Înviere şi Sfinţirea bucatelor la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din staţiunea Izvoare - După slujbă se va lua masa cu preparatele tradiţionale sfinţite. Duminică-15.04.2012 - Mic Dejun - Vizita la Bisericile din Ieud: „Biserica din Deal”, „Biserica din şes” ,opţional  participarea la Sfânta Liturghie - Pranz. - Petrecere pentru copii 30

Cina tradiţională cu miel la proţap şi entertainment show cu DJ (muzică, dans,  jocuri, karaoke).foc de tabără. Luni- 16.04.2012 - Mic Dejun - Plecare. -cazare: Pensiunea agroturistica Brăduţ 2** din staţiunea Izvoare -pensiune completă -tarif: 750.RON /pers./sejur  -tarif copii: • 0 – 7 ani : cazare şi masă gratuit (dacă nu se solicită pat suplimentar) • 7 – 12 ani: (cazare fără pat suplimentar) - 240 RON • 12 ani: (cazare în pat suplimentar) - 395 RON -

1.1.2. Agenţia de turism Sabtrans este o agenţie de turism tour-operatoare, tânără si dinamică, având ca principale activităţi consilierea în domeniul turismului şi oferirea de servicii şi produse turistice menite sa satisfacă cele mai variate gusturi în materie de turism. Oferta agenţiei Sabtrans de Paşte 2012 Pachet 5 zile, 4 nopţi (12.04.2012 – 16.04.2012) Cazare :Pensiunea Delia 2** din staţiunea Ocna Şugatag Pensiune demipensiune- 790 lei /persoană/sejur  Tarif copii: • 0 – 7 ani : cazare şi masă gratuit (dacă nu se solicită pat suplimentar) • 7 – 12 ani: (cazare fără pat suplimentar) - 260 lei • 12 ani: (cazare în pat suplimentar) - 410 lei

1.1.3. Alextour ocupă locul 3 în Tecuci din punct de vedere al volumului de vânzări de  bilete de avion, ceea ce conferă avantaje în negocierea cu companiile aeriene în favoarea clienţilor . Alextour se ocupă cu organizarea de programe turistice în România,rezervări de bilete de avion,asigurări şi servicii financiare . Oferta agenţiei Alextour de Paşte 2012 Pachet 5 zile, 4 nopţi (11.04.2012 – 17.04.2012) Cazare :Pensiunea Montană Săpânţa 2** Pensiune completă- 810 lei /persoană/sejur  Tarif copii: • 0 – 6 ani : cazare şi masă gratuit (dacă nu se solicită pat suplimentar) • 6 – 14 ani: (cazare fără pat suplimentar) - 280 lei • 14 ani: (cazare în pat suplimentar) - 430 lei

1.2. ANALIZA SWOT A AGENŢIEI DE TURISM CRISTAL TOUR 

31

Puncte tari -amplasarea punctului de lucru într-o zonă aproape de centrul oraşului; -agenţia reuşeaşte să servească interesele tuturor categoriilor de clienţi; -este conectată permanent la tendinţele turismului mondial , firma fiind membră a unor   prestigioase asociaţii naţionale şi internaţionale de profil: ANAT ( Asociaţia  Naţională a Agenţiilor de Turism ), IATA (International Air Transport Association); -dispune de o ofertă variată de produse turistice ce se adresează atât oamenilor care călătoresc în scop de afaceri cât şi celoralalte categorii de turişti; -se adresează atât oamenilor cu venituri ridicate, cât şi celor cu venituri medii şi sub medii (programe de week-end, programe pentru elevi şi studenţi); -dispune de o echipă specializată, riguros pregatită; -preţurile pachetelor turistice oferite sunt pe deplin justificate; -oferă clienţilor posibilitatea de a negocia preţurile pentru serviciile oferite -poate satisface cele mai variate şi mai exigente aşteptări ale clienţilor ; -asigură clienţilor serviciile unor companii care respectă cele mai înalte standarde. -angajaţii firmei asigură asistenţă pentru alegerea celei mai potrivite variante pentru vacanţa clienţilor. -agenţia acordă bonusuri pentru fidelitate ; -agenţia oferă posibilitatea achiziţionării în rate a produselor turistice. Puncte slabe -oferta sezonului de iarnă atât internă cât şi externă se adresează în general celor care dispun de venituri ridicate, neexistând o ofertă pentru categoria de populaţie cu venituri medii, -neoferirea oamenilor de afaceri a unui produs turistic care să le acorde în acelasi timp ocazia rezolvării problemelor de afaceri şi posibilitatea recreerii în mijlocul naturii, -numărul mic de consumatori ocazionali ai serviciilor de turism oferite de CRISTAL TOUR. Aceştia apelează la intervale foarte mari de timp la produsele firmei , sau numai o singură dată pentru a-şi satisface un anumit capriciu. Oportunităţi -la nivel naţional cât şi internaţional există o serie de asociaţii care au ca obiect de activitate promovarea şi protejarea turismului: ANAT, ANTREC a Turismului Rural, CTI, FPT, UFTAA, IATA, TIA, ASTA; -situaţia politică din România este considerată ca fiind una stabilă, lucru ce favorizează atragerea turiştilor străini; -faptul ca salariul nominal a crescut mai repede decât indicele preţurilor în ultimii ani ar  trebui să ducă la o creştere a cererii pentru produse şi servicii în general şi , în  particular, a cererii pentru servicii turistice; -salariaţii şi patronii sunt categoriile de populaţie pentru care cheltuielile cu plata serviciilor au o valoare mai mare; -România este foarte bogată în ceea ce priveşte valorile culturale - are legende şi mituri naţionale, are muzee şi monumente, inclusiv de cult religios, care reprezintă .obiective atractive pentru orice turist; -inovaţiile în domeniul electronic-bancar( aprope toate băncile din România oferă carduri care-ţi transformă creditul în unitatea monetară a statului în care te aflii, există  posibilitatea transferului rapid de bani indiferent de zona geografică), în domeniul informaţional(Internet-ul – cele mai multe agenţii dau posibilitatea rezervării on-line a 32

 biletelor turistice dorite), creşterea vitezei de deplasare (a fost îmbunătăţită infrastructura căilor de comunicaţie), au contribuit la sporirea diversităţii, a calităţii şi a modului de distribuţie a serviciilor turistice; -cele mai multe persoane care apelează la serviciile agenţiei de turism sunt încadrate în grupa de varsta 18-59 ani, situaţie favorabilă în cazul de faţă deoarece această grupă deţine aproximativ 69% din totalul populaţiei din Tecuci.

Ameninţări -veniturile românilor, în general scăzute, îi determină să nu apeleze la serviciile unei agenţii de turism, iar dorinţa de a petrece măcar câteva zile de concediu la munte sau la mare îi determină să apeleze la structurile de cazare ale rudelor şi prietenilor sau să iniţieze călătorii pe cont propriu; -preţurile şi tarifele practicate în turismul românesc în general nu sunt în concordanţă cu nivelul calitativ al serviciilor oferite; -în România, în ultimii zece ani, a scăzut drastic numărul mediu de înnoptari, de la 18 nopţi la numai 6 şi că a crescut cererea la pachetele de servicii pentru week-end; -lipsesc staţiunile cu grad ridicat de confort şi dotări care să-i tenteze pe turişti să-şi  prelungească perioada de şedere şi, implicit, să cheltuiasca mai mult. 2. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A JUDEŢULUI MARAMUREŞ „Desfăşurarea activităţii turistice presupune existenţa, alături de elementele de atracţie, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor pe durata îi cu ocazia realizării voiajelor. Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generică de baza tehnico-materială (capital tehnic), se prezintă într-o structură diversă (unităţi de cazare şi alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de agrement etc), adaptată specificului nevoilor turiştilor, funcţiilor economice şi sociale ale turismului. Componentă a ofertei turistice, baza tehnico-materială joacă un rol important în organizarea şi dezvoltarea turismului. Astfel, dimensiunile şi structura sa, nivelul tehnic al echipamentelor determină nemijlocit accesul şi prezenţa turiştilor într-o anumită zonă, amploarea fluxurilor şi gradul de mulţumire a călătorilor. Totodată, creşterea şi modernizarea dotărilor materiale antrenează o intensificare a circulaţiei turistice.” 15 Baza tehnico-materială a judeţului Maramureş este formată din baza tehnicomaterială specific turistică şi din infrastructura. Dotările specific turistice sunt reprezentate de reţeaua unităţilor de cazare, o parte din reţeaua unităţilor de alimentaţie, mijloacele de transport din structura turismului, instalaţiile de agrement şi cele specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice şi satele de vacanţă.

2.1. Unităţi de cazare „Prin conţinutul său, cazarea vizează crearea condiţiilor şi confortului pentru odihna călătorului; ea poate fi definită ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelăriei), sector ce înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de locuire temporară. Cazarea se prezintă, astfel, ca o prestaţie complexă ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire şi găzduire şi este alcătuită dintr-un Melnic A. Economia Turismului-suport de curs- Universitatea „George Bacovia”  Bacău,2012, p.36-37 15

33

grupaj de servicii oferite călătorului pe timpul şi în legătură cu rămânerea sa în unităţile hoteliere.”16 Unităţile de cazare din judeţul Maramureş includ hoteluri, moteluri, cabane turistice, vile, pensiuni urbane, pensiuni rurale, popasuri turistice (tabelul 1) cu grade diferite de dotare şi confort. Există la nivelul judeţului 4.082 locuri de cazare repartizate neuniform în 336 de unităţi. Hotelurile deţin ponderea cea mai mare din totalul unităţilor de cazare din judeţ (45,9%), fiind urmate de pensiunile rurale (37,5%) şi  pensiunile urbane (9%). Infrasctructurile de cazare pe segmentul de cazări de agrement sunt subdimensionate. Nu există nici un sat de vacanţă în judeţ, un singur camping şi nici o căsuţa turistică. În funcţie de amplasarea structurilor de cazare în diferite localităţi se disting: - Structuri de cazare în centrele urbane (Baia Mare, Sighetu Marmaţiei): hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, pensiuni urbane; - Structuri de cazare în staţiunile montane sau în zonele turistice montane (Borşa, Mogoşa, Izvoarele, Cavnic): hoteluri, moteluri, cabane, popasuri turistice, pensiuni rurale; - Structuri de cazare în staţiunile balneoclimaterice (Ocna Şugatag): hoteluri, moteluri, pensiuni; - Structuri de cazare în satele agroturistice – pensiunile rurale, care deţin o  pondere însemnată din totalul capacităţii de cazare a judeţului Maramureş.

2.2. Unităţi de alimentaţie “Avându-şi izvoarele din cele mai vechi timpuri, alimentaţia publică se circumscrie organic ramurilor circulaţiei mărfurilor, câştigând un loc deosebit mai ales în cadrul comerţului interior şi turismului. Ca sector, alimentaţia publică are ca rol de  bază organizarea producţiei de produse şi preparate culinare şi de cofetărie, precum şi desfacerea acestora către populaţie, atât în vederea consumului pe loc (scopul de bază al activităţii), cât şi al consumului la domiciliu (ca activitate complementară de servicii).” 17 Unităţile de alimentaţie din judeţul Maramureş deţin 7331 locuri repartizate în 59 de unităţi. Baza de alimentaţie e reprezentată de restaurante, baruri, unităţi de tip snack   bar, fast food, pizzerie, braserie (tabelul 2). Ponderea cea mai mare a unităţilor de alimentaţie o deţin restaurantele (cca 82%). Dintre acestea, cele mai importante sunt de menţionat cele din municipiul Baia Mare (Club Athos, Dali, Italia) sau cele din Sighetu Marmaţiei (Perla Sigheteană, Curtea Veche, Coroana).

2.3.Unităţi de agrement “ Realizarea scopului fundamental al vacanţei - odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian - presupune, între altele, crearea unui cadru, unei ambianţe de deconectare. Totodată, creşterea preocupărilor pentru materializarea dezideratului de odihnă activă - caracteristică esenţială a vacanţelor în societatea modernă -, stimulează apariţia şi dezvoltarea unor servicii specifice, a celor de agrement. Melnic A., Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia” , Bacău, 2012, p.53 16 17

Paraschivescu V., Ionescu R., Tehnologia hotelieră şi de restaurant-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.75.

34

Semnificând etimologic plăcere, distracţie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă.”18 Iubitorii de sport vor fi încântaţi să afle că în această privinţă există o gamă largă de posibilităţi în Maramureş. Sporturile de sală pot fi practicate mai ales în oraşe sau în staţiuni. Priveliştea variată a ţinutului propune o ofertă largă pentru sporturile care se desfăşoară în aer liber. Drumeţiile rămân una din activităţile cele mai practicate în regiune. Munţii încântători, dealurile şi câmpiile pot fi descoperite urmând cărările marcate sau nemarcate. Excursiile combinate cu campingul sunt, de asemenea, foarte frecvente, deşi sunt puţine campinguri care să aibă şi facilităţi. Vânatul este destul de popular. Printre vânatul mai mare se numără căprioara, căpriorul, capra neagră, ursul, vulpea, lupul şi porcul mistreţ, iar în categoria vânatului mai mic se întâlnesc iepuri de câmp şi păsări precum cocoşul şi găina de munte şi fazanii. Vânatul se face cu propria armă sau prin închirierea uneia de la AGVPS (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România), pentru aproape 30 €. Pescuitul în Maramureş poate fi făcut atât în lacurile din Baia Mare şi din alte oraşe, cât şi în râuri precum Lăpuş, Someş, Tisa, Iza, Mara şi Vişeu. Printre speciile de  peşti se regăsesc carpul, păstrăvul, ştiuca, cleanul, dracul-de-mare şi altele. Pescuitul este interzis între martie şi mijlocul lui iunie, dar sunt şi unele zone în care pescuitul este interzis cu scopul de a proteja speciile pe care de dispariţie Telescaunul şi pârtia de ski din Staţiunea Borşa. Sporturile de iarnă sunt foarte populare în Maramureş, zonă în majoritate muntoasă, acoperită cu zăpadă timp de mai multe luni. Schiatul este practicat ăn mai multe staţiuni care au pârtii moderne, precum Borşa, Izvoare, Mogoşa, Cavnic şi Şuior, dar acest sport poate fi practicat şi în afara pârtiilor. Cel din urmă caz este, totuşi, recomandat, doar schiorilor experimentaţi. Pârtiile de schi au facilităţi şi pentru snowboard, săniuş, bob, etc. Alpinismul pe gheaţă este posibil pe unele cascade în timpul iernii, cum ar fi Ciuroi, Strungi şi Izvorul Cailor. Alpinismul pe stânci poate fi practicat în mai multe locuri: în munţii Rodnei şi ai Maramureşului (vârful Pietrosu, Piatra Rea, Piatra Arsă, Comanu Mic, etc.), în munţii Igniş-Gutâi-Ţibleş (Creasta Cocoşului, Piatra Tisei, Piatra Biserica Vulpii, Piatra Custuri, Piatra Săpânţei, Cheile Tătarului, Piatra Şoimului, vârful Igniş, etc.).  Numeroasele drumuri forestiere permit atât sporturi cu motor (motocross, offroad), cât şi mersul cu bicicleta prin munţii Maramureşului, Rodnei şi Gutâi, prin păduri de pin sau molid, sau pe drumuri care însoţesc cursul apelor. Mersul cu paraplanorul în Maramureş oferă nu doar plăcerea zborului, ci şi admirarea unor peisaje deosebite. Sunt mai multe locuri pentru planat: pe vârful Peak  aproape de Cavnic, Dealu Minei aproape de Baia Sprie, vârful Ţibleş, Creasta Cocoşului, vârful Pietrosu, Piatra Rea, vârful Bătrâna, etc. Camping pe valea râului Vaser – Maramureş . Pentru entuziaştii în ceea ce priveşte mersul cu pluta, canoe şi kayak, sunt mai multe locuri privilegiate pentru astfel de sporturi. Râurile Vişeu, Vaser, Mara, Iza, Săpânţa, Cavnic şi Lăpuş sunt foarte recomandate în timpul lunilor martie-apriliem când 18

Melnic A. , Economia Turismului-suport de curs-,Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.54

35

zăpada care se topeşte în munţi ridică nivelul apei şi face ca râurile să fie mai bine navigabile. În ultimii ani, numeroase alte sporturi pentru exterior au devenit foarte populare. Excursia prin peşteri este posibilă în numeroasele peşteri din regiune (Peştera Iza şi Piatra Rea în Muntii Rodnei, Peştera Oaselor şi Ponorul Jitelor în Muntii Tibles, în multele peşteri frumoase din Muntii Maramuresului). Fotografiatul naturii şi observarea vieţii sălbatice pot fi practicate în tot acest lanţ muntos. De asemenea, de un mare interes sunt numeroasele rezervaţii naturale, în care iubitorii naturii vor avea plăcerea de a descoperi specii rare de plante şi animale, protejate prin lege.

2.4. Unităţi de tratament În ultimele decenii în lume a crescut durata de viaţă a oamenilor dar şi numărul de  boli, s-au agravat unele afecţiuni. Toate acestea au dus la dezvoltarea staţiunilor   balneare. Factorii terapeutici naturali sunt considerate pe de o parte de neînlocuit în tratarea unor afecţiuni iar, pe dealtă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace medicamentoase. Produsele industriei farmaceutice au preţuri extrem de mari, au multe efecte limitate şi secundare, toxice şi de aceea se dezvoltă în ultimii ani interesul pentru valorificarea factorilor naturali terapeutici. Tratamentul balnear este folosit în afecţiunile cardiovasculare în domeniul terapeutic, de recuperare, în profilaxia secundară, în afecţiunile aparatului locomotor etc. Pe lângă serviciile de tratament în hotelurile şi staţiunile specializate s-au dezvoltat şi serviciile destinate odihnei şi petrecerii timpului liber. Borşa este o staţiune balneoclimaterică din Maramureş, raionul Vişeu, posedând ape carbogazoase, feruginoase, alcaline, indicate pentru boli ale aparatului digestiv şi ale căilor urinare. Staţiunea Ocna Şugatag  primeşte 25.000 de turişti anual, este situată la o altitudine de 490m, având factori naturali, ape minerale clorusodice concentrate.

2.5. Infrastructura Căi rutiere :Baia Mare este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Principalele căi rutiere sunt: - E 58 Dej - Baia Mare-Satu Mare - DN 1c Baia Mare - Sighetu Marmaţiei În municipiul Baia Mare există o reţea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I şi II dar cu relativ puţine intersecţii amenajate pentru circulaţie (semaforizate). În municipiu funcţioneaza o autobază de călători, care asigură transportul de călători spre comunele din judeţ şi judeţele limitrofe. Căi ferate: Baia Mare asigură legatura pe magistrala IV între Dej şi Satu Mare. Calea ferată este simplă, neelectrificată. Căi aeriene: În imediata vecinatate a municipiului Baia Mare, în comuna Tăuţii Măgheruş se găseşte Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este în curs de a fi modernizat, astfel încât să devină aeroport internaţional. La distanţa de 60 km există un aeroport internaţional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internaţional Cluj Napoca . 3. MIJLOACE DE DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE

36

”Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii turistice. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de repaos şi hrană ale turiştilor, precum şi pe cele specifice de distracţie, de recreere. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de cazare (găzduire), de alimentaţie şi de agrement; lor li se adaugă alte servicii, de ordin general sau  particularizate pe forme de turism, menite să completeze cadrul favorabil desfăşurării voiajelor.”19 Judeţul Maramureş dispune de elemente naturale şi antropice care o individualizează în decorul zonelor montane.Diversificarea serviciilor turistice este o soluţie optimă atunci când investiţiile şi previziunile profitabilităţii acestora sunr  sprijinite de cereri ale turiştilor şi duc la satisfacerea într-un grad cât mai mare a variatelor opţiuni pe care aceştia le au,făcând ca imaginea turistică pe plan intern şi internaţional a judeţului Maramureş să îmbrace elemente de noutate cu un mare grad de atractivitate.

3.1. Căi de valorificare a potenţialului turistic din zona Maramureşului „Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone georgafice implică în prealabil asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi  petrecerea agreabilă a timpului de către turişti.”20 Valorificarea potenţialului turistic în zona Maramureşului are un grad relativ redus,atât în ceea ce priveşte baza tehnico-materială,cât şi oferta de produse turistice. Chiar dacă judeţul Maramureş şi-a dovedit forţa competitivă atât pe piaţa internă ,cât şi pe piaţa externă,posibilităţile sale de dezvoltare nu sunt epuizate,necesitatea diversificării şi creşterii calităţii ofertei fiind absolut necesară. Baza tehnico-materială ar trebui îmbunătăţită pentru că majoritatea dotărilor atât a hotelurilor cât şi a restaurantelor, este dacă nu depăşită, cel puţin învechită şi doar  câteva hoteluri din judeţ se ridică la normele şi standardele europene. „Specificul activităţii hoteliere este reprezentat de închirierea de camere care au mai fost utilizate de numeroase alte persoane înainte. Altfel spus, vânzarea unui produs „la mâna a doua”, în condiţiile în care acasă, clienţii nu dorm pe saltele procurate „la mâna a doua”, nu folosesc prosoape cumpărate „la mâna a doua” etc. Acesta este motivul pentru care echipamentul şi întreţinerea camerelor are o importanţă vitală, iar  serviciul de etaj reprezintă însăşi esenţa activităţii hotelului. O dată intrat în cameră, clientul nu trebuie să aibă nici cea mai slabă mărturie a faptului că respectivul spaţiu a servit drept adăpost şi altora. (Deoarece mirosul de tutun pătrunde în materialele textile, hotelurile au obligaţia de a crea etaje sau camere pentru nefumători (min.50%).” 21 Din analiza unităţilor de cazare pe tipuri, am constatat că únele tipuri sunt aproape inexistente. De exemplu, există doar un camping în tot judeţul. Marea majoritate a turiştilor străini sunt înclinaţi către acest tip de structură de cazare, mulţi dintre ei având rulote cu care călătoresc în diverse locuri. De aceea cred că ar fi indicat să se construiască cel puţin încă două camping-uri. De asemenea pentru atragerea turiştilor  Melnic A., Economia Turismului-suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.53 19 20

 Neacşu N., Baron P., Snak O.,  Economia turismului -  Edţia a-II-a ,Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006, p.177. 21

Paraschivescu V., Ionescu R., Tehnologia hotelieră şi de restaurant - suport de curs-, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012, p.44-45.

37

este necesar ca toate echipamentele din dotarea camping-ului să fie la cele mai înalte standarde pentru a oferi turiştilor calitatea şi serviciile pe care şi le doresc. Pentru  promovarea camping-urilor recomand înscrierea acestora în cataloage naţionale şi internaţionale pe această temă, precum şi pe site-uri de specialitate. Un alt aspect vizat îl reprezintă taberele. Aş recomanda mărirea numărului de tabere existente în judeţ şi diversificarea precum şi clasificarea lor în :preşcolare, şcolare, pre-universitare şi universitare. Sunt de părere că mulţi tineri îşi doresc să meargă în tabere dar să aibă  parte de condiţii decente, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi cazarea. Pentru ca turiştii să poată vizita dacă nu toate obiectivele turistice din judeţ măcar pe cele mai importante. Consider că în acest fel un turist ar avea o satisfacţie mai mare văzând majoritatea obiectivelor şi în acest fel s-ar acoperi şi un număr mai mare de locuri de cazare deoarece unele obiective sunt la ceva distanţă unele de altele şi turisul va necesita cel mai probabil să înnopteze undeva. Turismul montan este mai puţin reprezentativ în judeţul Maramureş referintor la unităţile de cazare din zona montană, se observă că numărul de cabane turistice este 1 comparativ cu potenţialul montan şi ar trebui să se construiască noi cabane şi căsuţe montane ce stimulează traseele turistice de drumeţie şi alpinism care nu sunt bine exploatate; odată cu construirea unităţilor de cazare montane se poate stimula pescuitul sportiv pe lacurile de acumulare montane şi vânătoarea dar şi alpinismul. În cadrul formei de turism balnear sunt necesare unele intervenţii precum: -expunerea buletinelor de analiză pentru a atrage cât mai mulţi turişti, atât români cât şi străini; -modernizarea instalaţiilor tehnice care ajută la folosirea apelor în tratarea bolilor; -corelarea turismului balnear cu cel cultural şi rural prin intensificarea activităţilor  culturale, ştiinţifice, artistice la nivelul staţiunilor prin spectacole de teatru, folclor, expoziţii de carte, pictură, artizanat autentic, popular etc. Fiind un judeţ cu mai multe staţiuni de munte, care se axează din ce în ce mai mult  pe practicarea schiului deoarece dispune de factori naturali foarte buni, staţiunile trebuiesc amenajate cu mai multe teleschiuri, telegondole, echipamente necesare deplasării turistului în activitatea sportivă desfăşurată, pentru că un singur dispozitiv de teleschi nu poate deservi o întreagă staţiune. Inexistenţa unui patinoar adecvat are anumite repercusiuni asupra zonei. Dacă ar exista un patinoar de capacităţi mari, s-ar   putea atrage un număr mare de turişti care practică acest sport. Întreprinzătorii trebuie să se debaraseze puţin de atracţiile sezonului alb şi ar  trebui să se investească şi în echipamente specifice sporturilor sezonului verde, pentru că în acest sezon activitatea turistică este foarte redusă. Amenajarea unor terenuri de golf de proporţii impresionante şi dotate corespunzător ar fi o soluţie, cu toate că turistul nu are o cultură înaltă în practicarea acestui sport. Poate chiar simpla prezenţă a acestuia să stârnească dorinţa de cunoaştere a clientului. Ar trebui încurajat turismul sportiv pe parcursul verii prin crearea unor servicii şi a unor preţuri speciale pentru grupurile de sportivi care să îşi realizeze cantonamentul în staţiune. Ar trebui să se reglementeze într-un fel sau altul construcţia locuinţelor private şi temporare deoarece acestea au luat amploare şi duc la reducerea originalităţii staţiunii., unul din elementele esenţiale ale atractivităţii staţiunii. De asemenea ar trebui dezvoltate centrele de închiriere a echipamentelor sportive, organizate cursuri atât de iniţiere cât şi de perfecţionare în domeniul schiului, iar aceste cursuri ar putea fi ţinute şi pentru copiii turiştilor, bineînţeles contra unei sume de bani.

38

Pe perioada verii, fiecare hotel ar putea angaja un ghid montan şi ar putea afişa câteva trasee posibile de excursii în împrejurimile staţiunilor, sau la cererea turiştilor, pe un anumit traseu. Se impune şi dezvoltarea bazei tehnico – materiale necesare pentru practicarea sporturilor în aer liber şi pentru activităţi recreative ale copiilor. S-ar putea amenaja un mic parc cu obiecte specifice jocului copiilor în care aceştia s-ar putea juca sub supravegherea unui angajat. Un alt element important este cel ce priveşte personalul care lucrează în turism şi în special cei care intră în contact direct cu clientul. Pregătirea şi instruirea acestora ar  trebui făcută la cele mai înalte nivele, iar modul lor de comportare nu ar trebui să ţină de  personalitatea şi trăsăturile fiecăruia, ci de o calificare pentru munca respectivă. În vederea dezvoltării turismului rural din zona Maramureş, ar putea fi înfiinţate clase speciale de turism şi agroturism la unele licee maramureşene în vederea organizării unor cursuri de pregătire şi perfecţionare a celor care lucrează în agroturism. Căile de acces în Maramureş sunt destul de uşor de străbătut, dar calitatea drumurilor în interiorul staţiunilor lasă mult de dorit: sunt înguste, iar iara, de cele mai multe ori, se poate circula doar într-un singur sens şi atunci când ai o maşină 4x4 !

3.2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice în judeţul Maramureş Chiar dacă, nivelul de dezvoltare al judeţului Maramureş se reflectă într-un grad ridicat de calitate a serviciilor şi dotărilor bazei tehnico-materiale, soluţiile de diversificare a serviciilor turistice se înscriu firesc în procesul de îmbunătăţire şi lărgire a paletei ofertei serviciilor, ridicarea gradului de atractivitate a zonei. Armonizarea celor două componente ale ofertei turistice - componenta naturală şi componenta antropică - va preîntâmpina degradarea elementului natural cu o mare  pondere de atractivitate pentru turişti. În continuare se vor prezenta principalele măsuri privind diversificarea serviciilor  turistice din staţiune, pe următoarele domenii:

Serviciile de cazare Se au în vedere următoarele aspecte: dotarea tuturor camerelor cu televizoare color şi telecomandă; cu minibaruri ( minifrigidere ) şi stoc de marfă; cu telefoane prin centrale automate pentru convorbiri internaţionale; înlocuirea mochetei uzate din camere; holuri-culoare; dotarea cameristelor cu cărucioare şi ustensile pentru efectuarea curăţeniei ( aspiratoare , dispozitive de şters praf etc. ) amenajarea holurilor de primire pentru a răspunde cerinţelor actuale: - cabine telefonice; - camere pentru depozitarea bagajelor; - baruri de zi cu o gamă corespunzătoare de marfă specifică; - spaţii comerciale, inclusiv pentru ziare, reviste, plicuri, timbre, vederi; - înlocuirea mobilierului uzat din toate spaţiile comune. dotarea cu materiale P.S.I. (extinctoare cu praf, perdele de apă pe culoare, detectoare de fum / alarme, etc.) amenajarea spaţiilor comune cu dispozitive pentru reclamă şi propagandă turistică (panouri de afişaj, spoturi, tablouri, etc.) •

• •

•

•

•

39

Aceste aspecte se au în vedere şi pentru vile, sat de vacanţă şi cabane.

Serviciile de alimentaţie publică Se au în vedere următoarele aspecte: dotarea secţiilor de producţie cu utilaje moderne de mare productivitate  precum şi ustensilele necesare (bucătării, bufete, baruri, cofetării, etc.). dotarea. cu veselă şi tacâmuri la nivelul cerinţelor turistului internaţional. montarea în toate sălile de restaurante a dispozitivelor şi utilajelor pentru ventilaţie-aer condiţionat. dispozitive şi mijloace P.S.I. ambientarea sălilor din cadrul restaurantelor, dotarea sălilor cu cărucioare pentru servire şi debarasare. •

• •

• • •

Serviciile de agrement - Pentru sezonul rece se au în vedere: lărgirea domeniului schiabil în special în zona superioară de peste 1400 m unde există garanţia zăpezii. înlocuirea teleschiurilor vechi cu altele noi introducerea de noi telescaune realizarea şi executarea unui proiect pentru fabricarea de zăpadă artificială  pe pârtiile din staţiunile Borşa, Cavnic, Izvoare şi Mogoşa, utilajele ce se  produc în ţară, diminuând în acest fel importul. dotarea staţiunilor cu cel puţin câte o maşină pentru amenajat pârtiile de schi amenajarea unui garaj, a unui atelier şi a unui depozit de carburanţi pentru utilajele ce se folosesc la amenajarea şi întreţinerea pârtiilor de schi. repunerea în funcţiune a patinoarului din Baia Mare, aparţinând Ministerului Tineretului şi Sportului precum şi acoperirea acestuia, amenajarea unui centru de închirieri şi a unei garderobe de schi organizarea unor “ şcolii de schi “ , cu organizarea de cursuri specifice  pentru copii. - Pentru sezonul cald se au în vedere următoarele: verificarea şi întocmirea unor hărţi care să cuprindă toate traseele pentru drumeţie montană din zona staţiunilor montane, acoperirea a două terenuri de tenis în vederea practicării tenisului pe tot  parcursul anului, precum şi posibilitatea utilizării acestei săli pentru alte  jocuri sportive, inclusiv patinaj cu patine cu role, amenajarea unui poligon de tir cu arcul amenajarea unor terenuri pentru “badminton“ amenajarea unei pârtii pentru practicarea “schiului pe iarbă“, amenajarea unor trasee pentru “drumeţie cu bicicleta” •

• • •

•

•

•

• •

•

•

• • • •

40

•

•

•

dotarea unui “ centru de închirieri “ cu echipamentul necesar pentru  practicarea alpinismului ( şcoală şi liber ) şi a tirului cu arcul, montarea unor mese în zonele limitrofe unităţilor de cazare. pentru  practicarea tenisului de masă în aer liber, amenajarea unui teren de golf.

Serviciile de tratament În staţiunile şi hotelurile din Maramureş cu specific balnear, pe lângă modernizarea bazei materiale de cazare, a alimentaţiei publice şi a bazei de tratament, se  poate încearca şi diversificarea mijloacelor de agrement, care sunt insuficiente.

41

CONCLUZII ŞI PROPUNERI  Potenţialul turistic al judeţului Maramureş este variat, dispune de toate formele de relief, are o climă ce oferă condiţii atât pentru sezonul de vară cât şi pentru cel de iarnă (turism montan:schi), dispune de resurse antropice valoroase şi diverse. Are un caracter  special, dispune de numeroase resurse balneare având de asemenea staţiuni recunoscute  pentru valoarea curativă a apelor pe plan intern şi international. Ţara Maramureşului reprezintă un spaţiu unde tradiţiile, obiceiurile, dansurile şi cântecele populare, portul popular, meşteşugurile, modul de viaţă s-au păstrat nealterate din timpuri străvechi până în timpurile noastre. Reprezentativ este cioplitul în lemn, materializat în biserici, case, porţi, unelte şi anexe gospodăreşti, ajungând în cele mai multe cazuri la nivel de artă. Bucatele tradiţionale, preparate din produse naturale locale, pe baza unor reţete strămoşeşti, alături de băutura naturală cunoscută peste tot cu numele de horinca de  Maramureş sunt alte elemente care te îndeamnă să mergi acolo. Judeţul Maramureş este arealul unde tradiţiile strămoşeşti , portul popular şi arta veche, se păstrează ca nicăieri în altă parte a României. De aceea elementul primordial al turismului în Maramureş este viaţa satului. Bisericile de lemn şi porţile sculptate din lemn sunt adevarate capodopere de artă populară. Ele se întâlnesc aproape în fiecare sat din Maramureş, fiind chiar repere pe plan mondial. Regiunea este una dintre cele mai diversificate regiuni europene în ceea ce  priveşte cultura populară şi tradiţiile. Putem identifica mai multe spaţii cu o identitate locală clară -cele mai relevante fiind Maramureşul, Oaşul, Codrul, Năsăudul, etc. La acestea ar trebui adaugată diversitatea obiceiurilor, a costumelor, a dansurilor, a sărbătorilor care pot fi datorate amestecului etnic, cu români, maghiari, rromi, ucrainieni, germani, slovaci şi alte minorităţi care îşi păstrează propriile tradiţii. Din pacate nu profităm de pe urma acestui potenţial impresionant. Turismul cultural este încă slab dezvoltat, deşi turismul rural se află pe o pantă ascendentă.

42

Investiţiile în promovarea acestor valori este vitală dacă regiunea doreşte să atragă mai muli turişti în 2012.

Tipuri de activităţi ce se pot finanţa în cadrul acestei măsuri: organizarea evenimentelor culturale, populare, artistice şi sportive; dezvoltarea şi promovarea de noi servicii de turism. Această măsura ar trebui legată de alte măsuri, cum ar fi: încurajarea activităţilor de turism rural din moment ce strategiile de marketing sunt elaborate de asociaţiile de turism rural, o prioritate de finanţare în cadrul acestei măsuri va fi dezvoltarea şi promovarea de noi servicii menite să implementeze aceste strategii; investiţii directe în turism, prioritare pentru finanţare în cadrul acestei măsuri vor fi dezvoltarea şi promovarea de noi servicii legate de turismul balnear, termal, montan şi de sporturi extreme şi turismul în minele de sare şi cel cultural; elaborarea, managementul şi finanţarea proiectelor pentru dezvoltare rurală. • •

•

•

•

• • • •

Surse posibile de finanţare: programe de finanţare externe: PHARE programe ale Ministerul Turismului şi Ministerului Culturii bugete locale investiţii private.

Agenţia CRISTAL TOUR ştie cât de important este un CONCEDIU REUŞIT ,  petrecut în ţară sau în străinatate pentru refacerea capacităţii de efort şi înnobilarea sufletului, cu amintiri deosebite petrecute alături de cei dragi Turiştii care au fost clienţii agenţiei CRISTAL TOUR ştiu câtă importanţă acordă aceasta calităţii serviciilor turistice oferite şi efortul pe care îl depune pentru a asigura servicii de calitate la un preţ modic, accesibil. Încrederea pe care clienţii au acordat-o agenţiei de turism CRISTAL TOUR o onorează şi o obligă în continuarea efortului pe care îl face şi care le este dedicat . S-a dovedit că relatia CRISTAL TOUR – client merită să fie una pe termen lung. De aceea, firmei CRISTAL TOUR îi face o deosebită plăcere să o permanentizeze şi să îşi numească clienţii PARTENERI ai agenţiei iar aceştia să considere agenţia CONSILIERUL PERSONAL DE VACANŢĂ.

43

 BIBLIOGRAFIE  1. Cosmescu I., Turismul, Editura Economică, Bucureşti,1998 2. Dragnea L., Copeţchi M., Andrei R.,  Manual de tehnici operaţionale în activitatea de turism, Editura Irecson, Bucureşti, 2006 3. Gherasim D.,  Marketing turistic - note de curs-,Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012 4. Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999 5. Gherasim T.,  Elemente de marketing , Editura Moldoviţa, Iaşi, l995 6. Gherasim T., Microeconomie, vol .1, Editura Economică, Bucureşti, 1993 7. Gherasim T., Microeconomie, vol.2, Editura Economică, Bucureşti, 1994 8. Ionescu R.,  Ecoturism şi Turism rural - suport de curs -, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2011 9. Melnic A. , Economia Turismului - suport de curs - , Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012 10. Neacşu N., Baron P., Snak O.,  Economia turismului - Ediţia a II-a, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006 11. Neacşu N., Neacşu M., Băltăreţu A, Drăghilă M.,  Resurse şi destinaţii turisticeinterne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2011. 12. Stănciulescu G., Micu C.,  Economie şi gestiune în turism - Probleme, proiecte şi  studii de caz, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2009 13. Stănciulescu G.,  Managementul operaţiunilor în turism, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2003. 14. Stănciulescu G., Tigu G., Tehnica operaţiunilor în turism, Editura All Beck, Bucureşti, 1999. 15. Paraschivescu V., Ionescu R., Tehnologie hotelieră şi de restaurant - suport de curs, Universitatea „George Bacovia”, Bacău, 2012.

44

WEBOGRAFIE 1..www.cjmaramures.ro 2.www.maramures-in-romania.ro 3.www.maramures.insse.ro 4.www.mmnet.ro 5.www.nord-vest.ro 6.www.obiceiuripopulare.ro 7.www.romanianmonasteries.ro 8.http://ro.wikipedia.org/wiki/Tecuci#Demografie

45

ANEXA 1 Fig.1(Cap. I. 1.) Harta Maramureşului

Fig.2 (Cap. I. 2.1.1.) Munţii Rodnei

46

Fig.3.(Cap.I. 2.1.2.) Lacul Albastru

Fig. 4.( Cap. I. 2.1.2.) Cascada Cailor 

ANEXA 2

Fig.5 (Cap.I. 2.1.4) Papucul doamnei

Fig.6 (Cap. I. 2.1.4.) Ghinţura galbenă

Fig.7 (Cap.I. 2.1.4) Floarea de colţ 47

Fig.8 (Cap.I. 2.1.4) Sângele voinicului

ANEXA 3 Fig.9 (Cap.I. 2.1.5.) Cocoşul de mesteacăn

Fig.10 (Cap.I. 2.1.5.) Cocoşul de munte

Fig.11 (Cap.I. 2.1.5.) Ieruncă

Fig.12 (Cap.I. 2.1.5.) Lupul

48

Fig.13 (Cap.I 2.1.5) Ursul

Fig.14 (Cap.I 3.1.5) Râsul

ANEXA 4

Fig.15 (Cap.I. 2.1.6.) Rezervaţia Pietrosu Mare

49

Fig.16 (Cap.I. 2.1.6.) Rezervaţia Creasta Cocoşului

Fig.17 (Cap.I. 2.1.6.) Rezervaţia Poiana cu narcise

ANEXA 5 Fig.18 (Cap.I. 2.2.1.)Turnul lui Ştefan

50

Fig.19 (Cap.I. 2.2.1.) Turnul Măcelarilor 

Fig.20 (Cap.I. 2.2.1.) Mănăstirea Bârsana

Fig.21 (Cap.I. 2.2.1.) Cimitirul Vesel

Anexa 6 Fig.22. (Cap.I. 2.2.2.) Împărţirea judeţului Maramureş pe ţări 51

Fig.23 (Cap.I. 2.2.2.) Casă maramureşeană Fig.24 (Cap.I. 2.2.2.) Poartă maramureşeană

Fig.25 (Cap.I. 2.2.2.)Portul femeiesc

Fig.26 (Cap.I. 2.2.2.) Portul bărbătesc

ANEXA 7

52