UTILIZAREA ABILITĂŢILOR ABILITĂŢI LOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ PARTEA I. IMPORTANŢA MUNCII IN ECHIPĂ Ce se înţelege prin echipă? Printre definiţiile generale se numără: Perso rsoane muncind împreu reună în grup pentru a realiza ceva. Dicţionar Freesearch pe internet . Un numă numărr rest restr rns ns de pers persoa oane ne cu a!il a!ilitităţ ăţii comp comple leme ment ntar are e care care urmăresc un scop" o!iective de realizat #i o a!ordare comună" pentru care se consideră reciproc responsa!ile. $atzen!ach" %. &." ' (mith" D. $. )*++,-.
Prima definiţie sta!ile#te" pur #i simplu" că o echipă are un scop clar. ceasta este diferenţa dintre o echipă #i un grup care se întlne#te întmplător. întmplător. De la Facultatea de /usiness de la 0arvard" cea de1a doua definiţie definiţie este mult mai specifică. specifică. 2dentific 2dentifică ă ni#te trăsături trăsături importante importante ale echipel echipelor: or: un număr mic de persoane; persoane ; cu abilităţi complementare 3 aceasta sugerează sta!ilirea dinainte a persoanelor care vor face parte din echipă4 urmărind un scop comun – motivul de ansam!lu care aduce laolal laolaltă tă aceste aceste persoan persoane e; urmărind urmărind obiective obiective comune comune de realizat realizat 3 acestea a#teaptă anumite rezultate în urma activităţilor lor4 urmărind o abordare comună 3 o modalitate de lucru acceptată de toţi4 se consideră reciproc responsabile reciproc responsabile 3 responsa!ilitate comună. Munca în echipă e!e capaci!a!ea "e a #unci î#p$eună pen!$u a $ea%i&a ' i"(e c'#ună. c'#ună. Capacitatea de a direcţiona realizările individuale spre o!iectivele organizaţionale. 5ste sursa ce le permite oamenilor o!i#nuiţi să atingă atingă rezult rezultate ate neo!i# neo!i#nuite nuite.. )ndre6 )ndre6 Carnegie Carnegie11 Cel mai !ogat om din din lume în *+7*Formal #i informal" ma8oritatea dintre noi petrecem cel puţin o parte din timpul timpul nostru la serviciu serviciu în echipe. echipe. 9n această această privinţă" privinţă" elevii elevii no#tri ne vor călca pe urme" #i este responsa!ilitatea noastră să1i pregătim pentru aceasta. unca în echipă echipă sau în grupuri grupuri este inclusă inclusă în definiţia definiţia învăţării învăţării centrate centrate pe elev. 9nvăţarea centrată pe elev are loc atunci cnd elevii muncesc att în grupuri" ct #i individual" pentru a e;plora pro!leme #i a deveni manipulatori activi de cuno#tinţe" mai degra!ă dect receptori pasivi ai acestora. )(.<. 0armon ' . 0irumi" *++=-. (e crede adesea că învăţarea este ceva ce are loc în mintea indivizilor. indivizilor. Drept rezultat" munca în echipă în procesul de învăţare este percepută ca o 1
altă tehnică de a realiza acest proces de învăţare individual. Cu toate acestea" procesul de învăţare poate fi considerat de asemenea o activitate socială. 5chipele sunt adesea mai capa!ile dect indivizii să rezolve pro!lemele #i să creeze noi idei. ceasta se aplică #i conte;tului învăţării. 2mportanţa muncii în echipă este recunoscută prin includerea >ucrului cu ceilalţi@ ca a!ilitate cheie la nivelurile * #i A" #i a >anagement1ului relaţiilor interpersonale@ la nivelul , în calificările profesionale naţionale romne#ti. Printre avanta8ele muncii în echipă pentru învăţămntul #i formarea tehnică #i profesională se numără: încura8area elevilor să înveţe #i să muncească împreună4 pregătire mai !ună a elevilor pentru a1#i ocupa locul pe piaţa muncii4 posi!ilitatea ca elevii să participe mai eficient în conte;tele sociale4 spri8inirea elevilor să respecte valoarea tuturor indivizilor 3 un aspect important într1un sistem educaţional pe deplin inclusiv4 facilitarea schim!ului de cuno#tinţe #i e;perienţă între elevi4 a profita de învăţarea din grupul de colegi4 prin intermediul e;perienţelor împărtă#ite" fiecare individ va fi a8utat să devină mai con#tient de propriul comportament. B diferenţă ma8oră între grupuri #i echipe este că cele din urmă sunt mai orientate spre un scop.
PARTEA II. )IAŢA UNEI ECHIPE Putem investiga echipele în modalităţi diferite. B modalitate foarte utilă este să ne imaginăm că echipa are propria viaţă. ot a#a cum noi traversăm un număr de etape în viaţa noastră" echipele urmează #i ele o serie de etape. 9nţelegerea acestor etape ne a8ută să organizăm o echipă. a!elul din ANE*A + conţine cteva sugestii privind organizarea unor echipe cu o eficienţă crescută. Fiţi atenţi că sugestiile pot să nu fie aplica!ile în orice situaţie. Un management !un nu poate garanta succesul. PARTEA III. PER,OANELE DIN ECHIPĂ Frecvent" atunci cnd plănuim munca în echipă" ne concentrăm asupra sarcinii #i ignorăm persoanele implicate. Persoanele care conduc echipele fac aceasta frecvent pentru că este mai u#or să organizezi o sarcină dect să conduci persoane. D$ Me$e"i!h Be%-in este un gnditor de frunte în acest domeniu. imp de cţiva ani a lucrat cu o echipă la centrul 0enle anagement din /" studiind modalităţile în care se comportă managerii de pretutindeni. 9n timpul acestor e;erciţii au fost evaluate comportamentul" personalitatea #i stilurile de gndire ale acestora" iar în final /el!in a identificat ceea ce a definit drept roluri în echipă. 2
Un $'% în echipă e!e !en"ina "e a !e c'#p'$!a/ c'n!$i-ui 0i in!e$aci'na 1aă "e a%ii în!$2un anu#e #'". 333.-e%-in.c'# 2niţial" a identificat opt roluri în echipă" dar mai apoi a adăugat un al nouălea 3 specialistul 3 care î#i aduce contri!uţia individuală prin cuno#tinţe specifice. Unele informaţii referitoare la diversele roluri ct #i la contri!uţia persoanelor aflate în fiecare din cele nouă roluri sunt prezentate în ta!el. Cele nouă roluri pot fi" de asemenea" puse în legătură cu preferinţele indivizilor cnd acţionează" gndesc sau se concentrează asupra celorlalţi. R'%u$i '$ien!a!e p$e aciune M'"e%a!'$ I#p%e#en!a!'$ Ce% ca$e 1ina%i&ea&ă/ !e$#ină
R'%u$i '$ien!a!e p$e pe$'ane C''$"'na!'$ Munci!'$ în echipă In6e!i4a!'$ "e $eu$e
R'%u$i '$ien!a!e p$e 45n"i$e ,u$ă "e i"ei E6a%ua!'$ #'ni!'$ ,pecia%i!
&olul în echipă descrie tiparul caracteristic de comportament al unui mem!ru al echipei faţă de ceilalţi" ce poate a8uta sau împiedica eficienţa echipei. 2dentificarea rolului pe care îl poate 8uca o persoană este importantă pentru că permite ca: persoana care formează echipa" să facă alegeri mai !une în ceea ce prive#te componenţa echipei4 individul să se cunoască mai !ine astfel înct să poată să1#i organizeze punctele tari #i sla!e #i să lucreze mai eficient în echipă" echipa să1#i adapteze felul în care răspunde cerinţelor sarcinii propuse. Dezvoltnd primul punct" poate să vă fie de folos ca profesori să decideţi cum să alocaţi elevii pe echipe. uaţi în considerare sarcina ca atare" competenţele tehnice #i a!ilităţile interpersonale" intrapersonale #i alte a!ilităţi cheie pe care doriţi să le formaţi la elevii dumneavoastră. De asemenea" ca profesor" veţi avea idei privind felul în care se vor comporta pro!a!il elevii dumneavoastră în echipă. Eă veţi fi format aceste idei în urma o!servării elevilor dumneavoastră. &olurile în echipă ale lui /el!in constituie un a8utor util pentru felurile de comportament pe care le puteţi identifica atunci cnd vă o!servaţi elevii. Puteţi folosi o activitate scurtă de lucru în echipă ca pe o metodă de a vă a8uta elevii să se gndească la rolul pe care îl 8oacă în echipă. (eparaţi elevii în grupuri de patru sau cinci. Cereţi1le să aleagă un mem!ru ca o!servator. Daţi1i fiecărui o!servator o foaie" cerndu1i să urmărească unele aspecte" fără să împărtă#ească aceste informaţii celorlalţi elevi: dacă cineva a devenit >conducător@" #i dacă da" cum anume s1a întmplat aceasta4 cum decide ce anume să facă4
3
rolurile 8ucate de elevi" de e;." contri!uţia cu idei" a fi activ" a fi critic în mod constructiv sau negativ" a 8uca rolul de martor4 dacă cineva a fost marginalizat" #i dacă da" cum anume #i de ce s1a întmplat a#a ceva4 ce a a8utat munca în echipă #i ce a împiedicat munca în echipă. Cnd timpul a e;pirat" cereţi1le elevilor să discute în grupuri ce roluri au 8ucat în activitatea respectivă în timp ce o!servatorul va tăcea. Cereţi1le să se refere la următoarele aspecte: cum a reu#it grupul să facă ceea ce a făcut4 dacă toţi au făcut acela#i lucru în timpul activităţii4 ce roluri au 8ucat indivizii pentru a realiza o!iectivele echipei4 ce s1ar fi întmplat dacă toţi ar fi făcut acelea#i lucruri.
B!servaţi că" de#i mem!rii fiecărui grup au format o singură echipă" ace#tia #i1au asumat roluri diferite. Pentru a se decide ce să facă" au e;istat pro!a!il persoane care au avut ideile iniţiale #i altele care au sugerat pro!a!il cum anume să se realizeze ideea pe care au ales1o. u e;istat indivizi care au fost gnditorii #i alţii care au realizat activ sarcina practică. Unii #i1au asumat poate un rol de conducere" în timp ce alţii au acţionat ca asistenţi. 5vident dacă toţi ar fi avut doar ideile #i nu le1ar fi implementat" nimic nu s1ar fi realizat. (imilar" dacă toţi ar fi dorit să realizeze aceea#i parte practică a sarcinii în acela#i timp ar fi sfr#it pur #i simplu prin a se !ate pentru acela#i echipament Re&u#ai p$in a pune că #unca în echipă p$eupune a"eea ' 6a$ie!a!e "e a-i%i!ăi/ "acă ' a$cină u$#ea&ă a 1i $ea%i&a!ă/ 0i că 1ieca$e "in!$e ei 6ine cu a-i%i!ăi in"i6i"ua%e ce c'n!$i-uie %a $ea%i&a$ea p$'"uu%ui. 9n diversele etape din viaţa unei echipe persoanele cu roluri diferite în echipă pot să1#i aducă o contri!uţie specifică. 9n ta!elul următor se prezintă rolurile în echipă în diversele etape din viaţa unei echipe. Gu ar tre!ui să ignorăm contri!uţiile potenţiale ale persoanelor cu alte roluri în fiecare etapă. Faptul că un rol anume apare în mai multe etape nu înseamnă că o persoană cu acest rol este mai importantă" pentru că toate rolurile sunt deopotrivă importante pentru o muncă eficientă în echipă.
4
R'%u$i cheie în echipă pe pa$cu$u% e!ape%'$ "in 6iaa unei echipe $ ' ! a ! n e # e % p # I
$ ' ! a n ' " $ ' ' C
$ ' ! a % e " ' M
i e " i e " ă $ u ,
e $ u e $ e " $ ' ! a 4 i ! e 6 n I
$ ' ! i n ' # $ ' ! a u % a 6 E
ă p i h c e n î $ ' ! i c n u M
/ ă & a e & i % ă a i n n i 1 # $ e e $ ! a c % e C
! i % a i c e p ,
7'$#a$e
In1'$#a$e
De&-a!e$i
Re4u%i
Rea%i&a$e
T$an1'$#a$e
Re4$e!e
5
E P I H C E N Î E N A O S R E P E D E T A C U J E L I R U L O R
e s # " ! e e b a l s e t c n u P
* s # # ) l a e # ( u $ n ' n # u u l l u a c c % & l ! % + n t a l * u c s # a n c a e " n u a c " a e s e $ a t u e c ! e P
e l # e $ # a l e t a t # . # t e t e a t c e ! n e e " $ u & / e ! t a a e t # l # n b # e l , e $ * s # L
e . # t # 3 % # ) * t # l a C
a . % ! % " t % * ! 3 n a u e $ s e ! # 0 % e c l e e l . # # n t # c ! e c # s b a % * c a % c l # , a # & ! # a # l 3 c # a c e e $ $ e a $ e t a a e t ! # a c u a l a C
* " ! % , s n a ! t & c # t c a ! ) # " n u # s # ) n c u a n b + & e a 3 l # # e n a $ # / ! % a e $ a e t a t # c a a C
2 e t n u ! * " e ! # ! a % 0 u ! * c , u s l e ! $ % e n s u * a s ) e n l # # . ! # ! u ! c n l + u # a 1 s # ! * l / a e c n a + , e # ! 0 e ( n a # e ) ! $ e a ) % n # $ n e T & " # t a l a n e # l # " ! n e u t # s a # e " $ % # 0 # 0 t e * l # l a c e 0 a e ! l / e c * u c $ # , t a # e n e $ $ # a e t a t # c a a C
# ) l a l # e c e a . # t % " # ( a e $ a e t a t # c a a c u a s a ) n # ! % $ e t 0 e s # l # Î e ! a n ' ) * * c n + & e # ) e ! c s # $ & * t a c e $ u J
* s t a u c % e ! a e ! e t t n s e e # # c # 0 , e e ! a e c % # t * l n u " " % ' t c n + e l e t c e s a * ! % n / I
e c * t a $ % l u s t e ! u e ! t * n # s e # $ $ ! a e l # a # e ) # t n a # % l u # 0 " + s & # a t s 3 # u " t # t n e % e $ " e ! t E
e l # c # , # $ e " e l b % ! a . l % 3 e ! a e $ a e t a t # c a a c & e # ) a n # / a " I
e c # ! % a ! % l e a # 0 e l e n a % e t s ! a e t u a % n t c a t n % c a e $ a e t a t # c a a C
e ! a $ b * ! e n # 0 e ! a t # ! # & e ! a c % . % ! e ! s e # ) a n # l c n Î
e $ a s # l & a # ) ! e n a # a e ! t n e c u a ! l , n + a " % e c $ # 0 e * t a ) t n # l e # # b c # # n , % e s # $ # 0 * ) n # ! % D
* 3 # ! c e $ e l e t n e " % " n + e ! ' ! * t % 4 e $ * s # L
n + # a " u n e # u t b # ! s u t n / n % c + t # 0 n e e c # " n / e s 4 e # t u ! n % u l e a t ) c n e # . # s a ! a ! u s a * t s # s n I
# 0 ! % l # # ) a u t # s * # 0 # ! 4 % c l # e e n e $ l " u a t % # ! e # $ s n * u 3 s a * ! e & " ! e % t l , u c s a * s e # t 5
n + c s e s * / a e ! e s u n e c # l ) a * t ! # l # e n b a e / # 0 e ) n # t 0 % n u c * 3 a e 3 # n ! u 6
7
e c # # t # ! u t * s * ! T
! % t * c u $ n % c n u b n u & ! % t * 3 e ! c n + & ! u t a 8
* # 4 c e n + l u l % R
! % t a n % $ ! % % C
& ! % t a . ! e s n % c & e ! e t n $ e # e ! c c # , n + e e $ & t a n # l # c s # D ! % t a t n e " e l " I
t n ' " * n ! s e % c # # $ n e a $ & t s # % ! # # c s n # # u t c 0 & n c % # c / & e s t a % # ! t c s n & # u u ! / ! b ' % S S * ! % n t # # n " ! e % e t " ! & a ! * c 3 t % l a e a e u C # 3 l a l a . n E # ,
& e # ) a n l # / a a n % " # # ) e n $ e n . # l n c % & e ! % n t a e ! C
# e $ # e $ * s ! u S
a e n u # s e ! e c a l # + & c # " a n # $ & ! % t a c % . % ! P ! e % t $ a ! e l e % s $ t a ! % / u s # t 8 e s e ! . n I . # t a c # n u " % c & t s a # 3 u t n e & t # t ! e . % ! t E
t a " % l # $ & . # t e c e ! & $ n ' l b & t n a ! e % % C * # 4 c e n + ! % t # c n u 8
t a c # $ e $ & t n e $ n e e $ n # & t a ! t n e c n % C t s # l a # c e S
PARTEA I). E7INCIENTIZAREA MUNCII ÎN ECHIPĂ >De ce e#uează att de multe echipe?@ Dacă reflectăm asupra aspectului pozitiv al acestei o!servaţii" ne punem între!area >Ce anume face eficientă o echipă?@ Diagrama prezintă unele din trăsăturile care se o!servăm în echipele eficiente. Com!inaţia corectă de onitorizare #i feed!acI
a!ilităţi 5galitate între mem!ri ărimea potrivită
Conflictele sunt ţinute su! control
2nstrucţiuni de lucru #i o!iective clare
Hre#elile #i opţiunile nerealiza!ile sunt îndepărtate de la început
Crearea #i verificarea ideilor noi
Echipe e1icien!e
Eiziune clară asupra o!iectivelor #i sarcinilor
Consens #i responsa!ilitatea tuturor privind sarcina Comunicare !ună Diviziune clară a rolurilor #i sarcinilor pentru indivizi
(pri8in #i gri8ă reciprocă
9mpărţirea muncii 9
Apa$!enena %a echipă 9n ceea ce prive#te componenţa echipelor" e necesar să e;iste o com!inaţie de persoane cu a!ilităţi diferite #i caractere diferite. Dacă sunt prea asemănătoare" crearea de noi idei va fi limitată #i toată lumea va dori să 8oace acelea#i roluri #i să îndeplinească acelea#i sarcini. Cu e;cepţia unei echipe foarte mici" va fi necesar un conducător. Puteţi alege conducătorul sau puteţi lăsa unul să apară din rndul grupului. De asemenea puteţi lucra cu echipe care se conduc singure #i care n1au nevoie de un conducător. re!uie să ne asigurăm că mem!rii acesteia sunt trataţi egal" att în cadrul echipei ct #i de persoanele din afara acesteia. em!rii pot 8uca roluri diferite" de e;emplu" în general e;istă un conducător" dar aceasta nu înseamnă că el este mai important dect oricare alt mem!ru al echipei. ceastă recunoa#tere egală tre!uie să se raporteze #i la se;" capacitate intelectuală #i oricare din multele diferenţe ce caracterizează indivizii. De asemenea mărimea echipei este importantă. 9ntr1o echipă de pnă la #ase mem!ri este pro!a!il ca toţi să devină activ implicaţi. Cei mai tăcuţi nu vor fi dominaţi de personalităţile mai puternice" iar aceia care nu doresc să muncească nu se pot ascunde att de u#or. 9n general" aceasta este mărimea ideală. Hrupurile mai mari" de pnă la zece persoane" cuprind adesea una sau două persoane care nu contri!uie foarte mult" dar care pot fi încă productive. 9n cele mai mari de att o!servăm că mai puţini vor!esc ori sunt realmente implicaţi activ #i un mic număr va domina activitatea întreprinsă. Bdată ce au fost sta!iliţi mem!rii echipei" ace#tia tre!uie să înveţe să lucreze împreună. unca în echipă poate să ai!ă legătură cu persoane din afara grupului format din profesorul #i elevii din #coala dumneavoastră. De e;emplu" pot fi implicaţi agenţii economici sau organizaţiile comunitare. (ta!iliţi cnd anume ar tre!ui să se întlnească ace#tia cu echipa #i care va fi implicarea lor. (ta!iliţi de asemenea protocoalele pentru aran8area acestor întlniri. specte organizatorice: urmăriţi varietatea în ceea ce prive#te componenţa echipei" lund în considerare caracteristicile tehnice #i personale4 sta!iliţi mărimea fiecărei echipe" ţinnd minte că de#i >unde1s mulţi puterea cre#te@" o echipă mare poate implica multe persoane care vin #i pleacă #i conflicte mai dese4 plănuiţi1vă răspunsul privind identificarea unui conducător 3 nu uitaţi că puteţi dori să schim!aţi prin rotaţie conducerea diverselor sarcini de către toţi mem!rii" pentru a a8uta fiecare persoană să1#i formeze a!ilităţi de conducere4
:
sta!iliţi cum anume veţi a8uta echipele să se strngă laolaltă pentru a munci eficace4 luaţi în considerare aran8amente pentru sta!ilirea unor contacte cu cei din afară4 accep!ai26ă $'%u% de ghid #i mentor al echipei" dar nu "e #e#-$u al acesteia #i h'!ă$5! nu "e c'n"ucă!'$ a% echipei.
C%a$i!a!ea a$cinii re!uie să ne asigurăm că sarcina este clară pentru toţi. ceasta n1ar tre!ui să se limiteze la a le spune doar în ce constă. re!uie să le permitem să se gndească la ea #i să pună între!ări pentru clarificare. ceasta nu numai că le va furniza informaţii concrete" ci le va #i permite să sta!ilească o viziune mai clară în privinţa sarcinii #i a ceea ce ar tre!ui să realizeze. Ca punct de pornire pentru informarea echipei" furnizaţi1le o privire de ansam!lu asupra sarcinii înainte de a intra în detalii amănunţite. Dacă încercaţi să prezentaţi fiecare aspect în detaliu" mem!rilor echipei le poate fi dificil să vadă lucrurile în ansam!lu. 9n acest scop adesea se dovede#te de folos ilustrarea printr1o diagramă a unor sarcini mai ample sau mai comple;e. De#i o!iectivele tre!uie să fie ct se poate de e;plicite" rezultatele concrete ale muncii în echipă pot varia în funcţie de felul în care lucrează echipa. 9n cazul muncii în echipă centrate pe elev felul în care ace#tia a!ordează sarcina #i activităţile pe care le realizează vor fi în mare măsura la latitudinea echipei. &ezultatele #i activităţile pot să se schim!e pe parcursul realizării sarcinii. em!rii vor avea noi e;perienţe #i vor acumula idei noi. #a cum am sugerat că echipa are o viaţă tre!uie să ne amintim că mem!rii echipei sunt vii #i este normal să se dezvolte pe parcursul activităţii împreună. De asemenea ar tre!ui să furnizăm informaţii de !ază despre sarcină" precum orarul general #i toate termenele de pe parcurs. Pe parcursul unei activităţi în echipă" mai îndelungate" fi;area unor termene face sarcina mai u#or de a!ordat de către elevi" poate contri!ui la motivaţie #i fiecare etapă va fi realizată cu succes #i totodată vă va a8uta să monitorizaţi progresul. 5levii tre!uie să #tie ce resurse sunt disponi!ile #i" dacă este cazul" cum anume să acceseze aceste resurse. Ji" în final" dar nu mai puţin important" tre!uie să clarificăm rolul pe care urmează să1l 8ucăm. tunci cnd predăm sau instruim ne este adesea dificil să le lăsăm elevilor no#tri controlul. Dar în general nu facem parte integrantă din echipă #i ar tre!ui să acţionăm doar în calitate de resursă. Chiar #i atunci" tre!uie să fim atenţi să nu oferim răspunsuri ci să1i a8utăm pe elevi să le descopere singuri. specte organizatorice: asiguraţi1vă că vă este clar ce doriţi să facă elevii #i ce doriţi să o!ţineţi de pe urma e;erciţiului muncii în echipă4
;
oferiţi instrucţiuni clare referitoare la sarcină" cel puţin în privinţa o!iectivelor" orarului #i rezultatelor a#teptate4 daţi1le elevilor posi!ilitatea să discute între ei #i să li se clarifice de către dvs. tot ceea ce este necesar4 oferiţi1le informaţii clare despre resursele fizice" informative #i umane disponi!ile4 evitaţi să le oferiţi răspunsurile.
I#p%ica$ea #e#-$i%'$ echipei Ca o echipă să funcţioneze cu succes" mem!rii ei ar tre!ui să fie complet dedicaţi finalizării sarcinii #i realizării o!iectivelor. 5i tre!uie să spri8ine procesul #i produsul muncii în echipă. &ealizarea unui consens #i asumarea sarcinii de către fiecare mem!ru al echipei este foarte importantă" att în vederea succesului muncii în echipă ct #i a dezvoltării fiecărui mem!ru. ceasta se realizează în etapele >dez!ateri@ #i >reguli@ din viaţa unei echipe. Poate fi necesar să a8utăm echipa să realizeze un echili!ru între a!sor!ţia #i menţinerea individualităţii mem!rilor. Competiţia dintre mem!rii unei echipe 8oacă rar un rol într1o muncă în echipă eficace. ce#tia tre!uie să devină camarazi" astfel înct să fie con#tienţi de prezenţa celuilalt" să1#i ofere spri8in #i să ai!ă gri8ă unul de celălalt" #i să1#i împartă munca echita!il într1o manieră care să promoveze eficacitatea. 5chipa tre!uie să sta!ilească o împărţire clară #i echita!ilă a rolurilor #i sarcinilor. mintiţi1vă că am sta!ilit că ar fi !ine poate să alocaţi rolurile astfel înct să dezvoltaţi capacitatea fiecărui mem!ru de a 8uca diversele roluri. Dacă echipa dă dovadă de lipsă de coerenţă" poate fi necesar să introducem consolidarea echipei" să permitem sau să încura8ăm o pauză destinată unor transformări interne realizate de mem!ri sau chiar să intervenim #i să realizăm reorganizarea echipelor. ceasta ar tre!ui să fie percepută ca o ultimă încercare" întruct este recunoa#terea e#ecului echipelor cum au fost iniţial concepute. specte organizatorice: veţi fi plănuit apartenenţa la echipe astfel înct mem!rii acestora să poată lucra împreună" dar gndiţi1vă la folosirea consolidării echipei în spri8inul acestui proces4 nu uitaţi că procesul de fuzionare poate să nu pară o activitate productivă" dar este necesar pentru munca eficace4 aveţi în vedere posi!ilitatea ca echipele să fie reorganizate" dar faceţi aceasta numai în ultimă instanţă.
P$ac!ici "e #uncă e1icace Factorul ma8or care duce la realizări su! a#teptări sau lipsă de eficacitate în munca în echipă este comunicarea defectuoasă. Ceea ce este 1<
ironic este că poate am decis că dezvoltarea comunicării este unul din motivele pentru care folosim munca în echipă. B echipă eficace acceptă #i recunoa#te punctele tari #i sla!e ale mem!rilor săi #i valorifică punctele tari ale fiecărui mem!ru. em!rii recunosc că este importantă contri!uţia fiecărei persoane. De#i este posi!il să nu fie de acord cu tot ceea ce spun sau fac ceilalţi" ei se respectă reciproc" recunosc drepturile celorlalţi de a avea #i e;prima opinii individuale. poi cad de acord cum să avanseze pe !aza unui consens. De asemenea ei recunosc #i apreciază faptul că performanţa com!inată a unei echipe este mai semnificativă dect suma contri!uţiilor individuale. 9n funcţie de elevi #i sarcina respectivă" vom fi furnizat ni#te instrucţiuni referitoare la felul în care ar tre!ui să lucreze echipa. r tre!ui să lăsăm aceasta la latitudinea elevilor în măsura în care este posi!il. poi ei tre!uie să realizeze un plan de lucru. 9n cazul unei sarcini mai ample" aceasta presupune etape clar identificate. Cu e;cepţia situaţiei în care sarcina este relativ scurtă" echipa tre!uie să identifice perioadele anume pentru finalizarea unor părţi ale activităţii sau pot depă#i cu u#urinţă timpul aflat la dispoziţie. B echipă eficace alocă sarcinile cu claritate #i identifică felul în care activităţile vor fi coordonate. ceasta poate presupune sisteme formale sau informale de raportare în cadrul echipei" în special în cazul unei echipe mai mari sau atunci cnd echipa nu lucrează tot timpul în acela#i loc. Majoritatea sarcinilor presupun crearea unor idei, chiar dacă este vorba doar despre felul în care o sarcină ar trebui să fie realizată. Dacă sarcina nu presupune crearea unor idei sau luarea unor decizii, poate fi necesar să ne gândim la valoarea muncii ca eerci!iu pentru munca în echipă sau, dacă folosim într"o manieră optimă posibilită!ile pe care le avem. Echipa cea mai productivă va fi aceea ce recunoaşte şi utilizează o serie de surse de informaţie şi inspiraţie. #rebuie să ne asigurăm că am identificat $i plănuit disponibilitatea acestor surse.
&espectul reciproc în cadrul unei echipe înseamnă că procesul de generare #i testare a ideilor #i de identificare #i îndepărtare a erorilor #i a opţiunilor care nu funcţionează se va derula fără poticneli. 9n acela#i timp" într1o echipă eficace" vor apărea rareori conflicte reale" iar echipa ca întreg va putea să găsească o soluţie. tt noi ct #i echipa tre!uie să putem face distincţia între un diferend de idei #i un conflict real. Primul poate fi soluţionat cu u#urinţă prin discuţii" adesea de către indivizii implicaţi" în timp ce ultimul necesită de o!icei intervenţia celorlalţi. 2ntervenţia poate fi posi!ilă în cadrul echipei" ceea ce este situaţia ideală pentru a învăţa cum să soluţionezi un conflict sau poate face necesară implicarea noastră ca profesori. se vedea ANE*A 8 pentru instrucţiuni referitoare la soluţionarea unui conflict în echipă. B echipă eficace va fi de asemenea capa!ilă să recunoască dacă realocarea muncii sau reorganizarea echipei este adecvată. De asemenea" mem!rii ei vor fi capa!ili să acţioneze dacă apare o astfel de situaţie. Cu toate acestea" ei vor recunoa#te că aceste schim!ări vor întrzia pro!a!il 11
activitatea #i că nu constituie" în general" o trăsătură o!i#nuită a muncii în echipă. 5ste esenţial un sistem de monitorizare eficace a performanţei lor pentru o muncă în echipă eficientă. De#i acesta va fi realizat parţial prin sistemul de raportare la care ne1am referit de8a" este impro!a!il ca aceasta să le dea elevilor posi!ilitatea să stea deoparte #i să1#i aprecieze o!iectiv performanţa în realizarea sarcinii. învăţa cum să te monitorizezi este un aspect important al pregătirii elevilor pentru muncă. re!uie să le dăm posi!ilitatea să monitorizeze performanţa echipei lor #i de asemenea să o monitorizăm #i noi. Feed!acI1ul la momentul potrivit #i într1o manieră accepta!ilă pentru echipă poate aduce o contri!uţie ma8oră la succesul muncii unei echipe. specte organizatorice: sta!iliţi legături între munca de comunicare #i munca în echipă astfel înct acestea să se spri8ine una pe cealaltă4 în activităţile de început ale muncii în echipă gndiţi1vă la includerea unor activităţi destinate în special să spri8ine comunicarea eficace4 fiţi atenţi în privinţa sta!ilirii respectului reciproc între mem!rii echipei #i acţionaţi cnd consideraţi necesar4 decideţi ctă îndrumare este necesară privind felul în care ar tre!ui să lucreze echipa" dar nu uitaţi că rolul dvs. nu este de a controla echipa ci de a o îndruma4 monitorizaţi realizările echipei cnd mem!rii acesteia încep să lucreze #i decideţi dacă tre!uie să contri!uiţi la alocarea rolurilor4 asiguraţi1vă că activitatea echipei este suficient de profundă #i provoacă elevii să gndească4 asiguraţi1vă că elevii continuă să ai!ă acces la o gamă de resurse ct mai largă" astfel înct să poată o!ţine informaţiile care necesită apoi selectarea #i procesarea4 fiţi atenţi la apariţia unor posi!ile conflicte #i facilitaţi soluţionarea acestora în cadrul echipei" cnd este necesar. 2nterveniţi numai atunci cnd echipa nu este capa!ilă să rezolve conflictul într1o perioadă de timp accepta!ilă4 monitorizaţi realizările echipei ca întreg #i ale mem!rilor echipei separat" folosiţi aceste informaţii ca un ghid pentru intervenţiile pe care tre!uie să le faceţi. plănuiţi cum anume pot fi folosite rezultatele monitorizării pentru a contri!ui la evaluarea competenţelor elevilor4 oferiţi un feed!acI adecvat în urma monitorizării la timp" dar aveţi gri8ă ca aceasta să nu ducă la preluarea de către dvs. a management1ului muncii în echipă4 oferiţi feed!acI1ul într1o manieră constructivă" accepta!ilă pentru elevi. Dat fiind că e;istă cteva aspecte ale practicilor de lucru eficace" iată cinci aspecte pentru activitatea în echipă. 9n cazul fiecăruia" reflectaţi asupra
12
management1ului dvs. privind munca în echipă" dar ţineţi minte că activitatea echipei însă#i ar tre!ui să fie esenţială. &olul dvs. este acela de facilitator. Fiţi pregătit să recunoa#teţi că e posi!il să tre!uiască să faceţi diferit ni#te lucruri în viitor" pentru a o!ţine cele mai !une rezultate în urma muncii în echipă. De&6'%!a$ea a-i%i!ăi%'$ "e c'#unica$e 7aci%i!a$ea 1'$#ă$ii un'$ p$ac!ici "e #uncă e1icace Ai4u$a$ea acceu%ui %a i"ei 0i in1'$#aii ,'%ui'na$ea c'n1%ic!u%ui M'ni!'$i&a$ea $ea%i&ă$i%'$ 0i '1e$i$ea "e 1ee"-ac9 Kineţi întotdeauna minte că munca în echipă nu se realizează pur #i simplu automat" aducnd un grup de persoane laolaltă #i numindu1le echipă. Ca punct de pornire" tre!uie să le formaţi pentru a munci în echipă. Dar apoi tre!uie să vă daţi de o parte în timp ce lucrează împreună ca echipă.
PARTEA ). ÎNCURA:AREA RE7LECŢIEI A,UPRA E*PERIENŢEI ELE)ILOR PRI)IND MUNCA ÎN ECHIPĂ 9ntruct încercăm să dezvoltăm a!ilităţi de lucru în echipă la elevii no#tri" precum #i cuno#tinţe #i a!ilităţi tehnice" tre!uie să ne gndim cum putem să folosim cel mai !ine e;perienţa lor privind munca în echipă. Ca punct de plecare" putem folosi o listă de verificare care cere elevilor să se gndească la anumite aspecte ce contri!uie la o muncă în echipă eficace. Hăsiţi un e;emplu de listă de verificare în ANE*A ;. Puteţi să1i faceţi pe elevii dvs. să se gndească mai profund" cerndu1 le să reflecteze la următoarele între!ări: Ce a funcţionat !ine în munca în echipă? Ce a determinat această funcţionare? Ce nu a funcţionat? De ce nu a funcţionat? Care a fost rolul meu în munca în echipă? Ce contri!uţii specifice am adus? De ce am fost capa!il să aduc aceste contri!uţii? Ce a# putea face diferit în viitor? Ce lecţii am învăţat din această activitate a muncii în echipă? Ce am învăţat din punct de vedere tehnic? Ce am învăţat referitor la rolul meu în munca în echipă? 13
Ce am învăţat despre mine însumi? 9ntre!ările despre ce au învăţat din activitatea muncii în echipă pot fi în mod special folositoare" a8utndu1i pe elevi să se gndească mai mult la ei în#i#i. 5i încep cu aspectele relativ sigure ale reflecţiei asupra pro!lemelor tehnice #i înaintează progresiv spre ameninţarea mai mare de a tre!ui să se gndească la ei în#i#i. &ezultatele între!ărilor despre munca în echipă pot fi împărţite mem!rilor fiecărei echipe" iar punctele principale pot fi prezentate celorlalte echipe. 5ste necesar să fiţi mai atenţi în privinţa împărtă#irii reflecţiilor personale" întruct unii elevi pot să fi recunoscut aspecte referitoare la ei în#i#i pe care nu le pot împărtă#i altora. Pot apărea aspecte care să vă a8ute să vă cunoa#teţi elevii mai !ine" astfel înct să puteţi să dezvoltaţi o relaţie mai constructivă #i poate să1i a8utaţi să facă faţă pro!lemelor personale. Puteţi găsi mai multe e;erciţii de consolidare a echipei la 666.!usiness!alls.com
BIBLIO
între!ări #i răspunsuri pentru profesorii care se ocupă de munca în echipă în universităţi http:tlt.its.psu.edusuggestionsteamsa!outdefinition.html Universitatea Penn (tate" elemente de !ază pentru echipe http:666.polirom.rotitluri.cgi?actionStitluri'classSdetails'idS*+LA ucrul în echipă. ecţii practiceT5ditura Polirom 666.adm.u6aterloo.cainfotractipsheets.html Universitatea din
15
ANE*A + 5chipe
răsături cheie Formare ceasta este etapa în care echipa se întlne#te. em!rii acesteia au ales să facă parte din echipă sau au fost numiţi acolo. 5ste necesar ca ace#tia să a8ungă să se cunoască #i să formeze o unitate ce le va permite să muncească eficient împreună. 2nformare ceasta este etapa în care mem!rii sunt informaţi despre scopul #i o!iectivele sarcinii de lucru. 5i interacţionează pentru că î#i dau seama că muncesc cu toţii pentru a atinge un scop c omun. Dez!ateri cum mem!rii încep să adopte roluri #i se formează structura. ceasta este o etapă foarte importantă. ce#tia pot e;perimenta #i se pot angrena în 8ocuri de putere #i chiar intra în conflict. Pot avea loc conflicte între personalităţi #i chiar o revoltă împotriva conducătorului. &eguli 9n această etapă echipa devine sta!ilă. em!rii acesteia sta!ilesc reguli #i proceduri care să le dea posi!ilitatea să lucreze împreună. (e cade de acord asupra rolurilor indivizilor în cadrul echipei. (e sta!ile#te a!ordarea de ansam!lu a sarcinii #i se formează coeziunea echipei. &ealizarea ceasta este etapa productivă. em!rii muncesc în echipă #i îndeplinesc sarcina. Contri!uţiile indivizilor se îm!ină" iar munca este împărţită. Prin cooperare #i participare" echipa acţionează în vederea realizării o!iectivelor sale. ransformare ceasta nu este o etapă separată" ci una care poate avea loc oricnd. Pe tot parcursul vieţii sale" echipa este dinamică" nu statică. Pot avea loc schim!ări în cadrul echipei" în cazul mem!rilor ei #i chiar în ceea ce prive#te sarcina.
anagement (electaţi ca mem!ri ai echipei persoane cu a!ilităţi diferite Eizaţi o varietate de cuno#tinţe de !ază Eizaţi o varietate de personalităţi 8utaţi mem!rii să se cunoască reciproc cordaţi1le timp pentru întărirea coeziunii grupuluiHndiţi1vă la conducerea echipei 2dentificaţi în mod clar sarcina (ta!iliţi resursele disponi!ile (ta!iliţi un orar 2nformaţi1i că rolul dvs. este de resursă
cceptaţi că tre!uie să li se permită să1#i sta!ilească propriile roluri cordaţi1le timp pentru aceasta 9ncura8aţi echipa să muncească împreună Hndiţi1vă la utilizarea unor activităţi de formare a echipei Dacă este necesar" clarificaţi sarcina.Dacă este necesar" folosiţi un alt profesor ca moderator &ecunoa#teţi rolurile lor diferite cceptaţi o!iectivele lor individuale 9ncura8aţi1i să1#i e;amineze #i revizuiască activitatea Eerificaţi dacă e;istă o comunicare eficientă în echipă ăudaţi echipa în ansam!lu ct #i pe mem!rii individuali ai acesteia
siguraţi1vă că sunt disponi!ile resurse adecvate #i potrivite onitorizaţi realizările Bferiţi feed!acI constructiv Dar permiteţi1le să1#i organizeze singuri munca atunci cnd nu e;istă pro!leme ma8ore ăudaţi1le munca. 5vitaţi să le faceţi dvs. munca Permiteţi echipei să a!ordeze schim!ările pe ct posi!il Comunicaţi" în mod clar" orice schim!are necesară datorită unor factori e;terni Dacă este necesar" a8utaţi1i să se gndească la procesul schim!ării Dacă mem!rii echipei tre!uie să fie schim!aţi" permiteţi1le grupurilor să se reorganizeze
17
&egrete ceasta este etapa finală. 5chipa #i1a îndeplinit sarcina. (copul iniţial al constituirii echipei a luat sfr#it #i aceasta tre!uie să se dizolve. Eiaţa echipei poate fi declarată oficial ca încheiată.
Declaraţi oficial că munca echipei s1a încheiat &ecunoa#teţi1le #i lăudaţi1le realizările Facilitaţi reflecţia echipei asupra procesului #i produsului muncii ei &eflectaţi #i identificaţi lecţiile pe care le1aţi învăţat în privinţa sarcinii" mem!rilor echipei #i rezultatelor
19
&egrete ceasta este etapa finală. 5chipa #i1a îndeplinit sarcina. (copul iniţial al constituirii echipei a luat sfr#it #i aceasta tre!uie să se dizolve. Eiaţa echipei poate fi declarată oficial ca încheiată.
Declaraţi oficial că munca echipei s1a încheiat &ecunoa#teţi1le #i lăudaţi1le realizările Facilitaţi reflecţia echipei asupra procesului #i produsului muncii ei &eflectaţi #i identificaţi lecţiile pe care le1aţi învăţat în privinţa sarcinii" mem!rilor echipei #i rezultatelor
19
ANE*A =. T$ăă!u$i a%e echipe%'$ e1icien!e cestea sunt cteva idei apărute pe parcursul muncii în echipă. (unt enumerate în ordine alfa!etică" dat fiind că importanţa lor va varia în funcţie de sarcină #i" într1o mai mică măsură" de apartenenţa la echipă: fi pozitiv #i optimist cordul locarea adecvată a muncii nga8are Comunicare !ună Cooperare Coordonare Creativitate Dinamism Disciplină 9mpărţirea sarcinilor 2novare 9nţelegere 9nţelegerea priorităţilor oialitate onitorizare otivare B!iective clare Brganizarea timpului Participare Planificare Profesionalism Punctualitate &ă!dare &eceptivitate la critici &espect reciproc (rguinţă (chim! de informaţii (ocia!ilitate ransparenţă Ealorificarea oportunităţilor ANE*A 8 ,'%ui'na$ea c'n1%ic!e%'$ "in ca"$u% echipei Dacă mem!rii unei echipe muncesc împreună făcnd dovadă de încredere #i respect reciproc #i anga8ndu1se să atingă o!iectivul comun" nu ar tre!ui să apară conflicte. Cu toate acestea" conflictele apar.Eă sugerăm să folosiţi aspectele următoare pentru a permite echipei să rezolve conflictul. Poate fi necesar să acţionaţi ca facilitator în acest proces" dar nu ar tre!ui să urmăriţi să faceţi mai mult de att. 5chipa tre!uie să rezolve singură conflictul. I"en!i1ica$ea 0i c%a$i1ica$ea u$ei c'n1%ic!u%ui
ANE*A =. T$ăă!u$i a%e echipe%'$ e1icien!e cestea sunt cteva idei apărute pe parcursul muncii în echipă. (unt enumerate în ordine alfa!etică" dat fiind că importanţa lor va varia în funcţie de sarcină #i" într1o mai mică măsură" de apartenenţa la echipă: fi pozitiv #i optimist cordul locarea adecvată a muncii nga8are Comunicare !ună Cooperare Coordonare Creativitate Dinamism Disciplină 9mpărţirea sarcinilor 2novare 9nţelegere 9nţelegerea priorităţilor oialitate onitorizare otivare B!iective clare Brganizarea timpului Participare Planificare Profesionalism Punctualitate &ă!dare &eceptivitate la critici &espect reciproc (rguinţă (chim! de informaţii (ocia!ilitate ransparenţă Ealorificarea oportunităţilor ANE*A 8 ,'%ui'na$ea c'n1%ic!e%'$ "in ca"$u% echipei Dacă mem!rii unei echipe muncesc împreună făcnd dovadă de încredere #i respect reciproc #i anga8ndu1se să atingă o!iectivul comun" nu ar tre!ui să apară conflicte. Cu toate acestea" conflictele apar.Eă sugerăm să folosiţi aspectele următoare pentru a permite echipei să rezolve conflictul. Poate fi necesar să acţionaţi ca facilitator în acest proces" dar nu ar tre!ui să urmăriţi să faceţi mai mult de att. 5chipa tre!uie să rezolve singură conflictul. I"en!i1ica$ea 0i c%a$i1ica$ea u$ei c'n1%ic!u%ui em!rii echipei care nu sunt direct implicaţi în conflict ar tre!ui să caute informaţii despre opiniile acelor mem!ri care sunt implicaţi" astfel înct să se poată sta!ili un dialog pe !aza datelor reale ale situaţiei. cesta ar tre!ui să continue apoi" pnă cnd sunt recunoscute #i înţelese am!ele puncte de vedere. ,!a-i%i$ea un'$ '-iec!i6e c'#une em!rii echipei ar tre!ui să sta!ilească rezultatele preferate de ceilalţi mem!ri ai echipei. 9n urma discutării acestor o!iective individuale" ar tre!ui să încerce să găsească ni#te puncte comune cu care sunt de acord toţi mem!rii. I"en!i1ica$ea 'piuni%'$ Pentru a spri8ini procesul de sta!ilire a o!iectivelor comune" mem!rii echipei implicaţi în conflict ar tre!ui să discute ideile lor cu ceilalţi mem!ri ai echipei #i să le ceară sugestii #i să e;ploreze toate opţiunile. În"epă$!a$ea '-!ac'%e%'$ em!rii echipei ar tre!ui să identifice o!stacolele #i să sta!ilească consecinţele posi!ile în urma îndepărtării lor. 5i ar tre!ui să identifice ce anume poate #i ce anume nu poate să fie schim!at. Pornind de la o!stacolele minore" acestea ar tre!ui să fie discutate #i îndepărtate cte unul o dată" astfel înct să se realizeze treptat un acord. r tre!ui să se facă referire la o!iectivele comune identificate anterior" astfel înct să poată fi identificat un rezultat care satisface dorinţele tuturor acelora implicaţi în conflict. A>un4e$ea %a un ac'$" em!rii echipei ar tre!ui să identifice o soluţie accepta!ilă pentru toţi mem!rii echipei #i nu numai pentru aceia care au fost implicaţi în conflict. 1:
Recun'a0!e$ea ac'$"u%ui oţi mem!rii echipei tre!uie să recunoască că au a8uns la o soluţie în urma căreia nimeni nu pierde ci toţi c#tigă. 5i tre!uie să se asigure că toţi înţeleg implicaţiile acordului pentru ei #i modalităţile lor de lucru. re!uie apreciaţi toţi mem!rii echipei care au contri!uit la găsirea soluţiei în vederea unei atmosfere pozitive. daptare după (piegel" %. ' orres" C. )*++NANE*A ; Li!ă "e 6e$i1ica$e pen!$u #unca în echipă Citiţi următoarele afirmaţii care descriu cum poate funcţiona o echipă. /ifaţi1le )- pe acelea care credeţi că descriu adecvat echipa dvs. poi discutaţi1 le pe acelea pe care le1aţi !ifat cu ceilalţi mem!ri ai echipei dvs. După aceea gndiţi1vă la modalităţile în care echipa dvs. ar putea să1#i îm!unătăţească performanţa. B!servaţi că punctele pe care nu le1aţi !ifat sunt de mare a8utor în această activitate. A1i$#aii%e oţi am fost egal implicaţi în atingerea o!iectivelor. oţi am luat parte în a ne hotărî cum ar tre!ui alocată munca. Ge1am anga8at să ne a8utăm reciproc să învăţăm. Cnd unul dintre noi a fost su! presiune" ceilalţi i1au oferit a8utorul. m apreciat contri!uţiile valoroase din partea celorlalţi mem!ri ai echipei. m avut încredere unul în altul. m a!ordat dezacordurile #i conflictele din cadrul echipei într1un mod constructiv. m rămas uniţi chiar #i cnd nu am fost de acord. Ge1am simţit comod #i rela;at unul în prezenţa altuia. Ge1am spri8init unul pe celălalt în contact cu cei din e;terior. m fost capa!ili să oferim critici constructive unul la adresa celuilalt #i să le acceptăm. m participat cu toţii la întruniri #i am rămas pnă la sfr#it. m reu#it să ne asigurăm că toată lumea a #tiut despre ce era vor!a. daptare după evin" P. ' $ent" 2. )A77*-
1;
