ROMllN de
OCTAV şUlUTIU
www.dacoromanica.ro
0 CTAV SULUTIU
IGEN
ROMAN
GRAVURI DE I. ANESTIN
Editura ,N REME A" Bucureti
www.dacoromanica.ro
C-.-
r9-t-4-4
re-
/-
1%.
",
G,
els" 1.",--ip-e en. at
-
LYDIE1 Careia Ii datorez aceasth carte, 1.13 inchin.
www.dacoromanica.ro
<
MOTTO :
Nu este prudent si vii intrebati de ce un om vii. comunici gandurile sale. Poate vi le spune din dispret ; poate vi le mirturiseste ca sii vii arate cii intelegerea este dificiti; sau poate pentru cit se simte singur. Oricare ar fi insii motivul, oare nu e mai deficat si primiti un dar, indife-
rent dacii este sau nu de valoare pe care vi-I di cineva cu dragii inimii
*i si vi ginditi cii voi nu puteli face asa ceva in fiecare zi, deck si intrebati care-i este pretul, ca si cum un gind, prost sau bun, ar fi asemenea stambei sau ciorapilor ? Spuneti-mi de ce omul este un animal circotas ? PETRU MANOLIU
www.dacoromanica.ro
Vroiam si adresez aceastä confesiune aceleia pe care n'am intalnit-o niciodat5. Am vazut-o cfind tineam ochii deschi§i spre idealul de ne-
atins, asupra unui punct in gol. Vise le nu se realizeazA niciodati; dar cu atat mai mare e realitatea lor. i Mi-a apgrut in iluziile de peste noapte asupra cArora viata mea nu are nici-o prizA ca §i in jocurile imaginatiei de peste zi; §1 mi-a dovedit
prin persistentä cA existä undeva inteadevär, cA poate fi inlAntuitä in brate de un muritor favorizat §i cil urechea ei intelege un plans solitar. Confesiunea pe care o incredintez acum liartiei, inceputfi adesea in mine, neindrásnind s5 se prindä intr'un §ir cronologic, am incercat uneori sä o fAlmAcesc in cuvinte scrise, and plictisit de istovitoarea monotonie a zilelor citadine mA retrAgeam in vre-un cotlon sufletesc
sa petrec rAgazuri intime.. Am incercat sA o scriu uneori de multe ori §i n'am izbutit: poate c5 viata nu-mi ajunsese Inca' o p09
www.dacoromanica.ro
vara, ca astazi, sigur ci nu aveam cui sä poves-
tesc stupiditatea unor repetate renuntari la fericire.
Viata mea asta e: o renuntare la fericirea de-a nu simti §i a nu intelege, o renuntare intelectualà. Am vazut c'a§i putea haladui ca o larva, zidit intr'o atitudine de folosire practica a placerilor materiale. Un demon insa m'a im-
pins totdeauna spre prapastia presimtita in viata mea, spre spartura ce simt in sufletul meu. Sunt bolnav.
A spune insä numai atk e prea putin. Trebue sa spun cum a crescut alceasta maladie temperamentala, cum a prins teren in vointa mea, cum a cuprins-o asemeni unui vAsc a im brati§at-o Oda la inabu§ire. Aproape, nu insä
de tot. Afit mi-a mai limas: ca &à pot scrie. Acum nu-I mai parasesc pada nu voiu a§terne toata aventura mea miraculoasà. Voiam inainte sa o scriu pentru ea. Tot mai speram sa villa'. Acum insa o scriu numai pentru h'artie. Sau
pentru copilul ce va sa villa. Caci, impotent, am fost in stare totu§i SA fac un copil. (De ce sunt impotent suflete§te numai ? De ce nu mi s'a uscat chiar radacina vietii ?). E adevarat ea'
acest copil e mai mult opera Elinei cleat a mea.
A planta copii e un lucru de nimic; a-i transplanta in viata e opera de hotar5re §i durata. 10
www.dacoromanica.ro
Stiu ca n'am sa-i pot fi de folos cu nimic 'Alia-
tului meu. Nici macar doua palme n'ain sa-i pot da, atunci când nuti va indeplini datoria de §colar. Cel pulin sa-i dau un ajutor la o var-
sta prielnici ,atunci and va citi acest caet, 'ca sa-1 puna in garda contra lui insu§i. Sa §tie sa se fereasca de ceeace am lasat eu in el §i sa se apropie mai mult de urmele masei. Daca va fi baiat. Caci fata ar semana numai cu masa. Nu mai las condeiul acum and m'am gasit pe mine. Caci cui altuia dee& bfirtiei a§i putea sa-i vorbesc ? Un om nu poate asculta jelania altuia Lei nerabdare §i fara sa se amestece pe sine in confesiunea lui.. Nimeni nu te asculta
deck in speran!a de a se vedea in oglinda ta. In oglinda mea nu s'ar putea recunoa§te nici unul dintre prietenii sau cunoscubii mei. Prietenul este un depozitar pretios, exemplar greu de gäsit, pentru care confesiunea sa fie o comoara de ascuns. Dupa confesiunea cea mare prietenia trebue incetati. In fiecare din noi doarme barbierul unui Rege Midas. Daca n'a§i scrie a§i urla perelilor ce am de spus, numai pentru a auzi imparta§ita suferinia. AO vorbi umbrei depe perete, ima, ginei din oglinda, ainelui sau pisicii. Nu-i deajuns. Toate astea n'au ecou. Daca barbierul regelui Midas ar fi putut sta de vorba numai cu pere/ii ar fi fAcut-o. Dar el vrea s'auda repet5ndu-se. Si s'a dus in gradina §i a §optit in pa. 11
www.dacoromanica.ro
mint §i cred ci in fundul sufletului a avut sperano ea vor cregte trestiile cari vor imprag-
tia mai departe vestea ca Midas are urechile de magar. Barbierul §tia ci vestea trebue sii aiba un ecou. Omul nu cauta si se goleasci de secretul lui (leek pentru a-i auzi perpetuat e-
coul, pentru a se convinge de adevarul pe care-I poarti gi nu-I crede. Nu marturisirea il ugureaza ci reflexul ei. Clind scriu aud rastmând fiecare cuvfint in urechea a mii de oameni gi am impresia ca-mi raspund chiar. Aud vocea lor obosita de ascultare, duciind mai departe suferin/a mea, alaturi de alte inimi, de alte urechi, de alte buze. .i ma bucura perpetuarea aceasta a durerii atata vreme ascunsa gi care se disolva acurn in murmurul tot mai larg al multirnii de confidenti presupugi. *
*
*
Femeia merge ca o odalisca. Crupa ii danseaza gi intinsa pe ea matasea se cuteaza ca o piele neagra. Se grabeste. 0 agteapta acasä o mama ci-
calitoare sau una bunk sau nu o agteaptil nimeni, sau un barbat. Daca o agteapta un barbat o urmaresc in zadar gi degeaba agi incerca sii-i vorbesc. Are un barbat, nu-i
mai trebue unul. Dar cum sa aflu ? In tramvai m'ag uita sa Arad daca are verighetà in deget. Acum insa nu pot. Dar de ce n'ar putea 12
www.dacoromanica.ro
avea gi doi barbati ? Soldul arata cA poate suporta gi mai mul/i; e cladit bogat, pe o sche-
lark intinsA. E o femeie inaltà, cu carnurile arcuite de un compas larg deschis. Ma grabesc. Trebue sA-i vorbesc. Acesteia sa-i atrag cel putin atenlia, si gtie cã o urmAresc, sau cä o plac gi ca o vreau. Poate imi oferi vre-o punte de apropiere. A cata oara strabat drumul acesta ?Cu pulsul
accelerat, cu trupul intins spre ea ca un ac de busolA spre capatul magnetic al Nordului, e a suta femeie dupa care alerg. Se grAbegte ca gi celelalte, e tot atat de inalta gi o cunosc tot atat de pu/in, adica de loc. S'a oprit la o vitriná. Aga dar nu se grAbegte.
PentrucA nu o agteapta totugi nimeni acasa. Am trecut mai departe gi am impresia ca am daramat un vas. Si panica poznei ma impinge din spate. Nu-i simt privirile, dar cred cA a
pornit gi ea gi se uita dupa mine. Se uita fiindca sunt inaintea ei gi merge in aceiagi direclie ca gi mine gi cand mergi nu po/i privi
dealt inainte. Dar oprirea la vitrina n'a fost oare un simplu pretext ? N'ar dovedi nimic aceasta? Nu se grabegte. Dar ar trebui &A se grabeascä, pentruca e tarziu noaptea. Agteaptá sa-i vorbesc?
Fara ca eu sa fi incetinit pasul, femeia a ajuns langa mine gi m'a intrecut. Nu mi-a aruncat nici-o privire.. Deci nu m'a remarcat, 13
www.dacoromanica.ro
deci nu pentru mine s'a oprit. In treacit pe obrazul rotunjit de un compas mai sublire striluce§te auriu un puf fin. A§ putea incerca si-i vorbesc. A trecut repede. Dar clack' a§i fi incercat si-i adresez cuvfintul introductiv, mi.-
ar fi suris, oricum. Intec mersul §i in citiva pa§i sunt iar in spatele ei. Crupa-i danseazi mai panic, se incovoaie in leginiri mai largi. Imi aude pagii, imi simte prezenta la spate, dar
nu intoarce capul. Nu! Nu se poate, nu mi vrea. Daci ar accepta ar da un semn, ar ofta, ar intoarce capul, ar surfide, sau ar lisa sii-i cacti' pachetelul din mini. De sigur ca o a§teaptä un birbat a;asà. Unul cunoscut §i dorit, a &draft imbritigare o va impleti peste pulin. La el se gfinde§te acum §11-ar dori alituri pen-
tru a scipa de urnArirea unui inoportun. Strada se intinde in nesfir§ire. Guri de strizi lituralnice rimin in urmi, in dreapta, in stinga, dar strada pe care mergem nu se mai termini. Femeia inalti ma atrage dupà ea ca pe un hipnotizat. Sub mitase stà binuità came abundenti, mai mitisoasi §i albi. *tie Ca o urmiresc. Strada e singurateci §i rareori trecitori ne yin din fati. Rareori peste pagii mirunti, u§ori, tociniti, ai pantofilor ei, peste pa§ii rani, grei, bituti, ai mei, se arazi
fkia asculitä a unui fluer, sau pa§ii indiferenli, sgrunluro§i ai altui trecitor. Stie deci. 14
www.dacoromanica.ro
Poate nu se intoarce de teama. Poate din curiozitatea de a vedea cat de indraznet sunt. La un colt, sub un felinar, a intors capul, fara sa se opreasca, o clipa nurnai. Rotundul auriu al obrazului 1-am vazut marginit de un ochiu panditor inspre mine, apoi a disparut. Femeia i§i continua drumul in aceeni leganare egala §i precipitata. Dar m'a privit! As-I teapta deci ! I
Ma apropii. Acum ii voi vorbi. Trebue. Daca
s'a intors, a vrut sa arate o chemare. Ma apropii. Sunt in urma ei, aproape s'o ating §1 un val de otrava imi paralizeaza respiralia. Limba mi se incle§teaza §1 repezit in mers, nu mai cutez si ma opresc. Trec pe langa ea fara sa am curajul macar sa intorc ochii, alerg
drept, privind in parnant, ca §i cand femeia n'ar fi existand pe strada asta, acolo, alaturi. Nu pot! Merg decis, aproape fug un timp §1 la un colt de strada privesc inapoi fara &à ma opresc. Femeia merge la fel, fara schimbare, calm.
Am renuntat, sunt obosit. Si de-ar fi intors Inca odata capul !... *
*
*
A catea femeie? A suta poate. Nu le-am numarat, dar a§i putea desena un §ir. Sunt toate la fel: inalte, voinice §i imbracate in negru. Ador femeile imbracate in matase neagra. Mama se imbraca deseori in negru §i-i sedea 15
www.dacoromanica.ro
bine. Pgstrez §1 acuma amintirea ei, intr'o rocbie lunga, neagra, dar de catifea. Eu prefer mtasea. E mai generoasa. Te lasii sa simti prin ea mai mult, nu ti se impune pipaitului, nuii pätrunde pang 'n nervi. Catifeaua zgarie nervii. Catifeaua §i caisele, cu perii lor insuportabili te infioarg daca treci degetele pe ele. E oribil. A§i putea in§ira o suta de femei carora le-am calcat pe urma Ca un lup. Pe niciuna n'am acostat-o. Nici uneia n'am indraznit sa-i adresez cuvfintul de invitare. Am a§teptat mereu. Credeam ea' se vor opri §i vor zambi incurajator. N'au vrut. 5i ele a§teptau ca §i mine. Femeia e facuta sä a§tepte §i sä accepte. De aceea ele nu puteau sa se intoarcg, sa ma imbie. Nu puteau decal sa ma asculte §i sa-mi reziste, sä se opunä tocmai pentru ca mai tarziu si se lase invinse. 5i eu n'am putut sä le vorbesc.. Imi lipse§te curajul? Siguranta, hotararea
§tiu ca nu. Dar indrazneala e ultimul branci peste pragul hotgrarii. La inceput e hotgrarea. E§ti sigur ca o vei duce la indeplinire §i in mo-
mentul cand ai zis: voiu face, sä sari peste Daca nu o sfarrala otravicioasä te patrunde §i nu mai reunti nimic. Fapta cere indrazneala, adica repeziciune. bord, imediat.
Aceasta intimideaza §i-ti arunca femeia in caturle bratelor. Eu ma opresc totdeauna in momentul in care trebue sa sar. 16
www.dacoromanica.ro
pe nici Femeile pe cari le-am urmarit nu le-am iubit. Ce urmiream? Ciutam o femeie. Pe care sd o iubesc una de cloud ori
§i care si mi iubeasci. In fiecare vedeam posibilitatea unei iutelegeri erotice. Speram ci una va intelege de ce ii iau urmele ei ma va incuraja §i-mi va incredinta o fericire. Speram cel putin o satisfactie carnali pe care nu mi-o puteau da profesionistele. Cu fiecare necunoscuti erecleam 6 voi putea intemeia in sfir,sit o comuniune de tandretà O. de senzualitate. Le-am párisit acum. Am renuutat. .*i pentruci nu voiu putea niciodatä si vorbesc vreuneia din ele. i pentruci am vizut ea' iubirea nu se gise§te pe stradá. Iubirea te gise§te ea pe tine sau nu. Ea nu se poate ciuta. Vine nea§-
teptati, surprinde. Poate fiindca nu m'a gisit inci iubirea, n'am indriznit iä opresc nici una din femeile pe can le-am urmfirit.. Iubirea tre-
buie sä-li dea gi curajul necesar unei intreprinderi. Ei nu ! Asta e numai o amigire pentru a-mi
flata neputinta. N'am acostat pentruci n'am putut. Dar s'ar putea sa nu fi putut pentruci incongtient n'am simlit femeia care mi s'ar potrivi. E absurd. Si fiu incapabil de-a acosta o femeie!
Ce pica ci nu umbra femeile dupi barbati. M'agi sinili destul de bine. (Lagitate!). 2 Ambigen 17
www.dacoromanica.ro
3 * SA ma acosteze femeile pe mine? M'am uitat sa fad ce spune oglinda.. E nemi*
loasa in aratarea adevirului. Uite, ce \rad in ea nu ma incurajeaza de loc sä sper Ca voiu fi furat vre-odati de o amazoani. Nasul fista 1-ar putea purta cu fala gi o maimuta. Cam gi mic, strajuit intre doi ochi mai mici, doua masline cafenii intre pleoapele abia intredeschise nasul meu ochi de mongol,
se pierde in prapastiile narilor adanci gi neE in el ceva din farmecul luwubru al unor caverne intr'un craniu ancestral. Sub nas, gura prea carnoasa; buza de sus taiata geometric de un zugrav darnic in carmin, ar fi frumoasa daca sora ei de jos n'ar fi crescut exagerat de o0re
mult inainte, rasfrangfind mult in afara o carne rogie, abundenta, desgustatoare: buze de
mulatru. Pometii fetii rogii sunt iesiti. Sub ochi doua adâncituri vinete. Fruntea mica sub
un par moale, moale, fara nici-o stabilitate, par plat, unsuros, care abia cules in giruri de pieptene, lcurge peste ochi, in late, atras de o irezistibila stare haotica. Figura hada, figura mea. Inexpresiva. Ochi fara viaà, Lira' grai. Numai and ma stramb figura capata o vioiciune fascinanta. Sunt un maestru in schimba-
rea figurii. Fac schimonoselile cele mai inimaginabile gi peste trasaturile mele trece o e18
www.dacoromanica.ro
lectricitate destructiva. Toate liniile se disloci pentru a capita o dispozitie cu totul noui. Fiecare strambatura e o masa desiivAr§ita. Fie-
care masa, e o figura noua, roasa de lepra, hidoasa, inspaimlintatoare. Card imi string o-
brazul, il botesc intr'o instelare de riduri a-
&mei. Din trasaturile acestea lira mirare scot in oglinda cea mai complectä galerie de mon§tri, ctun se vad prin satele negrilor. N'a§i putea descrie pe hartie strâmbaturile acestea. N'a§i putea surprinde in cuvinte fiecare noua aleatuire de riduri, de zeci de riduri, caH prin. tr'o imperechere nea§teptata scot din nefiinci 19
www.dacoromanica.ro
o noug diformare a figurii. Un sculptor indian ar putea scoate din ele lectii pentru zeii ireali
din Pagode, sau un negru pentru idolii cu viatg de lemn. De uncle yin toate aceste tipuri stranii, bolnave, hidoase §1 vii, vii? Din ce
strgfunduri lgsate in urmá, din ce hereditate hunici? Viata felii mele stg acolo, in grimazele pe care nu le pot purta in ochii publicului, pentrucg a§ fi huiduit §i gonit. In fata lumii figura
mea respingátoare stg imobili totdeauna §i rece. Gaud rfid, se lArge§te sub gaura nasului o alta gauri mai triviali §1 doug §iruri de dinti se aratg, incglecati la mijloc. i rid des (ironic!). Dacg a§ putea fi hidos cu totul, aga cum sunt in fiecare strambgturg! Dar nu pot nici macar atfit. In figura imobilg stä o urâtenie mijlocie, acceptabilg §1 inexpresivg. Sunt numai had. LAliu.
i in a§a hal, sä ma acosteze femeile pe mine? Oroare! la a§a ming trebue sg fii dotat cu un frumos talent de convingere, pentru a te face suportabil Iângg o femeie. Cu indraznealg, cu obrgznicie.
De cite ori mg uit in oglindg mg scuip. Ca de mine, nu mi-e de nimeni mai scfirbg. *
*
*
20
www.dacoromanica.ro
Mi-e scarba de mine, mi-e grozav de scarbl. MA detest.
Sun hidos §i la§. Lacune de bunatate in haul
irk' al sufletului meu. aunt luminiguri mai urate deck momentele de furie ale unui nebun de obiceiu calm. Suflet instabil balansand intre neputinla §i ambitie, suflet ros de uri niarunte pe caH le imbraca sub pretextul artificios al unei con§tiinte critice. Mei a§ fi frumos §i a§ fi eau, n'a§ avea de ce sa sufar. Mi-ag
spune ca n'am motiv sa fiu ran, cl nu sunt invidios, ci n'am nimic de dorit... Dar sunt ran pentrucA simt neat indeajuns pentru a nu prezenta interes unei femei. De ani de zile ma straduesc sA trezesc acest in-
teres in inima vreuneia, dar e zadarnic.. NiciodatA n'am hotArat : aga sa fie §i sA fi fost aga. Am agteptat aga cum a§tept pe strada dupli ce-
am intrecut o femeie, sa ma strige ea, si ma opreascA. 0! daca m'ar opri o femeie ! A§ §ti ce si fac atunci, ce sa-i spui, cum sa ma port ! "Wean ceva pentru care nu ma simt in stare sA fac efortul cerut. De cateori ridic maim pentru a o lasa in semn de posesiune pe vreun cap bucalat, incheetura imi amor/e§te §i umarul se frange. Mana cade obosita, limba se rasuce§te ca o scamA uscatA §i in piept §ovaie un Malt §i moare o aspiratie. Dorinta nu se poate implini. Intors acasi mA scarbesc mai mult, ma detest 21
www.dacoromanica.ro
mai mult §1 inca odati imi fac judecata. Stau in fa/a oglinzii §i scuip. Daca n'a§ avea un calm suveran in tot acest dispret de mine insumi, a§i inebuni. Dar nu inebunesc. Sunt senin pink' §i in aprecierea propriei mele persoane, in sfidarea mea. Ce pofta nebuni a§ avea sà ma dedublez ! Fiinla din oglinda sa prinda came §1 via, si se mi§,te, sä sufle §1 si ma scuipe pe mine insumi, sa-i simt intregul dispre/ aruncat de un alt mine. Poate nmnai a§a s'ar trezi in mine demnitatea, ambilia de-a fi altfel. Dar nu se poate. Cfind ma disprquiesc, o fac din minte. Sterg oglinda cu regretul de-a nu ma fi putut jigni in carne, jigni de moarte, a§a ca sa lip §i sa reac/ionez.
* * 0 amintire frumoasä... De mult, sunt poate doi ani de-atunci, la cinematograf, priveam cu *
lini§te interioara spectacolul, aproape desprins de cel care fusesem cu o zi inainte. 0 femeie s'a apropiat §i s'a a§ezat langa mine §i cu ea s'a a§ezat §i parfumul. Un miros senzual §i exotic. Un parfum uscat, präfos, care inabute !i ame/e§te. Un parfum negru ca §i mantoul de catifea cu care era imbracata femeia. Vedeam cu coada ochiului: un profil grecesc. De§i a§czata, se vedea Ca e inalta §i ampla. M'am uitat apoi direct. 5i o privii mereu alternând eu filmuL 22
www.dacoromanica.ro
0 frurnusete exceptionalA, cAreia i-ar fi trebuit doar cAteva tAeturi de daltà pentru a ea"-
päta o ascutime in rafinamentul trasaturilor. Trebuia sA-i vorbesc. Imi trebuia numai nit mic gest al ei, o dovadà imperceptibilA de consimtire §i a§ fi indrAznit. Eram atAt de aproape! Ii simteam cAldura palpitAnd prin mfina care-i atingea mantoul..
Imi spuneam cA nu trebue sa a§tept nici o clipa §1 totu§i nu puteam incepe. Ce sg-i spuu? Idiot ! Orice. Femeile nu sunt prea pretentioase. Dar daca este vre-o femeie exceptio-
nalA? 0 bAtaie de inima imi spunea bucuria unei asemenea eventualitAti. Si un demon ironic imi §optea: te vei sim.ti bine in societatea unei femei exceptionale, tu". Orice femeie e intAi femeie §i apoi exceptiona15, imi spuneam. i apoi e atAt de simplu. Fihnul de fvfA oferea ocazia unui schimb de pAreri. Nu era greu ce-i drept. Dar, cAnd sa.i spun ceva, un alt gfind ma opri: daca e cu cineva, cu un altul ascuns intr'o bancA mai in urmA? La§, temator. Incepe totu§i! Imprejur oamenii stAteau vfirkti in noapte ca scafandrii, §i imaginile frAnte depe ecran legau ochii tuturora. In nari, insistent imi stAtea parfumul acela sec, prAfos, de floare exoticA avAnd forma unui sex deschis, floare moartà de sete. Parfum de heliotrope, de buze secetoase cAutand umezeala. 23
www.dacoromanica.ro
Piciorul 1-am dus incet §i 1-am apropiat de
piciorul femeii. Nu se mira. Rigida, privea continuu pe ecran. Presai piciorul de caldura pulpei privind indiferent la film. Nu raspunse §i de aceea mi-am retras piciorul. iNici acum nici-o mi§care. Ce idiot sunt, imi spuneam. Daca n'ar fi acceptat §i-ar fi retras piciorul! Parfumul imi infiltra o slabiciune care ma oprea de-a reincepe jocul cu piciorul. Trebuia totu§i. Imperativul aeesta pe care-1 seriu pe toate cartile, pe toate hartiile, nu ailing nciodata si-1 ainiilez. Nu-mi sta in miniL pe buze san in maini.. E din afari, cules de eine §t-ie unde. o reminiseenhi de lectura. In mine sta puternici numai neputinta. 311 uitam iar la ea. Aceea§ alta femeie in megrim. Femeia care ma Linnare§te de ani de
zde femeia dupi care alerg de ani, femeia tare atteapta de ani de zile ordinul men, pe care nu pot 14-1 clan, nu pot, nu pot! Clad m'am plecat spre ea sa-i §optesc ceva, Inanina s-a aprins ca prin farmec (se intampla ga 26tfel de coincidente!), peste filmul pe care
nn-1 izuem. Intorcandu-se, femeia a ficut rim= tarmni birbat a7ezat mai in urmi. Un om de NI-en 50 de ani chel, neinsemnat §i func-
ttonar in trizaturi. imbracat corect, purtand ow-4 Ian ramali in aur. I-a raspuns chernand-o lanai eL uncle se facuse un loc liber. Ea **a rdirat i a dus eu parfumul. 24
www.dacoromanica.ro
M'a durut plecarea ei de langa mine. i am avut la§itatea sa ma aprob ca nu i-am vorbit, pentru ea am vazut ea era cu altul. 0 femeie
atat de frumoasi, alaturi de acea puhava aparitie de biurocrat. .Ce pacat! Azi Inca ma mai urmare§te amintirea ei. Nu i-a§ mai recunonte figura, dar heliotropele imi intorc adesea capul pe strada, dupa o femeie parfumata cu ele §i care dispare in multime §i care nu e ea! *
*
*
De ce nu indraznesc ? Oare din teama de-a
nu fi refuzat ? Oh ! n'ar fi nimic un refuz, doua, trei. Dar sunt sigur ca m'ar respinge toate §i totdeauna. Fiecare m'ar lasa in drum
dezorientat, cu o radacina smulsi din suflet, cu o groapa mai adanca in inima. Siguranta asta nu e de la creer. Cand judec mai bine fad cà totu§i unele nu m'ar respinge. De sigur poate ar trebui sä insist mai mult cleat altii. Sa le vorbesc. Sä le prind bratul, sa le §optesc in ureche cuvinte de o tandreta brusca §i comandata. Poate a§i fi in stare sa fac §1 asta.. De§i mi-ar fi peste puteri. Ceeace a§i fi in stare, ar fi sä cer §i sa a§tept. E idiot sä nu fac nimic. .Insi in came simt condamnarea oricarui avant, a ori cirui entuziasm.. Creerul imi spune ca femeile m'ar
accepta, dar oglinda spune ca nu. In fiecare trasatura e ascunsä pecetea unei sigurante: ma 25
www.dacoromanica.ro
va refuza. Numai cand va ridica ochii la mine.
Am incercat Math sa captez privirea unei fete. Instalata la o masa' dimpotriva, vorbea cu o prietena careia nu-i vedeam decal ceafa spumoasà. Se uita mereu la mine. Am Iintit privirea in ochii ei, incercand sa-i fascinez cu toata chemarea, cu tot zbuciumul pe care-I sinniam. Credeam ca-i pot transrnite tot fluidul din mine, ca ii voi magnetiza sexul. Sunt barbali cari violeazä o femeie cu ochii. Fata pe care o priveam s'a uitat cateva secunde in ochii mei, apoi a izbucnit intr'un hohot de ras. M'am recules §1 mi-am dat socoteala ca sunt ridicol. Nu pot fi seducator. Cel mult a§ putea s'o inspaimant compunandu-mi una din numeroasele strambaturi de idol negru. Poate ca fara sa §tiu, and o priveam voiu fi schimonosit trásaturile fetii. *
*
*
Intre luminile in§irate
ale caselor, intre ochiuri electrice albe, aceea§ strada taie intunericul cu o linie dreapta, farä abateri.. Sus cerul se ascunde in funingini §i doar pe alocuri, printr'o jupuitura, o luminit,a listueste. E drumul pe care-1 bat de cativa ani venind de la serviciu.
Am iegit din librarie pe urma femeii. Capul, o clipä rasucit spre mine, mi-a aratat un suras suav, pe care-1 a§teptam de multà vreme.
Insfargit! De data aceasta o voiu opri. 5i ma 26
www.dacoromanica.ro
arunc pe urmele ei, adulmeefind un parfum de floare de tabac, pe undele caruia plutegc culori aramii §i. peisagii de azur oceanic. Mantoul umple forma umerilor §i o infunda intr'un bogat astrakan, coborand apoi pe conturul torsului, pur ca o linie de amfora greceasca. La coapse mantoul se opre§te §i dupà ce le-a largit cu discrelie cade ea un fus,
strans in jurul pulpelor. Picioarele de antilopà care-I poarta grabesc. Mi-a suras §i pentru asta ma simt obligat.
Iar ma apropii, sunt in spatele ei §i.. se intoarce, sta. A§a dar a observat ca m'am luat dupa ea : Ce dore§ti domnule ?! Ma prive§te uimita §i distanta. Inalta, Noi-
nia; figura ascunsa in earlionlii astrakanului, umbrita de palaria mica, prelungitil pe ochiul drept ea un cioc de corabie antica umbland in jocul apei. Ma balbai, duc mana la palarie §i o salut inclinandu-mä u§or: i Doaninä... *i a§tept. Ma masoara o chi* pufne§te dis-
prquitor, se intoarce §i ma lasa cu respiratia grea de efort, uluit de eleganla sigura §i neatinsa cu care-§i inalla frumuselea.
Cat de inept am fost and mi-am inchipuit ci mi-a suras mie ! Cine §tie earei imagini vazute prin mine ca printr'o sticla, carei aparitii
din amintire, carui barbat lasat acum cateva 27
www.dacoromanica.ro
ceasuri in odaia lui, i se adresa lumina ochilor ei negri. *
*
*
In camera mea, ma duc la oglinda §1 imi desfa§or calita.tile grote§ti. Seria de idoli negri exprima toate ideile §1 sentimentele sinistre. lila groaza. Iati rasul hidos. lath idio/enia. Iata ameninlarea teribila. Iata uimirea. In formele lor boite, ca trase de ni§te sfori
ascunse, mktile se perinda una dupa alta in apa oglinzii. A§a. Acum uite §1 originalul: nas carn §1 mic de maimuta, ochi crapali sub frunte ca ai unui chinez, buze de malaez. Cine dracu sa stea §i sa asculte declaratiile unui asemenea ipohimen? Barbatul trebuie sa fie ceva mai frumos decal dracu. Eu n'am norocul asta. N'am o uraIenie totalä, virila. Nici o frumusge barbateasca. Sunt ca gustul prost al corcoduplor sau ca banalitatea sgomotoasa a
dovleacului. Muceda §1 paha' aratare care spurca limpezimea oglinzii: Scuipa-ma!
* * Parca a§ fi singur pe lumea aceasta. Nu mai ma preocupa nimeni din jur §i nimic, afara *
de iubirea de neatins. Singur cu nevoia de dragoste. Cu fuga dupil necunoscute.
Am un prieten care opre§te noaptea necunoscutele O. le &Anita, le strange de mijloc §i le duce acasa la el, ca pe trofee, pentru a le 28
www.dacoromanica.ro
ALT
da drumul a doua zi, pocaite, cu dispret. Pe nici una n'o reia. Si nici una nu e vre-o femeie u§oara. Alta il a§teapta in acea seal* fara sä-1 §tie, dar presimtindu-1. Cu aceea§ sigurantä o recolteaza, cu aceea§ brutalitate o conduce in 14111 bratului spre posesiune. Nici
una nu se sbate, nici una nu tipa, terorizate toate de evidenta viriiitàii atotputernice §i inevitabile. Se due dupa el subjugate.
Eu nu vreau atatea, ci numai una. Una pe care o fugarese zadarnic in toate §i mi-ar fi indiferent care. Numai si vina odata dupà mine. Nu am nevoie de carnea ei, ci de sufletul ei. Came gasesc eu. SA se aplece asupra-mi §i sa-rni §opteasca asigurari de iubire. Caut o tandretà, nu o iubire. Mi-e frica de suferinta
de complicatii. Vreau o iubire calma, fara sbuciumari. *
Ingropat intr'o banca in fundul unei sali, ca intr'o gradina, privesc boschetele de fete incringate de brat, din cari rasar stufoase capete
trandafirii cu blond, trandafirii cu negru, trandafiriu §i castaniu. Obraji aramiti spre pometi, dupà o modi noug. Frumos e fardul femenin, cand e iscusit grijuliu dintr'o perspectiva de ceramica. Fiecare corp dintre acestea e un bocal bine Impodobit care §i-a pierdut marca de origina (poate §i continutul!). 29
www.dacoromanica.ro
Revin dupa ani dela terminarea facultätii, in acelea§i sill aburite §1 umede ca spalltoriile, inàbu§itoare de respiratie colectivA, dar
plastice, pitore§ti de o decoratie feminini abundentA. Intl li am striib5tut scArile inearcate cu ecouri 30
www.dacoromanica.ro
odorante: atmosfera de sudoare femeiasca §i tutun, stropita cu vagi sau puternice urme de viorele, de trandafiri, de liliac sau de parfumuri sintetice. Amestecate, mirosurile acestea creeaza o simfonie olfactica estompata §i fina, cuprinzand odoratul cu o mangaere. Prin aerul astfel imbalsamat trece des §i repede eke o fata sau un grup galágios, lasand in urma un curent de arome tari, patrunzatoare. Imbibat o clipli, aerul suge noua odoare venita, o asimileaza in dulceat,a vaga dela inceput §1 cutele lui se inchid asupra unei lini§ti senzoriale diafane. Toate salile, toate scarile sunt impregnate de acest miros caldrit, femeesc, in care fiecare fatä i-a lasat o parcela din respiralia carnii, din boarea parului, din pucka sau parfumul preferate. Pe aceste sali am stat trei ani, pe ele mi-am tar& o lene incurabila, o lene perpetua liana
azi §i risipita abia in preajma examenelor, panic §i catastrofal, cand ma napusteam asupra carlilor cu toata pasiunea tirnpului pierdut. Facultatea nu-mi aminte§te de profesori, nici de cursuri. Ci sali pline de aer inmiresmat §i ciorchinii de fete in jurul carora am evoluat ca un bondar... grotesc. Am evoluat, dar nu m'am fixat. Mai evoluez §i azi §i zadarnic Urc §i azi acelea§i sari obstinat, cu impresia ca acum voiu pune maim pe umarul unei fete, ca-i voi spune cuvantul 31
www.dacoromanica.ro
magic §i o voiu lega pentru mult timp de mine.
Dar de ani, zi cu zi, hotararea queaza in pragul implinirii §1 iar plec dela facultate cu golul in mine §1 alAturi, cu certitudinea unei singuratali, care nu se va umple niciodata...
Nici una nu se opre§te, nici una nu ma chiama... Cobor treptele amfiteatrului incet, sfies. In urechi imi arra rasete zglobii arrnonizate simfonic ca §i grupele de culori. i ma due, vechi student singuratic. Nu mai am ce cauta aici E ultima mea peregrinare prin locuri a caror viala reamintita imi paralizeaza §i ultima urma de energie ramasa in vine. Ce fericit a§i fi sä ma oblige o femeie sä o iiubsc!, Si sa-mi impuna iubirea ei!... *
*
*
Stan §1 azi desnadajduit in fap oglinzii. Sant abandonat ca un lemn putred. Degetul duce in sus o §uvitä de par rebel, care cade iar r-firata, molatec, unsuroasa. Sant urat §1 parca sunt copil. La o varsta eand am intrecut adolescenta de mult §i cand inaintez geu In maturitate, fata nu arata mai mult decat 20 de ani. Par un colegian hlizit. San o fata urata. Copilaria asta prelungita in fizic pare femeiasca. Parul creste rar si in hmgimi aproximative. Acum e destul de negru Fi de bozat pentru a-mi acoperi bine oLrajiL Il las adeseori neras, pentru a da im-
pr-ia ci sunt bArbat. Imi tree mana prin el 3 7.
www.dacoromanica.ro
§i ma infior de placere. Free dosul palmei de parul marunt, ca peria §i zgarietura imi face bine.. Dar cand cre§te mai mult pierde asprimea se moaie ca §i parul depe cre§tet. Cand
barba a crescut destul se supara cineva in jurul meu §i trebue sà ma rad. Ras apar ca §i cand a§ fi span. Obrajii netezi ca'n palma sunt catifelati sub pipait. Lipsa parului §1 albeao pudrei imi provoaca amemli: sunt ca un androgin. Asemanarea cu acesta, identica, este prinsa §i pe o fotografie facuta cu obrajii ra§i. Buzele tuguiate, cea de sus subtire, cea de jos groasa, par a sufla intr'un nai o melodie de captare a bunelor atentii pastore§ti. Ochii zambind intr'o parte, au o §iretenie impudica. Pärul abia se tine pe cap: te a§tepti sa cada tot, deodata. Fao depilati, de fatalau. Fotografia o pastrez ca &A am pe ce ma dis1
prqui.
* * Aceasta frumoasa toamna nu se mai dlr., *
§e§te.
Pe fereastra deschisa intra aer de primavara i cerul stràlucwe ca un safir prea pur,
cu pete in taetura, albe §1 cu un falfait de pasare mecanica. Plecat peste pervaz urmaresc
atent plimbarea lentä a unei femei pe trotuarul celalalt. Imbracata intr'o u§oara rochie, formele i se implanta in viata cu o incordare 3 Anf Igen 33
www.dacoromanica.ro
ce te sperie: sa se spargi rochia ar tagni doi sani ca doua globuri mari cu lapte. Se plimbi ping vine cineva. Si eu agtept. Pe ea o agtept, dar ea agteapta
pe altcineva.
Femeile au un simt enervant : cind sunt privite fara a te vedea, afla totug.. Cfind o femeie se intoarce pe strada pe nea§teptate spre a se uita in urma ei, trebue sa o fi privit eineva, sa o fi urmarit. Nervii tactili ai femeii trebue sa aiba §i proprietati vizuale. Sau nervii tactili ai girei spinarii vad, sau razele privirii barbiltegti int,eapa. Sunt ochi cari rascolesc, caH despoaie gi se infig in came cu darzenie materiala. Iar femeile simt privirile din spate. Ochii mei nu violeaza femeile, ci le mangale. Nici-o femeie nu se intoarce, insa §tiu ca mi simte in urma ei privind-o. Femeia care se plimba peste drum nu se uita sus la mine, dar mi-a slmit privirea, Vad din mi§carile ei graIioase, ca se lasa adorata in linigte. Cfind vine barbatul ea pleaca, agatata de brat,u1 lui, cu ugurarea de-a fi scapat de o povara. N'am violentat-o §i asta a nedumerit-o. 0 femeie vrea sa fie zguduitä, bruscata, pentru a nu avea remugcarea caderii, a pacatului. Mangaierile moi Ii dau ragaz sa reflecteze a-
supra ei, asupra barbatului gi asupra adaneimii caderii. In mangaiere vede ceva nepermis, findca-i acceptat. Violentarea e o con34
www.dacoromanica.ro
vingere §i cere supunere, nelasand timp de reflexiune. Nu pot violenta. Nu pot viola. Ochii mei nu cer (leek favoarea unei mangfieri.
*
3
*
Cine m'ar vedea cum urmaresc necunoscutele 0 ma lupt cu neputinta mea, ar putea 85 ma intrebe, mirat, de ce nu incere sa cuceresc dragostea femeilor pe can le cunosc. N'am avut oare nici-o ocazie in via/a? Nu cunosc nici-o femeie §i nici-o fata cari sa se preteze la chemarea mea erotica? De ce sa te sbuciumi alergand dupà necunoscute (mai irezolvabile deck cele algebrice) §1 sa nu iei cu mina ceeace ai alaturi, zilnic, in societate, in birou, acasa in familie. Capitolul inbirilor cunoscute e cel mai dureros.
*
3
*
Ata nu era frumoasa §i nici n'a§ §ti sa spun
pentru ce. Cfind am vazut-o pentru prima oara m'a respins chiar. Un moment. Pentru ea apoi sa-mi inspire o compatimire inexplicabili De ce sinniam un gest de protec/ie §i milk' cand o vedeam ? Niciodati Ata nu mi-a aparut slabi, miruntä sau deceptionatä. Totdeauna autoritara §i ironica ; uneori grava §i cu o apa-
renti mandrie care ma facuse in primul loc &à ma lin indepartat de ea. Totu§i in clipele 35
www.dacoromanica.ro
urznAtoare parch' simteam ci are nevoie de apArare. Binuiam in ochii mari, pulin iei din
orbite, o tragedie ascunsA, o infrfingere recentà greu suportatä de un orgoliu cum numai femeile §tiu sà aibA. Avea un pAr brun cu reflexe de ro§u inchis, cAzand in ocAri sculptate parcA intr'un lemn de mahon, dintr'o cArare liniarA gi acoperind urechia stfingA, mArginind o frunte bombatA,
inteligentA. Ochii trAdând un defect de constructie depAgeau putin linia pleoapelor. Ochii ace§tia §tiau sA asculte §i sä judece. Ei inA atrAgeau gi in ei ma vedeam oglindit perfect §i apreciat ca de o pelicula fotografica. Nasul neregulat se oprea repede deasupra buzelor sulniri, in al cAror colI stAtea totdeauna sit aparA o cuti de seriozitate. Mi-a plAcut gi pielia albä, acoperind o carnalie pietroasA gi statura mAruntA de papu§i care ma fAcea sa o asemui cu un bibelou. Nu o inchipuiam deck ca pe o statue de portelan, ainezeasca, fin taiatA, pusA in fata mea pe birou §i oprindu-mi gesturile cu o invariabila, fixA privire de initelegere inchizitoria15. De cite oH o intfilneam mA supunea unui interogatoriu detailat gi preten/ios: unde-ai fost ieri ? dar alaltAeri? Ce ai ficut asearA ? ce ai mai citit? Pe eine ai intAlnit ?". Iar dupa aceasta venea partea sentimentala. Imi ghicise slAbiciunea.. 36
www.dacoromanica.ro
0 iubeara ca un prost. Adevarata prostie de caine servil §1 in momentul primirii unei Mtg. Fugeam la toate cursurile unde §-tiara ca pot s'o intalnesc (numai la cursurile mele nu), la biblioteci, pe sali, o a§teptam ceasuri, iar and venea nu-i spuneam nimic sau nimic din ceeace o interesa.
Stateam mohoeat §i amenintator ca un amant cu drepturi lezate §i-i inspectam gesturile §i vorbele. Ori straluceau inteo revarsare de glume §i salve de gratiozità/i, in care sub voal aparea complimentul §i admiratia pentru ea.Alte ori, trist dar senin, o conduceam spre cask' pe un drum lung, in disculii livre§ti, printre lecturi proaspete sau printre idei eterne, schimbam priviri asupra lumii, opinii asupra vieIii, teorii, Cautam sa ma iubeasca. Pe atunci hug credeam intr'o iubire absurdi, idealä, in care femeia idol suav §i indepärtat se lasa adorata o iubire desinteresata in care trebuie sa te consumi fari a rasa pe femeie säii vada turmentul §i sa te sacrifici in fala ta insuti pentru propria admiratie. Egoism mascfind o neputinca organica de exteriorizare a aspiratiilor. Narcisism eau inteles, transpus dinteun domeniu intelectual in domeniul carnal al iubirii. nu Oricat afectam ca incerc sa ascund, iubirea aparea naiva §i eincercam de loc videnta sub graba pe care o puneam in a o 37
www.dacoromanica.ro
servi, sub teorii, sub gratiozitati §i mai ales sub semnele de suparare pe cari i le dideam
fari niciun motiv. Cautam si o supar, si o jignesc, fira a avea vre-o nevoie, vre-o cauzii vre-un scop. Si and o vedeam suferind, fiind ca avea o susceptibiitate imensi, ma simteam satisfacut, nu fiindca suferea, ci pentruei am reu§it El o preocup, si ma impun atentiei ei
prin ceva. Cred cii nu altfel se intampla cu femeile cari cauta oearta din nimic barbatu-' lui, sau cari izbucnese in plans pentru ca apoi si fie intrebate, inconjurate cu grijnice atentii, adulate.. Nu rareori vroiam sa piing §i sä ma arunc pe un divan in fata ei, sä o simt apropiindu-se, trecanduli mina mica, moale, prin paru-mi §1 ciutand &a ma lini§teasca. Daci n'am facut-o e pentruca, de§i tam voluptatea plansului, lacrimile nu-mi vin u§or. Stia deci ci o iubesc §i ma tachina nesfar§it. Gasea nenumarate mijloace de a ma aduce, pe cai laturalnice, in fata inbirii mele §i se amuza vázand ea' nu vreau sa-i marturisese nimic. Stia teoriile mele despre iubire §i sigur ci femeiasca voluptate de a induce in pacat, o impingea si ma oblige de a mi le &aka prin-
tr'o marturisire cel putin, daca nu printr'o declaratie in regull. Cu mine se juca a§a cum s'ar fi jucat cu un papu§oi de pada §i ma lasam in voia jocului, satisfacut, cu o voluptate sterila, ciudat disolvanta, anihilanta.. Ma simteam risipit cu total §i era bine astfel. 38
www.dacoromanica.ro
Ia spune, pe cine iubegti, Di?
Intrebarea asta la 'care ajungea invariabil, dupa un lung gir de viclenii ce culoare are parul fetei pe care o iubegti, ce ochi are, cat o intärea in fata e de Malta, cum ride" tacerii mele cu un hotarfit: Hai! spune! Inutil. Ti-am spus ca. nirneni nu gtie gi Ca nimeni nu poate sa gtie. Minteam. .tia cel mai bun prieten al meu, pe care insa il socoteam neutru, neltunese. .i sfargitul era: Ai sa mi-o arati oda* la facultate, da? Odati, poate... Ma uitam in ochii ei gi agteptarn altceva. Agteptam sa-mi spuna ca gtie, sa-gi catifeleze glasul (aga cum devin sentimentale femeile) gi sa se lipeasca de mine. Atunci agi fi strans-o la piept in ciuda teoriilor gi i-ag fi spus tot. I-agi fi putut spune ca o iubese? E problematic. Dar ea nu ma iubea. Ii inspiram o admira-
tie intelectuali, nu o atractie fizica. Poate ii gi repugnam, cu figura mea de hermafrodit adolescent ale carui coguri inca nu disparu-
seri bine in acel timp
cu o slibiciune de
vampir flamand gi cu suras spilacit. Ii scriam adesea poeme lirice in proza, cu
taleul prea transparent pentru ca sa mai lie nevoe de o explicatie. Ea insa, vizibil rnagulita de obieetul admiratiei pe eare-I constituia 39
www.dacoromanica.ro
pentru mine, nu renunta la jocul prin care spera sa-mi scoata pina la urma märturisirea directa. Nu o multumea aluzia care singura ajungea sa-mi contrazica teoriile asupra iubirii; ea vroia declaratia la persoana a doua. Dela o vreme poemele mele s'au transformat in scrisori inflIcarate. Pentru asta a trebuit sa treaca un an §i mai bine. Ii marturiseam acum prin scris iubirea, in termeni clasici. Gaud o vedeam, taceam tandru sau absent sau discutam volubil despre altceva. Ea era iritata §i-mi facea repro§uri. Incepea sa ma iubeasca, sau numai orgoliul Ii cerea o verificare
totala? Era nemultumita de atitudinea mea, de viata pe care o duceam in lipsa ei, de a§a zisa calculare pe care o vedea in organizarea vietii mele. Oh! De-ar fi fost calculata viata mea, acum poate a§i fi un om politic sau un om casatorit cu bani, influent §i glorios, dar vid §1 inutil pentru viata §1 pentnu mine. Ceea-
ce ea numea calcul erau doar ezitarile mele. Ii scriam ca o iubesc, dar eram decis sà nu i-o spun in falã. Eram sigur ea' nu ma poate iubi §i eu de iubire aveam nevoe. Dar ca sä ascund imi spunearn: sunt sarac, nu-i pot asigura o viaci fericita, adica luxoasi §i mondella ; trebuie deci sa renunt la ea.. La§italii de
a nu ma da, Ii cautam pretexte. Nu o cgutam pentru a o iubi ci pentru a ma iubi ea. Dar a§teptam sã mi-o spuna. i o fe40
www.dacoromanica.ro
meie nu poate spune niciodati, nici incepe iubirea. i nici eu nu puteam spune, nici incepe. Ca inainte teoriile idealiste ,acum distanta materiala dintre noi era un pretext bine venit spre a intarzia o intalnire explicativi intre noi, care insa era de neinlkurat. *
*
*
Tot ce-am ajuns si provoc in Ata, a fost o enervare. 0 irita prezenta mea cer§etoare. Imi citea in ochi cererea de iubire ca o petilie timbrata cuminte §i a§teptand sa-i villa randul la ghi§eu. 0 irita nehotararea mea. Ar fi vrut s'o brutalizez, s'o silesc sa ma iubeasca. Femeile trebue obligate sa ne iubeasca. Desigur ca asta §1 a§tepta §1 vedeam deseori in ea
incordarea acestei a§teptari amestecata cu nelini§te §i curiozitate, care se rezolva in nernul-
punire, intr'un oftat greu in fala opacitalii pe care mi-o banuia. Nu eram opac. Dar nu concepeam cum e permis sa-li impui vointa ta §i asta pentru a o lega pe femeie de un viitor in care poate ca nu o puteam face fericita. Exagerata grija de viitor, preocuparea practica a omului hartuit de neajunsuri financiare marunte, cum le detest! Nu-i voiu putea oferi rochii, bijuterii, vizite in societali inalte, serate §i voiajuri, plimbari ma§ina proprie §i spectacole de gala. Poate ca
nici nu se &idea la acestea. Mai sigur e ca 41
www.dacoromanica.ro
se &idea uneori. Eu le vedeam numai pe acestea. Altfel nu intelegem cà se poate face fericirea unei femei §1 aveam dreptate.. 0 femeie e fericitä numai dac'64 dai conditiile materiale ale fericirii si numai atunci te iube§te: 42
www.dacoromanica.ro
fericirea sufleteasca depinde de cea baneasca. De fapt, chiar dacil n'ar fi acesta adeviirul eu cautam benevol obstacole pe care mi le impuneam pentru a nu precipita actiunea. * * * Intr'o seara. In camera caldii vorbeam, fala in fala la masa §imi facea Inca odata repro§uri pentru presupusa mea viala calculata cu program. Fusesem intr'o escursie de o lunä §i in-
tors, neglijasem de a trece sa o fad, timp de doui saptamani. Recunosc, nu existil scuza. Evident spunea ea: am inceput prin a vizita pe cine agreiam mai mult §i am lasat la urma pe aceia caH ma interesau mai putin. Tu iti aranjezi viao prea bine §1 nu la§i sa scape niciun amanunt. Desigur ca e comod sa §tii ce faci,
and ai sa te duci la croitor, and la bibliotea sau la un prieten.. i nu-ti permiti nici-o abatere dela programul impus. In treacat iti vei fi zis, am sa intru §1 pe la Ata. Nu-/i spun asta ca ail crezi cumva cli te a§teptam prea mult. Dar credeam ca reprezint ceva mai mult pentru tine dupii toate cele ce mi-ai scris". Mil oboseau aceste argumente pe caH le meritarn. dar caH suslineau o ideie gre§itä. Adeviirul
era ci trebuia intrerupta odata aceasta prie. tenie falsa §i de aceea prelungisem atAta revederea. In orice caz a§teptarea imi procura o voluptate pe care o menajam din egoism
pentru a face revederea mai plicutä in cazul 43
www.dacoromanica.ro
and n'a§i fi ajuns la deciziunea ruperii. *i n'am ajuns acolo. Am venit iar sa continuu aceea§ situalie echivoca. M'am sculat §i m'am apropiat de ea.
Ma dar nu crezi in adevarul sentimentelor mele. Stateam in spatele ei pentru a nu-i vedea ochii, convingatori, can subliniau adanc fiecare frazi ce spunea. M putea crede. Adeseaori mi-ai dovedit ca nu ocup totu§ un loc prea mare in viala ta. Preferai adesea sa te duci la un prieten sau la o ruda, de§i ai fi putut face asta altà data, pentru ca sä poli rarnane cu mine mai multi .
vreme. Obiec Oa era atfit de copilároasi ! *flan' insa
ca daci m'a§ fi uitat in ochii ei, chiar de nu i-a§i fi dat dreptate, a§ fi capatat o indoiala asupra mea insumi.
Ce copil e§ti ! Dar tu nu vedeai cà nu cautam sa ascund nimic §i ca ma desparteam de tine cu regret... Nu §tiu de era regret, dar nu preferai si ramai cu mine. Curn cantare§ti toate nimicurile ! 9 luta. nire neamilnata, o desparlire grabita... Nimicuri, desigur, pentru tine. Mie insa mi-au spus mai mult cleat scrisorile tale. Era ca o condamnare. Imi arunca o sfidare §i trebuia sa o ridic, 8A o inlatur, sä ma /Tar. Cum, cum ? 44
www.dacoromanica.ro
Ei bine, ce vroiai sä fac ? Si renunti la orice obligatie. E drept, sunt la§. N'am curajul de a renunta
la mai multe obligatii pentru una singura. Mei a§i fi renuntat mereu, m'a§i fi sup Arat cu toatä lumea, cu familia, cu prietenii, §i a§ fi multurnit-o numai pe ea. Era egoista'. Dar crezi ca n'am renuntat de multe ori... Nu §tiu... Egoismul ei nu tinea seami de cit de renunWile pe cari nu le consimtisem §i nu vroia si
presupuni alte renuntári cari inteadevir ma costasera. Rispunsul ei, dat cu glas indoelnic, arita sigurama ci nu... Era condamnarea defirdtivi in glasul ei. Mi-am simtit inima intepati
de unghii de ghiara. Vedem ci e momentul hotiritor. Si pentru prima oarà i-am spus §i vocea a avut un accent fals : Dar te iubesc Ata. Nu e destul... Se sculà §i se duse la oglinda. I§i muie mainile albe in puful pirului brun §i rimase cu coatele proptite pe masi, in picioare, privindu-se in ochi. Ma apropiai de ea §i-i luai mina pe care mi-o rasa firä rezistenti. Ticeam §i fiecare clipà care ducea ticerea, pica peste noi cu greutate mai mare. Ma incovoiam sub acea ticere, de a§teptare, de durere, de acuzare §i framintam mina Atei care continua si se uite in oglinda. Nu puteam 45
www.dacoromanica.ro
scoate nici-un cuvilnt ; ma simteam m5rginit si golit de orice sentiment. Am ficut mult piing am indrAznit sä farfim cilteva cuvinte ca o scam5 :
Ag vrea sä-ti dovedesc... Sil vezi ca te iubesc. Spune-mi ce sà" fac ? Nu pot sä-ti spun. Tot nu ma privea. Cere-mi ceva, ordona-mi ceva §i voiu face. Dovezile se dau, nu se cer. Fac totul, totul... Ata tiku, intelegand cat de inutil e sil insiste. Se intoarse gi ma fixA in ochi. Ochii ei milogi, in ochii mei jalnici. Putui abia sa ingfin : Totul s'a sfar§it. De ce ? Nu pot &A-0 spun.
Simteam paloarea ca o mascii strfingandu-mi
fiilcile §i-mi frecai dintii intr'o scrknire dureroasrt. Ii apucai m5na §i o dusei la buze. I-o srutam prelung, neterminfind, vrfind sá fac ceva §i fárá sä pot pleca. Dar spuneam : Plec... Nu.
E bine sä nu ne revedem. Vorbeam cu greu, scrknind. Mai agteapta. Di. E zadarnic. S'a terminat totul. De ce ? Nu s'a terminat. Mai agteapti. 46
www.dacoromanica.ro
Ma compatimea §i-mi presa Juana cu care-i Vneam mina. Stateam in fa/a ei ca un cer§etor, a§teptand o hotarare, o cerere. Dar dovezile le
dai, nu i se cer ! Am scra§nit din dinti prea tare. Ata spuse bland : Nu face a§a ! Ai saii strici din/H. Ridicola preocupare in acel moment cand nu ma interesa soarta danturii. Ii sarutai mina alba, a carei moliciune credeam ca am s'o simt totdeauna pe buze ca o pecete. A§a dar ai sa mai vii, Di ? Nu. S'a sfar§it.
Ma departam, dureros, plecat sub povara unei neputin/e totale de a reacliona. Dovezile se clan, nu se cer.
*** In seara aceea ar fi trebuit sä vorbesc, sa o conving, sa faptuesc. Trebuia sä o supun prin senzualitatea pe care i-am banuit-o totdeauna deschisa larg spre barbat. Dar mai mult cleat
ori and o inerie mi-a paralizat orice putere de explicare sau de acliune. Am plecat ca un caraghios fara sa-i spun dece totul s'a sfar§it" §1 de ce e mai bine si nu ne revedem", iar acum and faptul se intamplase sufeream enorm, de§i inainte de a ma fi dus la ea eram hotarit sa termin aceasta prietenie. Eram acurn li inghelat la gandul situatiei jenante §i ridi47
www.dacoromanica.ro
cule in care aparusem, in situatia de sacrificat. Daca mi-ar fi dat atunci Ata iubirea ei, ag fi fericit azi. Dar ea vroia sa-i dau numai eu. Sä ma dau tot. Ca polii de acelag fel in electri-
citate, noi ne-am respins fiindcä destinul ne pusese acelag semn, cand ne harazise sa cerem amfindoi gi sa nu ne putem da, &à agteptam gi sa nu putem incepe. Plamaditi din acelag aluat nici unul nu puteam face primul pas. Am suferit destul gi despartirea aceea pe
care am vrut-o singur, dar cand a venit m'a zguduit, m'a aruncat intr'o abulie depling. Am
renunot la orice activitate gi afara de slujba unde zilnic ma duceam sa somnolez in fao unui vraf de hartii, pe nimic nu mai puneam atentia. Credeam ca ma va rechema. Nu m'a re-
chemat si nici eu nu m'am mai dus. Si m'am mirat cat de repede a trecut ! In cateva luni suferino era o dulce aducere aminte. Acum cand totul e gters ma pot intreba de ce am iubit-o. Era inteligenta. Ma inolegea gi imi discuta ideile cu luciditate, cu pondere, aga cum nu pot femeile, in general. Avea gi o seriozitate pe care n'o aveam eu gi pe care o cautam in ea. .Si ma chema. Ma chema pentru ci ma aprecia gi gaseam in ea un stimulent de activitate. Tot ce intreprindeam faceam cu
gandul la ea, ca gi and ea ar fi stiut gi s'ar fi minunat. Faceam totul ca s'o seduc, insa ea nu gtia nimic, deoarece acest tot se intampla in 48
www.dacoromanica.ro
lipsa ei. Numai poemele lirice cu cari o alimentam ii puteau da o ideie de ocupatia mea. lima' mai mult deck oricand, ma ocupam ca sa-i plac atunci icand nu era ea de fata. Toata viata mi-o petreceam ma ca §i cand dintr'un colt sau din odaia dealäturi Ata ar fi urmarit cu ochii sau cu urechia faptele mele. Azi mi se pare tot atat de natural ea n'o mai iubesc. Un singur gfied imi strange inima. Regretul a n'am §tiut sa folosesc momentul acela in care Ata m'ar fi putut iubi caci e un moment pentru iubire, pe care daca 1-ai pierdut, ai pierdut-o. Regretul de-a o fi läsat deceptionatii, and ea a§tepta sa o imbrati§ez §i sa o
fortez in ampul magnetic al iubirii mele, pe and eu a§teptam anihilat ssa ma orienteze ea, nicaeri neafrandu-se in noi magnetul salvator ci doar in intelegerea incapabila de actiune. Si mai era ceva. Livresca, Ata fusese diformath de 1iteratur5 §i ca in dramele unui mare
scriitor nordic ea chuta sacrificiul cu orice pret, ca singura dovada posibila a iubirii. Ea nu intelegea a sacrificiul e exceptional §i nu se face cleat atunci and vine vremea lui, aLund and ti se impune dinteo fatalitate exterioara, fiindch un sacrificiu nu alearga pe strazi sh fie imbracat ca o haina de comanda. Sau daca intelegea prin sacrificiu ceva mult mai putin, o simpla dovada, atunci i§i facea o ideie gre§ita despre el. 4 Amblgen
49
www.dacoromanica.ro
A§teptare, §1 azi stau in subordinile tale §i nu cutez sa te infrang, sa tree peste tine, spre marea faptä.
***
Ce multe femei frurnoase ! Si eu sunt un barbat sarac §1 unfit. Daca a§i avea chelie §i bani, a§ putea sa o acopiir en prestigiul acestora. Necunoscutele cu obrajii de piersicil sau de migdala, cu pielea aramie sau laptoasa, mi-ar sta la dispozitie §i rn'ar urma la o flutui are de bancnota. Putine sunt can sà dispretuiasca banul. Cu el ajunge *Heine Don Juan. Necunoscutele pe cari le urmaresc, pe cari le iubesc §i pe cari vreau sa le posed, curg in valuri peste ora§, peste strazi, peste trotuare, ca fulgii multicolori ai unei specii de zapada calda. Apropierea fiecareia dogoreste §i sub toate rochiile banue§ti rotunzimea carnurilor §i m'a§ rasa acoperit de ele, de cat mai multe, de mormane, sa ma patrund de forma lor, de culoarea lor, de parfumurile amestecate de came §i de flori...
Pe o stradelä inclinatii ora§ul coboara in cartierul caselor denumite pHn eufemisme. Aici pensionare in nume cu patru litere ofera serviciu platit celor cari nu au foga de-a izbandi asupra femeilor cinstite. Mirosul de colonic eftina, ca intr'o frizerie, se intinde in salonul vast, captu§it cu scaune, pe marginea carora se tin fetele", in echilibru instabil, 50
www.dacoromanica.ro
mereu gata sa' curme provizoratul §ederii la un semn al clientului. In u§ii, rAzimând-o sau ua pe ea una blonda cu priviri insistente cari numari banii prin pardesiu, pufae din ligara. Cand am intrat, se produce o rumoare §i pensionarele schimba buca pe margi-
nea scaunului. Una singura se rästoarna cu ceaf a pe spatar, cu parul curgAnd in gol, sigura cii va fi aleasa. Tacerea care s'a stabilit un moment e tallith' de vocea unei negricioase cu forme de aparenta slabiciune : Uite-I §i pe Di ! Si din toate gurile se aude : Ai venit chinezule ? Mama draga, astäseara vii cu mine. Numai o noapte sä fii al meu. Sunt §i eu aici.
Si rad toate intr'un cor strabatut de chitaitul unei voci dupa o ciupitura gi de un ropot de palme räsunatoare pe pulpele bondoacei. Ma agez pe un scaun intr'un colt de unde sunt centrul tuturor privirilor gi bat din palme. Tacere se lasä. Aka seara alegeti voi. Tacerea fuge dupa nedumerire. Bondoaca: Adica cum ? Da. Astazi seara ma alegeti voi pe mine. Mai uimiti, bondoaca stä sà cacti din poziia ei.
Cum se poate? Suntem prea multe. 51
www.dacoromanica.ro
Un moment tac iar, apoi se uita una la alta §i and au inteles despre ce e vorba se ridica toate de pe Beaune §i alearga spre mine. Sunt
inlantuit in patru perechi de brate §1 patru corpuri cauta sä se lipeasca de mine, impinse dela spate de altele. Toate tipa, rad, se imbrancesc. Speriata patroana navale§te pe u§5. Ho, turbatelor. Puicilor mai taceti dracului odata, ce v'a gäsit ? Nu va ie bine ? Vreti sa-mi aduceti sticletele in ograda? Ho, la o parte. Toate au fugit pe scaunele lor §i §u§otesc bufnind §1 ghiontindu-se. Una singura, robusta, musculoasa, mi se tine pe genunchi §i
nu-mi deslantue gatul. Abia o tin pe oasele picioarelor. Patroana se tangue politicos: Iar imi faceti scandal domnule...! Nu-i nimic madam Karl. Iata a trecut. Ma pasc du§manii pe de laturi. Abia a§teapta sa ma denunte.. Si nebunele astea abia a§teapta sa tipe, sä rascoale mahalaua cu dosul in sus. Ei lasa, lasa, acum nu tine cat noap tea toatä.
Iese bombaind §1 eu dupi ea cu fata. *
*
*
De ce-ti spune Di? A§a m'a botezat na§ul. Nu-i mai bine Didi? Didi! E mai fru/nos. Didi-Diditel. 52
www.dacoromanica.ro
Barrr! Sunk' cam liganegte.. Mai bine spune-mi Anemona.
Nu ! Diditel e nume de floare. tiu: diditeii vineli. Dar ii \rand §i-i poarVA ligancile §i de aceea s'au liganit §i ei. Ce nostim, zAu! Nu ma gandeam la asta.
E proasta cu atata sinceritate, hick nu pot sa nu-i admir §i eu prostia spusa. Atunci tot Didi sa-ti spun ? Spune-mi cum vrei. Ezita. Ar vrea sa reia tema didi/elului §i a anemonei dar un siml neclarificat o opregte. I se vede pe fata predileclia pentru didilel §i ispita de a-mi spune astfel §i teama de a nu ma supara. La urma invinge bunul aims gi repeti, la inceput cu regret, apoi mai tare gi convinsa : Didi, Didi, Didi, Didi, Didi... Chicotegte obscen §i ma trage peste ea.. Ma las dus ca de o mare zgaltaita de furii gi-i raspund strangand-o pana /ipa nebunegte. In zid se aud bfitai de linigtire: este patroana care-gi teme dugmanii. Fata scoate limba in directia aceea gi se agata de mine cu disperare. _Si ritmul patului se incolacegte saltfirq prin odaie. Acum o privesc linigtit. Nu e frumoasa. 0 figura lunga, osoasa, contrastand cu un corp inalt, bine legat, cu mu§chi de atlet. 0 figura grosolana, taiata inteun os masculin. Daca ar avea barba gi mustali ar putea fi un barbat cu 53
www.dacoromanica.ro
trAsAturi feminine. Ciind se pleaci sfiti ridice chilo/ii, bicepgii de la miini se umfla ostentativ §i mu§chii pulpelor zvienesc pini in fese. E un_animal sanAtos cu chip de om. Ar putea si exercite meseria de luptAtoare de circ, mai bine poate dee& pe aceea de cocoti. 0 intreb: Ia spune: te-ai luptat vre-odatà ? Cu cine sä ma lupt ?
Lupti, trinti... Nu !
Surfide ca un cal §i inchide surlsul intr'o gravitate preocupati: cum sA se lupte! Se vede ca nu §i-a pus niciodatä la incercare forla care-i sta in mu§chi. Nici nu s'a gindit macar
ci ar avea o forta care sä poati fi speculata. Contractati fata ei ginde§te. Ii trec Inca odati mina pe corp, ridicind-o pe §olduri, pe tors, pini in behugul sinilor caH se infioari la atingere. Femeia sknte mingiierea mai subtil deck posesiunea care a ajuns pentru ea o rutini. Imi apasi mina pe sinul sting §i tremuri. Fata i s'a indurerat. Se lipe§te de mine gi firA nici-o legaturi : De ce ai cerut sA te aleagA fetele pe tine ?
Vezi, la asta nu m'am gindit.. Mirati ma ingina: Nu te-ai gindit! Atunci de ce ai spus ? A§a... Era greu sa aleg dintre atitea.
Aha !... Aprobi §i tot n'a imeles. Coborind scara, ii joaci marginea rczA a 54
www.dacoromanica.ro
combinezonului pe pulpele goale, ea unei dansatoare coborfind de pe s'arma". Jos ii apue bratul infigiind degetele whim in came. Geme fals. Am uitat sfi te intreb §i eu cum te cheami? Nina. La revedere Nina. La revedere seumpule. Sa rnai . ii pe la noi. 55
www.dacoromanica.ro
$i trec pragul razand in mine de numele ginga§ de spaniola aplicat pe corpul atletic al femeii. Nina ! 0 etichetä de sticluca cu parfum pusa pe o iapa omeneasca. Oamenii se silesc
sa se faca ridiculi §i pentru asta ii ajuta natura.. Am solutionat §1 aceastai parte. Satisfacut §i u§urat imi indrept pasul molatic, umblu foarte incet spre locuinta de fund de mahala. In fiecare femeie sta o cocota. De ce n'am vedea in fiecare cocota o femeie ? 0 femeie cu scopul bine stabilit, cu soarta pecetluita §i pitoresca. Dacà ar fi inteligente, daci ar avea calitatea observatorului lucid, cocotele ar putea scoate din meseria lor satisfactii nesfar§ite tot atatea cat §i motive de mahnire. $i poate incon§tient le au, dar nu le inteleg. Pared e nevoie sa" intelegi viata ! * * Ma despreocup de lucrarile de birou. Arunc ochii pe crucea ferestrei: o muscA strabate un peisagiu de coperi§uri pestrite peste cari pata cenu§ie a unei mate e ca umbra unui nor plimbandu-se dela un co§ la alt co§ earamiziu. Seninul cerului e mai albastru decal vara §1 in tarziul toamnei, mai frumoasa dealt niciodata, doi nori se incaleca in inaltimea ora§ului. Daca i-ar vedea de jos un agent al politiei de bune moravuri, le-ar face proces. *
56
www.dacoromanica.ro
Culcate pe o rfing, doug femei inchipuite din vata norilor. stau falg 'n facä §i-§i apropie mginile. Piciorul uneia s'a ridicat peste coapsa celeilalte §i mimeazg posesiunea masculului. Sunt femei amandoug, le vgd pgrul lung despletit, amestécându-li-se. Fgrä ru§ine, natura combing pe panoul cerului o imaging agravatà
de reveria privitorului. Femgia de dedesupt se mi§ca electrizatä apropiinduti coapsele de coapsa celeilalte. Bratele li se incolgcesc §i corpurile se freaca un moment, pgrul se implete§te §i totul se confundg intr'un ghem spumos. Din jocul inocent a doi noura§i albi, am scos obsesia iubirii safice (de ce am vgzut toc, mai asta in acea contopire de nori ?).
Jocul steril §i rotund al femeilor, frecarea pieilor neputincioase de a se pAtrunde, mi-a plgcut totdeauna. Imi inchipui cu gindul aprins sfortarea istovitoare a celor doug partenere cari nu pot ggsi un mijloc de leggtmil, si fie veriga de transmisiune a fluidului electric incuiat in ele §i zbätfindu-se si se scurgg. Intensitatea strfingerii §i tipätul cgrnei bgtutg de dorul de a se revgrsa, de a se scgpa de tensiunea strfinsii in sfori nevgzute, disperarea ne-
comunicäri totatle trebue sg ardg, sg inebuneascg.
Spasmul femeilor inlgntuite, spaima furtului asupra masculului, groaza de gestul interzis, asmut senza/ia §i-o due la exasperare. Numai 57
www.dacoromanica.ro
femeile intre ele §tiu sä se mu§te §i si urle de
nesiturare. Inteleg prea bine insatisfactia aceea voluptoasfi, redusi la plimbarea limbei pe corpuri, la cercetarea din degete a colturilor calde .i moi, la stringerea de pulpe ca fiare sudate. Femeile se posedi prin intensitate §i prin sensibilitate, prin pori §i prin buze.
Sunt birbati cari mirturisesc scfirbi la imaginarea actului lesbian. Stint altii can il privesc excitati ca birbati. Eu il simt in came, in singe, sunt pasionat de idealitatea lui puma. Sterilitatea aceea in care toati valoarea trece asupra tensiunii, asupra frecventei inalte, asupra arderii latente, neeliminate din came, reprezinti o desinteresare, o comuniune in suflet, in potential. Dupà fiecare posesiune safici femeile i§i regisesc virginitatea. Satisfactia e numai virtualà; in realitate pirtile nu se schimbi, nu se violeazá. E singura cale de sublimare a carnii. Spasmul lesbian, nesfir§it, poate fi prelungit nelimitat cu conditia si fie pur, neintinat de paliative scabroase. Cind imaginez actul safic, sufir de a nu fi femeie. Si nu concep. pentru mine. altä posibilitate de satisfacere deck stringerea epidermelor, incon§tientà, ferventà, inteo prelungire nedefinita, istovitoare, firä ritmul. ridicul, oribil, al posesiunii... Pe cer ghemul se rostogole§te in vfilvatai de 58
www.dacoromanica.ro
spurni, duand cu ele membrele amestecate ale iubitelor, intr'o contopire totalk a§a cum ar dori sa se realizeze fiecare pereche de inbite pamante§ti. Risipindu-se inspre apus, doar pletele incolacite mai mirturisesc trecerea
prin albastru a fiinlei lor. W
W
W
Cum a§ putea spune toata bucuria pe care o
var in pat cu mine, o duc in somn cu mine and ma culc? Cat arunc pe scaun, pe masa, ori pe jos, carapacele in cari m'am sufocat ziva intreagfi mi se pare a dureaza o vecie. Daci s'a incurcat §iretul intr'o capsä dela ghiata sau nu se desnoada funda dela pantof, un nerv imi zbarnie nerabdätor §i atunci injur. Cfind 1-am descurcat smulg ghiata §i-o isbesc de podea cu necaz. Dar and pun pe corp cama§a lunga de noapte, curata §1 rece
imi place sii treaca peste genunchi &à ma in-
value tot, ca pe vremea and eram copil uit totul. (Sa adorm mai repede!) Cama§a e
o bucata §i e elastick Simti a o ai una. Pe and bucalile de imbricaminte se tin pe corp greu, ajustate stramb, potrivite nu §tii cum, fara legaturi siguri intre ele §i stanjeninduii mi§carile. Cu liberarea corpului intru in pat, liberat §i de constrfingerile zilei. i a§tept fericit 85 visez..
Oameni stangaci §i grosolani s'au apucat si dea un sens, zis de ei psihologic, viselor. Vor 59
www.dacoromanica.ro
sa gaseasca in ele arcanele incon§tientului omenesc. Vise le mele mi le inteleg numai eu §i când nu le inteleg le traesc §i mi-e deajuns. Cum a§ putea sa le divulg unui om 'care nu le-a simtit atingerea in carne ? Vise le sunt singura
lume in care ma simt traind liber fericit. Stint vise mite, groasnice, cople§itoare, amenintatoare, visele in cari stint fugarit §i nu pot scapa, când cad in prapastie sortit sa ma sfarm, cind ma impur §i simt emotia puternica in creerul distrus de un glonte imaginar, sau când fiinte monstruoase ma chinue cu spectacole canibalice. La de§teptare sunt cuprins de febra trairii §1 regasesc dimineata cu
o satisfactie noufi. Dar imi place mai bine sa-mi amintesc de o spaima petrecuta in vis, deck sa traesc o clipa de lini§te in lumea asta prea treaza. Sunt vise dulci ca o podoaba, in cari petrec acum cand nu ma mai preocupa, o visez mai dessau &And ma plimb ore de calm lfinga Ata
prin case magnifice, ori in gradini luxuriante. Uneori visez o femeie §i frurnoasi §i impunatoare, voinica §1 inalta, care ma apara de o nenorocire iminenta.. Totdeauna e aceea§ fe-
meie §i ma culc totdeauna cu speranta de-a o vedea reapärfind §i ma trezesc cu desamagirea de-a nu o fi visat de loc sau prea putin. Cfind visez frumos visul ma urmare§te ziva
intreaga §1 daca un altul mai frumos n'a in60
www.dacoromanica.ro
lervenit in nomile urmatoare, il port pe acela in mine mult timp §1 nu mit pot reline de-a fi cople§it de caldura la reamintirea lui, ca gi sand ar fi un loc parásit temporar, o odaie de alAturi unde te agteaptA o surprizA fericitá, unde poli intra peste pulin. MA culc cu speranta de a reincepe visul frumos pe care gtiu ca nu-1 mai pot prinde gi ma scol frenetic de noua aventura consumata memorial. i invidiez pe Robert care irni spune cum viseazA de cativa ani regulat aceleagi regiuni, o biserica gi locuri pe unde se ratacegte pentru a nu-§i mai gasi calea cea buna. Ciudata revenire a visului, pe care n'am avut norocul s'o experimentez deck foarte rar, cu femeia protectoare.
Sunt vise bizare gi vise feerice, vise absurde gi vise de un realism uluitor, altele de o logica stricta gi unele in sfArgit pur gi simplu
cornice gi eke odata ridicule.. Dar toate sunt fermeckoare, toate sunt basme frumos insce-
nate pe care li le poll. plati Fara riscul nici unei dezamagiri...
Durerea in vis e moale ca o catifea gi bucuria e intinsa ca un arc. Cand ma chinuegte o durere de masea, o sirnt prelungita in vis §i insciliti de mii de asocia/ii ale memoriei deslanIuite. Atunci durerea fizica trage congtiinta spre trezie, pe and incongtientul stapAn pe corpul obosit, il cufundA inteo baie de imagini 61
www.dacoromanica.ro
§i o lupta darza ma arunci intre vis §i veghe ca pe-o minge. Franturi de co§mar, cusute cu intepaturi in masea, percepute ascutit in momente de trezire, alte franturi de co§mar, lipite de
intunericul cu obiectele infipte in el §i intrezarite la o repede batere a pleoapelor. E singura nefericire greu de suportat. E violarea domeniului meu de satisfactii vii, traite cu adevarat. Simt ca clack' un zeu perfid mi-ar fura sorn-
nul, viata mea intreaga s'ar prabu§i. N'a§ mai avea de ce teal. a
*
a
Toamna se prelunge§te. Soarele incalze§te cu aceea§ forta ca §i luna
trecuta. Doar pomii marturisesc lacomia lui Octombrie care i-a despuiat. In saracirea frunzi§ului e o schimbare, o apropiere a somnului, a mortii.
Amorteala ma cuprinde. 0 raceala tot mai simtitä care doboara dealungul §irei spinarii §i
care se strange buluc in §ale 'Ana sa-mi dea impresia ca stau rezemat de o bucata de ghiata,
dureaza putine minute. (Daca ar dura mai mult m'a§ preschimba in sloi). Nu-mi vine sa
fac nimic. Poate numai sa umblu. Sa pun mina pe o pana ar fi o povara. (Pana mea e de metal. Lung, inaltandu-se pada la timpla. Am ales-o dintr'un secol in care a§ fi vrut sa 62
www.dacoromanica.ro
traiesc : al XVIII-lea). Ce fericire s5 nu trebue sä scrii in asemenea conditii !
***
Azi in'a prins totug neagteptat nes oia de a-mi transcrie nemultumirea : lenea coviirgitoare pe care nu o pot izgoni din mine. Sunt zile intregi
and nu fac nimic. Nu scriu, nu citesc. Ma pierd in peregrinari fara lel, pe strazi laturalnice, gterglind casele cu privirea. Sau ma intind pentru ceasuri intr'un fotoliu sii atipesc plictisit. De cele mai multe ori imi vizitez prietenii. .*i acolo nu cktig nimic : pierd totul. Sunt sec, nu pot gAndi in fata altuia. E impo-
sibil de ciudata aceastä pudoare a cugetarii : cand vorbesc cu cineva §i-mi spune ceva, mi se opune, aduce observatii contra mea, nu-i pot
deck cu greu raspunde §i argumentez neconvingator. Indata ce m'am despartit de el, imi yin in minte cele mai puternice riposte, la cari nici nu m'am oprit adineaori.
Inertie. Cand stint cu prietenii imi pierd fiinta gfinditoare, ideile. Vorbesc fleacuri. Sau prostii veritabile. Sau birfesc. Perioade de activitate ? Nu cunosc. Numai
silnic. Lucrez la birou unde stint neconvins, sec, deoarece fac o treaba care nu ma intereseaza de loc. Copiez rapoarte sau redijez memorii. Iscalesc hfirtii. Mai deseori foiletez dosarele fara sa vad nimic gi apoi stau cu ()dill
in fereastra cu spatele rasturnat bine pe spa63
www.dacoromanica.ro
tarul scaunului. Si ochii se lasa amagiti de priveli§ti dinauntru §i privirea inlocuie§te norii cu pove§tile mincii. Las libera imaginaia, dar n'a§ putea-o prinde niciodata pe hartie. Sau nu ma gandesc la nimic, nu imaginez nimic. Privesc §i mi-e destul. lath am privit o saptamina intreaga un vas cu trandafiri la o expozitie. Mina lui Tonitza catifelase astfel florile
incat privirea se prindea ca o mused de ceva lipicios §i nu putea scapa. In fiecare zi, timp de o saptaman5, am intrat dupa amiaza §i am stat
un ceas pe canapea cu ochii la petalele ro§ii. Tot a§a stau sa privesc un peisagiu, o fata. Un obraz de fatä. Obrazul dactilografei l-a§ pu-
tea fotografia daca ochiul ar putea developa ceeace a recinut. Cum sta din profil §1 nu mi§ca
deck intr'un stramt unghiu capul, Ii vad calota netedi, roza §i pufoasà, timp de trei-patru ore. Din cand in &and se uita §i ea la mine §1 surade. Raman neschimbat, fära o mi§care a fetii, privind cinta ca §1 and n'a§ vedea-o. Si iar se intoarce §i-mi surade pentru a-gi relua lucrul intrerupt. Si eu, neobosit, o fixez staruitor, fail scop, cu o calma bucurie a privirii ,neimpiedicate de nimic. *
*
*
Hei, Nina ! Nina ! Unde e§ti... Nu-i aicea maica, e la odaie cu musafirul, da' mai a§teapti o lecuta Ca acu§ica vine. Inflecciunile ligane§ti din vocea patroanei64
www.dacoromanica.ro
asociate, ma proptesc molatec de unul din stalpii pe cari se intinde sus un coridor cu gea-
muri aburite de praf. In patratul curtii unde se deschid zeci de ferestre §i u§i, mai e o fantana §1 cfitiva mu§terii i§i a§teapta favoritele. Deasupra, tavanul cerului rotund se albe§te de
presimtirea unui clar de luna dincolo, dupg casa. Dintr'o odaie se aude un tipat injunghiat: Nu !... (§i mai enervat)... Ma !
Locul acesta de dragoste nu inspira nici-o senzualitate. Cu toad sfortarea depusa de fe-
mei sa de§tepte in barbat caldura intregei carni, nimic nu cre§te peste traditionalul gest consumat timid, pe furi§, nici-o scanteie de pasiune, nici-o iluzie de comuniune. A§a trebue sa se simta numai cainii incarligati pe maidane, urmariti de priviri indiscrete. 0 u§a se deschide §i apare in prag o siluetà batuta de desnadejde §i scarba. Ezita intre plecare §i dorinta unei vorbe care nu vine. Femeia il impinge autoritar dela spate §i el iese infundindu-§i capul tremurat in gulerul ridicat al paltonului. Femeia pleaca Cara sa-1 priveasca §i el se departeaza nesigur, parca indurerat de inutilitate. Ma uit cum se apropie femeia. Cama§a singura Ii acopera sfera u§or accentuata a pantecelui. E roza §i prin intuneric ; ce trebue sa fie la lumina ! Se opre§te in fata mea §i se uiti plecanduti capul ca sä ma ghiceasca sub borul lung. 5 Ambigen
65
www.dacoromanica.ro
Pipu§o. Dacii ar glumi sau ar spune serios m'a§ supara. Dar e formula neschimbati cu care-§i inlimping clientii. Nu-i rispund. Altept pe Nina. De atita vreme o a§tept pe ea, din comoditate,
firi plicere, numai pentru a nu fi silit si aleg printre celelalte o alta. Ce ? Nu §tii si vorbe§ti romine§te ? Insisti cu hotirire §1 m'a apucat de brat. Se propte§te cu sinii in pieptul meu, imi di pihi-la pe ceafi cu o mini §1 spune cu ochii o cerere la care nu incape refuz : Pe cine a§tepti ? Im... E§ti timid?
-
.
Hai cu mine. Stau nehotärit. Nu pentrucii nu vreau. Nina imi este indiferenti ca oricare alta. Altept numai parci altceva. Hai ! Acum a spus ristit §i m'a smucit. 0 urmez al o supunere amuzatii. Mi duce spre camera de unde a ie§it cu celnalt. Nu, nu aici. Spune tot ea §i mi trage spre scari. Urcim in geamlicul suspendat §1 ne o-
prim in fund. Dinteo camera un scirtiit de lemn prost ritmeazi un oftat fals de muiere blondi. 66
www.dacoromanica.ro
Cum a inchis uga se apropie de mine.. Ma apuca de guler gi trap ca de haturi spre ea : De ce n'ai vrut sdvii ? Nu n'am vrut. Atunci ? Vroiam si yid ce faci? Te-am vrut pe tine. Ei ! Nu egti ca ceilalti. Se vede cii egti baiat subtire. Da, sunt destul de slab, glumesc. Ma lasa gi se desbraca de camaga peste cap. Sub pielea trandafirie a p5ntecului se deschide hatigul triunghiular al dragostei. Nici nu gtiu
and m'am desbracat. M'a incolacit gi ma friinge cu sv4cnet inebunit : Egti al meu, egti al meu. Sfinii ei imi cresc in piept ca o came a trivia gi simt luciul rotund al pulpelor striingindu-mi
coapsele. 0 steang la piept, dar fiecare steingere a mea se pierde in imbratigarea ei, mai tare ?mai viguroasa ca un fir subtire de apa intr'un fluviu. Sunt cuprins gi dus fara voia de a reactiona, neindniznind sa o violentez, ba-
nuind ea la violenta mea va raspunde cu o violenta mai puternica. Ma impinge in pat gi cade peste mine. Sub rotundurile femeii sunt luat gi posedat. Actul se zguduie inteun spasm de stânca electrizata gi se opregte sleità, asu67
www.dacoromanica.ro
data, inele§tati de mine. Privirile ii revin ca un reflux §i le coboarà asupra-mi. Fara &à se descle§teze, imi vorbe§te : A fost bine ?
Intorc inspre perete capul §1 incerc sa dau din umeri in stransoarea ei. Obrajii imi ard §i ma simt zdrobit. Dar ferneia nu se da batutii pentru atata. Tot ea raspunde cu glas sigur : Sigur ca nu putea fi altfel. Vouil barbatilor va place in orice caz §i ofi cum. Femeile numai rar pot sa-§i ia placerea lor. Tac. Stransoarea shibe§te, Jar ea rilmane
peste mine. Ma nit la ea. Nimic din turbureala isteriei de adineaori nu i-a mai ramas in privirile cari acum sunt limpezi, decise §i putin dispretuitoare. Ii rispostez en aceea§ expresie : Nu poti spune cä tu nu ti-ai luat placerea.
0 da. Cu tine. Cu altii nu-i atat de u§or. Probabil fiindca stau ei deasupra... Desigur.
Cum te chiarna. ii spun dupa o tacere in care ochii ei intreaba. Elina. S,i pe tine ? Di.
Sunt bucuroasa Di, ca ai venit. Eu abia de cateva zile sunt aici §1 Inca n'am gasit un baiat a§a cum imi place mie. i cum iti place tie ? 68
www.dacoromanica.ro
A§a cum e§ti tu.
Ei ! Dar cum sunt eu ? Ca eu nu pot s'o §tiu. Daca nu §tii ai sal.' dai osteneala sä inte-
legi mai tarziu. Se scoala §i e serioasä. In timp ce-§i face toaleta ma imbie : Mai vii, nu-i a§a ? Viu. Vino mai des. Si vino mai de vreme pima
nu tree altii peste mine. Da.
Si adu-mi bomboane. Nu-mi da bani. Asta nu se poate. De ce ? Bomboane sau bani nu-s tot una? Crezi ca e o ru§ine sa nu-li plate§ti femeia pe care ai avut-o micule ? 69
www.dacoromanica.ro
Nu-i pot rispunde. Are §i dreptate dar rna prive§te batjocoritor §i cald in acela§ timp, in cat ma dezarmeaza. De unde vii Elina ? -Ere nicaeri. Sunt din Capitala. Ma insoie§te cu bratul dupa gat §i in capatul serail hi mangaie obrazul de obrazul meu. Co-
borim lipiti ca doi min scara bisericii §i a§ pufni in ras flaca n'a§ siniti siguranta de sine §i gravitatea femeii. Traversam curtea goala. In
poarta irni apnea in palme capul §i-mi saruta fruntea, cast : Ai sa mai vii, da ? Da.
*
*
*
Trairn intr'un veac al barbatului. Un barbat a cucerit toata lumea pe dinauntru. Un barbat care zace in fiecare barbat §i in fiecare femeie. Mai ales in aceasta. Se pierde farmecul feminitatii §i poezia intimista nu mai are nici-un inleles. Forma cea mai asprä a acestei barbatii femee§ti e profesionalizarea. Femeia a invadat eatedrele, bin-
rourile, laboratoriile, salile de judecata §i de conferinte, incintele parlamentare §i pana §i cabinetele ministeriale. Femeia se ocupa, femeia muncegte. 0 femeie care muncegte nu poate fi o buna femeie. Ea e un bun animal de lucru, un serios element cu randament social, dar hi pierde fragezimea §i trupeaseä §i sufle70
www.dacoromanica.ro
teasel Plink' azi singura profesiune a femeilor era amorul. Nu amorul celor cinstite ci al celor dela bordel : amorul profesional. Tarifarea §i exploatarea lui dovedeau o muncA de speck masculink un efort de vointk o serioasA calculare a riscurilor §1 cfi§tigului, o disciplinA §i
dupà toate astea o uzare. Du/A intrebuintare in casa de tolerantA femeia trebuie scoasä la pensie : boalii. Cocota e un functionar. Femeie, dar ca functie socialA, bArbat. Ca actor femeia nu era Inca profesionistk Pe scenA feznelia i§i regase§te rolul ei de instrument de plAcere, de pApu§A naivA provocatoare de mari catastrofe intre bárbati, sau de mama §i de sotie. Femeia actrità rámAne tot femeie. Femeia functionara abdicA dela functia ei ornamentala §i
asocialk Ea devine un agent ,un soldat al organizatiei de stat, ca ori care altul, un numár, un punAtor de stampile. Profesiunea este in esentà masculink PentrucA ea cere sigurantk voinO, disciplink repetare mecenica a unor gesturi mecanice, repe-
ziciune, tot calitkti specific barbate§ti. Si totu§i femeia aratA cA le are §i ea. Le are pentruck' §i birbatul are poate calitktile ei. Dar bArbatul nu are nevoe de-a desvolta calitatile femeii, pe cfind aceasta a fost adusä de imprejuriirile sociale sà-§i insu§iascii roluri §i calitriti bArbAte§ti. Astfel ea a trebuit sA renunte la lenevire, la capriciu, la calmul visArii, la 71
www.dacoromanica.ro
supunere, la blandete, earl impodobeau sufletul ei fragil. Femeia s'a despuiat de rolul ei de papuga, cel putin pentru cat igi indeplinegte functiunea. *i. functiunea aceasta dureaza mult gi cu cat inainteaza in timp femeia se uita pe sine gi se ocupa mai mult de barbatul din ea. Femeia care a rnanevrat tocul nu mai poate mfingaia pe barbat. Degetele ei fine se imbiba de cerneala, se tocesc gi pierd rozul calin pentru a imbraca rogcatul golicios gi grosolan al
mainilor de barbat viguros. Femeia se durifica, se intepenegte de gira spinarii. Pierde ondulatia de garpe care scoate fioruri sub imbratigare. Inaintea maginei de scris, tacanituri monotone ii navalesc in urechea nedeprinsa, care se transforma astfel in aparat de inregis-
trare. Cum mai poate asculta implorarile gi goaptele iubitului, aceea care a ascultat ploaia de batai a Yostului ? Declarapile de dragoste au devenit ridicole. Le-a gonit muzica practica a clapelor de fier. Intre peretii costelivi ai biurourilor femeia pierde simtul interiorului. Casa ei ia forme nude gi plicticoase. Cand nu mai petrece in ea deck o mica parte din zi gi atunci mai mult doarme, nu simte nevoia sa o faci mai placuta. Odaia femeii functionari se transforma intr'o sala de agteptare. Acesta e stilul modern al interiorului. Luati orice catalog de mobile gi va yeti inspäimanta de enormul spatiu neintrebu72
www.dacoromanica.ro
inot in odaile `,caselor moderne, unde femeia a§teapta putin timpul indelungat pe care-I va
petrece la birou. Dela barocul care incarca odaia peste masurg, s'a trecut la odaia ca o pre-
lungire a strizii. Fiindca femeia a dezertat odaia.
Femeia e frumoasa cand e plapandä §i fara forte. Sä caute aparare langa barbat. Femeia moderna e siguri pe sine. N'are nevoe de barbat. Totul i se realizeaza dupg voie. Iar din capacitatea ei erotica face un mijloc de parvenire. In asernenea conditii politetea e sortita disparifiei. Politetea era formula de tranzitie dela
superioritatea barbatului la infktharea sperioasä §i slaba a femeii. Intr'o lume de egalizare a sexelor, ea devine un nit ridicul fara sensul simbolic de care era plina : oferta ajutorului, salutul de inclinare al stapinului tiranic in fata sfiiciunii gratioase. Lipsa de farmec a femeii din bordel este din cauza acestei sigurante a ei, din cauza ca nu cere aparare. Ea hi exercita pur §1 simplu o
meserie. N'are nici unul din farmecile cari trebue cucerite §i apgrate. Dii i primeqte schimbul. Lipsa ei de gratie incepe sa se Intin& peste toatit viata moderna. Fetele §tiu ca barbatii au nevoie de sexul lor, iar ele de sexul
barbatului. Si il oferi pentru apararea barba-
tului impotriva perversiunii. Sau se dedau perversiunii. 5i ele, §i ei. Homosexualitatea §i 73
www.dacoromanica.ro
safismul sunt dovezi ale masculinizarii secolu-
lui. Iar acuplarea a ajuns azi un schimb de servicii. Fara arta, fira religie, fara metafizica. * * * A§i vrea sa vorbesc cat mai simplu cat voiu putea mai natural. i e greu sii fiu astfel. Imi
cer un efort neobi§nuit. In viao de societate am inva/at sä mint adesea §i am capatat o mare abilitate de a ma preface, de a fi totdeauna altfel. Am invaiat sä spun altceva dealt gandesc §i ceeace spun sa spun altfel decat ar trebui sk se spuna. Ca sa fii simplu trebue sa fii sau sarac cu duhul sau geniu. De aceea nu voi atinge niciodata simplitatea. Efortul pe care-1 fac numai ea sa scriu cum scriu §i e prea mare. Scriu greu din indolenfa. A§ prefera sä citesc sau sa nu fac nimic. *
*
*
Nici lui Dumnezeu nu-i plac oamenii molatici. Caci iata ce spune acest Crist cu parul alb, cu picioarele ca arama aprinsä §i arsa in cuptor §1 cu glasul ca vuetul marilor ape (§i pared' mi s'ar adresa mie !) :
4tiu faptele tale, ca nu e§ti nici rece, nici in clocot. 0, daca ai fi rece sau in clocot !
Dar fiindca e§ti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea".
(Apocalipsa III. 15-16) 4
*
4
74
www.dacoromanica.ro
Erarn la staliunea de bai C. In cateta zile am epuizat toate escursiile in imprejurimi. Cateva dealuri impAdurite, printre can conduceau a= lei largi, ro§ii de rugina acelor de brad. Nici o surpriza in aceste carari, in aceste damburi inverzite, din coarua carora prindeani din ochiri repezi o campie redusa. Nici un accident
de teren nu te chema la explorari mai inde, lungate §i dupa colindarea inallimilor cari strangeau starnmea in chinga unei vai, am inceput &A presimt apropierea plictiselii. Intre orele de cura §1 cele de masa, pe o promenada lunga, pavata cu dale mari de piatra, intre douà §iruri mari de castani, plimbam un cascat per. manent care tindea sä devina spleen simbolist. In acordurile unei orchestre de Iigani unguri, unde predomina flautul ca o unda jalnicA §i sub/ire de vant pe pusta, vilegiaturi§tii devizau monoton, cu gesturi numarate §i pa§i márunti, ridicfind sau coborand un pahar §1 un ma/ de sticla pentru suptul apei minerale.
In resemnarea aceasta burgheza am vazut toata putreda imperfec/ie a naciunii mele, ahtiata dupa inactivitate §i otiu. Pasiunea contemplativii e cea mai nobila pasiune. Dar ceea ce cultiva poporul meu nu e conternplalie ci vegetare. In cea dintai toate funcliunile suflete§ti sunt intr'o activitate febrila. In cealalta ele cad pe panta trupului §i-i urmaresc mi§carile lenoase. Vecinii mei strAngeau cuminte ki75
www.dacoromanica.ro
lograme §i nu vedeam necesitatea de-a fi venit sä le gaseasca tocmai in C. Contimporanii mei s'ar putea ingra§a ori uncle.
Inteo dimineata, cu deschiderea ferestrelor mi-a venit hotarirea brusca sa plec. Pe aleea Inca de§arta, numai frunzele se jucau in undele de vânt. Aerul proaspat ustura, ozonat prea tare pentru un plaman bolnav. Mi-am facut bagajele in lini§te ignorand modestul peisaj climateric de afara. Cand am coborit §i am ajuns pe promenada, am aflat ca n'am sa plec Inca. Pe o banca statea Judith. Putinora le con76
www.dacoromanica.ro
vine numele pe care-I poarta §i multi ar fi trebuit sa a§tepte panA 'n adolescenta ca sati a-
leaga singuri pe cel potrivit. Dar din primul moment, vazand-o, i-am banuit un nume biblic §1 nobil. Judith era din neamul vibrant al Pustei. La suprafata pielii mAslinii relief atA in linii accentuate §i elegante, se ruginise singele cald. Nasul sublire §i cam lung, u§or aqui-
lin, era turnat in tiparul unei aristocratii medievale. Conturul fetii oval era incadrat de un par negru, aspru §i luminat de reflexe verzui cenu§ii ale ochilor. Un corp suplu ca incordarea unui arc se II-IA.4a pe picioare subliri, coloa-
ne sumbre de templu arhaic. Mâini lungi, fine, Totul se pierdea in asculimi, in prelungiri, ca fluidul electric curgancl prin varfuri.
Judith respira nobleta maghiara. Am fost prezentat imediat, de un prieten indraznet §i asomant, care era ve§nic in cautarea unor potcoave de cai morli §i care venise cu putin inaintea mea, intrase in vorba repede, fara jena §i acum Ii debita eine §tie ce declaratii anodine.
Cand i-am adresat cuvantul mi-a raspuns cu o voce sfioasa §i de neamintit. Am iubit-o imechat. Parca a§i fi iubit-o mereu, atat mi s'a pa-
rut de normala trecerea din starea premergitoare in cea de absorbtie erotica. Am acceptat contaminarea cum prime§ti o axionia. i m'am simtit alaturi de ea mic, dar tare. Am iubit-o ca un paj incoronat rege. 77
www.dacoromanica.ro
De elite ori iubesc am hnpresia 6 aunt ne. insemnat, 5m con§tiinta unei nimicnicii mine. rale. Iubirea mea e o piatrii pe care ealcA piciorul iubaei. Ungil Judith am sciizut deaseme nea, dar nu mi-am pierdut hotArArea. Senti-
mentul neinsemnatatii mele il purtam cu o barbaitie de care singur m'am inspäimântat : puteam avea curajul de a-mi duce propria greutate ! 0 greutate care n'a sera-tit nici n'a crescut cu iubirea. A rämas pe loc, de o limpezime neomeneasea. Cei 17 ani ai fecioarei Judith nu erau tulbu-
rati par'e5, de nici-o perversitate. Ahlturi de puritatea senzuala, con§tienti de sine, a Atei, puritatea maghiarei era cu totul nouii, spiritualizat5. Ma se limpezise, dar limpezirea ei al, ea in fund drojdia apelor calme ; §tia, trecuse prin epoci suspecte. Peste sexul. Judithei nu fluturase aripa nici unei pasiuni nes5natoase. Ata i.ti ametea mirile cu miros de plantri imb5lsamati oteavitor. Din carnea Judithei nu mustea decitt o curiitenie de cristal. Coapsa ei nu te dogorea, nu te patrundea. Si totusi amilndoui erau pure, amândouà iti inspirau dorinte de idolatrare senin5. Vorbeam frantuze§te. Nu §tia deck prea putin limba mea §i pronunta Icu sfialii de parch' ar fi erdcat aleg5nd pietrele s5 nu-§i murd5reasc5 pantofii. Ne-am plimbat mult in lungul dale. lor povestindu-ne unul altuia minciuni. Sau 78
www.dacoromanica.ro
spunindu-i eu ei nimicuri. Ea ma asculta gi-gi intorcea din clind in cand chipul cu ochi mirati §i duio§i. Zambea dureros §i cred a &Ica a§i fi siirutat-o ar fi plans. Nu de teamii, nici de ru§ine, ci doar din intuitia tragediei pe care o purta in ea. 0 stfingãcie inobilati de atitudini §i vorbe, mi§cati de o bunkate prea mare. Pentru orice fatii iubirea este o durere, o revelatie sfkietoare §1 primul sarut il prime§te cu o crispare a intregei fiinte. E in sarut o violentare a pudoarei pe care mai tirziu, ferneia nu o mai simte, dar care pentru fecioari e o inruire. Pentru Judith iubirea era un cataclism eufletesc, o insuportabilii asuprire a vointei ei fragile. Delicateta ei n'ar fi suportat afirmarea glorioasi a bArbatului. Tot ceeace e feciorelnic pur, feminin alterabil, in Judith, exagerase o ereditate nobilà. .i acum ea era purtati peste tot de tata-1 ei, ca o vazii de cristal cu pereti subtiri §i periculos de atins. La un gest eta de ink de zguduire s'ar fi sfilrilmat obiectul prePos.
Tatia ei ! L'am vAzut aproape numai din spate. Il simteam strein §i du§manos. Razboiul care ne-a adus nou'a victoria, lor le-a adus cea mai grozavA dintre infrfingerile milenare. Cand 11 vedeam pe tatal ei, de departe, cu Mae dure §i favoriti ca'runti, en pas militilresc, dar cu totul zdruncinat §i nesigur, in garda §i cu o pornire de urii. m5 gandeam ce fenomen 79
www.dacoromanica.ro
irational e istoria. De cat de putin depinde o psicologie. Un imponderabil sä fi cazut in balanta victoriei §i omul acesta m'ar fi privit de sus, m'ar fi batut pe umar, m'ar fi tolerat langi fiica lui ca pe un tadar strein, bine educat §i agreabil. 0 altä atitudine, o alta viata, i-ar fi adus acestui om victoria. Acum insa, en cram
invingatorul, deci dusmanul. Nu-mi da nici-o atentie, dar sub absenta privirilor vedeam mai neertator strigatul de razbunare pe care-I profera. N'am incercat sa-1 apropii... Ar fi ascuns poa-
te sub o politeta exagerata superioritatea lui de invins §i ura neimpacata. Poate rn'ar fi ocolit din exces de antipatie. In orice caz, aveam
in el, pe langa Judith, un adversar redutabil. Ce-i va fi spus, atunci &and se despartea ea de mine §i alergand cabrata ca o caprioari se ducea sä-1 ia de brat pentru a se intoarce acasà?
0 mustra glumet, §i ea protesta razand, caElia. Sau nu-i spunea cleat cu totul altceva, glumet, evitand &à irumpa en vre-o cat de mica
aluzie in bucuria fetei, pe care o dezaproba tacit. Uneori nu o vedeam. Statea in casa. Dupà amiaza mergea la tenis, unde o priveam incantat. Jocul o favoriza. Ii dadea posibilitati de
avanturi, de aruncare inainte §i acele elanuri cu dreapta agitancl racheta o prindeau de mi-
nune: ii scoteau in relief arcul ezitant al 480
www.dacoromanica.ro
nilor, linia dulce rotunjitä a §oldurilor §i toata efilarea felina a corpului. La tenis i§i pierdea ezitarile §1 ramanea amazoana, a§a cum o aratau sariturile agile. Chid izbea mingea, descriind in aer o linie oblica, te a§teptai sa o vezi ridicata in §ea, disparand in galopul calului, dar amazoana nu fugea. Corpul se destindea iar. Gravii, urmarea traectoriile schitate in aerul clar de ghemul alb de cauciuc. Dese-
ori se intorcea §i atunci lumina zambetillui timid ii revenea pe faà. Imi zambea mie ! Acum abia, recapitulandu-mi iubirea, vad ca
am iubit-o mai mult cu ochii cleat cu inima. De aceea eram atilt de calm §i de putin exigent.
Poate §1 pentruca a durat atat de scurt.. Insa niciodata nu m'a§i fi incumetat sg-i cer ceva sau sä incerc o imbrati§are. Nici nu i-a§i fi cerut sä ma iubeasca macar. Era una din acele fete care trebue iubite fara sa-ti dea in schimb aceea§ iubire. Nu ai fi putut vedea nimic pe fata maslinie cleat blandelea neschimbata. Ascundea totul din timiditate. (Chia departare de agresivitatea §i ironia Atei !) Judith nu se va marturisi niciodata barbatului ei. Nici n'o concep casätorità. Este sortita sa ramana fecioara, amazoana pura. Am iubit-o cu ochii.. Imi placea s'o privesc
mult, s'o urmaresc. Animalele cari nu se pot saruta, cred ca inlocuiesc sarutul prin privire. Se saruta cu ochii. Leii, mai ales leii, trebue 6 Ambigen
81
www.dacoromanica.ro
sa se iubeasca fioros, fascinandu-se, atragandu-
se din sclipirile metalice ale ochilor, pentru a se tavali apoi intr'o joaca nebuna. Sarutul spune mai mult deck ochii. Ochii pot minti, dar despre o femeie pe care ai sarutat-o §tii mai mult deck despre una pe care ai privit-o. De aceea n'am putut s'o cunosc atat de bine pe Judith... Am stat alkuri doui saptamani. Dupa atata, s'a pregkit de plecare. Vestea asta am primit-o ca pe ceva nefiresc. Mi se [Area ca trebue sä
stea mai mult, mice s'ar intampla, ca nu va pleca de loc sau mai §tiu eu cand. Parea ceva durabil §1 fara progres. Ceva trenand in lungime §i neabkandu-se dela o mijlocie. Inainte de plecarea ei a inceput sa ploufi. Ca la munte.
Incet, des, pkrunzator, N'a mai ie§it, dar a stat pe balconul vilei. Ma plimbam pe promenada sub castanii §iroind, invelit in pardesiu §i cu palaria trasa pe ochi. Sta in balcon §i lucra, la masa, in fala tatalui ei Acesta n'a intors capul nici-o clipa cat rn'am invartit pe acolo. Ea se uita de cateori treceam, dar in cenu§iul zilei ploioase, in departarea dela promenada 'Ana la vila, nu distingeam nici-o trasatura din fata ei. Am urcat §i am cobork aleea de piatra de zeci de oH in §ir. Traiam nurnai in spaliul de sub balconul ei. Cand ma departam ii simseam privirea conducandu-ma, apoi iuteam pasul ca sa ma pot intoarce mai repecle. 82
www.dacoromanica.ro
De ce nu i-am spus ca o iubesc ? De ce nu i-am aratat-o macar ? Pentruca era zadarnic. Ea locuia intr'un ora§ departat, eu in Capitala, tocmai in partea opusa a larii. Ea era streina §1 desigur cä tatäl ei ar fi facut totul ca sa ne desparta. Cel mai mare obstacol pentru fericirea copiilor sunt chiar parinlii lor. Ace§tia sunt mai ales adversarii incruci§arilor de rase. Tinerii simt incon§tient tot folosul pe care-1 va trage rasa dintr'o improspatare de singe. Instinctul ii impinge sa iubeasca pe acela san aceia dintr'o rasa deosebita. De aceea se iubesc
atilli straini intre ei. Parintii 'Usk in care instinctele au inceput sa atipeasca, devin tiranii copiilor §i impiedica unirea pe care nu o socot favorabila egoismului lor racial sau patriotic. Mai ales intre poporul meu §i poporul ei este
un divort secular. Tatal ei ar fi preferat sa o ucida deck sa ma lase si o ca§tig. Sa-i spun ca o iubesc? De ce oare cand singurul lucru care ma interesa era numai sä §tiu eu acest lucru?
Toate teoriile inspirate de iubirea Atei erau Inca intregi, ca §i amintirea iubirii care se cicatrizase numai in aproprierea Judithei. Toate acestea, scrupule serioase, sau numai pretexte ale la§itatii mele. N'a§ fi putut-o smulge de
langii parinli? San ce-mi spunea ca tatal ei n'ar fi preferat fericirea copilei, §ovinismului? De ce n'a§ fi putut-o convinge? Mi-era teama
ci nu ma va iubi? 5i de ce nu? Dar imi era 83
www.dacoromanica.ro
§i totdeauna mi-a fost teama ca nu pit fi iubit.
Dar la ce a§i fi ajuns daca ii spuneam? MA puteam gfindi serios la o casatorie? Ridicul pentru situalia mea. De fapt cum sa fiu iubit daca eu insumi ma urasc, ma disprquesc ? Fete le simt in mine nesigurant,a §i ele n'au destula siguranta pentru a ma atrage.Trebue sii ma impun. Dar &Ica
nu se poate! Wrebue, mereu tram. Verbul acesta ma urmare§te mereu. E o incercare de a ma convinge pe mine insumi de datoria mea, de vointa mea. 0 incercare zadarnica. Trebue, chiar and nu se poate. Incep mice fraza cu acest imperativ §1 o las apoi neterminata. Daca
ar fi sa o termin ar trebui si spun invariabil : dar nu voi putea face ceeace trebuie.
Ar fi trebuit sa-i spun. Dar... acum era prea pu/in timp. .Si ma plimbam pe sub balconul ei, de doua ceasuri §i a§teptam ca ea &A coboare sau sa faca un gest. De§i vedeam ea
tatal ei e acolo §i ea nu poate face nimic altceva cleat si ma priveasci, eu speram ,cum am sperat totdeauna §i cum voi mai spera daca -n'am sa ma plictisesc §i eu speranta. Atunci i-a§i fi strigat ca o iubesc. N'am strigat totu§i. De multe ori ma minunez cum nu izbucnesc in strigate sau in fapte. Sta in mine incordata o furie, o exasperare §i nu ralvfne§te. Daca ar izbucni... dacA, dar nu se poate. Aici sta toata nenorocirea mea: cA nu pot sa exteriorez 84
www.dacoromanica.ro
gestul violent al faptei. Vointa sta in mine strfinsä, gatuiti, inabu§ita in chingi prea taxi. Am o putere mare, numai cand e nevoe sa .ma stapfinesc. Asta e §1 puterea §i slabiciunea mea. Am umblat pe sub balconul ei pana cand am
simlit cit incep sa ma umilesc. A trebuit sa treaca mult pfina and am simtit-o. Oh! eu sunt cam nesimtit din fire. Nu pentruca n'am sensibilitate. Dar pentruca de§i inteleg §i vad perfect, caut sa ma conving de contrariu §1 atunci nu ma port mai bine decal un nesimtit. Cfind tfirziu am vazut ca nu se mai poate, am plecat
Am fost toata dupa amiaza paralizat. In pat, numarand sau urmarind evolutia mu§telor pe tavanul alb, imi descuiam gfindurile §i-mi provocam batai de inima artificiale. Imi spuneam doar atfit: nu voi mai vedea pe Judith. Imi indreptam atentia spre inima. Aceasta asculta ca
de un ordin §1 incepea si bath' puternic. E o
emoie pe care am ajuns astazi sà o provoc u§or §i o stapfinesc foarte bine. Imi pronunt o fraza dureroasa §i concentrez durerea toata la inima. Aceasta se strfinge §i incepe sà batii accelerat §i puternic. 0 caldura ma cuprinde ca o paralizie, stfirnita de mi§carea precipitata a sfingelui in corp. In felul acesta dau o ocupatie sentimentelor cari altfel nu se pot manifesta. Stefing toata activitatea inauntru, la inima. In curfind voi avea chiar dureri reale de 85
www.dacoromanica.ro
cord. Bah! Mai bine sa bolesc deck sä nu fac nimic.
A doua zi dimineatà am a§teptat mult pe Judith. Ploua mereu, cu aceea§ insistenti, fárà nici-o promisiune de inseninare. Cfind a ie§it Judith m'am dus grAbit spre ea.. Mi-a rAspuns la salut en aceea§ voce pfilpiiindä ca o candela ce se stinge §i §i-a lasat sarutatA mana. Apoi mi-a spus simplu cA pleac5.. In ochii ei am Ngzut clar un regret exprimat sfios. M'am bucurat o clipä §i apoi am regretat. Chiar daeä nu m'a iubit, m'ar fi putut totu§i iubi ! GAndul egoist al folosului 1-am izgonit indignat §i i-am spus moale: Cfind ? Acuma.
Chiar acum ? Da. MA a§teaptà trasura afará. AdevArat. Nu vAzusem in capAtul incintei bAilor o bri§cA galbena, inhámatà cu doi cai. Pe capri un ungurean voinic §1 alAturi tatAl ei. Am simtit Inca odata ce este cople§irea durerii. Fata mi s'a crispat involuntar §i i-am strân6 mina. A lAsat-o mult timp sub buzele mele. Gaud i-am dat drumul §i am privit-o, se uita la mine cu ochi mirati §i plini de bunitate. A spus simplu, u§or tremurat: La revedere. Si a plecat. La revedere. 86
www.dacoromanica.ro
Cine gtie daca mai e revedere! M'am urcat in daia mea gi durerea s'a declangat intr'un plans nervos. Prima oara cand plangeam pen-
tru o fata. A doua zi am plecat gi eu spre Capitala. Cu un regret in plus, dar calm, aga cum incepusem a iubi, aga cum iubisern, fara simt de tranzitie dela o stare la alta, cleat putin, la
despartire. Act= insä durerea a disparut tot atat de ugor. Am iubit-o cu naturalota cu care respir. si mai ales am iubit-o cu ochii. Daca n'ar fi fost aga, agi mai iubi-o Inca. . * * De cfiteori am ceva de facut, ma cuprinde o paralizie progresiva. In momentul in care mi se desemneaza certitudinea unei aotiuni 1 iitoare, sunt invadat de o sfargeala a mugchilor, de o emotie calda gi de nelinigte. Ag vrea s5 fi gi terminat actiimea in acel moment. i de fapt chiar se termina in momentul in care o incep. In fabula un om a fost recompensat in urma cererii lui lacome cu facultatea de a transforma in aur orice ar atinge. Recornpensa echivala cu cea mai aspra pedepsire. La mine orice actinne se transforma exact in contrariul ei, igi pierde dinamismul volitional, se afadiseaza, se descarneaza, Aga ca nelinigtea sub care concep actiunea o dilueaza cu totul gi acest lucru ar trebui sa ma linigteasca pentru orice fapta viitoare. De fapt actiunea mea care este terminata in momentul ei initial, e termi87
www.dacoromanica.ro
nata ca §i cand nici n'ar fi fost, iar nu ca un final necesar. De aceea spaima de aqiune o transforma intr'o simpla inertie, inteun slab succeclaneu al starii de inactivitate.
Dela ivirea perspectivei acliunei §i pada la inceperea ei, traesc intr'o perpetua amortire §i desamorlire sufleteasca. E o alternare de tulburare §i limpezire, de incalzire §i racire, de negru §i alb, ca aprinderea §i stingerea, pe rand, a unui bec electric. Sufletul transpirá §i se usuca de nenumarate ori. Aceastä nelini§te permanenta prirne§te actiunea cu impasibilitate §i o depa§e§te prin virtutea ineriei. Orice am de facut nu fac cleat intr'o masura exterioara. Cu sufletul nu particip la nirnic. A§a ca mi§carea repede a mainii dela coapsa la inallimea umarului nu e urrnata de o mi§care interioara asemanatoare. Intre corp §i suflet poate fi hiat ? Para a§a s'ar petrece lucrurile in mine. Corpul se mi§ca pentruca i-o cer necesitàile exterioare lui, iar sufletul sta intr'o fi-
xitate rigida, inteo anchiloza patologica
§i
rare ori, cu greu se porne§te in urma corpului in mi§eari de amiba. Se poate sa §i exagerez. Nu cunosc prea bine secretele sufletului. Dar ceeace e adevarat, e Ca intre micarea corpului §i a sufletului meu e o ve§nica nepotrivire. Totdeauna acesta ramane cu mult in urma celuilalt. 88
www.dacoromanica.ro
Ag vrea sa jignesc profund pe cineva. SA-1 ranesc, sad izbesc in lAturi, sa-1 scot depe linie. N'am capacitatea necesafa. Imi lipsegte energia impulsului cu toate ca am dorinta. De multe ori trecand prin multime ma cuprinde o ura grozava. Daca ag avea o mitralierA ag trage fall milà. Ag avea in acele momente nefilozofice o satisfactie fara egal de a vedea cum pica unul dupa altul trupurile. Ag savura cu sadismul unui sultan decimarea deslantuitA de simpla rasucire a unui rnaner, tot aga de simplu cum ai invarti la o flagneta. Urasc multimea cu pasiunea primitivului, a trogloditului refugiat dinteo societate pe care o reproba gi care 1-a repudiat. Totugi nu pot jigni pe nimeni. Nu pot provoca nici-o suparare, cat de mica, nici unui copil. Oamenii sunt odiogi. Ma uimegte desfagurarea lor de vointa. Fiecare e un resort intins. De aceea se lupta atita intre ei. $i pe omul sfios il calca in picioare. Oamenii de vointa detestA pe delicatii dela o parte gi-i fac sa sufere. E infiorator sa fii timid. Devii obiectul atentiei gi incurand mingea picioarelor generale. Pe solitar il refuza tori ceilalti ca pe lepros, din tearna de contaminare. Mai mult cleat orice oamenii se tern sa nu-gi piarda propria lor vointa. Si singuratecul e castrat de vointa. Aga câ delicateta si demnitatea, fructe ale insingurArii sunt dugmane ale omenirii multe. Ale 89
www.dacoromanica.ro
turmei necuvfintatoare. De ce nu pot sa jignesc
pe eineva de moarte! Sau si ucid! Odi profanum vulgum et arceo. Cum a spus poetul latin dispreluesc vulgul vrofan si-1 tin departe de mine". Dar nu dispretuesc din invidie. Dimpotriva. Nu aunt Inaerit. N'am cerut nimic lumii pentru ca si am dreptul sa-i fac acum mustriri de a nu-mi fi dat. Sunt oameni rosi de venin; aceia cari au batut la portile gloriei si au esuat lamentabil, 90
www.dacoromanica.ro
aceia cari s'au zbatut ea intre in rândurile multimii §i au fost respin§i de valurile ei necrutii-
toare. Aceia au o vointa tot ark de mare ca §1 a oricari altora, dar ea a fost infrânta de fatalitatea sociala. .i infrângerea aceasta o rasplatesc ei cu un dispret §i mai ales cu o ura, cari sunt roadele invidiei. Eu n'am avut §.1 nici n'am vointa de a patrunde in lume, in societate. Dar daca o dispretuesc, e pentruca o judec la cat pretue§te.
Si ura pe care o am e numai restul unui instinct primitiv care se treze§te rareori in mine, e mi mod de a se manifesta al unei vointe be-
tege. Nu, nu stint un inacrit, un respins al lumii, caci de a§ fi astfel m'a§ suprima.
.
*
ii
Cand iubesc ma preocupà mai putin faptul daca aunt iubit, cat acela daca iubesc eu cu adevarat. E un fenomen atAt de delicat acesta al iubirii, incfit nici-o precauliune nu e prea mare pentru a se feri de iluzia lui. Mi se pare totdealma ciudat ca pot iubi §i mai ales cred ea iubesc intr'un mod foarte ciudat. N'am energia necesara unei mari pasiuni. Asta ma §i inspaimintil §i ma face sa ma gandesc daca sentimentul pe care-I incerc este real, sau e o sim-
pla iluzionare. Dar am oare puterea de a ma iluziona macan? Iubesc pentruoa iubirea nu cere forth% Este o avalan§a care te rostogole§te pe o panta fara 91
www.dacoromanica.ro
sa i te poti opune. Forta trebue munai &and vrei sa o exprimi. De aceea daca pot iubi, nu pot &à exprim ceeace simt. Eu nu pot convinge
niciodata pe nimeni de nimic. Nimeni nu ma crede. Ma asculta cu suspiciune, sau ma socote§te glumet. Nu vede in vorbele mele destula putere, destula caldura. Cu pasiunile mele se intampla ca §i cu obrazul meu: arata o varsti inferioara celei pe care o am. Ele pot fi ori cilt de maH: nu se pot infati§a nimanui ca atare. *
3
*
Sunt sortit sa nu fiu niciodata iubit. Epitaful mi 1-am §i facut:
Aici zace omul care n'a fost iubit niciodata".
Si la mormant ma vor vizita numai cainii, cu anumite ocazii necesitoase. *
3
*
Aparenta ma arati neserios. Trebue sa ai sau o mare virtute sau o doza de enorm vid interior pentru a putea parea serios. *
3
w
Oamenii fara vointa sufar lipsa ei. Oarnenii
cu vointa nu sufar pentruca o au. .si numai dracul §tie caH sunt adevaratii infirmi! *
*
*
Am fost azi iar la Elina. Abia se insera. E92
www.dacoromanica.ro
lina statea de vorba cu celelalte fete. Cand m'a vazut §i-a incresit fruntea §1 s'a sculat fara a spune nici- un cuvant. Nina, care era §1 ea acolo, zarnbea din colsul buzei, parca necheza. Mi-a facut un semn de invitasie §i a§tepta, gata sa se ridice depe scaun. Vroiam sa \Tad ce gest va face Elina §i i-am facut Ninei un scum din cap. S'a sculat §i s'a indreptat spre u§5. Elina, care ma a§tepta in prag §i vazuse cu coada ochiului semnul meu, s'a intors insepata §i ro§ie de manie, rastindu-se catre Nina:
Ce vrei fa? Cealaltà se clatina pe §oldurile de iapa ,parfumata raspunzand inocent : M'a chemat! Nu te-a 'chemat fa! Si-a batut joc de line, Ca vrea sa mearga cu mine. Se rastea acum ragu§it, dintr'o precoce afecsiune tabagica. Si fiindca cealalta sta nedecisa, zambind Inca: E§ti chioara, nu vezi ca merge cu mine? Mie mi-a facut semn. Cara-te fa neghioabo ca te carpesc de zici ca n'ai noroc! Uite boala dracului! Parca n'ai mai vazut barbat! Si zmucindu-ma de bras, Elina ma impinse spre u§a. Venea dupa mine, fiindca §tiam §i eu singur drumul §i fiindca se temea poate sa nu
ma intorc dupa Nina. Nu era sigura daca am vrut numai s'o incerc sau am vrut sincer sa 93
www.dacoromanica.ro
iau pe cealalta. Un moment gi-a pierdut increderea in for/a ei. Cand am ajuns in camera insä, a vazut bine ea totul n'a fost deck gluma. S'a rezemat cu goldurile de masa §i m'a fixat pe cand ma desbracam: De ce n'ai venit atata vreme ? M'am oprit incurcat. Nu banuiam ca ma va intreba. Uitasem invitatia ei de acum doua luni sau n'o luasem in serios. Am continuat sa
ma desbrac, tacand. A Omit gi ea fara sa se migte. Cand am ramas gol, m'am sin4it deodata
umilit in fata femeii careli pastrase rochia pe ea. M'am apropiat s'o iau In brate. A sarit in laturi gi m'a privit disprquitor cu ochii micDa ce, crezi ca sunt ca oricare? Nu inteleg... De ce nu raspunzi? N'am ce saii spun. Aga? Bine. A iegit fara s'o pot opri, trintind uga. Credeam ca budeazi numai. Am intredeschis uga
dtrigind dupa ea: Elina, Elina". Nu s'a intors. Am inchis gi m'am agezat pe pat, amuzat de demnitatea ei. Ce sa-i spun? Ca am fost ocupat? Absurd. Noptile nu exista ocupatie. Ca am fost bolnav e mai simplu. Dar dupà dank' luni cat am lipsit, o boala atat de Iunga ar lasa urme. Eu dimpotriva m'am ingragat. Sfi spun ci am fost plecat? Singura minciuni 94
www.dacoromanica.ro
bung. U§a se deschide §i intra Nina. E vesela §i simpla: M'a trimis nebuna. Ma uit cum se desbrack repede §i-i joaca sanii marl. Se repede eu disgratie §1 ma apuci de subtiori. E pur si simplu scarboasa. 0 dau la o parte. De ce a plecat? De ce n'ai vrut-o? Am intrebat amandoi deodata. Itadem. Si nu raspundem.
Ii trag o palma care lasa pe pulpa alba .
.
dungi ro§ii. Tipà §i ochi-i lacrameaza prin zambet. Ma urc pe ea, ii infig unghiile in came §i o posed a§a pinsä i tipand. Cel pu1M stiu ca posed o femeie. Nu se opune. Tremura numai si-mi strange bratele. Gaud ma dau jos ma nit la bratele ei. Urmele unghiilor sunt vinete §i dinteuna curge o picatura de sange. Raba, cá e§ti femeie! A faunas cu picioarele desfacute §i plange cu fata acoperità de palme. Sfinii pared' saint
desagi incarcati. 0 femeie Indurä prea malt. Pe Elina n'as fi putut-o bate. De ce? Nu o respect. E vulgara, triviala, grosolana. Numai a'ctul sexual o transforrna. Dar §1 atunci e despletita §i disperata ca o walkyrie de mahala. Na o apreciez. 0 tern. Precis, mi-e teama sa nu Lica scandal. Am oroare de sgomot §i de zo.omotul acestor femei mai cu searna. Nina 95
www.dacoromanica.ro
insä indura. E femeie pink' la animalitate. E ferneie ca o vaci. E proastä. Am lasat-o gemand incet. Tariful, pe masa, dublu. Ca sa-i treaca mai repede. Ciudat, n'am nici-o milá. Sunt crud adesea, deli nu am
puterea de a manifesta cruzimea deck foarte rar. Aproape niciodatä. Dar azi... La poarta stä Elina, proptitä cu umfirul de un par. Ii dau bung seara §i nu raspunde. Se face ca nu aude. Fumeazä. Plec §i nu ma chia-
ma. Am plecat. Intorc capul dar ea prive§te in partea opusa. Ei §i? Femeie ca oH care alta.
*
*
Am dormit ca pe ghimpi. Si totu§i imi spuneam toata noaptea, Elina nu e femeie ca toate celelalte. Ar fi putut sa se dea la urma urmei. Nu trebuia dela inceput sä vinä pink' in camera. E prea mandra §1 a vrut sä aiba o ex-
Mandria la astfel de femei e foarte rara. Dar Elina e Inca Canard', iiica sanatoasa §i ca§tigi deajuns ca sii-gi permitä gustul unui refuz. La urma urmei a refuzat un client. Ei §i? Un client ca §1 ceilal/i. Asa §i-a spus poate. Mai sigur e ca daca a§ fi fost pentru ea un client ca oricare altul, nu s'ar fi formalizat de un gest. Si apoi am vazut ca era iritata. $i niciodata o cocota nu se supara 'and ii preferi o colega. A§a dar insemn 'ceva pentru o femeie (Femeie!) A§a dar pot interesa pe eine96
www.dacoromanica.ro
va, pot nemultumi, pot forma obiectul aten-
tiei cuiva, poate al unei iubiri. E o bucurie amestecata cu amaraciune: tocmai la bordel mi-a§ putea gasi fericirea? Se poate insa vorbi
tie fericire? Pe Dina nu o pot iubi pentruca e vulgara. Exagerez. Nu ma poate iubi. Femeile icestea .§i-au extirpat sufletul. Cine §tie insa, le-a mai ramas poate un rudiment. Elina de altfel e o incepatoare. Nu i s'au calcificat sentimentele. Ma iube§te, nu ma inbeste? Seara ma due iar. La urma unnei m'am obi§nuit sa vat' in ori ce femeie cocota; acum voi incerca sä ma obi§nuesc cu gfindul invers. Ori cum, e o mica deosebire intre ele. k
*
*
Seara ma infiintez la poarta. Actun sta de paza Nina. Cum ma vede iricepe un gest de nelinite §i durere. Ar vrea sa planga, numai pentru amintire. Imi zambe§te fara sa ma invite, par'ca vrea sä se apere §i sa se scuze, zAmbet stingaci, incurcat. Se &á la o parte când intind mana, chitaind _§i spune gAtfiind: Nu! Nu vreau! Nu mai vreau! Ma departez multumit. Nici eu nu vreau. In odaie sunt numai trei fete. Intreb de Elina. E cu un client la odaie" Atat de vreme §i deja ocupata. Ma due sa o a§tept inteo odaie §i spun fetelor sa o trimita, fara sa-i spu7 Ambigen
97
www.dacoromanica.ro
nä cine o chiami. Peste un sfert de orA ii aud pasii. Cind calca ea, scfirtlie usor o scindurl pe unde trec si eu färä sä am virtutea de-a o face sl vorbeasca. Sub pasul Elinei scindura geme ineet de durere. Ma ascund dupi us6. Cfind a intrat inchid usa, incui si vfir cheia in buzunar. Ea nu clipeste. Se duce de se aseaza pe un scaun, cu mfiinile impreunate in poala dimOsii strAvezii si ml priveste farl expresie: Nu era nevoie sa fad pe disperatul.
Eu nu fac deloc. Tu ai Plcut pe disperata. DA din umeri si nu raspunde.
Ia spune de ce n'ai vrut ieri? Pentruca nu mi-ai rAspuns. Acum tac eu. Nu vreau sà-i dau a intelege cá
ma grlbesc. Nici ea nu se grabeste. Totusi dupA un timp se scoali si vine spre mine. Am rlmas in usa. Nu vrei sA stai cu mine? Nu. E categorica: De ce? PentrucA nu-mi rlspunzi. Dralce! Daca ti-as raspunde ai fi multumità? Depinde. Tata! Am fost la T. in inspectie.
Minti ca un prostanac si ar trebui tocmai de asta sa nu ml supar pe tine. Mai intfii 98
www.dacoromanica.ro
n'ai tu o muträ de inspector cum l'am eu de caluggritg. 5i pe urmg o iinspectie Au dureazi doug luni. Ei! Ti-am rgspuns a§a ca sg vezi ca te pot minti. Si si §tii cä te-a§ putea minti §i a§a ca sà ma crezi. Nu drggutule! Pe mine numai voi bar-
batii nu ma puteti duce. Vorbesti ca pe sceng. Ala spun totdeauna actritele in pierle proaste §i atunci partenerii lor räspund: a§a spuneti voi, toate femeile!
Se uità chiorg§. N'a prea priceput mare lucru din ironia mea fatà de teatru. In mentalitatea ei sau domne§te o ignorancg i un dispret total pentru orice teatru, sau admirg mice piesà, bung, proastg, cu condilia s'o inteleagg.'
Pe mine nu mg dud cu zghgrelul. Uf! Ai ni§te expresii ! Dacg-ti place. Dacg nu spalà putina.
A§ pleca, dar rotunzimea crupei e atit de fing pe cat sunt expresiile de groase, inch incep sä ma aprind. 0 apuc brutal de sitni §1 o strâng. Doug palme bine simtite in loc de ori ce rgspuns. Nici-un tipgt, nici-un cuviint. Ranjesc §1 ea mg zgalgie ca sa ma dea la o parte. 0 prind in brate §1 ea se sbate. 0 Varase spre pat §i cu toatg rezistenta ei o duc ping acolo, o trantesc si ma minunez de must
99
www.dacoromanica.ro
culatura pe care o am si n'am folosit-o niciodat5. Raman intins dealungul corpului Cad si ma uit in ochii ei: negri, taiosi. Daca mi-a fost rusine o clipa sä ma lupt cu o ferneie, acum inteleg ca n'am invins catus de putin. E hotarata sa reziste salbatic. Ii introduc mana intre pulpe sa i le desfac. Nu se lash. Incordeaza doar picioarele fara sa se osteneasca altfel. Incerc sa-i deschid pulpele introducand genunchiul intre ele. Mi-1 strange si pe al doilea nu-1 pot vari. 0 apuc de solduri intr'o imbratisare urseasca. Sub stransoare numai o-
chii sticlesc mai negri, parca sare din ei funingine. Pulpele au släbit putin si acum prim tr'un atac neasteptat sunt cu amandoi genunchii intre ele. Cum fac o rniscare sa intru tot, se zbate si alunec. Ii apuc sanii si-i apas cu putere. Ma apuca de par si trebue sa-i dau drumul pentru a strange de incheieturile mainilor. Ma lasa si atunci o salt pentru a-i baga mainile sub ea. 0 presez cu tot trupul, incepand sa-i izbesc pulpele en genunchii. Sea hotarata, fara cuvant, cu mainile stranse sub spate, parand amputate dela coate. Ma opintesc, Irish' ea, cu o incordare ma tine deasupra. Sunt 'transpirat tot. Acum iricerc sa schimb tactica si plecandu-mi capul spre fata ei, ii
caut gura. Intoarce capul si fiindca ma Incapatanez si-1 clatina ritmic. M'a izbit cu fata peste nas. Iritat o apuc de Mei tot apa100
www.dacoromanica.ro
sand-o cu bustul. i apnc buzele cu dinlii §i strang mutt, sugand in acela§ timp ca o ventuza, pada ce geme, pieptul i se zbate §i incearca sa-§i scape buzele sau mainile, dar nu poate, incordeaza picoarele sa ma rastoarne, apoi slabe§te §i ma lasa sä renunT eu, cand mi-a pierit respiratia. Dar gura nu i-o las §i respir pe nas. Ii strfing buzele mai tare in dinti §i ea i§i forleaza bustul mai tare, gemand ca sa spu-
/là ceva, pada and 00 inabu§it. Pipai cu genunchii: nici acum nu-§i desface pulpele. La u§5 se aude o bataie scurta: Elina. Mai repede ca te alteapti un f
domn.
N'am timp. SA via maine. In lupta cama§a i s'a strans toata sub sani §i de sus §i de jos, intr'un bon care ma supara. Incerc s'o apuc pe femeie mai zdravan. Se zmuce§te §1 acum m'a .aruncat depe ea. Ma proptesc cu pumnii pe pieptul ei ca sa nu-mi scape §i lovee cu genunchii ca s'o deschid. Sufla greu si se strange toata: De geaba. Daca nu vreau eu, nu se poate.
Ma las pe marginea patului, cu coatele pe genunai §i-mi las !capull obosit in pahne. Elitna
a ramas intinsa pe spate. Se ridica in coatele liberate §i simt cum se uita la mine: De ce nu spui? Nu mai §tiu ce trebue sa-i spun. Imi arae 101
www.dacoromanica.ro
fruntea. A, da! De ce n'am venit. Elina insista. Ce incapicinare! 0 femeie? E§ti amorezat? Te intereseaza? Se ridica §i-mi incoUce§te gatul. Vocea are o tandrefi ragu§ita in expresie. Da! Dar si nu mint,i! Nu §tiu cum, dar n'a§ putea sali explic. Nu sunt amorezat, nici n'am posedat vre-o
alta femeie intre timp. Am fost de o asceza exemplara. Dar mi-a fost lene, n'am avut nevoie, §tiu... In orice caz n'a fost nici-un motiv
insemnat. N'am venit, nici eu nu §tin de ce. Din indolenta. A trecut seara cu seara .si en n'am venit. Tata. Te cred. E pu/in trista. Ochii-i plutesc intr'o panzi de laicrimi. Imi strange grumazul §i deodata imi apuca ea buzele cu gura §i mi le
mura. A§ lipa §1 ma relin cu ma.e greutate. Acum suge sangele care mi-a ta§nit din buza de jos. Mormai cum pot: Vampirule. Raule.
Ma rastoarna iar §1 se agitä intr'un acces de furie erotica, peste mine. Sunt istovit §i imi pastrez toata luciditatea. Dureaza mutt.
Ea vibreaza de ateva ori, pe and eu raman inactiv. 0 irità aceasta, pentruca la un moment dat ma lasa §i sare drept in. picioare. 10?
www.dacoromanica.ro
E§ti un bou astAzi.
Vina este tot a ei; M'ai lasat sa ma lupt prea mult. Se uità la mine par'ca ar vrea sa ma ucida, Ii suslin privirile, ba surid chiar. SA nu mai vii. Ei! Vrea sä piece si-mi cere cheia.
De ce nu vrei sa mai viu? Se uita acum in podea cu fixitatea savantului care a descoperit in microscop ceva foarte interesant. Tine o mana pe clanta §i cu cea103
www.dacoromanica.ro
lalta igi aranjeaza camaga pe san, absentä. Ma apropii. Ii dau cheia. De ce? De ce? Soptegte stins: Nu vreau sa te iubesc.
0 strang la piept gi ea ma strange deasemenea. Forta pentru forca. La mine e o forta prefacuta. A ei este naturala. 0 legan ca pe un copil. Se desprinde gi ma respinge: Lasa-ma.
0 intreb proste5te: Ma iubegti?... Nu-mi poate raspunde decal ace1a5 lucru: Nu vreau sa te iubesc... S'ar putea... A descuiat gi iese repede trantind usa, fara sa-gi ispraveasca propozitiunea. Afara carOle aceeag scandura, incet ca o complenta maladiva. Aga dar ma poate totugi iubi cineva. Dar numai in locul acesta. *
*
*
Sa stau niereu intins pe spate, sä urm'arese cerul albastru cu perindarea norilor! Sa simt dogoarea vaLtrilor calde de soare patrunzandu-mi porii ! Si-mi pastrez imobilitatea corpului Trani la confundarea cu neantul! As vrea sa intru'n eternitate lungit pe spate, cu mainile incrucigate pe piept, lunecand ca un mort cu pi'cioarele inainte, drept, IM, ca sa-mi
curga eterul mangaietor ca un vant pe langa obraii. A5 vrea. Toata viata mea se reduce la dorinte. Implinise-vor vreodata? 104
www.dacoromanica.ro
Pot sA stau mult §1 sa privesc. A§a priveam
pe Ata, asa pe Judith, ma pe Eve line. Le-a§ putea descrie conturul felii §1 al corpului, dacA ochii ar putea scrie. Pe Judith am iubit-o numai privind-o. Pe celelalte intAi le uitarn. Inbirea trebue sä inceapa prin uitarea chipului iubitei. Apoi incepe o cericetare pa-. sionantà in imaginatie pentru a-i regasi trasaturile. Si o cAutare a ei, cautarea prezentei ei pentru a nu o uita mereu. Iubirea e o incercare disperata de a retine chipul fugind din imaginatie, al iubitei. Iubirea mea eel putin De ate ori nu \rad in amintire clar o fatä femeiasca, sunt sigur cA o voi iubi. Odatà cu memorizarea plastica a iubitei dispare dragostea.
Privesc un tablou Oda la saturare. 'Pada la usturarea c;chilor. Privesc inteun peisagiu pada la exasperarea retinei. E in ochii mei disperarea lucrurilor cari dispar, a celor pe cari le vei pierde. Si mai este neputinta faptei. Acei caH fac, se agita, pentru caH viata e o tabla de sah careia sunt tinuti sa-i mute mereu figurile, pentru aceia muscati de sarpele mis-
carii realitatea trebuie sa se fotografieze in amintire cu repeziciune. Nu-si pot pierde timpul cu memorarea ei. In'capacitatea de reactiune deriva si din incetincala memoriei plasLice a realitatii.
Ma uit si m'as uita astfel fara sa obosesc, 105
www.dacoromanica.ro
fàrä sa shnta nevoia unei schimbari, unci va-
ria0. Sunt unii pentru earl raminerea in acelag loc mai multi vreme este un chin. Pentru mine e o ugurare. Sau mi-e indiferenta Daca schimb, o fac din alte motive deck din plictiseali. Stau in acceag camera gi nu-mi epuizez realitatea. I-o adilikesc numai in decurs de timp indelungat. Aga se creaza gi traditia. De catre oamenii ineiji. Traditia este contemplarea perpetua. Contemplare liniara. Patrundere in adâncime, intensa, dar monotona, unilaterala. Sa nu mai migc. Paralizia n'ar fi un chin pentru mine. N'ar face deck sä aduca In corp o veche obignuinta a lui. Ar racorda sufletul eu corpul printr'un decret neschimbabil. Acum corpul se migca iar sufletul vegeteaza. Se nita rnereu §1 ar muri privind. SA intru in moarte, intins cu fata'n sus. eu mAinile incrucisate pe piept, cu picioarele inainte, drept, alunecAnd lin... * * *
Nu §tiu daca-mi place sä fiu compatimit. 'Se vede ca da, de vreme 'ce-mi place sa ma vaicaresc, sa-mi spun suferintele, neplacerile, sa-mi etalez ranile, sa exhibez cancerele morale. Nu din poza. A poza presupune un i. mens orgoliu, ceeace mi-e cu totul opus. Sunt patruns de scntimentul umilintei. N'am &minta de a poza ci aceea de a ma flagela. Am fost 106
www.dacoromanica.ro
umilit o viaci intreaga. In copilarie am avut scurte momente de revolta. Azi nici-unul: Imi place ca gi altul sa ia parte la durerea mea. Este un fel de Icontraparte ,ce-§i ia sufletul asupra singuratatii sale obignuite. In fond mar-
turisirea unei dureri e o umiire a ta insu/i. Cine-gi face dinteasta o glorie este un deficient mintai. .Si umilirea este ealitatea esenliala" a femeii. De aceea femeile au fost pri-
mele cari s'au crestinat. Isus trebue sa fi avut in El rnultä feminitate. Toati filozofia lui o marturisegte. Cand spune: 4,Eu am venit s5 aduc sabie..;" e o simpla ihrzionare a Sa sau vorbegte figurat. Adevarata Lui complexiune sufleteasa se vede in: Cel ce se va umili pre sine isi va salva sufletul sau", sau in: Cei de pe urmi vor fi cei dint5i in Imparat,ia Cerurilor". * * * Si chiar and liptuesc, e ca si and n'ag fa'ce nianic. Acliune, voinla: cuvinte cari nu acopera pentru mine nici-o realitate experimentati. Durere, umilire: cuvinte cum e carnea vie, urland sub stingere. A§ vrea o actiune lipsita de impulsul esential al vointei. Act,iune nudi de hotarfire, goala de sens. Moarte. * * * Daca ideia de 'confesor m5 exprima perfect, trebue desprinsa insa de orice o departeaza de calitatea ei femenina, receptiva gi conservatoa107
www.dacoromanica.ro
re prin excelenfa. Confesorul trebue sg renun-
te la virilitate ca la un element tradator, de risipire, de inconstantg gi noutate perpetug gi sa nu fie dee& un depozitar. In religie confesorul nu pgstreazg din virilitate deefit latitudinea pedepsei, pe care de altfel o dg ascuns. E o pedepsire emangnd din vointa diving, pe care o transmite vocea acoperitg a preotului din confesional. (In catolicism, uncle se pgs. treazg mai multg discretie in delicatele lucruri sufletegti). Ineg una din garlataniile ucenicilor lui Dumnezeu este aceastg proclamare a esentei divine a verdictului lor. Confesorul trebue sg primeascg g,i sg retina*.
Confesiunea primitä poate rodi, dar and a rodit gi se desprinde de autorul ei este altceva, nu mai este trAdarea unui secret. Confesiunea devenità rod, e bunul propriu al confesorului. Numai cfind este retransmisg in nuditatea ei primal% atunci e violarea unei intimitati. Confesorul insä trebue sä gtie -ace; sg priveaseg dar sg nu uite. El este mormântul viu al faptelor gi aspiratiilor. Adevgratul confesor e mut. Odatg ce incepe sg dea sfaturi, an confesor igi pierde puritatea lui omeneascg. Confesorul ideal: siluetg inaltg gi paha', cu miinile prelungit sidefate de armonia strangerilor cari au potolit 'chinurile altor milini. Siluet5 strAvezie, prezentg fantomati-
cg. I te adresezi fgrà s5-i prinzi toatg realita108
www.dacoromanica.ro
tea, numai presimlindu-i apropierea. E o anulare in prezenta acestuia o negare a sa insu§i. Confesiunea n'ar fi posibila fara pasivitatea unuia. Ea se ascultà fara miscare, fara rasunet.
Confesor ideal nu sunt cleat pentruca pot sa tac. Ma strecor pe langa secretul revelat al celorlalti, il las sa traiasca in mine fara sa-1 ating, fara sä-1 risipesc. Si cand a devenit mare, ramificat, este al meu. Am primit multe Iconfesiuni 'Ana acum §1 voiu mai primi de sigur. Nu le chem. Vin ele singure sa-§i puna botul arzator pe genunchiul meu. Confesiunile sunt ca botul arzator al ciinelui turbat. Le-am suportat pe toate fiindca rabdarea imi interzice de-a izbucni chiar daca durerile mele sunt in joc. 0 rabdare sfi(land virtutea. ostentativa, exasperanta, care trebue ea' indarje§te pe asupritor, il irita, il face din asupritor inchizitor sadc. Si Ana mi-a spus multe. Mi-a schilat inteun an de zile un roman. Roman provincial, tern si zbuciumat, pasionat si meschin, dureros §i imbatator, fara contradict,ii, fara jocuri de stil. 0 femeie tulburatoare, femeie prin earnra, prin §oldurile bogate chemand maternitatea si sanii umflati a§teptand guri mici sa-i de§arte. Gat puternic de iapa de rasa. Iar capul marca 20 de ani la o varsta dubla, ca un1ceas
intarziat intr'o ora favorita. Bruna, aproape 109
www.dacoromanica.ro
neagra. 0 cunogteam de mult, de and ma pur ta pe genunchi, and era adolescentA gi en e-
ram un /inc. Atitudinea asta de Plc n'am pierdut-o in fa/a ei cleat dupa b intamplare revelatoare pentru tot sufletul, tot caracterul §i al ei gi al meu gi dela care toata admira/ia mea pura pentru ea a cazut. 0 cunogteam de muh deci si and am ajuns un domn mi-a facut marturisiri atat de zguduitoare Inch am ramas i inspaimantat de gravitatea secretului
ce trebuia sä inchid in mind §1 incantat de increderea ce-mi acorda aceasta femeie serioasa. Nici una din marturisirile ei nu m'au respins, nici una nu mi-a facut-o odioasa. Dimpotriva i-am admirat curajul gi feminitatea pe care gi-o revarsa abundent, fara dcoluri, fara cornpromisuri, gocand pe cei din jur i lasandu-i sa'n/eleaga destule, mai putine insa decal ce facea i ce mi-a descoperit mie ea' avea pe congtiin/a.
In definitiv and ma gandesc acum mai imi dau searna ea nu e singura care mi-ar Ii putut spune acele lucruri. In orice femeie din provincie zace o Ema Bovary. Ea nu era de'cat varianta ei, de asta data avand congtiinta cazului &au, pentruca de multe ori propunea si-i scriu romanul, ceeace de sigur n'ar fi cerut in niciun caz eroina aceea. Dar timpurile au evoluat si azi noua Doamna Bovary si-ar putea diseca 1ucid cazul, poate destul de 110
www.dacoromanica.ro
II 111 la. ,-
lucid ca s'à fie banal, sigur destiA de crud c. 65 te sperie §i s5 crezi ca e altceva' §i desigur 5i 1-ar putea pune singurä pe hfirtie. Dar cele oe s'au petrecut intre noi au rupt credino §i intimitatea §i acea prietenie amestecatà cu 'confesiune, tandret5, camaraderie §i sensualitate de sigur! Dar si ate fapte adevarate. Am putut discerne partea inventati de cea petrecut5 §i in ceeace vedeam §i auzeam dela alIii c5 se petrec in juru-i. Si din ochii ei. Ochii ii minteau necontenit. Cand nu minleau ins5, se stingeau. Pierdeau orice urmi de luminä §i atunci §tiam ea' mi-a spus adevgrul. Dar te joci cu o femeie? Animalul acesta e nascut actor si se minte cu u§urinca. chiar pe sine. Uneori o vedeam cum ii sticlesc ochii on satnpania spumegfind sub lumini in pahare §i de§i imi spunea cu aceeas convingere, cu ace-
la§ ton, un lucru repetat de multe ori, intelegeam cA minte. Ca sA ma epateze 51... poate Ca
sa spunA ceva numai. Niciodati nu i se pärea c'a spus destul. Ii plácea p5catul §i de aceea ii plAcea sa vorbeaseä despre el cat mai mult. Aveam pentru ea dragostea admirativ6 pe care n'a§ fi stricat-o pentru nimic in lume cu o legAturà carnalä. Era §i exclusä de altfel. Ana era o femeie gen vampir. Caspricioasà, arnelitoare §i voluptoasà. Dar §i serioasä. Trecea dela o stare la alta. Ceeace vorbeam noi clepa5ea orke noliune de bine §i de räu §i mai 111
www.dacoromanica.ro
ales orice limita permis5. Niciodatá insa nu
s'a ridicat bariera dintre noi. In discutia cea mai licentioasA se vedea ca cere, in realitate, respectul. 5i o respectam admir5nd-o. Am spus dragoste admirativ5. Admiratie foarte mare, dar dragoste nu pot spune. 0 tandret5 Ca intre frate §1 sora, o incredere in puritatea sentimentelor mele gi inerederea pe care o simteam eu, mi-o acorda §i ea. 5i totug! Femeia este ca pupAza: nu-gi poate suferi cuibul curat. Era nefiresc sä r5man cu o irnagina frumoas5 dela Ana. Daca ar fi fost astfel, n'ar mai fi fost ea. S'ar fi contrazis pe sine. Si eu admiram tocmai ceeace mai tfirziu avea s5 ma departeze cu desavirgire de ea. Nu pot spune ea' ast5zi mi-ar fi ajuns odioasá. Mi-e tot drag5, dar n'ag mai phtea sa-i primesc confesiunile cleat cu un sentiment de saturatie iritat5, nici n"ag mai putea 85 stau in intirnitatea ei cu a6eg plAcere ca mai inainte. Nu o uease, nici nu mi-e searba de ea. Dar revelatia, deceptia, mi-a scurs din mine tot entuziasmul, toat5 admiratia pioasa ce-i purtam.
S'a petrecut repede, brutal. Intr'o dupà amiazA am gasit-o in fata oglinzii. Pusese o rochic albastr5 de casa cu berze mari desenate, Intinz5nd lacom ciocurile caseate spre skill,
spre pulpele gi spre goldurile scoase intr'un relief strans. Mi-a zambit prin oglind5, fara s5 se intoairca, potrivindu-gi pgrul, lucr5nd la 112
www.dacoromanica.ro
ceafa cu brat,ele inällate ca taartele unei amfore. Ii vedeam sub bronzul cArnos al bratului pielea rasa §i vederea aceasta petrecea in mine o lini§te plácut5. S'a intors and m'am a§ezat. Ochi-i sclipeau intre clipirile repezi ale pleoapelor: era putin grizat5. Am schimbat obipuitele glume asupra persoanei mele pe care n'arn nici-un motiv s'o cred frumoas5 §i despre care ea nu-§i facea nici-o iluzie. stiu cà nu mai am de descoperit nici-un farmec mai mult, in figura ta. Facea cu mfina gesturi de abandonare in voia soartei, agitfinduli degetele lacuite §i robotind nervos prin cas5. Umbla ca o furtuná §i de 'ate oH trecea pe lfinga o mobil5, o lovea cu masa plina a c5rnurilor taH. Cine ?tie! D5-t,i mai multi ostenea15. A! Poate mai ai o fat,5, Janus! Nu, nu! Dar ai s5-mi gAse§ti calitali su. flete§ti.
Fugi ma. Tu esti un mototol. Nevasti-ta o sa faca ce-o vrea din tine, n'ai viati'n tine. Esti un mort. Sunt, Ili marturisesc, deosebit de flatat sub aceasta avalan§i de complimente. Ma siznt in pozitia duioasa a unui candidat la in. suratoare, caruia fata solicitata ii toarn5 in cap o galeata cu ap5, in limp ce politicos, in smoching, cu joben §i cu buchetul indispensa-
bil invelit inteun cornet de foità alba, junele 8 Ambigen
www.dacoromanica.ro
113
debiteaza un discurs §i trebue sa continue si surfida politicos. Nu e§ti prea generos cu tine.
_Stii singura ca cel mai mare duvnan al men sunt eu. N'ai incredere in tine.
Ba da. Dar e alceva. Ce e?
Sunt o mie §i unul de motive pentru care ma detest. Int Ai pentruci sunt lipsit de ointä. Vasazica tot n'ai incredere in tine. Drace! Da-mi voie sa te implor Inca odata in fata acestei femei care a bine meritat dela Domnia ta! Cum drace, cand n'am voin,
15 nu pot avea totu§i incredere in mine?
Se oprise §i ma privea putin chior4 prin. tre zulufii castanii. Vrei sa bei Iceva? Dacä nu-mi dai api..
A sunat rotinduli iar §oldurile §i s'a intors lânga mine. Mi-a trecut mfina prin par ciufulindu-mä (§i asta imi amintea de supararile glume/e ale Atei §i un moment am avut o ernotie dureroasa) §i apoi s'a a§ezat inteun
fotoliu aanc, drep't in fata mea. Era prima oara eind hi permitea ell mine o familiaritate. (Isi permitea falà de ea, nu fatä de mine). Am privit-o nedumerit, m'am incruntat si a crezut cä m'am suparat, pentruca mi-a intins 114
www.dacoromanica.ro
repede un pieptene, luat depe toaletà, fara si spuna nimic. M'am aranjat gandindu-ma cu inima stransä ca ochii Anei nu-mi placeau astazi. Apoi m'am sculat §i-am trecut la fereastri. Ana vroia sa-mi spuna ceva, dar a intrat servitoarea cu pahare §i cu yin. Pe fereastri §iruri de crisanterne i§i desfoiau goliciunea de
zapada in tufe verzi mate. Pe alee se in§irau in front tufele in !can fiecare floare, ireal de mare, ['area un cap pudrat §i cochet invelit
intr'un guler verde. Ana turnase in pahare §i a venit langi mine cu ele. Mi-a pus in m'ana unul §i fix'andu-mii ciudat de atent in ochi, imi spuse: SA bern pentru increderea in tine. Am inchinat §i am Mut talcind. A reumplut paharele §1 am Mut din nou. In gura vinul negru se clatia, ruginit de o vechime parfumata. A mai baut singura, mi-a turnat iar, am baut. Si ne-am a§ezat faca'n fa/a privindu-ne. Ne spionam in tacere. Nu rnai cred sa fi avut ce sa-mi spuna. Epuizase §i imaginatia §i via.ta ei bogata. Daca...
A vrut si spuna ceva §i. §i-a luat seama. A inceput sa rada spasmodic §i iar a turnat vinul vechiu. (Un yin care se degustä savant, calm, ea-1 cotropea ca pe bere). Si s'a oprit la jumatatea paharului hotarata: Ce-ai face daca ti-ar sari de gat o femeie.. 115
www.dacoromanica.ro
Depinde de femeie... Vinul ma desmorlise rau gi-mi pusese mad in obraji. Ei ii sticleau numai ochii. Accesul de curiozitate frivola, ma nelinigtea. 0 respeetam atata gi n'ag fi vrut sä fiu deceptionat. 0 respectam in ciuda vietii pe care i-o cunogteam. Ea ma ispitea plecfindu-si bustul rotund spre mine: Aga ca n'ai putea rezista? Ba da. Nu cred. Cu mana igi deschisese rochia la piept gi-gi manggia sub 'ukase sfinul stfing, din care yedeam baza neteda, aproape maslinie. Imi cauta ochii gi nu-i mai infruntam privirile: i le ocoleam. M'a apucat cu o palma gi degete moi de o mâni gi tragindu-mi-o, a dus-o spre pieptid ei, lent, ca pentru a nu speria un adormit. Am tras mana ca ars gi m'am incapacanat. Gaseam acum o mandrie in a rezista. (Inca un scrupul). A!
Exclamalia a fost mirare amesteeata cu regret atat de strident, de fals, incat am vazut clar ca minte cu un gcop. Vrea sa ma incerce. Ideia, pmecisa, mi-a venit dela inceput gi am
facut o gregeala Ca nu m'am sculat sa plec, a§a cum aveam de gand, imediat. S'a sculat ea gi prefacfindu-se tulburata se plimba prin odaie. Iar a baut gi dendata apropiindu-se m'a 116
www.dacoromanica.ro
cuprins de gfit mu§cfindu-mi buzele. Am iamas inert,. inexpugnabil. S'a retras repede, jignità i a revenit la atac pe altä cale: Prostule! Era in vocea ei alintare si mustrare, tandrep maternA §i solilcitudine de amantà. Nu mai puteam pleca fArà risen]. de a fi socotit la§:
Ia stai sà v'ad cum mi-ar sta in bratele tale.
Nu, Ana, asta nu se poate. De ce? Lasà-mi! Si incerca sa se a§eze. Am respins-o §i m'am ridicat, dar cu o mi§oare abilä m'a impins peste pat §i am eizut odata cu ea. Gfiffiia peste mAsura. Nu observa &à se vede Liar exagerarea ei. A ramas a§teptfind xisturnatà pe o par-
te, r5su11find greu §i en o pulpg descoperit5 indecent. MA tinea lcu mina dupa gfit. Mi-a apueat iar gura §1 sugea din ea ca o ventuzà. 0
lsam s5 La, enervat de proportiile pe cari le luase scena §i nehotarfit intre scrupulele rade §i perspectiva unei voluptäti. Ea singura mi-a venit in ajutor. A scapat cuvfintul: Rezi§ti?... Vrei s vezi?
Am respins-o §i m'am retras iar in scaun. A ramas multa vreme 1ungit5, apoi s'a sculat s'a dus la oglindä §i §i-a potrivit rochia §i p5rul. A oftat adfinc, s'a ineruntat siei, intre dorin117
www.dacoromanica.ro
la de a continua g aceea de a renunta: *ma am gregt eu, vorhind ispitit de infatuare: Ag rezista ichiar cfind te-a§ vedea goalä. A ezitat un moment, apoi mi s'a aruncat pe genunchi prinzandu-se bine cu mainile de ei
§i m'a apasat cu piepii. 0 caldura insuportabila m'a patruns §i n'am mai vazut decfit caTnea gatului in care am murat adanc. A gemut taiata placnt de senzatie: Ah! e bine... Am mutat dintii pe piept, deasupra sanu-
lui, apoi pe brat §i mai departe, murand ca inteo 'came moarta si lasand urme adanci. Ameteala m'a lasat insa §i i-am dat clrumul. Mi-a cazut la picioare, moale. De jos ma privi reprobator. A§a?!
M'am sculat, am trecut peste ea ca peste un pachet §1 m'am apropiat de fereastra. Bravam,
dar jocul acesta ma gala in loc sa ma raceasca. In refuzul femeii gaseam un mai mare stimulent §i-o a§teptam sa revina la ata'c, cu teama de-a nu fi terminat. 0 ageptam, deg eram nemultumit de aceasta intfimplare. Dar acum Ana imi egse din inima §i-mi intrase in sfin-
ge. Fierbeam g and m'a cuprins de gat iar, boboranduti gura pe obraz spre gura mea §i atarnandu-se cu toata povara .de mine, n'am mai putut rezista. Era ca un §arpe agatat, pe care-1 arunci jos scuturfindu-te §i iar vine §i 118
www.dacoromanica.ro
se urea incolacindu-te, pada' te biruie, te inabu§e. Ma inabu§am §i nu mai gtiam ce sa fac. Am cuprins-o, impingand-o spre pat §i mu§candu-i gura. S'a lásat trantità §i izbitä de
greutatea trupului meu. Dar and a simlit cä vreau sa o iau, m'a impins mirata §i cu o voce simpla, sub care se asIpundea o bucurie triumf ala :
Ce fad, Di? Mat §i m'a readus la realitate. La scrupulele mele. Femeia aceasta pe care o respectam! Care avea incredere in mine! Si fiindca niciodata n'am dorit-o carnal, asi fi privit ca o pangarire sa o posed. Am aluns sa o asaltez atat de josnic. Ceeace ma irita insa era triumful femeii. A vrut sa-mi dea dovada ca nu pot rezista. Evident dovada asta nu era hotaratoare. Fiindca rn'am infierbantat in lupta, nu insemna ca ag fi dorit-o totdeauna §1 nici Cä rezistam ca unei femei. Nu-i rezistam fiindca ma necajise, ma... in sfar§it adevärul e ca sucombasem tentatiei. Infrangere dureroasa, umilitoare. Daca ag fi posedat-o era altceva. Irma ma oprise chiar dela inceput. Toemai pentru a-mi arata Ca n'a vrut asta, ci numai sa ma incerce. Ma irita faptul ea a facut-o tocmai cu mine. Imi dovedea astfel cà
nu-mi purta o prietenie sincera. Ma umilise §i aceasta nu i-o puteam ierta. Am plecat imediat §i cu toate protestarile ei. 119
www.dacoromanica.ro
De atunci, ori de cite ori ma intilneam gi mi-a reamintit intimplarea, a cautat sa ne scuze (generozitate!), ca eram ameliti de bautura. E drept ca daca n'ar fi baut nu in-
Lerca nimic. Insa daca a fost ametiti de ce nu s'a oprit la timp? Ca a baut am vazut, dar cum a avut liciditatea de a-gi doza triumful? De ce sa incerce toomai cu mine rezistenta barbateasca? 120
www.dacoromanica.ro
De multe ori mi-am reamintit scena asta. Eu
ramanand inert, apatic 9i Ana pe genunchii mei, apoi cazandu-mi la picioare i rezistenta mea dovedind tocmai o slabiciune care m'a ur-
marit mereu. $i momentul jignitor pentru o demnitate de barbat, and Ana m'a oprit, trezindu-ma dinteo ameteala provocata savant de ea. Par'ca imi amintesc sä o fi auzit vag inabu-
§ind un ras in momentul and ma tranteam peste ea. Nu §tiu bine insa. Dar ii vad figura luminata de un zambet mirat, putin beak puin glumeall §i mai ales victorioasa, ridicandu-se spre mine din amorteala prefacuta: Ce faci, Di? Mirare, triumf §i... ironic! Era grozav de ironica dtunci. Ironic curioasa de femeie care a stricat o prietenie care pentru ea devenise poate impova"rator de puttat deoarece nu mai avea ce-mi spovedi, dar care mie imi era necesara. Satisfactie de impaza care-§i murdire§te cuibul. De latunci Am vazut-o tot mai rar. Am avut. u explicatie. A protestat contra faptului Ca ar fi vrut sa ma incerce. Se scuza numai prin belie.
Mereu minciuna. Am regretat o intimitate, o prietenie §i atat. 0 prietenie de bare numai eu rul tinearn. Femeile nu sunt capabile de prietenie. Nici nu o meritä. Pupeze... *
g,
*
Astaseara am fost iar la Elina. In poarta 121
www.dacoromanica.ro
vopsita verde proaspat se legana o fata" sumar imbracata i fumind. Ochii 1anguro0 de rigoare, dau greata celui mai inexpert cunoscator al sufletului ferneiesc, celui mai accesibil minciunilor. Se legana fredonfind gi apos-
troffind toti trecatorii, cu invitatii obscene. Cartier de profesioniste. Pentru prima oara in acest amurg de oaninà tfirzie, am simtit dorinta de a ma pleca asupra unui strein, asupra unei streine, de a-i lcunoa§te necazul sau bucuria, necazuliprea des gi bucuria prea rara a onmlui de fiecare zi. Nu simt niciodata interes prea mare pentru oameni. Ii detest. Sunt atat de rfii, atat de ticalogi; oiu ca in fiecare Iancezegte o tragedie, agteptand sa izbucneas'ca gi deseori nereugind. Interesul prea mare pe care mi-1 port nu e egoism. Sau daca este, atunci o forma foarte deosebità de-a egoismului comun. E congtiinta neputintei de a da un ajutor gi spaima de o durere mai mare. Durerea altora o simt in came gi n9ag putea spune Ca
am totdeauna affita foga pentru a suporta nenorocirile aproapelui. De aceea prefer sa nu le cunosc, neputfindu-le ugura.
In seara asta ma simteam fratern tuturor. hibeam cu inima deschisa pe tori gi simteam dorinta de a afla toate faptele adapostite de aceSte case cu ferestre astupate Ica nigte camere
ile bolnavi contagiogi. Sà gtiu tot. Tot nu e niciodata prea mult. $i eu doream asta seara 122
www.dacoromanica.ro
mult, mult. 0 confundare cu oarnenii suferinzi pentru confruntarea suferintei mele. Strada ingusta se intindea neispravit intre
doui §iruri de case alaturee fiecare cu o curte. Felinare grosolan vopsite in verde li la care gazul aerian a fost de curfind inlocuit cu becuri electrice. Peste pavajul desfundat, cu baltoace §i cu pietre patrate ascunzand gand viclean §i Ihnituri de apa tulbure pentru piciorul imprudent, o lumina risipitä se pulverizeaza ireal:Strada e ca o mare curte, 'cu un
defileu de magazii, Ica o carare intre cot*. Nici-o casa mai inaltà de un etaj, nici una a carei albeat,a sa nu fi degradat intr'un icenu§iu
instelat cu pete de noroi uscat. In ferestrele tulburi, nespalate de luni intregi, prin verdelele ingrijit inchise sau prin loalele cu cari au fost baricadate, se raspande§te lumina egal de monotona, icu 'eke un pund mai luminos in mijloe, indicand o lampa §1 o intimitate Inauntru. Peste peisajul de mizerie se intinde uneori cerul de toamna plumlmriu §1 greu, alte ori stravezia limpezime a albastrului de vara, sau blondul greoi §i inabu§itor al verii, iar alte ori ploaia tese panze nesigure, sau se varsa in valuri de le§ie, ori vantul deArama torente de vati. Todeauna ziva o facere enervanta plute§te in varialia oricarui anotimp, Vaiata de papucii femeilor pornite sau spre car-
ciuma din colt, sau din poarta'n poarta. Ziva 123
www.dacoromanica.ro
numai femei, noaptea numai barbati umbla pe aici. Copii nu se vad si numai animale jigarite, un caine, o pisica, se strecoara speriate de ace-
rea mahalalei. Nu e tristete dar nici veselie. Este oboseala, este descaicare de nervi intinsi poste noapte. Noaptea numai, mahalaua ia aspecte de viala bizara. Forfoteala impacientati de barbati intrând sau iesind siluete tinandu-se
in sir pe lfingä garduri, femei arm:band in mijlocul drumului ligheane pline, ate un grup de colegieni, cu cosuri pe fata, Land galagie pentru a-si afirma personalitatea, sau, destul de des, tun betiv cautind sä dovedeasca trecatorilor lucruri pe cari ei le stiau de mult. Rare ori o trasura !tale acest traiect si atunpi din ea tse revarsa valuri tie cintece si chiote,
aproape todeauna presarate de acorduri de vioara si sunete de tainbal. In casele acestea coscovite," cu gardUri mai
mult rupte i cu acoperisuri arpite, se adapostesc vieti variate in uniformita1ea bor. Aceeas fata necinstità de un militar §i gonita de
parinti odioi, sufere in sute de exemplare aceeas durere, incon§tienta poate in uncle. S'au obisnuit aici oH poate le place. Altele au uitat
totul si cauta sa faca parale faurindu-si planuri pe cari le vor realiza, caci sunt fete de vointa. Altele, sentimentale si romantioase (nu merge una Fara cealaltà), traesc cu fiecare barbat, un roman inceput altä data si neispra124
www.dacoromanica.ro
vit niciodatä. Iar uncle se ata§eaza de un om
pe care-I cauta, II recheama, pentru ati da iluzia unei constante in fericire. Cele mai pusine nu rezista, nu se pot adapta privatiunilor., se chinuesc pada ajung la sinucidere. Dar sunt foarte pu/ine acedea. Cele mai multe aunt fericite aproape, atat eat pot si fie, in scurte momente. In iadul acesta durerea e mai suportabila decal aiurea. Sunt mizerii meschine, in palate, in castele §i saloane, cafi nu se pot
rabda, cari duc mai de graba la sincidere. Aici unde mizeria e multiplicata, una susline pe cealalta, consolarea e mai mare §1 insensibi-
litatea mai rnsor de obTinut. Mizeria cea mai
mare e ca un curent de inalta frecventa: e atat de puternica incat nu face fan, ci trece neobservata. Aici numai fericirea e marunta. Cand ma duCeam spre Elina ma gandeam la astea. Si am siint,it ceeace numai rare ori mi se intampla, un scurt circuit de duiogie, zgaduindu-mi inima. Numai uneori, trecand prin strazile unei provincii prafuite §i mohorate, am incercat acest sentiment de slabiciune care te infraiteste cu oamenii neinsemnati. Pe langa un magazin, o librarie, cu firma ruginita §i ilizibila, cu un batran care mofie la taraba cu Cani ingalbenite, cum a§ fi vrut sa fiu eu acel baIran, sa amonesc in aromeala visului o amintire incarcata de fapte Imarunte, neinsemnate, sau poate un repertor de fapte bogate, 125
www.dacoromanica.ro
venite sa se incbida aid i. in. mediocritate ca inteun desnodamant previzut de roman foileton. A§ fi fost fericit sa intru deodata in acea viaca din fundul de magazii, in odaia din dos, unde banuiam un tfinar studios cu o imaginalie narava§5. Aventurierii n'au imaginalia cea mai puternica. Ea se gaseqte in odaile cu oamenii castrati de viaci, castrati de puterea de a face. Sa savurezi in acea librarie, la taraba, icu ocliii pe atlas, voluptatea de a calatori cu gindui peste mii de evenimente, de /ari, de posibilitati de manifestare §i de fericire. i sa suferi ca tu n'ai sa fii niciodata acolo, nici a-
cela pe care li-1 inchipui, sa te usture con§tiinta ca e§ti un neputincios, un molatec, u.n distrus.... .
M'am simlit omenos rareori. (Faptul ea' simt prea afcut suferinta semenilor nu e contradiclie. A5 sirriti-o dar fiindca ma tin departe de ea, stuff ferit de compatimire). De aceea §tiu sa par todeauna omenos. Niciodata nu sunt ran cu oamenii. Fiindca ii cunosc prea bine §i-i dispretuesc prea mult. Poate oamenii nu sunt ticalo§i deck fiindca sunt prea nefericiii. Asta nu-i scuza, ci-i acuza toicmai Inca mai mult. Ii disprquesc §i asia nu o fac din invidie, cki daca ar fi a§i i-a§ uri. Cand presimt pe omul superior nu-1 dispreluesc. Dis-' pretul e o forma de descarcare a superioritatii retinute. 126
www.dacoromanica.ro
Dar asta seara ii iubeam pe toi i a§ fi suferit pentru tori. Am intrebat pe femeia dela poarta, de Elina. M'a privit impertinent §i mi-a raspuns dulce: Nu-i aici. A plecat.
Era a§a de flasca incfit toga invitatia din dchii ei imi dadea senzalia ca ma aflu pe un vapor, in furtunA: Cum a plecat? Da, s'a dus in, altà parte. Minti? Didu din umeri chicotind. S'a apropiat de
mine §i duhnindu-mi in nas mahorca: Te-ai amorezat de ea dragutule? Cu alta nu mai po.ti merge? Nu! Raspuns scurt, fara replica. Fata nu s'a intimidaL
Ete, bag! Da autornai WL ti neni§orule. Stai frate draga ca nu ri-am sarit de gat, ee, crezi ea n'am mai vazut... in viata mea?... Ma departam sub avalan§a dispretului.. Fete le aveau de lucru. Am intrebat s'curt pe una : Elina? Fete le au raspuns in cor: Dusa. Uncle?
Au tacut uitându-se una la alta. Una bondoaca cu voce plfingatoare indrazni: 127
www.dacoromanica.ro
N'a spus la nimeni nimic. A plecat pe cand dormeam noi. De ce a plecat? Nu 9tim. N'a spus nimic. Unde-i tap Mita? Prin curte ia. Tnal... TA lia... 0 voce ingro§ata de fum se apropie:
Ce-i fa, ce-i? A dat strechea 'n tine de urli? Ai sa scoli toata mahalaua absolut. In cadrul u§ii aparu, uscati §i zbarcita, neagra, cu ochii rai. Cand ma vazu se topi ca o dulceata zaharisita: A! D-voastra erati? Ce doriti? Unde a plecat Elina? Aoleu! Nebuna dracului! Daca a§ §ti m'a§ duce sa-i scot ochii! M'a lasat in mizerie cu toti clienlii, Ca eine vine nu intreaba de alta deck numai de ea §i cum ma 'ncropisem §i eu nitelu§, m'a làsaf in drum. Dar'ar boala in ea sa dea. M'a lase §i s'a dus la concurent,a. Auzi Domnule, m'a pandit cand nu cram aici, §i-a luat tarabutele .§i a §ters-o. Spune daca nu-i parOva, pardon, sä iertati de ispresie! Ti-a ramas datoare ceva? Atata mai trebuia, mamulica Doamne! 0 faceam sa infunde pu§caria, ca eu cunosc... Atunci taca-ti gura. Daci nu ti-a luat nimic, n'ai dreptul sa injuri si sa blestemi. Da' clientii mei? Doamne, Doamne, ca
m'a lasat in sapa de lemn, acuma in pragul 128
www.dacoromanica.ro
iernii §i unde mai gasesc eu fata ca ea, ci care Nenea nu intreba decat Elina §i de Elina. M'am departat insotit de vaicarelile harcei. Imi venea sa o plesnesc, sä o toe cu pumnii, sa-mi N Ars pe ea toatA scarba de animalul aces-
ta omenesc. Imi taiase orke pofti de a mai compatimi cu oamenii. A fi batut-o, cu satisfactia de a face un mare act de justitie, telt sentimentul unui rAzbunator. Am plecat fara
sà-i dau bunA seara. 5i am ihceput sä caut pebte tot. Dacà plecase s'ar fi putut sä fie pe undeva pe aproape. Desi ar fi fost firesc sã se fi aflat dincolo §1 deci sa-mi fi putut spune vre-una de urma. Nu .eram suparat de fuga ei, dar intrigat. A§teptam sa vad ce mina' va face
ea and ma va revedea. 0 cautam in dorino de a-i face ei o surpriza. Peste tot, aceea§ claie de Icarnuri insotite ,de miros de sudoare §i colonic eftina. Elina nicaeri. Nii n'o cuno§teau. Ma priveau chiora§, strambau din nas sau faceau glume proaste. E§ti amorezat puiule? Ii cauti nevasta maicA? A fugit, ha? Vezi sa n'o gase§ti.
Am renunot plictisit. E ultima seara cand am mai fost pe-acolo. Am &A schimb cartierul.
MA due in alte pàri. Poate ca tot o s'o gasesc: Imi vine sA jubilez! S'a ascuns de mine! E po= sibil una ca asta? Nu se poate sa fi plecat din 9 Amblgen
129
www.dacoromanica.ro
alte motive? Ce motive? SA castige mai mult? De !ce nu? Va fi gisit un loc mai convenabil. Merita sa (fie in alta parte deck acolo unde am gasit-o. Trebue s'o caut pentru a ma convinge:
Acura n'o mai caut din gust, ci din curiozitate.
*
*
*
Sentimentul fortei! A trecut peste mine rareori si atunci mi-a lAsat o impresie detesta2 bila. E ca o siluire, ca un abuz. Nici-un merit in forta: numai o folosire a unui bun primit dela natura. Dar exista care vre-un merit real? Nu orice calitate e primita? Meritul ar fi säli fabrici singur forta ta. Si atunci Inca mai ramane capacifatea de agi face foga si materialul, cari tot nu sunt proprii, ci inascute. Sentimemtul fortei: degratleaza pe cine are constiinta ridicolului. * * * 0 fata precoce: Eve line. Se destepta la viatá
cu o bogatie de senzatii si de idei, uluitoare. Seriozitatea ei se inspaimanta de orice capitarie. cu toate ca prin gesturi era aproape copilA 'Inca. Corpul singur, crescuse suplu ca un plop, leganat de vant, fara exagerari, flea elanuri. Sub rochia subtire se umflau linistit doi
sani mici Inca (si aici vor ramane mereu). 0 cuno!team de mult si o purtam prea mult in 130
www.dacoromanica.ro
suflet pentru a ma amoreza de ea. 0 iuheam de todeauna, ea pe o sora a carei inaltare am vazut-o.
Ma duceam 'in casa lor adesea gi faceam bu-
curie copiilor: trei fete gi doi baeti. Cel mai mare de vfirsta mea. Intre ei Stela, Maria gi E-
veline. Celalalt mai mic deck toti. Cadeam in mijlocul lor ca o providenta. Le faceam jocuri gi-i distram cu nimicuri. Le povesteam ultimele filme vazute, ultirnele àrli citite. 5i dupa ce-i incordam in ascultari tesute In jural meu, Ii luam in toata casa, care ramanea a noastra. Prin saloane, prin pod, in parcul imen.s pe sub canapele gi prin boschete, in pavilioane dupa statui, reproduceam aceeag ilusie pe care o vazusem pe ecran sau o errnarisem in romane. Eve line ma iubea mai mutt, dintre tori, gi ma siluteam i eu atras mai mult spre ea. Sufletele noastre consunau. Copila era Inca numai copila. Cu cregterea trebuia sä devina fata precolce pe care am iubit-o. Au trecut zece ani gi din ce in ce jocurile
s'au rarit. Pe copii Ii retineau mai mutt cartile in jurul lor gi caietele de tame cleat hasmele rade. Dintre toti nu mai aveam nelipsitä de langa mine cleat pe Eve line. Cu un cap mai mica decat mine, la 15 ani semana cu o vedeta de cinema. Parul ondulat ii taia la mijloc lcu o carare dreapta §i privea absent sau voluptos, mimAnd 131
www.dacoromanica.ro
pe Marlene Dietrich. De sigur cä fala de alIii poza In dloara mare. Falä de mine Eve line a avut o anumiti sineeritate care m'a emolionat
de cite ori am avut ocazia s'o constat: N'a cautat sä parä ,ahfel de cat era; mi s'a arratat todeauna pe sine. Inconstient §i mai tarziu de sigur con§tient, Eve line simlea ca clack' se va contraface va pierde prietenia mea. in nuditatea cu 'care mi-a aratat sufletul ei; &earn cel mai prelios omagiu, cea mai graIioasa inefintare a unei virginitati parfumate. Mai este o sinceritate: aceea de a spune celuilalt 'tot ceeace el a§teapta dela tine, sau tot Iceeace czrezi despre el; pe aceasta n'a avut-o E-
veline. Nu mi-a spus ce crede sau de cateori imi vorbea despre mine nu gasea decat 'cuvinte de admiratie. M'a jenat mult timp situaVa, pana, ajuns la o varsta cand orice omagiu sau injurie te lasa rece, am primit laudele ei cu simplicitatea oferita chiar de ele. Sunt sigur insä ca nici azi nu ma cunowe inteadevar, Ca s'a in§elat adesea asupra mea §i daca ar citi acest caet ar putea vedea cat de simplu a hotarat in fa;a unui fenomen sufletesc complex.
Fata de allii Eve line va fi cerut omagiul unei admiratii idolatrizante. Lftga mine devenea mica. Se scadea pe sine §i se pleca sub autoritatea mea. Pentru mine era un chin. Nici 'nu sunt obi§nuit sa domin pe cineva, nici nu 132
www.dacoromanica.ro
pot suferi situalia aceea de maestru absolut pe care nu o voiu merita niciodata. Eve line imi dadea sentimentul cert al zadarniciei mele, tormai prin tentativa ei de idolatrare. Nicioklata, banuesc, nu vede un om puternic nirnicbicia lui, deat in icuhnea gloriei. Fara sä fi fost vre-odata un om puternic §i nici glorificat,
Isituatia de admirat ma cobora fala de mine nsmni §i se mai adauga la asta ru§inea de a Iprimi ,in mod la§ aceasti excesiva amicitie. Dar Suportam admiratia Evelinei §1, 'cand a impli-
bit 15 ani, am inceput ;sa ma intreb cum pot :aecepta situatia de Trieten superior. In prietenie se cere o egalitate desavar§ita, i.m sentiinent de preluire, farà rezerve §i fara exageEu acceptam pozi/ia de idol din lenea Ide-a mai protesta. Admitearn acum parerile frumoase ce-§i facea Eve line despre mine §i ktumai din and in cand rupenm o tacere cornWice, cu vre-o gluma rautacioasa la propria kyles adresa.
Continuam sä yin regulat §i in timp ce copiii Ceilalhi i§i vedeau de treburile §colare§ti, Eve,
line ramanea cu mige. Lisa la o parte orice pentru a nu ma supara. Ma asculta cu bucurie §1 cu expresie de inIcredere absoluta in cele puse. Numai and incercam sa-i dovedesc ca 6.4te inteligentä, cä eSte frumoasa, ma contrazi-,
6ea. Monopolul admiratiei parea ca-1 &line immai ea §1 pe mine nu ma rasa gasesc 133
www.dacoromanica.ro
nici-un merit. Cand m'am intrebat sincer pris inn data cu ce drept prhnesc tot acel prinos sde laude, doua intrebgri am pus §i ingerului din dreapta §i dracului din stfinga. Primul m'a Mintit (fiindca Dunmezeu e bun §i cauta sg-
adoring copiii cu iluzii): nu puteam face un gest de refuz, fiindca a§ fi jignit pe aceia O
'eare-mi aducea laudele. Dar dracul, ca un om inteligent, mi-a spus cg adevgrata cauza e alta: Sub aparenta .ca sunt un om politicos, eu ascundeam de fapt speranta ca admiratia ei exd cesivg este iubire. Sg fiu iubit. Asta cgutam, Sub pretextul tmei lune cre§teri care orice S'ar zice, e cea mai mare §coalg a ipocriziei.
Aflând una 'ea asta dela dracul men fidel in'am speriat. 0 aveam tocmai pe Eve line kin falg. Cobras 'zul ei fin acoperit cu un puf mgtasos era tgiat kie un ochiu aMastru §i de o gura carnoasg; ispititoare. Fruntea frumos §i drept ciopliti 'ascundea ganduri indraznete. Se vedea aceasta intfo de tot u§oara Incruntare, intamplata fld hear!. Ardeam de curiozitatea sä §tiu ce se pe,
trece sub fruntea aceea, fiindca §tiam ca nu 'se pot petrece deck idei frumoase. Ea mai mult t'gcea si vedeam dintr'o ochire ca o scan, teie c'a inteles o situaie, un gest sau o expli, colic. Era veselg §i exuberanta §i deodatg treCea la seriozitate, ca soarele care ascunzanduse dupà un nor scade deodata lumina zilei, o 134
www.dacoromanica.ro
7-1`1"Tvet2
face cliscreta §i melancolica. Apoi mind norul a trecut, soarele iese din nou i inunda lumea
eu belpg de raze; tot astfel fata Evelinei se lumina iar dupi trecerea gandului greu, inteo unda de zfimbet, de ras, de fericire. Trecerile aela ras la gravitate ganditoare erau definitia inteligentei ei. Gindurile-i erau o alternare de im'curie .s.i. intristare. Ca §i CUM intre norii al-
burii din azurul zilelor ei. Eve line zarea in 135
www.dacoromanica.ro
'fund nori amenicitori. Un presentiment al nefericirii statea pe fondul vieii ei suflete.sti
ii dadea, in mice imprejurare, un farmec puiu intunecat. Vazandu-i profilul regulat, am avut o mig. 'care de frenezie care cauta sa se manifesteze in gesturi. i mi-am adus aminte ca, de cite 'ori ma apropiam de ea, aveam aceea§ copilaieusca exaltare ca ridicarea intregului corp sub atingerea unui fier ferbinte, fenomen Incergat inica din vremea cand o iubeam pe Ata. T-am apucat mana si am mangaiat-o incet, 'plimbandu-rni degetele dela incheetura pal'mei 'Ana la umar. A vibrat ca apucata de frig, (si-a tras mina ridicand umarul sa se apere de 'raceala fioralui si m'a privit intrebator. Ma mtam in albastrul ochilor ca inteun cer ver'deal si ma vedeam proectat inauntru hirsut,
iieras de trei luni (niciodata nu m'am tuns, nici nu m'am ras cu bucurie), hidos in inex`presivitatea liniilor boante ale fetii. E§ti atat de frumoasà! Taci! Nu-ti sta bine sä faci complimente. 0! trebue sa sernan cu un capeaun miop §i slut inclinandu-se in fala unei domnite. Di! (Reprobator). Nu te laud. Spune altceva, nu mai vorbi asta. Am sa te necajesc, iata: esti frumoasa, esti frumoasa, esti frurnoasa... 1
136
www.dacoromanica.ro
Tacea zambind. Apoi fruntea i s'a inegurat. §i .s'a intors cu spatele inarucicand bralele §i Iinandu-§i strans umerii in palme. Vrand s'o privesc am trecut in fala ei §1 ea s'a intors iar, nelasandu-ma s'o vad. Se jlkia gralios. Si'n aCela§ timp, cu ingtinct sigur de femeie, co'cheta.
Hai sa dansam Eve line! S'a sculat rept-de §i m'a tras de mina. Hai. Dansam foarte prost. Nu-mi pot pastra elas-
ticitatea corpului in mi§carile dansului. Sunt prea lucid §1 mi se pare ca am sa gresesc mereit. Gandesc fiecare pas pe care am sa-1 fac §i de abeea 11 aplic cu teama pe parchet, 11 duc
.alaturi de locul lui nimerit. Eve line ma invaatunci. Imi placea sa-i simt torsul in braele mele. Sub palma dreapta aveam mu§duul catifelat al spinarii. Bucata aceea de tame docila sub apasarea degetelor mele, coinunica nervilor o senzalie calmä §i calda. Numai fragmentul acela pe care-I lineam in paltna dreapta 1-a§ fi mangaiat necontenit. Dar
le dansat n'am sa dansez bine niciodata §i knici atunci nu dansam. Incercarile acelea insa :erau pentru mine verificari crude §i despre 'ele Eve line n'avea §tire. Cand s'a oprit placa patefonului, ne-am oprit un timp si noi, fara s ne deslanluim. Ne
kiitam unul in ochii celuilalt i en asteptam 137
www.dacoromanica.ro
sa vät' in ei scris ceva, fárä sä tiu precis ce ivreau si fie. M'a strins de umeri, apoi mi-a dat drumul respingindu-mi delicat. Am rimas
pe loc §i ea s'a dus in salonul de alituri privind neatent in desenurile covorului. Am urmat-o.
Pirea turburati, dar nu arita prea
malt. I-am trecut degetele dealungul spinirii in mfingfiiere §i s'a scuturat trigindu-se inapoi. si-a trecut mina pe frunte, apoi m'a privit, reveniti ca dupà un le§in. Eve line! Di!
Mi-a apticat mina in mainile ei. M'am ase-
zat odati cu ea pe canapea, cizind leginati de arcuri §i am izbucnit in ris amindoi, ea soprani, eu bas. $i a inceput si se joace cu mina mea: mi-o arunca, o prindea §1 mina era o minge ascultitoare, moale. Imi apnea degetele pe rand, nurnirându-le, le inchidea in pumn, le deschidea in evantaliu, imi bitea apoi mina in palmele ei §i iar o arunca §i o prindea, duand-o la piept, o 1egna, o steingea... Era jocul ei favorit Privea atent in tot acest Itimp parcà ar fi indeplinit mu hicru migglos §i important. Era serioasi. Din and in and intorcea spre mine ochii alba§tri §i atunci ridea senin, putin st:ingaciu. Di! Tu si nu dansezi Nici n'atn si pot.... Ba ai putea. Tu poti face orke vrei. 138
www.dacoromanica.ro
Ba n'agi putea.
Nu! E at& de ugor. Sunt sigura cà ai putea dansa daca ai vrea.
In vocea ei era o siguranta desperati care cerea din parte-mi un rispuns asigurator. Atunci de 'pe sa nu dansez niciodata? Aga... Ca sä te deosebegti de ceilalti. CAnd toti danseaza tu sa nu fii ca ei, toti. SA fii mereu altfel. Rideam. In fund-ill sufletului §tiam Ca nu voiu putea dansa niciodata. i numai atunci
mi-a parut ran. Fiinda dansul nu 1-am dispretuit. Nu dispretuesc cleat ceeace a putea face gi eu. Dansul imi place, dar imi este pentru todeauna gi organic refuzat. Aga dar Eve-
line ma admira fiind convinsä ca pot orice vreau. Dar nu §tia daca tmeau ceva. De obiceiu nu prea vreau nimic. In orice caz nu vreau niciodata mare lucru. Din ziva aceea veneam mereu la Eve line yesel i plecam trist. Veneam nerfilnlator la cea-
surile de intimitate promise de apropierea ei gi plecam cu zbuciumul cà va mai trece o sap-
tamana pana s'o reväl Nu putem veni prea des. 0 gi opream dela lectii gi ar fi fost banuitor pentru cei1ali. Deatunci am iniceput sài scriu numele prin &heti, pe foi de hartie, sa presez florile pe cart mi le dadea gi sa o visez. Visurile au fost adevarata mea Nate singura. In vis, o duceam pe un drum 139
www.dacoromanica.ro
lung tinand-o en bralul pe dupa coapsa si-i sinateam greutatea usoara a corpului pe §oldul meu. 0 vedeam suparata si ma trezeaan necajit. Sau imi /idea sporovaind o multime de planuri. i visurile astea le pasta.= in minte o zi intreaga, alteori zile in sir, si le rememoram satisficut sau ou strangere de inima. Unul din visele acestea m'a zguduit §i mi-a deschis, oa sub o lovitura de bagheta vrajitoreasca, stAncile sufletesti. Sunt intamplari, imaginate sau vise, cari te sfa§ie si te scarbesc de tine insuti. Te jignesc i te inspairnanta. Sunt ca o violare a fiintei iubite, petrecuta sub ochii tài si pe care n'ai putut-o impiedica fiind
legat de un stalp si condamnat sà privesti. Sunt ca venirea sufletului infreg la gura, ca o greata in care forte contrarii trag in sus si in jos sufletul, sa-1 rupa. Asa a fost visul acela. Parca era pe timpul razboiului. Inteun castel dela tarsi, ma aflam in apropierea frontierei, cu Eve line, cu Stela, cu mama lor si mama mea. Eram langa patul Evelinei, inteo odaie mare, Cell bolti reci. CeiTali stateau in jurul mesei sub lampa, ca inteun tablou flamand. Eve line trebuia sà nasca si nu mi se /Area absurd. Ma iubea si o iubeam, dar visul nu spunea (laca eram casatoriti au daca co-
pilul care trebuia s villa era al meu. Deodata afara incep zgomote. Masa si cei din junal ei nu se mai aflau acolo. Doar mama 140
www.dacoromanica.ro
Evelinei, alaturi de noi. Mei Eve line nu mai era in pat, ci in picioare langa mine. Am plecat spre uga cAland ca pe nori, cu teama de-a nu fi chemat inapoi. Tot visul mi-a fost frica. 0 frica grozava, cotropitoare, pe care n'o puteam impiedica de-a o face sa-mi clantäne. dintii. Am egit in anticamera, unde se gäseau multi soldati gi ofiteri jucand carti la o masa. Erau in uniforme dugmane, fumau gi se distrau foarte bine. A intrat un general pre.stant gi s'a indreptat spre uga Evelinei. Inima mi s'a strfins in piept gi mi-am dat seama ci generalul o cauta pe Eve line. Frica ma teroriza pe loc, nu puteam migca nici un deget i sudoarea ma acoperea cu o legie de ghiaca. Agteptam ingrozit un viol gi am auzit de-odata tipete disperate in camera de alaturi. Eve line chema ajutor. Sudoarea ma invaluia tot mai abundent i strigatele Evelinei in loc sa-mi
dea curaj m'au pus inteo panica insuportabila; voiam sa fug! Si ies de-acolo, sa nu mai aud tipetele ei. Mi-era groaza si nu vina soldatii gi s ma duck' sa ma irnpugte. Dincolo tipetele se inteteau. Deodata unul sfAgietor, ultimul gi apoi un gemat inabugit, persistent, patrunzator. In suflet siniteam pätrunzfind o durere grea gi aceeag groaza ma impingea sà
fug, dar nu gtiu de ce nu puteam. Sunt in vis forte cari te atrag spre pamint ca magnetii. Cfind m'am hotarit sa ma migc abia 141
www.dacoromanica.ro
mi-am putut urni picioarele. Le taram parch' as fi dus de ele ghiulele grele, sute de kile. Pana la use m'au tras inapoi fortele magnetice nevazute si neinvinse. Abia cand am pus
mina pe clanta si eu sufletul steins la gur5 stAteam s'o deschill si sa ma arunc in noapte si'n goan5, usa dela camera Evelinei s'a deschis si a aparut mama ei chernandu-mi. Chemarea asta a fost desfacerea puterilor vrajito-
resti eari ma tintuiau si nu ma lasau sä ma misc usor. Am alergat ca fulgul in odaia de alaturi si Eve line mi-a sarit de gat. Tremura si i se bateau dintii, plangea, ma strangea in brate si-mi spunea plangand s'o iert. Groaza mea nu disparuse, lei sporea arnenintator, docotitor, ma silea sa plec. Cautam sa ma desfac din inibratisarea Evelinei. Ea plangea, era uda si cal& ca o lauza, ma strangea, apoi imi dadea drurnul si-si frangea mainile si-mi spunea vorbe farä sir. Eu incercam sa plec sa fug dintr'un loe unde-mi ardeau creerii de groaza, dar ea ma retinea si ma imbratisa iar. In odaie plutea miros greu ea intr'o camera de bolnav, miros statut. Ma trageam anereu inspre use si simteam o mare durere in panica lasitatii de care eram bantuit. *
*
*
Lasitate! E singura mare revelatie a visului. Cand m'am desteptat mi-am spus ca desigur nu mi-ar fi teama niciodata sa o apAr pe Eveline, lcu toata slabiciunea rnea fizica. Nici n'as 142
www.dacoromanica.ro
parasi-o in modul in care voiam sa o fac in vis. De asta su.nt §1 azi sigur. i azi a§ face orice sacrificii pentru ea, daca ar fi nevoie §i cu toate ca ea nu mi le-ar cere. E prea modesta, prea timida pentru a mi le cere. Dar visul mi-a desvaluit o buna parte din mine insumi. In orice altá imprejurare, indata ce n'ar fi vorba de Eve line, a§ fi la§.
Asta mi-aduce aminte de o aka intimplare ramasi in mine ca un cui ruginit ficand ran la fiecare mqcare. Eram in varsta de 16 ani. Pe stradi am aruncat o vorba nesocotita unui individ care ma lovise in treacat. Acesta s'a intors §i mi-a dat doua palme. Le-am primii, uluit, mic, bolborosind pitos cateva cuvinte, incercand numai sa-i spun &à nu 1-am injurat. Oliva zidari ficeau haz la o bina, peste drum. Mi-am luat §apca de pe jos §1 m'am departat ro§u de mortificare. In cap proectam cumpliti razbunare contra agresorului meu, dar unde
mai putearn recunoaste daca o intalneam figura aceea vazuta in spaliul unei clipe. Ma scuzam prin faptul ci mai era cu el Inca unul si amtmdoi erau voinici. Scuza tot din la§itate. Pana la urma a trebuit sä ma dispreituiesc pe
mine insumi si azi nu mai ezit s'o fac, chiar daca nu mi s'ar fi intimplat acea patanie. Azi ca sunt om de nimic, fara sä am nevoe de alte probe.. Poli fi 1a §1 avea sim/u1 onoarei? Unii au §Jtiu
143
www.dacoromanica.ro
sim/ de onoare tocmai din la§itate. Eu 'cred cä
simul onoarei la mine e inlocuit cu o teama de agresiune, cu o necesitate organica de a fi politicos din motive tactice. Dar onoarea mea sucomba in fap fricii lae. Asta ma convinge a nu o pot avea cu adevarat §i cà e o simpla amagire a 'caracterului meu. Cele mai adesea insa o visam atat de frumos Ca regretam de§teptarea. Cand ma du'ceam, Ii povp_team uneori visul sau Ii brodam pe marginea lui §i-i placea sa-i povestesc sau sa planuim impreuna. Desigur ca nu m'a iubit niciodata. Dar avea pentru mine o prietenie mai mare deck prietenia §i eu o interpretam ca pe un inceput de iubire. Exulta de bucurie de ate oH imaginam pentru ea o viata de basm, inteun Onut feeric.
Sau and trasam impreuna liniile unei eventuale calatorii in strainatate §i ale unei convietuiri indelungi. Imi spunea cum ar fi la Paris, ce-am face impreuna §i stabilea pada §i cele mai mild am'anunte: masa de dimineala
pe care o savura dinante, odihna de dupa trt miaz5, deschiderea corespondenlei, cumparaturile in marile magazine. Ne plimbam cu gan-
dul prin toate muzeele, bibliotecile, teatrele, localurile de petrecere din Paris, sau stateam la hotel, comod instalgi in pijama §i'n foteluri, palavragind fara sfar§it asupra celor ce-am facut §1 ce-am mai avea Inca. Eu o du144
www.dacoromanica.ro
ceam apoi in Spania, in peisajul mauresc al Alhambrei, sub ceruri ea ramAia sau ca miezul grenadelor, la Sevilla, sau Granada, ii ofe-
ream vinuri la Xeres, Alicante sau Malaga, 10 Ambigen
145
www.dacoromanica.ro
cdtreeram poditsurile §i muntii arizi ai peninsulei iberice, asistam la lupte cu taurii, strangandu-ne infiorati de brat, sau visam sub luna spanio15, in balcoane albe cu umbrare impodobite de roze, ascultind serenade indepartate färAmitate de zefiri. Ne pläcea sa pigulim numele sonore §i evocative de pe un glob pus pe masä §i-i fäva§eam toate colturile. Am cutreerat cu ea pamantul intreg. Am poposit de zeci de ori, §i indelung in paradisul din Ha-
wai §i am &Inuit ceasuri in tutelara §1 lesbica Tahiti". Am coborit munti in Elvetia §i i-am urcat, dormind amuzati in Icasele de AApost, pe paturile improvizate din scanduri,
am plutit pe apele tulburi sau limpezi a sute de eauri, ne-am imbrAcat de iarna sub geruri si ne-am desbräcat pe plajele celebre dela Santa-Monica, Deauville, Biaritz sau Lido. Am cutreerat Italia pe urmele Rena§terii, pipaind piatra cu piatri din Florenta, am cáutat in Siena urmele fascinantului condotier viclean Pandolfo Petrucci, iar in Rimini umbra fantomaticg a frumoasei Francesca. Nu ne-am
ostenit nici un moment §i am fi stat zile in rand sa aiuram cu mfina pe glob, dupg cum am fi murit de bucuria de-a fi facut in realitate toate traectele inchipuite capricios pe hartie. Efuziuni lirice in dupg amiezi cenu§ii ae toamna urbana, sub ceruri vanturate de zApezi san in limpezimea primaväratecil a cc146
www.dacoromanica.ro
rului, bogata risipire de material sentimental,
fira teami de epuizare. Cat a§ da sä vi mai am azi, s mai cunodp fragezimea aceea sale-
teasci purtata §i uzata in atatea ierni; si mai stau alaturi de Eve line. Unde-o fi acum Eveline, fata turburatoare cu ochii alba§tri §i par de castana coaptä? Era mobila §i neastamparata. Elanuri o strabateau neincetat, o purtau din loc in loc. Cand stitea in picioare, se legana depe unul pe ceWalt, mangfiindu-§i accelerat bratul drept cu mina stanga. Se incovoia spre dreapta, spre stanga, inainte, schimba bratele se plimba de colo-colo, Ii chinuia trupul. Daca §edea se rasucea pe scaun, se lovea cu coapsele de bratele fotoliului, i§i indrepta mereu o pozitie inchipuit nepotrivita, potrivea rochia sau i§i trudea neostenit degetele, le freca unul de altul, le rodea. Mereu era in mi§care. In ea o energie neintrebuinota §i o nelini§te se zbateau ca pasarile leautand scapare. Era plina de sensualitate. Buzele carnoase trimiteau caldura pen-
tru figura toata §i imi cuprindeau capul intr'un camp magnetic. De multe ori pleclinduma spre ea ma a§teptam sa-i apuc in maini capul §i sa-i beau gura. In iurul ei se raspAndeau efluvii moi, ametitoare. I se cocea in trup virginitatea unei fecioare biblice. Trup alb, cald, suplu. Se trezea in ea femeia. In sfinii sfio§i ca 147
www.dacoromanica.ro
porumbeii, in ochii plini de temeri 0 curiozit4i. Capricii 0 räsvratiri aritau lea Eve line nu mai era copilg. Stangiciile insg ii pgstrau prospetimea §1 intarziau in ea pe fetica. Oscila intre doug märimi. *ovgia §i-rni spunea s'o corectez (lack va gre§i ceva. I se pgrea ca spui ne lucruri nepermise: capata acum presentimentul lor, dar Inca nu le avea inbelesul. Intreba ceva 0 se ro§ea toga'. Am sa te intreb ceva Di... Da.
Dar sä nu razi de mine! Cum poli sg crezi a§a ceva? E ru§ine sg spui despre cineva cà e sensual? Nu e ru§ine. Numai sg §tii ce spui... Se uita fix in ochii mei, cautand in ei ceeace gura nu spunea 0 suspectandu-mg: Spune Di, nu-i a§a ca am spus o prostie? Trebuia &à protestez mult ca s5 o fac sä tacg §i tot pang la urmg rgmanea la convingerea c'a facut o gafg. Teama 0 presimlirea lucrului ,
nepermis se adiogau la modestia ei naturalg. Ii placea sg se umileascg 0 nu credea nki-un bine despre ea. Acum insg se trezea la via/a. Trebuia sa ving o zi and va avea incredere in sine. Mai era malt pang atunci. (Azi ziva aceea va fi 0 trecut, cine §tie). Curiozitatea o indemna si indrgzneascg ceeace altfel ear fi neut. 148
www.dacoromanica.ro
Trecuse un an de and o iubeam. (Iubirea mea pa§nici, fira violente, fira disperari, de care mi-e teami !ca-i o simpla tandreci faril urmari. Iubire ile om càldicel, lira temeritati.
Iubire de pasare domestica). Veneam foarte des sa o vad §i-i acompaniam cre§terea cu o ingrijire sufleteasca. Ii infiltram o terapeutia moralä sismica: aci in zig-zaguri brutale, catastrofice, aci In linii line. Ii ofeream, and o filozofie pesimistä, deprimanta chiar, un gust de sinucidere, o perorare asupra zadarniciei universale §i a nimicniciei omene§ti (§i o singura data numai, s'a revoltat, mi-a raspuns in-
darjit, rea ca o femeie in§elati arunandu-mi culante aspre, cautate inadins dintre cele cari nu ma puteau jigni decal pe mine. De atunci s'a cait, mi-a spus-o and i-am reamintit 11 n'a mai repetat scena), and o privire stoica asupra lumii; uneori o exaltare epicuree a virtutilor existenlei, alteori o satanica imboldire spre ac/iune, dar spre una gratuita, zapacita, enormi §i grandioasa in stupiditatea ei. Era ca o cufundare in apa rece a unni ()lel ro§it in foc, pentru càlire. Ma asculta silitoare vrand aproape sa plangi la pasagiile dureroase, crude, sau batand in palme de bucurie, cand concluziile erau senine.
Shnteam un farmec nespus sä o vad inchnandu-se gandurilor mele §1 un orgoliu si mi-o
149
www.dacoromanica.ro
§tiu supusi. Orgoliu van pentruci nu e nimic mai nestatornic deck nisipul mirii gi femeia, iar Eve line degi ma pot mindri el am primadit-o cu sufletul meu, de multi nu mai triegte sub zadia plea spirituala. Cea mai mare fericire cand iubegti este si umpli sufletul fiintei adorate cu ideile, sentimentele, credintele tale. Opera de conformatie interioara a Evelinei s'a intrerupt brusc. Un an de zile a lipsit, ple-
cata in streinatate pentru intarire: o anemie exagerati o amenizna gi parintii au fost siliti sa o indeparteze in munti, undeva in Tirol. Nu mi-a scris nici-un rand. I-am trimis o corespondenta inumerabilä: corespondenta erotica a tuturor, desesperata, sentimentali gi necontrolata. Exasperarea in care ma punea abseil/a ei, am topit-o in valuri de cerneali. In fiecare zi, stand in fata portretului ei, imi spuneam ea' e plecata, ritmandu-i numele inteo repetare continua, 1concentrand atentia gyre inima gi accelerandu-i voit bataile, iar cite °data' ma prindea un dor gi atunci urlam gi izbeam pumnii in cap. (Profitam poate gi de faptul ca avand craniul foarte rezistent gi nesuferind niciodata de dureri de cap, nu eram amenintat de vre-un pericol). Cand a revenit privea mai drept in ochi gi mai intrebator. Cuziozitatea ii era in piing floare. Mi-a spus mii de lucruri de-acolo gi o ascultam, condamnat la situatia fericita de-a 150
www.dacoromanica.ro
o privi §i a-i auzi glasul. Foloseam prezen/a ei ea pe a soarelui, veneam mai des sub pretexte anodine, pentru a putea &a aflu ceeace ma rodea: daca nu m'a uitat. Nu ma ukase. Memoria ei era uimitor de puternica la o fata. Si nu nurnai atilt, dar venise cu gandul si ma punä la incercare. Iubirea mea n'a fost niciodata obraznica. Intrupat intr'un ea/el, a§ fi fost cel mai docil, cel mai rezistent la Fatal §i prigoniri. Si azi wept la poarta vielii, tot ca un catel. Inteo zi, enit mai de vreme, ramasesem mult §i afari se lAsase un intuneric fara stele. In salon lumina un singur bee discret, cu glob. Pe eanapea alaturi de Eveline, parearn doi rolari cuminti in banea, ascultand leclia redtati nemilos de profesor. Stela ciugulea pe pian notele unei sonate, iar Maria broda. TAceam toti, patrun§i de o clipa de pace. Nea§teptat Eveline rupse tacerea: Hai si stain pe intuneric! Se mira nerabdator §1 vedeam in ochi ca de mult pregatea ideia asta. Surorile ei s'au asociat numai de cat §1 ne-am cufundat in noap. te. Cu pdcnetul comutatorului §i valurile id. tunericului, m'a cuprins paralizia progresiva. Nu indrazneam si ma mir. Stiam ca Eveline vrea sa vada ce-am sa fac en: a§tepta. Spera poate? Nu indraznese sa bfinuesc. A§ fi fericit azi dacii a§ §ti macar atat. Vroia insi sa mi inN
151
www.dacoromanica.ro
cerce, sa vada pada' uncle merge indrazneala mea. Cu o zi inainte imi contestase virtutea indraznelii §i acum imi aminteam vorbele ei: Tu n'ai indrazni niciodati prea mult. Di". *i reproducea acum intamplarea .pu Ana. Dar cu cata discrelie, cu cata abilitate! Mi-era ru§ine sa-i dau o confirmare atat de prompta a observaVei ei. Insa un alt sentiment ma relinea: sa nu abuzez de naivitatea unei fete ne§tiutoare. Daca a§ saruta-o acum? A§ face ceva foarte rau. I-a§i deschide Eve linei o poarta primejdioasa §i nu §tiu daca ea ar avea taria sä nu pa§easca dincolo. Nu! Nu voiu face nimic. Ii auzeam respiratia puternici §i'n intunei4cul unde nu vedeam nimic simleam tintiti asupra-mi doi ochi plutind intre zambet §1 teama.
Daca nu faceam nimic m'ar fi socotit un prost. La gandul acesta am simlit un val de singe in obraji. Daca o iubesc nu e ran s'o Amt. Insa nu §tiam daci ma iube§te ea. Si chiar astfel, n'a§ fi indraznit s'o ating.
Nu puteam spera sa mi-o dea Orinii ei. Totu§i se poate iubi §i fara sà te gande§ti
la casatorie, cand poi s te resemnezi ca mine la o privire, la o särutare, sau la sentiment. Totu§i o pasiune mare cere tot. Iubirea este comuniunea totali a doua corpuri §i a doua su flete. Gandeam, gandeam!... Ma departam de 152
www.dacoromanica.ro
locul uncle stäteam. Si reveneam. DacA o imbrkti§am? Ce ar fi spus? Dar daCA m'am inplat §i ea nu s'a gindit sä ma incerce ci mi s'a pArut numai mie a§a? Imi venea sä ma palmuesc. DacL. dac5... A§a aveam sa-mi pierd viata, in presupuneri, in chibzueli seci. Totu§i nu puteam s'o imbrali§ez, de vreme ce nu-mi &Muse nici-un semn cä m'ar iubi. A§ fi fäcut orice, numai si-mi fi permis ea. Eve line a oftat incet ca o incurajare §i intunericul s'a inChis la loc. SA' fi fost care un semn, o chemare? I-am apucat u§or mina §i a lasat-o. Am inceput sà-i mingii ca de obiceiu bratul, dela incheetura palmei 'Ana la umgr, plimbfindu-mi usor degetele pe pielea moale. Ea s'a strins de mine ca §i când i-ar fi fost frig. Atunei am oprit degetele la umar §1 i I-am prins in palmg. Irasuflarea mi s'a oprit. 1-am apgsat umarul in palma §i am coborfit iar degetele, dar mai incet §i acum spre piept, pfinä deasupra sinului sting. Rfisuflam inàbu§it §i eram pätruns de urzici. Am mingaiat tot mai incet, tot mai absent, para fara sa bag de seama, sinul sting. Pieptul mi se batea tare §i Claca a§ fi mers noaptea in virful picioarelor ca sà surprind pe cineva, n'a§ fi fost mai emolionat. Imi plimbam degetele peste rochie, descriind pe sin figuri bizare, neregulate, prelungind mingiierea flea' sfir§it, fericit §i de 153
www.dacoromanica.ro
indrázneala mea §i de permisiunea ei taciti S'a mi§cat numai odati pentru a se a§eza mai bine intre perne, dar eu am continuat si-i mangai sanul. A durat doui minute, dar parea a fost mai mult. Mari a zbarnit soneria. Venea cineva. Ne-am separat §i ne-am indreptat pozifia. Stela a reaprins lumina §i a inceput si ciugule iar notele sonatei, iar Maria §i-a reluat lucrul in, trerupt. M'am uitat spre Eve line. Nu ma privea. S'a sculat §i a ie§it din salon. Cfind am plecat, a revenit §i mi-a intins mina fari si arate cä s'ar fi petrecut intre noi altceva deck todeauna. Am plecat feri:cit §i indoit in mine, A doua zi toati vremea mi-am petrecut-o in reflexii. S'a suparat sau nu? Mai pot s'o revad sau nu? Am a§teptat o saptamana ca un be/iv intalnirea. Cand am revizut-o nu pirea nimic schimbat. S'a purtat cu mine ca mai inainte. Numai lumina n'a mai stins-o. Am limas de-atunci cu regretul de-a nu o fi imbrati§at. Dar cred ca in momentul acela a§ fi paralizat de-abinelea. Am continuat sa yin la ea §i nu i-am facut nici-o aluzie la intamplarea din intunerte, nici ea nu mi-a spus nimic. Ea, poate pentru ca femeile uitii repede amanuntele, vorbele, faptele §1 nu retin deck esenlialul, emolia, ideia. Dupi intoarcerea ei, disculiile de filosofie 154
www.dacoromanica.ro
eau literaturi le-am reluat. Imi cerea pudica anumite lamuriri §i nu erau cine gtie ce lu cruri grave dar ea se temea mereu de vre-o revelatie nepermisi. Despre poezii gi carti aveam aceleagi gusturi. Niciodati nu aveam nevoe sa o contrazie pentruci nu-mi spunea de cat ceeake eu singur ag fi spus cu convingere. De aceea ma certa ca nu sunt sincer, ci aproh din complezenci, cä sunt politicos gi c n'ar trebui sa o mint. Nu vroia sii ma creada cand ii spuneam ca ceeace mi-a spus cu un moment
inainte e adevarat, sau e bine, sau e frumos. Ma irita uneori expesul ei de modestie gi ayearn pofta sa o apuc in brate gi sä ma invartese cu ea, acoperind-o de sarutari. Dar am 614 todeauna si-mi infrfinez poftele. Ce ironic! Virtute care e in fond un mare vitiu. Orice virtute e monstruoasa privita din unghiul vietii. Sfintii sunt nigte caricaturi, nigte mari imbecili sau mari impotenti. Vointa nu poate sta in constrangere. Vointa exista. i deci trebue si se manifeste prin deslantuirea ei... Ceeace ma intriga insa era sa gtiu adevarul asupra atitudinei ei din intuneric. Daci era porniti dintr'un sentiment, sau nurnai din curiozitate. Nu puteam afla ugor, caci sensualitatea ii era ictirmuiti de o prudenfa. mare. (La aceea pe care o iubeoi totul este mare). Inteo dupa amiaza, cum stateam intins, lacerat de intrebari, mi-a venit un gand invese155
www.dacoromanica.ro
litor. Am chemat-o pe Eve line la telefon §i am
pus patefonul sa ante. Imi batea inima ca unui copil care fura dulceata §i se teme sa nu-I prinda mama venita din vecini tocmai and nu trebuia. Nu-i spusesem cine e la aparat §i didusem repede drumul placii, iar acum tremuram para dchii ei ar fi avut virtutea televiziunii §i ar fi putut sä ma vada... Nu vream sa §tie eine e, avind speranta nemarturisita sub aparenta ipocrita de a-i face o surpriza anonima ca ma va ghici. Discul era o arie la moda, u§oara dar placuta,
care ma subjugase inteun moment de sentimentalism. Cuvintele banale ale cantaretului care declara iubitei lui ca ar vrea sä stea in umbra ei o viata intreaga, exprimau totu§i tot ceeace a§ fi vrut sa-i spun §i de§i nu i-a§ fi puha spline niciodata astfel din simtul ridiculului pe bare sper ca-I am foarte desvoltat, a§a inväluite de mister capatau o valoare seductiva Pentru mine insa, poate nu §i pentru ea. Nu puteam sconta pe intuitia ei deal in 'cazul and m'ar fi iubit. Dintre atitea cuno§tinte ate avea, multe ar fi fost in stare sa-i faca aceasta surpriza, sa o cheme la telefpn fara sa-§i decline numele si sa o Lei sa asculte o romanta. Eu a§teptam ceva mai mult deat ori care altii cuno§tinta. Da Ica inteadevar ma iube§te va ghici imediat. A ascultat rabdatoare, dupa ce mai intii a 155
www.dacoromanica.ro
intrebat de cateva ori cine e la aparat. Dupà ce s'a sfir§it placa am mai intrebat odata pentru a ma incredima ca a auzit pana la sfargit. Mi-a raspuns cu glasul curios §i am inchis apa-
ratul incet, cu teama, ca §i cand ea ar fi olut cà sunt acolo eu §is'ar fi suparat cà inchid astfel fara pregatire. Cine §tie? Poate §tia. Am a§teptat cu mare nelini§te ziva urmatoare a vizitei. Inca dela u§i i-am spionat trasaturile, misearile... Nimic nu trada o curiozitate specialä, sau mi se parea mie ca avea o
privire intrebatoare? Conversatia noastra a mers asupra obi§nuitelor su.biecte, räsucite in fel §1 chipuri Fara sa ne plictiseasca nici and. Nici-o elipa nu m'a lasat sà vad ca se produsese ceva nou. Agteptam sa-mi povesteagca in-
tamplarea de cu o zi inainte spre a-i putea a-
rata prin aluzii ca eu a§ fi putut fi autorul. la un moment mi-a spus: Stii ci am avut eri o mare surpriza... Inima a inceput sa-mi bata iar. In sfar§it ayea sa-mi faca revelatia, dar dupa cum imi a-
mmta nu parea sa fi banuit pe autorul surprizei. Anume? Nu-ti mai spui...
Ei ! Acum dupi ce ma faci curios...
Imi aritam nemultumirea, dar in fond eram vesel, de oarece gtiam ca pang la urma imi va spune ce vreau sa §tiu. Todeauna imi 157
www.dacoromanica.ro
facea a§a. Ma asmutea ca sa ma faca nerabdator §i ajungea prin jumatati de fraze, prin aluzii, prin subintelesuri, sii-mi spunk' mai multe deck aflam dintr'o lungi 1confesiune a Anei.
Nu mai Ili spun. Imi pare rau ci am inceput. Prea tarziu. Acuma trebue sä §tiu tot,
Nu te intereseaza pe tine. Atunci de ce e surpriza. Pentruca tot te-ar interesa putin. Nu mai nteleg nimic. Daca nu-mi spui ma supar §i te bat. Di !
(Rugator) Haide, spune! (Absenta) Nu! Sà §tii ca adeviirat ma supir. A ticut. Stia cat de adevarat pot si ma supar. Am facut §i eu pandind-o cu coada ochiului. In camera nu se simtea deck molilciunea fotelurilor §i a covoarelor. Era o caldura de catifea §1 flori. Eveline statea cu nasul in jos, copil rasfatat, dorind promisiuni §i jucarii. In sfar§it, fara sa o intreb: tii ce? Oi §tii, daci mi-i spune. Elimer ma iubetite.
Un val de singe imi urea in obraji. M'am tras in umbra unei draperii late §i am gangivit : 158
www.dacoromanica.ro
De uncle §tii? Mi-a spus. De altfel am vazut singura.
Imi trimite mereu flori. Numai flori. In fiecare zi primesc cateva buchete. Bietul baiat.
(cu voce nesigura). Compatimirea e un Inceput de iubire! Oh! Poate Ica ai §1 inceput 4-1 iube§ti?
0! Nu-i asta...
A protestat lara forta §i ma privea insistent. A observat toata schimbarea provocata asupra mea de marturisirea ei. i voia s ma hartue putin. Eu uitasem ce a§teptam sa aflu. Si ma chiama la telefon mereu.
Chiar acum wept sa ma cheme. Aa dar ati progresat. Felicitarile mele. Pastreaza-le pentru nunta. Telefonul zbarnai alaturi. Eve line a &frit §i scuzindu-se a ie§it repede. Voia sami arate ea' o intereseaza Elimer. Un tnar rotofei §i bonom, cu obraiii lucio§i de sanatate, flea nicio expresie, deck aceea a unui viitor sot. Un sot admirabil, da. iati tot ce ar fi putut fi Elimer hal:Jo eventuali unire cu o femeie. Pentru a fi sot nu e nevoe de pasiune, ci de ingaduinti, de atentie fata de sotie, de rabdare §i de putina imbecilitate. Sunt femei 6ari nu gasesc fe159
www.dacoromanica.ro
urinirsamvisli !!!!!! illoommermi
''!:::11111111.12:22,11!!
.4.0.Ent.mwse,,, 11.01111110811 lin cm az cti
154 lUll nit *.111114111iiil ! 1.
-
..
ricirea decal in§e1andu-0 barbatul: fiindca nu pot suporta felul cum el §tie sa le suporte pe
ele. Elimer era tipul barbatului in§elat. Auzeam alituri vocea Evelinei rizand, §i canal ei scurt, rotund ca o 'crispare ma durea mai mult deck gravitatea pe care i-o cuno§team mai ade160
www.dacoromanica.ro
sea. In momentul acela m'a cuprins mila gandindu-ma la Elimer ti m'am gandit ca n'are nici-un merit ca sad poatä iubi Eve line. Este pretentioasa. Dar eu am vre-un merit? N'am avut mult timp de gandire. Eve line s'a intors agitat5 §i rotie in obraji : El. era.
Te bucuri? A ridicat din umeri ca s5 inteleg ce vreau. Ce-a vrut? Vroia sa vina. A! Te deranjez? Nu. I-am spus de ieri sa nu vin5. I-am spus ca sunt ocupat5. Imi pare fall ea trebue &à faci sacrificii pentru mine. Di !
Galita todeauna sa v5d ca mi-a facut o favoare. Era poate singurul semn trecand peste simpla prietenie. De altfel favorurile nu mi le facea in sin', ci cu placere. Nu-i p1a6eau anumite anturagii, nici viata de societate, incat eu eram un minunat pretext de scapare. Aceasta ma f5cea sa sper c5 §i in cazul lui Elimer tot asta a f5cut-o sa-1 amane. Speranta era jalnica, de oarece v5zusem cu ce bucurie fugise la te-
lefon ti ce improsp5tat5 la fata revenise. Se preficea poate sau poate ca sacrificiul facut de ea era real. IlAmbigen
161
www.dacoromanica.ro
Nu mi-a spus nimic de surpriza cu patefonul. Nici atunci, nici alta data. La inceput o neglijase. Mai apoi a uitat-o. Dar revelatia iu-
birei lui Elimer a fost un nou prilej de chin pentru mine. La drept vorbind daci §i ea 1-ar fi iubif, mi-ar fi marturisit mie? N'ar fi cautat
sa ascunda pentru a nu ma mahni? Mai mult, cauta sa ma Lea gelos sau sa afle daca o iubesic cu adevarat. Inteadevar a mai incercat odata.
Eram iar singuri, in aoela§ salon albastru. Intr'o alhastra rochie de casa, cu motive japoneze, Eve line era o minune. Albastrul o prindea si se armoniza cu ochii azurii. Vorbele ei au venit ca un ciocan in tampla: Stil ea Elimer m'a cerut in casatorie? Ce spui ! Da! A venit azi dimineari la tata Si i-a cerut maim mea. Niciodata nu-mi spunea totul. Eu o intrebam si-i scoteain punct cu punct, 6a la interogator, marturisirea. Si täticu ce-a spus? A cerut timp sa se gandeasca. A spus cä face numai ce vreau eu. Tu ce vrei? Am sa ma casatoresc cu Elimer. Asa dar tot il iube§ti. Nu! Dar e asa de bun! N'as vrea sa-1 supar. 162
www.dacoromanica.ro
Cautam sa raspund natural. Acura insi ea
vorbea. Si faptul cà vorbea atit de mult, ea care era atit de lcumpatata mi-ar fi putut da de gindit oricâncl, daca _If a§ fi fost nelini§tit de gelozie ca alcum. Taceam cople§it §i ma durea ceva intre inima §i gfit, iar figura mi se intunecase. Nu mai cautam sa-mi ascund expresia figurii. Eveline vorbea fara intrerupere: Am sä ma casátoresc peste cfiteva luni. Si fac clupa aceea o plimbare, de nunta, in Italia si'n Franta. (Pe unde calatorisem noi doi in atâtea rãneluri, acum ea vroia sa se dul:ci cu altul!) Cfind ma intorc ma mut cu el in casa
noaRra (a lor, Elimer §i Eveline). Tu ai si ramfii prietenul nostru cel mai bun, Di. Ai si ma vizitezi. Voiu avea trei saloane de primire. far pe tine te voiu primi in dormitor (vedeam depe acum patul unde Elimer Ii va tine in braIc corpul §i simteam ca-mi va veni sä urlu §i ea' nu voiu putea sta acolo) in pijama. Ai sa
fii bun prieten cu Elimer (singurul om cu care eram sigur ci deacum nu voiu mai putea lega prietenie in vecii vecilor). Si o sä vorbim ca §i pânä alcum, mult, mult. Dadeam sceptic din cap: Si Elimer n'o sa fie gelos? Poate, nu §tiu. Spune Eveline, de ce nu marturise§ti ca-1 iube§ti? Nu-1 iubesc.
Dar e un om prea bun. 163
www.dacoromanica.ro
Vreau si-1 fac fericit pent:mei e cel mai bun pe care 1-am cunoscut... afara de tine... Se corectase vizibil. Se putea sa-1 iubeasca totu§i. Femeile nu iubesc pentru merit !ci din instinct. N'ar fi exclus ca Elimer sa fi oferit o atractie pentru Eve line. Gusturile ei erau mult mai rafinate in ce prive§te un barbat. Dar gusturile se formeazi §i pe cale intelectuala. Eveline era foarte instinctuala. Fierbea in ea toata sensualitatea unor strabuni arzatori §i fanatici. Daca-1 iubea totu§i? Minti. Nu mint. Si tu e§ti bun.
Minci and spui ea nu-I iube§ti. Nu §tiu. E ceva ciudat... Privea in gol. Nu ma privea si asta vroia sa spuna ea nu e curioasa de starea mea. Vasazica a fost sinicera, n'a vrut numai sa ma faca gelos. Ma chinua gatul ei alb mai mult ca alte ori, pentru ca-I vedeam pe Elimer sarutandu-1. La urma urmei dece-mi spunea toemai mie asta? Dac5-1 iubea putea tine ascuns... Ili urez sä fii fericita. Ma simteam parasit, disperat, par'ca izolat inteun pustiu nemarginit, {Ira' al* fail mancare, fara oameni §1 cu o sete nepotolita. A§ fi vrut sa prang §i lacrimile-mi lipseau. Daca a§ putea plange jumatate din durerea mea s'ar rezolva. Dar n'am lacrimi. 164
www.dacoromanica.ro
E atat de bun! $i ma iubegte atfit de mult! Nu-i mai raspuncleam. Eram in durerea mea ca inteo teaca, strans din toate partile. A venit cineva s'o cheme §1 am rimas singur. Ma 4cuturam ca de un vis rau. Daca ag plange! Sau daca ag canta! M'am dus la pian gi am apasat pe cateva din taste. SA fi §tiut can-
ta la pian mi-ag fi varsat naduful tot gi i-ag fi dat gi ei a intelege tot ce sufar. De ce nu pot canta? Clapele albe pastreaza secretul pentru
ele. Am izbit cu pumnul in ele i un sunet complex, strident s'a spart in tacere ca un vas de portelan. Sä canti, sà uii ! In reveriile solitare mi-am dorit adesea sä fiu un compozitor ilustru aplaudat la scene streine. Adesea am rostogolit in imaginatie melodii furtunoase ori sentimentale sortite sä nu fie niciodati incorsetate in bobitele negre caH se agari de ramurile portativului. Partituri de simfonii mi-au bantuit avid fantezia, din Care n'am putut cristaliza nici-o noti... Eve line s'a intors: Di !
Mi-a luat mana i s'a jucat putin cu ea: Am glumit Di. N'am sà ma casatoresc cu Elimer. E drept cã m'a cerut tatii. Dar eu decid. $i nu-1 vreau. Am glumit numai. Taceam fericit ca dupa o subita aurora boreali ridicati la intrarea unei nopti nesfargite. 165
www.dacoromanica.ro
I-am mfingiiat mina iar, ca alte ori, ugor, de la umfir &nä la incheetura palmei, treancl degetele pe pielita alba ca peste smaltul Oapelor de pian. Si acum imi dadeam seama ca §tia cii o iubesc §1 s'a jucat doar, a cochetat, m'a cercoat cu intuitia ei sigura de femeie. Dar mai imi dadeam seama ca gi de a§ fi gtiut ca a vrut doar si se joace, tot nu mi-a§ fi putut reline nelinigtea prin care am trecut, numai presupunfind posibilitatea a ceeace pentru ea era imposibil. Si ale= ma bucuram pentru spaima mea nail* pentru lipsa mea de spirit de observatie. De atunci nu mi-a mai provocat nici-o nemultumire. Curiozitatea n'a parasit-o Irma §i a satisfacut-o altfel. Si mi-a disparut nelini§tea pe care o aveam, nu de-a nu fi iubit, acum mai putin pretentios vroiam nurnai &à fin si-
gur ei nu iube§te pe altul ca §i and acesta ar fi fost singurul raspuns la dragostea mea. Nelinigtea disparuta din mine am revazut-o odata in ochii gi'n vorbele ei. Odata and mi-a spus: Di, sa nu te superi, dar vreau sa-/i spun ceva.
,
Nu ma pot supara. Orice vine dela tine nu ma supara. A ezitat, a ocolit iar, iar eu am insistat 'Ana' a indràznit sä dea gandul pe fat5: Tu iei in fata mea- o atitudine Di ! ParcA 166
www.dacoromanica.ro
n'ai fi sincer. Iarta-ma Di, dar parea vrei si paH inteun anumit fel fatä de mine... Credea ca pozez numai in indrkgostit ! Era si ea nelinistità! Sä sper cà m'a iubit? Nu. Daca ar fi avut pentru mine mai mult deck o prietenie treckoare n'ar fi plecat. Putin dupi intrebarea aceasta a plecat. Pentru totdeauna... M'a rugat sa-i scriu. Nu i-am mai scris. La ce bun, cand totul e zadarnic. Nici n'am ce sa-i spun. Decfit numai ca o iubek. Nici n'am sa-i mai scriu vreodata. As plictisi-o cu efuzhmi de sentimente pe oaH nu le impartä-
seste. Dar iubirea aceasta a ramas in mine cu forta unui vaccin care-si pastreaza pecetea si creste odata cu pielea. Intimitatea delicata a Evelinei, apropierea
de sufletul ei virgin si de trupul curat, respi-
rand frumusetea florilor, nu au trecut. Le tin in inima ca intr'un sipet, le ingrijesc, le reamintek si nici-o fericire mai mare n'am avut, nici nu voiu mai avea deck amintirea Evelinei. Nimic nu e mai fnunos deck o fericitä in zilele de nenorocire". Poetul avea dreptate. Chiar si nenorocirile se distileaza in amintire si capita' o nuanta de tandra melancolie. Eveline e ultima fata pe care am iubit-o si o voiu mai iubi vre-odata. amintire
*
*
*
As vrea sa vreau ceva.
Sunt nefericit 167
www.dacoromanica.ro
pentruca n'am nici-o dorin, nici-o lipsä. Daca simt o vaga nevoe de alteeva, de varialie in monotonia zilnica, pun mina pe o carte sau ma Ipulc sä visez, sau sa visez cu ochii deschi§i. Iau o harta. Cine nu s'a uitat pe o hada ? Dar cili au vazut acolo ce yid eu ! Cu ochii pe intinsul reliefat §i multicolor, cuceresc lumea. Napoleon a fost idealul men Inca din copilarie. Ii cunose viata pina in amanuntele ei dezamagitoare §i i-am trait epopeea in sute de zile. Cind m'am saturat
de-a cuceri Europa pe urmele marelui imparat §i de a esua trist pe o insula stincoasa, m'am gfindit ca a§ putea fi §i eu un mare ge-
neral, nu numai un secundant al celui fraucez. Si am pustiit cu gindul tot globul. Strans in uniforma cu fireturi, agitfind o sabie svelta, am pus ordine in tari tulburate de revolulii, am rasturnat armate in §iruri, am ruinat orage §i munti. In imaginalie nu ma simt bine dee& dominind, comandind,
simlind supunere imprejur. Nu-mi place sa gandesc pe calapod, dar imi place sa dau calapoade altora §i diciatura e singura haing potrivitä fanteziei mele. Fantezii ! Cita pulhere, cite obuze n'au epuizat ele ! Sfi yid norii de praf inallindu-se §i valuri de pamint izbucnind in fascicole negre din gropile de obuze, sii aud turuitul marunt al mitralierei (parca ar fi o malina de scris) §i sa 168
www.dacoromanica.ro
vid siirgri lungi de oameni pribu§indu-se, atinse de gloanle 1,cit /igaretele. Jocul acesta fmi place §i-i apreciez cruzimea. Sunt mii de moduri de a te simli puternic
fn visurile veghei. Si ajungi un handier temut, in jurul c5ruia si trozneasci pribu§indu-se averile, si vezi milogindu-se cutare om al zilei" sau politican impertinent ieri, azi steins in clestele politelor neachitate, si te simli obiectivul lornioanelor in &Ali incir-
eate de came t3i mitase. Si calci pe trunuri goale, si dispretue§ti, si zdrobe§ti viata a mii de oameni ! SA fii lira* mill ! Dar mai po/i fi un mare inventator. SA ajungi in posesia unor inventii 6ari pot trizni
toati viala de pe glob inteo minuti §1 si Iii pe tori oamenli cu sufletul la guri, in a§teptarea clipei fatale. $i siii impui tconditiile de
iertare. Lumea si riticeasci nenorociti in jurul cetitii uncle-0 fabrici tu substan/ele ur. cigitoare §i uncle si te §'tii intr'o siguranti pe care n'a avut-o nimeni, dar absolut nimeni pini la tine. Stipfinul lumii. Nimeni nu te poate disprelui, toti tremuri la picioarele tale. Pe altii i-au respectat milioane. Pe tine te respect:A tort. TOTI! $i la urmi si fii generos, si-i obligi si fie buni, si nu mai se rizboias-
ci intre ei, si triiasci in pace §i si-i /a mereu in sah cu puterea ta de Ichimist genial. 16g
www.dacoromanica.ro
Ar fi cel mai teribil act de cruzime: Sii
o-
bligi pe oameni sei fie buni !
In visele mele sunt mare, sunt nebiruit, bunt crunt. Cfind revin la realitate n'a§ omori
nici-un pui de glint, nici-o musci. Mintea poate bate campii fara nici-un rost. In realitate sunt doar o mità plouatà. SA fii tiran ! Si fii pirat ! SA terorizezi ! *
*
*
Iar m'a gAsit §eful meu scriind in afarei de
atributiile dela birou. E a nu §tiu rata oar5. A ripat scos din r5bdAri. Nu gtiu cum poate sA ripe cineva gi s5 se indigneze in halul a. 170
www.dacoromanica.ro
cesta. Era ro§u ca un rdc scos din api fiart5 §i mA stropea cu o elocventi abundenta. Iar scrii. Cfind nu scrii dormitezi §i cfind nu dormitezi scrii. Statul nu plite§te
functionari ca sati faci de cap. Noi (?) nu
putem hrini trfintori, domnule. Ii pun in vedere ca daci te mai prind o singurA datA dormitfind sau scriind in af ard de atribufiu. nile de birou, te pun in situatia de §onzeur ! M'ai inteles, domnule ? E a suta oarA (uite ca. el le-a numarat !) and te prind Ocupfindu-te de alte chestii decfit cele ale noastre. Intelege odata cA e§ti pus aici ca sa copiezi actele cari ti se dau, nu ca sa faci poezii. Poetule
!
Asupra acestei ultime insulte (pe care de altfel nu o merit), s'a departat grohainduti in continuare discursul. Idiotul ! M'a deraniat torcmai &find imi explicam mai bine aspiratiile napoleoniene. Imbecilul Asta nu cunoa§te nici binefacerile, nici
maleficiile
gfindirii. In orice caz n'am dorinta de a fi pus in situafia de orneur. Voiu inceta deci de a mai scrie in afard de atributiile dela birou. Certificate, certificate i iar certificate. Cum dracu sä nu adormi )copiindu-le. *
*
*
Toatà tara, toata lumea, herb de experien-
ta cornunsita. 5i poetii mai mult deck ori eine. Cum se pot acomoda ei la gfindul ca 171
www.dacoromanica.ro
vor träi intr'o societate de uncle lirismul va fi extirpat §i uncle rigazul va dispare ? Munci, munci mecanici, mi1itariatä, uniform5. Comunismul Ii cere credinci §i convingere in anumite idei. Dar eu mi pot avea nici-o credint5, nici o 1convingere in anumite idei.
Dar eu nu pot avea nici o credinti, nici o Azi politica a hat locul religiei. fti cere credinti fanatici, intoleranti. Un partid e ca o casti religioasi. E absurd §i inuman. convingere
!
Eu nu vreau si 'erred in nimic. Nici nu pot lua idei in antrepriz5. Si apoi sa' triesc in turmi numerotatä ! Si minfinc ratia zilnici de paine neagrä §i si strig urale pentru agramatii din fruntea treburilor ob§tegti. Asta nu ! Nici-o politi, niei-un partid nu vreau Toti oamenii politici s5 fie fripti pe un rug §i oferiti apoi drept ospit unui trib canibal. Si piari aceastà plagi spurcati a lumii. Plagi pe sufletul omenesc, nu pe organizaita soda15. Putin imi pas5 de societate. Duc5-se dracului §i ea. In caverne vom teii mai bine, fiindci ateolo vom putea face orice vom vrea. Adic5 eu nu voiu face nimic. Voiu lenevi, fiindci aa-mi place mie. N'am nevoie de nici-un ajutor, de nici-un conducitor. Nu inteleg si mi se facci binele cu sila. Umaniiarism. comunism : baliverne. Nu vreau numir de ordine, nu vreau ordin 172
www.dacoromanica.ro
§i supunere. Nu vreau ea traesc prost inteo societatea mai buna. Niciodati nu va fi mai bine pentru om ci doar pentru sdcietate. Nu, nu, nu ! La dracul sä se duci toti, la dra-, cul !
*
3
*
Am ciutat pe Elina cateva saptamani, nopti de-arandul. In sfar§it am gasit-o astasear& Tocmai de-acolo vin. E o casä mare, cu intrare seumpa. Am intrat §i am iutrebat de ea. N'a §tiut sa-rni spuna nimeni nimic. Am stat inert pe un scaun. De cateva zile sunt in stare de prostratie fizica. N'am s:cris nimic de mult. Am umblat numai. Mereu am umblat, pana am ajuns aici. Tdcmai &and vroiam sa ma dcol §i sa plec i-am auzit glasul de contralta. Se rastea la cineva. Era pusa pe cearta §1 pe Moe. A intrat repede, enervata §i s'a oprit incremenita. Numai o clipa. Anoi a incretit fruntea §1 s'a dus la toaleta. Celelalte
fete" se uitau la pantmnima noastra, grele de curiozitate ca de prea multä hrana. Elina a
scos o tigare dinteun pachet trantit printre cutii de pudra §i. ro§u. Apoi s'a indreptat spre u§a facandu-mi semn s'o urmez. M'am willat in timp ce in urma §opäituri 'eusrgeau repede ca izvoarele. Elina a intrat inteo odaie §1 a incuiat uga dupa noi. Se mai ingrapse putin, atat cat sa fie implinita. Odaia luxoasi Para gust, con173
www.dacoromanica.ro
trasta cu goliciunea sumari a camerilor de unde pkcase. Doug sofale mari incgrcate cu perne de toate culorile §i desenurile. Pe pe/TO covoare gi pe jos covoare, inibugeau zgomotele. Inteun colt un abajur japonez, 'cu picior, lumina. La ferestre perdele subtiri. 0 masa in mijloc, pling cu bibelouri de poneIan i fotografii. Lingg sofale cgte o mescioa. rg cu albume §i serviciu de fumat. 0 u§g dis.
cretá indica baia. In stirgit a dispgrut tradiIionalul lighean cu cana, amindoug din tabli smalluita alb. Pe soba de teracoti capul impodobit cu pang al unei femei. Elina s'a trgntit pe sofa, cu cotul in /capul unei pisici negre, brodatg pe atlas galben. Ce cauti aici ? Pe tine te caut. Ce vrei ? Nimic.
Atunci ?
Am rgspuns ma§inal gi nu mai aveam ce rgspunde, deodatg ! Inteadevär ce vroiam ? Nimic ! N'o iubeam nici n'o doream. Ma impingea insg o curiozitate, o nerabdare, o neliniste... Si acum ma simteam la aclapost de ele.
M'am agezat langg ea gi am fixat-o farg expresie. Fuma gi se uita in fum ca inteo revelatie. Avea o rochie de icasg lungg, cu desenuri albastre, prelungi trestii sau fulgere ? 174
www.dacoromanica.ro
pe fond ca drojdia vinului. In taetura larga dela piept se intrezarea un colt curb de san brun. Am oftat u§urat ca §1 and a§ fi atina ;annul dupa un inot fortat. Am vfirat maim in faldurile capotului §1 i-am mangaiat sinul. Elina s'a incordat §i s'a intins pe o parte, spre mine, ca o pisica. Ma uitam in ochi-i negri §1 nu vroiam sa-i raspund la privirea cercetatoare.. In sfar§it mi-a respins mana §i mi-a rAs. puns aspru : Nu trebuia sä vii ! N'avea nici un rost ! De ce fugi de mine Elina ? Ce ?
Itadea fals.
N'am fugit de tine puiule ! Am vrut pur si simplu si ca§tig mai mult. Acum §tii ? Dar tu, tu ma iube§i pe mine ? I-am raspuns intorcand ochii : Sigur ci te iubesc. Minti. De ce e sigur ? Minti. Nu mint. Daca nu te-a§ iubi nu te cautam atata. Minti ! Minti ! A inceput sa rada cu hohot : Erai curios ? Ei bine acum §tii §i poti pleca. Stii de ce am plecat de-acolo : ca sa ca§tig mai muh. Na ! M'am plecat peste ea §1 i-am incrustat degetele in amandoui bratele : Si tu minti ! Minti ! Minti: ! 175
www.dacoromanica.ro
I s'a rupt risul in gat, m'a privit cu o lucire de frici in ochi gi a incercat sa se e:coale. Am oprit-o apasfind-o cu tot corpul. S'a incruntat, a scrfignit dinii intorcfind capul ca sà nu-i vad ochii. Mi-am plimbat buzele pe gitul ei gi cfind carnea i s'a infiorat i-am dat drumul bratelor i mi-am trecut miinile sub spatele ei. S'a sältat putin ca s'o Icuprind bine gi mi-a apucat gura in dinti. $i cfind am vrut sa ma urc, m'a rasturnat dedesubt... Mi-a promis cä o sa vita' la mine. Ce curios iubegte femeia asta. Se simte superioara gi ma privegte de SUS. Ma privegte ironic. Ma
vede mic. $i totugi ma vrea pe mine. Ma iubegte dar nu renuntä la forta ei. Mi-e nu-mi cere nimic. Dimpotriva imi d. Poate ea mi-ar da gi bani daca i-ag cere. Dar n'am nevoe. $i e mai bine aga. *
3
*
Numai cu natura ma inteleg bine. E statornica gi imobila. Nu face nici un gest de prisos.
Nu se slmiciumg, nici nu se transformi fara rost. E calma i todeauna aceeag. $i plini de surprize. Varietatea ei intrece in subtilitati orice ingeniozitate creiatoare a omului. Nici in izvor nu seamana cu altul, nici un porn
cu vecinul lui din dreapta sau din
stfinga,
nici-o frunza nu este ca cealaltä. $i identitatea florilor este o frumusete. In simetria §i fixitatea unora stä o perfectiune atingind ii176
www.dacoromanica.ro
tnita. In sirnetria i desordinea altora stà un capriciu si o gratie, naturale. Poate exagerez and cred ä natura atinge perfectiunea. Poate nimic nu e perfect, cAci atunci i omul ar trebui s5 fie, deoarece e si el produsul naturii. Poate chiar c si este perfect inteun sens. Numai ceeace face el este prost i lipsit de sens. Lipsit de durat5 si de viat5. Artificial numai ornul poate fi, natura niciodat5. Omul e zgomotos. Gaud se duce in munte, intre stan'ci, incepe sà hauleasc5, trezeste spiritele p5durii si piticii, nu las5 s5 doarmA in pace ursii i faunii. Pe pietre si in scoarta copacilor si-a sapat numele i cáràrile sunt pline de murdariile depuse de el. Natura e frumoas5, dar e si mai mult acolo unde nu ajunge omul, unde-i ascunsi privirilor lui, ascuns5 ascensiunii lui rapide.
vrea s5 stau inteo poianA, dar sus de tot, unde s5 n'ajunga nici rareori m5car picior de om. Sa stau acolo zile i luni si ani F5rä contact cu vaile i cu aglomeratia lor, f5r6 contact cu cei c5rora le spun sernenii mei. Cu ochii in verde*, cu ochii in rAs5ritul i apusul soarelui, cu ochii in formele tot altele ale cerului i 'n seninul albastru. Singur cu natura i cu timpul liber. Potecile naturii nu sunt dou5 la fel. B5tandu-le as avea o bulcurie mereu nou5, pe care nu mi-o di nici-o strad5 din oras. Fiecare porn 1-as cu. 12 Ambigen
177
www.dacoromanica.ro
iroa§te, povestea fiecgruia a§ §ti-o pe de rost §i m'a§ imprieteni cu pasgrile, cu cinteza §i cucuvaia, cu ursul i veverita. M'ar striga pietrele si eu le-as auzi §i intelege §i nu le-a§ cAlca ci le-as mfingfiia cu moliciunea tglpilor albe, iar iarba a§ atinge-o la fel, sA nu o doarg i sa nu supgr dela treaba lor cele cfiteva miliarde de gfinginii 'ate fug printre firele-i mici. i n'asi gfindi nirnic, cleat a§ sta §i ag privi ascultfind si mi-a§ deschide ngrile tuturor aromelor si florilor si ffinului. N'as gfindi, n-as visa, m'a5 hisa furat de nemiscarea calma si mgreatg din jur, m'as ingropa piing la genunchi in pgmfint : sä prind rAdkini sg in-
lenmesc, sg mi se prindg barba lungg si ascutita in lemnul trupului, sà prind muschi, iar bratele intinse in adoratie spre soare sg inverzeascg i sä prindg muguri. SA fiu un porn cuminte si bun, frate cu pgdurea. Si nu gfindesc ci doar sà siznt.
E atit de greu sA gfindesti ! E dureros *
*
!
*
Azi toara dupg arniaza am asteptat pe Elina. Dirnineata propriefireasa mi-a /curalat codaia. Bung femeie sgraca. Mei n'ar fi ea a§ trgi in murdirie. Cgrtile s'au steins maldgr pe masA 5i sub masa. Pe lavoar in apa pling cu sgpun plutesc coji de salam si mezeluri. Sub pat cite178
www.dacoromanica.ro
va perechi de pantofi §i de ghete, noroiate sau prifuite, a§teaptg rfindul la curalat cand vor avea fericirea sfi te pun in picioare. Alaturi de noptieri, geamantanul deschis, e plin
eu rule murdare. Un scaun e ocupat cu un costum slinos de haine. i astea a§teapta sa mearga la croitor. In u§ii e bitut un cuier
care suporti un paridesiu, un palton, doua palarii, §i alt costum de haine, de gala. Hm ! Covorul e plin de praf §i negrit de noroi. Perddele sunt imbacsittt de fumul de tigfiri. Ce ordine divini A pus in toata disarmonia asta cfirpa de praf §i matura proprietiresei ! Pantofii §i ghetele lucesc de cremi proaspa-
(a§a chilipir n'au mai vazut de mult !). C5r.ti1e s'au urcat in etajera §i s'au aliniat til
dupa marime. Lavoarul e curat. Geamantannl s'a inchis. Covorul batut §i maturat i§i arata rosaturile cu mandrie §1 luce§te a saracie. Perdelele s'au scuturat din toropeali §1 au ca-
patat dunga ca §i hainele lcari de pe scaun s'au mutat in cuier. Buni femeie saraca ! A pus §i o vazi cu flori pe noptiera. Iar pe masa
au ramas dietionarele, ateva carti, caiete §i hfirtii. Cu astea n'a §tiut ce sa faci biata femeie. Le-a lásat maldär. Intr'o zi o sa trebue sa pun ordine in ele. Notite §i fir sunt amestecate cu insemniiri zilnice §i cu proecte de scrieri, menite sa nu apara niciodata. Bruioane de scrisori deasemenea. Scrisori ca179
www.dacoromanica.ro
tre prieteni. Tool vremea liberA ramasä dela birou, dela lectura §i dela reverie o intrebuintez scriind prietenilor. Sunt multi. Prea multi chiar. Am o inima prea largA §i putin
Se ineala cine crede ea nu-mi dau seama de multe lucruri. Inteleg foarte bine ca nici unul din aceia pe cari ii socotesc prieteni, nu-mi sunt en adevArat. Dar le dau iluzia cA eu sunt cel pacalit, 'and ma amuz prea naivA.
sa-i vId pe ei pacalii. Ei rad socotindu-mi 180
www.dacoromanica.ro
sincer and ma las in voia lor §1 accept ceeace vor ei. In realitate nu accept nimic. Ii judec, ii apreciez la justa lor valoare §i atat. Ii parasesc fara rupere de inima. Ei se pameaza probabil la gandul ca eu ma framant pentru ei. Dar odai ce i-am parasit oHce grija de ei a disparut. Am insa .§i prieteni pe cari ii simt sinceri O. pe ei ii iubesc mai mult decat pe mine chiar. Ii iubesc §i-i cultiv ca pe femei. Le scriu mult §i cu drag, cu o dragoste care ar parea suspecta unui medic inclinat sa vada numai perversitati in oHce. 0 viata intreagil o acord acestor prietenii chiar cand ele imi aduc mai putin deck le dau eu. Cand ma gandesc la prietenii mei Arad cat de putin in viata mea am scris in aceste insemnari. Sunt zeci §1 sute de fapte foarte marmite cu insemnatate nespusa, §i din cari a§ fi putut scoate zeci si sute de pagini. Si nu
numai gandindu-rni la prietenii mei, ci la toate gandurile §1 fanteziile mele. Experienta de viata pe care un prieten" mi-o
nu sta in afara ci inauntru. Tu prietene ai avut §apte amante §i eu numai una. Ei, §i chiar daci n'a§ fi avut nici una, contesta
crezi ca n'a§ fi fost mai bogat sufletet5te deck tine ? Unii vor sa traiasci §i fac mare galágie pe tema alteasia. Dar de ce nu traesc ? Cine-i impiedica? In fundul unui pahar cu vin bun, sail la capatul unei poteci de padu181
www.dacoromanica.ro
re se gäsese mai multe adevaruri fleck in ori-
ce aventura. Cad viala e numai o aventura. Inteo ora de singuratate, intr'un boboc de floare se gasese posibilität,i tie a trai pc o scara intinsfi. Si mai ales o traire care nu se poate spune, nu se poate scrie niciodat5 ! Cat tle pu/in din viata mea am scris ad, mi-e gi rugine sa ma gandese ! Imi da o prea proasta pfirere despre puterea mea de exprimare. Dar buna mea proprietareasa s'a ostenit degeaba : Elina n'a venit. Am agteptat-o toata dupa amiaza §1 o buna parte din seara, tot sperand à va scapa gi va sosi. Poate a fost prea ocupata sau a fost bolnava. Nu pot erede ea' n'a vrut sa vina. Er-4 o §tiau capabila gi de a§a ceva. Pe la zece seara ma gandeam sa ma due la ea, dar dupa masa m'am molegit tie
tot, o caldura placuta m'a patruns, care m'a Carat incet spre casà. M'am culcat in odaia curat ca inteo viata noua gi in patul parfumat ca todeauna. Imi plac parfumurile gi ma ingrijesc sa le am mereu la mine. Mai ales patul 11 am parfumat in permanenta. Nu sufar de cap, aga ca nimic nu ma impiedica sa ma bucur de viata mirosurilor. M'am culcat gan
dindu-ma cä totugi e bunä curatenia pe care a faent-o buna mea proprietareasa prin odaie gi ca ma voin duce mane seara la Elina. Si am isat Ca cram Trod gi ca am n'cis zece mii de 182
www.dacoromanica.ro
prunci ! (Lucru neverosimil deoarece iubesc copiii §i ei mA iubesc pe mine? Presimt se
vede in mine pe copilul iremediabil §i afectilos. MA iubesc §i animalele : fiinda mi presimt inofensiv). Astfizi a fost o zi mare pentru mine; am fost concediat. Seful m'a prins dormind. Nici mAcar dormitfind! (asta i-a fast expresia indignata), dormind! Are dreptate bietul om. De ce sil-1 fac eu pe el victima scrupulozitAtii administrative? De ce n'a§ lenevi mai bine a-
casA, intre patru pereti, mai cu folos pentru Stat deck la biroul uncle neglijez treburile a patruzeci de cetkteni grfibiti ! Am consultat economiile §i am vAzut cA mai pot lenevi in largul men vreo sase luni. Peste §ase luni mfi gfindesc en groazA cA iar va trebui sA muncesc.
.. * . Vreau sA fac, si fac ceva. Nu pot! Nu pot sä activez.
Viermi cari mA rod ! Brrr ! Putoare ! Le ne! Lene! Nu pot sA mA mi§c. Nu pot sA vorbesc.
Anulat. Anulat. Nu pot sA gfindesc. Ce sA gfindesc? Inutil. Inutil.
Totul e gfindit. Totul e opus.
Sum mediocru. Nu stint creator. Nu sunt exceptional. 183
www.dacoromanica.ro
Sunt mediocru. Sunt mai mult cleat mediocru.
Sunt steril. Sunt o hut*. Sunt o imita!ie. Ma doare, ma doare! N'am deck inima. Sensibilitate cAreia ii lipse§te instrumentul de exprimare. Ce vreau ? Pozitie socialk ? Nu sunt om de acliune. In orice caz trebue sa renunt la cultura §i la interiorizare. Ce vreau? Creacia? Trebue sA renunl la lume. Nu pot sa mA decid.
Ros de ambilii sociale. Ros de setea de perfectiune. Nu pot sa iau o cale, calea potrivita. Stint la§ ! Sunt fricos! Mi-e frica de boala! Mi-e frica de neplaceri ! Mi-e fricA de a fi
subestimat. De ce ? Nu trebue sa-mi fie frica de nimic pentruca totul e inevitabil §i inevitabilul se prime§te cu forfa, flU cu Imitate. Dar teorii... Teoriile sunt pentru altii. Sunt la§. Sant lene§. Cum pot fi altfel decAt sunt ?
0 femeie ar putea sa ma schimbe. 0 femeie, nu Elina. Dar sunt urAt. Nu pot fi iubit. Dar stint rece. Femeile cer taudret5. Dar stint femenin. N'am fortit 184
www.dacoromanica.ro
Sunt egoist.
Nu pot fi iubit. Nu vreau fericire. Nu vreau multumire. Vreau sa §tiu ce vreau. Vreau un ideal. Vreau sa fac, sa fac ceva. Vreau sa am o credinta, o putere de gandire.
Vreau sa creez. Vreau pe birtie.
Nu pot sa vreau. Dna a§ voi, n'a§ mai scrie.
Sunt la§ 'Ana §i pentru a ma suprima. Imi dan seama de inutilitatea unei exis. tulle lipsita pada' si de iluzia absolutului. Nu pot sii ma mint. Sunt lucid. Ma Inleleg perfect. Nu pot sa ma FAC. Nu pot sa ma creez. Nu pot macar sa iau o aparenta. Sum vid. Numai ma§ina auto-controlului e vie si ne.
miloasa. Tragic e sa vezi inanitatea §i s'o aecepti.
Stint vid si ma dccept.
Inski constatarea asta ma umple de ergoliu. Orgoliu
mizerabil.
Speranti ticuloasii. Mi-e sila, sila, scfirba, groaza.
Nu vreau sa mai sper. 185
www.dacoromanica.ro
Nu vreau sa mai fiu mfindru. Nu sunt nimic. Ma neg, ma neg. De ce scrin ? ! De ee scriu ? ! Ca s'a am in fatil starea mea scahroasà, atunci and voiu indrazni sa mai sper, sä mai fin orgolios.
In van. Sunt van. Sunt vid ! Sunt steril. Singura mare neuorocire a !ilea. Starea mea e improductiva. Dar ar fi mai bine sa-ani exploatez situaOa ? (Sa pot !) N'ar fi odios ? Teoria vohnei. Voinla idolatra. Vorbe, vor-
be. Apa de flori, apa de roze. Nietzsche prost inteles. Voe§te 0 vei putea. Absurditate. Ridicol
Dar eine nu poate sa vrea ? Stupiditate. Suflet nedemn.
Suflet incapabil de iubire, ircapabil de adoratie, incapabil de generozitate Scfirba intrixlusä de &gni.
Ludiditatea nu poate fi decal rezultat livresc.
De ce nu sunt un gradinar incomtient 0 confuz? Cu poteme, en bucurii. Sa rasara
planta sub degetul care pipae lutul galben.
Si min& mustatile albe al cartofului pe care 1-am naseut en ! Bucuria curata a idconttientei ! Stint la§. Stint mediocru. 186
www.dacoromanica.ro
Sunt impotent. Surt steril. Ce inteleg din mine toti oamenii a§tia cari ma privesc, ean l. imi vorbesc ?
Ce §tiu ei de tragedia mea ? Nimic. Zadirnide. Vreau sit fac, sci fac, sic' pot face !
Suflet de apa turbure. Ape murdare agitate. §i ce la suprafata, tot Cine a adus namolul meu. Al meu. M5 urAsc. Dar nu ma pot depa§i ! Nu ma pot concentra. Nu ma pot interioriza. Nu ma pot realiza. De ce ? Sunt steril. Sunt steril ! Sunt la§ ! Sunt rnedidcru.
Oh ! De-a§ avea forta sa renunt. La tot ! La tot.
*
*
*
Am exagerat ieri ! N'am dreptate. La urma urniei chiar dae.a ar fi a§a, n'ar trebui sa ma revolt. La ce bun tot sbuciumul. Izbucnirea de ieri imi arati cat de adolescent am ramas pe anumite laturi suflete§tii Voiu distruge foile acelea pentruca
sunt inutile. Acum nu le am la indemana ; le-am ratacit. Dar trebne, trebue sa le distrug. Exagerez mereu. Ca sa nu mai exagerez 187
www.dacoromanica.ro
n'am sa le mai distrug. La urma urmei cu ele sau fara ele, tot una. Trebue. Cc trebue §i de ce trebue ? Nu intrebuintez deck cuvinte mari : todeauna, niciodatii, trebue, admirabil, minunat, and niinic nu e minunat §i nici demn de admirat pe lumea asta, §i nu trebue niciodatei nimic. Parafrazand pe un filozof celebru s'ar putea spune acest adevar nu mai spun ca e mare adevar de§i de data asta n'a. exagera) : totul e cum se poate mai ran in cea mai rea din lumile posibile. i cine-mi spune ci nu exagerez _i acum §i ea nu e po-
sibil un rau mai mare ? Nu exista nici-o limita. E poate singurul adevar in ce privelte superlativitatea. *
*
*
Poate tind spre o apatie totalii. Toata viata mea e o progresiune a slabiciunii morale4 M'am coborit zi cu zi si totul a !colaborat si faca perfecta degradarea aceasta sufleteasca. Pentruca e o degradare mai mare de a nu avea vointa deck de a fura san a-ti prostitua sufletul. Castrarea §i abulia sunt pedepsek cele mai groaznice.
* * Daca mi-a§ fi cunoscut tatal nu 1-a§ fi urat. Nu 1-a fi suspectat. Nu i-a§ fi precupetit dragostea in comparatie cu dragostea pentru *
188
www.dacoromanica.ro
?care
am iubit-o mult. $i pe care ag fi iubit-o gi atunci mai mult cleat pe el. Dar un tatä ag fi vrut sil am. De aceea poate m'am atagat todeauna de ate un om matur cáruia i-am purtat o afectiune filial5. Chiar unui arein tácerea mea ii vorbea ca unui tata. Profesorii i-am iubit la feL Am simtit nevoia gi a iubirii paterne, dar gi a sfatului patern. Un om care nu si-a cunoscut tafal poarta aceasti lipsa toata viata lui. Mama era o femee-barbata gi sfaturile ei valorau cat ale unni tan. Dar o mama ramane mama pe
tot femeie. Cred ca a mea a fost prin predestinare mama. A fast sortità sacrificiului. A muncit greu, mai greu delcat ar fi muncit un barbat, ca s5 ma vada format, gi a murit cu durered de a ma parasi atunci cand viata incepea sa fie o incercare grea gi pentru mine: in ado-
lescenta. Pana atunci grija ei mi-a dat-o cu risipa. Am fost un copil sarac ,dar am crescut ca gi un print. Am fost ferit de orice ne`cazuri,
n'am suferit de lipsuri gi la indestularea pe care cu pret zilnic pada la istovire rni-o oferea mama adiiuga o afectiune exclusiva, energic5, egoista*. Energia ei m'ar fi redus cu timpul la
rolul de satelit, aga cum se petrece cu multi fii imbatraniti in jurul unei mame barbate. Vointa mamei mi-a inlkurat cat de putin spiritul de initiativa a earui lipsa o simt. Putin rate putin mi-a redus vointa. E ciudat ch. ma189
www.dacoromanica.ro
mele cu o voinp puternica in loc sa intreprindA o educare a vointei copiiilor, dimpotriva cautO sä o sugrume. VoinIa fieeäruia este egoistA i nu-§i gAse§te loc din cauza altora de aceea cauta sa faca liber imprejur. Pu/ina indrAznealA cu care m'am naseat s'a risipit la flacara mistuitoare a iubirii materne. i total meu a fost un timid asa ca nu mi-a lisat mostenire vre-o energie prea mare. Poate cA ins5 dacá 1-as fi avut lAnga mine, la o vArstà &And
influema parin.tilor e hotaratoare, as' fi ajtms azi un barbat. Copiii pot sà-i urmeze pe parinci la acea varstä intru totul sau sä-i renege
deplin. timiditatea tatalui meu m'ar fi anmcat eine §tie? inteo exaltare de fortà §i indraznealà.
Slabiciunea aceasta s'a intarit in singuratatea nude am trAit. La margine de oras departe de locuin/ele celorlalti oameni, unde am stat catva timp, apoi in oras inteo curte imensA ingrAditA cu ziduri inalte mi-a fost interzisà §i de mama §i de imprejurari orice societate cu egalii in virsta. Frecventarea copiilor formeaza Icaractere, formeaza voince. Inteo bandi de muco§i unde se, incing certuri penun chiostec de /igara sau o arsica, se tm ciocnesc pietre caH vor scOnteia mai tarziu in via/A. De multe ori, dupa grilele parcului nA uitam la joaea accidentata a semenilor din strada §i-i invidiam, Mai tarziu m'am obi§nuit 190
www.dacoromanica.ro
sami fie groaza de orice societate, de orice adunare de oameni. i fiindu-mi insuportabila
singulitatea mi-a devenit imposibil totu§i sä ma acomodez cu lumea. Saloanele sunt pentru
mine o torturä §i ma simt bine numai and pot sta uitat de toli in ungherul vreunei ferestre. Ce bine e sä fii singur §i sA §tii totu§i cà in jurul tau e animalie! Adevarata singuràtate e aceea pe care §tii cä nu o poi inlatura. Gaud §tii cä oricfind po/i face un gest, chema pe cineva, nu e§ti cu adevArat singur. A§a e bine sa fii, dar n'am putut fi astfel nieiodata.
Deck 'and cram copil. Cu prelul a ciitä du. rere! Gaud am ajuns la o vAstä con§tientà mama a devenit pentru mine un exemplu tragic. Era o femeie energica. Avea umblet de barbat de§i stia sa aib5 gratie de femeie §1 avea o figura de castelana frumoasá. Se lovea de via/5 §i nu se incovoia. Eu insi trebuia sa ma incovoiu. Situatia mea m'a invglat Ca numai plifindu-te e§ti tolerat §i poate cu timpul sa ajungi la o Poate. Toati via/a am a§teptat §i weptarea disolva. Mi s'au topit toate puterile. Dracul mi-a dat o singura putere:
aceea de a a§tepta. E cea mai groaznica virlute. Imi explic acum foarte bine toate sovaelile,
toate neputin/ele mele. Da, da. A§a e. Lipsa tatalui. Mama care in'a cople§it eu dragostea 191
www.dacoromanica.ro
ei egoista §i cu o vointi masculina. Copilfiria singuratici. Apoi viata in conditii care ill cer renuntarea la personalitatea ta. Si o pubertate edulcoratä. 0 adolescentà abstinenta. Femeia a fost pada aproape de majoratul meu, un mister intangibil. ExplicaVile colegilor mi se pa-
reau insuficiente dar nu indräzneam sa fac experienta. Orice apropiere de casele cu intrarea libera imi 'cerea un efort de hotarire, peste puterile mele. Singur n'am intrat in ele:
a trebuit sa fiu dus de un prieten. Fiindd nici o femeie nu se uita la mine. Eram mat O. bubos. Adolescentul tipic. Mai mult, tip de co-
lian urechiat §1 hilar. Nu-mi pare rau de nimic. Nici nu ma lamentez. Toate situaliile prin care am trecut sunt imposibile, jignitoare. M'am invatat si fiu jignit si sa accept. M'am invalat sa ma suport pe mine insumi ceeace e cu mult mai dificil. Erau momente in adolescenta dud credeam ca am sa ma sinucid, atat de mult ma
uram, ma detestam. Ei nu! Pentru ca sa te sinucizi trebue sa fi un om. Si eu n'am Lost oricand decat o caricatura. In adolescenti aveam un merit: acela ca luptam cu mediocritatea invadata. Azi ea m'a biruit. Si ma conduce ica un abil regizor. Toate imprejurarile au fost contra mea. Nu
taut sä ma scuz. Stiu ea tali cauti pretexte slabiciunii lor. In definitiv vinovat nu e ni192
www.dacoromanica.ro
meni, decal cel care te-a trimis pe pamant.Dar si Ala mi-e indiferent Ceeace vreau este sa inteleg tot mersul anulArii mele. A§a ca pot spune: toate imprejurarile vietii au fost impotriva mea. Si mai Bunt Inca. Viata mea a fost dela moartea mamei nesigura. Niciodata n'am putut §ti daca am sa ajung Iceva. Am ajuns: un functionar umil cu aspiratii de scriitor. $i asta e 'Inca una din himerele imaginatiei mele. Aspiratiile insa nu fac o viata sigura. Profesiunea mea poate sa di13 Ambigen
193
www.dacoromanica.ro
oneze de mine la prima irnprudentii. Cum s'a si intimplat. 0! DacA a fi avut o viata la adapost de orice griji materiale! Dacal lar presupun. Iar intru in domeniul fanteziei. Si savanlii au fantezie, altfel n'ar creea ipoteze. Dar ipotezele mele Ii sunt suficiente lor insile :nu se verifica. Am vrut sá ajung sciitor. (SA nu ma insele cuvintele: cAnd spun am vrut inteleg ca am avut o vaga aspiratie, ceva care ar insemna la un om normal vointa, exaCt cum psemlopodele
ciupercilor amorfe reprezinta intr'un stadiu elementar de viala picioarele unui mamifer). Si azi masa mi-e plina de proecte. Numai pro-
ecte. Aici am ràmas. Voiu inainta odata? In ce sens? Un adevarat scriitor din atatea proecte ar fi pus pe picioare unul singur, dar 1-ar fi pus. Eu m'am oprit la mii de scrupule. Fise am facut multe. DacA le-as aduna s'ar falce numai din ele, fara desvoltare, cateva volume. Ce reprezinta acestea toate? Viata e tot ata't de zadarnica Si fara i cu ele. Dracul imi sopteste ca i daca a fi realizat proectele mele tot zadarnica ar fi fost viata. Degeaba! Nu sunt sceptic, sunt impotent! E drept ea viata e zadarnica in orirce caz, dar pentru leine a realizat ceva, scepticismul se ridica pe o scara mai inaltä. Daca n'am facut nimic nu pot fi sceptic. Nici fatalist .Nu pot fi nimic. Nici nu sunt cbiar. NM-de. 194
www.dacoromanica.ro
Si mai este ceva decisiv. Mai este boala. Fara
ea nu pot conta. i cu ea nu pot trai. Daca a§ vrea sä ma apuc de ceva m'a§ gandi ca e prea tarziu. Exercitiile meht de durere la inima au izbutit perfect. Azi am dureri i palpitatii fara sa le mai vreau. Vin singure. 0 sagetatura. in partea stanga a pieptului, sub sternum. Apoi o
ghiara ma strange in acelas loc i o durere vaga se raspandeste Ica apa in cercuri sub lovitura unei pietre. Daca imi ft4c locul cu mana stransoarea se risipeste. Crizele astea stint tot mai frecvente si se accentueaza. Boa la de Mima egte cea mai frumoasa. Moarte rapida asa
cum am dorit mereu. Fara chinuri premergatoare, fara agonie lunga. Brusc, intreruperea vietii ea intoacerea unui comutator pe uncle se perinda fluidul electric. Sunt bucuros ca n'am sa sufar. (Lasitate). si renunt de a ma agita. Am cautat un pretext si 1-am gasit. De fapt en stiu ca trisez lcu mine insumi i poate ca tocmai asta ma amuza. De cand crizele s'au accentuat lenea ma suge ca un namol si ma trage la fund. Altcineva si-ar spune: daci sunt bolnav eel putin -ca m grabese sa fac ceva. Dar and imi vine aeest gand ,altul riposteaza: zadarnic, pentru ca
boala te va ajunge din urma si nu-ti va
permite sa clesavars,esti ceeace ai vrut. In aee,t ritm de dute-vino mi-am trecut viata intreaga. Am trait putin dar mi se pare ca am o 195
www.dacoromanica.ro
sutà de ani si nu mi-ar pArea rAu sä ma sfArsesc cat mai repede. 0 singurà certitudine mi-a fAmas: CA moar-
tea este salvatoare, eä in ea ma yob" odihni vesnic. SA mA odihnesc pe un maldAr de perne de mAtase! SA mA odihnesc mereu si iarA si iarA!...
..
*
...
LAngA Elina mA simt bine. 0 seninAtate incomparabilA coboarA asupra mea. Numai sA-i
aud vocea si orice tumult din mine, orice neliniste amuteste. Stau alAturi de ea in pat si o vAd din profil. $ade cu picioarele sub barbie
inlAntuite cu bratele. Pulpele si bratele isi amesteca muschii bruni bAtand in nuanta aramei. Elina fumeazA. De cate ori trage din tigarA, scanteia ii lumineaza falca puternicA dar bine aseunsA de came. Elina e claditA numai
din muschi, dupA cum eu schitat numai din oase. Eu si cu ea am putea forma un om. Eu as face un om numai cu ea. Ea este un om singurA. FumeazA linistit si incrunta din sprincene cateodatA, sub impulsul gandirilor. Ce o fi
gandind Elina? Gandurile ei le-am citit mai bine deck oricArei alta. Dar rotitele ceasornicului cogitativ feminin se rAsucesc invers de cAt ale celui masculin. Elina insA trebue sA gandeasca in bArbat. Asa cA sunt mai curios deck oricand sA ghicedc nAvala de sub fruntea ei. 196
www.dacoromanica.ro
Intoarce capul spre mine. Abia am avut timp sa in!chid ochii §i sa reiau respiratia regulata a omului care doarme. Ma simt bine a§a §i n'a§ vrea sa ma creada de§tept. Afara e viscol §i'n dupa amiaza de Ianuarie e un intuneric pe care I-am ajutat sä se intareasca acoperind ferestrele cu perdelele groase. Numai lumina sobei arunca reflexe bogate, ro§ii,
in neorânduiala camerei. Ma intorc pe alta parte, oftând aline inteun presupus somn. Sunt cu spatele la Elina §i pot deschide ochii fära teama. Elina e la mine de dimineata. Vine dimineata §1 pleaca seara. Asta se intampla de doui saptamini §i a§i vrea sa dureze mereu. Nu mai ies nicaeri.. Nu mai hicrez. Noaptea dorm. Ziva stau cu Elina. In statul cu Elina imi rezum o lume Intreaga, o activitate intinsa. Imi place sä stall cu ea chiar and nu o posed. (Ea trebue sa aiba impresia, de altfel exacta, ci ea ma poseda pe mine). Numai s'o stiu 15nga mine. Ma uit prin odaie fara si ma mi§c. Pe masa o pereche de chiloti roz insAngerati de reflexele din soba. Stau aruncati in cute neglijente peste manuscrisele mele ravasite. intre cfiteva carti. Sunt vesel ca-i Arad acolo minunat asezati. Ai fi mai incântat daca ar acoperi cu parfumul lor intim un tratat de filozofie. Am sa m5 scol sà vad ce se gaseste dedesubt. Tocmai actun s'a mi§cat §i Elina. S'a intins 197
www.dacoromanica.ro
peste mine sa arunce tigara in scrumiera. 0 apuc prin surprindere de piept §i-mi ingrop fata in gatul ei. Ea ma strange cu tot corpul .si ma tine sub ea. Niciodata n'am fost eu deasupra...
E tarziu? Ma scol §i ma mile prin casa a lene. Ma prinde o pofta &a ma intind troznindu-mi oasele. E §ase. E intuneric de tot afara. Ma uit o clipa cum ninge ca inteo carte postala en urari de Craciun. Mai umblu de colocolo prin casà. Simt amestecate parfumuri, al meu, al ei §i transpiratia de femeie energica. Sunt femei la cari parfumul §1 cu transpiraOa amestecate, miros a compot. Parfurnul Elinei e mai frumos pentrdca se amesteca in mirosul trupului el.. Ma opresc langa pat. E in intuneric, sunt in intuneric. Ma §tiu ridicul, slabanog, paros, in-
fa§urat inteo cam* de noapte lunga, deschisa la piept. 0 iubesc? Desigur ea' nu. N'am mai iubit pe nimeni .si nu voiu mai iubi. Pentruca o mai iubesc §i todeauna o voiu iubi pe
Eve line. Atunci de ce ma tine tintuit langa ea, Elina? Se misca vioi in pat, care geme sub corpul ei bine inchiegat, fara exagerari §i Cara lipsuri.
Trebue sa plec, Di! Glasul nu-i tremura. Nu arata regret. N'am vazut-o nfciodatii trista nici plangand §1 nici 198
www.dacoromanica.ro
n'am s'o vad. 5tie sä se ascundi eand e slabi §1 invinsä de dureri.
Da Ii raspund calm, calm. Sunt sigur ea maine va veni iar. i vreau s'o mai a§tept. Se scoala §i aprinde lumina. In picioare ma trezesc deodati neinsemnat §i caraghios cum ar fi o fantoma inteo sala de bal. Ma a§ez in pat §i culcat, sentimentul micimii mele suflete§ti dispare. Elina se imbraca repede §1 hotarat, dar armonios. A terminat, se pleaca §i ma saruta. Pe maine, Di.
A plecat. Ce o fi gash femeia asta la mine? Sting lumina si dorm. Orientalii pot fi mai fericiti?
.
*
*
De 'ce nu pot sa nu §tiu! De ce nu pot si nu inteleg.
Ma vad ea printeo prisma transparenta. Sunt tras in douà Orli de doua forte egale eari se anuleaza reciproc. Mid vreau ceva eu acela care ar trebui sa fin, eu acela care sunt ma rasgandese §i nu mai vreau. In toti stau fortele acestea. Una e basbatul, alta e femeia. Se bat in viata, se bat in moarte, se bat in fiecare din noi. In mine e mai tare femeia. 0 simt in came, o simt in pielea mea alba ca pielea celei mai blonde femei. 0 vad 199
www.dacoromanica.ro
cu ochii bArbatului inlantuit gi neputincios. Daca n'ag intelege ar fi mai bine. Ag putea fi
pervers cu toga plenitudinea. Aga insä perversitatea mea colorata intelectual se reduce la dispretuirea mea. Ma uräsc cum nu m'ar uri nimeni gi n'ag uri eu pe nimeni altul. Numai pentru a-mi fi samba' de mine nu-mi este lene. Incolo orice mi se pare prea greu. Incet, incet am ajuns sa renunt la toate cele ce faceam Oita' azi. Una cite una s'au dus, toate sbuciumarile, toate aspiraiiIe, toate incercarile. Nu mai ies nicaeri, nu mai vad pe nimeni, afara de Elina. Am parasit rudele, prietenii. Toti sunt prea obositori, iar unii numai ar provoca supararea ce1or1a1i. Nici mufti. Mai comod e singur. Dar nu sunt singur. Sunt cu Elina. Ea nu ma laudi. Dar am sa ma
simt bine gi aga. Orgoliului am sa-i dau drumul pe rfipa. Imi ramâne timiditatea. Ei! Ma joc cu sufletul mcii, ce-mi mai pasa. Di femeie absurda! (Mai bine Dida). Imi place sa stau intins pc sofa gi sa fiu adulat. Satisfactie pur feminina. Icoanelor nu
le cregte inima mai bine deat mie, pentru o vorba frumoasà. E drept Ca mi se spun putine.
Deice mi s'ar Ispune? Pentuce merite? Dar oare femeilor de ce le spui vorbe frumoase? Chiar and n'au nici-un merit le lauzi (frumusetea lor rm e un merit). Ele nu se intreaba daca merità sau nu laudele. Le primesc i se 200
www.dacoromanica.ro
bucura. i eu le primesc §i eu ma' bucur, dar eu §tiu ca sunt ran plasate. Stint orgolios §i modest ea orice femeie. Orgolios adica am o mandrie prosteasca. Sunt
insa timid pentruck §tiu ca stint orgolios de geaba. Oare femeile nu sunt la fel? Mai ales fetele, a caror modestie §i timiditate sunt proverbiale. Modest ca o fata mare. A§a stint. Tot atat de timid. Ca o fata mare! i tot c a ei mi-e groaza de brutalitate, de orice tendinta de afirmare. Spectacolul vointei deslantuite, amelitoare, imi repugna. De aceea mi-e penibil 85 ma gindesc o clipa ca a§ putea avea nenorocul sa fac
parte dintr'un partid politic sau mai ales sa fin incarcerat ireteo uzina comunista! Orice cuvant mai brutal ma jipie§te. Susceptibilitatea mea de fata mare! Stint desarmat in societate. Acolo e nevoe de o grosolanie in care sa se loveasca orice brutalitati fara sa o zgârie. E nevoe de o armura sufleteasca nezdrentuita. Sunt asocial pentruci sufletul mi-este o cafrrne vie. Sun It apolitic penfruci nici nu pot jicni, nici nu pot fi jicnit. Am o sensibilitate ascutita. Stint nebun dupa parfumuri, dupa flori, dupa tot ce e morbid §i sensual. Stau ceasuri intregi cu nasul inteun trandafir pana-1 ofilesc de tot, dupà ce i-am tras mi-
ce urma de aroma din petale. Stan cu un fla201
www.dacoromanica.ro
con de parfum, gol de mult dar pastrand impregnata in sticla esenta defuncta. (Si acum mai am o sticlutil cat o castank indigo, pe care mi-a dat-o Eve line. 0 scot de multe ori §1 o
aspir pana ma ustura nasul). Imi plac florile §i oamenii bolnavi. Imi place descompunerea sufleteasck numai sa fie curata. Imi place misterul, tenebrosul, vagul §i muzicalul. De aceea in literatura m'a atras numai simbolismul. Care femeie nu e ca mine? Mai sunt prudent. 0! Daca a§i fi avut §i in-
drazneala a§ fi ajuns de mult un om politic. Nu pot fi prins asupra nici-unui cuvant. Stiu sa ma strecor printre fapte, printre vorbe. Still sa mint cu mare seninatate, ca sa cred §i en ce-am spus. Nu ma incurca vre-o situatie vreodata §i nu pot 'cadea in nici-o cursa. Sunt prudent §1 sunt §iret... Ca femeile!
Si mai am ca §i ele o mare virtute: sunt 'Asti-5ton Consery totul. Amintirea e pasiunea rnea cea mai mare si o femeie pe care am iu-
bit-o poate fi sigura ca nu va fi uitata pada la moarte (aviz arnatoarelor). Stiu cii femeile n'au memorie. Ele pastreaza la propriu nu la figurat. Pastreaza capatele de sfori, dopuri, ace, degetare, carpe, cartoane de prajituri, bartii, pungi. Si eu pastrez, la fel, orice relic. vii cat de neimportante. Dar femeile mai sunt conservatoarele virtutilor casnice §1 ale tradi202
www.dacoromanica.ro
tiilor religioase sau familiare. N'au memorie? N'au, insa pastreaza iucon§tient. Memoria mea e tcon§tienta, dar e §i organica. Poate Ca sunt si inconstient... Nu. Am fast inconstient dar acum am ajuns la con§tiinta faptelor mele. (De m'a§ fi putut depa§i!) a ,5i pentruca sunt pastrátor, sunt sortit sa receptez tot ceeace pun altii in mine. Femeile sunt receptacule. Ele primesc §i apoi fructiflea. Si eu primesc. Orice: idei, sentimente, tot ce ma inconjoara. -Tad, ascult §i fur. Fur fara sa vreau. Ma pomenese repetind ceeace am auzit dela altii. $i dese oH nu repet numai: alte idei se nasc dar numai pe corpul celor pri-
mite dela altii. Ma uit imprejur: vad realitatea §i apoi o redau rumegata. A§ putea fi un pictor realist. Alta trebue sa puna in mine ceva pentru ca sh innmgureasca. Toiagul lui Aaron a inverzit dela sine. Dar Aaron era un barbat! Trebue sa fac insa §i eu ceva. Si atunci visez, sau citesc, sau ma dedan prada imagina-
Ldctura nu e oare o virtute pur femenina? Si reveria? Si visul? Nu-mi place oare sa vorbesc? Vorbesc mult!
palavragesc! 5i spun tot ce ma prive,5te pe mine. Confesiunea o am in singe. Nevoia de
a ma spovedi este mai tare deck pudoarea. Ma roade demonul ea s5 ma expun. Daca as
203
www.dacoromanica.ro
fi catolic in fiecare zi a§ ingenunchia inaintea confesionalului §i mi-a§ varsa sufletul preotului. Dar nu sunt. (Iar dewed) Sunt slab, sunt incapabil de gesturi. Nu ma impun. Femeile presimt asta. E nespus de mi-
nunat ce bine intuese femeile pe barbat. Ii simt ca pe un curent electric. Un fluid pare-se cä se degaja din barbat §i cuprinde femeile
in ampul lui, le magnetizeaza, atrage printr'o mi§care centripetà, irezistibila. Unga mine o femeie se simte pura, neviolata de barbàia ipotetica a mea. Si femeilor nu le place sa fie candide. Numai femeile cu multa masculinitate in ele ma doresc. Se apropie de
mine 'ea de o prada. Si eu ma simt atras de ele. Ciudat. Degi sunt efeminat nu ma atrag barbatii. Ii detest §i pederastia mi se pare abjecta. Ma atrag numai femeile virile. De ce am iubit atunci pe Ata? Si pe Judith? Si pe Eve line pe care n'am uitat-o §i n'am s'o nit? Cita contradictie in aceste iubiri. Toate erau fermeatoare prin ceeace avean ferneesc in ele §i nici una n'avea nimic barbatesc. De ce le-am iubit? be ce n'o iubesc pe Elina care totu§i ma subjuga? De fapt sunt inconstant. A§ iubi pe toate
femeile (nu in mod egal c drept). Imi plac toate. Si ceeace cant in ele e tot femeia. E §i aqta o perversitate. Femeia din mine cauta 204
www.dacoromanica.ro
alte femei ca sa se satisfaca. Perversitate benina, deoarece femeile nu se grabesc sa o sa-
tisfaca. Le sunt indiferent ca §i scaunul pe care se a§eaza.
Sunt destinat sa umblu mereu cu aceastA mouth in mine? SA simt furnicarea despartirii dintre sufletul meu §i inteligenta mea? Eu! Eu! Eu detestabil. Bine a spus marele om: eu detestabil. Si ce-i daca eu am sa sufdr, sa ma simt zdruncinat de pasiune? Sunt ca inNalidul amputat de ambele maini: pe masa sta pilinea §i cutitul gi eu nu ma pot servi de ele sa-mi potolesc foamea. Si Dumnezeu care-i un ran mi-a lasat ochii ca sa vad si mi-a mai pus in fata oglinda sa-rni vad schingiuirea. Tata ce am gasit s'cris in acest filozof: Nu exista absoluturi in polaritatea sexuala
ci o schema formala, in interiorul careia se misca devenirea ereeatoare. Noi numim masculin pi-incipiul variatiei §i feminin principiul conservarii; numim masculin ceeace stimuleaza si feminin ceeace elaboreaza; masculin 'ceeace actioneaza, feminin ceeace prime§te gi ceeace cuprinde. Omul reprezinta fenornenul, femeia incarneazA fondul. Ace§ti poli se manifesta in felul cel mai deosebit §i in fie-
care individ amfindoi suni prezenti sub aspecte multiple. Fiecare Mira e o sinteza de 205
www.dacoromanica.ro
masculinitate §i feminitate §i poate, de fiecare datiL dupa imprejuräri, sa se manifeste ca om sau Ca femeie". Cum putea spline mai bine acest mare adevar? Dar rand polul femeiesc e mai tare de'ciit cel barbatese? De ce n'a postulat 5i aceasta po-
sibilitate filosoful? Stint femei cari sunt mai mult bàrba i barbaTi cari sunt 'mai mult fe. mei? Desigur Ca sunt. And cum scance§te in mine o soprana. Daca a5 pune revolverul sub 206
www.dacoromanica.ro
coasta a patra s'ar termina totul. Dar nu se poate. Ea nu vrea sa moara. i nu pot face de cat ce vrea ea. In mine e menaj complect cu dominatia femeii.
De ce nu pot sa nu stiu! *
*
*
M'am mutat. M'a mutat Elina, caci eu a§ mai fi stat mult Inca la fosta mea proprietareasa. (Bunà femeie saraca ! Daca
n'ar fi
fost ea n'a§ fi avut ordine in odaie). Chiria o platim amandoi. E o casa cu garsoniere, inalta, intr'un cartier frecventat. La etajul al pa-
rulea ineo camera cu linii curbe inchipuind nori athurij. ,cu mobila la fel §i'n linii sobre, ma ini artesc, constrans. Nu sunt obisnuit cu atata lumina §1 atata soare cat patrund aici. Peretii stralucese proaspat i prea artistic. Nu e prea frurnos cand totul e frumos, locuinta, strada. Simt o placere mai mare inteo nraenie simpatica, intr'o odaie modesta, tapetata umil i cu picturi tipatoare, cu mobila roasa pi perdele inegrite de fumul tigarilor. In impecabil e farmec prea putin. De aci vad tarandu-se jos in piata alba de soare masini precipitate si oameni politici. Se agita toti pentru o viaeta mai buna. Stiu ei de ce se agita? Stiu ei ca orice agitatie nu te duce
Ia nimic? Unii stiu prea bine asta, dar continua sa lupte. Daca s'ar arunca unii asupra altora i ar incepe sa se sfasie pe strada, nil 207
www.dacoromanica.ro
m'a§ mira: ar fi in exercitiul vointei lor depline. Nu e nes oe de motiv pentru ea oamenii sa fie pro§ti sau sä coanbata, sau sa alerge...
Un patefon alaturi calla melodia pe care i-am transmis-o Evelinei prin telefon, odata.
Ce mult e de atunci! Cinci ani, dar par'ca a§ fi trait o suta. Ma due la masa de scris §i deschid. Din sertar scot flaconul indigo, rotund, micut ca varful unui deget de fata ginga§a. Il deschid §i aspir amintirea aromei care a fost odata. Eveline! Nu mai e nevoe sA-mi spun: Eveline a plecat, fiindca inima bate dela sine. Simt ghiara care-mi strange in piept bucatica de muschiu N anat, taiata ea asul de pica pe cartile de joc. Boala cle inima e cea mai frumoasi apropiere de moarte. Te joci cu ea. Te ineci, inima sta pe loc o secunda, doug, mai multe. Simti ca ai plecat, ea te indrepti spre bai pline de lumina §i aromate (cu parfum Worth?) 0 mi§care dn mânä te readuce la suprafaci, ca agitarea brusca a unei lopeti. Te joci cu moartea mult, pana ce pieri fara sa ai timpul sa capeti constiinta rnortii in care te-ai inghiocat.
Patefonul s'a oprit. Pun flaconul la loc. In el sta minunea unei esente pur omene§ti: chiar peste o suta sau o mie de ani, eind un curios va trage dopul lunguet de sticla, narile lui vor fi atinse de suavitatea retrospectiva a parfumului de mult disparut. Numai noi pie208
www.dacoromanica.ro
rim: farmeoul, frumosul, aromele, niciodati. A§tept pe Elina. S'a dus dupa o afacere". Afacerile ei s'au Inmulit ametitor. Intr'o viala intreaga n'a§ fi in stare sä chtig cat Elina intr'un an de zile Ferneia asta e drac, e Gm de afaceri, e politician in, acela§ timp §i nitel femeie. Din femeie are numai vraja carnii, frumuselea corpului, a feTii. Din barbat are restul: adica sufletul. Pa§i pe scara. Ma uit la ceas. Este Elina. N'a intarziat nici-un minut dela ora pe care mi-a dat-o. Intra pe u§5 imbujorata, enervata, dar surazatoare. Arunca palaria pe masa, geanta pe un scaun §i se arunci §i ea pe genunchii mei: Gata!
Ai terminat aa repede? Repede? Doar am stat doua Oeasuri ! A§a dar ai reu§it? De minune!
Ma saruta lung §1 apoi fuge in baie. Deacolo vorbe§te desbracandu-se:
Fir-ar a dracului de lira 'Ce 1crezi ca a vrut sä lase un leu mai puitin? Dar am si ti-o frec eu and o fi la beneficii... Am contralctul in geanta. Deschide §1 vezi...
Nu ma intereseaza. A incheiat tovar4ie cu o femeie mai ,experta, pentru deschiderea nei case de intalnire. Lux, confort, higiena, discretie. Ceva occidental. Foarte bine. In de14 Amblgen
209
www.dacoromanica.ro
finitiv o meserie ca oricare alta. Asta cel pu. tin se ocupii cu ceeace constitue viata insasi : amorul fizic.
Elina revine improspatata, fluturand in jurul coapselor un capot subtire de mitase: Ai vazut? Da.
Peste doui saptamani ne casatorim... Bine.
$i asta e bine. In definitiv asa sau altfel. Cel putin nu voiu mai avea nevoie si muncesc. Am Sa stau totdeauna asa: ma infund bine in-
tr'un fotoliu si urc picioarele pe masa, ea americana. Urmaresc din o'chi pe Elina care sa invarteste harnic. Si tu n'ai sa mai mergi cu alti barbati? Daca o sa iasa bani multi, trebue micule. Ce vrei? Nu te iubesc eu pe tine? Hm! Fie si asta daca trebue. In definitiv eu tot nu o iubesc pe ea. Sta in fata toaletei si se pudreaza. Muschii spinärii au acoperit de tot oasele. Astept sa aud cum pliciue carnea pe ea: dar nu, e numai o parere. Elina nu e grasal Se misca agil si nu face gesturi de prisos. Nici nu vorbeste de prisos. Foarte bine. Totul e cum nu se poate mai bine in cea mai proasta dintre lumile posibile. Peste doua saptamani nunta. Si iata-ma patron de bordel. Ceeace o sa ma cam incurce o sa fie stima la care o sa urc in ochii concetate210
www.dacoromanica.ro
nilor mei. Saluturi §1 iar saluturi peste tot. i
eu 0 si tot fiu obligat si duc mina la pilirie si le rispund. Nu! De azi inainte m'am hoti-
rit. Nu mai duc mina la pilirie. Am si rispund la salut printeo simpli inclinare a capului... Ata, Judith, Eve line. Vi port recuno§tinla
promisiunii unei fe4ciri pe care nu o meritam. Trio Di ! Ce numir de muzic-hall in Cosmos!
Duo Elina-Di! Niunir de bordel... *
*
*
Intins pe spate, cu miinile pe piept, sä alu-
nec incet inainte, cu picioarele inainte, pitrunzind in intuneric, in 1in4te, in Eternitate... SFARSIT
1933. Noembrie.
211
www.dacoromanica.ro
Paragraf perafru o eventuaM istorite a gfinthria romiineOti
www.dacoromanica.ro
Ca autorul s dea eititorului explica/ii asuBra operii sale intr'o prefa0 sau o postfati nu e un lucru nou, dar e destul de rar. S'ar parea Ca in general ,parerea autorului asupra artei sale nu intereseaza pentruca arta sa singuri vorbe.§te i ca simpla ei realizare sau ratare e suficienta pentru orice lamurire a lectorului. E atributia criticei de a discerne intentiile autorului §i masura in care §i le-a rea-
lizat. Autorul ar fi deci in situatia de a sta mut in fata oricaror aberalii debitate in marginea operii sale, din simplul motiv ca i-a spus odata cuvantul sau. Dar scriitorii clasici §i-au precedat operele lor de prefete cari urmareau in mad precis in-
dicarea inteniei autorului §i cari erau Un punct de plecare necesar pentru cunoa§terea operii. si mai ales acum acele prefete au capatat intreaga lor valoare. In critica pe care o fac astazi istoricii literari lui Corneille sau Raci215
www.dacoromanica.ro
ne, ei nu se pot dispensa de prefetele pe cari ace§tia le-au pus in fruntea tragediilor bor. Si Corneille, ceva mai mult, spre sar§itul vigil lui, cfind in. decadenta geniului sau, abdicfind
dela teatru, ii ramânea sä traiasci din firimiturile gloriei de odinioark s'a apucat sà-§i faca singur critica tragediilor sale, in examerie ipostpuse fiecAreia. Si trebuie sa recunoa§tem. c5, independent de adevarul multora din afirmatiile sale sau de exactitatea lor, auto-
criticile lui Corneille n'au un simplu titlu de curiozitate la interesul nostru, ele dovedind o metoda, un spirit §i o pricepere, critice, rare si mai ales acea lipsA de cornplezentà fati de sine insusi care nu e semn de falsa modestie, ci proba de cuviint2a §i demnitate scriiitoriceasc5. i
Trecfind din perioada clasicI in epoca romantisrnului prefata a devenit un mijloc de proclamare a unei noui orienthri literare, ea find, la Victor Hugo, manifest literar, justificare si polemica in acelasi timp. Oricum, prefata a slujit todeauna ca o justificare a autorului si au intrebuintat-o §i. Balzac §i Leconte de Lisle, cu toate c5 unul era romancier realist §i altul poet. Nu vreau s'a ma prevalez de atatea ilustre exemple, nici de altele pe cari Inca le-a§i mai putea aduce. Departe de mine gandul ca prin romanul de fat5 asi inaugura o nou5 §coa1 5 li216
www.dacoromanica.ro
terar5. Ceeace vreau sà aràt e doar justificarea acestei postfete, urm5nd unui roman. Ea este, ca §i marile ei exemple predecesoare, o justifi-
care a intentiilor autorului § e de douà ori indrept5tità, de oarece, modest, am e.xercitat §i voi mai exercita inc5, meseria de critic. Nu-mi trece prin gand sä fac vre-o apreciere
asupra romanului sau a valorii lui: cel mai prost critic al lui a§i fi desigur eu. Mi-este prea aproape, oricare ar fi deriartarea de timp in care 1-am scris. DacA voi fi obligat s intru uneuri in analiza lui smnark, va fi farà nici-o pretentie de apreciere. C5ci aceasta postfat5 e scrisa pentru alte motive.
E scrisa din durerea ea in tara mea mai e -nevoie 66 se lamureasca anumite probleme elementare, cArora occidentul le-a adus de multà vrerne -o ultima §i indiscutabilä solutie.
Am scris-o, pentru ea romanul acesta, in aceasta tarà 'Inca balcanica
adica retrogra-
d5, prin ceeace are mai pejorativ cuvantul balcanic, scos din acceptia lui strict geografica mai are nevoie de o scuza. Am scris-o pentruc5 in Tara mea oamenii nu §tiu sà gfindeas'ca i sa judece. Pentruca stint anumitl gafe in-
teleetuale care in Occident nu mai le e permis nici pro§tilor sa le Lea, Oar pe cari in orientul nostru care nu merita majuscula, aunt comise cu faceala de de§teptii" naliunii. Cititorli vor scuza scurtele ie§iri polemice 217
www.dacoromanica.ro
din cele ce vor urma: ele aunt justele indig;lad ale unui om care a invalat sA faca profesie din inteleotualism, adica din ceeace este distingere de planuri, jude!cati obiectivi §1 discriminare intre inten/ii §i realizàri. In. lara noastra nu se §tie inca gandi. Nu ma gandesc la masele populare care niciodati §i nicaieri nu vor ti sA gandeasca §1 sa judece. Dar tragedia cultudi romane§ti este ca aceia cari se pretind intelectuali, conducatorii apiritualitapi romfine§ti, nu, sunt adesea deck palide fantome, copii umile, resorturi mecanice ale unor prejudecati medievale. Mi§ea/i de superstitii mai mult deck de ratiune, ace§ti oameni, cad au invacat cateva precepte bune, proaste din cad cu incaparanare nu vor sa iask and gre§esc chiar, pretind sä dea directive,
and mentalitatea kr primatra nu a depa§it flacarile rugului pe care-I ini1a Savonarola in piala Florentei. Pentru cititorul de bunä credintA scriu aceastä postfack nu atat ca o justificare, etick pentruca intenbiile mele scriind aceastä carte n'au fost cleat curate, cat ea o justificare inteIectuall fala de aceia cad nu §tiu sa &Ideasca. 0 scriu cu parerea de rail ca impietez asupra unui domeniu unde trebue làsatä toata libertatea lectorului §i cniticului, dar cu satisfaclia de a exprima in randurile mele parerile tuturor celor nedreptititi. 218
www.dacoromanica.ro
II In primavara lui 1934 trei liceeni descreerati au faeut o crima. Crima a fost descoperitA exact in momentul in care romanul de fata incepea sa apara in paginile revistei Vremea". Daca nici-o crimi a unor minori n'ar fi foist descoperita, romanul ar fi continuat sa apara, desigur, ar fi avut, poate, un succes mediocru sau, mai precis, ar fi intrat in uitare §1 nimic n'ar fi fost senzational. Dar autoritaple didadice au vazut in acest roman un ran, care era dedus din posibilitatea influentei literatutii asupra psicologiei celor trei crhninali minori. Si s'au grabit sa-mi interzici publicarea romanului. Va inchipuiti cedar fi fost daca romanul aparea inaintea crimei: desigur ca mum a§i fi infundat plwaria, ca un ticalos corupfitor de minori. In orice /ark' aceasta mica aventura a mea ar produce hohote de ras ea un adevirat v4 bun. La noi cativa oameni intregi au ramas incremeniti §i s'au mirat. Au vazut §i ei ei intre o erima oricare si 1111 roman orkare n'ar putea fi decat alceia§ legatura de la efect la cauza ca intre un razboi §i o cometi. Orice om de bun simt e imediat lovit de absurditatea legaiurii: aventura precocilor asasini ridica doar o problema criminalistica, pe
and romanul meu nu ridica deck o proble219
www.dacoromanica.ro
ma sexuall Cum ar putea atrage dupa sine o crima lectura unui roman unde se ating anumite chestiuni sexuale? Poate ea rationamentul e acesta: adolescentii au avut imaginatia aprinsa de anumite scene erotice §i au cautat sa-§i satisfaca aceasta imaginatie. Au cautat deci bani. Si negasind, au cautat sa lure. Si fiind surprinsi, au ucis. Numai o miopie intelectuala poate da literatura sexual:à, sau literatura criminala sit cat imi repugna epitetele sexual sau crimind, puse dupa substantivul literatura, pentruca sunt §i deplasate si contradicte si ridicule, dar asa vor cenzorii morali, ea literatura srse imparta in: buna, nebunii, sexuala, criminala, medicala didactica §i mai stiu eu cum, cand ea nu e niciodata &cat literatura §i atat! drept cauza a unei crime. Pentrucii 0 erima nu incepe acolo unde sfarseste lectura. 0 lecturä nu e un impuls, dupa cum faptul ca am fost oreiati de Dunanezeu nu ne poate face sa-1 acuzam pe el de crimele noastre, pentruca daca nu ne-ar Ii creiat nu le-am mai fi facut. E un rationament simplist acesta. Crima adolescentilor incepe numai in momentul and lipsa unui obiect care poate satisface o necesitate,
recte dipsa banului, cauta a se umple prin mijloace nepermise. OH inecesitatea banului
nu e creiata de literatura. Dela lectura unei scene erotice pana la necesitatea banului pen220
www.dacoromanica.ro
tru a o tr5i e o distanca enorma. $i mai mare e distanta intre aceasta necesitate §1 incercarea ide a o satigface prin mijloace nepermise. Pentruci o necesitate nu e creiatà de literatur5. Un adolescent nu va wepta sil citeasc5 o scenA erotica pentru a avea nevoie de femeie. Nici romanele dedective nu-i vor creia necesitatea banului. Nu e instinctul sexual des-lull de tputernic pentru a-1 impinge pe a-
dolescent spre femeie? .A5a c6 de la lectura particulara a unui elev §i pana la fapta lui e un drum linens in care intervin alte Icauze mai
profunde, mai esentiale, cari inlatura complet influeuta literaturii. Revin la crima celor trei nenorociti: ii publice, studii §i articole, toate competente sau incompetente, alAturi ou drumul. Un singur articol a fost in adevAratul drum al. problemei: unul semnat in Curentul de Dr. I. M. Nestor. In discutarea acegtui caz s'au descoperit
toate vciile gAndirii romane§ti. $i in prirnul rand unilateralitatea. Fiecare a eautat s g5seascA adev5rata cauz5 a crimei si toli au dat explicatii deosebite, nici-unul sau prea puini §i in treacat pe cea adev5rata. Unul a acuzat societatea, altul a acuzat familia, doi s'au repezit asupra literaturii cinematografului, a sportului §i cei mai multi dar nu §i cei mai ide§tepti.
au acuzat §coala §i pe pro221
www.dacoromanica.ro
fesori. Din a1cest ghiveci de cauze era evident si am iasa nici-un gust al adevarului. Al doilea vitiu al gindirii romane§ti este exagerarea. Nu trebuie sà uitam ca lara noastri
se afla cam pe aceia§i latitudine cu Go lful Gasconiei i de§i nu ne bucuram de influenla inveselitorare gi de prodigioasa emfaza data-
toare a Marii Mediterane, mentalitaea bucure§teana are multe din trasaturile de spirit ale lui Tartarin, Cyrano, Marius si d'Artagnan. De la toti la un loc .0 de la fiecare 'n parte. S'a dat cazuhti proportii uriage gi in toata maeulatura produsa excrescent pe spinarea celor trei nenorocili, spiritul ziaristic, adica superficial si sec, incompetent gi ingamfat (pardon gi incult) s'a etalat in toata biata lui splendoare. Al treilea violin al gandirii romAnesti este in
asemanarea ei Cu spiritul de carpaci. Nascut cu aspre aptitudini de tecnician n'am avut si mi guvern d'ala? romfinul e gata sà dea solutii. Si, in cazul celor trei asasini-minori, gasite fiind cauzele (ei agi? !), trebuiau in mod fatal sa se gaseasca gi remediile, pentruea pe
viitor asemenea crime sa nu se mai produca. Acum, de!... Gauze le ii rpreolcupau mai putin pe acegti matadori ai inginerismuhli organizator gasite sau negasite, ei aspirau la marea glorie de a deduce solutiile salvatoare, unicele eficace marfa sigura gi garantati, fabrica 222
www.dacoromanica.ro
face reclarna, vindem in faliment, 20 de lei de la MI pol" ma ing. i remediile au fosi care mai de care mai ridicole. Medicii lui Mo-, liere nu puteau produce mai arnuzante efecte cornice cu retelele lor, ca ace§ti savanti psico-, logi §i morali§ti improvizati intre §vart §1 foi-.
leton. Ele evoluau intre:: arderea cartilor de literatura, inchiderea cinematografelor, castrarea profesorilor §i tunderea cu numárul, zero, a,. elevilor. Eu le-a§i fi propus ceva mai bun. De oarece instinctul sexual §i banul se 0.aseau la baza mobilelor asasine ale Celor rtrei
asasini cu muci, singurele oluii cu adevarai operante ar fi fost: steritlizarea intregului nem, omenesc, inlocuindu-se actualul sistern de reproducere prin reproducerea cu ouà ca la urnitorinci si inlocuirea actualului sitern mo-
netar prin troc (rog pe savantii ziari§ti sa se adreseze dictionarului Larousse" sau daca iii poseda limba franceza dceluia roman al lui Lazar Saineanu). Pentru a demonstra lamentabila pozitie in care a fost pusa 'gandirea rornaneasci in ca-, zul precocilor asasini, II voi diseca aci in adevaratul lui aspect. Cazul" era pur si simplu individual. Un, caz izolat ca oricare altul. Ca Itrei adolescenti,
au facut o crima, nu e o ratiune, nici un in diciu sa credem 'ca toti adolescentii §i nici macar o mica parte din ei, sa o Lea. Generaliza-' 223
www.dacoromanica.ro
rea cazului echivaleaza cu vitiul logic prin care tragi concluzli generale dinteo judecata
i ea arati Inca o lacuna in mecanismul reflexiv all judecatorilor cazului". Cu toate cä n apropierea imediata a crimei parti!culara.
au fost descoperite alte bande de minori, alte ispravi de minori, ele nu dovedesc nici o 're-. gala, nici o epidemie, nici o psillozà. Ele au existat gi ar fi exiStat i fara acest caz, dar din cauza lui au fost scoase mai mult in evidenla gi ii s'a dat o importantä mai mare pentru c5 primul caz a fost exagerat. Daca acesta n'ar fi fost dedcoperit, i celelalte cazuri ar fi trecut, cu siguranca, neobservate. De altfel crime gi infractiuni comise de minori aunt frecvente din totdeauna. Nu e ne-
voie cleat sa' rasfoiegti tratatele lui Freud a sà vezi cat deldese i bizare sunt acegte cazuri. Ele s'au manifestat pretutindeni gi nu inai departe decat acum 20 de ani, in Tara noastra, in rasunatorul caz al ucigagului Candiano-Popescu.
1
Frecventa unor cazuri nu inseamna Tegula. Pentrtilca ele nn formeaza niciodata majoritate. Sunt totdeanna cazuri izolate. Crima la rqinori e un fenomen unic gi izolat. Nu se poate
spune despre ea acelagi lucru ca despre inhire. Caci iubirea apare la toti adolescenlii, fara exceptie, pe and crima doar la cativa. lubirea e un fenomen general gi cu ea a fost 224
www.dacoromanica.ro
confundata crima care e o preclispozitie exceptionala i individuala. Si ipentruca trei liceeni au facut o crima... toti liceenii au devenit criminali-virtuali §i au trebuit sa se tunda ! Lamentabila tara ! Asa dar adevarata cauzi a crimei sta., cu xeclusivitate, in psichologia eroilor, in adancurile tesutului ale complexitatii lor intime, in inconstientul lor, in predispozitiile lor ereditare sau dtavice, oriunde inlauntrul lor ni,
cáieri in afara. Nici societatea, nici familia, nici §coala, nici literatura nu sant Icauzele directe ale unei crime §i nu pot fi NICIODATA. Cauza. directa, cauza prima daca vreti, stä in psihologia individului. Individul e singur responsabil de actul säu atfita vreme cat nu e copil, nebun sau beat. Si in cazul celor trei adolescenti sper ca se stie ca un adolescent nu e copil ! responsabilitatea individuara e evidenta §i ea a §i fost sanctionati
prin verdictul justitiei. 06 cum ar fi putut fi condamnati daca judecatorii nu i-ar fi socotit pe cei trei minori direct raspunzatori de fapta lor ? i daca sunt direct raspunzatori, atunci cum mai pot fi acuzate : familia, societatea, literatura, §coala ? Cad, ori acestea -
sunt raspunzatoare §1 atunci condamnarea e o nedreptate, ori ei singuril sunt responsabili §i numai atunci condamnarea e valabila. A§a dar o psihologie pafologica individuala predispozi5 Ambigen
225
www.dacoromanica.ro
/ii anormale, iata singura cauza directa a crimei celor trei elevi. Ce cautä insi in discutia aceasta familia, roala, societatea, literatura ? De ce am spus ca nu sunt ele cauzele directe, accentuand pe acest cuvant ? Deoarece, fära a putea fi invi. nova:lite de ceva, intra §i ele inteo anumiti masura in Idiscutie, in aceastä crima. Au §1 ele un amestec, dar indirect, §i ca §i inocent. Inteadevar se poate discuta responsabili-
tatea familiei in forrnarea unei psihologii. 0 familie Ii cunoa§te antecedentele i genealocalid §i le lcunoaste, evident ! §i ca atare e obligata sa indrumeze educatia copiilor gia
säi intr'un anume sens. and o mama §tie ca tatal copilului a murit de tuberculoza, Ii va cre§te copilul 'Ana la o varsta, in asemenea conditii higienice, Incat sa-1 puna in afara pri. mejdiei de a manifesta funesta mo§tenire. Deasemenea daca in familie a fost un asasin, sau un nebun, familia trebuie sa caute sa toceasca predispozitiile criminale sau anormale ale co. pilului, sa le elimine, ,sä le cureze. E posibil atcest lucru ? Daca familia e con§tienta. Inteo familie de intelectuali ar fi po. sibil. Si Inca §i acolo. Pentru o educare se cere o pregatire speciala pe 'care parinii ar
trebui s i-o insurasca din manualele speSi Inca, materialul sufletesc e foarte
ciale.
226
www.dacoromanica.ro
dificil §i maleabil §i cere o abilitate speciala pe care nu are oricine, spre a fi manuit. Dar clack in om se manifesta a de cele mai multe on instinctele ataviee, de crima, de sadism, asupra carora nu avem pmibilitate de previziune ? Daci se razbuna in copil eine §tie ce depart4i stramo§i barbari §i rai §i criminali, pe caH nu i-am cunoscut, de caH n'avern habar I Iat dar ca raspunderea familiei e delicata, dar §i elastica. 0 familie trebuie sa se inIfereseze cle psiho1ogiacopilu1ui ei, sà o indrume, dar... nu Voate face mai mult decat... poate. Si poate foarte putin. In cazul de fa/a pot aduce o marturie cerlà : cunose pe unul dintre parin/ii color trei asasini-minori. E un om foarte inteligent §i mai ales cu rara pricepere educativa. Cdità-
tile lui de indrumator nu pot fi page la indoiala. Si, cu un an §1 mai bine inaintea crimei imi marturisea dificulta/ile rpe earl le ayea cu cre§terea copilului sau i cite .mijloace de indreptare, zadarnice, a intrebuintat. Mai multa grija i mai multi indemanare decal a intrebuintat acel om pentru educarea copilului sau nu erau posibile. $i a fast zadarnc. Acegt lucru nu se stia poate : Ii spun aci pentru absolvirea unei con§tiinle de om. Sa treecm la §coala, al doilea mediu,
mai 227
www.dacoromanica.ro
larg §i mai departat cleat al familiei, unde se afla implantat adolescentul. Intrucat poate fi ea kuzata ca a neglijat pe adolescen/ii caH au facut o crima ? Cum putea sa prevada ea ca" in copiii din fata are ni§te criminali? Profesorul nu poate, §1 nu trebuie, sa faca educatia unui copil, pornind dela gandul ca acesta ar putea fi un criminal. El §tie ca in oHce om sunt amestecate predispoziPile bune cu cele rele, dar un element cu totul rau nu are locul inteo §coala de copii normali ci inteo easa de corecpe. Va inchipuip cä meseria de profesor e atat de u§oara ? i credeti ca din simplul
fapt ea' an elev a zgariat pe un camarad al sau cu briceagul inteun moment de furie, se poate deduce ca in el zace un criminal ? Na ! Toemai acest adolescent care a dat cu cutitul in curtea liceului ,va deveni un cetatean cumsecade. Pe cand un umil §i sarguitor coleg al lui, care sta toata ziva cu nasal in carti poate face o 'rim& lath' ea in cazul de fata, 'capetenia celor trei criminali minori era tocmai cel mai bun elev al dasei sale, acela care dovedea i sarguinta, dar `.§i, mai multä inteligenca decat toti ceilalp. De unde ati fi vrut sä banuiasca ;profe-
sorii ca 'n el zacea un monstru ? Sau poate ar vrea lumea ca-,profesorul .85 fie un fakir, sau
o Mafaldä ? Scoala, ca §i familia poate cel mult sà combat:à predispoziPile rele ale a228
www.dacoromanica.ro
doles)centilur, and le descopere i o face ca §i familia, bijbAind prin intunericul psihologiei incerte §i pline de surprize §i care nu se trAdeazi atat de `Apr fiindcli e incon§tienta mai mult, §i cu, atat mai profundi, a elevilor sAi. Si familia ca §1 §coala ar putea fi acuzate '§i atunci in minimA mAsurA doar daci n'au citutat sä evite o eventualä izbucnire primejdioasä ,a predispozitillor rele. In masura in care ele skunt dezorganizate §1 dezarmate in
fata unei educAri efective, in aceasti masuri pot fi, indirect responasbile. Indirect, repet, deoarece am vAzut ca psihologia individului ascunde in labirintul ei tainite pe cari nimeni, nici chiar individul ',nu le poate dibui §i de acolo ies, atunci cAnd te a§tepti mai putin, surprizele. Dar aci ajungem la cercul cel mai larg unde se invirteste adolescentul, la anediul social. 0
societate nu poate corupe un om, dar poate favoriza coruperea unui om cu predispozitii A
1,nascute spre rAu. Prin exemplele ei societatea poate incuraja anumite acte ale indivizibr ei. Ea nu-i indeamnA direct §i aci sta. §i
iresponsabilitatea ei. Dar le ofera un mediu prielnic desvoltArii calitktilor rele. 'Ori societatea romineaseg, in momentul crimei celor trei elevi, avea aspectul dezorganizat §i co . rupt care sA favorizeze acel fapt. Si pentru a evita asemenea cazuri nu o acuzare a sOcie. 229
www.dacoromanica.ro
tàii e suficient5, ci o reorganizare a ei,pe haze morale. Indirect deci, societatea, prin exem, plele ei, prin cele ce se intamplä in interiorul
ei, ofera un mediu parivit desvoltarii acelor inclinäri rele §i cari sunt singurele direct as, punz5toare de faptele individului. In ce prive§te a patra cauza, sau mai bine zis a patra serie de cauze, uncle am putea In globa : fidmul, sportul, literatura, ea e cea
mai putin responsabi15. Am aratat de ce nu e
literatura o cauza. Intre o lectura §i un act nu e o legatura dela cauza la efect. Un act trebuie sa izvorasca dinteo necesitate. Ori lectura nu creiaza o necesitate, ci e un simplu act de contempfatie. La fel se petrede 5i cu. filmul. Ca imaginatia adolescentului e impresiona, ta de ceeade citeste sau de ceeace vede la cinematograf, iat5 un fapt incontestabiL Lite-
ratura poate fi un excitant al imaginaciei si nu numai al celei adolescente. Sunt oameni maturi cari vibreaza la lectura mai mult decat adodesuentii. Si bunicii nostri uzeaza mai desdecat nepotii lor scenele erotice din romane
pentru a se entuziasma". Nn existä varst5 pentru impresiile procluse de literatura san de cinema. Dar eine e vinovat pentru aceasta ? Insern-
neaz5 s5 nu se mai scrie §i sä nu se mai faca fame ? San arti§tii sà abdice de la adevaratul 230
www.dacoromanica.ro
scop al artei de frica sä nu atAte imaginatia unor mueosi ? IatA o isprava care nu putea veni decat in mintea lui Platon care era si el gusat in orele lui! Azi, and §tthn distinge planurile, nu se mai poate,pu.ne astfel problema. Dar ceva mai mult : lectura si filmul nu pot
fi deck materialul unei imaginatii ; ele nu pot umplga imaginatia Insài. Pentru a. accepta deci literatura, filmul, trebue sa ai o imaginatie. Ori o imaginatie se hraneste nun-col din literatura si din etinematograf ? Evident ea nu. Pentru o imaginatie, nu nurnai bogatá, dar normala, orice eAe un obiect de desvoltare : un gest, un nor pe cer, un cuvant auzit. Nu, exista lirnite pentru irnaginatie. Pentru a imagina, pentru a trai in acest domeniu infinit care e incbipuirea, omul nu asteaptä nici sa citeasca, nici sa vada cum se saruta Greta Garbo cu Malec. Imaginatia se hraneste din sine i daca n'ar citi nimic i n'ar vedea nici-un film, evident cà imaginatia sa n'ar ayea o anumità serie de excitAri, dar si-ar cAuta si gasi allele. Pentru un imaginativ o fruzi e
tot atit de importanti ca excitant ca i un film. Si atunci cum sA acuzAm literatura sau filmul de indernn la fapte rele, &And predis-
pozitiiie inAscute Ii cauti ele insesi
exci-
tantii i mediul prielnic acolo unde le gAsesc si cand nu literatura si filmul se impun imaginatiei. ci imaginatia este aceea care le cantà 231
www.dacoromanica.ro
§i care daca nu le-ar gasi s'ar adresa in alta parte sau n'ar hrani din sine ? Lamentabil e ca morali§tii de doui para' lute duzina flu tiu seama de acest simplu fapt cà §i ei §i noi §i parinn nostri am citit i ras:
citit orke fel de literatura §i nici-un crimi: nal n'a ie§it dintre noi pentru aceasta. Si am' vaznt §i filme §i multe §1 cu bandiIi §i CU orori, dar pentru a!oeasta n'am ucis. Ba oroare ! au iqit dintre noi si ace§ti puritani morali§ti ! Aceasta ar fi singurul efect funesf al literaturii daca ur fi efedtul ei. In 'ce prive§te sportul, e pueril sa mai dis: cutarn absoluta absurditate a afirmaliei care face din el un mobil spre crima, când s'a do: vedit ca dimpotriva el e o admirabila terapeu: tick' a iucon§tientului, cã e un prilej de subli: mare a tendintelor de lupta, de dorninare, de' sadism, de brutalitate, din om. Si aciun, cind am vazut ca adevarata cauza a crimei celor trei minori sta numai in predispoziiile lor inagcute §i ci familia, scoala; societatea, literatura, filmul, sportul sunt doar favorizante cari cad in subsidiar, reme-' diul se impune de la sine cu forla evidentei el sta in combaterea §i in stavilirea acelor piedispoziçii spre crima. Si cum e posibil aceasta ?
Cea mai mare reforma, aceea care nu
se'
poate face bat'and din palme §i care cere timp 232
www.dacoromanica.ro
§1 un concurs a zeci §i sate de elemente, este reforma societät,ii. Cand sdcietatea va capita
un aspect moral, cand ea se va organiza in forme durabile §1 cari si ofere numai un spec:
tacol frurnos tinerilor earl se nasc inauntruf ei, atunci ea va putea avea §i ceta/eni morali §1 va putea oferi un mediu unde sà inflorea: sea numai binele. Inteo societate bine organizata §i morala, cazurile de monstruozitate n'ar putea fi complect inliturate pentrucá psihologia cuprinde o smna de imponderabile §i imprevizibile pe icari nici-o §tiinci nu le va, dar putea reduce vreodata cu desavar§ire
vor fi rarite. Pada' insa la aceasti mare refacere a socie: tatii §i a moralei, adanc zdruncinate dupa razboi si U numai in sara uoastri , co. rnasura mai imediata §i mai eficace se poate lua: crearea unui institut de psihopatologie, a§a cum exista §i in alte /ari. Doctori 'specializali in psihiatrie §i psihanaliza si fie in mod special afectali pe langi fiecare §coali. S,i run studiu serios, bazat pe tesite, si se exercite asupra elevului. Pentru a inlesni acest studin profesorii se cere a fi educati in mod special si pregati/i stiin/ific, pentru a putea duce, paralel en medicul specialist, observaliile asupra elevilor. Aceste observalii sa fie consemnate in fise individuale speciale §i si fie complectate cu investigalii abile luate dela parinti. 233
www.dacoromanica.ro
Fir le sa fie pästrate in Strict secret profesional in can'celaria §colii. Pärintii trebue de asemenea educati in mod special, prin conferiute §colare, pentru a-i transforma in auxiliari ai observatiilor §tiintifice ale profesorilor i medicilor. Mai mult, ei trebuie s §tie eh' nici-o sinceritate asupra trecutului lor §i
al familici lior nu e prea riscata and e vorba sà salveze viitorul copiilor bor. Mai ales ca. §coa1a e obligata la secretul ceiJcetarilor. Pa-
rintii mai trebuie sá capete lämuriri asupri felului in care §i ei vor trebui sa modJeleze sufletul copiilor bor. $i cred cä aceast5 metodá ar da rezultate ideale nu numai asupra elementelor rele, dar i asupra celor bune, care in scoala noastra se desvolt5 cam bramhura, fiecare de capul lui. Mai mult, se impune desvoltarea unui institut psihopatologic general, unde sa se centralizeze observatiile facute in toate §colile din Tari §i unde sA se .0115 la punct o statistied' amAnuntita psihopatologic5. Si ar mai trebui creiate §coli speciale unde suspectii sa
fie linuti sub observatia oea mai striota §i ea li se faca o dezintoxicare in conditille cele mai deosebite. CunoscAnd astfel predispozitiile §i caracte-
rul fiec5rui elev, profesorul va fi in stare si aplice §1 metoda care va trebui s paralizeze tendintele spre r5u §i si desvolte in el incli234
www.dacoromanica.ro
narile spre bine. i el va §ti ce indicaii si dea pArintilor pentru ca §i ace§tia sA secondeze, In famiilie, aortal Fail. Numai in asemenea conditii vor deveni eficace mAsuri cum este controlul lecturilor sau al filmelor §i cari azi sunt evercitate stupid. Deoarece azi se iau rn5suri generale cari, ca orice másur5 generalA, sunt deplasate §1 idiotizante. C5ci sunt elevi carora le.ar putea face fill §i lectura, atit de permis5 a lui Don Quichote", pe eAnd altora le-ar face enorm bine lectura lui
Sherlok Holmes" care e azi interzis. Pärintilor li se va face educatie specialA in sensull ea sä se intereseze cat mai strict de copili lot+ ti sub o aparenta amabila sä exercite o asprg cenzurA §i o dirijare a activit5tii lor. Dar aci urmeaza ca un indispensabil corolar starea jalnic5 a invatamfintului nostru se. cundar. Profesorul plAtit ca un portar mai) prost ca portarul dela Banca Nationala sau ca o ordonanca, incapabil rs5-§i mentinal prestigi`ul lui social, incapabil sa se Oda la curent cu ultimele clescoperiri in §tiinta lai, incapabil sà-§i prOcure cArti §i in ,afari de ingusta lui specialitate, acest profesor pus in si-
tuatia de a fi nu apostol, ci martir, nu educator ci cer§etor politic, acest profesor Caruia i se creiazA astfel o stare de spirit protivnic5 interesuhii §i creatiei, care e indemnat s5 se ocupe §i de alte tneserii ca sa poata subveni 235
www.dacoromanica.ro
intereselor sale imediate §1 care nu mai i§i poate indeplini toatä misiunea lui pentru ca hu se ofra niCi minimum de existenta acceptabili pentru un intelectual, nici minimum de sosibiIiti;i tiechnice, aceste profesor nu poate Irealiza ceeace am expus mai sus. ' Daca vreti sa aveti profesori buni nu-i tundeti pe elevi, ci retribuiti omene§te pe educatorii lor. Atunci §coala rorngneasca asteizi icomplect dezorganizatei va putea da rezulItatele dorite. Cäci at6Acum e azi orgauizata 'am spus dezorganizati roala româneacA, 'e
un dezastru moral. A insista amplu asupra
iceeace ar trebui sa" fie,t§i nu e, aceasti §coala,
ar umple un volum mai mare cleat cel de bta §i ne-ar departa de subiect. In rezumat : irdareaprestigiu1ui co1ii, iata ce va pune pe picioare acest mecanism sdnmcinat §i-lva face
,apt de a pune un obstacol dispozitiilor criminale ale minorilor pe cari-i &hid. In tloc 'de aceasta se cauta diversiuni Comode si vino-
yati imaginari: literaturi sau altele. Pentru a se 'evita punerea problemelor mari, cari cer rezolutii grave §i definitive. Daca am spus toate aoestea a fost pentru a "demonAra cum se punea acum un an proble-
ma unui caz, care Kin incompetenta celor can 1-au discutat a fost deformat. Cazul celor trei minori asasini, a fast prilejul de a se face in annl '1932 procesul gndirii romine236
www.dacoromanica.ro
5ti. El a fost pierdut intr'un mod ru5inos. GAndirea româneasca s'a dovedit dezorientata 5i infan'tila. De aeeea am consemnat acest lucru aici, pe hartie, ca sa ramaie märturie pen-
tru viitor.
ifi Probl,eina raportului dintre arta' 51 morala nu Poate fi rezolvata deck principial 51 acest raport se soldeaza cu un divort rezultând dintx'o incompatil3ilitate de caractere g mai pre-
cis, dinteo situare pe planuri fundamental diferite. Pentru a putea arata insa, de ce arta nu poate fi morala nici imorala i pentru ce ea nu poate fi transformata inteo ANCILLA ETHICAE. trebue sa delirnitam planurile celor doua discipline omenesti cad sunt arta 5i anorala 51 aqeasta nu se poate face deck pornind .de la definirea lor care arata m acelai timp antagonismul lor profund. Am spus ca arta 5i morala sunt discipline ale spiritului omenesc 51 ide aceea sa nu se a5tepte nimeni ca definirea lor sa corespunda cu definitiire din Larousse. Pentruci nu ne intereseaza arta, nici morala, 'ca obiecte catalogate 5i legiferatp In nnizeu. Asa dar arta nu este pentru noi ceeace e frumos", nici morala nu ',.5tiinta care ne invara ce e bine 516 e rau". Amindoui aceste formulari sunt puerile pentruca suut didactice, adica de doua ori 237
www.dacoromanica.ro
puerile : facute pentru copii §i nascocite de cminli cazaite in a doua copilarie. 'Arta §i mo-
rala nu sunt deci §tiinle", sau tratate", ci discipline, sau mai lamurit fenomene ale spiritului omenesc in cautare de exteriorizare. S'ar mai putea spune in "cea mai simpli forUfa ca arta §i moraila sunt doua forme de manifestare a spiritului ornenet9C. Definirea lor ftrebuie sa /Ma socoteala de acest fapt. Am spus ca. arta, ca §i morala sunt fenomene de exteriorizare a .continutului stifletesc mnan. Inteadevar, cepeiace caracterizeaza in inalt grad superioritatea omeneasca, e calitatea de comuniune a vie/ii suflete§ti, de 'cornunicare dela om la om a unor bunuri individuale indicate la un numitor 'comun, 'social. Dar sa n'ajungem a idefini exteriorizarea ca mi principiu social. Exteriorizarea unui con-
tinut sufletesc nu e irtai un fapt social. Un onr simte instr'un fel, are anurnite sentimente si idei, pe caine vrea sa le scoati din sine, sa le obiectiveze, &à le fixeze in afar5, in non-eu.
Si aceasta transformare a unui fapt interior intern' gest sau obiect exterior se poate face pe doug cai : una e expresia, cealalta e actul. 0 idee sau un sentiment pot fi` redate prin expresie, adica prin s!cris, prin marmora,
san prin sunet, deci printeun concurs de semne materiale; dar tot at5t de bine ele pot fi redate prin actiune, .printEr'un fapt, prin238
www.dacoromanica.ro
tr'un gest care sa le transforme in cauze eficiente, cauze practice. Prima forma de exteriorizare creeazA arta, cea de a doua morala. Pentruci in fond arta e expresia insali, iar morala e actul. Am ajuns la aceasta concluzie, pornind de
la definitia artei date de B. Croce. Acesta spune limpede: arta e expresie. Fara contest.
prin opozilie, morala trebuie sa fie act. Si definitia data da Croge artei e cea mai buna.
Pentru ca exprima insig esenta artei. Arta mai e o mullime de alte lucruri afara de expresie. Dar e int& exptiesie. Toate celetalte
multe lucruri caTi ar putea defini arta, nu devin arta decal prin calitatea de expresie a artei. Si poate ca §i acelea sunt esentiale artei.
Inia prima esenla a artei e caracterul aceaa de a traduce in expresie, adica in forma, in ansamblu de semne, un material interior, sufl etesc.
Morala e act in schimb, pentru Ca moral nu
poate fi categorisit deck un fel de a te purta in viata. Acthmile sunt singure morale sau imorale. Si morale sau imorale ele nu sunt in sine, ci devin astfel prin sensnl lor social.
Un fapt e un ad pur. Neraportat la nici o judecata, la nici-o conitiinta colectiva, el nu poate fi nici 'calificat. Numai consensul social &A atribute actelor. El le clasifica in morale -§i imorale. 239
www.dacoromanica.ro
Si aci deschidem o mica parantezi. Nu vom mai varbi de moral §i imoral pentruca filosofic sunt tot una. E stint cà frigul nu exista
de fapt ci se boteaza astfel un grad de caldura minima. Tot astfel imoralul nu e decat tot un act moral, insi prin comparatie cu actul moral model e mai pu/in moral, foarte putin moral, etc., Oita la o gravitate maxima.
Asa dar moralul nuti gasette sensul cleat in raport cu socialul. i aci ajungem la o a-
dancire mai mare a domeniior atat de distincte, al artei i al moralei. Arta e tin fenomen individual, pe cand morala e until social. Mai mult: morala e cu necesitate sociala §1 aceasta pentru ca e creata cle societate in intregul ei. N'a existat un om
care sa decreteze anumite legi, sa le spuni morala i sa-i oblige pe semendi sai sa le urmeze. Legea e posterioara moralei. Mora la reiese din felul de viala al unui grup i numai forma exterioara, de lege, sintetizarea ei, poate
fi facuta de until din grap. Insa morala sistematizata, legiferata, e inoperanta. Ea nuti
are roAul cleat ca mod de existenta a unei societali, ea act social deci.
Arta in schimb nu poate fi decretata de grup, nici nu reiese din grup. Ea iese din ela-
borarea in individ a unui fenomen interior. Arta e sociala numai prin incidenta, sau prin.
tangenta. Logic s'ar putea spune ca sferele 240
www.dacoromanica.ro
moraia §1 societate se suprapun pe cand sferele arta §1 societate se intretaie. Fac o enornitI gre§eala 'eel ce socotesc arta un fapt social.
Un fapt social e un fapt cauzat de societate, saerit de ea §1 mijlocit de ea. Astfel e actul moral. El e provocat de consensul social, e realizat sub circumstanta atentie a antorului
'ea legile morale (sau sociale) &à fie respectate, i efectul e aprobarea pe care societatea i-o acorda unanim. Faptul artistic sau expresia, e creat de mi singur om, dupà legile lui proprii, fara nici-o gild' de aceia caH vor vedea opera §i efectul produs de opera de arta e admiratia, care nu e unanima, ci e relativa, adica individuala, depinzand de gust. Aprobanea sau dezaprobarea sunt efecte sociale, lar admiratia e un efect individual, prima fiind o atitudine rationalä, de recunoa§tere a unei consecvente, a dmia o atitudine emotionalà, de re'cunoa§tere a unei corespondente suflete§ti care poate varia dela individ la individ.
Arta nu e sociala cleat intruat e un bun social ca §i orke bun comerciabil, intruck circurd, sau intruck socialul poate fi un subiect al ei. Dar mice subject in arta nu mai e social sau moral, ci devine un fapt pur transformabil in argument estetile. Dupà cum in sine, nici
un act nu e moral sau imoral, tot astfel e 16 Ambigen
241
www.dacoromanica.ro
luat actul in arta, atunci cand e transformat in subiect. Arta fapt social e o idee superficiala. In realitate intre social §1 artistic e o prapastie. Rezumaned pozitia artei §i a moralei fata de societate §i de individ, se poate spune cu drept ouvant )ca morala e calea care duce cu necesitate dela societate la individ ,§i ca arta e calea care duce dela individ la societate, sau altfel ca morala e actiunea societatii asupra individulni, pe cahd arta e actiunea individului asu-
pra societAtii. (Cand spun actiune in ce prive§te arta o spun eufemistic de oarece am aratat ca arta nu e actiune §i nu e nici sociala.
Ca expresia §i actul sunt doua cai diferite de exteriorizare §i ca ele due la crearea a doua discipline fundamental opuse o mai dovede§te §i alceva. (Dar rnai intai atragem atentia ca adevarurile nu sunt identitati, adica
daca 1+2=3 §i 2+1=3 in schimb cand spunem arta e expresie §i morala e ad, trebuie sa facem rezerva ca termenii adevärurilor acestora sunt ireversibili si astfel nu orice expresie
e arta, nici mice act nu e morali. Intervine, in verificarea acestor doui definitii, o scara de valorificare, care le verifica §i e in fond misiunea criticului de a o stabili). Si anume, un om poate sa exprime in opera
sa un continut interior pe care si nu-1 exprime si sub forma actului social ci tocmai 242
www.dacoromanica.ro
s1-1 contrazica prin acel act, Adi,!ca sunt scrii-
tori cari in opera lor exprima acte reprobabile din punctul de vedere moral, Jar in viata, ace§ti scriitori nu sunt capabili deck de fapte morale. E cauI lui Fr. Mauriac marele scriitor francez catolic, care de§i descrie in romanele lui numai mon§tri, duce o viaci exemplara. Dimpotrivä un'soriitor poate exprima in opera sa numai fapte morale dar in viari sä ac/ioneze imoral §i putem da spre exemplu pe Voltaire §i pe J. J. Rousseau, earl amindoi au
opere foarte curate, dar unul era un excroc international care 1-a bras pe sfoari §i pe Fre-
deric cel Mare al Prusiei intr'o afacere de cisme, iar al doilea a dus o via/a odioasä §i gi-a aruncat copiii la azil. Contra& ;Oa foarte free-
4enta, formând o regula aproape, intre viata artistului §i opera Jui, arati ca e ahceva a trii, alteeva a exprima viata. Via la in sine nu e moral% nici imorala. Din punctul de vedere al *ie/ii §i imorala e o mo.
ran', dar o moralä nepermisa de societate. Ei tine arta ia viata in sine, nu poate fi moralà, nici imoralà. In arta viata intra pm% nealte-rata de sensurile ei sociale. Insa§i societatea devine in arta un fapt pur, lipsit de finalitati practice, de reguli de purtare, devine un simphi pretext in favoarea devedirii unei operaIia de verificare a valorii unei opere de arta nu e de a-i cerceta temperatura sociala, 243
www.dacoromanica.ro
sau moralä, pentru ea nu o are, pentruca i se falsifica astfel rosturile, ci de a afla intrucat intentia autorului s'a realizat inteun material luat ca pretext. Ceeace intereseaza deci intr'o opera de arta e intrucat a fost placata pe intuitia artistului. Am va*zut ,a§a dar, ca pornind dintr'o 'tendinta comuna de exteriorizare a unui continut sufletesc, arta §i morala dela aceasta singura apropiere originara, se despart in realizarea lor §i ajung sa se formeze prin contrazicere, prin opozitie .i prin discrepanta. De§i au un punct comun de plecare, arta .i morala ajung la concluzii deosebite. Intrebarea e daca arta nu poate avea, pedagogic, efecte morale sau imorale §i la aceasta trebuie acum sa raspundem.
Dela inceput trebuie sa spunem ca arta e anttipedagogicA. $i acest lucru ni-1 aminte§te orgainizarea Republicei lui Platon din care arta era izgonita (afara de muzica). Desigur nu pentruca arta produce un efect imoral, ci pentruca nu poate produce un efect moral. Arta n'are din punct de vedere moral nici-un efect; efectele ei sunt strict individuale, adica em ntionale.
Un elect moral nu se poate obtine deaf pe a'ceia§ cale pe care se manifesta morala: prin actinne. Deci, pentru a avea efecte morale subiectele de educat au nevoie de exemple mo244
www.dacoromanica.ro
rale. Ori, aceste exemple nu se dau la coman-
da, nici nu se pot preserie ca precepte; ele trebuie sa reiasa in mod firesc din via/a Moralizarea se face prin educare i educarea nu se face prin precepte ci prin exemplul faptelor. De aceea intr'o societate co4-upta educarea morald all se poate face sub cuvemt (§i la aceastfi fraza ar trebui sa tremure jab:Lica noastra societate romaneasca!) Pentruca morala trebuie sa reiasa din concursul intregii vieli sociale, al tuturor install/filar sociale. Cfind toate instituiile mat
intr'un hal moral indescriptibil, and nimic nu mai e cinstit i bun, dice efort pedagogic e zadarnic: cetktenii vor c§i din .tcoala cu orice cailt i numai morali nu. Orice lectura §i
dice manual de morala nu produce decat un efA3t nul, mai ales and societatea e imoralà. Aceasta trebuie sä incheie mica noastra iitanie. Arta revenind la pedagogia morala a airtei nu poate stimula pe om la nimic. Nici-o
crima, nici-un ratboi, nici-un furt, nici-un viciu nu au fost provocate de vre-o opera de arta. Dar realmente nimic ru. Si deasemenea nimic bun. Desfid pe oricine sa-mi demonstreze cu exemple ea operele de arta au field eeva bun sau Cceva rail in societate, in moralä.
Pentru ea vag, cuvinte late se pot spume orieind, ca aeta inal/5 sufletele, ea purified' ini245
www.dacoromanica.ro
mile, etc., etc. Noi nu facem insa sentimentalism, ci incercam sä lamttrim anumite notiuni grave, a caror confuzie duce la primejdii. Arta nu are efeete pedagogice §i asta pentrui omul are plea multe stimulente practice, efec-
five, pentru a se rasa atins de mirajul artei. Singurul stimulent cane poate provoca o actiune e un stimulent activ, adica un impuls psicologic, sau un gest exterior. Omul are o imaginatie atat de bogata §i instincte atat de complicate, iar in jurul lui se petrec atatea fapte cari-1 indeamnä fie la bine, fie la eau, incat n'are timp ,nici nevoie sa se mai duci sa-§i caute pretexte de actiune in expresiile in§elatoare ale artei! Si daca un om n,'ar Ina niciodata contact en vre-o opera de arta, ar farptui totu§i, fic in bine, fie in r5u, dupa cum miii oameni nu,faptuesc nimic de§i sunt plini de imagini §1 expresii ale artei. A§a dar, omul are prea multe motive de actiune pentru ca sa se mai lase influentat de arta. La aceaSta s'ar putea desvolta aceasta idee ca efectul operii de arta e momentan, e trecator §i ei in amin-
tire el se atemreaza, contrar faptelor cari raman adanc gravate in minfea omului, care e uneori sguduit, rasturnat sufl6te§te de ele. Tot ce s'ar putea spune e ea arta atata imaginatia acelora cari au deja o imaginatie prea vie. Dar daca n'ar fi arta, acea imaginatie ar g5si singura alte subiecte pentru a se 'app. 246
www.dacoromanica.ro
Care izvoil e mai bogat pen,tru a atita o ima-
ginatie deaf incon§tientul, mai ales and se manifestä in vise? Capilul caruia me ferim si-i aratam anumite lucruri, i se rvor revela in
vis tome! Fara a le fi vazut vreodata!! E un fapt psAcologic prea bine cunoscut.
Problema morilizárii e foarte delicati. Ea se pune in fond ca gi problema creatiei. Nu se
paate porni dela precepte niciodata. Regulele nu creaza N iata. Regulele sunt posterioare infaptuirii. Pentru acela§ motiv pentru care un
artist creaza In ciuda 'canoanelor stabilite si nici nu le tine in searna, omul faptuegte moral nu pentru Ca aga scrie la, care ci pentru a a vazut ca aga e bine. Dar and acela care va trebui sa fie om gi Inca om de caracter, adica adolescentul, vede a in jurul lui se tea.egte bine numai gratie calcarii legior morale, cum va putea el sä le respecte, vazindu-le contrazise de realitate? Nici arta nici morala
nu stau in tette, in tratate gi in princpii, ci numai in aplicatie. Ceva mai mult: Ociodata nu se moralizeaza prim interdictie, deci prim negatie. Prin.
cipiile decalogului care incep cu sd nu faci cutare, sunt calcate, pe and acelea cari incep en sd faci curare sunt pretuite (gi daci nu, apoi aceasta datorita numai faptului cà sunt cimple precepte). Natura omeneasca e bazata pe teeactiune. Omul e indemnat sa sara orice 247
www.dacoromanica.ro
obstacol. Si de aoeea oricare interdictie e nerespectata de el: a) din curiozitate; b) din spirit de perversitate. c) din spirit de contradietie; d) din ambitie. Obiec/iile anorali§tilor impotriva artei flu
sunt bine lamurite, dar ele, daca ar fi bine pirecizate ar trebui sa poarte fie asupra fondului, fie asupra formei, fie asupra ambelor. Gad, ce obiecteaza morali§tii artei: ca prezinla lucruri imorale, sau ca le prezinta htcrurile inteun mod imoral? Sau anaindoua. Vom lua obiectiile in parte. A prezenta un fapt in mod imoral nu Arad cum ar fi posibiil. Ceeace s'ar putea spune in cel mai rau caz e ca ca existi an anumit stil plastic care e senzual §i care exciti fiziologic pe citifor. Ceeace nu e vina autorului. Autorul tut e obligat sà scrie punandu-§i in fata pericolul moral al cititorului, pentru ca el porneste dela premiza ea cititorul sau e un om responsabil. i un om responsabil va trece pests o excitatie fiziollogicä provocata de un stil senzual §i va aborda ideea operii, &ea' ea este. Pentru ca un asemenea stil senzual nu poate fi scuzat deck and sluje§te a reda realist -0 anumita Iconceptie. Tar daca nu e cleat intenTionat senzual, atunci e condamnabil artistic, dar nu moral! Condamnarea anmeata 248
www.dacoromanica.ro
de morab§ti stiludui senzual ar trebui sa-i clued' in mod normal la desfiintarea tramvayu-
lui. Pentruca tramvayul e imoral. Nu va miFati. Citii eel mai elementar tratat de sexologie si veti veclea ca actiunea locomobila are asupra anumitor oameni efecte excitante.
sunt foarte multi oameni asupra carora un drum cu tramvayul, on trenul sau cu orice alt mijloc de tractiune, are un efect afrodiziac accentuat. Dar pentru asta trebue desfiintate tramvayele §i trenurile? In ce priveste obiectia ca arta ar prezinta fapte imorale, e o obiectie care cade §i prin ceeace am sustinut (mai sus asupra puritatii actului utilizat Ca material de arta', dar §i prin
sanctiunea data de istorie. si anurne, capodoperile artei universale sunt toate imorale. Nn voi lua exemple deck din istoria literaturii. Apuleyus §i toi autorii greci caH utilizeaza legendele mitologice antice, ne prezita pe zei ca pe ni§te licentio§i dedtati tuturor viciilor. Mitologia greaca §i de aci §1 literatura clasici
elina, misuni de betivi, de homosexuali, de curtezane, de cazuri de adulter, de mincino§i, de ingAmfati §i ehiar de holi §i criminali. Sophocle merge mai departe §i ne prezinta caziil incestuos al lui Oedip. Tree And la literatura romana vom gasi pe Un Petronius care in Satyricon biciue mora 249
www.dacoromanica.ro
vurile latinilor decazuti descriindiu-le cu mare
talent plastic §i acela§ lucru face Juvenal in Satire le sale. Ovidiu scrie o Artii a amorului foarte .decoltata, iar Catul, Martial i altii cânta in versuri iubirea senzuala §i o fac obielct de arta. Rabelais descrie cu cuvinte crude pe cari azi numai D. H. Lawrence a lucruri abomina-* indraznit sä le utilizeze bile §i Swift la fel. Boccaccio poveste§te cu multa verva mai mult anecdote picante, dar §i crime i nelegiuiri petrecute in Evul medin italian. Shakespeare i§i mnple 'teatrul cu mon: §tri. Cele mai desgustatoare figuri de sadici; de crirninali bestiali, de hoti ,de femei depratate, cele mai ingrozitoare specimene de anon.' malitate psihica se gasesc in teatrul lui Shakespeare, incepfind dela alcel umil Claudio din liamleth §i pina la Macbeth si Lady Mac-
beth, §i pAna la Caliban. Nu poate avea nimeni cutezanta de a spune ca Shakespeare a pictat viciul dezaprobfindu-1 §i aratând ca duce la pedepsirea sa, pentruca in teatrul lui gasim figura lui Falstaff, cu multa simpatie descrisa, figura bizara in care inteligenta, ta lentul §i verva spirituala se aliaza cu cinismul; grosolania, betivania §1 coral:J.0a. Trecând la
liferatura modemä gasim in romanele lui E. Zola descrierea actului sexual repetata sub toate aspectele ei §i ede mai desgustatoare, dealungul unei opere de 20 de volume. Guy 250
www.dacoromanica.ro
;4i1e Mauflassant a scris zeci de nuvele §i dcliile,
toate pieante, toate cu subiecte de spus ,,la chef". Dar sa ne intoarcem la V. lingo §i sä reciumaltem a nu e mai grozava indemnaTe la revoltà, mai flagrant indemn de nerespeetare a ordinei sociale stabilite de guverne §i legi, ca romanul lui Mizerabilii. Intorandune la Racine pe care am uitat 6'44 citain, yedam ca IA toate piesele lui triumfa pasiunea §1 ca omul e aratat slab §i inicapabil de a se conforma datoriei morale. Mai mult, La Fontaine,
care e dat copiilor drept preaniu pentru moTalk e in fond §i s'a dovedit cu A/1-f §iindesat, un autor imoral, laentruck in toate fabulele lui triumfa rani §i pentruca oniul, dupa aceste fa-
bule, pentru a reu§i in via/i ar trebui sa fie cmn .§i este el chiar farä sfatul lui Fontaine! ipocrit §i viclean. ;Ei bine, tot ce am enunrarat mai sus se gaseite in programa analitica, a tuturor tarilor §i evident §i a invatamasntului secundar din Romilnia.
Mi se -va raspunde ea nu tacmai pasaginle imorale A i n ace§ti autori stint in carte. Fals. In majoritatea lor, bulcat,ile acestor autori pot fi actizate'de imoralitate. Dar chiar daca obiecOa gr fi dreapta, oare elevul se va margini la
lectura bucatilor din carte? *Evident nu. Si and va chi li oelelalte operd- ale seriitorului nu va da peste pasagii earl stint fatal sa-i cada Fuli ocbi? Cum a§ putea eu, ea profesor. sà-i 251
www.dacoromanica.ro
interzic unui elev sa citeasci Boule de Suif, sau La Terre, 4nd i-am spus in elasa ca Guy de Maupassant gi E. Zola sunt mari seriitori? Nu voi fi ineonsecvent si suspectat de elev? Desigur ca da.
E cert ca adolescentul nu trebuie indrumat in mod special spre o anumita prezentare a realului in literatura, dar nici indepartat nu
poate fi. Caci mai rnult va avea el de *Apt dinteo lamurire sincera a problernelor reale ale vieii, decat din aseunderea lor. i nici-o literatura nu e in stare s perverteasca pe mu adolescent, dupa 'cum nu e in stare nici sari imbunatkleasca.
E drept iar, ea am vorbit aci de realism ca opera de arta, itar nu ea subiect de licen/iozita/i. Exista o anumita literatura de pornografii, de anecdote picante, de desenuri obscene... Dar aceea nu e literatura, pentru Dumnezeu!
Aceea e marfi si se vinde sub forma de brosuri sau reviste umoristice, sau in forma de fotografii, pe sub mfina! Aceea nici nu intra in discutia noastra pentru ea ea nu e deck un fapt penal! Indata ce realismul e intrebuinlat intr'o intenTie artistica problema moralitatii sau a hnoralitälii Iui nu se mai pune! Pot incheia rezum'and: intre arta si moraLi nu exista nici-o punte de trecere, una find expresie i fapt individual, cealaltà fiind act si fapt social. Arta nu are nici un efect peda252
www.dacoromanica.ro
gogic, nici bun, nici /au, Mora la nu poate fi efectiva decat prin aetiune §i singura morala eficace e aceea care decurge din societate. 0 societate. nu 'are decat morala pe care o merita §1 nici-o opera de moralizare nu poate da rezultate inteo societate eorupta. i ea literatura nu e de nici 'un efect daunator intr'o sokieiiate curata moralmente, asta o dovede§te tineretul fascist, discinlinat, activ §1 demn. IV
0 expresie fara un continut nu e In once icaz o expresie trebuie sa inchida in sine un cuprins de idei sau de reprezentari, o sthrie de imagini in actiune sau in desfa§urarare spatiala. Forma goala e posibil. Adica se poate ca un scriitor sa scrie frumos... nimic. Sa Tuna fraze, sa le inadeasca, dar sa nu exprime nimic. Dar odati ce exprimi, indiferent ca ai spus-o frumos sau urat, insemneaza ea ai
exteriorizat un continut. A§a dar arta presupune §1 un continut. i unii esteticieni acorda mai mare importanta continutului artei, cleat expresiei. Ori acesta e un non-sens deoarece a desprinde continutul de expresie este a reline dinteun om carnea §i a arunca pielea,, ceeace e imposibil. Continutul §1 expresia fac
una. De aceea nu intereseaza ce exprimi in 253
www.dacoromanica.ro
arta; interesaza sä exprimi, ceva, mice, dar sa exprimi. Descrierea §1 povestirea tiati doua condiii temdce ale continutului este0c. La acestea vremea noastra a mai adlogat una: analiza. Ce trebuie sa cuprinda aceste conditii? Raspunsul a variat clupà epoci. $i raspunsul enunlat idealul estetic al acelei vremi.
Inteo epoca literatura urmarea frmnuse# ea idealà, in alta urmarea perfec.titmea formalà, in alta scopul moral. Niciodata lima lite.. ratura nu ,§i-a marturisit mai exact ceeace urmare§te §i ceeace a urmarit totdeauna, chiar inconstient §i chiar and credea ca urmarepo altceva, cA in vremea noastri. Azi scriitorul stie cà literatura cauta sa aprofundeze cunoa§: terea sufletului omenesc. Scopul literaturii e a§a dar adevatrul psicologic sau cum ii spus nea alcel critic ramas mare in ciuda 'frecerii vremii, Blileau, adevarul moral (int,elegand prin moral, psicologic). Pe acesta I-au scos in relief operele de arta §i de literatura din toate timpurile. Unicuil material, termenul ul. tim al artti e deci sufletul omulni. i acest suflet e o ingemanare de bine §1 de rau. Iar in area nu ti-e vermis sä falsifici ,adiet sä idea, lizezi, adica sä desparci ceeace in natura e imprennat §i sà arati numai binele. Scriitorul trrebuie sa arate cinstit §i crud viata. Nici ide. ali§tii nu sunt adevarni scriitori, pentruca ei 254
www.dacoromanica.ro
deformeaza adevarul exprimand numai binele, dar nici naturali§tii rentruca gi ei deformeaza adevarul exprimand numai raid. SCriitorul trebuie sa arate realitatea in exactitatea ei, avand In vedere faptul ca el trebuie sa aprofundeze cunoagterea sufletului omenese. Iar morali§tii 'find cer ca opera de arta sä aiba i.m continut moral, nu §tiu ce cer. Pentru ea arta nu poate fi o servitoare a moralei, cum am vazut mai sus. *i pentruca ea nu poate
mini. t a trebuie sa aibã un continut adeva-rat nu mull moral. 5i intre aceste doua no. tiuni e contradiclie. Pentru ca o opera si fie morala trebuie Ica scriitrul sa inlature o jumatate din aspectul realitatii §i al sufletului, care e ea §i deci sa falsifice. Ceeace e o aberatie. Dar daca literatura urmaregte exprimarea sufletului omenesc, era firesc sa ia acela drum pe care 1-au luat in vremea noastra toate stilute1e, naturale §i biologice, precum gi psicologia. i anume inceputul acestui secol al XX-lea a adus aceastä destoperire Ca pentru
a se obtine rezultate efective in studiul normalului, trebuie procedat intai la studiul cazurilor anormale gi patologice. Ca sufletul omenesc se poate cunoagte gi misterele lui se pot inlatura mai mult din cercetarea bolnavilor sufletegli cleat a sanatogilor. Aceasta a fost calea care a dus la ineongtient gi la studiul lui gi aceasta a dus la o alta importanta 255
www.dacoromanica.ro
descoperire. Aceea cä normalul §i anormalul, nu sunt despartite de graniTe bine determinate, ci ca ele coexistä §i se interpenetreaza. In orice am normal zac tactile anormale, a caror descoperire §1 ilustrare e mult mai importanta pentru individ deck viata lui banala de fiecare zi. In orice om, oricat de sanatos in aparenta, zac perversitali §i samburi patologici cari ii coloreaza intr'un anume fel individualitatea lui. Tonalitatea individuala nu depinde &lei deck de felul in care se dozeaza in cl normalul §i
anormalul pe o scara lunga cu nenumarate grade treptate. i studiul ipsicologic al unui indhid va merge in mod natural spre aceste inclinari patologice cari singura Ii descopere psicalogalui adevaratul caracter al individului, iar nu spre acele Inclinàri normale §i sanatoase pe cace un individ le are 'comune cu toti indivizii din aceias serie. Era firesc ca i literatura sa urmeze acest drum nou al psicologiei. Si in literatura tipul normal nu mai putea §i) nu mai poate de aci inainte fi izvor de inspiratie. Ceeace cauta romancierul azi este exceptia, tipul care iese din comun. i and descrie un tip normal romancierul cauta sa-i deJcopere grauntele de anomalie. Ca si §tiinta care e preocupata azi sa studieze abaterile dela reguli, ca si psicologia care pentru punerea la puma a cuceririlor sale se adreseaza nebunilor, copiilor sau 256
www.dacoromanica.ro
primitivilor i literatura nu mai se poate multumi cu tipul comun, ci se indreapta spre tipul extraordinar. Nu e'n aceasta moda, nu e dorinta de nontate, de epatare, de snobism. Nu e nici o atitudine trecatoare. E o Cale severa de care arta a devenit con§tienta, pentru ea de f apt se afla in ea mai de mult.. Pentruca mai inaintea psicologilor literati au simlit ca de fapt mai mult anormalul e regula §i norrnalul excepfa. Toata literatura, incepind dela Homer §i pfina azi, foeste de tipi anormali, de cazuri exceptionale, de nebuni, de perver§i, de aberati. Literatii au presimtit deci unde statea adevaratul interes al psicologiei omene§ti. De aceea literatura e un vast muzeu de teratologie morala. De aceea Cervantes n'a facut din Sancho. Panca un erou principal ci din Don Quichote; prin nebunia acestuia din urma se cite§te mult mai adâne in sufletul omenesc decfit prin mediocritatea plina de bun simt, a bietului sau scutier. De aceea literatura lui Dostoiewsky e o galerie de mon§tri morali gi de aceea André Gide a putut spune in studiul
asupra marelui rus ca: Literatura buna se face cu sentimentele rele". Cu acele sentimente rele cari anima personagiile sale §i lcare
nu sunt ale lui, Dostoiewsky a imbogitit enorm cunoa§terea ufletu1ui omenesc. Ace le 17 Ambigen
www.dacoromanica.ro
257
senthnente rele nu sunt doar invitatii la rau, ci simple fise §tiintifice. i fiecare opera de arta e in felul ei un astfel de dosar psiliologic. Si idealul scriitorului acesta trebuie sa fie: de a fi un psicolog care sa aduca ceva non in domeniul sufletului. In iromanul de fata am vrut sä creez un asemenea tip psicologic anormal. Nu-I descriu:
pentru eine a icitit romanul tipul exista asa cum este el.
Un lucru pot sä afirm: ca e un tip odios. Produce oroare, scarbi, orice, numai simpatie nu poate inspira. Gel mult poate fi compatimit. Un tip amoral (nu imoral) sau mai bine: lipsit de simtul moral. Dar nu un ticalos. Un nenorocit. Un monstru psicologic. Si care isi
dá seama de acest Meru si sufera. Tipul nu -vrtte inspira in orice caz dorinta de imitatie in nimeni. Romanul are elementul principal care-i scuzä pictura raului §i anume ca da acestui ran un aspect respingator, care nu atrage ci ingrozeste. Nimeni nu cred ca s'ar simti tentat sa se imbrace in pielea eroului mem tot asa cum n'ar fi nimeni atras de destinul lui Macbeth san all Phedrei. Caci moralistii asta protesteaza, Ca autorii clasici an creat monstri si an descris raul, dar 1-au .si facut urEit, respingator, asa ca nimeni sa nu se simta tentqt a-1 intreprinde. Dar ma 'ntreb care e nebunul 'care s'ar simti 258
www.dacoromanica.ro
tentat de soarta §i de psicologia eroului men! Haida-de! Cutare §ef de birou sau cutare co-
legian? Nici unul, nici celalalt desigur. Iar directorul de minister care umbla pe sub fustele petitionarelor poate fi sigur cri doraniasa e mai invidiat cleat orice erou. Din mediocritate i platitudine nu poate ie§i nici-o pentru cunoa§terea omului. Din vina banala §i cotidiana, din gesturile mecanice §i universale ale funIctionarilor, din pleava comuna §i uniforma a oamenilor decolorati §i fara ton unic, nu se poate scoate nimic, nici-
un folos pentru literatura. Indata ce insa in viata monotonä
§i
promiseuS a acestor ro-
boti intervine sunetul unei nebunii proprii, al unei manii, al unei perversitati, al unei apucaturi stranii, al mei rabufniri de incon§tient, atunci abia ei devin eroi romane§ti. Trebue insä distinse in obiectiunile morali§tilor trei tinte. Una se indreaptä impotriva eroilor, san sa zicem contra imoralitatii tipurilor. Am vazut c obieella e respinsa de pia-
no pe motivul ca nu poate exista tip moral, ol4ce erou literar fiind imoral prin definitie, deoarece e normal 0 e real, iar nu trucat. Spun ca e imoral numai din punctul de vedere al eticei comune, al eticei de cabinet ministerial. Pentru ca de fapt punctul de vedere moral am vazut odata pentrrCiotdeauna mai sus ci n'are ee cauta in arts. 259
www.dacoromanica.ro
A doua obieetie se indreapta" impotriva imo-
ralitatii subiectului. Nici aceasta nu e sagenabila intrucat §i aici, ca §i cand era vorba de tipuri, scriitorul nu poate sine seama cleat de adevar. Si ceeace intereseaza intr'un subiect este ca el sa slujeasca intr'adevar la motivarea ideii sau a psicologiei pe cari scriitorul vrea BA le redea. Atat §i numai atat. Daca o scena nu e necesitata de motivarea eseatei unui roman ea e inutila, deci suprimabila. Daca insa ea exprima ceva, daca e un nod fära de care nu se poate intelege complexul operii, atunci
orice scena ar fi, orice subject ar fL e scuzati. In ambele aceste cazuri se cunosc procese celebre. In ce prive§te tipul socotit drept imo-
I
ral, e cazul prOcesului intentat lui Gustave Flaubert pentru Madame Bovary". Scriitorul a ca§tigat cauza literaturii de§i procesul a fost meschin §i sec. Asta se petrecea in 1856.
Anul urmator s'a judecat procesul, de asta data pentru subject socotit imoral, al unui vohim de poezii (§i azi mai hohote§te Europa pe socoteala acehii procuror demn de tot ra-
sul veacurilor!) Florae raului" al lui Ch. Baudelaire. De data asta poetul a fast condamnat, pentru ca justitia infranta in primul 6az vroia sa-§i ia revan§a. Si a cazut vietima cel mai mare poet din cati a avut Fran Ia. §1 unul din cei mai mari ai lumii. Acum cativa 260
www.dacoromanica.ro
ani, din initiativa lui Louis Barthou s'a revizuit post mortem ,poetae" procesul §i memoria poetului a fost absolvita de oprobiul condamnarii. Ce folos ea prostia contemporanilor &Ai n'a putut fi flagelatä atunci, pe moment! Dar e un al treilea gen de imoralitate in literatura care de astä data e imul. E vorba de tratarea imorala. E vorba de cautarea imoralitatii cu orice pret, de etalarea voluptatilor §i de redarea senzuala a anumitor scene scene erotice a caror prezenta in opera nu e Cu niinic justificatà. E vorba de descrierea unor situatii triviale §i a unor vorbe murdare, fara nici-un rost in ansamblul operii. Ei bine, acestea sunt condamnabile intii din punctul de vedere artistic.
E vorba aici de sexualitatea in arta. hi au urt rost scenele erotiCe inteun roman? Ii e permis seriitorului sa redea realist actul sexual?
Raspunsul e precis: da insa cu o nonditie. Acea descriere sali aiba un rost estetic. Daca ea rnotiveaza ceva 1§i are un rost. Daca nu e necesitata de ideia operii e inutila §i deci condamnabila. In Amantul Doamnei Chatter ley" nu se poate concepe eliminarea scenelor erotice cu toate ca §i fira ele romanul ar fi bun. Dar autoruil unmare§te acolo o anumità idee si nu se poate dispensa de 4cele scene. Celebrarea corpului ,a uniunii sanatoase, totale, depline, a satisfactiei sincere, desprinse de 261
www.dacoromanica.ro
minciuna, de ipoeriziile puritane, cinstea 145 de un act natural, indeplinirea naturala a oeeace e dat dela natura sä fie facuta fara ru§ine §i fara oprbiu, acea intoarcere la adevarul trupului, opusa uscaciunii §i minciunii moralei puritane, sau ascetismului intelectualist, sterilitatii vietii.moderne, iata ce trebuie sà exprirne acele scene §i exprima. Dar cand un autor deslcrie scene erotice cu unicul scop de a atala pe lector, de a-i trezi sianturile atunci numai face literaturä. Sexualitatea poate fi deci un argument estetic ca oricare altele §i a ne ru§ina de ceva care e atat de simplu §i de natural noi care in licee urmarim sa dam copiilor no§tri o educatie complectä si care platim un doctor cu scopul de a-i initia in tainele vielli §i a-i feri de perversitati, ar fi a ne palrnui singuri §1 a ne minti cu neru§inare. Dar cfind sexualitatea in literatura devine comert
ordinar atunci avem drept sä ne revoltam. Sunt in literatura romina câtiva scriitori cari au comercializat scenele erotice. Nu-i numesc pentru cad cunoa§te toata lumea. Ddca ar fi fost chimi§ti ace§tia ar fi devenit cu siguran,ta negustori de iochimbina. A§a insa fabrica afrodiziace literare. Ace§ti scriitori spurcati au produs confuzia care se face intre adevarata literaturä care poate descrie orice §i intre pura poruografie. Pentru ca nu e isubieet permis §i nepermis. Un singur lucru nu-i e per. 262
www.dacoromanica.ro
mis scriitorului: de a falsifica adevirul, de a minti. Si acei fabricanli de literaturi sexua1 5 tradeaza arta. Pentru cine a inteles ,romanul men nu mai e necesar sa demonstrez necesitatea celor cateva scene erotice deserise in roman. Dar celor
cari nu vdr sa inteleaga §i vor fi fiind §i din ace§tia, desigur, imi dau osteneala sa le explic (§i am naivitatea sä icred ca-i voi face sa ma int,eleaga!)
Tema romanului era de a arata un erou lip-
sit de vointa, un slab, un neputincios sufle-
,-, . 4r , te§te. via reiernmu-mä la lipsa unei Iconstante suflete§ti, eram ohligat de gravitatea ei sa atac cele mai grave probleme ce se pun unui om. Ca eroul meu e un timid nu o puteam arata punandu-1 sa joace table cu un nea Ion
oarecare intr'un orkel de provincie. 45
e
lipsit de barbatie iar nu puteam sa dovedesc aratandu-1 cum bea o balba cu bere. Carkterul unui om nu reiese deck din atitudinea lui in fala problemelor capitale ce se pun ornului : actiunea, moartea, iubirea, sexualita-
tea. Eroul meu e adus deci necesar in fata tuturor. In scenele erotice en Ana, cu Elina, mai ales acolo unde lupta, se vede lipsa lui de masculinitate g aceasta era necesar sa fie subliniata. Tar in atitudinea lui faci de fete se vede neputinta lui de a intreprinde ceva; Mi-e penibil sa analizez §i sa clovedese pe 263
www.dacoromanica.ro
romanul meu. 0 faic totu..§i dintr'o dorinta de
a face sa triumfe adevarul. Cred ca pana la urma tot va fi razbitä opacitatea acelora cari nu vor sa faca un mic efort de gandire §i de educare a sensibilitatii, un efort care e prea minim fala de rezultate, pentru a inlelege literatura i cinstea ei deosebità. i pentru a distinge adevarata literatura de cea falsà. Pentru .a incheia acest pasaj imi permit o
confesiune care desigur ca ma va face sà pierd pe cititorii cari ar fi cautat in literatura mea altceva decat puteau §i trebuiau sà gaseasca (dar nu regret pentru cà voi rarnane cu adevarat,ii cititori) : nu voi mai descrie, niciodatà, nici un act se,ouittl, chior atunci cand va fi necesitat de econom4a operii. In orice Icaz, atunci and va fi nevoie sa ating acest su.biect Ii voi descarna si-I voi hermetiza
inteatat incat sa nu mai fie distins nimic realist si nimic atatator in el. Fiindca §1 eu sunt scarbit de abuzul care s'a facut en aceasta literatura Si scarbit de nesinceritatea, falsul §i negustoria scriitorilor cautatori de scandal §i de /cititori. (Imi promit chiar sa scriu in vii-
tor un roman imposibil de cetit, un roman fara cetitori). V
0 chestiune asupra careia m opresc putin este aceea a persoanei intaia. Cancl spui In264
www.dacoromanica.ro
cruri atat de grave, cum sunt acelea cari-1 privese pe ,eroul meu, e cam riscat sa le spui la
persoana intai. E riscat pentruca omul are o curiozitate intru totul desgustatoare, care vre,a sA rascoleas'icA viala scriitorului Si sa identifice
faptele eroului in persoana autorului. Lucrul e foarte simplist si expresia liii cea mai sinistra e in afirmatia nu stiu carui critic care a aruneat in presa europeans ideia ca Dostoiewsky trebuie sa fi facut si el o crima pentru a fi putut reda cu atata exactitate mustrArile de constiintà ale eroului sau. Absurditatea e evident:à. Pentni'ca dacA Raskolnikov ar fi o in-
truchipare a lui Dostoiewsky el n'ar mai fi pur §1 simplu. Pentruca mustrarile de Iconstiinta nu 1-ar fi putut duce pe autor in niciun caz la literatura ci la una din cele trei con-
cluzii fatale : sinucidere, nebunie sau sire in puscarie. Daca e banuit un scriitor care scrie la pers.
III cu atat mai vartos va fi banuit unul care scrie la pers. I. Insa banuiala e de cele mai multe ori falsa. Deoarece nici ()data nu se poate sti cu precizie cand un scriitor gi-a descris
viata in opera lui si and n'a fast decat un reproducator obiectiv. Eugene Fromentin a scris in Dominique" povestea until m mediocru si
care-si rateaza intreaga mi viata si totusi n'a pus nimie din el. Pentruca Fromentin un om mediocru n'a fost, nici nu si-a pierdut viata. 265
www.dacoromanica.ro
A fast un pictor de talent §i un scriitor de mai mare talent §i numai simplul f apt sä a slcris Doaninque" exclude posibilitatea de a cauta in acea povestire elemente ale vietii scriitoru-
lui. In schimb eine a citit Martin Eden" firá sa stie ca e o autobiografie, afar putea banui niciodata ca in acest roman la pers III se ascunde viata lui Jak London. Ceeace e sigur e cá niciun scriitor nu se poate impiedica de a-§i amesteca sau propria viatà, sau propriile experiente, in romanele sale. Lucru nu e posibil pentruca imaginatia insi§i e formata din reconstruirea datelor observatiei hnediate asupra vigil. si pentruca arta fiind aprofundarea sufletului trebuie sa se reazime in primul loc pe observatia realista §i aibia in al cloilea rand pe fantezie. Dar imaginatia unui scriitor elaboreaza materialul real pana inteatat incat nici el nu se mai poate recunoa§te in ceeace a facut. Amestecul de
trait §i de inventat e atat de bogat §i de bine sudat %cat ceeace rezulta e cu totul alteeva cleat era adevarata viatia. Insa unde e necesitatea de a sti ca un roman cuprinde viata autorului ? Cu cat ne avanseaza in cunoa§terea operii, in simtirea ei, siguranta &à in ea se cuprinde experienta proprie a scriitorului ? Cu nimic. 'Nei scriitorul i§i da cmantul de onnare ca tot ce a scris il pHve§te in mod direct, Ca el e eroul, vom simti 266
www.dacoromanica.ro
mai mull? Nici-o intensificare a emoliei nu aduce &pa sine identificarea eroului ea autorul ! Intereseaza opera in sine §i atat ! Persoana I era necesitati in acest roman de elementul lui analitic. Nu confesiunea autorului intereseaza fiindca va rog sa-1 credeti pe
autor ca ar avea mult mai mult de spus despre sine decat despre email lui §1 cu totul alte lucruri. P'onoarea mea! Dar lasand gluma la o parte, ceeace ma interesa In acest roman era
analiza pe care §i-o face eroul sie insu§i. A creia un tip care e con§tient de sine §i care su-
fera pentru aceasta, iata problema pe care mi-am pus-o. On analiza interioara pusa la pers. III e totdeauna artificialà E caraghios sä spun eu ce gandeste altul. E drept ca §i redarea la pers I are o parte de artificial, dar mult mai mica. Pentruca la pers. III orkand cititorul i§i pune intrebarea de bun simt de unde §tie autorul, (Entre eroi. Pe cand la pers. I cititorul are impresia ca cite§te inski confesiunea eroului (de aci §i necesitatea cititorului de a confunda pe un erou eu autorul). $i pateticul unei con§tiinte tulburata de luciditatea ei nu poate fi redat decal tot in stilul direct al pers. I. A6estea spuse nu ca o scuza, ci ca o simpla pavaza contra mahalagismului literar.
267
www.dacoromanica.ro
VI
Am lasat pentru la urma cea mai de seama chestiune pe care o tidied acest roman §i care decurge din calitatea sociala a autorului acestor rânduri. Este vorba de compatibilitatea intre profesorat §i literatura. I se poate permite unui profesor sä scrie §1 sa publice literatura, §tiind cä in literatura se poate scrie orice .odata cc ai acceptat-o ca realitate de Gine sta. tatoare? Cum se impaca misiunea de moralizator §i de formator de caractere a profesorului,
cu toate scenele realiste pe cari uneori le abordeaza in literatura lui ? Nu e o contradicie intre ele ? Mai i§i pastreaza el anion--
tatea in fata elevilor? Toate intrebari grave, dar nu fara räspuns foarte u§urator. Ba chiar cu raspunsuri mai multe, a§a ca nu §fiu de nude sa incep. Atac deci in primul lac un corolar al distincliei pe lcare am facut-o intre moralä §i arta. Am spus ca arta este expresie §1 ca morale este act. Daca morala este act, clack' moral se
face un om prin exemple, ei bine, atunci un profesor moralizeazi prin. exemple. Autoritatea unui profesor nu depinde de ceeace scrie, ci de felul cum se poarta in clasà. Depinde de personalitatea lui. Si in personalitatea aceasta intra : pregatirea lui tiinificà, intra dragostea pe 'care t5tie sa o inspire elevilor pentru 268
www.dacoromanica.ro
persoana lui, intra interesul 0 pasiunea pe caH §tie sã le inspire tot elevilor pentru materia pe care o preda, intra seriozitatea lui in
atitudine 0 felul in care §tie si solutioneze diferitele ehestiuni de ordine in §eoala §i apoi intra felul demn in care §ftie sa apara in societate. Ooare e nedemn pentru un profesor sa scrie un roman ? Chiar un roman unde sa abordeze
anumite chestiuni erotice ? Dar e damn ca profesorii sa faca politica §1 sa se tina de intruniri neglijand cursurile §i neinteresAndu-se de elevi ? E demn sa akrge prin sate cu ciomegele spre a administra sau a miinca bataie dela colegii opozanti ? E demn Ica unii prof esai sa duca o viaca de desfrau imbatandu-se ca porcii 0 uneori intrand chiar, in acest hal, in. dasa ? E demn ca unii profesori sa fie pregatiti a§a de mizerabil incat sa-i corecteze proprii lor elevi? Demn mai e ea milli profesori &á se poarte ell elevii lor ca ciobanul cu cainii s5i, injurandu-i sau batandu-i ? Demn mai e ea unii profesori sa-si piarda noptile §i banii prin 'eluburi ? Demn mai e ea milli sa traiasca
in adulter 0 mai ales demn e ca unii sä traiasea in adulter §i mai ales demn e ea unii si primeasca mita pentru a promova anumiti elevi ? Vi se pare ca glumesc, sau ca pun ipoteze in vant ? Nu ! Exista asemenea profesori in invatamantul nostru secundar §i sunt tole269
www.dacoromanica.ro
rati. Unii nu pot fi dovediti, alii sunt dar au protectii mari, a1ii sunt ingaduiti de mila, altii insfar§it §tiu sa se ascunda §i sä &cape pe di-
ferite &di, de pedeapsa. E drept cä sunt cazuri inevitabile §i cari se gasesc in orice bran§A §1 'n oriice tara. Dar atunci cum poate fi
acuzat de imoralitate un om a carui singura crima e de a fi saris au roman, cand atatea adevarate crime morale raman nepedepsite? Cfind viata unui profesor e curata, and n'are a-§i repro§a nici-o faptd imoralà, un roman nu-i poate scadea cu nimic ,prestigiul. Ei, Doanme ! Nici prestigiul acelor profesori mentionati mai sus nu e intru nimic seazut. Cunosc un profesor careti pierde noptile prin cluburi §i apoi se poarta cu .elevii dimi-
neata mai prost cleat un plutonier major cu recrutii sai. i totu§i elevii sai Ii respecta, §i-1 iubesc chiar. Fiindca vad ca e un profesor eminent §1 ca folosesc de pe urma mi. Si daca
nici viata asta imorala i atitudinea urâta a unui profesor nu-i scade prestigiul, emu i 1-ar putea cobora o carte ! Dar, se poate obiecta, cum vei putea domneata profesor sa interzi!ci propria-ti carte e-
ilor, fiindica va trebui sa o interzici? Las la o parte aceasta absurda ircesitate a interzicerii, asupra careia am mai discutat i voi reveni Inca odata mai jos. Ii este permis unui scriitor sa aiba copii ? Sper ca da. SA spe270
www.dacoromanica.ro
ram a atata luoru i se ipermite sà faca, dupa ce i se pun atatea absurde pretentii in literatura. Si atunci intreb i eu, cmn va putea sà interzica parintele copiilor sai, la o anumita varsta, Tropriile sale carti ? Aici situatia ar }Area eeva mai grava decat intre raportul din-
tre profesor si elev, unde te poti scapa mai usor eschivandu-te cu 0 gluma sau cu o suparare afectata (nu reala !). Dar and profesorul e nevoit sá d,econsilieze (nu spun acest medieval §i fretrograd euvant a interzice) pe elevii sai de a 6'6 alte carti, nescrise de el,
nu e o situatie identica aceleia and trebuie sä le deconsilieze lectura propriei sale carti? Ba da. Si acum vine raspunsul. Profesorul nu poart,e si nu trebuie sà interzica, pentruci interdietia provoaca reactiunea din curiozitate si spirit de contradietie. Profesorul, and va fi
intrebat de elevii sai claca pot citi o carte, indiferent daca e a sa sau a altora, Ii va sfatui sa renunte la ea convinganclu-i in mod inteligent Sea nu e pentru intelegerea §i pentru interesul bor. Pentru cä intr'adevar cartile se interzic in anuimite varste nu pentru Ica sunt pernicioase in sine, dar pentruca nu sunt pentru nivehtl de clesvoltare al mintii elevulni. Si profesorul de aceea e profesor -ca sri clesvolte in elevnl sau convingeri §i ca sa-i (Lea sa inteleaga si sa se poarte en i frumos. Pentru cri daca o luam pe interzicere. atun'ci putem rpune 271
www.dacoromanica.ro
zAbrele la geamurile scolii i ghiulele de picioarele copiilor. cred cl atunci când ai
convins pe un copil CA o carte nu il intereseazA si cà nu e pe puterea lui de intelegere s'a rezolvat simpla grava problemA". Dupà CUM la fel se :pun,e problema si in familie. PA-
rintele trebuie sA supraNegheze lectura particularA a copilului sAu nu 'ca un servitor al In-
chizitiei. El trebuie sI indrume interesul copilului si sa-1 convingA sA renunte sau sA accepte anumite CArti i nmnai astfel scopul educatiei e atins. FiindcA ceeace trebuie flat e-
levului nu sunt obstacole, ci convingeri inteligente.
Dar intervine aci o altA problema : aceea a edulcallei sexuale a tinerilor. MA rog, se pare cA in licee Inca din clasa V incepe a se face initierea tinerilor, initiere discreti evident, dar necesarA, in sexualitate. Medicul su-
pravegheaza pe elevi si le da sfaturi a cAror preciziune depaseste pe aceea a scenelor erotice clescrise in romane. Si dacA asa stk. lucrul de ce-i ferim pe opli ? SA nu #tie am lucru pe care trebule sA-1 §tie, pentruca trebuie sA se
fereasca de perversiati ? Sau ii ferim, dar vrem sa stie §i atunci se infampla cu educarea sexuala ceva cam asa cum se intampla cu Constitutia din Scrisoarea pierdutA": sA existe, dar sa mt se faca, sau sA se facA eleNilor educatia sexuala dar ei sA nu stie nimia 272
www.dacoromanica.ro
despre ea. De ce aceasta miwciuna, aceas'ta a-
6perire stupida a unui fapt natural, a carui tratare e eat de fireasca in §eolile apusene ? De ce si dam impresia ca e un lucru nepermis ceeace e o necesitate natural& §i sa inapingem astfel cu bunä §tiinlà pe adolescent spre apucalturi cari sad indeparteze de calea normala a naturii ? In acoperirea §1 ferirea ipoierita a unui lu!cru care, evident discret, trebuie cunoscut de adolescent, sta & mentalitate inapo-
lata care nu poate duce la nimic bun. Ceeace e stupid e ca ii se interzice elevilor sa eiteasca anumite carti de 'o reala valoare literarl pentru motivul ea au scene erotice, dar adolescentul poate cumpara de la orice chiqc niste hidoase §i sinistre reviste urnoristice pornografice, de o murdärie §i o lipsa de gust eari I.e pheazi con§tiinla. San gasesc elevii la chio§c o serie de reviste straine plime en nuduri, en anecdote §i cu articole, cari le
pervertese simturile mai mull decat o carte uride interesul e altul deck senzual. Ca a fi profesor §1 a slcrie literara nu e o incqmpatibilitate se poate vedea si din exem-
plele apusene. Chiar azi functioneaza la liceele din Paris doi anari scriitori dintre tineri, amancloi wand romane 'pa librarie si in aceste romane fiind ducruri ipe cari ipocrizia morali§tilor le califica imorale, dar nimeni in Franta 'nu a indraznit sa earteasca mai'ar o 18 Amblgen
www.dacoromanica.ro
obiectic contra autorilor. E.vorba de Raman Fernandez §i Maiicel Arland. Iar la noi in
România nu aunt mai putin de douä dela exemplele unor profesori can au in cat-tile lor kene erotice, dar nici n'au ie§it criminali de pe bancile claselor lor, nici nu sh.au pierdut prestigiul didactic. VII
Ce-a§i putea adaoga in concluzia acestei lungi deshateri? C5 mi se pare hi un moment dat cii sunt un nebun Icare 3mii diemenez singur
inteo piata in mijlocul unui cerc de de§tepti can elating milos §1 semnificativ din cap. La
urma urmei tot ce am spus ac poate ca nu sunt argumente in favoarea adevarului. Dar atunci can sunt argumentele §i care e adev5rul? Sau capul meu e conformat altfel cle-
at al inteleptilor can nu pot sa inteleaga §i sa aceepte aceste argumente. Cari in definitiv
nu 6unt ale mele ci ale bunului simt §i ale calor ce s'au ocupat Mai inain'tea mea, in alte tari, de aceste chestiuni. Ar trebui loam sa mai apar §i moralitatea gravurilor lui Ion Anegtin caruia nu §tiu cum sa-i multurnesc pentru viziunea plastica exac-
ta in care a stint sii surprinda atmosfera rornanului? S5 mai strig §1 pentru el ca ceeace face o arta i o arta mare, cuprinzatoare o inte 274
www.dacoromanica.ro
1igent5 rar5 a liniilor, o sensibilitate deosebità a planurilor, a expresiilor? SA spun ea in definitiv to gravura a lui e tot ;atAt de inooent.1
ea un nud sculptat de Praxiteles? 0! Sunt prea obosit. Si pot sa spun5 unii c5 ac,eastri postfala e o s5puneali, sau ca e un du§ rdce. Pentru mine e o durere. Durerea ca in sara mea mai e nevoie de asemenea explitiL Mai, 1935.
275
www.dacoromanica.ro
-1
A
A
ff-
s
tura Vrepao6ei
3
\ ,4
Fi
A
A A
www.dacoromanica.ro
A
0
