Uemp Tn.severin Completed-rom

Comisia Europeana - DG Mediu Inconjurator

Proiect: INTARIREA CAPACITATII AUTORITATILOR LOCALE SI REGIONALE DE IMPLEMENTARE A ACQUIS-UL DE MEDIU Ref.: 220210/2006/442710/MAR/E3 220210/2006/442710/MAR/E3

Planul Urban de Management pentru Mediu al Municipiului Drobeta Turnu Turnu Severin – 2008

1

Prefata

Proiectul Phare Multicountry „Intarirea capacitatii autoritatilor locale si regionale pentru implementarea acquis-ului de mediu” s-a derulat, sub autoritatea si cu finantarea Comisiei Europene, in Bulgaria, Croatia, Romania si Turcia, intre octombrie 2006 si iunie 2008. El a avut ca scop imbunatatirea cunostintelor autoritatilor locale si regionale in planificarea strategica si in managementul managementul urban in domeniul protectiei mediului. Pentru Romania, obiectivul general al proiectului a fost elaborarea de catre municipalitatile Bistrita, Suceava, Craiova si Drobeta Turnu Severin a Planurilor Urbane de Management pentru Mediu, utilizand o abordare integrata si interdisciplinara a politicilor in domeniu, printr-un proces participativ si proactiv, implicand factorii interesati. Planurile au fost elaborate de autoritatile locale din orasele respective, respective, printr-o metodologie utilizata in Uniunea Europeana. Europeana. Planul Urban de Management al Mediului in orasul Drobeta Turnu Severin reprezinta unul din rezultatele proiectului, elaborat de un grup de lucru local format din functionari publici din cadrul APM Mehedinti si Primaria Drobeta Turnu Severin, beneficiind de asistenta tehnica din partea coordonatorului de proiect – COWI Danemarca si a expertilor din ICIM Bucuresti. De asemenea, proiectul si elaborarea Planurilor Urbane de Management pentru Mediu au beneficiat de sprijinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Planul Urban de Management pentru Mediu al orasului Drobeta Turnu Severin, ca si planurile celorlalte trei localitati implicate in proiect, constituie o prima incercare de acest fel in Romania si un model pentru alte municipalitati care, pe viitor, isi vor elabora astfel de planuri.


2

Cuprins

1

INTRODUCERE.................................................... INTRODUCERE.............................. ............................................ ............................................. ............................................. ..........................33 2.1 Scurt istoric........................................................................................................................ istoric.............................................................................................................................................6 .....................6 2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social..........................................................................7

3.

CONDITII ACTUALE DE MEDIU...................... MEDIU ............................................ ............................................. ...........................................11 ....................11 1 3.1. Starea actuala a factorilor de mediu ................................................................... .................................................................................................11 ..............................11 3.2. Aspecte institutionale si legislative .......................................................... ..................................................................................................17 ........................................177 7 3.3. Stabilirea prioritatii ........................................................... ............................................................................................................................ .................................................................21 21 3.4 Procesul de consultare a factorilor interesati ................................................................. ..................................................................................31 .................319 9

4. ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN.................................................. BUN..................................................................3 ................322 9 4.1 Viziunea Municipalitatii Dr. Tr. Severin ............................................................. ........................................................................................... ..............................31 31 4.2 Obiective strategice...................................................................................................................... strategice.............................................................................................................................. ........32 32

5. INTERACTIUNEA CU ALTE PLANURI SI POLITICI ............................................ ....................................................... ........... 42 6. IINSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA..................................................... COMPETENTA.....................................................46 46 33 7. MANAGEMENT SI RAPORTARE ............................................ ................................................................... .............................................47 ......................47

Planul Urban de Management pentru Mediu al Municipiului Drobeta Turnu Severin – 2008

1

3

INTRODUCERE

Apărută pe agenda de lucru europeană la începutul anilor 1970, preocuparea pentru mediu dobândeşte un caracter distinct odată cu semnalarea, de către Clubul de la Roma, a diminuării resurselor naturale şi a deteriorării rapide a calităii apei, aerului şi solului. Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă. In ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economică şi cea socială interferează cel mai puternic. In oraşe sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu, şi tot acolo este locul unde se regăsesc cei mai multi ageni economici şi cele mai multe investiii. Patru din cinci cetăeni europeni trăiesc în mediul urban şi calitatea vieii lor este direct influenată de starea mediului urban. O calitate înaltă a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorităii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”. Al 6-lea Program de Aciune pentru Mediu a facut apel pentru realizarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, cu obiectivul de a: “contribui la o mai bună calitate a vieii printr-o abordare integrată privind zonele urbane” şi de a contribui la “un nivel mai înalt al calităii vieii şi a bunăstarii sociale a cetăenilor, prin asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra sănătăii umane şi a mediului şi prin încurajarea dezvoltării durabile urbane”.

In contextul mentionat mai sus, Planul Urban de Management de Mediu al municipiului Drobeta Turnu Severin, document strategic, va stabili obiectivele de mediu pe termen scurt, mediu si lung, pentru


4

Necesitatea evaluarii strategice de mediu (SEA) a PUMM

Directiva 2001/42/EC referitoare la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (cunoscuta si sub denumirea “Directiva SEA”), a fost transpusa in legislatia romana prin Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Cadrul legislativ in aceasta problema mai cuprinde si urmatoarele reglementari: • - OM nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidena Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe • - OM nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe • - OM nr. 480/2006 privind constituirea si functionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de incadrare a procedurii de evaluare de mediu. Conform HG 1076/2004, prima cerinta pentru ca un plan/program sa faca obiectul evaluarii strategice de mediu este intrunirea simultana a 2 criterii si anume: 1. sa fie obiectul pregatirii si/sau adoptarii de catre o autoritate, la nivel national, regional sau local; 2. sa fie solicitata prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.


5

PLANUL URBAN DE MANAGEMENT PENTRU MEDIU AL MUN. DR. TR. SEVERIN

Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin face eforturi sustinute pentru imbunatatirea calitatii mediului in orasul Drobeta Turnu Severin, pentru conservarea mediului natural si pentru promovarea aspectelor de mediu in cadrul politicii locale, in vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor care locuiesc in Dr Tr Severin. Planul Urban de Management al Mediului in municipiul Drobeta Turnu Severin constituie angajamentul Consiliului Local in ceea ce priveste politica locala de mediu si integrarea acesteia in cadrul strategiei de dezvoltare la nivel local. Locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin se confrunta cu numeroase probleme de mediu, cum ar fi: - traficul intens din municipiu, avand in vedere ca acesta nu beneficiaza de o centura ocolitoare si tranzitul se realizeaza pe DN 6 ( E 70 ) care strabate orasul, facand legatura intre granitele din vestul tarii si capitala, si chiar cu alte state ex: Bulgaria, Turcia, Serbia; - zgomotul si emisiile rezultate din trafic - inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor - inexistenta unei statii de epurare a apelor uzate provenite de la populatie si agentii economici de pe raza municipiului - spatii verzi insuficiente, etc.


2. INFORMATII GENERALE DESPRE MUN. DR. TR. SEVERIN 2.1 Scurt istoric

Pozitia municipiului in cadrul judetului Mehedinti

6


7

Obiectivele principale ale dezvoltarii orasului Drobeta Turnu Severin constau in: dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii în sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor înalte, modernizare si diversificare în vederea realizarii de produse competitive; dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a întreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza în domeniul serviciilor; dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, îmbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementare; dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor în structura economica locala, prin îmbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori (dezvoltarea durabilă a serviciilor de utilitate publică, dezvoltarea serviciului public de salubrizare în municipiul Drobeta Turnu Severin în colaborare cu operatorul, dezvoltării durabile a serviciului public de transport local călători în municipiu, dezvoltarea serviciului de iluminat public; continuarea cu prioritate a investitiilor incepute si orientarea municipalitatii spre acele investitii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale; controlul receptivitatii prestatorilor de servicii publice la nevoile si asteptarile clientilor. •

•

•

•

•

•

2.2 Caracteristicile mediului natural, economic si social

Drobeta-Turnu Severin este reşedina şi cel mai mare oraş al judeului Mehedini, port la Dunăre. Are o populaie de 107882 locuitori cu o densitate de 1.901 loc./km².


8

Cursul inferior al fluviului Dunarea se desfăşoară pe teritoriul Romaniei pe o distană de 1.075 km. între localităile Baziaş şi Sulina, facând graniă cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) şi Ucraina (53,9 km). Bazinul hidrografic aferent judeului Mehedini are o suprafaă de 4933 km 2 şi o reea hidrografică în lungime de 1456 km construită din cursuri de câmpie cu curgere lentă şi cursuri de deal şi munte cu scurgere rapidă. Municipiul Drobeta Turnu Severin se afla pe cursul fluviului Dunarea, in sectorul Portile de FierCalaras (sectorul „luncii”) . In zona limitrofa municipiului Drobeta Turnu Severin – Gura Vaii este amplasat Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I, construit între 1964 si 1972. Prin construcia barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m.


9

Municipiul nu dispune de o statie de epurare a apelor uzate menajere si industriale, aceasta urmand sa fie construita prin proiectul mentionat anterior. 

Energia termica

Energia termica este furnizata de RAAN – Sucursala ROMAG TERMO, centrala electrica de termoficare, care detine instalaii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW. In prezent, unitatea deruleaza un proiect JI “ Îmbunătăirea eficienei Sistemului de Termoficare din municipiul Drobeta Turnu Severin ”, proiect ce se adresează în principal schimbătoarelor de căldură din punctele termice şi reelei secundare de distribuie a căldurii şi a apei calde menajere. Astfel, se are în vedere reproiectarea reelei secundare de distribuie şi înlocuirea a cca. 190 km de conducte destinate distribuiei de căldură şi apă caldă menajeră cu conducte noi preizolate. În plus proiectul cuprinde şi înlocuirea a cca. 114 schimbătoare de căldură din 38 de puncte termice. Vor fi instalate aparate de măsură pentru căldură şi apă caldă menajeră atât la ieşirea din punctele termice cât şi la consumatorii finali. Proiectul va duce la reducerea pierderilor de căldură atât în reeaua de distribuie secundară cât şi la nivelul punctelor termice. Aceasta va determina reducerea consumului de combustibil şi implicit a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul CET – ROMAG TERMO. Pe perioada derulării proiectului (2006 – 2012) se estimează o reducere de 371,667 tone CO2. 

Transport

Transportul local este realizat de doua firme de transport (autobuze) S.C. DROBETA S.A. şi S.C. TRANSPORT LOCAL S.A. împreuna cu şase firme de taxi. Emisiile ce rezultă din transportul rutier, în principal de la maşinile private, autovehiculele de mare tonaj, şi transportul public, în special autobuze şi taxiuri, sunt principalele surse de poluare a aerului


10

Se impune modernizarea sistemului stradal şi fluidizarea circulaiei rutiere, modernizarea parcului auto în vederea introducerii indicatorilor specifici Euro3, Euro 4, chiar Euro 5 si Euro 6, salubrizarea căilor rutiere de transport şi dirijarea traficului greu pe trasee periferice, control periodic al agenilor economici care desfăşoară activităi de transport şi aplicare de amenzi în cazul depăşirii limitei admise. 

Turismul

Principalele obiective turistice severinene sunt: Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre războaiele dacice purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal) Castrul Drobeta (realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian) Ruinele bisericii medievale aşezată lângă castrul roman Monumentala clădire a muzeului Porile de Fier, cu secii de istorie, arheologie, etnografie, ştiinele naturii şi un deosebit acvariu. Turismul este un important consumator de spaiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante: •

• • •

– dezvoltarea societăii în condiii de gestiune adecvată a resurselor cu obinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung; domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiiile  

domeniul economic


11

3. CONDITII ACTUALE DE MEDIU 3.1. Starea actuala a factorilor de mediu

Modificările observate la nivelul fenomenelor atmosferice la nivelul orasului Drobeta Turnu Severin în ultimii 15 ani conduc la următoarele : - apariia unor anomalii în ceea ce priveşte regimul termic, perioade cu temperaturi cu 2-7 grade peste media penultimului deceniu, pentru luna februarie şi perioade cu temperaturi scăzute pentru luna noiembrie ; - anomalii ale regimului pluvial - în special în ultimii 8 ani, când deşi valoarea totală a volumului de precipitaii nu s-a diminuat, distribuia în timp a acestora a fost neuniformă, astfel încât cantităi foarte mai de precipitaii au căzut într-o perioada foarte scurtă, restul anului fiind secetă . Pentru această situaie rămâne reprezentativ anul 1999 când în perioada 11-13 iulie, într-un interval de cca.30 ore, s-a înregistrat un volum de 200 l fată de 100 l în aceeaşi zonă în lunile cele mai bogate în precipitaii. Acest fenomen s-a prelungit şi în ultimii ani conducând la o evoluie nedorită cu diminuarea continuă a umidităii în sol, acesta nereuşind să absoarbă precipitaiile în scurt timp. Pe parcursul anului 2006 s-au înregistrat, de asemenea, creşteri neobişnuite de temperatură, o modificare a climei faă de anii anteriori şi înmulirea fenomenelor extreme, cum ar fi canicula, perioade de seceta şi furtuni violente. Aceste transformări trebuie integrate într-un context mai general - regional şi internaional, determinat se pare de „efectul de seră”.


12

Amplasata in sud-vestul Romaniei, langa orasul Drobeta Turnu Severin, Uzina de apa grea ROMAG PROD, este sucursala a REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE si are o capacitate de 360 tone/an, producand apa grea de cea mai buna calitate. Activitate principala: industrie / instalatii pentru sinteza produselor chimice, respectiv obtinerea apei grele Producerea apei grele se bazeaza pe procedeul de schimb izotopic in sistemul apa-hidrogen sulfurat, procedeu prin care se realizeaza aproximativ 90% din productia mondiala de apa grea. 

RAAN- Sucursala ROMAG TERMO, prin emisiile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie

13


Conform interpretarii globale a rezultatelor analizelor de laborator efectuate lacul prezinta urmatoarele caracteristici: - valoarea gradului de saturatie al oxigenului dizolvat a incadrat apa lacului in clasa I-a de calitate - valoarea nutrientilor a incadrat apa lacului in clasa a II-a de calitate O presiune semnificativa pentru Dunare o reprezinta navigatia, care modifica morfologia albiei si produce poluarea accidentala a apelor. Astfel, s-au produs numeroase avarii navale, care au produs poluare semnificativa a apelor in special cu produse petroliere. Tabel 4 – Fenomene de poluare a cursului Dunarii Nr. crt.

1.

Data / ora

12.01.07 7:00

Localizarea fenomenului

Fl. Dunarea Nu se Garla Mare confirmă

2. 01.03.07 13:15

3.

Agentul poluator; Cauza poluarii

Fl.Dunarea Km 930-929,6

Rafinăria

Factorii de mediu afectati

-

SC Secom SA Reea de canalizare de la Spitalul apa Maternitate,Poliie şi Colegiul Traian

Modul de manif. al fenomenului

pete produs petrolier

pete reziduu petrolier (păcură)

Masuri luate

Verificare zona -km 830-851 -Imprastierea de produse biodegradabile stil Spill Sorb

Datorita interveniei

14


Tabel 6 – Surse de poluare pentru r. Dunarea, r. Topolnita Surse de poluare

S.C. SEVERNAV S.A. Sector I S.C. CELROM S.A. DR.TR. SEVERIN R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG - PROD R.A.A.N. SUCURSALA ROMAG TERMO S.C. SEVERNAV S.A. Sector II

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate ( mil. mc )

Constructii si reparatii nave 3511

Dunare

0,0167

Ape menajere

Dunare

2,864

CBO5, CCO Cr, Compusi cu azot

pr. Plesuva r. Topolnita

0,189 15,928

hidrogen sulfurat

pr.Trestelnic r.Topolnita

0,77633 0,08354

suspensii

Dunare

0,00213

Ape menajere

Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor de hartie - 2121 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza 2413 Producerea si distributia energiei termice si a apei calde 4011; 4030 Constructii si reparatii nave 3511

Poluani specifici

Mentionam ca apele uzate menajere si industriale sunt evacuate direct in fluviul Dunarea, fiind preepurate doar partial inainte de deversarea acestora in fluviul Dunarea si raul Topolnita, lucru care se reflecta in calitatea apelor si anume


15

- 33 922,48 tone (0,31 tone/loc.an) de la populatie - 12 272,52 tone (0,11 tone/loc.an) de la agentii economici  deseuri din servicii municipale 13 179 tone (0,12 tone/loc.an) , din care - 11 220 tone ( 0,10 tone/loc.an ) deseuri stradale - 1993 tone ( 0,01 tone/loc.an) deseuri din piete - 806 tone ( 0,007 tone/loc.an ) deseuri din parcuri si gradini  deseuri din constructii si demolari 2698 tone (0,02 tone/loc.an)  deseuri de echipamente electrice si electronice 2.078,5 kg (0,0559kg/loc). La nivelul municipiului opereaza doua firme de salubritate, SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA (pentru colectarea, depozitarea deseurilor municipale) si SC FLORA SERCOM SA (pentru salubrizarea spatiilor verzi) . Pe depozitul de deseuri municipale se depoziteaza deseuri in amestec, iar operatorul acestuia este SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, operator caruia ii revine sarcina de a inchide si monitoriza acest depozit, dar si de a construi un depozit nou, ecologic. La nivelul municipiului s-a implementat colectarea selectiva in 22 asociatii de locatari si la 30 agenti economici, pentru urmatoarele categorii de deseuri : hartie – carton, mase plastice/PE, PET si sticla, carora le-au fost distribuite europubele inscriptionate corespunzator si materiale informative. Depozitul pentru deseuri nepericuloase situat la limita municipiului Dr.Tr.Severin este un depozit neconform din clasa b, care urmeaza sa sisteze activitatea conform calendarului de sistare/incetare a activitatii in anul 2009. Pe acest depozit sunt depozitate in amestec deseuri menajere si industriale.

16


Situri Natura 2000 Pe raza judeului au fost propuse un număr de 15 si validate 10 situri Natura 2000, din care 7 se intind şi pe suprafaa judeelor invecinate Gorj,Caras Severin şi Dolj. In ceea ce priveste municipiul Drobeta Turnu Severin, 51% din suprafata municipiului este sit Natura 2000, facand parte din Parcul Natural „Porile de Fier”.

Spaii verzi, parcuri publice şi dendrologice Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul Severin a fost o câmpie cu pâlcuri de stejari, din care s-a păstrat o suprafaă mică, în nord, de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala. Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori şi trandafiri, înflorii pe zeci de hectare. De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum:smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei. Suprafaa ocupată de spaii verzi şi zone de agrement se prezintă astfel: Tabel 9 - spatii verzi Municipiu/oraş

Suprafaa totală spaii (ha)

Municipiul Drobeta 153 Turnu Severin - parcuri

Suprafaa spaiu verde mp/locuitor 14,182

Zone de agrement (ha) 26,8


17

Zgomot Municipiul este strabatut de la Est la Vest de DN 6 ( E 70). DN 6 este un drum naional din România, care leagă capitala României de municipiul Timişoara, trecând prin Alexandria, Roşiorii de Vede, Craiova, Filiaşi, Drobeta Turnu Severin, Caransebeş şi Lugoj. DN 6 este unul dintre cele 7 drumuri naionale care pornesc din Bucureşti către principalele zone ale României; in acelasi timp el leaga Romania de restul Europei. Ca urmare a monitorizarii poluarii fonice din municipiu, au rezultat urmatoarele concluzii: - indiferent de ora la care se efectueaza masuratorile,exista puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depasit,de exemplu: - Cartier Crihala-Splai M.Viteazu-zona de centura unde este deviat traficul greu,zona intens populata si neprotejata la poluarea fonica datorata traficului rutier; s-a realizat semaforizarea tronsonului cuprins intre intersectia str. Cicero – splai M. Viteazul si Podul Gruii, dar acest lucru nu a dus la diminuarea poluarii fonice; in PUMM care se afla in lucru, s-a propus reducerea vitezei de rulare pe acest tronson - zona Podul Gruii, intersectia str. I.C. Bratianu cu Spl. M. Viteazu - zona Fabrica de confectii, intersectia b-dul T.Vladimirescu cu str. Topolnitei - zona Sensului Giratoriu, situat pe Calea Craiovei, la intrarea in municipiu - Calea Timisoarei-zona puternic afectata de zgomotul rutier, dar cu impact redus asupra omului, deoarece nu este intens populata. De asemenea,in urma monitorizarii zonelor linistite (parcul Rozelor), s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, datorita amplasarii intr-o zona cu trafic rutier si feroviar.

18


acorda subventii, ajutoare banesti sau materiale in situatii de calamitate (inundatii, etc.) familiilor afectate; - asigura locuinte familiilor defavorizate; - activiatte financiar-contabila legata de incasari, cheltuieli, prevederi sume buget local, transferuri buget de stat; - organizeaza activitati culturale, artistice, sportive; - stabileste strategii de dezvoltare socio-economico a orasului; - alte activitati in folosul comunitatii locale. Autoritatile implicate direct in realizarea primei variante a PUMM pentru municipiul Drobeta Turnu Severin sunt Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti si Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin, echipele de lucru fiind formate din: -

Nr.c Instituia rt.

1.

Funcia

R.P.C.P.P.P. - Consilier R.P.C.P.P.P. - Consilier Monitoring, Sinteză şi Coordonare Referent de Agenia pentru Protecia specialitate Mediului Monitoring, Sinteză şi Coordonare Referent de specialitate Implementare Politici de Mediu Consilier

Nume, prenume Chivu Gabriela Ocica Liliana Iacob Viorica Vizdei Elena Palaloga Litian


19

Principalele directive europene de mediu, care afectează în mod direct oraşele în Statele membre şi care trebuie luate în considerare de Planurile de management al mediului urban sunt: - Directiva Cadru privind Calitatea Aerului; - Directiva privind Apa Potabilă; - Directiva privind Epurarea Apelor Uzate Orăşeneşti; - Directiva privind Calitatea Apelor de Îmbăiere; - Directiva Cadru a Apei; - Directiva privind Zgomotul Ambiental; - Directiva Cadru a Deşeurilor; - Directiva privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării; - Directiva Seveso II; - Directiva Habitate; - Directiva pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului; - Directiva pentru Evaluarea Strategică de Mediu; - Directiva privind Informaia de Mediu. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de ara noastră prin capitolul 22 al documentului de poziie pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Al 6-lea Program de aciune pentru Mediu a impus abordarea integrată a zonelor urbane care să conducă la îmbunătăirea calităii vieii şi bunăstării sociale, prin asigurarea unui mediu în care nivelul de poluare nu dăunează sănătăii şi încurajează o dezvoltare urbană durabilă. În mod voluntar se elaborează Planuri de Aciune pentru Agenda Locală 21, care să permită administraiilor publice locale să-şi definească dezvoltarea durabilă pe termen mediu şi lung. Baza legală pentru implementarea Agendei Locale în România este: - HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul


•

20

Strategia de Protecie a Mediului în România

Defineste in linii generale direciile, obiectivele şi aciunile care sa conducă la o dezvoltare durabila, economica si sociala, în condiiile tranziiei spre economia de piaă. Principiile generale inscrise in strategia de protecie a mediului in Romania sunt: - conservarea condiiilor de sănătate a oamenilor - dezvoltarea durabila - evitarea poluării prin masuri preventive - conservarea biodiversităii - conservarea moştenirii valorilor culturale si istorice - poluatorul plăteşte - stimularea activităii de redresare a mediului •

Planul National de Actiune pentru Mediu

Principiile Strategiei de Protectie a Mediului sunt ilustrate prin obiectivele din Planul National de Actiune pentru Mediu, dintre care, in cazul elaborarii PUMM Turnu Severin, s-au avut in vedere in mod deosebit urmatoarele: - amenajarea teritoriului in centrele populate şi îmbunătăirea condiiilor de viaa - conservarea diversităii biologice - gospodărirea substanelor toxice şi a deşeurilor periculoase - realizarea programului de investiii in domeniul proteciei mediului.

Documente de interes specific


●

21

La stabilirea tintelor in domeniul ZGOMOT s-au avut in vedere prevederile HG nr.

674/2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, care prevede reducerea efectelor dăunătoare

provocate de expunerea populaiei la zgomotul ambiant, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri: - #determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în respectiva hotărâre; - adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de aciune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant. Potrivit prevederilor acestei hotărâri, a#utorităile administraiei publice locale realizează cartarea zgomotului şi elaborează hările strategice de zgomot pentru toate aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale şi aeroporturile mari, pana cel mai tarziu la data de 30 iunie 2012 si planurile de actiune - până la data de 18 iulie 2013. 3.3. Stabilirea prioritatilor de mediu

Problemele identificate in mediul urban sunt reprezentate in special de : Generarea deşeurilor şi apelor uzate Nivel ridicat de trafic Emisii de gaze cu efect de seră (încălzire, trafic, industrie) Calitate proastă a aerului Nivel ridicat de zgomot • • • • •

22


Criteriul Criteriul 1- gradul de afectare a sanatatii umane Criteriul 2 - gradul de afectare a mediului Criteriul 3 - gradul de neconformare cu cerintele legislative

Scara calitativa Scala cantitativa scorurile Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1 Mare 3 Medie 2 Mica 1

Ponderea 5 4 3

Criteriile pentru caracteristicile actiunilor sunt legate de: - costurile asociate actiunii necesare pentru rezolvarea problemei - Criteriul 4 - beneficiile pentru sanatate si mediu determinate de actiunile care rezolva problema - Criteriul 5 . Aceste criterii primesc doar scoruri (nu si ponderi). Criteriul Criteriul 4

Scara calitativa Scoruri Mare 1 Medie 2 Mica 3

23


Prioritizarea problemelor privind poluarea apei subterane si de suprafata

Cregoria de probleme

Problema 1. Lipsa instalatiilor de masurare a debitelor de apa prelevate din receptorii naturali - fluviul Dunarea 2. Lipsa sistemului de monitorizare si reglare a presiunii in reteaua de distributie a apei potabile 3. Starea foarte proasta a

Deficiente in colectarea si epurarea apelor uzate

retelelor de apa-canal datorita vechimii acestora (pierderi mari pe retea) 4. Lipsa fonduri pentru

Crit 1

Crit Crit Total Crit Crit Total Scor 2 3 A 4 5 B Total

2

2

2

24

1

2

72

1

2

3

22

1

3

88

2

3

3

27

1

3

108

24


Cregoria de probleme

Deficiente in colectarea si epurarea apelor uzate

Problema economici a prevederilor contractuale referitoare la depasirile parametrilor apelor uzate 3. Lipsa unui program de aplicare a penalitatilor agentilor economici care nu respecta prevederile contractuale referitoare la calitatea apelor uzate deversate in sistemul de canalizare conform parametrilor prevazuti in avize 4. Existenta gurilor de deversare directa in

1

Crit

Crit

Crit

1

3

3

3

3

26

Total Crit 26

2

2

3

Crit

Total

3

130

130

Scor

25


Indicatori de performanta - CANALIZARE

Indicatori de performanta

Inainte de ISPA

Dupa ISPA

84 %

86 %

0 m³/zi

50600m³/zi

56.900.000 m³/zi

31.300.000 m³/zi In concordanta cu Directiva 91/271/EEC dupa im plementare a fazei a doua in 2018

Colectare si tatare ape reziduale

Populatia conectata la sistemul de canalizare/totalul populatiei Volumul de apa reziduala colectat care este tratat Infiltratiile din reteaua de canalizare Performantele uzinei de epurare in conformitate cu directiva CE 91/271/EEC

Neconforma

Indicatorii de performanta – ALIMENTAREA CU APA Indicatori de performanta

Inainte de ISPA

Dupa ISPA

26


Prioritizarea problemelor privind managementul deseurilor

Nr. crt.

PROBLEMA

CRITERIU DE IERARHIZARE

CRITERIU TOTAL DE IERARHIZA PRIORITIZ RE ARE

CRIT. CRIT. CRIT. SUM 2x 3x 1x (Crit i x Pond PON PON PON i) D. D. D.

TOTAL PRIORITIZA RE

CRI T.4

CRI T.5

Tot.ierarh.*crit .4+ tot.ierarh.*crit. 5

PON PON PON DERE DERE DERE 5 4 3 9

5 1

Depozitare temporara ilegala (necontrolata) a deseurilor Insuficienta mijloacelor de colectare si transport Insuficienta acoperire cu servicii

3

3

3

36

2

3

180

3

3

3

36

2

3

180

3

3

3

36

2

3

180

27


Nr. crt.

PROBLEMA

CRITERIU DE IERARHIZARE

CRITERIU TOTAL DE IERARHIZA PRIORITIZ RE ARE

CRIT. CRIT. CRIT. SUM 2x 3x 1x (Crit i x Pond PON PON PON i) D. D. D.

TOTAL PRIORITIZA RE

CRI T.4

CRI T.5

Tot.ierarh.*crit .4+ tot.ierarh.*crit. 5

PON PON PON DERE DERE DERE 5 4 3 2

4

Lipsa colectarii selective a deseurilor in vederea reciclarii si recuperarii Lipsa colectarii separate a deseurilor biodegradabile din spatii verzi si piete

1

2

2

19

1

2

57

1

1

3

18

1

2

54

Scor categorie

1195


28

Indicatori si tinte deseuri 1 2

3

4 5 6

Nr Obiective Indicatori extinderea colectarii de% populatie deservita 100%-2012 seurilor municipale la nivelul municipiului implementarea colectarii se- % deseuri ambalaje recuperate Recuperare : lective pentru PET, hartie si % deseuri ambalaje reciclate 57%-2012 carton (in prima faza prin Reciclare: proiecte pilot) 50%-2012 hartie/carton 60% mat.plastic15% initierea colectarii selective a % deseuri periculoase colectate Proiect pilot 2009 deseurilor periculoase din selectiv din total 15% - 2010 deseurile menajere des.periculoase generate 30% - 2012 60% - 2015 100% - 2017 organizarea unui punct de da/nu 1punct - 2007 colectare a DEEE organizarea unui punct de da/nu 1 punct - 2007 colectare a deseurilor voluminoase ecologizarea zonelor in care % suprafata ecologizata din 100% - 2012 s-au depozitat haotic deseuri total suprafete ocupate cu dedin constructii si demolari seuri depuse necontrolat

Tinte

29


Prioritizarea problemelor privind zgomotul nr. crt.

problema

Traficul rutier pe tronsoanele de drum: Calea Timisoarei, Bulevardul Alunis, 1 Splai Mihai Viteazul Amplasarea haotica în vecinătatea zonelor locuite a teraselor în aer liber cu sonorizare excesivă, a discotecilor sau a altor activităi generatoare de

total criteriu de criteriu de ierarhizare ierarhizare prioritizare crit.1x crit.2x crit.3x sum pond. pond. pond. (crit i x pond i) crit. crit. 4 5 ponde ponde ponde re 5 re 4 re 3

3

3

3

36

1

3

total prioritizare tot.ierarh.*crit. 4+ tot.ierarh.*crit. 5

144

30


nr. crt.

problema

total criteriu de criteriu de ierarhizare ierarhizare prioritizare crit.1x crit.2x crit.3x sum pond. pond. pond. (crit i x pond i) crit. crit. 4 5 ponde ponde ponde re 5 re 4 re 3

Nivelul redus de informare a populaiei asupra riscului expunerii la poluarea fonică 6 Inexistena unor piste pentru biciclişti 7

2 2

1 2

1 1

17

total prioritizare tot.ierarh.*crit. 4+ tot.ierarh.*crit. 5

3

21 2 Scor categorie

2

85

2

84 770

Obiectivele si tintele ce trebuie indeplinite pentru aceste probleme din cadrul PUMM sunt urmatoarele: Indicatori si tinte pentru zgomot

Nr

Obiective

Indicatori

Tinte

31


8 9

Nr Obiective Amenajarea unei zone verzi in da/nu cartierul Crihala Informarea clara si accesibila a Nr seminarii publicului la informatii privind Nr aricole poluarea sonora si planurile de Nr dezbateri publice actiune privind managementul Nr. afise de mediu Nr. pliante

Indicatori 2008 permanent

3.4 Procesul de consultare a factorilor interesati

Dupa definitivarea draft-ului acestui plan municipalitatea Drobeta Turnu Severin va demara actiunile in vederea informarii si consultarii publicului interesat. In procesul de consultare a publicului va fi implicat personalul urmatoarelor Birouri/Compartimente/Servicii : Relatii publice, Integrare, Protectia mediului, Urbanism si Resurse umane; persoanele ce vor fi direct implicate in acest proces vor fi numite prin Decizii emise de Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin. Cheltuielile privind consultarea publicului ( cheltuieli cu publicitatea si materialul suport, protocol ) vor fi suportate de municipalitate din bugetul acesteia. Publicul tinta caruia se va adresa municipalitatea in vederea informarii si consultarii va fi

Tinte


32

4. ACTIONAND PENTRU UN MEDIU MAI BUN 4.1 Viziunea Municipalitatii Dr. Tr. Severin

Directiile, obiectivele si masurile prioritare de dezvoltare a municipiului Drobeta Turnu Severin prevazute sa conduca la realizarea obiectivului strategic pe termen mediu si lung, sunt: dezvoltarea industriei prin cresterea productivitatii în sectorul industrial, promovarea cercetarii si introducerea tehnologiilor înalte, modernizare si diversificare în vederea realizarii de produse competitive; dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, ca sector de baza pentru cresterea economica, prin stimularea constituirii si dezvoltarii IMM-urilor productive, a întreprinderilor mestesugaresti si a IMM-urilor care activeaza în domeniul serviciilor; dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului existent, îmbunatatirea ofertei serviciilor turistice si orientarea acestora spre nevoile clientilor, sprijinirea dezvoltarii formelor de turism alternativ si a produselor turistice complementare; dezvoltarea sectorului serviciilor prin cresterea ponderii si diversificarea lor în structura economica locala, prin îmbunatatirea serviciilor publice si a celor financiar-bancare, precum si prin dezvoltarea unor structuri specializate, orientate spre atragerea de noi investitori. continuarea cu prioritate a investitiilor incepute si orientarea municipalitatii spre acele investitii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale; planul stategic sa fie luat in considerare de organismele politice , sa devina documentul principal si baza conducerii comunitatii de catre alesii locali; •

•

•

•

•

•


33

pentru zgomot - Construirea soselei de centura pentru oras - Realizarea hartii de zgomot - Realizarea si punerea in aplicare a Planurilor de actiune pe zgomot, dupa identificarea zonelor acute (expuse). In urma discutiilor purtate cu factorii implicati in realizarea PUMM, s-au evidentiat o serie de proiecte prin realizarea carora se vor rezolva o parte din problemele evidentiate, dupa cum urmeaza:  Reabilitare şi extindere reele de alimentare cu apă şi canalizare şi construcie staie de epurare ape uzate în municipiul Dr.Tr.Severin  Sistem de preluare şi prelucrare a reziduurilor de la nave şi intervenie în caz de poluare pe sectorul românesc al Dunării  Staii de epurare ape uzate provenite de la secii ale Spitalului Judeean  Modernizarea staiei de epurare ape uzate industiale, existentă la SC CELROM SA, prin completarea cu treapta de epurare biologică  Realizare staie epurare a societăii SC FORSEV SA  Evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii pe depozitul aparinând RAAN Suc.ROMAG TERMO  Instalaie de măcinare a sticlei – SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA  Instalaie reciclare şi valorificare deşeuri provenite din construcii şi demolări - SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA  Depozit ecologic pentru depozitarea deşeurilor municipale  Centura ocolitoare a municipiului Dr.Tr.Severin  Reabilitare parc existent – Pracul Rozelor


34

4.2 Obiective strategice Integrarea politica si mediul

OBIECTIV: Cresterea la nivelul de intelegere si implicare a cetatenilor si altor factori interesati in ceea ce priveste performanta de mediu a orasului.

Indicatori

Tinte

Dezvoltarea durabila

Conlucrarea cu factorii interesati locali pentru a romova bunastarea economica, sociala si de mediu a comunitatii

Dezvoltarea durabila

Conlucrarea cu agentii economici locali pentru a imbunatati mediul

Actiuni Intalnirea periodica a factorilor interesati Dezvoltarea de proceduri pentru consultarea cu diverse grupuri de factori interesati Promovarea dezvoltarii durabile prin workshopuri si seminarii Dezvoltarea unei game de indicatori bazati pe aspecte locale de dezvoltare durabila Educatie ecologica in scoli si gradinite Informarea permaneta a agentilor economici Incurajarea agentilor economici locali pentru a adopta practici „prietenoase” fata de mediu Furnizarea de sfaturi, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), privind masurile de reducere a deseurilor, a consumului de apa si de energie precum si depre posibile surse de finantare ce potfi accesate pentru indeplinirea masurilor


OBIECTIV: Realizarea conformitatii cu legislatia europeana de mediu. Tinte si Actiuni.

Indicatori

Revizuirea legislatiei de baza

Tinte

Dezvoltarea si adaptarea periodica a programului de revizuire a legislatiei

Zgomot

Deseuri

Colectarea de date si informatii Consultarea cu factorii interesati Publicarea propunerilor de Revizuire Folosirea Revizuirii pentru a evalua prioritatile de actiune si pentru a monitoriza progresul facut

Identificarea apelor supuse riscului Identificarea tuturor evacuarilor periculoase si toxice si evaluarea gradului de conformare cu cerintele Incurajarea sanctionarii pentru neconformare Constientizarea publicului cu privire la aspectele legate de calitatea apei Atingerea standardelor Monitorizarea nivelului de zgomot in anumite adoptate de Comisia locatii din cadrul municipalitatii Europana la nivelul anului Informarea publicului despre rezultatele 2011 monitorizarii nivelului de zgomot Identificarea masurilor ce urmeaza a fi luate pentru conformarea cu standardele privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot Atingerea ratelor Monitorizarea volumul si compozitia deseurilor

Calitatea apei Atingerea unei „bune calitati a apei” la nivelul anului 2013

Actiuni

35


36

Protectia Mediului Natural

OBIECTIV - Reducerea poluarii aerului, apei si solului Indicatori AER Concentratia de suspensii in aer

Tinte Actiuni Reducerea emisiilor Imbunatatirea transportului de particule in ublic suspensie Poluarea cu fum Reducerea poluarii A cu raspunde plangerilor privind um sub nivelul actual smogul din timpul zilei Constientizarea autoritatilor si opulatiei cu privire la ericulozitatea smogului, ex. dioxine din arderea plasticelor, etc Concentratiile parametrilor de calitate Reducerea poluarii Modernizarea parcului de a aerului (NO2 , SO2 , O3, , pulberi, CO) datorate parcului de vehicule vehicule al Reducerea numarului de curse municipalitatii entru fiecare vehicol poluant Concentratiile parametrilor de calitate Reducerea traficului Imbunatatirea serviciilor de a aerului (NO2 , SO2 , O3 , pulberi, CO) in orele de varf transport public Promovarea ciclismului si utilizarea in comun a automomobilelor private


Indicatori APA Conformitatea calitatii apei cu Directive CE in rivinta apei potabile 98/83/EC Cantitatea scurgerilor pe km de retea

Tinte

Actiuni

Conformitate totala pana in Dotarea laboratoarelor de apa potabila 2013 cu aparatura pentru asigurarea calitatii apei potabile conform Legii nr. 458/2002 160m³/km/zi in 2013 Reabilitarea retelei de distribuire existente a apei potabile

Cantitati netratate de ape Volumul de apa reziduala uzate descarcate colectat care este tratat: 50600m³/zi

Calitatea cursului de apa

37

Constructia unei statii de tratare a apelor reziduale cu tratament primar capabila sa fie suplimentata ulterior cu linii de tratament suplimentare ; Conformarea uzinei de epu- Monitorizarea calitatii apelor uzate rare in conformitate cu direc- evacuate in reteaua de canalizare de tiva CE 91/271/EEC –dupa catre agentii econimici ; implementare a fazei a doua Epurarea permanenta a intregului debit in 2018 de ape uzate preluat de canalizarea municipala ; „0” km curs de apa Eliminarea poluarii emisarului prin neconform cu criteriile depistarea consumatorilor care rivind calitatea apei pana in. deverseaza ape uzate cu parametrii 2015 este cei prevazuti in contract; Autorizarea si dotarea laboratoarelor in vederea maririi numarului de indicatori

38


OBIECTIV: Promovarea biodiversitatii si extinderea ariilor naturale si spatiilor verzi de interes

Indicatori

Zone verzi si”albastre” (lucii de apa) in oras

Tinte

Numarul de proprietati aflate in limita a 500 m de zonele verzi si albastre accesibile publicului creste de la 70% in 2007 la 90% in 2030 Accesul la natura in cadrul Toate zonele din oras, care orasului se invecineaza cu teren liber -deschis - vor avea acces la natura aproape de oras, rintr-o retea interconectata de rute pentru biciclete

Actiuni Introducerea de spatii verzi si lucii de apa in planurile de dezvoltare ale noilor cartiere

Implementarea rutelor recreationale in planul de actiune pentru utilizarea bicicletelor

OBIECTIV: Reducerea consumului de energie primara si cresterea utilizarii de energii regenerabile. Tinte Consumul de Consumul de caldura, ajustat in functie de electricitate si climat, va fi redus cu 11% in comparatie cu caldura in anul 2003 in cladirile municipale cladirile

Actiuni 1. Cresterea cerintelor pentru reducerea consumului de energie in cladirile noi apartinand municipalitatii


Managementul Durabil al Resurselor Naturale

OBIECTIV: Evitarea si reducerea generarii deseurilor si intensificarea reutilizarii/reciclarii.

Indicatori Tinte Actiuni % deseuri reciclate Reducerea, reutilizarea si Cresterea reciclarii hartiei, sticlei, reciclarea bunurilor si plasticului in departamentele materialelor in toate activitatile municipalitatii Reducerea nivelul de printare in departamentele municipalitatii si incurajarea printarii fata-verso Reducerea cantitatii de deseuri generate de departamentele municipale care merg la depozitare

Numarul de locatii ilegale de depozitare

Reducerea numarului de amplasamnete de depozitare ilegale

% de achizitii ecologice in domeniul administratiei si al intreprinderilor coordonate de

Reducerea utilizarii - sau Elaborarea unui ghid privind acolo unde este posibil achizitiile ecologice pentru birourile stoparea utilizarii produselor din municipalitate care aduc pagube mediului in cursul fabricarii, utilizarii sau Revizuirea contractelor de achizitii

Inchiderea depozitelor ilegale Controlul depozitarii ilegale

39

40


Indicatori Constructia (da/nu) 2009 depozitului ecologic Inchiderea (da/nu) 2009 depozitului de deseuri existent Organizarea (da/nu) 1 punct - 2008 unui punct de colectare a DEEE Organizarea (da/nu) 1 punct - 2008 unui punct de colectare a deseurilor voluminoase

Tinte

Actiuni Constructia depozitului ecologic Inchiderea existent

depozitului

de

Organizarea unui punct entru colectarea DEEE

deseuri

conform

Organizarea unui punct conform entru colectarea deseurilor voluminoase

OBIECTIV: Utilizarea durabila a terenului pentru dezvoltare.

Indicatori Tinte Actiuni % de spatii Dezvoltarea de politici pentru a proteja Extinderea spatiilor verzi din verzi in si intensifica reconstructia mediului municipiu („impadurirea urbana”) municipalitate natural in municipalitate Densitatea Promovarea dezvoltarii durabile din Pregatirea si implementarea unui spatiilor verzi unct de vedere social si de mediu Plan Urban „VERDE” ublice

41


Indicatori

Tinte

Numarul Numarul persoanelor ranite sau ersoanelor ranite ucise in trafic va fi redus cu cel sau ucise datorita utin 40% inainte de 2012 in circulatiei pe comparatie cu 1998 strazile din municipalitate

Actiuni Planul de actiune pentru cresterea utilizarii bicicletelor Analiza sistematica a cauzelor accidentelor si implementarea actiunilor preventive in planurile de trafic

ZGOMOT

Indicatori

Tinte

Actiuni

Poluarea sonora Conformarea cu standardele adoptate Monitorizarea poluarii cu zgomot de Comisia Europeana Dezvoltarea Planului de Reducere a Zgomotului Masuri privind Promovarea de masuri de reducere a zonarea functie de zgomotului (ex. Planul de Zonare zgomot, programe Acustica) de izolare fonica si ecranare pentru reducerea zgomotului

Transformarea unor zone urbane in arii pietonale Extinderea spatiilor deschise Promovarea transportului public Imbunatatirea calitatii constructiilor


Indicatori Limitarea vitezei Prezent- 2009 de rulare până la construirea şoselei de centură la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, pana la construirea retelei de centura Realizarea 2011 (da/nu) a unei harti de zgomot

% din baza de date

2008 -2011

Tinte

42

Actiuni Limitarea vitezei de rulare până la construirea şoselei de centură la 40km/h , mai ales pe timp de noapte, ana la construirea retelei de centura

Realizarea unei harti de zgomot (Pentru realizarea hartii de zgomot cheltuielile se vor esalona astfel: achizitionarea unei harti digitale sau ortofot plan, crearea unei baze de date de catre serviciul Evindenta Polulatiei din care sa reiasa numarul de locuitori care au domiciliul pe arterele principale, contractarea unor firme specializate in vederea efectuarii acestor harti)

Creea unei baze de date de intrare (numarartori trafic, masuratori nivel zgomot, efectuarea unei harti digitatle

43


Indicatori

Numarul campaniilor de romovare a turismului durabil

Tinte

Promovarea formelor durabile de turism

Actiuni Inventarierea activitatilor si atractiilor turistice (exemple) Asigurarea infrastructurii de turism Cresterea posibilitatilor de transport catre zonele turistice

Monitorizarea activitatilor Dezvoltarea si existente si evaluarea managementul impactelor de mediu ale activitatilor turistice noilor activitati turistice

Asigurarea respectarii integritatii ecosistemelor si habitatelor in zonele turistice

Mediu si Sanatate

OBIECTIV: Reducerea problemelor de sanatate cauzate de factorii de mediu. Indicatori Tinte Managementul Implementarea Managementului raportarii de Risc pentru a elimina riscul informatiei de risc accidentelor de mediu

Actiuni Identificarea riscurilor si a cauzelor lor Evaluarea riscurile din p.d.v. al robabilitatii si consecintelor Evaluarea optiunilor pentru gestionarea riscurilor


44

Schimbarile climatice si responsabilitatea globala de mediu

OBIECTIVE: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Reducerea impactului orasului asupra mediului natural. Implementarea principiilor privind echitatea de mediu. Reducerea expunerii la riscurile legate de calitatea mediului. Indicatori Tinte Actiuni Volumul emisiilor de Municipalitatea sa devina Trecerea graduala de la alimentarea cu energie gaze cu efect de sera in o zona neutra din punct de bazata pe produse petroliere si carbune la alimentarea zonele municipale vedere al emisiilor de CO2 cu biocombustibili si energii din surse regenerabile in 2030 Utilizarea crescuta a electricitatii produse prin metode alternative, biocombustibili si hidrogen pentru transport Introducerea de cerinte noi pentru reducerea consumului de energie in planurile locale de dezvoltare a unor zone de locuit din orase Extinderea zonelor impadurite


45

5. INTERACTIUNEA CU ALTE PLANURI SI POLITICI

Asa cum s-a precizat in subcapitolul „Aspecte institutionale si legislative”, legislatia de mediu nationala rezultata in urma transpunerii legislatiei europene, care sa acopere toate domeniile analizate este foarte complexa. Pe lângă evaluarea problemelor existente la sursă/componente de mediu/receptori au fost analizate problemele legate de conformarea cu directivele sectoriale ale UE pentru domeniile: deşeuri, biodiversitate, aer, zgomot, urbanism, apa şi cu cele ale legislaiei orizontale privind: Evaluarea Impactului de Mediu, Accesul la Informaii, Evaluarea Mediului pentru Planuri şi Programe, transpuse/implementate în legislaia naională. De asemenea, s-a tinut cont de baza legală pentru implementarea Agendei Locale în România reprezentata de: - HG nr.113/1991 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare - HG nr.898/2006 pentru aprobarea Memorandumului de înelegere dintre Ministerul Integrării Europene şi Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinanarea şi administrarea proiectului „Extinderea implementării Agendei Locale 21 în România”, semnat la Bucureşti la 12 mai 2006. In stabilirea obiectivelor si tintelor din PUMM o importanta deosebita s-a acordat respectarii angajamentelor asumate ca urmare a negocierii Capitolului 22- Mediu, precum si obiectivelor si tintelor impuse de : Planul Naional de Aciune pentru Mediu


46

6. IINSTRUIRE, CONSTIENTIZARE SI COMPETENTA

Protectia mediului inconjurator se realizeaza atat prin actiunile eco-civice ale fiecarui cetatean in parte, cat si prin actiunile realizate de catre administratia publica in aceasta directie. Planurile de protectie a mediului, incluzand aici si PUMM, constituie instrumente concrete de implementare a masurilor de protectie a mediului si de atenuare, identificate in urma evaluarii impactului activitatilor asupra mediului. Planul pune in relatie activitatile prevazute si factorii sensibili de mediu, descriind politicile si procedurile de protectie a mediului. Planificarea la nivel local trebuie sa se raporteze la planificarea existenta la nivel regional ( actiunile planificate nu trebuie sa se suprapuna cu cele de la nivel regional, ele trebuie sa aiba specific local ) si la cea de la nivel national ( actiunile de la nivel local trebuie sa fie in conformitate cu planurile nationale ). Toate aceste lucruri trebuie cunoscute de echipa de implementare a planului in primul rand. De aceea, coordonatorul planului, echipa de proiect si nu in ultimul rand membrii autoritatii locale, beneficiarul planului, vor trebui instruiti in ceea ce priveste ciclul de viata al unui plan pentru mediu, si anume: - initierea procesului de planificare de mediu identificarea si evaluarea problemelor/aspectelor de mediu ale municipiului


47

7. MANAGEMENT SI RAPORTARE 7.1

Situatia actuala

Municipalitatea Drobeta Turnu Severin nu a beneficiat pana in prezent de asistenta tehnica pentru realizarea strategiilor si planurilor privind protectia mediului in municipiul nostru. De asemenea, in cadrul municipalitatii functioneaza de putin timp un compartiment cu atributii in rezolvarea problemelor de mediu, compartiment cu personal insuficient si care nu a beneficiat de instruire in ceea ce priveste abordarea si rezolvarea acestor probleme. 7.2

EMS

Sistemul de Management de Mediu (EMS) reprezinta un instrument pentru gestionarea impactulului asupra mediului generat de activitatile unei organizatii. EMS furnizeaza o abordare structurata a planificarii si implementarii masurilor de protectie a mediului. Politica de mediu


48

Obiectivele generale privind protecia mediului sunt: Reducerea nivelului de energie utilizată (care are un efect negativ asupra modificării climatului) •

Reducerea gradului de utilizare a mijloacelor de transport (care are un efect negativ asupra modificării climatului)

•

Reducerea folosirii resurselor naturale (apă şi hârtie)

•

Îmbunătăirea eficienei resurselor, cu precădere în ceea ce priveşte materialele folosite de institutia noastră

•

Dezvoltarea unei abordări de tip „practici optime" în ceea ce priveşte măsurarea şi raportarea impactului pe care îl au proiectele noastre de responsabilitate corporatistă

•

Luarea unor decizii responsabile de achiziie şi selectarea acelor furnizori care respectă aceleaşi standarde ca noi şi, în activităile lor, au în vedere considerente sociale şi de protecie a mediului

•

•

Crearea unor mecanisme de comunicare prin care să implicăm angajaii în iniiativele privind mediul şi să mărim impactul programelor noastre de responsabilitate corporatistă

7.3

Bilant si monitorizare

Cea mai buna metoda de a asigura implementarea planului este de “a-l supraveghea”, a asigura


49

Evaluarea va fi atat cantitativa ( realizare) cat si calitativa ( eficacitate). In urma analizarii rezultatelor evaluarii se va putea preciza numarul actiunilor realizate ( total, partial, deloc ) precum si atingerea/neatingerea obiectivelor strategice stabilite initial. Anual se va realiza un Raport de evaluare, care va cuprinde o sinteza a evaluarii si concluziile analizei, care va fi redactata de coordonatorul planului impreuna cu echipa de implementare; structura Raportului de evaluare va fi deasemenea elaborata de catre echipa de implementare si aprobata de catre coordonatorul acestuia. Raportul de evaluare va fi prezentat Consiliului local si impreuna cu toti factorii care au responsabilitati in indeplinirea actiunilor prevazute in PUMM, se va discuta raportul si se va aborda reactualizarea/revizuirea reactualizarea/revizuirea planului. Pe baza Raportului de evaluare a rezultatelor obtinute si a analizei lor, se va realiza un document de sinteza care sa cuprinda concluziile clasate in doua rubrici: + si - , in functie de criterii precum eficacitate, impact, apreciere de catre beneficiar etc ( se poate realiza si o analiza SWOT a procesului de planificare ). Cu ajutorul acestei sinteze se vor elabora o serie de recomandari in vederea revizuirii planului. In cadrul intalnirii cu factorii implicati, coordonatorul planului va propune o schema de reactualizare/revizuire esalonata esalonata in timp ti mp . 7.6

Managementul riscului

Toate planurile au un anumit grad de incertitudine datorita presupunerilor asociate cu acestea si cu mediul in care sunt executate.In mod general, planurile cu un nivel mai ridicat de risc necesita un


50

ANEXA 1 Legislatie de mediu specifica problemelor critice de mediu identificate 

Legislatie privind deseurile

Scopul politicii europene de mediu este de a respecta principiile dezvoltarii durabile prin includerea protectiei mediului în politicile sectoriale. Acquis-ul comunitar cuprinde aproximativ 200 instrumente legislative care acopera o gama larga de domenii, inclusiv protectia calitatii apei si aerului, gestionarea deseurilor si substantelor chimice periculoase, biotehnologie, protectia împotriva radiatiilor si conservarea capitalului natural. Politica comunitara privind gestionarea deseurilor implica r espectarea a trei principii complementare: - eliminarea deseurilor la sursa si ruperea legaturii dintre generarea deseurilor si cresterea productiei; - încurajarea reciclarii deseurilor si reutilizarii, mai ales în cazul fluxurilor speciale de deseuri; - îmbunatatirea solutiilor de eliminare finala (de exemplu reducerea poluarii cauzate de incinerarea deseurilor) si utilizarea depozitarii finale a deseurilor doar ca ultima optiune. Legislatia româneasca este aliniata legislatiei europene. Practic, toate directivele legate de gestionarea deseurilor sunt transpuse în legislatia nationala. Legea cadru privind gestionarea deseurilor este reprezentata de OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari prin Legea 426/2001, cu toate modificarile si completarile ulterioare. Aceasta reglementeaza activitatile de producere si gestionare a deseurilor, având în vedere asigurarea unui nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. În completarea legislatiei cadru, pentru operatiile de gestionare a deseurilor si pentru fluxurile speciale de deseuri exista legislatie specifica, si anume pentru: - depozitarea deseurilor;


51

- Planurile Regionale pentru Gestionarea Deseurilor (PRGD), care reprezinta legatura dintre tintele nationale si posibilitatile si optiunile pentru atingerea tintelor la nivel national si regional. În ceea ce priveste cadrul institutional, o gama larga de institutii sunt implicate în activitati de gestionare a deseurilor; institutiile cheie, factorii interesati, relatiile dintre ei si rolurile pe care le îndeplinesc în domeniul gestionarii deseurilor sunt: - administratiile autoritatilor publice locale lo cale sunt responsabile pentru asigurarea serviciilor de gestionare a deseurilor, pe care pot sa le furnizeze fie direct, printr-un departament propriu, fie printr-un operator economic public sau privat; - operatorii economici (din industrie si comert) sunt responsabili de realizarea planurilor proprii de gestionare a deseurilor, care implica in mod specific contractarea unui operator public sau privat; - consiliile judetene au responsabilitati in supravegherea activitatii consiliilor locale; - atât consiliile locale cat si consiliile judetene sunt supervizate de Ministerul Internelor si Reformei Administrative; - toti factorii locali interesati din sectorul gestionarii deseurilor sunt monitorizati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin Agentia teritoriala pentru Protectia Mediului si prin Garda de Mediu. 

Legislatie privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

Politica comunitară privind evaluarea şi şi gestionarea zgomotului ambiental are la bază Directiva 2002/49/EC care are drept scop: Stabilirea unei abordări comune a statelor membre în vedrea evitării, prevenirii sau reducerii efectelor nocive asupra populaiei (inclusiv disconfortul), provocate de zgomotul ambiental Dezvoltarea în cadrul UE a măsurilor pentru reducerea zgomotului emis de sursele de zgomot majore Directiva nu stabileşte însă limite pentru indicatorii de zgomot şi nici pentru măsurile măsurile ce trebuie luate prin planurile de aciune. Principale obiective ale directivei sunt: •

•


52

În ceea ce priveste cadrul instituional, o gama largă de instituii sunt implicate în activităi de gestionare a zgomotului îndeplinind roluri specifice: - Autoritatea publică centrală pentru protecia mediului elaborează reglementări privind valorile limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn, Lnoapte şi, după caz, Lzi şi Lseară, pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activităi industriale care se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului sănătăii, al ministrului transporturilor, construciilor şi turismului, al ministrului administraiei şi internelor, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a HG 321/2005. - Autorităile administraiei publice locale şi unităile prevăzute la art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 elaborează planurile de aciune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia, inclusiv măsurile de reducere a zgomotului. - Agenia Naională pentru Protecia Mediului, elaborează, pe baza centralizării planurilor de aciune, proiectul privind Planul naional de aciune pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi îl transmite autorităii publice centrale pentru protecia mediului. - Autoritatea publică centrală pentru protecia mediului, prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului sănătăii, al ministrului transporturilor, construciilor şi turismului, al ministrului administraiei şi internelor aprobă Planul naional de aciune pentru reducerea nivelurilor de zgomot, elaborat conform alin. (2) lit. b) din HG 321/2005, până la data de 30 decembrie 2008. Directiva 2002/49/CE privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental •

•

•

HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental modificată şi completată de HG 674/2007 OM MMGA/MTCT/MS/MAI nr. 678/1344/915/1397 din 2006, pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor OM MTCT nr. 1258/2005 pentru stabilirea unităilor responsabile cu elaborarea hărilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, hările strategice de zgomot şi planurile de


53

-Directiva pentru apa subterana (2006/118/EC) completeaza WFD. -Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane amendata cu Directiva 98/15/EEC -Directiva pentru apele de imbaiere 2006/7/EC -Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 de stabilire a cadrului comunitar de aciune în domeniul strategiei apelor pentru Comunitate (Water Framework Directive – WFD), transpusă în legislaia naională prin Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legea apelor nr. 107/1996; -Directiva 76/464/CEE privind poluarea creata de evacuarea unor substante periculoase in mediul acvatic al comunitatii - Directivele – fiice: • Directiva 82/176/EEC – referitoare la valorile limita de emisie si obiective de calitate pentru descarcarile de mercur din industria de electroliza clor- alcalina; • Directiva 84/156/EEC – referitoare la mercurul din alte sectoare decat electroliza clor-alcalina; • Directiva 83/513/EEC – referitoare la cadmiu; • Directiva 84/491/EEC – referitoare la hexaclorciclohexan; • Directiva 86/280/EEC – referitoare la tetraclorura de carbon, DDT, pentaclorfenol; • Directiva 88/347/EEC – referitoare la drinuri, hexaclorbutan, hexaclorbutadiena, cloroform; • Directiva 90/415/EEC – referitoare la 1,2 dicloretan, tricloretilena, percloretilena, triclorbenzen. Directiva a fost transpusa prin HG nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase pentru inlocuirea HG nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, modificata si completată prin HG 783/14.06.2006. • Ordinul MMGA nr. 245/26.03.2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din Listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic prin modelare matematica si a Metodologiei de evaluare a impactului substantelor periculoase din listele I si II si a substantelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, pesti. -Directiva Consiliului 98/83/CEE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului • Legea 311/28.06.2004, privind calitatea apei potabile. • Legea nr. 458/2002 a intrat in vigoare la 29 august 2002. • Transpunerea Directivei 98/83/CE a fost completata prin elaborarea HG nr. 974/2004 pentru aprobarea




54

Legislatie privind biodiversitatea • • • •

•

•

•

• • •

•

•

•

•

Directiva „Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Directiva „Păsări" nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; Directiva Consiliului nr.99/22/CE referitoare la deinerea ani malelor sălbatice în Grădinile Zoologice; Convenia privind conservarea vieii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19.09.1979 (Convenia Berna) ; Convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 (Convenia Bonn); Convenia privind accesul publicului la informaii adoptată la Aarhus în data de 25.06.1998 (Convenia Aarhus); Convenia privind zonele umede de importană internaională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar, 2.02.1971; Convenia europeană a peisajelor semnată la Florena 20.10.2000 (Convenia Florenta) Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3254/1991 de interzicere a utilizării capcanelor de picior în Comunitate şi de introducere în Comunitate a pieilor sau a altor bunuri manufacturate ale unor specii de animale sălbatice originare din ări în care capturarea acestora se face prin utilizarea unor astfel de capcane sau a unor metode ce nu satisfac standardele internaionale; Regulamentul Consiliului (CE) nr.338/1997 referitor la protecia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerului cu acestea; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1497/2003 care amendează Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 338/97 referitor la protecia speciilor de faună şi floră sălbatice prin reglementarea comerului cu acestea; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 349/2003 privind suspendarea introducerii în Comunitatea Europeana a anumitor specii de faună şi floră sălbatică; Regulamentul Consiliului (CE) nr.865/2006 al Comisiei Europene din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecia speciilor faunei şi florei


• •

•

•

•

• • •

•

• •

•

• • •

•

•

55

Legea nr.407/2006 vânătorii şi a proteciei fondului cinegetic; O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; O.U.G. nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanei de Urgenă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului; H.G. nr.230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraiilor acestora; H.G. nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone; H.G. nr.1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr.1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importană internaională; H.G. nr.1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraiilor acestora; H.G. nr.1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecie specială avifaunistică ca parte integrantă a reelei ecologice europene Natura 2000 în România; O.M. nr.647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziie şi comercializare pe piaa; internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică precum şi a importului acestora; O.M. nr.552/2003 privind zonarea interioară a parcurilor naionale şi naturale; O.M. nr.117/2003 pentru modificarea Anexei nr. 5 la Ordinul 647/2001; O.M. nr.742/2004 pentru aprobarea instruciunilor privind autorizarea, inventarierea şi înregistrarea Grădinilor Zoologice şi acvariilor publice; O.M. nr.494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate; O.M. nr.207/2006 privind aprobarea coninutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de com-


56

inventarului, ce a avut loc la sfarsitul lunii septembrie 2003, de catre o echipa de experti nominalizati de Partile la Conventie. In luna mai 2004, Romania a transmis inventarul recalculat conform observatiilor din revizuire. In anul 2005, Romania a transmis din nou la Secretariatul Conventiei, inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera utilizand si noul format de raportare CRF Reporter (Romania este una dintre cele 4 tari la nivel mondial care utilizeaza acest format de raportare din anul 2005). In prezent, pe baza celor doua documente internationale (UNFCCC, Protocolul de la Kyoto) Romania dezvolta proiecte de tip "Implementare in comun", Romania acorda o prioritate deosebita atingerii tintelor Protocolului de la Kyoto, iar cea mai mare parte a proiectelor aflate in curs de realizare prin mecanismul de Joint Implementation se axeaza pe maximizarea eficientei energetice si totodata pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, avand, in acelasi timp, si un important impact social. In perioada ianuarie-mai 2005 a fost elaborata Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice (SNSC), care defineste politicile Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) si de Protocolul de la Kyoto precum si prioritatile nationale ale Romaniei in domeniul schimbarilor climatice. Implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, parte a Strategiei Nationale privind Schimbarile Climatice va permite agentilor economici din sectoarele ce intra sub incidenta Directivei sa participe la bursa de comercializare a emisiilor de GES. Un alt avantaj al Directivei 2003/87/CE este acela ca, pentru prima data, multi agenti economici din Romania vor privi aspectele legate de schimbarile climatice din perspectiva economica, si vor trebui sa se adapteze cerintelor din acest domeniu.


57

ANEXA 2 Atributii ale compartimentelor din cadrul Primariei implicate in realizarea PUMM  Atributiile

-

-

biroului de urbanism, amenajarea teritoriului, disciplina in constructii sunt :

asigura aplicarea intocmai a Planului Urbanistic General si al Regulamentului; Verifică actele depuse pentru obinerea certificatelor de urbanism; Verifică actele depuse în vederea obinerii autorizaiei de construire şi analizează documentaia depusă pentru autorizarea executării lucrărilor, pentru constatarea îndeplinirii tuturor cerinelor şi condiiilor solicitate prin certificatul de urbanism, precum şi respectarea normelor legale cu privire la întocmirea, verificarea şi coninutul proiectului; Stabileşte valoarea lucrărilor de construcii conform ordonanei nr.92/1998 în funcie de felul construciei şi alcătuirea constructivă a clădirilor Eliberează certificatele de urbanism şi autorizaiile de construire/desfiinare d in zona sa de competenă conform prevederilor legale; Promovează documentaiile de urbanism PUD - uri şi PUZ-uri spre a fi supuse aprobării şi avizării de către Comisia de Urbanism şi Consiliului Local. Asigură întocmirea documentaiilor necesare atribuirii şi schimbării denumirii de străzi Asigură evidena şi protecia monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice recunoscute ca valoare de patrimoniu local. Analizează şi propune avizarea documentaiilor privind zonele de protecie a monumentelor, precum şi integrarea funcională a zonelor cu valoare deosebită. Face verificări la solicitările depuse în baza Legii 10/2001 privind restituirea unor imobile preluate abuziv în perioada 1945-1989; Asigură publicitatea actelor de urbanism emise prin afişare la avizierul instituiei; Urmăreşte regularizarea taxa autorizaiilor de construire în termen de 15 zile de la data expirării termenului de execuie stabilit prin autorizaia de construire în funcie de valoarea rezultată; Propune acionarea în justiie în vederea desfiinării lucrărilor sau de aducere la starea iniială a terenurilor şi construciilor pentru care nu s-au emis autorizaii de construire sau nu au fost respectate prevederile legale;


 Atributiile

58

serviciului de gospodarie sunt:

Compartiment administrare spatii verzi, protectia mediului: Spatii verzi : Scopul principal al postului amenajare si intretinere parcuri ,zone verzi. Atribuii : - urmareste zilnic lucrarile de intretinete si amenajare a parcurilor si zonelor verzi din municipiu,conform contractelor incheiate cu operatorii de prestari servicii; - receptioneaza zilnic lucrarile admise la plata ,raspunde de calitatea si cantitatea lucrarilor prevazute in situatiile de plata lunare; - intocmeste caietele de sarcini si documentatia aferenta pentru licitarea sau analiza de oferta privind prestarile de servicii intretinere si amenajare parcuri si zone verzi ,conform legislatiei in vigoare,incheind contractele de prestari servicii; - intocmeste caietele de sarcini si documentatia aferenta pentru licitarea sau analiza de oferta privind achizitionarea de produse necesare amenajarii si intretinerii parcurilor si zonelor verzi ,conform legislatiei in vigoare ; intocmeste si supune spre aprobare Programul de plantari de primavara-toamna in parcurile si zonele verzi din municipiu,asigurand procurarea materialului dendrofloricol necesar ,in limita fondurilor prevazute in bugetul local; - asigura contractarea, pe baza de oferta, a tratamentelor fitosanitare contra daunatorilor,urmarind calitatea lucrarilor excutate si confirmand la plata cantitatitile utilizate ; - urmareste si confirma cantitatea de apa potabila folosita la intretinerea parcurilor si zonelor verzi,facturata de SC ’’SECOM’’ SA - face propuneri de extindere si amenajare de noi spatii verzi,in vederea reducerii gradului de poluare la nivelul municipiului ; - urmareste permanent modul de conservare a dotarilor din parcuri (banci,cosuri de gunoi,monumente,imprejmuiri fantani publice) si face propuneri privind executarea lucrarilor de reparatii curente ; - propune casarea mijloacelor fixe si obiectelor de inventar degradate sau cu un grad mare de uzura (banci,cosuri •


59

-

verifică consumul de agent termic la unităile din subordinea Consiliului local şi confirmă împreună cu delegatul RAAN- Sucursala ROMAG-TERMO cantitatea de agent termic livrată ce urmează a fi facturată către Primărie - urmăreşte împreună cu reprezentantul RAAN- Sucursala ROMAG-TERMO contorizarea apei calde menajere şi agentului termic la blocurile din municipiu - stabileste consumul lunar de energie termica la blocurile sociale din zona Sens giratoriu si locuintele destinate tinerilor din zona Alunis prin citirea contoarelor montate la fiecare bloc,confirmand acest consum operatorului de distributie a energiei termice - sprijina personalul desemnat pentru calcularea consumului de energie termica pe fiecare unitate locativa din blocurile sociale si cele pentru tineret,îl centralizeaza îl trimite la operatorul de distributie a energiei termice în vederea calculării ajutorului pentru caldura ce se acorda familiilor cu venituri mici - urmareste modul în care se asigura lucrarile de repartii si intretinere la blocurile sociale si cele pentru tineret ,in vederea asigurarii agentului termic la parametrii prevazuti în contractul de concesiune - aplica sanctiuni contraventionale locatarilor din blocurile sociale si cele pentru tineret care nu au instalalate contoare pentru consumul energiei termice si care refuza în mod repetat sa repare instalatiile din interiorul apartamentelor - tine legatura cu Serviciul de asistenta si protectie sociala si operatorul de distributie a agentului termic ,cu privire la decontarea subventiilor si ajutoarelor pentru caldura executa si alte lucrari cu caracter neplanificat repartizate de conducerea Primariei.

•

Compartimentul de monitorizare a serviciilor comunitare de utilitati publice

Scopul principal al postului : monitorizarea serviciilor comunitare de utilităi publice-alimentare cu apa, canalizare si epurare apelor uzate, colectarea canalizarea si evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localitatii. Atribuii : - fundamenteaza si coordoneaza elaborarea strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, în colaborare cu operatorii existeni, pe care le prezintă spre aprobare autorităii


•

•

•

•

•

•

•

•

60

informează conducerea instituiei asupra măsurilor ce trebuie implementate la nivelul administraiei publice locale în vederea îndeplinirii cerinelor acquis-ului comunitar şi a modernizării administraiei publice locale la nivelul cerinelor solicitate de UE; întocmeşte documentaii şi cereri de finanare pentru obinerea de resurse financiare pentru proiecte în domeniile prioritare pentru comunitate; initiaza, elaboreaza si coordoneaza proiecte in cadrul programelor de colaborare transfrontaliera; promoveaza, acorda asistenta tehnica si initiaza proiecte de parteneriat cu ONG-urile si late institutii abilitate in cadrul programelor finantate din fonduri provenite de la organisme internationale sau de la bugetul de stat (PHARE – LINE, PHARE – PARTENERIAT, PHARE PENTRU DEMOCRATIE, FUNDATIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISA, ANDR); primeste corespondenta din strainatate, asigura traducerea acesteia si transmiterea raspunsurilor; stabileşte contacte şi ine legătura cu organizaii neguvernamentale pentru dezvoltarea societăii civile, ine evidena ONG-urilor din municipiu şi monitorizează activitatea acestora în scopul creării unui parteneriat între administraia publică locală şi ONG-uri, pentru ca împreună să soluioneze proiecte şi programe concrete de dezvoltare comunitară locală; realizeazamaterialele si lucrarile necesare Primariei cu prilejul sarbatoririi unor evenimente nationale si locale (anunturi, invitatii, felicitari, filamri, etc) precum si protocolul acestora; ine evidena şi păstrează documentaiile organizaiilor internaionale care colaborează cu Primăria şi Consiliul Local şi participă la aciunile de obinere a unor ajutoare din străinătate sau sponsorizări diverse;

•

asigura primirea si expedierea prin fax a actelor si documentelor;

•

asigura evidenta datelor primate si transmise prin internet.


•

61

Directia Economica si Serviciul buget – finante contabilitate Directia economica este serviciul care asigura, in principal finatarea activitatilor Primariei, aparatului rpopriu al consiliului Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, a institutiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Local, a lucrarilor de investitii publice, precum si valorificarea, in conditiile legii a patrimoniului public si privat al municipiului Drobeta Turnu Severin, intocmirea si executarea bugetului local. Directia economica este condusa de undirector subordonat direct Primarului municipiului Drobeta Turnu Severin sau viceprimarului delegat prin dispozitie , care coordoneaza activitatea serviciilor. Directorul economic are in subordine: Serviciulbuget – finante, serviciul autorizarea agenti economici, Biroul cadastru imobiliar – edilitar si evidenta fondului locativ si Oficiul dezvoltare regionala si integrare europeana. Directia economica are urmatoarele atributii: - Face propuneri de fundamentare a impozitelor si taxelor locale ce constituie venituri la bugetul local datorate de contribuabili persoane fizice, perosane juridice, asociatii familiale, etc.; - Fundamenteaza instituirea de taxe speciale pentru serviciile publice create la nivelul municipiului in scopul satisfacerii unor nevoi ale cetatenilor coborand in aceste sens cu celelalte servicii din Primarie; - Sprijina conducerea Primariei municipiului nostru pentru elaborarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli, cat si pentru derularea executiei bugetare anuale, in conditii de eficienta si legalitate; - Face propuneri pentru majorarea sau diminuarea impozitelor si taxelor locale stabilite de lege; - Fundamenteaza propunerile privind indexarea anuala a impozitelor si taxelor locale, precum si a amenzilor potrivit legii; - Aplica viza de control financiar preventiv si stabileste normele necesare pentru respectarea prevederilor cuprinse in legea contabilitatii; - Asigura actiunea de intocmire a proiectului bugetului de venituri si cheltuieli al municipiului Drobeta turnu Severin, a raportului proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, respectiv nota de fundamntare; - Urmareste executia bugetului de venituri si cheltuieli; - Coordoneaza activitatea economico – financiara din cadrul serviciilor si institutiilor publice aflate in subordinea Consiliului Local.

62


ANEXA 3 LISTA PROIECTELOR PROPUSE PENTRU PUMM Titlul proiectului (inclusiv elemente de identificare beneficiar si localizare) Reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa si canalizare si constructie statie de epurare ape uzate in municipiul Dr.Tr.Severin

Localizare (judet, oras, comuna) Mnicip.Dr. Tr. Severin,

Domeniul prioritar

Obiectiv specific (Tinta)

Executant/beneficiar

Perioada de realizare

Protectia calitatii apelor

-/ SC SECOM SA

2005-2010

Sistem de preluare si prelucrare a reziduurilor de la nave si interventie in caz de poluare pe sectorul romanesc al Dunarii

Mnicip.Dr. Tr. Severin,


- /C.N. APDF

2008 2013

22 400 mii lei

20 % buget national, 80 % credite externe

Statii de epurare ape uzate provenite de la sectii ale Spitalului Judetean Modernizarea statiei de epurare ape uzate industiale, existenta la CELROM, prin completarea cu treapta de epurare biologica.

Mnicip.Dr. Tr. Severin,


Asigurarea calitatii si debitelor necesare pentru apa destinata consumului uman, precum si incadrarea in limitele impuse a indicatorilor apelor uzate evacuate in fl.Dunarea Instituirea unui sistem durabil şi rentabil pentru colectarea deşeurilor de pe navele de transport pe apele interioare, prelucrarea ecologică a deşeurilor Reducerea incarcarii microbiologice a apelor uzate evacuate

Costuri Surse de de finantare realizare (mii lei) 41 600 mii 4 160 mii euro euro buget de stat; 31 200 mii euro (ISPA); 6 240 mii euro BEI

- / Spitalul Judetean

2008 2011

1.750.000 mii lei

Buget local si Fond de Mediu

Municip.Dr.Tr . Severin


Reducerea poluarii cu substante organice a fluviului Dunarea

- / SC CELROM SA

2007 2009

14020175 mii lei

70 % surse proprii, 30% credite externe

63


Titlul proiectului (inclusiv elemente de identificare beneficiar si localizare) Realizare statie epurare

Localizare (judet, oras, comuna) Municip.Dr.Tr . Severin Municip.Dr.Tr .Severin

Domeniul prioritar

Obiectiv specific (Tinta)

Executant/beneficiar

Perioada de realizare


Reducerea poluarii apei fluviului Dunarea

- / SC FORSEV SA

2007 2008

Deseuri

- / RAAN Suc.ROMAG TERMO

2007 2008

Municip.Dr.Tr .Severin

Deseuri

Reducerea poluarii apelor subterane, sol, aer etc. Obiectiv specific: respectarea prevederilor HG 349/2005 Reciclarea sticlei si a deseurilor din sticla in vederea obtinerii pulberii de sticla.

2009 2010

1 000 000 euro

Instalatie reciclare si valorificare deşeuri provenite din construcii şi demolări


Deseuri

2009 2010

1 000 000 euro

Depozit ecologic pentru depozitarea deseurilor municipale


Deseuri

20012009

20 000 mii euro

Centura ocolitoare a municipiului

Municip.Dr.Tr

Zgomot

S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. punct de lucru Drobeta Turnu Severin Reducerea poluarii S.C. BRANTNER solului, apelor subterane, SERVICII reducerea ponderii ECOLOGICE S.A. deşeurilor provenite din punct de lucru Drobeta construcii şi demolări, Turnu Severin din totalul deşeurilor depozitate si cresterea gradului de valorificare a acestora. Reducerea poluarii S.C. BRANTNER solului, apelor subterane, SERVICII apelor de suprafata, ECOLOGICE S.A. aerului punct de lucru Drobeta Turnu Severin Reducerea nivelului de Administratia zgomot Nationala a

Evacuare in slam dens a zgurii si cenusii pe depozitul apartinand RAAN Suc.ROMAG TERMO Instalatie de macinare a sticlei

Costuri Surse de de finantare realizare (mii lei) 79 000 mii 50 % surse lei proprii existente si credite, 50% granturi 101 691 15 % buget 720 mii lei national, 10 % buget local, 75 % granturi

10 % sursa proprie existenta, 5 % buget local, 85 % granturi 10 % sursa proprie existenta, 5 % buget local, 85 % granturi

Surse proprii

Uemp Tn.severin Completed-rom

Recommend Documents