Tratat Practic de Raja Yoga.pdf

TRATA TRATAT PRA PRACTI CTIC C DE RAJ RAJA A YOGA YOGA VINDECA-TE ŞI REALIZEAZA-TE REALIZEAZA-TE PRIN YOGA Studiu introductiv, introductiv, comnt!rii "i not d#

D!n $ir!%ori!n Cuvant adresat autorului de: S&!mi D%irndr! 'r!%m!c%!ri (o)t con)i*ir +n ro*m d Yo.! !* d-ni Ind%ir! G!nd%i

Cuv!ntu* +n!int !* r(rntu*ui Dr/ Dumitru Con)t!ntin

COLEC0IA CA$P 12NDA$ENTAL 12NDA$ENTAL '2C2REŞTI, RO$ANIA, 3445 EDIT2RA A6IS $2NDI

EDIT2RA ET7OS '2C2REŞTI , 3448 '2C2REŞTI , 599:

2

S2$AR

Cuvant înainte (completat înainte  (completat in 18 iulie 2008) Cuvant adresat autorului de:Swa Swami mi Dhi Dhirend rendra ra Bra Brahma hmacha chari( ri( fost consilier în proleme de !o"a !o"a al d #nei $ndhira %andhi ) Cuvantul înainte al referentului Dr Dr&Dumit &Dumitru ru Constantin

1 $ntroducere &.......... ............... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ....... .. 1.1.Caracterizarea sistemului Yoga; Yoga; Aplicaţii. Aplicaţii..... ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ..... ...... ...... ...... ...... ...... ... 1.2.Ce este Yoga?..................................................……………………………………. Yoga?..................................................……………………………………. 1.3.De ce să practicăm Yoga? ....... .......... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ....... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ...... 1.4.Aspecte privi! practica Yoga Yoga...... ........... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... ............ ................... .............. 1. 4.1.#ste   4.1.#ste autocotrolul autocot rolul accesi$il acces i$il tuturor oameilor? oame ilor?... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ....... ... 1.4.2.#ste autocotrolul util sau iutil; este periculos?... periculos?...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ....... ... 1.4.3.%utem practica Yoga &ără '!rumare( i!epe!et? .... ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ..... ...... ...... ...

2 2 4 8 1" 11 11 12

2& 'ecesi 'ecesitatea tatea cunoaterii cunoa terii de sine s ine i a sistemului sistem ului !o"a !o"a pentru vindecare vinde care i realiare realiare 2.1.)ecesitatea cuoa*terii !e sie *i Yoga. ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ..... 13 33 2&2& Cunoaterea oriontal*(mi+locita) i vertical*(nemi+locita) în scrierile sacre ale omenirii ...... 2.2.1. Caracteristicile +ltimei ,ealităţi . ...... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ...... -2 2.3.eto!e !e cuoa*tere *i !e cotrol ale +iversului... +iversului...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ....... ... -/ 2.3.1.0iteza rietcci!et *i supravieţuirea civilizaţiei terestre. terestre. . . . . -/ 2.3.2.lumiarea *i *tiiţa..... *tiiţa......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... .................. ....................... ................ .......... .......... .............. .............. ..... -1 2.4. Comparaţie *i progoză asupra asu pra evoluţiei teologice *i a evoluţiei +iver sului;ort sului;ortoteologi oteologiile ile *i accesul la puterile supraaturale. supraaturale....... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ .... . 52 2.4.1.#6empli&icare7 puterile paraormale origie(o$ţiere9 ....................... ....................... 55 ...... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 81 ,& !o"a în te-tel te-telee revelat revelatee (Shrut (Shruti) i) i transm transmise ise (Smrt (Smrti) i) ..... 3.1. :iliaţia ligvistică *i coceptuală................................................................................ coceptuală................................................................................ 81 3.2. e6tele revelate 0ruti9 *i trasmise 0mrti9. 0mrti9....... ......... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ...... 82 3.2.1.avi!=a ar>avi!=a............ ..................... ......... . (......... (.............. .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ........ " 3.3.3. a sau sa u m> =a sau 0a> > =a .......... ............... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. ........... ... 1"/ 3.3.-. Yoga ,a@aYoga9 ............ ................. .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........ ... 1"3.3.5. 0am>=a *i Yoga ............. .................. .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... .................. ................. ..... 1"3.3.8. %urvaima msa sau imamsa imamsa... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ........ ........ ........ ........ ........ .... 1"8 3.3..
&Cuprinsul vol& $$ intitulat: ractica !o"a &Cuprinsul !o"a 3& Cuprinsul vol& $$$ intitulat:4forismele despre !o"a !o"a (!o"a#Sutra) (!o"a#Sutra) ale lui atan+ali în traducerea i comentariul lui Swami Dhirendra Brahmachari i Dan 5irahorian

3

Pntru nout!ti mntinti *.!tur! cu )ituri* !utoru*ui ddic!t A1ORIS$ELOR L2I PATANJALI $IRA7ORIAN#A1ORIS$ELE L2I PATANJALI  YOGA S2TRA O1 PATANJALI- T7E INNER REVOL2TION T7E $OST I$PORTANT 'OO; ON EART7 YOGA S2TRA O1 PATANJALI PATANJALI
%tt#>>&&&/m?)!c/com>!t!n@!*i?o.! %tt#>>B9/?!%oo/com>!t!n@!*i %tt#>>!t!n@!*i?o.!/)!c)/*iv/com> %tt#>>!t!n@!*i3/mu*ti*?/com> %tt#>>&&&/)i-)cinc)/com %tt#>>&&&/)i-)cinc/com %tt#>>!t!n@!*i-innr-rvo*ution/*o.)ot/com %tt#>>!t!n@!*i3/*o.)ot/com> P!t!n@!*i-Yo.! Sutr! on =ordPr))# %tt#>>!t!n@!*i)utr!/&ordr))/com> P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) P%oto) %tt#>>&&&/(*icr/com>%oto)>!t!n@!*i> P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) Grou) %tt#>>tc%/.rou)/?!%oo/com>.rou>P!t!n@!*iYo.!> %tt#>>tc%/.rou)/?!%oo/com>.rou>P!t!n@!*iYo.!Sutr!)> %tt#>>.rou)/.oo.*/com>.rou>YOGA-S2TRA

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA Cuvant înainte (completat in 18 iulie 2008)

Po!rt! c!tr tm*u* int*ciunii )t cuno!)tr! rorii no!)tr i.nor!nt>T% door)t to t% tm* o( &i)dom i) t% no&*d. o( our o&n i.nor!nc  Aceasta lucrare, dedicată căii expuse de Patanjali in Aforismele Yoga isi propune sa indepărteze o parte din ignoranta existentă in Romania cu privire la Yoga, care a ajuns sa fie identificata cu un individ contestat, care nu a avut si nu are nimic in comun cu aceasta cale spirituala....O cale spirituala nu se transforma intro metoda de a acumula !ani de pe urma unor cursuri de instruire extinse la nesfarsit "prin acordarea de grade si de trepte succesive# si pentru a face prozeliti din randurile celor interesati intro cale de acces la plăceri sexuale... $am intalnit cu cineva care a venit din Anglia si care mil lauda pe acest individ. %n opinia mea acest individ este un impostor din urmatoarele motive: &. a difuzat cartea S%iv! S!m%it! ca fiind tradusa de el' drept dovada sunt articolele din Rvi)t!  Yo.! in care acesta semneaza ca autor o traducere realizata de mine in &()*, cu tot cu greselile din aceasta, o traducere care a circulat la xeros, inainte de &(+(' "S%iv! S!m%it! a fost pu!licata in forma corectata in &(( de D!n $ir!%ori!n si 1*orin 'r!ti*! #' -. a deturnat si a compromis traditia romaneasca de aprofundare a caii Yoga, o cale de care sau ocupat multi din inaintasii nostrii apreciati pe intreaga planeta : esla, /rancusi, 0minescu, $ircea 0liade, Cos!uc, 1ergiu Al2eorge "%nstitutul de 1tudii Orientale ii poarta numele#, eofil 1imensc3i,..  "intro epoca in care lumea de a!ia iesita din materialismul dialectic era insetata de un izvor de spiritualitate autentica, iar nu de indocrinarea de azi a copiilor nostri in scoli cu dogmele intolerantei specifice 0vului $ediu#,

4

C! m!i m!r i.nor!nt! )t )! r)in.m cv! d)r c!r nu )tim nimic>T% .r!t)t i.nor!nc i) to r@ct )omt%in. ?ou no& not%in. !out

%n primul rand, in calea expusă de Patanjali nu se vor!este despre trepte si grade succesive, care in final ar conduce la destinatie, adica la eli!erare" !iv!*?!F mo)%!#, ci este vor!a despre ramuri" !n.!#, a caror practicare, fiecare in parte, conduce la realizarea starii de transa mistica")!m!d%i#, in care se instaleaza )t!r! %o*o.r!(ic! d (unction!r "suspendarea dualitatii su!iecto!iect#. Aceasta eroare a traducerii termenului sans4rit !n.!"ramura, !rat# prin trepte sau grade succesive este prezentata in detaliu mai jos. %n al doilea rand, calea expusă de Patanjali in Aforismele Yoga recomanda castitatea "r!%m!c%!r?!# 5Y1 -.&6 si vizeaza eli!erare"!iv!*?!m #, salvarea"mo)%!# iar nu placerea"!m!#, !ogatia si faima"!rt%!# ori indeplinirea indatoririlor de a apara si a conserva normele, traditiile, legile sau statutul actual al ierar3iilor socioprofesionale "d%!rm!#. Aceste o!iective specifice "uru)%! !rt%! # erau cunoscute odinioara si atri!uite diferitelor categorii de oameni "caste'v!rn!#, care se diferentiau prin alimentatie, identificari, puncte de vedere.vdti im!.in! m!rit!  # %tt#>>&&&/(*icr/com>%oto)>!t!n@!*i> H

Cele patru teluri ale vietii"!rt%!, cunoscute in 3induism su! numele de uru)%!rt%!) sau v!r.! erau: 3/!m!"placerea fizica ori emotionala'satisfactia:%o.!'fericirea# 5/!rt%! "prosperitatea materiala'!ogatia'avere' faima' statut social# era considerat a fi un scop no!il atat timp cat respecta regulile ?!m! si ni?!m! din 7Codu*ui Vdic d conduit! "vedeti comentariul la: YS 5/3. Conceptul !rt%! , care includea o!tinerea faimei "a unei largi recunoasteri#, acumularea !ogatiilor sau a unei averi, si detinerea unei inalt statut social se afla in pozitia a doua pe scara telurilor vietii "uru)%!rt%!)F v!rn!# deasupra !m!" cautarii placerii fizice ori emotionale#, dar mai prejos de d%!rm! "dreptatea'datoria, legea' traditia# si de mo)%! "salvarea'eli!erarea#' /d%!rm! "datoria'conduita dreapta' dreptatea'legea'traditia'vedeti Y1 8.-(# si 8/mo)%! "salvarea'eli!erarea' reintoarcerea la sine'in centru# 5vedeti si: YS 5/3H' 9edeti in imaginea de mai sus ponderea celor trei tendinte ".un!)# ale aturii"r!riti# si corespondenta cu : -C* !tru t*uri v!r.!F uru)%!rt%!) !* vitii> 1our Aim) o( 'in. -C* !tru )t!dii !* vitii omu*ui !)%r!m! >T% (our )t!.) o( Li( -C* !tru c!)tv!rn!)> T% (our C!)t) -C* !tru r ?u.! !* univr)u*ui in 7indui)m>T% (our A.) ?u.! o( 7indu &or*d

'r!%m!c%!r?! "celi!atul' castitatea' a!tinerea de la relatii sexuale# este o practica in care

viata unei persoane este dedicata cautarii realizarii starii de %ndumnezeire sau a identitatii cu 'r!%m!n1inele universal#. ermenul r!%m!c%!r?! se refera si la o viata traita sal exprime pe ;umnezeu " 'r!%m!n# prin actiunile si faptele sale. 2nivr)u* 7o*o.r!(ic ! dvnit Con)tint d Sin In)u)i rin (ic!r (iint! um!n!

Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta universul 3olografic, care a devenit constient de sine insusi. ermenul 3olografic pe care o sal intalnim in randurile de mai jos este un termen recent, care insa desemneaza ceea ce poetii si misticii descoperisera de mult: 7in (ic!r !rt r.!)im intr.u*7 sau cum spunea =i**i!m '*!: 7! vd! intr.u* univr) in (ic!r (ir d ni)i7 " 7 to ) ! &or*d in ! .r!in o( )!nd 7 #. Recomand cititorilor mei cartea lui $ic3ael al!ot intitulata 7
A*t civi*iK!tii din univr) trimit iuir! ncondition!t! c!tr *!nt!  c!r *ocui)c Cu o (iint! vi )i con)tint!Trr! utm comunic! Ceea ce numim materie si energie in universul manifestat apartine unei 3olograme"vedeti capitolul referitor la : S!m%?!-!ri! #. %n univers nu exista materie amorfa "vedeti cartea lui ;umitru Constantin ;ucan >Int*i.nt! $!trii>#. Conceptia ca erra este o entitate energetica si ideea ca este c3iar o fiinta constienta se intalneste in multe locuri din lume. ?ie ca ne referim la cei ce urmeaza calea taoista ori !udd3ista, fie ca vor!im despre tri!uri mici si indepartate din muntii Anzi, vom descoperi ca oamenii au exprimat constant relatiile cu planeta pe care locuim"erra#, ca pe acelea pe care le avem cu o fiinta constienta. Aceste relatii cu erra includ mereu trasee energetice"liniile dragonului'le@ lines# si atitudini de iu!ire si de respect fata de planeta, vazuta fie ca o mama sau ca un protector, fie ca cineva care are nevoie de vindecare, asa cum au nevoie propriile noastre corpuri. Asemanarile intre aceste sisteme de credinte sunt foarte socante, atunci cand sunt intalnite la oameni care niciodata nu au vor!it unii cu ceilalti si care nu au stiut de existenta celorlalti. ?ie ca luam in considerare faptul ca Pamantul insusi poate fi considerat o fiinta, fie ca il vedem simplu ca pe un sistem complex de organisme interdependente, nu putem nega ca este viu. 0ste important sa ne reamintim ca noi oamenii avem impresia ca planteta este su! puterea noastra si uitam so tratam cu respect si cu atentie. C!tc%r) o( 7!vn > afirma ca Balte civilizatii trimit iu!irea neconditionata catre planeta pe care locuiesc>. $ic3ael olf relateaza ca a asistat la o comunicare cu planeta noastra realizata de 0/0"vedeti: BComentariu la $isterul # si ca Baceasta a raspuns construindule case din siliciu pur>. Concepts of 0art3 energ@, especiall@ surrounding t3e idea of t3e 0art3 as a Consciousness 0ntit@, are found all over t3e orld. ?rom small, remote tri!es, in t3e Andes mountains, to t3e folloers of taoism and !udd3ism, 3umans 3ave constantl@ expressed relations3ips it3 t3e 0art3. 3e@ include patterns of energ@ and respect for t3e planet as a mot3er, protector, or, alternatel@, as somet3ing t3at needs 3ealing... as our on !odies do. 1ome of t3e similarities !eteen t3ese s@stems of !elief are so stri4ing' t3at people, 3o never spo4e to one anot3er, 3o never 4ne of eac3 ot3ersD existence, could reac3 t3e same conclusions, a!out planetar@ energies. 3et3er e consider t3e 0art3 itself as a !eing, or simpl@ see it as a complex s@stem of interoven organisms, t3ere is no den@ing, t3at it is alive. %t is important to remem!er, t3at e, in man@ cases, 3ave poer over t3e planet, and e must ta4e caution to treat it it3 respect, as ell as caution. 1ometimes, its energies can 3ave poerful, and not ala@s positive effects, !ut understanding, 3o different cultures vie t3ese energies can 3elp guide us in our on pat3s.

-

Civi*iK!ti! T!iron!- triu* ;o.i din Co*umi! d)r )u(*tu* *!nti Trr! Reprezentantii civilizatiei Eogi au avertizat omenirea ca :Trr!- )t o *um c!r ! (o)t  unctu* d ! (i di)tru)! din c!uK! *i)i no!)tr d iuir )i d con)tint! uti*iK!r! .r)it! ! con)tinti/

Eogi, ultimii reprezentanti ai civilizatiei airona din America de 1ud "sunt urmasii unei acestei civilizatii care nu a putut fi niciodata cucerita si colonizata de invazia spaniola, fiindca sau retras in munti, la peste FGGG metri inaltime#. Eogi este azi un tri! in care toti mmri comunic! t*!tic si care au capacitatea de a vizita in 7corpul de lumina7 "prin detasarea de corpul fizic# intreaga planeta. ;aca nu stiti ca asa ceva este posi!il, vedeti antrenamentul pt. realizarea CC$ "Centrului $o!il de Constiinta# sau manualul si programul de instruire in RV-Rmot Vi&in. creat de In.o S&!nn, care a permis serviciilor de informatii ale armatei 1
T!iron! civi*iK!tion-T% ;o.i Tri !nd t% E!rt%) Sou*

Eogi:7erra is orld t3at as a!out to !e destro@ed due to our lac4 of Hove and Aareness "!@ t3e misuse of consciousness#7. airona civilization3e Eogi ri!e in Colum!ia, are t3e onl@ tri!e t3e 1panis3 3ave not conIuered.3ese %ndians, 4non as t3e airona, 3ad reac3ed !@ t3e earl@ sixteent3 centur@ a 3ig3 level of cultural development, ma4ing t3em amongst t3e most advanced of all t3e a!original groups of t3e Eingdom of e 2renada, 3at is toda@ Colum!ia. %n &8(+, t3e 1paniards arrived in ort3ern Colom!ia enslaving t3e native %ndians. 3e Eogi fled to t3e mountaintop, 3ere t3e@ 3ave managed to remain an isolated tri!e ever since, in t3eir remote mountain 3ome.3e Eogi are aare of a great c3ange, t3at is coming no, to planet 0art3. 3e Eogi indigenous people are direct descendants of t3e airona civilization t3at live toda@ in t3e 3ig3est coastal mountain range in t3e orld"FGGG meters#, in t3e area of t3e 1ierra evada de 1anta $arta in $agdalena and Ha 2uajira ;epartments of Colom!ia, 1out3 America. Enoledge sources a!out t3e precolom!ian airona civilization are limited to arc3aeological findings and a fe ritten references from t3e 1panis3 colonial era. A major cit@ of t3e airona and arc3aeological site is toda@ 4non as Ciudad Perdida "1panis3 for 7Host Cit@7#, it as discovered !@ treasure 3unters in &()F. 3e airona are 4non to 3ave !uilt terraced platforms, 3ouse foundations, stairs, seers, tom!s, and !ridges from stone.
e could !e. e do not 3ave enoug3 life force energ@ and consciousness,to !e classified !@ t3em as real people. And t3e Eogi !elieved it3 t3e use of t3eir ps@c3ic a!ilities, t3e@ could see t3e future clearl@. And 3at t3e@ sa as similar to 3at man@ ot3er tri!es around t3e orld sa, a orld t3at as a!out to !e destro@ed !@ t3e misuse of consciousness. 1o sometime ago t3e@ traveled over t3e 3ole orld, in t3eir *i.%t odi) searc3ing for an@one 3o is alive. And in t3e 3ole orld, t3e@ could onl@ find one ot3er tri!e 3o ere $a@an t3at lived far in t3e jungles of 2uatemala. 3e@ ere so 3app@ to find someone else,3o as alive. /ut t3e Eogi !elief, t3eir prop3es@, as t3at it3 t3e coming of t3e 0clipse, on August &&t3, of &(((, all t3e orld ould stop and onl@ t3e Eogi and t3is one ot3er $a@an tri!e ould survive to in3a!it t3e 0art3. 3is is 3@ t3e@ ere so 3app@ to find someone else, ot3er t3an t3emselves, 3o understood. 3en 3en t3e eclipse, slol@ revealed its face, on t3e &&t3 of August, it !ecame apparent to t3e Eogi t3at somet3ing 3ad 3appened, since t3e time t3e@ 3ad searc3ed t3e orld for life. 1omet3ing t3at t3e@ could not understand, for t3e 7great c3ange7 3ad 3appened, and e, t3e 7dead7 ones ere still 3ere. e s3ould 3ave dissolved !ac4 into t3e ;ream. ot t3at t3e@ anted us to, t3at as not t3eir nature. %t simpl@ s3ould 3ave 3appened. 1o t3e Eogi set out to find out &%? t% d!d on) &r )ti** on E!rt% , and as t3e@ searc3ed t3e living vi!rating records of t3is Realit@, t3e@ found exactl@ 3ere and 3@ it 3ad 3appened. Som o( t% d!d on), %!d com !*iv , and 3ad created a dream, it3 enoug3 life force to 7save t3e orld7 as e 4no it. %n our terms, some of us 3ad created a 7parallel orld7, 3ere life could continue to gro, a orld 3ere t3e 7dead7 could !ecome alive. 3e Eogi ere so specific to locate exactl@ 3o t3ese people ere t3at ere creating t3is c3ange, t3at 3ad altered t3e orldDs destin@.3e Eogi sa t3ese people it3 living !odies of lig3t around t3em. People 3o 3ad activated t3eir 7Hig3t /odies7 or in t3e ancient terms, t3eir 7$erEa/a7. Alte detalii despre civilizatia Eogi le gasiti pe siturile dedicate 7Cuno!)trii !)cun) 7, realizate de ;an $ira3orian

5$6476$4': 7$DD9' ';<9D%9=C>'4S?9694 4SC>'S4 %tt#>>&&&/m?)!c/com>%iddnno&*d.3 %tt#>>B9/?!%oo/com>cuno!)tr!)cun)! %tt#>>mir!%ori!n/)!c)/*iv/com> %tt#>>%iddnno&*d./mu*ti*?/com %tt#>>mir!%ori!n-%iddnno&*d./*o.)ot/com> %tt#>>%iddnno&*d.3/*o.)ot/com> %tt#>>&&&/(*icr/com>%oto)>)%!m!nictr!nc> %tt#>>%iddnno&*d./&!?n/com> %tt#>>.uidd!&!nin./&*o./ro>

8

P)tr! *ui P*!ton )i trKir!

Revelarea naturii ascunse a fiintei umane, ca veriga in trezirea constiintei universului, reprezinta o cunoastere care a fost ascunsa rasei umane dea lungul intregii sale istorii. %isus a vor!it despre acest lucru. asa cum veti vedea in continuare. Cartea lui Patanjali este dedicata trecerii de la 7a privi7 la 7a vedea7, de la 7! !v!7 la 7! (i7, adica eli!erarii din lumea secunda a um!relor proiectate pe ecranul mental"amintitiva metafora lui 1ocrate, cunoscuta su! numele de : 7 P)tr! intunco!)! ! *ui P*!ton 7, in care oamenii captivi sunt inlantuiti sa priveasca doar la um!rele proiectate pe un perete, apatinand unor o!iecte luminate de o flacara, in timp ce deasupra, pestera este permanent desc3isa catre marea sala luminoasa a constiintei #. I$AGINEA $ARITA SE A1LA PE TRANCE GATE# 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJm@stictranceJ

7A(ori)m* *ui P!t!n@!*i rrKint! c! m!i in)mn!t! c!rt d  Trr!7 "icolae esla# dedicata trezirii, autocunoasterii universului manifestat in noi, la descoperirea adevaratei noastre identitati si la activarea puterilor noastre divine, care vor permite omului sa salveze planeta si actuala civilizatie de la autoani3ilare. $!%!v!?!) "lit.:7marile cuvinte7# din


'r!%m!n"1inele
una din cele patru 9eda, iar in mistica vedantica se afirma c3iar ca esenta unei intregi 9eda este condensata intro singura propozitie: care are puterea de a indica unitatea ultima a 1inelui %ndividual "Atm!n# cu 1inele
Pr!@n!n!m 'r!%m!  7Pura Constienta inseamna %ndumnezeire7'7Pure consciousness is

2od7 7Consciousness is /ra3manJ 7 "Aitare@a
vdti im!.in! m!rit! ) !(*!  # %tt#>>&&&/(*icr/com>%oto)>!t!n@!*i> H

A?!m Atm! 'r!%m!  71inele individual"Atman# este identic cu 1inele universului

"/ra3man#7'73is 1elf "Atman# is /ra3manJ "$andu4@a R!* no&*d. i) to no& t% Mtnt o( on) i.nor!nc/ Con(uciu) 3-84 i//n/H

7Patanjali et le Yoga7, 0d. 1euil, &(*-, &(&p.6 si o nuvelă fantastică: 7Scrtu* doctoru*ui 7oni.r.r 7 "3e 1ecret of ;r. =onig!erger# 5prima editie &(8G, ediMie curentă =umanitas, -GG6...

1"

Rtt! ntru o i.nor!nt! rtu! )t# )! (im )!ti)(!cuti d oinii* no!)tr )i mu*tumiti cu c! c cuno!)tm>T% rci (or rtu!* i.nor!nc i)# ' )!ti)(id &it% ?our oinion) !nd contnt &it% ?our no&*d./ 

50l!ert =u!!ard "&+F*&(&F#6

I.nor!nt! n o!t co)t! imn) intr-o oc! in c!r ) un ro*m! )ur!vituirii rKnti civi*iK!tii tr)tr/ D!c! crdti c! duc!ti! )t co)ti)ito!r, incrc!ti i.nor!nt!>I( ?ou t%in duc!tion i) Mn)iv, tr? i.nor!nc  Dr 'o 349-3449/ A (i i.nor!nt nu )t o ru)in !)! d m!r, c! !c! d ! nu dori )! invti>'in. i.nor!nt i) not )o muc% ! )%!m, !) in. un&i**in. to *!rn/ 5/enjamin ?ran4lin "&)G*&)(G#6

;e cea mai mare ignoranta si intoleranta dau dovada fundamentalistii inregimentati religios, care au ajuns sa puna la gramada printre pacatele capitale in carti, in manuale de religie si pe siturile lor "@oga, taoismul, !udd3ismul, acupunctura, Iigong, rei4i si artele martiale orientale#. Adica este pus la stalpul infamiei tot ce le ameninta !unastarea "7pierderea turmei !una de muls7# si 3egemonia. Si !c)t *ucru ) trc intr-o t!r! din ! c!ri mmori ! (o)t )t!r)! tr!diti! no!)tr! !utntic! d d)c%iK!tori d drumuri in int.r!r! dintr Orint )i Occidnt, rin indoctrin!r m!tri!*i)t! din !nii d dict!tur!, i!r !cum d c!tr un !*t i)m cu miro) d Ev $diu )i d Inc%iKiti/ Cin !r intr)u* )! )co!t! !dv!ru* din m!nu!* 

re!uie să spunem adevărul ca romanii au fost desc3izatori de drumuri in directia reevaluarii traditiilor spirituale ale omenirii si a realizarii puntii dintre cultura materialista, extravertita din Occident si cea introvertita din Orient. re!uie sa spunem adevarul ca Romania este o tara care la dat umanitatii pe Emin)cu "al carui mesaj nu poate fi pe deplin inteles daca nu este citit Ln perspectiva culturii sale filozofice: 3induismul, !udd3ismul, 1c3open3auer# , pe Gor. Co)uc"&+**  &(&+#"autorul primei traduceri a 7;ivinei Comedii7 a lui ;ante Alig3ieri in Romania, a fost interesat de l!.sans4rita si a tradus texte ca Ri. Vd!, $!%!%!r!t!, Rama@ana #, pe Con)t!ntin 'r!ncu)i" &+)*&(F)# "care studia Aforismele Yoga ale lui Patanjali si Yoga i!etana pe vremea cand era discipol al lui Auguste Rodin si coleg cu =enri Coanda# To(i* Simn)c%i"&+(-&(*+#"cunoscut ca autor al 7;ictionarului %nMelepciunii7, este cel ce a tradus 7P!nc%! t!ntr!Cele cinci carti ale intelepciunii7, o carte pt instruirea fiilor regilor, scrisa in sec %% i.e.n. de inteleptul 9is3nu 1arma#, pe Sr.iu A*-Gor."&(--&(+&# "a tradus din lim!a sans4rita '%!.!v!d Git!, S!m%?!-;!ri!, T!r!-S!m.r!%!' a scris articole precum: 7He m@t3e de lDAtm!n et la genese de lDA!solu"'r!%m!n# dans la pense indienne 7, Revue des tudes %ndo0uropennes, %9, &-, p. --)-8*. &(F)' 7Indri?! t * )!cri(ic d) r!n!7, $itteilungen des %nstituts fur Orientforsc3ung, 9, nr. , p. 8*()' 7Purn! .%!t! t * )?mo*i)m du v!) d!n) *Ind7, Arts asiatiIues, %9, nr. 8, pp. -8-F8# pe $irc! E*i!d"&(G)Q&(+*#"a scris 7Patanjali si Yoga7' intreaga sa opera poate fi vazuta pe situl de mai jos :3ttp:JJen.i4ipedia.orgJi4iJ/i!liograp3@of$ircea0liade#... Cin !r intr)u* )! n i.nor!m tr!ditii*, d!c! nu o r*i.i din imort, com!nd!t! din !c*!)i *oc d und n-! vnit )i m!tri!*i)mu*, )i in)t!ur!t! *! com!nd! in to!t t!ri* (o)tu*ui *!.!r, du! c!dr! comuni)mu*ui / A*rt Ein)tin 3:4-34 ))iK! c! # Ci c m!r)!*ui)c inr.imnt!ti  muKic! mi*it!r! )!u r*i.io!)! )i-!u c!)ti.!t d@! di)rtu* mu/ Au rimit un m!r crir din .r)!*!, (iindc! m!duv! )in!rii *-!r (i (o)t cu )i.ur!nt! d !@un)>7 &%o @o?(u**? m!rc%) to mu)ic in r!n !nd (i* %!) !*r!d? !rnd m? contmt/ 7 %!) n .ivn ! *!r. r!in ? mi)t!, )inc (or %im t% )in!* cord &ou*d )ur*? )u((ic/

11

Jo%!nn =o*(.!n. von Got% 384-3:5 )un! c!# Nu Mi)t! nimic m!i in)!im!nt!tor dc!t i.nor!nt! in !ctiun> T%r i) not%in. mor (ri.%t(u* t%!n i.nor!nc in !ction/ ;oar din cauza ca recunosc c! nu )tiu nimic ot )! (iu d)c%i) *! o d)cori oc!*!, spunea  T)*! Socr!t  a fost numit de catre Oracolul din ;elp3i cel mai intelept dintre oameni tocmai f iindca era singurul om caresi recunostea ignoranta prin cele!ra fraza: 7 "tiu c! nu "tiu nimic 7." P?t%i! a reconfirmat lui C3erep3ron că nimni nu )t m!i +nQ*t dc!t Socr!t  Po!rt! c!tr tm*u* int*ciunii )t cuno!)tr! rorii no!)tr i.nor!nt>T% door)t to t% tm* o( &i)dom i) ! no&*d. o( our o&n i.nor!nc/ 'n@!min 1r!n*in 39B-349H

71ric! iKvor)t intotd!un! din i.nor!nt!7 >71!r !*&!?) )rin.) (rom i.nor!nc7 R!*% =!*do Emr)on 3:9-3::5H

4vid@a terme sas>rit;i pali7 avi++a ; ti$etaa7 ma ri" pa; @apoeza7 mum@A9( !esemeaza igorata( sau or$irea.  $u!!ism si i Yoga 0utraY0 2.49( avid@a este izvorul tuturor celorlalte su&erite duha 9. %ata@ali a&irma i Y0 2.4cartea a !oua; sutra 4 974vid@a  or$irea( igorata9 este cauza sau campul i care icoltesc shetram)Bsolul i care germieaza toate celelalte Bcauze ale su&eritelor leshas; izvoare !e  pertur$atii; proiectiile metalevrittis9( &ie ca ele sut prasupta a!ormite( iactive( latete; emai&estate9( tanusla$e( ateuate9( vichinna &luctuate( !iscotiue9 ori udaranam  active( mai&estate( i curs !e !es&asurare9( #7 4vid@a $li!ess; ot seeig tigs as te= are;te >ole!ge me!iate! $= vrittis; igorace9 is shetram Bte cause or te &iel! ere germiate te oter B >lesas causes o& su&&erig; a&&lictios; sources o& vrittis9( eter prasupta !ormat9( udaranam activate!9( tanu ea>ee!( &ee$le( atteuate!9 or vichinna itermitet( !iscotiuous; itercepte!9; :7 4vid@a  lEaveuglemet; la coaissace i!irecte !es coses !erivee !es sigau6 sesorielsvrittis !es ciF ses et !e la pese; lEigorace !e la realite 9 est shetram la source; la terre ourriciGre; camp !e lEaccroissemet9 !es autres leshas coloratios;causes !e sou&&race; causes !e maleur; a&&lictios; les sources !es pertur$atiosvrittis9 FuEelles soiet H lEItat !e sommeil prasupta9 ( attIuIes tanu9( iterrompues vichinna9 ou actives udaranam 9. 07 4vid@a  Bcoocimieto i!irecto o &also se trasmite me!iate el &lu@o !e &luctuacioesvrittis9 !e la vi!a psicometal la costruccio metal esta $asa!a so$re il velo !i vi$racioes( movimietosvrittis9; la igoracia esecial es shetram el campo !o!e germia9 para las otras Bleshas las causas !el !olor( los o$stJculos al coocimieto( las cico macas; los !emJs9( estI prasupta e el esta!o latete( e reposo9( tanu ateua!as( re!uci!o (ateua!os9( vichinna iterrumpi!as( !isperso( su$=uga!os9 o udaranam activos (e plea activi!a!( e6pa!i!o9.

2nd ) !(*! 7Im!r!ti! Cruri*or 7S D)cor! utr! din*!untru* t!u

1piritualitatea autentica plaseaza 7Im!r!ti! Cruri*or 7 3olografic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca 7scanteie divina7. 1piritualitatea falsa plaseaza7Im!r!ti! Cruri*or 7 in afara fiintei umane intrun Cer aflat in exterior dintrun motiv simplu: pentru ca unii dintre semenii nostrii sa se erijeze in mediatori, in mijlocitori, pt .a exista ca institutie, care colonizeaza constiintele si le su!juga. Im!r!ti! *ui DumnKu )t in*!untru* vo)tru Luc! 3#59-5 Ii)u) a afirmat ca:7%mparatia lui ;umnezeu nu vine in asa fel ca sa iz!ească privirile. u se poate

zice:
12

D)c%id rori! t! c!mr! ! tK!uru*ui

Uen Eoan Case -+ of S%!)i-)%u"7Collection of 1tone and 1and7'7Recueil du sa!le et de la pierre7# ritten late in t3e t3irteent3 centur@ !@ t3e Kapanese zen teac3er $uju "t3e 7nondeller7, also 4non as: 7%c3ien7 or 7;o4@o7#"&--*&&-#.

;aiju la vizitat pe maestrul zen /aso in C3ina. /aso la intre!at: 7Ce cauti tuS7 7%luminarea 7 a raspuns ;aiju. 7u ai propria ta camera a tezaurului. ;e ce cauti in afaraS7, la intre!at /aso. ;aiju sa interesat: 7;ar unde este camera tezauruluiS7 /aso a raspuns: 7Ceea ce cauti este c3iar camera tezaurului5ce se afla inlauntrul tau6.7 ;aiju sa luminatT ;e atunci a inceput sasi indemne prietenii: 7;esc3idetiva propria camera a tezaurului si folositiva de acele comori.7 In*!tur! cr!nu*

Cand ecranul"storul# este ridicat marele cer se desc3ide7 Case -* of umen4uan5pin@in: umenguan'jap.:$umon4an "73e 2ateless 2ate7'7Ha !arriere sans porte7#6 "&--(# of umen =ui4Vai"pin@in: umen =ui4ai' jap.:$umon 04ai#"&&+&-*G#, 5Rinzai"in pin@in:Hinji# lineage6' Stin. c!nd*!

;aca vrei sa inlaturi lumea proiectiilor sau a um!relor stinge lumina proiectorului Case -+ of umen4uan5pin@in: umenguan'jap.:$umon4an "73e 2ateless 2ate7'7Ha !arriere sans porte7#6 "&--(# of umen =ui4Vai"pin@in: umen =ui4ai' jap.:$umon 04ai#"&&+&-*G#, 5Rinzai"in pin@in:Hinji# lineage6' 1!r! Ecr!n, nu Mi)t! nici r!*it!t! )cund!roicti! umr*or

Case -(. 13ase4is3u "Collection of 1tone and 1and#5translated into 0nglis3 as 71and and Pe!!les7'7Recueil du sa!le et de la pierre76 ritten late in t3e t3irteent3 centur@ !@ t3e Kapanese zen teac3er $uju"t3e 7nondeller7, also 4non as: 7%c3ien7 or 7;o4@o7#"&--*&&-# 1!r! !! din o* , nu Mi)t! nici r(*cti! Lunii

Pe vremea cand calugarita C3i@ono studia Uen su! indrumarea lui /u44o din 0nga4u,multa vreme ea nu a fost in stare sa ajunga la fructele meditatiei. %n final intro noapte luminata de Huna, ducea apa intrun vas prins in !am!us. Atunci cand cosul de !am!us sa rupt, fundul vasului a cazut"apa sa varsat# si in acea clipa C3i@ono sa eli!eratT Pentru comemorarea acestui eveniment ea a scris urmatorul poem:

13

%n acest mod si fiindca am incercat sa salvez vec3iul vas ?iindca sau sla!it !enzile de !am!us si erau pe cale sa se rupa ?undul vasului a cazut. u mai era apa in vasT u mai era nici Huna in apaT

$!r =%it&** i)i inc di)cur)u* !)t(* #

"vedeti: 3ttp:JJ*[email protected]jali#

Ni )-! im*!nt!t id! )! mr.m //)! c!ut!m in !*t! !rt//c! )i cum cv! )t !)nt

oi nu incercam sa ajungem nicaieri ca si cum ceva ar fi a!sent u incercam sa ajungem la ;umnezeu.. ca si cum ;umnezeu ar fi a!sent aici  Asta ne face nefericiti.. asta face omenirea sa fie nefericita.. si permite unora sa z!oare cu avioanele in cladiri.. 0ste o mare negare a minunii conditiei noastre naturale 1a cautam in alta parte.. ca si cum adevarul sar afla in alta parte Ac)t! )t un im*!nt )ocio-cu*tur!* c! un )o(t&!r .r)it )!u un viru) c ! di)tru) ro.r!mu* )i com!nd! in mod mc!nic, c! vidnt! )! (i )t!r)! c! ir*v!nt!///

Cautam adevarul ca si cum el ar fi a!sent ..desi el exista in respiratie..in !ataile inimii.. O!iceiul de a cauta in afara este implantul sociocultural din noi Wadevarul nu tre!uie gasit si nici cautat fiindca se afla in mine ...se afla in fiecare fiinta..in tine.. Yoga e participarea la minunea care deja e data Wnu tre!uie sa mergem nicaieri ..9edanta afirma ca doar  DumnKu Mi)t! rtutindni  do!r DumnKu Mi)t!

raditia !ra3manica 9edanta, incepand cu 13an4ara din secolul al 9%%%lea avea drept principiu fundamental: 7 DumnKu )t )in.uru* *ucru r!*F Oric !*tcv! )t i*uKim!?! extele antice ale traditiei s3ivaite din Eas3mir sustin ca Mi)t! o v!)t! intr-conMiun )i intrdndnt! intr to!t m!ni()t!ri*//  A te preda o!isnuitului inseamna a te preda lui ;umnezeu, fiindca acestea doua nu sunt diferite7

 Adevarul nu tre!uie cautat in afara W nu cauta in afara minunea care este 9iata. u esti deja adevarul. Tu )ti d@! divinit!t/ EM!ct !)! cum )ti/ Cru* )i P!m!ntu* )unt d@! unit in tin/  Adevarul e deja in mine.. si in tine ..rnunt! *! ti!ru* d ! c!ut! in !(!r! c! c !i d@! in

14

tin/Yoga nu e cautarea unui ;ivin, ca si cum ar fi a!sent. Yoga este doar o participare la miracolul

vietii, asa cum este ea... deja daruita...  Adevarul nu e ceva care tre!uie gasit. Adevarul este deja prezent in tine, c3iar aici, c3iar acum, ca viata si constienta care au inflorit in tine. Ce avem de facut e doar sa intram in starea in care sa vedem acest lucru..

Pirr Ti*%!rd d C%!rdin )un!#

Noi nu )untm (iint um!n c!r !u o Mrint! )iritu!*! Suntm (iint )iritu!* c!r !u o Mrint! um!n!in tru m!tri!*

 Adica nu suntem pa3arul"vasul material#, ci apa nemuritoare a vietii aflata in el ;in aceasta cauza vine constatarea de mai jos: 7%m!atranirea este ca si cum am fi progresiv pedepsiti pt. o crima pe care nu am comiso7

C nu !m (!cut  u am racordat corpul material la sursa...*! iKvoru* vitii...nu am realizat in inima noastra graalul, trezirea iu!irii, )t!r! %o*o.r!(ic! d Mi)tnt! ...

%n Yoga corpul fizic sau grosier este considerat unul dintre ve3icule "un vas sau o 3aină pe care 1inele o Lm!racă#, iar acest ve3icul tre!uie antrenat pentru a deveni transparent la miNcările sufletului ;ivin Ni opac sau invulnera!il la pertur!aMiile Ni agresiunile lumii materiale, fenomenale, Ln care Ln prezent suntem captivi. Corpul Ni materia reprezintă o minte Ln formă sau o minte Lng3eMată, solidificată, care tre!uie prin antrenament să redevină fluidă "săNi piardă inerMia Ni ataNările proprii actualei stări de decădere a omului# pentru a se reface contactul cu ;ivinitatea.  Asemănător, mintea reprezintă un alt ve3icul, adică este la randul ei o solidificare a $arii $inMi a
1/

dvnit con)tint d )in in)u)i

79oi"fiintele umane# sunteti lumina lumii"universului#7 "$atei F.&8#

C )t *umin! *umii %n viziunea !i!lica, Humina necreata, fara de care nu exista viata, a aparut inainte de 1oare. %isus se refera la Humina %nterioara: 7%isus a raspuns: u sunt oare douasprezece ceasuri intro ziS ;aca um!la cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi' %ar daca um!la cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. "%oan &&.(&G#.

C trui )! )tim  1iint* um!n d  Trr! !!rtin uni civi*iK!tii Mtr!tr)tr )ur!v!n)!t d .r!d IV cr!to!r d univr)uri

Ca toate fiintele umane de pe erra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate de grad %9 creatoare de universuri, care pot face miracole la fel ca %isus si alti maestrii spirituali, dacasi readuc aminte adevarata lor identitate, daca se vindeca de amnezie. 7All 3uman !eings are !ot3 immortal and omnipotent as a fort3 level race, possessing t3e a!ilit@ of instantaneous matterenerg@ transformation and teleportation, as ell as t3e a!ilit@ of time travel. /ut 3uman !eings 3ave forgotten 3o t3e@ reall@ are. 3e@ 3ave even forgotten 3o to remem!er t3eir true identit@7 %isus:Voi )untti Ki "Ps +-:*' %oan &G:8# Kesus: 7% said, DYou are 2odsD7 "Ps +-:*' Ko3n &G:8# DumnKu ! )u)#I!t! omu* )-! (!cut c! unu* dintr Noi, cuno)c!nd in* )i r!u*/ Si !cum nu cumv! )!-)i intind! m!n! )i )! i! ro!d din omu* vitii, )! m!n!nc )i )! tr!i!)c! in vci?acerea .--#.7And t3e HOR; 2od said, 73e man 3as no !ecome li4e one

of us, 4noing good and evil. =e must not !e alloed to reac3 out 3is 3and and ta4e also from t3e tree of life and eat, and live forever.7 "2enesis :--#

Ci doi omi din GnK!> T% t&o tr) in Gn)i) Pntru c* nr.!tit oric d!r )t )i un *)tm omu* in*ui )i r!u*ui X desemneaza caderea in camera periferica a constiintei"caderea in minte#, dar si aparitia darului constientei discriminatorii"din cauza acestui 7pacat7 oamenii sunt asemenea zeilor:I!t! omu* )-! (!cut c! unu* dintr Noi# omu* vitiiXlumina vietii' calea veg3erii' in urma caderii in transa centrifuga a identificarii cu falsul ego"identitatea implantata# si cu trupul a aparut im!atranirea,degradare, moartea fizica si nevoia de 3rana materiala "ruperea ancorarii naturale in izvorul vietii#. Toti o!mnii, (!r! do)ir, )untm in !c!)i vrm )i (ii !i o!mni*or )i (ii !i *ui DumnKu Io!n 3, 35-3, !dic! du! tru )untm (!turi !m!nt)ti, i!r du! du% (!turi cr)ti, c!r in)! trcm vrm*nic in corturi !m!nt)ti/ D *! DumnKu i)im, trcm  !m!nt o vrm )i i!r!)i *! DumnKu n-nto!rcm )i !@un.m i!r Ac!)! 1ricit )t cin ) into!rc d un! voi/ Ar)ni 'oc!, C!r!r! Im!r!tii

Adv!r!t! idntit!t ! o!mni*or  d  Trr! dKv!*uit! in 7Intrviu cu un EMtr!tr)tru A*in Intrvi& In c!rt! 7Intrviu cu un EMtr!tr)tru A*in Intrvi& d L!&rnc R/ Sncr !!rut! in 599: ) vor)t c%i!r d)r !dv!r!t! idntit!t ! o!mni*or  d  Trr!, d (iint divin trn c!r 7S2NT PT/ A 1I7 , c!r !u c!!cit!ti d Ki# d ! cr! )!tiu, tim, m!tri )i nr.iF int!*nim m)!@u* din Vd!, 2!ni)%!d, $!%!v!%?! )i c* !* *ui Ii)u) Voi )untti Ki>J)u)#You !r God) in cit!t* d m!i @o)# Intrviuri* .uvrn!mnt!* u*tr! )crt cu Mtr!tr)tru* r!m!) in vi!t!, rv*!t *! B9 d !ni du! r!u)ir! d *! Ro)&** To Scrt Govrnmnt Intrvi&) &it% Ro)&** A*in Rv!*d B9 Y!r) A(tr T% Cr!)% C* c urm!K! )unt !)!@ din )cri)o!r! uni (o)t !)i)tnt mdic!*, $!ti*d!

1-

ODonn** $!cE*ro?, din c!dru* 1ort*or Arin !* S2A !Ki dcd!t! T% (o**o&in. i) !n Mcrt (rom ! *ttr &rittn ? t% *!t $!ti*d! ODonn** $!cE*ro?, ! rtird 2S Arm? Air 1orc Nur), &%ic% i) rroducd in t% n& oo, A*in Intrvi& %tt#>>!*inintrvi&/or.> Intrviu cu un EMtr!tr)tru-Adv!ru* )t m!i )tr!niu dc!t (ictiun! Omnir! !r nvoi )! cuno!)c! r!)un)uri* continut in !c)t documnt / Cin )untm noi  D und vnim C!r )t t*u* no)tru  Trr!  E)t omnir! )in.ur! in univr) A*in Intrvi&- Trut% i) )tr!n.r t%!n (iction $!nind nd) to no& t% !n)&r) to Uu)tion) &%ic% !r cont!ind in t%) documnt)/ =%o !r & =%r did & com (rom =%!t i) our uro) on E!rt% I) $!nind !*on in t% univr) 

1ic!r (iint! um!n! )t un Ku , o Mi)tnt! trn! d ti S2NT PT/ A 1I, c!r ! )u(rit dou! or!tii# 3/ d )tr.r ! mmorii )i 5/ d im*!nt!r ! uni (!*) idntit!ti viru)!r E!c% %um!n in. i) ! .od, !n trn!* Mi)tnc IS-'E &%o )u((rd t&o or!tion) # 3/ t% r!in&!)%in. o( t% !)t-*i( mmori) !nd 5/ (!*) idntit? im*!nt!tion Suntti Ki !mnKici (iint trn c!r S2NT- PT/ A 1I IS-'EH in rKntu* n)(!r)it //(iint )tr)//d*ir!t //c!tiv  o *!nt! inc%i)o!r///dot!t! cu di)oKitiv d c!t!r )i )tr.r//d c!tr Vc%iu* Imriu G!*!cticF (iint condition!t, ro.r!m!t )! ) idnti(ic cu un cor m!tri!* (mr /// In(r!n.r! (*oti )!ti!* ! Vc%iu*ui Imriu G!*!cticdin )i)tmu* no)tru )o*!r in 339 /n ! condu) *! in(*orir! )tiinti )i cu*turii  Trr!// T% Dom!in EMdition!r? 1orc %!) o)rvd ! r)ur.nc in )cinc !nd cu*tur o(

15

t% =)trn &or*d )inc 339 AD , &%n t% rm!inin. rmn!nt) o( t% )!c (*t o( t% O*d Emir in t%i) )o*!r )?)tm &r d)tro?d

RrKnt!ri din oc! ! in(r!n.rii (*oti )!ti!* ! Vc%iu*ui Imriu PoK! m!rit! #%tt#>>&&&/(*icr/com>%oto)>)%!m!nictr!nc>

At!t! vrm c!t con)tint! Sin*ui )iritu!*, !totutrnic )i nmuritor )t i.nor!t! um!nit!t! v! r!m!n inc!rcr!t! !n! in c*i! rorii )!* !uto!ni%i*!rii )i ! uit!rii/ A) *on. !) !&!rn)) o( t% immort!*, o&r(u*, )iritu!* )*( i) i.nord, %um!nit? &i** rm!in imri)ond unti* t% d!? o( it) o&n, )*(d)truction !nd o*ivion/ A)t(* d (iint i.nor! cu totu* )c!nti! cr!tiv! .nr!t! d o ntit!t S2NT PT/ A 1ISin* %o*o.r!(icF c! c )t )i !ctiun! co*ctiv! ! ntit!ti*or S2NT PT/ A 1I c!r in continu!r cr!K! univr)u* (iKic )i to!t univr)uri* Suc% in.) uttr*? i.nor t% cr!tiv )!r ori.in!td ? !n individu!* IS-'E !nd co**ctiv &or o( t% IS-'E) &%o continu!**? cr!t t% %?)ic!* univr) !nd !** univr))/ Din n(ricir !c!)t! i.nor!nt! ! (o)t im*!nt!t! cu !tnti )i (ort!t in (iint* um!n d c!tr Vc%iu* Imriu  t ! ) !)i.ur! c! (iint* trn c!r S2NT PT A 1I d  !c!)t! *!nt! )! nu (i in )t!r )!-)i rcurK c!!cit!ti* in!)cut d ! cr! )!tiu, nr.i, m!tri )i tim, ori oric!r !*t! !rt comonnt! ! univr)uri*or/ 2n(ortun!t*? t%i) i.nor!nc %!) n vr? c!r(u**? !nd (orc(u**? in)ti**d in %um!n in.) ? t% O*d Emir to n)ur t%!t IS-'E) on t%i) *!nt &i** not  !* to rcovr t%ir inn!t !i*it? to cr!t )!c, nr.?, m!ttr !nd tim, or !n? ot%r comonnt !rt o( univr))/ Stiint! )t r*i.i! m!trii/ E! ) iunc%in! m!trii/Crdint! )tiinti )t c! m!ni()t!r!cr!ti!)t totu* i!r cr!toru* nimic 

18

Scinc i) t% r*i.ion o( m!ttr/ It &or)%i) m!ttr/T% !r!di.m o( )cinc i) t%!t cr!tion i) !**, !nd t% cr!tor i) not%in./ R*i.i! )un c! totu* )t intr-un cr!tor unic, i!r cr!ti! )t nimic/ R*i.ion )!?) t% cr!tor i) !**, !nd t% cr!tion i) not%in./ Ac)t dou! Mtrm rrKint! !r* c*u*i inc%i)orii/ T%) t&o Mtrm) !r t% !r) o( ! ri)on c**/ E* imidic! rcr! r!*it!tii c! un intr. %o*o.r!(ic///rKnt in (ic!r !rt! ! )! / T%? rvnt o)rv!tion o( !** %nomnon !) !n intr!ctiv %o*o.r!%ic &%o*, &%ic% i) r)nt in !c% o( it) !rt)/ Din !c!)t! c!uK!, nu riviti *! )!v!nti c! *! ni)t )!*v!tori !i Trri )!u !i viitoru*ui um!nit!tii/ T%r(or, do not *oo to )cinti)t) to )!v E!rt% or t% (utur o( %um!nit?/ A)!-numit! )tiint! c!r )t intmi!t! do!r  crdint! c! Mi)tnt! )t comu)! do!r din nr.i )i din oictm!tri!*, c!r ) mi)c! rin )!tiu nu )t )tiint!/ An? )o-c!**d )cinc t%!t i) )o**? !)d on t% !r!di.m t%!t Mi)tnc i) como)d on*? o( nr.? !nd o@ct) movin. t%rou.% )!c i) not ! )cinc/ Din !c!)t! c!uK!, nu riviti *! rotii c!r v! cu*!i*iK!K! c! *! ni)t )!*v!tori Protii )unt G!rdinii Inc%i)orii A!r!torii Do.m*or   Pri)t) !r t% Gu!rdi!n) o( t% ri)on t% D(ndr) o( Into*r!nc !nd Do.m!# t% dru. o( c%oic (or )*(-d*u)ion  A)cundr!, cu*!i*iK!r!, d(!im!r! )!u *imin!r! c*or c!r !r!t! c!*! )i !*t mtod d m!niu*!r (o*o)it d .!rdinii inc%i)orii numit! Trr! Ii)u) i-! !cuK!t  rotii din vrm! )!#m Nici voi nu intr!ti  o!rt! c!r duc *! Im!r!ti! Cruri*or, d!r nici  !*tii nu-i *!)!ti )! intr V!i d voi, c!rtur!ri )i 1!ri)i (!t!rnici Pntru c! voi inc%idti o!mni*or Im!r!ti! cruri*or# nici voi nu intr!ti in !, )i nici  ci c vor )! intr, nu-i *!)!ti )! intr/$!ti 5/3 Nimni, !rinK!nd (!c*i!, n-o !)cund )u un v!), )!u n-o un )u !t, ci o !)!K! in )()nic, ntru c! ci c intr! )! v!d! *umin!/ Luc! :/3B A)! numitii conduc!tori divini c!r *-!u urm!t  Pt!%  Trr! r!u numiti Ntr, in)mn!nd G!rdini )!u Sur!v.%tori d c!tr E.itni/ Simo*u* *or r! S!r*, ori Dr!.onu*, c!r rrKnt! c!)t! )crt! ! roti*or !!tin!nd Vc%iu*ui Imriu  numit! )i 1r!ti! S!r*ui / T% )o-c!**d Dvin ru*r) &%o (o**o&d Pt!% on E!rt% &r c!**d Ntr, m!nin. Gu!rdi!n) or =!tc%r) ? t% E.?ti!n)/ T%ir )?mo* &!) t% Srnt, or Dr!.on &%ic% rr)ntd ! )crt ri)t%ood o( t% O*d Emir c!**d t% 'rot%r) o( t% Srnt/

CARE ESTE SCOP2L INTERVI2L2I C2 2N E6TRATERESTR2  =7IC7 IS T7E TARGET O1 ALIEN INTERVIE=  Tint! )t trKir!, .!)ir! uni mtod t/rcur!r! mmorii )i ! !dv!r!ti no!)tr idntit!ti d Ki, d (iint trn c!r ) ot )!*v!  * )i *!nt! in)t!i*!  c!r ) !(*!/ / T% t!r.t i) !&!nin., t% di)covr? o( ! mt%od (or t% rcovr? o( our tru idntit? !nd t% mmor? o( our !)t *iv) in ordr to )!v our)*v) !nd our in)t!* *!nt R!r!r! m!tricii nr.tic )i in(orm!tion!* ! Trri o *!nt! n)u)tn!i*!, !(ct!t! riodic d dK!)tr nu )t o)ii*!, d!c! nu n rcur!m idntit!t! )i c!!cit!ti* d cr!tori d univr)uri/ Adv!r!t* .nii !* civi*iK!tii )unt !c* (iint trn S2NT PT/ A 1I c!r vor (!c !*t

1

(iint trn S2NT PT/ A 1I )!-)i rcurK mmori!, )!-)i rc!)ti. idntit!t!, *irt!t!, !utodtrmin!r!/ T% tru .niu)) o( civi*iK!tion !r t%o) IS-'E) &%o &i** n!* ot%r IS-'E) to rcovr t%ir mmor? !nd r.!in )*(-r!*iK!tion !nd )*(-dtrmin!tion In (orttu* d ! )c!! Vc%iu* Imriu  rm!nnt )i irvr)ii* d !c)ti  ro)cri)i  ! (o)t )t!r)! (ort!t idntit!t! trn!, mmori! )i c!!cit!ti* (ic!ri (iint S2NT PT/ A 1I/ Ac!)t! )o*uti (in!*! ! (o)t concut! )i u)! in !*ic!r d crimin!*i )i%o!ti !(*!ti )u contro*u* Vc%iu* Imriu  In !n ((ort to rm!nnt*? !nd irrvr)i*? rid t% O*d Emir o( )uc% untouc%!*) t% trn!* idntit?, mmor?, !nd !i*iti) o( vr? IS-'E i) (orc(u**? r!)d/ T%i) (in!* )o*ution &!) concivd !nd c!rrid out ? t% )?c%o!t%ic crimin!*) &%o !r contro**d ? t% O*d Emir/ Not  ro)cri)i # m!@orit!t! (iint*or ESTE PT A 1I d  Trr! )unt un,on)t,c!!i*# !rti)ti)ti ,m!n!.ri, .nii, *iri cu.t!tori, )i rvo*ution!ri c!r nu !u (!cut niciod!t! vrun r!u cu !dv!r!t/Ei nu rrKint! nici o !mnint!r t nimni in !(!r! ordinii crimin!* ! imriu*ui c!r i-! intmnit!t untouc%!*)#$o)t o( t% IS-'E) on E!rt% !r .ood, %on)t, !* in.)# !rti)t), m!n!.r), .niu)), (r t%inr) !nd rvo*ution!ri) &%o %!v %!rmd no on, r!**?/ T%? !r no t%r!t to !n?on Mct t% crimin!*) &%o %!v imri)ond t%m/, EMtrmin!r! in m!)! !  ro)cri)i*or  )i *!.!r* d concntr!r cr!t d Grm!ni! in timu* c*ui d-!* doi*! r!Koi mondi!* ! (o)t rcnt )co!)! *! iv!*! / In !c*!)i mod (iint* S2NT PT A 1I d  Trr! )unt victimi* uni r!dic!ri )iritu!* )i ! uni )c*!vii trn in intrioru* unor coruri io*o.ic (r!.i*, in)ir!t d !c*!)i .n d ur! d c!tr Vc%iu* Imriu  T% m!)) Mtrmin!tion o( untouc%!*) !nd ri)on c!m) cr!td ? Grm!n? durin. =or*d =!r II &r rcnt*? rv!*d/ Li&i), t% IS-'E) o( E!rt% !r t% victim) o( )iritu!* r!dic!tion !nd trn!* )*!vr? in)id (r!i*, io*o.ic!* odi), in)ird ? t% )!m ind o( cr!vn %!trd in t% O*d Emir/ In .!*!Mi ) c!ut! o mtod! d rcur!r ! !dv!r!ti no!)tr idntit!ti, ! mmorii )i drindri*or  c!r *-!m do!ndit in mi*i!rd d mi*i!rd d !ni d Mi)tnt! Trr!- O *!nt! Inc%i)o!r t/ .nii,!rti)ti, noncon(ormi)ti, rvo*ution!ri )i !*ti indKir!i*i t/ un Imriu crimin!* Intr)u* dc*!r!t !* )i)tmu*ui d inc%i)ori !!rtin!nd Vc%iu*ui Imriu  )t )! rvin! c! voi (iint* um!n )! v! riviti in*!untru* vo)tru *! roriu* )u(*t/ Ei ) tm c! vti d)cori in mmori! dv)  )t!!nii d )c*!vi c!r v! tin intmnit!ti/ Inc%i)o!r! )t (!cut! din umr* din mint! vo!)tr!/ 2mr* )unt (!cut din minciuni i*uKii c!r i!u !)ctu*H durrii, irdrii )i (riciio)rv!ti )tr! *ui P*!ton )i roictii* i*uKoriiH/ T% v)td intr)t o( t% O*d Emir ri)on )?)tm i) to rvnt ?ou (rom *ooin. !t ?our o&n )ou*/ T%? (!r t%!t ?ou &i** ) in ?our o&n mmor? t% )*!v m!)tr) &%o  ?ou imri)ond/ T% ri)on i) m!d o( )%!do&) in ?our mind/ T% )%!do&) !r m!d o( *i), !nd !in, !nd *o)), !nd (!r/

Based n ersonal 'otes and $nterview ?ranscriptions rovided @ : 5atilda Donnell 5ac9lro@ 9ditin" and Supplemental ootnotes @:
2"

2n )!v!nt nu o!t inv!t! !n! c!nd nu r!*iK!K! c! )t or A )cinti)t c!n not *!rn to ) unti* % r!*iK) t%!t % i) *ind/

 uteti descarca cartea privind metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati si a memoriei vietilor anterioare de pe siturile %>$D9D 4;49'$'%=?69F$69 $<?4?4 69<4G469 $<?4?4 9'?6> ?69F$69H I$'D9C469 S$ S<4B$69 %>$D9D 69<4G4?$' 6 4;49'$'%H 794<$'%H ;9$%7? <SS http:==u&,0&@ahoo&com=%>$D9D4;49'$'% http:==www&m@space&com="uidedJawaenin" http:=="uidedawaenin"&spaces&live&com= http:=="uidedawaenin"&multipl@&com= http:=="uidedawaenin"&lo"spot&com= http:==ro&netlo"&com=%>$D9D4;49'$'% http:=="uidedawaenin"&welo"&ro= sau sa o cereti prin email K danmirahorianL"mail&comM

Suntti r.!titi t viitor  Ar ?ou r!d? (or t% (utur $ic%io ;!u#E)t o)ii*! c!*!tori! in Tim > I) Tim Tr!v* Po))i* %tt#>>&&&/?outu/com>&!tc%v695=$No7Sm: 1ic!r (iint! con)tint! din !c)t univr) )t mu*ti-dimn)ion!*! Evr? con)ciou) in. in t%i) univr) i) mu*ti-dimn)ion!* A crd nu )t )u(icint/ Trui )! Vdti )i )! d)coriti Mrimnt!* c! )t** ) !(*! in r!K! dv)/ d !ctiun (iindc! )untti d@! inK)tr!ti cu o n!v! cu %irrou*)ic!r cur!K! )!tiu* )i timu*- roriu* dv)/ cor, c o!t c!*!tori in tim )i )!tiu in intr.u* univr)$ir!%ori!n '*ivin. i) not nou.%/You nd to SEE t%!t t% )t!r) !r &it%in ?our r!c% c!u) ?ou %!v !*r!d? ! %?rdriv )%i to tr!v* in !** t% univr)-?our o&n od? -$ir!%ori!n

21

D!c! nu !ti !uKit !n! !cum d *! ci c!r v! tin riKoniri, d *! ci c!r v-!u im*!nt!t (!*) crdint )i idntit!ti .!rdinii c!r v-!u viru)!t !(*!ti c! oric (iint! um!n! d  Trr! !!rtin uni civi*iK!tii Mtr!tr)tr )ur!v!n)!t d .r!d IV, in c!r (ic!r ntit!t )t trn! )i o!t in)!m!nt! noi univr)uri, ) o!t t*ort!, o!t c!*!tori in tim )i )!tiu, (!r! !*t mi@*o!c t%no*o.ic in !(!r! .nr!toru*ui d imu*)uri c!r )t roriu* crirto!t ntit!ti* io*o.ic Mtr!tr)t )unt intrdimn)ion!* c! )i noiF ntit!ti* din Zt! Rticu*i, cu i*! )imi*!r! cu c! ! d*(ini*or,  c!r !c)t! ii con)idr! vri, nu !u utut (i tinut c!tiv dc!t in incint in c!r ) mntin! un utrnic c!m *ctrom!.ntic, c!r imidic! )%i(tu*, i)ir! din dimn)iun! no!)tr!F nordicii )!u *onKii nu !u utut (i niciod!t! )! (i c!tur!ti, inc!rcr!ti/

1iint* um!n d  Trr! !u irdut !c)t c!!cit!ti (iindc! )i-!u uit!t !dv!r!t! idntit!t, !u (o)t viru)!ti, condition!ti, c!)tr!ti, dr)!ti/ R!*iK!r! untii intr *umi )i vit!r! !uto-!ni%i*!rii rKnti civi*iK!tii d  Trr! r!Ko!i nuc*!r, cont!min!r )i d.r!d!r ADN, c!t!)tro( riodic c!r !u !(ct!t riodic *!nt! )i )i)tmu* )o*!r )unt *.!t d trKir, d !uto-cuno!)tr, d r!mintir! !dv!r!ti no!)tr idntit!ti -C!!cit!t! d ! (!c o *!nt! invu*nr!i*!, inviKii*! *! mtoriti !!rtin oric!ri civi*iK!tii d .r!d II /

A(ori)m* Yo.! Yo.! Sutr! !* *ui P!t!n@!*i  Aforismele Yoga  "Yo.! Sutr! ale lui Patanjali sau %nstructiunile ")utr!# de aliniere "?o.!# reprezinta 7Calea Octupla sau cu opt ramuri7 "!)%t!n.! Yo.!# si temelia R!@! Yo.! "Yoga Regala#. R!@!-Yo.!  desemnează 7Yoga regală7 descrisă de Patanjali Ln 7Yoga 1utra7, in timp ce 7!t%!-Yo.! "Yoga corporală# nu reprezintă decat o parte ce cuprinde două ramuri ale caii octuple "!)%t!n.! ?o.!#: Asana "practica asezarii in pozitii specifice# Ni Pr!n!?!m! "exerciMii respiratorii#. Yo.! Sutr! este considerat cel mai vec3i text referitor la Yoga. 0l cuprinde patru părMi, platforme"!d!F termen care inseamna 7picior7 ca 7od7 din 7miriaod7, din 7odea7, 7odium7#. Prima parte "S!m!d%i P!d! referitoare la transa mistica")!m!d%i  indică o!iectivul practicii @oga "starea de samadhi) si mijloacele de al atinge; a doua parte se refera la realizare "S!d%!n! P!d! sa ne amintim de cartea: 7S!d%!n!# T% R!*iK!tion o( Li(R!*iK!r! vitii7 a lui R!indr!n!t% T!.orH si indică mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura o!stacolele, care impiedica accesul la a patra stare a constiintei" turi?!#' a treia parte Vi%uti P!d!# referitoare la perfectiuni, capacitati divine ori desavarsiri vi%uti prezintă ramurile interne: d%!r!n!concentrarea, d%?!n!meditatia )i )!m!d%itransa mistica, extazul , o stare pt. care $.0liade a folosit termenul: 7n)t!K!7# si unificarea lor intrun proces unic: )!m?!m!"Y1 .8#. Aceasta parte desc3ide accesul la realitatea sursa "!*t!r # si la daruri si 3aruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine sau

22

supranaturale ")idd%iF vi%uti#' a patra parte ;!iv!*?! P!d! este dedicata 0li!erarii "!iv!*?!#. %n de!ut ;!iv!*?! P!d! indică si alte mijloace cunoscute pentru a o!tine capacitati divine"Y1 8.&#, dupa care se focalizeaza pe menirea omului, pe o!iectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii "iesirea din matricea spatiutimp# sau a 0li!erarii "!iv!*?!F mo)%!F muti#. raditia dacica "din tara zeului Z!mo*M# nu era centrata pe un zeu, ci pe realizarea starii de eli!erare, de trezire "c3iar si azi Imnu* n!tion!* al urmasilor dacilor se refera la 7D)tt!r7#. raditia dacica, centrata pe starea eli!erata, vedea n!)tr! ca o co!orare in lumea suferintei"din aceasta cauza dacii plangeau la nastere unei noi fiinte umane# iar moartea ca o reintoarcere, ca o eli!erare din lumea suferintelor "din aceasta cauza se !ucurau la moarte' cimitirul vesel de la 1apanta este o relicva a acestei traditii #. /udd3ismul, Kainismul, 1am43@a, Yoga ori aoismul nu sunt cai centrate pe un zeu, ci pe cunoasterea experimentala care conduce la eli!erare, la trezire. veriga din lant, legatura, conexiune, cale  mo)%!"eli!erare#. 1e considera că A(ori)m* *ui P!t!n@!*i "Yoga 1utra# reprezinta o lucrare redactată Ln sec. %% L.e.n., care a pus !azele filozofiei Yoga Ni care sa cristalizat Ln unul din cele Nase sisteme filozofice 3induse ( darshana ), desi regasim aceleasi reguli de centrare in carti de acum patru mii de ani"Vi@n!n! '%!ir!v!# si in inscriptii, reprezentari si sim!oluri descoperite la civilizatii care au precedat actuala civilizatie de pe erra"=arappa si $o3enjo ;aro sunt orase distruse intrun fost conflict nuclear, unde toate o!iectele din argila sunt vitrificate si inalt radioactive#. $a3a!3arata descrie nave si arme apartinand civilizatiilor care neau precedat. ;aniel ?r@ descrie in cartile contactul cu o alta civilizatie care ia relatat conflictul nuclear de pe erra care a condus la disparitia civilizatiei anterioare.  Aforismele lui Patanjali reprezinta o carte concisa " care cuprinde &(* de aforisme, reguli sau instructiuni# si reprezinta dupa opinia lui icolae esla: c!rt! c! m!i imort!nt! d  Trr! " la aceasta opinie a ajuns si =enri Coanda, cel care mia relatat discutia cu icolae esla#. Os3o a dedicat comentarii celor &(* de aforisme"sutra# &G volume intitulate : 7Alfa si Omega7 "3e Alp3a and t3e Omega#. Alan atts a studiato si comentato.. 7Tr!t!tu* r!ctic d R!@! Yo.!7, care este prezentat cititorului din Romania, desc3ide drumul pentru celelalte două volume intitulate: 7Practica Yoga7 Ni 7Aforismele despre Yoga "Yoga1utra# ale lui Patanjali7"vedeti cuprinsul acestor volume la sfarsitul acestei carti#. Yoga reprezinta procesul de centrare, de unificare, de aliniere sau de conjunctie a tuturor corpurilor sau LnveliNurilor5materiale, energetice Ni informaMionale, care alcătuiesc atat fiinMa umană, cat Ni universul6. ermenul @oga 5tradus prin: uniune, aliniere, conjuncMie "cosmică, planetară , dar si a tuturor corpurilor sau LnveliNurilor fiinMei umane#, centrare sau unire cu centrul6, presupune realizarea simultană a unui proces de separare, de rupere sau de izolare"vi?o.! # de periferie' Yoga este calea care permite reLntoarcerea la adevărata noastră identitate 5la descoperirea adevăratei noastre naturi sau a feMei primordiale6 Ni calea care ne conduce la eliminarea or!irii "!vid?! # 5ignoranMei' inconNtienMei6 Ni a neputinMei "alienării' căderii Ln ro!ie#' Yoga este NtiinMa Ni te3nologia uniunii cu ;umnezeu 5aceeasi semnificatie o intalnim si in termenul latin 7r*.r 7 "relegare' a strange la un loc' a recupla omul la sursa sa divina#, din care isi are originea cuvantul 7r*i.i76'

C!*! cu Ot R!muriA)%t!n.! Yo.!, %ntregul sistem, cunoscut si su! numele de Raja Yoga"Yoga Regala# sau drept calea cu opt ramuri"!)%t!n.! ?o.!#, prezentat de Patanjali in Yoga 1utra "Aforismele Yoga# expune Ln detaliu toate cele opt "!)%t!# ramuri "!n.!#. Aceste opt ramuri "!n.!# 5 YS 5/546 au fost clasificate in doua categorii:externe "!%ir!n.!# Ni interne "!nt!r!n.!#.  Aspectul extern sau ramurile externe"!%ir!n.!# , care alcatuiesc @oga exoterică sau exterioara sunt: 3/Y!m!regulile de pacificare cu semenii#, 5/Ni?!m!regulile pt pacificarea cu sine insusi# , /A)!n! "pacificarea corpului fizic prin asezarea in pozitii c3eie# , 8/Pr!n!?!m! "pacificarea respiraMiei# Ni /Pr!t?!%!r! "detaNarea senzorială#
23

/D%?!n!"meditaMia# :/S!m!d%i"contemplaMia,enstaza'transa mistica#6,. ! R!muri !n.! Mtrn indirct )!u !uMi*i!r #

Cele cinci ramuri"!n.!# externe"!%ir vizeaza pacificarea invelisurilor exterioare"o)%!F )%!rir!F !?!#, 5care conditioneaza si ancoreaza omul in lumea din afara6 sunt expuse in partea "!d!# a doua din Yoga1utra "notata cu:Y1 -#, intitulata P!rt! d)r R!*iK!r! Pr!ctic! "S!d%!n! P!d!# si reprezinta ;ri?! Yo.! "Yoga Actiuniiactiunile de centrare, de pregătire Ni purificare#. Primele doua ramuri vizeaza pacificarea interactiilor cu sistemul sau corpul social prin eliminarea programarii individuale eronate &. Y!m!"a!stinenMele'poruncile sau regulile pt pacificarea cu semenii#,5 YS 5/9H -.Ni?!m! "disciplinele' regulile pt pacificarea cu sine insusi#5 YS 5/5 6 .A)!n!"asezarea corpului intro poziMie c3eie, fixa si relaxata'pacificarea corpului fizic sau a invelisului grosier:!n!m!?! o)%!#  5YS 5/8BH' este vizata pacificarea corpului fizic"!n!m!?! o)%!#6, 8.Pr!n!?!m! 5pacificarea respiraMiei,controlul fluxului de energie vitala"r!n!# Ni a corpului energetic"r!n!m!?! o)%!#6' YS 5/84H F.Pr!t?!%!r!5detaNarea senzorială'este vizata pacificarea corpului mental "m!nom!?! o)%!# YS 5/8H  R!muri !n.! intrn dirct#

Ramurile interne sau directe sunt expuse in partea "!d!# a treia din Yoga1utra "Y1 #, intitulata Vi%uti P!d! "Partea despre desavarNiri sau puteri divine#. Patanjali spune in sutra ) din partea"pada# a treia YS /H: 7Acestea trei "d%!r!n!, d%?!n! )i )!m!d%i# sunt ramuri interne "!nt!r-!n.!m#,5in comparatie cu6 precedentele "urv! #5cinci ramuri ale Yoga6 7'Cele trei ramuri interne sau directe care conduc la trezire,eli!erare sunt: *.D%!r!n! "concentrarea sau fixarea atenMiei#5 YS /36 ).D%?!n! "meditaMia#  5YS /56 +.S!m!d%i "contemplaMia,enstaza'transa mistica#.5 YS /6

5vedeti plansa marita pe: 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ 6.

24

5vedeti imaginea marita a Inv*i)uri*oro)%! )!u coruri*or!?!,)%!rir! !)ur! c!ror! !ction!K! di(rit* r!muri!n.! pe : 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ 6

Ca urmare a unor prezentări dezrădăcinate din contextul spiritual, mai larg, din care fac parte pozitiile fizice"!)!n!# Ni diferitele exerciMii de purificare ale =at3aYoga, Ln zilele noastre o!iectivul principal al acestei discipline a devenit sănătatea pu!lică. 1a ajuns pană acolo Lncat atunci cand se vor!eNte despre Yoga Ln Occident sau la noi, se face aproape totdeauna referire la 7!t%!-Yo.!, pe care o multitudine de Ncoli Ni de profesori o predau. otuNi, nu tre!uie să confundăm Yoga tradiMională, care aspiră la eli!erare"mo)%! Ni reuniune cu ;umnezeu, cu această vulgarizare trunc3iată. R!@!-Yo.!  "lit.: 7Yoga regală7# este una dintre cele patru mari căi Yoga ce vizează uniunea cu ;umnezeu, după sistemul descris de Patanjali Ln lucrarea sa  Yo.!-Sutr!"Aforisme Yoga#. Căile sau formele de Yoga 3induse cele mai cunoscute Ni mai studiate Ln Occident sunt ;!rm! Yo.! "Yoga acMiunii o!iective, dezinteresate#, '%!ti-Yo.! "Yoga devoMiunii sau iu!irii arzătoare de ;umnezeu#, R!@!-Yo.!  "identică cu Yoga expusă de Patanjali, unul dintre cele Nase sisteme filozofice ortodoxe  ;3ars3ana#, ;und!*ini-Yo.!  Ni Jn!n!-Yo.!  "calea cunoaNterii nemijlocite#. ;eNi atunci cand Ln Occident se vor!eNte despre Yoga, este evocată Ln general =at3aYoga, această Yoga 7corporală7 nu este totuNi considerată Ln %ndia decat ca o fază pregătitoare pentru formele spirituale de Yoga care solicită ajutorul diferitelor te3nici meditative. 1istemul =at3aYoga al cărui principal o!iectiv sunt doar doua dintre ramurile expuse mai sus "A)!n! Ni Pr!n!?!m!# redevine ceea ce a fost de la originea sa, o te3nică desprinsa din R!@! Yo.! predată de Patanjali. Această te3nică permite stimularea activităMii centrilor de energie "c%!r!# pentru a face să progreseze und!*ini "lit.: 7Narpele7 sau 7forMa Narpelui7' forMa spirituală denumită astfel pentru că ea doarme Lncolăcită ca un Narpe la !aza coloanei verte!rale a fiecărui om# către nivele Ni stări de conNtiinMă tot mai Lnalte. 1copul exerciMiilor de =at3aYoga este de a reuni 77!7 "suflul solar, cunoscut su! numele de Pr!n!# cu 7T%!7 "suflul lunar sau A!n!#, ceea ce conferă puteri spirituale =at3a @oginului Ni permite lui Eundalini să Lnceapă să urce Ln cele Nase C3a4ras.5vedeti imaginea marita pe : 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ

2/

%n R!@!-Yo.!, Patanjali face referire Ni utilizează sinergic mijloacele specifice celorlalte căi Yoga pe care cititorul le va descoperi Ln paginile ce urmează. 7Calea CunoaNterii7 Jn!n!-Yo.! , al cărei scop este depăNirea ignorantei "!vid?!# Ni 7Calea iu!irii Ni a devoMiunii '%!i-Yo.!, care este calea naturală spre CunoaNterea divină, reprezinta cele două căi a!ordate Ln acest prim volum al 7Tr!t!tu*ui r!ctic d R!@!-Yo.!7. %nteleasa ca o cale de cunoaNtere a lui scanteii divine din fiecarefiinta umana, Yoga nu este, Ln sensul său cel mai general, un privilegiu al %ndiei. Orice om care caută să realizeze experienta mistică a uniunii cu ;umnezeuul omniprezent, este din acest punct de vedere un @ogin, oricare ar fi convingerile sale' de s3amanism indian,ti!etan ori de mistic creNtin. Practicile tantrice ale /udd3ismului ti!etan sunt de asemenea numite 7Yoga7, iar marii lor sfinti "ca: $ilarepa#, @ogini.

R!muri )!u trt -C!* vrtic!*!nmi@*ocit! )!u oriKont!*!mi@*ocit! 

A*t!ru* )i c!*! octu*! )!u cu ot r!muri !)%t!n.! Yo.!

Calea Yoga expusa de Patanjali "R!@! Yo.! Yoga Regala# este numita si !)%t!n.! ?o.! "calea de unificare cu opt ramuri# fiindca e alcatuita din opt"!)%t!# părMi, ramuri sau !rate "!n.!#. Aceste ramuri sunt interdependente Ni au valoare egală, fiindca fiecare poate conduce la Cer, adica la starea 3olografica "de suspendare a dualitatii su!iecto!iect# din transa mistica ")!m!d%i#. ermenul din l!. sans4rita aṅgam (anga), are semnificatia de ramura5ramuri, mem!re, !raM, parte"a aceluiasi corp: )v!n.!  propriul corp#6 si a fost tradus gresit prin etape, trepte, pasi succesivi, ca si cum un drum oriKont!*, o )ucc)iun d t!, trt )!u !)i !r ut! duc vrod!t!

2-

dinco*o d *um! m!ni()t!t! oriKont!*!/

Kulius 0vola "&+(+&()8# in cartea sa: 7Yoga 1ecreta a Puterilor ;ivine7"0ditura: ;eceneu,&((F, pag 8+# afirma: 7)t !)urd )! *!)Ki !)o*utu* *! (in!*u* uni )ucc)iuni tmor!*//d di(rit .r!d, trt, t!, !)i////(iindc! !)o*utu* nu o!t (i !tin) urm!nd o c!* oriKont!*!, ci do!r un! vrtic!*!, Mtr!tmor!*!, v!d!nd din conditi! tmor!*!, c!r!ctriK!t! d notiuni* d in!int )i du! ////

Cior! )t .!t! )i ) !(*! d@!  m!)!///V! ro. )-o .u)t!ti  T% )ou i) !*r!d? on t% t!*, P*!) t!)t it    Avem totul acum si aici...nu mai tre!uie adaugat nimic...ci doar inlaturat ceea ce nea fost implantat ca sa fim virusati..or!iti..sedati...anesteziati...castrati..devitalizati..7morti7.  ;epasiti iluzia parcurgerii unor etape succesive in serie...a unor trepte...a unor pasi care conduc in cele din urma la trezire..Patanjali vor!este despre ramuri...care ca si degetele unei maini se afla in paralel si sunt cai care conduc, ca niste carari de munte distincte, catre acelasi varf "alinierea tuturor invelisuriloro)%!)#. Puteti sa va treziti in orice clipa, sa va amintiti adevarata dvs.identitate, puteti sa realizati 7acum si aici7, vederea directa prin parcurgerea unei singure ramuri "!n.!# ...puteti sa va %luminati..sa vedeti Humina necreata in care se scalda dintotdeauna totul...toate fiintele vii. Oricine poate iesi din 7pestera intunecata7 la care se referea 1ocrate "mintea periferica# in timpul somnului profund, cand pasarea sufletului"%!m)!# se reintoarce acasa, daca isi pastraza veg3erea' pe veg3ere sau constienta este intemeiata si perec3ea cailor de trezire:calea trezirii in timpul somnului "Nidr! Yo.! si calea trezirii in timpul starii de veg3e"R*!M!r! Pi*ot!t!#. %nsa doar cel cesi pastreaza veg3erea "constienta impartiala# in cursul acestui proces automat de reintoarcere 7!c!)!7 "vedeti mai departe ca asemanarea lui 7!c!)!7 cu:7!!)%!7 nu este intamplatoare# vede, descopera si isi aminteste cine este...adevarata sa natura divina..0li!erativa de tiparul cauzal..si veti iesi din realitatea diacronica "secventiala# pt. a accesa realitatea sincronica "atemporala, eterna, simultana, 3olografica#...doar asa puteti sa ajungeti la Cer7"$ira3orian#. Poate ca unii se indoiesc ca oricare ramura"!n.!#, din cele indicate de Patanjali in Yoga 1utra, poate conduce la transa transa mistica")!m!d%i# ,la trezire"od%i#, autocunoastere si la %luminare si este firesc sa se intample acest lucru pt. ca te3nologia transei a fost pastrata secreta. 1a exemplificam cum practica unei singure ramuri conduce la trezire.;e pilda prin devotiune sau prin daruirea catre ;umnezeu a tuturor actelor noastre"I)%v!r! r!nid%!n!#, cale indicata de Patanjali "atat in S!m!d%i P!d!, cat si in Ni?!m!# sau iluminat o multime de sfinti, fara sa urmeze celelalte ramuri"!n.!#. O ramura este ca si un deget le trage dupa ea pe toate celelalte "toata mana#. %mo!ilizarea corpului intro pozitie c3eie "!)!n!# induce transa"adica se trece in alt regim de functionare, la alt ritm respiratorr!n!?!m!, duce la detasare senzorialar!t?!%!r!, la concentrare-d%!r!n!/// Credeti ca s3amanii si 7!a!ele7 nu stiau acest lucru din moment ce foloseau imo!ilizarea corpului "prin ingropare, infasare# pt. inducerea transei in vederea tratarii unor !oli incura!ile  Orice stare mentala"psi3oafectiva' gand, emotie# influenteaza respiratia. Procesul este folosit in Yoga 1utra pt. a accesa poarta transei mistice: orice ritm respirator "mentinut pe o durata critica , prin practicarea unei m!ntr!# induce celelalte ramuri: detasarea senzoriala"r!t?!%!r! #, concentrarea"d%!r!n! #, meditatia"d%?!n!# si in final transa mistica")!m!d%i #/ 1tanislav 2rof a recurs la exercitii respiratorii" 3olotropic !reat3ing# pentru a accesa starile modificate de constiinta"pt. autoexplorare si vindecare#, stari pe care initial le o!tinea apeland la droguri"H1;# 5vedeti: 3ttp:JJen.i4ipedia.orgJi4iJ=olotropic/reat3or46/ /E1 %@engar citeaza doua sutra din 7!t%! Yo.! Pr!dii!"-.-' 8.-& # in care se spune ca r!n!?!m! poate induce controlul mintii si al simturilor' practica fiecareia dintre !n.!"ramura, !rat# poate sa le declanseze pe toate celelalte' concentrarea mintii"d%!r!n! # poate aduce r!n!?!m!  si controlul simturilor "r!t?!%!r!# -.-. 7;aca respiratia este agitata, mintea devine agitata, pertur!ata. Prin calmarea respiratiei se poate o!tine calmarea mintii7. =at3a Yoga Pradipi4a 8.-&: 7Cel care a controlat respiratia realizeaza si controlul activitatilor mintii' si invers cel care a realizat controlul activitatilor mintii realizeaza si controlul respiratiei7 u exista o serie progresiva de trepte "etape, stadii# sau de discipline care purifica trupul si mintea, pt. ca in final sal conduca pe cel ce practica Yoga la transa mistica ")!m!d%i # si la iluminare"acest lucru se poate vedea si din videoclipul de la adresa: 3ttp:JJ*[email protected]jali# /E1 %@engar Iuotes from =at3a Yoga Pradipi4a"-.-'8.-& #: 7/@ 3om t3e !reat3ing 3as !een controlled, !@ 3im t3e activities of t3e mind also 3ave !een controlled' and, conversel@, !@ 3om t3e activities of t3e mind 3ave !een controlled, !@ 3im t3e !reat3ing also 3as !een controlled7  3at is not 4non in t3e est is t3at eac3 of t3e eig3t anga"lim!s,!ranc3es# found in t3e famous

25

Yoga 1utras of Patanjali is complete 3ole in itself. 0ac3 anga "lim!,!ranc3# is a a@ leading, t3e one 3o practice it, to supernatural poers"vi%uti# and m@stic trance")!m!d%i #.3is t3ing is 3idden for t3ose 3o donVt see it3 t3eir on e@es, !ut is confirmed in practice !@ t3e science and tec3nolog@ of trance:trance state can !e induced using a 4e@ posture"asana#,!ut also using !reat3 control"r!n!?!m! #,sensor@ isolation"r!t?!%!r!#,focusing of t3e mind"d3arana# and even using t3e disciplines descri!ed in ?!m! and ni?!m!"see:I)%v!r! r!nid%!n!#. ranslating anga"lim!,!ranc3, namel@ a direct a@ to enter trance and contact our deep realit@# as progressive series of steps, stages and rungs is against t3e message presented !@ Patanjali in ot3er sutras descri!ing t3e effects"supernatural poers')idd%i)Fvi%uti# of eac3 anga or on t3e a@ to access m@stic trance")!m!d%i# using onl@ one discipline from @ama"see )!m!d%i !d! :Y1:&.-&.-*#. %f e follo t3e old translation of t3e term !n.! as a step or a stage e ill discover t3at t3e one 3o practices an anga ill not live in t3e 73ere and no7, !ecause onl@ t3e last anga in t3e c3ain of t3e eig3t conventional lim!s of Yoga practice, is leading to samad3i and enlig3tenment . T% r!*it? i) t%!t !** !n.!) Mi)t indndnt*? !nd !*)o Mi)t )imu*t!nou)*?. A num!er of commentators !rea4 t3ese eig3t lim!s into to categories. Yama, i@ama, Asana, Prana@ama, and Prat@a3ara comprise t3e first categor@. 3e second categor@, called S!m?!m! is comprised of ;3arana, ;3@ana and 1amad3i. 3e division !eteen t3e to categories exists !ecause in latter t3ree mentioned lim!s t3ere is no cognizance 3ereas in t3e first five steps cognizance exists. 71ince t3ere is no cognizance to t3ese t3ree stages "eg.: ;3arana, ;3@ana, 1amad3i#, t3e@ are not !ound !@ time or succession. 3e result is t3at t3e@ exist independentl@ and also exist simultaneousl@. An@ one, to or t3ree can exist at t3e same time. =%n t% t%r )t!.) Mi)t )imu*t!nou)*? t%n it i) c!**d d/ S!m?!m!% t% )imu*t!nou) Mi)tnc.7 "ta4en from t3e commentar@ on Patanjali 1utra !@ $ira3rian' articol de ;an $ira3orian pu!licat in : 3ttp:JJ*[email protected]jali#. Ceea ce nu este inca inteles in Occident este ca fiecare din cele opt !n.!)"!rate,ramuri# pe care le descoperim in cele!ra Yoga 1utras a lui Patanjali este un intreg complet in sine. ?iecare !n.! "!rat,ramura# este o cale care il conduce pe cel care o practica la transa mistica")!m!d%i# si la capacitati supranaturale "vi%uti#. Acest lucru e ascuns pt. cei care nusi folosesc proprii oc3i, insa este confirmat de practica si de stiinta si te3nologia transei : starea de transa poate fi indusa utilizand asezarea in pozitii c3eie"!)!n!#, dar si prin controlul respiratiei"r!n!?!m!#, prin izolare senzoriala"r!t?!%!r! #, prin focalizarea mintii pe un o!iect unic"d%!r!n! # si c3iar folosind discipinele preliminare pt. pacificare cu lumea ?!m! si cu sine insusi " ni?!m!, care elimina ancorarea in afara "conflicte lupte,griji,identificari eronate#, ce impiedica interiorizarea "vedeti:I)%v!r! r!nid%!n!#.  A traduce termenul !n.!"!rat, ramura#, 5adica o cale directa de a ajunge la Cerul interior"realitatea 3olografica#, de a intra in transa centripeta sau mistica si de a contacta realitatea noastra profunda6, drept o serie progresiva de trepte, stadii si de ranguri este o consecinta a programarii noastre conceptuale"cauzale# se afla in opozitie cu mesajul prezentat de Patanjali in celelalte sutra, unde sunt descrise efectele"capacitatile supranaturale:)idd%i)Fvi%uti# ale practicarii fiecarei ramuri"!n.!# pe calea de acces la transa mistica")!m!d%i# folosind o singura disciplina din ?!m!"vedeti: S!m!d%i P!d! :Y1:&.-&.-*' S!d%!n! P!d! Y1:-.F-.8F#. ;aca urmam vec3ea traducere a termenului !n.! drept treapta sau stadiu vom descoperi ca cel ce practica o anumita ramura nu traieste in 7acum si aici7, fiindca doar in ultima ramura din lant sau din sirul de opt ramuri al practicii Yoga se realizeaza samad3i si %luminarea. R!*it!t! )t c! to!t r!muri* Mi)t! indndnt )i )imu*t!n c! ntit!ti %o*o.r!(icin c!r )t rKnt intr.u*/
categorii"externe si interne#: in prima categorie "externe# sunt incluse: Y!m!, Ni?!m!, A)!n!, Pr!n!?!m! si Pr!t?!%!r! . in a doua categorie"interne# se afla trei ramuri care nu pot fi separate, fiindca impreuna alcatuiesc un proces unic numit S!m?!m! format din D%!r!n! "concentrare#,D%?!n!"meditatie# si S!m!d%i" transa mistica'enstaza,extazul#. 7 ?iindca nu exista diferentieri cognosci!ile intre ultimile trei ramuri"adica : D%!r!n!, D%?!n!, S!m!d%i#, aceste nu pot fi legate de timp si de succesiune" adica pot fi puse in paralel ca lumanarile dintrun candela!ru, ca in imaginea de mai jos a $nor!% si a A*t!ru*ui#. %n imaginea de mai jos exita trei variante de prezentare a ramurilor"anga#: &.rim! din )t!n.! reprezinta modelul actual "un lant de opt trepte#' -.a doua un trunc3i de cinci trepte in serie, urmat de trei ramuri in paralel"asa cum considera $aster 0. E#' .a treia varianta are sapte ramuri in paralel ca un candela!ru iar ultima ramura este transa mistica")!m!d%i# plasata orizontal ca tinta finala "cru* intrior  scaldat in lumina necreata#"vedeti imaginea creata de ;an $ira3orian in articolul pu!licat in : %tt#>>B9/?!%oo/com>!t!n@!*i#.

28

Prima traducere a Yoga 1utra, care a folosit pt termenul sans4rit 7!n.!7 tiparul stadii si trepte a fost o eroare pt dr. D%irndr! 'r!%m!c%!ri care a spus: 7 %n cautarea adevarului nu pune !aza in asa zise autoritati in domeniu sau in falsi 7 maestrii spirituali7, ori in traducatori faimosi, care nu stiu nimic despre stiinta si te3nologia transei7. 71tiu ca apreciezi traducerea lui %. E. aimni "&+(+ &()+#, dar el a fost un profesor de c3imie la >&&&/(*icr/com>%oto)>!t!n@!*i>

2

7Acum int*.m d c P!t!n@!*i i)i inc c!rt! cu Cru*, !dic! cu )t!r! %o*o.r!(ic!, dr c!r )t vor! in S!m!d%i P!d!  7

?iecare !n.!ramura# duce la )!m!d%i "transa mistica# si acest lucru este pe deplin folosit in calelalte cai Yoga cum ar fi: '%!ti Yo.!"calea devotiunii#, ;!rm! Yo.!"calea actiunii o!iective#, Jn!n! Yo.!"calea cunoasterii directe# si in 7!t%! Yo.!5calea asezarii corpului fizic"!nn!m!?! o)%!# in pozitii c3eie"!)!n!# si a controlului corpului energetic"r!n!m!?! o)%!# prin respiratie"r!n!?!m!#6 Cei care nu cred ca folosirea constientei in urmarirea respiratiei desc3ide accesul la )!m!d%i si la %luminare sa citeasca sutra Y1:&.8, sau sa parcurga instructiunile referitoare la acest su!iect din Vi@n!n! '%!ir!v! ori sasi aminteasca de calea de constientizarea a respiratiei propusa de /udd3a, care a condus la iluminare cei mai multi oameni5referire la !n!!n!)!ti ,vi!)%?!n! ori vi!))!n!"in l!. s4rt.:vi!)?!n!' in pali.: vi!))!n!#. Pentru conexiunea dintre 9ipassana si Anapana 1ati vedeti articolul de la adresa: 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ--8*)88G8-J $aestrii din !udd3ismul Uen"Kaponia# ori C3an"C3ina# nu pot fi considerati ignoranti fiindca recomanda discipolilor lor sasi inceapa practica cu o singura ramura"anga# si anume cu meditatia"d%?!n!#, in care se practica simpla asezare a corpului si a mintii "K!Kn#. %n epoca actuala oamenii tind sa vada corpul, respiratia si mintea ca entitati separate, dar prin Yo.! Sutr! si K!Kn ele sunt cuplate si aliniate impreuna pana devin o unica entitate" acesta este sensul expresiei: 7dintr-o uc!t!7, la care facea referire Hao zu# Cineva din Romania, considerat o autoritate in @oga, ma intre!at: 7u este o eroare sa plasezi !n.!"ramurile# ca mijloace sau cai existente simultan pt. a ajunge la destinatie S Oare pt a face o cior!a nu tre!uie sa trecem prin fazele sau etapele pregatitoare succesive: mai intai sa punem apa din vas la fiert, apoi sa adaugam legumele, condimentele s.a.m.d.S  Adica nu urmam o succesiune de trepte si de etape S 7 Raspunsul meu la aceasta nedumerire a fost: 7 cior!a este deja gata si este pusa pe masa, va rog so gustati T 7 7o @ou understand 3@ Patanjali opens 3is !oo4 it3 1amad3i Pada. 0ac3 anga is leading to samad3i "m@stic trance# and @ou can find t3is full@ used in t3e ot3er @oga a@s li4e /3a4ti Yoga, Earma Yoga, Knana Yoga and =at3a Yoga. As4 t3ose t3at didnVt !elieve t3at using aareness on !reat3 one can enter in samad3i and realise enlig3tenment , to see Y1:&.8 , or to read 9ijnana /3airava or to remem!er vi!))!n!"vi!)%?!n! #. Uen or c3an /udd3ist $asters canVt !e considered ignorant for !eginning t3e spiritual practice it3 seated meditation"d%?!n!# in 3ic3 t3e@ practice just t3e sitting of t3e !od@ and mind "K!Kn# e tend to see !od@, !reat3, and mind separatel@, !ut in @oga sutra and zazen t3e@ come toget3er as one [email protected], considered a @oga aut3orit@ in Romania, told me t3at t3e simultaneous existence of anga is a mista4e !ecause to ma4e a soup @ou must run t3roug3 all t3e preparator@ stages: first @ou put t3e ater to !oil, t3an @ou add vegeta!les and so onWa succession process of steps and stages. $@ anser to t3is Iuestion as : 7t3e soup is alread@ on t3e ta!le, please taste itT 7

3"

C* ot r!muri din R!@! Yo.! )i rrKnt!r! !*t!ru*ui A*t!ru* un )imo* t c!*! )r Cr  T% Ei.%t Lim) or 'r!nc%) o( R!@! Yo.! !nd t% A*t!r  A*t!r ! )?mo* (or t% =!? to 7!vn

Cele sapte !rate ale candela!rului numit $nor!% sunt pastrate in toate altarele crestine"ortodoxe si catolice# si desemneaza cele sapte ramuri"!n.!# ce conduc la Im!r!ti! Cruri*or, *! A*t!ru* Intrior . 3e seven !ranc3es of t3e 2olden $enora3 in Kerusalem 3as t3e same parallel structure as t3e one presented in all C%ri)ti!n A*t!r) Yoga 1utra !@ Patanjali ;iscover !elo t3e same )vn !r!*** c!nd*) !) t% )vn &!?)!n.! to Innr A*t!r  5vedeti imaginea marita pe : 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ 6

31

Cuvat a!resat autorului !e7

Swami Dhirendra Brahmachari fost consilier în proleme de !o"a al d#nei $ndhira %andhi Autoritate ' !omeiul Yoga( 0ami Dire!ra Kramacari( care co!uce atala=a Asram !i Lasmir( !e!icat practicii Yoga( ea rugat să pu$licăm ' ra!urile !e mai @os cuvitele sale !e apreciere *i recuoa*tere &ată !e autor *i lucrarea sa7

4utorul preentei lucr*riH care poate fi considerat o autoritate în domeniul cercetarii puterilor supranaturale i misticeH a pulicat în tara sa i în str*in*tate articole care "arantea* pentru un sta"iu practic într#o e-primare accesiil* i interesant*& 4utorul este un fost colaorator i un continuator al lui 7enri Coand* H care a deschis drumul pentru investi"area puterilor supranaturale (cum ar fi: levitatiaH translocatiaH dematerialiarea) în vederea transferului acestora în campul reali*rilor tehnolo"ice i orthotehnolo"ice& 4m citit mesa+ul dumneavoastra si sunt fericit ca intelepciunea din $ndia antica a a+uns sa fie apreciata ai la +usta ei valoare intr#o taraH cu un mare destin in viitorul omenirii& 4precie cunoasterea profunda si e-primarea clara din cartea dvs& si va consider unul dintre urmasii mei de valoare .

 I read your message and I am happy that the wisdom of ancient India has reached through you in your faraway Romania. I appreciate your deep hnowledge and clear writing of your book and I consider you one of my precious folllowers.

OM, My blessing be with you,

 Swami Dhirendra Brahmachari 

32

Cuvantul înainte al referentului Dr& Dumitru Constantin 4m lecturat cu un inNeres crescand volumul $ al acestei lucr*ri& *r* a avea pretenNia de a fi un specialist în domeniu îmi voi spune opinia din un"hiul celui pentru care aceste c*r*ri nu sunt str*ine& rima impresie este de departe aceea a unei osesii de a spune totul i de a nu omite nimic din ceea ce ar putea constitui un suport oricat de mic pentru edificiul construit& Dar c*r*miile din care d#l prof& Dan 5irahorian îi construiete edificiul nu sunt de loc neînsemnateH ci fac parte dintre acelea care dau coerenN*H linieH profunime i calitateH dac* nu chiar monumentalitate& Scris* evident su dominaNia dorinNei car e vr ea s* tr av er se e în tr ea "a cunoatere în aceasta carteH se simte limitarea timpului necesar lefuirii care transforma piatra în monument& >rcuul cititorului iuitor de înNelepciune ori a celui ce caut* alinarea suferinNelor saleH vindecarea ori evoluNia spiritual* prin practica !o"a este dificil dar odat* a+uns în varf este din plin r*spl*tit& Se simte în permanenN* culturaH informaNia aflat* la îndeman* i care este e-tras* dintr#o multitudine de ipostae #de la te-tele sacre ale rientului anticH la marile reli"ii ale lumii noastreO de la semiotica lima+ului H la fiica moderna i totul într#o deplina simNire a mesa+ului lui $isus& Dotat cu o acut* capacitate de a surprinde esenNa în h*Niul de informaNii acumulat ast*i d#1 prof& Dan 5irahorian reuete în acest prim volum sa motivee credem noi suficient de penetrant i de clar necesitatea pentru omul modernH aflat într#o evidenta cri* morala la acest sfar it al erei ali !u"aH sa optee pentru calea concret* de "*sire a SineluiH de reîntoarc ere la 'at ura aflat* în fiecare din noiH de unificare a sinelui individual cu cel Suprem # unica ans*: a omului de a supravieNui i de a se împlini& 4vem convin"erea c* astfel de lucr*ri nu pot decat sa aduc* un real serviciu unei lumi aflat* în pra"ul marilor sintee i disper*ri&

rof& Dr& Dumitru Constantin Dulcan

33

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1

1& $'?6D>C969 1&1& Caracteriarea sistemului !o"aO 4plicaNii Yoga( !e*i u este o religie( reprezită aspectul practic al tuturor religiilor orietale Kramaism( Ku!!ism( aoism( Me( slamism9 *i( a*a cum a&irma marele orietalist roma ircea #lia!e( a &ost utilizată ' !i&erite &orme *i ' asceza cre*tiă siasmul9. %ier!erea tereului !e către religia cre*tiă ' &avoarea religiilor orietale( la care sutem martori ' prezet( poate &i e6plicată *i pri igorarea aspectelor practice( !e atreamet ' ve!erea sta$ilirii cotactului cu Diviitatea. ermeul Yoga provie !i ră!ăcia sas>rită , @u+ *i 'seamă uire( &uziue( co@uctie( aliiere( ' ve!erea re&acerii legăturii cu 0ursa uiversului mai&estat( cu 0iele( cu A$solutul Diviitatea9.  aticitatea i!iaă e!ucaţia !i tiereţe e6terioară9( care avea !rept scop cuoa*terea e6terioara si i!epliirea !atoriilor sociale era cotiuată cu stu!iul *i  practicarea sistemului Yoga ' ve!erea compesării orietării către e6terior *i a o$ţierii !esăvar*irii iterioare. 0istemul Yoga( e6pus !e %ata@ali sec.  '.e..9 ' Yoga 0utra( &urizează meto!e *i teici practice ' scopul cuoa*terii !e sie *i autocotrolului; !eci sistemul Yoga este u sistem e6perimetal !e automo!elare( !e autoacţiue permaetă( iar u o cuoa*tere ver$ală( e6terioară *i aplicată ocazioal. Yoga reprezită *i o terapie a !ezor!iilor psiosomatice pri re'toarcere la )atură( 'să u la cea e6terioară( care se &ace ocazioal cu prile@ul e6cursiilor( coce!iilor *i care implică !epe!eţă( ci la )atura iterioară la care putem avea acces permaet *i care co!uce la eli$erarea !e pertur$aţiile e6terioare9( ' scopul cre*terii rezisteţei la agresiuile me!iului e6ter tot mai !eteriorat poluare materială( eergetică( i&ormaţioală7 a atmos&erei( apei( alimetelor( orgaismului9. Yoga a reprezetat *i cotiuă să reprezite 'că o miă !e aur !i care au &ost e6trase *i traspuse ' practica me!icală occi!etală o mulţime !e teici( care urmăresc com$aterea stressului( o$oselii( re&acerea &orţelor( resta$ilirea ecili$rului *i elimiarea !ezor!iilor psiosomatice ocazioale ori istalatega!irea pozitiva si legea atractiei atat !e me!iatizate azi sut e6trase !i sutra Y0 1.33ve!eti articolul !espre Cele atru 4titudini Corecte pu$licat pe7 ttp7NN.m=space.comNpata@ali=oga9 Di truciul sistemului Yoga sau !espris umeroase meto!e !e rela6are  psioterapeutică( teici !e cocetrare *i măsuri !i s&era igieei e&ortului metal ori somatic. Yoga a &urizat teici !e preveire *i !e vi!ecare a mala!iilor( meto!e !e ree!ucare a oameilor petru ca ei să u !etermie o !eteriorare permaetă a orgaelor itere. %ri Yoga( multe *coli !e tatrism( religioase( mistice au o$ţiut accesul la puterile e6trasezoriale ori paraormale si!!isuri9 ceea ce i!ică utilitatea acestui sistem( petru a cotiua evoluţia prezetă a omului eilar! !e Car!i9.

34

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

2

Au &ost !escoperite ' Yoga meto!e !e cre*tere a receptivităţii la i&ormaţii care au &ost utilizate petru ampli&icarea volutară a a$ilităţii !e 'văţare memorare( !escoperire9 . Di Yoga !erivă sisteme !e atreamet petru a mări acuitatea sezorială văz( auz( miros9( petru a cotrola emoţiile( &rica( isomia( !urerea programul viza! a*terea &ără !ureri9( petru a cotrola temperatura corporală( ritmul car!iac( presiuea saguiă(  petru a re!uce traspiraţia. Au &ost preluate !i Yoga programe !e atreamet petru re!ucerea !urerilor provocate !e răiri acci!etale pri răcirea *i !ezactivarea eergetică volutară a segmetului a&ectat9( petru 'm$uătăţirea per&ormaţelor scu&u!ătorilor marii pri cre*terea temperaturii m'iilor *i a picioarelor ' ciu!a răcelii apei9. Yoga a &ost *i este ' ateţia ageţiilor spaţiale ' !irecţia co!iţioării cosmoauţilor ' ve!erea cre*terii sta$ilităţii psiosomatice( petru i!ucerea calmului( ateţiei( receptivităţii selective( petru a a!ormi mai rapi!( petru a utiliza itegral *i itesiv timpul !e re&acere *i ciar ' scopul i!ucerii morţii aparete =ogie i$erare volutară( petru ecoomisirea resurselor ' cursul călătoriilor cosmice !e lugă !urată9. 0copul urmărit atat ' cazul e6plorărilor cosmice cat *i al aplicaţiilor militare ale teicilor Yoga vezi A,%AA!vace! ,esearc %rograms Agec= o& te De&ece Departmet !i 0+A9 este a!aptarea omului la u ivel ri!icat !e pertur$aţii sezoriale( cimice( soore( psiologice( emoţioale( i&ormaţioale9 care se realizează e&ectiv pri !u$larea sau asistarea co*tietă a programelor automate !e &ucţioare &iziologică a!ică  pri cotrolul volutar al proceselor &iziologice pertur$ate9. Du$larea co*tietă a programelor automate vegetative9 ce coma!ă &ucţioarea la ivel &iziologic va permite *i eli$erarea omeirii !e !epe!eţa actuală !e terapiile e6terioare ocive( !e protezele cimice( mi@loacele me!icametoase cimioterapeutice9( !e protezele eergetice termo( electro( soo terapii9( !e protezele i&ormaţioale geeratoarele !e impulsuri; pacema>er car!iac sau cere$ral9. Astăzi teicile Yoga sut ivestigate ' ve!erea realizării ortoteologiilor( care vor  permite atat ie*irea civilizaţiei umae !i prezeta situaţie !e criză teologică( *tiiţi&ică( socială( ecologică9 cat *i implicarea omului ' programarea +iversului mai&estat iclusiv petru cotrolul iteracţiei gravitaţioale si ie*irea ' spaţiul galactic( care cu actualele teologii reprezită o avetură9. :izica mo!eră pri teoria cuatică a campului ori pri teoriile campului ui&icat *i a campului &u!ametal i&ormatioal( pri stu!iul vi!ului *i a caracteristicilor e6perimetale ale acestuia( a rea$ilitat coceptele e6puse ' scrierile revelate 
3/

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

,

1&2& Ce este !o"a Q

Oumea are i!ei precocepute !espre Yoga; oameii '*i imagiează &ie &aciri ce*i itro!uc ace pri cap( &ără să su&ere( ori !orm lii*tiţi pe cuie( &ie $u!!ii*ti ra*i ' cap care stau co&orta$il ' poziţii 'o!ate. Deci 'cepem pri a spue ce u este Yoga. Yoga u este o gimastică izotoică( a!ică o gimastică !iamică( clasică( sau sue!eză( *i ici o gimastică izometrică( cum se a&irmă !e către uii autori europei( ci o ui&icare a activităţii psiosomatice iclusiv musculare9 cu iactivitatea repausul *i rela6area9 utiliza! ritmul. Armoia !iviă ori rezoaţa cu +ltima realitate se atige pri cuoa*tere e6perimetală( iar u pri cuoa*tere e6terioară( ver$ală( pur teoretică cuoa*terea aplicată este Yoga9; e&ortul !e armoizare( evoluţie( eli$erare *i cotactare a Diviităţii este Yoga; acest e&ort poate !ura o viaţă !e om sau ciar mai multe vieţi succesive reicarări9. +ii co&u!ă Yoga cu magia eagră ca! ' realitate ea aparţie magiei al$e ca tot ceea ce vi!ecă( ui&ică( reitegrează omul cu 0ie *i cu ceilalţi; magia eagră !istruge( !ez$iă( &racturează iterior omul *i 'l rupe !e 0)# si !e ceilalţi petru a1 !omia( ro$otiza. 0copul ui&icator al Yoga este i!icat !e &aptul că ră!ăcia sas>rită a acestui cuvat !esemează uirea. e!iciao$servati coe6iuea cu termeul me!itatie9 *i religia religare este u cuvat lati ce 'seamă a lega( a ui9 aparţi !e asemeea s&erei magiei $ee&ice( al$e. Ava! ' ve!ere meto!ele utilizate ' magie !e o$icei mi@loace e6terioare( materiale( cum ar &i !roguri ce i!uc stări mo!i&icate !e co*tiiţă( $lesteme( &ormule magice9 Yoga este la &el !e '!epărtată !e magia primitivă( cum este cimia civilizaţiilor galactice !e cimia actuală. Yoga este *tiiţa autocuoa*terii *i autocotrolului ce permite omului să se recostruiască( să se remo!eleze petru a trasce!e relativitatea !ualităţii $ielui *i răului !e e6emplu9( să se sta$ilizeze psiosomatic( iar acest lucru presupue o stare !e martor impartial( o costieta ecolorata !e cautarea rezultatelor( e&ectelor &ructelor care reprezită 'că o acorare ' e6terior ce poate pertur$a sta$ilitatea atisă; e6pectatiile !oritele( asteptarile care apar i cursul practicii e rup !e ceea ce &acem acum si aici ( si ast&el se pier!e acorarea i prezet 9. Yoga este atat u proces costiet !e !eta*are !e e6terior( !e trecător( !e mai&estat( !e lumea trecătoare a &eomeelor sau a proiectiilor o$iectelor pe ecraul metal&ilmul um$relor !i %estera lui %lato9( cat *i uul !e acorare ' lumea e  pieritoare( permaetă( care susţie toate mai&estările( tot a*a cum u ecra vi! susţie imagiile proiectateum$rele;realitatea secu!a9; această lume ce tre$uie cotactată este ivelul permaet( cotiuu( staţioar( ivariat( ivelul 0ursă al tuturor mai&estărilor( area ite a +iversului( Co*tiiţa Cosmică persoi&icată ' religia cre*tiă pri Dumezeu *i acceptată !e *tiiţa actuală su$ !eumirile7 ivel ortoe6isteţial( camp ui&icat( camp &u!ametal i&ormaţioal( co!ul geetic al uiversului( ră!ăcia uiversului spaţiotemporal( vi!ul.

3-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

4

A$a!oarea lumii &eomeale ' care totul curge( totul se tras&ormă( a ivelului trazitoriu ie*irea !i zoa proiecţiei( zoa mai&estării sau termială9 solicită elimiarea !ualităţii la toate ivelurile ui&icarea !a *i %igala i 0usuma( ui&icare repaus *i activitate ' stare cotiuă( elimiarea i&lueţei cotrariilor7 aversiueatracţie( &rigcal!( !eparteaproape9.%rocesul are loc simulta la ivelul AD)o$servati repro!ucera microscopicului i macroscopic9

0uspe!area !epe!eţei si a i!eti&icarii cu lumea trazitorie *i sta$ilizarea cotactului cu temelia imua$ila( realitatea suport( staţioară( !etermiă apariţia puterilor  paraormale si!!isuri9 !ar acestea u mai sut ocazioale( 'tamplătoare *i trecătoare( ca cele !atorate uor mi@loace e6tere ca ' magie( ci permaete( sta$ile *i a&late su$ u cotrol volutar.

35

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

/

Yoga co!uce la apariţia uui om ecologic( la ampli&icarea acor!ului omului atat cu atura sa iterioară( cat *i cu cea e6terioară; acest om u agresează *i u este agresat !e me!iu( la &el cum omul rela6at u se 'eacă( u isi &ractureaza oasele i cursul ca!erii *i u este agresat !e aimalele săl$atice. Yoga este o meto!ă !e rela6are *i !e eli$erare completă !e toate su&eriţele *i tesiuile vieţii; această rela6are !epă*e*te 'să ivelul rela6ării musculare simptomatice( a!ică provei! !i plaul e&ectelor9 !eoarece pri !eprogramare *i reprogramare coceptuală operează la ivelul structurilor a!aci cauzale ivel la care psioterapiile !e a!acime( cum ar &i psiaaliza au acces limitat9. %ri procesul !e rela6are poate &i 'ţeles atat mo!ul !e puere ' repaus cat *i cel !e localizare( care permit !ecoectarea provizorie !e relaţia cu e6teriorul paă la o$ţierea traslocatiei( !ematerializării *i materializării la !oriţă( ceea ce reprezită atat u &eome !e autoemisie $iologic ecivalet emisiei *i recepţiei materiei !i #6perimetul %ila!elpia cat *i prima etapă a metamor&ozei omului pro&a ' zeu; isus este o ast&el !e metamor&oză la care toţi am &ost '!emaţi să participăm petru a se  putea mai&esta scateia Divia !i oi. Deta*area !e circumstaţele care ' mo! o$i*uit e !etermiă comportametul  permite resicroizarea omului la ritmurile cosmice( vi!ecarea automată( o$ţierea arurilor Dumezeie*ti( cotactarea zvorului
38

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4



oate religiile orietale *i occi!etale utilizează teicile 'mprumutate !i Yoga( !eoarece acestea co!uc la cotactul cu Diviitatea( la reitegrarea omului ' +ivers ca o coseciţă a reitegrării ' 0ie. Yoga u este o religie( ci ua !i cele *ase !arsaa puct !e ve!ere( !octriă &ilozo&ică9 ce*i are temelia ' &ilozo&ia !ialectică 0am>=a &o!ată !e lege!arul Lapila. 0ri Yoge!ra su$liiază7 Yoga este u mo! !e viaţă care o&eră săătate &izică *i metală *i ici!ecum u e6erciţiu ocazioal. 0ri Auro$i!o a&irmă7 Yoga este u sistem !e teici care tre$uie urmate !e om  petru a atige per&ecţiuea *i a*i realiza poteţialitatea. %ata@ali7 Yoga este stigerea i!eti&icarii cu &luctuaţiile vrittis; impulsurile(  proiectiile9 ce apar pe ecraul metal B1. 0ami aa!a( iterpret'! !e&iiţia !ată !e %ata@ali a&irmă că7 Yoga este '&raarea su$staţei metale (chitta) !e a lua !iverse &orme ' cartea sa ,a@a Yoga9 .L. aimii B3 scrie7 Yoga este ii$iţia o$ţiută co*tiet9 a mo!i&icărilor miţii. Carlos Castae!a( ' cartea sa A 0eparate ,ealit=( prezită o !e&iiţie a sistemului Yoga( !ată !e către i!ieii YaFui e6ic9( a căror e6perieţă mistică ' ciu!a utilizării uor !roguri9 permite iiţierea ' perceperea ultimei realităţi *i o$ţierea  puterilor paraormale petru a ve!ea ei practică e&ăptuirea; o!oig. A u acţioa o!oig9 sau oacţiuea ' ve!erea o$ţierii stării !e ogli!ă metală este pricipiul ce stă la $aza ra@a =oga vaira"@a: starea icolora9( >arma =oga naisarm@a9( !ar si a sistemului taoist *i ze wu#wei 9. Această e&ăptuire u 'seamă imo$ilism( se!etarism( ci &aptă o$iectivă ava! !rept ţel evoluţia *i eli$erarea. eica &aptei o$iective este &u!ametală petru practica Yoga este prezetată ' !etaliu ' ca!rul etapei  prelimiare Lri=a Yoga9 *i la ea se &ac re&eriri ' Ieda , >panishade *i i Bha"avad

%ita& ircea #lia!e a&irmă că7 Yoga este u sistem coeret !e teici e6perimetale( iar u teoretice( care permit sta$ilizarea tuturor ivelelor &iiţei umae a&ective( metale( somatice( istictuale...9 petru 'cetarea igoraţei( a &racturării; !eci petru reuire cu oi 'sie *i cu +iversul.  cartea sa Yoga( imortalitate *i li$ertate( ircea #lia!e !e&ie*te cuvatul sas>rit Yoga ca 'sema!7 a lega 'mpreuă( a ţie stras( a pue su$ @ug( a co@uga &orţele iiţial !ez$iate ale &iiţei( petru uirea su&letului uma cu Diviitatea( cu Dumezeu. 0ivaa!a a&irmă7 Yoga este calea ce permite cuoa*terea !irectă( totală( pri rezoaţă a uiversului care a &ost a!optată !e toate civilizaţiile galactice *i a &ost utilizată *i !e prece!eta civilizaţie umaă care *i astăzi locuie*te pe erra( &ără ca oi să luăm cuo*tiţă !e acest lucru; Yoga permite re&acerea puţii rupte !itre orgaic *i aorgaic *i !itre materie *i camp; !e aici !erivă acţiuea paraormală asupra materiei.

3

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

3

Yoga este cauza( calea !ar *i e&ectul( coseciţa practicii. %Rrard Blit 1121"9( &ostul secretar al +iuii :e!eraţiilor #uropee !e Yoga( ' Oa voie !u Yoga evi!eţiază &aptul că Yogastarea ui&icata9 este e&ectul  practicii7 PCa! spiritul este paci&icat( starea !e Yoga se pro!uce. Yoga este cotrolul i!eilorvrittis9 ' !irecţia ui&icării spiritului.

7& Coand* a&irmă7 Yoga este u sistem !e a$or!are a lumii care arată că totul poate

&i realizat( pri iterior; telepatia 'locuie*te telecomuicaţiile electromagetice iar soluţia iterioară !epă*e*te pie!icile care $locează soluţia e6terioară trece pri $li!a@e metalice( u este $ruiată( u este ateuată cu pătratul !istaţei !itre emiţător *i receptor9; levitaţia 'locuie*te !ispozitivele teologice !e trasport; traslocaţia sau teleportarea =ogiă este o emisierecepţie a materiei( aaloagă emisiei *i recepţiei u!elor electromagetice( care permit accesul civilizaţiilor galactice M)9 istataeu( ' orice  puct al +iversului. oate &iiţele vii utilizează iteracţia cotrolată cu campul gravitaţioal cu spatiul si cu timpul; oare am putea mo!ela teologic aceasta?. Această mo!elare teologică a levitaţiei tre$uie prece!ată !e 'ţelegere *i cuoa*tere e6perimetală a legilor uiversului care se mai&esta ologra&ic si i oi isie( a!ică !e e6plorarea *tiiţei legilor itere care este Yoga. Aceasta co!uce atat la cotrolul psiosomatic autocotrol9( cat *i accesul emi@locit !e teologiile e6terioare la toate secretele uiversului. )ava cu care putem itra ' orice ivel e6isteţial( paralel cu al ostru orice altă !imesiue9 sau cu care putem a@uge ' orice puct al uiversului( este  posi$il să &ie propriul ostru corp !acă reu*im să costruim campul !e&esiv. %ri Yoga tre$uie 'ţelese atat &iecare ramura a sistemului ui&icat Yoga e6pus !e %ata@ali ' Yoga 0utras *i care &ace o$iectul prezetului stu!iu9( cat *i ramurile căile9 Yoga ce sau !ezvoltat !i etapele sistemului ,a@a Yoga. ultiplicarea *i &iliaţia uiversului este mo!elată !e *tiiţa Yoga !eoarece &iecare ramura se comportă ca o celulă care !ă a*tere sigură uui 'treg orgaism( uei căi spre cer( spre realizarea !e 0ie. Cauza acestui &eome para!o6al este pricipiul ologra&ic care &ace ca ' &iecare &ragmet al acestui uivers să &ie coservat 'tregul( la &el cum ' &iecare &ragmet !itro ologramă regăsim 'treaga imagie. $ţierea uui orgaism viu plată( aimal9 !itro sigură celulă a acestuia pri !oare !ove!e*te larga &ucţioare a acestui pricipiu ' uivers. 4"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

8

Coseciţa acestui pricipiu petru practica cocretă Yoga este &oarte simplă7 u căutaţi mereu altceva( &iţi mulţumiţi cu ceea ce practicaţi( &iecare tip uma este ierarizat speci&ic *i poate practica ramura Yoga ce 'i este a!aptată uii sut !omiaţi !e a&ect( !e emoţie *i pot practica Ka>ti Yoga  Yoga iu$irii( !evoţiuii; alţi oamei sut ituitivi *i pot  practica Qaa Yoga  Yoga cuoa*terii !iscrimiative( care u este o cuoastere itelectuala mi@locita !e ratiue( ci o cuoastere !irecta; uii sut caracterizaţi !e otarare sau !e !etermiare *i pot practica cu u*uriţă ,a@a Yoga  Yoga regala. oate ramurile Yoga cupri! cele opt ramuri ale sistemului ui&icat e6pus !e %ata@ali ' Yoga 0utras *i reprezită i*te cărări spre var&ul aceluia*i mute care !e*i  pleacă !e pe versaţi !i&eriţi au acelea*i trepte !e !epă*it *i aceea*i ţită7 realizarea 0ielui sau ui&icarea cu toate celelalte cărări ' mometul cotactului cu +ltima ,ealitate. Yoga i!ică &aptul că &iecare ivel !e procesare a i&ormaţiilor !i creier poate &i utilizat !rept lateră petru a e găsi !rumul !eoarece !e*i sut aparet !i&erite !upă mo!ul !e mai&estare cogitiv( a&ectiv( somatic( volitiv9 poartă ' ele 'treaga i&ormaţie ecesară ilumiării *i străpugerii o$stacolelor care o$turează lumia. + argumet e6perimetal e este &urizat !e practica iu$irii *i !evoţiuii  ca!rul căii !eumită Ka>tiYoga( care reprezită ua !itre cele patru mari Căi( ce co!uc la uirea cu Dumezeu. După ce a  practicat iu$irea e6tremă a!resată !i&eritelor aspecte ale lui Dumezeu persoalizat a!esea su$ &orma uei 'carări !ivie( cum este isus9 #goul a!oratorului s&ar*e*te pri a se !izolva ' l!ealul ales. Ka>tiYoga este calea aturală petru !o$a!irea Cuoa*terii !ivie. A!eptul acestei căi (Bhakta) u*i i&raează setimetele sau respiraţia ' mo! co*tiet( volutar( !ar a@uge la aceasta ' starea !e e6taz (Bhava; iu$ire !epliă9 *i ' starea ' care a!oratorul lui Dumezeu pier!e co*tiiţa corpului său *i a lumii (Prema).  &ial( !upă !eta*are sezorială *i completă a$sor$ţie cocetrare9 realizate ivolutar( se atig starile superioare !e Samadhi (Bhava-Samadhi; Bhava-Pratyaya) ce co!uc tot la  Asamprajnata Samadhi ca *i ,a@a Yoga( care 'să utilizează ' cooperare siergie9 toate meto!ele petru a !ecla*a co*tiet( volutar vi!ecarea *i realizarea !e 0ie.

1&,& De ce s* practic*m !o"aQ Ca să e cuoa*tem pe oi 'sie *i pe ceilalţi. Ca să participăm co*tiet la cotiuarea evoluţiei speciei umae !icolo !e pu ctul ' care a a!uso )atura. 0ă o$ţiem i!epe!eţa !e circumstaţele e6tere( i!epe!eţa totală. +rmărirea ' paralel a evoluţiei vieţii *i a teologiei i!ică te!iţa !e eli$erare progresivă mai 'tai !e su$ !epe!eţa materială *i eergetică( iar apoi !e su$ cea i&ormaţioală. 0ă o$ţiem autocotrolul( stăpairea !e sie. treaga roată a lumii poate &i cotrolată !acă 'i este cotrolat a6ul a!ică !acă e cotrolăm pe oi 'sie( !acă sta$ilim cotactul cu vi!ul cetral9. Cotrolul spaţiului *i timpului 'mpreuă cu accesul la puterile  paraormale u reprezită altceva !ecat coseciţe ale autocotrolului e6pus co!i&icat ' Yoga *i care mai are variate ' aoism *i Me &ără !i&ereţe &u!ametale( !upă cum veţi costata ' cursul e6puerii9.

41

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

E

a@oritatea oameilor practică !e@a Yoga petru a se vi!eca *i ecili$ra iterior *i e6terior. terior e cotrolăm volutar emoţiile *i ga!urile( resta$ilim săătatea( $ua !ispoziţie( vigoarea( calmul utiliza! teici psioterapeutice ispirate !i Yoga sau !i tra!iţiile oastre religioase care au o origie comuă asemăător origiii i!oeuropee a lim$ilor &olosite !e popoarele !i #uropa9; ast&el sut teicile psioterapeutice !e rela6are( autoipoza( autosugestia !ar *i meto!ele !e vi!ecare ce &ac apel la suprimarea aportului alimetar posturi9 ori a remo!elarea psiosocială utiliza! reguli !e !iscipliă morală cele zece poruci9 care '*i au replica ' cele zece reguli !i ramurile Yama *i  Niyama !i Yoga9 ori rugăciuea. #cili$rarea e6terioară iclu!e atat o$ţierea 'ţelegerii *i armoiei cu ceilalţi oamei cat *i cu alte compoete ale uiversului mai&estat apare ivulera$ilitatea la &actori &izici( climatici( cimici( $iologici7 u e 'm$olăvim( aimalele u e atacă9. 0istemul ui&icat Yoga utilizează cea mai 'altă terapie petru cotrolul !ezor!iilor iterioare *i e6terioare iclusiv sociale97 terapia i&ormaţioală iteră. #voluţia meto!elor !e terapie e co!uce ' acela*i puct( iar supravieţuirea speciei umae solicită e&ortul co*tiet al omului u umai petru a !omia me!iul e6terior care 1a co!us la !ezecili$rul actual( ' care &orţe uria*e ale aturii sut la '!emaa uor &iiţe isu&iciet !e 'ţelepte petru a rezolva cu iteligeţă *i iu$ire pro$lemele sociale( politice( ecoomice ori ecologice9 ci *i petru aR*i i&lueţa  propriile sale &ucţii *i propriul său scop. 0ciţa! evoluţia mi@loacelor terapeutice remarcăm trecerea !e la terapii materiale cimioterapii9 la terapii eergetice electroterapii9( iar '  prezet sutem martori la apariţia !e &apt( re!escoperirea9 terapiilor i&ormaţioale omeopatia( care era semalată *i ' A=urve!a lit.7 *tiiţa vieţii9; acupuctura trasmisă co&orm lege!elor !e zei oameilor *i cosemată ' Soag i )ei Lig 0o ue Suag!i )ei@i 0ue9 ' secolul TT< '.e.. Di aceea*i categorie a terapiilor i&ormaţioale &ac parte7 psioterapiile ipoza( autoipoza( sugestia( autosugestia9( terapiile ce utilizează suetele( culorile( arta a!ică toate terapiile ce utilizează u suport material sau eergetic !rept veicul al i&ormaţiei9. #voluţia terapiilor i!ică simulta evoluţia !e la meto!ele e6tere materiale( eergetice *i i&ormaţioale9 care co!uc la !epe!eţă( poluare *i !egeerarea speciei umae e&ecte teratogee9( către meto!ele terapeutice itere( care co!uc la i!epe!eţă( epoluare( autocotrol; !eci la scoaterea !i se!etarism a mi@loacelor !e apărare pe care le are &iiţa umaă petru a rezista agresiuilor me!iului. eto!ele itere !e terapie i&ormaţioală ce pot &i grupate su$ !eumirea !e autocotrol sut cosemate sistematic umai ' sistemul ui&icat Yoga( e6pus !e %ata@ali ' Yoga 0utras sec.  '.e..9; acest tratat reprezită prima !escriere a sistemului Yoga *i costituie temelia i&ormaţiilor ce vor &i i cotiuare prezetate cititorilor; +paisa!ele(
ima"inea marita pe : http:==www&flicr&com=photos=pataJnJ+ali= M

42

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

10

%racticăm Yoga ca să e regeerăm( să 'tierim( să oprim curgerea aparet implaca$ilă a timpului; &oarte mulţi =ogii au reu*it 'cetiirea curgerii timpului ' orgaism cotrolul ormoilor ce !ecla*ează procesul !e 'm$ătraire rapi!ă *i moartea9; u =ogi veit ' 0.+.A. ' ca!rul programului !e cola$orare *tiiţi&ică *i culturală pe care această ţară 1a sta$ilit cu !ia arăta *i parametri $iologici măsuraţi i!icau aceea*i stare9 !e 3" !e ai !e*i actele arătau că avea veera$ila varstă !e 1-" !e ai %ractica Yoga permite itesi&icarea proceselor !e re&acere( !e o!iă; somul =ogi ampli&ică procesele !e re&acere( ast&el 'cat o sigură @umătate !e oră !i acest som  poate să ecivaleze cu opt sau ciar zece ore !e som ormal( a!ac. Yoga este o cuoa*tere e6perimetală care se !es&ă*oară ' la$oratorul *i cu istrumetele propriei oastre &iiţe petru a o$ţie ampli&icarea sta$ilităţii *i ivulera$ilităţii la pertur$aţii *i agresiui e6tere materiale( eergetice( i&ormaţioale(  $iologice( psiosociale9. $ţierea acestei sta$ilităţi e permite atat să &im ' pace cu oi 'sie cat *i să !eveim isule !e pace ' oceaul !e zgomot *i co&licte sociale; putem trasmite pacea( ecili$rul *i să vi!ecăm pe cei !i @urul ostru; lii*tea( iu$irea( calmul(  prieteia( simpatia( le emitem *i e 'co@oară e6prima! &ucţioarea pricipiului acţiuii *i reacţiuii la ivel paraormal culegem ceea ce semăăm *i ' coseciţă orice co&licte !ispar ' prezeţa !vs. ca *i cum aţi &i Puleiul turat peste o apă agitata !e valuri9. Yoga a&irmă u umai că etuziasmul( ca *i &ocul se trasmite ori că a!evărul u  poate &i ascus( ci *i &aptul că stările oastre metale cum este cazul sta$ilităţii  psiosomatice9 sut molipsitoare ca *i căscatul( rasul ori $ua !ispoziţie. %ractica Yoga elimiă ecraele ce stau ' &aţa Oumiii cuoa*terii *i care !etermiă  prezeta igoraţă a omului; că!erea Pvălurilor ce o$turează lumia co!uce la cuoa*terea rezoată( glo$ală( a co!ului geetic al uiversului cuoa*tere imposi$il !e atis pe cale progresivă( pas cu pas ori pri a$or!are e6teră( super&icială( mi@locita !e  portile sezoriale9 a!ică la cuoa*terea completă( totală omicuoa*terea9 ( ce a!uce simulta starea !e &ericire( $eatitu!ieaa!a9 *i cotrolul total omipoteţa9. După cum a&irma *i Oao seu ' ao e Lig virtutea( &orţa sau puterea e9 u sut !ecat re&le6ul( mai&estarea 'ră!ăciării ' ao.

43

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

11

1&.& 4specte privind practica !o"a. i

ceperea practicii Yoga impue eluci!area a trei aspecte importate7

a)este autocontrolul accesiil tuturor oamenilorQ )este acest autocontrol periculosQ c)putem practica !o"a f*r* conducere direct*Q

1&.&1&

9ste autocontrolul accesiil tuturor oamenilorQ

#6isteţa *i cotiuitatea sistemului Yoga !ea lugul timpurilor are la $ază  pricipiul &u!ametal care susţie că omul se poate scim$a pe sie pri acţiue co*tietă( volutară. volutar toţi oameii mo!i&ică su$ i&lueţa emoţiilor( ritmul car!iac sau respirator( peristaltismul itestial( motilitatea !igestivă sau presiuea saguiă 'tro !irecţie &avora$ilă sau !e&avora$ilă vieţii. Cotrolul volutar al &ucţiilor ivolutare u este accesi$il !oar uor oamei !otaţi sau iiţiaţi. %rogramele !e atreamet !e astăzi au !eco!i&icat teicile =oga *i au &ăcut evi!et &aptul că oameii pot să &ie atreaţi petru a*i cotrola propriul ritm car!iac(  presiuea saguiă *i alte &ucţii presupuse aterior !rept ivolutare. 0cepticismul actual ' priviţa accesi$ilităţii cotrolului &ucţiilor vegetative u a &ost spul$erat !e =ogiii care au veit ' cetrele !e cercetări *tiiţi&ice occi!etale  petru a arăta cotrolul total al &ucţiilor &iziologice ivolutare oprirea sau accelerarea ritmului car!iac( variaţia ritmurilor cere$rale( vaso!ilataţia( vasocostricţia9( ci !e !escoperirea meto!ei $io&ee!$ac>ului care a permis aimalelor pisici( *oareci( pri !resare cu recompesă alimetară( să*i mo!i&ice ' !irecţia !orită !e e6perimetator ritmul car!iac( cere$ral( presiuea saguiă sau ciar să i$ereze9. Deci acest cotrol al &ucţiilor vegetative este accesi$il tuturor aimalelor *i oameilor !acă parametrul ce tre$uie cotrolat este perceput sau a&isat iterior ' Yoga *i e6terior ' $io&ee!$ac>9; a!ică acesta u costituie ici!ecum o zoă iterzisă sau care este !escisă !oar uor oamei iiţiaţi sau &oarte !otaţi.

1&.&2&

9ste autocontrolul util sau inutilO este periculosQ

Qose Delga!o( uul !itre cei mai mari eurologi ai lumii cosi!eră că evoluţia aturală este prea letă *i că tre$uie să Piterveim !irect ' !estiul omului implata! !ispozitive pacema>er cere$rale( aaloage !ispozitivelor care sta$ilizează ritmul car!iac; aceste !ispozitive ar  putea meţie sta$ilitatea metală a oameilor ' orice momet *i ast&el ar putea &i apărată săătatea metală *i pacea. Deci se preve!e utilizarea ' viitor a uor proteze i&ormaţioale teologice( care să 'locuiască actualele proteze cimice se!ative( tracilizate care sau !ove!it teratogee9 Acest lucru isa u rezolva pro$lema &ii!ca se meţie !epe!eta !e e6terior si se!etarismul mecaismelor !e cotrol *i resta$ilire pe care le avem ' !otare.,amae !rept optiue istruirea i teicile !e rela6are psiosomatică ispirate !i Yoga *i apelarea la celelalte teici Yoga( care co!uc la cotrol volutar ori ivolutar i!irect9.

44

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

12

Agresiuea e6teră tot mai accetuată *i supravieţuirea solicită !i partea oastră u o protezare materială( eergetică ori i&ormaţioală ori costruirea uor i$rizi om ma*iă c=$orgi9( ci apelul ime!iat la Yoga( reveirea la )atura terioară( petru a susţie *i !u$la co*tiet programele &iziologice cele mai a&ectate suprasolicitate( agresate9. %ericolul practicării Yoga este i&erior catitativ *i calitativ pericolelor !atorate terapiilor actuale materiale *i eergetice( !eoarece acest sistem apelează ca *i omeopatia *i acupuctura la cotrol pri stimul i&ormaţioal( !eci &oarte puţi ociv !acă practica este corectă.

1&.&,& utem practica !o"a f*r* îndrumareH independent Q %ărerile sut 'mpărţite !i motive su$iective *i o$iective( atat ' trecut cat *i '  prezet. :rica !e i!epe!eţă( co&ormismul( !epe!eţa mare !e u suport e6ter solicită iiţial prezeţa o$ligatorie a uui istructor care să !eci!ă asupra sarciilor a!aptate &iecărui om ' parte( capa$il să corecteze erorile ierete 'ceputului Bcorectare !ezor!ii  psiosomatice( comportametale( pregătire petru practica e&ectivă Yoga pri e6erciţii  prelimiare propuse !e către u maestru sau !e oi isie pritru maual meto!a  programului !e o$iective a lui Ke@ami :ra>li9. Dat &ii! &aptul că ' &ial scopul Yoga este eli$erarea (kaivalyam) !e toate !epe!eţele( iar practica presupue autoacţiuea *i !eci u o poate &ace imei petru *i ' locul ostru( opiia practicării Yoga &ără co!ucere !irectă poate să &ie acceptată petru etapa avasată ca! apare *i cotactul cu  maestru spiritual9.  ciu!a celor care utilizează sistemul Yoga petru a*i &ace a!epţi sau petru a realiza pro&ituri materiale( practica Yoga solicită( !upă cum su$liia ircea #lia!e acţiuea !e autoprogramare teoretică *i e6perimetală a!ică e&ort !e auto!i!act *i 'văţare pri !escoperire9. Cautati meto!a !escoperita si utilizata !e cel pe care maestrii @apoezi !e ze il cosi!era u trezituddha9 al cci!etului7 9manuel Swedenor" 1-8815529.  acest cote6t( cărţile !e Yoga sau meto!ele e6puse !e !i&eriţi pro&esori u sut !ecat cosemări ale uor repere costat sesizate( care e a@ută ' călătoria pe care oi siguri tre$uie să o realizăm( petru a a@uge acolo u!e această sigurătate '*i pier!e coturul; a!ică la 0ursa tuturor lucrurilor. Aceasta este cauza petru care ataţi mari !ascăli ai omeirii au cosemat ' scris e6perieţa lor iclusiv ' Yoga9; petru a &i utilă eli$erării( vi!ecării *i realizării !e 0ie a celorlalţi oamei. Deci practic este posi$il u atreamet viza! autocotrolul utiliza! u maual !e Yoga care să u ecesite prezeţa e&ectivă a uui pro&esor.

4/

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1,

Oucrarea ela$orată !e stitutul !e Yoga !i !ia ' cola$orare cu cel similar !i Uasigto scrisă !e !r. hul"enda Sinha B28 a&irmă că7 u este evoie !e a@utorul uui  pro&esor !acă este &olosită meto!a prezetată ' această carte. ,e&eritor la ecesitatea uui !ascăl ' Bha"avad %ita <.349 se spue7 'vaţă ca !iscipol( pri ivestigare *i serviciu slu@i!ui pe cei care vă! a!evărul( supua!ute respectuos9 *i a@utăte !e cărţile spirituale petru a '!epărta vălul igoraţei. Dar imei !i e6terior !ascăl( guru sau svara9 uţi poate !arui eli$erarea mosha H muti9 ci umai e&ortul propriu ' me!itaţia pro&u!ă pe u o$iect (nididhyasana). 'ididh@asana ori  atma#vicara lit.7 a cotempla( a cosi!era9 este o me!itaţie pe o temă precisă *i reprezită 'cuuarea e&ortului !e stu!iu *i re&lectie. 0ivaa!a B21( respecta! tra!iţiile *colii
4-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1.

2& 'ecesitatea cunoaterii de sine i a sistemului @o"a pentru vindecare i realiare& 2&1& 'ecesitatea cunoaterii de sine i !o"a&  ra!urile care urmează vom arăta ecesitatea cuoa*terii !e sie petru cotiuarea evoluţiei *i petru supravieţuirea civilizaţiei umae.
45

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1/

$ţierea cuoasterii emi@locitepra+na9( a perceptiei !irecte a Oumiii( a emuririi( a cuoa*terii +ltimei ,ealităţi solicită 'toarcerea spre lumea iterioară petru cuoa*terea celui ce cuoa*te epertur$at. versa! &lu6ul metal *i sezorial !e la e6terior către iterior!espri!erea !e perete9 se  poate cuoa*te realitatea &u!ametală( realitatea suport( ecraul epertur$at pe care se  proiectează &ilmultoate aspectele *i &luctuaţiile acestei lumi9; Ko!i!arma a me!itat  ai privi! u perete gol(  paa ca! a perceput realitatea suport( lumia ecreata.

Ca i atunci cand centrul de "reutate al unui corp aeat se "*sete în afara perimetrului suprafeNei de spri+in iar corpul se r*stoarn*H în acelai mod polariarea e-clusiv* c*tre e-terior a omului îl instailiea* i il deinte"rea*& %olarizarea proceselor !e cuoa*tere către cuoa*terea e6terioară(

sezorială este u mo! eroat !e &ucţioare proceselor i&ormaţioale( care ' loc să a&i*eze *i să ţiă cot !e parametrii &u!ametali !i Kaca !e !ate a +iversului itră su$ coma!a uiversului &eomeal( care u reprezită !ecat o zoă limitată !i program ce a &ost revelată ' cursul evoluţiei +iversului. Acest mo! !e &ucţioare coma!at !i e6terior9 al procesoarelor i&ormaţioale co!uce la ista$ilitate psiică( a&ectivă *i somatică( la mala!ie *i &racturare ' timp *i spaţiu a itegrităţii &iiţei umae( la mic*orarea e&icieţei acţiuilor omului sau civilizaţiei galactice ori plaetare( care sa orietat ast&el.

%rogresul( i!epe!eţa *i supravieţuirea civilizaţiei umae sut !epe!ete !e sta$ilitatea celulei !e $ază a orgaismului social7 i!ivi!ul uma. ar sta$ilizarea i!ivi!ului care ulterior se mai&estă la ivel social( politic( plaetar *i cosmic u poate &i o$ţiută !i e6terior( ci pritru e&ort iterior !e cuoa*tere *i acorare i +ltima ,ealitate. rietarea către iterior a e&ortului !e cuoa*tere are !rept coseciţă simultaă eli$erarea( ie*irea oastră !e su$ cotrolul o$iectelor sezoriale( rea!ucerea ' !repturi a sistemului staţioar !e re&eriţă iterior.Aceasta presupue realizarea stigerii i!eti&icarii cu &luctuaţiile metaleproiectiile !e pe ecraul metal9( starea !e vi! metal( !e ecra sau ogli!ă epertur$ată ' care să se ogli!ească realitatea a*a cum este ea. ,ea!ucerea ' !repturi a sistemului !e re&eriţă staţioar este ecivaletă găsirii puctului !e spri@i a&lat i repaus a$solut( !e care avea evoie *i Arime!e petru a putea mi*ca cu a@utorul pargiilor 'treaga lume. Acest puct !e spri@i se a&lă pretuti!ei ' &iecare &ragmet al uiversului !istri$uit cotiuu( ologra&ic( 'să cotactul cu el u poate &i realizat !ecat !irect( pri iterior( !upă ilăturarea tuturor pertur$aţiilor *i ata*ărilor metale( !upă suprimarea tuturor &luctuaţiilor( care colorează *i mo!i&ică perceperea realităţii suport. Autocuoa*terea *i coseciţa ei autocotrolul u sut !ecat aspecte ale cuoa*terii e6perimetale verticaleemi@locite9( care reprezită sigurul criteriu real !e apreciere a evoluţiei uui om ori a uei civilizaţii. re$uie să e cuoa*tem pe oi isie atat petru a găsi a!evărul care vi!ecă( puri&ică *i eli$erează( cat *i petru a e putea co!uce pe oi ' viaţă. :ără această cuoa*tere eseţială avem oci !ar u ve!em( avem ureci !ar u auzim si u e reamitim cie sutem 'cercăm !ar u e vi!ecăm *i u putem a@uta pe imei. Cuoa*terea e6clusivă e6terioară( caracterizată !e !oriţa !e a *ti tot( este o cuoa*tere orizotalămi@locita9( prizoieră a lumii sezoriale *i &eomeale; ea lasă !escisă  poarta petru ca civilizaţia prezetă să igore totul( să rămaă eputicioasă. #&ectul acestei cuoa*teri progresive este o ampli&icare a igoraţei ' care omul !evie sigur !e u sigur lucru7 *tie că u *tie imic. rice cuoa*tere 'ră!ăciată ' ,ealitate este rezultatul uui proces ce iclu!e trei etape cosecutive7 e6perimetarea !irectă *i atetă; o$servaţia critică *i realizarea uui mo!el

48

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1

i&ormaţioal a uei teorii9 !e coectare a &aptelor pri procesele !e i!ucţie *i !e!ucţie. %rimele !ouă etape iclu! aaliza( iar cea !ea treia iclu!e siteza. Ava! ' ve!ere că realitatea &eomeală( evi!eţiată sezorial( este !oar o parte( u &ragmet mai&estat spaţiotemporal !i A!evărata ,ealitate( rezultă că *tiiţa actuală cci!etală( orietată către e6terior( este !oar o etapă !i copilăria *tiiţei viitorului. )ici e6ti!erea sezorială cu a@utorul tra!uctoarelor *i a aparatelor !e măsură optice( electrice( magetice( termice9 a simţurilor limitate ale omului u se a!resează ' !e&iitiv !ecat porţiuii limitate ce a &ost proiectată7 realitatea e6isteţială( &eo meală( spaţiotemporală.  )ea!miterea sau eacceptarea uor e6cepţii care i&irmă regulile( a &eomeelor cosi!erate ca supraaturale( psiice ori paraormale este ' strasă relaţie cu limitarea mo!elelor i&ormaţioale ela$orate( a!ică cu igoraţa actuală. După cum se cuoa*te( toate cocluziile *tiiţei orizotale ela$orate !e civilizaţia actuala orietată către e6terior sut tetative( 'cercări !e a mo!ela o realitate care scapă; premizele *i cocluziile *tiiţei orizotale sut su$iecte permaete petru revizie *i corecţie. Aceste cocluzii au caracter temporar( provizoriu *i !i această cauză *tiiţa orizotală relativă u cere u statut !e i&aili$ilitate ori !e atotcuoa*tere. ceputul *i s&ar*itul oricărei cuoa*teri *tiiţi&ice este e6perimetarea *i mo!elarea sistematică( critică ' pla &izic *i matematic. e*irea( eli$erarea !i cercul vicios o!ul gor!ia9 al cuoa*terii relative( !epe!etă !e circumstaţe( este soluţioată !e apelul la cuoa*terea verticală!irecta9 !e a!acime itesivă iar u e6tesivă ori orizotală9( care se a!resează ră!ăciii multitu!iii &ormelor trazitorii e&emere( &eomeale9 proiectate7 co!ului geetic( &u!ametului i&ormaţioal al +iversului.  loc să e orietăm către &ilmul proiectat pe ecraul e6isteţial( tre$uie căutat accesul la anca de date a universului( la tezaurul i&ormaţioal care se a&lă  pretuti!ei( ' &iecare &ragmet al +iversului( iclusiv ' oi 'sie. A$or!area !i iterior( !ispre 0ursă petru cuoa*terea +iversului( este speci&ică tuturor căilor mistice *i &iloso&ice orietale. 0istemul Yoga( care reprezită u asam$lu coeret !e teici co!i&icate *i '!elug e6perimetate !ea lugul mileiilor( petru o$ţierea ilumiării trezirii la A!evărata ,ealitate9 *i eli$erării( poate &i cosi!erat umitorul comu *i aspectul practic al tuturor &ilozo&iilor *i religiilor orietale.  !ova!ă ' acest ses o costituie a!optarea teicilor Yoga i Ku!!ism( Me( aoism *i ciar ' cre*tiism( a!ică ' ma@oritatea curetelor spirituale orietale *i occi!etale i!i&eret !e  poziţia lor &ilozo&ică sau religioasă.  Yoga se a!mite u umai e6isteţa *i ormalitatea &eomeelor supraormale( !ar se a&irmă că ele au &ost co&irmate ' e6perieţa =ogiilor ' cursul me!itaţiei *i pot &i co&irmate e6perimetal !e către orice practicat serios. 0istemul Yoga a!mite e6isteţa miţii i!ivi!uale *i a&irmă că ea este o mai&estare( u &ragmet al iţii Cosmice. ,ealizarea purităţii miţii i!ivi!uale co!uce la apariţia automată a a$ilităţii !e a comuica cu toate miţile !i +ivers; &iecare mite puri&icată  pri Samadhi !evie aptă să se coecteze cu toate celelalte miţi &ără a*i pier!e i!etitatea sa. Cuoa*tete pe tie 'suţi are !rept coseciţă cuoa*terea celorlalţi.  )u poţi cuoa*te $ie pe cieva

4

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

13

&ără a te cuoa*te $ie pe tie 'suţi. Oegătura !e cotiuitate 'tre iterior *i e6terior(  precum *i uitatea tuturor mai&estărilor este revelată pri &aptul că oi !escoperim ' oi 'sie ceea ce e ascu! ceilalţi *i recuoa*tem ' ceilalţi ceea ce e ascu!em ' oi 'sie. Dată &ii! &ucţioarea ' +ivers a pricipiului ologra&ic( care a&irmă că 'tregul se regăse*te *i se coservă ' parte( a!ică susţie ivariata cu scala a proprietăţilor 'tregului uitatea i&ormaţioală !itre parte *i 'treg9 'i putem 'ţelege pe toţi( putem 'ţelege 'treg +iversul. Autocuoa*terea are !rept coseciţă o$ţierea privirii egale( cosi!erarea tuturor creaturilor ca &ii! ' 0ie iar pe Acesta ' toate; ast&el( u e mai  putem permite să privim cu !ispreţ ici o &iiţă. 0esul preceptului scris pe &rotoul templului lui Apollo !i DelpiCuoastete pe tie isuti si vei cuoaste itreg uiversul9 este că lucrul cel mai !e seamă *i rostul omului este să*i va!ă su&letul pri su&let( să !eviă ast&el locul ' care +iversul se eli$erează !evei! co*tiet !e 0ie 'su*i. Cel care '*i cuoa*te 0iele !o$a!e*te co!iţia supremă( căci aceasta este cuoa*terea cea mai 'altă. %etru te6tele ve!ice *i $i$lice acest 0ie este +ltima ,ealitate( mpărăţia lui Dumezeu( este #6isteţa costieta( &ormaţia *i &iita &ericire. 0iele se a&lă ' a!acul iimii oricărei &iiţe. %ri cuoa*terea !irectă e6perimetală( emilocita !e simturi sau !e itelect a 0ielui( omul !o$a!e*te emurirea *i este eli$erat !e toate legăturile cu ivelul trazitoriu( cu lumea &eomeală( ' care astăzi este prizoier; este eli$erat !e orice iluzie *i ecraare( o$ţie pacea ve*ică si re!evie uit cu 0iele. &ormaţia ' +ivers este !e a*a atură 'cat curge ca apa ' vasele comuicate !acă o$stacolele *i ecraările sut 'lăturate. ras&erul materiei *i eergiei u este ' cele !i urmă !ecat o coseciţă a pricipiului ivariatei ecili$rului i&ormaţioal ' &iecare  puct al +iversului7 totul curge !e la cel carei pli sau mai pli către cel care este mai !e*ert( !itre oi. ras&erul i&ormaţioal 'să u are loc &ără vi!are metală( &ără e&ortul ostru ico*tiet căile !evoţioale9 ori co*tiet căile Yoga volutare9 orietat către !eprogramarea procesoarelor i&ormaţioale( petru a!aptarea( ' mo! para!o6al( &ucţioării ' cupla@ cu me!iul trazitoriu ceea ce !ecla*ează realizarea cupla@ului rezoat cu Kaca !e !ate a +iversului( pri itro!esci!ere ve!eti7 iai Drăgăescu( elul lumii materiale( 189 cu ivelul staţioar( ortoe6isteţial. Drumul către impo!era$ilitate trece pri simularea că!erii li$ere; !rumul petru acorarea ' +ltima realitate trece pri &uziuea totală cu !eriva( tras&ormarea *i curgerea &eomeelor !i ivelul trazitoriu( ' stare !e per&ectă ogli!ă metală. %ara!o6ul provie !i topirea sau stigerea !i&ereţei 'tre cotrarii; ' că!ere( complet supus gravitaţiei( e*ti eli$erat( impo!era$il; ' cupla@ complet cu ivelul &eomeal e*ti simulta acorat ' ceea ce igoraţilor li se pare că este cotrariul7 cu ivelul staţioar( +ltima ,ealitate. tro realitate circulară( capetele se atig iar cotrariile ori polii '*i pier! semi&icaţia.

/"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

18

Această remo!elare iterioară tre$uie susţiută pri e6erciţiu costat( paa la atigerea masei critice!egea$a sapam itro viata o mie !e puturi !e / metri a!acime( !aca apa se a&la la - metri9. Acest e6erciţiu costat !e cotrol !e sie 'su*i este caracterizat !e metierea co*tietei impartiale si este '!reptat către cuoa*terea e6perimetală !irectă iar u ver$ală( itelectuală9 . %rocesul este aalog celui !e  programare *i 'sămaţare a uor oi stări *i iveluri !e co*tiiţă *i este similar cu cel la care &ace re&eriţă !ictoul7 iveţia( !escoperirea u &avorizează !ecat miţile  pregătite căci alt&el vezi &ără să vezi. Cuoa*terea &ragmetară( !e supra&aţă( orizotală( caracterizată !e pa*i mici succesivi !e acumulare *i !e pră$u*iri ciclice catastro&e( revoluţii9 *i care vizează sta$ilirea uor legi legături( coe6iui9 !e tip cauzal( &eomeologic ori catitativ( 'tre &eomee( este o coseciţă a mo!ului !e&ectuos !e procesare a i&ormaţiilor !i me!iu !e către o mite a!aptată supravieţuirii 'tru uivers ' scim$are( !ar !eza!aptată scopului eseţial7 'ţelegerii !e 0ie a +iversului. A$a!oarea mo!ului !iscotiuu !e &ucţioare metală *i traziţia către cuoa*terea uitară( cotiuă( !e a!acime( sau catre cuoa*terea !irecta( rezoată( solicită !i partea omului a$a!oarea provizorie a lumii e6tere a o$iectelor care ca ipoteză !e lucru poate &i cosi!erată *i iluzorie ( &ii! ' permaetă scim$are *i u e&ect al uei lumi staţioare pro&u!e !e atură i&ormaţioală9. +lterior se realizeaza !eta*area materială( eergetică *i sezorială !e lumea &eomeală( ' ve!erea 'ţelegerii *i mo!elării lumii itere( ' !irecţia reprogramării mi@loacelor !e procesare a i&ormaţiilor( a!aptării la co!iţia propusă cotiuă( ologra&ică( coeretă( sta$ilă( li$eră9. Cuoa*terea !e sie( care reprezită o cuoa*tere a sistemului !e re&eriţă al &iiţei umae *i a uiversului( este sigura care permite cuoa*terea *i cotrolul !epli al oricărui &eome. #a permite să 'ţelegem cum &ucţioăm( cum pertur$ăm i&ormaţiile recepţioate( cum creăm( proiecta! !e &apt ' e6terior &ragmete !i propria oastră structură( !i oi 'sie. ?ehnolo"ia o creatie dupa chipul si asemanarea omului Cuoa*terea !e sie este aceea care e !esci!e ocii  să ve!em repeta!use ' &iecare !itre creaţiile oastre teologice marea Creaţie !upă cipul *i asemăarea lui Dumezeu. Ast&el( aaliza prezetată mai ' !etaliu ' cursul acestui capitol( asupra evoluţiei teologiei civilizaţiei terestre( relevă &aptul că aceasta a preluat iiţial &ucţii mecaice apoi &ucţii eergetice petru ca( 'cepa! !i secolul ostru( o!ată cu apariţia circuitelor *i !ispozitivelor logice *i a procesoarelor i&ormaţioale calculatoare9( să ai$e acces la &ucţii psiice( i&ormaţioale. Dacă vom ţie seama că te!iţa actuală !e miiaturizare( &ace ca actualele circuite electroice itegrate pe scară largă să !eviă 'tr u viitor u prea '!epărtat circuite moleculare *i apoi cuatice( atuci vom &i o$ligaţi să recuoa*tem atat !ispariţia !istaţei !itre teologie *i viaţă( !ar *i &aptul că la apogeu evoluţia teologică( a@uga! la viaţă( u &ace !ecat să se 'toarcă *i să repro!ucă pe cel care a creato. Ciclul ' care 'ceputul *i s&ar*itul evoluţiei teologice a omului este i!etic( este !atorat &aptului că pri creaţie( oi e6teriorizăm *i proiectăm propria oastră structură ' creaţii !upă cipul *i asemăarea oastră.

/1

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

1E

%rocesul evoluţiei e6terioare( teologice( i!ică &aptul că pritru uria* &ee!$ac> istoric( omul se va a&la ' &ial ' &aţa propriei sale proiecţii ogli!iri9 ico*tiet realizate. )ivelul atis !e creaţia teologică a uei civilizaţii galactice este o re&lectare a ivelului cuoa*terii !e sie a celor ce o crează. %etru ca omeirea să iasă !i impasul teologic actual criza !e materii prime( criza eergetică( criza ecologică( ie&icieta sistemelor !e trasport( *.a.9( ca *i petru a !epă*i crizele sociale *i i!ivi!uale( este ecesară evoluţia iterioară( ampli&icarea cuoa*terii !e sie a omului. #voluţia teologică este o revelare treptată( o !evelopare a legilor +iversuluicare e6istă *i &ucţioează *i i oi9 asemăătoare evoluţiei +iversului care a co!us la apariţia omului. )oi oameii sutem &ructul evoluţiei *i !evelopării parţiale a cipului +iversului( sutem e6presia cuoa*terii *i !escoperirii !e sie a +iversului. ,ostul ostru este să cotiuăm această revelare paă la !eplia eli$erare. +iversul are rol !e istruire( !e scoala si !e !ascăl care elimiă erorile *i su$veţioează oi *i oi 'cercări. recerea !e la cuoa*terea orizotală( la cuoa*terea verticală( !e la proiecţia ico*tietă( aleatoare( la cea co*tietă este ua !i lecţiile importate pe care toate te6tele relevate *i toţi mesagerii lui Dumezeuavatara; messia9( au 'cercat să le trasmită oameilor. Cuoa*terea !e sie reprezită cuoa*terea sistemului !e re&eriţă *i sta$ilizarea lui( căci alt&el u putem cuoa*te !epli ici o mi*care. 'seamă să 'ţelegem cum &ucţioăm( cum pertur$ăm i&ormaţiile recepţioate( cum creăm proiecta! !e &apt ' e6terior propria oastră structură( pe oi 'sie.  ve!erea accelerării evoluţiei teologice este ecesară 'locuirea proiecţiei aleatoare( ico*tiete( ce se realizează ' cursul creaţiei cu o proiecţie co*tietă care u poate avea loc &ără o cuoa*tere !e sie( a propriei oastre structuri. )umai 'ţelega!ue pe oi 'sie putem proiecta oi teologii( !e e'ţeles petru civilizaţia terestră actuală.

Disparitia dinoaurilor si autoanihilarea civiliatiilor

Calea a$or!ării lumii e6terioare( a cuoa*terii sezoriale *i mo!elării teologice este calea pe care a mers civilizaţia !i cci!et. Această cale !e evoluţie uilaterală( care a coloizat itreaga plaeta are umeroase !e&icieţe. Ast&el( această evoluţie a co!us la !ezecili$rul actual 'tre evoluţia e6terioară *i cea iterioară. Despre !iozauri se spue ca au !isparut si &ii!ca aveau o &orta uriasa si u creier &oarte mic. Azi sa a@us ca uria*e poteţiale !istructive sa se a&le la !ispoziţia uor creiere mici( care u au 'văţat să &ie su&iciet !e 'ţelepte( ca să rezolve co&licte ecoomice( sociale( politice ori atagoisme i!eologice( ' mo! iteliget( pri !ialog.  loc !e tolerata si !e pretuire a altor opiii pe erra i&loreste itolerata(&u!ametalismul religios si !istrugerea sistematica a tot ceea ce este !i&erit. Asa sa a@us la !ezecili$ru ecologic( la !isparitia uor itregi specii !e plate si !e aimale. Asa sa a@us la stergerea !e pe &ata pamatului a culturilor uor popoare. Asa proce!am si i scoala( atuci ca! cultivam ascultarea( ui&ormizarea( iregimetarea( co&ormismul( servitorul iar u creatorul. ameii u iteleg ca7 cel !i&erit !e mie !eparte !e a ma leza( ma im$ogateste Atoie !e 0ait#6upIr=9 Cuoa*terea !e sie reorietează motivaţiile umae petru a &i ' loc !e a avea( către cuoa*tere verticală cu acces la sursa acestui +ivers( ' locul cuoa*terii e6tesive orizotale( relative( care este mai cura! o colecţie( o posesiue !e i&ormaţii izolate. :ără autocuoa*tere *i coloizarea tăramului iterior( care să e co!ucă la autocotrol *i 'ţelepciue( civilizaţia prezetă va cuoa*te !ezastrul plaetar.

/2

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

20

eto!ele Yoga '!reptate către cuoa*terea *i cotrolul !e sie costituie u moumet al culturii i!iee( care se a!resează mai mult omului !im secolul TT !ecat celui !i secolul al TlTlea( care lea !escoperit prima !ată; tot ast&el !upă cum gramatica lui %aii ar &i rămas u te6t arti&icial &ără o ligvistică structurală( iar logica i!iaă gre*it iterpretată &ără logica cotemporaă. Yoga a !ezvăluit o pro$lematică pe care !e a$ia omul !e azi pare mai ivestit să *io apropie !ecat cel !e o!iioară( graţie uei me!icii psiosomatice *i a uei psiologii a a!acurilor. %regătirea co*tiiţei europee ' ve!erea 'talirii cu Yoga( a &ost gră$ită ' ultimul s&ert !e veac !e ecesitatea găsirii uor mo!alităţi !e a!aptare la co!iţiile !eose$ite ale z$orurilor cosmice( !e ri!icare reală a calităţii vieţii( !e găsire a uor mi@loace !e terapie i!ivi!uală *i socială ( mai a!aptate *i mai puţi poluate ' &aţa  presiuilor tot mai mari pe care civilizaţia !ezecili$rată actuală le e6ercită asupra i!ivi!ului. esa@ul spiritual al !iei( a!ica al uei civilizaţii specializate ' e6plorarea *i utilizarea resurselor iterioare( vie ' mometul uei crize reale a civilizaţiei oastre cci!etale orietată către e6terior. Cuoa*terea !e sie este ' situaţia actuală sigura cale !e a compesa !ezecili$rul !i această epocă &ără prece!et ' care !rumul vieţilor oastre !epi!e azi mai mult !e !ecizii iteligete !ecat !e circumstaţe aturale.  soluţioarea crizelor teologiei *i civilizaţiei prezete( o$stacolele u se găsesc ' e6terior( ci ' oi 'sie.  starea !e ecesitate prezetă acest o$iectiv al cuoa*terii !e sie are o valoare totală( !e care !epi!e supravieţuirea ori !ispariţia oastră( evoluţia speciei umae petru a cuoa*te cu a!evărat ,ealitatea( !esti!erea iteraţioală. #voluţia e6terioară teologică a &ăcut să apară pro$leme oi7 scă!erea li$ertăţii i!ivi!ului ' ciu!a eli$erării ecologice( pri !epe!eţa crescută !e mecaizare( care a$soar$e eergia umaă petru iveţia( costrucţia *i meţierea ma*iilor. )u tre$uie co&u!at progresul teologiei *i al evoluţiei cuoa*terii e6terioare cu prosperitatea *i co&ortul ' mometul ' care omul a pier!ut mai mult !ecat a castigat li$ertate( lii*te( simplitate( puritatea me!iului9. )umai cuoa*terea !e sie o&eră soluţia petru eli$erare !i ivelul trazitoriu *i itrarea ' ivelul sta&ioari&ormaţioal( petru e6pasiuea vieţii pri autocultivare( autoistruire petru o$ţierea per&ectei traspareţe *i clarităţi metale( petru trecerea omului la starea !ivia ( petru &ericire *i sta$ilizare. %olarizarea către e6terior este arti&icială( &alsă *i a co!us la co!iţia psiopată a vieţii civilizate actuale( la stress *i la !epe!eţa !e e6terior ' ve!erea procurării plăcerilor ori a evitării su&eriţelor. eto!ele !e cuoa*tere !e sie sut co!i&icate ' ca!rul sistemului Yoga *i ele permit reluarea ' posesie( regăsirea !e sie( cotrolul !irect i&ormaţioal asemăător teicilor !e autopsioterapie.  plus acor!ul cu sie se trasmută *i se tras&eră ' acor! cu +iversul *i cu ceilalţi oamei realiza!use !epă*irea rupturii !e cotiuitate itere6ter. Această pute 'tre iterior *i e6terior !esci!e posi$ilitatea proiecţiei emi@locite a su$iectivului ' o$iectiv ' ca!rul

/3

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

21

&eomeelor e6trasezoriale *i e6trae&ectoare. oate teicile Yoga solicită ca mi@loacele să u &ie tras&ormate ' scopuri( omul &ii! sigurul scop( iar ' pla temporal u se  permite reuţarea la prezet ca zoă !e mai&estare a a!evărului ' &avoarea uui viitor utopic sau a uui trecut oarecare( timpul epermiţa! pier!erea sicroicităţii( alegerea ori 'apoierea similară comportametului spaţial !ecat o!ată cu sacri&icarea ,ealităţii.  situaţia ' care poteţialul costructiv *i !istructiv !atorat progresului a !eveit imes se pue 'tre$area !acă prezeta orietare a civilizaţiei oastre este !e !orit către e6terior ori !acă tre$uie să ree6amiăm scopurile uiversale ale omeirii *i să !ăm mai multă ateţie o$iectivelor primare( care u tre$uie să &ie !ezvoltarea ma*iilor( ci a omului 'su*i? #cili$rul pri teroare e6istet ' lumea prezetă re&lectă !ivergeţa *i !ezecili$rul !itre o teologie atotputerică *i o 'ţelepciue su$!ezvoltată. Cea mai mare pro$lemă a omului !e azi u este !e a 'ţelege *i e6ploata me!iul 'co@urător( ci !e a se 'ţelege *i !e a se co!uce pe sie. Aciziţia !e putere tre$uie 'soţită simulta !e autoprote@are cotra &orţelor pe care 'cepem să le pose!ăm. meirea a atis puctul critic al evoluţiei *i tre$uie ca mitea să &ie &olosită petru a e i&lueţa propria structură( &ucţii *i scop; aceasta asigura! păstrarea *i avasul civilizaţiei. 0ituaţia critică !e !ezecili$ru 'tre evoluţia iterioară *i cea e6terioară a &iiţei umae impue aplicarea miţii u umai spre e6terior la !omiarea aturii( ci la civilizarea  psiicului uma.  a&ara !ezecili$rului !itre evoluţia iteră *i cea e6teră a omului ca rezultat al a$or!ării e6tere uilaterale a lumii e6tere lucru care poate pue orice civilizaţie ' &aţa autoaiilării9( se remarcă *i o evoluţie 'ceată( aleatoare( empirică( cu pa*i mici e&ectuaţi !ea lugul multor geeraţii( !atorită implicării procesului !e proiectare empirică ico*tietă. #ste ca *i cum am !ori să costruim o cate!rală &ără ca aterior să &i &ăcut u proiect.  acela*i mo! proiectăm propria structură( iaite !e a e cuoa*te pe oi 'sie. Alte !e&icieţe ale căii e6tere !e a$or!are uilaterală( orizotală a +iversului sut7 super&icialitatea i&ormaţiilor e6trase !i totalul revelat 'tru o$iect e6istet( parţialitatea( căci i&ormaţiile !esprise !i o$iect igoră suportul comu al acestuia *i al su$iectului( 'tarzierea evoluţiei pe !rumul presărat !e umeroase 'cercări *i erori( prelucrarea !e&ectuoasă !e către su$iect a i&ormaţiilor recepţioate( starea !e !escura@are !ezarmare9 ' &aţa uria*ei varietăţi aparete !i cauza mo!ului orizotal !e cuoa*tere9(ava! !rept coseciţă !ecretarea !e către *tiiţa occi!etală a icogosci$ilităţii +iversului.  realitate( apareţa !e i&iitate *i percepţia &racturată( parţială( !iscotiuă a ,ealităţii sut !atorate7 stării &racturate a su$iectului cuoscător( utilizării uor procesoare a!aptate prelucrării secveţiale a i&ormaţiilor. Aceste procesoare sut a!aptate petru  prelucrarea i&ormaţiilor !iscotiue( secveţiale !i ivelul

/4

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

22

trazitoriu ' care e6istă 0paţiu *i imp( !ar complet !eza!aptate petru prelucrarea !e i&ormaţii cotiue( !e a!acime( care să ţiă cot !e circularitatea proceselor ce tre$uie stu!iate *i !e itegrarea ologra&ică a 'tregului ' parte. Deci( Deci( cuoa* cuoa*ter terea ea uiver uiversul sului ui *i a reali realităţ tăţii ii solici solicită tă elimi elimiar area ea mo!ulu mo!uluii pro&a pro&a !e  prelucrare a i&ormaţiilor prezetate !e o$iecte( a!ică ecesită a$or!area si orietarea tot cătr cătree cuo cuoa*t a*tere ereaa !e sie sie.. Cum Cum putem putem(( cu u proce proceso sorr !isc !isco oti tiu uu( u( să sesi sesiză zăm( m( să  percepem real &eomeele cotiue( staţioare? staţioare? Ast&el sistemul !e activare speci&ică speci&ic ă a corte6ului corte6ului(( care este &ormaţia &ormaţia reticulată reticulată(( a ecraat ecraat sistemul sistemul mai veci( veci( care care &ucţi &ucţioa oa especi&ic( ologra&ic( cotiuu sistemul lemiscal9.  comp compet etiţ iţia ia 'tr 'tree cele cele !ouă !ouă sist sistem eme( e( care care i!i i!ică că !ouă !ouă mo!u mo!uri ri !e proc proces esar aree a i&ormaţiilor vertical *i orizotal9 a avut ca*tig !e cauză( &ii! a!aptat la me!iu( sistemul ce a asigurat răspusul la stimul uic speci&ic( !iscotiuu( i!ivi!ual9. Ca! cre*terea e6citaţiei 'tro 'tro zoă a corte6ului i!uce automat cre*terea ii$iţiei ii$iţiei ' zoele vecie( v ecie( cum cu m  pot să apară coe6iui( co e6iui( !acă u a$solut a$so lut 'tamplător? 0istemul speci&ic ce asigură a!aptarea *i supravieţuirea u este u $u procesor al i&ormaţiilor ' ve!erea itercoectării glo$ale( ologra&ice( care trasce!e simpla cauzalitate liiară. Cuoa*terea *i reprogramarea &ucţioării procesoarelor cu care sutem !otaţi( solicită tot cuoa*terea !e sie( căci alt&el vom o$ţie o cuoa*tere ecraată( super&icială( &racturată care este !e &apt o igoraţă( o cuoa*tere relativă( !i&erită ' &ucţie !e sistemul !e re&eriţă ales ca ' cazul traziţiei !e la sistemul geocetric la cel eliocetric9. e!iţa omului !e a se cre!e o i!ivi!ualitate *i !e a acţioa ' coseciţă provie tot !i mo!ul !e a ve!ea lucrurile cu &ocar uic parţial ecraat9( iar aceasta co!uce co!uce la izolare *i $locarea coe6iuii cu anca central* de date a universului( la ivoluţie *i auto!istrugere. %etru cotiuarea evoluţiei omului( petru cuoa*terea 'tregului program al +iversului +iversului(( care săi asigure complet completaa i!epe!eţă( este ecesară eces ară cuplarea co*tietă la ivelul staţioar *i * i !eta*area !e pertur$aţiile !i ivelul trazitoriu( care impu &ucţioarea !uală a miţii. oate acestea cer atreamet *i '!reptarea miţii spre iterior. + criteriu petru a caracteriza valoarea uui om este pri ceea ce el este( iar u  pri ceea  ceea ce c e el are. a re.  acest ac est cote6t co te6t a &i 'seamă 'sea mă cuoa*te cu oa*tere re !e a!acime( a!ac ime( vertica ver ticală( lă( coectată la propria structură( vie a su$iectului( 'seamă aplicarea acestei cuoa*teri către $iele său *i i!irect( spre $iele celorlalţi. Avem ' acest caz al cuoa*terii verticale !e sie( o cuoa*tere vie platată ' ,eal( !upă cipul *i asemăarea ,ealului. A avea( a pose!a co!uce la acumularea !e *tiiţă( care !e &apt spore*te su&eriţa pri reacţiuile provocate asupra oastră !e o cuoa*tere &ragmetară( super&icială( orizotală( ' care u *tim imic( *tii! lucrurile pe  @umătate. Cu cat *tiiţa *tiiţa sa e6tis e6tis mai mult( mult( cu atat atat sau ivit mai multe multe pro$leme.  această situaţie se găse*te astăzi omeirea ca! culegem roa!ele la ceea ce am semăat pri cuoa*tere orizotală poluare( criză materială( eergetică( i&ormaţioală( ecoomica(  psiică( socială9.

//

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

2,

Dar care e &olosul *tiiţei petru cel &ără mite( &ără 'ţelepciue( &ără cuoa*tere !e sie? Oa cei &olose*te ogli!a celui ce u ve!e? Deci oa meii u tre$uie @u!ecaţi !upă ceea ceea ce u u *tiu( ci !upă ! upă ceea ce *tiu *i !upă &elul ' care *tiu. Doar o mică parte !i *tiiţa omeească este ' orice clipă cu a!evărat vie ' uele miţi( căci ceea ce cotează u este catitatea( ci calitatea &iiţării i&ormaţiilor ' om. Ast&el( ' toate timpurile sau văzut oamei care *tiau mult cu u spirit me!iocru; *i !impotrivă( spirite &oarte vaste( care *tiau &oarte puţi. )ici igoraţa u e lipsită !e spirit( ici *tiiţa !e geiu. De*i e mai u*oară !o$a!irea uei i&iităţi !e cuo*tiţe ' mo! super&icial( pose!area temeiică a uui mic umăr !itre ele( presupue tot rezolvarea cotra!icţiei !itre a &i *i a avea. A avea este susţiut *i e&ect al lui a &i( iar u ivers; petru cei iiţiaţi *tiiţa este u mi@loc iar u u scop; !oar atuci cuoa*terea !evie $uul suprem( o valoare ce trăie*te iar u ua pose!ată; !oar atuci *tiiţa u poate să &ie pier!ută *i !evie epreţuită *i epieritoare. Depă*irea Depă*ire a situaţiei !uale ' care &oarte aproape !e *tiiţa oastră sălă*luie*te e*tiiţa oastră u este posi$ilă &ără eli$erarea !e superstiţii( !e &rica morţii( !e spaime( !e pertur$aţii e6tere; &ără !eprogramare urmată !e reprogramare( mo!ul !e procesare cotiuă a i&ormaţiilor ' ve!erea cuoa*terii aturii a!evărate a tuturor lucrurilor( u poate &i o$ţiut. Cat timp răma i picioare &alsele pucte !e spri@i( ata*area !e e6terior su$ &orma posesiuilor avere( rag social( poziţie *tiiţi&ică( politică9 a!evărata securitate u poate &i realizată; !i cotră( gri@ile cresc cu cat e ri!icăm ' ieraria ecoomică( *tiiţi&ică sau politică. Cuoa*terea a!evăratei realităţi( care este o cuoa*tere verticală a!resată 0ursei 'tregului uivers mai&estat solicită !eta*area( !espri!erea !espri!erea !e lumea lumea e6terioară( e6terioară( care curge( se tras&ormă; tras &ormă; atigerea atige rea acestei aceste i +ltimei ,ealităţi este simulta *i o eli$erare !i laţul su&eriţelor !atorate ata*ării !e lucrurile trecătoare care e 'co@oară ' uiversul e6isteţial( spaţiotemporal9 o realizare a stării  Ana nda lit.7 $eatitu!ie( !e $eati $eatitu!ie( tu!ie( !e &er icire supremă su premă (ananda). ermeul  Ananda &ericire supremă9 u !esemează o plăcere legată !e satis&acerea simţurilor( care ' mo! ecesar este e&emeră 'tru uivers temporal9( ci &ericirea uei stări eco!itioate eco!itioate care situează su&letul !icolo !e orice !ualitate( !icolo !e orice opoziţie. Co&orm te6telor ara( umele !e Sannyasin se termiă ' -ananda !e e6emplu7 "ivekananda).  cre*tiism prea&ericitul 'soţe*te umele celui ri!icat pe calea orto!o6iei. Sannyasin (Samnyasin sau Sannyasi) este cuvatu cuvatull care !esemează pe omul care a reuţat la lume  petru  pet ru a trăi ' cea ce a mai completă comp letă

/-

?64?4 ?64?4? 64C?$C 64C?$ C D9 64P4#!%4 64P4# !%4

2.

(m#ksha). ha). 0ărăcia uui reuţare reuţare *i care*i care*i cosacră cosacră toate toate e&orturil e&orturilee realizăr realizării ii eli$erări eli$erăriii (m#ks Sannya Sannyasin sin u este este umai umai materia materială lă;; ea iclu! iclu!ee !e aseme asemeea ea pe aceea pe care care mistica cre*tiă o ume*te sărăcie a spiritului sărăcia !uului9 a!ică a$seţa cocepţiilor relati relative( ve( !ualis !ualiste( te( ăscut ăscutee !i cuoa* cuoa*ter terea ea super& super&ici icială ală(( orizotală orizotală a lumii( lumii( cum sut7 Sannyasin sin *i  $iele  $i ele *i răul( rău l( atracţi atr acţiaa sau repulsi rep ulsia( a( !oriţa !or iţa sau teama. Coceptul !e Sannya  Bha$avan a su&e su&eri ritt o !eva !evalo lori riza zare re astă astăzi zi ca urma urmare re a util utiliz izăr ării ii lor lor !e cătr cătree a!ep a!epţi ţi occi!etali petru a !esema pe pro&esorii guru9 cotemporai. Dacă termeul ele&at( ar &i utiliz utilizat at petru a !esema u  *oricel( *oricel( cuvatul cuvatul ele&at *iar pier!e semi&icaţia origială. Anandamaya-%#sha !esemează ultimul 'veli* care acoperă 0iele. Acesta Acesta mai &panis isha hade de apare termeul este este !eumi !eumitt 'vel 'veli*u i*ull Keatit Keatitu!i u!iii ii sau Corpul Corpul Cauzal Cauzal..  &pan termeul  Ananda-Purusha, iar acesta i!ică &aptul că 0iele verita$il u poate &i imic altceva !ecat &ericirea a$solută. Cuoa*terea !e 0ie este atat calea către #6isteţa a$solută (Sat) *i Co*tiiţa Co*tiiţa a$solută a$solută (!hit) !ar *i calea către :ericirea a$solută (Ananda). !hit Co*tiiţa a$solută9( este u cocept eseţial i
/5

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

2/

este cosi!erat impersoal ( apauruseya ) *i eter (nitya). spiraţia este o activitate ui&icată ' care cotemplarea umaă *i revelaţia !iviă reprezită !ouă aspecte isepara$ile.  acest ses Svetasvatara &panishad a&irmă că 'ţeleptul 0vetasvatare a văzut a!evărul !atorită puterii lui !e cotemplaţie (tapah-pra'hava) *i ca urmare a graţiei !ivie (deva prasada). Ateagoras( re&eri!use la pro&eţi spue7 ' timp ce erau &ermecaţi trasportaţi( rapiti( ipotizaţi9 *i !epose!aţi !e puterile lor aturale !e @u!ecată( !i cauza i&lueţei 0piritului Divi 0&atul Du9( ei rosteau ceea ce cata ' ei( 0piritul utiliza!ui ca istrumete ale sale( a*a cum u catăreţ '*i utilizează &lautul( su&l'! ' el Apol.T9.  Ki$lie #vagelia !upă oa( 1-.139 se spue acela*i lucru7 Ca! va vei 'g'ietorul( Duul a!evărului( are să vă călăuzească ' tot a!evărul; căci el u va vor$i !e la el( ci va vor$i tot ce va &i auzit *i vă va !escoperi lucrurile viitoare. Cotactul cu A!evărata realitate este u cotact privilegiat imei u cuoa*te !epli pe atăl( a&ară !e :iul( *i acela căruia vrea :iul să i1 !escopere atei 11.259 care ecesită o stare !e vi!are *i ogli!ă metală o$ţită pri regresie volutară sau ivolutara pri !evoţiue9 ' starea !e copil7 P' vremea aceea isus a luat cuvatul *i a zis7 e lau!( ată( Doame al cerului *i al pămatului( petru că ai ascus aceste lucruri !e cei 'ţelepţi *i pricepuţi *i leai !escoperit prucilor atei 11.2/( Ouca 1".219. Cuoa*terea verticală( rezoată este o cuoa*tere e6clusivă a atălui !oar !e către :iu ceea ce elimiă pericolul !isemiării i&ormaţiilor către &iiţele epregătite; o ast&el !e cuoa*tere poate &i umită ecologică !eoarece u permite accesul uor &iiţe su$!ezvoltate la arme *i teologii( care ar pue su$ semul 'tre$ării supravieţuirea acestora. ras&erul 'tre cuoa*terea verticală *i cea orizotală este parţial; i*te $ă*tia*i pot utiliza o mitralieră sau u tu cu accelerare !e particule cu care '*i pro!uc mult mai mult rău( !ar &ără să le 'ţeleagă. erapia utiliza! meri!iaele !e tras&er !e i&ormaţii *i eergie !i acupuctura cieză reprezită( alături !e teicile Yoga( u caz !e utilizare a uor cuo*tiţe a căror e6plicaţie este *i astăzi !eparte !e a &i 'ţeleasă pe !ea 'tregul. Cisag Qizag( /4-23 e..9( reprezetat al *colii 0alu( al $u!ismului ciez a scris u tratat asupra Du$lului A!evăr *i !i&erite cometarii asupra pricipalelor  sutra ale ahayana. terpretarea pe care Cisag o !ă Du$lului A!evăr este !eose$it !e importată iar autorul este cosi!erat cel care a !us *coala 0alu la per&ecţiue. Ci sag cocepe u A!evăr terestru *i u A!evăr suprem pe trei ivele. A!evărul terestru 1.A&irmarea #6isteţei 2.A&irmarea #6isteţei *i )oe6isteţei 3.)ici a&irmarea ici egarea #6isteţei *i )oe6isteţei

/8

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

2

A!evărul suprem 1.A&irmarea )oe6isteţei 2.)egarea #6isteţei *i )oe6isteţei 3.)ici a&irmarea ici egarea #6isteţei *i )oe6isteţei %ritro serie !e egaţii( Cisag a@uge la ivelul !e e!i&ereţiere( ' care imic u este egat sau a&irmat; este etapa supremă a Căii !e i@loc. Calea !e i@loc (adhyama-Pratipad) este u terme geeric care !esemează ' geeral calea lui Ku!!a istoric evitarea e6tremelor care sut &ie a$a!oarea totală ' plăceri sezoriale &ie asceza e6cesivă *i autocastrarea. Această e6presie este ' particular ata*ată !e *coala  Madhyamika &o!ată !e )agar@ua care re&uză să aleagă 'tre opiiile opuse *i reprezită o Pcale !e mi@loc 'tre realitatea *i orealitatea lucrurilor.   inayana )o$ila Cale cu opt ramuri este cosi!erată Calea !e i@loc ce co!uce la 'cetarea su&eriţei *i evită e6cesul ascetic. Această atitu!ie este !escrisă ' te6te ast&el7 Cel %er&ect evită cele !ouă e6treme a$a!oarea ' plăcerile sezoriale( pro&ae( vulgare( terestre *i practicarea ascezei !ureroase( vulgare9 care u au semi&icaţie *i caută Calea !i i@loc care !esci!e ocii( !ă cuoa*tere *i co!uce la pace( clarve!ere( lumiare *i  Nirvana; aceasta este calea cre!iţei pure( a otărarii pure( vor$irii pure( acţiuilor pure( vieţii pure( ateţiei pure( memoriei pure *i me!itaţiei pure( citat !upă )=aatilo>a Ki>>u( Oa parole !u Kou!!a( aisoeuve( 15-( p.122. 0am=utta)=>a=a( O <(119. Calea !e i@loc !esemează ueori a$seţa cre!iţei ' eteritatea sau oeteritatea( ' realitatea sau orealitatea lumii. Vcoala  adhyamaka e6primă &oarte clar cocepţia sa !espre PCalea !e i@loc pri cele Ppt egaţii (Na$antna) care !e&iesc atura lucrurilor; ici a$olire( ici creaţie( ici !istrugere( ici eteritate( ici uitate( ici multiplicitate( ici sosire ici plecare. A 'mpărţi $rutal lumea ' mai&estat *i emai&estat ' lumea &eomeală (*ila) *i lumea  permaetă( a$solută(etemă( +ltima ,ealitate (Nitya) este o !ova!ă !e igoraţă. ae*trii Eie Eai a&irmă că
/

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

23

' care ele e6istă ca &eomee petru o !urată !etermiată. 0iteza !itre
-"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

28 0usţiătorul( Cuvatul( 0eva; Cel ce activează *i Cel ce ţie s&orile9  B% T<(13(14; <(8; T<(-19( Calea  B% T(329( care este 'să*i +ltima ,ealitate( este spri@i petru a cotacta totul căci ' mie sut 'săilate toate( ca *irul !e perle pe &ir B% <(59. ţelegerea( puterea !ez$ărată !e !oriţă *i patimă( iu$irea care u (B% I$$H11H12) calcă Oegea( toate stările celor trei te!iţe sut !e asemeea +ltima ,ealitate; !i cauza miţii tul$urate u percepem realitatea &u!ametală( plasa suport( ci !oar uele pertur$aţii !i ea  B% <( 139. Această realitate este accesi$ilă celor ce  practică tăcerea *i oacţiuea B% T(389 este eseţa &ăpturilor( zeilor B% <(3"; T(/; T(229 iima otului B% T<( 1/9( !iviul !i oamei  B% <(8(3";T(/9( 0iele i!ivi!ual (Atman) B% <(/;T(2"9 care este i!etic cu 0iele suprem  B% <(39.+ltima ,ealitate se 'trucipează ' tot ceea ce e6istă &orme !e mai&estare7 umaă( zei9 !ar este *i 0tăpaul &iiţelor( Meu al zeilor( 0tăpa al lumii &orma supremă9B% T(11;T(3;T(1/;<(219( triitatea B% T(329. Oumea mai&estată( spiritul !estructi$il B% T<( 1-9 este o 'trucipare a +icului T(59( o lume a &eomeelor( u loc pieritor al !urerii B% <( 1/9( o lume trecătoare *i e&ericită  B% T(339 supusă uor &luctuaţii ciclice cu !i&erite perioa!e a$sor$ţie( topire( moarte( oapte *i a*tere( emisie( zi9  B% <(1519. Această lume este campul !e acţiue( locul !e !es&ă*urare al marelui e6perimet petru cuoa*tere !e sie a arii iţi Cosmice B% <(229 u este !ecat o  proiecţie ologra&ică( !upă cipul *i asemăarea Creatorului B% T(/9( 'să parţială a lui Brahman B% T<(59; restul a rămas ' starea iiţială  B% T(429. Această lume coţiută *i activată !e  Brahman, curge permaet itră *i iese !i +ltima ,ealitate9 *i se a*te !i uirea spiritului i!estructi$il cu cel !istructi$il  B% T<(1-159( corpul( materia *i eergia u sut !ecat uelte ale lui Krama( veicule ale 0ielui 0uprem  B% T<(8;T<(159. #li$erarea !i starea mai&estată se o$ţie pri rezoaţă cu +ltima ,ealitate( rezoaţă care realizată ortoteoiogic poate &i aplicată ' traslocaţie sau ' emisia *i recepţia materiei ' uivers. Avatarurile( proiecţiile ' pla uma ale Diviităţii reprezită corecţii i&ormaţioale realizate !e area ite Cosmică petru a '!repta evoluţia umaă ' !irecţia meţierii te!iţei !e eli$erare pri !escoperirea !e 0ie. :aptul că orice pas &avora$il vieţii este recompesat pri plăcere iar gre*elile sut sacţioate pri su&eriţă &izică( psiică sau a&ectivă ar tre$ui să i!ice omului e6isteţa uui program !e auto!ezvoltare *i autoistruire paă la o$ţierea plăcerii supreme. %lăcerea *i !urerea reprezită 'să *i u sistem !e selecţie al programelor !e comportamet care e meţie prizoieri ' viaţa istictuală( sezorială( ' captivitatea ciclului !e a*teri *i morţi succesive rea*teri9. ' plus omul *ia utilizat mitea petru a suprima *i re!uce !urerile &izice *i psioa&ective9 *i petru a o$ţie plăceri cu a@utorul uor mi@loace e6tere !roguri( vicii9. :aptul că !rogurile *i alte mi@loace e6tere care i!uc stări mo!i&icate !e co*tiiţă petru perioa!e trazitorii !e timp sut cuoscute ' toate tra!iţiile *amaice !i 0i$eria( e6ic( #gipt ca !ecla*a! *i apariţia

-1

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 2 uor puteri paraormale telepatie( tele>iezie( ve!ere la !istaţă( !eta*are !e corp( levitaţie( traslocaţie9 pe lagă starea !e $eatitu!ie *i !e mo!i&icare a percepţiei spaţiului *i timpului susţie i!irect a&irmaţia că +ltima ,ealitate este 'velită !e  Anandamaya %#sha. veli*ul plăcerii sau al $eatitu!iii '*i merită umele !e 'veli* cauzal sau !irector căci el guverează acţiuea &iiţelor spre eli$erare. %aă la om( acest mecaism !e selecţie a programelor i&ormaţioale optime a &ucţioat per&ect; iterveţia omului( care a acţioat petru a*i procura plăcerea ma6imă u a scos !ecat  parţial !i &ucţiue mecaismul !eoarece rezultatele viciilor( gre*elilor( utilizării !rogurilor !etermiă reluarea tetativei !e eli$erare ' altă e6isteţă. 0u&eriţa( $oala *i moartea sut !oar amaate iar u suspe!ate pe această cale atat timp cat omul u caută Calea !e i@loc 'tre plăcere *i !urere( calea către plăcerile spirituale ' raport cu care cele sezoriale *i &iziologice u sut !ecat i*te relicve !itro epocă !e evoluţie aterioară vegetală *i aimală9. Acest corp *i această mite pe care o avem( sut 'mpreuă ca u istrumet muzical; ceea ce veţi auzi *i $ucuriile pe care le veţi avea !epi!e !e ceea ce cataţi cu acesta( !e practicarea cuoa*terii !e sie *i a autocotrolului  pri Yoga. A co&u!a *tiiţa Yoga ( care co!uce la cuoa*terea !e sie *i la eli$erare( !i ivelul &eomeal( cu u sistem !e e6erciţii !e gimastică statică( !estiate a vi!eca !i&erite mala!ii psiosomatice( este o eroare curetă !atorată uor vulgarizări realizate !e persoae icompetete. treg sistemul !e teici care aparţie !e sistemul ,a@a Yoga( a*a cum a &ost prezetat !e %ata@ali ' Yoga 0utras( u este !ecat u set ela$orat *i '!elug e6perimetat !e mi@loace au6iliare ce pot &i utilizate volutar !e către cel ce !ore*te să se vi!ece( să se cuoască *i să se realizeze. Acest sistem volutar !e urmărire a cotrolului co*tiet are !rept replică sistemul ivolutar (Bhakti Y#$a) accesi$il oricui( care pri cre!iţă( iu$ire *i !evoţiue către Diviitate co!uce la acelea*i rezultate7 suspe!area u!elor metale( a valurilor !e ga!uri (vritti), care iu!ă co*tiiţa ' stare !e vege sau !e vis( care se &ormează &ară 'trerupere ' pro&uzimile oastre *i mascează sau ecraează Co*tiiţa a$solută. :ormele !e Yoga i!use cele mai cuoscute *i mai stu!iate ' cci!et sut LarmaYoga sau a acţiuii o$iective !eziteresate9( Lu!alii Yoga Yoga tatrică9 *i QaaYoga sau calea cuoa*terii a$stracte.  cci!et termeul Yoga evocă ' geeral SataYoga( &orma !e Yoga $azată pe asocierea e6erciţiilor &izice (asana) *i a e6erciţiilor respiratorii (pranayama). Această Yoga PcorporalăX u este cosi!erată ' !ia !ecat ca o &ază !e pregătire petru &ormele spirituale !e Yoga sau ca o separare a !ouă ramuriaga9 !i ar$orele cu opt ramuri astaga9 al ,a@a Yoga. Ava! !rept ţel cuoa*terea !e 0ie *i a lui Dumezeu( Yoga u este ' sesul cel mai geeral u privilegiu al !iei( orice om care caută să realizeze e6perieţa mistică a uirii cu Dumezeu este !i acest puct !e ve!ere u !iscipol al *tiiţei Yoga( oricare iar &i ascultarea &aţă !e *amaismul i!ia ori !e mistica cre*tiă9. %racticile tatrice !i $u!!ismul ti$eta sut !e asemeea !eumite !o"a  iar marii lor s&iţi ca *i ilarepa9 =ogi.

-2

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 3" ermeul Yoga lit7  ju$+ 'seamă7uire;i@ugare;co@uctie(aliiere9 !esemează căutarea 'ră!ăciării( uiuii cu Dumezeu. rice cale ce co!uce la cuoa*terea lui Dumezeu( a 0ielui uiversal( care este i!etic cu 0iele i!ivi!ual( poate &i umită Yoga. Keatitu!iea *i &ericirea supremă ( ananda ) care este realizată pri Yoga este ivulera$ilă *i &ără ocivitatea aceleia o$ţiută temporar pri mi@loace e6tere iclusiv !roguri9 ' ve!erea accesului la puterile paraormale.  ici u caz u poate &i comparată Yoga cu o cale egoistă !e auto!rogare( !i momet ce este urmat plaul !irector al aturii( care pri  pe!eapsă *i recompesă orietează evoluţia( ce a !us la apariţia &iiţei co*tiete( omul(  pe această plaetă( 'aite ca oi să participăm cu ceva la aceasta. :ără părăsirea lumii e6terioare u putem evita ca *tiiţa să &ie ţiută ' loc( ocupa!ue !e ceea ce u merită să &ie *tiut( cu acea mare !iversitate co!iţioată( egli@a! i scim$ !e ceea ce merită *tiut7 0iele ostru. mpercepti$il sezorial( 0iele( !e*i emi*cat este mai iute ca ga!ul *i este sursa tuturor lucrurilor. :ără ră!ăciă ' 0ie orice *tiiţă este imorală *i poate &i pier!ută căci u &iiţează( u este vie( cuplată cu viul !i oi. Oipsa cuoa*terii !e sie 'i &ace pe oamei să cosi!ere că *tiiţa e rea ori viovată petru ecazurile civilizaţiei prezete( ca! !e &apt cauza este reaua ei 'tre$uiţare !atorată !ezacor!ului cu legile igorate ale &irii. rice acţiue pozitivă este 'soţită ca !e um$ră !e o reacţiue( !e valoare egativă ievita$ilă. )umai cuoa*terea iterioară alugă um$rele ievita$ile ale lucrurilor( căci u &ocul este egativ( ci reaua lui utilizare.  acela*i mo! u putem co!ama &ocul uclear ca &ii! egativ( ca! !e &apt tre$uie evitată trecerea lui !i maa &iziciaului ' maa crimialului. )umai cuoa*terea pro&aă( rătăcită( e6terioară( '!epărtată !e viaţă(  pue ' pericol propria ei sursă7 omul. raziţia uui &eome !i serviciul omului( 'mpotriva omului i!ică atat caracterul !ualist( relativ al cuoa*terii e6terioare( cat mai ales igoraţa oastră. :ără cotact cu iteriorul( *tiiţa e separată !e @ustiţie( u e ' acor! glo$al ci parţial cu legile uiversului( pro!uce reacţiui *i e apare ca o vicleie *i u ca o 'ţelepciue. Ca*tigarea li$ertăţii u a &ost a!usă !e cuoa*terea e6terioară occi!etală teologică9( ci e mutarea ' iterior a cetrului ' @urul căruia tre$uie să gravităm. 0ituaţia prezetă !ezecili$rată( 'tre evoluţia uilaterală e6teră u poate &i cotiuată &ără riscuri( iclusiv pe pla psiosomatic( !at &ii!că orice acţiue e6teră ' !ezacor! cu legile &irii va !eteriora pri reacţiue suportul &iziologic al co*tiiţei. Această reacţiue !ispare ca! igorarea propriei oastre structuri este ocuită !e cuoa*terea !e sie( !e acţiui o$iective ' locul celor su$iective.  acest ses( teicile Yoga( care sut a!aciri ale meto!elor petru Cuoa*terea !e sie( vi să cotroleze *i să mo!eleze omul compesa! situaţia &racturată !ezastruoasă9 prezetă. %ri cuoa*terea !e sie sut a$a!oate sistemele !e re&eriţă ista$ile( ata*ate !e elemete !i ivelul trazitoriu. Dia logul *i 'ţelegerea !itre oamei !evi reale( ' locul moologului actual. !repta!ue  privirea asupra oastră( evita! @u!ecarea critică asupra celorlalţi( vom

-3

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

31

 putea a$or!a puctul acestora !e ve!ere( vom !esci!e mitea si su&letul catre !ialog( vom o$tie &ructul actiuilor oastre. %ri &iecare ocazie e &acem cuoscuti celorlalti( iar !aca sutem prezeti si ateti( e &acem cuoscuti ciar oua isie. Dialogul cu sie isusi permite legarea iterioara a cuoasterii !o$a!ite( itelegerea( iterlegarea( !iscererea itre real si aparete si putem ast&el ampli&ica mersul &iresc al vietii( al istoriei. Dialogul u impue( ci propue celorlalti calea !e a !evei &iecare el isusi( ceea ce asigura egalitatea saselor( iar u a per&ormatelor( asigura persoalitati creatoare cu !isceramat( iar u mase maipula$ile( co!uce la respectul celuilalt si u la !istrugerea puctului !e ve!ere !i&erit( care ar &i putut sa e im$ogateasca. trasigeta( i&le6i$ilitatea( ura &ata !e cuoasterea verticala( &ata !e ecesitatea !e a &i apartie umai igoratilor.  acelasi &el( ma!ria &ata !e !e ceea ce stiu si !ispretul !e ceea ce u stiu( !eota icalcarea pricipiilor +iversului cu repercursiui egative asupra propriilor  programe( ce susti &iitarea suportului &iziologic al costiitei. Dialogul cu sie istituie rela6area(impacarea( multumirea( itelegerea cu sie si cu ceilalti( !etasarea( eli$erarea !e !epe!ete materiale !e tot &elul( o stare atistress( !e i!epe!eta eergetica si i&ormatioala pri accesul la co!ul geetic relevat pri propria oastra &iitare( petru ca oi sutem zi!iti !upa cipul si asemaarea uiversului. Calea spre a !evei oi isie iar u iste ro$oti eticetati la astere si !epe!eti ori sclavi &ata !e programele care eau &ost ioculate( costa u i e&ortul !e a costrui( ci !e a@uta sa se asca( sa se e6primc 0iele sau scateia !ivia !i oi( sa se reveleze !orita +iversului !i oi. Aceasta uiue( &uziue itre parte si itreg( este realizata pri cuoasterea !e sie( care !e &apt !e&ieste calea si procesul !e reprogramare atat !e $ie co!i&icat i Yoga. Yoga este o astere la a!evarata ,ealitate( u act !e creatie i!ivi!ual; umai pro!uctia este colectiva. Cuvatul Yoga ilocuieste e6act e&ortul cotiuu !e a te cuoaste pe tie isuti( !e a te mo!ela pe tie isuti( ca sa u &ii scim$at( pertur$at. rice itrerupere( oprire a cotiuitatii acestui e&ort si totul tre$uie reluat( caci i uiversul trazitoriu totul curge. Yoga iseama reprogramare( iesire !i igorata( spargerea ecraelor care $loceaza tras&erul cuoasterii si care ivaluie lumia 0ielui( trazitia catre iu$irea aproapelui( catre acte o$iective !ura$ile i locul &aptelor su$iective( &iite( trecatoare( muritoare( cetrate  pe egoism( pe castig ime!iat( pe rezultat( pe iteres. #volutia meto!elor !e cotrol si orietare a proceselor teologice( sociale( psiologice s a realizat icepa! cu meto!e eergetice( !e cotrol pri &orta catre meto!e i&ormatioale  pri iteligeta( a!ica( alt&el spus( !e la meto!e !e co!itioare si !iri@are !i e6terior catre meto!e ce actioeaza pri iterior. Aceasta evolutie !e la e6terior catre iterior( !e la &orta( la cotrol si !ialog i&ormatioal( se poate costata i artele martiale( i meto!ele !e terapie si i cotrolul social.

-4

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

32

Dialogul cu ceilalţi este sortit e*ecului &ără e6isteţa preala$ilă a !ialogului cu sie 'su*i( căci ui putem 'ţelege real pe ceilalţi &ără cuoa*terea !e sie( ' acela*i mo! ' care &emeia stearpă u poate cuoa*te sau u 'ţelege !urerile grele ale a*terii. Dialogul cu 0ie rezolvă patologia psiosomatică ori cea socială. Desci!erea !ialogului i&ormaţioal ' locul !ialogului &orţei permite accelerarea  progresului *i supravieţuirea ' situaţia ca! recurgerea la cel !eal !oilea 'seamă autoaiilarea civilizaţiei. Dialogul i&ormaţioal &acilitează accesul vieţii( variaţiei ' locul morţii *i ui&ormizării( a oului ' locul 'geţării progresului( a@ută traziţia7 către u sistem !e re&eriţă uiversal( ' locul atropocetrismului *i i!ivi!ualismului( !e la tiraie la !emocraţie. Drumul către !iversitate( variaţie( evoluţie( progres( cere ' pla social tot spri@iirea i!ivi!ului iar u aiilarea acestuia ' grupuri *i mase ui&ormizate( maevra$ile. Yoga ampli&ică evoluţia( procesul !e selecţie a programelor( evoluţia i&ormaţioală( revelarea( !eveloparea co!ului !e programe staţioare( asigura! ast&el supravieţuirea( sta$ilitatea( ivulera$ilitatea la pertur$atii *i ' &ial completa eli$erare.
-/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

33

ecraului pe care sut proiectate acestea. Cercul vicios ce 'cepe cu stergerea memoriei a!evaratei oastre i!etitati a memoriei vietilor aterioare la a*tere9 *i care s&ar*e*te cu costatarea la care a@ug oameii la s&ar*itul vieţii( că u *tiu imic( u poate &i !epă*it &ără orietarea către sursa 'tregului care este *i sursa oastră ca părţi ale 0ielui.

2&2& Cunoaterea oriontal*(mi+locita) i vertical*(nemi+locita) în scrierile sacre ale omenirii  &ucţie !e mi@loacele utilizate ' pregătirea a!evăratei lumiări( &iecare !itre cărţile revelate ("eda) poate &i 'mpărţită ' !ouă părţi7  %arma %anda partea re&eritoare la acţiue9 *i nana %anda partea re&eritoare la cuoa*tere9. +iuea !itre cele !ouă părţi este reprezetată !e calea clasică !i ,a@a Yoga( ce a &ost e6pusă !e %ata@ali ' Yoga 0utra. Această uiue !itre cuoa*tere *i acţiue e6perimet9 co!uce la cuoa*terea !irectă *i la omicuoa*tere( la trasce!erea lumii e&emere a &eomeelor( la cotactul emi@locit cu sigura *i a!evărata ,ealitate. o!ul !e alcătuire a practicii Yoga are !rept tită cuoa*terea !iecta care eli$erează( cuoa*terea verticala( eseţiala.  capo!opera culturii uiversale care este Bha"avad %ita Catecul Diviului9 cuoa*terea este clasi&icată !upă "unas (lit&: calitate &u!ametală( te!iţe ale aturii9. Cuoa*terea( &apta *i &ăptuitorul sut !e trei &eluri( 'mpărţite !upă cele trei9 te!iţe ("unas)  a*a cum spue 'văţătura !espre cele trei e!iţe; ascultă cum sut acestea cu a!evărat7 T<( 19 cuoa*terea pri care vezi ' toate &iiţele o sigură e6isteţă eclitită( e'mpărţită ' cele9 ces 'mpărţite  să *tii( ea este !e tip sattva pură( ra&iată( lumioasă9 T<(2"9. Cuoa*terea care pri separare ve!e ' toate &iiţele e6istete ca &ii! !eose$ite( !e !i&erite &eluri  acea cuoa*tere să * tii( ţie !e ra+as !e agitaţia metală *i !e ga!ire; !e activitatea starii !e co*tiiţă( cuplată la lumea &eomeală; co*tiiţa !i starea !e vege pro&aa9 T<(219. Despre cuoa*terea9 care este legată !e u sigur e&ect( ca *i cum ar &i totul( lipsită !e temei( !e a!evărul lucrurilor *i stramtă  !espre ea se spue că ţie !e tamas !e ierţie( imo$ilitate( o$scuritate( or$ire( igoraţă;te!ia tamas reprezită &orţele iertiale *i iactive ale )aturii care se mai&estă su$ &orma igoraţei( leei( icapacităţii( lipsei !e claritate( o$scurităţii9 T<(229. Di cele trei &eluri !e cuoa*tere !ecurg trei &eluri !e &apte prezetate ast&el ' Bha"avad

%ita  :apta

ra!uită( lipsită !e 'lăţuire ata*are9 'mpliită &ără !oriţa sau ură !e cel care ui !ore*te &ructul aceasta este o &aptă o$iectivă9  se spue că ţie !e satta T<(239. 'să !espre &apta care este '!epliită cu multă stră!aie !e cel care ăzuie*te la o$iectul !oriţei aceasta este &apta su$iectivă( ata*ată !e &ruct9 sau '!epliită cu egoism  se spue că ţie !e ra"as T<(249. :apta care !i cauza tul$urării miţii u ţie seama !e urmări( pier!eri( vătămare *i !e cei cu putiţă i se spue că ţie !e tamas &ără !e mite9 T<(2/9.

--

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 34  &ucţie !e cele trei &eluri !e cuoa*tere *i !e &apte oameii se 'mpart ' trei &eluri ast&el7 :ăptuitorul eli$erat !e 'lăţuire !e captivitatea &aptelor sale( ivulera$il la pertur$aţii9 care nu spune eu pli !e stăruiţă *i otărare e&ort sta$ilizat ' timp9( acela*i ' reu*ită sau ereu*ită epertur$at !e succes ori e*ec9  i se spue că ţie !e satta KW T<(2-9. :ăptuitorul care ăzuie*te spre &ructul acţiuilor( pătima*( violet !i &ire( impur( stăpait !e $ucurie *i 'tristare  este *tiut că ţie !e ra"as KW T<(259. :ăptuitorul cu mitea 'mpră*tiată( lee*ă( vaitos( pre&ăcut( ecistit( lăsător( !escumpăit *i eotarat maipulat !e circumstaţe( ista$il9  i se spue că ţie !e tamas KW T<(289.  %aca atra Cele cici cărţi ale 'ţelepciuii9 se pue itre$are ce este mai !e  pret7 stiita'văţătura9 sau itelepciueamitea9 ? văţătura cuoa*terea orizotală;stiita9 &ara mite itelepciue9 a !us la pieire pe &ratii care u sau putut a$tie sasi pua i aplicare stiita !e a !a viata uui tigru( i!i&eret !e cosecite.  Bha"avad %ita(!antecul lui /umne0eu) 'treita 'mpărţire a miţii !upă cele trei te!iţe"unas9 e i!ica o cuoastere a stărilor *i ivelelor !e co*tiiţă . Doar mitea a&lată la mi@loc 'tre vege *i repaus( !ar !eta*ată !e am$ele 9 cuoa*te cei activitatea *i iactivitatea( ce tre$uie *i ce u tre$uie '&ăptuit( &rica *i lipsa &ricii( 'lăţuirea *i eli$erarea  acea mite9 ţie !e satta KW T<(3"9. itea care u*i !ă seama !e cei Oege *i eOege( ce tre$uie *i ce u tre$uie &ăcut( are o 'ţelegere care ţie !e ra"as KW T<(319. Aceea care 'văluită ' 'tuecime socote*te elegiuirea !rept Oege *i toate lucrurile pe !ea!oaselea  acea mite ţie !e tamas KW T<(329. Calea !e a o$ţie mitea sattvic* este pri iteriorizare( stigerea agitatieitrecerea !e la tul$ure la clar; puere i repaus9 *i !eta*are progresivă !e lumea &eomeală7 St*ruinNa

careH prin !o"a statornic*H infranea* simNul internH suflurile vitale i simNurile # acea st*ruinN* aduce sattva KW T<(339.

rasce!erea lumii &eomeale( !o$a!irea cuoa*terii eseţiale a 0ielui i!ivi!ual *i uiversal( presupue ulterior !epă*irea celor trei te!iţe ( triguna ) care aparţi proiectiilor  #rakriti   ),a!ica uei realitati secu!e u mo!el sau o o$iectelor !i lumea &eomeala (  re&lectare a realitatii u ese isasi realitatea9 iluzorii  maya9 caracterizată !e lipsa !e cotiut ce cosisteta au um$rele proiectate pe ecraul metal9 *i !e capacitatea !e ecraareacoperire; separare; &ilmul proiectat mascează a!evărata realitate ;!oar i spatiul vi! !itre !oua ga!uri succesive putem itrezarii cerul9. Cel ce o$ţie a!evărata cuoa*tere trece !e la  a privi  la  a ve!eaH !e la or$ire (avid@a)  la a!evărata ve!ere( la ve!erea !iviă7 Cel care1 ve!e pe 0upremul 0tăpa Divi sălă*lui! la &el ' toate &iiţele( epieritor ca! acestea pier( acela este cel care ve!e KW T<(259( căci !acă1 ve!e pe 0tăpaul Divi sălă*lui! la &el pretuti!ei( u*i love*te sigur 0iele *i a@uge ast&el la co!iţia supremă KW T<(289. A!evărata ve!ere este o ve!ere ologra&ică care1 &ace pe om co*tiet !e i!etitatea sielui său cu 0iele celorlalte &iiţe. )u ve!erea orizotală mi@locita !e simturile &izice( o&eră omului ie*irea !i lumea &eomeală( ci ve!erea emi@locita !iviă7 u u mă poţi 'să privi cu propriaţi ve!ere; 'ţi !au ve!erea !iviă KW T(89. Atuci a văzut &iul lui %a!u 'trega lume &ăramitată la es&ar*it( sta! la u loc ' trupul Meului Meilor KW T( 19.

-5

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

3/

Doar cei care pri ociul cuoa*terii au văzut ast&el !eose$irea !itre camp trupul( lumea &eomeală mai&estată9 *i cuoscătorul campului 0iele9( precum9 *i eli$erarea &iiţelor !e )atură( a@ug la Cel 0uprem KW T(349. Cuoa*terea 0ielui poate &i o$ţiută pe !i&erite căi7 +ii( cu a@utorul me!itaţiei dh@ana9( vă! ei '*i*i 0iele ' siea lor; alţii( pri  Samkhya *i Yoga( iar alţii  pri Yoga &aptei  arma !o"a 9 T(249. Alt&el( cei cu mitea tul$urată u vă! 0iele9 ca! pleacă !i trup9 sau stă ' trup9 sau ca! legat !e te!iţe ia parte la viaţă; 'l vă! cei care au ociul Cuoa*terii T<(1"9. Yogiii care se stră!uiesc( 'l vă! sta! ' siea lui( cei e!esăvar*iţi( lipsiţi !e ga!ire( ciar !acă se stră!uiesc( u1 vă! cuoa*terea sezorială( e6terioară *i stările metale legate *i coma!ate !e lumea &eomeală u permit perceperea 0ielui T<(119. 0iele este ca strălucirea plecată !i 0oare( care lumiează 'treaga lume( cea !i Ouă *i !i &oc  strălucirea aceasta( să *tii( a mea este a +ltimei ,ealităţi9 T<( 129. Despre cuoa*terea eseţială verticală9 ' Kagava! Wita se spue7 'ţi voi !ezvălui ' 'tregime această Cuoa*tere( 'mpreuă cu 'ţelegerea pe care( a&la!o( u mai rămae imic !e cuoscut aici ' lumea aceasta9 <(29. %etru o$ţierea aestei Cuoa*teri tre$uie sacri&icată temporar

cuoa*terea orizotală( pri oprirea ga!urilor( a &luctuaţiilor metale7 0acri&iciul cuoa*teriiorizotale9 este mai $u !ecat cel material KW <(339. ,aportul 'tre cuoa*terea orizotală *i cea verticală este re!at ast&el ' Bha"avad %ita 7 PCreaturilor le sut 'ceput( s&ar*it *i mi@loc( o Ar@ua; cuoa*terilor #u le sut Cuoa*terea 0ielui 0uprem( celor ce !iscută ' cotroversă9 #u le sut !octria a!evărată9 KW T(329. Accesul la această cuoa*tere este co!iţioat !e o$ţierea stării !e egalitate metală7 Cel care u se $ucură( u ură*te( u se supără( u !ore*te( care reuţă la $ie *i rău; KW T( 159 elegat !e imic9( străi !e toate( !i care a plecat su&eriţa( cel !ăruit mie KW T( 1-9 acela*i cu !u*maii sau prieteii( ca *i la ciste *i !ispreţ( la &rig *i la căl!ură( acela*i la &ericire *i !urere KW T(189( epăsător la isultă sau lau!ă( tăcut( mulţumit( cu mitea eclitită( acela mie !rag mie KW T(19. Cel care  prive*te( cel care otără*te( cel care suportă( cel care are parte( arele 0tăpa Divi( 0iele 0uprem  a*a este umit 0piritul 0uprem ' acest trup  KW T(229. Cel care cuoa*te ast&el 0piritul *i )atura 'mpreuă cu e!iţele( oricum ar trăi( u se mai a*te !i ou KW T(29. A!evărata cuoa*tere !irectă( umită ' te6tele sacre 0olară( !istruge cuoa*terea orizotală i!irectă( re&lectată( Ouară9 relativă( parţială7 celor cărora ecuoa*terea le este !istrusă !e Cuoa*terea 0ielui( Cuoa*terea le ilumiează( asemeea 0oarelui( pe Cel 0uprem KW <(1-9. 0e o$servă o !ialectică a traziţiei către u ivel superior !e co*tiiţă *i cuoa*tere care !e$utează cu

-8

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

3-

cotrolul *i suprimarea e6presiei ivelului aterior &eomeal( căruia i se retrag pargiile !e acţiue; ast&el7 Cuoa*terea este 'văluită !e ecuoa*tere; pri ea li se tul$ură mitea oameilor KW <(1/9. Doar cei cu ga!ul la mie( cu su&lurile vitale plecate la mie suspe!ate9( mereu mulţumiţi *i &er iciţi KW T(9( celor mereu cocetraţi( care mi se !ăruiesc cu !ragoste... a@ug la mie KW T(1"9. Di '!urare petru ei( eu( sta! ' a!evărata Bmea )atură( !istrug pri lampa strălucitoare a Cuoa*terii 'tuecimea ăscută !i ecuoa*tere KW T(119. Cel care mă cuoa*te ast&el( &ără tul$urarea miţii( ca 0pirit 0uprem( umai9 acel a toate cuoscător mi se !ăruie*te cu 'treaga &iiţă T<(19; !eci practicarea e&icietă a cuoa*terii *i acţiuii verticale este co!iţioată !e 'ţelegerea preala$ilă a realităţii 0ielui. 0uprema valoare care elimiă '!oiala *i rătăcirea 'tre calea lumioasă *i cea 'tuecată este cuoa*terea verticală7 Yogiul care cuoa*te ama!ouă !rumurile u se rătăce*te icio!ata KW <(259. Cel ce *tie aceasta 'trece ' merit pe cei ce stu!iază ("edele), pe cei ce practică sacri&iciile( asceza( reuţarea( !ăruirea; el merge spre locul suprem al 'ceputului KW <(289. Yogiul este !easupra asceţilor *i este socotit ciar !easupra celor ce au Cu oa*terea; =ogiul este !easupra celor care '!epliesc riturile KW <(4-9. Ditre toţi =ogiii( cel care( veit la mie cu 0iele iterior( lui se !ăruie*te cu cre!iţă( acela este socotit !e mie ca &ii!9 cel mai uit ' Yoga KW <(459. Oipsit !e ama!ouă !e cre!iţă *i Yoga9 omul este rătăcit( &ără spri@i ' + ltima ,ealitate KW <(389. Cel care lepă!a!use !e cei ra!uit ' shastra te6tele care reglemetează ormele !e viaţă ' tra!iţia $ramaică; lit.7 'văţătura( maual; terme ce !esemează
-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

35

Ca! !escoperi că !iversitatea &iiţelor stă ' +itate *i că numai aceasta se &ăramiţează( atuci teai apropiat !e A!evărata ,ealitate (Brahman) KW T(3"9. %ricipiul uităţii &u!ametale a uiversului este u aspect al pricipiului ologra&ic care a&irmă că ' &iecare parte e6istă 'tregul( a!ică susţie ivariata cu scala a i&ormaţiei !i uivers.  coseciţă cel ce o$ţie ve!erea emi@locita( ologra&ică( verticală( ilumiarea( prive*te pretuti!ei la &el( o$ţie egalitatea metală *i cotactul cu memoria ologra&ică a speciei *i a uiversului7 Cel cu 0iele uit pri Yoga ve!e 0iele ' toate &iiţele *i toate &iiţele ' 0iele său9; el prive*te pretuti!ei la &el KW <(29. Cel care pretuti!ei mă ve!e pe ie( *i toate le ve!e ' ie( acela ui pier!ut petru ie *i ici eu u sut pier!ut petru el KW <(3"9. Cel care ăzuie*te spre uitate mă a!oră ' toate &iiţele; respectă toate &iiţele ca pe sie 'su*i9 oriu!e sar a&la acest =ogi( ' mie se a&lă KW <(319. Cel care( pri asemuire cu 0iele( prive*te  pretuti!ei la &el( &ie că este &ericire sau su&eriţă( acela este socotit =ogiul cel mai !esăvar*it KW <(329. itea greu !e i&raat *i elii*tită poate &i supusă *i a!usă la egalitatea spiritului pri e6erciţiu repetat *i reuţare KW <(3/9.  Yoga 0utra Y0 1.129( %ata@ali spue acela*i lucru7 pri e6erciţiu repetat ( abhyasa$ practică9 *i reuţare vaira"@a: !eta*are; stare icolora 9 se o$ţie suprimarea acestei agitaţii metale9. Cuoa*terea ologra&ică u are caracteristicile celei raţioale; ea este actuala ca o percepţie( es&ar*ită( &ără 'ceput( mi@loc *i s&ar *it KW T(1-(159. lumiarea este !etermiată *i are !rept scop starea !e egalitate metală( !e cotiuitate *i !e ivulera$ilitate la pertur$aţii7 :ără să urască ici o &iiţă( prieteos *i milos( &ără să ga!ească9 al meu *i eu( acela*i ' !urere sau $ucurie( ră$!ător KW T( 139. +ltima ,ealitate  are pretuti!ei maii *i picioare; pretuti!ei oci( capete *i &eţe; pretuti!ei are ureci; se a&lă ' lume 'vălui! totul KW T( 139. )e'mpărţit( 0iele sălă*luie*te ' &iiţe ca *i cum ar &i9 'mpărţit; el tre$uie cuoscut !rept cel ce susţie &iiţele( !rept cel ce le !istruge( !rept cel ce le crează KW T( 1-9. Coseciţă a pricipiului ologra&ic  care este u pricipiu al uităţii la superlativ9 este pricipiul acţiuii *i reacţiuii. Cel care ve!e 0iele sălă*ui! la &el ' toate &iiţele( epieritor ca! acestea pier( acela este cel care ve!e T(249. Căci !acă 'l ve!e pe 0tăpaul Divi sălă*lui! la &el pretuti!ei( u*i love*te sigur 0iele *i a@uge ast&el la co!iţia supremă KW T(289. recerea !icolo !e ivelul &eomeal( !epă*irea !ualităţii !e a acţioa *i a u acţioa( !e a &i *i a u &i( accesul ' ivelul atemporal u!e pricipiul acţiuii *i reacţiuii '*i 'cetează e6isteţa( impue itrarea ' rezoaţă cu starea +ltimei ,ealităţi( simularea ' la$oratorul iterior a stării &u!ametale a +iversului. Acela !o$a!e*te  pacea( ' care se pier! toate !oriţele precum se pier! apele ' oceaul care umpla!use stă eclitit( *i u acela care !ore*te

5"

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

38

!oriţele KW (5"9. mul care izgoi! !oriţele trăie*te &ără !oriţe( &ără să ga!ească9 al meu *i eu( acela a@uge la pac e KW (519. Aceasta este starea !e asezare eclitita ' Krama  rahmi#sthiti9 pe care !o$a!i!o u te mai tul$uri; omul9 !o$a!i!o &ie *i ' ceasul morţii( a@uge la stigerea '  Brahman ('rahma nirvana) KW (529( la eli$erarea !i ciclul rea *terilor( la trezirea la a!evărata e6isteţă. )ivelul mai&estat u este !ecat o 'trucipare a +icului( a +ltimei ,ealităţi (Brahman). Cuoa*terea realităţii &eomeale este tot o cuoa*tere a 0ielui 0uprem. Cuoa*terea campului a realităţii mai&estate9 *i a cuoscătorului campului  pe aceasta o socotesc Cuoa*tere; cuoscătorul campului( eu sut ' toate campurile KW T(29. PCotiua cuoa*tere a 0ielui 0uprem( 'ţelegerea rostului cuoa*terii a!evărului a!evăratei cuoa*teri9  aceasta este Cuoa*terea; ceea ce este alt&el !ecat aceasta se ume*te ecuoa*tere KW T( 119. $iectul Cuoa*terii( pe care cuosca!u1( se !o$a!e*te emurirea este supremul Brahman, 0iele 0uprem( &ără !e 'ceput( !espre care se spue că u este ici :iiţa( ici )e&iiţa. Doar cei care pri ociul cuoa*terii au văzut ast&el !eose$irea !itre camp *i cuoscătorul campului *i eli$erarea &iiţelor !e  )atură !i lumea &eomeala9( a@ug la Cel 0uprem KW T(349. A!evărata cuoa*tere este aceea care te a@ută să vezi toate &iiţele ' 0iele tău9 *i !eci ' ie KW <(3/9. Această cuoa*tere este cora$ia cu care poţi trece !icolo !e orice su&eriţă KW <(3-9( este &ocul care &ace !i toate &aptele *i coseciţele lor >arma9 ceu*ă KW <(359. )u e6istă aici pe pămat9 u istrumet puri&icator asemăător Cuoa*terii; pe aceasta o găse*te sigur( ' siea lui( cu timpul( cel !esăvar*it ' Yoga KW <(389. Această *tiiţă regească( această taiă este supremul puri&icator; ea poate &i percepută !irect u 'ţeleasă raţioal( itelectual9( este u*or !e '!epliit( eclitită T(29; această Cuoa*tere a 0ielui 0uprem este regia cuoa*terilor T(329. :ii!că omul u trăie*te umai cu paie( ci cu orice lucru care iese !i gura lui Dumezeu Deut.8.3; atei 4.4; Ouca 4.49. Sraa spirituală este aceea care vi!ecă *i puri&ică omul !e toate păcatele arcu 4.12; Ouca /.1/9; ea !ă lumia ca să ve!em( &ii!că u or$ u poate călăuzi pe alt or$ &ără să ca!ă ama!oi ' groapă Ouca -.3; atei 1/.149. #a( a!evărata Cuoa*tere !espre care vor$e*te *i isus( presupue ca 'tai să te cuo*ti pe tie 'suţi *i să te autocotrolezi; !e a$ia !upă ce scoţi $ara !i ociul tău( vei ve!ea !eslu*it să scoţi paiul !i o ciul :ratelui tău Ouca -.41( -.42; atei 5.39. Deci cuoa*tete *i vi!ecăte pe tie 'suţi !acă !ore*ti să vi!eci( să a@uţi pe ceilalţi oamei ori să ai puterea !e a comuica a!evărul Ouca 4.329. isus su$liiază importaţa acţiuii iterioare ' raport cu aceea e6terioară7 :ariseul a văzut cu mirare că isus u se spălase pe maii 'aite !e praz Ouca 11.38; arcu 5.39. Dar Domul ia zis7 
51

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

3

Cuoa*terea !e sie a!uce a!evarata putere( căci pri 'ră!ăciarea &iiţei ' +ltima ,ealitate se realizeaza cotrolul !irect al realităţii mai&estate iar u u cotrol me!iat pri mi@loace materiale *i eergetice ca ' cazul cuoa*terii orizotale( teologice. ameii careO auzeau *iO ve!eau pe isus se mirau *i ziceau7 De u!e are el 'ţelepciue *i miuile acestea? atei 13./49 *i cum se &ac ast&el !e miui pri maiile Oui? arcu -.1; oa -.429. Acelea*i puteri e6traor!iare !e levitaţie( traslocaţie( ivulera$ilitate sau vi!ecare &ac o$iectul cărţii a treia7  %ibhuti #ada& lit.7 1.ceusa; e&ectul apri!erii &ocului sam=ama; 2.peetrat( puteric; revelaţie( putere; cartea care revelează puterile e6traor!iare9 !i tratatul Yoga 0utra al lui %ata@ali. Aceste &acultăţi *i puteri vi$uti sut o$ţiute pri cuoa*tere verticală *i e6erciţiu ce co!uc la 'ră!ăciare ' +ltima ,ealitate. Aceste puteri ' mare parte i!etice cu si!!i per&ectiui(!esavarsiri(puteri !ivie; puteri psiice curet cali&icate !rept supra aturale( ce apar ca e&ect al iceperii &uctioarii ologra&ice9 iclu! cuoa*terea trecutului *i viitorului( &acultatea !e a citi ga!urile celorlalţi( cuoa*terea e6isteţelor aterioare sau a mometului propriei morţi; ele sut cosi!erate ' Yoga mai&estări ale puterii !ivie su$ &orma cuoa*terii( iu$irii( eergiei sau &orţei. %ibhuti apar la aumiţi oamei cum sut mae*trii spirituali( arti*ti ori oamei !e geiu. Oa o scară restrasă vi$uti provoacă acelea*i e&ecte ca *i aatara 'carări ale Co*tiiţei Divie pe %ămat; lit.7 co$orare9 ele a@uta! oameii să*i cotiue evoluţia spirituală. ră!ăciarea ' +ltima ,ealitate este re!ată !e isus pri !iverse para$ole; această 'ră!ăciare presupue a auzi *i a &ace &ii!că a u acţioa ' co&ormitate cu cuoa*terea revelată 'seamă7 a costrui o casă pe pămat &ără temelie Ouca -.49; :erice !e cei ce ascultă Cuvatul lui Dumezeu *il păzesc atei 5.21; Ouca 11.289. ră!ăciarea ca urmare a practicii cosecvete este e6plicată !e isus ' %il!a semăătorului ast&el7 sămaţa care a căzut pe pămat $u; !esemează pe oameii care( !upă ce au auzit Cuvatul( 'l ţi 'tro iimă $uă *i curată care u ca! ' ispită( u se lasă 'ă$u*iţi !e gri@ile( $ogăţiile *i plăcerile vieţii acesteia9 *i &ac roa!ă ' ră$!are Ouca 8.1/; atei 13.2; arcu 4.19; Ouaţi seama !ar la &elul cum ascultaţi; căci celui ce are i se va !a; !ar celui ce are i se va lua *i ce i se pare că are Ouca 8.18; atei 1.12; 2/.29 sut cuvitele lui isus care ilustrează &eomeul !e ampli&icare a cuoa*terii e6perimetale 'ră!ăciate ' 0ie. Doar cel ce are Cuoa*tere !irecta poate ve!ea( auzi *i 'ţelege7 
52

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

4"

Deci $isus a venit s* reaminteasc* drumulH s* dea cheia spre cunoaterea interioar*H mesa+ care fusese iniNial în
Kvedeti ima"inea marita pe : http:==www&flicr&com=photos=pataJnJ+ali=  M

53

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

41

Cele !ouă plauri ale realităţii care se 'talesc ' toate scrierile revelate !i riet apar *i ' a&irmaţiile cei sut atri$uite lui isus7 Acolo u!e ă !uc #u voi u puteţi vei oa 8.219( Pvoi suteţi !e @os; #u sut !e sus; voi suteţi !i lumea aceasta( #u u sut !i lumea aceasta oa 8.239. Atigerea 0ielui 'seamă atigerea realităţii a ceea ce este at vam Asi97 !acă u cre!eţi că #u sut( veţi muri '  păcatele voastre oa 8.24; arcu 1-.1-9( căci Cel ce a trimis este cu ie oa 8.29.  cote6tul Yoga $u!!iste( utilizată mai ales '
54

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 42 #li$erarea !e&iitivă( !es&acerea !i toate legăturile terestre ale  %arma *i ale ciclului rea*terilor (samsara), graţie uiuii cu Dumezeu *i cuoa*terii +ltimei ,ealităţi este !eumită #ksha.  #ksha este cel mai 'alt !itre cele patru ţeluri ale e6isteţei umae; celelalte trei sut7  Artha $ogăţia( &aima( statut social9(  %ama plăcerea9 *i /harma !atoria9. %etru omul care aspiră la spiritualitate( realizarea  #ksha costituie uicul scop al e6isteţei sale. Accesul la puterile e6traor!iare este sacţioat ' caz !e erori căci7 cui i sa !at mult( i se va cere mult; *i cui i sa 'cre!iţat mult( i se va cere mai mult Ouca 12.489( ,ostul omului u 'l costituie !o$a!irea puterilor e6traor!iare ci eli$erarea( acesta este ro!ul pe care Dumezeu la 'cre!iţat oameilor. Dacă u e eli$erăm vom &i tăiaţi ca smociul care u !ă!ea ro!; isus a o$ţiut o amaare7 %oate că !e acum 'aite va &ace roa!ă; Doame( ...mai lasă1 *i aul acesta; am să1 sap !e @ur 'mpre@ur *i am săi pu guoi la ră!ăciă9 !acă u( 'l vei tăia Ouca 13.9. Ku!!a compară lumiarea( accesul la +ltima ,ealitate cu !ospirea aluatului !e  paie. isus spue că mpărăţia lui Dumezeu se aseamăă cu aluatul pe care la luat o &emeie *i 1a pus ' trei măsuri !e &ăiă paă sa !ospit toată Ouca 13.219 sau cu o sămaţă care a crescut ' gră!ia uui om paă ca! a a@us la cer Ouca 13.189. cerca! să e6plice această meta&oră uiversală 0uzu>i 0ur=u Me mi!( Kegiers mi!( 155 0a :racisco9 remarcă realizarea trecerii( ' cursul cuoa*terii e6perimetale iterioare( !e la !iscotiuu la cotiuu( reui&icarea &iiţei( ceea ce reprezită 'să*i o$iectivul aliierii !o"a lit.7 &uziue( ui&icare(aliiere(co@uctie cu 0ie *i cu Diviitatea9. Zelul omului este !e a &i Oumia lumii( !e a se eli$era. A*a cum sarea( !acă '*i pier!e gustul( u mai este $uă !e imic *i e arucată *i călcată ' picioare( tot la &el omul( !acă '*i uită meirea !e a se iz$ăvi( este elimiat !e pe plaetă. atei /.139 mul este ca sarea; !ar !acă sarea '*i pier!e gustul atuci u mai este $uă ici  petru pămat( ici petru guoi( ci este arucată a&ară. Cie are ureci !e auzit să au!ă Ouca 14.3/9. Această meta&oră reluată ' umeroase ocazii i!ică 'să *i strategia !ecoloraţii metale *i !eta*ării (vaira"@a) care ' &ial permite ie*irea a&ară !i pestera lumii &eomeale Yoga 0utra 1.1/9. Cuoa*terea *i iu$irea verticală a lui Dumezeu este aceea care a!uce matuirea( eli$erarea. mpărăţia lui Dumezeu u este 'să ' a&ară. isus spue7 mpărăţia lui Dumezeu u vie ' a*a &el 'c't să iz$ească privirile; u se poate zice uiteo aici sau7 uite o acolo Căci( iată( mpărăţia lui Dumezeu este 'lăutrul vostru Ouca 15.219. tru uivers ologra&ic ' care &iecare mai&estare este o 'trucipare a +icului( calea !irectă !e cotact cu acesta este pri iterior. Căutarea ' e6terior !ez$iă *i !istruge( căci ici o slugă u poate slu@i la !oi stăpai căci va ţiea

5/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

43

umai la uul *i va esocoate pe celălalt; )u puteţi slu@i Dumezeului vostru *i lui amoa a=a7 lumii &eomeale( aparete9 Ouca 1-.139. Price 'mpărăţie !ez$iată 'mpotriva ei( este pustiită; *i o casă !ez$iată 'mpotriva ei( se pră$u*e*te peste alta Ouca 11.15; atei 12.2/; arcu 3.24; oa 2.2/9. u$irea Dumezeului tău( care este prima porucă !i Ki$lie( este iu$irea verticală a 0ielui( care o!ată realizat( a!uce iu$irea orizotală a semeilor ca pe tie 'suţi. u$irea aproapelui este o iu$ire orizotală care este o coseciţă a !escoperirii 0ielui ' oi 'sie *i ' toate celelalte &iiţe. oate celelalte poruci u sut !ecat coseciţe ale '!epliirii a! literam a primei  poruci( căci Dumezeul tău este +ltima ,ealitate( care se a&lă !icolo !e toate &ăpturile. Datoriile sociale u e6clu! !atoria &u!ametală a omului !e a se realiza7 Daţi !ar Cezarului ce este al Cezarului *i lui Dumezeu ce este al lui Dumezeu Ouca 2".2/9. Această realizare *i matuire este o ie*ire !i ciclul rea*terilor( este vierea ' A!evărata ,ealitate7 cei ce vor învia dintre cei ce mor &&& nu se vor mai însuraH nici nu se vor m*rita &&& nici nu vor putea muri c*ci vor fi ca în"erii Ouca 2".3/3-9. Ca *i ' 'treaga tra!iţie orietală( moartea 'veli*ului corporal u este *i o moarte a 0ielui care este permaet viu7 Dumezeu u este u Dumezeu al celor morţi( ci al celor vii( căci  petru #l toţi sut vii Ouca 2".389. Cuoa*terea !e sie( preamărită !e 0ocrate( este o cuoa*tere verticală( care co!uce la eli$erare *i ilumiare Pla a !oua a*tere ( Bha"avad %ita 159. Cei iiţiaţi( ' "ede, erau cosi!eraţi !e asemeea ( !e !ouă ori ăscuţi. Oao seu spue7 Cel care cunoate lumea din afara are înv*Natura& Cel ce se cunoate pe sine este $luminat Oao zu cap. 339. Di cuoa*terea e6terioară !ecurge te!iţa !e a acţioa petru a avea a acumula( a se e6ti!e9 iar !i cea verticală cea !e a &i; Cel ce cucere*te pe alţii are putere; cel care se supue pe sie autocotrol9 este puteric Oao zu cap. 339. ţeleptul poate a@uge asemei copilului( ve!e *i cuoa*te totul &ără a se &olosi !e iteligeţă ' repaus metal a$solut9 Oao zu cap.T9; el re&uză aceasta *i alege Acela ao e Lig( T9. %ro&eţii( lumiaţii (1ishi) !i &panishade utilizează &recvet cuvatul acesta (dam) !rept su$stativ petru a arăta că uiversul ' care oi trăim este mai&estarea( &orma vizi$ilă a Oui Dumezeu( ' opoziţie cu realitatea i!escripti$ilă *i omiprezetă care susţie( peetrează *i trasce!e toate lucrurile vizi$ile. Ca *i 4n &panishade, Oao seu !esemează această realitate secu!ă pri cuvatul Acela (2at), &ii!că umele !e ao u o ume*te cu a!evărat )umele ce iam !a u este )umele ve*ic( Oao zu cap. 9. Cuoa*terea verticală iar u cea e6tesivă( orizotală( reprezită calea !e a a@uge la Cer( ' mpărăţia lui Dumezeu. De aceea isus spue7 :erice !e cei săraci ' !u( căci a lor este mpărăţia Cerurilor atei /.39 sau $iecuvataţi &ie cei săraci cu !uul( care vi la ie( căci a lor va &i mpărăţia Cerului 3 )e&i 12739. Oao seu spue7 a cuoa*te 'seamă a u cuoa*te OTT9 iar  s&atul 'vaţă să se !ezveţe OT<9( să*i !imiueze cuoa*terea TO9.

5-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

44

Cuoa*terea orizotală poate &i e6empli&icată !e cuoa*terea *tiiţi&ică( caracterizată !e ver$ul a avea( care cre*te pe zi ce trece( pri acumularea progresivă !e a!evăruri relative *i parţiale( !e mo!ele ale realitatii care ulterior vor &i 'locuite !e altele mai cuprizatoare. Aceasta cuoastere ela$orata i lim$a@e specializate !evie iaccesi$ila &ar a tra!ucere sau iterpretare( &ii!ca sa i!epartat !e realitatea sezoriala comua. Cuoa*terea verticală( 'ţelepciuea( este o cuoastere emi@locita a realitatii asa cum este ea...iar u u mo!el al acesteia. rto!o6ia( ca *i cuoa*terea revelată ' "eda, este su$or!oată &iiţării *i itro!esci!erii *i este caracterizată !e ver$ul a &i. Cotactul cu Cel ce este( cu !iviitatea( solicită reuţarea la cuoa*terea !iscursivă( e6plicativă( sezorială *i itelectuală ' &avoarea celei !irecte( e6perimetale. tre$a!u1 pe Dumezeu7 Care este umele 0ău? #6o!ul 3.139 oise a primit acela*i răspus ca ' "eda3 Dumezeu a zis lui oise7 #u sut Cel ce sut ... oameilor ce te vor  'tre$a( le vei răspu!e ast&el7 Cel ce se ume*te #u sut ma trimis la voi #6o!ul 3.149.   Brihadaranyaka-&panishad !i Yajurveda se a&irmă 'tro mare propoziţie (mahavakya) că  Brahman este cel ce este 7  Aham Brahman Asmi tra!usă pri #u sut  Brahman  această mahavakya  proclamă i!etitatea a$solută a 0ielui *i a lui  Brahman. Aham este a!evăratul 0ie (Atman) al omului( care tre$uie !i&ereţiat !e  Ahamkara co*tiiţa eului9. Brahman este A$solutul imua$il *i eter( ,ealitatea 0upremă *i o!ualistă !i "eda. ,eligiile !ualiste( &o!ate pe e6isteţa uui Dumezeu persoal( u cuosc imic ecivalet coceptului !e  Brahman.  a$stracţia sa( i!eea !e Co*tiiţă a$solută este !e ecoceput raţioal. Oa cea mai mică tetativă !e cocretizare( ea !evie  Ishara lit.7 Domul +iversului !e la ră!ăcia sas>rită is7 a !omi9. !eea uui Dumezeu persoal( creator al +iversului(  Brahman , !evie shvara atuci ca! este ata*ată lumii &eomeale *i &ace o$iectul a!oraţiei *i veeraţiei oastre. 0vami aa!a spue7  Ishara este &orma supremă  pe care spiritul uma o poate !a A$solutului (Brahman). Dumezeu al cre*tiilor ori cel al musulmailor sut aspecte ale lui  shvara, la &el ca *i !iviităţile mitologiei i!use.  shvara cel mai cuoscut al i!ieilor este 2rimurti, triitatea compusă !i  Brahma, "ishnu *i Shiva. *ishara-oga este uitatea !iviă !espre care se vor$e*te ' Bha"avad %ita. Diviul &ace ua cu orice e6isteţă( ' calitatea sa !e  shvara. Calea iu$irii *i !evoţiuii urmată ' religia cre*tiă este *i ua !i cele patru mari Căi Yoga care toate co!uc la uiuea cu Dumezeu7 Bhati#!o"a. Ka>tiYoga este calea aturală a Cuoa*terii !ivie. Cel ce practică Ka>tiYoga u are evoie să*i '&raeze setimetele; !i cotră el le itesi&ică *i le or ietează către Dumezeu. a@oritatea cre!icio*ilor !i toate marile religii ale lumii sut a!epţi ai acestui !emers.

55

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 4/ Ka>tiYoga !istige cici atitu!ii !i&erite &aţă !e Dumezeu; acestea sut umite  Bhaa lit.7 setimet( sezaţie( e6taz9; 1.  Shanta, stare !e etul$urare( calm *i seiătate ' care e simţim apropiaţi !e Dumezeu( &ără ca să &ie ela$orată o relaţie precisă cu #l; 2.  Dasya,  poziţia uui servitor &aţă !e stăpaul său( sau a uui copil &aţă !e păriţii sau !e protectorii săi; ,&  Sakhya , atitu!iea uui priete &aţă !e prieteul său; .& %atsalya , atitu!iea  păriţilor &aţă !e &iul lor !e e6emplu atitu!iea ariei *i a lui osi& &aţă !e isus9; /.  Madhura , atitu!iea uei &emei sau a uei iu$ite &aţă !e soţul sau iu$itul ei. 0ta!iile practicii Ka>tiYoga sut7 1.  Bhakti, !evoţiuea; 5. Bhaa, iu$irea coaptă( starea !e e6taz( !e &ermecare; 3.  #rema , starea ' care a!oratorul lui Dumezeu pier!e co*tiiţa lumii *i a corpului său; 4.  Mahabaa, mai&estarea supremă a iu$irii !ivie.  )umai Avatara lit.7 cei co$oraţi; icarările Co*tiiţei Divie pe %ămat9 *i  shvarak#ti su&letele li$ere *i per&ecte( care !acă !oresc pot să rească pe %ămat petru a a@uta oameii să 'ţeleagă ultimele a!evăruri spirituale;  Isharakoti  pose!ă uele !i calităţile uui  Avatara si !epă*esc starea a !oua (Bhava). isus Cristos este cosi!erat !e i!u*i o 'trupare (Avatara) a lui Dumezeu. cararea Co*tiiţei Divie pe %ămat se a*te ca urmare a uei !ecizii li$er cosimţite u ca urmare a uor motive >armice9 *i este li$eră !e orice o$stacol al eului i!ivi!ual * i este co*tietă !e caracterul !ivi al misiuii sale; ea vie să !escopere oi căi !e realizare religioasă a!aptate epocii( să reactualizeze mesa@ul spiritual care a &ost trasmis ' mo! repetat oameilor !i toate epocile *i locurile. Această &iiţă are puterea !e a trasmite oameilor cuoa*terea sa !iviă pri cotact( privire sau tăcere. ,evei! la cuoa*terea A$solutului (Brahman) meţioăm că acesta este o stare !e  pură trasce!eţă( care u poate &i !escrisă pri cuvite *i ici mo!elata ori &ormulată  pri ga!ire. 0ri ,ama>risa a&irma cu @usteţe ici o lim$ă !i lume u 1a pătat vreo!ată pe  Brahman. %etru a a@uta &i!elul ' setea sa !e cuoa*tere(  Brahman este i!icat pri e6presii cum ar &i +icul &ără al !oilea sau  Satchitananda . :ormularea  Sathit*nanda  arată că Brahman este simulta  Sat  #6isteţa a$solută ceea ce e6istă9( hit  Co*tiiţa a$solută9 *i  *nanda& B:ericirea a$solută$eatitu!ie eco!itioata9. :ără Brahman care este #6isteţa A$solută( ici o e6isteţă u este  posi$ilă; Brahman &ii! Co*tiiţa( &ace posi$ilă perceperea #6isteţei *i Keatitu!iii.  Brahman care este !hit, Co*tiiţa A$solută( se re&lectă '  iva !e la @iv7 a trăi9 &iiţă vie( e6isteţa 'trupată !eci muritoare;  *itareya/panishad ce aparţie !e Rigeda se spue7  Prajnanam Brahman Co*tiiţa este Brahman ). 0iele 'trupat se i!eti&ică cu corpul *i ga!irea; !eveit #go( el '*i crează iluzia uei !ualităţi *i a uei cauzalităţi *i ast&el se 'lăţuie ' ciclul !e a*tere *i moarte9( !a! a*tere ga!irii care a creat lumea apareţelor( care a &ăcut umele *i &ormele ( namarupa ). A*a cum i!ică &ormula ve!ică !i A!vaita  +ham Brahm ) !otul este Brahman  ', i!ica &aptul ca umai  Brahman e6istăorice alta coceptie este iluzorie si e !ecat u ecra !e ga!uri carel masceaza pe  Brahman9;

58

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

1.

2.

4-

 )oi u &acem !ecat să proiectăm asupra Oui iluziile !atorate imagiaţiei oastre ca atuci ca! luăm o ramură !e copac căzută pe @os !rept *arpe. Di puct !e ve!ere &ilozo&ic( 'trega lume mai&estată *i  iva este  Brahman care se 'trupează ' 0iele  ) sale. )umărul !e  0ia este i&iit *i este compara$il uui i!ivi!ual graţie puterii ( shakti  *ir es&ar*it !e aie pe care 0iele verita$il *i uic (Atman) le im$racă. :ără a '!repta cuoa*terea către cea verticală( către cuoa*terea e6perimetală a +ltimei ,ealităţi( mai&estată *i emai&estată simulta( rămaem prizoieri ' starea actuală !e su&eriţă( $oală *i igoraţă. Cuoa*terea orizotală *i verticală au !rept corespo!et ' $u!!ism( cele Două A!evăruri7 A!evărul coveţioal relativ la lumea &eomeelor (Samvritti-Satya) a&lat ' opoziţie cu  #aramarthaSatya ). A!evărul a$solut *i !e&iitiv (  Cele$ra ma6imă 'văţaţi( 'văţaţi( 'văţaţi( aparet corectă( e '!eamă la ata*are !e lumea materială *i &eomeală( spre acumulare eselectivă *i e '!epărtează !e A!evărata ,ealitate. giea metală *i a&ectivă recoma!ă astăzi prote@area *i elimiarea agresiuii provocate !e e6plozia i&ormaţioală.  Yoga( &ilmele( cărţile *i atura@ul care propagă agresivitatea( se6ualitatea ori orietarea e6cesivă către lumea e6terioară sut cosi!erate ocive ecili$rului psioa&ectiv *i somatic *i e&ortului !e sta$ilizare *i acor!are ecesar vi!ecării *i realizării !e sie. !etitatea lui Brahman cu 0iele omuluiAtma9 este e6primată ' umeroase mari &raze (ahavakya) !i "eda, care mai sut umite *i  antra vezi prezetarea !etaliată a termeului ' Lri=a Yoga; etapa prelimiară9. Doctria secretă a scolii Ca!oga este a !oua !itre &panishade, ca vecime; ea &ace parte !i 0amave!a *i e6pue &u!ametele &ilozo&iei
5

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 45 Dacă vom realiza o paralelă cu orto!o6ia vom o$serva calea !e acces către aceea*i cuoa*tere verticală( !iviă. %rima *i cea mai importată porucă !i ara se prezită "aira$ya ca ua !itre cele patru !ispoziţii ale spiritului( i!ispesa$ile omului ce aspiră la spiritualitate. treaga tra!iţie religioasă !i riet *i cci!et se re&eră costat la cuoa*terea !e 0ie( !iviă( orietată către +ltima ,ealitate( către realitatea i!ivizi$ilă( care se mai&estă ' toate lucrurile *i &aţă !e care toate lucrurile sut !oar parte.

8"

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

48

Această ,ealitate +ltimă este !eumită  Brahman 0iele A$solut al +iversului9 ' i!uism( /harmakaya ' $u!!ism( 2a# ' taoism. Deoarece această realitate trasce!e toate coceptele *i toate categoriile( $u!!i*tii o umesc *i 2athata ori ,ealitatea completă asemeea ei '*a*i; sigura realitate9. 2athata este coceptul cetral al $u!!ismului aa=aa; el !esemează A$solutul( A!evărată  )atură a tuturor lucrurilor.  geeral termeul 2athata este iterpretat ' sesul !e imua$il(  permaet( situat !icolo !e toate coceptele *i !iscrimiările. 2athata A!evărata ,ealitate9 este cotrariul realităţii aparete care caracterizează &eomeele *i ' plaul căreia se !es&ă*oară cuoa*terea orizotală. 2athata este &ără &ormă( ecreat( &ără atură persoală (Sva'hava) iar o!ualitatea sa !esemează rezirea (B#dhi) sau lumiarea supremă pri realizarea i!etităţii su$iectului *i o$iectului. 2athata este sioimă cu 2atha$ata-$ar'a, !e atura lui Ku!!a( cu  /harmakaya vezi 2rikaya ' capitolul !e!icat corpurilor( 'veli*urilor *i ivelurilor !e evoluţie a &iiţei umae9 *i cu  /harmata. Cuoa*terea verticală( care costă ' atigerea co*tiiţei uităţii lumii mai&estate( a itercoe6iuii mutuale a tuturor lucrurilor *i eveimetelor( ' perceperea *i 'ţelegerea tuturor &eomeelor !i lume ca mai&estări ale uei uităţi !e $ază( ' ve!erea tuturor lucrurilor ca părţi iter!epe!ete *i isepara$ile !e acest 'treg cosmic; ca mai&estări ale acestei +ltime ,ealităţi( reprezită cea mai importată caracteristică a lumii orietale. Această cale !e cuoa*tere verticală u poate &i stră$ătută cu piciorul( cu imagiatiaca lectura uui roma9 sau percepută sezorial( ci tre$uie trăită *i ituită pri acţiue e6perimetală( '!reptată către a &i ua cu ea. Această acţiue e6perimetală presupue i&ormarea( cuoa*terea *i 'ţelegerea. Coseciţele ime!iate sut 'lăturarea covigerilor *i cre!iţelor gre*ite( a &alselor pucte !e spri@i( care asigură omului o securitate precară căutarea plăcerilor( cuoa*terii e6terioare( puterii ecoomice( sociale9. Această !eprogramare este coseciţa uei 'ţelegeri corecte care @oacă rol !e programare a atitu!iilor acţiuilor poteţiale9 *i a acţiuilor propriuzise ce vor &i ulterior e6ecutate. Atitu!iile veci care e 'lăţuiesc sut 'locuite cu atitu!ii către eli$erare( reuţare *i !eta*are( cultiva! egalitatea metală *i !ăruirea( ' locul acţiuilor su$iective '!reptate spre &olosul su$iectului petru a procura plăcere( &oloase( succes9 ce co!uc la su&eriţă. %ri cuoa*tere *i programare corectă( este itro!usă &apta o$iectivă i!i&eretă la succes sau e*ec( ivulera$ilă la pertur$aţiile e6terioare acţiuii ce tre$uie '!epliite9. treaga practică Yoga( ce vizează vi!ecarea *i realizarea !e sie( sta$ilizarea *i eli$erarea( este ast&el catalizată. %uterea *i puterile ormale *i paraormale ce iclu! puterile e6trasezoriale *i e6trae&ectoare7 levitaţia( traslocaţia9( mai&estările materializările9 eergetice ori materiale *i virtuţile( !evi a$solut or male atuci ci! i!ivi!ul se a&lă pe

81

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

4

Calea cuoa*terii verticale; !eoarece aceasta presupue a &i ua cu această Cale căci alt&el !ualitatea persistă9; calea cuoa*terii verticale( a cuoa*terii !e sie( este o cale !e 'ră!ăciare ' uitate a !ualităţii( a !iversităţii i!ivi!ului *i a uiversului( este o cale către autocotrol *i cotrol a multiplicităţii mai&estate( ca urmare a ui&icării e6perimetale a su$iectivului cu o$iectivul. opirea sau stigerea eului i!ivi!ual pri oacţiue *i e&ăptuire uei9 ' taoism este similară căii !i ,a@a Yoga euţată !e %ata@ali ' Yoga 0utras7 stigerea varte@urilor u!elor9 metale 1.29 *i co!uce la o$ţierea sta$ilităţii cotactului rezoat !itre mite *i A!evărata ,ealitate( iar aceasta( la acelea*i puteri e6traor!iare (siddhis). Cuoa*terea !e sie presupue a$a!oarea căutărilor e6terioare *i practica tăcerii.  teicile !e asceză e6puse ' etapa prelimiară Lri=a Yoga9 păstrarea lii*tii (tacerii iterioare sau a porucii !e a tăcea (m#una) accelerează progresul spiritual. Oim$a@ul ver$al este u lim$a@ e6terior cu &ucţie !e comuicare socială 'tre oamei9. Accesul la lim$a ' care este scrisă cartea )aturii( 'ţelegerea graiului tuturor vieţuitoarelor pămatului solicită practicarea tăcerii( suprimarea vectorului cuoa*terii orizotale( care este *i o coseciţă a !ecă!erii omului !i co!iţia !iviă aterioară. ,eveirea la !arul itelegerii tuturor graiurilor lim$ilor9 vietuitoarelor ( la co!iţia aterioară &ragmetării lim$ilor pamateilor ve!eti catastro&a pier!erii lim$a@ului uic al speciei i7 urul Ka$el !i Weeza 11.49 presupue tăcerea *i a$a!oarea căilor e6terioare male&ice9 !e atigere a Cerului; !i aceste căi &ace parte cuoa*terea *i acţiuea orizotală( teologică. Doar cuoa*terea verticală este( !upă cum a !ove!ito e6perieţa teologică a omeirii( o cuoa*tere ecologică( ce permite supravieţuirea civilizaţiei *i a i!ivizilor care o utilizează. isus s&ătuie*te practica tăcerii7 De aceea cuvatul vostru să &ie !a petru !a *i u petru u; petru că orice mai mult !e aceasta este rău 3 )e&i 12.35; atei /.359. Oao seu spue că area revelaţie este ăcerea meţierea escim$ării( imua$ilului( stării !e ogli!ă metală( stării !e vi!; ' ao e Lig cap. TTT<9 iar !i aceasta !ecurge &aptul că7 Cel ce este costiet u vor$e*te; Cel ce vor$e*te u este costiet . ao e Lig( cap. O<9. Cel ce este acorat i costieta u are cum sa vor$escaBve!eti !emostratia acestui lucru i cartea lui & S& Stanislavsi :5unca

actorului cu sine insusi a (9S<4H BucuretiH 1E//)M&

ttp7NN.scri$!.comN!ocN-1-821N0taislavs>=ucaactoruluicusieisusi1 e6tele !e $ază ale tra!iţiilor mistice orietale *i occi!etale sut importate pt. civilizaţia actuală ' situaţia ' care progresul *tiiţi&ic *i teologic *i !eci progresul cuoa*terii orizotale9 u a rezolvat ci a agravat !ezecili$rele. Cuoa*terea e6terioară(  pozitivă *i coloizarea lumii e6terioare u umai că u au valoarea cuoa*terii verticale !irecte9 *i a 'ră!ăciării e6perimetale emi@locite ' a!evărata ,ealitate( !ar cotri$uie la a!acirea co&lictelor cu semei *i a !ezecili$rului !i &iecare om *i !itre om *i me!iu( paă la autoaiilarea speciei galactice care urmează această cale( ce igoră suportul &u!ametal al realităţii &eomeale( mai&estate.  viaţa o$i*uită( oi u sutem co*tieţi !e uitatea &u!ametală a tuturor 

82

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/"

lucrurilor *i cosi!erăm lumea ca &ii! 'mpărţită i o$iecte *i eveimete !isticte( sepa rate. Această !iviziue( care este utilă *i ecesară supravieţuirii ' me!iul !e &iecare zi( u este *i caracteristica &u!ametală a realităţii ' care trăim. %rogramul ela$orat ' cursul evoluţiei &ilogeetice ' ve!erea supravieţuirii *i care guverează &ucţioarea metală *i sezorială a &iiţei umae( ecraează( a$stractizează si scematizează a!evărata realitate. !eti&icarea proiectiei pe ecraul metal cu realitatea este cauza iluziei ma@a9. Si!u*ii *i $u!!i*tii spu că această iluzie (maya) este cauzată !e igoraţă ( aidya ). *idya lit.7 or$irea( ocuoa*terea( igoraţa9 este u cocept al &ilozo&iei rită7  Arya-Satya, ' pali7  Ariya-Satta) costituie $aza !octriei $u!!iste *i sut7 1&4dev*rul durerii )Dukkha'$ acest prim a!evăr euţă că toată e6isteţa &eomeală este !ureroasă *i esatis&acătoare. otul este su&eriţă7 a*terea( mala!ia( moartea( uirea cu cel eiu$it( separarea !e cel iu$it( privarea !e ceea ce !ore*ti *i cele cici categorii !e ata*are sandha9( care costituie persoalitatea; Skandha i pali7 handa9 se tra!uce pri grup( agregat. ermeul !esemează cele cici grupe sau agregate ce compu persoalitatea 7 1. corpul sau &orma ( rupa ) 2. percepţia ( edana ) 3. co*tiiţa ( sam"na ) 4. coceptul sau acţiuea (samskara) 6. cuoa*terea sau costieţa vi@aa9. Aceste grupe sut cuoscute *i su$ umele !e grupe !e ata*amet (&padana-Skandha), căci !oriţa (2risha), care le este ieretă ' a&ară !e cazul Arat sau al $u!!a9 &ace ca aceste agregate să !eviă o$iect !e ata*are *i !eci !e su&eriţă. răsăturile caracteristice ale agregatelor sut tras&ormarea( !ecă!erea( a*terea( 'm$ătrairea( moartea( !urata( scim$area; aceasta le &ace să &ie cosi!erate epermaete (Anitya), vi!e (Shunyata), !ureroase (/uhkha) *i impersoale (Anatman). Agregatul corporal sau al materiei este compus !i patru elemete Bsoli!e( lici!e( căl!ura *i mi*carea aa$uta9 !i orgaele !e simţ *i !i o$iectul lor.

83

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/1

Agregatul percepţiei cupri!e toate categoriile !e sezaţii( !ureroase( agrea$ile sau eutre. Agregatul co*tiiţei 'mparte percepţiile ' *ase categorii &ormă( suet( miros( gust( impresii &izice *i percepţii metale9. Agregatul cocepţiilor *i al acţiuii tra!us !e asemeea pri agregatul creaţiilor psiice sau al &eomeelor metale9 reue*te marea  parte a activităţilor psioa&ective voiţă( ateţie( @u!ecată( $ucurie( &ericire( i!i&ereţă( spirit !e !ecizie( eergie( gust !e acţiue( cocetrare( etc9.  &ie( agregatul cuoa*terii regrupează cele *ase categorii ale co*tiiţei vizuale( au!itive( ol&active( gustative( tactile *i metale9 care se asc !i cotactul orgaului !e simţ cu o$iectul !e percepţie corespuzător. oate lucrurile trecătoare( e&emere( precum cele cici 0>a!a( sut sursă !e su&eriţă *i u pot reprezeta 0iele( care este pri !e&iiţie( !upă cocepţia i!usă(  permaet *i lipsit !e tras&ormare *i su&eriţă. %riza !e co*tiiţă asupra orealităţii celor cici Skandha costituie primul pas către cuoa*trea verticalăemi@locita9( care co!uce la eli$erare *i salvare.  )=aatilo>a prezită care sut coseciţele acestei prize !e co*tiiţă asupra cocepţiei e6isteţei eului i!ivi!ual; #6isteţa oastră zisă i!ivi!uală u este ' realitate imic mai mult !ecat u proces !e &eomee &izice *i psiice( proces care a itrat ' &ucţiue cu mult 'aitea a*terii oastre( !i timpuri imemoriale *i care va cotiua !icolo !e moartea &izică petru o !urată i&iit !e lugă. Ouate separat ori 'mpreuă( icio!ată aceste cici agregate !e e6isteţă u reprezită o persoalitate( o uitate i!ivi!uală *i autoomă reală; ' a&ara lor u e6istă imic ce am putea !esema ca u #u i!epe!et pri agregate ca *i pri 'veli*uri #ul se poate mai&esta9; cre!iţa 'tro etitate persoală i!ivi!uală9 reală( u #u i!ivi!ual9 ' sesul suprem al termeului( este o pură iluzie. )=atilo>a Ki>>u( Oa parole !u Kou!!a( %aris( aisoeuve( 158( pag. 1"59. 2.4dev*rul apariNiei )Samudaya' durerii: acest a!evăr arată că sursa acestei su&eriţe este !oriţa( setea (2rishna) !e plăceri *i !e $ucurii sezoriale( petru lucrurile care apar *i !ispar. Această !oriţă 'lăţuie &iiţele ' ciclul rea*terilor ( samsara ). 3.4dev*rul încet*rii ('irodha): acest a!evăr i!ică cum a$olirea totală a oricărei !oriţe pue capăt su&eriţei. 4.4dev*rul privitor la realitatea c*ii ce conduce la încetarea durerii& Acest a!evăr !esemează Calea !e matuire salvare9 cu opt ramuri )o$ila Cărare cu opt ramuri9 ca mi@loc !e a pue capăt su&eriţei. După !i&erite izvoare( !escoperirea celor  atru înalte 4dev*ruri a &ost rezultatul lumiării ( bodhi   ) lui Ku!!a. Acesta lea e6pus ime!iat !upă lumiarea sa la Keares( la 'ceputul activităţii sale( ca pre!icator.  te6tele sutra9 cele  atru 'oile 4dev*ruri sut e6puse ast&el7 Care este A!evărul )o$il al !urerii? )a*terea e !urere( $oala e !urere( supărarea( e&ortul( su&eriţa( tristeţea( !isperarea sut !urere; eo$ţierea a ceea ce !ore*ti este !urere; pe scurt cele cici agregate( ce costituie e6isteţa marcată !e ata*amet( sut !urere. Dar care este

84

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/2

 )o$ilul A!evăr al apariţiei !urerii? #ste !oriţa geeratoare !e rea*tere( cu cortegiul său !e po&te *i e6cese vicii9 care se satis&ac ca! aici ca! acolo; !oriţele sezoriale( !oriţa !e a e6ista( !oriţa !e auto!istrugere. Dar care este )o$ilul A!evăr al stigerii su&eriţei? #ste stigerea( a$a!oarea( reuţarea( eli$erarea *i !eta*area completă !e aceste !oriţe. Care este A!evărul )o$il al Căii cu opt ramuri ce !uce la stigerea su&eriţei ? Calea )o$ilă cu opt ramuri cupri!e7 1. 'ţelegerea per&ectă; 2. ga!irea  per&ectă; 3. vor$irea per&ectă; 4. acţiuea per&ectă; /. mi@loace !e e6isteţă per&ecte; -. e&ort  per&ect; 5. ateţie per&ectă; 8. cocetrare per&ectă citat !upă )=aatilo>a( 15-( pag. 18-9. 1.Cunoaterea sau vederea perfect*  s>rt. Samya$-/risthi; pali7 0ammaDitti9 iclu!e cuoa*terea celor %atru )o$ile A!evăruri *i a impersoalităţii e6isteţei (Anatman). 2.Wa!irea per&ectă s>rt. Samyak-Samkalpa; pali7 0amma0a>appa9 sau !oriţa !e reuţare( !e toleraţă *i $uăvoiţă către toate &iiţele vii. 3.rt. Samya$-"ach; pali7 0ammart. Samyak-%armanta) sau voiţa !e a evita acţiuile ce 'calcă $uele moravuri 0ila9. /.i@loace !e e6isteţă per&ecte s>rt.  Samyag*"ia ) sau voiţa !e a evita orice pro&esiue care este ocivă altor &iiţe ca măcelar( vaător( comerciat !e arme *i stupe&iate( militar. -. #&ortul per&ect s>rt. Samya$-"yayama) sau voiţa !e a !ezvolta ' 0ie ceea ce este săătos *i !e a evita ceea ce este ociv !i puct !e ve!ere Larmic. Cele %atru #&orturi %er&ecte sut prezetate pe larg !e Ku!!a *i au !rept scop să elimie lucrurile esăătoase !i prezet *i să 'cerce să le evite ' viitor. Acestea sut7 a9e&ortul !e stăpaire !e elimiare a lucrurilor esăătoase9  $9e&ortul !e !epă*ire a lucrurilor esăătoase9 c9e&ortul !e !ezvoltare a lucrurilor săătoase( ' particular a &actorilor ce co!uc la lumiare; ve!eti7 Bodh@an"a9 !9e&ortul !e coservare a lucrurilor săătoase( a o$iceiurilor *i programelor  corecte !o$a!ite9 5.Ateţia per&ectă s>rt. Samyak-Smirti y  pali7 0amma0ati9 sau ateţia vigiletă( urmăre*te co*tietizarea activităţilor corpului( sezaţiilor( emoţiilor *i a activităţilor 9 spiritului (Satipathana).7vedeti3 vipassana8 8.Cocetrarea per&ectă s>rt. Samyak-Samadhi; pali7 0amma0ama!i9 sau cocetrarea spiritului '*i găse*te 'cuuarea ' cele %atru 0ta!ii !e ,ecule gere (/hyana).

8/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/3

 ma@oritatea lucrărilor autorilor occi!etali asupra $u!!ismului( coceptul sas>rit  Samyak  pali7 samma9 este tra!us pri @ust( !rept( corect. Oama Wovi!a 188 18/( u $u!!ist eru!it9 pre&eră ca tra!ucerea să se &acă pri termeul per&ect petru ca i!eea !e totalitate *i pleitu!ie( coţiută ' cuvatul origiar să &ie evi!eţiată. ermeii i l$.sas>rita *i pali u iclu! *i u sugerează ici o opoziţie 'tre @ust *i &als( 'tre !rept *i stram$( 'tre corect *i icorect( cum lasă să se presupuă tra!ucerile ' lim$ile europee. Ca *i ' practica Yoga( )o$ila Cale cu opt ramuri u este u !rum pe care se  progresează ' liie !reaptă.  practică se parcurg 'tai ramurile 3( 4 *i / care co!uc la o co!uită etica ' sesul riplei :ormaţii (2rishiksha) 'aite !e a trece la ramurile -( 5 *i 8 care a@ug la Samadhi. 0e s&ar*e*te cu ivelele 1 *i 2 care aparţi !omeiului  #ra"na(cun#asterii nemijl#cite). Cuoa*terea sau ve!erea per&ectă este rezultatul practicii *i co!iţia i!ispesa$ilă petru a acce!e la c*rarea supranaturalului( care co!uce la s&iţeie (Arya-ar$a, sau Arya-Pud$a') *i la Nirvana.  (irana lit.7 stigere( e6ticţie9 !esemează starea !e eli$erare sau ilumiare caracterizată pri !izolvarea eului i!ivi!ual *i e&emer '  Brahman. Nirvana eli$erează omul !e su&eriţă( moarte *i rea*tere( !ar *i !e orice &ormă !e 'lăţuire terestră. #ste starea !e co*tiiţă supremă *i trasce!etală( care ' Bha"avad %ita este umită Krama)irvaa( ' +paisa!e7 2uriya, ' Yoga7  Nir'ija Samadhi, iar ' rt7 2riratna, '  pali7 irataa9 !esemează ' $u!!ism cele trei elemete &u!ametale7 Buddha ,  Dharma *i Sangha sau ' alţi termei( rezitul re&erire la trezire( ilumiarea9( A!evărul sau calea revelatadharma9 !e cel trezit Buddha9 *i comuitatea !e a!epţi (san"ha9( care trăieste co&orm acestui A!evăr.  cre!iţă soli!ă ' Cele rei Wiuvaeruri  permite itrarea ' curet (Shr#ta -Apanna). %ri karma se 'ţeleg7 1. o acţiue &izică sau psiică; 2. coseciţele uei acţiui &izice sau psiice; 3. suma tuturor coseciţelor actelor uui i!ivi! comise ' această viaţă( sau 'tro viaţă aterioară; 4. laţul !e cauzalitate !i lumea morală.  %arma uui om se &ormează pleca! !e la samskara lit.7 impresii( itipariri( repercursiui9. mpresiile( 'cliările( gusturile( poteţialităţile se !ezvoltă ' co*tiiţă ca urmare a actelor *i ga!urilor trecute ' viaţa prezetă ori ' e6isteţele aterioare9. Compuerea tuturor Samskara &ormează caracterul uui om.  $u!!ism( Samskara pali7 0a>ara9 tra!us pri cocepţie( creativitate psiică( iteţie( !esemează *i acţiuea !e a mo!ela iar u umai starea pasivă a ceea ce este mo!elat (Samskrita). Samskara costituie al patrulea !itre cele cici Skandha *i al !oilea iel al Ciclului !e pro!ucţie co!iţioată ( %ratit=a0amutpa!a ). !eea !e cocepţie acoperă toate impulsiuile voiţei( toate iteţiile care prece! acţiuea. Aceste acţiui pot &i !e atură corporală( ver$ală ori itelectuală *i se !istig7 Samskara iteţii9 corporale( ver$ale *i itelectuale.

8-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/4

%rezeţa acestor iteţii co!iţioează oua 'carare; ' a$seţa iteţiilor( ici o  %arma u este pro!usă *i ici o rea*tere u este ecesară. teţiile !etermiă !e asemeea atura rea*terii( !acă ele sut $ue( rele sau eutre. #le imprimă marca lor co*tiiţei ( i"nana ), care se !ezvoltă pleca! !e la ele co&orm legii !e  roducNie condiNionat*. Deci !i acest poteţial i&ormaţioal reţiut ' Samskara, care @oacă rolul pacetului !e  programe !itro sămaţă( este orietat comportametul *i cotrolate motivaţiile actelor *i ga!urilor prezete *i viitoare ale omului. rice  %arma este o sămaţă petru o altă  %arma ce va vei. Culegem &ructele a ceea ce am semăat( su$ &ormă !e $ucurie sau su&eriţă( !upă atura actelor *i a ga!urilor trăite la care participăm su$iectiv9. mul are  posi$ilitatea *i li$ertatea !e a alege 'tre te!iţele sale( pe care el sigur lea programat *i com$aterea acestora. Acesta li$ertate !e alegere( această posi$ilitate !e auto!e termiare re&lectă li$ertatea supremă a 0ielui (Atman) sau a co*tiiţei iterioare. %ri a$a!oare tuturor actelor oastre către Dumezeu( pri cultivarea uei  %arma $ue *i *tergerea celei rele( e !es&acem !i legăturile legii Larma. După lumiare( u mai est e  pro!usă ici o  %arma. Avidya este primul sta!iu al roducNiei condiNionate (PratityaSamutpada) care 'lăţuie i!ivi!ul ' lumea 0amsara; ea costituie ua !i cele rei ur!ării sau %ete (ashrava), uul !i o$stacolele sau a!icapările (klesha) !i practica Yoga *i ultima !i Cele Mece Oegături ( samyo"ana ). Avidya este cosi!erată ră!ăcia a tot ce este esăătos ' lume; ea este !e&iită ca igoraţă a caracterului !u reros al oricărei e6isteţe.  !ezacor! cu realitatea( starea !e spirit caracterizată pri igoraţă co&u!ă realitatea cu &eomeele iluzorii proiectate pe ecraul metalperetele pesterii lui %lato !i e6emplul lui 0ocrate9; ea este cauza su&eriţei. goraţa geerează ivi!ia( !orita sau setea trisa9; ea costituie pricipalul &actor care 'lăţuie &iiţele ' ciclul rea*terilor. Co&orm cocepţiei $u!!ismului aa=aa( care atri$uie vacuitate ( shunyata ) &eomeelor( avid@a este resposa$ilă !e &aptul că oameii pro&ai cosi!eră lumea sesi$ilă ca sigura realitate *i !e igorarea eseţialului. Coceptul *idya este !i&erit iterpretat !e !iversele *coli !i aa=aa. %etru a!epţii  adhyamaka, igoraţa !esemează starea uui spirit !omiat apriori !e opiii *i pre@u!ecăţicre!ite(!ogme9( care permit &iiţelor să e!i&ice o lume i!eală( care co&eră &ormă *i multiplicitate realităţii coti!iee *i 'mpie!ică ve!erea A!evăratei ,ealităţi; Avi!=a este ecuoa*terea A!evăratei )aturi a lumii care este a *i a( avi!=a costă ' a avea !espre lume o viziue uitară *i  permaetă( ca! aceasta este ' realitate multiplă *i epermaetă lumea &eomeală este u proces i cotiua curgere( u ice!iu9. goraţa co&eră su$staţialitate *i materiali tate lumii *i apareţelor.  &ie( !upă cocepţia *colii Yogacara( aidya costă ' a ve!ea o$iectul ca o uitate i!epe!etă !e co*tiiţă( !e*i el totu*i se i!eti&ică cu aceasta( ' A!evărata ,ealitate.

85

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

//

 Avidya-aya lit.7 iluzia igoratei9 !esemează iluzia care co!uce la viziuea !ualistă asupra lumii *i atreează &uria( !oriţele emăsurate po&tele( lăcomia( !oriţele !e  posesiue9 *i toate pasiuile care 'lăţuiesc omul ' lumea &eomeelor. #a are !rept  perece "idya-aya cuoa*terea iluzorie9 si am$ele aparţi lumii relative. "idya lit.7 *tiiţă( ve!ere(cuoa*tere( !octriă9 este ' i!uism 'mpărţită ' !ouă categorii7 1.cuoa*terea limitată ( aparaidya ) care costă 'tro cuoa*tere  paraidya ) care !esemează ituiţia( itelectuală *i 2.cuoa*terea superioară (  cuoasterea !irecta *i e6perieţa spirituală; umai această &ormă !e cuoa*tere permite accesul la lumiare *i la 'ţelegerea +ltimei ,ealităţi.  Apara-"idya lit.7 cuoa*terea limitată9 este o cuoa*tere relativă *i i!irectă o$ţiută graţie simţurilor *i itelectului cuoa*terea *tiiţi&ică( artistică( literară9 *i !eci !e maa a !oua cum este cuoa*terea uui ora* pe care o o$ţiem văza! ărţile sau &otogra&iile( &ără a parcurge vreo!ată străzile sale9. Aceasta este o cuoa*tere orizotală( i!irectă( relativă( mi@locita !e simturi si mite. Cotrariul ei este  Para-"idya !e la para( lit.7 suprem *i vi!=a7 ve!ere( cuoa*tere9; este !eumită *i Brahma %idya *i reprezită cuoa*terea !irectă( eme!iată sezorial ori itelectual a lui Krama este ecivaletă cuoa*terii !irecte a uui ora*( vizita!u1( !escoperi!u1 oi 'sie9. Această cuoa*tere supremă( a$solută( este o cuoa*tere verticală. Ca *i taoismul ori  $u!!ismul *i i!uismul este iteresat ' cuoa*terea ituitivă( !irectă sau e mil@locita( iar u ' cuoa*terea i!irectă( mi@locita( raţioală. Cuosca! limitările *i relativitatea lumii &eomeale( Yoga este la $ază u mo! !e eli$erare !i această lume *i este( !i acest puct !e ve!ere( compara$ilă căii "edanta !i i!uism( taoismului ciez ori Cărării cu opt ramuri a lui Ku!!a. Dacă ' viaţa oastră !e &iecare zi saltul ituitiv !irect asupra aturii lucrurilor este limitat la i*te momete e6trem !e scurte( ' misticismul orietal aceste momete !e cuoa*tere ituitivă !irectă sut e6tise la lugi perioa!e( petru ca ' &ial să !eviă o stare !e co*tiiţă  permaetă. %regătirea miţii petru această perceptie ococeptuală( eme!iată9 a realităţii este uul !i ţelurile pricipale ale tuturor *colilor misticismului orietal. Dea lugul marii istorii culturale a !iei( Ciei *i Qapoiei o mare varietate !e teici( ritualuri *i mi@loace au &ost puse la puct petru a atige acest scop; toate puta! &i umite me!itaţii sau teici Yoga( ' sesul cel mai larg al cuvatului. 0copul  pricipal al tuturor tra!itiilor mistice !i riet este !e a rea@usta &ucţioarea metală( cetra!o *i lii*ti!o pri me!itaţie. ermeul sas>rit petru tita &ială a me!itaţiei este trasa mistica( estaza( e6tazul sau  samadhi lit.7 ecili$ru metal9. Acest o$iectiv se re&eră la o stare metală ecili$rată *i lii*tită( ' care este trăită( gustată *i văzută !irect uitatea !e $ază a +iversului .

88

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/-

Azi( uitatea +iversului u mai reprezită !oar caracteristica cetrală a e6perieţei mistice( ci costituie si ua !i revelaţiile importate ale cercetărilor !i &izica mo!eră. Această uitate( care apare la ivel atomic se mai&estă tot mai amplu pe măsură ce se  pătru!e mai a!ac ' pro&uzimile materiei( ' tăramul particulelor su$atomice. Aceasta este tot o realitate e6perimetală !ar percepută i!irect( sezorial cu a@utorul !ispozitivelor( care prelugesc simţurile limitate ale &iiţei umae7 tra!uctori( aparate !e măsură( microscoape( telescoape optice( eletroice sau electromagetice ra!iotelescoape9.  tra!iţiile mistice orietale cuoa*terea verticală este trăită( e6perimetată !irect !e cel ce*i reprogrameză sistemele !e procesare a i&ormaţiilor cu care este !otat. 0copul cetral al tuturor acestor teici pare să &ie cel !e a lii*ti( !e a &ace să tacă mitea ga!itoare *i !e a !eplasa co*tiiţa !e la mo!ul !e procesare raţioală a i&ormaţiilor la cel !e procesare ituitivă7 a!ică !e la mo!ul !e procesare !iscotiuu la cel cotiuu.  multe &orme !e me!itaţie această tăcere a miţii raţioale este o$ţiută pri &i6area ateţiei cocetrare9 asupra uui sigur o$iect care poate să &ie7 propria respiraţie( suetul uei matra ve!eti7 Lri=a Yoga9( imagiea uei mandala lit7 cerc( arc( segmet; ' tatrism sut utilizate !rept suport al me!itaţiei !esee mistice( !iagrame compuse !i  pătrate *i cercuri sim$oliza! &orţele cos mice9. Alte *coli &ocalizează ateţia asupra mi*cărilor corporale( care tre$uie e6ecutate spota( &ără ca i procesul !e urmarire costieta a procesului mers(respiratie9 să iter&ereze u ga! strai !e acţiuea '!epliită. Acesta este atat mo!ul !e practicare calea9 ' Yoga i!usă cat *i ' Eai Ci CEuaul taoist. i*cările ritmice ale acestor *coli pot co!uce la aceea*i sezaţie !e pace *i !e seiătate( care este caracteristică &ormelor mult mai statice !e me!itaţie. i*cările !i ?ai Chi u sut 'văţate pri istrucţie ver$ală( ci  pri e6ecutarea lor cotiuă( repetată( mereu la uiso cu pro&esorul( la &el cum muzica i!iaă u se 'vaţă citi! otele( ci asculta! cum cată pro&esorul; ast&el se !ezvoltă u simţ petru muzică. oate mi@loacele sut utilizate ' riet petru a !ezvolta mo!ul !e  procesare ituitiv al i&ormaţiilor !e către co*tiiţă. Artele orietale( cum ar &i caligra&ia(  pictura( ceremoia ceaiului *i artele marţiale sut &orme !e me!itaţie( căi către cuoa*terea *i realizarea !e sie. %etru ma@oritatea oameilor *i ' special petru itelectuali acest mo! !e procesare !irectă( ituitivă a i&ormaţiilor este o e6perieţă complet ouă. ameii !e *tiiţă( cercetătorii sut 'să o$i*uiţi cu ilumiările ituitive !irecte care au loc pe parcursul ivestigaţiilor lor( !eoarece orice ouă !escoperire '*i are origiea 'tro ast&el !e scateie $ruscă( over$ală. Dar aceste sut momete e6trem !e scurte( ca! mitea este saturată cu i&ormaţii( cu cocepte *i cu tipare !e ga!ire( care a*teaptă o soluţie( o ouă coe6iue. %e !e altă parte( ' me!itaţie mitea este vi!ată !e toate ga!urile *i coceptele( sut stise progresiv toate pertur$aţiile care pot geera &luctuaţii si  ) metale; Ast&el mitea !evie ivulera$ilă la pertur$aţii proveite !i  proiectii ( ritti  lumea &eomeală somatice( sezoriale( respiratorii *i psioa&ective7 memorie( imagiaţie( emoţii9 ceea ce o &ace aptă să &ucţioeze petru lugi perioa!e !e &uctioare ' mo!ul ituitiv cotiuu9 !e procesare a i&ormaţiilor.

8

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

/5

 capitolul 48 !i ao e Lig( Oao seu sesizează !i&ereţa !itre cuoa*terea orizotală *i cea verticală( ca! a&irmă7

Cel care continu* înv*Natul se îndep*rtea* i de i de ?ao (>ltima 6ealitate)H Cel care urmea* ?ao va descrete i de i& Cresca! zi !e ziacumula! cuoastere9 e e6teriorizăm *i e !epărtăm progresiv !e ao( care sălă*uie*te ' iterior( ' locurile @oase( ' golul cetral al roţii sau ' vi!ul metal. Doar !escresca! *i !imiua! progresiv activitatea metală paă la o$ţierea ataza practica me!itaţiei Me9 ca &ii! o 'altă stare !e co*tiiţă cocetrată( ' care practicatul u e ici 'cor!at *i ici gră$it. #ste mitea cuiva care se a&lă ' &aţa morţii. magiaţivă că vă a&laţi 'tru !uel cu u mare spa!asi. Cat timp prive*ti opoetul ' &aţă( e*ti atet( pregătit *i !ispoi$il( u se 'tamplă imic. Dacă 'cetezi u momet vigileţa( vei &i tăiat istataeu. Cu colţul ociului( vezi mulţimea care asistă( !ar ici u momet mitea ta u e capturată !e aceste imagii sezoriale !i7 & apleau: ?hree pillars of Fen( p./3/49. :aptul că scea pe care se !es&ă*oară iiţierea lui Ar@ua !i Bha"avad %ita este campul !e  $ătălie( ori că artele marţiale au trasmis ' Cia *i Qapoia o parte importată a tra!iţiilor  petru accesul la puterile paraormale( relevă utilizarea vatului cotrar(a!ica a &ocalizării ateţiei la pericolul !e moarte( petru o$ţierea stării a!ecvate lumiării.  acelasi mo! o !urere acuta &urizeaza practicatului u puct !e cocetrare pt. itrare i trasa si pt vi!ecare ilto S. #ric>so creatorul )oii ipoze trata !urerile icura$ile pe aceasta cale9 %uterica i&lueţă a Meului ' Qapoia asupra samurailor a !at a*tere Co!ului 0amurailor Kusi!o ; lit.7 Calea Ouptătorului9( ' care ilumiarea spirituală a spa!asiului atige per&ecţiuea. ai Ci CEuaul taoist( care era cosi!erat suprema artă marţială ' Cia( com$iă mi*cările 'cete *i ritmice !e tip Yoga cu alerta totală a miţii luptătorului 'tru mo! uic.  cărţile lui Carlos Castae!a( care relatează 'văţăturile lui Do Qua( u vră@itor !i tri$ul

"

,AA %,ACC D# ,AQAYWA /8 YaFui e6ic9( starea metală ecesară acţiuii paraormale !evie aceea a uui vaător care tre$uie să ai$e acelea*i caracteristici !e !ispoi$ilitate7 alertă( !eta*are( ateţie ca acelea ale uui răz$oiic vezi Carlos Castae!a7 A 0eparate ,ealit=9. %e lagă utilizarea  platelor psiotrope ' !ecla*area stărilor mo!i&icate !e co*tiiţă( caracteristice puterilor  paraormale( cărţile lui Carlos Castae!a e6pu Calea YaFui !e cuoa*tere *i meto!ele !e  pregătire similare teicilor Yoga. Cuoa*terea verticală !irectă este !esemată pri ver$ul a ve!ea; cuoa*terea sezorială i!irectă( pri ver$ul a privi. După ce veţi ve!ea A!evărata ,ealitate( toate lucrurile lumii vor !evei egale; ici u lucru u va mai &i mai importat !ecat altul. PCei ce simulta <ă! *i privesc( ra!. $iceiul !e a ve!ea 'lătură pe cel !e a ga!i; a 'vige *i a &i '&rat sut egale. mportat este să vezi; icre!ete ' tie 'suţi( u ' mie. 
1

,AA %,ACC D# ,AQAYWA / 0ut trist că oameii trăiesc( ca romai( germai( americai *i mor rătăci! ca omazii *i e*tii! că ei 'aite !e orice altceva sut itrupari i care se mai&esta costiita uivesului . ,elata! spusele vră@itorului YaFui această plaetă este locuită !e spirite aliate care trăiesc pritre oi *i iau orice &ormă; aimalele le percep *i se tem !e ele. Aimalele sut !e aici iar oi( toţi oameii sute m străii !e această plaetă Carlos Castae!a( A 0eparate ,ealit=( p.429. Atat timp cat u vezi atasarea !e ceea ce stim este o eroare e impie!ica sa cautam si altceva. A&irmaţia lui 0ocrate Vtiu că u *tiu imic( reluată !e Oao seu A *ti că u *tii este cel mai $ie este calea !e 'ră!ăciare ' +ltima ,ealitate; calea !e slă$ire *i golire a cuoa*terii orizotale *i !e !esci!ere pri umilire *i smereie a cotactului rezoat cu A$solutul. ,aportul ' cci!et !itre cuoa*terea ituitivă( religioasă *i cea pozitivă( raţioală( *tiiţi&ică este !epreciat ' &avoarea ultimei; atitu!iea tra!iţioală orietală este opusă.  &panishade, valorile atri$uite celor !ouă tipuri !e cuoa*tere apar !i !eumirea ce le este atri$uită7 cuoa*tere i&erioară asociată !i&eritelor *tiiţe9 *i cuoa*terea 'altă cuoa*terea !irectă9. Ku!!ismul vor$e*te !espre cuoa*terea relativă *i cea a$solută sau !espre a!evărul co!iţioat *i cel trasce!etal. :ilozo&ia cieză a pus accetul pe atura complemetară a cuoa*terii ituitive *i raţioale( care este reprezetată !e perecea arietipală a Yiului *i Yagului( care &ormează $aza ga!irii cieze. Co&orm acestui puct !e ve!ere( cele !ouă tra!iţii &ilozo&ice !i Cia( aoismul *i Co&uciaismul( sut complemetare *i legate !e cele !ouă &eluri !e cuoa*tere. isticii orietali isistă ' mo! repetat asupra &aptului că +ltima ,ealitate u poate costitui o$iect al raţiuii ori al cuoa*terii itelectuale. Această realitate u poate &i icio!ată a!ecvat !escrisă ' cuvite( &ii!că ea se a&lă !icolo !e tăramul percepţiei sezoriale *i al itelectului( care este sursa cuvitelor *i a coceptelor.  &panishade se a&irmă Lea +paisa!( 397 Acolo u!e ocii u pot pătru!e(  )ici cuvitele *i ici mitea(  )oi u cuoa*tem *i ici u 'ţelegem. Cum ar putea cieva să istruiască aceasta? Oao seu( care ume*te această realitate ao( a&irmă acela*i lucru( ' primul ra! !i capitolul 1 !i ao e Lig7 ao care poate &i parcurs&izic( metal( imagiativ; e6primat ' cuvite; !escris9 u este eterul ao. :aptul că omeirea u a !eveit mai 'ţeleaptă ' ultimii 2""" !e ai( ' ciu!a cre*terii  pro!igioase a cuoa*terii raţioale *i a e6ploziei i&ormaţioale reprezită o !ova!ă a imposi$ilităţii comuicării cuoa*terii a$solute pri cuvite. Cuoa*terea !irecta a$solută sau verticală9 este o cuoa*tere e6perimetală( ' 'tregime oitelectuală a realităţii( o e6perieţă care ia a*tere 'tro stare eo$i*uită !e co*tiiţă( ce poate &i umită stare me!itativă sau mistică.

2

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

-" o!elarea ligvistică sau matematică este o artă coceptuală a realităţii *i u o caracterizare a realităţii ' sie. :le6i$ilitatea limitată a lim$a@ului &ace ca acesta( ca o  plasă( să urmărească apro6imativ &ormele cur$e ale teritoriului !escris. Cre*terea rigurozităţii lim$a@ului( ca urmare a utilizării lim$a@ului matematic a &ăcut c a &le6i$ilitatea acestuia să sca!ă( iar legăturile cu realitatea au !eveit atat ! e su$tile 'cat relaţia !itre sim$oluri *i e6perieţa oastră sezorială să u mai &ie !eloc evi!etă. Di acest motiv( mo!elele si teoriile matematice sut 'soţite !e iterpretări ver$ale care recurg !i ou la cocepte ce pot &i 'ţelese ituitiv( !ar care sut am$igue *i ie6acte. #ste importat să se 'ţeleagă !i&ereţa !itre mo!elele matematice *i ecivaletele lor ver$ale. %rimele sut riguroase *i cosistete( !ar sim$olurile lor u sut !irect coectate cu e6perieţa oastră. o!elele ver$ale utilizează cocepte care pot &i 'ţelese ituitiv( !ar ele sut tot!eaua ie6acte *i am$igue. o!elele ver$ale u sut !i&erite !e mo!elele &ilozo&ice ale realităţii *i ast&el ele pot &i comparate. Dacă e6istă elemete ituitive ' *tiiţă( e6istă !e asemeea u elemet raţioal ' misticismul orietal. Wra!ul ' care raţiuea *i logica sut utilizate variază eorm !e la o *coală la alta. a $u!!istă reprezită e6emple !e *coli 'alt itelectuale( ' timp ce taoismul a avut !itot!eaua o a!acă e'cre!ere ' raţiue *i logică. Meul( care a apărut !i  $u!!ism( !ar a &ost puteric i&lueţat !e taoism( u iclu!e ' practica sa cuvitele( e6plicaţiile( istrucţiuile( regulile( cuoa*terea. %racticatul se cocetrează ' 'tregime  pe e6perieţa lumiării *i !oar secu!ar este iteresat !e iterpretarea acestei e6perieţe. + cele$ru a&orism Me spue7 !i clipa ' care vor$e*ti !espre u lucru( ai pier!ut eseţa acestuia. De*i celelalte *coli ale misticismului orietal sut mai puţi e6clusiviste( e6perieţa mistică !irectă este miezul tuturor. Ciar acei mistici care se lasează ' argumetarea cea mai so&isticată( u vă! ' itelect sursa cuoa*terii lor( ci 'l utilizează umai petru a aaliza *i iterpreta ulterior cuoa*terea verticală !o$a!ită ' cursul uei e6perieţe aterioare. oată cuoa*terea este a!ac '&iptă ' această e6perieţă persoală( mistică( ceea ce !ă tra!ţiilor orietale u puteric caracter e6perimetal( su$liiat !e susţiătorii ei. D.. 0usu>i( scrii! !espre $u!!ism  !ia aa=aa Ku!!ism( p.2359 a&irmă că Pe6perieţa persoală este &u!ametul &ilozo&iei *i practicii $u!iste. Qosep  )ee!am ' 0ciece a! Civilisatio i Cia arată că atitu!iea e6perimetală a taoi*tilor a &ăcut !i taoism $aza *tiiţei *i teologiei !i Cia vol.2 p339. Cuoa*terea $azată pe e6perieţă este &u!ametală ' practica Yogau!e u i se cere sa cre!em ci sa e6perimetam &ara i!ei precoepute( &ara e6pectatii (iar aceasta e sugerează o asemăare cu cuoa*terea *tiiţi&ică actuală $azată pe e6perimet. Această paralelă este 'tărită atat !e atura e6perietei mistice cat *i !e coseciţele cocrete ale acesteia.  tra!iţiile orietale( cuoa*terea e6perimetală este !escrisă ca o ituiţie ce rămae ' a&ara itelectului *i care este o$ţiută vaza! mai !egra$ă !ecat ga!i!; văza! ' siea sa( o$serva!.

3

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

-1

Dori! să comuice oameilor caracterul !irect( over$al al cuoa*terii verticale( isus apelează tot la ve!ere7 ciul este lumia trupului tău. Dacă ociul tău este săătos( tot trupul tău este pli !e lumiă; !ar !acă ociul tău este rău( trupul tău este pli !e 'tueric Ouca 11.34; atei -.229. $a seama dar ca lumina care este în tine s* nu fie întuneric Ouca 11.3/9. #6amia! coseciţele cuoa*terii e6perimetale *tiiţi&ice *i mistice( o$servăm acela*i puct &ial7 o$ţierea cotrolului asupra uei aumite zoe a realităţii. eleviziuea( $ecul electric ar &i &ost cosi!erate &eomee supraaturale !e către oameii !i epoca me!ievală. Azi umim supraaturale &eomeele !e teleportare( !e emisie *i recepţie ortoteologică a materiei ori propulsia ologra&ică ( care u sut !ecat replici e6terioare ale &eomeelor paraormale !e origie $iologică( ce sut e6puse ' Cartea a treia !i Yoga 0utras !eumită Iihuti ada ; aceste puteri sut cuoscute ' toate tra!iţiile mistice orietale *i occi!etale !rept si!!is( aruri( !aruri *i i!icau ivelul atis !e practicat&ee!$ac>9.  versiuea cieză a Me( !eumită CEa( lumiarea este !e multe ori re!ată ca viziuea lui ao( a +ltimei ,ealităţi. Acţiuea !e a ve!ea stă la $aza cuoa*terii ' toate *colile $u!!iste. A*a cum am arătat( prima !i cele opt prescripţii ale Căii )o$ile a lui Ku!!a este *i coseciţa 'tregii practici; aceasta este i scrie că7 A ve!ea @oacă cel mai importat rol !i epistemologia $u!!ist ă( petru că ve!erea este $aza cuoa*terii; toată cuoa*terea '*i are origiea ' a ve!ea. A ve!ea este a e6perimeta lumiarea utlies o& aa=aa Ku!!ism( p.23/9. ,elua! mesa@ul lui Carlos Castae!a( a ve!ea u este acela*i lucru cu a privi e6teriorul lucrurilor; &ără ve!ere u se poate cuoa*te cu a!evărat A 0eparate ,ealit=9.  cuoa*tere !e acest &el( coţiută 'tro ast&el !e viziue( va &i completă( !ar u va putea &i comuicată ' cuvite. Cie poate !escrie uui or$ !i a*tere cum este cu a!evărat cerul al$astru ? Această cuoa*tere a avuto Oao seu ' mite ' urmă cu peste 2- !e secole ca! a spus7 PCel ce este costiet u vor $e*te( cel ce vor$e*t e u este costiet  ao e Lig( cap./-9. Comuica! ver$al această cuoa*tere( ea u va &i 'ţeleasă !ecat !e cel pregătit petru a o primi *i care ar  putea so recepţioeze *i sigur complet( !upă u atreamet a!ecvat; a o !escrie ver$al este u lucru iutil. %etru cei epregătiţi( cuoa*terea este iaccesi$ilă sau ocivă( iar acţiuea s&atului taoist tre$uie '!reptată către a!ucerea celorlalţi ' starea aturală !e ecili$ru( !e receptivitate *i comuiue cu +ltima ,ealitate pri e!ucaţie over$ală *i oacţiue.

2&2&1& Caracteristicile >ltimei 6ealit*Ni  )u tre$uie să e lăsăm i&lueţaţi !e !eumirile !i&erite pe care !iversele religii *i cocepţii &ilozo&ice !e  pe plaeta oastră le atri$uie aceleia*i +ltime ,ealităţi7 Dumezeu( Krama( Alla( A$solutul( itea Cosmică( Darma>a=a( ao. #ste u lucru cuoscut că acela*i o$iect cocret precum apa ( are !eumiri !i&erite ' !iversele lim$i !e pe %ămat.  *tiiţa actuală această realitate suport ce coţie *i susţie toate lucrurile este !eumită Camp +i&icat sau Camp :u!ametal &ormaţioal ori )ivel rtoe6isteţial. Di acest camp ui&icat( *tiiţa actuală( care se '!reaptă către orto*tiiţă a!ică spre o *tiiţă verticală9 a&irmă că izvoresc toate &eomeele. ra!iţiile mistice orietale spu că această realitate u poate &i !e&iită *i caracterizată *i !e acee a este umită a!esea &ără &ormă( goală( vi!ă.  !hand#$ya &panishad 4.1".49 se spue  Brahman este viaţa. Brahman este &ericirea. Brahman este
 taoism aceea*i es&ar*ită creativitate este atri$uită lui ao( care este umit gol( vale( vi!. Cuagseu spue că7 ao al cerului este gol *i &ără &ormă T(3-9. Oaoseu compară ao cu o vale goală( cu golul uui vas tot!eaua vi! ce are poteţialul !e a coţie o i&iitate !e lucruri.
4

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

-2

 &ilozo&ia cieză( i!eea !e camp u este umai implicită ' oţiuea !e ao( ca &ii! gol *i &ără &ormă( sau care pro!uce toate &ormele( !ar este e6primată *i e6plicit ' coceptul !e cEi Fi9 *i cEa. Cuvatul cEi i pi=i7 Ti; i @ap. 7>i; lit.7 gaz( eter9 a &ost utilizat i Cia atică petru a !esema respiraţia vitală ori eergia care aimă cosmosul. )eoco&uciaismul a !ezvoltat o oţiue !e cEi( surprizător !e apropiată !e coceptul campuiui cuatic !i &izica mo!eră. Ca *i campul cuatic( eterul cEi9 este coceput ca o &ormă !e materie su$tilă *i impercepti$ilă( ce este prezetă pretuti!ei ' spaţiu *i care se poate co!esa su$ &orma uor o$iecte materiale( soli!e. Cagsai a&irmă că atuci ca! cEi co!esează( vizi$ilitatea sa !evie aparetă. Ca! se !isipează( vizi$ilitatea sa u mai este aparetă( iar &ormele !ispar.  mometul co!esării( poate cieva să a&irme că aceasta este umai o e6isteţă temporară?

 mometul !isipării( poate cieva să se gră$ească să a&irme că u mai e6istă?. Co!esareamaterializarea9 *i !isiparea !ematerializarea9 ritmică ce a!uc ' mai&estare toate &ormele care ulterior se !izolvă ' Soles9 *i găurile al$e Uite Soles9 par a &i varte@uri macrocosmice similare celor !i microcosmos !e ie*ire *i itrare a materiei !i *i

/

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

-3

' uiversul mai&estat. tregul +ivers poate &i asemăat cu u ocea apa mo!elează cel mai $ie caracteristicile +ltimei ,ealităti; ca *i
Iedeti ima"inea marita pe : http:==www&flicr&com=photos=pataJnJ+ali=

-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

.

Co!esarea *i !ispersarea ritmică a particulelor elemetare se &ace cu o &recveţă sicroă isesiza$ilă 'tru uivers spaţiotemporal. Desicroizarea volutară ortoteologică ori $iologică9 co!uce la accesul la lumi paralele( la apariţia uor puteri  paraormale cum sut7 trecerea pri o$stacole( traslocaţia( levitaţia. 0 uspe!area completă a ata*ării !e ivelul e6isteţial co!uce la eli$erarea !i toate ivelele !e mai&estare. %rala=a ( i cosmologia i!usa ( este o perioa!a !e timp a ciclului !e e6isteta a uiversului i care orice activitate iceteaza. Dupa calculele !i Krama %uraa !ureaza 4(32 miliar!e !e ai. %erioa!a !e activitateLalpa9are aceeasi !urata. Daca se iau 3-" !e Lalpas si u umar egal !e %rala=as se o$tie u a al lui Krama Durata a 1"" Ai ai lui Krama &ormeaza =( perioa!a !e activitate a uiversului( urmata !e o perioa!a !e iactivitate( aaprala=a( !e !urata egala. Lalpa este u terme i l$. sas>rita ce iseama practica$il( ce poate &i &acut( posi$il( !ar si propriu( potrivit( i stare( !e la ra!acia >lp a &i $ie reglat( or!oat;  &ilozo&ia 0am>=a( %rala=a iseama starea !e oe6isteta( o stare a materiei realizata atuci ca! cele trei te!ite sau pricipii ale materieiguas9 se a&la i per&ect ecili$ru #pocile sau erele cosmice Yu$a care cupri! mulţi ai tere*tri 1.  %rita-Yu$a sau SatyaYu$a3 1.528.""" ai; 2. 2reta-Yu$a3 1.2-.""" ai; 3.  /vapara-Yu$a3 8-4.""" ai; 4.  %ali-Yu$a3 432.""" ai9 sut prece!ate !e u rasarit (Sandhya) *i urmate !e u  apus sau crepuscul (Sandhyansha) !e aceea*i !urată( egală cu o zecime !i !urata totală a uei Yu$a. 0uma totală a celor patru Yu$a este 4.32".""" !e ai umai( a!ică 12.""" !e ai !ivii petru a tras&orma aii !ivii ' ai umai( tre$uie multiplicaţi cu 3-"9. Cei 12.""" !e ai !ivii !au o mare eră cosmică (aha-Yu$a). Ciclul cosmic sau perioa!a cosmică( reprezeta! o zi *i o oapte a lui  Brahma, a!ică o !urată egală cu patru ere cosmice (Yu$a), sau !e 4.32".""" !e ai tere*tri( este !eumită  %alpa. Cele patru &aze (Yu$a) costituie !e &apt o mare  %alpa (ahakalpa); &iecare !i ele se compue !i 2" !e mici  %alpa, care se !escompu la ra!ul lor ' ere !e &ier( $roz( argit *i aur.  timpul &iecărei &aze !e creaţie a uei mici Lalpa !urata !e viaţă a oameilor cre*te cu u a pe secol( paă atige 84.""" !e ai. %aralel corpul uma se măre*te paă la talia !e 2.-"" !e metri.  timpul perioa!elor !e resor$ţie a micilor  %alpa, care coţi &aze succesive !e ciumă( răz$oi *i &oamete( viaţa umaă se scurtează  paă la 1" ai( iar corpul uma a@uge paă la 'ălţimea !e 3" !e cetimetri. Ciclul cosmic (%alpa) se 'mparte ' patru perioa!e7 perioa!a !e creaţie a lumilor( !urata !e meţiere a lumilor e6istete( perioa!a !e !istrugere a lumilor *i !urata !e e6isteţă a aosului.  timpul perioa!ei !e creaţie se &ormează !i&eritele uiversuri cu &iiţele lor vii; ' a !oua perioa!ă apar 0oarele *i Oua( !i&ereţierea se6elor( !ezvoltarea vieţii sociale.  &aza !e !istrugere &ocul( apa *i vatul !istrug totul( cu e6cepţia celei !ea patra s&ere D=ama. Saosul reprezită *tergerea totală. Doar eli$erarea (%aivalya), ca! co*tiiţa !evie pură ca 'su*i Atman, pri practicarea ,a@a Yoga e eli$erează !i ciclul !e rea*teri( e !eta*ează !e&iitiv !e orice &ormă !e materializare( care aterior era a&ectată !e ciclurile !e co!esare *i !isoluţie !i uivers.

5

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

-/

Oa s&ar*itul uui ciclu cosmic (%alpa) lumea mai&estărilor se !izolvă (Pralaya3 !isoluţie9( a!ică '*i scim$ă starea treca! !i starea !e mai&estare ' aceea !e emai&estare sau !e poteţialitate( !i care u ou uivers se va a*te. Si!uismul u cuoa*te oţiuea !e creaţie uică( ca aceea !i tesvar( mare s&at i!ia al timpurilor mo!ere( 'mpărţire a ' ere Yu$a u este e6actă. După meto!a sa !e calcul( pe care o e6pue ' cartea sa Die Seilige Uissesca&t9( !urata &iecărei Yu$a este sesi$il mai scurtă. După părerea sa( erorile speciali*tilor ' sas>rită( care trăiesc ' pliă epocă  %ali Yu$a a!ică 'tro perioa!ă sum$ră9 se !atoreaza icapacităţii lor !e a 'ţelege corect vecile tradiNii& Qaavatar 0ami 0ri Yu>tesar Wiri 18//13-9 a &ost u s&at i!ia care aparţiea or!iului 0a>ara !upă cum i!ică termeul Wiri9. #l a avut !rept maestru pe s&atul Oairi aasa=a *i a &ost maestrulguru9 lui Yogaa!a %aramaamsa. #l este autorul cărţii aival@a Darshanam ' tra!ucere egleza7 e Sol= 0ciece(iar germaă Die Seilige Uiessesca&t( 1849( lucrare care pue i paralel pasa@e !i Ki$lie si !i Kagava! Wita pt. a ilustra uitatea tuturor religiilor sau !upă cum a&irmă Yogaa!a petru a pue ' lumiă armoia pro&u!ă e6istetă 'tre !i&icila carte $i$lică a ,evelaţiei *i &ilozo&ia 0am>=a i!iaă.

8

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

--

2&,& 5etode de cunoatere i de control ale >niversului 2&,&1& Sintea rient#ccident i supravieNuirea civiliaNiei terestre& Cuoa*terea e6terioară are !rept coseciţă acţiuea e6terioară care ar putea &i umită *i teologică. Aaliza! evoluţia meto!elor !e cotrol teologic putem i!eti&ica o traziţie !e la cotrolul material( către cel eergetic *i ' &ial către cel i&ormaţioal. 0imulta această traziţie glo$ală este o pătru!ere ' pro&uzimea ivelelor !e mai&estare( o e6ti!ere a cotrolului !e la ivelele percepti$ile sezorial materiale( mecaice9 către cotrolul cimic( atomic( electroic( uclear *i ' viitor către cotrolul su$uclear( la ivelul  particulelor elemetare *i a ivelului su$cuatic al acestora. 0oluţiile teologice *i ivelul !e evoluţie al uei civilizaţii galactice !epi! !e ivelul !e mai&estare cotrolat( care cu cat este mai pro&u!( este superior ieraric( !i puct !e ve!ere i&ormaţioal( ivelurilor !e mai&estare macroscopice( percepti$ile sezorial( care le sut su$or!oate. Ast&el petru a pro!uce lumiă sau petru trasport o civilizaţie galactică poate utiliza soluţii mecaice( termice( cimice( electrice( ucleare( cuatice ori su$cuatice. oate aceste soluţii teologice e6terioare utilizează cotrolul uui aumit ivel !e mai&estare *i eam putea imagia civilizaţii galactice care rezolvă toate pro$lemele !oar pe cale electrică( sau termică( cimică sau ucleară. #6istă pe plaeta oastră soluţii petru ilumiat( petru trasport ori meto!e !e terapie !e acest &el7 electroterapii( termoterapii( cimioterapii( terapii ucleare. :iecare pro$lemă are o mulţime !e soluţii a*a cum 'tro reţea comple6ă se poate a@uge pe !i&erite căi '  puctul &ial. Civilizaţiile galactice ar putea utiliza cotrolul proceselor cimice( $iocimice( electrice sau ucleare petru a o$ţie orice e&ect ar !ori7 lumiă( mi*care( separare e6tracţie9(  prelucrare( asam$lare( coectare su!ură9( terapie. Clasi&icarea civilizaţiilor galactice !upă !ispoi$ilul !e eergie este simulta *i o ierarizare a cotrolului i&ormaţioal pe care acestea lau atis; &ii!că ivelele !e 'altă  poteţialitate eergetică sut simulta *i cele cu u 'alt poteţial i&ormaţioal co!ul geetic al atomului este aparet cupris ' ucleul său care simulta are *i eergia  poteţială stocată ma6imă9. Civilizaţiile evoluate au



,AA %,ACC D# ,AQAYWA

-5

a$a!oat !e mult !i&ereţa !itre materie *i eergie sau !itre eergia poteţială *i cea cietică9 care !e &apt u sut !ecat !ouă aspecte ale aceleia*i uice etităţi materieeergie ce poate sa &ie comparată cu u !isc( care la o rotaţie trasversală poate prezeta( ' &ucţie !e ugiul !i care este privit( o &aţă circularaaspectul material9 ori mucia &ără !imesiue aspectul eergetic9.
1""

,AA %,ACC D# ,AQAYWA -8 Accelerarea *i 'cetiirea ologra&ică sut cauza maevra$ilităţii e6traor!iare a M)urilor( M)urilor( a traslocaţiei *i a realizării teologice a scutului !e&esiv. !e&esiv. :eomeele cuatice cotiue o!ulatorii u mai sut limitate la ivel microscopic( ci se e6ti! la ivel macroscopic. Atigerea acestui sta!iu !e evoluţie a uei civilizaţii galactice  presupue ca pe plaeta oastră o astră să &ie realizată real izată siteza 'tre cuoa*terea cu oa*terea e6terioară e6ter ioară orizotală( e6tesivă( caracteristică cci!etului cu cea iterioară( verticală( itesivă trasmisă !e toate tra!iţiile !i riet. Doar o ast&el !e &uziue poate ecili$ra evoluţia *i  poate salva o civilizaţie civilizaţ ie !e la pericolul autoaiilării( autoai ilării( poate respecta omeostazia  omeostazia i&ormaţioală a +iversului. Accesul la puterile paraormale par aormale sau ortoteologice cu meto!e e6terioare este i&iit mai periculos !ecat accesul la eergia ucleară !eoarece este  pertur$at 'să*i 'să*i ecili$rul ecili$rul i&ormaţioal i&ormaţioal local al +iversului. +iversului. Cotrolul Cotrolul paraormal al +iversului este ilustrat magistral ' Ki$lie e*irea sau #6o!ul9; tetaţia !e a utiliza ' scop !istructiv cotrolul ortoteologic ' ca!rul uui răz$oi paraormal sau psiotroic pe  plaetă tre$uie să &ie $locată !e pe acum pri costruirea uei civilizaţii care să se '!repte către cuoa*terea *i realizarea !e sie; către cucerirea iteriorului *i u a e6teriorului care este es te o coseciţă secu!ară a primei acţiui. Pro*irea apei ' toate vasele egipteilor arată cotrolul e&ectuat ologra&ic !ar *i zoal. e*irea $roa*telor !i lacuri( !ecla*area $olilor *i uci!erea primului ăscut al tuturor vietăţilor( cu e6cepţia celor prote@ate tot pri proce!ee ortoteologice i!ică u apelul a arme $acteriologice ci tot psiotroice vezi #6o!ul9. ra!i ra!iţi ţiaa alc alcim imis istă tă a tra tra&o &orm rmări ăriii meta metale lelo lorr ' aur aur u este este !oar !oar o cose cosem mare are a trasm trasmuta utaţie ţieii la eerg eergii ii @oase( @oase( ci o răspa răspa!ir !iree a cuoa*t cuoa*teri eriii tezauri tezaurizat zatee !e către către preoţii preoţii egiptei ce au &ost o$ligaţi să se răspa!ească ' #uropa ca urmare a ivaziei ara$e; o !isemiare a meto!elor cimice *i psiice !e cotrol al co!ului uclear. #6plozia practicilor vră@i vră@ito tore* re*ti ti !i !i #vul #vul e!i e!iu( u( ce a &ost &ost com$ăt com$ătut utăă cu !uritate !uritate !e $iserica $iserica catolică catolică pri istituţia icizitorială( !eoarece '*i ve!ea ameiţat ameiţat moopolul moopolul !e cotrol cotrol psiotroic psiotroic asupra maselor( pare a &i !atorată aceleia*i !isemiări a tra!iţiilor egiptee. Aceste tra!iţii( care apelau la mi@loace e6tere magice9 sut ocive practicaţilor *i semeilor. Doar calea iterioară păstrată ' religia cre*tiă orto!o6ă7 orto7 !rept( !o6a7 cre!iţă( opiie9 *i ' tra!iţia mistică orietală pe care o 'glo$ăm su$ umele geeric !e Yoga9 asigură  protecţia i!ivi!ului i!ivi!ului *i a colectivităţii colectivităţii(( u prezită prezită o ocivitate ocivitate ecologică. ecologică. rice a$atere sau gre*eală !e la această ace astă cale este sacţioată iar i!ivi!ul se autoelimiă autoelimiă cu pertur$aţii miime petru me!iu. 2.3.2. O+)A,#A V V)ZA  )e putem pue 'tre$area ce are ' comu *tiiţa *i cuoa*terea orizotală !i cci!et cci!et cu cuoa cuoa*t *tere ereaa verti vertica cală lă !i rie riett care care co!u co!uce ce la lum lumi iare are?? Apare Aparet t cuoa* cu oa*ter terea ea orizotală *tiiţi&ică *i cea verticală aparţi !e !ouă tăramuri

1"1

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

-

!espărţite !espărţite petru tot!eaua. Cuoa*terea Cuoa*terea orizotală orizotală *tiiţi&ică *tiiţi&ică aparţie aparţie lumii e6tere e6tere a &eome &eomeelo elorr &izice &izice(( cimice cimice(( etc.9 etc.9 iar lumia lumiarea rea aparţi aparţiee lumii lumii trăirilo trăirilorr iterioare. iterioare. Oa o e6amiare e6amiare mai atetă atetă o$servăm că *tiiţa *tiiţa !i care să e6empli&icăm e6empli&icăm &izica9 *i lumiarea lumiarea u sut atat !e !espărţite cum ar putea părea la prima ve!ere. ,ealitatea &u!ametală( e!i&ereţiată este aceea*i realitate !i care &acem *i am &ăcut 'tot!eaua parte. Di&ereţa costă ' aceea că oi u o privim ' acela*i mo! ca o &iiţă ilumiată. De*i realitatea realitatea e!i&ere e!i&ereţiat ţiatăă este ie6presi$i ie6presi$ilă( lă( oi putem vor$i ' @urul @urul ei( utiliza! !ive !ivers rsee sim sim$olu $oluri ri.. Oim$ Oim$a@ a@el elee atu atura rale le *i arti arti&i &ici cial ale( e( cuvi cuvit tel ele( e( !oar !oar mo!e mo!elea lează ză *i reprezită realitatea &ără a &i i!etice cu realitatea pe care acestea o mo!elează; ele sut umai sim$oluri. sim$oluri. Co&orm &ilozo&iei &ilozo&iei ilumiări ilumiării( i( orice lucru lucru este u sim$ol( sim$ol( iar realitatea realitatea sim$olurilor este o realitate iluzorie. iluzor ie. Oumea &izică( a*a cum apare omului eilumi eilumiat at care o a$or!ează pe calea cuoa*terii e6terioare( raţioale *i secveţiale( costă !i multe părţi separate. Dar aceste părţi u sut cu a!evărat separate. separate. Co&orm Co&orm misticilo misticilorr !i 'treaga 'treaga lume( &iecare momet !e ilumiare graţie( ituiţie( pătru!ere( sama!i( satori9 revelează că totul( toate părţile aparet separate ale +iversului sut !oar i*te mai&estări ale aceluia*i 'treg. ,ezultatul cuoa*terii *tiiţi&ice actuale este asemăător celui al cuoa*terii verticale( care este 'cuuată !e lumiare7 e6istă umai o uică realitate *i acesta este 'treagă 'treagă *i ui&icată ui&icată.. %osi$ili %osi$ilitate tateaa ca părţile părţile separate separate ale realităţi realităţiii să &ie legate( legate( 'tru 'tru mo! igorat !e e6perieţa oastră o$i*uită *i !e legile &izicii( *ia găsit !rum ' &izică su$ umele !e teoria lui Kell. Ca *i ' cazul cuoa*terii verticale verticale se costată că 'ţelegerea &izicii &izicii cuatice( care u se a&lă i s&era percepti$i percepti$ilă( lă( !irect !irect sezorială( sezorială( solicită o mo!i&icare mo!i&icare a cocepţ cocepţiil iilor or o$i*uite; o$i*uite; !e pil!ă tre$uie 'ţeles &aptul că o etitate poate &i simulta o u!ă *i o particulă.  prezet( &izic &izicaa *i cuoa*te cuoa*terea rea *tiiţi *tiiţi&ic &icăă solici solicită tă o *i mai completă mo!i&icare a proceselor !e ga!ire( care !epă*e*te orice eam &i imagi imagiat at vreo!at vreo!ată. ă. Ast& Ast&el el &eomee &eomeele le cuatic cuaticee par !omeiul !omeiul !e mai&estare mai&estare a uor comportamete comportamete straii. straii. %articulele %articulele elemetare par că iau !ecizii !ecizii *i cuosc cuosc ceea ce se 'tampl 'tamplăă ' altă parte. #.S. Ual>e Ual>err presupue presupue că &otoii &otoii ar  putea &i co*tieţi petru petru a răspu!e răspu!e la 'tre$area 'tre$area77 cum *tie u &oto că a !oua &ată !i e6perimetul lui Youg u era !escisă?  altă e6plicaţie care să e6clu!ă cuoa*terea atici aticipat pată ă ar putea putea &i sicro sicroic icit itate ateaa sau prici pricipiu piull acauza acauzall a lui Qug. Qug. :eome :eomeel elee psiice *i telepatia( !ispreţuite !e ma@oritatea &izicieilor 'că !i vremea lui )eto( &urizează o e6plicaţie petru &eomeele !e iteracţiue istataee !itre perecile !e  particule  particule geerate geerate simulta simulta i&lueţa i&lueţarea rea traiectori traiectoriei ei uei !itre !itre particule pro!uce istataeu mo!i&icarea mo!i&icarea traiectoriei celeilalte( a&lată la mare !istaţă9. )u umai platele *i aimalele comuică 'tre ele( ci 'treg +iversul p'ă la ivelul particulelo particulelorr elemetare. elemetare. $se $serv rvăm ăm acum acum că &eo &eom meel eelee cua cuati tice ce ar putea &i itim coectate coectate cu lucruri lucruri care aterior erau umite *i re&uzate ca oculte( !ar care astăzi capătă cosi!eraţia cuveită  pritre &iziciei.

1"2

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

5"

Cuoa*terea verticală ce !uce la lumiare este o stare !e &iiţare( o e6perimetare iterioară a stărilor !e co*tiiţă( o ivestigaţie '!reptată către &aţa lucrurilor( iar u către către !osul !osul lucruri lucrurilor lor(( către către e6terior e6terior vezi Woza Woza !e la %rice %riceto to9. 9. Ca orice orice stare stare a co*tiiţei co*tiiţei(( lumiarea lumiarea *i &azele ce o prece! sut i!escrip i!escripti$i ti$ile le ver$al( a!ică pritr pritru u lim$a@ proiectat petru comuicare socială( e6terioară. #ste o gre*eală o$i*uită să luăm !escrier !escrierea ea uei stări stări !e co*tii co*tiiţă ţă !rept !rept stare stareaa 'să*i 'să*i.. cerc cercaţi aţi să !escri !escrieţ eţii &erici &ericirea rea(( tristeţea sau rasul. #ste cu eputiţă ca această !escriere să &ie 'ţeleasă !e cieva care u lea lea trăit. trăit. %utem vor$i vor$i ' @urul &ericirii( &ericirii( putem !escrie acţiuile acţiuile *i coseciţe coseciţele le care ' mo! o$i*uit 'soţesc starea !e &ericire( !ar u putem !escrie &ericirea 'să*i. :ericirea *i !escrierea &ericirii sut !ouă lucruri !i&erite a*a cum sut culoarea cerului sei *i cuvatul al$astru. :ericirea :ericirea este o stare a &iiţării; &iiţării; ea e6istă e6istă ' tăramul tăramul e6perieţei e6perieţei !irecte. %erce %ercepţ pţia ia emoţiil emoţiilor or *i a sezaţii sezaţiilor lor itime( itime( i!escripti$ i!escripti$ile ile ' ele 'sele( 'sele( costitu costituie ie starea !e &ericire. &ericire. Cuvatul &ericire este u sim$ol( o eticetă pe care o ata*ăm acestei stări i!escripti$ile. Ca *i &ericirea( lumiarea *i calea !e a a@uge la ea cuoa*terea verticală sau cuoa*terea !e sie9 aparţie e6perieţei iterioare( ' timp ce termeul ce o !esemează aparţie tăra tăramu mulu luii coc cocep epte telo lorr( a$st a$stra racţ cţii iilo lorr( sim$ol sim$oluri urilor lor.. Descop Descoperi erirea rea &aptu &aptulu luii că lumea lumea sim$olu sim$oluril rilor or *i a e6perie e6perieţei ţei u urmea urmează ză acele acelea*i a*i reguli reguli a itrat itrat ' *tii *tiiţa ţa &izic &izicii ii su$ !eumi !eumirea rea impres impresio ioat atăă !e logic logicăă cuat cuatic ică. ă. eorem eoremaa lui lui Kell Kell *i logi logica ca cuat cuatic icăă reprezită o parte !i ceea ce este cu a!evărat ou ' *tiiţa orizotală *i care o apropie !e cea verticală. Oogica cuatică e ceamă 'apoi !i tăramul coceptelor( coceptelor( a$stracţiilor a$stracţiilor(( sim$olu sim$oluril rilor or a!ică !i tăramul lim$a@ului ' cel al e6perieţei. %racticarea tăcerii( a$a!oarea lim$a@ului ver$al ver$al este este o trăsă trăsătu tură ră comuă comuă a tutur tuturor or căil căilor or e6per e6perim imeta etale le ce vizează vizează ilumi ilumiarea area.. #6perimetarea !irectă ' e6terior( petru *tiiţa mo!eră( sau ' iterior petru misticii orietali este sursa cuoa*terii orizotale *i verticale( este caracterul lor comu. eorema lui lui Kell Kell e spue spue că u e6ist e6istăă u ast&el !e lucru lucru cum este partea partea separată( separată( căci toate toate  părţile +iversului sut coectate 'tru mo! itim *i ime!iat( e6act cum aterior a&irmaseră ilumiaţii ' $ec> College +iversit= o& Oo!o '7 Oecture give( april -(155( +iversit= o& Cali&oria( Ker>ele=9 cosi!eră că &izica tre$uie 'toarsă pe !os7 ' loc să porim cu părţile *i să arătăm cum lucrea lucrează ză or!i or!iea ea carteziaă9( tre$uie să porim cu 'tregul. eoria lui Kom este compati$ilă cu teorema lui Kell *i a&irmă că ivelul &u!ametal &u!ametal este u 'treg &ără !iscotiuităţi e&racturat9 care ' cuvitele cuvitele sale sale !evie ceea ceea ce este. este. Ceea ce es te( ceea ce &iiţează( &ii ţează( este o cele$ră cele $ră &ormulă &or mulă !i
1"3

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

31

total icompati$ilă cu ceea ce vrem să spuem. compati$ilitatea provie *i !i &aptul că ga!irea oastră este $azată pe mo!ul atic !e ga!ire al grecilor. Co&orm acestui mo! !e ga!ire( umai &iiţarea e6istă. De aceea o&iiţarea( oe6isteţa( u e6istă. Acest mo! !e ga!ire e &ace practici ' relaţiile cu lumea &eomeală( !ar u re&lectă ceea ce se 'tamplă. De &apt( oe6isteţa e6istă *i ea. Atat e6isteţa cat *i oe6isteţa sut ceea ce este. )u e6istă imic care să u &ie ceea ce este. Oucrurile apar petru miţile oastre ca *i cum ar &i separate( !eoarece am &ost e!ucaţi să percepem !oar or!iea e6plicită( !es&ă*urarea e6terioară( ' pla sezorial puct !e ve!ere cartezia9. :izica lui Kom( care !upă cum a&irmă acesta( este u ou istrumet !e ga!ire( a!ică o mo!i&icare ra!icală a co*tiiţei o$servatorului( care tre$uie reorietată către  percepţia 'tregului e&racturat !i care toate lucrurile '*i iau &orma.  ast&el !e percepţie a A!evăratei ,ealităţi u cauzează ia$ilitatea !e a ve!ea *i 'ţelege or!iea e6plicită. Di acest momet( se o$servă că percepţia realităţii !epi!e !e perspectiva o$servatorului( !e sistemul !e re&eriţă realizat e6perimetal. Cuoa*terea e6terioară va coţie u elemet !e relativitate similar celui !i teoriile lui #istei( atat timp cat o$servatorul u a atis pri cuoa*tere verticală sistemul !e re&eriţă a$solut( 0iele !ivi!ual (Atman) !espre care te6tele ve!ice a&irmă că este i!etic cu 0iele +iversal (Brahman). 0ituaţia că actualul puct !e ve!ere este limitat la percepţia or!iii e6plicite( la !osul lucrurilor( este !atorată perspectivei o&erită !e orietarea către e6terior. Di  perspectiva &eţei lucrurilor( a or!iii implicite( ce se realizează pri cuoa*terea !e sie( elemetele aparet separate !i or!iea e6plicită sut itim coectate. #ste ca *i cum am ţese u covor; &aţa este aceea ' care oi lucrăm *i ve!em &irele u!e se !uc( iar celorlalţi le prezetăm !osul covorului( u!e elmetele !ecorative par separate. Ciar cuvitele elemete *i itim coectate implică o separaţie carteziaă( care u e6istă ' realitate. Oa ivelul &u!ametal al ceea ce e6istă( elemetele separate (care sut itim coectate ' or!iea implicită( sut ciar or!iea implicită. #6istă u mare umăr !e  psiologii orietale !istilate !ea lugul mileiilor !e practică *i itrospecţie( al căror sigur scop a &ost !ezvoltarea proceselor metale a!ecvate realităţii e&racturate. Aceste  psiologii( pe care uii le !eumesc &ilozo&ii ori religii orietale *i pe care oi le cosi!erăm căi petru cuoa*terea !e sie( sut compati$ile 'tru mo! &u!ametal cu &izica *i &ilozo&ia lui Kom( sut o$ligatoriu ecesare uei străpugeri( !e care *tiiţa orizotală se apropie azi tot mai mult. oate căile mistice orietale sut $azate pe e6perimetarea realităţii pure *i e!i&ereţiate care este ceea ce este. :ucţia religiilor ori psiologiilor orietale este !e a permite miţii să se eli$ereze !i prizoieratul sim$olurilor( lim$a@elor( !i&eritelor tipare !e &ucţioare metală; să se !eta*eze !e lumea sezorială( &eomea lă *i să va!ă &aţa lucrurilor. Dicolo !e margiile

1"4

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

52

sim$olurilor( stă ceea ce este( pura co*tiiţă( e6perieţa cocretă ime!iată( eme!iată sezorial ori raţioal9 a realităţii. ,ealitatea este ceea ce cosi!erăm că este a!evărat res7 lucruri *i revi7 a ga!i9. Ceea ce cosi!erăm a!evărat este ceea ce cre!em. Ce cre!em este $azat pe percepţii. Ce percepem este ' &ucţie !e ceea ce căutăm. Ce căutăm !epi!e !e ce ga!im. Ce ga!im !epi!e !e ce percepem. Ce percepem !etermiă ce cre!em. Ce cre!em !etermiă ceea ce cosi!erăm că este a!evărat. Ce cosi!erăm ca a!evărat( este realitatea oastră. %uctul cetral !e &ocalizare al acestui proces i&ormaţioal este Pce ga!im iar !esci!erea miţii( !eta*area !e e6terior este a!esea prima treaptă ' procesul lumiării. isus( Ku!!a( Lrisa( Oaoseu sau %ata@ali ' Yoga 0utras propu căi !e atigere a aceluia*i ţel. Vtiiţa secolului TT este povestea uei călătorii !e la ici!erea metală ca! puţie  pro$leme mai păreau erezolvate la 'ceputul secolului9 la actuala căutare a !esci!erii metale; aceasta este o &uziue sau itegrare a celor !ouă căi !e cuoa*tere orizotală *i verticală9 la care sutem o$ligaţi sa participam( !acă !orim să supravietuim. Co&orm ultimului puct !e ve!ere a lui #istei( pe care u 1a !emostrat matematic( nu materia !istorsioează ori cauzează o cur$ură a cotiuului spaţiotemporal( ci o $ucată !e materie este ea 'să*i o cur$ură a cotiuului spatiotemporal Cu alte cuvite( u e6istă( !upă ultima viziue a lui #istei( lucruri cum sut7 campurile gravitaţioale *i masele; ele sut umai creaţii metale. )u e6istă ast&el !e lucruri ' lumea reală. )u e6istă gravitaţie; gravitaţia este ecivaletul acceleraţiei( care este mi*carea. )u e6istă u ast&el !e lucru ca materia  materia este o cur$ură a cotiuului spaţiotemporal. )u e6istă ici u lucru cum este eergia; eergia este u aspect al masei ' raport cu care sa sta$ilit o relaţie !e ecivaleţă. Ceea ce cosi!erăm că este o plaetă( cu propriul camp gravitaţioal( care se mi*că ' @urul 0oarelui( pe o or$ită eliptică creată !e &orţa !e atracţie a acestuia( este !e &apt o prouţată cur$ură a cotiuului spaţiului *i timpului ce*i găse*te !rumul !e miim pri cotiuul spaţiotemporal !i veciătatea care are o  prouţată cur$ură a spaţiului *i timpului itro matrice ologra&ica igetata. )u este imic !ecat u cotiuu spaţiotemporal *i mi*care *i ele sut ' cele !i urmă acela*i lucru. Aceasta reprezită o prezetare ' termei occi!etali a aspectelor &u!ametale ale &ilozo&iilor $u!!iste *i taoiste. Cuoa*terea !e a!acime( verticală este a!resată or!iii implicite( realităţii care este( &eţei lucrurilor. Cuoa*terea !e supra&aţă este a!resată or!iii e6plicite( !es&ă*urate( lumii &eomeale orizotale; ivelului e6isteţial ori !osului urzelii( u!e lucrurile apar ca separate. Cele !ouă cuoa*teri pot &i cosi!erate *i ca aspecte Yi *i Yag ale uei cuoa*teri complete. Deplasarea pe spirală a evoluţiei cuoa*terii solicită  participarea am$elor compoete( care se regăsesc ui&icate ' cuoa*terea verticală iterioară. Oipsa cuoa*terii e6terioare *i a programelor !e procesare i&ormaţioală a!aptate acestor i&ormaţii a&ectează comuica$ilitatea *i tras&erul teologic al a!evărurilor o$ţiute pri cuoa*tere

1"/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

53

verticală. După cum se a&irmă *i ' Cele Cici Cărţi al 'ţelepciuii (Pancha 2antra), cuoa*terea orizotală 'văţătura9 &ără cea verticală mitea9 este ocivă *i !uce la auto!istrugere. A$olirea sau re!ucerea progresivă a cuoa*terii e6terioare ' perioa!a atreametului petru o$ţierea 'ră!ăciării ' +ltima ,ealitate este ecesară !i mai multe motive7 1.%etru re!ucerea pertur$aţiilor ce pot !eteriora caracteristicile stării !e &iiţare ' cotact cu +ltima ,ealitate. 2.%etru că se urmăre*te suprimarea &ucţioării metale; moara tre$uie golită( ca să u mai macie( iar mitea oprită. 3.Cuoa*terea e6terioară !evie o acumulare !e erori care tre$uie ulterior  *terse. 4.%etru eli$erarea !i captivitatea ' care e ţi coceptele eroate; igoraţa este cosi!erată sursa tuturor su&eriţelor( a!icapul sau o$stacolul pricipal (kleshas). /.Cuoa*terea e6terioară corectă este o coseciţă a sta$ilirii rezoaţei cu relitatea i&ormaţioală &u!ametală( u e&ect al cuoa*terii verticale( iar  u ivers; ' coseciţă( tre$uie să acţioăm petru a e !eta*a !e ea. Dualitatea Yi  Yag !ispare ' realitatea &iiţării( ' cotactul pri itro!es ci!ere cu ivelul ortoe6isteţial.

2&.& ComparaNie i pro"no* asupra evoluNiei tehnolo"ice i a evoluNiei universuluiO ortotehnolo"iile i accesul la puterile supranaturale  ca!rul evoluţiei teologice remarcăm parcurgerea succesivă a trei &aze.

1& aa independentei materiale a tehnolo"iei

iţial( omul a apucat !i me!iul am$iat u o$iect material piatră( lem9( pe care 1 a &olosit ca uealtă( ca prelugire mecaică a corpului său( ca mi@loc !e pro!ucţie9 'tre el *i atură. Aceasta este prima etapă a evoluţiei teologice( ' care omul a creat teologia mecaică; această teologie a preluat &ucţiile mecaice *i materiale ale omului; !i&eritele tipuri !e uelte au prelugit orgaele e&ectoare ale omului( au ampli&icat &orţele acestuia pargiile9 sau au realizat o mai $uă a!aptare 'tre orgaul e&ector *i o$iectul material ce tre$uia mo!elat 'tro aumită !irecţie cuplare( tăiere( !eplasare( &i6are9. Di acest ugi !e ve!ere( ueltele sut i*te cei( care prelugesc maa spre a o a!apta situaţiei cocrete 'talită ' me!iu( ' ve!erea mo!i&icării acestuia ' sesul !orit petru a asigura supravieţuirea omului. Ast&el au apărut armele( ueltele agricole( ueltele petru co&ecţioarea !e uelte( !e a!ăposturi( !e 'm$răcămite. Aceasta este etapa realizării i!epe!eţei materiale *i mecaice a ueltelor.

,& aa independentei ener"etice a tehnolo"iei   etapa următoare( teologia a 'ceput să &ie eli$erată !e !epe!eţa &aţă !e sursele !e eergie e6tere $iologice &orţa umaă ori a aimalelor !e tracţiue9 *i &aţă !e sursele !e ergie atmos&erice aleatoare &orţa vatului( apelor9.

1"-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

3.

meirea a parcurs etapa ' care au apărut sistemele !e coversie eergetică !e tipul motorului termic ma*ia cu a$ur9( care pri tras&ormarea succesivă a eergiei cimice ' eergie termică( pri ar!ere *i apoi pri tras&ormare ' eergie mecaică( aceste sisteme au !eveit sursa ce &urizează eergia ce activează aimă9 ueltele. Ast&el omul a eli$erat creaţia sa teologică e6terioară9 !e !epe!eţa !e eergie &orţa9 !e activare e6terioară( o$ţia!use i!epe!eţa eergetică a ueltelor a teologiei9. Această etapă este cuoscută ' istoria *tiiţei !rept prima revoluţie i!ustrială. %rivi! retrospectiv asupra acestei ramuri o$servăm că &rica oameilor !e a*i pier!e locurile !e mucă u a &ost @usti&icată( iar !atorită coseciţelor pozitive( pri cre*terea pro!uctivităţii *i eli$erarea omului !i &ucţia !e aimal !e povară( a cotri$uit la progresul rapi! al *tiiţei *i teologiei care a urmat. Ast&el primul motor termic a &ost urmat !e alte sisteme !e coversie( cum ar &i motorul electric( uclear( care au a!us o i!epe!eţă eergetică tot mai mare ' timp.

,&aa informationala a tehnolo"iei #tapa pe care o parcurgem ' prezet este aceea ' care omul tras&eră teologiei  propriile sale &ucţii metale( logice( i&ormaţioale.  această etapă se ti!e către i!epe!eţa i&ormaţioală a teologiei; ' care ueltele au sursă proprie !e eergie *i sut cotrolate !e u calculator( a!ică !e u procesor i&ormaţioal.  ast&el !e uealtă( care poate &i u aparat !e su!at( u vapor( u automo$il( u avio( o uziă coma!ată  pritru calculator !e proces( poate &i !eumită ' ses geeral u ro$ot.  acest momet se parcurge 'că o etapă spre i!epe!eţa eergetică( pri programarea sistemului e&ector petru autorealimetare.  viitor se 'treve!e totala i!epe!eţă eergetică *i i&ormaţioală( ' situaţia racor!ării la eergiile matriciale staţioare o!uale u sut e6tere sau itere9 ce 'treţi *i susţi 'trega plasă ologra&ica a uiversului trazitoriu( mai&estat.

5iniaturiare si nanotehnolo"iile si disparitia distantei dintre viu si neviu

e!iţa evoluţiei teologice actuale este *i către miiaturizarea circuitelor !e procesare a i&ormaţiilor circuite electroice( circuite &otoice9 !e la ivelul iiţial al uor compoete macroscopice( către compoete itegrate pe scară largă; ' prezet se 'treve!e utilizarea igieriei moleculare petru costruirea !e circuite ' care rolul compoetelor electroice macroscopice pasive si active trazistori( !io!e( rezistete( co!esatori9 va &i @ucat !e atomi ori !e !i&erite com$iaţii !e atomi. %ri iterveţia igieriei moleculare *i pri realizarea uor circuite moleculare se va a@uge la mic*orarea( ia!misi$ilă petru cocepţiile oastre !e acum a !istaţei !itre teologia rece aorgaică9 *i viaţă. Distaţa se va mic*ora 'tratat 'cat u teolog !e azi u ar putea 'ţelege teologia cal!ă !e maieave care se regeereaza9.  acela*i timp( pri realizarea uei cotiuităţi !e structurare a materiei( !e la ivel microscopic cuatic9 paă la ivel macroscopic vor apare proprietăţi oi( căci sistemul va &i sta$ilizat *i alimetat eergetic !e 'su*i ivelul staţioar( care susţie 'trega plasă ologra&ica a e6isteţei !iamice( trazitorii a materiei *i eergiei e6isteţa spaţiotemporală9.

1"5

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

3/

mportat este să remarcăm că micorarea pan* la dispariNie a distanNei dintre tehnolo"ie i viaN* i!ică *i &aptul că orice creaţie umaă( ciar e6terioară( u este !ecat o  proiecţie a propriului ei creator( care e6istă *i este !eci viu. #voluţia teologică apare ' perspectiva timpului ca u ciclu( ca o reveire ' &ial către cel ce a creato(  într#un uria feed#ac istoric( ca o !evelopare a programului &u!ametal al +iversului. De &apt( orice creaţie este !upă cipul *i ase măarea Creatorului( iar acest lucru !evie per&ect vizi$il !i perspectiva *i !eta*area o&erită !e  puctul actual al evoluţiei teologice al evoluţiei pe calea occi!etală !e cuoa*tere( cotrol *i mo!elare a lumii e6terioare9; acest aspect poate &i !esci&rat ' &iecare creaţie( ' &iecare !escoperire( ' &iecare pas &ăcut aterior. rice creaţie( !escoperire( poate &i privită ca &ii! o proiecţie ico*tietă a propriilor oastre structuri i&ormaţii9( iar aceasta

indic* de fapt o cale indirect* de descoperire de sineH care este simultan o revelareH o developare a teaurului informaNional al >niversuluiH a le"ilor >niversului (care e-ist* i funcNionea* i în noi)&

Accelerarea evoluţiei teologice ecesită 'locuirea proiecţiei aleatoare( ico*tiete( ce se realizează ' cursul creaţiei orizotale( cu o proiecţie co*tietă care u poate avea loc &ără o prela$ilă cuoa*tere !e sie a propriei oastre structuri.  Ki$lie se spue că Dumezeu a creat omul !upă cipul *i asemăarea Oui( iar acest lucru i!ică implicarea e6tisă a aceluia*i proces !e proiecţie la ivelul tuturor creaţiilor trazitorii( a tuturor mai&estărilor i!ivi!uale.  ca!rul acestui proces sut proiectate i&ormaţiile uitare !i co!ul geetic staţioar al +iversului; creaţii ce pot &i aturale sau mi@locite !e om arti&iciale9. #voluţia +iversului !e la &ormele estructurate( su$cuatice primor!iale paă la atom a &ost u proces uria* ca cel al tras&ormării coacervatelor orgaisme oocelulare9 ' om.  cursul acestui proces !e evoluţie sa !evelopat( sa revelat *i sa proiectat o parte !i  $aca !e i&ormaţii staţioare !i co!ul geetic al +iversului. #6primarea orizotală( realizată la ivelul uria*ei !iversităţi a i!ivi!ualităţilor materiale atomi( corpuri9 a &ost cotiuată vertical pri apariţia viului( care a ui&icat( a realizat putea sau cotiuitatea !itre microscopiclumea su$cuatica9 cu macroscopicul &ucţioal *i implicit material( eergetic( i&ormaţioal9. Completa ui&icare !itre microcosmos *i macrocosmos( la ivel  $iologic ori teologic( co!uce la e6ti!erea proprietăţilor cuatice la ivelul macroscopic cu e&ecte pe care astăzi le iterpretăm !rept magice ori ca teologii !e e'ţeles petru oi acum( aparţia! uor supercivilizaţii galactice. Deci !epă*irea sta!iului empiric al proiecţiei ico*tiete !i creaţia *i cercetarea *tiiţi&ică actuală solicită orietarea către iterior a cuoa*terii( cotrolului *i mo!elării calea atică( verticală( orietală9. + argumet ' plus petru cuoa*terea *i cotrolul iteriorului este si !ezecili$rul actual 'tre evoluţia e6terioară ' e6ces( care a co!us la !eţierea uor uria*e poteţiale !istructive *i evoluţia iterioară su$!ezvoltată. :ără cuoa*terea *i coloizarea tăramului iterior( care să e co!ucă la autocotrol *i 'ţelepciue(

1"8

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

3

civilizata prezetă poate ' orice momet să a@ugă la !ezastru( la autoaiilare 'aite !e a cuoa*te cu a!evărat ,ealitatea. oate ramurile ( treptele evoluţiei teologice au !rept umitor comu evoluţia i&ormaţiei stocată pe suportul material ori eergetic; a!ică evoluţia teologică este ca *i cea aturală o evoluţie i&ormaţioală. Amplasarea *tiiţei ' ca!rul &orţelor !e pro!ucţie i!ică( !e &apt( recuoa*terea rolului pre!omiat al i&ormaţiei ' asigurarea progresului ori supravieţuirii civilizaţiei prezete. ,olul motor al *tiiţei ' ca*tigarea răz$oiului mo!er i competiţia ecoomica mo!ială( u mai are evoie să mai &ie !ove!it.  )egli@area cercetării &u!ametale geeratoare !e oi i&ormaţii a costituit o eroare ' sistemele comuiste totalitare9 preocupate !e aplicarea rapi!ă( !e o$ţierea &ructului( rezultatului i cote6tul igorării !rumului e&ortului i&ormaţioal !e revelare9 ce co!uce la acest scop. Deci toate treptele evoluţiei teologice au !rept umitor comu evoluţia i&ormaţioală( ' &iecare etapă costatăm u tras&er al i&ormaţiei către materie *i eergie( o mo!elare a materiei *i eergiei( o itipărire a i&ormaţiei pe !i&erite suporturi. Di&ereţa costă i ivelul mo!elat *i i itercoe6iuea !itre iveluri. 0e costată simulta &aptul că &iecare ivel permite implatarea preluarea9 tuturor &ucţiilor materiale( mecaice( eergetice ori i&ormaţioale9. Ast&el că ' parte putem avea totul. De e6emplu putem realiza teologii mecaice( electrice( cimice( atomice( ucleare care să co!ucă la realizarea !e.calculatoare( circuite oscilate( ro$oti( veicule( terapii. 0ut posi$ile civilizaţii mecaice( electrice( cimice( atomice( care '*i soluţioează a$solut toate pro$lemele ' ca!rul uui sigur ivel !e operare( care ca urmare a itercoe6iuii e6istete 'tre plaurile !e mai&estare( le cotrolează pe toate celelalte. ,elaţia *tiiţăteologie este ' pricipal o relaţie !e su$or!oare teologia &ii! *tiiţă o$iectivată( aplicata ori materializată9 *i simulta !e iter!epe!eţă pri aportul a!us !e mi@loacele teologice !escoperite e6ti!ere sezorială pri tra!uctori( aparate !e măsură *i cotrol9( la a&larea !e oi i&ormaţii coe6iui( legi9( care vor geera ulterior oi teologii. gorarea po!erii primor!iale a i&ormaţiilor ' ca!rul relaţiei *tiităteologie a co!us la solicitarea !e aplicaţii 'aitea realizării uor progrese coceptuale ' *tiiţa &u!ametală. Descoperirea coe6iuilor 'tre lucruri( &eomee( procese e6terioare9 a legăturilor spaţiale( temporale( cauzale( !eci a legilor aturii( a costituit sursa *i calea evoluţiei *tiiţei o$iectivate( care este teologia. Calea a$or!ării lumii e6terioare( a cuoa*terii *i mo!elării acesteia( este calea pe care a mers civilizaţia occi!etală. Această cale !e evoluţie uilaterală( e6terioară( are umeroase !e&icieţe( ' a&ara celor meţioate aterior !ezecili$ru 'tre evoluţia e6teră *i cea iteră( ce e pue i &aţa autoaiilării; evoluţie 'tamplătoare( 'ceată pri pa*i mici( i!ivi!uali( pri proiectare empirică ico*tietă9.

1"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

33

De&icieţele acestei căi !e a$or!are uilaterală( spre e6terior a aturii( sut7 super&icialitatea i&ormaţiilor e6trase !i totalul revelat 'tru o$iect e6istet(  parţialitatea i&ormaţiile !esprise !i o$iect igoră suportul acestuia9 *i mo!ul ' care su$iectul prelucrează !e&ectuos i&ormaţiile primite( starea !e !ezarmare ' &ata uria*ei varietăţi aparete9 ava! !rept coseciţă !ecretarea ' *tiiţa occi!etală a icogosci$ilităţii +iversului.  realitate apareţa !e i&iitate *i percepţia &racturată parţială( !iscotiuă a ,ealităţii( sut !atorate utilizării !e către om a uor procesoare a!aptate prelucrării secveţiale a i&ormaţiilor. Aceste procesoare sut a!aptate petru preluarea i&ormaţiilor !iscotiue( secveţiale prezete ' zoa ' care e6istă 0patiu *i imp; ' ivelul &racturat( &eomeal( trazitoriu9 !ar sut complet !eza!aptate petru prelucrarea !e i&ormaţii cotiue( !e a!acime ţia! cot !e circularitatea o$iectelor !e stu!iu *i !e itegrarea ologra&ica a 'tregului ' parte9. Deci cuoa*terea +iversului *i a ,ealităţii cere elimiarea mo!ului o$i*uit !e  preiucrare a i&ormaţiilor( prezetate !e o$iecte( a!ică solicită reprogramarea  procesoarelor !e i&ormaţii metale a!ică a$or!area *i orietarea tot către cuoa*terea !e sie. Cum putem cu u aalizor !iscotiuu să sesizăm *i să percepem real &eomeele cotiue( staţioare. A!aptarea la me!iul !e viaţă( ' ivelul trazitoriu a solicitat( !e e6emplu( apariţia &ormaţiei reticulate( care activează speci&ic( automat corte6ul; !eci a impus &ucţioarea !iscotiuă *i a ecraat sistemul mai veci especi&ic lemiscal9 !e &ucţioare ologra&ică( especi&ică( cotiuă. 0istemul speci&ic ce asigură a!aptarea *i supravieţuirea( u este *i u $u procesor al i&ormaţiilor. Atuci ca! cre*terea e6citaţiei 'tro zoă euroală i!uce automat cre*terea ii$iţiei ' zoele vecie( cum pot să apară coe6iui ' ici u caz u pot apare coe6iui glo$ale( ologra&ice9 !acă u a$solut 'tamplător o!ată ' viată( sau umai la aumiţi oamei( geii.  competiţia !itre cele !ouă sisteme( care i!ică !ouă mo!uri !e procesare a i&ormaţiilor vertical *i orizotal9( a avut ca*tig !e cauză sistemul ce asigurat răspusul la stimul uic speci&ic( !iscotiuu( i!ivi!ual9( a!aptarea ma6imă la ivelul &eomeal. ,ăspusul a!aptat supravieţuirii la stimul uic( separat( a implicat izolarea stimulului recepţioat !e orice alt stimul iar acest lucru u a &avorizat coe6iuile9. zolarea semalului sa realizat atat pri e6citaţie limitată a uor zoe euroale speci&ice( cat *i  pri ii$iţie stigere9( a celorlalte zoe euroale( eimplicate( pri program9 ' relaţia *i  procesarea i&ormaţiilor !i me!iu. + ast&el !e procesor cu &ucţioare !ualistă este a!aptat ivelului &eomeal( trazitoriu( &racturat( !ual( !iscotiuu *i va geera o cuoa*tere a lumii( ecraată( parţială( super&icială. Această cuoa*tere( cu !e&icieţele amitite aterior( este !e &apt o igoraţă sau o cuoa*tere relativă( trazitorie( parţială varia$ilă ' &ucţie !e sistemul !e re&eriţă ales ca ' cazul sistemului geocetric apoi eliocetric9.

11"

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

58

%etru completa e6primare a co!ului geetic al +iversului tre$uie ca o mul să se eli$ereze material( eergetic *i i&ormaţioal lucru 'mpliit pri apariţia co*tiiţei care  permite reprogramarea volutară a mo!ului !e procesare a i&ormaţiilor9 . e!iţa omului !e a se cre!e separat !e itreg( o i!ivi!ualitate( provie tot !i mo!ul parţial ecraat !e a ve!ea lucrurile *i co!uce la $locarea coe6iuii cu Kaca !e !ate a uiversului( la ivoluţie *i auto!istrugere. %etru cotiuarea evoluţiei omului( petru e6primarea 'tregului program al uiversului care săi asigure completa i!epe!eţă este ecesară cuplarea co*tietă( voită( !orită la ivelul staţioar *i !eta*area !e lumea iluziilor proiecţiilor trazitorii9 ce pertur$ă *i impu &ucţioarea !uală a miţii. oate acestea cer atreamet *i '!reptarea ateţiei spre iterior. :aptul că ' multe &ilozo&ii orietale( lumea e6terioară a o$iectelor e cosi!erată lumea iluziei a=a( u i!ică igoraţa ori stupi!itatea acelor ga!itori( ci &aptul că această lume !evie o ipoteză !e lucru( eecesară( ea &ii! u e&ect al uei lumi i&ormaţioale( mult mai pro&u!e. Accesul către acest ivel staţioar poate &i o$ţiut aula! pertur$aţiile !e orice &el( paă la atigerea stării staţioare a Creatorului; starea !e pace metală( !e vi! sau ogli!ă metală este o oprire care e ecivaletă cu ie*irea !i timp. :aptul că orice !i&ereţă calitativă sau catitativă( materială ori eergetică( provie !itro !i&ereţa i&ormaţioală a 'ceput să &ie 'ţeles mai 'tai pri re!ucerea !i&ereţelor calitative la !i&ereţe catitative culorile( gusturile( sut !i&ereţe catitative( ale &recveţei uei aumite vi$ratii9( apoi pri uiversalitatea lim$a@ului matematic( sau !i aaliza i&ormaţioală a ta$loului perio!ic al elemetelor cimice. +lterior evoluţia teologică ori evoluţia $iologică( ' care este clară iterveţia primor!ială a stocului !e i&ormaţii !i co!ul geetic selecţia aturală !evie o selecţie a programelor ce asigură supravieţuirea sau sta$ilitatea sistemului la !i&erite pertur$aţii( iar viaţa u proces !e istruire( !e costruire *i trasmitere !e programe( petru a &i testate *i selectate( petru a o$ţie eli$erarea *i reitegrarea materiei ' 0ursa +iversului mai&estat9( reprezită !e &apt( o evoluţie i&ormaţioală o reacor!are( o costruire a rezoaţei 'tre ivelul mai&estat *i cel emai&estat9. 2.4.1. #6empli&icare7 puterile paraormale origie( mo! !e o$ţiere9. mul a creat azi ro$oţi. Ace*tia sut !otaţi cu u sistem ce le asigură !eplasarea u eapărat picioare seile sau roţi ca la Ouao! ori la arier ' ve!erea e6plorării *i trasportului ecipametului !e ivestigaţie cu care sut !otaţi9( *i cu u procesor i&ormaţioal computer9 petru a soluţioa o gamă limitată !e pro$leme urgete celelalte i&ormaţii urma! a &i prelucrate cetralizat 'tru computer situat la cetrul !e cotrol al misiuii sau !e către om9. %utem presupue că ro$otul e6ecută muci sau activităţi ' zoe periculoase petru om( cum ar &i zoele puteric ra!ioactive sau ocive !i puct !e ve!re termic( cimic( mecaic.

111

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

3E

:ii! special costruit petru aceste zoe( el u este !eteriorat *i u simte !ureri !ar se va uza 'tru iterval !e timp. ,o$otul este per&ect uit cu programul( cu or!iele !ate !e om. Acţiuile lui sut !e &apt acţiuile creatorului lui( ro$otul &ii! !e &apt o prelugire a oastră( ca *i ueltele.  acest momet( să presupuem că u ro$ot '*i mo!i&ică programul *i se cre!e o i!ivi!ualitate. #l 'cepe să se ia pe sie !rept sistem !e re&eriţă( iar or!iele *i programele solicitate !e creator 'cep să &ie triate *i selectate ' &ucţie !e e&ectul acţiuilor ce tre$uie '!epliite asupra itegrităţii sale. +ele acţiui 'i covi( le !ore*te( le repetă( 'i satis&ac programul mo!i&icat( ce urmăre*te a&irmarea propriei sale i!ivi!ualităţi; se ata*ează !e ele( &ii!că percepe e&ectul &avora$il al acţiuilor asupra stării sale; !evie !epe!et !e aceste acţiui ce geerează aumite e&ecte plăcere( ata*are9 care(  pri repetare 'l capturează ' $ucla !istructivă a uui viciu cerc vicios9. Către alte acţiui !ezvoltă &rică( aversiue ' urma uor e6perieţe cu e&ect egativ asupra itegrităţii sale *i ast&el re&uză or!iele primite. Apariţia i!ivi!ualităţii( a percepţiei !e sie !rept etitate se parată *i sistem !e re&eriţă al acţiuilor a geerat apariţia cuoa*terii !ualiste( a $ielui *i a răului. Ast&el este simulat păcatul primor!ial al omului care este cauza situaţiei prezete !ecăzute a alugării !i ,ai( a igoraţei; &ucţioarea pertur$ată aiilează sau re!uce cotactul i&ormaţioal cu Creatorul. 0imulta apariţiei i!ivi!ualităţii( ro$otul( care era iiţial o  prelugire a creatorului( u $raţ *i u oci al său sa !ecuplat !e la uria*ul calculator cetral( !e la imesa $ază !e !ate.  coseciţă( gra!ele !e li$ertate ale ro$otului au !eveit limitate. #l a pier!ut lim$a@ul uiversal !arul lim$ilor9 *i a &ost evoit să costruiască lim$a@e arti&iciale locale urul Ka$el9. #ste ca *i cum u ro$ot '*i utilizează &ucţia !e autoprogramare petru a ela$ora oi relaţii cu me!iul *i cu semeii( relaţii care ' raport cu cele aterioare su&eră !e u gra! limitat !e li$ertate. Ast&el( !acă ' &aţa uui ro$ot pe arte apare u o$stacol eprevăzut( itercoectarea cu computerul cetral *i cu omul rezolvă pro$lema.  situaţia ' care timpul !us'tors al mesa@ului !itre ro$otul !e pe arte *i %ămat este !e 8 miute( a &ost ecesară !escetralizarea capacităţii !e procesare a i&ormaţiilor pri istalarea uui computer la $or!ul ro$otului 'zestrat cu termiale cetripete sezori9 *i cetri&uge e&ectori9.  mometul ' care acest ro$ot se !eclară i!epe!et( el u va !ispue !e $aca !e !ate !i computerul cetral( ci !e ua re!usă( petru utilizare curetă. )u va *ti cum să !ecla*eze motoarele racetei cu care este !otat petru a sări peste o prăpastie( u va *ti să leviteze( să se teleporteze( sau ce să &acă cu aparatura pe care o are ' !otare. ,o$otul i!epe!et va locui umai ' camerele !e la su$sol !itru imes palat pe care u1 va cuoa*te; va &i sclav al circumstaţelor ' cotiuă scim$are.  cazul apariţiei egoului co*tiiţei propriei sale i!ivi!ualităţi9 ei!epliirea comezilor pri trierea lor ' &ucţie !e e&ectul presupus sau real asupra propriei itegrităţi9 este !oar uul !i e&ecte.

112

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

80

Cosi!era!use cetru evi!et !i igoraţă9( ro$otul va acţioa ' !irecţia mo!i&icării *tergerii9 programelor celorlalţi ro$oţi !i @urul său( ast&el 'cat ace*tia să1 cosi!ere u li!er e6ti!erea iluziei i!ivi!ualităţii pri cotrolul celorlalţi( a!ică pri susţierea e6terioară( orizotală care u are e&icacitatea celei verticale( cu Cetrul( cu Creatorul9. De aici p'ă la revolta ro$oţilor 'mpotriva omului( sceariu !e co*mar ' literatura !e sciece&ictio( u este !ecat u pas. %etru a evita u ast&el !e !ezo!ămat( omul tre$uie să preva!ă !i costrucţie programe ativirus( programe ati*tergere( programe !e $locare eergetică sau !e icapacitare temporară a ro$oţilor paă la mometul !e !epaare. %ericolul costă ' utilizarea !i como!itate !e către om( a uor ro$oţi petru !epaare sau utilizarea !e programe !e auto!epaare a ro$oţilor icapacitaţi. De &apt( acei ro$oţi !espre care vor$im sutem oi oameii( care e cre!em i!ivi!ualităţi( care acţioăm cetraţi pe oi 'sie( care urmărim &ructul( rezultatul( ca*tigul ' urma acţiuilor oastre( e6ecuta! &apte su$iective iar u &apte o$iective petru ceilalţi( petru )atură ori  petru Dumezeu. Oocaliza!ue ' acest corp ori ' mitea oastră( a!ică !elocaliza!u e orizotal către e6terior( re&uzăm accesul la Kaca !e !ate a +iversului( e '!epărtăm !e 'treg petru a rămae captivi ' !ualismul trazitoriu o&erit !e iluzia satis&acţiilor egoiste. recători( sclavi ai atracţiei pri plăceri *i respigerii aversiui9 pri !ureri urmărim e6ti!erea razei oastre !e acţiue( e6ti!erea egoului ostru asupra celorlalţi( &ăca! oi victime 'tro sete !e putere( care u este !ecat o amitire *tearsă a uria*elor  posi$ilităţi pe care le aveam ca! eram uiţi cu Creatorul. o!ul ' care este costruit omul &ace ca ' &iecare ivel să e6iste !e@a programul staţioar al +iversului. Atat ' atom cat *i ' ivelul molecular( ori ' cel &iziologic  programele staţioare &ucţioează automat *i itercoectat atat timp cat sutem i viata; moartea 'sema! &racturarea( !iscotiuizarea sau ruperea legăturilor i&ormaţioale !e la ivel atomic ciar su$cuatic9 paă la ivel &iziologic !itre etitatea etera0iele9 si vasul sau aia pe care o poarta i uivesul mai&estatcorpul9. )a*terea următoare i alt trup este prece!ată !e *tergere !upa scoaterea !i &ucţiue petru !epaare !epaarea  presupue *tergerea programului i!ivi!ual( uitarea e6isteţei prece!ete9. Co*tiiţa omului apare ca u ecra !e proiecţie( ca o peliculă cu tesiue super&icială  plasată !easupra uui ocea programat !upă cipul *i asemăarea Creatorului. Acest ocea programat reprezită suportul material( eergetic *i i&ormaţioal sau suportul &iziologic al co*tiiţei *i este ' cotact ologra&ic ui&icat9 cu 'treaga creaţie. călcarea legilor &irii( a programelor Creatorului u pertur$ă umai e6teriorul( cum sar cre!e !i igoraţă( ci pertur$ă ciar suportul ecraului co*tiet; pelicula e activată pre&ereţial(  plasa e tesioată *i polarizată pe eul i!ivi!ual. Acţiuea pur e6terioară u e6istă( căci orice 'călcare a ormelor !e viaţă ' e6terior( a co!ului !e programe se repercutează asupra suportului &iziologic al ecraului co*tiet( care este pertur$at co!uca! la !ereglări ale programelor itere $oli psiosomatice ori auto!istrugere9; acţiuea

113

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

81

*i reacţiuea materială ori eergetică reprezită o coseciţă a acţiuii *i reacţiuii ' pla i&ormaţioal7 culegem ceea ce semăăm( iar semăatul este o acţiue !e platare a uor programe ' mo! co*tiet sau ico*tiet. mul este creat cu u sistem clar !e auto!istrugere( u &el !e $om$ă situată la iter&aţa co*tietsistem &iziologic suport. 0istemul !istructiv e6istet este !oar o &aţă a iteracţiei( căci tot aceea*i iteracţie &ace posi$il accesul la $utoaele !e coma!ă petru capacităţi eo$i*uite e6trasezoriale *i e6trae&ectoare9 *i la eli$erarea !i ivelul trazitoriu al &iiţei( petru uirea completă cu Creatorul ivelul staţioar9 Kig i!  area ite a uiversului ' Me9. raziţia !e la &apte *i acţiui su$iective cetrate pe ca*tig( pe e&ect i!ivi!ual( pe rezultat asupra propriei persoae( către &apte o$iective !e!icate Creatorului( celorlalţi &ace posi$ilă reitro!ucerea programului iiţial !e cupla@ i&ormaţioal cu Cetrul  naisharm@a !i Larma Yoga; wu#wei  !i taoism; vaira"@a !i Yoga 0utra9. #&ectul este !ispariţia !ualismului cauzăe&ect( acţiuereacţiue *i ie*irea !i iluzie( !i starea !e zei !ecăzuţi crampoaţi !e propriul eu. %ri smereie *i umiliţă reuţăm la &alsul ego( !escoperim 0iele( !eveim $raţe( oci *i termiale ale lui Dumezeu( a*a cum scavul ia locul stăpaului atuci ca! !evie e6ecutor per&ect al coma!ametelor acestuia ve!eti ancha ?antra7Cele Cinci C*rNi ale $nNelepciunii9. %uri&ica!ue pri iu$ire( pri !e!icarea acţiuilor( pri a$a!oare *i !eta*are !e ivelul trazitoriu *i sta$iliza!ue pri practică cotiuă( perio!ică( co*tietă cetra!ue ateţia pe cale ( iar u pe scop9 o$ţiem ecraarea pertur$aţiilor !i toate ivelele.  urma acestui e&ort a&ectiv( volitiv *i !e ga!ire o$ţiem sta$ilitatea metală( starea staţioară a ecraului co*tiet( care ast&el !evie ivulera$il la  pertur$aţiile !i lumea &eomeală *i iese !i ivelul trazitoriu !ual( !evei! u sistem !e re&eriţă ' rezoaţă cu Creatorul. Această stare e !eumită starea icoloră( !e ogli!ă( !e vi! metal( !e 'cetare a pertur$aţiilor metale( !e repaus a$solut( !e eli$erare. )e eli$erăm complet trasmuta!ue pri aceea*i &orţă care e poate !istruge cotrola! cupla@ul co*tiiţăsuport &iziologic9 *i realizăm e6ti!erea cotiuitatii coe6iuii microscopicmacroscopic( paă la atigerea Co*tiiţei Cosmice( !evei! uiţi cu area ite. 0utem aici *i pretuti!ei( ca *i Creatorul( !elocalizaţi( uiţi cu sistemul !e re&e riţă( cu ecraul staţioar o$ţiut iterior( cu ivelul staţioar( cu co!ul geetic al uiversului. Di sclavi ai propriului ego( !eveim li$eri( re!eveim ceea ce sutem( termiale ale lui Dumezeu; 6edevenim puntea i locul in care >niversul devine contient de Sine însuiH se treeste& Cauza pieirii !ar *i a măririi &iitei umae se a&lă ' iteracţia !atorată e6isteţei coe6iuii !itre co*tiiţă *i suportul &iziologic al acesteia.  acela*i mo! ' care u &ocul e ociv ' sie( ci utilizarea lui gre*ită veită !i igoraţă( tot a*a este !escoperirea *i &olosirea co*tietă a acestei puţi sau legaturi cu sursa ( cu izvorul +iversului. Cuoa*terea reală co!uce la trasce!erea !ualismului e6terioriterior( căci iter&aţa co*tiiţăsuport co*tiiţă &ace ca orice acţiue e6terioară su$iectivă să coţiă reacţiuea iterioară *i ivers. teracţia permite ' mometul realizării staţioaritaţii pe u suport metal tras&ormarea su$iectivului ' o$iectiv( a!ică proiecţia iterioară o$iectivă ' acela*i mo! magic ' care orice creaţie !i uiversul trazitoriu este o  proiecţie ologra&ică !i ivelul i&ormaţioal staţioar.  Yoga *i ' te6tele revelate( uiversul mai&estat este cosi!erat o mite ' &ormă sau o mite soli!i&icată.

114

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

82

0imultaeitatea *i cauzalitatea e6teritem u implică i!etitatea !itre lumea o$iectelor *i lumea iterioară a i&ormaţiilor9. Atigerea stării staţioare simulează mo!ul !e a*tere a lumii o$iectelor *i se pro!uce o traziţie spre cauzalitatea itere6ter !ispre su$iectiv spre o$iectiv care '*i pier! separativitatea( !ualitatea9. +i&icarea o$iectsu$iect 'seamă a$a!oarea ivelului trazitoriu *i realizarea i!etităţii reale(  permiţa! cuoa*terea( cotrolul a$solut *i eli$erarea.  scopul o$ţierii traziţiei spre starea !iviă( ipoteza e6istetei lumii e6tere a o$iectelor !evie eecesară( iar carul u mai este pus 'aitea cailor căci geerarea u se &ace !e către eergie ori materie( ci !e către i&ormaţie( ' acela*i mo! ' care coceptul coma!ă acţiuile *i percepţia a!ică programul i&ormaţioal coma!ă( ca *i 'tru calculator( mai&estările la ivelul ecraului ori a altor termiale !e recepţie( prelucrare *i e6ecuţie9.

,& !%4 U' ?9G?9<9 69I9<4?9 (S76>?$) V$ ?64'S5$S9 (S56?$) ,&1& iliaNia lin"vistic* i conceptual*

 )u este u lucru pus la '!oială &aptul că lim$ile i!oeuropee !erivă !itru izvor comu7 lim$a sas>rită. #6istă o &iliaţie asemăătoare a curetelor mistice( &ilozo&ice *i religioase !i 'treaga lume petru a căror 'ţelegere tre$uie să e a!resăm celor mai veci cărţi ale &amiliei !e aţiui i!oeuropee7 literatura sas>rită a "edel#r. a6 uller ' cartea sa Aciet Sistor= o& 0as>rit Oiterature 18/( pag. -39 scrie că7 Oiteratura ve!ică prezită u !u$lu iteres7 aparţie istoriei lumii *i istoriei !iei.  istoria lumii( "edele umplu vi!ul pe care ici o altă operă literară ' orice altă lim$ă u1 pot umple. Uiteritz ' A Sistor= o& !ia Oiterature( 1259 spue7 Dacă vrem să 'ţelegem 'ceputul propriei oastre culturi( !acă !orim să 'ţelegem cea mai vece cultură i!o europeaă( tre$uie să mergem ' !ia( u!e această străvece literatură este păstrată. rice puct !e ve!ere am a!opta sutem siguri că cel mai veci moumet !e cultură !i !ia este simulta *i cel mai veci moumet al literaturii i!oeuropee pe care1  pose!ăm. :iliaţia *i 'lăţuirea ligvistică ' ca!rul &amiliei lim$ilor i!oeuropee este resposa$ilă !e 'ru!irea pro&u!ă semalată ' meto!ele *i coceptele &u!ametale ale curetelor mistice( religioase *i &ilozo&ice pe care le 'talim ' riet *i cci!et.
11/

?64?4? %,ACC D# ,AQAYWA

83 aoism( Me ori ' mistica cre*tiă( a &ost !ea lugul uei '!elugate perioa!e lim$a@ul ver$al. Di&eritele ipostaze lim$i aţioale9 u sut !ecat verigi 'tru laţ al cărui izvor este cosi!erat !e către autorităţile ' !omeiu o lim$ă primor!ială( uitată( ale cărei vestigii sut păstrate ' lim$a sas>rită *i cieză. Kloom&iel! e ,eligio o& te
p&1.)&

,&2& ?e-tele revelate (Shruti) i transmise (Smrti)& ,&2&1& Ieda în sens lar"O te-tele transmise (Smrti)& Cele patru "ede (1i$-"eda, Sama-"eda, Yajur-"eda :i Atharva-"eda) sut urmate !e u corp !e te6te e6egetic( cu care( 'mpreuă( costituie "eda ' ses larg( &ii! !eumite ' asam$lul lor &shruti& , !octria revelată literal7 ceea ce a &ost auzit( ceea ce se  $azează pe revelaţia !iviă *i pose!ă ' coseciţă autoritate a$solută9. ,estul te6telor religioase sut !eumite smrti  , !octria tra!iţioală literal7 ceea ce a &ost memorizat( trasmis9. Corpul !e te6te e6egetic ce costituie "eda ' ses larg este &ormat !i7 Samhita culegeri !e imuri9(  Brahmana e6plicaţii rituale9(  Aranyaka cărţile pă!urii sau !e*ertului( care ueori sut parte compoetă a e6plicaţiilor rituale   Brahmana), &panishade cărţile taiice( !i care o parte este !e asemeea ata*ată !e  Brahmana) *i Sutra &irul co!ucător( co!esări ' &raze scurte( !i&icil !e iterpretat &ără a@utorul cometariilor( al coţiutului te6telor  Brahmana).  ca!rul scrierilor $azate pe tra!iţie s>rt.7  smriti sau  smrti; pali7 sati9 găsim7

Iedan"aH Shrauta#SutraH %rih@a#SutraH 5anu#SamhitaH 5ahaharataH Bha"avad %itaH 6ama@anaH te-tele urana i 'iti#Shastra.

După această parateză asupra literaturii tra!iţioale sau trasmise (  smrti), reveim la literatura revelată (  shruti) a "edel#r. ermeul "eda, su$stativ masculi( 'seamă cuoa*tere( 'ţelepciue sacră provie !i ră!ăcia sas>rită vi!7 a ve!ea( a cuoa*te9. Si!uismul !istige !ouă &eluri !e "idya( literal7 cuoa*tere( !octriă97 a. cuoa*terea re!usă (Apara-"idya) care costă 'tro cuoa*tere itelectuală; $. cuoa*terea superioară (Para-"idya), care este ituiţia *i e6perieţa spirituală; umai această &ormă !e cuoa*tere permite accesul la lumiare( #li$erare *i 'ţelegerea +ltimei ,ealităţi. Această cuoa*tere apare ' starea !e !eta*are !e corp vi!ea9 ca! Pilumiatul reuţă ("idvat-Sannyasa) e6presie aparet cotra!ictorie( !eoarece ilumiatul

11-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

8.

u are !oriţe9 să participe *i să i&lueţeze eveimetele !i această lume Brecuoa*tem oacţiuea( oimplicarea( Puei( !escrisă !e Oao seu ca mo! !e a &i al s&atului taoist ' ?ao ?e in" i Ua!e Wiles7 ao e Cig; i pi=i7Dao!e@ig9.  !ia(termeul a cieză Caoul !e scrieri $u!!iste compus !i trei părţi7 "inaya-Pitaka, Sutra-Pitaka, A'hidharma-Pitaka). %etru !omeiul care e iteresează 0astra reprezită !eci te6tele ce cosemează !ate ale tra!iţiei revelate *i care au o autoritate !e ecotestat.  te6tele Yoga se recoma!ă stu!iul !e sie (Svadhyaya) al a $u!istă ori Ki$lia cre*tiă9 are o lugime care este !e *ase ori cat cea a Ki$liei *i este alcătuit !i patru părţi7 1. 1i$-"eda, lit.7  cuoa*terea Bve!a e6primată su$ &orma lau!elor( versurilor sacre( caturilor Brig9 care mai este cuoscută *i su$ umele !e "eda versurilor( imurilor sau catecelor !e implorare.

115

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 8/ Această "eda iclu!e peste o mie !e imuri care tre$uiau recitate ' cursul sacri&iciului ritual !e către preotul Sotar strigătorul; uul !i cei patru mari preoţi ce prezi!au sacri&iciile rituale ' scopul !e a '!upleca zeii să se $ucure *i să accepte o&ra!a9.  1i$"eda reprezită cea mai vece mărturie e6istetă asupra literaturii i!use *i cea mai vastă !itre =a preot *i cosilier al regelui Qaa>a !escris '  1amayana). Yajur-"eda eagră este a!esea cosi!erată !ezor!oată sau amestecată petru că prezită o succesiue !e matra rituale *i !e te6te ' proză &uriza! e6plicaţii !e or!i teologic Kramaa9( ' timp ce Yajur-"eda al$ă u este compusă !ecat !i mantra. 4. Atharva-"eda sau 
118

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

8

3.2.3. ?ipuri de te1te ce alc*tuiesc Ieda :iecare !i cele patru "edas se 'mparte ' trei tipuri !e te6te ' &ucţie !e coţiut( &ormă !e prezetare sau !ata re!actării. Aceste grupuri sut7 a9Samhita culegeri !e imuri( rugăciui( $iecuvatări( litaii( &ormule !e sacri&iciu9. ermeul Samhita !esemează catările *i rugăciuile !e o&ra!ă( reuite *i clasate ' !i&eritele te6te ve!ice. Samhita, ce aparţie 1i$ "eda coţie 1"15 imuri sau 1"/8" versuri . Samhita, ce aparţie Sama "eda 1/4 versuri care( cu e6cepţia a 58( &igurează toate '  1i$-"eda, !ar care sut utilizate 'tru scop !i&erit. Samhita, ce aparţie !e Yajur-"eda al$ă( coţie rugăciui rituale ca! ' proză( ca! ' versuri( 'mprumutate !i  1i$-"eda Samhita. Atharva-"eda Samhita coţie 5-" !e imuri( !i care !oar a *asea parte provi !i  1i$-"eda; restul ocupă o poziţie specială ' literatura ve!ică a  antra .  $9 Brahmana e6plicaţiile rituale9 sut tratate !e proză care e6plică semi&icaţia ritualurilor !e sacri&iciu *i a ceremoiilor. oate cele patru "ede iclu! o  Brahmana *i o itro!ucere (vidhi) petru $ua utilizare a te6telor 0amita. Oa aceste te6te sut ata*ate e6plicaţii (artharvada) variate care servesc !rept puct !e plecare  petru cosi!eraţii *i re&lecţii !e atură &ilozo&ică( ' geeral !ezvoltate către s&ar*itul  Brahmana *i regrupate su$ umele !e "edanta, a!ică s&ar*itul
11

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

85

#le se !istig pritro mare li$ertate !e ga!ire( pri !esci!ere asupra trasce!eţei( calităţi ce le &ac preţioase omului care caută 'ţelepciuea.  iima tuturor +paisa!elor regăsim 'tre$ările legate !e semi&icaţia lui  Atman *i Brahman, !e i!etitatea acestor !ouă cocepte( !espre semi&icaţia sila$ei sacre . %ritre cele !ouăsprezece &panishade pricipale *itareya *i +aushittaki /panishad aparţi !e Rigeda, handogya *i +ena /panishad aparţi !e Samaeda , !aittiriya , +atha , Shetashatara ,  Brihadaranyaka *i Isha !e -a"ureda(veda =#rmulel#r de sacri=iciu), iar  #rashna ,  Mundaka *i Mandukya !e *tharaeda. După 0a>ara( upanishad este u su$stativ care !erivă !i  shad a !istruge( a slă$i igorata ; a atige9;  up a  *i  ni pre&i6e9;  vip  te rm i at ie9. Dacă această !erivare este acceptată(  upanishad  !esemează cuoa*terea a$solutului pri care igoraţa este slă$ită *i !istrusă.  coseciţă( tratatele legate !e cuoa*terea A$solutului( a +ltimei ,ealităţi( sut umite &panishade *i aparţi "edanta. ermeul "edanta provei! !i "eda *i antah7 s&ar*it; a!ică scopul sau cocluzia ara asupra Brahma Sutra (Brahma Sutra sau "edanta Sutra este u rezumat ' a&orisme care trece ' revistă 'văţătura &panishadel#r).  u!a>a +p. .2.-9 *i ' 0vetasvatara +p. <.229 se a&irmă că ceea ce coţi &panishadele este vedanta vijnanam3 'ţelepciuea "edel#r.  &ucţie !e mi@loacele utilizate ' pregătirea a!evăratei lumiări( &iecare !itre "edas poate &i 'mpărţită ' !ouă părţi7  %arma %anda,  partea !e acţiue *i  nana %anda,  partea re&eritoare la cuoa*tere. Samhita *i  Brahmana aparţi porţiuii e6perimetale (%arma %anda), a stu!iului imurilor *i cărţilor liturgice( a 'văţăturii *i practicării !atoriilor( ritualurilor( sacri&iciilor *i ceremoiilor. &panishadele aparţi nana %anda, a!ică părţii ce se re&eră la cuoa*terea corectă. +iuea !itre %arma %anda  u!e arma7 a9 acţiue &izică sau psiică; $9 coseciţă a acţiuii &izice sau psiice; c9 suma tuturor coseciţelor; !9 laţul cauzal al lumii morale9(

a!ică !itre partea activă a "edas *i  nana %anda  partea cogitivă este !e &apt calea clasică !i Yoga( care co!uce( pri cuoa*tere !iscrimiativă (nana) *i pri e6perimetare acţiue sistematică( cotiuă isotita !e vaira"@a9 la trasce!erea lumii e&emere a &eomeelor( la cotactul cu sigura realitate eteră( imua$ilă *i ialtera$ilă7  Brahman. Yoga a$or!ată sistematic apare ' +paisa!ele tarzii. Acestea glori&ică căile Yoga(
12"

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

88

0imulta( &panishadele reprezită u mare capitol al istoriei spiritului uma care a !omiat &ilozo&ia( religia *i viaţa ' !ia timp !e cel puţi 3""" !e ai. Yoga( ' acor! cu toate mi*cările &ilozo&ice cristalizate ulterior ' sisteme i!epe!ete era !e la 'ceput  prezetă ' "edas *i rezoa cu a&irmatiile !i &panishade. ipurile &u!ametale !e e6perieţă spirituală( care se găsesc !escrise ' iima tuturor religiilor istorice( !e*i sut e6primate ' mo!alităţi *i gra!e !e claritate !i&erite( &ac o$iectul atat al te6telor revelate ("eda, Brahmana, Samhita, Aranyaka, &panishada) cat *i a te6telor trasmise smrti. 0istemul ,a@a Yoga e6pus !e %ata@ali ' Yoga 0utra sistematizează( reue*te( ilustrează *i lumiează calea e6perimetală către aceste e6perieţe primare. &panishadele au i&lueţat atat !irect cat *i i!irect pri $u!!ism9 viaţa culturală !i riet !ia( i$et( Cia( Qapoia( Coreea( Ce=lo( alaezia( %ersia9( !i Wrecia atică logosul teozo&ic al eoplatoicieilor9 *i !i cci!et pri eister #c>art( Qoaes auler( 0copeauer9 reprezeta! 'că suportul cre!iţelor *i covigerilor a milioae !e &iiţe umae. #ste &iresc ca răspusurile care se asc ' mite atuci ca! omul 'cepe să caute a!evărul( să u &ie &oarte !i&erite !e cele !i &panishade *i Yoga( cu atat mai mult cu cat acestea au revelat relaţiile secrete *i sacre ale su&letului uma cu +ltima ,ealitate *i mo!ul e6perimetal !e iiţiere a acestei relaţii petru itro!esci!ere9. Dacă ' &panishade u putem găsi u sigur sistem $ie articulat !e ga!ire ci siteza ori reuiuea mai multor sisteme9( acest lucru a &ost compesat ulterior pri apariţia celor *ase *coli &ilozo&ice (darshana) *i a te6telor &u!ametale (sutras) ale acestor *coli. Astăzi ca! agresiuea morală &ace pe oamei să capituleze( ca! vaste e6perimete !e orgaizare socială *i politică( costruite cu eorme costuri !e vieţi omee*ti *i su&eriţe( se pră$u*esc( ca! crizele teologice materii prime( eergie9 ecologice(ecoomice *i !emogra&ice e &ac să e simţim esiguri ' &aţa viitorului( re!escoperim a!evărul că sufletul uman este sin"urul refu"iu. ,e!escoperirea căii !e eli$erare reprezită o 'toarcere ' timp la !octria primor!ială !i +paisa!e *i Yoga( o rea!ucere amite a  pricipiilor 'ţelepciuii( respectate !e toate civilizaţiile galactice( care au reu*it să !epă*ească &aza autoaiilăriio &aza italita i cursul evolutiei oricarei &iite atuci ca! cuoasterea si puterea pe care o are la !ispozitie este mai mare !ecat itelepciuea sau !e capacitatea !e autocuoastere si autocotrol9.

,&2&.& ?e-te mnemotehniceO Sutra (te-te mi-te)& Sutra &ir co!ucător9Bisema! a coasei l$.latiasuere;i l$.eglezase9( &ace rezumatul coţiutului  Brahmana, pe care se $azează *i pe care 'l co!esează ' &raze scurte *i lapi!are a&orisme9  ' geeral !i&icil !e iterpretat &ără a@utorul cometariilor. Coceptul !e regulă sau !e istructiue cocisa este re!at !e termeul geeric sutra &ircare tie impreua iste perle9( precept( a&orism( ma6imă. Acest terme are *i o accepţiue stilistică !esema! o carte i &orma co!esată i care au &ost re!actate primele mauale ale ritualismului ve!ic( care coţieau i!icaţii e6puse itro  proză eliptică( @usti&icată !e ecesităţile memoteice ale uei tra!iţii trasmise pe cale orară !e la maestru la !iscipol.

121

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

8

De&iiţia tar!ivă a termeului sutra, !ată !e a!ava sec. T<9( este mai !egra$ă stilistică7 Cei ce *tiu ce este o Sutra o cuosc ca puţiă ' sila$e( limpe!e( cupriz'! !oar cei eseţial( cu multe &eţe( easemăătoare cu imurile u e6istă repetări9 *i irepro *a$ilă. ermeul Sutra !ezvăluie pri sematica sa legătura 'tre &ir *i primul terme teic utilizat petru a umi regula. ircea #lia!e sa ocupat '!eaproape !e sim$olismul &irului epistopeles et lEa!rog=e( %aris( 1-2( p.2""2359 isista! asupra &aptului că literatura rituală( 'cepa! cu  1i$ "eda, recurge la imagiea &irului  petru a e6plica sim$olic atat actul cosmogoic( cat *i actul sacri&icial coceput( ca !emers ui&icator *i itegrator( ca o replică *i o reitegrare a primului B' 1i$ "eda T( "(-9 apare &ormularea Meii au ţesut sacri&iciul. :irul este a*a!ar cel pri care se leagă( se or!oează lucrurile 'trucat pătru!e pri ele9 *i este toto!ată o cale !e acces( u !rum spre ceva. :irul iclu!e sesul !e legătură( coe6iue( !epe!eţă. Des&ă*urarea sacri&iciului era ormată !e reguli(&ormule *i e&icieţa sa !epi!ea tocmai !e respectarea riguroasă a acestora; orice 'călcare a regulilor !e e6ecuţie este o ruptură ' paza sacri&iciului pri care scapă &orţele magice( aula! u umai e&icieţa actului sacri&icial( !ar ameiţa! toto!ată pe cel care operează cu el. :irul care ' pla cosmic e6prima sim$olic or!iea *i legile &izice rita( !arma9 capătă ' plaul actului ritual valoarea termeului sat@a a!evar( e6actitu!ie ' operaţia rituală9 care ulterior a cumulat( pri !erivare( sesurile !e vali!itate( a!evăr. 0e !istig trei categorii !e  sutra3 1.Shrauta-Sutra, care se $azează pe Shruti revelaţia !iviă9 *i se ocupă !e e6ecutarea marilor sacri&icii. 2.>rihya-Sutra care !ă regulie ce tre$uiesc urmate ' caz !e a*tere( moarte sau căsătorie. 3. /harma-Sutra, care &i6ează !atoriile legate !e !i&eritele caste *i etape !e e6isteţă. Oa origie( sistemele &ilozo&ice i!use !arsaa9 erau !e asemeea re!actate su$ &ormă !e  sutra. Cele mai cuoscute  sutra  sut "edanta-Sutra, Brahma-Sutra *i Y#$aSutra a lui %ata@ali.

,&,& Sistemele filoofice (Darshana) i !o"a ,&,&1& Sistemele ortodo-e i heterodo-e (clasificare i caracteriare)  /arshana sau darsana 'seamă7 19 ve!ere( cotemplaţie; 29 puct !e ve!ere( sistem &ilozo&ic.  primul ses 'seamă mai&estarea respectului &aţă !e u s&at sau u loc sacru a cărui ve!ere provoacă spectatorului vizitatorului( turistului( peleriului9 puri&icare *i  $iecuvatare. rice 'talire cu u maestru( !ascăl guru9 sau cu u s&at poate &i cosi!erată ca darshana.

122

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

"

 al !oilea ses( termeul darshana !esemează cele *ase sisteme &ilozo&ice orto!o6e (Shad-/arshana)3 Nyaya, "aiseshika, imamsa, Samkhya, Y#$a *i "edanta. Acestea costituie cele *ase *coli ale &ilozo&iei i!use *i sut cosi!erate &iecare !i ele ca u puct !e ve!ere (darshana) complemetar asupra realizării spirituale. Vcolile &ilozo&ice etero!o6e cupri! $u!!ismul( @aiismul *i *coala Carva>a &ii! cali&icate !rept iiliste ( nastika !e la na asti  u e6istă9 !eoarece respig caracterul revelat al ara 5888/"9 are mai multe a&iităţi &ilozo&ice cu Ku!!ismul !ecat orice altă !octriă orto!o6ă. 0e6tupla clasi&icare a *colilor orto!o6e pleca !e la e6isteţa uor sutra( te6te !e $ază( compuse !i raţiui memoteice 'tru mo! lacoic( reprezeta! &iecare o aumită tra!iţie !e preocupări itelectuale sau &ormule spirituale. :iecare !i aceste sutra costituie puctul !e plecare al uor e6egeze ulterioare alcătuite !i cometarii *i su$cometarii cauzate !e am$iguităţile *i mo!ul aluziv ' care au &ost re!actate( precum *i evoii !e a*i apăra tezele ' cotroversa cu a!versarii $u!!i*ti.  imamsa *i Y#$a sut cosi!erate sisteme &ilozo&ice &ără o poziţie &ilozo&ică proprie.  imamsa este cosi!erată !e uii cometatori ca o pură e6egeză a ritualismului ve!ic( ' timp ce Yoga este cosi!erată o aplicare practică a &ilozo&iei Samkhya, o !iscipliă &izică *i metală tiza! la realizarea uei stări a$solute a co*tiiţei. Drept !ova!ă este meţioată a!aptarea teicilor Yoga atat ' $u!!ism cat *i ' ma@oritatea curetelor spirituale i!iee( i!i&eret !e poziţia lor religioasă sau &ilozo&ică. Ditre !octriele eorto!o6e( cea $u!!istă este &ără '!oială cea mai importată.  ciu!a !estiului istoric( pri care tra!iţia &ilozo&ică $u!!istă a &ost practic elimiată !i su$cotietul i!ia( ea rămae pri amploarea( origialitatea *i avergura tezelor sale sigura tra!iţie etero!o6ă( care sa putut măsura cu curetele &ilozo&ice $ramaice. Oogica Nyaya *i &ilozo&ia "edanta care costituie o sistematizare a ituiţiilor &ilozo&ice !i &panishade au su&erit i&lueţa te6telor $u!!iste. :ilozo&ia te6telor Qaia este !e mai mică amploare &aţă !e cea $u!!istă( a!uca!u*i o cotri$uţie mai ales ' !omeiul logicii. Carva>a este cea mai laică !itre !octriele &ilozo&ice etero!o6e *i cea căreia i se  potrive*te cel mai $ie epitetul !e iilistă. )ee6ista! ici u te6t( această &ilozo&ie a  putut &i recostituită i!irect !oar !i mărturiile a!versarilor. A!epţii !octriei Carva>a au &ost cei mai caustici !eigratori ai autorităţii
123

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

1

(darshana) i!iee *i !e relaţia acestora cu Yoga. ,&,&2& '@a@a

sau ?aravidh@a  Nyaya sau 2arkavidya stiiţa !ez$aterii( !iscuţiei97 Nyaya literal7 @ust( logic9 !esemează *tiiţa !emostraţiei logice; acest sistem a!optă o meto!ă !e ivestigaţie &ilozo&ică a su$iectului *i a o$iectelor cuoa*terii umae.  Nyaya semi&ică acţiuea !e a merge la ră!ăcia uui lucru pri cercetare aalitică *i logică. ia 0cepticismul grec *i &ilozo&ia i!iaă( #!. Aca!.( Kuc. p.2"219 iar Ato Dumitriu ia acor!at u spaţiu larg ' cartea sa storia Oogicii #!. Di!. *i %e!.( Kuc( 1-9. Cita!ul pe 0ergiu AlWeorge B35( p.4/9 vom o$serva că *coala logicii i!iee este !e &apt o *tiiţă a regulii *i semului( o *tiiţă a cuoa*terii secveţiale7 ceea ce oi umim( pritru tras&er aalogic( logică i!iaă( costituie !e &apt u amestec !e preocupări ce ţi !e epistemologie *i !e arta argumetării cocepută ca !iscipliă agoală( !eumită !e i!iei arta !e a !iscuta (vadavidya) sau Parta !e a !ez$ate (tarkavidya). Această !iscipliă comple6ă '*i marcează preocupările( semiologia pri cea mai vece !eumire a sa( hetuvidy, *tiiţa cauzala sau a semului sau hetusastra co!ul semului. Deumirea cea mai comuă este 'să cea !e =a=avi!=a *tiiţa regulii sau anvikshikividya *tiiţa cuoa*terii cosecutive.  Nyaya regulă !erivă !e la ră!ăcia 7a merge( cu pre&i6ul ni  care marcează &i6area *i care ca atare are valoarea etimologică !e a merge '( a itra '( a se &i6a( a se9 sta$ili( !e u!e a otăr' ' or!iea cuoa*terii. Anvikshiti !erivă !e la ră!ăcia ver$ală7 i>s  a privi( a percepe( cu  pre&i6ul anu !upă( ' co&ormitate( cosecutiv( av'! sesul glo$al !e cuoa*tere cosecutivă. Di valoarea etimologică a acestor !oi termei se poate !e!uce că l ogica &ii! o *tiiţă a semului se ocupă !e cuoa*terea cosecutivă( cuoa*tere $azată pe regulă. ,egula logică a avut iiţial ' !ia u statut pe care 'lputem cali&ica 'tru &el ca &ii! para!o6al. Disciplia logicoepistemologică( costitui! ua !i cele *ase darshana este !eumită nyaya, regulă( ' timp ce regula pe care se $aza raţioametul i&ereţial aumaa9 u a căpătat o !eumire proprie !ecat 'tro perioa!ă tar!ivă. Coceptul !e regulă a &ost !escoperit *i uaţat ' !ia !e către e6egeţii ritului *i gramaticiei. + e6emplu este  Niyama, terme !e origie rituală a!optat *i !e

124

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

2

gramaticiei( ava! sesul !e regulă restrictivă. ermeul geeric !e cea mai largă circulaţie *i pro$a$il cel mai veci este sutra &ir9. 0ioim cu termeul sutra este tantra &ir( te6t !epe!et9( opus lui  svatantra te6te i!epe!ete( care au propriul lor &ir9. 0ematica &irului (sutra, tantra) sugerează procesul !e or!oare( itegrare *i este reluat ' termeul Yoga @u+  a ui( coe6iue( regulă9. trucat regula !omiă 'treaga s&eră comportametală( logica va &i !eumită !e a9. Ast&el cuoa*terea !e!usă pri raţioamet ocupă locul al !oilea !upă cuoa*terea !o$a!ită pri percepţie (pratyaksa) care este uaim acceptată. 0trasa legătură 'tre percepţie *i raţioametul i&ereţial pri sem este motivul petru care

12/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 3 epistemologia $u!!istă susţie ciar teza co&orm căreia 'să*i percepţia este u act i&ereţial. 4cest lucru este dovedit ast*i e-perimentalH deoarece concepNia comand* percepNia; ceea ce percepem este &ucţie !e programele su$co*tiete !o$a!ite ' cursul evoluţiei &ilogeetice *i otogeetice. 0copul tuturor *colilor &ilozo&ice i!iee este traziţia !e la multiplu la uu. +!=otta>ara( cel !eal !oilea cometator al  Nyaya-Sutra sec. <<9 itro!uce ca iovaţie &aţă !e te6tul iitial trei tipuri !e anumana3 19 anvayavyatireki pozitiv *i egativ lit.7 pri cosecuţie *i e6clu!ere9( 29 kevalanvayi umai pozitiv lit.7umai pri cosecuţie9 *i 39 kevalavyatireki umai egativ lit.7 umai pri e6clu!ere9. %rima anumana este !escrisă i  Nyaya Sutra; cea !e a !oua !erivă !i re&eriţa  percepută; u o$iect cocret al cuoa*terii corecte u poate &i egat.  acest caz su$stratul( re&eriţa o$iectuală( !esemează 'treg uiversul care se mai&estă ' parte( ologra&ic. Oa o$iecţia că ' uivers ar putea să e6iste *i lucruri ecuoscute( răspusul a!epţilor *colii  )=a=a este că petru o co*tiiţă a$solută  cea a :iiţei 0upreme  u e6istă imic icogosci$il. Anumana e6clusiv egativă este cea i care semul se a&lă ' su$strat( a!ică semi&icatul se co&u!ă cu su$stratul( a*a cum valul u este !ecat o mai&estare a apei( iar materia *i eergia o mai&estare a
12-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

4

"yapti !esemează o aumită ierarie o$iectuală ce u poate &i 'ţeleasă *i percepută( !ar care ' plaul relaţiei semiotice este iversată; semul &ucţioează ca raţiue pri trasce!erea opoziţiei 'tre sesi$il *i iteligi$il( iar relaţia semiotică u re&lectă relaţiile o$iectelor sesi$ile sau iteligi$ile !ecat parţial. %etru i!iei semul este mai a$stract !ecat coceptul ' opoziţie cu părerea lui C. Oevi0trauss care cosi!era că7 'tre imagie *i cocept e6istă u iterme!iar7 acesta este semul...0emul este mai pre@os !ecat coceptul. o legătură 'tre imagie *i cocept ' cartea7 Wa!irea săl$atică( Kucure*ti( 15"( p.1/9. [,elaţia !itre vyapti *i sem spue 0ergiu AlWeorge B35 p./39 e !ezvăluie că ieraria categoriilor raţiuii u este ieraria o$iectelor( a uiversului a*a cum se răs&rage ' co*tiiţa oastră( cu toate treptele sale !e a$stracţie( ci tocmai răsturarea acestei ierarii. o!ul ' care se geeralizează regula ' raţioametul semiotic i!ia (anumana) este !i&erit !e cel al premisei uiversale !i silogismul aristotelic iar răspusul la această 'tre$are !i&ereţiază a$stracţia mult mai mare a semului ' raport cu cea a coceptului. ,egula semului care este umită  Niyama, regulă restrictivă !esemează pricipiul !e limitare *i restragere a uei reguli aterioare. Datorită pricipiului ecraării succesive a s&erelor !e mai&estare( cuoscut &ilozo&iei i!iee *i parţial *tiiţei actuale &izica cuatică9( aplicarea regulii semului  Niyama e arată că u se isistă !oar pe i!eea !e uiversalitate sau geeralitate( ci *i asupra celei !e a!aptare la situaţia cocretă a uui aumit ivel !e mai&estare. Niyama este o trecere !e la a$solut la relativ( !e la geeral la particular( !eci o regulă !e aplicare a restricţiilor ce !ecurge !i pricipiul ecraării. Am$iguitatea operatorului omis a &ost remarcată !e Ato Dumitriu ' storia logicii( Kuc( 1-( p.313-9 pleca! !e la cotri$uţia eseţială pe care logica me!ievală a a!us o logicii stoice7 'tru caz uiversalitatea are ses colectiv ca ' propoziţia Ptoţi apostolii Domului sut !oisprezece( iar ' al !oilea caz u ses !istri$utiv ca ' toţi oameii !oresc să cuoască. %ri co&uzia apărută 'tre aceste !ouă 'ţelesuri se a@uge la so&isme. Di cauza igorării celor !ouă tipuri !e uiversalităţi logica matematică a a@us la  para!o6ul mulţimii tuturor mulţimilor. Oogica *i raţioametul i!ia( utiliza! regula semului( recurge eco!iţioat la operatorul uiversal ' sas>rită sarva \ tot !istri$utiv  pri &iecare; toţi( toate9 *i la su$or!oarea co!iţioală. ,egula !e restricţie (niyana) se e6primă &ie pritro su$or!oare relativă la su$iect( &ie pritro su$or!oare circumstaţială !e loc7 oricareN&iecare sau oriu!eNacolo. Ast&el relaţia !itre sem &umul9 *i o$iectul i!icat &ocul9 se e6primă7 orice pose!ă &um( pose!ă &oc sau oriu!e e6istă &um( acolo e6istă &oc. Am$ele reguli !e su$or!oare su$iectivă ori spaţială9 sut geeralizări !e tip !istri$utiv.

125

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

E/

$iectul re&eriţei (adhikarana) !i legea uiversală u este mulţimea oameilor toţi oameii mor9( ci &iecare om ' parte om !e om merge către moarte9. :ormularea i!iaă a geeralului i &orma !istri$utiva este lipsită !e am$iguitatea  proce!eelor sitactice europee ce recurg la operatorul uiversal omis toţi9 sau la co@ucţia co!iţioală !acă. Lai=ata( cometa! regula <( 1(19 !i %aii sta$ilea că operatorul uiversal sas>rit  sarva are trei sesuri7 19 totalitatea tuturor o$iectelor (dravya), ca ' e6emplul a !ăruit tot cei aparţiea( 29 totalitatea mo!urilor (prakara), ca ' e6emplul Pva servi toate &elurile !e macare *i 39 *i totalitatea părţilor (avayara), ca ' e6emplul toată paza a ars.  &ialul co&rutării !itre geeralitatea premisei uiversale !i silogismul aristotelic *i cea a regulii semului !i raţioametul i!ia o$servăm aspectul colectiv( coceptual( !escriptiv( !eclarativ( teoretic 'cis al celei !itai *i cel !istri$utiv( virtual( !escis(  prescriptiv( ormativ( ologra&ic al celei !ea !oua( izvorată !i e6perieţa !irect ă a ,ealităţii. ,egula semului ormează actul cuoa*terii &ără a &i o regulă pur coveţioală( ci ua e6trasă !i ieraria relaţiilor !itre o$iectele !e co*tiiţă( pri iversarea acesteia. #ste reveirea la lim$a@ul primor!ial uiversal( la semul atural( care este( !upă cum a&irma +m$erto #co ' Oa &orme !el coteuto( ilao( 151  p.23( citat ' B35 la p./59 elemetul iterpretativ comu al tuturor semelor arti&iciale( !ar care este !e atură !i&erită !e aceea a semelor arti&iciale. Ca *i Aristotel care a avut am$iţia ca pri silogistică să realizeze u mi@loc ce tre$uia să !ucă !icolo !e cuoa*terea &aptului e6isteţial( la eseţă( să !escopere petru ceul lucrurilor( *coala &ilozo&ică  )=a=a caută cuoa*terea +ltimei ,ealităţi !ar a@uge la cocluzia că !escoperirea eseţei este u act al ituiţiei e6perimetale( mai presus !e cel al cuoa*terii itelectuale. După cum a&irmă K. %arrai ' ,ecerces sur la ature et les &octios !u lagage( %aris( 142( p.1859 *i 0ergiu AlWeorge B35 p./89 Aristotel a &ost e!rept cu semul !eoarece a 'ţeles relaţia acestuia cu structurile iteligi$ile; ' !octria i!iaă( ' ieraria geeralităţii semulsim$olul9 !eţie u rag i&erior semi&icatuluiorice sim$ol este !oar u recipiet al uui cotiut9. ,elaţia !e la particular la geeral cuoscută i!ieilor9 era petru Aristotel *i o relaţie iversă7 !e la geeral la particular ,etorica( 1.2( 13/5$9.   Nyaya-sutra 11(2(9 &orma (akrti) speciei( socotită ca o mai&estare a geului (jati), este semul (lin$a) acesteia !i urmă. eoria !espre vyapti a permis lui Digaga să !escopere că ' comuitatea !e eseţă iteligi$ilă( ceea ce este mai !etermiat este semul celui mai puţi !etermiat al geeralului9. Aceea*i i!ee se a&lă e6pusă 'tro &ormă mai puţi e6plicită !e către %ata@ali( 'că cu patru secole 'aite( atuci ca! citează !ouă versuri ale uor autori ecuoscuţi( !upă toate pro$a$ilităţile atecesorii săi ' <( 1(-(3 !i aa$as=a cu Pradipa lui Lai=ata *i a lui )ago@i$atta( otital Kaarsi!as( Deli( 1-59. Oogica i!iaă este posterioară gramaticii lui %aii( Asta!=a=i Aṣṭādhyāyī 9 Cele opt cărţi 'văţături9 ce reprezită primul sistem 'cegat al ga!irii i!iee.

128

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

E

Oogica i!iaă este o epistemologie !u$lată !e o semiologie *i ' &aza ei mai ela$orată !ezvoltă teorii sematice strict !epe!ete !e aceasta !i urmă. %aii ea !at o gramatică atemporală (akalaka), cum pe !rept cuvat o cali&ică cometatorii săi( gramatică alcătuită !i 3- !e reguli e6puse ' mo!ul cel mai succit  posi$il( cu re&eriţe 'cruci*ate( &ormalizată aproape matematic( recurga! la metalim$a@ *i a6iomatizare. O. Kloom&iel!( păritele structuralismului america *i :. !e 0aussure( al celui europea( au &ost a!miratori *i cuoscători pro&uzi ai operei lui %aii( operă ce este cosi!erată ca &ii! cel mai importat moumet al culturii i!iee *i toto!ată sigurul ecotroversat *i !eci omologa$il !i perspectiva corozivă a metalităţii oastre europocetriste. %ri trecerea !e la ligvistica structurală la cea geerativtras&ormaţioală ispirată !i logica tra!iţioală cat *i !i cea matematică9 oi aspecte !i ga!irea lui %aii au itrat ' cea a oului curet ligvistic. Wramatica geerativă a lui Coms>=( care a permis tra!ucerea cu a@utorul calculatoarelor a te6telor( asimilează i&ormaţiile geetice *i comportametul istictual al regului i&rauma cu lim$a@ul( ' timp ce S. %i>e &ace aalogia 'tre lim$a@ *i procesul !e ucleaţie !e la &ormarea cristalelor. storicul relaţiei !itre ga!ire *i lim$a@ arată că( ' ultimă istaţă( aceasta este tri$utară accepţiei mai largi sau mai restrase care sa !at termeilor respectivi. Oogos( a*a cum e apare la vecii greci( cu accepţia cocomitetă !e raţiue *i !e vor$ire ' care era implicată toto!ată *i otologia( aga@ează 'tru mo! mult mai larg 'ţelesul celor !ouă plauri( re!use ulterior la logică *i gramatică.  prezet coceptele ti! !i ou să se lărgească( mai ales !i perspectiva ligvisticii *i a semiologiei *i u a logicii( recăpăta! acela*i coţiut otologic pe care1 aveau ' lumea vece. Vtiiţa mo!eră regăse*te ga!irea !e&iită pri relaţia !itre sem *i semi&icat ' logica  proceselor aorgaice( ' legile &izice cele mai geerale care stăpaesc lumea. Descoperi! ' !iamica *i &ormele Cosmosului or!ie *i raţiue( *tiiţa mo!eră le cali&ică ' termei ligvistici( !eoarece ga!irea u poate &i cocepută ' a&ara lim$a@ului. Oogosul grec revie ' lumea cotemporaă( ' puritatea virtuţilor sale &ilozo&ice( petru a !epă*i impasul cotra!icţiei !itre iteligi$il *i sesi$il. mportaţa acor!ată cuvatului ' multe !itre miturile cosmogoice( u!e acesta apare ca &orţa primor!ială *i ora!uitoare a lumii( costituie o aticipare a viziuii !i *tiiţa actuală( care pri teoria campului i&ormaţioal &u!ametal( &ace parte sesului *i u a$sur!ului. eoria celor !ouă ivele 1. ivelul suport( emai&estat( ortoe6isteţial( i&ormaţioal *i 2. ivelul mai&estat( &eomeal( e6isteţial9 u este !ecat o re'toarcere !i perspectivă mo!eră la tra!iţie.  Bha"avad %ita T 49 se spue7 'treagă această lume este !es&ă*urată !e mie care sut9 &ormă emai&estată; ' mie stau toate &iiţele *i eu stau ' ele.  alt loc KW < 2497 Cei &ără mite mă cre! Cel )emai&estat itrat ' starea !e mai&estare; ei u cuosc atura mea superioară eclitită( supremă. Caracterul aticipativ al uei opere !ata! !e peste !ouă mileii *i @umătate

12

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

E3

capătă amploare astăzi ' succesiuea perspectivelor ligvisticii cotemporae. #rorile ce iau &ost atri$uite maestrului i!ia( 'cepa! cu U. D. Uite= !e a &i arti&icial( esistematic( străi !e criteriile o$iective( istorice( sau !ove!it a &i propriile oastre erori !i perioa!a copilăriei *tiiţi&ice. %aii ituie*te *i sta$ile*te relaţia ligvisticii cu &ilozo&ia !eoarece tezaurul i&ormaţioal revelat ' lim$a@ este o parte compoetă !i ceea ce Pun" umea ico*tietul colectiv. :ilozo&ia lim$a@ului a &ost catalizată !e lucrarea lui %aii *i !e cometariile pe margiea acesteia; primul cometariu Sam"raha( care sa pier!ut( era o vali!are &ilozo&ică a gramaticii.  sec.  *i  '.e.. urmează cometariile lui Lat=a=aa *i %ata@ali( care cu toate !esci!erile ici!etale spre &ilozo&ie răma ' asam$lul lor scolastice *i &ormaliste. De a$ia versiuea lui Kartrari sec. < e..9 restituie ceea ce era implicit ' lacoismul te6tului( iar &ormalismul lui %aii capătă o acoperire( itegra!use 'tro !octriă a logosului. Ast&el cultura i!iaă ri!ică gramatica la ragul !e !arsaa( *coală &ilozo&ică lit. istrumet !e cuoa*tere9(i accepţia cea mai largă a acestui ultim cuvat. Apariţia aalizei lim$a@ului 'tro epocă atat !e '!epărtată( ceea ce sar putea umi miracolul gramaticii i!iee este 'să o coseciţă a uor &actori o$iectivi. ermeii *i meto!ele teice ale lui %aii au &ost preluate atat !irect cat *i i!irect !i speculaţia ritualistă; !ia este sigura posesoare a uei literaturi ce ilustrează atat metalitatea araică literatura ve!ică9 cat *i o ermeeutică a te6telor miticorituale( sigura autoe6egeză a e6perieţelorsim$olice. zomor&ismul ritului cu lim$a@ul am$ele &ii! sisteme !e seme9 a &ost semalat  prima !ată !e :. !e 0aussure. )imei u mai cre!e astăzi că ga!irea mistică !i&eră calitativ !e ga!irea pozitivă( !i&ereţa costa! !oar ' mo!ul cum a &ost coceput o$iectul ga!irii *i implicit raportul !itre cele !ouă plauri raport su$iecto$iect( vertical sau orizotal9. Wa!irea mitică( cosi!erată aterior prelogică este recuoscută ca  pozitivă !e C. Oevi0trauss( care a&irmă poate vom !escoperi 'tro zi că aceea*i logică operează ' ga!irea mitică *i ' ga!irea *tiiţi&ică *i că omul a ga!it 'tot!eaua la &el !e  $ie B35 p.159. 0peculaţia misticorituală se tras&eră ' pla ligvistic in cote6tul cultural i!ia( !ove!i! pozitivitatea celei !itai.  Satapatha Brahmana (/(2(1/9( cel mai veci !itre te6tele ritualismului i!ia( este co&rutată ga!irea cu lim$a@ul 'tru mo! la care ar putea a!era orice ga!itor al vremii oastre7 Acolo u!e era Cuvatul( totul se 'mpliea( totul era iteligi$il; acolo u!e era mitea imic u se 'mpliea( imic u era iteligi$il( căci re&le6iuea itimă rămae iiteligi$ilă. Wramatica *i &ilozo&ia i!iaă a lim$a@ului caută evi!eţierea virtuţilor operaţioale itriseci( mai&estate *i la ivelul &ormelor ligvistice. %ri cotrolul &orţelor !e atracţie *i respigere ale &ormelor este mo!elată realitatea( 'tru mo! aalog  proiecţiilor magice ale ritului; su$iectivul este tras&erat o$iectivului( su$iectul ava! acces la cotrolul spaţiotemporal al lumii. Acest cotrol spaţiotemporal !epă*e*te spiritul &austic( marile

13"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

E8

am$iţii !e !omiare a lumii *i a semeilor. De*i aparet sa !eta*at !e real( pierza! temporar imperiul lumii ' &avoarea e6perieţei su$iective a spiritului( petru a surpri!e &orma eseţială a lucrurilor( ' realitate a o$ţiut ca *i ' Yoga 'ră!ăciarea e6perimetală ' +ltima ,ealitate( 'ră!ăciare carei permite eli$erarea. Deoarece orice icursiue pro&u!ă ' semiologia i!iaă cere să e ocupăm mai 'tai !e sem ' logica i!iaă( am prezetat *coala lui %aii ' ca!rul *colii )=a=a; logica &ii! o *tiiţă a semului( o *tiiţă ce se ocupă !e cuoa*terea cosecutivă( o cuoa*tere ce se $azează pe regulă.  situaţia ' care %ata@ali( &o!atorul &ilozo&ici Y#$a $azată pe Samkhya, care costituie ua !i cele *ase /arshana), o !e&ie*te ca u e&ort meto!ic !e a a@uge la eli$erare pri stigerea proiectiilor !e pe ecraul metalvrittis9 pri participarea !i&eritelor compoete ale aturii umae( atat &izic cat *i psiic( a!ică pri e6perieţă su$iectivă( pri 'ră!ăciare e6perimetală ' +ltima ,ealitate( 'seamă că Yoga reprezită o aplicare a aalizei logice !i Nyaya, u tras&er !i plaul ritual *i ligvistic ' plaul e6perimetal( a!ică o !esăvar*ire( o eli$erare !i plaul cuoa*terii relative( e6isteţiale. Wramatica văzută ca !arsaa *i *coala )=a=a argumetează *i garatează e&icieţa acestui tras&er magic( !eoarece umai pri Yoga poate &i !es&ăcut o!ul gor!ia( a!ică poate &i o$ţiută e6perimetal implicaţia 'tregului ' parte( ca urmare a 'ră!ăciării practicatului ' +ltima ,ealitate( ' Oogosul Divi al cărui corespo!et mo!er este Campul &ormaţioal ologra&ic ori Kaca !e !ate a +iversului9. Di această cauză este !i&icil !e !etermiat cu precizie !acă %ata@ali( autor al Yoga 0utras( este acela*i cu cel ce a re!actat cometariul gramaticii lui %aii umit aa$as=a. #stimările relative la !ata apariţiei Y#$a Sutra oscilează 'tre secolele  '.e.. *i < e..( ' timp ce  aha'hashya pare a &i re!actată ' secolul  '.e.. Di&icultatea !istigerii autorului  aha'hashya !e cel al Y#$a Sutra este cu atat mai mare cu cat ' a&orismul Y0 3.159 !i Y#$a Sutra, %ata@ali &ace !isticţia 'tre cuvat (sa'da), o$iect (artha) *i ses ori cotiut metal (pratyaya)3 aceste părţi amestecate *i co&u!ate ' mo! curet. Atuci ca! acestea !evi o$iecte separate ' me!itaţia =ogiului( pot co!uce la !o$a!irea &acultăţii supraormale si!!i9 !e a 'ţelege lim$a@ul sau graiul tuturor creaturilor. Acest a&orism u este cosemat ' moogra&ia !e!icată sesului ' ga!irea i!iaă( iar cometatorii -oga Sutra pier! !i ve!ere asam$lul orgaizarea a6iomatică circulară a tratatului lui %ata@ali ' acor! cu !octria )=a=a9.  raport cu !e&iiţia occi!etală( cea !ată !e logicieii i!iei u este caracterizată !ată !e geul pro6im *i !i&ereţa speci&ică9( o euţare a tuturor otelor ei are u caracter restrictiv. Oogica i!iaă !istigea udesva( care era !escrierea uui o$iect( !e lakshana, caracterul uic( !e&iiţia acestuia( care !upă cum preciza
131

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

EE

De&iitia Nyaya căuta să puă !egetul pe acea proprietate care u mai aparţie ici uui alt o$iect. De&iiţia u viza o !escriere completă a eseţei ci să i!ice ceea ce( ' această eseţă( ui aparţie !ecat ei sigure. %ri această !e&iiţie u avea loc u act !e cuoa*tere( ci !e recuoa*tere( u gosologic ci pragmatic. )umai pri egare )eţi(  )eţi9( pri e6clu!ere progresivă (kevalavyatireka) se a@uge la i!etitatea !itre o$iectul semi&icat *i su$stratul e6isteţial. De&iirea !i )=a=a !esemează mo!ul e6perimetal utilizat ' Yoga petru !escoperirea 0ielui( eseţei propriei oastre &iiţe. oate ramurile !i ca!rul practicii Yoga au !rept scop resuigerea &luctuaţiilor metale (vritti) *i cauzelor acestor mo!i&icări (klesha), elimiarea itiparirilor (samskara) *i co!iţioărilor !iverse(  petru ca atiga! starea epertur$ată( să e putem recuoa*te.  Nyaya-Sutra cometată !e =apa!=a( (2"9( ca! o cali&ică apropiată !e  Brahman, asceză a ascezelor( poarta salvării( reme!iu al impurităţilor vor$irii i$i!. (149( prima treaptă pe calea realizării spirituale B... calea !reaptă( calea regală( petru cei ce caută matuirea i$i!. (1-9. oate aceste aprecieri tre$uie 'ţelese ' spiritul uei aumite soterologii i!iee( co&orm căreia !esăvar*irea u se !o$a!e*te pri ruperea !e e6perieţa empirică( ci !impotrivă(  pri asumarea *i !omiarea acesteia. Drumul spre >nu presupue para!o6ul aga@ării ' ultiplu( cupla@ul total cu lumea &eomeală ' că!ere &urizează impo!era$ilitatea( eli$erarea !i ultiplu *i cucerirea acestuia  pritro e6perieţă cocretă *i luci!ă. A*a precum ' practica *i asceza Yoga se caută !o$a!irea uităţii ' itimitatea e6perieţelor psio&iziologice( ' actul eroic al tras&igurării acestora( tot a*a *i gramatica sas>rită( cea mai severă *i mai !i&icilă !itre !iscipliele itelectuale ale lumii i!iee( !esci!e calea spre lumia ituitivă  pri rigoarea !omiării asprelor sale reguli ce vor$esc paă la urmă !espre ipostaze ' ultiplu ale ver$ului uic.

132

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

100

Ca *i Yoga( gramatica *i logica sut !isciplie ale regulilor( care puri&ica! cocretul( &ac să traspară imaeţa uei uice realităţi7 +ul care sa !ivizat ' ultiplicitate  pri procesul !i&ereţierilor este B'să*i gramatica( spre care !acă te '!repţi( 'l !o$a!e*ti  pe supremul  Brahman ("akyapadiya, (229. A*a cum este postulat ' ligvistica cotemporaă( se cuoa*te astăzi că !icolo ! e !iversitatea tuturor lim$ilor e6istă o &ormă uică( iar acest lucru u le era străi &ilozo&ilor i!iei ai lim$a@ului7 Cuvatul !i lim$ile !iverselor ţări( !e*i cu &orma proprie !i&ereţiată( u 'cetează să ai$e la $ază o sigură semi&icaţie cometariul lui Sarivrsa$a la "akyapadiya (/9. Accesul la &orma ascusă ' straturile a!aci ale co*tiiţei !epă*e*te ' perspectiva i!iaă semi&icaţia simplei cuoa*teri *tiiţi&ice. Do$a!irea &ormei care se mai&estă ' lim$ă este simulta atat u acces către zoele a!aci ale psiismului( cat *i u mi@loc !e ui&icare a stărilor !e co*tiiţă. Această ui&icare !e&ie*te !isciplia Yoga ' 'tregul ei. Ca orice activitate semiautomată( cum este cea musculară ori cea respiratorie( activitatea ligvistică !e alt&el stras legată !e aceasta !i urmă9  !evie o pargie ' e&ortul !e ui&icare a ivelurilor psiosomatice !e care !epi!e. )u 'tamplător &oemele( sila$ele *i alte structuri ligvistice sut utilizate ' teicile !e cocetrare *i !e me!itaţie teicile !i atra Yoga9.  Yoga teicile ligvistice sut valori&icate ca &orme sim$olice( atat ' reprezetarea *i evocarea ivelelor eergetice psiosomatice vezi7 ca>ra9( cat *i ' e6erciţiile !e cocetrare *i me!itaţie metală asupra uor !iagrame sim$olice ma!ala( =atra9.

,&,&,& Iaisheshia sau Iaieica "aisheshika lit.7 care se re&eră la speci&icităţi9 este cel mai veci !itre cele *ase sisteme &ilozo&ice i!use (darshana). #la$orat !e Laa!a( acest sistem !escompue !iversitatea aturii ' *ase categorii (Padartha)3 19  /ravya su$staţele9; 29 >una calităţile9; 39  %arma acţiuile9; 49 Samanya geeralităţile( mulţimile9; /9 "ishesha particularităţile( i!ivi!ualităţile9; -9 Samavaya coe6isteţa ecesară; legătura !itre 'treg *i parte( !itre calitate *i su$staţă( !itre e&ect *i cauză( !itre geeral *i  particular9. Aceste *ase %a!arta !e orietare mai !egra$ă *tiiţi&ică !ecat &ilozo&ică9 u sut simple cocepte( ci corespu! uor etităţi reale (artha) !esemate !e către ume corespo!ete (Pada). Laa!a a e6pus sistemul său ' "aisheshika-Sutra, care coţie zece capitole (Adhyaya). Cuoa*terea celor *ase categorii !epi!e !e 'mpliirea !atoriilor!arma9 *i co!uce la &ericire( eli$erare. %etru a sta$ili o pute cu celelalte sisteme &ilozo&ice vom aaliza termeul  akasha. %etrul atomismul "aisheshika, eterul spaţial (akasha) este su$stratul soorităţii( elemetul care trasmite suetul.

133

?64?4 ?64?4? 64C?$C 64C?$ C D9 64P4#!%4 64P4# !%4

101 101

După cum remarca remar ca *i A. :oucer :ouce r B'7 Oe Compe!ium Compe!ium !es !es opiF opiFues ues ar>a ar>a 0amgraa9 par par Aam$atta( Aam$atta( %aris( %aris( 14( p.35387 #te rul are a re o poziţie p oziţie me!iaă me !iaă ' seria celor ouă  ouă su$staţe su $staţe &ăca! trecerea !e la cele patru patru elemete elemete sesi$ile sesi$ile la cele cele cici ultrasesi$ile. ra!ucerea termeului sas>rit  akasha  pri   pri eter spaţial este e ste !estul !e apro6imativă. apr o6imativă.  ga!irea i!iaă( akasha este cosi!erat ca u pricipiu al lumiozităţii. lu miozităţii.  toate *colil *colilee &ilozo&ice i!iee( iclusiv ' $u!!ism( akasha @oacă u rol rol importa importat. t.  !hand#$ya&panishad 1..19 se spue că toate e6isteţele sut ăscute !i akasha *i se re'torc ' akasha. #terul spaţial este cosi!erat ca o realitate o$iectivă *i su$iectivă ' acela*i timp( !eoarece spaţiul !i iteriorul iimii ' care stă 0iele *i se !ezvoltă activitatea psiică spaţiul co*tiiţei9 este !eumit *i el tot akasha. 0a>ara cosi!eră eterul co!iţia  preala$ilă a oricărei e6isteţe e6isteţe *i pricipiul pricipiul care co&eră locul său &iecărei e6isteţe. #terul spaţial este o ipostază a vi!ului( a +ltimei ,ealităţi( suportul ologra&ic ui&icator al tuturor lucrurilor ' care se suprimă *i !ualitatea su$iecto$iect9. A*a cum vom arăta ' cotiuare( vi!ul costituie umitorul comu al tuturor curetelor mistice orietale *i ua !itre !itre marile 'tre$ări ale *tiiţei actuale &izica vi!ului( !iagramele vi!ului( teoria cuatică a vi!ului9. 0e sta$ile*te ast&el( a st&el( atat o pute p ute 'tre Yoga Yoga *i celelalte celela lte căi ce urmăresc vi!area e6perimetală a ecraului metal( cat *i cu &izica vi!ului &izic !i care se asc *i ' care !ispar particulele elemetare( ca *i cum ar &i soli!i&icări 'geţări9 temporale ale ologr ologramei amei(( loca localiz lizari ari 'tr 'tru u ocea ocea cu cu apa apa eteric eterică ă ce umpl umplee 'tr 'treg eg +iv +iver ersu sul. l. E

,&,&. 6elaNia dintre "andireH lima+H informaNie i !o"a& emeiicia logicii( care este o !iscipliă limitată umai la aumite e6presii ligvistice  presupue  presupue o $uă aaliză aaliză ligvis ligvistică. tică. ,elaţia ,elaţia !itre !itre ga!ire ga!ire *i lim$a@ lim$a@ '*i '*i găse*te oi soluţii ' raport raport cu cele cele cuosc cuoscut utee paa paa ' preze prezet t !i co&ru co&rut tare areaa a trei trei !isc !iscip ipli lie e(( prac practi ticc autoome7 logica( ligvistica ligvistica *i semiologia. semiologia.  cote6tul ga!irii i!iee( spre !eose$ire !e cel cel euro europe pea a(( rela relaţi ţiaa cro crool olog ogic icăă *i impl implic icit itaa &ili &iliaţ aţie ie 'tre 'tre cele cele trei trei !iscip !iscipli lie e este este semiologia( semiologia( ligvistica ligvistica *i la s&ar*it logica. e6tele e6tele logice( posterioare celor gramaticale gr amaticale au  $ee&iciat  $ee&ic iat !e aaliza lim$ii sas>rite. sas>rite. Oogica i!iaă este o epistemologie epistemologie !u$lată !e o semiolog semiologie( ie( iar ' &aza ei ela$orată !ezvoltă teorii sematice. Acesta Acesta relaţie evi!eţiază geeralitatea semiologiei *i su$or!oarea ligvisticii( !eoarece lim$a@ul ver$al reprezită !oar uul !i sistemele semiologice.  cci!et( pri sistemul lui Aristotel( Aristotel( care a 'ceput cu logi logica ca cea cea mai mai restr restras asăă !it !itre re cele cele trei trei !isci !iscipl plie ie99 sa impri imprima matt o te! te!i iţă ţă ce a !omiat !omiat 'treaga 'treaga evoluţie evoluţie ulterioară ulterioară a i!eilor i!eilor.. )oi( europeii am !escope !escoperit rit succesiv succesiv *i implicit implicit !epe!et 'tai logica( apoi ligvistica *i ' cele !i urmă semiologia( semiologia( merga! !e la particu particular lar la geeral. geeral. Cuoa*t Cuoa*terea erea 'tregu 'tregului lui !i parte parte co!uc co!ucee la co&uz co&uzii ii iere ierete( te( re!u re!ucţ cţio ioi ist ste. e. Coc Coclu luzi ziaa rela relati tivi vist stăă a plura plurali lită tăţi ţiii !e sisteme sisteme logice logice *i ' coseci coseciţă ţă a  pluralităţii !e lim$a@e( &iecare &iecar e !itre acestea

134

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

1"2

costitui! o lim$ă riguroasă( $ie &ăcută( lipsită !e am$iguitatea lim$ilor aturale( aparţie ultimei versiui a logicii europee7 logica matematică. 0ocrat 0ocrate( e( ' Crat=l Crat=los( os( mărtu mărturis risea ea că pro$le pro$lema ma lim$a lim$a@ul @ului ui este este pro$a$ pro$a$il il cea mai mare !it !itre re toat toate e.. %ri %ri aceast aceasta( a( u umai umai căi căi acor! acor!aa prio priori rita tate teaa ' rapor raportt cu logi logica ca(( ci ati atici cipa pa preo preocu cupă pări rile le cot cotem empo pora rae e asup asupra ra i&o i&orm rmaţ aţie ieii *i camp campul ului ui i&o i&orm rmaţ aţio ioa all &u!ametal. %rimor!ialitatea acor!ată lim$a@ului ' !ialogurile lui %lato costituie poate u ultim momet ' tra!iţia lumii elee ' care &ilozo&ia u se rupsese !e ga!irea araică( ca! logosul păstra 'că prestigiul mitului.  !ia speculaţia gramaticală sa ăscut ' strasă itimitate cu cea miticorituală. %rimele cocepte gramaticale pot &i regăsite ' cele mai veci te6te ritualiste( iar ulterior( aaliza lim$a@ului se va suprapue pe aaliza ritului( a*a cum apare ' te6tele ermeeutice. ermeeutice. ot ot ce a urmat ' cultura marelui su$cotiet su$cotiet(( !e la arta poetică paă la logică( epistemolgie *i meta&izică rămae marcat !e sistemul lui %aii sau gramatica lui %aii( Ashtadhyayi (Aṣṭādhyāyī) Cele pt Cărţi 'văţături9. După cum su$liia O. ,ea ' Oes Coe6ios #tre le ,ituel et la Wrammaire e 0as> 0as>rit rit(( Qoura Qourall Asia Asiati tiFue Fue( ( 1411 141142 42(( p.1-4 p.1-411-/97 /97 Wa!i Wa!irea rea i!i i!ia aăă are are !rep !reptt su$structură raţioamete !e or!i gramatical... gramatica este cea care leagă *i !omiă !emersurile cele mai 'alte ale ga!irii i!iee. %ro$lemele semiozei care apar ' &aza ela$orată a logicii i!iee sut 'să prezete 'că la %aii care lea surpris 'tro geeralitate mai cuprizătoare !ecat au 'trevăzut 'trevăzuto o '*i*i logiciei logicieiii semiologi. semiologi. vers !ecat ' cci!et cci!et(( ' !ia gramati gramatica ca a prece!at prece!at logica( logica( iar am$ele am$ele operează operează cu geerali geeralitate tateaa cupr cupri iză zăto toar aree a semu semullui. ui. %aral %aralel el *i i!ep i!epe! e!et et !e %ai %aii( i( &oeti &oetici ciei eiii !ă!ea !ă!eau u o iterpretare semiotică relaţiilor relaţiilor croologice. croologice. ,elaţia !itre ga!ire *i lim$a@ este uimitor revelată ' cele trei !isciplie ale ga!irii i!i i!iee ee.. ,ezol ,ezolva varea rea pro$l pro$lem emel elor or ce ţi ţi !e relaţ relaţia ia !it !itre re ga!i ga!ire re *i lim$ lim$a@ a@99 !e către către !i&erit !i&eritele ele *coli *coli &ilozo& &ilozo&ice ice se costat costatăă că se a&lă !oar aparet aparet ' opoziţi opoziţiee pri pri crit criteri eriil ilee epistem epistemolo ologice gice ce ţi !e poziţii poziţiile le lor meta&iz meta&izice ice sau religioa religioase. se. ricat ricat !e sceptic sceptic ar privi privi cieva spre lumea i!iaă( u se poate trece peste &aptul că( cel puţi ' sectorul ligvistic( oi 'i sutem tri$utari 'tro măsură at't !e mare 'cat u mai poate &i igorată. Wramatica lui %aii( ela$orată ' secolele << '.e.. este recuoscută !rept Pcea mai scurtă *i mai completă gramatică !i lume A. ac!oell( A 0as>rit Wrammar &or 0tu!ets( 6&or!( 125( p. 119 *i 'su*i O. Kloom&iel! o !eclara opera moumetală a iteligeţei umae Oaguage( Oo!o( 1-1( p.ll9 sigura !escriere completă a uei lim$i i$i!.( p.25"9. raslaţia !e la &orma sesi$ilă la cea i!eală( !i plaul !iacroic ' plaul sicroiei( operată ' gramatica lui %arării u aticipează umai pricipiul structuralist( !upă care &orma u poate &i recuoscută *i !e&iită !ecat !upă criteriul &ucţiei sale( ci *i 'treaga cocepţie *tiiţi&ică *i &ilozo&ică cotemporaă asupra +iversului pe !e o parte uiversul e6isteţial( &eomeal( sesi$il( temporal iar 

13/

?64?4 ?64?4? 64C?$C 64C?$ C D9 64P4#!%4 64P4# !%4

10, 10,

 pe !e altă parte uiversu uiv ersull ortoe6ist orto e6isteţia eţial( l( cauzal( cauz al( suprase supr asesi$il si$il(( atemporal atemp oral9. 9. Această cocepţie ligvistică cu coseciţe multiple ' *tiiţa actuală !epă*e*te simpla aticipaţie *i este mai !egra$ă mesa+ul civiliaNiilor anterioareH care !itru orgoliu cultural cotiuă să &ie igorat. zomor&ism zomor&ismul ul ritului cu lim$a lim$a am$ele am$ele &ii!( &ii!( !upă cum a o$servat o$servat prima !ată :. !e 0aussure7 sisteme !e seme9 a paralelismului sta$ilit 'că !e către te6tele ve!ice9( a cosmo!iamicii *i psio!iamicii arată că !iversele &ragmete ale mesa@ului ce ea &ost trasmis cotiuă cotiuă să păstreze 'tregul( 'tregul( petru cei ce au oci să va!ă. va!ă . Activitatea lim$a@ga!ire 'cepe *i se s&ar*e*te pri ituiţia uei &orme origiale( a uei reprezetări virtuale i!etică cu realitatea a$solută( pri trasce!erea ultiplului ' +u. +ltima ,ealitate( atat ' su$iectivitate cat *i ' o$iectivitate este +ul( ca uitate a  potetelor pure( !icolo !e mai&estarea lor ' act. :iecare &ragmet al mesa@ului trasmis( recurga! la !isticţia !itre virtualitate emai&estare9 *i mai&estare( o&eră o ie*ire !i cotra!i cotra!icţi cţiaa +ului +ului cu ultip ultiplul lul77 +ul este lipsit lipsit !e !etermi !etermiăril ărilee ultiplu ultiplului( lui( 'să le coţie su$ &orma pre!etermiărilor a*a cum u program !e calculator sau u co! geetic  poate geera pe termial u &ilm sau o acţiue e&ectivă9. +ul trece ' ultiplu *i se 'toarce la sie( a*a cum a !ove!ito cotiua pe!ulare a lim$a@uluiga!ire 'tre sicro ia ituiţiei *i !iacroia !iscursivităţii( logicii. ,elaţia !itre &ormă i&ormaţie( ivel i&ormaţioal9 *i mai&estare u a rămas catoată ' ici icit taa teori teoriei ei lig ligvis visti tice( ce( ca ' struc structu tural ralism ismul ul cot cotem empo pora ra(( ci a &ost &ost 'ţele 'ţeleasă asă *i traspusă ' marea temă a +ului *i ultiplului( căreia &ilozo&ia !e pretuti!ei a 'cercat săi !ea !iverse rezolvări( atat ' pla goseologic cat *i otologic. 0oluţia !ialectică a acestei atiomii a &ost cu putiţă 'tro &ilozo&ie care a avut ră!ăciile a!ac '&ipte ' e6pe e6peri rie eţa ţa ligvi gvistică ' care a$s a$solutul &orme rmei u este o ipostază ruptă !e &eomealitate( ci matricea acesteia. Krama( care ' ga!irea mistică era pricipiul suprem !i care emaa lumea( !eveit ' meta meta&i &izi zica ca "edanta A$solu A$solut t ' sesul sesul !e orel orelati ativ( v( cauza cauza &ără !e care care u se  poate !a socoteală socoteală !e spectacolul spectacolul cosmic; "edanta avea !e ales 'tre a cosi!era ultiplul (Avidy dya). a). De*i &ie ca  aya iluz iluzie ie cosmi cosmică că( ( &ie &ie ca rezul rezulta tatt al igo igora raţ ţei ei (Avi De*i repli replică că a orto!o6ie orto!o6ieii $ramai $ramaice ce &aţă !e erezia erezia $u!!ist $u!!istă( ă(
13-

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

10.

cocretă a propriei &iiţe( cu a@utorul e6perieţei !irecte( !eumită !e uii cometatori e6perieţă sim$olică sau mistică; această e6perieţă solicită practic accesul co*tiet ' ,a@a Yoga9 sau ivolutar ' căile !evoţioale7 Ka>ti Yoga9 la alte stări !e co*tiiţă( caracterizate !e uitate( coereţă *i cotiuitate ce permit mai&estarea pricipiului ologra&ic( e6primarea rezoaţei !itre +u *i ultiplu. Oiteratura ve!ică ilustrează( 'cepa! cu primul său te6t ,ig s=a=aa( tratat !i e&ericire pier!ut( !i care u sau păstrat !ecat stro&e izolate ' literatura  posterioară( a &ost !e atură &ilozo&ică ' cotrast cu preocupările &ormale !i cometariile ulterioare9. Aceste stro&e izolate !i Sam$raha, prile@uiesc la ra!ul lor( !upă u secol( arele cometariu (aha'hasya)atri$uit lui lui %ata@ali. #6presia lui %ata@ali rămae &ormalistă( cocetra!use u asupra i!eilor ce stau la $aza regulilor( ci asupra &ormulărilor regulilor ,osae ,ocer  Oa tIorie !es voi6 !u ver$e !as lEIcole  paiIee( Kru6elles( 1-8( p.549. #6egeza &ilozo&ică !i Sam$raha este reluată !e Kartrari ' sec. < e..9( paralel cu u cometariu la  aha'hasya. Kartrari ela$orează ' %akyapadiya o siteză ' care sut vali!ate ituiţiile &ilozo&ice ale &o!ului !e i!ei ve!ic !i care !esci!e ga!irea lui %aii( restitui! implicit izvorul gramaticii *i &ilozo&ia lim$a@ului. "akyapadiya  poate &i privită ca o 'cercare !e laicizare( &ără a tră!a ' eseţa ei( ga!irea tra!iţioală i!iaă. Di această cauză coţiutul acestei opere se poate itegra mai u*or !ecat orice alt moumet al &ilozo&iei i!iee( 'tro perspectivă uiversală( găsi!u*i peste secole( cosoaţe ' uele !i cele mai vii cocepte actuale.

135

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

10/

De*i sa a&irmat că sistemul lui Bhartrhari  pleacă !e la o viziue moistă *i eergetică a lumii 0ergiu AlWeorge( Oim$ă *i ga!ire ' cultura i!iaă( Kucure*ti( 15-( p.1559( ' realitate este o viziue mo!eră i&ormaţioală ce trasce!e opoziţiile meta&izice !itre +u *i ultiplu( su$iect *i o$iect( sesi$il *i iteligi$il. Criteriul !e ierarizare otologică utilizat !e Bhartrhari este cel !itre potetăeergie potetiala9 *i acteergie cietica sau mai&estata9( cocepute ca stări reversi$ile ale :iiţei( stări sau ivuri care sut prezete ' aceea*i măsură ' !iamica simetrică a psiicului *i a Cosmosului. +iversul( la toate ivelurile sale( este pătrus !e Krama( i!eti&icat 'că !i primul te6t al tra!iţiei cu "achCuvatul9( *i ast&el lim$a@ul ' accepţia sa cea mai largă raţiue a oricărui act e&icace( a oricărei &orme *i eergii9( cali&ică 'tregul +ivers( &ăc'!ul e6presia uei eseţe ver$ale *i !eci i&ormaţioale7 Acest  Brahman, &ără !e 'ceput *i &ără !e s&ar*it( eseţă a cuvatului (sa'datattva), care este epieritor( se !es&ă*oară su$ &orma o$iectelor... ("akyapadiya 1.19. Oogica u costituie u !omeiu e6clusiv al *colii )=a=a  &iecare curet &ilozo&ic ava!u*i *coala sa proprie  totu*i *coala )=a=a apare cu preocupări prepo!eret logice. Oogica i!iaă sa costituit ca o artă a argumetării 'tru cote6t ' care poziţii spirituale !i&erite se cotestau reciproc; cele - categorii (padartha) !e care se ocupă  Nyaya Sutra u sut !ecat o prezetare sistematică a criteriilor *i proce!eelor !e argumetare corecte sau icorecte( ce survi ' cursul uei cotroverse. tro &ormă esistematizată( cele - categorii &igurau *i ' tratatul !e me!iciă al lui Cara>a sau Cara>a 3"" i.e.9. a este asemăătoare celei !i nana-Y#$a, ua !i cele patru căi pricipale Yoga( care co!uce la cuoastere !irecta pri cuoa*tere( !iscerămat *i aaliză itelectuală. Capacitatea !e !iscrimiare (viveka) permite recuoa*terea lumii &eomeelor ca e&emeră *i ireală *i co!uce la cocluzia e6isteţei uui suport imua$il7  Brahman.  Y#$atattva &panishad  A!evărata eseţă a sistemului Yoga9 i

138

10 ,AA %,ACC D# ,AQAYWA stro&ele 1-159 este i!icată calea utilizată !e cele !ouă *coli &ilozo&ice amitite *i !e către QaaYoga( cale care este iclusă *i ' sistemul complet ,a@a Yoga al lui %ata@ali7 Cuoa*terea com$ate igoraţa care a!uce eorociri9 *i i!ică !rumul. re$uie să e6ersăm mai 'tai raţioametul logic aalitic9 petru a o !o$a!i; A*a !eose$im ceea ce este eseţial !e ceea ce este trecător. %ri raţioamet !iscrimiativ (viveka) vom 'ţelege că o$iectul cuoa*terii este imua$ilul( supremul Brahman. Krama este impercepti$il; #l este co*tiiţa +iversului. #l este ' a&ara timpului a creaţiei *i !istrugerii9; emai&estat *i mai&estat( #l este ceea ce este. Ciar *i umai a cuoa*te aceasta( reprezită o cuoa*tere sacră.  %iekahudamani  Diamatul !iscerămatului9 a lui 0a>ara este prezetată &acultatea !e !iscemămat ("iveka)ecesara realizarii !eose$irii !itre realitatea eteră a!evărata &aţa lucrurilor9 *i lumea e&emeră a &eomeelor !osul lucrurilor9. Celelalte co!iţii i!ispesa$ile omului care aspiră la spiritualitate alături !e "iveka3 "aira$ya,  umukshutva *i Shatkasampatti) sut prezetate !e 0a>ara '  2attva'#dha lit.7  cuoasterea a!evarului9. %airagya !eta*area( a$seţa pasiuii( starea icolora9 , mumukshuta aspiraţia costată( stăruitoare către eli$erare( elaul9( viveka *i cele *ase mari victorii (shatkasampatti) care iclu! la ra!ul lor7 1. shama Bcocetrarea;cotrolul ga!urilor( cotrolul iterior; 2. dama Bcotrolul orgaelor sezoriale; 3. uparama Bmultumirea(impacarea sau pace metală pri '!epliirea !atoriilor Darma; 4. titiksha Bacceptarea ră$!ătoare a tuturor perecilor !e cotrarii ;egalitate;i!urare; /.shraddha suprema cre!ita i 0ie; cre!iţa ' te6tele sacre *i ' maestru9; -. samadhama  samdhanam) B&acultatea !e cocetrare *i cotemplare a te6telor *i cuvitelor mae*trilor spirituali( ' locuri izolate9 &ac !i "edanta o replică completă a sistemului ,a@a Yoga. De*i prima !itre cele *ase  /arshana umită Nyana pare lipsită !e ramurile e6perimetale caracteristice sistemului Yoga( Wotama Wautama sau 0ataa!a9 a scris o importată culegere !e legi i!use (/harma-Shastra) ' !ouăsprezece volume care &urizează i!icaţii !etaliate asupra o$ligaţiilor &iecărei trepte a societăţii ' viaţa curetă; ast&el( ramurile !i Yoga sut repartizate !i&ereţiat treptelor sau castelor sociale. Y#$a Sutras a lui %ata@ali utilizează *i itegrează coceptele *i meto!ele celor !ouă *coli &ilozo&ice e6puse !e e6emplu cele *ase categorii (padartha) !i "aisesika(vaisheshika) ori meto!a aalitică (viveka) !e 'lăturare a o$stacolelor9. ,&,&/& Samh@a sau Sanh@a

Samkhya sau Sankhya eoria evoluţiei *i ivoluţiei !ialectice9 este u sistem &ilozo&ic &o!at( co&orm lege!ei( !e Lapila. Acest sistem &ilozo&ic orto!o6 (/arshana) al i!uismului arată că +iversul sa ăscut !i uirea  #rakriti )atura9 *i a lui  #urusha 0iele trasce!etal ori %ura Costiita9.

13

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

1"5

Co&orm acestui sistem &ilozo&ic e6istă tot atatea su&lete *i etităţi co*tiete (Purusha), cate &iiţe vii sut pe erra. eoria evoluţiei (Parinamavada) reprezită o parte importată !i Samkhya. Co&orm acestei teorii( e&ectul coseciţa9 este !e@a coţiut ' stare latetă poteţială9 ' cauză; este su&icietă iterveţia uui &actor e6terior petru a !ecla*a e&ectul. Cauza *i e&ectul sut stări ecivalete emai&estatului *i mai&estatului. Acestea sut &orme sau stări !e e6isteţă ale uui sigur *i acela*i lucru su$staţă9. rice creaţie este o !es&ă*urare( o proiectare( o !evelopare (ud'hava); orice !istrugere este o re'velire( o re'&ă*urare (anud'hava) sau o re'toarcere la cauză( o !ispariţie !i lumea &eomeală( mai&estată. :o!atorul &ilozo&iei Samkhya este cosi!erat %apila( u rishi !ascăl( pro&et( s&at( poet ispirat; cu acela*i ume este !esemat orice vizioar căruia i sau revelat imurile %eda ) a cărui viaţă e este aproape ' 'tregime ecuoscută. Lapila este u itelept ve!ic( care asa cum este metioat i 0rima! Kagavatam este autorul  pricipiilor !e $aza ale sistemului &ilozo&ic 0a>=a (asa cum este prezetat i 0a>=a Lari>a. Lapila este metioat !e Lrisa i Kagava! Wita ca cel mai mare !itre toate &iitele !esavarsite7Di toti  pomii sut copacul $a=a( si !i toti iteleptii !itre semizei #u sut )ara!a. Ditre toti Wa!arvas #u sut Citrarata( si !itre toate &iitele !esavarite #u sut iteleptul Lapila. Kagava! Wita 1".2-9 Wa!arvas 7semizei sau spiritele masculie ale aturii care au talete muzicale !esavarsite( sotii Apsarasspiritele &emiie ale orilor si apelor i mitologia i!usa si $u!!ista9;uii Wa!arvas sut  partial aimale(!e o$icei pasari sau caicetauri9;

Citraratha: re"ele %andharvas

Lapila este cosi!erat autorul !attasamasa Co!esarea A!evărului9 care umără !oar /4 !e cuvite. Această lucrare u !ă ici u &el !e i!icaţie asupra 'ceputurilor &ilozo&iei Samkhya, al cărui te6t &u!ametal rămae Samkhya+arika a lui svara>risa 'aite !e secolul < e..9.  Bha"avad %ita T(2-9( Lapila este cosi!erat cel mai 'alt 'tre cei ce au atis !esăvarsirea spirituală7  ai  presus !e toţi ar$orii este smociul( cel mai importat !itre !iviii risi este )aro!a( 'tre !iviităţile miore Wau!arva muzicaţii cere*ti9 căpeteie este Citrarata; mai presus !e toţi cei ce au atis !esăvar*irea Bspirituală este ascetul Lapila. ovila lui Lapila este alcatuita !i ceusa a -".""" !e oamei arsi !e privirea lui Lapila( care a &ost atacat i timp ce se a&la i trasasama!i9.

Iedeti in linul de mai +os te-tul Sanh@a aria si strapun"erile din stiinta moderna: principiul holo"raficH teoria viduluiH teoria relativitatii a lui 9instein: ttp7NN.igacio!arau!e.comNte6tos]!iversosN0cieti&ic^2"+i&icatio(0a>=a.p!& 

Cele 2/ de ?attva(principii)din filoofia Samh@a

Iedeti ima"inea marita pe: ttp7NN.&lic>r.comNpotosNpata]]@aliN

14"

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4 ,&,&&

108

!o"a darshana (6a+a#!o"a)

6a+a#!o"a !esemează Yoga regală !escrisă !e %ata@ali ' PYoga 0utra( i timp ce 7atha#!o"a  Yoga corporală9 u reprezită !ecat o parte ce cupri!e !ouă ramuri ale caii octupleashtan"a @o"a97 *sana e6erciţii &izice9 *i #ranayama e6erciţii respiratorii9. !o"a Sutra este cosi!erat cel mai veci te6t re&eritor la Yoga. #l cupri!e patru părţi. %rima parte re&eritoare la trasa mistica Samadhi ada) i!ică o$iectivul practicii =oga starea !e samadhi'  si mi@loacele !e al atige ; a !oua parte re&eritoare la realizare Sadhana ada) i!ică mi@loacele suplimetare pri care se pot ilatura o$stacolele care impie!ica accesul la această stare; a treia parte re&eritoare la per&ectiui ori !esavarsiri (Iihuti ada) prezită ramurile itere dharanaH dh@ana si samadhi9 si ui&icarea lor itru proces uic7 sam@amaY0 3.49 care !esci!e accesul la realitatea sursa altar9 si la !aruri si aruri7 capacitatile emi@locite !e cuoastere si !e actiue( a!ica la puterile !ivie( sau supraaturale siddhiOvihuti9; a patra parte aival@a ada i!ică si alte mi@loace !e a o$tie capacitati !ivieBY0 4.19 !upa care se &ocalizeaza pe meirea omului( pe o$iectivul suprem si capacitatea !ivia suprema7 realizarea izolariiiesirii !i matricea spatiutimp sau a #li$erarii aival@aO mosha9. 0e cosi!era că această lucrare( care a pus $azele &ilozo&iei Yoga *i care sa cristalizat ' uul !i cele *ase sisteme &ilozo&ice i!use ( darshana ), a &ost re!actată ' sec.  '.e..

,&,&3&

Samh@a i !o"a

Ditre toate *colile &ilozo&ice( sistemul Samkhya are cele mai strase relaţii cu Yoga. Yoga u a căpătat statut !e !arsaa !ecat co&eri! practicii *i e6ercitiilor sale  psiosomatice u suport teoretic preluat ' 'tregime !i Samkhya. Cele !ouă sisteme costituie ' geeral o$iectul uei re&eriţe comue su$ umele Samkhya-Y#$a 'că !i  perioa!a &panishadel#r tarzii (Svetasvatra-&panishad, <(139 ( !e*i !upă cum remarca 0.). Dasgupta ' Yoga %ilosop= i ,elatio to ter 0istems o& !ia ougt( Calcutta( 13"( p.29 'tre ele e6istă !i&ereţe ' ceea ce prive*te &ilozo&ia etică *i practică. ulţi istorici ai &ilozo&ici i!iee cosi!eră ' &rute cu ,. War$e *i S. Qaco$i9 că scemele &ilozo&ice ale $u!!ismului *i @aiismului sau !ezvoltat tot !i cele ale !octriei Samkhya.

141

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

10E

Coici!eţele *i iter&ereţele multiple ale "andirii Samkhya cu asam$lul curetelor &ilozo&ice *i religioase i!iee sut !atorate &aptului că ea reprezită uul !i aspectele pri mor!iale ale ga!irii i!iee. Astăzi( !itre cele *ase darshana Samkhya este sigura ce u mai are reprezetaţi care săi perpetueze viziuea ei meta&izică; elemetele ce o alcătuiesc pot &i 'să regăsite !ispersate pe 'treaga artă spirituală a su$cotietului. ,elaţia !itre Yoga *i 0am>=a este *i !e complemetaritate !eoarece Yoga reprezită partea e6perimetală( !e aplicare a a!evărului revelat !e către Samkhya. treaga aritectură a Yoga 0utras realizată !e către %ata@ali este costruită pe temelia &ilozo&iei ateiste 0am>=a( !e*i e6istă  A

aumite cocesii &aţă !e curetele !evoţioale (shvara Pranidhana), care u puteau &i igorate sau egli@ate ' cote6tul e&icieţei *i e6ti!erii utilizării acestora petru o$ţierea lumiării *i #li$erării. shvara stăpaul uiversului( zeu persoal( creator al uiversului9 este u Brahman ata*at !e lumea &eomeală *i care &ace o$iectul a!oraţiei *i veeraţiei oastre. Svami "ivekanada spue7 Ishara este &orma supremă pe care  Brahman ). Dumezeu cel al cre*tiilor( Alla al spiritul uma o poate !a A$solutului (  musulmailor sut aspecte ale lui  Ishara ' acela*i &el ca *i !iviităţile mitologiei i!iee. ţelegerea umaă u poate cocepe !iviitatea !ecat ca ava! o &ormă( ca mai&estare a lui Krama( care este +ltima ,ealitate( una) a  pasiuilor( !oriţelor care permit lumii să se mai&este. "ishnu este icararea Sattva >una, a!ică a or!iii( armoiei($la!eţii( $uătăţii( compasiuii( care asigură coservarea lumii. Shiva este 'cararea 2amas >una a 'tuericului( &uriei( &ocului !istrugător care !etermiă e6termiarea lumii. Cele trei sut +ul *i +ul este riplu; la &el cum "edas sut triple 0amita( Kramaa *i 0utra9. Cultul lui Krama a !ispărut aproape ' zilele oastre( ' scim$ =a *i Yoga ast&el7 )umai cei puţii la mite( u *i 'ţelepţii vor$esc !espre 0am>=a *i Yoga ce !espre lucruri !eose$ite; cel care o urmează !oar pe ua( o$ţie toto!ată &ructul am$elor <(49. 0tarea care se

142

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

11"

!o$a!e*te pri 0am>=a se !o$a!e*te *i pri Yoga; cel ce ve!e că 0am>=a *i Yoga sut ua( acela ve!e <(/9.

,&,&8& >6I4#5$545S4 S4> 5$545S4  Purva-imamsa sau  imamsa este ua !itre cele *ase darshana special cosacrată riturilor. #a prece!e &ttara imamsa +ttara7 posterior la9 u umai ' timp( !ar *i ' măsura ' care riturile propuse costituie o pregătire petru căutarea cuoa*terii. %urva lit.7 aterior la9 imamsa !iscuţie( căutarea cuoa*terii9 este &o!ată !e 'ţeleptul Qaimii e6istă *i u s&at( !iscipol a lui ara 0a>ara9. A@ugem ast&el !i ou vezi &ilozo&ia  Nyaya) la &ilozo&ia
143

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

111

#a se ocupa !e &orma ritului *i a e6presiilor rituale. Dezvolta! o te!iţă ce putea &i i!eti&icată 'că !i
,&,&E& Iedanta sau >ttara 5imamsa a *i !e u!e au rezultat ulterior +paisa!ele. ,e&lecţii *i revelaţii relative la Krama( Atma *i asupra raporturilor uuia cu celălalt sut răspa!ite ' toate aceste te6te; Ka!ara=aa lea regrupat i lucrarea sa risa a scris ' itro!ucerea la capitolul cosacrat ara( %a!mapa!a( 0uresvara *i
144

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

112

este costituită !i campuri magetice( electrice *i ucleare 'cărcate cu eergie *i supuse uei perpetue mi*cări( la &el savaţii (rishi) sistemului A!vaita au arătat că realitatea u este imic altceva !ecat eergie *i camp prezetată su$ &orma co*tiiţei (chit) *i că omul percepe u uivers grosier pri iterme!iul uor orgae !e simţ grosiere( !i cauza i!eti&icării sale cu corpul. ,ealitatea imua$ilă este acoperită (vikshepa) ' ga!ire !e  perceperea uei lumi sesi$ile compusa !i ume *i &orme (Namarupa) a&late ' perpetuă mutaţie. #6emplul cel mai cuoscut( citat !e 0a>ara( este cel al uei &uii care este luată !rept *arpe ' 'tueric. :rica( spaima( $ătăile iimii sut !ecla*ate !e u *arpe care u a e6istat *i u va muri icio!ată petru că el u trăia !ecat ' imagiaţia oastră. Dacă ve!em( graţie uei surse !e lumiă( că *arpele u era !ecat o &uie( iluzia u mai revie icio!ată.  acest caz( u e6istă umai igoraţă ci *i superpoziţie (vikshepa) a uei imagii sau mo!i&icări metale( care u are imic comu cu realitatea. A!vaitaara scrie7 o &rază rezumă ceea ce găsim ' mii !e cărţi7 umai sigur Krama este real( lumea u este !ecat o apareţă; 0iele u este altceva !ecat 'su*i Krama. Alături !e 0a>ara( care este cosi!erat pricipalul e6poet al sistemului !e ga!ire o!ualist Bcuoscut *i su$ umele !e 0a>aracar=a 58882" e..9( elev al lui Wovir!apa!a( iar acesta !i urmă !iscipol al iui Wau!apa!a autorul uor opere !itre care cele mai importate sut7 Atma$o!a( attva$o!a( +pa!esa0aasri *i a Cu!amai( cat *i marele cometariu al =a+paisa!. A !oua( %aitathya s>rt7 oa!evărul9 !escrie caracterul iluzoriu al realităţii empirice *i a teoriilor care se raportează la aceasta. A treia(  Advaita, este cosacrată o!ualităţii *i i!etităţii !itre  Atman *i iva. Qiva !e la 7 @iv7 a trăi; &iiţa vie 'carată( !eci muritoare9 !esemează 0iele 'trupat care se i!eti&ică cu corpul *i ga!urile. Deveit #go( el '*i crează iluzia uei !ualităţi *i a uei cauzalităţi *i se 'lăţuie ast&el ' ciclul a*terii *i al morţii;  0iatman este Atman care se mai&estă su$ &orma 0ielui 'trupat. #l locuie*te itru corp pe care 'l utilizează ca istrumet( cuosca! că ' realitate el este !itot!eaua  Atman. iva este shvara, !ar umai ' mai&estarea sa parţială. Di puct !e ve!ere &ilozo&ic( iva este Brahman mai&esta!use ca 0ie i!ivi!ual graţie puterii 0ale (Shakti).  )umărul !e  iva este i&iit( ' timp ce

14/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

113

0iele verita$il (Atman) este uic.  A patra parte !i  %arika asupra a!u>=a+paisa! a lui Waupa!a( este Atatasa Atatasati ti s>r s>rtt lit. lit. atat atataa atit atita7 a7 Pic Pice e!i !iu u;; sa sati ti77 Pa sti stige ge(( a 'tr 'trer erup upe; e;aa paci paci&i &ica ca9 9 *i arat aratăă cotra!icţiile coţiute ' pricipiile cauzalităţii. Oa &el ca atuci ca! 'vartim o torţă ' &lăcări *i creăm iluzia uui cerc !e &oc( &ără ca &lacăra să se &i mo!i&icat( ' acela*i &el &el oi creăm sau &a$ricăm &a$ricăm lumea &eomeală &eomeală pri proiectarea proiectarea ga!irii oastre. oastre. Dacă 'cetăm să ga!im( vi!a! mitea !acă stigem &ocul9( u mai rămae atuci !ecat u sigur puct7 a!evăr a!evărata ata sursă sursă a Oumi Oumiii ii(( co*t co*tii iiţa ţa pură( pură( a cărei cărei !escop !escoperi erire re *i realiz realizare are costi costitui tuiee atatashanti9 u sut !ecat lumiarea. Nirvana lit7 lit7 e6ticţia e6ticţia9 9 *i stigere stigereaa ice!iu ice!iului lui ) atatashanti !eumi !eumiri ri !ate !ate stării stării !e eli$e eli$erar raree sau !e lumi lumiar aree caract caracteri erizat zatăă !e !ezvol !ezvoltar tarea ea #ului #ului  *tman ) care este *i 0iele cosmic (Brahman). i!ivi!ual *i e&emer ' 0iele verita$il (  %etru a !e&ii Yoga( Yoga( %ata@ali( ' Yoga0utras Yoga0utras 1.29( utilizează termeul )iro!a lit.7 Pe6termiare( !ispariţie( a$olire( suprimare97 Yoga Yoga este cotrolul ' ve!erea Pstigeri Pstigeriii i!eti&icarii cu &luctuaţiile metale (chitta vritti nir#dha).  )iro!a &ace o$iectul o$iectul a !iverse iterpretări.  $u!!ism( )iro!a semi&ică7 a$olirea su&eriţelor ' sesul celor %atru  )o$ile A!evăruri; a$olirea pasiuilor *i surselor !e su&eriţă; a$olirea rea*terii *i e6isteţei e6isteţei muritoare( muritoare( a setimetel setimetelor or *i sezaţiilo sezaţiilorr. )iro! )iro!aa este &recvet &recvet asimila asimilată tă cu  Nirvana. Coceptul Nir#dha  Nir#dha  presupue ecesitatea uei iterveţii iterve ţii active petru a$olirea cauzel cauzelor or rea*t rea*teri erii. i.  i!ui i!uism( sm( )iro! )iro!a a !esem !esemea ează ză stare stareaa !e coce cocetra trare re ite itesă să caracterizată pri a$olirea oricărei !i&ereţe 'tre su$iect *i o$iect; această stare permite calmarea *i !epă*irea ga!irii. ga!irii. "ritti Blit.7 P!erulare a uui ga!9( valuri !e ga!uri9 !esemează valurile !e ga!uri care iu!ă co*tiiţa ' stare !e vege sau !e vis. Aceste u!e( mo!i&icări sau &luctuaţii ale miţii se &ormează &ără 'cetare ' pro&uzimile oastre *i mascează Co*tiiţa a$solută. Doar Pstiga! &ocul( 'ceta! ga!irea( putem ve!ea puctul uic !e lumiă care reprezit reprezităă +ltima +ltima ,ealitat ,ealitate. e. :ără Pstige Pstigerea rea ice!iului !e care vor$ea Wau!apa!a( care ritti este ceea ce %ata@ali ume*te Yoga7 Poprirea &luctuaţiilor metale (?chitta ritti nirodha), u ve!em !ecat re&lectarea 0ursei ' mii !e oglizi este ca *i cum am &i 'tru la$irit la$irit !e oglizi oglizi ' care u!eva u!ev a este plasată o torţă ' &lăcări & lăcări pe care u o găsim paă u suspe!ăm i&iitele re&le6ii9. re&le6ii9. hittaritti  (lit3  (lit3 Pstări ale mitii;impulsuri; varte@uri9 !esemează toate tipurile !e vi$raţii psioa&ective( psioa&ective( stările *i !ispoziţiile ' care se a&lă atura psiică ce se mai&estă su$ &orma percepţiei( ga!irii( amitirilor( !oriţelor sau setimetelor. !hittavritti Nir#dha, care reprezită stigerea mi*cărilor psiice( stăpairea ga!irii !esemează *i al optulea optulea sta!iu al e6erciţi e6erciţiilor ilor !i Yoga0utra( oga0utra( compara$il compara$ il stării s tării !e 0ama!i. Wa!irea Wa!ire a mascată !e !isperare( 'mpră*tiere( co&uzie( !istracţie( care o &ace icapa$ilă să  perceapă  perceap ă A!evărata ,ealitate ,ealita te sau să se ri!ice ri! ice !easupra !easu pra igoraţei( ig oraţei( este e ste !eumită !eu mită hitta %ikshepa.

14-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

114

,&.& >nitatea sistemelor de "andireH e-perimentare direct* a ultimei realit*Ni i realiare de sine în rient& +itatea teologiilor !iverse *i a uor sisteme !i&erite !e ga!ire( ' aparetă co&rutare '*i găse*te e6primarea ' Bha"avad %ita. Aici găsim prezete( alături !e o!ualismul ve!ati( !ualismul Samkhya *i scoala!arsaa9 Yoga. Aceste !octrie văzute ca sisteme opuse se 'trepătru! atat ' sta!iul upaisa!ic cat *i ' Bha"avad %ita.

Bha"avad %ita u realizează o simplă siteză 'tre multiplele &ormule &ilozo&ice *i soteriologice !i gr. soterio7 salut( salvare *i logos; !octria salvării( matuirii9 ci ui&ică !iversele soluţii pe care spiritualitatea i!iaă lea 'cercat spre a se eli$era !e !etermiismul actului (%arman) *i !i ciclul i&iit !e rea*teri (Samsara). %ri aceasta se &panishad hade, e, la Yoga( ' raport cu care revie revie la uitat uitatea ea primor primor!ia !ială lă re&lect re&lectată ată *i ' &panis celelalte !octrie u sut !ecat compoete specializate (An$a), aspecte !e mai&estare *i aplicare ale practicii Yoga. +itatea tuturor acestor pucte !e ve!ere (darshana) *ia găsit o magistra magistrală lă sitez sitezăă atat atat ' capo!o capo!oper peraa lite literat raturi uriii uiver uiversal salee care care este este Bha"avad %ita PCatecul Diviului9 cat c at *i ' ,a@a Yoga. Yoga. Coereţa meto!elor e6perimetale propuse !e către !i&eritele !ar*aa este uimitoare( ' ciu!a ciu!a !eumiri !eumirilor lor !eose$ite !eose$ite.. Ast&el Ast&el uparama sau uparati !eseme !esemează ază asam$l asam$lul ul !e mi@l mi@loa oace ce care care cot cotri ri$u $uie ie la supr suprim imar area ea &luc &luctu tuaţ aţii iilo lorr met metal alee *i !eci !eci la lii lii*t *tea ea ' (uparrama3 ama3 'c coc coce etr trar aree (upa 'cet etar are e9. 9. +par +param amaa repr reprez ezit ităă ua !itre !itre cele Vase Vase ari ara 0a>ara.. Atige Atigerea rea uparama uparama este coseciţa 'mpliirii !atoriilor (/harm !atoriile e'mpliite tul$ură ga!irea( ga!irea( mitea  !ar *i a !eta*ării !e opiiile religioase religioase ale celorlalţi *i !e practicarea toleraţei. 0imilitu!iile e6istete 'tre uparama !i
145

,AA %,ACC D# ,AQAYWA 11/ <=asa este umele atri$uit umero*ilor autori *i colectori ai vecilor scrieri sas>rite. "eda-vyasa !esemează !esemează pe cel ce a re!actat *i reuit
148

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

11-

Sa :eizi sec.  '.e..9 !escrie CEag ' termeii următori Plucrurile care apar  petru a !ispare( $rusc create petru a muri $rusc( care se 'mpliesc petru a se o&ili !upă aceea( u pot &i umite etere CEag9. )umai ceea ce a &ost creat ' acela*i timp cu Cerul *i %ămatul( care u se tras&ormă 'aite ca Cerul *i %ămatul să se !ezagrege *i să se tras&orme( poate &i umit CEag. treaga lucrare ao e Lig este o !octriă a !han$, a costatului( a a$solutului coţiut ' &iecare lucru *i care peetrează peste tot a*a cum rezumă marele pricipiu  2at 2vam Asi Acela u #*ti9 !i !octria secretă a caii Ca!oga e6pusă ' !hand#$ya&panishad a !oua ca vecime *i &ăca! parte !i 0ama
autorului) ,egăsirea or!iii 'seamă a cuoa*te e6perimetal imua$ilul CEag9( ivelul staţioar sau ortoe6isteţial. ri aceasta este lumiarea. variaţa( imua$ilitatea Cerului este atisă pri e6perieţa mistică9 a Pitro!esci!erii atuci Pca! e*ti ua cu ao.
14

?64?4? 64C?$C D9 64P4#!%4

115

atat ' cursul atreametului avasat Yoga cat *i la s&iţii taoi*ti9.  altă cale !e a găsi relaţii *i cosemări !espre Yoga ' te6tele revelate sruti9 *i trasmise smrti9 costă ' a găsi te6te care să se re&ere e6plicit la Yoga. Această cale egli@ează 'tregul( eseţialul căci Pu ve!em pă!urea( ci &iecare pom ' parte. oate &panishadele &ac re&eriri la Yoga( atat implicit cat *i e6plicit. Aluzii e6plicite găsim ' cele mai veci !itre ele( cosi!erate ve!ice.  2aittiriya &panishad, &iiţa cuoscătoare( aceea care !eţie a!evărata cuoa*tere este !escrisă ca 'glo$a!7 cre!iţa( cuoa*terea( e6actitatea *i cotiuitatea rituală( !eta*area *i Yoga.  %atha &panishad, aitri &panishad *i Svetasvatara &panishad a$or!ează e6plicit sistemul Yoga. Douăzeci !e +paisa!e tarzii sut !e!icate e6clusiv sistemelor Yoga. Y#$atattva &panishad A!evărata atură a sistemului Yoga9 i!ică *i !escrie cele opt ramuri Aga7 $raţe( mem$re( ramuri9 !i Yoga 0utra ce !e&iesc Yoga ,egală (1aja Y#$a). :ără practicarea Yoga urmarea căii e6perimetului iterior9 su&letul (Atman), !eveit captiv ' mai&estare ' lumea &eomeală9 u poate &i eli$erat.  stro&ele - *i 5 !i Y#$atattva &panishad se spue e6plicit că i"ure ce a '&lorit ' i$et( 'aitea civilizaţiei !i Atlati!a *i !upă !ispariţia civilizaţiei u? Armatele lui Ale6a!ru ace!o iau umit g=moso&i*ti !e la g=mo7 gol *i so&ist7 &iloso&9( Bg=mosopists meaig a>e! pilosopers9  tra!iţiile populare romae*ti sut umiţi romai sau r acmai !e la $rama i;' a ra$ă7 rama i9($ la@i i(urma*i ai lui 0et( &iul lui A!am; se cosi!eră că tot ei sut mem$ri ai civilizaţiei paralele !e pe erra ce locuie*te ' tăramurile su$terae realizate !e către o civilizaţie aterioară.  Ki$lie e6istă o cosemare a realizării uor caale su$terae !e către &iiţe pier!ute ' egura timpurilor7 >n popor str*in a s*pat hrue pe

su *mant uitate de piciorul celor de deasupra i departe de oameni Cartea lui ov7 28.49.

1/"

,AA %,ACC D# ,AQAYW A

118

Agarta( imesa lume su$teraă( cu rami&icaţii su$ cotiete *i oceae( u!e se coservă toate mo*teirile teice( magice *i spirituale ale marilor civilizaţii !ispărute este o tra!iţie ce reapare la !i&erite popoare purta! !i&erite ume. Sham'hala este umele uui regat mitic situat !e lege!ă ' or!estul !iei. + mit eseţial a&irmă că salvatorii umaităţii vor vei !i 0am$ala( atuci ca! %ămatul va &i !omiat !e răz$oi *i !istrugere. ra!iţia ti$etaă cosi!eră că 0am$ala este u Pa$is sau o vale ascusă ' care oameii s_au re&ugiat ' perioa!ele !e !i&icultate *i !e u!e au veit sau vor vei salvatorii omeirii. Co&orm tra!iţiei ti$etae  +alachakra!antra P,oata impului9( ultima *i cea mai comple6ă 2antra  $u!!istă sec. T9 a &ost re!actată !e regele mitic 0uca!ra !i Sham'hala care a trasmiso la *apte regi *i !ouăzeci *i cici !e pro&eţi. De la al !oisprezecelea pro&et !octria a a@us ' !ia *i apoi ' i$et. Astăzi Lalaca>ra atra este practicată 'că !e *coala Welugpa. 0e remarcă e6erciţiile e6tere *i itere !i Yoga !i care speci&ice sut *ase e6erciţii !e me!itaţie. oate tra!iţiile *i teicile utilizate ' sistemele Yoga *i 'ru!ite i!ică posi$ilitatea omului !e a*i rectualiza mo*teirile preistorice care sau atro&iat ' urma cataclismului  plaetar *i egli@ării realizării !e sie pri ata*area !e calea e6terioară !e cuoa*tere *i !e cotrol a$or!ată !e civilizaţia actuală. oate căile *i religiile par reiterpretari( re&ormulări( actualizări ale uui mesa@ uic care este 'sămatat perio!ic !upă para$ola lui isus9 paă ca! Peste găsit solul prielic( paa ca! e vom putea ri!ica la starea origiară; paă ca! e vom reamiti a!evarata i!etitate. +itatea e6perimetală *i teoretică !itre mesa@ul $u!!ist *i cel taoist este atestată !e realitatea istorică. #ste oare o 'tamplare &aptul istoric cuoscut că ' Cia $u!!ismul( proveit !i Asia cetrală( a  pătrus ' aul 2 e.. *i a &ost cosi!erat la 'ceput( pe $uă !reptate( ca o variată a taoismului( apropiat !e cel i!icat !e Oao seu ' 2a# 2e %in$.  ao e Lig atigerea +ltimei ,ealităţi se realizează pri oacţiue( tăcere( pri scă!ere cotiuă a agitatiei( pri stigerea acţiuilor metale *i somatice9 care e ţi  prizoieri ' lumea cauzală a acţiuii *i reacţiuii.  $u!!ism starea !e eli$erare sau ilumiare este caracterizată !e !isoluţia eului i!ivi!ual *i e&emer '  Brahman. )irvaa lit.7 stigerea9 sau marea moarte este  sti!erea &ara sa murim( &orma &ială a oacţiuii care eli$erează omul !e su&eriţă( moarte *i rea*tere( si !e toate &ormele !e 'lăţuire terestra. #ste starea !e co*tiiţă supremă *i imua$ilă care ' Bha"avad %ita este umită  Brahma (irana( ' +paisa!e !uriya  , ' Yoga  (irbi"a Samadhi ( iar ' rit )i "ritti &ără vritti( &ără &luctuaţii metale9 *i u lui &(ir %ritti& starea aturii ' cocreţiue( emaiciparea &ială a e6isteţei !i $u!!ism9. ,ealizarea e6perimetală a
1/1

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

11

 capitolul 339 !i ao e Lig( Oao seu spue7 Cine se stin"e f*r* s* se pr*p*deasc*H acela devine nemuritor& Di această cauză a &ost posi$ilă &uziuea  $u!!ismului D=aa( importat ' Cia pri Ko!i!arma( cu taoismul ce a co!us la !han Me ciez9 *i la Me ' Qapoia9. ată cum CEag !eveit !han ci.7 camp staţioar; ' *tiiţa cieză termeul CEa !esemează oţiuea !e camp &u!ametal( care ia !iverse e6presii sau mai&estari Bmagetic( electric( gravitaţioal9( coceptul &u!ametal ce !esemează +ltima ,ealitate( rită *i cieză9 *i *tiiţa mo!eră.

,&/ 5esa+ul doctrinei e-perimentale !o"a i ecoul s*u în epoca actual* #uropa a luat cuo*tiiţă !e Bha"avad %ita  la s&ar*itul secolului al T<lea( ' 158/( !ata tra!ucerii sale !e către Carles Uil>is. De*i ecoul ei a &ost puteric ' marile spirite ale epocii U.vo Sum$ol!t( impresioat ca *i Segel( mulţumea Domului petru ai &i !at zile să a@ugă să citească acest mare poem9 #uropa a primit mesa@ul !i Bha"avad %ita  'tru momet ' care 'că u*i atisese maturitatea( ca! 'că u ie*ise !i su$iectivismul său cultural. oumetele culturii i!iee vor$esc mai mult omului !i secolul al TTlea( !ecat celui !i secolul al TlTlea( care lea !escoperit petru prima !ată. Acela*i lucru se poate spue !espre mesa@ul *tiiţei Yoga( care u a putut &i 'ţeles &ără apariţia &izicii cuatice(a ologra&iei( a uei me!icii psiosomatice *i a uei psiologii a a!acurilor. Oa &el( gramatica lui %aii a &ost cosi!erată &ără valoare 'aitea apariţiei ligvisticii structurale *i geerative. Oogica i!iaă a &ost gre*it iterpretată paă la apariţia logicii matematice cotemporae. %ro$lematica !i Yoga( ca *i !i celelalte &ragmete ale ucleului !e cuoa*tere ce ea &ost trasmis se a&lă 'tro strasă coe6iue( iar cititorul !e astăzi pare mai ivestit să o 'ţeleagă !ecat cel !e o!iioară.  )ucleul !e cuoa*tere al civilizaţiei prece!ete sa &ragmetat( 'să &iecare compoetă păstrează acela*i mesa@ ce ea &ost trasmis !i geeraţie ' geeraţie7 cum să regăsim starea primor!ială( cotactul cu lumea suprasezorială( i!eală( cum să e eli$erăm( să atigem eteritatea (   (itya ), e6isteţa supremă (   Brahman ). recerea !i plaul !iacroiei secvetial( temporal( e6isteţial9 ' plaul sicroiei atemporal9 este trecerea !e la ultiplu la +u( !e la relativ la a$solut( !e la mai&estare la emai&estare( !e la localizare la !elocalizare( !e la materie la camp omiprezet . Aceasta ecivalează cu traziţia !i starea !e sclavie *i !epe!eţă pe care eo impue plaul termial al mai&estărilor9 către plaul i&ormaţioal pro&u! proiectorul ortoe6isteţial( co!ul geetic al +iversului9. Aaliza! ' pro&uzime tra!iţiile cre*tie vom o$serva coe6iuile pro&u!e ale acestora cu practicile Yoga( o &iliaţie a coceptelor care merge ' paralel cu cea a cuvitelor( ce '*i au origiea ' lim$a  primor!ială a omeirii7 sas>rita.

1/2

,AA %,ACC D# ,AQAYWA pagia 183 i cartea pu$licata9

12"

'?9 1. %edanga reprezită asam$lul te6telor ce completează rita7  v@asa  9 au  participat la re!actarea acestei siteze &a$ule( povestiri mitologice9 'tr e secolele < *i  '.e.. %ricipala compoetă &ilozo&ică a acestei lucrări este Bha"avad %ita  cartea a <a( capitolele 2/129 care este ' geeral cosi!erată ca o operă complet aparte. &Bha"avad %ita  literal; PCatecul prea&ericitului Dom. ori PCatecul !iviului9 este cosi!erată o capo!operă a literaturii *i &ilozo&iei uiversale.  !ia acest poem &ilozo&ic esle cosi!erat !rept evagelia i!uismului. Dea lugul celor 18 capitole 5"" !e versuri9 eroul 4r+una prime*te !e la Lrisa u asam$lu !e s&aturi fundamentale ' legătură cu $ătălia pe care acesta tre$uie so poarte. Alegerea campului !e $ătălie( !rept ca!ru al iitierii( u sim$olizează umai severitatea '&rutărilor care opu ' saul omului &orţe le $ielui *i răului( eul i!ivi!ual ego9 *i atura superioară a omului( ci starea de vi"ilenN* speci&ică răz$oiicului( vaătorului. Carlos Castae!a prime*te acelea*i istrucţiui pe c are le !escrie ' cartea sa (  6ealitate Separata A 0eparate ,ealit=9 .Aceeasi stare de vi"ilenN* H speci&ică *i prac ticii e6perimetale !i Yoga( aoism *i !i $u!!ismul Me ve!eti7shiantaa  0i>aaza9 are corespo!ete i calea aratata !e isus iar aplicaţiile iclu! *i artele marţiale. văţătura lui Lrisa tratează !espre uiuea cu ,ealitatea supremă. %etru a atige acest scop( Lrisa i!ică mai multe căi7 Calea Cuoa*terii Pnana !o"a 9( a iu$irii *i !evoţiuii &aţă !e Dumezeu  Bhati !o"a 9; calea acţiuii !eziteresate( a &aptei o$iective arma !o"a) este calea acţiuii eli$erate !e pricipiul acţiuii *i reacţiuii( asemăător oacţiuii  wu#wei 9 !escrisă !e Oao seu 1/3

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

121

' ao e Cig ao e Lig; Dao De Qig9; ca lea costietei i mpartiale *i a me!ita ţiei. Acestea sut !iscipliele clasice !i Yoga. 0imulta Bha"avad %ita  o&eră o siteză apro&u!ată a sistemelor &ilozo&ice Samh@a ( Yoga *i rite( atri$uite s&atului lege!ar IalmiiH u mare itelept i!usmaharishi)& :orma sa cea mai vece *i mai pură '*i are or igiea ' or !ul !iei sec. < '.e. .9; ea a cuos cut !ea lug ul secolelor importate mo!i&icări ' Kegal Această operă lugă !e 24.""" !e versuri !u$le este !ivizată ' *apte părţi anda9 care !escriu viaţa lui 6ama a *aptea 4vatara  P'carare sau 'trupare a lui a *i !rept soţie a lui 6ama; Sita  a apărut !i $raz!ă ' urma plugului lui Qaa>a *i sa 'tors la mama eipamatul9( ca! petru ai !ove!i ioceţa solul sa !escis *i a primito9. Cele *apte anda sut7 1. Balaanda ( copilăria lui ,ama; 2. 4@odh@aanda ( viaţa ' capitala A=o!=a *i e6ilul lui ,ama; ,ama a cucerit maa lui 0ita i ziua ' care a reu*it să 'ti!ă arcul primit !e Qaa>a !rept ca!ou !e la 0iva; 3. 4ran@aanda( viaţa ' pă!ure *i răpirea lui Sita care i*i urmase soţul ' e6il !e către ,avaa regele !emoilor lui Oa>a aticul ume ai isulei Ce=lo( re$otezată astăzi 0ri Oa>a !upă !eumirea vecii sale capitale( ale cărei puterice zi!uri sut !escrise ' ,ama=aa9 ce avea puterea !e a lua orice speraţă; 4. ishindh@aanda( viaţa lui ,ama alături !e maimuţele aliate; /.Sundaraanda( trecerea lui ,ama *i a aliaţilor săi pe isula Ce=lo; -. !uddhaanda ( răz$oiul cu ,avaa( moartea lui ,avaa( el i$erarea lui 0 ita *i re'toarcerea ' A=o!=a; 5. >ttaraanda ( viaţa lui ,ama la A=o!=a si repu!ierea soţiei sale covis &ii! că 0ita *ia pier!ut ooarea; 0it a a ivocat atuci pe mama sa pămatul ca să o a@ute să*i !ove!ească eviovăţia; solul sa !escis iar 0it a sa re'tors !e u!e a veit9; moartea( *i ascesiuea lui ,ama la Cer. Alăt uri !e 5ahaharata această operă a costituit sursa !e ispiraţie petru toate geurile literaturii i!iee.  !ia *i ' ţările Asiei !e 0u!#st 6ama@ana &ace .*i astăzi o$iectul uei importate veeraţii. + vers !i itro!ucerea sa spue7 PCel ce cite*te *i repetă s&ata ,ama=aa( izvorul vieţii( va &i eli$erat !e  păcatele sale *i va avea acces la Cer X. ,ama *i soţia sa 0ita sut veeraţi ' !ia ca persoi&icări ale  $ăr$atului i!eal *i ale &emeii i!eale. /. !o"a Iasistha este cartea i care Ialmii !escrie !rumul spiritual al lui ,ama& Aici( s&atul rita(!upa aa$arata si ,ama=aa si u importat te6t atat al Yoga cat si al 4dvaita Iedanta&  Oe mo!e est !as l` ame Yoga
Despre !o"a Iasistha 0e spue ca simpla lectura a acestei carti poate co!uce la eli$erare spirituala. %ro&u!a coversatie !itre iteleptul
$mportanta !o"a Iasistha Yoga
,AA %,ACC D# ,AQAYWA

122

Conte-tul !o"a Iasistha %ritul ,ama se itoarce !upa ce a calatorit pri tara si !evie complet !etasat !upa ce a vazut realitatea apareta !i lume.Acest lucru il igri@oreaza pe tatal sau regele Dasarata. ,egele isi e6prima igri@orarea sa iteleptului
Citate arele reme!iu pt. i!elugata mala!ie a samsara este autoiterogatia7 Cine sunt 9u?( cui apartie aceasta samsara?(E acesta e lucrul care o vi!eca. )imic u se aste si u moare u!eva vreo!ata. Doar Krama sigur im$raca toate &ormele iluzorii ale lumii.  ,ama( u e6ista itelect( ici igorata(ici mite(ici su&let i!ivi!ual +iva9. #le sut toate imagiate i Krama. Acea costiita care este martora la aparitia si !isparitia tuturor &iitelor( so cuosti ca &ii! starea emuritoare a supremei $eatitu!ii.

Iedeti si: #glis traslatios o7ttp7NNe.i>ipe!ia.orgNi>iNa.tripo!.comNYogaipe!ia.orgNi>iNYoga]
8&urana se poate tra!uce li teral pri veci culegeri !e te6te. 0pre !eo se$ire !e vecile tiasa care !escriu acţiuile lege!are ale eroilor umai( cele optsprezece urana  *i optsprezece >pa#urana %uraa ae6e9( care le sut su$or!oate( evocă lege!ele care pu ' lumiă acţiuile civilizatoare ale9 zeilor. spirate !i iu$irea !e Dumezeu  Bhati9 ele sut te6tele !e re&eriţă ale a!epţilor ui
8&'iti Shastra sut te6te ce tratează !espre 'ţelepciue *i morală. %etru a pre!a cuiva comportametul ce tre$uie a$or!at( ' !ia atică( ca *i ' 'tregul riet( se apela la 'văţarea over$ala( !iscipolul urma! e6e mplul maestrului. Di aces t motiv( te6tele morale utilizează alegoria( &a$ula( povestirea( lege!ele *i ma6imele care tre$uiau să icite *i să &ie urmate !e me!itaţie.

10&Soma !esemează o $ăutură ameţitoare( pro!usă !itro plată căţărătoare( care era o&erită ca o&ra!ă zeilor *i pe care preoţii Kramai o utilizau petru a i!uce trasa sau alte stări mo!i&icate !e co*tiiţă. Această $ăutură @oacă u rol importat ' 6i"#Ieda  *i era veerată ca o !iviitate !e către i!u*i( care o umeau 7 viul imortalităţii  amrita 9. 0oma era cosi!erată capa$ilă să co&ere puteri supranaturaleH ca *i !rogurile psiotrope ale populaţiei !aTui !i e6ic( a căror utilizare este !escrisă !e Carlos Castae!a( ori ca ciupercile sacre utilizate !e către samai( !ar *i !e cattre preoţii egipteiA!ri@a %uaric !escrie acest lucru i cartea sa e 0acre! usroom9 petru o$ţierea !eta*ării !e corp *i pt. realizarea Cetrului !e co*tiiţă mo$ilCC9. A!ri@a %uaric118  1/9 cercetator i !omeiul me!iciii si 1//

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

123

 parapsiologiei( autor si ivetator(este cel care ia a!us pe +ri Weller si pe %eter Sur>os i 0+A. 0oma este *i sim$olul trecerii !e la $ucuriile o$i*uite ale simţurilor la &ericirea !iviă aa!a9. %reoţii $ramai o &a$ricau presa! 'tre pietre mlă!iţele *i mugurii platei 0oma  anishu 9. 0ucul ast&el o$ţiut era &iltrat( apoi amestecat cu suc !e orz *i lapte( !upă care era o&erit zeilor( el procura! o stare !e e6taz trecător. 11&5antra *i !e asemeea 5antram !esemează 7 1. )umele uui zeu sau al uei 'trupări (4vatara) corespuzător i!ealului ales staDeva9 al uui !iscipol *i graţie căruia maestrul  "uru9 'l iiţiază pe acesta la viaţa spirituală; 2. erme ce !esemează 5ahava@a  marile propoziţii !i rit sau o  parte !i
Bilio"rafie selectiv* B1 Pames 7au"hton ;oods  pro&essor o& pilosop= at Sarvar! +iversit=9( e Yoga0=stem o& %ata@ali or e Aciet Si!u Doctrie o& Cocetratio o& i! #m$racig e emoic ,ules( Calle! Yoga0utras o& %ata@ali a! e Commet( calle! YogaKas=a( attri$ute! to rit $= Qames Saugto Uoo!s( e Sarvar! +iversit= %ress 125;Sarvar! rietal 0eries(e!ite! $= Carles ,oc>ell Oama(vol15 otilal Kaarsi!ass(114; prite! i !ia( 328p. B2 9rnest 9& ;oodH :u>  Uagalls 1-8 ( %olam Koo>s( 1-8( 1--p.  

;illiam FornH ?rue !o"aH1E/ B/ Swami Iiveananda ( ,a@a Yoga( +ios !es mprimeries( 0.A.9( 184 13-( t 285p( B- 6ammurti S& 5ishra ( ?he ?e-too of !o"a s@cholo"@ ; A e traslatio a! iterpretatio o& %ata@aliEs Yoga 0utras &or meaig&ul applicatio i all mo!er ps=cologic !isciplies( e Qulia %ress c.( )e Yor>( 151( 4"1p. 6ammurti S& 5ishraH :u!ametals o& Yoga(1/ 6ammurti S& 5ishra (H D=amics o& Yoga u!ras(1-5

B5 5ircea 9liade ( %ata@ali et le Yoga( #!. 0euil( 1-2( 11p. B8 5ircea 9liade ( Yoga#seu asupra origiilor misticii i!iee Yoga7 #ssai sur les origies !e la m=stiFue i!iee 13-9 ( 13-( apare simulta ' lim$ile &raceză *i romaă B 5ircea 9liade ( raitI !Eistoire !es religios ratatul !e istorie a religiilor( 149( e!. a !oua( 1-5ircea 9liade( storia cre!iţelor *i i!eilor religioase( 15-183 5ircea 9liade( eici ale Yoga( 148 5ircea 9liade( Yoga7 mmortalit= a! :ree!om (Yoga7)emurire *i li$ertate( 1/4(

1/-

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

124

B1" 5ircea 9liade ( Oe 0acrI et le %ro&ae 1/-9 B11 5ircea 9liade ( Oe Camaisme et les eciFues arcabFues !e lEe6taseNVamaismul *i teicile e6tazului( 1/1 1549  

B12 C>659S D&4& H ?raitR de 6a+a !o"aH #!itios A!=ar  Oa :amille eosopiFue( 124 B13 Surendranath '& Das"uptaH!o"a hilosoph@ in 6elation to ther S@stems of $ndian ?hou"htH Calcutta ( 13". B14 %& ?ucciH Storia della

ilosofia $ndianaHBariH
B1/ Sat@ananda aramahamsaH Commentar@ iteraţioal9 Kiar 0cool o& Yoga( 1-51-8.

on !o"a Sutras of atan+ali prelegeri la cursul

B1- 9rnest 9& ;oodH ,a@a Yoga7 e occult traiig o& te Si!us( eosopical %u$lisig Souse( 0=!e=( 125(131 9rnest 9& ;oodH %ractical Yoga( Aciet a! o!er(148 9rnest 9& ;oodH Yoga( 1/ B15 9rnest 9&;ood ( Crest#Pewel of ;isdom or Discrimination (Iivea#Chudamani) ( 0a>aracar=a ( tra!usă !e #rest #. Uoo!( A. uest Koo>. B18 Swami Iishnudevananda !iscipol 0ivaa!a9( e complete illustrate! $oo> o& Yoga(  pu$lise! $= %oc>et Koo>s( )e Yor>( 152. B1 I&%& 6ele( Yogic Asaas &or ealt a! vigour A p=siological e6positio9( #!. D.K.araporeala 0os  Co. %rivate Ot!.( !ia( 1-8. B2" Pames Yor>( 1-. B21

5c Cartne@  !iscipol 0ivaa!a9( Yoga  e >e= to li&e( #.%.Dutto  Co. c.( )e

;allace Slater( ,a@a Yoga7 A 0impli&ie! a! %ractical Course( A uest Koo>. 1-8

B22 Surendranath Das"uptaH 4 7istor@ of $ndian hilos oph@ ( vol.( Cam$ri!ge( +iversit= %ress( 132. B2" 0ami 0ivaa!a. %ractic e o& Yoga(( %u$li sc! $= e Divie Oi&e 0ociet=( Simala=as( !ia( 15". ... B23 Swami Sivananda ( Yogic ome e6ercises( Kom$a=. B24 Stephen & BrenaH Steven &5&D Brena H!o"a and 5edicine (%egui Koo>s( 15-. B2/ 6am umar 9&6&H7eal !ourself with !o"a: specific asanas for specific diseasesH araporevala( Kom$a=( 188. B2- Pames 7ewitt( Yoga a! You( A practical Approac( %=rami! Koo>s(. )e Yor>(1-5. Pames 7ewittH !o"a B25 Pess Stern( Yoga( =out a! reicaratio. . B28 hul"enda Sinha (Yoga7 meaig( values a! practice( Yoga stitute o&  Uasigto D.C. a! !ia stitute o& Yoga( Ar=a>umar( 15". B2 hilippe de 5eric( Oe Yoga saspostures. B3" Swami 4+a@a ( Yoga %s=colog=  A practical gui!e o& me!itat io( %u$lise! $ = Simala=a teratioal stitute o& Yoga 0ciece a! %ilosop=( 15-( 182p. B2 4ldous 7u-le@ ( e art o& 0eeig( Catto  Ui!us( Oo!o( 154. B3" 7arold 5& eppa-d ( mprove =our sigt itout glasses( 0ciece o& Oi&e Koo>s( el$oume( Australia( 15/. B31 Ser"iu 4l#%eor"e( :ilozo&ia i!iaă i te6te7 Bha"avad %ita ( 0am>=aLari>a( ar>a 0amgraa( #!. Vtiiţi&ică( Kucure*ti( 151. B32 6aindranath ?a"ore ( 0a!aa( e ,ealisatio o& li&e( aucitz #!itio(Oeipzig( 121.

1/5

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

12/

B33

4lain Danielou( Yoga ( eto!e !e reitegratio.

B34

4le-andra David#'eel ( itiatios lamaiFues( #!. A!=ar( %aris..

B3/

Ser"e 7utin( Oes secretes !e atrisme.

B3-

Bha"avad %ita   A la= traslatio $= Saris Ca!ra Wupta( e !ia %ress( Allaa$a!( 1-"

!o"a $nstruction 5anuals (188#1E 9 ;arren elt 9vansH #soteric Cristiait= a! etal erapeutics com$ies )e ougt it Si!u r eligious cocepts9 (188- e Wreatest Koo>s & All ime 7e etal Cure( llustratig te &luece o& te i! o te Ko!=( Kot i Sealt a! Disease( a! te %s=cological eto! o& reatmet 18-9. 6ama rasad( )ature`s :ier :orces7 e 0ciece o& Kreat a! te %ilosop= o& te attvas %rasa! is a eosopist a! 0as>rit scolar; te $oo>`s 1/ capters are $ase! o a series o& eigt essa=s pu$lise! i te eosopist $etee )ovem$er 1885 a! arc 188; iclu!es te 0aiva Agama9

;&7& ;illiams( s.tm 6ichard $n"alese( Sistor= a! %oer o& te i! !o"i 6amacharaa Uilliam Ual>er At>iso( 18-21329 A!vace! Course i Yogi %ilosop= a! rietal ccultism(1"4

!o"i 6amacharaaH Si!u 0ciece o& Kreat(1"3 !o"i 6amacharaa :ourtee Oessos i Yoga %ilosop= a! rietal ccultism !o"i 6amacharaa Sata Yoga( or te Yogi %ilosop= o& %=sical UellKeig !o"i 6amacharaa Si!u Yogi Kreatig #6ercises(1"/ !o"i 6amacharaa 0eries o& Oessos i Wai Yoga(1"!o"i 6amacharaa 0eries o& Oessos i ,a@a Yoga(1"!o"i 6amacharaa 0ciece o& %s=cic Sealig(1"!o"i 6amacharaa He er eacigs o& te %ilosopies a! ,eligios o& !ia(1"8 !o"i 6amacharaaH e Si!u Yogi %ractical Uater Cure(1" 9lla 4delia letcherH Oa o& te ,=tmic Kreat( 1"8 7ashnu 7araH %ractical Yoga a! %ersia agic(1" Swami 4 5uer+iH Yoga Oessos &or Developig 0piritual Cosciousess(111 Swami 4 5uer+iH Doctrie a! %ractice o& Yoga(122 Pames $n"all ;ed"ewoodH e!itatio &or Kegiers ;&P& ColvilleH Aciet =steries a! o!er ,evelatios 5ael Collins( rasparet Qeel(113 ;alter %orn ldH e Yoga o& Yama7 Uat Deat 0ai!(11/ ?heron W& Dumont Uilliam At>iso9( e 0olar %le6us(118 ran 7artmanH Yogapractice i te ,oma Catolic Curc 7ereward Carrin"tonH Siger %s=cical Developmet or Yoga %ilosop=(12" 9dward %allH =sticism troug te Ages Brian BrownH Uis!om o& te Si!us(121 Charles ;ase( er eacig a! Yoga 7ereward Carrin"tonH Yoga %ilosop=( 123 PC ullerH Yoga7 A 0tu!= o& te =stical %ilosop= o& te Kramis(12/ 9liaeth ?owneH Qust So to Ua>e te 0olar %le6us( 12!o"i 7ari 6amaH Yoga 0=stem o& 0tu!= 1/8

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

12-

<& 4dams BecH A Kegier`s Koo> o& Yoga( 125 !o"i ;assanH 0ecrets o& te Simala=a outai asters a! Oa!!er to Cosmic Cosciousess Ca+oran 4liH Divie %osture &luece upo #!ocrie Wla!s( 128 Swami 'il@apadananda 4adhutH %ilosop= o& +io $= Devotio 7arold ;ernerH 0el&master= roug 0el&taugt Yoga !o"i BhishuH Larma Yoga C& Pinara+adasaH Wo!s i Cais(12 Iasant 6eleH e =sterious Lu!alii 9liaeth SharpeH atric Doctrie o& mmaculate Coceptio(13" Swami uvala@anandaH %opular Yoga Asaas(131 Swami uvala@anandaH %raa=ama Delta SamadhiH e aster Le= to %s=cic +&ol!met Claude Bra"donH A tro!uctio to Yoga(133 5ichael PusteH A )e Yoga 0=stem rancis !eats#BrownH e #igt 0teps to Yoga 7amish 5c o& )irvaa %eraldine CosterH Yoga a! Uester %s=colog= aul Brunton 1881819( A 0earc i 0ecret !ia I 5ula"alaH e %opular %ractice o& Yoga(13/ rancis !eats#BrownH Yoga #6plaie!(135 Charles 7aanelH Amazig 0ecrets o& te Yogi a! te Watea= to %rosperit= eli- %u@otH Yoga &or te Uest eli- %u@otH Yoga7 e 0ciece o& Sealt Posephine 6ansomH 0el&,ealizatio roug Yoga a! =sticism Sri rishna remH e Yoga o& te Kagavat Wita ovoor ?& BehananH Yoga7 A 0cieti&ic #valuatio(138 Iera Stanle@ 4lderH e :i!ig o& te ir! #=e %eor"e ;eston Bri""sH  e Wora>sa 0ata>a i Wora>at a! te Lapata Yogis( otilal Kaarsi!ass9( 13 %eor"e 4rundale: Ootus :ire7 A 0tu!= i 0=m$olic Yoga Claude Bra"donH Yoga &or You(143 aramahamsa !o"anandaH Auto$iograp= o& a Yogi(14Sri Deva 6am Suul( Yoga )ava@iva(145 4lain DanielouH Yoga7 e eto! o& ,eitegratio(14 ?heos Bernard H Si!u %ilosop=(145 $ndra DeviH:orever Youg( :orever Sealt=(1/3 Desmond Dunne HYoga7 e Ua= to Oog Oi&e a! Sappiess(1/3 7arve@ Da@H e 0tu!= a! %ractice o& Yoga(1/3 Swami 'ara@ananandaH e %rimal %oer i a( r te Lu!alii 0a>ti(1/" 4>< D>9SHYoga &or te Uester Uorl!(1/4 Selvara+an !esudian and 9liaeth 7aichH !o"a: >nitin" 9ast X ;estH 1E/ Selvara+an !esudian and 9liaeth 7aichH !o"a and 7ealthH1E/, !o"i IitahaldasH e Yoga 0=stem o& Sealt a! ,elie& :rom esio Sealt ,esearc( e!. e %ractice o& Yoga as augt i te #ast a! te Uest( 1/5 !o"i %upta 0ri 0ami Lailasaa!a9( Yoga a! Oog Oi&e(1/8 !o"i %uptaH Yoga a! Yogic %oers(1-1 Clara Sprin" and 5adeleine %ossH Yoga &or o!a=( 1/ 4rthur e te Uorl! Uiti(1-2 & ChodiewicH :irst 0teps i o!er Yoga(1-4 7aridass Chaudhuri( tegral Yoga(1-/ Swami Iishnu#Devananda e Complete llustrate! Koo> o& Yoga(1-" Swami Iishnu#Devananda ( atras a! e!itatio 6ichard 7ittleman( Yoga( %ilosop= a! e!itatio

Pess SternH !o"aH !outhH and 6eincarnation Pean#5arie DechanetH Yoga i e Oessos 1/

,AA %,ACC D# ,AQAYWA

125

;allace SlaterH 4 Simplified Course on 7atha !o"aH1E Clara 5& CoddH tro!uctio to %ata@ali`s Yoga B&&S& $@en"arH Oigt o Yoga( &irst pu$lise! i 1--( 0coc>e Koo>s; ,evise! e!itio Qauar = 3( 1/9(

C!rti ddic!t *ui P!t!n@!*i

9nli"htenment: ?he !o"a Sutras f atan+ali 5S$ 7ow ?o now %od: !o"a 4phorisms of atan+ali $ntroduction ?o atan+alis !o"a CoddH Clara 5& s: !o"a Sutras of atan+ali PapiseH Carl atan+ali and !o"a 9liadeH 5ircea atan+alis 6a+a !o"a: 6evelation of ?he Science of !o" %herwalH 6ishi Sin"h ;isdom of !o"a: Stud@ f atan+alis !o"a Sutra BahadurH && !o"a 4phorisms f atan+ali Pud"eH ;illiam Wuan !o"a DarsanaH Sutras f atan+ali PhaH %an"anatha !o"a f atan+ali rishnamachar@aH ulapathi 9& !o"a f atan+ali rasadH 6ama !o"a hilosoph@ f atan+ali 4ran@aH 7ariharananda !o"a hilosoph@: Bein" ?he ?e-t f atan+ali lcottH 7enr@ Steel !o"a Sutras f atan+ali Ballant@neH P&6& !o"a Sutras f atan+ali PohnstonH Charles 5& !o"a Sutras f atan+ali Satchidananda !o"a Sutras f atan+ali: 4 Stud@ %uide or Boo $ 7ari DassH Baa !o"a#Sutra f atan+ali DvivediH 5anilal '& !o"a#Sutra f atan+ali euersteinH %eor" !o"a#Sutras f atan+ali ;ith ?he 9-position 4r@aH >sharudh !o"a#S@stem f atan+ali: 7arvard riental Series ;oodsH Pames 7au"hton

1-"

TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA

35:

Curin)u* vo*/ II intitu*!t# Pr!ctic! Yo.! 3/ Oictiv* r!cticii Yo.!

&.&. &.-. &.. &.8.

O!iectivul final "1copul practicii Yoga# O!iectivul operaMional "Calea# 1ituaMia actuala 1ituaMia propusa

5/

Comonnt* "i c!r!ctri)tici* r!cticii Yo.!

/

R!muri* !n.! r!cticii Yo.!

-.&. ;efinirea caii practice Yoga -.-. Cai "tipuri, ramuri# Yoga -.. Componentele "ramurile, ramurile# practicii Raja Yoga -.8. RelaMia dintre centrii energetici su!tili "C3a4ra# Ni ramurile practicii Yoga -.F. Corpuri "LnveliNuri, ve3icule#'agregatele Ni componentele fiinMei umane Ni relaMia lor cu treptele Ni caile practicii Yoga. -.*. Caracteristicile practicii corecte "completitudinea, nefaptuirea' modelarea Ni reprogramarea afectiva, cognitiva Ni somatica# -.). O!iectivul prezentei lucrări: sistemul unificat de practica expus de Patanjali Ln Yoga1utra .&.

Ramura preliminară, de pregătire Ni purificare "Eri@aYoga# .&.&. ecesitatea Eri@a Yoga .&.-. Conceptul Ni conMinutul ramurii de purificare .&.-.&. Conceptul de Eri@a Ni Eri@a Yoga .&.-.-. ConMinutul Ni componentele ramurii Eri@a Yoga .&.. 1copul ramurii preliminare .&.8. O!stacole Ln calea vindecării Ni realizării de sine "Eles3a# .&.8.&. O!stacole "Eles3a# Ln Yoga 1utra .&.8.-. Cai de Lnlăturare a o!stacolelor "Eles3a# .&.8.. $etode propuse Ln Yoga1utra pentru depăNirea o!stacolelor  .&.F. Reguli de igiena Ln Yoga .&.*. e3nici speciale de purificare Ni pregătire .&.). Principiile alimentaMiei Yoga pentru vindecare Ni evoluMie spirituala .-. Ramura Lntai: Regulile de pacificare cu semenii sau de disciplinare morala "Yama# .. Ramura a doua: Regulile de pacificare cu noi insine sau de reprogramare a comportamentului faMa de sine "i@ama# .8. Ramura a treia: 1ta!ilizarea psi3osomatica prin pacificarea corpului ' asezarea sau intrarea intro poziMie c3eie a corpului "Asana# .8.&. =at3a Yoga, Raja Yoga Ni Asana "s4rt.'lit.: 7poziMie, postura corporala7# .8.-. Caracteristicile ramurii Asana .8.. Cum tre!uie practicata Asana S .8.8. Care sunt efectele practicării asanelor Yoga .8.F. %ndex terapeutic' maladii Ni exerciMii pentru vindecarea lor  .8.*. Programarea exerciMiilor' ;urata prcticarii asanelor  .8.). ipuri de asane' prezentare' te3nica de execuMie' efecte' contraindicaMii .8.).&. Asane meditative Ni de relaxare "13avasana, Padmasana, 9ajrasana# .8.).-. Asane de reec3ili!rare energetica Ni terapeutica .8.).. Asane inverse "1arvangasana, 9ipar%ta4arani, =alasana, 1irs3asana# .8.).8. Asane longitudinale "/3ujangasana, 13alam!3asana, ;3amrasana, Pasc3imot3anasana, $a@urasana, $ata@asana# .8.).F. Asane transversale "Ard3a $ats@andrasana, ri4onasana# .8.).*. /and3as "tipuri' prezentare' te3nica de execuMie' efecte terapeutice'' contraindicaMii'
1-1

Curin)u* vo*/ III intitu*!t#A(ori)m* d)r Yo.! Yo.!-Sutr! !* *ui P!t!n@!*i +n tr!ducr! "i comnt!riu* *ui S&!mi D%irndr! 'r!%m!c%!ri "i D!n $ir!%ori!n 3/ Introducr 3/3/ Imort!nQ! !c)ti *ucrXri 3/5/ Di(icu*tXQi +n +nQ*.r! Yo.!-Sutr! ! *ui P!t!n@!*i 3// Tr!ducr! trmni*or t%niciFunctu!QiF di(icu*tXQi d )ti* 3/8/ TMt> m!nu)cri) "i comnt!rii 3// Autorit!t! d c!r ) ucur! Yo.!-Sutr! 3/B/ D)r !utoru* Yo.!-Sutr! P!t!n@!*i 3// Sum!ru* !n!*itic !* Yo.!-Sutr!) !*cXtuir 5/ TMtu* Yo.!-Sutr! tr!du) (!r! comnt!rii "i M*ic!Qii .&Tr!ducr! tMtu*ui Yo.!-Sutr! +n)oQit! d comnt!riu* Yo.!-'%!)?!, !triuit *ui Vd!-V?!)! "i  EM*ic!Qii* T!ttv!-V!ic%!r!di !* *ui V!cc!)%!timi)%r! /3/ P!rt! 3/ Tr!n)! mi)tic! S!m!d%i P!d! /5/ P!rt! 5/ R!*iK!r! S!d%!n! )!u ;ri?! P!d! // P!rt! / Putri* divin Vi%uti P!d! /8/ P!rt! 8/ E*ir!r! ;!iv!*?! P!d! 8/ Andic 8/3/ Not 8/5/ IndMu* cuvint*or uti*iK!t +n Yo.!-Sutr!) 8// DicQion!r d trmni in */)!n)ri t! 8/8/ 'i*io.r!(i 8// Or.!ni.r!m! Sc%m! conMiuni*or in(orm!Qion!* dintr !(ori)m* *ui P!t!n@!*iF*!n"!

In )ituri* !utoru*ui utti )! vdti to!t c* 34B d r.u*i )!u !(ori)m )utr! in tr!ducr! )i comnt!rii* u*ic!t d# D!n $ir!%ori!n Co?ri.%t  5994 A** Ri.%t) R)rvd $IRA7ORIAN#A1ORIS$ELE L2I PATANJALI  YOGA S2TRA O1 PATANJALI- T7E INNER REVOL2TION T7E $OST I$PORTANT 'OO; ON EART7 YOGA S2TRA O1 PATANJALI PATANJALI
3ttp:JJpatanjalisutra.ordpress.comJ

P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) P%oto) 3ttp:JJ.flic4r.comJp3otosJpatanjaliJ

P!t!n@!*i Yo.! Sutr!) Grou)

3ttp:[email protected]YogaJ 3ttp:[email protected]Yoga1utrasJ 1-2