Tradiții Și Obiceiuri Din Suedia

TRADI TRADIȚII ȘI OBICEI OBICEIURI URI DIN SUEDIA SUEDIA 1. Suedia Suedia – Prezentare Prezentare succintă; succintă; Scurt istoric istoric A cincea cincea țară a Euroei! ca "ări"e! Suedia ocuă ocuă #u"ătatea estică a Peninsu$ei Peninsu$ei Scandina%e!  e care o &"arte cu Nor%e'ia. (o$)u$ Botnic seară Suedia de *in$anda! iar +area Ba$tică &ncon &ncon#oa #oară ră țăr"u$ ăr"u$ sud,esti sud,estic. c. Aroa Aroaee -/ -/ din sura) sura)aa ța țării ării se a)$ă &n 0aoni 0aonia! a! &n interio interioru ru$$ Cercu$ui Cercu$ui Arcti Arctic. c. Suedia este este o țara roser roseră! ă! care acordă acordă o "are atenție ro$e"e$ ro$e"e$or or de "ediu! "ediu! și care se $audă cu unu$ unu$ dintre dintre ce$e "ai e)iciente e)iciente siste"e de rotec rotecție socia$ă socia$ă din $u"e! care sus ține o  ou$ație uțin nu"eroasă. Sre Sre deose deoseire ire de a$te state euroe euroene! ne! Suedia Suedia a reușit să,și ăstreze ăstreze neutra$ neutra$ita itatea tea ti" de seco$e seco$e.. Datori Datorită tă acestei acestei indeend indeenden ențe de durată! durată! suedezi suedeziii au )ost )oarte )oarte rezer% rezer%aa ți &n ce ri%e ri%ește intrarea &n Uniunea Euroeana! Euroeana! dar ănă $a ur"ă au deășit sceticis"u$ sceticis"u$ acesta $ar' răsandit răsandit și s,au inte'rat. Aceast Aceastaa țară scandi scandina% na%ăă e consid considera erată tă un e2e"$u e2e"$u de unăs unăstar tare. e. Su%en Su%enții$e ii$e și asisten asistența statu$ui statu$ui entr entruu cei a)$a a)$a ți &n di)icu$ di)icu$tate tate sunt sunt er)ect er)ect de in țe$es! dar dar au și un re re ț3 suedezii suedezii se $4n' $4n' de de  irocrația e2cesi%ă și de i"ozite )iind )iind ce$e "ai ridicate din $u"e. $u"e. Po$it Po$itica ica e2tern e2ternăă a Suedie Suedieii s,a re"arc re"arcat at rintr rintr,o ,o neutra neutra$it $itate ate de durat durată. ă. Bine)a Bine)acer ceri$ i$ee neutra$i neutra$ită tății i,au deter"in deter"inat at e suedezi să ri%easc ri%eascăă "u$t ti" cu circu"s circu"sec ec ție construc construc ția Uniunii Uniunii Euroe Euroene ne și să )ie )ie e2tre" e2tre" de de rezer%a rezer%ați )ață de o osii osii$ă $ă aderar aderare. e. Tot Totuuși! $ec $ecția istori istorică că a "ari$o "ari$or  r  cutre"ure o$itice care au z'uduit Euroa a )ost 5otăr4toare! iar ne'ocieri$e de aderare $a UE au deutat $a &nceutu$ ani$or 1667. Prin re)erendu"u$ din noie"rie 1668 suedezii au %otat cu o "a#oritate str4nsă intrarea in UE! dar! cu toate că aderarea e)ecti%ă s,a rodus $a 1 ianuarie 166! Suedia n,a adotat &ncă euro ca "oned "o nedăă inte intern rnaaționa$ iona$ă. ă. Țara artic artici iăă și $a $a ac acțiuni$ iuni$ee int intern ernaa ționa$e iona$e de "enținere inere a ăcii ăcii și ia ia art artee acti% $a discuții$e desre desre ad"iterea ad"iterea țări$or estice in in UE.

-. Dati Datini ni și o oic icei eiur urii Suedezii au un "od deoseit de a etrece sărători$e! &ntruc4t sărătoresc Crăciunu$ &n a#unu$ acestuia! %enirea nou$ui an &n a#unu$ re%e$ionu$ui etc.! consider4nd că zi$e$e )esti%e ar treui  etrecute &n $iniște! nu &ntr,o at"os)eră at"os)eră de etrecere.

Paște$e 9n #oia dinaintea Pa:te$ui <=oia +are>? )ete$e tinere &:i ictează )e@e$e! &:i un e:ar)e :i &"racă )uste $un'i! aoi u"$ă din casă &n casă ri"ind du$ciuri. Pe dea$uri oa"enii arind )ocuri de taără entru a a$un'a sirite$e re$e.

Si"o$u$ suedez a$ Pa:te$ui este o ră"urică de "esteacăn &"odoită cu )ire :i ene co$orate :i cu c4t sărătoarea se aroie! &n toate "a'azine$e suedeze se ot 'ăsi o"nirezente$e ouă de cioco$ată.

 Noatea a$ur'iei Pa:te$e este ur"at de o a$tă sărătoare tradi@iona$ă ăstrată din %ec5i$e credin@e! Noatea a$ur'iei. 9n această noate de 7 ari$ie! o "u$@i"e de suedezi se adună e dea$uri$e din aroierea $oca$ită@i$or arinz4nd i"ense )ocuri de taără :i &ncin'4nd etreceri z'o"otoase &n #uru$ $or. 9n trecut! )ocuri$e erau arinse entru a seria %ră#itoare$e! dar astăzi! suedezii or'anizează această etrecere entru a sărătorii trecerea iernii :i entru a re%estii sosirea că$durii.

Crăciunu$ Acu" o "ie de ani! Craciunu$ era sărătorit &n Suedia ti" de o $ună. Re'e$e Canute a decretat ca sărătoarea Crăciunu$ui să țină de e data de 1 dece"rie 4nă e 1 ianuarie.  In seara de A#un! radu$ se &"odoe ște! &n secia$ cu orna"ente$e tradi ționa$e suedeze3 un )e$ de care din aie. Acestea sunt considerate ade%ărați <aznici> ai radu$ui și rea"intesc )atu$ că +4ntuitoru$ s,a născut &ntr,o ies$e. Dua aceea! )a"i$ia se adună $a o cina &"e$șu'ată.

S)4nta 0ucia 9n di"inea@a de 1 dece"rie! &nainte de re%ărsarea zori$or! o t4nără &"răcată &n a$ :i  urt4nd e ca o diade"ă $u"inoasă! arinde "ai "u$te $u"4nări și )redonează c4ntece desre oscuritatea iernii. P$i"4ndu,se rin toate ca"ere$e casei! ea &i treze:te e "e"rii )a"i$iei sa$e. Această scenă este &nt4$nită &n "ii decase din &ntrea'a Suedie. T4năra este de oicei )iica "ai "are a )a"i$iei! iar duă ce &:i trezește )a"i$ia! &i ser%e:te e "e"rii acesteia cu ca)ea :i cornuri  resărate cu :o)ran. Indi)erent de nu"e$e său! at4t ea! c4t :i sărătoarea sunt nu"ite ! a"intind de "artiriu$ S)intei 0ucia.

+idso""ar  0a un s)4rșit de sătă"4nă din iunie! &n aroierea so$sti țiu$ui de %ară! suedezii serează +idso""ar! cea "ai $un'ă zi a anu$ui. +ii de suedezi se adună e un c4" desc5is! unde &na$@ă un coac "a#stn'? e ost de st4$! decorat cu )runze! )$ori :i stea'uri. Ei dansează :i c4ntă &n #uru$ st4$u$ui! or'anizează #ocuri tradi@iona$e și consu"ă cantită@i enor"e de "4ncare :i ăutură. Seara se &nc5eie adesea cu ăi &n "are sau &n $acuri.

Sărători sezoniere O tradi@ie de %ară este . A:a cu" sune :i nu"e$e! oase@ii de onoare $a această etrecere sunt racii! care sunt de%ora@i &n cantită@i "ari. Această tradi@ie &:i are ori'ini$e $a

s)4r:itu$ sec. a$ I,$ea c4nd e2orturi$e aundente constituiau un erico$ entru secii$e de raci din Suedia. Un oicei suedez i"ortant din ti"u$ toa"nei este <"4ncatu$ '4:tii> &n ro%incia sudică Sane. Pe 17 noie"rie! Fiua S)4ntu$ui +artin! este "o"entu$ c4nd '4:te$e sunt ce$ "ai 'rase! iar  "asa &n cinstea s)4ntu$ui este &"o'ă@ită de o du$ce,acri:oară :i de o i"resionantă  ezea su )or"ă de turn! nu"ită o ră#itură rearată din 'ă$enu: de ou :i za5ăr?.

Fiua s)inți$or  Se sărătorește e 1 noie"rie! oa"enii oișnuind să "ear'ă $a "iezu$ noții $a "or"inte$e ce$or dra'i entru a arinde $u"4nări. Ast)e$! &n acea noate! ci"itire$e sunt intens $u"inate.

Fiua "uncii Pe 1 "ai au $oc "arșuri &n Stoc5o$"! orașu$ )iind $in &n această erioadă. Sute de oa"eni din toate co$țuri$e țării %in &n oraș entru a ur"ări )esti%itatea.

Fiua naționa$ă Pe G Iunie se serează Fiua Na ționa$ă a Suediei! din anu$ 161G 4nă &n rezent. Au $oc "arșuri și nu"eroase sectaco$e. In această zi! suedezii re'ătesc o ra#itură cu cășuni.

 Nunta &n Suedia Una dintre ce$e "ai cunoscute tradiții de nuntă din Suedia se etrece &nainte ca "ireasa să a#un'ă $a iserică3 tată$ a șează o "onedă de ar'int &n anto)u$ st4n' a$ )etei! iar "a"a acesteia una de aur &n anto)u$ dret. Aceasta este o inecu%4ntare asura noii căsnicii! "enită să $e aducă e$șu'. A$tă tradiție de nuntă racticată &n Suedia este a$e'erea ce$ui care %a $ua decizii$e i"ortante in căsnicie. Acesta este deter"inat &n ti"u$ cere"oniei rin una din doua "etode3 )ie ce$ care  ășește ri"u$ &n iserica! )ie ce$ care sune HDa> e un ton "ai ridicat. Con)or" oiceiuri$or din Suedia! roasăta "ireasă oartă nu două! ci trei ine$e de nuntă3 ine$u$ de $o'odnă! %eri'5eta și ce$ de,a$ trei$ea! nu"it Hine$u$ "aternită ții>.

9n"or"4ntarea Tradiții$e ri%itoare $a &n"or"4ntări &n Suedia nu sunt )oarte di)erite )a ță de ce$e ro"4ne ști3 ce$ "ai adesea! cere"onia re$i'ioasă are $oc &n iserică! )iind ținută de către un reot! care citește din Bi$ie! onor4nd ersoana decedată. 9nainte de s$u#ă sună c$oote$e isericii! iar rietenii și )a"i$ia  ot așeza )$ori sau oiecte secia$e e ietu$ acesteia. Duă cere"onie! ace știa se adună și #e$esc &n $iniște.

Botezu$ +a#oritatea coii$or sunt oteza ți $a %4rsta de șase $uni și! $a cere"onia re$i'ioasă! aceștia  oartă că"ăși a$e! cu "u$t "ai $un'i decat coiii. Dua s$u#ă! ărinții oișnuiesc să țină o etrecere &n cinstea nou,născutu$ui! unde sunt in%itați rieteni aroia ți și )a"i$ia! care &i aduc daruri coi$u$ui.

. Conc$uzie *iecare țară oate să se "4ndrească cu oiecti%e turistice "inunate și cu eisa#e de %is! dar  nu treuie să uită" nici de cu$tură și oiceiuri! care de ase"enea di)eră. acanțe$e sunt ce$ "ai un  ri$e# de a cunoa ște cu ade%ărat o țară străină. +u$țu"ită oiceiuri$or! turi știi au șansa de a a)$a cu" sărătoresc sau cu" se distrează $oca$nicii.

EBO(RA*IE 1. -. . 8. .

5tts3JJKKK.scrid.co"JdocJ1LM77MMMJSuedia 5tts3JJro.Kiiedia.or'JKiiJSuedia 5tt3JJinsiratieentruacasa.roJrestaurantJsaratori,suedeze 5tts3JJKKK.scrid.co"JdocJM1M17LJSUEDIA,rezentare 5tt3JJKKK.suedia.netJoiceiuri,si,traditii,suedezeJ