TORNADELE
1. CE ESTE
TORNADA?
Tornada este o furtun violent, mai mic decât un uragan, dar cu vânturi mai puternice, sub forma unui vârtej. Vârtejul specific unei tornade coboar dinspre un nor negru de furtun pân la suprafaa pmântului, având aspectul unui co care se rotete. Unele tornade dureaz doar câteva secunde, altele pot dura mai mult de o or. Coul unei tornade mici are diametru de 3 m; o tornad mare poate avea coul de 300 m. Majoritatea tornadelor se deplaseaz cu 35-65 km/h i pot provoca distrugeri pe o suprafa de 1-100 km.
2. CLASIFICAREA
TORNADELOR
Tornadele se clasific în funcie de vitez i distrugeri, conform scarei Fujita, numit dup numele lui I. Theodore Fujita, profesor de geofizic la Univ. din Chicago. Scara are o gradaie de la 0 la 5: - F-0( viteza vântului este mai mic de 116 km/h iar distrugerile sunt uoare; - F-1 (viteza vântului este cuprins între 117-180 km/h iar distrugerile provocate sunt moderate); - F-2 ( viteza vântului este cuprins între 181-253 km/hiar distrugerile provocate sunt considerabile); - F-3 (viteza vântului este cuprins între 254-332 km/h iar distrugerile provocate sunt severe); - F-4 (viteza vântului este cuprins între 333-419 km/h iar distrugerile provocate sunt devastatoare); - F-5 (viteza vântului este mai mare de 420 km/h iar distrugerile provocate sunt incredibile);
3. STRUCTURA UNEI TORNADE
Tornadele se formeaz de-a lungul unor fronturi atmosferice, unde aerul cald i umed întâlnete alt aer, rece i uscat. Se formeaz un nor de furtun, aerul cald se ridic i, pe msur ce tot mai mult aer cald înainteaz pentru a-l înlocui, aerul începe s se roteasc. Aceast spiral formeaz o tornad care, în emisfera nordic, se deplaseaz, în general, împotriva acelor de ceasornic. Tornada i norul de furtun se deplaseaz pe orizontal din cauza vânturilor care sufl la nivelurile superioare ale atmosferei.
Formarea tornadelor reprezint înc un mister pentru cercettori, dar un nou studiu sugereaz c poluarea atmosferei ar putea determina naterea tornadelor.
Vârtejul se rotete în spirale din ce în ce mai strânse, mrindu-i viteza i înalându-se spre nori. Apoi tornada coboar din nori i atinge pamântul cu o mare violen. Vânturile distrug aprope tot ce le st în cale. Ridic în aer, pân la mari înlimi, o dat cu praful, care face tornada vizibil, i maini, trenuri, acoperiuri i oameni. Le "aspir" în vârtej i le transform în proiectile mortale atunci când le arunc înapoi. Drumul tornadei poate fi detectat dup distrugerile pe care le las în urma ei.
Tornadele se învârtesc în sensul acelor de ceas în emisfera sudic i în sens invers în emisfera nordic, dar exist i unele care nu se supun acestei reguli. În apele tropicale se produc tornade, care "merg" pe apa, numite "trombe de ap"(water spouts). Dei sunt incluse în categoria tornadelor "slabe" ca putere, aceste coloane foarte mari de ap, cu diametrul de pâna la 30 m, puse în micare de puternice valuri turbinoase, reprezint un mare pericol pentru ambarcaiunilor aprute în calea lor.
"trombe de apa"(water spouts)
"trombe de apa"(water spouts)
4.
UNDE APAR TORNADE?
Tornadele apar pretutindeni în lume i sunt foarte des întâlnite în America de Nord, Europa, Asia de est i Australia, Africa de Sud. În SUA, în fiecare an, au loc circa 800 de tornade.
Aleea tornadelor
Cele mai puternice i mai violente tornade au loc la începutul primverii în centrul SUA; dintre acestea, cele mai puternice se concentreaz în zona numita "Tornado Alley"(aleea tornadelor), care cuprinde poriuni mari din statele Texas, Oklahoma, Kansas i Iowa. Aceste tornade reprezint o treime din tornadele care au loc în SUA. Tornadele se desfoar mai ales dup-amiaza sau spre sear, dar au aprut tornade i în timpul nopii.
Din Europa, Olanda este ara unde au loc cele mai multe tornade. Cea mai devastatoare tornad din Europa a avut loc în Frana.
Texasul este statul american care sufer cel mai mult de pe urma tornadelor. Uneori, când o tornad se formeaz într-o regiune fierbinte i uscat, se absoarbe mult praf i nisip, fiind denumit ³diavol de praf´. Aceste tornade pline de praf par s-i obin energia din cldura pmântului i se pot ridica pân la 300 m în aer. Astfel de tornade sunt obinuite în zonele deertice din SUA, Australia, India, Africa, incluzând i deertul Sahara.
Tornadele apar pe neateptate i sunt de scurt durat, motiv pentru care avem puine informaii despre ele. Vârtejurile se afl în centrul multor povestiri, sunt menionate de-a lungul istoriei. Vârtejurile, tornadele, trâmbele de ap s-ar putea afla la baza a multe mistere din istorie. Cel mai celebru vârtej îl întâlnim în ³Vrjitorul din Oz´ roman pe care Frank Baum l-a publicat în anul 1900.
Vrjitorul din
Eroina romanului, Dorothy, este purtat de un ciclon departe de ferma unchiului i mtuii sale, din Kansas, pân în inutul Oz.
OZ
5. ROMÂNI,
OBINUII-V CU TORNADELE!
Tornade se înregistreaz i în România. Specialitii ne anun c este posibil ca în viitor s ne confruntm cu tornade mult mai violente. În România, au loc anual câte 15-20 de tornade. De obicei, dureaz circa 2 minute. Prima tornad a avut loc în România în perioada 18941896. Cele mai propice zone pentru formarea tornadelor din România sunt Dobrogea i Brganul.
Cea mai devastatoare tornad de pân acum din România a fost cea din 12 august 2002 din localitatea ialomiean Fcieni.
Bibliogr af ie:
www.nationalgeographic.com Image.google.ro www.discovery.com www.tornadossafari.com www.cyclonejim.com Neil Morris, Uragane i tornade, Ed. Arc, 2003
