UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ CATEDRA DE ANTROPOLOGIE
Tinder - O n!" iden#i#$#e n%ine LUCRARE DE LICEN&Ă
Crdn$#r '#iin(i)*+ Lect. Dr. Univ. Călin Goina
Absolvent: Pavel Maloș C%!,-N$*$ ./01 Acordul coordonatorului ştiinţifc al lucrării
Consider că lucrarea lucrarea întitulată “ Tinder Tinder - o nouă identitate online ! scrisă de absolventul Pavel Maloș! sub îndru"area "ea! întrune#te condi$iile necesare %entru sus$inerea sus$inerea sa în cadrul e&a"enul de licen$ă la sec$ia
Antro%olo'ie a (acultă$ii de )ociolo'ie #i Asisten$ă )ocială! Universitatea Antro%olo'ie “*abe#-*ol+ai “*abe#*ol+ai Clu,-a%oca.
Clu,-a%oca! data.
Titlu acade"ic Prenu"e Prenu"e u"e Coordonator #tiin$i/c
)e"nătura 0în ori'inal1 .
De*%$r$(ie
Prin %re2enta declara3ie declar că Lucrarea de licen$ă cu titlul “Tinder - 4 nouă identitate online este scrisă de "ine #i nu a "ai 5ost %re2entată niciodată la o altă 5acultate sau institu$ie de învă$ă"6nt su%erior din $ară 1
Antro%olo'ie a (acultă$ii de )ociolo'ie #i Asisten$ă )ocială! Universitatea Antro%olo'ie “*abe#-*ol+ai “*abe#*ol+ai Clu,-a%oca.
Clu,-a%oca! data.
Titlu acade"ic Prenu"e Prenu"e u"e Coordonator #tiin$i/c
)e"nătura 0în ori'inal1 .
De*%$r$(ie
Prin %re2enta declara3ie declar că Lucrarea de licen$ă cu titlul “Tinder - 4 nouă identitate online este scrisă de "ine #i nu a "ai 5ost %re2entată niciodată la o altă 5acultate sau institu$ie de învă$ă"6nt su%erior din $ară 1
sau străinătate. De ase"enea! declar că toate sursele utili2ate! inclusive cele de %e 7nternet! sunt indicate în lucrare! cu res%ectarea re'ulilor de evitare a %la'iatului: toate toat e 5ra' 5ra'"ente "entele le de te& te&tt re re%rod %roduse use e&a e&act! ct! c8iar #i în trad traducer ucere e %ro%rie din altă li"bă! sunt scrise între '8ili"ele #i sunt înso$ite de re5erin$a %recisă a sursei9 re5or"ularea re5or "ularea în cuvinte %ro%rii a te&telor scrise de către al$i autori sunt înso$ite de re5erin$a %recisă9 re2u"area re2u"ar ea ideilor altor autori este înso$ită de re5erin$a %recisă la te&tul ori'inal.
Clu,-a%oca! 31.05.2016 Absolvent Pavel Maloș
0se"nătura în ori'inal1
C!rin2 In#rd!*ere - 3 A2e*#e Tere#i*e - 4 050 Cn#e6#!% 7$*r - 4 .5. Cr!% - 03
2
Fie%d - 01 Tinder 8 C- 09 S#i:;$#i<$re$ Tinder - .9 Cn*%!%i:r$)e - 30
Tinder Tinder - 4 nouă identitate online Un swipe right , un schimb de cuvinte la KFC, un irt !n Uber "i #bang, te tre#e"ti !mpreun$ cu ea la %K&', !n timp ce cump$ra(i m)bil$ pentru n)ua v)astr$ cas$. 'n)nim
In#rd!*ere 4 %arte din sc8i"bările culturale sunt cu si'uran3a ini3iate de către noi de2voltări și inova3ii din do"eniul d o"eniul te8nolo'ic. Aceste sc8i"bări sunt dina"ice și într-o continuă evolu3ie! av6nd ca e5ect și cau2ă interac3iunea
3
u"ană și sc8i"bul de idei si atitudini. Un e&e"%lu bun de i"%act și inovare este re%re2entat de a%lica3ia %entru "obil! Tinder! ce in;uen3ea2ă cultura de <= datin' <=. Aceasta este o cultură a înt6lnirilor ro"antice care a devenit inevitabil sus3inută te8nolo'ic! %rin a%lica3ii de "obil sau %e %lat5or"e online. i se %ro"ite și ni se 'arantea2ă de 5a%t ca vo" 'asi dra'ostea 5ară e5ort! %rintr-o cale si"%lă și distractivă. 7nternetul ne-a %er"is căutarea in/nită a dra'ostei indi5erent de loca3ia în care ne a;ă"! iar %e lan'ă asta %ute" să 5olosi" "etode de /ltrare a %ersoanelor du%a caracteristicile dorite! ca nu cu"va să trebuiască să vede" și variantele cu care nu a" / de acord. Ast5el! de cateva luni incoace! a" de"arat un e&erci3iu de antro%olo'ie! în care î"bin cercetarea de teren! observa3ia și interviurile %entru a studia o "odesta %arte din 5eno"enul Tinder. Pe scurt! Tinder este o a%lica3ie "obilă de natură sociala ce se ba2ea2ă %e un siste" de locali2are GP) și necesită acces la internet. Cu toate acestea "isiunea a%lica3iei este să “ stabilească cone&iuni ro"antice acolo unde este o nevoie u"ană 5unda"entală. (ie că este o int6lnire de calitate! o le'atură %lina de înse"nătate sau o căsătorie de durată! cone&iunea 0dintre oa"eni1 ridică s%iritul u"an. > Utili2atorii Tinder! atunci c6nd se înre'istrea2ă #i 5olosesc a%lica$ia 0indi5erent de sco%1 î#i construiesc o identitate. (ocusul "eu în această lucrare este să arăt cu" #i în ce 5el se construie#te această identitate %e T7nder #i cu" acesta se trans%une #i este "utată în realitatea i"ediat ur"ătoare! 5acilitată de această a%lica$ie.
A2e*#e Tere#i*e 050 Cn#e6# 7$*r Tinder este 5olosit în tot "ai "ulte $ări din ,urul lu"ii. ?e%re2intă un instu"ent a%roa%e 'ratuit! dis%onibil oricărei %ersoane cu un s"art%8one #i acces la internet. Pre2en$a #i i"%actul acestei a%lica$ii în via$a@nbs%9de 1 Misiunea declarata Tinder, asa cum apare in articolul http://fortune.com/2015/10/16/tinder-parentcompany-match-ust-filed-to-!o-pu"lic/, accesat pe data de 1#.06.2016
#
2i cu 2i se %oate si"$i cu u#urin$ă ca un e5ect al 'lobali2ării. Cu toate acestea! în /ecare s%a$iu cultural! de#i “instru"entul este acela#i #i e&istă o sin'ură varianta a lui! "odul de 5olosire di5eră. 7nten$ia "ea este să vorbesc des%re 'lobali2are #i cu" a5ectea2ă acest %roces societatea. Continu6nd de aici vo" vedea societatea ca o scenă a dra"ati2ării individuale! ur"6nd ca a%oi să discută" des%re construirea socială a realită$ii. Acest bac'round #i "od de a %rivi lucrurile a 5ost selectat %entru că %ornind de la un nivel "acro al societă$ii %ute" discuta des%re această! ur"6nd ca a%oi să să%ă" "ai ad6nc către individ #i să în$ele'e" natură socială a acestuia! s%ectacolul vie$ii #i construc$ia realită$ii sociale. Bn %ri"ul r6nd este nevoie să în$ele'e" că %ie$ele econo"ice sunt re$ele de v6n2ători #i cu"%ărători care 5olosesc bani %entru a sc8i"ba bunuri #i servicii. Acestea sunt desc8ise %ublicului într-un "od de"ocratic.. tot ceea ce ai nevoie este de ceva ce să vin2i sau bani să cu"%eri. Totu#i este 'reu să s%ui că este o %ia$ă de"ocratică în "o"entul în care e&istă o ine'alitate a %uterii econo"ice. &istă oa"eni care au "ai "ul$i bani dec6t al$i oa"eni. Bn %lus e&istă ca%itale /nanciare care nu sunt de$inute de oa"eni %riva$i ci de cor%ora$ii care do"ină %iată econo"ică a5ect6nd libertatea %ersonală #i ine'alitatea între oa"eni. Ast5el %e un se'"ent de utili2atori e&istă adesea un "ono%ol. Goo'le %entru "otoarele de căutare! (aceboo %entru re$elele de sociali2are #i de c6$iva ani încoace Tinder %entru datin' online %e o %lat5or"a "obilă. ?evolu$ia te8nolo'ică a sc8i"bat lu"ea. Modelul econo"ic vestic! euro%ean a %rins a"%loare #i s-a de2voltat - in;uen$ea2ă lu"ea în care trăi". cono"ia este ba2ată %e o %ia$ă liberă #i un o%ti"is" de "ulte ori inde/nit. ste un "ecanis" co"%le& ce 5unc$ionea2ă %e ba2a de bani. Bn aten$ia antro%olo'iei econo"ice vin studiile de de2voltare. Adesea această de2voltare! econo"ic vorbind! este ine'ală. Du%ă al ră2boi "ondial! se credea că %entru o lu"e "ai bună! de2voltarea econo"ică 'enerală %oate să aibă loc cu a,utorul $ărilor bo'ate direc$ionate către cele sărace. Bn %erioada t6r2ie a coloniilor #i i"ediat du%ă! Bn A5rica au avut loc %roiecte de de2voltare econo"ică. Antre%renorii au "i'rat în A5rica %entru a 5ace buisness. De e&e"%lu s-a e&%loatat a'ricultură într-o tradi$ie euro%eană. )-au construit 5er"e! in5rastructură etc. %entru acest lucru.. Totu#i ce s-a înt6"%lat e că vesticii s-au î"bo'ă$it 5oarte "ult iar %o%ula$ia săracă a ră"as la 5el de săracă.
5
7ne'alitatea econo"ică este 5oarte vi2ibilă #i în "etro%ole unde oa"enii 5oarte bo'a$i locuiesc l6n'ă cei 5oarte săraci. De e&.: casele de lu& l6n'ă "a8alale. )tilul de via$ă din "a8alele este o%us de cel 5or"al. vorbi" de %ia$ă nea'ră! 8o$i! %ro&ene$i! dealeri etc. Aici se %ractică o econo"ie in5or"ală. cono"ia in5or"ală este %re2en$ă #i în "arile co"%anii care 5ac outsourcin'. Co"er$ul interna$ional î$i o5eră cea "ai ie5tină a'ricultură în *ra2ilia iar cele "ai ie5tine servicii de in5or"a$ii în 7ndia. Perioada de %ost-de2voltare - se /nisea2ă #i î"bunătă$esc "ecanis"ele actuale.. nu se caută nea%ărat o de2voltare verticală ci "ai de'rabă o "ulti%licare #i o scalare ori2ontală a serviciilor vestice. C8ina 0T8iel:E>F1 are o strate'ie de de2voltare te8nolo'ică %esi"istă de/nit. Adică în "o"entul de 5a$ă! obiectivele de de2voltare nu sunt nici %e de%arte de scalare verticală sau inova$ii te8nolo'ice ci "ai de'rabă o clonare a serviciilor din est 0în s%ecial din A"erica de ord1! servicii care s-au dovedit a avea un "odel de business 5e2abil. Ast5el în C8ina %o$i să ve2i variantele lor de Goo'le! (aceboo! Tinder s.a.".d.. )e vorbe#te din ce în ce "ai "ult des%re 'lobali2are. Bnsă nu e&istă o de/ni$ie clară care să în'lobe2e toate sensurile acestui %roces.. Cei %ro'lobali2are sus$in că s-a desc8is %ia$ă 'lobală! este %lină de o%ortunită$i #i bună-stare interna$ională. Totodată %ro"ovarea co"%eti$iei sti"ulea2ă %roductivitatea #i inova$ia. De cele "ai "ulte ori %e ace#ti sus$inători ai 'lobali2ării îi nu"i" neo-liberali sau %ur #i si"%lu de drea%ta. Pe de altă %arte cei cu %olitică de st6n'a tind să /e anti-'lobali2are! sus$in6nd că acest %roces este do"inat de către cor%ora$iile 'lobale! ele cre6nd ine'alitate. ste un 5el de a s%une că cei bo'a$i se î"bo'ă$esc iar cei săraci sărăcesc. Aceste cor%ora$ii a,un' deseori să /e "ai bo'ate dec6t unele din statele na$ionale. 4dată cu revolu$ia in5or"a$iei #i a te8nolo'iei! “'eo'ra/a s-a "odi/cat. Bn sensul în care loca$ia sau lo'istică devin irelevante! într-o e%oca în care trans%ortul! circula$ia in5or"a$iei se 5ace "ult "ai u#or.. )e vorbe#te des%re “"oartea distan$elor0Cairncross! >HHI1! sau des%re o lu"e care este %lata 0(ried"an! EEJ1. Meta5oră %ă"6ntului turtit descrie o %lat5or"a 'lobală de co"unicare a in5or"a$iei care transcede distan$ele #i locurile. Dar asta nu însea"nă că toată lu"ea are acces la această %lat5or"a! dar din ce în ce "ai "ul$i oa"eni au. Dacă idealul 'lobali2ării este uni5or"itatea universală! realitatea în sc8i"b este altă. Ar8itectură 6
co"unicării este de2voltată din ce în ce "ai "ult în "arile ora#e! acolo unde e&istă centre econo"ice. Ast5el nu toate 'ru%urile socio-econo"ice au acces la 2onele de inters "a,or din acest %unct de vedere. Bn acest sens %osiblitatea de a %ătrunde în 2onele de elită ale econo"iei este li"atat. C8iar #i cei ce locuiesc în "arile ora#e ale lu"ii nu au o e'alitate /nanciară. Dacă ne re5eri" la o clasi/care a de2vltarilor culturale! econo"ice #i te8nolo'ie a $ărilor în 5unc$ie de lu"e! vo" 'ăsi conce%tul de lu"e a F. Acesta include oa"enii care locuiesc într-o 2ona 5oarte de2voltată dar nivelul lor de bună stare este si"ilar cu cel din lu"ea a K. Ca2uri ce relie5ea2ă 5oarte bine acest lucru 'ăsi" în )tatele Unite ale A"ericii! unde 'ăsi" oa"eni 5oarte săraci ce locuiesc l6n'ă oa"eni 5oarte bo'a$i. Cu toată această concentrare %e 2onele de interes 0ora#e "ari! %uncte lo'istice de "are i"%ortantă1 vo" 'ăsi nu o lu"e %lata ci "ai de'rabă una %lină de cocoloa#e sau bule. Cu o econo"ie 'lobală ce %une accentul %e trans%ort ra%id! co"unicare de "are vite2ă #i %ie$e de "aretin' accesibile s-ar %ărea că i"%ortantă loca$iilor să /e di"inuată dar se înt6"%lă c8iar o%usul. (iind o co"%eti$ie "are! econo"ia 'lobală este ultra s%eciali2ată %e locali2are! co"%eten$e! institu$ii etc.. )illicon alle+! Palo Alto 0Clu,-a%oca în cur6nd1 sunt considerate ca%italele start-u%urilor te8nolo'ice0?ies:E>>1. Aici 'ăse#ti 5oarte "ul$i s%eciali#ti din do"eniul te8nolo'ic! 8ub-uri! investitori s.a.".d.. 4 $ară %oate re%re2enta un %unct lo'istic 5oarte bun! trans%ortul 5ăc6ndu-se 5oarte ra%id #i ie5tin către 2onele de interes dar altă loca$ie %oate o5eri o %roduc$ie 5oarte ie5tină. Asta însea"nă că activită$ile întradevăr se divid %e loca$ii interna$ionale dar toc"ai din această cau2a! i"%ortantă 'eo'ra/ei cre#te se"ni/cativ. Lu"ea /nanciară 'lobală %resu%une circula$ia unor su"e i"ense de bani. Prin %rocesul antrenat se de2voltă o econo"ie avansată %rin care ur"ărirea ca%italului este din ce în ce "ai 'reu de ur"ărit. )tr6ns le'at de i"%ortantă locurilor este “%eisa,ul etnic. &istă din ce în ce "ai "ul$i i"i'ran$i! turi#ti! "uncitori sau re5u'ia$i! 5a%t care ac$ionea2ă direct cu toate s5erele sociale în stat dar #i dintre state. Globali2area este un %roces subtil cu e5ecte %e ter"en lun'. 7n;uen$ă 5eno"enului este vi2ibilă în cele trei arii e&tra-e&%use acestuia - %olitice! econo"ice #i culturale. Aceste arii se vor a /i o"o'eni2ate #i universale %e tot 'lobul. Geor'e ?it2er 0>HH>1 %oveste#te des%re o societate a consu"ului #i %arado&ul acesteia.
$
7deea de la care %orne#te este că noi! consider6ndu-ne 5oarte ocu%a$i a" reu#it să eli"ină" tot ceea ce ne ocu%ă ti"%ul într-un "od evident #i ast5el ne bucură" de un stil de via$ă ra%id sus$inut doar bună stare #i %ros%eritate. (iind de%enden$i de acest lucru sunte" în str6nsă le'ătură cu balan$ă valutară interna$ională #i cu ;uctua$iile %ie$ei. Globali2area este vă2ută că de2voltarea unei %ie$e libere de consu" #i evitarea statelor dar de ase"enea este vă2ută #i că e5ectele rela$iilor dintre state. )%re e&e"%lu "arile %uteri vor încerca să %ro"ove2e %ro%riile valor intru2and în toate s5erele unei $ări. Ast5el elitele vor %ro"ova cultură! "odelele econo"ice #i %olitice s%re a / ado%tate #i de al$ii! ast5el a,un'6ndu-se la o"o'enitate. Probabil că cele "ai "ulte dintre interven$iile "a,ore au avut loc în $ările "ai %u$in de2voltate unde sub etic8eta unui a,utor! idealurile ca%italiste au %utut să se nască. Ast5el un soi de e&%loatare are loc născ6nd ine'alită$i. o" avea %arte de $ări centrale #i %eri5erice! e&%loatate. Ado%tarea unei culturi are loc %rin "ediati2area #i %ro"ovarea elitelor culturale #i a %roduselor o5erite de “"arile culturi sau cor%ora$iilor 'lobale. Ast5el o societate se %oate o%une consu"ului o5erit de 'lobali2are #i doar ado%ta su%er/cial caracteristicle 'lobali2ării. De ase"enea e&istă varianta de uni5or"i2are totală sau la un alt %ol se na#te o cultură a;ată undeva între local #i 'lobal. Tendin$ele de a do"ină #i de a %er%etuă %ro%riiile "odele se observă 5oarte bine la "arile %uteri. )%re e&e"%lu %ute" să vorbi" astă2i des%re o tendin$a de “a"ericani2are sau “"cdonaldi2are. Aceste in;uen$e se re5eră la un î"%ru"ut #i o o"o'eni2are a unui stil de via$ă. Geor'e ?itt2er cel care a %atentat ter"enul s%une că McDonaldi2area este %rocesul %rin care %rinci%iile restaurantului 5ast-5ood înce% să do"ine din ce în ce "ai "ulte sectoare în societatea a"ericană! %recu" #i restul lu"ii. De la bandă de ansa"bare %6nă la datin'! se sus$ine un "odel ba2at %e ra$ionalitate #i e/cientă. Acest lucru %oate %er"ite un soi de instru"entali2are #i obicecti/care a ac$iunilor sociale. 4 lu"e institu$ionali2ată #i ra$ională va deveni 5oarte standardi2ată. Din această cau2a se %oate vorbi de un i"%erialis" cultural. Totu#i idealul %ro"ovat de "cdonaldi2are este însă#i ada%tarea la local! într-un conte&t 'lobal! ast5el înc6t s%eci/cul să nu se %iardă. Dar acest lucru nu este nea%ărat valabil! "odelul %ier26nd din autoritate toc"ai din li%sa de identitate.
%
De#i re$elele cor%oratiste sunt %re2ente în alte $ări! "ult "ai interesant este 5a%tul că localul co%ia2ă "odelul cre6nd “clone indi'ene ale acestuia. Mcdonaldi2area are un i"%act "a,or în în obiceiurile unei societă$i. Mcdonaldi2area are e5ecte %e de-o %arte %o2itive #i %e de altă ne'ative. Totu#i desc8iderea către "odele 'lobali2ate este eviden$ă! odată cu dis%ari$ia co"unis"ului. Localul este sin'urul care %oate să se "ai î"%otrivească unei 'lobali2ări. Un e5ect %o2itiv al "cdonaldi2ării în on'-Non' este re%re2entat de o cre#tere a condi$iilor sanitare în lan$urile de restaurante. Asta însea"nă %ractic aducerea localului la standarde a"ericane. Pe de altă %arte în alte culturi %rocesul de 'lobali2are sub"inea2ă nor"e #i valori ale societă$ii locale %recu" "6ncatul în %icioare sau băutul direct din sticlă. Bn ?o"6nia de "ulte ori! Tinder este %rivit că o a%lica$ie de “8oou% sau de “one ni'8t stand. Totu#i această %ărere a%ar$ine "ai de'rabă a oa"enilor care nu 5olosesc această a%lica$ie. 4 e&%lica$ie %osibla este că /ind o a%lica$ie at6t de "ediati2ată! e&istă "ulte 'lu"e! stereoti%uri #i a%ro%o-uri vi2avi de această %lat5or"a. De aici a%are #i o anu"ită sti'"a vi2avi de utili2atori.Cu toate acestea! cu %ersoanele %e care le-a" înt6lnit #i 5oloseau Tinder! căutau "ai de'rabă o rela$ie de lun'ă durata dec6t un si"%lu ;irt. Mcdonaldi2area este i"a'inea a"ericană a 'lobali2ării. Procesul de "cdonaldi2are %ro%une localului %ro'res! %ro/t! standarde. Dar că ele"ent străin cu c6t va / "ai "ult i"%le"entat cu at6t "ai 'reu va / de desco%erit cultură locală. Prin 'lobali2are se tind că valorile să se redi"ensione2e. Bntrebarea este dacă va e&istă uni5or"itate 'lobală #i o societate civilă universală sau dacă culturile locale vor reu#i să se di5eren$ie2e #i să trans5or"e %rocesul de "cdonadli2are într-un "odel local. Globali2area #i "cdonadli2area este in;uen$ată #i coordonată de către "arii actori de %e scene culturale! %olitice #i econo"ice ale lu"ii. Ace#ti actori! %rinci%alele entită$i care o5eră %roduse tind către o uni5or"i2are. )e vorbe#te des%re o 'lobali2are a ni"icului! o %ro"ovare i"%ersonală a unor %roduse %e %lan transna$ional. Ast5el “ni"icul lui ?it2er este un %rodus cu o valoare li%sită de con$inut %ersonal! creat #i controlat de către entită$ile centrale. Acest adevăr este criticat în sensul în care consu"atorilor li se o5eră o e&%erien$ă su%er/cială! li%sta de identitate. “i"icul! re%re2entat de &
aceste %roduse! o5eră accesibilitate #i %re$uri o%ti"e. Ast5el bunurile devin la înde"6nă! iar con5ortul este s%orit. Bn căutarea autenticită$ii. dina"ică 'lobali2ării ni"icului sau a localului care con$ine “ceva-uri este într-o continuă evolu$ie #i sc8i"bare. 4ric6nd un ni"ic %oate să devină ceva! sau viceversa. Mcdonaldi2area in;uen$ea2ă s5erele sociale. Acest lucru se si"te la nivel institu$ional! %recu" educa$ie sau "edicină. Tot "ai "ul$i oa"eni “consu"ă o 5acultate sau sunt de%enden$i de servicii "edicale. Bntr-o societate ba2ată %e consu"! la încetarea acestuia! tot "ecanis"ul s-ar %răbu#i. Un %osibil e5ect al acestui lucru! %rodusele ni"icului sunt din ce în ce "ai ade"enitoare. &istă de%arta"ente între'i de "aretin' care se ocu%ă de brandin'-ul %roduselor! ast5el înc6t ni"icurile să %oată / di5eren$iate între ele.
A"ericani2area #i "cdonaldi2area sunt %rocese ale 'robali2arii i"%licate %uternic în %roli5erarea ni"icului. Probabil că %rinci%ala cau2a a acestui e5ect este acela de "a&i"i2are a %ro/tului. Bn %lus este o le'ătură str6nsă între ca%italis" #i a"ericani2are. cono"ia din )tatele Unite ale A"ericii este %uternică #i nu este co"bătută! ne- av6nd o %aleta lar'ă de co"%eti$ie 0 C8ina se a%ro%ie 5oarte "ult1. )iste"ele "cdonaldi2ate sunt %rin desi'n "ini"aliste! %o"%oase că 5or"e #i slabe în con$inut. As5tel "cdonaldi2area re%re2intă o 'lobali2are a ni"icului. Mai de%arte vo" vorbi des%re cu" co"%orta"entul u"an este vă2ut în interac$iunile sociale #i "ai ales în rela$ie cu instru"entele %use la înde"6nă de 'lobali2are. rvin' GoO"an 5olose#te "eta5oră unei %er5or"an$e teatrale atunci c6nd descrie “via$ă cotidiană că s%ectacol. C6nd un individ se a;ă în %re2en$a altora! ace#tia vor încerca să a;e in5or"a$ii des%re individ sau să se 5olosească de in5or"a$iile %e care le cunosc de,a des%re acesta. Co"unicarea dintre ei are loc la nivel verbal #i la nivel conte&tual! non verbal. Persoană va încerca să controle2e situa$ia într-o interac$iune dată! ast5el înc6t această va lasă i"%resia de a stă%6ni situa$ia con5or" %lanurilor sale! iar ceilal$i vor ac$iona con5or" acestora. )%re e&e"%lu un o" se %oate %une într-o lu"ina 5avorabilă! %rintr-o serie întrea'ă de ac$iuni verbale sau non verbale! lăs6nd un loc in/nit de ,oacă. Acest lucru este 5oarte evident c6nd cuno#ti o %ersoană nouă! "ai ales în conte&tul unei înt6lniri 5avori2ate de Tinder. Per5or"an$ă indivi2ilor se re5eră la o activitate ce are loc %e o durata de ti"%! în cadrul unor observatori ce %ot / in;uen$a$i în ur"ă acesteia. Per5or"an$ă are un rol e&%resiv! dra"atic în care contea2ă conte&tul #i 10
actorul. Prin conte&t "ă re5er la a"bian$a locului sau "obilă! iar la actor! cu" este el î"brăcat! cu" arată! "anieră în care vorbe#te! li"ba,ul cor%oral etc.. Actorul ,oacă %e scenă %ersonală. Această este in;uen$ată de a%aren$e 0 statut social 1 #i “"aniere 0 rolul în interac$iune1. (ronturile sau scenele %e care se ,oacă %ot deveni institu$ionali2ate! %ublice #i asi'ura re%re2entările colective. Ast5el într-o %er5or"an$ă! dra"ati2area are loc. Pentru a trans"ite o in5or"a$ie! care %oate cre#te interesul 5a$ă de un o"! acesta %oate să detalie2e e&%licit anu"ite detalii #i a eli"ina co"%let altele. Acest lucru nu este nea%ărat necesar. )%re e&e"%lu un "u2ician! %entru a î#i de"onstra calită$ile! nu este nevoie să dra"ati2e2e. ste de a,uns să %er5or"e2e artă să! iar înde"6nările sale vor / e&%use %ublicului cu succes. Bn alte ca2uri un individ este nevoit să consu"e o bună %arte din ener'ia să %entru a î#i dra"ati2a “%er5or"an$ă. Ast5el se ,oacă un rol. &istă o tendin$a a actorilor de a trans"ite observatorilor o i"a'ine ideali2ată a lor! în acord cu valorile acce%tate de societate. Ast5el %entru a atin'e acest standard ideali2at! erorile vor trebui su%ri"ate %oate c8iar înainte de %er5or"an$ă. (iecare 'est este controlat %entru a nu contra2ice actul. )ocietatea este că un s%ectacol ,ucat într-o scenă a lu"ii. Prin "ani%ularea conte&tului #i in;uen$area să! se i"%une o ac$iune %rin consecin$ă. Ast5el 5eno"enele #i sensurile lor sunt relative la conte&t. Pentru a în$ele'e situa$ia! va trebui să %rinde" sensul ei! care este relativ. As5t5el dra"ati26nd! "odi/c6nd o situa$ie vo" "odi/că sensul ei. )ensul se creea2ă în rela$ie cu oa"enii. u e&istă %rin el însă#i. Ast5el e&istă o %o2i$ionare continuă cu o situa$ie #i conte&tul acesteia. Bn /ecare situa$ie e&istă un actor care ,oacă un rol %rin care se caută controlul situa$iei sau recunoa#terea e&isten$ei acestui rol. Bn această direc$ie oa"enii ,oacă un rol! un %ersona, #i %oartă o "asca în /ecare interac$iune socială. Actorul social este re%re2entarea sinelui o"ului. 4 interac$iune este un s%ectacol ce i"%lică actorii! observatori #i decor. Pentru /ecare %er5or"an$ă e&istă un s%a$iu destinat acesteia - o scenă 5rontală. Ast5el actorul se a;ă în %o2i$ii de e&%unere către %ublic dar #i în re'iuni ascunse acestuia. Bntr-un s%ectacol e&istă o serie de nor"e subîn$elese! standardi2ate. )%re e&e"%lu un o" a;at în scenă din 5a$ă 0 să 2ice" catedră1 va su%rave'8ea un e&a"en. ste îndea,uns să se %re5acă că "unce#te! să aibă o conduită adecvată %entru a / considerat %ro5esor.ici elevii! nici %ro5esorii nu $i%ă9 ei se arată %reocu%a$i de ceea ce 5ac. De ase"nea 8ainele sunt cores%un2ătoare "ediului - nici %rea le,ere! nici %rea e¢rice. i %ro5esorii #i elevii vor avea altă conduită în
11
a5ară "ediului institu$ionali2at. Ast5el în re'iunea e&%usă s%ectacolul este birocrati2at #i standardi2at. ste un act de “'estionare a i"%resiilor în care %er5or"erul î#i asu"ă rolul %e care îl ,oacă. Dar acest rol se %oate sc8i"bă odată cu re'iunea. Dacă un %ro5esor trece de la o re'iune e&%usă! cu" ar / o sala de clasa! la o re'iune înc8isă %ublicului! s%re e&e"%lu cancelaria! %ro5esorul va ado%ta un alt rol. ?e'iunile sunt de trei ti%uri: de e&%unere 0cele %entru %ublic1! cele ascunse %ublicului #i cele re2iduale 0 nici e&%use nici ascunse1. Atunci c6nd %ublicul intrude în 2ona ascunsă! conte&tul se sc8i"bă în acea 2ona în care actorii ,oacă alt rol. i %ot / de"asca$i! sur%rin#i în roluri contrare s%ectacolului %er5or"at în 2ona e&%unerii. Din această cau2a re'iunile sunt controlate! iar rolul actorului este desăv6r#it dacă nu este de"ascat. )%re e&e"%lu un os%ătar din interiorul unui restaurant! atunci c6nd este în bucătărie! adică în culise! %oate / nervos sau li%sit de res%ect. Atunci c6nd a,un'e în 2ona e&%usă %ublicului! sala de "ese! os%ătarul ca%ătă o atitudine cores%un2ătoare "eseriei lui #i î#i intră în rolul %ersona,ului! %entru a trata cu res%ect #i %lin de %olite$e clien$ii. ?olurile discre%an$e cu realitatea arată însă#i esen$ă lor 5ra'ilă #i dra"ati2ată. 7n5or"a$ia destructivă va trebui controlată #i din această cau2a ec8i%ele a;ate în s%ectacol trebuie să "en$ină secretul. &istă secrete distructive care dacă sunt desco%erite vor anula e5ectul s%ectacolului. 7n5or"a$iile trebuie să /e con'ruente cu 2onele #i re'iunile de acces. Audien$ă este %re2en$a în re'iunea din 5a$ă! %er5or"erii în 5a$ă #i în s%ate iar cei din a5ară sunt e&clu#i total din s%ectacol. Bn re'iunea din s%ate actorii tind să î#i iasă din caracter sau rol! ado%t6nd altul. )%re e&e"%lu o ec8i%a %oate %re2en$a unui %ublic un %rodus de succes 5ără a detalia "uncă “"urdară %rin care s-a a,uns la ob$inerea acestuia. C6nd două ec8i%e se înt6lnesc ele tind să se a;e în continuare în “%ersona,. Atunci c6nd a,un' în culise ele %ot vorbi des%re audien$ă! discuta în ter"eni 5a"iliari #i %ot vorbi c8iar de %rocesul de %er5or"in' al s%ectacolului în ter"eni %ur te8nici - de cu" să 5aci un %er5or"ance. Bn situa$ii se"i-le'ale ec8i%a 5olose#te ter"eni-c8eie! un vocabular învă$at dinainte %entru a co"unica #i a trans"ite în secret in5or"a$ii GoO"an s%une că dorin$a o"ului de a sociali2a!a caută contact #i co"%anie are că e5ect nevoia unei audien$e #i nevoia unei ec8i%e cu care ar %utea să între a%oi în rela&area din culise.
12
)ă %er5or"e2i cu succes este nevoie de o serie de atribute! %entru a ră"6ne în caracter. Te8nici de 'estionare a i"%resiei sunt 5olosite %entru a "en$ine s%etacolul #i dra"ati2area. Te8nicile de 'estionare di5eră în 5unc$ie de cultură. GoO"an0>HQH1 vede rolul #i "asca oa"enilor în conte&te sociale că /ind o i"a'ine 5ra'ilă #i nu o entitate solidă. 4"ul ocu%ă o %o2i$ie s%ecială în re'nul ani"al ! el nu dis%une de un a"bient s%eci/c s%eciei #i nici de un "ediu structurat %rin %ro%ria să or'ani2are instinctual.u e&istă ceva care să %oată / nu"ită “ o lu"e a o"ului în sensul în care vorbi" de o lu"e a c6inilor sau o lu"e a cailor. Toate ani"alele ne-u"ane că s%ecii #i că indivi2i ! trăiesc în lu"i înc8ise ! ale căror structure sunt %redeter"inate de alcătuirea biolo'ică a "ultor s%ecii de ani"ale. Co"%arativ ! rela$ia o"ului cu "ediul sau se caracteri2ea2ă %rin desc8iderea s%re lu"e. 4r'anis"ul u"an continuă să se de2volte du%ă ce a intrat în rela$ie cu "ediul sau. Cu alte cuvinte ! %rocesul de devenire a o"ului se %etrece în interrelatie cu "ediul. Bn ciuda li"itelor /2iolo'ice evidente i"%use cailor %osibile #i di5erite de a deveni o" în această dublă interrelatie a"bientală ! or'anis"ul u"an "ani5estă o "aleabilitate în răs%unsurile %e care le de 5or$elor care ac$ionea2ă asu%ra lui. atură u"ană e&istă doar în sensul unor constante antro%olo'ice care deli"itea2ă #i %er"it constituirea 5or"a$iunilor socio-culturale ale o"ului. Maleabilitatea or'anis"ului u"an #i susce%tibilitatea să la inter5eren$ă social deter"inată este cel "ai bine ilustrată %rin dove2ile etnolo'ice %rivind se&ualitatea. 4rice cultură are o con/'ura$ie se&uală distinctă. Are %ro%riile sale "atrici s%eciali2ate de conduită se&ual #i %ro%riile sale su%o2i$ii “antro%olo'ice în do"eniul se&ual. Aceste con/'ura$ii sunt %rodusul %ro%riilor 5or"a$iuni socioculturale ale o"ului #i nu al unei nature u"ane /&ate biolo'ic. De2voltarea obi#nuită a or'anis"ului u"an #i a sinelui u"an într-un "edui social deter"inat este le'ată de rela$ia s%eci/c u"ană dintre or'anis" #i sine. 4a"enii %roduc î"%reună un "ediu u"an ! în totalitatea structurilor sale socio-culturale #i %si8olo'ice. ici una dintre aceste structure nu %oate / în$eleasă că %rodus al alcătuirii biolo'ice a o"ului ! care cu" a" s%us ! o5eră nu"ai li"itele e&terioare %entru activitatea %roductive u"ană. 4rice activitate u"ană este su%usă obi#nuin$ei ! de%rinderii #i 8abitudinii. Ast5el #i datin'-ul devine o de%rindere. 4rice ac$iune care se re%etă 5recvent se înc8ea'ă într-un ti%ar ! o "atrice ! care %oate / a%oi re%rodusă cu econo"isire de e5ort #i care este %erce%ută de cel care o
13
e&ecută că /ind acel ti%ar. Ast5el cu c6t interac$ione2i "ai "ult %e Tinder cu at6t vei %utea să te descurci "ai bine #i cu succes. 4bi#nuin$ă 5urni2ea2ă activită$ii direc$ionarea #i s%eciali2area care li%sesc din constitu$ia biolo'ică a o"ului. Aceste %rocese de 8abituali2are %reced orice institu$ionali2are ba c8iar %ot să /e a%licabile #i unui i%otetic individ solitar. 7nstitu$ionali2area a%are oric6nd e&istă o ti%i2are reci%rocă ! între cei care ac$ionea2ă ! a ac$iunilor devenite de%rinderi. le sunt accesibile tuturor "e"brilor 'ru%ului social res%ective ! iar institu$ia ti%i2ea2ă la r6ndul ei actorii individuali #i ac$iunile lor individuale. 7nstitu$iile "ai i"%lică istoricitatea #i controlul. Bn 'eneral siste"ul de control social e&istă în "ulte institu$ii #i în toate con'lo"eratele de institu$ii denu"ite societă$i. A s%une că un se'"ent al activită$ii u"ane a 5ost institu$ionali2at însea"nă de,a a s%une că acest se'"ent a 5ost %us sub control social. Procesul de institu$ionali2are a ti%i2ării reci%roce %oate a%ărea c8iar #i dacă doi indivi2i au înce%ut să interac$ione2e din nou. C6#ti'ul cel "ai i"%ortant este că /ecare devine ca%abil să %re2inte ac$iunile celuilalt. Procesul %rin care %rodusele reali2ate %rin activită$ile u"ane dob6ndesc caracterul de obiectivitate este obiectivarea. Lu"ea institu$ional este activitate u"ană obiectivată #i tot a#a este orice institu$ie luată se%arate. Le'iti"itarile se %ot succeda una alteia ! con5erind din ti"% în ti"% noi în$elesuri e&%erien$elor sedi"entare ale colectivită$ii res%ective. Bn$elesurile obiectivate ale activită$ii institu$ionale sunt considerate “cunoa#tere #i sunt trans"ise că atare. Clasi/carea în “cunoscători #i “necunoscători ! că #i “cunoa#terea des%re care se %resu%une că trebuie să treacă de la unul care #tie la cel care nu #tie. u e 'reu de vă2ut că %e "ăsură ce aceste obiectivi2ări se acu"ulea2ă ! un între' sector al con#tiin$ei de sine se structurea2ă în 5unc$ie de ele. )e %oate vedea u#or că o construc$ie a ti%olo'iei rolurilor %resu%une în "od necesar corelarea cu institu$ionali2area conduitei. 7nstitu$iile sunt întru%ate în e&%erien$ă individuală %rin "i,locirea rolurilor. ?olurile ! obiectivi2area lin'vistică ! constituie un in'redient essential al lu"ii ! obiectiv-accesibile din orice societate. ?olurile re%re2intă ordinea institu$ională ! "ai înt6i înde%linirea rolului se re%re2intă %e sine însă#i #i în al doilea r6nd rolul re%re2intă o întrea'ă înlăn$uire de conduit.
1#
Toate aceste re%re2entări î#i dob6ndesc însă se"ni/ca$ia #i c8iar inteli'ibilitatea din utili2area lor în conduită u"ană ! care în acest ca2 este desi'ur o conduită ti%i2ată în rolurile institu$ionale ale le'ii. Le'iti"area că %roces este cel "ai bine descrisă că o obiectivare “de ordinal al doilea a în$elesului. Le'iti"area e&%lică ordinea institu$ional con5erind valabilitatea co'nitive în$elesurilor sale obiectivate. ?ealitatea identită$ii nu are nevoie să /e le'iti"ată %rin cunoa#terea ei în orice "o"ent de către individ 9 %entru le'iti"are este su/cient că ea să /e co'niscibila.
05. Cr!% Trăi" într-o lu"e a;ată într-un îndelun' %roces de 'lobali2are în care societatea! a#a cu" o #ti" noi! este a5ectată în continuu! în toate s5erele ei. Bn ca2ul în care "odelele i"%ersonale se vor %ro%a'ă din ce în ce "ai "ult în via$ă noastră atunci #i dra"atur'ia socială va / a5ectată din ce în ce "ai "ult as5t5el înc6t se va %ierde %ersonalitatea #i autenticitatea s%ectacolelor. Dacă accentul va / %us %e te8nică #i %e idealuri oratorice! acestea vor da na#tere la o s%ecie #i nici decu" la indivi2i. Bnsă#i realitatea socială %e care o trăi" este a5ectată. Totul este astă2i o dovadă că cor%ul a a,uns obiect al "6ntuirii. Bn această 5unc$ie "orală #i ideolo'ică! el a înlocuit re%re2entarea %recedentă a cor%ului. 4 %ro%a'andă neobosită ne a"inte#te! în acord cu cuvintele %sal"ului! că nu ave" dec6t un cor% %e care trebuie să-l salvă". Dacă odinioară “su;etul învelea cor%ul! astă2i îl aco%eră %ielea! dar nu %ielea că u"%lere a nudită$ii 0#i deci a dorin$ei1! ci %ielea că ve#"6nt de %resti'iu #i re#edin$a secundară! că se"n #i că re5erin$ă a "odei 0care %oate! a#adar! înlocui blană 5ără a-#i sc8i"bă sensul! cu" se %oate observă 5oarte bine în e&%loatarea actuală a nudită$ii la teatru #i în alte %ăr$i! acolo unde a%are! în ciuda %atetis"ului se&ual! că un ter"en su%li"entar în %aradi'"ă "odei vesti"entare1. Cor%ul este dintr-o dată “rea%ro%riat în 5unc$ie de obiective “ca%italiste: alt5el s%us! e o investi$ie de la care se a#tea%tă re2ultate 0*audrillard:>HHI1. Cor%ul nu este rea%ro%riat în 5unc$ie de /nalită$ile autono"e ale subiectului! ci con5or" unui %rinci%iu nor"ativ al %lăcerii #i al rentabilită$ii 8edoniste! su%un6ndu-se unei constr6n'eri de instru"entalitate convertite auto"at la codul #i la nor"ele unei societă$i de %roduc$ie #i de consu" diri,at.
15
(ru"use$ea este calitatea 5unda"entală! i"%erativă! a acelora care#i în'ri,esc %ărul #i silueta la 5el de devotat că su;etul. (ru"use$ea este se"nul elec$iunii la nivelul tru%ului! că reu#ită la nivelul a5acerilor. De alt"interi! 5ru"use$ea #i reu#ită %ri"esc în reviste acela#i 5unda"ent "istic: la 5e"eie o sensiblitate care e&%lorea2ă #i evocă “din interior toate %ăr$ile cor%ului- la antre%renor! o intui$ie adecvată a tuturor virtualită$ilor %ie$ei. )e"n de elec$ie #i de "6ntuire: etică %rotestantă nu e de%arte. dre%t că 5ru"use$ea nu re%re2intă un i"%erativ absolut! însă nu"ai %entru că nu e o 5or"ă de ca%ital. 7"%erativul 5ru"use$ii! care este un i"%erativ de valori2are a cor%ului %rin inter"ediul reînvestirii narcisistice! i"%lică erotis"ul că valori2are se&uală. Trebuie să 5ace" deosebirea între cor%ul erotic! su%ort al se"nelor dorin$ei care 5ac obiectul sc8i"bului! #i cor%ul care este loc al 5antas"ei #i 8abitaclu al dorin$ei. Bn sens invers! cel "ai "ic obiect conce%ut în "od i"%licit du%ă "odelul cor%ului obiectului 5e"eii se 5eti#i2ea2ă în acela#i 5el. Cor%ul #i obiectul constituie o re$ea de se"ne o"o'ene care %ot! %e ba2a abstrac$iei des%re care toc"ai a" vorbit! să 5acă sc8i"b de se"ni/ca$ii 0în această a%titudine re2idă “valoarea lor de sc8i"b1 #i să se “valori2e2e reci%roc. Din rela$ia actuală cu cor%ul! care este "ai %u$in una cu cor%ul %ro%riu-2is c6t una cu cor%ul 5unc$ional #i “%ersonali2at! se deduce rela$ia cu sănătatea . Această se de/ne#te că 5unc$ie 'enerală de ec8ilibru al cor%ului atunci c6nd e "ediată de o re%re2entare instru"entală a acestuia. Mediată de o re%re2entare a cor%ului că un bun %resti'ios! rela$ia cu sănătatea devine o e&i'en$ă 5unc$ională de statut. Pornind de aici! ea intră în lo'ică concuren$ială! #i se traduce %rintr-o cerere %ractic neli"itată de servicii "edicale! c8irur'icale! 5ar"aceutice R cerere co"%ulsivă le'ată de învestirea narcisistă a cor%ului obiect #i cerere statutară le'ată de %rocesele de %ersonali2are #i de "obilitate socială. (ru"use$ea nu %oate / 'roasă sau sub$ire! 'reoaie sau 2veltă! a#a cu" reie#ea din de/ni$ia ei tradi$ională! înte"eiată %e ar"onia 5or"elor. a nu %oate / dec6t sub$ire #i 2veltă %otrivit de/ni$iei ei actuale ba2ate %e lo'ică co"binatorie a se"nelor! %recedată de aceea#i econo"ie al'ebrică %recu" 5unc$ionalitatea obiectelor sau ele'antă unei dia'ra"e. a va / "ai de'rabă slabă #i descărnată! ur"6nd %ro/lul "odelelor #i a "anec8inelor! care sunt în acela#i ti"% ne'area cărnii #i e&altarea "odei. “liberarea are e5ectul de a trans5or"ă cor%ul în obiect de solicitudine. i această solicitudine! că tot ceea ce are de-a 5ace cu cor%ul #i se re5eră la el! este a"bivalen$a! niciodată %rea %o2itivă! ci în a"bele sensuri
16
ne'ativă. Cor%ul este întotdeauna “eliberat că obiect si"ultan al acestei duble solicitudini. Bn consecin$ă! i"ensul %roces de solicitudine 'rati/cată %e care l-a" descris că institu$ie "odernă a cor%ului este dublat de o investi$ie e'ală #i la 5el de considerabilă de “solicitudine re%resivă. Această con,unc$ie dintre 5ru"use$e #i re%resiune în cultura silueteicu care cor%ul! în "aterialitatea #i se&ualitatea lui! n-are ni"ic de-a 5ace! de#i înde%line#te rolul de su%ort al celor două lo'ici o%use celei a satis5ac$iei: i"%erativul "odei! că %rinci%iu de or'ani2are socială! #i i"%erativul "or$ii! %rinci%iu de or'ani2are %si8ică-! această con,unc$ie re%re2intă unul dintre "arile %arado&uri ale “civili2a$iei noastre. Mistică siluetei! 5ascina$ia sub$iri"ii! nu au o at6t de "are i"%ortantă dec6t %entru că sunt ni#te 5or"e ale violen$ei! %entru că tru%ul este %ur #i si"%lu sacri/cat! în acela#i ti"% î"%ietrit în %ro%ria %er5ec$iune #i violent resuscitat că într-un sacri/ciu. Toate contradic$iile acestei societă$i se 'ăsesc re2u"ate la nivelul cor%ului. )e&ualitatea se a;ă %e “%ri"a %a'inăa societă$ii de consu"! su%radeter"inand în "od s%ectaculos între'ul do"eniu se"ni/cant al co"unicării de "asă. Tot ceea ce este o5erit vederii sau ascultării %ri"e#te o conota$ie evident se&uală. Bn acela#i ti"%! desi'ur! se&ualitatea însă#i este o5erită s%re consu". Bn acela#i ti"%! desi'ur! se&ualitatea însă#i este o5erită s%re consu". 7nde&6nd tot "ai siste"atic se&ualitatea la obiectele #i "esa,ele co"erciali2ate #i industriali2ate! acestea sunt deturnate de la ra$ionalitatea lor obiectivă! în vre"e ce se&ualitatea este deturnată de la /nalitatea ei e&%lo2ivă. Muta$ia socială #i se&uală se reali2ea2ă ast5el con5or" unor căi de,a bătătorite! erotis"ul cultural #i %ublicitar ra"anane terenul e&%eri"ental al acestora.
Fie%d A" 5olosit Tinder în c6teva ora#e din ?o"6nia! %rintre care #i Clu, a%oca! un ora# situat în centrul Transilvaniei. Un ora# cu%rins de un s%irit boe" tineresc sus$inut de o at"os5era studen$ească. ste unul din cele "ai "ari centre universitare din ?o"6nia #i are a%ro&i"ativ KE.EEE de locuitori iar anual vin a%roa%e SE.EEE de studen$i în acest ora#. Asta trans5or"ă s%a$iul într-un "are ca"%us studen$esc cu o densitate eclectică concentrată în di5erite %uncte de interes - de la
1$
restaurante la cluburi %6nă la or'ani2a$ii studen$e#ti #i co"%anii a&ate %e o audien$ă t6năra. (iind un ora# cu s%irit t6năr! "ultă lu"e este conectată la te8nolo'ie #i 5olose#te tot 5elul de instru"ente te8nolo'ice 0ceasuri ri5t ! oculus ri5t! s"art%8one-uri s.a.".d.1. Aici "ul$i oa"eni sunt s%eciali2a$i în ale te8nolo'iei #i un %ilon econo"ic "a,or din Clu, este %ia$ă de 7T! res%ectiv e&ternali2area serviciilor in5or"a$ionale către est. Av6nd o %utere /nanciară destul de "are! aici sunt 5oarte "ul$i tineri. care 5olosesc o te8nolo'ie i"ediat ce ea devine dis%onibilă %ie$ii. Bn Clu,-a%oca vin 5oarte "ul$i studen$i străini /e cu eras"us #i alte %ro'ra"e! /e se reloc8ea2ă aici să studie2e %ro %e ter"en lun' %recu" "edicină. &istă co"unită$i de străini de'ra"estul de co"%acte. (iind un loc cos"o%olit! %lin de tineri! Clu, a%oca "i s-a %ărut un loc! cel %u$in la înde"6nă! %entru a interac$iona cu c6t "ai "ul$i oa"eni %e Tinder. Bn ti"% ce în Clu,! o ase"enea a%lica$ie este 5oarte %o%ulară! în Ploie#ti nu a" avut niciodată o co"%atibilitate 0sau "atc81. Ploie#tiul este ora#ul "eu natal #i odată la -K luni îl vi2ite2 ti"% de o să%tă"6na. Un "otiv %osibil %entru care nu s-a înt6"%lat asta! ar %utea / din cau2a 5a%tului că Ploie#tiul este un ora# "ic! în care "a,oritatea tinerilor s-au dus la studii în ora#e "ai "ari %recu" *ucure#ti. Ast5el ei! cel "ai %robabil! a,un' în Ploie#ti doar în eeenduri. Bn %lus! ora#ul /ind "ic! ai %utea s%une că toată lu"ea se cunoa#te între ea #i să a,un'i să 5olose#ti Tinder %oate duce la o sti'"a socială. Acu" un an stătea" la "asă! într-un bar din Clu,! î"%reună cu ni#te %rieteni c6nd o aud %e Andreea care %oveste#te des%re noul ei %rieten #i des%re c6t de bine se în$ele' ei #i c6t de interesantă este rela$ia lor. Pu$in curios! nu "-a" %utut ab$ine #i i-a" %us o serie de întrebări: cu" s-au cunoscut! unde #i de c6t ti"% sunt î"%reună. A" a;at că se înt6lniseră cu %u$in ti"% în ur"ă #i s-au cunoscut %ri"a dată %e Tinder. ?eac$ia "esei a 5ost ca" a#a: “ A8a! deci tu %ractic te culci cu un ti% %e care l-ai cunoscut de %e o a%lica$ie de s"art%8one care se c8ea"ă Tinder! care este un 5el de Grindr! dar %entru oa"eni strai'8t. “ La c6teva 2ile du%ă! a" %ierdut un %ariu cu Andreea #i a trebuit să î"i instale2 Tinder #i să ob$in o înt6lnire cu o 5a$ă. Acesta a 5ost %ri"ul "eu contact #i de aici "i-a venit %ri"a dată ideea unei ast5el de cercetări. Cu" Tinder este o a%lica$ie din ce în ce "ai %o%ulară în r6ndul tinerilor din ?o"6nia! o ase"enea cercetare "i se %are de interes %entru a observă %racticile sociale din s5era online #i oine ale utili2atorilor de
1%
Tinder. Cu" utili2atorii creea2ă #i de2voltă noi obiceiuri! acordă noi în$elesuri s%a$iilor #i se creea2ă rela$ii de %utere #i ierar8ii care coe&istă #i se in;uen$ea2ă reci%roc în online #i oine.
Tinder 8 C )ă co"%ari Tinder cu o a'en$ie "atri"onială este cel %u$in de "odă vec8e. Tinder a reu#it să scoată din “ ,oc sau să înlocuiască aceste ti%uri de a5aceri. Vin "inte că acu" >E ani! a%ăreau la col$ de blocuri! %e >E "etri %ătra$i! a'en$ii "atri"oniale care %ro"iteau că î$i 'ăsesc ,u"ătatea în sc8i"bul unei su"e de bani. Acestea 5unc$ionau %e un "odel clasic în care te înscriau într-o ba2a de date #i î$i 5ăceau cone&iunea cu cineva în 5unc$ie %e 8obb+-uri! do"eniii de interes! v6rstă #i alte %re5erin$e.
A'en$iile "atri"oniale! %ortalurile de datin' %ierd din tra/c #i clien$i datorită de2voltării %alt5or"elor de )ocial Media sau a%lica$iilor de 'enul Tinder.
1&
De 5a%t! Tinder se %o2i$ionea2ă că o a%lica$ie de datin' #i că un serviciu de desco%erire socială 0social discover+1 sau că o a%lica$ie care î$i 5ace introducerea cu diver#i oa"eni! %e un siste" care are la ba2a
interesul reci%roc al utili2atorilor. A%lica$ia a 5ost lansată o/cial în anul E>! ur"6nd că în E>F să înre'istre2e un "iliard si%e-uri. Contrar a'en$iilor "atri"oniale! care au o audien$ă între KE-FQ de ani! Tinder este 5olosit în %rocent de FQW de adul$i între Q-KF de ani. Tinder %oate / instalat de oricine care are un s"art%8one #i o cone&iune la internet. (iind o a%lica$ie! această trebuie descărcată din "a'a2inul de a%lica$ii. Pentru a te lo'a în această a%lica$ie ai nevoie de un cont #i %ro/l de (aceboo. u e&istă altă "odalitate de înre'istrare. Această "etodă de a te lo'a cu un cont de 5aceboo #i nu cu unul dedicat a%lica$iei! vine din %ers%ective de "aretin' %entru că se consideră că "a,oritatea lu"ii care 5olose#te un s"art%8one #i este conectat la internet! are un %ro/l de 5aceboo. Ast5el conversia dintre oa"enii care donloadea2ă a%lica$ia #i intră în ea! cu un cont de 5aceboo! este "ult "ai "are %entru că este "ai si"%lu #i nu trebuie să co"%lete2i in5or"a$ii su%li"entare sau să $ii "inte %arole #i userna"e-uri. Din altă %ers%ectiva! a%lica$ia %resu%une o rela$ie a utili2atorului cu
20
servicii di5erite - (aceboo #i Tinder - în acela#i ti"%. Pe de altă %arte (aceboo insistă că este obli'atoriu că în s%atele /ecărui cont să /e o %ersoană! iar în ca2ul în care trebuie dovedit! 5aceboo %oate să î$i ceară buletinul sau %a#a%ortul. Ast5el! %entru Tinder are sens să 5olosească alt serviciu care se asi'ura 0c6t de "ult %osibil1 că utili2atorii din cadrul a%lica$iei sunt %ersoane reale .
Tinder #i (aceboo sunt două %lat5or"e sociale 5oarte %o%ulare. A"6ndouă au aceia#i "isiune declarată %ublic: să conecte2e lu"ea. Declara$ia %ublică s%une că “ "isiunea (aceboo este să le dea %utere oa"enilor să î"%ărtă#ească #i să 5acă lu"ea "ai desc8isă #i conectată “. Tot odată! “triu"5ul 5aceboo nu re;ectă nea%ărat o 5unc$iune su%erioară ci %ur #i si"%lu re;ectă o dorin$a co%le#itoare a oa"enilor de a / %e acela#i site! co"binată cu o abilitate unicata de a se răs%6ndi %rin e"ula$ie 0 eat8er A. #i Daniel Miller: >FH1 Bn acest sens! conte&tul o5erit de (aceboo nu este si"ilar cu cel e&%eri"entat în Tinder. Tinder î$i o5eră instru"entul de a %lăcea sau a dis%lăcea %ersoane #i ai o interac$iune de ti% unu-la-unu. Pe Tinder ai o si'uran$ă ini$ială %e care (aceboo o 5ace di5erit. Acel "atc8! care %resu%une că %ersoane s-au %lăcut reci%roc! însea"nă "ult "ai "ult dec6t o tri"itere acce%tare de %rietenie.
21
Matc8-ul B$i o5eră o con/r"are de %ri" "o"ent că e&istă o %oten$ială cone&iune. 4dată ce te-ai lo'at! a%roa%e instant! î$i a%are o %o2ă cu o 5a$ă #i %o$i să reac$ione2i la %o2ă în 5elul ur"ător: a%e#i ini"ioară 0se"n că î$i %lace1! & 0 se"n că nu î$i %lace1 sau a%e#i %e %o2ă unde %o$i să ve2i %ro/lul de Tinder al acelei %ersoane. A;i des%re v6rstă! dacă ave$i interese co"une 0 acelea 5ăcute %ublice %e 5aceboo1! %o$i să ve2i %o2e su%li"entare! să cite#ti o descriere %usă de către utili2ator sau în ca2ul în care utili2atorul #i-a inte'rat contul de Tinder cu 7nsta'ra"! %o$i să ve2i %o2ele de %e 7nsta'ra". Tu că utili2ator de Tinder! %o$i să intri în "eniu #i să edite2i %ro/lul tău! să adau'i %o2e! să selecte2i "etode de căutare 0bărba$i 5e"ei #i distan$ă1 #i să î$i co"%lete2i descrierea. Tinder 5olose#te auto"at %ro/lul #i %o2ele tale de %e (aceboo ast5el înc6t să î$i co"%lete2e %ro/lul de %e Tinder cu %o2e #i %re5erin$e de căutare 0în ca2ul "eu 'enul de căutare era bi5at auto"at “ onl+ o"en 1 Pe scurt! ce %o$i să 5aci cu Tinder! este să intri în a%lica$ie! te lo'8e2i cu 5aceboo! î$i edite2i %ro/lul #i dorin$ele de căutare 0 distan$ă #i 'enul1 #i a%oi dai )i%e ?i'8t sau Le5t %e %o2ele utili2atorilor. )i%e ?i'8t sau )i%e ?i'8t însea"nă să î$i "i#ti de'etul %e ecran în drea%ta sau în st6n'a! duc6nd %o2ă care î$i a%are în a5ară ecranului. Bn ca2ul în care ai dat )i%e ?i'8t %e o %ersoană #i ea $i-a dat îna%oi )i%e ?i'8t! atunci î$i a%are o noti/care “ Xou=ve 'ot a "atc8 #i o inter5a$ă de c8at se desc8ide 22
#i %o$i să discu$i cu acea %ersoană. 4dată desc8isă acea 5ereastră de c8at! Tinder te îndea"nă cu tot 5elul de "esa,e a"u2ante sau "otiva$ionale să desc8i2i conversa$ia:
e2i cutia de "ai ,osY 7nserea2ă-$i %ersonalitateaZ Alte e&e"%le de "esa,e: “ Ce "ai a#te%$iY “ )%er că nu conduci acu" “ C6ini sau %isiciY “ ?ate2i >EEW din "e"oriile %e care nu o să $i le 5aci “ Ce te-a 5ăcut să dai )i%e ?i'8tY “ “ Totul a înce%ut %e Tinder. “ Tinder i"%resionea2ă cu un desi'n "ini"alist! /ind 5oarte u#or 5olosit. Descrierea %ro/lului are o i"%ortantă secundară în i"%actul vi2ual al a%lica$iei. A" catalo'at descrierile %e c6teva co"%onente care nu se e&clud nea%ărat: >. Descrierea %ersoanei De e&: “Traveler! drea"er! lover! la student! ve'etarian since >HHH. >.JS 5ull o5 %ersonalit+ “ Bn acest ti%ar a%ar descrieri des%re 8obb+-uri! %asiuni! lucruri care într-un /nal te cali/că sau te e&%un într-o lu"ina a'reată de $ine. . Ce cau$i %e tinder sau de ce e#ti aici “ 7=" not looin' 5or a ;in' “ u sunt aici să încăl2esc %atul ni"ănui “ )unt aici să 'ăsesc iubirea adevărată
K. Altele A" "ai vă2ut citate din căr$i! %oe2ii! lin-uri către 5aceboo! sna%c8at 0#i alte %lat5or"e de social "edia1
23
Bn 'eneral descrierile %e care le-a" vă2ut vorbesc des%re : %ro5esie! v6rstă! înăl$i"e! %asiuni #i interese. Bn cadrul descrierilor %ot a%ărea e"oticoane sau alte si"boluri care trans"it alt ti% de "esa, sau stări. 7nter5a$ă de c8at este #i ea destul de versatilă. B$i %er"ite să însere2i e"oticoane! si"boluri #i "ai nou GB(-uri. Po$i să tri"i$i lin-uri către alte site-uri #i %o$i să dai clic din cadrul a%lica$iei. Tinder are la ba2a un siste" de "atc8in' care este %reluat din ,ocurile online! de ti% "ulti%la+er. )iste"ul se ba2ea2ă %e un al'orit" de ti% L4 ranin'! %rin care a%lica$ia studia2ă %ro/lul tău de 5aceboo! %ro/lul tău de Tinder #i ac$iunile tale în cadrul a%lica$ii #i "ul$i al$i indici! cu sco%ul de a î$i ierar8i2a %re2en$a din cadrul a%lica$iei.. Această ierar8i2are are sco%ul de a î$i o5eri #ansă să cuno#ti c6t "ai "ulte
2#
%ersoane a%ro%iate de scorul tău. Ast5el %ro/lului tău i se ata#ea2ă un scor intern! secret! de ti% ranin'. Acest lucru a5ectea2ă ce %ersoane î$i sunt su'erate de către Tinder. )%re e&e"%lu dacă dai lie la 5oarte "ulte %ersoane #i acestea nu î$i dau îna%oi lie! scorul tău va scădea drastic #i î$i va o5eri %e viitor reco"andări de %ersoane "ai %u$in de2irabile social! des%re care se crede că ai %utea să co"unici "ai u#or cu acestea. P8ili%s #i Clanc+ s%un des%re de2irabilitatea socială că! într-un sens lar'! această este tendin$a oa"enilor de a ne'a trăsături sau calită$i nedorite social #i a le %une în lu"ina %e cele acce%tate social. 0P8ili% #i Clanc+! >HI: HK1. Din %ăcate! C4-ul Tinder nu a o5erit %rea "ulte detalii des%re acest “scor de de2irabiltiate. ste cunoscut că "ulte co"%anii te8nolo'ice str6n' in5or"a$ii des%re utili2atorii lor #i des%re co"%orta"entele lor în cadrul a%lica$iilor. Tinder este un business de ti% )aa) - so5tare a# a service. Această a%lica$ie 5unc$ionea2ă %e "odelul de business "oneti2are de ti% 5ree"iu". Asta însea"nă că oricine %oate să descarce a%lica$ia #i să o 5olosească 'ratuit. Pentru e&tra-5eatures! utili2atorul trebuie să %lătească [>E %e luna #i %oate să 5olosească varianta %re"iu". u 5olosesc varianta 5ree. Atunci c6nd un utili2ator 5olose#te un %rodus sau serviciu 'ratuit! utili2atorul devine %rodusul co"%aniei. Asta însea"nă că acea co"%anie %oate să str6n'ă date des%re utili2atori #i s%re e&e"%lu să le v6ndă către a'en$ii de %ublicitate care "ai t6r2iu o să tar'ete2e utili2atorii în 5unc$ie de co"%orta"entele lor de,a înre'istrate. Tinder are F caracteristici "a,ore: \ )i%es Con5or" reco"andărilor Tinder! tu %o$i să dai si%e la un nu"ăr li"itat de %ersoane %e 2i. Cu varianta %re"iu" %o$i să dai si%e la un nu"ăr neli"itat. \ )u%erlies )u%erlie-ul este un 5eature care te lasă să “a%recie2i o %ersoană iar această este anun$ată de acest lucru c8iar dacă nu $i-a dat lie. Totu#i doar %ersoană res%ectivă are %uterea de a ini$ia inter5a$ă de c8at. \ ?oll-*ac
25
Tinder consideră că %o$i să dai dislie sau si%e le5t din 're#eală. Cu varianta %re"iu" %o$i să dai roll-bac #i să ve2i %ersoanele cărora le-ai dat dislie #i să le dai lie sau su%erlie. u de "ulte ori a" dat si%e le5t din 're#eală #i %ersonal cred că a%lica$ia are o ar8itectură de a#a natură înc6t să "ai 're#e#ti din c6nd în c6nd. Această 're#eală intervine atunci c6nd vrei să desc8i2i inter5a$ă de c8at cu un si%e le5t. Dacă a%e#i din centrul ecranului este %osibil să tra'i o %o2ă în st6n'a! e&%ri"6ndu-$i în cadrul a%lica$iei “dislie 5a$ă de %ersoană care $i-a a%ărut la reco"andări. \ Use Pass%ort 0C8an'e location1 Această o%$iune î$i %er"ite să sc8i"bi loca$ia #i să ale'i o altă 2ona sau ora# în care să interac$ione2i cu %ersoane. A" descris "ai sus ce este a%lica$ia Tinder #i cu" 5unc$ionea2ă ea. Bn ur"ătoarea %arte voi scrie des%re "etodele 5olosite în această cercetare #i e&%erien$ă "ea cu această a%lica$ie. De a%ro&i"ativ un an 5olosesc a%lica$ia Tinder. A" avut %au2e în care a" de2instalat-o sau "i-a" #ters %ro/lul #i "i l-a" re5ăcut 0#i asta "i-a resetat contul1. (iind o a%lica$ie de o natură vi2uală! %ri"a 5oto'ra/e are cea "ai "are i"%ortantă. )e s%une că atunci c6nd 5aci cuno#tiin$ă cu cineva! în %ri"ele K secunde! %o$i să î$i dai sea"a dacă o %ersoană este de încredere! dacă te-ai î"%rieteni cu ea! dacă are success sau nu sau dacă ai între$ine rela$ii se&uale cu acea %ersoană.
26
Cu toate că aceste lucruri sunt ba2ate %e %ri"a a%aren$ă! "-a" tre2it 5olosind Tinder într-o "anieră în care era" %ur #i si"%lu ca%tivat de ecranul %e care î"i a%ăreau %o2e cu oa"eni. La înce%ut intră" %e %o2e #i era" atent la tot 5elul de detalii %recu" - 8aine! li"ba, cor%oral! arte5acte culturale s.a.".d. Citea" descrierile #i încercă" să î"i i"a'ine2 ce 5el de oa"eni sunt! dacă "i-ar %lăcea să "ă înt6lnesc cu ei #i oare ce discu$ii a" avea. Cu toate acestea "-a" tre2it într-un ;u& constant #i în >E "inute a" trecut %este 2eci de 5ete într-un ;o - Lie Lie! Dislie! Dislie! Dislie! Lie. La un "o"ent dat "-a" si"$it întoc"ai că un ,udecător al unui 'ladiator în5r6nt din arenele ro"6ne. )i%e-urile "ele s-au trans5or"at într-un verso %ollice %rin care ,udecă" #i /ltră" %ersoane. Pur #i si"%lu ti"%ul a trecut 5ără să î"i dau sea"a #i trecea" de la o %ersoană la altă întoc"ai că într-un ,oc. Din %unctul "eu de vedere! de asta are #i Tinder un ase"enea succes - %entru că este că un ,oc. Acest lucru se c8ea"ă în ter"eni de business - 'a"i/cation. Adică "o"entul în care %re2in$i ceva sub 5or"ă unui ,oc. Ast5el rela$iile u"ane ca%ătă idealul #i si"%litatea unui ,oc. Dar nu este ni"ic nou. La ba2a rela$iilor sociale! %ri"ul lucru %e care îl 5aci c6nd te înt6lne#ti cu cineva! este să te ui$i la acea %ersoană. Pe Tinder te ui$i la o %o2ă! dar /nalitatea 'eneral-
2$
acce%tată că /ind de succes este să te înt6lne#ti cu acea %ersoană #i să le'i o rela$ie se"ni/cativă. La un "o"ent dat! în ,ocul "eu de a “a%recia sau nu %ersoane! "ă întreru%e un "esa, “ 7t=s a "atc8Z. i a" o%$iuni: “ee% %la+in' sau “send "essa'e. A" a%ăsat %e butonul de a tri"ite un "esa,. M-a" "ai uitat încă odată la %o2e #i a" vă2ut că %ersoană res%ectivă avea 5oto'ra/i de ti% sel/e cu alte 5ete. u $in "inte să / dat lie la această %ersoană. M-a" ,ucat un %ic #i a" încercat să identi/c %ersoană din i"a'ine dar nu a" reu#it %entru că "ai "ulte %ersoane se re%etau în a"bele %o2e. A" vrut să îi scriu ceva dar ceva "-a re$inut. Poate nu "i-a %lăcut sau nu "-a ins%irat 'ru%ul de %rieteni. Dar a" trecut i"ediat %este #i a" revenit în ,oc! unde a" continuat să dau si%e. Bn scurt ti"% "ai "ulte "atc8uri au a%ărut #i a" uitat de %ri"ul "eu "atc8. Tinder %oate lasă i"%resia unei 5ante2ii consu"eriste de instru"entali2are a rela$iilor interu"ane. Acest %roces de instru"entali2are %resu%une un "od %rin care utili2atorii se ra%ortea2ă la a%lica$ie că la un s%a$iu %rin care ei %ot ale'e al$i oa"eni de2irabili la 5el de u#or că atunci c6nd e#ti %e Xoutube #i ale'i ce "u2ică să ascul$i. Această a%lica$ie î$i o5eră un s%a$iu si'ur! un cadru în care %o$i să obiectivi2e2i oa"eni. 7"a'inea2ă-$i că %o$i să 5olose#ti 5unc$ia Pass%ort 0%re"iu" 5eature1! î$i ale'i ora#ul *arcelona #i te ui$i la ce oa"eni 5olosesc a%lica$ia Tinder #i le dai lie. Dată viitoare c6nd te duci în *arcelona %o$i să te ve2i cu %ersoanele aceastea. Bn această idee! %o$i să / un turist Tinder. Cu toate acestea! că utili2ator al a%lica$iei Tinder tu nu %o$i să "en$ii distan$ă 5a$ă de un alt utili2ator. 7dee de ba2a este să te conecte2e cu al$i oa"eni. Deci odată ce e#ti %e Tinder este clar că sco%ul %rinci%al este interac$iunea socială. Tinder te conectea2ă cu %ersoane dar 5ocusul este să “ie#i din a%lica$ie c6t "ai re%ede #i să te înt6lne#ti cu acele %ersoane în via$ă reală. Bn acest sens! revenirea constan$a %e a%lica$ie %oate re%re2enta /e e#ecul! /e seriali2area rela$iilor de ori#ice ti% ar / ele. Din "o"entul în care te-ai lo'at %e a%lica$ie! dacă nu debi5e2i “discoverabilit+! oa"enii te vor %utea 'ăsi. or %utea să vadă %o2e cu $ine! să î$i citească descrierea #i să interac$ione2e cu $ine 0 la înce%ut cu lie dislie1. Acu" c6teva luni a" 5ăcut un test de cu" 5unc$ionea2ă siste"ul de "atc8in' versus reco"andări. Mi-a" 5ăcut un cont nou %e a%lica$ie #i nu a" luat nicio ac$iune. Peste c6teva 2ile a" intrat din nou #i a" înce%ut să dau si%e ri'8t la %ri"ele >E %ersoane. Cu %este ,u"ătate
2%
din aceste %ersoane a" avut un "atc8. Asta însea"nă că Tinder î$i va reco"andă %ri"a dată acele %ersoane care $i-au dat "atc8! c8iar dacă tu nu le-ai dat. Ast5el Tinder te î"%in'e către interac$iune #i direct către satis5acerea ta că utili2ator. Vin "inte de c6nd era" "ic că %ărin$ii "ei "i-au s%us că nu este bine să vorbesc cu străinii. Dar ei bine cu Tinder %ot să cunosc ce ti% de străini vreau eu. Tinder o5eră o satis5acere a%roa%e i"ediată. Desi'n-ul cor%ului online Dacă %orni" de la ideea că /ecare o" este un actor social! atunci este evident că #i %re2en$a acestora online %roiectea2ă un anu"it obiectiv în "inte. Bn ca2ul Tinder aceste obiective ar %utea /: 'ăsirea unei rela$ii! o aventură de o noa%te! a cunoa#te oa"eni noi s.a.".d. Cu avansul te8nolo'ic de care ave" %arte! re%re2entarea cor%urilor #i a e&%erien$elor u"ane se intersectea2ă #i au loc în s%a$ii - în via$ă reală! #i în via$ă virtuală! %e internet. De "ulte ori se %oate 5ace o distinc$ie #i %oate e&istă o %osibilă ru%tură între cele două vie$i. De e&e"%lu cor%ul virtual %oate să îl ideali2e2e %e cel real. )%re e&e"%lu bărba$ii care au %o2e %e Tinder doar cu oc8elari de soare! %entru a î#i în5ru"use$a 5a$ă! sau 5etele care au %o2e doar de la %ie%t în sus! %un6nd în eviden$ă "ai de'rabă 5a$ă #i nu cor%ul. Bntr-o discu$ie cu o utili2atoare Tinder! î"i s%une că ea nu da niciodată "atc8 la băie$i care au %o2e doar cu oc8elari de soare! %entru că este clar că nu au o 5a$ă interesantă. Pe de cealaltă %arte! vorbind cu un %rieten! î"i s%une că toate 5etele care au %o2e %e Tinder în care nu le a%are cor%ul sunt "ai î"%linite sau au ceva de ascuns. Tinder este o a%lica$ie ba2ată %e un siste" de GP) care se 'ăse#te în toate tele5oanele "obile #i tabletele "oderne. Această a%lica$ie î$i %o2i$ionea2ă cor%ul /2ic într-un s%a$iu online. Pri"ul %as! teoretic! atunci c6nd intri %e Tinder este să î$i edite2i %ro/lul. Prin adău'area de %o2e #i descriere %ractic te %ro"ove2i %e $ine. B$i %ro"ove2i %ersonalitatea! în5ă$i#area! 'usturile etc. 4 întrebare care cred că "erită investi'ată! este cu" %re2en$a cor%ului online %e Tinder este a5ectată de s%a$iile #i conte&tele culturale oine.
S#i:;$#i<$re$ Tinder orbind cu tot 5elul de oa"eni des%re Tinder a" a,uns la conclu2ia că de "ulte ori sti'"ati2area unei ase"enea a%lica$ii vine din 5rustrarea de a trebui să 5olose#ti o a%lica$ie te8nolo'ică %entru a satis5ace nevoi
2&
sociale %ri"are. A" cunoscut %ersoane care dis%re$uiesc 'enul aceste de a%lica$ie. A. s%une că “ Tinder este o %orcărie. B$i distru'e toată esen$ă seduc$iei. u este oare "ai 5ru"os să cuno#ti 5ete în ora#! să vorbe#ti cu ele 5a$ă în 5a$ăY “ Ast5el! în o%inia lui te8nolo'ia înlocuie#te o nevoie %ri"ară! seduc$ia oine /ind un "i,loc %entru satis5acerea acesteia. )ociolo'ul rvin' GoO"an s%une des%re dis%re$ că intervine atunci c6nd un individ “ %osedă atribute care îl 5ac di5erit de al$ii din cate'oria de %ersoane dis%onibile lui #i ast5el ]...^ el este redus în "intea noastră de la o %ersoană obi#nuită! vă2ută că un între' la o %ersoană slabă #i discontinuă. 0GoO"an! >SJ:K1 Dar oare Tinder nu înlocuie#te dec6t %ri"ul %asY P6nă la ur"ă! în ca2ul seduc$iei! Tinder-ul nu î$i o5eră dec6t un “o%enin'! o desc8idere! acel con5ort ini$ial în care %ersoane au “"atc8in'. Dar "ai de%arte! %asul este să te înt6lne#ti 5a$ă în 5a$ă cu acea %ersoană. Bntr-o altă discu$ie cu *.! la o înt6lnire “aran,ată de Tinder! a" întrebat-o de ce 5olose#te a%lica$ia asta. Mi-a s%us că îi %lace să cunoască oa"eni noi! iar Tinder îi o5eră %osibilitea asta. a! lucr6nd! nu are ti"% %entru netorin' sau %rea "ulte activită$i sociale #i 5olose#te Tinder. Bn %lus Tinder-ul %oate să 5unc$ione2e că un a"orti2or %entru 5rică de res%in'ere a oa"enilor. )e înt6"%lă să ve2i o %ersoană interesantă %e care nu o aborde2i %entru că /e nu e conte&tul %otrivit! /e e&istă o tea"ă de a nu / re5u2at. 4 tea"ă care este de cele "ai "ulte ori ,usti/cată de e'o #i re%uta$ie. Din discu$iile cu diver#i %rieteni! studen$i în Clu,! a" observat că acest dis%re$ 5a$ă de Tinder vine #i dintr-o %ers%ectiva de atitudine. Bn sensul în care să nu reu#e#ti să vorbe#ti #i să cuno#ti 5ete în realitate! în carne #i oase! #i ast5el să recur'i la instru"ente online de a înt6lni oa"eni! însea"nă acce%tarea ta că nu e#ti de2irabil. )ti'"ati2earea acestei a%lica$ii %oate veni #i din cau2a 5a%tului că lu"ea îl %rive#te că un instru"ent %entru rela$ii casual! “ one ni'8t standuri! “ net;i& @a"%9 c8ill “ ! “ Tinder @a"%9 (un “ 0e&%resii 5olosite %entru aventurile de o noa%te1. Ast5el atunci c6nd 5olose#ti acest instru"ent! tu că utili2ator devi un instru"ent #i te obiecti/ci #i î$i cree2i un %ro/l de2irabil social. Tinderul %oate / %rivit #i că un instru"ent-5ante2ie %entru arti#tii seduc$iei. Bntoc"ai că un artist! 5olose#ti diverse te8nici! creativitate #i i"a'ina$ie %entru a “%roduce artă. Un artist al seduc$iei sau %icu% artist 5olose#te diverse ti%are care %ot / re%licate în 5unc$ie de trăsăturile 0/2ice! %erosnalitate! sau "orale1 ale unei 5e"ei %entru a seduce #i a avea
30
“succes se&ual cu acestea. Me"brii acestei co"unită$i sunt cunoscu$i că PUA 0%icu% artist1. A" cunoscut un o"! care ins%irat din co"unitatea PUA! $ine o #coală de seduc$ie în *ucure#ti. A" a;at că #i el 5olose#te Tinder #i %lanul lui este să se înt6lnească cu c6t "ai "ulte 5ete! 5olosind această a%lica$ie. Mi-a %ovestit că vorbind de-a lun'ul ti"%ului cu at6t de "ul$i oa"eni a a;at cu" %oate să ac$ione2e #i să co%ie2e di5erite "ecanis"e de declan#are a e"o$iilor #i ast5el să se %o2i$ione2e că un o" de2irabil în cadrul înt6lnirilor lui. Bn cadrul online e&istă 5oarte "ulte site-uri eb dedicate seduc$iei #i abordării 5etelor. &istă blo'-uri dedicate 5olosirii Tinder! sau conturi de insta'ra" dedicate %o2elor sen2a$ionale din cadrul acestei a%lica$ii. Ter"inolo'ia de “si%in' sau “Tinderella au devenit %o%ulare în c6"%ul cultural le&ical 0Tinderella: A Modern (air+ Tale E>F1. Cu toate acestea! cred că %6nă nu conte&tuali2a" e&%erien$ele nu ne vo" %utea să ne dă" sea"a dacă 5olosirea a%lica$iei are un i"%act ne'ativ sau %o2itiv asu%ra noastră! %entru că “a / în stare să ,udecă"! într-un "od in5or"at! %olitic #i "oral! este i"%ortant să luă" în considerare dorin$ele! "otiva$iile! an'a,a"entele #i as%ira$iile oa"enilor %entru care aceste %ractici sunt i"%ortante. 0Ma8"ood EE>:Q1 enind dintr-un bac'round co"binat cu antro%olo'ie #i "aretin' sunt 5a"iliari2at cu "odelul de '6ndire de ti% 'rot8 8acin'. Un Grot8 acer este acea “%ersoană care al cărei nord este cre#terea. Tot ceea ce 5ac ei este anali2at de i"%actul %oten$ial asu%ra cre#terii scalabile. Din %unct de vedere te8nic! odată ce intri %e Tinder ai o rată de conversie. Ast5el %rovocarea este să ob$ii c6t "ai "ulte "atc8uri! direct %ro%or$ional cu c6te lie-uri ai dat. >EEW conversie însea"nă că din >EE de lie-uri date de $ine! >EE de %ersoane $i-au dat îna%oi lie. Pe Tinder! utili2atorii dau si%e ra%id. Cu doar o ,u"ătate de secundă la dis%o2i$ie să 5aci o %ri"a i"%resie cuiva care este %rins într-un si%e-s%ree 0%erioada în care te "i#ti 5oarte re%ede cu liedislie1! nu "ai e&istă o a două #ansă. Ast5el! întrebarea este ce %o$i să %ui %e "asă care să îi 5acă %e oa"eni să se o%rească %e %ro/lul tău #i să î$i dea lie. Aici intervine %ro"ovarea %ro/lului tău. Devine un ,oc de "ăre$ie versus trucuri de atra'ere a aten$iei. Bntrebarea acu" este: că ce 5el de %ersoană vrei să te %re2in$iY Dacă de,a te î"braci #i te co"%or$i că %arte din ti%ul de oa"eni %e care vrei să îi atra'i! %ar$ial te %ro"ove2i %e $ine că %e un o" de2irabil #i 5a"iliar acelei co"unită$i. Ast5el co"%atibilitatea se ba2ea2ă %e cu" te văd al$ii! în i"a'inile %e care le %re2in$i! în s%ecial %e %ri"a! de %ro/l. Acest lucru este si"ilar cu recla"ele #i adds-urile online. A" vă2ut
31
at6t de "ulte înc6t ne-au desensivi2at. )in'urul lucru care ne "ai "i#că este ceea ce re2onea2ă cu %ersonalitatea noastră 5unda"entală că oa"eni. )au "ai sunt acele clic-baits 0 ca%cane1 - anun$uri care %ro"it ceva #i livrea2ă altceva! de obicei de o calitate in5erioară. &%eri"entul "eu cu Tinder a %lecat de la %erce%$ia asu%ra "ea #i "ai e&act asu%ra a celor "ai bune i"a'ini care să "ă re%re2inte! co"binate cu o descriere scrisă într-o "etodolo'ie de ti% call-to-action! ur"ată de o discu$ie în inter5a$ă de c8at! "enită să crească conversia de reten$ie! într-un ti%ar care %leacă de la %re"i2a că %ersoanele cu care vorbesc “le-au au2it #i le-au vă2ut %e toate înainte. Call to Action 0CTA1! în "aretin'! este o instruc$iune către audien$ă ta! "enită să %rovoace un răs%uns i"ediat. De obicei se 5olosesc verbe i"%erative de 'enul “ Cu"%ără acu" ! “ A;ă "ai "ulte etc. Practic %e Tinder! un utili2ator %oate controla >EEW doar K lucruri a%aren$ă ta 0 %o2ele1! descrierea #i c8at-ul.
Aparenţe
Po2e: J ?ota$ia i"a'inilor: în /ecare să%tă"6na Ti"%: J să%tă"6ni )i%es: >Q lie-uri %e 2i NP7 0 Ne+ %oint o5 7nterest1 : Mac8-uri Descriere: într-un stil de %itc8in' 0 %e ideea cercului de aur - de ce! ce 5ac! cu" 5ac1 A" 5olosit o te8nică de testare A*! această /ind “o "etodă "enită să deter"ine dacă o sc8i"bare reali2ată %e o anu"ită %a'ină %oate in;uen$ă conversiile în "od %o2itiv. )e %oate i"%le"enta %rin crearea unei %a'ini de varia$ie 0%a'ină *1 ale cărei re2ultate se co"%ară cu versiunea ori'inală 0%a'ină A1. Pa'ină care %er5or"ea2ă cel "ai bine din %unct de vedere al conversiilor! veniturilor! c6#ti'ă %rovocarea. “
32
Descriere
Du%ă c6teva să%tă"6ni a" reu#it să ale' %o2ele care 5unc$ionea2ă cel "ai bine. A ur"at să teste2 descrierea. Ast5el la /ecare F 2ile! a" sc8i"bat descrierea #i a" ur"ărit care anu"e 5unc$ionea2ă cel "ai bine. (iecare dintre descrieri aco%erea ur"ătoarele %uncte: &%ri"area %lăcerii de a înt6lni 5e"ei inteli'ente Teaser cu ceea ce 5ac! %roiecte s.a.".d. Lin-uri către %ro/lul "eu de 5aceboo #i alte tri"iteri online care atestă descrierea 0insta'ra" s.a.".d.1 A" inclus ele"ente reale des%re "ine dar des%re care se cred că 5e"eile tind să le a%recie2e 0 'ătit! s%ort etc.1 A" s%us cu ce ti% de 5e"ei "i-ar %lăcea să a" "atc8 0“se&+ starts it8 t8e brain1
Chat
4dată ce a" avut destule "atc8uri! a" testat di5erite “linii %rin care a" desc8is c8at-ul. La înce%ut a" testat co"%li"ente care nu %rivesc as%ectul lor /2ic. Această cale %are e/cientă %entru a di5eren$ia inteli'en$ă socială. Dacă %ersoanele î"i "ul$u"esc #i î"i răs%und îna%oi
33
cu un co"%li"ent ori'inal! le încadre2 în cate'oria de reten$ie. )unt un 5an al oa"enilor care de$in artă conversa$iei! deci acest /ltru este i"%ortant %entru "ine. Bn inter5a$ă de c8at a" 5olosit te8nici %e care le 5olosesc oa"enii în netorin'! ascultări active #i inter,ec$ii cu u"or atunci unde s-a ivit o%ortunitatea. Ast5el a" vă2ut Tinderul că un adevărat %roiect de "aretin'! în care a trebuit să de/nesc #i identi/c audien$ă #i să 'ăsesc cea "ai bună cale %rin care %ot să a,un' la ei #i să co"unc cu ei.
E6erien(e de e #eren 4biectivul a 5ost să "ă înt6lnesc 5a$ă în 5a$ă cu %ersoanele "atc8uite %e Tinder #i să %ort cel %u$in o discu$ie cu acestea. Ma,oritatea înt6lnirilor "ele au 5ost în ca5enele sau %li"bări %e stradă sau %arcuri. Mai de%arte voi a"inti cele "ai neobi#nuite #i ie#ite din ti%are e&%erien$e. >. _ Mettin' ra o 2i în care "ă %lictisea" #i a# / ie#it cu cineva nou. Pri"esc o noti/care %e tele5on cu “ +ou 8ave a ne Tinder "atc8. Bntru în a%lica$ie #i văd o 5a$ă care! din %o2e! %are 5oarte interesantă. Vin "inte că în %o2e era ea %e o "otocicletă! ea la "are într-o sta$iune e&otică #i ea c6nt6nd la %ian. 7-a" scris i"ediat #i a" stabilit să ne vede" c6teva ore "ai t6r2iu! la o bere în ora#. a a,unsese de,a în local! stătea %e scaunul de la bar! %icior %este %icior #i î#i co"andă-se un `8ite ?ussian. Mă a#e2 l6n'ă scaunul de l6n'ă ea! o salut! î"i cu"%ăr ceva de băut #i înce%e" să %ovesti". Toate discu$iile erau conduse de ea! avea un caracter %uternic dar #i eu era" un bun ascultător. Cu"va! toate discu$iile duceau la discu$ii des%re 5e"ei! bărba$i #i se&. La un "o"ent dat! întreb6nd-o de cu" i se %are Tinder! "i-a 2is că îi %lace 5oarte "ult %entru că îi %lace să înt6lnească oa"eni 5aini. 4 întreb cu ce se ocu%ă #i î"i s%une că este blo''er %ro5esionist. )ă%6nd %u$in "ai "ult a;u că are un blo' %ersonal! erotic! cu aventurile ei s%onsori2at de Dure&! iar Tinderul îi o5eră %ove#ti #i “"aterial %entru blo'. . X "eetin'
3#
La c6teva 2ile du%ă ce ne-a" scris! ne-a" înt6lnit undeva în %arcul central din Clu,. A" recunoscut-o din %o2e #i "-a" dus la ea! dar vorbea la tele5on în en'le2ă cu un accent britanic 0 noi a" vorbit în ro"6nă %e c8at1. Tot continu6nd să vorbească la tele5on! i-a" 5ăcut se"n #i a" initat o %li"bare u#oară în %arc. Du%ă >E "inute a ter"inat conversa$ia #i a" întrebat-o ce este cu accentul britanic. Mi-a %ovestit că ea s-a lăsat de #coală în clasa a >>-a #i a %lecat în Londra să lucre2e. u i-a" %ovestit des%re lucrarea "ea de licen$ă. Lăs6ndu-se 5ri'ul! a" continuat discu$iile într-un bar. Du%ă c6teva beri! "i-a %ovestit că la un "o"ent dat a a,uns %e stră2i în Londra #i a 5olosit Tinder să 'ăsească oa"eni cu care ar %utea locui. La un "o"ent dat a a,uns să stea la o 5a"ilie de arabi! %e al cărui tată #i ca% de 5a"ilie îl cunoscuse %e tinder. Du%ă c6teva luni! a desco%erit ar"e în 'ara, #i a înce%ut să îl sus%ecte2e de teroris". La scurt ti"% du%ă a 5u'it de acolo #i la c6teva să%tă"6ni distan$ă a a,uns în ?o"6nia! unde lucrea2ă la un "a'a2in de ti% 5ast-5ood. K. "eetin' A" cunoscut o $i%ă %asionată de /l"e. Pri"a noastră înt6lnire a 5ost la Cine"a ictoria unde a" vă2ut un /l". Ma,oritatea discu$iilor noastre au 5ost des%re teatru! /l" #i arte în 'eneral. i acu" ne "ai înt6lni" din c6nd în c6nd să vede" c6te un /l" la cine"a. F. T encounter Mi-a %re2entat o %rietenă un %ro/l în care un ti% care trăie#te în To+o î#i caută cea de a F so$ie care să se "ute cu ei. Bn descrierea lui caută o 5a$ă care este 'ata să înte"eie2e o 5a"ilie. Bn %o2ele lui de %ro/l a%are el cu tot 5elul de citate "otiva$ionale #i declara$ii %ersonale des%re %olia'"ie! via$ă #i dra'oste. Pi8li%: “ Cre#te" cu no$iunea de dra'oste adevărată care e&istă acolo! undeva dar în /nal este vorba des%re o "ono'a"ie serială. u caut dra'ostea %ură! eternă. i"ic "ai %u$in. P8ill% 5olose#te varianta %re"iu" de Tinder #i a 5ost 'ăsit în reco"andările Tinder de către %rietenă "ea din *ucure#ti.
35
36
Q. ? "eetin' ra" în *ucure#ti #i ni#te %rieteni or'ani2au o %etrecere într-un club. orbind cu ei de te8nici de P? #i Maretin' "-a" '6ndit că a# %utea să 5olosesc Tinder! să dau ra%id lie-uri la toate %ersoanele care î"i a%ar #i să 5ac un anun$ standard %rin care le c8e" la %etrecere. Anun$ul sună a#a: “ o About Mie DunnY Co"e @a"%9 C8ec so"e 'reat C8ica'o Tec8no strai'8t on Po%a an S! Guest ouse! *uc8arest. )ee +ou t8ere9 eed DirectionsY Call "e 8ere EIJQ &&& &&&“ Cred că au 5ost ca" >E “"atc8uri în 2iua res%ectivă cărora le-a" tri"is acest "esa, #i la un "o"ent dat! de la %etrecere! %ri"esc un tele5on. ra o $i%ă care a a,uns #i "-a sunat. A" ie#it a5ară să be" o bere #i să %ovesti" #i $i%ă în %ri"ele Q "inute a înce%ut să vorbească erotic #i să ;irte2e 5oarte a'resiv cu "ine. *a c8iar "i-a s%us că vrea să se culce cu "ine acolo! atunci. 7-a" 2is că nu caut asta #i că eu doar a" invitat-o la %etrecere dar înainte să se su%ere #i să %lece "i-a s%us că %rietenul ei a
3$
în#elat-o #i că vrea să aibă o aventură #i să e&%eri"ente2e! %entru că este t6năra #i vrea să uite de %roble"e. Tinder %oate re%re2enta %entru anu"i$i utili2atori un "o"ent de esca%adă din via$ă reală #i %roble"e reale. 4dată ce 5olosesc Tinder a,un' într-o s5era a avatarurilor în care! întoc"ai că într-un ,oc! %o$i să / cine vrei #i %o$i să / cea "ai bună versiune a ta. ersiunea ta %oate să /e educată! testată ast5el înc6t să satis5acă dorin$ele audien$ei tale. (ăc6nd o co"%ara$ie! %oate %u$in e&a'erată! utili2atorul Tinder 5olose#te a%lica$ia că o %ia$ă de des5acere în care se vine %rodusul. Bntoc"ai că la obor! în care /ecare o" stri'ă în 'ură "are ceea ce vinde încerc6nd să atra'ă clien$i! a#a se co"%ortă #i %ro/lul utili2atorului! cu %o2e! descriere #i discu$ii. Ast5el utili2atorul %oate să %ro"ită! să arate lucruri care îl 5ac de2irabil social. Utiliatorul se trans5or"ă într-un %rodus branduit s%eci/c %entru "ediul Tinder. *randin'-ul este identitatea s%eci/că a unui %rodus! serviciu sau co"%anie. Acesta %oate lua diverse 5or"e %recu" un nu"e! o i"a'ine sau un slo'an. *randin'-ul di5eren$ia2ă %rodusul de co"%eti$ie #i a,ută la %re-v6n2area acestuia. Bntoc"ai că la un brand! %o2ele de %e Tinder tri"it către o asociere auto"ată #i %ersisten$a către o e&%erien$ă! un senti"ent unic. P8ili% Notler s%une des%re *randin' că este “ %ro"isiunea unui v6n2ător de a distribui un set s%eci/c de caracteristici! bene/cii #i servicii consistente %entru cu"%ărător Ast5el! %e Tinder ave" de a 5ace cu un ca2 în care v6n2ătorul se vinde %e el însu#i. Bn această situa$ie vorbi" de %ersonal brandin'. (ie că utili2atorii de Tinder sunt sau nu con#tien$i de asta! ei ac$ionea2ă di5eri$i sti"uli la care răs%und %ersoanele reco"andate de a%lica$ie. De-a lun'ul ti"%ului! "a,oritatea înt6lnirilor de %e Tinder nu "i-au lăsat i"%resia de su%er/cialiate. Ma,oritatea studen$ilor cu care a" vorbit #i "-a" înt6lnit au 5olosit ini$ial a%lica$ia din %ură curio2itate dar odată ce au a,uns să îl 5olosească "ai des! serio2itatea cu care l-au 5olosit s-a a"%li/cat. Procesul de de2u"ani2are e&%us de "ine la înce%ut este substituit de un %roces de u"ani2are în ti"%. Ast5el a%ar standarde #i nor"e sociale #i se crea2ă co"unitatea “ Tinder. Dar ea e&istă în a5ară ei. Un utili2ator Tinder! în ca2ul în care nu este un brand sau o co"%anie! trebuie să e&iste #i în via$ă reală. Cunostiintele #i %ersonalitatea sunt trans%ortate din real în virtual #i ada%tate unui obiectiv %re stabilit de /ecare utili2ator. 3%
“ Cultură %ri"elor înt6lniri are un i"%act #i în sectorul de 4?CA. Vin6nd cont că 5oarte "ulte %ri"e-înt6lniri se %etrec în ca5enele! sau restaurante! acestea sunt a5ectate de o dina"ică s%eci/că acestor înt6lniri 0?a"anat8an:E>J1. Cu a%araitia a%lica$iilor de datin' ba2ate %e cu" ară$i 0loo1 #i loca$ie 0'%s1! cine"a-ul #i cinele la restaurant nu "ai sunt at6t de %o%ulare #i au 5ost înlocuite de înt6lniri ro"antice "ai %u$in costisitoare! %recu" ie#itul la coctail într-un bar. “ )ervind o băutură "i&tă 0cu alcool1 a,un'i să /i "ult "ai sociabil! "ai vorbăre$ #i %o$i să ară$i "ai "ult cu" e#ti “ 0elen (is8er! un antro%olo' care consulta Matc8.co". citată de ?a"anat8an:E>J1 Pri"ele-înt6lniri 5acilitate de Tinder! ce au loc într-un restaurant bar a5ectea2ă "odelul de business al locului. Modelul de business are la ba2a 'ru%uri de oa"eni care "ăn6ncă #i beau #i a%oi %leacă lăs6nd loc ur"ătoarelor 'ru%uri la "asă. Ast5el %ri"ele înt6lniri 5acilitate de Tinder nu sunt cele "ai %ro/toare %entru restaurant %entru că se %une accentul 5oarte "ult %e %re2entarea sinelui 5a$ă de celălalt. u %o$i să bei %rea "ult alcool #i să te î"be$i #i 5ocusul se "ută %e sociali2are #i %e întrebări #i răs%unsuri. Ast5el o înt6lnire de “calitate sau cu “%oten$ial durea2ă cel %u$in ore. Din această cau2a e&istă restaurante care s-au ada%tat #i %ro%un "ai "ulte "ese %entru %ersoane.
3&
)ursa: 8tt%s:i"'.as8in'ton%ost.co"r5i"a'e>FSFE>EE>H`as8in'tonPostE>JEQIProductionDail+)t+le7"a'esKKKH J>KIKKQ>IK.,%'YuuidNIau2i?ea87QGJUs La o %ri"a-înt6lnire! totul contea2ă. (iecare as%ect este ,udecat #i trecut %rin /ltrul celeilalte %ersoane. (iecare este atent #i %reocu%at de ,udecată celuilalt #i ast5el se %oate a,un'e la un "o"ent în care /ecare dintre cei doi î#i în'răde#te ac$iunile %entru a %roiecta i"a'inea dorită #i a se "en$ine în rol. Ce restaurant ale'i! unde te înt6lne#ti! cu" e#ti î"brăcat! ce ale'i să bei - toate acestea %ot avea o se"ni/ca$ie. Pe de altă %arte a" observat din e&%erien$ă de teren că dacă invi$i %ersoane în %arc! acestea vor răs%unde "ult "ai %o2itiv! %entru că înt6lnirea într-un bar de,a este ar8i-5olosită #i %resu%une un nivel de an'a,a"ent "ai "are. 7e#ind în %arc! la o %li"bare! %o$i să cu"%eri o ca5ea sau un suc natural de %ortocale. Atunci c6nd te %li"bi nu e#ti obli'at să te ui$i constant la %ersoană cu care e#ti alături. De ae"enea nu ai restr6n'eri le'ate de ti"% #i %o$i să %leci oric6nd. Bntr-un bar trebuie să ceri notă #i să a#te%$i du%ă ea.
#0
Tinder este o %lat5or"a de co"%eti$ie #i di5eren$iere. “D "i-a %ovestit că %re5eră să invite 5etele la o %ri"a-înt6lnire! într-un co"%le& s%a! la ,acu22i. Po2i$ionarea lui 5a$ă de Tinder este că el nu caută nea%ărat o rela$ie de lun'ă-durata! %entru că nu este 5ocusat de asta dar vrea să cunoască 5ete interesante! dornice de un “> ni'8t stand. 7nvita$ia la s%a! res%ectiv ,acu22i! este o "etodă bună de di5eren$iere a 5etelor care! s%une el! sunt dis%erate du%ă o rela$ie serioasă. La ,acu22i! %entru o %ri"a înt6lnire! vin doar 5ete 5ru"oase! care au încredere #i 'ri,ă de cor%ul lor! care au o situa$ie /nanciară bună #i sunt /ri aventuroase. “ 5olose#te Tinder în 5elul ur"ător: da “lie la toate %ersoanele reco"andate de Tinder! indi5erent de %re5erin$ele lui %ersoanale. Ur"ătoarea 2i intră din nou %e a%lica$ie #i vede “"atc8-urile lui. l s%une că în %rocent de JEW are "atc8 cu %ersoane ce îi tre2esc interesul. Acestor %ersoane le tri"ite un acela#i "esa,! %rin care le invită la el acasă. Mesa,ul arată ceva de 'enul ur"ător: “e+! anna boo'ieY Call "e on EIff.fff.fff ra" cu “( în ti"% ce #i-a instalat %entru %ri"a dată Tinder #i î#i construia %ro/lul %ersonal. Asist6nd la acest lucru l-a" ru'at să î"i s%ună de ce ale'e %o2ele res%ective. Că %ri"a %o2ă de %ro/l! a ales o 5oto'ra/e în care el stătea la volanul unei li"u2ine lu&oase Mercedes #i vorbea la tele5on. Purta oc8elari de soare! o %erec8e de blu'i tăia$i #i un tricou "ulat de culoare nea'ră. Mi-a 2is că e o %o2ă “"i#to #i că 5e"eile a%recia2ă 8ainele ne're la un bărbat. i dacă bărbatul e într-o "a#ină! cu at6t "ai bine. Mi-a s%us că îi %lac 5e"eile înalte! să #tie să danse2e #i să se ducă la sala. De#i abordarea lui “( la %ri"a vedere %oate %ărea su%er/cială sau un e&e"%lu de “cocalar! inten$iile %rin care #i-au construit identitatea vi2uală sunt c6t se %oate de si"ilare cu a celorlal$i oa"eni #i anu"e di5eren$ierea #i %re2entarea statutului social. La ba2a! indi5erent de statusul social! esen$ă %ro/lului de Tinder %oate atin'e #i %oate %ri"i “lie %entru ur"ătoarele atribute: >. Te-a i"%resionat 0ui"ire1 . Te-a a"u2at 0u"or1 K. Vi se %are de#te%t 0inteli'en$ă1 F. B$i este 5rică să nu rate2i ceva 0tea"ă1 Ast5el! la nivel de an'a,a"ent! %e o %aralelă di'itală! "atc8-ul de Tinder sea"ănă 5oarte "ult cu s8arin'-ul de %e (aceboo. Multe %ersoane care dau s8are lie la un articol %e (aceboo nici "ăcar nu citesc #1
con$inutul articolului ci doar titlul care de "ulte ori este un “clic-bait. Titlul este scris #i 5ăcut! %e ba2a unora din cele F atribute de "ai sus! să re2one2e cu audien$ă #i să o 5acă să ac$ione2e %rin clic. Bn această lo'ică! întoc"ai că titlul unui articol este conce%ută #i e&%usă %ri"a %o2ă de %ro/l de %e Tinder - este un “lie-bait.
Concluzie A" înce%ut acest %roiect cu o întrebare si"%lă: cu" construiesc oa"enii o identitate socială %e Tinder #i ce i"%lica$ii are această în via$ă cotidiană a oa"enilorY Cultură de datin'! /e că o observă" în A"erica sau uro%a! %oate să /e abordată de oa"eni %rin acelea#i instru"ente. Dar aceste instru"ente %ot / 5olosite #i în$elese di5erit de oa"eni. Bn ti"% ce într-o "etro%olă! Tinder %oate / 5olosit "ai des %entru interac$iuni 5utile! în ora#ele "ai "ici se caută rela$iile de lun'ă durata. Loca$ia 'eo'ra/că este scurtată #i de "ulte ori nu re%re2intă un i"%edi"ent. 4a"enii se %ot a/#a %e internet! %e a%lica$ii de datin' #i î#i creea2ă o identitate virtuală cu sco%ul de a o "ută a%oi în realitate. Această construc$ie a identită$ii tinde să /e ideali2ată #i %oate re%re2enta un "odel de de2irabilitate socială. Un "odel care studiat ne %oate s%une cel %u$in ce crede actorul social că este de2irabil social. Bn %lus ne %oate o5eri indicii c8iar des%re cele "ai “ar2ătoare vise %ersonale sau către ce %o2i$ii sociale tinde.
Cultură de datin' %oate să o5ere consu"atorului un instru"ent care %er"ite să trans5or"e interac$iunile în obiecte. Ast5el Tinderul %oate deveni o structura care %er"ite crearea unor 5ante2ii consu"eriste.
#2
A" observat că odată ce utili2atorii avansea2ă în ti"%! în utili2area Tinder! %ro/lele lor se educa #i se ci2elea2ă %entru a deservi sco%urilor lor înt6i. 4biectivarea %ersonală #i controlul o5eră o sen2a$ie de %utere utili2atorului. Pe de altă %arte e&istă o disci%lină #i o "en$inere în 5r6u a dorin$ei. Po2ele celorlal$i nu "ai sunt si"%le obiecte la care tin2i! ci devin ni#te %ortaluri %rin care interac$ione2i. Tinder 5acilitea2ă 5ante2ia cone&iunii. A%lica$ia %oate deveni că un s%a$iu de evadare din realitate! din cotidianul %lictisitor. Cu toate acestea! /ecare utili2ator al a%lica$iei da un în$eles s%eci/c #i 5olose#te a%lica$ia într-un "od %ersonal. Accesul la servicii #i %lat5or"e interna$ionale este %er"is datorită revolu$iei te8nolo'ice #i a 'lobali2ării. Tinder a devenit cea "ai %o%ulară %lat5or"a din 'a"a ei #i cu "ono%ol %e acest ti% de servicii 0 %este QEW din utili2atorii de "obil care 5olosesc a%lica$ii de datin' 5olosesc Tinder1. Tinder ast5el este un instru"ent universal dar care %lasat în s%a$ii culturale di5erite ca%ătă noi înse"nătă$i. De2irabiltiatea socială se sc8i"bă. Cor%ul este a/#at %e Tinder în 5unc$ie de obiectivele utili2atorului #i are un %rinci%iu nor"ativ al %lăcerii #i al rentabilită$ii 8edoniste! su%un6ndu-se unei constr6n'eri de instru"entalitate convertite auto"at la codul #i la nor"ele unei societă$i de %roduc$ie #i de consu" diri,at.
“Cine #tie! s-ar %utea c8iar să î$i cuno#ti viitoarea so$ie a#a: un si%e ri'8t ! un sc8i"b de cuvinte la N(C! un ;irt în Uber #i 2ban'! te tre2e#ti î"%reună cu ea la 7NA! “ Bn viitor! dina"ică rela$iilor interu"ane se "odi/că. Din ce în ce "ai "ultă lu"e o să se cunoască %rin inter"ediul Tinder sau al te8nolo'iei. De,a se înt6"%lă asta.
#3
Multu"escZ
##
Bi>%i:r$)e *ra2iel! )te%8anie E>Q - `8+ si%e ri'8tY An etno'ra%8ic e&%loration o5 8o colle'e students use Tinder9 0>> "ai! E>Q - )art8"ore Colle'e1 GoO"an! rvin' >HSJ )ti'"a: otes on t8e Mana'e"ent o5 )%oiled 7dentit+. Touc8stone. Pubicat de )i"on and )c8uster! 7nc. Ma8"ood! )aba
#5
EE> (e"inist T8eor+! "bodi"ent! and t8e Docile A'ent: )o"e ?e;ections on t8e '+%tian 7sla"ic ?evival. Cultural Ant8ro%olo'+ >J01: E-KJ. P8illi%s! Dere L. and Clanc+! Nevin .: >HI. g)o"e Oects o5 h)ocial Desirabilit+h in )urve+ )tudies!g 'merican *)urnal )+ )ci)l)g- ol. II! o. Q 0Marc81: H>-FE. )P Con5erence -*rand De5nition Accesat la data de >Q.EJ.E>J- 8tt%:.es%con5erence.de8andouts.%d5 Daniel Miller! eat8er orst Di'ital Ant8ro%olo'+! )e%te"brie F! E> Peter L. *er'er! T8o"as Luc"ann EES! Construirea socială a realită$ii Geor'e ?it2er E>>! Mcdonaldi2area societatii rvin' GoO"an EEI! iata cotidiana ca s%ectacol T8e Aut8or EES! Publis8ed b+ 4&5ord Universit+ Press- T8e orld is not ;at: %uttin' 'lobali2ation in its %lace 7sac Claudia! cobici icolae 5ectele Globali2arii! docu"ent accesat 8tt%:.ut',iu.rorevistaec%d5EEI-E>S7sacWEClaudiaWE.%d5 ! %e data de >Q.EJ.E>J ?aluca *alasoiu McDonald-i2are #i 'lobali2are! docu"ent accesat aici 8tt%:.ar"+acade"+.rorevisteEEQa>J.%d5 %e data de >Q.EJ.E>J Peter T8iel! *lae Master E>F! (ro" 2ero to one *audrillard! ean
#6
>HHI! T8e Consu"er )ociet+ ric ?ies E>>! T8e Lean )tartu% ?a"anat8an! Lavan+a E>J! Xour ro"antic /rst dateY ?estaurants 8ate t8e". Articol accesat %e data de >E iunie E>J! 8tt%s:.as8in'ton%ost.co"li5est+lest+le+our-ro"antic-/rst-datesrestaurants-8ate-t8e"E>JEJEIb5FQad5c->d5Q->>eJ-ScIbJHK>eJJKKKeIstor+.8t"lYtidss5b
N#e ota > - Misiunea declarata Tinder! asa cu" a%are in articolul 8tt%:5ortune.co"E>Q>E>Jtinder-%arent-co"%an+-"atc8-,ust-/led-to'o-%ublic! accesat %e data de >F.EJ.E>J ota - Con5or" site-ului 8tt%:.vice.co"roreada'entiile"atri"oniale-din-ro"ania-au-%ierdut-co"%etitia-cu-tinder-KI! accesat %e Q.EQ.E>J ota K - )tatistica accesata %e site-ul 8tt%s:en.ii%edia.or'iiTinder0a%%1"edia(ile:TinderA'eC8art.% n'. Aceasta a 5ost creata %e >I noie"brie E>Q. ota F - Pentru "ai "ulte detalii des%re social lo'in! a" accesat site-ul 8tt%:blo'."ailc8i"%.co"social-lo'in-buttons-arent-ort8-it la data de Q.EQ.E>J ota Q - Cu" a" va2ut %e site-ul 8tt%:investor.5b.co"5a.c5" ! accesat la data de Q.EQ.E>J ota J - Asa cu" a a%arut in interviul lui Austin Carr cu )ean ?ad! a%arut %e site-ul (ast Co"%an+ la data de >.>>.E>J. 7nterviul %oate / vi2itat aici: 8tt%:.5astco"%an+.co"KEQFSI>8ats-+our-tinder-score-inside-t8ea%%s-internal-ranin'-s+ste" ota I - “stiinta %ri"ei i"%ressi! articol scris deDrae *aer 0>S noie"brie E>Q1! a%arut %e *usiness 7nsider. Lin accesat la Q.EQ.E>Q. Articolul %oate / accesat aici 8tt%:.businessinsider.co"science-o5/rst-i"%ressions-E>Q->>
#$
