Tematica examen Cultura pajistilor si plantelor furajere 1. Clasif Clasifica icarea rea fura furajel jelor or si expri exprimar marea ea produ producti ctiei ei de furaje furaje.. Clasificarea furajelor:
Dupa origine: -furaje vegetale: nutreturi verzi, murate(insilozate) , fanuri -furaje animale: lapte, subproduse de la carne, peste -furaje de sinteza: medicamente -furaje organo minerale: saruri minerale Dupa masa volumica si valoarea nutritiva: =furaje de volum (-masa volumica redusa 40-80g!m"-fan -fibroase: fan -grosiere: paie, coceni, vreji -suculente: nutret insilozat, radacinoase, bostanoase# = furaje concentrate ($00-800g!m" la boabele de porumb ) val nutritiva ridicata
Exprimarea productiei de furaje:
%asa verde( %&) ' t!a ($0-80 umiditate) *roteina bruta digestibila (*+D) 'g!a(-0 di ./) .ubstanta uscata (./) 0 / /nit nutrituve (/1!a) 2g ./ cca 2 /1 ovaz 3apte, carne ,lana (g!a) igajouli( 5!a) 64-7 5!2 t ./ 64-7 %5!2 g ./ 2.
Clasif Clasifica icarea rea pajis pajistil tilor or si raspand raspandir irea ea lor pe terito teritoriu riull Romanie Romaniei. i.
Dupa origine: -pajisti primare -pajisti secunare Dupa modul de instal a vegetatiei :-pajisti naturale -pajisti artificiale(cultivare) Dupa durata de folosinta:-pajisti permanente -pajisti temporare Dupa modul de eploatare- pasuni -fanete .uprafata 9omaniei " 8" mil a -suprf agricola 2", mil a -suprf arabila 8,8 mil a -suprf pajisti 4,4 mil a :-pajisti permanente:-4"deal -40munte -2"campie -4 lunci
3. Infrati Infratire rea a graminee gramineelor lor pere perene: ne: import importanta anta,, factori factori de influ influenta enta.. Infratirea: ramificarea de la baza a tulpinii din nodurile de infratire#
*rin infratire se mareste densitatea covorului vegetal, productia si vivacitatea# Factori ca influenteaa infratirea:
-ereditatea(specia) -varsta plantei -temperatura -umiditatea
-lumina -elementele nutritive -conditiile de crestere din anul anterior -modul de eploatare !.
"artic "articula ularita ritatil tilee infrati infratirii rii la la gramine gramineele ele pere perene ne cu riom riomi: i:
#.
"artic "articula ularita ritatil tilee infrati infratirii rii la la gramine gramineele ele pere perene ne cu tufa tufa rara. rara.
$.
"artic "articula ularita ritatil tilee infrati infratirii rii la la gramin gramineel eelee cu tufa tufa mixta. mixta.
%.
"artic "articula ularita ritatil tilee infrati infratirii rii la la gramin gramineel eelee cu tufa tufa deasa. deasa.
;cestea formeaza lastari vegetativi si generativi care cresc vertical sau in sol( stoloni sau rizomi) la adanci adancimea mea de -0 -0 cm adanci adancime me sau suprat supratere erestr stre, e, sub forma forma unor tulpin tulpinii tarato taratoare are#De #De la nod noduri urile le stolonilor!rizomilor apar radacini adventive si lastari supraterestri, care la randul lor emit noi rizomi si lastari , asigurand astfel inmultirea vegetativa a pl#
n anumite cazuri rana se procura si prin intermediul ciupercilor cu care traiesc in simbioza si cu care formeaza micorize# &. Ritmul de de'oltar de'oltare, e, 'i'acita 'i'acitatea tea si precocitatea precocitatea gramineelor gramineelor de pe pajisti. pajisti. Ritmul de de'oltare = timpul necesar parcurgerii tuturor fenofazelor, de la rasarire pana la maturarea
semintelor#
(i'acitatea= durata de viata de la germinatie pana la moartea ultimului lastar al tufei#
?ntre aceste insusiri esista o coleratie negativa: la ritm rapid de dezvoltare corespunde o vivacitate scurta si invers# "recocitatea gramineelor: 9eprezinta perioada de timp de la pornirea in vegetatie pana la inspicare#
ramineele din pajisti pot fi: -foarte timpurii: ("0-40 zile pana la inspicare) -semitimpurii:0-70 zile pana la inspicare -tarzii(tardive) 70-$0 zile pana la inspicare ).
*ta'i *ta'ire rea a gra grami minee neelo lorr de pe pajis pajisti ti#
?nsusirea gramineelor de a-si reface masa organelor aeriene dupa cosit sau pasunat# 9efacerea are loc pe seama: -aparitiei de noi lastari de la nodurile de crestere -continuarea cresterii lastarilor scurti, care nu au fost inlaturati prin pasunat sau cosit -cresterea frunzei pe baza meristemelor situate in treimea inferioara a frunzelor
1+. Cerintele Cerintele gramineelor gramineelor de pe pajisti pentru apa si temperatu temperatura. ra. Cerinte pentru apa :
-gramineele perene sunt mari consumatoare de apa#@oeficientul de transpiratie este de 2,- ori mai mare decat la cereale, osciland intre00-2000# Dupa cerintele fata de apa:- graminee erofile, adaptate la conditii de seceta de lunga durata, raspandite pe pajisti de stepa, silvostepa si pe coastele uscate insorite din zona de padure:
11. Cerintele Cerintele gramineelor gramineelor de pe pe pajisti fata fata de sustantele sustantele nutriti'e nutriti'e si aerul aerul din din sol. -ari consumatoare de elemente nutriti'e: sunt mari pretentioase fata de 1 si mai putin pretentioasa
fata de *, @a, si # Dupa modul cum isi procura rana gramineele pot fi: autotrofe si micotrofe# %icotrofi %icotrofismul smul este caracterist caracteristic ic gramineelor gramineelor cu tufa deasa, care reactioneaza reactioneaza mai slab la aplicarea aplicarea ingrasamintelor# Dupa cerintele fata de continutul solului in elemente nutritive:-graminee oligotrofe:1ardus stricta,
&aloarea economica a gramineelor trebuie analizata in contetul unui comple de factori#;stfel, influenta asupra valorii economice in general au mai multi multi factori ca: specia, conditiile conditiile de crestere, lucrarile de imbunat imbunatati atire re aplica aplicate, te, mod modul ul de folosi folosire re al pajist pajisti,i, eemplu eemplu pl valoro valoroase ase(3o (3oliu lium m perenne perenne,
ramineele perne sunt raspandite in toate zonele si pe toate tipurile de pajisti, incepand din luncile raurilor, din zona de stepa si silvostepa si pana in etajul alpin# Desi gramineele se caracterizeaza printr-o mare adaptare la conditiile conditiile de mediu nu se poate delimita delimita raspandirea lor lor cu foarte mare eactitate, se poate stabili o anumita zonare a lor# -Eona de stepa si silvostepa: sunt raspandite gramineele erofile: ;gropAron pectiniforme,+romus erectus, .tipa sp, *oa bulbisa# -tajele forestiere : speciile DactAlis glomerata,Folcus lanatus, 3olium perenne# -tajul subalpin si alpin: sunt raspandite *leumalpinum, *oa alpina, 1ardus stricta# -3uncile raurilor si pe terenuri cu eces de umiditate sunt raspandite:lAceria macima, *oa pratensis, ;grostis stolonifera# -.araturi:
3eguminoasele sunt raspandite in pajisti in toate zonele naturale ale tarii#.peciile cele mai valoroase se gasesc in zonele unde conditiile de crestre sunt optime#*utem face o incadrare generala a principalelor specii astfel: -Eonele de stepa si silvostepa se intalnesc speciile :3otus corniculatus, Crifolium Crifolium arvense# -Eona nemorala si etajele nemoral si boreal se intalnesc frecvent :Crifolium :Crifolium pratense, %edicago falcata# -tajul sub alpin si alpin se gasesc spceiile: Crifolium repens, Crifolium Crifolium alpestre# -3unci : alega officinalis, Crifolium Crifolium repens# -.araturi:%elilotus albus, %# officinalis# -1isipuri: Crifolium Crifolium arvense , &icia irsuta#
1#. Ritmul de de'oltar de'oltaree si 'i'acitatea 'i'acitatea leguminoasel leguminoaselor or din 'egetatia 'egetatia pajistilor pajistilor#
3eguminoasel 3eguminoaselee au o vivacitate vivacitate mai scurta scurta decat gramineele gramineele , insa ritmul ritmul de dezvoltare dezvoltare este mai rapid#3eguminoasele se impart , dupa ritmul de dezvoltare d ezvoltare si vivacitate, in mai multe grupe: -leguminoase cu ritm de dezvoltare rapid si vivacitate scurta:2- ani, dar se mentin pe pajisti mai multi ani datorita insusirilor pe care le au de a se inmulti prin auto insamantare(%edicago lupulina) tot din aceasta grupa doar ca traiesc "- ani (Crifolium pratense, C arvense) -leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu si vivacitate mijlocie, cuprinde specii care se dezvolta mai lent , traiGsc -20 ani si dau productii mai mari -" ani :%edicago sativa, Crifolium repens -leguminoase cu ritm de dezvoltare lent si vivacitate mare, curpinde specii care traiesc 20-2 ani, dau productii mai mari de "-4 ani de viata: Crifoilum Crifoilum fragiferum , &icia &icia cracca# &ivacitatea este influenta de conditiile de crestre si modul de eploatare# ;stfel, specii cu vivacitate mare isi pot scurta durata de viata in conditii nefavorabile#Crifolium repens la care vivacitate se poate reduce cu 2- ani in situatia in care conditiile de crestere si dezvoltare a stolonilor si emiterea radacinilor adventice nu sunt favorabile# 1$. 0astarirea 0astarirea si ota'irea ota'irea leguminoaselor leguminoaselor din din 'egetatia pajistilor pajistilor.. 0astarirea este un proces analog , dsr nu identic cu infratirea la graminee si consta in formarea
lastaril lastarilor or din mugurii mugurii de pe colet, primavara primavara si vara-toamna, vara-toamna, care mor dupa ce au fructifica fructificat#3as t#3astarir tarirea ea leguminoaselor depinde de specie, de pozitia coletului, de conditiile de mediu , de aeratia solului, de aprovizionarea cu apa si elmente nutritive din sol si de folosirea rationala#*rocesul de formare a lastarilor este inibat de temperaturile ridicate, seceta sau ecesul de apa, reactia necorespunzatoare a solului#*e masura ce pl imbatranesc, coletul se mareste, partea p artea din mijloc ramane goala, lastarii se formeaza la periferia tufei iar productia scade#
oscilatiil oscilatiilee bruste bruste de temp#%ai temp#%ai rezistente rezistente la inget sunt 3otus corniculatu corniculatu,%edic ,%edicago ago sativa,>nobrAc sativa,>nobrAcis is 0 vicifolia#3a temp mai mari de " isi stagneaza cresterea# Dupa cerintele fata de caldura: -leguminoase microterme ,Crifolium montanum# -leguminoase mezoterme %edicago falcata# -leguminoase termofile %edicago sativa#
-leguminoase megaterme ;stragalus austriacus# -leguminoase indiferente Crifolium pratense# Cerinte fata de apa: sunt mai putin pretentioase fata de apa decat gramineele, deoarece au sistemul radicu radicular lar bine bine dezvol dezvoltat tat si mai profund# profund#.unt .unt specii specii cu cerint cerintee mari mari fata fata de apa, apa, care care nu suport suportaa seceta seceta (alega officinalis, Crifoium pratense, C repens), si specii mai putin pretentioase, unele fiind rezistente la seceta(%edicago falcata)#@and umiditatea este in eces, stratul de telina gros sau panza de apa freatica la mica adancime, leguminoasele cresc incet sau dispar# dispar# Cerinte fata de lumina:cerintele fata de lumina sunt mai mari ca la graminee, fapt ce determina eis eiste tent ntaa lor lor in prop propor orti tiee ma maii redu redusa sa pe paji pajist stil ilee cu veget vegetat atie ie inal inalta ta#. #.unt unt sens sensib ibil ilee la o ilum ilumin inar aree slaba#.peciile cele mai pretentioase fata de lumina sunt %edicago falcata, Crifolium repens, C fragiferum#, iar speciile 3otus corniculatus suporta o umbriere redusa# 1&. Cerintele Cerintele leguminoaselo leguminoaselorr din 'egetatia 'egetatia pajistilor pajistilor fata de sol aeratie, aeratie, sustante sustante nutriti'e, nutriti'e, p/.
@and umiditatea este in eces , stratul de telina gros sau panza de apa freatica la mica adancime, leguminoasele cresc incet sau dispar fenomen care se eplica prin cerintele mari fata de aerul din sol, pe care le au atat radacinile si mugurii din zona coletului, dar si bacteriile fiatoare de azot care sunt organisme aerobe#@erintele leguminoaselor fata de aerul din sol sunt mai mari in perioada formarii lastarilor, iar crerea unui regim optim de apa si aer in sol, necesar dezvoltarii leguminoaselor, care se realizeaza prin lucrarile curente ce se impun pe pajisti# 3eguminoasele sunt pretentioase fata de sol, preferand solurile mijlocii cu tetura lutoasa, lutoargiloasa si nispo-lutoasa, bogate in elemente nutritive, calciu, fara eces de apa, bine aerisite in special datorita bacteriilor fiatoare de azot# Din acest motiv leguminoasele au cerinte mici fata de azot , deoarece prin intermediul bacteriilor simbiotice pot folosi azotul din atmosfera fiat in nodozitati#?n scimb au cerinte mari fata de fosfor, calciu, potasiu si unele microlemente cum ari molibdenul , cu rol in fiarea azotului si sulful care influenteaza influenteaza utilizarea utilizarea azotului azotului de carte pl#;u o capacitate capacitate ridicata de solubilizare solubilizare a compusilor compusilor greu solubili din sol, datorita unor secretii radiculare#Din punct de vedere al reactiei solului, desi sunt specii diferite si adaptate sa suporte o amplitudine mare a pF-ului (4,-$,), leguminasele gasesc cele mai bune conditii de crestere pe solurile neutre#-3otus corniculatus, pe terenuri foarte acide pF 4-4, sau %edicago falcata, Crifolium Crifolium fragiferum care cresc pe ternuri saraturoase p 8-8,# *entru *entru sporirea sporirea productiei productiei este modul de aprovizionar aprovizionaree cu elemente nutritive, nutritive, apa ,aer si mai putin de reactia solului# 1). 1). Form Formee de creste crestere re la la legum legumin inoas oasel elee exploatarea pajistilor. pajistilor.
din din 'eget 'egetati atia a
pajis pajisti tilo lorr consec consecin inte te pri' pri'in ind d
0eguminoase cu tuf, la care lHstarii cresc mai mult sau mai puIin vertical Ji planta capHtH aspectul unei tufe lae# ;ceste specii se pot folosi prin cosit sau pHJunat, Kn funcIie de talie: trifolium pratense , t. Hybridum, medicago sativa, m. Falcata, Falcata, onobrychis viciifolia, viciifolia, lotus corniculatus, corniculatus, melilotus albus albus etcB 0eguminoase 0eguminoase cu tulpini trtoare, la care lHstari care cresc pe sol Li se transformH Kn tulpini tMrMtoare, care de
la nodurile acestora se formeazH rHdHcini adventive fasciculate Li lHstari verticali scurIi cu frunze sau flori# ;ceste leguminoase se KnmulIesc prin seminIe dar Ji pe cale vegetativH, au o vivacitate mai mare Ji se preteazH foarte bine la folosirea prin pHJunat, suportH recoltHrile dese, nu suportH umbrirea Ji se refac repede Kn condiIiile unui pHJunat raIional# emple pot fi: trifolium repens Li trifolium fragiferum; 0eguminoase cu tulpini ag4toare, care au Iesutul de susIinere slab dezvoltat, iar lHstarii sunt
prevHzuIi cu cMrcei, cu ajutorul cHrora se agaIH de plantele din apropiere Ji astfel pot sH creascH mai mult sau mai puIin vertical# ;cestea sunt plante de talie KnaltH, care cresc Kn fMneIe Ji au nevoie de multH luminH: lathyrus sativus, lathyrus pratensis, vicia sp# tc#
2+. 2+. (aloar aloarea ea de utili utiliar aree 'alo 'aloar area ea econo economi mica/ ca/ a legum legumin inoa oasel selor or pere perene ne din din 'ege 'egetat tatia ia pajistilor.
3eguminoasel 3eguminoaselee au o valoare valoare economica mare , datorita datorita compozitiei compozitiei cimice cimice valoroase, productiilo productiilor r mari, gradului ridicat de consumabilitate si digestibilitate# @ompozitia cimica se remarca printr-un continut mare de proteina si mai scazut de celuloza ca la graminee, insa acesta variaza in functie de specie , conditiile de crestere, faza de dezvoltare in momentul folosirii# @ompozitia cimica este influentata de faza devegetatie intr-o masura mai mica la leguminoase fata de graminee# @onsumabilitatea , gradul de consumabilitate este foarte ridicat la majoritatea leguminoaselor, atat in stare verde cat si sub forma de fan#(leguminoase cu grad mijlociu de consumabilitate, leguminoase cu grad ridicat de consumabilitate, leguminoase cu productii mari,leguminoase cu productii mijlocii, leguminoase cu productii mici)# 21. C5peraceae, C5peraceae, juncacee juncacee si specii din alte alte familii familii otanice din din 'egetatia pajistilor pajistilor# Fam C5peraceae %# de genuri !+++specii/
*l ierboase, perene, cu tufa rara si deasa, cu rizomi sau stoloni#.unt raspandite in pajistile cu eces de umid um idit itat ate, e, in balt balti, i, mlas mlasti tini ni#; #;uu un conti continu nutt ridi ridica catt de celu celulo loza za si silic siliciu iu ceea ceea ce le redu reduce ce consum consumabi abilit litate atea,p a,prod roducan ucandd uneori uneori si uneori uneori rani rani ale mucoas mucoaselo elorr#@onti #@ontinut nutul ul redus redus de calciu calciu si fosfor fosfor determina boli de carenta la animale#*ot fi indepartate din pajisti prin drenarea terenului, prin eliminarea ecesului de apa care favorizeaza cresterea lor# Fam 6uncaceae22+specii/
*l ierboase, perene sau anuale, nu sunt consumate de animale, invadeaza pajistile umede, cresc sub forma de vetre,inabusa vegetatia valoroasa si provoaca denivelari denivelari ale terenului, sunt fara fara valoare economica, unele dintre ele fiind daunatoare animalelor# *l din alte familii botanice: -participarea in covorul ierbos (0-70, uneori si mai mult) -mai -mai raspand raspandit itee sunt sunt specii speciile le din famil familiil iile: e: ;stera ;steracea, cea, +rasic +rasicacea aceae, e, @enopo @enopodia diaceae ceae,, ;piace ;piaceae, ae, 9osaceae, 3iliaceae, 9anunculaceae# -sp din aceasta grupa, in general actioneaza nefavorabil aspura calitatii furajului si productivitatii pajistilor# pajistilor# -multe sp din aceasta gr sunt daunatoare fie vegetatiei valoaroase pajistilor, fie produselor obtinute de la animale, iar unele sunt toice# -sunt insa si unele sp consumate de animale, avand valoare furajera buna, iar cercetarile au evidentiat ca participarea lor pana la o anumita limita in covorul ierbos al pajistilor permanente, este de dorit, deoarece, prin microelementele pe care le acumuleaza in masa vegetala contribuie la prevenirea unor boli de nutritie la animale# Dupa importanta economica, speciile diverse au fost separate in 7 subgrupe(sp consumate bine de catre animale, animale, sp neconsumate neconsumate sau slab consumate, consumate, sp daunatoare vegetatiei valoroase, valoroase, sp daunatoare daunatoare produselor obtinute de la animale, sp vatamatoare sanatatii animalelor)# 22. Factori care pro'oaca pro'oaca intoxica intoxicarea rea animalel animalelor or pe pasuni. pasuni.
3a inceputul sezonului de pasunat, sensibilitatea animalelor este mai mare, iar pl au toicitatea mai pronuntata in primele faze de vegetatie# *rincipalele substante toice :alcaloizi, glicozizi, uleiuri eterice,saponine,rasini .ubstanetele toice sunt raspandite in toate organele plantei, dar voncentratia poate fi mai mare in frunze, in stare verde la ranunculus, in seminte la datura stramonium, in bulbo-tuberculi la colcicum autumnale# 23. Tipul Tipul de pajiste: pajiste: definitie, definitie, clasificar clasificare, e, importanta importanta practica. practica.
Cipul de pajisti reprezinta unitatea sistematica de baza in clasificarea tipologica a pajistilor, clasificare deosebit de utila din punct de vedere practic(e pentru aplicareatenologiilor specifice fiecarui tip de pajiste)#
@omunitatea de pl uniforma din punct de vedere al compozitiei floristice, al conditiilor stationale si al insusirilor agronomice(productie , calitate, mod de folosire, masuri de imbunatatire)# Cipul de pajisti-fundamentale(natural) -derivat(modificate prin tenologie) *ajisti zonale (zona stepei,z# silvostepei,z# nemorala,etajul nemoral,etajul boreal, etajul etajul subalpin, etajul alpin) *ajisti intrazonale (lunci si depresiuni, pajisti saraturate, pajisti de nisipuri)# 2!. Tipurile Tipurile principal principalee de pajisti din onele onele de stepa si sil'ostepa: sil'ostepa: exemple, exemple, caracteria caracteriare. re.
Eona Eona de step stepa: a: 0-00 0-00m m , 0-2 0-200 00m m (. (. +ara +araga gan) n),, 0-2 0-200 00 m(Do m(Dobr brog ogea ea), ), ltN+anat), Discantium iscaemum reg st si .ud# Cemp 20,4 -22,0 @, "0-00 mm pp , sol:cernoziom# 2#. Tipurile Tipurile principal principalee de pajisti din ona nemorala nemorala:: exemple, caracteri caracteriare. are.
a# .ubzona padurilor de stejar ' Depres Cransilvaniei si *od# %oldovei, 8,-200@, 0-$00 mm pp, soluri brune# ltenia , 8-20,0@ , 00-$00mm pp, cernoziomuri argilucosoluri , brune# *oa pratensis,
a# .ubetajul de gorun si de amestec (2 mil a si dealurile piemonte si *od %oldovei, $,- 0@, 70-$0 mm pp, soluri brune,;grostis tenuis-festuca rupicola, poa pratensis-agrostis tenuis# b# .ubetajul pad de fag si amestec de fag cu rasinoase : 700-2"0m#(2,7 mil a , 4,-$,0@, $02200mm pp, soluri brune) Dealuri inalte, m-tii mijlocii,
- (5ne (5neap apan an)) 2700 2700- -0 000 - *inus *inus mug mugo(2 o(2700 700- -00m 00m)-5 )-5nea neapan, pan, 5unipe 5uniperus rus sibiri sibirica ca (ienupa (ienuparr pitic pitic 28 280- 0-00m 00m), ), Cest supina supina,, 1ardus stricta,
P000-00m .ali erbacea, .ali reticulate ( salcii pitice) @are curvula, 5uncus trifidus,
2). Tipurile Tipurile principal principalee de pajisti din etajul etajul oreal: oreal: exemplesi exemplesi caracteriar caracteriare. e.
-
muntii ina inallti , ((-2,0 ,-,@) 2"00-2400m, lotosoluri, ;grostis ;grostis repestris, 5uncus trifidus#
3+. "rincipalele "rincipalele tipuri tipuri de paji7ti paji7ti intraonale intraonale8 8 exemple exemple 7i caracteriar caracteriaree
a# *ajisti de lunci si depresiuni (400 000 a) - 3unca Dunarii, >ltului,%uresului - soluri aluviale, cernoziomuri, brune
- 3olium perenneNtrifolium repens,
Desfrisarea vegetatiei lemonoase se face pe baza unor studii si documentatii in care se prevad toate detali detaliil ilee privin privindd organi organizar zarea ea si efectu efectuare areaa acestei acestei lucrar lucrari#. i#.ee elabor elaboreaz eazaa astfel astfel proiec proiecte, te, denumi denumite te amenajamente silvopastorale, in care se tine cont de prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare#&egetatia lemnoasa se poate indeparta total sau partial, in functie de situatia concreta din teren astfel: - se indeparteaza complet , fara restrictii pe terenurile plane pana la moderat inclinate, cu panta mai mica de 200@(28) - se indeparteaza partial la pajistile situate pe versanti inclinati de 20-"0 0 si pe pajistile din regiunile mai uscate#*e versanti, cu panta de 20-"0 (28-8), defrisarea vegetatiei lemnoase se face in benzi late de 40-20 m , paralel cu curbele de nivel, acestea alternand alternand cu benzile nedefrisat nedefrisate, e, se face prin descideri in ungi ascutit fata de curbele de nivel si in zigzag, de la o banda la alta# - nu se defriseaza vegetatia lemnoasa din pajistile situate pe terenuri cu panta mai mare de "0 0(8) cele cu sol mai subtire de 20 cm, precum si cele din vecinatatea ravenelor, ogaselor sau grootisuri, pentru a se evita declansarea proceselor de eroziune# .unt ecluse de la defrisare speciile lemnoase rare si cele declarate monumente ale naturii si care sunt ocrotite de lege ca: *inus cembra (zimbru), Caus baccata (tisa), 3ari decidua ssp# @arpatica ( larice, larice, zada) , *inus mugo(jneapan), care protejeaza grootisurile si coastele erodate# ?ndepartarea vegetatiei lemnoase de pa pajisti p ajisti se poate efectua :mecanizat pe cale cimica sau manual# 32. 0ucrari curente curente de igiena igiena culturala culturala pe pajisti. pajisti. 9i'elarea 9i'elarea terenului terenului pe pajisti. pajisti.
Distrugerea musuroaielor si nivelarea terenului , cunoscute si sub denumirea de lucrari de Qigiena culturalaR, care se fac annual sau ori de cate ori este nevoie# Distrugerea musuroauelor si nivelarea terenului: .uprafete insemnate de pajisti permanente din tara noastra sunt acoperite intr-o proportie mai mica sau mai mare de musuroaie #%usuroaiele se formeaza pe pajistile neingrijite , folosite nerational si pot avea o pondere mare ($0-80), ingreunand astfel efecturarea unor lucrari de imbunatarire si diminuand suprafata utilizabila#%usuroaiele se pot clasifica in :m de origine animala( cele care provin din pamantul scos de cartite, furnici, mistreti,popandai, pasunatul pe teren cu umiditate redicata si in general nu sunt acoperite de vegetatie ) si musuroaie de origine vegetala, cele care se formeaza pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, musci , acestea fiind partial acoperite cu vegetatie ierboasa nevaloroasa# %usuroaiele intelenite sunt mai raspandite pe pajistile de munte si provin din tufele de 1ardus stricta si Descampsia caespitosa, iar pe pajsitile cu eces de unimditate din alte zone de la speciile de 5uncus, in regiunile de campie si de dealuri sunt mai frecvente musuroaiele de cartite , iar in regiunule dealurilor inalte, cele provocate de furnici si de origine vegetala#%usuroaile de orgine animala se distrug manual sau folosind grape cu colti , iar musuroaiele mai intelenite se distrug mai greu, de regula sau masini specifice#?n cazul in care musuroaiele ocupa "0-40 din suprafata pajsitilor , iar panta terenului este mai mica de 0 0, se recomanda destelenirea si infiintarea pajistilor temporare# 33. Influenta Influenta ingrasamintelor ingrasamintelor cimice cimice cu aot asupra compoitiei compoitiei floristic floristicee a pajistilor. pajistilor.
%odificarea %odificarea conditiil conditiilor or de nutritie nutritie are influenta influenta si asupra compozitiei compozitiei floristi floristice ce a pajistilor pajistilor## ;stfel, ;stfel, ingrasamin ingrasamintele tele cu azot favorizeaza favorizeaza cresterea cresterea procentului procentului de graminee graminee si iniba iniba cresterea cresterea legumnioaselor legumnioaselor pe toate tipurile de pajisti# @ompletarea ingrasamintelor cu azot cu cele cu fosfor si potasiu atenueaza acest proces intr-o oarecare masura# *rintr-o fertilizare rationala, compozitia floristica a pajistilor se imbunatateste, fie prin prin sporir sporirea ea gramin gramineel eelor or valoro valoroase ase (Cris (Crisetu etum m flaves flavescens cens,, *oa praten pratensis sis)) in detrim detriment entul ul specii speciilor lor nevaloroase , cat si prin prezenta leguminoaselor , in caz contrar , prin aplicarea ingrasamintelor numai cu azot se ajunge la inrautatirea compozitiei floristice a pajisti si prin urma, a calitatii productiei# 3!. Influenta Influenta ingrasamintel ingrasamintelor or cu aot asupra compoiti compoitiei ei cimice cimice a plantelor din din 'egetatia 'egetatia pajistilor.
?ngrasamin ?ngrasamintele tele cu azot influenteaz influenteazaa compozitia cimica cimica a furajelor furajelor atat in mod direct, dar si in mod indir indirect ect prin prin mod modifi ificar carea ea compoz compoziti itiei ei floris floristic ticee ale pajist pajistilo ilorr# .-a constat constatat at ca ingras ingrasami aminte ntele le cu azot determina o crestere a continutului in proteina bruta, favorizeaza acumularea de 1a si si o diminuare slaba a continultului in @a si %g# *e langa cresterea productiei de furaj, ingrasamintele influenteaza in modevident, dar diferentiat diferentiat si calitatea furajului# furajului# @restera @restera continutului continutului in proteina bruta a furajului furajului are loc si pe seama azotului neproteic, in special a azotului nitric, atunci cand se administreaza norme mari de azot, dar acest lucru nu se intampla pana la doze de 00-0g!a 1 sau se aplica fractionat# ;zotul nitric poate deveni toic oentru animale cand depaseste continutul de 0,4 din .u# ;tunci cand rata absorbtiei azotului depaseste rata fotosintezei, acesta se acumuleaza in tesuturile pl sub forma de nitrati, care apoi sunt convertiti de animale in nitrati ce pot produce tulburari ale metabolismului, prin evidente simptome de intoicare, avorturi, scaderea productiei de care, a productiei de lapte# 3#. Influenta Influenta ingrasamintel ingrasamintelor or cu fosfor si potasiu asupra compoitiei compoitiei cimice cimice a plantelor plantelor din 'egetatia pajistilor. pajistilor. important in metabolismul metabolismul plantelor plantelor,, participa participa in procesul procesul de fotosinteza fotosinteza , la Fosforul: are un rol important
sinteza proteinelor faciliteaza asimlilarea unor elemente nutritive, stimuleaza cresterea sistemului radicular, infratirea si formarea organelor de reproducere, mareste rezistenta la inget si seceta#Cotodata , favorizeaza activitatea microorganismelor microorganismelor din sol precrum si a bacteriilor simbiotice influentand metabolismul metabolismul azotului, iar pentru pentru animale, animale, fosforu fosforull constitui constituiee un element element principal principal al tesuturi tesuturilor lor din sistemul sistemul osos, osos, influen influentand tand productia de lapte#@ompozitia floristica se modifica in masura mai mica, ingrasamintele cu fosfor stimuland cresterea leguminoaselor si ciar a unor graminee valoroase# plante, potasiul potasiul are rol rol important important in metabol metabolismu ismull acestora, acestora, in sinteza sinteza clorofi clorofilei lei si a "otasiul: 3a plante, idratilor de carbon, in stimularea stimularea absorbtiei si evapotranspiratiei , in sporirea rezistentei pl la iernare , la boli, un rol important il are folosirea economica a apei de catre pl , imbunatateste calitatea furajului si influenteaza pozitiv productia , are un rol important in organismul animalelor in reglarea presiunii osmotice si mentinere mentinereaa ecilibrului ecilibrului acido-bazi acido-bazic#?nf c#?nfluenta luenta potasiului potasiului asupra asupra vegetati vegetatiei ei se manifesta manifesta prin sporire sporireaa participarii leguminoaselor in vegetatia pajistilor #Dozele de ingrasamant cu recomandate pe pajistile permanente se situeaza intre 0-80g!a s#a si se calculeaza pe baza continutului de > mobil din sol# 3$. Influenta Influenta ingrasaminte ingrasamintelor lor cimice asupra consumaili consumailitatii tatii si digestiilitatii digestiilitatii plantelor plantelor din 'egetatia pajistilor. pajistilor.
?nfluenta ingrasamintelor cu azot asupra gradului de consumabilitate al furajului#?ngrasamintele cu azot maresc maresc gradul de consumabili consumabilitatea tatea al plantelor plantelor de pe pajsiti, pajsiti, datorita datorita scimbaril scimbarilor or favorabile favorabile in compozitia compozitia floris floristic ticaa a pajist pajistil ilor or,, in propor proportia tia de frunze frunze si lastar lastarii tineri tineri## Cotodat otodataa se mod modifi ifica ca favora favorabil bil struct structura ura anatomica a frunzelor, sporind tesutul asimilator in detrimentul celui sclerencimatic#S la frunzele de 1ardus stricta ,
3%. Influenta Influenta ingrasamintelor ingrasamintelor cimice cimice asupra producti productiei ei pajistilor pajistilor..
?ngrasamintele cu azot sporesc productia pajistilor in medie de -" ori pe toate tipurile de pajisti din tara noastra, dar in mod diferentiat, in functie de compozitia floristica a pajistii, conditiile stationale, nivelul dozei aplicate, forma ingrasamantului, modul de folosire etc# ;zotul este recomandat in primul rand pe pajistile din regiunile mai bogate in precipitatii, care au in compozitia floristica graminee valoroase si care realizeaza cele mai mari sporuri de productie# @resterea dozei de azot determina cresterea productiei pana la un anumit nivel, dupa care stagneaza sau incepe sa scada# Datele eperimentale obtinute in decursul timpului arata ca productia de substanta uscata creste odata cu doza de ingrasaminte, pe pajistile de deal si montane, ajungand pana la 8-20 t!a ./, folosind doze de azot de 2"0-"00 g!a, impreuna cu fosfor si potasiu 0-70 g!a# *ajistile cu productivitate naturala mai slaba, reactioneaza mai bine la doze de azot mai mari de 20 g!a, dar productia nu o poate depasi pe cea a pajistilor productive# @resterea dozei de azot care influenteaza nivelul productiei este economica pana la anumite valori# ;stfel, ;stfel, cresterea cresterea dozelor de azot de la 0-00 g!a, sporul de productie productie de la 2 g s#a# a scazut scazut de la "0 g ./ la 20-2 g!a ./, in functie de tipul de pajiste# De asemenea, odata cu cresterea altitudinii efectul dozelor de azot asupra productiei de substanta uscata este destul de apropiat, determinand mai mult o diminuare a productiei datorita acestui efect# Tn comparaIie cu KngrHJHmintele cu azot efectul KngrHJHmintelor cu fosfor Ji potasiu asupra producIiei este mult mai redus ;dministrarea a fosforului KmpreunH cu azotul se face Kn doze de aproimativ U din dozele de azot# fectul lor se amplificH Kn ceea ce priveJte producIia, dar mai ales compoziIia floristicH Li calitatea furajului# 3&. "rincipii "rincipii generale generale pri'ind aplicarea aplicarea ingrasami ingrasamintelor ntelor cu aot pe pajistile pajistile permanente. permanente.
;zotul este elementul nutritiv principal pentru creJterea Li dezvoltarea plantelor, cu rol Kn procesele biologice de KnfrHIire la graminee, regenerare dupH cosit sau pHJunat Li a conIinutului conIinutului de substanIe proteice din plante# fectul lor depinde Kn primul rMnd de doza folositH Li de tipul de pajiJte la care se aplicH# *entru o nutriIie ecilibratH a plantelor cMt Ji a efectului sinergic, KngrHJHmintele cu azot trebuie sH se aplice KmpreunH cu cele cu fosfor Ji potasiu#
TngrHJHmintele minerale cu azot au o acIiune compleH asupra pajiJtilor cu influenIH asupra producIiei pajiJtilor, pajiJtilor, structurii Li compoziIiei floristice a pajiJtilor, pajiJtilor, KnsuJirilor fizico-cimice ale solului, compoziIiei cimice a furajului Li producIiei Li sHnHtHIii animalelor# 3). -etode si epoci epoci de aplicare aplicare a ingrasaminte ingrasamintelor lor cimice cimice pe pajistile pajistile permanente; permanente; factori factori de influenta.
;plicarea KngrHJHmintelor cu azot se face diferenIiat VinMnd cont de o multitudine de factori ca: doza folositH, compoziIia floristicH, zonH, aprovizionarea cu apH, fertilitatea solului, modul de folosire a pajiJtii, raportul optim 1*, eficienIa economicH#
poca de aplicare este toamna, la sfMrLitul perioadei de vegetaIie sau dacH nu s-au aplicat toamna devreme devreme pe solul solul KngeIat# .e pot aplica aplica anual sau la -" ani odatH, dar Kn doze ecivalente cu suma dozelor recomandate anual# !+.
Dozele de KngrHLHminte depind de mai mulIi factori care acIioneazH diferenIiat Kn funcIie de tipul de pajiJte#
TngrHJHmintele cu azot Kn doze de pMnH la 200 g!a 1, se administreazH Kn Kntregime primHvara devreme Knainte de pornirea Kn vegetaIie# Dozele de 20-00 g!a 1 (sau mai mari) se aplicH Kn douH sau trei faze astfel: - câmpie şi dealuri joase se aplicH a)- primHvara Knainte de pornirea Kn vegetaIieB b) dupH ciclul 2, iar cMnd dozele sunt mai mari
(P00 g!a 1)B c) Li dupH ciclul # –deal şi munte se aplicH a) U primHvaraB b) 2! dupH ciclul 2 (sau a) !" primHvaraB b)2!" dupH ciclul 2)# 2)# ;dministrarea azotului primHvara se face Knaintea pornirii plantelor Kn vegetaIie, pe sol KngeIat sau zHpadH pentru o mai bunH solubilizare# %omentul optim Kn primHvara este cMnd suma temperaturilor este peste 0 o@ dupH 2 ianuarie este de 00-"00 o@# ;stfel, se evitH pierderile prin levigare# Tn timpul perioadei de vegetaIie KngrHJHmintele cu azot se aplicH la 4-7 zile dupH cosit sau pHJunat cMnd are loc cea mai puternicH absorbVie a acestora de cHtre plante, Kn urma intensificHrii proceselor fiziologice ca urmare a regenerHrii frunzelor Li creJterii consumului de apH# Tn plus, faIH de aplicarea imediat dupH cosit sau pHJunat, scade Li conIinutul de azot nitric acumulat de plante# 9aportul dintre elementele cimice 1* este diferit astfel: - pe pajiJtile din cMmpie Ji dealuri joase: 2:0,:0 - la doze de azot 20 g!a 1: 2:0,:0, - la doze de azot P 20 g!a 1: 2:0,$:0,$
- pe pajiJti cu mare de leguminoase raportul 1* este: 2:2:2 Dozele de fosfor Ji potasiu depind de mHrimea dozelor de azot, de conIinutul solului Kn aceste elemente Ji de compoziVia floristicH# Dozele de KngrHJHmMnt cu potasiu recomandate pe pajiJtile permanente se situeazH Kntre 0-80 g!a s#a# Ji se calculeazH pe baza b aza conIinutului de > mobil din sol# !1. Fertiliar Fertiliarea ea pajistilor pajistilor permanent permanentee cu ingrasamin ingrasaminte te organice. organice.
*e pajiJtile permanente se folosesc toate tipurile de KngrHJHminte organice, dar cu precHdere gunoiul de grajd, KngrHJHmintele semilicide (tulbureala de grajd-gWle), mustul de grajd Li KngrHJarea prin tMrlire# =unoiul de grajd
TngrHJHmMntul cu efectul cel mai comple asupra solului este gunoiul de grajd, care reprezintH pentru plante o sursH inepuizabilH de elemente nutritive# Compostul 7i nmolul de epurare.
@ompostul Ji nHmolul de epurare constituie o sursH de elemente nutritive atunci cMnd gunoiul de grajd nu acoperH Kn totalitate suprafeIele necesare a fi fertilizate# -ustul de gunoi de grajd 7i urina
;cestea sunt KngrHJHminte azoto-potasice, iar efectul lor asupra producIiei este mai mare Kn staIiunile umede Li cMnd se adaugH adaug H KngrHJHminte cu fosfor# Tulureala de grajd g>lle/
;cest KngrHJHmMnt este reprezentat de un amestec dintre dejecIiile licide Li solide ale animalelor Ji apa folositH la curHIirea adHposturilor# !2. Fertiliar Fertiliarea ea pajisti pajistilor lor prin tarlire. tarlire.
ste cea mai economicH metodH de fertilizare a pajiJtilor eploatate prin pHJunat# DejecIiile lHsate de animale Kn perioada de pHJunat, pe locurile de odinH, se folosesc, de asemenea, drept KngrHJHminte organice# *entru aceasta, locurile de odinH se scimbH Kn mod organizat dupH ce pe terenul respectiv s-au acumulat cantitHIi de dejecIii corespunzHtoare unui anumit nivel de fertilizare# fectul fertilizHrii prin tMrlire dureazH "-4 ani#
TngrHdirea se realizeazH cu ajutorul porIilor de tMrlire mobile, de preferat de greutHIi uJore pentru a se putea manipula uJor# uJor# !3. 9ecesitatea 9ecesitatea si efectul efectul amendamen amendamentelor telor pe pajistile pajistile permanent permanente. e.
> mare parte a pajiJtilor permanente din Iara noastrH sunt rHspMndite pe soluri cu reacIie acidH, iar o parte din ele au suferit sub influenIa influenIa fertilizHri fertilizHriii cimice cimice Kndelung Kndelungate, ate, Kn special special pe bazH de azot o acidifiere treptatH# > datH cu scHderea pF-ului are loc o creJtere a conIinutului de aluminiu mobil Kn sol, care afecteazH nutriIia plantelor Ji totodatH calitatea furajelor furajelor##
;mendamentele aplicate pe pajiJtile situate pe terenuri acide, au efecte deosebite atunci cMnd se aplicH KmpreunH cu KngrHJHmintele cimice Li organice# ;stfel, prin amendare se mHreJte participarea speciilor valorase Kn covorul vegetal, creJte procentul de leguminoase, creJte digestibilitatea digestibilitatea furajului# @orectarea reacIiei solului se impune numai pe pajiJtile situate pe soluri cu pF (F>), Li cu un conIinut Kn aluminiu mobil P 200 ppm#
;supra producIiei, amendamentele au un efect redus pe pajiJtile permanente, deoarece aplicate la suprafaIa solului sunt slab Ji incomplet incorporate Kn sol # !!. "rincipiile "rincipiile aplicar aplicarii ii amendamentel amendamentelor or pe pajistile pajistile permanente permanente..
?mbunHtHIirea pajiJtilor permanente degradate se fac prin mHsuri care se completeazH reciproc, iar Kn funcIie de condiIiile eistente se aplicH metoda cea mai eficientH economic (refacerea radical sau mHsuri de suprafaIH)# Cenologiile de KnfiinIare a pajiJtilor temporare sunt diferenIiate Kn funcIie de condiIiile pedoclimatice, de gradul lor de degradare Li de metoda de pregHtire a terenului# !#. ?uprainsamanta ?uprainsamantarea rea pajistilor pajistilor permanente: permanente: importanta, importanta, epoci, epoci, metode. metode.
;ceasta, reprezintH cea de a doua mHsurH tenologicH de bazH, dupH fertilizare, cu rol Kn sporirea producIiei Li KmbunHtHIirea valorii furajului obIinut# obIinut# poca poca optimH optimH pentru pentru lucrar lucrarea ea de supraK supraKnsH nsHmMn mMnIar Iaree este este primHv primHvara ara devrem devremee Knaint Knaintee de pornir pornirea ea plantelor Kn vegetaIie# ;stfel, seminIele au umiditate Li pot concura mai uJor cu vegetaIia eistentH# Tn regiunile cu precipitaIii se poate semHna Ji vara dupH un pHJunat energic sau cosit cMt mai aproape de suprafaIa solului, dar nu mai tMrziu de luna august pentru ca plantele sH aibH timp sH creascH Li sH reziste peste iarnH# 3ucrarea se poate face cu maJini speciale# ;dMncimea de semHnat este 2-, cm# !$. Fertiliar Fertiliarea ea si folosirea folosirea pajistilor pajistilor permanente permanente in anul suprainsam suprainsamantari antarii. i.
Li 0 g ># DacH se fertilizeazH prin tMrlire, supraKnsHmMnIarea sH se facH Knainte de eecutarea tMrlirii pentru a se face o Kncorporare a seminIelor Kn sol prin cHlcatul animalelor# animalelor#
ploatarea Kn anul supraKnsHmMnIHrii se face numai prin cosit, iar coasa 2 se face Knaintea KnspicHrii gramineelor dominante# fectul supraKnsHmMnIHrii se menIine "-20 ani, Kn funcIie de vivacitatea speciilor folosite Kn acest scop# !%. Efectele Efectele fertiliarii fertiliarii asupra calitat calitatii ii pajistilor pajistilor permanente. permanente.
*rin fertilizarea pajiJtilor se realizeazH astfel: o restituirea parIialH a elementelor nutritive etrase de plante din sol, o influenIH pozitivH asupra microorganismelor cu rol Kn mobilizarea unor elemente nutritive aflate sub formH mai greu greu accesi accesibi bilH lH plant plantelo elor, r, mod modifi ificar carea ea struct structuri uriii vegeta vegetaIie Iiei, i, a raport raporturi urilor lor dintr dintree specii speciile le Li pe grupe grupe botani botanice, ce, modificarea compoziIiei cimice a plantelor Li creJterea digestibilitHIii substanIelor nutritive din plantH, prelungirea duratei de folosire a pajiJtilor prin realizarea unei repartiIii mai bune a nutreIului verde Kn perioada de vegetaIie# !&. Comaterea Comaterea uruienilor uruienilor din pajisti pajistile le permanent permanentee
*e pajiJtile permanente sunt considerate buruieni speciile lipsite total de valoare furajerH, cele dHunHtoare vegetaIiei ierboase valoroase, care depreciazH calitatea produselor obIinute de la animale Li cele vHtHmHtoare sau toice#
3a Kmburuienarea pajiJtilor permanente contribuie lipsa lucrHrilor curente de Kngrijire, cosirea cu multH KntMrziere a fMneIelor, dupH ce buruienile au format seminIe, folosirea neraIionalH prin pHJunat# De asemenea, la Kmburuienare contribuie Ji fertilizarea unilateralH cu azot, tMrlirea neraIionalH, ecesul sau deficitul de umiditate Kn sol etc# %etodele de combatere a buruienilor din pajiJti pot fi: preventive sau indirecte Ji directe. poca de administrare a erbicidelor este condiIionatH Ji de modul de folosire al pajiJtii# ;stfel, pe fMneIe, erbicidele se administreazH cel mai tMrziu cu "-4 sHptHmMni Knainte de cosire, iar pe pHJuni, cel puIin trei sHptHmMni Knainte de Knceperea pHJunatului#
!).
*e pajiJtile cu stratul de IelinH subIire, pe terenurile afectate de eroziune, pe terenurile Kn pantH, desIelenir desIelenirea ea se face printr-o printr-o mobilizare mobilizare superficialH superficialH a solului solului (20-2 cm), de regulH cu grapa cu discuri, discuri, iar trecerile se fac Kn sensuri diferite# *e pajiJtile Kn pantH lucrHrile se fac pe direcIia curbelor de nivel# *e versanIii cu pantH mare de 22-2o (0), desIelenirea se face parIial Kn benzi late de 2-"0 m, care alterneazH cu benzi de aceiaJi lHIime nelucrate# #+. Restrictii Restrictii pri'ind pri'ind destelenire destelenirea a pajistilor pajistilor permanente. permanente.
@Mnd solul este puternic KnIelenit, dupH lucrarea acestuia nu se pot semHna direct amestecuri de graminee Ji leguminoase furajere, datoritH faptului cH nu se poate pregHti corespunzHtor patul germinativ# ;stfel, se pot cultiva 2- ani plante prHJitoare (porumb siloz, sfeclH furajerH, gulie furajerH, cartof etc#) pentru o lucrare energicH a solului, dupH care se KnfiinIeazH pajiJtea# Tn acest interval de timp are loc o bunH descompunere a materiei organice Li de asemenea distrugerea buruienilor concurente Kn viitoarea pajiLte# #1. @'antajele 'antajele infiintari infiintariii pajistilor pajistilor temporare. temporare. "aji7tile "aji7tile temporare temporare reprezintH o sursH importantH de furaje de volum cHrora li se acordH atMt Kn Iara
noastrH cMt Ji Kn alte IHri o importanIH deosebitH# ;vantajele deosebite pe care le prezintH acestea (producIii mari Li uniform repartizate Kn cursul perioadei de vegetaIie, calitate superioarH a furajului, cost de producIie scHzut etc#), constituie eplicaIia interesului crescMnd care se acordH acestor culturi# #2. Culturile Culturile premergat premergatoare oare pentru pentru pajistil pajistilee temporare temporare
Tn funcIie de grosimea stratului de IelinH Li de modul cum acesta a fost mHrunIit Ji Kncorporat sub brazdH, pajiJtile temporare se pot KnfiinIa direct dupH desIelenire sau dupH 2- ani, timp Kn care terenul se cultivH cu unele culturi anuale furajere (porumb siloz sau masH verde, sfeclH furajerH, varzH furajerH, cartof, raigras aristat, borceag, ovHz masH verde etc#)# DupH plantele furajere anuale, cultivate ca premergHtoare timp de 2- ani, pe pajiJtea temporarH s-au obIinut sporuri de producIie de 24-27, faIH de semHnatul direct dupH desIelenire# *entru condiIiile de la .taIiunea de cercetHri de la *erieni-&aslui, semHnatul ierburilor pe versanIi, imediat dupH desIelenire, a dat aceleaJi producIii cu semHnatul acestora dupH plante anuale cultivate timp de doi ani# *rin cultivarea plantelor premergHtoare se creeazH condiIii mai bune pentru KnsHmMnIarea amestecurilor de ierburi perene Ji pentru realizarea unui covor vegetal mult mai bine Knceiat ciar din anul ?# @u toate acestea, Kn Iara noastrH se foloseJte mai mult varianta KnfiinIHrii pajiJtilor temporare direct dupH desIelenire, denumitH Li Qregenerarea rapidă a pajiştilor R, R, care presupune utilizarea tenologiilor ce oferH condiIii foarte bune pentru instalarea noului covor ierbos# #3. ?ituatiile ?ituatiile in care care se recomanda recomanda infiint infiintarea area pajistilor pajistilor temporare. temporare.
.e recomandH KnfiinIarea cu prioritate a pajiJtilor temporare Kn regiunile bogate Kn precipitaIii (peste 00-0 mm!an) Ji cu cerinIele de mai sus satisfHcute sau Kn condiIii de irigare, cMnd Jansele de reuJitH sunt mult mai mari# #!. ?emanatul ?emanatul pajistilor pajistilor temporare temporare prima'ara. prima'ara.
Tn zona montanH, unde perioada de vegetaIie este scurtH, semHnatul se face numai primHvara# 3a semHnatul Kn primHvara, completarea golurilor se face imediat dupH rHsHrire dacH se asigurH umiditatea necesarH sau dacH nu Kn primHvara urmHtoare# ##. ?emanatul ?emanatul pajistilor pajistilor temporare temporare la la sfarsitul sfarsitul 'erii 'erii 8 inceputul inceputul toamnei toamnei..
*e terenurile cu umiditate suficientH, sau Kn condiIii de irigare, semHnatul se poate efectua Ji la sfMrJi sfMrJitul tul verii, verii, Knceput Knceputul ul toamne toamnei,i, 0 august august-20 -20 septem septembri briee Kn regiun regiunile ile de cMmpie cMmpie Ji 2 augustaugust-22 septembrie Kn regiunile de deal, astfel KncMt, de la semHnat pMnH la Kncetarea vegetaIiei Kn toamnH sH se acumuleze, Kn medie, 800-2"00o@#
3a semHnatul Kn varH, completarea golurilor se face imediat dupH rHsHrit, cu condiIia sH nu se depHJeascH perioada optimH (20-2 septembrie), iar Kn caz contrar primHvara viitoare cMt mai devreme# #$. Folosirea Folosirea plantelor plantelor protectoar protectoaree pentru infiintarea infiintarea pajistilor pajistilor temporar temporare. e.
Tn cazul culturilor cu plantH protectoare de toamnH, amestecurile de seminIe se seamHnH primHvara, perpendicular pe rMndurile acesteia, dupH o prelucrare superficialH a solului cu grapa cu colIi# @Mnd planta protectoare este o culturH de primHvarH, semHnatul ierburilor se face dupH KnsHmMnIarea plantei protectoare, tot perpendicular pe rMndurile acesteia# #%. Fertiliar Fertiliarea ea de aa la la infiintar infiintarea ea pajistilor pajistilor temporar temporare. e.
Tn medie, Kn Iara noastrH, se folosesc la KnfiinIarea pajiJtilor temporare doze de 0-70 g a (1, *>, >)# ;cestea, se stabilesc Kn funcIie de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive Li de fertilizarea organicH# 3a KnfiinIare se folosesc doze mici de azot deoarece speciile semHnate au la Knceput un consum mai redus, iar azotul poate stimula creJterea buruienilor sau a altor specii spontane, Kn detrimentul speciilor semHnate# TngrHLHmintele cu fosfor sunt necesare pe toate tipurile de sol, KmpreunH cu KngrHJHmintele cu azot, iar KngrHJHmintele cu potasiu Kn special pe solurile acide Li nisipoase, slab aprovizionate cu acest element# #&. Fertiliar Fertiliarea ea si exploatarea exploatarea pajistil pajistilor or temporare temporare in in anul I de 'egetatie 'egetatie
ploatarea pajiJtilor Kn anul ? (anul KnfiinIHrii cMnd se seamHnH primHvara sau anul urmHtor cMnd se seamHnH din toamnH) se face eclusiv prin cosit# *rima coasH se face la Knspicarea deplinH a gramineelor Li Knflorirea leguminoaselor# leguminoaselor# Tn condiIii de ecepIie Kn anul KntMi se poate pHJuna, dar numai la ultimul ciclu, cu o KncHrcHturH mica de animale Li pe solul uscat# *e terenurile cu pante de peste 0 se recomandH ca pajiJtile temporare sH fie folosite numai prin cosit, pentru a preveni degradarea solului prin eroziune# #). Fertiliar Fertiliarea ea pajistilor pajistilor temporar temporaree in anii anii de exploatar exploatare. e.
*rin producIiile ridicate pe care le realizeazH, pajiJtile temporare, sunt mari consumatoare de elemente nutritive din sol# 1evoile plantelor Kn azot sunt diferite dupH tipul de pajiJte Ji modul de utilizare Li de aprovizionarea solului cu elemente nutritive# Dozele de azot recomandate vizeazH menIinerea unei compoziIii botanice ecilibrate: 0-$0 graminee, 20-"0 leguminoase# *rin reducerea cantitHIii de azot se favorizeazH leguminoasele, iar prin mHrirea acesteia, gramineele (sau alte plante nitrofile)# Tn toate cazurile nu se va v a aplica mai mult de 0 g 1!a!ciclu de utilizare# Tn medie, Kn Iara noastrH, se folosesc la KnfiinIarea pajiJtilor temporare doze de 0-70 g a (1, *>, >)# ;cestea, se stabilesc Kn funcIie de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive Li de fertilizarea organicH# 3a KnfiinIare se folosesc doze mici de azot deoarece speciile semHnate au la Knceput un consum mai redus, iar azotul poate stimula creJterea buruienilor sau a altor specii spontane, Kn detrimentul speciilor semHnate# TngrHLHmintele cu fosfor sunt necesare pe toate tipurile de sol, KmpreunH cu KngrHJHmintele cu azot, iar KngrHJHmintele cu potasiu Kn special pe solurile acide Li nisipoase, slab aprovizionate cu acest element# @Mnd se folosesc KngrHJHminte organice, se poate renunIa la KngrHJHmintele cu azot Ji potasiu sau acestea se aplicH Kn doze mai reduse cu 0 faIH de aplicarea lor separatH# TngrHJHmintele cu fosfor sunt KnsH necesare datoritH conIinutului mai redus Kn fosfor al gunoiului# ?ngrHLHmintele cu fosfor Ji potasiu se aplicH odatH cu lucrarea de bazH, iar cele cu azot se administreazH la pregHtirea patului germinativ# germinativ# *rin fertilizarea organicH se constatH o KmbogHIire considerabilH a solului Kn fosfor Ji potasiu# Tn ceea ce priveJte evoluIia pF-ului, se observH absenIa unui efect de acidifiere a solului prin utilizarea KngrHJHmintelor organic
3a o eploatare prin pHJunat sau mitH (pHJunat-cosit), dejecIiile animalelor constituie o sursH de elemente nutritive# @aracteristicile cimice ale dejecIiilor animalelor sunt etrem de variate Kn ceea ce priveJte substanIa uscatH, materia organicH Li conIinutul Kn azot, fosfor, potasiu# le sunt influenIate de specia de animal, greutate, tip de producIie (lapte, carne), nivelul de 2 alimentaIie, tipul de furaj Li modul de distribuIie# ;nimalele de lapte produc o cantitate mai mare de dejecIii Kn comparaIie cu cele pentru carne# $+. -etode de semanat pentru pentru infiintarea infiintarea pajistilor pajistilor temporare temporare.. @dancimea @dancimea de semanat.
;dMncimea de semHnat se stabileJte Kn funcIie de mHrimea Ji forma seminIelor, puterea de strHbatere, tetura Li umiditatea solului# ;stfel, amestecurile compuse din seminIe mici ( hleum pratense, !otus corniculatus, "rifolium repens, oa pratensis etc#) se seamHnH la adMncimea de 2- cm, iar cele cu seminIe medii Li mari ( #romus inermis, Festuca arundinacea, $nobrychis viciifolia etc#), la -" cm# 9espectarea cu stricteIe a adMncimii de semHnat este o condiIie importantH pentru reuJita KnfiinIHrii pajiJtii respective# $1. 0ucrari de ingrijir ingrijiree pe pajistile pajistile temporar temporare. e.
3ucrHrile de Kngrijire aplicate pajiJtilor semHnate Kn anul KnfiinIHrii au ca principal obiectiv asigurarea condiIiilor de creJtere Ji dezvoltare a plantelor pentru a realiza un covor vegetal uniform, fHrH goluri Li cu compoziIia floristicH proiectatH la semHnat# Tn acest sens Kn anul semHnatului sunt o serie de lucrHri specifice# Irigarea de rsrire. ;ceastH lucrare este necesarH dupH semHnat, Kn special la sfMrJitul verii, dar uneori Li Kn primHverile secetoase, la pajiJtile semHnate Kn aceastH epocH#
9eprezintH lucrarea cea mai importantH din anul ? de vegetaIie la pajiJtile temporare semHnate fHrH plantH protectoare Ji la cele c ele KnfiinIate primHvara, deoarece ierburile perene au o vitezH de creJtere redusH Kn primele fenofaze dupH rHsHrire Li pot fi uJor KnHbuJite de cHtre buruieni# @ombaterea acestora se poate face destul de eficient, atMt pe cale mecanicH, mecanicH , cMt Ji cimicH# @ombaterea mecanicH constH Kn cosirea repetatH a buruienilor cu coasa, cu diferite cositori uJoare, Knainte ca acestea sH fructifice# @ositul se face la KnHlIimea de 20-2 cm de la sol, KncMt speciile semHnate sH fie cMt mai puIin afectate# %aterialul rezultat se adunH Ji se scoate de pe teren Kntr-un timp cMt mai scurt, pentru a nu asfiia plantele din noul covor vegetal# *e terenurile cu o Kmburuienare puternicH se recomandH folosirea erbicidelor, care se aleg Kn funcIie de compoziIia amestecului semHnat#
*e pajiJt pajiJtil ilee format formatee din gramin graminee ee Ji legumi leguminoa noase se se recoma recomandH ndH a se folosi folosi pentru pentru combat combaterea erea buruienilor dicotiledonate +asagran
?#.tabilirea duratei de eploatare Li a modului de folosire a pajiJtilor temporare# ??# ??# .tab .tabil ilir irea ea num numHr Hrul ului ui de spec specii ii care care part partic icip ipHH la alcH alcHtu tuir irea ea am ames este tecur curil ilor or ???# ???# .tabil .tabilire ireaa part partici icipHr pHrii ii procent procentual ualee a grami gramineel neelor or Li legumi leguminoa noasel selor or Kn Kn cadr cadrul ul ameste amestecur curilo ilor r ?&# ?&# ;leger ;legerea ea specii speciilor lor Ji stabil stabilir irea ea proc procent entulu uluii de de part partici icipar paree a fiecHr fiecHrei ei specii specii Kn ameste amestecc &# ;legerea so soiurilor Kn Kn ca cadrul fi fiecHrei spe speccii &?# @alculul cantitHIii de sHmMnIH
$!. Criterii Criterii pentru stailirea stailirea numarului numarului de specii specii in alcatuirea alcatuirea amestecurilor amestecurilor de graminee graminee si leguminoase perene.
1umHrul speciilor speciilor din covorul vegetal al pajiJtilor pajiJtilor temporare este este mult mai mic decMt cel de pe pajiJtile pajiJtile permanente Ji se stabileJte stabileJte Kn funcIie de durata durata de folosire proiectatH Li Li de intensitatea sistemului sistemului de culturH# 1umHrul 1umHrul de specii din amestec poate fi: - pentru pajiJti cu duratH scurtH de folosire se recomandH -" speciiB - pentru cele cu durata medie de folosire se recomandH "-4 speciiB
- pentru pajiJtile cu duratH lungH de folosire se recomandH 4-7 specii# $#. Criter Criterii ii pentru pentru staili stailirea rea raportului raportului intre gramin graminee ee si legumi leguminoas noasee in amestec amestecuri urile le pentru infiintarea pajistilor temporare.
*rocentul de participare Kn amestec a celor c elor douH grupe de plante (graminee Ji leguminoase) se stabileJte Kn funcIie de durata Ji modul de folosire a pajiJtilor temporare Ji de KnsuJirile biologice ale speciilor# speciilor# ;stfel, Kn amestecurile destinate KnfiinIHrii pajiJtilor cu duratH scurtH de folosire se introduce un procent mare de leguminoase de talie KnaltH, pentru considerentul cH acestea au ritmul de dezvoltare mai rapid decMt gramineele Ji asigurH producIii mari Kn perioada scurtH de folosire a pajiJtilor# pajiJtilor#
*entru pajiJtile cu duratH lungH de folosire, ponderea maimH o au gramineele, deoarece acestea se caracterizeazH prin vivacitate mai mare decMt leguminoasele# Tn funcIie de modul de folosire se scimbH Ji participarea gramineelor Li leguminoaselor, dupH talia acestora# $$. Calculul Calculul cantitatii cantitatii de samanta samanta pentru infiintar infiintarea ea pajistilor pajistilor temporare. temporare.
@antitatea de sHmMnIH (@) pentru fiecare specie care intrH Kn alcHtuirea amestecului se stabileJte cu formula: @ = 1 ! .u (g!a) 1 = cantitatea de sHmMnIH sHmMnIH utilH (g!a) Kn culturH culturH purH = procentul de participare Kn amestec al fiecHrei specii .u = * ! 200 sHmMnIa utilH
@antitatea de sHmMnIH rezultatH din calcul pentru fiecare specie se majoreazH cu '"0 cMnd pajiJtea are o duratH de folosire mai mare, cu 0'$ cMnd nu se realizeazH condiIiile optime pentru semHnat sau cu 200 cMnd se seamHnH pe terenurile epuse eroziunii# *rocentul de sHmMnIH utilH (.#/#) se calculeazH pe baza valorilor puritHIii (*) Li germinaIiei (), care se Knscriu Kn buletinul de analizH al seminIei respective, elaborat de laboratoarele specializate Kn acest sens sau se determinH prin metode cunoscute# $%.
%etoda cosirilor repetate %etoda constH Kn cosirea unor suprafeIe de probH, reprezentative, care KnsumeazH KnsumeazH aproimativ aproimativ 20 m # ;cestea se compun din 4 suprafeIe de cMte , m pe pHJunile cu vegetaIie uniform sau din 20 suprafeIe de 2m pe pHJunile cu vegetaIie neuniformH, amplasate pe diagonala pHJunii# De pe aceste suprafeIe se KnregistreazH la fiecare ciclu de pHJunat atMt producIia, cMt Li resturile de plante neconsumate# .uprafeVele de control se recolteazH cu o zi Knainte de Knceperea pHJunatului, Kn tarlaua sau Kn perimetrul Kn care acestea sunt amplasate, Kn funcIie de organizarea pHJunii # 3a pHJunatul liber se aleg suprafeIe de probH de 200 m care se KngrHdesc pentru a nu fi pHJunate de animale, din care se recolteazH probe ori de cMte ori iarba ajunge la KnHlIimea de pHJunat#
"roduc4ia gloal a pHJunii rezultH din Knsumarea producIiilor parIiale, pe fiecare ciclu de pHJunat
(@2, @, @", XX): @ = @2 N @ N @" N X (t!a) p HJunea este KmpHrIitH Kn tarlale, va fi datH de formula: "roduc4ia real (*), Kn cazul Kn care pHJunea * = @ ' 9 (t!a), Kn care: 9 ' reprezintH cantitatea de iarbH rHmasH neconsumatH pe Kntreaga perioadH de pHJunat# 9 = 92 N 9 N 9" N X (t!a), undeB 92, 9, 9", X reprezintH cantitHIile de resturi de plante neconsumate, pe cicluri# Cunoscnd produc4ia real "/ 7i produc4ia gloal C/ a p7unii, se poate staili coeficientul de folosin4 sau de consumailitate A/: A B C " 1++ D/
Tn cazul pHJunatului liber, unde nu este posibilH calcularea resturilor de plante neconsumate, pentru a stabili producia producia real real se folose7te folose7te formula: formula: " B C A/1++ ta/ Deoarece Kn acest caz nu se cunoaJte coeficientul de folosinIH (), acesta se poate stabili pe baza analizei botanice a probelor de iarbH, folosind formula: = % !% c 200 () Kn care: %c = masa plantelor consumate (g)B % = masa totalH a probei analizate (de obicei 2000 g)# *roducIia pHJunii poate fi eprimatH Kn masH verde la a (g sau t) sau Kn unitHIi nutritive (/1), cu ajutorul coeficienIilor de transformare# De eemplu: 4 g iarbH de calitate foarte bunH, alcHtuitH din graminee Ji leguminoase foarte valoroaseB g iarbH de calitate bunH, alcHtuitH din graminee Ji leguminoase valoroaseB 7 g de iarbH de calitate mijlocieB $ g de iarbH de calitate slabH, alcHtuitH din rogozuri, IepoJicH Li alte plante, mai puIin valoroase#
$&.
;ceastH ;ceastH metodH metodH constH constH Kn transformarea transformarea produselor produselor obIinute obIinute de la animale animale Kn unitHIi nutritive# nutritive# *entru *entru aceasta este necesarH tuturor produselor obIinute de la animale Kn perioada de pHJunat# ste necesar sH se lucreze cu loturi omogene de animale, care se cMntHresc la Knceputul Li la sfMrLitul perioadei de pHJunat, pentru determinarea sporului Kn greutate, precum Li o evidenIH zilnicH a producIiei de lapte# 3a sfMrJitul perioadei de pHJunat se transformH produsele obIinute de la animale Kn unitHIi nutritive Ji se adaugH la consumul de unitHIi nutritive pentru asigurarea funcIiilor vitale (raIia de KntreIinere)# *rin aceastH metodH se determinH producIia efectiv consumatH, fiind evidenIiatH foarte eact calitatea furajulu -etoda aat pe msurarea nl4imii plantelor
*rin aceastH metodH se mHsoarH numai KnHlIimea covorului vegetal, cu ajutorul cHreia se obIine producIia, prin transformare pe bazH de coeficienIi, pe bazH de curbe de regresie sau prin transformare automatH utilizMnd aparaturH adecvatH# producIia Kn funcIie de KnHlIime, folosind formula: @ = (F ' i) ;!200 c (g!a, t!a), Kn care:
@ = producIia totalHB F = KnHlIimea totalH a covorului ierbos, KncepMnd KncepMn d de la suprafaIa solului (cm)B i = KnHlIimea covorului vegetal rHmas dupH cosit sau pHJunat (cm)B F ' i = KnHlIimea utilH a covorului covo rului vegetal (cea care determinH producIia recoltatH)B ; = gradul de acoperire a solului cu vegetaIie ()B c = coeficient ce reprezintH producIia!2 cm KnHlIime a vegetaIiei# %Hsurarea covorului vegetal poate fi realizatH prin mijloace obiJnuite sau utilizMnd aparaturH specialH, cum sunt erbometrele cu Knregistrare mecanicH sau electronicH# Ferbometrele automatizate sunt conectate la un microordinator portabil care stoceazH datele Knregistrate Ji la afiJeazH la comandH#
$). Capacitatea Capacitatea de pasunat incarc incarcarea area cu animale/: animale/: determinar determinaree prin metoda directa. directa.
Determinarea capacitHIii de pHJunat @apacitatea de pHJunat sau KncHrcarea pHJunii cu animale reprezintH numHrul de animale care se pot rHni de pe un a de pHJune Kn decursul unei perioade de pHJunat# @apacitatea de pHJunat este direct proporIionalH cu producIia pHJunii Li se eprimH Kn /#&#%# (unitate vitH mare) la un ectar# ectar# @apacitatea de pHJunat (@p) se eprimH Kn /&%!a Li se calculeazH astfel: @p = 12 * (/&%!a) Kn care: * = producIia realH a pHJunii (t!a masH verde)B 12 = necesarul de masH verde pentru 2 /&% pe Kntreaga perioadH de pHJunat (t)# DatoritH repartiIiei neuniforme a producIiei pe cicluri, capacitatea de pHJunat rezultatH din calcul se micJoreazH micJoreazH cu pMnH la "0 # DacH nu se calculeazH calculeazH capacitatea capacitatea de pHJunat Li se repartizeazH repartizeazH un numHr mai mare de animale decMt capacitatea pHJunii de a le KntreIine, se produce supraKncHrcarea pHJunii# Dezavantajele supraKncHrcHrii pHJunii cu animale sunt: animalele nu beneficiazH de cantitatea de iarbH necesarH funcIiilor vitale ale organismului Li realizHrii producIiei programateB speciile valoroase sunt consumate ecesiv Ji prea de jos, iar cu timpul disparB degradeazH compoziIia floristicH a pHJuniiB - se pro produ duce ce tas tasar area ea sol solul ului uiBB - se distruge distruge stratul stratul de de IelinH, IelinH, iar pe terenuri terenurile le Kn pantH se se declanJeazH declanJeazH procesel proceselee de eroziune# eroziune# Tn situaIia repartizHrii unui numHr mai mic de animale pe unitatea de suprafaIH, are loc subKncHrcarea pHJunii cu urmHtoarele dezavantaje: - nu se valor valorifi ificH cH integ integral ral produc producIia Iia pHJu pHJunii niiBB - are are loc loc un pHJ pHJun unat at sel selec ecti tiveB veB - se consumH consumH numai speciile speciile valoroase valoroase,, care care cu timpul timpul disparB disparB - speciile speciile nevaloroase nevaloroase rHmMn rHmMn neconsumate neconsumate,, formeazH formeazH seminIe Ji se se rHspMndesc, rHspMndesc, KnrHutHI KnrHutHIind ind compoziIia compoziIia floristicH a pHJunii# %+.
CransumanIa este unul din cele mai veci sisteme etensive de pHJunat continuu, care constH Kn Ymigrarea periodicH a pHstorilor Li turmelor primHvara de la Jes la munte sau de la sud la nord Li toamna de la munte la Jes sau de la nord spre sud, Kn vederea asigurHrii ranei pentru animaleZ#, fiind practicatH mai mult Kn Cransilvania# Cransilvania# *HJunatul *HJunatul cu pendulare pendulare este specific specific zonei colinare colinare sau montane, fiind asemHnHtor cu transumanI transumanIa# a# *otrivit acestui sistem, animalele sunt deplasate la Knceputul sezonului de pHJunat pe pHJunile din zonele limitrofe localitHIilor, dupH care, odatH cu Knaintarea Kn vegetaIie, acestea se deplaseazH la munte, pe toata durata verii# Coamna, animalele revin Kn zonele populate pentru iernare, sau se face o nouH deplasare a animalelor pe pajiJtile situate la distanIH pentru a fi tMrlite, caz Kn care furajarea se face cu fMnul obIinut pe timpul verii# %1. Tenica imparti impartirii rii pasunil pasunilor or in tarlale. tarlale.
Dupa durata pasunatul pasunatului ui pe o tarla, tarla, pasunatul prin prin rotatie poate fi etensiv( etensiv(cu cu durata mai mare de 7 zile) sau intensiv( intensiv( cu o durata durata mai mica de 7 zile) - pasunatul prin rotatie rotatie etensiv saau simplifica simplificatt presupune impartirea impartirea pasunii intr-un intr-un nr redus de tarlale astfel, -4 primavara, 4-7 in perioada de vara, in care durata de pasunat este de $-24 zile primavara si -20 zile la sfarsitul sezonului de pasunat#astfel, se pot aplica unele masuri de intretinere#acest sistem se impune pe pasunile cu productivitate buna# - pasunatul prin rotatie intensiv prezinta " variante si anume: pasunatul pe tarlale (clasic), pasunatul dozat si pasunatul cu portia# - pasunatul pe tarlale:pasunea se imparte intr-un nr de 8-20(2) tarlale pe care se pasuneaza un nr de 47 zile pe fiecare tarla#
- pasunatul dozat presupune delimitatrea suprafetelor necesare cu ajutorul unui gard electric#animalele se gasesc in permanenta intre garduri electrice timp de o zi sau jumatate de zi#metoda se aplica pe ajisti foarte productive, iar pentru o unitate vita mare(uvm) este necesara o suprafata zilnica de$-200m , la primele doua cicluri si 20-"00m, la ciclurile urmatoare# - pasunatul cu portia sau in fasii, este cea mai intensiva metoda de pasunat, care stimuleaza o iesle mobila, mobila, prin aceea ca sa atribuie animalelor animalelor portiuni portiuni limitate limitate de pasune, sub forma unei fasii cu o latime latime de 0,-2m#lungimea fasiei se stabileste in functie de nr de animale, atribuind 2,m!cap tineret bovin si ,0m!cap bovina adult# %2.
Determinarea densitHIii animalelor pe tarla (KncHrcarea momentanH cu animale) Tn cazul folosirii metodelor de pHJunat prin rotaIie, Kn fiecare moment animalele de pe toatH unitatea de eploatare se gHsesc grupate Kntr-o tarla# De aceea, KncHrcarea cu animale de pe o tarla Kn timpul pHJunatului este mai mare decMt capacitatea de pHJunat propriu-zisH# ;ceastH KncHrcare momentanH pe tarla poartH denumirea de densitate# Densitatea pe tarla este un element important din punct de vedere organizatoric, KnsH nu constituie un indicator comparabil, deoarece mHrimea acestuia rHmMne practic nescimbatH, indiferent de suprafaIa tarlalei# De aceea, se calculeazH densitatea animalelor pe ectarul de tarla (D)# *entru calcul se porneJte de la capacitatea de pHJunat: D = @p 1t (/&%!a), Kn care:
@p = capacitatea de pHJunat (/&%!a)B 1t = numHrul de tarlale# Densitatea pe ectarul de tarla, ca Li capacitatea de pHJunat, creJte o datH cu producIia pHJunii# %3. @sigurarea @sigurarea pasunil pasunilor or cu apa de aut aut pentru pentru animale. animale.
;sigurarea cu apH a animalelor Kn timpul perioadei de pHJunat prezintH o importanIH deosebitH, motiv pentru care se recomandH ca sursa de apH sH fie Kn apropierea pHJunii Li Kn cantitate suficientH# Tn afarH de specia de animale, consumul de apH depinde de temperatura atmosfericH, de cantitatea de ranH consumatH Ji de mHrimea producIiei zootenice# De eemplu, pentru 2 g de substanIH uscatH consumatH consumul zilnic de apH este de 4-7 l vaci Kn lactaIie (plus 4-7 l pentru fiecare g de lapte produs), "- l bovine la KngrHJat, -" l ovine Li cabaline *entru asigurarea necesarului de apH pe pHJune se calculeazH numai lungimea adHpHtorilor, celelalte elemente fiind fie# 3a stabilirea lungimii adHpHtorilor se are Kn vedere necesitatea ca acestea sH aibH capacitatea de a asigura adHpatul unei grupe de animale Kn maimum o orH# *entru calculul lungimii adHpHtorilor (3) se foloseJte urmHtoarea formulH: 2 3 = (1 s t)C (m), Kn care:
1 = numHrul de animaleB s = frontul de adHpare necesar pentru un animal (m)B t = timpul necesar pentru adHpatul unui animal (minute)B C = timpul total pentru adHpatul Kntregii grupe de animale (70 minute)
