ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TURISM ŞI ACTIVITĂŢI CONEXE COFETAR – PATISER
LUCRARE DE SPECIALITATE
TITLUL LUCRĂRII
TEHNOLOGIA DE PREPARARE A PRĂJITURII OLIMPIADA
2
CUPRINS
Pag.
I. Memoriu justificativ I. 1. Introducerea în grupa de preparate……………………………………..4 I. 2. Loc în meniu……………………………………………………………………..4 I. 3. Rol în alimentaţie…………………………………………………………… ….5 I. 4. Clasificare………………………………………………………………… …….…6 I. 5. Indici de calitate a materiilor prime……………………………………..7 II. Conţinutul esenţializat II. 1. Reţeta preparatului………………………………………………………….10 II. 2. Valoarea nutritivă ………………………………………………………….12 II. 3. Valoarea calorică …………………………………………………………….13 II. 4. Transformările ce au loc la obţinerea produsului…………………14 II. 5. Defecte, cauze, remedieri…………………………………………………15 III. Procesul tehnologic III. 1. Schema tehnologică de obţinere a blatului……………………….18 III. 2. Schema de obţinere a preparatului…………………………………..19
3
III. 3. Tehnologia de preparare a blatului şi modul de finisare a preparatului………………………………………………………………… ………….20 III. 4. Indici de calitate a preparatului “OLIMPIADA”…………………..24 IV. Norme de protecţie a muncii şi reguli de igienico sanitare……25 V. Concluzii şi propuneri……………………………………………………………27 Bibliografie………………………………………………………………… ……………28
I. Memoriu justificativ I. 1. Introducerea în grupă a preparatului Prăjitura “OLIMPIADA” este un produs de cofetărie care are la bază blatul alb, combinat cu alte semipreparate: sirop cremă aparel de alune, barot griat de alune, ciocolată. Prăjitura
“OLIMPIADA”
se
diferenţiază
de
celelalte
prăjituri prin faptul că are la bază blatul alb, formă dreptunghiulară, numărul acretabil de semipreparate, o tehnologie complexă şi livrarea spre consum care se face imediat după asamblare.
4
Se caracterizează prin suprafaţă laterală dreaptă, blatul bine însiropat, strat uniform de cremă şi pe feţele laterale şi se barotează total, folosind croşetă, care se înfinge în baza prăjiturii şi având ca décor un romb de ciocolată, asigurând prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate mai grea. I. 2. Loc în meniu OLIMPIADA este o prăjitură de cofetărie care se serveşte ca desert. Această prăjitură se expune în vitrine frigorifice, direct în tăvi şi se servesc la bucată, în farfurioare. OLIMPIADA este inclusă în cadrul meniurilor complexe, şi servesc la mese festive.
I. 3. Rol în alimentaţie Produsele
de
cofetărie
sunt
preparate
cu
calităţi
nutritive şi energetice superioare celor de patiserie. Au gust dulce pronunţat şi aromă deosebită. Prin forma aspectului şi coloritului lor produc senzaţii plăcute: vizuale, olfactive şi gustative. Preparatele de cofetărie sunt cuprinse în categoria produselor zaharoase, care după criteriul nutriţional se grupează astfel:
5
- preparate alcătuite din glucide pure: zahăr, miere, bomboane, şerbet; - preparate
din
zahăr
şi
fructe:
fructe
confiate,
dulceaţă, rom, marmeladă, gem, jeleuri, sirop; - preparate din zahăr şi grăsimi: ciocolată, halva; - mixturi complexe: fursecuri, torturi, îngheţată. Acest produs nu este recomandat diabeticilor, deoarece datorită semipreparatelor folosite, ele conţin o cantitate mare de glucide şi proteine.
4. Clasificarea Sortimente de prăjituri din blat alb: Şnit cu cremă Şnit FRUCTO Şnit cu cremă orange BAROTATE
Şnit cu cremă lămâie
6
Şnit cu cremă de cafea Şnit mozaic Mocatine PRĂJITURI CU
OLIMPIADA
BLAT ALB Mazarina Select cu fructe GLASATE
Confiate Broscuţe
Moca I. 5. Indici de calitate a materiilor prime Făina de grâu
- să se prezinte în formă de pulbere
fină, culoare alb-gălbuie fără puncte de culoare maronie (tărâţe), miros specific grâului, fără miros de mucegai sau rânced datorită lipidelor existente în făină care pot determina gusturi şi mirosuri străine. Gustul făinii trebuie să fie dulceag. Gustul acrişor denotă că făina este veche, iar cel acru sau amar, indică o făină alterată. De aceea păstrarea făinii se face în spaţii uscate bine aerisite, în ambalaje de hârtie sau saci de rafie.
7
Zahărul – este un produs de larg consum, obţinut prin prelucrarea trestiei de zahăr sau a sfeclei de zahăr, utilizat în scopul îndulcirii produselor de cofetărie – patiserie. După modul de obţinere se disting trei tipuri de zahăr: - tos - farin - bucăţi din care la produsele de cofetărie – patiserie se foloseşte zahărul tos şi farin. Zahărul se prezintă sub formă de cristale mici uniforme, fără impurităţi şi miros străin, gust dulce, culoare alb – mată sau alb – gălbuie. Păstrarea acestuia se face la fel ca la făină în spaţii bine aerisite, curate, în ambalaje de hârtie sau plastic şi saci de rafie (vrac). Oul: Coja curată de culoare alb – gălbuie, mată, poroasă, masa corespunzătoare speciei, cu camera de aer mică, albuşul distinct
şi transparent, gălbenuşul să fie
centric. El este considerat cel mai complex aliment, datorită conţinutului echilibrat în substanţe nutritive de aceea trebuie păstrat la temperaturi foarte mici. Dacă vrem să-i verificăm prospeţimea sa, punem într-un vas cu apă (rece) oul, prin urmare adăugăm sare (1-2 linguri) şi dacă oul stă la fund, atunci poate fi consumat, dacă se ridică la suprafaţă este alterat.
8
Uleiul: este un produs lichid de culoare galbenă mai vâscos decât apa, gustul şi mirosul trebuie să fie specific fructului din care a fost fabricat (floarea soarelui, măsline). Se păstrează în bidoane de plastic şi vrac în butoaie de plastic, cu o temperatură scăzută, ferit de lumină, să stea la loc întunecos. Apa: - să aibă culoarea incoloră, gust plăcut, să fie limpede, fără miros străin sau corpuri străine. Siropul de rom – culoarea specific esenţei folosite, gust dulce, miros specific de rom.
9
Laptele: este un produs lichid de culoare alb – gălbuie, mai vâscos decât apa, gust dulceag şi miros plăcut, acesta nu trebuie să conţină corpuri străine. Margarina:
- culoarea
acesteia este alb – gălbuie
până la galben uniform în toată masa. Aspectul în secţiune cu picături de apă limpede, au goluri mici de aer rare, fără impurităţi. Mirosul
şi gustul
- plăcute, specific margarinei, fără
miros şi gust rânced de mucegai. Vanilia: este un produs de culoare alb imaculată, pulbere fină şi gust specific fructului din care a fost extras. Se foloseşte în
cantităţi
foarte mici
datorită
concentraţiei
puternice pe care o are. Alunele – formă ovală de dimensiune foarte mică, gust şi miros specific alunelor, nu se admite corpuri străine (impurităţi sau alte calităţi negative). Sarea: gust sărat, fără miros, fără gust străin. culoare alb – uniformă pentru tipul extra fină, fină şi albă. Cu nuanţa cenuşiu pentru tipul de sare măruntă.
10
II. Conţinutul esenţializat II. 1. Reţeta preparatului
Danumirea materiei prime PENTRU BLAT - ouă - zahăr - apă - făină - ulei PENTRU SIROP - rom - apă - zahăr - esenţă de rom PENTRU CREMA APAREL DE ALUNE - ouă - zahăr - lapte - margarină - vanilină - alune
U/M
PENTRU BAROT GRIAT DE ALUNE - zahăr - alune PENTRU DECOR - ciocolată menaj 11
g g g ml g ml
Cantitatea brută pentru 10 buc 220 200 85 30 130 10
ml ml g ml g
145 75 75 5 350
g g ml g g g
20 154 28 165 0,09 50
g
200
g g
130 70
g
15
II. 2. Valoarea nutritivă a preparatului
Valoarea nutritivă a aceastui produs din blat alb este influenţată de compoziţia chimică a acestora. Prăjitura “OLIMPIADA” are un conţinut mare de protide superioare bogate în aminoacizi esenţiali furnizate de ou, lapte. 12
Substanţele minerale se găsesc în cantităţi mai mici decât importante sunt sărurile de Na, K, Ca, Mg, Fe. De asemenea şi vitaminele se găsesc în cantităţi destul de mici. Oul = reprezintă un sistem biologic complex format la rândul său din 2 sisteme: albuşul şi gălbenuşul. Proteinele gălbenuşului sunt: - ovovitelina (bogată în lecitină); - fosfovilină (bogată în fosfor). În condiţii normale un organism adult are nevoie de 1,2 – 1,5 g proteine pentru 1 kg carne pe zi. Vitaminele sunt substanţe organice cu structură chimică diversă care în cantităţi foarte mici au un rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale. Ele nu pot fi integrate de organism de aceea în lipsa lor de alimente duce la grave îmbolnăviri de nutriţie. Vitaminele fac parte din grupul biocatalizator şi sunt indispensabile întreţinerii şi dezvoltării organismului.
II. 3. Valoarea calorică Protide Component e Ouă Zahăr
U/ M g g
Cantitat e
220 444
% 14 -
g 30,8 -
13
Lipide % 12 -
g 26,4 -
Glucide % 0,6 100
g 1,32 444
Apă Făină
ml g
105 130
14,04
0,9
1,17
73,6
95,68
10 5
10, 8 -
Ulei Esenţe de rom Lapte Vanilină Alune Ciocolată cuvertură Margarină
ml ml
-
100 -
10 -
-
-
ml g g g
28 0,09 120 15
3,5 83 6,5
0,98 99,6 0,975
3,5 33,8 27,5
0,98 40,56 4,125
4,5 11,7 61,2
1,26 14,04 9,18
g
165
-
-
82,5
Total
146,39 Tota 5 l
136,12 5 256,9 Total 565,4 3 8
W (cal) = P (g) · 4,1 (cal/g) + L (g) · 9,3 (cal/g) + G (g) · 4,1 (cal/g) W (cal) = 146,395 · 4,1 + 256,93 · 9,3 + 565,48 · 4,1 = 600,2195+2389,449+2318,468 = 4707,917 cal/buc 47073,917 : 10 470,7917 cal/buc = 13
II. 4. Transformările ce au loc la obţinerea produsului
14
Transformările ce intervin în procesul de obţinere a semipreparatelor din ouă
şi făină sunt influenţate de
materiile prime şi auxiliare, folosite. Afânarea şi porozitarea acestor semipreparate este natură fizică, favorizată de prezenţa aerului. În acest caz se urmăreşte introducerea unei cantităţi cât mai mare de aer în compoziţia semipreparatelor prin diferite mijloace ca: - cernerea făinii; - baterea
albuşului
sub
formă
de
spumă
care
înglobează cea mai mare cantitate de aer mărindu-şi volumul; - paralel
cu
înglobarea
aerului
albuşurile
capătă
culoarea albă datorită procesului de precipitare a albuminelor sub influenţa baterii. Culoarea acestora, împreună
cu
celelalte
adaosuri
asigură
semipreparatelor (blatului) simpla nuanţă albă uşor gălbuie. - aer se înglobează şi în componenţa gălbenuşurilor tot în urma procesului de batere; - în acelaşi timp se asigură dizolvarea şi formarea unei emulsii stabile; - în procesul de coacere, afânarea este continuă, dilatarea gazelor şi de formarea vaporilor de apă sub influenţa căldurii; - amilopectina din amidon absoarbe o parte din apă, se umflă, determinând creşterea preparatului în volum şi
15
când acesta atinge 850C se sparge şi cedează semipreparatului o parte din umiditate. În acest moment compoziţia din mijloc este mai moale decât înainte de a fi introdusă în cuptor; - peste 850C semipreparatele intră în procesul final de coacere iar glucidele în procesul de caramelizare, imprimând preparatelor culoarea galbenă – aurie. Acestea devin comestibile. Se stabilesc porozitatea şi gustul dulce. II. 5. Defecte, cauze, remedieri LA BLAT Nr. crt
Defecte
1
- insuficient crescute - lipsite de elasticitate
2
- suprafaţa prezintă din loc în loc puncte albe sau orificii mici.
3
4
Cauze
Remedieri
- nu s-a respectat reţeta; - compoziţiile nu au fost bine spumate, datorită separării necorespunzătoare a ouălor; - nu s-a degresat vasul în care a fost bătut albuşul; - compoziţia a fost prea mult şi intens amestecată; - temperatura de coacere a fost la început prea mare.
- se degresează bine vasele; - compoziţia se ames-tecă puţin şi foarte uşor; - se lasă uşa cuptorului uşor întredeschisă.
Denumirea preparatului
- se rade partea lucioasă care prezintă defecte şi se transformă în brezăr. golul se completează cu porţiuni din partea lucioasă - prezintă crăpături - compoziţia prea densă şi - se acoperă cu la suprafaţă temperatura de coacere cremă. prea mare la început insuficient coapte; - zahărul tos nu a fost bine topit şi coacerea s-a făcut la foc slab (puncte albe) sau la foc prea puternic. - în mijloc prezintă - amestecarea uniformă a gol mare de aer. compoziţiei şi prea repede.
16
5
- prin tăiere fărâmiţează
se - făina în cantitate mare; - se trampează mai - s-a depăşit durata de mult. coacere; - nu s-a adăugat grăsime.
Defecte, cauze, remedieri LA CREMA APAREL DE ALUNE Nr. crt 1
Defecte Crema Aparel - are aspect tăiat
2
Cauze
Remedieri
- nu s-a amestecat în timpul fierberii aparelului; - nu s-a respectat proporţia dintre grăsime şi celelalte componente; - nu s-a îndepărtat surplusul de apă din grăsime; - au tracut de la o temperatură la alta. - dozarea greşită a culorilor
- se încălzeşte uţor crema şi se bate intens; - se toarnă peste untul alifiat separat; - se îndepărtează siropul din crema tăiată.
Denumirea preparatului
- intens colorate şi aromatizate.
- se combină cu altă cremă albă nearo-matizată şi necolora-tă.
Defecte, cauze, remedieri POSIBILE LA PRĂJITURILE CU BLAT Nr. crt
Defecte
Cauze
Remedieri - completarea decorului (pentru diferenţe mici) cu aceleaşi semipreparate. - produsul finit nu poate fi remediat; - se poate remedia interfazic sau prin
Denumirea preparatului
1
GRAMAJ necorespunzător
- dozarea incorectă a semipreparatelor, lipsa de control interfazic asupra mesei semipreparatului.
2
FORMĂ necorespunzătoare - înălţimea prea mare sau joasă;
- grosimea foilor de blat prea mare sau prea mică; - inegalitatea stratului de cremă cu foile; 17
- neîncadrarea în formă geometrică; - poziţia înclinată
3
4
- nepresarea blatului umplut; - tăierea neatentă, ignorarea recomandărilor reţetei; - crema moale în tăiere, alunecarea foilor. - stratul de cremă pentru barotarea prea subţire; - nerespectarea temperaturii de glasare a fondantului sau ciocolatei.
ASPECT necorespunzător - lipsa de barot; - glazura are cute sau crăpături neaderente, mată. - glazură de fondant lipicioasă; - ornarea şi decorarea deformată. -
5
6
7
ÎN SECŢIUNE - inegalitatea straturilor de cremă şi foaie - goluri de aer, neaderenţă şi neuniformitatea straturilor de cremă - blat uscat - gust acru - miros neplăcut
-
-
finisare.
- iremediabil (se poate preveni).
fondantul încălzit peste - refacerea cu 0 40 c sau suprafaţa semipreparate blatului netrampată, corespunzătoare fondant des reîncălzit; fondant insuficient încălzit sau prea diluat; manipularea neatentă; crema de consistenţă slabă la turnare. dozarea greşită a cremei - iremediabil (se sau consistenţă slabă ce poate preveni). nu a permis menţinerea grosimii date nu s-a presat după fiecare foaie
- păstrarea prelungită sau în vecinătatea cu alte produse de la care au împrumutat miros străin
18
- iremediabil (se poate preveni).
III. Procesul tehnologic III.1. Schema tehnologică de obţinere a blatului Dozarea materiilor prime Prelucrarea primară OUĂ
ZAHĂR
Se spală Se dezinfectează Se separă
Se împarte în două părţi egale
APĂ
FĂINĂ Se cerne
Baterea gălbenuşurilor cu apă şi o parte din zahăr
Baterea gălbenuşurilor spumă cu a doua parte de zahăr
Formarea compoziţiei Turnarea în forme corespunzătoare sortimentului Coacerea Răcirea
ULEI
Utilizarea
III.2. Schema tehnologică a prăjiturilor cu blat Dozarea semipreparatelor Blatul
Sirop de rom
Cremă aparel de alune
Baroteriat cu alune
Ciocolată cuver tură
Operaţii pregătitoare Tramparea Asamblarea Umplerea Porţionarea Acoperirea
Răcirea
Decorarea
Creme
Finisarea Ambalarea Barotare
20
III.3 Tehnologia de preparare a blatului şi modul de finisare a preparatului 1. Verificarea calităţii semipreparatelor Blatul trebuie să îndeplinească următoarele indicii de calitate: - bine copt cu suprafaţa netedă, elastic, în secţiune cu pori mici şi uniformi; - prin presare să vină uniform la forma iniţială; - prin tăiere să nu se sfărâme; - culoarea miezului corespunzător sortimentului; - gust şi miros plăcut. Siropul: cu rom – consistenţă lichidă: - limpede, fără impurităţi sau corpuri în suspensie; - culoare discretă în concordanţă cu aroma; - cu aromă bine pronunţată; - gust dulce, plăcut cu concentraţia corespunzătoare zaharozei. Crema fiartă de alune: - culoare şi aromă corespunzătoare sortimentului; - aspect omogen, bine afânat, uşoare în
procesul de
utilizare, să-şi păstreze consistenţa şi omogenitatea; - gust dulce şi plăcut; - să cedeze uşor la întindere; - introduse la rece să se solidifice cu uşurinţă.
21
2.
Dozarea
cântărirea
şi
componentelor: măsurarea
se
realizează
volumetrică
a
prin
tuturor
semipreparatelor. 3. Prelucrarea primară. - blatul se taie în 3 capace. Blatul de prepară astfel: - se separă albuşurile de gălbenuşuri; - se bat albuşurile spumă cu jumătate din zahăr, iar gălbenuşurile cu restul zahărului şi apa până la dizolvarea zahărului complet; - se combină gălbenuşurile cu albuşul amestecând foarte uşor prin adăugarea treptată a făinii şi alternativ a uleiului; - compoziţia obţinută se toarnă în rame metalice aşezate cu baza pe hârtia albă goasă; - compoziţia de pe margini trebuie să fie la nivelul formelor, iar în mijloc puţin mai joasă; - coacerea este gata atunci când prin presare palma revine la forma iniţială; - se tapetează cu făină la suprafaţă şi se întorc cu partea pudrată în jos până a doua zi. Siropul: se pune la foc apa cu zahărul, glucoza, esenţa de rom, iar după ce s-a topit zahărul se dă la rece. Crema: - se amestecă ouăle cu zahărul şi laptele; - se fierb amestecând continuu până la dizolvarea completă a zahărului;
22
- se spală pereţii interiori ai vasului pentru îndepărtarea cristalelor
de
zaharoză
depuse
în
procesul
de
amestecare; - se continuă fierberea până la probă (puţină cremă frecată între degete uscate să formeze fir sau coadă); - se retrage de pe foc, se pun bucăţele de margarină la suprafaţă şi se lasă să se răcească fără să se amestece; - separat se spumează restul de grăsime peste care se toarnă în mod treptat aparelul rece; - crema obţinută se aromatizează cu vanilină. În funcţie de preparatul la care se foloseşte crema se poate colora şi aromatiza în diverse variante. - după ce crema este gata se adaugă alunele prăjite şi curăţate de partea necomestibilă. Barotul griat de alune - se pune zahărul la topit; - alunele
se
prăjesc,
se
decojesc
de
partea
necomestibilă; - după ce zahărul s-a topit, se adaugă alunele; - se amestecă zahărul ars cu alunele cu o paletă de lemn după care se răstoarnă pe o planşetă de inox sau lemn; - după răcirea completă, cu ajutorul unui merdenel se zdrobeşte compoziţia formată în bucăţi mici. Pentru decor - ciocolata cuvertură se pune într-un vas la bai marin;
23
- după ce s-a topit ciocolata în totalitate se pune pe o hârtie pergament, apoi se nivelează cu un cuţit de cofetărie; - după ce s-a întărit se decupează romburi de ciocolată sau figurine ce ne plac nouă. 4. Tramparea - această operaţie constă în stropirea foilor de balt cu sirop şi se realizează alternativ cu umplerea. 5. Umplerea - umplerea blatului constă în aşezarea cremei cu paleta, pe mijlocul foii trampate, întinderea cu cuţitul de cofetărie de la centru spre margini, în strat uniform şi de aceeaşi grosime cu foaia de balt, aşezarea peste cremă a celei de a doua foi de blat. Se trampează apoi, continuând cu întinderea cremei şi acoperirea cu a treia foaie (suprafaţa blatului cu secţiunea în sus care se trampează). 6. Presarea - se execută concomitent cu umplerea pentru foaia a doua cu mâna, iar pentru ultima foaie cu ajutorul unei planşete, pentru a asigura o înălţime uniformă a blatului
umplut,
abordarea
foilor
de
cremă
şi
eliminarea golurilor de aer. 7. Răcirea -
presupune introducerea blatului umplut şi aşezat în camere frigorifice la temperatura de 00 …. +40C, 24
pentru a se întări crema şi pentru a se putea tăia uşor şi frumos. 8. Porţionarea - blatul bine răcit se introduce cu ajutorul unei planşete metalice, astfel încât să devină suprafaţa prăjiturii. Se taie în bucăţi de pe semnele efectuate, se rotunjesc colţurile total. 9. Asamblarea şi finisarea - se ung cu cremă pe feţele laterale şi se barotează total, folosind croşeta care se înfinge în baza prăjiturii. Se decorează cu un romb de ciocolată. 10. Prezentarea şi servirea - se aşează cu chesa şi se servesc la bucată pe farfurioară.
III.4. Indici de calitate a produsului finit
Indici de
Condiţii de admisibilitate
calitate Forma
- perfect pătrată la bază cu faţa superioară
Aspect exterior
bombată. - barotată uniform pe toată suprafaţa vizibilă, rombul de ciocolată bine fixat în 25
avelina de cremă, cu formă corectă şi luciul specific. - în secţiunea a două foi de balt egale ca
Aspect interior
grosime, cu porozitatea uniformă potrivit trampate intercalate cu un strat de cremă Mirosul şi gustul
omogenă fără goluri de aer. - plăcute, specifice alunelor prăjite fără miros de rânced - 85 g
Gramajul
IV. Norme de protecţie a muncii şi reguli igienico – sanitare Protecţia
muncii
constă
în
ansamblul
de
măsuri
organizatorice şi sanitare care au ca scop: - ocrotirea vieţii şi a sănătăţii; - asigurarea celor mai bune condiţii de muncă; - prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă; - readucerea efortului fizic; 26
- asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care lucrează în munci grele sau vătămătoare sau pentru munca femeilor şi a tinerilor; În sălile de lucru este interzis: - să se spele pardoselele cu benzină, petrol şi alte produse volatile; - să se lase neşterse mesele sau pardoseala să fie răspândită cu produse; - să
nu
se
facă
curăţenie
folosindu-se
substanţe
inflamabile, în timp ce ochiurile de aragaz sunt aprinse; La terminarea lucrului este obligatoriu să verificăm: - dacă sunt închise robinetele de gaz şi apă; - dacă este închiă lumina, aparatele de foc; - dacă ventilaţia este în bună stare de funcţionare. Dacă se observă scurgeri de gaze se iau următoarele măsuri: - se întrerupe lucrul şi se evacuează imediat personalul; - se sting toate ochiurile alimentatoare de gaze; - se întrerupe curentul electric; - se deschid toate ferestrele; - se pun în funcţiune toate ventilatoarele; - se verifică dacă sunt scurgeri de gaze în conductă; - se aeriseşte camera până la dispariţia completă a mirosului. Lucrătorii
care
lucrează
în
laboratoare
respecte următoarele reguli igienico - sanitare: - folosirea echipamentului de lucru: - halat, -
şorţ de nailon, 27
trebuie
să
-
bonetă;
- carnetul de sănătate: - examenul pulmonar - analiza sângelui - înainte de a începe lucrul trebuie să se spele pe mâini; - trebuie să aibă unghiile tăiate; - părul lung trebuie prins sub bonetă.
V. Concluzii şi propuneri
Acest
preparat
nu
este
recomandat
diabeticilor
şi
cardiacilor deoarece conţine o cantitate mare de glucide şi lipide. 28
La acest preparat am putea recomanda câteva idei: - în locul cremei aparel de alune, am putea folosi cremă aparel cu nuci, cu aromă de migdale; - am mai putea folosi fructe confiate în loc de ciocolată cuvertură, ca decor; - în loc de barot griat de alune am putea glasa prăjitura în ciocolată albă cu grătar de ciocolată neagră.
29
