Soluții pentru o schimbare sigură (nu neapărat ușoară) 1. Gândește-te la situa ția actuală. Poate fi vorba despre un comportament, o suferință, o lipsă, chiar și o boală. Rezervă-ți 10 minute și exaerează-ți durerea. Gândește prăpăstios, fă- ți !n minte cele mai rele scenarii. "mplifică- ți starea de rău până când a#uni !n punctul !n care sătul, nervos, scârbit, hotărât să spui G"$"%%%% P&'( ")*)% +. )a o foaie și un pix și scrie !ntrebarea *e obțin bun din situa ția asta /crie toate răspunsurile răspunsurile care ! ți vin !n minte până când a#uni la un punct !n care ai un "" și !nțelei mult mai clar lucrurile. . "cum !ntreabă-te, *um pot ob ține același beneficiu, dar altfel 2e exemplu, daca ai descoperit că te auto-compătimești și !ți place asta 3la un oarecare nivel4, ce !ți aduce autocompasiunea $e face să te simți important, demn de milă *au ți atenție *um poți obține asta prin alte comportamente și acțiuni Găsește minim comportamente diferite prin care po ți obține același beneficiu 5. )mainează-ți cum reacționezi și acționezi diferit acum cu noile resurse 3 diferite ăsite la punctul 4 6. "du-ți aminte de un moment când ai fost foarte hotărât să schimbi ceva. *ând ai spus un G"$" plin de enerie și ai trecut la ac țiune. Retrăiește momentul și fii atent unde anume !n corp ai simțit eneria aia. *e ai văzut atunci, ce ai auzit *e ți-ai spus !n ând și cum anume te-ai simțit Retrăiește pe deplin situația respectivă și adu eneria aia !n prezent. "poi fă primul pas spre schimbare. Ține minte că orice schimbare !n via ța ta e posibilă și !ncepe cu tine. 'u-ți lăsa mintea să te păcălească și ăsește beneficiul din spatele situa ției de care te plâni. 7ă- ți propria minte un prieten valoros, nu un dușman de temut.
Obiceiurile tale sunt destinul tau – esti ceea ce faci zilnic ”Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelen ț a așadar nu este o ac ț iune iune ci un obicei” "ristotel
8n momentul !n care faci un lucru repetat din nou 9i din nou 9i din nou, acel lucru devine obi9nuin:ă. ;i poate ai auzit un proverb proverb care spune că obi9nuin:a obi9nuin:a este a doua doua noastră natură.
dacă pui mai multe răun:e răun:e sau pietre !ntr-unul !ntr-unul din talere, talere, balan:a va !nclina !n partea partea !n care pui mai mult. mult. 2acă ai un obicei prost 9i !l repe:i din nou 9i din nou, balan:a va !nclina !n favoarea acelui obicei prost.2acă bei !n fiecare zi, devii devii alcoolic, faci ciroză, mori, mori, sau te !mbolnăve9ti !mbolnăve9ti rav. 2acă mănânci prostii, #un? #un? food, răsimi, răsimi, te !nra9i. 8n fiecare zi pui ceva in balanță.2acă meri la lucru !n fiecare zi 9i nu-:i mai obi9nuie9ti mintea să se ândească la solu:ii să faci bani mai mul:i decât !i prime9ti la serviciu, dacă nu te ânde9ti cum să faci o afacere sau să ai mai multe surse de venit, vei avea obi9nuin:a obi9nuin:a de a mere la lucru pe pilot automat, mintea ta nu se va mai ândi la oportunită:i și posibilită:i.Pur 9i simplu vei rămâne merând la acea slu#bă zilnic până !n momentul momentul !n care ceva se !ntâmplă, de obicei ceva ceva rău> e9ti dat afară, vine criza 9i dă faliment firma, abilită:ile tale nu mai sunt necesare, e9ti !nlocuit cu o ma9ină. 2acă lucrezi !ntr-o fabrică probabil e9ti !nlocuit cu un robot 9i !n momentul acela e9ti cu mâinile leate. "i avut un obicei care ! ți aducea bani,
obicei care fără voia ta :i-a fost luat, 9i acum ce faci'u mai știi cum să !ți câștii existen ța. =ste cazul multor oameni.
“Prima oară ne formăm obiceurile, apoi ele ne formează pe noi. Învinge ț i obiceiurile proaste sau altfel te vor învinge ele pe tine “ Rob Gilbert
2eci, obiceiurile sunt cheia. Practic ceea ce voi !ncerca să fac !n acest articol, va fi să te !nvă: să-:i dezvol:i un nou obicei "i nevoie de 0 de zile z ile ca mintea 9i corpul tău să se obi9nuiască cu un nou obicei. 2acă nu !l practici zilnic, va fi nevoie de mai mult, după cum ai văzut in cazul c azul meu cu sala de sport. 8n primele 10 zile va trebui să scapi de for:a G D ravita:ională. Primele 10 zile când vrei să schimbi un obicei prost cu unul bun sunt cele mai rele 10 zile din via:a. Cintea 9i corpul tău sunt !n homeostazie, !n zona de confort 9i spun Bnu, nu, ce se !ntâmplă *eva nu e !n reulă, ce e cu c u schimbările astea "tunci tu trebuie să-:i folose9ti voin:a voin:a !n fiecare zi, pu:ina voin:ă pe care o ai ca să faci for:at, aproape, acele lucruri noi care iti vor forma un nou obicei Ea trebui să te for:ezi, o să fie foarte reu, totul !n mintea ta va spune 9i sufletul tău, Bopre9te-te, renun:ă, fă altceva."sa cum racheta folose9te F0 din combustibil ca să decoleze, să scape de for:a ravita:ională, ravita:ională, tu trebuie să-:i folose9ti toată voin:a ta !n fiecare zi, 10 zile, ca să scapi de for:a ravita:ională a acelui obicei vechi 9i prost care nu te a#ută deloc. 8ntre ziua 10 9i +0 este R D rezisten:a. 'u mai este a9a reu ca !n primele 10 zile, !nsă vei sim:i Btot mi-e reu, mă chinui, poate ar fi mai bine azi să nu fac treaba. 'u mai e a9a reu ca !nainte, pentru că ai scăpat de for:a ravita:ională dar !ncă ceva te trae !napoi. "ici e perioada de rezisten:ă e pu:in mai u9or dar e !ncă reu. ;i acum ai nevoie de voin:ă, bine!n:eles. )ar de la ziua +0 la 0 este " D aclimatizarea. "ici !ncepi să te obi9nuie9ti obi9nuie9ti cu noul obicei, corpul 9i mintea spun Bna, hai, poate o să-mi prindă bine acest nou obicei 9i !ncepi să te relaxezi avand a vand un nou obicei."cum vine 9mecheria. $o:i sportivii de performan:ă 9tiu asta a sta 9i oamenii obi9nui:i nu o 9tiu. 8n momentul !n care :i-ai creat un nou obicei, nu mai este nevoie să-:i folose9ti voin:a ca să faci acel lucru nou. *ând :i-ai format un obicei 9i :i-e u9or să faci lucrul acela po:i să-:i folose9ti voin:a la altceva. "sta-i frumuse:ea. Hi-ai creat obiceiul folosind voin:a voin:a 9i salut% =ste pe pilot automat. 'u mai e nevoie de voin:ă
obicei care fără voia ta :i-a fost luat, 9i acum ce faci'u mai știi cum să !ți câștii existen ța. =ste cazul multor oameni.
“Prima oară ne formăm obiceurile, apoi ele ne formează pe noi. Învinge ț i obiceiurile proaste sau altfel te vor învinge ele pe tine “ Rob Gilbert
2eci, obiceiurile sunt cheia. Practic ceea ce voi !ncerca să fac !n acest articol, va fi să te !nvă: să-:i dezvol:i un nou obicei "i nevoie de 0 de zile z ile ca mintea 9i corpul tău să se obi9nuiască cu un nou obicei. 2acă nu !l practici zilnic, va fi nevoie de mai mult, după cum ai văzut in cazul c azul meu cu sala de sport. 8n primele 10 zile va trebui să scapi de for:a G D ravita:ională. Primele 10 zile când vrei să schimbi un obicei prost cu unul bun sunt cele mai rele 10 zile din via:a. Cintea 9i corpul tău sunt !n homeostazie, !n zona de confort 9i spun Bnu, nu, ce se !ntâmplă *eva nu e !n reulă, ce e cu c u schimbările astea "tunci tu trebuie să-:i folose9ti voin:a voin:a !n fiecare zi, pu:ina voin:ă pe care o ai ca să faci for:at, aproape, acele lucruri noi care iti vor forma un nou obicei Ea trebui să te for:ezi, o să fie foarte reu, totul !n mintea ta va spune 9i sufletul tău, Bopre9te-te, renun:ă, fă altceva."sa cum racheta folose9te F0 din combustibil ca să decoleze, să scape de for:a ravita:ională, ravita:ională, tu trebuie să-:i folose9ti toată voin:a ta !n fiecare zi, 10 zile, ca să scapi de for:a ravita:ională a acelui obicei vechi 9i prost care nu te a#ută deloc. 8ntre ziua 10 9i +0 este R D rezisten:a. 'u mai este a9a reu ca !n primele 10 zile, !nsă vei sim:i Btot mi-e reu, mă chinui, poate ar fi mai bine azi să nu fac treaba. 'u mai e a9a reu ca !nainte, pentru că ai scăpat de for:a ravita:ională dar !ncă ceva te trae !napoi. "ici e perioada de rezisten:ă e pu:in mai u9or dar e !ncă reu. ;i acum ai nevoie de voin:ă, bine!n:eles. )ar de la ziua +0 la 0 este " D aclimatizarea. "ici !ncepi să te obi9nuie9ti obi9nuie9ti cu noul obicei, corpul 9i mintea spun Bna, hai, poate o să-mi prindă bine acest nou obicei 9i !ncepi să te relaxezi avand a vand un nou obicei."cum vine 9mecheria. $o:i sportivii de performan:ă 9tiu asta a sta 9i oamenii obi9nui:i nu o 9tiu. 8n momentul !n care :i-ai creat un nou obicei, nu mai este nevoie să-:i folose9ti voin:a ca să faci acel lucru nou. *ând :i-ai format un obicei 9i :i-e u9or să faci lucrul acela po:i să-:i folose9ti voin:a la altceva. "sta-i frumuse:ea. Hi-ai creat obiceiul folosind voin:a voin:a 9i salut% =ste pe pilot automat. 'u mai e nevoie de voin:ă
9i atunci iei voin:a aia 9i ce faci 8:i creezi un nou obicei pozitiv !n via:a ta."ceasta e sinura solu:ie pe care eu am aflat-o 9i pe care o folosesc !n via:a mea ca !n fiecare zi, folosindu-mă de obiceiurile mele noi, să proresez, să evoluez. "9a cum :i-am spus, o dată format obiceiul, nu mai este nevoie să te chinui, să fii motivat, o faci automat.
“Săde!te un g"nd, culege o ac#iune. Săde!te o ac#iune, culege un obicei. Săde!te un obicei, culege un caracter. Săde!te un caracter, culege un destin.” /tephen *ove@
*u a#utorul voin ței și al obiceiurilor putem da dovada de perseveren:ă 9i !n fiecare zi a#unem să facem din ce !n ce mai bine 9i mai u9or acele activita ți ce nu vor aduce rezultatele dorite. 2e ce'u pentru că acel lucru a devenit mai u9or de facut ci pentru că puterea noastră de a face acel lucru a crescut. 2eci făcând un lucru, !:i dezvol:i o abilitate. *u cât !l faci mai des cu atât a tât a#uni să-l faci mai bine.
Cele 8 arii ale măiestriei: 1. . !. #.
Obiceiuri Strategie "motii $elații
%. '. . 8.
&italitate inanțe Spir Spirit itua uali lita tate te Cont Contri ribu buti tiee
)ată câteva explicații scurte> Obiceiurile."cestea sunt practici periodice automate.
care !i duc la eșec, la mediocritate sau la succes. Jna dintre mărcile maeștrilor este aceea că !și ale obiceiurile, astfel !ncât să acționeze către idealul lor. /untem ceea ce facem !n mod repetat, de aceea C()=/$R)" nu este un act ci o deprindere % Strategia./trateia !n acest context este capacitatea de
a face leături !ntre multiple concepte, idei, obiective sau constrâneri. 2e exemplu, pentru antreprenori, vine o vreme când se concentrează pe modelul de business nu pe munca rea.Gândirea de tip strateic este specifică liderilor % "moții.*ontrolul
emo țional este absolut esențial pentru o via ță !mplinită pentru că emo țiile sunt un fel de GP/ al măiestriei. *ând simți că trăiești cu măiestrie, corpul tău simte o serie de senza ții pe care specialiștii le catalohează !n diverse feluri 3stare de flux, zonă, stare de ra ție, etc.4. 2e aceea, controlându- ți emoțiile poți ști când te afli !n starea de maestru și când nu, iar când nu te afli !n acea stare, poți conștientiza asta și să te re!ntorci pe drumul tău de măiestrie.=xistă o stare a măiestriei, iar tu o poți exersa % $elații.2acă avem un GP/ emoțional, atunci avem și un GP/ relațional. Relațiile reprezintă zona
existenței noastre care ne oferă cele mai profunde lecții și cele mai intense pasiuni. /e spune că I6-F6 dintre problemele de rezolvat !ntr-o via ță au natură rela ționalăKRelațiile sunt templul evolu ției tale. 2ăle atenția cuvenită % &italitate.Poți vea cele mai bune idei din lume. 2acă nu ai eneria să le pui !n practică, mai bine nu le-ai
fi avut. 8n felul ăsta, măcar nu ai fi fost frustrat că ți-au venit ție respectivele ideiK "șadar, menține-ți nivelul de enerie la nivelul aspirațiilor tale, ca să le poți pune !n practică.2e cele mai multe ori, eneria vitală ar trebui să fie prima ta prioritate, pentru că toate obiectivele pe care ți le stabile ști depind de asta % inanțe.Lanii !nseamnă libertate. Mipsa lor
!nseamnă frustrare. Știu că sună simplist, dar mai bine simplist și adevărat decât complicat și teoretic. 8n esență, banii reprezintă o măsură a valorii pe care o aduci !n lume, iar această măsură este decisă de cei pe care !i serve ști.8n afară de bani, și celelalte arii sunt importante, dar asta nu !nseamnă să fim ipocri ți și să transformăm finanțele !n subiect tabu, numai pentru că avem niște concepții vechi despre acest subiect. Spiritualitatea./e referă la capacitatea de a te sim ți !n contact cu sistemele mai
lari din care faci parte 3divinitatea, țara, cultura unei oraniza ții, umanitatea !n eneral4./piritualitatea este cea care te face conștient de misiunea ta 3! ți descătușează potențialul de lider4 % Contribuția./e referă la capacitatea de a oferi valoare către sistemele mai lari men ționate mai sus , la
dorin ța și puterea de a aduce impact pozitiv !n comunitatea 3pia ța4 din care faci parte, la a oferi servicii de calitate pentru semeni 3la scară mică sau mare4.*ontribu ția este cea care !ți permite să pui !n operă viziunea ta 3să devii lider !n sens practic4 %
* Cine esti tu cu ade+arat, Ce o sa poti de+eni si ce nu poti niciodata schimba la tine*ine este =ul tau real )n spiritualitate, universul este vazut ca o proiectie de film. *a si cum o constiinta suprema 3numeste-o cum doresti tu, unii ii spun 2umnezeu4 isi imaineaza continuu 3in eternintate4 un univers intre."ceasta imaine a universului este proiectata intocmai ca un film pe un ecran. 7ara acest ecran ce ar fi fasciculul de lumina care apare din aparatul de proiectie 'u ai vedea nimic, nu ar exista nici un film daca acele informatii nu s-ar proiecta pe un ecran. *um ar fi sa meri la un cinematoraf in aer liber care proiecteaza pe cerul infinit un film si fasciculul de lumina sa nu se opreasca pe nimic 'ici o imaine nu ar putea sa apara.=xact in acelasi mod, in aceasta constiinta suprema, chiar daca se proiecteaza un intre univers el apare ca informatie, ca idee. 2ar ca sa fie concret, sa il poti vedea si atine, e nevoie de un ecran. "cest ecran este mintea. Cintea in spiritualitate mai este numita iluzia, pentru ca nu prezinta decat o proiectie.Proiectia apoi devine materiala, pe masura ce ne obisnuim cu ea. 2evine masa pe care ai computerul, devine zidul care te apara de friul de afara, devine pielea si carnea corpului tau. "cest univers este doar enerie mentala. $ot ceea ce poti spune cu siuranta despre univers este ca seamana cel mai bine cu un and. *and te apropii de un atom, observi ca nu este nimic altceva decat K o sclipire luminoasa care are o anumita forma. 2ar nimic material nu este acolo. "i apropiat doi maneti unul de altul "i vazut ca intre ei este o forta care ii apropie sau departeaza "ceeasi forta este in interiorul fiecarui loc ol pe care am invatat sa il numim atom si sa credem ca este ceva fizic. 'u exista nimic material in atom, nimic material in mana ta, nimic material in scaunul care te tine acum. $otul este doar manetism, atractie si respinere, forta manetica fara consistenta materiala.Cintea noastra interpreteaza acesti curenti manetici si ne face sa traim aceasta iluzie de material. 'u intru in amanunte aici, dar daca exista curiozitate pentru a detalia acest subiect, pot sa scriu un articol in ca re sa explic pe lar cum de percepem ca material un obiect si o intreaa lume, care nu exista in aceasta forma. *and meri la cinema si vezi pe ecran o mancare super ustoasa, ti se face pofta poate, dar nu o sa o mananci, pentru ca este doar o iluzie proiectata acolo. 2in perspectiva constiintei superioare, din perspectiva spectatorului, tot ceea ce se proiecteaza pe ecranul mintii este o iluzie. Ma nivelul constiintei supreme, totul este doar idee.)maineaza-ti acum ca esti actor si ca ai #ucat intr-un film pe care il vezi acum la cinematoraf. $e privesti pe tine cum ti-ai oferit constiinta unui persona# pe care l-ai #ucat. 2ar tu, actorul, esti complet diferit de persona#. Poate persona#ul moare in film, dar tu continui sa existi. 2in perspectiva persona#ului, tu esti nemuritor, etern. Persona#ul sufera in film si se bucura, dar actorul #oaca acel rol de suferinta si bucurie. /i chiar daca persona#ul este un om limitat, actorul poate sa fie enial.Ca andesc la piesele scurte ale lui Cr. Lean. Persona#ul este foarte limitat, dar actorul este un tip extraordinar.=ul tau real este actorul care a ales acest persona# pe care il #oci chiar acum. "tunci cand corpul fizic moare si eul tau personal 3personalitatea, persona#ul4 dispare, constiinta ta va lua apoi un alt persona# sa il #oace, intr-o alta viata. *um de nu stim toate acestea automat "ici intervine iarasi mintea. Gandeste-te acum la un persona# dintr-un film. Persona#ul D si nu actorul- este cel care actioneaza in film. =xista un fel de zid de cunoastere care desparte un persona# de actor."cum ceva timp am citit o carte extraordinara care se numeste Mumea /ofiei. "colo persona#ul din carte si-a dat seama ca este doar un persona#. /i-a dat seama ca este o parte a constiintei autorului. )ti recomand sa
citesti acea carte, este cea mai bine scrisa carte despre istoria filozofiei. Poti invata acolo despre toate curentele de andire din lume fara sa te plictisesti pentru ca este scrisa foarte distractiv si intelient. Cintea este cea care te opreste sa realizezi ca esti doar un persona#. $e identifici cu personalitatea ta, te identifici cu ceea ce detii. "sta este iluzia mintii. Cintea este cea care te desparte pe tine ca persona# de =ul tau real.*and mintea este linistita, tacuta, apar stari emotionale pe care nu le-ai invatat niciodata. "par informatii pe care nu le-ai auzit sau citit niciodata. $oate acestea provin de dincolo de mintea ta, din =ul tau etern si infinit."cel =u al tau detine toate capacitatile pe care persona#ul pe care =ul tau il #oaca in aceasta viata nu le detine. Gandeste-te iar la Cr. Lean, acel persona# care ne amuza este foarte limitat, dar actorul care #oaca acel persona# este nelimitat, comparativ cu persona#ul.$ot asa si personalitatea ta este cea care contine toate limitele tale. 2ar aceste limite nu exista in =ul tau real. *and mintea se linisteste, =ul real nu mai proiecteaza nici un persona#. "tunci, persona#ul limitat dispare pentru moment iar tu iti dai seama ca esti fara nici o limita.=u aveam o multime de complexe pe care le-am anulat rapid prin aceasta metoda. )n momentul in care mintea nu mai intretine si nu mai hraneste o anume personalitate, =ul real apare in prim plan.)mi amintesc cat de diferit eram, cum nu reuseam sa fiu deloc autentic. *at de timid eram si cum incercam de fiecare data sa arat ca sunt cineva. $oate acestea erau doar #ocuri ale mintii mele.$oate s-au oprit automat cand am oprit mintea, chiar si pe moment. Comente scurte de oprire a mintii sunt suficiente ca sa ai acces la informatia despre adevaratul tau =u./unt mii de metode care sa te a#ute sa a#uni in acea stare de non-minte. $oate te vor duce tot acolo. Pe 'MP Cania o sa explic aceste metode, revenind deseori si amintind care e scopul lor. 2ar scopul este tot timpul acelasi D obtinerea acestei stari de dincolo de minte, cand iti apare in prim plan =ul real, cand personalitatea ta este doar un persona# pe care tu il #oci.)n momentul in care nu te mai identifici cu persona#ul se produce transformarea.)n psiholoie, omul se identifica cu convinerile lui. $u crezi ca nu poti sa vorbesti in public, deci acest lucru pentru tine este o realitate. Pentru persona#ul din film, care crede ca nu poate sa vorbeasca in public, acest lucru este o realitate. 2ar cum este acest lucru pentru actorul care tocmai este in fata camerelor de filmat/i daca viata ar fi un film si tu, care te temi sa vorbesti in public, ti-ai da seama ca doar persona#ul pe care il #oci are aceasta limita "utomat ti-ai da seama ca aceasta limita nu are sens, ca este doar o trasatura a unui persona#, dar tu nu mai esti persona#ul. Pur si simplu limita va disparea, pentru ca va disparea zidul dintre actor si persona#.$ot ceea ce trebuie sa a#uni sa simti este ca tu esti diferit de persona#ul pe care il #oci.Nilele trecute cineva m-a intrebat daca nu isi pierde identitatea atunci cand personalitatea se anuleaza in acele momente.*and dormi iti pierzi identitatea oricum. /i cand te trezesti iti reiei aceeasi identitate. 2iferenta consta in faptul ca atunci cand iti reiei identitatea dupa cateva secunde de iluminare, nu o sa mai fii niciodata limitat de incapacitatile persona#ului care erai inainte D pentru ca acum stii ca esti mai mult decat un simplu om care la un moment dat o sa moara.
% pasi pentru a realiza schimbari poziti+e de durata
asul 1: /otati # masuri pe care trebuie sa le luati. Cai intai trebuie sa notati 5 masuri pe care trebuia sa le luati mai demult si din diverse motive ati amanat. =ste usor sa asim motive pentru care sa nu facem un numit lucru, insa, daca dorim cu adevarat sa realizam ceva in viata, trebuie sa facem toate lucrurile la timpul lor si sa scapam de obiceiul acesta al amanarii.
Ea recomand sa notati separat pe cate o foaie de hartie fiecare obicei pe care doriti sa-l schimbati. Pentru inceput, puteti incepe cu niste obiceiuri care sunt mai usor de schimbat, pentru a avea sanse mai mari de reusita, insa, daca sunteti o persoana cu o vointa foarte puternica, puteti alee sa schimbati cele mai urate 5 obiceiuri de care doriti sa scapati. asul : $aspundeti la urmatoarele intrebari. 2upa ce ati notat separat pe cate o foaie de hartie cele 5 obiceiuri, raspundeti pentru fiecare in parte la urmatoarele intrebari> 2e ce nu am luat aceste masuri pana acum *are sunt motivele pentru care am amanat *e suferinta am asociat in trecut acestei idei de schimbare • • •
)ncercati sa fiti cat mai sincer cu dumneavoastra. *u cat sunteti mai sincer, cu atat mai usor va va fi sa renuntati la obiceiurile respective. )ncercati sa enumerati toate motivele pentru care ati continuat sa faceti acele lucruri, desi stiati ca nu sunt deloc benefice pentru dumneavoastra. asul !: Ce placeri ati asociat acestor obiceiuri, "cum, notati toate placerile pe care le-ati asociat in trecut cu fiecare obicei in parte. 2e exemplu, daca v-ati propus sa alerati cate 0 de minute in fiecare seara, dar n-ati facut-o, care au fost motivele care v-au oprit sa faceti aceasta schimbare Probabil era mult mai confortabil sa stati in pat, sa va uitati la $E si sa mancati chips-uri, sau probabil va placea mai mult sa iesiti cu prietenii la o bere sau la o pizza. =numerati toate placerile care v-au impiedicat sa renuntati la aceste obiceiuri. asul #: Ce +a +a costa daca nu +a schimbati chiar acum, "cesta este un pas foarte important. $rebuie sa va anditi foarte bine si sa constientizati ce va va costa daca nu faceti aceste schimbari chiar in acest moment. *e aveti de pierdut daca continuati sa amanati *um va va influenta in mod neativ viata daca veti continua sa pastrati aceste obiceiuri neplacute asul %: Care sunt placerile pe care le +eti trai daca luati chiar acum aceste masuri, "cesta este pasul cel mai distractiv. $rebuie sa faceti o lista cat mai mare cu toate lucrurile pozitive si toate placerile pe care le veti trai daca renuntati chiar acum la aceste obiceiuri. /ecreul este sa faceti o lista enorma. *u cat aveti mai multe motiva sa faceti o schimbare, cu atat mai mari sunt sansele sa o faceti.
)n incheiere, as vrea sa va reamintesc faptul ca pentru a realiza o schimbare de durata, trebuie sa asociem ideea de suferinta cu vechile obiceiuri si cea de placere cu noile obiceiuri. "stfel, atunci cand doriti sa faceti o schimbare, faceti o lista cat mai mare cu toate neplacerile asociate cu vechile obiceiuri si o alta lista si mai mare cu placerile asociate cu ideea de schimbare. Cult succes%
Cum poti schimba ce+a la tine , Pana acum cum ai tot incercat sa schimbi ceva la tine Prin forta% $i-ai impus sa nu mai faci ceva rau% /au ti-ai impus sa faci ceva bun%2ar ce faci tu cand esti fortat $e aperi% *hiar si de tine te aperi."sa ca forta nu aduce decat rezistenta. )n realitate putina lume schimba ceva prin forta. Mucrurile se schimba altfel in psiholoia ta.)ti arat acum pasii pentru schimbarea reala>
2efineste exact care este comportamentulO actiunea pe care doresti sa o schimbi. )ntreaba-te ce nu imi place la mine din ceea ce fac si *e ma deran#eaza la mine si nu am control asupra acelor lucruri 3daca nu tu ai control atunci altceva din tine are controlul asupra acelor actiuni4 Poate descoperi ca esti prea timid, prea nervos, prea lacom, prea comod. $oate acestea daca nu iti plac le poti pune pe lista. Pentru ca te asiur ca in spatele lor exista o parte din tine care le enereaza pentru ca vrea sa te a#ute, in felul ei. 0upa ce ai ales un comportament care nu iti place la tine gandeste2te la urmatoarele:
1. *and a aparut pentru prima data acel comportament "proximativ macar. 'u e nevoie sa asesti data si ora exacta. +. Ma ce te a#uta acel comportament 'u ai voie sa spui la nimic sau nu stiu. $ine minte, la inceput nu o sa stii la ce te a#uta sau o sa zici ca nu te a#uta la nimic. 2ar asta e doar din cauza ca decizia de a te comporta ca un timid este subconstienta, deci si beneficiile sunt ascunse tot acolo. Jneori e nevoie de zile in sir de autoanaliza ca sa descoperi avanta#ele unui comportament sau atitudine neativa. 2aca am descoperi rapid acele avanta#e 3intentii pozitive4 ar fi usor sa ne modificam orice in noi instantaneu. 2ar ele sunt ascunse adanc in trecutul nostru. . *e pierzi daca nu te-ai mai comporta asa "sta este poate cea mai importanta intrebare. /i aici ai tendinta sa spui ca nu pierzi nimic sau ca nu stii. 2ar tine minte, tot timpul ai ceva de pierdut. "ltfel ai fi schimbat de mult acel comportament neativ. *and ai asit care este beneficiul ascuns din spatele comportamentului tau, tine minte ca el este dat de o reula pe care ai proramat-o in tine cu ani in urma. /i mai important, aceasta reula chiar te-a a#utat la ceva atunci. < parte din tine a fost atunci creata pentru a se ocupa de aceasta reula.Jn element esential este sa multumesti acelei parti din tine pentru faptul ca D in felul ei de atunci D iti vrea binele.=a nu stie alt mod inca de a te a#uta, asa ca iti vrea binele in felul ei, in felul in care ai decis cu ca asa arata binele cand erai mai tanar. 3de exemplu cand ai tras primul fum de tiara, binele arata asa pentru tine sunt liber si smecher pentru ca fumez 4 "cum dupa ani de zile, binele tau arata altfel ce bine ar fi sa am plamanii curati "cestea sunt doar exemple, andeste-te tu la comportamentele tale nedorite, nu neaparat la fumat. $ehnica de schimbare consta in a pastra zilnic o perioada de +1 de zile leatura cu partea din tine care asa crede ea ca te a#uta. )n timpul celor +1 de zile 3fa-ti un calendar special pentru asta4 vorbeste cu prietenie cu partea aceea din tine. =a chiar vrea binele tau, pana acum poate ai invatat sa o urasti. 2ar ea nu vrea decat sa te prote#eze. =sti timid pentru ca a fost un moment cand ai fost poate respins. "sa ca s-a creat o parte in tine care are urmatoarea reula daca nu te bai in fata nu o sa fi respins. Prosteasca reula, dar ea exista in tine. 2aca iti urasti timiditatea nu o sa o modifici niciodata. 'u poti veni cu ciocanul in psihicul tau. $rebuie sa vi cu blandete. Poti sa fi tu dur in exterior, dar in interior esti oricum om si esti sensibil. Cultumeste zilnic acestei parti din tine si roa-o sa isi modifice reulile. /a te a#ute sa dezvolti si alt comportament. Jnul pe care il stabilesti tu acum. 7a asta zilnic +1 de zile. $imp de 10 minute pe zi, seara inainte de culcare. *and esti linistit, ia leatura cu partea din tine care are aceea intentie pozitiva dar iti enereaza un comportament neativ.
*u cat comunici mai mult cu aceasta parte cu atat ea invata noi reuli. $u pana acum ai lasat-o in intuneric si ea se activa doar inconstient. "cum o scoti la lumina, ii oferi atentie. Poti sa o convini sa isi modifice reulile.
"3ercitiul ce iti +a imbunatatii dramatic stilul de +iata *u totii avem acea masca sociala. Persona, masca actorului din antichitate. Cai avem insa partea cea mai importanta din nou, adevarata noastra identitate. Jnii ii zic /)'=M=, altii ii zic /J7M=$JM, altii zic "2=E"R"$" '<"/$R" )2='$)$"$=. "sadar, avem> •
•
4+eam acea identitate de suprafata superficiala. /unt elevOa sau studentOa, sunt ana#atOa, am o
profesie, am hobb@-uri, viata mea se desfasoara monoton, etc 5dentitatea 40"&4$464. 2orintele mele adevarate, necenzurate. *e vreau eu pentru mine si viata mea.
2e multe ori, cele + identitati ale noastre sunt foarte diferite.2e exemplu spunem ca e foarte bine sa avem un stil de viata sanatos in timp ce inhitim o shaorma./au spunem ca e bine sa facem sport in timp ce trec saptamani sua luni de zile in care nu ne miscam fundul./au spunem ca e foarte important sa ai disciplina financiara si sa faci economii, sa andesti pe termen lun, in timp ce cumparam compulsiv orice vedem in vitrine.=xemplele acestea pot continua la nesfarsit."cest tip de comportament se cheama inconruenta. "dica imainea si identitatea noastra de suprafata nu e aceeasi cu imainea noastra reala si profunda."cum, ce anume da nastere indentitatii noastre adevarate, profunde 2orintele noastre cele mai profunde. Jn tip pe care il studiez si care vorbeste despre aceste lucruri se cheama 7ran? ern. $ipul este multimilionar si vorbeste despre masinile sport pe care le-a avut.7errari, Porsche, Mamborhini./i spune ca si-a cumparat toate aceste masini ca sa fie mai cool si mai interesant pentru ca oamenii sa il respecte si sa il pretuiasca mai mult." fost dezamait, pentru ca identitatea lui nu s-a schimbat deloc. "vea obiecte in #ur insa in interior era tot distrus. Eiata lui era la fel de plictisitoare./i asa si-a dat seama ca oamenii nu vor lucruri noi ci vor < E)"$" ' *JC "R "R"$" E)"$" $" P=R7=*$" 2"*" 'J "R =Q)/$" M)C)$"R) /"J *<'/=*)'$= 'u te andi la lucruri ci la experiente. 2escrie cum am arata o zi perfecta din viata ta daca nu ar exista limitari sau consecinte.
5ntrebari a9utatoare:
- *and te trezesti de dimineata, lana cine te trezesti - *e vezi pe eam - *e faci primul lucru dupa ce te trezesti - *e anume mananci - Jnde mananci - *u cine mananci - *ine si cum sunt prieteni tai - *e faic cu ei si despre ce discutati - *um va petreceti timpul liber - *um si de unde iti vin banii - *um e viata ta sexuala, relatia sau relatiile tale - *e fel de familie ai - *um arata casa sau locul in care traiesti - *e ai face pentru dezvoltarea ta personala 3 sport, educatie, munca4 - *um ai contribui pentru cei din #ur - *e faci nopatea si cu cine - *um te distrezi "cestea sunt doar cateva intrebari insa tu vino cu *JC "R "R"$" E)"$" C=" P=R7=*$" 2"*" 'J "R =Q)/$" M)C)$"R) /"J *<'/=*)'$= si daca vrei, impartaseste intr-un coment cu noi ce ai scris. )ncura#andu-ne reciproc vom reusi cu siuranta.
U /olutiile vechi nu dau randament la problemele noi% $hin? different% $oata lumea vorbeste de schimbarea perspectivei % *and apare o problema, auzi imediat un sfat priveste din alt unhi , priveste din alt punct de vedere, etc. Cat de usor iti este sa schimbi la comanda punctul de +edere,
)n situatiile in care chiar ai nevoie sa reusesti asta, e si mai reu. "tunci o parte din tine se enerveaza cand aude asa cevaK cum naiba sa privesc din alt punct de vedere lucrurile 7aaaa-o tu, daca esti destept% Ci-a venit ideea acestui articol pentru ca am auzit si eu, ca si tine, de o ramada de ori expresia asta si nu stiam ce inseamna.'iciodata nu reuseam sa imi schimb perspectiva si sa privesc lucrurile din alt unhi. 'u am priceput ce inseamna asta pentru ca nu stiam unde sa caut.)nainte sa incepem, o sa iti povestesc despre un amic de-al meu, la care m-a uimit pentru prima data aceasta schimbare de perspectiva. =l chiar vedea lucrurile dramatice din alt unhi. )ntr-una din zile ma intalnesc cu el in oras si cum aveam vreo 6 minute libere, il intreb cum ii mere% )mi povesteste fara prea multe amanunte ce a mai facut, asa ca imi vine in minte sa il intreb cum ii mere cu iubita lui. )ncepe sa rada si imi spune ca l-a parasit si zice Kmultumesc lui 2umnezeu ca m-a salvat si de data asta%=i bine, asta chiar este o noua perspectivaK in loc sa fie suparat pentru asta, el privea din unhiul care il facea pe el sa se simta confortabil. 'u conteaza cine avea dreptate, ea ca l-a parasit sau el
ca multumea pentru salvarea asta ciudata% )mportant e ca, prin aceasta schimbare de perspectiva, el era echilibrat emotional. /chimbarea unhiului de vedere este o dovada de echilibru si sanatate emotionala. 'u este suficient sa vrei sa iti schimbi unhiul de vedere, ai nevoie de practica pentru ca riiditatea mintii sa iti dea voie sa faci aceasta modificare. 2in punctul meu de vedere , schimbarea perspectivei tine de dezvoltarea personala. =ste unul din mecanismele interne pe care mintea ta le poate exersa ca sa te a#ute> - /a percepi altfel o problema 3ai un examen care te streseaza, o alta perspectiva inseamna sa iti pui mintea in situatia in care de#a ai terminat examenul D o sa ai alte emotii atunci4 - /a iti vina idei de rezolvare oriinale 3tocmai ai fost dat afara de la servici, schimbarea perspectivei te a#uta sa andesti cu mintea unui antreprenor D poti asi solutii noi4 - /a amplifici umorul intr-o situatie banala 3cand ceva e plictisitor, e suficient sa il percepi din alta perspectiva ca sa devina interesant4 )n parantezele de mai sus, am suerat numai niste mici artificii de andire, dar o sa iti dau niste exercitii practice ca sa iti amplifici viteza cu care mintea ta trece de la un punct de vedere la altul." reusi sa vezi problemele pe toate partile este o dovada de maturitate. Problemele mentale si emotionale apar cand nu reusesti sa te adaptezi la schimbarile din viata ta. "tunci incerci sa rezolvi probleme noi cu solutii vechi. "ceasta este reseala fatala care iti consuma multa enerie si mult timp inutil. "i nevoie de o modificare in modul de a privi lucrurile, dar tocmai atunci cand iti este cel mai necesar, uiti ca ai la indemana aceste metode. 2aca mintea este obisnuita din timp sa priveasca altfel situatiile, cand iti apare o problema, mintea incepe imediat sa priveasca diferit."tunci solutia vine mai repede, este mai eficienta, este mai oriinala si D de ce nu D mai amuzanta. "3ercitiul 1: Voaca orice #oc care are nevoie de +
#ucatori D dar tu #oaca rolurile ambilor #ucatori. < sa vezi ceva ciudat, o sa simti nevoia sa tii cu unul dintre #ucatori. =sti tot tu in oricare dintre roluri, dar o sa vezi cum mintea incearca sa faca un pact cu unul dintre #ucatori.2e exemplu, daca #oci sah, tu vei muta piesele si pentru "lb si pentru 'eru. Cintea ta va dori ca unul dintre cei doi sa castie in defavoarea celuilalt. schimbarea unhiului de vedere. =xerseaza de atatea ori, pana cand simti ca D schimband pozitia #ucatorului D intri in pielea lui si doresti ca el sa castie, apoi schimbi iar si iar doresti sa castii de pe pozitia schimbata. 7oloseste acest exercitiu cu orice #ocuri ai ocazia. Poti sa folosesti inclusiv #ocuri pe computer pentru ca sunt la fel de eficiente, sinura conditie este sa trebuiasca sa fie #ucate in doi si tu sa iti poti exersa neutralitatea cand #oci. "tentie insa, trebuie sa #oci cu dorinta de a castia D din fiecare dintre cele doua perspective. 7iecare #ucator #oaca ca sa castie% 2aca simti ca nu mai ai solutii la problemele cu care te confrunti in viata, asta nu este pentru ca acele solutii nu exista D ci pentru ca mintea ta este riida si inca nu a schimbat perspectiva D asa ca inca nu vede acele solutii.
"3ercitiul : $raiesti intr-un ocean cu aer% "cest exercitiu este un exercitiu de vizualizare si iti stimuleaza
mult si creativitatea. /e potriveste la copii, daca doresti sa ii inveti sa isi schimbe unhiul de vedere, dar e la fel de eficient si la adulti.$rebuie sa inchizi ochii si sa iti spui in minte o poveste%)maineaza-ti ca esti capitanul unei corabii care nu pluteste pe mare, ci pluteste pe suprafata atmosferei noastre. $oate persoanele si tot materialul acelei corabii sunt foarte subtile, asa incat aerul pare pentru ele dens, precum este apa pentru noi. "cele persoane sar in oceanul cu aer si pot sa inoate asa cum noi sarim in apa. Pot chiar sa stea si sa pluteasca pe un nor, pentru ca norul este suficient de dens ca sa ii sustina. *orabia pluteste printre nori si foloseste panzele complet deschise pentru a navia. $u esti chiar pe puntea acelei corabii si rolul tau este de a privi la adancurile de sub corabie ca sa le studiezi.*e anume vezi *ontinua sa iti imainezi tot ceea ce privesti, tot ceea ce simti in timp ce corabia ta imateriala pluteste pe oceanul de aer. *um percepi tu acel ocean de aer, cum percepi creaturile care inoata prin acel ocean pe care tu acum plutesti *um percepi apa pe care plutesc obiecte ciudate ale creaturilor de pe fundul acestui ocean de aer *um percepi faptul ca toti se pare ca respira in acest ocean care pentru tine este periculos pentru ca ai muri, pentru ca tu nu ai nevoie de aer, ci de vid ca sa supravietuiesti. $ot acest aer de sub corabia ta te incanta, dar este periculos pentru tine daca te scufunzi in el fara un costum care sa nu te lase sa inspiri.
"3orcizeaza ( +indeca) demonii ( defectele) din tine *e ne mai plac povestile.Povestea este cheia pentru a deschide lacatul creierului nostru.Prin povesti fiinta umana a transmis invataturile de viata eneratiilor ce au urmat.Prin povesti primim motivatia, entuziasmul, lectiile, exemplele de care avem nevoie pentru a evolua si pentru a ne ridica atunci cand
suntem la pamant.*are este sursa puterii pe care o au povestile asupra noastraJna din explicatii este PR<)=*$)", un mecanism fundamental in psiholoie. *a sa inteleem puterea povestilor e important sa inteleem proiectia.=xact cum un proiector proiecteaza pe perete o imaine, la fel si sufletul si mintea noastra proiecteaza ce avem in interior. Jnde proiecteazaP= "M$) <"C=') /) 7))'$= E)), desi proiectia se poate face si pe obiecte neinsufletite. Ma ce a#uta proiectia)n primul rand la autocunoastere.
+. $ransformarea defectelor in calitati. 2upa ce incetam sa mai luptam impotriva partilor din noi pe care le consideram rele si inteleem motivele pentru care ele sunt acolo, sa ne a#ute, e timpul sa trecem la urmatorul nivel.= timpul sa ne educam demonii.Menea se poate transforma in relaxare intelienta in care ne incarcam bateriile pentru a ne preati sa facem perfomanta."resivitatea se poate transforma in ambitie.Jn viciu ne poate a#uta sa inteleem ca e timpul sa ne maturizam si sa infruntam viata cu realitatile ei.Pana cand nu incetam sa ucidem parti din noi vom suferi vesnic din cauza demonilor care ne bantuie si ne inreuneaza viata.*and facem pace cu propriile defecte si incepem sa le inteleem, acceptam si transformam, atunci incepe procesul de vindecare si de dezvoltare a personalitatii. *are e povestea ta preferata *are sunt demonii tai
"sti un prost nu esti bun de nimic sau esti cel mai bun, =sti un prost, nu esti bun de nimic sauK =sti cel mai bun Primele mele cuvinte au fost $a-ta si " pa% spuse pe la F luniK "sa avea mama notat in carnetelul cu amintiri pe care l-am asit de curand acasa, la $rebuie sa fii o fetita ascultatoare% $u nu stii, esti prea mica, noi stim ce e cel mai bine pentru tine%Parintii ne cunoasteau atat de bine pe mine si pe frate-miu, ne iubeau atat de mult ca ne supraprote#au si, cand era momentul sa luam o decizie importanta sau sa vrem ceva, ei de#a stiau ce e bine pentru noi% *and esti mic e fain sa nu ai ri#i si sa-i vezi pe altii ca se aita sa faca totul pentru tine, ca se ocupa de bunastarea ta. "poi cresti, iti formezi personalitatea si identitatea si vin vremuri in care poate iti doresti sa spui si tu ceva, vrei sa fii ascultat.Pe la 1I ani, parintii mi-au decis viitorul> $rebuie sa te faci politista, doar asa vei avea tot ce-ti trebuie si nu vei suferi de nimic%. PfuuKmi se face pielea de aina si acum cand imi amintesc de acele cuvinte% "tunci am spus pentru prima data 'J%'u si nu vreau% Ereau mai mult% Ereau mai mult de la mine, pentru ca stiu ca pot mai mult. Ereau sa ma dezvolt si vreau sa-i a#ut pe oameni sa se cunoasca, sa-si descopere potentialul si vreau sa aduc zambet si lumina in viata oamenilor. Jnul dintre lucrurile pe care le-am invatat atunci a fost acela ca nu-i pot schimba pe ceilalti daca nu ma schimb eu mai intai.*e mi-au auzit urechile in acel moment /unt cuvinte pe care, poate, sub o alta forma sau in alt context, ti le-a spus si tie cinevaKcandva>
- 'u po:i face asta% - 'u ai destui bani% - *e o să zică lumea daca te intorci acasa fara rezultate - $u nu esti in stare de asta% - $u nu stii ce e bine pentru tine% *um au fost spuse toate astea Prin cuvinte. Pentru că prin cuvinte noi ne exprimăm. *uvântul nu na9te doar un sunet sau un simbol scris.*uvântul e o for:ă, e puterea pe care o avem pentru a comunica ceea ce ândim prin crearea evenimentelor din via:a noastră.$oata viata noastra pana in prezent, atat parintii cat si profesorii, unii chiar fara sa se andeasca la asta, ne-au silit sa le ascultam parerile. Jite asa am trait cu frica pe care au pus-o in noi> - nu esti bun la scris - nu stii sa canti - nu stii sa inoti /au mai vin unii si isi spun parerea>Jite ce urata si rasa e fata aia%*e prost esti ma, nu esti bun de nimic% *unosc o persoana, o fata foarte frumoasa, care se intretine si are mereu ri#a de exteriorul ei, dar a carei mama ii spunea mereu> =sti rasa, nu mai mancaK o sa te uratesti% )-a spus aceste cuvinte atat de mult incat ea credea acest lucru, si nu era niciodata multumita de felul in care arata./auKexemplul vedetei Cadalina Canole, care desi era o femeie foarte frumoasa, ea isi spunea mereu ca nu mai arata bine. "utorespinerea este cel mai mare pacat pe care il putem faceKeste un pacat care duce la moarte.)n biblie spune foarte clar> Ma inceput a fost cuvantul, si cuvantul era la 2umnezeu si 2umnezeu era cuvantul. /a fim impecabili in ceea ce spunem inseamna sa fim fara de pacat. /i pacat inseamna tot ce faci impotriva ta, daca te #udeci sau te critici fara motiv.Jite ce se intampla>$e trezesti intr-o dimineata si te simti foarte fericitOa. $e simti minunat si ramai cateva momente in fata olinzii sa te aran#ezi. $ocmai atunci unul din prietenii tai vine si iti spune> Eai, ce ti s-a intamplat "rati tare rau astazi% =sti bolnavOa "ceste cuvinte sunt suficiente pentru a te tranti la pamant. Parerea acestei persoana incarcata cu toata forta cuvantului, a avut scopul de a te rani, de a-ti schimba starea. 2oar de tine depinde daca accepti sau nu aceasta parere.)n mintea noastra exista mereu un dialo interior constant> Eai, sunt rasa, sunt prea slab, imbatranesc, imi pica parul, sunt un prostK nu voi fi niciodata perfect. Eezi de ce tot iti repet cat de importante sunt cuvintele in viata noastraGasim peste tot articole, carti, materiale despre cum sa comunicam, dar putine din ele ne si spun cum sa folosim cuvintele in comunicarea noastra. 7ii atent la ceea ce spui%Eei observa schimbarile si transformarile ce vor avea loc in viata ta. $e vei intelee mai bine si vei interactiona mai bine cu ceilalti oameni si, in special, cu cei pe care-i iubesti% "tunci cand esti impecabil in ceea ce spui, observa cum te simti de bine, cum esti fericit si impacat.ai sa lucram impreuna pentru tine> 1. =u pun acum o samanta in mintea ta%
K K K Gata%"m plantat-o% +. "cum de tine depinde daca samanta va creste sau nu, doar mintea ta va stii cat de fertila este pentru o samanta a iubirii. . raneste aceasta samanta si, pe masura ce ea creste, mintea ta inmulteste seminte de iubire care sunt inlocuite cu fericire, voie buna, armonie% $oate aceste seminte inlocuiesc sentimentele de frica, de neputinta, neincura#arile, temerile si toate andurile tale neative% 5. Repeta-ti in fiecare clipa cat esti de minunatOa, cat de mult te iubesti, cat de exceptionalOa esti%=u fac asta in fiecare zi, ma bucur de mine, ma bucur de oameni si folosesc cuvintele cu maie, oferind iubire si voie buna.=u am ales sa traiesc in Rai, in #urul unor oameni care traiesc in )ad, am devenit imuna la raul celor din #ur. $u cum alei sa traiesti *u iubire,7lorina 'icola
* &rei sa scapi de fobie,
Nilele trecute cineva de pe un forum unde mai scriu din cand in cand m-a intrebat daca 'MP-ul poate a#uta la eliminarea fobiilor. )-am zis ca nu stiu daca poti 100 sa scapi de fobie, dar cateoric ca te poate a#uta sa iti controlezi fobia. Problema. =u personal ma pot lauda cu o roaza teribila de inaltimi. )mi amintesc de cand eram mic si locuiam intr-un bloc cu 10 eta#e ca ne #ucam un #oc pe pedepse si una din pedepsele favorite ale adversarilor mei 3care castiau prea des4 era sa ne puna sa merem sus pe bloc si sa le facem semn cu mana. Pedeapsa era ca trebuia sa urci pe #os pana la eta#ul 10, dar pe mine ma inrozea de fapt partea finala, cea cu acoperisul. Cult mai tarziu, cand eram de#a la liceu, am mers la un amic care locuia la eta#ul F si care, foarte amabil ne-a invitat in Kbalcon. =u am fost sinurul care a ramas in bucatarie si vorbeam cu ei de la distanta. 'oroc ca erau prieteni apropiati, ca altfel cred ca radeau de mine. 2e#a in momentul acela, stiam siur ca am o problema. =xpunerea. "m inceput sa studiez cum anume se trateaza teama de inaltimi. *ulmea, dar am asit in eneral cam doua randuri si alea putin explicate. *ica trebuie sa te expui cat mai des fricii tale.
trebuia cineva sa se urce pe o scara inalta, eu ma ofeream voluntar, desi tremurau chilotii pe mine. 2aca trebuia cineva sa se aplece peste balustrada ca sa lipeasca un afis, ma ofeream voluntar si speram ca mi-a trecut teama si ca nu voi mai fi nevoit sa o iau de la capat. 'o chance% Recomandarile mele pentru tehnica de expunere. 2aca vrei sa folosesti expunerea ca metoda pentru eliminarea fobiei, atunci iti recomand sa vorbesti cu cel mai bun prieten al tau si sa il roi sa fie lana tine atunci cand te expui voluntar la sursa fobiei. $rebuie sa fie o persoana in care iti poti incredinta viata fara ezitare. 2e cele mai multe ori, cand apare panica, ai senzatia ca iti pierzi controlul. 2in cauza aceasta este foarte important sa fie cineva in care ai incredere lana tine. Ea fi pentru tine ca un colac de salvare, ca un far care iti arata malul. )n plus, daca cumva iti vei pierde controlul, trebuie sa stii siur ca te va a#uta in acele momente. 'u vreau sa vorbesc despre eficienta acestei metode, sunt convins ca e eficienta, dar nu e sinura. Ma un moment dat am fost la Lusteni si trebuia sa urcam cu telecabina pana la Labele si /finx. Lineinteles ca faceam pe mine de teama, dar am zis ca vreau sa mer, chiar de mai multe ori in acea zi. Pentru mine era o ocazie sa vad cum mai stau cu fobia. Ma prima urcare stateam in mi#locul telecabinei si ma tineam de balustrada aia de deasupra. Prietenii mei se uitau dupa caprele nere de sub noi. =u imi ziceam mantra si ma uitam numai la propriile picioare. "m a#us sus dupa un drum interminabil. Ma coborare mi-a fost mai usor, de#a imi controlam mai rapid andurile si puteam sa privesc pe eam. *and apareau anduri de frica, le eliminam usor si le inlocuiam cu repetarea mantrei. $ehnica de autocontrol mental.Cai are rost sa repet toate semnele unei crize de fobie Cie imi apareau zeci de anduri despre cum as pluti ca iepurele droat din banc 3va spun alta data bancul4 direct in #os si nu cred ca pamantul ar fi elastic ca in Catrix. "cum cativa ani am fost pe munte sa vedem o pestera. Prietenii mei au uitat sa imi zica ca trebuie sa trecem pe lana o prapastie. 2e fapt, numai pentru mine era prapastie, pentru ei era un fel de roapa ceva mai abrupta. Nis si facut. )nainte sa intru pe cararea aceea, m-am oprit si m-am relaxat, am facut o tehnica de respiratie si m-am concentrat asupra andurilor. "poi am mers in rand cu ei, focalizandu-ma insa nu la peisa#, ci numai la respiratie si la mintea mea. 2aca cumva simteam ca incep sa imi apara anduri de frica, incepeam sa rad de ele. Pe lana aceasta foloseam o mantra, adica o fraza pe care o repetam in minte pentru a ma linisti. )ti spun si tie fraza, dar va trebui sa iti faci una proprie pentru ca e posibil sa nu functioneze la toata lumea la fel. Cantra mea era> Cintea mea este calma si complet nemiscata. )ncercam sa imprim starea de nemiscare mintii, pentru ca viteza cu care derulam anduri era enorma. /i nu erau anduri din cele mai vioaie. 2aca vrei, pot sa te a#ut sa iti creezi propria mantra mentala. =ste foarte important sa fie alese cuvintele potrivite si ordinea lor, de asemenea. Jnele cuvinte au o alta conotatie pentru subconstient decat cea la care ne asteptam noi. /i ai ri#a sa nu existe nici o neatie in fraza respectiva. "ncorarea starii de relaxare. Relaxeaza-te, asta este cel mai important pas pe care il ai de facut in lupta cu fobiile. Gaseste-ti o metoda de relaxare care este potrivita pentru tine si pune-o in practica cat mai des, astfel incat sa iti devina obisnuinta. )n momentul in care ne temem, suntem complet contractati. Relaxarea trebuie sa contracareze acest lucru. < sa postez pe site in curand un articol cu tehnici de respiratie pentru relaxare rapida. Pana atunci, citeste articolul de#a postat pe site Relaxare la minutK2aca te obisnuiesti sa te relaxezi repede, e un pas in plus pe care poti sa il faci ca sa iti controlezi fobia. 2aca esti relaxat, mintea este mai usor de controlat. /i de fapt asta vrei, sa iti controlezi mintea.
aide totusi sa facem si o tehnica specifica de 'MP pentru a fi mai relaxat in acele momente. Ea trebui sa inchizi ochii si sa te andesti la un moment in care te-ai simtit cel mai relaxat si in siuranta, un moment cat mai recent, pe care ti-l aduci aminte cat mai bine. =ste important sa iti amintesti ce simteai. )ncearca sa retraiesti starea emotionala. Pentru aceasta, aminteste-ti cu cine mai erai acolo, aminteste-ti detalii ale mediului incon#urator, etc. $otusi, acestea au rolul de a te a#uta sa iti amintesti starea ta emotionala, nu le da alta importanta. 2aca ai reusit sa iti amintesti starea emotionala, insista sa o retraiesti si acum. /imte deplin cat de relaxat si de increzator esti, exact ca atunci. 7ii acum la fel de relaxat si de increzator. Respira adanc si lent, simte cum pe fata ta apare un zambet aproape involuntarK *and ai a#uns sa retraiesti acelasi sentiment de relaxare si incredere, strane brusc pumnul drept% $ine pumnul strans aproximativ 0 de secunde. "cest est introdus in seria de elemente va fi perceput de creierul tau ca un semnal pentru declansarea starii de relaxare. Repeta de cel putin I ori aceasta metoda. )ncepe metoda de la capat, aminteste-ti un moment in care te simteai reaxat si in siuranta deplina, etc., etc.*a sa se declanseze mecanismul care iti va enera iar starea de relaxare si siuranta, va fi nevoie sa strani pumnul drept exact cu aceeasi intensitate ca in momentul realizarii tehnicii. 2aca peste zi ai nevoie de aceasta stare, este suficient sa strani pumnul cu intensitatea respectiva K si vei vedea ca te relaxezi incet-incet."ceasta metoda la unii poate functiona mai rapid si mai intens, iar la alte persoane mai lent. Jnii au nevoie de refacerea tehnicii din timp in timp, pe cand alte persoane o fac numai o data si ea ramane activa toata viata. )n loc de concluzie. "m vorbit mai mult despre teama de inaltime, dar ma#oritatea fobiilor au aceleasi metode de terapie. =xpunerea este o metoda universala, autocontrolul andurilor este, de asemenea, necesara pentru orice forma de frica sau fobie./a nu crezi ca daca faci aceste metode, teama dispare complet de la inceput. )n functie de fiecare, durata pentru a trata complet fobia poate sa difere de la luni de zile la ani. 7ii insa atent ca atunci cand te expui la sursa fobiei sa nu fi obosit sau stresat.
% lectii in+atate folosind masina timpului *ine spune ca nu te poti intoarce in timpCa pot intoarce in timp si o fac.*u puterea mintii, a emotiilor si a amintirilor./i poti schimba prezentul si viitorul.
Ca intorc in timp si ma vad la 6 ani in casa bunicilor mei, unde am crescut. Lunicul sta la televizor si se uita cu maxima seriozitate la stiri. )n linistea aia incep sa rad cu bunica in hohote si cu lacrimi de seriozitatea bunicului. 'u ne mai puteam opri cat timp durau stirile. /i din cand in cand bunicul se rastea> 2a mai taceti odata% ceea ce ne facea sa radem si mai tare. *a la scoala cand trebuie sa fie liniste mormantala si atunci stii ca tensiunea e prea mare ca sa te mai poti opri din ras. Cai tin minte ca eu si bunica ne faceam masa# cu schimbul unul la altul, tin minte atitudinea protectoare a bunicii care avea ri#a sa nu mi se intample nimic, ri#a excesiva pe care mi-o purta cand eram bolnav, felul in care punea bani deoparte fara sa stie bunicul ca sa imi poata cumpara mie ceva. Ca intorc inapoi in prezent si acum realizez ca prima si cea mai pretioasa lectie a vietii mele mi-a fost predata de bunica. "tunci cand voi mere debusolat prin lume , lipsit de bani, draoste, prieteni si pentru o clipa chiar lipsit de speranta, ma voi mobiliza pentru ca voi stii ca ceea ce eu caut exista si tot ce trebuie sa fac este sa nu ma opresc din cautat. Lunica mi-a predat lectia )JL)R)) '=*<'2)$)<'"$= Ca intorc in timp la X ani si sunt la pianul din sufraerie alaturi de bunicul meu. )i aud vocea> < piesa este invatata bine atunci cand o poti canta de ori consecutiv fara reseala. 2upa cateva luni de repetitii pentru prima oara reusesc sa o cant o data fara reseala si se aude vocea bunicului > )nca o data. Reusesc sa o cant si a doua oara fara reseala si din nou se aude vocea lipsita de emotie > )nca odata. Ca mobilizez si cu toata atentia si puterea mea o cant si a treia oara fara reseala. /unt epuizat si fericit si astept laudele. /e aude vocea bunicului> )nca o data. "m izbucnit in lacrimi de nervi si de suparare > 2ar bunicule, ai zis ca daca o cant de ori consecutiv fara reseala stiu piesa si pot sa iau macar o pauza. Raspunsul lui> )nca odata 'u l-am inteles atunci nici cand la scoala de arta am avut doar 10 la pian timp de 5 ani fara exceptie. Ca intorc acum in prezent si imi dau seama ca niciodata in viata mea nu am mai exersat un lucru cum am exersat atunci. /i acum stiu ca bunicul meu mi-a predat lectia PR<7=/)<'"M)/CJMJ). Ca intorc in timp si la 10 ani il vad pe taica-miu beat zilnic, divortat de mama, facand scandal si lipsit de orice viitor. )l urasc si nu il intele. 'ici nu vreau sa il intele. )mi #ur ca niciodata nu voi fi ca el. $oti au vrut sa il faca ininer, el vroia sa fie actor. 2in cauza asta s-a lasat de Politehnica in anul 1 si nu a mai facut niciodata facultate. /i-a facut un antura# de rebeli ca si el si a inceput sa bea. " pierdut totul din cauza bauturii. 7amilie, prieteni, cariera si sanatate. Ca intorc acum in prezent, si imi dau seama ca sinurul motiv pentru care el a facut toate aceste lucruri si s-a refuiat in bautura a fost pentru ca nimeni nu l-a acceptat pentru ceea ce este si dorea sa il faca sa fie altceva. "sa am invatat lectia "**=P$"R)) Ca intorc din nou in timp si la 15 ani, proaspat licean, cu mama invatatoare care intretine din salarul ei mizerabil mica noastra familie de + persoane si aud vocea ei din bucatarie > Eino sa mananci%. "#un in bucatarie si vad farfuria de ciorba si zic > 'u vreau ciorba, nu imi place. "poi vine si raspunsul ei > Ma bunica-ta mananci de fiecare data ciorba, la mine deloc. )ar eu zic mandru > 2a, da bunica face ciorba mai buna ca tine. Pana la +6 de ani am locuit cu mama. )n timp ce eu imi descopeream vocatia,
petreceam 10 ore pe zi la calculator de multe ori #ucand #ocuri sau uitandu-ma la filme, band cola sau pepsi, mama se trezea la 6 dimineata si facea naveta la +0 de ?ilometrii de oras pentru ca era un post mai bine platit si putea sa plateasca intretinerea, sa plateasca internetul si sa imi puna ciorba aia pe care eu nu o mancam in farfurie. Ca intorc acum in prezent si imi dau seama ce prost am fost. "cum cand mai mer la mama din cand in cand, lin farfuria de ciorba, o pup si o imbratisez si imi dau seama ce privileiat am fost ca am avut un pat in care sa dorm si o farfurie de ciorba sub nas in timp ce ma luptam sa fac ceva cu viata mea. "bia acum am invatat lectia "PR=*)=R)). Ca intorc din nou in timp la toate fetele si femeile pe care le-am iubit in viata mea. Jnele m-au inorat si nu mi-au intors deloc iubirea, cu altele am ramas doar prieten, cu unele am facut sex, si doar cu cateva am trait relatii minunate. "m reusit sa imi indeplinesc si visul de a ma trezi in casa mea, in patul meu lana femeia mea ideala si nu din intamplare sau noroc ci prin intentie, educatie si perseverenta. Ca intorc acum in prezent implinit si fericit si ma uit in urma doar ca sa imi dau seama de faptul ca niciodata in aceasta viata nu pot cere niciunei femei sa ma iubeasca in felul in care ma iubea bunica mea desi noi toti cautam sa fim iubiti neconditionat la fel cum parintii sau cei care ne-au crescut ne-au iubit. *and am inteles asta am invatat sa cer de la oameni doar ce pot sa ofere fara sa le cer c e nu pot sa dea si astfel am invatat lectia C"$JR)$"$)). "cestea sunt 6 lectii care imi vin in minte cand ma intorc in timp. Ereau sa imi lasi un comentariu cu macar o lectie pe care ai invatat-o tu cand te-ai intors in timp. *u dra, Pera 'ovacovici
* Cum sa schimbi tot ce nu iti place la tine Line ai revenit pe 'MP Cania% 2in cand in cand tot imi aminteam sa scriu acest articol, dar ma luam cu altele si am tot uitat."zi noapte am avut un vis si cred ca se leaa de acest articol."m visat ca eram intr-o calatorie si am asit un om lunit pe o strada. =ra de#a mort cand am a#uns la el. 2ar in visul meu imi era teama ca as fi acuzat de crima. "sa ca am fuit dar traiam cu teama ca politia ma urmareste.*and m-am trezit primul and a fost ce bine ca e doar un vis.
pe care il aveam eu in trecut dar am scapat de el. *and iubita mea trebuia sa plece de acasa pentru cateva zile reuseam sa ma imbolnavesc in cateva clipe. )ncepea sa ma doara capul, sa fac febra, sa tusesc, eram numai bun de stat in pat cu cineva care sa aiba ri#a de mineK /i nu era nimic intentionat la nivel constient. 'u as reusi sa imi poduc febra in mod constient. 2ar subconstientul meu se ocupa de toate astea )n interiorul nostru exista un mecanism subconstient de aparare.'e apara impotriva suferintei. "cest mecanism este ascuns adanc in subconstientul nostru si se declanseaza cand iesim din zona de confort.Reula este ca orice comportament are in spate o intentie pozitiva% *and stii acest lucru poti incepe cu adevarat sa iti modifici viata.2aca nu iei in calcul aceasta intentie pozitiva nu ai cum sa iti modifici comportamentele neative din viata ta.2e exemplu> daca mananci prea mult si vrei sa schimbi acest comportament, incerci pur si simplu sa mananci mai putin, dar asa nu se indeplineste intentia pozitiva. )ntentia pozitiva a subconstientului e mai puternica. =a controleaza comportamentul."dica daca nu modifici intentia pozitiva nu o sa modifici comportamentul niciodata. *um au aparut aceste metode in subconstientul nostru Pai andeste-te la exemplul pe care ti l-am dat despre mine. Ca imbolnaveam cand trebuia iubita sa plece cateva zile. = posibil sa fi invatat asta in felul urmator. *and eram poate mic am invatat ca daca esti bolnav cineva trebuie sa stea cu tine si sa aiba ri#a de tine. "sa ca subconstientul a decis ca daca ma imbolnaveste, nu mai pleaca persoana iubita de lana mine./au andeste-te la comportamentul de a fuma, sau de a manca, sau de a cheltui bani la cumparaturi.< data a fost suficient ca sa vi trist de la servici si sa te duci sa iti cumperi o bluza noua si sa te inveselesti. /ubconstientul invata imediat. " pus semn de eal intre cumparaturi si bucurie."sa ca atunci cand aceea parte ascunsa din tine vrea sa te faca sa te simti bine, te trimite la cumparaturi. "poi rereti ca ai dat o ramada de bani pe lucruri inutile, dar e prea tarziu.2aca fumezi lucrurile stau in acelasi mod. "i tot auzit cat de relaxant si calmant e sa fumezi, sau ai fumat prima data tocmai pentru ca parintii iti spuneau sa 'J fumezi. 2ar cine sunt ei sa iti tot impuna reuli. $u esti matur la cei 16 ani si fumatul te face sa te simti liber, sa scapi prin asta de sub controlul parintilor. Cai ales daca fumai sa nu te vada ei>4 )mportant e ca fumatul l-ai asociat imediat cu libertatea ta. "sa ca atunci cand esti presat, stresat, aitat, tensionat K. iei o tiara. $e vei simti iarasi liber ca la primul fum."ceste leaturi subconstiente iti diri#eaza viata. =le toate au o intentie pozitiva. *and iti aprinzi tiara, o parte din subconstientul tau iti vrea binele, in felul lui.=l crede ca binele tau este sa te simti iar liber. /i intr-un fel, chiar are dreptate.Problema e alta%*and ai fumat prima data s-a creat aceea parte a ta care stia doar atat> 7umez, deci sunt mare si ma simt liber% *a un proram de computer care nu mai adaua si alte comezi in interiorul sau, aceea parte din subconstientul tau a ramas doar cu aceaasta reula. /i dupa 0 -50 de ani rulezi tot acea reula simpla pe care ai creat-o in adolescenta > 7umez, deci sunt liber'u ma intind aici prea mult pentru ca asta e un subiect pe care o sa il abordez in cursurile de 'MP care o sa le tin anul urmator si in cursurile despre emotii din iarna asta. Cetoda de modificare a comportamentelor necontrolate )ntreaba-te care este intentia pozitiva din spatele acestor comportamente.*um spuneam exista o parte a ta care iti vrea binele. $rebuie doar sa te pui in leatura cu aceea parte a ta."i auzit oameni care sa spuna o parte din mine vrea sa ma opresc din mancatOfumatOcumparatOetc, dar o alta parte vrea sa continui sa o fac"ceasta expresie o parte din mine vreaK e destul de frecventa. < auzi in special la oamenii care se simt in conflict cu ei insisi. "cesti oameni sufera pentru ca vor sa schimbe ceva in ei dar nu reusesc inca.Pentru ca nu stiu metoda pentru schimbarea comportamentelor. Pana acum cum ai tot incercat sa schimbi ceva la tine Prin forta% $i-ai impus sa nu mai faci ceva rau% /au ti-ai impus sa faci ceva bun%2ar ce faci tu cand esti fortat $e aperi% *hiar si de tine te aperi. "sa ca forta nu aduce decat rezistenta. )n realitate putina lume schimba ceva prin forta. Mucrurile se schimba altfel in psiholoia ta.)ti arat acum
pasii pentru schimbarea reala> 2efineste exact care este comportamentulO actiunea pe care doresti sa o schimbi. )ntreaba-te ce nu imi place la mine din ceea ce fac si *e ma deran#eaza la mine si nu am control asupra acelor lucruri 3daca nu tu ai control atunci altceva din tine are controlul asupra acelor actiuni4 Poate descoperi ca esti prea timid, prea nervos, prea lacom, prea comod. $oate acestea daca nu iti plac le poti pune pe lista. Pentru ca te asiur ca in spatele lor exista o parte din tine care le enereaza pentru ca vrea sa te a#ute, in felul ei. 2upa ce ai ales un comportament care nu iti place la tine, andeste-te la urmatoarele> *and a aparut pentru prima data acel comportament "proximativ macar. 'u e nevoie sa asesti data si ora exacta. Ma ce te a#uta acel comportament 'u ai voie sa spui la nimic sau nu stiu. $ine minte, la inceput nu o sa stii la ce te a#uta sau o sa zici ca nu te a#uta la nimic. 2ar asta e doar din cauza ca decizia de a te comporta ca un timid este subconstienta, deci si beneficiile sunt ascunse tot acolo. Jneori e nevoie de zile in sir de autoanaliza ca sa descoperi avanta#ele unui comportament sau atitudine neativa. 2aca am descoperi rapid acele avanta#e 3intentii pozitive4 ar fi usor sa ne modificam orice in noi instantaneu. 2ar ele sunt ascunse adanc in trecutul nostru. *e pierzi daca nu te-ai mai comporta asa "sta este poate cea mai importanta intrebare. /i aici ai tendinta sa spui ca nu pierzi nimic sau ca nu stii. 2ar tine minte, tot timpul ai ceva de pierdut. "ltfel ai fi schimbat de mult acel comportament neativ.
*and ai asit care este beneficiul ascuns din spatele comportamentului tau, tine minte ca el este dat de o reula pe care ai proramat-o in tine cu ani in urma. /i mai important, aceasta reula chiar te-a a#utat la ceva atunci. < parte din tine a fost atunci creata pentru a se ocupa de aceasta reula. Jn element esential este sa multumesti acelei parti din tine pentru faptul ca D in felul ei de atunci D iti vrea binele. =a nu stie alt mod inca de a te a#uta, asa ca iti vrea binele in felul ei, in felul in care ai decis cu ca asa arata binele cand erai mai tanar. 3de exemplu cand ai tras primul fum de tiara, binele arata asa pentru tine sunt liber si smecher pentru ca fumez 4 "cum dupa ani de zile, binele tau arata altfel ce bine ar fi sa am plamanii curati "cestea sunt doar exemple, andeste-te tu la comportamentele tale nedorite, nu neaparat la fumat.
$ehnica de schimbare consta in a pastra zilnic o perioada de +1 de zile leatura cu partea din tine care asa crede ea ca te a#uta. )n timpul celor +1 de zile 3fa-ti un calendar special pentru asta4 vorbeste cu prietenie
cu partea aceea din tine. =a chiar vrea binele tau, pana acum poate ai invatat sa o urasti. 2ar ea nu vrea decat sa te prote#eze. =sti timid pentru ca a fost un moment cand ai fost poate respins. "sa ca s-a creat o parte in tine care are urmatoarea reula daca nu te bai in fata nu o sa fi respins. Prosteasca reula, dar ea exista in tine. 2aca iti urasti timiditatea nu o sa o modifici niciodata. 'u poti veni cu ciocanul in psihicul tau. $rebuie sa vi cu blandete. Poti sa fi tu dur in exterior, dar in interior esti oricum om si esti sensibil. Cultumeste zilnic acestei parti din tine si roa-o sa isi modifice reulile. /a te a#ute sa dezvolti si alt comportament. Jnul pe care il stabilesti tu acum. 7a asta zilnic +1 de zile. $imp de 10 minute pe zi, seara inainte de culcare. *and esti linistit, ia leatura cu partea din tine care are aceea intentie pozitiva dar iti enereaza un comportament neativ. *u cat comunici mai mult cu aceasta parte cu atat ea invata noi reuli. $u pana acum ai lasat-o in intuneric si ea se activa doar inconstient. "cum o scoti la lumina, ii oferi atentie. Poti sa o convini sa isi modifice reulile.
"ceasta metoda e cea mai eficienta pentru a modifica un comportament. Ma cursurile noastre o exersam cu participantii pentru ca are multe elemente pe care doar din experienta o sa le afli. 2eci exerseaza."vem in noi milioane de asemenea parti formate in trecut. 7iecare ne a#uta in felul ei. 2ar o reula din trecut nu mai e buna in prezent.2aca in trecut era reula sa faci ce spune mama si tata, acum aceasta reula te opreste din dezvoltare. Pentru ca ei stiu lumea in felul lor, iar acum sunt alte reuli in lume. "cum ei au nevoie sa se hideze dupa reulile tale.2ar in interior, tu inca folosesti reuli din trecutul tau. "ceste parti subconstiente sunt reuli din trecut.Cai ceva si te las sa exersezi.Ereau sa te andesti la alte persoane din viata ta.
6ehnica pentru a castiga libertatea interioara si independenta emotionala
$ehnica e simpla si are rezultate puternice si rapide. =u am aplicat-o pe mine o perioada buna de timp si pot sa spun ca este una din tehncile de baza in dezvoltarea personala."m mai amintit-o in unele articole si ti-o explic cum sa o faci pentru a castia libertatea interioara acum. /eara cand te pui sa dormi, incepe sa derulezi ziua ce a trecut in sens invers. 2e la momentul cand te-ai pus in pat pana la momentul in care te-ai trezit dimineata. 7a o prima derulare fara sa te andesti la nimic. Pur si simplu ca si cum ai privi la un film. "poi, cand ai a#uns la momentul de trezire, ia-o de la capat si incepe iar derularea, dar de data asta identifica momentele in care ai andit si te-ai simtit limitat de reuli. 'u asi #ustificari acolo, doar identifica ce ai facut si andit si simtit pentru ca trebuia, pentru ca nu aveai alta varianta. "poi fa a treia derulare in care, in acele momente identificate, sa te imainezi ca ai trecut prin ele avand alte emotii si anduri. =motii spontane, de incredere in tine, de putere si independenta. *a si cand tu ai fi complet fara limite, ca si cand ai fi cel mai puternic si enial om din tot universul. Masa filmul sa se deruleze asa, cu alte emotii in interiorul tau. 'u schimba nimic din film in afara de ceea ce ai simtit tu. "ceasta metoda o sa te a#ute sa ii dai creierului tau alternative emotionale cand se vor repeta acele situatii. Ma mine asa s-a intamplat. *and a aparut o situatie similara in viitor, creierul meu a avut de ales intre emotia limitata cu care era obisnuit si emotia noua pe care i-am dat-o in timpul exercitiului. Prima oara am fost confuz pentru ca creierul nu stia ce sa aleaa, de#a era mai bine decat sa aleaa automat emotia neativa, limitata. "poi de#a creierul aleea emotiile pozitive pe care i le dadeam seara.2ar nu uita, fa acest exercitiu in fiecare seara, umple-ti mintea cu aceste alternative emotionale derulate invers si o sa vezi cat de rapid ai rezultate.=ste una din primele tehnici de dezvoltare personala pe care orice om le poate aplica si produce schimbari uriase pentru ca nevoia cea mai mare a noastra este de a avea alternative emotionale si de a nu actiona pe aceleasi obiceiuri emotionale din trecut. ro+ocarea de !; de zile
toate lucrurile bune in viata vin doar atunci cand iesi din zona de confort si faci lucrurile de care ti-e frica./tim asta la nivel teoretic, uneori am experimentat in mod constient.*um ar fi daca ne-am forma impreuna obiceuri noi, sanatoase*um ar fi daca ai alee azi sa incepi sa faci timp de 0 de zile un lucru care stii ca iti va imbunatati viata, desi ti-e frica sau mereu ocolesti sa-l faciCa#oritatea studiilor si experimentelor spun ca un lucru repetat intre +1 si TT de zile devine un obicei, se intereaza in pilotul automat din noi.2urata depinde doar de complexitatea si reutatea lucrului respectiv./a iti faci obiceiul sa te barbieresti in fiecare dimineata iti va lua mult mai putin decat sa iti faci obiceiul de a face exercitii fizice reulat si a manca sanatos.Pe $opabits asesti un articol interesant despre etapele prin care trece cineva care incepe sa incorporeze un obicei nou si faptul ca la inceput te vei lupta cu rezistenta si ravitatia inainte ca acel lucru sa intre pe autopilot. *e trebuie sa faci este sa *<'$)'J) in fiecare zi. )n ce consta Provocarea de 0 de zile> 1. Gandeste-te la un lucru pe care daca l-ai face constant, daca ar deveni un obicei in viata ta ti-ar imbunatati viata. Poate fi orice crezi tu de cuviiinta, important este sa fie ceva ce acum ti-e teama sa faci si continui sa eviti sa faci pentru ca ti se pare reu. +. "suma-ti public ca vei face lucrul acesta timp de 0 de zile. "sumarea publica e un factor in plus care te a#uta sa te tii de acel lucru atunci cand nu ai chef. Posteaza pe bloul tau sau pe 7aceboo? ca vei face acel lucru in fiecare zi timp de 0 de zile.
. /crie 2= *= vrei sa faci acel lucru si 2= *= va aduce o schimbare buna in viata ta daca va deveni un obicei. 5. )nscrie-te pe Grupul de faceboo? Provocarea de 0 de zile ca sa vezi prin ce provocari trec ceilalti care s-au apucat de aceasta provocare si sa te motivezi. 7unctioneaza mai bine sa schimbi un obicei nou daca vezi ca sunt si altii care tra cot la cot cu tine. Ce obiceiuri noi +reau sa deprind in !; de zile:
1. Ca trezesc in fiecare dimineata la X 3pana acum de obicei ma trezeam la 11 D 1+ pentru ca adormeam noaptea tarziu pe la 5-6 dim4 +. /criu in fiecare dimineata un articol pe AAA.succesdublu.ro 2e ce ma a#uta asta Pentru ca ritmul de lucru seara tarziu sau noaptea a inceput sa devina neproductiv si ma face sa ma simt ca o leuma. 2e cate ori ma trezesc devreme reusesc sa fac de -5 ori mai multe lucruri decat inainte si am mai mult chef de viata. Ereau sa scriu un articol pe zi pentru ca cititorii mei merita si pentru ca n-am incercat niciodata sa fac asta in mod consistent. /unt doua lucruri care mi-ar aduce un impact pozitiv imens. "u mai fost perioade in care m-am trezit devreme dimineata si in cateva ore imi terminam toate treburile pe ziua respectiva, eram plin de enerie. 2in pacate obiceiul de a adormi tarziu mereu imi impinea ora de trezire pe la 11-1+. Ca apucam de treaba cu reu pe la 5PC cand ceilalti oameni termina de obicei ziua de lucru. "sta imi dadea un sentiment constant de oboseala ca si cum mereu as fi in intarziere cu ceva. /a scriu in fiecare zi un articol este lucrul de care mi-a fost mereu cel mai frica. Pentru ca dintre toate activitatile mele scrisul e lucrul pe care il urasc cel mai mult. 2e cate ori m-am andit sa scriu zilnic m-am andit ca nu voi avea suficient timp sa ma documentez sau voi ramane in pana de idei si voi recure la a scrie articole de + pararafe doar pentru a umple spatiul si imi voi dezamai comunitatea. "sa ca am scris doar cand am avut inspiratie sau am avut ceva care sa ma arda pe suflet. 2aca as transforma scrisul intr-un obicei m-ar a#uta imens in a-mi exersa mai bine scrisul, oranizarea ideilor, mi-ar cizela stilul si m-ar a#uta pe termen lun in tot ce fac."sta e tot.2aca vrei sa trai cot la cot cu mine si sa exersezi un lucru bun pentru tine timp de 0 de zile lasa-mi un comentariu cu obiceiul pe care vrei sa-l implementezi si intra pe rupul de faceboo?.=u am inceput "zi. C-am trezit la X. *ât timp ai de ând să !:i ascunzi for:ele $e anun: că nu vei fi mu9cat de păian#eni radioactivi, nu vei primi scrisoarea de la oAarts 9i nici măcar /?@ ih nu va avea por:ile deschise. $u e9ti un altfel de super-erou. =xista + cateorii> unii se nasc, pur 9i simplu 9i au noroc de ene bune sau de un creier cu overcloc?in. "l:ii nu. 'u !ncă. *ei mai mul:i dintre noi trăim cu ândul că nu avem nicio putere, cu atât mai pu:in să devenim super-eroi. Poate e adevărat. Poate, cum spunea enr@ 7ord, )f @ou thin? @ou can do a thin or thin? @ou canYt do a thin, @ouYre riht. $otul :ine de ceea ce vrei tu să fii. Cai mult decât atât, una din surprizele vie:ii este că uneori super-puterea te alee pe tineZ nu po:i 9ti !ntotdeauna care este domeniul !n care vei excela sau ce interese vei avea !n viitor.
"+oluție
< sa-ti spun ceva cu care la inceput n-o sa fii de acord. < sa te surprinda, poate. < sa nei si o sa spui ca tu nu esti asa. "poi pe masura ce te andesti si iti observi propriul comportament o sa-mi dai dreptate. )deea asta o sa-ti intre in creier tiptil pana cand la un moment dat o sa se declanseze. Preatit=sti un robot%$e-ai andit ca ma#oritatea lucrurilor pe care le faci zi de zi le faci complet automat si robotic*u ce pantof te-ai incaltat prima oara astazi Cai multe studii spun ca punem prima oara in picior in fiecare zi acelasi pantof prima oara, ori stanul, ori dreptul. "cum te andesti care e cazul la tine dar nu asta e relevant. *and te-ai incaltat prima oara ai facut-o fara sa te andesti. " fost repetitiv, robotic, din obisnuinta.Ma ce ora te-ai trezit astazi *are e primul lucru pe care l-ai facut dupa ce te-ai trezit *e ai verificat imediat ce ai deschis computerul *u ce te-ai dus la serviciu *u cine ai vorbit prima oara la telefon2aca iti dai seama ca azi, ieri, si saptamana trecuta ai facut exact aceleasi lucruri, in aceeasi ordine, sa stii ca nu esti sinurul. $raim prin ritualuri si obiceiuri, prin lucruri repetate inconstient. *hiar si cei care spun ca nu au o zi care seamana cu alta, prin natura activitatii lor profesionale se vor reasi in aceste exemple. "u acelasi en de activitati, zi dupa zi dupa zi./i asta nu e neaparat rau.7aptul ca traim in ma#oritatea timpului pe autopilot nu e rau sau bun in sine. "sta spune despre noi doar ca suntem niste fiinte care lucreaza pe baza unor "J$< persoana de inaltime si reutate medie are o cantitate de aproximativ 6 litri de sane in corp. Ma fiecare 0,I secunde inima repeta un ciclu cardiac 3in medie4 si pompeaza in medie X0 ml de sane . Ma un puls de X0 D X6 batai pe minut 3in medie4 rezulta ca in fiecare minut aproape tot volumul de sane din oranism trece prin inima o data. 2e cand ai inceput sa citesti articolul asta inima a continuat sa bata.$e andesti vreodata, hai sa imi bata si mie inima mai repede sau mai incet 'iciodata. Mucrurile se intampla automat. *hiar si in situatiile cand esti emotionat sau nervos si inima incepe sa bata mai repede, tot procesul se face automat datorita adrenalinei. "s putea continua la nesfarsit cu exemple de enul acesta dar sunt siur ca ai prins ideea de baza. /untem fiinte care transforma aproape orice lucru in automatisme. *reierul nostru ne prote#eaza de stres in acest mod. Pentru orice activitate pe care o facem in mod repetat creierul preateste terenul ca acea activitate sa poata deveni una automata, sa devina un obicei. [illiam Vames este unul din pionierii psiholoiei moderne. )n 1IF0 a scris o carte de 1+00 de paini, in doua volume intitulata Principiile Psiholoiei. )-a luat 1+ ani sa o termine. "m pus mana pe un rezumat al cartii lui si la un moment dat am dat de urmatoarea afirmatie pe care se bazeaza toata cartea lui>FF sau mai bine zis, FF,FF din activitatea noastra este pur si simplu automata si facuta din obisnuinta, de cand ne trezim dimineata pana cand adormim in fiecare noapte Schimba2ti obiceiurile si iti +ei schimba +iata Pana acum am arumentat ca activitatea noastra zilnica este robotica, bazata pe automatisme si obiceiuri./i care este de fapt problemaProblema este ca atitudinea iti defineste actiunile zilnice, actiunile zilnice iti definesc obiceiurile iar obiceiurile pe care le ai iti definesc comportamentul. *omportamentul iti defineste viata.Vohn CaxAell spunea ca atitudinea nu este nimic altceva decat un obicei de andire. Procesul dezvoltarii obiceiurilor D fie bune, fie rele D este acelasi. =ste la fel de usor sa-ti formezi un
obicei cu rezultate pozitive, pe cat este de usor sa cazi prada obiceiurilor proaste./pune-mi ceva, da-mi o solutie ca sa vad o schimbare cat mai rapid%*um sa slabesc 10 ? peste noapte Ni-mi cum sa fac sa se indraosteasca de mine =$*=$=R" =$*=$=R". - =u cred ca faci asta pentru ca ti-e frica% $i-e frica sa te trezesti devreme si sa te implici mai mult in afacerea asta. "utomatizarea asta e zona ta de confort. "m neat vehement si am sustinut ca totul tine de a fi cat mai productiv in cat mai putin timp posibil. 2ar ideea mi-a ramas in cap si nu mi-a dat pace."poi a inceput sa ma roada."poi am inceput sa ma andesc ca are dreptate.'u am depus tot efortul pe care puteam sa-l depun pana acum ca lucrurile sa meara mult mai bine pentru mine'u am andit la scara mare, ci la scara foarte mica"utomatizarile pe care le-am facut in afacerea mea au eficienta limitata si in loc sa imi ofere mai multa libertate m-au prins intr-un cerc in care simt ca nu mai dezvolt nimic la mine.C-am lasat pe tan#ala si in loc sa fiu flamand si alert , sa fiu un model si sa aplic propriile invataturi m-am lenevit si am inceput sa tan#esc dupa comoditate.2in fericire lucrurile se vor schimba si te invit sa mi te alaturi.
"liberarea de conditionarile familei Lioloia ne invata ca mostenim de la stramosii nostri caracteristicele fizice si predispozitia spre anumite boli si afectiuni fizice. /tiinta poate explica toate aceste lucruri, la baza fiind cromozomii din celulele noastre. 'umerosi alti cercetatori spun ca mostenim si un baa# psihic de la stramosii nostri. "ceasta transmitere ar fi
bazata pe inconstientul clanului familial cu care intra in contact inconstientul individual al fiecarui membru al familiei. /tudiul transmiterii acestor trasaturi psihice din eneratie in eneratie poarta numele de psihoenealoie. *ei care au studiat acest domeniu au descoperit faptul ca multe dintre aleerile noastre sunt influentate de ceea ce au trait stramosii nostri 3eneratiile anterioare- parinti bunici, strabunici4. 2eci, cu totii avem o mostenire psihica si un baa# enetic. 2ar aceasta nu inseamna ca suntem destinati sa traim traumele inaintasilor nostri. 'e putem exercita liberul arbitru odata ce identificam tiparele repetitive si actionam pentru dezactivarea acestora. 2aca intr-o familie sunt mai multe cazuri de sinucidere, putem preveni ca acest lucru sa se repete a#utand din timp persoanele predispuse la aceasta. Voe-"nn Lenoit, psiholo, in "schia nu sare departe de trunchi a studiat aceste tipare repetitive in mai multe cazuri de eneratii, a#utandu-si astfel pacientii sa intervina in propriul curs al vietii, identificand acele probleme din viata lor care erau un leit-motiv al altor membri ai familiei. "m mai scris pe site despre constient si inconstient, despre faptul ca constientul este acea parte a psihicului care oranizeaza datele trimise de simturi si are o pondere de 10, fiind in total repaos in timpul somnului. )nconstientul insa cuprinde toate cunostintele noaste, toate amintirile uitate, dorintele refulate, el lucreaza cu arhetipuri, simboluri, face analoii loice sau nu 3din punctul de vedere al constientului4. )ntre cele doua forme ale mintii exista o colaborare si schimb continuu, iar despre aceasta Vun spunea ca ceea ce nu a#une la nivelul constiintei, se intoarce sub forma de destin. 2e exemplu, o #inire primita, fata de care nu am reactionat, am reprimat, se va inreistra in subconstient si poate iesi la suprafata 3sub forma de destin, cum zice Vun4 printr-o rabufnire intr-un moment foarte nepotrivit. *e este cel mai dificil in planul dezvoltarii personale este constientizarea inconstientului, atat celui individual, cat si a celui colectiv 3al unui rup de oameni4. Purtam asupra noastra proame interioare, in functie de trecutul nostru familial. "ceste prorame se declanseaza la varste precise sau in situatii asemanatoare cu cele care au dus la prima producere a evenimentului. $otul se intampla din nou, intr-un mod total inconstient. 7aptul de a cunoaste aceste prorame ne a#uta sa la anticipam si sa le decodam daca sunt nefaste sau daunatoare pentru dezvolatarea celui care le poarta. Prima forma de proram este proiectia facuta de parinti asupra copiilor lor, adeseori chiar inainte de conceperea lor. 'e putem intreba sau ii putem intreba pe parinti de am fost conceput, in ce loc, in ce moment, parintii si-au dorit un copil sau doar unul dintre parinti, ce voiau parintii mei ca eu sa devin. < alta proramare a parintilor pentru copiii lor este leata de prenume. Prenumele pe care il purtam se afla in centrul identitatii noastre. Jnele nume exprima valori leate de crestinism 3Caria, Catei, Pavel4, alteori familia repeta numele unui inaintas sau al unui cunoscut disparut de curand, iar #uniorii acestei proiectii narcisiste risca sa aiba probleme de identitate si sa se simta nevoiti 3inconstient4 de a urma visele si destinul predecesorului. 2aca numele este nou aparul in peisa#ul familial, este bine sa intrebati parintii cine l-a ales si motivul. Jnii parinti pot alee numele dupa un fost iubitOa, influentand astfel viata sentimentala a copilului, dupa un erou 3fortand copilul sa atina marimea asteptarilor4. Jn alt mod de proramare sunt credintele verbalizate sau nu ale membrilor unei familii> in familia noastra toti au dureri de capK, sau viata e o lupta, e rea, e nedreaptaK, trebuie sa inveti ca sa fii un om
realizat, banii nu aduc fericirea, nu trebuie sa te intinzi mai mult decat ti-e plapuma D care pot fi explicatii pentru situati fiananciara a copiilor. *redintele lor devin 3constient sau inconstient4 credintele copiilor. Ma baza fiecarei familii sta si un principiu de loialitate, adica membrii acesteia sunt uniti si impartasesc un inconstient colectiv. "tunci cand urmeaza sa fie interat un nou membru, fiulOfiica le prezinta viitorul partener, acesta este #udecat adesea neativ, nu este suficient de bun pentru tine, nu e din lumea ta, nu imi place deloc. Presiunea exercitata este puernica si din ce in ce mai mult tinerii de azi au invatat sa lupte pentru a-si intera partenerul in familie sau macar actioneaza in ciuda criticilor rudelor. 2e ce se intampla acest lucru 2eoarece adevarata miza se #oaca la un alt nivel, leat de ceea ce poate oferi acea persoana straina inconstientului colectiv. 2aca diferentele sociale sau culturale sunt prea mari, inconstientul clanului familial se va simti destabilizat, chiar amenintat, in loc sa considere acest fapt o implinire. 7amiliile incura#eaza, de obicei, casatoriile intre persoane provenind din acelasi loc si avand acelasi statut social. =ste ca si cum inconstientul familial ar vrea sa pastreze status \uo-ul si sa nu introduca in clanul sau decat persoane asemanatoare. 2raostea la prima vedere are aceasta particularitate de a crea o stare de fuziune cu o persoana ce prezinta similitudini uimitoare la nivel inconstient. "desea, nu ne indraostim de oricine. "leerea partenerului este strans leata de confiurarea familiei noastre si de trecutul acesteia. Culte cupluri se formeaza in functie de lipsurile din istoria personala sau familiala. 'e cautam mama, tatal, fratele, sora, un fondator al familiei, cand, de fapt, adevarata intalnire amoroasa nu ar trebui sa umple anumite auri, ci sa fie o implinire reciproca. *e credeti despre casatoriile aran#ate *a nu mai exista in epoca noasra )nconstientul alee adeseori o persoana olinda, cel sau cea a carei constelatie familiala se aseamana D acelasi prenume, aceleasi boli, aceeasi copilarie, aceleasi traumatismeKsi cu care vom lucra sau vom urmari aceeasi problema. "tomii care se aduna nu inseamna draoste, ci sunt mai deraba adeseori conflicte care se recunosc. $otusi noi suntem cei care avem fraiele destinului nostru. /i putem actiona imediat ce ne dam seama ca am deviat cumva de la calea pe care ne-am dorit-o in viata sau pur si simplu pentru ca nu ne mai este bine. 2aca intr-un punct al vietii vezi ca nu esti multumit de tine si de cum te simti cu tine, atunci este cazul sa schimbi ceva, sa devii constient. < privire aruncata asupra istoriei familiei, cu cateva eneratii in urma 3pana la patru4 ar putea sa-ti arate ca esti cumva prins intr-un scenariu care se repeta in istoria familiei.
Cum să e+oluezi zi de zi și să de+ii un om mai bun 1. Eiteza de implementare a noilor obiceiuri *ând ai descoperit ceva nou care te-ar a#uta să devii mai bun, implementează-l imediat. 2in secunda următoare dacă este posibil.'u amâna pentru cândva, ci implementează imediat un lucru odată !nvă țat. )ar dacă iei o sinură idee din tot acest articol, acesta să fie. )mplementează imediat ceea ce ai !nvă țat. +. /tabilește obiective "nuale, zilnice, săptămânale sau pe ani !ntrei. 2acă nu ai mai făcut asta !ncepe cu ceva ușor. 8n ședințele de consiliere pe care le sus țin am descoperit că sunt oameni care nu au nici un obiectiv. Și atunci !ncepem cu ceva mic, așa cum !ți recomand și ție> alee obiective u șor de !ndeplinit și care să nu necesite mai mult de +- zile pentru a le bifa. "poi alee alte puțin mai rele. 2acă te ții de ele tot așa restul va fi istorie.'u uita să scrii fiecare obiectiv pe hârtie. . *reează-ți un cerc social care să te traă !n sus Petrece cât mai mult timp !n compania unor oameni mai evolua ți ca tine.
8nvață ceva care crezi că te va a#uta semnificativ peste ani. /pre exemplu acum câțiva ani o oră !n fiecare diminea ță o dedicam studiului bloin-ului.
/au lucrează la cel mai important lucru care !ți va afecta viitorul. 2acă vrei să scrii o carte, dedică o oră dimineața pentru scris. )deea este să alei ceva care tu consideri că ! ți va influența definitiv viitorul. 4 11. *itește zilnic Găsește zilnic câteva minute !n care să citești.
=vită să lucrezi la visurile altora, dacă nu ești siur că asta vrei. Și dacă nu !ți aduce un beneficiu direct./iur, e normal să a#u ți pe alții. )nteresat sau dezinteresat. 2ar de la a a#uta, pentru că tu ai dorit să alei, până la a a#une să faci munca altora pentru că ți-a fost #enă să refuzi K este o cale cam lună. Cai ales dacă acea persoană are și beneficii concrete din efortul tău. *ite ște și cele 10 reuli pt a face mereu celorlalți pe plac.'u !ți consuma toată eneria ca să faci munca altcuiva, dacă nu ești siur că și tu ai satisfacții din asta. 2e preferat satisfacții concrete. 1. 2ezvoltă-ți !n fiecare an noi obiceiuri de succes 8n planul anual pe care !l scrii, define ște câteva obiceiuri noi pe care vrei să le implementezi !n anul ce vine.Eezi articolul cu obiceiuri ale oamenilor de succes, din care alee -5 pe an. 2acă faci asta an de an, !n câțiva ani vei a#une nu departe. *i foarte departe. 15. )nventează noi provocări prin care să treci =xpune-te mereu la mici dificultăți care să te provoace să faci un efort suplimentar pentru a reu și. 'u rămâne !n starea de confort ce apare !n lipsa provocărilor.=ste o metodă pe care o recomand !n cre șterea copiilor> să !i expui la mici dificultă ți 3suficient de mici pentru a fi realizabile, suficient de mari pentru a cere puțintel efort din partea lor4 din când !n când. Cai ales când urmează o recompensă.8i po ți cere să !și ducă #ucăriile !n cameră !nainte de a pleca la #oacă !n parc. /au să te a#ute să faci curățenie. 2eși nu e dificil, totu și !i !nvață cu mici dificultăți, mici provocări.*ând va fi mare, la apariția unei probleme reacția sa instinctivă fi să K se ocupe de ele, fiind obi șnuit cu reută țile și cu provocarea.Ma fel și pentru tine. 16. 2evino mai eficient cu timpul petrecut online. =mail, Cessener, $Aitter sau 7aceboo? D toate sunt moduri excelente de a pierde vremea de diminea ța până seara. /au moduri de a-ți petrece timpul !n mod plăcut socializând și !nvățând lucruri noi. 2iferen ța dintre ele constă !n lucrurile cu care rămâi peste câteva luni. 2in orele pe care le-ai petrecut azi pe 7aceboo?, ce ! ți rămâne peste câteva luni8ți recomand să folose ști timpul pe aceste platforme !n reprize scurte> stai pu țin, mai verifici ce a apărut, dacă e ceva ce te interesează. "poi ieși și !ți vezi de treburile tale. 1T. 8ntărește !ncrederea pe care o ai !n tine !nsu ți 8ncrederea !n sine este un alt mu șchi care poate fi dezvoltat. $e las să cite ști cum !n articolul despre cum să !ți dezvolți !ncrederea !n tine și !n for țele tale, unde am detaliat subiectul și vei ăsi mai multe idei. 1X. $reci de la studiu la "* Ț)J'=
