http://www.topexperti.ro/experti/Ioana-Mihaela-Radu_42/articole/St http://www.topexperti.ro/experti/Ioana-Mihaela-Ra du_42/articole/Stilurile-parentale ilurile-parentale-si-impactul-si-impactulasupra-dezvoltarii-copiilor_38 http://www.ise.ro/LinkClick.aspx?fileticket= http://www.ise.ro/LinkCl ick.aspx?fileticket=64dlhoy8NCk%3D&tabid=135 64dlhoy8NCk%3D&tabid=135&mid=474 &mid=474 http://www.psihologiaonline.ro/download/lucrari/L013_Imgdesine.pdf http://www.rcsedu.info/index.php?option=com_content&view=article&id=27:rolul-modeluluiparental-i-constelaiei-familiale-in-percepia-au parental-i-constelaiei -familiale-in-percepia-auto-eficienei-academice&catid=9:psihologia-ed to-eficienei-academice&catid=9:psihologia-educaiei ucaiei http://www.scribd.com/doc/48522433/Chestionar-priv http://www.scribd.com/doc/485 22433/Chestionar-privind-stilurile-parenta ind-stilurile-parentale le http://www.scritube.com/sociologie/Abilitati-parenta http://www.scritube.com /sociologie/Abilitati-parentale34487.php le34487.php http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-D http://www.scritube.com /sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-PERCEPTIA-R831810915.php E-DIPLOMA-PERCEPTIA-R831810915.php http://lucrari-de-licenta-si-dizertatie.blogspot.com/2009/1 http://lucrari-de-licenta -si-dizertatie.blogspot.com/2009/11/stilurile-parent 1/stilurile-parentale-si-rolurile.html ale-si-rolurile.html
INFLUENA MODELELOR COMPORTAMENTALE COMPORTAMENTALE PARENTALE ASUPRA DEZVOLTRII PERSONALITII PRECOLARIILOR
Precolaritatea , sau cea de a doua copilrie, se caracterizeaz printro deosebit receptivitate la influenele mediului i prin ritmuri accelerate de dezvoltare psihic.FAMILIA este factorul cu cea mai mare contribuie la acest proces, de care grdinia trebuie s in seama. Se tie c pentru marea majoritate a precolarilor, GRDINIA este cel de al doilea factor factor care exercit influene puternice asupra formrii personalitii lor.Defapt, dezvoltarea optim a copilului se petrece în condiiile condiii le aciunii
concordante a acestor doi factori.De aceea educatoarele trebuie s tie c pentru a cunoate bine copilul în scopul de a-l educa bine, s se studieze de aproape locul pe care el îl ocup în viaa grupului familial, s se studieze trebuinele pe care acest grup îi d posibilitatea s i le satisfac, precum i dificultiile pe care el le poate întâlni în mediul respectiv i rolul pe care fiecare din membrii familiei i-l asum în faa lui(M.Debesse, 1973, PREFA). În mod natural, familia este primul factor care contribuie la structuurarea componentelor de baz ale personalitii copilului.Influenele ei sunt foarte variate. Copilul se gsete astfel introdus de la început într-un eantion foarte reprezentativ al societii, cu diversitatea ei de persoane, cu încruciarea de generaii, cu prezena la un loc a trecutului i viitorului i cu profunda solidaritate care leag între ei pe toi membrii(P.Osterrieth, 1973). Prin urmare, familia ca unitate relativ restrâns ofer copilului o diversitate de relaii interpersonale i modele comportamentale necesare pregtirii acestuia pentru via.Se apreciaz c prinii contribuie la dezvoltarea psihic a copiilor lor, nu atât prin vorbe, cât prin faptele lor, prin viaa comun i interaciunile de fiecare zi. Contribuia mare a familiei la modelarea comportamentelor copiilor i la dezvoltarea personalitii lor se explic, pe de o parte, prin capacitatea de învare i deosebita lor receptivitate la ceea ce vine de la parini i, pe de alt parte, prin felul în care prinii raspund nevoilor lor.Legtura afectiv foarte puternic ce se stabilete între copil i mama sa îl face pe acesta s preia foarte repede i uor gesturi, micri, aciuni, expresii faciale, structuri verbale, atitudini i comportamente sociale.
Procesul acesta este îns dependent i de modul în care prinii reacioneaz la manifestriile copilului. Acest aspect difereneaz puternic dezvoltarea copilului în familie fa de cadrul specific instituiilor de ocrotire. Dragostea priniilor fa de copii îi face s reacioneze într-un mod specific la cerinele lor, iar acetia din urm s treac de la rspunsuri generate de pulsiunile lor fiziologice la conduite socializate. Se tie c cei mici imit imediat ceea ce fac prinii, chiar dac gesturile nu li se potrivesc totdeauna;comportamentele îns se vor selecta i vor fi pstrate, repetate i consolidate numai cele necesare.Comportamentele care se însuesc prin învare inteionat se vor înmuli i se vor complica treptat, o dat cu creterea copilului.Dar în toate cazurile vor fi importante reaciile prinilor la reuitele copiilor.Cercettorii au evideniat unele dintre cele mai frecvente i mai semnificative reacii ale prinilor, cum ar fi rspunsul prin contingen, care este reacie imediat i pozitiv la provocriile care vin din partea copilului: un surâs, întinderea mâinilor ctre adult, etc. O alt reacie a prinilor a fost numit raportare social i const în faptu c un copil care se afl prima dat în faa unei situaii sau obiect cu totul nou este în primul rând atent la reaciile prinilor i apoi îi construiete propriul rspuns. Învarea comportamentelor corespunztoare diverselor situaii este o preocupare constant a prinilor.Autorul Kaye a fcut câteva recomandri utile prinilor: y
Asigurând înc de la natere satisfacerea nevoilor fizice i emoionale ale copiilor pregtesc terenul pentru comunicarea i relaionarea acestora;
Protejându-i de pericole le permit s facem ceva nou; Îndrum procesul de achiziionare de noi comportamente; Întresc i confirm comportamentele adecvate însuite i manifestate de copii: Le ofer intenionat modele de aciune, relaionare afectiv, comunicare etc.; Încurajeaz comunicarea copilului i îl pregtete pentru relaionri din afara familiei; Dar succesul aciunilor educative ale prinilor sunt condiionate de climatul socio-afectiv din familie i de concepia educativ dup care prinii se orienteaz.(exist diferene între familii i rezultatele aciunilor educative).Cercetrile au evideniat mai mult dimensiunile de analiz i caracterizare a climatului, trei sunt mai des folosite: y y y
y
y
1. acceptare-respingere 2. permisivitate-restrictivitate 3. cldur afectiv-indiferen afectiv Acceptarea înseamn în primul rând, a privi copilul ca pe o fiin dinstinct, care se manifest atât în concordan cu ce-i doresc prinii, cât i altfel decât dup prescripiile lor.În al doilea rând copilul acceptat de ctre prinii lui va beneficia de interaciuni pozitive cu acetia, se va dezvolta armonios, va avea încredere în sine, va comunica uor, se va integra bine în grupuri, va manifesta comportamente socilae adecvate în toate împrejurrile.
Respingerea are marcante influene negative asupra copilului.Copii respini de familiile lor au urmtoarele particulariti: instabilitate afectiv, iritabilitate, lips de interes pentru coal, antagonism social, perceperea autoritii parentale ca dur i
ostil.Aceti copii manifest frecvent comportamente agresive, revolt, ostilitate, înclinaie spre vagabondaj i furt. În ce privete cea de a doua dimensiune, permisivitatea-
restrictivitatea ea are efecte, de asemenea, polare asupra atitudinilor i comportamentelor copiilor înc de la vârste mici.
Permisivitatea se refer la faptul c dezvoltarea copilului presupune trirea de ctre acesta a unor experiene variate i posibilitatea de a aciona fr team permanent de pedeaps din partea prinilor. În asemenea condiii copilul îi dezvolt iniiativa, curajul, independena, încrederea în sine etc.Totodat, familia îi apare ca locul în care se simte liber i în care nu-l pândesc la tot pasu dezaprobri, interdicii, pedepse. Dimpotriv, prinii restrictivi au asupra copiilor lor manifestri inverse celor de mai sus.Ei sunt convini c numai aa vor asigura cea mai bun educaie.Deseori ei vd lumea din afara familiei ca fiind amenintoare, periculoas i atunci pun restricii la interaciunea cu aceasta.Tind sa-i protejeze exagerat copiii i s-i in ca într-un incubator i, fr voia lor, contribuie la instalarea neîncrederii în sine a acestora, la construirea unei imagini false asupra societii în ansamblu.Comportamentele care apar la aceti copii sunt de retragere din câmpul relaiilor sociale, de evaziune, evitare, pasivitate, dependen de altu etc. A treia dimensiune, cldura afectiv-indiferen are, la rândul ei, puternice influentze asupra dezvoltrii psihice.Copilul trebuie s tie c
prinii sunt bucuroi c îl au i c prezint o valoare pentru ei. Cele mai frecvente manifestri ale dragostei prinilor fa de copiii lor sunt: calitatea îngrijirii; gingia contactelor zilnice; plcerea jocului cu copilul; bunvoin; bucuria care este întâmpinat copilul la revenirea acasa; interesul pe care îl arat fa de faptele copilului; timpul zilnic pe care îl consacr comunicrii, jocului i aciunilor comune cu copilul; Un copil iubit de prinii si este securizat afectiv i dezvoltarea lui psihic este favorizat.În aceste condiii , copilul se dezvolt ca o persoan autonom, puternic, încreztoare în sine i în altii, simindu-i totodat, alturi pe prini în orice situaie s-ar afla. y y y y y y y
ndiferena afectiv a prinilor fa de copiii lor poate avea mai multe cauze:imaturitatea afectiv, nepotrivit cu rolurile parentale;-suprasolicitrile profesionale;I
Lipsa unor cunotine cu privire la nevoile afective ale copiilor;- prezena unor trsturi de personalitate, cum ar fi: comoditatea, nesigurana i scepticismul în legtur cu eficiena educaiei. Neglijarea general a relaiilor cu alii.Cele mai frecvente rezultate ale indiferenei afective parentale sunt:lipsa de orientare în via, nesigurana comportamentelor, lipsa de încredere în oameni, tendina de a realiza ataamente afective fa de persoane din afara familiei, fr a exista discernmânt în alegeri, lipsa modelelor de conduit adecvat în situaii dificile etc.
Prin urmare, familia este pentru copil un mediu foarte necesar dezvoltrii sale fizice i psihice.Ea îndeplinete roluri formative specifice i de neînlocuit. Intrarea în grdini a copilului va întregi gama aciunilor i relaiilor necesare dezvoltrii sale.De acum în colo evoluia lui depinde de modul în care vor aciona împreun grdinia i familia. Dar copiii care vin din medii familiale diferite se comport diferit i trebuie tratai difereniat.Sub influena familiei pot aprea cel puin urmtoarele situaii: 1. copiii au comportamente pozitive, corespunztoare numai pentru unele situaii; 2. unii pot manifesta conduite neadecvate, negative; 3. la alii pot s lipseasc unele atitudini i comportamente pentru c familia nu are ocazii s le formeze; Educatoarele vor lucra altfel cu copiii care se manifest difereniat, au nevoi deosebit de dezvoltare, cer intervenii educaionale chiar individualizate.Educatoarele au datoria s sa formeze, consolideze sau s distruga comportamentele fiecrui copil.Grdinia complementarizeaz si lrgete educaia în familie, dar i o depaete prin nivelul activitilor instructiv-educative i competena educatoarelor. Un alt mod de aciune a grdiniei este cel de stopare a comportamentelor care nu se mai potrivesc cu situaiile din afara familiei.Nu se mai admite copilului tendina de acaparare a adultului numai pentru sine i nici cerina de a i se acorda numai lui atenie.Este tiut faptul c fr voia sa familia poate genera rsf.Venit în grdini, respectivul copil ateapt permanent atenie, ajutor recompense, admiraie etc. La fel, cei supraprotejai nu întreprind nimic din propria
iniiativ i cer s fie îmbrcai, înclai, hrnii etc. Dac nu se întâmpla aa, devim mofturoi, nelinitii, nervoi i, uneori, chiar agresivi. În cazul copiilor care provin din familii cu mari carene educative i manifeste comportamente negative, grdinia trebuie s acioneze în vederea contracarrii cu hotrâre a acestora.Ei imita cu promptitudine comportamentele celor din familie i le manifest i la grdini.Sunt agresivi, vorbesc urât, mint, îi însuesc ce nu e al lor etc. Cu ei se lucreaz mai greu. Este necesar o anumit toleran la început i apoi mult rbdare i perseveren. GRDINIA NU DIMINUEAZ DELOC IMPORTANA EDUCAIEI ÎN FAMILIE, CI EA ÎNTREGETE I AMPLIFIC PRESTAIA PRINIILOR, DAR, ÎN ACELAI TIMP, EA EXERCIT INFLUENE HOTRÂTOARE PENTRU DEZVOLTAREA POZITIV A COPIILOR I PENTRU PREGTIREA LOR PENTRU COAL I VIA.
BIBLIOGRAFIE: ANN BIRCH, Psihologia dezvoltrii(2000), ed. Tehnic, Bucureti; 2. P. OSTERRIETH, Copilul i familia, (1973), ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti; 3. ROSE VINCENT, Cunoaterea copilului, (1972), Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 1.
NISTOR ROXANA ANCA 2008
