SQL-curs

CAPITOLUL1 <

INTRODUCERE IN ORACLE Acest capitol introductiv scoate in evidenta facilitatile oferite de Oracle si de produsele sale punandu-le in contextul instrumentelor si tehnologiilor pe care le veti invata in acest curs.Acest capitol explica de asemenea principiile de baza ale bazelor de date relationale.

CE ESTE ORACLE? Oracle consta dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei. Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare, de la calculatoare personale la procesoare paralele. Oracle este inzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de Date(DBMS)Serverul Oracle-pentru stocarea si managementul informatiei utilizate de aplicatii. Ultimul server Oracle ,ORACLE 7,conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri relationale,avand in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip baza de date precum proceduri si mecanisme de siguranta.

Despre Serverul ORACLE Serverul Oracle cuprinde un DBMS care controleaza: • • • • •

Stocarea de date in sfera bazelor de date dedicate Recuperarea de date pentru aplicatii utilizand tehnici de optimizare adecvate Securitatea bazelor de date si a taskurilor permise pentru anumiti utilizatori Consistenta si protectia datelor,incluzand arhivarea taskurilor si mecanisme de cautare Comunicarea si integritatea informatiilor,cand bazele de date sunt distribuite intr-o retea.

Aplicatiile Oracle trebuie rulate pe acelasi computer la fel ca si Serverul Oracle. Alternativ,aplicatiile si utilitarele utilizate de ele pot sa fie rulate pe un sistem local pentru utilizator (sistemul 'client'),in timp ce Oracle DBMS ruleaza pe un altul (sistemul 'server'). In acest mediu 'client-server',un numar mare de resurse de calcul pot fi rulate.De exemplu,o aplicatie 'Oracle Forms' poate rula pe un computer personal client,in timp ce accesarea datelor este condusa conventional de un Server Oracle pe un computer central.

PRODUSELE ORACLE I nst r um. CDE ========================== || ------------------ || | | | Rapoar t e Or acl e| | | | | -- -- -- -- -- -- -- -- -- | | Or ac ac l e Car d || ------------------ || | | | Gr af i ce Or acl e | | | Or acl e Case || ------------------ || | | -- -- -- -- -- -- -- -- -- | | SQL* Pl us | | | For For me Or acl e | || | | -- -- -- -- -- -- -- -- -- | | Pr o* o* Or ac ac l e || ------------------ || | | | Car t å Or acl å | || Text Ret r i eval || -----------------| || ========================== Al t e pr odus e ^ ^ | | | | | | --------------------------------------------------------------| | | | | ORACLE7 ACLE7 SERVER SERVER | | | | | --------------------------------------------------------------| | | | | -----------------------------| | | Har d Di sk | | | ------------------------------

Optiuni Oracle Server In plus fata de 'Standard Oracle7' care dispune de o multime comprehensiva de facilitati asupra bazelor de date,mai sunt cateva facilitati suplimentare. Acestea includ: Optiunea procedurala Asigura un "motor" PL/SQL versiunea 2 in interiorul serverului Oracle,care are bilitatea de a stoca proceduri b.d.,functii si mecanismå de siguranta pentru utilizarea de catre aplicatii . Optiunea distribuita

Suporta tranzactii care actualizeaza informatia din mai multe baze de date dintr-o retea de baze de date distribuita,utilizand executia in doua faze. Paralel Server Option Suporta sisteme cuplate liber. Oracle de incredere ("Trusted Oracle") Pune la dispozitie o multime de facilitati aditionale de inalta securitate.

Produsele Oracle Printre multele dezvoltari de aplicatii si produse pentru utilizatori accesibile in familia Oracle,exista o posibilitate comuna pentru a accesa baza de date. Daca direct sau indirect,aceasta este realizata prin Limbajul cu Structura de Interogare(SQL),va fi un subiect pe care noi il vom trata in acest curs. Produsele Oracle contin: Oracle TextRetrieval O tehnologie care adauga capabilitati de refacere completa a textului intr-o baza de date Oracle. Pro*Oracle O serie de precomilatoare care permit accesul bazelor de date Oracle la limbajele de programare C, Cobol,Fortran,PL/1,Pascal si Ada. Oracle Card O interfata utilizator pentru producerea aplicatiilor cu baze de date usor de folosit ce incorporeaza grafice si facilitati multimedia. Oracle CASE O familie de instrumente care ajuta la analiza , designul si generarea aplicatiilor Oracle. SQL*Plus Un instrument care permite o utilizare directa si interactiva a limbajului SQL pentru a accesa serverul Oracle,utilizand comenzi ad-hoc sau prin rularea fisierelor de comanda.

Mediul de dezvoltare auxiliar(CDE) Instrumentul de dezvoltare a aplicatiilor principale formeaza un set inchis integrat numit 'Mediul de Dezvoltare Auxiliar'.Elementele de baza ale CDE includ limbajul procedural al lui Oracle,PL/SQL,facilitati grafice si comunicare intre produse. Principalele instrumente CDE sunt: Oracle Forms V4 Permite ca aplicatii sofisticate bazate pe utilizarea ecranului sa fie construite repede si usor si permite utilizatorului sa ceara si sa manipuleze date intr-o structura cu forma convenabila ,la fel de bine ca afisarea imaginilor vizuale,si facilitati de accesare prevazute de alte produse CDE. Oracle Reports V2

Un puternic instrument de scriere a rapoartelor pentru constructia si executia rapoartelor sofisticate cu fonturi de text si imagini multiple. Oracle Graphics V2 Permite construirea si afisarea aplicatiilor vizuale, incluzand harti,grafice,imagini si desene. Oracle Book V1 Prevede abilitatea de a crea si vizualiza documente care includ hipertexte,sunete digitale si videoclipuri.

SQL,SQL*PLUS si PL/SQL

SQL,SQL*PLUS si PL/SQL sunt facilitatile Oracle care vor fi discutate in acest curs.Este important de inteles in fiecare caz diferentele lor,rolul si locul lor in familia Oracle. *SQL • •

este limbajul utilizat pentru a accesa o baza de date relationala, inclusiv Oracle. poate fi utilizat de fiecare instrument Oracle,cand accesul la baza de date est e necesar.

*PL/SQL •

• •

este limbajul Procedural al lui Oracle pentru scrierea aplicatiilor si pentru manipularea datelor in afara bazei de date. poate include un subset al comenzilor SQL,cand accesul la baza de date este cerut este accesibil in fiecare din produsele CDE.De asemenea in insusi serverul Oracle(daca optiunea procedurala este instalata).

*SQL*Plus • •

este un produs Oracle in care limbajele SQL si PL/SQL pot fi utilizate. de asemenea are propriul limbaj de comanda pentru controlul comportarii produsului si pentru formatarea rezultatelor interogarilor SQL.

In concluzie,SQL si PL/SQL sunt limbaje care sunt utilizate intr-un numar de produse Oracle .SQL*PluS este unul din produsele pe care acestea se afla. Noi vom discuta acum principiile de baza ale bazelor de date relationale, pentru care Oracle este un exemplu.

ABORDAREA RELATIONALA -------------------------------------------------| S# SNAM SNAME STATUS STATUS CI TY | | - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - | | S1 SMI TH 20 LON LO NDON |

| S2 J ONES 10 PAR PA RI S | | S3 BLAK LAKE 30 PAR PA RI S | -------------------------------------------------PARTI PAR --------------------------------------------------------| P# PNAM PNAME COL OUR WEI GHT CI TY | |-------------------------------------------------------| | P1 NUT RED 12 L ONDON | | P2 BOLT GREEN 17 PARII S PAR | | P3 SCR SCREW BLUE BLU E 17 ROME | | P4 SCREW RED 14 L ONDON | --------------------------------------------------------^ col oan oana

ORDI NI ------------------| S# P# QTY | |-----------------| | S1 P1 300 | | S1 P2 200 | r and- - - - - - - - - >| S1 P3 400 | | S2 P1 300 | | S2 P2 400 - - | - - - - cam camp | S3 P3 200 | -------------------

Abordarea relationala Principiile modelului relational au fost pentru prima data expuse de Dr. E. F.Codd,care in iunie 1970 a publicat un articol numit 'Un model relational de date pentru marile banci de date'.In acest articol Dr. Codd a propus modelul 'relational' pentru sistemele de baze de date. Baza de date relationala este perceputa de utilizatorii sai ca o colectie de tabele bidimensionale care sunt usor de inteles.Sunt doar patru concepte de inteles: • • • •

tabele coloane randuri campuri

Modelul relational imita procesele unei ramuri a algebrei cunoscuts sub numele de 'Algebra relationala'. Aceste procese implica: • •

o colectie de obiecte cunoscute sub numele de RELATII o multime de operatori ce actioneza asupra relatiilor pentru a produce noi relatii.

O Relatie poate fi inteleasa ca o Tabela.Modificarea datelor este realizata prin operatiile relationale aplicate asupre tabelelor.

-------------------------------------------

RESTRI CTI E

PROI ECTI E

| | | | | | | #########################################| | | | | | | | #########################################| | | | #########################################| | | | | -------------------------------------------

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | | ### ######## | -------------------------------------------

Operatori relationali Operatorii relationali sunt definiti mai jos: Relatia Descrierea Restrictia este o operatie care preia si afiseaza datele din relatie.Este posibil sa se afiseze toate randurile sau doar randurile care indeplinesc o conditie sau mai multe conditii .Aceasta este de multe ori numita 'submultime orizontala' Proiectia este operatia care afiseaza anumite coloane din relatie si de aceea este numita 'submultime verticala'. Produs este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform conditiilor specificate. Join este rezultatul obtinut cand randurile a doua multimi de date sunt concatenate conform conditiilor specificate. Reuniunea

afiseaza toate randurile care apar in una ,in cealalta sau in ambele din cele doua relatii. Intersectia afiseaza toate randurile care apar in ambele din cele doua relatii. Diferenta afiseaza randurile care apar numai intr-o singura relatie (SQL utilizeaza operatorul minus ).

----------| SMI TH | | J ONES | | ADAMS | -----------

PRODUS --------------------- ------| CLERK | | SMI TH | CLERK | pr odus | MANAGER| - - - - - - >| SMI TH | MANAGER | ---------| | | | J ONES | CLERK | | J ONES | MANAGER | | | | | ADAMS | CLERK | | ADAMS | MANAGER | -------------------

J OI N ------------ ---------------- ----| CLARK | 10 | | 10 | ACCOUNTI NG | | MI LLER | 10 | J | 20 | RESEARCH | | SMI TH | 20 | - - >| 30 | SALEH | | TURNER | 30 | | 40 | OPERATI ONHS| ------------ ---------------- -----

------------ -------------- ----| CLARK | 10 | 10 | ACCOUNTI NG| | MI LLER| 10 | 10 | ACCOUNTI NG| | SMI TH | 20 | 20 | RESEARCH | | TURNER| 30 | 30 | SALES | ------------ -------------- -----

Proprietati ale bazelor de date relationale • • •

• •

•

•

•

O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele) catre utilizator. Formatul coloanei/randului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor . Exista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea relatiilor(selectia,proiectia,produsul,joinul,uniunea, intersectia, diferenta). Nu sunt pointeri expliciti;conexiunile sunt facute numai pe baza datelor. Limbajul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar limbii engleze. Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este informatia aranjata fizic. Comenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in baza de date sunt incluse intr-un singur limbaj SQL. Exista o independenta totala a datelor.

Proprietatile relatiilor tabelare O singura tabela are urmatoarele proprietati: • •

Nu exista randuri duplicate Nu exista nume de coloana duplicate

• • •

Ordinea randurilor este neimportanta Ordinea coloanalor este neimportanta Valorile sunt atomice(nedecompozabile).

CAPITOLUL2 INTRODUCERE IN SQL Acest capitol realizeaza o introducere in limbajul de interogare utilizat pentru a accesa o baza de date Oracle. Multimea comenzilor SQL sunt conturate ca blocuri de interogare de baza.In particular, noi discutam declaratiile SQL folosite la: • • • • •

executia calculelor specificarea alternativa a capetelor de coloana concatenarea coloanelor sortarea rindurilor introducerea criteriilor de cautare.

Privire de ansamblu asupra SQL Un sistem de management al bazei de date necesita un limbaj de interogare pentru a permite utilizatorului sa acceseze datele.SQL (limbaj de interogare structurata) este limbajul utilizat de majoritatea sistemelor de baza de date relational. Limbajul SQL a fost dezvoltat intr-un prototip de sistem de management a bazelor de date relationale - System R -de IBM la mijlocul anilor 1970.In 1979, Corporatia Oracle introduce prima implementare a SQL in varianta comerciala.

Trasaturi caracteristice SQL

•

•

•

•

•

SQL este prezentat in limba engleza. Foloseste cuvintele select, insert,delete ca parti ale setului de comenzi. SQL este un limbaj neprocedural :specifica ce informatii doresti,nu cum sa le obtii.Cu alte cuvinte SQL nu iti cere sa specifici metoda de acces la date.Toate cererile SQL folosesc optimizarea cererilor- o parte a RDBMS- pentru a determina rapid remedierea datelor specificate.Aceste trasaturi usureaza obtinerea rezultatelor dorite. Procesarea SQL asupra inregistrarilor nu se poate face decit asupra unei singure inregistrari la un moment dat.Cea mai comuna forma a unui set de inregistrari este un tabel. SQL poate fi folosit de un sir de utilizatori incluzand DBA, programatori de aplicatii ,personal de management si multe alte tipuri de utilizatori. SQL pune la dispozitie comenzi pentru o varietate de tascuri incluzand: o date interogate o inserarea,extragerea si stergerea rindurilor intr-un tabel. o crearea,modificarea si stergerea obiectelor de tip baza de date o controlul accesului la baza de date si la obiectele de tip baza de date. o garantarea consistentei bazei de date

La inceput sistemele de management a bazei de date a utilizat un limbaj separat pentru fiecare categorie in parte.SQL le-a unificat pe toate acestea intr-un singur limbaj.

SQL a devenit un limbaj standard industrial pentru bazele de date relationale . Institutul National American de Standarde(ANSI) a adoptat SQL ca limbaj standard pentru RDBMS in anul 1986.Organizatia Internationala de Standarde (ISO) a adoptat deasemenea SQL ca limbaj standard pentru RDBMS.Toate RDBMS-urile suporta unele forme de SQL si toti vinzatorii de RDBMS intentioneaza sa se alinieze la standardele ANSI.

Setul de comenzi SQL Comanda + Descriere: SELECT este comanda cea mai utilizata ; este folosita pentru obtinerea datelor din bazele de date INSERT aceste trei comenzi sunt utilizate pentru a introduce noi UPDATE rinduri,pentru a schimba rindurile existente si stergerea DELETE rindurilor nedorite din tabelele bazelor de date respective. (Ele sunt cunoscute in ansamblu ca DML sau comenzi ale limbajului de manipulare a datelor.) CREATE aceste trei comenzi sunt utilizate dinamic pentru a crea , ALTER utiliza si sterge orice structura de date,de exemplu,tabele, DROP expuneri ,indecsi.(Ele sunt cunoscute sub numele colectiv DDL sau comenzi ale limbajelor de definire a datelor). GRANT aceste doua comenzi sunt utilizate pentru a da sau a lua REVOKE drepturile de acces pentru bazele de date si structurile din Oracle. N.B. Acestea sunt o parte a comenzilor SQL. Pentru o lista mai completa de comenzi se recomanda - Manualul de Referinta a Limbajului SQL- .

Scrierea comenzilor SQL Cand scriem comenzi SQL ,este important sa ne reamintim cateva reguli simple pentru construirea unor declaratii valide care sunt si usor de citit si de editat: • • • • • •

Comenzile SQL pot fi pe una sau mai multe linii. Clauzele sunt uzual plasate pe linii separate. Tabelarea poate fi folosita. Cuvintele de comanda nu pot fi separate pe mai multe linii. Comenzile SQL nu sunt 'case sensitive'. O comanda SQL este introdusa la promptul SQL si liniile subsecventelor sunt numarate.

•

O singura declaratie poate fi considerata curenta cat timp ea este in buffer si poate fi rulata intr-un numar de moduri : o plasand un punct si virgula(;) la sfarsitul ultimei clauze. o plasand un punct si virgula /slash la ultima linie in buffer. o plasand un slash(/) la promptul SQL. o scriind un R[UN] (comanda SQL) la promptul SQL.

Fi ecar e di n ur mat oar el e decl ar at i i sunt val i de: SELECT * FROM EMP;

SELECT * FROM EMP ; SELECT * FROM EMP; I n acest manual comenzi l e SQL sunt spar t e i n cl auze pent r u cl ar i t at e.

Blocul de interogare de baza Declaratia SELECT regaseste informatia din baza de date implementand toti operatorii din algebra relationala . In cele mai simple forme trebuie sa contina: 1. O clauza SELECT ,care listeaza coloanele pentru afisare astfel incat este esentiala o Proiectie. 2. O clauza FROM care specifica tabela implicata.

Pent r u a l i st a t oat e numer el e depar t ament el or , numel e angaj at i l or si numar ul manager i l or i n t abel a EMP i nt r oducet i ur mat oarel e: SELECT FROM DEPTNO -----20 30 30 20 30 30 10 20 10 30 20

DEPTNO, ENAME, MGR EMP; ENAME ---------SMI TH ALLEN WARD J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER ADAMS

MGR ----7902 7698 7698 7839 7698 7839 7839 7566 7698 7788

30 20 10

J AMES FORD MI LLER

7698 7566 7782

De remarcat ca numele coloanelor sunt separate prin spatiu.

Est e posi bi l sa sel ectam t oat e col oanel e di n t abel a pr i n speci f i car ea unui ast er i x ( ' *' ) dupa cuvant ul SELECT . SELECT FROM EMPNO ----7369 7499 7521 7566 7654 7698 7782 7788 7839 7844 7876 7900 7902

ENAME ------SMI TH ALLEN WARD J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER ADAMS J AMES FORD

* EMP; J OB MGR ------- ---CLERK 7902 SALESMAN 7698 SALESMAN 7698 MANAGER 7839 SALESMAN 7698 MANAGER 7839 MANAGER 7839 ANALYST 7566 PRESI DENT SALESMAN 7698 CLERK 7788 CLERK 7698 ANALYST 7566

HI REDATE --------13- J UL- 83 15- AUG- 83 26- MAR- 84 31- OCT- 83 05- DEC- 83 11- J UN- 84 14- MAY- 84 05- MAR- 84 09- J UL- 84 04- J UN- 84 04- J UN- 84 23- J UL- 84 05- DEC- 83

SAL --------800. 00 1, 600. 00 1, 250. 00 2, 975. 00 1, 250. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 5, 000. 00 1, 500. 00 1, 100. 00 950. 00 3, 000. 00

COMM DEPTNO ------- -----20 300. 00 30 500. 00 30 20 1. 400. 00 30 30 10 20 10 . 00 30 20 30 20

Alte elemente in clauza SELECT Este posibil sa se includa si alte elemente in clauza SELECT. • • • •

Expresii aritmetice Alias-uri de coloane Coloane concatenate Literali

Toate aceste optiuni ajuta utilizatorul sa ceara date si sa le manipuleze in functie de scopurile interogarii ; de exemplu,executia calculelor,legarea coloanelor impreuna,sau afisarea sirurilor de litere din text.

Expresii aritmetice O expresie este o combinatie de una sau mai multe valori,operatori si functii care sa evalueaza la o valoare. Expresiile aritmetice pot contine nume de coloane ,valori numerice constante si operatori aritmetici:

Oper at or i --------+ * /

Descr i er e --------adunar e scadere i nmul t i r e i mpar t i r e

SELECT FROM

ENAME, SAL* 12, COMM EMP;

Daca expresia aritmetica contine mai mult decat un operator, prioritatile sunt *,/,la inceput,apoi +,- (de la stanga la dreapta pentru operatorii de aceeasi prioritate). In urmatorul exemplu,inmultirea (250*12) este evaluata prima;apoi valoarea salariului este adunata la rezultatul multiplicarii(3000). Astfel pentru randul lui SMITH avem :800+3000=3800.

SELECT ENAME, SAL + 250 * 12 FROM EMP;

Parantezele pot fi utilizate påntru specificarea ordinii de executie a operatorilor ,daca,de exemplu ,adunarea e dorita inainte de inmultire:

SELECT FROM

ENAME, ( SAL + 250) * 12 EMP;

Aliasuri de coloana Cand se afiseaza rezultatul unei interogari,SQL*Plus in mod normal utilizeaza numele coloanelor selectate ca titlu.In multe cazuri acest nume poate fi criptic sau fara inteles. Puteti schimba un titlu de coloana utilizand un 'ALIAS'. Un alias de coloana da unei coloane un nume de titlu alternativ la iesire. Specificati aliasul dupa coloana in lista selectata.Prin default, titlurile alias vor fi fortate la litere mari si nu pot contine blankuri,numai daca aliasul este inclus intre ghilimele(" "). Pentru a afisa titlul de coloana ANNSAL pentru salariul anual insemnand SAL*12,utilizati un alias de coloana:

SELECT FROM

ENAME, SAL* 12 ANNSAL, COMM EMP;

Odata definit ,un alias poate fi utilizat de comenzile SQL care sunt tratate in capitolele 10 si 11. Nota: Intr-o declaratie SQL ,un alis de coloana poate fi utilizat numai in clauza SELECT.

Operatorul de concatenare Operatorul de concatenare (||) permite coloanelor sa fie legate cu alte coloane,expresiilor aritmetice sau valorilor constante sa creeze o expresie de caractere. Coloanele din cealalta parte a operatorului sunt combinate pentru a obtine o singura coloana. Pentru a combina EMPNO si ENAME si sa se dea aliasul EMPLOYEE expresiei, introduceti:

SELECT FROM

EMPNO| | ENAME EMP;

EMPLOYEE

EMPLOYEE ------------------------------------------------------7369SMI TH 7499ALLEN 7521WARD 7566J ONES 7654MARTI N 7698BLAKE 7782CLARK 7788SCOTT 7839KI NG 7844TURNER 7876ADAMS 7900J AMES 7902FORD 7934MI LLER

Literali Un literal este orice caracter ,expresie ,numar inclus in lista lui SELECT care nu este un nume de coloana sau un alias de coloana. Un literal in lista lui SELECT este reprezentat de fiecare rand returnat la iesire.Sirurile de literali dintr-un text cu un format oarecare pot fi incluse in rezultatul interogarii si sunt tratate ca o coloana lista selectata. Literalii de tip data calendaristica si caracter pot fi inchisi intre ghilimele simple(');literlalii de tip numar nu au nevoie de ghilimele simple('). Urmatoarea declaratie contine literali selectati prin concatenare si printr-un alias de coloana:

SELECT FROM

EMPNO| | ' - ' | | ENAME EMPLOYEE, ' WORKS I N DEPARTMENT' , DEPTNO EMP;

EMPLOYEE ' WORKS I N DEPARTMENT' ------------- ----- ------------- ------7369- SMI TH WORKS I N DEPARTMENT 7499- ALLEN WORKS I N DEPARTMENT 7521- WARD WORKS I N DEPARTMENT 7566- J ONES WORKS I N DEPARTMENT 7654- MARTI N WORKS I N DEPARTMENT 7698- BLAKE WORKS I N DEPARTMENT 7782- CLARK WORKS I N DEPARTMENT 7788- SCOTT WORKS I N DEPARTMENT 7839- KI NG WORKS I N DEPARTMENT 7844- TURNER WORKS I N DEPARTMENT 7876- ADAMS WORKS I N DEPARTMENT 7900- J AMES WORKS I N DEPARTMENT 7902- FORD WORKS I N DEPARTMENT 7934- MI LLER WORKS I N DEPARTMENT

DEPTNO -----20 30 30 20 30 30 10 20 10 30 20 30 20 10

Tratarea valorilor nule Daca unui rand ii lipseste o valoare pentru o anumita coloana ,despre acea valoare se spune ca este nula. O valoare nula este o valoare care este sau incorecta,sau necunoscuta,sau inaplicabila.O valoare nula nu este la fel ca 'zero'.Zero este un numar.Valoarea nula ocupa un octet in reprezentarea interna. Valoarea nula este tratata corect de catre SQL. Daca orice valoare de coloana intr-o expresie este nula atunci rezultatul este nul.In urmatoarea declaratie numai Salesman are un rezultat al salariului:

SELECT FROM

ENAME, SAL*12 + COMM ANNUAL_ SAL EMP;

ENAME ANNUAL_SAL --------- ---------SMI TH ALLEN 19500 WARD 15500 J ONES MARTI N 16400 BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER 18000

ADAMS J AMES FORD MI LLER

Daca dorim sa obtinem un rezultat pentru toti angajatii,este necesar sa convertim valoarea nula la un numar . Noi folosim functia NVL pentru a converti o valoare nula la o valoare nenula. Folositi functia NVL pentru a converti valoarea nula de la declaratia precedenta la 0.

SELECT FROM

ENAME, SAL* 12+NVL( COMM, 0) ANNUAL_ SAL EMP;

ENAME ANNUAL_SAL --------- ---------SMI TH 9600 ALLEN 19500 WARD 15500 J ONES 35700 MARTI N 16400 BLAKE 34200 CLARK 29400 SCOTT 36000 KI NG 60000 TURNER 18000 ADAMS 13200 J AMES 11400 FORD 36000 MI LLER 15600

NVL asteapta doua argumente: 1. o expresie 2. o valoare nenula De notat ca puteti folosi functia NVL pentru a converti un numar nul , data calendaristica sau sir de caractere la un alt numar , data calendaristica sau sir de caractere de acceasi lungime si de acelasi tip de date asteptate. NVL( DATECOLUMN, ' 01- J AN- 88' ) NVL( NUMBERCOLUMN, 9) NVL( CHARCOLUMN, ' STRI NG' )

Prevenirea selectiei rindurilor duplicate

Daca nu se indica altfel, SQL*Plus afiseaza rezultatul unei interogari fara eliminarea intrarilor duplicate . Pentru a lista toate numerele de departament din tabela EMP, introduceti:

SELECT FROM

DEPTNO EMP;

DEPTNO -----20 30 30 20 30 30 10 20 10 30 20 30 20 10

Clauza DISTINCT Pentru eliminarea valorilor duplicate din rezultat, includeti restrictia DISTINCT in comanda SELECT. Pentru a elimina valorile duplicate afisate in exemplul urmator introduceti:

SELECT FROM

DI STI NCT EMP;

DEPTNO

DEPTNO -----10 20 30

Coloane multiple pot fi specificate dupa restrictia DISTINCT si restrictia DISTINCt afecteaza toate coloanele selectate. Pentru a afisa valorile distincte ale lui DEPTNO si JOB,introduceti:

SELECT

DI STI NCT DEPTNO, J OB

FROM DEPTNO -----10 10 10 20 20 20 30 30 30

EMP; J OB --------CLERK MANAGER PRESI DENT ANALYST CLERK MANAGER CLERK MANAGER SALESMAN

Aceasta afiseaza o lista a tuturor combinatiilor diferite de ocupatie si numere de departamente. De notat ca restrictia DISTINCT poate sa fie referita numai o singura data si trebuie sa urmeze imediat dupa cuvantul de comanda SELECT.

Clauza ORDER BY In mod normal ordinea rindurilor intoarse in rezultatul unei cereri este nedefinita .Clauza ORDER BY poate fi utilizata pentru a sorta rindurile. Daca o folosim, clauza ORDEY BY trebuie sa fie intotdeauna ultima in declaratia SELECT. Pentru a sorta dupa ENAME, introduceti:

SELECT FROM ORDER BY

ENAME, J OB, SAL* 12, DEPTNO EMP ENAME;

ENAME --------ADAMS ALLEN BLAKE CLARK FORD J AMES J ONES KI NG MARTI N MI LLER SCOTT SMI TH TURNER WARD

J OB SAL* 12 DEPTNO ------- -------- -----CLERK 13200 20 SALESMAN 19200 30 MANAGER 34200 30 MANAGER 29400 10 ANALYST 36000 20 CLERK 11400 30 MANAGER 35700 20 PRESI DENT 60000 10 SALESMAN 15000 30 CLERK 15600 10 ANALYST 36000 20 CLERK 9600 20 SALESMAN 18000 30 SALESMAN 15000 30

Ordonarea de default a datelor

Ordinea sortarii de default este ascendenta: • • •

Valorile numerice cele mai mici primele Valorile de tip date calendaristice cele mai mici primele. Valorile de tip caracter in ordinea alfabetica.

Inversarea ordinii de default Pentru a inversa aceasta ordine cuvintul de comanda DESC este specificat dupa numele coloanei in clauza ORDER BY. Pentru a inversa ordinea coloanei HIREDATE, deci datele cele mai tirzii sa fie afisate primele,introduceti:


ENAME, J OB, HI REDATE EMP HI REDATE DESC;

ENAME -------- J AMES KI NG BLAKE TURNER ADAMS CLARK WARD SCOTT MARTI N FORD MI LLER J ONES ALLEN SMI TH

J OB --------CLERK PRESI DENT MANAGER SALESMAN CLERK MANAGER SALESMAN ANALYST SALESMAN ANALYST CLERK MANAGER SALESMAN CLERK

HI REDATE --------23- J UL- 84 09- J UL- 84 11- J UN- 84 04- J UN- 84 04- J UN- 84 14- MAY- 84 26- MAR- 84 05- MAR- 84 05- DEC- 83 05- DEC- 83 21- NOV- 83 31- OCT- 83 15- AUG- 83 13- J UN- 83

Ordonarea dupa mai multe coloane Este posibil sa se ordoneze dupa mai multe coloane.Limita este numarul de coloane din tabela.In clauza ORDER BY se specifica coloanele pentru ordonat separate prin virgula.Daca una sau toate coloanele trebuie sa fie inversate specificati DESC dupa fiecare coloana. Pentru a ordona dupa doua coloane si afisa in ordinea inversa a salariului, introduceti:


DEPTNO, J OB, ENAME EMP DEPTNO, SAL DESC;

DEPTNO -----10 10 10 20 20 20 20 20 30 30 30 30 30 30

J OB - - - - - - - - - - -PRESI DENT MANAGER CLERK ANALYST ANALYST MANAGER CLERK CLERK MANAGER SALESMAN SALESMAN SALESMAN SALESMAN CLERK

ENAME ------KI NG CLARK MI LLER SCOTT FORD J ONES ADAMS SMI TH BLAKE ALLEN TURNER WARD MARTI N J AMES

Pentru a ordona dupa o coloana nu este necesar sa o avem SELECT-ata.

ORDER BY si valorile nule In Oracle7,valorile nule sunt afisate ultimele pentru secventele ascendente si sint raportate primele cind rindurile sunt sortate in ordine descendenta. Atentie: Clauza ORDER BY este utilizata intr-o interogare cind se doreste sa se afiseze rindurile intr-o ordine specifica .Fara clauza ORDER BY randurile sunt returnate intr-o ordine convenita de ORACLE si va trebui sa ne bazam pe el- ordinea determinata fiind consistenta de la cerere la cerere.De notat ca ordinea de afisare a rindurilor nu influenteaza ordinea interna a rindurilor asa cum sunt stocate in tabela.

Clauza WHERE Clauza WHERE corespunde operatorului 'Restrictie' din algebra relationala. Contine o conditie pe care rindurile trebuie sa o indeplineasca in ordinea afisarii lor. Clauza WHERE ,daca este folosita , trebuie sa urmeze clauzei FROM :

SELECT FROM WHERE

col oane t abel a anumi t e condi t i i sunt i nt i l ni t e

Clauza WHERE poate compara valori in coloana ,valori literale,expresii aritmetice sau functii. Clauza WHERE asteapta trei elemente: 1. Un nume de coloana 2. Un operator de comparatie

3. Un nume de coloana, constanta sau lista de valori. Operatorii de comparatie sunt utilizati in clauza WHERE si pot fi impartiti in doua categorii: logici si SQL.

Operatorii logici Acesti operatori verifica urmatoarele conditii: Oper at or -------= > >= < <=

Semni f i cat i e - - - - - - - - - - -egal cu mai mar e deci t mai mar e sau egal mai mi c deci t mai mi c sau egal

Sirurile de caractere si datele calendaristice in clauza WHERE Coloanele din ORACLE pot avea urmatoarele tipuri:caracter,numar sau data calendaristica. Sirurile de caractere si datele calendaristice din clauza WHERE trebuie sa fie inchise in ghilimele simple('). Sirurile de caractere trebuie sa se supra- puna cu valoarea coloanei daca nu, trebuie modificate de o functie. Utilizati "Functii pe Caractere" din capitolul 4. Pentru a afisa numele,numerele,ocupatia si departamentele tuturor functionarilor, introduceti:

SELECT FROM WHERE

ENAME, EMPNO, J OB, DEPTNO EMP J OB = ' CLERK' ;

ENAME EMPNO J OB DEPTNO --------- ----- ------- -----SMI TH 7369 CLERK 20 ADAMS 7876 CLERK 20 J AMES 7900 CLERK 30 MI LLER 7934 CLERK 10

Pentru a gasi toate numele de departamente cu numerele de departament mai mare ca 20 ,introduceti:

SELECT FROM WHERE DNAME

DNAME, DEPTNO DEPT DEPTNO >20; DEPTNO

---------SALES OPERATI ONS

-----30 40

Compararea unei coloane cu alta in cadrul aceluiasi rand Puteti compara o coloana cu o alta coloana in acelasi rand,la fel ca si cu o valoare constanta. De exemplu ,presupunem ca dorim sa obtinem acei angajati al caror comision estå mai mare decat salariul lor:

SELECT FROM WHERE ENAME -----MARTI N

ENAME, SAL, COMM EMP COMM> SAL; SAL -------1, 250. 00

COMM -------1, 400. 00

Operatori SQL Sint patru operatori SQL care opereaza pe toate tipuril de date: Oper at or i SQL Oper at or -------BETWEEN. . AND. . . I N( l i st ) LI KE I S NULL

Semni f i cat i e - - - - - - - - - - -i nt r e doua val or i ( i ncl usi v) compar a cu o l i st a de val or i compar a cu un model de t i p car act er est å o val oar e nul a

Operatorul BETWEEN Realizeaza teste pentru valori intre,si inclusiv,o valoare minima si o valoare maxima. Presupunind ca dorim sa vedem angajatii ai caror salariu este intre 1000 si 2000:

SELECT FROM WHERE

ENAME, SAL EMP SAL BETWEEN 1000 AND 2000;

ENAME SAL ------- ---------ALLEN 1, 600. 00 WARD 1, 250. 00 MARTI N 1, 250. 00

TURNER ADAMS MI LLER

1, 500. 00 1, 100. 00 1, 300. 00

De notat ca valorile specificate sunt inclusive si ca limita minima trebuie specificata prima.

Operatorul IN Testeaza valorile dintr-o lista specificata. Presupunem ca dorim sa gasim angajatii care au unul din cele trei numere de marca(MGR):

SELECT FROM WHERE EMPNO ----7369 7788 7876 7902

EMPNO, ENAME, SAL, MGR EMP MGR I N ( 7902, 7566, 7788) ;

ENAME ----SMI TH SCOTT ADAMS FORD

SAL MGR --------- ----800. 00 7902 3, 000. 00 7566 1, 100. 00 7788 3, 000. 00 7566

Daca, caracterele sau datele calendaristice sunt utilizate,ele trebuie introduse intre ghilimele(' ').

Operatorul LIKE Uneori nu se cunosc valorile exacte pe care le cautam.Utilizand operatorul LIKE este posibil sa selectam randurile care se potrivesc cu un model specificat de caractere.Operatia de pettermatching a caracterelor poate fi asemanata cu o cautare 'wild-card'.Doi simboli se pot utiliza la construirea sirului de cautare. Si mbol -----% -

Repr ezent ar e - - - - - - - - - - -or i ce secvent a de zer o sau mai mul t e car act er e un si ngur car act er oar ecar e

Pentru a lista toti angajatii al caror nume incepe cu un S,introduceti: SELECT FROM WHERE

ENAME EMP ENAME LI KE ' S%' ;

ENAME -------SMI TH SCOTT

Caracterul '_' poate fi utilizat pentru cautarea unui anumit numar de caractere. De exemplu pentru a lista toti angajatii care au un nume exact de patru caractere lungime:

SELECT FROM WHERE

ENAME EMP ENAME LI KE ' ____' ;

ENAME ----WARD KI NG FORD

Semnele '%' si '_'pot fi utilizate in orice combinatie de caractere.

Operatorul IS NULL Operatorul IS NULL face teste specifice pentru valorile care sunt NULL. SELECT FROM WHERE ENAME -----KI NG

ENAME, MGR EMP MGR I S NULL;

MGR ----

Negarea expresiilor Ur mat or i i oper at or i f ac t est e de negat i e: Oper at or --------!= ^= <> NOT NUMECOL= NOT NUMECOL>

Descr i er e ---------di f er i t de( VAX, UNI X, PC) di f er i t de( I BM) di f er i t de( t oat e o/ s) di f er i t de mai mi c sau egal

Oper at or i SQL Oper at or -------NOT BETWEEN NOT I N NOT LI KE I S NOT NULL

Descr i er e --------nu se af l a i nt r e doua val or i dat e nu se af l a i nt r - o l i st a dat a de val or i di f er i t de si r ul nu est e o val oar e nul a

Pentru a gasi angajatii ai caror salariu nu este intr-un interval,introduceti: SELECT FROM WHERE

ENAME, SAL EMP SAL NOT BETWEEN 1000 AND 2000;

ENAME --------SMI TH J ONES BLAKE CLARK SCOTT KI NG

SAL -------800. 00 2, 975. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 5, 000. 00

J AMES FOR FORD

950. 950. 00 3, 000. 000. 00

Pent r u a af l a acei cei angaj at i a car car or meser ser i e nu i ncep cepe cu M, i nt r oducet cet i : SELECT FROM FROM WHER ERE E ENAM ENAME -------SMI TH ALLEN WARD MARTI N SCOTT KI NG TUR TURNER ADAMS J AMES FORD MI LL LLER ER

ENAM ENAME, J OB EMP J OB NOT LI KE ' M%' ; J OB -------CL CL ERK SALESMAN SAL SALESMAN SALESM SALESMAN AN ANALYST PRESI DENT ENT SALESM SALESMAN CLERK CLER LERK K ANALYST CLERK

Pen Pent r u a af l a t ot i angaj at i i car car e au un manager ( MGR) , i nt r oducet cet i : SELECT SEL ECT FROM FROM WHERE

ENAME, MGR EMP MGR I S NOT NUL L;

ENAME MGR ------- ----SMI TH 7902 ALLEN 7698 WARD 769 7698 8 J ONES 7839 7839 MAR ARTI TI N 7698 BLAKE 7839 CLARK 7839 SCOTT 7566 TUR TURNER 7698 7698 ADAMS 7788 J AMES 7698 7698 FORD 7566 MI LLER LL ER 7782 Nota: Daca o valoare NULL este utilizata intr-o comparatie ,atunci operatorul de comparatie trebuie sa fie IS sau IS NOT NULL. Daca acesti operatori nu sunt uti lizati si valoarea NULL este comparata,atunci rezultatul este intotdeauna FALSE De exemplu, COMM!=NULL este intotdeauna falsa.Rezultatul este fals deoarece o valoare NULL poate sa nu fie egala sau diferita cu orice alta valoare alta decat NULL. De notat ca o astfel de eroare nu este semnalata,rezultatul fiind intotdeauna fals.

Interogarea datelor cu conditii multiple Operatorii AND sau OR pot fi utilizati pentru a compune expresii logice. Predicatul AND este adevarat numai daca ambele conditii sunt 'adevarate'; predicatul OR este adevarat daca cel putin una din conditii este 'adevarata'. In urmatoarele doua exemple,conditiile sunt aceleasi,dar predicatele difera Priviti cum rezultatul este dramatic modificat. Pent r u a gasi t ot i f uncti onar i i car car e casti casti ga i nt r e 1000 si 2000, i nt r oducet cet i : SELECT FROM FROM WHERE AND EMPNO EMPNO ---7876 7934 7934

EMPNO PNO, ENAM ENAME, J OB, SAL EMP SAL BETW BETWEEN EEN 1000 1000 AND AND 2000 2000 J OB = ' CLER LERK' K' ;

ENAME J OB ------- -------ADAMS CLERK MI LLER CLER LERK K

SAL -------1, 100. 00 1, 300. 300. 00

Pent r u a af l a t ot i angaj at i i car car e sun sunt si f uncti onar i si / sau sau f uncti onar i car car e cast cast i ga i nt r e 1000 si 2000, i nt r oducet cet i : SELECT FROM FROM WHERE OR EMPNO EMPNO ----7369 7499 7521 7654 7844 7876 7900 7934 7934

ENAME -------SMI TH ALLEN WAR ARD D MAR ARTI TI N TURN TURNER ER ADAMS J AMES MI LLER

EMPNO PNO, ENAM ENAME, J OB, SAL EMP SAL BETW BETWEEN EEN 1000 1000 AND AND 2000 2000 J OB = ' CLER LERK K' ; J OB ------CLERK SALESMAN SALESM SALE SMAN SALESMAN SALESMAN CLERK CLERK CLER LERK K

SAL -------800. 00 1, 600. 00 1, 250. 00 1, 250. 00 1, 500. 00 1, 100. 00 950. 00 1, 300. 300. 00

Puteti combina AND sau OR in acceasi expresie logica. Cand AND sau OR apar in aceeasi clauza WHERE, toti operatorii AND sunt evaluati mai intai si apoi toti operatorii OR. Vom spune ca operatorii AND au o precedenta mai mare decat OR. Deoarece AND are o precedenta mai mare decat OR urmatoarea declaratie SQL intoarce toti managerii cu salarii peste 1500$ si toti vanzatorii. SELECT EMPN EMPNO O, ENAM ENAME, J OB, SAL, DEPTNO EPTNO FROM FROM EMP WHERE SAL> SAL > 1500 1500 AND AND J OB = ' MANAG ANAGER' ER' OR J OB = ' SALESM SALESMAN' AN' ;

EMPNO EMPNO ----7499 7521 7566 7654 7698 7782 7844

ENAME ------ALLEN WAR ARD D J ONES MAR ARTI TI N BLAKE CLARK CLARK TURN TURNER ER

J OB -------SALESMAN SALESM SALESMAN MANAG ANAGER SALESMAN MANAG ANAGER ER MANAG ANAGER ER SALESMAN SALESMAN

SAL DEPTNO EP TNO -------- -----1, 600. 00 30 1, 250. 00 30 2, 975. 00 20 1, 250. 00 30 2, 850. 00 30 2, 450. 00 10 1, 500. 00 30

Daca dor i t i sa sel sel ectati t ot i manager i i si vanzat zat or i i cu sal sal ar i i pest e 1500$ put et i i nt r oduce: ce: SELECT FROM FROM WHERE AND AND OR EMPNO EMPNO ----7499 7566 7698 7782

EMPN EMPNO O, ENAM ENAME, J OB, SAL, DEPTNO EPTNO EMP SAL >1500 1500 ( J OB = ' MANAG ANAGER' ER' J OB = ' SALESM SALESMAN' ) ;

ENAME -----ALLEN J ONES BLAKE CLARK CLARK

J OB --------SALESMAN MANAG ANAGER MANAG ANAGER ER MANAG ANAGER ER

SAL DEPTNO EP TNO -------- -----1, 600. 00 30 2, 975. 00 20 2, 850. 00 30 2, 450. 00 10

Parantezele specifica ordinea in care operatorii vor fi evaluati. In al doilea exemplu operatorul OR este evaluat inaintea operatorului AND.

TIPURI DE DATE CARACTER SI CONDITII

WHERE ENAM ENAME = ' SCOTT'

ENAME ( VARC VARCH HAR AR2) 2) __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ | | | SCO SCOTT V V| | ___| | SCOTT| __ __ | | | MI LLE LLER R | | | ~~~~ ~~ ~~~

Or acl e nu face umpl er ea cu bl bl ancur ancur i l a compar par ar ea cu col oanel e VAR VARC CHAR AR2 2

WHER ERE E ENA ENAME = ' SCO SCOTT'

ENAME ( CHAR) -----------| | | SCO SCOTT V V| | ....| | SCO SCOTT| TT| V V|

| |. | | MI LLE LLER R| V| ~~~~ ~~~~ ~~ Or acl e face umpl er ea cu bl ancur ancur i l a com compar ar ea cu col oane oanell e CH CHAR.

Tipurile de date caracter si conditii Tipurile de baza ale datelor stocate intr-o tabela oracle sunt:caracter, valoare numerica sau data calendaristica.Vom discuta toate variantele in detaliu mai tarziu.De cate ori rezultatele unei conditii implica date de tip caracter, acestea pot varia in functie de tipul coloanei;ORACLE inzestreaza coloanela cu tipul CHAR pentru valori de lungime fixa si cu tipul VARCHAR2 pentru valori de lungime variabila. Pentru coloanele cu tipul VARCHAR2 ,Oracle nu umple sirul de comparare si de aceea va face o potrivire exacta.In primul exemplu,doar un singur rand este intors pentru conditia: WHERE EN ENAME = ' SCOTT SCOTT''

cand un alt rand stocat in coloana ENAMe are mai multe caractere decat sirul de comparat. Pentru coloanele cu tipul CHAR ,oricum,Oraclå face umplere cand valorile coloanelor sunt initial stocate,facandu-le pe toate de aceeasi lungime. Aceeasi conditie va intoarce ambele randuri pentru SCOTT ,indiferent de cate spatii de sfarsit au fost adaugate cand valorile au fost stocate in tabela. Oracle umple cu blancuri sirul de comparat in cel deal doilea caz si de aceea spatiile stocate sunt nesemnificative.

Precedenta operatorilor Toti operatorii sunt aranjati intr-o ierarhie ceea ce le determina precedenta .Intr-o expresie operatiile sunt executate in ordinea precedentei lor de la mare la mica. Cand operatorii au precedenta egala atunci ei se evalueaza de la stanga la dreapta. 1. Toti operatorii de comparatie si SQL au precedenta egala: =,!=,,<=,>=,BETWEEN...AND,IN,LIKE,IS =,!=,,<=,>=,BETWEEN...AND,IN,LIKE ,IS NULL. 2. NOT(pentru a inversa rezultatul unei expresii logice.De ex: WHERE not(sal>2000)) 3. AND 4. OR. De fiecare data cand sunteti in dubiu despre care dintre doua operatii vor fi executate mai intai cand o expresie este evaluata, sunteti liberi sa utilizati parantezele pentru a clarifica semnificatia dorita si pentru a va asigura ca SQL*Plus face ceea ce doriti.

Sa presupunem ca doriti sa gasiti toti managerii, din orice departament,si toti functionarii din departamentul 10:

SELECT * FROM FROM EMP WHERE J OB=' MANAG ANAGER' ER' OR ( J OB = ' CLERK' AND AND DEPTNO = 10) ;

Parantezele de deasupra sunt necesare, AND are o precedenta mai mare decat OR ,dar ele clarifica semnificatia expresiei.

SELECT-Sumar Urmatoarele clauze sunt inchise in comanda SELECT:

SELEC LECT FRO FROM WHERE ORDER BY

[ DI STI NCT] [ *, col col oana al i as] , . . . ] t abel abel a con condi t i e( i i ) [ col oana oana,, expr expr ] [ ASC/ SC/ DESC ESC] ;

SELECT selecteaza cel putin o coloana Alias poate fi folosit pentru coloanele din lista selectata * desemneza toate coloanele DISTINCT poate fi utilizat pentru eliminarea duplicatelor FROM Tabela desemneaza tabela din care provin coloanele WHERE restrictioneaza cererea la randurile care indeplinesc o conditie.Poate contine valori de coloane,expresii si literali AND/OR poate fi utilizat intr-o clauza WHERE pentru a construi conditii mai complexe. AND are prioritate peste OR. () pot fi utilizate pentru a forta prioritatea ORDER BY intotdeauna apare la sfarsit .Specifica ordinea de sortare.Una sau mai multe coloane pot fi specificate aici. ASC ordinea ascendenta este ordinea de sortarå ( implicita) si nu trebuie specificat. DESC inverseaza ordinea de sortare de default si trebuie specificat dupa un nume de coloana.

Clauzele pot fi introduse pe linii separate in buffer si tabelarea este utilizata pentru claritate si in editare.

Logarea la SQL*Plus Aceasta sectiune explica cum sa ne logam la SQL*Plus si liniile de iesire ale tipurilor de comenzi ce pot rezulta in cadrul sau. SQL*Plus

SQL*Plus este un program scris de Corporatia Oracle,ce produce un mediu pentru comenzile SQL ce pot fi tastate direct sau rulate dintr-un fisier de comanda.In plus ,comenzile SQL pot fi derivate.Ele sunt folosite pentru: • • •

formatarea rezultatelor setarea optiunilor editarea si stocarea declaratiilor SQL

Odata ce v-ati logat la sistemul vostru de operare,sunt 3 moduri pentru a va loga la SQL*Plus: 1. SQLPLUS o Veti vedea dupa aceasta un mesaj ca acesta: o SQL*Plus: Version 3.1.1 Production on Mon Oct 4 1993 Copyright (c) 1992,Oracle Corporation,California,USA. All rights reserved. Enter Username: o Introduceti numele vostru de user si apasati RETURN: SQL*Plus va afisa promptul :"Enter Password:". Introduceti parola voastra si apasati din nou RETURN. o Pentru protectia voastra ,parola nu va apare pe ecran. SQL*Plus va afisa promptul sau: SQL> o Aceasta indica linia de comanda .Acolo sunt doua feluri de comenzi si puteti introduce pe acesta linie de comanda:comenzi SQL sau comenzi SQL*Plus. 2. SQLPLUS username o Veti fi indemnati sa va dati parola. 3. SQLPLUS username/password o Veti fi logati la SQL*Plus.In acest caz parolz v a fi afisata. Alegeti metoda pe care o preferati.

Editarea declaratiilor SQL utilizand comenzi SQL*Plus 1. Cand veti introduce o comanda SQL,aceasta este stocata intr-o zona de memorie utilizata de buferul SQL si ramane acolo pana ce veti introduce o noua comanda. 2. Daca apasati [RETURN] inainte de a completa o comanda,SQL*Plus va afisa un numar de linie. 3. Terminatorul pentru declaratiile SQL este un ';'. 4. Cat timp declaratia SQL este in bufer,sunt cateva operatii de editare directe care pot fi executate utilizand comenzi SQL*Plus:

ul

di n in

Comanda Abr evi er ea ROL ---------------------------------------------------------------------APPEND t ext A t ext adauga ' t ext ' l a sf ar si t ul l i ni ei cur ent e. CHANGE C/ ol d/ new schi mba vechi ul t ext cu noul t ext i n l i ni a cur ent a. CHANGE C/ t ext / st er ge ' t ext ' - ul di n l i ni a cur ent a CLEAR BUFFER CL BUFF st erge t oat e l i ni i l e di n buf erul SQL. DEL st er ge l i ni a cur ent a. I NPUT I i nser eaza un numar nedef i ni t de l i ni i . I NPUT I t ext i nser eaza o l i ni e consti t ui t a di n ' t ext ' LI ST LI ST n LI ST m, n RUN /

L Ln L mn R

r espect i v l i steaza t oat e l i ni i l e di n buf er ul SQL. l i st eaza o l i ni e ( speci f i cat a de n) l i st eaza un numar de l i ni i ( de l a m l a n) . af i seaza si execut a comanda SQL cur ent a buf f er . execut a

comanda

SQL car e

est e cur ent a

buf er .

Diversitatea comenzilor SQL*Plus Comenzile SQL (precum SELECT) sunt mijloace de acces la date prin kernelul Oracle.Comenzile SQL sunt utilizate in special pentru controlul mediului, formatarea rezultatelor interogarilor si controlul fisierelor.Comenzile identificate aici sunt amestecate si trebuie sa le folositi in urmatoarele exercitii. Comenzile SQL sunt introduse la promptul SQL> pe o linie ,ele nu vor deschide un buffer. Comanda + Descriere SAVE numefis permite salvarea intr-un fisier a continutului buferului SQL. GET numefis incarca continutul unui fisier salvat in prealabil in buffer. START numefis ruleaza un fisier de comanda salvat in prealabil. Fisierele de comanda sunt tratate in capitolul 10. ED numefis utilizeaza un editor de default pentru a edita continutul unui fisier salvat. EXIT paraseste SQL*Plus.

Capitolul 2 Exercitii-Introducere in SQL

Aceste exercitii intentioneaza sa dezvaluie toate subiectele neobservate la o lectura anterioara.Daca aveti timp incercati intrebarea 13.

Wor ks hop 1.

Selectati toate informatiile din tabela SALGRADE.

GRADE ----1 2 3 4 5 2.

EMPNO ----7369 7499 7521 7566 7654 7698 7782 7788 7839 7844 7876 7900 7902 7934

LOSAL ----700 1201 1401 2001 3001

HI SAL ----1200 1400 2000 3000 9999

Selectati toate informatiile din tabela EMP.

ENAME ----SMI TH ALLEN WARD J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER ADAMS J AMES FORD MI LLER

J OB ------CLERK SALESMAN SALESMAN MANAGER SALESMAN MANAGER MANAGER ANALYST PRESI DENT SALESMAN CLERK CLERK ANALYST CLERK

MGR ---7902 7698 7698 7839 7698 7839 7839 7566 7698 7788 7698 7566 7782

HI REDATE -------13- J UN- 83 15- AUG- 83 26- MAR- 84 31- OCT- 83 05- DEC- 83 11- J UL- 84 14- MAY- 84 05- MAR- 84 09- J UL- 84 04- J UN- 84 04- J UN- 84 23- J UL- 84 05- DEC- 83 21- NOV- 83

SAL COMM DEPTNO -------- ------- -----800. 00 20 1, 600. 00 300. 00 30 1, 250. 00 500. 00 30 2, 975. 00 20 1, 250. 00 1, 400. 00 30 2, 850. 00 30 2, 450. 00 10 3, 000. 00 20 5, 000. 00 10 1, 500. 00 . 00 30 1, 100. 00 20 950. 00 30 3, 000. 00 20 1, 300. 00 10

14 i nr egi str ar i sel ectat e. 3.

Listati toti angajatii care au salariul intre 1000 si 2000.

ENAME DEPTNO SAL ----- ------ -------ALLEN 30 1, 600. 00 WARD 30 1, 250. 00 MARTI N 30 1, 250. 00 TURNER 30 1, 500. 00 ADAMS 20 1, 100. 00 MI LLER 10 1, 300. 00

6 i nr egi s t r ar i s el ec t at e.

4.Listati numerele de departament si numele in ordinea numelor departamentelor.

DEPTNO -----10 40 20 30

DNAME ---------ACCOUNTI NG OPERATI ONS RESEARCH SALES

5.

Afisati toate tipurile diferite de job-uri.

J OB --------ANALYST CLERK MANAGER PRESI DENT SALESMAN 6. Listati detaliile angajatilor din departamentele 10 si 20 in ordinea alfabetica a numelui.

EMPNO ----7876 7782 7902 7566 7839 7934 7788 7369

ENAME ----ADAMS CLARK FORD J ONES KI NG MI LLER SCOTT SMI TH

J OB ----CLERK MANAGER ANALYST MANAGER PRESI DENT CLERK ANALYST CLERK

MGR ---7788 7839 7566 7839

HI REDATE --------04- J UN- 84 14- MAY- 84 05- DEC- 83 31- OCT- 83 09- J UL- 84 7782 21- NOV- 83 7566 05- MAR- 84 7902 13- J UN- 83

SAL COMM DEPTNO ------- - ---- -----1, 100. 00 20 2, 450. 00 10 3, 000. 00 20 2, 975. 00 20 5, 000. 00 10 1, 300. 00 10 3, 000. 00 20 800. 00 20

8 i nr egi s t r ar i s el ec t at e. 7.Listati numele si ocupatiile tuturor functionarilor in departamentul 20.

ENAME -----SMI TH ADAMS

J OB ----CLERK CLERK

8. Afisati toti angajatii ai caror nume contine TH sau LL in interior.

ENAME -----SMI TH ALLEN MI LLER 9. Listati urmatoarele detalii pentru toti angajatii care au un manager.

ENAME -----SMI TH ALLEN WARD J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT TURNER ADAMS J AMES FORD MI LLER

J OB -------CLERK SALESMAN SALESMAN MANAGER SALESMAN MANAGER MANAGER ANALYST SALESMAN CLERK CLERK ANALYST CLERK

SAY -------800. 00 1, 600. 00 1, 250. 00 2, 975. 00 1, 250. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 1, 500. 00 1, 100. 00 950. 00 3, 000. 00 1, 300. 00

13 i nr egi str ar i sel ectat e. 10.

Afiseaza numele si totalul remuneratiei pentru toti angajatii.

ENAME REMUNERATI ON ------- -----------SMI TH 9600 ALLEN 19500 WARD 15500 J ONES 35700 MARTI N 16400 BLAKE 34200 CLARK 29400 SCOTT 36000 KI NG 60000 TURNER 18000 ADAMS 13200 J AMES 11400 FORD 36000 MI LLER 15600 14 i nr egi stari sel ectat e. 11.

Afiseaza toti salariatii care au fost angajati in anul 1983.

ENAME DEPTNO HI REDATE ------- ------ --------SMI TH 20 13- J UN- 83 ALLEN 30 15- AUG- 83 J ONES 20 31- OCT- 83 MARTI N 30 05- DEC- 83 FORD 20 05- DEC- 83 MI LLER 10 21- NOV- 830 6 i nr e gi s t r ar i s el ect at e. 12. Afisati numele,salariul anual si comisionul pentru toti vanzatorii ai caror salariu lunar este mai mare decat comisionul lor.Iesirea va fi ordonata dupa salariu , cele m ai mari primele. Daca doi sau mai multi angajati au acelasi salariu trebuie sortati dupa nume in odinea celor mai mari salarii.

ENAME ANNUAL_SAL COMM ------ ---------- -------ALLEN 19200 300. 00 TURNER 18000 . 00 WARD 15000 500. 00 I ncer cat i - va apt i t udi ni l e cu acesta. 13.

Selectati informatiile dupa cum sunt selectate.

Ci ne, cand si cum ------------- ------------- ------------- -------------- ------------- -SMI TH HAS HELD THE POSI TI ON OF CLERK I N DEPT 20 SI NCE 13- J UN- 83 ALLEN HAS HELD THE POSI TI ON OF SALESMAN I N DEPT 30 SI NCE 15- AUG- 83 WARD HAS HELD THE POSI TI ON OF SALESMAN I N DEPT 30 SI NCE 26- MAR- 84

J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER ADAMS J AMES FORD MI LLER

HAS HAS HAS HAS HAS HAS HAS HAS HAS HAS HAS

HELD HELD HELD HELD HELD HELD HELD HELD HELD HELD HELD

THE THE THE THE THE THE THE THE THE THE THE

POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON POSI TI ON

OF OF OF OF OF OF OF OF OF OF OF

MANAGER SALESMAN MANAGER MANAGER ANALYST PRESI DENT SALESMAN CLERK CLERK ANALYST CLERK

IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN

DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT DEPT

20 30 30 10 20 10 30 20 30 20 10

SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE SI NCE

14 i nr egi str ar i sel ectat e.

Capitolul 2 - Rezolvari

1.

SELECT FROM

* SALGRADE;

2.

SELECT FROM

* EMP;

3.

SELECT FROM WHERE

ENAME, DEPTNO, SAL EMP SAl BETWEEN 1000 AND 2000;

4.


DEPTNO, DNAME DEPT DNAME;

5.

SELECT FROM

DI STI NCT J OB EMP;

6.

SELECT FROM WHERE ORDER BY

* EMP DEPTNO I N ( 10, 20) ENAME;

7.

SELECT FROM WHERE AND

ENAME, J OB EMP J OB = ' CLERK' DEPTNO = 20;

8.

SELECT FROM WHERE OR

ENAME EMP ENAME LI KE ' %TH%' ENAME LI KE ' %LL%' ;

9.

SELECT FROM WHERE

ENAME, J OB, SAL EMP MGR I S NOT NULL;

10.

SELECT FROM

ENAME, SAL* 12+NVL( COMM, 0) REMUNERATI ON EMP;

11.

SELECT

ENAME, DEPTNO, HI REDATE

31- OCT- 83 05- DEC- 83 11- J UN- 84 14- MAY- 84 05- MAR- 84 09- J UL- 84 04- J UN- 84 04- J UN- 84 23- J UL- 84 05- DEC- 83 21- NOV- 83

FROM WHERE

EMP HI REDATE LI KE ' %83' ;

12.

SELECT FROM WHERE AND J OB ORDER BY

ENAME, SAL* 12 ANNUAL SAL, COMM EMP SAL >COMM = ' SALESMAN' SAL DESC, ENAME;

13.

SELECT

ENAME| | ' HAS HELD THE POSI TI ON OF ' | | J OB| | ' I N DEPT ' | | DEPTNO| | ' SI NCE ' | | HI REDATE "Who, what and when" EMP;

FROM

CAPITOLUL3 Rularea cererilor standard cu variabile substituite. In acest capitol sunt descrise variabilele substituite.Variabilele substituite sunt folosite in declaratiile SQL si permite utilizarea valorilor specificate la rulare.

Variabile in SQL *Plus In plus fata de variabilele pe care le vom vedea in limbajul PL/SQL, SQL*Plus este inzestrat cu doua tipuri de variabile ale sale: Variabile legate Utilizate pentru stocarea valorilor individuale ce pot fi asignate si citite in timpul rularii(vor fi discutate mai tarziu in acest curs). Variabile substituite Utilizate pentru stocarea partilor de text de comanda ,care sunt "editate" in comenzi inainte de executia lor.

Variabile substituite cu un singur ampersand. Puteti utiliza 'variabile substituite' intr-un fisier de comanda sau intr-o declaratie SQL pentru a reprezenta valori ce vor fi aflate la executie. O variabila poate fi vazuta ca un container in care valoarea este stocata temporar. O variabila substituita este prefixata de un singur ampersand(&) si o valoare care ii este asignata. Urmatoarea declaratie obliga utilizatorul sa dea un numar de departament la executie:

SELECT FROM WHERE

EMPNO,ENAME,SAL EMP DEPTNO = &DEPARTAMENT_NUMBER;

Enter value for department_number: EMPNO ----7782 7839 7934

10

ENAME SAL --------- ----------CLARK 2,450.00 KING 5,000.00 MILLER 1,300.00

Exemplul anterior utilizeaza conditia WHERE DEPTNO=10.

Cu un singur ampersand utilizatorul este obligat sa dea o valoare de fiecare data cand comanda este executata,deoarece variabila nu este definita si de fiacare data valoarea introdusa nu este salvata . O valoare de tip caracter sau data are nevoie sa fie inchisa in ghilimele simple cand sunt introduse la cerere.Pentru a evita ghilimelele simple ce trebuie sa fie introduse la executie ,puteti pune variabilele in ghilimele simple. In urmatoarea declaratie ,variabila este pusa intre ghilimele simple, asa ca ghilimele nu mai sunt necesare la introducerea valorii respective:

SELECT FROM WHERE

ENAME,DEPTNO,SAL*12 EMP JOB = ' <JOB_TITLE';

Enter value for job_title:MANAGER ENAME ----JONES BLAKE CLARK

DEPTNO SAL*12 ------ -------20 35700 30 34200 10 29400

Cat timp variabila este variabila 'nedefinita' ,valoarea va fi ceruta de fiecare data cand declaratia este executata. Este posibil sa fie cerut numele unei coloane sau chiar numele unei tabele in timpul executiei. In urmatorul exemplu vi se cere o expresie aritmetica:

SELECT FROM

DEPTNO, <ARITHMETIC_EXPRESION EMP;

Enter value for arithmetic_expression:sal/12 DEPTNO -----20 30 30 20 30 30 10 20 10 30 20 30

SAL/12 ------66.6667 133.333 104.167 247.917 104.167 237.5 204.167 250 416.667 125 91.6667 79.1667

20 250 10 108.333

Variabile substituite cu dublu ampersand. Daca variabila este prefixata de dublu ampersand(&&),SQL*Plus va cere valoarea pentru variabila doar o singura data .SQL*Plus stocheaza prima valoare furnizata si o foloseste din nou de fiecare data cand declaratia SQL este rulata

SELECT FROM WHERE

ENAME,DEPTNO,JOB EMP DEPTNO = &&DEPTNO_PLEASE;

Enter value for deptno_please: 10 ENAME ----CLARK KING MILLER

DEPTNO -----10 10 10

JOB -------MANAGER PRESIDENT CLERK

Puteti folosi comanda SQL*Plus DEFINE pentru a determina daca variabila este deja definita.Daca variabila este deja definita se afiseaza valoarea asignata.

SQL> DEFINE DEFINE DEPTNO_PLEASE = "10" (CHAR)

Comanda DEFINE este de asemenea folosita pentru a crea o variabila utilizator.

Substitutia datelor ca o comanda text Cand informatia dintr-o comanda substituita este introdusa intr-o comanda inaintea executiei sale,variabila poate fi folosita pentru a inzestra orice parte a structurii comenzii exceptand numele insusi al comenzii.De exemplu:

SELECT WHERE

* FROM &CONDITION

SALGRADE

Enter value for CONDITION: losal>2000

Variabila CONDITION ,de mai sus,trece intreaga conditie a clauzei WHERE intr-o comanda.Mai departe intregul cod al comenzii(incepand cu cuvantul SELECT) poate fi trecut intr-o variabila.

SELECT

&THE_REST;

Comanda DEFINE O valoare poate fi asignata unei variabile folosind comanda DEF[INE] a lui SQL*PLUS.Valoarea definita trebuie referita intr-o constructie SELECT sau un fisier de comenzi , prefixind numele variabilei cu &. Variabilele pot fi golite folosind UNDEF[INE]. In urmatorul exemplu , o variabila a fost definita folosind o expresie aritmetica ce calculeaza remuneratia. In urmatoarele constructii, variabila REM e referita de un numar de ori. Variabila e apoi golita folosind UNDEFINE.

SQL> DEFINE SQL>SELECT SQL>FROM SQL>ORDER BY SQL >undefine

REM ='SAL*12+NVL(COMM,0)' ENAME, JOB, <REM EMP <REM; REM

ENAME JOB SAL*12+NUL(COMM,0) -----------------------------------------------SMITH CLERK 9600 JAMES CLERK 11400 ADAMS CLERK 13200 WARD SALESMAN 15500 MILLER CLERK 15600 MARTIN SALESMAN 16400 TURNER SALESMAN 18000 ALLEN SALESMAN 19500 CLARK MANAGER 29400 BLAKE MANAGER 34200 JONES MANAGER 35700 SCOTT ANALYST 36000 FORD ANALYST 36000 KING PRESIDENT 60000

'' de la expresii sunt optionale , daca expresia nu contine spatii. Ghilimelele pot fi deasemenea folosite si sunt optionale dar folositoare daca expresia contine blancuri sau apostrofi. Pornirea unui fisier cu comenzi care contine substitutii de variabile Presupunind ca doriti o serie de rapoarte care sa listeze angajatii cu functii diferite - de exemplu , una pentru SALESMEN , una pentru CLERKS, una pentru MANAGERS si tot

asa.Cunoasteti cum sa folositi substitutia de variabile pentru a obtine aceste rapoarte dintr-o singura constructie SELECT. Cu toate acestea , exista o tehnica alternativa pe care s-o folositi si anume sa scrieti constructia SELECT intr-un fisier si apoi folosind comanda START sa-l executati. Aceasta tehnica impune folosirea unor substitutii speciale de variabile. Exista 9 asemenea variabile si ele au intregii de la 1 la 9 ca nume. Pentru folosirea acestor variabile , puneti un '&' urmat de un intreg (1-9) in comanda SQL.Aceste variabile pot fi folosite de ori de cite ori doriti si in orice ordine . De fiecare data cind comanda e rulata, fiecare '&1' din comanda e inlocuit de primul parametru dupa START fisier, fiecare '&2' e inlocuit de al doilea parametru s.a.m.d. Pentru a crea un fisier de comenzi care ia un parametru specificind functia care trebuie afisata , introduceti:

SELECT EMPNO,ENAME,SAL FROM EMP WHERE JOB = ' <1' ; SQL>SAVE JOB1 SQL*PLUS

intoarce mesajul:

Created file job1 Apoi rulati comanda cu parametrul 'CLERK'. SQL*PLUS inlocuieste variabila cu valoarea parametrului. SQL>

START JOB1

EMPNO ----7369 7876 7900

ENAME ----SMITH ADAMS JAMES

CLERK SAL --800 1100 950

Observati ca nu se pot folosi variabile cind executati o comanda cu RUN. Trebuie sa introduceti comanda in fisier si sa o rulati cu START comanda.

Comanda ACCEPT Comanda ACCEPT permite unei variabile sa fie create si unei valori , care e introdusa sa fie memorata in ea. Aceasta variabila poate fi apoi referita in constructia SQL. ACCEPT este folosita deseori intr-un fisier de comenzi . Sunt citeva avantaje rezultate din folosirea lui ACCEPT pentru definirea substitutiei de variabile: • • •

Tipurile de date pot fi verificate Prompturile pot fi mai explicative Valorile de raspuns pot fi ascunse

Sintaxa comenzii este:

ACC[EPT] variabila [ NUMBER/CHAR]

[PROMPT/NOPROMPT 'text'][HIDE]

Sintaxa + Descrierea NUMBER/CHAR determina tipul variabilei.Daca valoarea introdusa este nevalida , va fi afisat un mesaj. PROMPT 'text' afiseaza daca text e specificat NOPROMPT face ACCEPT sa sara o linie asteptind intrarea HIDE suprima raspunsul utilizatorului. folositor pentru parole

Exemple

SQL> ACCEPT SALARY NUMBER PROMPT 'Salary figure :' Salary figure : 30000 SQL>ACCEPT PASSWORD CHAR PROMPT 'Password :' HIDE Password : SQL>ACCEPT COMM NUMBER NOPROMPT 500 SQL>DEFINE DEFINE SALARY =30000(NUMBER) DEFINE PASSWORD ="FREEBIES(CHAR) DEFINE COMM =500(NUMBER)

Rezumat

Cind SQL*Plus intilneste &variabila: 1. Daca &variabila este deja definita, definitia deja existenta e folosita. 2. Daca & variabila nu e definita: o Utilizatorul e gata pentru definitie o Definitia furnizata de utilizator e apoi folosita o Definitia furnizata de utilizator e apoi pierduta Cind SQL Plus intilneste &&variabila : La fel ca pasii 1 si 2 de deasupra cu exceptia faptului ca valoarea variabilei e salvata.

Observatie: &1 parametru e tratat ca &&. Pentru a afla daca o variabila e deja definita, folositi comanda DEF[INE]: DEF DEPARTAMENT daca e definit, da definitia lui DEPARTAMENT daca nu specifica 'nedefinit' Pentru a defini o variabila , se poate folosi deasemenea comanda DEF[INE]. DEF COMM = Ghilimelele nu sunt necesare , dar ajuta daca "NVL (COMM,0)" expresia contine blancuri imbricate sau apostrofi. Cit timp ramin variabilele definite? Pina cind le UNDEF[ine] sau le redefinim sau pina iesim din SQL*PLUS. Alte 2 modalitati de definire a unei variabile:

SQL>ACCEPT variabila [tip] [PROMPT text][HIDE] SQL>COL[UMN] nume coloana /alias NEW_VALUE variabila (tratata in capitolul 11)

Cap.3 Exercitii -Rulind cereri cu parametrii. Acest exercitiu va ofera oportunitatea sa creati fisiere care pot fi rulate interactiv , si care folosesc substitutii de variabile pentru crearea unor criterii de selectie.

TEME

1. Generati o constructie prin care sa afisati angajatii cu date de angajare intre 2 date date. Rulati de 2 ori cererea. Modificati cererea pentru a folosi &&variabila .Rulati-o de citeva ori. Observati diferenta. 2. Obtineti o cerere care sa accepte o functie data. Pentru testare executati cererea de citeva ori.

ENAME J OB SAL MGR DEPTI NO ---------------------------------------------SCOTT ANALYST 3, 000. 00 7566 20 FORD ANALYST 3, 000. 00 7566 20 3. Definiti o variabila reprezentind expresia folosita pentru calculul remuneratiei anuale a angajatilor.Folositi variabile

intr-o constructie care gaseste toti angajatii 30.000 $ pe an sau mai mult.

care cistiga

ENAME SAL* 12+NUL( COMM, 0) --------------------------------- J ONES 35700 BLAKE 34200 SCOTT 36000 KI NG 60000 FORD 36000

Cap.3 Solutii

1.

SELECT FROM WHERE

ENAME, HI REDATE EMP HI REDATE BETWEEN' &FI RST_DATE' AND' &LAST_DATE' ;

2.

SELECT FROM WHERE

ENAME, J OB, SAL, MGR, DEPTNO EMP J OB =' &J OB' ;

3.

SELECT FROM WHERE

ENAME, &REM EMP &REM >30000;

CAPITOLUL4 FUNCTII In acest capitol, sunt introduse functiile.Functiile fac ca cererile de baza sa devina mai puternice si sint folosite pentru manipularea valorilor.Acest capitol acopera functiile numerice si pe caracter. Functiile de conversie si care opereaza pe tipuri de date sunt tratate in cap.5. In final functiile de grup sunt tratate in cap.6.

INTRODUCERE Functiile sint folosite pentru manipularea datelor.Ele accepta unul sau mai multe argumente si intorc o valoare.Un argument este o constanta , variabila sau o referire de coloana.Formatul pentru functie este urmatorul: function_name(arg1,arg2,...) Functiile pot fi folosite pentru: • • • • •

a calcula a modifica datele individuale a manipula iesirea pentru grupuri de siruri a schimba formatul datelor pentru afisare a converti tipurile de date

Exista diferite tipuri de functii: • • • • • •

CHARACTER NUMBER DATE CONVERSION FUNCTION THAT ACCEPT ANY DATA TYPE AS INPUT GROUP

Unele functii opereaza pe un singur sir , altele pe grupuri de siruri. Cele mai folosite functii sunt prezentate in acest manual. Puteti recurge la SQL*Plus REFERENCE GUIDE pentru lista completa a functiilor. Functiile care se aplica unui singur sir vor fi discutate in capitolul prezent si in cap.5.Functiile de grup vor fi tratate in cap.6. Functii care se aplica unui singur sir. • • • • •

actioneaza asupra fiecarui sir returnat din cerere intoarce un rezultat pentru fiecare sir asteapta unul sau mai multe argumente pot fi imbricate pot fi folosite acolo unde se folosesc variabile , coloane sau expresii , de exemplu , in constructiile :SELECT,WHERE,ORDER BY.

Explicatia notatiei: Notatie + Semnificatie: col un nume de coloana dintr-o baza de date value(valoare) orice valoare literale(caracter/data/numar) n reprezinta un sir 'string' reprezinta caracterul string chars reprezinta un numar de caractere specificate date reprezinta o coloana date sau o valoare date

Functii numerice si pe caracter Acestea accepta la intrare un caracter si poate returna si caracter si valoare numerica. Urmatoarele functii prezentate sunt: LOWER(col/value) forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mari sau mixte in caractere scrise cu litere mici. Pentru a afisa cu litere mici numele departamentului ca si sirul ' SQL COURSE' introduceti:

SELECT LOWER (DNAME),LOWER('SQL course') FROM DEPT; LOWER(DNAME) LOWER(SQL COURSE) -----------------------------------research sql course sales sql course operations sql course accounting sql course

UPPER(col/value) forteaza caracterele alfa care sunt scrise cu litere mici , sau o combinatie de litere mici si mari in caractere scrise cu litere mari. In urmatorul exemplu , functia UPPER e folosita pentru a forta intrarea utilizatorului la litere mari.

SELECT ENAME FROM EMP WHERE ENAME =UPPER('&ENAME'); Enter value for ename :smith ENAME ----SMITH

INITCAP(col/value) forteaza prima litera a fiecarui cuvint in litera mare Pentru afisarea numelor departamentelor si locatiile , introduceti:

SELECT FROM

INITCAP(DNAME), DEPT;

INITCAP(LOC)

INITCAP(DNAME) INITCAP(LOC) ---------------------------Accounting New York Research Dallas Sales Chicago Operations Boston

CONCAT(char 1,char2) intoarce char1 concatenat cu char2 (Alternativa a operatorului ||) SELECT CONCAT (ename,job) "JOB" FROM EMP WHERE EMPNO =7900; JOB ----------JAMESCLERK

Functiile LPAD si RPAD aduc sirurile de caractere la o lungime specificata. LPAD(col/value,n,'string') adauga la coloana sau la valoarea literala spre stinga pina la lungimea totala n. Primele spatii sunt umplute cu 'string'. Daca 'string' e omis atunci sunt umplute cu blancuri. SELECT LPAD(DNAME,20,'*'),LPAD(DNAME,20),LPAD(DEPTNO,20,'.') FROM DEPT; LPAD(DNAME,20,'*') LPAD(DNAME,20) LPAD(DEPTNO,20,'.') -----------------------------------------------------------************RESEARCH RESEARCH.....................20 ***************SALES SALES.....................30 **********OPERATIONS OPERATIONS.....................40 **********ACCOUNTING ACCOUNTING.....................10

Observati ca a doua coloana e completata in stinga cu spatii, implicit , si ca a treia coloana este de tipul numar. RPAD(col/value,n,'string') adauga la coloana sau la valoarea literala spre dreapta pina la lungimea totala n. Ultimele pozitii sunt umplute cu 'string' sau daca acesta e omis cu blancuri.

SELECT RPAD(DNAME,20,'*'),RPAD(DNAME,20),RPAD(DEPTNO,20,'.') FROM DEPT; RPAD (DNAME,20,'*') RPAD(DNAME,20) RPAD(DEPTNO,20,'.') -----------------------------------------------------------RESEARCH************ RESEARCH 20.................. SALES*************** SALES 30.................. OPERATIONS********** OPERATIONS 40.................. ACCOUNTING********** ACCOUNTING 10..................

In acest caz a doua coloana are in dreapta blancuri puse implicit. Urmatoarele functii presupun ca caracterele din string sunt numerotate de la stinga la dreapta , incepind cu 1. SUBSTR(col/value,pos,n) intoarce un string de n caractere lungime dintr-o coloana sau valoare literala , incepind de la pozitia pos. Daca n e omis, e extras sirul din pozitia pos la sfirsit. Urmatorul exemplu afiseaza urmatoarele "substringuri": • • •

4 caractere din literalul 'ORACLE' incepind de la al doilea caracter continutul lui DNAME incepind cu al doilea caracter 5 caractere din DNAME incepind cu al treilea caracter

SELECT SUBSTR('ORACLE',2,4),SUBSTR(DNAME,2), SUBSTR(DNAME,3,5) FROM DEPT;

SUBSTR('ORACLE',2,4) SUBSTR(DNAME,2) SUBSTR(DNAME,3,5) --------------------------------------------------------RACL ESEARCH SEARC RACL ALES LES RACL PERATIONS ERATI RACL CCOUNTING COUNT

Observati ca valorile sint aliniate la stinga.Aceasta deoarece SQL*Plus intotdeauna afiseaza de la stinga, implicit.

INSTR(col/value,'string') gaseste pozitia caracterului in care apare prima data 'string'. INSTR(col/value,'string',pos,n) gaseste pozitia caracterului pentru a n-a aparitie a lui string in coloana sau valoarea literala incepind din pozitia pos. SELECT DNAME,INSTR(DNAME,'A'), INSTR(DNAME,'ES'),INSTR(DNAME,'C',1,2) FROM DEPT; DNAME INSTR(DNAME,'A') INSTR(DNAME,'ES') INSTR(DNAME,'C',1,2) -------------------------------------------------------------------ACCOUNTING 1 0 3 RESEARCH 5 2 0 SALES 2 4 0 OPERATIONS 5 0 0

O folosire obisnuita a lui INSTR este de a determina daca inceputul utilizatorului contine un caracter particular sau mai multe. In exemplul anterior , de exemplu, expresia INSTR(DNAME,'ES') e 0 pentru ACCOUNTING deoarece acesta nu contine sirul dat. LTRIM si RTRIM sterg caracterele specificate din sir. LTRIM (col/value,'char/s') sterge de la stinga prima aparitie a caracterului specificat(sau o combinatie a caracterelor specificate). Daca nu e specificat nici un caracter sterge toate blancurile din stinga. SELECT DNAME,LTRIM(DNAME,'A'),LTRIM(DNAME,'AS'), LTRIM(DNAME,'ASOP') FROM DEPT; DNAME LTRIM(DNAME,'A') LTRIM(DNAME,'AS') LTRIM(DNAME,'ASOP') ------------------------------------------------------------------RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES LES LES OPERATIONS OPERATIONS OPERATIONS ERATIONS ACCOUNTING CCOUNTING CCOUNTING CCOUTING

RTRIM (col/value,'char/s') sterge de la dreapta, aparitiile lui char (sau combinatie de caractere specificate) .Daca nu e specificat 'char/s' atunci sterge blancurile. SELECT DNAME, RTRIM(DNAME,'G'),RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N') FROM DEPT;

DNAME RTRIM(DNAME,'G') RTRIM(DNAME,'GHS') RTRIM(DNAME,'N') --------------------------------------------------------------RESEARCH RESEARCH RESEARC RESEARCH SALES SALES SALE SALES OPERATIONS OPERATIONS OPERATION OPERATIONS ACCOUNTING ACCOUNTIN ACCOUNTIN ACCOUNTING

RTRIM poate fi in mod particular folositor in a sterge blancurile de la sfirsit la coloane.De exemplu , presupunind ca in transferul datelor la tabela 'emp' blancurile au fost adaugate neintentionat dupa fiecare ENAME.Urmatoarea comanda va sterge toate blancurile finale:

UPDATE EMP SET ENAME =RTRIM(ENAME); Observatie: comanda

UPDATE e tratata

complet mai tirziu.

SOUNDEX(col/value) intoarce un sir de caractere reprezentind pronuntia(sunetul) cuvintului pentru fiecare coloana sau valoare literala.Aceasta functie intoarce o reprezentare fonetica a fiecarui cuvint si ne permite sa comparam cuvinte care sunt scrise diferit, dar se pronunta(suna) la fel. SELECT FROM WHERE

ENAME, SOUNDEX(ENAME) EMP SOUNDEX(ENAME) = SOUNDEX('FRED');

ENAME SOUNDEX(ENAME) ----------------------------FORD F630

LENGTH(col/value) intoarce numarul de caractere(sau digiti) din coloana sau din valoarea literala. SELECT LENGTH('SQL COURSE'),LENGTH(DEPTNO),LENGTH(DNAME) FROM DEPT; LENGTH('SQLCOURSE') LENGTH(DEPTNO) LENGTH(DNAME) ------------------------------------------------10 2 8 10 2 5 10 2 10 10 2 10

Observati ca LENGTH la fel ca si functia INSTR intoarce o valoare numerica. Functiile TRANSLATE si REPLACE sunt folosite pentru substitutia caracterelor.

TRANSLATE(col/value,from,to) translateaza la iesire caracterele 'from' la cele 'to'.Mai mult de un caracter , se poate potrivi. Toate operatiile lui 'from' sunt inlocuite de corespondentul din 'to'. Daca caracterul corespunzator din 'to'nu e rezervat , caracterul din 'from'e sters(vezi functiile imbricate).

SELECT ,ENAME,TRANSLATE(ENAME,'C','P'),JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT') FROM EMP WHERE DEPTNO=10; ENAME TRANSLATE(ENAME,'C','P') JOB TRANSLATE(JOB,'AR','IT') ----------------------------------------------------------------CLARK PLARK MANAGER MINIGET KING KING PRESIDENT PTESIDENT MILLER MILLER CLERK CLETK

REPLACE(col/value,string,replacement_string) intoarce col/value cu orice aparitie a 'string-ului', inlocuita cu replacement_string.Daca 'replacement_string' e omis, toate operatiile lui 'string'sunt sterse.Daca sunt emise si 'string' si 'replacement_string'atunci se semnaleaza eroare.

SELECT JOB , REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON'), ENAME ,REPLACE(ENAME,'CO','PX') FROM EMP;

JOB REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON') ENAME REPLACE(ENAME,'CO','PX') ------------------------------------------------------------------ANALYST ANALYST SALESMAN SALESMAN MANAGER

SCOTT SALESPERSON SALESPERSON MANAGER

SPXTT TURNER ALLEN CLARK

TURNER ALLEN CLARK

Functia REPLACE suplimenteaza functionalitatea furnizata de functia TRANSLATE.TRANSLATE furnizeaza caractere singulare , unul cite unul , pentru substitutie.REPLACE va permite sa substituiti un sir cu altul ca si sa stergeti un sir (daca nu specificati 'replacement _string'). Observati ca 'string' si 'replacement_string' pot fi de orice lungime. REPLACE poate sa faca si conversia caracter la caracter REPLACE('C', IP).

FUNCTII IMBRICATE Functiile singulare aplicate liniilor(sirurilor) pot fi imbricate la orice adincime.Daca functiile sunt imbricate, ele sunt evaluate din interior spre exterior.

Sa presupunem ca vreti sa aflati nr. de ori in care un caracter apare intr-un sir.Cum veti proceda? Puteti imbrica functiile LENGHT si TRANSLATE pentru a obtine rezultatul dorit. Urmatorul exemplu va permite sa numarati de cite ori apare S intr-un sir.

SELECT DNAME,LENGTH(DNAME),LENGTH(DNAME) LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS,'A')) FROM DEPT; DNAME LENGTH(DNAME)LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A')) -------------------------------------------------------------------------RESEARCH 8 1 SALES 5 2 OPERATIONS 10 1 ACCOUNTING 10 0

Pasii pentru a obtine rezultatul sunt: 1. Folositi LENGTH pentru a identifica nr. de caractere din sir. 2. Apoi folositi TRANSLATE pentru a lua fiecare aparitie a lui S din sir. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

SELECT TRANSLATE(DNAME,'AS','A') FROM DEPT; TRANSLATE(DNAME,'AS',A') -----------------------REEARCH ALE OPERATION ACCOUNTING

15.

16. Observati ca A e inlocuit cu A si S nu are un caracter corespunzator cu care sa fie inlocuit . S e inlocuit cu nimic - e sters din sir. A serveste de plasare ? 17. Acum, scadeti din lungimea initiala a sirului pe cea din care am scos toate aparitiile lui S. LENGTH(DNAME)-LENGTH(TRANSLATE(DNAME,'AS','A')) 18. Rezultatul e o valoare reprezentind nr. de aparitii ale lui S in sir. O tehnica alternativa este de a folosi functia REPLACE. 1. Folositi REPLACE pentru a sterge fiecare aparitie a lui S din sir. Valoarea intoarsa va reprezenta nr. de caractere care au ramas dupa ce S a fost sters. Cu alte cuvinte , o valoare minus nr. de operatii ale lui S in sir. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

SELECT DNAME, LENGTH(DNAME), LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) FROM DEPT; DNAME LENGTH(DNAME) ENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) ---------------------------------------------------ACCOUTING 10 10 RESEARCH 8 7

11. 12.

SALES OPERATIONS

5 10

3 9

13.

14. Apoi scadeti din lungimea totala , lungimea sirului fara S. 15. 16. 17. SELECT DNAME,LENGTH(DNAME), LENGTH(DNAME) 18. LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) 19. FROM DEPT; 20. 21. DNAME LENGTH(DNAME) LENGTH(DNAME)LENGTH(REPLACE(DNAME,'S')) 22. -----------------------------------------------------------------23. ACCOUTING 10 0 24. RESEARCH 8 1 25. SALES 5 2 26. OPERATIONS 10 1

27.

28. Rezultatul e o valoare care reprezinta nr. de operatii ale lui S in sir .

FUNCTII NUMERICE Acestea accepta intrare numerica si intorc ca rezultat un numar. Aceasta sectiune descrie citeva din functiile numerice. ROUND(col/value,n) rotujeste coloana , expresie sau valoare la n zecimale. Daca n e omis nu are zecimale , daca e negativ , numarul din stinga punctului zecimal e rotunjit.

SELECT

ROUND(45.923,1), ROUND(45.923), ROUND(45.323,1), ROUND(42.323,-1), ROUND(SAL/32,2)

FROM EMP WHERE DEPTNO =10;

ROUND(45.923,1)ROUND(45.923)ROUND(45.323,1)Round(42.323,-1)ROUND(SAL/32,2) -----------------------------------------------------------------------45.9 46 45.3 40 76.56 45.9 46 45.3 40 156.23 45.9 46 45.3 40 40.63 TRUNC(col/value,n)

trunchiaza

coloana sau valoarea la n zecimale,

sau daca nu e om is , fara zecimale.Daca n e negativ , numarul din stinga punctului zecimal e trunchiat la zero. SELECT

TRUNC(45.923,1), TRUNC(45.923), TRUNC(45.323,1), TRUNC(42.323,-1),

TRUNC(SAL/32,2) FROM EMP WHERE DEPTNO= 10;

TRUNC(45.923,1)TRUNC(45.923)TRUNC(45.323,1)TRUNC(42.323,1)TRUNC(SAL/32,2) --------------------------------------------------------------------------45.9 45 45.3 40 76.56 45.9 45 45.3 40 156.25 45.9 45 45.3 40 40.62 CEIL (col/value) gaseste cel mai mic coloana, expresie sau valoare. SELECT FROM WHERE

intreg

mai mare sau egal cu

CEIL(SAL),CEIL(99.9),CEIL(101.76),CEIL(-11.1) EMP SAL BETWEEN 3000 AND 5000;

CEIL(SAL) CEIL(99.9) CEIL(101.26) CEIL(-11.1) ------------------------------------------------3000 100 102 -11 5000 100 102 -11 3000 100 102 -11 FLOOR (col/value) gaseste cel mai mare intreg mai mic sau egal coloana expresie sau valoare. SELECT FLOOR(SAL), FLOOR(99.9),FLOOR(101.76),FLOOR(-11.1) FROM EMP WHERE FLOOR(SAL) BETWEEN 3000 AND 5000; FLOOR (SAL) FLOOR(99.9) FLOOR(101.76) FLOOR(-11.1) ----------------------------------------------------3000 99 101 -12 5000 99 101 -12 3000 99 101 -12 POWER(col/value,n) ridica coloana, expresia sau valoarea la puterea n. Poate fi negativa. SELECT FROM WHERE

SAL,POWER(SAL,2), POWER(SAL,3), POWER(50,5) EMP DEPTNO=10;

SAL POWER(SAL,2) POWER(SAL,3) POWER(50,5) ---------------------------------------------2450.00 6002500 14706125000 312500000 5000.00 25000000 125000000000 312500000 1300.00 1690000 2197000000 312500000 EXP(n)

SELECT FROM

intoarce e ridicat la puterea n e=2.71828183. EXP(4) DUAL;

cu

EXP(4) -----54.59815 SQRT(col/value)

gaseste radacina patrata a coloanei Daca col/value e NULL sau negativ intors rezultatul NULL.

sau valorii. atunci e

SELECT SAL, SQRT(SAL),SQRT(40), SQRT(COMM) FROM EMP WHERE COMM>0; SAL SQRT(SAL) SQRT(40) SQRT(COMM) ----------------------------------------------1600.00 40 6.32455532 17.3205081 1250.00 35.3553391 6.32455532 22.3606798 1250.00 35.3553391 6.32455532 37.4165739 SIGN(col/value)

intoarce -1 daca e coloana, expresie sau valoare e un nr. negativ , intoarce 0 daca e zero,+1 daca e nr.pozitiv.

SELECT SAL -COMM,SIGN(SAL-COMM),COMM-SAL, SIGN(COMM-SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO=30; SAL-COMM SIGN(SAL-COMM) COMM-SAL SIGN(COMM-SAL) --------------------------------------------------1300 1 -1300 -1 750 1 -750 -1 - 150 -1 150 1 1500 1 -1500 -1 Frecvent , functia SIGN este folosita pentru a testa daca o valoare este mai mica ca , mai mare ca sau egala cu a doua valoare. Urmatorul exemplu tipareste toti mai mare decit comisionul lor.

angajatii al caror salariu este

SELECT ENAME ,SAL,COMM FROM EMP WHERE SIGN (SAL-COMM)=1; ENAME SAL COMM ----------------------------ALLEN 1600 300 WARD 1250 500 TURNER 1500 0 ABS(col/value)

gaseste valoarea

absoluta a coloanei

SELECT SAL,COMM,COMM-SAL,ABS(COMM-SAL),ABS(-35) FROM EMP WHERE DEPTNO =30; SAL COMM COMM-SAL ABS(COMM-SAL) ABS(-35) ------------------------------------------------------1600.00 300.00 -1300 1300 35 1250.00 500.00 -750 750 35 1250.00 1400.00 150 150 35 2850.00 35

sau valorii.

1500.00 950.00

00

MOD(value1,value2) 'value2'. SELECT FROM WHERE ORDER BY

-1500

1500

35 35

gaseste restul impartirii lui 'value1'la

SAL , COMM , EMP DEPTNO =30 COMM;

MOD(SAL,COMM), MOD(100,40)

SAL COMM MOD(SAL,COMM) MOD(100,40) -------------------------------------------------------2,850.00 20 950.00 20 1,600.00 300.00 100 20 1,250.00 500.00 250 20 1,250.00 1,400.00 1250 20 1,500.00 00 1500 20

Alte citeva functii matematice: LOG(m,n) intoarce logaritmul cu baza m si argument n. SIN(n) intoarce sinusul lui n SINH(n) intoarce sinusul hiperbolic al lui n TAN(n) intoarce tangenta lui n TANH(n) intoarce tangenta hiperbolica a lui n COS(n) cosinus de n COSH(n) cosinus hiperbolic al lui n

Exercitii-cap.4- Folosirea functiilor Aceste exercitii acopera folosirea functiilor nu doar in constructiile SELECT dar si in WHERE si ORDER BY. Daca sunt folosite aliasuri ale coloanelor in rezultat , folositi-le in constructia SELECT a propozitiei SQL.

TEME 1. Listati pentru toti angajatii 15 % si exprimat ca un nr. de

DEPTNO ENAME PCTSAL --------------------------20 SMI TH 920 30 ALLEN 1840

numele si salariul dolari.

marit cu

30 20 30 30 10 20 10 30 20 30 20 10

WARD J ONES MARTI N BLAKE CLARK SCOTT KI NG TURNER ADAMS J AMES FORD MI LLER

1438 3421 1438 3278 2818 3450 5750 1725 1265 1093 3450 1495

14 sel ect at e. 2. Obtineti urmatoarea iesire:

EMPLOYEE_AND_ J OB ---------------SMI TH CLERK ALLEN SALESMAN WARD SALESMAN J ONES MANAGER MARTI N SALESMAN BLAKE MANAGER CLARK MANAGER SCOTT ANALYST KI NG PRESI DENT TURNER SALESMAN ADAMS CLERK J AMES CLERK FORD ANALYST MI LLER CLERK 3. Obtineti urmatoarea iesire

EMPLOYEE -------SMI TH( Cl erk) ALLEN( Sal esman) WARD( Sal esman) J ONES( Manager ) MARTI N( Sal esman) BLAKE( Manager ) CLARK( Manager ) SCOTT( Anal yst ) KI NG( Presi dent ) TURNER( SAl esman) ADAMS( Cl er k) J AMES( Cl er k) FORD( Anal yst ) MI LLER( Cl er k) 4.

Faceti o cautare pentru a obtine o lista functia 'job' specificata de utilizator.

a angajatilor

cu

Ent er val ue f or j ob : cl er k EMPNO ENAME J OB MGR HI REDATE SAL COMM DEPTNO ----------------------------------------------------------7369 SMI TH CLERK 7902 17- DEC- 80 1000 20 7876 ADAMS CLERK 7788 12- J AN- 83 1100 20

7900 7934

J AMES MI LLER

CLERK CLERK

7698 03- DEC- 81 1092. 5 7782 23- J AN- 82 1300

5. S- a descoperit ca nu toti angajatii din departamentul 30 sunt barbati .Obtineti urmatoarea iesire:

ENAME DEPTNO J OB ---------------------------ALLEN 30 Sal esper son WARD 30 Sal esper son MARTI N 30 Sal esper son BLAKE 30 Manager TURNER 30 Sal esper son J AMES 30 Cl er k

SOLUTII Cap.4

1. SELECT 2. SELECT 3. SELECT 4. SELECT

5. SELECT

DEPTNO,ENAME, ROUND(SAL*1.15) PCTSAL FROM EMP; RPAD(ENAME,10)||LPAD(JOB,10) EMPLOYEE_AND_JOB FROM EMP; ENAME ||'('||initcap(job)||')' EMPLOYEE FROM EMP; * FROM EMP WHERE UPPER(JOB)=UPPER('&JOB'); ENAME,DEPTNO,INITCAP (REPLACE(JOB,'SALESMAN','SALESPERSON')) JOB FROM EMP WHERE DEPTNO =30;

30 10

CAPITOLUL 9 SUBCERERI In acest capitol se vor prezenta alte caracteristici ale declaratiei SELECT, cum ar fi cereri continute in clauza WHERE sau HAVING ale altei declaratii SQL.

Subcereri ascunse O subcerere este o declaratie SELECT care este ascunsa in interiorul altei declaratii SELECT si care intoarce rezultate intermediare. De exemplu: SELECT column1, column2, ... FROM table WHERE column = (SELECT column FROM table WHERE condition)

Subcererea este adesea referita ca un subselect sau ca un SELECT interior; in general, subcererea se executa prima si rezultatul sau este folosit pentru a completa conditia cererii principale sau a cererii externe.Folosirea sub- cererilor permite consruirea de comenzi puternice pornind de la unele simple. Cererea ascunsa poate fi foarte folositoare cind este nevoie sa fie selectate linii dintr-o tabela printr-o conditie ce depinde de date din propria tabela.

Subcereri ce intorc o linie Pentru a gasi angajatul care cistiga salariul minim din companie (salariul minim este o cantitate necunoscuta), trebuie parcursi doi pasi:

1. Gasirea salariului minim: 2. 3. 4.

5. 6. 7. 8.

SELECT MIN(SAL) FROM EMP;

MI N( SAL) ---------800

9. Gasirea angajatului care cistiga salariul minim: 10. 11. 12. 13.

SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP

14.

WHERE SAL = (cel mai mic salariu care este cunoscut)

Putem combina cele doua cereri ca o subcerere ascunsa: SELECT ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL) FROM EMP);

ENAME ------SMI TH

J OB -----CLERK

SAL ----800

Cum sint prelucrate subcererile ascunse ?

O declarartie SELECT poate fi considerata ca un bloc de cerere.Exemplul de mai sus consta din doua blocuri de cerere - cererea principala si cererea interioara. Declaratia SELECT interioara sau blocul de cerere este executata prima, producind un rezultat al cererii: 800.Blocul de cerere principal este apoi prelucrat si foloseste valoarea intoarsa de cererea interioara pentru a completa conditia de cautare.Deci, cererea principala in final va arata in felul urmator: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL = 800;

In exemplul de mai sus, 800 este o valoare unica.Subcererea care a intors valoarea 800 se numeste subcerere ce intoarce o singura linie.Cind o subcerere intoarce doar o linie, va fi folosit un operator logic sau un operator de comparatie.De exemplu: =, , <=, etc. Pentru a gasi toti angajatii ce au aceeasi functie ca BLAKE, vom introduce: SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE JOB = (SELECT JOB FROM EMP WHERE ENAME = 'BLAKE');

ENAME ------ J ONES BLAKE CLARK

J OB ----MANAGER MANAGER MANAGER

Cererea interioara intoarce functia lui BLAKE, care este folosita in partea dreapta a clauzei WHERE di cererea principala (dupa operatorul de comparatie).

Subcereri ce intorc mai mult de o linie Urmatoarea cerere gaseste angajatii care au salariul egal cu salariul minim din fiecare departament:

SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL IN (SELECT MIN(SAL) FROM EMP GROUP BY DEPTNO);

ENAME ------SMI TH J AMES MI LLER

SAL ----800 950 1300

DEPTNO --------20 30 10

Observati ca, cererea interioara are clauza GROUP BY.Aceasta inseamna ca va intoarce mai mult decit o valoare.Deci este nevoie sa folosim un operator de comparatie multi linie.In acest caz, operatorul IN trebuie sa fie folosit, deoarece rezulta o lista de valori. Rezultatul obtinut nu arata si departamentul in care lucreaza angajatul. Deoarece se compara doar valorile salariilor, cererea interioara poate intoarce o valoare simpla, pentru ca el cauta cel mai mic salariu pentru unul din departamente, nu in mod necesar departamentul propriu al angajatului.Prin urmare, cererea poate fi rescrisa pentru a gasi combinatia salariul angajatului si numarul departamentului cu salariul minim si numarul departamentului: Compararea a mai multor valori

Urmatoarea cerere ggaseste angajatii care cistiga salariul cel mai mic din departamentul lor: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE (SAL, DEPTNO) IN (SELECT MIN(SAL), DEPTNO FROM EMP GROUP BY DEPTNO);

ENAME ------SMI TH J AMES MI LLER

SAL ----800 950 1300

DEPTNO --------20 30 10

Cererea de mai sus compara o pereche de coloane. Observatie : coloanele din partea stinga a conditiei de cautare sint in paranteze si fiecare coloana este separata printr-o virggula. Coloanele listate in clauza SELECT a subcererii trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si lista coloanelor dintre paranteze din clauza WHERE a cererii externe.

Coloanele intoarse de cererea interioara trebuie, de asemenea sa se potriveasca in numar si tip de date cu coloanele cu care ele sint comparate in cererea externa. De exemplu : ...WHERE (numcolumn, charcolumn) = (SELECT datecolumn, numcolumn, charcolumn ...

nu este permis.

Erori intilnite Cind o subcerere intoarce mai mult decit o linie si este folosit un operator de comparatie pt o singura linie, SQL*Plus da urmatorul mesaj de eroare: SELECT ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL = (SELECT MIN(SAL) FROM EMP GROUP BY DEPTNO);

Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie intoarce mai mult decit o linie. Nu este selectata nici o inregistrare. Daca cererea interioara nu intoarce nici o linie, va fi dat urmatorul mesaj de eroare : SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE JOB = (SELECT JOB FROM EMP WHERE ENAME = 'SMITHE');

Eroare : subcerere ce trebuie sa intoarca o singura linie nu intoarce nici o linie. Nu este selectata nici o inregistrare.

Operatorii SOME/ANY, ALL Operatorii ANY sau ALL pot fi folositi pentru subcererile care intorc mai mult de o linie.Ei sint folositi in clauzele WHERE sau HAVING in legatura cu operatorii logici (=, !=, , >=, ANY (sau sinonimul sau SOME) compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere. Pentru a afisa angajatii care cistiga mai mult decit cel mai mic salariu din departamentul 30, introducem : SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL > SOME (SELECT DISTINCT SAL

FROM EMP WHERE DEPTNO = 30) ORDER BY SAL DESC;

ENAME ------KI NG SCOTT FORD J ONES BLAKE CLARK ALLEN MI LLER WARD ADAMS

SAL ----5000 3000 3000 2975 2850 2450 1600 1300 1250 1100

J OB ----PRESI DENT ANALYST ANALYST MANAGER MANAGER MANAGER SALESMAN CLERK SALESMAN CLERK

DEPTNO -------10 20 20 20 30 10 30 10 30 20

Cel mai mic salariu din departamentul 30 este 950$ (a lui James).Cererea principala intoarce angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul minim din departamentul 30.Asa ca '> ANY' inseamna mai mare ca minim.'=ANY' este echivalent cu IN. Cind se foloseste SOME/ANY, DISTINCT este frecvent folosit pentru a impie- dica sa se selecteze linniile de mai multe ori. ALL compara o valoare cu fiecare valoare intoarsa de o subcerere. Urmatoarea cerere gaseste angajatii care cistiga mai mult ca fiecare angajat din departamentul 30 : SELECT ENAME, SAL, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE SAL > ALL (SELECT DISTINCT SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 30) ORDER BY SAL DESC;

ENAME ------KI NG SCOTT FORD J ONES

SAL ----5000 3000 3000 2975

J OB ----PRESI DENT ANALYST ANALYST MANAGER

DEPTNO --------10 20 20 20

Cel mai mare salariu din departamentul 30 este 250$ (a lui Blake), asa ca cererea intoarce acei angajati ai caror salariu este mai mare ca salariul maxim din departamentul 30, prin urmare mai mare ca fiecare salariu din departament. Operatorul NOT poate fi folosit cu IN, ANY sau ALL.

Clauza HAVING cu subcereri ascunse Subcererile ascunse pot fi folosite de asemenea in clauza HAVING. (Observatie : clauza WHERE se refera la o singura linie si clauza HAVING la grupuri de linii specificate in clauza GROUP BY.)

De exemplu, pentru a afisa departamentul(ele) care au un salariu mediu mai mare ca departamentul 30, introducem : SELECT DEPTNO, AVG(SAL) FROM EMP HAVING AVG(SAL) > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = 30) GROUP BY DEPTNO;

DEPTNO -------10 20

AVG( SAL) ---------2916. 66667 2175

Pentru a construi o cerere care gaseste functia cu cel mai mare salariu mediu, introducem :

SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP GROUP BY JOB HAVING AVG(SAL) = (SELECT MAX(AVG(SAL)) FROM EMP GROUP BY JOB);

J OB ----PRESI DENT

AVG( SAL) ---------5000

Mai intii cererea interioara gaseste salariul mediu pentru fiecare grup de functii diferit si functia MAX alege cel mai mare salariu mediu.Acea valoare (5000) este folosita in clauza HAVING.Clauza GROUP BY din cererea principala este necesara pentru ca lista ce urmeaza dupa SELECT-ul din cererea principala contine atit o coloana agregat cit si o coloana nonagragat.

Ordonarea datelor cu subcereri Nu poate exista o clauza ORDER BY intr-o subcerere. Regula este ca poate exista doar o singura clauza ORDER BY pentru o declaratie SELECT si, daca este specificata, trebuie sa fie ultima clauza din comanda SELECT.

Subcereri ascunse Subcererile pot fi ascunse (folosite in interiorul unei subcereri) : Afisati numele, functia si data angajarii pentru angajatii al caror salariu este mai mare ca cel mai mare salariu din orice departament de vinzari. SELECT ENAME, JOB, HIREDATE, SAL FROM EMP WHERE SAL > (SELECT MAX(SAL)

FROM EMP WHERE DEPTNO = (SELECT DEPTNO FROM DEPT WHERE DNAME = 'SALES'));

ENAME ------ J ONES SCOTT KI NG FORD

J OB ----MANAGER ANALYST PRESI DENT ANALYST

HI REDATE ---------02- APR- 81 09- DEC- 82 17- NOV- 81 03- DEC- 81

SAL ----2975 3000 5000 3000

Limitele de imbricare

Limita nivelelor de imbricare pentru o subcerere este 255.

Reguli de scriere a cererilor •

• • •

•

• •

cererea interioara trebuie sa fie inclusa intre paranteze si trebuie sa fie in partea dreapta a conditiei. subcererile nu pot avea clauza ORDER BY. clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei SELECT principale. coloanele multiple din lista din SELECT a cererii interioare trebuie sa fie in aceeasi ordine ca si coloanele ce apar in conditia din clauza cererii principale.De asemenea mai trebuie sa corespunda si tipul si numarul coloanelor listate. subcererile sint intotdeauna executate de la cea mai adinca imbricare pina la nivelul principal de imbricare, daca nu sint subcereri corelate (acestea vor fi discutate mai tirziu). pot fi folositi operatorii logici si SQL la fel de bine ca si ANY si ALL. subcererile pot o intoarce una sau mai multe linii; o intoarce una sau mai multe coloane; o folosi GROUP BY sau functii de grup; o fi folosite inlantuite cu predicate multiple AND sau OR in aceesi cerere externa. o uni tabele. o recupera dintr-o tabela diferita de cea a cererii exterioare. o apare in declaratii SELECT, UPDATE, DELETE, INSERT, CREATE TABLE. o fi corelate cu o cerere exterioara. o folosi operatori de multimi.

Subcereri corelate O subcerere corelata este o subcerere care este executata o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea principala si care la executie foloseste o valoare dintr-o coloana din cererea exterioara.Aceasta determina ca subcererea corelata sa fie prelucrata intr-un mod diferit de subcererea ascunsa obisnuita. O subcerere corelata este identificata prin folosirea unei coloane a cererii exterioare in clauza predicatului cererii interioare.

Cu o subcerere ascunsa obisnuita, SELECT-ul interior ruleaza primul si se executa o data, intorcind valori ce vor fi folosite de cererea principala.Pe de alta parte, o subcerere corelata se executa o data pentru fiecare linie candidat considerata de cererea externa.Cererea interioara este dirijata de cererea externa. Pasii de executie ai unei subcereri corelate : 1. Se obtine linia candidat. (obtinuta de cererea exterioara) 2. Se executa cererea interioara folosind valoarea liniei candidat. 3. Se folosesc valorile rezultate din cererea interioara pentru a pastra sau pentru a inlatura linia candidat. 4. Se repeta pina nu mai ramine nici o linie candidat. Desi subcererea corelata se executa repetat, o data pentru fiecare linie in cererea principala, aceasta nu inseamna ca subcererile corelate sint mai putin eficiente ca subcererile necorelate obisnuite.Se va vorbi despre eficienta mai tirziu in acest capitol. Putem folosi o subcerere corelata pentru a gasi angajatii care cistiga un salariu mai mare ca salariul mediu al departamentului lor : SELECT EMPNO, ENAME, SAL, DEPTNO FROM EMP E WHERE SAL > (SELECT AVG(SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO) ORDER BY DEPTNO;

EMP EMPNO ------7839 7566 7788 7902 7499 7698

ENAME ------KI NG J ONES SCOTT FORD ALLEN ALL EN BLAKE

SAL -----5000 2975 3000 3000 3000 1600 2850

DEPTNO -------10 20 20 20 30 30

Putem observa imediat ca este o cerere corelata pentru ca am folosit o coloana din SELECTul extern in clauza WHERE din SELECT-ul interior. Observati ca alias-ul este necesar doar pentru a indeparta ambiguitatea pentru numele coloanelor. Sa analizam exemplul de mai sus folosind tabela EMP : Cererea principala 1. Se selecteaza prima linie candidat - Smith din departamentul 20 cistiga 800 œ. 2. EMP in clauza FROM are alias-ul E care obtine coloana DEPTNO referita in clauza WHERE a cererii interioare. 3. Clauza WHERE compara 800 cu valoarea intoarsa de cererea interioara.

4. 5.

6. 7. 8.

Cererea interioara Calculeaza AVG(SAL) pentru departamentul angajatului. Valoarea departamentului din clauza WHERE este departamentul candidatului (E.DEPTNO), valoare transmisa cererii interioare din coloana DEPTNO a cererii exterioare. AVG(SAL) pentru departamentul lui Smith - 20 - este 2175 œ. Linia candidat nu indeplineste conditia, asa ca este indepartata. Se repeta de la pasul 1 pentru urmatoarea linie candidat; ALLEN din departamentul 30 cistiga 1600 œ.

Selectia liniilor candidat continua cu verificarea conditiei ce apare in rezultatul cererii. Observatie : o subcerere corelata este semnalata de un nume de coloana, un nume de tabela sau un alias de tabela in clauza WHERE, care se refera la valoarea unei coloane in fiecare linie candidat din SELECT-ul exterior.De asemenea subcererea corelata se executa repetat pentru fiecare linie l inie candidat in cererea principala. pr incipala. Comenzile UPDATE pot contine subcereri corelate : UPDATE EMP E SET (SAL, COMM) = (SELECT AVG(SAL) * 1.1, AVG(COMM) FROM EMP WHERE DEPTNO = E.DEPTNO) HIREDATE = '11-JUN-85';

Operatori

Cind se folosesc declaratii SELECT ascunse, operatorii logici, precum si ANY si ALL sint toti valizi.In plus poate fi folosit operatorul EXISTS. Operatorul EXISTS

Operatorul EXISTS este frecvent folosit cu subcererile corelate.El testeaza daca o valoare exista (NOT EXISTS specifica daca ceva nu exista).Daca valoarea exista se intoarce TRUE; daca valoarea nu exista se intoarce FALSE. Pentru a gasi angajatii ce au cel putin un subordonat, introducem : SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO FROM EMP E WHERE EXISTS (SELECT EMPNO FROM EMP WHERE EMP.MGR = E.EMPNO) ORDER BY EMPNO;

EMPNO

ENAME

J OB

DEPT EP TNO

------7566 7698 7698 7782 7782 7788 7839 7902

------J ONES BLAKE BLAKE CLARK CLARK SCOTT KI NG FO F ORD

----MANAG ANAGER ER MANAG ANAGER ER MANAG ANAGER ER ANALY ANALYST ST PRESI DENT ENT ANAL ANALYS YST T

-------20 30 10 20 10 20

Sa gasim toti angajatii al caror departament nu este in tabela DEPT : SELECT EMPNO, ENAME, DEPTNO FROM EMP WHERE NOT EXISTS (SELECT DEPTNO FROM DEPT WHERE DEPT.DEPTNO = EMP.DEPTNO);

Nu va fi selectata nici o inregistrare. in registrare. Alt mod de a gasi departamentul care nu are nici un angajat este : SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT D WHERE NOT EXISTS (SELECT 1 FROM EMP E WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO);

DEPTNO -------40

DNAME ------OPERATI ONS

Observati ca SELECT-ul interior nu este necesar sa intoarca o valoare specifica, asa ca poate fi selectata o cifra. De ce sa folosim o subcerere corelata ?

Subcererea corelata este un mod de a 'citi' fiecare linie din tabela si de a compara valorile din fiecare linie cu datele inrudite.Aceasta este folosita oricind o subcerere trebuie sa intoarca un rezultat diferit sau o multime de rezultate pentru fiecare linie candidat considerata de cererea principala.Cu alte cuvinte, cuv inte, o subcerere corelata corel ata este folosita pentru pentr u a raspunde la intre- bari ba ri cu mai multe subpuncte al caror raspuns depinde de valoarea din fiecare linie din cererea parinte. SELECT-ul interior este executat normal o data pentru fiecare linie candidat. Considerente de eficienta

Vom examina cele doua tipuri de subcereri.Trebuie mentionat ca subcererea corelata (cu EXISTS) poate fi cel mai performant mod pentru unele cereri. Performanta va depinde de folosirea indexarilor, de numarul liniilor intoarse de cereri, de dimensiunea tabelelor si daca sint necesare tabelele temporare pentru a evalua rezultatele temporare.Tabelele temporare generate de ORACLE nu sint indexate si acest lucru conduce la degradarea performantelor pentru subcererile ce folosesc IN, ANY si ALL.

Cele de mai sus sint puncte de vedere generale.Performantele sint discutate mai in detaliu in alte cursuri. NOT EXISTS contra NOT IN

Desi intr-o subcerere o operatie NOT IN poate fi la fel de eficienta ca si NOT EXISTS, NOT EXISTS este mult mai sigur daca subcererea intoarce niste valori NULL, fata de de NOT IN pentru care conditia cond itia se evalueaza la FALSE cind in lista de comparatii co mparatii sint incluse valori v alori NULL. Considerind urmatoarea cerere care gaseste angajatii ce nu au nici un subordonat : SELECT ENAME, JOB FROM EMP WHERE EMPNO NOT IN (SELECT MGR FROM EMP);

Nici o linie nu va fi intoarsa into arsa de cererea de mai sus, deoarece deo arece coloana MGR contine o valoare val oare NULL. Cererea corecta este : SELECT ENAME, JOB FROM EMP E WHERE NOT EXISTS (SELECT MGR FROM EMP WHERE MGR = E.EMPNO);

ENAM ENAME ------SMI TH ADAMS ALLEN WARD MARTI N TUR TURNER J AMES MI LLER LL ER

J OB ----CLERK CLERK CLERK SALESMAN SAL SALE ESMAN SALESM SALESMAN AN SALESM SALESMAN CLERK LERK CLERK CLERK

Exercitii - Subcereri Aceste exercitii va vor permite sa scrieti cereri complete folosind SELECT- uri ascunse si SELECT-uri corelate. Tema

1. Gasiti angajatii care cistiga cell mai mare salariu pentru fiecare tip de functie.Sortati in ordinea descrescatoare a salariului. 2. 3. 4.

J OB -----

ENA ENAME -------

SAL SAL ------

5. 6. 7. 8. 9. 10. 10. 11. 11. 12. 12.

PRESI PRESI DENT ENT ANALYST ANALYST MANAG ANAGER SALESMAN CLERK LERK

KI NG SCO SCOTT FOR FO RD J ONES ALLEN MI LLER

5, 000. 000. 00 3, 000. 00 3, 000. 00 2, 975. 00 1, 600. 00 1, 300. 300. 00

Vor f i 6 i nr egi s t ar ar r i s el el ec t at e.

13. Gasiti angajatii care cistiga salariul minim pentru functia lor.Afisati rezultatul in ordine crescatoare a salariului. 14. 14. 15. 15. 16. 16. 17. 17. 18. 18. 19. 19. 20. 20. 21. 21. 22. 22. 23. 23. 24. 24. 25. 25.

ENAM ENAME ------SMI TH WARD ARD MARTI ARTI N CLARK SCO SCOTT FORD FO RD KI NG

J OB ----CLERK SALESM SALE SMAN SALESMAN MANAG ANAGER ANALYST ANALYST PRESI PRESI DENT ENT

SAL ----800. 00 1, 250. 00 1, 250. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 3, 000. 00 5, 000. 000. 00

Vor f i 7 i nr egi s t ar ar i s el el ec t at e.

26. Gasiti cei mai recenti angajati din fiecare departament.Ordonati dupa data angajarii. 27. 27. 28. 28. 29. 29. 30. 30. 31. 31. 32. 32. 33. 33.

DEPTNO EP TNO -------20 10 30

ENAME ------ADAMS KI NG J AMES

HI REDATE REDATE ---------04- J UN- 84 09- J UL- 84 2323- J UL- B4

34. Afisati urmatoarele detalii pentru orice angajat care cistiga un salariu mai mare ca media pentru departamentul lor.Sortati dupa numarul departamentului. 35. 35. 36. 36. 37. 37. 38. 38. 39. 39. 40. 40. 41. 41. 42. 42. 43. 43. 44. 44. 45. 45.

ENAME ------KI NG J ONES SCOTT FORD ALLEN ALL EN BLAKE

SAL ARY -------5000 2975 2975 3000 3000 1600 2850

DEP DEPT TNO -------10 20 20 20 30 30

Vor f i s el el ec t at at e 6 i nr e gi gi s t r ar i .

46. Listati toate departamentele care nu au angajati (folositi o subcerere). 47. 47.

48. 48. 49. 49. 50. 50.

DEPTNO -------40

DNAME ------OPERATI ONS

51. Afisati urmatoarele informatii pentru departamentul cu cea mai mare nota de plata anuala. 52. 52. 53. 53. 54. 54. 55. 55.

DEPTNO EP TNO -------20

COMPEN PE NSATI SATI ON ------------- -130500

56. Care sint primii trei angajati in functie de salariul cistigat ? Afisati numele lor si salariul. 57. 57. 58. 58. 59. 59. 60. 60. 61. 61. 62. 62. 63. 63. 64. 64.

ENAME ------SCO SCOTT KI NG FOR FO RD

SAL ----3, 000. 000. 00 5, 000. 000. 00 3, 000. 000. 00

65. In ce an s-au angajat cei mai multi in companie ? Afisati anul si numarul angajatilor. 66. 66. 67. 67. 68. 68. 69. 69.

YEAR YEAR -----1984

NUMBER OF EMPS -------------- -8

70. Modificati intrebarea 4 pentru a afisa si salariul mediu pentru departament. 71. 71. 72. 72. 73. 73. 74. 74. 75. 75. 76. 76. 77. 77. 78. 78. 79. 79. 80. 80. 81. 81.

ENAME ------ALLEN BLAKE BLAKE J ONES FORD SCOTT KI NG

SAL ----1600 2850 2975 2975 3000 3000 5000

DEPTNO EP TNO -------30 30 20 20 20 10

DEPTA EP TAVG VG ---------1566. 1566. 66667 66667 1566. 1566. 66667 66667 2175 2175 2175 2175 2916. 2916. 66667 66667

Vor f i s el el ec t at at e 6 i nr e gi gi s t r ar i .

82. Scrieti o subcerere care afiseaza o '*' linga linia celui mai recent angajat.Afisati ENAME, HIREDATE si coloana (maxdate) completata cu '*'. 83. 83. 84. 84. 85. 85.

ENAME

HI REDATE REDATE

MAXDATE AXDATE

86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102.

------SMI TH ADAMS ALLEN BLAKE CLARK FORD J AMES J ONES KI NG MARTI N MI LLER SCOTT TURNER WARD

---------13- J UN- 83 04- J UN- 84 15- AUG- 83 11- J UN- 84 14- MAY- 84 05- DEC- 83 23- J UL- 84 31- OCT- 83 09- J UL- 84 05- DEC- 83 21- NOV- 83 05- MAR- 84 04- J UN- 84 26- MAR- 84

---------

*

Vor f i s el ect at e 14 i nr e gi s t r ar i .

Subcereri 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

SELECT J OB, ENAME, SAL FROM EMP WHERE ( SAL, J OB) I N ( SELECT MAX( SAL) , J OB FROM EMP GROUP BY J OB) ORDER BY SAL DESC;

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

SELECT ENAME, J OB, SAL FROM EMP WHERE ( SAL, J OB) I N ( SELECT MI N( SAL) , J OB FROM EMP GROUP BY J OB) ORDER BY SAL;

16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

SELECT DEPTNO, ENAME, HI REDATE FROM EMP WHERE ( HI REDATE, DEPTNO) I N ( SELECT MAX( HI REDATE) , DEPTNO FROM EMP GROUP BY DEPTNO) ORDER BY HI REDATE;

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.

SELECT ENAME, SAL SALARY, DEPTNO FROM EMP E WHERE SAL > ( SELECT AVG( SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E. DEPTNO) ORDER BY DEPTNO;

32. 33. 34. 35. 36. 37. 38.

SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT D WHERE NOT EXI STS ( SELECT ' anyt hi ng' FROM EMP WHERE DEPTNO = D. DEPTNO) ;

39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47.

DEFI NE REM = SAL * 12 + NVL( COMM, 0) SELECT DEPTNO, SUM( &REM) COMPENSATI ON FROM EMP GROUP BY DEPTNO HAVI NG SUM( &REM) = ( SELECT MAX( SUM( &REM) ) FROM EMP GROUP BY DEPTNO) ;

48. 49. 50. 51. 52. 53. 54.

SELECT ENAME, SAL FROM EMP E WHERE 3 > ( SELECT COUNT( * ) FROM EMP WHERE E. SAL < SAL) ;

55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63.

SELECT TO_CHAR( HI REDATE, ' YYYY' ) YEAR, COUNT( EMPNO) NUMBER_ OF_EMPS FROM EMP GROUP BY TO_ CHAR( HI REDATE, ' YYYY' ) HAVI NG COUNT( EMPNO) = ( SELECT MAX( COUNT( EMPNO) ) FROM EMP GROUP BY TO_CHAR( HI REDATE, ' YYYY' ) ) ;

64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73.

SELECT E. ENAME ENAME, E. SAL, E. DEPTNO, AVG( A. SAL) DEPT_AVG FROM EMP A, EMP E WHERE E. DEPTNO = A. DEPTNO AND E. SAL > ( SELECT AVG( SAL) FROM EMP WHERE DEPTNO = E. DEPTNO) GROUP BY E. ENAME, E. SAL, E. DEPTNO ORDER BY AVG( A. SAL) ;

74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82.

83.

SELECT ENAME, HI REDATE, ' * ' MAXDATE FROM EMP WHERE HI REDATE = ( SELECT MAX( HI REDATE) FROM EMP) UNI ON SELECT ENAME, HI REDATE, ' ' FROM EMP WHERE HI REDATE <> ( SELECT MAX( HI REDATE) FROM EMP)

Capitolul 5 Alte functii singulare aplicate liniilor unei baze de date In acest capitol vom trata functiile (de tip) referitoare la date calendaristice 'DATE', functiile de conversie si functii care accepta orice tip de data de intrare.

Functiile de tip data calendaristica Aceste functii se aplica asupra datelor ORACLE. Toate functiile de tip data calendaristica intorc valoarea tipului DATE cu exceptia lui MONTHS_BETWEEN care intoarce o valoare numerica.

Stocarea datelor calendaristice ORACLE ORACLE stocheaza datele calendaristice intr-un format numeric intern reprezentind: • • • • • • •

Secolul Anul Luna Ziua Ora Minutele Secundele

Formatul implicit de afisare sau intrare pentru o data calendaristica e DD-MON-YY.Datele calendaristice ORACLE pot varia intre 1 ian 4712 ien si 31 dec 4712 e.n

Sysdate Sysdate intoarce data curenta si timpul.Puteti folosi SYSDATE la fel ca folosirea oricarui nume de coloana. De exemplu , puteti afisa data curenta selectind SYSDATE dintr-o tabela. Este obisnuit sa se selecteze SYSDATE dintr-o tabela 'dummy' numita DUAL. Tabela DUAL apartine utilizatorului 'SYS' si poate fi accesata de toti utilizatorii.Contine o singura coloana ,DUMMY si o linie cu valoarea 'x'. Tabela DUAL e folositoare cind doriti sa obtineti o singura valoare-de exemplu , valoarea unei constante , pseudo-coloane sau expresii care nu e derivata dintr-o tabela cu data 'user'. Pentru a afisa date curenta: SELECT SYSDATE FROM SYS.DUAL;

Puteti selecta usor SYSDATE din EMP, dar 14 linii cu aceeasi SYSDATE vor fi intoarse , una pentru fiecare linie din tabela EMP. DUAL e preferata pentru ca e suficienta o singura linie intoarsa.

Folosirea operatorilor aritmetici Pornind de la faptul ca data calendaristica e memorata ca un numar , e posibil sa se faca calcule cu date calendaristice, folosind operatori aritmetici ca + sau -.Puteti aduna sau scadea constante numerice ca si date calendaristice. Operatiile pe care le puteti face sunt: data + numar aduna un numar de zile la data, reintorcind o data calendaristica data - numar scade un numar de zile dintr-o data, producind o data calendaristica date - date scade o data dintr-o data , obtinind un nr. de zile. date + numar/24 aduna un nr. de ore pentru a obtine o data calendaristica. SELECT FROM WHERE

HIREDATE,HIREDATE+7, HIREDATE-7,SYSDATE - HIREDATE EMP HIREDATE LIKE '%JUN%';

HI REDATE HI REDATE+7 HI REDATE- 7 SYSDATE- HI REDATE ------------------------------------------------------13- j un- 83 20- j un- 83 06- j un- 83 1982. 70628 11- j un- 84 18- j un- 84 04- j un- 84 1618. 70628 04- j un- 84 11- j un- 84 28- may- 84 1625. 70628 04- j un- 84 11- j un- 84 28- may- 84 1625. 70628

Scazind din SYSDATE ,HIREDATE din tabela EMP intoarce nr.de zile de la angajarea fiecarui om. MONTHS_BETWEEN(data1,data2) gaseste nr. de luni intre data1 si data2. Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. Daca data1 e mai tarzie decat data2 , REZULTATUL E POZITIV, daca data2 este mai tirzie decit data1 , REZULTATUL E NEGATIV. SELECT FROM WHERE

MONTHS_BETWEEN (SYSDATE,HIREDATE), MONTHS_BETWEEN('01-jan-84','05-nov-88') EMP MONTHS_BETWEEN(SYSDATE,HIREDATE)>59;

MONTHS_BETWEEN( SYSDATE, HI REDATE) MONTHS_BETWEEN( ' 01- j an- 84' , ' 05- nov88' ) ----------------------------------------------------------------------65. 0873622 - 58. 129032 63 - 58. 129032 60. 5067171 - 58. 129032 59. 3454267 - 58. 129032 59. 3454267 - 58. 129032 59. 8292977 - 58. 129032 6 r ecor ds sel ect ed

Partea neintreaga a rezultatului reprezinta o portiune dintr-o luna. ADD_MONTHS(data,n) aduna n numar de luni calendaristice la 'data'. n trebuie sa fie intreg si poate fi si negativ. SELECT HIREDATE, ADD_MONTHS(HIREDATE,3),ADD_MONTHS(HIREDATE,-3) FROM EMP WHERE DEPTNO =20;

HI REDATE ADD_ MONTHS( HI REDATE, 3) ADD_ MONTHS( HI REDATE, - 3) ---------------------------------------------------------------13- j un- 83 13- sep- 83 13- mar - 83 31- oct - 83 31- j an- 84 31- j ul - 83 05- mar - 84 05- j un- 84 05- dec- 83 04- j un- 84 04- sep- 84 04- mar - 84 05- dec- 83 05- mar - 84 05- sep- 83

NEXT_DAY(data1,,char) data urmatoarei zile a saptaminii(char) urmind data1. Char trebuie sa fie un numar reprezentind o zi sau un caracter. SELECT HIREDATE,NEXT_DAY(HIREDATE,'FRIDAY'),NEXT_DAY(HIREDATE,6) FROM EMP WHERE DEPTNO =10;

HI REDATE NEXT_DAY( HI REDATE, ' FRI DAY' ) NEXT_DAY( HI REDATE, 6) -----------------------------------------------------------------14- may- 84 18- may- 84 18- may- 84 09- j ul - 84 13- j ul - 84 13- j ul - 84 21- nov- 83 25- nov- 83 25- nov- 83

LAST_DAY(data1) gaseste data reprezentind ultima zi a lunii care contine data 1. SELECT

SYSDATE,LAST_DAY(SYSDATE),HIREDATE,LAST_DAY(HIREDATE), LAST_DAY('15-FEB-88') FROM EMP WHERE DEPTNO =20;

SYSDATE LAST_DAY( SYSDATE) HI REDATE LAST_DAY( HI REDATE) LAST_DAY( ' 15- f eb88' ) --------------------------------------------------------------------------04- DEC- 89 31- DEC- 89 17- DEC- 80 31- DEC- 80 29- FEB- 88 o4- dec- 89 31- dec- 89 02- apr - 81 30- apr - 81 29- f eb- 88 04- dec- 89 31- dec- 89 09- dec- 82 31- dec- 82 29- f eb- 88 04- dec- 89 31- dec- 89 12- j an- 83 31- j an- 83 29- f eb- 88 04- dec- 89 31- dec- 89 03- dec- 81 31- dec- 81 29- f eb- 88

Functia ROUND poate fi aplicata pe date calendaristice. Round(data1) intoarce data1 cu timpul setat la 12:00AM(noaptea). Aceasta e folositor cind comparam date care au timpuri diferite. ROUND (data1,'MONTH') intoarce prima zi a lunii continind data1 daca data1 este in prima parte a lunii, altfel intoarce prima zi a urmatoarei luni. ROUND(data 1,' YEAR') intoarce prima zi a anului continind data1, daca data1 este in prima jumatate a anului, altfel intoarce prima zi a urmatorului an.

SELECT SYSDATE,ROUND(SYSDATE,'MONTH'),ROUND(SYSDATE,'YEAR') FROM SYS.DUAL;

SYSDATE ROUND( SYSDATE, ' MONTH' ) ROUND( SYSDATE, ' YEAR' ) ---------------------------------------------------------04- dec- 89 01- dec- 89 01- j an- 90

TRUNC(data1,'char') gaseste prima zi a lunii care e continuta in data1, cind char='MONTH'.Daca char= 'YEAR', gaseste prima zi a anului care contine data1. SELECT SYSDATE,TRUNC(SYSDATE,'MONTH'),TRUNC(SYSDATE,'YEAR') FROM SYS.DUAL;

SYSDATE TRUNC( SYSDATE, ' MONTH' ) TRUNC( SYSDATE, ' YEAR' ) ----------------------------------------------------------o4- dec- 89 01- dec- 89 01- j an- 89

TRUNC e folositor cind vreti sa stergeti timpul dintr-o data. Timpul component al zilei este sters implicit.

Functii de conversie SQL furnizeaza un numar de functii care controleaza conversiile datelor calendaristice.Aceste functii de conversie , convertesc o valoare de la un tip de data la alt tip. TO_CHAR(numar/data,{'fmt'}) converteste numar sau data la caractere in format 'fmt'. TO_NUMBER(char) converteste 'char' care contine un numar in 'NUMBER'. TO_DATE('char','fmt') converteste valoarea 'char' reprezentind o data calendaristica, intr-o valoare data in felul 'fmt' specificat. Daca fmt e omis , formatul e DD-MON-YY.

TO_CHAR Functia TO_CHAR este folosita frecvent pentru a schimba un format de data de la cel implicat la un format de afisare alternativ. TO_CHAR (data,'date picture') specifica ca data va fi convertita la un nou format de iesire. Pentru a converti date curente de la formatul implicit (DD-MON-YY) la un nou format 'date picture': SELECT TO_CHAR(SYSDATE,'DAY, DDTH MONTH YYYY') FROM SYS.DUAL;

TO_CHAR ( SYSDATE, ' DAY, DDTHMONTHYYYY' ) ------------------------------------ TUESDAY , 05TH SEPTEMBER 1989

Observati ca: •

'Date picture', care trebuie incadrate de apostrofi poate contine orice format dintre cele tratate mai jos.Coloana si 'date picture' trebuie separate de virgula.

• •

DAY si MONTH la iesire sunt automat aduse la lungimea 9 adaugind blancuri. Pentru a sterge blancurile adaugate folositi prefixul FM(FILL MODE).

SELECT TO_CHAR (SYSDATE,'fmDAY,ddth Month YYYY') FROM SYS.DUAL;

TO_CHAR( SYSDATE, ' FMDAY, DDTHMONTHYYYY' ) ------------------------------------- Tuesday , 5t h Sept ember 1989

FM poate fi folosit pentru a sterge zerourile de la inceput din formatul ddth ex:05TH este schimbat in 5th. Cazul in care 'date picture' este introdusa este cazul in care va fi afisata. TO_CHAR poate fi deasemenea folosita pentru extragerea timpului din zi , si afisarea lui intrun format specificat. Pentru afisarea timpului dintr-o zi: SELECT TO_CHAR (SYSDATE.'HH:MI:SS') FROM SYS.DUAL;

TO_CHAR( SYSDATE, ' HH: MI : SS' ) --------------------------08: 16: 24

Functia TO_CHAR este de asemenea folosita pentru conversia unei valori de tip data numerica la o valoare de tip data caracter. TO_CHAR(numar,'number picture') SELECT TO_CHAR (SAL,'$9,999') FROM EMP;

TO_CHAR( SAL, ' $9, 999' ) -------------------$1, 000 $1, 600 $1, 250 $2, 975

Observati ca formatul este optional.Daca'date picture' e omis, data este convertita la o valoare de tip caracter in format Oracle, implicit DD-MON-YY. Daca 'number picture ' nu e specificat, numarul e convertit intr-o valoare de tip caracter. Observati de asemenea ca formatele nu afecteaza actuala reprezentare interna a valorii coloanei.Ele afecteaza doar cum valoarea coloanei este afisata cind e regasita cu o constructie SELECT.

Formate pentru date calendaristice Elementele unui format de data calendaristica sunt: SCC or CC

Secol;Prefixul 'S'face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de'-'. YYYY or SYYYY An;Prefixul 'S' face ca datele i.e.n. sa fie prefixate de '-'. YYY or YY or Y Ultimele 3,2,1 cifre din an Y,YYY An cu virgula in pozitie specificata. SYEAR or YEAR An in litere ;Prefixul 'S' face ca pt.anii i.e.n. sa se puna '-'. BC or AD Indicatorul BC/AD(pt.i.e.n. sau e.n.). B.C.or A.D. Indicatorul BC/AD cu puncte. Q Sfert de an. MM Luna. MONTH Numele lunii adaugind blancuri pina la lungimea 9. MON Numele lunii abreviat la 3 litere. WW or W Saptamina a anului sau a lunii. DDD or DD or D Zi a anului, lunii,saptaminii. DAY Numele zilei ,adaugind blancuri pina la lungimea de 9 caractere. DY Numarul zilei abreviat la 3 litere. J Nr.de zile din decembrie 31,4713 i.e.n. AM or PM Indicator meridian. A.M. or P.M. Indicator meridian cu puncte. HH or HH12 Ora din zi (1-12). HH24 Ora din zi (0-23). MI Minute. SS Secunde. SSSSS Secunde dupa miezul noptii(0-86399). /.,etc. E reprodusa punctuatia in rezultat. "..." Sirul cu apostrofi reprodus in rezultat.

Prefixul de mai jos poate fi adaugat astfel: fm 'FILL mode'.Prefixind MONTH sau DAY, suprima blancurile, lasind un rezultat de lungime variabila ,FM va suprima zerourile de inceput din formatul ddth.Nu e folositor cu alte coduri.A doua aparitie a lui 'fm' pune blancurile din nou. Sufixele de mai jos pot fi adaugate astfel: TH nr.ordinal(ex:''DDTH" transformat in "4TH"). SP nr.transformat in sir (ex.DDSP"pt"FOUR"). SPTH sau thsp confirma numerele ordinale cu transformarea numar- cadru (ex.DDSPTH pt.FOURTH). Observatie:

? Codurile sunt case sensitive si vor afecta afisarea datelor calendaristice astfel: DAY Day Mont h ddt h ddTh

MONDAY Monday J ul y 14t h 14t h

Formatul de date RR Daca-l folositi in locul lui YY, secolul variaza in acord cu anul specificat cu 2 cifre si ultimii 2 digiti ai anului curent. Tabloul de mai jos rezuma comportamentul elementului RR.

FORMATUL DE DATE RR(ORACLE 7) Pentru anii in alte secole

| | | | | | | | | | | |

---------------------------------------------------------------------| | Daca c ei 2 di gi t i ai anul ui s i nt | Daca cei ----- ---- ---- ----- ---- ----- ---- ---- ----- ---- ----- ---- ---2 di gi t i | | 0- 49 50- 99 | ai anul ui ----- ---- ---- ----- ---- ----- ---- ---- ----- ---- ----- ---- ---cur ent | | | sunt | 0 | dat a i nt oar sa est e dat a i nt oar sa est e | | | i n s ecol ul cr t . i n s ecol ul ant er i or | | 49 | cel ui cr t . | | ------------- -------------- ------------- ------------- ----| 50 | dat a i nt oar sa est e dat a i nt oar sa est e i n| | | i n s ec ol ul dupa s ecol ul cr t . | | 99 | cel cr t . |

------------ ------------- ------------- -------------- ------------- -------

EXEMPLE: -------------------------------------------------------------| Anul cr t . Val oar ea f or mat at a Anul i nt er pr et at | | ( DD_ MON_ RR) | -------------------------------------------------------------| 1994 27- oct - 95 1995 | -------------------------------------------------------------| 1994 27- oct - 17 2017 | -------------------------------------------------------------| 2001 27- oct - 95 1995 | -------------------------------------------------------------| 2001 27- oct - 17 2017 | --------------------------------------------------------------

Formatul pentru numere

Elementele modelului pt.formatul de numere sunt: For mat Semni f i cat i e Exempl e -----------------------------------------------------------9 numer e( nr . de 9 999999 1234 det er mi na l ung de af i s ar e) 0

af i s . z er our i l e de l a i nceput

099999

$

semnul dol ar

$999999

$1234

.

punct zeci mal i n

999999. 99

1234. 00

,

pozi t i e speci f i cat a

MI

PR EEEE

V B

999, 999

semnel e mi nus l a dr eapt a( val or i negat i ve)

999999MI

par ant eze pent r u numer e negat i ve

999999PR

not at i e s t i i nt i f i ca ( f or mat ul t r ebui e sa ai ba 4E) 99. 999EEEE i nmul t i r e cu 10 ( n=numar de 9 dupa V)

9999V99

001234

1, 234

1234-

1. 234E+03 123400

af i seaza val or i zer o ca bl ancur i nu 0 B9999. 99 1234. 00 -----------------------------------------------------------------

Observatie:

Formatele numerice afisate mai jos in tablou pot fi folosite cu comanda SQL*PLUSCOLUMN(vezi cap.10). TO_NUMBER

In exemplul urmator , functia TO_NUMBER e folosita pentru a transforma un numar memorat sub forma unui caracter intr-un tip numar. SELECT EMPNO, ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE SAL>TO_NUMBER('1500');

TO_DATE

Pentru a afisa toti angajatii cu data angajarii 4 iulie 1984, puteti folosi functia TO_DATE: SELECT EMPNO,ENAME, HIREDATE FROM EMP WHERE HIREDATE =TO_DATE('June 4,1984','Month dd, YYYY');

EMPNO ENAME HI REDATE -----------------------7844 TURNER 04- j un- 84

Constanta e convertita intr-o data si apoi comparata cu valoarea HIREDATE. Functia TO_DATE e frecvent folosita pentru a transforma o valoare in ORACLE intr-un format diferit de cel implicit. De exemplu , cind inserati o data , Oracle asteapta o data in formatul implicit DD_MON_YY. Daca nu vreti sa folositi formatul implicit , trebuie sa folositi functia TO_DATE si masca formatului dorit. De exemplu: Pentru a introduce in tabela EMP - o linie cu un format nestandard introduceti: INSERT INTO EMP(EMPNO,DEPTNO,HIREDATE) VALUES(777,,20,TO_DATE('19/08/90','DD/MM/YY'));

Comanda INSERT e tratata in detaliu mai tirziu.

Functii care accepta orice tip de data la intrare DECODE

DECODE este cea mai puternica functie SQL. Aceasta faciliteaza interogarile, facind munca unui 'case' sau a unei constructii'if-then-else'. Syntax:

DECODE (col/expression, search1,rezult1,[search2,rezult2,....,] default)

Col/expression e comparata cu fiecare valoare'search'si intoarce 'rezult' daca col/expression este egal cu valoarea 'search'. Daca nu e gasita nici o egalitate, functia DECODE intoarce valoarea 'default'.Daca valoarea'default' e omisa, NULL e intors pentru cazurile de nepotrivire. ARGUMENTE

DECODE trebuie sa aiba minim 4 parametrii ca argumente. COL/EXPRESSION numele coloanei sau expresie pentru a fi evaluate SEARCH1 prima valoare pentru testare RESULT1 valoarea intoarsa daca se potriveste cu SEARCH1. SEARCH1 si RESULT1 pot fi repetate de cite ori e necesar-[SEARCH2, RESULT2,...] DEFAULT valoarea pentru a fi reintoarsa daca nu exista nici o potrivire. Observatie: • • •

col/expression pot fi orice tip de data SEARCH poate fi acelasi tip ca expression /col Valoarea intoarsa este fortata la acelasi tip ca al treilea argument (result1)

Exemplul urmator decodifica tipurile 'CLERK'si' MANAGER';altele nu testate.Acestea devin implicite pentru UNDEFINE. SELECT ENAME, JOB, DECODE(JOB,'CLERK','WORKER', 'MANAGER','BOSS', 'UNDEFINED') DECODED_JOB FROM EMP;

ENAME J OB DECODED_ J OB ------------------------------SMI TH CLERK WORKER ALLEN SALESMAN UNDEFI NED WARD SAL ESMAN UNDEFI NED J ONES MANAGER BOSS MARTI N SALESMAN UNDEFI NED BLAKE MANAGER BOSS CLARK MANAGER BOSS SCOTT ANALYST UNDEFI NED KI NG PRESI DENT UNDEFI NED TURNER SALESMAN UNDEFI NED

ADAMS J AMES FORD MI LLER

CLERK CLERK ANALYST CLERK

WORKER WORKER UNDEFI NED WORKER

Pentru a afisa procentajele in functie de coloane GRADE din tabela SALGRADE: SELECT GRADE, DECODE(GRADE,'1','15%' '2','10%', '3','8%', '5%')BONUS FROM SALGRADE;

GRADE BONUS --------------1 15% 2 10% 3 8% 4 5% 5 5%

Acest exemplu ilustreaza ca valoarea intoarsa e fortata la tipul celui de al treilea argument, la folosirea functiei DECODE. Il sfatuim pe utilizator sa specifice ordinea in care informatia e afisata introducind o valoare la fiecare rulare: select * from emp order by decode (&orderby, 1, sal, 2, ename, sal); Enter value for orderby:2 order by decode (2,1,sal,2,ename,sal) * ERROR at line 2:ORA -1722: invalid number

Observati ca aceata comanda produce o eroare fiindca tipul lui 'ename'(char) difera de cel al lui 'sal'(numar) care e al treilea argument. In exemplul de mai jos , dorim sa introducem salariul crescut in functie de meseria fiecarui angajat. SELECT JOB,SAL,DECODE(JOB,'ANALYST',SAL*1.1, 'CLERK',SAL*1.15, 'MANAGER',SAL*0.95, SAL) DECODED_SALARY FROM EMP;

J OB SAL DECODED_SALARY -------------------------------CLERK 800 920 SALESMAN 1, 600 1600

SALESMAN 1, 250 MANAGER 2, 975 SALESMAN 1, 250 MANAGER 2, 850 MANAGER 2, 450 ANALYST 3, 000 PRESI DENT5, 000 SALESMAN 1, 500 CLERK 1, 100 CLERK 950 ANALYST 3, 000 CLERK 1, 300

1250 2826. 25 1250 2707. 5 2327. 5 3300 5000 1500 1265 1092. 5 3300 1495

NVL(col/value,val) converteste o valoare NULL la 'val' Tipul datei trebuie sa se potriveasca cu (col/value si val). SELECT FROM WHERE

SAL*12+NVL(COMM,0),NVL(COMM,1000),SAL*12+NVL(COMM,1000) EMP DEPTNO=10;

SAL* 12+NVL( COMM, 0) NVL( COMM, 1000) SAL* 12+NVL( COMM, 1000) ---------------------------------------------------------29400 1000 30400 60000 1000 61000 15600 1000 16600

GREATEST(col(value1,col/value2....) -intoarce cel mai mare dintr-o lista de valori.Toate 'col/value2' sint convertite la tipul col/value1 inaintea comparatiei.

SELECT FROM WHERE

GREATEST(1000,2000),GREATEST(SAL,COM) EMP DEPTNO=30;

GREATEST( 1000, 2000) GREATEST( SAL, COMM) ------------------------------------------2000 1600 2000 1250 2000 1400 2000 2000 1500 2000 6 r ecor ds sel ect ed.

LEAST(col/value1,col/value2....) intoace cea mai mica valoare. Toate col/value 2 sint convertite la tipul col/value1 inainte de comparatie. SELECT FROM WHERE

LEAST(1000,2000),LEAST(SAL,COMM) EMP DEPTNO=30;

LEAST( 1000, 2000) LEAST( SAL, COMM) --------------------------------1000 300

1000 1000 1000 1000 1000 6 r ecor ds sel ect ed.

500 1250 0

VSIZE(col/value) - intoarce nr.de biti din reprezentarea interna ORACLE a lui col/value'.

SELECT FROM WHERE

DEPTNO,VSIZE(DEPTNO),VSIZE(HIREDATE),VSIZE(SAL), VSIZE(ENAME) EMP DEPTNO=10;

DEPTNO VSI ZE( DEPTNO) VSI ZE( HI REDATE) VSI ZE( SAL) VSI ZE( ENAME) --------------------------------------------------------10 2 7 3 5 10 2 7 2 4 10 2 7 2 6

FUNCTII IMBRICATE REVIZITATE Amintim ca functiile pot fi imbricate la orice nivel si functiile interioare sunt evaluate intii mergind pina la functia cea mai exterioara.Este bine sa se tina nr. de paranteze de inceput (deschidere) si de sfirsit(inchidere).Trebuie sa fie acelasi numar din fiecare tip de paranteze. Functiile de mai jos sint imbricate si sint evaluate dupa cum urmeaza. SELECT ENAME,NVL(TO_CHAR(MGR),'UNMANAGEABLE') FROM EMP WHERE MGR IS NULL;

ENAME NVL( TO_ CHAR( MGR) , ' UNMANAGEABLE' ) ----------------------------------------------KI NG UNMANAGEABLE

1. Coloana MGR e convertita la caracter cu functia TO_CHAR 2. Functia NVL inlocuieste NULL mgr cu un sir de caractere 'UNMANAGEABLE'. Functiile imbricate pot fi de asemenea folosite pentru a afisa date de vineri , la doua luni de azi in formatul Day dd Month YYYY. SELECT SYSDATE, TO_CHAR(NEXT_DAY(ADD_MONTHS(SYSDATE,2),'FRIDAY'),'Day Month YYYY') FROM SYS.DUAL;

dd

SYSDATE TO_ CHAR( NEXT_DAY( ADD_ MONTHS( SYSDATE, 2) , ' FRI DAY' ) , ' DAYDDMONTHYYYY' ) ------------------------------------------------------------------------

04- dec- 89 Fr i day

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

09 Febr uar i e

Funct i a ADD_MONTHS aduna

1990

2 l uni

Funct i a NEXT_DAY gasest e vi ner i

l a l una

cur ent a( decembr i e)

l a 2 l uni

de SYSDATE

Funct i a TO_CHAR conver t est e col oana dat a l a t i pul CHAR pent r u af i sar ea i n f or mat ul Day dd Mont h YYYY

Capitolul 5 Exercitii - Functii

Ac es t e exer c i t i i ac oper a f unc t i i l e pe cel e

di s cut at e i n

ac es t capi t ol , c a s i

di n capi t ol ul 4.

1. 2. 3.

Af i sat i pt. f i ecar e angaj at di n depar t ament ul 20 numel e si dat a angaj ar i i . Fi t i si gur i ca speci f i cat i al i asul ' DATE_HI RED' dupa expr esi a 4. voast r a al t f el col oana r espect i va va f i pi er dut a. Se f ol o5. sest e o l ungi me de 80 de car act er e car e est e l ungi mea i mpl i ci t a 6. pent r u col oane de car act er. 7. 8. ENAME DATE_ HI RED 9. --------------------------10. SMI TH J une, Thi r t eent h 1983 11. J ONES Oct ober , Thi r t y- Fi r st 1983 12. SCOTT Mar ch, Fi f t h 1984 13. ADAMS J une, Four t h 1984 14. FORD December , Fi f t h 1983 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Af i sat i pt . f i ecar e angaj at numel e, dat a angaj ar i i si adaugat i un an l a dat a angaj ar i i pt . f i ecar e. Or donat i i esi r ea i n ordi nea cr escat oar e a dat ei angaj ar i i l a car e s- a adaugat un an. ENAME HI REDATE REVI EW ---------------------------

24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

SMI TH 13- j un- 83 ALLEN 15- aug- 83 J ONES 31- oct - 83 MI LLER 21- nov- 83 MARTI N 05- dec- 83 FORD 05- dec- 83 SCOTT 05- mar - 84 WARD 26- mar - 84 CLARK 14- may- 84 TURNER 04- j un- 84 ADAMS 04- j un- 84 BLAKE 11- j un- 84 KI NG 09- j un- 84 J AMES 23- j un- 84 14 r ecor ds sel ect ed

13- j un- 84 15- aug- 84 31- oct - 84 21- nov- 84 05- dec- 84 05- dec- 84 05- mar - 85 26- mar - 85 14- may- 85 04- j un- 85 04- j un- 85 11- j un- 85 09- j un- 85 23- j un- 85

41. 42.

Af i s at i l i s t a angaj at i l or , pent r u f i ecar e af i s i nd s al ar i ul daca acest a e mai mar e ca 1500, daca e egal cu 1500 af i seaza 43. ' On Tar get ' , daca e mai mi c deci t 155, af i seaza ' BELOW 1500' . 44. 45. ENAME SALARY 46. -----------------47. ADAMS Bel ow 1500 48. ALLEN 1600 49. BLAKE 2850 50. CLARK 2450 51. FORD 3000 52. J AMES Bel ow 1500 53. J ONES 2975 54. KI NG 5000 55. MARTI N Bel ow 1500 56. MI LL ER Bel ow 1500 57. SCOTT 3000 58. SMI TH Bel ow 1500 59. TURNER On Tar get 60. WARD Bel ow 1500 61. 62. 14 r ecor ds sel ect ed 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76.

Scr i et i o cer er e car e i nt oar ce zi ua di n sapt ami na ( ex: MONDAY), pt . f i ecar e dat a i nt r odusa i n f ormat ul DD. MM. YY.

77. 78.

Scr i et i o cer er e pt . a det er mi na ci t t i mp au f ost angaj at i compani ei . Fol osi t i DEFI NE pent r u a evi t a r epet ar ea t i pul ui

Ent er val ue

f or anydat e: 12. 11. 88

DAY -----------------------SATURDAY

ai

79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88.

f unct i i l or . Ent er val ue

f or

empl oyee_name: ki ng

ENAME LENGTH OF SERVI CE ------------------------------KI NG 4 YEARS 4 MONTHS

89. 90.

Di ndu- se un si r i n f or mat ul ' nn/ nn' , ver i f i cat i daca pr i mel e si ul t i mel e 2 car act er e sunt numer e si daca car act er ul di n 91. mi j l oc es t e ' / ' . 92. Af i s at i expr es i a ' Yes ' dac a e as a , s au ' No' al t f el . Fol osi t i 93. ur mat oar el e val or i pent r u a t est a sol ut i a voast r a: 94. ' 12/ 34' , 01/ l a' , ' 99/ 88' 95. 96. VALUE VALI D? 97. ----------98. 12/ 34 YES 99. 100. 101. Angaj at i i pe 15 al e f i ec ar ei l uni s au i nai nt e s i nt pl at i t i 102. i n ul t i ma vi ner i a acel ei l uni . Cei angaj at i dupa dat a de 103. 15 sunt pl at i t i i n ul t i ma vi ner i a ur mat oar ei l uni . 104. Af i sat i o l i st a a angaj at i l or , cu dat a de angaj ar e si pr i ma 105. dat a de pl at a. Sor t at i i n f uncti e de dat a angaj ar i i . 106. 107. ENAME HI REDATE PAYDAY 108. --------------------------109. SMI TH 13- j un- 83 24- j un- 83 110. ALLEN 15- aug- 83 26- aug- 83 111. J ONES 31- oct - 83 25- nov- 83 112. MI LLER 21- nov- 83 30- dec- 83 113. MARTI N 05- dec- 83 30- dec- 83 114. FORD 05- dec- 83 30- dec- 83 115. SCOTT 05- mar - 84 30- mar - 84 116. WARD 26- mar - 84 27- apr - 84 117. CLARK 14- may- 84 25- may- 84 118. TURNER 04- j un- 84 29- j un- 84 119. ADAMS 04- j un- 84 29- j un- 84 120. BLAKE 11- j un- 84 29- j un- 84 121. KI NG 09- j ul - 84 27- j ul - 84 122. J AMES 23- j ul - 84 31- aug- 84 123. 124. 14 r ecor ds sel ect ed 125. 126.

CAPITOLUL 5 SOLUTII

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

SELECT FROM WHERE

ENAME, TO_ CHAR( HI REDATE, ' f mMont h, Ddspt h YYYY' ) dat e_hi r ed EMP DEPTNO=20;

SELECT ENAME, HI REDATE, ADD_MONTHS( HI REDATE, 12) REVI EW FROM EMP ORDER BY ADD_MONTHS( hi r edat e, 12) ;

SELECT

ENAME, DECODE( SI GN( 1500- SAL) , 1, ' BELOW 1500' , 0, ' On Tar get ' , SAL) SALARY FROM EMP ORDER BY ENAME;

SELECT

TO- CHAR( TO_ DATE( ' &ANYDATE' , ' DD. MM. YY' ) , ' DAY' )

FROM

SYS. DUAL;

DAY 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54.

DEFI NE TI ME=MONTHS_ BETWEEN( SYSDATE, HI REDATE) SELECT ENAME, FLOOR( &TI ME/ 12) | | ' YEARS' | | FLOOR( MOD( &TI ME, 12) ) | | ' MONTHS' " LENGTH OF SERVI CE" FROM EMP WHERE ENAME=UPPER( ' &EMPLOYEE_ NAME' ) ;

SELECT

FROM

SELECT

' 12/ 34' VALUE DECODE( TRANSLATE( ' 12/ 34' , ' 1234567890' , ' 9999999999' ) , ' 99/ 99' , ' YES' , NO' ) " VALI D?" SYS. DUAL;

ENAME, HI REDATE, DECODE( SI GN( TO_ CHAR( HI REDATE, ' DD' ) - 15 1, NEXT- DAY( LAST- DAY( ADD_MONTHS( HI REDATE, 1) ) , ' FRI DAY' ) - 7, NEXT- DAY( LAST_DAY( HI REDATE) , ' FRI DAY' ) - 7)

55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67.

FROM ORDER BY

PAYDAY EMP HI REDATE;

sau SELECT FROM ORDER BY

ENAME, HI REDATE, NEXT_DAY( LAST_DAY( ROUND( HI REDATE, ' MONTH' ) ) - 7 ' FRI DAY' ) PAYDAY EMP HI REDATE;

Capitolul 6 Functii de grup Acest capitol explica cum informatiile concise pot fi obtinute pentru grupuri de siruri folosind functiile de grup. Vom discuta cum puteti divide sirurile dintr-o tabela in seturi mai mici si cum sa specificati criteriile de cautare intr-un grup de siruri. Functiile de grup se aplica unui set de siruri.Ele intorc rezultate bazate pe grupuri de siruri , spre deosebire de un rezultat pe sir care e returnat de functii singulare.De regula , toate sirurile din tabela sunt tratate ca un grup.Clauza GROUP BY din cadrul lui SELECT e folosita pentru a imparti sirurile in grupuri mai mici. Functiile de grup sunt listate mai jos: Val oar e r et ur nat a

AVG({DISTINCT/ALL}) valoarea medie a lui n, ignorind valorile nule. COUNT({DISTINCT/ALL} expr*) nr. de siruri unde expresia e evaluata la altceva decit NULL. (*) face ca COUNT sa numere toate sirurile selectate, incluzind duplicatele si sirurile cu NULL. MAX({DISTINCT/ALL}expr) maximul valorilor expr. MIN({DISTINCT/ALL}expr)D minimul valorilor expresiei expr. STDDEV({DISTINC/ALL}n) deviatia standard a lui n , ignorind valorile nule. SUM({DISTINC/ALL}n) suma valorilor lui n , ignorind valorile nule. VARIANCE({DISTINCT/ALL}n) variatia lui n , ignorind valorile nule. Toate functiile de deasupra opereaza pe un nr. de siruri (de ex., o intreaga tabela) si sunt cunoscute ca functii de grup sau agregate. DISTINCT face ca functia de grup sa considere doar valorile(nedupli- cate). ALL considera fiecare valoare , incluzind si toate duplicatele. Implicit este ALL. Tipul datelor argumentelor poate fi CHAR,NUMBER sau DATA unde expr e listata. Toate fuctiile de grup cu exceptia lui COUNT(*) ignora valorile nule. Folositi NVL ca de obicei pentru a include null.

FUNCTII DE GRUP Folosirea functiilor de grup

Pentru a calcula salriul mediu al tuturor angajatilor, introducem :

SELECT AVG(SAL) FROM EMP;

AVG( SAL) -------2073. 21429

Notati ca liniile din tabela EMP sint considerate ca un singur grup. O functie de grup poate fi aplicata pe un subset de linii din tabela prin folosirea clauzei WHERE. Pentru a gasi salariul minim cistigat de un functionar, introducem :

SELECT MIN(SAL) FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK';

MI N( SAL) -------800

Pentru a numara angajatii din departamentul 20, introducem :

SELECT COUNT(*) FROM EMP WHERE DEPTNO = 20;

COUNT( *) -------5

Clauza GROUP BY

Clauza GROUP BY poate fi folosita pentru a imparti liniile dintr-o tabela in grupuri mai mici. Functiile de rup pot fi folosite pentru a intorece informatii sumare pentru fiecare grup. Pentru a calcula salariul mediu pentru fiecare functie diferita, introducem:

SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP GROUP BY JOB;

J OB ------ANALYST CLERK MANAGER PRESI DENT

AVG( SAL) ----------3000 1037. 5 2758. 33333 5000

SALESMAN

1400

Excluderea liniilor cind folosim GROUP BY

Liniile pot fi excluse mai intii cu o clauza WHERE, inainte de a le imparti in grupuri. Pentru a determina salariul mediu pentru fiecare functie in afara de manager, introducem :

SELECT JOB, AVG(SAL) FROM EMP WHERE JOB != 'MANAGER' GROUP BY JOB;

J OB ------ANALYST CLERK PRESI DENT SALESMAN

AVG( SAL) ----------3000 1037. 5 5000 1400

Solutii

1. 2. 3.

SELECT MI N( SAL) MI NI MUM FROM EMP;

4. 5. 6. 7.

SELECT MAX( SAL) , MI N( SAL) , AVG( SAL) FROM EMP;

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

SELECT J OB, MAX( SAL) MAXI MUM, MI N( SAL) MI NI MUM FROM EMP GROUP BY J OB;

15. 16. 17. 18. 19.

SELECT COUNT( * ) MANAGERS FROM EMP WHERE J OB = ' MANAGER' ;

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

SELECT J OB, AVG( SAL) AVSAL, AVG( SAL * 12 + NVL( COMM, 0) ) AVCOMP FROM EMP GROUP BY J OB;

27. 28. 29. 30.

SELECT MAX( SAL) - MI N( SAL) DI FFERENCE FROM EMP;

31. 32. 33.

SELECT DEPTNO, COUNT( * )

34. 35. 36.

FROM EMP GGROUP BY DEPTNO HAVI NG COUNT( * ) > 3;

37. 38. 39. 40. 41. 42.

SELECT EMPNO FROM EMP GROUP BY EMPNO HAVI NG COUNT( * ) > 1;

43. 44. 45. 46. 47. 48. 49.

50.

SELECT MGR, MI N( SAL) FROM EMP GROUP BY MGR HAVI NG MI N( SAL) >= 1000 ORDER BY MI N( SAL) ;

CAPITOLUL 7 EXTRAGEREA DATELOR DIN MAI MULT DE O TABELA Join Join-ul este folosit cind o cerere SQL necesita date din mai multe tabele din baza de date. Liniile dintr-o tabela pot fi unite cu liniile din alta tabela in functie de valorile comune existente in coloanele corespunzatoare. Sint doua tipuri de conditie de join : 1. Equi-join 2. Non-equi-join

Equi-join

Pentru a determina angajatii din departamente, vom compara valorile din coloana DEPTNO a angajatului cu aceleasi valori din DEPTNO din tabela DEPT. Relatia dintre tabela EMP si DEPT este un equi-join, in care valorile din coloana DEPTNO din ambele tabele sint egale. (Operatorul de comparatie folosit este =.) O conditie de join este specificata in clauza WHERE: SELECT column(s) FROM tables WHERE join condition is ...

Pentru a face join pe cele doua tabele EMP si DEPT, introducem: SELECT ENAME, JOB, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP>DEPTNO + DEPT>DEPTNO;

ENAME ------CLARK MI LLER KI NG SMI TH SCOTT J ONES ADAMS FORD ALL EN BLAKE TURNER

J OB -----MANAGER CLERK PRESI DENT CLERK ANALYST MANAGER CLERK ANALYST SALESMAN MANAGER SALESMAN

DNAME ------ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES SALES

J AMES MARTI N WARD

CLERK SALESMAN SAL ESMAN

SALES SALES SAL ES

Vom observa ca acum fiecare angajat are listat numele departamentului lui. Liniile din EMP sint combinate cu liniile din DEPT si sint intoarse doar liniile pentru care valorile EMP.DEPTNO si DEPT.DEPTNO sint eale. Observati ca, conditia de join specifica numele coloanei precedat de numele tabelei.Aceasta este o necesitate cind numele coloanelor sint aceleasi in ambele tabele.Este necesar sa specificam exact ce coloane sint referite. Aceasta necesitate este de asemenea aplicata coloanelor care pot fi ambigue in clauzele SELECT sau ORDER BY. Pentru a recunoaste diferentele dintre coloana DEPTNO din EMP si coloana DEPTNO din DEPT, introducem: SELECT DEPT.DEPTNO, ENAME, JOB, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO ORDER BY DEPT.DEPTNO;

DEPTNO -------10 10 10 20 20 20 20 20 30 30 30 30 30 30

ENAME ------CLARK MI LLER KI NG SMI TH SCOTT J ONES ADAMS FORD ALL EN BLAKE TURNER J AMES MARTI N WARD

J OB -----MANAGER CLERK PRESI DENT CLERK ANALYST MANAGER CLERK ANALYST SALESMAN MANAGER SALESMAN CLERK SALESMAN SALESMAN

DNAME ------ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES SALES SALES SALES SALES

Observati ca fiecarui numar de departament din tabela DEPT i se face join pentru a se potrivi cu numerele de departament din tabela EMP.De exemplu, trei angajati lucreaza in departamentul 10 - Accounting - deci exista trei potri- viri.Prin urmare ACCOUNTING este afisat pentru fiecare angajat din acel departament. Folosirea alias-urilor de tabela

Poate fi foarte plictisitor sa tiparesti numele tabelelor repetat.Etichete temporare (sau aliasuri) pot fi folosite in clauza FROM.Aceste nume temporare sint valide doar in instructiunea SELECT curenta.Alias-urile de tabele trebuie de asemenea sa fie specificate in clauza SELECT.Aceasta creste efectiv viteza cererii, in care contextul contine informatii foarte exacte. Alias-urile de tabela sint folosite in urmatorul context:

SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO ORDER BY D.DEPTNO;

Alias-urile de tabele pot fi de lungime de maxim 30 de caractere, dar mai scurte sint mai bune.De asemenea incercati sa le faceti cit mai explicite. Daca un alias de tabela este folosit pentru un nume particular de tabela in clauza FROM, atunci acel alias trebuie sa fie substituit pentru numele tabelei in contextul din SELECT. Produs

----------------------------------------------------------------------| EMPNO ENAME J OB MGR HI REDATE SAL COMM DEPTNO | ----------------------------------------------------------------------| =======================================================================| ----------------------------------------------------------------------| 7788 SCOTT ANALYST 7566 05- MAR- 84 3000 20 |-----------------------------------------------------------------------| | =======================================================================| | ----------------------------------------------------------------------| | | | | --------------------------------------------------------------------| | | | | | ------------ -------------- ----| | DEPTNO DNAME LOC | | ------------ -------------- ----| - - - - - - - - | 10 ACCOUNTI NG NEW YORK | | - - - - - - - - | 20 RESEARCH DALLAS | | - - - - - - - - | 30 SALES CHI CAO | | - - - - - - - - | 40 OPERATI ONS BOSTON | -------------------------------

In absenta unei conditii WHERE, fiecare linie din EMP este unita in ordine cu fiecare linie din DEPT. Se vor afisa 53 de linii. Produs

Cind o conditie de join este invalida sau este omisa, rezultatul este omis si toate combinatiile de linii vor fi listate. Un produs tinde sa genereze un numar mare de linii si rezultatul sau este rar folosit.Trebuie intotdeauna inclusa o conditie de join intr-o clauza WHERE, in afara de cazul in care este necesara combinarea tuturor liniilor din toate tabelele. Non-Equi-Join

Relatia dintre tabelele EMP si SALGRADE este un non-equi-join, in care nici o coloana din EMP nu corespunde direct cu o coloana din SALGRADE.Relatia este obtinuta folosind un operator, altul decit operatorul de egalitate (=).Pentru a evalua gradatia unui anajat, salariul lui trebuie sa fie intre salariul minim si salariul maxim. Operatorul BETWEEN este folosit pentru a construi conditia, introducem: SELECT E.ENAME, E.SAL, S.GRADE FROM EMP E, SALGRADE S WHERE E.SAL BETWEEN S.LOSAL AND S.HISAL;

ENAME --------SMI TH ADAMS J AMES WARD MARTI N MI LLER ALLEN TURNER J ONES BLAKE CLARK SCOTT FORD KI NG

SAL ------800. 00 1, 100. 00 950. 00 1, 250. 00 1, 250. 00 1, 300. 00 1, 600. 00 1, 500. 00 2, 975. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 3, 000. 00 5, 000. 00

GRADE --------1 1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 4 4 5

Alti operatori cum ar fi <= si >= pot fi folositi, oricum BETWEEN este cel mai simplu.Nu uitati sa specificati mai intii valoarea minima si ultima valoarea maxima cind folositi BETWEEN.Din nou sint folosite alias-uri de tabele, nu din cauza posibilelor ambiguitati, dar din motive de performanta.

Reguli pentru join-ul tabelelor Pentru a face join pe cele trei tabele este necesar sa construim doua conditii de join.Pentru a face join pe patru tabele sint necesare minim trei conditii de join. O regula simpla este: numarul minim de conditii de join = numarul de tabele - 1 Aceasta regula nu poate fi aplicata daca tabela are o cheie primara, care identifica in mod unic fiecare linie (cheile primare sint explicate mai tirziu in manual).

Sintaxa

SELECT [DISTINCT] {[tabela].* | expresie [alias], ...} FROM tabela [alias], ... WHERE [conditie de join] ... AND [conditie de linie] ... OR [alta conditie de linie] GROUP BY {expresie | coloana} HAVING {conditie de grup} ORDER BY {expresie | coloana} [ASC | DESC] Observatii

• •

Se pot specifica conditii de join impreuna cu alte conditii (non join); De asemenea trebuie sa fiti atenti la precedenta operatorilor cind folositi predicatul OR.

Exercitii - Join-uri simple

Aceste exxercitii au intentia de a va capata experienta practica in extragerea datelor din mai mult decit o tabela si includ teme discutate in capitolele anterioare. Tema

1. Afisati numele tuturor angajatilor si numele departamentului lor, in ordinea numelui departamentelor. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

ENAME -------CLARK MI LLER KI NG SMI TH SCOTT J ONES ADAMS FORD ALLEN BLAKE TURNER J AMES MARTI N WARD

DNAME --------ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES SALES SALES SALES SALES


21. Afisati numele tuturor angajatilor, numarul si numele departamentului. 22. 23. 24. 25. 26.

ENAME --------

DEPTNO ---------

DNAME ---------

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.

CLARK MI LLER KI NG SMI TH SCOTT J ONES ADAMS FORD ALLEN BLAKE TURNER J AMES MARTI N WARD

10 10 10 20 20 20 20 20 30 30 30 30 30 30

ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES SALES SALES SALES SAL ES


43. Afisati numele, localitatea si departamentul angajatilor al caror salariu lunar este mai mare ca 1500. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55.

ENAME -------CLARK KI NG J ONES FORD SCOTT ALL EN BLAKE

L OCATI ON ---------NEW YORK NEW YORK DALLAS DALLAS DALLAS CHI CAGO CHI CAGO

DNAME --------ACCOUNTI NG ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES SALES

Vor f i s el ect at e 7 i nr egi s t r ar i .

56. Afisati lista salariilor, gradatiilor angajatilor. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73.

ENAME ---------SMI TH ADAMS J AMES WARD MARTI N MI LLER ALLEN TURNER J ONES BLAKE CLARK SCOTT FORD KI NG

J OB ------CLERK CLERK CLERK SALESMAN SALESMAN CLERK SALESMAN SALESMAN MANAGER MANAGER MANAGER ANALYST ANALYST PRESI DENT

74. Listati doar angajatii cu gradatia 3.

SAL ------800. 00 1, 100. 00 950. 00 1, 250. 00 1, 250. 00 1, 300. 00 1, 600. 00 1, 500. 00 2, 975. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 3, 000. 00 3, 000. 00 5, 000. 00

GRADE ---------1 1 1 2 2 2 3 3 4 4 4 4 4 5

75. 76. 77. 78. 79.

ENAME ---------ALLEN TURNER

J OB ------SALESMAN SALESMAN

SAL ------1, 600. 00 1, 500. 00

GRADE ---------3 3

80. Listati toti angajatii din Dallas. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88.

ENAME ---------SMI TH SCOTT J ONES ADAMS FORD

SAL ------800. 00 3, 000. 00 2, 975. 00 1, 100. 00 3, 000. 00

LOCATI ON ---------DALLAS DALLAS DALLAS DALLAS DALLAS

Alte exercitii daca aveti timp:

89. Afisati numele angajatilor, functia, salariul, gradatia si numele departamentului pentru toti angajatii din companie in afara de functionari.Sortati dupa salariu, afisind mai intii salariul cel mai mare. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106.

ENAME -------KI NG FORD SCOTT J ONES BLAKE CLARK ALLEN TURNER MARTI N WARD

J OB --------PRESI DENT ANALYST ANALYST MANAGER MANAGER MANAGER SALESMAN SALESMAN SALESMAN SALESMAN

SAL -------5, 000. 00 3, 000. 00 3, 000. 00 2, 975. 00 2, 850. 00 2, 450. 00 1, 600. 00 1, 500. 00 1, 250. 00 1, 250. 00

GRADE --------5 4 4 4 4 4 3 3 2 2

DNAME --------ACCOUNTI NG RESEARCH RESEARCH RESEARCH SALES ACCOUNTI NG SALES SALES SALES SALES

Vor f i s el ec t at e 10 i nr egi s t r ar i .

107. Afisati urmatoarele detalii pentru angajatii care cistiga 36000$ pe an sau care sint functionari. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116.

ENAME ---------

J OB ANNUAL_ SAL - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - -

FORD SCOTT MI LLER J AMES

ANALYST ANALYST CLERK CLERK

36000 36000 15600 11400

DEPTNO --------20 20 10 30

DNAME --------RESEARCH RESEARCH ACCOUNTI NG SALES

GRADE ------4 4 2 1

117. 118. 119. 120.

ADAMS SMI TH

CLERK CLERK

13200 9600

20 20

RESEARCH RESEARCH

1 1

Vor f i s el ect at e 6 i nr egi s t r ar i .

Solutii

1. 2. 3. 4.

SEL ECT ENAME, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO;

5. 6. 7. 8. 9.

SELECT ENAME, E. DEPTNO, DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E. DEPTNO = D. DEPTNO;

10. 11. 12. 13. 14. 15.

SELECT ENAME, LOC LOCATI ON, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO AND SAL > 1500;

16. 17. 18. 19. 20.

SELECT ENAME, J OB, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HI SAL;

21. 22. 23. 24. 25. 26.

SELECT ENAME, J OB, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE SAL BETWEEN LOSAL AND HI SAL AND GRADE = 3;

27. 28. 29. 30. 31. 32.

SELECT ENAME, SAL, LOC LOCATI ON FROM EMP, DEPT WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO AND LOC = ' DALL AS' ;

33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40.

SELECT ENAME, J OB, SAL, GRADE, DNAME FROM EMP, SALGRADE, DEPT WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO AND SAL BETWEEN LOSAL AND HI SAL AND J OB ! = ' CLERK' ORDER BY SAL DESC;

41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

49.

SELECT ENAME, J OB, SAL * 12 ANNUAL_ SAL, D. DEPTNO, DNAME, GRADE FROM EMP E, SALGRADE, DEPT D WHERE E. DEPTNO = D. DEPTNO AND SAL BETWEEN LOSAL AND HI SAL AND ( SAL * 12 + NVL( COMM, 0) = 3600 OR E. J OB = ' CLERK' ) ORDER BY E. J OB;

CAPITOLUL 8 ALTE METODE DE JOIN Acest capitol prezinta diferite metode de constructie a conditiilor de join.

Join extern Daca o linie nu satisface o conditie de join, atunci linia respectiva nu va apare in rezultatul cererii.De fapt, in conditia de equi-join pentru EMP si DEPT, departamentul 40 nu apare.Aceasta se intimpla deoarece nu este nici un angajat in departamentul 40.

-----------------------------------------------------------------------| J OI N EXTERN | | | | -------------- ------------- ------------- ------------- | | | EMPNO ENAME J OB MGR HI REDATE SAL COMM DEPTNO | | | -------------------- ------------- -------------- ------- ? | | | ======================================================| - - - - - | | -------------- ------------- ------------- ------------- | | | | | | ------------- -------------- ------------- ------------- ---------| | | | | | | - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - | | | | DEPTNO DNAME LOC | | | | - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - | | | | ================================| | | | - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - | | |---------| 40 OPERATI ONS BOSTON | | | - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - | | | ------------------------------------------------------------------------

Nu exista nici un angajat in departamentul 40, dar el poate fi afisat facind join intre departamentul 40 cu o linie vida. Liniile ce lipsesc pot fi returnate daca este folosit un operator de join extern in conditia de join.Operatorul este semnul plus inclus intre paranteze (+) si este plasat in partea tabelei deficiente in informatii.Operatorul are ca efect crearea uneia sau mai multor linii vide cu care una sau mai multe linii din tabela nedeficitara in informatii poate face join. O linie vida este creata pentru fiecare linie adaugata in tabela nedeficitara in informatii.

SELECT E.ENAME, D.DEPTNO, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO(+) = D.DEPTNO AND D.DEPTNO IN (30, 40);

ENAME --------ALLEN

DEPTNO --------30

DNAME --------SALES

BLAKE TURNER J AMES MARTI N WARD

30 30 30 30 40

SALES SALES SALES SALES OPERATI ONS

Operatorul de join extern pote apare doar intr-o parte a expresiei si anume in partea in care lipsesc informatii.Vor fi intoarse acele linii dintr-o tabela care nu au corespondent direct in cealalta tabela. Alte restrictii pentru join extern sint: •

•

nu se poate face join extern a unei tabele cu mai mult de o tabela ce difera de prima intr-o singura declaratie SELECT; o conditie ce include un join extern nu poate folosi operatorul IN sau nu i se poate fi unita cu alte conditii prin operatorul OR.

Join-ul unei tabele cu ea insasi Este posibila folosirea etichetelor de tabele (alias-urilor) pentru a face join unei tabele cu ea insasi, ca si cum ar fi doua tabele separate.Aceasta permite ca liniilor dintr-o tabela sa li se faca join cu liniile din aceeasi tabela. Urmatoarea cerere listeaza toti angajatii care cistiga mai putin ca sefii lor :

SELECT E.ENAME EMP_NAME, E.SAL EMP_SAL, M.ENAME MGR_NAME, M.SAL MGR_SAL FROM EMP E, EMP M WHERE E.MGR = E.EMPNO AND E.SAL < M.SAL;

EMP_ NAME ----------ALLEN WARD MARTI N TURNER J AMES MI LL ER ADAMS J ONES BLAKE CLARK SMI TH

EMP_ SAL ----------1600 1250 1250 1500 950 1300 1100 2975 2850 2450 800

MGR_NAME ----------BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE CLARK SCOTT KI NG KI NG KI NG FORD

MGR_SAL ---------2850 2850 2850 2850 2850 2450 3000 5000 5000 5000 3000

Observati ca, clauza FROM se refera la EMP de doua ori si ca urmare EMP are asociata cite un alias pentru ambele cazuri - E si M.Este ajutator ca alias- urile asociate sa fie cu inteles, de exemplu E inseamna angajati (employees) si M inseamna sefi (managers). Clauza join poate fi exprimata: "unde numarul sefului angajatului este acelasi cu numarul angajatului sefului lui".

Operatori de multimi In cadrul acestui capitol vor fi discutate reuniunea, intersectia si diferenta. Reuniunea, intersectia si diferenta sint folositoare in constructia cererilor care se refera la tabelediferite.Ele combina rezultatele a doua sau mai multe declaratii select in unul singur.O cerere poate fi formata din doua sau mai multe declaratii SQL inlantuite prin operatori de multimi.Operatorii de multimi sint numiti join-uri verticale, deoarece join-ul nu se face in raport cu liniile din cele doua tabele, ci in raport cu coloanele. In urmatoarele trei exemple, cererile sint aceleasi, dar operatorul este diferit in fiecare caz, generindu-se rezultate diferite pentru cereri. Reuniunea

Pentru a lista toate liniile diferite generate de fiecare din cereri, introducem:

SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 UNION SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

J OB ----CLERK MANAGER PRESI DENT SALESMAN

UNION ALL

Pentru a lista toate liniile (inclusiv duplicatele) generate de fiecare din cereri, introducem:

SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 UNION ALL SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

J OB ----PRESI DENT MANAGER CLERK MANAGER SALESMAN SALESMAN SALESMAN SALESMAN

CLERK

Intersectia

Pentru a lista doar liniile generate de ambele cereri, introducem:

SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 INTERSECT SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

J OB ----CLERK MANAGER

Diferenta

Pentru a lista toate liniile generate de prima cerere care nu sint in a doua cerere, introducem:

SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 10 MINUS SELECT JOB FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

J OB ----PRESI DENT

Este posibil sa se construiasca cereri cu mai multi operatori de multimi. Daca sint folositi mai multi operatori de multimi, ordinea executiei pentru declaratiile SQL este de sus in jos.Parantezele pot fi folosite pentru a face ordinea executiei alternativa. ORDER BY

ORDER BY poate fi folosita o data intr-o cerere ce foloseste operatori de multimi.Daca este folosita, clauza ORDER BY trebuie plasata la sfirsitul cererii.Deoarece pot fi selectate coloane diferite in fiecare SELECT nu se pot numi coloanele in clauza ORDER BY.In scimb, coloanele din ORDER BY trebuie sa fie referite prin pozitiile relative din lista din SELECT.

SELECT EMPNO, ENAME, SAL FROM EMP UNION SELECT ID, NAME, SALARY FROM EMP_HISTORY ORDER BY 2;

Observati ca in clauza ORDER BY un numar (2) este folosit pentru a indica pozitia coloanei ENAME in lista din SELECT.Aceasta inseamna ca liniile vor fi sortate in ordine ascendenta a numelui angajatilor.

Reguli pentru folosirea operatorilor de multimi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Declaratiile SELECT trebuie sa aiba acelasi numar de coloane. Coloanele corespunzatoare trebuie sa aiba acelasi tip (corespondenta este pozitionala). Liniile duplicate sint automat eliminate (nu poate fi folosit DISTINCT). Numele coloanelor din prima cerere apar in rezultat. Clauza ORDER BY apare la sfirsitul declaratiei. ORDER BY se face doar dupa pozitia coloanei (nu dupa numele coloanei). Operatorii de multimi pot fi folositi in subcereri. Blocurile de cerere sint executate de sus in jos. Operatorii de multimi multipli pot fi folositi cu paranteze, daca este necesara schimbarea secventei executiei.

Exercitii Aceste exercitii va vor da posibilitatea sa descoperiti diferite metode de join si sa capatati experienta la folosirea operatorilor de multimi. Tema

1. Afisati departamentul care nu are nici un angajat. 2. 3. 4. 5.

DEPTNO -------40

DNAME -------OPERATI ONS

6. Afisati toti angajatii (nume si numar) impreuna cu numele si numarul sefului. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

EMPNO -------7788 7902 7499 7521 7654 7844 7900 7934 7876 7566 7698 7782 7369

ENAME --------SCOTT FORD ALLEN WARD MARTI N TURNER J AMES MI LL ER ADAMS J ONES BLAKE CLARK SMI TH

MGRNO -------7566 7566 7698 7698 7698 7698 7698 7782 7788 7839 7839 7839 7902

MGR_NAME -----------J ONES J ONES BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE CLARK SCOTT KI NG KI NG KI NG FORD


26. Modificati solutia de la intrebarea 2 pentru a afisa KING care nu are sef. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

EMPNO -------7839 7788 7902 7499 7521 7654 7844 7900 7934 7876 7566 7698 7782 7369

ENAME --------KI NG SCOTT FORD ALLEN WARD MARTI N TURNER J AMES MI LL ER ADAMS J ONES BLAKE CLARK SMI TH

MGRNO --------

MGR_NAME ------------

7566 7566 7698 7698 7698 7698 7698 7782 7788 7839 7839 7839 7902

J ONES J ONES BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE CLARK SCOTT KI NG KI NG KI NG FORD


46. Gasiti functia care a fost ocupata in prima jumatate a anului 1983 si aceeasi functie a fost ocupata in timpul aceleiasi perioade in 1984. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

J OB -----CLERK Va f i s el ec t at a o i nr egi s t r ar e.

Incercati si urmatoarele daca aveti timp: 53. Gasiti toti angajatii care au venit in companie inaintea sefilor lor. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67.

EMPL OYEE ----------ALLEN WARD MARTI N TURNER MI LL ER J ONES BLAKE CLARK SMI TH

HI REDATE ----------15- AUG- 83 26- MAR- 84 05- DEC- 83 04- J UN- 84 21- NOV- 83 31- OCT- 83 11- J UN- 84 14- MAY- 84 13- J UN- 83

Vor f i s el ec t at e 9 i nr e gi s t r ar i .

68. Gasiti alta cerere pentru intrebarea 1. 69. 70. 71.

MANAGER ---------BLAKE BLAKE BLAKE BLAKE CLARK KI NG KI NG KI NG FORD

DEPTNO ---------

DNAME --------

HI REDATE ----------11- J UN- 84 11- J UN- 84 11- J UN- 84 11- J UN- 84 14- MAY- 84 09- J UL- 84 09- J UL- 84 09- J UL- 84 05- DEC- 83

72.

40

OPERATI ONS

Solutii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

SELECT D. DEPTNO, DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E. DEPTNO( +) = D. DEPTNO AND E. EMPNO I S NULL;

8. 9. 10. 11. 12. 13.

SELECT EMPS. EMPNO, EMPS. ENAME, MGRS. EMPNO MGRNO, MGRS. ENAME MGR_NAME FROM EMP EMPS, EMP MGRS WHERE EMPS. MGR = MGRS. EMPNO;

14. 15. 16. 17. 18. 19.

SELECT EMPS. EMPNO, EMPS. ENAME, MGRS. EMPNO MGRNO, MGRS. ENAME MGR_NAME FROM EMP EMPS, EMP MGRS WHERE EMPS. MGR = MGRS. EMPNO( +) ;

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

SELECT J OB FROM EMP WHERE HI REDATE BETWEEN ' 01- J AN- 83' AND ' 30- J UN- 83' I NTERSECT SELECT J OB FROM EMP WHERE HI REDATE BETWEEN ' 01- J AN- 84' AND ' 30- J UN- 84' ;

29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.

SELECT E. ENAME EMPLOYEE, E. HI REDATE, M. ENAME MANAGER, M. HI REDATE FROM EMP E, EMP M WHERE E. MGR = M. MGRNO AND E. HI REDATE < M. HI REDATE;

36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.

44.

SEL ECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT MI NUS SELECT EMP. DEPTNO, DNAME FROM EMP, DEPT WHERE EMP. DEPTNO = DEPT. DEPTNO;

CAPITOLUL 10 SQL*PLUS SI REPORTING In acest capitol vom prezenta facilitatile pentru SQL*Plus.In particular,capitolul prezinta modul in care comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru aformata rezultatele cererilor in rapoarte simple.

Comenzi SQL si SQL*Plus SQL*Plus este un mediu in care pot apare doua tipuri de comenzi : 1. Comenzi SQL (cum ar fi SELECT). 2. Comenzi SQL*Plus (cum ar fi SAVE). Comenzile SQL*Plus difera de comenzile SQL in urmatoarele moduri : 1. Ele nu sint conectate cu nici o declaratie particulara SELECT. 2. Ele se introduc pe o singura linie.Oricum, un caracter de continuare, li- niuta de unire, poate fi folosit daca comanda este prea lunga pentru a o introduce pe o singura linie. Comenzile SQL*Plus pot fi folosite pentru a influenta prezentarea datelorfurnizate de declaratiile SELECT, si din acest motiv sint folositoare pentruproducerea rapoartelor, la fel de bine ca si pentru contolul mediului sipentru identificatorul de fisier. Comenzile SQL*Plus sint introduse la promter-ul SQL pe o singura linie, darele nu deschid un buffer.Urmatoarele sint citeva comenzi suplimentare. RUNFORM nume_fisier ruleaza o aplicatie a Oracle Forms din interiorul sesiunii tale SQL*Plus. Spool nume_fisier scrie toate comenzile ulterioare si/sau le scrie in fisierul cu numele nume_fisier. Fisierului de spool i se asociaza extensia .LIS (pe unele sisteme extensia .LST). SPO[OL] OFF | OUT OFF inchide fisierul de spool si OUT opreste procesul de spool-ing si trimite fisierul de spool la imprimanta. DESC[RIBE] nume_de_tabela afiseaza structura tabelei din baza de date. HELP invoca help-ul intern din Oracle. $0 | S comanda HOST comanda invoca o comanda sistem din interiorul SQL*Plus ($ este specific pentru VAX). CONN[ECT] identificator_utilizator parola produce logarea la alt utilizator Oracle din interiorul login-ului curent. PROMPT text afiseaza textul cind se ruleaza un fisier de comenzi.

Comenzi SET Comenzile SET controleaza 'mediul' in care ruleaza in mod curent SQL*Plus.In general, comenzile asociaza o valoare unei variabile de sistem sau o trecepe ON sau OFF.Aceste comenzi pot fi folosite in mod implicit pentru fiecaresesiune prin includerea lor intr-un fisier numit LOGIN.SQL, care este citit defiecare data cind se ruleaza SQL*Plus.Daca o comanda SET aparuta in timpul se-siunii modifica valoarea implicita, aceasta va fi valabila doar pentru aceasesiune.Iesirea (EXIT) din SQL*Plus va reseta variabilele de sistem la valo-rile lor implicite. Comenzile SQL*Plus pot fi prescurtate. Cuvintele subliniate reprezinta starile implicite pentru comenzile de maijos. ECHO {OFF ON} ON face ca SQL*Plus sa afiseze comenzile asa cum sint ele executate dintr-un fisier de comenzi.OFF suprima acest lucru. FEED[BACK] {6n OFF ON} n face ca SQL*Plus sa afiseze numarul inregistrarilor selectate intr-o cerere cind sint selectate cel putin n inregistrari sau mai multe.ON sau OFF face ca aceasta sa fie sau nu afisata. Trecerea feedback-ului pe ON face ca n sa fie setat la 1.Setarea feed- backului la 0 este echivalent cu trecerea sa pe OFF. HEA[DING] {OFF ON} ON face ca SQL*Plus sa afiseze in rapoarte capetele de coloane.OFF suprima capetele de coloane. LIN[ESIZE] {80n} seteaza numarul de caractere pe care SQL*Plus le va afisa pe o linie si de asemenea controleaza centrarea si aliniamentul din dreapta a textului.Valoarea maxima pentru n este 500. NEWP[AGE] {1n} seteaza numarul liniilor goale ce vor fi tiparite intre titlul de jos de la fiecare pagina si titlul de sus al paginii urmatoare.Valoarea 0 face ca SQL*Plus sa stearga ecranul pe majoritatea terminalelor. NUM[FORMAT] text seteaza formatul implicit pentru afisarea numarului articolelor de date.Text trebuie sa fie un format de numar.Vedeti optiunea COLUMN, clauza FORMAT pentru formatul numerelor descris sub titlul 'COLUMN - Optiuni', mai tirziu in acest subcapitol. NUM[WIDTH] {10n} seteaza latimea implicita pentru afisarea valorilor numerice. PAGES[IZE] {24n} seteaza numarul liniilor pe o pagina.Pentru rapoarte tiparite pe hirtie de lungime de 11 inch, valoarea 54 (plus valoarea NEWPAGE 6) lasa margini de 1 inch deasupra si dede- subtul paginii. VER[IFY] {OFF / ON text} ON face ca SQL*Plus sa afiseze textul unei comenzi inainte si dupa substituirea variabilei cu valoarea sa.OFF suprima acest lucru. TIM[ING] {OFF / ON} ON face ca SQL*Plus sa dea statistici de timp la fiecare declaratie SQL ce este rulata.OFF suprima acest lucru pentru fiecare comanda SQL. SPA[CE] {1n}

seteaza numarul de spatii dintre coloane pentru o afisare de tabela.Valoarea maxima pentru n este 10. TERM[OUT] {OFF ON} OFF suprima afisarea iesirii generate de comenzi executate dintr-un fisier, asa ca iesirea poate fi prelucrata fara sa apara pe ecran.ON permite ca iesirea sa fie afisata. SQLCASE {MIXED / LOWER / UPPER} LOWER / UPPER convertesc comenzile SQL chiar inainte de executie.Tot textul din interiorul comenzii este convertit.MIXED lasa textul nemodificat. Pentru a gasi valoarea pentru o variabila SET folosim comanda SHOW. De exemplu, pentru a gasi dimensiunea paginii (pagesize), introducem : SHOW PAGES[IZE]

Pentru a vedea valorile pentru toate variabilele SET, introducem : SHOW ALL

|---------- ------------- ------------- -------------- --------

-----------| | | | RAPOARTE SQL* PLUS | | | | Ti t l u | | | | | | | | | - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - | - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - | | | | | | | | | Thu Apr i l 10 | Page 1 | | | | | | | | | | | | | | | | | | COMPANY REPORT | | | | | | | | ----------------------------| | | | ----------------------------| | | | - - - -- - - -- - - - - - -- - - - ---- - - -- - | | | | ===== | | | | | | | | | | | | ----------------------------| | | | ----------------------------| | | | ===== | | | | | | | | | | | | ----------------------------| | | | ----------------------------| | | | ----------------------------| | | | ----------------------------| | | | ---------------------------| | | | | ===== | | | | | ===== | | | | | | | | | | | Conf i dent i al | | | | | | | | | | | | | | | | | - - - - - - - - - - - -- - - - - - | - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - | - - - - - - -- | | | | | | | | | | | For mat e de col oana Cal cul e | | | | | |---------------------------------------------------------------------|

COLUMN - Optiuni Comanda COLUMN stabileste optiunile de afisare pentru o coloana.Formatuleste : COL[UMN] nume_coloana / alias lista_optiuni

Observatii asupra optiunilor pentru COLUMN : 1. nume_coloana trebuie sa se refere la un alias de coloana, daca un alias de coloana este folosit in clauza SELECT. 2. Optiunile pot apare in orice ordine. 3. O data ce apare o declaratie de coloana, ea ramine activa tot timpul cit sesiunea SQL*Plus ramine deschisa.Ea continua sa fie setata in timp ce sint afisate alte tabele (fara aceasta coloana). 4. Optiunile pentru COLUMN pot fi sterse in timpul unei sesiuni. 5. Pentru a gasi setarea optiunilor curente pentru o coloana, introducem : COL nume_coloana / alias

Alte citeva optiuni pentru COLUMN sint : WRAP permite specificarea catre SQL*Plus ca ori de cite ori TRUNC continutul actual al unei coloane depaseste latimea specificata, informatia aditionala este impachetata (WRAP) prin rotunjire in linia urmatoare sau trunchiata (TRUNC).WRAP este valoarea implicita. WORD_WRAPPED muta un cuvint de intrare pe linia urmatoare, in loc sa-l desparta pe doua linii.Un cuvint nu va fi despartit pe doua linii daca nu este mai mare ca latimea coloanei. HEADING specifica un cap pentru o coloana. NULL sir seteaza NULL-uri in coloana la sirul specificat. PRINT NOPRINT coloana va fi afisata / nu va fi afisata pe rapotrul de iesire. NEW_VALUE var Valoarea coloanei este inscrisa in variabila specificata in momentul in care coloana este selectata (SELECT).

Optiuni de format in comanda COLUMN Formatul de afisare a coloanelor An 999999 001234 $1234

$ .

al f anumer i c, de l ungi me n 9 pozi t i e numer i ca 1234 0 f or t eaza zer our i pr i nci pal e 099999 f l oat i ng dol l ar $999999 punct zeci mal 999999. 99

1234. 00 , vi r gul a 999, 999 1, 234 MI semnul mi nus l a dr eapt a 999999MI 1234PR numer e negat i ve i nt r e par ant eze 999999PR EEEE not at i e st i i nt i f i ca 99. 999EEEE 1. 234E+03 V mul t i pl i car e cu 10 l a n 9999V99 123400 (n = numar de 9 dupa V) B val or i l e zer o devi n bl ank- ur i B9999. 99

NOTA: 1. Formatul 999999 - afiseaza blank-uri pentru zerouri! 2. Formatul B9999.99 - daca punctul zecimal e inclus in formatul de afisare, formatul B este cerut pentru a face valorile nule blank-uri. 3. Formatul B999999 - Formatul B nu are efect pentru ca 999999 fara 'B' descrie zerourile ca blank-uri.

MESAJE DE EROARE ### . . . val oar e pr ea mar e pent r u f ormat gr esi t al val or i i pent r u f or mat

%

. . . ti p

Exemple de format al coloanelor COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP;

Rezultatul cererii afiseaza caracteristici ale optiunilor de formatare a coloanelor. Fiecare coloana are un titlu diferit. Justificarea titlului a fost schimbata din cea implicita, si in unele cazuri separata peste un numar de linii, folosind o bara verticala (|), Optiunea NULL a fost folosita sa forteze un sir de caractere sa fie afisat cand un null ar trebui in mod normal sa apara. Clauza SELECT poate contine alias-uri de coloane, coloane cu un prefix de tabela, expresii si siruri literale care determina numele coloanei specificat in comanda COLUMN a SQL*PLUS. Daca aceast a est e l i st a Fol osi t i acest nume de col oana de ar t i c ol e a SEL ECT- ul ui i n c omanda COLUMN ---------------------------- ---- ---- ---- ----- ---- ---- sal sal emp. sal sal e. sal sal sal *12+nvl ( comm, 0) sal *12+nvl ( comm, 0) sal *12 annsal annsal sysdat e sysdat e empno| | ' - ' | | ename empno| | ' - ' | | ename To_char ( Hi r edat e, ' ddt h To_char ( Hi r edat e, ' ddt h MONYYYY' ) MONYYYY' ) To_char ( sys dat e, ' Day Today Mon YY' ) Today

Comenzile TTITLE si BTITLE Comenzile TTITLE si BTITLE sunt folosite pentru a produce titluri pe o pagina.

Comanda Descri er e --------------TTI TL E ' s i r de c ar ac t er e' t i par es t e dat a c ur ent a i n col t ul di n st anga sus al f i ecar ei pagi ni , numar ul pagi ni i i n col t ul di n dr eapt a sus si cent r eaza t i t l ul pe l i ni a de dedesupt . BTI TLE ' si r de car actere' t i par est e t ext ul cent r at i n par t ea de j os a f i ecar ei pagi ni . I n ambel e cazur i un car act er ' | ' va f ace ca ur mat or ul t ext sa fie cent r at pe l i ni a ur mat oar e. TTI TLE af i seaza TTI TLE- ul sau BTI TLE- ul cur ent BTI TLE TTI TLE OFF anul eaza af i sar ea unui t i t l u def i ni t ant eBTI TLE OFF r i or sau a unei note de subsol . COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE 'COMPANY REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company Confidential' SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP;

Comenzile TTITLE si BTITLE pot include un numar de clauze, facand posibil ca aparitia titlului sa fie specificata mai detaliat. TTI [ TLE] [ pr i nt spec OFF ON] pr i nt spec def i nest e t i t l ul si poat e cont i ne mai mul t e cl auze. BTI [ TLE] [ pr i nt spec OFF ON] pr i nt spec def i nest e not de subsol si poat e cont i ne mai mul t e cl auze.

Clauze in Printspec COL n sar e t i par i r ea pozi t i ei n a l i ni ei cur ent e ( i napoi daca col oana a f ost t r ecut a) . SKI P n sar e de l a s t a r t ul unei noi l i ni i de n or i . Dac a n est e omi s, sar e o l i ni e; daca n est e 0, i napoi l a i nceput ul l i ni ei cur ent e. TAB n sar e i nai nt e n poz i t i i de t i par i t ( i napoi dac a n est e negat i v) . LEFT, CENTER and al i ni er e st anga, cent r u sau dr eapt a pe l i ni a RI GHT cur ent a. Ar t i col el e de dat e ce ur meaza acest ei cl auze sunt al i ni at e ca un gr up, pana l a sf ar si t ul comenzi i TTI LTE sau pana l a ur mat or ul LEFT, CENTER, RI GHT sau COLUMN. ( CENTER si RI GHT f ol osesc val oar ea l ui SET LI NESI ZE pent r u a c al c ul a poz i t i i l e ar t i c ol el or de dat e) . FORMAT def i nest e f ormat ul ar t i col el or de dat e car e o ur meaza, pana l a ur mat oar ea cl auza FORMAT sau pana l a sf ar si t ul comenzi i . Speci f i car ea f or mat ul ui est e l a f el cu cea a cl auzei FORMAT a comenzi i COLUMN. O si ngur a speci f i car e de f or mat poat e f i ef ect i va l a un moment dat . Daca est e al unui t i p de dat e gr esi t pent r u un ar t i col par t i cul ar , nu ar e ef ect asupr a acel ui ar t i col par t i cul ar . Daca nu est e ef ect i va ni ci o cl auza FORMAT pot r i vi t a, val or i l e numer i ce sunt t i par i t e i n acor d cu f or mat ul SET NUMFORMAT, sau daca SET NUMFORMAT nu a f ost f ol osi t , i n acor d cu f or mat ul i mpl i c i t . Val or i l e dat ei s unt t i pa-

r i t e i n f or mat ul i mpl i ci t . SQL. PNO Var i abi l a si st em pent r u numar ul pagi ni i cur ent e a r apor t ul ui . Va put et i r ef er i l a val oar ea unei var i abi l e si st em dandu- i pr ef i xul SQL. De exempl u, pent r u a f ol osi var i abi l a PNO scr i et i : TTI TLE RI GHT ' page' SQL. PNO Aceast a va pr oduce ' page 1' l a mar gi nea di n dr eapt a a l i ni ei daca 1 est e pagi na cur ent a.

Eliminarea valorilor duplicate si spargerea unui raport in sectiuni Liniile unui raport pot fi sparte in sectiuni, folosind comanda BREAK. Prin spargerea unei coloane, afisarea valorilor duplicate este eliminata. Puteti deasemenea sa lasati linii goale sau sa incepeti o noua pagina intre sectiuni. Pana cand va aparea o 'spartura' , valorile coloanelor se schimba de fiecare data, trebuie sa va reamintiti sa 'ORDER BY' coloana declaratia SELECT sau raportul dumneavoastra va fi rupt in sectiuni de neinteles. Poate fi o singura comanda BREAK activa la un moment dat; prin urmare, daca cereti breakuri multiple ele trebuie sa fie specificate ca o singura comanda BREAK. Trebuie sa listati coloanele sparte in ordinea importantei, 'sparturile' majore mai intii.

Optiuni BREAK Break-urile pot fi active la : • • • •

Column Row Page Report

BREAK ON [column/alias ROW][SKIP n DUP PAGE] ON...[ON REPORT]

Un BREAK ON REPORT va permite calcule finale sumare. La orice "break", urmatoarele optiuni pot fi specificate: Opt i une Des cr i er e - - - - - - ---- - - - - PAGE r enunt a l a o pagi na cand o val oar e i n col oana se schi mba. SKI P n sar e n l i ni i cand val oar ea se schi mba. DUP[ LI CATE] dupl i ca val or i l e. I mpl i ci t es t e: NODUP[ LI CATE] .

Exemple: BREAK ON REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB SKIP 2 REPORT ON DEPTNO PAGE ON JOB DUP

Pentru a curata break-urile emiteti comanda: CLEAR BREAKS

Pentru a tipari break-urile curente emiteti comanda:

BREAK ON

BREAK

Urmatorul exemplu ilustreaza folosirea BREAK-urilor: COLUMN DEPTNO FORMAT 099 HEADING 'Dept.' COLUMN JOB FORMAT A9 HEADING 'Job' JUSTIFY RIGHT COLUMN EMPNO FORMAT 9999 HEADING 'Empl|No' COLUMN SAL FORMAT 99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COLUMN COMM FORMAT 99,990.99 HEADING 'Y-T-D|Commission' - NULL 'No Comm' COLUMN REM FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total Rem.' TTILTE 'COMPANY REPORT|Produced by Personnel Dept' BTITLE 'Company Confidential' BREAK ON DEPTNO SKIP 1 ON JOB ON REPORT SELECT DEPTNO, JOB, EMPNO, SAL, COMM, SAL*12+NVL(COMM,0) REM FROM EMP ORDER BY DEPTNO,JOB;

Calcule Sumare Comanda COMPUTE executa calcule pe break-uri stabilite de comanda BREAK. COMPUTE clauza(e) OF coloana(e) ON break(uri) Comanda Descr i er e - - - - - - - - - - - - - - - OF speci f i ca col oana sau expr esi a a car ei val oar e va f i cal cul at a. ON speci f i ca ar t i col ul de dat e sau el ement ul de t abel a car e sa f i e f ol osi t ca br eak. Cl auza Cal cul e Apl i cat e pe t i pul de col oana ---- ----- --- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - AVG val oar e medi e numar COU[ NT] cont or i zeaza val or i t oat e t i pur i l e nenul e MAX[ I MUM] val oar e maxi ma numar , car act er MI N[ I MUM] val oar e mi ni ma numar , car act er NUM[ BER] cont or i zar e a l i ni i l or t oat e t i pur i l e STD devi at i a st andar d numar SUM suma val or i l or nenul e numar VAR[ I ANCE] var i at i e numar

Pot fi multe comenzi COMPUTE, cu toate ca adesea este mai usor sa specificati toate calculele cerute intr-o singura comanda. De exemplu: COMPUTE SUM AVG OF SAL COMM ON DEPTNO REPORT

va calcula salariile medii si totale si comisionul figurate in sectiunea DEPTNO si la sfarsitul REPORT-ului.

Fisierul de comenzi SQL*PLUS 1. compunere SELECT declaratie 2. SAVE nume fisier 3. ED nume fisier SET COL SQL*PLUS BREAK SELECT ... TTITLE OFF COL DEPTNO CLEAR SQL*Plus COL EMPNO CLEAR

4. CTRL Z VAX SPECIFIC

SET UP TTITLE ENVIRONMENT BTITLE SQL / RESET ENVIRONMENT Etc.

5. EX[IT] or QUIT 6. START nume fisier

CAPITOLUL 10 Exercitiu - Raport sub forma de tabel 1. Produce un raport care arata asemanator cu urmatorul. Asigurati-va la formatul coloanelor de date, la capul de tabel, si la specificatia titlului paginii si notei de subsol. 2. Adaugati o comanda BREAK la script-ul SQL astfel ca raportul dumneavoastra sa sara o linie la sfarsitul detaliilor fiecarui departament, si e- limina duplicatele numelor de slujbe.

Capitolul 10 Solutie SET ECHO OFF SET PAGESIZE 24 SET FEEDBACK OFF SET LINESIZE 78 COL A FORMAT A10 HEADING 'Department' COL B FORMAT A9 HEADING 'Job' COL C FORMAT 9999 HEADING 'Emp.|No.' COL D FORMAT A8 HEADING 'Name' COL E FORMAT A5 HEADING 'Hire|Date' COL F FORMAT B99,999.99 HEADING 'Monthly|Salary' COL G FORMAT 9,990.99 HEADING 'Annual|Comm' COL H FORMAT 999,999.99 HEADING 'Total' BREAK ON A SKIP 1 ON B TTITLE 'EMPLOYEE REPORT' BTITLE 'CONFIDENTIAL' SELECT DNAME A, JOB B, EMPNO C, ENAME D, TO_CHAR(HIREDATE,'MM/YY') E, SAL F, COMM G, SAL*12+NVL(COMM,0) H FROM EMP E,DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO ORDER BY DNAME,JOB / CLEAR COLUMNS TTITLE OFF BTITLE OFF SET FEDBACK ON SET PAGES 24 CLEAR BREAKS , / pr e>

CAPITOLUL 11 TRAVERSAREA ARBORILOR Acest capitol detaliaza recuperarea datelor bazate pe o relatie ierarhica naturala intre doua linii ale tabelei.

Traversarea arborilor Tabela EMP are o structura arborescenta reprezentand linia de raport a conducerii. Parcurgerea arborelui KING EMPNO=7839 | --------------------------------| | | MGR=7839 CLARK JONES BLAKE | | | | -----------------------------| | | | | | | | MILLER SCOTT FORD ALLEN WARD MARTIN TURNER JAMES | | | | ADAMS SMITH

O baza de date relationala nu contine inregistrarile intr-un mod ierarhic. Oricum, unde exista o legatura ierarhica intre liniile unei singure tabele, este un proces numit 'parcurgere de arbore' care face posibil ca ierarhia sa fie construita.Ierarhia poate fi creata privind la legatura dintre valorile echivalente in coloanele EMPNO si MGR(Aceasta legatura a fost deja exploatata cu join-ul unei tabele cu ea insesi). Numarul MGR al unui angajat este EMNO-ul sefului sau. Cand este realizata o parcurgere de arbore, nu va asteptati sa vedeti rezultatul cererii asemanator cu figura afisata mai sus. Numerele LEVEL (de nivel) sunt stabilite cand apare parcurgerea arborelui si reprezinta cat de indepartate sunt nodurile (liniile) de radacina (nodul de start). Pentru a construi un arbore de traversare din tabela EMP, introduceti: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL;

Comanda

Descriere

------SELECT LEVEL

--------Clauza SELECT standard, cu pseudo-coloana care afiseaza cat de departe este fiecare

nod de nodul de start. FROM WHERE timpul

Puteti sa SELECT FROM o singura tabela. Limiteaza liniile care sunt vizitate in parcurgerii.

CONNECT BY intre

Specifica coloanele unde exista legatura linii. Aceasta clauza este ceruta pentru o parcurgere de arbore.

PRIOR arbo-

Stabileste directia in care este parcurs rele. Daca PRIOR apare inainte de MGR,

atunci valorile in coloana MGR sunt vizitate primele, apoi sunt gasite valorile echivalente din EMPNO, care este in susul arborelui. Daca PRIOR apare inainte de EMPNO atunci arborele este in jos. START WITH

Specifica unde sa inceapa arborele. Nu poate incepe la un nivel(LEVEL). Aceasta clauza este optionala chiar cand este ceruta o parcurgere de arbore.

ORDER BY

Apare la sfarsit de obicei.

In exemplul de mai sus, structura ierarhica a organizatiei este reflectata in parcurgerea arborelui. Structura raportata conducere/angajati poate fi identificata cu claritate. Puteti folosi clauza ORDER BY pentru a sorta liniile returnate.Urmatoarea comanda este perfect legitima: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL ORDER BY DEPTNO;

Oricum, este recomandat sa nu folositi clauza ORDER BY la parcurgerea arborelui pentru ca ordonarea implicita a arborelui poate fi distrusa. In exemplul de mai jos, ordinea in care liniile lui SCOTT, ADAMS, FORD si SMITH sunt afisate s-a schimbat, si ADAMS pare sa se raporteze la FORD

cand SCOTT este de fapt seful sau. Iesirea (rezultatul) nu reflecta ierarhia "adevarata". SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL ORDER BY DEPTNO;

Parcurgerea arborilor SELECT ENAME, LEVEL, JOB FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL EXCLUDERI : WHERE ENAME!='SCOTT'

JONES | ---------------------------| | SCOTT (se sterge) FORD | | ADAMS SMITH CONNECT BY PRIOR EMPNO=MGR AND ENAME!='SCOTT' JONES | ---------------------------| | SCOTT (se sterge) FORD | | ADAMS (se sterge) SMITH

TERMINOLOGIE Sunt cativa termeni mai degraba neobisnuiti cand parcurgeti arborele. Nu este nevoie sa-i amintim pe toti, decat pentru informatie: NODE ROOT PARENT inferior

acelasi lucru cu o linie un nod care nu este in proprietatea nimanui un nod care are alte noduri la un nivel

CHILD

un nod care are un PARENT

TERMINAL NODE sau LEAF

un nod fara fii

BRANCH

un nod cu fii si nepoti

Chirurgia arborelui

Clauzele WHERE si CONNECT pot fi folosite pentru a curata arborele, care controleaza ce noduri sunt afisate. Daca clauza WHERE este folosita pentru a elimina un nod, atunci doar acel nod este eliminat. Daca restrictia apare in clauza CONNECT BY atunci intreaga ramura este eliminata. In exemplul urmator, numai linia SCOTT este eliminata, fiii sai sunt inca procesati. BREAK ON DEPTNO SKIP 1 SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE ENAME != 'SCOTT' CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR START WITH MGR IS NULL;

In exemplul de mai jos, intreaga ramura SCOTT a fost eliminata: SELECT LEVEL, DEPTNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP CONNECT BY PRIOR EMPNO = MGR AND ENAME != 'SCOTT' START WITH MGR IS NULL;

Notati ca de aceasta data ambele linii, parinte (SCOTT) si fiu (ADAMS), au fost excluse. Alte utilizari ale parcurgerii arborilor

Organizarea tabelelor nu este singura aplicatie a unei cereri structura- te pe arbore. Clauza CONNECT BY poate fi folosita de asemenea in: •

•

nota de plata a aplicatiilor materiale, sa produca explozii sau implozii partilor indentate. bilantul aplicatiilor pentru scopuri de consolidare.

CAPITOLUL 12 Crearea si Definirea de structuri tabelare In acest capitol, discutam aspectele logice ale tabelelor si coloanelor si commenzile necesare pentru a construi tabele cu Constrangeri de Integri- tate. Acesta este primul din doua capitole care acopera subsetul comenzilor SQL cunoscut ca Limbajul de Definire a Datelor(DDL).

Structuri de date ORACLE In acest curs vom discuta aspectele logice de creare a tabelelor.Consi- deratiile fizice sunt acoperite in celelalte cursuri.Desi tabelele pot fi create fara a da informatii de asezare fizice, ar trebui notat ca un utilizator ORACLE trebuie sa fi primit privilegiul de CREATE TABLE de catre administratorul bazei de date si sa aiba alocat ceva spatiu de tabela pentru a crea tabele. In general, structurile de date ORACLE pot fi rezumate dupa cum urmeaza. • •

• •

Tabelele pot fi create oricand, chiar cu utilizatori folosind baza de date. Nu este necesar sa specificati dimensiunea nici unei tabele. Aceasta este definita ultima prin cat spatiu a fost alocat bazei de date ca un intreg. Oricum, este important sa estimati cat de mult spatiu va utiliza o tabela. Structurile pot fi modificate online. Tabelele pot capata automat mai mult spatiu daca dimensiunea i- nitiala este umpluta. Limbajul de Definire a Datelor (LDD)

LDD este un subset al comenzilor SQL folosit pentru a crea, modifica sau muta structurile bazei de date ORACLE, si deasemenea sa inregistreze informatii in Dictionarul de Date (acesta este discutat mai tarziu). Denumirea unei tabele

Numele pe care-l alegeti pentru o tabela trebuie sa urmeze regulile standard pentru numirea unui obiect al unei baze de date ORACLE. 1. Numele trebuie sa inceapa cu o litera, A-Z sau a-z. 2. Poate contine litere, numerale si caracterele speciale underscore (_). Caracterele $ si # sunt deasemenea legale, dar folosirea lor este descurajata. 3. Numele este acelasi indiferent daca sunt folosite litere mari sau mici, de exemplu, EMP, emp, si eMp sunt toate aceeasi tabela. 4. Poate fi de maxim 30 caractere in lungime. 5. Numele nu trebuie sa duplice numele altui obiect din contul dumneavoastra. 6. Numele nu trebuie sa fie un cuvant rezervat SQL. NUME ---EMP85

VALI D ? ------da

85EMP

nu; nu i ncepe cu o l i t er a

FI XED_ ASSETS

da

FI XED ASSETS

nu; cont i ne un bl ank

UP DATE

nu; cuvant r ezer vat SQL

Ar trebui sa folositi nume de descriere pentru tabele si alte obiecte ale bazei de date. Folositi acelasi nume sa descrie aceeasi entitate in doua tabele diferite. De exemplu, coloana cu numarul departamentului este numita DEPTNO in ambele EMP si DEPT. Crearea unei tabele

Creati o noua tabela folosind comanda CREATE TABLE. Una dintre cele mai simple forme a acestei comenzi este cand informatia de baza pentru fiecare coloana este definita impreuna cu tipul ei de data si dimensiunea. Si nt axa: CREATE TABLE nume t abel a ( nume col oana t i p( di mensi une) , nume col oana t i p( di mensi une) , ...); Exempl u:

CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER(2), DNAME VARCHAR2(12), LOC VARCHAR2(12));

Numele coloanelor intr-o tabela trebuie sa fie unice. Tipurile coloanelor

Cand creati o tabela trebuie sa specificati fiecare tip de data al coloanei. Tabela de mai jos arata cele mai importante tipuri de date. Tipul de data poate fi urmat de unul sau mai multe numere in paranteze care dau informatii despre latimea coloanei. Latimea coloanei determina latimea maxima pe care valorile in coloana pot s-o aiba. VARCHAR2 trebuie sa aiba o dimensiune, dar cele implicite sunt disponibile. Tabela de mai jos arata tipurile de date principale in ORACLE7. Ti p de dat e ----------VARCHAR2( w) Lungi -

Descr i er e --------Si r de car act er e de l ungi me maxi m w. mea maxi ma est e de 2000 car act er e.

CHAR( w)

Si r de l ungi me f i xa w. Lungi mea i mpl i ci t a est e 1. Lungi mea maxi ma est e 255.

NUMBER

Numer e i n vi r gul a mobi l a cu pr eci zi e : 38

de ci f r e semni f i cat i ve. NUMBER( w)

Numer e i nt r egi de pr eci zi e w.

NUMBER( w, s)

Numere cu pr eci zi a w si scal a s. Pr eci zi a r epr ezi nt a numar ul maxi m de ci f r e

semni f i cat i ve permi se car e nu pot depasi 38. Scal a est e numar ul de pozi t i i zeci mal e i nr egi s t r at e i n dr eapt a punct ul ui . DATE i nai nt e

Val ori l e dat ei di n 1 I anuar i e 4712 de Hr i st os pana i n 31 Decembr i e 4712 dupa Hr i st os. I nf or mat i a de ti mp est e

deasemenea st ocat a. LONG

Si r de car act er e de l ungi me var i abi l a de l ungi me 2 Gb, sau 2 l a put er ea 31 mi nus

1. Est e per mi sa o si ngur a col oana de t i pul LONG pe t abel a. RAW si LONG RAW

Echi val ent cu VARCHAR2 si r espect i v LONG, dar f ol osi t pent r u a st oca dat e bi nar e ca i magi ni gr af i ce sau sunet e di gi t i zat e.

NOTE:

•

•

•

Tipul de date VARCHAR2 al Oracle7 este sinonim cu versiunea 6 a tipurilor de date 'VARCHAR' si 'CHAR'. ORACLE foloseste semantica prin comparatie non-padded daca o valoare VARCHAR2 este folosita intr-o comparatie(vezi Capitolul 2 pentru detalii). Daca o valoare scrisa intr-o coloana depaseste scala coloanei, atunci va apare o rotunjire.

Tabela de mai jos arata exemple de specificatii de coloane: NUMBER( 4) ci f r e.

Poat e cont i ne t oat e numer el e pana l a 4

NUMBER( 8, 3)

Poat e cont i ne pana l a 8 ci f r e, di nt r e car e 3 pot f i i n dr eapt a punct ul ui zeci mal .

VARCHAR2( 1000)

Val or i l e pot cont i ne pana l a 1000 car act er e.

CHAR( 80)

Si r ur i de car act er e de l ungi me f i xa egal a cu 80. Val or i l e mai scur t e sunt i nl ocui t e cu bl ank- ur i .

Crearea tabelei EMP

Tabela noastra demonstrativa, EMP, ar fi putut fi creata de o comanda CREATE TABLE ca mai jos: CREATE TABLE (EMPNO ENAME JOB MGR HIREDATE SAL COMM DEPTNO

EMP NUMBER(4) NOT NULL, VARCHAR2(10), VARCHAR2(10), NUMBER(4), DATE, NUMBER (7,2), NUMBER (7,2), NUMBER (2) NOT NULL);

Comanda DESCRIBE a SQL*PLUS-ului poate fi folosita pentru a lista detal ale coloanelor create intr-o tabela: DESCRIBE EMP

Constrangerea NOT NULL

In exemplul de mai sus, veti observa ca definitiile pentru coloanele EMPNO si DEPTNO sunt urmate de NOT NULL. Aceasta ne asigura ca valoril nule sunt permise pentru aceste coloane, de cand aceste coloane servesc ca chei pentru operatii pe aceasta tabela. Coloanele fara constrangerea NOT NULL permit valori nule. NOT NULL este una dintre constrangerile de integritate care pot fi definite. OPTIUNEA DEFAULT

Unei coloane ii poate fi data o valoare implicita prin optiunea DEFAULT. Aceasta previne aparitia de null-uri (sau erori, daca NOT NULL este specificata) daca o linie este inserata fara o valoare din coloana.Valorile implicite pot fi literali, o expresie, dar nu numele altei coloane. Functii ca SYSDATE si USER sunt valide. De exemplu: HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE, SAL NUMBER (7,2) DEFAULT 0

Constrangeri de integritate

Oracle permite constrangerilor de integritate sa fie definite pentru tabele si coloanelor sa forteze reguli sigure, inauntrul unei tabele sau intre tabele. Constrangerile sunt folosite: •

de serverul Oracle7 sa forteze reguli la nivelul tabelei oricand este inserata o linie, actualizata sau stearsa din acea tabela. Constrange- rea trebuie sa fie satisfacuta pentru ca operatiile sa reuseasca.

• •

pentru a preveni stergerea unei tabele daca sunt posesiuni din alte tabele. prin unelte sigure Oracle, ca Oracle Forms, pentru a furniza reguli pentru utilizarea intr-o aplicatie.

Constrangerile sunt clasate dupa cum urmeaza: Constrangeri de tabela Acestea pot referi una sau mai multe coloane si sunt definite SEPARAT de definitiile coloanelor din tabela. Constrangeri de coloana Acestea refera o singura coloana si sunt definite INAUNTRUL specificatiei pentru coloana posesoare. Constrangerile pot fi adaugate unei tabele dupa crearea ei si deasemenea temporar dezactivate (vezi comanda ALTER TABLE in capitolul urmator).Toate detaliile despre constrangeri sunt stocate in Dictionarul de Date. Fiecarei constrangeri ii este repartizat un nume. Iti este mai usor sa suplimentezi una tu singur, astfel ca poate fi mai usor referita mao tarziu, dar daca nu, atunci un nume este generat automat pe forma: SYS_Cn

unde n este un numar unic. Cuvantul cheie CONSTRAINT iti permite sa numesti o noua constrangere tu insuti. Tipuri de constrangeri

Puteti defini urmatoarele tipuri de constrangeri: • • • • •

NULL/NOT NULL UNIQUE PRIMARY KEY FOREIGN KEY(integritatea de referinta) CHECK

Constrangerea UNIQUE

Aceasta desemneaza o coloana sau o combinatie de coloane ca o cheie unica.Doua linii in aceeasi tabela nu pot avea aceeasi valoare pentru aceasta cheie.NULL-urile sunt permise daca cheia unica este bazata pe o singura coloana. Sintaxa constrangerii de tabela : [ CONSTRAI NT nume const r anger e] UNI QUE ( Col oana, Col oana, . . . )

Sintaxa constrangerii de coloana : [ CONSTRAI NT nume cons t r anger e] UNI QUE

De exemplu, pentru a va asigura ca nu sunt 2 nume de departamente identice la o singura locatie: CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER, DNAME VARCHAR2(9), LOC VARCHAR2(10), CONSTRAINT UNQ_DEPT_LOC UNIQUE(DNAME,LOC))

In exemplul de mai sus, constrangerea UNQ_DEPT_LOC este o constrangere de tabela. Notati ca virgula precede detaliile. O constrangere unica il face pe ORACLE sa creeze un singur index pentru a manui regula. Indecsii sunt discu- tati mai tarziu. Constrangere de cheie primara

Ca si la cheile unice, o cheie primara forteaza unicitatea unei coloane sau combinatii de coloane implicate si un index unic este creat pentru a conduce aceasta. Totusi poate fi o singura cheie primara pe o tabela, si aceasta este cunoscuta ca fiind cheia definitiva prin care liniile in tabela sunt i- dentificate individul. NULL-urile nu sunt permise in coloanele de chei primare. Sintaxa constrangerii de tabela : [ CONSTRAI NT nume const r anger e] PRI MARY KEY ( Col oana, Col oana, . . . )

Sintaxa constrangerii de coloana : [ CONSTRAI NT nume const r anger e] PRI MARY KEY

Notati ca aceeasi combinatie de coloane nu poate fi folosita si pentru o cheie primara si pentru una unica. Urmatorul exempludefineste DEPTNO ca o cheie primara folosind o constrangere de coloana: CREATE TABLE DEPT (DEPTNO NUMBER(2) CONSTRAINT DEPT_PRIM PRIMARY KEY, ...)

Constrangere de cheie externa

Cheile externe furnizeaza reguli de integritate de referinta inauntrul unei tabele sau intre tabele. O cheie exeterna este folosita intr-o relatie cu fiecare cheie primara sau unica oriunde si poate fi folosita, de exemplu, pentru a preveni stergerea unui departament in DEPT daca angajatii exista cu acelasi numar de departament in EMP. Sintaxa constrangerii de tabela : [ CONSTRAI NT nume const r anger e] FOREI GN KEY ( Col oana, Col oana, . . . ) REFERENCES t abel a ( Col oana, Col oana, . . . )

Sintaxa constrangerii de coloana : [ CONSTRAI NT nume const r anger e] REFERENCES t abel a ( Col oana)

Notati ca, cuvintele 'FOREIGN KEY' nu sunt folosite versiunea constrangerii de coloana a sintaxei.

Exempl ul 1

-----------| DEPT | ( par i nt e) -----------| | /|\ DEPTNO -----------| EMP | ( f i u) ------------

Pentru a stabili relatia dintre EMP si DEPT astfel incat EMP.DEPTNO este cheia externa, si fiecare angajat trebuie sa aiba un numar valid de departament care este cunoscut in DEPT: CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO)

Optiunea ON DELETE CASCADE

Ca rezultat al constrangerii de tabela de mai sus, (care ar fi putut la fel de bine sa fie definita ca o constrangere de coloana), un departament in DEPT nu ar fi putut fi sters daca liniile exista in EMP cu aceeasi valoare DEPTNO. Alternativ, puteti cere ca angajatii corespunzatori sa fie stersi a- utomat daca departamentul parinte in DEPT este sters. Aceasta este realizata adaugand clauza ON DELETE CASCADE. CONSTRAINT FK_DEPTNO FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO) ON DELETE CASCADE

Exempl ul 2

-------------EMPNO | EMP | . . - - - - - - - - - -- - - . \|/ . . . . . MGR . . . .

Pent r u a va asi gur a ca f i ecar ei l i ni i de angaj at i n EMP i i est e dat un numar de manager ( MGR) pent r u un angaj at exi st ent val i d:

CREATE TABLE EMP (EMPNO NUMBER(4) PRIMARY KEY, ... MGR NUMBER(4) CONSTRAINT EMP_MGR

REFERENCES EMP(EMPNO), ...

Constrangerea de verificare (CHECK)

Const r anger ea CHECK def i nest e expl i ci t o condi t i e pe car e f i ecar e l i ni e t r ebui e sa o sat i sf aca( sau sa o f aca necunoscut a dat ori t a unui NULL) . Condi t i a poat e f ol os i ac el eas i c ons t r uc t i i c a ac el ea i nt r - o r es t r i c t i e de cer er e, cu ur mat oar el e except i i :

subcer eri l e nu sunt permi se

• •

r ef eri r i l e l a pseudo- col oane ca SYSDATE nu sunt per mi se

• •

Si nt axa:

[ CONSTRAI NT nume const r anger e] CHECK ( condi t i e)

Alte optiuni ale constrangerilor

DI SABLE

Adaugand DI SABLE unei def i ni t i i de const r anger e i nseamna ca ORACLE nu o f or t eaza. Const r anger ea

poat e f i i nca ci t i t a de unel t el e ORACLE pent r u a const r ui r e gul i i nt r - o apl i cat i e s i put et i f ac e pos i bi l a const r anger ea mai t ar zi u pr i n comanda ALTER TABLE. CREATE TABLE EMP ( . . . . . , ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-UPPER(ENAME))

DISABLE, . . . . . . . ) ;

EXCEPTI ONS I NTO nume t abel a const r angerea.

I dent i f i ca o t abel a exi st ent a unde est e pl asat a i nf ormat i a despr e l i ni i l e car e i ncal ca

CREATE TABLE EMP ( . . . . . , ENAME VARCHAR2(10) CONSTRAINT CHK_UPP_NAM CHECK(ENAME-UPPER(ENAME)) EXCEPTIONS INTO CON_VIOLATE, . . . . . . . ) ;

I n f i nal , not at i c a t abel el e r ef er i t e i nt r - o c ons t r anger e t r ebui e s a exi st e i n aceeasi baza de dat e. Daca el e apar t i n unui ut i l i zat or di f er i t at unci posesor ul t r ebui e speci f i cat ca un pr ef i x.

I at a un exempl u compl et al const r uct i ei t abel ei EMP cu const r anger i :

CREATE TABLE EMP (EMPNO NUMBER(4)

CONSTRAINT EMP_PRIM PRIMARY KEY,

ENAME VARCHAR2(10)

CONSTRAINT ENAME_CONS CHECK(ENAME=UPPER(ENAME)),

JOB VARCHAR2(10), MGR NUMBER(4)

CONSTRAINT EMP_MGR REFERENCES EMP(EMPNO),

HIREDATE DATE DEFAULT SYSDATE, SAL NUMBER(7,2)

CONSTRAINT SAL_CONS NOT NULL,

COMM NUMBER(7,2), DEPTNO NUMBER(2)

CONSTRAINT DEPTNO_CONS NOT NULL,

CONSTRAINT

EMP_DEPT FOREIGN KEY (DEPTNO) REFERENCES DEPT(DEPTNO))

Crearea unei tabele cu linii din alta tabela

Exi st a o a doua f or ma a decl ar at i ei CREATE TABLE i n car e t abel a est e cr eat a cu l i ni i pot r i vi t e, der i vat e di n al t a t abel a:

CREATE TABLE DEPT [ ( nume- c ol oana , . . . . ) ] AS SELECT decl ar at i e

Tabel a va f i cr eat a cu col oane speci f i cat e si l i ni i r ecuper at e di n

•

de•

cl ar at i a SELECT i nser at a.

• •

•

Numai const r anger i l e NULL/ NOT NULL sunt most eni t e di n t abel a s el ec t ata.

• •

•

Daca t oat a col oanel e i n decl arat i a SELECT au nume bi ne def i ni t e ( nu s unt expr es i i s . a. m. d. ) s pec i f i cat i i l e col oanei pot f i omi se.

• •

•

Daca sunt dat e speci f i cat i i l e col oanei , at unci numar ul de col oane trebui e sa f i e egal cu numar ul de ar t i col e i n l i st a SELECT.

•

Pent r u a cr ea o t abel a DEPT30 car e t i ne numerel e angaj at i l or , nume, j obur i s i s al ar i i l e angaj at i l or di n depar t ament ul 30, i nt r oduc et i :

CREATE TABLE DEPT30 AS SELECT EMPNO,ENAME,JOB,SAL FROM EMP WHERE DEPTNO = 30;

Tabl e cr eat ed.

Pent r u a vedea descr i er ea l ui DEPT30, i nt r oducet i :

DESC DEPT30

Pent r u a cr ea o t abel a t i nand numel e angaj at ul ui , sal ar i ul si det al i i de gr ad, i nt r oduc et i :

CREATE TABLE EMP_SALS (NAME,SALARY,GRADE) AS SELECT ENAME, SAL, GRADE FROM EMP, SALGRADE WHERE EMP.SAL BETWEEN LOSAL AND HISAL;

Tabl e cr eat ed.

DESC EMP_SALS;

Pent r u a af i sa cont i nut ul t abel ei EMP SALS, i nt r oducet i :

SELECT FROM

* EMP_SALS;

, / pr e>

CAPITOLUL 12 Exercitii Crearea de tabele si de constrangeri

Atelier

1.

Cr eat i o t abel a numi t a PROJ ECTS, cu col oanel e speci f i cat e ca mai j os. Pe 2. l anga aceast a , def i ni t i PROJ I D ca, col oana de CHEI E PRI MARA , s i as i gur a3. t i - va ca dat el e P_END_DATE nu sunt mai r ecent e decat dat el e P_START_DATE. 4. 5. 6.

7.

Cr eat i o a doua t abel a, ASSI GNMENTS, ca cea de mai j os. Def i ni t i - i col oana 8. PROJ I D ca o chei e ext er na car e r ef er a t abel a PROJ ECTS. Col oana EMPNO a t a9. bel ei dumneavoast r a est e o vi i t oar e chei e ext er na a l ui EMP. Acest e doua 10. col oane nu ar t r ebui sa permi t a val or i NULL ( PROJ I D si EMPNO) . 11. 12. 13. Sunt al t e const r anger i pe car e ar t r ebui sa l e angaj am i n acest e t abel e. 14. Ac es t e a vor f i adaugat e i nt r - un vi i t or at el i er . 15. 16. 17. Fol osi t i comanda DESCRI BE pent r u a ver i f i ca def i ni t i i l e col oanel or . ( Ne 18. vom ui t a l a const r anger i mai t ar zi u) . 19. 20.

CAPITOLUL 12 -Solutii

Fi ecar e di n const r anger i l e ar at at e mai j os ar f i put ut f i def i ni t e ca or i car e const r anger e de t abel a sau const r anger e de col oana.

1. 2. 3. 4.

CREATE TABLE PROJECTS ( PROJID NUMBER(4) CONSTRAINT PROJ_PRIM PRIMARY KEY,

5. 6. 7. 8. 9. 10.

P_DESC VARCHAR2(20), P_START_DATE DATE, P_END_DATE DATE, BUDGET_AMOUNT NUMBER(7,2), MAX_NO_STAFF NUMBER(2), CONSTRAINT P_DATE_RULE CHECK(P_START_DATE <= P_END_DATE))

11. 12. 13. CREATE TABLE ASSIGNMENTS 14. (PROJID NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES PROJECTS (PROJID),

15. 16. 17. 18. 19.

EMPNO A_START_DATE A_END_DATE BILL_RATE ASSIGN_TYPE

NUMBER(4) NOT NULL REFERENCES EMP (EMPNO), DATE, DATE, NUMBER(4,2), VARCHAR2(2))

CAPITOLUL 13 Management-ul de tabela si Dictionarul de Date In acest capitol secund al Limbajului de Definire a Datelor vom vedea comenzile pentru modificarea si mutarea tabelelor si constrangerilor lor. Deasemenea, vom vedea cum informatii despre baza de date pot fi extrase din Dictionarul de Date.

Modificarea unei tabele Folositi comanda ALTER TABLE pentru a schimba definitia unei tabele. Sintaxa: ALTER TABLE TABLE nume- t abel a [ ADD ] ( speci speci f i cat cat or col col oana[ ana[ con const r angere de col col oana] ana] ) [ ENABLE cl auza ] [ MODI FY ] [ DI SAB SABLE cl auza] za] [ DROP op opt i uni ]

Clauza ADD

Folositi cuvantul cheie ADD pentru a adauga o coloana si/sau constrangeri pentru o tabela existenta. Pentru a adauga o coloana tabelei EMP care va tine numele sotului angajatului, introduceti: ALTER TABLE EMP ADD (SPOUSES_NAME CHAR (10));

Table altered. Pentru a vedea descrierea tabelei revizuite, introduceti: DESCRIBE EMP;

Pentru a adauga o constrangere de tabela unei tabele existente, care specifica daca salariul lunar nu trebuie sa depaseasca 5000$, introduceti: ALTER TABLE EMP ADD(CHECK(SAL <=5000));

, / pr e>

Clauza MODIFY

Fol Fol osi t i cuva cuvan nt ul che chei e MODI FY pent r u a modi f i ca def i ni t i a unei col oan oane exi s t e nt nt e.

ALTER TABLE nume MODIFY (tip coloana [NULL])

Pen Pent r u a schi mba l ungi mea l ui ENAME l a 25 25 de car car act ere, i nt r odu oducet cet i :

ALTER TABLE EMP MODIFY (ENAME CHAR (25));

Tabl Tabl e al t er ed.

DESCRIBE EMP;

Sunt 4 schimbari pe care nu le puteti face

1.

Nu put put et i schi mba o col oana oana cont cont i nand and nul nul l - ur i di n NULL i n NOT NULL.

2. 3.

Nu pu put et i adau adauga ga o nou noua a col col oan oana car car e est est e NOT NULL. Facet Facet i - o nu nul l , um-

4. 5. 6.

pl et i - o com compl et si apoi schi schi mbat i - o i n NOT NU NULL.

Nu pu put et i sa scad scadet i di mensi unea unei col col oan oane sau sau sasa- i schi schi mbat i t i pul de 7. dat dat e, numai daca nu cont cont i ne dat dat e. 8. 9. Nu put et i f ol osi opt i unea MODI FY pent ent r u a def i ni con const r angeri pe o col oan oana 10. 10. except and NULL/ LL / NOT NULL. LL . 11. 11.

Pent r u a modi f i ca al t e con const r anger i t r ebui e sa l e el i mi nat i si apoi sa l e adaugat i spe speci f i can cand modi f i car car i l e.

Clauza DROP

Fol Fol osi t i cl auza auza DROP pen pentt r u a mut a o con const r anger e di n al t a t abel abel a.

Si nt axa: xa:

ALTER TABLE TABLE nume t abel a DROP [ CONSTRA STRAI NT nume cons t r anger e ] [ CASCA SCADE] [ PRI PRI MARY KEY KEY ] [ UNI QUE ( col col oana, col col oana, . . . ) ]

De exempl u:

ALTER TABLE EMP DROP CONSTRAINT EMP_MGR; ALTER TABLE EMP DROP PRIMARY KEY;

Optiunea CASCADE (in clauza DROP)

Opt i unea unea CASCA SCADE a cl auzei auzei DROP f ace ca or i ce const const r ange angerr e dep depen ende dent nt a sa f i e deasem easemenea enea el i mi nat nat a.

De exempl u:

ALTER TABLE DEPT DROP PRIMARY KEY CASCADE;

ar put put ea deasem deasemenea enea sa f aca ca const r ange angerr ea chai chai i exet exet r ne di di n EM EMP>DEPTN EPTNO sa f i e el i mi nat a.

Clauza ENABLE/DISABLE

Aceast ceast a cl auza auza a comenzi enzi i ALTE ALTER R TAB TABLE per per mi t e const const r ang anger i l or sa f i e facut cut e po posi bi l e sau sau dezact zact i vat vat e f ar a a l e el el i mi na sa sau r ecr ea.

Si nt axa: xa:

[ DI SABLE] LE] [ ENA ENABLE ]

[ UNI QUE ( col col oana, ana, col col oana, ana, . . . ) ] [ PRI PRI MARY KEY KEY ] [ CO CONSTRA STRAI NT nume const r anger anger e ]

[ CASCADE]

Ca si l a cl auza auza DR DROP, adau adauga garr ea cuvant cuvant ul ui chei chei e CA CASCA SCADE semni f i ca ca conconst r ange angerr i l e dep depen end dent ent e sunt sunt deasem easemenea enea af ect at e.

De exempl u:

ALTER TABLE DEPT DISABLE CONSTRAINT DEPT_PRIM CASCADE;

Alte come comenzi nzi LDD

Eliminarea unei tabele

Pen Pent r u a st erge def i ni t i a un unei t abel e ORACLE, LE, f ol osi t i com comand anda DROP TAB TABLE.

Si nt axa: xa:

DROP TABLE nume t abel a [ CASCA CASCAD DE CONSTRAI STRAI NTS]

De exempl u:

DROP TABLE EMP;

St er ger ea unei t abel e duce l a pi er der ea t ut ur or dat el or di n ea si a tut ur or i ndecsi decsi l or asoci asoci at i ei . Opt i unea unea CASCA SCADE CONSTRA TRAI NTS va st er ge deasem deas emenea ref ref er i r i l e l a co const r anger i l e de de i nt egr i t at e de dependent e.

Note:

•

Toat e dat el e vor f i deas deas emenea enea st er se di n t abel a.

• •

Or i ce VI VI EWS sau SYN SYNO ONYMS vor vor r amane, ane, dar dar vor deven devenii i nval nval i de. de.

• •

Or i ce t r anzacti zacti i ner ezol zol vat e sun sunt r eal i zat zat e.

• •

Numai cr eat eat or ul t abel abel ei sau DBA poat poat e sa o st ear ear ga.

•

Comanda COMMENT

Fol osi t i comanda anda CO COMMENT ENT pent pent r u a i nser a un coment ent ar i u pana pana l a 255 255 de car car act er e, despr spr e o t abel a sau sau col col oana, i n di ct i onar ul de dat e.

Pen Pent r u a ada adaug uga a un un coment ent ar i u unei unei t abel abel e num numi t a EM EMP, i nt r oduce oducett i :

COMMENT ON TABLE EMP IS 'Employee Information';

Pent Pent r u a ada adaug uga a un un coment ent ar i u pe col oana oana EMPNO PNO i n t abel abel a EM EMP, i nt r oduce oducett i :

COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS 'Unique employee number';

Pent Pent r u a st er ge un coment ent ar i u, emi t et i comanda anda COMMENT ENT f ar a un un coment ent ar i u:

COMMENT ON COLUMN EMP.EMPNO IS '';

, / pr e> Pent r u a vedea coment ar i ul , sel ect at i col oana COMMENTS di n una di n veder i l e di ct i onar ul ui : ALL_ COL_ COMMENTS sau USER_COL_ COMMENTS. Di ct i onar ul de Dat e est e acoper i t mai t ar zi u i n acest capi t ol .

Comanda RENAME

Comanda RENAME est e f ol osi t a de cr eat or ul l ui TABLES, VI EWS si SYNONYMS pent r u a sci mba numel e obi ect ul ui bazei de dat e.

Pent r u a r edenumi un obi ect al bazei de dat e si nt axa est e:

RENAME vechi TO nou;

Pent r u a r edenumi t abel a EMP i n EMPLOYEE, i nt r oducet i :

RENAME EMP TO EMPLOYEE;

Pent r u a r edenumi t abel a SALGRADE, i nt r oducet i :

RENAME SALGRADE TO EMPL OYEE_ GRADES;

Est e i mpor t ant de not at ca or i ce apl i cat i i / pr ogr ame/ r apoar t e car e se r ef er a l a obi ect e ce au f ost r edenumi t e, t r ebui e amendat e.

Comanda TRUNCATE TABLE

Aceast a comanda va per mi t e sa st er get i t oat e l i ni i l e di nt r - o t abel a. Not at i ca comanda DELETE poat e deasemenea r eal i za aceast a ca o par t e a t r anzact i ei de mani pul ar e a dat el or ( acoper i t a i n capi t ol ul ur mat or ) , dar comanda TRUNCATE TABLE umpl e o t abel a mai ef i ci ent ca o act i une de def i ni r e de dat e, pana cand nu est e r et i nut a ni ci o i nf or mat i e de r ol l back.

Si nt axa:

TRUNCATE TABLE nume t abel a [ REUSE STORAGE]

Opt i unea REUSE STORAGE past r eaza spat i ul di n l i ni i l e st er se pent r u r eut i l i zar ea t abel ei . I mpl i c i t , ac es t s pat i u es t e el i ber at .

Dictionarul de Date Oracle

Di ct i onar ul de Dat e est e una di n par t i l e cel e mai i mpor t ant e al e l ui ORACLE RDBMS. Const a di nt r - un set de t abel e si veder i car e f ur ni zeaza un ghi d de r ef er i nt a accesi bi l doar l a ci t i r e, despr e baza de dat e. Di ct i onar ul de Dat e va va spune:

•

numel e ut i l i zat or i l or ORACLE

• •

dr ept ur i l e s i pr i vi l egi i l e c ar e l e- au f os t ac or dat e

• •

numel e obi ect el or bazei de dat e (t abel e, veder i , i ndecsi , si noni me, sec-

vent e, . . . )

• • •

const r anger i apl i cat e tabel ei

• •

•

i nf or mat i i de r evi zi e, ca: ci ne a accesat si actual i zat obi ectel e bazei de dat e speci f i cat e.

•

Di ct i onarul de Dat e est e cr eat cand est e cr eat a baza de dat e. Or i cand baza de dat e est e i n oper at i i , Di ct i onar ul de Dat e est e act ual i zat de ORACLE RDBMS.

Di c t i onar ul de Dat e es t e o r ef er i nt a pent r u t ot i ut i l i z at or i i baz ei de dat e. Est e o sur sa val or oasa de i nf or mat i i pent r u ut i l i zat or i , pr oi ectant i de apl i cat i i si DBA. Di ct i onar ul de Dat e est e deasemenea cr i t i c pent r u oper at i a ORACLE RDBMS, car e i l r easeaza pent r u a i nr egi st r a si ver i f i ca i nf or mat i i despr e baza de dat e.

Accesul la Dictionarul de Date

Utilizatori

Accesul l a obi ect el e Di ct i onar ul ui de Dat e est e pr i n SQL. Decl ar at i i l e SELECT pot f i f ol osi t e pent r u a cer e i nf or mat i i di n Di ct i onar ul de Dat e.

RDBMS

Ni ci un ut i l i zat or nu ar t r ebui sa schi mbe vreodat a ( i nser eze, act ual i zeze sau st ear ga) ni ci o l i ni e sau obi ect i n Di ct i onar ul de Dat e, est e pr obabi l sa compr omi t a i nt egr i t at ea dat el or . RDBMS act ual i zeaza aut omat Di ct i onarul de Dat e pent r u a r ef l ect a schi mbar i l e st r uct ur i i bazei de dat e, per mi si uni , revi zi i si al t e dat e. I n t i mpul oper at i ei bazei de dat e, RDBMS ci t est e deasemenea Di ct i onar ul de Dat e pent r u a descoperi obi ect el e car e exi st a si ca ut i l i z at or i i s a ai ba ac ces l a el e.

Tabelele si vederile Dictionarului de Date

Tabele

Baza Di ct i onar ul ui de Dat e sau f undament ul t abel el or sunt pr i mel e obi ect e ce t r ebui e cr eat e i n baza de dat e, pent r u ca el e t r ebui e sa f i e pr ezent e pent r u t oat e obi ect el e ce tr ebui e cr eat e. Tabel el Di ct i onar ul ui de Dat e sunt cr eat e aut omat de decl ar at i a SQL CREATE DATABASE si nu sunt i n posesi a ut i l i zat or ul ui SYS. Tabel el e de baza sunt r ar eor i accesat e di r ect, deoar ece i nf or mat i a di n el e nu est e usor de i nt el es.

Vederi

Veder i l e Di cti onar ul ui de Dat e ( t abel e vi r t ual e - acopr i t e i n c api t ol ul 15) cont i n i nf or mat i i i nt r - o f or ma car e est e usor de i nt el es pent r u ut i l i zat or . Accesul publ i c l a Di ct i onar ul de Dat e est e dat pr i n veder i mai degr aba decat pr i n t abel e de baza. SYS poseda deasemenea veder i l e Di ct i onar ul ui de Dat e. Veder i l e au f ost numi t e pent r u a r ef l ecta ti pul de ut i l i zar e dor i t . Veder i l e sunt cl asi f i cat e i n 3 gr upe di st i ngandu- se i nt r e el e pr i n pr ef i xel e USER, ALL s i DBA. Cel e t r ei cl ase de veder i sunt :

USER_xxxxx Obi ect el e posedat e de ut i l i zat or pot f i accesat e. De eexempl u, veder i l e cu acest pr ef i x per mi t ut i l i zat or ul ui sa af i seze i nf or mat i i despr e tabel el e cr eat e de ut i l i zat or s i pr i vi l egi i l e acor dat e de ut i l i z at or . ALL_xxxxx Ut i l i zat or i i pot accesa obi ecte l a car e l e- au f ost per mi se dr ept ur i l e de acces, i n pl us f at a de obi ect el e pe car e le poseda. DBA_xxxxx Pent r u ut i l i z ar e de c at r e ut i l i z at or i c u pr i vi l egi u DBA pot accesa ori ce obi ect i n baza de dat e.

Unel e di nt r e veder i l e Di ct i onar ul ui de Dat e nu ut i l i zeaza pr ef i xel e list at e mai sus. Acest e veder i i ncl ud:

DI CTI ONARY L i s t e az a t oat e t abel el e, veder i l e, Di c t i onar ul ui de Dat e, ac ces i bi l e ut i l i z at or ul ui . DI CT_ COLUMNS Li st eaza col oanel e i n di cti onar ul obi ectel or acces i bi l e ut i l i zat or ul ui . CONSTRAI NT_ DEFS L i s t e az a t oat e def i ni t i i l e de c ons t r anger i i nt r o-

duse pent r u t abel el e accesi bi l e ut i l i zat or ul ui . CONSTRAI NT_ COLUMNS Li st eaza t oat e col oanel e car e sunt accesi bi l e ut i l i z at or ul ui cur ent s i numi t e i n def i ni t i i l e c ons t r anger i l or .

Vederea DICTIONARY

DI CTI ONARY l i st eaza t oat e obi ect el e Di ct i onar ul ui de Dat e accesi bi l e ut i l i z at or ul ui c u o s cur t a des cr i er e a obi ec t ul ui .

Ur mat oar ea decl ar at i e SQL af i seaza cont i nut ul t abel ei DI CTI ONARY :

SELECT * FROM DI CTI ONARY;

Mul t e di n veder i l e Di ct i onar ul ui de Dat e au nume l ung. Si noni mel e publ i ce au f ost f ur ni zat e, ca abr evi at i i , pent r u accesul convenabi l l a unel e di n cel e mai comune veder i al e Di ct i onar ul ui de Dat e ut i l i zat or .

Numel e Tabel ei - - - - - - - - - - -- - ALL_CATALOG secven-

Coment ar i i ---------Toat e t abel el e, veder i l e, si noni mel e, t el e acces i bi l e ut i l i z at or ul ui

ALL_ COL_ COMMENTS veder i -

Coment ar i i pe col oanel e t abel el or si l e ac ces i bi l e

ALL_COL_PRI VS ut i l i za-

Per mi si uni pe col oanel e pent r u car e t or ul est e "gr ant or ", "gr ant ee",

pr o pr i et ar , sau un rol posi bi l sau PUBLI C est e " gr ant ee" ALL_ COL_ PRI VS_MADE ut i l i za-

Per mi si uni pe col oanel e pent r u car e e pr opr i et ar sau "grant or "

ALL_ COL_ PRI VS_RECD ut i l i za-

Per mi si uni pe col oanel e pent r u car e t or ul , PUBLI C sau r ol ul posi bi l est e

"grantee" ALL_CONSTRAI NTS accesi -

Def i ni t i i de const r anger i pe t abel e bi l e

ALL_CONS_COLUMNS ALL_DB_LI NKS ut i l i za-

I nf or mat i i despr e col oanel e accesi bi l e i n def i ni t i i l e de c ons t r anger i Legat ur i l e bazei de dat e accesi bi l e t or ul ui

ALL_DEF_AUDI T_OPTS ALL_ DEPENDENCI ES acce-

Opt i uni de r evi zui r e pent r u noi l e obi ect e cr eat e Dependent e di nspr e si i nspr e obi ect el e si bi l e ut i l i zat or ul ui

ALL_ERROR car e

Er or i l e cur ent e pe obi ect el e st ocat e l a ut i l i zat or ul est e per mi s sa creeze ( pag. 13- 13)

ALL_I NDEXES ac ces i bi l e

Descr i er ea i ndecsi l or pe t abel el e ut i l i zat or ul ui

ALL_ I ND_ COLUMNS acce-

Col oanel e cupr i nzand i ndecsi pe t abel e si bi l e

ALL_OBJ ECTS ALL_ SEQUENCES ut i l i -

Obi ect el e accesi bi l e ut i l i zat or ul ui Descr i er ea SEQUENCE- ur i l or accesi bi l e z at or ul ui

ALL_SNAPSHOTS ut i l i zat or ul ALL_ SOURCE

I nst ant anee l a car e poat e pr i vi Sur sa cur ent a a obi ect el or cr eat e pe car e

ut i l i zat or ul ar e per mi si unea sa l e cr eeze ALL_ SYNONYMS ut i l i zat or ul ui

Toat e si noni mel e accesi bi l e

ALL_TABLES ut i l i zat or u-

Descr i er ea t abel el or accesi bi l e l ui

ALL_TAB_COLUMNS

Col oanel e t ut ur or t abel el or, vederi l or si cl us t er el or

ALL_ TAB_ COMMENTS

Coment ar i i pe t abel e si veder i accesi bi l e

ut i l i zat or ul ui ALL_TAB_PRI VS ut i l i zat o-

Per mi si uni pe obi ect e pent r u car e r ul e "grant or ", "grant ee" sau

pr o pr i et ar , sau un r ol posi bi l sau PUBLI C gar ant i e ALL_TAB_PRI VS_MADE pe

Per mi si uni l e ut i l i zat or i l or si per mi si uni obi ect el e ut i l i z at or i l or

ALL_ TAB_ PRI VS_RECD ut i l i zat o-

Per mi si uni pe obi ect e pent r u car e r ul , PUBLI C sau un r ol posi bi l est e

"grantee" ALL_TRI GGERS cur ent

TRI GGER- ur i accesi bi l e ut i l i zat or ul ui

ALL_TRI GGER_COLS ut i l i za-

Ut i l i zar ea col oanel or i n t r i gger - ul t or i l or s au i n t r i gger - ur i pe t abel el e

ut i l i zat or i l or ALL_USERS de

I nf or mat i i despr e t ot i ut i l i zat or i i bazei dat e

ALL_VI EWS ut i l i zat or i l or

Text ul veder i l or accesi bi l e

AUDI T_ACTI ONS ur ma-

Tabel a de descr i er e pent r u act i unea de r i r e a r e vi z i ei t i pul ui de c odur i

CAT

Si noni m cu USER_CATALOG

CLU

Si noni m cu USER_CLUSTERS

COLS

Si noni m cu USER_TAB_ COLUMNS

COLUMN_PRI VI LEGES ut i l i zat o-

Per mi si uni pe col oane pent r u car e r ul e " gr ant or " , " gr ant ee" , pr opr i et ar ,

sau un r ol posi bi l sau PUBLI C est e "gr ant ee" DI CT DI CTI ONARY Di cti ona-

Si noni m cu DI CTI ONARY Descr i er ea t abel el or si veder i l or r ul ui de Dat e

GLOBAL_NAME

Numel e bazei de dat e gl obal e

I ND

Si noni m pent r u USER_ I NDEXES

I NDEX_HI STOGRAM

St at i st i ca pe chei cu numar ar e r epet at a

I NDEX_STATS

St at i st i ca pe arbor i - B

OBJ

Si noni m pent r u USER_ OBJ ECTS

RESOURCE_COSTS

Cost ul f i ecar ei r esur se

ROLE_ROLE_PRI VS

Rol ur i permi se r ol ur i l e

ROLE_SYS_PRI VS

Pr i vi l egi i l e si st em per mi se r ol ur i l or

ROLE_TAB_PRI VS

Pr i vi l egi i de t abel a per mi se r ol ur i l or

SEQ

Si noni m pent r u USER_ SEQUENCES

SESSI ON_PRI VS setat

Pr i vi l egi i pe car e ut i l i zat or ul l e- a i n mod cur ent

SESSI ON_ROLES pos i -

Rol ur i pe car e ut i l i zat or ul l e- a f acut bi l e i n mod cur ent

SYN TABLE_PRI VI LEGES

Si noni m pent r u USER_ SYNONYMS Al ocat i i pe obi ect e pe car e ut i l i zat or ul est e "gr ant or ", "grant ee", posesor , sau

un r ol f acut posi bi l , sau PUBLI C est e "grant ee- ul " TABS USER_ AUDI T_OBJ ECTS de-

Si noni m pent r u USER_ TABLES I nr egi st r ar ea ur mel or exami nat e pent r u cl ar at i i r ef er i t oar e l a obi ect e, s i

anume: t abel , cl ust er , veder e, i ndex, secvent a, l egat ur a bazei de dat e [ publ i ca] , si noni m [ publ i c] , pr ocedur a, t r i gger , segment r ol l bac k, s pat i u de t abel a, r ol , ut i l i z at or USER_ AUDI T_ SESSI ON USER_ AUDI T_STATEMENT r ef er i t oar e

I nr egi st r ar ea ur mel or exami nat e l a al ocat i e, anul ar e, exami nar e,

neexami nar e s i s i s t e m modi f i c at USER_AUDI T_TRAI L

I nt r ar i al e ur mel or r evi zui t e, r el evant e

ut i l i zat or ul ui

USER_ CATALOG poseda-

Tabel e, veder i , si noni me si secvent e t e de ut i l i z at or

USER_CLUSTERS

Descri er i al e cl ust er el or ut i l i zat or ul ui

USER_ CLU_COLUMNS

Mapar ea col oanel or t abel ei pent r u a aduna i mpr euna col oanel e

TABLENAMECOMMENTS USER_ COL_ COMMENTS ve-

Coment ar i i despr e col oanel e t abel el or si der i l e ut i l i z at or ul ui

USER_ COL_ PRI VS ut i l i za-

Per mi si uni pe col oanel e pent r u car e t or ul est e posesor ul , "grant or " sau

"grantee" USER_ COL_ PRI VS_MADE obi ectel or

Toat e per mi si uni l e pe col oanel e posedat e de ut i l i zat or

USER_ COL_ PRI VS_RECD ut i l i zat o-

Per mi si uni pe col oane pent r u car e r ul est e "grant ee"

USER_CONSTRAI NTS ut i -

Def i ni t i i l e const r angeri l or pe t abel el e l i zat or ul ui

USER_ CONS_COLUMNS USER_ DB_ LI NKS ut i l i -

I nf or mat i i despr e col oanel e accesi bi l e i n def i ni t i i l e cons t r anger i l or Legat ur i l e bazei de dat e posedat e de zator

USER_ DEPENDENCI ES ut i -

Dependent e di nspr e si i nspr e obi ect el e l i zat or i l or

USER_ERRORS posedat e

Er or i cur ent e pe obi ect e st ocat e, de ut i l i z at or

USER_ EXTENTS ut i l i zat o-

Ext ensi i cupr i nzand segment e al e r ul ui

USER_FREE_SPACE accesi -

Ext ensi i l i ber e i n spat i ul t abel el or bi l e ut i l i zat or ul ui

USER_I NDEXES

Descri er ea i ndecsi l or ut i l i zat or ul ui

USER_ I ND_COLUMNS ut i l i zat or u-

Col oanel e cupr i nzand i ndecsi ai l ui s au pe t abel e al e ut i l i z at or ul ui

USER_OBJ ECTS USER_OBJ ECT_SI ZE obi ect e

Obi ect e posedat e de ut i l i zat or Di mensi uni , i n oct et i , a di f er i t el or pl / sql

USER_OBJ _AUDI T_OPTS vede-

Opt i uni de r evi zui r e pent r u t abel el e si r i l e ut i l i zat or ul ui

USER_RESOURCE_LI MI TS

Af i seaza l i mi t a r esur sel or ut i l i zat or ul ui

USER_ROLE_PRI VS

Rol ur i per mi se ut i l i zat or ul ui cur ent

USER_ SEGMENTS

Spat i u de st ocar e al ocat pent r u segment el e bazei de dat e

USER_SEQUENCES

Descr i er ea SEQUENCE- l or ut i l i zat or ul ui

USER_SNAPSHOTS ve-

I nst ant anee pe car e ut i l i zat or ul l e poat e dea

USER_ SNAPSHOTS_LOGS ut i -

Toat e j ur nal el e i nst ant anee posedat e de l i zat or

USER_SOURCE ut i l i za-

Sur sa obi ect el or st ocat e accesi bi l e t or ul ui

USER_SYNONYMS USER_SYS_PRI VS ut i l i zat or ul ui

Si noni mel e pr i vat e al e ut i l i zat orul ui Pri vi l egi i de si st em per mi se cur ent

USER_TABLES

Descr i er ea t abel el or ut i l i zat or ul ui

USER_TABLESPACES

Descr i er ea spat i i l or t abel el or accesi bi l e

USER_TAB_COLUMNS c l us t e r e-

Col oane al e t abel el or , veder i l or si l or ut i l i zat or ul ui

USER_ TAB_COMMENTS pose-

Coment ar i i despr e t abel el e si veder i l e dat e de ut i l i z at or

USER_TAB_PRI VS ut i l i zat o-

Per mi si uni pe obi ect e pent r u car e r ul est e posesor ul , "gr ant or - ul ", sau

"grant ee- ul "

USER_ TAB_PRI VS_MADE

Toat e per mi si uni l e pe obi ect e posedat e de

ut i l i zat or USER_ TAB_PRI VS_RECD ut i l i zat o-

Per mi si uni pe obi ect e pent r u car e r ul est e "gr ant ee- ul "

USER_TRI GGERS

Ti gger- ur i posedat e de ut i l i zat or

USER_TRI GGER_COLS ut i l i zat or u-

Fol osi r ea col oanei i n t r i gger - ul l ui

USER_TS_QUOTAS

Cot a spat i ul ui de t abel a pent r u ut i l i zat or

USER_USERS

I nf or mat i i despr e ut i l i zat or ul cur ent

USER_VI EWS

Text de veder i posedat de ut i l i zat or

Cateva vederi folositoare

Ur mat oar el e veder i sunt pr obabi l e de a f i de i nt er es pent r u maj or i t at ea ut i l i zat or i l or :

Nume veder e -----------

Si noni m -------

Descr i er e ----------

DI CTI ONARY

Di ct

Li st a t ut ur or obi ect el or bazei de dat e

USER_OBJ ECTS

Obj

Obi ect el e posedat e de ut i l i zat or

USER_CATALOG accesi -

Cat

Tabel e, veder i , si noni me, secvent e bi l e ut i l i zat or ul ui

USER_TABLES USER_TAB_COLUMNS ut i l i -

Tabs

Descr i er ea t abel el or ut i l i zat or ul ui

Col s

Col oanel e di n t abel el e si veder i l e z at or ul ui

USER_COL_ COMMENTS vede-

Coment ar i i pe col oanel e t abel el or si r i l or ut i l i zat or ul ui

USER_TAB_ COMMENTS

Comenzi pe t abel e si veder i posedat e de

ut i l i zat or USER_SEQUENCES ut i l i -

Seq

Desc r i er ea secvent el or posedat e de

zator USER_SYNONYM

Syn

USER_VI EWS

Si noni mul pr i vat al ut i l i zat or ul ui Text ul vederi l or posedat e de ut i l i zat or

USER_I NDEXES ut i l i zat or u-

I nd

Descr i erea i ndecsi l or pr opr i i l ui

ALL_OBJ ECTS ALL_ TAB_COLUMNS veder i -

Obi ect el e accesi bi l e ut i l i zat or ul uI Col oanel e pent r u t oat e t abel el e si l e acces i bi l e ut i l i z at or ul ui

Daca nu st i t i def i ni t i a unei t abel e sau veder i a Di ct i onar ul ui de Dat e, sau daca nu va put et i ami nt i numel e unei col oane i nt r - o t abel a/ veder e s peci f i ca, at unci f ol osi t i comanda DESC[ RI BE] pent r u a af i sa def i ni t i a t abel ei / veder i i .

Pent r u a vedea st r uct ur a l ui USER_OBJ ECTS, i nt r oducet i :

SQL>desc user_objects

O descr i er e a veder i i DI CTI ONARY ur meaza:

SQL>desc dict

Not at i ca si noni mul abr evi at DI CT poat e f i f ol osi t cu r ef er i r e l a DI CTI ONARY. Odat a ce st i t i st r uctura unei t abel e/ veder i , put et i sel ecta i nf or mat i a dor i ta:

SELECT FROM WHERE

OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE, CREATED USER_OBJECTS OBJECT_NAME = 'EMP'

Folosirea lui SQL pentru a genera SQL

SQL poat e f i o uneal t a put er ni ca pent r u a gener a al t e decl ar at i i SQL, f acand f ol osi r ea i nf or mat i ei i n Di cti onar ul de Dat e. Put et i f ol osi SQL di n SQL pent r u:

•

a evi t a cod r epet i t i v

• •

a pr i mi aj ut or de l a Di ct i onar ul de Dat e

• •

a r ecrea t abel e, veder i , i ndex- ur i

• • •

a gener a pr edi cat e " di nami ce" , cont i nand par amet r i di n t i mpul execut i ei

•

Ami nt i t i - va, vi r t ual put et i s el ect a or i ce. De exempl u, pent r u a gener a decl ar at i i SQL*PLUS pent r u a descr i e t oat e t abel el e voast r e, f ol osi t i ur mat or ul SQL:

SELECT 'DESC '||OBJECT_NAME FROM USER_OBJECTS WHERE OBJECT_TYPE = 'TABLE' / OR SELECT 'DESC '||TABLE_NAME FROM USER_TABLES;

Exempl el e de mai sus gener eaza ur mat oar ea i esi r e:

DESC DEPT DESC EMP DESC SALGRADE

Pent r u a execut a decl ar at i i l e de mai sus, est e necesar a capt ur ar ea l or i nt r - un f i s i er c ar e poat e f i por ni t .

SET ECHO OFF SET PAGES 0 SET FEEEDBACK OFF SPOOL X SELECT 'DESC '||TABLE_NAME FROM USER_TABLES / SPOOL OFF START X.LIS

I n exempl ul de mai susm PAGE[ SI ZE] est e pus pe 0, pent r u a el i mi na t i t l ur i l e di n var f si de j os, ca si cel e de t abel . Not at i deasemenea ca ext ensi a LI S est e speci f i cat a pe comanda START, deoar ece START i si asuma o ext ensi e a SQL. Exempl e mai sof i st i cat e al e acest ei t ehni ci sunt det ai l at e i n Apendi cel e G, unde cer er i l e di n Di ct i onar ul de Dat e sunt f ol osi t e pent r u a pr oduce comenzi DML si DDL si i esi r e.

CAPITOLUL 13 Exercitii Managementul de tabela si Dictionarul de Date Atelier

1.

Adaugat i o col oana LONG numi t a COMMENTS , PROJ ECT TABLE- ul ui dumneavoas 2. t r a. Deasemenea, adaugat i o col oana NUMBER, numi t a HOURS, t abel ul ui 3. ASSI GNMENTS. 4. 5. 6. Fol osi t i vi zual i zar ea di ct i onar ul ui USER_OBJ ECTS pent r u a l i st a obi ectel e 7. posedat e de cont ul dumneavoast r a ORACLE. Cat e obi ect e posedat i ? 8. 9. 10. Acum def i ni t i o const r anger e pe t abel a ASSI GNMENTS pent r u a asi gur a combi 11. nat i i uni ce de Pr oj ect I D si numar de angaj at . 12. 13. 14. 15. 16.

Cer et i veder ea USER_OBJ ECTS; posedat i acum vr eun obi ect vi i t or?

Pr i vi t i i n Di cti onar ul de Dat e pent r u i nf or mat i i despr e const r angeri pe 17. t abel el e voast r e ( put et i f ol osi veder ea USER_CONSTRAI NTS) . 18. 19. Daca avet i t i mp : 20. 21. 22. Fol osi t i vi zual i zar ea di ct i onar ul ui ALL_TABLES pent r u a gasi pos es or i i s i 23. numel e t abel el or l a car e put et i avea acces, unde numel e t abel ei i ncl ude 24. car act er el e " EMP" . 25.

CAPITOLUL 13

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Solutii

ALTER TABLE PROJECTS ADD (COMMENTS LONG) ALTER TABLE ASSIGNMENTS ADD (HOURS NUMBER)

7. 8.

9. 10. 11.

12.

SELECT OBJECT_NAME, OBJECT_TYPE FROM USER_OBJECTS

13.

14. 15. 16.

ALTER TABLE ASSIGNMENTS ADD CONSTRAINT UNQ_KEY UNIQUE (PROJID,EMPNO)

17. 18. 19. 20. At i f i put ut al t er nat i v sa adaugat i o chei e pr i mar a, pana cel e doua col oane 21. nu per mi t nul l - ur i . I n f i ecar e caz, un i ndex uni c a f ost adaugat l i st ei 22. voast r e de obi ect e posedat e. 23.

24. 25.

O cer er e posi bi l a est e:

26. 27. 28. 29. 30.

SELECT CONSTRAINT_NAME, CONSTRAINT_TYPE, TABLE_NAME SEARCH_CONDITION FROM USER_CONSTRAINTS

Pr obabi l vet i vr ea sa f ol osi t i comenzi l e COLUMN pent r u a f or mat a r ez ul t at el e!

31. 32. 33. 34.

35. 36. 37. 38. 39.

SELECT OWNER, TABLE_NAME FROM ALL_TABLES WHERE TABLE_NAME LIKE '%EMP%'

CAPITOLUL 14 Limbajul de manipulare a datelor Acest capitol explica cum se fac schimbari liniilor intr-o tabela, cum se adauga noi linii sau cum se sterg. Este introdus conceptul de tranzactie. Consistenta la citire este deasemenea discutata.

Inserarea de noi linii intr-o tabela Comanda INSERT este folosita pentru a adauga linii unei tabele Sintaxa comenzii INSERT este: I NSERT

I NTO nume t abel a [ ( col oana, col oana, . . . . ) ] VALUES ( val oar e, val oar e, . . . . ) ;

Este posibila inserarea unei noi linii cu valori in fiecare coloana, in care caz lista de coloane nu este ceruta. Este recomandat ca COLUMN LIST sa fie intotdeauna specificata. Daca lista nu este specificata, software-ul va cere modificari oriunde definitia tabelei este modificata. Pentru a insera un nou departament, introduceti: INSERT VALUES

INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC) (50,'MARKETING','SAN JOSE');

Nota aceasta comanda adauga o singura linie unei tabele. Pentru a intra intr-un departament nou, omitand numele departamentului, lista de coloane trebuie specificata: INSERT VALUES

INTO DEPT (DEPTNO,LOC) (50,'SAN JOSE');

Alternativ, daca numele departamentului nu este cunoscut, un NULL ar putea fi specificat: INSERT VALUES

INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC) (50,NULL,'SAN JOSE');

Valorile CHARACTER si DATE trebuie puse in ghilimele simple. Folosirea Variabilelor de Substitutie pentru a insera linii

Dupa cum am mentionat anterior, INSERT este o comanda pentru o singura lini- e. Folosind variabile de substitutie este posibil sa se mareasca viteza de intrare. INSERT

INTO DEPT (DEPTNO,DNAME,LOC)

VALUES

(&D_NUMBER, '&D_NAME', '&LOCATION');

Cand comanda este rulata, valorile sunt afisate de fiecare data. Inserarea informatiilor de data si timp

Cand se insereaza o valoare DATE, formatul DD-MON-YY este de obicei folosit. Cu acest format secolul implicit este secolul 20 (19nn). Data deasemenea contine informatii de timp, care daca nu sunt specificate, implicit devin miezul noptii (00:00:00). Daca o data trebuie introdusa in alt secol si un timp specific este cerut deasemenea, folositi functia TO_DATE: INSERT VALUES

INTO EMP (EMPNO,ENAME,JOB,MGR,HIREDATE,SAL,COMM,DEPTNO) (7658, 'MASON', 'ANALYST', 7566, TO_DATE('24/06/2084 9:30','DD/MM/YYYY HH:MI'), 3000, NULL, 20);

Copierea de linii din alta tabela I NSERT

I NTO tabel a [ ( col oana, col oana, . . . . ) ] SELECT l i st a- sel ect FROM t abel a( e)

Aceasta forma a declaratiei INSERT va permite sa inserati cateva linii intr-o tabela unde valorile sunt derivate din continutul tabelelor existente in baza de date. Pentru a copia toate informatiile din departamentul 10 in tabela D10HISTORY, introduceti: INSERT

INTO D10HISTORY (EMPNO,ENAME,SAL,JOB,HIREDATE FROM EMP WHERE DEPTNO=10;

Notati ca cuvantul cheie 'VALUES' nu este folosit aici. Actualizarea liniilor

Declaratia UPDATE va permite sa schimbati valori in liniile unei tabele. UPDATE SET [ WHERE

De exemplu:

t abel a[ al i as] col oana [ , col oana. . . ] = {expr esi e, subcer er e} condi t i e] ;

Pentru a actualiza linia lui Scott, introduceti: UPDATE SET

WHERE

EMP JOB='SALESMAN', HIREDATE = SYSDATE, SAL = SAL*1.1 ENAME = 'SCOTT';

1 r ecor d updat ed.

Daca clauza WHERE este omisa, toate liniile din tabela vor fi actualizate. Este posibil sa folositi subcereri inlantuite si subcereri corelate in declaratia UPDATE. Sa presupunem ca ati avut o cifra noua de comisioane pentru angajati siguri. De exemplu, tabela COMMISSION de mai jos este folosita pentru a actualiza linii sigure ale tabelei EMP: COMMI SSI ON EMPNO -----7499 7654 7844 7844 7844

EMP

COMM ---1100 500 3500 2000 1500

EMPNO ----7499 7654 7844

COMM ----300 1400 0

Schimbarile listate in tabela COMMISSION pot fi aplicate tabelei EMP, folosind o subcerere corelata si o subcerere inlantuita, ca mai jos: Exemplul 1: UPDATE EMP SET COMM = (SELECT COMM FROM COMMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMMISSION);

3 r ecor ds updat ed.

Tabela COMMISSION poate contine mai mult decat o intrare pentru fiecare angajat, ca in exemplul de mai jos :

COMI SSI ON EMPNO ----7499 7654 7654 7844 7844

COMM ---1100 500 100 2000 1500

Daca doriti sa inlocuiti (REPLACE) valorile din tabela EMP pentru comision cu comisionul TOTAL pentru fiecare angajat listat in tabela COMISSION, atunci puteti utiliza urmatorul SQL : Exemplul 2:

UPDATE EMP SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) FROM COMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION); 3 inregistrari modificate. Tabela EMP reflecta comisioanele modificate : EMP EMPNO ----7499 7654 7844

COMM ---1100 600 3500

O alta posibilitate este cea de a adauga (ADD) la valorile comisionului in tabela COMISSION la comisioanele existente in tabela EMP mai mult decat inlocuirea lor. Exemplul 3 realizeaza acest lucru : Exemplul 3:

UPDATE EMP SET COMM = ( SELECT SUM(COMM) + EMP.COMM FROM COMISSION C WHERE C.EMPNO = EMP.EMPNO) WHERE EMPNO IN (SELECT EMPNO FROM COMISSION); Tabela EMP reflecta comisioanele schimbate : EMP EMPNO ----7844 7499 7654

COMM ---3500 1400 2000

Stergerea Coloanelor dintr-o Tabela

Comanda DELETE permite stergerea unei sau mai multor linii dintr-o tabela.

DELETE [WHERE

FROM tabela conditie];

Pentru a sterge toate informatiile despre departamentul 10 din tabela EMP, introduceti :

DELETE WHERE

FROM EMP DEPTNO = 10;

Daca clauza WHERE este omisa, atunci toate liniile vor fi sterse.

TRANZACTII Procesarea unei Tranzactii Ce este o tranzactie ?

O tranzactie este o operatie asupra unei baze de date care implica una sau mai multe modificari in una sau mai multe tabele. Exista doua clase de tranzactii. Tranzactii DML care contin un numar oarecare de blocuri DML si pe care ORACLE le trateaza ca o singura entitate sau o singura unitate logica de lucru, si tranzactii DDL care contin un singur bloc DDL. Nu pot exista situatii "jumatate de drum" in timpul executiei unei tranzactii, asa incat unele modificari specificate in tranzactie sa fie aplicate bazei de date si altele nu. Pentru fiecare tranzactie ori toate modificarile sunt aplicate bazei de date, ori nici una din modificari nu este indeplinita ( sunt toate abandonate - discarded ). O tranzactie incepe cand prima comanda executabila DML sau DDL este intalnita si se termina in una din urmatoarele situatii : • • • • •

Intalneste COMMIT/ROLLBACK Comanda DDL se termina Anumite erori (DEADLOCK) EXIT - iesire din SQL*Plus Eroare sistem

Un bloc DDL este executat automat si de aceea implicit incheie o tranzactie. Dupa incheierea unei tranzactii, urmatorul bloc executabil SQL va lansa automat urmatoarea tranzactie. Permanentizarea Modificarilor

Pentru ca modificarile sa ramana permanente, ele trebiue executate asupra bazei de date. comanda COMMIT realizeaza permanentizarea modificarilor; ROLLBACK permite sa abandonam sau sa anulam modificarile. Modifiacrea, sau modificarile, executate asupra bazei de date intre 2 comenzi COMMIT reprezinta o tranzactie. Pana cand tranzactia nu este executata, nici una din modificari nu este vizibila utilizatorilor.

Inlaturarea Modificarilor Nedorite

Modificarile neexecutate pot fi abandonate prin comanda ROLLBACK. ROLLBACK va atribui datelor valorile care acestea le aveau imediat dupa executarea ultimului COMMIT prin anularea tuturor modificarilor facute dupa ultimul COMMIT. Erorile de Sistem

Cand o tranzactie este intrerupta de o eroare serioasa, de exemplu o eroare de sistem, intreaga tranzactie este anulata. Aceasta previne erorile datorate modificarilor nedorite asupra datelor, si realizeaza intoarcerea tabelelor la starile de dupa ultimul COMMIT. In acest fel SQL*Plus protejeaza integritatea tabelelor. Anularea automata este cauzata cel mai des de catre o eroare de sistem, ca de exemplu o resetare a sistemului sau o cadere de tensiune. Erorile de tastare a comenzilor, ca de exemplu tastarea gresita a unor nume de coloane sau incercarile de a realiza operatii neautorizate asupra tabelelor altor utilizatori, nu intrerup tranzactia si nu realizeaza anularea automata. Aceasta se datoreaza faptului ca aceste erori sunt detectate in cursul compilarii (de catre PARSER) ( cand un bloc SQL este scanat si verificat), si nu in timpul executiei. O tranzactie noua este lansata urmand unui COMMIT sau ROLLBACK - adica cand primul bloc executabil DML sau DDL este intalnit. Semnificatia Tranzactiilor

ORACLE asigura consistenta datelor bazata pe tranzactii. Tranzacti ile dau utilizatorului mai multa flexibilitate si control la lucrul asupra datelor, si asigura consistenta datelor in cazul unei erori a procesului utilizator sau a unei erori de sistem. Tranzactiile ar trebui sa contina doar acele comenzi DML care realizeaza o singura modificare asupra datelor. De exemplu un transfer de fonduri (sa spunem 1000$) intre 2 conturi ar trebui sa implice un debit al unui cont de 1000$ si un credit al altui cont de 1000$. Ambele actiuni ar trebui sa se incheie cu succes sau sa dea eroare impreuna. Creditul nu ar trebui executat fara debit. Controlul Tranzactiilor cu Instructiuni SQL

Urmatoarele instructiuni SQL sunt utilizate cand apar executii (commit) sau refaceri (rollback) : • • •

COMMIT[WORK] SAVEPOINT nume_savepoint ROLLBACK[WORK] to [SAVEPOINT] nume_savepoint

De notat ca COMMIT si ROLLBACK sunt instructiuni (blocuri) SQL. Cele 3 blocuri SQL utilizate pentru controlul tranzactiilor sunt explicate mai jos: COMMIT[WORK]

Sintaxa : COMMIT[WORK]; • • • • • •

•

Permanentizeaza schimbarile in tranzactia curenta Sterge toate punctele de salvare (savepoint) din tranzactie Termina tranzactia Elibereaza toate blocarile (Lock) tranzactiei Cuvantul cheie WORK este optional Utilizatorul trebuie sa expliciteze sfarsitul tranzactiei in programul aplicatie utilizand COMMIT (sau ROLLBACK). Daca nu se executa explicit tranzactia si programul se termina anormal, ultima tranzactie executata va fi anulata. Executii implicite (commit) apar in urmatoarele situatii : o inainte de o comanda DDL o dupa o comanda DDL o la inchiderea mormala a unei baze de date

Blocurile DDL cauzeaza mereu executii (commit) in timpul executiei lor. Daca introduceti un bloc DDL dupa cateva blocuri DML, blocul DDL cauzeaza aparitia unui commit inaintea propriei executii, incheind tranzactia curenta. Astfel daca blocul DDL este executat pana la capat, este si inregistrat. SAVEPOINT

Sintaxa : SAVEPOINT nume_savepoint

Exemplu : SAVEPOINT terminare_actualizari

• •

•

•

Poate fi utilizat pentru a imparti o tranzactie in bucati mai mici Punctele de salvare (savepoints) permit utilizatorului sa retina toata munca sa la orice moment din timp, cu optiunea de a inregistra mai tarziu totul sau a anula totul sau o parte din ea. Astfel, pentru o tranzactie lunga, se pot salva parti din ea, pe masura executiei, la sfarsit inregistrandu-se sau refacandu-se continutul initial. La aparitia unei erori nu trebuie executat din nou fiecare bloc. La crearea unui nou punct de salvare cu acelasi nume ca al unuia dinainte, primul punct este sters. Numarul maxim de puncte de salvare pentru un proces utilizator este implicit 5. Aceasta limita poate fi schimbata.

• • •

ROLLBACK[ WORK] t o [ SAVEPOI NT] nume_punct _ sal var e

• • •

•

Instructiunea ROLLBACK este utilizata pentru a reface un lucru. Cuvantul cheie "work" este optional. Intoarcerea la un punct de salvare este de asemenea optionala. Daca se utilizeaza ROLLBACK fara clauza TO SAVEPOINT, atunci : o se termina tranzactia o se anuleaza modificarile din tranzactia curenta

o o

sterge toate punctele de salvare din tranzactie elibereaza blocarile tranzactiei

Intoarcerea la Nivel de Bloc

O parte a unei tranzactii poate fi anulata. Daca un singur bloc DML da eroare, ORACLE V6 va intoarce inapoi doar acel bloc. Aceasta facilitate este cunoscuta ca STATEMENT LEVEL ROLLBACK. Intoarcerea la nivel de bloc inseamna daca un singur segment DML da eroare la executia unei tranzactii, efectul lui este anulat, dar schimbarile realizate de precedentul bloc DML in tranzactie nu vor fi anulate si pot fi inscrise (COMMIT) sau intoarse (ROLLBACK) explicit de catre utilizator. Daca blocul este unul de tip DDL, inscrierea (commit) care precede imediat acest bloc nu este anulata (schimbarile au fost facute deja permanente). ORACLE realizeaza intoarcerea la nivel de bloc prin crearea unui punct de salvare implicit inainte de executarea fiecarei comenzi DML. Utilizatorul nu poate referi caest punct de salvare in mod direct. Astfel, daca va intoarceti la un punct de salvare, atunci: • •

•

anulati o parte din tranzactie se retine punctul de salvare pentru intoarcere, dar se pierd toate celelalte punct create dupa punctul de salvare numit. se elibereaza toate blocarile de tabele si linii.

Intoarceri Implicite

Intoarcerile implicite apar cand se intalnesc terminari anormale ale executiei (de exemplu cand se intrerupe un proces utilizator). Intoarcerile implicite la nivel de bloc apar la eroarea de executie a unui bloc. Este recomandat ca tranzactiile sa se termine explicit utilizand COMMIT[WORK] ori ROLLBACK[WORK]. Urmatorul exemplu demonstreaza utilizarea unui punct de salvare, si a instructiunilor ROLLBACK si COMMIT.

INSERT INTO DEPT VALUES ( 50, 'TESTING', 'LAS VEGAS' ); SAVEPOINT insert_done; UPDATE DEPT SET DNAME = 'MARKETING'; ROLLBACK TO insert_done ( modificarile sunt abandonate ); UPDATE DEPT SET DNAME = 'MARKETING' ( revizuim comanda UPDATE ) WHERE DNAME = 'SALES';

COMMIT; AUTOCOMMIT

COMMIT sau ROLLBACK pot fi date manual sau automat prin utilizarea optiunii AUTOCOMMIT a comenzii SET. Optiunea AUTOCOMMIT controleaza cand schimbarile intr-o baza de date sunt facute permanente. Exista doua setari : COMANDA + DESCRIEREA SET AUTO[COMMIT] ON COMMIT este utilizat automat la fiecare INSERT, UPDATE sau DELETE SET AUTO[COMMIT] OFF COMMIT poate fi utilizata de utilizator explicit. De asemenea, COMMIT se executa cand apare comanda Z (specifica VAX), cand se executa comenzile DROP, ALTER sau CREATE, sau la iesirea din SQL*Plus. ROLLBACK poate fi executat explicit de catre utilizator pentru refacerea bazei de date. De retinut ca SET este o comanda SQL*Plus. Consistenta la Citire

Utilizatorii bazelor de date fac doua tipuri de accesuri asupra bazelor de date: • •

Operatii de citire ( SELECT ) Operatii de scriere ( INSERT, UPDATE, DELETE )

Cititorului si scriitorului unei baze de date trebuie sa i se garanteze o vedere consistenta asupra bazei de date. Cititorii nu trebuie sa vizulaizeze o data care este in curs de modificare. Si scriitorii trebuie sa fie siguri ca schimbarile intr-o baza de date sunt facute intr-un mod consistent : schimbarile facute de un scriitor sa nu distruga sau sa intre in confilct cu schimbarile pe care le face un alt scriitor. Scopul consistentei la citire este acela de a asigura faptul ca fiecare utilizator vede data ca fiind cea de la ultimul COMMIT, inainte ca o operatie DML sa inceapa. Consistenta la citire este implementata prin tinerea unor copii partiale ale bazei de date in segmente de intoarcere (ROLLBACK). Cand de executa operatii de scriere intr-o baza de date, ORACLE va face o copie a datelor onainte de schimbare si o va scrie intr-un segment de intoarcere. Toti cititorii, exceptandu-i pe cei care au facut schimbarile, inca mai vad baza de date care exista inainte ca schimbarile sa fie facute - ei vad segmentul de intoarcere de fapt. Oricum, inainte ca schimbarile sa fie facute permanente in baza de date, doar utilizatorul care modifica datele poate sa vada baza de date cu alteratiile incorporate. Toti ceilalti vad baza

nemodificata ( fereastra din segmentul de intoarcere ). Aceasta garanteaza citirea unor date consistente care nu fac subiectul unor modificari in curs. Cand un bloc DML se executa, schimbarile facute in baza de date devin vizibile oricarui utilizator care executa SELECT. Modificarile sunt facute 'universale' si acum toti utilizatorii vad baza de date cu modificarile incorporate. Spatiul ocupat de catre 'vechile' date in segmentul de intoarcere este eliberate pentru a fi reutilizat. Daca tranzactia este anulata (ROLLBACK), atunci toate schimbarile sunt 'anulate' : •

•

Versiunea veche ('originala') a bazei de date aflata in segmentul de intoarcere este scrisa inapoi ('recuperata') in baza de date. Toti utilizatorii vad baza de date existenta inainte de inceperea tranzactiei. Tranzactii de Citire

Implicit, modelul consistent al ORACLE RDBMS garanteaza ca rezultatul executiei unui bloc este consistenet. Oricum, in anumite situatii se poate dori chestionarea unor blocuri multiple asupra datelor din mai multe tabele si se doreste asigurarea ca datele sunt consistente. Adica, rezultatele in orice tabela sunt consistente in timp in raport cu rezultatele din orice alta tabela. Linia SQL : SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe o tranzactie de citire exclusiv. Consistenta la citire pe care READ ONLY o furnizeaza este implementata in acelasi fel cu consistenta la nivel de bloc - utilizand segmente de intoatcere. Fiecare bloc vede implicit o fereastra consistenta a datelor la momentul inceperii blocului. Aceasta facilitate este foarte folositoare pentru rapoarte care ruleaza mai multe chestionari asupra mai multor tabele in timp ce alti utilizatori actualizeaza aceleasi tabele. Note : 









SET TRANSACTION READ ONLY este utilizata pentru a incepe o tranzactie doar de citire. Doar cereri ( blocuri SELECT ) sunt permise. Comenzile DML nu sunt permise. SELECT FOR UPDATE va genera o eroare. O instructiune COMMIT, ROLLBACK, sau un bloc DDL va termina tranzactia de citire ( de retinut ca blocurile DDL genereaza implicit suprascrieri - COMMIT ). Cu blocuri DDL, nu este data nici o indicatie referitoare la faptul ca tranzactia se termina implicit. In timpul tranzactiei de citire, toate cererile se refera la aceeasi copie a bazei de date ( schimbarile sunt efectuate inainte ca tranzactia de citire sa inceapa). Alti utilizatori pot continua sa citeasca sau sa modifice datele.

Urmatoarele seturi de instructiuni pot fi rulate pentru a extrage datele din tabelele EMP si DEPT.

COMMIT; SET TRANSACTION READ ONLY; SELECT DEPTNO, ENAME, JOB FROM EMP; SELECT DEPTNO, DNAME FROM DEPT; COMMIT;

Ultimul COMMIT este necesar pentru a termina explicit tranzactia de citire.

EXERCITII - limbajul de manipulare a datelor Exercitiile acopera inserarea si modificarea de coloane in tabelele create anterior. 1. Inserati in tabela PROJECTS urmatoarele informatii :

PROJ I D P_ DESC

1 WRI TE C030 COURSE

2 PROOF READ

P_START_DATE P_END_DATE BUDGET_ AMOUNT MAX_NO_ STAFF COMMENTS

02- J AN- 88 07- J AN- 88 500 1 BE CREATI VE

01- J AN- 89 10- J AN- 89 600 1 YOUR CHOI CE

NOTES

2. Inserati in tabela ASSIGNMENTS urmatoarele coloane:

PROJ I D EMPNO A_START_DATE A_END_DATE BI LL_ RATE ASSI GN_ TYPE HOURS

1 7369 01- J AN- 88 03- J AN- 88 50. 00 WR 15

1 7902 04- J AN- 88 07- J AN- 88 50. 00 WR 20

2 7844 01- J AN- 89 10- J AN- 89 45. 50 PF 30

3. Modificati campul ASSIGNMENT TYPE astfel incat sa se citeasca 'WT' in loc de 'WR'. Un tip ca 'PF' trebuie sa ramana nemodificat. 4. Inserati inca doua proiecte cu atribuiri la alagere.

REZOLVARI:

1.

INSERT INTO PROJECTS (PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE, BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF) VALUES (1,'WRITE C030 COURSE','02-JAN-88','07-JAN-88',500,2); INSERT INTO PROJECTS (PROJID, P_DESC, P_START_DATE, P_END_DATE, BUDGET_AMOUNT, MAX_NO_STAFF) VALUES (2,'PROOF READ NOTES','01-JAN-89','10-JAN-89',600,1);

2.

INSERT INTO ASSIGNMENTS (PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (1,7369,'01-JAN-88','03-JAN-88',50.00,'WR',15); INSERT INTO ASSIGNMENTS (PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (1,7092,'04-JAN-88','07-JAN-88',50.00,'WR',20); INSERT INTO ASSIGNMENTS (PROJID, EMPNO, A_START_DATE, A_END_DATE,BILL_RATE, ASSIGN_TYPE, HOURS) VALUES (2,7844,'01-JAN-89','10-JAN-89',45.50,'PF',30);

3.

UPDATE ASSIGNMENTS SET ASSIGN_TYPE='WT' WHERE ASSIGN_TYPE='WR';

CAPITOLUL 19 INTRODUCERE IN PL/SQL CE ESTE PL/SQL ? • • • •

•

•

Un limbaj procedural Un vehicul pentru procesarea tranzactiilor O tehnologie disponibila in citeva aplicatii ORACLE O extensie SQL

Ce este PL/SQL ? PL/SQL (Procedural Language /SQL) este o extensie la SQL, incorporind multe facilitati ale limbajalor de programare din ultimii ani. El permite ca manipularea datelor si procedurile de interogare din SQL sa fie incluse in blocuri stucturate si proceduri, PL/SQL devenind astfel un puternic limbaj de procesare procesare al tranzactiilor. Avantaje ale PL/SQL

1. Stuctura de bloc PL/SQL este un limbaj structurat, adica programele pot fi impartite in blocuri logice, fiecare continind resursele necesare in acel bloc. variabilele pot fi declarate local in cadrul unui bloc in care vor fi folosite, iar tratarea erorilor (sau Exceptiile) se poate face in blocul in care apar.

2. Controlul executiei Deciziile, buclele si salturile pot fi folosite pentru a controla executia programelor, decizind daca si cind SQL si alte actiuni sa fie executate. Aceste facilitati permit aplicatiilor ORACLE cum ar fi SQL*Forms, de a grupa comenzi si de a controla executia lor prin PL/SQL.

3. Portabilitatea Deoarece PL/SQL deriva din ORACLE, programele pot fo portate pe toate masinile ce suporta ORACLE si PL/SQL.

4. Integrarea PL/SQL joaca un rol din ce in ce mai important in RDBMS si in aplicatiile ORACLE. Variabilele si tipurile de date din PL/SQL sunt compatibile cu cele din SQL.PL/SQL acopera golul dintre nevoia de access la tehnologia bazelor de date si nevoia de facilitati pentru programarea procedurala.

5. Performantele Utilizarea PL/SQL poate ajuta la imbunatatirea performantelor aplicatiilor. Avantajele difera , functie de mediul in care PL/SQL este folosit. Aceste avantaje vor fi discutate mai tirziu in acelasi unit. --------- Desene pag 19-4 --------•

Structura PL/SQL Fiecare unit al PL/SQL contine unul sau mai multe blocuri. Aceste blocuri pot fi complet separate sau lipite unul de altul. Astfel, un bloc poate fi numai o mica parte a altui bloc, care la rindul lui poate fi numai o parte din intreegul program. De obicei, un bloc poate fi un bloc anonim sau un sub-program.

o

Blocuri anonime Uzual sunt blocurile fara un nume. Aceste blocuri sunt declarate in punctul din aplicatie unde vor fi folosite, si transferate modulului PL/SQL la momentul executiei. Blocurile anonime pot apare in cadrul unui program precompilat (sau program OCI) si cu SQL*Plus sau SQL*DBA. Partile de executie din SQL*Forms contin asemenea blocuri.

o

Sub-programe Acestea sunt denumite blocuri PL/SQL. Pot fi declarate ca proceduri sau ca functii. In ultimul caz, ele intorc o valoare daca sunt apelate. SQL*Forms permite ca procedurile si functiile sa fie declarate ca part e a Form-ului, si apelate din orice punct.

In acest curs ne vom concentra mai mult asupra blocurilor anonime. Definirea unui bloc anonim este urmatoarea: --------------------------------------------------| DECLARE | | Definitia obiectelor PL/SQL care vor | | fi folosite in acest bloc. |

--------------------------------------------------| BEGIN | | Actiuni executabile | --------------------------------------------------| EXCEPTION | | Tratarea erorilor (cazuri de exceptie) | | ce trebuie facut daca o actiune cauzeaza | | o eroare | | END; | ---------------------------------------------------

Cuvintele cheie BEGIN si END sunt obligatorii si delimiteaza corpul actiunii ce urmeaza a fi executate. Sectiunea DECLARE este optionala si se foloseste pentru a defini obiecte PL/SQL cum ar fi variabile folosite in cadrul blocului sau un bloc inclus in acesta. La sfirsit sectiune EXCEPTION este folosita pentru a minui erori predefinite, si defineste actiunile ce vor fi intreprinse daca astfel de conditii apar.De asemenea, sectiunea EXCEPTION este optionala, si este plasata imediat inainte de clauza 'END'.

Sa urmarim un exemplu de bloc, si sa fim atenti la structura si tipul actiunilor : DECLARE qty_on_hand NUMBER(5); BEGIN SELECT quontity INTO qty_on_hand FROM inventory WHERE product = 'TENNIS RACKET'; IF qty_on_hand > 0 THEN UPDATE inventory SET quantity = quantity -1 WHERE

product = 'TENNIS RACKET';

INSERT INTO purchase record VALUES ('Tennis Racket purchased', SYSDATE); ELSE INSERT INTO purchased_record VALUES ('OUT of Tennis Rackets', SYSDATE); END IF; COMMIT; EXCEPTION WHEN no_data_found THEN INSERT INTO error_table VALUES ('Product Tennis Rackets not found');

END;

Retineti ca sectiunea de cuvinte cheie DECLARE, BEGIN, EXCEPTION nu sunt urmare de ';' dar END si toate celelatle instructiuni PL/SQL au nevoie de ';'. Acest lucru permite sa scriem mai multe instructiuni pe aceiasi linie daca avem nevoie. Exemplul anterior daclara o variabila PL/SQL qty_on_hand si apoi foloseste instructiunea SELECT pentru a completa cu Tennis Rackets. Tabela 'inventory' este apoi actualizata daca valoarea este pozitiva. Daca instructiunea SELECT esueaza in a gasi o linia cu acest produs, atunci se genereaza eroarea 'no_data_found' si controlul este pasat imediat sectiunii EXCEPTION unde problema este inregistrata in tabela de erori. •

•

•

Mediul de lucru PL/SQL PL/SQL nu este in sine un produs ORACLE. Este o tehnologie folosita de RDBMS si de anumite aplicatii ORACLE. Blocuri ale PL/SQL sunt pasate de asemenea si procesate de unitatea de executie PL/SQL. Unitatea folosita va depinde de locul in care PL/SQL este apelat. Unitatea de executie PL/SQL Aceasta unitate executa instructiuni procedurale, dar trimite instructiuni SQL catre Procesorul de Instructiuni SQL in cadrul ORACLE RDBMS. In acest fel unitatea de executie filtreaza instructiunile SQL, si instructiunile procedurale ramase sunt procesate in Unitatea de Executie A Instructiunilor Procedurale, care este in interiorul unitatii de executie. PL/SQL in programe SQL*Plus si SQL*DBA Blocurile care sunt transmise din acest mediu sunt procesate de catre unitatea de executie in RDBMS.SQL din cadrul blocului nu este spart in instructiuni separate pina cind ajunge la unitatea PL/SQL, unde comenzile SQL sunt trimise unitatii de executie SQL. Acest lucru inseamna ca un singur transfer este necesar pentru a trimite blocul de la aplicatie la ORACLE, imbunatatind performantele in mod special intr-o retea de tipul client-server. --------- Poza de la pag. 19-7 --------Folosirea PL/SQL in SQL*Plus este discutata in Unitul 2. Folosirea PL/SQL in alte medii care folosesc unitatea RDBMS este subiect pentru viitoare cursuri.

•

PL/SQL in SQL*Forms V3, SQL*Menu V5 si Aplicatii CDE Oracle Multe aplicatii ORACLE, incluzind partea din CDE (Medii de Dezvoltare Cooperante) au propriile unitati de PL/SQL, care sunt independente de orice alta unitate prezenta in RDBMS. Asa cum unitatile rezida in aplicatii comenzile SQL sunt separate inainte de a fi transferate catre ORACLE. Procesarea datelor locale aplicatiilor (care este in interiorul mediului de lucru client, spre deosebire de baza de date) poate fi procesata de Procesorul de Instructiuni PL/SQL, fata de folosirea SQL, deci reducind munca trimisa catre RDBMS, si numarul de locatii de memorie necesare. ------------- Poza 19-8 -------------

Retineti ca Procedurile si Functiile declarate ca parte a aplicatiilor CDE si SQL*Forms sunt diferite de acelea care pot fi stocate in baza de date cu optiunea Procedural, altfel structura generala raminind aceiasi. •

Facilitati PL/SQL Urmatoarea parte a unit-ului discuta avantajele (facilitatile) ale PL/SQL comune fiecarui mediu de lucru unde limbajul este instalat. Acesta este un sumar.

o

Variabile si Constante pentru memorarea si manipularea valorilor. Tipurile de date includ NUMBER, CHAR si DATE.

o

SQL suport SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE, COMMIT, SAVEPOINT si ROLLBACK sunt instructiuni suportate.

o

Tipuri de date compuse Recordurile permit definirea grupurilor de cimpuri si folosirea in blocuri PL/SQL. Versiunea 2 suporta de asemenea tabele, la fel ca sirurile.

o

Controlul Executiei Instructiunea IF, Bucle, salturi (GOTO) si etichete ofera actiuni conditionale, teste complexe, bucle iterative.

o

Functii Interne Multe functii SQL sunt disponibile pentru a manipula variabile si valori PL/SQL.

o

Tratarea Exceptiilor

Avertismentele si Erorile sunt definita ca exceptii, care pot fi minuite in fiecare bloc. Exceptiile definite de user pot fi declarate si folosite la fel de bine ca erorile standard ORACLE.

o

Stocarea de cod in baza de date Optiunea Procedural din ORACLE suporta functii si proceduri care pot fi memorate in baza de date si facute disponibile pentru toate aplicatiile.

C A P I T O L U L 15 CONCURENTA SI BLOCAREA : O VEDERE GENERALA Scopul acestui capitol este acela de a arata cum ORACLE gestioneaza blocarea. Ariile acoperite sunt : • • • •

Tipuri si nivele de blocari Blocarea normala Blocari implicite si explicite DEADLOCK

Blocari

ORACLE utilizeaza blocarile pentru a controla accesul concurent la date. Blocarile sunt mecanisme pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi date. Blocarile sunt utilizate pentru a atinge doua scopuri importante: CONCURENTA DATELOR •

•

•

Utilizatorii care doresc sa citeasca adeleasi date sa nu astepte utilizatorii care scriu aceleasi blocuri de date. Utilizatorii care doresc sa scrie datr in baza de date sa nu astepte utilizatorii care citesc aceleasi date. Utilizatorii care vor sa scrie date asteapta doar ulilizatorii care modifica aceleasi linii. CONSISTENTA LA CITIRE 



Fiecare bloc de instructiuni executat are o vedere consistenta asupra datelor din baza de date. Fiecare bloc nu este afectat de catre nici o schimbare efectuata de catre alt utilizator in timpul executiei acestiua.

Pentru a asigura concurenta datelor, ORACLE utilizeaza blocari si tranzactii. Blocarile sunt mecanisme utilizate pentru a preveni interactiunea destructiva intre utilizatorii care acceseaza aceleasi resurse. Blocarile in ORACLE intra in urmatoarele categorii :

Blocari de date ( DML locks )

Aceste blocari protejeaza datele. Blocarile de tabele blocheaza intreaga tebela, in timp ce blocarile de coloane blocheaza doar coloanele selectate. Blocari de Dictionar ( Dictionary Locks )

Aceste blocari protejeaza structura de obiecte a bazei de date; de exemplu ele protejeaza definitiile tebelelor si vederile (views). Blocarile de dictionar sunt de doua tipuri : blocari sintactice (parser) si blocari DDL. In acest curs ne vom concentra doar asupra blocarilor de date. Nivele de Blocare

Blocarile pot fi aplicate la nivelul unie tabele sau al unei linii. Nivel de Linie Afecteaza liniile individual. Doar blocarile exclusive (x) se aplica la nivel de linie. Nivel de Tabela Afecteaza utilizarea intregii tabele. Tipuri de Blocari

Mod bl ocar e Act i uni Act i uni Obt i nut pr i n Pr escur t ar e i nt er zi se per mi se comenzi l e SQL ------------------------------------------------------------------------Shar e Modi f i car i Bl ocar e l i ni i , LOCK TABLE t abel a - SRX, SRX, X RS, S, cer er i IN SHARE MODE Excl usi ve TABLE t abel a - XEXCLUSI VE MODE

Toat e except and

Cer er i

LOCK

c er er i , RS, RX, S,

IN

SRX, X

si

maj ori t at ea bl ocur i l or DDL Row shar e Acces excl usi v, SELECT. . . FOR UPDATE, - RSX TABLE t abel a I N

Modi f i car i , RS, RX, S, SRX,

LOCK

cer eri

ROW

SHARE MODE Row excl usi ve UPDATE, I NSERT, - RXLOCK TABLE

Acces excl usi v

modi f i car i

pent r u ci t i r e/

RX, RS,

DELETE,

scri er e, S, SRX, X

cer er i

t abel a

Ci t i r ea t abel ei

Bl ocar e l i ni i

LOCK

I N ROW EXCLUSI VE MODE Shar e r ow TABLE t abel a

excl usi ve i n i nt r egi me, RX, RS, cer er i IN SHARE ROW - SRXS, SRX, X EXCLUSI VE MODE --------------------------------------------------------------------------

Sumarul Blocarilor de Tabela (TM) Blocurile care modifica linii explicite dintr-o tabela obtin mereu EXCLUSIVE ROW LOCKS (blocari exclusive de linie) si o blocare de tabela corespunzatoare. EXCLUSIVE (X) Blocarile exclusive permit cererile de interogare in resursa blocata dar interzic orice alta acti- vitate in tabela. SHARE (S) Blocarile de acest tip permit interogarile dar interzic modificarile intr-o tabela. ROW SHARE (RS) Permite accesul concurent la o tabela. Interzice ca alti utilizatori sa blocheze tabela pentru acces exclusiv. ROW EXCLUSIVE (RX)) Sunt asemanatoare cu ROW SHARE dar interzic blocarea in mod SHARE. Aceste blocari sunt generate la modificare,inserare sau stergere. SHARE ROW Sunt folosite pentru a vizualiza o tabela pentru a EXCLUSIVE (SRX) executa modificari selectiv si pentru a permite altor utilizatori sa vizualizeze tabela fara a o bloca in modul SHARE sau a modifica linii. Acest mod nu prea este utilizat. Abreviatiile din paranteze sunt cele utilizate in Lock Monitor al SQL*DBA. Blocarile manuale pot fi cerute de optiunea NOWAIT atunci cand utilizatorul nu doreste sa astepte ca resursa blocata sa fie eliberata. Durata Blocarilor 





Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt eliberate cand tranzactia se termina. Toate blocarile acumulate de-a lungul unei tranzactii sunt eliberate cand tranzactia se intoarce . Toate blocarile acumulate dupa un punct de salvare sunt eliberate cand tranzactia se intoarce la punctul de salvare.

Blocarea implicita

Blocarile care apar in timpul unui DML normal, fara o cerere specifica de blocare.

t abel a

+- - - - - - - - - - - - - -

^

+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +

| Ut i l i zat or A

|

|

+- - - - - - - - - - - - - -

+ | |

+ | | UPDATE, I NSERT | DELETE o l i ni e | ROW EXCLUSI VE | | | | + | | v +

+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + | | # EXCL USI VE | <- - - - - - - - - - - - - + +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +

sau

| | | | | | | | +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + | # EXCL USI VE | <- - - - - - - - - - - - - + +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + +- - - - - - +- - - - - - |

|

+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +

| Ut i l i zat or B +- - - - - - - - - - - - - UPDATE, I NSERT

sau DELETE Blocarile Datelor

Blocarea manuala poate fi preferata daca : 







O vizualizare consistenta asupra mai multor tabele este ceruta. Nu doriti ca altcineva sa modifice datele saupra carora opereaza tranzactia dumneavoastra. Un bloc de instructiuni nu trebuie sa astepte o blocare. O cerere este de citire repetata dintr-o tabela fara a schimba datele.

Blocurile de instructiuni care modifica blocarile implicite sunt : 



Selectiile pentru modificari Blocarile de tabele.

Blocarile manuale pot fi preferate blocarilor implicite in multe cazuri. Acestea pot include vizualizarea consistenta a unor tabele. Un exemplu poate fi un master si cateva tabele detaliate. O tranzactie poate dori schimbarea unor date bazata pe alte inregistrari, dar inregistrarea respectiva nu trebiue modificata pana cand nu se termina toata tranzactia. Un bloc nu trebuie sa astepte dupa nici un alt bloc ca sa se termine evitandu-se astfel conflictele de blocare. 

Un utilizator poate dori sa vada oun set de date in aceeasi stare in cereri multiple: principiul 'citirii repetate'.

Comanda LOCK TABLE

Comanda LOCK TABLE este utilizata pentru a bloca la nivel de tabela explicit :

LOCK TABLE tabela, tabela, ... IN mod_de_blocare [NOWAIT]

Instructiunea SELECT FOR UPDATE 





Modifica blocarea implicita Blocheaza liniile cand acestea sunt selectate Blocheaza o linie fara a o modifica

SELECT FOR UPDATE va suprascrie mecanismul implicit de blocare. Este utilizata inaintea executiei unei modificari ( update ). Diferenta dintre SELECT FOR UPDATE si UPDATE este aceea ca SELECT FOR UPDATE blocheaza lini ile mai devreme in tranzactie. Mai intai se executa cererea de identificare a liniilor ce vor fi modificate si dupa aceea blocheaza setul de linii, per mitand ca schimbarile sa aiba loc mai tarziu.

Sintaxa : SELECT ... FOT UPDATE [ OF coloana, coloana, ... ] [NOWAIT]

SELECT FOR UPDATE este recomandata pentru cazul cand se doreste blocarea unei linii fara modificare de exemplu, daca se doreste pornirea unei modificari a unor valori deja existente in linii, liniile nu trebuie sa poata fi modificare de catre altcineva inainte de suprascriere. O cerere SELECT FOR UPDATE elibereaza blocarile la COMMIT sau ROLLBACK. Este indicat sa se utilizeze SELECT FOR UPDATE pentru cateva linii decat pentru un numar mare de linii. +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + | | | | | |

1. ROW LOCK( X) 2. TABLE LOCK( RS)

| 1. SELECT. . . FOR UPDATE OF | | | | | | | +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +

3. TABLE LOCK( RX)

Deadlock

Este foarte posibil intr-un mediu multi-utilizator, ca utilizatorii isi vor bloca unii altora resursele. Este de asemenea posibil ca doi utilizatori sa sfarseasca prin a-si bloca unul altuia resurse diferite. Aceasta situatie se numeste DEADLOCK deoarece fiecare utilizator asteapta sesursele detinute de celalalt utilizator.

De exemplu : Tranzactia A

Tranzactia B

UPDATE EMP SET SAL=1200 WHERE ENAME = 'SMITH';

UPDATE EMP SET SAL=1000 WHERE ENAME = 'JONES';

UPDATE EMP SET SAL=2200 WHERE ENAME = 'JONES';

UPDATE EMP SET SAL=1350 WHERE ENAME = 'SMITH';

Cand primul bloc este executat, nu exista nici o problema. Oricum, cand ei vor incerca sa obtina blocarile pentru al doilea bloc, se va astepta in spatele celuilalt utilizator. Este deadlock deoarece nici macar prin asteptare problema nu va fi rezolvata. Cand ORACLE detecteaza un deadlock, genereaza o eroare la unul dintre participantii tranzactiei, si intoarce blocul curent al tranzactie i respective. Aceasta rezolva deadlock-ul, astfel celalalt utilizator poate inca astepta pana cand resursa este disponibila. Utilizatorul semnalizat ar trebui sa execute explicit un ROLLBACK in tranzactie. Deadlock-ul poate fi evitat daca utilizatorii care acceseaza aceleasi tabele blocheaza tabelele in aceeasi ordine ca ceilalti. Ar trebui predefinita o ordine de acces pentru toate tabelele in aplicatii si aplicatiile astfel construite incat sa urmeze ordinea specificata. Daca aceasta ordine este urmata in toate aplicatiile, probabilitatea de aparitie a dead-lock va fi minima. Blocarile de date sunt eliberate de : 



COMMIT / ROLLBACK LOG OFF

Orice bloc explicit DDL.

ROWID (id. de linie) si Blocarea

COL ROWID VALOARE_NOUA IDENTIFICATOR_LINIE NOPRINT SELECT ENAME, JOB, HIREDATE SAL, ROWID FROM EMP WHERE WNAME = 'SCOTT' FOR UPDATE

ROWID

+--------------------+ | 00004C90.0001.0001 | +--------------------+

UPDATE EMP SET JOB = 'SALESMAN, HIREDATE=SYSDATE, SAL=1.1*SAL WHERE ROWID='&ROW_IDENT'

Este important sa se eexcute COMMIT cat mai cutand posibil pentru ca blocarile sa fue eliberate devreme. Procesul COMMIT poate fi accelerat prin folosirea ROWID pentru a localiza liniile in tabele. ROWID este o pseudo-coloana care are cate o valoare pentru fiecare linie din tabela. ROWID ne spune adresa unei linii si prin aceasta este cea mai rapida cale de acces disponibila. Intoarce trei parti de informatie necesare pentru a localiza o linie :

ROWID







00004C90.0001.0001

Care bloc in fisierul bazei de date (00004C90) Care linie din bloc (0001) In care fisier din baza de date este (0001)

Cand este creat ROWID ?

ROWID este creat automat de ORACLE cand o linie este modificata cu succes intr-o tabela de baze de date; cand o inserare este facuta permanenta. De ce sa utilizam ROWID ?

ROWID are cateva utilizari importante : 



Sunt cele mai rapide mijloace de accesare a unei linii explicite Sunt identificatori unici pentru linii in tabele.

De notat ca se poate executa UPDATE / DELETE pe o linie cu ROWID doar daca linia respectiva a fost inainte blocata (adica SELECT FOR UPDATE).

C A P I T O L U L 16 IMAGINI (VIEWS) Ce este o Imagine ? •

•

•

•

O imagine este ca o fereastra prin intermediul careia datele din tebele pot fi vizualizate sau schimbate. O imagine este derivata dintr-o alta imagine sau tabela la care este referita ca tabela de baza a imaginii - o tabela 'reala' cu date care sunt stocate fiz ic. O imagine este stocata doar ca o secventa SELECT. Este o tabela virtuala - adica este o tabela care nu exista fizic, dar ii apare utilizatorului ca si cum ar exista. O imagine nu are date proprii. Ea manipuleaza datele din tabela de baza asociata.

Imaginile sunt utile pentru urmatoarele scopuri : •

•

•

Ingradirea accesului la o baza de date. Selectand dintr-o imagine (VIEW) putem afisa o parte restransa din baza de date. Permite utilizatorilor sa faca cereri simple pentru obtinerea de rezultate din cereri complicate. De exemplu, imaginile permit utilizatorilor sa selecteze informatii din tabele multiple fara cunoas- terea mecanismelor instructiunii JOIN. Furnizeaza independenta datelor pentru useri ad-hoc si programele aplicatiilor. O imagine poate fi utilizata pentru a extrage trans- parent date din mai multe tebele. De asemenea imaginile permit ca aceleasi date sa fie vazute de utilizatori diferiti in feluri diferite.

Imagini Simple vs. Imagini Complexe

Clasificarea unei imagini simple : • •

furnizeaza date dintr-o singura tabela nu contine functii sau grupuri (GROUP) de date.

O imagine complexa poate fi compusa din date care sunt : • •

furnizate din mai multe tabele contine functii sau grupuri de date.

Comanda CREATE VIEW

CREATE AS SELECT

[ OR REPLACE ] [ FORCE] VI EW nume- vi ew [ ( c ol oana1, c ol oana2, . . . ) ] secvent a- sel ect [ WI TH CHECK OPTI ON [ CONSTRAI NT nume_const r ] ]

Coloana1, coloana2, etc. sunt numele date coloanelor in imaginesi trebiue sa corespunda elementelor din lista selectata.

Pentru a crea o imagine simpla numita D10EMP, care contine unele detalii ale angajatilor din Departamentul 10, introduceti :

CREATE AS SELECT FROM WHERE

VIEW D10EMP EMPNO,ENAME,SAL EMP DEPTNO = 10;

Cand o imagine este creata, un mesaj este afisat : "View created." Imaginea poate fi utilizata ca orice tabela :

SELECT FROM ODRER BY

* D10EMP ENAME;

Pentru a crea o imagine complexa numita DEPT_SUMMARY, care contine functii de grup si date din doua tabele :

CREATE AS SELECT FROM WHERE GROUP

VIEW DEPT_SUMMARY ( NAME, MINSAL, MAXSAL, AVSAL ) DNAME, MIN(SAL), MAX(SAL), AVG(SAL) EMP,DEPT EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO BY DNAME;

De notat faptul ca numele coloanelor alternative au fost specificate pentru imagine. Aceasta este o cerinta pentru cazul cand elementele SELECTate nu sunt conforme cu conventia denumirilor din tabele / coloane, sau daca orice coloana din imagine este derivata dintr-o functie sau expresie. De notat si faptul ca daca o coloana este utilizata intr-o cerere (ANNSAL), o imagine a unui alias al coloanei ( nume alternativ pentru coloana in imagine ) nu e necesar. De exemplu :

CREATE AS SELECT FROM WHERE

VIEW DEPT20 ENAME, SAL*12 ANNSAL EMP DEPTNO = 20;

O imagine nu poate contine clauza ORDER BY. Clauza ORDER BY este specificata cand se executa SELECT din imagine. Optiunea OR REPLACE

Aceasta optiune permite ca o imagine sa fie creata chiar daca exista una cu acelasi nume, astfel inlociundu-se vechea varianta a imaginii pentru proprietarul ei. Aceasta inseamna ca o imagine poate fi alterata fara a fi abandonata, recreandu-se si redand privilegiile obiectului. Optiunea FORCE

Aceasta optiune creaza o imagine chiar daca tabela de baza nu exista, sau sunt prea putine drepturi pentru tabela respectiva. Oricum, tabela trebiue sa existe inainte ca imaginea sa poata fi utilizata. Utilizarea unei Imagini cu Operatii DML

Imaginile sunt facilitati puternice deoarece ele ne permit sa executam verificari de integritate referentiale asupra datelor modificate prin utilizarea imaginilor. Clauza WITH CHECK OPTION specifica faptul ca INSERT si UPDATE executate pein intermediul imaginii nu permit crearea de linii noi pe care imaginea nu le poate selecta, si de aceea mermite constrangerile de integritate si vreificarile validarilor de date sa fie fortate asupra datelor ce vor fi inserate sau actualizate. In urmatorul exeplu, o imagine numita D10EMP este creata cu WITH CHECK OPTION. Aceasta inseamna ca doar linii care au DEPTNO = 10 pot fi inserate, actualizate sau sterse. Adica nici o secventa DML nu poate sa adreseze imaginea decat daca conditiile clauzei imaginii sunt indepli- nite.

CREATE AS SELECT FROM WHERE WITH

VIEW D10EMP EMPNO, ENAME, DEPTNO EMP DEPTNO = 10 CHECK OPTION;

Daca exista o incercare de a executa actiuni DML asupra liniilor pe care imaginea nu le poate selecta intr-o claiza WHERE, se afiseaza eroare :

"ORA_01402 VIEW WITH CHECK OPTION WHERE_Clause voilation."

Urmatorul exemplu va valida intratea oricarei comenzi INSERT/UPDATE astfel incat numarul SAL sa fie intre 1000 si 2000, MGR va trebui sa aibe campul EMPNO valid, si DEPTNO sa existe in tabela DEPT.

CREATE AS SELECT FROM WHERE AND AND WITH

VIEW EMP_DATA EMPNO, ENAME, JOB, MGR, SAL, DEPTNO EMP SAL BETWEEN 1000 AND 2000 MGR IN ( SELECT DISTINCT EMPNO FROM EMP ) DEPTNO IN ( SELECT DEPTNO FROM DEPT ) CHECK OPTION;

Pentru a crea o imagine care sa restranga accesul la detaliile personale ale unui angajat valid in tabela EMP, si timpul de acces la orele de servici, atunci introduceti urmatoarea comanda :

CREATE AS SELECT FROM WHERE AND AND WITH

VIEW EMP_DETAILS EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO EMP ENAME = USER TO_CHAR(SYSDATE,'HH24') BETWEEN 9 AND 17 TO_CHAR(SYSDATE,'D') BETWEEN 2 AND 6 CHECK OPTION;

Cand creati o imagine cu WITH CHECK OPTION, trebiue s-i atribuiti un nume restrictiei WITH CHECK OPTION.

CREATE VIEW EMPLOYEES( ID_NUMBER, NAME, DEPARTMENT) AS SELECT EMPNO, ENAME, JOB, DEPTNO FROM EMP WHERE DEPTNO IN ( SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT) WITH CHECK OPTION CONSTRAINT DEPT_CHECK;

Aceasta restrictie previne inserarea unei coloane in tabela EMP cu un numar care nu exista in tabela DEPT. Cand comanda CREATE VIEW este executata in seventa SELECT care urmeaza AS nu e executata; in loc este doar depozitata in dictionarul de date.

Cand accesati date, via o imagine, ORACLE executa urmatoarele operatii : • • •

recupereaza definitia imaginii din dictionarul de date verifica drepturile de acces converteste cererea imaginii intr-o operatie echivalenta asupra tabelei sau tabelelor asociate. Cu alte cuvinte, datele sunt recu- perate din, sau o actualizare este facuta asupra, tabelei(lor) de baza.

Odata ca imaginea a fost creata, trebuie sa se execute o cerere la Tabela Dictionarului de Date numita USER_VIEWS ca sa se vada conanda view. Acesti parametrii SETabili vor influienta afisarea imaginii text : • • •

Maxdata Arraysize Long

Imaginea text este memorata intr-o coloana de tipul de date Long si ar trebui setat ARRAYSIZE la o valoare mica ( de ex. 1 ) pentru a vizualiza textul. Modificarea Datelor prin Imagini

Dupa cum am discutat, restrictiile pot fi impuse cu ajutirul clauzei WITH CHECK OPTION cand o imagine este creata. Mai sunt si alte constrangeri de care trebiue sa fiti atenti. DELETE este interzis cand o imagine contine : 1. 2. 3. 4. 5.

conditie Join functii de grup clauza GROUP BY comanda DISTINCT ROWNUM (nr de ordine al randului dupa ce acesta a fost adus din baza de date).

UPDATE este interzis cand : 1. Oricare de mai sus 2. Coloane definite prin expresii ( de ex. SAL*12 )

INSERT este interzis cand : 1. Oricare de mai sus 2. Orice NOT NULL coloane nu sunt selectate de imagine ( ex. EMPNO )

Comanda DROP VIEW

Utilizati comanda DROP pentru a sterge o imagine. Aceasta comanda elimina definitia imaginii din baza de date. Coloanele si liniile nu sunt afectate deoarece sunt stocate in tabelele de unde a derivat fiecare imagine. Imaginile sau alte aplicatii bazate pe o imagine stearsa devin in- valide. De notat ca o imagine poate fi derivata dintr-o tabela sau de fapt dintr-o alta imagine !

Sintaxa DROP este : DROP

VIEW nume_imagine;

Doar creatorul imaginii poate sa o stearga.

Exercitii - CAP 16 - Crearea si Utilizarea Imaginilor 1. Definiti o imagine care sa produca urmatoarea iesire cand este referita intr-o cerere. Rulati o cerere pentru a testa imaginea. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

DEPTNO AVERAGE NO_ COMMS ------ -----------10 2196. 66667 0 20 2175 0 30 1566. 66667 4

MAXI MUM

MI NI MUM

-------

-------

SUM -----

NO_SALS --------

5000

1300

8750

3

3000

800

10875

5

2850

950

9400

6

-----

8. Utilizand imaginea de mai sus, extrageti urmatoarea informatie. Nuarul angajatului trebuie introdus la rulare. 9. 10.

EMPNO AVERAGE 11. - - - - ------12. 7902 2175

ENAME

J OB

SAL

HI REDATE

---------

-------

----

---------

FORD

ANALYST

3000

05- DEC- 83

MI NI MUM

MAXI MUM

-------

-------

800

3000

13. Creati o imagine care sa impuna urmatoarele restrictii la insrearea datelor in tabela ASSIGNMENTS. 1. Projid trebuie sa fie mai mic de 2000. 2. Data de sfarsit trebiue sa fie dupa data de inceput. 3. Tiputile valide pentru Assign_type sunt PF, WT sau ED. 4. Bill_rate trebuie sa fie mai mic decat 50.00 pentru Assign_type PF, mai mic de 60.00 pentru WT si mai mic de 70.00 pentru ED. 5. EMPNO trebuie sa fie valid. 6. Retineti clauza WITH CKECK OPTION. SOLUTII - CAP 16 1. 2. 3. 4.

CREATE

VIEW AGGREGATES ( DEPTNO, AVERAGE, MAXIMUM, MINIMUM, SUM, NO_SALS, NO_COMMS )

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

AS SELECT

FROM GROUP

DEPTNO, AVG(SAL), MAX(SAL), MIN(SAL), COUNT(SAL), COUNT(COMM), EMP BY DEPTNO;

14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

SELECT

FROM WHERE AND

EMP.DEPTNO, ENAME, JOB, SAL, HIREDATE, MINIMUM, MAXIMUM, AVERAGE EMP, AGGREGATES AGG EMP.DEPTNO = AGG.DEPTNO EMP.EMPNO = & EMPNO;

27. 28. 29. CREATE VIEW ASG_VAL 30. AS 31. SELECT PROJID, 32. EMPNO, 33. A_START_DATE, 34. A_END_DATE, 35. BILL_RATE, 36. ASSIGN_TYPE, 37. HOURS, 38. FROM ASSIGNMENTS 39. WHERE A_START_DATE < A_END_DATE 40. AND PROJID < 2000 41. AND BILL_RATE <= DECODE( ASSIGN_TYPE,'PF',50,'WT',60,70) 42. AND EMPNO IN 43. ( SELECT EMPNO FROM EMP ) 44. WITH CHECK OPTION;

45.

C A P I T O L U L 17 Utilizatorii si Securitatea Sistemul de securitate descentralizata a lui ORACLE este explicat in acest capitol. In special vom explica cum sa utilizati comenzile GRANT si REVOKE pentru a controla accesul la baza de date si sa inregistrati noi utilizatori cu diferite niveluri de drepturi de acces.

Privilegiile si Functiile Sistemului ORACLE utilizeaza un sistem de securitate descentralizat, unde utilizatorii sunt ei insisi responsabili pentru acordarea drepturilor de acces pentru obiectele pe care le detin celorlalti utilizatori. Oricum, inainte ca ei sa faca aceasta, un utilizator va avea nevoie de drepturile importante ale sistemului care permit actiuni ca conectarea la o baza de date sau crearea de obiecte. Cand Administratorul Bazelor de Date a creat un nou utilizator ORACLE, un numar de drepturi pot fi atribuite pentru a defini tiputile de activitati ale bazelor de date pentru fiecare utilizator, este mult mai convenabil pentru Administratorul Bazelor de Date de a grupa combinatiile obisnuite de drepturi in roluri (roles). rolurile corespunzatoare pot atunci fi asignate utilizatorilor.

Privilegiile Sistemului Sunt mai mult de 80 tipuri de drepturi ale sistemului disponibile pentru atribuite catre utilizatori si roluri. Unele din cele mai importante sunt listate mai jos. Pentru o specificare completa, vedeti "Oracle7 Server SQL reference Manual". Drept Sistem Operatii autorizate CREATE SESSION Permite posesorului conectarea la baza de date. CREATE TABLE Permite posesorului crearea de tabele. Uti- lizatorul trebuie de asemenea sa aiba o cota intr-o "tablespace" (arie a bazei de date). CREATE VIEW Permite crearea imaginilor. CREATE USER Permite posesorului sa creeze alti utilizatori ORACLE (un drept cerut pentru o functie DBA).

Roluri Un rol este o colectie de drepturi sistem cu nume. Un utilizator poate avea acces la mai multe roluri, si mai multi utilizatori pot fi atribuiti aceluiasi rol, dandu-se flexibilitate si usurinta sistemului de securitate. Sunt cateva roluri predefinite, ca DBA ( Administrator de Baze de Date ) care include toate privilegiile sistemului, dar un DBA va crea de obicei roluri pentru cerintele sistemului.

Daca aveti atribuite mai multe roluri, puteti oscila intre ele in timpul unei sesiuni pentru a activa sau nu drepturile asociate. Aceasta este realizata prin comanda SET ROLE. De exemplu, pentru a activa un rol care are parola "marigold" atasata :

SET ROLE gardener IDENTIFIED BY marigold;

Pentru a activa toate rolurile exeptand un singur rol pentru un uti- lisator :

SET ROLE ALL EXCEPT manager;

Pentru a deactiva toate rolurile :

SET ROLE NONE;

Un utilizator va avea unele roluri implicite care sunt activate la intrare in sesiune. Acestea sunt de obicei toate rolurile acordate utilizatorului, dar pot fi schimbate cu comanda ALTER USER.

ROLURI

Acor dar ea de dr ept ur i f ar a r ol ur i

Ut i l i zat or i o o o /|\ /|\ /|\ / ^\ / ^\ / ^\ | | | +- - - - +- - +- - - - - - - +- - - - - - - + | | | | | | | +- - - - - | - +- - +- - | - +- - - - - | - + | | | | | | | | | | | +- - - | - | - +- - - | - | - ++- - | - | - + /\+ | /\+ | /\+ | /\+ | \/--+ \/--+ \/--+ \/--+ DREPTURI

Acordar ea de dr ept ur i ut i l i zand r ol ur i o /|\ / ^\

o /|\ / ^\

o /|\ / ^\

Ut i l i z at o r i

\

| / \ | / \ | / \ | / ++- - - +- - - ++ | | <- - - - - - - - - - - - ROL +- - +- - - +- - + | | | | +- - - - - - - + | | +- - - - - - - + | | | | /\ /\ /\ /\ \/ \/ \/ \/ Pr i vi l egi i Schi mbar ea Par ol ei Ut i l i zat or ul ui

DBA atribuie utilizatorului o parola initiala cand utilizatorul este creat ( via CREATE USER ). Utilizatorul poate mai tarziu sa-si schimbe parola utilizand comanda ALTER USER.

Sintaxa : ALTER USER nume_utilizator IDENTIFIED BY parola De exemplu : ALTER USER glenn IDENTIFIED BY swordfish;

De notat ca de asameni comanda poate fi utilizata pentru a scimba parola proprie, alte optiuni in ALTER USER pot necesita unele drepturi ale sistemului pentru a se incheia cu succes.

Comanda GRANT •

Este utilizata pentru a atribui drepturile unui obiect catre o un utilizator o un rol

• • • •

Atribiurea unui utilizator :

• •

GRANT priv1, priv2, ... ON nume_obiect

•

TO utilizator, utilizator, ... [ WITH GRANT OPTION ]

• •

Atribuirea catre un rol :

• •

GRANT

priv1,priv2, ... ON nume_obiect

•

TO rol, rol, ...

• • •

'nume_obiect' poate referi : o o tabela

o o o o o o

o imagine (view) o secventa (sequence) un sinonim (synonym) o procedura o functie un pachet (package)

Privilegiile unui Obiect Detineti fiecare tabela, imagine, secventa si sinonim pe care il creati. Daca nu doriti sa impartiti un astfel de obiect cu alti utilizatori ORACLE, doar dumneavoastra si orice DBA il poate accesa. Pentru a permite accesul altor utilizatori la obiectele bazei de date, utilizati comanda GRANT :

GRANT ON TO

drepturi obiect utilizator;

Tabelul de mai jos arata drepturile care pot fi acordate la tabele si imagini. Dr ept ----SELECT I NSERT UPDATE DELETE ALTER I NDEX REFERENCES

Obi ect -----dat e i n t ebel e sau i magi ni l i ni i i n t abel e sau i magi ni l i ni i sau col oane speci f i cat e i nt r - o t abel a sau i magi ne l i ni i di nt r - o t abel a sau i magi ne def i ni t i i de col oane i n t abel e i ndexar e l a o t abel a se r ef er a l a o t abel a numi t a i n i nt eri orul unei r est r i cti i de t abel a sau col oana.

ALL

De notat ca ALTER, INDEX si REFERENCES nu sunt valabile ca optiuni cu imagini. Doar ALTER si SELECT pot fi aplicate unor secvente. Cel mai simplu fel de GRANT este unul care acorda un singur drept unui singur utilizator. Pentru a acorda lui ADAMS dreptul de SELECT din tabela DEPT, introduceti :

GRANT ON TO

SELECT DEPT ADAMS;

Grant succeeded. Mesajul : Grant succeeded. confirma acordarea dreptului.

Pentru a acorda dreptul UPDATE pentru anumite coloane lui ADAMS, introduceti :

GRANT ON TO

UPDATE ( DNAME, LOC ) DEPT ADAMS;

Pentru a acorda mai multe drepturi odata, introduceti toate drepturile separate prin virgule. Similar, pentru a acorda mai multe privilegii mai multor utilizatori, introduceti numele utilizatorilor separate prin virgule. Pentru a acorda drepturile INSERT si UPDATE asupra DEPT lui ADAMS si JONES, introduceti :

GRANT ON TO

INSERT, UPDATE DEPT ADAMS, JONES;

Grant succeeded.

Pentru a acorda toate privilegiile asupra DEPT lui ADAMS, introdu ceti :

GRANT ON TO

ALL DEPT ADAMS;

Grant succeeded. Transmiterea de Privilegii care au fost Acordate.

Cand s-a acordat un drept de acces, utilizatorul care primeste dreptul, in mod normal nu primeste si autorizarea de a transmite acest drept si altora. Pentru a da unui utilizator dreptul de a transmite dreptul mai departe, utilizati clauza WITH GRANT OPTION. Pentru a acorda dreptul SELECT asupra EMP lui ADAMS, cu autorizarea de a acorda acest drept si altora, introduceti :

GRANT ON TO WITH

SELECT EMP ADAMS GRANT OPTION;

Grant succeeded. Dreptul Public

Permite detinatorului unei tabele sa acorde accesul tuturor utilizatorilor cu o singura comanda, Acordarea da drept(uri) asupra unei tabele lui PUBLIC.

GRANT ON TO

SELECT EMP PUBLIC;

Secventa

Pentru a permite accesul asupra secventei lui Ford -F_SEQ- lui BLAKE, FORD va introduce :

GRANT SELECT ON F_SEQ TO BLAKE; Alte Obiecte

Comanda GRANT pate fi utilizata pentru a permite accesul utiliza torilor asupra procedurilor stocate, functii si pachete (Oracle7 Procedural Option). Puteti sa permiteti accesului unui rol asupra unui obiect. Fiecare utilizator caruia ii este asignat acel rol poate utiliza obiectul respectiv.

De exemplu : GRANT SELECT ON EMP TO ROLE_2; Optiunea 'WITH GRANT OPTION' nu este permisa in acest caz.

Violarea Drepturilor de Acces

Daca incercati sa executati o operatie neutorizata ( de exemplu stergerea dintr-o tabela fara a avea dreptul DELETE ), ORACLE nu va permite ca operatia sa aiba loc. Daca primiti mesajul de eroare ORACLE ' table or view does not exist', aceasta poate insemna doua lucruri : •

aveti o tabela sau o imagine cu nume care nu exista

•

ati incercat sa executati o operatie asupra acelei tabele sau imagini pentru care nu aveti drepturile corespunzatoare.

Comanda REVOKE Pentru a retrage un drept acordat, utilizati comanda REVOKE. Este similara cu GRANT : REVOKE ON FROM

dr ept ur i t abel a sau i magi ne ut i l i zat or i ;

Cand utlilzati comanda REVOKE, drepturile specificate sunt anulate utilizatorilor enumerati, si celorlalti utilizatori carora acestia le-au transmis aceste drepturi. Pentru a anula toate drepturile asupra DEPT de la ADAMS, introduceti

REVOKE ON FROM

ALL EMP ADAMS;

Revoke succeeded.

Drepturile publice sunt retrase utilizand comanda REVOKE :

REVOKE ON FROM

SELECT EMP PUBLIC;

Pentru a afla acre utilizatori au drepturi asupra tabelelor imagi nilor sau secventelor dvs., executati o cerere catre imaginea Dictionarului de Date USER_TAB_GRANTS, sau USER_COL_GRANTS.

Crearea unui SYNONYM pentru o Tabela, Imagine sau Secventa Pentru a referi o tabela detinuta de un alt utilizator, trebuie sa prefixati numele tabelei cu numele utilizatorului care a creat-o urmat de punct (.). Pentru a referi tabela EMP detinuta de SCOTT, introduceti :

SELECT FROM

* SCOTT.EMP;

Alternativa este de a crea un sinonim ( alt nume ) pentru tabela sau imaginea data. Pentru a referi tabela EMP a lui SCOTT doar cu numele 'EMP', introduceti :

CREATE SYNONYM FOR

EMP SCOTT.EMP;

Acum, cand executati o cerere asupra tabelei EMP a lui Scott, doar introduceti :

SELECT FROM

* EMP;

Doar DBA poate crea sinonime PUBLICe la care toti utilizatorii sa aiba acces.

CREATE PUBLIC SYNONYM nume_sinonim for [proprietar.] nume_obiect;

Un sinonim public poate fi eliminat prin tastarea :

DROP [ PUBLIC ] SYNONYM nume_sinonim;

Sinonimele sunt utilizate din motive de sceuritate si comoditate, incluzand : • •

pentru a referi o tabela, secventa sau imagine fara a specifica detinatorul obiectului pentru a furniza un alt nume pentru tabela.

Din motive de performanta, du e recomandabila utilizarea de sinonime la referirea de tabele in aplicatii.

CAPITOLUL 18 OBIECTE in BAZELE de DATE : SECVENTIALE si INDEXATE Acest paragraf descrie cum se poate indexa o tabela pentru a imbunatati timpul de raspuns in cazul unei interogari. Crearea si utilizarea accesului secvential este de asemenea discutata (aceasta permite atribuirea automata de numere de secventa unice in cadrul unei aplicatii.) •

Generatorul de numere de secventa In server-ul Oracle versiunea 6, generatorul de numere de secventa poate fi utilizat pentru a genera automat numere de secventa pentru rinduri in cadrul tabelelor. De exemplu se poate folosi generatorul pentru a produce cheii primare unice. Pentru a genera automat numere de secventa, trebuie sa definiti o secventa folosind comanda CREATE SEQUENCE. Sintaxa este urmatoarea: CREATE SEQUENCE [user.] sequence_name [ increment by n] [ start with n] [ maxvalue n | nomaxvalue ] [ minvalue n | nominvalue ]

Toti parametrii comenzii sunt optionali si au urmatoarea semnificatie:

o o o

o o o o o

user: proprietarul secventei.Implicit este user-ul care a generat comanda CREATE SEQUENCE sequence_name: numele de secventa care respecta conventiile SQL de denumire a obiectelor INCREMENT BY: determina intervalul dintre numerele de secventa generate. Daca valoarea este pozitiva, atunci numerele de secventa vor creste. Daca valoarea este negativa atunci acestea vor scade. Se poate folosi orice intreg nenul. Implicit aceasta valoare este 1 START WITH: specifica primul numar de secventa care va fi generat. Implicit este 1 pentru indexi crescatori si MAXVALUE pentru indici descrescatori MINVALUE| valoarea minima a secventei ce va fi generata.Implicit este 1 NOMINVALUE pentru indici crescatori si 10E27-1 pentru indici descrescatori MAXVALUE| valoarea maxima ce va poate fi generata.Implicit este 1 pentru NOMAXVALUE secvente descrescatoare, si -1 pentru secvente crescatoare. Orice incercare de a genera numere de secventa peste aceasta valoare va esua si se va intoarce un cod de eroare.

Urmatoarea comanda creaza o secventa pentru coloana DEPTNO a tabelei DEPT. CREATE SEQUENCE dept_sep INCREMENT BY 10 START WITH 10 MAXVALUE 10000;

Dupa ce o secventa a fost creata ea poate fi folosita pentru a genera numere unice de secventa.

•

Generarea de numere de secventa cu NEXTVAL NEXTVAL este utilizata pentru a extrage numere de secventa succesive dintr-o secventa specificata. Cind se acceseaza NEXTVAL on nou numar de secventa este generat. SELECT dept_seq.NEXTVAL FROM SYS.DUAL ;; NEXTVAL ------------10

Daca se reexecuta comanda SQL anterioara valoarea creste cu 10.

SELECT dept_seq.NEXTVAL FROM SYS.DUAL ;; NEXTVAL ------------20

Prima valoare obtinuta este 10 si aceasta se incrementeaza apoi cu pasul 10. Nota:

o o

intodeauna se prefixeaza NEXTVAL cu numele de secventa daca se refera NEXTVAL de mai multe ori pentru o singura comanda SQL orice referire va intoarce aceasi valoare.

NEXTVAL este foarte folositoare in comenzi DML. De exemplu cind se completeaza

o tabela se poate folosi o secventa pentru a produce valori unice pentru coloana cu cheii primare a tabelei. Exemplul urmator foloseste secventa dept_seq pentru a adauga cheii primare unice in tabela DEPT. INSERT INTO DEPT VALUES (dept_seq.NEXTVAL,

'ACCOUNTING', `NEW YORK');

1 record created SQL> SELECT * FROM DEPT; DEPTNO DNAME -----------10

LOC -------------ACCOUNTING

-----------------NEW YORK

Inaintea versiunii 6, numere unice de secventa erau generate la nivelul aplicatiilor. De exemplu, o modalitate obisnuita de implementare este de a forta fiecare tranzactie sa blocheze tabela cu numarul de secventa sa incrementeze secventa si apoi sa elibereze resursa. In aceasta implementare, numai un singur numar de secventa poate fi generat la un moment dat. Generatorul de numere de secventa ORACLE permite generarea simultana a multiple numere de secventa de catre useri diferiti.

Cind un astfel de numar este generat, secventa este incrementata indiferent de tranzactiile in desfasurare. Daca doi useri acceseaza aceeasi secventa in acelasi timp, atunci fiecare user poate sa obtina eroare deoarece numere de secventa sunt de asemenea generate de al doilea user. Doi useri nu vor genera niciodata acelasi numar de secventa utilizind aceiasi secventa. Numere de secventa pot fi "sarite" daca un user nu-si termina o tranzactie sau daca aceasta sfirseste in mod anormal. •

Utilizarea numerelor de secventa cu CURRVAL Pentru a accesa un numar de secventa care tocmai a fost generat (numarul de secventa curent ) se foloseste pseudo-coloana CURRVAL. CURRVAL reprezinta ultima valoare intoarsa unui program. Cind se adreseaza NEXTVAL pentru o secventa data, numarul de secventa curent este plasat in CURRVAL. NEXTVAL trebuie folosit pentru a genera numere de secventa in sesiunea curenta a unui user, inainte de a putea adresa CURRVAL. INSERT INTO DEPT_HISTORY VALUES (dept_seg.CURRVAL, 'ACCOUNTING' , `NEW YORK'); 1 record created.

SQL> SELECT * FROM DEPT_HISTORY DEPTNO DNAME -----------------10

•

LOC -----------ACCOUNTING

----------------NEW YORK

Reguli de folosire NEXTVAL si CURRVAL NEXTVAL si CURRVAL pot fi folosite in cadrul: clauza SELECT dintr-o declaratie SELECT (exceptie la afisari) lista VALUES dintr-o declaratie INSERT clauza SET dintr-o declaratie UPDATE in afara SELECT Restrictii de folosire NEXTVAL si CURRVAL o o o o

•

NEXTVAL si CURRVAL nu pot fi folosite: intr-o lista SELECT din VIEW impreuna cu cuvintul cheie DISTINCT cu clauzele ORDER BY, GROUP BY, CONNECT BY, sau HAVING dintr-o declaratie SELECT o cu operatorii UNION, INTERSECT, MINUS o o o

Secventele sunt tratate in mod similar cu tabelele si pot fi modificate sau abandonate. Proprietarul unei secvente poate de asemenea atribui privilegii si altor useri asupra secventei. •

Modificarea unei Secvente Se foloseste comanda ALTER SEQUENCE pentru a modifica o secventa existenta. AKTER SEQUENCE [user.]sequence_name [INCREMENT BY n] [MAXVALUE n | NOMAXVALUE] [MINVALUE n | NOMINVALUE]

De exemplu pentru a seta o noua valoare maxima pentru secventa dept_deq,

ALTER SEQUENCE dept_seq maxvalue 100000

Pentru a modifica o secventa este necesar sa fii proprietarul eu sau sa ai dreptul DBA

sau sa fi primit dreptul ALTER pentru secventa din partea proprietarului. Nota: Numai secventele viitoare vor fi influientate de catre comanda ALTER SEQUENCE o Sunt facute anumite verificari. De exemplu o noua MAXVALUE nu poa te impune care este mai mica decit numarul de secventa curent o Valoarea START WITH nu poate fi schimbata folosint comanda ALTER SEQUENCE o Secventa trebuie abandonata si recreata pentru a reporni secventa la un num ar diferit. Atribuirea drepturilor asupra Secventelor o

•

Proprietarul unei secvente poate atribui altor useri drepturi de ALTER sau SELECT asupra secventei, si WITH GRANT OPTION ramine valida. Detalii in UNIT-ul 17. •

Stergerea unei Secvente Folositi comanda DROP S EQUENCE pentru a sterge o definitie de secventa. Sintaxa este: DROP SEQUENCE [user.]sequence_namel

Trebuie sa fii proprietarul secventei sau sa ai dreptul de DBA pentru a o sterge. Pentru a sterge secventa dept_seq, tastati:

DROP SEQUENCE sept_seq;

•

Tiparirea Secventelor Toate definitiile secventelor sunt memorate intr-o tabela de secvente. Pentru a vedea secventele la care ai access, interogheaza baza de date urmarind USER_SEQUENCES sau ALL_SEQUENCES.

•

Indexarea Indexarea in sistemul ORACLE are doua principale scopuri: 1. Pentru a accelera afisarea liniilor cu o cheie particulara . 2. Pentru a forta unicitatea valorilor din coloane, de obicei valorile cheii principale.

Folosirea indexarii este puternic recomandata pentru a obtine performante mai bune. Retineti ca ORACLE 7 creiaza automat INDEXI pentru coloanele care au setate PRIMARY KEY sau UNIQUE. Proprietarul unei tabele poate crea indexi pentru ea. Orice user ORACLE care detine dreptul de access INDEX poate creea un index. Odata creat, ORACLE va folosi index-ul ori de cite ori este posibil pentru a accelera accesul datelor. Acest lucru se face in mod automat si deobicei nu este necesara interventia userului care poate sa nu stie de existenta acestul index. •

Structura unui INDEX ORACLE ORACLE foloseste arbori B pentru indexare. Timpul de access este independent de volumul de date indexat. Fiecare index construit de ORACLE contine un numar de pagini memorate in arbore. Fiecare pagina contine un numar de cheii. ORACLE gestioneaza aceasta structura la fel cum sunt inserate sau sterse linii. Valorile NULL nu sunt memorate in index, si din fericire nu ocupa spatiu. -------- Aici se afla poza de la pagina 18-9 --------

•

Tipuri de INDEX

•

•

TYPE ---------------UNI QUE uni ce NON UNI QUE ( i mpl i ci t ) SI NGLE COLUMN CONCATENATED

•

Crearea unui Index

• •

•

•

•

DESCRI ERE -------------- ------------- ------------- ----------asi gur a ca val or i l e di n col oanel e speci f i cat e sunt asi gur a obt i ner ea ci t mai r epede a r ezul t at ul ui exi st a numai o col oana i n i ndex mai mul t de 16 col oane speci f i cat e i n i ndex.

Index ORACLE poate fi creat in linia de comanda cu comanda CREATE INDEX. CREATE [UNIQUE] INDEX index_name ON table (column [m]...)

•

Crearea unui INDEX pentru a imbunatati timpul de raspuns Pentru a creea un index numit I_NAME care va fi folosit pentru a imbunatatii timpul de interogare , introduceti: CREATE INDEX I_ENAME

ON EMP (ENAME);

•

Crearea unui INDEX pentru a asigura unicitatea Indecsi unici sunt creati automat ca un rezultat al constantelor PRIMARY KEY sau UNIQUE in tabela. Oricum , se mai pot creea folosind comanda CREATE UNIQUE INDEX. Pentru a evita valori duplicate in coloana EMPNO, introduceti: CREATE UNIQUE INDEX I_EMPNO ON EMP (EMPNO);

Index-ul urmator asigura unicitatea valorii introduse in tabela SHIPMENTS. Acesta este denumit index CONCATENATED.

CREATE UNIQUE INDEX ORDER ON SHIPMENTS (S_Num, P_Num);

•

Stergerea unui INDEX Pentru a sterge definitia unui index din tabela de date , introduceti: DROP INDEX indexname;

•

Cind este folosit un INDEX ? Folosirea unui INDEX depinde in parte de optimizatorul ORACLE in momentul executiei. ORACLE 7 permite ambele metode de optimizare SQL, functie de un set de reguli sau functie de cost.

•

Reguli de folosire al unui index Oracle decide cind este adecvat sa foloseasca indexi. Oracle tine seama de coloanele indexate si de tipul indexului si decide functie de urmatoarele reguli: 0. Indexii de pe coloane trebuie adresati in clauza WHERE: Urmatoarea interogare nu foloseste un index atita timp cit clauza WHERE nu este prezenta: 1.

2. 3.

SELECT ENAME,JOB,SAL,COMM FROM

EMP;

Urmatoarea indetogare va folosi un index pe coloana ENAME:

SELECT FROM WHERE

* EMP ENAME = 'JHONES';

4. Un index nu va fi folosit daca coloana referita in clauza WHERE face parte dintr-o expresie sau functie. Exemplul urmator nu foloseste index deoarece coloana este parte a unei functii: 5. 6. 7. 8.

SELECT FROM WHERE

* EMP UPPER(ENAME)= 'JHONES';

In mod similar daca HIREDATE a fost indexata, aceasta interogare nu va folosi index deoarece este o expresie:

SELECT * FROM EMP WHERE HIREDATE+7 = '01-JAN-84';

•

Utilizarea indexarii functie de cost Modulul de optimizare bazat pe costul executiei decide un plan de executie pentru o secventa SQL calculind costul cailor alternative folosind informatii statistice acumulate daca este posibil. De obicei se va decide cea mai buna cale de utilizare a unui index.

•

Sugestii pentru INDEXARE o O tabela cu mai mult de 200 linii va beneficia din indexare pentru imbunatatirea performantelor, daca mai putin de 10% din linii vor fi intoarse in cazul unei interogari. o Indexati toate coloanele acolo unde sunt cerute valori unice.

Daca doua sau mai multe coloane sunt utilizate in mod frecvent impreuna in clauza WHERE sau JOIN atunci creeati un index concatenat. (CONCATENATED INDEX) o Evitati mai mult de trei indexi pentru o tabela. In acest caz va fi o supraincarcare in cazul unei operatii DML. (aceasta regula s-ar putea sa nu fie valabila pentru tabele la care SELECT este operatiunea cea mai frecventa, de exemplu tabele de referinte.) Indexare si Imbinare o

•

Daca nu exista index in cadrul coloanelor IMBINATE atunci se poate obtine o "sortare-imbinata". Asca inseamna ca fiecare este sortata separat si apoi listele sortate sunt imbinate . De obicei coloanele folosite pentru imbinari trebuie sa fie indexate. Daca numai una din tabele are un index utilizabil, atunci cealalta tabela este tabela conducatoare. De exemplu: SELECT FROM WHERE

ENAME, DNAME DEPT, EMP EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO

Daca numai EMP.DEPTNO este indexata , atunci DEPT este tabela conducatoare. Acest lucru este normal deoarece DEPT intoarce mai multe linii decit EMP. Daca ambele sunt indexate, Oracle alege tabela conducatoare cintarind rangurile celor doua sisteme. Daca rangurile sunt egale atunci Oracle alege tabela care este listata ultima in clauza FROM.

Asa ca trebuie listate tabele mari cu cel mai mic numar de linii la sfirsitul clauzei FROM. SELECT FROM WHERE

•

ENAME, DNAME EMP, DEPT EMP.DEPTNO = DEPT.DEPTNO

Unit 18 Exercitii 0. Creati un indice neunic in coloana Projid a tabelei de atribuire. 1. Interogati tabela DDT (data dictionary table) pentru a obtine informatii despre indexii folositi (USER_INDEXES). Solutii: 2.

3. 4.

CREATE ON

INDEX ASG_PROJID ASSIGNMENTS (PROJID);

SELECT FROM

TABE_NAME, INDEX_NAME USER_INDEXES;

5. 6. 7. 8.

9.

CAPITOLUL 20 REPREZENTAREA DATELOR In acest unit vom discuta tipurile de date suportate de PL/SQL, variabile scalare, si cum pot fi manipulate datele si expresiile. Acest unit introduce de asemenea modul de utilizare al PL/SQL cu SQL*Plus, care este o cale interactiva convenabila pentru testarea blocurilor pe care le veti scrie.

•

Sintaxa de BAZA a PL/SQL Din moment ce PL/SQL este o extensie pentru SQL, regulele sintactice de baza aplicabile la SQL sunt aplicabile de asemenea si la PL/SQL.Iata un rezumat al acestora: o instructiunile pot avea mai multe linii daca este necesar dar cuvintele cheie nu pot avea mai multe linii. o Unitatile lexicale (identificatorii, numele de operatori) pot fi separate de unul sau mai multe spatii, sau alt delimitator care nu poate face parte din unitati lexicale o Cuvintele rezervate (Vezi apendizul B) nu pot fi folosite ca identificatori decit marcate in ghilimele duble( de ex. "SELECT"_ o Identificatorii trebuie sa inceapa cu o litera si pot contine pina la 30 de caractere. o Sirurile trebuie marcate cu ghilemele simple. o Numerele pot fi reprezentate prin valoarea lor (ex. -32.65) sau scrierea stiintifica ( ex. 2E5 inseamna 2x10 la puterea 5 = 200000 ). o Comentariile pot fi marcate cu simbolurile /* si */, caz in care comentariile se pot lungi pe mai multe linii ( tip 'C') sau incepind cu '--' in care sfirsitul liniei marcheaza sfirsitul comentariului.

Exemplu: /*

Acesta comentariu se prelungeste pe mai multe linii. Orice secventa de cod aflata aici este considerata comentariu.

COMMIT;

•

*/

--Aici se termina transferul

Delimitatori Delimitatorii sunt simboluri sau simboluri compuse, care au o semnificatie speciala pentru PL/SQL. Veti recunoaste multe dintre acestia ca operatori pentru SQL.

•

Si mbol ur i si mpl e Acest ea sunt f or mat e di nt r - un si ngur car act er ------------------------------------------------------------------

• • •

+ * / = > < ) ( ; , . @ ' :

• • • • • • • • • • • • • • •

oper at or ul de adunar e operat orul de scader e/ negar e oper at or ul de mul t i pl ecar e oper at or ul de i mpar t i r e oper at or r el at i onal oper at or r el at i onal oper at or r el at i onal del i mi t at or de l i s t a s au expr es i i -||del i mi t at or de i ns t r uc t i uni separ at or de obi ect sel ect or de component a del i mi t at or de access l a di st ant a del i mi t at or de s i r del i mi t at or de masi na

•

Si mbol ur i Compuse Sunt f or mat e di n doua car act er e -------------------------------------------------------------------

• •

-• • • • • • • • • • • • • • • •

** <> != ^= <= >= := => .. || << >> -/* */

exponent i al r el at i onal -||-||-||-||asi gnar e asoci er e r ang concat enar e et i chet a -||coment ar i u -|| -|| -

Retineti ca spatiile nu sunt permise intre cele doua caractere ale simbolurilor combinate.

•

Blocurile Incluse Anumite blocuri pot fi incluse in altele, in orice fel in care instructiunea o permite( nu se recomanda sa se include blocuri in cadrul unor bucle). Partea executabila a unui bloc poate fi sparta in blocuri mai mici, si de asemenea sectiunea EXCEPTION poate include alte blocuri.

Exemplu: •

BEGIN

•

-- actiuni in bucla principala

• •

DECLARE

•

-- declaratii de obiecte

•

BEGIN

•

-- actiuni ale blocului

•

EXCEPTION

•

-- ce'i de facut daca apare o eroare in acest

•

bloc. END;

• •

-- alte actiuni in blocul principal

• •

EXCEPTION

• •

WHEN errors_trickle_through THEN

•

BEGIN

•

-- minuire a erorilor in blocul propriu

•

EXCEPTION

• •

-- ce'i de facut daca tratarea unei erori

•

-- merge gresit !! END;

•

END;

•

Retineti ca sectiunea DECLARE este optionala ; exemplul prezentat contine citeva blocuri fare sectiunea DECLARE.

•

Domeniul OBIECTELOR "Domeniul" unui obiect este zona unui program in care acest obiect poate fi folosit. Scurt zis este 'Timpul de viata'. Aceste reguli se aplica toturor obiectelor declarate, incluzind variabile, cursor, constante si exceptii definite de utilizator. Domeniul unui obiect este blocul complet in care obiectul este declarat, inclusiv oricare sub-bloc inclus in acest bloc. Obiectele declarate in sub-blocuri sunt valabile pina cind sub-blocul se termina. Exemplu: DECLARE X NUMBER; BEGIN ...

----------------| | | |

domeniul | lui

DECLARE Y NUMBER; BEGIN ... END; ... END;

-----| | | | -----|

| x | domeniul lui y | | | | | | ---------------|

Retineti ca pe timpul 'Timpului de viata' al lui y, suntem tot in domeniul lui 'x', si putem defini expresii care sa foloseasca ambele variabile. Sa presupunem ca variabila din sub-bloc nu se numeste 'y' ci 'x'. Cu alte cuvinte, are acelasi nume ca si variabila din sub-bloc. DECLARE x NUMBER; BEGIN ... DECLARE x NUMBER; BEGIN ... END; ... END;

-- variabila x din blocul principal

-- variabila x din sub-bloc

Doua obiecte pot avea acelasi nume, dar definite in doua blocuri diferite. Acolo unde se intilneste aceasta situatie, ca in exemplul anterior, atunci numai obiectul declarat un sub-bloc ( acesta este blocul curent) poate fi folosit.

•

•

•

Reguli de VIZIBILITATE In exemplul anterior, variabila 'x' din sub-bloc dezactiveaza folosirea variabilei 'x' din blocul principal pina cind variabile intilnesc sfirsitul de valabilitate. In cadrul sub-blocului, variabila 'x' din blocul principal exista dar nu este vizibila. Declararea de Variabile si de constante PL/SQL permite o varietate de tipuri de date ce pot fi folosite pentru declararea de variabile si de constante. Variabile in mod optional pot avea asignate valori la declarare, si pot sa-si schimbe valoarea prin asignari ulterioare in cadrul blocului. Constatele sunt identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebuie asignata cind constanta este declarata. Tipurile de DATE SCALARE Aceste sunt tipurile de date care reprezinta o singura valoare.Principalele

tipuri de date sunt acelea ce corespund coloanei de tipuri in tabela ORACLE. PL/SQL suporta de asemenea tipurile booleene. • • •

TI PUL NUMERI C NUMBER Val or i l e s unt

Val oar e numer i ca cu pr eci zi a de 38 de ci f r e. r ot unj i t e l a numer e i nt r egi mai put i n at unci ci nd

•

est e dat a scal a. ( ex.

•

NUMBER( 7, 2) i nseamna 7 ci f r e, cu 2

zeci mal e. I mpl i c i t pr ec i z i a es t e de 38 c i f r e. )

• • • •

• •

TI PUL CARACTER VARCHAR2 Fol osi t pent r u a memor a var i abi l e de t i p car act er . Lungi me i mpl i ci t a 1 car act er . Maxi ma permi sa 32767. ex. VARCHAR2( 30)

• •

CHAR l ungi mea maxi ma

PL/ SQL Ver si unea 1: l a f el ca VARCHAR2, dar cu de 255

• •

PL/ SQL Ver si unea 2: Lungi mea poat e f i mai mar e de

•

32767 car actere.

• • • •

TI PUL BOOLEAN BOOLEAN Rezul t at ul

Pent r u mi nui r ea val or i l or bool eene TRUE si FALSE. expr esi i l or bool eene poat e f i asi gnat acest or

•

var i abi l e s i t es t at mai t i r z i u i n i ns t r uct i uni condi t i onal e.

• • • •

•

TI PUL DATA DATE

Dat el e val i de sunt i nt r e 4712 BC si 4712AD.

Declararea VARIABILELOR Variabilele PL/SQL pot fi declarate si optional le pot fi asignate o valoare initiala, in sectiunea DECLARE a unui bloc. Alte variabile referite in partea declarativa trebuie declarate separat in declaratiile anterioare. Sintaxa: indentificator tipdata [(precizia,scala)] [NOT NULL] [ := expresie ] ; Unde 'expresie' poate fi o alta variabila, sau o expresie cu functii si operatori. Daca o valoare initiala nu este asignata, atunci variabila va contine o valoare nula pina cind ii va fi asignata ulterior o valoare. Constanta NOT NULL nu mai este permisa in aceasta situatie. Exemple:

v_count v_salary v_annsal

postcode surname v_message

NUMBER NOT NULL := 0; NUMBER(7,2); NUMBER(9,2) := month_sal * 12; -- mount_sal trebuie sa existe deja CHAR(7); VARCHAR2(25) VARCHAR2(80)

:= 'Skywalker' ; := 'May the course be woth

married

BOOLEAN

:= FALSE;

today

DATE

:= SYSDATE;

you!' ;

Este indicat sa nu alegeti acelasi nume (identificator) pentru o variabila ca nume pentru coloanele din tabela folosite in cadrul blocului. Daca variabilele PL/SQL apar in instructiuni SQL si au acelasi nume ca coloana, atunci ORACLE considera ce se refera coloana. •

Declararea CONSTANTELOR Constantele permit asignarea unei valori unui identificator, pentru o viitoare referire in cadrul unui bloc. Orice incercare de a modicica valoarea unei constante va cauza producerea unei erori PL/SQL. Sintaxa:

• •

identificator CONSTANT tipdata [(precision,scala)] := expresie ;

Exemple:

pi CONSTANT NUMBER(9,5) := 3.14159 ; vat CONSTANT NUMBER(4,2) := 17.5 ;

•

ATRIBUIRILE si EXPRESIILE Instructiunile de atribuire PL/SQL permit unei valori de a fi atribuite sau reatribuite unei variabile dupa sectiunea DECLARE din bloc. Variabila care va primi noua valoare trebuie explicit numita in partea stinga a operatorului de asignare. Asta este, nu se poate face referinta indirecta via o alta variabila.(Unele unitati PL/SQL cum ar fi SQL*Forms includ unele facilitati pentru adresare indirecta.) Sintaxa:

• •

identificator := expresie ;

Unde 'identificator' este numele variabilei tinta, sau cimp, pentru a primi valoarea 'expresie'.

'Expresie' poate fi literal, numele unei alte variabile existente, sau alta expresie necesara pentru a determina valoarea ce va fi asignata. De obicei, cele mai multe din expresiile disponibile in inderogarile SQL , clauza SELECT sunt disponibile aici. Functiile si expresiile permise in PL/SQL vor fi discutate mai tirziu in acest UNIT. Exemple: v_count := v_count +1; ann_sal := mount_sal * 12 +NVL(comm,0); lev := 6;

mess := 'The current level is ' || TO_CHAR(lev) ; v_ename := 'KING';

Valorile pe care le pot lua variabilele booleene pot fi TRUE si FALSE, ca rezultat a unei expresii booleene. Exemple:

•

overpaid male salary_ok female

:= := := :=

ann_sal > 35000 ; UPPER(title) == 'MR' ; NOT overpaid ; NOT male ;

switch1 switch2

:= TRUE; := FALSE;

Accesarea variabilelor NON PL/SQL Variabilele declarate in mediul de lucru 'masina' pot fi referite i n instructiuni PL/SQL. Aceasta include variabilele de lucru ale masinii declarate in programele precompilate. Adresarea variabilelor non-PL/SQL trebuie facuta prin prefixarea cu ':' pentru a le distinge de declararea de variabile PL/SQL. Exemple:

• •

:screen_field1

:= ann_sal ;

•

:warp_factor

:= 9 ;

•

:global.var1

:= 'YES' ;

Detalii despre modul de minuire al variabilelor NON PL/SQL sunt descrise in cursuri ORACLE special destinate acestor variabile. •

Conversii de tipuri de date PL/SQL incearca sa converteaza dipurile de date in mod dinamic daca sunt mixate in cadrul unei instructiuni. De exemplu daca un numar este asignat unei variabile CHAR, atunci in mod automat numarul este translatat astfel incit va putea fi stocat in cariabila de tip CHAR. Exemple:

• •

sal_message

VARCHAR2(12)

:= 3500;

Situatia inversa se aplica de asemenea,

salary NUMBER(12,2)

:= sal_message;

Oricum, o eroare va fi generata daca valorile sunt incompatibile:

salary := 'King earns $5000'; -- eroare

Dovedind ca sunt compatibile, se pot asigna caractere in variabile DATE si vice-versa:

today VARCHAR2(9) hired DATE

:= SYSDATE ; := '21-JAN-1992' ;

In cadrul expresiilor trebuie sa va asigurati ca tipurile de date sunt aceleasi. Daca apar tipuri diferite de date in aceiasi expresie, atunci se foloseste cea mai potrivita functie de conversie: TO_CHAR TO_DATE TO_NUMBER

PL/SQL va incerca sa faca conversia, daca este posibil. De obicei, PL/SQL este mai pretentios decit SQL daca tipurile de date sunt mixate in cadrul unei expresiilor. Deci daca nu sunteti sigur, folositi cea mai potrivita functie de

conversie. Exemplu: v_message VARCHAR2(80) := 'SCOTT earns' || TO_CHAR (month_sal*12) ;

•

Precedenta operatorilor Operatorii logici, aritmetici si de concatenare folositi in PL/SQL sunt aceeasi ca in SQL. In plus mai exista un operator exponential (**) . Ordinea in care operatiile sunt realizate poate fi controlata folosind paranteze, ca in SQL. Reamintim ordinea naturala a operatiilor in cadrul unei expresii:

Or di nea de eval uar e a oper at or i l or ----------------------------------------------------------------------------| | | OPERATOR | OPERATI E | |---------------------------------------------------------------------------| | Pr i mul | ** , NOT | exponent i al , negat i e l ogi ca| | | + , | i dent i t at e, negat i e | | | * , / | i nmul t i r e, i mpar t i r e | | | + , - , || | adunar e, s cader e, | | | | concat enar e | | | = , ! = , < , > , <= , >= | compar at i e | | | I N NULL, LI KE, BETWEEN, I N | | | | AND | conj unct i e | | Ul t i mul | OR | i ncl uzi une | |---------------------------------------------------------------------------|

•

Functii interne Multe din functiile disponibile in SQL sunt de asemenea disponibile si in PL/SQL. Acestea includ: o Functii numerice pentru o singura linie

o o o o

Functii caracter pentru o singura linie Functii de conversie de tip de data Functii de timp Functii diverse

In plus PL/SQL ofera doua functii pentru minuirea raportatea erorilor denumite SQLCODE si SQLERRM care vor fi discutate in unitul urmator. Functii nedisponibile in instructiuni structurale sunt: GREATEST and LEAST AGV, MIN, MAX, COUNT, SUM, STDDEV si VARIANCE

•

Blocuri PL/SQL in buffere SQL

•

|-----------------------------------------------------------------| | SQL> DECLARE | | 2 x NUMBER( 7, 2) ; | | 3 BEGI N | | 4 SELECT sal I NTO x FROM emp WHERE empno= &&n; | | 5 IF x

• • • • • •

| •

•

|-----------------------------------------------------------------| o Buffer-ul se inchide cu un '.' o Executia buffer-ului de face cu RUN sau '/'

Folosirea PL/SQL in SQL*Plus Limbajul PL/SQL este permis si in SQL*Plus Versiunea 3.0 sau mai mare. Deoarece SQL*PLUS foloseste unitatea de executie PL/SQL in RDBMS, este necesar ca ORACLE RDBMS sa foloseasca aceasta facilitate. Aceasta optiune este:

•

Procedural Option (Oracle7 Server)

•

SQL*Plus este un bun instrument pentru testarea blocurilor PL/SQL,de aceea il vom folosi si noi pentru partea practica a cursului. Sunt doua cai pentru a prelucra blocuri PL/SQL in SQL*Plus: o o

Se defineste un bloc in buffer-ul SQL, si apoi se ruleaza Se defineste un bloc ca parte a unui script SQL*Plus, si apoi se ruleaza scriptul

•

Declararea de blocuri PL/SQL in buffere SQL Acolo unde PL/SQL nu se foloseste, bufferul SQL poate contine numai o singura instructiune SQL. Daca se plaseaza o alta instructiune in buffer aceasta o suprascrie pe prima. De acea un bloc PL/SQL este tratat ca o instructiune continua iar ':' intr-un bloc un inchid si nici nu ruleaza bufferul. SQL*Plus detecteaza inceputul unui bloc PL/SQL dupa introducerea cuvintelor cheie DECLARE si BEGIN la promptul 'SQL >'.Bufferul poate fi inchis fara a executa blocul sau programul prin introducerea unui '.' la prompt. Exemplu: SQL> 2 3 4 5 6 7 8 9

DECLARE x NUMBER(7,2); BEGIN SELECT sal INTO x FROM emp WHERE empno = 7788; IF x < 3000 THEN UPDATE emp SET sal = 3000 WHERE empno = 7788; END IF; END; .

Continutul bufferului poate fi editat in maniera obisnuita sau salvat intr-un fisier folosind comanda SQL*Plus "SAVE". Pentru a rula buffer-ul PL/SQL, tastati comanda RUN sau '/' la promptul SQL. Daca executia reuseste fara tratari de eroare atunci singurul mesaj care apare ar trebuie sa fie: 'PL/SQL procedure seccessfully completed'

•

Folosirea de blocuri PL/SQL in cadrul fisierelor SQL*Plus Fisiere SQL si comenzi SQL*Plus pot include blocuri PL/SQL care se comporta ca o singura instructiune in cadrul scriptului.Fisierul poate fi editat in maniera obisnuita, folosind comenzi ale sistemului de operare si editoare, sau cu ajutorul comenzii "SAVE" din buffer-ul SQL cum a fost mentionat mai inainte. Retineti ca comenzile SQL*Plus nu pot apare in interiorul blocului PL/SQL dar pot fi incluse ori unde in alta parte in fisier. Variabilele de substitutie din SQL*Plus pot fi referite din cadrul blocului, dar retineti ca ele sunt inlocuite cu continutul variabilelor INAINTE ca codul sa fie complet interpretat sau executat. Exemplu: SET ECHO OFF BEGIN

INSERT INTO dept ( deptno, dname ) VALUES ( &1, ' &2 ' ); COMMIT; EXCEPTION WHEN dup_val on index THEN INSERT INTO tav VALUES (' Duplicate departament No.'); END; / SELECT * FROM error tab; SET ECHO ON

SQL*Plus - descoperind ce se intimpla o

dupa rularea unui bloc PL/SQL, veti vedea fiecare mesaj de tipul 'PL/SQL procedure successfully completed' ( procedura PL/SQL terminata cu succes ) Parse-time Error MEssages ( mesaje de eroare, aparute dinamic in timpul procesarii.) An 'Unhandled Exception' Message ( Mesaj de eroare netratata.) Instructiunile PL/SQL nu pot scrie pe ecran ! Mesajele sunt scrise intr-o tabela si dupa acea se parcurge tabela Scrie mesajele intr-o variabila de asociere si apoi foloseste comanda PRINT dupa ce blocul a rulat. Se apeleaza o procedura care afiseaza mesajele pe ecran 





o







•

Cum se pot afla rezultatele actiunilor PL/SQL Daca apare vreo eroare netratata in timpul compilarii sau al executiei unui bloc, atunci sunt afisate mesaje pentru a informa utilizatorul ce eroare a aparut, o explicatie a erorii si o interpretare a liniei(lor) care au generat eroarea. Oricum, continutul variabilelor si al tabelelor bazei de date nu pot fi afisate pe ecran in timpul executiei blocurilor PL/SQL in sesiuni SQL*PLus (cel putin pina cind nu sunt folosite procedurile pachetului DBMS_OUTPUT). Trebuie sa scrieti orice rezultat pe care doriti sa-l afisati intr-o tabela in baza de date si dupa executie sa parcurgeti tabela. Aceasta parcurgere poate fi facuta in acelasi fisier care cuprindea si blocul, ca in exemplul anterior. Situatia este diferita in aplicatii cum ar fi SQL*Forms, unde blocurile PL/SQL pot afisa variabile direct pe ecran prin folosirea unor functii interne.

•

Apelul Functiilor si Procedurilor PL/SQL memorate Atunci cind subprograme (functii si proceduri) PL/SQL sunt memorate in baza de date, ele pot fi apelate ca parte a unui alt bloc PL/SQL, daca cel care face apelul are drepturi suficiente. Sintaxa generala a apelului este:

• •

nume-Procedura [ ( param1, param2, param3, ... ) ];

La apelare, parametrii trebuie pusi in ordinea de definire. Aceasta inseamna si tipurile de date trebuie sa fie aceleasi cu cele definite. Anumiti parametrii pot avea valori implicite, dar daca o valoare este data ca parametru atunci toti parametrii anteriori trebuie folositi. In exemplul urmator, procedura CLEAR_DEPT are doi parametrii disponibili. Primul parametru DEPARTAMENT_NAME ( datatype VARCHAR2 ) si al doilea parametru DELETE_DEPARTAMENT ( datatype BOOLEAN cu valoarea implicita FALSE ). CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING' ); implicit

-- al doilea parametru este

CLEAR_DEPT ( ÀCCOUNTING', TRUE);

Parametrii pot fi folositi alternativ impreuna cu numele formal, prin folosirea operatorului de asociere. In acest caz pozitia lor nu mai este importanta: CLEAR_DEPT ( DELETE_DEPARTAMENT => TRUE, DEPARTAMENT_NAME => ÀCCOUNTING' ) ;

In final, deoarece sub-programele trebuie apelate din blocuri PL/SQL, se poate apela din promptul SQL in SQL*Plus prin impachetarea apelului cu BEGIN si END. Aceasta poate fi realizata prin comanda EXECUTE din SQL*Plus. SQL> EXECUTE CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING' );

care este identica cu :

BEGIN CLEAR_DEPT( ÀCCOUNTING ');

•

END;

Unitul 20, EXERCITII In fiecare din urmatoarele exercitii puteti crea blocuri PL/SQL in buffere SQL si puteti salva mai tirziu in fisier, sau puteti alternativ edita fisierul folosind un editor de texte al masinii. In ambele cazuri, retineti numele pe care il dati fiecarui fisier.

In multe din exercitii, aveti nevoie de inregistrarea rezultatelor intr-o tabela. Vom folosi pentru aceasta tabela MESSAGES. Definirea acesteia este urmatoarea: Tabl e MESSAGES Col oana -----------NUMCOL1 NUMCOL2 CHARCOL1 CHARCOL2 DATECOL1 DATECOL2

Descr i er ea ------------ -------------- ----------NUMBER ( 9, 2) NUMBER ( 9, 2) VARCHAR2( 60) VARCHAR2( 60) DATE DATE

1. Creati un bloc, cu patru variabile: V_BOOL1 Boolean V_BOOL2 Boolean V_CHAR Character ( lungime variabila) V_NUM Number 







si apoi atribuiti valori variabilelor dupa cum urmeaza: Var i abi l a -------------

Val oar e ------------- ------------- -------------

V_CHAR V_NUM V_BOOL1

Li t erar `42 est e r aspunsul ' Pr i mel e doua car act er e di n V_CHAR TRUE si FALSE f unct i e de cum est e V_NUM f at a de 100 Opus l ui V_BOOL1

--

V_BOOL2

2. Scrieti si rulati un bloc PL/SQL care accepta soua numere din variabile PL/SQL. Primul din numere trebuie "ridicat la putere" cu cel de-al doilea numar, in cadrul blocului, si rezultatul scris intr-o variabila PL/SQL. INregistrati rezultatul in tabela MESSAGES, si alternativ in variabila de asociere SQL*Plus. (Operatorul exponential in PL/SQL este '**' ).

•

Unit 20 SOLUTII 0. 1. DECLARE 2. V_BOOL1 BOOLEAN; 3. V_BOOL2 BOOLEAN; 4. V_CHAR VARCHAR2(16); -- cel putin 16 caractere 5. V_NUM NUMBER(2); 6. BEGIN 7. V_CHAR := '42 este raspunsul'; 8. V_NUM := SUNSTR(V_CHAR,1,2); -- conversie dinamica la mumar 9. V_BOOL1 := V_NUM < 100;

10. 11.

V_BOOL2 := NOT V_BOOL1; END;

12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

DECLARE V_RESULT NUMBER(9,2); BEGIN V_RESULT := &main_var ** &exponent ; -- sau POWER(&main_var,&exponent); INSERT INTO messages(numcol1) VALUES ( V_RESULT ) ; END;

21. Sau o solutie alternativa folosind SQL*Plus : 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

BIND VARIABILES ............. VARIABILE V_RESULT NUMBER BEGIN :V_RESULT := &main_var ** &exponent; END; PRINT V_RESULT

CAPITOLUL 21 INTERACTIUNEA CU ORACLE In acest unit se va trata modalitatea de access la baza de date si de controlarea tranzactiilor, prin instructiuni SQL in PL/SQL. De asemenea veti vedea cum erorile cauzate de SQL pot fi tratate de catre rutinele de tratare a exceptiilor.

•

Comenzi SQL in PL/SQL PL/SQL ofera citeva instructiuni procedurale pentru manipularea si testarea datelor, de multe ori fara sa avem nevoie sa apelam comenzi SQL. Aceasta metoda este preferabila, deoarece SQL face access la baza de date. Oricum, cind vrem sa extragem informatii din baza de date, sau sa facem modificari atunci trebuie sa folosim SQL. PL/SQL suporta toate facilitatile DML si toate comenzile de control al tranzactiilor din SQL. Si, bineinteles, instructiunea SELECT poate fi folosita pentru a atribui variabilelor valori din liniile in tabele. Iata citeva puncte mai inportante care trebuie amintite: o o o o o

•

Fiecare comanda SQL trebuie terminata de ';' Un bloc PL/SQL nu este o unitate de tranzactie - COMMIT si ROLLBACK sunt implementate independent de blocuri, dar pot face parte din ele. Comenzile DDL nu sunt permise in PL/SQL Comanda SELECT care nu intoarce un singur rind cauzeaza o eroare Comenzile DML pot procesa mai multe linii

Referirile PL/SQL in comenzi SQL Valorile memorate in variabile si constante PL/SQL pot fi pasate direct comenzilor SQL, unde ele sunt procesate de modulele PL/SQL pe masura ce blocul este executat. Atentie mare ar trebui acordate pentru a nu referi variabile PL/SQL in SQL unde variabilele au acelasi nume cu coloana in tabela. Exemplul urmator ilustreaza aceasta problema. Exemplu:

DECLARE empno NUMBER(4) := 7788; BEGIN UPDATE emp SET sal = 9000; WHERE empno = empno;

-- unde coloana este egala cu ea insasi ...... END;

In exemplul anterior fiecare linie din tabela 'emp' trebuie reactualizata. Fiecare adresare in instructiunea UPDATE catre 'empno' este tratata ca nume de coloana. De aceea, alegeti nume de variabile PL/SQL care nu intra in conflict cu numele coloanelor din tabela pe care doriti sa o folositi. De asemenea, retineti ca atributele si functiile PL/SQL care sunt unice PL/SQL nu pot fi adresate direct din comenzi SQL. Acestea includ SQLCODE si SQLERRM, care vor fi discutate mai tirziu in acest unit.

COMENZI PENTRU MANIPULAREA DATELOR

INSERT UPDATE DELETE [LOCK TABLE]

Exemple:

DECLARE v_empno NUMBER(4) := 7788 ; BEGIN UPDATE emp SET sal = 9000 ; WHERE empno = v_empno ; ... END;

Nota) Atentie la numele variabilelor !

•

Comenzi pentru manipularea datelor ( DML ) Comenzile DML, INSERT UPDATE, DELETE pot fi folosite fara restrictii in PL/SQL. Tabela sau linia apare ca un rezultat al acestor comenzi si apar l a sfirsitul tranzactiilor DML, in maniera obisnuita:

Exemplu:

DECLARE v_empno NUMBER (4) := 7788; BEGIN UPDATE emp SET val = 9000; WHERE empno = v_empno; ... END;

Exemplul de mai sus tinteste liniile pentru UPDATE care au valoarea 'empno' de 7788. Daca zero sau mai multe linii satisfac conditia, comanda este inca incheiata cu succes.

•

Cursorul implicit - Testarea rezultatelor comenzilor SQL Ori de cite ori sunt executate comenzi SQL, o zona de memorie este deschisa in care comanda poate fi interpretata si executata. Un cursor este un identificator pentru aceasta zona. Comenzile SQL ce fac parte din partea executabila a unui bloc sunt executate in 'cursorul implicit' care are identificatorul 'SQL'. Acest cursor este gestionat automat pentru utilizatori de catre PL/SQL. PL/SQL ofera citeva 'atribute' care ne permit sa determinam ce se intimpla cind cursorul implicit a fost utilizat ultima data. Acestea sunt: SQL%ROWCOUNT SQL%FOUND pr ocesat a, SQL%NOTFOUND

- numar ul de l i ni i pr ocesat e de i nst r uct i uni SQL ( val oar e i nt r eaga) - TRUE daca cel put i n o l i ni e a f ost al t f el FALSE ( val oar e bool eana) - TRUE daca nu a f ost pr ocesat a ni ci o l i ni e al t f el FALSE ( val oar e bool eana)

Aceste atribute pot fi folosite in aceeasi maniera ca functiile in comenzi PL/SQL, dar nu in comenzi SQL. Atributele pot fi folosite in sectiune EXCEPTION a unui bloc pentru a evalua rezultatul unei instructiuni SELECT esuate (cereia i se permite sa intoarca doar o linie), dar probabil ca este mult mai folositor sa evaluam rezultatul operatiei DML. Exemplu: DECLARE rows_deleted NUMBER; BEGIN

DELETE FROM dept WHERE deptno = 50; rows_deleted := SQL%ROWCOUNT ; INSERT INTO del_history VALUES ('DEPT', rows_deleted,SYSDATE); END;

•

Controlul Tranzactiilor La fel ca si ORACLE in general, tranzactiile DML vor incepe la prima comanda ce urmeaza lui COMMIT sau ROLLBACK, si sfirsitul urmatorului COMMIT sau ROLLBACK terminat cu succes. Aceste actiuni pot avea loc intr-un bloc PL/SQL sau ca rezultat al evenimentelor din mediu masinii. Urmatoarele comenzi de control al Tranzactiilor sunt valide in PL/SQL, dar variabilele de mediu ale masinii pot impune unele restrictii de utilizare: COMMI T [ WORK ] ROLLBACK [ TO savepoi nt ] SAVEPOI NT SET TRANSACTI ON

Comenzi de blocare, care dureaza pina la sfirsitul tranzactiei pot fi de asemenea include in bloc. Acestea sunt : LOCK TABLE, SELECT .. FOR, UPDATE. Exemple: In exemplul urmator, este prezentat un "rollback" din variabilele de mediu ale masinii ( de exemplu SQL*Plus) pentru a anula orice actiune DML aplicata in bloc de la punctul salvat(savepoint). BEGIN ... SAVEPOINT ok_so_far; ... END; ROLLBACK

TO

ok_so_far;

Exemplul urmator "rools back" toate toate tranzactiile, incluzind orice modificare facute in exteriorul blocului, faca functia UPDATE nu gaseste nici o linie. Alt fel, se transmit toate schimbarile in tranzactie. DELETE FROM emp WHERE job = 'CLERK'; BEGIN UPDATE emp SET sal = 8000 WHERE job = 'CAPTAIN' ; IF SQL%NOTFOUND THEN ROLLBACK; ELSE COMMIT;

END IF; END;

Retineti ca SQL*Plus trateaza un bloc PL/SQL ca o singura instructiune. Daca optiunea AUTOCOMMIT este activa (ON), actiunile realizate in bloc nu sunt realizate pina cind nu este procesat si sfirsitul blocului. In mod opus, daca o actiune DML cauzeaza o exceptie netratata atunci blocul se va termina cu esec si practic se vor anula actiunile DML din cadrul blocului.

•

Instructiunea SELECT in PL/SQL SELECT se foloseste ca instructiune executabila in cadrul blocurilor PL/SQL si i se aplica urmatoarea regula: I nt er ogar i l e

t r ebui e sa i nt oar ca o col oana si numai una,

al t f el o er oar e va f i gener at a.

De acea, SELECT-ul care nu intoarce nici o linie, sau mai mult de o linie cauzeaza una din urmatoarele erori: ORA- 01403 ORA- 01422

No Dat a Found ( ANSI er r or 100) Dat a negasi t a Exact f et ch r et ur ns mor e t han r equest ed number of r ows

PL/SQL trateaza aceste erori prin tratarea exceptiilor, care pot fi trasate in sectiunea EXCEPTION a blocului. Dar despre aceste tratatea acestor exceptii vom vorbi mai tirziu in cadrul acestui unit. In mod normal ar trebui folosit SELECT pentru a obtine o singura linie. Urmatoarele clauze sunt permise: SELECT I NTO FROM [ WHERE [ GROUP BY [ HAVI NG [ FOR UPDATE] ;

•

ar t i col , ar t i col , . . . var i abi l a, var i abi l a, . . . t abel a, t abel a, . . . condi t i e( i i ) ] ar t i col , ar t i col , . . . ] condi t i e( i i ) ]

Atributele %TYPE Cind variabile PL/SQL sunt declarate pentru incarcare ulterioara cu valoarea coloanei, trebuie sa va asigurati ca variabila este compatibila ca tip de data cu coloana si ca este suficient de mare pentru a stoca valoarea de pe coloana. Daca nu este atunci PL/SQL va genera eroare.

Decit sa incercati sa ghiciti tipul si precizia pentru o variabila, puteti sa va bazati pe definitia coloaneo din Data Dictionary. Acest lucru se face folosind atributul %TYPE. Atributul este prefixat cu numele tabelei si al coloanei, si folosit cind este nevoie de tipul datei in declaratia variabilei: i dent i f i cat or

numet abel a. col oana%TYPE

Folosind aceasta metoda, tipul de data si dimensiunea sunt determinate atunci cind blocul este compilat. Exemplu: DECLARE v_deptno v_loc

dept.deptno%TYPE; dept,loc%TYPE;

BEGIN SELECT INTO FROM

deptno, loc v_deptno, v_loc dept ...

END;

INTRODUCERE IN TRATAREA EXCEPTIILOR (ERORILOR) o

Ce sunt exceptiile ? Conditii care vor termina un bloc. Doua tipuri principale Predefinite Definite de USER Tratarea exceptiilor Previne erorile de a se propaga in afara blocului Defineste actiunile ce se vor face cind exceptia apare 

o





o





WHEN

•

i dent i f i cat or _except i e THEN act i uni ;

Introducere in tratarea exceptiilor Asa cum am vazut pe scurt mai inainte, exceptiile sunt identificatori in PL/SQL care pot dispare in timpul executiei unui bloc pentru a termina partea principala a actiunii. Un bloc se va termina INTOTDEAUNA cind apare o exceptie, dar se poate specifica un mod de tratare pentru a realiza actiunea finala inainte ca blocul sa se termine. daca exceptia este tratata, atunci exceptia nu se propaga si in afara blocului.

Sunt doua clase principale de exceptii: Predefinite Acestea sunt predefinite de PL/SQL si au asociate coduri specifice de eroare. Definite de utilizator Sunt declarate in bloc de utilizator. Acestea vor fi folosite numai daca se cere acest lucru, dar pot fi de asemenea asociate cu coduri de eroare daca se doreste acest lucru. In acest unit ne vom concentra asupra exceptiilor interne predefinite. Acestea sunt urmatoarele: Numel e except i ei ------------- ----

Codul de er oar e ORACLE ------------ ------------- ----

DUP_ VA_ON_I NDEX I NVALI D_CURSOR I NVALI D_NUMBER LOGI N_ DENI ED NO_DATA_FOUND NOT_ LOGGED_ ON PROGRAM_ERROR STORAGE_ ERROR TI MEOUT_I N_ RESPONSE TOO_ MANY_ROWS VALUE_ ERROR ZERO_DEVI DE CURSOR_ALREADY_ OPEN TRANSACTI ON_BACKED_OUT

-1 - 1001 - 1722 - 1017 - 1403 ( ANSI +100) - 1012 - 6501 - 6500 - 51 - 1422 - 6502 - 1476 - 6511 - 61

-

Identificatori exceptie Daca orice tip de exceptie este generat controlul este trecut sectiunii EXCEPTION a blocului in care exceptia apare. Daca exceptia nu e minuita aici sau daca nu exista nici o s ectiune EXCEPTION atunci blocul se termina cu o exceptie Ùnhandled` care poate avea repercursiuni in mediul de inchidere.

EXEMPLU: BEGI N I NSERT I NTO dept ( dept no, dname) VALUES ( 50, ` CLEANI NG`) ; I NSERT I NTO dept ( dept no, dname) VALUES ( 50, ` TRAI NI NG`) ; - - Except i on DUP_VAL_ ON_ I NDEX r ai sed her e

...

END;

- - Bl ock t er mi nat es whi ch Unhandl ed Except i on - ORA - 00001

Pentru a prinde asemenea evenimente si a preveni propagarea exceptiilor catre mediile de inchidere sau blocuri se poate defini identificatorul exceptie in sectiunea EXCEPTION.

Si nt axa: WHEN except i on- i dent i f i er THEN act i ons;

unde àctions` poate fi una sau mai multe declaratii PL/SQL sau SQL fiecare terminata cu ':'. Actiunile unui identificator exceptie sint delimitate fie de sfirs itul blocului (END) fie de inceputul unui alt identificator exceptie (WHEN). Principalele exceptii care pot apare ca un rezultat al declaratiei SELECT sint NO_DATA_FOUND (fara linii returnate) si TOO_MANY_ROWS (mai mult decit o linie returnata).

Exempl u: DECLARE v_ ename emp. ename%TYPE; v_j ob emp. j ob%TYPE; BEGI N SELECT ename, j ob I NTO v_ename, v_j ob FROM emp WHERE hi r edat e BETWEEN ' 1- J AN- 92' AND ' 31- DEC- 92' ; ... EXCEPTI ON WHEN no_ dat a_ f ound THEN I NSERT I NTO er r or _t ab VALUES ( ' Nobody i n 92' ) ; WHEN t oo_ many_r ows THEN I NSERT I NTO er r or _t ab VALUES ( ' Mor e t hen one per son i n 92' ) ; END;

Notati ca, citiva identificatori exceptie pot fi definiti pentru bloc fiecare cu setul propriu de actiuni. Totusi cind o exceptie apare numai un identificator va fi procesat inainte de a parasi blocul.

Identificatorii exceptie 'WHEN OTHERS' Desi sectiunea EXCEPTION din exemplul de sus va prinde cele doua exceptii specificate alte tipuri de exceptie se vor strecura in retea mai bine decit definirea unui identificator separat pentru fiecare tip de exceptie se poate folosi identificatorul exceptie 'WHEN OTHERS' care minuieste toate erorile neminuite inca in bloc. Daca e folosit 'WHWN OTHERS' trebuie sa fie codat dupa orice alt identificator exceptie din bloc.

Exempl u: BEGI N SAVEPOI NT

so_f ar _s o_good;

I NSERT I NTO st at i st i cs_t ab VALUES ( 18, 25, 91) ; EXCEPTI ON WHEN dup_val _ on_i ndex THEN I NSERT I NTO er r or _t ab VALUES ( Èr r or dur i ng bl ock`) ; END;

Functii pentru prinderea erorii Cind o exceptie a aparut, veti dori evaluarea codului erorii asociate sau mesajul eroare.Aceasta poate fi important in minuirea exceptiilor folosind `WHEN OTHERS`, pina cind veti dori a decide ce actiune sa fie dupa eroare. PL/SQL furnizeaza 2 functii in acest scop : SQLCODE intoarce nr. erorii asociata cu exceptia care a aparut (in cazul lui NO_DATA_FOUND acesta va fi codul ANSI +100).Daca e folosit un singur identificator EXCEPTION, functia va intoarce 0. SQLERRM intoarce mesajul complet de eroare asociat cu exceptia (incluzind nr. erorii) SQLCODE intoarce date numerice, si poate fi asignat unei variabile NUMBER cu precizie implicita.SQLERRM intoarce date caracter.Este recomandat a trunchia valoarea la o lungime cnoscuta inainte de a incerca sa o scriem intro variabila.

Exempl u: DECLARE er r or - message CHAR ( 100) ; er r or - code

NUMBER;

BEGI N ... EXCEPTI ON WHEN OTHERS

THEN er r or _message : =SUBSTR( SQLERM, 1, 100) ; er r or _code : =SQLCODE; I NSERT I NTO er r or s VALUES ( er r or _message, er r or _code) ; END;

SQLERRM are un parametru optional care accepta numarul erorii a carui mesaj e returnat. NOTA: SQLERRM si SQLCODE nu pot fi folosite direct ca parti ale unei declaratii INSERT; valorile lor trebuie sa fie trecute prima data unei variabile.

Cum se propaga exceptiile? Cind un subbloc minuieste o exceptie se termina normal si controlul va fi rezumat in blocul e inchidere imediat dupa END-ul subblocului. Totusi cind o exceptie este generata si blocul curent nu are un i dentificator pentru el exceptia se propaga. Aceasta inseamna ca exceptia se reproduce ea insasi in blocuri de inchidere succesive pina cind un identificator e gasit. Daca nici unul dintre blocuri nu minuieste exceptia atunci o exceptie Unhandled este produsa in mediul gazda. Aceasta saritura intre sectiunile EXCEPTION de la blocurile interne catre cele externe produce actiunile executabile ramase in aceste blocuri sa fie trecute (actiunile intre END-ul unui subbloc si keyword-ul EXCEPTION al blocului de inchidere nu sint procesate). EXEMPLU: BEGI N ... BEGI N ... - - Except i on X r ai sed at t hi s poi nt

EXCEPTI ON - - No handl er t hat deal s whi t h except i on X END; ... EXCEPTI ON - - Handl er f or X pr esent her e ( i . e. The Buck st ops her e! ) END;

Un avantaj al acestei comportari este ca anumite declaratii care cer minuirea propriilor erori poate fi inclus in propriul bloc lasind minuirea exceptiilor generale blocurilor de inchidere.

EXEMPLU: DECLARE e_ mess CHAR( 80) BEGI N DECLARE v1 NUMBER( 4) ; BEGI N SELECT empno I NTO v1 FROM emp WHERE j ob = ' PRESI DENT' ; EXCEPTI ON WHEN t oo_ many_ r ows THEN I NSERT I NTO j ob_ er r or s VALUES ( ' Mor e t han one Pr es i dent ! ' ) ; END;

DECLARE v1 NUMBER ( 4) ; BEGI N SELECT empno I NTO v1 FROM emp WHERE j ob = ' MANAGER' ; EXCEPTI ON WHEN t oo_ many_ r ows THEN

I NSERT I NTO j ob_ er r or s VALUES ( ' Mor e t han one Manager' ) ; END; EXCEPTI ON WHEN OTHERS THEN e_mess : = SUBSTR( SQLERRM, 1, 80) ; I NSERT I NTO gener al VALUES ( e_mess) ; END;

Exercitii Alterati blocul dvs. produs la Cap. 20 Ex. 2.Redefiniti variabila PL/SQL ca NUMBER(1).Ce se intimpla daca 2 valori de intrare are valorile 4 si 2? •

Adaugati un Identificator Exceptie la blocul care inregistreaza un mesaj explicit in Messages pentru orice tip de exceptie care poate apare. Apoi lansati blocul din nou. Scrieti un script PL/SQL care primeste la rulare un singur parammetru, unde este furnizt un tip de slujba. •

Ex.

@UNI 3_FI LE MANAGER

Blocul PL/SQL din fisier trebuie sa SELECT-ezr rinduri din tabela EMP care are tipul jobului in coloana JOB. (Va referiti la parametru ca '&1'). Trimiteti un mesaj in tabela MESSAGES, in functie de faptul ca se returneaza unul,niciunul sau mai multe rinduri. Ex. ' J obt ype f ound once' ' J obt ype not f ound' ' J obt ype f ound mor e t han once'

Inregistrati Jobtype si in tabela MESSAGES, s executati tranzactia, indiferent de mesajul produs.

Solutii. •

O exceptie VALUE_ERROR este lansata daca valoarea este prea mare pt. variabila. DECLARE V_ RESULT NU MBER( 9. 2) ;

V_MESSAGE CHAR( 60) ; BEGI N V_ RESULT : = &mai n_var ** &exponent ; - - or POWER ( &mai n_var , &exponent ) ; I NSERT I NTO mess ages ( numcol 1) VALUES ( V_RESULT) ; EXCEPTI ON WHEN OTHERS THEN V_MESSAGE : = SUBSTR( SQLERRM, 1, 60) ; I NSERT I NTO messages ( char col 1) ; VALUES ( V_ MESSAGE) ; END;

•

DECLARE J OBTYPE emp. j ob%TYPE; BEGI N SELECT j ob I NTO J OBTYPE FROM emp WHERE j ob = ' &1' ; I NSERT I NTO messages ( char col 1, char col 2) VALUES ( ' &1' , ' J obt ype f ound once' ) ; COMMI T; EXCEPTI ON WHEN no_dat a_ f ound THEN I NSERT I NTO messages ( char col 1, char col 2) VALUES ( ' &1' , ' J obt ype not f ound' ) ; COMMI T; WHEN t oo_ many_r ows THEN I NSERT I NTO messages ( char col 1, char col 2) VALUES ( ' &1' , ' J obt ype f ound mor e t han once' ) ; COMMI T;

END;

Structuri de control In acest capitol se explica structurile de control ale unui program PL/SQL. Acestea sint expresiile conditionale, salturile si buclele.

Introducere in expresiile de control ale PL/SQL PL/SQL ofera facilitati de control al executiei conditionat si neconditionat. Aceste sint: instructiuneaIF Ofera controlul selectiv al actiunilor, bazat pe indeplinirea unor conditii. instructiunea GOTO Se foloseste la saltul neconditionat la o eticheta din program. ciclul simplu Asigura repetarea unor actiuni fara impunerea de conditii ciclul FOR Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe un contor. cicluri WHILE Pentru control iterativ al actiunilor, bazat pe indeplinrea unei conditii instructiunea EXIT Pentru a iesi dintr-un ciclu Acolo unde aceste facilitati includ o conditie, aceasta poate fi orice expresie booleana valida in SQL, cu exceptia query imbricat. Aceasta include: • • •

Operatori logici ( ,, -, NOT, etc.) Operatori de compunere ( AND, OR ) Operatori SQL ( LIKE, IN, BETWEEN, IS NULL )

Exemple: var <= var 2 var 3 LI KE ' %S%' var 4 BETWEEN ' 01- J UN- 92' AND ' 01- SEP- 92' var 2 I S NOT NULL bool _var x I N ( ' Y' , ' N' , ' YES' , ' NO' ) ( a = b OR c = 5 ) AND p < 400

Instructiunea IF Instructiunea IF are o structura similara cu echivalentul din limbajele procedurale. Ea permite executarea unor actiuni selectiv, bazat pe indeplinirea unor conditii. Structura sa generala este prezentata mai jos. Sintaxa: I F condi t i e THEN act i uni [ ELSI F condi t i e THEN act i uni ] [ ELSE acti uni ] END I F;

unde "actiuni" pot fi una sau mai multe instructiuni PL/SQL sau SQL, fiecare terminata cu punct-virgula. Aceste "actiuni" pot include alte instructiuni IF cu aceiasi structura, ceea ce inseamna ca instruciunea poate contine IF, ELSE, ELSIF imbricate.

Instructiunea IF simpla Sa incepem cu un exemplu care implica numai o conditie, fara nici una din clauzele optionale: I F v_ename = ' SCOTTY' THEN beam_ me_up : = ' YES' ; COMMI T; END I F;

Cele doua actiuni sind executate numai daca conditia este adevarata (TRUE). Daca conditia este falsa (FALSE sau NULL) atunci cele doua instructiuni sint excluse. In oricare din caz, executia continua cu urmatoarea instructiune din program de dupa END IF. Notati ca daca constructia 'END IF' nu este prezenta la sfirsitul instructiunii, atunci PL/SQL ca cauta in instructiunile urmatoare cautind 'END IF'. Ca si in alte limbaje procedurale aceasta poate provoca afisarea unor mesaje de eroare confuze. Urmatorul exemplu arata cum pot fi executate instructiuni alternative prin intermediul clauzei ELSE. Actiunile specificate prin ELSE sint executate daca conditiila este FALSE sau NULL, dupa care programul continua cu instructiunile ce urmeaza dupa END IF. I F ename = ' SCOTTY' THEN beam_ me_up = ' YES' ; COMMI T; ELSE beam_ me_ up = ' NO' ; ROLLBACK; END I F; DesencuinstructiuneaIF

Oricare set de actiuni poate include instructiuni IF inlantuite pentru a executa teste ulterioare inainte ca o actiune specifica sa fie executata. Fiecare instructiune IF inlantuita trebuie sa fie terminata de END IF-ul corespunzator. Exemplu: I F dept no = 10 THEN account i ng : = ' YES' ; I F j ob = ' MANAGER' THEN I NSERT I NTO st at us VALUES ( ' Dept 10 Manager ' ) ; END I F; COMMI T; ELSE account i ng : = ' NO' ; I F j ob = ' MANAGER' THEN I NSERT I NTO st at us VALUES ( ' Al t Mgr . ' ) ; END I F; COMMI T; END I F; diagrama2IFTHENELSIF

Adesea, actiunile de executat in clauza ELSIF pot contine doar un alt IF. In aceasta situatie, este mult mai convenabil sa folositi clauza ELSIF, care elimina necesitatea de a inlantui END IF la sfirsitul fiecarui set ulterior de conditii/actiuni:

I F f _t i t l e = ' doamna' THEN st at us : = ' MARI TATA' ; ELSI F f _t i t l e = ' domni soar a' THEN st at us : = ' NEM. ' ELSE st at us: = ' NECUNOSCUTA' ; END I F;

Datorita posibilitatii de a imbrica actiuni, clauza ELSIF poate fi utilizata recursiv, daca doriti: I F choi se = 1 THEN act i une ELSI F choi ce ELSI F choi ce ELSI F choi ce ELSE acti une END I F;

:= ' =2 =3 =4 := '

Run Payr ol l ' THEN act i une THEN act i une THEN act i une I nval i d' ;

; : = ' Run Account s' ; : = ' Backups' ; : = ' Rest or e' ;

Cicluri de baza si instructiunea EXIT Structura: LOOP - - acti uni de execut at i n - - cadr ul ci cl ul ui END LOOP; * EXI T t er mi na ci cl ul

Sintaxa: EXI T [ et i chet a- ci cl u] [ WHEN condi t i e] ;

Cicluri si salturi in PL/SQL PL/SQL ofera un numar de facilitati pentru cicluri si pentru a iesi din cicluri, cind se doreste, spre alta parte a programului. Cel mai simplu caz contine instructiunile ce se doresc repetate incluse intre delimitatorii LOOP si END LOOP: LOOP - - act i uni de execut at - - i n cadr ul ci cl ul ui END LOOP;

De fiecare data cind programul ajunge la constructia END LOOP, controlul este redat expresiei LOOP corespunzatoare. Acest ciclu necontrolat va fi, bineinteles, infinit daca nu se folosesc instructiuni de control in interiorul ciclului, care sa provoace saltul in afara ciclului.

Instructiunea EXIT Un ciclu poate fi terminat din interior, daca este utilizata instructiunea EXIT. EXIT permite transferul controlului instructiunii urmatoare de dupa END LOOP, permitind astfel incheierea imediata a ciclului. Sintaxa:

EXI T [ l oop- l abel ] [ WHEN condi t i e] ;

EXIT poate fi executat fie ca o actiune dintr-un IF, sau ca o instructiune individuala in cadrul unui ciclu. In acest caz, o clauza WHEN poate fi atasata la instructiunea IF, permitind terminarea conditionata a ciclului. Exemplul 1: LOOP count er : = count er + 1; I NSERT I NTO number ed_r ows VALUES ( count er ) ; ... I F count er = 10 THEN COMMI T; EXI T; END I F; END LOOP;

Exemplul 2: LOOP ... EXI T WHEN t ot al _sal s = 60000; ... END LOOP;

O alta posibilitate de a iesi dintr-un ciclu ar fi sa sariti la o instructiune etichetata in afara ciclului, folosind instructiunea GOTO. Aceasta este in general considerata ca o metoda mai putin structurata. GOTO si etichetele vor fi discutate mai tirziu, in acest capitol.

Utilizarea ciclurilor FOR pentru controlul iteratiilor Ciclurile FOR au aceeasi structura generala ca si celee pe care deja le-ati vazut, dar adauga instructiuni de control la inceputul ciclului, care vor determina numarul de iteratii ce vor fi efectuate. Sintaxa: FOR var i abi l a_cont r ol I N [ REVERSE] val oar e_i nf er i oar e . . val oar e_super i oar a

Unde 'variabila_control' este numele unei variabile intregi ale carei valori vor fi incrementate/decrementate automat la fiecare iteratie a ciclului. Aceasta variabila este creata de catre ciclu, si nu poate fi scrisa de nici o instructiune din cadrul ciclului. Durata de viata se termina la terminarea ciclului. 'valoare_inferioara' si 'valoare_superioar' sint expresii intregi, care determina valorile pe care le va lua variabila de control. Implicit, variabila de control este initializata cu o valoare mica, si este incrementata cu +1 la fiecare iteratie pina cind valoarea superioara este atinsa.

Exemplu: FOR i I N 1 . . 2000 LOOP I NSEERT I NTO number ed_ r ows VALUES ( i ) ; pr eser ve_i : = i ; ... END LOOP;

Observati ca daca valoarea lui 'i' este necesara dupa terminarea ciclului, atunci ea trebuie copiata intr-o variabila declarata inainte de terminarea ciclului. Ciclul FOR poate si sa decrementeze variabila de control, incepind de la valoarea superioara in prima iteratie: FOR n I N REVERSE 50 . . myvar +50 LOOP - - n ar e val oar ea myvar +50 l a pr i ma i t er at i e. - - si val oar ea 50 l a ul t i ma END LOOP;

Utilizarea ciclurilor WHILE pentru controlul iteratiilor Aceasta este o structura de control alternativa, care permite iteratiilor sa fie executate conditionat. Sintaxa: WHI LE condi t i e

Conditia este evaluata la inceputul fiecarei iteratii, si ciclul este terminat cind conditia este FALSE. Daca conditia este FALSE atunci cind ciclul incepe, atunci nici o interatie nu se executa. Exemplul 1: WHI LE bi l l

Exemplul 2: WHI LE bool _var LOOP - - act i uni END LOOP;

Normal, daca variabila implicata in conditii nu se schimba in timpul executiei ciclului, atunci ciclul nu se va termina niciodata. Totusi instructiunea EXIT poate fi inclusa atit in ciclurile FOR si WHILE.

Controlul ciclurilor imbricate Ciclurile pot fi imbricate pe nivele multiple. Puteti imbrica cicluri FOR in cicluri WHILE si invers. In mod normal, terminarea unui ciclu intern nu termina ciclul care il include, exceptind cazul cind este generata o exceptie. Etichetele in PL/SQL sint definite astfel: << l abel - name >>

Numele etichetei urmeaza aceleasi reguli ca si orice identificatori. O eticheta este plasata inaintea unei instructiuni, fie pe aceasi linie, fie pe o linie separata. Ciclurile pot fi etichetate prin plasatea unei etichete inainte de cuvintul LOOP, si dupa END LOOP, conform: << out er _l i mi t s >> LOOP - - act i uni END LOOP out er _l i mi t s;

Daca un ciclu subordonat executa un EXIT, atunci el poate specifica care ciclu sa fie incheiat prin specificarea etichetei. Exemplu: << mai n >> LOOP ... LOOP ... EXI T mai n WHEN t ot al _done = ' YES' ; - - par asest e ambel e ci cl ur i EXI T WHEN i nner _ done = ' YES' ; - - par as es t e doar c i c l ul i nt er i or END LOOP mai n;

Folosirea GOTO si a etichetelor Dupa cum ati vazut, etichetele pot fi utilizate pentru a identifica cicluri atunci cind apar in structuri inlantuite. Aceasta este si cazul blocurilor inlantuite. O eticheta poate fi plasata inaintea inceputului si dupa sfirsitul unui bloc PL/SQL, astfel incit identitatea sa declarate sa poate fi deosebita de celelalte blocuri din structura inlantuita. Sa luam exemplul urmator: DECLARE var 1 NUMBER; BEGI N . DECLARE var 1 NUMBER : = 400; BEGI N .

var 1 : = var 1 + 1 ; . END; . END;

- - var 1 di n subbl oc se mar est e cu 1

Variabila var1 care a fost declarata in blocul exterior nu se "vede" in cadrul blocului interior, deoarece acesta a declarat o variabila cu acelasi nume. Toate referirile la 'var1' din sub-bloc vor fi deci folosite pentru variabila local declarata. Totusi, daca blocurile sint etichetate, identificatorii pot fi referiti prefixati de numele blocului dorit. (Observatie: blocul exterior nu trebuie neaparat etichetat). Un exemplu: BEGI N <> DECLARE var 1 NUMBER; . BEGI N . <> DECLARE var 1 NUMBER : = 400; BEGI N . bl ock1. var 1 : = bl ock1. var + 1; - - var i abi l a di n bl oc k 1 - - est e i ncr ement at a END bl ock2; END bl ock1; END;

Asa cum s-a aratat, END poate include numele blocului care trebuie terminat.

Instructiunea GOTO Aceasta instructiune ofera salturi neconditionate la o eticheta in cadrul unui program PL/SQL. Utilizarea instructiunii trebuie minimizata, deoarece folosirea excesiva poate duce la programe foarte dezorganizate. Valabilitatea unei etichete este in intregul bloc in care a fost definita. GOTO poate, deci, transmite controlul catre puncte etichetate din blocul curent sau catre un punct etichetat dintrun alt bloc care contine blocul curent. Sintaxa: GOTO et i chet a;

Unde 'eticheta' poate fi orice eticheta care marcheaza o pozitie in cadrul blocului curent sau al altuia ce il cuprinde. GOTO nu poate transmite controlul in interiorul unui sub-bloc.

Exercitii pentru capitolul 22

1. Scrieti un bloc PL/SQL care sa insereze un rind in tabela MESSAGES cu coloana NUMCOL1 continind 1 daca este primul rind, 2 daca este al 2-lea s.a.m.d. Nu inserati rinduri etichetate 6 sau 8 si iesiti din ciclu cind valoarea 10 a fost inserata. Actualizati baza cind se termina ciclul. (atentie - COUNT este cuvint rezervat!) 2. (daca aveti timp) Selectati coloanele ENAME, HIREDATE si SAL din tabela EMP unde EMPNO este egal cu un numar introdus in timpul executiei. Dupa ce ati selectat coloanele in variabile, inserai un rind in MESSAGES bazat pe unul din urmatoarele criterii: Criteriu / Mesaj Salariu mai mare de 1200 Salariu mai mare de 1200 ENAME contine 'T' Numele contine "T" HIREDATE este Decembrie Decembrie Nici unul din cazurile precedente ** Nimic ** Testatti pentru angajatii cu numerele 7654, 7369, 7900, 7876. 3. Urmatorul cod executa un ciclu, cu diferite valori pentru V la fiecare interatie (in domeniul 1 la 10). 4. 5. 6.

UPDATE mes sages SET numcol 2 = 100 WHERE numcol 1 = V ;

Daca rularea UPDATE produce altceva decit un singur rind, atunci se va iesi din ciclu.( Puteti testa atributul SQL%ROWCOUNT, asa cum este discutat in capitolul 23).

Solutii la capitolul 22 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

BEGI N FOR v_count I N 1. . 10 LOOP I F v_count NOT I N ( 6, 8) THEN I NSERT I NTO messages ( numcol 1) VALUES ( v_count ) ; END I F; END LOOP; COMMI T; END;

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

DECLARE v_ ename v_hi r edat e v_s al v_ mess age BEGI N SELECT ename, I NTO v_ename,

emp. ename%TYPE; emp. hi r edat e%TYPE; emp. sal %TYPE; CHAR( 30) ; hi r edat e, sal v_hi r edat e, v_sal

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

FROM emp WHERE empno = &EMPLOYEE_ NO ; I F v_ sal > 1200 THEN v_message : = ' Sal ar i u mai mar e de 1200' ; ELSI F v_ ename LI KE ' %T%' THEN v_message : = ' Numel e cont i ne " T"' ; ELSI F TO_ CHAR( v_hi r edat e, ' MON' ) = ' DEC' THEN v_message : = ' Decembr i e' ; ELSE v_message : = ' ** Ni mi c ** ' ; END I F; I NSERT I NTO messages ( char col 1) val ues ( v_message) ; END;

35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

45.

BEGI N FOR v I N 1 . . 10 LOOP UPDATE mes sages SET numcol 2 = 100 WHERE numcol 1 = v; EXI T WHEN SQL%ROWCOUNT <> 1; END LOOP; END;

CAPITOLUL 23 Tipuri de date compuse In acest capitol se arata cum se declara si utilizeaza variabile compuse in PL/SQL. In mod normal, inregistrarile permit aceasta facilitate, permitind reprezentarea unei linii de la o tabela sau un view.

Inregistrari in PL/SQL CE SUNT? - O variabila care poate tine citeva valori separate - O colectie de cimpuri adresabile CUM SUNT DECLARATE INREGISTRARILE? - utlizand %ROWTYPE se utlizand atribute declarate Single-row structura bazata pe o tabela,sau cursor

Inregistrari in PL/SQL O inregistrare PL/SQL este o variabila care poate contine valori separate,fiecare adresabila individual. Partile componente ale unei inregistrari se numesc campuri, si au nume care pot fi referentiate in atribuiri sau expresii. Campurile dintr-o inregistare pot avea tipuri de date si marimi diferite. Aceasta inseamna ca inregistrarile sunt foarte avaantajoase cand preluam o linie dintr-un tabel pentru procesare intr-un program PL/SQL.

Atributul %ROWTYPE Atributul ROWTYPE este folosit pentru declararea unei inregistrari bazata pe o colectie de coloane in tabela de baze de date. Campurile cu inregistrarea isi vor obtine numele si tipul datei lor de la coloanele din tabela sau view referit in declararea inregistrarii. Cimpurile sint declarate intr-o sectiune bloc DECLARE impreuna cu celelalte tipuri de variabile pe care le-am vazut.

Si nt axa: i dent i f i er r ef er ence%ROWTYPE ;

Unde 'identifier' este numele ales pentru inregistrare ca un intreg, si reference este numele unei tabele, view sau cursor pe care se bazeaza inregistrarea. Aceasta referinta trebuie sa vie valida la momentul cind inregistrarea este declarata, adica trebuie sa existe. Exampl u: DECLARE emp_ r ec emp%ROWTYPE BEGI N

SELECT * I NTO emp_ r ec FROM emp WHERE empno = 7788;

In exemplul de deasupra, inregistrarile 'emp_rec'continind cimpuri bazate pe fiecare coloana in tabla 'emp'. Cimpul va fi populat cu linia selectata de catre numele inregistrari din clauza INTO a instructiunii SELECT. Starea inregistrarii emp_rec este aratata mai jos:

Empno Ename J ob . . . 7788

SCOTT ANALYST . . .

Cimpurile dintr-o inregistrare pot fi referite individual, atit in PL/SQL cit si in instructiunile SQL care apar intr-un bloc.

Exempl u: I F emp_r ec. sal < 2000 AND emp_r ec. j ob = ' MANAGER' THEN under pai d : = TRUE ; END I F;

r evi ew_dat e : = emp_r ec. hi r edat e +90 ;

I NSERT I NTO emp_hi st or y( empno, j ob, sal , dat e_st amp) VALUES ( emp_r ec. empno, emp_r ec. j ob, emp_r ec. sal , SYSDATE) ;

O intreaga inregistrare poate fi asignata ca valoare unei alte inregistrari, daca tabelele folosite pentru definirea lor se potrivesc.

EXEMPLU: DECLARE r ecor d1 s al gr ade%ROWTYPE; r ecor d2 s al gr ade%ROWTYPE; BEGI N . r ecor d2: =r ecor d1;

O intrega inregistrare NU poate fi trecuta listei VALUES al instructiunii INSERT.Trebuie sa parcurgeti fiecare camp separat.

EXEMPLU I NSERT I NTO sal gr ade ( gr ade, l osal , hi sal ) VALUES( r ecor d1) ; - I l l egal

I NSERT I NTO sal gr ade( gr ade, l osal , hi sal ) VALUES( r ecor d1. gr ade, r ecor d1. l osal , r ecor d1. hi sal ) ; - - l egal

Si va vom arata in urmatorul capitol, ca atributul %ROWTYPE poate fi utilizat pentru a declara inregistrari bazate pe cursoare explicite. Aceste inregistrari pot fi utilizate in FETCHuri si in cicluri cu cursor FOR .

Inregistrari definite de utilizatori Versiunea 2 PL/SQL permite deasemenea sa fie definite si crete independent tabela de structuri. Aceste inregistrari definite de utilizator va permit sa numiti explicit campurile si sa le definiti tipurile. In anexa veti gasi informatii suplimentare.

MANIPULAREA %ROWTYPE INREGISTRARI SI CAMPURI EXEMPLUL 1 -copierea intregilor inregistrari DECLARE r ecor d 1 s al gr ade%ROWTYPE; r ecor d 2 s al gr ade%ROWTYPE; BEGI N . r ecor d2: =r ecor d1;

EXEMPLU2 -- scrierea unei tabele I NSERT I NTO emp_hi st or y( empno, j ob, sal , dat e_st amp) VALUES( emp_r ec. empno, emp_r ec. j ob, emp_r ec. sal . , SYSDATE) ;

CAPITOLUL 24 VIATA SECRETA A CURSOARELOR Acest capitol va arata cum sa declarati si sa controlati explicit cursoarele, care va permit sa multiplicati linii de interogare pentru a fi executate in PL/SQL. Ne vom ocupa de felul in care liniile pot fi aduse de la cursor in interiorul unei bucle prin intermediul cursorului prin bucla.

Ce este un Cursor? ORACLE foloseste arii de lucru private SQL ,arii care executa declaratii SQL si sa memoreaza informatii de procesare. Cursorul este o constructie PL/SQL ,care iti permite sa denumeste aceste arii de lucru si care acceseaza informatia. Exista doua tipuri de cursor: cursor implicit declarand PL/SQL cursor implicit penru toate declaratiile DML si penntru toate interogarile cu un singur rand cursor explicit declarand cursor explicit impreuna cu alti identificatori care sunt folositi in bloc si manipuland prin declaratii specifice si blocuri excutabile de actiune. Cursoarele explicite sunt numai interogari si va permit multiple linii care sa proceseze interogari. Asa cum vedem , SELECT-uri care apar ca instructiuni separate in PL/SQL poat intoarce o singura linie. Aceasta inseamna ca de fapt PL/SQL incearca sa extraga doua linii de la cursorul implicit :una sa satisfaca interogarea , si a doua care sa vada daca viitoarele linii au fost returnate . Cursoarele explicite va permit sa evitati aceasta a doua extragere , aceasta imbunatatind eficienta cand o interogare cu un singur rind este ceruta . Cursoarele explicite pot fi utilizate pentru a rezolva multiple extrageri , si pentru a reexecuta cereri trecute din aria respectiva . Restul acestui capitol va va explica mult mai pe larg aceste probleme , despre cursorul explicit.

Controlul explicit al cursorului -pasii separati. Cursorul explicit poate fi controlat prin 4 tipuri separate de actiuni: DECLARE numeste cursorul,si defineste structura interogarii care sa fie efectuate cu el. La acest nivel,interogarea este parcursa(coloane,tabele etc) dar nu este executata. OPEN exercuta interogarea,legand orice variabila care a fost referentiata. Liniile intoarse de interogare,numita "set-activ" sunt acum disponibile pentru extragere. FETCH

memoreaza valorile din linia curenta in variabile.Linia curenta este linia la care cursorul pointeaza. Fiecare FETCH produce mutarea cursorului sa indice la linia ur matoare in setul activ,si deci fiecare FETCH va accesa o linie diferita returnata de interogare. CLOSE porneste un set de lucru de linii produse de OPENul cursorului. Este posibil sa reOPEN (redeschideti) cursorul, stabilind astfel un set de lucru nou.

Instructiunea CURSOR Este folosit pentru a declara un cursor explicit.Parametrii pot fi definiti pentru a permite substitutia valorilor in interogare cand cursorul este OPEN.Variabilele pot fi deasemeni referite in interogare ,dar trebuie sa fie declarate inaintea instructiunei CURSOR. Si nt axa: CURSOR i dent i f i cat or [ ( par amet er det ai l s) ] I S quer y- expr essi on;

unde query-expression este o instructiune SELECT care poate include majoritatea clauzelor, dar nu o clauza INTO. Nu trebuie definit NULL ca un obiect SELECT. Exempl u

:

DECLARE CURSOR c1 I S SELECT ename, sal , hi r edat e FROM emp WHERE dept no= 20 AND j ob= " ANALYST" ; ; ;

Instructiunea OPEN Este utilizata in cadrul actiunilor executabile dintr-un bloc, ai stabileste un set activ de rinduri. Sintaxa: OPEN cur sor - i dent i f [ ( l i st a ar gument e) ] ;

Exemplu: OPEN c1;

Cursorul va pointa catre primul rind in setul activ, ca de exemplu: > SCOTT 3000 16- j an- 90 FORD 3000 03- dec- 81

De observat ca exceptiile nu sint lansate daca cererea nu intoarce nici un rind cind este deschis cursorul. Starea cursorului poate, totusi, sa fie testata dupa un FETCH.

Instructiunea FETCH

Este utilizata pentru a extrage rindul curent intr-o variabila PL/SQL, sau intr-o variabila host, inclusiv cimpurile ecran din SQL*forms. Trebuie amintit ca variabilele host necesita punctvirgula ca prefix, pentru a fi deosebite de variabilele PL/SQL. Sintaxa: FETCH cur sor - i d I NTO var , var , . . . ;

Variabilele trebuie sa fie specificate pentru fiecare cimp selectat in cererea de cursor. O alta posibilitate este definirea unei inregistrari pentru cursor, si transmitere a sa ca o clauza a FETCH. Exemplu: FETCH c1 I NTO v_ename, v_s at , v_hi r edat e;

Variabilele incarcate, care au fost declarate inainte de FETCH, pot fi manipulate de alte instructiuni. FETCH-uri ulterioare vor achizitiona alte rinduri individuale din cerere. De notat ca primul FETCH care nu obtine nimic, adica daca nu mai ramin rinduri, nu va cauza o eroare. VAriabilele vor contine valori nule.

Instructiunea CLOSE Inchide in mod explicit un cursor, permitind redeschiderea sa ulterioara. Aceasta inseamna ca un set activ poate fi restabilit de mai multe ori. Sintaxa: CLOSE cur sor - i dent i f ;

Atribute explicite pentru cursoare CA si la cursoarele implicite, exista 4 atribute pentru a obtine informatii de stare despre cursoare. Cind sint utilizate, numele atributului este precedat de identificatorul cursorului. %FOUND Evaluat la TRUE daca ultimul FETCH din cursor a obtinut un nou rind, altfel FALSE %NOTFOUND Invers decit %FOUND %ROWCOUNT Numarul de rinduri preluate de la cursor pina acum %ISOPEN TRUE daca cursorul este deschis, FALSE daca a fost inchis sau nu a fost inca deschis. Citeva exemple mai jos: Exemple:

1. I F c 1%I SOPEN THEN FETCH c1 I NTO v_ename, v_sal , v_hi r edat e ; ELSE OPEN c1; 2. LOOP FETCH c1 I NTO v_ename, v_sal , v_hi r edat e ; EXI T WHEN c1%ROWCOUNT >10 ; . END LOOP;

Controlul extragerilor multiple din cursoare explicite In mod normal, cind mai multe rinduri sint prelucrate dintr-un cursor explicit, un ciclu trebuie definit pentru a executa FETCH la fiecare iteratie. Daca acest proces continua, se for prelucra eventual toate rindurile. active. Cind un FETCH esueaza, atributul %NOTFOUND este TRUE, si poate fi testat. Totusi, daca dupa aceasta se efectueaza un nou FETCH apare o eroare: ORA- 1002: Fet ch out of sequence

Aceasta eroare va termina blocul, eventual cu o exceptia netratata. Este deci important sa se verifice succesul fiecarui FETCH inainte de alte referiri la cursor. (fie prin alte FETCH sau comenzi SQL) Exemplu: OPEN cur sor _1 ; LOOP FETCH cur sor 1 I NTO a, b, c, d ; EXI T WHEN cur sor 1%NOTFOUND ; . . END LOOP;

Cursoarele si inregistrarile Am vazut deja ca inregistrarile pot fi definite sa se potriveasca cu structura coloanelor unei tabele. Este de asemenea posibil sa definim inregistrari bazat pe lista de coloane selectata explicit de cursor. Aceasta este convenabil pentru prelucrarea rindurilor din setul activ, pentru ca se poate extrage direct in inregistrare, si valorile rindului vor fi incarcate direct in cimpurile corespunzatoare ale inregistrarii. Exemplu: DECLARE CURSOR c1 I S SELECT empno, sal , hi r edat e, r owi d FROM emp WHERE dept no = 20 AND j ob = ' ANALYST' FOR UPDATE OF s al ; emp_ r ecor d c1%ROWTYPE;

BEGI N OPEN c1; . FETCH c1 I NTO emp_r ecor d; . I F emp_r ecor d. sal

De observat ca pseudo-coloana 'rowid' este valida ca articol selectabil, si deci va avea un cimp corespunzator in inregistrarea 'emp_record'. Exemplul de mai sus arata de asemenea utilizarea FOR UPDATE intr-o cerere cu cursor. Aceasta inseamna ca rindurile intoarse de cerere sint blocate exclusiv cind instructiunea OPEN este executata. Deoarece blocarile sint eliberate la sfirsitul unei tranzactii, nu trebuie sa executati COMMIT intre extrageri dintr-un cursor explicit daca se foloseste FOR UPDATE.

Folosirea clauzei WHERE CURRENT OF Cind ne referim la rindul-curent dintr-un cursor explicit, comenzile SQL pot folosi WHERE CURSOR OF, cu numele cursorului. Aceasta permite actualizarea sau stergera in punctul in care ne aflam, fara a fi necesara folosirea explicita a Rowid. Trebuie totusi sa includeti FOR UPDATE in cererea cursorului, astfel incit rindurile sa fie blocate la deschidere. Exemplu: FETCH c1 I NTO emp_r ecor d ; I F emp_r ecor d. ename = ' KI NG' THEN DELETE FROM emp WHERE CURRENT OF c1; ;

Sa luam un exemplu comlet. In blocul de mai jos se prelucreaza fiecare rind din tabela 'dep', mutind departamentul SALES in locatia Dallas, si celelalte departamente la New York. De asemenea se tine un contor al departamentelor plasate in fiecare locatie. DECLARE CURSOR c1 I S SELECT dname, l oc FROM dept FOR UPDATE OF l oc ; dept _ r ec c1%ROWTYPE; sal es_ count NUMBER: =0 ; non_sal es NUMBER : = 0; BEGI N OPEN c1; LOOP FETCH c1 I NTO dept _ r ec; EXI T WHEN c1%NOTFOUND; I F dept _r ec. dname = ' SALES' AND dept _r ec. l oc ! = ' DALLAS' THEN UPDATE dept SET l oc = ' DALLAS' WHERE CURRENT OF c1; sal es_count : = sal es_count + 1; ELSI F dept _r ec. dname ! = ' SALES' AND dept _r ec. l oc ! = ' NEW YORK' THEN

UPDATE dept SET l oc = ' NEW YORK' WHERE CURRENT OF c1; non_s al es : = non_s al es +1 ; END I F; END LOOP; CLOSE c1; I NSERT I NTO count s ( sal es_set , non_sal es_s et ) VALUES ( sal es_count , non_sal es) ; COMMI T; END;

Cursoare cu parametrii

Par amet r i i per mi t t r ansmi t er ea unor val or i unui cur sor ci nd acest a est e des chi s , s i ut i l i z ar ea i n c er er i l e c ar e s e exec ut a. Aceast a i nseamna ca un cur sor expl i ci t poat e f i deschi s de mai mul t e or i i nt r - un bl oc , i nt or c i nd s et ur i de l uc r u di f er i t e c u f i ec ar e oc az i e.

Par amet r i i si nt def i ni t e i n i nst r uct i unea CURSOR ast f el :

CURSOR i dent i f ( par am- name dat a- t ype, par am- name dat e- t ype, . . . ) I S quer y- expr esi on;

Ti pur i l e par amet r i l or si nt acel easi cu al e var i abi l el or sc al ar e, dar nu pr i mesc di mensi une. Numel e par amet r i l or si nt pent r u ref er i r e i n cadr ul expr esi ei de cer er e di n cadr ul c ur s or ul ui , s i pot f i t r at at e c a var i abi l e PL / SQL . Ur mat or ul exempl u ar at a numar ul depar t ament ul ui si t i pul j obul ui car e si nt t r ansmi se i nt r - o cl auza WHERE pr i n par amet r i i Par am1 si Par am2:

CURSOR c1 ( Par am1 NUMBER, Par am2 CHAR ) I S SELECT ename, sal , hi r edat e FROM emp WHERE dept no = Par am1 AND j ob = Par am2;

Ci nd c ur s or ul es t e ul t er i or des chi s , val or i l e s i nt t r ans mi s e pt . f i ec ar e di n par amet r i i i n mod pozi t i onal . VAl or i l e di n PL/ SQL sau var i abi l e host pot f i ut i l i zat e, si de asemenea l i t er al i .

Exempl u:

OPEN c1 ( 30, ' ANALYST' ) ; OPEN c1 ( pl _num, ' CLERK' ) ; OPEN c1 ( 10, j ob_t ype) ; - - j ob_t ype est e o var i abi l a PL/ SQL

Cicluri LOOP cursor

PL/ SQL of er a un t i p speci al de ci cl u FOR pent r u a pr el ucr a r i ndur i l e i nt oar s e i n cur s or ul expl i c i t . I nt r - un ci cl u FOR cur sor , un cur sor decl ar at est e deschi s, se ef ect ueaza ext r ager i si est e i nchi s aut omat ci nd t oat e r i ndur i l e au f ost pr el ucr at e. Fi ec ar e i t er at i e a c i c l ul ui ext r age un r i nd di n s et ul ac t i v i nt r - o i nr egi s t r ar e, c ar e es t e dec l ar at a i mpl i c i t pent r u ut i l i z ar e i n c adr ul c i c l ul ui . Ci c l ul es t e t er mi nat aut omat l a s f i r s i t ul i t er at i ei pent r u ul t i mul r i nd ext r as .

Ci c l ur i l e FOR c u c ur s or s i nt s t r uc t ur at e as t f el :

DECLARE CURSOR cur sor _name [ ( par amet er s) ] I S quer y- expr esi on; BEGI N FOR r ecor d- name I N cur sor - name [ ( par amet er s) ] LOOP - - pr ocesar e val or i di n r i ndul cur ent . .

END LOOP;

I nr egi st r ar ea numi t a i n i nst r uct i unea FOR est e decl ar at a i nt er n i n ci cl u si val abi l i t at ea expi r a ci nd se t er mi na ci cl ul . Fi ecar e i t er at i e pr ovoaca ext r ager ea r i ndul ui ur mat or di n i nr egi st r ar e. Deoar ece cur sor ul est e decl ar at expl i ci t i n bl oc, at r i but el e sal e si nt di s poni bi l e i n c adr ul ci cl ul ui pent r u t est ar e, daca est e necesar .

Exempl u:

DECLARE CURSOR c1 I S SELECT n1, n2, n3 FROM dat a_t abl e; r esul t NUMBER; BEGI N FOR r ec I N c1 LOOP r esul t : = r ec. n2 / ( r ec. n1 + r ec. n3) ; I NSERT I NTO t emp_t ab VALUES ( r esul t ) ; END LOOP; COMMI T; END;

Cicluri FOR cursor cu parametrii

Daca cur sor ul pe car e i l pr ocesat i i nt r - un ci cl u FOR cur sor a f ost def i ni t cu par amet r i i , val or i l e ( par amet r i i actual i ) si nt dat e i n par ant eza, dupa numel e cur sor ul ui i n i nst r uct i unea FOR.

CURSOR c1 ( Par am1 DATE ) I S SELECT ename, j ob FROM emp WHERE hi r edat e < Par am1 ; BEGI N FOR emp_r ecor d I N c1 ( ' 01- J AN- 92' ) LOOP

- - vor f i acti vi angaj at i i de dupa i an92 END LOOP;

Sub expresii select in ciclurile FOR

Am vazut ca ci cl ur i l e FOR cu cur sor si nt un mod convenabi l de a pr el ucr a r i ndur i di nt r - un c ur s or expl i c i t dec l ar at i n pr ogr am. Ci c l ur i l e FOR pot f i de asmenea ut i l i z at e pent r u a pr el uc r a c er er i mul t i - r i nd, c ar e s i nt def i ni t e l a i nceput ul ci cl ul ui . St r uct ur a est e ar at at a mai j os:

FOR r ec- name I N ( quer y- expr esi on) LOOP . END LOOP;

Expr esi a cer er i i est e consi der at a ca o sub- expr esi e si est e pr el ucr at a i nt r - un cur sor car e est e i nt er n ci cl ul ui FOR. Deoar ece cur soar el e nu si nt decl ar at e cu nume, at r i but el e cur soar el or nu s i nt di s poni bi l e pent r u t es t a r e. I n af ar a ca est e mai si mpl u de scr i s, aceast a met oda est e si mul t mai ef i ci ent a.

Exempl u:

FOr r ec I N ( SELECT ename FROM emp WHERE dept no = 10 ) LOOP I F r ec. ename = ' J ONES' THEN . END LOOP;

CIteva cuvinte despre eficienta

Tot i f act or i i car e i nf l uent eaza per f or mant a unui pr ogr am SQL se apl i ca si la PL/ SQL. Acest i a i ncl ud:

•

I ndexar ea col oanel or f ol osi t e i n WHERE si i n j oi n

• •

Pr ef i xar ea col oanel or cu numel e t abel ei

• •

I n j oi nur i i ndexat e, r ef er i r ea l a t abel a c ea mai mi c a l a s f i r s i t

•

I n pl us, PL/ SQL mai of er a f unct i onal i t at e car e f ace i nst r uct i uni SQL nenecesar e.

•

Nu accesat i baza de dat e daca nu est e necesar .

•

•

•

Daca t oat e dat el e de pr el ucr at si nt st ocat e i n var i abi l e, at unci f ol os i t i c ons t r uc t i i PL / SQL c a at r i bui r ea s au I F. Nu f ol os i t i SELECT. . FROM SYS. DUAL i n medi ul PL/ SQL, deoar ece pr oduce deschi derea unui cur sor si t r ansmi t er ea unor cer er i cat r e RDBMS.

• •

Ef ect uat i cal cul e i n SELECT, daca est e posi bi l .

•

•

DAca avet i de ef ect uat pr el ucr ar i est e mul t mai ef i ci ent sa l e ef ec t uat i at unc i c i nd SELECT- at i dat e, s i evi t at i i ns t r uc t i uni ul t er i oar e car e ar f i necesar e.

• •

Cur soar el e expl i ci t e va per mi t e evi t ar ea unui FETCH ul t er i or .

•

•

•

At unci ci nd un si ngur r i nd est e necesar , cur soar el e i mpl i ci t e execut a doua ext r ager i . Un cur sor expl i ci t va per mi t e sa ef ect uat i o si ngur a ext r ager e.

• •

Evi t at i t r ec er i r epet at e pr i n t abel e.

•

•

•

•

Pr el ucrarea pr ocedur al a per mi t e un cont r ol put er ni c si f l exi bi l al r i ndur i l or bazei de dat e, dar t r ebui e sa t i net i cont ca f i ecar e I NSERT si UPDATE pr ovoaca r escanar ea t abel ei ; Daca pr el ucr at i mai mul t e r i ndur i di nt r - o t abel a, i nc er c at i s a o f ac et i i nt r - un s i ngur pas .

Consi der at i si t uat i a ur mat oar e. Dor i m sa mar i m cost ul f i ecar ui ar t i col di n t abel ' i t ems' , pe ri nd, pi na ci nd suma depasest e 5000. I n pr i mul exempl u, o scanar e a t abel ei est e ut i l i zat a de f i ecar e dat a pent r u a r ecal cul a t ot al ul ci nd un ar t i col est e actual i zat :

WHI LE t ot al < 5000 LOOP FETCH i t em_cur sor I NTO ol d_cost ; UPDATE i t ems SET i t emcost = i t emcost * 1. 1 WHERE CURRENT OF i t em_cur sor ; SELECT SUM( i t emcost ) I NTO t ot al FROM i t ems; END LOOP;

O at r i bui r e ar put ea evi t a ' SELECT SUM' l a f i ecar e i t er at i e, cal cul i nd ci t de mul t t ot al ul ar f i af ectat de ul t i ma actual i zar e:

WHI LE t ot al < 5000 LOOP FETCH i t em_cur sor I NTO ol d_cost ; UPDATE i t ems SET i t emcost = i t emcost * 1. 1 WHERE CURRENT OF i t em_cur sor ; t ot t al : = t ot al + ol d_cost *0. 1; END LOOP;

O di scut i e mul t mai det al i at a despr e ef i ci ent a poat e f i gasi t a i n car t ea ' Appl i cat i on Tuni ng f or ORACLE Ver si on 6' ( cod AT6) .

Exercitii

Exercitiul Demonstratie - utilizarea cursoarelor explicite si a atributelor.

" Fai r Deal s" s. a. a deci s sa r ecompenseze ci t i va angaj at i cu pr emi i . Ei i nt ent i oneaza sa mar easca sal ar i ul i ndi vi dual cu 10 % , i ncepi nd cu cel mai pr ost pl at i t munci t or sau gr up. Daca l a or i ce moment suma t ot al a depasest e 35000, ni ci un al t sal ar i at nu va mai pr i mi i crest er i .

Scr i et i un bl oc PL/ SQL car e sa ef ect ueze acest e oper at i i i n t abel a NEWEMP. Bl ocul t r ebui e sa SELECT- eze suma sal ar i i l or doar o si ngur a dat a, si sa ef ect ueze o si ngur a t r ecer e pr i n t abel a.

Scr i et i un r i nd i n MESSAGES cu numar ul de angaj at i act ual i zat i , si s uma s al ar i i l or l a s f i r s i t ul bl ocul ui .

Not a: Bl ocul poat e act ual i za t oat e r i ndur i l e i nai nt e de a at i nge t ot al ul de 35000. Est e accept abi l . Put et i r ul a di n nou bl ocul pent r u cr es t er i ul t er i oar e.

Utilizarea ciclurilor FOR cu cursor si inregistrare

Scr i et i un bl oc ut i l i zeaza un ci cl u FOR cu cur sor car e sa sel ect eze pr i mi i 5 di n t abel a EMP, si sa scr i e r ezul t at ul i n t abel a MESSAGES. REzul t at ul va f i de genul : numcol 1 numcol 2 char col 1 -----------------------7839 5000 KI NG ...

Solutii

1. DECLARE CURSOR cur 1 I S sel ect sal f r om newemp ORDER BY s al FOR UPDATE OF s al ;

v_ count NUMBER : = 0 ; t ot sal NUMBER ( 9, 2) : = 0; v_s al emp. sal %TYPE; BEGI N SELECT SUM( sal ) I NTO t ot sal FROM newemp; OPEN cur 1; WHI LE t ot sal <=35000 LOOP FETCH cur 1 I NTO v_s al ; EXI T WHEN cur 1%NOTFOUND; U 2.

CAPITOLUL 25 MAI MULTE DESPRE EXCEPTII Am vazut deja cum exceptiile predefinite apar si cum le manuim. Acum vom consolida aceste caracteristici uitandu-ne peste exceptiile definite de utilizator si cum le putem asocia cu conditii interne.

CAND SUNT GENERATE EXCEPTIILE? --printr-o conditie 'interna' ex. : Er r or - 1403 pr oduce NO_ DATA_FOUND

--prin generarea lor explicita ex. : RAI SE my_except i on;

Generarea exceptiilor Exceptiile in general apar in doua moduri: O eroare in ORACLE este asociata intern cu o exceptie.Aceasta exceptie este "ridicata" automat ca un rezultat. De exemplu daca eroarea ORA-0001 apare cand scriem in baza de date atunci exceptia DUP_VAL_ON_INDEX este ridicata de PL/SQL. O exceptie este generata implicit prin declaratia RAISE in cadrul unui bloc. •

•

Si nt axa : RAI SE except i e_i dent i f i cat or ;

Exceptia generata deliberat poate fi fie una definita de utlizator sau o exceptie interna predefinita. Este de dorit a genera o exceptie in conditii in care acea exceptie nu ar aparea normal . De exemplu,sa presupunem ca o interogare particulara are nevoie sa produca o eroare daca intoarce orice rand. In mod normal numai cand mai mult de un rand este i ntors apare exceptia TOO_MANY_ROWS:

BEGI N

SELECT ' anyt hi ng' I NTO PLVAR FROM emp WHERE dept no = dept _number ; I F SQL%FOUND THEN RAI SE TOO_MANY_ ROWS; END_I F; EXCEPTI ON WHEN NO_ DATA_ FOUND THEN NULL ; END;

Deasemenea observati cat timp 'NO_DATA_FOUND' este considerat normal pentru aceasta interogare, declaratia SELECT poate sa primeasca un sub_block in care exceptia are un identificator nul. Cealalta exceptie TOO_MANY_ROWS va fi transmisa la blocul exterior.

EXCEPTII DEFINITE DE UTILIZATOR - - nume decl ar at e de ut i l i zat or i - - RAI SE cand t r ebui e sa t er mi ni pr ocesar ea - - per mi t e def i ni r e a pr o pr i i l or condi t i i

SI NTAXA i dent i f i er EXCEPTI ON

EXEMPLU DECLARE cr edi t _ exceeded EXCEPTI ON; BEGI N I F st ock_or der ed>cr edi t _l i mi t THEN RAI SE cr edi t _exceeded; END I F

Exceptii definite de utilizator

Exceptiile pot fi declarate impreuna cu alti identificatori la inceputul unui bloc. Aceste exceptii user_defined pot fi generate pentru situatii in care nici o procesare ulterioara a actiunilor blocului nu trebuie sa apara. Exceptiile sunt declarate astfel :

i dent i f i cat or EXCEPTI ON;

Exceptiile user_defined ne permit sa definim identificatori convenabili pentru propriile noastre conditii anormale. Cand apar aceste conditii exceptiile pot fi generate a.i . controlul este trecut la un identificator exceptie la sfarsitul blocului:

DECLARE cr edi t _ exceeded EXCEPTI ON; BEGI N I F st ock_or der ed> cr edi t _l i mi t THEN END I F;

EXCEPTI ON WHEN cr edi t _exceeded THEN . . .

Declararea numelor pentru exceptii interne Sa ne amintim ca PL/SQL are nume predefinite pentru cateva dintre codurile exceptiilor interne dar nu pentru toate . Se pot prinde exceptiile fara nume cu identificatorul WHEN OTHERS, dar se poate dori declararea numelor propiilor exceptii pentru cateva coduri in mod specific. PL/SQL furnizeaza o pragma numita EXCEPTION_INIT , care ne permite specificarea unui nume de exceptie declarata, si numarul erorii ORACLE de care este legat.

Si nt axa: PRAGMA EXCEPTI ON_I NI T( except i on- i dent i f i er, number ) ;

Èxception-identifier` trebuie sa fi fost deja declarat in partea de declaratie a blocului.`Number` se refera la un numar de eroare tip executie. Exempl u: DECLARE f et ch_f ai l ed EXCEPTI ON;

PRAGMA EXCEPTI ON_I NI T ( f et ch_f ai l ed, - 1002) ; . BEGI N . FETCH cur sor 1 I NTO r ecor d1; . FETCH cur sor 1 I NTO r ecor d1;

/ * Daca er oar ea - 1002 apar e

ai ci at unci except i a f et ch_ f ai l ed es t e r i di c at a aut omat

*/

EXCEPTI ON WHEN f et ch_f ai l ed THEN . . .

Mai multe despre tratarea exceptiilor Cind controlul este trecut partii EXCEPTION a unui bloc, numai o exceptie va fi intr-o stare `generata`. Se poate totusi dori definirea acelorasi actiuni pentru a minui mai mult de o exceptie:

WHEN i nval i d_number OR val ue_er r or THEN I NSERT I NTO pr obl ems ( . . . )

Identificatorul WHEN OTHERS prinde toate exceptiile neincluse deja. Citeva instrumente ORACLE ca SQL*Forms au exceptiile lor predefinite pe care le poti genera pentru a produce evenimente. WHEN OTHERS le va prinde si pe acestea !

EXERCITII 1. Produceti un fisier SQL*Plus care accepta trei parametri (&1, &2, &3) reprezentind numarul departamentului, numele departamentului si locatia. Blocul PL/SQL din acest fisier trebuie sa produca o exceptie USER-DEFINED daca nr. departamentului este 33 inregistrind un mesaj adecvat in MESSAGES. Daca nu este 33 atunci numarul, numele si locatia trebuie sa fie inregistrate ca un rind in tabelul NEWDEPT (care are aceleasi coloane ca DEPT). Fisierul trebuie sa fie executabil in urmatorul mod: @FI LENAME 50 TRAI NI NG BRACKNELL

Daca aveti timp: 2. Produceti un bloc pentru a sterge toate rindurile din tabelul PROJECTS. Definiti o exceptie care sa prinda eroarea interna -2292 (Integrity violation), si includeti un identificator care trimite un mesaj tabelului MESSAGES daca aceasta exceptie apare.

SOLUTII 1. DECLARE v_ dept no NUMBER : = &1; dept _ 33 EXCEPTI ON; BEGI N I F v_ dept no=33 THENRAI SE dept _33; END I F; I NSERT I NTO newdept ( dept no, dname, l oc) VALUES ( &1, `&2` , ` &3`) ; EXCEPTI ON WHWN dept _33 THEN I NSERT I NTO messages ( char col l ) VALUES ( ' At t empt t o cr eat e Depar t ment 33! ' ) ; END;

2. DECLARE i nt eg_er r or EXCEPTI ON; PRAGMA EXCEPTI ON_I NI T ( i nt eg_er r or , - 2292) ; BEGI N DELETE FROM pr oj ect s; EXCEPTI ON WHEN i nt eg_er r or THEN I NSERT I NTO mess ages ( char col 1) VALUES ( Ì nt egr i t y Er r or `) ; END;

APPE ND I X A Pseudo-coloane SQL

Urmatoarea tabela listeaza pseudo-coloanele SQL CURRVAL intoarce valoarea curenta in secventa specificata NEXTVAL intoarce urmatoarea valoare in secventa specificata LEVEL utilizat in comanda SELECT...CONNECT BY;intoarce 1 pentru nodul radacina,2 pentru nodul fiu,etc. ROWIND intoarce un sir hexazecimal care reprezinta adresa unui rand. ROWNUM intoarce un numar ce indica ordinea randului care a fost selectat din tabela.Primul rand selectat are un ROWNUM de valoare 1,al doilea are 2,etc. SYSDATE intoarce data si timpul curent. USER intoarce numele de user al utilizatorului Oracle curent UID intoarce un intreg unic asignat fiecarui nume de user (exista un UID pentru fiecare nume de user).

APPE N D I X B Cuvinte rezervate SQL Urmatoarele cuvinte sunt rezervate SQL.Nu puteti sa le utilizati ca nume de obiecte de tip baza de date daca nu sunt puse intre ghilimle. Cuvintele urmate de un asterix(*) sunt de asemenea cuvinte ANSI rezervate.

ACCESS

DISTINCT*

ADD

DROP

ALL*

IS*

LEVEL*

ALTER

ELSE*

LIKE*

AND*

EXCLUSIVE

LOCK

ANY*

EXISTS*

LONG

ASC*

FILE

MAXEXTENTS

AUDIT

FLOAT*

MINUS

FOR*

MODE

FROM*

MODIFY*

AS*

BETWEEN* BY*

NOAUDIT GRANT*

CHAR* CHECK*

NOCOMPRESS GROUP

CLUSTER COLUMN

NOWAIT HAVING*

COMMENT COMPRESS

NOT

NULL* NUMBER

IDENTIFIED

CONNECT

OF*

CREATE*

IMMEDIATE*

OFFLINE

CURRENT*

IN*

ON*

INCREMENT

ONLINE

INDEX

OPTION*

DATE

DBA

INITIAL

OR*

DECIMAL*

INSERT*

ORDER*

DEFAULT*

INTEGER*

DELETE*

INTERSECT*

PCTFREE

DESC*

INTO*

PRIOR*

PRIVILEGES

TABLE*

PUBLIC*

THEN* TO*

RAW

TRIGGER*

RENAME RESOURCE

UID

REVOKE*

UNION*

ROW*

UNIQUE*

ROWID

UPDATE*

ROWNUM

USER*

ROWS* ROWLABEL

VALIDATE

SELECT*

VALUES*

SESSION*

VARCHAR*

SET*

VARCHAR2

SHARE

VIEW*

SIZE SMALLINT*

WHENEVER*

START

WHERE*

SUCCESSFUL

WITH*

SYNONYM SYSDATE

Cuvinte cheie Urmatoarele cuvinte cheie au o semnificatie speciala in limbajul SQL suportat de ORACLE RDBMS dar nu sunt cuvinte rezervate si astfel pot fi folosite ca identificatori.Aceste cuvinte pot deveni cuvinte rezervate in viitor. Cuvintele rezervate ANSI sunt indicate printr-un *;cuvintele cheie adaugate in versiunea 6.0 sunt indicate prin +.

ARCHIVELOG+

END+

MXVALUE+

AUTHORIZATION*+

ESCAPE

MINEXTENTS

EVENTS+

MINVALUE

EXEC*+

MOUNT+

BACKUP+ BEGIN*+

MODULE+ FETCH*+

CACHE+

FOREIGN*+

NEXT*+

CHARACTER*+

FORTRAN*+

NOARCHIVELOG+

CLOSE*+

FOUND*+

NOCACHE+

COBOL*+

NOCYCLE+

COMMIT*+

GO*+

NOMAXVALUE+

CONSTRAIN*+

GOTO*+

NOMINVALUE+

CONTENTS+

NOORDER+

CONTINUE*+

INCLUDING+

NORMAL+

CONTROLFILE+

INDICATOR*+

NOSORT+

CRASH

INITRANS+

NUMERIC*+

CURSOR*+

INT*+ ONLY*+

CYCLE+

KEY*+

DATABASE

LANGUAGE*+

DATAFILE+

LINK

PASCAL*+

DEC*+

LOGFILE+

PCTINCREASE+

DECLARE*+

OPEN*+

PCTUSED+

DISMOUNT+

MAXDATAFILE+

PL1*+

DOUBLE*+

MAXINSTANCES+

PRECISION*+

MAXLOGFILES+

PRIMARY*+

MAXTRANS+

PROCEDURE*+

READ*+

SQLCOD*+

REAL*+

SQLERROR*+

REFERENCES*+

STATEMENT+

RELEASE+

STORAGE+

RESETLOGS

SWITCH+

REUSE+

SYSTEM+

ROLLBACK+

SAVEPOINT+

TABLES+

SCHEME

TABLESPACE+

SECTION*+

TEMPORARY*+

SEGMENT+

TEMPORARY*+

SEQUENCE+ SHARED+

USING*+

SOME*+ SORT+

WRITE*+

SPECIFIED+

WORK*+

SQL*+

PL/SQL Cuvinte rezervate Urmatoarele cuvinte sunt rezervate si nu trebuie folosite ca nume pentru obiecte database sau ca identificatori in PL/SQL.

ABORT ACCEPT ACCESSADD ALL ALTER AND ANY ARRAY AS ASC ASSERT ASSIGN

AT AUTHORIZATION AVG BEGIN BETWEEN BODY BOOLEAN BY CASE CHAR CHAR_BASE CHECK CLOSE CLUSTER CLUSTERS COLAUTH COLUMNS COMMIT COMPRESS CONNECT CONSTANT COUNT CRASH

CREATE CURRENT CURSOR

DATA_BASE DATABASE DATE DBA DEBUGOFF DEBUGON DECLARE DEFAULT DEFINITION DELAY DELETE DELTA DESC DIGITS DISPOSE DISTINCT DO Document Summary: DROP ELSE ELSIF END ENTRY EXCEPTION_INIT EXCEPTION EXISTS EXIT FALSE FETCH FOR FORM FROM FUNCTION

GENERIC GOTO GRANT GROUP HAVING IDENTIFIED IF IN INDEX INDEXES INDICATOR INSERT INTERSECT INTO IS LEVEL LIKE LIMITED LOOP MAX MIN MINUS MOD NEW NOCOMPRESS NOT NULL NUMBER NUMBER_BASE OF ON OPEN OPTION OR ORDER OTHERS OUT

PACKAGE PARTITION PCTFREE PRAGMA PRIOR PRIVATE PROCEDURE PUBLIC

RAISE RANGE RECORD RELEASE REM RENAME RESOURCE

TABAUTH TABLE TABLES TASK TERMINATE THEN TO TRUE TIPE

UNION UNIQUE UPDATE USE

RETURN REVERSE REVOKE ROLLBACK ROWNUM ROWTYPE RUN

SAVEPOINT SCHEMA SELECT SEPARATE SET SIZE SPACE SQL SQLCODE SQLERRM START STATEMENT STDDEV SUBTYPE SUM

VALUES VARCHAR VARCHAR2 VARIANCE VIEW VIEWS

WHEN WHERE WHILE WHILE WITH WITH WORK

XOR

ANEXA C Aceasta anexa furnizeaza o vedere generala asupra principalelor dife- rente dintre Oracle 7 si Oracle versiunea 6.Diferentele sunt listate in ordinea capitolelor in care apar in acest manual.

Vedere generala asupra Oracle Versiunea 6 Oracle Versiunea 6 e disponibil in 2 forme:Oracle Versiunea 6 cu "Optiuni de procesare a tranzactiilor"(Tranzaction Processing Options) (TPO) sau fara "Optiuni de procesare a tranzactiilor" adauga la Oracle Versiunea 6 RDBMS furnizind un mecanism de nivel de inchidere a sirurilor care inchide siruri in modul exclusiv in mod obisnuit si adaugind un motor PL/SQL in database.

Capitolul 4 Oracle Versiunea 6 SQL-Functii numerice In Oracle versiunea 6 , urmatoarele functii numerice nu sint acceptate: SIN,COS,TAN,SINH,COSH,TANH,EXP,LN, si LOG. Functiile de putere nu admit exponenti neintegrabili.

Capitolul 6 Oracle Versiunea 6 -Formatul datelor Codul Formatului Relativ de date (RR) nu e admis. Pentru lucrul cu ani in orice secol altul decit al 20-lea trebuie folosita functia TO_DATE .

Capitolul 8 Oracle Versiunea 6 -Operatori Operatorul UNION intoarce toate sirurile distincte obtinute dintr-o cerere.Aceasta a fost marita in Oracle 7 cu operatorul UNION ALL pentru a include sirurile duplicate. Sinonimul SOME nu e acceptat de operatorul ANY.

CAPITOLUL 12 Oracle 6 - Limbajul de definire a datelor si a structurilor de date Unica constringere impusa de Oracle 6 RDBMS este NOT NULL;pentru toate celelalte constringeri, sintaxa este acceptata si definitiile constringerilor sint stocate in dictionarul de date, dar nu sint impuse pentru operatiile DML.

Clauza CONSTRAINT din comanda CREATE TABLE are diferite sintaxe.In Oracle 7 sintaxa este:

CREATE TABLE emp (empno numar (4) CONSTRAINT nume_constringere cheie primara ...)

In Oracle Versiunea 6 sintaxa este:

CREATE TABLE emp (empno numar (4) cheie primara CONSTRAINT nume_constringere ...)

In comenzile CREATE sau ALTER clauzele ENABLE si DISABLE nu sint valide. Comanda DROP nu are optiunea CASCADE. Comanda TRUNCATE nu este suportata.

Oracle 6 - Tipuri de date Oracle 6 suporta un tip de date pentru siruri de caractere: CHAR Valorile acestui tip de date sint variabile siruri de caractere de lungime de maxim 255 caractere.Oracle Versiunea 6, de asemenea suporta urmatoarele variante pentru tipul de date caracter: • •

CHARACTER VARCHAR

In Oracle 6 tipul de date LONG este de asemenea suportat.Acesta este similar cu CHAR, dar poate detine valori pina la lungimi de 65,535 caractere.

CAPITOLUL 15 Oracle 6 - Blocari Modul in care Oracle 6 foloseste blocarile depinde de daca exista sau nu TPO. Oracle 6 cu TPO foloseste blocarile in acelasi mod ca Oracle 7. Oricum, in absenta TPO, doar un singur utilizator, la un moment dat, este capabil sa ceara sa actualizeze o tabela din baza de date.O blocare exclusiva, ascunsa pe linii este plasata pe tabela cind apare sau o declaratie INSERT, UPDATE sau o declaratie DELETE.Rezultatul blocarii pe intrarea tabelei interzice altor utilizatori de cereri orice modificare de date pina

cind cel ce a blocat tabela nu o va debloca.Ceilalti utilizatori sint introdusi intr-o coada de asteptare.

CAPITOLUL 16 Oracle 6 - Views (vederi) Pentru a redefini o vedere este necesar sa o micsoram si apoi sa o refacem. De asemenea o vedere nu poate fi creata pina cind tabelele pe care le foloseste nu exista deja.In Oracle 7 atit clauza OR REPLACE cit si clauza FORCE furnizeaza aceste inlesniri.

CAPITOLUL 17 Oracle 6 - Securitatea si administrarea Comanda GRANT este folosita pentru a crea noi utilizatori si a le da drepturi.Cele trei drepturi de sistem disponibile sint: CONNECT capacitatea de a te loga la Oracle si a accesa orice obievte asupra carora ai drepturi.Pot fi create vederi si sinonime. RESOURCE capacitatea de a crea tabele si indexari. DBA capacitatea de a crea alti utilizatori si de a ocoli accesul protejat. ROLES, multimea de drepturi, nu este suportata.

CAPITOLUL 18 Oracle 6 - Indexari unice Indexarile unice nu sint create automat cind sint specificate constringerile de integritate sau cheia primara.Comanda CREATE UNIQUE INDEX trebuie sa fie data explicit.

CAPITOLUL 19 Oracle 6 - Generalitati PL/SQL Versiunea 1 este motorul PL/SQL folosit de RDBMS.Astfel procedurile, functiile si package-urile stocate si trigger-ele nu sint disponibile in Oracle Versiunea 6 RDBMS.Acestea sint disponibile in PL/SQL Versiunea 2.

ANEXA D ORDINEA DE COMPARATIE Caracterele sint comparate conform cu ordinea de comparatie a calculatorului gazda.Un caracter este mai mare decit altul daca apare dupa el in ordinea de comparatie. Multe calculatoare folosesc una din cele doua ordini de comparatie, numite ASCII(American Standard Code Decimal Interchange Code).Aceste ordini de comparatie sint prezentate mai jos. Observatie: Oracle foloseste ordinea de comparatie a calculatorului gazda. Literele mari si mici nu sint echivalente.In ASCII, toate literele mici sint mai mari ca literele mari.In EBCDIC, opusul este adevarat. In ASCII, cifrele de la 0 la 9 sint inaintea literlor din alfabet.In EBCDIC, opusul este adevarat. In continuare sint prezentate ordinele de comparatie atit pentru ASCII cit si pentru EBCDIC.

Ordinea de comparatie ASCII : Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie ASCII :

Val oar e zeci mal a 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48- 57 58

Si mbol bl ank ! " # $ % & ' ( ) * + , . / 0- 9 :

Val oar e zeci mal a 59 60 61 62 63 64 65- 90 91 92 93 94 95 96 97- 122 123 124 125 126

Si mbol ; < = > ? @ A- Z [ \ ] ^ _ ' a- z { | } ~

Ordinea de comparatie EBCDIC Urmatorul tabel listeaza ordinea de comparatie EBCDIC : Val oar e zeci mal a 64 74 75 76 77 78 79 80 90 91 92 93 94 95 96 97 107

Si mbol bl ank c . < ( + | & ! $ * ) ; * / ,

Val oar e zeci mal a 108 109 110 111 122 123 124 125 126 127 129- 137 145- 153 162- 169 193- 201 209- 217 226- 233 240- 249

Si mbol % _ > ? : # @ ' = " a- i j-r s- z A- I j-r S- Z 0- 9

ANEXA E Crearea Obiectelor unei Baze de Date Instructiunea CREATE este utilizata pentru crearea tabelelor si a altor obiecte ca de exemplu INDEX-uri, DOMAIN, VIEWS. Restrictiile pot fi specificate de asemeni le createa tabelelor ( restricttile sunt implementate la nivelul bazei de date).

CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER (A) NOT NULL, ENAME CHAR (10), JOB CHAR (10), MGR INTEGER (4), HIREDATE DATE, SAL INTEGER (7,2), COMM INTEGER (7,2), DEPTNO INTEGER (2) NOT NULL );

Cand se creaza tabela se poate specifica optional domeniul pentru coloana respectiva. In plus, constrangerile pot fi specificate ca aplicandu-se asupra valorilor unei coloane sau saupra intregii tabele. Restrictiile pot specifica faptul ca coloanele contin numai anumite valori, valori unice sau nu pot fi nule. Restrictiile sunt implementate in cadrul bazei de date. Comanda pentru tabela ALTER permite eliminarea unor coloane individuale.

ALTER TABLE EMP DROP MGR;

Comanda DROP este utilizata pentu a elimina alte obiecte din baza de date. De exemplu : DROP TABLE DEPT; DROP VIEW SALARY;

INGRES/SQL

INGRES/SQL este un produs al Relational Technology Inc. (RTI). SQL utilizat de INGRES este acelasi din punct de vedere sintactic ca cel utili zat de alti producatori. Majoritatea exemplelor de comenzi date pana acum se pot rula si sub INGRES.Oricum, INGRES/SQL nu are operatorul LIKE.

INGRES suporta caractere speciale pentru utilizarea in comparatii ( in special operatorii de egalitate ) pentru a indica potrivirile partiale intr-un sir de caractere. Caractere care permit identificari pestiale sunt :

* identifica orice sir de 0 sau mai multe caractere ? identifica orice caracter [..] identifica oricare din caracterele dintre parantezele patrate

INGRES permite ca oricare din aceste caractere speciale sa poata fi folosite singular sau in combinatie pentru a specifica criteriul de identi ficare partiala: ename='*' identifica orice valoare in "ename" ename='E*' identifica orice valoare care incepe cu "E" ename='*ein' identifica orice valoare care se termina cu "ein" ename='*[aeiou]*' identifica orice valoare care are cel putin o vocala ename='Br??' identifica orice sir de 5 caractere care incepe cu "Br" Semnificatia speciala a acestor caractere poate fi eliminata in comparatii de predicate prin caracterul "backslash" (\). Astfel "\*" se refera la caracterul asterisc. Oricum, atunci cand se fac atribuiri cu caractere speciale nu trebiue tratate cu specificatiile pentru ndetificarea partiala:

j t i t l e=' ** account ant * *'

Deoarece fragmentul de mai sus asigneaza "**accountant**" coloanei "jtitle", stelutele nu necesita o tratare speciala cu backslash. Dar pentru a extrage o valoare asignata astfel este necesara sintaxa urmatoare :

j ob. t i t l e=' \ * \ * account ant \ *\ *'

Specificatiile de identificare patriala pot fi utilizate impreuna cu predicatele "between" si "in". INGRES nu accepta valori NULL. Daca nu se completeaza cu o valoare la inserarea unei coloane atunci INGRES va depozita o valoare implicita in acel camp. In functie de tipul datei dintr-o coloana valoarea impicita poate fi 0 sau spatii. Tipurile de date disponibile in INGRES/SQL par a fi cea mai mare di ferenta fata de majoritatea variantelor de SQL.

Tipurile de date sunt :

c1 - c255 vchar(1) - vchar(2000) integer1 integer2 (smallint) integer4(integer) float4 float8(float) date (pentru

character vchar intreg de intreg pe intreg pe real pe 4

Un sir de 1..255 caractere Un sir de 1..2000 caractere 1 byte -128 .. 127 2 bytes -32,768 .. 32,767 4 bytes -2,147,483,648 .. 2,147,483,647 bytes -10**78 .. 10**75 precizie 7 zecimale real pe 8 bytes -10**78 .. 10**75 precizie 15 zecimale data (12 byte) 1-ian-1582 .. 31-dec-2382 date absolute si -800 ani la

800 money

money8(byte)

ani (ptr. intervale de timp) #-99999999999999.99 .. #99999999999999.99

Destinatiile smallint, float, integer pot fi utilizate in locul notatiei integer2, float8, integer4 respectiv. Astfel pentru a crea tabela EMP:

CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER2, ENAME VCHAR(10), JOB VCHAR (20), MGR INTEGER2, SAL MONEY, COMM MONEY, DEPTNO INTEGER1); Tabelele SALGRADE si DEPT por fi create dupa cum urmeaza : CREATE TABLE SALGRADE ( GRADE INTEGER1, LOSAL MONEY, HISAL MONEY);

CREATE TABLE DEPT ( DEPTNO INTEGER1, DNAME VCHAR(10), LOC VCHAR(10));

Comanda pentru utilizarea tabelelor este aceeasi ca cea a altor producatori (instructiunea INSERT). Instructiunea DROP poate fi utilizata pentru a elimina obiecte din baza de date.

Vedere de ansamblu O scurta vedere de ansamblu asupra SQL implementat in 3 RDBMS-uri -DB2, Rdbs si Ingres. SQL este limbajul standard pentru RDBMS-uri si toate RDBMS-urile majore suporta cateva forme ale SQL.

Acest apendice furnizeaza o scurta vedere de ansamblu a SQL-ului implementat in RDBMS de catre trei furnizori proeminenti de RDBMS -DB2 al lui IBM, Rdb al DEC si Ingres al lui Relational Technology . Informatia prezentata nu intentioneaza sa fie o comparatie cuprinzatoare a acestor produse . Intentia mea este sa arat ca , de cand toate RDBS-urile majore suporta SQL va puteti transfera priceperea pe care ati capatat-o in SQL de la un RDBMS la altul.

DB2 Database 2 ( DB2 ) este RDBMS-ul IBM-ului pentru mediul MVS. Implementarea DB2 a SQL-ului este identica cu SQL-ul ORACLE-ului . Intr-adevar SQL-ul folosit pentru DB2 (si SQL/DS-RDBMS-ul IBM-ului pentru DOS/USE si mediul de operare VM/SP) a format modelul pentru limbajul SQL . Reamintiti-va ca limbajul SQL a fost dezvoltat de IBM pentru prototipul lor RDBMS-System R , dar ORACLE a intodus prima implementare comerciala posibila a SQL-ului.

Sintaxa declaratiei SELECT Clauzele de baza ale declaratiei SELECT sunt listate mai jos: SELECT

[ALL/DISTINCT] { [Tabela articol(e)/expr [alias] }

FROM tabela(e) [alias] [WHERE predicat] [AND predicat] [OR predicat] GROUP BY coloana(e) ] [HAVING predicat] [ORDER BY coloana(e)]

Cateva exemple simple de comenzi SQL urmeaza: EXEMPLE: 1. 2.

SELECT * FROM EMP;

3. 4. 5.

SELECT DISTINCT DEPTNO FROM DEPT;

6. 7. 8. 9. 10.

11.

SELECT DEPTNO, ENAME FROM EMP WHERE JOB = 'CLERK' ORDER BY JOB DESC;

12. 13. 14.

SELECT EMPNO, ENAME, JOB, SAL FROM EMP WHERE ENAME LIKE 'S%';

15. 16. 17. 18.

SELECT ENAME, JOB, COMM FROM EMP WHERE COMM IS NULL;

19. 20. 21. 22.

SELECT E.EMPNO, E.ENAME, D.DNAME FROM EMP E, DEPT D WHERE E.DEPTNO = D.DEPTNO;

23. 24. 25. 26. 27. 28.

SELECT DEPTNO, DNAME FROM EMP WHERE NOT EXISTS (SELECT DEPTNO FROM EMP);

29. 30. 31. 32. 33.

SELECT SUM(SAL), DEPTNO FROM EMP GROUP BY DEPTNO HAVING SUM(SAL) 3500;

34.

Ceea ce este mai sus , este doar un specimen simplu al comenzilor SQL care pot fi scrise folosind SQL-ul lui DB2. Un rand intins ,de alti operatori este suportat de DB2; operatori de comparatie, operatori booleeni (AND, OR, NOT) , operatori speciali ( EXISTS, IN, BETWEEN, LIKE, IS), operatorul pe multime UNION, etc... DB2 nu suporta direct JOIN-ul extern. Deasemenea, operatorii INTERSECTION si DIFFERENCE nu sunt suportati direct (operatorul UNINO ALL poate fi folosit pentru a construi aceste trasaturi). DB2 furnizeaza un numar de operatori si functii care pot fi folositi in constructia expresiilor. Unele dintre aceste functii si operatori sunt rezumate mai jos. Oper at or / f unct i e ------------- --+, - , *, / i mpar t i r e.

Descri er e --------Adunar e, scader e, i nmul t i r e, Pot f i f ol os i t i cu dat e, t i mpi s i t i mest amp- ur i .

|| 2

Concat enar e- f ol osi t pent r u a al at ur a si r ur i de car actere sau 2 si r ur i

gr af i c e. CHAR t i mest amp

Conver t est e o dat a, t i mp sau i n r epr ezent ar ea si r ul ui sau de

car act er e. DATE

Conver t est e o val oar e scal ara i nt r - o

dat a. DAY/ MONTH/ YEAR

Ext r age por t i unea de zi , l una sau an di nt r - o dat a sau t i mest amp.

DAYS

Conver t est e o dat a sau un t i mest amp i nt r - un numar de zi l e.

DI GI TS

Conver t est e un numar i nt r - un si r de car actere.

HOUR/ MI NUTE/ SECOND

Ext r age por t i unea de or e, mi nut e, secunde di n t i mp sau t i mest amp.

LENGTH oc-

Cal cul eaza l ungi mea unei val or i i n t et i .

SUBSTR VALUE ne-

Ext r age un subsi r di nt r - un si r . Conver t est e un nul l i nt r - o val oar e nul a.

COUNT/ AVG/ MAX/ MI N/ SUM

Funct i i combi nat e

DB2 nu suporta bogatul set de functii care sunt posibile cu ORACLE. Vezi capitolele 4, 5 si 6. Intentia de aici, nu este de a furniza o comparatie de unu la unu a diferen- telor si asemanarilor intre si SQL-ul ORACLE-ului. Mai degraba, telul este de a arata ca, cunostintele dumneavoastra de SQL pot fi transferate de la un RDBMS la altul.

Crearea obiectelor bazei de date Comanda CREATE TABLE are in esenta aceeasi sintaxa ca si SQL-ul ORACLE-ului, oricum DB2 are ceva tipuri de date suplimentare: Integer Cuvant intreg binar, 31 biti si semn Smallint Jumatate de cuvant intreg binar, 15 biti si semn Decimal (n,m) Numar zecimal impachetat, n cifre si semn (0
Date Data reprezentata ca o secventa de 8 cifre zecimale fara semn impachetate (yyyymmdd), ocupand 4 octeti, valorile permise sunt in domeniul 1 Ianuarie AD pana la 31 Decembrie 9999 AD. Time Timpul, reprezentat ca o secventa de 6 cifre zecimale fara semn impachetate (hhmmss), ocupand 3 octeti, valorile permise fiind in domeniul miezul noptii pana la miezul noptii. De exemplu : 000000 pana la 240000 Timestap Combinatie de data si timp, reprezentata ca o secventa de 20 de cifre fara semn impachetate(yyyymmddhhmmssnnnnnn),ocupand 10 octeti, valorile permise fiind in domeniul 00010101000000000000 pana la 99991231240000000000 Aceste tipuri pot fi abreviate dupa cum urmeaza : Int pentru Integer Decimal(n) pentru Decimal(n,0) Decimal pentru Decimal(5) Dec pentru Decimal Float pentru Float(53) Real pentru Float(21) Double Precision pentru Float(53) Character pentru Character(1) Char pentru Character Long Varchar pentru Varchar(n) Graphic pentru Graphic(1) Long Vargraphic pentru Vargraphic(n) Cand creati tabele, puteti specifica daca Null-urile sunt permise sau nu in acelasi mod ca si ORACLE SQL cu o exceptie. DB2 permite declaratia NOT NULL WITH DEFAULT. Aceasta inseamna ca o valoare nu este ceruta pentru aceasta coloana si va fi inlocuita cu o valoare nula. Zero pentru campuri numarice Blank-uri pentru campuri cu siruri de lungime fixa Gol (siruri de lungime zero) pentru campuri cu siruri de lungime variabila.Valoarea lui CURRENT DATE sau CURRENT TIME sau CURRENT TIMESTAMP ,cat mai potrivit.

Deci, pentru a crea o tabela EMP: CREATE TABLE EMP ( EMPNO INTEGER NOT NULL, ENAME CHAR(10), JOB CHAR(10), MGR INTEGER, HIREDATE DATE, SAL DECIMAL(7,2), COMM DECIMAL(7,2), DEPTNO INTEGER NOT NULL);

Tabela DEPT si tabela SALGRADE pot fi create astfel: CREATE TABLE DEPT ( DEPTNO INTEGER NOT NULL, DNAME CHAR(15), LOC CHAR(15));

CREATE TABLE SALGRADE ( GRADE INTEGER NOT NULL, LOSAL INTEGER, HISAL INTEGER);

Comanda ALTER TABLE si comenzile DROP TABLE sunt la fel ca ale lui ORACLE. Comanda CREATE INDEX este aceeasi deasemenea.

NOTA: Declaratia Crate Table SQL a lui ORACLE va accepta tipuri de date din DB2 si SQL/DS, si le converteste intern in tipuri de date ORACLE, dupa cum urmeaza: DB2 SQL/DS ORACLE SMALLINT NUMBER(38) INTEGER NUMBER(38) DECIMAL(M,N) NUMBER(M,N) FLOAT NUMBER VARCHAR(N) CHAR(N) LONG VARCHAR LONG Nu exista tipuri de date ORACLE care sa corespunda pentru GRAPHIC, VARGRAPHIC si LONG VARGRAPHIC.

VAX Rdb/VMS Rdb este RDBMS al lui DEC, care lucreaza in mediul VMS.

Urmeaza sintaxa pentru VAX SQL : SELECT [DISTINCT]/[Tabela.] coloana/expr [alias] FROM tabela(e) [alias] [WHERE conditie] [AND conditie] [OR conditie] [GROUP BY coloana(e)] [HAVING conditie] [ORDER BY coloana(e)]

Exemple: 1.

SELECT ENAME, SAL*1.1 FROM EMP SELECT EMPNO, ENAME, JOB FROM EMP WHERE EMPNO = 7369;

2. 3.

4. 5. 6. 7.

SELECT ENAME, HIREDATE, DEPTNO FROM EMP WHERE JOB = "MANAGER" ORDER BY ENAME;

8. 9. 10.

SELECT DEPTNO, JOB FROM EMP WHERE ENAME LIKE "% S%";

11.

Dupa cum puteti vedea, sintaxa lui VAX SQL este foarte similara cu DB2 si ORACLE SQL. Operatorul EXISTS ca si [NOT] NULL, [NOT] BETWEEN, ALL, operatori booleeni, JOIN-uri, subcereri, etc sunt toate suportate.Functiile COUNT, SUM, AVG, MIN, MAX, sunt deasemenea furnizate.

anexa F

Editare simpla :

ED nume_fisier

Acum sunteti in modul INSERT ^,v,

mutare cursor linie noua

/---+ < x | \---+

sterge la ztanga cursorului

HELP - - - - - + | +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + | | | | | | PF1 | PF2 | PF3 | PF4 | - - - > l i ni e ( l a dr eapt a cur sor ul ui ) | | | | | +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + | | | | | | 7 | 8 | 9 | . | - - - > c uvant ( l a dr eapt a c ur s or ul ui ) | | | | | +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + | | | | | | 4 | 5 | 6 | , | - - - > c ar ac t er ( s ub c ur s or ) | | | | | +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + | | | | | | 1 | 2 | 3 | | | | | | | +- - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + ENTER | | | | | | 0 | . | | | | | | ( mai sus sunt anul at e cand sunt pr ef i xat e +- - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - +- - - - - - - + de PF1 ) Pent r u a i esi : CTRL + Z i mpr euna ur mat e de EX ( pent r u a sal va) sau QUI T ( pent r u abandon)

ANEXA G

Exportarea Continutului unei Tabele intr-un Fisier Uneori este util sa avem valorile unei coloane dintr-o tabela intr-un fisier text care poate fi rulat pentru a insera respectivele valori in tabela. De exemplu cand se distribuie sau se instaleaza un sistem se doreste funniza rea unui fisier care sa contina informatiile de start-up pentru o tabela. Asemenea fisier este furnizat odata cu ORACLE pentru tabelele de demonstratie Emp, Dept si Salgrade. Desi datele sunt existente in tabela, se poate dori existenta infor matiei in formatul "INSERT INTO nume_tabela VALUES(,,,,);" SQL din SQL poate fi utilizat pentru a indeplini aceasta. Urmatorul cod realizeaza blocul INSERT pentru tabela DEPT.

set set set set set

feed off head off pages 0 lines 75 verify off

spool insert.sql select 'insert into dept', ' values (' || deptno || ',' || ''''||dname||''''||','|| ''''||loc||''''||');' from dept; spool off set set set set

feed on head on pages 24 verify on

start insert.sql

Pentru fiecare linie din tabela DEPT, codul de mai sus genereaza blocurile INSERT de mai jos :

i nser t i nt o dept val ues ( 10, ' ACCOUNTI NG' , ' NEW YORK' ) ; i nser t i nt o dept val ues ( 20, ' RESEARCH' , ' DALLAS' ) ; i nser t i nt o dept val ues ( 30, ' SALES' , ' CHI CAGO' ) ; i nser t i nt o dept val ues ( 40, ' OPERATI ONS' , ' BOSTON' ) ;

Aceste blocuri au fost "capturate" in fisierul "INSERT.SQL". Poate ca ati observat numarul mare de apostrofuri din ultimul exemplu. Un set de 4 apostrofuri genereaza un singur apostrof in blocul final - RETINETI : Sirurile de caractere trebuie incadrate de apostrofuri !

Astfel : SELECT '''X''' SELECT '''' SELECT ''''||DNAME||''''

intoarce 'X' intoarce ' intoarce 'BOSTON'

SQL din SQL este o tehnica ce poate fi utilizata pentru a mari tabelele cu valori stocate in fisiere text. De asemeni pot fi folosite utilitarele IMPORT/EXPORT. Generarea unor blocuri INSERT pentru o tabela cu multe coloane este costisitor sa generam coloana cu coloana. In loc, putem extrage informatia din "Data Dictionary". Intr-adevar, cand se genereaza SQL bazat pe date existente, "Data Dictionary" este locul de start. Se poate utiliza acest dictionar pentru a furniza parametrii pentru orice bloc SQL. Urmatorul exeplu utilizeaza informatia din "Data Dictionary" pentru a genera blocuri CREATE TABLE pentru fiecare tabela a utilizatorului. Acest exemplu ilustreaza cateva tehnici necesare pentru generarea unui SQL complex. SA NU VA INGRIJORATI CA VA TREBUI SA UTILI- ZATI ACEST COD DE FIECARE DATA CAND DORITI SA EXECUTATI UN BACK-UP AL TABE- LELOR DUMDEAVOASTRA ! ORACLE FURNIZEAZA ALTE UTILITARE CARE EXECUTA ACEST LUCRU. Crearea Tabelelor.

Este mereu o idee buna sa fiti capabili sa regenerati propriile tabele. Puteti sa lasati SQL sa genereze blocuri CREATE TABLE pentru aceasta. Ecranul "Data Dictionary" user_tab_columns - contine tiate informatiile necesare.

SELECT TABLE_NAME, COLUMN_ID, COLUMN_NAME, DATA_TYPE, DATA_LENGHT, DATA_PRECISION, DATA_SCALE, NULLABLE FROM USER_TAB_COLUMNS WHERE TABLE_NAME IN ('DEPT','EMP','SALGRADE') ORDER BY TABLE_NAME, COLUMN_ID;

TABLE_NAME COLUMN_ID COLUMN_NAME DATA_T DATA_LEN DATA_PREC DATA_SCALE NULLABLE ---------- --------- ----------- ------ -------- --------- ---------- ------DEPT 1 DEPTNO NUMBER 22 2 0 N DEPT 2 DNAME CHAR 14 Y DEPT 3 LOC CHAR 13 Y EMP 1 EMPNO NUMBER 22 4 0 N EMP 2 ENAME CHAR 10 Y EMP 3 JOB CHAR 9 Y EMP 4 MGR NUMBER 22 4 0 Y

EMP EMP EMP EMP SALGRADE SALGRADE SALGRADE

5 6 7 8 1 2 3

HIREDATE SAL COMM DEPTNO GRADE LOSAL HISAL

DATE NUMBER NUMBER NUMBER NUMBER NUMBER NUMBER

7 22 22 22 22 22 22

7 7 2

2 2 0

Y Y Y N Y Y Y

FAcilitati ale PL/SQL, versiunea 2 Introducere PL/SQL adauga in versiunea 2 un numar de facilitati noi in limbaj, multe reflectind imbunatatiri ale RDBMS Oracle, versiunea .7. Acesutea includ: • • • •

Salvarea subprogramelor PL/SQL Tipuri noi de date Tabele PL/SQL (variabile array) Definirea mai flexibila a inregistrarilor

In plus, versiunea 2 a PL/SQL accepta toate noile functii SQL din Oracle7, si toti operatorii SQL de comparare si setare (EXIST, UNION, etc)

Subprograme PL/SQL In general versiunea 2 accepta doua tipuri de blocuri PL/SQL, 'blocul anonim' si 'subprogramele'. Blocul anonim Este un bloc fara nume. Blocurile anonime erau singurul tip de bloc in versiunea 1. Aceste blocuri sint declarate in momentul in care sint rulate, si transmise motorului PL/SQL pentru compilare inainte de a fi rulate. Subprogramele Sint blocuri PL/SQL cu nume. Pot fi declarate fie ca proceduri fie ca functii. In ultimul caz vor intoarce o valoare atunci cind sint apelate. Cu extinderea procedurala a RDMS, subprogramele pot fi stocate in dictionare de date, de unde pot fi apelate apoi din mai multe aplicatii cind acel cod este necesar. (Sint diferite de functiile si procedurile din Form-urile SQL)

Declararea variabilelor si constantelor PL/SQL v2 accepta o mare varietate de tipuri de date, care pot fi utilizate pentru a declara variabile si constante. Variabilele pot primii optional o valoare cind sint declarate, si este permisa schimbarea valorii prin asignari mai tirziu, in cadrul blocului. Constantele sint identificatori care pastreaza o valoare fixa care trebui atribuita cind constanta este declarata.

Tipuri scalare Sint tipuri de date care reprezinta o singura valoare. Principalele tipuri sint cele care corespund coloanelor din bazele de date ORACLE: NUMBER, DATE, CHAR, VARCHAR2, RAW, ROWID. Exista totusi un numar de subtipuri pentru o definire mai specifica a variabilelor. In PL/SQL sint permise variabilele Booleene.

Pentru variabile NUMBER

NUMBER VAlori numerice cu precizia maxima de 38 digiti. Valorile sint rotunjite la un intreg, exceptind cazul cind este data o scala. De exemplu NUMBER(7,2) inseamna 7 digiti, cu 2 zecimale permise. Precizia implicita este 38. Sinonime pentru NUMBER sint: DECIMAL, FLOAT, INTEGER, REAL si SMALLINT. Aceste alternative sint pentru infrumusetare. De exemplu INTEGER(4) poate fi considerat mult mai descriptiv decit NUMBER(4).

Pentru datele BINARY_INTEGER BINARY_INTEGER Este stocat ca un numar binar cu semn, este mult mai eficient pentru intregii folositi in expresii. Pot avea valori intre -2147483648 si +2147483647. NATURAL Acest subtip al BinaryInteger nu permite numere negative. positive La fel ca NATURAL, dar nu accepta valoarea zero

Pentru date CHAR CHAR Este utilizat pentru a stoca date caracter cu lungime fixa (la fel cu coloanele CHAR din Oracle7). Lungimea implicita este 1 caracter, maximul permis este 32767. De exemplu CHAR(20). Nota: Cind variabile CHAR sint comparate, sint evaluate folosind blankuri pentru umplere. VARCHAR2 Se foloseste pentru date cu lungime variabila. Lungimea maxima este cea de la CHAR, dar valorile VARCHAr sint comparate fara umplere cu spatii. VARCHAR La fel, dar semnificatia comparatiei se poate schimba intr-o versiune ulterioara.

Date Booleene Boolean Pentru a pastra valorile TRUE si FALSE. Rezultatul expresiilor Booleene pot fi atribuite acestor variabile, si testate apoi in instructiuni conditionale.

Tipul DATE DATE Date valide, ca si coloanele ORACLE tip DATE. Domeniu inter 4712bc si 4712ad.

Tipul RAW RAW Pentru a stoca date binare, ca si coloanele RAW ale bazelor de date. Lungimea maxima este 32767.

Date ROWID ROWID Pentru a stoca adrese ROWID in formatul international ROWID. (adica fara conversia dinamica la date character) De notat ca unele din tipurile de date acceptate de PL/SQL permit lungimi care sint mai mari decit cele din coloanele corespunzatoare. VARCHAR2 si RAW, ca coloane, permit maximum 2000 octeti. Coloanele CHAR au maximum 255. Datele caracter din PL/SQL pot fi totusi scrise in coloane LONG ale bazelor de date daca valoarea lor este prea mare.

Cuvintul cheie DEFAULT In PL/SQL v2 cuvintul rezervat DEFAULT poate fi optional folosit in atribuiri (:=) pentru a definii valori initiale pentru variabile si constante. De exemplu, expresia:

t ax_year SMALLI NT : =92;

Poate fi rescrisa: t ax_year SMALLI NT DEFAULT 92;

Cuvintul DEFAULT poate de asemenea sa fie utilizat laparametrii subprogramelor, la parametrii cursoarelor, si cimpurile inregistrarilor utilizator.

Tipuri noi de date compuse In PL/SQL v1, atributul %ROWTYPE permitea crearea de variabile bazate pe coloanele unei tabele, sau a unor coloane selectate dintr-un cursor explicit. In versiunea 2, sint 2 noi tipuri compuse, numite inregistrari definite de utilizator si tabele PL/SQL.

Inregistrari definite de utilizator Spre deosebire de inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE, inregistrarile definite de utilizator permit definirea cimpurilor individual intr-o inregistrare. Aceasta se face in 2 etape; intii definiti tipul inregistrare si apoi puteti declara inregistrari bazate pe acest tip. Tipul inregistrare este definit cu instructiunea TYPE:

TYPE t ype- i d I S RECORD ( f i el d- name1 f i el d- t ype [ NOT NULL] [ : =val oar e] , f i el d- name2 f i el d- t ype [NOT NULL] [ : =val oar e] , . . . ) ;

unde valoare este valoarea initiala a cimpului respectiv.

Inregistrarile pot fi declarate apoi bazat pe aceasta structura:

r ecor d- i d r ecor d- t ype ;

Exemplu: DECLARE TYPe t i me_t ype I S RECORD ( second I NTEGER( 2) : = 0 , mi nut e I NTEGER( 2) : = 0 , hour I NTEGER( 2) : = 0 ) ; t i me_r ec t i me_t ype;

Inregistrarea 'time_rec' va contine acum cimpurile 'second', 'minute', 'hour'. Fiecare va fi initializat cu 0. Inregistrarile definite de utilizator si cimpurile lor pot primii valori si pot fi foosite in expresii in acelasi fel ca si inregistrarile create cu atributul %ROWTYPE. In plus, o inregistrare definita poate fi utilizata ca tip de date pentru parametrii formali ai unui subprogram. Inregistrarile pot fi imbricate. Adica, o inregistrare definita anterior poate fi tip de data a unui cimp dintr-un alt tip de date inregistrare, producind inregistrari in inregistrari.

Tabele PL/SQL Daca inregistrarile pot reflecta un rind unic, cu mai multe cimpuri, o tabela PL/SQL contine o structura cu un singur cimp, dar cu rinduri multiple. O tabela PL/SQL este bazata pe un tip de coloana, dar permite stocarea unui tabel de valori si accesarea lor printr-o cheie primara (numarul rindului) Ca si inregistrarile definite, o tabela PL/SQL este definita in 2 pasi.Mai intii se defineste un tip bazat pe un tip de coloana, si apoi se declara o tabela cu acest tip. Sintaxa:

TYPE t ype- i d I S TABLE OF col - t ype [ NOT NULL] I NDEX BY BI NARY_ I NTEGER

Unde tipul coloanei poate fi fie un tip utilizat pentru coloane (de exemplu VARCHAR2), sau o referire la o baza de date cu atributul %TYPE. Exemplu:

DECLARE TYPE ename_t ype I S TABLE OF CHAR( 10) I NDEX BY BI NARY_I NTEGER;

Puteti declara o tabela bazata pe tipul ename_type:

ename_ar r ay ename_t ype;

Atribuire de valori unei tablele Numarul de rinduri dintr-o tabela poate creste si descreste dinamic, in functie de numarul de valori asignate. Puteti atribui mai mmulte valori de rind intr-o singura atribuire:

ename_ ar r ay : = ( ' J ean L uc ' , ' Ki r k' , ' Sc ot t ' ) ;

sau individual prin indici: ename_ar r ay( 4) : = ' t r oy' ;

De notat ca rindurile dintr-o baza de date pot fi extrase in rindurile unei tabele PL/SQL sau invers, dar aceasta trebuie facut pe rind, intr-un ciclu. Daca un rind dintr-o tabela este referit intr-o variabila acesta trebuie declarat ca BINARY_INTEGER. Exemplu:

DECLARE i BI NARY_I NTEGER : = 0; BEGI N FOR r ec1 I N ( sel ect ename f r om emp) LOOP i : =i +1; ename_ar r ay : = r ec1. ename; END LOOP; . .

- - Tabel a ename_ar r ay i ncar cat a si gat a de act i une

. END;

Anexa Acestia sunt pasii ce trebuie urmati :

1. Generati prima parte a comenzii CREATE TABLE. Retineti ca de asemenea noi selectam numele tabelei si o constanta. Aceste doua coloane vor fi folosite numai pentru a realiza sortarea. Ele nu vor mai fi tiparite la ultimul pas. 2. 3.

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

EX.

set feedback off set echo off set head off select distinct table_name sort1, 0 sort2, 'CREATE TABLE '|| table_name ||' (' from use_tab_columns / DEPT 0 EMP 0 SALGRADE 0

CREATE TABLE DEPT ( CREATE TABLE EMP ( CREATE TABLE SALGRADE (

18.

19. Acum obtinem definitia completa a fiecarei coloane pentru fiecare tabla. 20. 21.

EX.

22. 23. break on sort1 skip 1 24. select table_name sort1, 25. column_id sort2, 26. ' ' || 27. column_name || 28. decode(data_type, 'DATE',' DATE', 29. 'LONG',' LONG' 30. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')', 31. 'VARCHAR','VARCHAR('||data_length 32. ||')', 33. 'NUMBER', 34. decode(data_precision,null,' NUMBER', 35. ' NUMBER('||data_precision||','|| 36. data_scale||') '), 37. '*********** INVALID DATA TYPE **************')|| 38. decode(nulltable ,'N',' NOT NULL',null)||',' 39. from user_tab_columns 40. order by table_name,column_id 41. / 42.

43. Acum sa urmarim un exemplu complet. El consta din trei SELECT-uri combinate cu operatorul UNION. Primul genereaza comanda "CREATE TABLE" ,al doilea defineste coloanele pentru fiecare tabela mai putin ultima intrare si ultimul selecteaza ultima coloana . Tiparirea primei si celei de-a doua coloane ('sort1' si 'sort2') a fost eliminata folosind optiunea NOPRINT a comenzii COLUMN. 44. 45.

EX.

46. 47. set feedback off echo off head off 48. set pagesize 9999 49. col sort1 noprint 50. col sort2 noprint 51. break on sort1 skip 1 52. 53. spool sqlcreates.sql 54. 55. select distinct table_name sort1, 56. 0 sort2, 57. 'CREATE TABLE '||table_name||' (' 58. from user_tab_columns 59. union 60. select table_name sort1, 61. column_id sort2, 62. ' '|| 63. column_name|| 64. decode(data_type,'DATE',' DATE', 65. 'LONG',' LONG', 66. 'CHAR',' CHAR('||data_length||')', 67. 'VARCHAR', 'VARCHAR('||data_length||')', 68. 'NUMBER', 69. decode(data_precision,null, 'NUMBER', 70. 'NUMBER('||data_precision||','|| 71. data_scale||') '), 72. '******** INVALID DATA TYPE ********')|| 73. decode(nullable,'N',' NOT NULL',null)||',' 74. from user_tab_columns c 75. where column_id for all' 76. accept hiredate char prompt 'Enter date ; for all' 77. 78. set termout off 79. col c1 new_value where_clause 80. select decode('&hiredate', 81. null,' ', 82. 'where hiredate = '''||'&hiredate'||'''' 83. ), 84. decode('&hiredate', 85. numm,'where deptno = '||'|| 86. ' and hiredate = '''||'&hiredate'||'''' 87. ) 88. ) c1 89. from sys.dual 90. / 91. set verify on 92. set termout on 93. select ename from emp &where_clause 94. / 95.

96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132.

start dynamic.sql Enter deptno; for all Enter hiredate; for all 4-jun-94 SQL> select ename 2 from emp &where_clause 3 SQL> / old 2: from emp &where_clause new 2: from emp where hiredate = '4-jun-94' ENAME

---------TURNER ADAMS

start dynamic.sql Enter deptno; for all Enter hiredate; for all 4-jun-94 SQL> select ename 2 from emp &where_clause 3 SQL> / old 2: from emp &where_clause new 2: from emp where deptno = 20

ENAME

-----------------SMITH JONES SCOTT ADAMS

133. Aceasta tehnica poate fi utilizata de asemenea pentru a permite unui 134. utilizator in timpul rularii sa specifice coloana dupa care sa se ordoneze fisierul de raport.

Retineti ca pentru a selecta un apostrof trebuie sa folositi doua.

SQL-curs

Recommend Documents