Spirala sclaviei octombrie 9, 2014 blackjack 2014 blackjack Scrie Scrie un comentariu
Orice sistem uzurpator, colonialist colonialist aduce cu sine o confruntare confruntare intre „putere” si „ libertate”. uterea lor si libertatea noastra. !olosim destul de des ,astazi, cand ne referim la cei care ne controleaza "iata, numele de sistem. Sistemul sub care suntem acum este format din marea finanta mondiala # banc$erii internationali internationali # sau dumnezeii dumnezeii banilor, banilor, pentru ca fac banii banii din nimic, apoi sistemul sistemul politic politic # S%&, %', apoi canalele de propa(anda prin care se obtine adeziunea la sistem # mass # media, marile corporatii. &cest sistem cand intra intr)o tara "ine cu puterea nelimitata a banilor facuti din nimic * fara numar+, acest lucru insa nu este suficient suficient pentru a controla o societate simpla, traditionala. 'i au ne"oie sa transforme transforme banii pe care ii au in putere, iar puterea puterea in control. control. e aici incepe jocul # jocul spiralei scla"iei. -ibertatea este cel mai de pret lucru intr)o societate, pentru ca daca nu esti liber poti sa ai toti banii si tot timpul din lume lume , toate cunostintele, cunostintele, toate, toate , toate si nu mai poti poti face nimic. 'ste bine sa ia seama aici cei care se (rabesc sa isi "anda libertatea si su"eranitatea strainilor strainilor sau celor cumparati de straini, cu scuza ca acestia din urma sunt mai corecti decat romanii si ii "or conduce conduce mai bine *eu am destule cunostinte cunostinte cu mentalitatea asta si cred ca si "oi la fel +. &poi al doilea cel mai de pret lucru este timpul # se spune ca daca ai timp poti face orice. /u stiu daca ati "azut filmul „n ime”, dar acolo filosofia turbo) capitalista capitalista in care timpul inseamna bani este absolutizata absolutizata si toate platile se fac cu minute, zile, saptamani, ani si c$iar secole. and ai ramas fara timp, adica fara bani, ai murit. /imic nou # este c$iar filosofia banc$erilor # in imobiliare, cea mai e3acta modalitate de a calcula pretul unei proprietati proprietati este in ani de de munca la un salariu mediu mediu # de cati ani ai ne"oie ne"oie pentru a)ti plati plati apartamentul cumparat. cumparat. Sunt apartamente care costa 1, 1, 20, 2 si c$iar 50 de ani de munca. -a fel se pot calcula ta3ele si impozitele platite la stat nu in procente ci in ore sau ani de munca si atunci intele(eti intele(eti ca nu este e3a(erat sa "orbim de scla"ie. n &merica, &merica, de e3emplu ta3ele pe "enit ajun( aproape la 06, si nici noi nu suntem departe de ni"elul ni"elul asta. &sta inseamna inseamna ca din cei 10 ani de munca munca pe care ii ai pe pe cartea de munca, statul ti)a luat 5 ani pentru el. -a fel cu produsele pe care le cumparam) ele sunt platite in luni sau c$iar ani de munca in cazul caz ul masinilor. masinilor. ateodata noi spunem de unele lucruri ca ne)au mancat "iata si ade"arul nu este departe. &uzim la fel, destul de des, o alta statistica, statistica, cat muncesteun roman pentru a)si cumpara o bere sau nu stiu ce produs. n cazul berii se munceste 20 de minute in medie, mult mai mult pentru un pac$et de ti(ari. ntr)o societatea traditionala traditionala in care resursele sunt (estionate in (ospodarie (ospodarie problema produs consumat) consumat) timp muncit muncit nu se pune atat de strict strict pentru ca e3ista o constanta, de aceea si "iata stramosilor nostri nostri a fost considerata de catre specialisti ca fiind cea mai sustenabila, pentru ca atunci cand produci din ale tale pentru tine ai lucrurile lucrurile sub control. control. n societatea moderna moderna resursele si par($iile par($iile de manipulare ale pietelor pietelor sunt sub controlul controlul sistemului sistemului si este foarte foarte probabil ca daca astazi muncesti 10 minute pentru o paine, este posibil ca maine sa lucrezi 0 minute pentru o paine, fie pentru ca salariul tau scade, fie pentru ca painea se scumpeste, sau salariul ramane constant si preturile cresc # intr)un cu"ant puterea de cumparare a timpului timpului tau "andut, "andut, inc$iriat scade. 7ai este un lucru lucru important important de lamurit lamurit # raportul raportul ne"oi # satisfacerea ne"oilor ne"oilor .
1|Page
'ste binecunoscut ca dintr)un simplu mijloc banul a de"enit un scop in sine si nu trebuie sa ne miram pentru ca intr)o lume condusa de banc$eri "aloare suprema este banul. u toate astea mai este un truc la mijloc, marketin(ul sistemului a lasat in umbra economisirea si a adus in lumina reflectoarelor consumul # tocmai din aceasta cauza banii par (reu de casti(at dar usor de c$eluit. Simti ca te ia "alul nu8 'i bine, "alul ala, de multe ori un ade"arat tsunami * cum ar fi de sarbatori+, a fost declansat de cine"a. aportul acesta ne"oi # satisfacerea ne"oilor , sub domnia banc$erilor din ultima suta de ani s)a transformat in ne"oi # bani # satisfacerea ne"oilor. Omul a uitat ca ar putea si sin(ur sa)si satisfaca ne"oile si apeleaza intodeauna la bani. n loc sa dea 10 lei pe o portie de mancare la casoleta de la supermarket, isi rupe o ora libera si face o mancare de cartofi, de linte, de fasole si astfel obtine zece portii pentru o ora in care el casti(a 10 lei, bani pe care ii platea pe o sin(ura portie. :rei sa faci un (ard si mana de lucru te costa 200 lei. u il poti faci intr)o saptamana si ,atunci, iti iei concediu o saptamana si ai terminat (ardul, altfel te costa o luna de munca, de patru ori mai mult. -a fel am facut cu dalele in curte, cu plasele de tantari. lus ca atunci cand le faci sin(ur casti(i o deprindere care iti foloseste oricand. e cate ori putem trebuie sa eliminam banul din raportul ne"oi) satisfacerea ne"oilor. e unde incepe spirala8 and sistemul isi face intrarea si desc$ide portile unei societati traditionale cauta sa puna mana pe libertatea si timpul tau. entru inceput nu este interesat de libertate, pentru ca nu doreste sa o ia cu forta # e3perienta comunista a demonstrat ca dictaturile care se impun prin "iolenta fizica sunt un esec. 7ai intai are ne"oie de timpul tau si apoi dupa ce a reusit sa ti)l ia pe tot, tu sin(ur ii "ei da si libertatea ta. u crezi ca el "rea banii tai, dar nu asta "rea, sistemul face banii din nimic si are toti banii din lume. 'l "rea sa te implice intr)un dans in care el sa "ina cu niste $artii fara "aloare, cu ne"oi (enerate, c$eltuieli parazite si tu sa ajun(i in final, in sc$imb, sa)i dai tot timplul tau. mi puteti spune ca ei au ne"oie de proprietatile noastre # asta este scopul jocului . ar nu, sistemul are ne"oie de timpul tau. imp care se traduce prin cati bani ii esti tu dator . aca ne uitam inapoi, cand a inceput la noi bula imobiliara ne putem da seama de acest ade"ar. -a inceput prin 2000)2002 , o (arsoniera din cate imi amintesc era cam ;000 de dolari nu8 Spuneti)mi, nu puteau banc$erii sa "ina atunci pe piata cu bani si sa cumpere usor # usor mai toata piata, atunci cand era ieftin si terminau cu treaba si la re"edere8 ar mai intai de toate trebuiau sa ne arunce in spirala indatorarii si a scumpirilor. 'i stiau ca intai de toate trebuie sa te faca sa iti amanetezi timpul si apoi cand nu "ei mai a"ea timp si "ei colapsa si "ei fi e3ecutat silit, el "a fi detinut si proprietatea ta si timpul care ti)am mai ramas pentru tot restul "ietii. &m destui pireteni care sunt e3ecutati silit si daca te uiti la sumele colosale pe care le datoreaza acum cand piata a scazut atat de mult si banii sunt (reu de (asit, iti dai seama ca "orba aia cu datoria pe care nu o poate plati nici in doua "ieti, nu este deloc e3a(erata. ti dai seama ca e "orba de timp, ca nu mai are timp sa plateasca si atunci "a trebui sa plateasca cu ce"a mult mai important si mai de pret # cu libertatea lui # scla"ie cu contract de adeziune. Sistemul are ne"oie doar sa te implice in joc, sa te introduca in spirala scla"iei, restul "ine de la sine, odata intrat esti aproape fara scapare. 'l te in"ita la consum, iti (enereaza ne"oi si iti propune sa cauti la banii oferiti de el pentru a)ti satisface ne"oile. :a mai amintiti cat de mult eram criticati si ni se dadea mereu in cap cu statisticile pentru consumul mic. Sistemul este aproape neputincios in fata celui ce nu consuma si reuseste in proportie cat mai mare sa isi satisfaca ne"oile de baza prin propria (ospadarire. Odata intrat in joc, sistemul te in"aluie pe toate laturile # mass)media, marketin(ul marilor corporatii si bineinteles cu ajutorul par($iilor pe care le ara statul. !ara un (u"ern corupt sistemul ar fi neputincios # "ezi acum %n(aria. %itati)"a cum dupa colapsul imobiliar din 200<, toate preturile au e3plodat, desi criza s)a adancit, preturile au crescut cu mici e3ceptii. n mod normal in criza preturile ar trebui sa scada odata cu cererea, dar benzina aproape s)a dublat, (azele, utilitatile la fel , ta3ele locale, impozitele, tarifele la transporturi au a"ut cresteri serioase. :a dati seama cat de mult au fost adanciti in spirala scla"iei cei cu datorii cand salariul real a scazut considerabil, sa nu mai "orbim de cei cu credite in franci el"etieni. aca "a uitati atent la toate aceste aspecte "edem ca tot scenariul banc$erilor a fost creat pentru a cule(e roadele acum. =anditi)"a cine putea rezista la 2|Page
o astfel de incercuire # cand rata la banca ti se dubleaza, salariul scade # cel nominal din cauza taierilor si apoi si cel real din cauza tuturor scumpirilor. unctul in care am ajuns acum nu este nicidecum cel final, de aici mai urmeaza foarte multe scumpiri "enite prin presiunea %niunii 'uropene, pe standarde de mediu si alte moti"e care au scopul ridicarii plafonului minim de subzistenta la un ni"el cat mai inalt, astfel incat si cei care nu s)au imprumutat si au fost c$ibzuiti sa fie pusi sub presiunea de a nu mai putea plati ta3ele si impozitele si c$eltuielile strict necesare. O tara in care tineretul robeste pentru a)si plati datoriile si poftele (enerate de sistem, pensionarii nu mai umbla cu sacosica pe la ma(azine, ci dau cu cardul pe la mall si multi dintre ei au muscat din marul creditarii> o tara in care cei care mai au timp sa in"ete, se apleaca numai catre cunostinte te$nice pentru a ser"i sistemului si nu incearca sa in"ete pentru a intele(e "iata si apoi si sansele de supra"ietuire le "or creste> o tara in care nimeni nu mai are timp de reflectie, in care copiii sunt educati in acelasi mod superficial pentru a reusi in „ "iata” propusa de sistem, este o tara care a intrat cu totul in spirala scla"iei si cu (reu mai poate iesi. Sursa ?colaps.ro citeste si @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariati A *partea a doua+ n sfarsit am prins Occidentul din urma um am ramas fara tara
Lacrimi la pompe. Plinul de motorină s-a scumpit cu 84% în ultimii cinci ani August 30, 2014 Boschetarul Digital Leave a comment
intre toate produsele ener(etice, carburanBii au Cnre(istrat cea mai importantD scumpire Cn perioada de crizD. &stfel, dacD Cn 2009 preBul mediu pe un litru de benzinD era de circa 5,4
Românii dau o treime din salariu pe mâncare. Laptele, carnea şi cafeaua s-au scumpit cu 40-50% faţă de 2008. ar !"rmea#ă de$aţia, spune şeful &el'ros
3|Page
Brandurile consacrate pierd teren, iar avansul mărcilor private şi al produselor ieftine conduce deja la deflaie în marile ma!a"ine.
reBul a zece branduri din industria bunurilor de lar( consum, o piaBD de 10 mld. euro, a crescut la raft cu 2E6 din mai 200< pHnD Cn prezent, o perioadD Cn care inflaBia a crescut cu 406, iar salariile cu 506, aratD o analizD a F!. Intr)o economie su(rumatD, Cn care E00.000 de an(ajaBi Gi)au pierdut locul de muncD Gi 11 mld. euro din masa salarialD s)au e"aporat, alimentele, carburanBii Gi utilitDBile au topit Cn fiecare lunD bu(etul familiilor de romHni care mai alocD doar 16 pentru educaBie Gi sub 56 pentru sDnDtate. F! a Cnceput Cn mai 200< sD analizeze Cn mod primar e"oluBia preBurilor a 20 de produse alimentare Cntr)un demers jurnalistic, Cn condiBiile Cn care Gi atunci, ca Gi Cn prezent, mHncarea este principala c$eltuialD a romHnilor. ele mai mari majorDri de preB le)au a"ut laptele *96+, carnea de pui *46+, cafeaua *426+, dar creGteri de peste 506 au fost Cnre(istrate Gi la fDinD, ape sau sucuri, %leiul este sin(urul produs care s)a ieftinit cu 226. endinBa de scDdere a preBurilor Cncepe sD se contureze pe pieBe mari precum cea a berii *un #usiness de 1,< mld. euro+ sau a bDuturilor rDcoritoare *1 mld. euro+, unde inde3ul F! aratD o scDdere de 1)56 a preBurilor Cn au(ust faBD de septembrie 2015. „atele noastre aratD deflaBie Cn domeniul alimentar faBD de anul trecutJ, a spus &le3andru :lad, 'O al reBelei de ma(azine cas$KcarrL Sel(ros, cu afaceri de peste E00 mil. euro. sursa? zf.ro
Scumpiri peste scumpiri$ arifele la apă și canali"are aproape că sau du#lat față de acum cinci ani September 4, 2014 Mosc$etarul i(ital -ea"e a comment 4|Page
Facturile la utilităţi şi preţul combustibilului au crescut mult în ultimii cinci ani. Tarifele la apă şi canalizare s-au mărit cel mai mult şi aproape s-au dublat din iunie 2009 până la mijlocul acestui an. ste concluzia unei analize realizate de !i"i2# pe baza datelor statistice oficiale.
In urmD cu cinci ani, majoritatea romHnilor care locuiesc la oraG aproape cD nu simBeau cHt plDtesc pentru furnizarea apei reci Gi ridicarea (unoiului din faBa locuinBei. &ceste ser"icii s)au scumpit an de an, iar acum au ajuns sD coste cu <06 mai mult decHt Cn iunie 2009. Ni nu sunt sin(urele utilitDBi pentru care populaBia c$eltuie mai mulBi bani. ei care au locuinBele racordate la sistemul de termoficare ac$itD cu aproape jumDtate mai mult decHt Cn urmD cu cinci ani. &dicD 14< de lei Cn iunie 2014, faBD de 100 de lei Cn iunie 2009. Seria scumpirilor continuD cu ener(ia electricD? plus 5<6 Cn acest inter"al. e e3emplu, la o facturD de 100 de lei, mai punem CncD 5< de lei. Ni (azele naturale costD cu 15 procente mai mult ca Cn "ara anului 2009. Se simte mai ales iarna? la fiecare 100 de lei se adau(D 15 lei, ceea ce CnseamnD ; de lei pentru o facturD de 00 de lei. 7ersul cu maGina a de"enit aproape un lu3 pentru mulBi Goferi. arburanBii s)au scumpit cu 426, ceea ce CnseamnD aproape 100 de lei la un plin. /umai Cn ultimul an, preBurile la pompD au crescut cu aproape 10 procente, iar cel mai mult a contat supraacciza introdusD la 1 aprilie. sursa? di(i24.ro
&upa 'slanda, (n!aria ne arata cum se iese din ro#ia #anc)erilor. (ursa.ro) (ăncile au a*u#at de po#iţia dominantă şi au acţionat +n dauna cetăţenilor o*işnuiţi articol preluat partial. Citeste intregul articol la sursa.
ependenţa de +mprumuturi de la instituţiile nanciare internaţionale este contraproducti/ă &ă-i proteăm pe de*itori şi să le re#ol/ăm situaţia le'ală repre#intă unele dintre cele mai ur'ente pro*leme pentru noi Guvernul ungar a susţinut împărţirea egală a poverii crizei, recunoscând faptul că cetăţenii Ungariei nu mai pot taxaţi în continuare, în timp ce instituţiile nanciare şi multinaţionalele extrag proturi uriaşe din ţară, ne-a spus Zoltn !ovcs, purtătorul de cuvânt internaţional al Guvernului Ungariei, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate" #otrivit domniei sale, pe piaţa ungară existau aproximativ $%&"&&& de aşa-numite credite
5|Page
toxice ' în valute străine, care aveau un efect negativ asupra vieţii de zi cu zi a (,) milioane de mag*iari, afectând grav o parte serioasă a populaţiei şi, de asemenea, economia ei, dar în acelaşi timp furnizând proturi +ăncilor" Zoltn !ovcs ne-a declarat că +ăncile au a+uzat de poziţia dominantă şi au acţionat în detrimentul cetăţenilor o+işnuiţi"
Zoltán ovács! "ri#a $in 200% a ar&tat c& sistemul anterior $e 'unc(ionare )e care se *a#a (ara nu mai )oate 'unc(iona +n continuare -n 2010, guvernul .r*an a )reluat o (ar& care era a)roa)e $e cola)s economic /i scal, asem&nn$use cu situa(ia $in recia, avn$ sarcina a)roa)e im)osi*il& s& sta*ili#e#e economia /i s& cree#e un sistem 'unc(ional Primul )as a 'ost crearea unei noi "onstitu(ii, care sta*ile/te regulile 'un$amentale, )e care s& se construiasc& un stat *a#at )e munc& uvernul a reu/it s& sta*ili#e#e economia, s& ias& $in )roce$ura $e $ecit ecesiv, s& ram*urse#e cre$itele c&tre 67 /i s& reali#e#e o cre/tere $e 3,89 a P7Bului -n ultimii )atru ani, acest mo$el ungar a 'ost su)us celei mai severe evalu&ri $e c&tre :niunea ;uro)ean&
e(i mai a)ela la +m)rumuturi $e la institu(iile nanciare interna(ionale? "are este rela(ia :ngariei cu acestea, +n )re#ent? Zoltán ovács! @a $emonstrat c& $e)en$en(a $e +m)rumuturi $e la institu(iile nanciare interna(ionale este contra)ro$uctiv& 6o$elul ungar sa $ove$it a ecace, conrmn$u/i re#ultatele +n ci're economice, cu $ecitul su* 39, cu num&rul angaa(ilor +n cre/tere constant& /i cu o cre/tere a P7Bului $e 3,89 =e)orter! Primul ministru >itor .r*an a 'ost criticat )entru m&surile )e care lea luat +n )rivin(a sistemului nanciar $in :ngaria "um a)recia(i rela(ia guvernului ungar cu *&ncile $in sistem? Zoltán ovács! uvernul a sus(inut +m)&r(irea egal& a )overii, recunoscn$ 'a)tul c& cet&(enii :ngariei nu mai )ot taa(i +n continuare, +n tim) ce institu(iile nanciare /i multina(ionalele etrag )roturi uria/e $in (ar& ;istau a)roimativ C50000 $e a/anumite cre$ite toice +n valute str&ine, care aveau un e'ect negativ asu)ra vie(ii $e #i cu #i a 1,3 milioane $e maghiari, a'ectn$ grav o )arte serioas& a )o)ula(iei /i, $e asemenea, economia ei, $ar +n acela/i tim) 'urni#n$ )roturi *&ncilor uvernul .r*an a luat mai multe m&suri ca s& u/ure#e aceast& situa(ie, reu/in$ s& re$uc& num&rul $e ast'el $e cre$ite +n mo$ semnicativ, a$o)tn$ legea $e com)ensare a cre$itelor, cu s)riinul $e)lin al Parlamentului Aceast& lege se *a#ea#& )e $eci#ia uria Etri*unalul su)remF /i urm&re/te s&i $es)&gu*easc& )e $e*itorii ale c&ror acor$uri $e cre$it au 'ost mo$icate unilateral $e c&tre *&nci @&i )rote&m )e $e*itori /i s& le re#olv&m situa(ia legal& re)re#int& unele $intre cele mai urgente )ro*leme )entru noi =e)orter! A(i a$o)tat $ea o serie $e m&suri $e#avantaoase )entru *&nci, in$ intro$use cea mai mare ta& s)ecial& $in ;uro)a /i o ta& )e tran#ac(iile nanciare De asemenea, a(i )romovat un )rogram $e ram*ursare antici)at& a cre$itelor +n valut&, la un curs $e schim* su* cel $in )ia(& >au amenin(at *&ncile str&ine c& vor s& se retrag& $in :ngaria? Zoltán ovács! Dac& *&ncile vor s& )lece, atunci uvernul )oate interveni, a/a cum sa v&#ut +n ca#ul 6B Enr Banca german& $e stat BaGerische Lan$es*an a acce)tat +n acest an s&/i vn$& $ivi#ia $in :ngaria, 6B Ban, c&tre uvernul ungar )entru 55 milioane $e euroF ;)erien(a anterioar& arat& c& *&ncile cu )ro)rietari str&ini nu numai c& +m)ie$ic& re#olvarea cri#ei, ci chiar o a$ncesc, )rin 'a)tul c& etrag *ani $in (ar& =e)orter! >e(i $e acor$ ca +n :ngaria s& se a)lice )roce$ura $e H*ailinI Enr salvarea cu *anii cre$itorilor /i ai $e)onen(ilorF, +n ca#ul 'alimentului unei *&nci? Zoltán ovács! uvernul maghiar nu $ore/te s& +m)ov&re#e clien(ii cu res)onsa*ilitatea J|Page
nanciar& a *&ncilor lor =e)orter! "um cre$e(i c& va reac(iona sistemul *ancar cn$ *&ncile vor o*ligate, +n $ecem*rie, s& converteasc& +n 'orin(i cre$itele +n valut&? -n =omnia, *&ncile au amenin(at cu $eclan/area )roce$urii $e in'ringement Zoltán ovács! Du)& cum se ve$e $in $eci#iile instan(elor :; /i ale :ngariei, este evi$ent c& *&ncile au a*u#at $e )o#i(ia lor $ominant& /i au ac(ionat $e o manier& neloial&, +n $auna cet&(enilor o*i/nui(i Koate *&ncile au $re)tul s& se a$rese#e instan(elor )entru o +n(elegere legal&, $ar suntem mai mult $ect siguri c& legisla(ia a$o)tat& $e Parlamentul ungar va re#ista oric&rui test
=e)orter! "um este inuen(at& :ngaria $e conictul $in :craina, $e sanc(iunile im)use $e :; =usiei /i $e em*argoul im)us $e =usia (&rilor mem*re :;? Primul ministru >itor .r*an a $eclarat c& ;uro)a sa +m)u/cat singur& +n )icior im)unn$ sanc(iuni economice asu)ra =usiei /i c& va s)riini statele mem*re :; care sunt interesate +n +ncetinirea sau o)rirea acestui )roces $e se)arare $e =usia A(i g&sit asemenea (&ri cu care s& se alie#e :ngaria?
'n sfarsit am prins *ccidentul din urma. @ulL 51, 2014 Mosc$etarul i(ital -ea"e a comment
&"em bosc$etari care bantuie cu carucioarele lor e3act cum am "azut noi in filmele americane. &"em masini de "anzare, functionale cu <00 euro, a"em J autisti” cu casti in urec$i la tot pasul, tineri tatuati pana in (at, (aL cu tupeu, di"orturi la (reu, natalitate scazuta, adulti infantili, copii precoce, obezitate crescuta, babe se3oase. /e permitem sa mancam fast food, dam cu cardul pentru o (uma, traim momentul si ne plan(em ca nu a"em "iitor. &"em masini mai scumpe ca apartamentele in care stam. 7er(em la sala re(ulat, dar luam masina si pentru 500m . &m in"atat sa facem totul usor, si acum ne este (reu sa facem orice. ocmai d)aia nu mai facem nimic si ne este si mai (reu. &"em sute de produse de curatat, dezinfectat, sterilizat dar a"em mintea din ce in ce mai murdara. &"em salarii de 2000 lei si smartp$one de 2400 lei. &"em biblioteci moderne pline cu d"d)uri si o plasma mare in mijloc si nicio carte pe "reun raft. &"em <9E de prieteni pe facebook, suntem prietenosi, apreciem si suntem apreciati, cu toate astea sarbatorile le petrecem cu pisica. &"em de toate, dar nu a"em timp pentru nimic, de aceea suntem stresati si ne (rabim tot timpul. rept pentru care am in"estit in masini rapide, roboti de bucatarie, internet bankin(, fast food. entru ca apoi, sa ne intoarcem repede acasa si sa ne uitam in medie 4 ore si 1 min la tele"izor. C|Page
&m in"atat sa ar(umentam orice, am in"atat ca ade"arul este relati", ca fiecare are dreptate in felul lui, am in"atat ca nimic nu e (resit si ca fiecare trebuie inteles si am ajuns sa ne alienam in asa $al ca nu ne mai putem intele(e om cu om. &sa ca fiecare si)a luat tubul lui, si)a intepenit capul in el si tot butonand pe sute de canale a ajuns sa uite de "iata. Se pare ca am fost inselati unde"a. ' prea tarziu sa ne mai intoarcem inapoi si nici macar nu a"em unde, atunci ii dam inainte si e3act ca in filme, facem pe eroii.:isam sa murim frumos dupa o "iata de nimic, plina de compromisuri. daca ti)a placut citeste si 7anifest pentru restaurarea omului +idica-ti oc)ii la cer si esti pierdut
um am ramas fara tara Mune 2J, 2014 Boschetarul Digital .ne comment
1um am ramas fara tara cautand ara de icaieri si am auns in ara celor fara de tara. otul a a inceput imediat dupa ce am (ustat libertatea. 'ram toti foarte tineri si doream sa facem multe. &tunci a "enit strainul fara de tara, despre care se spunea ca este cel mai destept om de pe pamant si ne poate in"ata ce sa facem. Strainul fara de tara a pasit apasat de parca era la el acasa. 7er(and, el calca direct pe brazde fara mila, intra in altare fara sa se inc$ine, ne pri"ea sfidator cu oc$ii aceia plini de intuneric. /oi l)am intrebat multe despre cum sa facem ca pamantul sa nu ne mai rodeasca spini. 'l ne)a spus ca nu asta trebuie sa cautam acum ca suntem liberi. rebuie sa nu ne mai lasam inlantuiti de nicio necesitate, trebuie sa ne lasam moale in bratele "isului. rebuie sa mer(em spre ara de /icaieri, unde pamantul nu rodeste spini pentru ca nu sunt spini, acolo totul este asa cum iti doresti, acolo toti oamenii sunt dumnezei, trebuie doar sa)si doreasca ce"a si acea dorinta se implineste. Si noi toti am spus? OA ata intelepciune are strainul fara de tara. &poi, l)am intrebat incotro se afla ara de /icaieri. 'l ne)a spus sa tinem pe drumul spre &pus, unde s)a nascut intunericul si cand ajun(em la ara unde binelui i se spune rau si raului bine, sa ne oprim si sa mai intrebam. &u trecut anii si noi tot cautam ara de /icaieri, dar s)a intamplat ca am ajuns la un loc unde binelui i se spunea rau si raului bine si ne)am amintim ca aici trebuia sa mai intrebam de ara de /icaieri. ei de acolo %|Page
ne)au spus ca aceasta tara nu e3ista, ca si ei au crezut ca e3ista si au cautat)o "reo trei (eneratii, dar acum, mai de(raba, sunt con"insi ca nu e3ista. /oi atunci ne)am intristat ca niste copii, dar n)am putut sa credem ca strainul fara de tara, care este cel mai destept om de pe pamant, ne)a mintit. /e)am intors inapoi. Strainul fara de tara era acum stapan pe tara noastra. /oi l)am intrebat ce face aici, in tara noastra, si cum de se multumeste el cu asa o tara plina de spini, tocmai el care a "azut ara de /icaieri. 'l ne)a raspuns ca tara in care ne)am nascut noi nu mai e3ista si ca tara se numeste acum ara celor fara de tara, si el este acum stapan, si ne)a oferit sa)i fim slu(i, si el ne "a da in sc$imb drepturi. /e "a da dreptul de a cere pace cand toate armele sunt indreptate impotri"a noastra, dreptul de a fi iertatori cand toti ne "or jefui, dreptul de a primi jumatate din munca noastra inapoi, dreptul de a cumpara inapoi ceea ce)i al nostru si alte si alte atatea drepturi. /oi atunci am inteles ca strainul fara de tara este cel mai "iclean om de pe fata pamantului, dar doream sa stim de ce i se spune ca este cel mai destept om de pe pamant. entru ca stie ceea ce noi nu stim, ne)a spus el. )
Si ce stii tu si noi nu stim8
)
%nde este ara de nicaieri.
)
Si unde este8
)
/icaieri
ocurile sunt masluite, va ru!am sa pariati August 3, 2014 Boschetarul Digital Leave a comment
aca mai auziti oameni luptandu)se pentru o lume mai buna spuneti)le, "a ro(, sa inceapa de aici? Scla"ia si toate relele resimtite astazi de cetateanul (lobal, persoana fizica sau juridica au un sin(ur iz"or. Suntem intr)un joc unde cartile sunt masluite, pariem cu "iata noastra si tot ce putem face este sa obtinem o intarziere a eliminarii din joc. asino @ocurile sunt masluite "a ru(am sa pariatiA !ata de cazinou, in economia mondiala, jecmaneala e mult mai mare. lientii care intra mereu in cazinouri aud frec"ent ? casa face re(ulile si casa mereu casti(a. a, cazinoul casti(a mai mereu la final, pentru ca isi opreste o parte din sanse pentru casa, sansele nu sunt e(ale, lucrurile astea nu sunt ascunse, dar e3act ca in 8|Page
economia actuala nu se spun publicului lar(. e e3emplu sunt 5E de numere la ruleta si casa plateste, daca ai ($icit un numar # 5 la 1> sau mai simplu pentru rosu si ne(ru sansele sunt e(ale, ca la barbut, dar casa l)a luat si pe zero, in unele parti au introdus si dublu )zero. n fine era doar o anolo(ie, nu insistam. Ok, acum sa trecem la economia mondiala sau mai bine la sistemul financiar mondial. ine este casa si cum isi imparte sansele8 'i bine, aici lucrurile stau cu mult mai rau decat la cazinou. ar ca sa mer(em mai departe trebuie sa e3plicam cum se creeaza banii in sistemul monetar actual. &m incercat de nenumarate ori sa trec peste acest mister al crearii banilor, dar e3act ca in bancul ala cu bula cu asc$ia care a ocolit, a ocolit si pana la urma tot l)a lo"it. 7i)am dat seama ca nu pot e"ita subiectul, c$iar daca o sa ma doara capul.
7a(ia banilor facuti din nimic. ractic a"em de)a face cu cea mai mare $otie din istoria omenirii, atat de mare incat enrL !ord spunea? „' bine ca poporul nu intele(e cum functioneaza sistemul nostru bancar si monetar, pentru ca daca acest lucru s)ar intampla cred ca ar incepe o re"olutie maine dimineta”. Sa incercam sa intele(em lucrurile cu mintea omului simplu care inca mai poate rationa fara sa)si puna casca (rea, plina de idei turnate de sistemul educational tampit in care am crescut. /e "om raporta la 7ecanica moderna a banilor emisa de !'. e sunt banii8 Manii sunt o con"entie prin care toti participantii la "iata economica accepta ca o $artie emisa de Manca entrala are "aloarea data prin emitere si nu cea de $artie simpla. ntram aici pe un teritoriu ma(ic, odata ce, dupa 19E1, dolarul, "aluta de referinta la ni"el mondial, a fost lipsit de "aloarea in aur pe care o reprezenta pana atunci. eci banii de $artie e3ista doar prin increderea pe care noi o a"em ca reprezinta o "aloare si ca putem cumpara ce"a cu ei. e scurt am inteles ce inseamna banii, acum sa "edem cine este casa. ine este ma(icianul, cel caruia i s)a oferit aceasta putere de a printa niste simple $artii care pot cumpara o casa, o masina sau o lume intrea(a. 'ste e3act ca atunci cand eram copii si ne jucam, e incredibil, "a dati seama8 Ok, deci am facut o con"entie, cu un simplu teanc de $artii putem cumpara ce"a ec$i"alent in "aloare cu un bul(are de aur. Sa "edem acum, in aceasta con"entie, cine "ine cu aurul si cine "ine cu $artiile. Sa ne intoarcem iar in copilarie, cine dintre copii "ine cu $artiile rupte din caietul dictando si cine "ine cu o prajitura sau o masina sa zicem. n fine sa (aseste unul mai fraier, dupa care el "inde mai departe masina sau prajitura si $artiile se ruleaza si con"entia prinde putere, "aloarea con"enita pare reala. 'ste atat de simplu. Sa nu uitati nicioadata ca banii de $artie sunt o con"entie, cat o sa e3iste lumea asta. oar lucrurile reale au "aloare # marfuri, metale pretioase, etc. &tunci cand economia incepe sa scartie, increderea se pierde, con"entia incepe sa)si piarda ma(ia si la fel si puterea banilor, atunci e bine sa)i sc$imbam pe lucruri reale. ndiferent despre ce $artie e "orba # americana, el"etiana, europeana, idiferent de numarul de ma(ie folosit de dumnezeii banilor, sa nu uitati acest lucru. &m aflat cine este casa, casa este !')ul american, ei printeaza banii. !')ul american este de fapt o banca pri"ata, nu are nicio le(atura cu (u"ernul S%&. 'i sunt cei care fac banii din nimic si ii arunca in lume. &cum ati aflat si cine sunt dumnezeii banilor, banc$erii internationali care controleaza banca pri"ata !' si 10 | P a g e
intrea(a lume. otc$ild spunea ? „ati) mi controlul banilor unei natiuni si nu)mi mai pasa cine ii face legile”. &ti aflat si cine sunt fraierii. !raierii suntem noi , cei care "enim cu bunuri reale si ei "in cu $artii facute din nimic. &cum nu mai "in nici macar cu $artii, tasteaza doar niste cifre in computer.
6ocul scaunelor mu#icale. (anii ca datorie, re#er/a fractionara si in$atia
um arata "iata noastra prinsa in acest joc unde dumnezeii banilor au facut re(ulile jocului si pe lan(a faptul ca jocul e facut sa aibe doar o mana de casti(atori # banc$erii internationali # acestia mai si sc$imba re(ulile din mers8 7orti care mer( # asa se defineste "iata noastra. Manii ca datorie. &m "azut ca banii sunt facuti din nimic si nu au nicio acoperire reala. &cesta insa nu este sin(urul rau al sistemului monetar actual, banii sunt creati numai prin indatorare, adica ei se emit numai daca cine"a ii cere cu imprumut. O alta buba ar fi ca banii au atasat intodeauna de ei o dobanda c$iar din momentul in care sunt pusi in circulatie. Sistemul de rezer"a fractionara /u numai ca banii se fac din nimic si au atasata o dobanda, dar o data facuti ei se pot inmultii aproape la nesfarsit de catre banci prin caracteristica pe care se bazeaza sistemul monetar actual si anume rezer"a fractionara # o banca poate sa dea credite de 10 ori mai mari decat rezer"a minima ceruta de banca centrala, la noi aceasta limita este mai mare, dar peste tot tinde sa scada, !' "orbeste c$iar de eliminarea totala a rezer"ei minime obli(atorii. 'i practic folosesc banii deponentilor pentru a creea alti bani si a)i imprumuta mai departe altora. @ocul scaunelor muzicale in cauza faptului ca banii au atasata dobanda inca de cand se nasc, ne (asim in situatia in care cei care au cerut acesti bani trebuie sa returneze banii P dobanda, insa in circulatie se afla doar banii emisi # e3act ca in jocul scaunelor muzicale, unde mai multi jucatorii alear(a sa prinda un scaun, in joc fiind mai multi jucatori si mai putine scaune. 'ste e"ident ca o parte din jucatori "or ramane fara scaune. -a fel se intampla si in cazul returnarii banilor imprumutati de la banci # pentru a plati si dobanda trebuie sa lasi pe cine"a fara bani, fara principal, pentru ca nu sunt suficienti banii ca toate imprumuturile sa fie platite. @ocul este conceput sa duca la faliment o parte din jucatori. n realitate, in economia mondiala, prin circulatia banilor, se introduc mai multe scaune si mai multi jucatori din mers, dar intodeauna mai multi jucatori decat scaune "or fi introdusi. umnezeii banilor pot controla numarul de scaune si de jucatori. nflatia # ta3a in"izibila impusa de dumnezeii banilor tuturor muritorilor. aritas si sc$emele piramidale. Sistemul bazat pe rezer"a fractionara creeza inflatie prin multiplicarea banilor.. :eti auzi totusi, cum ne luptam tot timpul cu inflatia fara mari reusite dar in acelasi timp ne temem de deflatie ca de ciuma. Sistemul 11 | P a g e
bancar mondial fiind un sistem piramidal de tip aritas are ne"oie de acest bau)bau care face ca banii sa se in"arta, sa ajun(a in toate "enele economiei inainte ca sistemul sa crape. Sistemul e facut sa intre in colaps dar intr)un mod controlat si pe o perioada lun(a de timp, dar nu inainte ca banc$erii sa cumpere intrea(a planeta. aritasul a"ea ne"oie ca cei care incasau banii cu profit sa)i introduca din nou in sistem pentru ca altii sa)si incaseze profitul # la fel se intampla si in economia mondiala. ntr)o economie cu inflatie si cu bani care isi pierd "aloarea pe zi ce trece, nimeni nu "rea sa)i tina, trebuie sa le dea drumul, ca unui cartof incins, cumparand ce"a concret cu ei. /e dorim sa cumparam ce"a cat mai repede pana nu cresc preturile iar * toata lumea cred ca)si aminteste (raba cu care se c$eltuiau banii sau se sc$imbau in "aluta dupa 90, cand inflatia era foarte mare+. n felul asta suntem ta3ati fara sa ne dam seama, banii pe care i)am casti(at la inceputul anului "or cumpara mai putine bunuri la sfarsitul anului. Nu sunt economist, incerc doar sa scot in fata principala problema a lumii in care traim – jecmaneala sistemului monetar mondial creat de o mana de oamenii, numiti si dumnezeii banilor. Nu este o conspiratie este o hotie in vazul lumii. Va rog sa ma completati sau corectati inainte de a ma critica. Multumesc.
iteste si @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariati A *partea a doua+ @ocurile foamei sau "iata la oras
ocurile sunt masluite, va ru!am sa pariati /partea a doua0 September 5, 2014 Mosc$etarul i(ital -ea"e a comment
7itul bunastarii occidentale &m scris in urma cu o luna un articol in care aratam cam care este principalul moti" pentru care lumea este in criza # sistemul financiar mondial condus de elita bancara mondiala. in pacate despre acest subiect nu "eti auzi "orbind, in omania, analisti celebri si nici jurnalisti sau personalitati de succes. n continuarea acelui articol "reau sa lar(esc putin subiectul si sa atin( un alt aspect, mult mai sensibil si aproape ine3istent pe net sau la t" si anume sa "orbim despre mitul bunastarii occidentale. 7ai intai "reau sa "a marturisesc ca eu nu ma consider occidental dupa cum niciun occidental nu mi)ar spune mie in mod sincer ca sunt occidental. untin(ton trasa in iocnirea i"ilizatiilor limita Occidentului pe linia arpatilor. Occidentul, spunea el, se termina acolo unde incepe ortodo3ia si islamul. Si cum eu ma declar un ortodo3 practicant si sunt mandru ca am stramosi "iteji si sfinti care au pus mai presus de burta neamul si credinta stromoseasca, inseamna ca nu sunt occidental. n Occident este frumos ca la cazino azinoul este construit cu banii altora. 12 | P a g e
Se spune ca Occidentul este o ci"ilizatie care are in cel mai inalt (rad un ni"el de trai ridicat si stiinta de a raspandi aceasta bunastare si altora. 'ste binecunoscut faptul ca ci"ilizatia occidentala si)a casti(at aceasta superioritate materiala prin forta armele * colonizare # de unde au obtinut resursele care i)au facut pe ei atat de bo(atii+ si din superioritatea te$nolo(ica. ot untin(ton spunea ca „ Occidentul a cucerit lumea nu prin superioritatea ideilor, a "alorilor sau a reli(iei sale * la care putini membri ai altor ci"ilizatii au fost con"ertiti+ ci mai de(raba, prin capacitatea lui superioara de a folosi "iolenta or(anizata. Occidentalii uita adesea acest lucru, nonoccidentalii, niciodata”. /oi a"em c$eia bunastarii rincipala lozinca in marketin(ul occidental este ? /oi a"em c$eia bunastarii. aca "rei sa ai bunastare trebuie sa fii ca noi. entru asta mai intai trebuie sa te modernizezi, dar ca sa te poti moderniza trebuie sa te occidentalizezi. -umea moderna si modernitatea sunt produse ale ci"ilizatiei occidentale. ncercand sa te occidentalizezi, de fapt tu cumperi un produs, esti consumator, desi ei incearca sa te faca sa crezi ca tu cumperi o afacere. Meneficiul tau este confortul casti(at in urma consumului de te$nolo(ie sub iluzia ca aceasta te$nolo(ie e foarte eficienta, iar costurile sunt relati" mici # insa costurile cresc dupa primii ani de folosinta, e3act ca in strate(ia cu dobanda fi3a preferentiala in primii 2)5 ani la credite. el mai bun ar(ument pentru a demonstra falsitatea acestui marketin(, care ne indeamna sa facem ca ei si "om de"eni instariti si bo(ati ca ei, este traiul nesabuit al americanilor de e3emplu, care reprezinta 6 din populatia (lobului si consuma 26 din resursele planetei. :a dati seama de cate planete am a"ea ne"oie pentru ca restul lumii sa traiasca in stilul propo"aduit de occidentali. %n alt truc al marketin(ului occidental este ca el beneficiaza de sub"entii pentru a sustine acest ni"el de trai dincolo de resursele pe care le detine. 'i „ importa” permanet resurse pe care le distribuie sub"entionat in interiorul patriei mama occidentale. < truc? superioritatea ni"elului de trai obtinuta in principal prin puterea de cumparare datorata monedei proprii si a unor salarii mari. Smec$eria consta in a a"ea "enituri mari corelate cu ta3e si impozite mari si in (eneral cu c$eltuieli mari. ractic de cele mai multe ori occidentalul este in"idiat de altii pentru bunastarea lui aparenta iar el isi plan(e de mila fiind aproape in pra(ul colapsului. &cest lucru se obtine si il e3perimentam si noi acum prin ridicare pe baze arbitrare a salariului minim pe economie. 'ste de neinteles cum (u"ernul forteaza an(ajatorii sa plateasca un salariu in crestere de 900 lei pe luna, cand "eniturile in (eneral au scazut si c$iar si salariul mediu este in scadere. 'ste usor de inteles ca aceasta majorare se "a re(asi in pretul produsului si salariatul o "a pierde din cauza costului mai scump al "ietii. n felul asta profitul banc$erilor care intermediaza banii este mult mai mare. =anditi)"a cat de interesat era un banc$er strain de un credit dat pentru cumpararea unei (arsoniere in 2002, atunci cand pretul unei (arsoniere era de ;000Q si cat de interesat este de o piata romaneasca occidentalizata in care o (arsoniera este 50.000 euro si a fost si ;0.000 euro. n esenta banc$erii impin( societatile spre costuri din ce in ce mai ridicate de trai comisionand o suma mai mare si beneficiind de o rata de colaps crescuta a debitorilor. Omul este sin(ura specie care plateste ca sa traiasca ine"a spunea ca omul este sin(ura specie care plateste ca sa traiasca. Oamenii au trait mii de ani fara sa aiba ne"oie de imprumuturi. %n stil de "iata sustenabil pe termen lun( este acela care are c$eltuieli minime cat mai mici. /u conteaza cat casti(i, conteaza cat cu cat pleci pe minim la inceputul lunii. %nii au neaparata ne"oie de 500 ', altii de 00 ', iar altii de 2000 de '. are "i se pare ca este mai bo(at si care "i se pare ca este in pericol sa fie e3ecutat de banca sau de stat sau de partenerii de afaceri8 el care are c$eltuieli de 2000' si "enituri de 200 ' sau cel care are c$eltuieli de 500 ' si "enituri de <00 '8 n Occident la fel ca la cazinou sunt multe lucruri (ratis cu toate astea e bine sa te tii tare de buzunare
13 | P a g e
and intri intr)un cazinou ai sa "ezi ca mancare si bautura sunt (ratis, formatia care canta e (ratis, animatoarele sunt (ratis, cateodata c$iar si jetoanele sunt (ratis, in plus de asta toate aranjamentele se "ede ca au costat foarte scump. um este posibil8 Occidentalul iti raspunde cel mai bine la nedumerirea asta # /imic nu este pe (ratis, stai linistit. a ce ti se ofera, ai platit alta data pentru ce ti se ofera acum (ratis sau un altul plateste pentru tine sau c$iar tu "ei plati maine si poimaine. and occidentul ataca o piata in dez"oltare intra usor si ofera foarte multe (ratuitati cum se intampla acum cu asa zisele fonduri europene insa dupa o perioada suficient de lun(a de timp nimeni nu ramane pe plus, iar cei mai multi raman faliti. u toate astea senzatia este ca societate mer(e mai departe # dar in spate bo(atia, usor #usor, e3act ca la cazinou prin comisionare si ta3are si prin indemnul la consum compulsi", trece din mana oamenilor in mana banc$erilor si este trimisa in patria)mama occidentala. n primul rand sa "izati oamenii cu a"ere dintr)o tara si foarte rar clasa de jos, decat daca ei consuma nesabuit cum s)a intamplat la noi. &ici este pericolul la noi ca sunt in e3ecutare foarte multi din cei care au "enit din comunism cu ce"a proprietati si a"eri ramase din familie dar si foarte multi dintre cei saraci. e obicei saracul este foarte precaut si nu este supus acestui risc de a intra in colaps dat fiind ca el nu prea este "izat de marketin(ul banc$erilor. -a cazinou sunt cate"a mese cu mize mici pentru patura de jos sa spunem 1Q si marea majoritate cu mize mai mari de Q si 2Q si c$iar 100Q. %n cazinou de"ine eficient si este considerat de lu3 atunci cand are cat mai multe mese cu mize mari, dar intodeauna "a pastra cel putin o masa cu miza sociala pentru ca orice cazinou are ne"oie de saraci pentru a umple spatiul si pentru a face atmosfera. n Occident de obicei nonoccidentalii ajun( si traiesc la ni"elul asta social, la mesele de 1Q unde banc$erii nu se ba(a sa)i comisioneze pentru ca au ne"oie de ei. Manc$erii ii jumulesc pe cei din clasa medie si clasa de sus, adica pe cei de la mesele cu miza mai mare. and spun banc$eri spun si statul care se supune strate(iei banc$erilor si tinde sa scumpeasca intodeauna ni"elul de trai spre beneficiul banc$erilor. 7ai retineti un lucru # cum se tem banc$erii de deflatie si cum iubesc inflatia. n concluzie atunci cand penetreaza o societate nonoccidentala Occidentul, cazinoul, banc$erii, spun? ariati, jucati, casti(ati, uneori mancati si beti pe (ratis, dar pe termen lun( toti banii "or ajun(e la noi. iteste si ? @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariatiA * prima parte+
ocurile foamei sau viata la oras$ @une 50, 2014 Mosc$etarul i(ital 2 comments
@ocurile foamei sau "iata la oras? “-istrictul !". #ocul unde poti muri de foame in siguranta, mormai eu. $%& - Ce sa facem' (ntreb.
14 | P a g e
- )a plecam din district. )a fugim. )a traim in padure. *u si cu mine, noi doi am putea reusi, zice +ale. Nu stiu ce sa-i raspund. (deea e atat de absurda.
)
aca n-am avea atatia copii, se grabeste el sa adauge.
ocurile foamei, volumul !.
'ste "orba despre ultima criza # cea alimentara, despre abilitatea noastra de a fi autosuficienti, e despre scla"ie. 'ste "orba de resursele care sustin "iata, este "orba de dependenta noastra fata de un anumit sistem care ne alimenteaza cu aceste resurse necesare e3istentei, supra"ietuirii noastre> e despre faptul ca am fost facuti sa credem, dupa o lun(a perioada de ma(ie, ca niste $artii # banii, sunt importantii si nu ceea ce are "aloare in sine pentru sustinerea "ietii noastre pe pamant. 'ste "orba de pamant, de sol # resursa noastra cea mai importanta. 'ste "orba de noua era in care intram # era post industriala, in care cei bo(ati "or arata cam ca boierii de pe "remuri, de acum sute de ani. e a"eau ei de erau asa de bo(ati pana sa intram in era industriala8 &"eau pamant. /u a"eau petrol, nu a"eau actiuni la bursa, nu a"eau nu stiu ce fabrici, a"eau doar pamant. in aceasta resursa erau platiti si cei care munceau pamantul si se platea si pentru alte bunuri pe care nu le produceau in propria (ospodarie. &rata)i unui om ca porcul zboara timp de 0 de ani si el ii "a spune copilului si nepotului ca este un timpit daca nu crede ca porcul zboara. 7a(ia consta in repetarea oricarei minciunii pe o perioada suficient de lun(a de timp pana ce de"ine le(e. 7a(ia este sa "inzi betoane cu milioane si pamantul pe nimic pana la momentul potri"it.
&m scris aici ca de fapt traim intr)un sistem financiar care este o me(a)escroc$erie, o sc$ema piramidala in care banii sunt creati din nimic de catre o mana de oameni care au la picioare intrea(a lume, intr)o proportie de E06. 'ste doar o c$estiune de timp pana cand acest castel de carti se "a prabusi. -a cazinou se joaca pe jetoane care, in mod real, nu au nicio "aloarea, insa cei care "in acolo "in cu proprietati reale. -a fel se intampla si in economia actuala unde oamenii sunt atrasi intr)un joc care se joaca cu carti masluite pana ce isi "or pierde bunurile reale cu care au "enit in acest joc. e)a lun(ul istoriei $rana a fost un lucru foarte important si este si acum, doar ca noi am fost facuti sa credem ca a"and rafturile pline nu trebuie sa ne facem (riji in pri"inta asta. oate ca discutia asta nici nu este prea interesanta, asa ($iftuiti cum suntem noi acum, dar ne facem datoria sa anticipam niste lucruri despre care stim cu si(uranta ca se "or intampla ,doar cat de repede. oata lumea cumpara teren dar putini intele( cu ade"arat pentru ce se cumpara atata teren.Sunt obisnuiti sa creada ca acest lucru se face in mod speculati" sau pentru un anumit profit. -a etajul in Mucuresti esti in aer si la propriu si la fi(urat. enrL Rissin(er spunea ca daca "rei sa controlezi lumea trebuie sa controlezi mancarea. Orasul este o uriasa temnita. O temnita de lu3, unde cei mai i(noranti se simt bine. 15 | P a g e
e ce este temnita8 entru ca esti ca o pasare de lu3 in coli"ie, care are senzatia ca este stapana pentru ca ii sunt aduse toate pe ta"a, dar "iata ei este in mana celui ce aduce mancarea si apa. entru ca orasul este o imensa cursa, ca o insula a minunilor, unde, dupa ce toti cei placaliti "or intra, lumina se "a stin(e si ai sa "ezi ca nu e3ista minuni facute cu bani sau pentru bani si ai sa "ezi cum portile orasul "or fi inc$ise si n)ai cum sa mai iesi si nici unde sa te duci. n oras sunt in($esuiti un numar mare de oameni care nu au posibilitatea si nici abiliatea de a)si procura sin(uri resursele "itale "ietii # apa, $rana si ener(ia. %ltima nu este strict necesara intr)un mediu rural, dar la oras de"ine "itala. ma(inati)"a "iata intr)un oras fara curent) puteti "edea aici o mica anticipare a acestei situatii. upa 7area epresiune ce a urmat ra$ului din 1929, in 1950)1940, au murit de foame si de alte cauze le(ate de foamete 5 milioane de persoane. n &merica in 1E90, 6 din populatie traia in orase, in 2012, <06 traieste in orase. n omania in 2012 6 din populatie traieste la oras.
ate"a date e3trase din lucrarea ericolul urbanizarii scrisa de rof. r. n(. $eo Rotler? Orasul se e3tinde si "a cuprinde in curand intrea(a populatie a planetei. Secolul 21 este secolul urbanizarii. n 2001 din E miliarde de locuitori ai planetei, 2.< miliarde traiesc la oras, iar in 201 5.9 miliarde "or trai la oras. eja din 200E sunt mai multi oameni care traiesc la oras decat la tara. n 'uropa E; 6 din populatie traieste la oras. /iciodata in istorie rata nu a fost mai mare. /umarul oraselor cu 10 milioane de locuitori sau mai mult creste? in 190 erau 4, 19<0 )2<, 2002 )59, 201 )9. Se ajun(e la ma(alopolisuri cu peste ;0 de milioane de locuitori # &"em deja in estul &mericii Moston, /e Tork si Uas$in(ton si in "est -os &n(eles, San !rancisco si San ie(o. %rbanizare reprezinta un pericol si trebuie oprita. iscurile cu care "ine urbanizarea ar fi ? consum de pamant, poluarea aerului, lipsa si calitatea proasta a apei, saracie, dependenta de autoritati, separare sociala, "ulnerabilitate mare in fata dezastrelor naturale sau create de om. n final intele(em ca trendul acesta este impotri"a tuturor aspectelor care duc la o "iata mai buna. Sin(urul beneficiu este usurinta de a controla populatia (lobala prinsa in me(a)orase, iar acest a"antaj le re"ine stapanilor care inca odata fac din bine rau si din rau bine printr)o me(a)ma(ie. 1J | P a g e
oncluzia? Orasul "iitorului este „ #ocul unde poti muri de foame in siguranta.
1C | P a g e
